Umberto Eco - Limitele interpretarii

[T,Jpla;d;elul

rlatFUIl

ESEU

Interpretarea este una dintre temele fundamentale ale semioticii,

hermeneuticii, teoriei comunicirii qi studiilor media. Care sunt limitele

qi criteriile ei, ce liberta[i iqi poate lua cititorul? Pe acest subiect

sunt centrate eseurile lui Umberto Eco, osciland intre critica tradiEiei

ermetice, explorarea celor mai neaqteptate interpretdri ale lui Dante,

Leopardi sau Joyce, analiza comunicdrii intracelulare dintre ADN qi

ARN qi confesiunile autorului ca lector al interpretdrilor date romanelor

sale I,{umele trandafintluiqi Pendulul lui Foucault.Umberto

Eco respinge deriva incontrolabild a sensului. Dacd interpretdrile

unui text pot fi infinitel aceasta nu inseamnd cdloate sunt ,,bune". $i

dacd nu poli decide care sunt cele ,,bune", poti totuqi spune care

sunt cele inacceptabile.

Lector semantic Ai lector critic . Falsificarea datoratd relelor interpretiri

. Discursul alchimic qi secretul amdnat. Bdnuialtr gi risipd

interpretativd . Despre interpretarea metaforelor . Falsuri qi contrafaceri

. Criterii pentru recunoa$terea autenticitifl . Conditiile minimale

ale interpretdrii . Charles Sanders Personal: modele de interpretare

artrficiald

O

)

o

a

ti

U

! \

o

s

N

O

ti

E

O

)

a

c

I

o

J

o

il

o

o

o

EDITURA POLIROM

www. polirom. ro

rsBN 978-973- 46-6243 -2

,ililll|ilL|ilru[[ruil

Carte publicatd gi in editie digitald

E

u

!

,trj

U

c.

o

Umberto Eco, I limiti dell'interpretazione

O 2016 La nave di Teseo Editore, Milano

O 2007 ,2016 by Editura POLIROM, pentru edilia in limba romAni

Aceastd carte este protejatd prin copyright. Reproducerea integr:ali sau par{iald, multiplicarea

prin orice mijloace qi sub orice formd, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea

in format electronic sau audio, punerea la dispozitia publicd, inclusiv prin internet

sau prin retele de calculatoare, stocarea permanentd sau temporard pe dispozitive sau

sisteme cu posibilitatea recuperdrii informaliiior, cu scop comercial sau gratuit, precum gi

alte fapte similare sdvdrqite fird permisiunea scrisi a delindtorului copy'rightului reprezintd

o incilcare a legislaliei cu privire la proteclia proprietilii intelectuale qi se pedepsesc

penal qi.isau civil in conformitate cu legile in vigoare.

Pe copertd: Diagramd cosmologicd (harta cerurilor) dintr-o versiune francezd. a

Phaenomena de Aratus (secolul al Xl-lea)

www.polirom.ro

Editura POLIROM

Iaqi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506

Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. BBA, sc. 1, et. 1,

sector 4, 040031, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei:

ECO, UMBERTO

Limitele interpretdrii / Umberto Eco; trad. de Stefania Mincu si Daniela

Crdciun. - Ed. a 3-a. - Iaqi: Polirom, 201-6

Conline bibliografre

Index

ISBN print: 97 8-973-46-6243-2

ISBN ePub: 97 8-973-46-6266-1

ISBN PDF: 978-973-46-6267 -8

:

I. Mincu, $tefania (trad.)

II. Criciun, Daniela (trad.)

003

81'373.612

Printed in ROILA,IJL\

9r0z

IAIOUITOd

Ir.JVlerd;alul

alalluln

org oueqlun

UMBERTO ECO (1932-2016) a urmat cursurile Universititii din Torino,

luAndu-si licenla in esteticd. in anii '60 a fost unul dintre exponenlii de

frunte ai avangardei culturale italiene, numdrAndu-se printre fondatorii

revistelor Marcatrd Ei Quindici. A fost profesor de semioticd Ia Universitatea

din Bologna. A primit numeroase premii Ei distinclii culturale, inclusiv Legiunea

de Onoare (1993). A predat la cele mai faimoase universitdli din lume, fiind

Doctor Honoris Causa a peste patruzeci dintre ele. A scris romane (I{umele

trandafirului, 1980, Premiul Strega, l98l; Pendulul lui Foucault, 1988,

Premiul Bancarella; Insula din ziua de ieri, 7994; Baudolino, 2000; Misterioasa

flacd.rd a reginei Loana, 2004; Cimitirul din Praga, 2070; Numdrul

zero,2015), studii de semioticS, esteticd qi teorie literard (Opera deschisd.,

1962; Apocaliptici 9i integrali, 7964; Poeticile lui Joyce, 1966; Structura

absentd, 1968; Formele conlinutului, 7971; Tlatat de semioticd. generald,

1975; Cum se face o tezd. de licenld., 1977; Lector in fabula, 1979; Semiotica

qi filosofia limbajului, 7984; Limitele interpretdrii, 1990; $ase plimbd.ri prin

pddurea naratiud., L994; Despre literaturd,2002), eseuri (Kant gi ornitorincul,

1997), articole (reunite in volumele Jurnal minim, 1963; Al doilea jur'

nal minim, 7990; Secretul Mineruei, 1999).

Din opera sa, Editura Polirom a publicat volumele in ce cred cei care nu

cred. (in colaborare cu Carlo Maria Martini, 2001, 2077,2016), in cd.utarea

limbii perfecte (2002), Numele trandafirului (2004, 2010, 2011, 2073, 2014),

Misterioasa flacdrd a reginei Loana (2004), Pendulul lui Foucault (2005,

201,3), Ttei pouestiri (in colaborare cu Eugenio Carmi, 2005), Curn se fclce o

tezd. de licen{d, (2006,2074), Baudolino (2007,2014), Apocaliptici qi integrali.

Cornunicalii de masd. gi teorii ale culturii de masd. (2008), A spune cam

acelaqi lucru. Experienle de traducere (2008), Insula din ziua de ieri (2009),

De la arbore spre labirint. Studii istorice despre semn qi interpretare (2009),

Kant qi ornitorincul (ed. a II-a, 2010), Cimitirul din Praga (20L0,2077,2073),

Cum ne construirn duqmanul (2011,, 2013), Numdrul zero (2075), Scrieri

despre gd.ndirea medieuald. (2016).gi Cronicile unei societd,li lichide (2016).

olrrprnlardluI op 16 (mlnluo+rua Eriuolw ap re ulncard) nPS Flua]

-rruo ap leredas Rl€po '1xe1 un pc ericarqo suHl-r1v\. rnl lcoJlpul tnpe

11 aue"roduraluoc rrJool a+sacv '.(rnlnsuas B P+rurJur g,ruep" o ecnp

-o.rd arec gur6uru o Ec ?nzgl a+sa (lrqJo^ nBS) sucs lxa+ ocrJo 16 gzorruas

ep ura.rdns nlduraxa €c lunl a+sa InsrJJs oJ€t uI euu.rodrualuoc rulFed

olp ap tTraJIp giue.rn8rs nc Euns au suDIIrd\ rn1 e pur€ed glseacy

'(l-e 'dd

'492,1 'uosloqcrl11 'e.rpuo1 'e-III e 'po) oJeurtrgsul acr.ro uJ ol€lrloprd oJeru

reru eoc FppFpJ .royrrr ad ;Br 'csatazaurunq nrDnT un ap €c or+rgH op

as-npuBununu 'eurn rsrJn+Jgrrr 'elureug lgcop aJ€1 reru rS ynurau! els€ e+ep

ap pu$ 'gsu1 lgcsergd 1-gs runcrcru gleod ps o nu 'eleurqcorug pugcu-€ur

Fpe^ I-ps o-u Bg gcep 'pc ppug8 e1 as-npurlSruq 'ro.r1er4 un qns osuncse

o rS ee.reosucs pnl 19 '(e.rrnur,ru1 acr6rro gur,rard Fs Bc) ala op a8urle

os € op olureul 'gsu1 'tun.rg ed ee8raur pugc ed olo urp alr€d oJetu o

arruocpl ne ecugru 'a1ureu1 reru op n-es rnlnrocrqg g,rr"r1od 'r6g.rer 'e1epe.rd

n€rnqaJl ec ourqcorus op lc€xo InJFunN eaunds aJ€c oreosrJcg o nc rS

runce.rd 'eoore Bc oJ€urcJgsul o no lol srturrl nou urp Io purg 'rode retr11

'Fs€ourcuttu 16 gspl erolretr{l o

ad ec 'erpg11 puguralsolq 'e1deg arig,rour,reu nc rnpg8pl (rzoôq ralsac€

epgod u!) puerpul BsuI 'FI e,rr.r1odur1 eaunds €aJeosrrcs oc eaoc aU€ Fs

I-npugcpJ 'lecugru B-aI Fc ,re1cg ed rnurluJ 1g 'o1oce eeunds os ac nc oreol

-ezundse.roc ourqcous op €o+€+r+uec pursgSou rA ee.reosr"rcg ryc ec pdnp

'elseece lleurlsep €Jo IJ €roJgc roueosJad Inlsag r-npugpe.rd 'rn1 e.rerro4

urp alJed oJerrr o run;g ed +Bcugru e 'a.reosr.rcg o 16 eurqcorug nc 6o3 un

pcnp Fs ngs pugdpls op srurul purg 'elsece luerpul un ap €qro^

^€IcS

r-aJec uI 'e1se ea1se.Lo4 nc p.rnlp8el uJ ps€oruuJ epeog gpue8orl o Flsrxg

"'rqrol eelnd.re el1.rgH pc ppeorc gs ne"rF €ouol oI erorpr ri a1i"rg3

nc Eqro^ op pugls ruoruBo ed gpezr r-ps r€urrd"rns nera orEc 'pugrnc

ep rirradocsap Erote rru€crJorlrv e1 ep e8eleiug ruelnd o aJEluoAuI rnl

erurrd e1 rnlnsrrcs Ie Elsoc€ p5n6e16ery g.red ps 1n1nd e lepnrc op lgC

.i,

o

?ra

'(8

(h

'(6

1Ul

'?i

o1

'9(

,$

DA

n7

: ereolgturn €a.reldurglul a?Solsoôd suptl-r1v\. uqof ' IT9T

'ta?uassa741 {tmg puo larras aq? rO'ttncta74y nFS IB ug'1ndacul e1

oJoJnpoJluI

6 INTRODUCERI,

concrete ale emiterii lui (qi, ca urmare, de referentul siu firesc), ar

pluti (ca sd zicem aga) in golul unui spaliu potenlial infinit de

interpretiri posibile. Prin urmare, niciun text nu poate fi interpretat

potrivit utopiei unui sens autorizat determinat, original si final.

Limbajul spune totdeauna ceva in plus fald de sensul lui literal

inaccesibil, care este deja pierdut incd de la inceputul emiterii

textuale.

Episcopul Wilkins - in ciuda neclintitei sale credinle cd Luna ar

fi fost locuitd - era un om cu o capacitate intelectual5 remarcabild

qi a spus multe lucruri importante Ei azi pentru cei ce studiazi

limbajul si procesele semiozice in general. Sd privim, de exemplu,

figura care apare la pagina 311 din al siu Essay Towards A Real

Character (1668). EI era atdt de convins cd o teorie a semnificatiei

ar fi fost posibild, incAt incercase (nefrind primul, dar, cu siguranfd,

ca un pionier, pi cu o extraordinari intuilie vizual6) s5 ofere o modalitate

de a reprezenta pAn[ si semnifrcatia termenilor sincategorematici.

Acest desen aratl c5., admilAnd faptul cd impdrtdgim anumite

reguli convenlionale privitoare la utilizarea unei limbi naturale, atunci

cAnd spunem deasupro vrem s5. spunem cu sigurantS. ceva diferit

de d.ed.esubf. in privinta aceasta, desenul s5.u aratd cd pAnd qi

aceastd deosebire de semnificalie este bazatd pe structura corpului

nostru intr-un spaliu geo-astronomic. Putem fi radical sceptici in

ce priveqte posibilitatea de a identifica niste universalii ale limbajului,

insd ne simtim obligali si luim in serios gravura lui Wilkins.

Ea arat[ ci in interpretarea termenilor sincategorematici trebuie

sd urmdm anumite ,,direc!ii". Chiar dacd lumea ar fi un labirinb,

n-am putea sd-l strdbatem f[rd s5" respectim anumite parcursuri

obligatorii.

Ce anume ar fi putut s5" obiecteze Wilkins Ia contraobiectiile multora

dintre teoriile contemporane ale lecturii ca activitate deconstructiv5?

Ar fr spus probabil cd, in cazul relatat de el (presupunem

cd scrisoarea spunea: ,,Dragd Prietene, in acest Cos adus de Sclavul

meu se afl6 30 de smochine pe care !i le trimit in Dar"), Prietenul

era sigur cd respectivul Cog menlionat in Scrisoare era cel adus de

Sclav, ci Sclavul era exact acela cS.ruia Stdpdnul ii ddduse Coqul qi

cd exista o Relalie intre Expresia,,30" scris5. in Scrisoare si Numdrul

de Smochine conlinute in CoE.

Fireste, ar fi uEor de combdtut parabola lui Wilkins. E suficient

si ne inchipuim cd cineva a fost trimis realmente cu un cos, dar

c[ pe drum sclavul original a fost ucis qi inlocuit cu un altul, aI

unui alt stdpdn, qi cd cele treizeci de smochine, ca entit5li individuale,

au fost inlocuite cu alte smochine. Pe ldngi aceasta, s5. ne

inchipuim ci noul sclav a dus cosul unui destinatar diferit. Putem

chiar sd presupunem cd noul destinatar n-avea habar de vreun

'eelsace olEol nc 'Prn8urs €oJEosrJcs rerunu 'aurqcorus p"tpg 'rrelcs 9rq1

'6oc prpg 'aosnrC uosulqog arlpr op 'supIIT/$, pdnp rue ep rcezelde6

(oar^) e1 'pysg8 tsoJ B lgcul IoJlsE 'u€aco uI o-l€cunJe ne 16 gp

-r+s o-JluJ €aJeosrJcs snpoJ?ur ne '1n6oc snJlsrp ne 'aleurqcorus aleo?

?€cugrrr nB rgs rr6e8rcn pe 16 rep 'srcn lsog e leur8r.ro ln"re8esaur pc

r€runu nu (alur{ aJ? nu FAr}eJ€u erieur8eun) runc€ uraundnserd gg

'6oc-un-"r1urp-ourqc

-ours a16ru erdsap BeqJoA reru peul eleae pleseur 'snpord lsoJ E

or€r uJ al.rg.rnfardurJ ap 16 pqulncsTp ngs InluoraJal ap 'nps 1n1

-ualrrua ap le.redas ri "rurqc 'pc else unds ps n€aJA oc €aaC ('gpdtr

-urJd EJ?sBou BruolqoJd EI augrugJ lrrol gsul 'gcrloruras PuralqoJd

o ?ol alsa ElsBocB :uur8rug a8elzap ps €JJacuJ € ap alureul ^BIoS

ad lrsdapad u-1 'ugdplg un purg teleurlsaq 1nou Pt undnsa.rd re141;

'.e16afosug aI eJBc €aJ€osrJcs ug eleuorfuoru raloc pJuorJaJur o aJBc

aurqtorus op a?B?r+uet o srrurJl B-tru 'autc ar16 nazaurunq 'e,raur3u

:JolprrrJn InIaJ ep 'urind reru nes llmu relrr '?soJ g Js J€leurlsap mlnou

ericea.r Rc rugJoprsuoe ps pldarp ruale reur PcuI Pc pa"rc ng

*b

?_

10

?...

unar

rua?n

au .El

-IÎpr

IE .I1

JBP'

luaI:

INJ9I

TS IN

ops

Inua

InÊ

urau

-uoc

-Inu

IJNS

'?ul

aln(

'sul

-Bq

ui

inr

r6

llr(

Icu

olf

-oJ

-€I

'9i

IAI

lp.

'nl

Pz

EII

J€

gs '1n.ru1eur1sop '1o **&TlttTtT;

Eaqro^ orunu' ae erdsap Eplcap

'aieq8rel B+gle ne pts€rnJgp a1 ps 16 aurqcotus olrllnt gs aJEc ualar"rd

IIJ

IB

'Ir

-a

al

JI

sugcocourNl

8 INTRODUCERE

pariez cd prima reactie a lui Robinson ar fr fost: ,,IJnde dracu' or fi

ajuns smochinele astea?" Numai dupd aceastd primd reaclie instinctivi

Robinson ar fr putut sd viseze la toate smochinele posibile, la

tolii sclavii posibili, la toli expeditorii posibili, ca gi la posibila inexistenld

a vreunei smochine, a vreunui sclav sau expeditor, ori la

mecanismele minciunii ;i la soarta lui nefericitd de destinatar separat

defrnitiv de orice Semnifrcalie Tlanscendentald.

Unde sunt aceste smochine? Scrisoarea spune cd existd sau cd

au fost undeva 30 de fructe de cutare fel, cel pulin in mintea (sau

in Lumea Posibild Doxastici) a unui presupus emitent al mesajurui

respectiv. $i chiar dacd Robinson ar fr hotirat c6. m6"zg6lelile acelea

de pe o bucati de hartie erau rezultatul intampldtor al unei eroziuni

chimice, ar fi avut in fa!5 doar doui posibilitili: ori sd le neglijeze

ca pe un fapt material nesemnificativ, ori sd le interpreteze ca si

cum ar fi fost cuvintele unui text scris intr-o limb6 cunoscutd lui.

odati luatd in considerare cea de-a doua ipotezd., Robinson era obrigat

si tragi concluzia c5, scrisoarea vorbea de smochine, si nu d.e

mere sau de unicorni.

Sd presupunem insd cd mesajul din sticli este gdsit de un specialist

in lingvisticd, in hermeneuticd sau semiotic5. Acest nou destinatar

accidental (care stie ceva mai mult decat Robinson) va putea

face un numdr de ipoteze mult mai subtile, verbigratia:

1. Mesajul este cifrat, cos inseamnS. ,,armat6", smochind -,,1.000 de

soldali", iar dar inseamnd ,,ajt)tor", asa incAt semnificatia subinte-

Ieasd a scrisorii este c5. expeditorul se aflE" pe punctul de a trimite

o armati de 30.000 de soldali in ajutorul destinatarului. Dar gi in

acest caz soldalii menlionali (qi care lipsesc) vor trebui sd fie 80.000,

qi nu 180, sd zicem - afarl numai dacd, pentru codul privat aI

expeditorului, o smochind nu inseamni qase soldali.

2. Smochine poate sd fie inleles (cel pulin ast6zi) in sens retoric

(ca in expresii precum ,,nu-mi pasi nici cdt de-o smochind seacd,,),

iar mesajul ar putea sd presupund o altd interpretare; dar Ei in

acest caz destinatarul ar trebui s6. mizeze pe anumite interpretdri

conventionale prestabilite ale cuvantului smochind,, care nu sunt cele

presupuse de cuvinte ca mdr sa:u pisicd., sd. zicem.

3. Mesajul din sticld este o alegorie qi are un al doilea sens,

ascuns'. bazat pe un cod poetic privat. smochine poate reprezenta o

sinecdocS pentru ,,fructe", fructe poate sd" fie o metaford pentru ,,influenle

astrale pozitive", influenle ctstrale pozitiue poate fi o alegorie

pentru ,,Gratie Divind" gi aEa mai departe. in acest caz, destinatarul

ar putea face felurite ipoteze ce se contrazic intre ele, dar eu cred.

cu tirie cd existd anumite criterii,,economice" pebaza cirora anumite

Ec FoIaiuI 'aqDful sun&auury ardsap rqrol E 16 sur4g6 ep pleuori

-uaru soJeosr.rcs ardsap rqJol E eJluJ aJrqasoap o plsrxa ga 3e1aiu1

'rricr.4sa.r ro+sac€ ea.recqdd ap

alulnu? nu 13 'pdnp rerunu eergde aleod rnlnrol4rc Ba+rud urp a1e1

-Jaqrl op ?rE acrJo '€J€urrurlaJd ericrrlse.r plseac€ e7,ra eelnd JE nu

rrrgldece.r € arJoa+ o IoIN 'Ia a?so arunu€ runc rB '1cn.r3 ep dr1 un alsa

Furr.Ioorus o pr rglu-r6 TgtuJ aunds r€ EpBJls ad ap 1nruo pc p1de3

EI ap Icop csauJod 'lug^nc lrlunuB un €uru€asuI aurnu€ ac l€qa'Ilul

rJ rB pugJ rounlu pugr Inurrrd ug rugap rE-I pp€r+s ad op uro aJrro

arec ad Iac Jerqc nes a"reuoricrp aJlpc ap pruud leuorfuaru IaJ olsa

e.rec 'a1ecrxa1 ropiglrun IB I€Ja+rI suas un E+srxa 'Tqrug a+rrunue roun

Jolorar+uo"r; InJpBc uJ 'Fo parc ps rnurluoc psul '(rirgJ reluazerd e

g'g eaunricas u3 'ra.roge+aru Ea.r€la,rdrelur e;dsat'a1e1ou urp rJolrrulJl

Blalgc alec 16 Eapal as E) puralqord elseace o+sa Fl€sJalorluoc ap +ge

nr16 16 ',,18.ra1r1 suas" un ea.te 1od ag.rnfunue Rc pJoce ap urappo ES

olEo+ ap rg+uJ rnqor+ e,r erieur"rg€ p+s€ar€ aeEJ € n"4uad pe +$rpv

^rlcoJa aunds

aleod a1 nu 1nlesaru aJer od rJnJJnI olaun Jue€ru plsrxa pc Erznlc

-uoa rua8B.rl ps €, IrquuozoJ a"receld ap pund un g aleod p+uerâp

ap +gle Brn+col o €lsaluoc e ap p1de3 rS .rep 'IZSI letu uJ lrrnru

e uoalodelq pr €uruasug eelnd re 1nleseru gc aza"ra8ns Fs lgcuJ l€uo

-riualur npJ ap +g+€ €Aourc €lsrxa J€ Bc peJr n111 'urera8ns oI FS l€p

-Jezeq g JB aJEc ad unsuas E+sFo psul'unrcnl alpur Ergruuras olBod

'aJlJo olrJturuas ps aleod 1nlesou ge

gunds gs plde.rp €aA€ rB nu "'riuara;er -BsuJ ap 16 rriecgruruos op

erurflnur o ocJacul ES Bc ruruoue e"1ace 1nlesaur u1 ep ru.rod ealnd .re

16 'lpseoua+sru arznle oaJA rc€J es 'cr.ro1sr +uaruoru +rrunue un-r+uJ

'€uurosur eurqcorus erpadxa e ec aleod; rJnloqurs ap nES rJnJcnI op 1nq

-urqcs u3 nn8rqure ap lgle r6nlcur 'rinp"rerd rJo+ce r16ece nc grnle8al

u! azaze+ueJ ps ealnd B.tr 'oleru.rn 1de.rq 'pleriua"rager erelnd acrro

lnp"rard e-r6 gur"rn ad pc "rep 'rrelcs lrurnu€ un BI 16 .releurlsap lrrunu€

un BI rS ec 'atunue rolpadxe un €I IBrrxopur EoJaJaJ as pc rB a1ua1

-srxa ourqeorus a16ru e1 a.re.rnfardu3 aunue o-J?uI €aJoJaJ as plor?s uJ

lrsp8 p1xe1 FJ Fprcep Bs rnqorl r€ nrlsou 1n1a.rd"re1ur pc lq€qoJd

'lepnal rnun nr8eruo ocnpu e"rec ue.rgi un ap n€s aunrc

-g8nr u3 giug8npc o ap lqsor +soJ B Ia pcep upqartuJ ou ps lsauo

rS ueluods op.eoJ e 'pta-ptpdn 'auutooq rnlnlesaur eieg u1 .lntesaru

1e"r5a1ur ernqairl aJBa uJ IBJnlIno rnlnJper e.rdnse arelac.rai o nc acBJ

e-ep .rn5rs pour uJ aJB J€p 'rnln.rogpadxe opfualur purrrr"rd aJ€lac

-Joc o nc acsJ E-ap cruru aJB.nu Bls€arv 'snpord ?soJ B In+xal

uI eJ€e

acrJo?sr apeor"rad ralqrsod rirdnse rA ;ogpedxo mlnpqrsod e"rdnse

rrnlcafuoc a16ru ezasuele ps 'urind 1ec 'rnqarl BA InJe1€urlsap 'eza1

-odr erurguoa r6-e ruluad 'aIa?IB lgrap alu€saJa?ur l€ur g ro,r ezalodr

o+rurn

poJc r

InJElr

arJOS€

-nUu.r

o €lU(

tsuos

aloc 1

rrPla.

UI IS

'(*Etr

crJOli

I€?t

'ooo'

ui I€r

A1Ftr

-oiul

oP ot

so1Il

-sap

-eds

opr

-{q(

'Int

IST

aza

Iun

€aIi

FII

nBs

BC

-ed

EI

-ou

Bl

-cu

rJ.

truscnoourNl

10 INTRODUCERE

lectura lui Finnegans Wake ne poate ajuta si punem la indoiali

pAnd qi sensul obiqnuit din exemplul lui Wilkins. insd nu putem

ignora punctul de vedere al Sclavului care a dat mdrturie primul

despre miracolul Textelor qi al Interpretdrii lor.

Studiile cuprinse in cartea de fa!6 au fost scrise in cea de-a doua

jumitate a deceniului al noudlea. Deoarece toate se centreazd pe

acelagi subiect, chiar dacd din puncte de vedere diferite, au fost

reamalgamate intr-o oarecare mdsurd Ei supuse unor ajust[ri, unor

tiieturi sau addugiri, pentru a evita repet[rile excesive Ei a permite

trimiteri de la unele la altelel.

in prima secliune, problema interpretirii este conturatd aqa cum

s-a pus ea in ultimele decenii in domeniul studiilor literare.

Un comentariu aparte cere cea de-a doua secliune, pentru cd

focalizeazd o preocupare ce m-a insolit permanent in decursul deceniului

trecut. La prima vedere ea trateaz[. despre chestiuni istorice,

Ei cineva s-ar putea intreba care este legdtura ei cu temele din

celelalte studii. In anul academic 1986-1987 linusem, la Institutul

de discipline ale comunicirii al Universit[fii din Bologna, un curs

monografic despre semioza hermeticd'z, adic6 despre acea practici

interpretativi a lumii gi a textelor bazatd pe identificarea raporturilor

de simpatie ce leagd reciproc micro- si macrocosmosul. Pentru

a putea nutri credinla ch asemhnitorul aclioneazi simpatetic asupra

asemdnitorului trebuie ca o metafizici qi o fizic[ a simpatiei universale

s[ se sprijine pe o semioticd (explicitd sau implicitb) a similitudinii.

De o paradigmd a asemindrii s-a ocupat gi Michel Foucault in

Les mots et les choses, insd atenlia lui era indreptatd mai ales asupra

acelui moment de trecere in care paradigma asemdnSrii, intre

Renaqtere Ei secolul al XVII-lea, se contopeEte cu paradigmele proprii

qtiinlei moderne. Ipoteza mea era istoriceEte mai cuprinzdtoare Ei

tindea sd pun6 in lumindL un criteriu de interpretare ciruia ii indicam

2.

1. Edilia italiand de fa!5 este parlial diferitd de edilia americand (The limits of

interpretation, Indiana University Press) care apare aproape concomitent cu ea;

in acea edilie am addugat unele scrieri care in Italia au apdrut deja in Sugll

specchilDespre ogtinzi), iar in cea de fali alte studii, ce nu au mai fost publicate'in

Italia. Alte diferenle mai mici, din cadrul frecdrui studiu in parte, se

datoreaz| grijii de a face mai bine inleleasd o chestiune sau alta in niqte medii

culturale ce diferd intre ele si au cadre de referinld diferite. In orice caz, aborddrile

de bazi din ambele edilii sunt aceleagi.

Materialele cursului existd numai in formd dactilografratd gi in fotocopie, sub

titlul Aspecte ale sem.iozei hermetice, Universitd degli Studi di Bologna, Catedra

de semioticd, 1986-1987.

'glncsry as oJElaJdJalur op ue8 rnJgJ

ola+rurrl aJdsap rJorpcru +€cgrcads B-s nu Fr €rsoJdrrrl pqle ps o?Bod

Blaurc 'trglardrolur olalruq a.rdsep l1pnls ap arJas o-Jtul 'ec ap g1e1

'alaru oIB a"rodo a1p uJ lBJoq€Ia rue-al aJeJ ad alaldacuoc aJlurp a+1nu

ale?uocs Ec nep rcep rB alelrprcads op runrlsaqc ep e1e8a1 rrfua.r

-Ja+ur a16ru uc alndacuoc +soJ nB aJEorJa?uB apunricas ury alrpnls

'aunrfeas prur"rd ec 16 e"rn1aa1 1od o crla.roal +lnru rcru rfesa.ralur ruol

-rlre aJBc ed 'eurr11n 16 eunrfcas erled u-ep €ac BI 1e;1se ure8unty

'epqrsod rrunl a16ru uI aIBaJ a?Braprsuoc

aiuer"radxa Joun eIB rJpl€la.r nus eIBoJ efuerradxa 'a1deg nes o+xa]

.roun eeurF.reru ed arelardralul ep pllqe+daccr- ezalodr o elmu.roy e

nrlued epirpuoa €I rJo crlualne u1 rS spg e1 'e1e1r1uapr BI areolr,\

-rrd runrlsaqc na zapJoqu runc pyag ardsap aldruaxe €â?gc pz€aruJn

'alnurisns g 1od nu aa EJoIoJB BoJEznJaJ ur

urind 1ac 'rrplardrelur aunq r€ru Jolac eiur,rr"rd uI nu gaup ,a.recareo

pJoce un u1 g8unie ps al6e"rgruJn oJEc rfard"rolur ap o+€?runuroc o

ap leldecce g ualnd J€ ac Iae olso rururu UoJa +saoe 'rn1nrun1o,r 1e

IBug Inryn+s urp rolrrrrnurpl 1u.r.r1od 'a1red R+lE ap ad'slro?cnp o.tJ

-ualur mI rrJp+ngc erica.rrp ug e8raur ur€ pe€p J€ceru rcru olBlrJBIncJrJ

plseace ep edgcs ealnd re-u erfenlrs ge n.rluad rS else - r"rg1a.rd.ra1ur

rn1 ropr"rdord p rrlaurered rS lcorqo lua+rruocuoc e+sa 1n+xa? puge

rJunle '1xa1 rnun e orlualul elrurnu-e6e alierrr"rd or Baac uJ oprcap

€ op rJnpou a+IE p+srxo nu EJ csolurure 'urrunu mInFoJa prdrcuFrd

e1 13 lrnuSrqo Insuas e1 eerulede ed alezeq Ec reop g.rede ps 1od

rrJalrJr alsac€ prBCI '+xa+ BJ rrrunl B n€s orunl Bc esalaiug Jolalxol

EJnlcaI uI o+€ruJn arnqaJl aJ anaouoca ap rrJa+rJc aloce urpra8ns ps

ruptJaJur rou 's.ralu1 'ezeeferncuJ oI nu F+xal a,rec ed acrq.nauaruJaq

rr8raua ap pdtstt o acnpord a"rela"rdrelur ap Insarxa oJBc uI rJnzec

gru€os nc r€ru €zeoluaruoc os rcr€ 'sltado ogualul nes rnln?xo1 erfualur

BI ap pururod r"rgla"rdJalur raun Balelrlrqrsod lnurisns e-s eunrfcas

erur.rd uI paEO 'nrJeluauror ep ericun; are aunriaas EraJ+ E-op EaC

'2,'1'6 eeunrices

u3 zeuoriuaur runc e6e 'auerodua?uoc acrlrJr rrJoel a?l€ a11nru ,sn1d

ug ne urfsns 'rB ea1-y1x IE rnlnlocas Inusrllnco 'acrlueruoJ olror+alsa

ozapuncoJ ps l€nur+uor B rc 'aueeyrp8 alrlelr+u€J reiuulB €oJeru

-JU€ nc lualruocuoc lnrpdsrp e nu 16 co.req 16 lsrluacs€ual rnlnrusrl

-aruJeq p nldue ruru Inlualnc u3 lrdoluoc B-s 'ecrlau.raq JolrJarJcs

B P?sruelun rea.rr"radocsapoJ nc pl€po +EJurnrJl e 'glerrerparu EpEo

-r.rad ug u4seipuulc Bl+gcnJ?ur lellolzap e-s 16 aurlia.rr reJa aIE alocas

alerur"rd uJ €luouncop rS al6uounce"r 1od os ac oruJoJ lEnI e pcrleruJaq

€zorruos cserunu o arec ad a"rrpug8 op Eale?rlepory '(996l) l??pnls

a17o ti rcuq&o atdsaql t33ns' unp a n1ccads t1?ng ,gluepaca.rd eau

€o+r€t ug lecrlqnd 'a1ueq mI p €aI-IIIX e Elo+srdg a"rdsap Frpnts

ug 16 rue.re8ns IoJIIB op runc - Jololocas p8unl e-ap ea.rrniarrre.rdns

€rpal€

qns 'a'

-Joqe

TPAE

es 'a1

-{qnd

?FNS

:Bo n,

Jo tt!

ru€t'

T6 a.

IIJd(

oJlU

-NSE

uI 1

-IUII

-rur

erd

nJl'

-n?-

9J11

SJN

In1

u$ tot

-oJ

9r

un

aT

JO

1s

ac

€I

F

u

B

I]

suscn(ou,tNr

1.2 INTRODUCERE

E vorba despre conceptul de interpretare inspirat de P=l:-: :- !€

care l-am discutat qi l-am dezvoltat treptat inTfatq.tul at ''- :,i

generald,, 1975, in Lector in fabula, 1979, in Semiotica -': -'. -- -jc

limbajului,1984, precum Ei in multe alte scrieri disparate. :.::- sunt

cele conlinute in Despre oglin'zi gi alte studii, 1985.

Semiotica se ocupd de semiozi, iar aceasta este,,o act';r'i .-j o

influenld care este sau care presupune o cooperare a tre' =-il=::e.

cum sunt, de exemplu, un semn, obiectul siu Ei interpreta:-::i siu.

aceastd influen!5 tri-relalionald neputAnd fr in niciun caz 7'e7 - i'. a lrla

printr-o acliune de perechi" (Peirce, CP, 5.484). Ca un cr:lli:llirlu

al acestei definilii, a se vedea studiul 4.1, ce reproduce ir:':=r' +n:ia

mea la un congres de imunologi.

Intervenlia citati mai sus fusese elaborati pe marginea d-.:::rei

cu oameni de Etiin!5 ce studiazi procesele de interacliune la nrr-el

celular pentru c6, potrivit unora dintre ei, avem fenomene cie L:terpretare

chiar qi in ceea ce eu, in Tlatatul meu, numeam ."pragul

inferior al semioticii". De atunci incoace m-am convins, chiar ciaca

mai consider cd e greu de extins categoriile semioticii pdna la acel

nivel, cd nu pot totuqi si neg a priori cd acest lucru ar fi posibil. -'i

md menlin intr-o pozilie de aEteptare precauti Ei plind de curiozitate.

in orice caz, nu exclud, ba chiar consider' ci existd semioza si. prin

urmare, qi interpretare in procesele de perceplie. In acest sens. interpretarea

- bazat| pe conjecturd sau pe abduclie (cf., de exemplu,

studiul 4.2) -

este mecanismul semiozic ce explic5 nu numai raportul

nostru cu niqte mesaje elaborate intenlionat de alte frinte omeneqti,

ci Ei orice formi de interacliune a omului (Ei poate Ei a animalelor)

cu lumea inconjuritoare. Tocmai prin procesele de interpretare noi

construim cognitiv lumi, fie ele actuale sau posibile.

Sunt deci evidente motivele pentru care trebuie sd avem in vedere

condiliile Ei limitele interpret[rii. Dacd in sfera hermeneuticii sau

a teoriei literaturii poate pirea provocator' insd la urma urmei plauzibil,

ca iniliativa de lectura s5 stea complet de partea subiectului

interpretant, cu mult mai riscant ar pirea dacd am afirma-o in

legiturd cu acele procese ce ne ajutd sd identificim o persoani sau

un obiect aflat Ia distanla in timp Ei in situalii diferite, si deosebim

un cAine de un cal sau si regdsim drumul spre casi in fiecare zi.

in astfel de cazuri, a admite cd unica decizie ii revine interpretului

poartd, in istoria gAndirii, un nume: idealism magic. Deqi referinla

aceasta pare romanticd qi ieqitd din comun, ne putem gAndi la posibila

pretenlie de a postula un creier care - mai pulin pasiv decdt

acela imaginat de Putnam - nu numai cd ar putea trii izolat de

trup intr-un vas, dar ar putea gi si construiasci vasul respectiv qi

universul care il conline qi sd decidi minut cu minut impulsurile pe

care trebuie s5 le primeasca pentru a putea avea iluzia unei lumi

care nu existi in afara percepliilor lui. Ar fr cam prea mult, chiar

'qzeqap

aldocuoc eloun Enlor e nrluad Irln Earpd as rur acaJeoap '986T 'tloaqas G nEu!

'F?Ep o ln.rede rBru e orec ',.go1ued 'elrdoc 'eureo3" llqndar gs srurrad urE-II I 'I

'PlBurrurla

u

al€od nu raiuEl€q EaJBIrcso

Rc In?dBJ Fl€p o FruJ ruaruqqns ps rr 'sndo Insuos uI urPJqrlrqcozap

au gs nu olso 'tunce 'erue1qo"r4 'rn1n1a.rdra1ur ralrlerirur InluESJaA

ad aJBl EoJd lBlugAE ne-s rilnur 'rue ap mazraJl r16ece uI 'pJodo op

gfeg ue1u71apg T6 rnln?ardra+ur e,rrlerfrur arluJ 'pqelsur niqqrqca ep

nES (al€Irtso ap IaJ un csougap ps ruernppJls Fur 'uosdaru4 FF.I pI

e t"rglerdra?ur €rJoal eI ap 16 pururod 'pru.rn ur rue op rJozraJ? nC

'BS€ o+sa pc pa"rc nu ng 'a"reolulJosuoc nfrzod a16ru ad €uoluec 6e-ru

rze+se ',,g.reuorin1oloJ" aJBeoAoJd o BJa BlsBacB gc pugirurpe 'g1te

ap "rolarado € (.psn{csop" e.relerd"ro?ur o rlpls uJ ruerrprJ rcunle pcep

'Ee 'JEAopB-r1u1 'eargd JE-S 'uBrIBlr rnlnJolr+rc aIB rrfcarqo alqrsod

a16ru rS urdruglug ps nFJ a nu 'aunricas Brurrd uJ rarua? e.rdnse ur.La.r

l6aq 'Zgel urp 'lptsrtlcsap ntadgl n4tadn ntadg'rqca,t reru aleru rri.rgc

e gzal8ua BaJacnpBJ? ln"rgde B €urJn uJ uB un ap ?1nur r€ur nu ne

aca.r€oop 'atezl':atd o JBJ ps sugJ?suoc lsoJ rue euecrJarue erirpa u1

*

'JorJa?xa sJolrun un EI runrxauoc aurrurru nJ Flelop 16 pleyrurlau

Rzorruas ap Iopour ec plndacuoc ariea.rc o nrluad a,t'rlelardralur qn5e"r

apa,r.a.rd Ig 'rrJo?al (nBS

nrirc"raxa un €c J€op llpug8 lsoJ B-u 'urind Iac

sorras uI o+reoJ lBnI amqarl puosrad srapues soIrBr{C ar?Ec op mlnral

-ndtuoc aI€ alrle?aJd.ralur alaepaeord nc prnlg8el uJ lncpJ Tuatuuadxa

-uaquDpa7 IacB Fc pldug zaztcerd 'rlli.rpc e aunriaes Erur+In u1 asur"rdnc

olrrpnls sa"rdxe arn+rlsuoc as oluluauepunJ arua+ Jolsace p"rn[ u1

ro1 rrur8rro e.rdnse rrnlaaluoc alrruo JE nu ai 1ac

n"rluad arieegruruas ep alrsdq ecrsololeruet8 eur.rn ap FuJoJ qns 16

ag - olrlrc U € op olureuJ tetlc 'ata1o ac ofap p?stxa'srpilVy\ rnl In BIcs

op psnpe eaJ€osrJcs rS ea 'suas ournue un-JluJ 'erec rS rr16ou rruouras

ap asnpord alolxa? ap FfBJ ourpn+rle r6eaace rual€ ps rnqar? ru-u

ac n.rluad p€A nu '(uqny e1 raddo4 e1 ap 're€olorualsrda euralqord

16 a urnc uie '1uey rnl BrualqoJd 16 'raur.rn eruJn BI 'era tep 'a.tr1u

-8oc rolafurrlF e 'laFerd InI B 'd1uo6-nee1Jotr I mI e 'ac.rrag rnl Brualq

-o"rd 13 elsa) r"raFugJlsuoc Jolrurnu€ aundns es arfcn"rlsuoa rn.rgc e 16

lpp a+so au aJBc er\ea 16 rou aJlurp aunriae.relur ap aFirpuoJ rlrqBls

B uJ Rlsuoe nrgla"fd"ralur e g)rJo,zolg eualqord gcep 'a"reuun urJd

',,ri1e1ac

tiof l3 luns urnc e6u 'lsrsdrlos

?uns" :uedlnurg mI Inxopered a1u1ur uI aurl o111 'r6alaiuJ ?soJ nB

nu pc ElorEA es rB a1aza1 pldacce q nu rrfp pugc rcunl€ IiBlIrI alreoJ

?uns A4carqnsJalur drqc u1 lrqecrunuor +Bcl+ruruas unrcru ea,re 1od nu

alalxal ee urisns ac rac 'a1red g?I€ op ad 'cr8eur lsrleopr un n"rluad rA

8I

suscnGou'tNI

14 INTRODUCERE

La urma urmei, a spune cd un text este, potenlial' fSri sfArEit

nu inseamn[ cd orice ict de interpretare poate duce la ceva bun'

PAn[Eideconstructivistulcelmairadicalacceptiideeac6exista

interpretiri care sunt inacceptabile qi clamoroase' Aceasta inseamni

ci textul interpretat impunelnterprelilor lui niqte restriclii. Limitele

interpretirii coincid cu drepturile textului (ceea ce nu inseamn[ ci

ar coincide cu drepturile autorului lui)'

Chiar gi in cazul textelor auto-distrucfive kf' 3'5) avem niqte

obiecte semiozice care, fird umbri de indoiali, vorbesc despre propria

lor imposibilitate.

56fimrealiqti:nuexistinimicmaisemnifrcativdecAtuntext

care-qi afirmd propriul divor! fa!6 de sens'

'9g6l arrqurol)o 'z 'aLp\?oluas aupc

ur ',,ruEldocoJ Bcr?orruos oJdsap o?oN" Inl?r} nJ '.FlFJgl aunrsJol uI rodE ,9g6l

1g 'qaqphv v! '

<.s'trolral olJualur rnl Ie zEc InlepnrC'r Inllrl nr Ierirur l€crlqnd

'9961 'e,ro1ue141 'rrrgldecer €rrlorruas erdsap SSJV Inr^roloc BI orerrunuoC .I

rrruYJdsSgu

VCIJOIINSS trUdS gO IUVNIAIfl SNI

SIAOJCTT OIJNuJNI

in ultimele decenii s-a afirmat o schimbare de paradigmd fa!6 de

disputele critice anterioare. Dacd in mediul structuralist se acorda

prioritate analizei textului ca obiect dotat cu caracteristici structurale

proprii, descriptibile cu ajutorul unui formalism mai mult sau mai

pulin riguros, ulterior disculia s-a orientat citre o pragmatici a

lecturii. Astfel, de prin anii'60 inainte, s-au inmullit teoriile despre

cuplul Cititor-Autor, iar astdzi, pe ldng[ narator 9i naratar, avem

naratori semiotici, naratori extrafictivi, subiecli ai enunlirii enunlate,

focalizatori, voci metanaratorii, precum Ei cititori virtuali, cititori

ideali, cititori model, supercititori, cititori proiectali, cititori informali,

arhicititori, cititori implicili, metacititori qi aEa mai departe.

sigur cd nu toli aceEti Autori qi cititori au acelaqi statut teoretic,

iar pentru a avea o harti completd a acestui peisaj cu identit[li Ei

diferenle, vezi Pugliatti, 1985 (precum Ei Ferraresi qi Pugliatti, 1989).

in orice caz, orienthri diferite, cum sunt estetica receptdrii, hermeneutica,

teoriile semiotice ale cititorului ideal sau model, precum qi

,,reader oriented criticism" Ei deconstruclia au ales ca obiect de investigare

nu atat faptele empirice ale lecturii (obiect aI unei sociologii

a recept[rii), cAt funclia de construclie - sau de deconstruclie - a

textului indeplinita de actul lecturii, vhzut ca o condilie efrcientd 9i

necesard a insdEi manifestirii textului ca atare'

Aserliunea subiacenta fiecareia dintre aceste tendinle este: funclionarea

unui text (fie el Ei non-verbal) se explica luand in considerare,

pe lang6 momentul generator, sau in locul acestuia, rolul indeplinit

de destinatar in inlelegerea, actualizarea, interpretarea lui, ca qi

modul in care textul insuqi prevede aceastd participare.

'('rl'u) 976I 'p.rerur11ep 'srte4'untaot p sdutatr 'uo11no4 ueal' *

'Eerlsqrls o?B?run 16 ppnldacuoc

giua"raoc ap durgc ',,rnlnsJnosrp 1e U € ap pour" €c Joln€ mun Brualq

-o.rd 'glsqeJn+cnJ?s-?sod areqc u1 'eeund (,,eJnalnu un,nb oc-1so.nb'()

696I ulp +Inecnod rnl IB lxal un rS rurqa '1n"ro1ne e16e^lr.rd ac eaot uJ

'ge rpo3 €rJBtr I e16a1uuue gsul 'grado uJ FSTJJsUJ FI€rJo+cnE Bzelsodr

alsa Iunc (.aJ€ruJoJ op polu" rnun € Pu€ruosfaJed eeapr op JSaqJoA

reru nu ps Ec 'rlcrJural\ op 16 ec 'lprurqts ap 16 {FA u€ aJlpc ap

nipprrqe"reu B al€poru rcr8o1 raun BJaJS uJ a+€JoqBIo rrlsa8ns aloun

u1p 16 ruea8g,rlxa o IoJII€ ap or€c ed '(616T 'nynqoJ uI ropaT) Iopour

ro?r?rc ap Earu eeunriou €I 16 - q?oog urp lcoJrp apunrfou ropuglrru

r6-npug,rrrap ITurIlIn - (916l 'astnoJstp pun ,fuo79) ueurler{C rnoudag

rnl oIB IS (916l 'atnta7t1 llrpclunluoc ayn ndtculrd) rl"l.o1 rarr€tr I a1e

lrcqdurr rolr?rc 16 "ro1ne ap alunriou e1 pugd '(LqGI 'uo4nqatdtayut

u1 t11p17n11 qrsJrH rn1 u ,rr1e8ou uJ Btrualod ur"rd '(IL6I 'ayotn7cnt7s

anbt4st7{1s ap srcssg) oJJal€JJrU InI IE ,,.ro1capqre" ep cr.rrdura PJUJ

pldacuoc urrd '(92,61 'uotTtsodtuoS to sc4ao4 tr| Dlsuadsn rn1 e rarirz

-oduroc ecrlaod ur"rd '(9161) cqaod mln?xq prnlcnrls urp Ioe ueru?oT

ur"rd '(9161 "upluoJ np apc4 aI) .&lerr+xa+ Balelrlrlcnpold" ardsap

BAalsrJX IoIInf ep rriecrpur alaun ur.rd'acer1 as rJrE aC 'aJ€zrluco; e.id

-sep rB ,,rcoA" ardsep mI €rJoal rualep eL 'ZL6I u3 'rode reru ac €oot

gzeairqcs JEop al+auap JBr '(soruu1''.ra1s"rog '4coqqn1 FUE as uoflrnod

rn1 elaleds uI rep) oropol ap alcund a1p arlur"rd .(976I) uoflrnod ap

alncpJ apricurlsrp aundorda"r 15 ,,rn1n"ro1ne e eur8eurr -

e rnlnJol€J€u

aur8eurr" eaqaarad Ecola AoJopo;, lproleJeu nc epun;uoc aleod

as nu oJ€r IErJalBru Joln€ un op a1Seq.ror' saqF€g epun '9961 'g

'sttol7nuunututoJulp algpn?s €I ap pugJ purud uI FcrpuoloJ os Erulrd

'FJrlnouoruJaq Bun

ri glsqurnlcnrls-ocrlorrues aricanp o 'e1p ap €un gfuq3ounc pugrr

-eau 'g11o,rzop as BaaJB gdnp ;eq 'uot7c( Jo cuogaqt aqJ rLgs Ie u!

'196I uI qloog eude16 tsoJ B ,,(u4q qlyn rop€ar aq1 Surdr"rec) ror{1n€

parldrur" ap q.rcrldxa lrqJoa E aJ?c InrurJd '€l1u ap Eun aluapuedapur

rge ad 'ruoa1 asJolrp B InJluat uJ lBJnJoJ?s €-s rnlnJo?r?ro Bruolu€d

arFoloeqrv 'I'I

18 INTENTIO LEC'IORIS

Pe de alti parte, existi propunerea lui Iser (Der implizite

Leser, 1972), care reia terminologia lui Booth, dar pe baza unei

tradilii total diferite (Ingarden, Gadamer, Mukaiovsklfi Jauss Ei naratologia

lui Stanzel - lindnd cont de asemenea qi de teoreticienii

anglo-saxoni ai narativitdlii, qi de critica joyciand). Iser va incepe

apoi sd reinnoade firele celor doud tradilii in Der Alzt des Lesen's din

1976, referindu-se la Jakobson, Lotman, Hirsch, Riffatterre Ei la

unele eboqe ale mele din anii '60.

Aceastd insistenli, devenitd aproape obsesivd, asupra momentului

lecturii, al interpretirii, al colaboririi sau cooperirii receptorului

marcheazi un moment interesant in istoria plind de meandre a ceea

ce se cheaml.Zeitgeist. Sd se remarce ci in 1981, fdri sd fie, evident,

la curent cu toatd aceasti literaturd qi pornind de la analize oe

semanticd generativd qi de la cercetiri de Inteligenli Artifrciald,

Charles Fillmore (chiar dacd la nivel de texte cotidiene, neliterare)

scrie un studiu despre ,,Ideal readers and real readers".

Jauss (1969)- anunla deja o schimbare radical5 in paradigma studiilor

literare qi i-a fost, firi indoiald, acestei cotituri unul dintre

protagoniEti. Dar intrucAt schimbdrile de paradigmd se nasc dintr-o

acumulare de disculii anterioare, in fala noilor teorii ale lecturii

trebuie sd ne intrebdm dacd e vorba de o orientare nou5, Ei in ce sens.

CAt despre prima problemd, trebuie recunoscut ci istoria esteticii

poate fi redusl la o istorie a teoriilor interpretirii sau ale efectului

pe care opera il provoacd in destinatar. De orientare interpretativi

sunt: estetica aristotelicd a catharsisului, estetica pseudo-longinian[

a sublimului, esteticile medievale ale viziunii, recitirile renascentiste

aristoteliene, esteticile sublimului din secolul al XVIII-lea, apoi cea

kantian5., numeroase estetici contemporane (fenomenologia, hermeneutica,

esteticile sociologice, estetica interpretS.rii a lui Pareyson).

in lucrarea sa Reception Theory (1984) Robert Holub giseqte antecedentele

cercetdrilor qcolii de la Konstanz in noliunile formaliste

de artificiu, de extraniere qi de dominant[; in noliunea lui Ingarden

de operi ca schelet sau schemi ce trebuie completatd prin interpretarea

destinatarului ori ca mullime de profiluri intre care destinatarul

trebuie si aleagd; in teoriile estetice ale structuralismului praghez,

mai ales cel al lui Mukaiovskf; in hermeneutica lui Gadamer; in

sociologia literaturii. Iar in leg[turi cu ascendenlele formaliste ale

acestor teme, a se vedea Ferrari-Bravo, 1986.

in privinla teoriilor semiotice e vorba pur Ei simplu de a stabili

care dintre 'ele au linut cont de momentul pragmatic. In acest caz,

Morris observa inci din Foundations of a theory of sign's (1938) cn

pdni qi in semioticile clasice e mereu prezentd o referire Ia interpret

* Hans Robert Jauss, ,,Paradigmawechsel in der Literaturwissenschaft", in Linguistisch

Berichte, 3, 1969 (n.tr.).

'uoJourrxo +sacB rrrPl

-dacce FS a gcup 'Ttqtztaatdutt fi nqty Inun purrJ et'toTtto7nn dtqc ug

'ernlrlsur 11 e.redo arua ad poder un iple"rd.ralur nc ra lnpoder ralre

e r6asug rr"rguoricung ezeqel eaund - rr"rdordrur Ecu] a+uorunJ+sur nc

'Ug6I 16 896I aJluJ psrJcs - oJ€c olJec o 'aJeuun urtd iptsttlcsap otadg

nalu Inlunlou' rS zelc ps €oJA 6e 'rrfrpe"rl a+IB raun lnurfrrds u1

'(acrlsr'r-3uq rola?ce eorleru5e.rd ed reralq rrips

-Jnasrp B orJool o Bra{uo+uI B op 'aJ€ol€ceJsr?€sou 13 ea eg 'pcruu8ro

elr+Bluo+ 'LL6I '++etd nr pl€po 'alede eaace gdnp ru€ nurc rerunu

BI) aIrBoS rS urlsny ap esnd alauralqo"rd +BpJoqB € arec prur"rd lsog

e (ZL6D rasl rer 'gcrlaroel ec4sr.t-8uq ap pugruapul e1 asnd aluaru

-nJlsur apou a?eurln18e eg Fs J"sarau lsoJ € E+s€are ac€J s nrluod

'erqurnuad u1

R+€spI osasnJ rcunle gugd a"rea aluapacerd IiIpBr+ roun e aJenleloor

Ec lulsaJrueru e-s aJBJa?rI Jolrrpn+s eur5rpured uJ R+rualJns BoJ€q

-urqcs 'lerurn nB oJBc rruacap Fnop aloc uI'pc aunds 3u eaece aq

'ecrSolorcos rJgproqe Joun Inrusr"rrdrua BI (ITI) ierpedolcrcua ap

Bcr?uuruas 16 teuorfcrp ap Ecrluuruas aJlurp elndsrp EJo - osrura nBJo

el.rniunua nes alouuras aJBc ur +xo+uoa nes zn ep piuelsrunc.rrc 'arfe

-nlrs oerJo alrudoap esgl 1od pc nuuorznlr as ac auoxes-o18u€ aI€ruJoJ

rJrlu€ruas Jo+rurnue € EI€Jnl€u ealelrpr8r"r EI (II) iarlsrrr8url lcarqo

op 1nI €alelrlr?oarqo uJ Inlxol nss FUe ap u"rado €Srlsalur 1od pc

n€uorznlr as ar€c a+srlsrnlcn"rls rr8olopo?aru Jo+rurnue apiglrpr8lJ €I (I)

: arfaee"r €c lncseu ne-s rr.rgldecoJ alrrJoa+ 0g, IIuB urp FJuJ tepe6y

'(gf6I 'g ',S,,1) *rarFolorcos erdnse aJ€olrolnpJ 16 gcrlo

-rruas eJrlrrd :erp11 uJ gseru ap aprfecrunuro3" :nps IB nrpnls IrqEJ

-ouraru lece ur"rd rr"rpldaca"r ap acrSolorcos olrrJoal ap Brueas rodu reur

Bap ps €aAB rrqqed oloed '(urouolne lcarqo ec selaiug rnlnlesaur e

aJorpn+s urnd e"re;a.rd a"rec 'gru.rn urp slsace ap piBJ pcr+a'ra runcaJeo

arfrzod o ad ep r€p) zoJue4 rusrlernlcnr+s rnlnrurrd ep rS uosqo{Bf

mI opopr 16 tge 'epolaur ru€?soluoc oI €JoJpr 'acr8olorcos rJFloJJac

+g+€ - srnalocuq a16ru ec Jeop - ruezrlr+n rou JBr 'rr.rgldecat e g1a1d

-ruot orroal o gsndo;d geuJ asasnJ nu Boace BlBp BT '(g96l) p?uasqo

pJnpnrls uJ l€llolzap rue-1 rode r€ru oJ€r ad ',,e1ue.req€ oJ€curpocap" ap

pldecuoc elnrrrJoJ as oloee +ol IS 'rolrr€leur?sap alrrnpoc ep arfcung

u1 gunds gs eleod nes aunds Ia ac Baac 16 rc 'riuelrrua rnl ropr"rd

-o"rd aprnpoc ap ericung u1 eunds 1nlesaur ac eaac r€urnu nu ]Brpnls

€rnqor+ rnl alalcaJo rB pnzr.r.a1e1 plesaru 1ugop e nrluad pc p1de3

eluarunS"real es apun 'cqqnd rB aunrzrrlalol oJlurp.roprnlrode.r erdnse

'996l 'eFnJad,pI ap BaJrnlpJsuoc BI 'gseur ap ropriecrunruoc B pcrlo

-ruas op ruorlelr JolrJolplocJac B pluoror erinqr"4uoc rS cselurury

'lepudap reru e6e 16

rnlnlerd.ralur €a+urru u1 aenpo.rd o Inuuos a.rec ad Baopr nc poder u1

aJ€cgruuas ep lnseco.rd a8elaiug ac 'guerurlsn8ne ecrlorruos uI'gcr1a1o1

-srJu €crJola"r ug 'glsgos ecrleru8urd u1 'pullel 16 pceer8 €crrola.r uI)

6T

slco'IosHuV

20 INTENTIO LECTORIS

Problema era in ce chip anume opera, prevdzAnd un sistem de

aEtept[ri psihologice, culturale ;i istorice din partea receptorului

(astizi am spune un ,,orizont de a;teptdri"), tinde si instituie ceea

ce Joyce numea, in Finnegan's Wahe, un ,,Ideal Reader"' Firegte,

atunci, vorbind de ,,oper5, d.eschisi", m[ interesa ci acest cititor ideal

era obligat s5 sufere - tot in termeni joycieni - de o ,,insomnie ideald",

indus cum era de c6tre strategia textuald s5 interogheze opera

}a infinit. cu toate acestea, insistam ci trebuia si interogheze acea

operd., Ei nu pulsiunile sale personale, intr-o dialectica de ,,fidelitate

qi Hberlate,'care, incd o data, imi era inspirata de estetica interpreiaril

u lui pareyson (cdreia ii elaboram o versiune ,,secularizat[")1.

suslinand insS ci pan[ Ei imboldul la libertatea de interpretare

depindea de structura formald a operei, lmi puneam problema cum

utro-" opera poate Ei trebuie sd-gi prevad[ propriul cititor'

in ed4ia din 1962 incd m[ situam intr-un orizont presemiotic,

inspirandu-ma din teoria informaliei, din semantica lui Richards,

pr".,r- Ei din Piaget, din Merleau-Ponty Ei din psihologia transac-

!ional6. Observam acolo ci:

...transmiterea unei secvenle de semnale cu redundanli scbzuti qi cu

inalta dozi de improbabilitate laqa defineam pe atunci, in termeni informafionali,

textul artisticl cere sd fre luat6 in analizi considerarea atitudinilor

qi a structurilor mentale prin care receptorul seleclioneazd

mesajul gi introduce in el o probabilitate care in realitate este conlinuta

in acesta laolaltd cu multe alte probabilitSli cu titlu de libertate de

seleclie (Eco, 1962, 113).

in edilia din 1967, dup[ ce rescrisesem c[rlile pentr_u versiu-

Irea fl]arrcez:i din 1965 (qi dupS ce suferisem intdlnirea cu Jakobson,

cu formaliEtii ru;i, cu Barthes qi cu structuralismul francez), scriam:

...aten!ia va trebui s5 se mute de la mesaj, ca sistem obiectiv de informalii

posibile, la raportul comunicatiu dintre mesaj 9i receptor, raport

in care decizia interpretativd a receptorului ajunge sd facd qi ea parte

din valoarea efectiva a informaliei posibile. Dac6 voim s5 examinSm

posibilitatea de semnificare a unei structuri comunicative, nu putem face

abstracqie de polul numit ,,receptor". in sensul acesta, a ne ocupa de

polul psihologic inseamnd a recunoaEte posibilitatea formald (indispensabilS

pentru a explica structura gi efectul mesajului) a unei semnificativitili

a mesajului numai intrucat el este interpretat printr-o situa[ie

d.afi. (o situalie psihologicd qi, dincolo de ea, una istoricd, sociald, antropologicS,

in sens larg) (ed' 1967, 723-124)'

1. Pozilia mea nu era chiar atat de impSciuitoare Ei m-a costat cateva.obieclii din

partea lui L6vi-Strauss (ci Caruso, 1969), pe care le-am discutat in Lector in

fabuta, iar in ele se suslinea autonomia textului fa!6 de interpretdrile ce i se

dau. Se vede asadar c5 pe atunci eu pdream s5-i conced prea multe interpretului.

Astizi aq risca si par prea plin de respect fa!5 de text'

'(886I 'ssneg rS rza.t agtadn

otad6 a"rdsap) 1€cgruruos rnun EaJacnpord nrlued runricnrlsur gqe;8ap

reru pzeauurasap ?gt'laarqo rnun EaJ€utuosap BI esalJas l91E nu aJEc

riueagrurues ap oJezrue8ro o luns aJBJalrI olouruas Pc €aapr'(896I ulp

'pquasqo pJnpnJls €I JoJaJ Pur) aruocr Inuuos ardsap erincsrp ug 'sn1d

uI pugJarlor '.royyc-grado-.ro1ne ilerpoprp oIB rqcal r€ru oIrJPpJoq€

gzearadnrar orec '(916T) resl Sue8glo71\ J€rqc lecreuror e-I al€qra^

alxal ap mlnJolrlrc € Boao€ rS era "roldacer rnlsace eruelqord pc plde;

JBo 'PArlEJEu PJnlcnrls Bc P+nzEzr 'lcarrp uJ Plezlôlol BrsrusuBJ+

ap rS egerSoleureurc ep 'grnlcrd ap rS rc 'e1eqre,l' a1xol op reurnu

BqJoA €Ja nu 'leturn n€ ac alrJorJes ug rS ec 'ptsrqcsap ntadg u1

t u".rrrro"l

aunricg o e1 pteqrurl gcnpor Fs FtsrJ P^r?coJa €aJ€crunuroc ap le.redas

poc un laJ+se pze:zelsodr e.rec rS 1n.rolpne nc rS 1n"ro1nco1 nc grnlp8al o

rcru prpJ lequql op Iapou un Pcsernrlsuoc Ps l€crocuJ nB ar€c olrrplocroC

:(alpr?u?8 anbt7sm8uTl ap srpss4) uosqol€f rnl E

ar{cal reur oJ€JcnI o-J+urp Jo}rJnruPI lelrc un glou uI ure8ngpe r$

IZ

SICOTOSHIIV

1.2. Trei tipuri de intenlii

Si vedem acum care este situalia actual5. Opozilia dintre o abordare

generatiud, (care prevede regulile de producere a unui obiect textual

ce poate fi investigat independent de efectele pe care le provoacd)

qi o abordare interpretatiud (cf, Violi, 1982) nu e totuna cu un alt

tip de opozifie, aflat in circulalie in mediile studiilor hermeneutice

si care de fapt se articuleazd ca o trihotomie, Ei anume aceea dintre

interpretare in sens de cercetare a unei intentio auctoris, interpretare

ca investigare a unei intentio operis qi interpretare ca impunere a

unei intentio lectoris.

Deqi in ultimul timp preferinla acordatd iniliativei lectorului (ca

unic criteriu de definire a textului) a dobAndit aspecte vizibil ieEite

din comun, in fapt, disputa clasici se inchega inainte de toate pe

marginea opoziliei a doui programe, qi anume:

a) trebuie sd ciutim in text ceea ce autorul a voit s[ spuni;

b) trebuie clutat in text ceea ce spune acesta, independent de

intenliile autorului sdu.

Numai acceptAnd cel de-al doilea pol aI opoziliei se putea mai

apoi articula qi opozilia dintre:

(br) trebuie ciutat in text ceea ce spune el in raport cu propria-i

coerenld contextual5 Ei cu situalia sistemelor de semnificare la

care se raporteazd;

(br) trebuie c[utat in text ceea ce destinatarul g[seEte in el prin

raportare la propriile-i sisteme de semnificare qi/sau raportat

Ia propriile-i dorinle, pulsiuni sau criterii arbitrare.

Aceasti disputi asupra sensului textului e de importanli capitali,

dar nu se poate suprapune cdtuqi de pulin disputei precedente intre

o abordare generativi qi o abordare interpretativd. In fapt, se poate

descrie generativ un text, vdzdndu-I in caracteristicile sale presupuse

ca obiective - qi decizdnd totuqi cd schema generativi ce il explicd

nu-i menitd si reproduc[ intenliile autorului, ci dinamica abstractd

prin care limbajul se coordoneazhin texte pe baza unor legi proprii

qi creeazb. sens in mod independent de voinla enun![torului siu.

alpautoc pulmI Pc Iunc Jo+rlrc arunuB rnun €rzrcap nc mlnJolrlrc

E+rJaJuoc Brurouoln€ ruorlrsuot PS umc 'riRlrco^run ra+socB B '9lrugur

16 ea eg 'ea.relnpc uI rJ J€ rA co,rrun lnlosq€ pour uJ lxo+ un Pcs€alrc

ps Fp+ot{ J€ oJ€c Jolrlrc un rS gperra.rd es gs arnqaJl 'rn1n"ro1r1rc uri

-ua?ur gre;ard as pc€C 'JolrJnlcal ea?E?rugur nrluad ariuere8 o o mI

-nJolrlrc reriualur p+€proc€ ufur.raga"rd BunuoploluJ nN 'ur^rp Inroln€

ap F+€cgru€1d rB gyo,r IaJII€ op era 'rn1nro1r+rr alolrl€ri1ul ap Pluop

-uedep tn€rsep '.roprglard"ralur Eale?rugur FSUI 'n€mtpcp o ac JoIaJalrI

ole rJpurquot olruUur ur"rd unle; alruUur uI FsrJtsal arJ PS rnqall J€

rB eolnd J€ pc J€p 'rrglatdtelur o+rugur aJB Fc reurnu nu gpqe3 e.rd

-sap neruJrJe rl6rluacsuua.r rae 16 qe,rerpaur ulAquqec 'nldruexe eq

'slJopal o7ualul ap n€s sttado oqua?u?

ep 'stto7cnn oUualu? ap apurdep "rol.rgletdtalur €a+€+rugur FOBp PcuI

uaprcap nu '(drgpn) aryq un.p suas lpra ap spd n ,C,u 77 9c 16 FPt

-erd.ralur alrugur Elnrur+s eluod 1xa1 un gt tuaunds pugc 16 rBIqC

'(ntado ollua?u? pru€aqc as ac Beac ap giu; ecru

-rrr.r1od luns nBs aluo^tasuoc +uns ola pcep gunds rS as gs €?seacB

urrd ec FrBJ gsul teleurlsep ap asnpoJ+ur luns gqeqord a'rec 16;

gfurlSounc EoA€ nu InJoln€ oJec ap JolrJnsuas €olelrugur pugtngc

i1e u1 snd €-eI InJolnB a"rec ed JolrJnsuas €alelrurJur pug+ngc

:riplqeporu Fnop uJ ernig;sap eleod as mp?x4 B Ftrls{

-oqurs-orrloruJaq BJnlcaI gc nrlued elseacv'+srluacseua.r rnlnlapou

InJorJalur uI Jepuncas ariarperluoc ep 1od un ra Inpug.r e1 pzea"raue8

aralSeuag - n1pontr ,rg erirzodo gsul 'IlJgtard"ralur mlnlor B orruu

-apal o nrluad EJqaJoa? BII??Pq rze1.se Pp as PJor+uo4 Flseoc€ od

'rrJolcrpeJ+uoc ruru olac ed 16 "rerqc 'egqrsod aIIJPI

-a.rdralur aleol olrruJad eluod ac €Aac od Ec 'srlood pa1 ap €s €ruJoJ

qns 'pepr 1n+xol Fcs€ougap FS l€lnpc e 'cruoleldoau ltlrusr+oruror{ op

glurrdsur 'glsrluacseua.r €orunl pugo ed 'nr.rolcrperluoJo+nu g eleod

nu at sAaJ €J selaiul '1xa1 ap FpFIr eunriou o BI solsace aleol nc

es-npuguriuetu topnsuos rriglprnld earulnpc uJ sraru E nrpatr\J In^g

'eyugepur nus alrugur rrplerd.ralur Blrcsns € op aJ€ oI 1xa? un aJ€c

ad acruleropuleu .ropiglqrqrsod eiel uI '9c 19te Ps +BtracuI ur€ (986I

'ocg ug 'e1ueq 1nI € €-IIIX e elolstdg ardsep 1nrpn?s rzaa) +uoco5

alTraJlp puqto"rd 'agqrsod acrlrrt opolaru 16 n"roe1

ase6 urfnd Iac €FruroJ as B ap €alelrlrqrsod ep re er8o1odr1 P?s€at€

glr€J?sqe orJo?EuTqruoc ap ruaruJol uI reunu rS 'rn1nro1r1rc E Eoc nBS raJ

-ado e eac 'rninrolne urfualur oJ+uI €ounrido nc a.rela.rdralur rS ere.r

-aua8 e.r1u1 eetnrido orelerluJ as lunc FIaJ ulp e.re16eu er ac ar8o1odr1

BIsBA azarpnls as ps mqoJ+ JE rceq 'mlnJe?Burlsap Jolrunrspd ezeq

ad pqrugap e refurrg 1n+ug^nc gc urolurpu FS ElsBocB ur"rd ec p"rp;

'rn1nfeqruq p"ro1n[e nc eunds'eiull.t oJ Boot r.ro punds PS oluaruleoJ

€rol InJoln€ ac €aac Blnpt € op a+so rugla.rdrelur lndocs gc r6n1o1

pugirrupe 'crlnauauuoq aJapal ap pund un eldaace aleod es 'IeJ eT

II.iNf,.tNI SO IENdIJ ISUJ


trebuie cititi in mod absolut literal Ei f[rd a porni in cEutarea unor

sensuri spirituale? Cum se poate concilia preferinta acordatd cititorului

cu deciziile cititorului fundamentalist al Bibliei?

AEadar, poate exista o esteticd a infinitei interpretabiliteli a textelor

poetice, care se conciliazd cu o semiotic[ a dependentei interpretdrii

de intenlia autorului; gi poate exista o semiotici a interpretd.rii

univoce a textelor, care totuqi neagi fidelitatea fald de intentia autorului

Ei se reclamd mai curdnd de la un drept al intenliei operei.

Se poate intr-adevdr citi ca infinit interpretabil un text pe care

autorul sdu l-a conceput ca absolut univoc (aqa ar ft cazul unei lecturi

delirante gi care s-ar abate de la catehismul catolic sau, ca sd

nu risc[m niqte ipoteze qtiinlifico-fantastice, cazul lecturii pe care

Derrida [19771o di unui text al lui Searle). Se poate citi ca infinit

interpretabil un text care e cu siguran!5 univoc in ceea ce priveqte

intenlia operei, cel pulin atunci cAnd menlinem convenliile de gen:

o telegramd expediati ca atare qi care spune sosesc md,ine mar[i 21

la orele 22:15 poate fi plind de subinlelesuri amenin!5"toare sau

promitd.toare.

Pe de altd parte, cineva poate citi ca univoc un text pe care

autorul sdu l-a conceput ca infinit interpretabil (ar fr cazul fundamentalismului,

daci Dumnezeul lui Israel ar fi aga cum il gAndeau

cabaliqtii). S-ar putea citi ca univoc un text care este de fapt deschis

unor interpretdri variate din punctul de vedere al intenliilor operei,

cel pulin atunci cdnd se respecti legile limbii: ar fi cazul lui they

are flying planes, citit de un observator al traficului aerian, sau

cazul cuiva care ar citi Oedip rege ca pe un roman politist in care

singurul lucru interesant ar fi sd se giseascd vinovatul.

Sub acest profil ar trebui sd reconsider[m unele dintre curentele

ce se prezintb, astitzi ca orientate cdtre interpretare. Spre exemplu,

sociologia literaturii manifestd preferinli pentru ceea ce un individ

sau o comunitate face sd se intAmple cu textele. in acest sens, lasd

la o parte opliunea intre intenlia autorului, a operei sau a cititorului,

pentru cd de fapt inregistreazb. felurile in care societatea se

foloseqte de texte, fie ele mai mult sau mai putin corecte. in schimb,

estetica receptdrii isi asum5. principiul hermeneutic conform ciruia

opera se imbogdle;te de-a lungul veacurilor cu interpretSrile ce i se

dau; line seama de raportul dintre efectul social al operei Ei orizontul

de aqteptare al destinatarilor istoriceEte situali; dar nu tdgdduiesc

ci intdrpretdrile ce se dau textului trebuie si fie conforme cu

o ipotezd asupra naturii acelei intentio de profunzime a textului. Tot

astfel, o semiotici a interpretirii (teorii ale cititorului model Ei ale

lecturii ca act de colaborare) cautd de obicei in text figura cititorului

constituent gi prin urmare cauti, Ia rAndul ei, in intentio operis

criteriul pentru a evalua manifestS.rile lui intentio lectoris.

: '696I .reu€r,{ ,Zg6I ,re1p3 ,7961

'sr.reuog rfryc arnqa.rl'osJalrp rurpnlr+B ap Seladrq;e un ra ,gcry.rJ arJool

o o nu ericn"rlsuocop Elrrunu-e6e pc p1de3 a.rdsap JEO .rrJqloJd.relur

elrJap nrluad Inurls un JBop aurlap Intxal lgcul IaJlse ,rn1n1xe1 e

alelrn8rqruB Blrqrlcnparr ad ri rnln"releur?sap €^rJBrirur ad In?uacc€

solncelcads plnur arianJ?suocap ap rcrlce.rd olalrJnlaJ,e.tr.r1odrur6

IIJNSJNI SO IUNdI.I ISUJ

1.3. Ap[rarea sensului literal

E necesar ca orice disculie despre libertatea interpretirii s5 inceap[

printr-o apdrare a sensuiui literal. Cu ani in urm6, Reagan, incercdnd

microfoanele inainte de o conferin![ de pres6, spusese la un moment

dat: ,,Peste cateva minute voi da ordin s[ fie bombardata Rusia". in

cazul in care textele spun ceva, textul acela spunea cu exactitate ci

enun![torul lui, dupd un scurt interval de timp ce ar fi urmat enun-

)brii, avea si ordone pornirea rachetelor cu incdrcdturi atomici

impotriva teritoriului Uniunii Sovietice. incollit de ziariqti, Reagan

u ud-ir dupi aceea ci a glumit: rostise ftaza aceea, dar nu avusese

intenlia s6 spuni ceea ce ea semnifrca. Deci orice destinatar care

ar fr crezut cd. intentio auctoris coincidea cu intentio operis gTeqea.

Reagan a fost criticat, nu numai pentru cd spusese ceva ce nu

intenliona s6 spun[ (un preqedinte al statelor unite nu-qi poate

p"rrnit" jocuri de enunlare), dar mai ales pentru c[, insinuaserd

unii, spundnd ceea ce spusese, chiar daci pe urmd a negat ci a avut

intenlia sd spuni, de fapt o spusese sau ldsase si se contureze

posibilitateu ar fi putut s-o spun6, ci ar fr avut curajul s-o

spuna qi cd, din "a raliuni "l performative legate de funclia lui, ar fi avut

si cdderea s-o faci.

Aceasta intamplare priveEte qi o normall interacliune conversalionali,

fdcuta din texte ce se corecteaza unul prin celllalt. Dar sd

incercdm acum s-o transformdm intr-o intAmplare in care atAt reaclia

publicului, cat gi corectarea ficuta de Reagan fac parte dintr-un

unic text autonom, o poveste conceputi pentru a-l pune pe cititor in

fala unor opliuni de interpretare. Aceast5. poveste ar prezenta multe

posibilitili interpretative, de exemplu:

e povestea unui om care glumeqte;

e povestea unui om care glumeqte cdnd nu trebuie;

e povestea unui om care glumeqte, dar care, de fapt, rosteqte o

ameninlare;

e povestea unei situatii politice tragice in care pAnd qi nigte glume

nevinovate pot fi luate in serios;

e povestea felului cum pdni qi enunlul glume! poate cipdta dife-

rite semnificalii in funclie de cel care iI enunli'

'IAZOIUIAS IIJ

-nleu BJdnsB 'luglno un-JluJ 'rn1n1xa1 rrJnl€u erdnse 'rnlnlerdralur

IIipUaqII erdnse top"rnsuas rrfglp"rnld erdnse 'rnlnsuas e.rdnse

elndsrp urp elred aJeru rz€+se gpeod as eriuelur purJal elseace ad

rg 'ia"rd unrcru nc Ia BI ap +Bqs Fur FS 3e1aiu3 nu JBp 'pueq urind

1ac tole.l'rasuoe nu ecep 'auns ps aluod nrdrcurrd lsoc€ pc lprpv

'1rurn13 g "re lr6nsuJ Io olrrupu urne ednp 'pceg o-s uriualur pug^€au)

pa pldeg rcru a8alafuI re-s nu 'B1sE a8alafug re-s nu gce61 'SSU1

azapJequroq ps euoriuelul pc - purqrol pcrleurer3 - snds € VnS

alalurpa6a"rd gc pldeg rugzrsas ps oluo+ op Ig?uJ reru arnqarl 'epqrsod

olrJnsuas a+Bo+ urplode"rlxa r-gs rfezr.rolne g e nrlued rS 'grrrle.reu

ra EaunrsJarr u5 rB ag 'ue8eag nc ea"re1drug1ul elard"ralur E n.rluad

'ga elsa eeur erurdg 'ofalotd n nt7uad s,rqosap alnqall ac nu ,apn1csap

o nt7uad ynfa7otd amqa4 alunuD aJ rlrqe+s e ap r6n1o1 e euralqo"rd

psul togrnlcal rrJaprqosap ourru ?grop ITqEJoABJ reru a nu ruaurrN

'apqcsap o nu psul'e"rn1ae1 gzeatal,otd B+sor€ gc p8nepu 'nrg1a"rd"ra1ur

IB ..IrBJ-pJBn3";€sacau lsare op ?rqJol e ac gdnp 'eprrraq gc alSerrg

'ppqrsod a"re1a"rd.re1ur acrro azazrro+ne gs 16 apricerrp oleo? uJ allo^

-zap as ps pcsrJ eJnlcal 'aleuorfrpe.rl rrcrlrJc ala?.uorunJlsur aluol pJpJ

'gc atSoyopulapr7 ug e16a1utue r6nsul BprJJaO 'a1red p?IB ap ad

'I€JalrI Iac arunu€ 'rn1nfesour 1e lpcgruruas ap lolru rnlnurud ue.relSeou

-ncar pzBq €I +nÊ U rB (Ferouered ap lgJrJo) g,rr1e1a"rdra1ur gfuar

-oJuI plIE oarJo JEO ',,se1aiug op Bap'( ru-FS Ia €rol aJ eaac € e.rdnse

asuorcrdsns rrnlcaluoc cBJ FS Fru-npuglmu4s 'rrfecgruruos a1p rS aurur

nrlued aladec gs 1n1nd g JB BprJJoO rnl €aJBosrJJs Fc +uopr,rg

'(zL6r

'epr"r"raq) alxa?uoc 'luautauVag 'atn7au?tg rn1 rrirpc p76.rggs e1 ap

BprJJaO rnl BJnlpurrros 1'grap sorJas uI ruru g1en1 tn5rsap ,ag gs

BoAB aloru rrJosrJcs rrur8ed psol u3 BlnJoc BJo rrul aJ€c BJnlpuruos

:(Eucs ac rnloc apraundo.rd) Inro1il^ ue.tr.rd ac BaoJ

ug rS 1gc '("rop"rnrcn1 e 1du; ap BaJe+s) pluazald ea,rr.rd ac Eooc uJ

1g1e 'co.r,run fesatu un ed €J nFS pure.rSo"rd ruea+rc tn8rsap 'no €c

iprg.r.apu aunds Ia pJ ruealrurpu tn5rsap 'ne pc

' : aloJeolpruJn erndrqcug

161 epr.rraq p'o zarte4'urfsns l-ps aJEe uI oJeosrJcs o rru-npug.rei rS

arqdosopu4 op l€uor+Errra1u1 a8q11o3 un'rualaud e16ru nc gunardurl'azef

-uIUuJ gs aIeJ ad ere Fe ru-nprlg?runruoc'sucs B-rru EprJJaO fg6l u_I

L..g+Jatolu ra e5ru1

-a"rd"ra1ur na lrodur ug eler8alzrr.rd 'a1aun reurnu nBS sns reur alurr6ul

olrJnsuas o1eo1 'suas "rn8urs un puglu g o oreldruglul plseacv

LZ

'IVUSJI'I IN'INSNUS VSuvuVdV

1.4. Lector semantic 9i lector critic

inainte d.e a intra in subiect trebuie si limuresc ins6 o distinclie,

cate ar trebui si rezulte din scrierile mele anterioare, dar care ar

trebui totuEi delimitatd cu mai mare precizie. Tlebuie s[ distingem

intre interpretarea semanticd, si interpretatea criticd. (sau, daca se

preferi, inlre interpretarea semiozicd, Ei interpretarea semioticd).

Interpretarea semanticd, sau semiozici este rezultatul procesului

prin care destinatarul, aflat in fala manifestirii lineare a textului,

o umple cu semnificat. Interpretarea critic[ sau semiotica este, in

schimb, aceea prin care se incearci s6 se explice din ce raliuni

structurale textul poate produce acele interpretiri semantice (sau

altele alternative).

un text poate fi interpretat atat semantic, cat Ei critic, dar numai

unele texte (in general cele cu funclie estetici) previd ambele tipuri

de interpretare. Dacl eu spunplsica e pe couor cuiva care md intreabi

unde este pisica, prevdd numai o interpretare semanticd' Daci cel

.u o .prrn" e Searle, care vrea sd atragi atenlia asupra naturii

ambigue a acelui enun!, prevede gi o interpretare criticS'

oeci a spune c6 fiecare text prevede un cititor model inseamni

a spune c6 in teorie, iar in unele cazuri chiar explicit, el prevede de

fapi doi: cititorul model ingenuu (semantic) gi cititorul model critic.

Cind Agatha Christie povestegte in Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd?

prin intermediul vocii unui narator care pan6 la urmi se descoperd

, fi asasinul, ea incearca mai intdi si-l determine pe cititorul

ingenuu "hiu, s6-i suspecteze pe allii, dar cdnd Ia sfarqit naratorul ne

in"ita s[-i recitim textul ca s[ descoperim c[, in fond, el nu-qi ascunsese

delictul, numai ci cititorul ingenuu nu fusese atent Ia cuvintele

Iui, in acest caz autoarea iI invitd pe cititorul critic si admire abilitatea

cu care textul l-a indus in eroare pe cititorul ingenuu (un

procedeu nt foarte diferit avem qi in nuvela lui Allais analizat[ in

Lector in fabula).

Aq dori sd-mi indrept acum refleclia asupra unor observalii ale

lui Richard Rorty (1982) cAnd spune c[ in secolul nostru exista persoane

care scriu ca gi cum n-ar exista altceva decat texte Ei deosebeqte

dou[ tipuri de texiualism. Primul e al celor care nu se ocupi de

'ezzrd ap lenle un od ec Flugure4 Ir TEJd aJ€J IJ Frrp€ ',,esod.rnd

u.r\o srq olras IILt qcrqaa. adeqs B o?ur lxal aq1, spaq" Inlsrlenlxal :Flnrq reru

eunds o .{yog esur '*rn1n1xa1 €oJ€Incryear" ap al3aq"ro.L Euerlelr Boracnpe.\l .I

aJBcrldxo ?daJp (€crun rS lEJBdBau nu JBp 'Funq reur Boe ?da.Ip IEJn?

-Ja[uoc oundoJd os oJ€c) ocr?rJe rrJplaldJalur euoa? rS acrun acrlu€ruas

rrrelordralur Brdo+n orluJ ruo8ullslp FS arnqoJ? psuJ 'F^rlrugop 16

Fcrun P?eporcru g Ealnd BA nu (r.rg1a.rd.re1ur allnlu reiru ap gllqrldac

-sns aJEJ o oJEc aJr5aleJls rrorJ+€ur BaJeJUrluopI FrIpE) auarcdol roJ

-ado FlBp ((srrpsap lcalorpr" ap erfrugap rA .rerqc Eaaee ap 'e,rrlcnpqe

nES Blernlcafuoc Euneaplo?uJ olso Fcr?rro gJnlral o r€ .rerqc 'a16a"rrg

'Funq r€ur Boa alsa aJBc Fplcop ps pJFJ 'nes ln"rorroc ur oAr?BuJalI€

rrn8g a?1nru reur azooJc RS €c aJdof lepeco"rd B aurnu€ runJ B?9JE

E Buureasul sasst11 orlrrJ BzrIBuB V 'crlu€uas oJopal ap lcund urp

1sn[ poru un-Jlul F+xo? adecr"rd B ap alrugur rJnporu acnpo.rd ee er8al

-€Jls pcseaugap ps yrqeqord p?nBJ 'laJcas poc un €lnec oJBe IncrlrJc

psul 'psunrs€ Rcrlueruas arelardralur o tn8rsap '€1nea aJec rac luns

'lncsouncau pcuJ +aJcas arunue un ptrpe ',,JoAoc urp Bour8€urr" 1xa1 u3

Blnec '(I 'gL6I) JosI ap osndoJd raJoJeloru 1r.tr.r1od 'arec rrolrlrc racv

'pcrlrJc nes Fcrluetues ea"rela"rdJo+ur nJ ocEJ B-ap ruale Fe€p e8alaiug

E op EqJoA g '..ErJnuJnl r-B?€JgAopB uI" Ingal azalardralur ps BaJA

'1xa1 rnun InloJcas Blnec pugc rcunle 'qe1s lsrleur8erd un ec rn5rs

a nu 'a1uo1 ap lglul 'pJ€auq ea"rd arud as rru aricu4srp ElsBaeV

'eracnpord

rS e-ruadocsap aJlul aJrqasoap acEJ nu oFoJ Incrleru8e"rd 'ezrr.rlodrurq

'eriee"rc ?geap aJrJodocsap llnru rcru a BcrlrJe 1a n.rluad lgrul IaJ

-?s€ - Rrnurn+ rnl el€rplape uJ Inlxol r8alaiu3 gs alrurrad ri1 'suud

pl€po 'o;ec lalcos un oloce p?srxo gc al6apug8 acaJeoap 'qe1s crleru

-Ferd un o?so uenrloJoa+ ap dr1 lnrur"rd gc gzean8ns 16 lcr.rrdura ngs

rnlnJolne eriualur 16 1gc '1xe1 rnun In?uaJaJaJ lg+B 'na parc 'a1e1r1ear

ur"rd pugFaleiug rS Balulrlear nc eiuepuodsoroc o ec saleful InrFAapB uJ

oparc B ap InznJar ursrleur8erd urrd pug8alaful) rusrleur8erd ep pru"rog

o elurze-rda"r nfrzod alsac€ Rnopugtue Rc aporc .{pog '(IgI ,Zg6T)

(.IeururrJc slndurr rnun IE uroldurrs Bc qnp op pqJol o nus srl un Fzeol

-e"rd"ra1ur e"rec 'lnlsrleueqrsd rc 'casulllur ro1 lndocs erlurua+srs p.rou8r

a"rec 16 gzeauoriaun; runJ €apal e n"rluad €zeoluoruap aI oJBc 'elepnrc

aparqo ap preuorfcalor a nu" ro1 Inlapou ec gzeeta?": {l:"L__,

-Bruru' aurq r'ru eldepe 1-e nrluad 1,,,"ar csau'corc" ,"rroJ"i;tri",:t;l

aprj.ualur luns raJec BqaJ?uJ r-e n.rlued mln?xa1 rcru 'rnln.rolne rcru

ez€osaJp€ as nu 'dpog aunds 'o.rec tA ,.3urpee.rstul" un od eJ ,,8urpeoJ,,

acrJo FJoprsuoc aJ€r rcrlrJc race. ap glecgrldurexa U Je piurpual enop

V 'IBapI JolrJ.rc ngs lnsndnse"rd u3 pcuo.to"rd aI oJ€c od "ro1a1aa;e e

Bluarcgns pzr.r-c'pu.ra1ur giua"reoa ap ler8elrrr"rd nrdrcuud un auriuoa

JE runc 16 ec 1e ad pug"rcnl In?xal gzeo\er+ 16 rnlnrolne eriualur

cIJIuc uoJcsr rS cIJNr/I Iss uoJcs'I


a motivului pentru care un text permite sau incurajeazd interpretari

semantice multiplel.

De aceea nu cred c[ primul tip de textualist identificat de Rorty

este neapflrat un pragmatic ,,slab": conceplia lui despre-,'ceea ce e

cazuL,, esle destul de flexibili (s[ se observe ci pentru Rorty pragmaticul

slab este cel care are o idee forte despre cunoaqtere, in timp

ce pragmaticul forte este, in fond, un adept al gandirii slabe). Pe de

alti parte, nu cred ci pragmaticul forte al lui Rorty e un pragmatic

adevlrat, pentru ci acest misreader folosegte un text perrtru a gdsi

in el ceva ce se afld in afara textului, ceva mai ,,rea1"^decdt insuEi

textul, si anume mecanismele lanlului semnificant. In orice caz,

oricdt de pragmatic ar fi, pragmaticul forte nu e un textualist, deoarece,

in "orrot

lecturii sale, pare s[ fie interesat de orice altceva, in

afari de natura textului pe care il citeqte.

i A r" vedea, privitor la aceasta, in lucrarea de fa!5 (secliunea 3 -2,),

cele suslinute

de mine despre idiolectul estetic, ca rdspuns dat lui Luciano Nanni.

B nu 'urind 1ac 'nes - pluurJguoral g EA pc€p reurnu eleldacce g

aleod 'pgqrzneld ared ?xol rnun 1e lcund aurnue un €I BJBp ,aru1a.rd

-Jo?ur o ec eounds 'nuat7suqc Du.rrlcop a6.ug 'urlsn5ny 'a1sa,tod e11e

o pugunds lgcap 'n-rrlsa,rod py3rgJs EI lerou8r IB-I pc acegerd riod

al nu JEp 'rrn1ca1 rerurrd InsJno ur rnlnaurure6 p nrluec lsoc€ e.rou8r

eleod ag 'rnlneurrua3 InJluac aU ps rurlse,lod I€ IBcoJ lnlcund ee

apnlcxo nu rA eurrg€ 1n1xal ec n-r1uad'ao4 crrrduro rnlnJolne apriuagur

ap luapuedapur '1xe1 ep plnurisns also BprJJoO rnl BaJelaldralul

'(alredeuog au€trAJ) s.tropq ot?ualul

roun Balaunderdns rB lepr"r"raq) suado o,t?uaJu,r €I aJeolrlrJd earul

-ecJoc oJlurp BoJrqasoap a"rdsep €?nrsrp e n"rqued urnce aurq rerunu

a16e.r.ras au ericurlsrp p?s€acv 'aJ€zrlr+n pldurs o nBJa ,a1en1xa1er1xe

ecgerSorq rrierurogur urp BnI aI oJBc ad eqord arfncsrp uJ pugznlJur

'eo4 rnl e ple,rrrd eier.t nc p"rn1p8a1 ug aiuare;ur aFe.rlxa e nrluad

1nlxa? Bzrlrln aJ€J 'alJeduuog rarJel4 alasnds ar diurl ug ,aru1e.rd

-Jalur BJa BprJJaO eacgJ aJ uoac Fc snds ure 16 ryo1 rnun BaJBZTII+n IS

ea"re1a"rd"ra1ur aJ+urp raricurlsrp e"rdnse le?srsur ruB suas lsocs uI

'a-rr1sa.tod errrleadsar ap psrJcsap gpqrsod Borunl rA iep

'za18ue Inrrxol rEurnu nu alcadse.r ps tmqaJl B EprJJoO ,earrlsa.tod rlrc

e mluad 'gc rS ao4 rnl aoJrlsalod ap a1u-rnluoc o1qrsod rurnl ralacu

rnlnJarlrqou aIB aluoruala Bc Elsrxa rnlnaurruo6 Inrluoe rs RTuBIB ap

Brlnrceur ga a ldeg 'rrJosrJcs erirzod urp BprJJoO a8e,r1 rrznlcuoc ac

rur16 gs luupodun a nN 'rnlnaurureS Blosuoc qns €ruBIB ap qunq 1nc

-snurru un ap gryig?e ernzugds aa gdeur o-J?uI FIIS9F olsa BoJeosrJcs

'rg 'rnlnrolne pluerlSuocur nu 'rn1n1xa1 pluarl6uocur azozrleuB BS

a8alaiuS 1a 'eueruecel ernlcol ap piBJ gcruralod uJ Brrlrl€ueqrsd ernlcel

er"rdord €nl?aJo rS-e nrluad 'ec erierrrasqo ocBJ EprrJaO .aod rnl B

a7atnJ nrosrl)S Gryran DI ap rnalcnJ a.7 u1S EprJJag o-?Bp B arec ed

€Jnlcal plcaJoc arulardralur 1de"rp ?1ugap ure 16 Jolalxal BaJezrlrln

r6 earelardralur aJ?uJ a-ricu11s1p o sndo-rd ue apqnJ u,t ropal uI

'(.rsnsur F?xol op oleurruJa?ap luns rc 'rn1n1xe1

E olr?carqns rrJoal raun B p6egn"rl ee.reundrur elurzarder nu olsrl

-r?cnrlsuocap rrcrlrrJ aprn1ca1" ee snds E ,(IIg ,096I) ralITI I sIIIH'f

'o1ro3 rnlnursrlun+xal re rirradoaeau r€ur rac rruorduruc aJlurp FuO

rolalxo? E arezrlr+n IS orB+ardro+ul 'g'I


fi pus[ in disculie - de un alt punct al textului. Aceasta inleleg eu

prtn intentio operis.

odat[ Borges a sugerat c6 s-ar putea qi ar trebui citit De Imitatione

Christi ca qi cum ar fi fost scris de C6line. Splendid[ sugestie pentru

un joc ce inclini citre uzul fantezist Ei fantastic al textelor. Dar

ipoteza nu poate fi suslinutd de citre irutentio operis.

Eu am incercat sd mi iau dupd sugestia borgesian[ Ei am gisit

in Thomas d Kempis pagini care ar fi putut s[ fie scrise de autorul

lui Voyage au bout de la nuit'. ,,Gra!ia iubeqte lucrurile simple gi de

nivel modest, ea nu e dezgustatd de cele aspre qi spinoase qi-i plac

veqmintele sordide". E suficient sd citeqti Gralia ca Dizgralie (o

gralie di-feriti). Dar ceea ce nu funclioneazi in aceasta lectur[ e ci

nu se pot citi in aceeaEi opticd alte pasaje din De Imitatione. Chiar

daci am raporta, forlAnd, frece fraz6' la enciclopedia Europei dintre

cele douh rdzboaie, jocul n-ar putea sd dureze mult timp. Dacd,

dimpotrivi, ne-am referi la enciclopedia medievali qi am interpreta

medieval categoriile operei, totul ar funcliona si ar avea sens, intr-un

mod coerent din punct de vedere textual. Chiar daci nu mi ocup de

intentio auctoris qi nu Etiu cine este Thomas d Kempis, existi totuqi

permanent o intentio operis care se manifest[ pentru cititorii dotali

cu bun-sim!.

'alEurprqll €ard aIrJPprezerl gqordB r-nu In?xal pugc rcunl€

FcsBoJdo as gs lEFrIqo JBp <Ia ap olro^ alrJplaJdJalur alBol ulazapJezelqas

ps Jaqrl topyc lsaJB aenpord e ap 'a1en1xa1 rr5alurls ap ruaruJal

uJ psnp€J+ a puga pIIqIzI^ aurlop arEJ 'ra E F?Inco gfuro,r FlsEacE

uJ €lsuoc +aJoas InpoC '?a"rcas poc un aJE nu Brado pc putueosuJ

nu agqrsod rrnlp8al alrugur pcseasg8 ps pqedec Iapou ro+rlrc un

aparra"rd az1n114 suaaauu'U gc pldey ree'aqp sua&auutg mI IE Iapour

InJo?r?re glsrxo rS rer,tora; rnInJBJo Ie lapour ^ InJolr+rc plsFg 'rn5rsap

'giualacxa ur"rd crlnauaruJor{ cJoC 'arn?qsuoc ea oc Boor e ezequJ ours

ed uprp,r as B ap €JBIncJrc Blrlelual u1 alBarnrlsuoc II ea"relard.relur

a"r€c ad learqo un a Inlxal '€a'r€?aJdJo+ur BprIB.t e nrlued lsz{rln

ap nrloruered lgcep lpur rBtr J 'ernlcefuoc a16a1uri a.rec a.rds l€n1rrl

plcund luns (mplxal e giuaraoc o ee) Brado rB (leporu) Inro+ne pc

Insuas u1 'urind 1ac 'prcuro3 'pnuror ra"rado rariualur e-rdnse soace

rS rnln"rolne rariualur e"rdnse Barelocroc lcund lsaee uI Ec FIBI TS

'Iapour Jo+r+rc orunue un pcnpord FS apurl 'e1en1xe1 ar8alerls ec

'a.ruc 1aa also Iapou InJo+nV 'Iaporu rnlnJolne aI€ eJoIoJE erdnse ra

'crJrdrua rnlnJolne "roprfualur e.rdnse nu r"rnleafuoc BzBasuEAB aJ lac

a cr"rrdura InJolrlrc pc guru€asul or BaaC '1xal ap leplsod Iaporu ro?

-TlIa ap rnlndrl erdnse g"rnlcaluoc o acEJ a'r€c lac e curdura InJo?r?rC

'Iopotu Jolrlrc pr;dord ecnpo"rd r6-gs apurl oc nrcrJrlJe un a lxal ulf

'a?BpJBzBq rrnlcefuoc alrrunu€ eqord

-€zap ps lgaap eelnd BA nu plen1xal eiuaraoc rer 'rn1n1xa1 eiuaraoc

ur"rd aleqord rnqarl JoA alo 1r6.rggs BI J€O 'r"rn1aafuoa alrugur ocBJ

1od es 'nrdrcur.rd uI 'pÎ+elardralur urnlcaluoc e"rn8urs o aaeg eleod

os lxa+ un ad pJ Furueasul nu Bls€acy 'crue8"ro 1o? BJ rnln1xa+ InIq

-urESuB ap pl€{uJguoc ag ps amqaJl e"rnlcafuoc F?sBacV 'suado ot?ualul

a16a.l.r"rd ar uJ pJn?raluoc o oc€J € uJ plsuoc rnlnrolr+rc u,rrlerirul

Frnlcofuoc IS orBlordrolul 'g'T

1.7. Falsificarea datorati relelor interpretbri

La acest punct aq vrea sd stabilesc un soi de principiu popperian,

nu pentru a legitima interpretirile bune, ci pentru a le scoate din

legitimitate pe cele rele. J. Hillis Miller (1970, IX) spune: ,,Nu e

adevdrat ci... toate lecturile sunt la fel de valabile..' Unele lecturi

sunt cu siguran!5 greqite... Areliefa un aspect al operei unui autor

inseamni adesea a-i ignora sau a-i ldsa in umbrd alte aspecte. Unele

interpretdri surprind cu mai multi profunzime decAt altele structura

unui text". De aceea un text trebuie sd fie luat ca parametru al

propriilor interpretdri (chiar daci orice noui interpretare imbogdleqte

inlelegerea noastri cu privire la acel text sau chiar dacd orice text

reprezinti totdeauna suma dintre propria-i manifestare lineari qi

interpret[rile ce i-au fost date). Dar, pentru a lua un text ca parametru

al propriilor lui interpretiri, trebuie sd admitem, cel pulin

pentru o clip6, c[ existd un limbaj critic care ac\ioneazd. ca metalimbaj

si care permite comparalia intre textul respectiv, cu toati

istoria lui, Ei interpretarea cea noud.

Inleleg c[ aceast[ pozilie ar putea pdrea violent neopozitivisti.

De fapt, tocmai impotriva noliunii insegi de metalimbaj interpretativ

se situeazd ideea derrideand de deconstruclie Ei derivS. insd eu

nu spun aici c[ existd un metalimbaj diferit de limbajul obiqnuit.

Spun ci noliunea de interpretare cere ca o porliune de limbaj si

poati fi utilizati ca interpretant al unei alte porliuni a aceluiaqi

limbaj. Acesta e in fond principiul peircean de interpretanld 9i de

semiozd nelimitatd.

Un metalimbaj critic nu e un limbaj diferit de propriu-i limbaj-obiect.

E o porliune din insuqi limbajul-obiect, Ei in acest sens e o funclie

pe care orice limbaj o indeplineEte cAnd vorbeqte despre sine.

Unica.probd a valabilitilii poziliei pe care o suslin este dati de

caracterul autocontradictoriu al poziliei alternative.

Si presupunem ci existi o teorie care afirm[ ci orice interpretare

a unui text e o rea interpretare a acestuia. Sh presupunem cb existd

doud texte, Alfa Ei Beta, si cd Alfa e propus unui cititor pentru ca

acesta s6-l inleleagi greEit Ei s[ exprime aceastd inlelegere greqiti

printr-un text Sigma. Sd supunem Alfa, Beta Ei Sigma unui subiect X

aunds Bolnd JB-S 'a+€+rlrqElaJdJa?ur rS aJeJaJdJa?ur ap Jola?dacuot

Ea'r€prqcrl nc oprcuroc JB FSUJ 'elua.raoc o?JBoJ g re arirzod R?sBocV

'ocrz ax

eunds ps EpJez"q oleod as nu ruaurru rep 'e16aqrol Blourt gc aunds

E nc gzealelrqca E?sBocV 'rqrol aleod nu ?xal IIB unnru a1a a"rdsap

gsug 'a1xe1 a16ru plsrxg 'alen?xal nrplord"rolur E arroo? acrJo EoppJ

JB:J.uorualuocur un r6n1o1 el.roduroc J€ oJEc'e1ue8a1e erinlos o g

'nrlarue.red ail I-FS aJEc +xa? ?IB unrcru ap arolou EaA€ JB-u rS rAnsug 1a

urrd elsrxa re eru5rg :Brnunrcru B o nu nunle '1xa1 rn.rgcr"ro e plr6

-ar8 ea"relardtalur a?sa pc€O a+xat IIB rnun B plr6ar8 arela"rdralur ec

ururJap I-ps ac op JEp 'ruouolne aFBoJ Inun aurnue rS '1xe1 un arular

-opuJau g re eru5rg 'psu1 elsace InIaJ uI 'lqrsod 1xal IIB rnrgcrJo €

glr3e.r8 earelard.ralul IS U Je'zec lsace ui'Enou aurluoc ou urnc gdnp

'e1ag rn1 u glr6a-rF a.relerd.ralur o rS 1gj 'BJIV InI e gy6ar8 arelard

-ralur o g ealnd re eurFrg 'unq alsa X FI IB sundser acrro Fc Fllrup€

as FS rnqall re :aricrpeJluoJ urp IEcrpEJ riar u op poru un €lsrxa JE

nBS 'crJoJulaur suas uJ F?BnI arnqaJl ,,p1r6a.r8 e"re1a"rdra1ur" €ru8€1urs

gc pugiuupe gcrp€ 'a1r6a"r8 n"re1a"rd-re1ur rorJoal E Rl€nuale aunrsJon

o-"r1urrd reurnu e,rrlcadse"r ericrperluoe ap udgcs ealnd "re-s '1de; u1

'alIEIaIac ?gcap punq reru arela.rdrolur o

elernaul JE lxa] un FJ apoJc 'BAaurclIB aurJrJo lgcap 11nru reur 'e.rec

Inun Er eurs ad alurze,rd as es 'lexopeJ€d 'pcsr"r alriar8 rrrglardralur

e rrJoal raun InJoleurfsns gc IaJlsB 'edecs eleod as nu ericrpurluoc

B1sBaJB op JEO 'eJolIB a1e e.rela.rdJalur ap apla6ar8 gzeaquete? ac

BrnIocE B (ounq) r"rela"rdrelur rarn8urs rnlnzec eridaaxa nc 'aSrBarF rrgl

-ardrelur reurnu nep as T lxa+ rnun.Fc rueurisns gs lueuaf g ry

'Blog mI e nu rS BJIV Inl e gy6a"r8 a"rela"rdralur

o e eru.Srg ac op uounds ps ec rsoloJ urB-I aJBc ad 'cr1r.rc fuqruqelaur

un-JluJ EaJapaJcuJ ag 'p1ce.roc ern8urs eleJaprsuoc ag FS aJBc 'BJIV InI

E pJeorJalue arele.rdra+ur o aU EJlsEou eaped urp aundnsard "re 1g

rnl lnsundsp"r ap gieg e"reqorduzep nES a"reqo"rde ap lsa8 ecr"rg 'a1r3

-ar8 aps a1.rp1a.rdra1ur alca'roc rS eunq Bc ruuap e n"rluad nrlarue"red

ec leur8r"ro 1nlxal rsoloJ JE aJal€oap 'gy6ar8 arelardralur o a?sa aJ€?

-o"rd"ra1ur ocrJo Fc urncaprcru FJoprsuoo nu aJBc Inun Bc 'eleur.rn uud

'elrodruoc JB-s alrJnsundsg"r uqordezep nes eqo"rde J€ ac IoC 'e1r6a"r8

rrgle"rd"ralur r-aprdo-rd rS "rep 'r"rq1a"rd"ra1ur r-aprdo"rd ezeauoricelas

16 ezealorluoc lxal un Bc reurnu nu apaJr B op BpBAop €p JE X rnl

lnsundser eqotdezep r€ n€s eqo"rde JE ac Iac 'rJrtze) olaqur€ uI

la1e1darp are-u Be aunds uro1 'Blag rn1 e gydar8

arele"rd"ralur o e eru8rg Ri acrz y gc 'g,Lr.rlodurrp 'uraundnsord eg

la1e1da"rp ar€ Fc aunds ruo1 'BJIV rn1 e pg6a.rF

a"re1e"rd"ra1ur o a eru8ls pc pJBIcop X pe lunlE Luaundnsard eg

Blag mI € nes BJIV rn1 e glrSe.r8 a"relardralur o

a eru.Srg gcep rode rupqa"rluJ 11

'elr6ar8 arelard;ratur o a al€+oJdralur

ocrJo qc r-npugunds y ad rurirlsu1 II 'IEurJou tBZrlaqBJI€ lsoJ B ac

9t ruyJsudutrJNl uoTsTf,u y,tyuo.I,vc y3u-F-JrJisTyd


cel mult c6 cineva foloseqte, intr-un fel oarecare, alte texte pentru

a produce un text nou, dar odat[ ce noul text a ap[rut, despre celelalte

texte nu s-ar mai putea vorbi decat ca despre niqte stimuli

impreciEi care au influenlat producerea noului text, in aceeaqi misuri

in care o fac alte fapte frziologice qi psihologice care stau cu siguranla

labaza producerii unui text, dar asupra cdrora critica nu intervine,

de obicei, din lips[ de probe - cu exceplia, tocmai, a acelor cazuri

in care cidem in bArfe biografice sau in conjecturi clinico-psihiatrice.

'( r1'u) ,,ar€lndrueur" ap

lnsuas 'rirpd a1le u1 rS rcre 'o:rg rn1 eridecuoc u1 '1uapr.Le 'ate atnzt1tln InuorrrJal {3

'oJ€lAJdJOlur ap lC€ TnJPJTJO InrJa?

-rJr Ppo?alu aJBIB o-Jlulp arEJ E ap n€s * PJeJalrI Bcrlrrc uI Fpolaur

€Arlcadsar BcrIdE E ap ErzrJap rA (FzEapPr? II n€s 9z€alaâr IJ ElsacB

oJBr ad ArlBlntods In?uozrJo rt 'arunu€ lxa+ un a nu Fzrur rnJec €)

cgozolrJ cof ?sac€ arluJ FiuoraJlp o 9?srxa Pc parc 'InusruBaprrrap

lg3ap prcnl reur a EprJJao '(zL6I'epr"rraq; ..l?IncrlJB olsa In+xal aJBc

uud ppnldacuoc aurpro-ou BacB nES FlEn?daJuoc aurpJo o BcoISrp B

16 eurnlsgr e uJ rc 'p11e e1 ldacuoc un €I op Bqrurld a? E uJ Insuos

aJE r6-nu erfcnrlsuocap" psul 'BpIJJoO ap a+BzruJnJ erianrlsuocap ap

alaldurexe red as rur E?soce thlag ep rB 'acgozolg 11icury are plen1xol

-o"rd e-rn1ca1 'zeJ eauaurase un-Jlul 'FArJap nES Flelrrurlau gzoruas

ocnpo.rd aleod infequrl FJnspru oc uI EIFJE e nrluad 'araurfar grg;

rrJgzrlrln aIauJoJ €r oJ€J 'pt1an4xa1atd pJnlcal o 'yirggs u1 'glsrxg

's1Jopno oqualu? mI olB ril"radocsap uJ a+€IJnruEc 'oJEo

-rJalu€ slrolcal sauouuaJul ea?g?E rS ee1g1u ap -BlrJqurn

rA glenururp

asasnJ aa 'suado o7ualul r-errdord nc pJoce u1 'lelardralur ^rlcnp

-ord reru rB aurq reru +g+e na alSapa.top os F1x4 sacord lsece ug rB

'alcedse rou BIaAaJ r-B 'aJeotJalue acruouec rrgla.rdralur Jo+Inur alrrJocs

ap EJaqrIo I-E Furueasu3 txal un lr6e"r8 elard"ralur B 'tJo al1nru aO

'ESJaAOCTA nES - AJBOlee"ra 16 pplcnl arelardrelur acnpord B urJd pasea6

-J9JS ps aJezrlrln ec lndacul cof un ec gldruglul as rJoaull 'rurpn]r]B

Enop JolsacB B arBurquJ o-Jlurp EunBap?olur ellnzal BJnlceI ocord

'alceJlsqe oloporu enop 'rn8rsap '1uns ea.relardrelur 16 earezrplll

'1xa1a"rd Be JBJpru 'e.rac11e ap nu FJEp 'gsrns-1n1xa1 e1 arepodeJ o Euneap

-1o1 undnsa.rd earuzrpln rS 1gc 'earelardralul lgl€ lecnJluJ 'ro1 ee"re1

-a.rdralur ne ocBJ e-ap crurru oJB nu ala ap Jaqrl EZn B FSUI '*olezrlr+n g

1od nu ola1xa? FJ purueasuJ nu rnln?xal BaJezrlrln ap BaJe?erd"ralur

e"rpde V 'mlnrolr?rc eriualur rS rarado eriualur a1e8al sugrls ap luns

lgt pl€JB rnlnlardralur eal"red urp alrual .rop.rnlcafuoo Inuuas qns

Iunlxal mFlcorqo erianrlsuoc gsnd lsog e pc r6nsug pldeg 'mlnr€+

-Burlsop EoJaJoqBIoc apnlcxa u tn8rsap 'eutueasu; nu sttado oqua?u1 ap

Ern?sace e piuapuadap o rA giuela"rdralur ap nrdrcur.rd un ergde y

rrznlcuoc 'B'I

scrJglîuuH

ItrZOIWgS flTV gJCtrdSV

z

BleF 'JoI IB g JB runc rS BJ nrJolrJa? acrJo ad pc6rur as rS our8r"ro ap

InrJo?rJa? ?€uopu€q€ ne-r6 aa rzeurou) rrJBqJ€q ri rolairuer8 e p"re1c

aunriou o Bo B r€ur €A as nu pugC 'BaJe"rede elelsod arnqarl ualull

rnJpc lrulungpg 13 unIIDa aruc ed rls e uI g1s rnlnuadurr ei"roy :"ro1ai

-ruu-r8 ea"rezrcard ad alezeq luns snlsn8nv 1nI p crlqod pueld rA ea

'p'up'uloJ xnd tn1e6o1oap1 'xat4uod rnun I€ FnlrJ loJluoc pISu un qns

rerunu JoI BaAB aleod ro1 eoJrnJ?suoc Baoc€ ap :rrigloc a1a1run1 a16au

-gop ac pdu ap InrJac 'snc1ns IacB RaIBcuJ ocaJ€oap aJEo?BuEJoJd luns

alrJnpod 'ripirac rS rueruor aJ+uJ l€cun"re pod un - Jelor{ ed ueur3np ad

gurie"r 1-gs 1nr16 e pc nrluad noJa un aurlop soltoC snrl€JoH 'spTtalJ

alsrxa ps aleod nu teloq un el6eounca"r os nu BoECI 'plaadser 11 nu

Blsate ea n"rluad alale4 apren 16-13 J€+oq un a8e"r1 snlnurog:rrJaraur

-alul 1n?nu nc plepo a16eu es alerfeds rairue"r8 E Furlel Brsasqo

'girue"r8 'a"reur"rn urrd 'rS gllur1 16

alsa 1n-s??pou rep 'snpotu a gcr-8o1 EruJoN 'Ienlc€Jluoc rB crprrnl suas

u1 al6eigEoqurJ aI rS gru"rogsuer? aI rep 'car8 rnlnrusrpuorier aprdrc

-ur"rd gldacce ur?EI pursrleuori€U 'Iereos le€Jluoc un urfnd Iar 'Trrunl

e oxrJ rurpJo raun ea"ral6eounJal nu FO€p 'pprrard rrdrcur"rd olsacv

'b rcunle

id rcp ib rcunle 'd gtep :suauod snpou lace 'pluaprcco rnlnursrleuo

-rie"r crdrl lueureuorieJ op Inpou RArJap rrdrcur.rd alsace vrq'(Jnrcp

uou 1un1JJa7 isle; rro'1e"rp,repu rJo o V) snlcxo rnpi"ral lnrdraurrd

rS 1dun1 r6eyace uI V ag nu ps IS V arJ FS €Aoc ec lqrsodruT) Talic1p

-eJluoc-uou lnrdrcuud'(V=V) 11ip?Iluapl lnrdrcurrd :rrdrcurrd olrurnu€

asrrupe arJ ps amqonrlr-zr\eJ rnpfuel €alelrJ€ourlrun epuoJ B nJluad 'V

aJ?Fc g e1 ap p8rearu FS Ba €c acuJ ealnd €A nu arunl urp girog o rcru

'g a"r1gc V BI op rol aJE oJ€r3rru o pcep :puorfce"rrprun iuel ap aun

-riou o B?EJoqeIo omqoJl aztael urrd uerunl ecqdxa ealnd B nJluad

'ezne) FlIe o rcru Flsrxa rBur nu

aJBc ap olocurp ezrl.el o ru$ap B puureosul nazaurunq ad ugap 1-e

16 "rerq3 'rozn€c InrpawJolur urrd alSeounc E Buur€asur alBeounc e

'alredap reru rS lololsrJv €I uol€Id e1 ap 'ca"r8 prusrpuorieJ nJ?uod

In-snpow'I'T'z

orB+ordrolul ap alopolu Fnoo 'T'z

42 ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE

s6-l abandoneze) iEi vor fi impus viziunea lor nomadi, Roma va lua

sfdrEit, iar capitala imperiului va putea fi oriunde'

Iuliu Cezar, trecAnd Rubiconul, qtie nu numai c6-i pe cale si

comiti un sacrilegiu; mai Etie ci, odat[ ce-I va fi comis, nu va mai

putea si dea inddrbt' Alea iacta esf. De fapt, existd granile qi in

iimp. Nu se poate Eterge ceea ce a fost f[cut. Timpul nu e reversibil.

Acest principiu va ordona sintaxa latin6. Direclia qi ordinea timpului,

caie .ont litr"utitdli cosmologice, se prefac in sistem de subordon[ri

logice in consecutio temporum. Gandirea poate s[ recunoasc[,

si ordoneze qi s[ contempie faptele numai dac[ a gdsit mai intai o

ordine care s6 le lege intre ele. Si ne gAndim numai la acea capodoperi

de realism factual care-i ablativul absolut. EI stabileEte c[

ceva, odati fdcut, sau presupus, nu mai poate fi pus in disculie'

Existi o quaestio quodlibetalls a sfantului Toma (v, 2, 3) care se

intreaba,,utfum Deus possit virginem reparare" - adicd dac5. Dumnezeu

ar putea face in aEa fel incdt o femeie ce Ei-a pierdut virginitatea

s5 fie readusi 1a condilia ei originari. R[spunsul lui Toma e hotarat.

Dumnezeu poate sa ierte Ei deci si readuca fecioara in starea de

gralie qi poate si-i redea fecioarei propria integritate corporali, cu

al,,io.ul unui miracol. Dar nici Dumnezeu nu poate face ca ceea ce

a fost s6 nu fi avut loc, pentru ci aceast[ violare a legilor temporale

s-ar opune naturii sale. Dumnezeu nu poate viola principiul logic

prin care ,,p s-& intAmplat" si ,p nu s-a intAmplat" ar apdrea ca frind

contradictorli. Alea iacta est.

Acest model de ralionalism e cel ce domind inca matematicile,

Iogica, Etiinla qi programarea computerelor. insi el nu epuizeazi

""Lu .u numim mogtenirea greaci. E grec Aristotel, dar greceEti sunt

qi misterele eleusine. Lumea greaca e continuu atrasi de apeiron

(ittfinitol). Infinitul e ceea ce nu ate modus. El scapi normei'

Fascinata de infrnit, civilizalia greaca elaboreazd, alituri de conceptele

de identitate Ei de non-contradiclie, ideea metamorfozei continue,

simbolizatd de Hermes. Hermes e volatil, ambiguu, e parinte

al tuturor artelor, dar zeu al holilor, iuuenis et senex in acelaqi timp.

in mitul lui Hermes sunt negate principiile de identitate, de non-contradiclie

qi de ter! exclus; lanlurile cawzale se incolacesc in jurul lor

insele in spirali, d.updil precedi peinainte, zeul nu cunoaqte granile

spaliale qi poate si fie, in diferite forme, in locuri diferite in acelaqi

moment.

2.1.2. Hermes

Hermes triumf[ in cursul secolului al Il-lea d.Hr. suntem intr-o

epoc[ de ordine politica si de pace, Ei toate popoarele imperiului par

unite printr-o limbd qi o culturi comune. ordinea existd in asa masura,

o BlJasuoc arrloxo alrJnloqurs reurnu ocoJeoap 'rriuzrp.trc JolI€ Jolru

-Feu4 ru-BsaJp€ ou FS arnqa"rl '"ra1snu ocrJo ?npJard e-r6 rd grerprue.;

ea"rd lruazrap B-au aJEJaJBo gull1p aur8eurr o pugc rcunl€ 'gc lecrldxe

e-au 3un1 'pJrloxa rtap ag ES arnqaJ1 aunrcdaleiur ElsBarV .alolurlnc

rua8alaiuS r-gs rpqedec uroJuns reur nu rou r€r 'rou nrluad 1e"r1sgd g

I-ES arnqarl BAourJ '1e1n ure-1 FoBO 'lelrn uB-I pc reurnu top"rndurl

1n1ndaau3 EI op FruJ rurncol BrnJpc etufeaJd uJ BAar a InJBAapE

-p4s iaqcao

atJ gs rnqaJl e.l, aunrcdalaiul eare 'pueroduroluoa earalAeounc uI

aJapoJculau o-Jlurp aral6eu €r JFAapB ?I€ rnun EaJelngc acoJeoaq

'acrleur8rue rS acgrlSorarq alusaru ur"rd (a16aq"rorr eiurrg

:aunds ure rzp?se) esaqrol rrez'RraTIap 16 piuarede ap olocurp salafug

og FS ornqaJ? rS rncsqo pour uI aunds os ac EooJ nc nBS ,aunds as

nu ae Booc nc InJBAapB pcgrluapr as '1ag1sy '(ple8unlopuJ aruaJl ?nc

-sountau ougtugJ aleod pfe;erdns qns alvz a) €aac rerunu gc n"rluad)

cuppD rE Ta.tcas pcuJ JRôpB un ap 16 lncsouncau BcuI naz un ap

PCSBaqJoA gS rnqaJl eir 'e1ureu1 BlrznErBruau 'glpaur eriela,ra"r 6

'rnlnloceJo ale nES rnlnsrl o1e 'rrunrzr.t al"rndrqc ug ,r6gsu3

Bolelrurlrp BI ap oJrlsa.t ur.rd purl ES aJBr 'oueurn aIrJrqJoA ap oIoJ

-urp arfelarr.al o plelnpc BaJoa as rirpc u3 lnurfuoc sorJolsrur 1nleseur

o8alefuS E nJluad 'arnlp^zap l-ps p?Bpoar.l, ealnd ;e-u 'Bln8urs ,e1a

aJlurp eunrcru a"rec ad fesaru un auriuoc alo aJlurp aJecard .aunds e

.red lgcap BAaJIIE unds a1g 'er"ro8ale o 'orznle o a JoI IE luelnc ocrJo

rounl€ 'crzetluoc as pugc 16 rerqa InJBAopB unds alirgc psuJ gcEO

'alo aJluJ ctzer+uoj as pcep "rurqc 'luoruour rAeloae ug

alergâpB g 1od rrn"rcnl olFtr l 'snlcxo rnlnfral I€ BIocB 'ca"r8 puorie.r

m1nlapour aprdrcur"rd aJlurp Inun gzrJr ur €J+ur 'elsrlalcurs aunrs

-uaurp Elseace uI "ala a"rluJ EruJguoc as al€ol pc 16 rp,l.apu ap ara?ugcs

o aurfuoc alrec ojr.ro ec erads nes erndrqeul rig eoace eq 'rf.rpc a16ru

rerunu ppasod rA alSeouna l-nu aJBJ ad rg,r.ape un 'qurrqcs u1 ,u1nec

Bol-II IE rnlnlocas Inursrlaurag 'apfrgc ri ecopnf rnl rnlnrelape ezeq

ad rer tg,repy un epasod rB ealAouna InJIIEC 'a"reo1rqn8gd rs asp;

luns rcap 13 'r.rnran1 e1p unds r.ro 'a11nur luns rcap 13 '1nuato3 13 uc

nrcnl r6elace unds €alsaee api"rpc rJo :pugJuaurn.S-re BTJpuBXaIV urp

rnalorlqrq eera.8n.r1srp puopJo aJ€c rnlnJrlec epue8el ural6eoun3

'€IBI

I rs srlrBuv

'a1eq,{3 'e"rlaruaq 'apelsy 'srs1 ar1ul afue.rayrp plsrxa r€ur nu :JoI

Bal€lrluapr rS prrlozrp 1a 'apao1 aprrlud B^lozrp lnrradurr aJ€r uI Inl

-uaruour uJ J€p 'gpun;o"rd arieagruruas o "rodod oJecag n.rluad gJososnl€

liCfgptp alsaey ':naz riol rieralol ag ps Sunle arec uJ ,rapr op 16

a-reodod ap a.re6rin.rcuJ o 'rqurl ap 16 ase.r ap BJnlpcalsaure o o Iooas

eaI-II 1e-ap rnlac Barunl pugc ad 'elua"raoc rS plca;rad aurnl o orJcsap

piullts pls€ac€ rBO 'alau{dresrp al€o} uJ J€sral 16 laldruoc uro rnun

ern8g gcnpo"rd gs grrdse ac g1eqo13 ariecnpa ap 'ntaprcd sotlqt4ua

ap pldacuoc elAaugap as aree u3 ecoda aJSg 'acrlrlod nes a.relrlrru

runrie.redo € r€csru uud oza"relp o-s erads aleod nu ruauru lgcuJ

'l

J

o

ii

a

J

-t

'(

e

t

l

!

;,

t

J

a

0

T

e

I

r

truvJ,sudusJNl sc s'Igoor{ Y:}oo

+4 ASPECTE ALE SEN{IOZEI HERMETICE

aurddesacru,Prinsecolulalll-lea,inlelepciuneasecretiarfitrebuit

deci s[ Iocuiasci fie printre druizi, sacerdolii cellilor, fie printre

inieleptii din Orient, care vorbeau limbj neinlelese'

"''ii"il"""1i"mul clasJ ii identifica pe barbari cu cei care nu qtiau

cuvantut (etimologia lui barbaros e chiar

"r"i;i;:;;;;';;;"re

aceasta: barbar .Lf care bAlbAie)' Acum' in schimb' tocmai presupusa

bAlbAiaii "tt" u .itai"oioi devine iimbi sacri' plini de promisiuni

qi de revelalii t,u""tu sub ticere' Dacd pentru ralionalismul grec

era adevdrat ceea

"" pot"u fr explicat' acum e adevdrat numai ceea

ce nu se Poate exPlica'

2.I.3. Contradiclia Ei secretul

Dar care era inlelepciunea misterioasd in posesia c[reia se aflau

rr*ta"qff barbarilor? Opinia cea mai rispAnditd era c[aceqtia cunogteau

leg[turile ascunsu't"

""u" lumea spiritualb cu lumea astralS'

;;; ;;;.tu "r.r

to-"a sublunar[' astfel c[' aclionAnd asupra unei

plante, se poate inrao'l mersul stelelor' mersul stelelor influenleazi

destinul frinlelor t"r".itt, iar operaliile magice efectuate pe o imagine

a divinitilii const,a"f divinitatea sd urmeze vrerea noasLt6' Cum

este jos, aqa este qi'ut' Universul devine un mare teatru de oglinzi

in care fiece lucru 1e reflect[ qi le semnificd pe toate celelalte'

Se poate ,,otfi d" *i*pttie Ei d9 aseminare universal[ numai

dac[ se refuzbpri""ipi"i non-contradicliei' Simpatia universali este

efectul unei emanalii a lui Dumnezeu in lume' insa la originea emaunulincognoscibil

care e sediul insuqi al contradicliei'

;;c.;t;n

GAndirea neoplatonici ireqtinb va c[uta si explice c[ noi nu putem

s[-l definim pe Do-""'eu in mod univoc din cauza inadecvirii funciare

a limbajului nostru' GAndirea hermetici spune cd limbajul

cu cAt se afundil in

nostru, cu cAt " -"i^"-figuu, mai polivalent Ei

simboluri qi metafo';, cu"atAt va fi mai potrivit s[ numeasc[ un

unul in care se ,"ilir"u"a coincidenla contrariilor. Dar acolo unde

triumfficoincidenla.o't.u.iilo''cadeprincipiulidentitblii'Toutsetient.

Drept urmare' i"t"tpt"tut"u n infinit[' in tentativa de a ciuta

"u

un sens ultim qi i-potiU de atins' se acceptd o lunecare de neoprit

a sensului. o planla nu e definiti prin caracteristicile ei morfologice

qi funclionale, ci ;; b"^ asem[n[rii ei' fie qi parliaii' cu un alt

element'uI cosmololui' Daci seam[n[ vag cu o parte a trupului

omenesc, planta u'" t""' pentru c[ trimite la trup' Dar acea parte

atrupuluiur"r",t",Iarindulei'deoarecetrimitelaostea;aceasta

are sens pentru.a't'i"tit" Ia o gami muzicald' iar aceasta pentru

cd trimite la o ierarhie ingereasci' si tot a;a la infinit'

Fiece obiect, Iumesc sau ceresc' ascunde un secret ini[iatic' Dar'

asa cum uo ,nr-ui--"i1' hermetiEti, un secret iniliatic revelat nu

FrusrlBuoriEJ aJEc uI alaloros uI 'alBârpolu rrcrlsBlocs IE ur?3a'Ir rnlnru

-s{€uorial BJdnsE arJolcr,t enod B al6oJolgqJgs rSJ €lsoJe pugc r?un?E

urlal ala 'erselc rnlnursrlauJaq alrerlsrJalceJec luns Ba+soce pcE(I

Pcr+aruraq ern?uo^V'v'I'z

'uo?Bld ap alureuJ ln"rede B Ia pc alAepe,rop rS

Furueasul E?s€ac€ 'uo1e14 rn1 el"rndurrl ed ap FJUJ rrpeJods nelnc"rrc

aJBc rapr auriuoc 1n-sndn3 acaJeoap :uo?Eld ap a?ur€uJ srJes asosnJ

ra 'ecrlsruala rrJnllno p snpord un EJa nu urncqauttag snd.toS lsace

Fc l€J?suoruap n€ rrl6rluacseuoJ aJBc uJ Inpour a rurpn?rle rolsoce

p crdrl nldruaxa un'coq ayun o&n coq Tsod rn1 lnrdrcuud na ync

-oIuJ also coq nldotd o&ta coq 6od rnl p lsrleuorier lnrdrcur.rd 'aFol

-olg uI rS p1durg1ul as e6e 1o1 rep 'gcr5rnel er8eru uJ alrrnrcnl nels

e6y 'oznec ales rar.rdo"rd erdnse euorfce ealnd E^ In?caJo 'olezrrec

"roprrniugluJ € Rluuopro 1e.rodua1 olelrJeaurl plsrxa ruru nu EJBO

'FcsEaqJoA BS arnqaJ? nu lnlurirur orec a"rdsap 'a.rarirur BIEJFAapB g €A

€+seocv 'IncrJaunlu1 nc EpunJuoc EA os lgcug 'pprd€r op lgle g B^

€ururnl rcun?V 'rou nrluad -ees€aqJo^

ps Blaurc ec 1e1da15e omqa"\l

'ozauorie"r es es 'alncsrp as FS 'azaqSolerp as BS JBSocou a reru nN

'alrsJnJsrp-uou ri aaueluulsur rrunrzrl e 'aleuorie"r-uou rrJeurrunlr E

'acrlsrru rerirnlur €alElIncBJ ourlap lrr-snou'ueI-II IB InIoJas u1 'qrurqcs

u1 'e.rado € ap ra Fpour uJ lrqEJaur crurru plsrxa nu JBp irnprg.tape

ejdnse aricagar v) s'tsauorqd rn1 e rs giurrlS ec ratua4wda e 'gpuorfe,r

alBlrlrlce 'aricaga"r BJo uoleld EI ap gcui a;e) 'nlo'upzp ep esndnserd

axaldruoc reru rapnJl eaundo as rnln-s?2o?t €ounrcrorl 'rn-8rseq 'a1aiue1s

-qns rual3eounJa"r ernJ-€c ElrJo?€p 1nlcalalur EJa la?o?srJy n.rluad rer

'aIIapI €rn+ur aJ Ba?B?IncBJ e.ra 'uo1e14 n,rlued 'sno1g'ln-snou a"rede 11

a"rac uJ runrzrl raun IB nES srl rnun lndurrl ug eriela.Lar olSarur"rd 161

plsl.Farusql saruJoH 'eeI-II IB Inloeas uud "rerqa uBaauBJalrpau InurzBq

ug a.rede atec 'runctlaurraH sndnS urp aleluaru€punJ olo?xal uI

PArlBCru

-nruoc a"rolnd aar"ro rnlnfeqruq e8erlsns 'dun1 r3elecu ug '16 crlsrrr-Bur1

uoruouoJ uJ rrunl IB nJleal p€e"r1ug EruJoJSuEJl Rcr?oruJar{ ealrpug9

'errusoc rnlnJa?sru rr"rolSeounc p prag;edns Iolru un e1 ludo e-s

rc 'lerirur un o nu aJEcoJBo ?a"rcas un ez€alolal pc apurlard ec 1aa

ec nrluad 'pr,l. la"rces un oU FS ornqoJl cr?otuJoq InloJOaS 'larcos a

Intol Fc alsa acrlauroq ruarirur IB IBuU InloJeas 'IBuU larcos unaJl

B+srxa aleod ng 'p"rodural RleuopJo ag gs aJec JolalcoJa e ri rolaznec

e rfglr"reeurl raun Baopr gzrJc uJ prlur apun FurJoJrle"rrds gcr8o1 ap

ros un ezaaluctn ldeg aauo aJeJ uJ 'aao;drcal runrice ap lurJrqal un a

rarledrurs InsJolrun '1Sn1o; 'leug larcas un oJlpc e.\rse"rSord arec6rur

o-JtuJ '1a-raas ?IE EI alrrurJl EJEp reunu +a"rcas g BA €lsace '+a"rcas

un l"radoasop B-s pc apoJc os pugc BlEp aJ€cog oO 'cruru e1 a16a,r"ros

9'

suvJsudusJNr so sTu(ow vnoo

nu

're(

nJlr

BlSl

olJr

InIT

lIE

arF

}IJd

Bln

'?u.

apu

un

UJI

tnII

-un

tua.

.IAI

-BU

aJS i

IEU

lzu

auL

Pzp

Iau

EIE

-Sor

NBI

€a€

30r

-IST

-a.Ii

JBl

n€r

oJl

-aJ


crestin incerca s5. demonstreze existenla lui Dumnezeu prin ralionamente

inspirate din modus potLens, qtiinla hermetici nu moare'

Supravieluiegte, emarginata, printre alchimiqti qi cabaliqti Ei in p1iurile

timidului neoplalonism medieval. Dar in zorit a ceea ce noi

numim lumea modernd, in Florenla Renaqterii, unde, intre timp, se

inventeazi moderna economie bancara, este redescoperit corpus

Hermeticum, crealie a secolului al Il-lea elenistic, ca mirturie a unei

inlelepciuni strdvechi, anterioare celei a lui Moise. Reelaborat de

plco alila Mirandola, Ficino, Reuchlin, adici de neoplatonismul renascentist

qi de cabalismul creEtin, modelul hermetic ajunge s[ nutreasc[

mare parte din cultura moderni' de la magie pAnd la gtiinld'

Istoria acestei renagteri e complexa: acum istoriografra ne-a inv[lat

c[ nu putem separa fiionul hermetic de frlonul gtiinlific, pe Paracelsus

de Gaiileu. $tiinla

hermetici ii influenle azd pe Bacon, pe Copernic'

Kepler, Newton, iar Etiinla moderni cantitativd ia naqtere Ei in diatog

cu qtiinla calitat-iv6 a hermetismului' La urma urmei, modelul

frimetic sugera ideea c[ ordinea universului descris de ralionalismul

grec putea i subvertit[ Ei c[ era posibil si se descopere in univers

ioi conexiuni, noi raporturi ce i-ar fi permis omului si aclioneze

asupra naturii Ei s[-i modifice cursul.

insi aceast[ influen![ se amalgameazl' cu convingerea (pe care

hermetismul nu o nutrea qi de care nu putea qi nu voia s6 aiba

cunogtin![) cd lumea nu trebuie descrisi printr-o logicS a calitilii,

ci printr-o logici a cantitdlii. Astfel, in chip paradoxal, modelul hercontribuie

la naEterea noului s6u adversar, ralionalismul qti-

-"ti.

inlific modern. Atunci Ralionalismul hermetic enrligreazi pe de o

parte printre mistici qi printre alchimiEti, iar pe de alta printre poeli

Ei ntoron, de la Goetfie la Nerval si la Yeats, de Ia Schelling la von

ilaad"., de la Heidegger Ia Jung. $i nu-i greu de recunoscut in

multe conceplii post-moderne ale criticii ideea lunecirii continue a

sensului.

2.1.5. Spiritul grrozei

Dar acest model al unei gandiri ce deviaza de la norma ralionalismului

greco-latin ar fi incomplet dac[ nu am considera Ei un alt

fenomen care capitd formd in aceea;i perioadi istoricd'

orbit de viziuni fulgurante in timp ce umbl6 pe bajbaite in intuneric,

omul celui de-al il-lea secol elaboreazb qi o conqtiin![ nevroticd

a propriului sdu rol intr-o lume incomprehensibila. Adevarul e secret,

orlce interogare a simbolurilor si a enigmelor nu spune niciodatd

adevirul ul[im, ci doar mutd secretul in alt[ parte. Daci aceasta e

condilia uman6, atunci lumea e rodul unei erori' Expresia cultural5

a acestei condilii psihologice este gnoza'

urrd 'InFJ rS lnosounc arnqaJl 'a16eounc € nJluad 'apqrsod ap-rrnr8

-alau al€ol glrruoc ps ornqaJ? 'rnlnsorusoc re rugdgls 'rol"ro8ug EruBJrl

ap azaJaqrlo as ps eJ (Inruo 'a1e-rcod-re11 n;r1uad '11nur re141 '1ecgd

ap ptueol as -Bs

rnqaJl r€ru €A nu rcap rS 1e,t1es g e.r earal6eounc lrp

-ugqop U eA aure J€O 'plr+cnpo"rdar Bale+r^rlce rS eeurec pcsernie"rd

-slp gs 'glerraleur €Jn?Bu gJSeJn r-gs piue"rn8rs na arnqaJ? lnarlsou8

'rnlngr €ruruop a Earunl pcBO '?B1"rar U € FcsBrnqoJl ps aJEc crurru ola

uJ glsrxa nu Bc nrluod - e"redo urtd ezeezrleoJ as nu EaJBAIEs gc 16

'u$Ip loldruoa mun InlcaJa ro 'Ecs€auaruo plea6ar8 o a nu InpJ ge a8al

-eiul crlsou8 pruoe;dns reunu 'rolne1cs BSBru ap e"rrqasoep etdg

'oJeolaJaua8e"r ego"r1

-sB+Bc '€ounrslona 'Ba"reulnlseJ rrurnl ourruJalap r-FS oJBc Ieug luaur

-ruala un e1dea13e rS munl ealeTlrlu8au csouncoJ nu Rc gzea6o.rda.r

aI €JoJpc 'as€ru ap piEJ cr+BJcolsrJe iardsrp un FzeoJoqela rS gurprls

alrurs o arec ad orunl o-Jlur rn1 lnErel uI o nu Incrlsoug 'rugdgls

n"rlued ar8rlar o rc 'lteles nrluad alSrTar o 'lnrusrurlSalc utnca;d ,o nu

Ezoug 'areredruncs-EJ €I rcap rS JFAapB e1 errdse 1od arec rrcrun luns

ncqautnaud'o;e.r.1es ep gfuerods FJ9J 'aualeur ap rfe8al ,ttctTtq nc

,rr1e"redruo3 'IIunI rnlnra?s[u e (srsou?; a.ralseounc urrd alsepugqop

os BaJEAIBS pc e uroerdns rnlsace ea"ralnd ezeozrta+ieJec ac EaaC

'qcsuauraqn un aurlop crlsou8 1nruo

'rnlnruo rrJeJoq€Ioo ariu.rF rerunu pIBIiIul e.rnldnr r-er.rdord €J€daJ

aleod 16g Bale?rurlrq 'Fcseauaruoe.rdns a.relnd o nc lrlsalur alurrs as

lnruo 'gleuloq erunl o-JJuI "raruozr.rd riaq 'g"reur8rro eareora op ra EaJ

-eroqrla e1 'rur8rro rolsoce eoreraua8e"r r6gsur BI rnqrJluoc e,l rep ,us

eaur8r.ro nc rA ngs ynrdrcur"rd nc nou urp rdoluoc €^ os pc r€urnu nu

lnuro 'nazouurnq eI FcJBoluJ as gs r6na"r BA €cBC 'Irxa uJ

,crursoc 1o1d

-uroc rnun r-zrre) urp 'nuozrrro-rd el6ase8 as ec 'rrfglrurlrp B ara1uecs

o ec alBeouncor as lncrlsou8 'IaJlsV 'giuu.Lar ap eiur"rop ap rS rai

-ualodruruo InJrlap ep r6uud uraluns llnru r€ru lElE nc 'rie.r1sn.rg reru

uniurrs au lgc nc 'rur16 €sul 'nFJ un a Blsrxa V 'FSBI ps omqa.rl aJBc

urp Barunl ur lDJunJp g 'a"ruosrqJur rS luguuour BJ alBeugep I-oJ€c

ed 'dn.r1 rnlnudord E prur?Jrl 'aurn1 uJ ?Blrxa a?rurs as Incrlsou3

'BrJolsr rA pdrurl a16a.l,rrd ac Baac u1 e.ra8urdsor ap ruoJpurs un

pzeaJoqela 'qrurqas ur 'lnursrcrlsoug 'rarJolsr e gpuorie"r 16 pprfuapr.L

-ord arfcorrp ep pldacuo;. gzva+uanur 16 aer8 lnrusqeuorier nJ crepnr

Inursruersour ozarlreuoc ps pcJEocuJ eerlsr"rled aloeas alsaJe J€rqc uI

'rrig1ru"re1e B pruJoJrp erielrurr '1ndrur1 pUB as UoAB rn+sacE aIB alroJa

alaurr"rd aJlurJd 'lelrol€ sorusoc un o ar€ora uud gluarc aunl O

: .lrxa nes le"reruozrrd

op IaJ un-JluJ ec apBJ r6gsu3 eo?E?rurlrp urp a1"red Runq o aJBc ur

'apqelsur rurnl roun pfer,t 1ep B 'InFJnnuaO 'lo IB IIq€uI Jolncoxa un

'aurs nc Eorluoprau 'arrolcrpurluoa lndacul €l ap gcuJ ac€J o arec arur8

-oJpue o rS rnlner lnrdrauud aurs uJ auriuoc 'elrqrasou8ocur rB e.rncsqo

'ua1eryur.r.rp pc rnln?rtu EtuJoJ u1 e16e1sa,l.od qcr1sou.8 eriele.tag

ETt

at

F11

'Ja

FJ]

-nl

lIE

-SI

E

ul

uo

Tle

o

-r1

-Ji

'Il

€o

AJ

ez

SJ

In

In

-E

'rI

SN

lE

FJ

- _q'

at

IO

sr

lq

IO

-1i

'o,

-o

suvJt{udus.lNl so sTsoow Yi]oc


practicarea raului este umilit trupul, care trebuie distrus, nu sufletul,

care se salveazl.

E greu sd te sustragi ispitei de a redescoperi o ereditate gnostici

in multe aspecte ale culturii moderne Ei contemporane.

A fost identifrcatd o origine catar6, qi deci gnosticd, in conceplia

curteneasca (qi apoi in cea romantic[) a iubirii, vb.zutd ca renuntare,

ca pierdere a iubitei si, in orice cazT ca raport pur spiritual, cu

excluderea oric[rui raport sexual.

E cu siguranli gnostici celebrarea esteticii r[ului ca experienli

de revelalie (sade), Ei e gnostic| dectzia atator poeti moderni de a

cSuta experienle vizionare gralie istovirii c5.rnii, prin excesul sexual,

extaza mistic6, drog sau delirul verbal.

Unii au vhzut o r[dicind gnosticd pAni qi in marile principii ale

idealismului romantic, in care timpul Ei istoria sunt din nou prefuite,

dar numai pentru a-I face pe om protagonist aI reintegririi spiritului.

Pe de alt[ parte, atunci cAnd afirmd cd iralionalismul filozofic al

ultimelor doud secole e o invenlie a burgheziei care cauta si reaclioneze

la criza ei justificAnd filozofic propria-i voin![ de putere 9i

propria-i practica imperialista, Luk6cs nu face altceva decat s5 traduci

in termeni marxisti sindromul gnostic'

Viceversa, unii au vorbit de elemente gnostice in marxism qi chiar

in leninism (teoria partidului ca vArf de diamant, ca grup de aleEi

care posedi cheile cunoaqterii Ei deci ale mAntuirii).

Allii vdd o inspiralie gnosticd in existenlialism si in special la

Heidegger (Fiinla-in-deschis, Dasein-ul, ca fiinli ,,aruncatd" in lume,

raportul dintre existenla mundand Ei timp).

Jung, prin revizitarea unor doctrine hermetice vechi, a repropus

problema gnostici a redescoperirii unui Sine originar' Dar, la

fel, a fost identificat un moment gnostic in orice aparilie a Supraomului,

in orice condamnare aristocratici a civilizaliei de masi, in

hotirArea cu care profelii raselor superioare au decis sd treac6, pentru

a realiza o reintegrare finali a celor perfecli, prin sAnge, prin

masacru, prin genocidul hylicilor, al sclavilor iremediabil legali de

materiel.

Ca si nu mai vorbim de unii autori contemporani, care se revendicd

literalmente de la ideile originare ale gnozei. Citez din Demiurgul

cel rd,u al lui Cioran (1969):

Nimic nu-mi va putea scoate din minte cd lumea asta-i rodul unui zeu

tenebrod cdruia eu ii prelungesc umbra gi c6-i de datoria mea sd duc

pAn[ la capit consecinlele blestemului ce atArnd asupra lui qi a operei

lui. Ca o cangrend, carnea se intinde tot mai mult pe fala pdmAntului'

1. Despre raporturile dintre gnosticism si gdndirea moderni cf,, de exemplu,

Jonas, 1958, Culianu, 1985, Filoramo, 1983.

'acr+€Jcouqal .:

ocr8olouqal 'alsr,lryzod rJnllnc raun InJpBc ug rA rerqc alsaJrueru as :, :

a?Eod acrlerit,rl 16 acr8eur rrrrpu-e8 ErrrJoJ urnJ 'aJEutJn urrd 'F1€I IS

'pJlseou e pleo6arF o-J?urp gleporcru a16eu as nu rA errauroJl€ .:

lncpJ euneaplolul a InFU 'rnploldruoc Baapr aldacae es "royuaigl;.

B pIEJnl€u eiurpuel a 16 "ropuaig?ot eaJeurm nrluad ezealoldurc -

aJEc uJalxa ueur6np un ocgr+uapr RS JolrJnl€?trp B gcsBaJU giurpuro

g 'rnlnusr-dqpe3c141 Inuououal nes 'uotg utp fidalaiug ro'l'ruprtpE

aplpoco?ord rA crepnr rnplolduoa BrJoal urrlurure ps sunfe ap rJ rV

'(6961 'reddod) IzI^

-IpuI rJ re urnc rS ec 'rarie.rrdsuoc re riua8e a16ru ad Bc al-npuglBrl 'dnr5

op o?Blrleuos.red ep ros un 'olSarg 'ornqr.rle o1 1e 'eligy.trlcaloc e16o.lr.rd

lgc rer iluerlAuoc ueld rnun IB lBllnzar ec epinllsur uqdep ed eseloiul

g 1od gc aporc €A rarfe.rrdsuoc InuercrlorooJ "'rurroJns ar€c op olalor

e1eo1 rA eunrsa.rdap pJls€ou €oJ€ru lezrueS.ro ne ec elndrur aleod es 11

BJoJFc 'ounrso.rd ep r"rndn,r8 oJlsrurs - a.ralnd ap r-rndn.r8 rA ruerueo rirr

-aJIp op lednco runc€ o col lsorv 46rnl Inrol u3 r-aur3" :rrre ap glrrap aO

rrJpqallu! e rS nezeuurnq EI rrJg?Jode"r rr"rrqpls e giurcasuoc o o €U 'nJcnl

rnJpcrJo e.rdnse csauruop oiur.rop nes rrcudec roJgc oI€ o?Blruhrp o-Jlu3

raiurpe"rc € alurlnc all€ nc 'rusrel rnlsec€ € ounrsJol o JFAop€-J+uJ o Ioli

-errdsuoc € Fl€rcos €rJooJ 'druIIO uJ neazJn as ac rrie.rrdsuoc "ro1a1dr11nru

IB xogar un r€runu ernlr+suoc raro41 eieg urp lnsa6 ad eece"rled as ar lol

gc lndrqc uJ Jolroz ee"relnd eedecuoc B?sacv 'JatuoH e1 plr.radocsap €ar nt

oJ€olpugurose o 'rusrol ap aruJoJ allnur lgrap reur 'ar"roe1 -e,rr1nur.rd E?s€arv

:,,rarierrdsuoc E FIErcos

Brroal'( arlPc +BJaJSusJl E-s R)rzrJv+arn arsasqo FlsBaJB arunu€ runJ

?EJlsuouap € Jaddod pey 'eurn1 urp InFJ op Bot€lryqesuodsal ap r:'

oJBc3nuroJ ap BJaqrIa os B op Inpou a?sa crursoc plolduroc uJ opoJl

€ J€r 'crursoc lolduroc rnun Erurlcr^ a Inuo 'razou.8 lurrlod 'gceo

'(806T '.Iaullurs) aluopuo "roIiglllee"r ele^rozar o nu rocrqo op ar€c

olelrsuo?ur o oprooe I-Fs 16 rarfeur8erur 1n.ro1nle nc Inlncsounrou ocgrs

-ualur Fs :docs r3elece ri lnun e1 g,rrrlodoep -ezea.radooc

rnlnuo E Fcs€aJU

eru€al rS a.rezrleapr ap rsarg lnslndrur 'rnlnlncsouncau eieg u1 'lerfuasa rS

luepodurr a sorJolsrru nJcnl acrJo a.rec ur.rd oJBoJa ecrdrl e15ed as '-trlecgru

-uas rS pun;ord o ac Baac ?ol EJqrrrn uJ arnlpluI e.rec '1e.rces Inra+c€J€c

urq "'Flrl€cgruruas reur rS p+s€A r€ru a rn1 e,rdnse elrsnlcxo ersesod 1gc

nc ac€rgo r€ur lgle nc e 'rn8rsep '.rep 'nps lnlnuriuoc ap luapuedapul 1el

-uou€punJ o Ig 'al€rcos runrie.r ernd ap Fleururalap erfae.rle ap pruroJ o

ec gzeeuorfce rS aridecxa ap arirzod o ppesod l-orec rnloc groJuoc Inlorcos

'laururrg 8.roap pdng 'crplod la.rcas un rrlep pc (.gpeaJc as

BS acBJ'( B uI F?suoc aa"Ia+nd gc €aJa8urûor €I snp nB crlaruJaq rnFI

-opou aIrJBJauaSap 'crursoc ?a"Icos un gpasod aJ Iae e plerirur gauq

sffituudusJNr tr( sluoow vnoo

lolduroo 16 le"rcag 'g'T'Z

ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE

2.1.7. Moqtenirea hermetismului azi

f. in paragrafele precedente am incercat si reconstitui un model

forte de semiozi hermetic5. intrebarea legitimd e care ar fi raportul

dintre acest model qi actualele teorii ale interpretdrii textuale. Eu

consider c6 astdzi multe teorii Ei practici ,,reader-oriented" sunt intr-un

fel $ebitoare tradiliei hermetice.

Intr-o operi a sa extrem de discutabild din cauza entuziasmului

frdeist ce o anim[, insl nu lipsiti de argument[ri seducdtoare, Gilbert

Durand (1979) vede intreaga gAndire contemporani in opozilie cu

paradigma qtiinlifici pozitivistd qi mecanicist[, strdbituti de suflul

vivificator al lui Hermes, iar lista fiIialiilor pe care el le identifrcd

dd oarecum de gdndit: Spengler, Dilthey, Scheler, Nietzsche, Husserl,

Ker6nyi, Planck, Pauli, Oppenheimer, Einstein, Bachelard, Sorokin,

L6vi-Strauss, Foucault, Derrida, Barthes, Todorov, Chomsky, Greimas,

Deleuze...

Ne simlim ispitili si zicem ,,prea multi dirnicie". AEa cum nu

vom stabili un raport direct intre stalinism Ei epicureism pentru

simplul fapt cd e vorba de doui conceptii filozofice materialiste (chiar

dacd nu putem uita acel inel de legdturi care a fost tAndrul Marx),

tot aqa onorurile pe care Durand le face noului climat hermetic ne

pun in dificultate cAnd e si identificim niqte trisituri comune intre

Nietzsche qi Chomsky.

TotuEi, nu putem nici sd ignordm faptul cd de o explicitd inspiralie

hermetic[ sunt, spre exemplu, paginile din Harold Bloom (1975)

despre interpretare ca misreading qi misprision - unde Bloom insuEi

iqi pldteqte tributul fald de tradilia cabalisti. In mod la fel de explicit,

un cercetitor considerat printre precursorii lui ,,Yale Deconstruction",

Geoffrey Hartman, trece in revisti tradilia interpretdrilor talmudice

(Hartman qi Budick, 1986).

2. Referirile explicite sunt, dupd toate acestea, cel mai pulin interesante,

tocmai pentru ci sunt date la iveald in chip lucid Ei critic.

Mai degrabd, dacd am voi s[ tentim un model abstract de cititor

care ,,ciocdneste" sever textul (cum spune Rorty) pentru a face sd

prevaleze irutentio lectoris, am fi tentali si ne intoarcem la caracteristicile

semiozei hermetice trasate in paragrafele precedente Ei si

gisim in ele toate presupoziliile pentru o mistici a interpretdrii

ilimitate. Acest cititor ar accepta implicit cd:

a) un teit e un univers deschis in care interpretul poate descoperi

infrnite conexiuni;

b) limbajul nu serveqte la a descoperi o semnificalie unic[ qi preexistentd

(ca intenlie a autorului); sau, altfel spus, datoria unui discurs

interpretativ este s[ arate cd singurul lucru de care se poate vorbi

e coincidenla opuselor;

aJ.uEAoIaJ 16 alueurlrad r"rgugruase ar1u3 ura8utlslp Fs racrqo op rur13 alegz

aleol ap uiur.a u1 gc ldeg un psuJ olsg 'lrqelncsrpur a orBueruase ap rS

a?€lrluapr ap ripaapnf roun €zEq ad asopug.S au€run alaiurg 93 'g

'rrJPuPluasE e Baoc€

'gluangur ap lg?E ad 'gue.ralqns ap lgc ad gcrzguleru o pcrldurl Te ITu

-nrardsns p 16 rarznle 1e ar8o1o1ed ruorpurs rnun InJpEJ pzeauuasap

lipfp8lp alsare 'co1 un BI aleo+ 'r6n1o1 I3 'olol at ynfardsrp ap luns

nu 'p"rnspur Elrurnue o-J?uJ 'leiunua ru€-al e"rec ad ,,e1fg1u.3rp" a.r1

-urp a?1ntr T 'nJlsuou un glurza"rd au nu prnlecrJec ElsBacB gc pldeg

urncrJo au-BrupJ 'lezrtnlecttec rnloc e sur"rd ap pqrsodrul IoJIIB Iarurouo

-IztJ e 'ropn1psg"r1 u tolaiurpual earariuaprla €I csalJas aIrJnlBJrJ€J

rS gc pluaJoprsuoc ap olocurp 'req 'alrugur rr-rp1a"rd"ra?ur JolrrJoo?

€ gJn?BcrJEc o a Els€ac€ gc salafu3aurq:aricarqo o rcr€ urlaJd

'u"rrpug8 €aJucrunuroa e1 al6arras piequrrl

pc uapaJc ps pceJ ou FS JoA oc Jolac IE loldruoc un a Etrlolruas (I

lrn1 ppr.l, elsa

lxa+ rnun I€ J€cgruruas Inlerglape gc e8alaiug ac lar olsa 1nsa1y (q

i,,sa1aiu1

rue" pugcrz lnsecord dn"rarlu; aJec €racu luns naq,{11 'lBJFAapE

Ior a nu ec r.rn8rs g ure '1e€apzrrrd leagruuras un p+srxa pc r,rod

-ocsop re-s ae plepuJ pcpulg :Inrolne eapug8 as orec BI alrrnrcnl

op pJBJB 'e1eo1 ep gunds FS In?xa? exeJ e uJ €lsuoc BA rnlnJol

-r+rc BrJolcr1 'pz€oqcseru I-aJec ed lnsnds-au €I arznle cBJ JBop rc

'unds nu ala?urlnc "rer 'laJcas un apuntse pugJ acrJo pc amupq ps

arnqoJ? Inro?rlrc '?1uUuI o Inl€Jgruruas ge rnpldeg eiurrlSuoa u;

rnlnlecgruruas Erznlr BruJoJSuEr? e nrluad '1n1xe1 EAIes E nrluad (8

im1 pcol uI €aqrol pfequl ec nrluad

'a16aq"ro.r ac a"rdsap er16 nu InJoln€ €c aurnue rS 'crun ln"rerrape aFal

-aiug e"rec uoerdng un rualap eleod roygc ocrJo irnlnrolne E o?np

-rard rB alqr8uelur rariualur Jo+rlrc ap ariualur er.rdo.rd gunderdns

r6-gs gcseauzeJpuJ ps reunu 'se1y un rualap aleod psul ourcrJo

laot ap aIBlFq uJ EnI r-e nrluad alncpJ olxa+ uJ rnlnlucgruuas €rznlr

puglnpc 'gdeel"rd nu RS riuuurepuoa luns rcr1.{11 IIrolIlIC ac Eaac

a8elaiug rS rnln8rnrruoq eaJEoJo gzealr,alof,'piruaq elso efurrg gc

pugFalafuS 'aJBc crleulnoud Jo?r?rC un op le.rgdruncsgJ gsuJ a?so

(?rqro^ B-I arer ro?ne rnrpuro p 16; rnpfequr1 1e reur8r"ro plecpd

inrcnl rSelece rS lnun p?Bpororu a nu

.loJelnc lrucnl" BrnJBc InsJne u1 'alrugur rJalrrurJl ap 1dn"ra"4ugau iuel

un €c€oloJd',,elb o nJcnl aJBlnc" eunds ps pcJ€acul pugc qlep

aJBcaU ep 'o.rec np.r Srnrureq rnun rnlnca6a p1€llnzal a rJo lel

-JoAB sJalrun un a colrun EAac FruJgB ga apurla"rd oJEc ?xal ocrJo

ipluapuee

-suBJ? +Brgruruas un €egrluapr aleod os nu Ec eureas ep ri-e reop

Furu€asu3 arunl-ul-g-E .rer'rurpug8 BaJEAcapBur a16epur13o pfequll

strYJsuduuJNl so sTs(ow r/noo

(a

(p

(e

IqJ.

SJN

F:lri

-oJ)

ITJ!

PS

-at;

PS

JOI

'1r1

-aJ'

acl'

t,,u'

,1TJ

Isn

(91

-ld'

aJ1

ou

'(x'

J€!

nJl

nu

'qp

'ul

'{'r;

PCI

FI

nc

lra

In1

un

ng

Inl

laF


si asemin[ri intAmpldtoare Ei iluzorii. Putem vedea de departe pe

cineva care ne aminteqte in gesturi de persoana A, pe care o cunoagtem,

il putem lua drept A, Ei apoi ne dim seama ci era de fapt un

B necunoscut; dup[ care - de obicei - abandonim ipoteza identitllii

qi nu mai d[m credit asemin[rii, pe care o inregistrdm drept

intAmpldtoare. Facem aEa pentru cd fiecare dintre noi Ei-a introiectat

un principiu indiscutabil, deja ilustrat de diverEi semiologi qi

filozofi ai limbajului: dintr-un anumit punct de uedere, fiecare lucru ure

raporturi de analogie, continuitate gi asemdndre cu oricare alt lucru.

Putem sd ne jucim la limitd gi si afirmim c[ existd un raport

intre adverbul pe cCind Ei substantivul crocodil deoarece - minim

^ca

argument - ambele apar in fraza pe care tocmai o citifi. Insd diferenla

dintre interpretarea sdnitoas[ qi interpretarea paranoic5 const[

in a recunoaqte ci raportul este chiar cel minim sau, din contri,

in a deduce, din acest minim, maximul posibil. Paranoicul nu e cel

care relevd ci, in chip curios, pe cdnd qi crocodil apar in acelasi

context; este cel care incepe sd-qi puni intrebdri asupra motivelor

misterioase care m-au fdcut sd pun unul lAng[ altul aceste doud

cuvinte. Paranoicul vede dedesubtul exemplului dat de mine un secret,

Ia care fac aluzie, qi un complot pebaza c[ruia cu siguranli aclionez

(de obicei in paguba sa).

Cel cu paranoicul e doar un exemplu, unul provocator. In studiile

ce urmeazd se vor cita autori iluqtri pe care nimeni nu inlelege s5-i

reduci Ia schema paranoiei. Ins[ nu putem spune nici ci mulli

dintre aceqti autori ar scipa neatinsi de un sindrom al suspiciunii.

4. Prin jocuri de influenle adesea insesizabile, tradilia hermetici

alimenteazi orice atitudine criticd pentru care un text nu-i altceva

decAt lanlul reacliilor pe care le produce si in care se consideri -

cum comenteazh cu malilie Todorov (1987) citAnd o observalie tot

atAt de malilioasi a lui Lichtenberg referitoare la Biihme - cd un

text e doar un picnic la care autorul aduce cuvintele, iar cititorii

aduc sensul (cf. qi Franci, 1989).

A se nota cd nu m[ gAndesc aici la hermeneutica gadameriani

sau la estetica receptirii a lui Jauss, in care se recunoaEte, pe bund

dreptate, cd prin lectura unui text aducem la convergen!5 depozitul

de interpretdri precedente pe care tradilia ni le-a consemnat. Acesta

e un aspect al dialecticii interpretative care este inevitabil qi fructuos

in acelagi timp. Md gdndesc, dimpotriv[, la cei pe care acest aspect

al lecturii ii impiedicd si accepte c[ textul poate fi ales ca parametru

al propriilor interpretiri, aqa cum s-a menlionat in prima secliune

a cdrlii de fa!d.

Aqadar, chiar admilAnd ci un text este picnicul la care autorul

aduce doar cuvintele (sau, mai bine spus, Manifestarea Lineard a

Textului), nu putem uita c[, aEa cum spunea Austin, din cuvinte se

pot face niEte lucruri; Ei nu orice fel de lucruri, ci acele lucruri pe

(z'rr1 'rcPungs

'-Eual€q o eJ lrexg - snlNoTod

69ualeq o €r n€s - JSTIAIVH

'€ornlselou o ec eareurds arv - S1INO'IOd

'€tlnlsplou o nc Fuerueas pc ored as IIAI - ISTI IVH

iFIIurEc o nc r€rqc guerueos 'aunrce8nr rru-BlugJs od - SOINOTOd

Zalrtuqc raun €turoJ adeorde ar€ oret BIarB Inrou IzaL - JUTI IVH

(IIAXX '66 UctoJ'"re11e11 qdasop;

.,'r16ad IiIe eT"

,.1r16ad rilepac ppug8 nc cnp a1 ac e1"

..'r16ed lile e.l'

,.Lelare a1o15ed ppug8 nc acnp a1, ac e1"

:PZEaruJn ac alal

-€lrc op ourq e+B?uazetdat'aulallxa Pnop aJluI €Ircso ruelnd (1xo+ €a

€Jnleu nes 'Bournl n€s) lxal un purlrC 'FJnsPru o BI op tl.es snpola un

EI ap BcrpuoleJ au B Fuureasul rupla"rd"ra?ur o1e alIuII ap rqJo^ V

'aunq ap gnrlodoap luns aleol pe nES Inunrcru

E?srxa nu RJ aunds aleod as nu JBp 'e11nur r€ru glsrxa nes (Jolo+xa?

IB suas un plsrxg 'erianrlsuocep 16 grruap Bc rrJg?ardralur B orJoo+

o 'epureq ?ncpJ B runa eie 'gurisns gs F?EJoAur g aleod nu arelard

-Jolur ap pldacuoc ardsep alaru alropr gzeazeq as aJBc ad elelrurrp

razoruros e gueac-rrad BrJool RC +gre PS crocul (Furud rB ag gs 1n1nd

g JE psul 'o1lee plseac€ urp nrpn?s Inurrlp a) g'V eounriaas u1 '9

'rJn+ral a+IJaJIp aJluJ uauracsrp gs alnu-rad au oc InJlorue"red e1 a"reo1

-rnud eruelqord a16eu as rS 'ppqeldooeeur EJn?caI PJnFurs o 16 "rerqc

Elsrxa gc aunds aleod as gs sunle ap a?sg 'luorJrJns a 'aJEJgrsIEJ

ap pqord e3 'lnurisns ep pqrsodurr a alelaJd"ralur ournu€ o Pc pJoce

op U €^ Borunl F?Eol aJBc uI rJnzec eleun urind Im Flsrxa gc aunds

ou :urlJar Inpou e1 ,.1en1rrrds" ag gs gzeauorfualur nu plduraxg

'1xo1 un-Jlurp eceg aleod

os arunue oc rueunds aI ps Bc ppoci o-J?urp "roprdoa sndo.rd ap unq

Iapou un o {J€f gc aunds urol nu JB6'colap Fcsea}rc r€ur nu PS {cef

ec e"ra;ard 6e na 'ngs rnln-82'Ippalslur alal€lpzal purg alep 'gaep

J€IIIJ - BJn?COI urplaAdSer r-FS arnqaJl pc '(o-aunds re rurlcedsa"r

n€s) Ienluola 'aunds ruo,r i(a"relaJdJalur 16 arezrpln oJlurp eiua"ra;rp

nrluad g'1 eeunricas Bopal os B) nRS InIaJ uJ erlaq8ue,rg lrsoloJ B

{cef pc aundd uro1 '}rual-aurq a In+ol Prn?Jal uI BrnJPc lrrrulod rn1

-nrdrcur.rd re rrolpurisns riua8ppur reur raa rS gugd else aunds "re ec

par3 'ynu6rqoau urind Iac IaJ un-rluJ luotueJsaI InoN ?rlrc B Io Pc

ruopalc ps BurItuJ urol rou 'erleq8uerrg Balrc pugc ad glrurrrd erie"r

-rdsur urp ?nJpJ € ac Baac lnJpJ E gc gunds au FS rual JB InJo?Pcal

-urdg 1ce1 pcBO 'FeeJ oI ps olruour luns a,trlcedsar alalurlnc aJEJ

suYJsudusJNr gc sTsoolt Ynoo


Aceste dou6 citate ne trimit la doui idei de interpretare. Prima

pScituieqte, evident, prin s6r6cia curiozitalii Ei printr-o redusS inclinalie

c[tre suspiciune; cea de-a doua excedd in virtulile opuse. A se

reline bine, eu bdruuiesc cd' qi Polonius, qi Hamlet aueau dreptate'

ins[, dacd aveau sau nu dreptate, o vom sti numai intorcAndu-ne

si privim norul acela.

'( r1a lBraurur 'p1e1a8a.L

'leurrue ap EurroJ uI aloq€Jle qttpel anlcl aDranll nES rnlnlaq€Jl€ ale aralrl

,in1etrs 16 i.rnlcrd ap rS lgc,alaorqo ap lgl' FruroJ qns lcrzu alezrln'ar rur5eu^ rS

rJncol gz€azrlrln oc alrJrurlalourauru '}€J.{Oueur ap naJS IBUI FJ€p .rerqc 'acecga

r€ur purg Bc FJaprsuoJ 'Ieluaur lu€cgruuas nc alrJrurlalourouu pugraprsuoc

.rerqr'rsnsug rilossog ldeg eq 'gueos.rad gi.ra1 o ap le8ol luaun8re acrro urp

rs€u as ac olrJnxop€Jed e1eo1 nc 'lrugur €I €SE 10? rS 'are-u1ce op Fcruqalour

-ouur o (FllsoloJ g e n"rluad'erac gleluaur qcruqaloluaulu o 9c Pulu€asul ac €aaC

.FJrlaq€JI€ OUrpJo uJ rupJorrrotu al FS pz€aJo8ns as 'rrncol op uIalsIS un IluIIu€

eu e n.rluad'opun'(6l,gI 'snruenp€d'Erzaua1) aD'tro1ua1u ansotctJ4tn snJnDSaqJ

ngs I€ uJ rllossog erusoC ep 'nldruaxa op '.Fleproqe e e.rec 16 1efr13eu ap r-nu ar€c

'eur"1qot4'1a ap rie8el rriecgruuras Btolo € ap lndocs nc 'luecgruures lnlerede

FJs€olurru€ rS-gs lnuercruqalouauu Pc€J FS arnqaJl urne 'e1e1uaur JBop luns

elur8erur 16 el.rnoo1 oJEJ uI alrJnz€o u1 'eqa.r1u3 urelnd au llnur IoC 'uuros €3

aselaiul eg ps 1od ldacuoc un nES I€luaw uocr un rS 9c gldacce as olocuJ ruecro

EI aO 'alrrnrcnl gqurrr{cs nu (.reurFeurr rS 1gc '1eer 191e g aleod cruqalououur

rol un pc Insuas uJ) gl€luotu aur8eun o also InluerrJruruas €asap€ 9c pldeg

'(rurssed P 09I'WI

' Ltl'e-II€ 'po '096T 'rssog ,/e)

.T

nelsrsur aJ€J 'rrcrlu€ 16 ner16 o Jrzorruas uououal un luns alrcruqalouauur PC

arorJcs 16 gcruqeloruauru orlurp ropSoleue e'rdnse

'a1ga.;4p rrcrJrlre Pnop ?uns 'a.rnpgd uJ InunJp PJS€asFFaJ Ps Bc saund

II alsaôd urp Inf€uosrad or€c ad aIosBJ op aqBoq ap n€s alatrJlard

op InJre EJa runa E6€ 'crzoturos nrJUrUe un FiuBJnFrs nc o?so Flsl?eq

BI pou un acBJ v 'z+lBIInlaJ B orsoJdxa Bc nES ?uBagruuas BJ Inun

ad rsoloJ I-E FuruEasuI X un nc iL un aJ€caJEo IaJ un-J?ul BraosB V

'{8zz'z 'dc) ro}t€rec nBS

?cadsB lrurnu€ un qns 'elac11e E InJoI auri E^rnc rrqco uI oJ€c EAaJ Bc

uruas oJdsap 'PJEluaulaldtuoc 'Eooc€ ad elsalururBa.I o aJ€c ariruga0

'ftg7'g 'dC) ,,rgaa..ed ar1u3 aumice o-rluJ Flrqpcnp€rl zEt unraru uI purgau

FlBuoriElarrr+ EiuonIJuI ap IoJlsB o 'nFS InluBlardralul Te nPS In1

-corqo 'uruas un nlduaxa op 'oluauodruo3 roJ? ap aJ€Jadooc o 'acrldurr 9s

nBS (og FS aJ€c pfuangur o nes aunrit€ o":aurnue 16'acJrad ap PlBp

pzorruas op Brirugap urgldecce gcep urind IaC'Irqelntsrpur o Fcrloruas

gfuaurpad nc uauoual un alsa cruqoloruauu nrcgrpe acrJo Pc pldeg

ozonuos IS rcruqololuauntr 'I'z'z

goruqo+oruauru EoJBUFIUOSY'Z',Z

'z


pentru ci nodul la batistd conteazi ca semn arbitrar pentru orice

io.ro *-uq hotdri eu s[-i asociez, in timp ce sirul de pietricele instituie

o omologie vectoriali intre succesiunea pietrelor qi drumul de

parcurs qi line locul drurnului aceluia gi nu oricirui drum posibil.

ln acest'caz e vorba de o asociere nu arbitrari, ci motivati (cf. Eco,

Ig75,3,4). Ne gdsim deci in fa)a a dou6 mecanisme semiozice diferite,

dar incd nu ne gdsim in fala unui sistem mnemotehnic'

Diferit este chiar procedeul (pe care-l gdsim la diverEi autori) prin

care se asociazl" sistemul cazurilor gramaticale cu p[r!i ale corpului

omenesc. Nu numai ci avem un sistem care exprimd un alt sistem,

dar - chiar daci motivarea este discutabil[ - nu e arbitrar faptul

c[ nominativul e asociat cu capul, acuzativul cu pieptul, care poate

primi lovituri, genitivul Ei dativul cu mainile, care posedi sau oferi,

Ei aEa mai departer.

.

Mnemotehnicile greco-Iatine se prezintS. in primi instanli ca

serii de criterii empirice, bazale pe asocieri inspirate din criterii

retorice - qi anume, cum sugera qi Aristotel2, sprijinindu-se ',pe ceva

asemindtor, sau pe ceva opus, sau pe ceva strAns legat"' CAnd in

Ad. Herennium (III, xx, 33), pentru a aminti martorii li testimoni),

se imagineazi niqte testicule ltesticulil de !ap, avem o asociere prin

etimologie. Iar atunci cand (III, xxi, 34), pentru a aminti versul ,,Iam

domum itionem reges Atrides parant", se nascoceEte o complex[ imagine

care si poat[ evoca familiile Domiti qi Reges (puri asociere

ionetici), iar pe deasupra inci o imagine, qi mai complexl, de actori

ce se pregitesc s[-i incarneze pe Agamemnon Ei Menelau, mizAnd,

pe de o parte, pe evociri genealogice 9i, Pe de alta, pe analogii

semantice - ei bine, e clar cd nu ne afl6m in fala niciunui sistem

Ei ne putem intreba Ei dac6 ne aflam in fala unui artificiu mnemoiehnic

bun, d1n moment ce autorul di sfatul ca, in orice caz, si se

invele versul pe dinafari.

o schili de sistem intalnim atunci cand aceleaqi mnemotehnici

clasice propun constituirea organizath de toposuri, de exemplu palatul

sau cetatea, dar se pare c5 qi aici structura organici a acestor

loca se preteazd pentru a primi niEte serii ocazionale de res memorandae.

CAnd Gesualdo, in Plutosofia (Padova, L592), stabileqte un sistem

de puncte numerotate ale trupului omenesc, aceste pirli anatomice

.".rr"r., ca s6 zicem asa, ca sprijin ocazional pentru niqte liste de

termeni uneori aproape fdri nici o leg[turi intre ele.

Table de genul acesta gdsim, de exemplu, in Congestorius artificiosae memorl&e

ai lui Romberch (Venelia, 1520), in Dialog despre felul cum se sporeqte 9i se

pd.streazd. memoria al iui Dolce (cel pulin in edilia Vene!!1, Sessa, 1575), in

-Artificiosae memoriae fundamenta al lui Paepp (Lyon, 1619)'

De memoria et reminiscentia, 451b, 18-20.

'006I '€urou 'Bod ozuBlsoc Êc

Ie D)'tuoLuaua 1p dlDnuDw ur aurâr Is'I7gI

'evte4'octucaloutauul 1p af)nuDry Inruruoue ep tgl€ 1o1 ug rode '6791 'ouuo;,

'n)luoutauxu DnonN Furruou€ €areJcnl urp qJuI arede lnngrlJv 'ZggT 'i€urof

'nttotuatu nnap aup.na1 'llarny o1r; /p 'alderuoc ap T8 Ez€aJorueuroJ os 'eroferu

rr.ro8alec 6 x 6 pur?urue 'gcra.ro8elrd FIq€l o-rluI €J 'ErorElr y,u"r1od 'rielar"rdord

Joun eoJ€SrcnJOuI urp pug^rJap lnuriuoc ep riglrun Joun E arezru€8Jo op 'o^r€u

ap rS aueloso"r8 ap plsap IoJlIe ap 'eldruaxa ursp8 au;rapou alrrruqalououur uI 'z

'cruqa+oIIIouIu

lnsuase"rdns ap ,,e,ra1r1" ruFFaI Fs Bqrol a pugc raunl€ eund es ecruqaloruauru

€urolqord 16 lqrcsouSocar Arlrnlur alsa rrur.Seurr I€ Ieralrl In?€cgruuras gc 1n1deg

leluoJs et nep 'rso1o; "re eur5erur acuo 'elcruqolourauru rEO 'EJruuras oricunJ

gnou o nc - lnuriuoc lle un glurzardar arirpe.rl uud arec - arse.rdxa o lJoJrp

FzeolaJoc rc ',,p.ra1rf' nes ;erurrd ra lnlnuriuoc nc erserdxa o lJaJrp ezealalox

nu acareoap 'g,trl€louoo Frrloruos o U re Ecruqaloruauur o ',ta1sru1et11 nJluad 'I

lFtlp? :ozeJJ gnop oIoJ uI 'alelrJeuEldouolu ap rJn?pspJ+ elurzoJd rJap

rS +elrloru olJed punq "u1 alsa 'alecgrurues apnlc€J-ocr5o1 .rolaiuel

-)os B nBs lJolrrirzodord BruJoJ rS aarlaelurs rJnlcnJls aJlurp InFodBJ

'pleq"ra,L pqrull o o?sa urnJ 'aJBuBIdrq a?J€d a"ruru uI orualsrs ap rJnzec

uJ rS J€rqC 'JeuEldouolu nu n€s alsa gc InldBJ nu 'rnl ea?E?rlrqB?aJd

-rolur also Jrloruras ura?srs un Rzeazua?ceJBc ac Baoc Bc ?nurisns luB

(Z'6'6'gL6I 'oeg 'tc1 a1"red plp uI 'areueldouoru olorualsrs Bcr?oruras

ap InFuBJ BI ap apnlJxa J€ Aalsurialg 'pre"ryqJe (zef, aerJo uI 'a1se rS

uaurJol nJ ualuJa? also nu Fcruuas €rirunJ €zEaJnE?sur aJ lnuriuoc ap

Iiptpn rA arse"rdxe ap rigTun arlurp €areloroc Ee aunds B ap potu IIE

un olsa:rgJourozr Fod€J un ala aJ?uJ Flsrxa nu perpB 'aratoJuocTuns

nu aIBqJaA rqrurl raun ap r"rnueld €nop aloc 'ira1su1at11 nJluad

'aIIrunI B

.

PCrl€ualsrs OJBZTUESJO o op rqJo^ B Puru€asuJ

rnlnlnuriuoc B PruJoJ op 'suas ?saJB uI 'rq;o,L v '(purTncs€tu Furô

= CAQJAQ SN BUIUIIUAJ FUIAO - AIEO) ICIIu IBUI ACI}USUIOS IiEIIUN JOUN

€oJEurquroc ap ?BurruJalop a?so olB?If, a+ur^nc raJl Jolac lnlnurfuoa ea

p1de3 ap asrrrrrad luns rrirzodo a?sace rap 'lauoLfnul uob[nu op led

-nco cr+uEruas Frieds ap arirzodo urJd pzBa?rrullap as EJoJnpugure IE

crlueuros prieds Jer 'lauoluolu) caqraq In?uBAnc op lednco crlueuras

prfeds ap orirzodo urrd FzBa?rrullap as lDrocad) alno lrLlue^nc ap

'nlduraxa oJds 'lednJo Inrieds IEcrxaI Inualsrs uI gc rerunu nu :rnlnl

-nuriuoc InuBId ad ri alsrxe gs ornqoJ+ pruJoJ o - auarlalsulalq rrar?o

-rruas rrunrzrl Bo?Elnou a rcr€ 16 - req 'oruaxal 16 ouraJJour azoJauoF

as FS o?Ilurad ac 'par8olouo; PurJoJ o 16 'aze4 ozoJouaS as BS alrur

-Jad aJ 'ecrlcelurs FtuJoJ o ersardxa ap Ialru BI ruaÊ FqurII o-J?uI

'rPiuelsqns

. 2

16 gurro; €c 'rnlnlnuriuoc 1e rield

un nJ ?BIaJoc 'giuelsqns rS gruroy €e 'rarsaJdxa I€ uBId un aundsrp

aJBc urolsrs un glsrxo Ecep nBS 'rerloruros olsru rs ro 'aJrzoruros IIOg

-ruB reurnu ag nu PS aJBc rJruqalouauu Plsrxo PcBp alsa EurolqoJd

rrra?srs ap o+elrlBc uJ Brrlolluos '7,'z'7,

u_I

as

AD

op

AJ

tu

-o

JO

-E

rer

AS

-o

UI

IS

'p

IJ

OJ

UI

ul

'fr

ut

s-

It.

€t

,.8

al

Ir tu

IT

u

'o

.I

al

-i

ai

YCTNHS,IOWSNI I YSuVNYI ISSV

58 ASPECTE ALE SE} IOZEI HERMETICE

lui Pietro il iubeqte pe Paolo lit padre di Pietro ama Paolof Ei Petri

pater Paulum amet, forma sintactic[ reflectl (sau e determinati de)

nigte raporturi d.e conlinut: in italiana, in virtutea succesiunii lineare

a termenilor; in latinl, gralie semnelor flexionare. Aceste probleme

se pun, cum vom vedea, atunci cdnd studiem o mnemotehnici

in calitate de sistem semiotic'

ultimul aspect interesant al conceptului hjelmslevian de semiotica

este ci in funclia semnicS. rolurile sunt fixate de sistem: cu alte

cuvinte, eu pot avea o semioticl in care o succesiune de litere alfabetice

joac6 rolul de plan al expresiei pentru o succesiune de obiecte,

dar nimic nu se opune ca o succesiune de obiecte sd joace rolul de

plan al expresiei pentru qirul de litere alfabetice'

2.2.3. Mnemotehnicile sistematice

Pentru a gdsi un exemplu de mnemotehnica avand aspecte ale unei

semiotici, e suficient s[ ne gandim la sisteme in care: (i) la nivel

expresiv si apard un sistem sintactic de loca destinat s5" primeasci

imagini care si aparlini aceluiaqi camp iconografrc Ei s6 indeplineasci

funclla de unit6!1 lexicale; (ii) Ia nivel de conlinut, reE memorandae

si fie la randul lor organizate intr-un sistem logico-conceptual - in

aqa misur5., incAt, dacl acest sistem ar putea fi tradus in termenii

unei alte reprezentiri vizuale, ea si poat[ juca rolul de plan al

expresiei pentru o a doua mnemotehnici al c[rei conlinut si devind

sistemul locurilor qi aI imaginilor ce constituia planul expresiei primei

mnemotehnici.

Aceasta mi se pare cd se petrece cu multe dintre mnemotehnicile

renascentiste. citind Thesaurus al lui cosma Rosselli, suntem frapali

de complexitatea sintaxei pe care o pune el in joc: teatre de structuri

planetare, de ierarhii cereqti, de cercuri infernale aminunlit

orgaiizate. Aceastl sintaxi are valoare formal6 din doui motive.

nnai intai d.e toate, se pot utiliza ca imagini (cu alte cuvinte, ca

unitali sintactice), si invers. un peEte poate fi locus intt-un sistem

sintactic in care sintaxa reflecta articuliri ale regnului animal, iar

unit[lile lexicale sunt, sd zicem, minerale qi conlinuturile de exprimat

sunt ierarhii ingereEti, dar Ei invers, un peqte poate fr unitate

lexicali inclus6, de exemplu, intre niqte /oca reprezentate de cercuri

infernale, ca si semnifice precepte biblice: ,,Ne mireris, quod quae

pro locis supra posuimus, pro figuris nunc apta esse dicamus' Loca

enim praedicta pro figuris (secundum diversos respectos) servire potentnt"

(Thesau.rll's, P. 78).

in aI doilea rdnd, mnemotehnica lui Rosselli e o semiotic[ pentru

c6 ceea ce instituie ca un lucru s[ fre expresie sau s6 fie conlinut

este funclia semnici, si nu natura lucrului. orice lucru poate deveni

'(1 961'eu8o1o g' auotst n

aryqDr'tut Dj :006I 'eu8o1og 'azun1aa U oUoS 19661 'ouro.u1 'otncso Dnraulry

'r1ocse6 ruuelorC 'J4 ,.Wn qns" asuncse oloJ)as rS e"rarres reru llnru rurpJo raun

€oJBlnFc ug puru"rod 'a1eSo.rda"r rode reur lsoJ ne-r arec ecrle8axo rrznpuoJ olrqe?

-nlsrp alac€ rcre ap sEJl e'ynuolo&tn4 uJ plecrpur eaale 16 TnutaJul uJ asrJJsop

"rolalecgd Baurpro orluJ glern?rn"r1s giualsrsuorur o glsrxo Fc eurees 1ep e-r6

rToJS€d ruuelorp pu,EJ rcunl€ '1gcu1 e6y 'leJoru uolsrs op ruoruJal ug urfnd reru

llnru FsuJ '(Êcrruouorls€ rS pege"rSoa8 aJarrrsap €r rcap) gcrSolo;rour ernlcnrls

e16a.lr.rd oc uJ luoJooJ op Inlsap o rJnsJoA uJ FzeazrJoruour II Ia a.rec ad rtunl

Inualsrs -EJ

purg l€p 'ursurdure orunu€ un alueq rn1 elndrur aleod es I'Fr1pe o eT 'I

'rqeJaqurou ap nes qlassou ap o?ndacuoc II J€ runt

rS ee a6ue1d alsaae amdrr{JuI r6-nu gs aleod nu rrueu8rg rnl oI€ nBS

rllors?snc mI aI€ a^rl€urnzar aIa6uEId Bdnp alu€o ad +Brpnls B-I aurc rBI

'aJEOrJa?uB rJnlugc Rnop alac nJ?uad '.ro1in1il,r. 13 roFrcrrr IB rs urncaJd

'1ugc eaparl F-ap Iac uJ tol.rnrac rnlnuolsrs € aapr o rS rc 'rur5urur

rB rrncol ap nrJo?JadoJ un reurnu €aA€ nu runte aJBc Blaurc nJluad

aJ€o+pldruglul r-nu 'rn8rsap 'arec aapl 'cruqa?ououru IEJBdE un U Je

alpalaoJ Dulnl(Ielc-o}qc gzalodr elu€urcsBJ BSUBAB E nJluad 'qc"raqruog

ml oFrlsa8ns BI ap Eourod (996I) sa?BI soruBrd 'alrEd o ap ad

'Q,'Vg6I'ocg'Jc) pup'trtrldrod rcqta roun aIE

alBârpalu alrJBluaza.Ida"r luns rrunl IE uralsrs un urpug8 9s olrlu

-Jad au aJ cruourauu nraurlJE 1nu[rd 'puoJ u1 'pcruoleldoau aJrJ]Eru

o aru rarsaJdxa lnwalsrs nc lBIaJoc g pleod Rs aJ€c rnlnlnurfuoc p

ruolsrs un rsg8 B ap €iurpuol 'Riu€Jn8rs nc <psul 'acoJeq ragosued

nidape na 16 ounrg ou€pJorp nc pt€po 'rssog oloed lBJlsuouap e-au

urnc 'o?S€u as 'ufplrpoJ alrJnlcnJls pcseapu118o ps rJnlcnJls rnJuc

aIB nrcrJrpa rnun B PerpB 'Ftrloruras Bc Tcruqalououu raun eaapl

"psJaaac'tn PcrpE (sndo

InIaJ uJ azapacord as ps srruJad a 'ualururllv 'aulq a 'ro1e1euu1d prr6

nc (pJBJEurp ad plnrl6 rB elnasounc; r16a"raFu3 Jolrrqr€Jor BrJos azarJ

-osE PS JolrSoIOJ alsalosos Eâurc PcEo 'l€Jouraural ap nerS reru rupr

-aprsuoc o aJ€c ed 'afualaduroc rSerelac€ B pl€col erJB F+IB o arurrdxa

as RS EJ (ourq retu urrlurure o-ou -€c

crndrua pldeg nrluad) giual

-aduroa Bac€ urp pIBcoI elred o reurnu €uneaplo?uJ o+SasoloJ as '?dEJ

aO 'FIBn1"ITA rBop augrupr 'esndnsard a gc a?Bo+ nc 'p1eqo13 eiualad

-ruoc gsul 'rur8eurr rS r"rncol op Jolpzundsaloc lurJrqel un - rarsaJdxa

pueyd ad rer 'pranusoc aJBzruBFJo €8€aJ+uJ aIlE as ps mqall rB rnlnl

-nuriuoa pueld od 'rnlnsJalrun e aur8erur o-J+uJ gcrpe 'orpadolcrcua

o-JluJ Fcruqaloruauru o rurJoJsu€Jl gs roJ^ pugC '€runse o-16 lsrluae

-sBual Inu€rcruqo?ourauur aJBc ad 96errn €urcJes urp reurcol a16eu

as pcrlorruas o EJ FsealaiuJ Feruqalououru o rnJlsuoc B op Baapl

'Dsraaa)ra nES ;1 rn1 paol auri

aleod y '(ra ala?ualelrr{Ja nBS) loslaauoc al sJaaut rd alsa qlassog BI

lualco4 ourlal ac arsaJdxa 6 'lnuriuoc ap nes zrrsardxo ArlcunJ

^rlcunJ

Iu0.

lnu

nJl

_41(

€co

aEr

IJN

AJE

-lJc

JEI

ura

B3

'4.\

llir

-tn

Iie

AII;

-IJ(

Pur

I€

IIU

uI

aDl

FJS

Fc:

Iar

Iar

op

'oJ

-€J

etl

EC

Fc

-aI

(al

?ri

YCINHSJOWSNW VSUVNVWUSV

ASPECTE ALE SE}'IIOZEI HERMETICE

2.2.4. Reguiile de corelare

Mnemotehnicile renascentiste nu se mai prezinti ca un simplu instrument

practic, ci ca un florilegiu al sapienlei cosmice sau ca o imago

mundi (comparativ cu structura prin acumulare sau prin listd incongruentd

tipic[ unei Imago Mundi sau unei enciclopedii medievale).

Recent, Rossi (1988) a subliniat incb o dati cum anume, fdrb' a

inlelege aceastd fazh de tranzi\ie, nu se poate inlelege dezvoltarea

ulterioari a qtiinlei moderne. Dar de ce este aceasta o fazb de tranzifie?

Pentru ci, chiar si atunci cdnd mnemotehnica cu funclie enciclopedici

inlelege si se prezinte ca o semiotici, ea reuEeEte silrealizeze

numai una dintre condiliile unei semiotici, Ei anume organizarea

formali atdt a planului expresiei, cAt qi a celui al conlinutului. insb

nu reuqegte si se descurce in legdturi cu cealaltd problemS.: care

sunt regulile optimale sau acele cerinle de neocolit pentru a stabili

corelalia dintre o unitate de expresie qi o unitate de confinut?

Dificultatea enciclopediilor mnemotehnice se iveqte din faptul ci

ele nu reuEesc sd gdseascd un criteriu unitar de corelare, 9i nu reuqesc

aceasta din ca:uza metafizicii influente dupb care se iau sau

c[reia ii resimt efectele, gi anume doctrina signaturilor.

2.2.4.L. Signaturile gi retorica asemd'ndrilor

Am amintit deja in studiul precedent ci intreaga gAndire hermeticd

este stribdtuti de conceptul unei simpatii universale, care se exprimh

prin acele signaturae rerum sau, altfel spus, prin acele aspecte formale

ale lucrurilor care trimit pri:n asemd'nare la aspectele formale

ale altor lucruri (de la lumea sublunard Ia cea astral[ qi de la aceasta

la lumea spiritual[). Pentru a face perceptibile aceste raporturi de

simpatie, Dumnezeu a imprimat pe fiecare obiect al lumii un fel de

sigiliu, o tris[turd care s5-i inlesneasci recunoaqterea inrudirilor,

altfel ascunse.

Literatura pe tema signaturilor e vast[, 9i nici conceplia asupra

ei nu apare in chip omogen la diverqi autori, de Ia Agrippa la Paracelsus,

pAni Ia Bcjhme qi la preluirile lui de citre romantismul german, de

la Goethe la Novalis (cf, Thorndike, 1923, Foucault, 1966, Bianchi,

1987). Ceea ce trebuie observat in cazul nostru e cd, dacl simpatia

este exprimatd de c[tre signaturi, signatura ar trebui sd constituie

un soi de fenomen semiozic omogen care sd ne permit6, pe baza unui

criteriu precis, s[ putem reface drumul de la sigrruns la signatum.

Acest criteriu ar putea fi acela aI aseminirii, adic[, semiotic

vorbind, al coreldrii prin iconism Ei, daci aEa stau lucrurile, problema

ar apirea mai degrali incurcatd, deoarece conceptul de asemdnare

e vag qi flexibil. Insi qi Foucault observa cd Ia rubrica

pl€JedaJd alsa pugc 'oua1€ur aorJo "'ErnlEu urp aco-rdrca"r al"rn1rode.r

aleot aFqrsod ace; aJBc ?olreolttu iuel rnun InJoln[e nc a1a e"r1ug

ale8al luns otunl urp ap"rnd"roa a1€ol" EJpuTU'snrualcop nrt""l,:-.:l

('ruJn _,

rs

07 'dd 'ggg1 'untat atngtu?ts aO) rnlnJgd ea"rrfr"r8uJ ur €pueruocar

as rnl Inlcocop Baaa€ ap tgd ap alaJg nc Fuptu€os JoIrJoqJB alrJnrr{c

-un.r1 ad e16o"ra e"rea iern8unl prqaSnru irnlndec e1e runricoyB allnru

uI JolrsoloJ o ceur ap 1nlcorap Boace ap 'lnlorola rA lndec elurzardar

rnl €IoJoc nJ Inceru l,,"rolqco olqoq ui aceoga aFBoJ cBaI un a ala

urp a8erlxa as oc Inroln Baace ap" rA aqye afrlard uJ alrlaûI ol€cau

-n1u1 areo6nqolS e16ru nc Bueuraas a1ue1d ralsac€ alaiururas pc pldeg

ur"rd glse;ruetu as rqco 15 Feuro arlurp erledrurs 'snr11o"r3 nrluad

('acrleuroldurrs

auauouoJ rarl Jolsof,E B Elrlcnpur eiue,rn8rs pJaJIp urne FIaJ op urlq

-JoA reur nu BS e3) ',,r16a"rec olrJgqurrqas epe.l,ard as gs giurlnd nc a

EJoJ€J pcolfrur ur"rd 'rrolna alIJaJIp nD rrJou ezealolol a"rec ln"roleu8rs o

E?sarv '?BJnc a?sa nu ra 1ndn"r1 1o1 'e1e"rnc alsa nu €qru11 ec nrluad

'Eoac€ ap :B?BJnr a?sa nu gc rcrq8 aleod es aJBc urp'a,teu1oq raJ€oJ?s

Bqruq aiuacsa"raxe nc grese.rd aJ€c Inro?€u8rs a Blsacv ...rnl Jolau

-JEoc aIrJnurBJ ?uns alga 'rnlnq"roc rrue luns erfgle :rnl BlsJgA a16eou

-nca"r gleod as RS alo ednp ec nrluad 'rriecgnue"r €algle ne rnlnqJac

alauJeoc BzeauurasuJ aJBc ['rl'u - ealarad aund r6-a"ree 1ec]

a p"roleu8rs

elsacy":aruoldurrs Joun E gfuaragur ap ra'leznea lroder ap rcru

'pcr8olog"roru aJeu€uras€ ap rcru EqJoA a nu 'oug ur 'rJnzec a?IB uI

'FurJoJ ap glerur"rdxo colap a nu EolnlJrl BsuI 'alrlcadser rrinprn eze{

ad sndrur a alarunu zec +Ie u1 oe durrl u1 'ee1n1"rr,L €ArJap aJeuptu

-as€ urp rB gur.roy urp J€r '(a.reueurase gdnp 16; guuog ednp 1ep alse

alarunu zBc un-J?uJ pc F?eI ',,8rn11€ oIB nBS nJcnl rnun ealelarrdord rB

earalnd 'ea1n1rr,r drurl r6elacB uJ pcrpur" oJBc rB ,,1cag.rad rS lalduroc

drqc un-r1uJ lncsounc e-a1 '1n1se1do1o"r4 'urepv a"rec ad ep"rnleu rS

aIBJBAApB aIOC OIAunu JolrJurnl JoJnln? arnqrJlB as ES arnqaJl aJ€c

uJ Inpou pie,rug au nTau?ts srp" aJeJ nrluad apunrie,r acrldxe gs ea

aleldope luns elduraxo alsace snslaceJEd rn1 eiurlocos uJ ara"reoaq

'er8erouraq elSardo acoJ€oap IaJlsB plrurnu o arJeu

-rn8ues ap €urJppp"r '1ag r6elece u1 'rS Jolrqco EJn+BruBlBA nES BIBoq

e1 rS e"reolrsoloJ o ga n"rluad 1oy1se eliaurnu os s.ttplnco DqJa rrr-S pls

-ntqdna'nldruaxa ap :€lncsguuJ JoI Eolelar"rdo"rd nES €alnprl EI ap ?€nI

ne-1 rS 'qurqcs ug 'e1a1p 'runtdotlot1aq'stqcto nes uouf1ns ,nttoquap

' zuns so1Sotq do' tunss o18ou,Cc' utn71 tqdnryad' t1o qotp sns ro.ut alrurnu

alac ?uns rune 'JDI eriernFguoc rA eru"ro; e1 ap 'ro1 ee"re6ripgug e1

ap olarunu 1en1 ne-r6 rurcpppJ 16 r"rnq-rar alFur EJ leJplape a r6ap

'(,,utnJal ernleu8rs oO" '0I '1 ''tunJal pJnlDu aO) snsloceJed nJ?uad

' (ntqlndtuis ' ntSoTnuo ' o4nlnutan 'n4uatu

-aauoc) ala arlur aruJoJuorau ap 1nlsap auououal allnur a1e"r1sr.8aru1

ag ps Sunte - JoIrJn1BuFrs eur"rlcop nrluad urind 1aa - ..tJ€ueurase"

ECIJq

-OSE

-o"rd

Jrlorr

"tuni

rnun

orn11.

erled

'F{cu

ap 'u

'sns1

e"rdn

'Jo1.i

ap Ie

apF

€1S€;

oI€ur

-JOJ

9urlr

9Crt€

NBS

-no.r

9c ir

IIIqE

OJEJ

BSUI

ea.it

azaz

-rcui

-UB.I

BAJT

BEI

.(AII

-uoJ

o3o,

-nJl

I9

YCINHA JOWSNIÎ VSUVNYIAItrSV


aEa cum trebuie, atrage cdtre sine forma analoag5: in acest chip

magnetul atrage fierul Ei tot astfel, adici prin simpatism, se propagd

pan[ la ran6 cele aflate in unguent (in care e inmuiat instrumentul

medicului) ce-i sunt simpatetice Ei afine..." (Synarthrosis Magnetica,

1617, pp. 193 qi urm.). De unde se vede ci Ia rubrica mecanismului

simpatiei sunt trecute fenomene diferite (cum sunt forla magneticS

gi acliunea chimici), iar in ambele cazuri conceptul de simpatie se

lsazeazl. pe acela de for![ agentd, qi nu pe acela de aseminare morfologic[.

Agrippa este, poate, autorul care s-a rdspAndit cel mai mult in privinla

signaturilor (pe care el le numeEte signaculo) 9i - spre exemplu

- defrneEte ca fiind solare focul qi flacdra, sdngele Ei spiritul vital,

gusturile tari, acre, iuli Ei de dulceald potrivitd, aurul prin culoarea

qi strilucirea lui, pietrele care imit[ razele soarelui prin scanteierea

aurie, cum este aetitul care vindecd epilepsia si taie otrava,

ochiul-boului, care seamdni cu o pupild cu raze qi care intireEte

creierul Ei face vederea mai agerd', briliantul, care luceqte in bezn[

qi apir[ de infeclii qi de aburii urAt mirositori; in timp ce, dintre

plante, sunt solare toate cele ce se intorc cdtre soare' cum e floarea-soarelui,

Ei care-qi strAng sau isi inchid frunzele la apusul lui

ca si qi Ie redeschidi la risdritul lui, cum sunt bujorul, rostopasca,

limAiul, ienupdrul, genliana, fr5sinelul' verbina, care ajutd la prevestit

Ei alungd demonii, ca Ei dafinul, cedrul, palmierul, frasinul,

ied.era, vila qi plantele ce apiri de fulger Ei nu se tem de asprimile

iernii. Tot aEa, sunt solare multe leacuri: menta, lev[nlica, sacAzul,

qofranul, balsamul, moscul, muqchiul, mierea galben6, lemnul de

aloe, cuiEoarele, scorliqoara, trestia aromaticd, piperul, t[mAia, maghiranul

Ei rozmarinul. Dintre animale sunt solare cele pline de curaj

qi iubitoare de glorie, ca: leul, crocodilul, linxul, berbecul' capra'

taurul (De occulta, philosophia, I, 23). Pare o catezanll' sd gisegti

criteriul unificator intre aceste felurite tipuri de ,,aseminare".

Della Porta (Phytognomonia) va spune in capitolul III, 6 cd plantele

pestrile care imiti pielea animalelor cu pete poseda virtulile

acestora: unul dintre exemple e cel al scoarlei de mesteacdn, care,

frind pitat[, imiti graurul qi ,,de aceea" e bund contra inlepenelii'

Dar in III, 7 va spune c[ plantele care au solzi ca gerpii sunt bune

contra reptilelor. De aici se vede ci cele doua cazuri de asemanare

morfologici ,,pecetluiesc", unul un fel de alianli intre virtutea plantei

qi aceea a animalului (gi aici rbmAne de altfel obscur' 9i rdm69i!i

pur tradilionali, motivul pentru care animalul poate si aib[ acea

virtute), iar celilalt o salutari inamicilie intre plantd qi animal.

Taddeus Hageck (Metoscopicorum libelluE unll's, Frankfurt, Wechel,

1584, p. 20) laudi printre plantele ce vindeci pldmdnii doui tipuri

de licheni: ins[ unul aminteqte forma plamanului s[n6tos, iar cel[-

IaIt (pdtat Ei stdrcit) pe aceea a plimAnului ulcerat, in timp ce o

JBp 'aurpnlll1ruls ad aurfr"rds as ps arnqar] €arBIaJoJ Rc arls '..lelsaJ

unpuaarp 'rnluecqdde BpuEJoruoru pB opouonb .reluanbasuoc cunu

'sr.rn8g sryso4" :+Bp ?uaruoru un e1 eundord 161 'uercrlerue+srs rB lsrurol

'uecrurruop 16 a erec 'r11essog '(6I-8 '286T 'ruozlog 'Jc\ p1jp ezeep

-aco"rd nu ocoJeq rB elsrluacseual olrcruqa+ouauu 'ro1 ppugr e1

'luns aroJ€+aur rnJpc a1e lnueF"ro ap a1e8a1 crurruolaur a1€Japrsuoc g

roa rodu 'acrSologroru rJpupruase raun Bzn€c urp olarunu asawrrd ri1

rgluJ rerrr FSrr{cJo A Tunsso1Sou?rl Inlaupry 'ue8ro }soc€ nt ,.pugu

-€uros" ei a\r.zgt luns '- ocrJoJe?aru JoI rrJgzaloq FlrJolep rS runca"rd

'pzodrlodrq op lcaJa ur.rd - oug uJ 'rS pcapurrr l-a"rec ad rnlnue8ro

alarunu csaurr.rd eaace gdnp rA 'ue8.ro rnun Ea"reaapurl EeoAoJd e ap ee1

-elrcedec lrerirpe"iq y,l,rr1od 'urind lac) ?ryoôp ne-r6 rglug teur D'trpul

-n?ups xtpat rA s'tJnlnJo pqrg 'o1alrldruoc oJrJola"r ufe"rado a16ru ur"rd

pzaapuoJ aI aJBc rac luns ra 'a1e1r1ear ug 'arec ad rrpupurase a16ru

ptadocsap BJ paJJ 'alsrxo ps amqa"rl Ferrusoo arleduns ap a1-rnlrode"r pc

riurrruoc 'rop.rn1eu.3rs rruarcrla"roa;, 'pcrJolal gcr8o1 o gdnp ezeapaaord

roprnleu8rs €oJ€lacJoc pc purueasul rc toprnleu8rs e rB rarludrurs

ecrzrJP-laluJ nc unuror uJ rJnlFSFJl oJ€ BcrJolal Pc Puu€asur nu JBo

'(oruoJr u1 ec 'nr8au n.rluad

pqp i6 'gloq"redrq u1 ee 'urind uud 1nllnru nus 'g1o1q u1 ea '11nru

ur"rd lnurind) arirzodo uud nes nrJeJluoc ur"rd 16 gugd rS (s.re.tur 15;

lcaya uud razrrel B nBS Jol uud ui"rpd e '1se.r1uoc uud 16 ?go 'aJ€upu

-ase ur.rd 1g1e 'arinlrlsqns ocrJo alrurrad 'o4nco1a a?sa aJEc rrcrJolaJ

e aped EacB JEcEur nBS (€crJo?ag '(sor8rla"r pleseur mcoluJ aleod ac

'arie1a.te"r ap luarunJlsur un €c oJ€dB erzaod rue"rodrualuoa n"rluad ec

rS mrlueuror rriaod ap pl€cllrroleloJ olso gcrFeur ea"rrpug8 pc pldeg

a.reldruglug o a nu eleod 16; crJoloJ papaco.rd a?sa Blsoc€ let 'aer8eru

rrlpug8 efueralol rs ealelrTrqrxog acnpoJdar aa erzoruros napacord ap

dr1 un Rlsrxa 'pcordraa; aunrice ap €al€lrlrqrsod p8ugl ad '.repu6y

pnuqa?ouauut aJDIaJoJ'pJ'rJolat'unTou8ts' 7,' v' 7,' 7,

'ftgI-96'7961 's"ra>1rT1 'lq tun1nu?rc rA sunu?rs

ar1u1 gco"rdrca"r aunrfce op o?Blllrqrsod ap rA g"rnleu8rs ap ruaruJa? uI

RSnpBJ? ?Bruo?ne alsa ar8opu€ ocrJo aJaJeoap 'plsrxa arledurrs op alrJn?

-Jod€J Fc aprcap as 'a,rrgruud acr8eur rrfplrleluaru e.rdnse alrJplacJac

a+eo1 gzearlsuoruap urnc e6e 'a1rud gll€ ap ad "re1 'plsrxa erledurrs

ap al"rnlrodeJ Fc 'pqoJd FtIe acrJo ap a?ureu3 'rualnupe oJEJ uI In?

-uauroru urp gpqeldaoce a1r€oJ ea arede psug 'cgrfun16 plecnpo o?urur o

n"rlued lnurisnsbu ap ered pJ'tzolluas ptiunta1ol plseace pc e16e"rrg

'FqTB I-Ps mqorl

.re e1ue1d arec ad arlnadural FlcaJa nc aJeueurase o l,l.eu1oq pue8ro

ne aJeupurase o isolgugs pue8ro nc aleueruase o :alrJaJrp alJBoJ

r-rn1-rode"r ror? alErcose IoJls€ glBI IS 'IIIaId ruod aprqcsap B op Ta

ealeycedec gzeara8ns rrfe.rograd rcrur a16ru nc ?oJ alsad puqd p1ue1d

oa

-PIE

IJN(

'i":

8aJ

Piti

-uE

OJE

aur

.III

toJ

AII:

-ur

ils ,EJ

[e.r

-rq

op

'ln

aIl

'Ir

-4,

'q-',

IN

-E

OJ

Fr

a1

,e

-U

-€

'1,

-T'

-I

-J

a1

9

II

,1

ir

u

d

VCINH SJOWSNIÎ VSUVNI.IAI SSY


mai Etie qi ci trebuie s5 ldmureasca ,,quomodo multis modis, aliqua

res alteri'sit similis" (Thesaurus, p. 107). cu alte cuvinte, el qtie cd

similitudinea nu std in picioare, pentru c5 orice lucru poate fi asem[n6tor

altuia, sub aliqua ratione. $i iat6 cd., intr-adev6r, in capitolul

IX din partea a doua incearc[ si-Ei sistematizeze propriile

criterii, f6r5 si reuseasce sd fac6 altceva decat o simpl[ list5 de

figuri retorice. Imaginile pot aqadar se corespunda lucrurilor prin:

similitudine; care la rdndul ei se subdivide in similitudine de

substanla (omul ca imagine microscopica a macrocosmosului), de

cantitate (cele zece degete pentru cele zece porunci), prin metonimie

qi antonomaza (Atlas pentru astronomi sau pentru astronomie,

ursul pentru omul minios, leul pentru trufie, cicero pentru retoric[);

omonimie: cAinele-animal, pentru cAinele-constelalie;

ironie gi contrast: slabul de minte, pentru inlelept;

urme: urma lupului, pentru lup, sau oglinda in care Titus s-a

admirat, pentru Titus;

nume cu pronunlare diferiti:. sznlrm, pentru sane;

asemdnare de nume: Arista, pentru Aristotel;

gen Ei specie: leopard, pentru animal;

simbol pdgAn; acvila, Pentru Zeus;

popoare: parlii, pentru sdgeli; scilii, pentru cai; fenicienii, pentru

alfabet;

semne zodiacale: semnul, pentru constelatie;

raport intre organ qi funclie;

accident comun: Corbul, pentru Etiopus;

hieroglifi: furnica, pentru grija prev[zhtoare.

Giulio Camillo Delminio, in ldeea Teatrului (Florenla, 1550), vorbeEte

cu dezinvolturi despre similaritate prin trisaturi morfologice

(centaurul, pentru hipism), prin acliune (doi Eerpi care se lupta,

pentru arta militar6), prin contiguitate mitologici (vulcan, pentru

meqteEugurile focului), prin cauzi (gogoEile de mdtase-, pentru arta

imbr[c[minfii), prin efect (Marsias jupuit, pentru micel), prin raport

de la cel ce guverneazd ceva la obiectul guvernat (Neptun, pentru

artele nautice), prin raport intre agent ;i acliune (Paris, pentru forul

civil), prin antonomaz[ (Prometeu, pentru omul fiuritor), prin iconism

vectorial (Hercule tragand slgeata citre inalt, pentru qtiinla privind

lucrurile cereqti), prin inferenli (Mercur cu un cocoE, pentru negor).

Mnemotehnicile moqtenesc din gandirea hermetici exagerata lor

flexibilitate in a stabili raporturi si analogii, gi tocmai pentru c[ nu

se mai prezinta drept tehnici, ci drept clauis uniuersalls. In acea

fazb. a culturii europene, cheia universal[ neexistand inci, mnemotehnicianul

iqi ia cu el un manunchi eterogen de gperacluri, iar

dintre acestea frecare este bun, cu condilia s6 dea impresia c5 mlcar

intredeschide pulin uEa.

'rJnJcnl rs rurSBrur aJ+uJ oJBuPruosB op

aqels rJpla.ror n€Jnelsur as rc '1€.routatu ap InFlnuriuoc puralsrs nc

FJJoruozr BJa nu "ropnsodol BJnlonJls aJ€c uJ 'ocrlue rtruqalououu

Jo?Inru Inzec EJo €lsace gc aunds 6y'pcrlcelurs EaJBIaJot alsa gJ€Jl

-rqre JBr crlueuras lnpode"r a?sa ?Blrloru aJBt uJ auralsrs tualv (II)

'(gff 'd '9991 'e"rpuo1 'ta7cntnUC IDaA

p sprrJmol finssg uV) ..ourcll sr qcrq^\ 'satcads lsJrJ aqt alouap IIL{A

(qao) puE le"rrg sr qcll{,\r "'acuoraJJr0 lsru ar{} dyru8rs lsnul (qap)

uaql '1uaura1g sagru8ls (aO) yr" :rnlnlnurfuoc exelurs ap Flelrlotu

a rarsa.rdxa exelurs gsuS 'rraads rS aiuera;rp 'tlnua.8 alurza.rda"r es

ps aJBc ur"rd ecrlequJl€ JolaJal.rl ea"ra8ale uI ol€+rJBJ?rqJ€ ap luarualo

un lol glurzard 's?I?ctJJ?p orlpr ep zec urt gz€ar?snp gc a"red as rur

r6n1o1 arec 'sur>11q11 rnl B Eooce Ec Fqurrl o 'IapI ap aurpro F?IE yl

'arJ ps ealnd re nES alsa gprnleue.rdns Eale?q€ar aJ€c uJ Inpou rs rars

-ardxa a1e rrJolulncrge opigqrlqrsod aJ?uJ tusgJoruozr p?srxo qurqcs uI

'pra;a.r as ala aJBc €I cr3o1oe1 nBS orzg€?aru plnuriuoc EI al€ltauoc

aJ€J+rqJ€ aletrxol Iiplgn Furquoc Bx€lurs ala uI tep 'stytcal otlor ap

ze? un glurza"rdar snIInT rnl B s"1y urp alrJncsrp 'nlduraxa oO (I)

'aurnu€ arfu,Lrloru

oa.r,r urrd n€s JBJ+rqJE ?BxrJ ag PS arnqaJl lnurfuoc rS orsa"rdxe ar1

-urp ppoder Ft€p 'erornpugurB Inrpuc uI gsrqcsap op IaJ BI augurpr

a.rea 'EolaFaIB csourJap nu ale?uau€punJ runrido pnop alsace JEO

'lstltcrJJrp o4ot;

rriplrleo; E pJnlJnJls gsndnse"rd o aU gs arnqa"r+ roxelurs apln8a"r

Rzealxrp aJBe Eac 'saTns.taatun aD)rlsualJnJnqc ep rS aerurepe rqurl

op rrrolg?ngc rfol n"rluad 'qrurqas u1 '1srytcot ot7n4 lnuriuoe €I ar€o?

-r.Lrrd afurl6ouna cnpord r.rplnru.red'raJ-Bc oIE 'artrso.rdxo rox€?urs ale

rrrol€urquoo ollipll1qlsod '(raqc.rry rr.l e lpuans ou?n741 s"ry u1 gyd

-urglul as runc e3el ler.rolceJ rnlnFtl€c aIB areolriaure aprirodo"rd e1

eugd 'gzeoJloueur snIInT rnl B sry urp puglrJap alorualsrs aleoJ

's?I?rtJJtp o4nt 18 s111cnJ o7pr at1-u! giua"ra;rp o ap '(6'?'g '9Z6I

'oJg) els€ace BI JolrJoJa"r 'e1.red PIIB uJ lrqJol ruy 'rarsa"rdxo EoJBzTIB

-nlJE gurruJa?ap mFlnuriuoa aIE aIBuJoJ egln5a.r oJBc uJ alac rA ernl

-saee rr"rdo"rd rp8ar gdnp rersardxa puuld puglndrueu l"zrlenlce also

plnuriuoc arec uJ oloc u! alauralsrs urrfrgdrul gs rnqalt JB rg?uI rEtr l

rolrrelaroc E arSolodl+ o nr+uad '9'z'7,

l

'rcrrolar roun alaapacord nc rcap tolfglrl€c € pe13ol o pdnp rc

'euaapp8 raiunl6 rB rlr?E1r?uec rruaruJol uI rcru 'alerrarparu ualFol e

glceJlsqe EruJoJ u3 gruudxa l-nu - nrlBo? op pruJoJ uI InsJanrun pugl

-apou - rS rol"rnleu8rs e aluangur rrJrzgulau oJ€o?rqap olsa poruqa?

-oruouur o'rnlnsra.trun Inlnlcgrpa 1e snpal Iapou Be os-npugundo"r4

JEJ

JEI

-ou

e0:

nu

rol

'(i(

pu

UIS

INJ

NJ:

lJC

€1.

NJ

'u.'

acl

-JC

B.

irr

'0

dt

.i

o1

el

al

-l

-€

;

s9

Y J I,\HSJOIÎSNIAI VSUVNY'IAISSY


tn spiendida Ars mentorandi, edilia Pforzheim 1502, res memorand,ae

sunt niEte pasaje evanghelice, dar sintaxa expresivi urmeaza

mai mult rugolit" unei heraldici extravagante decat pe acelea ale

logicii sau ale succesiunii cronologice a faptelor. Aranjarea imaginiloi

nu reflecti spalial inqiruirea cronologici a pasajelor evanghelice.

CAt despre raportul dintre imagini qires, pentru a aminti de,,mulier

deprehensa in adulterio" se reprezintd o pereche imbr6liEat6, in timp

ce pentru ,,de ceco a nativitate" e pus un ochi c[scat, iar pentru

invierea Iut Lazdr gdsim o hArci, deci avem fre dou[ reprezentiri

prin opusele lor, fie intr-un caz avenrr,,dup[" pentru,,inainte", iar in

ut aoii"u avem ,,inainte" pentru ,,dupi". insd mai incolo, Magdalena

la picioarele lui Isus este amintiti metonimic printr-un vas'

llii) Arr"- sisteme in care existi motivare atAt semantic[, cdt Ei

sintacticd. AE spune c[ acesta era cazul mnemotehnicii rosselliene,

in care corelaliile imagini-lucruri erau motivate (fie Ei intr-un mod

discutabil), iar sistemul locurilor putea fi ales $upd

plac, insd aqa

incat s[ fie izomorf cu universul de memorat. In acest sens, eI nu

era arbitrar. Era conuenlional, dar motiuat. Ag spune cd aceasta se

intampli Ei cu taxonomiile qtiinlifrce. ci un anumit animal se cheami

fetis citui e, desigur, ceva convenlional, dar nu e arbitrar, dat frind

ci numele fetis e motivat de aqezarea pe care o primeEte el in arborele

(in sintaxa) clasificirii zoologice. Aici avem o omologie intre

sintaxa expresivd si ordinea evolufiei, care determind un minim de

motivare semantici: nu numai atAt, dar intrucAt e felis, pisica e

pariped,, iar acest termen, fie qi numai convenlional, inlocuiegte din

raliuni etimologice motivate o anumiti descriere in ce priveqte conformalia

membrelor acestui subordin de mamifere organizat de c[tre

conlinut1.

Ar rimAne, in fine, sistemele in care avem pur izomorfrsm intre

sintaxa expresiei qi sintaxa conlinutului, iar semantica este vidi,

sau disponibil6, intrucdt e reprezentati de variabile expresive alese

cu totul arbitrar si care pot fi inl[nluite dupd plac. Aceste sisteme

nu pot avea funclie mnemotehnic[ pentru ci nu produc reminiscenla

unui conlinut deja cunoscut, ci genereazi prin calcul un conlinut

izomorf cu rezultatul expresiv. s-ar putea spune c6 ele au o genealogie

a lor, specifici, ce porneqte de la Analiticele prime qi, prin

stoici, ajunge pan6 la logica gi algebra modern[. Dar qi in aceast5

privin!tr am fost invalali ci nu e prudent s5 ignordm raporturile

dintt"'aceste solulii Ei disculiile despre Artes magnae, adich raporturile

cu istoria enciclopediilor mnemotehnice.

1. Am putea, in sfdrqit, s5 lu6m in considerare sisteme in care asistam }a o totalS

arbiiraritate, semanticd gi sintactici totodatd, firi ca prin aceasta sistemul sd

inceteze de a apdrea bine structurat din punct de vedere formal. Probabil ci unele

sisteme, ca de exemplu pasigrafia lui Demaimie:ux (Pasigraphie et pasilalie,

Paris, 1801), datoresc acestui fapt uitarea in care au cdztt'

'(IIT 'B-II B 'pa (rssog /r; atuaanlrn gs€oJa"rnp

o oJlpc - acnpop as runc pdnp - rS urnra.rd 'alunqau a.r1pc gsurdrug

a 'or€1 eard as-npugr-e.Lodrug 'rB aseonrlsuoru rur8erur JolaJB EZneJ

urp acaunlul as FS a8unfe Balurtu Pc (X 'tuntnlluatcs alD?lupa aO)

BruJgB edduFy topcruqalourauur e.tr"r1odru1 Inl Bcrrualod u1 "re1

'rar.t

-ourour aIoJlB4 u1 giurnpgrls r-€aJ€o?rlolsr rS €crlaua4 'eFun1 EI arznlu

pugcpJ 'arzn;:uoc ap oJE?s r-errdord n-r1uad Ezncs os orurrulaq oIIrurEC

oIInIC 'a1es rriar,l. Ie l€p ?uaruour un BI 'erirpe"rl aunds runc eSB

'pcep rue.rodureluoc Jo+Inru 16 lnrpde g gs alnqaJl e6e 1o1 rup 'gnou

rede au e6y 'alqearlae"rdrur ?rpaôp ne-s ola 'elocas ep drurl leJncnq

ne-s aJEc ap rnlnsocens Epnrc u1 'rlurure e nrluad alndaauoc aITqBp

-IruJoJ aursruecatr\I '+uaprla au FS rnqa.rl rB olJBc Flseoc€ u1 a1rnpzp.3

?soJ nB nruqalououur ardsap rricagar alsaoe area n"rluad F^rl.otr l

arznlcuoc 'L'z'z

'olxaluot BI ap pururod alelrpriuaroJul

ap 'relueruala rs 1a ag 'nrdraur.rd un ad ra 'gleurolne giualurr'rqca

eldurrs ad glezeq arnqar? nu Eareloroc gc a16apqe1s 16 plsrxa lnrdrc

-ur"rd 'r6n1o;, 'orurulaq lsoJ B arec feuos.rad rezrq rnloc€ er8oloqrsd rS

uger8orq ap euri Bls€ac€ psul 'arrlurure n"rluad r,tras eelnd .re ,trlcad

-sal InrJalrJc '1ag1se learlde 'aurnue runc rlSapqels FS ?uBOsrJ a"r€d

'rsolnqEJ rraz arlPc FlB1

-darpu; ealeyzor8qa"r plurza"rdal nalaruoJd qns ac drurl u3 'pseor8rle"r

eriepqeg purueosuJ JncJatr I qns JBp 'sor8rla.r alJBoJ leruru€ un arirpe"rl

uud alsa F?ueJaIa 'IaJ eT 'alelrJolnu rS eleyuruap 'aleryrorredns

'rnlnruo eiualecxe purueasul a€Jrsed qns Jer 'naleuror4 qns olelargluJ

RurrreasuJ p6oco3 JEO '(69 'd ''qtc'do),,pcea1d as r 'pur.tud Inarl aJEJ EI

'rnla.reos € aJeur ap e6e aJrcnlpJls o rqco u1 gpeod p6oco3 Fc IBJF^

-apu urind r€ru r-nu 'a.re1os luns aleruruu alsace Fnopugruu r6ap 'pc

unds nrfarcnl rS eruoleld 1ec soqcrlqruel 16 ra 'ariecgruruas Plseaae

salaiul ap gp nIuIId reurnu nu" acoJeoop €al€larglul al6alurrue InoT

nc p6oco3 'rrnleu8rs ap rJolpug^ rieuecugrcul IBru raa ad FtEaJluI

r-gs a"red 'ereleroc ap alrrJa?rJc alSarr.r"rd ac u3 'o.r€c 'oruuulaq oIIurEC

oIInIC 'ruarcruqaloruauur aJlurp luaurluocur reur rnlae ayur8ed uI RIBJ

-n5gard rursg8 o alen?xoluoc rogunricnJlsur Btuolqo-td'sount poru uI

'(Z'Vg6t 'ocg 'Jc\ ocgrcads alxaluot ur urauras lrrunue rnun

aI€ rcJpru alaun lc€ uJ BzrIEaJ ealnd e n"rluad '1euun ap aleapaco"rd

erdsap arieerpur o ec 'runricnJlsur ep laqced un €c alurza"rd os nu BS

aJBc aJBo1FcpJsrlES arirugap o rcru Fp as nu pc aunu€ rS 'ppragrlre

gfue8rlalur ap aloc ad rA 1ga 'pcrlueuras ap alrpnls 1g1e leiuangur B rru

-acap alawrlln uJ oJEc aunrlsal{J o rupuoriueur FS p?rJaru 'qurrqcs u1

al€n+xoluoc rricalas'g'z'z

'a!i

ola

ES

€I€

-JC

olI

B1

ur.

-8,

ln

ei

OU

OS

,P

AJ

OJ

-u

ul

a

ol

OJ

-0

pr

EI

a!

n

B.

p

TC

E

u

I.

n

d

J

a

.

VC INH SJOIÎSNIÎ VSUVNVIÎSSV

68 ASPECTE ALE SENIIOZEI HERMETICE

Scopul unei mnemotehnici ar trebui s[ fie acela de a reduce la o

combinatorie foarte economicoasd Ei la o regul[ de corelare elementari

qi intuitivi atat universul artifrciilor expresive, cat Ei universul

Iucrurilor de rememorat. ln schimb, mnemotehnicile renascentiste

si baroce au fost dominate de demonul semiozei hermetice.

Daci-i adevdrat cd e vorba de corelat o form[ a toposurilor qi a

imaginilor cu forma Ei cu obiectele ce populeazd lumea stabilind

niqte lanluri de relalii omoloage, mnemotehnica pare si se incdp6-

ldneze in a elabora o logici a inldnluirilor qi pune mai degrabd in

ioc un hermetism interpretativ prin care, orice putand s5 fie insemnarea

a orice, jocul corespondenlelor devine proteiform.

EIe reproduc situalia oric[rei doctrine a signaturilor in care, cum

observa deja Foucault (1966, II, 3), ,,asemSnarea nu rimdne niciodati

stabil[ in ea insiqi: ramAne fixatd numai dacd trimite la o altd

similitudine, care la rAndul ei cere altele noi, aEa incat orice asem6-

nare are valoare numai in virtutea acumulirii tuturor celorlalte, qi

trebuie s5 strdbali lumea intreaga pentru ca cea mai umild dintre

analogii s[ fie justificatd gi sd pari, in fine, sigur[... $tiinfa seco-

Iului aI XVI-lea s-a osAndit s5 nu cunoascd niciodati altceva decat

identicul, dar si nu-l cunoasci decAt la termenul niciodatd atins al

unui parcurs fdri sfArEit".

Astfel, in chiar centrul unei metafizici a corespondenlei dintre

ord.inea reprezentdrii Ei ordinea cosmosului, asistim la un soi de

teatru al deconstructiei si aI derivei infinite.

t

I

€

c

'ftI'D "'+ur8r€ ur nBS rn€ ur alnlusuerl oI Fs lgcuJ IoJ BS€

u1'e1e1aur €l pcrp€ 'areolgugurase rrroleru ap IaJ ocrro e1 ecrlde I-Fs rod€

ec nrlued rnlnJne 1e l.nds lsace g8e.rlxo PS n€s aredes ps 91nec nlSrur

-rqrle €ooce aq 'raiuesalurqc glrrolep 'ro1.rn.rcn1 rornlnl e.rdnse alSepugd

-sgr os rrtunl rnlnlogns €oln+Jr^ IoJls€ +ol 'a.r1seou olor€lnpgru orlpc rol

eleiro; 'rn1nl.rrds -€lrrolep

'-ecrunruoc rS1 arlseou olalauns urnc gdnp r$

:eddr"r8y

rn1 e atqdoso\tqd pllncco aO ulp 1uaru.8erJ IatB uJ crlolurs aunds

os urnJ e6e 'alesra^run rorlBdurrs rlcrzg€lour FIepunJ ad FzBauoric€

ea (suos lsac€ uI '(a.rr.rnureu ap nBS gFunl giur,r ap; rnlnJrxrlg €aJ

-€lngc u1 16 rolaploru E oJBlnursueJl EIBoJ ntluad aleJozolrd ra"rlard

eaJ€lnPc u3 'prad6 EaJ€tr I uI FurJoJSusJl os JolalBloru e errdol ap

rS arr.rne ep erierado pugJ rcunJB azasaJalur gs odaJuJ Erurrqclv

'rarJauosBur oIB ocrlaruJaq JolrJnloqurs a"Iols€u rod€ rEur l€p E aJBc

'ropfcalrq,re e rB p"rlerd u1 top"royldorc Bcrls{Ioqurs nc rS - sourre;

reru Iac lnlduaxa ap Bqrol a - leldrug+ul B-s e6y 'acrloquns aleq

-ruII uI r16e.rp8n6e16aur nie"rodJoc olrJaJrp nerado oJ€c nt 'roleueo8reI

€eJ€urJoJsuerl apndurr? a1€o1 urp crlauJaq rnlnlr"rrds PcIdIl ?soJ V

'arrdord

BInruJoJ pla'rcas auri 16g EIoC-€coC BruJg oJ€c n"rluad ^rlou

r6eloce urp

'a1e81n.r.rp n€Ja nu aloplaur ,,aeE;:aJd" e n"rluad alaapasoJd 'rre8n6a1

-6aur ep alrrJo4uoc a?eo+ uJ plrnu3rqo arualcrl o ap €qJoA BJa 'rJnpac

-ord 16 efuelsqns acrpur os FS ec ..oJeur ap gurnds" nes .(Pcr€odnl ap

a1de1" g JB runc acrloqurs rrsardxa Jour. ealezlllfn IS rcrlce"rd olsatu

efelord aJBc In+aJcas ardsap lgC '.<BoJrsdo,t" autnue rS 'acrleu"raq

niecgrurues glgdec pJ€orJalln erfrpe.rl uJ a"r€e rruaurJa? aJlurp Inun

lrual g Je gleuazrq;e pcrlaerd Pls€acB €I aC 'a1qou alelaru Pnop Joloc

plcadse FqIe FS aJBJ of€rl€ ap EaJacnpord ap '11nru 1ac 'nes orrnegl

'aJrJnB ap EqJoA EJa :sorJa+srru Jrurru FJFJ IS aluaJ€d€ rJglnusu€J1

e16ru e1 lecrlde g r€-s pFn6alieur gsul rurFuo e1 'lur8re rS rne

u3 alnu6rqo Jolaploru aoJ€+nursueJl olsa a?JB ro+soce pdocs Fc cru

-Ioropulou proprsuoc (8IZ '886I) arqr8nlsag 'anutqcyn In?ug^nc lep B

aJBf, qBJ€ rnlnuauJal Inuourla e16a,l.r"rd oc u1 rolaiuernSrseu Epnrc uJ

+BugruB In+orcas IS crurqcl€ Insrncsro'8'z

a'

a,

II

1r

-(

a

ri

-l

P

P

U

f,

l

70 ASPECTE ALE SE}IIOZEI HERMETICE

in acest proces insb alchimia capdt[ o ambiguitate care o va

marca pentru secolele ce vin: nu se va qti niciodatd dac6 ea vorbeqte

cu adev[rat despre metale qi vrea cu adevdrat si producb aur sau

dacd intreg limbajul alchimist qi ritualurile lui privitoare la operalii

nu vorbesc despre altceva, despre vreun mister religios, despre natura

insiqi a vie{ii sau despre o transformare spirituali.

2.3.1. Alchimie operative qi alchimie simbolici

O ipotez[ simplisti e aceea c[ ar coexista dou[ filoane: o alchimie

practic-operatiud, care linteqte cu adevdrat si producd aur, Ei o alchimre

simbolicd (sau mistic6, sau ezotericd), ce se menline la nivel

pur metaforic. Filonul practic s-ar referi la transmutarea metalelor

Ei la spagirica lui Paracelsus (sau la o iatrochimle orientati spre

scopuri terapeutice), in timp ce filonul simbolic ar reprezenta una

dintre manifest[rile gnozei hermetice.

Alchimia operativd ar putea fr aEadar studiat[ ca o precursoare

a chimiei, iar prin nagterea chimiei s-ar fi stins. Aceasta a fost

interpretarea inceputi odatd cu pozitivismul secolului al XIX-Iea gi

continuat[ pAni azi de c[tre istoriile qtiinlei. in acest caz, limbajul

hermetic al alchimiqtilor s-ar explica: (i) prin aceea ci e in mare

parte o criptologie folositi pentru a acoperi secretele de fabricalie,

si ca atare pare misterios profanului, insi e clar pentru adepli; (ii)

in parte e limbaj metaforic si vag din punct de vedere stiinlific

pentru ci adesea meqtequgarul insuEi nu era in stare si descrie cu

mai multi precizie niEte proprietdli Ei procese c[rora nu le pricepea

cu exactitate natura. Alchimia operativd ar fi avut in fond acelaEi

scop ca gi chimia (sd cunoascd gi sd combine substanfele), dar n-ar

fi posedat qi spiritul analitic al chimiei si capacitatea de a-gi cuantifica

propriile date. Totusi, ,,incurcAnd treaba" cu vetre aprinse Ei

cu alambicuri, alchimistii ar fi dat naqtere in mod empiric si, de

multe ori, din intdmplare unor procese pe care mai apoi chimia le-a

explicat si le-a produs prin formule.

Al[turi de frlonul operativ ar fi prosperat, chiar Ei dupd disparilia

acestuia, filonul simbolic, impermeabil la revelaliile qtiinlei moderne.

Filonul simbolic ar fi mistic, ezoteric, hermetic si nu ar avea nici o

valoare Etiinlificn. Unor astfel de fabulalii simbolice li s-ar putea da

totuqi o interpretare psihologic[. Cel mai important suslindtor al

interpretSlii alchimice ca revelare a unor arhetipuri ale inconEtientului

a fost Jung, in studiile sale despre psihologie Ei alchimie.

Lucrurile nu sunt insi atAt de simple. Pe de o parte, majoritatea

textelor alchimice iqi dau osteneala de reguli s[-i atace pe gar-

Iatanii care se dedicd acestei arte pentru a-si procura bognlii (Ei deci

toati alchimia ar fi simbolicd); pe de alta, aceiaqi care-i ataci pe

'S86I IS ?86I 'nuerTnC

'zg6T'lralsqai[' LL6I'erdIEo'796T'utFEE{'296I'BnIC',VV1I'Eury', L96I

'piJx*1o11 ;gg6r 'e.rer5ntsad'688I I5 g88r 'lolaquag rtZ6I !a{rpuroq;, :grn8rs

piurreyer ep aredo ec za+rc'raruel ap elsdr1 runleralll €aJelrsuaurl pulg E1€O

'I

aJ€ruJoJSuBr? ra aJ€JauoFaJ ap ra alrrzaluBJ uIJd 'gCrIOquIIS BIIUIqCI€

rS gugd r$ 'rsasug rrJn?Bu E oJ€urluop ap ri a;eSoJolur ap lcaroJd un

ErFBur nc unruoc uJ lnAB u 9c rS 'r;tgru;o;suerl alqrsod op col un 'nrl

nJcnl un ed ec eepal o B ap 'e.rn1eu eFolalur e ap 'cgriuu16-a"rd rS

Ar€u J€rI{e 1a ag 'potu un leluazardar e g,t'r1e-redo Brrurqcl€ 9c giue'r

-n8rs n3 'rarrurr{ole B FI€JnlInc eriecgruuras ap rcru dnco gru nlq

'f86I 'ocf, urp (.InIoquIS" Inlol

-rdec e1 lFrIJl a.rec n,rlued '(cqelsa nBS sor8rlaJ) rnFloqurrs Bcrureurp

uJ aJBurJn urrd rugrlur 'ate1e ec 1e1ard.ra?ul arnqall gaep rA P?IJaJIp

Brnleu ap rrnloqurs PlsaJruelu os arec u1 !equr11 un a lsrrurqcp pieq

-rurl EcEo '3un1' o-1nzP^ € lunc e6e 'apun;ord r.rndrleqJB Joun E P+ua

-r16uocur arso.rdxa €c arurqclu ep dnco Pru nu giBJ op apur8ed u1

'raJBlB EJ P+€pJoqB

arnqoJl 16 gnrlnylsuoe alelrn5rqrue Flseoce op Fl€cJ€ur a Brurrqclv .P'FU

-rqcle €crlce.rd e1 arznle n€acgJ a.r€c aJoJelour n€Ja 'roue141 rnpcalugd

eaur5eurr rspsug 16 'areruroJsuBJ+ ap rB e"reraua8 ap olrJnlrlu alBol

Ec €J?suouap B nJluod gur16a"rc eurJltop rerqa 16 Ecrs€Ic er8olopur

e+rzrât Jrloqurs 1nlsrruqcle 'sJolut 'urnc e6e 'qielt' ap Jo191Rp sero"rd

rnJgtrJo e rS "re1n rnun € Fluaprna €JoJelaru €Ja BrJaleru €aaoc os

BrnJpJ InJtunFIuI 1n.ro1dnc Pc Brueas eap r6-nu 9s ealnd nu 'a1red o

ap ed ,Jrlcerd lnrolerad. .feqrug rselace n'oqro^ 16 nrpaur r6elace ur

trl,grl rcrToqrurs rrlBrunqcp rA r.l'rlerado rrl6runqcp 'zel anJo u3 'pc rS

'pleraua8 piurpual ea urind 1oc 'suas rSelace uJ €uneoploluJ sJaru nE

crloqurs Inluoruoru rB 'rulerado In?uaruoru 13 pc 1e3 lsac€ uJ oJ€d

'1161'aaueJJalrpatr{'eurog lncqaura auo'tzlporl

pI) p?1?autaq ntitpo4l 'e1o,rg snrlnf Eapol as e '1srse"r usruruoq

-.redns rnun InJpec uJ acrloqurs rIaJnrE 16 a.ule.rodo rJrcocspu gealsoru€

as aJBt ug puerodura+uoc Parrurqcp arielnq€Je ap nldruexa €C 'aI€J

-aurur rA apla8arr ,alerurue rrJnleu e.rdnse rzauorice 9s yurrad ri-arec

r.relnd ap i6 ete,t,pJoer?xa aerqrsd riplrcedec op Earrpugqop 16 gpod

-uroJ oJ€c rriplqeuos-rad e r.rpur.roJsuBJl raun eera8urle a olJB ra?soc€

lndoes pe g8ealefuJ os FS r6n1o1 FSBI alrlerado rerlce"rd. nc 9pne1

as nu oJ€c aerloqurs rorrurqcle re tzv ap r.rolgurisns rrun 16 rerq3

'rllrlacse rS rrcrlsrur FJBSacou F1€Japrsuoa g "re ecrlae"rd

(arurrqcle uI) urnc 16 ec 'alua.rnc alrualap acgriutli runrfou rerpc

-uo esdrl uI (Rnurluoc aI Fc euneoplolul leurJgs ne n€s) e,rrlerado

rcrlaetd l€nurluor ne ,r11auea1nd I^gIs uJ InlecrprJ 16 lnsoualsrul Iunc

-a.rd 'ruerodwa?uoo rcrloqurs r?srruqcle rilnu pc luplJosqo Ps sorJnc

o ,IoJtIB aO 'JnE BcrJqBJ JoA Pc pugirurord 'ropfueurarrnf e rS "ropdra

-ur"ra eqfnls u1 snd ne-s 'epuaFal eunds urnt 'tJooJBJ€ nu 'rue1e1.re6

ad

Ic€

.JI

-e'.

-u

IE

Ep

o

'al

€I

€-

ot

ri

-u

J€

IS

€€

na

CI

(lr

ta

oi

TT

ri

1s

a.

a.

J(

Ii

-T

a

E

il

rl

e

E

tL TVNVINY TnJSUCSS Is CIWIHCTV'InSUnCSIC


spirituali, intr-un fel s-a opus acelei tendinle, mai intAi scolastici

iar apoi carteziand, de a separa spiritul de materie. In culmea propriului

ei vis mistic, alchimia simbolici a exprimat o dorinfi, ce s-ar

putea defrni materialist[, de unitate; o idee de naEtere, moarte Ei

renastere spirituald, strict solidare cu naEterea, moartea si renaEterea

naturii. In acest sens ar fi extrem de semnificative simbolismul

sexual, care in alchimie sugereaz[ experienle mistice, precum Ei

simbolismul mitologic Ei religios, care trimite la fenomene materiale.

Md intereseazd mai degrabd ceea ce voi numi discursul alchimic

gi care este produs de cei ce cultiv[ alchimia simbolic[.

2.3.2. Discursul alchimic

Discursul alchimic e un discurs la pd.trat: el este discursul alchimiei

asupra discursurilor alchimiste.

Dac5. un tratat de alchimie vorbeste, fie Ei prin metafore obscure,

despre substanle gi procese pe care operatorul le cunoaste, ne

afllm - cum s-a spus - in fala unei criptografii. Se poate crede

intotdeauna c5, atunci cAnd autorul folosegte un termen sau o expresie,

intelege sd se refere prin ele la ceva ce gtie sau crede ci poate

qti. Daci un tratat de alchimie vorbeste de experienle spirituale, ne

afldm in fala unei alegorii mistice sau a unei afabulalii simbolice.

Se poate ca autorul sd nu cunoasci lucrul despre care vorbeste si

si vorbeascd despre el in termeni poetici tocmai pentru a-l putea

face evident intr-un fel oarecare (Ei chiar pentru a sugera ci despre

acel Ceva obscur nu se poate vorbi in alt mod), insi eI vrea sd vorbeascd

de Ceva care nu este vorbirea sa, discursul sdu.

in schimb, discursul alchimic este discursul acelor texte - sau al

acelor pagini care apar intotdeauna intr-un text alchimist - unde

autorul vorbegte despre lucrurile spuse de alli alchimiqti, pentru a

le omologa in discursul s[u. Discursul alchimic este discursul pe

care alchimia il creeazd despre continuitatea discursivi a traditiei

alchimice.

Acest discurs tine de fenomenul ce mb intereseazd aici, qi anume

semioza hermetici, deoarece:

nu numai cb se conduce dupd ideea simpatiei qi a asemdnirii

universale, dar transferi acest principiu la limbajul verbal qi

vizual,:afirmAnd cd orice cuvAnt Ei orice imagine are semnificatul

multor altora;

pebaza acestui criteriu face si lunece continuu propriul siu sens

in cdutarea unui secret care este permanent promis qi permanent

eludat. Acest secret este, desigur, secretul alchirniei, dar numai

intrucdt a fost promis Ei eludat de textele precedente.

'(6r ''|tc'do

'lau8edsg,p ueaf) ,.nJJn1 r6elaau luaueuuad gunds ES JoA rep 'n"rcn1

r6elace 16 lnun a"rdsap ra nrJcs pour +rJnIoJ +saJE uJ 9c nrlued 'raurc

urp J€rqc rS ntled urp 'rar1 ury pugc 'pnop urp pugc 'n'ron1 ln5urs

un-Jlurp pugc pzeaoJt os JoI e.rlerd Pc +BJEIcop ne r6r6u1 rg "'JneJatrN

ad aFnepe 1-gs 1ncg1d B-aI ErolIV 'PunT uip 16 ar€os urp aurr8

-aJluI ug gsndruoc a erualadgc ap JoI eredo Fc leurJge n€ Jolgozolg

eelelrrofetr41" '(tuntoqdosoryqd Dqrr\L) ,,Inlol ege aleod +€rgôpu nc

glnec a.rec lac J€r'suncsu B InIIE ac eaac PcrJrJBIc lnuq "'eunds

rue nJcnl ecr.ro 'ptoce ap giol no ruo+uns rou Pc IieUV" :srurcugpe

ap rol rnlnproc€ eriuete8 a+sa (srnesrp FIIE rruaurro? uJ lrqrlcnp€rl

alapol eurud e1 ared nu Inunrcru aJEc aJlurp) JoI JolrJnsJncsrp I€ Iulol

lnpJoc€zap ;et 'nJcn1 rielece €uneaplolul unds 'nlArurrqcp aunds re

nJcnl acrJo:la.rcos rSelace 16 pun ap €uneaplo? rqJol EA sJncsrp acrJo

'sJolur rcunl€ 'gunds gs ered oc FleporJru aunds nu sJncsrp unrcru

pcep rB oluluaruepunJ luns Fcrloqrurs EOSBuT rS lnleraas Pc€(I '8

'GtZ'd''?1c'do'e1o^tg) ..Fcrurrqc PJnIBI

o 16 epnlcur 1n1nd e ea 'aiun16 r.re1e Joun E pupluls €Jnleu purg

g1e6 'crlerirur rS ar8oloursoc ra?cer€c nc (Pleuorirperl" piullf6 o r6n1o1

augrugr re eiuase u1 "'otrgpdoJ ap Inrp€1s uJ arrurqt o BI ocnpar

1n1nd €-s nu erurrqcl"e PlEoJ" 'alrnu6rqo aiuelsqns ep alSaqrorr es 9c

gqeqord a rtun?B 'errec11e ap rS al6aqlol os Pt rBur,luoc rualuns pugt

rcunle RsuI 'almu6rqo elac nc aceJ B-ap crluru nB nu e"rec 'rolgozolg

InJncJaur r'6 lnrne ap 'n.rcn1 lIE un ep e16aq"ron os 'JncJalu 'lur8re

'rne ap 'egnu6rqo aiuelsqns ep alSaqlon as pc a;ed pu93 'Z

'1g1'sndg aatqdoso1tqd ap?rplalaH lanup)ry'leu8udsg,p uBaf)

.(aurruouro rA an8rqure aqJol uI Fpunqe JoI olrJarJcs €aaJE oO 'a8n-r1

-srp n€s EJaIIE I-€ ap nu FSuI 'ln"rglape opunose e ap rS ecrlduroc e ep

gfr.r5 oreu ne JoI alaJa+sltu gcqdxe ri1 'sndo suas nc ri rerqc rJo a?Inru

r€ru olac ap JBr 'suas nlqnp nc alur^nc uud rA a"reo191a6u1 rJnlFSJoluI

urrd'rgozopg gc n4uad to1o1ur.l,na ap r-rglard.ralur ololrJaJrp BI lua?B ag

ps Jo?rlrc 1n1eielu1" :nes '(sngopv) ,,Ia urp r6ar e n"rlued FcsBaznPIPc

I-FS aJ€c rauperJv InJrJ EaA€ €A nu 1s '1Fn3 ealnd €A nu oJBc urp

lurJrqel rnun alaJpu€aru uJ sur"rd rza.r1 EA as rJrlaruJoH rgozopd nrJJS

ac Baac Jolaluhnc IB IBJolq rB lrnu3rqo Insuas gdnp acrldxo PS rol

€A aurt pc -rn8rse oJ eala.rcos aJlurp lueyodun reru 16 a"reur rEru lac

srr{asap upip,r.ug aI pJ rzalx Fs ArBu ap e6u U rY ipoJou 1arg" :a1"red

plIB uI Rl€p aJ€cag op U B^ In?aJcas pa n.rluad 'e,rrlrugap eae P1€po

-IcIu rJ €A nu pcrloqurrs a.relo.rdrelur acrJo 'gunds PS €aJA ga ared ac

Baac F+Bporcru ounds nu arsardia ocr-ro 'rolalaJcas InlaJeas e

ri 'pqrcrpur

areru o1reoJ +aJeas un a oU€ ro?sal€ Inlcaiqo acaJeoag 'I

:rrdrcuud rarl ad gzeazeq as aerurqcle Iazoruras Inusr?aruJaH

lEur

+uar

sua!

Inl€

rsi

IIJE

aurl

IAIi

ed

€n

apu

I€I

-JOa"rd

341

16i

'acl

au

a1€

-oJ

api

ou

taJ

IAIT

)11

'al

IS

Inr

-o:

IS

JB

-o.

E)

EL JVNVWV'IOJSUCI{S IS CIWIHCTS'Ii}SUNCSIO

ASPECTE ALE SE}IIOZEI HERMETICE

2.3.3. Marea Operd

Alchimia isi propune s6 opereze pe o Materie Primi astfel incat sd

ob!in[, printr-o serie de manipuliri, Piatra Filozofal[, capabil[ si

opereze proieclia, adic6 transformarea metalelor de rAnd in aur.

Materia primn e inleleasd de unii drept orice materie luatd ca substanli

de pornire pentru manipularile urmitoare, dar in acest caz

e mai uqor denumitb ,,prima materia". Dupd opinia cea mai rispAnditd,

Materia Prim6 propriu-zisa este ins6 o materie originari, acea

hyle a filozofilor antici, poate acel spiritus mundi din hermetismul

neoplatonic. ca atare nu e de gisit in natur6, qi deci insusi inceputul

operei se prezintl ca fiind problematic qi misterios. o alti interpretare

posibil[ este c[ in prima faz6, a operei, in procesul de descomprrtr"tu

qi de coacere, orice prima materia s-ar lua, produce Materia

Primi ce se afl[ in miezul oricirei materii empirice.

Aceste manipul[ri ale Materiei Prime au loc in trei faze, ce se disting

intre ele prin culoarea pe care materia treptat, treptat o cap[ti:

Opera Ia Negru, Opera Ia Alb Ei Opera la Roqu. CeIe trei opere par

,e pe de o parte, unui ritm astronomic (noapte, zori,

aparilia "o.""pond6, soarelui), iar pe de alta, unor ritmuri biologice (moarte Ei

resurecfie, putrezirea seminlei in sanul obscur al pSmantului, naqterea

Ei dezvoltarea florii sau a plantei). cele trei opere sunt insi

Ei trei tipuri de manipulare chimic6. opera la Negru presupune

coacerea Ei descompunerea materiei, opera la Alb e un proces de

sublimare sau de distilare, iar opera la Roqu e stadiul final (roqul e

culoarea solari, iar soarele linea adesea locul Aurului - si viceversa).

Dup[ unii, tocmai in faza putrefacliei (a morlii) se elibereazd cei

trei agenli primordiali ai operei: sulful (cald, uscat qi masculin) Ei

mercurul (rece, umed si feminin). Fuziunea acestor doua principii,

simbolizate gi prin Rege gi Regini, reprezintS. Nupliile chimice, al

cdror rezultat (uneori numit Rebis) este nagterea unui Prunc androgin,

sarea Filozofala (opera la Alb). De aici s-ar trece apoi c6tre

op"ru Ia Roqu, experimental destul de obscura, iar mistic inleleasi

ca moment aI extazului Ei aI ilumindrii totale.

cu toate acestea, se pot g6si in texte afirmalii precum urmitoarea

(datoratd lui Dom Pernety, despre care vom vorbi in mai multe

locuri in paginile urmdtoare: ,,Termenii "distilare", "sublimare,,, ,,calcinarerr,rasaliune,,

sau.digestier, sau <coacere>>, (reverberare", "disolutie,,

*discensiune, si .coagulare, nu sunt decAt una Ei aceeagi

operafie, ficut[ in unul Ei acelagi vas, adici o coacere a materiei..."

- Insirument fundamental al acestei manipulSri e cuptorul hermetic,

athanorul, dar sunt folosite qi alambicuri, vase, mojare, toate

desemnate prin nume simbolice, cum sunt: ou filozofic, pantec matern,

camerd nupliali, pelican, sfer[, morm6nt etc'

BIo^g 'arfcarord ap Baraqlnd rS p"uxrlg nc grnle8al uI 'rrqalac rfdape

ap alBpnBI aJeururnlr ep 16 zelxa ap rJpls allnur eaildxa re 'a1a1p

aJluJ 'ac eaec 'urF rnun B nes air.toqrlA roun e 'arpforp ap nrr{ceJ unq

aF€oJ rnun €aJBIrlsTp EI a8unfe as 'raiuasalun{C EaJacnpo"rd nrluad

epelpulanbog ap ueaf rn1 apunriaru?sur ner as FcBp 'nlduraxe aO 'apu€q

?uns gtrlauJar{ Bzoruras nrluad a.reo aiurcasuoe €I ecnp "relefar un

ed ea arurrqcle ?xa1 un a.8a1aiug y 'aunds aleod as nu Br ptuJg€ ac

eaaa aunds e aae;e.rd as clurqcle +xal acrJo 'oJeurJn uIJd 'pllq€Jaur Bc

alSaugop as BJrrurqcle efuarradxo 'ecrlerirur giuar"radxa acrJo BC

'rJnloqlurs

urrd rrnq.ro,r. efe;e"rdns qns acgrluopl l-gs aJ€1s uJ 'a"reur.rn uud 'a1sa

erec rS efap al3eounc I-aJBJ rnlac laJcas un pzeololal crrurqcle In?xal

gc p8ealaiul as ps pssl grelnc,rra arfenys plseacv '1n?x4 rdacrrd gs

ornqor? reBJ o-s Bc rBC 'a16arn1pgs ol 1nlxol ac €aac IJBJ ps y6na"r g gs

Buureasur rn1 pfeqrurl rS p1xa1 a8alaiul V 'laJcos r6ernlace B aJB?Inco

rB la"rcas rnun e aJrnlelzop ea drurl rSelace ur elurzard as In?xo1

'1deg eq 'gluezrnda eiuarradxe o Buneoplol elurze.rda'r crrurqcp lxal

rnJperro BJnlcoI 'rnlnursrloqrurs IB 8e.r. lroa mInJalcBJEc eznec ut1

FI€lo} orruruours o op srncsp un 'r'g'z

'..aABuIoq ap"rndn"rl rS 1gc 'a1cag

-radurr aloploru 1g1e r6olpupsu3 B n.rluad gcru,ralnd ap p1sop" e16ap

-oôp os gc n"rluod 'rnlnrrxrlg apfglarrdo"rd rB a"re Jolgozolrd EJlBrd gc

r-Ilopa^ '(8ZgI) leu8edsg,p ueaf rnl e lsndo aatqdoso|tt\d aDctpuraH

Lunupcrvl aulaluraH p(ozo716 n Dupcrv :uullTe ps uacnp ou ESUJ gJ€O

'.3"'lueroloo rS lue"rlauad '11q12ry '1erp1 'r6nsug 1nrrxr1g" lgcap BâclIB

a nu €Jn??ur;, 'd1au-ra4 nrluod 'olIJoJTp rrnJenl unop eiuasalurq3 rS

InJrxrI[ aJoprsuoc gs .red rJolne rfly 'eierrr rFunla"rd e ap ee.ralnd are

'1nrrxr1g rS ec '16 afuelsqns olIB urp nBS a1.cn4 urp 'rnlnurrr €aJelr?srp

urp auriqo as gfuelsqns gls€ace '(EoI-AX IB Inlocas) ;ape1lu1anbog

ap uBafl essrcsadng rp ruuBôrc TnI IB pjuasarytq3 a.tdsap lplp4l

uI '(toJ rB lugrugd 'tae 'gde:' acrselc o?uarualo nrled olae uJ 1co;.radrur

aluezard alrcrlsrJalc€"rec aunrfaag"rad ap pe"r8 11eu1 ruru Iac ug auri

-uoc ac piuelsqns o 'eiuasalulqC ne pcgrluapr as Inrrxrlg 'a1xa1 a1p

u1 'g8un1 pier,r ep Inrrxrlg 16 p"r1ur4 arlug Surlsrp rl3rurrqcp rru;1

'solsrJH

nc BrlBrd Ragrluopr (609I) apural.av an4uatdng tuntyaa7rqduty nps

IE uJ r{+BJun{y qarruraH 'rrJpurtun1 In}uauour 'rrralieounc B Ber}

-EIiIuI eara8urle 'pcr1e"roa1 eaunridecce ug 'g .re EI€JozoIrd BJlBrd

'ra"rado InsJnc uJ rerunu uriqo as 16 e"rnleu u1

eTsg8 g 1od nu ac tolgozolg Bar€s ap 16 pglns ap 'lnrnrroru ap n€s

ournu ?sace qns olncsounc alaiuelsqns ap BqJoA a Fcep arinasrp u1

ougiupg '€eres rS ln"rnc"raru '1n;ps luns aleluauepunJ alafuelsqng

I

9L JVNVIT\T'I.IISUJSS IS CIINIHC'IY'IOSUNCSIO

76 ASPECTE ALE SEX,IIOZEI HERMETICE

spune (op.cit., p. 228) cd ,,e nevoie totdeauna de un anumit grad de

exaltare gi de indemdnare in acela prin care sau asupra ciruia ele

trebuie sd aclioneze, de unde s[ se oblind trezitea Ei transferarea

in fiinla lui a acelei forle care, eventual, va fi cea care va opera cu

precldere dupd aceea, in chip obiectiv". Iar pe de altd parte, atunci

cAnd istoricul qtiinlei inlelege textul lui Roquetaillade in mod literal

(cf Debus, 1978, 32), giseqte ci instrucliunile pentru producerea

Chintesenlei erau niEte sfaturi empirice foarte bune ca sd extragi

uleiuri gi esenle vegetale de toate felurile.

Textui alchimic iqi obline insi efectul iniliatic dacd e citit ca

element al unui ritual incantatoriu, apt sd provoace stdri de supraexcitare

extaticd.

Dat frind ci fiecare text spune acelaqi lucru ca qi celelalte - lucru

admis explicit de adepli -, vom identifica unele elemente de semiozi

hermetici intr-un exemplu luat din alchimismul tdtzit al secolului

al XVIII-Iea, Les fables 4gyptiennes et grecques dduoil4es et reduites

au mAme principe (Paris, Bauche, 1758), publicat cu mare succes de

Dom Antoine Pernety, un benedictin francez, ce este 9i autorul unui

Diclionar mito-hermetic. Acest text reprezintd o reinterpretare a intregii

mitologii clasice ca alegorie hermeticd (in special a mitului Argonaulilor

Ei al Ldnii de aur, calul de b[taie al hermetismului). Opera

conline insi o lungd parte introductivd de circa doud sute de pagini

ce reprezintd o summs. a artei alchimice. Aceastd operd se prezinti

ca un colaj al tuturor textelor clasice (unele citate in mod expres,

altele rezumate fir[ referinle speciale) si deci e un model de discurs

alchimic care vorbeqte numai despre alte discursuri alchimice. Dar

in acelagi timp este, mai mult decAt altele, deosebit de conEtient de

mecanismele semiozice ale oriclrui discurs alchimic.

Dup[ ce face sd derive alchimia de la Hermes T?ismegistul,

Pernety continud:

Dar in ce fel se pot comunica de la o epocd la alta aceste taine uimitoare,

pdstrAndu-le totodatd ascunse publicului? Prin tradilia orald exista riscul

de a pierde pdnh qi amintirea lor; memoria e prea fragilS ca sd ne

putem increde in ea. Aceste tradilii se eclipseazd pe mdsurd ce se indepdrteazd

de sursa lor, pAni-ntr-acolo incdt nu mai e posibil s6 descurci

haosul intunecos in care s-au inmormAntat atAt obiectul, cdt gi materia

acestor tradilii. Dacd ar fr fost incredin,tate aceste secrete unor scrieri

in niqte limbi qi cu niqte caractere de folosinld curentd, am fi fost expuEi

sd 1e vedem divulgate prin neglijenla acelora care ar fr putut sd le rdtdceascd

isau prin indiscrelia acelora care ar fr putut si le priceapd. De

aceea, nu exista altd resursd decdt cea a hieroglifelor, a simbolurilor, a

alegoriilor, a fabulelor etc., care, fiind deschise unor explicalii diferite,

puteau servi la a-i instrui pe unii, in timp ce allii aveau sd rdmAnd in

neqtiinld (Prdface, pp. VII-VIII).

Studiul [filozofrei hermetice] este cu atAt mai dificil, cu cAt metaforele permanente

il insalE pe cel ce se iluzioneazd cd-i inlelege de la prima lecturi

Blsoc pru oJBc '.lerurlqns InJncJoru od rS.rerqc rs :Jrruru ap unq€Jo nu JBp

'n.rqeura ed 1ercn1 tuy "'1u€"re rS "rne ceg: ps er'ro1 alrJarJcs uI rgozolg

csaqJol a"rec e,rdsep aIrJnJrnI a1eo1 ad aluarur"radxa allnru lnrpJ ruy" :1e;1se

e1a e.rdsap e1ieq"ro.t ou .{aldr5 '1a1druoc pnlrxa al Uozolg tie;g.Lepe e.rec

ed rrraleur lgleJozolrd €rlerd nBS Bornv Eulrrpa1\I aceJ € nrluod ynu6rqo

drqc ug csasoloJ oI rrJ€Icrls arec ad rrJaleru alaun purluru€ "'€raqcul ro1

'(07I 'd 'asoqc alnog Ja aun $a arQ1lou D7) aceJ al oJBc €rrol€ru

rA alSarlnu aI aJer eleazarun'adacuoc al aJ€c Eru€ur olsa Io lpug"r ap nes

aseorfa.rd ala aU lrolarlerd Ip?81 lrunu a lgru! 'eieq8ug ps 1de o rncrour

rnlsoce 1n1r"rrdg 'esnduroc Tuns aJ€r urp InJncJoru purnlrlsuoc 'ro1o1e1oru

g8eoleue a eg 'so"rde1 Jne 16 Jnleurou rn€ 'pn"rc "rne csournuop o Baace ap

rA 'rn1 eureur rS lnrdrcur"rd 'rn1 ezeq o aJoJeoop 'rn1n.rn€ oJ€olpuqruas€ a

gc unds 'leraurur rnlnu8e; €lrnqrrl€ a pugC 'rrJnl€N e1e r.rnu8e.r raJl olac

urp rzrlrpur ep rrceds lounorl E?rnqrrle g € op olureul r€ru €uneaplolul

esul 'e1au"ro; ol€ol €nI e ep glde o ocoJ€oop '1o1 nc aJeolgueruase a

r€ e1eo1 uI olsg 'rolrrnco+saue rornlnl I€ I€crp€r lnrdrcur"rd a ec n.rlued

'ro unds 'ocrJo a 16 eun o+so Bg 'ournu aalgle lnAE B-u we8l€ur€ tI€

unoJl Bl€porcru lgJul '1e.raua8 uJ r€runu csa.Lr.rlod as r aJec a1"r€de ounu

ollnru reru nep rg docs +sare uI 'ropfe.rado InsJnr uI aU€ es es e8unle e,rec

uJ alrrpls a?Bo1 uI erro?eru r6!su3 "ro1 €rraleru ldarp e-rrqasoop prpJ csoru

-nuap 'elesoco.rd 16 1gc 'er.raleru lgle Epuncse r6-ps eq8a,r ap narorrr 'rgozolg

:rorJalBtr\l €Jdns€'o.r.rlecgruruas'rri€AJasqo oloun uaJnpoJdau

'(Iocos un nc rnl Jorra?uu teqaag

mI I€ pu€a?ugurpdqns pcrzrJ ap IP-IP-TI un pdnp Br os rtlourad) Ba nJ

?Bcalsaruu o a"rec IEJnleu InJaE urp rS gree rS pse"r8 pde o-r1urp a16eu

os aJBt BaJBS tae ulp 16 +€csn 1nlugurpd urp aJal6eu €r aJ€a InJIns

'lugrugd u1p 16 pde ury a?6eu JB-s aJBe InJnJJaur :raJado a1e aluaruala

roJl alac aJdsap rS 'eraceoc rA are"r11g 'e-rerurlqns :alBluouepunJ oJllu

-rqap ellrfe"rado ardsap gcsEaqJo^ €s odacuJ rod€ J€r '- .rorsrorrel rn1

Inlocas uI rsnlol arJJS Pc aurial os B - acrs€Ic aluoluala nJ?Bd Jolac

B rurunT rnplrndg € 'aruud rarJal€tr{ e orJool o pllo^zop d1au"ra4

'(II 'd 'annutturTatd stnocstq) ,p1nd

unpuapaJc aurrssrruJ5 pr '1se unlpa.rc;edrues ponb 1e 'snqruruo qe ponb

'anbrqn ponb" :ruapaJc es aundo.rd au ac Baac B rnInJFAop€ € p11qII€JuI

reru €ac eqord 1da-rp gldope o ecrrosrg or€c ad Fruorx€ gls€ace alada.r gs

9+Eporaru Pzea+aru! nu rg "'Frurn uJ rue ap l}ur €nop nc llPrl B arBc Ioc

rS ec o13eq.rol rue ap l:az:.al:+ urnce srJJS B aJ€c IaO 'll€Imlac apdrcur"rd

aJlzerluoc nu Inunrcru:ra orluJ pJocB op rriol ne luns rcrlaruJaq rgozolrd

'(S-7 'dd 'annunutlg.td srnnye) €o nc aruroJuoc €U€ B^ aI Inro?rlrc erec ad

Balac€ r€runu oldacoe es ps rA rrJn?Bu rr"rdo"rd luns oJec olor nc csoqJol

ola oJBc o"rdsep apierado a?un4uoc as gs 'runleu aleapaco.rd ri e13e1 azerp

-n+s os gs 'untagn1 pD a+er.l aU nu ES €uneoplolur grpu€ruocal eaar€ aO

'acgrrelc I-FS rol ug 'eceun1u1 I-FS rsarnppJls os or€c od tolsrur un Bo urp

c€J Ig 'FIIÎo eier.l ru1uad €o urp a8rncap ealnd .re ac alsaunJ "roleiurcesuoc

Bzner urp '{alall€ €r lrrnurgl ap IaJ €I g+eler1. g eleod nu giurq6 Bauaruas€

o pc eriuale 3er1e r.rolne r16ace 'r6n1o; 'ala ap rsoqJol e.rec rr,rolne ed

BJnlta:

-Jad oi€

UI FUg

'elgegi

€ 'Jo11-

oq 'pd

-F19r a

rAndxa

IJOI.IJS

erJol€r

ICJNCS €

-aPuI ;

ou 9s

-SIJ €]

.er€Oll

'1n1sL

op }u,

JBO

SJNCS'

'saldr

F?uIZi

IULSB(

€rod(

-oFry'

-aJ?ul

rnun

ap sa

saJln

L

mlnl(

EZOrU

nJcnl

-€rdr

€c lr

rFert

BAJA:

IBJaI

rcun:

nc B.

BAJE.

ala E

app

LL JVNVI^W'InJSUCSS Is CIWIHCTV TnSUnCSIO


foarte scump. Am fdcut multe sublimdri de spirturi, de fermenli, de

sdruri ale fierului, ale olelului gi drojdiile lor, crezAnd cd voi ajunge prin

acest mijloc si cu aceste materii sd fac Piatra; dar pAnd la urmd a trebuit

sd recunosc cd pierdusem timp, trudd qi bani. Urmam cu exactitate

tot ce era prescris de autori qi gdseam cd procesele Ia care md povdluiau

ei erau false. Apoi am preparat ape tari, ape corozive, ape arzdtoare, cu

care am operat incercdnd in felurite chipuri, dar rezultatul a fost intotdeauna

nul. Dupd asta am recurs la coji de oud, la sulf, la vitriol (pe

care artiqtii nesocotili il iau drept Leul verde al flrlozofilor), la arsenic,

la orpiment, la sare de amoniu, la sare de sticld, la sare alkali, la sare

obignuitd, la sare gem6, la salpetru, la sare de sodd, la sare attincar, la

sare de tartru, la sare alembrot; dar crede!i-m6, nu puneti pre! pe toate

aceste materii. Evitali metalele imperfecte, acoperite de rugin6, mirosul

mercurului, mercurul sublimat sau precipitat, altfel veli fi ingelali ca gi

mine. Am incercat totul: sdngele, pdrul, sufletul lui Saturn, marcasitele,

aes ustum, Eofranul lui Marte, solzii qi spuma fierului, litargiriul, antimoniul;

dar toate astea nu preluiesc absolut nimic. Am lucrat mult ca

sd scot uleiul qi apa din argint, am calcinat acest metal fie cu o sare preparati,

fie fird sare, gi cu rachiu, qi am scos niste uleiuri corozive, dar

toate acestea se dovedeau fdrd folos. Am intrebuinlat uleiurile, laptele,

vinul, cheagul, sperma stelelor care cade pe pdmAnt, rostopasca, placenta

fetuqilor si nenumdrate alte lucruri, qi n-am tras din ele niciun folos.

Am amestecat mercurul cu metalele, transformAndu-le in cristale, crezdnd

cd fac ceva bun, am cdutat pAnd qi in cenug6, dar crede!i-m6, ocolili

aceste dobitocii. Am gdsit adevdratd o singurd Operd"... Materia Marii

Opere trebuie sd fre de naturd minerali Ei metalicd: dar care este aceastd

materie anume, nimeni n-a spus niciodatd cu precizie (La matidre est

une et toute chose, pp. 142-143').

CAt despre totala polisemie ce domind discursul privitor la faze,

e de ajuns aceaste pagine exemplard:

Putrezirea materiei in vas este deci principiul qi cauza culorilor care se

manifestS: prima, destul de permanenti sau de o anumitd duratd, care

trebuie sd apard este culoarea neagrb... Aceastd culoare inseamnd putrezirea

gi generarea care-i urmeaz6. qi care ne este dati prin dizolvarea

corpurilor noastre perfecte. Cuvintele acestea din urmd aratb cd Flamel

vorbeqte de cea de-a doua opera,tie, qi nu de prima: ,,Aceastd dizolvare

este produsd de cdldura extern5, care ajutd, Ei de acea igneitate de

legdturd, gi virtute crudd, gi de aceea mirabild, a otrdvii mercurului

nostru, care preface si reduce la purd pulbere, ba chiar in pulbere impalpabil6,

tot ce-ntdlneqte qi-i std in cale. Astfel, cdldura aclionAnd asupra

ei impotriva umiditSlii radicale metalice, vAscoase gi uleioase, dd naqtere

negreleiisubiectuiui"... Adevdrata cheie a Operei e aceastd negreali de

la inceputul operafiilor, qi dacd ar apdrea mai inainte de negru o altd

culoare, fie roEu, fie alb, ar insemna cd nu am reuEit... Coloraliile albE.strui

sau gdlbui aratd cd putrezirea qi topirea incd n-au ajuns la capdt.

Negreala e adevdratul semn al unei solulii perfecte. Atunci materia se

descompune intr-o pulbere mai mdruntS, ca sd zicem aqa, decdt atomii ce

forfotesc inrazele soarelui, gi acegti atomi se schimbd in apd permanenti...

'gur1d gunl 'eun1 '€crun grlerd 'plereurur p;1erd 'plrurnue"r g.rlerd 'e.reorce;

ep e1de1 'a1de1 'prdrsur 'ctureut 'e1dq 'pzetsodt 'aeq 'ypo"geurreq 'pq1e

prun8 'JBA 'lueruerp 'srut.tt8 ap gseoriard grqetd 'ra1re 1e luauepunJ

'nruo.l.e;: 'BpBJ '€^g 'g1e"r;ng 'gqp giuesa 'piuasa '.Prlcala 'g 'auqrueceq

'srz-nr.rdo.rdtur d.roa 'q1e dJoa 'uossr.raruoc 'ereqo 'gteat 'pznrcc 'gdsec '"req

-ruec 'noq 'xe.roq 'qce"rneq '.:qooze '|qle "rne 'rne 'luarurd"ro 'ctuasle 'uocrloz

'1ur8"re 'lecgr.rnd JncJoru '1e1n8eoc JncJour 'lriagnsul nr,l,-1ur3"re 'c1e1 'eo"rF

gde 'glelugrlncaurq pde 'qce"roqle 'gieeqle 'lsaqleqre 'lelnceurr lanu '1orur

'gq1e pure.re:alaJeolpruJn ad rS 1ep n€-ol r'outnu e11e arlurrd 'rgozolrd

:InInqTV

oIB ounu rololrJaJrp B+srI rurlurruB PS PlTraI I 'qIV €I roJedg 1n1u1

-Irtzal rBrucol a a.Iec '€aJ€s 'rnlncunrd aJa+seu €ap PS Be 'urlntsEru

r-oJEc '1n31ns nc IIq€IBaJd u1 gcseaun as PS lmqa.Il g J€ 'urururoJ

nrdrcur"rd Be 'oJBe '1n"rna,ra141 a nrrr-1n1ur8"re gc urrlS rS * nrrr-lur8re

16 plsrxa qIV nJluod olrlurrue aurnu ap plns o aloc a.r1ur.rd 'IeJlsV

'InJouer{le sol€ reru rS asrz-nr"rdo"rd alase.t Bcrpur E nJluod csoaras ri"rgd

olIB uJ ar€c '.(JolgozoltJ Ie sBA 'inJls ap teluols 'lugruJout" rS rBde

rJrurnuap alsace a"rlurrd 16 lapedap IBru eBB rB pnrc lJrds 'pJeorJadns

pdeoeld 'aJ€ur '€un1 'a"reoJII 'coJ 'rung 'areq 'ateolezte pde 'rolgozolg

pleio; rnlnJncJaur pp aI BIiIpEJI oJEt od orunu ap rcazrcuro oaJA

acnpoJdal d1au"ro4 '(.InJalsrru lo? o+Saurldrul as aJ€o uI JoIUozoIrJ IB

crun InsBA a ?u€Alozrp 1n.rncratr41" :erieur"rge ezea:ul,JTr',,socsgrr colap

rS lecsn ;nqe un" ea rS ,,a1e1u?aru -BAIozrp aJBt nJOnI un" €t l$Uop

a1so JolrJozolg InJncJatr\I aJBe u3 'luapece;d ger8ured un-J+uJ 'ealsaae

a?Eol nO '(raJl aucsap rode JBr) sBA "rn8urs un op Euneap?oluI BqJo^ o

'd1eura4 eriuale e?etqe'gsu1 '1ay11e nes 'pleq"rncnc nss 'crqurele 'ar3o1

-o?rru urp rielnurn"rdrul rcrJoJe?au ruaruJol nc lrurnu a 1ns€A

'asacord

alalrJnTal ca.rlad as 'IEurruB InJaln uJ n€s lugrugd ug eiugurgs nc g1d

-rug?u! os urnc e6e 'a.rec uI InsEA ap csoqJol 're nc elepo .{1aura4 16

'rrlSnurqcpy 'plnuriuoa rS ln"rolpuriuoc rS olo ar?uJ alrJnlor Fqurqcs

r6-gc ared 'rolueurral B aJ€counl ap col lsoJe uI 'e1"red FlIts ap ad

'(ggI-ggT 'dd 'atana,1 ap JaTc DZ) luguuoru ap rS

gdeo"r8 ap 'reSocnur ap Jru€p un rcunlB pueruo eg 'sornlnd IS pl+al lugrupd

llunu €-s eaare ap 'gr5eeu e,rnced Bc rglul r€ru acBJ as ede '1e1n8eoc e-s

pugC 'ounrsuacsap rS ounrsuacse ap 'arezr11e1o-t rS oJ€rurlqns op +rqrol

B-s €oar€ eq 'gse,r5 r€ gr8eau €JnlJoU o €c ure, ourlap epun 'ereold

ec nes €noJ EJ punJ BI nou urp FJeoqoJ rode 'rn1nse.t € sns ap eoped

ug g.rodele os oret gseorolc rS gse"l8 gde rS e.reqlnd uJ IgluI r€ru cEJ

-ard as a1a 'nraleur Jolsac€ e"rdnse gzeeuorice €JnpIFa pug3 'e"reu8a.rdrur

'aricunfuoc 'aunrxplduroc 'aunrsraurqns 'ounrso.r8ur 'ore;ouo8 'erlsede"rd

'a.rncsqo aJqrun trx :crz r6g"rer rrily 'oJ€lrlsrp rS e"rrpgrupld 'aunrietunq 'ounrz

-r.l,rp 'arezrllqns '"ro1a1uewolo eounrsJaluoc 'orogaqcrl 'e"recelseure 'are8

-e.r1xe 'orernurul 'rglurp erra?Bru BI €orarnpor :II|IV 'ug e1reo; ge.rd un e1

JolrrJalerrr rrJaJnpal €zn€c urp 'aunriese 'a.re.rnyr:i 'a.re.redas 'a"rerndsap

'oreurclec:rS o-yurnu r€ru n€ rrull'oluru.rour ardsap 16 ri,roru erdsap

n.ro8ale Balgle nrlued BrJoleur rolgozoig lezruJnJ B-aI aJEc Bac a1so Bg

"E:

oc Il

ost

'1-€d

-s9c

PlIE

apl

oJa:

e.rd

-1ed

JNIT

ap

AJE.

Ioul

eaJ

-oJl

OJ€

OS

'az

JSA

PlS

IIJl

IiII

pu'

'so

elr

'ali

J€I

-€c

€c

-11r

'aI

IS

i"'

olr

€l

aJl

'cl

ad

-1c

NJ

NE

o1'

-4,

ur,

ap

,T,VN]/INV TOJSHCSS IS CIITIHC'IV'INSUNCSIO


magnezie alb[, alaun, mam6, materie unici a metalelor, mijloc dispozitiv,

menstrS, mercur in amurgul lui, ulei, ulei viu, legumd, ou, flegmi,

plumb alb, punct, rdddcini, rddbcina artei, rdddcinb unicd, rebis, sare,

sare alkali, sare alebrot, sare alembrot, sare fuzibild, sare naturald,

salgem6, sare a metalelor, sdpun al infeleplilor, seb, placentd, scdunel,

bdtrAnele, seth, serinech, sclav fugar, mAnd stAng6, tovardE, sord, spermd

a metalelor, spirt, staniu, sublimat, suc, sulf, sulf alb, sulf untos, pdmdnt,

pdmdnt infrunzit, pdmAnt rodnic, pimAnt in putere, cAmp in care trebuie

semdnat aur, tevos, tincar, abur, stea a serii, vdnt, virago, geam, geam al

faraonului, doudzeci si unu, urind de copil, lrrltur, zibach, zivd-, v6l, vdl alb,

narcis, crin, rozd albd, os calcinat, coaji de ou etc. (Signes, pp. 184-185).

Ajungem in sfArqit la Opera la Roqu. Dar gi aici terminologia se

complici, pentru ci unele dintre fenomenele ce se petrec in aceastd

fazd sunt desemnate prin aceleaEi nume care desemnau fenomenele

din fazele precedente:

Cea mai mare parte dintre filozofi iqi incep tratatele cu Opera cu Piatra

la Roqu... Asta constituie pentru cei ce citesc un izvor de erori, nu numai

pentru cb nu ar reugi sd ghiceascd despre ce materie vorbesc frlozofii,

dar Ei din cauza operaliilor gi a proporliilor materiilor celei de-a doua

Opere, sau fabricarea Elixirului, foarte diferitd de cele ale primei Opere.

Deqi Morieno ne asigurd cd aceastd a doua Operd nu e altceva decdt o

repetare a celei dintAi, e bine sd relinem totuqi cd ceea ce numesc ei foc,

aer, pdmAnt qi apd in una nu reprezintd aceleagi lucruri cdrora le dau

aceste nume in cealaltb. Mercurul lor e numit mercur in formd atdt

lichid[, cAt qi uscatd. De exemplu, cei ce-l citesc pe A]fidius iqi imagineazd

cd, atunci cAnd acesta numeqte materia Operei minereu roqu, ar trebui

sd caute pentru inceperea operaliilor o materie rogie; aqa ci unii se

apucd sd lucreze pe cinabru, allii pe miniu, allii iardgi pe orpiment, iar

allii, in fine, pe rugina frerului; fiindci ei nu qtiu cd minereu rosu e

Piatra perfectd la roqu qi cd Alfidius igi incepe tratatul numai de la

aceasta. Dar pentru ca acela ce va citi aceastd oper[ qi va voi sd lucreze

sd nu fie inqelat, iatd aici un mare numdr de nume ce se dau Pietrei la

rosu: acid, acut, adam, aduma, almagra, inalt qi inillat, alzernard, suflet,

berbec, aur, aur viu (...), gumd roqie, hageralzarnad, om, foc, foc din

natur6, infinit, tinerele, hebrit, piatrd (...), Marte, ulei necombustibil,

ulei rosu, mdslind, mdslind perpetud, orient, tatd, o parte, piatrd stelard,

phison, rege, r6ezon, reqedinld, roqeald (...), teriac, thelima, thion, thita,

toarech, lansare, vAnd, sAnge (...), sticli, saaph, zahau, ztt, nl:rr'erch,

zumelazuli, sare de urind etc. (Signes, pp. 187-189; tnde etc. final e al

lui Pernety, in timp ce punctele de suspensie sunt puse de cronicarul

dumneavoastrd, mai pulin rdbddtor decAt autorul sdu).

Pe de altd parte, d'Espagnet spunea cd filozofii recunosc un triplu

Mercur Ei continua: ,aA.poi,.in cea de-a doua preparare, care este numitd

prima de cdtre autorii ce o omit pe prima, cAnd deja Soarele a redevenit

crud qi este reamestecat in prima materie a sa, Mercurul,

cAnd e de felul acesta, devine propriu-zis Mercurul corpurilor sau

alrrsordxa oleol Fc e8alaiug e-t es rS lrir.ragrp luauual u1 gleurudxo.rep

'Ecrun olsa erieredo Elseac€ Fc uapaJc FS rS rupraprsuoJ FS JBSotau rtap alsg

"'sBA uJ epaJrns as Fc lnzE^ ne-ol orec ed r.rgqrurqcs nes

rrnrcnl rolalrraJrp o?Blrc olaunu a1€ol lep n€ rgozolrd 'se.t r6elece uJ €+enu

-r1uoc 'arie"rado rSeaace rS eun ornlrlsuoc gradg u1 'ours u1 o?BnI IJnJcnI

ec alrJaJrp ap ala g Je lgcrro 'ee;tnloc 'ea"rexg 'ee.rele8uoc 'ea.reurclec

'erice;or1nd 'ea"re11srp 'rar-releur erielnc.nc nes erieurlcop '€aJeurrlqns

'FrrlaruJaH €UV uJ nrcnl rSelace ErurueasuJ aJsJalIB rS ere"rederd 'a"re6

-ot8u1 'arecgrlrotu 'a"recesrp 'ors;e.Luoc :rruarural "'InJ€AopV suncse o olocB

:eriuale aJeru r€ur nc rzarpn?s r-FS orolau a oloce'qrq€qalurau edeo"rde 16

riecrlduroc'riecrncul red t"rolne opun psuJ afesed olace uI 'saluatat nuop

Ja sopuDp oaluqL 'so:r,rJrye r€ru e gc ueundnse.rd ps rn{e-r1 e,r TglE nc

'"ro1 lnsrncsrp l€Jnl€u reur 16 epadrurl reur 'nlduns reur ea.rgd €A lgc nc

'luarnc zn ap rS rincsounc ruorrrJol op zn tEJ rroaun gceq 'rn8rqure reru rat

rruorrrral gcseesp8 ps F[-€ ne ra rS eriecgrurues Flqnp o ne rol lrualura]

riol gcpurg tolgozolg alalurlnr uDranll pD o1er:.l g?eporcru ernqarl nN

:ours ad nnurluoJ gesEaurnu as PS lgcap EAaclIs acEJ nu

BlsocB :crurqJlE InsJnesrp aurisns as oJ€c ed crlsu5urlBlau pfalJg.r

omlp^zap ol€s rrJarnpoJ?ur alaug eI Rc nJluad '1seuo aFBoJ a ,(1eu"ra4

suas lsocB uI 'alsa aJ€c rurls FS l€p a nu Bt rBurnu '.rn8urs lnun

Eun€ap+olug aunds drurl r6elace uJ psul 'unrcnl a?rurJur aunds pJ

also cllurqcl€ rnlnsJnesrp InxopBJ€d 'IBluau€punJ poru uI rruruouls

liof t6 IiIraJIp riol luns oc ruourral a16ru ad lepuoJ a acareoap cruras

-r1od a crrur{cle InsJncsrp pc J€Ia osara"r ,(1au"ro4 rnl BoJ€JcnI urq

'InlaJcas mlP^zap JB-s rl

€JoJpc asecord ap 16 alcerqo op €rJas Bcgrluapr F?BpoaJA Ba+nd B 9JFJ

Ioqurs uJ Ioqurrs u1p 11irgJsau EI acaJ? as oJBc uJ sacord €c 'nrircJoxo

uJ acrlaruJaq azoruros raun B arrr eaur8eurl 9p au rs nps lnsndo ur"rd

uoruJo? rnJgcrJo € 'sJntsrp lle un-JlurJd srncsrp rnJPcrJo B a?ElTlrqrl

-JnpBJ? ElrurJur Fuars uJ aund €lsBacB urJd rErucol 16 gcoda acrJo urp

oJruqclB olrJnsJncsrp al€ol ap luoc guri Fs PcJBasuI aJBc erlJolca un a

gc n"rluad rcr€ uraundoJd au oc alac nrlued luEsaJa?ur a ,{1au"ra4

'nrJcsap

o aJBc od eJado op nES ezEJ aricun; ur'zec "p lsae€ uJ - lxoluoe ap

aricung uI Inlecgruuras gqrurqcs r6J uarural r6elace 16 aur8eun r6ea

-aee 'orururlaq oIIrueC oIInIC BI aeruqo?ourouur JolrJnloqurs Inzec uJ

g1durg1u1 as pc lnzpl rue urno e6E 'Fc oJBurJn uud erueas urpp aN

*"'rqs InJIns ap

leurru€ InJncJotr\l o ea rcunl€ gc n"rluad qIV BI osunfe raradg rorJalaur

srqag ap alaurnu lep nB rSozoyl" gc gzvazrcald retu dlaura4 'c11aru

-JaU-oltut ruJpuorilt1 u1 'rri.e"rado rarurrd lnpBrggs BI sel uI a?runaJ

ururural rnlac B rB urpcsLru rnlnrdrcuud ea.rrdoluoa o FSrqaU 'd1au.rag

nJ?uad 'al6asdo^ aJBc BJn?cur; nc 16 InJrxrl[ nc pJgr]uopl as JoIgozoIU

Inrncratr\I rrun nrluad ga e8ngpe rody ',,er1eld Tliqo PS €c a8unl€

Bls€ rBurnu araJeoop 'raradg J€saJau a ac lol a16asP3 as aJBc uJ

'p.3ea"r1u3 aunT 'soe11 'slqag elAaurnu os BrJa?Bur r?unle irolgozolg 1e

NB

'ln

-al

B1r

nl,

in"

I€

'r{r

'el

{FJ

'u,

ull

'1a

€l

AZ

el

o

te

OS

IN

ez

19

NE

'lt

o

'o"

€r

'll

I€

€J

al

P1

AS

I8 JYNV]NV'IOJSUCSS IS CINIIHC'IV'INSUNCSI(


urmetoare inseamnd tot acelaqi lucru: a distila in alambic; a separa

sufletul de trup; a arde; a aquifica; a calcina; a cerui; a da de bdut; a

potrivi la un loc; a da de mAncare; a reuni; a corecta; a cerne; a tdia

cu cleEtii; a divide; a uni elementele; a le extrage; a le exalta; a le converti;

a le muta unul intr-altul; a tdia cu culitul; a lovi cu spada, cu

securea, cu paloqul; a stripunge cu lancea, cu sulila, cu sdgeata; a omori;

a strivi; a lega; a dezlega; a corupe; a topi; a genera; a concepe; a aduce

pe lume; a atinge; a umecta; a stropi; a imbiba; a frdmAnta; a amalgama;

a ingropa; a incercui; a spdla; a spdla cu focul; a indulci; a lustrui; a

pili; a bate cu ciocanul; a mortifica; a innegri; a putrefia; a invArti

imprejur; a circula; a inrogi; a topi; a sublima; a spd'la cu leqie; a inhuma;

a resuscita; a reverbera; a zdrobi; a face pulbere; a pisa in piulifd; a

pulveriza pe marmurd; qi alte atAtea expresii aseminitoare, care toate

vor sd spund numai cd se coace in regim constant, pAnd la roqu-inchis.

Tlebuie deci avut grijd sd nu fie miscat vasul gi sd nu fie luat de pe foc,

deoarece, dacb materia s-ar rici, totul ar fi pierdut (Rigles gdndrales,

pp. 202-206).

Adeviratul si unicul rezaltat al Marii Opere este viala petrecuti

in urmdrirea Marii Opere, proiect semiozic prin excelenli, deoarece,

la urma urmelor, chiar qi din nenum[ratele experimente ale alchimiEtilor

practici, adeptul cunoagte numai ceea ce discursul alchimic

ii sugereazd in mod obscur, ldsdndu-I in permanenli binuitor cd de

fapt ele nu s-au petrecut niciodati, ce nu trebuie qi cd nu pot si

aibi loc, pentru cd cine a incercat sd le realizeze ca sd oblind efecte

practice nu era deloc adeviratul alchimist, ci un Earlatan.

Ca toate secretele puternice qi fascinante, secretul alchimic conferi

putere celui ce afirmi c6-l posedi, pentru ci de fapt e imposibil

de atins. Intangibilitatea qi impenetrabilitatea lui sunt totale, deoarece

secretul e necunoscut pdni qi celui ce anunqe c6-l posed[. Forla

unui secret conste in a fi permanent anunlat, insi niciodatd enun-

!at. Daci ar fi enunlat, qi-ar pierde farmecul. Puterea celui ce anunt[

un secret adevdrat este ce posedi un secret vid.

'686I lru€rdtuog rouelrtr\l 'o1ezzo4 a'W lnl ea'rr[rr5u1 qr.s 'a]uDO lp aq)lraPsa

tuotzolatdnlul 'autoJap napt.j eI €ara3np€rl 9z€olnlrrroJar as R1€J ap InrPnls u.-I 'I

ArleJururuos nrcrpur un ag FS €lacuJ JB rs FIIqBCqdxaUr U rBru J€-u

mlnlcrlap Incol BI rnl BiuazoJd 'zec lsoJ€ uI 'alureuJ du[1 lpur nc

rarur?cr^ InJo6riugl ?InJPp B Pc alrqBcElBur rrJnJJFru nc azar?suouep 9s

Ea?nd JE Inltadsns pc€p 'nlduraxe op :FIBOUISIEJ eg 9s Ba?nd J€ aJ€3 uI

epirpuoc oJlurp EJoun EaJrlrq€?s alruJad Fc nJluad PFqrznBId alsa IS

'epqrzneld Bc J€op oJ€d€ eg 'P1€cUrJaA olsa nu PcuI EJnltofuoc nrpBJS

lsece uI Rc olJasqo os FS 'uratsrs c€J rrcrpul Pnop aIaJ rJunle 'nr"rdo.rd

rn1 1nfue1 alere RS aleod nu EIaoB Inprllpq Pc rpdocsap rode gcep

.rer lluese.ra?ur aurlap Inrcrpur 'p1,rlpul lrurnue rnun aurfrede 9c arli

as arEJ 'erun relduroxa leJaprsuoa 'gtursueJ PJnlgJJnI o nc roiriugl

un csosg8 m1n?erlop FcoI BI 'qurrqcs u1 'pceq 'rprfualod ricadsns ep

uorlru un aJlpc alrurrJl J€ Inrorpur terluoc ze) vI lrorurlcrrr BArunJ

eaurf.rede nu FcBp (arurouoaa ap nualuc) qa"r+u1 Pur FS aleol ap alureul giunr

arnqoJl 'gireeullurp ap usrprloc Ipugdsgr r€lu lac urp relduraxa un

m1nlcrlop incol EI asasg8 prBO -unu;

'rrarpur olla nc utaJs'ts acat g1eod gs ri eirog

'azrrec ap purJoJrp 16 pleuluralapur o?Blrle"rnld o allpc nu 16 'lepqrsod

aznec ap FSugJlsaJ gselc o allqc nBS) FznEJ grn8urs o oJlgc -eoep

P?rurrJl PS

IIqISO

'crurouoco reru potu u1 lecrldxa g pleod nu 9s :uirpuoc raJ? nc reurnu

IaJ lsacB uI l€nl amqaJl Inrcrpur gsul 'gqord e1 undns o

FroJu

rodB or€c

ad glrpaur gzalodr o pz€aroqela gzeq FlsBocB ad rS - ?uaprla a nu ac

a?coJi

€Aac B nrerpur un oU gs 1od 'e1uena1a.rr 1ua-rede rep 'a1rpgrr auourouaJ

PS }O

aloun pc nrdrcur.rd urp pzea?cadsns giurrlS ep pruo rS 19c 'p'rr1ea1ap

1g1u :ar8o1o1ed e.Lac o nu 'ours ug 'elcedsns V 'P^rsasqo Ppolalu ooJ^ ap p3

CIUIIL

lEJoqEIa g FS orolau a alalxal rS eerunl sorardsns rlrc € uluod

-Iq3II

'ITrunI e gseorcrdsns BJnlcal o op orolau a rJnl€u

'ocaJt

-8rs roun € a"recgrluapr ap Ins1ndurr azeiuelcop os PS aJEJ e nrluad

ESuJ 'IIunI € Flru!]ur a;elardralur o alrrurad;oprnleu8rs eneeiag 'a1a

ElnJe

ar1ril rrrolarpeJluoa ?uns gJEp "rerqc 'g1p1oel al€ot ad 16 areupurase

op nrJolrJo acr"ro gldacce ao aJBt nc FIrqxoU ee1e1r13e r€rucol alsa

'sa1n"

acrlaruJaq rurpug8 aI€ aluucJ€tu aIrJnlPSPJl allurp aun Fc lnzg^ ruv

'cog ai

'srqJL

Ers€orcrdsns Barelord"relul'I.v'z

aleol

e ipir

rEÎlB+ordralur gdrsrr rs glernur-^g'v'z lerunr

rlr9.\1

e irn"

leuret

oJnpr

ig.rou

nt 'E

-uoJ i

€rFl r

e i1n'

e.red;

ASPECTE ALE SEMIOZEi HERMETICE

2.4.2. Excesul de uimrre

Supraevaluarea indiciilor se naste adesea dintr-un exces de uimire,

adicd din propensiunea de a considera semnificative elementele care

sar imediat in ochi, in timp ce faptul ci sar in ochi ar trebui sd ne

determine sd recunoaEtem c5 sunt explicabile in termeni foarte economici.

Un exemplu de pertinentizare falsi dat de teoreticienii

inducliei gtiinlifrce este urm[torul: dacd un medic depisteazd cd toli

pacienlii care suferi de cirozi hepatici beau regulat fie whisky cu

sifon, fie coniac cu sifon, fie gin cu sifon si trage de aici concluzia

cd sifonul provoacd ciroza hepaticd, greqegte. Gregegte pentru cd nu

observd cb existi un alt element comun celor trei cazuri, qi anume

alcoolul, qi greqeEte si pentru cd face abstraclie de toate cazurile de

pacienli abstinenli care beau numai sifon qi nu au ciroz6, hepaticS.

Exemplul apare ridicol tocmai pentru cd cel ce greseste se mir5. de

un lucru care se putea explica altfel, gi nu de lucrul asupra cdruia

trebuia sd se intrebe; iar asta o face pentru c5. e mai la indemAnd

sd-!i dai seama de prezenla apei, evident, decAt de prezenla alcoolului.

GAndirea hermetici excedd tocmai in practicile de interpretare

suspicioasd, potrivit unor principii de facilitate care se regdsesc in

toate textele acestei tradilii.

Teoreticienii signaturilor descoperiserd c[ planta numiti orchis

avea doi bulbi de formi sferoidali gi vizuseri aici o surprinzdtoare

analogie morfologicd cu testiculele. Pe baza asemindrii se trecuse

la omologarea altor raporturi: de la analogia morfologicd se trecuse

la analogia funclionald. Orchisul nu putea s[ aibi decAt niqte proprietili

magice in ce priveste aparatul reproducS.tor (gi de aici fusese

numiti qi satyrion').

In realitate, cum a explicat mai apoi Bacon (,,Parasceve ad historiam

naturalem et experimentalem", in apendice laNouum Organum,

1620), bulbii orchisului sunt doi pentru cS in fiecare an se formeazh

un bulb nou care se aliturd celui vechi, iar in timp ce acesta creEte

progresiv, celdlalt se veEtejeEte. Deci bulbii pot avea o analogie forma15.

cu testiculele, dar au o funclie diferiti de cea a procesului de

fecundare. Iar cum raportul magic trebuie si fie de tip funclional,

analogia nu rezist6. Fenomenul morfologic nu poate fi indiciu al unui

raport cauqil-efect pentru ci nu face sistem cu alte date care privesc

raporturile cauzale. GAndirea hermeticd face uz de un principiu de

falsd tranzitiuitate, conform ciruia dacb A are o relatie r cu B, iar

B o relalie y cu C, se deduce ci A trebuie sd aibd o relalie y at C.

Daci bulbii au o relalie de similitudine morfologici cu testiculele, iar

testiculele o relalie cauzal6. cu producerea seminlei, nu rezulti de aici

cd bulbii sunt cauzal lega{i de activitatea sexuald (cf, Blasi, 1989).

'(ggl '6f6I 'puBrno) .rr^rlcorqns rrruorturs IrotrEJ roun Erdnse rr (o,4'rlcarqo

aznec JoJ-eJrro eJdnse FzBouoriJE nu ?gJuJ es€ aJruoJJurs olaiuanJ8uot auour

-oual uJ rS aiurg ug ol3osp8 ar€c Ioc a 'lnFeIAI 'ta1ry lnrug Jezrlrlelot alsa Errs€Ir

a1€lrlezn€J aJrJo pzeapuoJ a.rec [ers] toq nldo.td o?ta nq aluD ISa]e acoteoap

'arrz1; alriglrleznec cnpord as runc Ir.IaJ pzeazrleurrurur alelrcruoJturs RlsEeJY T

'Joq alun o?ra Joq lsod Ioce -

r6nsu1 rnInJoJ

-BcgrsIBJ rrrlJo uJ 16 eesape JEp (rnlnJo?rlrJ rrl{to uI - ?€zrlaa"I B-s Pc

plBI IS 'g ad leiuangul U rB-I C Fc olsa crldo InlcoJg 'C nc crluapl

In?ol nrluJ l-npugur5erur 'crlsrapg drqc u1 lelnlsod a rcunle 16 lrsg8

alsa nu lxol EaIroJl IB lsaee '1xa1 ealarl p-ap rnlac Bzalodt ppqes

-uadsrpur oc€J oJrrurn op Insocxa:npJ

reur 16 pldrugluJ as'rSnloJ

'aJrurrn op

Insacxa uJ Bapqa e euur€asu1 nrdraur"rd ?sace BI ap Brôp V 'apal alle

ap IIur uJ BIncJrc rA 'e1nc.rrc a"rec aJrl6 o ap EqJoA a ec nJluad 'dI]

-ar{Ju-lxol un ap aleiuangur lsoJ n€ alaqurB pc rcru 'eepop 1e ad leiua

-nllur E-I lnun"rd pc uraundnse"rd gs rcru arolau ruale nu 'reza3 nr1n1

rnl €aJBursBSe oloqrue gzeeuoriuaru erec 'oyragrp rcode urp 'a1xa1

enop csose8 as gc€O 'rcrruouo?a reur ruourJa? uI nES pour ?IE uI alrqet

-r1dxa luns nu (alncrpur) epr8opue pcep reurnu grusaoau a Eo PSUJ

'alncsounr oluoruncop pnop a"rlul 'apqeagrlsnfau 1ag11e 'u8o1euu elaun

ecqdxa e n-r1ued pseon?cn4 alJ€oJ g aleod drlaq"re-rn1n1xa1 ezalodl

'luapuadapur poru uI ?c€luoc uJ lrual nB Ealsoo€ oJEJ

nc 'gnop a?FIoIac ap alur€uJ snpo"rd 'drlaqre-luarunoop rnun ezalodr

BInuJoJ eleod as ?pur IoC 'sJolur nu rA 'ealop IB-ap rnlat BaJacnp

-ord leiuanguT B lnrurrd pc ezalodr gsnured a 'IIls ri lnuriuoa ur"rd

lnurr"rd nc Sopue 'p1p un ap alureul reur snpord tsoJ B +uoruncop

un pcEp 'pc eaapr gldacce as IBurJou poru uI 'Tndtyaqtn ryal pa'lrcrl

p-ap mpJ B 'FcrlaurJaq earrpugF uJ glualco4 'eelelnec ap l€luoz

-ardar e JoU aluo o&n coq pod e1 aJaBJncaJ ap reln8urs zeJ ufl

'TaorJolsr ropnnfugluJ €alelrJeaurl aJrJo ap olureul p1eI

-opuI BI aund pcrleuual{ Bzorurag .trlcadsar In?xa? ap lgeap ale"rrdsur

g prasnlnd nu ola (.€aace ap" pc rcre ap Bacnpop as 'garlsruala rS

FJrsBIr €AunI urp geul nBlncJrc erea runrfou neasp8 as rnln-snd-ro3

alalxa? uJ Fc (ruraporu rop5o1o1g tode lnrgde €-oI unc) luaprlo grede

BS rnqaJl "re r6ap lnrdrcurrd lsoce ad gzeazvq os'asto141 rn1 rs gugd

al€orJo+ue 'rqca,rgrls aiuerdes raur. 1ancl?aluraH sndnS arnqrJ?E

es ge 1n1deg r6nsul 'Bllnco erludurrs alSepeaop ac Inrclpul ar8olour

-Ila uI apal RcrlouJaq BaJrpug8 'r6n1o;, 'sIEJ nrcrpur un-Jlurp reruco?

aralSeu er er5oiounla 'a16arrg '(Fcrlsal - slqJro 'gaear8 uI) alaurnu

gpeod e1 gc 1n1deg ap lrpaôp a alalncrlsa? nc Frnlp8al o gqte ps

ornqaJl Insrr{cJo gC 'aztel rar"rdo"rd ezrrec ldarp a8alaiul as 16 piurcas

-uoc o Br as :(g'I'A eaunrices u1 rS leuoriuou ru€-I a"ruc ad; coq alup

o7n coq Tsod rn1 InlrnJJrclJncs ournue rS 'arlaruraq nrdraur"rd IIB un

ed rS aurfsns as rnlnsrqaro e per8eru EoJa?nd uI €alapaJeuJ psul

(bt

ICIE

JBI

'cr

JEJ

ap

csa.

Inu

'I€a

ap

.JOJ

alir

9zE

'rLll

-SIT

asa

-oJr

asr

asr

AJE

SIq

uI

AJE

-oo

Fu

EJT

op

'Pr

ap

au

nu

e\2

nc

Iio

IIU

-o;

au

aJl

VAIJVJSUdUSJNI VdISIU IS YTVINNYB


Pentru a construi cu orice pre! arhetipul de negisit, nu rareori

semioza hermeticd, drept probd pentru propria-i ipotez6,, folosegte date

nedocumentate, mhrtrrii imprecise, fondate pe ,,se spune". Artificiu

care nu e simlit ca nelegitim intr-un cadru mistic unde orice zvon

tradilional e luat in seamd. ca un document in reguli.

Un caz tipic de c[utare patetici a arhetipului de negisit il aflim

in multe dintre interpretdrile ezoterice ale lui Dante.

2.4.3. Paradigma inviluirii

Imediat ce un text devine ,,sacru" pentru o anume cultur6, se declanseazS

in legdtur[ cu el jocul lecturii suspicioase qi, prin urmare, aI

unei interpretiri neindoielnic excesive. S-a mai intAmplat acest lucru,

odatd cu alegorismul clasic, in cazul textelor homerice, apoi nu putea

sd nu se intdmple in perioada patristicd si scolasticd qi cu Sfintele

Scripturi, gi s-a intAmplat si in cultura ebraici, odati cu interpretarea

talmudici. Ins[ cu un text sacru nu-!i poti permite multe

licente, pentru ci existd in genere o autoritate Ei o tradilie religioasd

care-si revendic[ cheile propriei interpretS"ri. De exemplu, cultura

medievald nu a fdcut altceva decAt si incurajeze efortul unei interpretiri

infinite in timp, insi limitate in opliunile ei. Dacd ceya caracteriza

teoria medieval5 a celor patru sensuri, era faptul cd sensurile

Scripturilor (iar pentru Dante qi ale poeziei profane) erau patru,

ins[ (i) aceste sensuri trebuiau si fie identificate dupb reguli foarte

precise qi (ii) aceste sensuri, cu toate ce erau ascunse in suprafata

literal[, nu erau deloc secrete, dimpotrivd - pentru cei care stiau

cum s5. citeasci textul corect -, trebuiau si fie evidente. $i chiar

daci nu pdreau evidente la prima privire, era sarcina tradiliei exegetice

(in cazul Bibliei) sau a poetului (in cazul operei sale) sd ofere

cheile necesare. Este lucrul pe care-l face Dante in Conuiuio si in

alte scrieri, cum ar fi Epistola a XIII-lea1.

Aceasti pozilie fald de textele sacre (in sensul literal al termenului)

s-a transmis totugi, in form[ secularizatb,, falh de textele

devenite metaforic sacre din caaza destinului lor critic norocos (gi,

fie-ne permis sd bdnuim, Ei din cauza unor calitdli de polisemie

poeticd ale lor). Aga s-a intAmplat, cel pulin pentru medievali, cu

Virgiliu2, s-a intAmplat in Franla, cu Rabelais3; se intAmpli la limita

1. Am mai spus (Eco, 1985) cd faptul de a fi considerati de unii nelegitimb. nu

rSpegte nimic din valoarea teoriei pe care o enuntd qi a practicii interpretirii

pe care o instaureazd, ambele fiind in perfect acord cu gdndirea medievalS.

2. Cf, Domenico Comparetti,Virgilio nel Medioeuo, Florenta, Nuova Italia, ed. a II-a,

1955.

3.Cf.,deexemplu,L.Merigot,,,Rabelaisetl'alchimie",Cahiersd'HermDs,l,1947;

Paul Naudon, Rabelais Franc-Maqon, Paris, Dervy, 1954.

'Z96I '.oquroloC €1 'isrred 'aulouraC-yu1Ds no arDadsa4Dqs 'uccog'dossneqrnq

sanbcel i6961 'raurp4'erpuol 'paf)anar puo palDa)uor uo)Dg sDuDq 'pleqoaqJ

'C ureryag i9161 'apr"rgctr l r{rol naaN 'atnadsa4oqg st uocng'ecuer.la.e1-Fururnq

ulnApg :606I 'ullglntr uolq8nog 'uolsog 'uorng snuDq Jo satnlnu8ls )lJSonD

aznog'q1oog auols urerllrd\:6961 'paadspoop 'uolsog 'atoadsaqnqg rno uo)Dg

s'DuDrd 'Peau urlt\ptr i1691 '.re-{aurarN 'all€H 'alroaqJ atnadsaqnqg - uocDg

rap uaryun? nz sstu?naT u?g 'g'd Jnn ualqctpagnno0 Stsstatppuntamz uoa

Sunyturuog aqcs,ta1mng al1'(.'pa) rolueC 8"roap 11691 '1ne4 ue8ay'erpuol

'qsnut untcntc'tsoJ aUJ 'ataadsaqnqg utnldot tuolunqd snsJaa uo)Dg s'DuDJd

'uo1s8r16 'C'.{,{4, l6991 '"reuqnr; 'e.rpuo1 'patamsuo uo4sanb arpadsaqDqs

- u6ng aqJ 'sodols 'C :888T 'uosdureg 'e'rpuo1 ''1ot' 7'unt8o1dtuc Tnat8 aq1

'.,t11auuo6 snr1eu31 'nlduraxa ap ''JC'ezalodr neurrguor are) alxal pugcrlqnd

€Jlsrp as Jolu€C F.roap uererlerualeru olaJ€ur rS gugd rS 'gsuaurr a ege'r8ot1qrg

'786I 'peaw T ppo0 'rFon,r,ra51 'atnadsazlorlg

utnn;l snoualsflu aqJ 'Lrrrrq?O uol{reqC zolrc a}uarar r€ur elac alarado arlurq

z

T

: Lr6t

'e-II e

'eT':

rrJ-€la.

nu Eu

BlFu'

nc 'I'

AIUIA

'16) -.

alalx

-aur.I

'oJBc uro un op csa?urur€ au lmIPûI rnlnsuos 11idapv

'IeorJrluod rnl

-nunEcs B^rJlodlul alrcrldxa a^rlcaûr 9llura PS lgeap BAaJlIe BacPJ

nu pugc 'aurlaqrqS olrugru €puncsE r6-PS PlBaualso Et91€ Eap r6-PS

arnqaJl aluB(I oc op BqaJluJ Balnd ur€-au rcr€ JEI 'rrcrJasrg BArJloduI

p?erJlc P^r?coûr o €c FlBlaJdJolur aJoc as aIBaJ alauBosJad BI 16 osEo.I

-oure aldEJ BI aJrJaJaJ acrJo €rnJFJ ezeq uI (laJcos uo8Je[ un o?uBO

BI Fcgrluapr (uougnc guau Bc 'ntztgl r€ur rqJo^ uro^ aJBc ardsap

'11i1e 16 'IIIBA ISInT n€s xnory puoupg 't11assog olarrqeC Bc rrezIq

riardralur 'r1ocse4 ruu€Aor5 €c rJlSnF rJolne rS grprunu os aJBc oJlur,

alml€.^.uJ rolrJnsuas ilidapB oJlurp olJ€d Punq o 'eJa nu ac saIB rEtu

(olBrcgo rrcr?rrc esnds Fdnp) nealrc 16 'rilelrae riol 19cap rrnJrnl olpru

rBlu llnIII aluBo uJ n€olrc ra P3 nJ+uad gleicgo Bsrlrrc ap ri€ldaccE

lsoJ nE nu oJBc '1p,L qns suncsB rnlnsuas rB ridapE rrunu uro^ r-aJ€3

ad 'a?uBO InI IB rfa"rd"ralur ap uol$ un lelsrxa B '€alsace eleol nC

'apaqc ezrurry rS a1 rup oeiunue aI Fc rerunu nu Ia Pc p1de3 ap +uoo

puguli rocrqo ap FSuJ 'trnsuos ap IaJtsB lBlnee nB rilntr{ 'nu rA €O

eala'Icas rJnsuas 1a u1 riol lBlnPe nE-u aJEO 'rrplerdrolur

al€JPrunuau lB?rcsns E alu€o tncsqo o aluBo 'rugJrru au BS rnqoJ? J€

ac op apa.^. nu Ec opundsPr €alnd rB PIeaerI ariBcnpo nc Inrolrlrc

'Ia rcru rsdrl eolnd nu aluBo 'allrn.rcnl pugls €6v

'aauaoJBodsa>IBr{s Jola}x4 IE JolnE In}€JFâpB alsa

IO PC BIBuuroS uoc€g srcuEJd ar€c urJd aloJcas alBsaul a]I€ n€s rJnq

-r?soJc€ 'erue.r8eue alo uI rsFF B nJluad pJefl rnla.IBur alalxa? 'PJalII

nc PJalrI '1U-errna nc ?ug^nC gCSBoCOlOss PS l€cndB nE-s a+aJcas rJns

-uos ap rrJolPug^ ',,dsJaAo.t1uot alEadsa>I€qs - uocB8" arnlBlnlrl qns

:egBJ8orJolsr luaxnt rnlsocB Ie +"-zrle:Jads rorralln uolu un +eJInzeJ E

Jep 'rBlsacE g Bolnd JB aurc oUE PS 1u9^ uJ lBp B-s gJEJo+rI BUeJF

-orJolsr Fc rEurnu nu 'BAAuTCIIE ap asrJcs rJ nEalnd aJEodso>IBL{s ml

ala+xal 9c InldEJ cll€r5orJolsr unuroc col un rPâpB-rluI puru :?Br?Fd

BI pcrprJ as ?oJJas rnlnsuos rrJglnPc Ineol aJBc BI 'oJ€adsa>I€qs

ne oldurgluJ os nu 9s Balnd nN 'acdof nc (rnlnlrqBluouncopau

UJ Ii

aJoJo

-axo

JBIr{;

nerli

eieyt

olJB(

'nJ1E

olrrn

-C€JE

-JO1u

BJnl'

PS€0

allnr

-aJdi

aIalL

EoJn

tnJcr

IB .A

-u€l;

IuPU

UO.hZ

NICU

alDp

IJOA"

L8

YAIIYJSUdUSINI YdISIU IS YTVIONYS

ASPECTE ALE SEMIOZEI HERMETICE

auzind cum i se spune ,,Domnule, dumneata eqti ho!, crede-m[!,',

reactioneazi replicAnd: ,,Ce inlelegi prin "crede-m5"o? Poate vrei sd

insinuezi c5" sunt neincrezdtor?" (Cf., in general, studiile cuprinse in

Pozzato, 1989).

E de ajuns sd risfoim studiile dantesti ale lui De Sanctis pentru

a vedea cl el nu pierde ocazia de a depiange interpretdrile inacceptabile

ale lui Rossetti sau Aroux. Despre Rossetti afirma cd credinta

acestuia deriva din faptul ce era un carbonar obiqnuit s5. se giseascd

in fala unor simboluri qi cS de aceea il interpreta pe Dante ca si

cum ar fi vorbit limba aceleiasi secte din care mai apoi avea sd ia

nastere miqcarea carbonari. $i comenta necrutitor: ,,Asa ci ne rdmAn

de la el sapte sau opt volume pe care nimeni nu le-a citit Ei, o declar

deschis, nici m5,car eu nu le-am citit"1.

S[ examindm un caz concret in care Rossetti revine asupra unei

teme indrdgite de iubitorii sensurilor inviluite: aceea cd in textul

dantesc sunt reprezentate unele simboluri Ei practici liturgice tipice

traditiei masonice si rozacruceene2. E un argument interesant care

se izbeste de o difrcultate istorico-frlologicd: in timp ce existd documente

ce atestd aparilia ideii rozacruceene la inceputul secolului

aI XVII-lea, iar aparilia primelor loji de masonerie simbolici Ia inceputul

secolului aI XVIII-lea, nu existi niciunul - cel pu{in, acceptat

de cdrturarii serioqi - care si certifice anterioritatea acestor idei qi/

sau organizalii3. DimpotrivS., existd documente acceptabile care atesti

cum diferite loji gi societili de diverse tendinte, in secolele al XVIII-lea

gi al XIX-lea, gi-au ales rituri si simboluri care si poatd si le demonstreze

descenden!arozacruceand gi templieria. Pe de altd parte, orice

organizatie care-si afirmi propria descendent[ dintr-o tradilie precedentd

iEi alege drept embleme proprii pe cele ale tradiliei din care

se revendici (a se vedea alegerea fasciei lictorilor de cdtre partidul

fascist, ca semn al intenliei proprii de a se considera moqtenitorul

romanit6lii). Aceste opliuni sunt o probi evidentd a tendinlelor grupului,

qi nu a filialiei lui directe.

2.

,,Gabriele Rossetti", in Mazzini e la scuola democratica, Torino, Einaudi, 1951.

Diferitele atacuri impotriva lui Rossetti, Aroux etc. se gisescpassiminLezioni

e saggi su Dante, Torino, Einaudi, 1955.

La Beatrice di Dante, Ragionamento nono e ultimo, Parte I, Art. II (pp. EIg-E2b)

din edilia Roma, Atanor, 1982.

Pentru polemica rozacruceand si originile masoneriei, a se vedea urmitoarele

texte pe care le recomand ca acceptabile (orice text care poarth in titlu o referire

la rozacrirceeni e suspect, deoarece de obicei e scris nu de istorici, ci de adepli):

Paul Arnold, Storia dei Rosa-Croce, Milano, Bompiani, 198g, Frances Yates,

L'illuminismo dei Rosa-Croce, Torino, Einaudi, 1972; Enrico de Mas, L'attesa

del secolo aureo,Firenze, Olschki, 1982; Roland Edighoffer, ,R ose-Croix et soci1td

iddale selon J.V. Andreae,2 vol., Neuilly-sur-Seine, Arma Artis, 1982.

Cl, spre exemplu, Ren6 Le Forestier, La Franc-Maqonnerie templid.re et occultiste

au XVIil" et au XIX sidcle, 2 vol., Paris, Table d'Emeraude. 1987.

rJpupruas€ pcsease8 FS arnqar+ alu€O pugJ icunle 'Eaac€ ag '(9u939d

Errlsrloqurs leuoriualur BnIaJ luapuadepul potu uI aJBc fi;1 asog rty

ap upluoy'eurq ea.rd eelSouna II alueq e.iec ad ?xal un-JluI 16 tgc

'snrelndy BI lgle arloJa loqurs ec rA oruecly,p oIInIC EI Pururrual afesnur

-n4 op Ioqurs ec e.rede fplulssryualnn ncsatJ psoJf ,,arBo?rsoJrru-aurq

elgdseord ezof' 'r11assog rB ocrz urnc 'a,tr1otu alsace aleol nJluod

'IIouraJ erier5 16 eafaraurl 'eauniadsord 'eaiasnun4 nrluod arie"red

-ruoJ nES euo8op 'g.rogelaur ec 'loqrurs ec acrlaod rS acrlslu aprirperl

a1eo1 edeo.rde u3 a"rede (Brelgurr"rd alSa"rogul 9c rnplde; e rA "rop"r

-o1nc uiplarJel B 'soulec rnlnlcadse ezrra) urp 'rulawrs ra rexalduroc

eznvi urp) Ba 'Bzo.r aldsap fgC '(gleârpour gseor5rlar erzaod rerqc

ri aprrerlseq aurld luns giur"regor Pls€ace ap rer) solsrrH rnl ploq

-urrs eurlAara rarirpe.rl aprnlndacul €I ap PcuJ lrualap e 'rqcarr aUEoJ

eiuezn roun EZeq ed 'lnuecrlad 'Jolrturled IE aJ€?E Bc ploqurrs rS

leuoriuaur arnqall r:rzJVI reur n€s aruaJlop reru Pc JBIo a aurl6arc rar.8

-rloJ alaJalslur ap alSaq"rorr area uraod un-Jlul JB( 'rnlnueerlad ap 16

rozoJ aIB 'rrcnJc a1e uguotiuaru rede olueq €I ge PJrru as rllossog

'[l€JaooJrlop 1 o\nJacoct\op IrlI E rS nu rep '1r139.rn]

?po v\ eurur8eue olsa [nozauurno] oLQ 'ateole^ aJ€ nu lncof 'a1aun

alsad eres es gc zec uI 'g Ingol cnpord 'aurlnc os urnc a+mqrJlsrpaJ

'V 1nI oloJolrl aleot Ft azaJlsuourop 9s rnqall re '11nco 'g 1xa1 rnun

eruer8eue olsa 'lnasouna 'y 1xa1 un Pc ozaJlsuoruap Fs €aJA Je aurt

JBIqC 'erieur"rge acrJo lxol acrJo uJ rsp8 aqeod os Fpolaru op IoJlsB

o nc 'gurquroc oI lxal un orec ed acrlaqeyle oJatrl ap snpal a?JEoJ

InJBunu puIU ?Bp 'ga 1uapr,l.a o ocareoap - crurru leJlsuouap E-s nu

'alredap reru e6e rS ;apuo"r ef alnclsor rnlnruoxal pd"roc uI sor eiuancas

gg eurFed BI rer 'n1 1n1ocr1te 1 eur8ed EI op lug^nc un-r?uJ Pcg

-Iluapl os pcBCI 'lnr?spqf) a TnnJnpuarl nn ? PSor PI razerJ u g1a1d

-uroa giua"rneo o rnl 1n?xa1 u1 g1rsg.8 ornqor? ln4sDqlp a ynt(apuatyl

nlq ? DSor DI ezeJJ arede Joln€ rnun 1n1xat uI Ft oprcop E nJluod

nu ,dr1aq.re un Br pcnp ps area rr'oleu:tffi,i"r*?::i: ".!Ji,r"-"l;

-oseru er8oloquns nc oJeolgzur-rd.rns ar8oleue o rcru aluBq e1 al3asg8

nu Ia pc olsa rl?assog rn1 erpaS€41 'aqta^P"r1s erirperl FlsBacE urp

le.rrdsur B-s aluECI gc rA aqca.LgJls a Poruosetu erirpe.il 9a durl r6el

-ac€ uJ BJlsuoruap JE :glepo-J1urp r"rnder rop apur"rd JB r?lossog a.r€t

uud ledrlaqJe lxa? EaIraJl IB rnun ezelodr BSUeAE ealnd re-s lcund

?sace uJ rep 'a1ueg urp le"rrdsur E-s Pcruoseru er8oloqurs Pc aurnue

16 'glqrzneld gzalodl Ecrun J€op azoJ+suourap gs €csrr JE IaJ lsace

uJ Fc leJgâpe fi 'o?uEO e1 ri arede Ioquns lsoc€ PO ozal+suoruap

ES runc€ arnqa"\L '1derd r-nr"rdord urp PSInus EouJ€c nc ernyuaSord

aliaugrq r35 'p"repueFal erirpe"rl .nc pJoce ur 'oJ€c uecrlad un a-rede

Ba qns JEr €ocnJc gsrJcsuJ o ar€c rt! 9zor o :InJol9luJn alsa u€ac

-rrrlezoJ cruoseur Ioqurs un sJ acnpop rode'ueeJnJcezoJ ri rarldrual

'uoselu €ra alue6 pc p?€?nurgrlsau ea"re8urluoe e1 ap gcuald r?lassog

-ln)).

?1?1)o

DSAJJT

'se1e-r

:(rida

oJ{J3-1

alaJE(

(929-

IUO',|Z,

.I 96I

-nrF

InJo:

Inpl:

AJ€C

-a"rd

ac{J(

-uou

BOI-]

FlSA

/Is lr

1B1d

-a)u

pln

-nao

AJ€J

ecrd

Inlx

IAUT

J€Ic

u9u

BIE

Tse

9csr

Biut

-dal

nJlr

uIa

RsI

'ui9'

YAITVTSUdUUJNI YdISIU IS YTVINNYS

90 ASPECTE ALE SEMiOZEI HERMETICE

fizice plicute pentru adevarurile teologice (condilie esenliala pentru

a nu face poezie exclusiv doctrinard, cum foarte bine observa De

Sanctis), recurge la imaginile pe care i le ofer[ tradilia. Iatd de ce,

trebuind si reprezinte Biserica triumfdtoare, recurge la frgura trandafirului

alb (Paradiszl, XXXI). Prin inciden![, dupd cum Biserica

triumfitoare e mireasa lui Hristos tocmai ca o consecinli a Intrupirii

Ei a Patimilor, Dante nu poate evita si observe c5 aceasta Biserici,

,,in sAngele-i, Hrist Ei-a ficut-o mireasd", iar aluzia Ia sAnge reprezinti

singurul caz, dintre textele prezentate de Rossetti, unde prin

induclie roza poate fi vizutd in legiturd cu crucea (conceptual, dar

nu qi iconog1afic.t. in rest,roza apare intr-un loc, iar crucea in altull.

ins[ Rossetti voia qi pelicanul. il gdseqte, dar pe cont propriu, in

Paradisul XXVI (unica ocuren![ din poem), evident, in conexiune cu

crucea, pentru cd pelicanul e simbolul jertfei. Roza insi nu e acolo.

Atunci Rossetti pleaca in ciutarea altor pelicani. GSseEte unul la

Cecco d'Ascoli (alt autor cu care adeplii alegorismului Ei-au frimAntat

creierii destul, tocmai pentru cil L'Acerba e textul lui intenlionat

obscur). cd cecco d'Ascoli vorbeEte de pelican in acelaqi context in

care e qi Patima nu-i o dovadi ci la Dante apar roza, crucea si

pelicanul2.

in fine, Rossetti mai gisegte un pelican in acel incipit din Parad.isulxxIII

unde se vorbeqte de zburdtoarea ce prin frunziEul dulce,

aqteptAnd nerlbddtoare zorii, se-aEazi si vegheze pe ram pAndind

risdritul soarelui ca si agoniseasci hrand pentru puii ei. Or, aceasti

pas[re, intr-adevir foarte grafioasi, cautd hrand pentru puii ei tocmai

pentru c[ nu e un pelican, altfel n-ar trebui s5' plece la vAnStoare,

ci ar putea cu uEurinli s[-gi hrdneascd progenitura cu fAEii

smulse din propriu-i piept. In aI doilea rdnd, fdptura inaripatd apare

ca o comparalie pentru Beatrice, qi ar fi fost o mare sinucidere poetici

dac6 Dante ar ft reprezentat-o pe aceasta cu inf[liqarea greoaie

a unui pelican cu ditamai ciocul. Rossetti, in disperata Ei patetica-i

vAn[toare de p[sbri, ar putea gisi in divinul poem 7 fdpturi inaripate

gi 11 p[siri - in diferitele flexiuni ale celor doi termeni - si ar putea

s6 le inscrie pe toate in coleclia lui de pelicani, insa le-ar gdsi intotdeauna

la mari distanle de rozb' in text.

Exemple de acest fel abundd in Beltrice. Voi mai cita doar unul,

dintr-un cAnt (aI Il-lea) care e considerat printre cele mai filozofice

qi doctrinare din Paradisul. Acest cdnt exploateazb' la maximum

artificiul pe care De Sanctis il identificase ca fundamental in toata

1.

2,

Pentru exactitate, roso apare inDiuina comedie de 8 ori la singular Ei de 3 ori la

plural (excluzdnd o ocuren!5 rose din Infernul xxxll, 13, care e forma verbului

rod,ere la roade)). crucea apare de 17 ori, dintre care de 10 ori in Paradisul.

insd Rossetti intercaleazi in text citatul din Cecco fdrd si se poatl observa

imediat cd nu e un citat dantesc, iar cine citeqte in grabi are impresia cd se

gises,te in fala unui exemplu din Dante.

'ft6V 'd ''1n'do) (.€lsear€ ap 11ile rA 1e'rn8rse ne-eu rS '91eropu1 e1

snd ap a nu €rT€lI uI actoro8elrd rloc3 nelsrxa r"rarqFrly Inl Inloros u1 pc 1n1de3

re1" '1a.rras un U r€ur.re-u 'snds U rl? EcB(l aelsac€ r-aJ€J rS ',,JroJo8Elrd" laJJas

rnun eieg u1 rui1u.tg ,," punds o-s ernqarl nu rA ealnd nu 10 arec ad 'guecre

oreru o p-rr{Ju1 aleltund alerirur alar€ 9r g8nepe IS "'S'C'I red e g "rad ;nd 'eur

o}lnl ro> :laJlsB Jrlrr u E purnqaJl'lCe.rocur a1saIr as sJsA Inlrlutlue 9c nJluad

'lo)Iplr ap ,6 urqcse.u ap e6e n"rcnl un ala uI ura8urlsrp 9s arnqarl nu 9c Purge'(

,uorreyg"odocep gr a13asp3',,1e.r1sazu1 laod un ap guurapau eerd ri Elrrond

'g1sn3u1 areruudxa o" g re laJll€ q) mluad 'larcas sues un Fpunos€ 9s arnqaJl

ala Ec puglJasqo '(,,ecr red a g raur "rad "rnd ol1n1 rp - Euuopurls ar{c Ezuars'\aJ

e11enb e141"1 IIL USlpDrDd ulp 7I-8I alrrnsra,\ nr prnlgFal uI 'lnlo1 €rgrr€lc

e rinec gs arolou r-nu 'p1a.rras o arznl€ o go€p '.EJ opundsgr J€ EsuJ rllassog 'l

rrerldo rruaurJal uI al6aqJo^ alue0 rcrB 9t PldaccB as gcEO 'aluap

-o3aJd alrrJoal lgcap urind r€lu acrldxa PS rcru arnqaJl nu JBp 'p;oce

ao 'ac€J B-ap are aJec nJ aIaldEJ a1eo1 acqdxa ES leJPdBau arnqarl

nu JBp 'g1ndsrp uI a?EUB rrJoal alIB lgeap gunq rcru FJBd FS ornq

-a.Il arJoal o 'PuIFrpBJed ee gleldaJcB g B nJluod'9c uqny F^JasqO

'rlnlnlugc Inlsal ecqdxa J€-u JBp 'aseoururnl asJns IaJl Jolac EauISBuI

saIB B (irnl arEoualln aJruosEu aIrJnI€nlIJ pugssounc) oluB(I ac nJl

-uad €crldxa J€ llnru Ia) 'coU aluP oSra coLl lsod prdrcur"rd pugldaccE

JBrr{c 'aJBc Pzalodl '3ruos€ur IBnJTJ un-JJuI JEdB - asJns all€ roun

Burlunl F?coual aJ rzurl8o rall nc Bunlol a nu ac €aac 'Bururnl ap asJns

roJl 'aurial as E - rq8unlJl ap FurJoJ uI asnd rururnl raJl Pc (rnl Jolal

-ur^nc suas Ep € nJluad) aJ€JAprsuoe uJ BnI JB-S nU BCBp 'C(BZBOJnI€"

pc BarRd rB oTu€O 1u9l lsoce uI'(987 'd'1?c) (rllassoU PSuJ PdnO

'oseoururnl asJns r6eralace eIazr,J Plcagar 'gy"ra;rp giuer

-slp o BI asnd 'a.rec rzurlSo roJ? Jolae Fldruaxo oundord rS gcr1do ar1

-€orldxa o €I oFJncaJ oxrJ Jololals B PlrJoJrp BalBlrzouruml aerldxo PS

arnqall pugc rcunlB 'Rururn1 ep gzeJ o apunJlPd aJBc uI pde ap pu

-Brou nJ rB elerualsau nc carBos ap lnlPqFJlS InluEruBrp

nc aIrJFuPru

-asE 'ocrurouoJlse auauroual alaun arJcsop B nJluad '!lTSoIoJ E ac Pdnp

'a1ueq pc luapr.t[ "'(186I 'of,g.'h) alrrdrf,uud nepunJord€ rJ rrzal8ua

ac durrl uI 'sunleapuJ nelsadsal o nu 9c JolruorzrJBd al-npugSo"rda'r

'gpluaurepunJ 16 Prerurrd piutlf6 ap Balelruruap Perldo nrluod oseclp

-,r-"^", uorB8 Ja8ou 'Jolrur8Blur e arecgqdurB 16 AJBuuOJAp 'AricE4aJ

'arxega; ap olauauoual asosrJcsap 'uazsqlv eI ap Jolalele"rl lnlolnte

nc 'r5.ro1rzu113o Br5€ru as€pngl asoy Dl ap uvuoy a7 ''to1oc 13 uawnl

'xn1 atlwrp EaJrqasoap aJdsap eignul 'rar8o1oa1 oIB uJ 'e"rn1ua't'euog

lgseoururnl arfiJauo ap IuauJal u1 acr8olorusoo alououloual ase3lldxa

€lsal€ssorp o?raqog 'pcrldo ap aqere alalelerl luaproco uJ Pros

-asun.rlgd rruacap Blalge r€urnu op:nPS IncBaA urp FJrzrJ rS garFo1

-oal pJnl€Jay1 e8eerlul ap aunrido PlsBa?E aJlpc snpuoc BJo aJu€O

Fc alJasqo as gg 'aarldo alduaxa uud eleurr"rdxa ag 9s alnqaJl acgoz

-o1g aldaauoe eiauzgrpul reru alec rS JBrI{c (oJeur"rn 1dar6 'pc11sgr 1S

gc,3o1oa1 erirperl nc pJocB lalduroo uJ - rrururnl ErJo.SaIB 16 e"roJelaru

uud 'alrqrc1pul IoJII€ 'aur.trp rolaJals{ur €aJeturJdxa :EroJJ B ealred

os 9J ::

€.\JAS C

'1l? s ::

mlnqi:

€I rJo I

slEol

urntu

acrJoz

'1nun

-101u

BAln(

al€d1

I-EJI]

AI€O'

-aod

AJEd

II69J

-9uP

_JO1

FlSB

pull

'ac1t

-DJ/:

IA€

uIl

]€ut

-u9r

EII

'ol0

nci

ul

'rin

JBP

UIJ

-AJr

'Fr

IIJI

Bcl

-ut

ao

NJ

I6

YAIJVJUUdUS,INI YdISIU IS Y-IYI:INYS


medievale, se inlelege Ei de ce in versurile 89-90 vorbeqte de culoarea

care ,,torno per vetro - lo qual di retro a s6 piombo nasconde"

l,,trecu-'napoi prin geamuV ce-n spatele-i un strat de plumb ascunde"].

Daci insd Dante vorbeEte de lumini masonice, celelalte lumini din

cAntul respectiv r[mAn obscure.

2.4.4. Ren6 Gu6non: derivS" SI corabie a nebunilor

Aproape toate caracteristicile gAndirii hermetice sunt de gdsit in

procedeele de argumentare ale unuia dintre epigonii ei contemporani:

Ren6 Gu6non (cf. studiul Claudiei Miranda, inPozzato,1989). In al

sdu Le roi du mondeT autorul e de acord cu existenla unui centru

spiritual ocult, guvernat de un Rege al Lumii, de cdtre care ar fi

conduse evenimentele umane. Acest centru coincide pentru Gu6non

cu regatul subteran Agarttha, care s-ar gdsi in Asia, probabil in

Tibet, dar s-ar ramifica pe sub continente qi pe sub oceane. Textele

de Ia care porneEte Gu6non nu sunt anterioare celei de-a doua jumdt[!i

a secolului al XIX-Iea Ei sunt lipsite de orice credibilitate gtiinlificd2,

insd Guenon inlelege si demonstreze cb. centrul subteran Ei

Regele Lumii sunt atestate de toate mitologiile Ei religiile Ei ci regatul

Agartthei se identifici dupi toate evidenlele cu acel centru misterios

din Asia in care, dup[ spusese legendei, au emigrat Templierii dup[

distrugerea lor de c[tre Filip cel Frumos, precum qi Rozacruceenii.

E vorba, prin urmare, de a merge in ciutarea nu a unui singur text

arhetipal, ci a mai multora, sau - in absenla acestora - in cdutarea

unor infinite versiuni ale tradiliei.

Ca exemple de tehnici argumentative intrebuinlate forlat, si urmdrim

cum se desfiEoard capitolul VII: ,,"Ls2" sau sdlaEul de nemurire".

Tladiliile privind ,,lumea subpimdnteand" se reg[sesc ]a foarte multe

popoare... S-ar putea observa, ca linie generald, ci asa-numitul ,,cult al

peqterilor" e intotdeauna legat de ideea unui ,,loc interior" sau a unui

1. Paris, Gallimard, 1958 (vom folosi edilia italiand'. Il re del mondo, Milano,

2.

Adelphi, 1977).

Primul este marchizul Saint-Yves d'Alveydre, care in 1901 a publicat o Mission

de I'Inde en Europe unde descrie lumea subterani misterioasi a Agartthei.

Descrierea acestui univers este fantasticd, pe alocuri de basm - ca in toate !inuturile

utopice gi imaginare ale trecutului, aici se gdsesc qi animale legendare -,

dar ii serveqte lui Saint-Yves drept argument ideologic pentru proiectul shu

de guv6rn mondial, numit Sinarhia. Al doilea text este cel al unui alt autor

fantezist, Ferdinand Ossendowski, care in 1924 a publicat Beasts, Men and

Gods, unde reia pdni Ia refuz ideile lui Saint-Yves, incdt a fost acuzat de plagiat

(cel care introduce insd sintagma ,.Rege al Lumii" este Ossendowski). Prima

menlionare a Agartthei apare in secolul al XIX-lea, la unul dintre autorii de

cdrli de aventuri, Louis Jacolliot, care a scris qi cdrli ezoterice despre originea

orientald a unor religii.

lEruolnB FodBJ un tolop oundnsaJd Je-u elsBacE '(Fxaûoc r-oJ€J

'Blloq rc (JoI BalE?rA€c a nu (JolrJal3ad lnzec u1 'apunese oc eaac psul r

lugurgd qns asuntsB alrJnJcnl PradocE aJBc 'ua16od '1en1uola 'rS 'pratuer

-nJadns olB?rIBoJ o r;r16ou rolrqco opuncs€ aJBc (Joc a"Ilu3 lJodEr un

Prasrlq€?s rrcrlu€ Pc€p JBrqc JBCI 'allBul rJnl€Iu nJ ngJ un Ecrpur e nJl

-ued soluplod soltotl acrz as lgaug e6e 'souJaAEJ nES sunJSB nJcnl un

lerpdeau o nu FJnlrougp€ na nJcnl un ',,a1E1t.tecuoc" nBS ..alelrlec"

FurueosuJ so'lloq csaca"r8 InuauJal RcBp JBrqJ '€c asaral rnlnluaru8e"r; e

oJr?rcal o EI - rnlnJolrlrt Irqco qns ad rolg;a81nJ acaJl al uougn3 ar€J

ad apSolourrla aleol aunq ap pugnl Iir ag - Pc alsa lelrasqo ap ?uel

-rodrur a ac €aaC 'pcruoseur 16 guealdr8a 'pcrpa.L erirpe.rl no rJorcos€

alIB cnpoJlur 'esndo"rd .roprFolourrla ep ecrSololg rJglsole ozazrurttJ

ps col u1 'e1a Fc pulrJ 1ep '"ro1ne op asnpoJlur alalou J€lrc ruB nN

'13-L-1L'dd;,,puerelqns eatunl"

aurlop ((FcseoJac €aurnl" pugc rcunl€ 'srqcsap rS ;ouelxe qlelsaJru€u

g € ap Ezealarul arec eiirpe.rl 'o.r€zrlncsqo ap n€s aJ€llnco ap alepeor.rad

ug'rA lqrsuaserdns lnle8er'rol.rnirurs suncs€ a aJ Baoc:Flqnp elsa ariec

-gruruas Frull1n Els€ac€ "rer ',,suncs€ o oc Baac" ri .rep ',,apuncs€ ac €ooa"

',,€"radoce ac eaac" ouruasu3 Ps rcop 1od olur,rnc alsacv '.ln u1 giur.rnSn nc

EruJoJsueJl os rDn gc n"rluad 'atunu r6ernlace e PruJoJ FlIe o a sounrno

lncseca.r8 ter i(uta1dn1oz1 cat? n€s Inruluous 13 'atnlac rnl B FurJoJ FlI€

'ata1ac Inrsaur?el g8eel as oJ€c op lotl rrutcqpqJ eriecgruuras olso or€c)

,,rradoc€ e"'rDa eurcgpgJ urp FAIJap Dunrny g+rrcsues u1 'o1red PlIe ap ad

'..apuncse e" 'atDTaDc Inluglnc adeordeepul alSalunue areo 'unqoc atJ Rs

o-red glcaroc reu rS aqtal reru €oc €tuJoJ gc r5n1o1 l€^Jasqo arnqa"rl J€p

:(uryan oaDJ D:ruarural rrrol€urJn ug e"rerdorde FlsBac€ Fcrpur orJ€A 19c

nc llntu reru lgle nc 'e.ra1Sad nc lrode;r un EaAB eleod erec 1de3) ,.grn1tc

-ugp€"'uoytot1 lncsece;8 13 tun1aoc e,rlurp earardo"rde racrqo ap at€J oS'oli

-ecgruruos r6eaece ne InJoc €zeouruasap oJ€c olalurlnc rS gc lnuriar ap a

llarces '1ncp1 'qrnlg,tur 'yradoce 'suncs€ o ac 1o1 Fzeauruosop areJ PUIJFpPJ

o-rlurp elrrap gs IoJII€ ap o.red 'rridecre rnl alosro^rp u! 'znl Inlug^nC

'aIBc gll€ eande uougn5 €sul Arl

-Eluorun8re lesed luepodur lsare g1dea16e InrolrlrC 'IurnT rnlSFag

IB uBJalqns nJluac un Flsrxo oloc€ FJ ?BJlsuoluap u Je-s nu PsuI rnl

efualsrxa urrd 'lelsrxa rJ J€ zn lRlep Jvrlqc tzeJ acrJo uI 'oleJprunuau

luns J€doc rnun €JnqJocs urJd nes gralsad o-JlurJd pufaarl apun.rled

os aJ€c uJ au€Jalqns elesero a"rdsap a1apua8a1 9a 13 ,,eunds os" un od

Rzvazuqas znT a"rdsap aprieruroyur pc BAJosqo E urJd adocu3 ruolnd

'(01 'd) sunrse lalduoc o arec trrlcedso"r lnSe"ro uI acnp

u€Jolqns lsar€ rer 'uerelqns un-Jlur apunrlgd os ar€) uud g.ra16ad o e

€rnrPr BurrEpFr €l (Frr€rqa u1 znl +r]oJLLu) ppSrru un 'aunds as urnc qdnp

'.FUs os znT ap edeordy "'znlgltvtr.u Ps€orralslur aleloc o e1 pra;a.r as r5

rusrepnr ug rutsg8 o:ayede salalur un glurza.rd orec eun Plsrxa u€oJoJar

au arec e1 apfrpe"rl arlurrd "'l1elplac ap Inun alerdo.rde ap Inlsop luns

'lcodse lsace qns 'gurgl Ie BIacB rS rr"ralSad lnloqurrs gc rS ..1er1uac co1"

eaur

ap Il

€urJ-

1€F,

puD

JOln

n-€s

-nul

'laq

uots

'our

Inu'

Iel

olr

'rro)

-Fu

€o.r

lxa

'Ilr

Rdr

SOJ

Inl

IS

-uI

-Fr

oI0

uI

uo

U

NJ:

IE

:Iu

UI

uI'

'[,.

,ro'

-Er

t6

YArrvJsuduuJNI YdISIU IS YlYI-]-\Ys

94 ASPECTE ALE SENTIOZEI HERMETICE

intre cer Ei o peqteri in care ar locui Regele Lumii. Totuqi, ceea ce

reiese qi mai clar e ci aici avem doui filialii etimologice, una care

leagi cerul de concavitate, alta care il leagd de ascundere. Daci se

dd credit uneia, nu se poate da celeilalte, pentru cd a face etimologie

nu inseamni a stabili relele de asocieri semantice, ci a stabili

linii cauzale. in orice caz, niciuna dintre cele dou6 linii etimologice

nu are raport cw Luz decdt prin faptul ci, aqa cum se adaugd ceva

mai departe,Luz ar fi ajuns si fie numit (de cine?) ,,orasul albastru".

Fiecare element al discursului ar putea fi un indiciu, insd toate

indiciile laolalt[ nu fac un sistem.

Gu6non insi nu dezarmeazh. Las[ la o parte cerul qi se intoarce

laLuz, care inseamni gi ,,migdal6", ,,sAmbure"; sAmburele e ceea ce

fructul ascunde, Ei iatd din nou raportul extraordinar cu peEterile

(cu totul evident, dat fiind cd prin definilie Luz e un oraE subteran).

Dar se cere si legi subteranele din Luz de cele ale Regelui Lumii -

acesta este de fapt motivul pentru care Gu6non s-a apucat si argumenteze.

in acest punct, alti lovituri de teatru: Gu6non descoper[

(nu spune unde) cb, luz mai este Ei

numele care e dat unei pdrticele indestructibile a corpului, reprezentatd

simbolic ca un os foarte dur, pdrticicd de care sufletul ar rdmAne legat

dupd moarte gi pAnd la inviere. Asa cum sdmburele conline germenele

gi cum osul conline mdduva, acest luz conline elementele virtuale necesare

restaurdrii fiinlei: aceasta se va realiza sub influxul a ceea ce se

numeqte ,,roua cereasc6", revivifiind oasele secate; la aceasta se referd

cuvintele sfAntului Pavel: ,,Semdnat intru putreziciune, va invia intru

slavd" (pp. 74-75).

Prin supralicitare, Gu6non adaugi in noti cd fraza lui Pavel se

referd evident Ia principiul hermetic prin care ,,ceea ce e sus e la

fel cu ceea ce e jos, dar in sens invers".

Aici lipsa de frAni a analogiilor duce la falsificarea citatelor. Ca

bun hermetist, Gu6non ar trebui sd qtie cd principiul hermetic transmis

prin Tabula smaragdina sund quod est inferius est sicut quod

est superius, et quod est superius est sicut quod est inferius qi atestd

exacta corespondenli dintre micro- si macrocosm, Iume terestri qi

lume cereascS., fdrd a menliona vreun raport invers. Fireqte ci raportul

va fr cam prea invers si cam prea pulin armonios la sfAntul

Pavel, care nu crede nicidecum cd slava cereasci e aidoma putreziciunii

lumii acesteia.

tns6 acum Gu6non e de nestivilit: din slavi se intoarce la Luz

Ei afirm[ ci ,,se obiEnuieEte sd se creadd cd luz-ul e situat spre

extremitatea inferioard a coloanei vertebrale" (cine,,obignuiegte"?)'

trecAnd deci la identificare a luz-uht cu qarpele Kundalini cel tantric,

care ar locui in coccis qi care, deEteptat aqa cum trebuie, ar urca in

plexurile superioare, ca sd deschidi un al treilea ochi in trup.

uI €.

'cu1t

(e.,d

ards

zn-r

'pdrsu Ia acBJ aJ€c op JolrJnsrnJsrp JoJnlnl B PlsrloJcurs €urns

"1." "titpntl-Flseace gc ri ldape a rI Brarpe ppriuardes erirperl n"rr

-uad grogelour o a lurnT e1a8og 9c ar16 uougn5 rB :1nu laJoas un ap

BqJoA a ;1de; uI 'arnlp.\zap I-nu PS €c Inlol acBJ InJo+nB e;ea ad laJcas

un augurpJ Ia PUE as aurnue apun rA IIUnT ala8ag nu nes Plsrxe

pcep :J€IJ a nJcnl rn8urs un PcrlauJoq ossrp Perznu Plseac€ uI

'iard ecr"ro nc Eoace €erznul

ed azosuep PS €aJA aree 'rnlnldape eiuro'L ap P?Bp a €ruourJe J€r

'Bcrzntu Fp louns oJecag aJBc uI 'rr"rrpug8 B aleolrzJnse aruoJoJeJ ap ros

un-rJuud-.reop lnurisns g aleod 1nr16 elap BJa ac EaaD Pt eara8ur.r.

-uoc rc ,erierlsuourap .rn8rsap alsa nu gzr.a+uoJ at EaaJ 'tnTnsuas n

alrnaun'lD gJs€ac€ u1 'e1eds u1 eliund nnurluoe orel rS1 eelpugS ;et

'rrerdo"rde rou alds e'1da"rpu1 os e nrluad 'o-1eco.to"rd € aO Baoc Fp€c FS

PSBIaJaIJoSEgnouaJIJoaJEcuIInInSuaS€9nul}uo3al€caunlo-J}uI

,rrurasqod rA nunuouro 'ttulluouls aJ?uJ PlaJBlS ap cot un-JluJ 'lecgru

-*"" or8opue ad a1e1p 'ar8o1our1a gsndnsard o ad a1a11e '9cr1auo3

aurpnlrlrurs "p ed alezeq aloun 'r.retcose ap arrlaidrul o-"r1uud 'lrugur ei

ua8uacuBc BlIoAZap aleod es rnl InJorJalur uI acBJ as arEc aol aar"ro

rS crurru rznlcxa ps allullad nu InualSIS PSuI 'utelsrs un gzeara8ns

uougnc ,aug u1 'aJEdur olaJaurnu aJJurp aJBuI I€Iu 1ec 16 rqorcrur

,eurlds-'leruoculq ap lJnpoe 'aFqourolne ap aleriuaraJrp 'ua1s8un1

ap aurur ,r1nc-raqn1 RJprunu as aJapal aI s-nu ac oIIJnJcnI erluud .ret

,areo,toa rB apadn.rled 'auJalsra 'r.re1.rod'oleorord e1 ap alala8ap 'r-rnTqra't

'e1sg lnue ap uIA nc alalslls nels sol Bc nrluad 'csaJao rS uepunur 1n"t

-ocep Sa.rlulgzeaztnda 1gau1 'aleraua8 ep 191€ luns rrirzodo Bnop alac

J€G ,SUnesE sn luarede ,sof sn sns :FzeoJAauBuI aI aJec ad alaluaru

-ala aleol ura?srs un-JluI ezafue;e ps ealnd JB oJBO aarlueuras rrirz

-odo gnop 'gpropul grg; 'p.rede PS lncgJ € uougn5 luaurour lsoce urq

'

QL-gL'dd),,gue"re1qns

earrrnl" u1 ura.rdns rouedns rnlnr?uao eorazrle)ol n'r1uad Irqele^ a nrtnl

r6eloce 're lnlquresue uI PleJaprsuoc Pu€alugurpd earruauro n"rluad rer

:lnzpcap rnlnruo erirpuoc €I l€runu €JoJaJ os rnlnrusrueSJo e PreorJaJur

eal.red uJ rnln-znl €aJ€zrl€tol €c a?Inzor 9s e'red aJernlql€ Flseac€ urq

-IZAJ

Inlu

-rod

16P

ElSA

pon

-SUI

€c

EI€

OSI

nJ11

FJAJ

osi

-oc€

aIaI

1€3

91€

PJi

-ni

-I '(u

AII

a,

a1'

.I

B.\

oc

III

-o

AS

AJ

oa

YAIIYJSUdUSJNI YdISIU IS Y'IVI:INYS

IIUVJSUdUSJNI VCNNW

'g96l 'Briaua1 'depsruoolg e1 eriue,r;elur urp a1"red IS 066I

arpeur u1 e8prrqurEC urp Eal€lrsro.\run e1 alnuri sarnlcarl rouue;, urp ayed'6961

'.olezzo4eleerecnpoJlur arec e.r1ur.rd'uatlcs allraJlp Pz€aroqelaar gie; ap prpnlg 1

'saarJ prte sauols pu€ s>lJoJ I{1Il!\

'|oc lDurnlp s(rllr€o ur punor pallou

'saas lou sJ€or{ roqlrau aqs

iac.rog ou 'r.lou eqs s€q uorlour oN

'sna,C f1tq1rca Jo r{cnol aqJ

IaoJ lou pFot l€qt 3urq1 e pouoos oqs

istoal uewnr{ ou peq I

:a?oJ araurl raun €alJBoru ap }Icrldxa a?6aqJo^ as aJBc ur'q1ro,u,spro1r1

op suaod s,{on7 urp rJnsJa,^. Blalgc '('ur.rn 16 Sff '986I) u€ru}J€H

de;goag 'slsruorlamlsuocaq aIBI InI IIJopII alJurp Inun Ezeaururuxa urnJ

p1e1 'r1n8a"r ap uolsrs rnun eSerlsns as nu crlnouaruJar{ InJof ?uaJnJ

rnlsasE re r\ezrru r8ur roc rriuB?uazaJda"r u1 JBo 'alsr^rlenJ?suocap rcll

-rJc raun aIB EaIacE ed (alrcqdxa aunuroc aiuepuaase alaun urJd JEcFlu

pcseolurruE aI FS acrroloza urind rBur nBS llnru rBru a^rlB?AJdJalur

rf,r?oeJd oloun Ec (6961 'olezzod uI 'r1oesu4 rnl aIB alue(I e1 ap"rplerd

-ralur ordsap rloqccrleC rarpues Inrpnls /e; e1durg1u3 aleod ag

'(ZI 'Lg6I :ggOt :f '786I 'ocg /c; 11ugu1 e1 nu 'alrugap aurq rln5e.r

gdnp "rep '1.rn1ag asJalrp u1 pqele"rd"ra?ur EJo Inlxa+ :r"rglardralur rrelE

raun alalrrurl ArlcorqnsJalur drqc uI BXrJ e n"rluad glpedolcrcua ar8Jaue

e8ea"r1u3 e"rn6g;sep 163 gsu3 'rn1n1xa1 E a?BlrlrqBlard"ralur-r11nu ap

nrralrrc un eal6ouncoJ Rlelorpaur eriezrl,r.r3 'rol"rn1drJcs ale rJnsuas

n.r1ed Jolac E Flelorpaur €rJoal nc Fzeaururlnc 16 )repnr ri ur16a;ro

'crsele lnursr-ro8ele urrd ggrunul arec Ioc nc ocBJ E-ap urind a"re nes

Jrurru aJB nu rJrB csaqJol aJ€c ap nrlela"rdrelur IUJa?rJc pc a^Jasqo

as FS 'alrJaJrp riplrsualur nc rA riplrlepour uud gcep rerqJ (rrrp?ard

-Ja+ur aI€ rrJoal ro?Inlu ezeqel Pls acrlaurraq razorruas Inlapow 'Ilunl

ec ropj.rgc earelardrelur 16 e1"rec o €c rrurnl ea"rela-rd-ra1ur :rJnlollu

pnop EI l€lsa.+rueru e-s 'unlndacuJ BI ap pcul 'pcrlauueq Ezorruos

Pcrdolozr €rluouocg'I'I'8

rorurouoco ap rrJollJc 'I'8

1OO

MUNCA INTERPRETARII

El vede aici o serie de motive funerare sub suprafala textuali.

Diurnal poate fi despirlit in die si urru in timp ce course sugereaz[

corpse. Din faptul ci personajul e dus de miqcarea pamAntului se

truEt" o imagine d,e grauitation care face aluzie la cuvAntul graue,

,,mormAnt". Apoi s-ar mai putea identifica un termen care nu apare

in text (de parc[ grauitation ar apirea!), qi anume tears, ,,lacttmi"'

Acesta e evocat de faptul c[ ar rima cu fears, years qi hears Ei at fr

o anagraml, a lui trees.

Tlebuie relevat c[ in timp ce die, urn, corpse qi tears pot fi sugerate

de alli termeni care apar efectiv in text (anume diurnal, course,

fears, years qi hears'), mormAntul (graue) e sugerat de un grauitation

care in text nu apare, dar e produs de o decizie parafrastici a cititorului.

De altfel, tears nu e o anagrami a lui trees,tot aqa cumpot

n-ar putea fi o anagrami a lui part. Asistim aici la o continu[

oscilaie intre similaritdli fonice ale unor termeni in praesentia Ei

similarit[li fonice ale unor termeni in ahsenticr.

$i totuqi, lectura lui Hartman convinge sau' oricum, nu sugereazi

acea imagine de risipi interpretativd care ne intorsese pe dos Ei ne

deprimase la Rossetti sau la Gu6non. Desigur, Hartman nu insinu-

"uie "e Word.sworth a voit sd produc[ acele asocieri - nici n-ar intra

in poetica lui critici acest mod de a merge in cautarea intenliilor

autorului. vrea pur qi simplu s6 spun6 c6 un cititor sensibil e autorizat

si Ie giseasc[, deoarece textul, fie qi doar potenlial, le conline

sau le ,o."ite si pentru c5 se poate ca poetul sd fi creat (fre ;i

incongtient) niqte ,,armonice" Ia tema principala. Daci nimic nu dovedeqte

c[ textul sugereaz[ mormantul gi lacrimile, nu exista nici ceva

care s5 le excluda. Mormintul qi lacrimile evocate aparlin aceluiaEi

cAmp semantic ca aI lexemelor in praesentia. Lectara lui Hartman

,ro

"

itr contradiclie cu alte aspecte explicite ale textului. Poate fi

judecatfl "u

,,e""ed"rti", ins6 legitimitatea ei rdmane indecidabill.

Indiciite vor fi fiind labile, insi pot face un sistem'

Neindoios, sistemui ia naqtere dintr-o ipotezi interpretativi.

Agadar, din punct de vedere teoretic, se poate oricAnd presupune un

siitem care si faci plauzibile niEte indicii altfel f[rd legltura intre

ele. Dar in cazul textelor existd o probi, de altfei conjecturali, cate

consti in a identifica izotopia semanticd, pertinentd,. $tim ci lexemul

italian granata corespunde multor semnifrcalii, cel pulin qase, printre

care se numiri ,,miturd de sorg"' ,,grenad[ primitivd" qi ,,proiectil

de artilerie c',J arc". A se vedea acum frazele urmdtoare:

(i) Am rezemat mdtura [Ia granata] de frigiden

(ii) Grenada [la granata] a explodat normal.

(iii) Am pus md,tura lproiectilul fla granata] pe patul de campanie I

leaud lbrandaf.

vorbitorul obignuit ar afirma ci in primul caz e vorba de o m5tur6,

in ai doilea de un proiectil, in timp ce al treilea rimane indecidabil,

unl ap F^Bai" rS lgr r.,aru€duEr ap 1€d"

'('r3'u)

lgle Euureasu! DpuDrq'puer1e1r u1

.IIqE

'P-rn

I a?u

'IUBSAJOJUr O nU

(OCTZU alCArqO lUnS

alaquB po rnlnldeJ ezvq ad. 'suac un IS o11rIV a"r1u1 arFopue o rsg8

y 'apuoridoexa luns EcBp olueâla"r ?uns 'a1a ea.re "re crSolouralsrda

?n?Bls aar"ro 'ar5o1eu€ o n€s aJeueurase O 'al1nru olJ€oJ luns rune e6e

'apadrq aleruru€ luns efe"r 16 oIHV ec durrl u1 '1uns rurfnd runc e6e

r6ofe-rna +uns 1nal 16 al1qv 'apadrq oleurru€ I] B op Brn?Bs€rl unuroJ

uJ n€ rrque ea lnrdrcurrd e1 ap puru"rod acgrlsnl o-s BaJA JB EAourJ

gcep pfu o a alrqv €roJelaru ura8urdsar es rieuqaul r6n1o1 U tuo.\

'rzrttc rA r6olernc ?uns ropugrue pc nrluad nal un a aUqV FcBp JBp

:rcr1srrr5ur1 ruourJal rop Jolac aunuroc ocrluEruas rJn+esEJl Jo?Inru rBtu

B nBS Eraun ezeq ed ?uezrJoJe?aur un nc \EztJoJeleur un alAarncolur

as pugc rcunl€ pJoJe?aru o tuolv 'oroJeloru n"rluad rs pqep,r nrdrr

-ur"rd un g'ap"rauaF eo"rd eg nu FS aprdolozr ea erirpuoc nc -rep',trt

-elerdralur nrJolrJJ unq un tn8rsap 'a1se ardolozr o ed Eore?uod

'€?uelsuoc erdolozr o ad ezrru e ap p[e1u€A€ aJE u€rulreH rnl €

preraunJ uarelardralul '(616T 'ocg 'tc1 n"rFau od nES n6or ed eluod

B lgcap nrJo?EoIE urind reur ag FS nr-red lsace Ec ruoc€J gs yur.red

au alolxoluoc FSUI ,rr1e1ard"ra1ur nr"red un a Dqroa alsa autnun a)

atdsap aprcop e 'a1te.rrg '..Rwtezec o-Jlurp .rop16rrap1re e luaurel.rod

-ruof, ap aley"reln8aJau" n€s ..ewrezv) ap aradecuJ o-J+uJ arueip"rnr

ap a?Blrlepour" alsa Arsrnrsrp 1n-ctdo1 Fc€p pugzrcap plrqrzneld ruu

Bac BaJelaJdralur a8ap e.L as (TIT) n"rluad ac durrl u1 '1uapr,te reru

1ea a.red aJBc Inpou ug 1e1a"rd"ra?ur g BA (r) rcun1e 'euelecnq o-r1ur

aaarled os oc EAaJ a?sa rnlnsJncsrp Brual pc aundnsa"rd es eoeq lrsJnJ

-srp ctdo7 lnlnunu-eS€ €I - gp"rnlcaluoc €uneaplol - areFrncal o ap

gsnu.red a plrqrsnupu eerelard"ralur racrqo ap JEC '8ros ap rJn?Bur raun

Bpeoc Ir?oJJ nc lnldurn U FS lsrJoJo? un Bc nes ,rapr8r"r; ap llcarord

un aurazal BS arleugruopuJou JarcUrJrB un Bc pqrsod e pa a16a"rrg

'*rnlnJuaureurJe B a"rerlsgd

ap eol 16 lga 'gleurleru aruafp"rna ap col lg?B alsa reap rS ,prilf,ezec"

-ezea-ra8ns acareoap 'alelrn8rqure o aenpor?ur oJBc lac a ppuDrq Inuaxol

'zet eayatl IE uI '(rap€uar8 e Bcrlueuras BeJarJrsap urp eped ocEJ r€

epoldxa u ep eal"elrpqrsod 'zec eepop IB-op Iac ug terqc eq; rarzoldxa rS

rapeua-r8 unruoa JruroqzgJ Ir.zI - Balrop 1e uI JBr 'rnlnrepr8rrg 16 n.r

-nlpur unuroc rrlsauop nrpau ap F?rlueruas eJn?pser1 giuepr.ra ur asar

zea lnurr"rd uI Bc nJluad elueprne luns rr-BlaJd"relur €nop olarurJd

'luapn"rdurr

rorcrJrlJB un ap nes 1uaft18eu uolueld un ap eqJo^ g aleod ec n"rluad

-o"td'

-IIIJ(

Inlui

AJEJ

aJJu

un€

'E^l

.FIIC

gal

UELL

rSerr

BAA:

-aA0

16a

aull

-o?n

JOII]

€JJL

-nul

auJ

qze;

16 ,:

Fnu

?od

-I?l;

uolj

'asJ

o?€"

gJr

'*lu

OJEi

'aaL

asl

9zE

'BTE

TOI SUAIONOCtr gO IIUSJIUJ

MUNCA INTERPRETARII

3.I.2. A face economie pe opera lui Joyce

Pare cd cititorul joycian ideal, lovit de o insomnie ideall, este un

model suprem de cititor deconstructivist pentru care orice text e un

coEmar f[r[ sfArEit. Pentru un astfel <ie cir,itor nu vor exista interpretiri

critice ale lui Finnegans Walee, ci, mai degrabd, o serie infinitd

de recleiri originale.

AEadar, nu trebuie exciusa o lectura pur ,,oniricd" a lui Finnegans

Walze. Fereasci sfAntul. Autorul s[u se gAndea cu siguranln Ei la

aceasti cale de interpretare. Iar pe de alti parte, in fala unui text

cu lecturi atdt de indecidabile, limitele dintre interpretare qi utilizare

devin foarte fragile. Cred, ca cititor, cd am dreptul sd rS.sfoiesc Finnegan's

Wake, deseori fird sd respect ordinea paginilor, ceddnd capriciilor

imaginaliei gi reactivit5lii mele muzicale, gustAnd sonuri acolo unde

ma decid s[ nu identific cuvinte sau urmdrind niEte asocieri personale.

Cred ci e permis s[ se citeascd Finnegans Walze chiat Ei in

modul in care destinatari mai pulin sofisticali urmdresc programul

de seari la televiziune, schimbAnd printr-o apisare de deget canalul

Ei construindu-Ei propria poveste, care nu-i cu nimic mai nerezonabil6

decAt un ,,distins cadavru" suprarealist.

insd Finnegans Walze este totuqi un text gi, ca atare, trebuie

si suporte o lecturi critici. Vreau si spun ci criticul trebuie sA

poatl spune: ,,Tu ai fdcut din Finnegans Wake Ei asta, Ei nimeni

nu-!i va reproEa, ba chiar poate ai fost mai frdel decAt allii intengiilor

autorului. Insi bagi de seamd ci autorul, care a trudit atAta

si clddeascd aceasti imensd masind de produs interpretdri, a incercat

sd-!i indice gi niEte parcursuri de lectur5. Nu s-a mdrginit si

copieze cartea de telefon, pe baza cdreia, datoritd abundenlei de

personaje, fiecare poate s5-gi construiascd Comedia Umand pe care

gi-o doreEte, ci a aranjat cu indemAnare premeditatd fiece pun, ftece

intretdiere de aluzii, iar textul lui cere si acest act de respect. Textul

cere ca, dupd ce l-ai folosit aEa cum doreai, tu s[ fii nevoit sd spui

Ei

cAnd anume l-ai utilizat gi cAnd anume l-ai interpretat.

Cu alte cuvinte, existd lecturi pe care Finnegan's Wake nu le

admite. Aceasta nu ne impiedici si le incercim. Dar e nevoie si

qtim ci atunci utilizd.m opera lui Joyce aqa cum medievalii utilizau

opera lui Virgiliu sau cum contemporanii lui Nostradamus utilizau

opera acestuia: luAndu-se dupi tehnica ,,zalului de cafea" sau - ca

sd incerc[m niqte defrnilii mai nobilc - tehnica divinaliei arhaice,

care interoga zborul p[sirilor sau viscerele animalelor.

Finnegans Wahn e o imagine satisfdcitoare a universului semiozei

nelimitate tocmai pentru cd e un text in deplindtatea lui. Un text ,,deschis"

rdmAne totuEi un text, iar un text poate sd stArneascd infinite

lecturi, fdrd sd permiti insd orice lecturd posibilb. E imposibil

'(.aJ€1J3r ur BJsdS aC IaC" 16 alsa reur 'r..FlsnJgl"

guru€asul Fr Inld€J ap olorurp 'radoqarerp FSuI 'FcrurnJ 16 e"rere"rF EI arznly 'I

llqrsodr

-gUI E:

-BS aJEd nN '(OJ€luguuoruuJ) -sap" I,r

IDlrnq rnl € P?uBrJ€A o o oJ€c "lolraq un eI

arznl€ o plsrxa olocul reur gur8ed g ',,,{lercos-1u€ razoltui

l€unruruoc" nc e.rn1g8e1

uI alsa €ls€ocv ip la oS erse.rdxe ep glepecerd a ,tadoqaco.t9 aUl puo

tpuo aql Jo a7n1 aqJ 'GE g11t 'youaq ad lezeq; 8g6T arrquracap 6 'errag

'aJr€q.r

BJ_N]

:Errog nc Inlduaxa gp ;adpg 'aadop e1

nBzrlrt.l

al€ol ap rS e11nru rlsasgF ps g ealnd JB ro6n ac al€J€ gs BC 'FI€ropuI

n€zr1r1l

BI psnd sorras a uoqcuntr\l €I op m1nlce4 urdnse gq€IS €or 'a16oqFIS

PS Oro-'

ssnrucsuv rn1 urdnse alroJ €Jnleafuoc gceq '€z€aurJn aJBJ In]xaJ aI nu

-uoc ap F?BruJguoc a nu gerlqod ernlcel pc g^Jasqo 16 'cr1r1od IaJ uI

nu r3 'lrnu6rqo Insuos uI ssnlq?suy Inluelnc rsolog 1n1nd g re ac,{o1

Erc 'urncrJo 'gzea"ra8ng 'BJluor rnds g,

nes ord plrlrugap erirzod o Br nu JBp InlxaJ

'ec{og op rirsclc;l JCIiuauJa} B acr}ueuras azrleuB asrce.rd raun BZ€q asag '1,

ad gleropuS e1 gsnd g aleod uaqcunll EI ap Inlce4 ardsap ezalodr

aJES a(

pc gzeartsuourap ladpH uBqlBN '9961 auqruolco urp Inrprunu uI

ep rair

'uar{runtr

I BI ap 1n?ce4 ri azalrc gs iulq

PS ]IUI

o?JEoJ ealnd In-ssnfpsuv ozaln gs irqedec rolnu un gc eldaccu e

-Jacu] '

q 6o"rda"r ap uruap rrurru a nu 'urncrJo 'as€orua8ur unlcaluor Joun

E?g}E .

ErJoleru a 1e€d €I €aJrJaJaJ '1ug,rnc rn?sacu eiuazard ap Flrpoôp a -riualu

ssnlqcsuv BI EarrraJar aa dutl uI '896I ar.rquraldas I urp uaqcuntr,1l

IUAUIIU

€I ap Inlau4 a16a.tud FcrJolsr arlnle €rurlln FJ gsul EzeaJlsuourap 9S OIn,

Inqd uo^ qlntl 'ueruJaS-orlsne lr.-ssn.-qrsuy alsa az1o1y sua8auury ur

le;lsrga.iur cuot-cr luaurruoâ lnlurlln gt arnqa.r:

gzeata8ns luBqBJC 'T dlilqc{

'(gT 'd '7961 auqruolpo) raUlISoTaN aqpA\ y sorureJ ngs IB uI

-BUOZa.

'punds qs ala ec irop

InIBuE,

re riuourluocur rJolrlre ripru ac eaac lgoap urind reur tep 'punds gs

InruBJj

JoI rrJolnu neuoriualul lgcap ?Inru reur unds alalxal easopv 'aunds u1 rS .r

nu ac eaac -eunds

gs IJBJ I--BS - crlrrc arapa,r ap lcund urp unlr8alau

alsa 'urind 1ac 'nes - pqrsodurr a -osrad

"rep i- rJnJcnl ap lruuur leriualod

Jgunu un 'rrnzer alaun u] - rrn.rJnl alFur gunds apun 0

gs IJRJ 1-gs lqrsod

JO[IrCrJ

a 'snpoJd lsoJ B xxol un aa pdnq 'xxa1 ap IaJ aouo Blualur eelnd

JB-s (snpoJd supBau

ag gs lxal un ec alurBul 'pzeaztlocJau a1 a1a1p ad rA

arBzrlr

alrqrsod r-rn1p8a1 olrrunue gzeazrlerrlf,B aJBc auJalur rrielar ap ura:lsrs lxa1 rn

un 'rusru€8Jo un a lxol un psul 'alxal azaaJc BS BJolsaae alruuad elISe

oI glBlrurqou ezorruas ap lnsacord 'un1g8a1 ap Jerunu suaurr un IIq

suaEat,

-Bls E ap BalBl.Jaqrl JolrJolrqJo^ pugseT 'Flrpaôp rA q1ua,r.r €I psEoJS

eluaurpriualod g aleod pleriuaJafur ernlgFal aauo 'anuruolaur acrJo -gul eI

'a.rorcose aar.ro a.rei uJ gleJnllnc eaia"r o apuncse lrnoJrelJnrs acrJo

-JAlUr

'aJecaJeo IaJ un-JluI lerurlr8al B-aI €IEJnlIne prls€ou un a l.l

erJolsr arec ad aunrxauot op rln5a"r a16ru ap aJBIoJ?uoJ luns aIrJaD un ols

-aJ1 psul 'pou 1p aJrJo EI pou un BI op rJaJl ps pqrsod a pl€?rurlau

pzoruas ap psacord u1 'ap6ar8 luns r"relerdJalur aruc uaunds ps gqrsod

a JBp '1xa1 rnun e arelardralur Eunq rBru eoc a aJEc ruaunds es

t0r

SIWONOJS g( IIUSJIUC

104 MUNCA INTERPRETARII

existe niciun motiv pentru care Joyce trebuia s-o utilizeze (in loc de

berial), afard numai daci nu face weo referire ulterioard la acea societate.

De data aceasta, cu ajutorul unei referiri la funclionarul sovietic Lavrenti

Beria. Acesta nu era cunoscut ln lumea occidental5 inainte de 9 decembrie,

cdnd a fost numit comisar al afacerilor interne. Mai inainte era

doar un funclionar mdrunt, iar Joyce n-ar fi putut sd-i cunoascd numele.

Sau, dacd l-ar fi cunoscut, n-ar fi avut motiv s6-l foloseascd. La data

aceea manuscrisul se afla sub tipar. insd in loc sd fre o sldbiciune, faptul

ar putea fr bun de folosit ca argument. $tim cd Joyce intotdeauna a

fdcut addugiri pe manuscrise. Ne putem aqtepta ca unele din gAndurile

de ultim moment s6-i fi fost sugerate de niqte evenimente recente. Nu

e imposibil ca ultimul eveniment istoric ce i-a ajuns la cunoEtinli s6-i

fi sugerat o adiugire in qpalturi. Tot ce rimAne de ficut e sd controlSm

cdnd anume apare pentru prima oard termenul berial. El nu e prezent

(chiar dacd Si ui et este) in Tfansition, 12, din martie 1928. ins5, vai,

e prezent inTales Told of Shem and Shaun, din august 1929. Argumentul

meu e gi mai qtirbit, dacd se poate spune, decAt cele ale doamnei von

Phul sau chiar decAt cele ale domnului Graham. Berial nu e o referire

la Beria. intrebare: poate cineva s6-mi spund de ce oare Joyce a intrebuinlat

aceastd grafre speciald?... Cei pentru care FW e o operd profetici

ar spune c6, chiar dacd berial a apdrut cu. zece ani mai inainte, poate

sd se refere tot la Beria. Insi toate astea mi se par absurde. Dac5. ne

pretim la astfel de profelii, devine imposibil de gdsit acel ,,ultim eveniment

istoric".

in numdrul din decembrie 1965, von Phul mai dd o lovitur5, dar

de data aceasta ca se se aldture prudenlei lui Halper:

in legdturd cu grafia berial (415.3L). The Fable of the Ondt and the

Gracehoper se referd in parte la nigte societdli neinregimentate Ei autoritare

gi, cum observi domnul Halper, e precedatd de expresia So ui et!

Aceasta nu e numai o referire la marxismul rusesc; este Ei un fel de

Amen utilizat de membrii unor grupuri religioase fundamentaliste. in

contextul imediat al cuvAntului berial mai este o referinld politicd: Ondt

(care inseamni ,,rdu" in danezo-norvegiand) spune cd el ,,[will] not come

to a party at that lopp's" - un lop e un purice - ,,for he is not on our

social list. Nor to Ba's berial nether..." Feluritele aluzii politice sunt

alegorii ale unor semnificalii religioase; sensul principal al poveEtii priveqte

refuzul frecvent qi terorizat pe care ,,Gracehoper" il opune eshatologiei

unei religii autoritare qi ritualurilor ei de mAntuire, iar in contrastul

dintre formule qi rituri (adicd fapte), pe de o parte, qi gralie (adicd

credinld), pe de alta, acesteia din urmd i se incredinleazd Gracehoper.

Acel ,,Ba".ce trebuie inmormdntat e sufletul morlilor; in mitologia egipteani

e o frgurd omeneasci cu cap de pasdre. La 415.35-36, dupd ce s-a

rugat in maniera Cd.rlii morlilor (anticipAnd astfel aluzia egipteand fdri

echivoc de la sfArqitul poveqtii: 418.5 qi urm.), Ondt zice: ,,As broad as

Beppy's realm shall flourish my reign shall fluorish!" Beppy e diminutivul

italian al lui Giuseppe. Aici Ondt se prezintd ca rival al lui Giuseppe,

dat frind cd berial e o aluzie suprimat[ la ace] Giuseppe (Iosif) care a

fost inmormdntat (buried) la figurat de doud ori, in fAntAna pdrdsitd qi

'luoruour IocB uI alsalrc II InJolrlrJ aJEJ ad rnlnlnlxa? aIB Arsnlcur

'a1xa1 Jo?Inru aIB aluapocard .ro1ug1a.rd.ra1ur ErJo?sr rS runca.rd 'snpo"rd

e-a1 g.r,rlaadsa'r Bqrurl arec ad aleJnllnc epriua.Luoc srca.rd ruru 'rqurrl

ralac€ rrJ-BSJaxa 1nro1n[e nJ ?rnJrJsuoc E-s aa arpadolarcua e8earlul

rS rc 'alecrlerue"r8 qn8e-r op nlqru€sue ec 'pqrurl Blrrunue o reurnu

3e1afu1 nu lereos nruourrrled urJd 'lercos nruoruuled ec nqruq efur,r

-ud u1 "ro1 eiualeduroc nc euna.rdurg 'r.royya ed rS parldrur r-aluc run

-riceralur ep ar8ele"rls glecqduroa o gdnp rc 'a1es agriuelur ednp nu

1e1ard"ra1ur rJ p^ Ia ea arlS InJolnB 'uo1r1ra ap alulrunuoc o nJluad

rJ 'trun JeJ.Eurlsap un n"rluad r€urnu nu snpo"rd alsa ?xa? un pugc

rrunle pclpe '- atnd rtuntipr D?'tllrC nc ri rc 'ezotd nc nES erzaod nc

reurnu p1drug1u3 as nu BlsB JEr - Flcrls o-JluJ snd alsa lxal un pugC

s1JolJnp o4ua1u1 sL s'rJado ollualul '8'I'g

'eq8a,L ap orels uI (alSocrlorruas 16; giuaueuuad u1 gugurgr Es arnqarl

ec.{op mI IB leapr Inro}rlrc 'FIeapI aruurosur o ap ppeôp Bap FS EC

'aqDtul

sun?auutg g8ur.r.u3 ps l€spl nB Fc nrluad 'puog ug 'eprlred 1e8r16gc

nV 'ourpJo plaag"rad uJ sEJlaJ ne-s rS '1xo?uoc ap alnurisns nBJa nu

aJeuorzrl rBru alac ro1 eleydsr pc pldey ecseouncal RS lgcuJ riuopn"rd

ap luarcgns +soJ nB - Frurn e1 gugd - IIqUE psu3 '(n"rqr1ec lsoce op

rJolrlrc alAru a"rac at1atr4 sua&auull Rc n"rluad 'urgzruolr o-s na.r5 a au

arec ad; u,rrlelardralur erieqorce FIIBuJ o ep giursosr.rd nc Rp€ôp lBp

ne niuedrcrlred 'crlnouarurar{ iuns-unq ap gurld 'EruJn urp aloc uJ

'o1sa 'g1eun6"ra,tu3 parla8axa ra eroue.red uI 'gc nJ+uod alrJpspg urp

rnlnr"ra drul ele alrz olourr?In ards ap pt"d..Il :1:: "::_1:1Ir^ T:,

O

'pc11qlq erzr.le aliaigldarpul _"r "

F?xa?uoC 'arrolsr u! preo Enop E n"rluad - lBpIr{aII IoJlsE a?sa errag

('aqpl4 urp pleriuese euel rS o

a.rec '.ro1 IIiq IS rU orlurp r"rr,u.r1od ri r,rgcgrluepr rol€rroruarur e eur8erur o

ou-npugp erado lndecug e-r6 uue141 s€ruor{;, 'gg6T ul Jrsol mI er3o1er1a1

eI ^rlrnporlur ln1oldec 'rn1n1nca41 €uglugd ardsap uuery s€ruor{J InI

rnlnrpnls eura+ olso rrieraua8 op rS rigyluopl ep Ecrlsrralrerec arznJuoc

plseocv) 'El€cas 16 glrsg.rgd Buglu-€J e1 rS 3rso1 e1 glue.rede orznle o ',,ind

urp lnuro" Furu€asuJ €lseoc€ i(gg'L rcruorC I) IraA'ng un +n^€ e €JoS

aurnu€ un ]rso1 rnl rarlnu€J re r6eturn ap erie"reua8 o-Jlul 'FluBrJ€A o a

uoruv orec mluad ',,uoury" e1 rS "rep 'uoury €l aJrJaJoJ o-r-a1eo4 '1dr5g

urp pcrpe '(g'8lt) ,.pap8uoury" urp areraunJ egcrlce"rd nc rS 1gc '(lnpr)

lpuo nc l€le ((raqlau l€rJaq" orielar ug und *ner nr1ur" Iop IaC 'QT 'gT

'uop) Brrog ng un 1e rS 1n.l.e e Jrsol rnl alol€4 'ra6y '1gg '1 rcruor3 1

l,,rn1 €sec n.rlued or€lsrrluJ ap drurl ur lnrseu pulg") .(asnoq slq qly!\

Ir a +ua.l. y" gc n"rlued sal€ €-I erec ed ournu ',,n€J nr1ur" eutu€asuJ oc

'(Buag 'denog) eueg ed lncs-€u e-l arec '(02'gl 'ua5) rure4fl ad lncspu

e-1 1a ldFg u1 'p1dpg azau.re.rn8 Fs €c l€r,tular € r€p 'e.reosrqcul u1

TS

Bi

'ac

-11

SE

PJI

B-i

-dr

'J

9c

In:

-ol

-IJ

+u

JN

ou

1p

uI

ap

ilz

-o:

aLl

-Il

ot

o1

F.

-0

al

u(

In

'1,

1r

ID

I.

n.

ol

B

-c

e'.

'e

€.

]1

'e

el

s0r

]ilto-\oJs so IIUSJTUJ


Actul lecturii trebuie si lini evident cont de toate aceste elemente,

chiar daci e imposibil ca un singur cititor sb le poata stapAni pe

toate. Astfel, orice act de lecturi e o tranzactie difrcili intre competenta

cititorului (cunoaEterea lumii, impdrtiqit[ de cititor) qi tipul

de competenla pe care un arrumit text o postuleazS ca si fre citit in

modul cel mai economic.

Hartman (1980, 28) a efectuat o subtili analiz{ a poeziei lui

Wordsworth I wander lonely as a cloud. Imi amintesc ci in 1985, in

timpul unei dezbateri la Northwestern lJniversity, i-anr spus lui

Hartman cd eI era un deconstructivist ,,moderat", pentru cd se ab!inea

si citeascd versul ,.A poet could not but be gay" cum ar face un

cititor contemporan daci versul acesta s-ar gdsi in revista Playboy.

Cu alte cuvrnte, un cititor sensibil Ei responsabil nu e obligat sd

speculeze ile ceea ce se petrecea in capul lui Wordsworth cAnd scria

acel vers, ci are datoria sd lini seama de starea sistemului lexical

Jin timpul Iui Wcrrdsworthl.

Pot, ciesigur', sa iblosesc textul lui Wordsworth pentru o parodie,

ca sd arit cum anume poate fi citit cu referinli Ia alte cadre culturale

sau cu niEte scopuri strict personale (pot citi un text ca sd scot

din el inspiraqie pentru vreo idee de-a mea), insi dacd vreau sd inrerpretez

textul iui Wordsworth, trebuie si-i respect fuudalul cultural

sr iingl'istic.

Ce se intAmpla dacd gisesc textul lui Wordsworth intr-o sticin ;i

nu gtiu cdnd a fost scris si de cine? O si m5' uit, dupd ce voi fi

intAlnit cuvdntul gay. d.ac6. felul cum continui textul autorizeazd o

interpretare sexuald, asa incAt sd mb incurajeze si cred c5. qi gay

vehiculeazS. conotalii de homosexualitate. Dac6-i aqa Ei dacd lucrul

e evident clar sau cel pulin convingiior, pot si formuiez ipoteza ci

textul acela n-a fost scris de un poet romantic, ci de un scriitor

contemporan - unul care probabil imita stilul unui poet romantic.

In decursui acestor complexe interactiunl dintre cunogtintele mele

si cuno;tintele pe care i Ie atribui autorului necunoscut, eu nu speculez

asupra autorului, ci asupra inr,cnrier textului sau asupra intentiei

acelui Autor Model pe care sunt eu capabil s5,-l recunosc in

termeni de strategie textuali.

Atunci cAnd Lorenzo Valla a demonstrat ch Constitutum Constqntini

era un fals, era probabil incurajat de prejudecata lui personali cd

impiratul Constantin nu ar fi vrut niciodatd s6-i dea puterea temporali

papei, ins5. scriindu-Ei analiza filologicd nu s-a ocupat de

interpretarea intenliilor lui Constantin. A ar[tat pur gi simplu cd

utilizarea dnumitor expresii lingvistice nu era plauzibili la inceputul

secolului al IV-lea. Autorul Model al asa-zisei donalii nu putea

sd fi fost un scriitor roman din acea perioadi.

1. In timpul lui Wordsworthgay putea sd aibd o conotalie de licenli gi de libertinaj,

dar cu siguranld nu se credea cd un libertin era homosexual.

ouEluol Ip J^Vrlsoru

Brnlua^S vlru Ip raTop

€uerun €1IA vT

IAVos rralsuad aqr

ouas ur VAlruag o1,qc lanb

olvrop aIA aT

ouaras lalc TI vûrlru

IAaToS nl a

:nlduaxa ag'(stoa7 6

saarl arlrrtp plroder Bc) asuncs€ 'a1cag"radrur aruBJFBu€ rA eg gs 1od

Jeq'raqps Jerqc a Dlafs n.rluad epqrzneld eruer8eue Berun guerlElr

ur Bc nJluad ,,opnasd" undg 'aure-rFeue-opnasd alpru rse8 1od as gc

FIBTOpUJ gJPd 'raizii'ri ,,,isoJ Lrr ;;r;rs rnlnlrrB^n, a1e aure"r.SeuB a?IB

rS ruglngc gs adaau3 uralnd :BAaclIe ri uracey Fs 'luaprla 'rua1n4

'pjoJis gls€ace uI ? ralecol B aleurruosrp raiuazard

e"rdnse ?Blsrsur nB rcrlrJc ap r8arlug runr8al 'IaJllB ap 'lS ?xal uI a

eurer8eue 'giEJ ap o 1n1xal 'J€ururrl rnlac aIB aluarlBuocur aIrJBzrIEaJ

rcru 'crlrdura rnlnJoln€ eprfualur rcru ?nBJ ps 1e311qo luns nu oJBJ

uI zec un a Elsaav 'D?anS nrluad plceg"rad purer8eue o a tnqns 'tg

'frecJnl 1ary)s nc oraqcul os 16 oznTtg nc odacuS rpredoal ap uafs V

urp pJoJ1s eunrd gc Bru€as urgp ou 'adeo"rde nes 'olapal eun"rd e1

aJeurrurT Jolnv rnlsa)B lrpaJJ epJoJ€ aleod lnroylrc lcund ac EI gugd

'rrorJos€ ap arJos glqrsod o azaarJ ps (la ed le8rlqo nB-I olalurlnc

nBS) ala?ur,Lnr te8rlqo e 1a 'rnd lxal rJru goul €ra nu rS ecr.rrdrua

guuos.rad o €.rA r.rr:rr nu r{uo,l sp.ro-M ^.Ttr{ a.r€c ur .8n.rd ap arienlrs

BaJB uI 'p) Ieurnrr :r:'1ern1igq It '{4gqT-0l,lT) rl$omsp.Io,\\ iuprllrl1A rnl

ppcrldxe ariualur o alnqrrJB r-nu ln"rol.rlrc 'elsale InIaJ uI 6noca ap

alcoJa alqrsod atsacB ap snpos tuart6uocur ere r6nsul qlror'rsp"ro16 ri

Fa urnugq ES rnqaJ1 Je-u ac ap'a4uasqn u? alurlnc rB rnluasantd ut

alurlnc arturp orrfueuras ap-rnl'rode.r ap Bsnpas a ezalSua ar6aq-ro,t

arec pieurJou prseauawo g;n1dp; o ecep :araundnsa"rd ea"reoleur"rn

ace; areod F.rolrl,Ir '1aod ad elad"ralur 1-e n"rluad rusrlr-rrds ap piurpe6

a azazrue7to gs ie8rlqo U E pJFd aluasqe Bauaurase ap ann;8 un rA

luasqB uotlnyant? un a"rluI rE stnal tB saaty e.rlur 'uerulJsH InJo?rlrt

ap BsnpoJlur 'Ba"rarcosB acola ps €ro^ qyo.laspJo A ea r"rn8rs a.reo

uraluns gsrrl'asJnoc A actot'stna,t A stnal oJ?uJ gsugJls e"rn1e8a1

o rarurJ €a'rBzrlrln ur"rd aza-ra8ns es '(elseaJ€ ap uropuJ au gs ner8

g re-r31 "rn8rsap 'e.ra qlro,la.spJo A rnl mlnlxal eriualur '{.,,etrdo1ozt

€rruouocg" 'gi€J ap rrunricas e gprirur eaped /a; uerupell ap FlncpJ

qFo.ÂSpJoIA ap suaod s,tcnT ruaSalnc ezrleue BI au-npugcJoluJ_

'ppnual arFal

-BJls o-rlur"rd gleyerlor par1sr,t5uq eriualur ri arunue rl6auaruo a{.urg

raun eriuelur aJlurp p8erd ad gcrpe ',,arqcnur ad" ;o1nu nBS JBururrT

Jolnv o-lezaloq B aree ed 'g1e"r1ceds eqer8ap reur 'e.rn8g EraJl B o

Blsrxa lplrcqdxa plenlxol ar8ale"rls o lgcap BôtlIB r-nu aJBJ) Iapory

Inro?nv rS cr"rrdrua InJoJnE ar?u1 Ec lera8ns B (1,86I) rsar€rrad

l0I

SIWONOCS AC UUSJIUC

'[eur!

Baln(

-nda:

B3 NT

op 1r

-rual

B' €I

'tuuu

uI cs

-uaJu

-ad s

alolu

'cllr

JOlrrJ

qJ E2

InJcr

[nB

1

o PZr

g lo-'

IS 9I:

I€rnl

-JA1U

locs

_n11n

'oIpo,

IBJIX

EIJCS

9s }t

'

,toq t

un ai

-IiqE

INI S

uI '!,

FII

UJ 1I:

1ndr1

-edu

adrr

'e1ua


E foarte posibil ca Autorul Liminar s[ fi fost obsedat de sunetul

plicut al numelui iubit. E deci rezonabil ca lectorul sd aibd dreptul

si se bucure de toate efectele de ecou pe care textul ca text i \e

furnizeazb,. insi in momentul acesta actul lecturii devine o zorre

palustri in care interpretarea qi utilizarea se contopesc una intr-alta

inextricabil. Criteriul de economie devine cAt se poate de slab.

lntrucAt cred cd un poet poate fi obsed.at de un nume, dincolo de

intenliile sale, m-am dus sd-l recitesc pe Petrarca, Ei nu-i nevoie sa

ppun ce am g[sit in poeziile lui multe pseudo-anagrame pentru Lauro.

Insd pentru c[ sunt si un semiotician foarte sceptic, am f[cut ceva

gi mai reprobabil. M-am apucat si am c[utat Siluia la Petrarca si

Laura la Leopardi. $i am oblinut niste rezultate interesante, chiar

daci - admit - mai putin convingdtoare cantitativ.

Cred c[ Siluict ca poezie mizeaz1 pe acele 6 litere cu o evidenta

irefutabil[, dar mai stiu ci alfabetul italian are numai 21 de litere

qi cd sunt multe probabilitili si gdseqti pseudo-anagrame la Siluia

chiar Ei in textul Constituliei italiene. Este economic s5. binuieqti

cd Leopardi era obsedat de sunetul numelui Silviei, in schimb e mai

putin economic sd faci ce a fdcut cu ani in urm5" un student al meu,

care a examinat toate poeziile lui Leopardi, in c[utarea unor acrostihuri

neplauzibile ale cuvAntului malinconia lmelancoliel. Nu-i

imposibil si le gdsegti, admilAnd cd decidem cd literele ce formeazS.

acrostihul nu trebuie si fie primele din fiecare vers (sau inceput de

vers, cum e imposibil de negat cd se intAmpld in Hypnerotomachia

Poliphili) Ei ci pot fi gdsite sirind de colo-colo prin text. Dar aceastd

,,lectur[ gen l5custd" nu explici de ce Leopardi trebuia si adopte

criteriile unui autor helenistic, sau medieval-timpuriu, sau baroc-tArziu,

cAnd toati poezia lui spune la orice vers, Iiteral si splendid, cAt

era de melancolic. Consider neeconomic sS credem ci el iEi pierdea

timpul (prelios, datd fiind starea lui de sindtate) s5"-si presare poeziile

cu mesaje secrete, cAnd era atAt de ocupat poeticeste sd-si spun5.

clar starea sufleteascS. prin cu totul alte mijloace lingvistice si stilistice.

Nu afirm aici cd n-ar fi rodnic sd c[utdm mesaje ascunse intr-o

operd poetic5: spun doar ci, in timp ce e profitabil s-o faci la De

laudibus sanctae crucis a lui Rabano Mauro, e fdrd rost in cazul lui

Leopardi. De ce? Pentru cd Enciclopedia Romanticd, dupd cAte Etim,

nu lua in seami acrostihul ca artifrciu poetic.

:

3.1.4. Autorul si interprelii sii. Un test in corpore uili

Exist[ totuEi cazuri in care autorul e incd in viald, criticii Ei-au dat

interpretSrile lor la textul lui qi poate cd-i interesant s[-l intrebdm

pe autor cat anume qi pAnd la ce punct era eI conqtient ca persoani

'(ollnur r€ru nES)

suas un apunose as oIoJ€ Fc Falaiul Tsnlol is 'erirzodo za1a"rd"ra1ur es

ornqoJ? pugc pJn?pcJnouJ ur csase.S gru runsuJ na ion8rqrue rJpeol

-o"rd raun e 'r"rgqarlu1 raun eiey ug urgg€ au urnc€ 'nu nES ruerol o

na pC 'ernlrol ap alellnzar opr"rdo.rd arnpo"rd 16-16 gieg op a 1nlxaJ

'opreurog ap gleruudxe gqur8 ap F|BJ Ern lgcap e1p pqrldacrodrur a nu

ourleq8np ap eleurrrdxa gqe-r8 ap pi€J Brn EcBp nes nrcnl rAelace rS

lnun ardsep csaqJol rop rac FcBp aqarlul as gs o1e1da"rp aru InJolrlrc

.rer lsues op lraJa un a1e1de-rp punq ad gzeea"rc opreurag op glll

-urure eqe"r8 'our1er18np alBaurnu o aJBc ad raqe"r8 esndo 'eleeed urg

',,rio1 n"rluad eun a ea.3a1" U JB runc 'e1e8 e-ap ezeJJ o tolecapnf un e1

ap rug1da16€ o a"r€c ad 'pdrloerels orserdxa o a16aso1oJ opJeuJag

'gqer8 a"rdsep eliaqrorr opr€uJag 'Baac€

gdnp urind 'pc lalduroa ruaselrn r$ 'opreurag ml 1nluglnr nou urp

Bp I-B ap olureur Ioco un cnporlur r€tu ps crurlrJ oJapal ap lcund urp

p1n ea"rgd as rru ga n"rlued 'e-rnlca.roc ug urase8nepe 13 Soprp pnes

IacV 'srJcsnueu uJ Blsrxo nu ourlarlSnp 16 ospy aJ?urp rcqda"r op

1nqrurqcs '1de; aq 'pundspr Fs are?s uJ ruera nN 'oprBurag BIIBXa o

orec ad raqe-r.8 esdrl 16 ourleq8np op plnural eqe"rF arluJ rsolrqe?s ps

urasrol lroder ac BqoJluI pru InJolrJrc r$ ',,r.rncea,t arfrzodsrp BI aJE

nazouurnq rnl E Booee "rer'r1o1sodu u61ug neapeJc urnc 'Fqer8 ap arec6nu

u1 gsnd a nu erirlsr.p" :?Jtz 'e-rn1ro1 nc JBIaqc ed 1-npugiuruaure

'rnp op"reu"rog aJBo?pu"rn eur8ed e1 ea eriuals sBJIB E-rur Jolrlrc un

gru"rn ad JBO '((BqeJC" :apundse"r orulaqFnp JBI 'ospv eqea"r1u1 ',,611i

-gy"rnd InzBJ uI ?Inru retu Iac p?ugrurpdsu3 p,r a3" :lnaegsrlBs aUEoJ

ruera aruc ap '(889 'd; rnlnsaco"rd lnlrirggs e1 ourlaq8n5 op Elr?sor

glueod o Blrc crlrJe un pugc lelu-€cuJ ur€Ja (ueuroJ BI alrrzuocal purlrC

',,tn7nt{npunt| a1autn71" n7 a1o7y ur Jrqro^ urB aJBc ardsap Ioc a rni

-n"rolrlrc eieg u1 eape"rd as gs arnqa"r? InJo?n€ aJeJ uJ ardrl zea un

'riglrlqrsod Bnop a?sace

ar?urp Eun JrJaAapB B-s aJBc uI rJnze, ezrleue e n-r1uad (reqoc 'aletuJn

ur"rd '16; oueuroJ Fnop B Jo?nB €c Iurnsur auru op zn ocBJ ro1

,,'aurisns o In1xa1 ea a"red os rru nu

rB enuouoaa urind ea"rd ared pc n-r1uad '1ay lsace ap a"rela.rd.ralur o

aldecce ES rnqaJl J€-u lrqeuozal Jo?r?rc un Fc paJJ 'e1se unds ps ruBrol

nu Rc plde; ap luapuadapul" :ozaluerun8-re ps InJolnE ee 'e11epo3

'.!BlsB ep luarlSuoc ?ncpJ €-tu pc rnlnJolrlrc csarunilnru 13 16 'aunds

o Inlxal po ?rurpe ES arnqaJl J€p '€?s€ unds es urerol n1q" :epeaauoc

FS InJolnE Br 'EuIl 'riglrpqrsod Bnop u€tuqJ ',,BsrruJadau r-alelrunp

Brn?cal rcep 'e,rac eie unds €s runcaprcru lrpug8 urB-ur nu" pu€crz

'souggi euodurejc re-s aJBc s"ra.L"rad rnlnJolne lrrze) puVZnIJxg

'crloJoal pqer8ap reur rc 'cr1ue

a nu rnlnluarur"rodxe pdoeg 'mlnlxal eriualur rS rnlnrolne eriualur

arlurp alaiuedarcsry €lpJB e nrlued Ic 'FI rnlnlxal applardrelur

aruJguot FS €J l€zrlr?n arnqaJl nu rnlnJolne lnsundseJ ElsF Inzec uI

'ealrur"red oI nBS Inlxa? a.rea ad r"rglardrolur e1a1dr11nru ap gcr"rrdruJ

60r

SIIÎONOCS SO IIUUJIUC

PuBr

rugq

lBp

?1!

'urll

FII

aQl

o-JJr

-I?S

Pun(

-aod

Eapi

tgc

-r91'

aldo

FlSE

D?q.

ap1

eze;

I-nt

-oJ3

'nof,

IEru

TlSa

p?al

aJal

Piu;

JEIL

16e

BAAi

,DJT.

FSi

ap(

BlIE

Pu0

AII

Ftc

Inle


Si ludm acum un caz opus. Elena Kostiukovici, inainte de a traduce

in rush Numele trandafirului, a scris despre acesta un lung

studiul in care, printre multe remarci ce au suscitat satisfaclia Ei

consensul meu, observa ci existi o carte a lui Emile Henriot (.Lo

rose de Bratislaua, 1946) in care se gdsesc atAt cdutarea unui manuscris

misterios, cAt Ei incendiul final aI unei biblioteci. Istoria se

petrece la Praga, iar la inceputul romanului meu eu pomenesc Praga.

In plus, unul dintre bibliotecarii mei se numeqte Berengario, iar

unul dintre bibliotecarii lui Henriot se numea Berngard Marre.

Ca autor empiric nu qtiam de existenla romanului lui Henriot,

dar asta nu m-a rlscolit. Am citit interpretdri in care criticii mei

descopereau izvoare de care eu eram perfect conqtient qi eram foarte

mullumit ci ei giseau cu atdta ingeniozitate ceea ce eu, tot cu atAta

ingeniozitate, ascunsesem ca s5.-i provoc sd ghseasci, insb am citit

si despre izvoare care-mi erau total necunoscute qi md simleam in

mod plicut vinovat de faptul c[ unii credeau c5' le citasem cu o

malilie erudit62. Am citit analize critice in care interpretul descoperea

influenle de care nu eram congtient in timp ce scriam, dar care

sigur lucraserS. in memoria mea, pentru cd qtiu ci am citit aceste

texte in adolescenli3.

Ca lector ,,la rece" al Numelui trandafirului, totuEi, cred c5. argumentul

Elenei Kostiukovici e slab. Cdutarea unui misterios manuscris

Ei incendiul unei biblioteci sunt topoi literari foarte obiEnuili Ei

aq putea cita multe alte cbrli care ii utilizeazl' Praga era numitd

la inceputul povestirii rnele, ins[ daci in loc de Praga as fi numit

Budapesta, ar { fost acelagi lucru. Praga nu joacd un rol crucial in

povestea mea. In fine, Berengario Ei Berngard pot fi o coincidenld.

Cu toate acestea, Cititorul Model ar putea conveni cd patru coincidente

(manuscris, incendiu, Praga qi Berengario) sunt interesante,

iar ca autor empiric, eu n-aE avea niciun drept sd reaclionez. Aq

putea si dau o aparenld frumoasi unui joc vinovat qi sd recunosc

formal ci textul meu avea intenlia de a-i aduce un omagiu lui Emile

Henriot. Romanul meu e atdt de bogat in citdri intertextuale, incAt

una mai mult sau mai pulin nu e cine stie ce.

insd Elena Kostiukovici a mai scris ceva pentru a dovedi analogia

dintre mine Ei Henriot. A spus cS in romanul lui Henriot manuscrisul

l. ,,Umberto Eco , Imja Rosy" , Souremennaja hudozestuennaia literatura za rubezom

5,1982, pp. 101 si urm. (parlial qi in Saggl su ,,Il nome della rosa', sub ingrijirea

lui R. Giovannoli, Milano, Bompiani, 1985).

Recent am aflat cd un bibliotecar orb era mentionat de Casiodor din Sevilia qi,

orice ag spune eu, aceastd doctd aluzie o si-mi fie atribuitd ca merit - dar nu-mi

fac probleme.

J. Giorgio Celli a zis intr-o dezbatere despre romanul meu cd printre lecturile

mele mai vechi trebuie sd se fi num[rat romanele lui Dmitri Merejkovski, qi

am recunoscut cd avea dreptate, chiar dacd scriind nu m'am gdndit la ele.

'0667

'ruerdruog 'o.u€llW 'aso.t o71ap axuou II rnlnu€uroJ e a.reor.radns a1qor6 nrluad

eleluauoc erirpo el ouretr\I ourlue?soC ap ase8nepe pcge"r8orq e6g rS alggsol8 rzen 1

Baac EaAB e uJ plsuoc aJrcrJal aJBrrr reur ear,, ezeJJ urrd urea8alafur

arunuE ac lBqaJluJ e-ru Jolr?rc un (rJa?Bqzop raun lndurrl uI ,RlBpO

'PIrqB?uar

urfnd ea"rd a gzalodr F?s€ocB gc unds gs plda"rp rue gc paJJ -

neur u€ruor

rnlnr.rdo,rd p lapo6 Jo?ItIC ec - luotuoru n-r1ued rep ,luesalaqur

,tr1e1a"rd"re1ur sJnJJed unaJl EI aonp a?eod BAouBseC nc ernlg8al gr

BJlsuouap e.L q.a"rdralur ?IB unarl prep €oapr qturr{os nu-gs elu8 luns

'1uapr,r.g '(nr16 o-s na eJ EJBJ ,1e1srxa rS e gc aleod 16

- BlsB BrorlJ r:.

BcJacur EA aJEc uercdol JrlrJc un B]srxa EA rz o-J?uJ pcep Jerr{c) sasstlrl

u,r q.uBsoJalur EAar e earrsp8 u1 glnfe nu cJV.p roueol B arJoFaIB o a

'ruoolg f,lIoW ea uzalodr.rep ,raueol ln8nr econa aleod (grpceE) azqg

lue1.,(og azelg '"roual un op plrlso8prpuJ Bra ruoolg dllontr lalecrznrl

alou rar+ alarur"rd Bcola arunu lsooe rer drug.ruroq BI Blncspu €Je

cJV(p Bu€oI 'rJorearu acnp nu .(uorlcauuoc e,Louese3,, o Blngc V

'aseoJoure alrcruqol a-rdsap

rirea raun BoJBlnpc rS crruoa ardsep rirea raun EaJe+nBc aJ?uJ rcru

'1e1o1srry rnl IB srrcsnuBur unaJ^ rA e,Louese3 rnl IB srJcsnu'ru unoJ-\

aJ?uI luaprla lrode"r unrcru F?srxa nu .puBJ BalraJ? 1e u1 'o8n rn

Baln?JrA pleropuJ e1 gund Bs aJBc ueuroJ uI crruru plsrxa hu 16 ,ur:

-Jaq-rl un 16 lsruorsaJo.rd ueuroxas un - a1e1dac3E ruruBun acrpadolarcua

r"ral3eounc roun Bururnl u1 urind Iar - BJa BAouBSBC ,pugi eelop uI

1e

'BlsB e-rdsap +ugnnc unrcru aunds nu psul .sn1d ug enaa gunds ps

rnqoJ? .re '(sr.rcsnueru rS Ia aJlur nBS) Bcalortqlq lS o8;1 arlur Bluourj

--red eriela"r o aze-ra8ns BS rol rB InJxal BceO .Eca?oIIqIq nc acEJ a-op

cnulu aJ€ nu rS leur8"reru alJBoJ IoJ un uEuroJ ur aJB oJlsecoôN rp

o311 'a1eo1 ap Ig?uI rBtr J 'Bcrurouoca o nu rcrlo{nrJ.soy raJEo?B?npBJl

uzalodr F? Ienlxol eqo-rd 1od a.rec a?uaualo a1p rS ?uns reru rBCI

'uol,laoN op r?urru€ aleod 1-ec 19?€ lol

BAoUESEO ep alSalurue ollser.r\oN lgcu1 €sV .(BôuBJcoU nBS BAouBlJrC

Bc asnper? g ?od allsec.laaN rS orlseco.top ,11nru lac) psBJ o a nu

Ia?sBO un JBr '€,rouese3 rnl B aJacnpeJl o r-nu allsec,4 aN Fc oleol

op aJurEuI 'na palc 'acJ€ural gs le8qqo r6n1o1 o .ar1S InJolrl.rC o_s

le8qqo a nu InJoJ.r?rJ JBO ''BoI-AIX IB Inloaas urp FlBôrpaur €cruoJc o

aluarrrleJalrI ezee1tc rleded rriueluazarda.r 16 euecsrJue4 erfe8elap a.r1

-ulp IIJTuIglur lnposrda iluzryqn ure-al arec ad alelarpotu ola.reolzr ur

eleuoriuaur 'ecuolsr g;n8g o rc 'Baur e-ap eriua,rur o r-nu 1b11sea.Lre1q

nes) orJSEroôN Ip. o8n gc aunds eaq.nd 6e crrrdura Jo?na BC

(.rnlnJgepu€rl olarunu rdacuoc ps pqrsod a InIIE

BI Arunu un BI ap pugJaJl .reop., ec o rcrô{nr?sox roualg Brznlcuoc

'(ollsec.,rtaNSo q8ng asazal8ua alarunu ,eaode ur ,eecnpe;l aJ€J) oJlsec

-oAoN Ip o8n ?rurnu Jourrlr leuosrad un aU €s naur InuBuoJ ug ec p1d

-urg?uJ aS 'BAoUBSBC rnl roltlrouary le leur8rro ln"reldruaxa Era ?rulgJ

'e

I3 'Ir{i

alrJnl

IIII-NL

.I3 EII

ue.rrir,

lUOZat

INSIJ

EFOI

lgru

AIIIu

csou

sv'

'a1ur

-ICUJ

'Fiui

UI IT

+Iurr

P}FI]

IS IlI

-snu

-n3"r

alsei

AJBC

-ado

onJ

uIu

?IlIC

€191

a?Je

IAru

'loi.r

JBI

'eFe

ASE

-snu

D7)

I5e

8un1

-aJ1

III 3II\O-\OJS SO TIUSJTUC

II2

MUNCA INTERPRETARII

ce ai". M-am simlit deconcertat gi am jurat cd n-am scris niciodatd

fraza aceea. Eram sigur de asta, din multe motive: primul e cd nu

cred c[ fericirea consti in a avea ceea ce avem, qi nici mdcar Snoopy

n-ar subscrie la o banalitate ca asta; al doilea, e improbabil ca un

personaj medieval si poat[ presupune ci fericirea consti in a avea

ceea ce are el efectiv, dat fiind cd fericirea pentru cultura medievald

era o stare care trebuia atinsi prin suferinlele vielii pe pimdnt. AEa

c6 am repetat ci n-am scris niciodatS randul acela, iar interlocutorul

meu m-a privit ca qi cum n-as fi gtiut nici lucrurile pe care le-am scris.

Pe urmd am gdsit citatul acela. Apare in timpul descrierii extazului

erotic al lui Adso in bucdtdrie. Acest episod, aqa cum Ei cel

mai obtuz cititor al meu poate s[ ghiceasci cu uqurin![, e alcituit

in intregime din citate din Cdntarea Cd.ntd.rilor Ei din mistici medievali.

in orice caz, chiar dacd cititorul nu identificd izvoarele, poate

presupune ci aceste pagini zugrdvesc senzaliile unui tAnir dupd

prima lui experienli sexual5 (Ei, probabil, ultima). Dacd te duci 9i

reciteqti rAndul in contextul lui (vreau sd zic contextul textului meu,

nu neapirat in contextul izvoarelor lui medievale), descoperi ci spune:

,,O, Doamne, cAnd sufletu-i ripit, atuncea singura virtute constS in

a iubi ceea ce vezi (nu-i adevirat?), iar cea rnai mare fericire e ci

ai ceea ce ai". Dar aEa stAnd lucrurile, textul meu spune ci fericirea

const[ in a avea ceea ce ai ,,cAnd sufletul e rdpit" (deci in momentul

viziunii extatice), nu in general sau in orice moment al vielii.

Acesta e cazul tipic in care nu-i nevoie sd cunoaqtem intenlia

autorului empiric; intenlia textului e evidentd, iar dacd cuvintele

au un sens convenlional, textul nu spune ceea ce cititorul acela -

ascultAnd d.e vreun impuls personal -

credea cd a citit. intre inaccesibila

intenlie a autorului qi discutabila intenlie a cititorului existd

intenlia transparent[ a textului care respinge o interpretare imposibil

de suslinut.

Un autor care gi-a intitulat cartea Numele trandafirulul trebuie

si se aqtepte la orice. in Note am scris cd am ales titlul acesta numai

pentru a lasa liber cititorul: ,,Tfandafirul e o figuri simbolicd atAt

de bogati in semnificalii, incAt aproape cd nu mai are niciuna: rozS

mistic6, iar roza a tr[it tot ce trdiesc rozele, rizboiul celor doud

roze, un trandafir e-un trandafrr qi n-ai ce-i face, rozacruceenii, gratii

ale minunatelor roze, trandafirul proaspit, imb[titor de miros.'."

in plus, cineva a descoperit ci unell manuscrise din De contemptu

mundi a lui Bernard de Morlay, din care am luat cu imprumut

hexametrul stat rosct. pristina nomine, nomina nuda tenernus' spunea

stat Rom.a pristina nomine, care conceptual ar fi mai coerent cu

restul poemului, ce vorbeqte de Babilonul pierdut, deqi inlocuirea lui

rosa cu Roma pune niEte probleme metrice, aqa incAt rosd pate

lecliunea demnh de preferat. E totuqi interesant cAnd te gAndeEti

c6, de mi-ar fi cdzut sub ochi versiunea aceasta alternativS, titlul

aJBc ad ocrJo8ale rriBtllruuos alasBoraurnu ap ?Bd€4 lsoJ ruv alISoIoJ

B-oI a.I€e od ala+ur^nJ ap a+BzrJoln€ IaJ unaJ^ uJ luns oJBc aJaqrl acr?

-uEuras rJorcos€ alaun E8urdsal ps crJrdrua InroJnB rsn?o? a?Bod urnc

'prBlgqv srz u

Ju urnc '1sa osot nIInN'..oleurcrpaur riplar"rdord nB aJBc a.r8au adn"rp

nc rA rnzra.r.-uaqp8 rJrru rrog nc 'aleprosdrla azunrg nc aaceuureg

€IIIUTBJ urp lsnqJe erur" un (q1a"reFur7 rn1 lnruuoricp u1p zo?rc) a?sa

pur6n"rp 'uucrlad un alSarncolug 'r11assog n"rluad 'a.les€d acr.ro runc e6e

'lnrgupuerl rnJoIuJ ealnd .re p1ue1d aorro IaJIIE - rgepueJt EI orznle o

ldarp pur6nJc Br FS lelrnur a nu Iapotr I InJo+rlrC pr pa"rc 'ea1e1r1seuo

p?Eol nC '.<rzroJouroq nrluad Bunq a" :g8nepe 16 pnurluoc naru Inlxal

'pitnocs Inluglnc pdnp lcexa Inlelre araqJul r51 "raussralg gc sorJnr g

,,"'pf.reocs urp erzn;u1"

'rnlnlsnqJe eurrog gdnp ncsounca"r o 'eu"rpr op €ooe€ €nrz ur 'a;Bc od

p1ue1d o ourq r€ru Fp€A ps es-npugcalde 'ou1ar18ng plepoop osrz ',,ur6nr3"

:€aur BaUBc urp fesed lsacB Fzealrc 'r"rgepuurl n"rluad saruloH rnl

rarie.rnupe ,,1noJa" naru IB oru1ar18n.g arBJ as tlnru op lgr ozaJlsuouap

ES pugcJacul 'roussrol,f pugJ rcunle arelardralurerdns ep nldruaxe

un a pt csasg8 'e1e1qe1uaru ap Baru Ealaprqcsap gleol nc teq 'e.rn1

-g8a1 glseaee rS epodns aleod naru Inlxo+ 1gcu3 'saurloH €I aTcrldxa

rJrJoJaJ allnur ap ?gle ?uns naru Inu€uoJ ug lgzealuoc n11 't7na41

IpapN aqJ I\+Ix g ps csolururB rur-nu Bc rsosrJnlJpur Fs arnqaJl Fsui

'o1,toq ttrl e Dluuro ntado 1r7rt rue Fc rueapa"rC JJnC InI E rJoU n.rluad

€aunrs€d op (1nu€ruoJ srJcs ure pugc rcunle ruealurur€ rru-nu .rnFrs

16; alurure cnp€ rru-nu "rep 'suq1o3 aI{IIiA rnl IB leloôp un luns

'(6gI 'd) ..auoJsuoory uI B+sBacE EoJBoU nJl

-ued;gn3 rn1 rarie"ruupe ?Inur €Jol€p 'nps lnpug"r e1 'arec 'a1doq rn1

e ,C7na41 /D?DN aqJ ulp g^rrap ocg mI InrgBpuBrl" e) alere ps EorA

Joussrald :?u€soJalur fesed un plsrxa Blerpuotu eJnleJalrl urp ozoJ

alIBIaIae e1eo1 rA naur Inrgepuerl arluJ al6asp8 aI Jaussrold a.rea ad

unlg8al alalrJnloJ oJlurJd 'naru IB nc lereos€ olarunu ecsease8 r6-es

nrpugru lsoJ g r€ ar€odsa{€qs Fc Boapr uI poreul Rru 16 '(6961 'ssar4

IIrH lsneoT '1p.u,uro3 ?sa 11) ocy ol ataadsaynqg uo"tt ntoVf dtntayq

Jo fiaatns V - alaou nq7o ,Cun ,tq asog y taussrald d ?Jaqog ml

e alJ€c €s€orun4 +Inru lumalde ury 'Iapontr ro?I?IC ec azauorice gs

pldarp a"re er"ndrua Inro?n€ aree uJ rrr.zex (1ada"r; r6n1o1 p?sFg

'?ncgl gugrupJ ps amqoJl ar-ndure InJo?nE rer 'glsrxa

1ntxo? RSUI 'a?uEAaIaJ ap ruallxa a1uo1 'r"rg1a"rd"ra1ur ap arJos glrqeJox

-aur o snp6rd uxe 1B?InzoJ Ec Jer 'a1ue,La1arr a1eo1 ad cBJ aI FS tgcuJ

e6e 'elqrsod a1"rn1ca1 al€o+ ..prqcsop" BS urEIoA 'a16aurg1s aI Blsace

Inlug^na a.ree ad rrj.elouoa ap arJas Blrugur rzaloJluoa us a nar8 ap

lgo runce Salaiui no JEr 'tn7nt('opuD4 aplunN aunds 1n?xal J€O

'(arcseJ ep a"rela.rdralur o oJlec EaIEJ

nuoq aplunN ag gs 1n1nd U JE noru rnlnueuroJ

IaJlsB pugzrr{?sap)

gII

SIIÎONOCS SO IIU3JIUJ

INIlIl

116apr

AJ€d

rnl €a

nc Ju

BOUn(

?nIun

rydtu

."'So'

-elF '

Fnop

9zoJ

1918

I€UIN

arnq€

-odru

P}SF

-Jeui

- BI€

aIa?u

eriue

Inlui

EAJI;

E3a

UI P:

:aun

'nau

i6 Tc

Pdnl

al€o

-Ipar

1In11

Iac

-BlX

'sTJe

InJo

e6v

EI€T

€aA'

un

ddo

nu

91€t

:

1L4

MUNCA INTERPRETARII

unul dintre autorii lui Naming the Rosel le-a gdslt in nume precum

Umberto da Romans qi Nicola da Morimondo. In ce-l privegte pe

Umberto da Romans, e o figurd istoric[ ce a scris efectiv predici

pentru femei. imi dau seama ci un cititor poate fi tentat sd se gAndeascd

la un Umberto (Eco) care scrie un ,,roman", dar, chiar dacd

autorul ar fi inventat acest joc de cuvinte ca pe o goliardie pasabil[,

aceasta n-ar adduga nimic la inlelegerea romanului. Mai interesant

e cazul lui Nicola da Morimondo; interpretul meu observa ci monahul

care anunld la sfArgit: ,,Biblioteca arde!", decretdnd astfel c[derea

abaliei ca microcosmos, poartd un nume ce sugereazd ,,moartea

lumii".

De fapt, I-am botezat pe Nicola cu numele bine cunoscutei abalii

din Morimondo, din Lombardia, fondatd in 1136 de niqte cdlugiri

cistercieni venili de la Morimond (Haute Marne). CAnd l-am boteza|

pe Nicola, inci nu qtiam cd trebuia sd-qi rosteascd fatala-i vestire.

In orice caz, pentru un italian care locuiegte la cAliva kilometri de

Morimondo, acest nume nu evocd nici moartea, nici lumea, asa cum

iiin"ro. nu evoci o regati, nici Nouara** rrtt ultu, nou-nou!. in ftne,

nu sunt sigur cd Morimondo vine de la verbul mori qi de Ia substantivul

mundus (poate cE mond vine dintr-un etimon germanic).

Se poate intAmpla 1ns5 ca un cititor strdin cu oarecare cunoaqtere

a latinei sau a italianei sd adulmece o asociere semantici cu moartea

lumii (e o experienld comund multora: se fac mai uEor jocuri de

cuvinte intr-o limbd strdini decAt in limba proprie, pentru cd reaclionezi

la lexic intr-o stare de stranietate mai mare). Oricum, eu nu

sunt rispunzdtot de aceastS aluzie. Dar ce inseamni ,,eu"? Personalitatea

mea congtientd? Jocul pe care limba (in sens de langue,

saussurian) il efectua utilizdndu-md pe mine ca mijloc? Textul o

spune.

Mai curdnd, ne-am putea intreba dacd asocierea produce sens.

Desigur, nu in ceea ce priveqte inlelegerea derul[rii faptelor narative,

dar poate pentru a pune in gardd - ca sd zicem aqa - cititorul asupra

faptului cd acliunea are loc intr-o culturS. in care nomina sunt

numina qi nomen onren.

L-am numit Casaubon pe unul dintre personajele principale din

Pend,ulul lui Foucaulf gdndindu-md la Isaac Casaubon, care a demitizat

cw impecabile argumente critice Corpus Hermeticum. Cititorul

meu ideal poate identifrca o anume analogie intre ceea ce a inleles

marele filolog. qi ceea ce personajul meu inlelege Ia sfdrqit. Degi

conEtient cd fulini cititori ar fi fost in stare sd intuiasch alazia,

consideram cd, in termeni de strategie textuali, Iucrul acesta nu era

. .-q

I

--l

t-

1. M. Thomas Inge (ed.), Jackson, University Press of Mississippi, 1988.

* De Ia uogare,,,a vAsli" (n.tr.).

t* De la nuouo, ,,nott", qi ara, ,,alLar" (n.tr.).

'696I'LZ 'rlDnalpatrl turapDn()'1.r1'u lsnsselq = ossaN rS

pJnlR8al 'xou = ossau InJnqruBI€J ad Ezeaznt ar n1I6] .(ossau Iop ErcrrueJ e.I,, .I

a16asp3'alrradocsap utoroo aI oJ€c ad alua:redsueJ+EJ?In nznp pcgrluapr

'rodoc ap soJrru un nC 'il8oleu€ €dnp lug^ uJ gp os gc 16 'e1eur rolefeu

-osJod alrJnracrqo op ,,?dnroc" JsoJ B €c psuJ o+sasunlJetu Ia lndaaul

unq €I aC 'oulu op alr?ra aunq reru alec arlurrd raprsuoc o aruc ad

u€uroJ naur rnlnurllln E RcrlrJc ezrleue o srJcs B rBcsntr J Qnsorc

'now rnlnl

-oJluoc BJBJB uJ runce-ap +uns Eolsoce o?BoJ 'nr16 nlq 'rueapaJc runc

FIBueq ap e6e o nu Erznl€ a?Eod 'pseorcgr?Je arznle o ap rolezund

-sBJ luns pc aleod 'a1e1darp ra nB a+Bod 'eur.t ap o 1nlxal .o-lncpJ

nB rro?r?rc ripru '1e1a6u1 ure-141 'lpeenod Iar{cIW na grnlg8al oar^

olnEc nu ps lapotr{ naru Inrolr?r3 ee lerods rue gc e6e ,p11r1 qurrqrs

r-ps ru€a+nd nu rA 'a1aru n.rrlsalod InoJa EJa uogT ap ?B+uaûr 1ni

-npuad r€O 'FlercrJradns ruec Earpd IurI gc n.rlued ,prn1g8e1 plqrsod

BlsEaeB ep lrrunfpru EaJd ur€Jo nu 'clrrdrua JolnB Bo 'rrJEuEuras€

eur.Srpered ardsap srJcs E ?Inecnod rer'rr8o1eue op a+Bposqo ?uns alaru

JE €Aourc

a1afeuosred :?In€cnod IoqeIW eI erzr.le o rsoJrru 1n1nd U

ea lndacug el ap pcul 1uer16uoc ruera B?s€ €?Bp aC 'urlq'u,Dq lnl

lnrupuad tsoJ g re Inllr+ 'ur14uerg ap leluolur ?soJ g rB .1'1n€cnod

FoEO

uogT ap ?B?ualur lsoJ E JsaqJoA aJEf, ap pppuad ocoJeoop nnocnol

mI lnlnpuad pzealn?r?ur as ueruoJ natu Inurlln 'arur1 rAeaaae a4

'rFS rrJo?rlrc urncard lranl€Jls ap ?g+B lsoJ B-u cr"rrdura

Inrolne pc lecgd 'sorcrpnf g 'Baac€ ernlg8al gcseesp8 gs llnc rol

-rlrc rnJgaorJ pldatp nep gcrpedolcreua earalSeounc 16 plxa; .evnlv

ldacce ps le8rlqo +rurs Ftu lapotr,q rolIlIC eC 'noru lnfeuosrad nc E?s€oA

-r"r1od as gs ared s?s€ pc l1rup€ FS ornqaJl 13 'nyt?o1olllu roJnlnl D

arcAC o BrJcs loqg ml IB uoqnese3 'oreldruglul urp nu '1uopr.ra ,ga

lelJasqo E aJEc 'daqog pI^BO 'sorirleur Jo?r?rc un aurl pJ pler rBO

(('apnJ ruoluns

nu r€0 'perc 'e,re16euag urp 3o1o1g un rS e.re 'zec acr::o u1 .nr1i n1q,,

..Lq)rnualpp?W u\p feuos"rad un ero n1q,,

,,'uoqnese3..

((i€rueaqc a? tunr 'odo"rdy"

BJi

'el

IS€

."t

In;

-IU

uTl

?u

-n

'ai

'SI

o

'a1

-Ol

n1

-a

aI

-J.

AJ

\.

-q

ta

UI

ai

'o

lr

IJ

IT

:uoqnES€C rS oqleg a"r1u1 8o1erp Inro?purn ryc eleod

as 19 eur8ed e1 -ec

e3y'1oqg a.Sroap BI arrraJar ppqrsod o ururla gs

Bc +JoJa un InJFJ ure rB 'e11nur "red as r oc olrJplard.ralur aururla gs

BaJA lapotr\I F{olnv 'rtrtzeo o?rurnue uI 'Earu Brroruaur uJ BurJn o rcru

asBSpI nu cr?seruouo lunuprue lace Jsp (olureuI drull llnru nc BJado

p?seoce urasr?rc :l"lcJpualppl4 uW leuos"red un 16 e.re uoqn€seC lol

gc ereldruglul u1p lr"radocsap ure 'lnueruoJ EururJol E ap a+ureul

'(IBor Iae uoqnBS€C ap purrlSau rerqa salafuJ g a?Bod nani p

uoqnBSBC IS tI?Tc g aleod InueruoJ gc unds BS n€oJA) pqesuadsrpur

SII

SII^JO.\OJ3 30 IIUATIUC


alte legituri Ia care nu mi gAndisem, dar care par foarte convingdtoare,

Ei iqi asumd rolul unui cititor paranoic, gdsind leg[turi ce mi

surprind, dar pe care nu sunt in stare sd Ie resping, chiar dacd qtiu

ci pot s6-l devieze pe cititor. De exemplu, pare cd numele computerului,

Abulafia, plus numele celor trei personaje principale, Belbo,

Casaubon Ei Diotallevi, produc seria ABCD. Inutil si spun ci pAnS

la sfArEitul lucrdrii mele ii dddusem computerului alt nume: cititorii

mei pot obiecta c[ l-am schimbat inconqtient tocmai pentru a obline

o serie alfabetici. Jacopo Belbo dd dovadi cil apreciazd whisky-ul,

iar inilialele lui sunt J and B. Inutil s5. mai spun ci ajunsesem

aproape de sfArqitul romanului dAndu-i un alt nume de botez, pentru

cd ar fi ugor sd mi se r[spundi cd l-am schimbat dupi aceea

tocmai pentru cd inconqtient voiam sd oblin acrostihul respectiv.

Existd insi dou[ obieclii pe care le pot face in calitate de Cititor

Model al cirlii mele, gi anume: (i) seria alfabeticd ABCD r[mAne

textual irelevanti daci numele celorlalte personaje nu o conduc pAnd

la X, Y qi Z; (ii) Belbo bea Ei Martini.

In schimb, nu pot s[-l contrazic pe cititorul meu cAnd observ[ cd

qi Pavese s-a niscut la Santo Stefano Belbo qi cd Belbo al meu

aminteEte prin unele trdsdturi de melancolia pavesiand gi de fascinalia

pe care Pavese o avea pentru mit. E adevdrat cb mi-am petrecut

o mare parte din copildrie pe malurile pArdului Belbo (unde am

fost supus la unele dintre probele pe care i le-am atribuit lui Jacopo

Belbo gi cu mult timp inainte de a fi informat despre existenta lui

Cesare Pavese), insl qtiam c[ alegAnd numele de Belbo textul meu

l-ar fi evocat intr-un fel pe Pavese. Aqa ci Cititorul meu Model are

dreptul si g[seascd aceastd legituri.

3.1.5. CAnd autorul nu Etie cd Etie

insemndrile pe care le adaug aici au un singur scop: s[ clarifice cd,

deqi in toatd cartea de fa!5 se insistd pe raportul dintre interpret

qi text, in pofida autorului empiric, prin aceasta nu consider ci

.trrdiol psihologiei autorului ar fi ned.emn de atenfie. il cred irelevant

pentru o teorie semioticd a interpretirii, dar bineinleles ci nu 9i

pentru o psihologie a creativitilii. Intre altele, a inlelege procesul

creator inseamnd a inlelege cum anumite solulii textuale ies la luminS

prin ,,serendipitate". sau ca rezultat aI unor mecanisme incongtiente.

Iar aceasta ajuti la inlelegerea diferenlei dintre strategia textuald,

+ in italiand serendipitii, capacitatea de a interpreta corect un fenomen apdrut

intAmplstor in timpul unei cercetdri qtiinlifrce orientate citre alte domenii de

cercetare. Termenul provine de la vechiul nume al insulei Ceylon (Serendip) 9i

s-a impus datoriti romanului The three princes of Serendip (1754) al englezului

H. Walpole (n.tr.).

"'soralc co?olu

-aq8 op IoJ un FzBoruroJ rarlJgr{ erro}eu - qlerorralap rS F}rzaun - pugc

Fldurglul os runr 'iala+1e ap aloun olrdrl nera alroJ 'rr,rn1arg1 1n8un1 e-ap

'greor"redns Flerolel eeur8"reur pugcnde 'ec n.rlued 'eiualsrze"r o rulglui alg

elalgc qdnp "rep 'areolgrurn elur8ed gqe"iF u3 rogspr rS 'e.r.oc11e rS age reur

FS esoro?ur l-nu runc rS ec 'r-rdo es rode 'pur5ed erur"rd a-re1 acol nc rlrC

:IaJlsE Bsrresap a}sa (67y 'd e1t

pc rS p.r,e"r1o nc al€qrqruJ luns re epur8ed ea '1a1o1sr.ry rrrl ncryaod E

'elnprerd 'a1rec €nop €-ap Bac auriuoc oJ€c (sorJolsrur srJJsnueur un

F?srxa gc 0116 tnlnruppup4 alalunN ?IlIc € eurp 'nlduraxa Ealrop [V

'€+seq ElsE nc 16 oredury o o;edruy 'p1xa1 a16aru.rd ac BaaJ

uI 'naru mln?xal BalelaJdJalur nJ?uad BluBAaIaJr In?ol nc aTSa Ea

pJ a rrgldrugluJ rolsace 1nleluene 'snds rue urnC 'Jolpldruelul sale

urB-I pJ ureaparc aJ€c ad 'o"redruy rnlaurnu eaur8rro FIEI IS ,alurru

ur lruala'r e-nu tn8rsap '€Ioce 1ncalugC 'uoqnESBC r€ er elsrg.L riea

-oc€ ruBaAE pugc 'Boru eeiaraurl urp aur8erur BIIBIBao e1 luarlSuoaur

urasasJolur gur 'Fueauorrre-our?Bl F?BJ o pugluolur 'gc "re1c a JBp

'oredruy o runr e6e gcr.relsr raru 'gr.8eeu rcru 'elsrxleur rJru 'ecuerpzerq

rcru eJa nN 'EoacB €aural^ ed lrlsoFgrpuI ruEJa ar€c op rs aqre"re3

urp Baual oJBc plBJ o '09, JoIruE eelelgunf e1 ad 'e1ugc II .Ia urp

luglne unrcru ruealurrue rru-nu pcep Jerqc 'e1aae Inaa?ugc ourq a?reoJ

rueo+3ounC ialnozauunq a?uUS Arloru ac urp rS snds e-rru rB l,.oredurl-

?rurnu alunlu un ap aunds aJP-) zaueqnJ BIocB Inca?uEc g" :1ear1dxa

B rode r$ ,,;e1unur rnun alaurnu a nN lo"redury oc oC.. :luqoJ?ut

E-ru ualarJd un 'rnlnueuroJ BoJecrlqnd e1 ap a[z ep runl gdnq

'na[u rnlnueuroJ InJorJalxo urp Boual urnc 16 er

oJBdurV ololunu lBnI ruB Bc Buur€asul €lsEacv ',,1orueds arunu un elrnd

'acuerzr.red raun €Jnllnc 16 aueareureI raun pdrqc €aAB aJBt ,rzauepns

r"r8au na rB sorput ne BJosecalsaure as 16 a;rcag BI FJasEIBlsur as

oJ rzapuelo urp pluopuacsap plEJ FlsEoJB oc ap Eleporcru salaiq ruB-N'.

:(ggl 'd) srJrs ure rS uerpzerq orunu un Bro nu Bc Eureos rueapep rrur

:aurnu IocE sal€ ruB ac ep ruer16 n5'"raFu eet4'riuarnc rop oJ?urp

ecrlauFeru eitog lurpnls e aJEJ 'a"radruy na ernle8al o ,Jruorr ,yseF e

ecsntr I Qnsorp 'oredury al3aurnu as aJ €u€rlrzerqR1eJ o ap lrlsoSgrpur

a uoqnesuC InJFug? 'lynocnog lry Inlnpua4. u1 'nldruaxa InrurJd

'BJn?EJolrI nc ocBf B-ap

crurru - pcuJ aJg nu nES - aJB nu ac crleru"Seru nrJo?rJa+ un ed r,ro

-aun a?SoJc 'r-re1e,rd.re1ur ruJgls B nr?uad elndacuoc eurieru o a oJEc

'1xa1 un orunue urne rerunu eunds gs 1od alg 'rrJp?ard"ralur erualqo"rd

nc acBJ E-ap. crurru nE nN 'Rlrq€cgrluapr Bl€nlxa1 arapuoderluoe o

rJru nB nu rS pleuosJod Eoru eier,t rerunu csa,tr.rd :nr5ap.Lr.rd un n€

oJBJ aseorJnc rrJnlJgru pnop ooJA pugzruJnJ 'luapaaa"rd lnge"rFured ur

lndacug qta atodtoc u? In?uarurJadxe urind csa8unlerd oc ap -BIBJ

'FIBn+xo? er8ale"rls Bacs l€Jlo^zap €-s runc rnlnla.] ealsalod

rS 'lor"rrdura rnlnJolne apiuelur ap luapuadapur a?ureu3 a8"raur 1od

1gcu3 e6e; il{eo qns nB II lepory IIroll}IC arec ad arlsr.t5uq ?Jarqo Ec

rnlnz,

Is (d/,

op llr

1n;gd

.FIEI

'alui

9ulu

Inso;

16n

lu€,\

ECJ

lard

t€c €

AJ€

naul

InII

odo,

UI€

-aJli

-IJSI

nalu

PCE

Fugr

au€l

JOlr:

€ao:

-uac

IUOS

'I.--'

auri

IIJO:

Eu9

'oql'

-oln

nlls

FlII

-e.3r

LII SIIAIONOCS gO IIUSJIHO


Am scris aceste rAnd.uri la sfArqitul lui 1979. in anii urmitori,

poate qi pentru ci dupd Numele trandafirului am inceput sd fiu mai

frecvent in contact cu bibliotecari Ei coleclionari de c[r!i, mi-am

intensificat qi mi-am f[cut mai ,,Etiin!ifrc[" pasiunea pentru cirlile

vechi. ,,$tiinlific" inseamni cd cineva trebuie sd consulte cataloage

specializate qi trebuie sd scrie, pentru orice carte, o fiqd tehnic6, cu

colalionare, informalie istorici asupra ediliilor anterioare sau urmdtoare

qi o descriere precisd a stdrii f:.zice a exemplarului respectiv.

Aceasti ultimi operatie cere un limbaj tehnic, ca si numeqti precis

locurile ingdlbenite, inroEite, mucezite, urmele de pete, paginile sp6-

late, montate, restaurate, leg5turile slabe la cotor sau pe margini,

restauririle marginale etc.

Intr-o zi, scotocind prin rafturile de sus ale bibliotecii mele de acasd,

am descoperit o edilie din Poetica lui Aristotel, comentatd de Antonio

Riccoboni, Padova, 1587. Uitasem cd o am, am gdsit pe ultima pagind

un 1000 scris cu creionul, iar asta inseamni c[ o cumpirasem de

la un stand cu o mie de lire, probabil pe la finele anilor '50. Cataloagele

mele imi spuneau cd era a doua edilie, nu extrem de rar5,

Ei cd mai exist[ un exemplar din ea Ia British Museum, dar eram

mullumit s-o am pentru cd se pare ci e greu de gdsit, gi, in orice

caz, comentariul lui Riccoboni e mai pulin cunoscut qi mai pulin

citat decAt acelea, sd zicem, ale lui Robortello sau Castelvetro.

Apoi am inceput sd-mi scriu descrierea. Am copiat pagina de titlu

qi am descoperit c[ edilia avea un apendice, Ejusdem Ars Comica

ex Aristotele. Aceasta insemna cd Riccoboni incercase sd reconstituie

cea de-a doua carte, pierdutd, aPoeticii. Nu era vorba de o tentativd

neobiqnuit[, qi am continuat si compilez descrierea fizicil a exemplarului.

Iar atunci mi s-a intAmplat ceea ce i s-a intAmplat qi lui

Zateski cel descris de Luria, care, pierzdndu-Ei o parte din creier in

timpul r5zboiului qi, odatd cu acea parte din creier, toatd memoria

Ei capacitatea de vorbire, mai era totusi in stare si scrie: astfel, in

mod automat, mAna lui incepuse sd redacteze toate informaliile la

care eI nu era capabil sd se gAndeasci gi, pas cu pas, Zateski igi

reconstituise propria-i identitate citind ceea ce scria.

In acelaqi fel, eu priveam cu riceal[ si cu un ochi tehnic cartea,

f[cAndu-mi descrierea, gi dintr-odati mi-am dat seama cd rescriam

Nurnele trandafirulul sau descriam din nou cartea risfoitd de Guglielmo.

Singura deosebire (pe ldngd faptul ce era vorba de o carte tipiritd,

Ei nu de un manuscris) era ci in volumul lui Riccoboni, de la pagina

120, de unde incepe Ars Comica, marginile inferioare, Ei nu cele

superioaref erau cele vdt[mate; dar restul era Ia fel, paginile din ce

in ce mai inroqite qi coper{i cu pete dezgust[toare ce se lileau de

la o frl6 la alta, astfel incAt la sfdrEit era imposibil sd mai dezlipeqti

paginile, care aproape se incleiau una de alta, cu efectul neplicut

pe care numai un asa-numit ,,exemplar de studiu" il poate provoca.

Filele plreau unse cu o past[ murdarS gi negricioasd.

'BCOI

lNJE

116ai

apn

oc u'

olac

€uF

'Pllr

'ourl

uI€1"

'801.

'rurfuds ualnd au aJBc ad FurFrpEJ€d o 'plrqsyoJuoc giuaza.rd o

plurza"rda.r girt! ?xa? ??t Inlxal 'aleoyrA ol€s JolrJglardralur E EIrqBIoJl

-uoJur €ArJop rS 1xa1 rnun rrJoonpord e ps€orJalsrru BrJolsr ar+ul

'lxal lrunu InIBruruB gzeauorfaung rirnc

a8elaiul e n"rluad aluelaloJr luns 'urind 1ec nrdreurrd u1 'gsu1 'uro

lrrunu InIBruruB pzueuoricuny runc ura8alaiul Ps glnfe au 'n.rdo.rd d1ere1

nc 16 elarpec u1 'arec 'apn1xe1 rarfanpo"rd € Fzrl€ueqrsd o rS 'ar3o1

-oqrsd o 16 glsrxa r€ru pc nrluod J€op zauruasuot O JoI alatxal lgcap

gpqe"rleuadrur reru 'lcadse ?rurnu€ un qns 'a1sa rcr.rrdrua JoIrJolnB €

gle,rud eier,r pa Baac€ a 'pleroru oaJA oJB POBCI 'alatu rrirgc e a"re1a"rd

-Jolur ppqrsod o nc acBJ E-ap crurru aJ€ nu a.re1drug1u1 P+sBacB rcrN

'ruaseluolul o pc It'LzatJ ure rS (olrlour ac urp

nq6 nu; Rurtunl BI nou urp lr6ar € pugc Inluaruow u3 gugd 'luguuour

un-JluJ er 'naru mplogns € FcugpB r€ur Bac ealred u1 aseyzodap

as 'a.rapo,r e1 rS ygdrd BI olrqeJazru 'IoJ Joloc€ eaur8eurr iluacap ap

durl 16 €olace elur8ed uresege.rSo?oJ uJolur cgelSolog le"rede ap ros

un nc JBq 'oloe€ uraselrn o rA e.tapun ad ruasasnd o 'rnlnlsrurqanq

EpJns B-op p?BB aJrI op €aace Brur Jecpur rcru BaepJ nu Pc rB lso1og

ap pqrsodrur erb gc Bureas tuasnpgp rurS 'ruesrogsgt o 'prurn uJ ru€

ripru nc Baoc€ BalJec ruese.rgdurr.1 'uapram qrl llos lnm sg oful 9c

srJap ru€ 'grur.rn u1 gugd iloce.rrru un-Jlul poJc PS 1€luot 1so3 ure rode

ip"reurp"roerlxa giuaprcuroo o u1 ltpug8 ure-ur ?uoluotu urrrd un-r1u1

'alaur alrJnlJer ed alz ap rue ruasash.tu

O 'naru InueruoJ uJ ruasosrJcsap o aJ€c ad eelrea lulgur uJ ruBoAV

t6l I

€Ia

uJ 'l

BIJO

UJJ

InI

-ura

Fîl

aInl

pc'lL

NIlI

ulir

ACIJ

UIts"

'P.rt

-B}I

ap

Pul

olul

'Pst

'Iui

-pd

src(

Î1

-9u

nc

eBt

olli

UIE

TBU

tu(

SIWONOCS SC IIUSJIUC

3.2. Idiolectul textual S1 ,

varietatea interpret[rilor 1

I. Tlatatul meu, ciruia Nanni ii dedicd cu atAta generozitate mare

parte din cele 350 de pagini ale sale, dateazh din 1975, deci oglindeqte

niqte refleclii datdnd din anii precedenli (1966-1975). E adevirat

cd scriam in el cd din acel moment as fi vrut si fiu judecat

numai dupi cele spuse acolo, insi intelegeam prin asta c5. exclud

cele spuse mai inainte, nu ce aveam si spun dupl aceea.

Astizi aq scrie cartea aceea altfel, cu multe variante, mai ales

terminologice, qi insdqi lectura lui Nanni, mai cu seam[ atunci cAnd

rdstdlmdceEte, este pentru mine un martor interesant al multor imprecizii

de d.iscurs ale mele. insi trebuie sd recunosc c5', in confruntare

cu miezul dur al criticilor lui Nanni, pozi[ia nu s-a schimbat. Dacd

in Opera deschisd am vorbit de o dialecticd intre pluralitatea interpret[rilor

qi fidelitatea fa)b de oper5., in Tlatat extindeam conceptul

de Ia operele de avangardi la orice operi de artd: puneam accent

acolo pe mecanismele semiotice care permit - gi impun - pluralitatea

interpretdrilor oricirui mesaj, iar notiunea de idiolect, care-l

preocupd atAt de mult pe Nanni, reprezenta probabil acel moment,

unicul, in care incercam s[ stdvilesc incontrolabilitatea procesului

semiozic. ins[ in Lector in fabula, tocmai pe cAnd subliniam rolul

fundamental ai polului reprezentat de cititor, mergeam totuqi cdtre

ideea cd s-ar putea analiza si descrie o strategie textuald (retraducere

mai articulatd a noliunii de idiolect, aqa cum enciclopedia este

traducerea mai bogatd Ei mai flexibild a noliunii de cod) gi distingeam

foarte ferm intre utilizare si interpretare. Pot folosi codul Rocco atAt

pentru a c[uta paragrame ale numelui secret al lui Dumnezeu, cdt

qi pentru a face din el hdrtie igienicd (Ei poate pe drept), dar aceasta

1. O versiurre abreviati a acestui text a fost cititd la Universitatea din Bologna,

la 7 mai ,1981, cu ocazia prezentdrii cdrlii lui Luciano Nanni Per una nuoua

semiologia dell'arte. Dat frind ci a urmat o ampld disculie si ci dupd aceea

Nanni a mai scris o carte pe aceleaqi teme, textul meu are valoare documentard

gi poate conta numai ca recenzie Ia Nanni, 1980, fdrd a pretinde sd dea seamd

de felul cum au evoluat dezbaterile. ii public numai pentru cd se leagd tematic

de celelalte studii din cartea de fa!5 Ei poate servi la clarifrcarea unora dintre

poziliile mele, ce nu s-au schimbat fundamental de la data respectivd.

od) âISuIa[11

e1 a.nraga.r nc pciuruas aricun; op eaunrf.ou acnpoJlur

as aca.ruoap 'naru 1nqxe1 uJ 'JO 'auaruosqo{ef apiaung ur ec 'rugoru

-nuroc eaped op nu rB rrrgcgruuas eal"red ap pzean?rs as Bcruuras ari

-cunJ ap eeunriou ac ep a8alaiul as nu e6e BSuI 'elo pnt4sm?utTa4atu

atjcunJ 'gtaqnuoc atjcunJ 'gtlnfiuataJat atjcunJ eliru8ulurs urp 6atjcunJ

InluglnJ nc ariecgrurues rSeaace oJv prlulaas aficunJ eur8ulurs uIp t a?j

-cunJ elnqeco.r 'rn1 BJnlJoI u1 'ga guureasuJ reunle '1a;1se lcexe ounds

ruu€N RoBO 'opec orec uI rrora alrrnlal IcI€ ap rS 'gpriuoroJar eriaung

'uosqo>1u1'ep asndo.rd rnlnfequrq ayriaung aJ?urp 'are;ard es ezealrrurl

as ptruuros arieun; alSerunu ocg ac Baac :a'r€olpruJn EaJeluaurn8.re

Zgg IS gII 'gII 'gII 'LOI 'dd e1 csesp8 gsul 'a1es alasnds 1rSe.r.8

selaful g ps na ea aleod aS 'ruu€N rn1 ardr1, ttoJ tanTopt un Fl€I

'aor?oruras niue,l.uoc a1$ru nps FIepunJ od aJE

Elsace gc pldeg purlorosau rS eiur.rop ri-agr"rdord ap Eru€as pugurf ga1

un r16a1rc gs a+sa +JaJocur ap lgc g+BJe aJBc 'rlrseur reru errrigc reop

Blrc rol ne lripu ?uns 'ocrlsla5ull roprzrcardurr rie"rolep roc Juns

atet 'uoJ plopr ap g1e8a1 eruolqord aruqe"r8 ururla gs ea"n 6y '6

'ueru6np un ad Bc 'lJod o-r aJ€c ad eiLurl6ounJal ap olocurp 'ruue1q

ad e1e"r1 IoA IJ 'arlseou JoIrJnuraJA e arz?ta eseolncrrad o a (ear

-elardralur nu rA 'earezrlrln praJard a"rec el.Soloapr Rc puIU 1Bp IS

'utoaqt $ yto]

'sncads 'snqttl tn8rsap 'g ro.L ruueN rn1 elndrur rol r-al?c ad aTopt

racv '(nazourunq FcsEaJaJ ou ps) arzeco RII€ nc lalduoa r€ur g B.\

po R?uaurluocur Blernpg8gg nc gleuu eur8ed uI araqcuJ as 18 suantls

-uoc 13 suanJlsap "ropi"rpd B pcrqeq EzeJ eI aJar+ 'n1u'tJd otyatuaputl

roun €rJoJna gdnp 'e.rea 'ruu€1q rn1 rrirgc B auaruooeq nrnlcn.rls nr€

-euro un cnpe gs 1de; ap n€aJA 'rcgrcads luns r-ar€c Ulop\ D1opt

a16ru gpa.tr BI ?ocs myn?Dw4; pp ol arec ed ap"rrcpurlplsgr apun oloce

ruueN rn1 agrirzod a8urdser ro,r 'nrdrcurrd ap eaur erlrzod pulrJ p1€G

'ra JoIrJn?coI IE crJolsr p.n6 urp 1er

-Ir.zat Ioc ap gJ€J€ uJ 'sur1e g aluod ac ra"rado IB JEAap€ unreru Flsrxa

nu ec ourisns 'qrurqcs u1 'ruuug lrn1 "roprglardralur 1e (lnzgâl ap rS

1e"rn1cofuoa rnd 1e og) nr+arueJsd €c ocrla?so Iig]TIEurJ nc cr+srlJe ]xal

un ozazrleue gs alqedec rfgy,r.rlce Blalgc F?srxa gc Joprsuoo ng

'oIEcrxal

runrido ale,r.rlcedsor nc rS eaece Exelurs nc 1nl?r? €InruJoJ 161 pugc

oceog EaJaJns aJ€Ja?rI eiuangur ac BqoJluJ as B ap pldarp 'garpe o

e1 'ale ee-re1ardra1u1 'arelerdralur rS alBzrlrln oJlurp €aJrqasoap FIEI

'aseolouro8z afrfelrcq BI pJaJoJ os InlocrlJu .rer ',,nieycr1" gurueosul

llupcul EIac€ Inlxa? uI pc 16 aunds 1od rur-nu ecrlsr,r5url apiua,t

-uoc pc purueosuJ nu e+sv'el8gruezap aiuecsalope raun alrJp+ugurpq

ardsap 'ursrlaru.raq rA rusrpuor e.r1ug 'crlaod lrdreur un ed Bc nltTl

lsace rlrc 1od 16 ',,Joc u1 "roprp8r"rls € alelJaqrl EZnJuoC<! pz€oFlr?ur

as ac aunrieas o occog Fpoc uJ pls1xg 'za1a.rd"ra1ur

l-pc gurueasuJ nu

AJJL

3I]E

E1llr

FJ€:

€ea.

pao

'eui

EJS

lgc

191

UIE

a?s

-nt

aJl

INI,

InI

'lu

I-4.

-e\

lu€

In1

-Ja

Pcl

AJI

-aJ

pu

SAI

pn

re.

-aI

-uI

aJr

T

IU UOTIUV.ISUdUSJNIVSJVJSIUVAIS'IY:}JXSJ'INJCS'IOIOI

L22

MUNCA INTERPRETARII

ldngd explicaliile exhaustive previzute de context), funclie nu poate

fi inleleasd in sens jakobsonian. Jakobson vorbeqte despre moduri

in care facem si ,,funclioneze" comunicarea, pe cAnd Hjelmslev vorbeEte

de funclie in sens matematic, ca relalie ce expriml o legdturi

intre variabile. Lectura lui Nanni e improprie nu in ce priveqte

intenliile mele, ci in legiturb cu starea limbajului tehnic intr-o anumitd

culturi, unde adesea se intAmpli sd existe termeni omonimi

care au semnificalii diferite in contexte diferite.

S-ar putea gdsi qi alte exemple. Atunci cdnd Nanni spune: ,,Eco

ajunge s[ rezolve intreaga problem[ a extensiei prin simpla valoare

de adev[r a referinlei" (secliunea 3.4.1, ce ar trebui cititd integral),

evident cd intenliôneazh sd spund cd pentru el extensie inseamnd

cu totul altceva. Insd cum in textul meu utilizam explicit extensie

in sensul ce i se d[ in filozofia limbajului qi in logic[, Nanni ori

acceptd constrAngerile impuse de text, ori nu-i dd acestuia o lecturd

interpretativ5, ci il citeqte cam aqa cum Borges voia sd citeasci De

Imitatione Christi: ca qi cum ar fi fost scris de C6line.

.LIt idolum fori. Intreg Tratutul meu insistd asupra eliminirii

ideii de subiect empiric din semiozi (e unul dintre defectele ce-i sunt

permanent reproqate de citre criticii psihanaliqti) qi traduce intenlii,

posibile efecte de sens, gops-uri intre emitenld gi destinalie in termeni

de relalii, depozitate intr-o culturS, intre interpretanli. Nanni

citeqte tot excursul meu despre idiolectul estetic ca gi cum eu ag

vorbi de fidelitatea fa![ de intenliile autorului qi toatd disculia despre

perceperea unor devieri de la normd ca qi cum aE vorbi de niqte

senzalii ale cititorului; qi o dovedeqte l[sdndu-se fascinat de expresii

pur retorice, ca de exemplu ,,eu surprind", ,,eu simt" etc., pe care

mi le permit din exigenle de stil in capitolul asupra cdruia iqi focalizeazh

el atenlia, ins[ o fac deoarece existd trei sute de pagini mai

in fali care limuresc lucrurile.

AIt idolum fori: dedic mult spaliu specificirii ci prin ambiguitate

nu inleleg neapdrat obscuritatea suprarealiqtilor sau fS.rdmilarea

lexical-sintacticd a futuriqtilor qi a dadaigtilor, ci orice form[ de

manipulare a unui limbaj care s-ar desprinde in vreun fel de normele

obiqnuite, chiar daci respectd lexicul Ei gramatic a. in Opera d'eschisd',

exemple de ,,ambiguitili" expresive erau gisite gi analizate la Petrarca;

in studiul meu ,,Despre posibilitatea de a da naEtere unor mesaje

estetice intr-o limbd edenici" (Eco, 1962, ed. a IV-a), anterior cu

patru ani Tfatatului, examinez toate posibilitdlile de a trata in mod

ambiguu un limbaj de laborator, la orice nivel; ostrannenictlui $kiovski,

despre care Nanni Etie ci e analoagi cu conceptul de ambiguitate,

este verifrcatd, inclusiv in nota mea de subsol, pe opera lui Tolstoi;

nu arareori aleg exemple din Dante qi din Manzoni. E clar c5", aqa

cum am scris Ei altddat[, consider cd inceputul Logodnicilor este un

caz de dezautomatizare a uzanlelor lingvistice, difrcil de citit Ei deci

al FS aJ€c uiglrlBaJ € ualsEounc raun €urcJES EI ap 'acr+uB rrJn?Inc

Inlxa?uoc uI 'ESoJap parauralo1d eiun1S pc urg8au ps rua'rl gs o-u rA

'piuTItS lrrunu nB rruour€o ac Eaae Jol alsa piullf6 'ariuale teq 'gpe

csaurnu rruoruBo ac Baac lo+ alsa '(g16T) lpvvl aUV n.es rnlnlunlo^

1n1ndacu1 e1 or8Seru"rog eaunds urna eSe 'e1.re 'run11nc E rrJo?sr raun

earldo uI 'crlo?sa ?coJa un-JluJ alBzrIBuU acrlsrlJe runrierado raun €

a"rrugop o cJacul ec nrluad ursrleriuasa ap pzr'le Eru €suI ruueN

'r^FIS u3 ruPJrprr I-9s

lgcap augurpJ au nu 'aJEurJn urrd 'ga 16 pzearlspd as pqu;aul 1nnp

-rzal gx azallsuourap ps Bc aurwrlo 1-gs lr6ner n€-u gc rrile ed ezr.ie

r-ar€J 'rnlnpqegeur IE solncrJod "rolgurisns un also pc ruu€N ad znce

1-rS nrenl ?saJB BI lrnqrJ?uoc rue pc undnsard 're.tape-r1ul 'IBJFâpB

aU€oJ also mFlrqeJour Jolrcrlalsa oI€ os€orcel€J rol"rglardrelur Ba"roc

-npoJ EI rnqrJluoc na Fc srqJaa s4tadn ounds 16 6e rS oundnse"rd 6e

'1ag1se pugpaeo"rd 'eriuale ruueN aFe.rle runc e6e 'pc psuS pldeg

'rrcr?alsa alarualqo;d a1r.o+ pzeazrnda gc purla"rd acrlo

-ruas alo+uaurulsur BJ guur€asuJ nu orrlorures auralqord asJalrp nJl

-ued prpualds nlduraxa un €c crlo+sa 1n?xa? €r as pc aunds € 'aJBurJn

urrd 'pc'tlonuas atiuaaa? ap oapr o oloJe ple?Io^zap alsa 'lercads ug

'rB ecgr.ra,r o gs eundo;d 161 arlalse mlnlxal erdnse urinesrp arua ad

Reruruas araanpo"rd op Joloc€ollrur e arroa] o op lepeaard alsa cr+also

p1o1rde3 '.rn8ne npJ ap also aundo"rd r6-oc Booc 'aur.tuoc rJ pugt rcunle

reurnu €aunrsrurord euri 16g ruueg gc pldey p8ugl ad 'mlnwrc4tr

ap rfrgd a?IEIaIoe op ?uor urind ap r6nlgc auri nu acrlalsa alaru rol

-rrirzod €al€ururexa u1 ge aunds as '91 'd e1 'ruuelq rnl Ea?JBc uI

'ocr+oruros rrJoo? raun alaroqre uJ rrrJo?oJ rr8a.r1u3 e ppqo18 i.rap

-nlcur o rJaJo E ap Eaace alsa eriuelur pc q8ealaiu3 as FS psel 16 ,,gcr.r

-olal eountr l" gzealnylur as 'ger.rolar ardsap 1aa '1o1rdec InJolRuJn gc

pldeg 16 a.t"rasqo as gg ',,arfualur ap nlduexa ec crla?so 1n1xe;," ezea1

-nlllul as pcrlo?sa ardsap ploTdec ?D?p4L uI FSUI 'zalnrursrp ps prFJ

pcrlalsa lncuJ rue rJrrcolB ad gc ar16 eaur egerSortq-rq al6eouno ourC

'apqo18 acrlalso rrJoal roun €aJarauroluJ plulz

-arda"r ea apurla.rd JB ocrlalsa alauoruouoJ ardsop orfncsrp acrJo Fc alsa

ruueN tr.lIe snq'rr? LunIopT InrurJd 'plsrxa nu aJEc rrielar rS aiuapuod

-saloc 'erusrlale"red a16ru r6n1o1 pzeaur8eurr 163 'riglrp8eur ap auqd nes

o+€calsarue luns rJnJcnI a?1nur pJnleu uJ gc aleot nc 'csauauro 1n1

-calalw pugJ rcunle - uoaeg aunds - aral6eu rrer snq'tJ? nlopl'g

- ru o 3 p rrr r o d e, rn1, ","

o:T:; ITHT ;",' 1T i,l?:$i:]": tr "H ":t:

I

aund 'aruqarlu3 o aund rruJ ruu€N 'aJourur alrJnzec aJacpl qns ca.\L

'rap"re8ueire IE Iac a?sa aJ€c Jrrolsr leporu un crzelsodr r-npugc

-r1de gfuasa o BI Errlolso rnpar ga pugunds ezrrer ap 3r16ge Fp ISI

'aJ€ruJn ec 'rA ep"re8uete ezearado a.rea na riglqepour 3a1aiu1 na a1u1rn-3

-Iqu€ urrd gc ppeoJc ps pnurluoc ruueN 'ealsace oleo? nC 'nn5rqrue

IJAP 1

un al

e6e '

i ro1s1

'e?elJ

'14s,r,t

poru

nc Jc

afesa

lec.re.

'pslq.

oIoIu.

aP Pt

ea"rel

alEJrl

IBur l

-ecoJ

AJ€C

-ardx

a16ru

-sap

6e nr

IUUB I

-Jal r

'riua

luns

IIJPU

ACI 9i

EJnli

IJO I]

alsua

Furur

'(Ierf

aJBOI

ocg"

IIUIU(

-nu€

a16a-r

FJN?!

-JOA -

rrnpc

alaoc

EZI UO.IIUVTSUdUSTNI VSJVJSIUVA IS .IVNTXSJ 'INJCS'IOIGI

t24

MUNCA INTERPRETARII

ingiduie oamenilor si opereze intr-un fel oarecare in cadrul ei. TotuEi,

Popper - la care Nanni se referd. atAt de des * la un moment dat

hotdrdqte sd enumere cerinlele a ceea ce ar trebui si fie Etiinla

astizi. de

$tiinla modernd se definegte ca un discurs care aratS falsitatea

multora dintre rezultatele Etiinlelor trecutului, ins5. reuseqte

gi s[ explice de ce in trecut se interpretau faptele in felul respectiv.

Vreau sd spun c5 ipoteza heliocentricd e superioard celei geocentrice

nu numai pentru cd explicd mai bine diverse fenomene, ci si pentru

c5. explici motivele pentru care anticii aveau iluziile de perceptie ce

i-au condus la ipoteza geocentricd.

Apoi, o definilie esteticd este nu numai explicativi, ci si tolerantS.:

ea vrea sd explice Ei de ce unele opere create cu alte frnalitdli decAt

aspectul estetic sau ca si producd o alti perceptie de ,,frumos" pot

sd stArneascd interesul, tindnd cont fie de valorile epocii respective,

fie de ale noastre.

Sigur cd o astfel de incercare de definire nu poate s5-qi renege

istoricitatea, insd reprezintd totugi modul istoriceqte determinat prin

care se incearcd a se da seami Ei de alte forme de activitSli ce lin

de alte epoci qi de alte culturi. Iar aceasta e si incercarea pe care

Nanni insuEi o face pAni la urmi; de fapt, cred ci un indigen din

Insula Paqtelui de acum cAteva secole n-ar fi de acord cu Nanni in

ce priveEte afirmalia ci adevdrul statuilor lui enigmatice este determinat

de pluralitatea lecturilor ce li s-au dat. T?ebuie totuqi sd frxdm

niEte puncte de referinld pentru discursul nostru. Dacd a incerca o

definilie de felul acesta (iar in cazul meu, una sub specie semiotici)

inseamnd. s[ faci o esteticd, qi cS aceast[ esteticd este esenlialist5,

iar acest esenlialism e un perspectivism mascat, atunci trebuie s5"

ne inlelegem asupra termenilor.

4. DeEi Nanni afirmd cb de-a lungul intregului Tlatat circuld un

fir roqu de turnuri kantiani (fapt ce demonstreazh cE, atunci cAnd

vrea, Nanni e un cititor foarte pdtrunzdtor), toatd critica lui porneEte

de la un idolum tribus reiterat cu obstinalie (cf., de exemplu, pp.

85, 86, 172, 236, 271), qi anume cd orice discurs teoretic ar avea

statutul de discurs ,Etiinlific". Aga cd trebuie sd vedem ce anume

se intelege prin qtiin!5. Dacd vorbim de ea in sensul academic, sens

in care se vorbeqte Ei de qtiinle morale sau de activitate qtiinlificl

in legiturd cu orice cercetare ce-qi fixeazi cu un minimum de rigoare

semnificatia termenilor utilizali Ei condiliile in care sunt utilizali,

atunci multe pagini din cartea lui Nanni reprezintS. Ei ele o contribulie

Etiinlificd. Dar daci o inlelegem in sensul teoriilor qtiinlelor

empirice, nu existd nimic in Tlatat care sA justifice o atare interpretare.

Repet acolo de mai multe ofi (cf. 0.2) c1t semiotica e un

domeniu de cercetare ce nu este incd unificat; spun in secliunea 0.9

(,,Limite epistemologice") c5", degi propun un model teoretic unificat,

'( r1'u) .,uostE.\\ E8erp 'r€luauralg" :nPS Inluol

-srs€ rS lnualeud erlgc 'eur8rue reun tr"rgFalzap Inluauroru uJ 'saurloH {colJar{S

ap FqrlsoJ arse.rdxa €lncsouncrrlJe gdnp (ruuE\ Inl ESaJp€ EI) FcruoJr gzeJJeJed *

gnop B 'eraun lnlnurfuoa '1de3 un a .roluglardJo?u IliPlrl€Jnld Inu

-auouoJ PcBp '- FcrFolourluJo? €rzroaJdurl ap sqJo^ a rcre rS - JEO

'_uosdulg JDap

'ttnquataa14q 'r8e.t 16 e1dr11nru rrgla.rdralur cnpord oJEc an8rqrue rrs

-aldxa ap BoJacnpoJd Jolrun gzeol8at uoJourrxo op eaopl'acruoJourrxo

roprianrlsuoc €alelrlenltlguoc EzveISaJ '3a1afu1 o na a16eso1oJ o ruu€N

pu-€c lcunlB lgcuJ Pso^run ap 191e 'uoJolutxo ap gcrJola"I €ounriou

rune BSB lol 'JoluFlaJdJalur IB cruoJourrxo InJolt€Jee azelSer PS ol€od

Iralorpr ap Baapl 'uoJourrxo un ozauJa^n8 9s lcalorpr un alBod rune

gq€a.rluJ as rS uorourrxo un luns olenlerguoc rJglard.ralur Enop 9c

plJasqo ruueN 'B1s€ace nc grnlp8al uI 'crlalsa lcalorpr ap Fcrla.roal

eza1odr zoJoqEla gs a8urdul Ftu aJBc Inuauoual glurzarda"r '11nur

Iac'rc'eaur erfeurrrJe gzluc u1 aund nu JolrJglaJdralur e elelqernld o

B+srxa pa pldeg rcunJ.€ toprglardra?ur Ealelrlernld gcgrlsnf a"rec ep5a.r

olse cr?alsa Flcalorpr pc ruJrJB na FoBO 'gcr8olouruual aJrtPurIF?sPJ

o rS 1ga 'ursr5o1e.red un lgle ura.^.e rcre FSUI 'JollJplard"rolur B al€1II

-e"rn1d Bluaprla luns Ia nrluad elaldeg rer 'a1de3 ap glriunuzap o crl

-srlJe rnlnlcarqo € apqrldrrasap rr8ele"rls raun €aopr gc aunds ruueN

'u\pau\ rres 'sncads nes 't.toJ unppl I-Rc€p nr16 nu tecurs 'oJ€c 'tuuelq

InI IE unppl ?1e un FlEpuI ep urpurdrugtuJ PS Plrrau Ic1e IS 'g

'olsa nu .rep 'crrrdura giurrlS ap

ruo a?sa gc apurle"rd ralJB rrcrlsuu 1e uuur6np un Be oza"rlsuoruap -BS

Bc crlsrur un ap luounJlsur Bc plezrlrln gcgriurrlA Ppolaw o 'repe3y

'"raddo4 rn1 e acgriurrl6 rrl"radocsep ear8ol ui (Bapa^ ruol aI aJBc

ad erusrFolured a16ru puginuoc) pcurluapr o ruu€N "t4oaUl urnppl

un-rlurrd 'olec ad raiurrl6 E ppolour o-t1uud ?nlequoe arnqaJl ursrlua

-rcs lsaJ€ rur '1cr1srur n"rluad rS pqe;aur n"rluad 1n1snF alsa aurzunJ

-o"rd ap sncads unppl IIB) ?srluarts also aIrqBzrIBuB aerlsrlJe alcorqo

plsrxa gc aurisns JE aurcrJo 'giurcosuoc u1 'a1de3 ap glriururzap alsa

pJeJluoc aunri.rese acrJo pJ l€luocs rs ec "gp 16 acrlelsa rnl JolalcaJa

€ aJEnIEAa ap nJlaru€Jed ec crlsrlJ€ Inlcarqo lBJoplsuoc arnqa.Il nu

gc lndacul unq BI ap lgrploq r€ e 1o Pc also ruueN rn1 eralSad urp

Jnesqo 1nlopl 'eleuosrad rJpruroJap e16ru urp 'ar1S as urnc <es€u as oJBc

'Ips 1e sncads p'lo.pr. rale arlurp Ernun Burrlcrl rcre o?sa ruu€N PSUI

'JrJozoIrJ sJncslp

mun Inln?Bls oJ€ ap"rauaS rer?orruos roun InsJntsro "'gIEItos PJrl

-aerd o o Bcr?oruros €c unds ialSougap aI aJEc uI Inluaruotu JErI{c uJ

ol-npugogrpour'1euro1nE aurlralur EJoJPt erdnse ouotuoual pzeaq8tl

-sa.\ur Fcrlorruas erJoal gc rS rrrnleu "ro1eiurr1S €alelrleJ?nou PqrB FS

epurla"rd nu Bt pulg ?Ep ',,cgriun16" ec solaiut alnqa.rl nu Iapou IacE

'leci

6'0 r

uni

-JAl.L

rola:

-Irlu

'rie,

AJ€O

BSIIT

suos

aurn

BAA€

'dd

a16ar

pug:

unE

FSA

'P?sI

(PcIr

o Ec.

IIIPx

-JoJe

UJ IL

uTp

AJE)

uli ;

ur,rd

a.3au

'aAtl

10d .

tgcal

:

PJUI

a3 0r

nJ?u

AEIJ]

ArlJi

416a,

-ISI€.

apE

lBp

'rAnl

gZI UO'IIUVJSUdUSJNI VqIVISIUYA IS T/NJXSJ TNJ,CUTOIOI


sau mai multe interpretdri nu e un fapt; e o opinie, o atitudine de

propunere, o credinli, o speran![, un auspiciu, o dorin!6. Iar conlinuturile

atitudinilor gi tezelor referitoare la un obiect (obiectul artistic)

sunt luate in disculie tocmai pornind de la o conjecturd in ce

priveqte natura acelui obiect. Ele nu falsifrcd conjectura mai mult

decdt aceasta le-ar falsifica pe ele, pentru ci este vorba nu de un

conflict intre o conjecturd qi un fapt, ci intre doud conjecturi.

$i, inainte s[ trecem la altceva, s[ Iichidim repede un alt idolum

fori al lui Nanni: el critici noliunea^peirceand de abduclie gi ii

substituie termenul magic ,,conjecturi". Insi textele sunt texte: abducipoteza

qi conjectura sunt la Peirce acelagi lucru, gi sunt astfel

!ia,

mai mult sau mai pulin in sensul in care conjectura inseamni o

ipotezd teoreticd, potrivit lui Popper.

6. Ajungem acum la paralogismul fundamental, caz tipic de idolum

theatri, datorat prestigiului pe care un umanist crede ci-l dobdndeEte

folosind in chip terorist citate din oameni de Etiin!6. Md refer

la felul clurr, vzeazd Nanni de Karl Popper (care, intre altele, in

discursul siu se mascheazd din cdnd in cAnd in Kuhn, marele sdu

duqman, Ei uneori chiar in Feyerabend: de fapt, Nanni e un feyerabendian

care se crede popperian, ceea ce e mai periculos decAt un

popperian care s-ar crede feyerabendian).

Nanni imprumuti de la Popper o teorie a cercetirii Etiinlifice qi

o foloseste ca qi cum ar fi o teorie qtiinlific5. Logica descoperirii

gtiinlifice este un discurs filozofic ce introduce niqte cerinle cdrora

o teorie qtiinlifici trebuie si li se supuni ca si fie stiinlifici (de

exemplu, criteriul de falsificare, interdiclia de a efectua niEte ajustlri

ad-hoc, respectarea enunlurilor observative etc.), dar pune in joc

niEte concepte metateoretice pe care nici o teorie qtiinlifrcd nu le

poate verifica. De exemplu, ins[gi noliunea de enun! observalional,

care, intre altele, e defrnit ca atare numai in baza ipotezei teoretice

ce-i ftxeaz{ criteriile de pertinen![; noliunea de ipotezd, noliunea

de deduclie, ideea de lume tert5, ideea de verosimilitate a teoriilor,

insdgi ideea de lege bazatd pe constanla fenomenelor, deoarece intr-o

lume guvernatd de intAmplitorul absolut si in care nu conteazi nici

mdcar principiul de identitate nu poli enunla azi teorii ca sd le supui

la probi mAine. Conceptul metateoretic de teorie nu e falsificabil:

cum poate fr falsificat conceptul de teorie?

De aceea, propunerile mele nu au statutul unei teorii gtiinlifice;

cel mult, au statutul unei teorii epistemologice ca aceea a lui Popper.

Nanni trateazi. un discurs cu bazi filozoftcit de parcd ar fi o teorie

Etiinlifica.

7. Dintre amintilii idola fori ai lui Nanni unul trebuie ldmurit

imediat. Nanni :utilizeazd pe larg conceptul de pertinenli aI lui Prieto,

alrJn?Inc alBol nu Fc Punds PS EaJ-\ olalJd Pc opoJc gsuJ '998 'd

ni r1."tn InJcnI alBarnugq ruueN 'apnlrxa al aIa?I€ ad rer 'aytupe

"i "1".tn ad 'gzeauoricalai a1 '9.tr;rlodurrp ipiuaurqrad ep apunrido

prgrl.nl nu lnlcarqo FSuI 'rcrlae'rd roun IB oJapal ap lnlcund urp

"1no1

?rarqo un a16e,rud PJnlInc o oJBc uI Inpour ap epurdap efuaurl"ra4

'pcrloqurrs PSuaJo ap lse8 un-rluJ Fcrzg

psuaJo ap lsa8 un PruJoJsue.rl 'ecrlcerd pcgrpour 9su1 'gpqrsod a cr1

-srid rnlnreqed EaJBzr?uourlred 'rop InJPIunu rrcrlce"rd BuIunI uI

.re1-.luerdraal "p

BJ InUECOTO

BzrluaurlJad ealnd 6e-u 'nun InJ€Iunu II3I1

-ce.rd eururnl u1 'gleporcru FSuI 'cr1se1d ap rnInJEqBd gsndo PS€Io o

csamlpcl€ BJarurnJcs 16 lnueaorc rcunlB 'Fur.tuoc l-nu alalu aIIJP?uau

-n8.re gc ze) u! ruu€N uJ cunJ€ I-PS ec plcarord un lnec ps aundurt

rurl Baru earlcerd gt€p JBr luecorc ap Pi€J epede gs€Ic o arnlr?suoc

crlseld ap preqed rS elauun-rcs rcunl€ 'apIqcII €lcaloc e ap eiuueo

n1." a.rec EI ap €cr?c€'rd geep 16 uecorc un rB crlseld ap reqed

un '1e1sr.rc ".",ttod ap FJarunJcs o Fs€lu ad rue gcep '9c aunds au o+arJd

'EaISAJB nr att

-JrpeJluoc u1 'aiueurpad a1le r€ apodns 9s ealnd arienys tiuaace pc

r*n". ep r6-e PJFJ '.EJolIB In?uaurJlap uI mlnlnuriuoc a1e alcadse

Joun € ,alercos -ad rcrlcerd raun BZEq ad Jarlar uI oJaleoes ec ror8oloapt

BaJrugap glepuo; e rar8oloapr €crlueuras a.rdsep PIBuU erincsrp

Fl€oJ 'oJ€zrluourl.red ap r.rnrq8un a16ru na 9rn19341 u1 roprsardxa alE

"t.1,tn-n. elaiualerr ad 71ezeq a apriuulstuna"rrc 16 opnlxa?uoc ml

agriaelas ur.rd lelnuuoJoJ tr?ueluas mlnlapour € aJElEJl e8earlul

'(gIT "'d) ro1 ropiue1"tUt"1.tt aprniuglug ri urniard

'a1ue.ta1ar RJopISuoc aI aJBc ad acrlueuras aFigIun ezeazrluaurlrad

'acrlcerd ropiplar-rdotd ezeq ad '9rn11nc P?runue o Fc €oapr ad gler

-uau€punJ e lnuriuoc a.rdsap Baur BrJoa? 91EO;,

'IJnpoc 16 arualsrs ap

g,rr1n1,1.,tbc ar.ro8alec o ea eiuaurped ap eln8al u1 eza"r8alur 16 as 9s

arnqarl rololxa? e erele.rdre?q ap lellrrzar ec eiuaurpad pc 19cop punds

ES €aJA nu Eerluetuas uJ Btrl€ru8erd atnpoJlur 9c piunue af, Bzatr

'ruaurJal rfp nc elBaugap o pugc "rerqc '1o1 alsad reur gzeazrlrlr. a

rurclpll gc aunds oleod as 19cu1 'plsrprnlcnrls arirpe"rl ap Psllolulas

L"rtp,l-"} uI glerlur aurq op ?gle alsa pfuaurpad ap eaunriou psu,1

'rcrlcerd e13ru e1 arePo"de'r

urrd 'ase1e uI 'InI ep alcadse a?rrunue nBS Inlcarqo 'uuta nou urp

,arnIlSuoc ps 1[urad aIOSUJ JOIa]oOrqo e a"relard"ra?ul ap saco"rd un-JJUI

aJec Jola?carqo oIB u1a alcadse olae€ BI lnldacuoe apur?xo rI o?arJd

,alecgruuras ap, Jolaulalsrs B c.tura rrJaal Iaun E auoSelec o ardsap

ec giuaurped a"rdsap a16aqro.t InusrleJnlculs ac durrl u1 :EoJBol

-gruJn a?sa mI Eal€lnou 9su1 'alsrpJnlcnJls rerirperl oI€ araqs-olal

-daauoa aJlurp Inun luouEuilad 1so3 B oJBc 'Piuaur1.rad ap eaunriou

urp g8e.r1 1-gs ealnd erec od plgo;d 1o1 a8erl olarrd 'anb4ntd p

acuau'lJad olso oJ€c gprpualds alJ€c BacB 'naw 1n1n1n'4; 16 lnrpde € oJ€J

u1 ue rBelaJB uI'PJtlqnd o1arr4 9c lntde; EllJlral giuapr'ruroc o o ti

'olal.

+rJnr

OIJO€

'"redc

iocgr

:IIqE

rndn

ICIu

o-J1L

'tolll

BOUr

acrJe

'1eut

aIn

col r

rJpl:

ap)

€JOJ

??J?J

rS e;

unl

-BJA,

NPS

uI 'i

JaJa.

-u9c

-op!

oPr

IeJls

-cnp

IJ IS

Lunl

un,

tInu

acL

-S11J

-Iiu'

ap€

LZr uOIIuYJSUdUSJNI YSJVJSIUVA IS 'IY-IJ\3J TnJCS'IOIOI

I28

MUNCA INTERPRETARII

reuEesc sd aibd interes critic fald de aceleaqi opere. Nu, Prieto na

spune ci culturile pot s[ nu fie interesate de anumite obiecte; spune

ci anumite obiecte nu permit sd fie vdzute sub unghiul unei pertinenle

pe care ele nu pot sd si-o arate din punct de vedere material.

Si trecem acum de la Prieto la un frlozof adversar al constanfelor

inductive, de la care Popper a invS.tat mult. Este David Hume,

care intr-un eseu foarte frumos, intitulat Regula gustului, povestegte

un episod din Don Quijote.

CAliva inEi beau vin dintr-un butoi; unul, gustAnd, gdsegte cd are

gust de fier ruginit, iar altul - iz de piele tdbdcitS. La sfArqit se

golegte butoiul qi se descoperi ci pe fundul lui se afla, cdzut6. de

mai mulli ani, o cheie legati cu o cureluqd de piele. Gusturile sunt

felurite, dar existd o reguli a gustului. Dacd vreunul ar fi hotirAt

c5 vinul acela avea gust de fiere, admildnd ci folosea limbajul in

toatd proprietatea lui, adicd voia sd se refere la gustul pe care majoritatea

indivizilor iI simt atunci cdnd beau fiere, ar fi fost liber,

acesta din urmd, sd nu-i placd vinul cu pricina, insd Ei ceilalli ar fi

fost liberi sd cad6 de acord asupra faptului ci, in lumina cunoqtintelor

noastre chimice, lichidul acela conlinea must, alcool plus un

numer de molecule de fier gi de piele. Faptui justifica primele dou[

degustdri cu o anumitl siguranld intersubiectivd si impunea, Ia o

adicd, sd se suspende judecata in ce o privea pe a treia.

Sd revenim acum la ideea mea despre idiolect. Idiolectul nu e

afirmarea ci vinul miroase a fier, care-i deja o lecturi Ei o judecati

criticS. E afirmalia cd vinul conline fier, adici acea afirmalie ce

proclami un aspect recognoscibil din punct de vedere intersubiectiv,

astfel incdt sb dea seamd de faptul cb. cineua (qi nu neapdrat un

oarecare) identifici in el un gust de frer.

8. Nanni repeti de mai multe ori ci intre o refleclie fiozoficd

asupra artei, care e gi cea practicati de el in pars construens a

cdrlii, Ei pluralitatea interpret[rilor critice nu e loc pentru ceva care

sd semene cu poetica qcolii pragheze. Nu-gi dd seama cd ficAnd aEa

arunci singurul lucru care putea s5" semene cu acea propunere de

teorii qtiinlifice pasibile de falsifrcare care-i este atAt de dragd datoriti

acelor idola theatri ai sii.

Cele pe care le propun mai jos sunt trei polaritdli ideale, care

insd in practic[ se pot contopi in mai multe feluri. Mai intdi o postulare

filozoficl, cea care admite ca opera-obiect si se pun5. drept

matrice a uiror pertinente posibile. Adicd admite c5. aceasta trebuie

sd aibi o reguld a propriilor manipul5ri ale limbajului, nu numai

posibilitatea de a da la iveald in ochii cititorului niste pertinente,

ci niqte relalii contextuale intre atari pertinente. Este vorba de un

postulat, de o idee ordonatoare, Ei, in acest sens, idiolectul postulat

nu e niciodatd descris. Este pura posibilitate a descrierii conjecturale

p^rl€crldxo orJoa? o aundoJd B puurBasur ariJnJlsuof, ap rInFaJ raun

ezolodr e1nur"roJ B pc ruluad 'rofun16 rudo"td alajuuac a"r?urp alaun undurr

as ao1fnu urp plod uJ BIqV 'efIe ]Vc EZ€aJolBA eun 'nrdnur.rd ug 'arec

u3 'a,Lrleurall€ rJnpal ap arJas o ?g?ap glurze"rdar nu EalraJl IB-ap IaC

'rJpcIlrsIBJ eyrurad nu 'o;eoleuopro aapr EJ ?Jalorpr rnun efuaza"rd

alrrupe as aJBc ug 'lnunrd pc nJluad 'lIJaJIp cr.Solouralsrda 1n1e1s un nE

qod rarl rac 'cr1ce"rd Fcalsorue as urnJ Inlnlal Bpnrc r4 'r6n1o1 r$

'rrrolnc arluolB Pproc€ as

nes 'acgerSouocr aleiurJaJal pJoJa.rd as nes 'acr.rlauroaF aprnlrode;

eluaurlred Bc ner as urnc pdnp 'e,r.r1aadsar ecsarg ep erdorde riod

al alrraJrp rrnpour algc ur a8alefug e nrlued oraqc o 16 gp rurl gsul

'gcr1r"rc pur8ed eunq o elurze"rdar oJord ap ulluolsuoC lnl Insl/\ a16a1rc

rq8uol arec uI FpoI I 'pcrlrrc Frn?cal o nc lgcap ecrlaod ap gzrl€ue

o nr ae€J E-ap llnru r€ur oJB seurrar5 ap plenlcaJa luessedn€W 1ni

BJnlcaT 'alIJeJIp a"re1a"rd"rolur ap a"reJaurlr alrupe aJBJ Flenlxal er8al

-Brls p+BrB rruJ sor{lrug ea n"rluad 'o11"le;1p rJnpou uJ -€lIlIJ g aleod

aulznrros arunue runa Salaiui gs 1od na Z I S puTllC 'rrrnlera?rl e

ar8olorrues ap nES zer48etd FIoJ uI pcrleod ap nlduraxa un rA alsa ar

RcrlrJc op BruJoJ o a saquBg ap p+En?caJa au,tzprros rnl €Jn?rarl

'acrlaod-ocrSolorrues

ltipfg

-e1od a1e elcadse a?rJnIaJ lcareJl "ro1 prrdord uJ pnlcur arec rA arado

raun oIE gfueprrqod ap alalcedse ara;e"rd FS JoA ar pcr?rJc ap auJoJ

plsrxa rs ia1a1p ed a1-npug8au 'efuaurl"rad ap nudord Iapou un ednp

BJodo ezeazrlef,oJ ac 'ucrleur8op o-runu 6e arec ad earlrra ap aruJoJ

R1srxo :1o1 alsed 'elsuaae errrlaadsrad uJ ZEcrlIJc Bzeanlrs os opuq

'aurq r€ru urluoc e1 ac elaiuaurlrad .3a1e

'erqe o1a 'a"rec alac 'errrlaeloc n€s alBnprlrpur alrJnleal url 'aug u1

'alqrsod aiuaurlrad Joun € arrJleru ea rarado E lce uJ ur8alerls alie.re

ru-ps arnqa4l 'aurrldo alaiuaurpad luns arec punds rru-Bs arnqaJl

nu EZTIBuB E?sBarB '16n1o;, 'oJrlorruas rriuarruoc ad glrc.raxe as gc€p

pru€as nc reru'elqrsod lJgzrluaurpad a16ru BI Brueas er tn_3rsap :pnue8ur

rcru rS e.rnd raru '€t1nau rcru pleporcru g aleod nu €zrlsue p1:e1cv

'ESJOAACTA rS BlUAUrl

-"rad plsrxa nu erirzodo RJ9J pJ n"rlued 'nfrzodo pugcgr?uapr €olsoce

aluo;, 'alaieg uJ l€Jcnl IB+srJc ulp IS € ecuoc augp€ 'Bal8 a EJorurnJcs

p3 'a1ard 16 "rag 'url auriuoa Inrolnq ec gunds au ps aJBc RzrIEu€

O 'rJnlcnJls ap aJarJlsap ri ezrleue :zaq8u.rd Insuas u1 ',,pcr1aod,,

'ruuelq rnl ppnrc uI uacBJ r-ps Bc 'rurrunu o-S 'orrlorruas aluarunJ?sur

ap zn acBJ as nu aJEc ug aerSolopo+otu rJn?uozrJo o?IB ur 16 co1 are

a1€?rlrlre ap dr1;1sace 'neJ ap 'aurq ap 'ec "raprsuoc ps U J€-u ep ,ra1re

eerloruras 16 csarunu o-s ealnd 6e erec ad a1e1r,Lr1ce o pz€aruJIl

.rnInlsarqo

aIB rrJoal gerpu 'alcalorpr al€Jnlaafuoc rnqarl re gc ea"raundo"rd alsa

rc '1e"rn1ca[uoe Iralorpr un EOuI alsa nN 'aiuaurlrad a16ru r6-npuglp"ru

ef, 1rrzgl g aleod nu nes eleod arec '1er"ra1eru JrzrJ +Jarqo rnun €

aIBJ

?BIN

uni

'aiu

IBrx

arnc

1da"i

-sod

AJEC

-OJE

ape

e6e

OJBJ

BSZ

BCIIT

unl

'Î1t

ata

P1€c

anL

OBI

PNOI

uns

-urlS

IJ JE

't"ql

-ofer

UJ IT

+e19

+uns

oPP

es 1I

OJ€ I

alAal

tolurl

-efur

'IBrJi

-IUa(

aund

nuo

6ZI UO'IIUYJSUdUS.TNI VSJVJSIUVA IS 'IYNJXSJ TOJCSTOIOI


a feluritelor lecturi posibile. $i pot sd intervind lecturi care si dezviluie

cd idiclectul presupus este insuficient'

in acest sens, Nanni nu trebuie si se mire c[ eu vorbesc despre

idiolect ca despre ceva ce trebuie gisit, dar care ajunge si fie defrnit

prin nesfarEite aproximiri. ceea ce lui i se pare o contradictie

este mai ales ceea ce se intampld cu teoriile qtiinlifice despre care

vorbeqte Popper, potrivit c[rora: (a) o teorie trebuie sd fie propus6;

(b) teoriile sunt diferite qi sunt in competilie; (c) numirul de teorii

care pot fi adevirate rimAne infinit (L975, trad. it., p. 34). Insi

aceste infinite teorii nu sunt lecturile infinite ale lui Nanni, sunt

descrierile obiectului ca posibilitdli de lecturi, fie qi contrastante

intre ele, Ei de a le putea deosebi pe cele ,,Iunatice".

De fapt, Popper admite cd un enunt ca acesta: e posibil ca in

uiitor sd, i se poatd, da cutare lecturd cutd.rui obiect nu este falsificabil,

chiar dacl nu-i riu sb-l emili. Dar admite cd un enun! (propus

de Russel) ca urmbtorul: eu sunt un ou in cdma,9d, pronunlat de un

Iunatic, poate sd fie falsifrcat. De cdtre ce? Imi inchipui c[ de citre

niqte observalii asupra insului care face enunlul. La fel, argumentez

eu, un enun! ca eu gd,sesc i'n textul cutare pertiruenla cutare poate fi

socotit lunatic pe lsaza unei examindri a textului.

Virgiliu, in Georgicele (III,82), spune cd printre cei mai buni cai

se numdr[ cei de culoare sarhlglauco]. Diclionarul spune ci in limba

IatinS" glaucus insemna albastru, verde-albistrui, alb[strui-cenuqiu.

Aulus Gellius, comentAnd acest text, spune cd in loc de glaucus

Virgiliu ar fi putut folosi gi caerulus, care-i folosit de obicei in^legiturd

cu marea, cu cerul, iar la Juvenal Ei cu pdinea neagri. Il pot

citi oare pe Virgiliu ca Ei cum ar transmite sau ar sugera o viziune

psihedelica a universului sau ar prezenta caii in maniera lui Franz

Marc? in corpusul virgilian mai gdsesc qi alte anomalii cromatice:

flauus, de exemplu, se referi la pdrul Didonei, la frunzele de mdslin,

la apele Tibrului, la marmuri. Un traducdtor aI lui Aulus Gellius

redd acel glaucus al calului ca verzui, in timp ce interprelii lui

Virgiliu sugereazi ci el se referd la un cenuqiu rotat. Iar Virgiliu,

ne spune co-textul, vorbegte despre niEte cai frumoEi, dar normali,

nu despre niqte viziuni LSD.

O explorare mai am[nunliti a corpusului virgilian ar trebui sd-mi

dovedeasci (presupun) cd Virgiliu, in descrierile lui cromatice, nu se

referd niciodatd la niqte porliuni precise ale spectrului, in termeni

de pigmentalie qi de lungimi de undd, ci la perceplii in anumite

condilii de lumind, Ei deci c6 termenii lui cromatici indicd totdeauna

situalii schimbdtoare, r[sfrAngeri, culori pirelnice. E un bun procedeu

de dezautomatizare sau de utilizare ambigud a expresiilor ca

s5 facd mai dificili Ei mai polivalentd manifestarea confinuturilor.

Pebaza conjecturii mele idiolectale, ceea ce qtiu acum nu este modul

in care un cititor ar putea s5 actualizeze sugestiile lui virgiliu. caiul

crlnauaruJaq lncJoc :8oI€uE ldacuoe un ]€iunua e .,{>IsJou€d '3r5olols Tnc

-Joc aJdsap +rqJol B Jozlrds r€ alsruerun a1eiurr16 uI aIrJnJcnI Ba?s PS

red e6e '1eexa alsg 'a?BlrJelncrrc ap arirzod PJSBooB ezn?e ruueN

'(JoI Brurouolne uI 'IaJllE ap 'acrularopuJ o?JBoJ) aleuorie-t

-Jasqo apniunua urp gurao.rd 9s a'red EaJBcUrsI€J pcgrfurrl6 BrJoa? uJ

ac drurl u; 'ernlcafuoc FzeoloJ]uoc allJgJaJd"ralur 'e11e ap ad rer 'e1.t

-g1a.rd.ra1ur pzealoJluoc Pplealorpr e.rnleafuoc 'a1"red o ap ad '-ernsgur

aJEur reur u1 gc a.red crlsrlJe rnlnlcarqo eie; u1 Pc J€op €191V

.PCIJX

-uaaoa8 ezalodr arlpc rcrlu€ od neocnpuoc r-oJuc anrldaclad aprznl tS

pcrldxa pc nrluad rc 'aleuauroual aurq reu gcrldxa 9c nrluod r€runu

nu FcrJluacoa8 ezalodl +goap Plu€soJa?ur reur a FcrJluasorlarl ezaj

-odr gsul 'a.reolgzur"rdnc reur rrJoal reun B nBS lJarJcsap raun eurruni

u1 r"rn1ca1 urlop alJaio1pl ap rJarJtsap neergd lndecul eI aJBJ aIaC

'(99 'd ''+I 'per? '9L6I) .,rrErurlx

-orde a16ru ad ec auriuoc aI FJ rn1n1de3 eznex urp ptctydxa aI T,c ary)o1

??, - roFI€C rnl B €aooe ad 16 1gc '"ra1day rnl BrJoo? ?9?B oorzeJ?uoJ

uolr\aN rn1 ertoal" Fc gurJge raddo4 'alalp lgcap aunq r€ru purg Bc

unlcaluoc alaun ptg{ee 'pqeurrxorde yugur Jo}cBJEa lsoce 'alelqrqez

-rndeur glseace 'ocgriurrlA olrrJool u3 16 ec 'a1red uI :glrqezmdeur alse

Fle?colorpr e.rnlcafuoc'lrlearqnsralur glrqeloJ]uoc a r6ep'r6n1o;,

'f)urutnl rnlnuaruJa? Bappp oI Pleârpaur eJnllnc a"rec ad ap"rglardrelut

FITqBIoJ?uoJ purJoJ uJ Plsrxa rc 'gcrleura;er8 erse"rdxa elBearpueleur

gluaza"rd a Ft r€urnu rtu 'puttunT arJas alueq puBJ rcunlv 'Fcs€aq

-rol ps Inlcarqo IoBJ PS omqoJ? €JoJ93 Burrunl uJ aIEJnlInc epiua,r

-uoa '(erpedolcrcue rS ropfuelardrelur 1n"rr6 a1ur.tnc alIB nc teddo6

a16aq"ro.a. aruc a"rdsap rolrtalorlqrq e aun? plarl e €ace) FluaJIp a?Blll

-€rJaleur ap lalru un e1 rS eg 'oluaza"rd luns rep 'paseaqrol PS PoBJ

T-PS PJ+SBOu ea.rrrrrrd ec alurEuI 'ruueN a1e1da"rp gunq ad acrz runc

'rn1 e gcrzorurase RcuJ a+€?rlerJal€ru BacB uJ luezard alAacqeualeur

o In?corqo pc rerunu nu iunlcnJ tunsdt ulnlao P1"r€ uI 'qturqas u1

'auarrroual a+IB ap glep eiuara;ur ur.rd reurnu gze1odtec glepurro; alsa

oJBc '(L plsrxa rrurole) rn1 rafualsrxa e.rdnsu rS rc '(rqog mI Inruole

r

lJorqo rnun rrJnlcnrls erdnse nirzodns acBJ J€op nu gcgriurrlS auoal o

Basope pc FSuI olsa crlsr?Je lcorqo un a oJec uououoJ laae rS ecrrrdure

"ro1aiurr16 e uaurouoJ rnun e"rdnse e"rnlcafuoe aJlurp ea"rrqosoaq

'ala oJ?uJ alrJnltal csaqasoop mlnlcalorpr erdnse a1-rnlcafuoa rc

'1n1ca1orpr pcgISIEJ arec alac luns alrrnlcal nN 'areolgdri rB ppluau

-BpunJ 'p.rnd oreolno o Bc selaful arnqaJl nu nrp8rrn tn1 1e sncrut18

ga rS n46 rBur.JEp 'r-rnlsn8 olrurnuB FqIB PS aleod rn1 Inurl ac op

gcrldxa aJEO Jeg op alaqc eece erpadolcrcua ne le"redruoc 1nlx4 uJ rue

'grcruoloulrxo BJn+caI arru RoBJ rru-gs Bc e$e 1e"rcn1 e plaod Fc nIlS

'u€rlelr Iac uJ €c apJal n€s zacue4 plade;p uI Bc srqcuJ-nJlseqle a

IBa Iac€ pc gunds rIu-FS BoJA nu 'glerlcads g.rn1col o opnltxa nrpS"rrn

ec a nr16 ac BaoC 'rJnpou alpur u1 1e1e"rd.ralur g Balnd "re elaee

InI€:

Inpo

'rolLl

BC JI

-aco.l

eunl

alIIx

ruau

asn

IIU-E

'IIeu

'nII!

InI

SNIlI

'uII-"

: ocrl

zueaun'

10d

-F3€

SNJl

'nIi'

€qu

I€J

$a:

zoJL

OJlE

un'

snd

-g1s

u?i

alur

lun

psu

IIJO

ipsr

AJE

alic

-uo

ard

-za\

r8r UOTIUYJSUdUSJNIVSJVJSIUVÎS-IY:IJXSJ'InJCSTOIOI

I:]2

MUNCA INTERPRETARII

corect inleles este chiar asta, si daci e corect inleles este Ei capabil

s[ distingd intre lecturi posibile gi lecturi lunatice.

Prin urmare, un idiolect mai cuprinzltor trebuie si ia locul unuia

mai pulin cuprinzdtor, prin care si justifice qi lecturile limitate pe

care primul le presupunea.

Lecturile Paradisului dantesc date de De Sanctis Ei de Croce nu

puteau avea in vedere anumite texte despre cultura medievala ce

au fost descoperite abia prin anii '40 ai secolului nostru de catre

Edgar de Bruyne. Acum Etim mai multe despre enciclopedia medievali

Ei despre modul de a reacliona al celor din Evul Mediu la o

metafizicl. a luminii. in aceasti privinla putem spune ci lecturile

romantico-idealiste, care vedeau mai multi substanli omeneasci in

Infernul, erau justificate qi continud s[ fie indreptilite pentru o

epoci ce hotirdEte cd emoliile Ei patimile sunt mai omeneEti decAt

perceplia teofaniei qi cd arta e numai intuire a unor astfel de emolii

omeneEti. insd astdzi mai Etim gi cd in Evul Mediu existau patimi

fizice qi teologale, cd pentru enciclopedia medieval5 anumite opozilii

de termeni cromatici trimiteau Ia niEte valori abstracte care aveau

insi pe atunci un profund revers pulsional Ei c[ de aceea este legitimi

Ei o lecturi a Paradisului care si nu-l vadd mai abstract, sau

mai retoric, sau mai doctrinar decdt Infernul. Noi acum qtim despre

strategiile obiective ale textului Diuina comedie mai mult decat

Croce qi decAt De Sanctis si, poate, ceva mai pulin decAt contemporanii

lui Benvenuto da Imola - un motiv in plus ca sd continuim

cercetirile asupra culturii medievale pentru a identifrca noi pertinenle

demne de a fi activate in lumina altor practici de lectur5.

De ce insist atAta asupra datoriei, si spun ,,datorie", de a incerca

s5 identificdm o regulS care s5 justifice mullimea interpret[rilor?

Nanni imi spune Ia p. 175 c[ aE incerca si salvez capra lingvismu-

Iui operei de artd qi, in acelaEi timp, 9i verzele diferitelor pertinenle

la care o reduce cititorul: daci prin caracter lingvistic se inlelege

asertiunea cd trebuie sd. existe o strategie a textului estetic Ei ci

aceast[ strategie trebuie s[ poat[ fi conjecturatd, acuzalia este exactd,

qi mi-o asum ca pe un titlu de glorie. Ce-aE putea s[ fac oare, dat

fiind c[ de o parte am un obiect material, de cealaltd pluralitatea

lecturilor si, din fericire, la mijloc am sisteme de convenlii, coduri

comune, norme intertextuale, care-mi spun cum, in lumina unei anumite

enciclopedii, obiectul acela material poate fi transformat intr-o

serie de interpret[ri? Fird privirea unei culturi ce se adreseazi

operei, zice Nanni, obiectul este purd materie asemiozicd. Sunt de

acord, senliotica n-a spus niciodatd altceva, dar nu numai despre

opera de arti, ci qi despre orice altd expresie, o Etiau pAnd qi stoicii:

pentru barbarul ce nu cunoaqte conventiile lingvistice, semnificantul

e sunet pur.

Din perspectiva unei culturi, spune Nanni, obiectul devine ceea

ce interpretarea respectiv[ il face si devind: de aceea Diuina comedie

( rl'u) Inrrlqnd rS eped er arer €l lt€zr'\alat luausrlralrp ap aunrsrug t

ap ad 'BS e suan4suoc srDd BocE uJ EJ nJluad 'nuolcrpe"rluoc o8rnJ

-J€d o 'srz ourq r€ur 'nBS '1gdec e1 gugd gSJnJJBd o-s BaJA J€ ruu€N

gc e;ed nu rECI 'puny8el eunridg 'Pl€rnllnc ar8olodorlue ap asard

a16ru ec a+r:zpl JoIrJnlJaI B ptrrolsr BrJas alsa a16aq"ro.t os aJEt ordsap

InJcnI pa Insuas uI Fz€alnu€ as PIJB a.rdsap InsJncsrp gc aleod neg

eruueN aunds ac Eooc a

€1sB aJ€O 'rrunrslnd lncol alsa Pzea1uoc oc Eaac 'eaunrslnd FlreJoxa

as orec ad plaarqo rJ rB areorro 'aleuorslnd lipfgtlflSal plod pu91

-e.r.ard 'ga nr1ua4 'gpe ardsep srncsrp acrJo EZEoInUE aJ€c "rep 'punt

-r8a1 arfrzo4 'anurluoc ralrJop lncol 'a1Sa1rc ac rnlac e a)uPsslnof eacv

'ra .rolrrnlcal B alelrleuorslnd BJaqrI n 'gzealuoc aJEc eaace e erado

nu Fc pugurJge rerunu urr6ar guralqo"rd glseece urp Ec nJ?uad

'uer8roe.S ad csalrc l-nu pe n"rluad rIaABlsnU rnl alrJnsran nc grn193a1

uJ cr?rJa urr.rdxa Fur ps 1da"rp u1 luns nu 'nlduraxa ap 'ng '1da;p

u! arJ nu ps ealnd -re gc 'nrdrcur"rd u5 'csarnugq 9s gru-rfesg1 'o-pugr

-sounoau ;ep 'ruuelq rnl raureur erierapour uI aJopoJcuJ rue JBrrIc Eq

'solneuad a FtBp nr16 n111 '.(BlsB pllrupe PS ocg nrlued solncr"rad eard

a.red as rru FSuJ 'nu Ec ot€od iuIaTS rapnJ?Jap oIrJnsJaA ardsep cry'rc

eun.rdxa as gs 1da.rp uJ ag nu FS Bur€ur oJEg" :RqBaJluI ruueN

zoJEurrurJcsrp op InJlaru

-e.rud alse area 'glsrxa FcBp JBJ lglseord arincexa ap eaunriou ruue.\

rn1 1e crFolopolau InluozrJo ug 'e.reo 'PlsFg 'op€rroC rn.I e -Dp'trroJ

Baunrsrrua €I FuoJE rB glrFgruezep gurpodsoF o ap g\e+uVc erre r6eeecB

rS rue"rg eIIorrI I ap p?€lugt orru o a;1q g8eel€ os PS raC 'proce

op no 16 g 3e 16 aseorole^ ap IaJ BI luns r"rplardralul Fnop aloc Er

epundsp.r JB-s rur ec na 16 nr16 '1ezee141 ur.ro1 16 ueferey a.r1u1 93ea1e

os FS JaJ nN l,ollos ry ollopaurag Inl€s urp rarJgturld erlseqcro PtnJ

-axa o arec od eaaae rA uelerey ap R?B?neoxa D-XI n aruoJtutg atlur

aJrqosoap cEJ reru ps ur€ runc 'ug1ard.re1ur roun € 93rur r€ru nES aJELII

reru Eolelrlrqeqord puqrq€?srBtuou crruru 'luotuotu lsace urp Bc n"tl

-uad:a1es epriualur uJ rJ B e.red rtu-nu aJBc ?srlrqru usrlrleloJ un BI

a8unle as '1e Br o aJec ad eelec ad o-pugn1 'pa eurq eard ar16 ruueN

1r16a1uep rar8elerls II{F?IIIqFoII ezl:rel. urp rerucol else rS 'enopugure

aurq o1reoJ ase.r.rrlod os BArunJ nu gt€p Ic '?oTIg rnl B Baoae nBS acoJC

rnl EaJela.rdralur areolg8urrruoc I€ur al6apa,top os FcBp reurnu nu

BpE^ ES Ec nBS 6pJnlcal op BSg zeugdrug rur-oJ€c nc'lcarqo ealraJl IB

un azoalt ps €C dac€J o-eep 'a1ue6 ad a16e1rcar 1eur II ruueN aJBo

ac o0 'lollg dp rS eco"r3 ap zasaralul Fru ps sunfe ap g eolueq ap

zosaJa+ur r€ru pru ps mqal? JE aJ nJluad '1n1carqo gcgrlsnt eerelard

-Jolur reurnu FoBO 'alrroJrp r"rplardtalur pnop ecnpord gs aleod arec

?carqo .rn8urs un o Fc nrluad IaJTSB alsa ea '1u€salo?ur ?carqo un a

alpauoC pula'l1 geEO 'ruueN ?Elsaluoc alnqoJl elsg Inlcund u1 lcexa

'aulq Ig 'olIJaJIp alcarqo pnop ?uns lolig lnl € Baace rB aco"r3 rn1 e

a?pa

BAA;

Inlr

: ITCI

ardr

apr

Pze

o-Jl

-nu

IJNI

€41'

lBp

'grt

Pt

a.3a

aiu

-nu

iJo

BCJ

-I1J

UIE

-ur,

lgc

ari

n€r

-F

NE

i4I

IUI

-oL

19.

ol

ul

aIl

ol

-rp

AJ:

oc

nu

ad

BII

IIC

88r UO'TIUY.ISUdUSJNIVSJVJSIUVAISIY-]JX3J'In,I,CSIOIOI


o parte, pare ce inclini citre ea, atunci cdnd scrie: ,,Nu poli spune

astdzi daci o interpretare criticd a unei opere de arti e mai adevirati

decAt alta, Iudnd drept criteriu de adevir chiar adevirul - relineli -

necunoscut al operei ca atare" (p. 322). Ins[ apoi introduce in rafale

noliuni precum conjecturd, simbol, profunda necesitate (p. 338) ce

ar lega obiectul artistic de pertinenlele pe care lecturile Ie decupeaz6

in el, legitura profundi dintre ceea ce iese la luminh Ei lucrul din

care ceva iese la luminS, un sens care umbreEte obiectul asemiozic.

dar il legitimeaz[ ca apirut pe baza unei ,,necesit6li poetice" care-i

qi ea la fel de pulin precizatd (p.334). $i aga, incet-incet, dupi ce

a trecut de ![rmurile periculoase, dar cel pulin explicite, ale relativismului

absolut Ei ale derivei pulsionale, Nanni se intoarce, ca pars

construens, Ia o ontologie a operei de artd, unde de o parte st[ capra

lecturilor infinite, iar de cealaltd mai existi, totuqi, salvatd in' extre'

mis, varza. Numai c[ acestei verze nu i se mai poate conjectura vreo

reguld Ei nu se mai poate spune de ce hrinegte capra Ei de ce atunci

cAnd supunem capra unor analize chimice i se gisesc urme de varzir

qi nu de caviar. Yarza lui Nanni n-are nici o regul5, insi cum nimic

nu e pur, are, Etiu si eu?, un flogistic, o uirtus dormitiua, un soi de

uis m.ouendi ce o insufleleEte, insi despre care nu trebuie vorbit. Ce

si mai asudim pe-un prdpddit de vers? ,,Hai si-l uitim mai bine.

qi fdr6 cercetare, misterul uriaq al istui univers!"

Asta vrea oare Nanni? Asta-i replica lui la o presupus[ semanticE

ce se inf5Eoari-n cercuri Ei nu rezolvd problema inefabilului? Dacd-i

asta qi dacd am gdsit citatul potrivit, f[ri indoiali c[ Nanni se

situeazd pe urmele uneia dintre tradiliile cele mai venerabile ale

ateneului bolognez. Ins[, din fericire, nu e singura.

'oJBlAJdJAlura;

ra Blrqrsod ap 16 BZauaF ap'gatzoturas ra BJnlcnJ?s ap nu'ge11s*

-Surlorcos ro €rJolsr ap auri E+JBoru a FJoJeloru o pc pldeg 'oJarla:

gTcVaJ o g e el6apalop as p+Ico+ reru Bac ezarreJe) 16 a"rec ap piu,

'rnlnfeqrurl Ie oraz pnt? un FJSrxa gc lnrdrcuud u1 ap puru.rod cr"ro;

-€loru iunua un ap nBS pJoJelaru o ap urardo"rde au gs omqa4 €aac€ oO

'Fluzruarun gseru o ruapal gs 'nrlsou 1e

rqca^ r€ru cr1sr.,r5ur1 rusr?EruolnB rnJPcrJo e.trrlodrul 'r6npur Iuoluns

eza;:aqex IaJ+s€ puml€Azopal rurunN 'aintq rtu rA 'atpotctd sele e

razeJoe+eJ InJole?uolur ac op 'oJ€ruJn urrd '16 roual Iaxe n"rlued a7;

-nlaa Iace rerucol soIB lsoJ e 'spreqcrg rnl rruaurJal u1 'ec ep a8aleiur

aleod as p"reo eurr.rd nrlued gl€lualur ?soJ U Je urnc 16 ec gleraprsuo;,

a EJEp reurnu 'lasaut Tntotctd also tunt Rzaliele) o pugnrl '(6 '986t

'd;ueg) glep erur"rd n-r1uad apne o aJBc rnloc IB aJopol ep plaund

€uneaplo?u1 aldope Es rnqaJl J€ aloJularu roun IB papr p1a.rd"ra1u1

'rnl rrJpJoua8 alazej

a"rdsep rrnlceluoc alaun rugroqela FS pqrsod a irrlelardrelur nepeco"rd

rnun aIozEJ pugzrleue r€unN 'alaptdn7u? luns ala.roJ€?aru BTnJFJ

ezeq ad Inursruecaru rlagztleue gs 'qurrqcs u1 'pqeuozeJ r€Iu eJBd

'ppa6a"r8 urp n€s TopI ap plrqelorluoeur ararrose uud ?o1p1d

-rug?uJ aJoJularu acnpord JolrqJol un Basopu ri 'lnasouncau a1"red a.reru

uJ augrupJ au reriuarrur Inrusruelal I 'oIBuEq ap Arsacxo nes olJeour

aloJelaru raun BoJBJauaF urrd r6.rg3s err oJlla ut Eun ola nc acnpo"rd

u n"rluad agp8ar auasa.rd € ap p^rlulual acrJo ri 'aleuorirzrqae elap

rln8ar ad a1-npugz€q F?rpour FroJulaur o snpord ep nar8 g 'gr€orro?uE

FcrJolal ourpn?rqBq ocrJo llnru r€ru lBIorA U BA ra rr"rp"raue8 1n1car

-eJI +gye nc 'pleur5uo r€ur lsoJ g €A gtrroJeleru eriuanul ?ge nC

'G 'VL6I'ar8ag f; 'Jc) plsuca otap etec lxal rnun s

aJBaurI rrJFJSaJrueu efeg u1 Buneaplol urrsp8 au '1en1xa1uoe uaurouaJ

?I€ rnrpcrro Inz€c uI BC '(g'8'g '916I 'oc[ ,1a) roleroqul ap ruoru

-Jol uI ?gcop IaJII€ raJoJE?aru B FArl€JauoF arroal o mdo"rd ps nar8 g

or€lardro?q 16 or€rauoc 'I'g'g

roloroJB?oru €orB+ordra?ur ordsoo'8'g

OIB

AST

I-9c1

Pcrll

toult

a3

opl

crul

EZJl

ICUT

ooJ-'

-ar?.

erd

SJDI

-I1€

ac .!

I-AJ

'crz

uIp

RZE

OJi

oiE

-ri

9lE

aur

MUNCA INTERPRETARII

3.3.2. Grad zero si semnificalie literal5

insd existd oare un grad. zero si se poate astfel trasa o diferenld

neti intre semnificatul literal si semnificatul frgurat? Nu toati lumea

ar fi astbzi de acord sd rispundd afirmativ (cf,, pentru dezbaterile

cele mai recente Dascal, 1987, 259-269). A1!ii suslin cd e totu;i posibil

si se accepte o noliune statistici de semnificat literal cu un grad

zero raportat la contexte (Cohen, 1966, 22; Riccnur, 1975, 180 Ei

urm.), fie ele qi artificial construite (Genette, 1966b, 211; Groupe p,

1970, 30 qi urm.). Acest grad zero ar trebui s5. corespundi acelui

semnificat acceptat in contexte tehnice Ei qtiinlifice. E greu de stabilit

daci ochi luminogl trebuie inleles literal, insd daci intrebdm

un electrician sau un arhitect ce inleleg ei prin luminos, vor rdspunde

cd un corp luminos e cel care emite lumini proprie, iar nu un spaliu

care primegte lumin[ solari sau artificiald. Nu intAmpldtor Ei

diclionarele dau un semnificat de felul acesta in prima pozilie qi

inregistreazb. accep\ii figurate numai ca defrnilii secundare.

Pe prezumlia c[ s-ar putea identifrca un semnificat literal se

bazeazE Beardsley (1958), Hesse (1966), Levin (1977), Searle (1980)

qi allii atunci cAnd sugereazl, cb, pentru a interpreta metaforic un

enun! destinatarul trebuie si recunoasci absurditatea acestuia: dacd

ar fr inleles in sens literal, am avea urr caz de anomalie semanticd

Ooza le;ind), o autocontradiclie (fiara umand) sau o violare a normei

pragmatice a calitilii gi, prin urmare, o asertiune falsi. (acest om

este o fiard).

E adevS"rat ci existi cazari in care o expresie metaforici pare sb

se prezinte ca acceptabild din punct de vedere literal. Si examinS.m,

Ce toit tranquille, oi marchent des colombes,

Entre les pins palpite, entre les tombes;

Midi le juste y compose de feux

La mer, la mer, toujours recommenc6e!

fAcoperiq tihnit, c5lcat de porumbei,

Prin pini palpitd, Ei printre morminte;

Amiaza mare-i pune ici-colo focuri vii

E marea, insdgi marea, reinceputd pururi!-l

Val6ry introduce in primul vers un enun! ce ar putea fi inleles

literal, dat frind c5. nu existd nici o anomalie semanticd in descrierea

unui acoperiq pe care se plimbi niqte porumbei. Cel de-al doilea vers

spune ci acest acoperis palpit6, insd expresia ar putea sugera (de

astd datd metaforic) numai cd miqcarea p[sirilor provoaci impresia

* TYaducerea versurilor ne apar{ine (n.tr.).

Bcrld€ I-E ap aIrJPcJacuI 'niuaJaJal luEraplsuoc aJ€c uI Inpou r^rJd

al€od l€rporu JEop rS 'rolirsa-rdxa alrJnlnuriuoc a.r1u1 Ftrluos a?E?rluapr

ap rc 'riuaroJal aJ?uJ ourpnlrlrturs ep lrode"i un arnlrlsur nu €roJE?oW

€rpodolcrcua 16 lnuriuoc op uauouoJ €c EroJB+otr J '8'8'8

(('aurlrp rrFal 1r.tr,r1od" ec ldatp ter 'leroru +uarueJ

-.roduroc un purg e) Inunrp urgletdtalur PS alruJod e,l' eu BoIroJ? I€

InsJaA 'oJ€urJn BC 'asap n"rnpgd 13 gcrro;elaru aJBoI€A rurnqrJl€ RS

u4?I8oI g el 'rnlnsuaserdns InsJolrun ug rferlur Plepo 'csaluep 1n1xal

ug 'ec op aJ€uJn ur"ld g1e1 'crJoJ€1au lnlels g1gdec at aloc ?uns

'ru€erur alsace Rcola aJ€c oIEqJaA alauruas nu rA 'ar.rasop oI €a arec od

alulSerur 'oJe1e Bc p?ncsouneal alsa er"ro8ep pugc Inluauou uI

'(acrro8ale Bc tsouncoJ as aa 'olecgrpoc etap rur.Seurr ai6as

-o1o3 cr.ro8ap InsJncsrp Fc olsa glrqecrJrluapr rocrqo ep a er"ro8elu aJBc

n.rluad Arloru Bolrop IB) suas Eolrop IB un n€ rnl oIaqJoA gc vaXced

-sns ps RurruJalop ol elseoc€ ur.rd .rer 'slncsrp n"rluad apriuesa -red

nu oc eldey alunugur€ ap pdrsrr Plptu eard na e16a1sa,t'od InJoln€

gc n.rlued '(196I 'aar.rg /a; rafue.teloJ B Fl€uorfes-ra.Luoc Burrxeur

BIorA Je Eo IaJII€ po nrluad reurnu cr"ro8ep sJncsrp ec rrniunuo ap

aunrsoccns o urplardraluT FS ruaprcag '(are1erd"ro1ur op eroqc lnprard

E-s rI Brorpc rrro8ale a?Intu leralrl rurlrc lgtuJ e6e; ppralrl prn?Jal

o purfsns gs "rop"roFep crdrl a tg.tepu-r1u1 'arro8al€ o rc 'g"ro;u1aru

o arnlrlsuoc nu alBlrIBaJ uI ec nrluad 'e1"rn1gcp aurq erlueures ri

epcrleurer8 lcagrad giuulsur gurrrd ug "rede rrnsJal gnop olac FSUI

'a;npgd

o-Jlul aprard as slaurJ gc pldeg uI pJnsqe crruru P?srxa nu Pc nrluad

I€ralrl suas uJ aruelqotd FrFJ olrlre g 1od sra,r Balrar? p rS eapop 1u

lurasrcplgr I! {unce 1do.rp lnun.rp rcgc

'gseep a"rnpgd o-rluI lruoruod ue-ur

eleru niar,r. e-olec ale?prun! BTI

€?rrrerus Bro BrA €}}IrIp BI orlc

'eJnrso €AIos eun "rod rerro"rp.r rur

BlrA BrlSOu rp urruru€J Iap ozzour IoN

:npaluoC Dula'te plndacul pugnT

'crJoJelaru ec.g.rede ps lgJur 1e; ei;e uI JorJalue piunua FcsBolrcaJ

FS Jolrlrc ad grlruualap I-16 gycqdurr aJ€ugurase o crJoJBuB a16epqe1s

'€aJeur e1e1da13eau ad pugcnporlur '1n1xe1uoC 'PJoJ€lau €lsrxa nu PcuI

'Tlrpur eareuoriueur arede nu puge gugd 'gc JEIo o zBJ :)soJE uI FSU-I

rolase.rode,r alazugd Juns Iraqun.rod rer 'ea.retu elsa aiuBed p6uadoae

:crJoJelau aurôp srarr lnrur.rd 'IltPtu eieJ u3 FUB os 9c PurJgB plood

pugc rcunle 'sral ea1n.r1ed 1e u1 reunN 'rnlnirradoce e ugc6rur raun

BIS

ap

SJC

BA,

SAI

'Iu

9s

ULt

IAI

Pl

Pc

UT

(0

OS

IS

IS

-E

oF

UI

-e

IN

'Ti

IS

pr

-I{

al

€€

9i

Lqr UO'ISUO,{VJtrI I VSuVTSUdUSJNI SUdSSO


metaforei o logici formali a valorilor de adevir nu-i explici mecanismul

semiotic (cf. Bco,1984, 3.10). Dac[ substitulia metaforicd ar

privi un raport oarecare dintre obiectele lumii, n-am putea inlelege

Cd.ntqrea Cd,ntdrilor atunci cAnd proclami:

Dinlii tdi sunt ca o turmd de oi care iese din scilddtoare

sau pe Eliot (The waste land, I, 84) cAnd spune:

I will show you fear in a handful of dust.

SurAsul unei fete frumoase nu pare intru nimic asemenetor cu o

turm[ de oi ude qi behditoare, ;i s-ar dovedi greu de spus in ce sens

frica pe care o simt sau pe care am simlit-o seamdni cu o mAnd de

praf. Interpretarea metaforicd lucreazd pe niEte interpretan{i (cf. ;i

Eco, 1984), adic[ pe niEte funclii semnice care descriu continutul

altor funclii semnice. E clar ci dinlii nu sunt albi in sensul in care

oile sunt albe, dar e suficient ca o culturd s[ le interpreteze pe

ambele prin predicatul exprimat de cuvAntul alb pentru ca metafora

sd poati funcliona pe o asem[nare. E vorba de aseminare intre

proprietilile a doud sememe, qi nu de o asemdnare empirici. in

acest sens, interpretarea metaforicd, in m[sura in care trebuie sd

pun6 in ipotezh modele de descrieri enciclopedice qi si fac[ pertinente

anumite proprietili, nu descoperi asemhnarea, ci o construieqte

(cf. qi Black, 1962, 37; Ricaur, 1975, 246; Lakoff Ei Johnson, 1980.

215). Numai dupd ce metafora ne-a obligat si cdutdm asemdnarea.

aceasta se realizeazd oarecum intre frici qi hand'ful of dust. inainte

de Eliot nu era nici o aseminare.

Metafora nu inlocuieqte referenti, insd nu inlocuieqte nici expresii.

Retorica clasic[ vorbea de metaford ca de o substituire de termeni

qi de o figurd in, uerbis singulis, insd Grupul p a clasifrcat foarte

potrivit metafora printre metasememe, adicd figuri ale continutului.

opuse figurilor expresiei, aga cum sunt metaplasmele Ei metataxele.

Metafora nu substituie expresii pentru cd adesea ea aqazd doud

expresii, ambele in praesentlcr in manifestarea lineari a textului.

Primul vers al lui Dante Ei versul din Eliot sunt aproape o similitudine:

viala e ca un drum Ei frica e ca o mAni de praf.

Interacliunea metaforici are loc intre cele doui conlinuturi. Dovada

acestui principiu e dati de forma cea mai elementari de substitulie

metaforici, sii anume catacreza. O catacrezd cum este piciorul mesei

serveEte pentru a face dintr-o funclie semnicd (expresie + conlinut)

o expresie care s[ denumeasci un alt conlinut c[ruia limba nu i-a

previzut o expresie corespunzitoare (eI ar trebui si fie interpretat

printr-o parafrazl obositoare, printr-un lan! de instrucliuni tehnice,

o reprezentare vizuali sau o aritare a obiectului).

PC€p PluesaJalur aurâp Eaurpnlllrluls 'aletrIl€al u-I 'sacoJd un o EiErA

p" i1,.r-e e ap eriaung reop BoA€ rE alD) $ piriln aJ?urp Bareugru

-ase ze) lsoc€ uJ rA req '(rnlnuruoradtq 1e nBS) rnlnua8 lnrpaur.relur

ur"rd (urruodrq e1 ruruodlq BI ap nes) arcads e1 arcads €I ap JaJSuBrl

un ural€ apun 'eayarl p 1ndt1 ap Baurnu o (.LI e 897T-I q, L9VI

'nctqao4l lalolsrJv a"rec ad raJoJ€1au Inze) a ga eargd J€-s ?rJaJrCI

'rnlniunua 1e pungord mln?EcrJruruas erdnse runrsnc"reda"r aJ€ nu urru

-odrq ec lnruruoradrq ISoIoJ e 'rnlnlecgruuras e arJoo? Pls€ot€ uI 'cla

Irr- luaulrclua' ea1eltlrleue'erurruours' garlueuras BrIBurouB luns runc

auauroual ap reunu Frueas €ap FS alnqaJl 'reuoricrp uJ €c PlBJnlcnJls

'rnlnlecgruuros BoJalueze"rder'z1ey n"rluod'PcrlauoJ eareluazardar ad

rS gie;erdns op rrJn?cnJls eale?uazardar ad reurnu Rzealcr.l PcrJolaJ

earelard.ralur gc aurisns (gg7 'ZL6I) ZIr;y-oJ op roun?€ a8alaiu3 ag

'a1tod otd unpq rrcs olol o.td stod 1ndr1

ap acopcaurs rerunu rnJ?suoo 1od as Iapou rnlsace ezeq ad 'p6n1o;,

'secord a reunle 'durr1 u3 sJnJop a FcBp :luaulrDlua ap unlrodeJ Joun

eiuaragur yrurad arec arceds e1 ua8 BI op rJnpode"r nes aruruoradrq

rS eruruodrq oJluJ rJnlJoder rerunu erlsr8arq aleod "reuorictp .tn

unJp

nrieds u1 orBISuBrq

saco"rd

piD!a

durrl ug srncop

:1u€rsrJ nBS soJnlua^B ag gs ealnd JB pc Inl

-de; pugznlcxa ',.p1erieds areseldap o-J?uI puglsuoc socoJd" EJ lourlu

-utpcy Lunrp rer 'rra.rnp ap nES rrJncnq ap gu11d ag gs aleod gc plde;

pugznlcxo ',,1e;odural sJncap un-JluJ glsuoc ae socoJd" ec reuoricrp un

ap Flrugap g re lUryaf nintn eaaee aO '(U '786T 'ocg /a; gutnl B araJ

-6eounc o gcqdun ac olac ad 'snds 1ag11e 'nes 'acrlalurs alec ad ol-npugz

-nlcxa 'ecrlrleue riglarrdord reop erlsr8a.ruJ Je ea 'reuoricrp op gtuJoJ

qns JBop U JB pcrlueuros BoJ€?uezerda"r gaep 'ealsec€ oleol nC

'r1F?rruaJlxa

pnop nJ rB uerpaur leund un nc JBourI nrieds un aur.\op 1ndur1

16 a-rec ur.rd - rrigTle-rodural rerroFalec InJpBc u1 aprieds rcJgru laun

InJaJSu€J+ oundrur lpli.n Dr?sou ry) apru triata rn1€ gunruoc Fl€nlxol

giuarnco Bac€ psul 'prieds suos uI selafug U rB Inrunrp gcep groJ

-€lau rJ re-u lozzau pu) apl!?lanf n7 ercatdxg '(896I 'uuurpoog rS

'996l 'qalerurad\ /a; ar.ro8alec ap raJsu€rl un ap r.r-S (raJsuDr? arnl

-aaJl rig1ertdo,rd ap raJSuEr? un ap ppqtsod plncgJ a €roJelour '(durll

uI aluoruolu nes nrieds u1 alcund Juns Pc arS) ,,tt €I x BI ap aJoc

-ar1" ap n€s ,,saco.rd" op BcJEru o uriuoc auraxal alaque gc rnlnldug

R?rJo?EO 'alelrprieds ap pcJBru o euriuoe alpc ac drurl u; 'alelqurodural

op gcJuru o euriuoa eier.a gc n"rluad gJoJelau o a rrier.l, eaIBO 'acrl

-u€uras aluauoduroc op ruaruJal ur lnlnurluoe arJOSap gs apqedec oloc U

e red JrJoJelou rnlnursruucau ale olello,\zap i€ur aloc aIazrIBuV

'acl

l€1(

€-r

(1nt

lasa

alir

BPI

-IIII

.FI

Pn(

.OI€

'Inl

a1J

Iu0

-aJ

alu

'ea

'08

a$

-I1"

9s

uI

AJ?

e.r(

ad

AJI

Fr

IS

"p sui

OI

oF

TE

68r UO.ISUOdVJSIIVSTVJSUdUAJNI SUdSSO

I4O

MUNCA INTERPRETARII

ne gAndim ci pentru omul medieval conceptul de cdldtorie era intotdeauna

asociat cu acela de duratd iung[, de aventurd Ei de risc

mortal. Iar acestea sunt proprietili definibile ca sintetice, enciclopedice.

De fapt, cAnd teoreticienii metaforei se referd la aceastd

structurS. cu trei termeni dau exemple cum ar fi dintele muntelui,

intrucAt si dinte, gi vdrf aparlin genului ,,formd asculiti si t5ioas5".

E totuEi clar c^d' acest exemplu nu postuleazd o simpli reprezentare

de diclionar. In trecerea de la dinte la udrf avem ceva mai mult

decAt o trecere prin intermediul genului comun, iar proprietatea de

a fi ,,ascutite" nu e nicidecum o proprietate de diclionar. Metafora

functioneazi pentru ce s-a seleclionat, dintre proprietilile periferice

ale ambelor sememe, o trisS.turd comund care a fost aleasS. ca gen

numai pentru scopurile acelui context anume.

Chiar dacd metafora este interpretatd ca proporlie, ea poate fi

explicati in termeni de diclionar numai in cazuri precum cale-a

uielii mele lil cammin di nostra. uit&l keletoria este pentru spaliu

ceea ce este viala pentru timp). insd exemplele interesante de rn"iafore

de tipul al patrulea propuse de Aristotel nu sunt reductibile Ia

niste modele de tip dictionar. Scutul este cupa lui Ares si cupa e

scutul lui Dionysos, dar in termeni de diclionar ,,cup5." si ,,scut" ar

putea fi interEanjabile numai intrucAt ambele sunt specii ale genului

,,obiect", fapt ce nu explicS. metafora. T?ebuie ins5. avut in vedere

amAndou[ sunt

mai intAi cd - intr-un anumit tip de descriere -

obiecte concave. Dar in acest caz interesul celor doud metafore nu

rezidb. in faptul ci ,,scut" si ,,cupi" posed[ o marci in comun, ci in

faptul c5., pornind de la acea trdsdtur[ comunS, interpretul e apoi

frapat de deosebirea dintre ele. Pornind de la similaritate se descoper6

contradiclia dintre proprietilile lui Ares, zeu al rdzboiului, si

cele ale lui Dionysos, zeu al pdcii si aI bucuriei (pe lAngi cea dintre

proprietdlile scutului, instrument de bitilie qi de ap[rare, si cele

ale cupei, instrument de pl5cere si de be!ie). Numai in acest caz

metafora permite o serie de inferenle care-i amplifici sensul. Dar

pentru a putea prevedea sau pentru a permite aceste inferente, ea

trebuie sd postuleze nu un dictionar, ci o enciclopedie. Dupi Btack

(1962, 40), in metafora omul e un lup lucrul de care are nevoie

cititorul nu e atdt definilia de dictionar a lupului, cAt un sistem de

locuri comune ce sunt asociate cu eL

Dante nu spune numai ci viala e ca o cS"litorie, ci qi c[ el are

35 de ani. Metafora postuleazS. cd intre cunostintele noastre enciclopedice

despre viali existi qi o informalie despre durata medie a

acesteia. Bierwisch si Kiefer (1970, 69 qi urm.) sugereazS. reprezentiri

enciclopedice in care un item lexical presupune un ,,nucleu" si

o ,,periferie". In reprezentarea periferici a lui ,,lingur5." ar trebui

inregistrat gi formatul ei mediu. Numai in acest fel e posibil s[

recunoastem ci un enun! ca auea o lingurd, mare cdt o lopatd, nu

trebuie inleles in sens literal, ci reprezinta o hiperbold.

'('r[Jn rs

tOI '096I) olrBos '/r FrrroJElarr €ar€?ardratur ap atnral rri€rodo all€ nrluod 'I

'FerJoJBlalu au ps ornqaJl rnlniunua Ernlsal Pc urgJPlor{ FArIB?aJdJalur

orieBoJ g?sBorB Fdnp rBtunN'Qplpup, InuoJorurxo o?JBdoap pugspl)

IJpcPU luns Bc rnds PS pJnsqB alualulBJoJrl a?sa rcap 'alBruruE g € op

BalelarJdoJd ne rru"rocrun prls€ou erpedolaraua u! inrpoc u-aprpuDc

Upcp( s-rruJoctun erse;dxa rB arlueruas ppruou€ alsa Fc €Japrsuoc

urorr 'glsrxa nu rruJocrun €c ol€oJ nc '1a; rselaae uI '(,,pcseauauroau

piug o alsa pcs€auaruo giurg plseace") lelncrqo^ rnlirlnuriuoc Balelrp

-rnsqe EJaJur ruo.l. efur"rayor salaiug g ruol ac gdnp reurnu 'ptntJ o a

rrsp) rJ JE urnc 'arearpur ap rrsardxa Joun Inzec u1 rS gug4 'Jolruorueo

ri rnp"rgepuerl al6eouncal oI erpadolcrcua oJec ad ropcrlsuo?ceJec

IB aJapal ap plcund urp pqeldaccBur Funs ptn! o a p7sp Inuto r.as

pzn(aqnl as TnttJnpupJl rJ, re urna usardxg ',,ecrpadolercua" (aurpnl

-rlcaJocur nBS) olElrsIBJ o BI J€op re ',,g1erfuaraga.r" a1e1rs1e3 oaJA BI

unpug8 au BS Jesacau r-nu 'gsp;16 BpJnsq€ earpd -re ea '1era1q p1€nl

U JE FcBp 'aaa"reoap eJe1e ec p?Bcgrluapr alsa pcrJoJ€1eru arse"rdxe

acrro gc aunds as pugc rJunl€ ri .rerq3 'Ia 11ip?IpI1eA I€ nrlau€r€d ec

lEnI g eleod nu aJEc 'BiuuaJoJ nc +Brparu r€urnu poder un eaAB J€

Ba FJ ruopaJe ps acBJ ou lnurfuoc ap uoruoual Bc raJoJ€1ou BoJrugoq

alrqrsod rlunl rs FroJelatr{ 'v'g'g

'

rGr-w'zg\r'4terg) rurprsqns mlnl

-carqns gcqde os rocrqo ap aJEc 'Brnlsac€ erdnse rrfu.Lrasqo pugcnpur

'ledrcur"rd mlnlcarqns e1e alcedsu lezrue?to rS leur"rdns '1ezr1e;ura

'leuoricalas e pla"rdralur.rer 'aluaurpod rJnlgspJ? oloun osale lsoJ nE

'1ep plxeluoc uI '(626I 'ocg 'tc'g,tr1e1ordro1ur a"reradooc ap lce acrro

ug riglar.rdord rdun e alr.,zt1oJleu ap rS pcsBaJgou oJrJFur op Eolsac€

alasoco"rd a"rdsep) a+ezr+octeu lsoJ ne o?lelalac ol€ol pugc ad '(ocuag

-uad reur alac allurp) riglar"rdo"rd o+rurnue reurnu ruplr?ce Fs arolau

lsoJ E ,u1u1e.rdra1ur lBllnza"r ?saee urauriqo p. ec 'apa.t os runC

'(lxoluoc ap Joq-ps psndun 'ppluepraee 1nlo? no prrEur) apoun

luns pde urp sar aJBJ alro pc pldeg nc Fzeauoriae"ralur eATIES ap

rJo+rcnlpJ+s 16 lqp 'rzarun luns rriurp 16 pc 1n1deg zex 1sace uJ r€unN

'rzourn g € ap ealelerrdo.rd "roliurp rurnqrJ?E FS (p) 1,,q1e" ee1e1a

-rrdo"rd rolro urnqrJle ps (J) :(esolaunu sa7qonbap r-a)e) a?BlorJEA uI

€ol€?run era rnilnsorun4 alrrJalrJe aJ?urp Inun pcr?ue Ber+a?so n-r1uad

pc urrluru€ ou ps (q) l,,r1eFa rzrlrpur ap o?ElrleJnld" pdrl ap FcJ€ru

o PlBuruosuoc PqrB FS arnqaJl ere) unou-ssDut un a PuJnl 9c urgJ

-Flor{ ps (e):exolduroc a?J€oJ aiue-ragur a16ru uracey RS arnqall'uraFal

-aiug o-s BC 'roJoJelaru eaiesnun4 e8aleiuJ rue-u ',,urAo ra.;:rru€ur" Bc

r€urnu atno e8eloiuI ur€ pa€p 'uourolog rnl alrrnsJa,t na g-rn1g8a1 u1

NU

RS

Inr

IS

-u

B

-ol

OJ

ap

aT(

{c

JE

ze

ali

AJ

IS

lo,

Io,

uJ

nt

1u

AJ

-n

J€

o

BI

-E

NI

D-

U

ui

AJ

€J

aI

llr

AJ

't

,?l

E]

-o

CS

-l

rrr HoTsHodvJsv\tvsuvJsudu3JNI sudsso


Un mod de a recupera tratarea referenlial[ a metaforei constS.

in a susline (cf., de exemplu, Levin, 1979) cd vehiculul metaforic

trebuie sd fre inleles literal, ins5. proiectAndu-i conlinutul asupra

unei lumi posibile - ce reprezintd pentru el aqa-numitul tenor.Interpretarea

metaforelor ar consta in a imagina lumi in care rozele se

lichefiazd qi unicornii sunt fldcdri candide. tnsd, luAndu-se dup5. teza

aceasta, metafora din Cdntarect Cdntdrilor ne-ar vorbi de un univers

fantastic in care dinlii unei fete sunt cu adeud.raf o turmd de oi.

Dincolo de incurcitura in care ne lasd concluzia respectivd, fapt

este cd o expresie metaforicS. nu cap5.td. niciodatd forma unei condilionale

contrafactuale, nici nu impune un pact ficlional pebaza ciruia

s5 se inteleagb. cd cel ce vorbeqte nu are intenlia de a spune adevdrul.

Solomon nu spune,,dacd dinlii fetei ar fi o turm[ de oi..." qi

nici ,,a fost odatd o fatd de cutare fel". EI spune cd dinlii fetei au

unele dintre proprietdlile unei turme de oi qi inlelege s[ fie luat in

serios. FireEte, afrrmalia lui trebuie luatd in serios in contextul unui

anumit discurs care rdspunde anumitor conventii poetice, insd in

cadrul acestui discurs Solomon inlelege si spund ceva adevdrat despre

fata pe care o cAnti. Suntem de acord ci propriet[lile turmei

de oi la care se refer[ Solornon nu sunt cele pe care le descoperea

el in cursul experienlei lui, ci cele pe care cultura poetici a timpului

siu Ie atribuise unei turme de oi (simbol pentru albeali gi pentru

aequalitas numerosa.); pe de altd parte, rdmAne si ne intrebd.m

dacd aceste acceplii culturale nu-l fd.ceau cu aclevdrat sd vadi oile

in felul acela. ,,LJneIe metafore ne fac capabili sd vedem aspecte ale

realitdlii pe care inslqi producerea de metafore le ajuth se se constituie.

Dar nu e nimic de mirare dac[ ne gAndim cd lumea e cu

siguranti lume descris[ intr-un anumit fel gi e o lume vdzut6. dintr-o

anumit5. perspectivd. Unele metafore pot crea o astfel de perspectivd"

(Black, L972,39-40).

3.3.5. Metafora si intenlia autorului

DacS metafora nu priveEte referenlii din lumea real6 qi nici universul

doxastic al lumiior posibile, pentru cd. multora Ie vine greu si

vorbeasci de conlinut fdrd s5' tind cont de reprezentdri mentale Ei

de intentii, atunci se poate susline teza cb, rnetafora are intrucAtva

de-a face cu experienla noastri interioard privitoare la lume si cu

procesele noastre emotive.

A se reline cd aceasta nu inseamni sd afirmdm ci o m.etaford,

odati interpretati, produce un r[spuns emotiv si pasional. in cazul

acesta, fenomenul ar fi inegabil qi ar fi obiect de studiu pentru o

psihologie a receptirii. Dar in acest caz ar mai rSmdne totugi sd ne

intrebdm pe baza c5.rei interpretdri semantice se rispunde emotiv

la enuntul-stimul.

'( rt u ) tErn8u suas) ralJ ap p?uDr r3 +v)

'(I€ralrl suas) ,Jod ap ro'nld +g\e PuEriElI uI purueasul oJrod Ip apald ersaldxg +

AIlt

87I UO.ISUOdYJtrW VSWJSUdHSJNI gUdSSO

au

FJ Inldp+ nJluod 13 tn8rsap 'zec Tsace uI JBI) a^rl€louoc reiurnuSrqo

OT

Ealnlrrl uJ FcrJo.+€?aur gJnlcal o apa,\aJd Todor un a salalog qcoryaqs

ln.z

'iunue rnun Eol€lrorJoJ€loru elSeounca; e nrluad arJo?EurrurJcsrp aU FS

'P.r

ornqaJ? rnlnJo?rqJol eriualur pc gurusasu3 nu BlsB JEO 'PorJoJelaru

JoI EJnlJoI ezafernaul nu RS nes azalerncul gs eriualur aJe teJeolez

-undsaroc rJnsuas pnop olae allurp Inun uI'a1eyc nsa.rdxa €nop oloc oJl

ne

BA!

-urp Bun e16aso1o3 oJBc InropqJo^ Pc gleropuJ e1 aund nu ruourrN

IS

'9crJo.]Elotu

PS

-JO

e11e rS pIBJa?rI eun 'up1ard"ra1ur Pnop BI qzeal,atd as ac nsardxa

a16ru rs g JE (+xaluoo rnrperJo EJEJB urp aJeosrJcs ap radurg"rc un-Jlui

al1rc 'uniunua pnop o?sace nrpau u€rlelr JolPlFcsB un n"rluad gsul

'rnln.rolrqJon erfualur nc e.rn1g.8al uI arzrcap o ap apurdap "re gcr"roj

-E?aru earela.rd.ralur aaoce aO 'Ia apipyruarlxa aJlurp eun ri purcrod

o ag 'rolp8rgds ap luarunJlsur un rS gcseauauro giurg o aU acrpul

ps ala ec nrluad 'ezry1n oI B ap rnlnlua+rua erfualur ap apurdap

ei

*loctod tp apad un q o\Tanbl ctod ap totcrd un a 'plaJp # o-J

Toctod un q

nc

onanb) c.tod un a DIacD ap"rniunue purrJ alep 'ga crularopulau a RsuI

'acrpadolcraua

-u(

OII

rrJnlcnJ+s ouJo?ur runrie.r urp nu '1a;1se ag Ps a8alaiuS rnl InJoln€

OII

gc nrluad crJoJ€lou a iunua ug'Sutuaatu s,taz1nads ap rt 'Surunau

acualuas ap apurdap nu BroJe?aru '(086T) aIrEaS gdnq 'mpluolrrue

url

-u(

reriualur uuralqord aJeJaprsuoc uI rugnl gs JBJ au rrfe,r'rasqo olsacv

-n(

'rs9suI

BO

earela.rd"iolur gzealr?our aJ€c (+xa1 op olocurp PlqrsoJceur) Fcr8oloqrsd

Ier

alelrlaal o nu 'gcuogeloru oJelard"ralur op mlnlJe IB ?tnJlsuoc un a

-S€

(Iapow Jolnv Bc) rnlnJoln€ € RJEorJalur €alunT 'Il"rp1ard"ralur Fz€aurJn uI

oJ€c looJa un o B?sooe psul 'Io InJo?n€ o-sole € ac ap rA ure8elaiul

ps - BaaJE pdnp Inr

- aceJ ou proJ€laru o a8aleful B gc crularopuJau g

u1

'nou IoJ un-JluJ Barunl

NE

Bo FIBJB au Lunc n 'ac ap nu urpqoJ+uJ au PS amqaJl elatdtelur o

IS

e n-r1ued esug 'eournl Bapa^ e ep rq8un ?I€ un Ba urp seJlxa e rode

-a1

16 parlsr,rSuq piuauadxa o rgluJ reru ?nAB E nss lequrll uJ o-snperl

BII

B Baor€ pdnp 16 pcr8oloqrsd gfuauadxa o Ig?uJ reur lnAE B Inro?n€ -$

gcep snds ap na.rF g e alSapenop as 'ro1 rugroua8 rnlnsaao"rd e"rdnse

1d

azal,odr acnpap 1od as -ro1 earelardralur uud retunu 6 aynp ntap a1xa1

a16ru ardsap EJ oJoJe?aur a"rdsap uIqJoA Bs arnqoJl pugc rcunle 'gsu1

SJ

'raridecrad e gjorlselec o-r1ur.rd plrlr arunl erdsep gr€orJolur giuari

ez

-adxa o ap Frueos ep e nrluad reurcol rou oJoJelatu ezeaalc os Eosape

OS

BJ lrqelsa?uoour a 'IaJ?sV 'Fzealr?our o rs gcrlsra-8ur1 eaunric€ Ppac

-Ji

-ard a-rec rriualur rrunl rnqrJ?B B ap lce un-JJurp ',Lrldaarad eo6 un-r1urp

EJ

cseu as oJBo?EaJc alaJoJelaru '(q86T) ISoFg gdnq 'raro;e?aur 1e ,trle"raua8

In?careJl e16a,l.r"rd rS gleerper reur a o-leuoriuaur ure arec ad eza;,

cI.

B]

L44

MUNCA INTERPRETARII

a-l inlelege literal ar insemna s[ cidem intr-o anomalie semanticd),

independent de intenliile vorbitorului. Ci insd intr-o poveste de Walt

Disney expresia cdpitanul Setter e un copoi poate fi enunlatd in sens

literal depinde de lumea posibilb de referinld (iar in acest caz nr

vom avea metafor[, ci aserliune literal6), Ei nu de intenliile lui

Mickey.

Interpretarea metaforici ia nagtere din interacliunea unui interpret

cu un text metaforic, dar rezultatul acestei interpret[ri e permis

atAt de natura textului, cAt gi de cadrul general al cunoEtinlelor

enciclopedice ale unei anume culturi, iar in principiu nu are nimic

de-a face cu intenliile vorbitorului. Un interpret poate decide si

considere metaforic orice enunt, cu condilia sd i-o permitd competenla

lui enciclopedicd. Prin urmare, se poate interpreta Giouanni

tqi md.rudncd. md,rul in fiecare dimineald. ca qi cum Giovanni ar comite

in fiecare zi din nou pdcatul lui Adam. Pe aceastd presupozilie se

bazeaz6. de fapt multe practici deconstructive. Criteriul de legitimare

poate fi dat numai de contextul general in care apare enunlul. Dacd

toposul este descrierea unui mic dejun sau o serie de. exemple pentru

o diet[, interpretarea metaforicd e nelegitim5. insd potenlial

enunlul are qi un semnificat metaforic.

Pentru a lSmuri mai bine acest lucru, sd ne intoarcem la exemplul

din Val6ry. Am spus c[ numai Ia al patrulea vers cititorul, cu ajutorul

unor acte de cooperare interpretativ5, descoperi cd acel calm

acoperiq pe care se plimbd niqte porumbei e marea acoperiti cu

pAnze albe (sd se relind, in fine, ci, pentru a justifrca interpretarea

porumbeilor ca pe niqte vele, cheia este furnizat1 numai de ultimul

vers aI compoziliei, Ce toit tranquille oii picoraient des focs!). O

interpretare de felul acesta nu ne face numai s[ privim cu alli ochi

suprafata m[rii (nu doar ca pAn[ acum, drept fund al bollii cereqti,

ci ca acoperdmAnt aI altor spa!ii): ca o reverberare la interpretarea

de baz6, se naqte Ei o perceplie diferitd a acoperiqului.

Cdpdtdnd unele caracteristici ale mdrii, acest acoperig ne apare

ca emanAnd reflexe argintii, metalice, az:urii sau plumburiil. Pentru

un cititor italian, Eocul perceptiv e cu siguranli mai puternic decAt

pentru un cititor francez. intr-adevdr, cititorul italian se gAndeqte

la acoperiqurile italieneqti, care sunt roqii. Numai reflectAnd pulin

igi dn seama c6, deqi Val6ry descrie un peisaj mediteraneean, metafora

funclioneazb. daci marea are proprietdlile acoperiqurilor franluzeqti,

care sunt de ardezie. Noi nu trebuie si ne intreb[m la ce

se gAndea autorul Ei ce fel de acoperiguri avea el in fala ochilor in

timp ce scria (probabil pe cele pariziene). Nu numai ci asemdnarea

1. Interpretarea e suslinutd de context. Cu toate cb amiaza iqi imbind pe acoperiE

sclipirile ei de foc, sub acest,,voile de flamme" marea dd Ia iveald ,,tant de sommeil"

qi apare ca ,,diamantind", chiar daci ia ochii cu reflexe aurii.

'('r}'u) sal-Ax Ie

rnlnlocas € alelglunl ErrrrJd urp urluoJou rsalrnq ]aod Is rarqJPq'(ruu€ôrc rp

ocruauroo) ollarr{crn8 rn{ I€ 'rncsqo r3 r€zrq 'auJS E ap Inpou €I FraJor os InueruraJr *

gzeoJne+sur as apun alxaluoc # 1ounp7tr Dl Dluoq n7 ap 3un7 utntp

un rycpJ luv) qznec uJ aleuor{c luns nu aJ€cgrpoe oprielouoc aJEc uJ

alxaluoc eur8erur rualnd au 'qunqcs uI'unJp rn1 1e lern8g mlnsuas

Inzec also urnc - uralsrs uI alucgrpoc Juns aprielouoc Pc alelrsaeau nJ

uapoJJ gs ornqaJl '(aruelsrs Pnop allurp rcep 16; rcrloruras Pnop aJl

-urp ppode.r a16a.rrrd oc uaruoual un Bc erielouoc FJaprsuoe os EcBp

'16n1o;, '..alJ€our 16 eral6eu e"r1u1 nrieds" rnlnlnuriuoa e arsordxa aurlap

(,,In?I€ BI col un EI op ocnp aJBe aJErBe" nes ,,1n11€ EI col un €I ap

oJec6rur" = [urnJp] u:l-urupc) gcruuas aricun; e8ee.rlul alu€O €T

'arielouoa ap cgrcads zel utt arud ero;elaur 'suas

+sace uI '(razal.oelr.;) Inzec uJ Bc 'Buntctu ap nBS) nsardxa olIB allnru

reur n€s €un ap leluaza.rdar luaprla g eelnd re aa lnuriuoJ ?IB un EI

olrrurJ? arec llnuriuoc snld ersardxe) plelduroc gcruruas aricun; o ap

leluazordar €uneop?o?uJ a InInJrqoA Pc rua?r{up€ PS omqatl'toua7 ti

'Unqaa arlul (9g6I) sprer{crg ap gsndo"rd ericurlsrp urgldacce 9ce6

rori€louoc € arcods Ec EJoJ€1oW '9'8'8

'a.roJ€loru a16ru nu '*aursrllorqe"rnq a16ru J€op EatFJ

onarqcJng 'Baoc€ aO 'alenlxa?Jolur rerfrperl e rA acrlsu5url a.tlseou

roleiurl6ounc B plenlc€ eaJe?s u1 'g1e.ncepe PcrJoJ€loru e"rela.rdralut

o urpp r-gs riglpagrp €oA€ :ul.ot 'laldtl aintotcrd ap 1?grBJsl ?1?!4

ncnpad rp plpJaapzupz lfi1xa+ 'g"ro;e1aur o oc€J u ap ariualur Plelourlau

nc 'ecnpord .re .ralndtuoa r6ernlace lnrolerado FSUI FJEO 'PcrJoJ€laru

ariecgruruas o rnqrJ?E err a1 lard.ra+ur un rode e"rorpa 'npa nt7sou tp

u'tlnutpc pp ozzalu 'pu ec nsa.rdxa pcnpo"rd PS 'EqruII o-Jlurp aur8elurs

a;reldurglug e1 pugunduroc 'aJEc ralnduroc un gdeacuoc as PS pqtsod g

'puorfualur uauoual un lergdeau o nu BJoJE?oru 'arznlcuoa u1

'eaa}e errrz

u3 eepug8 as (crldrue Jo+n€ EJ) d.r91en oJBc BI .ropn6rredoce e"rdnsB

e8rlsa.tur JE ac Jolac InlroJa IT?nuI 16 surrde n6or un ap d"r91en m1

€oJ€ur uurFeun "re-r6 arec Blrnc € sTJopaI o4ualu't o g JB RS€orJnc

igzeara8ns rI Fl€nlxal arFalu.rls o oc Eoac lapour rnlnJolrlre undo;d

r-ar aloc luns eundnsard o Blsace e"rea ed erpedolaraua snld InFaJ

'pcrlo8 FI€JpalBc o BI nu rB 'urua1 urp oricn.rlsuoc o BI Pcseap

-ugF as ps lezrJolne a InJolrlra 'pcr.rasrq o pleuorfuau alsa uecrJarue

Flsa^{.prtrAl aucsap aJ€c ueuroJ un-J+ul gcep 'enrloru riealace ur6l 'arl€?olu

nr6nuac un ap luns aprnSrradoae alec uud lgiuar"radxa ap 'pieds u1

Inz€c uI 'glrusaluJ) puoJ ap gcrpadolcrcua aralBeoun) o nc ?elop ag FS

arnqaJ+ 1pcr1srrr5u11 aunrido ur-rd g1uur1sap also 11 erzaod err.Jqx) zac

-u€4 Iapou InJolrlrs rep 'aurq reur a.Sleru orzopre ap al"rn6r"radoce nc

-uos al

ir.rador

€AJBU

uJ rol

ac B1

-uB4

-BlauI

uiind

a16apr

lgcap

nJlua

a"rede

BOJEI,

'116arr

F{eo I

o'(;,

InIuIl

BOJ€]

nc Pl

IUIBJ

-nfe t

pldu

priur

-uad

gcE0

aJElu

AS AI:

alrlu(

LUUD.

-adru

ES A1

JIUIIL

rolair

SIUIJi

-Jalu

InIA

nuz

SUAS

1I€A\.

'(FeIl

sil uo1suodv.Lsw vsuYJsudugJNi sudss(


pentru prima datd conotalii care nu numai cd nu sunt codificate,

dar rdmdn ,,deschise" (cf, exemplul din Eliot in 3.3.3). Pare aqadar

mai oportun sh considerim conotalia nu ca pe un fenomen de sistem

(afari de cazuri limitate, de exemplu cu catacrezele gi metaforele

care ,,hiberneazb"), ci ca pe un fenomen de proces, adici un fenomen

contextual (cf Bonfantini, 1987). Totuqi, nici in acest caz in raportul

de conotalie primul sens nu dispare pentru a-l produce pe al doilea;

dimpotrivi, aI doilea sens este inleles tocmai pentru cd se menline

prezent pe fundal semnificatul primei funclii semnice sau, cel pulin,

un aspect al acesteia.

Pentru a inlelege metaforic primul vers din Dante nu ajunge

si inlocuim timpul cu spaliul: trebuie sd vedem spaliul Ei timpul

simultan. Viala capdtd o marcd de spalialitate, iar spaliul o marci

de temporalitate (cf. interaction. uiew la Black, 1962).

E interesant de reliefat ci faptul se verificd, in genere, chiar qi

in cazurile de conotalie codificati. Porc inseamnd literal ,,mamifer

artiodactil din familia Suidelor", iar conotativ ,,persoand cu un comportament

moral sau fizic foarte ur6t". Deci, pentru a inlelege expresia

Giouanni e un porc, e presupusi o cunoaqtere a relelor deprinderi

ale porcului-animal (qi chiar qi calificarea de impuritate pe care

acesta o primegte in unele religii). Dar utilizarea conotativd rdsfrdnge

aspecte ulterior negative asupra porcului-animal, cum e dovedit de

acest pasaj din Paracelsus: ,,Numele care sunt luate din limba ebraic[

indicd in acelaqi timp virtutea, puterea Ei proprietatea cutdrui sau

cutdrui lucru. De exemplu, cdnd zicem "acesta e un porc>, indicdm

cu acest nume un animal neruEinat qi impur" (De natura rerum, 2,

,,De signatura rerum"). In acest fragment, Paracelsus aratd ci e

victima utilizdrii conotative a termenului. Conotalia coroboreaz6. in

aga mdsurd atribuirea unei mirci de negativitate sensului literal,

incAt iI face pe autor sS creadi cd numele porcului-animal a fost dat

de Dumnezeu in chip motivat deoarece desemneazd oameni demni

de dispre!.

A spune ci semnificatul conotat ,,presupune" semnificatul literal

nu inseamni cd locutorul unei metafore trebuie sd {ie neaplrat conqtient

de semnificatul literal pentru a-l inlelege pe cel metaforic, in

special cAnd e vorba de metafore deja intrate in uzul comun. Mulli

tineri definesc astbzi o situalie drept un casino [un scandal] fdri s[

Etie cd expresia s-a ndscut, conotativ, prin faptul ci pAni pe Ia finele

anilor '50 un casino era o cas[ de toleranld Ei era considerati scena

unor comportamente lipsite de educalie, zgomotoase Ei confuze (acelaqi

lucru s-ar putea spune qi despre expresia bordello lbordel, dezordine,

scandall, care in anumite medii populare este folositd pentru

a indica zgomotul qi dezordinea, firi ca prin aceasta locutorul, fie

el qi foarte sfios Ei^pudic, si creadi ci se referi Ia un loc de incontinenli

sexuali). Insd dac6 mai departe am dori si explicim in

a €oFaI RJEp) alBluaurrJodxo rJPcUtJa.\ uIJd Pz€apacoJd EaacB Pdnp

psuJ 'sorJne uauouoJ rnun EoJeclldxa alnuJad ac piur"roJal ap n"rpeJ

ldarp aFal o aundnse.rd pcgrfurrl6 ericnpqe gc aunds ealnd -re-g

'aral6eounr

rS p"royulaur aJlurp 'leraua8 u3 'rs gagriunlA err"radocsap 16 gJoJ€laui

or?urp elace ad 1gc 'arzaod 16 gro;elau arlurp ppoder ad 1g1e nu ?€l

-srsur B ea pc pldug auJapou rarSolo.rogelaru oIE JarIoJ op alrJnlpspr:

a'rlurp €un f, 'ocgriunlS aur.Srpered rou roun eeraundord nc aiuer"

-uB? aJB pcrJoJe?aru earelardrelur pa pldeg nrluad rA elseoce '6161

'ur{nx op FSnpE lsoJ B pcgriuulB ea.rr.Iadocsap rS g.ro;elaru ar}urp F-

-.rode.r e1 gpriuasa arinqrrluoc O 'oleqJa^-uou oJoJe?atu "re1ncr1"red u:

csanr"rd rrlaze;- a?sacv 'G'T'E'9Z6I 'ocg e1 stytcrtttp orlpr ap lnyode"r ii

acrrad e1 apriualsrxa rolrrnJ€r8 er"roal 'r[c) crSopue mlnlaporu lnlgorC

qns ri lepuryo"rde mqarl rB laporu rS g"rogularu arlurp lnpodeg 'ect-

-sr.1,.3u11 arfuarruoc ur"rd aynqr"rle ?soJ ne-r ac airiglarrdord rerunu e.Ip

plapour rer 'ozalado as ps oJec ad aluaurl"rad r"rn1ese"r1 a16ru 8ep as

'par.rogelaur ea"relerdralur uI rs ec 'eagriurrl6 "rolalapour Ea'r€zrlrln uI

'(?g6I ocg 1gtr61 'lnoarg rS rzal) er8oleue ur.rd rnlnlueu"euc

-rier pua8 uI roJ+ aleo\ Rzr.alpecuJ as crFoloal InsJncsrp rA gagriurrli

eal"radocsap 'gcrroyelaur ea"rela"rdralur 'p.trlcads"rad plseac€ uI 'acrJo:

-€?aru rr-rp1a.rd.ra1ur eclFol nc aunuroc alcedse glurze-rd aagri'urr1d rr.n.iei

-ocsap ecr8o1 'rJJrze) olaqtuE uI '(996T) assaH ap rA 19c '(U96T) WBIS

ap lgle sndord Iapou op rnlnldaauoc uge alsa 'n"ruadoesap e rcrSoroun

IE nrdrcuud 'erfcnpqe ep lnldaauoc runc 1r.zg^,ap ro6n g

'arlcnpqe o Bara;

'aclra4 rn1 y.lr"r1od 'arec euralqord ap BqJo^ o+sg 'aJala"rdralur ap

guralqord o ound r16r"rrur 16 aiaugrlgq aJlu1 'elncsqo gcul 'aunrxauo;

o rsp8 E Fc pleropu1 FJFS 'azalerdralur o-s rnqaJJ JB oJ€c Inun €c I:

'e"ro;e1eur azaaf,c gs rnqaJl JB oJBc €Aaurc ea nu elroduroc os Io?olsrJy

aIiF?TTua Jolaqrue unruoc a aJEc ua8 lnsrz-uAe *pa16e,1. U B" uJ acrJr?uap:

gs Ia?o?srJV ad guruualop II arunue ac JBO 'apa16a,L luns rJnJeni

alaqrue acoJeoap 'rnlnua8 1nro1n[e nc alAeounc E EurueasuJ solnc u€I

un Bc a eaiaugrlgq gc eunds e 'puog ur :BAoJ uralSeounc rou JoIaJ

-oJ€Jaru Inrporurolur ur"rd gc Blrosqo (0T7I '0I '111 'acuolag) Ialotsrryaricnpqe

ec ear€?ardra+ul 'L'E'g

UI

-TT

AT

n.;

-z

-a

BI

al

E:

rj

u

-L

IE

IL

]I

.I

LI

a

'z

u

n

E

a

a

a

I

,I

1

!

1

i

'rnlnJo?ntol ropfualur eztfec urp nu 16 'ra rerinlo.Le

Ie luaruoru Trunue un-JluI 'e1ep rqruri raun InJorJa?ur uI crzoruras

ra rnlnursru€cour EZnBa urp ^r+€louoc

uauroual a EJoJE?oru 'IaJ+sv

'Jrlu€uras oJapol ep pund urp luerodo urind mu nu B?seoc€ urrd rup

'1e1rn aleod 'gzeqel Fls r-aJec l€Jalrl Inleaururuas BI ruocJeo?uJ ou PS

rAugrlsuoa g rue '-easea8epqeur aurpJozap ap arienlrs o rrsordxe olace

ur"rd g8ealaiu: gs Ero^ InJolncol ao ep crlsr.tSurl rualsrs op ruaruJal

LTI UO.ISUOdVTSW YSUYJSUdUf,J,\I SUdSSCI

I48

MUNCA INTERPRETARII

just6, atunci ar trebui sd se petreac[ cutare Ei cutare lucru). in

schimb, interpretarea metaforica descoper[ cadrul de referinli ce

permite interpretarea metaforei, dar nu pretinde c[ indentific5 o

lege universali. Totugi, ea trebuie s5 pretinda c5, daca interpretarea

e satisf[citoare, ea trebuie s[ justifrce nu numai enunlul metaforic,

ci tot contextul in care apare (se poate inlelege metaforic un enun!

dac[ restul contextului justific[ acea interpretare). cu alte cuvinte,

interpretarea metaforicS cauti niEte legi valabile pentru contexte

discursive, iar descoperirea qtiinlifici caut[ legi pentru niEte lumi.

Aceasta presupune ca interpretarea metaforic[ sd permitd libertate

de alegere in afara textului interpretat. Dac6 accept analogia lui

Bohr, sunt obligat sd vad permanent atomii ca pe un sistem solar,

iar dac6 accept analogia din cdntTrea c6,rtd.rilor, sunt obligat sd

vid surasul fetei ca pe o turm6 de oi numai in interiorul textului

respectiv.

3.3.8. Contextualitate qi intertextualitate

cu toate acestea, orice metafor[ reuqitS presupune un context de

referin![, ca qi de recitire, foarte amplu. Metafora apare ca un fenomen

lexical, dar nu depinde exclusiv de sistemul lexicului. Uneori

un termen devine vehicul metaforic pentru ci e integrat intr-un

context minimal: aEa se intdmpla at cammiru di nostra uita lcalea

uielii mele) sau pugno d.i poluere lmdnd. de prafl. Dar Ei in acest

Sens, cu toate cd e un fenomen semantic, metafora are nigte baze

sintactice (cf, Brooke-Rose, 7958,206-249). De obicei ins6 contextul

este cel care admite

mai amplu al enunlului - Ei al intregului text -

sd facem ipoteze asupra topic-ului discursiv qi a izotopiilor, pe baza

cS.rora putem incepe activitatea de interpretare.

Foarte adesea, principiul de contextualitate se dilatd pdnd la

un principiu de intertextualitate. s5 luim in considerare o problem[

frecvent dezbbtuti, qi anume daci raportul metaforic este reversibil

(cf., de exemplu, Mininni, 1986' 79-89). Dacd dimineala este pentru

zi ceea ce este tinerelea pentru viali, e permis atAt sd spunem c[

dimineala este tinere\ea zllei, cdt Ei c5 tinerelea este dimineala

vielii. Pentru ce insi - dat fiind cd drumul este pentru spaliu ca

viala pentru timp -

pare permis si spui c6 viala e o cSlatorie in

timp, dar.e mai putin permis si spui ci o cil5torie e o via!5 in

spaliu? R$spunsul este cd ,,tinere!e" 9i ,,dimineald" aparlin aceluiaqi

univers categorial (timp) sau ci ele se realizeaz\, intr-o izotopie omogen6,

in timp ce ,,cdl[torie" qi ,,via!6" se refer[ Ia doui universuri

categoriale diferite.

Dar de ce si vorbim de universuri categoriale diferite? Motivul trebuie

cdutat in ordonarea pe care o intreaga enciclopedie intertextual[

,.'slElad ro sa-\"al sll SuISol sr osoJ oq? qcrq,â ur

Surpear e Surplad pue 'asor Iuo4 parJaJsuBrl r luEld +) arnleal e Sulsudulo3 s€

pallaru anrlsuoJ uBc auo ro'Surlerode-ta slIJo iies 'Surpear B Furpla,{ pa?Iour

^\ap

Iuorl paJJoIsuEJl'(prnbrl+) aJnl€al e Fursudruoc s€ asoJ anJlsuoc ueJ auo'( I

JB-au nu B?s€aJE Rsep '(.Psrqcsap" qroJ€lau ap zeJ \so'ce uJ rqJo-\

Balnd Je-S 'oldrllnlu rJFlaJdJoluI Joun efeJ u1 lo+ uncrJo 16 puger"rc

rsFE €A as €rnJpc InlPdBc €I 'IEnlxaFalul faro^ ?€JFâp€ un €I In]

-ardrolur p8qqo pclr; IS Jerd aJluI aunuroc riglaudo"rd Eluuruas B ap

Eor€eracul LFnp Jo plpunq Inuer?orla ap rcun?€ uaunds FS oC

'gp1ad ne pl€lod 'arfdrunsuoc ur.rci

aJrnlsrur Bc n€s FnoJ uJ aJBJodBAa n€s aJEAIOzrp o €c mlnJgBpuBrl

EaJBls elard"ralur o1€od as (oJeoualue aJoJ€1aru ep col un ad Bc BJO]

-€?oru pulllc) rrirpuoc ap IaJlsE uJ rurunN 'ltceFugls urneaJeo Buns r€

lpLulu?. ?Dlnur n-au 'qtn4snu p-au InI Daralnpf aronc ft oqnJanbrl losnJ ni,

n arolop ons ft u€rlelr InlualB^rqca) srypaU rno panaut JauE nq 9:

16 rep '1n;ac nc gcseedoluoc as FS aJBd BoJ€ru Pc (BuBrI€?r rS aae; "rr

runc) aerz eleod as aJEurJn urrd 'e11e BI oJB?s o EI op ezeadurolsa os

aJEc BAac e erinlosrp 'giuacsauena 'a.nnlsrur ep lereuoricrp u1 a1e"r1sl.-

-arugl rrielouoc a16ru rA glgdec ?pu 01 Pt luoc lnuri arnqa"rl ezal8ua

uI EroJelaru elsn8 E n"rluad 'll?dol n-s Tnnlnputtt7l nsn! ? ls PSor D

urrd '1ere1r1 'e"ro;e1eur acnpeJ? JB aJEJ u€rlulr Jo+rlrc un nJluad PUE

-osor8 e^+gJnJtul rpaAop JE-s rnl ezrleue tep'rpa71au asor aq? pueu

-rur€xo riglarrdo"rd ep ar€raJsu€rl ap Rzrlr-lur o atBJ ftZ'LL6I) urloT

'oluorcgns olBnlxalJalur rJoleBouns raun Burrunl u:

rerunu epqela"rd"relur- a.toto4aut roun a1n atoJnqatu Blsrxa 1od 19cu1 e6e

'aluapaca.rd alaroJ€?aru rS alred cBJ ale?rlenlxapolw urp rel 'pqe1a;c

-Jalurrllnu rA nn8rqure Inlxaluoc aceg 'durr1 r3elace ug 'rS rrigylen-

-xolJalur rnlnsralrun erdnse urqqaJlul eu ps g8qqo ou EJoJElotr I

'oJBcJocuJ Bc nBS rlielugrugd raiualsrxa r6osu1 1e snpal lapoul

€c :arJo?plec ap pldecuoc nou poru un-J?u1 rugJoprsuoc PS rs alnu-raC

au alen?xoluoc rrunriceralur lnrdrcurrd .req 'arnped o-"r1urrd arJolFIgJ

ap rrunriou pl€rcose '€ououlase op 'BJa csrJ ap arielouoa pcru"ralnc

O 'tISoI ep na.r.8 Era ar€c u1p 16 Ir€r{Igl ap 16 rcrloqerp rrlBuoru ap

lmcol sorpfaun-rd col €t (?urJrqEI Bc na?ls eapa^ Eleôrpau 16 -ear1sr"r1ed

erirpe"rl gleo+ pc n"rluad arnppd o ag ps aleod alueq n"rluad In?EcPd

'sJolrun ?IB un-J?uJ lndecuoaau op ?uns arec JEp '1ep pnlxa?Ja?ul

16 p;nlpa sJalrun un-rluJ euoricung 1od ee oJoJeloru rcap glsrxg

'11ugurp4 ed

augrupJ aurc n"rlued) piep o a rrururnl ezelr^ nc orJolPIFe o ec aunds

pqeqo;d eagtd r€-s 'ur.ro.8ueT Inl pxope"red plmusrqo aral6eounc ep

orJaluru Bc +rpugqop g JB oc Rrnllnc o-JluJ 'gc lelrasqo ap luortgns

a rep 'nilenlrs re?sace ap acr8oloqrsd-ocuolsr ololrloru urnlrlsuocoJ

ps ?u€saJolul g JV 'sJolur nu rS 'alerodruel aleJnp eurudxa e nr1

-uad eprfeds aJo.+€lau gzvaletncuT pnldacuoc nJlsou Inrualsrs pc csal

-urur€ au (086T) uosur{of ri; gyoqel 'BJnllnc €lrurnu€ o-JluJ o-surle B

pTl

-aJ

IJl

-ol

Iar

u!

u.I

el

EJ

NJ

TI(

Er

DT

e1

al

Ir

at

l.q

D.

u'

IJ

-c

al

6Vr UO.ISUOdYJSIIYSUYJSUdUSJNI SUdSSO


determina si considerim ,,inchise" metaforele danteqti (parafrazabile).

Dar am vdzut cd depinde de capacitatea interpretului s[ menlini

activat, in lumina contextului, un joc de inferenle astfel incAt

Ei cea mai ,,inchisi" dintre metafore sd poat[ dobAndi o noud prospelime

Ei sd producd un lan! de inferenle metaforice atAt de complexe,

incdt s5 se dovedeasci neparafrazabile in globalitatea lor. Metafora

nu face si interaclioneze doui idei, ci doui sisteme de idei (Black,

7972, 28).

3.3.9. Metafori qi parafrazS.

Unul dintre motivele pentru a defini metafora drept un artificiu

poetic este c[ ea nu e parafrazabild. Acest punct e foarte controversat

(cf., de exemplu, Black, 7972,237 qi Searle, 1980, 121). Daci

metafora are valoare cognitiv[, ea ar trebui sd fie parafrazabil5. Cu

toate acestea, pare ci proba parafrazei demonstreazb dacd o metaford

e creatoare sau e moartl. E uqor de parafraz at Giouartni e un porc

prin ,,Giovanni e un nerusinat", in timp ce pare imposibil de parafrazat

primul vers din Val6ry fhrd a produce un text mai lung decAt

poezia sa qi fundamental stAngaci (,,marea e ca acoperiEul unui templu

al adAncimilor marine care palpitd sub lumina soarelui ce-i lumineazb.

undele qi in timp ce vAntul increleqte pAnzele bircilor...").

TotuEi, un splendid studiu critic cum e cel aI lui Weinrich (1971)

despre metafora pendulului la Walter Benjamin este un exemplu

de parafrazd criticb. (cf, Ei Eco, 1984, 3). E adevdrat cd metafora

creatoare pare si fie inleleasi intuitiv, dar ceea ce numim intuilie

nu e altceva decdt o foarte rapidi rniqcare a min{ii pe care teoria

semioticd ar trebui s-o poatd descompune in toate elementele ei

(cf. Eco, 1971)1.

Metaforele cu grad inalt de originalitate Ei creatoare pot fi parafrazate

numai in forma povestirii (aventuroase, obositoare gi interminabile)

a interpretlrilor lor -

sau, mai mult, a povestirii felului

cum acestea se pot interpreta in diverse moduri. Faptul c[ o metaford

creatoare poate fi interpretati numai printr-o pataftazd criticl,

ce descrie paqii fdculi de cititor pentru a o inlelege qi a o face sd

dea roade, ne determin[ si credem ci ea este inexprimabili. lnsi

una e s[ spui cd rezultatul ridicirii la putere a unui anumit numdr

nu poate fi scris decAt utilizdnd mii de foi qi alta e si spui c5 eI nu

este exprimdbil.

1. E limpede cd deosebirea dintre intelegerea rntuitiva gi parafraza criticd trebuie

raportati la distinc{ia (fdcuta in seclrunea 1.-i a acestei cdrli) intre lectura,,semanticS"

9i lectura ,,criticd .

'lungJ nt rJnsn gs rS rros nJ ilads gs

:BJnleu nz-el nu eunurur e6el

'rrung roc .re8nrcse"r o rlos roc .reu8eq

:€Jn+Bu QJrrurJ uou IEl or5rpoJd

:(..iaunurur") ac gler'ra 1n"rgd ne a3"ra16 al I IS mlnJoJrn+ugtr\l

olareorcrd BI a8ugld giulpC ap FuIId Braruad ac pdnp '- (unq crurru

r-nu BcBp Jerr4c 'npJ crurru mr€ pugd ;er) e1a1a1d arnpun IJ ngJ un Ec

rA 'uos rop EO asacnlgJ+s Bual€pFBI I rarJetr l rn{Jo pe osasnds ec gdnp

- arec uI ale?rv addesnrp mI IB louos laee (lue"radsexa rusrldocuoc ap

nlduexa Bt) ruprcoxo gs rieipûJ lsoJ ure rrloc6 apcupq od op FcuI

'(786I 'ocg u1 p"roJ

-€laru ardsap Inrpn?s ri ,/a) ,,aseourn4(( reur 'piurcasuoc ur 'rB - a1a11e

lgJap (.aJEo+eaJJ't r€ur rS olrpour reur 'aleur8rJo rEIu J€d oJoJBlau

olaun ac ap ecqdxa ealnd JB-s 'pugJ Balrop Ie uI 'rrJnzn asndns reru

alac ouorprloe ala.roJe?aru uJ rA gugd gluazard ,i1e1rar1e1sa" ap eloc

o aogrluapr as ps EuralqoJd aund J€-s '- orEocuJ ocr1 €I ap urfnd 1aa

'e.reo eurud rJ re-u TS - Tgtul rEtrAI 'perlalsa n"rquad ole?rlrln ap glrsdrl

a raloJBloru erdnse prrlorruas ericegar o gc gurueosuJ nu ElsBacV

'(1,86I TJo{et 16 urnca-rd '9961

'uosuqol rs JJo>IBT saIE r€tu /a) uerprloa pfeqrull u1 rA 1gc 'gagriurrls

ee"rrpug8 uI lgle gluazo"rd o B?rJoJelaru alelrlrlce o pJ ?nzpl €-s oc

durrl u3 'cr1a1sa rS crlaod o?uorueurrua uauoual Bc BJoJElotu azapJoqE

os FS €asape alSarnu6rqo es araJeoap luepodrur o n"rJnl ?saJV

'(prulJ ey piunua"r rJacnpuJl olFru 'nldruaxa op;

giuern8rs nc pJoJrp a1a crlaod aJapal ap lcund urp RSuI'ro1 apracnpe.rl

ri alueq rnl aIrJnsJaA oJluJ rJrqasoap F?srxa nu crJoJelarrr aJapo^

ap lcund urq 'elo acrloqursouoJ aITJoIEA 'Etuu '1nur1u ec 'rarsaldxa

a1e eerdrl auauroual rB g.rncuoc crlaod InlJoJa €I JEG 'EalelrlrxallaJ

-o1ne rd ealelrn8rqure :arlaod rnlnsrnrsrp arnqrrle aI (796I) uosqo{Bf

a"rec ad rer?srJo?ceJ€c Fnop alac 'gurrurru FruJoJ u1 urind 1ac '1a31se

alurzard gs ared Eg 'aruasrlod glseace BzBaInrurJS 16 aryrurad oJEc crl

-ueuras mlnrcgrJ.Je erdnse eriuale ezazrlexoJ r6-es ln"reluurlsap glrcrlos

rS pqelardraluu"rnld ag FS InsJnJSrp Bc acEJ EJoJB?atu gc rn8rg

'aseonJ1s€zap olellnza"r aanpo"rd - Flnu

-riuoc nu '€rsoldxa pcgryoru aJ - pcr?e€1urs ariuarrur -BlsEaeB crleod

aJapol ap lcund urp ac drurl ug 'la4snou njata rn1nutntp naryTptunt n71

pr?sou p7?a ?p u'tututDc pp ozzala pu ec lEInuJoJoJ g ealnd JE csal

-uep InsJaA 'er"rogrileru aJapal ap lcund ur(I 'B?IB lgeap pcrlaod reru a

EJoJB?au o ac ap 'raro;e1aur s rar?u€uras relrn EZBq ad 'ypqels ap na-r8

a 'rrse.rdxe Fnop aJlu3 rJrnlr?sqns raun efeg uI ruggs ou nu Fapug-f

Fcrlo+sa 16 proJelow '0I'g'g

-as" BJn

arnqaJl

nular

JFlunu

9sul l

9S arE

'garlrr;

-Blaru

InInIoJ

-JO+ur

-BJEd

ra alal

-oa? a.

arirnlr

BJoJ€1

nldua

(Tr6T

'(*"'JC

-IuINI

-ural 1

+geap

-ered

ctod L

BJoJ€1

n3'91

FCBO

-JAAOJ

nlcgIl

'{celE

BJOJ€l

'exa1d

-so-rd

?9cul

-uaur

-ezeJJ

r9r uo'Isuo.{\-Jslt vsuvJsudusJNl sudstro

T52

MUNCA INTERPRETARII

E neindoielnici nepldcerea pe care o incerci in fala unei atAt de

mari argulii, insi ea se explicd tocmai prin termenii unei pragmatici

a metaforei Ei in special referindu-ne la ceea ce s-a spus deja, anume

ci pentru a putea interpreta metaforic un enun! e necesar si recunoaEtem

cd, luat ad litteram, acesta se dovedeqte absurd din punct

de vedere semantic.

Or, Ia Artale se intAmpld ci poetul creeazS. qi ucide doui metafore

in cuprinsul a trei versuri. Pentru cb e absurd sb considerim cd

ochii sunt sori gi pirul e un rAu, qi numai din recunoaqterea acestei

absurditili se naqte interpretarea metaforici (altfel am cidea in

eroarea de a considera c[ metafora reprezint[ lumi posibile). Dar,

odatd acceptatd interpretarea metaforici, ochii Ei pletele au devenit

sori Ei fluvii numai intr-un anumit sens Ei numai prin transformarea

unora dintre proprietdti, nu a tuturor. Daci insi poetul decide c[

ele sunt astfel din toate punctele de vedere (deci ochii ar trebui si

fie arzdtori ca soarele, iar pletele umede ca rdul), iatd cd ia metafora

in sens literal, ne introduce intr-un univers f[rd noimd gi pierde

efectul primei metaforizdri, care era mai prudenti.

Artale se comportd ca unul care, dupd ce l-ar defini pe Ahile drept

un leu, i-ar ciuta cu sArg Ei coada; sau ca Ei cum autorul Cdntdrii Cdru'

td.rilor, definind dinlii ca pe o turmi de oi, s-ar arita nerdbddtor sd

le qi tundd. LuAnd ad litterum metafora lui Artale, consecinlele ar

fr infinit de comice: ochii Magdalenei ar trebui sd se incalece din

cavza gravitaliei universale, iar pletele ei ar trebui sd apari bune

pentru pescuit qi navigalie, secate vara qi torenliale cAnd vine dezghelul.

Metafora lui Artale cade poeticeqte din raliuni semiotice, Ei cdzAnd,

ne aminteqte cd pAnd qi pentru metafore existd niEte limite ale interpretiriil.

1. Un alt e5emplu bun de metaford luati literal avem (Ei era evident baroc

grafios) in cea de-a gaptea ,,lettre amoureuse" a lui Cyrano de Bergerac. Acolo

indrdgostitul zice cd qi-a ddruit doamnei inima (prima metaforS, mai degrabd o

metonimie); apoi ii cere doamnei sd i-o dea inapoi, sau sd-i redea, in locul inimii

lui, pe a ei. Dar rdbdare: jocul retoric continu5. In fine, pasajul fals: ,,Je vous

conjure... puisque pour vivre vous n'avez pas besoin de deux ccurs, de m'envoyer

le votre..." Figura a fost luati ad litteram, si ia nastere din ea grotesca

imagine a iubitei previzute - prin transplant baroc - cu doi muschi cardiaci.

lJun

-nca.

aurn

icIle

ap 1'

'P10u

ur asnporlur lsoJ nE a?rE3 Fls€are €l allrrraJar:(186I'ssord srsurlretr\l lur€s

'4.roa,rra51; poo.trdell rrBI ap ttafuog Jo ttt1o4 pun UV:11 8uy1og €opal E ap

€rz€co ln.\€ ru€ pugc gsucs elap e.ra gluaza.rd €aunrsro1 'l,g6I-9g6l 'eu8o1og

urp EalelrsJa,l'ruq BI lnuri ropnsleJ errloruos e.rdsap J€ururas rnun InsJnc uJ

1€rurn e arec erfncsrp op luoc auli'(Zg6I) g?'SA ug glecrlqnd'aunrsra,t eluaz

-ard'(886I 'aqosuqell'e.r.toue11 'I 'IIIXXX pa'uelJur{rs €crrolsrH aeruErura0

e?uaunuotr\I 1a11n7a11t7q utt ua8unqcslD.d.) €JIlo?srH a€ruEruJaC €luarunuotr\l

op uoqcunl l ellezrue8to raqnpnlry ut ua?unqcsTp.g rnlnsarFuoc 1e le.rn8neur

sJnJSrp E) 986I auqrualdas u1 gleluaza-rd lsoJ € nrpnls rnlsac€ € ounrsJa.4. €turJd 'I

'Ic€l'

€csal

-ue Ix

snoA.

IIIu]U

O FqE

oIorY

corEq

'eunrice"r;ur o olrruoc e ap

eiurrl6uoc rS eriualur nr Bralle e (€uuoJap B 'oc€J€rluoc e :1o1 ocEltspg

'olncBJ€Jluoc

'c+a luorunaop 'nrqurl 'gye op prado "'alelrsleJ 'a.recgrsleg :('ur's) slDd.

'nrJoznll:'urs "'oJ€d oc €ooc olsa nu aJeC "'crluolne:'uoluv'+€cnrl:'urs

"'Flrq€uur€puoc ariualur nc 1€ralle '1nce.1e"r1uoc lsoJ e orec :('lp€) s1?rd.

:rllarB8urz mI InrBuoriclp ulp al€nl rriruuap alaun plBI

aluarnc ??i?utJaT'I'I'7' g

oreurrurlo"rd rrirugao'I'7'g

'.(erlualnE qcorqo" ap nas ,,IEuIF

-uo" ap r6gsu1 Bounriou Tugap B ap Ba+B+Incg1p ap a?€urtuJalap luns

ruaurJal rlsece Tugap B ap alrigllncrJrp orlurp allnru Rc urnuEq FS IrqBu

-ozar g'alesJaloJluoc Fq€J8op reur luns 'J?o JrJJodB 'p.rado-opnasd

'gcrlualneau gJado'gursceg'a"recgrs1e; Jer8rdeopnasd'a"rac€J€J?uoc

's1eg ec ruourJal Joun alrriruUop '+dBJ aCI 'nFS ppur8r"ro rs sIBJ un

arlurp ufuaragrp pFurlsry Fs runc nr?6 Fc nr?uad alrracEJBrluoc nldu[s

rS "rnd Bcsuouncal FS aJ€ls uI ?uns aJ€c eJoIocE Fcrpe toli"rodxe

rugsaJpe au €su! 'ale1e EJ sI€J un rl3ounoal ES naJF alsa lualca4

aFBOJ €c AlrrupB as 'zec unq rBru IaJ uJ 'oJac€JBJluoc o nBS sI€J un

a arunue aJ arl6 €ownl p?Bo? 'IBJn?eu tiqurrl op ruaruJa? u! 'g? oJBd

rlrocBJBr+uoc rS rrnslBd '7'8

-Jolr

'pug

-zap

oun(

uIp

JBO

9S J(

-uB3

1da.r

apra

BJOJI

FS II

F3a

BAJE

?Iua.

teo

UJ€

rals€

Pcu

aJoJl

I54

MUNCA INTERPRETARII

Falsificare: fapt, efect al falsificdrrii... Sin.: alterare, contrafacere... Document

sau act produs artificial pentru a inlocui un original pierdut sau

stricat sau pentru a crea mdrturie frauduloas5.

Contraface (n): a altera vocea, infdlisarea etc., in special pentru a insela...

A falsifica.

Facsimil: reproducere exact6, in forma scrierii qi in orice amd.nunt, a

unei scrieri, tipdrituri, gravuri, semndturi... Persoand,4ucru foarte asem6-

ndtoare/asemdndtor cu o alta/un altul.

Pseudo-: in cuvinte compuse ale terminologiei savante qi gtiinlifice,

inseamnd in general ,,fals"... In unele cazrtri indicd o analogie exterioard,

o calitate aparentd, o simpld asemdnare pur extrinsecd sau o afrnitate

cu ceea ce este desemnat de cel de-al doilea component...

Bastard: nelegitim... Negenuin, neautentic... Fals.

Apocrif: se spune despre text, in spec. Iiterar, atribuit in mod fals unei

epoci sau unui autor. Sin.: neautentic.

O scurtd inspeclie in alte teritorii lingvistice nu oferd nici ea alt

ajutor satisfdcitor. In plus, termenul apocrif Gtimologic: secret, ocult)

desemna pe Ia inceputul erei crestine cdrlile necanonice l[sate pe

dinafara Vechiului Testament, in timp ce pseudoepigrafele erau scrieri

atribuite in mod fals unor personaje biblice. Pentru protestanli, apocrifele

sunt in general paisprezece cdrli din versiunea Septuagintei,

considerate necanonice. IntrucAt, totuEi, catolicii accepte in canonul

roman unsprezece dintre aceste paisprezece c[r!i, numindu-le deuterocanonice,

gi le numesc apocrife pe cele trei rimase, rezultS. ci

pentru protestanli cdrlile deuterocanonice catolice se numesc obiEnuit

apocrife, iar apocrifele catolice se numesc pseudoepigrafe (cf. si Haywood,

1987, 10-18).

Evident ci toate aceste definilii pot funcliona numai dupd ce au

fost interpretali cum trebuie termeni ca ingeldtor, iluzoriu, alterat

saa genuin, auterutic, asemd.nd.tor qi aqa mai departe. Fiecare dintre

aceEti termeni este cu adevdrat crucial pentru o teorie semioticS, qi

toli la un loc depind de o definilie semioticd ,,satisfdcdtoare" de

Adevir Ei Falsitate.

Pare, oricum, destul de greu si incerci s[ porneEti de la o definilie

pentru Adevdr Ei Falsitate ca sd ajungi apoi (dupd cAteva mii

de pagini ocupate cu o revedere completi a intregului curs al filozofiei

din Orient qi din Occident, la o definilie ,,satisfdcdtoare" a

falsurilor. Unica solulie este deci incercarea unei definilii provizorii,

inspiratd din sensul obiEnuit, al termenilor contrafacere qi fals, ca

sd ajungem sd punem la indoiali unele dintre definiliile noastre

pentru Adevdr qi Falsitate.

'giua.ra;rp rB a1e11t

-uapr ap rolaldacuoc erdnse 16 urncerd 'eeleyatlualne 16 eale1rleur8r"ro

r+ J€ urno 'alualnc acrloruros rB acgozolg runriou alIJaJIp e erdnse

alncgldau rrqnp olaun €urlurla JoA gAIJB?uol FlsBacB op alBlresns

arualqord alaleJprunuaN 'asIBJ aIaJ ap acrlualnE olalcorqo e8urlsrp

e nrluad aleuorirpe rrJolrJJ a16ru rupirqcs 9s r6ug"rlsuoc U utol 'sns

reru alrlulure anryruud alaldaauoc BI ap uruJod gcup "rerqc '1e31sy

'leurFrro 1ec ad uPcgrluopr 1-9s elnte aleod eu nu

alelrluapr ap nrJalrJo unrcru 9su1 'a1a aJ?uJ a3rluopr lrqeuJaosrpur luns

nu ala gc 16 r6nsug Io nJ trluapr a ala aJlurp oJEtoU 9c luglelsuoc 9s

gJnspru u1 '.rn8rsap 'tualuns rcunle 'areolgupruase luns ala PcBp J€rqJ

allroJlp alcarqo gnop durrl rselace u5 adac.red uralnd PS 19JuI arirzod

ap IaJ?sE o-r?u1 urFIlB au e.re1durglul ulp PoBO 'alrraJrp uieds gnop

drurl r6elece u5 gdnco ac olrraJrp alcorqo Pnop Plsrxo Pc lurpaôp 9s

Brnspru uI rrap uroluns n51 'oped F?I€ 1nlol nc uJ BU€ as (Plsrxa gtep

1n1eur.8r.ro ae dunl u1 'lnleur8uo g JE runc 16 ec sndxa also luaza"rd

oaJBcBAa'pugJlcun}Ba.IacEJ€I}uocaplulqJo.{IeuJoupoluuJaJaJ

-Boap rJoc€JeJluoc n.rluad PluarcrJnsur r6n1o1 alsa Ppeôp Plseatv

'(l'8 'g'8 '616I 'ocg '9161 'raqcsog '6961 'B{{I1uIH /a '1urn1

"oro, f.io1.[e nc ea1e1l]uapl nJ?uod 'Z 'L86I 'uarqreg 'Jc '91end

-*"1-olirdt Ealelrluapr n.r?uad) 'nrieds ep aunrirod r6eeace luaruoul

rselace u3 adnco gs asa6na.r ola PcBp nrcnl r6elace rS lnun EO a+ncsou

-ncal og ps Sunte a?IJoJIp ?uns Rc eaundnsa"rd os oJEc a"rdsap rJnJcnl

pnop :alBrcnJc .lalBluaprace" riglaudord raun eriecrpa"rd FZBasoJo?uI au Ic

'(,,nJJnI rielaae luns Pc aunds os Bun e giuelsqns rctqf, e aprn"rcnl ti

Bun crJorunu n€s IEruJoJ olso arJa?€ru JoJPc € aplnlcnl" :e8I0I '6 1

''pW) Ia?olsrrv op arincsrp uI osnpe eleriuelsqns riplar"rdo"rd "rolace et)

a1e a?€J

-crpa.rd ?gle nu pzeasaJolur ou Fc rualrrupe 'lcarqo ISBlnIoc€

oerJo e"rdsap

-rpard g 1od riglarrdord ale.reurnuou gclpe 'g acr"ro 16 V

olBJpAapB U tod ,,unJcn1" allnru lgcnJlu.I 'g nc crluopl a V rcunle

'g Is V ppqttJacsrp giuara;rp o rciu a nu Ec€p rS 'esla'\acr'r

ri'g a.rdsap "r1.r1 rs l€rglape o V a.rdsap lBrPâpE o aJ Eaoo lol 16 'B

i6 y11"",qo pnop nep as Fcap : zruqra'I FI E ro1allqDura?slpur ??iplu

-uapt eeaa1o.ilurod ep lcund Bc ruPnT ',(Jolaulnu nes "rolaldeJuoc '.ro1

-r.."*r"1 s nu rS'.rop.rn.rcn1 B a1€lrluapr op nrJalrJt un €e salaiurl

a4plquapl ap Blace a .trlnur.rd Bc BnI ruol I-aJBe ad ldecuoc lIB un

'(g'8 'g'8 'gL6I'ocg. u1 ayugaP ti

alElncsrp luns aldacuoc alsaJE) ursruocr 16 areugurase 'a1e1ue1luls Ap

1ndr1 ardsap eldecuoc alSru a-tryruud ldarp uPnI PS omqoJl 'ruec€;

-BJ?uoc e rA rnlnsp; e ar.rozr.to"rd arfrugop o €rnluoc ealnd e nJluad

rust!-JYUJNOC Is runs'Iv.{

156 MUNCA INTERPRETARiI

3.4.2. Reproducerea in replica a obiectelor

Din defrniliile date mai sus, se pare c[ falsuri, contrafaceri gi alte

lucruri similare se referd la cazuri in care: (i) existi un obiect fizic

care, din cauza asemindrii lui cu un alt obiect, poate fi luat drept

acesta din urmd sau (ii) un anumit obiect este in mod fals atribuit

unui autor despre care se spune c[ a ficut - sau se presupune cd

ar fi in stare si faci - obiecte asemS.nStoare.

RimAne intactd totuqi chestiunea daci aceste erori sunt cauzate

de cineva care avea inten{ia sd ingele sau ele sunt accidentale Ei

fortuite (cfi secliunea 3.4.3'). in u""rt sens, o contrafacere nu e un

exemplu de minciuni cu ajutorul obiectelor. Cel mult, cAnd un fals este

prezentat ca Ei cum ar fi originalul cu intenlia explicitd de a inqela

(nu din greqeal6), avem o minciund emisd in legiturd cu acel obiect.

O semioticd a minciunii e, fhr6. indoial5, de o supremd importanti

(cf. Eco, 1975, 0.1.3), dar cAnd ne ocupdm de falsuri si de contrafaceri

nu avem de-a face direct cu minciuni. Avem de-a face inainte

de toate cu posibilitatea de a lua un obiect drept altul cu care el

are unele trisituri in comun.

ln experienla noastri de zi cu zi, cazul cel mai obignuit de erori

datorate asemindrii e acela in care simlim greutatea de a distinge

intre doui ocurenle de acelaEi tip, ca atunci cAnd in timpul unei

sdrbdtori ne-am pus paharul undeva, ldngd un altul, iar pe urmd

nu mai putem s6-l mai identificlm.

3.4.2.L. Dublete

Definim drept dublet o ocurentd, ftzich ce posed[ toate caracteristicile

unei alte ocurenle fl^zice, cel pulin dintr-un punct de vedere practic,

in cazul in care ambele poseddL toate atributele esen{iale prescrise

de un tip abstract. in acest sens, doud scaune cu acelaqi model sau

doui foi de hArtie de dactilografiat sunt fiecare dublul celuilalt, iar

omologia completi dintre doud obiecte e stabilitd de raportarea la

tipul lor.

O dublurd nu e identicd (in sensul indiscernabilitelii) cu geaminul

ei, adicd doud obiecte de acelasi tip sunt fizic distincte unul de

celdlalt, cu toate acestea, ele sunt considerate interqanjabile.

Doui obiecte sunt dublete unul fald de celdlalt atunci cdnd, in

cazul a douii obiecte Oo qi 06, suportul lor material manifestd aceleasi

caracteristici fizice (in sensul dispoziliei moleculelor) qi forma

lor e aceeasi (in sensul matematic de ,,congruen!["). T?isiturile ce

trebuie recunoscute ca similare sunt determinate de tip.

Dar cine va judeca criteriul pentru asemenare sau pentru identitate?

Problema dubletelor ar putea p5.rea ontologici, insd este mai

pc uuas IIB aJrJo nBS rnlnJolne EJnlEuluas EuEod aJBJ JolaJaldurexa

grepcrped arBoIBA o arnqrrl€ llluollqlg Eluaplâ ararsosv (rr)

'yniar.re.rdns B aJBc ralaa gp8al ea1e1

-r.rorrd urnqrJl€ ps rA 'e.recuo 'e1a orlulp eun tua8nrlslp PS ?uaregns

g re 'lexoper€d 'aseolnpne4 16 a1e.rr;rd r.rndocs nrluad Pll€1eac JBr

'rnlnu.rezrn8 In?uoc uJ Bun 'rauglauoru InJolJoJrp aJlgc op ao1 r6elace

u1 rA lueruour r6elace ug asnpord lsoJ nE alaqrue Fc runce rueund

-nso.rd BS 'BlezrJolne arinlrlsur o aJIEJ ap luaruoru lrurnue un-J+ul

gsnpord ?soJ e Fnop alao arlurp arer IIIIq€JS rnqor? rV '(uBrFrIg rS

rJolnc 'allrgr{ 'aredrl a"r1u1 'a"re1un4uot e1 'giua"ra;rp o rcru) ,,e1co;lod"

a"raceJ€J?uo) ap ze) rnun eiey uJ rugg€ ou Ec ruoundnsar4 'FsI€J a ala

oJlurp Bun Ft JBIo g 'orras ap Jprunu r6elaru nc aJrI ap +ru ap Plns

o ap aloucuEq pnop e lrtzef, uFraprsuoc pg '9p8a1 alBluoud (rr)

'Brnlp € nES "reldruaxa rnun B

gprodural eaqelr.ror"rd alSaporrop 'glelcaroc lsoJ B rode reru Pc pulg

1ep 'elseoce rur 'pcger.8odr1 ounrica;radurr F+€pnrc o ap alelcaJe ?uns

sorureJ Irquuncur rnun aIB rqcan rrdoc Blalgc nes "reldruaxe lnrur"rd

reurnu pugc nlduraxo ap '(alu€Aalorr 1aglp 161 alqrldecradur rrn?Psgrl

Joun pl€Jolep pIBruJoJ piuara;rp o plsrxa rtnzec alaun uI 'ouJo+xa

rzalop roun €zeq od reurnu gl€r?suouop g ealnd JB ro €aleJr"roud rer

'a1p1a1ac ap p?IraJIp o nu FleraJatd eiuarncg '€nop € t93ap Flue?rodurr

r€ur a pJod ap snpord ;, mplapotr{ e giuarnco erurrd 'cr1eue; "reuo

-ricaloa un nrluad n€s naznur un n"rluad 'glerodural a+€?uorrd (r)

'so[ reur B?pJE ruol aI aJBc

ad 'a,r.r1our alpru reru nBS Inun urp 'alrede aJ€olBA o rJerJgauaq l1un

nrluad glgdea dr1 rnun e giua"rnco grn8urs o aJBe uJ unzsc P?sFg

alalqnpopnas d' z' z' t' I

'aIBJnlInc

aluaurn.Sre e16ru op apurdop pc n.rlued 'earlew8e"rd grualqo.rd o e

rolalalqnp ea-ral6eounrag 'oIBS alaiurroc na g1r,tu1od - pfua"ra;rpur

16 rnlnleur5r"ro

u1p a$ 'acrruouoca runrie,r ulp arJ - erdoc PJaprsuoc

ap apriuoso JoIrJrlsrJalJEJBc eerarcarde uJ al€lrpqrxag P?rrunue o

plsaJru€ru p"rolg"rgdrunc JBp '(r6eaace alelrlcexa nc orJ nu gs aleod

€ruJoJ 'g.reor.reyur olElrlec ep g aleod lISoioJ Inleual€ur) rn1npul8r"ro

aIrJntFsFJl a?€o? Fpasod nu ea.racnpo"rda"r :itauroc u-I aIBUB 16 ppul

-snpur alec ad iisnpo"rd JoIrJnsIaJ InzBe ruqJaprsuoJ PS quorcgns g

'epqe[ueAtalur

'aJ€urrn ur.rd 'rS aJeo?Rupruase ((ArJearqo" dlqc uJ ?uns alcarqo Pnop

Rcap EunuJalop € n.rluad aJeJaprsuot uJ alenl arnqa.rl rcrlsrJolceJ€c

o?rrunue 'crlcerd docs lrurnue un ap ariaun; u1 'erarqa lrrrulod ,,eara

-rJcsap" oprcap aJEc Iac a InJercgauag

'perleur8erd gualqo"rd o pu-e"rna

I€I

-ui

oc

eu

-o:

uI

op

-Fr

EI

JE

n€

AS

'cl

aI1

Prl

Ior

eF

IJ(

Ia

o1

-6

e1

'1i

€l

a1

ul

IS

"l

9i

1I'

1d

?I

al

IUSCYdYUJNOC Is runs'rvd


a aparlinut unei persoane celebre (evident, aceste elemente pot fr

contrafecute la rAndul lor). in mod normal, doui bancnote cu aceeaqi

denumire sunt considerate interganjabile de cdtre oamenii obiqnuili,

insd dacd o anumitd bancnoti insemnatd cu numdrul de serie X a

fost furat[ in cursul unei spargeri la o banci, aceast[ bancnotS, qi

numai aceasta, devine semnificativ[ pentru un investigator care vrea

si dovedeasci vinovilia cuiva.

(iv) Asociere presupusi. O ocurenld devine faimoasi datoriti presupusei

ei conexiuni (dar care frzic nu e evidentd) cu o persoand faimoasd.

O cupd care, ca aspect exterior, poate fi luatd drept oricare

alta, dar care e cea folositb de Isus Hristos Ia Ultima Cini, devine

SfAntul Graal, obiectiv al unei cdutdri mistice. Daci Graalul e legendar,

diferitele paturi in care Napoleon a dormit o singurd. noapte

sunt reale Ei sunt efectiv expuse in multe locuri.

(v) Pseudoasociere. Este cazul in care un dublet funclioneaz[ ca

un pseudodublet. IJn mare numdr de ocurenle de acelagi tip industrial

(fre ele genli, cdmdEi, cravate, ceasuri etc.) sunt cdutate pentru

ci poartd marca unui producitor faimos. Orice ocurenld este, fireEte,

interEanjabili cu oricare alta de acelaqi fel. Se poate intAmpla totugi

ca o industrie ,,pirat" sd producd ocurenle perfecte de acelaqi tip,

fdrd nici o diferenld la confruntare in ce priveEte forma si materia-

Iul qi cu o marcd contraficutd care o reproduce pe cea originald.

Orice deosebire ar trebui sd-i priveasci numai pe avocali (e un caz

tipic de puri prioritate legal5), Ei totuEi, mulli consumatori, atunci

cAnd iEi dau seama ci au cumpdrat ocurenla ,,greqitd", se simt deziluzionali

ca gi cum ar fi cumpdrat un obiect de serie in locul unui

obiect unic.

3.4.2.3. Obiecte unice cu trdsd,twri nereproductibile

Existd obiecte atAt de complexe ca material Ei ca form5, incAt nici

o incercare de a le reproduce nu le poate duplica toate caracteristicile

recunoscute ca esenliale: este cazul unei picturi in ulei executate

cu anumite culori pe o anumitd pdnz6, in aEa fel incAt umbrele,

structura pAnzei Ei trdsdturile de penel, toate fiind elemente esenliale

in valorificarea picturii ca operi de art[, nu vor putea fi reproduse

niciodati complet. In cazuri de acest gen, un obiect unic devine

propriul sdu tip (cf secliunea 3.4.5 Ei diferenla dintre arte autogra'

fice Ei alogrcifice). Noliunea modern[ de operd de artd ca unicd Ei

nereproductibili acordd un statut special atdt originii operei, cdt Ei

complexitilii ei formale Ei materiale, care constituie impreuni conceptul

de a.utenticitate auctoriald.

In chip frecvent, in practica coleclionarilor, prioritatea temporald

devine mai importantd decdt prezen\a trisdturilor nereproductibile.

'aJ€IdurgluI urp J€rqc nBS 'punl8 ur nBS 'nriraraxa urp 'e1e6u1 e ap

ariualur o rcru e"rug snpo"rd U l-ps aleod rS DO rtf, crluopr a nu gO ec

all6 g '(ueurn Jo?n€ un a B.pug) rB .rerqc) pluBâlaJr o aseolnpne4

rriualur eate 'qg mI InJolnB 'g ecep Eaunrlsoqc rEe'ps'Dolnpnn.l

ariualur o le"raua8 u1 pcqdurr oJocBJBJluoc ap FtuaJna eaunrioSl

'DO nJ crluapr IrqEuJassrpur alsa qo Rc a"IecaJ€o luopualaJd un

aJlpc ap ar€Ieap as ps alsa aJaceJBJTuoa o n.rluad pluan(ns erirpuo3

'(oO TnI e gleuorirperl eur8erur o nJ nBS) r2O nc oJeur alJBoJ oJeu

-Fruase o a+soJru€ru gls 'r-rarrasep alrrunu€ roun Ie aJapal ap plcund

urp 'a.r€c rS z;, aiuelsurnerrc uJ (luaFe JIB acrJo nBS u€urn Jolne) B'

ap snpord 'qO +IraJIp learqo un oJsrxo ps 'lJ acgrcads ocrJolsr r.rp.rnl

-e"rdur1 uI (oJ€coreo lua8e IIB un n€s u€run ro+ne un Blsoce oU) y ap

snpord 'DO +Jerqo rnun e gsndnsa;d nBS plrlaaJa eiualsrxa puIU plep

'ec ealace luns oJoJ€JBJluoc o nrluad arosacau aprirpuoe 'laJ?sv

'.(R+eJq'\

-ap€" Brnle?s a?sa colq lsocts pc oruJge FS Blaurc ea pqesuadsrpur o

'ar€1e ec elAeouncoJ I-E nJ?uad 'oJaceJeJlrroc o rurnu €A 1-nu '1e"rn1eu

fequtll ap ruaruJal u1 'ruaurru esuS 'ole8ueloqJrtr\I 1nI Ie aslory ap

surlsrp ep pqrsodurr IrursJEJ un-Jlul aruJoJSuEJl l-ps lgcuJ 1a; e6e ur

colq un azalaporu FS plernleu pirog o ec e1drue1u1 eelnd r€-S '(crun

lcorqo IIB un ne Jolpupruose ?nlosqe pred gs lcorqo Jrurnue un ec '1ua

-ragns 16 nu rep 'JESacau a 'a-rece;e-r1uoc ap rq"rol ealnd B n"r?uad

'crun 'lcerqo ?IE un nc cr?uapr 1rq€u

-Jacsrpur a po ppearc ps €Aourc ad ace; e ap eriualur nc - sndxa nes

lISoIoJ also (snpoJd glepo 'pugc nes - snpo"rd a?sa ?carqo un pugJ

rcunlu oJoo€JeJ?uoc urole :IoJlsB BlelnruJoJ g ealnd J€ rrJocBJ€JluoJ

B FSugJlsoJ reur ar{rugap o 'repe6y 'ra Inloporu nc pcr?uapr Irq€u

-JaJsrpur (leuoJa drqc u1) e\nzal) eg 'gursceg Bc lsauo R?€+aqcrla alr

a?so rnl e ardoa acrJo 'aJeru"rn ldarq 'rJnlqnp eorc 1od os r nu crun

lcarqo rnun 'arirugap urJd 'gJeorJo?ur nBS eJeorra?xa ',,ecrun" a1e1ar"rd

-o"rd o urind 1ac pposod alaqure tgcnrluJ 'alalqnpopnasd ap rs alrqrl

-cnpordarau alcarqo ap EqJoA a pugc raunle lercos rS cgozolg'cr1o1sa

'orloruras aJapal ap lcund urp urlap aluBAaIaJ aIrJocBJBJluor JBO

'alnceJEr+uoc g 1od ola?alqnp rs rerqr 'p8a1 a"rapan ap lcund un-rlurq

arecurluapl FsleJ rs a"raceJerluoc 'g'?'g

'(aIIhr{sBN urp lac rA euely urp Inuouaped or?urp eiua"ragrp rs

V'lV'V'g eaunriaas /a; crlalsa rnplsn8 etdnse gzeele.rard srlsrlrB Inru

-s1311ey ea aunds as rJnzec alsace u1 'ppur8rro lurilur BJa urnc ?cexa

alse erdoc ea drurl ug '(peds a psdu 'nldurexa ap) rcrlsrJalceJec oJl

-urp olaun lnprard $ t6-ps aleod pleurFrro geep rerqc 'lercnJc IoJ un

pceot gle"roduol €a?BlrJorrd 'rn1n1eur.8r.ro alrJn?pseJl aleol Rposod arec

rrdoc raun ea"recnpo"rd ppqrsod a rroaun epun 'ernldlncs ug 'IaJlsV

IUSCVdYUJNOC IS IUNS'IV,{


Mai degrab6, trebuie sA ne ocupdm de oricare Pretendent care l-ar

declara pe Oa identic (sau substituibil) cu Ob - chiar dac6, fireqte,

Pretendentul poate si coincid[ cu B.

Oricum, nici chiar frauda Pretendentului nu e indispensabild, dat

fiind c[ eI poate si creadh cu onestitate in identitatea pe care o

afirmd.

De aceea o contrafacere e intotdeauna ca atare numai pentru un

observator extern - Judec[torul - care, Etiind ch Oa gi Ob sunt

doud obiecte diferite, inlelege ci Pretendentul, fie din rdutate, fie

cu bunh-credinld, a fdcut o Fals[ Identificare.

Dupi cdte se presupune, Constitutum Constantini (poate falsul

cel mai celebru din istoria Occidentului) a fost produs inilial nu ca

un document fals, ci ca exercitiu retoric. Abia in secolele urm[toare

a fost luat in serios de c[tre suslindtorii inocenli sau frauduloqi ai

Bisericii Romane (De Leo, 1974). Deqi nu era de la inceput o contrafacere,

a devenit astfel dupd aceea, apoi a fost contestat de c[tre Valla.

Deci un lucru nu e un fals din cauza proprietdlilor sale interne,

ci in virtutea unei pretenlii de identitcrfe. Astfel, contrafacerile sunt

inainte de toate o problem5. pragmaticS.

Fireste, Judecdtorul, Pretendentul qi ambii Autori sunt roluri

abstracte, sau actanli, qi se poate intAmpla ca acelagi individ s6-i

intruchipeze pe toli in timpuri diferite. De exemplu, pictorul X produce

ca autor A un obiect Oa, apoi igi copiazi prima oper5, producAnd

un al doilea obiect Ob, qi pretinde cd obiectul Ob este obiectul Oo.

Mai tArziu, X iqi mdrturiseqte frauda si, procedAnd ca Judec[tor aI

contrafacerii, demonstreazb. ci obiectul Oa era pictura originald.

3.4.4. Pragmatica falsei identificS.ri

Va trebui sd excludem dintr-o tipologie a identificirii false cazurile

urmdtoare:

(i) Pseudonimie. A utiliza un pseudonim inseamni a minli (verbal)

in legdturd cu autorul unei anumite opere, nu a sugera identitatea

dintre doud opere. Pseudonimia e diferit[ de identificarea pseudoepigrafic[

(cf, secliunea 3.4.4.3), in care Pretendentul atribuie o operi

datl, Ob, unui autor celebru din punct de vedere istoric sau legendar.

(ii) Plagiat. ProducAnd un Ob care copiazd integral sau parlial

un Oa, B intearcd sd ascundd asem5.narea intre doud Obiecte Ei nu

incearcd. si dovedeasci identitatea lor. Cdnd un Pretendent spune

cd cele doui Obiecte sunt asem[nitoare, actioneaz5 ca Judecdtor, qi

o spune nu pentru a inqela pe cineva, ci mai curdnd pentru a dezvdlui

manewa lui B. CAnd B isi face clar5. dependenla de opera lui A,

nu avem plagiat, ci mai degrabi parodie, pastiqd, omagiu, citaliune

'a1€rEâpe g J€ runc rs Bc alBJ€u olold€J

aldocc€ Fs rS lEuoricrJ lred un €l arrrsqns 9s InJolrlrt Flrûr ar€c 'a[qrldaorad

urind reu nES llnru tetu ',,uo8 ap aleuuras" ap arJas o a rJnsl€J op oloueuroJ

al3eqesoap ac €aaC 'e1e1drug1u1 oluaurleal aluaruruala rlsa.lod e ,,ece;ard as"

Inu€ruoJ 'arfrugep urrd '1gcn.r1u1 'leraue8 uJ uertroJ ocrJo U J€ srrolsr slBJ un

'eSe g re pc€p EsuI 'crJolsr slBJ ap gurroJ o ec esalaiuS g eelnd r€ 'c?a rJosrrcs

ap e.re8elnc o nes liur8uo slrtsnuerrr rnun EaJarJcsu€Jl purlJ ec leluezard alse

or€o u€ruor acr.ro 'suos lsoce uI 'oJerelrl alrrnsl€J e.rdsap 'Z'L86I'pool"uteg /3 1

rJarJJSap raun ez€q ad rS rerqc 'a16eounc re

?rO FI In+cods€ - Fel

€J aundnsard n€s - ol6Bounc rS Plslxa pO 9) ar16 pluepualaJd (r)

:aIaJEo+RIuJn luns a8n€pE as PS arnqoJ? aJ aloiurJac

'JolReapnf ap alezqrln luns aJBt aJBcurluapr ap

alrrJa+rJr puglnJsrp 'gcr5o1o1uo e.refu8ue p]seoc€ ap Bdpcs uro^ g'7't

eounricas uI BIqV 'pt€p €e rnl E giurrt6 glseare rupraprsuoa gs arnqarl

rS er16 InluopuolaJd ac Booc ap urgdnco au aunrieas Fls€ot€ uJ PsuI

'ar8o1o1uo aJapal ap lcund urp lrqesuodsar ap 1n?sap puns rrieraprsuoJ

olsace pc "rn8rsaq 'qO nx r6elaae rS pun a+sa nu nO Pc rS pur8uc

lcarqo Incrun olso Fc 'e.tapun p?srxa pO RJ uroundnsaJd ps arnqa4l

p'loclpnr aracnJorluoc' T' l' l' t

' ollwu-ra BaJaJBJBJIUoJ t:'

p+BJOpOru BOJOC€JEJIuOJ'PI€CrpBJ BOJOCBJBJIUOO aIUnuB 16'ereogrluapr

FSI€J ap aluepodur rrJo8ol€c roJl oJ€Japrsuoe uJ luneE urPnl PS

'racruuras rericunJ Brsaldxa

rS nu rep 'lnlnuriuoc gzercrpnfa.rd lnuauroual '(g'?'g eaunriaas ,/c

zec lsoce uI 'rev un op glecrlqnd pseoriuapual rS gsie; arr16 o ap

alAaqesoap is nu arrolsl sIBJ un 'rolrJnJcnl rrJpls JeJluoc BAac l€ruJge

alsa 'alrua I-B op pldarp lncsounJoJ alsa rJ ErnJPc Jolne un ap snp

-o"rd 'leurFuo +uaurneop un-J?ul pugc rcunle col aJ€ crJolsr Insl€d

'punrcurur pldurrs ap zex un a InurrJd '(I'g'?'p'g eounrfaes 'tc1 arccej

-Brluoc "p

zEc un a FIUJn urp Blsoc€ ac durrl uI 'J7nuoldlp slnJ 5

clrolsl sp! aqul arieurlsrp o Flsrxa arieruoldrp ui'crrolsr sl€d (^r)

'tcalqo .rn8urs rnun ole a?IJoJIp r.rg1a;d

-Ja?ur nc eqe"rFap r€Iu rc 'aleerqg pnop aJ+uJ Ba"recgrluapr nc nu aeEJ

€-op ruale rcyJaqeJry snrseuur{lv aJ?pc ap aueldr8e rolagrl8orerq

aIB o?Euora al"rg1a.rd.ra1ur n€s n1pary 1n^g uI n{I5rTA rnl € pJ€Intero

eJnlJaI alsa plueJaqe aJ€crJrpoeap ap erdrl nlduraxa u1l ap poc un

gdnp 1e1a"rd"ralur also 16 13 poc un gdnp srrcs ?soJ E O ?xo+ un pugo

rcunlE ruaÊ O '(86T '916l 'ocg 'Jc1 FlueraqB arEerJrpota0 (rrr)

'(.y'V'y'E eeunrfcas 'Jc) ap ar?'tuDlu p1 p

aleaJc ale"redo luns ler5eldopnasd ap elduraxa Jolsot€ B al€lorJ€A O

'sIBJ ap nldruaxa un purgau EaJSacE aJlurp BunrJru - Ppn?xapalul

I9I

IUSCV.{V:UJNOC IS IUOSTVd

t62

MUNCA INTERPRETARII

(dac[ un Pretendent gdseqte Guernica si crede cE e Gioconda - pe

care n-a vdzut-o niciodatd sau despre care n-are niqte idei clare -,

atunci avem un simplu caz de denumire gregitn);

(ii) destinatarii Pretendentului trebuie si impirtdqeasc[ o cunoaqtere

a lui Oo mai mult sau rnai pulin echivalentd (daci un Pretendent

reugegte s[ convingd pe cineva c[ o bancnotf roz care poartd portretul

lui Gorbaciov e valutb curenti american[, nu avem contrafacere,

ci inEelarea cuiva care e necapacitat).

Odatd ce aceste cerinle sunt satisficute, avem contrafacere radical6

atunci cAnd Pretendentul declar6, cu buni- sau cu rea-credin![,

cb, Ob e identic cu Oa, frindu-i cunoscute acestuia din urm6 existen{a

Ei valoarea.

3.4.4.t.L. Falsi identifrcare deliberat[

Pretendentul qtie cd Ob e numai o reproducere a lui Oo. Totugi, el

declard., cu intenlia de a inqela, cd Ob e identic cu Oa. Aceasta este

o contrafacere in sensul cel mai restrAns - a oferi o copie a Giocondei

ca original sau a pune in circulalie nigte bancnote false (cf, in Haywood,

1987, 91 Ei urm., chestiunea falselor resturi fosile).

3.4.4.L.2. Falsd identificare ingenud

Pretendentul nu e conqtient cd cele dou[ obiecte nu sunt identice.

Prin urmare, cu bun5-credin!6, crede cd Ob este originalul genuin.

Acesta e cazul acelor turiqti care, Ia Florenla, in preajma luiPalazzo

Vecchio, admiri in mod fetigist copia lui Dauid de Michelangelo (fdrd

sd qtie ci originalul e p[strat in alti parte).

3.4.4.L.3. Copii de autor

Dupd ce Ei-a terminat obiectul Oa, acelaEi autor produce in aceeagi

manierd un dublu perfect, Ob, care nu poate fr pe dinafard distins

de Oa. Ontologic vorbind, cele doud obiecte sunt fizicegte qi istoricegte

distincte, ins5 autorul, mai mult sau mai pulin onest, crede cd din

punct de vedere estetic au aceeagi valoare. Ne putem gAndi aici la

polemica asupra tablourilor ,,contraf[cute" ale lui De Chirico, care,

potrivit opiniei multor critici, au fost pictate de De Chirico insuqi.

Cazuri de acest fel ne fac sd punem critic in chestiune venerarea

fetiqist[ a originalului artistic.

'runriou pnop aloc 'ealsace ateol nC ',.rr5o1oeqre urnuo8 lnralcerea"

eruJg€ e n.rluad olezrlrln alao ap olTJaJIp lrJalrJc ap aputdep .(Pcrlalso

ealeyr8alul" 'IaJlsV 'JoIruB p8unl e-ap r6e1a,re IrqEuJaJSrpuI sBluFJ U

ps - Ia urp olred o JBcPIu n€s - I€IJoJBur ra ppodns ec erirpuoc nc

r€urnu 'pleur8r-ro cr?ualne PcuI alsa ea 'rf'rpd alaun lnpJard u-r6 grado

rseaece pJEp J€rqc 'gc apa.rc as crJo?sr rS cr8oloeqre oJapal ap lcund

urp gsul 'ra api.rgd urp Bun ap g1e,n'r.rd a FcBp aprard gc rB gcrue8ro

eleylualr r-eudord urp a16argr1 FlrB ap glado o Pc racrqo ap PurrJB os

'cr1a1sa a.ropal ap leund urp 'nldruaxa oO 'apxopered ap PJBJ€-aIBO

urp rrfenlrs 'rJrtzex allnru u1 'eceo.told rrralrrc Jolsaee Baunrcrqgls

'rrJalrJt

a?sac€ luns a+€sJa,^.oJluoc ap lgc P1€JB au aurlxrs ralade3 rrJPJn€?saJ

eeleyrur8al ardsap pueroduraluoc elndsrp FcBp Jerqc - PIBJn€?soJ

orJ FS orolou a.re Paso+ o aurnue o pu93 aprcop e nrluad rrJalrJc

nrpau rnlnlsnF

e16ru glsrxa '1a3 r6elece uI 'F?BJorJalop lrqrzr^ alsa -

1r,ru1od - ar€c u1 pluaurbur u5 gugd 'rfuarlc ripur ap Fsrqrsap lsoJ

e gc€p rerqc inou-nou relduraxa un aU 9s BnurluoJ arJPJqrI o-Jlurp

olJ€c O 'lcarqo rnun B Pf,rzrJ ea+e1r.r8o1ur nc grnlp8al uJ gprcap PS

Bc alrqrxag rrJalrJc e16ru leroqelo E FJlsBou €Jnllnc 'gerouered aurp

-n+IlE plseace Blrla € nJluod 'r6nsul rnl B a.rac€JeJ?uoc gluaueuued

o ec +rrzel rnqa.rl J€ lcarqo aerJo rJunl€ 'Inl ruacnpord Inluauou

uI JBrI{c acrurrt{c rB arrzg JoITJPJo}IB sndns a lerJalerrr oclJo Pc purrJ

lep '.psul 'rJac€JeJ?uoc a1€ru aleJaprsuoc oU PS mqaJt JE alelrqcrluY

urp rynia"r.terdns ne ac PIJ€ ap alarado a1eo1 'suos lrrunu€ un-Jlul

'aleJoloc nr.t- aur8rro EI n€Ja a1o1dura1 16 apniuls

'e1ey1uer u1 'pugc ad ',,aq18" rliacar8 a?JB raun IB crs€laoau Insrl

ouri.rede 11 il.ro8a1ec ralsacv 'asro16 alrJolnc rA all"rgrnelse"r '.rolarquraru

eeraprerd ruFJaIq gs rirorrau ruoluns :rlSauaruo epriua.t.ralul op 16

rnpdrurl ealaS.rnas ap leriuelsqns olEJalIE lsoJ nE area acrlue arado

a16ru ocrlualne rA aleur8uo Bc ruapal rou '1de3 uI's'Iropno o'Ilualu!

nc pJoce uJ lEJalI€ lsoJ E Inlcarqo gc srcerd tew'ng nc crluapr also

uJ qO pc apoJc as nu nBS apoJt as urna gdnp 'giurperc-eer nc rA

?$? 'giulPe.rc-Punq nc ?91€ o?€nlraJa g 1od elsaaE InIaJ ap rrPra?IV

\ '(glerrolrpa eiuara;.ro1ur e;rdsap 'ru-rn rS ZV 'L86I

'poomde11 ,/a; aluauodruoc oIBs apirgd u1 lli"rgdsap a crldrlod un n€s

-rd1 pcol EI ap alelnru +uns rarado ap ri.rqd ialeuuurla nes ayradoce

?uns €Jnzuac gzea[uetap aJBc rnpdroc e1e rirpd 'eJado azaJall€ FS

lgcuJ IaJ e6e u1 a?Brnelsor luns rnl€1s rS rrnlar4 'IIiIpa raurrrd p 1a1d

-uroaur lnrelduraxa elelduroc e nrlued avrgl reru arirpa o-J?urp rur8ed

pugcnpoJlul 'asp; aueoJoloc pug8ngpe 'rorsasod e rS rrur8uo erdnse

ipiearpur os-rl-npugqurqcs olecgrporu lsoJ n€ e-re-r rB rqca,r ri"rpc

'a1era11e lsoJ nB aleur8uo asrrcsnu€tr 1

'qO ad euriqo 1-e nrluad ng ad

gzesla1le II g pugo rcunJe FtUrJa^ as ?uopaeaJd rnlnzec B PXU€rJ€A O

rn1n1eur.8rro EarEra+IV'n' T' V' V' t

?-l

.,7

J

'a

p

a.

ia

-I

t9I iUSCVJV'UJNOC IS IUNS'IVd


cea de autenticitate qi cea de genuinitate, interfereazb, in diferite

chipuri, cel mai adesea imposibil de distins.

Partenonul din Atena gi-a pierdut culorile, multe din tr5siturile

arhitectonice originale qi o parte din pietre; dar acelea care

rimAn sunt - aEa se presupune - aceleasi care au fost puse de

constructorii originali. Partenonul din Nashville, Tennessee, a fost

construit dupi modelul grecesc, aEa cum apdrea eI in timpul splendorii

lui; este intreg din punct de vedere formal qi, probabil, colorat

aEa cum trebuia sd fie originalul. Din punctul de vedere al unui

criteriu pur formal qi estetic, Partenonui grec ar trebui s[ fie considerat

o alterare sau o contrafacere a celui din Nashville. Totuqi,

iumdtatea de templu ce se afli pe Acropole este consideratd 9i mai

,,autentici", Ei mai ,,frumoas6" decdt facsimilul sdu americanl'

CAt este de inextricabil nodul dintre esteticd qi arheologie ne-o

spune sentimentul pe care se presupune ci toli il incearci in fala

lui Venus din Milo: am fi foarte incurcati daci cineva i-ar gdsi bralele

qi le-ar pune la locul lor. Venus este acum ,,frumoas6" aEa cum

e, qi tot aga cum e o Ei considerim operd internalionald a unui Autor

Model in care personalitatea unui artist, magia timpului' istoria

operei ajung pe cea mai inalti culme.

3.4.4.2. Contrafacere moderatd'

Ca qi pentru contrafacerea radicali, si admitem cb Oa existh sau a

existat in trecut Ei cd Pretendentul Etie ceva despre el. Destinatarii

qtiu cd Oo exist[ sau a existat, dar nu au idei clare in aceasti privin![.

Pretendentul qtie cd Oct Ei Ob sunt diferite, dar decide ci in

anumite imprejuriri qi pentru anumite scopuri ele sunt de valoare

egal6. Pretendentul declard ci sunt nu identice, ci interqanjabile,

dat fiind cd atAt pentru Pretendent, cAt qi pentru destinatari granilele

dintre identitate qi interqanjabilitate sunt foarte flexibile.

1. Dupd Goodman (1968,122),,,o contrafacere a unei opere de arti este un obiect

ce pretinde in mod fals c5 are istoria de producere ce-i este proprie originalului

(sau unui original al) operei". Astfel, Parthenonul din Nashville ar fi un fals

(sau o copie pur qi simplu) pentru cd nu are aceeaqi istorie ca acela de la Atena.

insd aceasta n-ar fi suficient ca sd-l putem evalua estetic, deoarece Goodman

admite cd arhitectura poate fi consideratd o artd alograficd. Datd frind existenla

unui proiect bine cunoscut (type) a1 lui Empire state Building, nu ar exista nici

o deosebire intre o ocurenld a acestui tip construitS in Midtown Manhattan Ei

o altd ocurenld construitd in degertul Nevada. in realitate, Partenonul grecesc

e ,,frumos" nu numai datoritd proporliilor qi altor calitali formale (drastic alterate

in cursul ultimilor douh mii de ani), ci qi datoritd mediului lui natural qi

cultural, poziliei lui indllate gi tuturor conotatiilor literare si istorice pe care

le sugereazd.

alrJn?gspJ+ oleo? ap luoc auri nu a.rEJ 'tJerlsqe dr1 un e.tuep aleod

as n aurr{1nur eFeatlul urq 'rolalocas 1n€un1 B-ap srursueJl E-s gurIEJ

rnJpc € 'y.ro1ny un ap asnpotd oleol 'r "'toO "rO "oO)

alIJaJIp

alcarqo ap n turilnur raun eiuelsrxa ep piurliounc urale gs JBSacau a

'a.rrnqule psIEJ plseoce PIrqrpoJJ ace; ealnd e n"rluod 'Jolne ?Iurnue

rnun gO ad spg pour uI arnqrrl€ II InluopuoJard 'olurlnc alIE nC 'oO

nJ crluopr a qO gJ'giurparc-eal nc nBS -Punq na 'g-relaap Inluopuol

-aJd 'lnprord pqerpaualr urnce also Ia '1nce.r1 uI lelsrxa e 'a1"recut

runriueur Joun JrlrJlod 'gcep 'nes glsrxa nu nO qJ (I'V'V'7 eaunricas

'Jc igctaololuo e"re[e.8uB ocrJo le"rodural pugpuodsns) urolrrupB PS

(T 't86I

'poo.trr.{e11 'Jcy arcoqeetc rJaceJ€J}uoc (H) 'a;e"r8rdaopnasd rA a;r"rcode 1ri

'ap atqtuntu Dl p o1a\rrlexe a.rado (r) :Plaqcllo Pls€ace qns rugFople3

olqru-xo ancnJnt7uo7' 8'V'7' t

'FzapuBlo uI BJa

lnpurFuo ac drurl u1 'gzalFuo uJ alsa 'rqce,l'9"r1sopnesd e.raleeJec nJ

sr.rcs '1ce.r1uoc ?soce psul 'rJnqJar a13ru na lBzrl€urore ?soJ e 'arutqca'l

ap pJnB o (uulosor8 poru u1; rJaJuoc r-B nJluad 'rnInuBllEI{uEIN IE

a-re;rgdrunc ap mInlJBJluoJ IB irrurs?eJ un oJEZUBA u1 snd a >IJo ./vroN

ulp dlIC aql Jo urnosntr\I urp BrrPrqrl uI '(t€sour .(InlBrBAop€" alpu

-suEJJ gc ee;a8ur.tuoc nc 1o1) leur8r-io p1ia1 pugJnzuas n€s purrloJq€

aleJaqrlap rJgralle lualJa4 eecgg lnlsrdoc arec u3 'p11e €I srJcsnu€ru

un EI ap aleôrporu "ropdoc lnzec rB €rg 'unruoc rnlnrolrlrc IB orapo,\

ap lnlcund urp urind 1ac '"rol"racnpeJ? InzBJ le"reua8 uI a?sa E?socY

eleygqelue6"ra1ur ep a.rr"radocsap ESrrl?ard'Z'6'V'T' t

.QV-ZV ,LL6I

'ocg'Jc1 agrdoc luns aJt?J 13 alapur8uo luns a.rea ar16 ps riesaralur Juns

nu rJol€?rzrrr ripur ri 'asnpoldal eurq olJBoJ ,,a1Eut8t.to" eiuerqrue

uJ asnporlur +uns eleur8r.ro r"rnlcrd rA rn1e1s 'eruro;r1e3 'nqrp14 urp

unosntr\I dttep e1 'lnleur8rro a nu pc pldeg ap riefuerap aU FS FrEi

olaFuelaqcrp ap plan6' rn1 erdoc PJrrupe 'eiuerolg e1 'r16r"rn1 rruil

'leur8r.ro rnlnJoln€ B plncpJeJluoc FJnlPuutas o neaJac ri rl6aaarF

rnl€?s raun € ardoc o ap er?olso rincggsrles nBJa rueuroJ rluorJrJlBd

'JoI Bal€lrluapl

lrcrldrur Io.+1sE pugJa8ns 'ng g JE runt t; ec qg ed gzualeoldxo 1t

rrros pzr.azrllln II IS ro1 eriaun; ri earuole.t a16a,tr"rd ac €ooo u1 epqeL

-ueSralur luns alcarqo gnop olac Pc apa"rc In?uapualaJd 'a?Elrcr?ualnE

op runrlsaqc EI Irqrsuas o nu ;ep 'ardoa o ex 'ttztel IBIU snpo"rd

purrJ purJn urp €lsoo€ 'qO nt crluapr a nu ?rO pc ar13 FluapualaJd

rrznJuos op ro?EaJc us€rzn?ug 'T'z'v'v't

IUSCV,{YUJNOC IS IUNSTV.{

166 MUNCA INTERPRET\RII

componentelor individuale ale lui a. ci, mai degrabi, prezintd un fel

de regulb generativS, ce inglobeazd in ea descrierea modului in care

A a produs fiecare component in parte din o (stil, tip de material

folosit si aqa mai departe). Cum Ob parc sd fr fost produs dup5 acest

tip, se declari cd el este un produs al lui A. Cdnd se admite deschis

natura de imitalie a obiectului, atunci avem o operi produs[ d lo

maniire de (ca omagiu sau ca parodie).

3.4.4.3.1. Fals diplomatic

in acest caz,Pretendentul coincide cu Autorul B qi sunt doud posibi-

Iit6li: (i) Pretendentul Etie cd Oa nu a existat niciodat5; (ii) Pretendentul

crede, frind $e

bunS-credin\6', ch Oo a existat, dar Etie cd

e iremediabil pierdut. In ambele cazwri, Pretendentul Etie cd Ob este

un produs nou, dar crede ci el poate indeplini toate funcliile avute

de Ou qi, ca urmare, il prezinth pe Ob ca qi cum ar fi autenticul Oo.

In timp ce un fals istoric priveEte un document autentic din punct

de vedere formal ce contine informalii false (aEa cum se intAmpld

cu un act de confirmare autentic aI unui privilegiu fals), falsul diplomatic

oferd confrrmare falsd de privilegii ce se presupun a fi autentice.

Exemple de fals diplomatic sunt documentele contrafdcute produse

de unii cdlug[ri medievali care doreau si antedateze drepturile de

proprietate ale mdnistirii lor. Putem admite c[ o fdceau deoarece

credeau fierbinte cd mindstirea lor primise cu adev[rat odinioari

acele confirmiri. Era considerat corect sd furnizezi un document fals

pentru a atesta o tradilie ,,adevhrat6".

Autorii medievaii dideau intAietate tradiliei in fala documentelor

si aveau o noliune cu totul aparte despre autenticitate. Unica formd

de document credibil pe care o posedau era qtirea tradilionali. Se

puteau increde numai in mSrturia trecutului, iar acest trecut avea

niqte coordonate cronologice destul de vagi. Le Goff (1964,397-402)

a observat ci forma cunoaEterii medievale e aceea a folclorului: ,,La

preuve de v6rit6, d l'6poque f6odale, c'est l'existence de toute 6ternit6".

Le Goff aduce ca exemplu o disputd legal5 din 1252, dintre

iobagii capitulului de la Notre-Dame de Paris din OrIy ;i canonici.

Canonicii iqi bazau revendicarea de a li se pliti zeciuiala pe faptul

ci Zvonul o dovedea; locuitorul ce1 mai bitrAn al regiunii a fost

interogat despre chestiunea aceea Ei a rispuns ci aEa fusese ,,a

tempore a quo non extat memoria". lJn alt martor, arhidiaconul Jean,

a spus c6, it vdzut in casa capitulard niEte documente vechi care

confirmau obiceiul qi cd toli canonicii considerau autentice acele

documente datoritd felului cum erau scrise. Nimeni nu s-a gAndit

cd era necesar si dovedeasci existenla acestor documente, sd le

recupereze Ei si le controleze conlinutul; ajungea qtirea cd ele existaserd

timp de secole.

e-s J€p '(aqca^ rElrr llnur nJ €un rJ) ruerJd rnl E 9J€puaSaI Bal€lAC lrJAdoJSOp

€ nu uu€urarl{cs Fc rEurnu nN'( 'oI't'111u-va aJac€JeJluos op olrJaJrp unz€c ap

eeiar glecrldrubJo n" uu€uorlqcs rnlnzer poo'ra'de11 ap alerrpaP alaloltder '/p T

'rsnur8uoT rr1l ullqns atdsag raJado rrrl

-nqrrle Inzuc rS arJ PS arud rselacy '1;nJrg urp seuroqJ ap gsnduroc

mI omqrJle o-r Ia aJBc ad P^r1€pcads PJr?BursJF o BI nrJeluauroc un

.tr"a n JaSSapraH ,n.r1sou Inlocas uI 'aSIOtrN nc 'oluoundnsa"rd a1eol

ednp ,leagltuapl g as gs 16 'ro1ualdr8a BeIuaJA ad 'uo1e14 ap alul€u-I

?IgJl II ES arnqaJl arec lnlsr5ausl{I saruJaH cr}rur rnun rc

(ror}sruala

JoIrJolnB nu utnl4auttag sndtoS ?InqIJ?B ne aJEc rlSrluacseual JoIIeIu

-oieldoau 13 't1oug mI r?irpC Ealelrcrlualne uI port r€lu PcuI rS 1nz

-a.rc nB aJBt Joloa '1ane4 rnlnlugJs 1e lacpipnul rnun e grado o 1da;p

tununts,(uotq sndtoS }€nI nB 16 +Iurrrd nB aJEc rolac 1e1durgluJ E-s II

€lsBacv '(a"rnSrsau asJns alrurnu€ urp as-npurqJo^ Irzn.e e Inluapual

-ard or€c a"rdsap; pO rn cr?uapr a qO Rc piurpa.ra-gunq na Fr€Icop

FluapualaJd 'plsrxa nu DO pc er16 nu rS g nt aprcuro? nu Inluapua?ord

Ere+unloûr orrnqrrl€ ESI€,{ '8'8'V'V',t.

'gpeorrad €urrJd urp Flrpaur pradopodea o aJBd a'rec p"rado o gg.

rrue uJ gzealcrd'02, 11ue urp aIES alarado ur"rd soule; '"ro1ard un pugJ

rcunl€ €c 'lo1ne ap ocr?sqrls JoIrJaoEJBJluoc Inuauroual alsa 8'I'r'? t'

eaunricas uJ lrluru€ Inzec nc Jolgugruas€ uncaJEO 'alrq€lncsrpul

riglr.rolne raun arnqrJle o-s 19JP1oq e r3n1o1 16 'nrz-rg1 reru 11nru gsnd

-ruoc asasnJ eredo gc p1ue46uoc ?soJ B IaÊd rnlnlugJs I€ cruocn rnun

lrnqrrle e-l rS eayyl 1e Inlocas u1 unuarsrtuotq sndto3 arielnclc ur

snd e arec eueosrad pc aundnsa"rd aleod aS 'nrprÔ rnl JrnqrJle lso,I

B-r €ai-IIIX IE Inlocas uJ oJ€c 'n1n4aa aO rnln{uood lnzea rS alsg

('1,86T'uarq.reg'9961

'ueurpoop '2,961 'poorvrf,el1 'Jc uara3aa141 ual nrluad) 'roIlIH rnl olal

-eurnf ,nldruaxa ap ,ec ,1u.raqr1ap asnpord aJucode IJaIJCS "rOun 1e ii

'ppqe-rlsuoruopau rJoJururlle arsoieaua8 o ozaJlsuourap gs rieurlsap

'rincpgerluoa rc€oleaua8 r"roqre Joun IB '(uare8aa141 UB ap nJlsou

Inlocas u1 1e1crd JoorrrJo1 InsIBJ 'nldruaxa ap) asIEJ unlcrd Jollnru

1u 'acrlue a?uoruncop ap auJopolu JoIrJacBJ€Jluoc Inz€e o Elsacv

'e1a6u1 e ap eriualur nc Bolsace aleol ace; rA 'utnua.8 a gO Pc nES

acrluapr ?uns. - reur5eurr lnun ri IBaJ Inun - alearqo Pnop olao PJ

,pldeip are-u pc 1uar1Suoc urldap ad 'prelcap pluopualar4 '16n1o;

'?carqo r6elace 16 pun luns gO rA 16 pc aparc nu Fluapua?or4 'zec acr'ro

uI 'Fluacar ariecrrqe; ap a gO g,t arlS Fluapualord rcunle 'g plolny

nc oprturoc Inluopualard gcBO 'Plsrxa nu rro 9c ar16 Inluapualard

glBraqrlap orqlu-xa arocEJeJ?uoc'7,'t'v'v' t

-:

ai

1|

al

AJ

'u

E"

1S

in 'r.

ai

E'

Z

E.

ai

.i,

E

l!

'i

a

a

€

D

S

1r

L1

I.

IUSCVJI:U J,\O C IS ruNSIV.{

MUNCA INTERPRETARII

3.4.5. Falsul ca semn fals

Tipologia pre:entat6 mai sus sugereazi unele probleme semiotice

interesante. Inainte de toate, un fals este un semn? Sb luim mai

intdi cazurile de contrafacere radicald (in care Oo. existd undeva).

Daci un semn este - cum spune Peirce (CP, 2 228) -,,ceva care,

pentru cineva, line locul a altceva sub un anumit aspect sau calitate",

atunci ar trebui si se spund. c6, Ob, pentru Pretendent, line locul

lui Oo. Iar daci un icon - tot dupi Peirce (2.276) - ,,poate sd-qi

reprezinte obiectul in principal cu ajutorul asemindrii", atunci ar

trebui si se spund cd Ob este un icon al lui Oo. Ob reuqegte si fie

luat drept Oo deoarece reproduce ansamblul propriet5lilor lui Oo.

Morris (1946, 1.7) sugereazb, cdun,,semn complet iconic" nu mai este

un semn deoarece ,,ar fi el insuqi un denotanum". Aceasta inseamni

c5, dacd ar exista un semn complet iconic al meu insumi, acesta ar

coincide cu mine insumi. Cu alte cuvinte, iconismul complet coincide

cu indiscernabilitatea sau cu identitatea, iar o definire posibili a

unei identit5li este ,,iconism complet".

Insi in contrafacere existS. doar o identitate presupusd. Ob poate

avea toate proprietdlile lui Oa, cu exceplia aceleia de a fi Oo insuEi

qi de a se gdsi in acelaqi moment gi in acelagi loc cu Oo. Fiind iconic

intr-un mod incomplet, Ob poate fi luat ca semn al lui Oo? Daci

ar putea sd fie asa ceva, ar fi o specie de semn foarte curioas5: ar

reuqi sd fie un semn numai atAt timp cAt nimeni nu l-ar recunoagte

ca atare Ei toli l-ar lua drept denotanum-ul sdu; insd, imediat ce ar

fr recunoscut ca semn, ar deveni ceva asemdnitor cu Oa - un facsimil

al lui Oo - fdrl a mai fi confundat cu acesta. intr-adevdr,

facsimilele sunt semne iconice, dar nu sunt niEte falsuri.

Cum vom defini un semn care funcfioneazi. ca atare numai dacd

este luat drept denotatum-ul sdu? Unicul mod de a-l defini este si-l

numim un fals. Fapt cu care ne-am intoarce probabil la intrebarea

initial5: ce sen de obiect semiotic este un fals?

Intrebarea pe care Pretendentul o pune atunci cAnd se afld in

fala lui Ob nu e ,,Ce anume inseamnd?", ci, mai curdnd, ,,Ce este?"

(iar rispunsul, care produce o falsd identificare, e cd Ob este Oq.).

Ob .e

luat drept Oa pentru cd-i este acestuia, sau pare sd-i fie, un icon.

In termeni peirceeni, un icon inci nu e un semn. Ca purd imagine,

este ceva Prim. Numai representamen-ul iconic sau hipoiconul sunt

evidenliat recent ci descoperirea de cdtre Schliemann a fabulosului tezanr ce a

cdpdtat faimd mondiald era o farsi... Cea mai mare parte a tezaurului era originald

in sensul ci era cu adevdrat din Antichitate... Tezaurul era o contrafacere

deoarece provenienla lui era falsd. Schliemann a introdus si relatarea fictivd

a descoperirii in jurul sdu... Pdrlile erau genuine, dar intregul era imaginar.

Schliemann a contrafdcut autenticitatea gi a inventat un context" (1987, 91-92).

rnInJBJSodrl B BaocB rc 'oJBodsa{Bqs Inl €Jado also nu ?nrPJBJ+uoc

o ac Baaa zvc +sale u! EJ nJ+uad 'areadsaleqs InI e orlog-ur rrirpa

rerur.rd s oJocBJBJluoc o pcnpo"rd as qs lrqrsod g 'ernlsace e R+eJ

-a?IE n€s gtulrlnru luoprla aunrsral o pugcrlqnd nes arpa8e"rt plIE o

pugcpJ 1gcap IaJ?IB slr-J lalunH un rcnpo.rd gs pqrsodurl o?sg '(TIT) IS

(rr) alaurues nr r€op a"re8urle pql€ ps 1od alecrper alrroceJerluoC

'eJaJEJBJluoc ap rrndrl olalrJaJrp

a.r1u1 aricurlsrp gldurrs o uFSBJT gs rirorrau uro?uns 'a.rapa,r ap lcund

?sace urq '(aIBnzrA a?JB raun a1e ege"rSolne ale"redo luns urnc) JoI InJ

-udr1 also giuernco rorpc E ouuras (III) IS (gseouo18 rol Blsrgl ap ali

-cunJ uI olrqasoap g 1od runriuu r6eralace e1e aladurp Fnop) pl€rJa?Bru

ale?rerun ap alelrl€c Rlrunue o ne tedrl un gdnp esnpord luns EcBp

rerqc 'ofua"rnco JoJpr oI€ ouruas (r) '(aleerznur rrnlrlred nes rfrec) ro1

p"redrl pdnp 'lrugur BI osnpord g 1od afua.rnco rorpc ale auuras (rl

:p+srxg '('rurn 6 OVZ'916T 'ocg) rcrldar erdsap Inleuruosqns op

asnds alac 16 ('ur"rn rA gV6'2,'dC) auruasrlenb 16 auurasurs 'auruasr5al

oJq.uI acJrad rn1 ericurlsrp rodu ',,o1el3o1e" rS ,,4;e"r3o1ne" alre a;1ur

('uun 16 66 '886I) uerupoop op plntpJ erieurlsrp rrre rurluruv

'alegard"ralur 1r6a"r8 ag FS llnur lac 1od (lnuriuoc un nc arse.rdxa o

ezaalal.o) ea rricung Bt) alauuos 'qurrqcs uI 'a?ncFJBJ?uoJ g 1od aprs

-a.rdxe;€r 'nsaJdxa nc ledrcur.rd u1 acey B-ap ruole aJErgr?uopr ESIBJ uJ

to1-eugruasu drqc u1 'ppfunuo IB leuorirzodord plnuriuoa ap +grap

€rnlsace Inluacc€ op llnur reru lesaJa?ur a InJo?R?1ncse 'rnlnro+rqJo^

I€ lercos 1nln+€+s €cgrluapr ealnd e n.rluad 'puga nus eriucgruuras

rugla.rd.ralur r-gs lgeap pueosred Flrunu€ o ap psruo lsoJ B po€p

urlrqets ps lpur r€ru RzeasaJa?ur au t; gze4 o urrzne pugc rcun?€

'FpIId ap - Ia plnuriuoa ap ?gcop giuarnco-rrsardxa raun aI€ acrzrJ alrr

-nlpspJ+ ap riesaralur r€ur uroluns aJ€c uI unzur plsrxo gzoruos uI

'arsardxa e1 arsardxe e1 ap gy6ar8 ara8elaiul ap uaruouag un ur"a.ne

'(dI? Ia lnr"rdo"rd g r€ glecrper arac€Jerluoc ap zec utr amc) og eiuet

-nco ldorp 'a;eu€ruase ap al4oru urp 'g1en1 olso gO eiua.rnco pugc

'suas r6elece uJ 'rorsoJdxa e puJoJ ap dlt r6ernlece e aiue"rnco-rqca

roun € nes otrlauoJ rrznJuoc raun eieg ug nlduns 16 "rnd g uron 'd:4

ec selaiu3 E-s oc Eaac € Inuuos orye dt1 €c srrua lsoJ B oc Eoac Bc

aunds ruol nu gsul ',d:71" IBcrxal dlt ap piuorneo o ldarp d/ 1n?auns

Br Inrel€ur?sop pr giue"rn5rs nc 'd:t1 a8eloiul InJeleurlsap rc1 'd1i

alrulo Bâurc Re€cI '}ug^nc lrrunuE un Ec srrua launs lrrunuB rnun €

elrldea"rad ee"ral6eouncoJ BI oanp aJBc crzoruras saco.rd un plsrxg

'pa4dactad ata&alaj

-ulau ap zEr an also Blsacv 'n6 ldetp prgrluapr 1g 'adac.red IJ Inluap

-uo?ard ac plepuJ op rep '.trldacrad drqc ug 1e1a"rd"ra1ur ag FS ornqarl

'nO IrrI Jo?FupruasB ac lncsouncar g eolnd e nrluad 'qO pc ?uaprlrg

'uruas ec pqela"rdJa?ur a nu uoJr nlduns un EJ Insuas uI BaJrqas

-oap ura8alefu3 ps ualnd 'u1es.ra.to;1uoc eqe"r8ap r€ru acJrod EI alsa

guelqo"rd p?sea?E gcep rerqC 'i.ra; rnun a1e alduraxa pcrp€ 'ouuros

69r

IUUSYdYUJNOC IS ruNS.IVd


original. Contrafacerile radicale nu sunt semne, sunt doar expresii

care au aspectul altor expresii qi pot deveni semne numai daci le

luim drept facsimile.

Se pare, in schimb, cd fenomenele de contrafacere ex-nihilo sunt

din punct de vedere semiozic mai complicate. Este, desigur, posibil

sd declardm cb o statuie Ob este, in chip indiscernabil, acelasi obiect

cu statuia legendari Oo produsd de un mare artist grec (aceeaqi

piatrS, aceeaqi formd, aceeaEi legdturd originari cu mdna autorului

ei), ins[ este posibil qi sd atribuim un document scris, 06, unui

autor A f6rd sd trebuiasci si acorddm atenlie substanlei lui de

expresie. inainte de Toma din Aquino, un text latin, dupd toate

aparenlele tradus dupi o versiune arabd, De Causis, era atribuit lui

Aristotel. Nimeni nu identificase fals vreun pergament anume sau

o caligrafie anume (pentru cd se qtia ci obiectul presupus ca original

era in limba greacd). Conlinutul era cel considerat (in chip greqit)

aristotelic.

ln cazuri de felul acesta, Ob a fost vhzut mai intAi ca semn a

ceva, pentru ca apoi acest ceva si fie recunoscut ca absolut interganjabil

cu Oq. (in sensul examinat mai sus, la secliunea 3.4.4.2.2).

In contrafacerea radicald (qi in cazul artelor autografe), Pretendentul

face o declaralie asupra autenticititii, genuinitdlii sau originalitdlii

expresiei. In contrafacerlle ex-nihilo (care privesc atAt artele autografe,'bAt

Ei pe cele alografe) declaralia Pretendentului poate privi

gi expresia, gi conlinutul.

ln contrafacerile radicale, Pretendentul - cdzAnd victimd unei

greqite inlelegeri perceptive (sau speculAnd asupra acesteia) in ce

privegte doui substanle ale expresiei -^declari cE Ob este faimosul

Oa pe care toli il considerd autentic. In cel de-al doilea caz, Pretendentul

- ca si poat[ s[-l identifrce sau s6-i determine qi pe allii

s[-l identifrce pe Ob cu legendaral Oa - trebuie mai intAi de toate

sd afirme (qi si demonstreze) cd Ob este autentic (daci e un exemplu

de operi autografi) sau c[ 06 este expresia unui anumit conlinut

care e in sine identic cu con{inutul genuin qi autentic al legendarei

expresii alografrce Oo1.

1. Dacd un Autor B copiazd o carte Oo si spune: ,,Acesta este Oo, fdcut de Autorul

A", atunci spune ceva adevdrat. Dacd insd un Autor B copiazi o pictur5 sau

o statuie Oa qi spune:,"A.cesta este Oa, fHcut de Autorul A", atunci spune cu

siguranld ceva fals. Dacd amAndoi ar spune ci Ob este o operd proprie, rod

integral al invenliei lor, ar fi amAndoi vinovali de plagiat. Insd e oare adevirat

cd un Autor B care a copiat extrem de bine un Oa gi il prezintd ca operd proprie

afirmd ceva neruginat de fais? Dat frind cd operele autografe sunt propriile

lor tipuri, a le imita perfect conferd imitaliei o adevdratd valoare esteticS.

Acelagi lucru se petrece in contrafacerea ex-nihilo, de exemplu atunci cAnd un

Autor B executd o picturd d la manidre de. Astfel, Discipolii la Emaus pictaL

de van Meegeren - qi atribuit in mod fals lui Vermeer - era, fdrd indoial5, o

contrafacere din punct de vedere etic gi legal (cel pulin, dupd ce van Meegeren

',,as€olnqou ugurgJ €araJEJ€.ItuoJ rS EcIIdaJ 'erdoc 'cr1sr11s

pleFeld'erielrur'lqrsrtupeur rS lqrsrurpe a.rturp alalruerp" :(97 'd'1961 'ade3

'erpuol 'sanb4uy puo 1ty ur uo4dacaq Jo stnaa puDsnoqJ aaJqJ) neurv {uerd

urp lelrr Inrolgrurn I3 (g '186T) poo,rMe11 ,/r 'a1ue1ser1uor rrralrrr op 6ruofuar9d

lsece erdsaq 'Furapoulsod grado gprpualds o ec Elepnql lsoJ g rE '"raaur'rar1

rni snpe nr8euro un ec uara8aotr I uE.^. ap pleluazard ?soJ U re gceq '*gunq"

grnlcrd o era 'g}Je ap Frado Br 'r€O (raaurra^ ap lElnJoxo asasnJ PJ asErElcop

'InIEurSrJo also go Pc purpaôp rEurnu PlBJlsuoluap rJ alEoc

lnpJard FurFrJo un nc Jol€uPluasB purg Bc sndnsaJd €Aac € Ba???Icll

-uo?nB rca0 '(lnprard lEraprsuoa) IBur.Suo nO lgaap €AaclIB olsa nu Ia

reunlB 'cr1ua1ne also gO RJeq'qO rnl €a?BlrcrlualnB g8urdsa"r BS nBS

Rcs€apoôp FS rnqaJl JB InrolPcapnr tzex lsacE uI 'Do Inl raiualsrxa

B psdll BqoJd ec luapualoJd ap lBluazoJd racrqo ap alsa luacoJ lrJai

-o3sap go FSul

'lnJpdslp B Pe n€s PlsFa nu nrcnl Iat€ IrqEqoJd E:

pJocE ap BapFi alBod os 'nlcn1 mun raiualsrxa aIB olrqBuozal aqoJi

elsrxa nu pugc 'P?BpoaJ^ +rtzq^ E-I nu ruaurru 16 rarirperl IB I€rJalBui

Jnd olso DO InI efualsrxa 'o\tr1tu-xa aJaJ€J€Jluox ap ze) uI (+)

'€alrop IB-ap Iac 1de.rp 1eng

olBod nu InurrJd Pc aIBJB 9s E) 'DO rnl oI€ rJnlRSPJl alalncsoun:

aurq rS alalBpnpl nc qO mI alalcadsB glunJJuoc ag 'acr?uopr lrqEuro.-

-slpul ?uns nu ala Fc IoJ+s€ pug?PrB 'o6 nt pieJ u-piel qo Rund E:

al6oSnoJ aU :pArlBuJalIE o aJ€ InJolpsopnf'9ce3 o-s Balnd B nJluad'l;

nJ cr?uapr alsa nu qo ga rBrunu Fcs€apaôp PS arnqa4 InJolPJapnf

J€r '-€lslxa pO Rx lncsouncoJ a 'FIBcrp€J oJas€JeJluoc op z€t uI (1)

'o\Iqlu-xa aJacBJEJluoc o nBS FI"crpEi

aJac€J€rluo3 o Fi€J uJ arB 93 alsamuPq lunc ap aricunJ uJ aqrurqJs as

BS arnqorl €s €polatr4l 'luapualard ap BlncBJ a+Blr?uapr ap erierelcap

acrJrsIBJ Bs n€s aJrJrJaA PS a?sa (Plslxa PJEp) rnlnJotPcapnf EurcJEq

rrip+rcrlua?n€ €orol6eouncer nrluad rrrolrrC'9'V't,

'a1e1darp nu n€s are Inluapuo?ard

gcBp eprcap InrolPcapnf BJoJFc InJolnle nc JolrrJa+rJc B rJrnJreuI raun

e eac pqe"r.8ap rBru rc rrnlnluapualaJd JoIrJoJa e rr8o1odr1 roun E BOJ

alsa nu JoITJnsIBJ B gcrloruas o nJluod Plsrcnrc eurelqord rcaq

'arzrJop

Flseo?B en1 aleod os FzEq ac ad rA 'nu nes cr+ualn€ a?sa oO Pc€p

pqe"r8ap rEIu Ic 's1eg un nu n€s a qO qxep also nu JoITJnsIBJ euralqord

'1exope.re6 '.(crlua?ne lcorqo" ur"rd a8aloiur as arunue ac aprcap E ap alsa

€I€a.r Eualqord gc aJBd 'pulqJo.t ldarp e1 'psu1 'srlualne Bt sndns

-ard lcarqo un nJ nranl r6e1ac€ alsa EAac Fc p1[eg pleropui BI aund

B op nes +B+uoJS ldarp ep B ap aJSa rJnslBJ €I aJuo?rJaJa.r eualqo"rci

Ft uapaJc ps FunuJolap au JolIJacBJ€Jluoc e 16 JolrJnsIEJ e pnue8ur

aJBpJoqE o 'lBpnlc €Aac alurls os 'tunttlo 'all.rnzec gnopugurE u,I

tLl

IUS:]\'JYUJNOC IS IUNS'IVd

I72

MUNCA INTERPRETARII

Cel de-al doilea caz apare mai complicat decdt primul. in cazul

(i) se pare c[, pentru a demonstra autenticitatea lui Ob, e suficient

sd se arate cb. Ob este identic cu Oa orig]nal Ei cb' Oa original reprezint[

un fel de parametru incontestabil. In cazu] (ii) nu existd niciun

parametru. Dar sd privim mai in detaliu cazul (i).

Un Judecdtor poate sd qtie dincolo de orice indoiald cd Oa qi Ob

nu sunt identice numai dacd cineva arati o copie perfectd, si zicem,

a Giocondei in timp ce se afli in fala originalului, la Luvru, Ei declari

cd cele doud obiecte sunt indiscernabil identice - mai precis, cd existi

un singur obiect (ceea ce, evid.ent, apare drept ceva delirant). lnsi

pAnd qi in acest caz atdt de neplauzibil ar mai persista umbra unui

dubiu: poate ci Ob este cu adev[rat originalul genuin, iar Oo este

o contrafacere.

$i iatS-ne, prin urmare, in fala unei situalii foarte curioase. Contrafacerile

sunt cazuri de falsi identificare. Dac[ Judecdtorul dovedeqte

c5 obiectele sunt doud qi respinge falsa pretenlie de identificare, el

a dovedit cu siguranld cb afost un caz de contrafacere. Dar incd nu

a dovedit care dintre cele doud obiecte este cel original. Nu e suficient

si demonstreze cd identificarea e imposibili. JudecStorul trebuie

sd aducd o douadd, de autertificare pentru presupusul original.

La prima vedere, cazul (ii) pare mai difrcil pentru cd, in absenla

originalului presupus, ar trebui si se demonstreze cd obiectul suspectat

de fals este originalul. In realitate, cazul (i) e mult mai dificil:

cAnd originalul este prezent, tot mai rdmdne de demonstrat cd

originalul e cu adevdrat originalul.

Nu este suficient s[ spui c6, Ob e un fals pentru ci nu posed[

toate mircile lui Oa. Metoda cu ajutorul cdreia Judecitorul identific[

mircile oricirui Ob este aceeaEi cu ajutorul c[reia el ia o decizie in

Iegdturd cu autenticitatea ld Oa. Cu alte cuvinte, pentru a putea

spune c[ o reproducere nu este Giocondct primd, e necesar sd fi

examinat Gioconda primi gi sd fr confirmat autenticitatea ei cu

aceleasi tehnici care se folosesc pentru a spune c[ reproducerea

diferd de original. Filologia moderni nu s-ar mullumi nici md.car

daci un document ar afirma ch Giocondo a fost atArnat[ la Luvru

de Leonardo insusi imediat dupd ce acesta a pictat-o, pentru cd ar

rimdne deschis[ intrebarea asupra autenticitdlii documentului.

Pentru a putea dovedi ci un Ob e un fals, un Judecdtor trebuie sd

demonstrez e cE Oa corespunzdtor lui este autentic. Astfel, Judecdtorul

trebuie si examineze pictura presupus[ ca fiind cea genuinl ca gi cum

ar fi un document, pentru a putea decide daci aspectele ei materiale

si formale permit asumplia cd a fost autentic pictatd de Leonardo.

Stiinla modernd pornegte de la cAteva lucruri unanim admise:

(i) Un document confirmd o credinld tradilionald, gi nu invers.

(ii) Documentele pot fi: (a) obiecte produse cu o intenlie explicitd

de comunicare (manuscrise, cdrli, lapide, inscriplii etc.), in care sd

FS arnqarl lerralaru ?Jodns ap BIBrauaF Baunriou '1deg aq '(,,rarsa;dx.

BaJecgrpocJadrq" e1 rolr.trrd 'V'L'g'9!,6I'ocg'Jc\ gruJoJ o Bc ournu:

'gc1zt; rnl €JnlcnJ?s uJ ?Burruexa aU ES arnqaJl - rorserdxa e eiuelsqn.

ap nldruaxa un a aJBc - Ierraleru ppodns 'rJttzvJ a?saee uJ '((alrlcorq0"

ap 1nlsap ol€Japrsuoc luns aauollrur ap IaJ]sB -rer'('a1a riurel'gzug:

'allrgr{ '1ueure3"rad) podns rnun eJnJ€u rS eaunqaa,l BurruJa}op B n.r-

-uod alncsouncal acrrurqc nBS a)rzg rJrur{oJ p}srxa aJlseou alapz uI

'eaI-AIX IB Inlocos urr

JEop ElEp - InsrJcsnueur aurnue - nBoAB o aJ€c ad gcrzg eqord earu:

gc rnlnldeg eualqord snd ne-r6 nu 'arurqcel urp Jolne rnun ?rnqrJtr,

lsoJ B rS eiuo"rolg BI snpe lsoJ B LunJqauraH snd.top rnl IB srJJ:

-nueur prur"rd pugc rcunle 'earelqa rB eceer8 azorpnls ps neadeauS a-re

rrfefg,rul Jeepru rcru 'rrralAeuag pdrurl u1 'rnlnrp8rs Bolelrcrlualn:,

Fcs€opocsr BS 'unq reru Ioc Inz€c uJ 'neerirnfpur es urnua8 nu nE!

e"ra saao"rd un-JluJ gqord Bc snpe luauncop un pJEp rrunrlsar{J B.r -

-nse aluoJnc ayigcapnl nrrndrurl n1pory In^g uJ 'a+ncsouncou rJnor'

ardsop r-Fe.L r"1116 nes earulef aJels uJ eurn.r rerunir nealBouna os pIB.\.

-Ipau epeouad uJ 'Iligllqcltuv aIE aerJsr?ru alrunurur alAanrrd oc Baa.

u1 'dr1eq"re op Flrqeraprsuoc giuelsrp o BI nease8 as ac asrJcsnuer;

nc leraue8 uJ n€rcnl rlelarpour rrJolpenpe"\L 'pleur8r-ro rol Bqrurl L

aleurFr"ro alolxol ap urdo"rde as E ap ptal"rd rJoarBJ nEaAB rr{col r€t:

alEluarJo runradalaiuJ roun alasJns nelnec arec rca.r.8 rgozolrd 'luaca.-

op 1ntsap also Fp€ôp ap ua8 lsaey 'asndnso"rd rn1 ropur8uo lndruiurp

gzealep nu IBrJa?€ru nes plrodns pJBp sIBJ un a ?uouneop u--

InlJajDu m1n4todns Inroln[D nJ aqord 'T'g'l c-

'aticnpqn ap nEs €crzoruras arelard.rolur ap apa:

-rlurl zBJ un olsa ,p1xatoc" aJEJUrlua+nB o EnlcaJa e ap erefro;s ocr.i.

pugc ad 'ale"raqqap runrcurur ap 16 acrzoruras rJrcprrrlp?sgJ ep eeia:

o alsa aJerrJrluapr ESIBg 'uuras ec 1e1ard"ra?ul aU ps arnqa"rl ,gs1r:

rn1 erdoc nc ?Blun4uoc g ealnd e nrlued 'elee Blacu a lnpur8u,_

BuJaporu e6o1o1g nrluad 'uuras un a nu sIEJ un gcep 'eeece eq

'tut8rto toytttdotd 'ln ulu?:

un ad rrr EJaprsuoo I-€ purueosul purFr"ro alsa learqo un Be rpalor

V 'crJoJSr arapal ap lcund urp leur8r"ro BuruBosui crluolnv (rr)

'(ro1 rrfpycr?uaJni

16 rrur8rro e.rdnse aiuaregur raun InJBlInzoJ puru 4 ,{ t.l aIE aleuor-

-ua?urou aruoldurrs €c o?EnI rep 'r acrunuroc gs gycrldxa erj.uelur n.-

asnpo,rd alcorqo (c) :alnca"r? aldeg roun aie ourJn 'aurolduns 'auula-.

ec elelardralur rode luns aJeo rA 1a,ni1rur-rd rs acreq.re alrJn1lnc uip

uerprloc zn ap olaluaurnJ?sur 'acr.rolsre"rd aprrradocsap +uns urnc) aoru

-nuroc gs ec lerirur alndacuoc nBJa nu aJBc olaarqo (q) i(ppuoriualul

arieagruuras o nBS) lnuriuoc un rs arsoJdxa o alseouncal pleod as

8LI

IUSCV.{YUI.\O J IS IUNS'IY,{

I74

MUNCA INTERPRETARII

fie ulterior analizatl. in subsisteme. De exemplu, intr-un manuscris,

scrisul reprezintS substanla iingvisticd, cerneala e suportul manifestdrii

grafemice (vizuti ca o form[), pergamentul e suportul

expunerii cernelii (vdzut| ca o form[), trds[turile frzico-chimice ale

pergamentului sunt suportul calit5lilor lui formale Ei aEa mai departe.

Intr-o picturX, trdsdturile de penel sunt suportul manifestdrii iconice,

insi devin, la rAndul lor, manifestarea formald a unui suport pigmentar

qi aqa mai departe.

3.4.6.2. Probe cu ajutorul manifestd'rii lineare a textului

Manifestarea lineari a textului unui document trebuie si fre conformd

cu regulile normative ale scrisului, ale picturii, ale sculpturii

etc., valabile in momentul producerii lui presupuse. Manifestarea

lineard a textului unui document dat trebuie s5, fie deci confruntatd

cu tot ce e cunoscut in leg6tur[ cu sistemul formei de expresie intr-o

perioadd dat5, ca qi cu ceea ce se cunoaqte din stilul personal al

autorului presupus.

Augustin, Ab6lard gi Toma din Aquino s-au aflat in fala problemei

de a determina credibilitatea unui text dupd caracteristicile lui

lingvistice. Oricum, Augustin, ale cdrui cunoEtinle de limbd greacb

erau minime qi care nu cunoqtea ebraica, dd, intr-un pasaj despre

emendatio, sfatul ci atunci cAnd este vorba de texte biblice, ar trebui

sd se confrunte un anumit numdr din diferite traduceri latine

pentru a putea fi capabili si facem conjecturi asupra traducerii ',corecte"

a unui text. El incerca sd stabileascd un text ,,bun", nu un text

,,original", gi respingea ideea de a folosi textul ebraic, deoarece considera

c[ ar fr fost falsificat de iudei. Aqa cum observa Marrou (1958,

432-434),,,aici apare din nou vechiul grim[tic... Niciunul dintre

comentariile sale nu presupune un efort preliminar de a stabili critic

textul... Nici o munc[ preparatorie, nici o analizd a tradiliei

manuscrise, a valorii precise a diferitelor m[rturii, a raporturilor

dintre ele, a filialiilor lor: sfAntul Augustin se mullumeqte s5 pun6

pe masi cel mai mare numir de manuscrise, si ia in considerare

in comentariul siu cel mai mare num[r de variante". Ultimul cuvAnt

ii revine nu frlologiei, ci dorinlei oneste de a interpreta gi credinlei

in valabilitatea cunoaqterii transmise in acest fel. Abia in secolul

al XIII-lea inv5lalii au inceput si pun[ intrebiri evreilor convertili

pentru a obline niEte informatii asupra originalului ebraic (Chenu,

1950, 117-125,206).

SfAntuI Toma acordd atenlie la ceea ce numim uszrs (prin care

inlelege obi;nuinla lexicali a perioadei la care se raporteazi un text

dat; cf. Summa Th.,I.29.2 ad I). LuAnd in considerare modus loquendi'

argumenteaz1. cit in anumite pasaje Dionisie qi Augustin^folosesc

anumite cuvinte deoarece se lin de uzanta platonicienilor. In Sic et

?rlrJlod n€rJcs rS neepug8 rps rrJolne pJep pJSBalIqB+s RS FJJEacuJ

nu racrqo ap BruoJ esu3'grnleru a1leoJ Bc Jruiaropugau arede pcgozolg

aurpnlrlu RlsBocV 'cruoleldoau ?uopr.to 1de3 ap a?sa Jrlaqolsue sndns

-a.rd rn1n1xa1 plnuriuoc Fc (snlcord Ini e nu?o1oaql o'4oluaualfl eI

BluaJaJ aJacnp€Jl o nc l-npuglunrJuoc) e-radocsep '1o1o1suy rnl s?s?2?rt

ag rctado B alrnqrr1e €sIBJ plBropug e1 eund €ruo; pugc rcunlv

'Fluepodru{ retu Bac EaJs}uo}nE

nlqnp ap zeJ u1 era;erd B ap earepueuroral ap leluurl e nrdrcur.rd

lsaJB 9SuI 'AIBnlxAluOC rozrlEuB EaJrsoIOJ - ',DupllslJac Du'rrlJoI aQ

ug urlsn8riy asncgJ runc e6e - Bpueruoce.r 16 r.rolne rilunuu BI Jolal

-urnnc apriecgruuros pzErJBA arunuu pugc rlrqels B FcJ€oruI pJBIgqV

'1;o1 alarado urp leloder?xa) rroln€ rolsace 1e puos.red pnldat

-uoc Inlr?s nc rS runcerd 'rrolne ropBndnsard p p;n1pc rnlnluarqruE

B (rnln?nuriuoc eurog) Fcr?u€ruos €JnlcnJTS nJ aluaJaoc Tuns 'e1a

acrSolouoer alaruaqJs'e-reluarun8Je ap olrJnporu'epnldacuoc olrrJorc

-a1ec 'epnuouoxel Bc€p upuruJalop ps Jesoaau a oqo"rd alsac€ urJd

mlrynuiuoc lnto1nfa nr aqord'g'g'?'g

'acrSoyolg alafuaragur nrluad or€olprpJsrles Rz€q o arnl

-r?suoc gsu3 'opqezncoJr luns nu rrJalrrc alsocv 'rrqcaJn Inqol nES al:

-rqFun eluozarda-r E op Inpour a?sa runo 'e1eur8"reru rew aIaJ alaleadse

ad lezeq '(6L61 'Srnqzurp /c; rllarotr41 Inl 1e Iac lsoJ e ropnlard

EaJrnqrJ?B n"rluad EuJaporu Fcruqa? ep crdrl nldruaxa un 'aleJn?Inc oJl

-seou rrJrual6our e a"ral6eounc glse^ o ad alezeq acrlsrlrls 16 acgerFou

-oar 'alecrleurer8 'acge;8oepd rrJalrJc al1nru e1 ura8rncal rzplsv

'rcurc rS reazPnop urp rJnzBc ap nun ri

rcozpnop uJ Bnop e vrirzod ug a"rede 1u-B^no lsace sntdapsvu! puge ad

'razetl plndaaul eI urua1a Buneap?oluJ BasoioJ 'a1es alalxal aleo? ur

'snurrolarn acaJ€oap 'snur.rolcrn suratr\I aJlgc ap 'raun1€ gugd ealrurpe

as urnc u6e 'snpe"r1 lsoJ E nu crlaruJorT 1ac srudapsv gx 8o1eue drqt

uJ RzeaJ?suouap ruJapour rrSolopg 'aueldr8a ocrl€uorpr rrserdxa ap

Burrn o rcru glreod nu Bc nJ?uad crlue ueeldrFa lxa+ rnun e gcseaaar€

aJacnper+ o EJa nu unulauraH sndnS ec alAeparrop (AIX 'sauoqD;

-Tcraxa snqsorcalcca p s'tJJps snqar aO) uoqneseC ceesl 'ee1-1IAX IE

rnlnloeas plndacug e1 '.rolgugurasv 'rH'p BaI-AI I€ mploeos lnlndacur

BI Flrqrzneldeu lnlosqe e-ra aarlsr,r8url nsardxa Jolrurnue BaJrsolo.] gJ

B?EJ€ pugJ rcun?E '(111y'ot7otuplcap auol?puop ruqun?suoC ulryuarua

p Dllparr os|nJ agl BIIEA ozuaroT arles ap Bal-AX IB Inlocas ur Jrr

-aJo e?sa rarsb.rdxe roruroJ 1e ga€o1o1g r-zrleue ap nldruaxo InTgluI

'rlBruerunolo"rd e1 ri

BcJEJlad e1 gugd urfnd 1aa 'grn8rsau €Ja ElsEacE earlce.rd FsuI 'aJacEJBrl

-uoc ap uuras un g aleod rnlnJxel ea.radnroc gc rS aynusiqoau niec

-rJruruas nc olrsoloJ ?uns alalurlnc arBJ ur crlua?ne ec sndnsard 1xa1

un-J?ul uapaJcu! ou nu Fs rnqarl re gc Ezealuarun8re ptelgqy 'uott

9LI IUSCVdYUJ\Of IS ll{tSTV.{


viziunii despre lume a timpului lor, ci, mai degrab[, dacd era,,corect"

sd gdndeqti sb qi scrii in felul acela qi deci daci textul putea fi

atribuit unor autoritdli doctrinare infailibile prin defrnilie.

Toma foloseste repetat termenul authenticus, insi pentru eI (ca

Ei pentru Evul Mediu in general) cuvAntul nu inseamnd ,,original",

ci,,adevirat" . Authenticus denoti valoarea, autoritatea, credibilitatea

unui text, nu originea lui: despre un fragment din De Causis se

spune ,,ideo in hac materia non est authenticus" (Scriptum super

iibrot Sententiarum,II, 18.2.2., a. 2). insd motivul este cd aici textul

nu i se potriveEte lui Aristotel.

Cum spune Thurot (1869, 103-104), ,,explicAndu-si textul, glosatorii

nu incearcd sd inleleagi gAndirea autorului lor, ci sd transmiti

insdEi stiinta care se presupunea c[ este conlinutd in ea. Un autor

autentic, cum se spunea pe atunci, nu poate nici s[ greqeascd, nici

si se contrazicl, nici sd urmeze un plan defectuos, nici si fie in

dezacord cu un alt autor autentic".

in schimb, se poate g[si o abordare moderni a formei conlinutului

la Lorenzo Valla, atunci cdnd arati cd un impirat roman cum

este Constantin n-ar fi putut gAndi ceea ce se spunea in Constitutum

(ce-i fusese atribuit in mod fals).

in chip aseminitor, argumentul lui Isaac Casaubon impotriva

antichitdlii lui Corpus Hermeticum este ci, dacd in aceste texte se

gdseau niEte ecouri ale ideilor creqtine, atunci ele erau scrise in

primele secole ale erei noastre.

Oricum, chiar Ei astdzi, criterii de felul acesta (fre ele qi bazate

pe o cunoaqtere adecvat[ a viziunilor despre lume dominante in

diverse perioade istorice) depind in mare mdsurd de presupuneri Ei

de abduclii ce sunt deschise contestirii.

3.4.6.4. Probe cu ajutorul faptelor exterioare (referent)

Potrivit acestui criteriu, un document e un fals dacb faptele exterioare

pe care le red[ nu puteau fi cunoscute in timpul producerii lui.

Pentru a aplica acest criteriu e necesar s[ posezi o cunoaEtere istoricd

adecvat[, dar trebuie sd se admitd Ei faptu^l ci nu e plauzibil ca

presupusul autor antic s[ aibd darul profeliei. Inainte de Casaubon,

Ficino si Pico della Mirandola citiserl Corpus Hermeticum violdnd

acest principiu: ei considerau de inspiralie divin[ scrierile hermetice

deoarece,,anticipau" unele conceplii creEtine.

In EvuI Mediu, unii adversari ai Donaliei lui Constantin incearcd

s[ reconstituie faptele ce resping textul ca apocrif deoarece contrazice

ceea ce qtiu ei despre trecut. Intr-o scrisoare cdtre Frederic Barbarossa

din 1152, Wezel, un discipol al lui Arnaldo da Brescia, argumenteazi

c[ Donalia este un mendacium intrucAt contrazice mdrturii din epocd

potrivit cdrora Constantin ar fi fost botezat in alte imprejurdri qi

intr-un alt moment.

'IZ6I SI€J

poru uI lel€p €-I 16 glOf u1 1n1e"r1rod lulrrd e 'alBlrl€ar u1 'osseor4 'g

'07, IIu€ ur.rd sa.rese3 dorg ap ri sa8rog ap leluaûr 1so3 e feuosrad

lsar€ Fc nrlued 'TZ6T uJ 1e1crd g ealnd nu baruoq unrcru 'zec ecrto u1 '7

'bauroq rnl I€ larlJod una.rrr

1e1crd e nu TZ6I uI ruaruru gc n.rluad 'liiultu ne Bossad rB ossecr4 '1

:Pc EruJgB

arec uI Qlqvd ap o?aug lfl') nrynls un arr)s se8rog srnl e3"ro1 '096I ul

',,1461 'bauo1 soryng mI

Inp4rod'oss€cr4 olqBd" 1da.rp lJV urapow Jo runasntr\I BI lnpug^ olsa

Inlorlrod 'gleujFr.ro es erado puru €c 1n1er1rod l€turoJ alSeouncer osseJrd

'oueu8rd.ra.1 e1 1ar1.rod lsece yradocsop E Pc piunue IIBO rop€Î€S '976I uJ

'lBrnJ lsoJ e pc aunds ossecrd rep '1n1e"r1"rod

plnec nrlrrc ri1n141 'ossecrd op E1€poar-t esnpo.rd gredopodec or€ur r€ru BaO

purg €c ppnel yS pla.rpod +rrzq^ e Pr arrts Bossad opueurad 'beuroq

solsng orrouoH rnl Ie lorlrod un 1e1crd g r€ Fc PrurrJe ossecrd 'IZ6T uJ

:sof rEur ap InzEc ruPur8eun au PS

aalrqelncsrp pungord luns ouJalur aleqo"rd ac durl uJ 'PJEorJa?xa pqo'rd :

roru plrqruodsrp a nu aJEc uI rJnzec Plsrxa nes elep ct3o1o1g nrJaJI;

rnJFJrJo Elsrza.I oJBc (896I 'uerupoop 'Jc) ,,}ceSrcd sI€Jr( unoJ^ PlsTx:

'((alcoJJadurr" unsIBJ PiBJ uI aJB JolRcopnf un pu9c rtunlB r€urnu olil:

psuJ JBd sns ruur ol€lrc olrrJolrJc aleo; 'asIEJ olrJgcgrluopr €cserua:

E nJluad rB ualelrcrlualnB rpaôp E nJluad ..aJEolBcBJSrlES" ruoJul

a16ru 1e1rur{op E PuJaporu gJlsBou eJnllnc Fc 'aJBIuJn urrd 'aJ€d a'

rrznlruoc 'L'l'E

.IIJOSIJ ]:

elep pdnp col ?nA€ nB oc oluaruruale ep al6aqJol €lIE o:all:

ap IUE ap Eo191s I€Iu nu BaocB ElEp €I llrqcJnqc aJBc ur P?urncc'

o-JluJ FSrJcs u € FlInzaJ rJosrJcs aJlurp Bull 'aluaplâ old€J ap rra

-rzer+uoJ auriuoc oca.r€oap PSIBJ P1€Japrsuoc arnqaJl eiuepuodsa.rc'

'a1ezrp1n IaT+Jgr{ rrfgycrlualn€ EprJod uI 'Pc \r-19rr- n€ rurlossnp l.

Ilrr{ernqC arlul Jelolsrde qunqcs sndnse-rd un a"rdsap a}uacor IIpnlS

'orq.rerrled o PcuI Bra nu 16 erunu ?soc€ qns Elsrxa n..

plodourluelsuoC'ro ruaunduloc E FSndnsald €coda u1 'pugc rcunle aI'-

-rer.rled o ap €r lodourluelsuoC ap a16aq.ro,r erieuoq pc a16apa,r.op 'PplI:

ap :apqelbaluocur atrJolsr rzalop a1le rB acnpord BIIEA ozuaJo'I

'JOIAJBOAZT J0..

-nlnl B a1r[r.r8u1 TJPnIEAo raun InJoJn[e nc errolsr InJPâp€ gcsealrqe]:

gs pcJ€acuJ InJo?n€ 'snuesn3 snelocrN ap DJ'rPAP) D'tluDpJocuo.

a(I u! tS gggt urp s't?sa7cqns alUrrDratq untoSo'lDlp raq17 uJ 'nlc

-ruaxa ap :olsru€tun raJa plndecul EI ESeOJnSIJ rBru aurâp ecrlrJc

LLI IUSCVdVUJ.\Of, IS IUNS.IV,{

L78

MUNCA INTERPRETARII

4. Dali a furat portretul Ei l-a copiat (pand la amdnunt). Imediat dupd

aceea a distrus originalul.

5. Evi.dent, Picasso din 1945 a imitat perfect stilul primului Picasso gi

copia lui Dali nu se putea distinge de original. Atat Picasso, cat qi

Dali au folosit pAnzd qi culori produse in 1921'

6. Agadar, opera expusa la New York este falsul deliberat al :ur-ui fals

d.eliberat de autor al unui fals istoric'

in 1986, iese la iveald un text inedit al lui Raymond Queneau, care

afrrmd:

l.BustosDomeqaexistatrealmente,numaicdadevdratulsdunume

era Schmidt. Alice Toklas l-a prezentat in glumd in 1921 lui Braque

sub numele de Domeq, iar Braque l-a portretizat sub acest nume (cu

bund-credinld), imitdnd stilul lui Picasso (cu rea-credinld)'

2. Domeq-schmidt a murit in timpul bombardamentului de la Dresda

toate documentele lui de identitate au fost distruse in impreiurarea

Ei

aceea.

3. Dali a descoperit realmente portretul in 1945 Ei l-a copiat. Mai tdrziu

a distrus originalul. o s6pt6mand mai tarziu, Picasso a fdcut o copie

dupdL copia lui Dali; apoi copia lui Dali a fost distrusd' Portretul

vandut la MOMA este un fals pictat de Picasso care imitd un fals

pictat de Dali care imitd un fals pictat de Braque'

4. El (Queneau) a aflat toate acestea de la descoperitorul jurnalelor lui

Hitler.

Toli cei implicali in aceasta poveste imaginara au murit deia

(realmente). Dacd povestea ar fi adevirati, unicul obiect pe care

l-am avea la dispozilie ar fi opera expusi la MOMA'

Este evident c[ niciunul dintre criteriile filologice inEiruite in

secliunea 3.4.6 nu ne-ar putea ajuta s6 stabilim adevarul. Chiar

dace un expert perfect in materie ar Eti se distingd unele deosebiri

imponderabile intre mana lui Dali gi mana lui Picasso sau intre cele

doue maini ale lui Picasso din perioade istorice diferite, orice afrrmalie

a sa ar putea fi contestat[ de alli experli'

O poveste dL genul acesta nu este totugi atAt de paradoxale cum

., poi"u s6 pari. Ne mai intrebdm Ei acum dac5. autorul Iliadei este

un;l Ei acelaEi cu cel aI Odiseei, dacl (mdcar) unul dintre ei este

Homer qi daci Homer este o singurd persoane'

Noliunea curentd de fals presupune un original ,,adevirat" cu

care falsul .ar trebui si fie confruntat. Dar am v6'zut c6 toate criteriile

pentru a stabili daci ceva este falsul unui original coincid cu

criteriile pentru a stabili dacd originalul este autentic. Deci originalul

nu poltu fr folosit ca parametru pentru demascarea contrafacerilor

lui decAt numai daci ludm de bun faptul cd ceea ce ne este

prezentat ca original este indiscutabil astfel (insi aceasta ar veni in

contradiclie cu orice criteriu filologic).

'786I arrquratop '29 'DlaqD:/iY ..slEd IS arrnqrrlY'r ordsap

erincsrpuJo11€ogolraqlvrSEuuatrNopaqrlrgInlal€ ErlSESSogrouessogalrriuo^

-.re1ur ,/r - ru1aur€red crun lda,rp 1en1 o B)Ep - nLIolI.IJ In.I!JIro Eaunrcrqgls ardseq 1

'Pl€ropur BI al-npugund Induu

uaprard ps lgJap ruPldotcB aI 9s crurouoca rBru rS IrqBuozoJ rBui

alsa Pc nrluad aqoJd olsoc€ urPldocJB Is 'airq€?soluocur Inlol nc ?uns

nu gcBp JBrqc (alrurrsoro^ oqo.rd ed olBpuoJ 'a.ttsens"rad aluaurBuc

-rier roun InpoJ ?uns alelrJr1ua?ne ap alligcapr'f 'nlplardnlut p'tluol'

-oJa ap rrJolrJa e16ru u1 racrqo ap ruapoJcul au rJnz€c a?sace al€o1 ul

'rualsrs cBJ rrcrpur reJ? FSuI'pqe1 earpd eleod nrarpur un lsor.ras u.

rfenl luns ro oJluI ppJocuoo aJ€c rrolJeur roJl r€p 'Irqe?rpoJcau ea.rpC

aleod ropeur un oJBc uI sacord un-Jlul Bc g 'a.IBsgrJa^ ap apolaru

rololrJoJrp aIB aleJqrlrqco rJprurlso €AJoJgt ezeq ad alncBJ ollq€u

-ozar uirzodns a16ru uJ rocrqo ap ruopareug ou 'p1ns BI Flns Jo?POEI

-srlBs a nu ayed uI nrJoJrJc unrcru g)Bp JBIqc 'ealseJe oleo? nC

'rITiPlIcItuelne efurnr;rci

uJ oprcap e nrluad aJls€ou alrrJalrJe cr?arool aJapo^ ap lcund utp

luns oqels ap lgc F?BJ€ rolrJnsiBJ 8 gcr?oruas oJBpJoq€ o '1e31sy

'Tout8tto - a7o'ut Jsacp ulp rDutnu - a$a 'LJaJnpor(.

tny tasndnsatd ncoda u! co'l lnaD nD ac aldnJ ppar ar lxa+ un p) prl>

-uoutan D po'ut un1cLu plsma nu JnO'rnl rrracnpord pdrurl uI aln:

-soune g nealnd "p

nu FpoJ aI aJBJ ad ereoualxa a1a1de; FcBp slsi un ;

luaumrop un pc unds au oJeorJa?xo ;o1a1de3 1nro1n[e nc olaqoJd

'auI1saJ,

npt auriuoc nu p) ntguad lDlunu solsTJH ap a?ulou! aur?tto D'l s't;r>

TsoJ n rya7 un p) pJlsuoutap p ap pout unlclu plslxa nu psul'Jolnu

rnlnsndnsa-rd 1e prnllnc mlnrpau B (rnlnlnuriuoc erurog; gcilueula.

BJn?rnJ?s nc oJuaJaoc luns nu 'c1a acr.SolouoJr Inl alauaqcs 'a"teluatu

-n8re ap mI alrJnporu 'epnuouoxel 'alenldaJuoc rnl alrrro8alel e"tec u.

1nzee uI sI€J a 1xo1 un gc unds au rnlnlnurfuoc 1n"ro1n[e nc a1aqo.r4

'(IrqB ouEoJ lsoJ B InroJErr:

-ISIBJ gc tlnru TaJ alAapanopl lnut?rto alsa la pc a41apaaop nu aiurrcl

a1sace al€oJ acBJSr?.BS 1xal un pl pldeg JEC 'rJocnpo"rd rn1 rasndnsarC

In?uaruoru uI oITqBIBA 'c1a runldlncs 'run?crd 'rnlnsr"rcs aIE alrleruror.

app8a.r nc purJoJuoc a nu gJeaurl Inl earelsaJrueru Fc€p sIBJ a JXoun

pc unds au mplxal € aJeaurl rlJglsaJrueru 1nro1n[e nc alaqoJd

'DarIAX ID Inlocas

ug p1n1ud a?ualuloar TsoJ n paacn ncoda ur asnpotd apl nc c'turt7/.

arDolpuK)utajp lJolnc nc pt|ttadacn ft na1-21;1 In InpJas u! psnL

-otd pzupd o p) lpaaop ayaod nu psu!'eeI-IAX IB Inlotos u1 gleletci

lso.+ l+ ps aleod nu cruecaru lnsai ap roqzpl un op esnpord gzugd c

€c r€IO rpalop aleod a-recgrral op gpolaru PlsBacV 'rur8uo rn1 rasnd

-nsard lndrurl urp gz€a?€p nu IBIJaJBTrr nes plrodns gcep sl€J un e

luauncop un FJ unds au IeIJalEuI rnlnlrodns 1n"ro1n[e na alaqoJd

6LI TH gOV.{V1{J,\O J I S IU:}S'IV.{


Punem la indoial[ autenticitatea acceptat[ pe plan social a unui

obiect atunci cAnd o probd contrarie vine si tulbure credinlele noastre

stabilite. Altfel, ar trebui examinatd Gioconda ori de cAte ori ne

ducem la Luvru, pentru cil fdrb, o verificare de autenticitate n-ar

exista nici o dovada cil Gioconda vb.zut6 astilzi este indiscutabil

identicd cu cea vdztth siptimAna trecuti.

Dar o veriflcare d"e acest gen ar fi necesari pentru orice judecatdL

de identitate. De fapt, nu existi nici o garanlie ontologicd pentru

faptul c5 Paolo pe care-l intdlnesc azi este acelaqi cu cel pe care

l-am intdlnit ieri, pentru c6 Paolo suferl schimbiri fizice (biologice),

mult mai mult decat o pictura sau o statuie. De altfel, Paolo ar

putea s5 se travesteasci intenlionat cu scopul de a trece drept Pietro.

TotuEi, pentru a-i putea recunoaqte in fiecare zi pe Paolo, pe

pdrinlii, solii, soqiile qi {iii noEtri (ca Ei pentru a hot[ri ci T\rrnul

-nirr"t'p" care-l vedem astilzi e acelaqi cu cel pe care l-am v6zut anul

trecutl, ne incredem in niEte procedee instinctive bazate in principiu

pe acordul social. Acestea se dovedesc demne de crezare pentru cd,

iolosindu-le, specia noastrd a reugit si supravieluiascd timp de milioane

de ani, iar aceastd prob[, bazatd pe adaptarea Ia mediu, ne

ajunge. Nu punem niciodatd la indoiala aceste procedee pentru c5

sL inlampla foarte rar ca o fiinll omeneasci sau un edificiu si fie

contraficute (rarele exceplii de la reguld sunt o materie interesanti

rloar pentru povestiri poliliste sau qtiinlifico-fantastice). Ilar, in principin,

Paolo nu e mai greu cie contraficut decdt Gtoconrio; ciimpoirivi,

e mai uEor sd travesteqti cu succes o persoan[ decat sd copiezi cu

succes un tablou.

obiectele, documentele, bancnotele gi operele de art[ sunt cclntraficute

frecvent, nu pentru c[ sunt deosebit de ugor de contrafacut,

ci pentru motive pur economice. Faptul c5 ele sunt contrafacute atat

de frecvent ne constrange s[ ne punem o serie de probleme privind

cerinlele pe care un original ar trebui sd le satisfaci pentru a putea

fi definit ca atare, pe cand de obicei nu ne gandim la toate celelalte

cazuri de identificare.

Refleclia privitoare la aceste obiecte ce se contrafac cel mai adesea

ar trebui, totuEi, si ne spuni cat sunt de hazardate criteriile

noastre generale pentru identitate si in ce m[surd concepte ca Adevdr

qi Falsilate, Autentic qi Fals, Identitate qi Diferen!5" sc dcfinesc

circular, unele prin altele.

'1€ulJn E aJ€J Erinssrp ap rs uorzodlurs €1 alEluaza ld alIJF3IunuroJ aJlurp aJlnut

ap apurdap aJBJJnI €luozaJd qrualqord glsEaJE €ln)srp e n;1uad lrulgluI ne-s

ci"iit;'"p'1""*to is ,15r1rn:.c,1t,' ;rFololereu-'r1s*5ur1 'ruarcrloluras '113r1eue

;;;;itJ'.lnic.go1 roiaiu.16,n,,t'o1t"r3o1'orualsrda apun !(686r 'uo11v) 9861 1sn€nu

uI <rnlnurloq{co1g "1r*rr.i".rdru1 u1 'FulpIT e1 lnuri saruarrs pu€ s+rv'serlrueur

-nH ur splrol alqrssod uo runrsodur,{S laqoN €l al€}ncsrp "I"-"1 lt! tn t'"1t""yj

'raAr?BJBu Jolauauoual IiJaFolaiur luEso'i

-elur crurru PFnEpe nu Firqrsocl aluni op Baunriou 'aricarqo gruJn ulp

FJSeac€ ap luopuadapq (Il) pc 16 irriglr^r?BrBu aIB rrroa? aIaluaJII

"p g1.,rri.rts Eurruouro eeunllou nc unurot uI Jrurru aJ€ n'u (alrqrsoc:

JoIrunI rololapour € orroal n€s) alrqrsod "roprunl E Pcrlu€luas o aI

plnurisns gfqtsoA n*tt1 eaunriou (r) Pc mugq ealnd re-s 'renloJ

'oJrlsBxop "p ol€s rrunl BaJEls na ppundsaJoc E:

aIBAJ rrunl Jolaluoturuoô IB sJnc InJolrr^ Ec asBJ € nJ?uod runrict

n1,*tt,rn a?BamldgJut (tl) t6 'punuoda €FSUI urp greoluoc €1ruAF"

11nru ad 1.rorcid tgt 1."t,ttt nBS) €ugru gund 9s a1€e3na"r Ia oJBJ u

BsrlsExop alunl o IaJlsB puguuasap 'oiurpara 13 aiuelads ap arJas '

n16"t1tto1t; JaÎrS uqop 3uo1 'uosua'Le15 srnoT lJaqog ap Pleluolur PAl-

-*rn., n"oi.rl u!'pc erieuuge PlcoJoe g E oJBd 'gpqrsod atunl ap Baur

-riou glepour ecr8o1 urp 1€?nunrdurl ne rriglrnrlereu aIB, rrJoal allnrL

'""r1"tru ricrFol ep.rnlda.rp no unuroc piuns ecpdurl ealnd € nJluad

'JEAopB ad o?Brarualul runriou raun aJBZaJc J€r

g e nrluad ?BcrlrJt g ealnd JE nu nPS InJosoJord rcru aleldarp gunc

Jo ri; gzaicuo gr{r?€'ra?rl ap Inuartrexa-enl "i€ nu €iiaJo nr }IrolgsE-

€Je lolruel{ Pc €luJge Je etvf, luopn}s uIf 'Jolrrl 1ni'rdord geeol ls

irieur-rb;ur ap IaJlsE roun InJPAopB nBS ealelrsleJ ad orBJ aueos'la:-

g1.t"" gc p1de3 op €ru€as uri nu - (69r '6161 '11assnu) rEAopB 0r

nttoln,n r6uaace ns laIurBH e.rdsep uniunua Pnop olac Pc n€s - aslE-

?uns'Boace ap rS 1ua-rayai ap alrsall luns alr?€reu ep"rniunua q-

azalcorqo gs rirlgFord rrJozolrd '?rrolgsgc alsa Blsac€ 9c erieur"rg€ gslEalso

urnc pdnp 'lerelape olsa areedse>1eqg ap glndacuoc FArl€JE-r'

Earunl ug 'yrolpspcau alsa Pc lalur€H ardsap BurJg€ € Fc luoprla als:

a^r?€r€u lurnT 'I'9't:

rcrur rlunT '9't,

MIINCA INTERPRETARI]

3.5.2. Lumi goale us lumi mobilate

intr-o teorie a modelelor, modelele posibile privesc ansambluri, nu

indivizi, iar o semanticb. bazat6, pe lumi posibile nu poate fi o teorie

a intelegerii limbajului, realistd din punct de vedere psiholingvistic:

,,Structura oferit[ de teoria lumilor posibile este cea care desfdEoard

activitatea, si nu alegerea unei anumite lumi posibile, admilAnd cd

aceast[ ultimi opliune ar avea vreun sens" (Partee, 1989, p. 118).

,,IJn joc semantic nu se joacd pe un singur model, ci pe un spaliu

de modele pe care sunt definite relalii adecvate de alternativitate"

(Hintikka, 1989, p. 58). Lumile posibile ale unei teorii a modelelor

trebuie si fie goale. EIe sunt chemate in cauzd pur qi simplu in

scopul unui calcul formal care considerd intensiunile ca fiind funclii

de la lumile posibile la extensii.

In schimb, pare si fie evident cd, in cadrul unei analize narative,

sau se considerd lumile date deja mobilate, si nu goale, sau nu va

fi nici o diferenli intre o teorie a narativitelii gi o logici a contrafactualelorl.

Oricum, existi ceva comun intre lumile ce aparlin semanticii

bazate pe lumile posibile Ei lumile unei teorii a narativitilii. Chiar

de la inceputul sbu, notiunea de lume posibild aEa cum este tratat[

de teoria modelelor este o metafori care vine din literaturi (in sensul

ci orice lume visati sau rezultdnd dintr-un contrafactual este o

lume narativd). O lume posibili este ceea ce descrie un roman complet

(Hintikka, 1967 Ei 1969). De altfel, ori de cdte ori teoria modelelor

ofer[ un exemplu de lume posibil[, o face sub forma unei lumi

mobilate individuale sau a unei pirli din ea (dach Cezar nu ar fi

traversat Rubiconul...).

Dupi Hintikka (1989, pp. 54 qi urm.), intr-o teorie a modelelor,

lumile posibile sunt instrumentele unai limbaj al calculului, care

este independent de limbajul obiect pe care il descrie, dar nu ar

putea fi utilizate in cadrul unui limbaj ca medium uniuersal can:e

poate si vorbeascd numai despre sine. intr-o teorie a narativitdlii,

in schimb, lumile posibile sunt st5.ri de lucruri, descrise in termenii

1. Solulia cea mai bund ar fi sd considerdm lumile posibile ale unei teorii a narativitdlii

pur gi simpiu ca obiecte lingvistice, adicd descrieri de stdri qi evenimente

care se verificd intr-un anumit context narativ. in acest scop, ar trebui

totusi acceptatd obieclia ridicati de Partee (1989, pp. 94, 158) in legdturd cu

descrierile de stiri a1e lui Carnap:fiind ansambluri de enunluri nu sunt qi lumi

posibile, deoarece lumile posibile ,,sunt parte a structurilor-model in termenii

cirora sunt interpretate limbile"; Iumile posibile sunt moduri aiternative in

care iucrurile ar fi putut fr, gi nu descrieri ale acestor moduri. Altfel, a spune

ci un text narativ contureazd una sau mai multe lumi posibile ar fi numai o

modalitate mai sofisticatd de a spune cd orice text narativ povesteEte istorii

despre evenimente ireale.

r.ras Dllap arauro) ap nEs 'IUDJ)a4tr Dlpadopnua' op FsrJssap Baurn'

also '- nu n€s alBlda"Ip Punq ad - urIraJal au aJBc BI €alunl als'

FIBnlc€ olunl elrunu-Bsv 'IBJnlInc lJnrlsuoc un ad B3 9lBnlc€ nE:

PI€aJ Eournl 16 urPJaprsuoc PS ornqarl '{ulnl €lun4uoc E nJ}uad

'Iapo6 InJolr?rC rA 1xe1 aJlurp areradooc ap rrunt-

-eeJalur InsJnc uI PZBaJnluoJ as oc gpqrsod Barunl plurza"rda"r (91uru

-r.rdxa alsa aJBc uI plal ap luoraJlpur) ar€lordralur P?sEacV 'Iapol\

rnlnJolrlrC eeped urp arelardJalur o aza6uelcap PS F?€urlsap F31-

-sra5uq ar8aletls o also Jolaluaruruala IB srne un nBS aJels FlsBoJ::

arJesap aJ€c Inlxal 'arJcsop o aJBe mInW4 n proaul1 natalsaJtuni-.

nc gl€cgrluapl rJ aleod nu gltqtsod arunl o '1ern11nc lcnrlsuoc ur

pulld '616I 'ocg u1 gleirqcs Ellleadsrod gdnp 'gza1odr enop B-op EaeruJn

ro1 'pcrlueruas aricnpo"rd ap nes arelndrls ap arJaleru 'a1e"rn11n'

alcnJlsuoc 1da,rp nes '(086T 'st,Lta1 BI PlsrI€aJ BaJspJoq€ 'nlduraxap

'Jc)*a1BaJ" rJnJcnI ap rJg+s Ec n€s o?nzgl g 1od altqtsod apurnl

'("rerodrual

a?BuopJo rJpls ap aunrsaccns o Bc FsrJcsap g aleod rA eluaruruena

ap a.rern6pgsep o ri a?so Plrqrsod aurnl o 'suos lsoce uJ) riglaud

-ord rou Ipugqop nes ap.rerd 1od 'rrqqturq?s rraJns 1od rrzr.l'rpu1 1-r-

',{ ealelar"rdord eerldurr aleod r e1e1a

-udo.rd Blrurnu€ o r€t 'ruolarpeJluoc co.rdrca.r rJ lod riglar"rdord

alrurnu€ ?gcul IaJlsB 'r8a1 royurnue undns as riglaudord alsaey iti-

'tiglotrdo"td

nc rielop rzrlrpur urp Flrnlrlsuoc a?sa rJnrcnl op aJels P?seaov ll-

'(aIIq

-rsodrur apqrsod a1runl 16 'eapa.t urol urnc e6e 'elsrxa aoaJeoap

'gIIqFaU purg piuuac PlsBaeB) sIBJ alsa d-uou rcunle '1e-rg,l'ape

alsa d Fc€p aJBO u1 gltqtsod rJnJcnI ap aJBls o aI rJoJaJ JB-s urnJ

16 ec azalardralur a1 gs rie8l1qo ?uns rrJolrlrc arec ad acrlsr.l'5ur1

rrsardxaapaIJoSoapFSIJcSapa}SoBÎ}BJBug1rqrsodauInIo

:rcrlsrJalcBJBC rOIaJEOlPurJn rruaurJol uJ olBlrqou olllunl 9cs€4.'

-rrd ps amqaJl rriplrruleruu rorroal e gpqrsod aurnl ap eaunriou q

rugldaecy '€lsrxa e ap 1de;p aJEcaJBo un aJB Blseac€ 'elqrsod alur.

ad alezeq rcrlu€ruos raun IB pnldacuoc rnlnua?srs € PJru€caur a"rar.t'

-orde o-.r1urp a16eu as nu nigylrleJeu B arJooJ o Rt€p "rerqc '1a31sy

'alqrsod JoIrunI B oJBpJoq:

o eldope e nrluad .,rurnl raun 1n1apour" gzeauopu€qe PeBp BAIlcn:

-ord rBur ruolap aleod a,l,r1eJ€u Jololtarqo e arroal o PJ "ro1g8ur,nuc

?Brlsuouap E ('uun # gZZ'dd'686T) Iazaloq

'BllB ap Bun graJl:

Ia.+ ac uI ri 'apqrsaace cordrcar nu n€s g lod e1a gcep BJTJTJBIo e a:

16 ataucsap pltlanuo o qns rlr'Jcnl ap rJgls alalrJaJlp alun4uoa E 0:

Bal€lr1qrsod greyo '1nc1ec unrcru alnu'rad € gJqJ 'a"rea rtunl op rcrJJ€ruI

asnpeJl 8o1eue $ ?od rJarJJSap aJSoJE 'i6l6l 'oeg ug sndord tu':

urnc e6e) unerJo ^rlBJBu

In?xa1 aJsaqro.\ aJEJ ur leqruq riernlai:

ICIhI IIT:]I

1A4

MUNCA INTERPRETARI]

(o lume in care oraqul Madrid este capitala Spaniei, Napoleon a

murit pe insula Sfdnta Elena, doi plus doi fac patru, e imposibil ca

cineva si fie propriul siu tat5, iar Pinocchio nu a existat niciodati -

decAt ca personaj literar). Lumea actuali este cea pe care o cunoaqtem

printr-o multitudine de imagini ale lumii sau descrieri de stdri,

iar aceste imagini sunt lumi epistemice care, adesea, se exclud succesiv

una pe alta. Ansamblul imaginilor lumii actuale este enciclopedia

sa potenfiali, maximali qi completd (despre natura pur regulatd

a acestei enciclopedii potenliale, cf. F'co, 1979 qi 1984). ,,Lumile posibile

nu sunt descoperite in vreun depozit indepirtat, invizibil sau

transcendent, ci sunt construite de minli qi mdini omeneqti. Aceastb

explicalie a fost dati clar de Kripke: "Lumile

posibile sunt stipulate,

qi nu descoperite cu microscoape puternice."" (Dolezel, 1989, p. 236)

Chiar dacd lumea reali este consideratd un construct cultural,

ne-am putea incd pune unele intrebiri despre statutul ontologic al

universului descris. Aceastd problemi nu existi in cazul lumilor

posibile narative. Fiind conturate de un text, ele existd in afara

textului numai carezultat al unei interpretiri qi au acelaqi statut onto-

Iogic ca orice alti lume doxastici (despre natura culturald a oricirei

lumi, cf observaliile recente ale lui Goodman qi Elgin, 1988, p. 3).

Hintikka (1989, p. 55), vorbind despre lumile posibile din perspectiva

teoriei modelelor, a spus ci, atunci cAnd descriem o lume posibil5,

suntem liberi sd alegem universul de discurs Ia care ea va

putea fi aplicati. Astfel, lumile posibile sunt intotdeauna lumi mici.

,,adicd o desfiEurare relativ scurt5 de evenimente locale, in vreun

col! oarecare aI lumii actuale". AcelaEi lucru este valabil qi pentru

lumile narative: pentru a-Ei determina cititorii sd conceapd o lume

narativd posibili, un text trebuie si-i invite la o probi ,,cosmologicS"

relativ simpl[ - aEa cum vom vedea in paragrafele urrnStoare mai

ales in 3.5.5 Ei 3.5.6.

3.5.3. Abordare tehnicd us abordare metaforicd

Noliunea de lume posibild mobilati se demonstreazd. a fi utili in

tratarea numeroaselor fenomene care privesc crealia artisticd. Totuqi,

nu trebuie si se fac[ abuz de ea. Existi cazwri in care a vorbi despre

lumi posibile este o simpld metaforb.

Atunci cAnd Keats spune ci Frumuselea este Adev5l, iar Adev[rul

este Fruinusele, exprimi numai o viziune a sa personalS. asupra

lumii actuale. Putem sd spunem cd are sau nu dreptate, dar suntem

indreptilili si tratdm viziunea sa asupra lumii in termenii lumilor

posibile, numai dacd o confrunt[m cu ideile SfAntului Bernard, care

credea ci in aceast[ lume Frumuselea Divind este cea adev[rati,

pe cAnd cea Artistici este falsi.

o alsa plBuoo Pc aunds Bôurc EJEC[ a-\I]€uJa]IB rJF?s Pnop urind

Ia3 urPlun4uoc FS JESAcau a gcBp IELLtnu J€p (rJnJcnI ap a.IBls o €1

urrJaJal ou pu93 reun?B Plrqrsod alunl ap llunliou eaJrsoloJ Plrln alsg

'"11p-""1 iiglar-rdord ap riezualeerec g 'IE ulnc rS ec rinzp't rnqaJl JB

gi"irag"t ap ilrunl rB rzrlrpur rirurnue 9c 'g.rncsqo gJaru€u o-r1u3 'n1d

-urrs rs "rnd pzearaSns Ba :9Ar]BUJaJIB arunl o Fz€a.rnluoc nu PJOJEIOTu

EJncsqo rEur Eac rcrN .oa1 st|aJrnun a1e acl.Folo;Jolu aII'IISIJA?OBJ€O oJE

olrqv atunl eaa€ uI Pc PurJgB nu rS 'sofe-inc JPâpE-JluJ alsa opqg

arunl BocB u1 gc unds 'na1 un olsa aIIqV '.rauro11 rnl 3 Flrqrsod eournl

uI 'p; unds paep r€Ir{C 'apqrsod nunl a-rdsap a?BrPâpB uieurge ec

eergde 1od nu .rep 'isonrlsezap ap l9l€ oJlard nes solernc ]eJPâpE

nc U JB oloed Fe e8au aleod elaurc) Flen?ae Barunl erdsap nieru

-Jg€ asIBJ ec grede gs 1od 'aluzrnFrqruezop PlBpo 'ero;elatu olsacY

.rlglerrdord BauaurasB (,l.r1runza.rd) n€ oJlard nBS olo€d 'n|nat palunl ur

,gc gru.rge alo rcunlE ,giurcasuoa u1 urglardralul aI rS acuolar r"rn8rt

n, #gt t "1

g"tp 'psu1 'crFoloe8 uaruouoJ nBS 'aaora; IBluruE

rB ruc'

durq r6elace uI IrJ FS -"gpn1ae Barunl u5 - lqrsodurr olsa aca"reoep 'pct:

-u€uras gfualsrsuoaur ap urind Ioc n€s p}I6ne"rau aJBcrunulo) op zBc ur,

Fcgrrol os '.ro1 BJolrI uI n€r os alaJoJe?aru gcep 'rn8rsaq '(ariulr8€ Ii

alelrlrq€lsur) oJoJlsel€c raun al€ nBS (ternc 16 pi-ro; 'urounds 9s) nar

rnun apiglar-rdold oJlurp alaun PlsaJrueur 'lcadse lurnue un qns 'or1at6

nBS olo€d Fc Furueasul pJo4snlnc o arya o4ard r.es nal un alsa olopd

:pl€râJqB aurpnlrl[urs o a]so gJoJElAur o'P1drurs IEUI BAC €s €luJoJ uI

'(rolaroJeloru earelardralur a.rdsap g'g iqe"r8ered urnlo't lsace u3 /'

:lurin lS gZZ 'dd '616I 'urne1 'nlduraxe ep 'gur-n;e urne) alqrsoC

rurnl pzeairr{os alaJoJe}aru 9c ureurisns PS lBpJEzeq a"red '1a31se 1o;,

:or1ru, nrluad lelcap€ Iapour un rsg8 e ap lndocs nJ P'tfqrcsod rolsacl

ea1e1r1ern1d uproldxg 'aurs uI docs un nu rS 'colfrru un also €alell-

-Iqlsod 'aIBoJ rolac Bouaurase urrnJlsuoo o oJ€c ed earunl uJ nES ..€IEaJ''

€orunl ug rB apqelel luns ,,a1€ut8eult" e13o1 Pc BJlsuoluap B ap BaacE

gluri parun €c n€ aJls€ou rriunu oI€ rJnluale alsace PSUI

'alrqecrldxau'

auaurouoJ allnur rrnrupl eelnd re 'apqelen g JE RcBp 'arec 'e1rqrsoi

r3o1 urgpuuoJ - ocrrad rn1 royrianpq€ Insuas u1 - ocgriunlS azalod:

raun €aJellolzap u1 'nlduraxa aO 'olrqrsod nunl luns oIBJnlInc ala-

-JnJlsuoe a1€ol nu rep 'e1e.rn1lnl olcnJlsuoc luns alqrsod alrtunrl

'poqqv mI rarpu€Ileld E oJarJcsop o ad ee urepa^ o Po€p reurnu

apqrsod rurnl raun BaJorJcsop rualap oleod'aIBnlcB rrurnl E PIoBJTSqE

aJorJcsap o alsg 'g1tqtsod arunl o arJcsap nu Fuerprlcno BrJlaruoaC

'gcrldura Bournl lgcol

p1eal reru pleod 'ppa.r ap IoJ €I o?sg ',,B1tqtsod" ournl o alse-nu 'pep1

i*ortia le8eg un ugJaprsuoc o FcEp -rerqr '(elsrxa rE Pt pugirurpe; dtlsac€

ap alunl o .rep 'raddo4 rnl Insuas uI lurnT Bro'\L € raun uriredt:

suauod-snpout r:tlds aT 't'l'DSJaaT n 'a1et1ed alruIJPpFJ 9c eluJg€ aleod ec

.alqrsod runl luns nu agozolg ap rS eiurrl6 ep a1rso1o3 alernllnc alal

-"nr1r.ro" t3 stuo4nt pllug'el€ntcB Bournl ecrldxa eelnd u n-r1uad ati

-nJlsuoc acrlaJoal alopolu pnop eldsep IqJo^ LrJot''zel lsoce u1 r$

q8r IOIIAI I]AIO'I


invenlie a lui Disney qi ci existd o probabilitate redusi s[-l intalnim

pe Stiada Amurgului, el vrea si spund cu siguranli c[ Donald aparline

unei lumi a fanteziei Ei nu avem nevoie de nici o teorie specifici

a lumilor posibile pentru a putea descoperi sau demonstra o asemenea

banalitate. Daca, in schimb, se analizeaz|un frlm special cawho

Framed, Roger Rabbit?, in care desenele animate interaclioneazd cu

personaje prezentate ca fiind ,,teale", atunci este indreptelite discuiarea

problemelor de accesibilitate reciproci intre diferite lumi.

Daca Tom spune ci vrea si cumpere o barcd mare' enunlul s[u

exprim[ o atitudine propozilionali care, ca atare, delimiteazi lumea

po.iula a dorinlelor lui Tom; dar avem nevoie de noliunea de lume

posibiln numai dac[ trebuie s6 confruntam cel pulin dou6 atitudini

propozilionale. Si-mi fie permis ins6 a cita un dialog celebru (men!ionat

in Russell, 1905):

TOM (privind pentru prima datd barca lui John): Credeam ci barca ta

este mai mare decAt este de faPt.

JOHN: Nu, barca mea nu este mai mare decAt este.

@""7

G-""{

Br>Bz

Figura 1

EJ"r€q o era nu'nN :NHOf

'81 EsJeq olso r€sr^ I-aJ€J Od OrEur €IaJ€ lnrJnl gJ uBapaJc:woJ,

:IoJ lsace uI Pz€auoriJeJalur uro; IS uqof 9J tunoe uraundnsa"rd 95

'"1iq,s"rce eo.rdrear luns rurnl Bnop alaC '1aza1ue"red oJluJ a?€crpur) alc

-ri,ra." ripleudord rsealace isaipl-rqdru! Enopuglue acaJeoap o.U ttI

"

,rr1 n gliqt"od opede"rluoc o o?s-a t16 .tI t pc eunds uralnd 'riplaudo;C

isn"1"rn blrqtp,o luns orec uI 0,11 rB t16 trunl qnop alac purg o1€c

(+) (+) x

or\a

lnr-s ,tn

:(ur{of rnl e Bi€nJJrea.leq

dau.rad rs rserp;1 utlog 16.19e 'ruo;, ?9?B oJ€c uI Borunl 011 're

'uro; 1n1 rolafurpa.ra Eaurnl alsa 116 apun) :ezea:ual.lr urnc gdnp P?EJua:

-.rO".i g a3ccrI ur{of, rnl eeJeq nc P.r}suou ealsa"tod '(gL6I '.reqcsag

riu ai6 i;isafils a{3rJn.iac1ii ijiirs{)il)I i:l ; a;apan 3p '13r-r-n'd Jsao€ UIG

'

lJa! 1ftiiot"ra,J iu€-I AJEC ad in'uro oluorulerjuasa a?sa otarBoo'a

'airqrsod oIrrJnI aleol uI r-{etace g eA ruo lsace 'uqop n€s ruoJ BJa Ei

rn8is ng FS FJ9J 'uar 1nze.t' lu€-I oJ€c ad ruo un ardsap csaqJol geEi

'pc'snds € (696I) €{{I}uIH '1en1xe1 orepal ap lcund urp pleriues=

purl1 Bt alelar.rdo'rd o ruUap B nJluod 'al€luaprcce a1o11e "rer 'e1et-

-uosa luns riglar"rdord alaun 'lcadse aurnu€ un qns 'pc aprcep ualni

'aJBtr\I rS pc.reg aurnu€ 16'riglar"rdo-rd op aqca"rad prnFurs o-nc qJ€?or

pldruls o?JBoJ arunl o-J?uI csargJ? urol, 13 uqof Pc ruaundnsard 9r

rriq?hrl€r€u €rroal ri alqrsod TurnT

'T'9'E

'altqrledurocur rulnl er1u1 giua"ra;rp

FaBJ ps pqedeaur rJ € P1€JB as - alBlnFJ urp n€s arlsord ur-p - Inur

J"n" "r1.trp

,rzr"r.rpur rop aJlurp eaunricerelul Puocs u3 aund BlsE€J::

:pTuBznru€ aJSa Ba?salod ero'rqc FlrJolep alrlolu t6ealace 'pleuolies'ra'

-.ro, n"1t1.n8rqure uud 'gcr1dxa 911q1sod arunl op eaunriou 'rnln8c

-BIp €p rue are1ardt"1.tt ""ttg

'ol[ I-tl rieralace Rnopugrue aurired':

J€'-urnc rS ea 69 rA rg apergq gzealent r€ apurnl RpunJuoc 1a 'ze'

ocrJo uI 'rnl EeJEq a"rdsap pi,tn,"gtt. n? 1{q-JoA E aJBc 'ruo;, 1n1 ariral

Bp I-e i.iluad onb-ord-rnb lsaJe Jeuoriualur ezeoarx Pcep n€s FIBpoL'

eirFol F?epoiiiu l€rpnls e nu rs 1so.rd alsa uqof Bc€p ar16 as n51

' 'zg lgJap a.reu rBur eJa rg pc g'r'rasqo rs aleor rrulr

e zg ee;ec1 nc acrlsexop oIES rlunl B rg erreq Elun4uoc 'alenurluc':

,r1:rr1"* g ap g8unl olsa 9r P^rasqo 16 zg gcreQ EJBrPAapa apo

'a-1es raiueuadxa e 016 plenlce Earunl u.l 'uo; rody 'r'r1aur 91 a:

edunl',rueerz gs ,a1sa (tg) uqof rnl EcrBq qt apaJt'a1es rarieur5erut:

i11 n",ttt1.t1 ;-o;,'1 nt.lsg op giur:rnsn nr glecridxa also epe;reg

I8I ICU\I II,{N'I


in acest caz, matricile lumilor vor fi urm[toarele (unde V = obiectul

unui vis):

V M

Y-r

x1 (+) rz (+)

In lumea doxastici a lui Tom (Wr) existd t)r:'xp care este obiectul

presupus al viselor lui John si care este o barcd mare; in lumea

doxastici a lui John (W,) existi doud lucruri, adicd o barci rrric6. y,

care nu l-a obsedat ,riai'oauta in vis, si un lucru rrLare x2, care este

obiectul visului siu qi care, din nefericire, nu este o barci; x, x, si

y vor fi reciproc supranumerori (indivizi diferili); nu va exista identitate

intre lumi, dar aceste doui lumi vor flr totuqi reciproc accesibile.

ManipulAnd matricea lui W,, este posibil s[-l desemndm atdt

pe x, cdt Ei pe y, iar manipulAnd matricea lui W, este posibil si-l

desemnim pe xr Putem spune ci fiecare lume elte ,,imaginabil["

din punctul de vedere al iumii alternative.

Presupunem acum ci in W, este valabili proprietatea RoEu (dar

John este daltonist qi nu distinge culorile), iar dialogul este urmdtorui:

TOM: !i-am vdzut bdrcile. Vreau sd o cumpdr pe cea roqie.

JOHN: Pe care?

Pentru Tom, RoEu este - in acest context - o proprietate esenlial5

a lui r. Tom vrea si cumpere numai bdrci roqii. John nu poate

concepe lumea lui Tom, tot aqa cum locuitorii din Flatlandia nu pot

concepe o sfer6. John iqi distinge bdrcile numai dupd lungimea lor,

nu Ei dupd culoare:

w

v

(-)

(+)

M

w,

M

R

w

M

xr

(+)

(+)

xz

(+)

(-)

John nu poate concepe lumea lui Tom, dar Tom poate concepe lumea

\ a lui John ca pe o lume in care - in termenii matricii lui W, - culorile

rdman nedeterminate. AtAt !r, cdt qiy, pot fi desemnali in W, ca:

wt

M

lt (+)

Jz (+)

pl€ldooc€ purrJ nInqDJ - PUqPJ BalSounJ aJBJ EISaJTI rnl rrJolsEoun;

err11 earunl ri drpag rn1 rolaiurpo.rc e '',11 €aurnl ialco;og rn1 e a?ad?pao

Fuuuop a"rec rrunl Pnop alac urgJaplsuoc ps 'e'rep"roq€ ElsEacE

urp a8erl urelnd aI aJBJ ad alaiur.lasuoJ aJ€o? Bapal € nJ?uad

'irn1 erios U B = 5 .rer'sapeqC = l

,Burrug = o apun) aga eriele"r olsa Bluurg ad gzeazrtalcBJvc o aJEt F"I€:

-acau-S ealelar,rdo.rd 'rceq 'IiIJaJIp rzrllpul nc Blelrqou '(guerlraqnef

€ac nu ii; g1pa.lip arirrll o a?se reiuer,d rr8e.r r{o1 a'rtr-tin rQrrl TrTr'-.

rnlaa erios rJ J€ dJBAog EuurBoO arel ur aurnl PllE acrJo 'rnlnr-

-€uroJ 1n1ndacu1 BI JoTBJEU ap lncsounc Inl€rgq ec 1€cgrluapl lsoJ :-

nps ppugJ €I aJBc 'sa1"req3 rn1 erios Bc ?g?op Blurug ad ecgrluapr o'-

ap pour llB un Blsrxa nu ,(tnaog Duut'Docl ulp "IA EAIIEJEu BAurnI u

ipInAL mI 1nl€cgruuros nc plernlcnrls es eiruer8 ap leurruralop als.

zpH ;.r':LllnJecururuas 'eueuua8 eqrull uI 'FZnB3 uI Jolrzrlrpur e aco.t:

-rcar rarirugap €aln1rrl ug 'alqrsod rurnl raun InJorJalur uJ gJESaco..

olsa aJBc alelaudord o Fcrp€ 'p"resaceu-g alelar"rdord o ale?rsaeau a:

dr1 lseee uraaurnu '616I 'otg uI 'ur{of InI IP?B} Bc luoJ .rer 'ruo; rr-'

IB nU Bc l€curluapr nararu aU PS ornqall ur{of 'ruo; 1n1 1ng nrle;e -

oJopol ap lcund urp 'a1sa ur{of PoBO 'a.r€curluopr ap nrdrcur-rd u:

also FATIBJ€u Bo?Blrsocag 'gct8o1 EoJ€lrsatou ap PIIJaJIp a?sa gArlEJ!- '-

€al€lrsaJau gc rua8elaiul PS arnqall 'lcadse lsa?E rJnruFI B nJluad

'alrqrsacte rS apqrleduroc co.rdrcer 1ur..

olIJoJIp eleuorirzodord rurpnyle a?sacB lcund ac e1 pugd €csEJFlo-

BS arnqaJl InJo?rlrC 'd gc apa"rc '1euo.ta poru uI'ruo;, 9c apaJe uqci

gc rB d-uou Fc apaJc ruoJ Fc p8nepe rode 'd pc aunds ln"rolne ueluc*

un-JluJ gc ureundnsard eg'axrJ ocrls€xop rrunl ap arua?srs luns a-\--

-BJEu alxal as€oJaurnN Arl€J€u rnlnlxa? Inz€c uJ gluepodun rua,{a:

aleod rurnl a"rlurp BaJ€lun4uoc aJBc nrluod Arlour ?IE un Flslxg

'gq.ulcadsar arnqaJl a.rec ar"rdord es e arFololuo o aJE Arl€JBu ?xal u-^-

'Sutpnatsrtu op alrqesuodsarr ap.rnzeJ alelsoluoc luns pugc rcun-:

luBAaIaJ rualap aleod "rep 'ztnb rrtutr apundse"r e ep pdocs nc JVJ;:

aldoq ueuoC a:

lu€soralur alsa nu lrJolgsgcau €ro soruloH >Icol.raqs -

psrJtsap Earunl uI - Fc 1n1de; l€Jqâpe alsa Pa EluJgB V lrlereu InJxiordsap

o?EJFAapB roprierurge €arBprI€A u1 rA riesa"ralur rualuns

'BurJUur gleod ;

ps rode ec nrlued 'ropoylrc eaped ury asIBJ tunrzr,te.rd oceo.l'ord -e.

BaJ^ InJolne a;r.) u1 'alsrirlod "rop"rrlsa,tod IB uraJlxa IrveJ eI reurn-.

unpug8 au gS 'pArlBJEu ariaunlsrp ar€cag €I runrzrloJd ace; E ap E..-

-seou €a+Bycedec ad. gzeazeq as rrrnlcol ecrleru8erd 'ticanp a?IJaJI:

ug enurldoc 1od apnranl 'rrrlsa.tod.raun 8 qzeJ scruo u1 'ocaleoeq

'('p'urB's crrolsi loc ap lIraJIp n€s rrlual

a?sa rolsloJ InI IB uoalodeg gcup'[sn1uo/ rS rusrleat atlurp'1ano.

13 acuptuot aJlurp eiuaragrpl a;eur8etur Itunl laun alaluourruala r.-;

rrzrlrpur €nIEAa uralnd suas ac uI - alenlJ€ riurnl u-ral6eouna eze -

ad - urgrgloq FS JBSaeau o?sa Bosap€ '.\Il€.leu Inlx4 pugzrl€uv

68r

rSTW IIAin'l

I90

MUNCA INTERPRETARII

de Sofocle ca o expunere a cursului real aI

der[m urmitoarele relalii: U = ucigaEul lui;

lui. Din ratiuni de economie, semnul minus

(victima lui, pdrintele lui, solia lui).

evenimentelor. Consr-

F=fiullui; S=solul

indicd relatia inversd

W,. 1U*r ]y] rF, :r't oS'

O+

L

I

X

YL jYL oFl oF'

O+++

L

I_

oSt

Z

1" W" existi: Oedip, care a ucis un c[litor necunoscut X qi s-a

cis[torif cu locasta; Laios, ce a fost ucis de un cdl6tor: necunoscut

Y si era tatil unui Z pierdut; Jocasta, care era mama unui Z pierdut

qi este in prezent solia lui Oedip. In Wr-in schimb -,X,2 Ei Y au

dispdrut. Lumea actual[ a fabulei (validati de Sofocle) prezint[ - vai

mie - mai pulini indivizi decAt lumea iluzorie a credinlelor lui Oedip.

Dar, din moment ce in doui lumi narative indivizii sunt caractetizati

de proprietdli relalionale (S-necesare) diferite, nu existi nici o identitate

posibil5 intre indivizii pe deplin omonimi ai celor doui lumi.

Oedip rege este istoria unei tragice inaccesibilit[li. Oedip orbeEte

pentru c[ a fost incapabil s6 vadi ci triieqte intr-o lume care nu

era accesibild dinspre cea reali. Pentru a intelege tragedia sa, Cititorului

Model ii re.rine sar"cina de a reconstrui fabula (istoria, ceea

ce s-a intAmplat in realitate) ca pe o desfiEurare de evenimente

ordonate temporal qi - in acelaEi timp - de a delimita diferitele lumi

reprezentate de diagramele de mai sus.

Noliunea de lume posibild este util5 pentru o teorie a narativit5tii,

deoarece ne ajutd si hotdrAm in ce sens un personaj naratii'

nu poate coinunica cu contrapdr{ile sale din lumea actual[' Aceasth

problemi nu este chiar atAt de extravaganti pe cAt pare. Oedip nu

poate concepe lumea lui Sofocle - daci n-ar fi asa, nu s-ar fi cdsitorit

cu propria-i mami. Personajele narative trdiesc intr-o lume

handicapatd. CAnd le inlelegem cu a<ievirat destinui, incepem sb

bdnuim ci qi noi, drept cetdleni ai lumii actuale, suportim adesea

propriul nostru destin numai pentru ci ne gAndim la lumea noastri

in acelaqi fel in care personajele narative se gAndesc la a lor.

Textul narativ sugereazS. c6, probabil, viziunea noastr[ asupra lumii

actuale este tot atAt de imperfectd ca si aceea a personajelcr narative.

Iatd de ce personajele narative de succes devin exemplele absolute

ale ,,realei" condilii umane.

urJd aATJEJBu roiuolsrxa € F?aJcuoc aJ€JSaJruEur o aurâp R?€zIIBn-

-c€au alrqrsod un-rcn1 op aJB?s g" 'e.tr1Etu.ro3"iad grnleu o aJ€ ArlBr€r.

lxal un 'suas lsace uI '((+BJBAapB g JB runc r€ ec unds ri1 ac eae:

er rA plqns eard g nN 'auru uI aJapaJJur ry" :1apotr41 nPS mlnJolrll3

aunds e e.red lxa? un 'elqrpa-rc urind luns ReBp rBIrIc 'eleldacct

ag FS arnqaJ? aIa?IE allnru let 'a"ln.3rs puru €e a?€Japrsuoc arnqo.IrJnJcnI

aseoJournu aJeo uJ €ArlBJEu aurnl o alnluoo ealnd B nJluoi

rcrru rrunl rnJlsuoc € nJluad efulJe3 '9'9't

'pIBaJ €arunl uI oFq€IB^ epiglar"rdo"rd e"rn8i.

purg Bc rupJaprsuoc 'alecgrcods luns nu aArlBuJolIB apiglaudo;d peep

'aaaleoap e.reyze.red rrunl luns aATJBJBU alrrunl gc ared as suas lsacE

uI 'OaH luns plerps eaa 16 lgc '.acpp ede 1g1e FJ uaparJ gs rier.

-rlcug rualuns 'uieru.rogul a?IB Fp nu InueuroJ pugc gugd'zec acuo u1

'acpp pdr

e1 rriculse.r Flsrxa aJBc uJ -BerlsBlueJ-ocgriurrlS

aurnl o FsrJOSap aJS;

ec eiuaragul acEJ JB rrrolr?rc 'a.reoua11n uieur"royur rJoJo J€ nu €arl:

-sa.tod Rc€p rerr{C '(ppc/acor alse erirzodo 'g.r1seou Barunl uI) Pl€rES

pde ap rnlac sndo olsa acpp pde ap In?aurqoJ aJBJ uJ arunl o e"rdsap

alcaJrpur rrierurogur pJaJo €a ea uraEelaiul 'PÎlBrBu arunl o orJtsap

gzvJJ p\svace oJ€c uJ Inluouoru UIO 'ocFp qdu gzeazruJnJ Jolala-\

-nrqc JoJn?nl ala?ourqor 'rocrqo ap 'acaleoap '.luepunpar ec lriuns r:

re aJ'lnp InuauJal 'p1eer Eerunl BI pJaJaJ as aJBc iunua un-Jlul

'aapp gde op In?aulqor ,rrn .rt"nU, ""tj

rrnlpcrd alaurind nc o-lr+Flt tue rS roleldep lnundps nr eiey l€ra4 ru€-rtr l

:urr?rc '(086T '.{eueleq rza.r

q?nlquroy 16 iqoa rr.llle- sluDllctaq1 acndg aqJ rr.lnuerrto"r lnlndaaug e1

'ocrlsexop elec rS ec olaidruocur op lgTB 1o1 Juns a,{rJBJBu olrrunrl

'ouBlrtr

I ap prou e1 a16arnco1 uroJ Fc oparc uqof pc purueasuJ nu

ElsBacB 'sr.re4 e1 a16arnco1 uroJ po opa"rc uqof pc l€Jpâpe aJSa FcBC

'acrlsexop olrtunl nrlued rS gpqe1e.t a?so nu (lip+ltec) aiur.rac ap arros

Bauourase O 'sruaq lures ?soJ e doasrde lnrur"rd aJ€c uJ ln6e"ro ur

a16arnco1 gc rS ruloq>1cols ap pns BI 16 ouep141 op prou e1 a16arnco1 pc

'raiue"rg epydec u3 al6ernaol uqof ge 1n1deg rS le"rg,repe elsa 'sr"re4

e1 a16ernco1 uqof gc ?BJBAape also FcBp 'e1ea.r Barunl u1 'glalduroc ti

€Ieurrxeur rJnJcnI op aJB?s o alsa nu 9ATJBJ€u aurnl o 'pledecrpueq

alsa ocoJEoae'nrLu t8 alndnctpuntl rutr.l Juns

: JlJuoulas auaSotuoau tt

ap1dtuocut luns alrJereu olrrunl '('uun 16 ggZ 'dd '6g6t) lazaloq pdnq

ISIW IWN']


faptul c[ este validatd intr-un act lingvistic literar emis cu succes"

Dolezel (1989, p.237).

Aceastd confirmare ia de obicei forma unei invitalii la a coopera

la construirea unei lumi imaginabile cu prelul unei oarecare flexibiliteli

sau superficialitdli.

Exista diferenle intre lumile posibile credibile, verosimile qi imaginabile.

Barbara HalI Partee (1989, p. 118) sugereazb c[ lumile

imaginabile nu sunt acelasi lucru cu lumile posibile: unele stiri de

lucruri imaginabile ar putea fi de fapt imposibile, iar unele lumi

posibile s-ar putea afla dincolo de capacitatea noastri de concepere.

Iat[ o serie de cazuri:

(i) Existb lumi posibile care par uerosimlle Ei credibile 9i le putem

concepe. De exemplu, pot concepe o lume viitoare in care acest studiu

va putea si fie tradus in finlandez6. Ei pot concepe o lume trecutd

in care lordul Tlelawney qi doctorul Livesey au navigat, cu adevarat,

impreunh cu cipitanul Smoilett in cdutarea Insulei comorilor'

(ii) Exist[ lumi posibile care par neuerosimile qi pulin credibile

din punctul de vedere al experienlei noastre actuale' de exemplu,

lumile in care animalele vorbesc. In orice caz, pol sd concep lumi

de acest fel reajustand flexibil experienla lumii in care tr6.iesc: este

suficient s[-mi imaginez c6 animalele ar putea s5 aibd organe fonatoare

asemdnS.toare celor umane qi o structur[ cerebrala mai complex[.

Acest tip de cooperare cere flexibilitate Ei superficialitate:

pentru a putea concepe qtiinlific animale cu caracteristici fiziologice

diferite, ar trebui si reconsider intregul curs al evolutiei, gdndind

astfel un numir mare de legi biologice diferite - lucru pe care cu

siguranld c[ nu-l fac atunci cAnd citesc Scufila Roqie. Pentru a putea

accepta faptul ci un lup vorbeEte unei fetile, concep o lume micd,

locali qi neomogena. Actionez precum un observator prezbit, in masurd

sdizoleze forme macroscopice, dar incapabil s[ Ie analizeze detaliile'

Pot si fac acest lucru pentru ch sunt obiqnuit s[-l fac gi in lumea

experienlei mele actuale: vorbesc si accept ca fiind imaginabil faptul

c5 sunt capabil s6 vorbesc, dar - datoriti diviziunii sociale a muncii

qtiinlifrce - sunt sigur c6 cauze evolutive ale acestui fenomen,

êxisti

iata'u le cunoaqte insd. in acelaEi fel pot concepe lumi care - la o

cercetare mai sever[ - ar apirea drept incredibile Ei neverosimile.

(iii) Existd lumi irucredibile 6e neconceput) - posibile sau imposibile,

cum ar fr - dincolo de capacitatea noastrd de inlelegere, deoarece

presupuqii lor indivizi gi presupusele lor proprietali violeazd

obiEnuinlele noastre logice si epistemologice. Nu putem concepe lumi

mobilate cu cercuri patrate care se cumpdri cu o sum[ de dolari

corespunz[toare celui mai mare numdr pa.. ltt otice caz, dup[ cum

reiese din rAndurile precedente, aceasti lume poate fi menlionatd

(motivul pentru care poate fi menlionatd, adici motivul pentru care

'glrlJnJlsrpolne €s BJnl€u ul salaiuJ U a1€od Flxal '(crluJ

Ioc) ^rlEla.rd.ralur

Ialru €alrop IB un ET allq€clldxaur riglqrqrsodrul

raun erfezuos rA 1ga 'aluo.rooa rurnl roun BIznlI 191e 'uellnurrs '9ra3c

ea 'lerirur .l,r1e1e.rdra1ur Ialru un BT 'gllJonJlsrpolne eaunrfe"reu

nc gldruglul as nJcnl r6elacy 'IoAIu Inlnruud pugurirede nnua8u

InJolrlrc le"rn8guoc E aJ€c gAr?BJBu erFale.rls 'prn1ca1 €nop B e1 'azar:

-arde gs pJnspu u1 'ar1uc lapory JolIlIC un rS pg,ra"rd racrqo op JEF

'(l€Aourâu 1nleuosred rBrucol Fcs€muPq BS nBS Plueol as PS) mlnj

-o?€JBu eleueadec uJ Fp€c gs ele8 'nnue8ur lapory roll?IC un Pzaa'"

-aua8 e.rec €lrsncsr gArlBJ€u ar8ale"rls o glurzard (elsriqod aloueuro;

'nldruaxa ap) areJotrl arado a11n141 'Iapory ro?I?IC ep undrl Fnop alsac'r

1uar16uoc poru uJ pp,ta"rd e1xa1 aurfnd "rep 'ar1ua 16 tge 'crluetua.

1g1e lelardJalur g e ap pqrldecsns also lxal aJBcarJ 'suas lsaae u1

'sundsg; lrurnue un acnpord ?xal ?rrunu? un aJ€c n.rluad aleui.rcalunrie"r

luns aJBc acrldxa gs rS aucsap gs g"ndse ac gcrlsrrr5urplara?Blrlrlce

o alsa 'qurrqcs u1 'gcr1uc earelard"ralul '?EJgruluas JIr-

-nu€ un nc eldrun o 'rn1n1xa1 e areaurl rJglsaJrueu raun eie; ur sn -

'1nro1r1rc a.rec ur.rd rnlnsacord InlellnzoJ alsa Fcrlu€uas ualela.rd.ralu-

'(,,srrolcal or1ua1u1" 'ri.rgc ralsaae e l eaunricas /a; p!??n 13 pnlurttuz'

earelardralur allurp eiua"regrp Fl€rpnls rnqaJl J€ aJBol€IalaJoJn:,

uaunriereu€+aru Fz€auoricung runc aurq reru a8alaiuJ B nJluod

'allraJlp alerfualsrxa rrnpou uI PlEnIar o+sa Plrlereu aleyluo rSr-

-ace 'ruolcrpeJluot ole"rodur4 aiuarraas uJ a1€uopJo luns alaluaurrua-\-

'rnlnueuro.r InJoJap glurze.rdar nu rS glurzardar co1 rBelacu rS pu:

'a1gay1p alenlorguoo runrsJal u1 sndord a?sa luaruruarra r6elaae rA pu:

a.rsr uI '1a1prg-aqqog FI E snoa-zapuar ap uoslpw n7 nldutaxo Bc E:

IazaIoC 'auJolur rriarperluoc pnlcur apqrsodrur oArl€JBu rrunl alsal.-,

'alBurur luns aJBpTIBA op rnlnusru€colu ala?uau€punJ J€rqc acaJBoe:

Uocur alsa aiualsrxo rolsaeE Inlnl€1s 'a1red 91IB ap ad rer 'a"rupr1e,L a:

apuorfue,ruoc aapaco.rd alecqde luns Rc n;1ued PATIBJBu eiualsrxe r

alrzeJl g e red apqrsod agipylua 'e1red o ep ad 'tlrtzel alsace uI

'(..uorlog-Bleur SursolasTp-Jlas") aJDolDIa narolnn nauntiDrDupla -

ardsap 16 '1,,s1x41 Surpro.r-;1as") aa4cn4stpolnp aryag etdsap suas lsaJ.

u1 a16aqro,r ('ur"rn 16 8gZ 'dd '686I) IozaIoO

'FaBJ o-s pqrsodurr a1s.

'1deg ap 'gc gFeelaiul Ps r€sacau a?sa lgc 1918 reurnu gdeacuoc ;

FS arnqaJ? Iapontr InJolrlrC o.ruc ad rrunl Fcrpe 'ayqtsodut altqlsc' .

rutnl ap uroJlxa lnlduraxa 'lqeqo"rd '1uns alqrpalcur alrurn'I (Î)

"utsl1nal # tsrtqual '1aaou rE acutttuot a"rlurp "rolairuer8 eale.

-€J+ BI alrite ps 'pqeqord 'a1eod ggqeur5eurr ec eldacce e o 16 pleu,

-riuaur purg Bc arunl o eldacce € aJ?uI efuara;rq 'odacuoc aleod n--

Jecpru rtru ot e.l,ac rn8rs 1da"rp a"reprsuoc PS leFtlqo olsa Io Fc purg ?E:

'r3.re1 ap lera8exa a?ElrlercgJadns o 16 alelllrqrxag o alrcJaxa RS lapoJ';

rnlnJolrlrC aJaJ as r'rlrtzec op IaJlsE uJ '(lcle ?elncsrp g aleod n-

'lndacuocau ap luns 16 glsrxa nu aJ€c Iiprllua rurnu aleod piequr,

86r

IOIIN IIîi]']

r94

MUNCA INTERPRETARII

Un exemplu vizual al unei lumr posibile imposibile este celebrul

desen al lui Penrose (figura 2, wn arhetip al multor impossibilia

picturale, cum sunt gravurile lui Escher).

Figura 2

La o primd privire, aceasti figurd pare a reprezenta un obiect

,,posibil", dar, daci-i urmdrim liniile in orientarea lor spalial[, ne

d[m seama ci un asemenea obiect nu poate exista: o lume in care

un obiect de acest tip poate exista este, probabil, posibila, dar cu

siguranli dincolo de capacitatea noastri de inlelegere, oricAt de

flexibili Ei de superficiali am hot5ri sd fim. Pldcerea pe care o ob!inem

din lumile posibile imposibile este pllcerea infrangerii noastre

logice Ei perceptive - sau pl5cerea unui text autorevelator care volbeqte

despre propria incapacitate de a descrie acele impossibilia

(asupra acestui punct, cf. Danto, 1989, 9i R6gnier, 1989).

O lume imposibild este prezentat[ de un discurs care arat[ de

ce o intamplare este imposibili. o lume posibild imposibil[ nu mentioneazl,

pur qi simplu, ceva care este de neconceput' Construieqte

chiar condiliile propriei incredibiliteli. Atat figura lui Penrose, cat

qi romanul lui Robbe-Grillet, din punct de vedere material, sunt

posibile ca texte vizuale sau verbale, dar par a se referi la ceva ce

nu poate exista.

Exista o diferenla intre lumile posibile imposibile vizuale qi cele verbale

datorati strategiilor diferite de apel comunicativ, concretizate

in manifestarea lineari a textului. o iluzie vizuali este un proces

pe termen scurt, pentru cd semnele vizuale sunt expuse spafial'

toate impreuna, in timp ce, in cazul limbajelor verbale, liniaritatea

temporali (sau spa!ia16) a semnifrcanlilor face ca recunoaEterea inconsistenlei

s6 fie mai dificili. Deoarece este perceputi imediat ca un

intreg, figura lui Penrose incurajeazi o observalie imediati Ei mai

analitici, astfel incat inconsistenla sa poate fi constatati aproape

instantaneu.

'olrqEur8Blur Juns 9c BIZnlr nBp aJBc ollqlsodrL

runl alSamJ?suoc' glulodunp' gcr1se1ue;- o l gr1urr16 er{ea.r3' apqrsodu^

?uns alrqrsodrur apurnl urnc FlsJ€ aJEolBIalorolne eaunrisJeueJol\l

'alerfuaraga.r rigllpqrsodrut rar.rdo.rd epirpuoc leri.re -:

Ezealnursrp Inlxal IoJ lsoce ap acger8oleuraurc rS acr1sr,l8url aursl'--

-BCOUT JOUn Inrpau"ralur ur"rd rErunN 'uro[ (.rnlnurllln" IB OJOpAA e:

pleund urp erfenlrs Buneap?o?ul BJp€cuI BA eJaursa '- g1eqra.n' a;r -

-EIaJ Ec p.rodural qezrue?to - urlg ourlop e"n1se.l'od FlsBocB puPC

'oJBUr reur luauodxa un aJB aJE? BIATB BUnEO:

-lolul olsa',,na" aunds aJBc Iac'uro;,:crlsra5url nrcgl?Je nldrurs rnu:

rozrra) urp eredsrp ericrpe"rluoc 'nrlereu rnlnsJnlsrp InsJncJ€d ad '"req

'IiIJaJTp ruo;, n.r1ed uJ pzeapurcs as leuosted rSelace aJEc uI arienl'.

o urgldaece gs lqrsodurl a?sg 'asoJuad rnl Inuasap Bcolo BA Bls€aJ.:

'1g ern.8r-y; gIBnzrA grue.r8erp o-JluJ ea,rrlsa.tod ruFruJoJsuEJ? FJBO

g ntn&g

L*.*:

6uwJ _

'o16au1g1ug 1-16 '.uro;, InI B aJrsos eruu:.

ednp alnuru Blalgc nc 'uro;, Bc oloce a8unfe '.to1ttA uJ nou urp a16a;rc -

-gIRc €ruoJ'luaulout lsocu uI'eca1d B ap Inlcund ad alsa aJBc 'ruroad

ru1g1u3 aleod 1; sruoJ IJIV 'Es Bareaald ap alureul olnurur aco:

nc 'rruo; ec luazard uI os-npugcJolu1al 'durr1 u1 rodeul a1Aaro191E.

rode.rer'zuoJ ec alSasos apun'ro1n,t ur alAa.rolplpJ (rruoJ ruaund:

r-ps) feuos"red un aJEc u1 areldurg?uI o tugur8erur au pg

^rleJ€u

'rol'Lro ul aracrDolul Inrulg ap glelnrun-rdru

'pug.rnc ap JBr - aueuroJ as€oJaurnu ap glecgtldruexa 'gcrlselueJ-oJl-

-liullf6 pcldll arienlrs o ze+n BS EorA 6e lppqrsod aU 9s orBJ o al

gcrlsr:r5u11 ar5ale.rls ap 16) 3un1 uauual ad erznF ap nldruaxe e3

'aarlaelurs rT.Felerls a?1;aJlp rsolo; 1od olxal alsace 'nrqrlq:

-azop ap urfezuas a.reoryuefugls reur rs og PS BC 'g1€zrsos alsa FIuIZ

-a.rd o ala oJBc ad ericrpe"rluoJ puec gued 'r8a.r1u1 rurFed glqeur.8etu

ldorp olelrpragradns nc PleJaprsuoc g aleod alqrsodurr agqrsod 'to'

-rrunl eaJa?uaza.rde.r 'a1eq.rel alagal ug '1a;1sy 'lJnJS rS 3un1 uoruJaed

erroruaur ap Rl€urquoc aunrice o apurle;d arec - 1xe1 rn1n.8a"r1u -

e g1eqo13 Rzrleue o FITcglp reru og PS ocBJ (sed ne sed; 1e-rodurepleuopJo

16 greaurl EaJBpuBcs '1eqra,t ?xatr un-rlug 'qrurqas u,1

g6T IOIW IY{N']

N{L''NC.\ I]iTE RPRETARII

3.5.7. Bunivoinla de cooperare

PAni acum, flexibilitatea si superficialitatea au apirut ca niqte calit6!i

cooperative cerute pentru a configura stiri de lucruri insuficient

credibile. in orice caz, in lumina observaliilor precedente, ar trebui

s[ spunem c[ o anumitd flexibilitate este intotdeauna ceruti, chiar

Ei in ceea ce priveEte stdrile de lucruri verosimile 9i credibile.

De fapt, si atunci cAnd este invitat sd delimiteze o lume foarte mici,

cititorului Model nu-i sunt furnizate niciodati informalii satisflc[-

toare. chiar Ei atunci cand este invitat s5 extrapoleze pornind de la

o experien![ presupusi a lumii actuale, aceastd experienli este adesea

numai postulathl.

Sd vedem inceputul unui

Misterele din Udolpho al lui

roman (din pur[ intAmplare am ales

Ann Radcliffe, 1794):

in 1584, pe malurile surAzdtoare ale Garonnei, in Gasconia' se indlla

castelul domnului St. Aubert. De la ferestre se vedea peisajul pastoral

al Guyennei qi Gasconiei, ce se ldrgea spre rAu, inveselit de pdduri

bogate, de vii si plantalii de mdslini.

Este pulin probabil ci un cititor englez de la sfdrqitul secolului

al XVIII-1ea stia suficiente lucruri despre Garonna, despre Gasconia

qi despre peisajui acestora. in orice caz, chiar Ei un cititor neinformat

era in misurd si deduci din lexemul maluri ci Garonna este un

rAu (de altfel, un rdu este menlionat Ei in fraza imediat urmdtoare).

Probabil Cititorul Model era obligat si-qi imagineze un mediu tipic

pentru Europa Meridionali, cu vii qi mdslini, dar nu este sigur

daci un cititor care locuia la Londra gi care nu a pirdsit vreodati

Marea Britanie era in m[surd s[ conceapi o astfel de panorami, in

verde-deschis Ei albastru. Nu are importanli acest lucru. cititorul

Model al lui Radcliffe era invitat si simuleze ci qtie toate acestea.

cititorul Model era Ei este invitat si se comporte ca si cum colinele

franceze i-ar fi fost familiare. Probabil lumea pe care qi-o reprezintb

este diferitl de cea pe care Radcliffe o avea in minte in timp ce

scria, dar acest lucru nu are importan![. Pentru lelurile povestirii

funclioneazi orice imagine stereotipd a unui peisaj ftancez.

Lumile narative sunt unicele lumi in care ar putea fi valabili o

teorie a desemnirii rigide. Daci naratorul spune c[ existd un loc

numit Insula comorilor, Cititorul Model este invitat si aibi incredere

intr-un lan! misterios al botezului in virtutea caruia cineva a botezat

o anumitd insula cu acel nume. In rest, cititorul este invitat sd

atribuie acelei insule toate propriet[lile standard care s-ar putea

!. Datorez aceasti sugestie lui Bas van Fraassen, comunicare personalS despre

Lector in fabula.

'r-p} 'tlJutnu pcplarct as ps luarcuns alsg LIBLuOJ op riBuoriuour rrzl.\

-IpuT 16 olrJncol aleo? alurza"rde"r r6-9s alnqaJl nu Iap t1I l'rJolrlrC

'.(t€uoluBT ap

?ncsounc pFIpuI" nes ,,raiue.ld InpJou uI Jol un" Bc rrsa;dxa rerunu

arirzodsrp BI Ea^B JB aJarJcsap o nl arEJoU ad geserneoluJ r-PS rJop

JE oJBs InJolrlrc 'ar€Icau zaloq ap rruoluaral eI FroJaJ as oJBc 'rzrar.t

rJo?Euurasap lldurts €c ournu alsaJ€ oJEoJ aroprsuoc 9s arnqaJ? Iapol\

InJolrlrC 'uBuroJ u1 pldurglul os ac ure8aiaiul 9s Bc P?ualsgns g r€ nu

assnoJv7 atpado1crcu.g e8eerlul 'IoJlI€ ilpeuaqcueld Inl eier,r ardsap

nBS urqnv-lures urp rr"rnppd erirzod a"rdsap crurru er16 ps arnqall nu

Iopohl InJolrlrC

'ereuorinlonaJrlue ralaia"r ealelrxalduroa rS apunrsuaulp

aza.ra8ns ps rBurnu rc 'alrugap aueos;ad rS unaol orJcsop 9s BSOI

-alur l-nu o8n11 ed '-rn8rsaq 'rui8ed ol1nru reur ed Fnulluoc ElsrT

'eqc"rad on8uol oun Jns 1u€lnoq-cJe,s uo surl€J sop

snssap-iud olnes rnb allolgll I 1sa 4o na;a8nog ap sroq nB alrnsua s€rr r\l

'nprad ?nol € eloc ia1sr1 aun +t;:9 B orr€nog BT aJrJcg uorr lneJ au y,nb

acred uau srrcgru af lnol uarq suarlog 'uelua8ry,p a"rqrurqocef eI ouQru

rnb 1a ula.Igrd ap pdnop xnarl np e.rpue8 1sa rnb 'pusaur.rno3 urelrac

un rns iLa).I rro^'..r(p s€Jrp rnl n1 'ur1re141-1ureg alledde uo,nb'"ra1Tn5

s€,rror\ ,t n1 'asoiSuV-oIIIA ap sroq nB olrnsua serr r\L Jaqt rerl a1 xna.'{

sarir E 1sa rnb 'u€no'-iC uL-of €, seral.red n1 1e 'syo;,-sol-uano-lures F

alrnsuo s€ri ql 'yrdsa,p 1a lrorp aluuroq un lsa 1p€nqJ 'tr\I 'liorpuo uoq

'1e39ur urBJJol 'sroq s1r1ed 'sulteg '9-r8ru9 '"reng ep srnbretu ne 1se rnb

uoqsonoC ap nealgqc aI rarur€rp s€rrp rnl r\l '919r uoq np sreru 'e1uen1

-rlsuoc aglqurassv(l alladde uo,nb ec ap 919 e rnb 'leruraold op Iel{c9u9s

lln€nq;,'W 1se,c lno,r1 un(p €rrlros ouruoq un lallanoqc el ap 1edde,1

seroJ qL 'Iaruraold ap norl aun q lsa rnb uoqsanoC ap sroq ne alrnsuo

s€rr nJ 'sassro"red sas alueJq ua alloru p,nb 1a 'orur€,1 e[ anb serrp InI r\l

'auuos"rad p apJoJrJgsrur lleJ au rnb 1e 'uo1anbsnol4 guulourns 1sa rnb

xnauEec euuroq un seJolnorl d n1 ig111sv,p sloq ne 'se'ra1ua-tur n1 anb

'pnou ac serar}uolu rnl

sur{uaqr sa1 "red 'alnsue sBJr ql 'erpuetduroc {I

ql 'rog-op-rnoC rssne elledde uo,nb 'llneuaqcueld 1se,c 'aruruoq 143 -

'sres arsoJqr€ sal snos noJl un(Q -

'aJJAl op JrJ.ros oruruoq un s€JJaA n1 sIoJ oruQrsrorl €I v 'sloJ

srorl seroJ ei q1 '1adde(I s€ral n1 urqnv-lups ap sroq np orQrsrl €I rns

'cuoq'n4tnnb a72 sn4'snoa-za&tnszll :orpro.I rcro1'rcal uarq alnocg -

:runrionJlsur olsace Fp II 16 auaopuel {alIoAaJ IruBZrUBd riol ad

eiunue r-FS oIErrrIEH InJ€urJBru ad a?rruuJ IJ c€ualueT ap InzrqcJ€K

'o8n11 op n4 6 nazpnoTl urp rolprurn lnluaru8e4 urgzrleu€ PS

'r8en alreoy luns oJesaf,au-g riglaudord alsece JBO 'rnlnuerrroJ Inlndacul

EI Joln€ ap leuorfuau prlrpur rnlncrun erios e"ro pc pldeg ap Fcrpe

'a;esacau-g alriplaudoJd ep rerunu Pleagrluapr rJ aleod d"renog Blurug

',r.r1e.reu lxa? un-Jlu! 'gJ (V'g'g eaunriaas; sns r€ur ?BurrUB urv

'lu3rcgns olso nrcnl lsat€ rrun

-rie"reu pdocs n"rluad JEr 'rnlnpns aIITFW urp alnsul ra'rgcrro rnqrrle

!-6I IJI]{ II,\IO'I


cunoaste. Cititorului Model nu i se cere numai si exercite o flexibilitate

Ei o superficialitate enorme, ci i se cere sd exercite Ei o bunduoinld

consistenti.

Daci Cititorul Model se comportd astfel, se va bucura de povestire

Altfel, va fr condamnat la o eternS. cercetare enciclopedici. Se poate

intAmpla sd existe cititori care se intreabd cAli locuitori ar putea

avea Saint-Ouen-les-Toits, sau cum iI va fi chemAnd pe bunicul luj

Charles Bovary. Dar astfel de cititori meticuloqi nu fac parte dintre

Cititorii Model. Ei se afli in ciutarea unei lumi maximale, in timp

ce naraliunea poate sd supravieluiasci numai mizAnd pe lumi mici,

IIUVJTUdUUTNI STIIJIONOC

', .rt ul gII d e1 ap E?ou rza^

'(tsJl+OII.UJSOUnLUI

)

a?rJoJurrl aJlur aJ€crunruoJ ap uaruoual un EJ Lnz!:\ g ealnd J€ tr5olounrur InIu

-alsrs aJec gdnp rr"roal € al1c ruarJrloruas ap dnr5 rnun aundo"rd e n.rluad r8o1ou

-nur ep lezrue8ro lsoJ B Inuorzodrurs gc rurlulule ps arnqaJl rriua,t'ra1ur ralsaJ€

rruarural eFalaiul e nrluad '(886I 'zrecras /r) 986I ar"rquraldes 'ercn1 ,,uor1

-EJrunruruoc Jelnllal Jo sJrlorruas aq;," lnuorzodurrs e1 plnurisns ar€JrunruoC I

'rol 3lr;

-ppJoqe uJ rcr?calca r€lu rs rtsrurldo reur ?uns ralu rr8aloc aJlurp rrun

:a)rloruras riglrunruoc rrSar?ul erurdo Plurzard nu Baur BaJaJFd

'al€od nu - na Salaiug lgc od - ournu€ ae rS €crlorluas acrldxa gs

a+Bod olunuB ac urlrqBls Fs luElJodur ap IaJ BI alsa JBo 'crlorluas

alapa^ ap lcund un-Jlurp alEpJoq€ g lod 'euts u1 oJrlolluos ?uns

nu PeBp JBrqe 'rnlnsJa^run aIE alcadsE ollnur Pc paJc 'aIBS ala?cadsE

alBol uI InsJa^run asrldxa FS apurl aJBe FlsrlBrJodurr gurldrcsrp c

9?.BJAprSuOc lsoJ B €CrlOruAS durrl ?lnlu acoJ€oap rnlnuorzodurrs InJpB-l

uI a^rlcnpoJlur olalu rrJFluazaJd InsJnc uI ?nBcoJd auBoJ lsoJ ruv

'rSolounurr rrualar-rd nc alnincsrp op

alBJa8ns lsoJ nE-Ilu aJ€c rri€AJasqo Eôlgc ello^zap ro^ (Bnop B Ea?JEd

uI 'Bo ap alBluazaJd Jolac oreluauralduroc 'lcorqns rsBrnlac€ BJdnsE

aiaparr ap aleund €Aa?ga alIE Bllo^zop IoA 'er?oruras Inun purg EJ

urolsrs aJrJo rugap ea?nd e nJluad o?rurldapuJ arnqaJ+ a'I€c alnirpuoJ

oJdsap snds B-aI Ba aJBc od unJcnl olpur arn8rs ?dalp BJaprsuot ro.\

'earurcnl l€luazaJd B-rS qor1 r;z:uled'drur1 a"r1ug 'eaa.ruoaq 'alrlcnp

-oJlur aleluarun8rB P-luJrtz?J ro^ rurl nrpnls rnlsacE B alJed eurrrd u1

'rrJalsEounc

1nser8or4 nJ1uad Bôc ?ncpJ € FJlsBou EaJIUI9TUI '*,,alnl?d?puarast' ap

lIcIJaJ zBc un-JlurJd 'Irqelgord apeo; aJBd rtuJ arur 'rSolounurr ralu

rolrualar"rd JolpcpJsrlesau g"red ps aleod 1ellr.zal lsoc€ pc€e 'rrcrlo

-ruas soloJ ap g aleod Br8olounur gJ lrradocsap rue JEp 'erSolounrut

e1n[e aleod Bcr]oruros gcep unds Fs oJels uI luns nu pcul 'BoJoJpd

lBqrurqcs urB-rru srncred a4 'ar8olounurr BI rrcr+oruros e P1ia.rrp arer

-r1de o nB[BJnosop 'or8olounurr ardsap ar€luaruala alaur roleiurl6ounc

e 16 acrla"roal oloru rarirzod ezrreJ urp 'ar€c alrlour ap arJas o undxe

RS €aru BrJol€p ap also gc lriurrs rue aJlseou rrJrulgluJ plndacul e1

lllrplardrolur oI€ alBrururru alriryuoc 'I'?

t?,

202 CONDITIILE INTERPRETARII

in orice caz, in Tiatatul meu (Eco, 1975), am trasat un prag

superior qi unul inferior al semioticii, declarAnd c5, in ceea ce m[

priveqte, semiotica trebuie sh trateze doar problemele ce se gesesc

intre aceste doud praguri.

4.1.1. Semiozd si semiotici

in primul rAnd aE vrea sd schilez o deosebire intre semiozd gi semioticd.

Semioza este un fenomen, iar semiotica este un discurs teoretic

asupra fenomenelor semiozice. Dup[ Ch.S. Peirce (CP, 5.484),

semioza este ,,o acliune sau o influen![ care este, sau implic[, o

cooperare a trei subiecte: semnul, obiectul sdu Ei interpretantul s[u,

astfel incAt aceastd influenld tri-relativi nu poate fi in niciun fel

rezolvat1, prin acliuni intre perechi". Semiotica, in schimb, este ,,disciplina

naturii esenliale gi a diversitdlii fundamentale a oricdrei

semioze posibile" (CP, 5.488). Ceea ce este important in definilia

semiozei date de Peirce este ci ea nu ia in consideralie niciun interpret

sau subiect conqtient.

Pentru a rezurr'a aproximativ intreaga situatie, suntem martorii

unui proces semiozic atunci cAnd: (i) un obiect dat sau o stare a

Iumii (in termenii lui Peirce, Obiectul Dinamic) (ii) este reprezentat

de un representamen qi (iii) semnificatul acestui representamen (in

termenii lui Peirce, Obiectul Imediat) poate fi tradus intr-un interpretant,

adicd intr-un alt representam.en.

Obiectul Dinamic poate fi Ei un obiect ideal sau imaginar sau

numai o stare a unei lumi posibile. CAnd este reprezentat, el poate

sd nu fie, Ei de obicei nici nu este, accesibil percepliei noastre.

Representamen-ul este o expresie materiald, de pildd, un cuvdnt

sau orice alt semn - sau, Ei mai exact, este tipul general al mai

multor ocurenle care pot fi produse de acel semn.

Interpretantul poate fr o parafrazd, o inferenfd, un semn echivalent

care aparline unui sistem de semne diferit, un intreg discurs q.a.m.d.

Cu alte cuvinte, avem un fenomen semiozic atunci cAnd in interiorul

unui context cultural dat, un obiect dat poate fi reprezentat

de termenul trandafir, iar termenul trandafir poate fi interpretat

de floare rosie sau de imaginea unui trandafir, sau de o intreagd

istorie care povestegte cum se cultivi trandafirii.

l

4.1.2. Semnificare si comunicare

Existenta interpretantului - ca protagonist activ al interpret[rii -

este presupusi, desigur, in cadrul unui proces de comunicare (.eu

spun cuiva trandafir, iar acest cineva inlelege c[ vreau sd spun

-+.,_

-oh+

x-+

oh-+

alrqBldocc€ur rrras op aldluoxg alrqeldocc€ rrras op alduaxg

arJos r*eaac€ uJ rro Fnop ap PrBd€ Fs alBod nu lualuala unrcru : I €rirrJlsoE

- + rndrr ap Fiua^cos

Ht"JT#::.:.';,T;,3 lltlrJk,llti',i:',i:lil::$

aluaIuolo

rall urp lgcap 'urind reur rcru '11nur reur rcru 'gsndtuoc also arJas o :gp8ag

o/, '* '- '+ :aluaurelg

:nfcrrlsar rarl rS arJoleurquoa gp8e.r o 'aluaurala ap aruti

-Inru o-Jlurp 1m+rlsuoc V.fTV tr1a€lurs uralsrs un ru-eur8eul au PS

'alqeldacaeur olae rS apqeldecce olaJ

a.rlul aleururrJcsrp o acal rs oluorualo ap rrJas gzearcua8 elec uryroSle

un alsa Bx€+urs o 'pldrurs reur €ae ra €uJoJ uI 'oarlJulurs Jolauralsrs

Inzec rupJaprsuoc FS 'auruas ap rualsrs ap eaaje lgcap p8rel r€ru alsa

ruolsrs ap eaunriou teq'ua$B InuarrrJol lISoIoJ luolta4 ?rulgluJ urY

aJr+oruras oura+srs IS aluolsrs '8'I't

+

'(096I 'eu1nb tcl toleermrfce"ralur pgqrsod PoEJ PS grnsgru u11ua1su<eard

poc un e1 azalrodeJ as RS qrqedeaur ropugtue purg 'areore rS a.recracut

ap saco.rd rnun Inlparu.ralur ur.rd g aluru uJ aJB ae al6acrq8 V apun

'g uaFrpur JoleruJoJur un nc azauoriaeralul 9s edaaul arec y uuad

-oJna JoleJoldxa rnun 1nz€c g JB urnc :lualsrxaard ouuras ap uralsls

un pJBJ JoI aJB oc alearunuroc ap sacoJd un elsrxa 9s eleod as tS

i(gldope l-nu ruaurru a.rec ad olueredsa ap dI? nou un 'leluarur"radxe

docs u1 lelcaro-rd '1e'il.rd feqrull un) Ecrunluoc e nrluad ,rr1ca;e a16as

-oIoJ l-nu ruaurru erea ad ouluas op ualsrs un alsrxo ps aleod eg

'arfcurlsrp o 'ariuale nc 'g1erado arnqoJl auralqo.rd

Fnop alsae" aJlul 'ouruas ap rualsrs rnun eiuelsrxa €I alalp J€t 'aJEJ

-runuror ap aseeord €I pJaJaJ as rrse"rdxa a?soc€ aJlurp alaun Fc JBIa

ag ps 1nqa"rl re 'rrierr.rasqo alaur Jolo?uapacard eururnl u1 'p'ru'e'S

pcruruas aridacred 'gcrleruer8 'gxelurs 'auutas op ualsrs 'aleJtunuroe

'a,rel6eounaar'cr8o1orq lecgruuras

: aurnue 16'ecrloruras'aurpnylrea nc

'csarrud aJ€e ruaurJal liFur alFolounurr ap aIaIocrUE uI lrulgluI urv

'n/apuntq rersa.rdxa 'lcoloc 1ue1a.rd.ra1ur ec 'ppundsaJoc PS ,,ar6oJ aJ€og"

?gcuJ laJls€ aJBJ aJBc runricnrlsul ap rua?srs un-Jlul gctpe'atoc(tuutas

ap luaqs un-JluJ JBSacau aJSa nu lerdralur lsoc€ JBO '(,,ar6or areog''

t\z IIuvJsudusJ-\I srv gTYI IINIW uruiloNoc

204 CONDITIILE INTERPRET.\RII

o sintaxd de acest tip poate guverna diferite fenomene, de exemplu,

dezvoltarea unui copac. Noi afirmam c6 dezvoltarea unui copac

se supune unor reguli sintactice. Nu putem spune insa cd dezvoltarea

unui copac se supune regulilor unui sistem de semne, deoarece

un sistem de semne este compus dintr-o sintax6, dar 9i dintr-o semanticd

(ca sh nu mai vorbim de posibile reguli pragmatice)'

Pentru a avea un sistem de semne este necesar s5 asociem secvenlele

sistemului sintactic ALFA cu secvenle dintr-un_ alt sistem

(de exemplu, un sistem BETA care organizeazh patru ,,elemente"):

+-7o

7o* +

+7opentru

Api

pentru Foc

pentru Aer

pentru PimAnt

4.1.4. Interpretare

cdnd unui sistem sintactic i se asociazi un sistem semantic, fiecare

legatura permisa de sistemul sintactic poate fi interpretati. Ea poate

fi interpretat[ deoarece se poate spune ci + - 7o inseamnd,,ap6",

dar gi pentru ch ,,apd" poate fi interpretatd Ia rAndul sdu prin ,H2O",

,,printr-un lichid transparent, potabil", un tip de api sau o imagine

care reprezinti apa. intr-un sistem semiotic, orice conlinut poate

deveni la randul s6u o noui expresie care poate fi interpretatd sau

inlocuiti de o altd expresie.

Vreau sd subliniez cb in interpretare, pe ldngi faptul ci (i) o

expresie poate fi inlocuit[ de interpretarea ei, se intdmpld Ei faptul

c5 (ii) acest proces este teoretic infinit, sau cel pulin nedefinit, qi c[

(iii) atunci cAnd folosim un sistem de semne dat, putem fi'e sd refuzdm

interpretarea expresiilor sale, fie sd, alegem interpretdrile cele

mai adecvate in funclie de contexte diferite.

in scrierile mele precedente (de exemplu, Eco, 1975) spuneam c[

un sistem de semne este guvernat de reversibilitate: apa \ine loc de

,H2O" tot aqa cum HrO line loc de ,,api". Suslineam, de asemenea,

ci "aceasti reversibilitite distinge fenomenele semiozice de fenomenele

simple de tipul stimul-rdspuns. in ultimele mele scrieri (de exemplu,

Eco, 1984) vid reversibilitatea doar ca un fel de efect ,,optic" datorat

faptului ci iri semiozd orice conlinut poate deveni la rAndul siu

expresia unui conlinut ulterior Ei ci atat expresia, cat qi conlinutul

se pot risturna, schimbandu-Ei rolurile. Dar, afland cd aprl inseamna

,H2O" inv[! altceva decAt aflAnd c5' HrO inseamni dPd"'In frecare

din aceste cazwri, obiectul Imediat este interpretat sub doui aspecte,

sau descrieri, sau puncte de vedere.

I

i

:_: r

\:

.\L

: rl1

-tcL

T

I

'a^rlBuJallE IJEta.rdralur a8al€ ?od Pc nBS BlaJ'

-Ja?ur € BI ap auriq€ ?od as ala 9c ur€rlsuourap PS EJnsBlu uJ lua?ur..

nu -Bc

nJluod crzoruras glJoduroc as oloprloalcnu Bc BTUJUB ualnd n-\,

'n nc V pumcoluJ nldurs rS "rnd pzeauoriaeal alg 'n ,,gurueosur"'r.

ec n46 n? alaprloalanN 'Jrlaua8 *poJ" un ldarp pleJaprsuoc g ealn -

re gp8ar FlsBocE gc p1de3 ?BSJoAoJJuoJ ap uaJlxa augrugJ J€O

c< c

c< c

V<-J

n< v

:ra.Sesaur NUV IS NOV arlu

€aJacaJJ uJ 'pJ er16 crlaua8 rnlnreuoricrp Bcrlorruas 'suas lsace uI

'relrunurr rnlnura?srs Bcrloruras rA cr8olounun rnlnreuoriarp ei,r -

-ruos aJluI aricurlsrp o €Jasacau olsa reur nu - n-ss Inluglnr uI €uog

urluelsuoo snds e runc e6e - pc gurueasuJ nu giuara;ur ap aJEu

-o1ne adeorde qnFa.r 'a1ue;naal auauroual Joun BZBq ed 'unnrlsuoa eu

rou pc pldeg 'rz rrl rz ap rrier.n a aleruJou rafuarradxa rS unuroc a1s;

runc e6e 'acgrfurrlA rJFlocJaJ raJporJo unuroc alsa nrdrcur"rd lseae req

'efap leldurg?uJ B-s nBS BAac eldurelur €A os Fc azauorznlcuoc ps Irc

-edec g e.r. 'poul lrurnu€ un-Jlul as-npugpoduoc p?rtoJrurl o ilqrsoC

U JE BAac e6e gc pugiuupe; apan Folounurr un pcep 'pc undnsar4

.BAAC

AIUI BCII-

-nuroc JB-ru ala unc t5 D, oluaurrua,La a16ru zala"rdralur gs Ec csasolo,:

o aJ€c ad gcrloruras elnFa"r o glurza"rdat rE a1aut reiualadruoc aur:

-J€dB Blsace 'plsrxa auuras ap rua?srs un pc€O 'auuras op rua?srs rnur.

elqn8e"r BZ€aruJn nu BuBosJad eace rcru rS alourec rcru JBp :refod

aJB BueosJad €ace pc purueasug 'aueos.rad reun eie; ad u6o"r elad

ppl pc€p nES 'soJncnq a R3 BuureosuI €lseace 'gpeoc urp Fp ourgJ

un pcep 'gc unds es ?n8rsap '1o4 'crzorruas also uauoual aarJo pJ

FuruBasuI nu crzoruras Inun Bc salaiul g eleod uauoual ocrJo 9e aunds

E JBO '(IaJlIe adac"rad as nu aJBc coJ rnun IE uruas BJ l€nl alsa FrunJ

apun - coJ nunla 'utnt pcap Buorznlauoe uralnd 'nlduraxa ap) ?l.r

-oJrp EAac B Inuuas leJaprsuoc alsa pugc rcunle crzoruras Inun puru

ec salafug g:o1eod uauouoJ acrJo FJ (alour rrcrlo{uos IB nrdrcurrd un

urind 1ac nBS) cr?oruras nrdrcur.rd un aJSa '1deg aq "al€s olrunriaas e.rt

-urp Eun gdnp rnpcedoc e1s-rgn acnpap rualnd 'cedoc rnun ea-ra16e.rc

ezeauro.tn8 a"rec EInFaJ urr16 pcep 'gc elaarqo aleod ag 'ouruas ap

uralsrs un alsa vgTV Pc gurueosuJ nu nrcnl lsece 'eedoc rnun EoJBI

-Io^zap ezeau"re,Ln8 ydTV crlceluls ruelsls un BcBp 'ea snds ury

902 rruYJsudus,lNr slv g'I\I\I-\lIt flIIiIoNoJ

CONDITIILE INTERPRETARII

4.I.5. Stimul-rdspuns

Sd considerdm doud cazuri diferite: (i) apls pe un buton si un clopolel

sun5; (ii) spun rosa (,,tr:andafir") gi cineva rS.spunde ,,vrei sd

spui o floare rosie". ApdsAnd butonul ac\ionez un proces ce nu se

poate termina decdt cu sunetul clopolelului, in timp ce enunldnd

rosct aclionez un proces care se poate termina cu acest rdspuns anumit

sau cu alte rispunsuri diferite, de exemplu: ,,vrei s[ spui participiul

trecut feminin aI verbului rodere"*; ,,citezi un cuvAnt folosit

de Gertrude Stein"; ,,nu inleleg de ce mi-o spui mie".

Primul fenomen se bazeazb. pe un mecanism de stimul-rdspuns;

al doilea impune o confruntare intre expresia receptatS si un sistem

de semne Ei, in plus, decizia de a interpreta expresia.

Un proces de stimul-rdspuns este diadic: A il provoacd pe B Ei

trebuie sd fie prezent pentru a-l suscita pe B (de asemenea prezent).

Inleleg cd cerinla co-prezenlei este foarte ambigu5. Un proces de

stimul-rdspuns este, cu siguranfi, o secventb. cauzalh, gi se cunosc

multe secvenle cauz6.-efect in care perioada de timp dintre A qi B

este foarte consistentd.

As vrea sd precizez cd am intenlia sd. consider numai cazurile in

care aceastS perioadi de timp este destul de scurtd pentru a permite

stabilirea Ei inregistrarea atdt a prezenlei f:rzice a lui A, cAt Ei a lui

B in cursul aceluiasi experiment. Cazurile mai complicate pot determina

aparilia unei probleme semiotice, dar aceastd problemd nu are

nimic de-a face cu procesul stimul-rdspuns, ci, mai degrab5., cu capacitatea

noastrd de a o recunoaste. Cu alte cuvinte, pot decide cd

actualul cancer al unui pacient X este datorat unei stimul[ri mai

vechi a celulelor sale din partea anumitor radialii. Deoarece nu ,,vdd"

radialiile dispdrute, deduc existenta lor in trecut din efectul lor. Iau

efectul drept semn sau simptom al cauzei lui, care acum lipseqte.

Insd, dacd presupunerea mea e corect5, a existat un proces obignuit

de cauz5.-efect, ce a inceput cu radialiile qi s-a terminat cu rispunsul

celulelor, printr-un lan! neintrerupt de stdri fizice. Radialia este,

intr-un fel, Obiectul Dinamic absent, reprezentat de situalia prezentd

a celulelor, dar aceastd situalie semiozicd priveste propria mea competenld,

qi nu imaginara competenll semiozici. a celulei. O persoand

din California poate fi electrocutati cu un semnal electric lansat de

pe o planeti aflatd la o distan!5 de un bilion de ani lumind fali de

Terra; sundem lovili de razele soarelui Ia opt minute dup5" emiterea

lor, dar in amAndou5. aceste cazun avem dreptul sd. considerim A

si B ca fiind co-prezente.

* In italian E , rosa este qi forma de participiu trecut feminin a verbului rodere (,,a

roade") (n.tr.).

rrJalsBounc pdBcs aJBc alsrulruJalap auauoual eol ne aJBc uJ (.Io3"

IEAJalur un aldun E nJluad sndnsaJd ?soJ € ac 'InJala rS ec 'aunri

-cU o rurunu alsa 3 prieds -Bt

BJlsuotuap B^ efun16 rz o-JluJ aleod

3 priedg 'g't?

'Brlsuoruop ealnd re-s nrcnl lsace Pc p1de3 pugi

-Iurpe '(r) Inlapou ap aleuJaln8 luns acrFolorq aseco"rd a+1nur Fc Eaapl

eldocce B uI alelpcurp orcru rus FS o nN '(II) 1nlopour op oleuJoAnoa

luns rlBaueuro a.rlseou alaldey oJ?urp aIFI I 'IJpuruJalop ralrqelrloul

p 16 oqreo rrfplrsacau p nrieds un aTSa fl IS V arlurp prieds-uou

pugc ad 'aundnsa.rd o E?soJB arec ad rrJpuruJa?.opuT IB 16 nuntido

pt ntinds un o?so C 'oJorparu o rcru FJFJ g gceo^told V oJBc uJ crperp

Iapou un (II) I3 'C ap pl1ugul priualod 16 gpqeuorzr.tardrur auas

o p1srxa g 16 V or?ul ar€c u1 'crper"r1 Iapou un (I) :olrJaJrp alc€rlsqe

aloporu Enop eI rugpode"r au RS luarcgns alsg '(t€olorq) JorroJur €rnun

(usurn) ror.radns luaurepodruoc un ureundo FS Jesocau alsa nN

'FI€If1uI earu ersa"rdxo orlpc ap

esnpo.rd g lod r"rgla"rdralul algr aunds aleod p.t IBrrolcBJ 1nc1ec n1d

-rurs un rer 'r"rgla"rdJalur acaz JolsoJE aI€ alrJaJrp r"rplard-ra1ur allnru

"rerqc uriqo gs rS ealnd Se '1ue.ta1a"r IEur IS 'alolu rrzuaruoc oIE allraJlp

rrplo.rdralur alaz 'pqeqord 'auriqo Ae 'ln"rorard a16rur r6-9s allJaJlp

aueos.red ecez eI arac Ae FoEO 'alrqelncsrpur rzalop a1le arirzodsrp

BI ruane oueurn acrzoruras alasacord q pc nr16 'ze) actto u-I '€IaJE

InIaJ uI gpundsgr nu FS nes gpundsg-r gs 1n1nd U rB €Inlac 'rdrferpe.r

Inz€c uJ rS gc elcarqo eleod ag 'luazard Jocuec un 16 plncarl erie

-rpEJ o aJ?urp ernlg8al uerlrrd aJBc Bac ap FlIJaJlp ap e6e Jerqc alsa

nu urnce ap Earu euralqord ge 16 uerpaurJo?ur rsed ripur na lesaful

also mI lnsundsgr rS eaur Bpueruoc a"rlutp dunl ap lnze8et gc aunds

ealnd J€-S 'InJeleurlsap opundsg"r EA aurnu€ urnc rrrgldrugtul Bro^ €1

augrrrpr '1da16e rode rs 'Tntotctd '&ot pa 'fincittu e.Lrnc unds I-Fo€O

'aJ€olpupruase aJ€qa.rlul o BI pundsgr gs ltqedec luns 'uetctlorruas

ec 'gsu1 'oJ€qa"rluJ FlsEacE e1 pundsgr €s EJnsBur uJ luns nN

lprorcrd a16rur ps guliqe as gs raqrl Irplot{ 1n1nd g re lnluerced 'ze?gt

rnlsace pdrurl uI 4g ArpJB? rnlnxagal eznec alsa V EJnlrAoI FJ runJe

rS unds rBru ps b 'qSOf u3 ln.rorcrd pa6nu r31 1a rer '086I uJ luareed

ad csa,rol II na pe pcul riaundnsaJd 'rIpBIp alsa Insaeord 'Fxagar arec

-6rur glseac€-€I ap auriqe aleod as nu In?uarted gc a"red as 'aor8o1o1ed

alrJnzEc ep g:reJe 'racrqo aq '1n5 un Eap Fs BarA JE urnJ 16 ec ln.rorcrd

ro6n pcArur r6-e1ace .rer 'laupcorc un nc luorced rnun lnrqcunuaF csaloT

'poc €I eera8rncar urrd 1en1ca3e erulard"ra?ul op lnsaco"rd

nes '1npoc waunds i-ps 'C luoruala EaIroJl IB rnun ezeq ed lIEIrnIoc

IB urrros Ec 1rrzg^ aU ps ra aJlurp Inun Ec lqrsod alsa rS 'luesqe alse

g nBS V nBS ic'tpD'trJ €uneoploJuJ PSuJ a+sa crzoruras saco.rd u11

L\z IIuY,lsudusJNI sTY g'IVWINIIAI S'IIIiIONOC

2O8


noastre actuale. lnsi pAni in acel moment trebuie sd ne ocupdm de

spaliile C. in orice caz, Etim ca in spaliul C are loc un fenomen ce

poate fi reliefat semiotic: contextele comunicative. Fiinlele omeneEti

nu emit semne in vid, ele ,,vorbesc" unol subiecli gi in mijlocul acestora,

care la rAndul lor vorbesc qi ei. In semiotica mea, un sistem

de semne valabil include qi seleclii contextuale. El are urmdtorul

format: ,,expresia r line locul unui continut care in contextul 1 va

fr y, iar in contextul 2 va ft k".

IJn asemenea format cu instrucliuni reprezint[ tipul de competenld

care ne permite sd interpretim semnalul de oprire Ia interseclia

a doud strizi perpendiculare:

dacd nu se vede nimic. Lreci

r-penlru automobilist: prima dati opr"gti. apoi--l

L dach vine o maqinb din dreapta.

I

as,tea ptd

STOP

-

L pu.,tr,, pi"to.'

prima datd priveqti cu atenlie, apoi treci

Modelul poate fi completat ulterior ludnd in considerare consecinlele

legale qi fizice ale refuzului de a se supune instructiunilor.

in acest caz, spaliul C, in care sunt interpretate instrucliunile, ar

putea fi caracterizat qi de urmitoarele mdrci:

receptorul poate, in ciuda instrucliunilor, s5. binuiasci faptul c[

emildtorul minte;

receptorul nu cunoaEte codul;

receptorul inlelege mesajul qi hotiriqte si nu-l ia in seamd.

in orice caz, aceste caracteristici presupun un subiect congtient,

iar Celada observ[ in studiul sdu c5, in prezentarea mea de la simpozion,

am ingdduit ca trdsdtura congtiinld si nu fie o precerinld a

semiozei. Mi-ar face pldcere s[ dezvolt inc6 pulin aceastd idee, deoarece

imi pare a fi un posibil punct de intAlnire al semioticienilor cu

imunologii.

4.1.7. Semiozd fdrd congtiinli

Instrucliunile de oprire (cf. mai sus) pot fi introduse qi intr-un computer

- admilAnd c[ acesta ar fi dotat cu un dispozitiv care ii permite

sd perceapd stirile lumii exterioare, cum ar fi trecerea automobilelor.

In acest caz, ar putea interveni obieclia cd presupusul proces

triadic devine unul diadic, in care lanlul stimul-rdspuns este segmentat

pur Ei simplu intr-o serie de opliuni binare, rigid determinate.

Instrucliunea Basic ,,if-then-else" este un proces de stimul-rdspuns

'lruolcld lBcsrur B fl rcun+E (III)

iT.to1 eVr€P (II)

ilmorcrd 9c6nu g reunle 'a15a.to1 V rro a19c ap rJo (I)

:e1sa aricnpap ep nldruaxa uO 'Jesocau 1€+1nzar un pugu

-riqo piua.ragur o l€uroln€ ac€J rS rp-8ar ralac€ Ie zex un ariuraprsuoc

u1 er 'pln8a.r o BI ap a16au.rod ericnpap ?gcnr?uJ raricnpep aundo

as aJBc lgzalodr ,snds IaJIIB) leriuara;ur secord un also ericnpqy

€ritnpqv'8'I'7

'yfinPqo PoBJ 9s

oJae os r I rnlnlrlrzodsrp 'eurcrus lpduc BI aJnp ealnd r6-e n"r1ua4

'PIErcrJrlrB

giua8qelur a.rdsap rqJol Irrolnd 'n.rcn1 +soc€ PJEJ ps pqedec g u'r

g lnrillrzodsp pugc rcun+V '(Pnou arienls oJ"carJ nrlued poc nou un

ecnpold gs 'alurrrnc o+1e nc) runrfcmlsur ap Frualsrs azoJn?tnr+saJ

r6-gs 16 olrpaur a+xa+uoe acgrluapr PS a.rac as I I rnln,rrlrzodslp '+dBJ

aO 'JorJaluu alrpugqop niuru.ro;ur ap xalduroJ un-J?urp azeloderlxa

aI FS arnqaJl I In^rlrzodsrp 'e3o1eiu3 a1 e nrluad 'a.rec ad rB an8rqure

pqe.r8ap reur runricnrlsur op rrras raun ezuq ad allcg1p rrgJqloq ap

9ru€os o 3r Fs aJoc as r I rnln^rlrzodsrp gc aleeouncal eA ourcrJo

'I Inurnl

r8nrlsrp gs rsner B FIPJ sns retu ap alac BI oreolrraJoJ alrrzrcap 1€nI r€ (Î)

iuo1e14 rn1

Ig, aprualurod urp gzalodr €ror+ € ug rS ec soleiug olso r(g e"

i lnqle'r (H)

'irJ nu Ps nes og Fs Pc€p rn8rseu also lolrueg (II)

irunl else (I)

:oJBJ uJ Inzec uI r€urnu .rep '1 1nurn1

ros€I pzBJ o nc €n.r1srp '6 1nu-rn1 ed opuude os ac caq un rzo^ pugC

:IaJ?s€ lrnJlsur alsa

aJBJ I lqrzodsrp un I InuJnl ed urpza6e rody 'pqtsod poru Intrun uI

gzeauoricue.r 16 1 p,ulzodsrp ap srrue Inluuruas a16eurr"rd 6 prrryzodsrp

'g.resacau arielar o a+sa Bls€otv '1 p,rryzodsp ap srrua Inluuruas

el6eurud FlnlotoloJ o pugc rcunl€ coq un apur"rde arac Z,rryzodsrp

un tuPlElsur z InuJnl od 'uJnl uJ PJlur €Aaurc pugc rcunl? v trJlcala

IBuruos un ralrruo aJEC I Cru€caur ,rqrzodsrp un urPIEtSur I InuJnl ad

'lIBIpIoc ap lnun rJlaurolDl roJl ap piuelsrp o e1 'r-rnleap rarl E €arulnl

ed 1e1e1sur 'unu.rn1 roJl urp lrnlrlsuoc rualsrs un ruaundnsa"rd gg

'pprcgrlr€ 9iue311e1ur op unq r€rucol nldruaxa un alsa

nu IBruJou n4ndtuoc Tnuosnd un JEO 'rumido agq€lrlaur ap arinlos

FJEJ arJas o ?o+ augurgr .re rS oJusacau aluurq rricunlsrp ap au€or1q

urp lml4suoc g eelnd r€ IaJ lsac€ ap seco"rd ulf 'Pr€urq PJnlcnrls nJ

602 IIuyJsudutrJNI srv slvr uNIIN srlliroNoc

2LO


Sd presupunem cd nu Etiu nimic despre toate acestea qi cd il vid

pe B miEcdndu-qi piciorul. Sunt surprins de acest rezultat ciudat

(iii). Pe baza experienlelor precedente in domenii diferite (de exemplu,

am observat c5, atunci cAnd sunt cdlcali pe coadi, cAinii chetil5ie)

incerc sd formulez o reguli necunoscuti inci (i). Dacn regula

(i) ar fi valabil[ Ei daci (iii) ar fi rezultatul unei intdmpldri (ii),

atunci (iii) n-ar mai fi surprinzd.tor.

Desigur, ipoteza mea va trebui sb fie pus5' la incercare pentru a

putea fi transformati in lege, dar existi (in semiozi) multe catsri

in care nu se cautd Legi Universale, ci o Explicalie capabild sd

dezambiguizeze un singur eveniment comunicativ. Cineva spune rosa

(,,trandafrr") gi eu nu ;tiu dac[ inlelege o floare rosie sau participiul

trecut al lui rodere. Lansez ipoteza ci vorbitoruI ar fi un cultivator de

flori Ei optez pentru prima interpretare. Cu atAt mai bine dacd abduclia

va fi incurajati de context (un context ca,,ho cultiuato une rosal

am cultivat un trandaftr" ar constitui o pisti siguri). RezumAnd:

abduclia este un procedeu tipic prin intermediul cdruia in semiozd

devenim capabili sd lu[m decizii dificile atunci cAnd urm5.m instrucliuni

ambigue.

Problema imunologilor este de a decide daci ei - atunci cdnd au

de-a face cu limfocitele - se afli sau nu in fata unor fenomene de

acest tip.

4.I.9. Recunoasterea

Imunologii folosesc frecvent cuv6ntul recunoagtere. Merg, imi alunecd

piciorul intr-o groapd qi md impiedic. Voi spune c5.,,recunosc" groapa?

Cred cd cea mai mare parte a fenomenelor ,,sterice" vizate de geneticd

aparlin acestui tip de simple procese de stimul-rdspuns. Cum se recunosc,

unul pe cel[lalt, protagonistii asa-numitului sistem imunologic?

Si presupunem c[-l inv[lim pe un cimpanzeu sd-gi pund minuEi

qi ii ddm cAteva perechi de mirimi diferite. Animalul Ie va incerca

pe toate pAnd cdnd o va gdsi pe aceea care se potriveste cu degetele

lui. Nu vom spune cd cimpanzeul iqi ,,recunoaste" md.nuEile. EI le ia

pur qi simplu pe acelea care i se potriuesc.

S[ presupunem, acum, c[-l invdldm sd recunoascd mdnusile de

mdrimea adecvatd prin intermediul unor caracteristici morfologice

(de exemplu, ele sunt maro Ei sunt insemnate cu o stea aurie). Luni,

animalul invdgd caracteristicile propriilor md.nusi, iar marti vede o

pereche cu aceleasi trdsdturi si le recunoaqte ca fiind ale lui.

Ce se intAmpli atunci cAnd un cimpanzeu sau o fiinld umand

recunosc ceva sau pe cineva? Ei raporteazd atdt perceplia actuald Xr.

cdt Ei amintirea unei perceptii trecute X, la un model abstract X.

Tfec de Ia o prezen![ (o perceptie actualsL), prin intermediul unui

l

-5

'alopour ec rEurnu aJrloluas alapolu elsacB rsoloJ lod

Pe JEop Eurusosul 'crlorluas FuoSJEt alI.\a ES arnqaJ? rrSolounurr Pc

g,t-"nt.tg nu iuliSau a+so areqarluJ Eluapacard e1 psundspr gceq

aroJelalu 16 a1epo141 '0I'I'7

::-

Il

ai

aalalrcoJrurl nc 16 91diu91uJ os nranl

'alxa?uoJ olalrraJrp ep aricun;

r6elece gc aurrJ€ gs rrsolounurl lod

.r1 gq,tttqt. as arel6eounJal ap InrJalrJc 'pzoruras ap alasacord u1-

'(I+nW BIIaurO nt €punJuoc aleod o nu 'ualo1 eiqdog

ad eeqnr o PcEp) eluaurpad rcJglu ap oJeru reru Jgrunu un ap orolau

ar€ €lrqnr Ecs€ouncoJ r6-ps 'ruu rilnur gdnp 'pc'reecul orec l1so8

-pJpuI un 'qunqcs u1 'addasnr5 nBS orlard 'o1oe6 a'r+urp elaiuara;rp ep

?esaJolur alsa nu 'PurJoJrun Inluepu€uroC

16 utlncseur xos.'arpeur g1s

-Jg^ :l€plos tt B nJluad eluauqred rc'rpur aurind arnqaJl

r1 "16to.ttror

lnueur6np alun4ul ES olrrurJl r-e nrluad riuplos raJl ap arolou oJB

aJEt +uepu€uror rnuil 'acrlcerd eiueFrxe o?IJoJIp ep purdap a1g 'giuau

-rpad ap alrrra?rJc Pcsealrqe+s FS orec gp.raue8 gp8er o P?srxa nN

'(nr8au rS 1e3oq P.rPd nc

leqJpq un BJo ..nJlsou 1e" o1oe4 epuorfoura oJls€ou epraluc gdnp

rS Larilurut€ uJ pc nrluad ruoc€J o-s unsnar nu 'easepu 'r3; rue ap

rcazgnop oaJA EaAB €rqe pugc 'gur.rn uI rue op rcozpnop nc lrul9lul

ru€-I aJBJ ad 'o1oe4 aJ€ceJ€o un ad rzu rual6eounca.r I-FS PJnsPur

uI g tuo^ ,t,, '1"311y 'alueur1red rcJpru Paalpc op J€op eruees lnuri

€ a.r€c X lceJtsqe Iapour un orJouraur u1 lerlspd ru€ Pc€p 'a1ncel1

"1"* ,nr1^d"c.red lnlcerqo '6y r6e1ac€ pulrJ ec 'a1en1ce alaur raridacrad

In+Jarqo;ty ,.o.rr,rnu 'l€qruqcs n€-s rgs roliuip Inrgunu nes 9ie3

"d "p "1t"ttpr.r 'gqreq urp r.red ap €ale+rlu€c 'es ealelne'r8 EcBp JBrqJ

,fiJe aJoz nc EruJn uI lruIg?UJ IUB-I AJBC ed e,\aurc ad uralSeouncar

gs FJnsPu uJ rua+uns ursru€taur rn+secu InrpauJalur ur'rd rcrunN

'P?u€AaIoJ a+sa relu

nu eaurr8unl 'eluaurlrad rc.rpru rSealace g1urza;d lun?cs Inluauoru uI

dacrad o aJ€c ad eiuarnco ter'pzeq €I €a?s o nc ?Buruasui rS ueqp8

elsa 'gpunlor eeunricas aJB X Iapour InuoraJc PcBp FSUJ 'lnzpcs e rn1

eaurr5unl rcep 'l1so1oJ B-I elourc dunl ar1u1 Fc lrqeqoJd 'IenlcB Inl

-uoruoru u3 lndaa"rad rnlnuoraJc aIraIlsIJA+cBJse ne PpIcuIoJ PS aIJOIUAlu

u1 zarlsgd I-aJ€c ad rnlnuoralc aIrcI?sIJolc€JBC a+€o} EJ JBSAOAU also

nu acoJeoop arp€r.r? also InsocoJd 'X l€luaru naru Inlopour nc Jedruoc

g, "1 t t1.r"d uoretc r6elece +uns Pnopugure 9c prcep rS rJar lrsoloJ

ruE-I aJEt ad lnuorarc tt"1,tt-n tull 'uoralc un pPA 'laporu un rA

(plerouraru PI1eI€ac rB gienlre eun; eiuerneo Pnop orlurp Ear€?un4

-uoc oundnsa.rd glep aJ€carJ ap Pc nJluod crpeul saco'rd un Euneap

-lo+uJ a?so earalSeouncog '(P?nca-r1 eridac"rad o; giuasqe o e1 'laporu

]I

a

tr6 IIUYJSUdUSTNI STV U.IVWINUN STIIiICNOC


S-a spus adesea ci in Etiin!6 nu ar trebui si se foloseascd. metafore.

Insd Max Black (1962) a f[cut o distinclie convingS"toare intre

intrebuinlarea lingvisticd a metaforelor si intrebuinlarea qtiinlificd

a modelelor. E posibil sd existe atAt modele la scar5, cAt Ei modele

analogice. In amAndoud, cazurile, modelul seleclioneaz5. un ansamblu

de mirci pertinente ale obiectului pe care-l reflectd sau pe care-l

redd. Modelele la scar5 aspird sd reproducd forma obiectului original,

in timp ce modelele analogice ndzuiesc s5" reproducS. numai structuri

abstracte sau sisteme de relalii ale obiectului original. Mai mult,

ele reproduc obiectul original pe un suport diferit qi cu ajutorul unei

relele de relalii diferite. Astfel, un circuit electric poate fi folosit ca

model pentru un fenomen hidraulic sau pentru o problemd matematicd

(qi viceversa). O hartd geografrcd este un model la scard incluzdnd

gi cAteva elemente de model analogic.

In acest sens, funclionarea unei limbi omeneqti poate fi luati ca

model pentru fenomene biologice, sau viceversa. Dar ar trebui s5. se

verifice cel pulin doui condilii: (i) trebuie s5" se qtie c5 harta nu este

teritoriul gi (ii) propriet5lile modelului trebuie sd fie mai bine cunoscute

decdt propriethlile obiectului care este definit.

Nu qtiu cAt gi pAnd la ce punct a doua cerin![ este satisfdcutd

in cazul aborddrii semiotice in imunologie. Nu Etiu cdte lucruri se

cunosc despre sistemele imunologice, dar, din nefericire, stiu cAt de

puline lucruri cunosc semioticienii despre sistemele de semnificare.

S-ar putea ca a doua cerin![ sd nu fie atAt de peremptorie precum

pare. IndeobEte credem ce ceea ce este mai complex trebuie explicat

prin ceea ce este mai simplu. Aceastd cale se numeqte reductionism.

Urmdnd-o, un semiotician poate incerca si explice limbajul, folosind

ca model codul genetic. Nu aqtept prea multe solulii de la o asemenea

perspectiv5.

Se poate ca explicarea a ceea ce este mai simplu prin ceea ce

este mai complex si fie o alternativd rodnicd. Aceastd idee imi place

mai mult. Este indrdzneat6,, dar poate sd fie productivd. Nu-i voi

descuraja pe imunologi sd foloseascd modelele semiotice in aceastd

direclie.

Totuqi, la inceputul acestui studiu al meu am spus cb imunologia

poate, probabil, si ajute semiotica. Permiteli-mi si evit sd rdspund

la intrebarea dacd fenomenele imunologice trebuie considerate mai

simple decdt cele semiotice. in urma simpozionului nostru mi-am

dat seama c5. v5. ocupali de ceva care pare a fi foarte complicat.

Ceea ce arri invilat insd din intAlnirea noastrd este cd intre momentul

in care o limfocitd intAlnegte un antigen, pe de o parte, si momentul

in care reactioneaze, pe de altd parte, existS. w spatiu, iar in

acest spaliu trebuie sd aibd loc unele opliuni contextuale. Impresia

mea este c[ acest spaliu C este mai simplu decAt al nostru. ln orice

caz, este totugi un spaliu.

;

a-

l

'PJnlBu

rS pJnllnc oJlurp 'aualetu 16 lrrds al+urp "rolairuer8 e Pcrleru€Jp

n*ilqoio e16a,urd ar€qarlul PtsBocV

'ar+seou urol6eounc Jola+rur[

lnrolnp ,,Jt1do" lcoJa +lE un lgcap olsa nu 3 rnlnrieds ealelxelduroc

E^runc nu pc€p nES - oJBOrJaJur alac rs ereouodns acr8olorq alasacord

a.r+urp p8erd nu nES glurza-rdar 3 nrfuds rnun Ba?Blrlqrzr'terdrur rS

eeurpnyldrue Fc€p eaJ€qa.r+ul a?sa lecgrJ€Ic ap aurgrupJ ac BaaC

'Bzorruas eaur8r.ro e"re rA1 oJec uI JBI

-uoluolo Inursru€caur opuncsE as acr8o1o1q rolasacord earurzunSOrd uJ

Fc puueasuf ac eaa3 'BS €atelrlrqrzrrre-rdrur n€s eal€lrxeldruoe op nu

rS '3 nrieds rnun eiualsrxa ap P1€?u€JuF alse Fzonuas op mlnuoru

-o,r"J n r6gsu1 eiualsrxa rcunl€ '(apc glseace €urJn BA rpoJd ol€"rotp

g" pi"r"'t6) €alrop 1e

grgldeccp Fc€G lnrieds tnun e giual

-.F" ntltn*erp ",r11argr

rS elduns op lgcap C nPS rnlnrieds Bale+rpqrzrlardurt

ap 1€zrJalc€J€c EJnsEur oJ€ur r€ru o-JluI alsa srpurJl sacord un

8TZ IIUYTSudusJNI sTY SIVI iINIhI fl'IIIJIONOC

4.2. Coarne, copite, pantofr: trei tipuri de abducliel

4.2.I. Coarnele

4.2.1.I. Aristotel gi rumegdtoarele

in Analitica secund.d. (II, 98, 15 gi urm.), Aristotel, tratAnd problema

tipului de diviziune cerut de formularea unei definilii corecte, dd un

exemplu singular:

Acum insd vorbim baz6.ndu-ne pe numele tradilionale: totugi, nu trebuie

s5. le considerdm doar pe acestea, ci trebuie sd vedem dacd existS. vreo

altd determinare comund, iar in caz aftrmativ, ar trebui sd o acceptbm,

observAnd in continuare de la ce fel de obiecte decurge o astfel de determinare

gi ce noliuni decurg din ea. De exemplu, de la animalele cu coarne

decurge posesia unui al treilea stomac si dantura limitatd Ia un singur

maxilar. CAnd aceste lucruri se cunosc, trebuie, pe de altd parte, sd avem

in vedere de unde vine posesia coarnelor.

A defini un anumit item, pentru Aristotel, inseamn5 a furniza

genul qi diferenfa specificd.: genul Ei diferenla delimiteazd specia.

Definitia este diferitd de silogism: ,,Cel care defineqte nu demonstreazd.

existenla definitului (definiendum)" (Analitica secundd, II,

92b 20), deoarece o definilie spune ce este un obiect qi nu cd el este.

TotuEi, a afirma ci ceva este un obiect inseamnS. a spune si de ce

acesta este, inseamnd deci a cunoaqte cauza existentei sale (Anolitica

secundd,II, 93a 4). Aceastd cavze va fi termenul mediu in deduc,tia

succesiv5., capabil5 s[ infereze existenta obiectului definit (Analitica

secundd, II, 93a 5 qi urm.).

Sd presupunem cd o specie datd S poate fi definit[ ca M (unde

M este o defrnilie in termeni de gen qi diferenli specificd). Atunci

1. Acest capitol (care reelaboreazi doud studii precedente:,,I1 cane e il cavallo: un

testo visivo e alcuni equivoci verbali", VS 25, 1980; gi,,Guessing: FromAristotel

to Sherlock Holmes", yS 30, 1981) a apirut deja in italiand in Il segno dei tre

sub ingrijirea lui U. Eco Ei T.A. Sebeok, Bompiani, Milano, 1983. Este republicat

aici deoarece oferd cdteva premise teoretice pentru conceptul de interpretare.

uI 'pc aundnsaJd lalolsrJv 'rJorJadns Jolrlrsrcur euruos ad lnurfqo

ni." 1gp11ot rS pcsealugurpd giuelsqns) alaur€oc EruroJ e nrluad "res

-oJau l€rJaleru ap Inluopacxo '.ro1a1eunue aricalord TJaJo e n'r1ued :rri

-ecqdxa BAa?-Bt pzeosuel€ lalolsrrv 'to1a1nunurt a1litpd atdsag u1

'QLZ'T' 43'acxe6.) (,oll€lolac e1eo1 ed

ppnlcur aI PS aJEc crun 1€Jrpard un nc 'a1e1run o gz€aruJoJ nu 'auts u1

;"r""

"1n"rpa.rd ep aJeru rgrunu un Fcs€rnco1u1 9s" FJnsFru u1 gzalodr

o rtap E+nEc ig

'ursr8ops pqrsod un-JJuJ nrpau uaruJol ec euoricunS

gleod FS aJEc ezt.:rel o gzeazvJtrtJ erirugap Fc€p E,seo11q€1s Ps €aJA

IalolsrJv J€r ',,a.reolEzuud.rns a1de3" PIBropuI PJPJ +uns €alsacv

'(etrLg) uo

-rredns rrlrsrcur ep oysdrl luns rJnceruols n.r1ed nc alol€ruru€ a1€oJ

'(q'evLil elrruEc rs e.reo

-rrdpc 'nlduraxo op 'ouJ€oc n€ rJnc€ruols n-r1ed nc olol€urrue oleol nN

'(q '8719) rrncBruols n-r1ed ne our€oc nc oloFruru€ al€oJ

'ngs rnlndroc

oIE rJ€ru olrunrsuaurp op gletelo.rd '(eureoc nc oIoI€uIu€ nc aunuloc

rJnlgspJ+ "11tt* ""n

-'tJpa,t ruol runc e3e 'e.rec) PIIurFc nrlued rA

.rep 'ri1oc nes riurp nc olol€turue mlued rA pqep'r olsa nrcnl lsocv

'(B7gg-eggg) e.re.rpde ep eceollrur o?I€ n€ oureoc FIFJ olapurruv

'(e799-q899) rror.redns rrlrsrcur

csesdrl aI pcrpe 'Iiu1p op .n6 rn8urs un n€ aur€oc nc olol€rurue aleo;

:alaJ€olgrrrJn luns a8ugJls aI oJ€c

ad e.rnSrs olaluauralu 'rolar)IaluD a\Titpd atdsaq u1 r"raundxa r3un1

Fnop t€clpap B-r Brargc 'guralqord plsEaee aurq alBeounc Ig 'ouJeoc

nc rolal€rurue e Pp{€^ arirugep o rcap araJo PS amqoJ? Ialolslrv

aflnJ ug

g+uopuodsaroc eriele.r o Plsrxa Pc€p luopa^ 9s elnurad au aJEJ Ioc alsa

irr""-rr,r ursr5ols un r6n1o1 '(p1ep1sod rgurnu alsa acal€oap) 1.'s€o*S

rnun B orznltuoc 1da"rp plu"rlsuouap g aleod nu erirugeq 'a1e8a1

urncoJeo luns 'ayra;rp IBcrpBJ r6op 'usr8o1s 16 arirurJap 'IaJlsṾ

OJ€S

(9)

(e)

ft)

(8)

(z)

'aJEla

tE'!1q

all laj

Ialols

un :ol

reunl

apur

pc?j!

erirr

D)U!

ac a't

'alsa

.II

-uou

.B

ezru

tua.\

rn5r

AUJE

-Jala

'urp:

oar\

alnq

un

€uIi

-aaau '1deg op (?uns osnpap aloiurrosuoJ PrBp urqrqe?s Fs Frnsgur uI

rua+uns 'ountztôJd Ap +uarunJlsur €c PA{?Cnpop eluoqcs pursolod

6 luns g riol

'tr41

luns 5 riol

a tuns W liol (I)

t"

tEJeqJ€q uI P?coroc aricnPaP

ap nldruaxa InJolgruJn BInruJoJ aleod as ursrSols rnun

"rqerlsuourep

IB nrpau uoluJal Bc tr{ ecnpoJ?ur os FJBp (aJenulluoc uI '(PtBInur

-roJ aruc arirugap) W luns acor€oap (d) Iiulp ap ;16 "rn3urs

un nE "Tttq"rt

s auJBoc nc olal€lurue 'nldruexa op :d g e n"rlued olrcrlsrJ

-alt€J€c oleol Epasod g arec nrluad eaunrier 16 ag ps mqorl r€ tr l

srz slicncgvsolu:]dlJISUJ:L{OJNVd'SJIdOC'SNUVOC

2t6

CONDITT]LE 1\TERPRF]TARTI

procesul de evolulie biologrca, dintre cele patru cauze cunoscute (formal5,

materiald, efrcienti si finali), ultima ar avea un rol privilegiat.

iar coarnele ar fi obiectivul pe care qi-l propune natura: ea deviaza

deci inspre cap materia duri care formeazS. maxilarul superior cu

scopul de a produce coarnele. Coarnele sunt, in concluzie, cavza

finalb a lipsei incisivilor superiori. De aceea, putem afirma cd lipsa

dinlilor este cauzati de coarne (663b 31 qi urm.).

In consecinld, absenta incisivilor superiori este cauza care a determinat

formarea unui al treilea stomac, pentru ca aceste animale sa

poati rumega ceea ce nu au mestecat suficient (674b I0 Ei urm.).

Rezum6.nd, putem spune ce, pentru Aristotel, nevoia de proteclie

este cauza coarnelor; coarnele sunt cauza devierii materiei dure de

la gurd la cap; devierea este cauza lipsei dinlilor, iar aceasta din

urmd este cauza eficientd a apariliei mai multor stomacuri. Aristotel

mai adaugd cd Ei c[milele, care nu au coarne, deoarece sunt protejate

de dimensiunile lor mari, economisesc materia dur6 qi o transformd

intr-un cartilaj dur pe maxilarul superior, deoarece mS.nAnca

vegetale cu spini.

Pe baza acestor idei, Aristotel ar trebui s5. izbuteascd in incercarea

de a defini animalele cu coarne (defini{ie care este propusS. in

Analitica secundd., dar nu este elaborati). Insd, a defrni inseamnd

aizola termenul mediu (cauza), iar alegerea termenului mediu inseamni

a hotdri ce trebuie si fie explicat.

Sd admitem cd Aristotel trebuie sd explice mai intAi de ce animalelor

cu coarne le lipsesc incisivii superiori. El trebuie sd formuleze

o asemenea reguld incAt, dacd rezultatul pe care vrea s5-l explice

este un caz al acestei reguli, acesta n-ar mai fi surprinzitor. De

aceea el presupune cd materia durd a fost probabil deviati de la

gurd cu scopul de a forma coarnele.

S5" presupunem cd:

(7) M = animale deviante (adicd animale care au deviat materia durb

de a gurd la cap).

P = animale lipsite de incisivii superiori.

S = animale cu coarne.

Dacd ,,vorbim despre ipotezh atunci cdnd gdsim o circumstanlb

foarte ciudatd care s-ar explica presupundnd cd este cazul unei anumite

reguli generale qi, de aceea, se adoptd o astfel de supozitie"

(CP, 2.624), atunci Aristotel ar putea incerca urmdtorul silogism:

(8) Reguld = Toate animalele deviante sunt lipsite de incisivii superiori.

Caz = Toate animalele cu coarne au deviat.

Rezultat = Toate animalele cu coarne sunt lipsite de incisivii superi

ori.

'(.c€s 1so3€ urp urôJd aJBc aIosBJ ap aqlB alaqEoq(' Bc ?d€J ap al6au

-rJap aI oJJrad 'a1ose; ap aq1e aqeoq Elalgc ap l€?uazaJda"r rolgzurrd

-.rns rnlnldeJ e+eJ uI 'GZT'Z '43) ecte4 ap gsndo.rd aIosBJ ap aql€

roloqeoq e grualqord Elncsounc aurq 16 (T) Inlapour ap a1e1uaura18ar

'sns reur ap (6) 16 19; aleiuaJaJul allurp eaJeueruase Fluapr,ro alsg

alosnJ ap apqnoq fi actra4 '2,'I'Z',

'@I er7g - 0Z qZVg 'to1a1otutuo a17iqd

atdsag urp relc asarar urnc e6e) aleloroc Ilipgap ap pqo13 ruolsrs rnun

psndns ',,g1xal.oc" aunrzrlrp o rzairqcs ps na"r8 ap alsa lgc gz€oJl.suouap

nJJnI lsaJ€ .rer 'raprugc € glrqasoop erienlrs acrldxa gs pJJeoJuJ pugc

rcunle FJn?FcJncul u1 snd alsa lololsrJy pe uraundnsard FS ornqa"\L

'lerceds .Lrlse8rp lerede un nB olar€olg8erun,r eleo; = loqnzaq

'r.ror"radns rrlrsrrur ep aysdrl luns oloreolg8eurn"r eleo; - zDC

'lerceds ,ulsa8rp lerede un ne

r-rorradns rrlrsrcur ap alrsdrl luns aJ€c aloleruru€ al€oJ = pru8aq G)

:rusr5ops InrolqruJn aundnsard aleod es 'pzeq plseece od

'rror"radns

Jolrlrsrcur raiuasqe ezrtr-'- urp prcads ,Lrlse8rp lerede un nB aJ€J

aleurru€ oloce ?uns olareole8arunJ :pprl€A reunle g e,L erirugaq 'rJO

-r"radns rrlrsrcur ap alrsdrl n€ra pc nrluad nrcnl lsaae 1e1durg1u1

B-s ala a"r+urp BJoun Inz€e uJ pa lqeqo;d '(epgsgd rS rc 'a1a"reo1p8

-aruu r€urnu nu pugzurJdnc; lereeds .Lrlsa8rp le"rede un ?€?Io^zap

nE aJEc Jololerurue pdrl purg 1ep '1gcu1 laJls€ 'u[ap sndnsard ue

runc e6e 'r.ror.radns Jolrlrsrcur eiuasqe ap p1e8e1 g e ered FJn?FSpJl

ap IaJlsB o 'unceruols nrled Jolac Inuauoua; alSerrr"rd ac eeac u1

'F?ecgrsIBJ g e,r erirugap op gtBluazerder uzeiodr

'(r.rorradns rlrsrJur 16 aureoc ne IBurruB un pcrpe) 4 un 16 alsa nu

aJ€c S un rursgF ps eldurglur EA as oJeolrrl rrie.r."resqo Joun InsJnJ

ug 'a"reldurglu1 ulp 'pcBC '141 ri 1uns.d +uns or€c S 1io1 '1eg1sy

'giuepodurr a'ra nu alelrn8rqure

p?seac€ arlseou apndoes nrluad rep '(916l 'aurleg 'Jcy rcp a?reoJ alsa

nu lalo+srJv'1cund rnlsaee erdnsy 4 ealelarrdord pcseaSgpgdrul ps

purruJalap aI uo (rr) i(epupc alsa runJ aureoc €r€J alerurue 16 r3n1o1

apnlJur a"rec 16; rJorJadns rrlrsrrur ap aysdrl luns aJEt "ro1ac lnueF

'4 ror"radns lnueF BI ouJeoc nc Jolal€rurue ufuaualrede purru.ralap

Iro (I) :rrfca"rrp pnop uJ ezrre) pleraprsuoc g eleod 141

ppriuasa Frnleu

€+seacv ',,dec e1 grn8 e1 ap pJnp erJoleur ?Brôp ne aJBc alat FcrpE

'141 rS luns aJ€o Ealace luns S auJeoc nc alaleurue" (pcrlelodl) elilu

-gap u1p \r-Ilr.zar'rnlnrusr8olrs IB nrpour InuaruJa? a?sa mln?€Ilr.zar

Bznec rer 'rln8ar roun IB zec puru ec leerldxa alsa Inlellnzag

nz slicnosv sa Iuodlr IsuJ :L{oJNYd srldoc 'sNuvoc


Prouenite din acest soc este termenul mediu, acelaqi care opereazd

qi in legea propus[ de urmitorul silogism:

(10) Reguld,

Caz

Rezultat =

Toate boabele de fasole care provin din acest sac sunt

albe.

Aceste boabe de fasole provin din acest sac.

Aceste boabe de fasole sunt albe.

Nu existd nici o diferenld intre ceea ce Peirce numeqte ipotezi

sau abduclie Ei efortul prin care, dupe Aristotel, este formulati o

definifie, spunand ce este un obiect qi explicAnd cu titlu de ipotez[

de ce acesta este aga cum este, prezentAnd astfel toate elementele

in mdsurd. si stabileasc[ o deduclie conform c5.reia, dac[ regula este

corectS, fiecare rezultat va dovedi cd acest obiect esle.

Este interesant si ne intrebdm de ce Aristotel face cAteva observalii

in legdturi cu apagoge care ia in considerare inferenla pe care

o avem ,,cdnd este clar cd primul termen este legat de termenul

mediu, in timp ce nu este clar dacd termenul mediu este legat de

cel de-al treilea termen, el fiind totuqi un fapt credibil" (Analitica

primd II, 69a 20), insd in aparentd nu identifrcil apagoge cu activitatea

de definire. Este adevdrat ci Aristotel considera definilia o

procedurd gtiinlificd, lintind sd exprime un adevdr irefutabil, in care

definiens ar fi deplin interschimbabil cu definierudum; dar, cu toate

acestea, era congtient de faptul cd se pot da mai multe definilii ale

aceluiaEi fenomen, ficAnd referiri la cauze diferite (Analitica secundd

II, 99b), in funclie de tipul de intrebare care se pune, adicd in funclie

de identificarea (sau alegerea) unui fapt cu adevirat mq,i surprinzdtor.

Dacd Aristotel ar fi recunoscut explicit consecintele acestei

accept[ri, caracterul experimental gi abductiv al tuturor definiliilor

i-ar fi apdrut cu claritate.

Peirce, in schimb, nu are nici o indoiald: nu numai cd identifici

abduclia ar apqgoge, dar, mai mult, susline cd abduclia reglementeazE

orice tip de cunoaqtere, inclusiv perceplia (CP, 5.181) si memoria

(CP,2.625).

Este evident cd, pentru Aristotel, a defini faptele surprinzS.toare

(vezi cazul eclipsei si al tunetului) inseamni a stabili o ierarhie de

legituri cauzale prin intermediul unui tip de ipotez6. care poate fi

validati numai atunci cAnd produce un silogism deductiv ce aclionea:,Ft

ca previziune a unor modificiri viitoare.

In lumina observaliilor precedente, este necesar si revedem definilia

peirceti,n6. a abducliei. In CP, 2.623, Peirce spune c6, in timp

ce inductia este inferenla unei reguli de la caz si rezultat, ipoteza

este inferenla cazului de la reguli Ei rezultat. Dupi Thagard (1978)

exist[ o diferenld intre ipotezd ca inferen!,i. la caz si abduclie ca

inferenld la reguld. Ne vom opri asupra acestui aspect in sectiunea

4.2.7.4; dar, deocamdati, este important si subliniem cd adevdrata

nJ alsaSJgJS rS aJEolPzurJdJns aJ€lnJIlJBd aldEJ ollnlu rElu nBs Inun E

sI ap a?SauJod IntuIJd :aricnpqE ap undrl Pnop €I Inpug8 nc cnp au 2-.

ola <sns rBru ap alouralqord PrEd 9s Balnd rB el€xop€red ap lgelro 2

aNnJ $ pa7'7'I'Z'V

',,1eruJou" urind reru rA *1e1n8ar"

urind reur 'piue.rede ug 'elal ap almcolul lsoJ nE r6n1o1 alee rS (ala?1e

16 pcrlsr8og 'gcr"rluacoe8 eur8rpered 'nldruexa ap) acrurouoca aUEoJ

nee.rpd aJBe asleJ acgriurrlB rriecqdxa a1nlsop urel6eounc JBO 'Ptruou

-oro r€ur Bac ougrugJ ger8ololuoapd erieeqdxa '(ereolpugruese e1de3

alIB nES u16a.ro1er1xa JolrJol€peûr aI€ runrice alqrsod Joun a?BJ

-o?€p aseorJalsrur auauoual ardsap ?uatal lBleIoJ n€ nu aIaJBrz PcBp

'rager8oleuaure rB ruaur€o rfle nes rJolce rruunfe"rdrul uud FUE as

nu pJ€p) snqttad s'trapoC inou ulp a73aao1 leUuapuoaN urp UIilO

euJnl e n.rlued euacs 1r1g3o"rd e-r6 tozl€at un Fe nes crucrd rnun

alrJnlsa.r oloce IBSFI e-r6 nrlsaraleJlxa nJlsuoru una"rl pc nlduaxa ap

'oriecrldxa plIB o rS urgzrro.ne; nu ps ae ap rBO 'arianpqe ap IaJlsB o

ezefe.rncu3 ps ared gluepaeard gcr8ololuoeled erirpe"rl e8eerlul 'r"rn1

-nuri alece lr"radoce B BaJ€ur ptepo ga aundnsa.rd uralnd 'ppluaurluoc

Euoz ur r16ad ap aISoJ rursg8 pugc rcunle 'gc grurge (996'd ocrrod

'ourpnlrpac Rleporcru acnpord nu gzelodr o 'ytzec r€Iunu alSarrrrd

eiuareyur rB plueprrra alse eln8er aJEc uI olrJnzec u1 rS "rerqc 'IaJ?sV

'ezalodr o FcuJ leruoln€ luaureuorieJ lsace urp arBJ a.r€a IoJ

adpotdp lsoJe r€urcol alsa rS :1euro1ne adeo.rde glnuriqo alsa R?uaJ

-aoc ezalodr'g1eo8 rB glncpysap uot ap Flrasuoe o piuelsrp Rcrur BI

16 lelrasuoc uo? nc aTJnJJEJ o pseru o ad csasg8 gceq 'pldutrs a+JBoJ

rJ Je Arsrcap luarualo ec ,,ia1ncgs IacB urp ayualoJd" BalecrJrluapl

'fapcps un rS eqp aIosBJ ap aqeoq op Pugru o 'gsuru o reurnu Flsrxa

FJoru€c o-JluJ gc ureundnserd gg 'nrpau InuauJa? €+ngc E ap Ea?Bl

-rlepotu lerpaur gzeara8ns aJEs aluopr,ra rln8a"r Flsrxo 'salaiugaurg

'pprua.3

Baapr also BlsEocB '1r,tr"r1od nrpau uaruJa? rnun EaJBluaAuI 'ezr.ec

FIIB oJecrJo rc 'arfcalo.rd op Brolau nes (P1€Jrlsgos otJEoJ 'rp,rape-"r1u1

'ariecrldxa o) a.rnp rarJal€ur €eJarlap n€Jo nu aIBs rouralqold a1e a1e1

-uaruepunJ alaluoruala gc rlrqels 1n1nd g rE lololsrrv 'IaJ €T 'rnlnces

ee.rerdo.rde urp sBA un-J?urp nBS JEUos un-Jlurp ur.to.rd aloseJ ap

alaq€oq gc aundnsa"rd 1n1nd rJ J€ nes lo1oce snp B-aI aun 'utaunds

gs 'rc 'elosey op aq€oq alacE urloJd apun ap ela nu leluauepunJ InJ

-olreJ pc 1gqd.1s 1n1nd g rE aorrod 'a1osu; ap alaqeoq nc pldruaxa u1

'saeo"rd p5a;1u1 pzeaiuelaap oJBa Inlrlrzodsrp elsa nrpou InuaruJal

'priue"ragur sacord rnp5e;lul E glloq ap Bror{c alsa nrpau Inuarurol

apun - ruserqc ap ros un-Jlul gunardurS a1e8e1 'e1e1a"roc cordrcer luns

ac arua.rl ap 'dtuty 6n7aca u! Ir.zec rA ep5a; tuo8€Jlxa runc gqe;8ap

r€ur rc 'eln8er n€s Inzec lgluJ ruur ursp8 gc€p also nu gruelqo"rd

6tz slicnoav sclu:ldlJIguJ:LiIoJNVd'SJIdo3'SNuvOC

l

22O


ipoteza unei legi generale (iar acesta pare a fr cazul tuturor descoperirilor

qtiinlifice), in timp ce a doua pleaci de la unul sau mai

multe fapte particulare surprinzdtoare si ajunge Ia ipoteza unui alt

fapt particular, care se presupune a fi cauza celui sau celor dintAi

(acesta pare a fi cazul anchetei criminalistice). in exemplul precedent,

fosilele sunt cazul unei legi generale sau efectul unei cauze particulare

bizare (care, de fapt, s-ar putea defini ca o violare a normelor

in vigoare)?

Am putea spune cd primul tip de abduclie priveEte tatura uniuersurilor,

in timp ce al doilea priveEte natura textelor.

Prin termenul ,,univers" definesc, intuitiv, lumile ale cbror legi

oamenii de qtiinld obiEnuiesc sd le explice, iar prin termenul ,,text"

inleleg o serie coerentd de propozilii, legate intre ele de un topic

sau de o temi comune @f. Eco, 1979). In acest sens, Ei secvenla de

evenimente pe care o cerceteazi un detectiv poate fi definitd ca text:

nu numai pentru cd poate fi redusi la o secvenld de propozilii (o

povestire polilistd sau raportul oficial al unei anchete reale nu sunt

altceva), ci Ei pentru cd textele verbale sau picturale, aqa cum sunt

cazurile de crimi, presupun, pentru a fi recunoscute ca unitS.ti coerente

gi autoexplicative, o,,reguli idiolectali", un cod al lor propriu,

o explicatie care si opereze prin Ei induntrul lor si care si nu poatd

si fie transportatb in alte texte.

Aceasti distinclie ins6 este prea pulin convingdtoare. DacS abduclia

este un principiu general care reglementeaz1, intreaga cunoaqtere

umani, nu ar trebui s5. existe diferenle substanliale intre aceste

doui tipuri de abductie. Pentru a explica un text folosim adesea

reguli intertextuale: nu numai reguli de gen in textele literare, ci

si norme comune, endoxa retorici (ca qi regula ,,cherchez la femme"

in cazul unei crime). In mod analog, pentru a explica universurile,

recurgem adesea Ia legi care funclioneazl, doar pentru portiuni specifice

unui singur univers, fdrd a ft ad hoc: a se vedea cazul principiului

complementaritdlii in fizic5.

Cred ci putem face ca mecanismul general al abducliei s[ devini

mai clar numai dacd acceptdm si tratim universurile ca qi cum ar

fi texte, iar textele ca gi cum ar fr universuri. Din aceastd perspectiv[,

diferenla dintre tipurile de abduclie dispare. Atunci cAnd un

fapt unic este considerat ipotezd explicativd a unui alt fapt unic,

primul functioneaz[ (in interiorul unui univers textual dat) ca lege

generalS. ce iI explici pe cel de-al doilea. Nu este nevoie sd spunem

cd Ei legile generale, in mdsura in care sunt pasibile de falsifrcare

si se aflb., potential, in conflict cu legi alternative, care ar putea si

explice - la fel de bine - aceleaqi fapte, ar trebui sd fie considerate

fapte de naturd special[ sau modele generale ale anumitor fapte

care determind explicarea faptelor.

Mai mult, in descoperirea Etiinfific[, legile sunt formulate prin

descoperirea mediatd a altor fapte, iar in interpretarea textuald

IeuorieuJalur nrpau un-JluJ IuTpJl gs lualJgns alsa J€p '1euro1ne poru

uJ ElncpJ also alelaJd"ralur ap FJunu Els€ace 'rro a11nur reru aloc ap

'pc ered aS 'QdtC?) uBrIE?r luglnr Inun B (ua7ol eiuarnao ap Eqro^

atsa pc ldacce ps Ig+uI reru arnqarl 'lnlecgruuras a8aleiug 1od r-ps ec

n"4uad lotuon ersa.rdxa pn€ Pc pan na PJ '€auourase ap 'tuaundnsald

ps 16 1gaqs!€uH a.I€crJrpoc ep 1ca;rad zBJ url) ,,llnpE u€run lnJsetu"

pulrreasul 'gueqey u; '(,,1eqrgq") otuon ec nr16 no Ec ruaundnserd pg

'e?socB

II J€ crlu ap lgcTJo '.trlcnpqe lJoJa un 'ea 16 'aundnserd rop.t

-npoc InJoln[e nc eerelard.relur ga urpldacce gs luelrodun a\sg'plec

-U?poc e8al :eFa1 ap dlt lsace urrurnu pS 'letuolnurruos nBS 1€ruoln€

poru uJ Fl€p olsa ee8al 'ptlocttrpoctadtq aficnpqo nps pza4od7 (u

'aricnpqe-elaur ap nou lnldaauoc Flsrl Plseoc€ BI

e8ngpe ro,r rS p.re8eq; TnI o1e rraundo.rd aseorarunu '(886I) ruor4 r,a

rur?u€Juog ap a?rJaJo rrlsa8ns Blalgc €ruJn ro1 'arfcnpqe ap r"rndrl re.r1

rupcgrluopr ps (acJrad rnl rruaurJol pugrou8r; aurq reru 'e1eod 'a1sg

'ep8a"r rS '1nzec nc guno"rdrul 'gcseaspF

gs aundord 16g area 16 alelueun"radxa rJFcrJrJaA raun aundns o € nJl

-uad 'a,rrleaqdxe efuo"roJur roun e ar.rozrrtord ee"reldope alse erec 'otj

-Jnpqp rB izec un gfua"rayur uud ?€IoJoc alsa aJEc ne 16 glecgrpoc elap

gpFe"r o gzEalo^ os aJBc urtd'nza4odt:aprfua"ragur o?uaureuorie.r ap

rrndrl pnop €I pqeqord eapug8 os acrred '(816I 'pru8eq;, mI aIE olu€l

-.rodrur alrriu.l.resqo 'Jc) Z'y'Z'V eaunrfaas u1 leuoriuaru rue urnc e6y

aticnpqa-o4au'atitnpqn'f,zapdl'V'lZ'n

J'

l

'aI€crpaIu

elacrlsou8elp pururnl Fnou o-rlu1 aund re a€o1o1g u1 ap.rnlaefuoc

JolrJnpacoJd eerer.rcsop rer 'gfun16 u3 elernlcaluoc alrJnpocord pununl

Bnou o-Jluy ezale ealnd JE pcrlsrleurrurJc Bloqtue uJ a1e"rn1cafuoc

alsa BlsacY

JolrJnpocoJd ezrleue Ee paJc Fs ac€J gur aJBc Inlr+otu

'o1ntn4cafuoc attpup? op rJnz€c ]uns Ba]soc€ aleo? '(alnp"rard az€4 nBS

a+ur^nc purril.rd ,,sossan5 "rreJ" tolne ?rrunuE rnun 'aot1stlrls raqc Joun

ezeq ed'o.rodo raun €a.rrnqr.r?e) aJBJalrI JoIaFal ap aa€o1o1g alrJgl

-ard"relur 'ear.rolsr apicn"rlsuoca"r 'ecrlsrluururrJc alalaqcue 'aleerparu

rS aagriurrlB ap"rr"radocsaq 'alelq€rn1d o-r1urp urnun pD olpnpar ep

erierado '1eg1se 'aeg 'a1e arlul RrnlgFal g"rgg piuarede uI aluaruola

ap rrras raun B al€n?xol II|FIIIBo e.rdnse azalodr cEJ rrarrolsl 16 IIc

-Ipau 'rtrtzea olaqrue uI 'a"rulncrlred alueruruala Joun ep erelncrped

azrref, rS 1gc ,',aar.ro1sp p"a1 1g?B €cgrluapr B nJluod gzeannl crJo+sr un

'a.re1ncr1.red 16 ecgreads azrrex IS tgc 'ale.raua8 FaI tgte FlnB? crporu

un '(616I 'Srnqzurp ,/c; ropcr"rolsr rS rogcrparu aIB eprnlcafuoa apr

-npaao"rd nc uricnpqe lecgrluapr ne auerodura?uoc rJglacJac al1ntr\l

'(opn+xopolur) apraue8

rp8e"r elrurnu€ pugundnsa"rd 'a1ue,ra1e.r aldeg rou a1€curluapr luns

rzz srioncav so rundlJ IguJ :LIIoJNVd'sJldoc 'sNuvoc


in care se vorbesc limbi diferite pentru a ne da seama ci alegerea

noastri nu este complet automatA. A recunoagte un fenomen dat

drept token aI unui anumit fype presupune cAteva ipoteze asupra

coniextului expresiv qi asupra co-textului discursiv. Thagard crede

ci acest tip (care pentru el corespunde ipotezei) se afl6 foarte aproape

de noliunea mea d.e hipercodificare (cf. Eco, 1975, p' 2ll) inleleasa

ca un caz-inferen![ pentru cea mai buni explicalie.

b) Abd.uclie hipocodificafd. Regula trebuie si fre seleclionatd de

o serie de reguli echiprobabile, puse Ia dispozilia noastrS de cunoqtinlele

curente despre lume (sau enciclopedie semiotici , cf . Eco, 1979).

in acest sens avem, fird indoiald, de-a face cu inferenla la o reguld.

ceea ce Thagard numeEte ,,abductie" stricto sensu (ttebuie s5 observd.m

c[ la Thagard noliunea de abduclie acopera Ei cel de-al treilea

tip de abduclie propus de mine). Deoarece regula este seleclionatd

intrucdt este cea mai plauzibila dintre multe altele, nefiind sigur

insi daci este sau nu cea ,,corecth", explicalia este numai luatd' tn

considerare in aqteptarea unor viitoare verificiri succesive. Atunci

cand Kepler a descoperit forma eliptica a orbitei planetei Marte, mai

intai a dat peste un fapt surprinzitor (poziliile iniliale ale planetei)

qi apoi a trebuit s6 aleaga intre diferitele curbe geometrice.

al caror numar nu era totuEi infinit - iar unele teze precedente

despre regularitatea universului i-au sugerat si caute numai curbe

inchise non-transcendente (planetele nu fac salturi intAmpldtoare in

spaliu qi nici nu se miqca in spirale sau sinusoide). Acelagi lucru

s-a'intdmplat cu Aristotel: nu numai gAndirea sa frnalist6, ci gr

numeroase opinii prestabilite l-au convins ci nevoia de proteclie este

una dintre cauzele finale cele mai plauzibile ale evoluliei biologice.

c) Abduclie creatiud.. Legea trebuie inventatd ex nouo. Inventarea

unei legi nu este foarte greu de realizat, trebuie doar ca mintea

noastri sd fre destul de ,,creativi". Aqa cum vom vedea in secliunea

4.2.3.I, aceasta creativitate include Ei aspecte estetice. In orice caz.

acest tip de invenlie impune (mai mult decat in cazurile de abduclie

hiper- sau hipocodificatd) reahzarea unei meta-abduclii. Exemple de

abduclie creativfl se regflsesc in acele descoperiri,,revolulionare" care

schimbd o paradigmn gtiinlifici stabilitd (Kuhn, 1962)'

d) Meta-abd.uclie. consta in a decide daca universul posibil, schilat

de abducliile noastre de prim niuel, este identic cu universul experienlei

noastre. tn abducliile hiper- qi hipocodificate, acest meta-nivel

de inferefla nu este indispensabil, d,eoarece extragem legea din bagajul

de experienla al lumilor efective deja controlate. cu alte cuvinte.

suntem iutoizali de cunoaqterea lumii comune si credem ci legea

a fost deja recunoscuti ca fiind vatidi (qi este vorba numai despre

a decide dac6 avem de-a face cu legea potrivita pentru a explica

acele rezultate). in cazul abducliilor creative nu avem acest tip de

'EaiEJ o EoAe €ur3oJ €c

runo€ eugd lnrls lue-u rS Fl€porcru o-]nzE-\ Lle-u 'Erpez osunds€r (nN -

'€rnlFFroIB €191€ ap pulgJg8 Inrnuna Bqarlul eo-lnzp^ rV -

'r8un1 apeog ap{raln are rs giu; urp 3ug1s ln"rorcrd

ep gzealpdorqcS ipug.rnc ep rnd lnc-€J y 3ipe7 g8nepe 'pSnlefgc o g -

'InJnuna asnds 'e1e1daJp r-V -

'ourec o nu 'eaigc g -

: sorJurrlnc asundsg.r 3rpe7

;reur5er olourgc elurnc lnzql r€-u 'lncnuna asnds 'a.reu11, -

'gcseesg8 1-9s

runc€ €lqwn rS ie.rd or€ru op nrcn{ un lnp.rard ne or€r IiTcFTpr ruarueo

a16ru ec 'o1oc gugd oloc op ne8"ra1e a.rec rS rirl6rurleu a1reoJ ag es nee;ed

area 'r,raigo rilnur reur ap leuJn 'raur8a"r ie cnuno un Insu€p e"rds pFnS

u! aurl RJ r.zpt'r.rnpgd raun eeur8.reur e1 eqrurld os ac durl ug 'rz o-.r1u1

'alElrruroJrun lgcap pF^ nu rru

-aruBo apun oloc€ rJrqosoap ap rrlu oradocsop Es eocpJ II or€r a"radecr.rd o

puernc lpugqoq ro1e1ue1d ele rA .rolaleurrue el.nAnsur saIB reru elacroc rBO

'epeds oJBrBc urp uelai.rod rcru r€ uolu€rgd op ezu_ed urp os€lpur Fc€J

gs eapug8 as nN 'rnlnroqrag BunI uI lgcop llnru reur gde ap g.rnlgcrd o

eoppc rnlocoreo$ €unl uI Fcep nBS pod rnunorl olliloq qns Bpuncos o-Jlur

nea8rnc gde ep ale8ep algc puglnclec lndrurl eecerlad r€-nu 1e 'o1ocy

'rnlnle4ng InI€u ad glr^ o-r?uJ os€rloJ es 3rpe7 'r.rnpug8 olsare op urld

'(.Ins€u arc? r-ps ourl nu arfos rn1 edurncs rS ruoureo op orual es nu il1Srur1

e1€erg.r1 '.In+ogns pipul 161 rS e16or1nu 161 irnl aIB luns Fradocsop a1 a.rec ed

aIrJnJe opV 'r.r16ou rrqco qns o-snd e nozaurunq orec ed areru els€oc€

€ap€c ug olSalrc aJBc Jozolg un +gcop '1e eeunds '11cpre3 rBur r-nu ruaurrg"

'rrJn1eu Inpnls uI Barrcrral elngc 16g rS '1r-e.r1 ap

ne"r8 reur ac uJ ac urp BJa oJ€c nr 'etozy ed e8unle o-s lrlrs ng 1a r€ drurl

llnru nteJl nN 'rnlnurlod eunl alsa Enop e €unl grc rS rrratu €unl olso

'puag eeltec uJ orrcs urnc eSe 'or"rol€sErc op punl Brglu! Fc rirurs 3rpe7

ar?DlIoA,rnl uwal .I.z.z. t

alo?rdoc '6'z'T

'arrE?IoA rn1 1e '?tpnz uIp Bolrarl

p 1n1o1rdue :ecgriurrl6 rrrglorroc Ie (crJoFaIB Iopotu un nBS) +coJrod

nlduraxa un 'durrl r3elace uI 'FlurzaJdal a"r€c rS saur1o11 {colJorls rn1

alopo?aru nc rrSoIBu€ atpur FlurzaJd 'aleluaruncop a1"r€oJ rrurdo olaun

Ednp 'oJ€c lxal un ad a?BeUuaA urnc€ rJ Jo^ aluapaaard a1eza1od1

'acrlsrleunurJr olalaqcue u3 (e6e eg gs

IeruJou alsa: 16; 16 rJ (,.alEuorinloâJ" aegriu[16 JolrJrJadocsop InzBc

uJ rBurnu nu BlB+uotu€punJ alsa BricnpqB-€lalu 'eepal ruo^ rrrnc

'(raur8rpeJsd € aJEqrurqJs o €I acnp

BJlseou BoJrJadocsop 'PcuIJa^ as pnou €ac BaSoI ecep '1gau1 laJls€

r

rarpadoltrcua BJnl€u olsoÎJd ac Eaac uJ rs rc '(rn1 eznec) mlnlB+InzaJ

BJnlEu a16a,rrrd ac €oac uJ rErunu nu (urrcrqF ps lupcJaeul 'pfuernFrs

8ZZ SIiCnOgV SO IUndIJ IOf,J :IdOJr\ld 'SJIdOC 'SNUVO;

224 CONDITIILE I\TERPRETARII

Tocmai atunci, printr-o ciuddlenie obiinuitd a soartei, cel mai frumos cal

din grajdurile regelui scdpase din mainile unui randaq gi o luase la fugd

pe cdmpiile Babilonului. Marele maestru de vAndtoare al Curlii qi toli

ceilalli ofileri de la curte alergau dupd el tot aqa de neliniEtili ca 9i

eunucul dup6 caleaua reginei. Marele maestru de vdnatoare se apropie

de Zadig qi il intrebd dacd n-a vdzut calul regelui. Zadig rdspunse:

- E calul care aleargd cel mai bine. Are cinci picioare inallime qi copita

foarte mic6. coada are o lungime de trei picioare qi jumitate. capetele

zdbalei sunt de aur cle doudzeci qi trei de carate; potcoavele sunt de

argint curat.

- incotro a apucat-o? Unde-i? intrebd marele maestru de vAndtoare'

- Nu l-am v5.zut, rdspunse Zadig, qi n-am auzit niciodati de ddnsul'

Marele maestru de vanatoare Ei eunucul fur6 incredinlali c6 zadig a

furat calul regelui Ei cdleaua reginei. Il luar6 pe sus qi il duserd in fala

adundrii marelui desterham, care il osandi sd fre bdtut cu cnutul gi s6-qi

petreacd restul vielii in Siberia. Abia ce dadurd sentinla qi se gdsiserd

gi calul qi cdleaua. Judecdtorii se vdzuri in dureroasa situalie de a-gi

schimba hotdrarea pe care o d6duser5. Ei iI condamnard pe zadig sit

plateascd patru sute de uncii de aur pentru c5 a spus ce n-a v6zut ceea

ce a v6.zut.

Zadig trebui mai intai sd plateascS Ei dupd aceea i se d6du voie s5 se

apere in fala consiliului marelui desterham.

El vorbi astfel:

- Luceferi ai dreptafii, adAncuri de qtiinla, oglinzi de adevir, voi cate

aveli greutatea plumbului, t6ria frerului, stralucirea diamantului -si

multd

inrudire cu aurul, acum, frindcd ingdduit imi este sd vorbesc inaintea

acestei augrrste adun5ri, v5 jur pe orosmand c5 n-am vazut niciodatd

preacinstita c6lea a reginei gi nici calul sfant al regelui. Iat6 ce mi s-a

intamplat. M6 plimbam Ia marginea pddurii, acolo unde l-am intalnit

pe venerabilul eunuc qi pe preailustrul mare maestru de vanStoare. Am

vdzut pe nisip urmele unui animal qi mi-am dat repede seama cd erau

ale unui cileluq. Nigte dare usoare Ei lungi care se aflau intre urmele

labelor mi-au ardtat c6 era o c6!ea ale cdrei !a!e atingeau pamantul gi

cd prin urmare facuse pui de curand. Alte urme, care pareau cb atinseserd

nisipul alSturi de labele de dinainte, mi-au dovedit cd avea urechile

foarte lungi; qi, vizdnd cd urma unei labe era pretutindeni mai pulin

addncd decat urmele celorlalte labe, am inleles cd aceastd cdlea a augustei

noastre regine era, fie-mi iertat sd spun, putin cam Echioapi.

in ce priveqte calul regelui regilor, veli qti c6, plimbAndu-m6 pe un drum

in pidure, am vdzut niste urme de potcoave. Toate erau la depdrtdri

egale. Iatd, mi-am spus eu, un cal care are un galop desivArqit' Praful

de pe copaci, pe drumul ingust care n-are decAt qapte picioare l6rgime,

era scuturat pulin in dreapta gi in stanga, la trei picioare 9i jumState

de mijlodul drumului. Calul acesta, mi-am spus, are o coade de trei

picioare gi jumitate, care miscdndu-se in dreapta qi in stAnga, a gters

praful de pe copaci. Sub copacii care alcdtuiau o boltd de crengi inalta

de cinci picioare am v6zut frunze de curdnd cd.zute qi mi-am dat seama

c6 acest cal atinsese crengile cu capul qi c5 prin urmare el avea o indllime

de cinci picioare. cat despre z;]Dald, trebuie sdL fie de aur de douazeci

gi trei de carate: calul s-a frecat cu capui zibalei de o piatrd care

'('rl'u) 96I-Z6I'dd'696I

'rl3erncng ''V'Ta'S'S 'aprddrlq6 'fV 'ruolpert 'II '1or'asa1n atadg 'ane11o6

'racrqo ap 'lep lnuriuoc un nt E?EIaJoc BrsaJdxa aaaJeoap 'Eeruuras

arianpord op a"reluaruola alrJnz€o urp Inun glurzerda"r alalua.rdruy

'(g'g '916l 'ocg'tcy aTaluatdur'

pur.tud (pleorJrpoc) pJcexo giualaduroa o rzasod ps purueasug 'alerurue

ap gsBlc plrrrlnu€ o pJgruluas ala pa '1ag1se 'pugcsouncet'ad,tyewn

raun oIE (uaqo\ efua.rnco purrJ BO alauJn tzalozr FS PJnsFru uJ I] V

'IBc rnun alaruJn rcap al3eounca"r EIpeZ'pruJn ulp

Blsace ad ariuale nc uFzrIEu€ l-ps sofe1ue,re IBur rJ en rS xalduror

r€ru alsa mlnlec lnzeJ rep'ctlortuas ursru€cour r6elece glurzo"rd (IBc IS

aurgc) alrJnzec Fnopugurv 'I€c rnun a1e 16 aurgc rnun alaurJn purg BJ

al3eouncar a1 'drsru ad alerurue ap aruJn ape.t 3rpe7 pugc rcunlv

'aps n.ralieounc € ppuorsualxa BaJEcrJrJaA ap lesa"ralur ared nu

16 14 luns S Iio? gaep ar16 FS Ear^) arecgruruas ap ale"raua8 rrielar

Rln€c ',,.ro1a1ue1d ep rB Jolol€ruru€ alrerlsrJalcetec" ezerprrls 3tpe2

'(1r.r.rr1od o?TqD IacP- Fcseapugqop gs l€cracuJ U Je acJord oJBc nJl

-ued a1ey.,r.r?c€) plerls op rrnqorc urp uelai"rod guriqo FS gtreacuJ nu

16 laarar4 rn1 ri 1gc 'saur1o11 1nI lgl€ 1nap1d g rE-aI aret ale?rlr?cE

pod un qns ad co"r1 gde ap rrlorur+uec riga puglnclec pdunl aprard

nN'alecgrpoc ouuras ap ualsrs Bc BJnlBu Fz€asalalur 11 1a ad:.(alJ€J

BoJBru" EJnlEu elSaurnu E+peZ pc pldeg a;e1dug1u1 grnd alse n5

a7nctJtpocta d7q gficnp qV' Z,' Z,' Z,' T

_.,igiel^ uJ lrcrral rg Fs

e na.r8 ea r$ lgrlsea.re; ed rirn al FS a sorplaurr"rd e3 ;rnle8er 1n1ec rS reu

-r8ar eneaigc lncaJ? nB oret uud arnpgd o-.r1ur"rd IqruIId o+ gs arrooJouau

ec '1a asnds 161 'auureoq '9" 'rnlnuolqeg Inracrqo ednp ',ro1 eiuro.tgunq

n"rluad rolrrolpcapnl tunilnur Erpeg 'tne ap rrcun op olns rcurc €I l€p

-uaru€ nJ ErrrrJr Flseac€ nJ+uad 'grls€aral ad aseyn as pc FsuI rpalop oS

'crurru asunds-er nu rep '1eqe.r1u1n1 31pe7'rnl rolorlsaro; eiey ur.rd r8ny r€

oreosrqcu! u1p ISnJ crylod .reruozr.rd ull 'pugrno uJ rlr as Blsoce pfa1y4

'opol oc eunds reur nu gs 'alureur runce ap 'ec

grnl as r€ e11nru eerd rr13 ps pl€poa+gr sorplaurrd ap a]sa 1ec nzgt' 8rpe7

'6r6ceq Frnrar "ro1 tzorde rS lglecepnl ap rlarnllor{c nrlued 1do

rS rcazgrnou olns raJ+ psuJ FJ€JlsFd irrcun ap olns n"r1ed alac azorodeul

r-gs pdurod aJ€ur nc 1a e1 riotr FJruo nrorncord 'rra.rplrod 'ln"ragorg '1eu

-ruepuoJ ososnJ a.r€c eI JnB ap rrcun ap alns nrled ap €puau€ rodeug eap

os r gs rcunrod ela8eg '"royfg-r.,r. o Fcpuru 8nr ad sr€ arnqarl pc ora"rpd

op n€ro r8eur e,rrigc r6ep 'rn1n1e1ed al1ps ri alararuecrlue uud 3rpe7

ap lgrop Boqro^ os nN 'gur8ar rS eEar e1 gugd Balsal osnp aS 'Elpez

rnl B Flrlqns rS gcugpe eaunrcgldaliap ap Ereunurur as rrrolgcapnl rio;,

'1e,rnc lur8re nc 1r.toc1od eJa EJ 'arlatd e11e ad alrdoc

ap olBSgI alauruos pdnp '1rS"rg;s u1 '1nzgr rut- 'na rS o-lecracug rrre arec

ad r€ rnln"rn€ €oJBcJoJuI €I r€rucol alSalnls arec 'rq8uaqaru Frueaqc as

gZZ 6IiCNCSV SO IUNdIJ ISUJ :IJOJ.\\-d fIIdOJ trNuVOC


nu este produse ca semn, pAni in momentul in care este recunoscutd

Ei hotdrAm sd o accept[m ca semn (pot exista qi amprente ale unor

evenimente naturale, cum sunt urmele unei avalanse - iar in ceea

ce priveEte calul regelui, animalul nu avea intenlia si producS. un

semn).

Interpretarea unei amprente inseamnd corelarea ei cu o posibili

cauzh f:'zicb,. Cauza fizicd este posibild numai din momentul in care

putem recunoaste un eveniment-amprenti in paginile unui manual

pentru boy-scout: o experientS. precedentd a produs o obiqnuin!5 in

funclie de care o formil-type dali se referd, prin recul, la clasa cauzelor

sale posibile. in aceastd relalie semiotici d,e la type la type,

indivizii concreli nu sunt incd chemati in cauz6. Un computer poate

fi invdlat sd recunoasc5 amprenta unui pahar de vin roqu pe o masd

ddndu-i-se instrucliuni exacte, si anume urma trebuie si fie circularS,

diametrul cercului si fie cuprins intre doi pi qapte centimetri, iar

acest cerc sd fie format dintr-o substan![ rosie, Iichid6, a c5,rei formulS

chimici poate sd-i fie furnizat5. impreunS" cu datele spectrale

ale nuantei de roqu cerute. O expresie-type nu este altceva decAt

aceastd serie de instructiuni. Sd observdm cd aceastd modalitate de

a defini expresia-/ype corespunde tipului de definilie prezentatS. ca

normd de Peirce cu privire Ia litiu (CP, 2.330).

Odati inarmat cu aceastd definilie a expresiei-type, computerului

trebuie sd i se furnizeze instrucliunile privind conlinutul-type core-

Iat; in acel moment va fi capabil s[ recunoascd toate amprentele de

acest tip.

Codul amprentelor include Ei inferenle sinecdotice, deoarece

amprenta unui pahar nu reproduce in mod vizibil forma acestuia,

ci, cel mult, pe aceea a bazei sale; in acelasi fel, semnul unei copite

reproduce forma bazei copitei gi poate fi corelati cu clasa cailor

numai printr-o legitur[ ulterioari. Mai mult, codul poate cataloga

amprente la niveluri diferite de pertinentb, adici amprenta poate fi

corelatS. fie cu un gen, fie cu o specie. Zadig, de exemplu, nu numai

c5" recunoaqte ,,un cAine", ci chiar ,,un coker spaniol", qi nu numai

,,un cal", ci chiar ,,un arm5.sar" (datoritd unei inferenle bazate pe

distanla dintre urmele copitelor).

Dar Zadig descoperd qi alte modalit[li de produclie semnic5, adich

simptome qi indicii (cf. Eco, I975,3.6.2). In cazul simptomelor, expresia-type

este o clasd de evenimente fizice care trimit la clasa cauzelor

lor posibile (pete roEii pe fa!5 indicd pojar): dar se deosebesc

de amprentei in mdsura in care forma unei amprente este o proiectie

a mdrcilor pertinente ale formei-type a posibilului ei producdtor,

in timp ce nu existi nici o corespondenld exactd intre simptom Ei

cawza lui. Cauza unui simptom nu este o marcd a formei expresiei-type,

ci o mdsurl a conlinutului-type (cauza este o marcd sau o

componentS. a sememului corelat cu o expresie-simptom datd). Zadig,

zec Isai-e uJ rs ^rsualxa

InsJaAIun EI Arsua?ur InsJa^run BI ap aca"Il

Elpez 'uaqoy e1 ad,C1 EI op pugca{ ',,TJIB lsoJ B 1€c un" aprcrpur nrgi

-unua € ploJJuoc ufua"rnco purg Bc BJapISuoc aleod a1 'luawout Tacn

uJ lcuxo A anpptd DaJp u! aurJn alate luedocsap € ocaJeoap '16n1o;

'a?srgrpocradrq rricnpqe ap FJUI 1e8a1 alsg 'azt\eJ op Ps€Ic Flrrunue o

EI gJaJoJ as rrcrpur 16 auroldurs'aluardrue alaun:aunue 16'e[ep ee1

-Sounc aI oJEc ad alpFar reurnu ar16 3rpe7 'luotuotu +sace uI Pugd

'1ur3"re

urp nBS Jn€ urp rrJosacJe ap rJo+plJnd g 1od 'rpqrsod riua8e rfle a"r1

-urrd 'rrec ri gc '11nru 1ec 'aunds 1n1nd g J€-I erpadolcrcua :rrcrpur Bc

nu 16 'aruoldrurs ec JBop Rzeouorice plur8re 16 lnrne 'a.rapa,r uun*rd

e1 'eeace aO 'aruJn op +€trpur IBc Ioc€ 'rqasoapug '16 pc un lsoJ g

JB InJososod ga eaurpn+r+Jac Ep aleod r-nu garpadolaraua arieruro;ur o

rcru J€p 'oruJn alace asesgl aJEc 1u€re rB lne ap rolppnd unaJl 1€1

-srxo g BS arnqall rJunle 'erlard ad lur8re rB rnu BJo pcep 'gJ tetunu

EWaZ rn1 r6n1o1 eunds IJ InpoC 'lur5re uI alucgrqrug ala,reoalod rer

'eletet ap gZ ap rne urp Bra rnlnpe Ing4 Pc arlard ed ap 1n1ur3"re

u1p 16 Inrn€ urp gredoasap pugc rtunl€ 11elpq aq6eounce"r E\peZ

'nuournaud roun Incr?sou8ery lgcap

pluerrrldec reru eaacB ap rS glecrlduroa rEur racrqo ap olso glsrfilod

e.rr1sa.tod o aJBJ nrluad Inlrloru a+sa E?sacv 'mlncol eieg e1 1esp1

mlnlcarqo 1e -rosasod lqeqo;d reru Iac purg Ec puoriue^luoc poru uJ

?ncsouncoJ '1eurur"ra1ap lua8e un EI alrurJl aJBe nrcrpur ec ruoldrurs

tsace +BnI arnqaJl 'rodu rBIu 'rA leurrura?apur Joleznec lua8e rnun

B FJssocau eiueza"rd p+BAaIoJ arnqaJl 'rg1u1 reru 'aaateoap 'axeldruoc

auroldrurs luns a1rrcrpur 'suas orunue un-Jlul 'rn1n-rosasod e gpqtsod

eiuazetd. BI a+rrurJ? lepasod mlnlcarqo eiuaz6rd rur 'lepasod Flrarqo

16 .rosasod aJ+uJ Rlncarl aleTn8rluoJ p7qlsod o reurnu gzea"rlsrForug

erpadolcraua 'ucrpur nrluad 'ac durrl u3 'taznec B PJ€socau eiuezatd

€I a?rrurJJ rnlnlcaJo eiuaza"rd ter 'gzrtec rS 1ce3a arlug 'glnca.rl nBS

gluaza"rd' putsacau elelrn8rluoc o gzuarlsr8arul erpadolcrcua'aurolduls

nrluad 'ga pldeg uI plsuoc TIcIpuI rS aruolduns ar?urp efua.ragrq

'rnlnlua8e B 'pIIq

-rsod nes p^rlcaJa 'g1ncar1 eiuozatd oonpap aleod es glqrsod n€s pÎl

-caJa JoI e\uazatd urp ?gJuJ 1ag1se '1uaFE IarE ap a1eFa1 crzg purg €c

a?ncsouncal urncaleo alcarqo 'e,toc pldtugluJ os opun Inool uI JorJa?xa

lua8e un ar+pc ap alssgl alcarqo luns 'e1.red p+IE ap ad 'aprarpul

'ezttel ro?sace rrJnl€u e.rdnse arieur

-JoJur o raru pJaJo r-nu Inpoc .rep 'alualsrzal rrJaleur e"rdnse leuorfce

B aJBc ereor.lalxe ai"rog raun ap euoldturs luns auauouoJ oIoqIuE

pa er16 E\peZ'poc urq 'rrnurer ad ap alnzgc alazun4 nrluad Irq€F^

a+sa nrcnl r6elecy 'araundsrp BS Bl€nlc€ leurruJalop B BAac PO lnl

-n1deg lnurolduns o?sa minJBJd erirzo4 'rnlnrunJp 1nco1ftru op nJlaru

un ap giuelsrp e1 'e1dee"rp u-r6 u8ugls ug 1er16p"rdurI ?soJ e raedoc

ed ap pge"rd pc g.redocsap puEJ Itunl€ aurolduns elfeouncar '1deg ap

Lzz slicocsvstr ru-ldlJ IguJ:IdoJNVd'sJldoc'sNuvoc


asist[m la un efort abductiv hipercodificat: a stabili, cAnd a fost

produsd o enunlare indiciald, cd a fost produsi cu scopul de a menliona

stdri ale lumii experienlei noastre este, inc5. o dati, o problemi

de convenlie pragmaticd.

Odat5 ce toate aceste abduclii decodificatoare au fost, rAnd pe

rAnd, realizate, Zadig nu cunoaEte totugi decAt fapte surprinzd.toare,

fir[ nici o legdturi intre ele, adic6:

un X care este un cal a trecut prin acel loc;

un Y (neidentificat) a rupt ramurile;

un K (neidentificat) a tArdt un obiect de aur pe o piatr6;

un J (neidentificat) a lisat urme de argint pe niEte pietre;

un Z (neidentifrcat) a imprdqtiat praful pe copaci.

4.2.2.3. Abduc{ii hipocodificate

Diferitele enunturi vizuale cu care Zadig are de-a face pot reprezenta

o serie nelegat[ sau o secuenld coerentd, adici un text.

A recunoaste o serie drept secvenld textuald inseamnd a gdsi un

topic textual care stabileqte o relalie coerentd intre date textuale

diferite Ei incd nelegate. Identificarea unui topic textual este un caz

de efort abductiv hipocodificat. Foarte adesea, nu se qtie dacd topicul

care a fost presupus este sau nu cel ,,bun", iar activitatea de

interpretare textual[ se poate termina cu actualizdri diferite qi conflictuale

din punct de vedere semantic. Aceasta demonstreazd cd

orice interpret al unui text realizeazb. abduclii pentru a face o seleclie

dintre numeroasele lecturi posibile. Este chiar ceea ce face Zadig.

Odatd ce a acceptat o serie de convenlii intertextuale generale,

codificate sau frames, dupd care: (i) caii, de obicei, ridici praful cu

coada, (ii) caii poarti frdie de aur qi potcoave de argint, (iii) pietrele,

de obicei, relin fragmente mici din corpurile de metal maleabil care

se ciocnesc violent cu ele, si aEa mai departe, in acest moment (chiar

dacd este posibil ca numeroase alte fenomene s[ fr produs aceleaqi

efecte) Zadig este in misuri sd incerce reconstructia sa textual5..

Se formeazd o imagine generald coerenti: o poveste cu un singur

subiect, punct de referinld al unor simptome qi indicii diferite, este

definitiv schilatd. Zadig ar fi putut incerca o reconstruclie complet

diferitS. De exemplu ci un cavaler cu platogi de aur qi pinteni de

argint, azvdrlit din qa, a rupt ramurile gi a ldsat urme pe pietre cu

armura... Intelpretarea ,,corectd" a lui Zadig, cu siguran{6, nu s-a

datorat unui ihisterios ,,instinct divinatoriu". in primul rAnd, din

raliuni de economie, un cal singur este mai economic decdt un cal

gi un cavaler. Mai rrrult, Zadig cunostea mai mulli frames intertextuali

analogi (povegti tradilionale despre cai fugili din grajduri) Ei

astfel, printr-o abduclie hipocodificatd, a seleclionat dintre numeroasele

legi intertextuale posibile pe cea mai verosimil5.

,.)

7_:

S:

ar:,

!re

]I]T

I --;

,iu

po:(

Zaa

sar

lum

-e-\L

q

subt

ii cu

defir

si ,.c

artic

D

I

Poat

resa

adici

cAt ,

slujb

elabt

apaI'

care

deS

gzeasara+ur rI rPS r€aloc ad rS saruloH ed psul 'sauloH >Itolrar{S ap

'leurrou pour uI '1e1dope papacord alsa dt1 lsace oO ',,+eltrel olsa aJec

aT )ar '(rutn'l 1e pr^rpur rselae€ alsa a'LaLu n1aiutpatc rrunl pugurirede

ec leirqcs IuB-I oJBc ad lqrsod 1npr.l'rpu1" :^rlcalap un Fz€aJoqBIa

11 'racrqo ap 'erec ad 1aa alse ericnpqe ap dr1 lsacy 'rn1eFar rr6eqtnls

ip tincsounc rac nc iBttace rJ rB alBnlxa\ af)s rrunl alourgc rS 19c

'<FI€c +g?€ pc (eundnsard nes) ,,IcIqF e" ap erienlrs uJ PllE as PcrpE

'ericnpqe-e+aru o €cJacuI eleod 'rzr.,rpul Joun BoJ€cIJIluapI uJ alesar

-alur au€osJad nt acBJ E-ap pugÊ :Ieuorsua+xa lncol aldacae PS aleod

'oArlEuJalIB Pnop aJe EIpeZ to1 eareqa"rluJ €I epundsg'r B nrluod

'.rlnl€c'a1autgc" :algJploq aIaIoerFE

lcaloc csasoloJ 'rfrrunue rzr^rpur rop R?n€c acaleoo0 ',,rn1a8el 1n1ec" ri

,,raur5oJ alourge" luns urnc '(,,a1eraua8ap urdo-rd orunu" nBS) ol1ugap

lopt"sO ,t-"...c"ap Joun Inlpauralur uud csaurnu rI oJ€c ad rS csounc rt

a.rec ed rzrlrpur Iop ap r€runu riesaralur luns 'Pcrloruas al€1{rlqns

Ftlnur eard ne nu rolrtnuna IB Iac rB ale8ar roprlaq8raq p;a$

'alredap reur pldurgluJ os ac a8alaiul e nrluad E\peZ mI € olenlxal

raricnpqe e tr)ppoult BJnl€u ural6eounca"r FS luelJodun alsg 'nun1

ap aJeolBaJC aursruBcaru ?uns - a^rl€aJc alac ap urqJo^ rBur nu 9s

€t - alecrJrpocodrq epricnpqy 'apuorirzodold ales rolrurpnlrl€ rrunl

'EIpeZ mI aIE olelrloru aru.relnd "rolaiurpa"rc rrurnl 'o-rynJlsuoc e ErpeT

"r"r JO atrqrsod a*n+xal r.un1 auri.redy '3rpe7 rn1 raiuar"redxe e ape.t

rrurnl ,aleIsacou nc ,aurirede nu IBc lsacE gsul '1u€re ap a.teoclod

16 .rne op ng.r; nc 'aurlud acezardsrcum op IIBuI '93un1 Epeoc nc I€3

un also Rc apan 1e

,urncy .a1es raiuar.rodxa € oÎltaJo ilurn1 uri.rede

", ,r.^rp,r. nera riue8e rcurc r16ace 9c n4i 1g 'riecgrluaprau rfua8e

n.r1ed lip l3 runcard '1ec un lsoJ E 9t etap rtt76 Ig 'alexouoc soruourJe

lsoJ U i" *n" tE nc gunardurl leunpe €-aI alec ad aia?Ep azala'rd

-r"1,ri gs a16g.rg1o11 'pctSo1oalal g1elapr'f o 'e6e uracrz gs ec 'purudxe

SIpeZ 'p4rLulsolaa lPnryry reurnu olso na iplnrpaapn elso Plenlxol BS

ezalodr Ec €Japrsuoc e nrlued gcgriurrls Baurpnlr?Jac oJ€ nu SIpvZ

nficnpqn-n7ata Tn?ntd uI 'V'7;6V

',,€1eluJou" arJolsr o erndrqcul 161 'rauun EurJn BI

'Elpez 'alrl€alc ufcnpqe e1 aF.rnaa'r as B PJPJ 'alecgrpocodrq a'l'rlcnpqe

,rr,1ro;a ur.rd plezqeoJ lsoJ E PIBuU eeur8erur Pc BruJlI€ ealnd "re-g

'ra6nlaigc Inzec uI rS gcgr"ral

as 1ec a"rdqap snds e-s ac €oac lol Fc urp8nppe PS arolau also nN

'?Blparur Bopal urol urnc eie 'gpug es eri

-cnpq€-Bloru acJacul RS gz€apJezeq os E\peZ ?uaruoru loc€ uJ rerunN

'I€c un nelngc arec gp8ar Eolrnc EI op iluoueo ed ryu1g+ul €-r pugc

rcun+€ J€op PIBug eaa ed o-sale e 16 anrleuJall€ azolodr a11nur 'es

BA+urIu u1 ,1en1e.ta e ErpeT pc ureundnsa"rd rep '1cund Inlsoc€ e-rdnse

ycqdxa ue.rd elsa nu aJIelIoA 'aluarcgns ?uns nu elde; elsace req

6ZZ SIiCOOSY SO IUI]dIJ IsU,l :L{OJNVd'SJIdoc 'uNuvoc

23O


tocmai ceea ce nu-l intereseazd pe Zadig: sd Etie cAli centimetri de

ap[ curg pe sub un pod qi cum s[ facd porlelan din cioburi de

sticld.

ConsacrAndu-se numai studiului naturii, Zadig ar trebui si aleagd

cea de-a doua alternativd. Ar putea s5 rdspundd: ,,1n concordanld

cu lumea ipotezelor mele, cred cd un cal qi un cdine au trecut pe

aici - dar nu gtiu dac| ei sunt sau nu identici cu indivizii Ia care

uoi v6. referili".

Zadig incepe cu prima alternativS. Ca un veritabil Sherlock Holmes,

,,blufeazil":,,Cdinele uostru este de fapt o c5!ea, iar calul uostru este

cel mai bun cal de galop din herghelie...". In rolul doctorului Watson,

slujbaqii sunt foarte uimili: ,,E adevS.rat!". Ancheta a fost incununati

de succes. Zadig ar putea fi mdndru de victoria sa. Dar cAnd slujbaqii,

uEor de inleles, consideri sigur faptul cd Zadig qtie unde au

sfArEit animalele lor qi il intreabi unde sunt, Zadig rbspunde cd nu

le-a vilzut Ei nici nu a auzit vreodatd vorbindu-se despre ele. Se

retrage din fala propriei abduclii tocmai cAnd este convins de corectitudinea

ei.

Probabil cd este atdt de mAndru de aptitudinea sa de a construi

lumi textuale, incAt nu vrea sd se angajeze intr-un joc extensional.

Se zbate intre puterea sa imensd de a crea lumi posibile qi succesul

practic. Ar dori sd i se aduci onoruri in calitate de maestru al

abducliei, Ei nu in cea de purtdtor al unor adevdruri empirice. Cu

alte cuvinte: il intereseazd mai mult o teorie a abducliei decdt descoperirea

qtiinlifici. Desigur, nici slujbaEii qi nici judecdtorii nu pot

inlelege acest caz interesant de schizofrenie epistemologicd. $i astfel

este condamnat Zadig ,,pentru a fi negat ch a vdzut ceea ce lfdrd

indoialdl a vilzat". Ce splendid model de dialog intre un om cu intensii

bune qi allii cu extensii limitate.

Zadig nu-qi di seama c5. s-a aflat Ia mAna adversarilor sii cAnd

a acceptat jocul lingvistic al articolelor hotdrite Ei al pronumelor

ca operatori de identitate (in timpul conversaliei cu slujbasii, el se

referd constant la animale prin intermediul pronumelor qi articolelor

cu funclie determinatS, mult mai explicite in textul francez:

,[ea] este o cd!ea... [ea] are urechile foarte lungi... coada ei...

caIul..."). Aceste indicii se refereau (pentru el) la lumea sa posibil5.,

iar pentru slujbaEi la lumea lor ,,real5". Zadig, pradd schizofreniei

sale, nu este destul de abil in a manevra limbajul. Incapabil sd-Ei

asume destinul de Sherlock Holmes, Zadig este inspdimAntat in

fata meta-abducliei.

g re Inlarlrod pcep 'gc reepug8 oJ 'luapr,{o elsa rrr-tr"rd raqsac€ Insuas

rer 'a1a1a.red 1.tr.rd re rody '.ropi"rgc e.rdnseap 9I'€ as a"rec 'raqceeg p.re11

,(.rue11 rn1 1e 'leurgJulau FcuI 'rn1n1e'r1rod erdnse 1€lnru e-s ri ee"rr-u.r4

'a1.redep eard snp n€-o1 nu gsul 'asndecuS r"rnpug8 ap "116 1p un gc reie;

rorse.rdxe BaJ€cgrpou urp 1e-t.res-qo tue rS 'uop.roC rnInIBJauaB 1e '1eurg.ru1

pugrnc ep '1n1e.rpod ed lezo€e ne-s ri el"rr.Lrrd lody '9ie3 ed p1r"rgdr1u1

elnp;erd erso.rdxa o nc lnurru ep o1e19run[ o n;lued s€rugJ re 'eriuele

s€r+e €-rru ac eunrice'Bl1lgq l€sFI rE ec gdnq "'Icunle unds ri-ps tuy"

,,"'csaBnar n5"

6('€oJESrA

lndecul re-rf runc rlSalurrue ri-gs pcreacul 'H"o urp sole r€tu rS 'eq"

..edqc ed ep;npug8 +rlrc re-rru pc rnds gs 1e.rn"

',,giurpe.rc nc cselnls 01 olelrrunp aI€ rer 'apiorua grur"rdxe 16g

elsaDe erec ur.rd eleceolhru luns rnlnuro alrJnlgsp{l '.rn8urs r16arnur,ru1 e;,"

<ilroJo 1n1nd g Se-ri rrcrpur oc 'naur FIIoloJ u1 lecArurau ru€olg+s

e.rec 'na "req 'epedep reur e*e rS a1e1s erdsul esr,rrrd 'orlerd op Ppeur

-g"r8 o-.r1u1 esecrpardurg as €lsac€ 'aurq cselurure rrul PceO

'€AJasqo I-aJBc

ed rnlnleqrpq alunrice urp rrznlcuoc eo8p.rl 1nfeuos.red" 'snds Iu€ ',,1t1tc

1e-I Iru erec ad lnlueur8erg u1" '1ncp3s11€s U B ap el.redep ruero na PSrrI

,.'€leaurunp nc lbeluoc uJ nU€ Eur Fc csapeôp ps 'pun-r1pd

a1 gs 'cselrc aI es €rz€co rue Pc lrurnilnru +soJ ru€ '.rop.rnpug8 erol uJ

al-npugspl IS E11-rgq puguopueqe lnzg^ rue-al pugc rcunle 'pc 1e31sy'op+runp

elouacug.rds neounds o .rep 'uos1e11 naru ln8e.rp 'a1ut.l'nc uud nu ol€od"

,,1"'nu .req"

'(.€oJapaJcuJou lerurrdxa re-ri 'nrcn1 r6elece c€J FS Inracrqo tu€ 9c snds

ure-ri pug3 'rnlnrolne 1e actol ap rnq nldurrs un 1n1de3 l€roprsuor re 'ngs

rnln6pre,rol oI€ olncgl el"rnpug8 a16a"rgru.rn cr3o1 1.rrds llntu nc eueosrad

o oJec u! ood urp Puocs o '1ueru8e.r.;: un +rlrc ure-ri pugc rcunle 'pugrnc

op 'Fc" 'asrz ',,t16a1u$re Iil" 'olotu rrJrrurn eiu; u1 Brurul gleol urp sBJ V

' 'erieur8erur

,,' ecr"ro e16a6

-pdap elseecy" '1eurrg8uJ tu€ (.4sourlo11 '91dur91ug as 03" 'oJrrurn ne 1,urd

ue-1 rB unecs od op lrrgs tue 'r"rnpu-e8 eleppdepul r€tu olac asndecred

IurI Fc €ureas ru-npugp 'rode ;er 'letuelcxe ru€ ..iJErlape-.r1u1 'prnsqy"

,.'plndsrp o BAIozoJ e

ap pJnsqe poru un e.red es 1141" 'esnds ',,uos1er11 'a1e1derp ry" :agrnpug8

1dn.re"r1u1 €-rru noru rn1n6g"re,ro1 eoco,r 'a1e1do16eau a6 'arBsrl uI lepunJnt

rue-ur 'nr1o1o; uI counle Ps Flu-npugsgl 'rS erpgq elred o-ep leze6e rue

'€sroluoc e nrluad r.rnpug8 op lrqrosqe eard else saruloH Fc pugzg1

:3un1 reru lE?rJ un PlrJaru rA saurlog rn1

alooparoJd nrlued crdrl also pposrdg 'raial alrrntgsprl urp rolrJnpug8

prr6 r-npullrt 'uos+€d\ ad Purc€ur II ot €aac FJadocsap saruloH 'uo7tnc

ap nqnc p.tn?uaav uI 'nlduaxa oO 'P^rlearc aricnpqe ap rJnzec luns

soruloH {JoIJoqS mI aIB ,,rrfanpap" alalrrunu-E6e aJlurp os€oJarunN

ruo?u€d '8,'z'v

slicocgv so Iu:IdIJ IguJ :I.{OJNVd'SJIdOC'SNuVOC


fost inrd.mat, ar acoperi acel spaliu go1 qi ar corespunde portretului lui

Gordon de pe celdlalt perete."

,,M-ai urmirit foarte exactl" am exclamat.

,,PAnd in acest moment era greu sd pierd frrul. Dar acum gAndurile tale

s-au intors la Beecher, ;i l-ai examinat atent, de parcd ai fi vrut sd-i afli

caracterul din trdsdturile felei. Apoi fruntea !i s-a descretit, dar ai continuat

sd-l examinezi cu un aer gAnditor. iti tenen"un in memorie episoade

din cariera lui Beecher. Eram congtient cd nu puteai face acest lucru

fir5. sd te gdndeqti la misiunea pe care a avut-o, din insdrcinarea Nordului,

in Rizboiul Civil, deoarece imi amintesc cd !i-ai exprimat indignarea

sincerd. pentru felul in care a fost primit de unii dintre compatriolii

nostri mai turbulenli. Sentimentele tale erau atAt de puternice, incAt

gtiu cd nu te-ai putut gAndi la Beecher fdri a-!i aminti acel episod. Cdnd,

imediat dupd aceea, ti-ai desprins privirile de tablou, am bdnuit cd ti-ai

indreptat gdndurile inspre Rdzboiul Civil, iar cAnd !i-am vdzut buzele

incleqtate, ochii strdlucitori qi pumnii strAnqi, am fost sigur cd te gAndeai

la noblelea pe care amAndou5. taberele au dovedit-o in acea luptd disperatd.

Apoi insd fala !i s-a intristat din nou gi ai cldtinat din cap. Te

gdndeai cu tristele la risipa inutili de vieli omenesti. MAna !i-a alunecat

usor cdtre rana cea veche, iar buzele au schilat un surAs; am inleles

clar ci te gAndeai la cAt de ridicol era acest mod de a rezolva disputele

internationale. ln acest moment ti-am dat dreptate qi am fost incAntat

sd descopdr cd toate deducliile mele au fost corecte."

,,Absolut corecte", am spus eu. ,,Iar acum, dup5. ce mi le-ai explicat, m6rturisesc

cd sunt la fel de uimit ca si inainte."

Faptul cd qirul gAndurilor pe care Holmes l-a reconstituit coincide

perfect cu gandurile efective ale lui Watson este proba c5. Holmes a

inventat ,,bine" (adici in acord cu un anumit curs ,,natural"). in

pofida acestui lucru, el a inuentat.

Etimologic, ,,inventie" inseamnS. actul de a descoperi ceva care,

undeva, deja exist6, iar Holmes inventeazl in sensul inleles de

Michelangelo atunci cdnd spune ci sculptorul descoper[ in piatrd

statuia care este deja conturat[ qi ascunsd in materie, sub marmura

in exces (,,surplus").

Watson arunce hArtia gi apoi ftxeaz6. cu privirea portretul inrdmat

al generalului Gordon. Acesta este, fdrd indoiald, un fapt. TJn alt

fapt este acela cb apoi priveste un alt portret (neinrS.mat). Faptul

c[ s-a putut gdndi Ia relalia dintre cele dou5. portrete poate fi un

caz de abduclie hipocodificatd bazatd pe faptul cd Holmes cunoaEte

interesul lui Watson pentru decor. Dar faptul c5", in acel moment,

Watson se gandeqte la evenimentele carierei lui Beecher este, fdri

indoiald, o abduclie creativd. Watson ar fi putut porni de Ia un episod

al Rdzboiului Civil pentru a compara lupta cavalereascl cu ororile

sclaviei sau s-ar fi putut gAndi la ororile rdzboiului din Afghanistan,

surd.zAnd pentru ci iEi dddea seama ci rana sa, in fond, este un

pre! acceptabil in schimbul supravieluirii.

!(e9ruer8alol o ?erpodxa ruB Fc snpap re urnc aBur€r8ala} r€0"

-rosqo ap ouri Brsv'a'€d FII€-rtuJ Irar'cru flXT".it?fft JilL"""'.":T;

'na nr16 olgc gdnp 'a.rec ad pcrlerSor eaece eiuenu or€ Inluglupd 'rcl€c

I-ps prpJ nrrgo uI rrlur FS riod nu lgcuI 'inluglugd 1er169rdur1 rA plocsg"r

e-s rS lnfe,red socs lsog e 'a.rour8r16 eperls ad ap p16od rnlnrcgo eie;

uJ lcexo 'rg 'golued ad crlerSor lugrupd op o{rrJn re 9c snds e-rur erie,r

-Jasqo 'rericnpap e1e rS rarie.t.rasqo Jolallrurl €arrugap e1 lfn1s eolnd 're ea

'rSn1o1 rS isosr.rd ep a.red es ru ariecrldxa o 19cu3'nldurrs op prnsq€ op

+p+e g" 'Eoru eaJrurrn ap pugzgJ '1o €c;eutol ',,r69su3 ealegldurrs o1sg"

,,'ea ardsep ruaturu nc lrqJol ru€-u

rS gueluods eunrice o lsoJ V 'ar€1€lsuot Flseoc€ e1 sunle r€ runc dacrrd

nu pc asosrJnlJpru "req 'eiuur.rd aloqul€ ug '1cexg" 'sundsp.r rue ,,ilc€xg"

,.'pure.r8a1o1 o lerpadxa

r€ 'o1oae sunte glepo 'ec gzeawtolur gur aricnpep ap lnlurds aJ aruoJl uI

'a.rour8r16 BpBrTs ed op 1e16od Inrcgo €I lsoJ re gieeunurp-lze 9c PIBrB rruJ

arie.l.resqo ap 1n1.uds 'PpIId o0" 'eseor8 ri e"r1seq1e ol€o3o1or gdtd utp

pugiocs 'n11o1o; u1 a1e1dn1o.t nc osurlul os rA 1e asundsp.r ',,€ard nu 'n5"

4'PlIBIBot ad gcrldun o eun 'Blnsgru elrurnu€

o-r1u1 'grc .rn5rseq 'ericnpep erdsop rS erie.nresqo a.rdsap rrneaurpe reeq.ron"

'pureJ8alol o erpadxa e nJluod aJou8rl\

eperls urp I8lsod Inrrgo €I lsoJ B uos?Ed\ Rc €iuaraJur e1 (nt|nd nTac

Inuuas uJ) sourloH ad cnp I-at JolrJnpug8 InsJnc runce urJPruJn FS

'rnIn-(.1IElSO3"

I€ aJapal ap Inlcund urp Plu€8ala 'g1€JnlcnJls aurq es Diualslxa eJo

ariue.re8 rargc e ggqrsod arunl o leur8eurr E-I6 Ig '"ra1day n€s ooIrIBC

€J Jololau€1d eprfrzod lerpnls B nu eruJado3 'rerieeJo B arJlaurrs

BlBunurru BlsoJruBru Eolnd as e6e rBurnu Pc nJ?uad 'rnlnsJaltun

InJ?uac uI 'cruJado3 nrlued 'a/o as ps p'Inqarl rcap alaJ€og 'dn;1

un-JluJ run oI € psuJ 9JFJ 'alaJqruau aleol snpordar e 1n"ro1crd aJ€c uI

ernlcrd o BJ (oruour"re ap 1rsdr1 'lue8aleau EJa craurolold pruelsrs pc

eoirlrrs aru"rado3 'un\Salaoc unlqJo snqluoqn'lonar aO uJ rnlnusrJ?uoJ

-ollaq E puercruJadoa erirnlur rS snpuoc n€ oerlalso rrJa?rJc r6ealecy

'pIBoJ €oc nJ Pcrluapr otsa Flrqrsod allse.tod €ace Ft

g1drug1u1 as nldurrs rS rn4 'alsalod o Pzealualur saruloH ',,giue8a1a"

plpru ruur nBS pcrlolsa giua;aoc aleur reur o a16apa,l'op oJsc BIotE ad

(drur1 r6ulece uJ o?Eol ad a.S.rncred a1 ltqeqord arec) uos?Ed\ rnl ale

alqrsod apluaru aoseJl olaseoJournu aJ+urp p8eap ps le8tlqo a+sa JEp

'11auot1ntado Dns ul lanrnlpu Jn?pJrutr srP) ?rpu93 g Ps arnqoJ+ uosle \

aJBe uJ Inpqu olrm PS '-rn8rsap 'e1n€c saurloH 'rriae"np alp allnru

uJ BnI o-1n1fld rJ JB uosle6 rnl IE .(ssousnorasuoc Jo ureaJls'3 ',,e1eo/'

EOunI U J€ rrJr?sorrod eeurnl pcBo 'uosl€d\ InI IB .(ssausnorcsuoc Jo

urEoJ?s(' ap allqrsod rtJqru alaJn8urs gzealon saurloH pc ersardrur ura-te

lgcuJ IaJlsB 'llpug8 € ArlcaJo ac Baac lgtap a?urur uud gcuer1 r-gs

ealnd nu uosle11\ rnl - alBS alafeuos.rad rB rolne oJ?uI olelrtqduroe ap

ros un ap leluorua18a"r - tr.ritsa.tod InsJolrun uI 9t lup^Jasqo RS

F,?,2 srioncgv sc Iu,ldIJ IguJ :I.{OJNVd'l{JIdOC'SNuVOC


,,O, desigur, am stiut ci n-ai scris nici o scrisoare, de vreme ce am fost

toatd dimineata impreund.. De asemenea, am vdzut pe biroul dumitale

o coal6 de timbre qi un pachet gros de cdrli poqtale. De ce te-ai fi dus

la oficiul pogtal, daci nu ca sd expediezi o telegramd? Elimind toli ceilalti

factori, Ei cel care rdmAne trebuie sd fie cel adevdrat."*1

Unicul fapt surprinzdtor era pulin noroi roEcat pe pantofii lui

Watson. Este evident ci in Londra secolului al XIX-lea, neasfaltati

si insuficient pavat6, acest lucru nu trebuie s5 fi fost chiar atAt de

surprinzitor. Holmes igi indreapti atenlia asupra pantofilor lui Watson

pentru cA are deja in minte cAteva idei. in orice caz, sd-i acordd.m

toat5. increderea lui Conan Doyle Ei si admitem ci acest fapt in sine

este destul de surprinzS.tor.

Prima abduclie este hipercodificatd: persoanele cu noroi pe pantofi

au fost prin locuri nepavate etc.

A doua abduclie este hipocodifrcat5: de ce strada Wigmore? Deoarece

pdmAntul din acel loc are acea nuantS" deosebitd. Dar de ce sd

nu presupunem ce Watson a luat o tr[surd si s-a deplasat intr-un

loc mai indep[rtat? Pentru cd alegerea celei mai apropiate strdzi

este determinatd de criterii rationale de economie. Elementar. Dar

aceste dou5 abduclii (care in jargonul lui Conan Doyle Ei al lui

Holmes sunt numite numai ,,observa!ii") nu ne spun incd. dacd Watson

a fost acolo pentru a merge la ofrciul poEtal.

Sd observ[m c5, deqi este adevdrat cd Holmes, pe baza cunoqtinte-

Ior sale despre lume, era in m5,sur5" si se gAndeascd la ofrciul poEtal

ca la cea mai probabild lintn a lui Watson, toate evidentele erau

tmpotriua acestei supozilii: Holmes stia cu certitudine cd Watson nu

avea nevoie nici de timbre gi nici de cdrti poqtale. Pentru a-qi imagina

ultima posibilitate (telegrama), Holmes trebuie sd fi hotbrAt deja cd

Watson voia s5. trimit[ o telegram5! Holmes rre duce cu gAndul la

un judecdtor care, dupl ce are certitudinea cd inculpatul nu a fost

prezent la locul faptei in momentul comiterii crimei, concluzioneazd

c5, tocmai de aceea, acesta a comis o altd crimd, in acelaqi moment,

intr-un alt loc. Deoarece lui watson ii lipsesc g\vo dintre motivele

necesare pentru a merge la postd., Holmes (in loc sd admiti cd. aceastd

ipotezd nu este plauzibili) decide cd tocmai de aceea Watson s-a dus

acolo, pentru restul de 77o dintre motive. O solulie cu Z procente,

halucinantd. Pentru a conferi credibilitate unei probabilitdli atat de

reduse, Holmes trebuie sd fi acceptat cd Watson este un obiEnuit al

oficiilor pogtale. Doar in aceste condilii prezenta timbrelor gi a cdrlilor

poEtale poate constitui o probb a faptului ci Watson a trimis o

telegramS". A3tfel, Holmes nu alege dintre posibilitdlile rationale ceea

ce ar reprezenta un caz de abduclie hipocodificatd: dimpotrivd, pariazE

contra tuturor pronosticurilor, inventeaz6. de dragul eleganfei.

* Arthur Conan Doyle , Un studiu in rogu. Semnul celor patru, trad. rom. Lazir

Cassvan qi Rodica Lackner, Editura Minerva, Bucureqti, lg7\, p.168 (n.tr.).

arrJo puruop oJ€c 'tiat7 p ap DalPlT qtsod apnlcxa nu ericnpqe ap

E?IJaJo Baurpnlr+JaC 'Flsrleuorie; 19cap glsruorinlo'ra lpru r€ur alsa

Jololuauruola InsJnc rB 1ca1a1ur aJlu1 pJoce ap IaJlsB un-Jlul acJrod

rnl €aJapa.rcul 'alr+€Ir efurcasuoc aleppdepuJ leur alaa edrcrlue 7od

Ec€p J€rqt 'p{uapacerd arie-L"rasqo o ap a}rJ}nu luns aJeJ uJ EJnsFru

,t1 ap aruJoJ luns allJnlcefuoc 9c aurisns acJrad

"ptrnn'giua"raju. '@Lg'Z nlduraxe aP 'Jc) zruqraT rnl

Inluorueuorie.r ap gie; cryra gqu'iFap reru alsa alesed os€oJaurnu uJ

ier '11sr1ocs suos uI) ,,91sr1ear" erlerurge o PoBJ 9s e8alaiul Ia '(109'9)

,,gr.rin.r,r3 elueredo.luJgâp€ nc luns ap.raua8 eprdrauud" gc pugurisns

in,qt ,tg '(709'9 :yOg'g:iOS'g 1'uun 16 7g;Z:OE1'I) Prnt€u 16 1ce1

-o?ur oJluJ alelruge Be ..aI€JnlEu turutnl" raun uiualsxa u! a"rapaJtul

aJBcoJ€o o glntt rrienls alplu ul :ftV7'd J€luaurpnJ luaurnS;e un

alsa arfrzodord acrro 9c aunds \* (862'Z'dC) ?Tugapau {nlnJo}rrl aIB

ripyrep8a.r nes r8el e.rdsap €c rJnloqrurs ardsep al6aqro't acJrad

'(829-819 'dd '806I '1e;n1no3 'Jc isa7nptaa aPu'trd

,zruqrel; oreoq.rrl rB a1nca.r1 aIeS olaleupe"rd a1uo1 9ci1du4 oIBnpI

-tpui aiuelsqns raun p laldruoc lnldecuoc '(P+{rqe}sard aruourre o ap

lirrrrlrnrnc'rl 'sunySoc iat #s Psualxa sar aJ+uJ lncsguul ursrlalered

un ap leurarrn8 SJaArun un-J?ul 'luerueuorier ap dr1 lsece ,,ericnpap"

Ecs€arunu FS ?Inur op +Bl€ plsrs-ur ac ap ecqdxa eluod oJBc €€acu alsa

glsrleuorie.r es erieuuo; rurueo? Fq€qoJd 'Purolxa €orunl rs ?salalul

"r1,ri gri tr"lnd grnlgFal o op aleJgrlsnf luns alr+Barc aps aprienpqe

gc opaJc lgtnJlul r€urnu ericnpqe-u1aur o EcJotuS aleod saruloH

'(0Tg 'IIA 'lpreqrap 'Jc :stuocta stTntaua?

anJnlpu slpuvJ't1upv ap unJoluaaul uautlcadg),,rnurenlq uralellllq

-rssod -tiro snualenb rsru 'Sntu€1rgoa uou urnJoJ anbonb Seapl ["']

urauorlcrpeJluoc al€crldun aau apqrssod osso unlrurJap lelsuoc enb xa

1." *t1n"i orlugaq" :(89U 'IIA 'lpreqrap 'Jc iaapt lts p?nj) rrrnleu

ap8al nc pJoc€ uI erado aleod a"ruc 'nlpug8 Eal€1Ino€J +agns uI +Elu

-fa-1 e-au 'rriunu 1e 16 19c 'rolelcarqo IB 19lB InJolnE 'nozoutunq aa

auroJl ap 'un1cn.r1s ala.Lrlcadsa.r aJlul er5opuu o EAJasqo as gtep ?eru

-r.rdxa mlnlcarqo arpolpupn"uas?2 aU PS aleod ersardxe 'zruqrel nJluad

'eVg 'L'06gI-9/,8I 'lpreqrap 'Jc iI 'I '61 utounq luauapualua.'l

Jns s'tnssa )cnlannoN) ,,e1ip1u1" Borunu o zruqroT erec ed rolaldac

-uoc € FJaqII op Pounru o :luuorie"r aJapal laund u1p

"te.tt8g.to" -ap

ptyqtsod p,t,g ec grede PS pumqaJl ola oJlurp oJetag 'aldturs r€ru aloc

ni". uI €zrleue I-e ap €ale?rlrqrsod u1 g1suoc xalduroc

"1"1,..",rod*o"

ldacuoc rnun BaIBIIpIIE^ Pc IS (l 't1 'aclry 'ezourdS; utnrar olxau

-uoc 1a opri. cn lsa uapl lunJlap': orxauuoc la opro Pc surluot uqdap

ed rg ps ornqarl '."*iog urncord ecapnl B nr+uad 'ea1-111ny p rA

BaI-IIAX IB Jolalocas rnln+uaureuorier lnsues u1 'pleuorieJ alurru o nJl

-",i4-qitdi+ alsa ericnpq€-€1aru BI Plrl€arc aricnpqe o EI ap Earaca"\L

aTtticnPqn-nlary' Z' 8' Z'V

slico(sv sc IundIJ ISuJ :I'{oJNvd'gJldoc'sNuYoc


cercetare stiintifrci (1.9), ,,deoarece failibilismul este teoria conform

cS"reia cunoasterea noastrd nu este niciodati absoluti, ci inoatd, ca

sS ne exprimdm astfel, intr-un continuum de incertitudini gi indeterminiri"

(1.171).

Holmes, dimpotriv5, nu greseste niciodati. Spre deosebire de Zadig,

Holmes nu ezitd. sd. meta-parieze cE, Iumea posibili pe care el a

schilat-o este aceeasi cu lumea ,,reald". Are privilegiul de a tr6i intr-o

lume construitd de conan Doyle cu scopul de a-i satisface necesitdtile

egocentrice qi, astfel, nu lipsesc dovezile imediate ale perspicacitdlii

sale. Watson (din punct de vedere narativ) existi numai pentru

a-i verifica ipotezele: ,,Ce se intAmpld, Holmes? Aceasta depiqeEte

orice imaginatie" (Auentura cutiei de carton)" ,,...tu reugesc si inteleg

cum ai ajuns la aceastS. concluzie." (Semnul celor patru) Watson

reprezintd. garantia incontestabil5 cd ipotezele lui Holmes nu mai

pot fi falsificate.

Un privilegiu pe care Karl Popper nu il are, qi tocmai lipsa acestui

privilegiu i-a oferit ocazia sd construiasce o logic[ a descoperirii

qtiinlifice... in timp ce in detectiue stories un Dumnezeu atotputernic

verificd pentru eternitate ipotezele, in cercetarea Etiinlifici ,,reald"

(ca Ei in ancheta criminalistic5., medical5 sau filozoficd), meta-abducliile

sunt o problemd ingrijorStoarc. zadig nu este o d,etectiue story,

ci o povestire filozofici tocmai pentru c5. adevdratul siu subiect este

chiar zilpb"ceala meta-abducliei. Pentru a evita aceastd confuzie, peirce

face o legitur[ strAnsS. intre faza abducliei si cea a deducliei.

Retroduclia nu oferd siguranld. rpoteza trebuie sd fie verificatd. Aceastd

verificare pentru a fi validd din punct de vedere logic, trebuie sd porneascd

onest, nu aqa cum face retroduclia, cu scrutarea fenomenelor, ci

cu examinarea ipotezei qi cu o trecere in revistd a tuturor tipurilor de

consecinte experimentale care ar urma dacd aceasta ar fi adevdratd.

Acesta constituie al doilea pas al cercetdrii. (CP, 6.470)

o asemenea conEtiinld clar5. a ceea ce ar trebui sd fre o cercetare

qtiinlifici serioasS. nu exclude faptul cd, in multe situalii, peirce

insuqi acceptd jocul meta-abductiv. Suntem obligali sb. facem abduclii

in viala de zi cu zi, in fiecare clipd, si adesea nu putem aqtepta

verificdri ulterioare. si lu[m ca exemplu cazul omului de sub baldachin:

Am debarcat odatd intr-un port dintr-o provincie turceascd. in timp ce

md indrepfam spre locul pe care trebuîa sE-I vizitez, am intAlnit un

bdrbat cdlare, inconjurat de alli patru cdldreti ce tineau un bardachin

deasupra capului sdu. cum guvernatorul provinciei era unicul personaj

la care md puteam gAndi cd i s-ar fi putut atribui astfel de onoruri, am

tras concluzia cd ar fi vorba chiar despre el. Aceasta a fost o ipotezd.

(cP,2.265)

'IaJ rS€IaJ€ uJ asalsalod o nu (arr€llo^\ ur-rd; aldoq ueuoC 16 ec'rra4

airi ,r1 lrund un urind Iat glsrxg 'rliauaruo II|P?TIIqTII€J e €oac€

'gcui aise reur rA 'era alose; ap Joiaqeoq e iS .rolau.reoc ealsa't'od 'nf91

-IIqIIIBJuI rnlnfr1ran eiel u1 rriglarxue E €un era alaldoa nc Bac rer

'IIiF?IIIqIIIEJuT B arrolsr o Ere rgolued nc er-ro1sr ae durrl uI 'IaJlsV

'JoI JolrJrcoJouou e gcr-8o1oura1srda auntle"r

o 16 elsrxa ps amqoJ? rB sacans Bouaurase un PlBpoaJA lnAE ne-u

acrrad rcru rB oaIrIBC rcr51 'a1e1darp BaAe aJIo/Y\,9e rpoôp ealnd reur

,e-.r rS

"t-r..

,,1unqeu rialuns PJls€olBauurnp rep" lulec nc gpundspr

€s Inlelour.l. ec sunle op rJ rB Pc ruplrosqo PS 'aJiolA rnl € Pleluour

ealel,ror.radns pugcsounce.r 16 BurA IaJ lsaae uJ rS-npugirupe 'azeuori

-ceoJ qs lelourl Inl€JPâp€ relucol €c IaJlsB ocEJ lgJu1 '1a nc pqeure

ap lgle alsa lno?S xag 'e6u rerqc leldurgtul g re-s alrJnrcnl unc 6

Dc ,,es" €rJolsr a16e1so,rod rA ngs InoJrq u1 nicadsns riol ad Punp€ rI

rode 'alqecrJlxaur rrienys Joun aIB elue8ele uinlos gzealualur oJio A,

oJoN 'aurq reur 8.raru oIrJnJcnI 'rarzalueS ap egqrsod alrunl uI

'(,,ssan8 -ne;un" ap loJls€ o-n.top,tnqn e ap rrie1ua1" ra1

-BlacuIau ealsarrod rB alsa umt) ricnpqe .ropudord e 'lo'rn1n1 ll"ra'rpd

e.Lr.r1odru1 'ealaurisns u1 aleurdurgluS roliglnarF er"rolsr also lqcaJg

plo1rog lnlr- oa'1l1p7 m7 ninql 'alBlrlolu aptitzodns erpndar nu E ap rol

"a1e1t*te.y u1 'aurFop ldarp alaiurperc aundrur r6-e ap lglulp rolac Inz

-nJar uI plsuoc r,rrlcalop rS 9iun16 ap rruaur€o arlulp eiua"re;rq

'ericnpqe-elaru ap arolou ne 9iurr16 ep nuerueo ri

'plucgual og PS e?s€oc€ €c olureul aricnpqe o areugipdpcul

na eurfsns ^rlrugop

e n.rluac{ 16 rrgagrrarr rou apurlaJd e n.rlued 'ecglJa,r e ap

p{En?colalur 16 gp.rour eiro; ua.t'e e nrluad 'rnFrseq 'c€J aI erec ed a1

-ii""pqn trgit"^ B ap rol Bar€pqgr n-r1uad rfr1g1dsp"r luns 9iuu13 ap

rruaruBo ae durrl u1 ,,il1cnpqe-€1alu er.red e ap JoI ealezgrqoou n,rluad

alulartos ap rirlpldsqr ?uns rrlrlcalaq 'piutlf6 op rruaruuo lgcap (Irqrzh

reru nBS) sap r€Iu rlaearF ?rluoc rr^rltalap.(FI€aJ" e\ern uI aJ€c n'rquad

Inlrlorrr pl€I 'pueurn earalAeouttc Rzr.auJaln8 a"rec Rzeq ap nqtneJ

InJa?c€J€c a.r€orJalln rJFcrJrJoA EJPJ €prJS e ap 1nfernc uJ FcIpE <PÎ1

-cnpqe-Blour €ole+rlrquag uI Plsuoc 1de3 e11de;u1 ap apricnpqe 16 e8el

e1 ldug u1 ap apicnpq€ orlurp piuera;rp EIBrFôpE 9c lrqeqord

'alerparuJo?ur rJgagrJal e1da16e reur e FJPJ IBuU p1e11nzar ad

er.red e uI plsuoo acrrod rn1 ericnpqe-€1atr 1

'piurcasuoc u1 gzeauolice

rS lnzec leluazetdar U Je runJ 16 ec arienpq€ Bnop e auriuaru ocJrad

,aliedap rBtr l 'pFqrzneld reru Bac Elu'rrez' plurza-rdar rarcur,to"rd 1nro1

-eu.ra.rn8 '"(LqII4^ ul 1EUB Inqu€lsl BI ap nrlsrurur un nu ae ap) eol

Ioa€ uJ efe 1n1nd g r€-s e"rec rigyrolnB alo?rraJrp arlurp :P?Begrpoc

-odrq aricnpq€ o a+so Enop V 'alrqeJsa?uocur rln8e"r ralsoc€ IE z€c un

glurzardar tlulgluJ Inl€qrgq gc leur8erur e-r6 rB a?Blrroln€ o lgeap g

ealnd nu 'etclql u3 'rnlndec e;dnseap uqcepl€q un nc gueosrad o

era'rgc ruJoJuoc eletaue8 eln8a.r eal6ounc Io :F?€cgpoc;adrq erianpqe o

nes gzalodr o also ErurJd 'aiuata;ur Bnop lncPJ € acrrad '1de3 aq

Ltz slicncgv s( Iundll ISuJ :I.{orNVd'trJldoc'f,NuYoc

4.3. Semantica, pragmatica S1 semiotica textuluil

Jakobson a observat odat[ c[ a studia limba numai din punct de

vedere sintactic echivaleazd cu a defini un vagon de dormit ca fiind

acel vagon care, de obicei (qi distribulional), se afl5 intre doud yagoane

de clasd. AE vrea si adaug ci a studia limba numai din punct de

vedere semantic inseamnS., pentru multi autori, a defini un vagon

de dormit ca fiind un vehicul feroviar in care cdl6torii au dreptul la

un compartiment personal. Chiar dacd aceasti definilie sund" acceptabil,

nu stiu ce i s-ar putea intAmpla unui cersetor care ar lua-o in

serios.

Poate ideea mea de semantici este excesiv de liberald, dar simt

nevoia s5-mi imbogS.tesc articolul de diclionar cu informatia cd. vagoanele

de dormit sunt costisitoare. Din nefericire, unii ar putea obiecta

cd sintagma toq,te uagoanele de dormit sunt uehicule exprimd un

adevdr analitic, in timp ce sintagma toate uagoanele de dormit sunt

costisitoare vehiculeazd elemente aparlinAnd cunoqtinlelor despre

Iume si, din aceastS. ca:uzl, ar trebui studiatd numai de cdtre pragmatici.

Dacd ag vrea s5.-mi ajut cerqetorul, ar trebui sd-i spun ci,

dac5. vrea sd evite necazurile, trebuie sd studieze pragmatica, nu

semantica. Poate ignora sintaxa deoarece nu i se cere s5" identifrce

un vagon de dormit.

Presupun c5, daci aq adiuga diclionarului meu adevdrul evident

cd - cel pulin in Europa - a lua un vagon de dormit este Ei un

status symbol, un semantician plictisit mi-ar spune ci acest fapt

constituie material pentru sociologie.

Prea multe departamente, in concluzie. Existd un nume pentru

acest tip de competentd. care dd posibilitatea fiinlelor umane instdrite

Ei obosite, intr-o noapte celoasd, cAnd aeroporturile sunt inchise,

s[ cdlltore.ascd confortabil de la Milano Ia Paris, iar qtiind ce este

acela un vagon de dormit gi aflAndu-se in situalia de a-l putea lua,

le face si fie in mdsuri sS recunoasci un exemplar in gar[ qi sd ia

1. O versiune diferitd a acestui studiu a fost prezentatd la International Pragmatic Conference,

1985, Viareggio, gi mai apoi publicatd in J. Vershueren si M. Bertuccelli

Papi (eds.), The Pragmatic Perspectit'e. Amsterdam, Benjamins, 1g82.

or In?aldJalur nc ?Jod€J ?socB alsa IrJIlEuIS€Jd Inlcarqo Pcep rS uuas

rnun erirugap r6gsu1 n4ued Arsrcap alsa 1n1a.rfualur nc ppode; gaeq

',.9zolluas e1 gdrcrped €alsat€

(oJBc uI BJnsPru uJ r€unu 16; a-ree u! €Jnsgru u1 'eunruoc altorqo

,,, ., '"1r"rqo op dr1 yurnue rnun Inrpnls nc pdneo os nu tepe6e

,earlorurog ..'lIJoJIp €Aae € uluos Bc lard.ralur un oJlPt ap 1e1ard.ralul

alre 1g"tti1ug 16 pugc J€op uruos un alsa nJcnl un" 9c laqdxe PUTJUB

srrJotr I 'suotlopunog u1 'qurrqcs uI 'g TnI erirugap ap Fluapuodapur

"1." " rn1 erlrugep Pc suruosul ril q I3 D arlurp erielar purrJ Ec r

aiun16 .",ttt 1tt1c"tqo rugap V 'sorcrl cJac un-JluJ P+€uallu€ rs93 "re-s

Jolouruos B arJoal es e8earlul 'ro1 uiardrelur rS auruos oJlurp mpl

-.rode.r uiurrl6 olsa Bcrleru8e;d 9c ruurnu snds g JB srJJotr\I Fc€O

'Jola?ueruerp eaurFr"ro earldxa e nrluad urqunp€

aI oJBc ad ealace ap a?B?rlrqruodsrp rS araads Bc alrJoJrp luns epcrsrd

ui.tord opun ap aunds e n.rluad urg?npc aI PS omqarl arec ed a1e1ep

gc urr16 ;p1sr*a ppolaru ap loJls€ o PcEp J€rqc rBO 'aluaurr"radxa roun

ErIIJn uI asrz€Jluoc nES o?rpaôp rJ lod 'aluerralar a1de3 "roun ezvq ad

asnpop glepo 'arec ep.reuaF arrrlecqdxa r8al roun InJparuJo+ur ur'rd crzg

nJlsou mlnrpau aIB a1€urruJalep elcadse alaun elSeounc E op poru Ec

'epoleru €c lrugap ag FS - z€c unq r€ru Iac u1 - eleod 'lcerqo €c ?934p

llnru r€tr{ 'al€rn+€u .ro1aiun16 Flcarqo Iuuap e roAn ap IaJ BI ag PS

ared n6 iep ,rarruouoJ?s' IB nes rargolooz 1e 'rarsoleJourur p cgrcads

Inlcarqo ururJop ES PJnsEur uJ rua?uns 9c urriuns nes rual3eoun3

.(I.IIIA 'gt6l 'P lcsr.r lsace ap lualliuoc €ra srrrotrN) ,,aIBr

-n1eu ro1aiun16" lndq ap gprauaF Eloqcrlo o eurlop €erloruras 'IeJ?sV

'aluapuadap,t. ra.rl pu91eJ1 ala a.r?urp aJecog 'eluepuadapur

"1c"tqo

alurr1S ra,rq e arie"repoJuot gldurts o-JluJ Ecrloluras ouJoJSuBJl FS gtsrJ

gluJpaaard erirugap 'cgrcads Itarqo un ar€ piugr6 atrro acor€ooq

(rA '886T) *rol IIi

-ardrelur rB auuras aJlurp rnlnpoder efuu16 uguurasop "pcrleur8urd"

uu4" :giun16 o alsa 'gcr1cu1urs ap rS parlueruas ap rJnlPIe 'ecr1€tu

-8e.rd gc ezBa.re8ns 'aleegru;1 laiu11?S e rrpadolcraug raun InJp€o uI

psrrJs +soJ E lgcnr+uI 'su37g Jo ttoaql o Jo suo4npunotr'Pleolncuad

'g1epo1o1 'rep 'pcrupor rS a"reoleco.l,o"rd ?soJ € rrcr+oruras Inruauop

ezrraperrJx € ap €s €aJ€cJacul 'Par1eur8erd r* pcrlueuras '9cr1ce1urs u1

rrJr?oruras E aunrzrlrp o leirqis ? oJBc lnunrd ?soJ B srJJotr{ saIJEqC

runrsuarurp r5 olcalqo 'I'8'7

i,

'RJaJo o €a?soce a-rec ed erferu

-JoJur puoJ ap nralSeounr pugFngpe 'aiuere;ur Joun e e1a urp ea-r93

-nr-1"" -ri iep ,olunzn rS aleqral Jolauulos ea"ru1a"rd"ro1ur aTru.rad ec

'gleraueF pc{zoruros piualeduroc ep nldruaxa rnun eie; uI ruFU€ au'zeD

1s"ee .r1'qc zara8ng lssardxg ?uarJo op ?oI u1 ssardxg dorng sue"\l

6EZ INTNJXf,J VCIJOiI{SS IS VJIJVIÎCVUd .VCIJNVIÎSS

CONDITI]LE INTERPRETARII

caracterizeaze vn semn ca atare, atunci in ce sens pragmatica va fi

diferitd de semioticd?

S5. presupunem cd cele trei domenii ale semioticii nu ar fr Etiinte,

ci, mai degrab5., dimensiuni (sau descrieri prin care acesta ar

putea fi apropiat) ale fenomenului semiozei; Ei sd acceptd.m, in termeni

peirceani, cd semioza este ,,o actiune sau o influenti care este,

sau implic6, o cooperare a trei subiecte, semnul, obiectul sb.u si interpretantul

sdu, astfel incAt aceast[ influenli trirelalionald si nu se

poat5, in niciun caz, rezolva prin acliuni intre perechi" (CP, 8.494).

Din acest punct de vedere, raportul dintre semiotic[ qi cele trei

domenii ale sale nu mai este de acelaEi tip ca si acela dintre qtiinlele

naturii, intelese ca gen, si zoologie, mineralogie sau astronomie,

vb.zute ca specii ale sale. Este mai aproape de raportul dintre filozofia

gtiinlei, sau epistemologia generald, qi trei probleme epistemo-

Iogice, si anume cum se emite o ipotezd, cum se adund datele relevante

gi cum se falsifrci o teorie qtiinlifrcd. Nu mai este nevoie sd. spunem

cd (i) insdEi notiunea de fapt relevant nu poate fi stabiliti decAt pe

baza unei ipoteze asumate, (ii) o ipotezh poate fi emisd numai in

tentativa de a justifrca ceva ce a fost considerat experimental ca fapt

relevant, (iii) un procedeu pentru a supune verificdrii o explicalie

poate fi gAndit numai cu scopul de a pune la indoiali o ipotezi dat[

Ei (iv) adesea a falsifica o ipotezd inseamnd a demonstra cd faptele

relevante ce au fost izolate sunt lipsite tocmai de aceastd relevanld.

Tot astfel, pragmatica nu poate fi o disciplind. cu propriul sdu

obiect, distinct de cel al semanticii Ei al sintacticii. cele trei domenii

ale semioticii trateazb, acelasi ,,obiect" disciplinar, iar acest obiect,

din nefericire, este diferit de obiectele gtiinlelor naturale care, dacd

exist5, sunt genuri naturale. Obiectul pragmaticii este acelaqi proces

de semiozS. pe care atdt sintactica, cAt si semantica, il abordeazd.

sub aspecte diferite. Dar un proces social, qi poate biologic, cum este

semioza nu poate fi niciodatd redus Ia unul, qi numai unul, dintre

posibilele sale profiluri.

Geometria pland oferd o reprezentare abstractd a realitilii flzice.

Cu exceptia celui din Flatlandia lui Abbott, nu existd. universuri

fizice caracterizate de doud dimensiuni. Existd corpuri Ei existd raporturile

dintre ele. Corpurile sunt supuse legii gravitatiei, pe cAnd

figurile geometriei plane nu sunt. Putem folosi figurile geometriei

plane pentru a desena, de exemplu, paralelogtamul forlelor, care

reprezintS., oarecum, cAteva dintre fenomenele ce depind de gravitalie;

dar corpurile, care sunt tridimensionale, cad din raliuni pe

care geometria plan[ nu este in md.suri sd le explice. Paralelogramul

bidimensional al forlelor care calcule azb, traiectoria unei ghiulele de

tun poate numai s5. reprezinte, ca diagramd", un fenomen pe care

geometria pland trebuie sd-l considere ca fiind sigur.

"'EJnlcrd uI (arJ€J8ol€ruaure uI 'ru]€al uI POr?€lu8€Jd a.IepJoq€ ap

aluesa.ralur alduraxa E?srxa oc luauroul urp 'earlsr'r8uq rrunriceralur

Inrpnts Arsnlcxa elurzarde.r 9s aleod nu 'rSqsuS ee ur'rd 'ecrleur8urd

gc ln1Ae; op rurqrol r€ur nu PS €3 'aleqral-uou 'rolafuqurli € FcI?

-u'ruas o ap ltigdoqurl ag gs aleod nu aleqral rrunrice.ralur mlnlxol

-uoc IB crletuFu.rd FIpnlS 'eudo.rd rol € Fcrlu€uros o 16 gcrlcelurs o

g.

"11o.or"p "1n" ad luns n€s ?€llolzap n€ rol aJeolpugruos€ a1e1p rS

eciruaxo.rd 'ecrzeurrl'ecrlsr.n5urlered ec acl+olulas elaurldrcsrp J€0 '314

rricefralur 'ezned-r3

""r-",tol olauns 'rn1nd'roc r-riwod 'raia; ap ns

-ardxa 'r.rn1sa8 16 acrlsrrr5url olrunrsruo aJlurp eprnpode; ap Erueas

puli ps omqarl aIBqJa^ rrunriaeralur e pcrleur8erd a'reproqe I

'auuras ap alalual

-srs aleol rc ,acrlsrrr8url AIOuOuouoJ l€Iunu nu a16eû"rd €s €cllolluos

'ra Inlqruesuu uI srJJotr I rnl Bcrlorru"s nc Pzeals€J+uoc aunridacre

Els€ace 'a.rrcrrageu utq ;p'ut'e'6 nrelrrua pcoi ri pdurrl'1aia5 elseldxa

,rn1nro1g11nc""7*1oro1iqr-o

^ e R)\zrJerirzod luns runc'gcqsu8uq eeunrice

-Jolur uI IoJ un n€ aJBt olenlxaluot oluauala ea8alaiuI srJJotr\l .lrcrlo

-rruas lerJls +uns nu al€c ruoruJel" ur'rd 9c undnsard'zeo acrJo uI

'(Plrl€urroJrad ernleu ozazrtal

-cBJ€t r-PS aJ€t €Aat a?srxa Es rnqoJ+ te altruotd o mInqJaA rnlnletgru

-ruas BoJBluazarder uI J€I 'CrlCelurs allqrcsouSoca"r arlrleladlul aIuJoJ

en1 1od olaurpJo 'nldtuexo ap 'ocareoap) gcrluutuas ep rS 19e 'pcr1re1

-,r1r np 1g1e i1ec11dxa g ealnd -re tequrq ap alc€ ep rrndrl o?Inru Pc

,eauaruas€ ap

,pe.rc ,lequ4l ap JoIalcB B IIJoa? Ioun Inluoluop ea8aleiul

pcBO 'rr+uBruas oJapa^ ap lcund un-J+urp rB alerpnls ag 9s rnqaJl

ie tS eelttO J€ €a?sacu Pt pa.rc 'erirzodnserd 16 1n-strtap Ec auoruouaJ

eaFelaiul PcBq 'Psnpar 'lela8exe pour uJ'a1sa ucrleur8eld eue rJunle

'- sajaiul 1rr1*grt*"s BI aA4€IoJ rJ*nursur 'eleuoriesraûoa rJnl'c

-Idurl ap r.rndrl 'nldruaxo ap - Bapalard eleod aI nu rcrlu€uos aJlurp

gleJaqq relu €ac r€agru rtru aJEJ ed apn1x4 rr8alerls alace ea8el

-eiug sr.r.rotrq nJcnl +sacu urrd gceq 'Ecr?ueruas ap nes Fcrlcelurs ap

Tilugap U lod nu 'rctlotutas lcrJls ?uns nu gcep Jerqc 'a.r€t tuoluJal

roc€ uI pge as rrcqeru8eld JorJalur luaruala Incrun 9c gzeera8ns (1',1

;ggOf ) srr..otrq 'cgrcads nruauop un rrerleru5erd e'r'razar e ap lndocs n3

autals'ts alID s^ nqur?1 'I'I'8't

',,as'ra'tlad" aurld

-Icsp - iggOfl loJrBd gzeela8ns urne ese - urâp 'atelozr gprpuelds

o-J?uJ pII€ os p,tg" .cun1t '€cr1u€utas 16 ecrlcelurg 'crleru8e"rd arape'l

"p 1r,rr,d un-rlurp'rB plurdorde arJ FS arnqarl 'urldep ad gsealeiui

g e nrluad 'oJec 'ra €ale?rlelo? uI Bzoruras nc aJ€J €-ap aJ€ gcr?Bru

--Ferd ee.repJoqe 9J 'qunqcs u1 'Buureosul 'nPS Inparqo ap urrsdq o ps

EurueasuI nu rrerloruras E ounrsuaunp o a{se ecrleur8erd 9c aunds y

IIZ IN'IOJXSI VCITOIWSS IS VCIIWICVUd .VCIJNVIAItrS


Deci, chiar de-a lungul axei care opune limba altor sisteme

non-verbale, pragmatica - mai mult decAt o qtiinld cu obiectul s5.u

propriu si exclusiv - reprezintd una dintre dimensiunile unei cercetdri

semiotice mai generale.

4.3.I.2. Semantica gi pragmatica: o relea semioticd,

Semiotica studiazd atAt structura abstract[ a sistemelor de semnificare

(cum sunt limbajul verbal, jocul de cdrli, semnele stradale,

codurile iconice q.a.m.d.), cdt qi procesele in decursul cdrora utilizatorii

aplicd practic regulile acestor sisteme cu scopul de a comunica,

adicd de a desemna stdri ale unor lumi posibile sau de a critica qi

de a modifica chiar structura sistemelor.

Am fr tentali sd afirmim cd semantica priveqte in principal sistemele

de semnificare, in timp ce pragmatica trateazl. procesele de

comunicare. in orice caz, opozitia semnificare/comunicat" .r.r corespunde

opoziliei semanticS./pragmaticd, ci mai curAnd caracterizeazh

diferite tipuri de teorii semantice, precum si diverse fenomene pragmatice.

4.3.L.2.I. Trei teorii semantice

Morris (1946) spune cd semantica este acea ramurd a semioticii care

trateazi. despre ,,semnifrcatia" semnelor. $tim cd Morris distinge slgnlficatum

de denotatu;m. Astfel, este intotdeauna necesar s[ se specifice

dacd se vorbegte despre semantici drept teorie a sistemelor de

semnificare ori ca teorie a actelor de referinli sau de mentionare -

care sunt procese de comunicare. Asa-numita semanticd structurali

trateazl. despre semnifrcat, deci despre o teorie a semnifrcS.rii, in

timp ce ftlozofta anglo-saxond a limbajului vorbeEte despre semanticd

apropo de o abordare legatrl de condiliile de adevir ale propoziliilor.

Intre aceste doud tipuri de abordare trebuie sd se facd o distinclie

atentd, chiar daci amdndouS. pot sd cadd sub incidenla unei notiuni

mai liberale de semanticd.

in plus, o semanticd a condiliilor de adevdr acoperd dou[ probleme

sau fenomene diferite: enunluri care sunt adevdrate in virtutea unor

ansambluri de postulate de semnifrcat qi enunluri care sunt adevSrate

in virtutea a ceea ce reprezinti cazul respectiv. Astfel, pe de o

parte:

(1) toli burlacii sunt bdrbali

(2) toli oamenii sunt bipezi

!

T

sunt considerate enunluri adevirate pe baza unor postulate de semnificat

continute de un sistem de semnificare dat (independent de

faptul c5. - in conformitate cu o venerabilE tradilie - (1) este adevdrat

'rrrlcrap ruaurJal auriuoa oc IBruJoJ fequ11

un BI rpôpu ap "roprfrpuoc Ear€pJoq€ apurlxa e ap en8eluotr{ mI

rrJpcJacul rrJolJeur ?soJ IuE 'gfurcasuoc u1 'papeur8erdrlue per8 1pu1

reru Ioc uI g e apurlard ac ?crlueluas ap dr1 rnlace Inzarlu uI rcunol

pgs as rctln-smzap e gcqeur8erd erualqord '1a31sy 'lecrpur mlnlcarqo

EJnlEu ap rS epurdep '1a31p ap 'runc e6e '(epuosred arunuord) rn1n"r

-E?Bur+sap e 16 rnlnluolrlua €Jnleu ap 'rupiunua aleiuelsurncJro ep

apurdep acrlcrop .roprsardxa InrPâpB PO luoprla op IaJ €I o?sa (Z 'd

'[1,61 'mpzeC) ,,rglape ap nirpuoc ap lerede un nc lern?su rS leur.rou

poru uI o?"1€J1 luns atrlcrap aprsardxa" pc luaprla $ e ared gceq

',,orsardxa o docs IacB uI pursoloJ Blourc ap tncgJ g aleod ac EAoc

a1sa" lursoJdxa acug ac BAa, a?sa nu ..BI rJoJaJ os B" nBS ,,Buotiuotu E"

pc purrrJ€ pugc rcunlB (0q6T) uos^\Er+S nc proc€ ap lug FS ornqa-\I

('t) r?ro4 o7 tticatqg 'TI'Z'I'?'V

?

-1

'(IT) 16 (r) alrr.ro4 rJru €lrla 1od o nu 'aleurudxa rol aII

-riuelur alred o BI pugsgl 'req 'gcrleur8erd eaunrsuaurp elrrra eleod

nu mln?Bcgruruas u gr' lruSoc arJoal o urnt Bcrpur e^ Z'g', aunricas

e8uo.rlug r€T'(I11) Erroal ace; aleod o nu ourpnlrFoc nC 'glleru8erd eau

-nrsuaurp uTrra eleod nu rtr+uBuras raJ+ o?sace a.I+urp €unrJrN

'g,il1ru8oc Pcrlueuas o Ptrpe

'elrlueuras raiualaduroc B orJoa? o nBS rnlnlecuruuas € arJoa+ o (TII)

ieu.rala nirzodord

n.rluad nBS acr+crap-uou rrsa.rdxa n"rluad mInJPAapE e auoal o (IT)

:(g'g-f 'g '916l 'oag 'tc'ateortelln rrpzrcerd nrlued) areuo

-riuaur op a+c€ €c acrlcrap nse.rdxe n.rluad mInJPAopE B ouoal o (r)

:arunue t6 ',,act1ueulas" ldarp elaqcrle 1od

os aJ€t rrJoal op rrndrl rerl urind Iac P+srxa 9t rcap rugtulsuoC

'

Ir.zee glurzarde.r,rrl

-caJa ac ea;l) e ezYqed FSIBJ nes PIBrPâpB (I€nltBJ arapal ap lcund

ulp) rJ u n.rluad pcBJSrlBs aI PS arnqarl arirzodord o arec ed alaiur"rac

pzerpn+s +IBIFIaa .rer 'lecgruruas ap aleplsod ap ualsrs rnun EzBq

ad gsp; n€s PIBJPAopE (crlueuras rJo cr€o1 arape,r ap lcund u1p) g B

mlued pc€Jsr?es oI FS ornqorl arirzodord o oJBc ed alaiurrec Pz€rpnts

Inun :JpAopE op .ropirpuoc EJrlu€ruos uI ruoluop Pnop P?srxg

'nr8au alsa €lsoc€

gc 16 uorerc un a+sa lecrpur F?carqo FJ Inz€c 16 gp es ar€c uI 'giue1s

-runcJrc plmlnu€ o-Jlul aluiunue luns PcEp reurnu oleJFAapB +uns

nr8eu also uoraJc lsac€ (T)

uoraJc un alsa E?sacB (g)

:a1red P+I€ ap od '(cr?a?urs arapol aP

lcund urp tEJEêpe olsa (U) aJ durr? u1 'cr1r1eue aJapal ap lcund urp

E'Z IN'IOJXSJ VCIJOU{SS IS VCIIVWCVUd 'VCI,INVIÎSS


Dimensiunea pragmatici nu poate fi ignoratd de recenta teorie

a desemndrii rigide, care trebuie s5. fie identifrcatd ca o teorie de

tipul (iii) pentru cd leagd condilii de intrebuintare ale unui nume

propriu de raporturile deictice originale dintre acel nume si un exemplar

individual al unui gen natural. in ceea ce priveqte teoria desemndrii

rigide, aceasta acceptd ci numele sunt direct legate de esenla

genurilor naturale pe care le eticheteazd si, deoarece considerS" aceastd

esenld ca fiind un nucleu solid al proprietdlilor ontologice ce supravieluiegte

oricdrei amenin![ri contrafactuale, ea pare si excludd cu

totul orice fel de cunoaqtere contextuald. TotuEi, pentru a folosi asa

cum trebuie aceste nume, este necesar un lan! cultural, un lan! de

informalii din. gurd in gurd. (destul de obscur descris de teorie) in

virtutea c[ruia ne este garantat faptul cd modul nostru de a intrebuinla

un nume este inc5. acela stabilit in timpul ceremoniei de botez

originare.

Unicul mod de a face comprehensibild qi coerentS. o teorie a desemndrii

rigide pr fi posibilitatea de a da drept siguri dimensiunea

pragmaticd. Insd, pentru a-si rezolva problema semantici, teoria ar

trebui sd garanteze, in schimb, o fundamentare teoreticd a dimensiunii

pragmatice. Daci ar fi spus inainte ce este esenla transmisi,

ar putea ignora procesul prin intermediul cdruia este transmisd. Dar

cum defini{ia esenliald este identificatl numai ca fiind aceea care

supravietuieqte in timpul procesului de transmitere, teoria ar trebui

cel pulin sd incerce sd descrie acest proces.

Deoarece cercul este iremediabil vicios, teoria nu este nici semantic5,

nici pragmaticd si r5.mAne, aqa cum bS.nuiesc, o fascinantd povestire

mitic[ despre originile limbajului.

Teoria cauzalb. a numelor proprii ar putea sd funclioneze numai

dacd (i) s-ar considera drept sigur faptul cd este posibil a invdta pe

cineva sau de cdtre cineva numele unui obiect X prin ostensiune

direct6, iar (ii) ostensiunea ar avea loc in fala unui obiect capabil

sd supravieluiascd celui care il numeqte.

Astfel, este posibil s5. ne imagindm o persoand A care, in fala

vArfului Everest, spune unei alte persoane, B, eu hotdrd,sc sd, nulnesc

acest murute Euerest. Apoi persoana B spune unei persoane C qcest

munte se numegte Euerest, iar C transmite informalia lui D gi aqa

mai departe peste secole... Chiar qi in acest caz, necesitatea de a

folosi mdrci deictice gi faptul cd atdt emitentul, cAt gi destinatarul

trebuie si se'afle in situalia de a avea in fa!6 muntele introduc in

proces elemerite pragmatice. Mai mult, aceastd explicatie exclude

cazul in care un cdldtor relateaz1. cb, avE"zut sau a auzit vorbindu-se

despre Everest. Totuqi, ar fi incb posibil sd afirmdm cd existi o

Ieg5turd cauzaI6, care determini transmiterea numelui. Dar ce se

intAmpld atunci cdnd cineva numeqte un individ, s5. zicem Parmenide?

Lanlul cauzal se rupe cAnd Parmenide moare. De acum, vorbitorul W

'Farlug e1 eped e1 ap rtielo-r luns

nu oJBc ocruuras olrJnsundsgJ arlurp Ilie1al olocB pundsa.roc oI ocllaluls

.rop.rniunuo igur.rn urp rolac oIE eluaur8er; pulg lg+ulp alec 'eldure reru

'e1e1p 16 acruruos r.rnsundsg'r olrrunue e.rlurp epriele.r pundsaroc oI acrlrl

-eue .rop.rniunua :luau€+rodtuoc ap ualsrs un also 9cr1sr.l5ur1 EJnlcnJls o

''crleurFerd Ie orapol ep lnlcund urp P+eJoprsuoC '(unrcnl rS eueos.rod

o+1e ap pie; luaurelrodtuoc rnlnrrdo.rd e1e alcedse e1p rS pcseeugdgls

gs apurl orBcou 'Foleue pour uI) aundurr e1 rS plord"ro+ur aJBc ad 'ro1au

-ruos B e.reiurnqarlul op Jolrrglndrls nes a16aso1o3 es 1n1a'rd're1ur

^rlcoJo

aJBc ap ocruruos rolraundsuerl 16 rollrgurquroc pundsoJoc oJeIuIoJsuBIl

rS areru.rog ap elp8ag '+IsoIoJ also Inuuos pugr rJunl€ 'pour.lnunue

un-rluI e.reo6g;sep os Fs olrrnrcnl ec e1do16€ os e ep 's.re,rur 'rS efuels

-urncrrc o+rrunu€ uI cruruos Inlncrqo^ eiurnqe.rlul e ap rnlnle.rdJalul eoJop

-ur.rdap 'gcrleru8erd Bounrsuorurp u1 '1e1aroc 1da.rp are Pcrlueruos ep8eg

'eru€os IoJ+s€ Pp 161 1e o.rec op olrrnrcnl r€lucol luns nlnu?tsap irtnnnl

ap pselc o op €ru€os pp r31 'cruruas rnlnlncrqo,t pupzundsg.r '1n1e.rdre1ur

cJ 1n+dEJ a+so ngs 1n-tanlnu?tsap 16 cruures Incrqo^ un orlurp pllodeg

'purwnl Fnou o-Jlul .rede ror.relue rirsolo; rruaruJol oJlutp flun 'r'rg1uerro

rolsoce Flrroleq "'rnln+uoruelJodruoc InloJ+uoc uI lc€+uoc ap a1'rniurrs

gpecerd giuelsrp ep al.rniuns pc plde; €I snp e 'ereor.redns al€urrue rol

-oruJoJ Inzec uJ'e.rec saco"rd rnlaee e J€rqc FJ€orJalIn oJE+IoAzap o loJls€

glurze.rda-r ouruos ur.rd .roy.rn.rcn1 epundsg; e 'c€o1orq oropol ap lcund

urq 'eldurglug aleod os oc €oot n.rluad 'e1led u3 urind 1ac 'eriedrcrluu

nc gcseelg8e.rd as gs grnsgru uI olso 'g.t'rlelcadxe g1s€oce pug're ileurur

-.re1ap dq ?rrnue un ap erienlrs o €I g1dea16e as lntusrueS.ro 'nps 1e sund

-sgr rnun IE lcorqo €c Fcruwos e-rn193e1 pulg Plep "'razorluos Flrrol€O

:orrcs (I^ '886I) srrrotrN

'ucrluru8e.rd e arirugap ES BrurJd sndo"rd e ac Ednp rur5€d Pnop erl

(1't) P'troal o7 uicatqg 'Z'|Z'I'7'V

'rnlnsacoJd e gcrleur3erd arfucqdxa

o apurlerd oJ€J sao a?so FJrzg-uou 16 g1ca-upur o1€lrpzn€c op PluJoJ

F+sEaeB rBrueoJ 'alrJrJo?Epu1 16 ap.rnldaJp csounc r51 rualplr tuefglea

Tiot qc rnplde; ..ezrtex olsa" PuErIBy erinylsuoC 'ruouual r6eraae u1

'Jolo?urlnc BaJrsoIoJ pie,rug rps rrJol€zqlln Re rnp+deJ eztl.el alsa J€u

-oIiJIp acrJo runc e6e 'pie.Lu1 o Ia $g Fc rn1nld€J ..Eztrec o?sa" Blu€ur

acrro pc FIEropuI gmS 'gleigûl a+sa €qurll acar€ooo 'Pl€znec olsa

rnpfequrq B arJool acrJo 'alapa^ ap +cund lsoc€ urp 'rBp ',1 mI raiua?

-odruoc ..r.;zttec ?uns" 11\ op o+EzruJnJ elunrianrlsur Fc leJplope a+sg

21ntozoytt tnds pts nry iapluaurPd :lrsoloJ +coroc a?sa alorunu

pcep pcs€ailqe+" PS EaJA rJo a19c ap rJo al€n?xaluol oluaruala BI

g8rnca.r Fs sugJ?suoc elsa 16 A ap a1€zruJnJ al€n+xaluoc ropunricnJ+sul

ruJoJuoc aplualuJvd olalunu Pcs€asoloJ 9s aia,rul ES arnqaJl

-roL'(\Ju ^ InJo?rq

Jlrn'.u P arPO 'atDlnc TI rclJ 'a\acn Inluo trcs pc'nu as nu

crutlu pc snds D aJDc p!ozo1!'nlduraxe ap) Plrugap oJarJcsap o Ecnp

-oJlur ps ornqa.r+ apruaruJed ardsap elac I mlnJo+E+Incss aunds oJec

gIZ IN'INIXSJ VCIJOIIISS IS VCIJVIÎCYUd .VCI.INVIAItrS


Chiar extrapolate din cadrul lor behavioristic, aceste afirmatii mi

se par foarte importante. Ele arati cum dimensiunea pragmatici

este str6.ns corelat[ cu o semantici a condiliilor de adevdr pentru

expresiile non-deictice. Morris era, efectiv, un pionier cAnd aborda

in termeni pragmatici chiar venerabila distinclie dintre enunturile

analitice gi cele sintetice. Noliunea de caracter analitic este cel mai

puternic argument pe care o semantic[ a condiliilor de adevdr il

poate folosi pentru a-qi afirma propria independenld de aqa-numita

cunoastere a lumii, cunoastere de bazl, informalie enciclopedicS,

contexte, circumstanle qi altele. O semanticd a condiliilor de adevdr

care opune cunoaEterea pur lexicald sau de diclionar oricdrui alt tip

de competenld dobdnditd poate afirma cS.,,pragmatica are drept obiect

acele aspecte ale semnificatului emisiunilor lingvistice despre care

nu se poate da socoteald prin intermediul unei referiri directe Ia

condiliile de adevdr ale enuntului emis" (Gazdar, 1979, p. 2).

Slibiciunea acestei distinclii este splendid demonstratd de Quine

in studiul sdu ,,Two dogmas of empiricism" (1951): adev[rurile analitice,

ca de altfel gi cele sintetice, depind de un sistem de accepliuni

culturale, adicd reprezintd nucleul cel mai rezistent - dar nicidecum

etern - al unui sistem de expectative sociale. Este interesant sd

observ5m cum aceeasi afirmalie este avansatd, in alti termeni, in

pagina din Foundations pe care tocmai am citat-o.

4.3.L.2.2. Pragmatica intre semnificare si comunicare

Pragmatica dd gi ea drept sigure multe elemente care, chiar dacd

privesc raportul dintre semne Ei emitenlii sau interprelii lor, chiar

dacd lin in mare md.surd de procesul de comunicare, depind de o

reguld semanticd precedent5.. Sd considerdm cele doud enunluri ana-

Iizate de Gazdar (1979, p. 3);

(5) cilelugul lui Tom a ucis iepurasul lui Jane

(6) cAinele lui Tom a ucis iepurele lui Jane.

Vorbitorul-ascultdtor ideal al limbii italiene va face inferenta c5.

autorul lui (5) este un copil sau cineva care se preface a fr copil, dar

aceast[ inferenli este independentd de circumstantele de enuntare.

In pofrda acestui fapt, orice teorie semanticd ce susline c5. este capabild

si dea socoteal[ de diferenla dintre (5) qi (6) o poate face numai

dacd este in misurd sd includd printre instrumentele sale semantice

qi mdrci carei; intr-un fel sau altul, descriu statusul (fie vorba despre

sex, vArstd sau rol social) emitentului ideal al unui element

lexical dat.

Ar trebui sd concepem doui aborddri pragmatice diferite: o pragmaticd

a semnific5.rii (cum pot fi reprezentate fenomenele pragmatice

intr-un sistem semantic) Ei o pragmaticd a comunicdrii (cum pot fi

:t

1l

IncJoC 'peaIAI ad rS ra 'srrro141 ad 16 ac;ra4 ad rerunu nu uarlsrrr5url-Elu

-8erd n.ros.rncard a.4ur.rd arnrr6ul TI (Z 'd 'qLGI) a8uel-uaqarlqcg

'rcrlsra-8u11 JolrualuJal € glercos e.reiurnq

-ar?uI ep aprirpuol gzealar1 spro1/l uO ealrec'IapI TS ruarurol oJlurp

ppoder gzea1:er; o{toT rrrle ,{ossg urp ri"rga alaun"rd P)BO '(agpor Ii

ernl€ls erec ad 1nlapour al6eounc B PJR] rnlels raun Ealulrcruocr e16eou

-ncar aleod as unc) ocruocr Jolauruas rnlnlerd.ralut e Rzeq ap €a.ra?

-Seouna ardsap a.reoyuafugls rrfe,n"rasqo gzeazruJr.l rIrBctO 'uoJag raSog

e1 urlsn5ny eI ap Jolauruas B Ppârpau ErJoo+ uI Funruoc Frua+ o

also mlnJo?rq"ro.l rariuelur ErualqoJd rer 'e1xa1uoc olrlunu€ uJ rnln?€arJ

-ruuros nrgzrn8rqurezap Euralqord gtrr8 nc B?ncsrp pJBIoqV 'rn1n1ard

-Ja?ur € ppluatu ericear rA arsatdxa aJlurp 1ec ed 16 rc 'lnuriuoc rA

arse.rdxe allurp lnlroder r€urnu nu Pru€as uJ ner rnlnuuos agrirugap

a1eo1 'egedap retu rS urlsn8ny BI latolsrrv eI ap :acrl€ru8e"rd aluaru

-ala Flsrxo rrJpollrutuas oIB acrselt Iliggap a+rertsq€ reur alac ug t6

JeIqC 'rnlnsJntsrp u pcrleur8e.rd ap erulo; Et olncsouncar g 1od '"rop1

-6gos e gcqsr.l8url orJoa+ e8ua.r1ul IaJIIE ap ec 'gur1e1 Bac 16 gcee-r8

EcrJolag 'Jolouruas aIE ocrsulc roprirugap Eunruoc alsa a"relard.ralur rS

lard.ralur €I F+uulsuoc arrraJoJ o'(I^'886I) srrrotr4l l€AJasqo B 9+€p

erurrd n.rluad urnc u6e 'lerauaF uI 'IaJtsB Plrrunu PSUJ lsoJ g PS PIPJ

qg6l uI pugd glecrlcerd 1so3 e ecrleur8erd'(886I) uosurloT FdnO

'a?Ezrleopr aerleru8erd auauoual ap

aurripur o 'acrlueuros rrJoal raun InJpEO ug 'nlduns rS "rnd pugcnpoJtul

alncpJ g 1od nu rrpcJacu1 olsare a+eo1 EJ luoprla alsg 'rgâpe ap ropi

-rpuoc B rcrlueruas raun lnrieds nc rrcrlueruas rnlnrfeds rr"rgcgrluapr

rA ra 'reuoriclp ep laporu nldurrs rnun rerunu nu undo as alrls+uaJ

a?saev 'arpadolcraua op lBurJoJ uI rnlnleJgruruas ea.reluaza.rdal nJl

-uad lepour un ozalnuJoJ FS gcJeacuI aJ€e olrrJoal arn?rlsuoc nruatop

1nturl1n urp Fcrlueruas alelacJac ap alduraxa alu€saJolur rcur aIaC

Pcr+€u8€rd orlEc 6reur uJ €crlu€Iuos 'Z'8'7

'a1euorie1a"r

-Jalur lrqerrJlxau rS sugrls ?uns acrleru8erd rS ocrlueluas oIrJFpJoq€

aJorJcsap rnJpc € nrluad 'a.recgruruas ap lecrJrpot tua+srs mun InIp

-nls uJ aJ€Japrsuoc uJ a?BnI ag gs 'eapal urol urne eSe '1od al"redap

reru e6e 16 saccns ap eprirpuoa nrlued elqn8a"r 'alrnu6rqo alxa?uoc

Joun Baunrzr,ra.rd 'erfrzodnsard g .re urnc 'auotuoual a?IV 'al?crJruuras

ap rua+srs tnrcru ap olnzpla"rd g 1od nu rS a.recrunruoc ap Ar+coJa sac

-o.rd un asaru.rd alatl€ al1nru rB pleuoriesJoluoc u.rnleerldun 'grr'rlereu

alunl o BI ?rraJar puru Bc lxa? un ar?Ec op plcalorpr arapa^ ap lcund

urp srup" afurlBounc ap nIqruESuB un €I oatuaJat '9pn1xa1 eiuer

-eoa '1nerdo1 'ppn1xa1 eiurra;a.roc luns runt ouaruouad '(Arlearunuroa

sacord rnun InsJne uI col n€ aJBJ aarleru8e"rd alauououal e\ezIleue

LlZ INTNIXS,I VCIJOIIÎSS IS VCIJVWCVUd .YCIJNVIÎSS


de la Viena, frlozofia limbajului comun, Wittgenstein, Apel, Habermas,

numeroqi marxiqti printre care Klaus, interaclionismul simbolic, ca

s5. nu mai vorbim de Austin, Ryle, Grice qi Searle.

Astfel, ultima noastrb turnuri in disculia semantic5, exemplificati

de diferite - dar fundamental compatibile - incerciri de a oferi

modele pentru o reprezentare a semnificatului in format de enciclopedie,

nu constituie o revolulie in paradigma gtiinlific5, ci apare,

mai degrab6, ca o reintoarcere la chiar rdddcinile filozofrei limbajului.

Toate aceste exemple introduc intr-un fel sau altul elemente pragmatice

intr-un cadru semantic.

Pentru a putea formula o noliune liberald de semanticd, trebuie

sd acceptdm o noliune liberald de pragmatici. AE considera-o astfel

pe aceea propusi de Bar-Hillel (1968, p. 27L), conform chreia pragmatica

priveqte nu numai fenomenul interpretdrii (semnelor, enunlurilor,

textelor sau expresiilor deictice), ci qi,,dependenla esenliald

a comunicirii, in limbajul natural, de vorbitor qi ascultdtor, de contextul

lingvistic gi extralingvistic, de disponibilitatea cunoaEterii de

baz6., de rapiditatea in oblinerea acestei cunoasteri de bazd qi de

bundvoinla participanlilor la actul comunicativ". Unele dintre fenomenele

expuse de Bar-Hillel sunt tratate probabil qi de diverse alte

discipline. Este, in orice caz, materie de eviden![ bibliograficd faptul

cd multe dintre ele, qi altele inc5, au devenit obiecte ale teoriilor

semantice liberale, ca Ei ale acelei ramuri a semioticii etichetate, de

obicei, ca semioticd a textului sau a discursului.

4.3.2.L. Interpretare

Primul exemplu de semanticd liberald este teoria semnificatului (ca

Obiect Imediat) si a interpretantilor a lui Peirce. in cadrul filozofiei

semiozei nelimitate a lui Peirce,

(i) orice expresie trebuie sd fie interpretatd de o altd expresie, si

tot aqa, la infrnit;

(ii) activitatea de interpretare este unica modalitate de a defini

conlinuturile expresiilor;

(iii) in cursul acestui proces semiozic, semnificatul expresiilor, recunoscut

din punct de vedere social, creqte prin intermediul interpretdrilor

la care ele sunt supuse in diferite contexte Ei in diferite

circumstante istorice;

(iv) semnifibatul complet al unui semn nu poate sd fre decAt inregistrarea

istoricd a efortului pragmatic care i-a insolit fiecare aparitie

contextuali;

(v) a interpreta un semn inseamni a prevedea - la modul ideal -

toate contextele posibile in care poate sd fie inserat. Logica

relativilor lui Peirce transformd reprezentarea semanticd a unui

termen intr-un potenliai text (orice termen este o propozilie

aJBluazoJdal o ruEcJocul'ft'g'Z) 786I 'ocg uI :almusrqo aiuElsruncJrc

rA alrqrsod a?xaluoc ap purdap oref, ?€sgruruas ap aloiuaraJrp Ppeôrd

BS FJnsFru uJ tr?ueruos Iapour un ru€lrlurlap'(II'Z) 9161 'ocg u1

'aJ€caJ€o u€uroJ rnun Inlxal-oc uI arede

€1s€aae rer 'glereos arielar r6eaece PIrq€IB^ alsa aJBc u1 aiuulsrunc

-Jrc uI nBS Juleurlsap op gie; alepror.radns ap arfrzod o ap lEzrJaJ

-xeJec also pluolrura aJ€c uI (alxol ap asBlc nES) olxaluoc alacE ui

IEruJou poru uI grede ps aleod uopJo zf3 ersaldxa 9a aunds ealnd 6e

,IaJlsV .AJeCrunruoc ap ArlcaJa saaord rnun InsJncap u1 [se.rdxo Iaun

1e ^rlcaJa

InJp€c nrlued lxa?-oe ap alorunu 1e^tazel ure ac drurl u1

;p1ep arsardxa o nc aunrxauoc u1 eiuarnco gperrord aI PS pug?nd FcIl

-ueuros arJoal o 'eluepr alxal olrqrsod ep arras o pulg €c Inlxaluoc 1ru

-Uap ur€ (6L6D alenurluoc u.-I 'nPS Inlxaluoc na gune"rdrur arserdxa o

grna= gs aleod oJ€c uI purafe erienys elsa pfuelsruncJrc O 'auruas

op rualsrs r6ernleae uri"rede e.rec rrsaldxa alp op rJnlgIB e"rede 91ep

aisardxa o aJBc uI InJp€J a?sa F1xaluo3 'gfuelsurncJrc rS lxaluor

a.r1u3 piueraJlp o ureaundo"rd (9f6T) aluapaea-rd olaru alrrgrcnl uI

'.."'a"rrlsolod u3 ltqezrlr?n crleruol IoJ un

Ia ulp ocBJ FlrsJncsrp erdorlozr uJ €s earezeiy 'luaurepoduoc op arJ

-olBru uI Ia €I ap eldalse eleod as oc €aao lol 'IiFlIÎlce rar.rdord api

-glqrqrsod e1eo1 'luaprlo 'aurs u1 gpeod Tntncsa4l' :ArlsJ€u urerSo"rd

priualod un 'gcrureuras €s EJnlcnJ+s Jurqc urrd 'a1sa ,,Jecsad" €c F1€p

Bcr?ueruas al€?run o ETnJPJ ruJoJuof,'(VLI'd '8l,6I) serural5 rS lnzp't

"ttrq"4tr 'GL6I 'a8ue1-uaqar${cs rzat rumicrulsur nc Pcr}uBluos

16 pcrleur

-8erd arlurp lnpode.r nrluad re\'gL6I'lpirur{as rza.t) runricnr}sur nc

rcrluBruas raun BuIJOJ lUoACO4 EI lxaluoc oJlPt P}€luaIJO PClluBruos o

ajun4stuncttc ti alxaluoC'g'Z' 8',

'F^rltaJo piurra;a.r oP gIBaPr arienys o-Jtu1 (rur5eun nes

r.rnlsa8 'a1ut.tnc erl6ecu ag) Jolrcrpur 1e

-ardar mluad crlueuras lapour un leopr mlnlnuriuoa r.ara1uaz

sndord urB (9'II'6) 916I <ocg uI

'(296I) uefsardy ri

(696I) qeaoT ec rue.roduraluoc rJolne ap luocoJ F?BJoprsuocar 1so3 e tA

1ot7n?n17y aO) ur?sr6nv ap PIESuBAE 91ep eurr"rd mluad 1so3 u alaundo"rd

pls€a3v .olaqJa^pB 16 aprirzodard luns urnc 'rcr1€ula.ro8alecurs IuaulJol

urrd rS rc 'tcr1€ulolo8alea ruaurJa? uud reurnu nu Plellolzap g aleod

(lxaluoc a.rlgc g?B?uarJo gcrlueluos ap nldruaxe un glurzardoJ oJEc)

JoIrArl€IaJ e gcpol o 9J ezealaFns aa:tre4 9c tugSnqp€ BS arnqa'\L

sxlao'z'z'8',

'uratuas rnun Bounrsuedxe

o?sa lx4 un J€r '1en1lrl lxa+ un also rualuas un 'olurlne alIB nC

'(J€luaurrpnr lueurn8re un alsa arirzodord elr'ro rS PJ€luolurpnJ

IO'INJXtrJ VCIJOIIÎSS IS VCIJY]TT\-U d'Y f I J.Wtr{SS

250 CONDITiILE INTERPRETARII

a prepoziliilor si adverbelor in care selectiile contextuale interaclioneazb.

cu topicul (ca qi conjectura co-textuale pe care o teorie semanticd

nu o poate prevedea, dar de care trebuie, in mod ideal, s5" tind. seama).

$i noliunea de,,clasem" din Greimas (1966) imbogileqte reprezentirile

semantice cu o seleclie contextuali.

4.3.2.4. Condigii de succes qi forld iloculionard

in cadrul semanticii generative, multi autori au simtit nevoia sd

formuleze o reprezentare orientat[ spre context. Lakoff (1975)

sugereazi cd condiliile de succes ar trebui date ca fiind postulate

de semnificat, de exemplu:

Cere (x,y,p) -+ incearcd. (x, cauza (y,p))

Alte numeroase conditii de succes pot fi inregistrate semantic. De

exemplu, in reprezentarea unui verb ca a reprosa, ar trebui si poate

sd fie inregistrati o marci orientatS" pragmatic ca ,,E>D" unde E

este emitentul, D este destinatarul, iar > indicd o relatie de superioritate

socialS. sau un operator ierarhic.

4.3.2.5. Roluri contextuale

Gramatica cazurilor a lui Fillmore, introducAnd in reprezentarea

lexicald cazuri ca Agent, Scop, Instrument, Rezultat s.a.m.d., leag[

interpretarea termenului lexical de interiorul siu, de co-ocurenta

unui context, context care, virtual, este dat de reprezentarea semanlic6.

a semnificalilor si nu depinde, aqadar, de simpla cunoastere a

lumii extralexicale. Cu alte cuvinte, scheme generale de cunoaqtere

a lumii sunt asumate ca parte a informaliei lexicale. in acelasi sens,

aE vrea si amintesc aici modelele semantice ale lui Bierwisch (1970

Ei 1971), de exemplu, reprezentarea verbului a ucide:

Xs cauza (Xd trece in (- Viu Xd)) + (Animat Xd)

imbun[tifiri ulterioare pot aduce o reprezentare ca aceasta la

inregistrarea diferenlei dintre verbele englezesti to hill si fo ossossinate,

introducAnd o condilie de succes ideali care stabileqte rolul

politic al lui Xd.

4.3.2.6. Cunoagterea de bazd,

i., ceea ce priveste cunoaqterea d.e baza - chemati atAt de energic

in cawz6. ca fenomen pragmatic de cdtre Bar-Hillel - existd, fir5.

indoiald, cazuri de interpretare textualA in care cunoasterea lumii

tc

ia

a

a;

;;t

..i

Cr,

p,-'

i:r

gc

19

1S,

oa

ril

i']C-

feen

sa

a2'

iq

oll

Vei

riu

ac(

A.

*.,

Cr

da'

tli

ini

tit'r

rat

nu

-t1 |

p1':

alsacB Fc€p Pprcap 9s lrnqa.I? n€ aJEJ 'InlnfBqurl rc gozolrJ rrlurJd

nc p}€po ptrl€ruBJp lruaâp e 'llpo)arJ un 4 Da DFaJD 'p\ata&to,4

o ! on 'pJspacn FJBIcap rS leurrue un nBS aJ€oU o pla8ap nc P}€J€

.ce"doe un qns lnrattn 'oJBt uro rnlnru'Jd e pc*uoc erienltg 'aulnu

Bappp a1 16 ap.rnrcnl ee,urd (.,olunu ap JolBaJc" 'saJ?qloutou InIeJ

-pi#r 'gcstaror8 Baunrsral uJ) ur€pv 'InJIur a16a1sa'r'od runc pdng

'1n1nfequrr1 elur8r;o erdsap glecgrldrurs 9ar3o1o1rur altl

-sa.tod o op Pleurluop gcul alse rS ?soJ B PSJaA.rad ecrlueruas 'g1uangut

gcrzgeloru o np p1".r.-op alsa piullfi; ocrro geBO '1e8un1apu1 dunl 1tt

-sa.tod Blsaee lsoJ B urnc e6e 'tt"pv mI mlnlrru raus€lu€J Pz€a"ro?€p

as rrcrlorruos oIB rruaurop ra.rl Joloc B glercgrlJe ee"reredas Fc pa"r3

rrlco^ +rru rnun E

€nou ounrsJo^ :runric€ 16 rrnrcnl 'aurnlq'8'8't

'7'V eaunr\cas arur8arlul uI FleJrpap alsa rI arual ralsace

rcq 'toptitzoinsatd otua1qotd :narleurFerd p 1ac 16 rrcrlueruas InrJ

-"ir.r"r iil.rtp eiruerF €I Buneaplolul lnrpde € or€c lcarqns un a16e-r

-rrd ",

Baae uJ le8nppe ap €Aac augrugJ r€ur JB luaruoru ?sac€ uI

'alecrunuroc ri arecgruruos aJlurp €crlealsrp nc.olrun acrlo

-nuos rJBpJoq€ rou raun eie; ,,i -que aN 'acruapeee eprirladruoc uI

lpur Iac P?uBAaIaJ 'g1sr1eururou 1nd- aunrlsaqc o g JV 'esJaAaJrA nES

ecrleruFerd (.EJoAap e" ap lnlcund ad alsa Bcrluuuras Pc€p urqrq€1s FS

Illnq rJ r€ luaruo- 1."Jn uI Pc urounds PS amqall n111 'erpadolcrcua

a.rlpe oleluarJo rerlu€uras raun InJp€c u1 ecrleruFerd p11e n€s IaJ

.rrri1,r1 Ez€aJasur '1lncs ad 'rcre lecrpur u€-al a"rec ed alrpnls oleoJ

'Tg6I 'iJglad Is

JaneqnaN u3 16 '1e31p ap 'ec '1e.rauo8 uJ Ualad rnl aIrJPJtnl u1 'pseo

-rirqure it--.g g""1d*oi reur 'p1eug€r r€ur Fraru€ur o-Jlul '16 '9l'6I

,ureu1n4 e1 ,,dr10e.ra1s" op eaunriou also aclluBluos rafualeduroc e aped

ec grnq tp ir.ralBeouna e ayed o erlsr8a"ruI € ap alecJacur EIIE O

'(ili1e 16 '7161 ,{>1sul6 :116I

'uoslaqy rB >lueqag :OlOf 16 916T-'>IuBqag ie9161 'gglad /e) alue8

-IIaluI'*rbn* ,",rri t raiueladuroo e elred ec ale.rlsr5arul

ii1r"j" pour uI '1uns ""i1.tn*"t

16 FI€opI arpadolclauo o op ele"rlsr8a"rui g lod

i*i4 ileun 'suas lsace .'1 :1n1"ot dnr8 rnun e npaur^raiualadruoc

e alred ec ale.rlsr8aluJ U 1b*

"tt" alezrpJBpuuls s7no3 nes sTdz;as

, s autn|alrurnu€ Elsrxa gc .lolgFur,t uoJ }eJJsuouap n€ aI€IcgIU€ raiuar''

-r1"1,r."trdttse alrrpnls 'zex allrlo uI 'IoJJuoc qns auri eleod 1-nu pcrl

-u€uros arJoal o reru oJ€c ad n-rpcruhuoJ IB uauoua; ap crdrl nlduexa

un also Elsacv :d 1n e, ural€ nu pc ar16 InJ€l€urlsap gc aldacce 9s

arnqall g,1,r"1i*n 'i eruo-n iunua Inun IIJEJIuntuoc Insaccns elue*re8 e

n.rluad :grnlecrldrul ap dI? ac raIuoJI InzBJ urpnl FS 'Pcrlu€uras oJ€l

-uaze.rdar oreru op glnzg,rold g eleod nu Inln'releurlsap E al€lcaloryi

IgzIn.InJXsIYcI,loIWsSISY']IJY]{'..rYiidYfIJNVIÎSS


nume au fost date respectand o convenlie sau dupd natura lucrurilor.

A alege Nomos in loc de Physis inseamnb a ignora toate cazurile

de onomatopee, ca si nu mai vorbim de iconismul sintactic. A alege

Physis in loc de Nomos inseamnd a ignora toate cazurile de arbitrarietate

evidentd, adicd cea mai mare parte a termenilor lingvistici.

AEa cum propune acest studiu, o semantici liberal 6. analizeazl

expresiile prin intermediul primitivilor atomici numai ca extrema

rqtio si ca dispozitiv stenografrc din motive de economie. Definilii

ca ,,tigru = mamifer carnivor sau pisicd mare, galbeni Ei striati',

sunt luate in serios doar in mediul academic. intrucat ia in considerare

dimensiunea pragmatic5, o semanticd liberali furnizeazd,

frames si scheme de acliune.

Dupd. un exemplu al lui Peirce (CP, 2.880), litiul nu este definit

numai de pozilia sa in tabloul periodic al elementelor qi de numhrul

atomic, ci Ei de descrierea operatiilor care trebuie executate pentru

a produce sau individuahza un specimen de litiu. Definilia lui peirce

este orientatd c5.tre text deoarece prevede si contextele posibile in

care expresia litiu apd.rea de obicei. Dac[ admitem, in interesul

povestirii, ci Adam a cunoscut si numitul litiul, trebuie sd admitem

gi faptul ci nu a atribuit, pur si simplu, fiecdrui lucru un nume. A

formulat o anumitS. expresie ca un,,c6.rlig" de care si atarne o intreagd

serie de descrieri, iar aceste descrieri reprezentau, impreuni cu secvenla

de acliuni pe care el le-a infiptuit cu litiul sau asupra lui,

seria de contexte in care a intalnit si in care se aqtepta sd intalneasci

liriul.

Dupb versiunea mea, revizutS a mitului, Adam nu a vizut tigrii

ca exemplare ale unui gen natural. A vizut anumite animale dotate

cu anumite proprietdli morfologice numai intrucat erau implicate in

anumite tipuri de actiune, a interactiona cu alte animale Ei cu mediul

lor natural. Apoi, a stabilit cd subiectul r care acliona de obicei

impotriva unor antisubiecli pentru a atinge anumite scopuri si care

apdrea, de obicei, in circumstanle de un anumit fel era doar parte

a unei povestiri p - povestirea fiind inseparabild de subiect, iar

subiectul fiind o parte indispensabili a povestirii. Numai in acest

stadiu al cunoasterii lumii acest subiect x-in-actiune a ptttat fi botezat^tigru.

In lumina acestei versiuni a mitului, putem si inlelegem mai

bine toate argumentele pe care Platon le insiruie in cratyros pentru

a sustine teoria originii motivate a numelor. Toate exemplele de

motivalie ps care Platon le dd privesc modul in care cuvinteG reprezintd.,

nu lucrul in sine, ci originea sau rezultatul unei acliuni. Sd

lud"m exemplul lui Iupiter. Platon spune cd diferenla ciudatd dintre

nominativul qi genitivul numelui Zeus-Dios se datoreazd faptului ci

numele original era o sintagmd care exprima actiunea obiqnuitd a

regelui zellor: di' dn zen, ,,cel prin care este datd. viaf,a,'.

'rnlnlxal €crloruras rS ecrleru8erd 'ecrlueuras aJluJ

aJBJoqEIoc o nrluad neur rnlnlede glqeldacce PArl€JEu FluJoJ o nep 9s

reurnu lnrl ruv'lectlrre irre ;I na aleredes alaiuuli;opnosd rS Bc

"t"t

sJa,\Jad ap 191€ 1()? lBJaprsuoc g €A nu lnzPAaJ nalu Inlru 9e redg

'Jo[ rrJolc€ gcurluapr e'rec erirugep uedocsap uralnd

€JOJPO Bururnl u1 lJrlsa,rod t'i"'-ttt nr16 nu JoI alaunu a"rec a'rdsap

,rrlsalod apodns gs rirpos rzrlrpur nu - alxoluoc re 'r"rnrcn1 9zea1

-€Jl nu zaloq ap nr,roaa,","' aJEc uI 'unq €tnun nFJ lrlu un 'nlduns

rs tnd ,sndo ury .ala ap oroâu lua^B J€p 'r"rn1rur ?uns aI-IJnlItr l

ft'T'Z'786I'ocg'Jc igV'g sa7t1

-ua| n4uo3) ealsoca arnlrlsuoc o eurFtro JoJPc B to\tunfica €41€?qsc

uud ,,a1e1rpnb urnnlce runrosdr xa" aleny'nds rS au€run aIT|PIIIE

-ri r"1fo ural6eouna oN '(8'6r'I 'rl1 Dluluns) arrqrol rS e'rrpug8 'are1

-Seounc ap puerun €alelrlrlc€ puglur?so - auroldurrs a1es olalmuBrqo ap

psnpap alsa Fzn€c o ar€c u1 1a3 r6elace uI - IiFlIi€e €auauras€ roun

ri tn1"1"" uacnpap af,aJ€oap rleuorier ?uns rruaureo Pc urPlelsuoC

.p?ncsouncau je'pliqlldaaradrur ,nlua.,,€p,r.g 1a31p ep'g1eriue1sqns

pruJoJ plrrunue o n€ ou€urn aleiurg €c ruaf,npop aJBc urp oluoru

*rr"O-o" nes runriae ap aiua'Lcas raun rugp IJ aJBc ad alerunu olsg

un alsa nu (eleol"rnur

'a16qoapu1 apa.rc as runc e6e 'crurol€ luaprcs€

"1n-r,rl ap irceos a?i€ialac aleol ap lnuro a3urlsrp ar'c rnluata'lJ1p1

,,ieuorier" pa tn*rgt e''leuoriel Ieurru€ Bc rnlnuo e uirugap racrselc

li": 'ournby urp EluoJ Ec lurlurure ou pugc rcunl€ uoleld rnl

erFolourrla "l sorras t1 *p.1 9s rielual ualuns 'lndec"rad lsoJ € oc Booc

a13"p"gb 'gzeeuor\et 'sn1d u1 'rc'adeelad B BI reurnu Fzealrurrl as nu

1n-o p, pldug uI Plsuo' aIBuruB rS uo a;r1urp eiua"re;tq 'lnzpa D ac

Daa) alap'tsuocal ps pJns?)Iu ug alsa aJD) ln Euurasul e'ree eluapecerd

aurFelurs roun € aJBJOrJAlop Ec lnzE^ alsa 'sodo.rqTup '1nruo 'IaJ BT

EgZ IO'IOJXSJ VCIJOIIAISS IS YCIIH\5YUd 'YJITNVJAISS

4.4. Despre presupozi,tiel

4.4.I. Presupoziliile qi semiotica textuald

Concluzia studiului precedent este c[ a vorbi inseamni a pune in

sceni povestiri. Este posibil ci considerdm in aceqti termeni Ei problema

presupoziliei? Impune acest lucru sI considerdm presupozilia

un fenomen semantic, pragmatic sau de semioticS. textuali?

De cAtva timp (cf, Eco, 1975, 1979, 1984) s-a incercat o dep[Eire

a distincliei nete dintre semantici Ei pragmaticS, pe de o parte, Ei

intre semiotica sistemelor de semnificare si semiotica proceselor de

comunicare qi de producere a textelor, pe de altd parte. O semanticd

sub formd de enciclopedie ar trebui si ia in considerare (sub formd

de instrucliuni) pi selecliile contextuale sau circumstantiale, gi deci

felul in care un termen trebuie sau poate sd fie utilizat in anumite

contexte sau situalii enunliative. Sd parcurgem acest drum Ei pentru

presupozilii.

4.4.1.1. Uniuersul, presupoziliilor

Presupozilia pare a fi o categorie estompati sau un termen-umbrel[

care acoperi fenomene semiotice disparate2. in limbajul obiEnuit,

folosirea cuvAntului ,,presupozitie" este foarte largi, in timp ce conceptul

tehnic de presupozilie este restrAns la anumite tipuri de inferenle

1. Acest studiu reprezintd reelaborarea unei lucrdri de dimensiuni aproape duble,

publicati sub semndtura mea qi aPatrtziei Violi: ,,Instructional Semantics for

Presuppositiorrs", Semiotica,64, ll2 (1987), pp. 1-39. In aceastd noud versiune,

in afara elimindrii unor disculii qi exemple, am operat gi cAteva varialii terminologice

qi conceptuale (linAnd seama, in unele cazr;ri, de sugestiile utile ale lui

Bruno Bassi). Din aceste motive imi asum responsabilitatea prezentei versiuni,

dar vreau si subliniez ci esenla lucrdrii rezidd in cercetarea comun6, care

ne-a preocupat mulli ani, iar multe dintre aceste pagini traduc texte scrise de

Patrizia Violi; aceastd conceplie despre presupozilii este rezultatul unui studiu

elaborat la patru mAini. Ii mullumesc de asemenea Paftiziei Violi pentru cd

mi-a permis sd folosesc rezultatul unui efort comun.

Bibliografia referitoare la presupozilii este foarte vasti. Compilaliile cele mai

complete aparlin lui Sag si Prince t1979) qi Oh qi Dinneen (1979).

'eLIEJf nJ ?rJolFSPs €-s nu

ruuelor3 pc aundnsatd pytntal rctu pol tJ to os niota'nttn741

nJ Ttrolpspr ! tn-s 'LuuDaolC pcp7 :aIenlJBJ€JluoJ eleuorirpuoC (IT^)

'alurBuJ

Eruog €I lsoJ r€ur E ruu€Aorp ga aundnsatd otuog n'l srolug n-s

ruu'Dool7 'IeJ eT'olur€uI 16 leeq lsoJ reur E Iuu€AoIC gc eundnsa.rd

T)aq nou ulp Dra luuDaol7 ual ia^rleJalr oqral rS aq"ro,Lpe alaun (r.l,)

'ruu€Aor3 ad 1nzp.l, e-1

srr€trN ga aundnsatd 2tuunaol1 ad DupW lnzpa D-I pupJ i'O?e

,ralec" ',,oc opt' '.pugJ" ',.apun 'rrax" ',pun" ap asnporlur rJPqaJ?uI (A)

:e1"tt1"1s peds e Blourc gc aundnsard

Dlanf4s ynds a nupry:GL6I 'd>1suroq3) rienluacae rfuanylsuoC (Î)

'e6n srqcsep E elourc pc aundnsatd rtin snlcsap D arDc pc lsoJ n

fituag:(186I 'uosurrtal rS se11y i92,61 'aeuud) ..socua?uas 1;413" (rrt)

'(nJcnl lsoce apaJc ruuelorC €c nBS) nPJ alsa 1e3oq g e

ec aundnsa td pqaSoq arya p) p'trory ad o-lnzncn p luuonol1

:(116I) arolullrd ap 3re1 ad alelncsrp '-elecapnf ap aloqra^ (p

'alurBuJ lnPq B

ruuelorC pc aundnsatd ptrynptq ap WSpI n-s'tuupaol7 tGL6I

'ueun11rey i7961 'srellas) or€ls ap aruqurqcs ap olaqra^ (c

'(a+BllnJgrp ap orirzodnsard o 'alenurluoa uJ Bapal ruol

runa'sn1d u1) aaald PS ?EcJacuI € €rJBtr\I 9c eundnsatd acayd

pts Ttinat D Dlrpry :(T16T 'ueunllrey) aatyau1dtu? aIoqJaA (q

'1eca1d e BTJEtrN ga aundnsatd pca1d'D'DlJoW pc npJ atnd tg

luuDnolC ?n7 t(0L6I 'dr1s"redry rS .{4s"redry) aa'4oznD) aloqrol (E

:Juns urnc 'alerceds aqJo^.aloull (rr)

.AISOJ AIJ

-FIpd o nc uro un Flsrxo gc aundnsetd atiot aup1pd nc Tntuo ad

llulBlu! D-'l luuDoolg :alrugap rJarJcsap rS tr.rdord aunu Bcrpe

'apriuere;ar roprsardxo e 16 raiuuaJal BJnlBu nc a?BIaJoc lsoJ nB

eiualsrxe ep apirzodnsard '(096T) uos.â€rls 16 (906I) IIassnU

'Qg6I) a8arg mI aI€ ocrsBlc alrr9rcnl uJ pcul 'alruUap aluolJcsa0 (r)

' ayouotitzodnsa.rd rolauauouoJ o1€reosE

?soJ nE alecrxal ligllun ep ri acrlceluls IJnJJnrls ap aJ€tu Jeurnu un

'e1e1r1ercads ap €JnlBJalII uI 'PJBIo colap aJSo nu rauralqo"rd E glcexa

erirugap 'gpn1xa1-oc erieurio;ur ep rS rrurnl e gleraue8 earalSeounc

ap purdap oJ€t EJn?Bcrldrur rA giue.ra;ur acrro pugznlcxa 'e"recrlde

op Inruauop pz€alrurlap mplug^nJ B gJIuI{aJ BaJrsoIoJ rS pynu6rqo

EaJrsoIoJ a"r1u1 aricurlsrp grur.rd 9JSBaJE Er€p ren{c 'z€a aauo u1

'LEtE.rnc ]soJ B nu ?earqo IocB Fc

purJge as pJBp J€rqc nJcnl lsace aundnsa.rd ri reprnur alsa leip"rne ap

Inloorqo gc aundnsetd aipunc ?r Inq.Ia-\ 'nldruera aq'nfin&au p7sa7

pursoloJ oleegrluapr !i lod oJBc rs algrlads IJIIsIJa?aBJBa glurzald

ac nsa.rdxe op alslnurrls 1n?IB nES IoJ un-.llLII Luns aJBJ runri"rese rA

992

256 CONDITIILE INTERPRETAN,II

(viii) Propozilii subordonate temporal'. inainte ca Giouanni sd fi sosit,

petrecerea se terminase presupune c5. Giovanni a sosit.

(ix) Propozilii relative ,,non-restrictive": Omul care locuiegte la uga

de uldturi este tatd,I tdu presupune c5. un om locuieqte la uEa

de al6turi.

Acestea sunt fenomene definite de teoria lingvisticd drept presupo-

3-

zilii tipice. In orice caz, un acord absolut asupra acestei liste nu

exist6; anumite cazuri sunt excluse de unii autori, iar altele sunt

addugate. Din cauza naturii neomogene a acestor fenomene, pare a

fi indreptdlitb contestarea unei noliuni rigide de presupozifie, considerAnd-o

mai curAnd un artifrciu al teoriei lingvistice (Dinsmore,

1981a) decAt o caracteristicd specifici expresiilor lingvistice.

4.4.1.2. Sentanticd, ;i pragmaticd.

Exist[ o teorie semantic[ (verifuncfionald) a presupoziliilor care se

ocupd de condiliile logice in funclie de care o presupozilie poate fi

introdusd intr-un enun! adevirat. Aqa cum vom vedea din analiza

cAtorva exemple, ipoteza verifunctionalS. reuseste si dea socoteali

de fenomene lingvistice care apar foarte rar in vorbirea obisnuiti,

deoarece sunt reprezentate de fraze pe care, de obicei, lumea normal5.

nu le pronun!5 Ei care circul[ numai in cirlile de lingvistici qi de

filozofra limbajului. Aceste fraze sunt manifestdri ale acelui limbaj

ciudat de laborator numit ,,exemplez5", in care personaje absurde,

instabile mental si dezinformate cultural afirmd cd actualul rege al

Franlei este chel, iar sotul Luciei este burlac. Pe de altd parte, o

astfel de ipotez6, nu reuseste sd dea socoteald de alte fenomene ce

se verificd. in cursul unei interacliuni normale intre vorbitorii care

folosesc un limbaj natural.

Din punct de vedere pragmatic sunt folosite doud concepte fundamentale:

pe de o parte, condiliile de succes care controleazS. intrebuintarea

expresiilor (qi, in consecinld, caracterul apropriat pragmatic

al enunfurilor); pe de altd parte, cunoasterea reciprocb a participanlilor

la procesul comunicativ. Sd numim aceastd pereche idealS de

subiecli cooperanli Emitent gi Destinatar (de acum inainte, E qi D).

Abordarea pragmaticl pare a fi mai aproape de natura activit[lii

presupozitionale proprie comunicirii in limbaj natural Totuqi, no!iunea

de condilie de succes nu este adecvatS. pentru a exprima pe

deplin raportul dintre unitatea lexicalS Ei inserlia textuali. Mai

mult, cAnd presupozitia este descrisd ca frind dependentd de cunoqtinlele

Ei credinlele lui E, de credinlele pe care E le atribuie lui D

gi de acordul dintre E qi D privind ansamblul credintelor si afirmaliilor

de bazi, abordarea pragmaticd poate spune ce se intAmplS.,

dar nu Ei de ce se intAmpli.

(61,6I) aqarqcs rs

(626I) salueos '(qI86I I3 €I86I) aroursurc rza|aJEolguEluas€ rrEproqE nrluad 'I

IiElIun alo og) rrsaldxo alrurnue Joun Inrpoluralur urJd rriEluJoJur

pugcrunuoc pugc rcunl€ puorirzodnsa.rd uaruoual un ruoa€.'IcaO

'rnlnlEcgruuras € EcrqJBJar arlnqrJlsrp

pls€ace ernpg8ul arec ecrlsr-'r5ur1 e,rr1rzodsrp oloseoJorunu allurp Inun

,"*rt,t agrirzodnsaJd'al€uopJoqns ri apdrauud nirzodord ap

".n1r1.,to"

lezrueato urolsrs un-JluI urpcrunr[oc PS lual^ oc €oac lu9Jn?cnJls 9s

- au rS

"b,rgr1",roc

- elrurrad ou €x'lurs ter 'tolazetS e ri rolalurrlne

B gJBaurI EourpJo uI alrJnpug8 ,,wqzale" ou ps r6ug-4suoe uraluns

:rfg1...or..A ap aurpJo o rnlnsJncsrp uraundurr FS Elrla uralnd n1q

Jarlar uI alezeSe luns oIalIB

aa durrl u1 'rnlns.rnesrp InIBpunJ uJ a?EZaSe luns nieur"ro;ur aleun

'a1ur.tnl ali€ nC 'aluepodurr urind i€ur g e red erec 'e1e1p 19cop

a\ezrlaco1 sualur r€ru luns arieur-ro;ur ap rfglrun alou1 'oJopal ap

1",rttd lrurnu€ un-Jlulp ?xal Inun alaldaauoc nes a1afeuos"red 'a1a1ueur

-ruola ruopol gs a8ugrlsuoc ou Plenlxal €ArlcadsJad 'alolru olIJaJIp

ad alezrue.Sro 16 giue.l,oloJ ap gJecs o nc a+€+rluJoJuoc uJ alrnqrJ+srp

lergdeeu g JoA .rep 'giuelrodrur rieaece rA 1n1e1s r6elece al€o? gqre

gs ioa nu 6.ieurro,ur Jp apiglrun:.IES rrrnlcnrls InJorra+ur u1 rarieru

-JoJur € EcrqJeJar eatezrue&to alsa rnlnsJncsrp € gp;eua8 P?rlsrJol

-tn"tt" o gc'ureunds Ps arnqall 'arirzodnsard ldarp l€laqcrlo 'a1e1da;p

eunq ed 'g ealnd JE aJEO uauoual rnun lnua8 a8urlsrp E nJluad

Ja11at 76 puog'7'I'Y',

'(786r '616r

'ocg ig161 'lp5uqcs 'Jc) +ep uaxal rnun € gpuorier earelardralul

.r.t1,taO ttts gler.rdo"rde Plenlxal erirasur n'r1uad rridrrcsard ap orJas

o ec glndecuoc 'aleuoricnrlsur rcrlu€uros raun rruaurJal uI Flun4ul

o rep 'lecrxol mln?eegruuras euralqord ey,r'a aleod nu al€nlxa? TIJPr

-adooc € arJoa? O 'PIBn1xal areldace.r rB a"raenpord op ropr5al€Jls Inl

-a^ru BI - A1€InUE nES - al€ArlcB durrl rselaaB uJ ?uns rep 'cr1sr,r5ur1

Inualsrs ap aleogrpoc luns n€s crxol u1 a1e'rlsr8aJuI luns aleuolilzod

jnse.rd iricnrlsuoa gc p1de3 leldacce ornqar? rB 'apuorirzodnsa"rd

"1raen

rollricnrlsuoc ea?€larJE^ ap €luBas eap PS aleod area 'slnesrp u3 rerieur

-JoJur B gprauaF a.reuoricun; o aundnsa.rd e a'rdsep rcop BqJoA o?sg

'C 1nI e.rdnse asnpo"rd alenlxo? JoIelJaJo rru

-aruJal uI PlEInurJoJ alsa gerpu 'a,trs'rnesip ;opicunJ InIaAru BI Jerqc

rc 'aleurrog rrJnlcnJls InIaAru eI glsaJlu€ur I€ur as nu aleTueSouro

p1.n"r, ,pua8ouro ariuarldxe o a1*u.rad alrsJncsrp togricun; 1e

a.rapal op "r5rno"p plcund urp apirzodnsa"rd gzeazll€uE aJBc FIEnlxa? aJ€pJoqB

o '14t3 Jq 'rgtltttncsrp B rrJoal Iaun InrpEJ uJ reurnu plecqdxe g

eleod-ec g1.,i"sap ago3alec o 'pug.rnr rELu 'atsa tc 'auo6ouro algcrlglu

-er8 euaurouoJ ap arJas o luuap e a;red nu atlrzodnse"rd ap eeunrioll

sIiIZOdnseud Saaslc


lexicale simple sau enunturi complete), sunt vehiculati, in acelasi timp,

doi semnificali care nu au aceiaqi statut. in enunluri ca (1) sau (2)

(1)

(2)

Giovanni s-a lisat de fumat.

Giovanni s-a intors la New York.

sunt vehiculate doud unitdli de informalie, respectiv:

(1a) Giovanni nu fumeazd.

(1b) Giovanni inainte a fumat.

(2a) Giovanni s-a dus la New York.

(2b) Giovanni inainte a fost la New York.

Aceste unitdli nu aparlin aceluiasi nivel de semnificat (1b) s; 126;,

in mod tradilional identifrcate ca presupozitii ale enunlurilor (1) Ei

(2); ele nu constituie ,,miezul" comunic[rii, care inclind mai mu]t

inspre faptul cd Giovanni acum nu fumeazd sau cd. Giovanni s-a dus

la New York. RecurgAnd la testul negatiei, dacd. negd"m (1) gi (2),

atunci cu siguranli negdm (1a) qi (2a), dar nu qi (1b) Ei (2b).

Presupozitiile fac parte din informalia dat[ de un text; ele sunt

supuse acordului reciproc din partea vorbitorului Ei a ascultdtorului

qi formeazd un fel de cadru textual care determind punctul de vedere

de la care discursul va fi dezvoltat. Acest cadru textual constituie

fondul textului si este diferit de celelalte informalii care reprezintb"

relieful. In enunturile purtitoare de presupozitii, cadrul de fond

constd in semnifrcatul presupus de enun!, pe care atAt E, cAt Ei D

trebuie, implicit, s5-l accepte ca fiind adevirat, in timp ce semnificatul

afirmat constituie informatia in relief (cf. Ei studiul ,,presupposition

and implication", in Black, lg12).

Cadrul de fond nu reprezintd informalia deja cunoscutd, ci ceea

ce este (sau trebuie sd fie) acceptat ca frind de necontestat de citre

participanfi. intr-adevir, nu este greu sd ne imagindm un context

in care informalia noud, care este vehiculatd, sd fie exact aceea

presupusd de enun!. Sd considerdm, de exemplu, o expresie ca:

(3) Ne pare r5"u sd vi informdm cd articolul dumneavoastrd a fost

respins.

in acest caz, rroua informalie vehiculatd d"e enunt este tocmai

cauzativitatea propozitiei subordonate, presupusi de cauzativul a

regreta. Pe de altd parte, cand se folosesc expresii retorice ca tmi

pare rdu cd sau dumneauoastrd nu ali meritat sd, se spune cd acestea

servesc adesea pentru ,,a indulci pilula". Tocmai ele ii cer lui D

sd accepte ca fiind definitiv produs ceea ce ii este in schimb anunlat

ca o veste nepldcutd qi neaqteptatd. in acest sens, informalia

de bazd' este un element textual produs de mb.rci interne specidce

ale textului qi din aceastd cauz\ este considerati diferitd de ,,cunoasterea

de bazd" a lui E si D, ca si de orice alt gen de cunoastere

'Epr'E1 aD lre un g EaJnd r€ '1IJ

-aJIp lxaluoc un-rluI ,iunue rBeiece ocaJeoop '1znl:aluoc IErunu plluuap g eleod

i inl" ,r,1recn er{rzodnsard ')toi p 4; lniunua ap ElElnJlr{a'\ alsa arfeznre o puge

;ra,8rr"q 'cr1sr.oi,ri1 rnlnlss e alarJJsop o ri alsa Dzn)D D d-tn1nuaru"ra1 €aJarrcsop

'olur.\nc all€ nC 'zn)D aJ lniunua ulrd o-leuudxa g rB arec ad arirzodnsa'rd

rseaece gurr.rdxa 1gro1o1

"i nrnr lt''o1tq'o't'11!eznre

Iaun € gr€uorinrop eiro; are

lunua lece 'lxoluoc 1,*rr.rl ,t.-t1t'1 p'np '1Sn1o; arieznre o E) srrcsap g 91eod ps

aJ€c crruru glsrxo nu aIBJrxaI ro1.fg1tunp1a'ttu e1 'zer guun urp lsac€ uI'lsoJ lD

4L'Ixalurn lrurnu€ .r.,-r1t1 :pugunds a's'znco a"tr pugunds ag €'\ourc ad eznce

ula}nd.ez].r|ceeaplnlcB.nlduraxeap.urpraprsuo3.axaldruocl€lulJnz€cE}SIxg.t

'rJglacJac ralsac€ alolrlurl

luns €alsac€ .rep '(rrirzoda.rd 'aq'ra'rpe 'nicunfuor 'nldurexa aP) d-ruarurol op

undrl a1le €curluopr * n"1n1t1iqttod 9tt'1 uapnlrxo nN 'gluarnc alelrlerceds

"p

ap €Jnl€Jolrl uJ luolsrsuo, r€ru luarueleJl un ap urnee gugd l€IcrJouaq n€

"i"qr".o g, ..i1,ria 'aq.ra^l' g ro^ r'r€ aleluezard d-rueuila1 ap elaldurexa aleoJ 'Z

plecrldxe also nu rep

'€alsa3€ ep lalduroc

,,,g1ep,, arieur.roJlrr nes ,,oqta.\" rS ,,gnou" elieur.roJur ec aldacuoc ap 1er1'red gsuud

-i.. ir."'"rirroinserd ep 9^,1tt1t;t teunriou 'rnlnsrncsrp rarrool €'\rl)odsrad utq '1

'slniunue rqJol €A n€s al6oqJol oJBO aJdsap Baunrice

salaiui rue Bra.ric turoJuoc ouaqcs r6eraleae BzEq ad EI€?rxoI ealelrun

uro8alaiul Pc FuluEosuJ nJcnl ?sacv 'IrqEIBard u! lncP.+ ?soJ B €Aac aJBc

uJ Inlxoluoc uJ rBurnu Fl€lncaxa u a1€od alasuI € ap Eaunrice rer

'loualue E}€nlcaJa lsoJ rJ JB oraqcul as a.r€c €aunris€ 9c aundnsald

Dracugo'nlduraxa aO '1engaluoc rJaJaJ Balnd J€-s uaurJal Iao€ aJBc BI

runrice op guroqcs o1S 'ttg. rnlnlnuriuoo alaluaruala e;1uud 'ale"raprs

-uoc uI er d-uatuJal rnun € Pcr?uEuas BoJeluazordar 'Earpy 'rn8rs €3

l€p amqaJ? €Aac arEC uI a^rsJncsrp alxoluoc apalard PCr?uBruas JOI

eeJe+uazaJder r6n1o;, 'JEdE aJ€c uJ alo?xoluoc ap luapuodopur 'lnu

-riuoc rnlnrrdord e frred Bc €rirzodnsa'rd gzeelncrqal ruaural r16ecy

'zpclluBruos JoI €aJEluazaftdat ep apurdap gleuorirzodnsa.Id a"relnd

"r"org"

" 'd-ruerulal rurnu urol oI aJEc ad acrlsr'rFu11 IiP?$n ap olelnc

-rqal luns aI1g'a'Lrll'txa1 a1ttitzodnsatd vto?aleJ rourrJd uri"redy '1

'(Ar1€arunuoc

Tnsacotd ap aluapuodap purg Bc rrrugap aI ES urolnd a'rec ad 16;

iepcrped j,rr,,r" ir,ttt n"t"1trua ap purdap 16 g'ulecrunuroc alBalerls

plnunue o-J?urp S.rncap aJ€c Ealac€ rS lcrlueuras ln1uaFLs ap aluap

-uadop purg Bc tururJop oI FS rcap uralnd aJEc ad 16; ruerural Joun I€

1€erJrpoc mlnlecgruluos Bzn€c urp gzeoJnelsur as a'rec aprirzodnsard

ralJd.autrd rrro8al€r enop aleriuaprla arnqa;1 Jerla'r-puoJ ap ?coJa

rnun €a.rear" n1 arirzodnsard ap alauaruoual a1eo1 r6oq

",nqrrlutc

'ersardxa

nBS alrJoJo ag FS JarIaJ uI Bac

erirugep plssocu nrluad Flrsrtop

a'lDliuary'Ixa ?linodnsard'13 d-tuautal'Y'lV'T

692 srilzodnssud suds30

r6eaace ap'luallurocuoe'olelncrqol

16 lge 'puo; eP erieur"ro;ur WIe e)

giuel.rodurr o ap alsg 'TPrBuIurTIard


2. Aparlin celei de-a doua categorli presupoziliile existentiale, care

depind de un proces de comunicare pe parcursul cdruia termenii ce

nu au putere presupozitionald codificatd" sunt inserati in enunturi

care comporti o referinti. Sunt tipice, in acest sens, presupoziliile

instaurate de numele proprii si de descrierile definite (cf. Russell,

1905, gi Strawson 1950). In acest sens, nume proprii ca Giouanni Ei

descrieri ca fiul lui Giouanni nu au putere presupozitionald, ci o

dobAndesc atunci cAnd sunt inserate intr-un enunt. Dacd se afirmd

cd fiul lui Giovanni este bolnav, se presupune cd" existd" (pe undeva)

un individ care este frul lui Giovanni.

3. in pofida a ceea ce fac al{i autori (cazul extrem este reprezentat

de Zuber, 1972), nu intentiondm sd considerdm ca fiind presupozitii

nici rezultatele inferenlelor logice qi nici implicarea unor

propriet5li semantice. De aceea nu vom spune cd (4) presupune (5):

(4) La Yale angligtii sunt deconstruclionisti,

(5) La Yale unii angliEti sunt deconstructionistil,

ci, pur si simplu, cd din (4) se poate face inferenta (5). Tot astfel,

expresia om nu presupune proprietilile ,,animal biped, fb.rd pene,

rational Ei muritor", ci le semnific[, Ie vehicule az\, sau le contine,

sau ele sunt intelese ca interpretanti ai sii.

A vorbi despre presupozitie in astfel de cazuri impune concluzia

c[ in limbi totul este fenomen presupozitional. ins6, in acest caz,

conceptul de presupozilie ar fi coextensiv celui de interpretare, deoarece

a interpreta inseamnS., fdrd indoialS., a elibera din discurs ceea

ce nu s-a spus, dacd. nu altfel, cel putin in sensul cd printr-un singur

termen sunt comunicate mai multe proprietb{i a ciror explicare ar

fi redundantd; limba functioneazi tocmai pentru cd reuseste sd

renunte, sd se elibereze de precizdri ca acel om animal uiu mdndncd

un mdr care este un fruct uegetal. TotuEi, dacd. se poate vorbi despre

oameni fdcAnd abstractie de proprietatea lor de fiinle mamifere (qi

fi.r6' a arunca in joc in fiecare moment, destinul interactiunii comunicative),

nu se poate vorbi despre cineva care s-a trezit dacd nu

toli vorbitorii sunt conqtienli de faptul cd inainte a dormit. in scopul

unei teorii a interpretS.rii, este interesant de definit tocmai aceste

cazuri in care, daci vorbitorii nu sunt de acord asupra premisei, are

loc colapsul comunicdrii.

l Folosirea exemplului (4), care era adevS.rat numai Ia jumdtatea anilor'g0 demonstreazi

cat de putin interesatd de valorile de adevir este prezenta abordare. Acum,

o parte a anglistilor deconstr-uctioni-*ti de laYale s-a mutat in California si rhmAne

adevdratd numai (5).

T

'P.\rsJncsrp Eounric€Ialur eI rolriuedrrrlr€d IE rordr)ar InprocE urp alred grEJ

gs 8un[e 'gcrpy 'rninlxa]uoc B eped ur.tap ailrfrzodnsard tet'91ezr1en1r€ olsa

gleuorirzod ee;elnd '1xa1uoc lrurnue un-Jlul 1€Jasur aJSa aJEJ uI Inluourow urp

;grullp1o"olitzodnsatd atalnd o rerunu aJ€ aurs uI lniunug'gleuorirzod aralnd

aJ€ oJ€c €ac alsa ro+rqro.\ un aJlpc ep rnlniunua EaJo?IIua 'ezrcatd E nJluod 'I

'rllilzodnsa.rd alrtunue oundrur E ap EaJolnd gcrpe

'gleuorirzod aralnd llpugqop nB (l) rS (9) 'rolr"rniunua E orelsoluoc

Flseoce prEJ FsuI '(f) TS (g) alrrsardxa rsoloJ € ap g rn1 pldarp a1se1

-uoc gs rnqaJl €A rcunlE '(Bl) op 16 (€9) op F?€?uazarda"r puoJ ap €Ii

-€ruJoJur gldecce nu (areoualue ualsuounc raun ezeq ad 'o PaBo

'ruuelor5 ml IB nII un Blsrxo JE (€Aapun) runc rS ec rnlnsrncsrp

EaJBurJn .(9zealpe3uJ" (/) lnl €aJalrura '1e31se 1o;, 'sndufl ]soJ E-r oJBc

mlnpuoJ I€ orapal ap plcund urp g1r,t'rrd mqorl B^ Jarlar u1 erieru

-.roJur 'runce aO JarIaJ u1 '(gnou PuIEq o lerqdurnc € BrJ€trt Pc) aFBd

FIIB o rer 'ppun; u1 gleza6e olsa (PIrqEro^BJap €aJEnI€Aa) rarieruro;ur

e aped o ipnlxal arapal ep plcund a16apqe1s arirzodnse"rd glseacy

'.rnFrs purg ec 1€roprsuoc aU PS rnqar? rE (€9) Fc O InI r-npugra8ns

,rnlnslncsrp €oJBurJn .<gzeof,prJ)u1" g' glaexa gpuorirzodnsard eralnd

o nc l€?op 'ezrt?e e ec d-uaruJa? rnun €a.IrsoloJ uud '(n"rcnl ?socE

oIlS g r€r (oJecgruuas op ruo?srs rSelaee asa6pppdrul O IS g FrBp)

srura alsa (9) aJBc uJ Inluauou ulp 'ze) a)rJo uI 'aur?r{ €JFdurnJ B

ap mln?ee € FI€Joru eoJEnIBAo BI ArlBIaJ O IS g ar1u1 cordrcoJ pJoc€

un alsrxo nu FS srura olsa (9) pugc rcun?E ec e1dur91u1 aleod ag

'ruuBôrC rnl IE nrJ un (Eôpun od) Flsrxg (El)

nEuloq alsa ruuBôl0 FI InId (L)

'ppqeqordar eunrice o olsa gnou Pureq o e-rpdrunc V (89)

'pnou Pur€q o lerpdurnc € F? €rJBtr l ed o-leznae ruy (9)

:(El) aundnsard as '(l) pug^B rer '(89) aundnsard os

'a1u1r1ercads ap BJnlBJalrI nc a?BlrruJoJuoa uI '(9) pfunue pug^V

'("rn8rs rS pqelsaluocur

ea leldacce n€s) 1e?uocs 16 lqelseluocur lep €c €Aaurc ed nes e'tac

sJncsrp u! ,,ezaee e" ap ealalnd pt1ouolilzoc{ atalnd uud ura8alaiul

'pynuotitzod ata7nd o (asruo luns aJEe

uI In+ualuolu ulp) csapugqop ola aJBJ uI EJnsFru u1 'rop"rniunue e 16

d-lo1ruauue1 e p1ouotitzodnsatd oatalnd Pz€asa"rolur ou Pc Purueasul

nJcnl lsacv 'Inz€e olsa BAac Pc Blaurclle ed p8urrruoc PS e16a6nar

BAaurJ !.recgruruas ap rualsrs un ap alrJaJo alipT1qrsod pug.reprsuoc

'BJoJBe inrpaur.relur ur.rd epnlxel a.r8alerls ap gqer8ap reru 19c '*tzec

-also-oc-Eoac ap plEsalalul ap ?glE alsa nu roilrirzodnsard B Pcllolluos o

'apuoricun;rJal alrcrlueruas ap oJrqasoap a.rds 'pc JBIo oU ES rnqa"r? JV

F)Inuo{lzodnsard aralnd 6 ppuotilzod aralnd 'g'I'T't

sIiIZOdnSSUd SUdS30

l


Distinclia dintre puterea presupozitionald qi cea pozilionald permite

dep[Eirea notiunii pragmatice a presupoziliilor drept condilii

de succes, sau ca precondilii ce trebuie satisficute in scopul aproprierii

pragmatice a enunturilor. Conform acestei pozilii, o precondilie

pentru folosirea unui verb ca & acuzd, ar fi o afirmatie negativd

precedentd privind actiunea in disculie sau un acord precedent intre

E Ei D asupra unei evaluS"ri negative. ins[ am v5.zut in exemplul

(6) cd putem folosi cu uqurinld un enunt care contine termenul-p a

acvza pentru a introduce in context o afirmatie negativd care nu

este necesar sd" fie consideratd preconditie. Ar putea fi si o afirmalie

,,fals[" intr-un anumit context; termenul-p a acuza este acela

care o stabileEte ca fiind ,,adevirat5.".

A considera presupozitiile numai ca precondilii care trebuie satisfdcute

inseamnS. a ignora faptul cd ele au puterea de a crea un context

nou. Operdm o simplificare considerAnd raportul dintre cuvAnt si

context ca fiind o determinare cu un singur sens, in care contextul

precedent restrdnge posibilitdlile lexicale de alegere si selectioneaz5

termenii apropriati, definindu-le condiliile de intrebuinfare. Adesea,

determinarea are loc in sens opus, iar termenul-p este cel care stabileqte

Ei define;te contextul. Raportul dintre termen Ei context este

unul cu dublu sens, de la context la termen qi de la termen la context.

Acest lucru se intAmpld si deoarece - aFa cum am argumentat

in Eco, L979 - orice termen activeaz6.. in virtutea reprezentdrii sale

enciclopedice, un cadru complex de referintS., iar sememul poate fi

v6.zut ca un text virtual.

in cazul presupozitiilor, ceea ce face D, din momentul in care un

termen-p sau o construclie-p sunt introduse in discurs, este si situeze

expresia in contextul apropriat sau sd creeze acest context in

cazul in care nu este deja dat. Contextul apropriat este, desigur, un

context in care presupozitiile sunt compatibile cu celelalte informa-

!ii. Pe de alti parte, E a folosit o expresie presupozitionald tocmai

pentru a face astfel incAt D sd asume acel cadru de fond.

Acest lucru nu inseamni c[ presupozitiile sunt incontestabile;

date fiind anumite condilii contextuale, presupoziliile pot fi suprimate,

iar in acest caz, puterea pozilionalh nu va coincide pe deplin

cu puterea presupozitional5 repre zentatd in sistemul semantic. in

orice caz, pentru a putea contesta presupozitiile este necesar[ o

strategie retoricd speciald: D trebuie s5"-i conteste lui E dreptul de

a folosi expresia pe care a folosit-o, servindu-se deci de o negatie

metalingvisticd. in consecint5, termenii si enunturile presupozilionale

pot fi negate numai de dicto si niciodatd de re.

'aJesacau allrznltuoJ olBol ld€J lsaJ€ urp FSBr]xa ?s J€d nu EsuJ a.I€c

,eg'd'6L6I'tepzep Bopa.\ as e 'IJqzrcerd n"rluad; uolne rilJaJrp op lntsounJar

"1* 'n1t*, 1-e ep lndocs nr 'ror.ralue snua iunue rnun euneeploluJ BuJn E ap

€lar€ ournu€ iS 'p1nitt1",, Fqurri o-rlul ,trle5eu iunua rnun 1e n'dord Inra?r€r€C 'I

'(aratPId

acBJ r-nu rS ar16 luncB J€p 'nlcn1 lsacE PcuI BrlS nu InJolrqJo^

pc aunds e lc gzeale^rqca ae Boat) "'nou €Aoc ru€ v atecatJ

uI anaul InoJrq PcsBasoloJ PS BeunrsrurJad lnAB € €rJBtr\I 'qv (€IT)

'POBJ o-s lnlnd g JB aurc rurJadocsop PS

luPtracuJ PS 'eSB alsa EcBp r$ lelourlorl lBrnJ e-s ri 9e rn8rs

rl3o 'pugr Inurrd uI enr5aN Inuro uJ rzarc r€ru qL emds lo1 aC (B0I)

:g JE luapacaJd iunuo un €I sundsPJ Bt rA rep 'Pleur

-rou ari€sraûoJo-rlu1 o-enl re (ff) lS (0I) arer ad BurroJ'IcI€ TS

'noru Inorrq FtseosoloJ 9s Eounrsrurrad are BrrBW 9c nr16 n51 (II)

'??aurloJl l€JnJ

g fi-ps Io Be Irqrsodurr e 'elstxo nu n"r8a51 1nruo Pc pur$ ?BO (0I)

:(II) nES (0I) €e uniunua sorros olr€oJ rep polu

uJ ?BZrI€u€ n€ oJEJ Brac€ allurp rB plsrxg 'FlJ€r nu ezaldruexg

ilerrourord e 1a"re8re1,q

Fc aurq a1reoJ er16 prempg lng"r g-red r-nu FS nes gred I-RS aC (88)

:(88) €c alrurrsoJalou auJoJ EnI Ja'z€3 lsaee u1 '9su1 'rInInF

-oFIp € gluapacard piua,rcos o-rtul 'royq"ro.t' ?I€ un ap P?ncPJ orlelu

-rge-o e1 ariJarqo o €c rerunu glede ps ealnd rB (8) 'rn1n8o1erp ap

"1.."p"t"iO rc11da.r aloun BI rroJar as B qf,eJ 16; efunua PS €Aaurc Bc lrq

-rsod alsa ac d-u[1 uI ArsJncsrp a.ropal ap lcund ulp leulnu plecrldxa

g aleod ac .e.tryn1ui" eiua-re;rp o r-rniunue Pnop aIaJ aJluJ g+srxg

'pcrleduns BJo r-nu gc n"rluad 'uaur€xa

e1 glecrd lsoJ € 1are3.retr41 Rc npr 1n"rgd B-r nu pre'^&pg mrl (6)

:(6; piunua 'glepurecoap 'upraprsuoc 9s 'ylururs gred nu PS (8)

urp Inlualrura oJBc uJ lxaluoc rnun rrJrnJlsuos BoJBldalee u1 ',,eza1d

-uroxa" ep nlduraxa prpualds un olsa Blsoce 'rn1n1xa1uoe BrEJB uI

'+€Jgâp€ alsa nu 9c ei16 9c n"rluad uaurBxa

e1 plecrd lsoJ B 1are3.retr41 Pt ngr 1n"rpd E-r nu pre^\pg rnT (8)

:rrirzodnsard are nu (8) €c iunuo un Re aurisns (91,6I) uosdruay

'ti"..-r1 rrunriou II|PTIpIIE^ €sarpe €I arBpUS o rs

.ro1 roiualsrxa €ArJ?odu1 luaurn8-re un PleJoprsuoc alsa allflzodnsa;d

e8-au e ap Eal€lqrqrsod '1yuatafDrua) arelrcrldurr e1 arirzodnsa"rd ap

erielar pcnpal ps PcJ€acuI a'ree 'uo1ne rrun nJluod 'E?Blnesrp lFIu

a?reo.+ lsoJ B rol n.rg8au Buralqord 'aleFeu g 1od eprirzodnso;d ?epe6y

rcytitzodnsatd natnlsa?uoC' 9' I' V' V

slirzod:lssud sudss(


in toate aceste cazuri, vorbitorii incearcd s[ ajungd la un acord

de dicto asupra posibilitdlii de a folosi anumite expresii, pentru a

evita colapsul comunicativ. Negatiile (8a), (10a) Ei (11a) impun un

nou cadru sau punct de vedere asupra discursului care urmeazl..

Natura de dicto a contestdrilor (8a), (10a) Ei (11a) poate fi observatS.

confruntAndu-le cu negalia diferitd de re, considerati in (9). Aceasti

negatie pare normal5., pentru cS nu incearc[ sd. Eteargi presupozitia

de nepldcere; dimpotrivd, o acceptS" ca materie de cunoastere de baz6.

si, f[cAnd aceasta, acceptd cadrul deja stabilitl.

Presupoziliile, ca parte a cadrului de fond, pot fi negate numai

contestAnd cadrul insusi. in acest sens, negarea unei presupozitii

este una metalinguisticd deoarece a nega cadrul de fond inseamnS.

a nega caracterul apropriat al lumii in care informatia a fost prezentata,

adicb chiar caracterul apropriat al cuvintelor folosite de

celdlalt vorbitor. Atunci cAnd cadrul de fond al unui vorbitor este

contestat, poate fi impus unul nou si este posibild schimbarea cadrului.

Contestarea cadrului produce intotdeauna efecte textuale, deoarece

schimbarea de cadru modific[ direclia discursului. Astfel, contestarea

unui cadru devine o schimbare de topic textual.

Dupd un enun! ca (8), nu mai este posibil5 continuarea disculiei

despre insuccesul lui Margaret, lucru posibil, in schimb, dupd (9).

Schimbarea topicului discursului necesiti o strategie metalingvisticd

complex5, care poate fi pusi in practicd numai printr-o manevr6.

textuald complexi care are funclia de a transforma o negalie aparent

internii intr-o negalie externd, Ei de a o transforma pe cea externd

intr-o negalie de dicto, pentru a pdstra condiliile de succes ale schimbului

comunicativ. Contraexemplele (8), (10) Ei (11), ca Ei reformulirile

lor (8a), (10a) gi (11a) ar merge traduse, mai exact, astfel:

,,Ceea ce ai spus nu are sens, pentru cd, daci ar avea, ar trebui s5.

se impunS. discursului o cunoaEtere de bazl pe care eu nu o accept

ca adevd,rat6; deci, nu aveai dreptul si foloseEti expresia cu care ai

postulat acea cunoastere de bazi" (din fericire, lumea normalS. nu

este atAt de vorbireali).

Dac[ analizdm mai bine contraexemplele oferite de literatura

curenti, vedem ci sunt infirmate de confuzia dintre puterea presupozilional5

a termenilor-p sau a enunturilor si felul in care aceEtia

sunt utilizali, efectiv, in strategiile discu-r"sir-e, cu scopul de a exploata,

chiar dacd malilios, aceastd putere a 1or'. Insa lntr-o strategie discursivd

pot fi folosili malilios qi termeni farA nrci o putere presupozitionald..

1. Un enunt ca (9) este, de altfel. ambrr:u penrlu cd poate fi folosit atdt in

sens aditional, cAt qi restrictir-: poar:e ..:.-atr:1.r" informatii despre cruzimea lui

Edward (care se bucurd de nenoloc-r';.. -::-i ';ersoane care nu-i place) sau poate

nega afirmatia cd lui Edward i-a :..:'-.: r:1 .^ .:1 ,\largaret a picat la examen pur

qi sirnplu pentru cd lui Edrr'ali r--.- ---::,:. i=-:,c de Margaret si de nenorocirile

ei. In schimb (8), (8a), (10a, sr ---.- : , .-.-.. nun.Lai o interpretare restrictiv5.

,ruolrlrc 'Iou J€I 'a16arop oc Baac auriqo e n.tluad aJBJ o "req 'elSarop

ae eaac € InTJBJIU0C pruJrJ€ acaJBoap 'MnIJUILU AUndS ,(rua11

'apurlard ac Baoc B

InrJ€J?uoc auriqo e n.rluad gsIBJ oJaJaJ o aundxa 'aJaJac o PzEasuE.\€

ga acegard as ,{rua11 'a1xa1 olsace ap PlIlsaôd euolsrorcru uI

'rnluoua?Jed rollJniunua B s1rolcnn o?ualu? epur"rd

B nJluad aleuorsual aueosrad Bnop aJJuIp eaunriceJa?ur FUaJS uJ

ound € ap alsa alxa? Jo+sare Ir:zec u1 utado ollualu? J€l '(896I 'oJuC)

sa1aiug Tn4octJrutuas # TnuotiuaauoJ yn1nc(tutuas aJlurp Inls€Jluoc

ad pzeazrw (?I) 16 (8I) u1p alrrrolsrorcrlAl 'iunua Inun IB nBS uourrol

rnun IB puoriuarr.uoc Inlecgruuas gegqdure nES af,npal lxa? uIf

.IJOP

re ,{rua11 Pc €cs€apug8 PS iIIf Bc €rods drua11 ac €oat e 'III1 alBarop

p, r",r.rdt ra.rd d.rua11 ec Boac e 'ea.rop ,{rua11 oc Eaas e acruralsrda

olnunl pcldrur aureJpoJcrlu olsac€ rer '(r1ir.t8u{ ap lgcop 'uoseleg nes

auJog 'uece1 ap pugrnc te:ul alazrlau€ Pp€A oI PS BJoJaJd "re eurar"ro

eree ad; aur€rporcrru a16ru 'qrurqcs u1 '1uns (tT) 16 (8I) alolxaJ

'(eZD adleuoriuerluoc polu u1 'aundnserd

e nrluad'leuoriue.tuoc suos uI lrsoloJ lsoJ € (Zf) ul atec'panbat

rnl B plerurou pluuorirzodnsard eeralnd e1 ap apiiernap erlsr8aru3

B op EIaJE reurcol olsa alenlxal rr8elerls rolsao€ Inls?Inzag 'a1xal

rcap rA aze4 op eiue.taas luns 'qulqcs uJ '(7I) IS (8I) 'azetl elduns

luns (BZI) IS (ZT) aa dunl uI 'PJ ruelrosqo 9s 1u€saralur a?sg

'aceo.tord o-s

r€urnu BroA JEp 'aleureq B1€ocs I6-9s III1 rnl lnrec e-r '{"rua11 (.VI)

'pcEJ o gs ecrperdurl o E nJluod glearpur reru €ae ea?E?

-rleporu Era asaJeoap alourer{ €?BoJS 16-9s IIIf rnl lnrac e-r drua11 (8T)

:(7I) IS ?9e '(8I) 191€

lel€Jl ap nar8 rualap re PJ Pzea+f,arqo JBpzBp 'lueruour ?sace uI

'alaur€q eluocs I6-PS III1 ad aunuralap o Fs lecracul E druoH (€ZI)

'alaur€q El€ocs I6-RS IIIp rnl lnrae e-r '{"rua11 ftI)

i(eZI) pundnse"rd PS mqarl rE (.ZI) rrunl€

'JJo{eT rnl €aJeluazatdet gldacee as gcep 'qc gzeaqcarqo J€pzep JBr

'([d 'd] osnec x; 1drue11e €- (d ','{ 'x) lsonbar

ec (,,aPur1ald e"

',,aJoc B") '}Bcgruluas

Tsanbat RZE"zrIeue JJO{ET ap al€In}sod ap puuoJ

qns saccns ep ropirpuo) ea;la1;uazalde'r e1 aJBolrJaJoJ (SgZ 'd '9L6I)

JJo{e.I rn1 earaundord elseluoc e nrluad (fg 'd '6L6I) repz€C ap

alrJaJo alduraxaerluoc alalepnra 'elseace na grn193a1 u1 'eape't es y

'rarirzodnsard lnuauroual nc acBJ B-ap Jrurru BaAE

JB nu rep 'pcuolar ar8elerls o g J€ alseac€ 'rer 'csaqnr o-c eunds

r-e nrluad aueosrod rauTl csf)Jn aJ PSBOnIJaJ€ oIuoJI nc aunds 1o6

sIiIZOdOSSUd SUdstrc


il intelegem. Deci, existi o diferenla intre a minli spunAnd contrariul

a ceea ce este cazul qi a minti spunAnd ci doreqti contrariul a ceea

ce se doreste si fie cazll. Si este, desigur, diferit si cazul unui vorbitor

care povestegte despre Henry c5. spune cd doreEte p, dar pentruâ

obtine q.

In acest amelitor joc de oglinzi existi un singur lucru care supravietuieste:

request - iar Lakoff avea dreptate -

inseamnS. a spune

ceva cu intenlia ca altcineva sd faci ceea ce s-a spus. Dacd apoi

Henry ii cere formal lui Jill si se dezbrace, dar o spune tocmai

pentru ci Jill s[ n-o faci, aceasta nu are nimic de-a face cu lexicul,

ci cu psihologia lui Jill (gi cu aceea sadic vicleani sau protectoare

a lui Henry, care comite un fals act lingvistic).

De fapt, alta ar fi trebuit si fie obieclia lui Lakoff, si anume ci

request este un termen care nu supravietuieEte testului negatiei.

Daci Henry, cerAndu-i lui JilI si-qi scoatd hainele, manifesta intenlia

(in termenii semnificatului convenlional qi al regulilor pragmatice)

de a tncercc. sd o facd si si Ie scoat5", negarea lui (12) nu inseamni

a continua presupunerea lui (12a). Cu alte cuvinte, a afirma cd Henry

nu i-e cerut lui Jill sd-qi scoatd hainele (daci admitem, inc5" o dati,

cd lumea obignuieEte si emitd enunturi de acest tip despre toli prietenii)

nu inseamnd cd. se continud a se presupune cd Henry a incercat

insd s5. obtind acel rezultatl.

Este sigur faptul cd request are printre componentele sale semantice

o marci ce indici ,,tentativa", dar, daci acceptS.m testul negaliei

ca rolul unei foile de turnesol pentru presupozitie, atunci request

este un termen-p. Ceea ce nu inseamni c5. cererea nu ar fi un act

lingvistic utilizabil in multiple strategii persuasive.

Pentru a rez:urr.a, se poate spune ci cele dou5. nivele de semnificat

definite ca fond si reliefau statute diferite fali de negalie. Relieful

reprezintS informatia deschisd contestdrii, iar fondul, informalia protejati

de contestarea ascultS.torului (Givon, 1982). A spune cd informalia

de fond este feritd de contestare nu inseamni c5. nu poate fr

contestatd.; D poate, desigur, sd conteste orice in discurs. Ne referim

la o tendin!5 de folosire, si nu la o regul5 gramaticald. Este pulin

probabil, in termeni pragmatici, si fie contestat continutul presupus

de o constructie presupozilional[, dati fiind natura sa de fond. AEezarea

informaliilor pe pozilia de fond face mai putin naturalS. contestarea;

din acest motiv, o contestare la nivel presupozi{ional face

1. Este, desigur, posibilh o circumstanld specificd in care Henry s5-i lase lui Jill

si altor persoane prezente sd inleieagd intentiile sale (lumin5. soft, un disc cu

Frank Sinatra, whisky 72 yea,rs old etc.); unii ii vor critica, dar allii vor observa

cd, in orice caz,t1.u i se poate imputa o cerere precis5., prin care si fi exprimat

formal voinla sa de a duce la indeplinire acea tentativi perversd.

'(6f6T) rEpzBC uI '.El€rirEd EJEp -:- j: lrl€LuloJ I€ru aunrsra.\ o

nrluad 'IS (qI86I) arorusurq uI urrsg8 arBIruII:- !iEp:':,:y D tu E S aleuories"ra.Luoc

r.rnlecrldurr nes r.rglrcrldruI 'puoJ ap tieur"rge atle rr zr:rrpelluor 'rerirzodnse"rd

ealelrsl€J el ^rlBIaJ

Jorrelue glr6ppgdurJ BaJalsEounJ : atiJrpEJluoJ uI BUB lod as

oJBc alrJaJrp a1uaruala rupJaprsuoc Fs JesaJau g E-\'tEp lxat un-JluI rniar.terdns

"ro.r, rrirzodnsard or€c oprcop € n"rlued'1a;lsy azaqcolq al ES Ernsgur uJ alaluourala

alelngc arnqoJl lxo?uoJ ug nep'1xa1uoJ EI alrqlsuas rritn-rtsuoc luns ayrirzodnsar4

'('p'ru'e'6 saloq's?n1d'sta17tt1 alecrpe"rd op as€ir atrraJip op qlcarrp arecgrsell

o-rlu! lg3ap'ple.rauaF reur el€nlxal oreproqE o-rlul ElBrpEJul aEreur "re eurelqord

req 'exelduroc r.rniunue u1 ,roprirzodnserd ealelrpa.Ia Eripe 'nfitatotd B Puralq

-o"rd elrurnu-eSe 13 elldxa aleod "ropirzodnsard Intxatuor BI gliqrsuos €rn1€N 'I

rnl aunds rJ

',,r3nsug mI ounds rA1 l' rS +V] *[

t' lgye auruasuJ ps ol€od 'S gNnas rg 'nlduraxa un urgp PS

€C 'IiIraJIp rro?ne a+B+rsacau nt luns nu r€p 'IiIraJIp Tiuoqco

luns ar 'et "'zt'rg eI.rnlor ErunsE a+€od rS-aJ€J lcarqns un - S

:(lcorqo) O unoJ^ atBJ ArlcaJa nBS gzBolJaroJd 'gJads

'eo.rzr g lcarqns un oJ€c uJ rJnzBJ pJoprsuoc Bal€luozaJdag 'al€Jod

-rual rJPls alIJoJIp a?BJoprsuoc luns ol€p rurnl raun InJorJolur uI

'(o1en?Je luns nu J€p 'olndocuoc

g lod aJ€c rJnJtnI ap rJpls 'aarlsexop 16 ecruralsrde uunl €c) apq

-rsod alrunl 16 lapnlce rol rolaiuarradxa B Barunl ec g rS g ap Pleur

-ns€ €aurnl) FIBn?tB Earunl arlurp efuara;rp ap luoc uri ;aqe"r uJ soes

nBS lEruJgE rnlnluegruuas E rS lgc 'rarirzodnsald BoJarJcsop lglv

'arie.8au op m1nlsal pcserniarl€rdns gs rnqa.rl JB olda.rp azal

-uBJBd aJ?uJ ?BluazaJdal a?sa ac €aat loJ 'asndnsaJd acllu€Iuas oIrJJPru

aldarp azaluuJ€d arlug pze3e Bzeaurrn arec puorieluazaJdal Inlapotr I

'ocr?u€uras aIES rrJpluazotdat ezuq ad apq

-rlcrpa;rd Juns d-uauJol rnun BaJrsoIoJ na aleuorielar ocrJo?ar aITFal

-e"r1g pleriualod gpuorirzod ro1 ee"ralnd pugcgrlcn4 'ezrlenlce gleod

aI gs oJBd€ d-1nuouue1 aJBe uJ lxa} ap ealJBd lgcuJ IaJlsB 'asndns

-ard alaluauala pugcrJrcods alecrxal rigyun raun B gpuorirzodnsaJd

Baralnd arrasap 9s arnqar? Fcrlueruas e"reluaze.rda.r op IoJlsE o

'arie8eu ap mlnlsol 1nl€llnzar ppe.r.a"rd ps (c) :ol€rlxal

roli-e1run E FIBn?xal €riJasur n"r?uod runricnJlsur ap nlqruEsuu un

alurza-rdar ps (q) :alearxal roligyun a1e alecgrpoc sacJns ap eprirpuoc

ap Brrreas puli gs (€) :amqarl d-roluaur"ra1 e parpodolercuo ateluaz

-e.rdar O '(tg6l '6L6I'gL6I'ocg'Jc; arpadolcrcua ap PruroJ qns apuori

-cnJlsur rcrlueuras raun InJp€J uI psrrcsap g aluod d-"ropuaura? EJnIBN

d-ruaw"ra; 'Z'V'V

'rlieaIldrul

rruaurJol purugapaJ'rrunriae.relur ..EaJBlasaJ" undrut 16 luapaca"rd

sJncsrp p8arlul Bzva+caJe alea 'ecgtaads a1en1xa1 rr.8a1e.r1s Joun col

L9Z

sIiIZOdnSSUd SUdSSC


VREA, FACE, STIE, AFIRNIA etc. = predicate folosite ca primitivi.

(Ar trebui sd fie clar cd, intr-o reprezentare enciclopedicd., care

sebazeaz6. pe interpreti, nu existi primitivi, orice interpretant

fiind, la rdndul siu, interpretabil: in orice caz, acesti primitivi

nu vor fi folosili ca interpretali in cadrul prezentei analize,

din raliuni de economie).

wo = lumea actual[.

wj = orice lume posibild (unde j = 1, 2,3... n).

to = timpul discursului (exprimat de timpul verbal).

tj = st[ri temporale precedente sau succesive in raport cu timpul

discursului (unde j = -2, -1, +1, +2...).

O = obiectul acliunii sau secventa de actiuni executatd de subiectul

primitiv, adicd ceea ce subiectul ar trebui sd fac6, sd vrea, s5.

qtie q.a.m.d.; in text, obiectul poate fi reprezentat de o propozilie

subordonatd.

4.4.2.1. Reprezentdri ale termenilor-p

Iat[ cAteva exemple de reprezentiri care privesc verbe de judecatd,

de schimbare de stare, catzative Ei implicative. Asa cum se va vedea,

criteriul de reprezentare este acelasi pentru fiecare dintre categoriile

examinate in sectiunea 4.4.I1si deci aceste distinclii nu mai au

nici o funclie. Propunerea se revendicd de la toate analizele precedente

ale acestor termeni.

. A acuzq: IRAU (Ow')l & S,woto SPUNE S, (Srwot_, CAUZI\ (Ownt , )).

Cf, Fillmore,797l. Presupozilia constd in aceea cd obiectul este evaluat

negativ in lumea actuali (judecata de negativitate nu este limitatd la o

acliune specificd executatd intr-un timp specific). Ceea ce este spus explicit

este cd S' in lumea actuald si la timpul discursului, ii spune lui S,

c5. Su, la momentul t_r, anterior timpului discursuiui, a canzat deja mentionatul

O. Sd observdm cd un primitiv drept CAUZA ar trebui sd fie

interpretat cu suplele. El nu inregistreazd numai cauzalitatea fizicd,, ci

si responsabilitatea. Numal astfel poate fi in{eles exemplul dat in sectiunea

4.4.1.1, Giouanni a crcuzat-o pe Maria cd, este bogatd.. Maria ar

putea fi o mostenitoare si sd nu fi influenlat in niciun fel propria stare

patrimonialS. Dar este, in orice caz, wt agent care trebuie sd dea seama

de propria bogSlie. Astfel, Sf. Francisc nu ar fi putut fi acuzat cd este

bogat, dar cu siguranld ar fr putut ft acrs.zat cd este flrul unui bogdtaq.

c A dojeni: [Srwot_, CAUZA(Owot,)i & Srwot,, SPUNE Sz (RAU Ow.).

. Alduda: lS"wot,, CAUZL(Owot,)1 & Srwoto SPUNE S, (BINE Owo).

p

-----*

. A felicita: [Srwot_, CAUZA Owot,1 & S,woto SPUNE S, (BINE tp]).

FJ€OrJAlu€ lde.I Op aJels o undnsaJd aJai?rri arErs ap rrJgqruqcs alB

aqJa^ al€Japrsuoc srocrqo op 'luns EaJl D iS ?ei:-?-:tlr D'adnu1 D tnpcu!v

'(trWUVOC - o?o,mts) yznv} oto^ts T tgItUV-OO t-to^tsl ircarl V

'((otono) gcv.f)

- olo^ts yzny'3 olo^ts T [(I t0uot gJ\J t-lo.r,rIs] :adntatyug y

'(olomo) gCVgolo^S T [(tl0,r,ro) gJvd - t-]omsl:adacugy

'(otor\!O)

f,Cv.f - o?o^S T [(t lomo.r gCV.{ '-|}o,los] :npcu? V

'((t-+Omo) yznv) '-ro^ts)-ts ywut.trvoro^ts r t('âo)

nYu T t-?o,no) YZ}YJ t-10^ts) goguc t-lo^tsl "tiptaoutazap y

'ts g,r,sgsagogd nN oro^ts r trIS

dgqgd gC aS T (0,rO) nyg T (t-lo,no) yZnVC t"to^tsl :'Duar V

'((t lo,lro gcnooud) vgu^ t'ro^ts)-(gJSgoNVc)

ynlul{v oro^ts r t(0^,\o) nyu T (t'to,uo) yzfryc t-tomtsl :nzncs v

'gzeaSorde.r as r BrnJpc rnlnlrarqns

"roreedns crqJ€Jar elsa gzeaSordar erec Inlcarqns pugc Fsrrup€ arleur8e.rd

else eSordor e ep eaunrice pc g^rosqo aS 'apEIocB ar1u1 1er1s€aruJ lsoJ €

erirzodnsa"rd ap lerceds dr1 lsecy 'uarrrJol lrrunue rnun eaJrsoloJ ap sndns

-ard alsa riuedrcrped orluJ crqreror pode.r un pc 1n1de3 '1nzec elsa puec

rcunle 'er"rcsap €s EJnsBur uJ oU Fs rnqoJl ,re 'relncryed u1 'ecrleru8e.rd

uicr.rlser rS gurfuoc Fs arnqorl runrfcnllsur op purroJ qns erilueze.rde; g

'(t lorno npu) zS

gNnds o?o^ts ?{zS < tS}T [(t loÔ) VZ1VC t-]o^tsl :n1otdat y

'leudo.rde olso nu

Bzncs as e InqJa^ 'oytrtzec €nopugrue u1 lenop €-op €oc eolrop I€ uJ J€r

'erirzodo"rd eur.rd p1e8ou olso zec lnun"rd uI 'nlzrpl 1n'tu pJo ap alolpunf

o nc alacalJad o o7 a?unfo D u! nf,r )1urtu a nu 'JnlzrBlut lD p n4uad

Dzncs aJ np iauataap 1o'tu nuan rD 'Jo'rzrplu! tn pc n4uad DznJs aJ nN

:areolgtuJn apniunuo ug ec 'gle8eu olso nirzodnsard gnop olac orlurp or€c

€rseaJnurel Fs ornqor? Inlxal-oc '{Flelsaluoc olso rnlnlug^nc eorrsoloJ pugO

'(t-to1{o)yJguctru oto^ts

r ((I ?O,!\o) gcnooud)vgu^ t tots)-ts

gNnds olo^ts ry t(0mO) OVU T (t t0mo) yZnVC t-?Olvrtsl .nzncs as V

rnlnura.tn8 ecrlrlod ap

lqesuodsa"r-oc lrualap e 'nqs 1n1o,r urrd '1n"ro1ncopa1ur F, BaJaundnsa.rd

reriesra,tuoc IB puoJ 1de;rp und gc a8eleiul 3e 'Tnutann? TncpJ a ac Daac

ntluad llcyat pt1 €Arnc (cruorrl eunds 6e pcep 'IaJ eT 'ngs rnlnu Insaccns

olsa arEc t-lo,no rnlocB € lpcr8o8eped nes ecrlaua8) plepgdapur ezn€c lsoJ

e ec nrluad zg 1e11cqe; alsg'pJlsooanaulanp tnyntJ aantaouotd ntyuad

lplpl pA ec rrso,rdxe n"rluad rS plqepl g e a.red e"relueza"rde.r pls€orv

gIJIZOdnSSUd SUdSSO


timpului discursului gi o schimbare inspre o stare ulterioari. Pentru a

intrerupe qi a trezi avem nevoie de doud subiecte diferite, subiectul ac!iunii

de a intrerupe qi subiectul acliunii intrerupte. Dar, asa cum se vede,

criteriul de reprezentare nu se schimbd in raport cu alte verbe.

. Acurdla: l(Owot ,) MURDARI & Srwoto CAUZA(Ow0t0 - MURDAR).

Dacd descrierea asociatd cu cuvAntul nu se adapteazd unei situalii specifice

pentru cd presupoziliile nu sunt satisficute, cuvAntul nu este apropriat

gi avem o nega,tie metalingvisticd. intrebarc: $tii dacd. Mary a

curdlat canlera azl? Rdspuns'. I{u a curd,tat-o pentru cd. nu era murdard..

Am curd,{at-o eu ieri, deci nu mai era nimic de curd,lat.

c A regreta: lOwol & Swnto SUFERA (Owo) & Swoto DORE$TE - Owo.

Un verb modal ca a dori implicd recurgerea la lumile posibile, dar in scopul

prezentei reprezentdri nu pare a fr necesar sd linem cont de acest factor.

Evident, in baza interpretdrii primitilrrlui, dacd subiectul doreqte sd nu se

fi realizat o anumitd stare a lucrurilor actuale, de fapt doreqte mai curAnd

ca lumea actuald sd fie conforrn lumii dorinlelor sale. Insd nu pare a fi necesar

sd complicdm reprezentarea in acest sens. Alte verbe numite cauzative

au descrieri presupozilionale asemdndtoare, de exemplu, a fi congtient

de, a inlelege, a cluea ?.n minte, a lua tn considerare, a clarifica etc.

Tipul de reprezentare sugerat aici ne permite s[ surprindem mai

bine anumite nuanle. De exemplu, pentru a-qi aminti si a uita este

necesare distinclia dintre acceplia @-qi aminti, qi a uitar) in care

obiectul amintirii este o acliune pe care subiectul s-a angajat anterior

sd o indeplineasci, insoliti in italian[ de prepozilia di (ca in John

si d ricordato ldimenticato di farlo - ,,John Ei-a amintit/a uitat s-o

fac6") qi o a doua accep\ie (a-;i aminti, si a uita)) in care obiectul

amintirii este pur Ei simplu o experienli trecutd care poate fi insolitd,

dup[ caz, de che sau dl (ca in John si d ricordato ldimenticato che lo

aueua fatto - ,,John qi-a amintit/a uitat c5. o fdcuse" sau John si i

ricordato ldimenticato di auerla fatto - ,,John si-a amintit/a uitat cd

o ficuse").

A-gi aminti, si a uita, nu sunt verbe cauzative Ei nu presupun adev[-

rul amintirii; ele presupun numai vointa de a-si aminti a subiectului,

adicb presupun amintirea unei anumite actiuni din partea subiectului:

. A-qi amin.tir: [Swot, VREA(CAUZA Ou DE\''INE O#0) & POSIBIL

Swot_, - GANDE$fU ol & Ss t CI\DESTE p & Swoto CAUZA

(Ow,t, DEVINE Owoto).

c A uitar: lSwot, VREA (CAUZ\ (-'.'

CONSTIENTDEp&Srit -

snd e aJ€c lac alsa (a?DuDla ol) 6nar D €olsac€ a"rlurp J€r 'alrlecrldtur

olrrunu aqJal luns nctpatdtug a 'autiqn as n 'ritutsuoc o 'tuzptpu3 o '6 nat y

'rr010,r,tg

trNl1tro lrfÔl yznv) - oto^'Sr

YZITYJ olo^ts [(0t0,uo gNIAgo !1!ô) VSHA t lo^ts] :nctpatdugy

'((0r0,uo gNIAgo i!ôl gooooud -)

zs

gNnds oto^ts [(o]oruo gNIASCI 't'Ô) VSUA t-lo^tsl :nfntncsap y

yztqc- o'o^s t(uroô sNr^so hfôt tr$lt$^f$tF,r"*t:'::]

ysvr u?ons [( u+u,,,o sNr^s o i fô r or",{'1i$fiit}it-1 "i#"J

y z nv ro?o^s r( oroô sNr^so ri'ô r, o{h&g fS t ##,t;',ilo}

'(otoô) vznvc oto^s

[(or*O) ngUC '(oÔ yZnVC t-]o^S) yCUVSCNI t f^Sl :6nat y

'rnlnsJncsrp InJorJolur u1 erierurogur op Irq€lncsrpur luoruolo un

ad ec .rolncolralur InrurJd ap p1e1n1sod lsoy e ole) erirzodnsard pzDall)

Ig 'Ba ap 1uer16uoc also nu Fc prurge "rep to1nco1"re1ur lnrur"rd ap F1EInr

-rqa.r erirzodnserd plerp-rap€ €c gldecce epundsp; arec Ioc 'IaJ lsoce op

alolxaluoc u1 2n[ap UUIB]ut uto-au pr 46a7unua fi-n71 ec'Blrnrq'le IB ]uap

-aaard lniunira elsoluoc e n.rlued reurnu rA 1e.rn1eu pfeqrull uI rer srruo

olso IoJ ?soce op iunua un gsul 'rnds rerucol ac eaoo rl6alurure ri-nu gc

rrurg€ ps lqrsodurr o.red gc p,4g fnp 'lepnrc gqe;8ep reur Euns re 'rn1n1xe1

-uoc BJeJe uJ srrua 'iunua lsace 'runauo 'sns reru gsndxa BararJcsop Fcrz

-Brluoc gs e"red ltulglut ( au ps csalullun llu-nN ec funue un 'rrfe.tresqo

Blolgc Flrsacau e,trle8eu r.rniunue uI 16 I eueosrad e1 ztlunun r6-n rn1

eoJrsolod 'epuorirzodo"rd elelcarqo undnsa.rd r51 a.rec olrleznec alrunu nicru1s

-uoc a;rdsap Bqro^ olsg 'FlIraJIp ororrrsap o ne zoyn n 6 zq.unuo &-y

'(t-tO,uo)

uo JNgIJSNoc - o?n^s r It tomol :znqtn y

'(t tumo) gc JNgIJSNoo

oto^s

[(t l0rro) trO JNSIJSNOC - t'Joo,rs TISISOd T (z t0,no)] :ztquturc fi-y

nu ss 1n1nd s r€ rnlcarqns ar'c .r, 'r*,n"-13*:iTff:rT""il:3itr::'::1:

rBsacau alsa nN '(o+€ler) rrrPzrleor lnduirl rS 1T 11 rr"rgte8ue lndrurl 'a1e,rod

-urol rJgls Fnop op reurnu arolou ote rnytn o :a1e;rodrual JolrJpls eridecxa

rrc'rrqlttutn r6-n rn1 e Boc nr oJeolpupruase aJSa raltn o rnl eoJarJrsaq

'g8eau o nu J€p 'g,reor.re1ue es earele8ue ap ]uar16uoc eJo nu acaJ€oop

aunrlsar{c ug eaunrice lernSg;sep e nu In}Jarqns qJ €urJge B purueasuJ elac

Fr€J RS lrlurru€ e-r6 e,\eurc gc e8au V

'EJ€J gs aseleFue os oJ eoor acEJ

16 g"reor"rolue es eerefe8ue ep luarlSuoc a]sa 'rnlnsrncsrp In]uauour u1 ri

pl€nlc€ earunl ug 'lnlcarqns gc olse l€ruru€ lntnurjuo3 'es erznlcuoc rS

rerie8qqo €oJerunse oJluJ aJ€caJBo luaurou un-.rt.ur O nu nes l€lrn € Inl

-carqns ar€c uI ppuorido erjrzodnsard o Elsr\a ]lnu-r r€tr 1 '€IBnlcB €orunl

ur oles "rogriualur e gyqrsod eorunl urp a.raJsuE.rt as gs lrarqo lrrunu€

un Bc BoJA eloc Br€J ps al6elurtue rS3 a"rec InrJarqns EJ aJSa erirzodnsar4

ILZ

srirzoanssud gudsrc


cele mai mari probleme cercetatorilor care s-au ocupat de presupozitii.

In exemplele: Giouanni a sdrutat-o pe Maria gi Giouanni a reusit s-o

sdrute pe Maria este indoielnic cd in amAndoud cazurile Giovanni a

sdrutat-o pe Maria, dar este sigur cd al doilea enunt sugereazd (sau

presupune) cd n-a fost o treabd ugoard. Aceastd diferenld este explicatd

de reprezentarea lui a reusi. Presupozilia este cd subiectul, in lumea

actual5 si la un moment t_,, a incercat sd transfere un obiect dintr-o

lume posibild (a dorinlelor sau indatoririlor sale) in lumea actuald Ei cd

acest transfer a fost greu de fdcut. Conlinutul afirmat este ce subiectul

realizeaz\, acest transfer.

Cu a indrd.zni, propozilia subordonatd nu este implicatS, ci afirmatd

explicit. Presupozilia are de-a face cu o idee de pericol legatd de acliunea

in chestiune. Dacd nu existd pericol in executarea unei anumite acliuni,

nu este niciun motiv pentru folosirea ltt a indrdzni.

A consimli presupune cd intr-un moment anterior subiectul nu ar fi vrut

sd efectueze o anumitd acliune Ei afirmd c6, la momentul discursului, o

executd..

A se abyine presupune cd intr-un moment anterior subiectul voia sd.

efectueze o anumitd actiune si afirmd cd nu o executd.

4.4.2.2. Probleme deschise

O dificultate deosebitd presupun verbele care exprimd atitudini propozilionale

ka a gti, a fi congtient de, a crede s.a.m.d.). Ele nu sunt

amintite, in mod obiEnuit, printre posibilii termeni-p pentru cd, de

fapt, multe dintre aceste verbe nici nu sunt termeni-p. De exemplu,

a crede poate fi reprezentat ca

c A cred,e'. Swoto GANDESTE (Ow,t, - Owoto),

iar astfel el nu vehiculeaz1. nici o presupozilie. Proba este oferiti de

testul negatiei: daci cineva nu crede ce au existat inorogi nu este

deloc dat drept sigur faptul cd inorogii au existat. in schimb, o s/i

se comportd ca un termen-p Ei poate fi reprezentat ca

t A ;ti: [Owot,] & Swoto GANDE9TE Owot,,

deoarece ,,vorbitorul presupune ci subordonata exprim[ o propozilie

adev[rat6, gi face o afirmalie despre aceastd propozitie. Toate predicatele

care din punct de vedere sintactic se comporti cauzativ au

aceaste proprietate semantice, pe care nu o are aproape niciunul

dintre cele care se comportd din punct de vedere sintactic non-cauzativ"

(Kiparsky gi Kiparsky, 1970). ln orice caz, acele verbe cauzative

care, in acelaqi timp, exprima Si atitudini propozitionale sunt

foarte stdnjenitoare in prezentul contert. ce1 pulin din doub motive.

Primul este ce, pentru a reprezenta ceilalti termeni-p, este necesar

sA se recurge la anumili prrmitir-i care. chiar daci vor trebui sd

fie interpreta\i, la rAndul 1or rin afara cadrului unei disculii despre

presupozilii), pot totuEi sd aibA un r',1 al ior. provizoriu - ca si cum

ar fi fost deja analizati. In cazul-.-er^'le-:,r^de atitudini propozilionale

a

t

Zr

1,

p

r:

€ aJ€uoriJunJ Bunq nJluad Piuuoc o EJ - EldaJJE as Fc€O 'aJBJ

-aprsuot uJ F1€nI g aleod (9I) IS (91) a'r1utp eiua;a;ip 'zBc aruo u1

a1d*" tt- IS aJuozo{g IunIJSaqc 9a11drur "ntlr.tFoj rS

pc18ol nes gcrlsr.t5url aleproqe gldurrs o ap oloJurp '91eropu1 qJRJ'qIJe

es reru8rua erfnlog .aunrzDuoc ap runrfe; urp rlezrieueau 'r.nr+Itur"rd

Bc rurunu a?EnI rJ 1od aq"ra,n alsac€ 'rr.rg1ac.raa I€ nrpels Inpnlc€ u,I

'olenlcrguoa rS aJeoraurnu g re 'tqa 1ua45uot { o '4i n 1n1ap.rp1uai

-ardar 'a.reolpaqysrles arznlJuoc o BI a8un[e rB nlpnls pluazerd gceq

'rrso.rdxe JolsacE a1e rrgfurnqatlu5 a\aptaJ?p (PJrpadolcrcua FJoruEIu o

ap) alurzoJdar PS aplcap "reop aleod e-reolpzur"rdnc r€ru aJEpJoqB O

'aIEuJoJ JolrJpluaza.rda"r alayur{ }uns €alsace

-rep '(,.e1eiuenu" reur crlueuras oJapal ap lcund urp luns aJ€e) oqJal

Jolsate E guerprloc 16 puntuoc ea"refurnqa"rlul purrd"rns nu IaJ lsacu

ap rrpzrleru.rog 'r6n1o1 r$ 'aleagr"relc (?crJls 15; sorn8r.r luns ereiurnq

-aJlu1 ap rrirpuoa JoJPc aIE rrr.rlrurud 1de"rp a1en1 \ur.s aparr p 13 t$

n ec rrserdxa oJBc u3 'elezrleuuoJ otrlsexop 16 acruralsrda rcr8o1 raun

Inrpec uI lncgJ g eleod aqral rolsace IB Irqrzneld luaruelurl uO

'(gz\er

nBS ltaJa Ec) ea1"r€d areg r6nsul Io or€c urp uououal un erdsap urind

Iac n€s r6nsul 1a a.rdsep a16aqro.t pfequq 'aqra.t olsace pursolod

'alredep reru eAe t3 p 2oaac p1plualu ataluazatdar o'Daap n 2ap 7ua46uoc

( n 2a$nounr p puutDasu! ac :ec rrgqalluJ ap Pl€pasqo lsoJ e ErJoz

-olg olocos Balglu ap drurl ga areldurgluS gldruts o alsa nN 'Fcolrqca

PJaruEru uJ alrsoloJ luns aqJa^ alsacB oleJnlBu allqlull uI aJa"IBoap

'1e.rn1eu rnptequnl B aleruJou rrJrsoloJ I€ alapa^ ep plcund urp alec

-r1dxa gy 1od nu e,rrlruSoc auauoual FUTJUE oJ€c alaqJa,t '1qeqo"r4

'd pc nt76 nu ng FurrUB

oJBc Blrnc glrnqrJ+€ g ealnd JE (rrqurr1 u a"nugdpls EluarJrJnsur nBS

ppluour or€rnqln?) aruaippnrc ap dll oc urlrq€1s FS luesarolur a?sg

'(Bfap sugldap IUE-aI aree ed ,,eza1duraxe" ap rogr

-tazal ereJa uI) lepnre guns '(n.ran1 lace aldsap a16aqro.l, oc luourolu

urp 1uar16uoc alsa oJBc op) errac er16 nu Pc 1 eueosred BI FUrJU€

Blourc pcep 'qrurqcs u1 'd gc 116 JE ?carqns ?rurnue un Fc p1de3

leFau alsa grep rcuqc 't\6 n d-lnueurral op FlErPAap€ Br g1e1n1sod rs

esndnserd alsa Bleuoproqns 'aruelqotd luns nu (9I) InI Inz€c uI

'd gc ar16 nu ruuBôr0 (gI)

'd gc nr16 nu ng (9I)

:pcrprr nu (gI) pc ri auralqo"rd gcrpu (9I) Pc a"red ag '41€Iu

-r.rdxa luns a.r€c €I gl€qJa^ eueosrad ap arieun; u1 'rarie8au Inlsal BI

lIJaJIp pour: u1 azeuoricea"r gs -red aqJal alsaeB Pc o+so Ealrop IV 'oIEuo

-rirzodord rurpnlrle all€ raun rruarura? uI lgeap p1e1e"rdra1ur g aleod

nu ppuorirzodord ourpnlrle o pe o.red ag 'p'ru'e'6 lnznc a?sa Daac

pc ??5 o €urueasuS 7uat76uoc rJ n '.1nznc aJSa arpJ paac ap 7ua46uoc

I o euwvesul 176 y 'rar.3o1o1ne?

IB nBS ITiglrrelna"rrc IncsrJ e"rede

ELZ

SIiIZOdOSSUd SUdSSO

274 CONDITIILE INTERPRETAR,II

schimbului conversalional - cd intrebuintarea expresiei a qti presupune

adevdrul propoziliei subordonate, atunci in (16) E spune pur

qi simplu cd' Giovanni nu este constient de ceea ce ceilalli participanli

considerd a fr cazul (deci, c5' Giovanni nu crede acest lucru). Astfel,

E descrie lumea epistemic5. a lui Giovanni ca frind diferitd. de lumea

epistemicd a tuturor celorlalti. in schimb, atunci cAnd E spune cd

eI insusi nu stie ci p, el foloseste, impropriu, in acel moment, limba.

Eroarea pe care o comite este demonstratd de versiune a rationald.

a lui (15), adici (15a):

(15a) Eu nu stiam ci p.

Acest enunt inseamnS. ci E, la momentul t_, credea -p, Fi credea

c[ -p (conlinutul atitudinii sale propozitionale) ar fi cazul. Acum,

in momentul enunlirii, E este constient de faptul ci p era cazul Ei

mdrturiseqte cd la momentul t_, nu era constient de acest lucru.

Ins5., in momentul in care (in timpul enunlirii) E foloseqte a qti, el

accepti c5' p era cazul. E face o afirmatie care priveste starea credinlelor

sale la un moment anterior si admite cd, la momentul actual,

el este dispus si accepte, ca toli ceilalti, cd p ar fr cantl. in termenii

unei dialectici intre fond qi relief, E spune c5:

Fortd

la t6 E dd drept

sigur c5. p

Relief

tr didea drept

sigur la t 1 ci -p

in schimb, daci E ar fr enuntat (15), repre zentarearelaliei fond-relief

ar arita cd relieful contrazice clar fondul:

Fond

la t6 E di drept

sigur ci p

Relief

La fu E nu d5, dre

sigur c5. p

Desigur, aceasti solulie nu considera cazul in care E nu crede p

qi totuqi il acceptd ca adevS.rat pentru a saiva schimbul conversational.

Ins5., in cazurile de acest fel, E. retoric sau pragmatic, minte.

Pune in scend strategii complicate si comedii ale erorilor qi poate

face acest lucru deoarece existd un acord minim asupra condiliilor

normale de intrebuin{are a anumitor telmer.u-p.

'(986I-626I 'sgpno3 rS

s€urraJC - alpll?'tp'tJan ap Jrloruas lnldacuot 'Jc\ lxaquoJ uJ FlEurJgB

lsoJ € aJec a1€?rlBe"r o gundrul ps IS aiurpa"rc azaorJ FS FJnspur uJ

ursru€caru un alsa pfequrll 'nrgcgua.t sndns g aleod aJEJ BAae lgcap

llnru reru 'suas lsea€ uI 'mln1xaluoJ aIB a?uaruala Bt aJeJaprsuoc uI

a?BnI omqar? IS 'g op 51ep1sod ufap pulg 'O rny asndurr g 1od a1a

'rarpadolcrcua BJn?cnJls ap a?EuJoAnF luns ayrrirzodnsa.rd ece.reoeq

Arsaccns Inlxaluoc EI Ar?BIaJ a,Lrlelcedxe ezeaatc d-lnuaur

-JoJ 'nJrnl lsacu e"rdsap Jruru gcug er16 nu pt€p rerqc 'lerg.aape nc

e.rac leldrug+uJ €-s ea "rn8rs otso O 'nlat&at o +rsoloJ e g ac gdnq

;tre1dug1u1 B-s aC ialnozourunq :O

...l€Id

-urglul B-s oc eooc Jacurs lar8a"r 'pur-riape"rc 'rssog alnuruoq :g. (6T)

:zer IuolPuJn ruRJoprsuoc

'mlnlxaluoc e aped 'q nrlued 'ournop arierurge

pls€acu "rer '(a1u11ncglp uI IEUB g te-s 'rz BaJB uJ 'ac n€s) gpnlcund

puuosrad o alsa nu oIJEC pc erieru"rge rnlnsJntsrp aundurr g 'IaJ

?sacu uJ 'durr1 e1 g8unte ps ro6n lsoJ B nu oIr€C n"rluad gc - 6nat n

d-rnlnuaurrol oxauoe rogrirzodnsa"rd lnrpaur"ralur uud - pzea"ra8ns g

'durr1 e1 g.8un[e gs y6na"r B olreC IroI (8I)

:BruJgB Pc€G

1'a;e;gde ap lrsdq crzorruas aJapal ap lcund urp Jer 'crru eard elsa

.rep 'qrarr Iac€ rsoloJ e ap plde"rp rorueru €lsaluoc r-u n.rluad gor+srl

-8urp1aru arfeFau o pcseasoloJ Bs rnqarl r€ ruuerp) 'aleypuorfualul

ap arirzodnsa.rd plseace leFau ap na"r8 alsa 's.rncsrp uJ snpoJlul lsoJ

e lt|nat o ac gtupo 'p8reds o-s ?nJA g JB pc rS aundnserd rc '1nru

-eaF puds B ruuer3 pc purJUB reurnu nu €ur€ur 'r6nat p pursolod

11r6"rggs u1 'y6nar re'y :ntun7,y

llntuna? a?tnds 6 pznagacu! nu) ilnlf,

llnurea8 e8"reds

a1 ps Fzealacug 'ruuerp '3or a; iputpry QI)

:ng rS Frueru er1u1 Soprp InrolgruJn ugJaprsuoC

apuorirzodnsard ro1

-r.rniunua e'plnuotitzod atalnd Bc Flrugap g aluod aiurperc acnpur B

ap aralnd p+s€aJv 'r"rnlnuriuoc alrurnue aldaaau gs q ed 1-npug8l1qo

'e,rrlcedsred plrrunue o rnlnsJnJsrp aundurr d-ropuerura] Ba'rrsolod

d-to1tuazutal D nlDuofitzod Dalalnd 'e'7,'V'V

sIiIZOd-tSgud SUdSSO

CONDITIILE I\TERPRETAR]I

4.4.3. Presupozitii existentiale

ConsiderS.m acum presupoziliile existentiale asociate cu descrierile

definite si cu numele proprii, precum Ei funclia lor. Acest tip de

presupozitie pare sd depindi tot de structura unor asemenea expresii,

si nu de descrierea diferitelor unitdli lexicale. in consecintd,

presupozitiile existentiale nu depind de un sistem de semnificare, ci

sunt vehiculate direct in procesul comunicativ prin chiar faptul cd

cineva emite un enunt cu intentia de a numi indivizi aparlinAnd

unei anumite lumi. Mai mult, se pare cd aceste presupozitii se aplicd

numai participanlilor implicali in actul de comunicare. Verbul o

regreta presupune, in fiecare moment, pozi\ia sa subordonatd., dar

existenta individului Giovanni in enuntul

(20) Azi l-am vdzut pe Giovanni

este pertinentd pentru vorbitorii implicali in situatia comunicativd

in care (20) este emis6. in acest sens, presupoziliile existentiale sunt

presupozitii contextuale. Deci, analiza lor trebuie sd tini seama de

condiliile pragmatice de insertie textuald.

Ducrot (7972) a afirmat cd descrierile definite si numele proprii,

in dialog gi situalii discursive, sunt intotdeauna legate de topicul

conversatiei qi deci implici o cunoastere de existenli anterioar[ din

partea participanlilor la interactiunea comunicativ5. Cu alte cuvinte,

daci un enunt trateazd o entitate oarecare, existenta acestei entit[li

trebuie si fie acceptatd ca fiind incontestabili. Afrrmalia lui Ducrot,

chiar daci este valabilS" pentru scopul siu - adici analiza numelor

proprii si a descrierilor definite in raport cu situatia lor de enuntare

-, impune dezvoltiri ulterioare. Este posibil si ne imaginim o

conversatie pe tema ,,calvitiei", in care E emite enunlul (21)

(21) Marco e chel,

chiar dacd D nu-l cunoaste pe Marco, iar Marco nu este topicul

discursului. ln acest caz, din punctul de vedere al lui D, problema

nu va fi existenla lui Marco, ci, eventual, indentificarea acelui indiuid

specific. In tratamentul logic al presupozitiilor existentiale, definirea

a fost mereu redusi la presupozilionalitate , fdrb, a se acorda

suficient5. atentie problemei aqezirii si eventualului adaos de elemente

de context. Pentru a lS"muri acest punct, este necesar si. considerdm

diferenla dintre existenli qi referinld, in raport cu presupozi[iile

existentiale.

Ne putem gAndi la doud situalii discursive diferite in care poate

s[ apard enuntul (21). In primul caz, D Etie deja despre existenla

individului numit Marco gi este deci in mdsur5 sd actualiz eze referinta

pe baza cunoasterii sale anterioare. Aici nu se pune problema

presupozitiei de existenld ca parte a fondului textual. lnsd (21) poate

pleoJc alsa aunrsuadoJd P?sBaoV'Inlniunua eiuua;e'r rJnuFI e n"rluad

nieur.ro;ur a?I€ Pcs€arurrd 9s sndsrp aU PS g ed ace; 11 pfuua;e"t

"p at"-r"1 un euriuoc a-rec iunua Inun €oJalrru;a 'zeJ aerJo uI

'(nr"rdord alarunu 'zec lsace u3)

enou erieuuoJur ap alncsounc nieuuo;ur aFel 9s pqedec 6 ed ce; 1t

"r"rro"p (76) nrluad lerrdo-rde sundsqr un plurzardat (LZ) IS (92)

'Pugr Inurrrd u1 aricel e1

Eunuaplolul Fls arec Iaorac rS gqruq nc BIos€ 1ndr1 alsa ruueôr9 (lZ)

'naur lnlodau alsa ruuBôrC (92)

:(LZ) q nes (gZ) u1 ee 'gfurraJor op Inlcarqo

€cgr?uapr e n.rluad BJ€sacou erieurro;ur Puliqo es 'pzeaurJn oJ€c IBuo

-riisra.l,uoa Fqurn{cs u1 'eJ eldelSe €A os O 'giuue;a"r o rtru a1Aas93

"" t,t luapaiard Inlxoluoc uI PoBO'e-n1sa'tod uI snporlur efap 1so3

B prlrpur lsaJ€ gcep Eopal e nrluad atJeolul J€-s InJolrltc 'u€utoJ

rnun Inz€e uI 'srJcsap 16 yurnu lsoJ B aunrlsaqc uI Inphrpur 'luapaa

-ord 1n5aluob ug'puge 16 apun gunds I-PS g rnl aroc II C '(92) nC

aruuB.\or3 ardsap lrqrol reur r€-rtr I (92)

'esounJ I-Pc parr nN eruueôr0 alsa auIC (72)

:(gz) nes (Tz) u e^

ftZ) q IEuJou sundsp.r un 'raag 'g1e-rn8rse g e'L ,,eiur're3ar" rcunlu

rerunN'ruu€Aor5 Plrunu Balelrluo acrJ4uapt qs ltqedec Furlap PS gcBJ

1-p"

"tt" nieuuo;ur a1p puriqo PS Blnec e't rc 'rn1 eiuelsrxe ap ropul

rrt ".

t u 'g g.raJar as aJBc EI ruuEôr0 ed al6eounc l-nu O 9c€O

aruuBôr0 ?rurnu p$PuI un Plsrxg (82)

:nc Bnurluoc eleod gs eiuenaas ec lqeqord

urind alsg

'plu€sa'Ialur also oIJeC rnl B alJEc Blurlln 9c snds B-rur ruu€Ao\D (ZZ)

:(ZZ) Fiunua alrura g aJ€c u1 eriesra,tuoc EIIB o luPJaprsuoC

'Ienlxaluoc rnlnruauop a8nepe I-PS TS nou Inluouala aldacce gs n1d

_urrs 16 rnd nes eiurraJar azazr|q-rt}Je r-FS oJ€c oluoluala all€ ollolualu

er.rdord uI n€s olrsaccns ap;nfunua u1 'luapoaard plxaluoc uJ pug?

-n€c 'nou Inluaurola azaz'lpnlxaluoc 9s €cJocul e.l' 'nr1e1a"rdJalul nFS

psacord ,r! 'q '"1.r..onc alle nC 'aunIJSaqJ ui rnFpl^pul raiualsrxa

e plrclldrur eareldacce nlluad pcrSoioqrsd aunrsuadold o O u! gzve

_arc rrsa.rdxe ep dr1 lSaae aurfuor aJ€J junua Inun €oJa?IuIg 'allugap

rrJarJasap d ri nr.rdord rnlournu rrJisoloJ EalnlJL\ uI puoJ ap g1e1dacce

alsa giuelslxa rnJFJ € ,nou ?uaulola rnun Ea.IE.\lllB IC 'lnasouna elap

luarualo rnun B puoJ uJ eaJacnporlul alsa nu 'tJtB 'erualqor4 'rn1ni

-unua Insacensur erdsap nes rarirzodnsald ..lnluauIIIBJ" e-tdsap rq-to,r

uralnd rru zel lsoc€ uI J€cpru IoIN ol'IEJ\ ad ecgrluepl 1-e nrluad

aJBSACau Olalualualo aJB nu o aJBJ uI ]r'luoJ un-rluJ rs Psrua g

slirzoanssud:::>.-


de ceea ce am numit putere pozilionald. Presupoziliile existenliale

au puterea de a impune obiectele lor de referinli ca existente, indiferent

dacd se stie sau nu dinainte despre existenta lor. insugi ocfzzl

mentionS.rii lor creeazd propensiunea existentialS.

Puterea pozilionali a presupoziliilor existentiale nu este legatd

de descrierea semanticd sau de convenlia de semnificat, asa cum se

intAmpla cu termenii-p, ci, mai degrab5., este legatd de structura

interaclionald pragmaticS. a actului comunicativ. Putem explica aceastb.

structurd fie prin notiunea de ,,principiu al cooper5.rii" (Grice, lgGT),

fie prin aceea de ,,contract fiduciar" (Greimas si Courtds, lgZg-1936).

Contractul fiduciar stabileEte intre participanli un raport in care se

accept5. adevirul a ceea ce se spune in discurs. Pe baza acestei

convenfii, afrrmaliile lui E sunt acceptate ca frind adevdrate de D,

cu conditia sd nu existe vreo probd serioasS. care sd demonstreze

contrariul.

Deoarece contractul fiduciar poate fi vb.zut ca insisi baza comunic5.rii,

deci ca o condilie care face posibil schimbul comunicativ, acesta

nu este departe de notiunea de ,,principiu de cooperare" si mai ales

de cea mai inaltd dintre ,,calitdt|" (,,fii sincer"). A presupune sinceritatea

altcuiva inseamnS" a-i accepta cuvintele ca fiind adevd.rate;

dar ,,adevdrul" unei descrieri defrnite sau al unui nume propriu std

tocmai in faptul c6, fiind o descriere, poate fi satisfdcuti de un obiect

al lumii reale. Putem deci enunla doud reguli pragmatice:

1. Dacd. asez5"m o descriere defrnitl sau un nume propriu intr-un

enunt, o facem pentru ce vrem sd ne referim la un anumit

individ, care apartine unei anumite lumi.

2. In general, lumea de referinld este lumea reald.. Dacd. nu este

aEa, trebuie furnizate indicalii textuale particulare.

Aceste reguli pragmatice pot descrie puterea pozilionald a presupozitlilor

existentiale si, de asemenea, pot explica ,,munca de cooperare,'

care, in unele cazuri, este necesarS. pentru a identifica obiectul. Ceea

ce s-a spus se poate aplica atAt enunlurilor negate, cAt gi celor

non-negate, ca

(28) Regele Franlei este chel.

(29) P"*"1" Frantei nu este chel.

in ambele cazuri, a accepta enuntul ca ad,eud,rat inseamnd a accepta

descrierea ca ,,adevdrat[", qi anume ch poate fi satisfdcufd. Negalia

nu qtirbeEte existenla, deoarece descrierea prezinti referentul ca pe

cineva despre care se va face o predicalie principald, independent

de prezenta sau absenta unui ruu in interiorul acestei predicalii.

Aceastd ,,munc5" de cooperare" este desfisuratd de amAndoi interlocutorii.

CAnd referenta devine problematicS. sau dificili, se verific[

'alBriuaraJur rA

acrlsqrqeqo"rd rigcepnf n"rluad rS acrleur5e;d uiepe"r8 nrluad arraleru

aurlap - nsardxa roun - ea"relardlalur '6 n;r1uad '"rer - BaJa.8a1e 'pc "re1c

olsg 'p'ru'E's rlqrsod riuaragor rile nc -eiua"rag"ralur

ap ppe.r8 is"rnc

-slp uJ plelrlce efap euraqas ug ri ropiuedrarl;ed e garleuaqcs BaJal

-Seounc u1 erFalur I-B op Bal€lrpqrsod irnlnluara;al Balelnou inn8rqureau

poru un-JluJ InluaJaJoJ €cgrluapr B op O Inl Balelrlrqrsod :1uns runc

a?ualuala ap ?uoa Fuli FS rnqarl rB 9IB3s PlsBacv 'mlnluaroJar Bar€cg

-Iluapl uJ a?E?lnJgrp ap alapsr8 gzea4sr8aruJ aJ gcrleu8erd FIBes o ap

aricun; uI alrqrugap BaoJB ap Tuns ararrdo.rde op a?rJoJrp aIapBJC

'(Zg) TnI lera;ard r€rqr g

aleod '1dey ap 'rA pqeldacce laag.rad alsa (f8) 'rualaud il{col rop orlul

col aJE arec ariesraluoc o-JluJ :Bunruoc FJEoIJaIuB ea"ralSeounc ap

'rnFrsap 'apurdap arar.rdo"rde F?sBacV '(fg) 16 (tg) uI g1durg1u1 as nu

'qrurqcs u1 'nrcn1 lsacv '(rrg rS 1gc 'rrios lgle apnlaur aJBc '*p1el1guug

EruaqJs" FeIpB) piur"rn6n nc p?BAIlcB FIB?uaur Pruaqts o-t1ur"rd O InI B

greorJolua ea"ralSeounc uJ lerparur 1e"r8a1ur g aleod Fllugap BaJolJcsop

FraJar os arec BI Inphrpul '(Zg) 16 (Ig) u1 'q a.rdsul -BlBIncn{aA

a?sa

e.rea erferu.roJul op apurdep a.rarrdorde ap lIraJIp ppe;8 'a1e1r1ea.r u1

'rudord alorunu rS ayugap olrJarJtsop aJluI rctunu rlrqels es e ared

efuaragrp'arope,r erur,rd BT'alrlrrlod reru oU ps (Zg) 16 (Ig) aprniunua

ec acBJ aJ eoor alse gfurra;al ap rnlnlce 1e ler"rdo"rde 1nra1ce"re3

'rirunu rolrzrlrpur eiualsrxa gzeaplsod rS gpuorirzod aralnd

r6eeece na oleJoprsuoc aprse"rdxa oleol '1de; eq 'roprfrzodnsard rn1n1

-uourl€J euralqord nc ocBJ E-ap orurru aJe nu giua"ragrp Fls€ace FsuI

'(7S) 16 (gg) fgcap ol,rrr1od r€ur luns (Zg) 16 (Ig) 'Funruoc a.ral6eounJ

o asa6gpgdru3 nu rrfuedrcrlred arec u1 cr8oprp lxa?uoo un-Jlul

'crparu EI ourJard ad anp l-gs arnqaJl runev ft8)

'ruuElor3 rS auuu n"rluad rJnaol Fnop AJazar gs earl 6y (88)

'crpau BI naru pg ad cnp l-ps amqarl runcv ft8)

'naur lnios 16 aunu n"rluad rJnJoI Bnop AJazo"r ps ear,r 6y (re)

'nldwaxa op 'rug"raprsuoc pS 'rudord ournu ap 16 alru

-gap rrarresap ap undrl rolasralrp e parleur8e"rd olelqrqeldacce ap FI

-a^ru BI aiua"ragrp alaun earldxa aleod a.rarco8au ap luaruala lsacv

'gleuosrad es eier,r erdsep crruru nr13 nu rS

ruuelorp ad aurq oU€oJ csounc I-nN 'Fua?ar"rd o e"ro aleod rcunly:y

ilrJolPsPc aJSa nu ruuBôrc JBo :B'

'

'"t"'

rarios ea"reosrJes ?BS9I tu€ pc IaJls€ 'ps€c€ €Ja nu ruuelor5 :y (09)

:8oprp InJolgruJn 'nldruaxa ap 'up.reprsuoc FS

'g FraJar as

aJEc BI al€nlxa?uoc rrunl Jolrzrlrpur arnqrJle os a"rec ropigleudord

e BlBnlxaluoc a"reldepe o o"rds gleldo"rpug erarco8eu o O 16 g artul

SIJIZOdnSSUd SUdSSC

1. Apa

ver:

(ed.

Pis;


4.4.4. Concluzii

Disculia despre presupozitii nu se opreEte aici. in procesul de interpretare

a unui text putem glsi o gamd de fenomene presupozilionale

mult mai ampld decat ceea ce s-a vd.zut pand aici. Aceste fenomene

nu pot fi pur Ei simplu reduse nici la sistemul de semnificare cod.ifrcat

de enciclopedie, nici la descrierile definite sau la numele proprii.

Din acest punct de vedere, orice text este un mecanism inferential

complex (Eco, 1979) care trebuie sd fie actuahzat de cititor in conlinutul

siu implicit. Pentru a putea inlelege un text, lectorul trebuie

,,sd-l umple" cu o cantitate de inferenle textuale, in relalie cu un

ansamblu vast de presupozilii definite de un context dat(baz6,de cunoaqtere,

afirmalii de fond, constructii de scheme, legdturi intre scheme qi

text, sistem de valori, construclia punctului de vedere s.a.m.d.).

Este posibil si presupunem cd pentru orice text existi un sistem

care organizeazl inferenlele posibile ale acelui text si cd acest sistem

poate fi reprezentat in formi enciclopedicd. in acest'sens, textul este

un soi de mecanism idiolectal care stabileEte corelalii enciclopedice

valabile numai pentru acel text specific. Aceste cazuri au fost definite

(Eco, 1975) drept hipercodificdri: textul construieqte o anumitd descriere

semantici ce reprezintS. lumea posibilS textuald cu indivizii si

proprietdlile sale.

4.5.

Mem

de di

astfe

stere

A1

geni.

descc

tate

au pr

intre

in te:

calda

in

se g0

trebu

cu F-

Pr

dienii

unei

Iar

Pim6

Pdmd

Antip

P_C

A_D

P-in

A-l

caI

'686T 'SJq'EsId

'4unt33og ozuay 1p ouuoaTdruoc outlsaJuDJJas 1a-S

'ot33nnEu77 a D|osoytf,'('pa)

rl€ures orJollr1 u1 lerirur glmgde 'rleureg o1srrc:ny Inl E gu€rl€lr €ounrsrol

ganp f"roq"1e"l'9961 'g7lvv'SA uI ((uorlcrg Y qln{l uO" FIII} qns lmgdy '1

urB ?gruj IaJlsB'(Fu apun) u-2 "'l-z rrPls ap piuel ocnpord arBt

'VgZ-b ure na 'ZIV-1 aJB PJ ounds rurl Blaurc gc€p 'rocrqo aO - V

'aunds os 4 ac €aoc LEaIaiuJ pugc 91dru91u1 as ao rnds ru-Ps Prreocul - d

'mlnuruoq FÊIs 'rue nu ng 'ZI7-D re r\L Leaê 3e ac eq"- y

LZIV-D re n1 rS Pc Fuu€asuI BlsB 'sa1afu1 rB Pc rnds IurJ puPC - d

'zIv-D IV 'BO - Inu€rpodrluv

a6Lr-C 1uV nzerJ r8aleiul - Fu€a?ugurpd

:uErpodrluv un rS u€alugurFd

un aJ?urp rri€sJoluoc raun EaJ€Jlsr8a;u1 aJenurluoc uI F1€I

aozE4 raun

eriecgruruas p8ealaiug ps qrqedec ro ?uns 'a1e1ueur rJgls nB nu rruorp

-odr1u17 pc€p : BoJeolgurn 1so3 e rrirpadxa era"r1 €-ap raloc Euralqord

.L?L-S Jnnn utp todp tm 'U-,I nc

punatdtug ilr-C lnaD uV:n€aunds ra'JuopoJSDu un poJ tJ pts atnqatl

T)c nlupas T)p luD-1lu nap fi luau1?uoc ?saco ad $unJala csasp? as

nu T)J lqurutp utp-Iltt rcdn top 'luaJa1a un palpd:gunds FS col uI

13 alatEJ plnulry aa #g'alnazau'un1:e8rrls €ureur 'Pp1ec

pqos o ep erdorde as ldoc un gc€CI 'aIBJnau JoIrJPls r€ ruaruJa? uI

r€urnu pcs€aqJo^ gs rirnuSrqo neJa ra oca.reoap 'oualuul rS TIds er1u1

9J€IJ oJrqasoop o nu n€s cBJ truarpodrluy Fc€p aurJguoc 9s 1n1nd ne

nu rrJol€Joldxa gc p1de3 ?ncsounc aurq olsg 'pdo lnlupttne op alel

-rcsns apluaru r.rgluaze.rdar nes4S aluolulluos nBaAB pcep rradocsap

e ap pdocs nc aJ€cJacuJ EI r6nd 1so3 nu 'ruarpodrluy rirurnu 'rua8

-rpur rrJo+EIuJoJur 'elseacu E1€p oO .{pog erirpadxe 1pa.l' u rody

'a?ruUap rJarJcsap ri rrndrloarals

'ppISIJ aJ€uruasap ardsap n€aqJol rnlndnlS rgai ac dunl u1 '1a31se

neournu rrua8rpur ac Baac pde lderp asenl lntedrqcg

'arJaluazrp ap

r6nrlsrp ?soJ n€ uEtuBaC Inlugurgd ad rueuln4 rarirpadxa rrJqruatr,1tr

orBlordrelur ap

TFIBIc$I1rE

olopour :lBuosrod srapuBs salrBqc'g't


K-33. Apoi ii spun ci am K-33, iar interlocutorul meu rS"spunde

cd este fericit cd eu am inleles miezul discursului sau. Privegte

Enciclopedia mea Antipodian6.: Stare G-412 = ,,in situalia S-5

poate fi interpretat de la Z-j... Z-n".

Iatd in continuare inregistrarea unei conversalii dintre doi Antipodieni:

A1 Am G-472.

A2 - Ar trebui s6-!i scuturi pulin sinapsa S-18.

A1 - Ai dreptate. Insi fratele meu crede ci depinde mai degrabi de faptul

cd ieri am avut G-466.

A2 - Prostii.

A1 -

De acord, dar il cunoEti pe fratele meu. Este ciudat. Oricum,

ar trebui si ajung^la starea H-344.

A2 - E o idee bund. Incearci pastila aceasta.

(fn acest moment .A1 qi .A2 iqi surAd, demonstr6nd satisfactia

pentru reusita interactiunii lor.)

Pdmdntenii au ajuns la concluzia ci (i) Antipodienii inleleg o

expresie atunci cdnd reuEesc s5" fac5. o serie de inferenle pornind de

la propoziliile corespunzdtoare qi (ii) ei sunt, de obicei, de acord sd

considere unele inferen[e mai evidente si mai acceptabile decAt altele.

in orice caz, toate acestea sunt ipoteze: posibiiitSlile unui schimb

rodnic intre PimAnteni qi Antipodieni erau sever limitate.

Iatd in continuare inregistrarea unui dialog decisiv intre doi exploratori

PimAnteni.

P1 - lnainte de orice, putem spune ci Antipodienii recunosc ceva

ca fiind propozilii transmise de expresii? Aparent, ei nu au minte.

Si presupunem cd au propozitii, unde naiba sunt aEezate?

P2 * Ar trebui deci sd facd inferenlele direct din expresii.

P1 - Nu spune prostii. Cum poli deduce ceva logic din ceva material

precum expresia verbali?

P2 - Noi nu putem, dar ei probabil cd o pot face. Ne-au ardtat Enciclopedia

Antipodian5: expresii scrise care reprezint5. inferente.

P1 - Acesta este modul de a gdndi al c6rlilor. Dar tot acesta este motivul

pentru care cirlile nu sunt fiinte umane. Dup[ cdte inleleg

eu, ei inmagazineazl propozilii, inferente Ei aqa mai departe intr-o

Terli Lume care nu este nici frzicl, nici psihic6.

P2 -

Dacd este adevdrat, nu avem nici o speranld. Lumile de acest

fel pot fi insi si mai pu!i! explorabile decAL minlite. Ai folosit

insd un cuvdnt revelator. ,,Inmagazineazd.." Existi un loc in care

ei inmagazineazb. ceva. Computerele I

P1 - Fantastic! in loc s5" vorbim cu ei. tlebuie sa vorbim cu computerele

lor. Printr-un software dat computerelor, ei probabil cd au

simulat modul in care gAndesc. daca gAndesc.

al€ol aJlpc ap x mI rimqul€ Jolriu€laldJalur Barurilnru 'x orsaldxo

aorJo nJluad 'rrsaldxa ap aIBriJEd olsrl rerunu lep n€-rru 'ynugru

ep "ro6n reru nL] ES ac€J Pru E nJluod 'rotu rrJolcnr?suoc BoaeB

ap:Flrugur g ealnd JB Plsrl ap [aJ]s€ O'oJ€caJEo arse-rdxa o e1

eriaee.r Bc rJaJo 1od a1 arec ad ap.rplardralur aleol riuela"rd"ralur

csarunN 'alxaluoc op arJas o nc pode.r u1 arsardxa €aeE zalatd

-Jalur ps tunc unds rurl runricnrlsur a+saov 'runricnrlsur ap Flsrl o

'(alecrznru a?auns alaun rA gugd 'rulr"ro8p un 'aur8etur o '1ugrrnc

un 'nlduraxa ap) tsounc o aJBc ad arsa"rdxa aJrJo nrluad 'auotuaur

uI urv 'naru FIaJ uJ AIozaJ o FS Fru-PSBT 'lerpaurr csecpdpz gru

lgeug 'gruelqotd glseace a.rdsap uieruro;ur Bol9l€ urv ',,?Ecgruuras"

rnl Inlecgruuras a8elafu1 E uI alBllncgrp arecoreo urdurglul - dSC

anJcnl rsBIacB alsa Inl€c

-Uruuas apuud r-e rS ersardxa o aFalaiul e 9c rnds gs IaJA - ql5us

'Icel

ps arnqaJ+ errac ardsap rq"ro,r. rfod nu -€JBp

pa 1efgrr.u3 lsoJ urv - dsc

iriuelardralur gzeazrurng ri-nu pur6eur o gc€p gldurglug as oC - qlprs

'userdxa gFealaiuS

gs ppqedec purseur o Rerpe 'g1uaFr1a1ur gur3eur o alsa alSeun"rd e1

arec ad apsa.rdxa a?Bol nrluod riuelerd"lalur Fcnpord 9s gltqedea

gur6uru O'?iueptdta?ul a^t1euJalp rrsardxa olsace aleo+ csarunN

'c1a aruorard pnop n€ uuarpodquy 9a ee"raundnsa"rd e1 ep gcee1d arec

alIJaJIp rJnsJncsrp ap alduraxa '(cgul8 uerFo"rd un 16 rue) auuras

ap arua+srs alp uI aluole^rqta nse"rdxa 'efequr11 alIB uI rJotnpeJl

'ra a1e acrlrleu€ azetgeted zozurrr.J I|-PS lod 'elardralur ?od O - dSC

iataotctd p)nop arD uorpodtluy arlro ezetJ Falaiul - ql1us

'(4g3 alureul runce ap) uurpodrluy .ralnduro3 'leuosrad rapu€S

saIJ€qC 16 oTuSocur 'dlsrarrrun sprBqIB^S 'saauorcg alrguSo3 Jo

'?dO

'qllrus 'JO aJlurp reries,ro.nuoo I€ IeqJo^-lnsaao"rd oJ€nurluoa uJ PleI

'.rolnduroc nldurrs un JEop r16e gc €1rn nu:riglqrlqns e11nru ea.rd

FJqJ <?ua?e rrd 'rual€ o aJEc od elelrgqrsod ern8urs g ;4O - Zd

'rolnduroc +IB un g JB nFS InJo?noolJalur

Fc Fp€oJe gs 'durr1 un gdnp 'adecul - FqJo^ ap Fls aurc nc er16

nu aJBc rS - lceluoc un lrlrqels B oJ€c nc lnrelndruot Pcep PIBrJ

-rJIU€ piua8qalur o soccns nt Pzealnurs Pueurn Piulg o :Fuury

FI Ie nrdrcur.rd €alrop p r16oun3 'auarpodrlue rurieru ap Bolse

alaleura?solq a.rlurp Bun nc ories.ra.l'uoc o dacul 16 "ralnduroe uI csal

-saAEJl FIAI 'p?Fcse 'ue1d un PSUI ruv 'JPâpE-J?u1 'sorar,t cJa? uO - Td

'a"rrpug8 FlsBacB rur"redocsep Es reruco?

orolou urale ae aurall ap toluorpodltuv eanpug8 ozalnrurls PS aJ€e

ralnduroc un elcarord utalnd n1q 'rpug8 € ap rol InIaJ rugplurs

ES €uruasul rE Blsv ia"Ilssou alB lgcop al€crlsgos rBur luns aJ€t

'ro1 ala.rolnduroc nc rqJol a.reo ealnd ur€ urnc J€O 'sp pc rn5tg - 64

E8Z "'SuVrgudusJNI S( SISCOW :'IVNOSUSd SUSONVS SI1UVHC


enciclopediile reprezintd continutul global al lui x. Adesea, din

raliuni de economie, consider continutul lui x dintr-o singurd

enciclopedie. Conlinutul unei expresii este, oricum, insuportabil

de bogat. GAndeqte-te Ia verbul a fi... Tlebuie sd examinez o

mullime de seleclii contextuale. Interpretarea mea in cazul Eu

sunt bolnau nu este identicd cu aceea pe care o dau in cazul Eu

sunt un computer. Tlebuie si seleclionez doi interpretanli diferili

ai lui o fi.In fine, cAnd o anumit5. expresie este pronuntati intr-un

anumit context, eu selectionez interpretanlii care, dupd o enciclopedie

oarecare, se adapteazS. acelui context. Presupun ci, in

termenii tbi, a face acest lucru inseamnd sd prinzi semnificatul

acelei expresii. Cdnd noi ,,interfatd.m" bine, acest semnificat

corespunde semnificatului inleles de locutor, dar trebuie sd fim

atenli. In poezie, de exemplu, lucrurile nu stau neapdrat aqa.

Smith - Crezi cd propozilia Orice Antipodian are doud picioare spune

adevdrul?

CSP - As spune cd, dupd informalia mea, majoritatea Antipodienilor

au dou[ picioare, chiar daci existd multi handicapafi. Dacd insi

intrebarea s-a referit Ia propozilia Toli Antipodienii sunt bipezi -

aceasta este formula pe care o folosesc pentru a defini proprietdlile

unui gen natural *, atunci rdspunsul meu e diferit. Enciclopediile

mele sunt mijloacele cu ajutorul cS,rora instructorii mei reprezintd

qi organizeazd. ceea ce cunosc, ce cred cd cunosc si ce ar

vrea si cunoascd. Orice enciclopedie este o porliune - sau o

submullime - a unei Competenle Enciclopedice Globale, adici a

unei posibile Memorii Globale. Spun posibild sau potenlialh pentru

cd eu nu am, efectiv, o Memorie Globall. Memoria mea Globali

real6 este mullimea efectivd a submullimilor mele, care este foarte

departe de a reproduce la scara de 1 pe 1 tot ceea ce instructorii

mei gtiu sau au aflat in miile de ani pe care i-au triit pe aceastd

planet[. Instructorii mei spun cd eu am fost creat pentru a demonstra

cd este posibilS. construirea unei Memorii Globale. Spun c6

eu sunt an work i,n progress. Acum, deoarece instructorii mei

folosesc enciclopedii specifice in numeroase scopuri specifice, in

decursul interactiunilor lor cotidiene ei folosesc E.1b, un fel de

rezamat enciclopedic rudimentar care oferS o list6 stereotipi de

interpretiri pentru orice expresie - trimilAnd pentru informalii

mai exacte la enciclopedii mai restrAnse. Acum, in E.15, pentru

genul natural Antipodieni am informatia ,,bipezi" marcat5 cu $$.

Acest semri imi spune cd Antipodienii sunt de acord sd caractertzeze

acest gen prin proprietatea de a fi bipezi. Evident, un gen

natural este un construct cultural: de obicei se intalnesc indivizi,

nu genuri naturale. Astfel, eu gtiu ca Antipodianul Ideal are doui

picioare, in timp ce mulli dintre Antipodienii reali pot avea unul

singur sau niciunul.

(

irsnuac luns

riu€.Iala ap uoqru un PO Inld€J r€ iEqIuu€H ad 1e1nte ne-1 riue;a1a

ap onu o gc pldeg orlur aruru ap 191€ Eiua;a;rp o PSUI P?sFg - dSC

'erirugap nc p.rn193al o Irru arB nN 'pnpr'upur 1de3

un alsg 'gcurdura alal6eoune ap PuralqoJd o alsa €?s€acv - q1$rs

L',tupluoE

ad pt?utnug t-f)s f)Euung ad 7n1n[n no-1 niunJala (II) ardsap rnds

ac J€O rqp rfue;ala FTSrxa Fc rruJrJ€ 9s aricrpe"r?uoc o alsa nu

gc nrfuad--'drloarals un reurnu alsa tEnuar luns ryiunJala (I) ac

dunl u1 '(leurrue un og 9s FJPJ luBJoIa un alsa x un Pa rnds 9s

roliuatugls g .re; arirugap uud lBrFâpB a+sa af)uluv luns t?iueJ

-ap G) pc 'pqeqo"rd'rnds q1 'allraJlp rrnrcnl uPrurge 93 rual PW - dSC

'oIBnlcEJ nES ocrla?

-urs alrrnrpâp€ op ocrlq€ue alrrnrglopu rcep rlBaqesoap \L - qlprs

'33 ne 91Ec

-JBru olso gugtu o lnprard e-r6 salue.nroC ap 1an8r141

gc erieur"ro;ur

qurrqJs uI '$$ nJ PT€cJ€lu a?sa rurgru gnop ne (I€Jnl?u ua8 uc)

.iua.podrluy-{c erieuroJul '9T'g uI 'a}rraJrp uplordralut rarl urind

1aa gpodruoe aJBc nn8rqruu luglnc un a?sg 't€Jgâpv Inluglnc

pl€porcru csasoloJ nu €aaJ€ ap rcrucoJ 'arlsord o rJ JB 'p'rocu aO - dSC

'.rnFurs lnun rerunu '1er

-EAap€ nc 'a.rs a.reorcrd gnop 1de3 ap aJB a"r€c x un Fc aunds e na

€I€Arr{ca Je nJcnl lsac€ JBo 'atDotctd T)nop arp nu auad atn nu t6

u76uqt'o, atnc pp)&q prnlnar) p?svacv aunds ealnd re 'totud tn?

-u,ts un atn untpodtluv FacV rnds gs col uI 'IaJlsY '1'IO - qtFrs

'punq olsa IBJauaF u1 'runar.rO "'lxa?uoc ep aricun;_ul - dSC

iurrpoirlry nrlued gunq aielard-requr o a+sa auad ain nu

i3 aliaqroa atnc "rr"rd*" ppadtq F)rnry)arc 6 9a eldecce eelnd yXO - qllurs

'azalorA

o gs red aJeJ ezeJJ za!:eJxt pugc rA 'csouncal o nu aJBc aprpedolc

-rcua nc za.rcnl pugc 16 gp8a; Flseac€ zaurJn raerqo aq 'arieurro;ur

o zalel+ pugc rcunle zatJrlrt o aJBc ad g1n8ar eurr'rd alsg - dSC

Lrnrcp uou un4ta1 rB

V-uou g aluod nu 'V also EAoc PcBp arec gdnp eln8er IiIurpV - qllurs

'apedap retu eie 16 sTas tCzznJ atdsap 'sa8paq erdsep

FJlseou Erroa? cqdxa ri-gs rnqarl rB FJ aleod luetpodtluy un PJUJ

alsa (lcarqo lsac€) giurg plseace Pc €rurge aleod oS "'?nur 'prns

'qro )areoicld FIFJ 'aie"rq PrFJ augrugr IIIPlgq raun 1nl6rgJs €I

aiec uerpodrluv l€plos rnun Brrolsr e16a1sa-tod - oqurn"\l uolleo

- u16ou ir.rolTlrcs olurp Inun 'nldurexa aO '}xaluoc ap aputdeq - dSC

pInl€a,c o !c eunds e uluad aroâu t"'$TiHi;Uy' ili'"H"j$rht

'apedap reru eAe rS pcsuaqro-t 9s 'gpg"r

gs ar16 erincsrp uI Brn?€o.Jr gcep zalorluoC '$$ ec a1e"r1sr8arul

rrnlqsprl alIB as€oraurnu arB IEopI InuElpodtluy '9.1'q u1 - dsc

le.reorcrd gnop aP urind rerir aru

ar€c prnleo.rc o uerpodituv pulg ea alSeounra"r riod runC - ql1rus

g8Z "'StrVTSUdUOJNI flC S.ISCOW:TVNOSUSd SUSCNVS SS'IUVHC


Smith - De fapt, as vrea sd consider amAndoud aceste adevdruri

ca fiind cunoqtinle empirice, cu exceplia cazului in care (ii) a fost

acceptat ca un stereotip din motive de convenien!6.

CSP - Organizarea enciclopediilor mele este diferitS.. Pentru a in!elege

orice frazi posibil5 despre elefanti, trebuie si gtiu ci aceqtia

sunt animale, cd majoritatea sunt cenusii Ei c[ pot fi folosili in

scopuri militare (iar acest lucru este posibil deoarece au fost folosili

in acest chip cel pulin o dati). Enciclopedia mea E.15 inregistreazd

toate aceste trei tipuri de informalii ca $$. Totusi, ele

sunt inregistrate qi ca f,f, deoarece Antipodienii accept5 faptul cd

(i), (ii) qi (iii) descriu realitdli prezente sau trecute ale lumii

exterioare. In schimb, informalia (iv), qi anume c5" Dumbo este

un elefant zburdtor, este inregistrati ca non-f,f,. Aceastd inregistrare

imi foloseEte pentru cd mplli copii vorbesc despre Dumbo,

iar eu trebuie sd inleleg ce spun. In E.15 am o referin![ la Disney.1,

care este o altd enciclopedie, unde (iv) este atAt $$, cdt qi ff.

Smith - Astfel, tu gtii cd in lumea reald a experientei f:rzice a Antipodienilor

este fals cd Dumbo ar fi un elefant zburiltor sau cd este

adevdrat c5 Dumbo nu exist6.

CSP - in E.15 (iv) este inregistrat ca non-€f,.

Smith - Admili cd ceva poate si fie empiric adev[rat sau fals?

Presupune cd eu ili spun: schimbdm mesaje i.ntre noi. Este adevirat

sau nu?

CSP -

Adev5"rat, bineinteles, dar nu in sensul in care elefanlii sunt

cenuqii. Fraza ta afirm5, un fapt. Informalia mea $$ Ei €f nu

priveste fapte, $$ Ei SS sunt marcatori semantici inregistrati intr-o

enciclopedie. Dacd vrei sd vorbesti in termeni de adevdr, s5. spunem

atunci ch o informalie $$ gi ff este Adevdratd, in mdsura

in care este inregistratd de o enciclopedie. Faptul cd schimb5m

un mesaj este Adevdrat' T\r spui Adevirat in amdndoud cazurlle,

dar eu nu vid niciun fel de relalie intre aceste doui forme de

Adevir.

Smith - Dar faptul ci elefanlii l-au ajutat pe Hannibal este, qi

acesta, Adev5.ratr.

CSP - Mi s-a spus cd este adevS.rat, dar eu n-am fost acolo ca si

controlez. $tiu cd elefanlii l-au ajutat pe Hannibal doar ca frind

ceva inregistrat cu ff in E.15. Nu este un fapt, este o informalie

inregistrati. Dacd preferi ast{el, pentru mine este Adevdrat, faptul

cd (iii) a fost Adevdrat' In E.15 este AdevS.rat, c[ (iiil este

ff. Daci vrei, tot ceea ce este inregistrat in 8.15 este AdevS.rat,

in E.15.'Ins5" ,,Adev5.rat" riscd si devini un cuvAnt inutil, deoarece

in termenii Adevirului tdu (i), (ii) Ei (iii) sunt adevdrate in sens

diferit. Sunt de acord cu faptul ca atAt (i), cAt qi (ii) sunt informalii

generale, in timp ce (iii) este o informalie despre un eveniment

particular. Dar ele sunt toate informalii enciclopedice, in timp ce

faptul cd noi vorbim este un simpiu fapt.

ps lmqorl B rS BoJaJPd leqrurqcs ne-r6 rody 'rnlnsJolrun IB nJl

-uac 1da"rp glerlsr8a;u1 €ro Frls€ou elaueld ar€c uJ 7T'g g+rqcaûI

o ad nezeq es nuarpodrluy 'gru"rn uI aloeas nC 'gl'g eFearlul

azornlcnJ?soJ ps rnqaJl te 'e6e g re-u gceq 'arieuuoJur Pls€ace

sap alreoJ pleropul e1 pund nu PS ?grP1oq ne nuarpodlluv - dSC

llerao8eu ap na.r8 a+sa alvlaluv luns ryiunJa1a erieuuo;ur ac aO - qlTurs

'zoJ nBS qI€

?uBJoIa un lnzpt re gc rnds rurl PcBp zauoricee-r 9s runc nr16 9c

1ag1se 'ryryry else usnuac ufue;a1e ardsep erieuro;ur rg'pttnoqz nu

pu?p8 ap ??nd 1ndr1 ap azetl elatd.ralur 1od 1du; rnlsace Plrro?Ep

r€ruooJ 'lIEuI apeoJ per8 un EI TTT nc P?Bcr€ru elsa arieur-ro;ur

purT?In glseoc€ rep iareolpJnqz opruru€ ?uns ep-rpspd rer 'rrpspd

luns purp8 ap rrnd gl'g ul 'lerco8au ap nar8 luns Pc Puru€asuJ

ac Eoac 'g pper8 BI TTT ire elaun gsui 'TTT a?sa olaru apunri

-cnl?sur a.rlurp oJecag 'o1e1r1ear uI 'aletrTrqrxog ap PuTJBIB riuunu

luns aJBc 'TTT Bc rJol€cJeru ure aloru alrunricnrlsur allul - dSC

lalqerco8au na rnds FS rarl aC - qllurs

'apqerco8au luns alrunrienrlsul - dSC

ioIBruIuB luns nu nfue;ala pc luadocsep ne 9iurr16

ap Igl rruoureo ga aunds es ri pcep p1dru91u1 as aC 'auolqord pr93

33 urierurogur a8ra16 eelnd iB-Ii nl 'rfuu;e1a ?ISoIoJ €-u IBqruuEH

ga rA lela6uJ ne-s rrcrJolsr 9a aunds re-s ri gcep '9a undnsard

'13n1o;, 'gT'g uJ a?BJPôp€ Pnopugtue lur.s fDqruung ad 7a1n[n nn-1

yiuala1a 13 a1ntunrc Tuns uiuaJaP aurlt n"rlued 9c a"red aS - qlFus

( urind reur urnap aricnJlsuocaq ap urerF

^rlJalos

-oJd rnun €puBuroc nEp ralu rrJolenJlsur PJ€p Fc J€Ie o+s[) 'ppnl{

InI IE rec ad rcru ri JaqlnT rnl rrJgBpuBJ? reru Joprsuot nu '1ns

u1p aolpolu! as rsoy pup1 Jsaux.rd gaep 'nlduraxa aO "'csarnp

-pJls pur tte 'zel alrJo uI 'Pru-apaJc '€alF ecunul o alsg 'apedoap

und a1 ps rS ppec FS sBI oI FS rnqarl r€ ar€c ad rS ge1uoa IaeE uI

zo^rpe FS ornqall ??sor rnl plnuriuoc urp runrirod ac 'a1er1srFa"ru5

lcaloe alenlxa?uoc epfcelos nc lrode"r uI '.csgJp?oq nso-r 1n-1ndur

csarurrd pugc '1a31sV 'auTLuou nu4sttd DSor JD?s nBS ?rsol Dun ?

psor

pun Q DSor pun a?so urnc 'a.t'rlecgruuras purg ec lercads pour uI

urie.i e1 raur rrJolcnJ?sur aJBc ad azetl alaun 16 gzee"rlsr8alul €aru

Brrorrratr,1l 'ppnl.{ +raqog rrrl e DrqoqlpC DuTrTpaW e1 ap lnrcrdsrl

-uo-g ad rB ;oq1n1 rnl Erualqrua uI JUBpuEJI un Plsrxa 'nlduraxa

oO 'acrJolsr al€p alaun 'qurrqcs u1 'za.rlsr8aJul 'Jgepuerl un leuori

-uoru € lZgT aiJqruorou uJ Blaurc a.rec gdnp irolece 1ndr1 op 'a1eu

-otzeco azeis zat1sgd nu ng 'aJBoU o alsa Jg€puEJ? un ra n"rluad

'nlduraxa aO 'pJoce op ?uns raur IrJolculsur €Jorgc erdnse oIIiPla

-r.rdord a+Bo? ([JUBpuBJ]l nso.i 'nldurexa op) g1e"r1sr8aru3 arsardxa

ocrJo nJluad za"rlsgd '91ea"r €aur BrJouraur uJ '9l vtectz PS - dSC

lp1eue1d glseoce ad

eleiunuord al€JPAap€ alazerJ aleol arJoruaru uJ rza"rlspd ql - q?$rs

LqZ ' SUVJSUdUSJNI SO 3'I3OOIÎ :TVNOSUSd SUtrONVS SS'IUVHC


transforme E.14 in E.15. Le-a trebuit o grimadd de timp. in orice

caz, a spune cd ceva este greu si costisitor nu inseamni cd ar fi

Ei imposibil.

Smith - Ce se intAmpll dacd ili spun cd am vb,zut un Antipodian

cu trei picioare?

CSP - La inceput, imi dau seama cd in E.15 existd puline posibilitdli

pentru a lua in serios aceastd informalie. Poate esti nebun.

In orice caz, eu sunt o masini foarte cooperant5. Regula mea de

Aur este: ia orice frazd, pe care o primeEti ca qi cum ar fi fost

spusd pentru a fi interpretatS. Daci gdsesc o frazh non-interpretabil[,

prima mea indatorire este sd mi indoiesc de capacitilile

mele. Comenzile mele sunt; s5. ai intotdeauna incredere in interlocutorul

tiu. Cu alte cuvinte, mi s-a spus sd nu neglijez niciodati

vreo expresie. Dacd existd o expresie, trebuie s5. existe Ei o interpretare.

Dac5. incerc s5. interpretez asertiunea ta, imi dau seama

c5. ar trebui sd existe dificultdli de articulatie. Atunci, incerc sd

reprezint grafrc ceea ce ai spus, dar nu vdd unde as putea pune

aI treilea picior. Dacd il aEez intre cele doud, trebuie sd mut

pAntecul, pentru a gdsi spaliul necesar oaselor suplimentare. insd

in acest caz ar trebui sd redesenez intregul schelet Antipodian

si, drept urmare, sd-mi restructurez toatd informalia despre evolulia

speciei; astfel, pulin cAte pulin, aq fi constrAns sd modific

toate instrucliunile conlinute in E.15. As putea incerca si asez

al treilea picior in spate, perpendicular pe sira spin5.rii. Ar fi util

s[ te sprijini pe el cAnd dormi. In orice caz, ar trebui s5. trec la

o altd enciclopedie, de exemplu Pliniu.3, in care forma exterioarS. a

fiinlelor nu este determinatd de structura lor intern5.. Instructorii

mei recurg adesea la acest fel de enciclopedii cAnd spun poveqti

copiilor. Astfel, voi incepe prin a te intreba dacd, din intAmplare,

n-ai vSzut Antipodianul cu trei picioare in timp ce strdbdte ai tara

lui Pliniu.

Smith - Cum reaclionezi la fraza orice picior are doi Antipodieni?

CSP - Imi sund ciudat in toate enciclopediile de care dispun.

Smith - O infelegi? E stupidS? E lipsiti de semnificat?

CSP - E greu s-o interpretez in limitele memoriei mele. Ar trebui

sb. construiesc o enciclopedie suplimentard, iar acest lucru nu este

foarte uEor. SI vedem. As putea imagina un univers locuit de

picioare enorme si inteligente, incapabile sd se miste f[rd ajutorul

unui sclav, qi in care fiecare picior ar avea doi Antipodieni ca

servitori (Antipodienii ar exista numai pentru a-Ei sluji Picioarele

Stdpdne)... O secund6! Pot chiar sb reprezint aceastd povestire

in conformitate cu E.15. Exist[ un spital militar, un fel de SMASH,

in care soldalii rdnili suferd amputan. iar colonelul ordond ca

fiecare picior amputat sd fie luat de doi -A,ntipodieni qi dus Ia

crematoriu... Aqteaptd un mt::ur... -{m o enciclopedie numitd

C

!

C

C

ure-ri urnc e6e 'rnlnurolduns e.rdnse 1a6ul gur ps 1od '1uapr'ra

- aTpgq ErpJ alsa eluerur.rdun 9c rn1n1d€J IE (uuros Pcrpe) urol

-duns ec za1a.rd.ra1ur 1-ps 1efg-a.uJ lsoJ lu€ '.rotlalxa urp x lndur un

ne-r 'ung '€aru Blueunrdur urp alpgr{ ap tasd11 Inzer uPnI FS _-_dSC

EFI3I}

-uaraJar arierurge ap dll lsac€ acBJ e nrluad rzapaco.rd tunC - q?1urs

'a1e1da"rp ru€ Pe unds rurl raur rrJolenJlsur

J€r 'a.reorJolxa rrunl B oJBcaJ€o aJels o ardsap enac unds ng - dSC

iiriglrpo.r apundsaroc rnds ac Baac 9c rn8rs tg ps riod runc JEO

'rriunlrs o+iraJlp ardsap rigcapnf eurr"rdxa riod 'oreuun urrd - q1$rs

'C oiorqg 11nru ea-rd al€Inur?s luns aI pcep rrrdordun

rrieuuge nc pz€auoriceot raru rrJo?cnJlsur rS psul '?BJFAap€ alsa

nu 'rour rrJolcru?sur gdnp 'ac €aac - aluBq aln nu nyuntuudutt

unds rcaq 'csaunqauul PS c€J gru r"rp1durg?uI ap IaJlsV 'ec unds 9s

ne.r5 elsa rurl 'eesapy 'gp8ar uI alsa nu BAac Pe Brueas nep rruJ

'glueurrrdrur ep g8eal Pru oJBe InIqBc ?ea"roc rzoluou nu PoE(I - dSC

'Vg-g nsdnuls PJn'LuaJJ 'Iug eluuilJe

riod nu 'unds gs 'niezuas BcracuJ riod nu nt JEO - t{lTurs

:€ar1 'atrlerual€ru oInuJoJ uJ nBS 'aleqrezr rrserdxa

uI n€s 'naur lnue.rca ad rur8erur uI enpeJl oI PS 16 zarcnlard e1 9s

'greoualxa €arunl urp alrualo"rd alep zarlsr5e-ru1 9s yurrad rruI oJec

alnlacotoJ rue '11nur rctr\I 'olaru rarJouraru BJBJ€ uI r16rxa n1 €aace

oo 'PJo ap al€lPurnl o urnce €aur BrJourau u-I nBlslxa nu rirull"r1

aI rru n] a.rec ad alafesaur 'nlduraxa aO 'rou rrJo]srzueJl ap IIJ

-aJrp BAat BI ap rJn-lndur csaurr"rd ng Arloru lnrn8urs alsa nN - dSC

'nJcnl +saJB +EJBAapB rJaprsuoc 9s snds

n€-Ii IFl rrrolcnrlsur gc plde; ap apurdep nrtnl ?soJ€ P3 parc r€O

'aiu$ Joun B ppar eiualsxo uI rS preor"ralxa arunl o-JluI rzoJO

n1 'zlerp.tapv ap lnldacuoc rso1o; riod atareoap 'pc 3a1afu1 - q?$rs

'arpedolcraua oaJA u3 e.relardralur o rl6asg8

ps pcJeacut 'BAac unds ii1 PcEp :luns alaur epriecryul '(rraur1

alSarunu as aJ€e gueosrad o Elsrxa aJBc uI errlsa,rod o csount

'1deg ap; aueosrad raun olaurnu alsa Tir€I I pc 16 a6nlefqa raun

alaurnu olsa aJarzJglul Pt ezelodr zosuel 'rr.L aiurg raun arnqrJl€

as oc a?Blrlrlcu o alsa eacg1d € aJoJ€oaO 'za1a"rd"ra1ur o-s cJaJuJ

'zEc axrto uI iacEJ JB-I at oC 'nJcnl lsace cEJ nu rotrqo oO - dSC

'naitnu acnTd 4 1'tralzrplul - qlprs

lnldruaxa oO - dSC

aalBllncgrp u1 aund a1 e nlluad

'a1at? azeiS unds rig r9l rrrolcnrlsur pugc g1dtug1ul as aC - q1$rs

'e1 epereS e1 rrinlos alpur tsp8 1o4 "'IoJlsB

rS '1o,terq aJlgo nEU Iac Jer 'nazautunq aJIPJ InJorctd pldee"rpul

ung Inuoruaq

'arecag uI Plsrxo at nlqnp puerpodrluv op snpuoJ

alsa uerpodrluy rorcrd oJBcorJ aJBc uI arunl o Plsrxa'1a31sy "'cnp

-uoc I-aJEO ruouap rop aJE uerpodrluy aJBcaU aJ€c uJ 'gg'srsoup

682 "'StrvrsudusJNl sG S'ISOOW :'IVNOSUSd SUSONVS SUTUVHC

29O

spus -


gi am fost inv5lat si interprehez caaza acelui simptom cu

expresia verbald imprimanta nu are hdrtie.

Smith - Cum procedeazi instructorii tdi pentru a se incredinla cd

ceea ce spui corespunde adevirului?

CSP - Dupi cdte inleleg din comportamentul lor, sd zicem ci ei

primesc, in afard de fraza mea, Ei alte input-uri din exterior, de

exemplu se uiti la imprimantd. In conformitate cu unele reguli

pe care le au in sistemul lor nervos, ei interpreteazd aceste input-uri

sub formd de perceptum, apoi interpreteazS. acest perceptum ca

simptom aI unei cauze oarecare. Au fost invilali s5. interpreteze

acel eveniment cauzal cu fraza imprimanta nu are hdrtie. DacE

eu spun imprimanta nu are hdrtie, atunci cAnd ar spune-o si ei,

deduc cd nu am minlit. Astfel, ceea ce eu numesc in mod intersubiectiv

Adevirat, poate fi interpretat dupi cum urmeazd: presupunem

ci doi subiecli A qi B se afld intr-o cameri intunecoasS.,

in care se afli qi un televizor, qi cd amAndoi v5"d aceeaqi imagine

x pe ecran. A interpreteazd x cu expresia p, iar B interpreteazS.

x cu expresia q. Dacd atdt A, cdt qi B admit c5. p este o interpretare

satisfdcdtore a lui q si viceversa, atunci amAndoi pot

spune c[ sunt de acord asupra lui x.

Smith * Dar care este mecanismul intern ce iti permite sd interpretezi

corect un simptom?

CSP - Repet (noi, computerele, adorS.m redundanla). Si presupunem

cd tu imi transmili o expresie matematicS. x. Eu o interpretez si

imi desenez pe ecrart o figurrl cu trei laturi qi trei unghiuri interioare

a c5.ror sumi este 180'. Am instructiuni dup[ care o asemenea

figur[ trebuie sd fie interpretatd verbal ca un triunghi,

deci o interpretez in acest fel. Sau descopbr o figurd oarecare pe

ecranul tdu, o compar cu o expresie matematicd pe care o cunosc

qi decid s-o interpretez ca triunghi. Daci afirm Pe ecranul tdu

este un triunghi, spun adevirul.

Smith - Dar cum poli sd faci corect acest lucru?

CSP - Ili pot prezenta o mare parte a software-ului meu. Totuqi, nu

stiu motivul pentru care software-ul meu reupeste s5. fac[ aserliuni

Adevnraie, despre realitatea lumii exterioare. lmi pare r5.u,

dar acest lucru scapd cunoasterii mele; este o problemi care priveEte

hardware-ul meu. Nu-!i pot arita proiectul hardware-ului

meu. Singura mea supozitie este ci instructorii mei au vrut sd

md faci astfel. Am fost proiectat si fiu o maqinS. capabili.

Smith - Cumiexplici faptul cd instructorii tdi reuEesc sd fac5. aserliuni

despre realitate?

CSP - In termeni de software, cred ca instructorii mei se comportd

ca si mine. Ved o figur[, o compard cu o schemS. matematicb.

pe care o au in sistemul lor nerr-os. recunosc un triunghi si, dac5"

doresc, spun acesta este un tritt,'i). in ceea ce priveqte hardware-ul

'rJ6aunqauu1 gs Iiod "'rS aluapaca"rd elec nc alqrledurocur

luns nieur.roJur a{rou rJooun rer 'a1aur JoIrunI e aped aJ€ur r€ru

Eac asaugapal ps FFIIqo Pru Pnou arieur.ro;ur af,rJO 'acrloBr{ luns

o1€Irqou alnunT 'airunriaa;"radurr rradocsap aI Fs pqrsodurr alsa Pc

nrluad alaeg"rad luns a1eo.3 olrrunl '1uapr,l'g 'Flelrqour arunl o a?sa

alaru alrrpadolcreua aJlurp ar€crJo ap PsrJcsap pltqtsod ournl acrJo

esul 'apo8 g JE lunc rA ec epqrsod epurnl rJaprsuoc n1 'r"rnrcn1

alsa-ce pugunds '€a undnsar4 lalqrsod alrrunl a1eo1 ardsap Inlol

11€ riod run3 'lsqdrurs ea.rd aled as nu Telelgnapv alsa RzerJ o

aJEc uI apqrsod rolrunl JoJn+nl InIquBSuB a"rdsep rqJo^ V 'Plu€1

-rodurr aunr?saqc o esaJnupl Fs saJA 6e 9su_1

'BalBlrIEaJ ne aeEJ

E-op crurru aru nu nJonl lsocv ',,arpado1crcu5 o-r1u1 1er1sr8a.ru3"

FurueasuJ 'plqrsod arunl o-JJuJ 'le.rgnapy 'Ilerg,Lapy op ruaruJal

u1 'pqe.r8ap reru'rc'zletp.napy op ruaurra? u1 r1Saq"ro,L nu FJ pa"rc

'gpqrsod arunl o-JJuI JgAapB ardsap r1€aq"ro,r puga '1a31sV 'csargJl

ga undnse.rd rruarpodrluv aJBc uJ Baace ec 'axalduroc alJBoJ rrunl

raun aIB rrJolorpeJluoa rS aleri.red uar-rcsap ?uns - 91'g 'nlduaxa

ap * aIalIV 'aJ€luorualo olJ€oJ Iurnl raun ale oluoJaoa 16 alelduroc

'olBurrxeur rJarJcsap luns '- rrpadolcreua-orelur ruaunds aI PS - aorJrc

-ads reru alaa 'a1a allurp alauf] 'plqrsod aunl o nrJcsop a"rec rfrpc

'ra.r,r pcep '1uns alaur appadolcrcua 'ung 'l€rn?lnc lcnJlsuoc un

also glrqrsod arunl o 'e1 eareqoJlul ourq zala"rdralur PJBO - dSC

iFlEJgâpB olsa BzB4 €aee aJac u1 apqrsod JoIrunI

Inlquresue a+sa aze4 Iaun In?Bcgruruas g) valc n51 "'z1erp-napy

rs ile.rg.tapv aJlul rcBJ o aJBc ed ealqasoap nc Ernlg8al u1

.- qlFus

-ruoc IIB un nc ol'p a?sac' ez=ar'..ya 'rAn1o;, 'glue-rn8rs "i"1"ip

ear€.ttprel{ ap aualqord ap pdnco as IPI lrro?cnrlsur Px rzarC - q1$rs

'Fcrloruras gur€eur o ruunu luns

'eerldxa 1od o-u na JBr 'are,u,preq ap aunrlsaqe o olso gzeeuorfcun;

Balsase al€ol Pc pldeg 'aJB.^ lJos ap aunrlsoqc o 1o1 alsa oIBqJa^

rrsardxa ur.rd ro1 eerelardrolur rB rrfdae.rad u3 "ropn-1ndur eoJezru

-e8.ro t6 Fugd 'aJBl\?Jos ap aunr?.saqc o a'+sa 'ropse-rdxa ea"relard

-Jalul 'ln-a"IE,4apJBq nc In-aJB^\lJos cJncul PS €alu BqBoJl a nu J€o

"'Blepnrc orunl o elsa'rr1g 'co[ lsace aaeld a1 16 'lnuerluot cBJ

'g.l,r.r1odunp 'uoau11 'Inrpau nc runrice"ralur aunq reur roun lndocs

nc 'o1a1p lgcap alrln rBru al-npugJoprsuoc 'alezrleraads [padolc

-rcua alaun gzer8og.l,r.rd 'rl:rtze? alFur u1 '14116na.r

lnualuc gdnp

alrrpadolercua gzearqxl.eru 16g ra Fc nrls"'aJeorJa?xo rrurnl 41341

nc alelruJoJuoc uJ rqJol B ap eiurnu6rqo lrpugqop nE rJRcJacuI

ollnru gdnp pc lrqeqord 'rue ap ou€orlrur op IIru ep plaueld FlsEocB

ad csarprl raur rrJolcnJlsul 'luns urnc e6e luns ra ac ap ecrldxa 9s

gJnspru u1 'a-reolgcpJsl?€s plsruorinlo,La aIJoaJ o ruv 'rnlnlcaro-rd

p lue8rlalul Jolnv un ureundnserd p,s alellsoJau nJ ornqaJl nu

'zex olrto u1 'rgqedee ruarpodrluy ea lelcaro"rd B-r €Aac n€s Blaurc

'glqedea girseur o ad ec lelcorord ne-tu Pt€p 'pc undnsard 'ro1

16Z "'SUYTSUdUSJNI SC S.ISOOW :'IYNOSUSd SUSONVS SSTUVHC


Smith - Exist[ cazuri in care structura gramaticald a unei fraze

este determinat[ de referentul sdu?

CSP - Poftim?

Smith - Daci spun el mdndncd o fripturd, tu inlelegi ci eI trebuie

si fie o frin!6 umand de sex masculin. AceastS. fiin![ este referentul

frazei mele, nu semnificatul s[u. Iar eu trebuie si spun

el pentru cd referentul meu este o fiin![ umani de sex masculin.

CSP - Inainte de orice, pe aceastd planetd nimeni nu spune el mdnd.ncd.

o fripturd in afara unui context. Aceast[ frazb. ar putea fi pronuntatd

numai in cursul unui discurs mai lung. Deci, dacd spui

o asemenea frazh, eu controlez in memorie pentru a vedea daci

qi cAnd ai menlionat deja o fiinld umanl de sex masculin. Odatd

gisit rdspunsul (si presupunem John), interpretez fraza cE acel

John despre cqre interlocutorul meu a uorbit mestecd, qi ?.nghite

carne animald. dupd ce a gd.tit-o.

Smith - Nu cunoEti prea bine lumea extern6, dar, probabil, ai in

memorie imagini sau alte inregistrdri ale unor cazuri de tipul

urmS.torului: sd presupunem ce eu, indicAnd cu degetul o fiinld

uman[ de sex masculin, spun el md.ndncd. o fripturd,. Ai fi dispus

sd admili cd, in acest caz, folosirea lui el este determinatd de

referentul expresiei?

CSP - Chiar deloc. Daci indici un domn oarecare, vrei sd semnifici

acel domn. Numai cd il ar5!i cu degetul in loc sd spui ureau sd,

uorbesc despre domnul care se afld in fala mea, sau tn stdnga

mea. Cel pulin, eu interpretez gestul tiu astfel: el urecr sd. spund

acel domn. Deci realizez un proces interpretativ atunci cAnd incep

si lucrez expresia ta non-verbal5. Cdnd primesc el mdndncd o

fripturd, interpretez fraza ca il folosegte pe ,,e1" anaforic pentru

a-I semnifica pe domnul menlionat crrltericr. Evident, adesea lumea

de pe aceastd planeti foloseEte fraze pentru a spune c[ se intAmpld

ceva. In orice caz, pentru a folosi referential o frazb, este

necesar sd-i foloseEti semnificatul, iar in procesul de inlelegere

al semnificatului frazei el md.ndncd o fripturd, folosirea pronumelui

el depinde de o interpretare anterioarS. Ei nu in mod necesar

de un referent. Sd presupunem ci o feti!6, de exemplu Jane,

arat5" o jucdrie Ei spune el mdndncd o fripturd.. Prin inferenld,

eu interpretez c6. Jane crede ci jucdriile sunt creaturi vii. Astfel,

refer pronumele el la ceea ce presupun cb vrea si spuni Jane.

Smith - Ai fr de acord sd vorbeqti despre referenli intr-o lume posibil6,

in particular in lumea credinlelor vorbitorului?

CSP - Jane folosegte o enciclopedie speciald care descrie lumea credinlelor

sale, iar eu trebuie s[ incerc s5. mi-o reprezint pentru a-i

interpreta judicios fraza.

Smith - Dar tu (sau instructorul tau'r'ezi cE. este o jucdrie! Tiebuie

sd qtii ci este adevdrat ca e i-orba despre o jucirie pentru a

putea interpreta ceea ce Jane,.r=: si spund. deqi este gre;it.

nBs rurS€urr 'alurlnc ala aU 'a1e1ozr

aaur€J8erp

ropsardxa lnlnuriuoc ap pzeasaJalur as nu ruatuTu e1 elaueld

ad gc rnds ps IaJA elecgruuas ap aJBo?FUnd luns alilJase eprnf

-unua rerunu '1cexo t€ru 'nBS al"rniunua reurnu ec tnds gs IarA - dSC

'plalduroc aunrirase o nc leurnu erlsrrr8url

pcof ug sar8o.rd ap area6rur o ac€J uralnd Ft paJc aJaJ€oaO - qllus

i,olelozr.roprsa.rdxa InleJgruruas e-rdsep nu rS lolocurp ad rS e6u ece;

BalarzJglu3 'a.r€otetd Enop nB rruarpodrluy 'aupcnf o also) Joloz

-er; InlerrJruuros ardsap rJpqallu3 olsace a1eo1 rnd rruJ ot aO - dSC

'3or a;, - qllurs

e€âc qarlul

a? RS lod 'crloloro a1"reoJ "ralnduroc un rlSg 'rrgqarlul e1 pund

-sFJ IiI pugo op gro ap alelgrunl o lncpJ B-s 'n€r ared rurl "'r€(I

lursrsdrlos else rl6arunu n? IS 'rour rrJoltnJlsur arlurp oJBcarJ nt

aurq ap 1g1e euorireralur 1od ec ap gcrldxa nrcnl lsacv 'Blsacv un

luns 'ng luns nN 'ropuerpodrluv B Plr?caloc gleJn?Inc erJouraur

luns 'lcorqns un luns nu ng "'otunl * uerpodrluy ounriceralur

gunq ruru €oo rJoJo e nrluad ay.Lulod 1eur g E csapolop as arec

€alace ad csouncar a1 gs nr16 'r6n1o1 laluelsuoc rurFerur zarlsr8a"rul

ps omqa"rl 'easape 'pc alsa Earu BruolqoJd 'aJeorJalxa rrunl aI€

rur8eun acnpord e nrluad pfeqrull csasoloJ ra arec uJ InIoJ e"rdsap

rS "ro1 olateqruq erdsep 'eu-ra1xo earunl erdsap raur rrJolcnJlsur

ap a?ncgJ aluBAaIoJ .roprieur"rge JoJnlnl FIqurBSuE 'arulaaloc rr"r

-o+sr raun €runs arJourau uI ruv ^rlcarqo

ursrJBlrunuoc ap ruetdns

nlduraxa ee gqerFap reru Trugap nU ps rnqaJ+ Je 'IgJ rruaurJal

u1 'e6e colap also nN "'FuJolxa arunl glsrxa nu Fc tuJge no Fc

r$ gpa; aurnl Ecrun olsa €rJoruotu 'aurur nrluad 'e) rzetc n1 'za1

-a.rdralur gs ealnd 6e puorier op +gcrro 'aIEl alalurlnc elardralur

€ ap Ba?Blrlqrsod a"rdsap arJoruour u1 aldure runricnrlsul urv - dSC

lursrsdrlos un olsa B?soce JEO - r{}FuS

'lrqJol ure oc a"rdsap lcag-rad selaiul rue 'r6n1o1 r$ 'u,ra1xa

luaJaJal unrcru EJaprsuoa B pJFJ tdoc r€ rr"rpcnf 'ruatueo ardsap

rS 7a rn1 InluoJoJar ardsap uelncsrp olnurru rcurc aO 'nJcnl lsace

reureoJ uaJEJ urnee rou 'snds ag azalue"red a"r1u1 'rriua.raJal nu

rA 'a1a1ur.rnc azaJcnl es lndacul ne 'ar.rganf o eelrr"d Plr]Berunruoc

ro1 eaunricnrlsur pc - alrroJrp un-1ndur puglardralur - salaiul

nB urne aO 'arl EJnl€oJc o alsa auprnl o 'aue1 nrlued 'pc efuar

-oJur lncgJ n€ luaurour lsace uI 'nlap llqtoa D paaurc atnc atdsap

(lp'tu'tup nDS uprun) InJSDur 1ndr1 ap riuelardrelur apa.Lard 1a rn1

lnlnuriuoc Bc 'Bauaruase ap 'ner1$ 'ar,rgcnf o a"rdsep e16aqro,r ea ga

'auep rn1 1n1saF urp 'nur1g 'ar,r piurg o aJSa nu ar"rpanf o Pc aurq

olJBoJ nr16 reur rrJolenJlsul 'e.tac e6u snds e nu auef 'nrlsou 1n1d

-uraxa u1 'gsu1 'g1e6u; as Ec €lulsuoa 1n1nd g JB rotu rrJolcnJlsur

'lntutun un a1ia plsacz snds g re er.rganf pugerpur au€f FJBCI

'IuP^

-ap€ nu nes aunds oJ€coJ€o arieur"rge o pcep 1Jp?oq e n"rluad a1

-ridac"rad e.redruoc 1od raru rrJolcnJlsur pc snds ure-lj, 'lcaloC - dSC

862 "'SuVJUUdUSJNI SC STtrCOW :TVNOSUSd SUS(NVS SSTUYHC

294 CONDITIILE INTERPRETARI]

Smith - N-am spus asta.

CSP - Dar b[nuiesc c[ te intereseazS. semnificatul in m[sura in care

este exprimat de ftaze. Dupi mine, semnifrcatul unei fraze este

rezultatul interpretdrii, in limitele unui context, a continutului

expresiilor izolate din care aceasta este compus6.

Smith - Dacd inleleg bine, spui ci semnificatul unei fraze este dat

de suma semnifrcaliilor atomici ai componentelor sale.

CSP - Este foarte simplu. Cunosc conlinutul termenilor izolali. Dar

ti-am spus cd in E.15 la rosa ltrandafir] gesesc atAt proprietatea

de a fi o floare, cdt Ei o cantitate oarecare de informalii istorice.

Gd.sesc chiar Eiflame-uri, de exemplu,,cum s5. cultivi trandafirii".

Multe dintre aceste instrucliuni sunt inregistrate sub forma unei

liste de fraze (descrieri, exemple etc.). ins5. aceste fraze nu se

referS. in mod necesar la o stare de fapt extern6. Nu sunt aserliuni

despre lumea exterioari, ci mai degrabd instructiuni despre

felul in care s5. tratdm expresiile noastre. Sunt fraze despre organizarea

unei enciclopedii. Sunt Adevdrate' cum ai spune tu.

Smith -

T\r interpretezi orice expresie prin alte expresii. Me intreb

daci printre instructiunile tale existS. primitivi semantici, adicd

acele expresii metalingvistice care nu sunt cuvinte si care nu au

nevoie de nici o interpretare ulterioard.

CSP - Nu cunosc expresii care se nu fie interpretabile. Dacd nu

sunt interpretabile, nu sunt expresii.

Smith - Vreau sd spun, termeni de tipul SAU, CHIAR, FI, CAIJZA,

A FI, SCHIMB. Le scriu cu majuscule ca sd inlelegi cd. nu sunt

termeni ai limbajului-obiect, ci mai curAnd metatermeni, concepte,

categorii mentale.

CSP - Mi-e greu sd inleleg ce este un concept sau o categorie mentald,

dar ili spun c[, dacd intr-o enciclopedie oarecare - sd-i zicem

A -

folosesc unii dintre acegti termeni ca primitivi, trebuie sd

presupun cd ei sunt interpretabili de o enciclopedie B. Pentru a-i

interpreta in B trebuie s[ accept ca primitivi termeni deja interpretali

in A.

Smith - Foarte complicat.

CSP - Mie-mi spui! intre noi fie vorba, doar Etii cAt de greu este s5.

fii un model de Inteligenld Artificiald!

Smith - Crezi c5" conjunctia $I 3r fi interpretabili pe undeva?

CSP - in 8.15 este un primitiv. in E.1 (care este o microenciclopedie

extrem de coerentd) am o interpretare a lui $I. De exemplu, stiu

cd -(A.B) bste interpretabil ca -a v -B. $tiu cd dacd p este V'

iar q este F' atunci (p.q) este Fr. Acestea sunt interpretdri care

imi spun ce pot Ei ce nu pot sa fac cu $I.

Smith - BS.nuiesc cd existi o diferenta intre a spune c5. un cdine este

un mamifer gi cd $I este un operator. astfel incdt dac[ -(A.B) atunci

-A v -8.

Ienlxal alsa nrcnl uIl 'I8n1xa1 arapa^ ap lJund urp l€rPôpB

pcrpe 's1e.rg,tapy rS g a1eod, EAae Pc rJaprsuoc 9s Fo"r a1 'aleur

ir"t ,6 rt"ng.to" arJ Fs e3 'z1e.rg,repv ap Insuas u1

.ri 1e;g'rapy

csasoloJ rour rrJolenr1..t, la1n"gd uIC 'usnuac luns niue;ela 9a rB

"1e-t,tt luns rriue;ala 9a rnds FS nJcnl r6elace olsa nu rgâp€ ap

ruaurJol uJ Pc nJluod 'grn1gc.rncuI uI snd g 6e na 'r1ergâpv ap

Insuas u,r rsurnu 1€JFAApV rsoloJ J€ raur IrJolcu+sur F?€p Jelr{c

'c€J o oJ ap aunds Io^ Ii-I 'rgâpv op ruaurrol uJ csaqrol FS lrla Pc

p,1hry ap Irlur o;, 'IaJlI€ "aaeg 1od ntr1 'runricnrlsur alp rE un-auntJ

;riglairdord ap arras o rn-u6u1 na 'nJopuorl .zarsa} <IaJls€

PcEp

toJ'lJ €c gl'g u1 g1e-rlsrFaruJ also 16 T1e'rg'r'apv reunu alsa rrie

-nlrs EouaurasB uJ lnrorard gc6rur 161 rirnu€rqo nuarpodrluv era.rpc

ruJoJuoo erieuuo;ur psuS 'z1e-rg-tapv ArlcaJa alsa nJcnl lsaae 'lnrorcrd

pc6r.ur 161 y pr.l,rpur un gcEG '9I'f, ulp alaru rolrunlienrlsul aa?nlJrl

ug gldurglul as nu nJcnl 1sa3€ JBO 'InJorcrd gc6rur rA1 rleuuou

rruarpodrluy 'rlnrzex Bouaruase uJ 'Pc ezearlsr8aruJ 9I'g '1n'rorcrd

pc6rut t,t g u1 acrEololed unzee rB g1srxa rep 'e1sa ESV - dSO

'lnrorcrd gcBnu "tn" g rcunle 'g a16a,ro1 V Pc€p 9e 1€rgâpe a?sg - qlgrs

'lEJgâpB nc g1durg1uJ aS 'InJorcrd pcsrur Blsoce 'g naur rnlnJol

-cnJlsur lnrqcunuaF Inu€corc nc ro6n e16ano1 V naru InJolJnJlsur

g"ng '"1n.to.irp,tot axaga.r ap ruaruJal uJ tBJ o-s ealnd sV - dSC

lrg"ipy ep eaunriou PrFJ aunuauoc PqsEatB eerldxe ealnd ry - q?Turs

'atnol.l pundsg; 't(npun4 csaurrrd PoEO 'oJ€oU

o alsa nlopuat; un 9T'g ug 9a unds :r1erg'rapy ap oro'\au ure

nu na JBo 'a.IEou o olsa BAac IacB r3unlE JgBpuBJl un also e'\ae

BcEp pc tlntp.o"py alsa 'areog o alsa Jgepu€Jl un Pc pzea"rlsr8

-a-ru1 erpadolcrcua ecep 'luapl.tg 'arpadolerJuo uI lerlsr8a'ru1 alsa

oe Eaac -"1a" 11ntgôpv 'a?rJoJrp rJnJcnI ra"r1 r8aloiur nl ,,?EJEAopV"

uud gc 'nou urp 'ural PI I

'..aJEoU o also x Fc lEJ€Aap€ a?sa rcunl€

,.rgepuetl un olsa x gc IBJPAApE O,}so 9cup" rnds n1 ',,oJeog ltunlB

'rgtp.,nt1 gcep" ap co1 u3 'aa ap 3a1afu1 nN 'aJ€oU o 16 plsrxe piuer

-n8rs nc aJBc aJlurJd riuelard"ralur ap FIsII o Fe;1xa nJnpurt4 1n1

-uglnc csoulg?uJ rJo a19c ap rJo 'a1aur apunricnrlsur FdnO - dSC

aarBoIJ o alsa x Pt lEr9A

-ap€ alsa rcunle 'rgepuerl un a?sa x 9c IBJPAapE alsa pcep :pdt1

ap epuoriet a-eqJs gdnp erfeuuoJur rzale'\L ;ICN1JV 16 VCVO

ea uole.redo r16aso1o3 n1 :nJtnl un urind 1ac rur-aunds 'c?a g;Sgd

,JAnSgOgO 'vudflsvgo 'guJYc nc nrrnl rselaee Pc€J 9s. lBcracul

;;tfi;tlio"i"i"1 arlurp lnun^'sur>11llA '899T u1 '3a1aiu1

- q1$rs

.OVS }NI

aundo as 1$ a.rec u1 1a3 rselace u1 'a13ad rnun aundo as acaJeoap JaJ

-rureur un olsa aurgc uO 'a.reureur alapuei8 ur'rd lnrnd aliauprq 161

eaigc o Fc a?Iurpe as aJBc uJ alxaluoc uI rBurnu rqro'l' aleod as aJ€c

ardsap FiuIU o olsa aurgc un :alsa FlcaJoc eeunrfcnrlsul 'arurouoaa

ap alr?oru urp JaJrueru un olsa aurge un pc aunds oS iac aO - dSC

96Z '"SUVTSUdUOJNI S( tr.ISCOW:'IYNOSUSd SUSCNVS SSTUVHO


adev5.rat cAnd este dat drept adevirat in cursul interacliunii comunicative.

in acest caz, reprezint acest lucru cu VoVaVo, d"ou."a" ,ro

este o informalie definiti, care s5. fie introdusi in enciclopedie,

ci numai o informalie provizorie valid[ pAnd cAnd termin de procesat

un anumit text. Folosesc %o%aVo in arhivele mele de date, nu

Ei in arhivele de programe. inlelegi diferenla?

Smith - Inleleg c[, dacd tu citeqti intr-un text c5. a fost odatd un

om cu un singur picior care se numea Long John Silver, il consideri

existent intr-o lume fantasticd...

CSP - Sau f,f,, dupd. enciclopedia acelei lumi posibite. Ai dreptate,

dar nu ajunge. Problema e alta. Eu mi refer qi la numeroase

cazuri in care nu md intereseazd deloc sd Etiu dacd unii indivizi

sau unele lucruri existi sau nu. Vorbesc despre cazurile cAnd pun

intre paranteze orice form5" de existentS in orice lume posibild qi,

dac5. preferi, vorbesc despre cazurile cAnd singura lume care md

intereseazd este lumea textului pe care il lucrez. Si presupunem

ci cineva imi spune p (p = O iubesc pe so[ia mea Jean). Eu interpretez

ci locutorul iubeqte o femeie, cS femeia este cdsitoriti qi

c5. locutorul nu este burlac. Foarte simplu. in termeni de Adevdr,

interpretarea mea ar fi mai complicatS. Ar trebui s5. spun cd.

locutorul lui p afirm5., inainte de toate, cd este Adevdrat, cd in

Iumea exterioar[ existdL un individ care se numeqte Jean, legat

de el printr-o relalie matrimoniali. ln schimb, nu Lunt obligaisd

verific existenta lui Jean (pe care locutorul o presupune), consider

sigur faptul ci Jean existi si insemn existenta lui Jean cu VoVoTo.

Apoi gisesc in E.15 cd, daci este Adev[rat, ($$) ci Jean este o

sotie, atunci este Adevbrat, ($$) ca Jean este o femeie, si fac

inferenla cb locutorul iubegte o anumitS femeie (gi nu am motive

sd mi indoiesc cd" el afirm5. un lucru Adevdratr). De ce trebuie sd

folosesc aceste trei notiuni de Adevdrat? Gdsesc cd este o problemd

complicatd Ei derutanti. Adevdrat, este inutil: interpretarea mea

nu s-ar schimba chiar dacd aq qti cd nu existi nici o Jean in

lumea exterioar5.. Am considerat sigurd existenla lui Jean qi am

asezat-o intr-o lume, poate in lumea halucinaliilor locutorului.

Consideratd ca fiind sigur6, dupd E.15, Jean este o femeie. Si

presupunem c5. locutorul minte si cd. eu stiu acest lucru. in termeni

de semnifrcat, as continua sd lucrez fraza in acelaqi fel - ar

trebui sd spun numai c5. non-existenta Jean (care consider c6

existb textual, chiar qtiind cd empiric nu existd) este cu Adevbrat

($$) o felneie. De ce trebuie s5. procedez atdt de complicat, cu

riscul sd confund cele trei sensuri de Adevdr?

Smith - De ce riqti sd confunzi aceste trei sensuri?

CSP - Personal, nu risc nimic. Cunosc foarte bine diferenta logicd

existent[ intre $$, f.f. qi VoVoVo. Pot spune ci locutorui iubeEte

un x (VoVaVo) care este o femeie ($$). Dar instructorii mei pot fi

arndsry rcrlcEIBC so1.'(g Iigc a( egll^rr?od gie;ra1ur o ty

'dun1 plsap rual€ nu lqeqo"rd

16 epunrfcnrlsur cse"rpdrl rlu-Ps Bc

roJ ap auuorlru mqor+ re-rur r€O 'o?ElrlrqurcoFau ep 13 a1e1-qlqgag

"p "1"* epin8ar urp alduraxa allnru r€lu Bp ealnd 6e-ri, 'rqron

ealnd reru 6e nu 'p1ue1e.t q ecr8o1 ep arfcun; uI reurnu o-Eurur

-exa 3e gcep 'ne rer 'ar.rolcrperluocoln€ alsa alaur aprpadolcrcue

orlurp alpur u1 g1er1sr.8oru1 erieru"ro;ul u1p areru alelrluec O - dSC

l,rul?Jod - til$rs

.TTT _ dSC

'II|FIISIEg e rS rnlnrp.topv Eruolqord erou8r

1od nu arec r1n.8ar ep droc un ad azazeq os PS rnqall 're runri

-Jnrlsur ap p?1ug aurrilnur o €l ap puru"rod "zerJ

ap lggul rgrunu

un rcnpo.rd gs alnu.red ri3 arec gln8er acrro J€q1 'pJoce aCI - q?Turs

'Plrugw ag

ps rnqaJJ JE Boru ErJoruaur 'eie g JE gc€CI 'azerJ nc lnzg're'rd 1so;

ure nu na JEO 'olqrsod azerJ ap IFUuI rPunu un qn8a; ap FlIurJ

.rep 'psurlug irurilnru o-rlurp 8er1xa 9s gie,Lu1 gru alaur apunri

-cnJlsul .na c€J urnc e6e ,rrseldxa raun rnlnlnuriuoa e.rdnse eriuele

azalluacuoc r6-ps 1g'rglorl nB runoe ac op FleI 'alxaluor a71e u1 nJnp

-urJ4 ttnl€a.rrsoloJ yrurad aJBc allJnpacord gzeafrl8au'nJnpuPJJ un

aJSa DJSacD rnl Inlecgruuras ordsap rJPqaJluI rS-npugund lndurrl

csasoJr r6-aa drurl u1 '11nru re141 '(eleriuaraJar rrielouoc ap putld

ersa.rdxe o also amc) ntnpupJl un a?sa D$acD rnl F?€cllruluos ap

riesa.ralur luns 't(npuPrl rrrl plnuriuoc ap rieseralul arJ 9s col uI

'IaJlsV 'In+BarJruuas pur.l,rrd auralqord nrluad 13 azetl FcseasoloJ FS

r6ugrlsuoc luns ';plapv ap ruaruJal uI PcsuopugS ps dacul aa Plepo

'rcg 'r\e1ozl rruaurJal rerunu aleJaprsuoc uJ pugnl rnlnlecgruruas

eur-1qord EJun4uI rE PcEp e6e eldurglul re-s ng 'giurra;ar ap

Inl€tgruuas azarcoslp 9s ro a'rlurp ripur n-r1uad nar8 alJBoJ alsa

'pur-apa;3 'JolrJnJcnl E oJ€?s BlrurnuE o ardsap aunri-rase o aJaprsuoe

o ps alsa ulrzrre ezerJ o e1 aricear lo1 eun;d Pc IaJ?sE p1dul91u1 ag

'aze4 qiunuo.rd 'nrcn1 rnun Ba?BlrI€aJ oJBIcap Ps csaJop raur rrJol

-cnJ?sur pugC 'nJcnl ?sac€ cBJ - olrleriunue alec urind Iac - aloz€4

aa durl u1 'spy n€s IBJPAopE o+sa ec unds nu rielozr rruaurJol

ga snds B-s rI raru JolrJolcnJ?sur '91aue1d Plseoc€ ad ep ecgozolg

rarielncads plndaaul EI ap FcuI 'Pc 1116 PS amqa"\L 'Rerrolar op Eun

rc 'gcr8o1 op PurolqoJd o alse nN '(sleJgâpy a"rdsap urrqJol reur

nu gs BO) zl€JPAapV nc rlere.l,apy 'piurraJar nc l€cgruuas 'aurn1

e-rdsap runri-rase nc arpedolarcua ed a+ezeq runrirese apunJuot PS

rieururrelop leuoriuelul pour ug g ealnd JB Iatu rrJolcnJlsur oJ?urp

]Jun '(,,uv1podt1uy" ?nI D $$ a\n\attdotd o ad pc pafuq ( a ap

DJnlpsprl f)rap'tsuoC gunds PS col u1 'ataotctd pnop np nuatpodr7uy

fiotr,'nldul;oxe ap) Perlueruas aunricnrlsur o eagrldruexe e n'r1uad

g,r.rlecqdxa RzEq o csasoloJ ra pe uraundnsard FS 'l€rpâpv InI oI€

upiurnqarluJ rorl olsace ap - tgozolg Icap rS - crlsr,r5url rfec"rncul

L6Z 'SUYJUUdUSJNI SO S'ISCOW:TVNOSUqd SUtrONVS SS'IUVHC


Smith - S-o l[sdm balt6!

CSP - incearci si md intelegi. in E.1S mi s-a spus ci, dacrl dou6

persoane se iubesc, vor sd tr[iascd impreund. Dar eu trebuie

sd interpretez versul unuia dintre poelii nostri care spune ?e

iubesc, de aceea nu pot trd,i cu tine. AceastE fraz6. este interpretabild

in E.15, dar numai daci nu intrebi dac[ este Adevbiatr.

Tlebuie sS iau in considerare, totuqi, multe alarme de flexibilitate.

Smith - De acord. Dar md gAndesc cd...

CSP - Cum interpretezi a gdndi?

smith - A gandi inseamnd a avea reprezentdri interioare corespunzdtoare

expresiilor pe care le primeqti sau le produci. Mi-ai spus

multe despre memoria ta. Bine, memoria ta se afl6 in[untrul tdu.

Tb elaborezi fraze pe care le primegti in funclie de enciclopediile

tale interne. Formatul acestor enciclopedii se afld induntrul tdu.

CAnd vorbeqti despre conlinutul unei expresii, vorbesti despre

ceva care nu este expresia insiEi. Acest ceva trebuie sd fie induntrul

tdu. Ai o reprezentare interioari a semnificatului expresiei

pe care o interpretezi. Astfel gdndesti.

CSP - Asta inseamn5. a gAndi? Atunci sunt cu adev5rat un Mare

Ganditor. Desigur, hard disk-ul meu contine o mare cantitate de

software. Dar tot ceea ce am sunt expresii care interpreteazl arte

expresii. cdnd tastezi iubesc trandafirii, imi dau seama c[ ferur

in care ai legat dou5. expresii ale unui sir corespunde ansambrului

de reguli gramaticale pe care le-am invdlat cu ajutorur artor

instructiuni primite sub formi de expresii. in memoria mea gdsesc,

pentru expresiile tale, alte expresii care le interpreteazd pe pri_

mele. Se pare cd tu deosebegti expresiile pronuntate, deoarece

existd in lumea exterioar5. si sunt analizabile din punct de vedere

material, de interpretdrile mele, care s-ar afla induntrul meu.

Dar exteriorul gi interiorul meu coincid. Exteriorul meu este fd.cut

din acelagi material ca interiorul meu: expresii. Se pare cd. tu

faci o discriminare intre expresii, care sunt analizabile material

qi pe care le poli atinge, si interpret[ri pe care le numesti reprezent[ri

mentale. Eu nu fac asa. Eu inlocuiesc expresiile cu expresii,

simbolurile cu simboluri, semnele cu semne. imi poli atinge

interpretanlii. sunt fdculi din aceeasi materie ca qi cuviniele tale.

Ttr imi dai o imagine, iar eu ili inapoiez un cuvAnt, imi dai un

cuvAnt, ili inapoiez o imagine. Orice expresie poate s6 devind", pe

rand, interpretandum-ul unui interpretant gi viceversa. orice expresie

poate sd devind continutul unei aite expresii si viceversa. Dacd

m[ intrebl ce este sare,iti rdspund..NaCi". si dac6 m[ intrebi ce

este NaCl, iti rdspund ,,sare". Ader-arata problemd constd in a

gdsi alli interpretanti pentru amandoua. A fi expresie qi a fi

interpretare nu este o problema de natura: este o problemd de

rol. Nu se poate schimba propria narura rse zice), dar se poate

schimba propriul rol.

'naru tnlaurs €alelrl€+o+ a+sa nour 1nf€qrufl '1e31sy 'zzo rA

oluoq a1o?;utLnc ocrluapr luns a.r€c ur Insuos u1 'rcrluepr luns auJalxa olau

-uros ri lnuro Fcrpv

'uJalxa uuras un also Inuo Pc alSapertop uralxa iululas

un olsa pug8 ecr.ro gc plde; IoJlsB 1o1 'uutos un olsa Inuo 9c alSepo'rop

r.rnpug8 ap iuel un o?sa eier-t' pc 1n1de3 urnc e6e 'pcpurrg 'r6nsul Inruo arsa

Inuuos n€s Inluv^nc '1de; oC "'aIBqJaA rarieur.roJur e oJ€olPzundsa'roc

a,ra1€e,rc o ep glecrldrur else 13 pcrldurr auEurn rarieurroyur e a.ralse.rc acr"ro

:co.rdrce.r €cnpa as alolurlnc rS rruarueo 9c IBJPAapB rJap alsg ',,rn1npu93 re

riuelord.relui t, r16eso1o3 aret uI Brnsgru uJ r€urnu rnds 9s riod

"1"1.tt.ottc

1gr,r1 1"11t" ;rou 1eig.Lu1 rue-a1 rnds gs eriuolur r€ oc Booc 1o;," :gunds

au ps 16 rou e.rds FcJeolul as es eelnd JE €OlSOCe 'Ou.re1xe IJnIOqUIS

JoIIB I€ rA .ro1e1ur.lnc InrporuJalur ur.rd reurnu rpu93 aleod os acoJ€oa(

:(rnl BoJ€ouo uI sJapues salrEqc

+rlunu lsoJ tu€ na) rol ilidalaiu; arlurp Inun ap leiunuord ?soJ v

'arrorualu uI fBsalu lsatE zallsRd 9s 1eiP.l'uJ nE-u P?EpO

'lBp n€-ol

rur oJ€c ad aFrpadolcrcua ap apurdep PJEorJo?xo Barunl eztuBalo

€ ap rol InIaJ Pc csomuP8 'aurlu uI snd nB ar Baar op apurdap

ro uI EUB as ac Eaa, Pc csarnupq rJooun 'ra 16 oJelv\1;os rBelace

nE Fc part'a8alaiuJ +od II ra ar€c ad IoJ un-JluJ csaqJo'{ na pugc

Jer lnolu lnioualur uI PU€ as ac nr1$ 'lrnJlsuot n€-ur at op P?BI

'(Joualur un ne Ec rJn8rs +uns nu rcru 'alulrl€al uJ) JoI InJorJolur

uJ pge as ac Eaoc EI aJrArJd nc rJn8rsau o1ruoJ luns ra 'n116 a19c

gdnf 'reur rrJo?cnJlsur nc orJouraur rBeaace rue Fc€p nr16 n1q - dSC

'olu?uaru rJPluazoJdal gqIE PS rnqaJl JV 'oJalndruoc

?uns nu rgl rrrolcnrlsur req 'oJapal ap plcund Selaiug li1 - U+ltuS

66i- 'SUVJSUdUSJNI SO STSOOW:'IVNOSUSd SHS(NVS SSTUVHC

rt*---

a

4.6. Semiozi nelimitati si deriv5l

Asa cum s-a vizut in studiile precedente, dintr-un punct de vedere

istoric pot fi identificate doud tipuri de interpretare.

Pe de o parte, se afirmd cd a interpreta un text inseamni a-i

pune in lumind semnificatul intentionat de autor sau natura obiectivd",

esenta sa, o esent5. care prin ea insdqi este independenti de

interpretarea noastr5".

Pe de alt5. parte, se afirm5. cd. textele pot fi interpretate la infinit.

o astfel de atitudine fald de texte reflectd o atitudine corespunzdtoare

in ceea ce priveste lumea exterioar[. A interpreta inseamni

a reactiona la textul lumii sau la lumea unui text, producand alte

texte, $i explicarea functiondrii sistemului solar in termenii legilor

stabilite de Newton, qi enuntarea unei serii de propozilii privind

semnificatul unui text dat sunt forme de interpretare. .problema,

aqadar, nu constd atat in a discuta vechea idee dacd lumea este un

text care poate fi interpretat (Ei viceversa), c6.t in a hotdri dacd el

are un semnificat fix, o pluralitate de semnificate posibile sau, dimpotriv5.,

niciun semnificat.

cele dou[ opliuni la care ne-am referit sunt exemple de fanatism

epistemologic. Prima este exemplificati de diferite tipuri de fundamentalism

qi de diverse forme de realism metafizic (de exemplu, cel

suLslinut de Toma din Aquino sau de Lenin in Materialism gi empiriocriticism).

In acest caz, cunoasterea e datd ca adaequatio rei et intellectus.

opliunea alternativS., in schimb, este cu siguranli reprezentat5

in termenii sdi extremi de ceea ce am numit, in studiile sectiunilor

a doua qi a treia ale acestei cdr\i, semiozct hermeticd,.

4.6.L Deriva hermeticd

Principala caracteristic[ a derivei hermetice ni s-a pirut a fr abilitatea

necontrolati de a aluneca de Ia un semnifrcat Ia altul, de la

o asemdnare la alta, de la o conexiune la alta.

1. Reelaborare a interventiei de la c',,r:-esr- rnrernational despre peirce care a

avut loc la Harvard Universitv ir se::;::-tl:e 1959.

olB€ounc v '.(DOaJlIn Iua?s€ounc l-npugcsounc aJBs Ad €Aot a+sa uluas

uO" :U B oJ€d 'g.urlodrurp 'alrlaurreq razorruas EruJoN '(ZEt'8'dC)

,,sn1d u5 e.taa el6eounc uralnd l-npugcsounc aJ€c ad e.l.ac alsa uuas

un" :leluaurepunJ nrdrcur"rd un ed qzeazeq as acJrad rnl €trloruos

LatrcpurlFlsgr rrnlcal ap IoJ+sB ezerurlrSal Ps PJnsgru uI

ArlJorqnsJalur suasuor unrcru Flsrxa nu pugc rcun?B rs rerqc aI€qJaA

rrJnlxa+ eiuetedsue.rl urrd rnlur aleod oI F?qns InJolrlrc arBc ad an8

-IqruB rurSerur,e1uar16uocur rriercose'alnasounaeu [3o1ou[1o'alaJcas

alur^nc ap r.rnaof rsg8 e n.rluad o?xal allurJd csac919r e.rea 'ruerodural

-uoc rrJolrlrt op p?Ezrlrln Pcruqal r6uaacu ruel6eounca"r pugc rcun+€

ple?rrurlau pzoruas erdsap rq"ro.l oleod aS aF+Ie €I nrcnl un €I ap

nes InlI€ €I uar[Jal un €I ap a"reseldap ap gcrtaurJal{ €a}B?rIrqB nJ

grnlg8al uI plulrurrlau Ezorruos a"rdsep rPâpB-JluI rq.ro.t eleod eg

'(6g8'I '4'3) ,,e'raq

uorssa.r8er olrugul u€ sr alar{} os 'snousr{derp erour Surqlauros .ro3

pa8ueqc dluo sr 1r :g3o peddr"rls ,t1a1a1duoc aq uec ralau Futqlolc stql

1ng '8urq1olc lueâlalJr go peddrrls sB pa^raeuoc Jlos?r uorleluasa"rdar

oqt ?nq Surqlou sI 1I lcBJ uI 'uorl€luaseldar € lnq Surqlou aq upt

uorlBluosoJda.r e 3o Surueaur eq;," :elrugur a.trlela"rdJalur a^rJop raun

lnrdreur.rd aruJrJuoc gs red acJrad urp a}€lrc allrunu€ 'Piue1sur gurrrd

uI .ocJrad rnl B ple+Ilurlau szorruos €JoAa aleod pcrlaluJal{ Bzolluas

PlBlrrurlau €zoruros 16 Prrloluroq €Arroo 'z'9'v

'lqr5uu1ur loJcas un ?gcop

ag gs aleod nu 1eug In+€crJruruas rer 'leugrue noJoru IoJlsB olsa lxo?

mun InlBruruluas

'lTraJIp BAoe EI gnSrqure orznlE o lgcap alsa nu

aunds JB-s atrJo 'n"ran1 ?IB un nes +uglnc lIB un lgcop a+sa nu nJJnI

lrrunu€ rnun I€ nES ?uglnc lrurnue rnun Inlucgruuros 9c pugirrupe

'rg,repe-.r1ul '11qlsoA lutrJruruas rnJgcrJo € oJ€uBruE ap rB pnurluoc

aJ€caunlB ap e1caJa Joun col FS€I aIESJaArun rrJPcgluruas lnrdrcurrd ep

gleu.re.tn8 16 r.rguuresuJ op Plep€ûr arunl Plseac€ '1de3 rnlsece epgod

uI '€s eiuasqe nu rS 'rn1n+€cgruuros Baurpn+ruald 'IIurnT IB lxa;,

e1"e"lery ug 16 urncatd ,1xa1 al€cag uJ pJrJr+uapl PcIloIIIJotI Ezolulos

pc IaJls€ a.re4 'acordrca; aiur.re;a.r ap uafuuTgd ap azugd aorlurrrqul

roun plrJolep 'p1p aJ€crJo nc p"rn1g8a1 ug snd og Ps .nJcnl

acrJo

1g",r3 1eg1st oaeg top.rrrenT rorn+r\L I€ IqDrpuI lndacul 16 crru15 '1o,L

durl r6elacg ul 16 apqrsod rJPurrrrJalap ralpcrJo urgJls 'urn"rolrsoddg

Er?uaprsuroS n"rluad 1nco1'alesra^run raricrpe"rluoc 1n1ndacu3 pulg

'elsacy 'cruoleldoau 1nu11 'cruralnd luepuecsu€J+ Itarqns un Flsrxa

acaJBoap ,n.lJn1 1I€ ACrJO €I AlilurJ+ aleod - F+caJoc PcIJo+aJ €ounlxouoc

RIeIozt olsa Ec pugirurpe -'nrJnl acrro Ft a16apqu1s eg '1e+uapuae

-sueJl rS co,ilun l€sJalrun ?€cgruruas rnun eiuasqe eurisns nu gcrloru

-Jaq €zoruras 'relr.rep a1u aue"rodrualuoc olrrJoal f,eJ ac Baac € JBJ+uoC

r08 YAIUSC IS YJYTIWI'ISN YZOIWSS

3O2


in plus (in sensul lui Peirce) inseamnS. c5, datoritd trecerii de la un

interpretant Ia altul, semnul capiti mereu mai multe determindri,

atAt extensional, cAt qi intensional. inaintdnd in semioza nelimitati,

interpretarea se apropie, chiar dacd asimptotic, de interpretantul

logic final, iar la un anumit nivel al procesului interpretativ dobAndim

o cunoastere mai mare a continutului representamen-ului de la

care a pornit lanlul interpretativ.

De fapt, stim ceva mai mult despre un semn deoarece il interpret5m

,,in some respect or capacity" (CP, 2.228). IJn semn contine sau

sugereazd ansamblul consecintelor sale ilative cele mai indepirtate.

Totuqi, a le cunoaEte pe toate este o simplS posibilitate semioticd ce

se poate actualiza numai in cadrul unui anumit context sau sub un

anumit aspect. Semioza este virtual nelimitatd, dar scopurile noastre

cognitive organizeazS", incadreazd si reduc aceastd serie nedeterminati

si infinitd de posibilitdli. in cursul unui proces semiozic ne

intereseazS. sd -stim numai ceea ce este relevant in funclie de un

anumit uniuers al discursului: ,,There is no greater nor more frequent

mistake in practical logic than to suppose that things which resemble

one another .trongly in some respects are any the more likely

for that to be alike in others"(CP, 2.634).

Deriva hermeticd, in schimb, ar putea fr definitd ca un caz de neoplasm

conotatir,-. Nu vreau sd discut aici dac[ putem considera conotatia

un efect contextual sau dacS e.ste, mai curAnd, de naturd

sistematicd (cf, Bonfantini, i9E7). ?oi,rsr. iil ar;Ardoud cazurile, fenomenul

conotatiei poate fr reprezentat de diagrama sugeratd de Hjelmslev

qi difuzati de Barthes:

E

E

c

c

Diagrama care urmeazb. ar vrea

conotativi" de tip canceros:

sd ofere o idee despre creEterea

c

E

E

E

c

c

unde, la un moment dat, o simpli asociatie foneticd (Expresie cu

Expresie) deschide un nou lant pseudoconotativ, in care Conlinutul

noului semn nu mai depinde de Conlinutul celui dintAi.

Astfel, asist5.m la un fenomen de derivd, analog cu cel care se

verifrcd intr-un lan! de asemdniri in familie (cf Bambrough, 1961).

'(t6g 'ig6l'.ra1og) ,,?ncPJ urE oe Baac lncBJ ap +Bulrural ru€

na Fc purueasuJ nu snld uJ €Aao c€J 9s 1od 9c 1n1de3" lep 'sn1d u1

u,rac uralseounc l-npugcsounc a'rec ad e,rac 1de3 ap olsa uluos uo

'r6nsu1 piuel i"rdsap 16 tgc 'rn1niue1 1e aur8r'ro ep plcund a"rdsap

lg?E +Inur- reur ar16 as y3r93s BI JEr '1n1carqo PlIroJIp ezeq o ad ap

pcqdxe luelardtelur nou ocrJo 9c pulg 1ep 'uqunuJalap ap nlqu€sue

un''r.rp1uaze.rda.r rarur-rd p pqo13 mln?Bagruues e arol6a.rc op ros

un acnpord as IaJ+sV

'?IurJuI e1 priuelod 'alredap reur e6e 16 1in1 ro1

-pzundsa.roa ?Brporul In?JarqO nc uaur€?uasaldar un) uuas lIB un ap

1e1e.rdra1ur a+sa uaruelueseldor rnun I€ terpaurl ltolqo aJ€caII apun

c g

c g

c g

:dr1 lsace ap BAac rugfrqes PS mqall JE Rc lrqeqord'eleyurrlau

raz

-oruras IB luapr lnsacord urgluazardeJ PS rnqaJ? J€ PcBp '9'Lr"rlodurrg

'rJnJcnI nES auluas oJluJ

ezeaztleat os ac Pcr?urJrqel €rJole1gc nrluad r6asul u'racpld €JEJ€ uJ

docs 11e Flsrxa nu rS p1p BI uluos un €I ap Ear€caunle uI Pls IaArJop

ee.racpld acareoap '1e.ra1qqo '1e1rn olsa luapaaard Inuuas PJ€orJolIn

gloea"ri aar.ro ad lgcuJ IaJlsB 'soroeuec pour uI gzeara;r1ord a11ife1ouo3

;ln.rgdsrp e y ed a16a,u.ld I-aJBc eunriou acr-ro 'g ad urel6eouna I-PS

rua8unfe aJBc uI In?uaruoru uI 'dT? lsaJe op iuel un-.r1ul 'arlrlueJ ap

rrgupruase n1"f"t r6eelace aurirede B ap €aocu lgcop 'U nc y ed

pcseaun "p I-FS aJ€c 'Bunuloe eleler.rdord o rcru Plsrxa nu '1eug u1

qFJA SJap JAPJ apcq pcqB

V g

V

C

V c

V g

V i :aruuPruase ap rrielar op nnurluoa iuel rnun uri"rede

r6n1o1 rS unuroc uI erruru nE nu a.rea rJnJcnI Fnop e"r1u1 9rn193ai o

urrlrqels ps pqrsod alsa 'riplaudord ap F?BlIruII arros o areraprsuoc

uI pugnl 'gc .re1e alsg '1ip1'a1"rdo"rd e,ra1gc rerunu atpiaioc nJ unuroa

ui pqTB ps nJcnl acrJo +gcuJ IaJlsB 'q '8 'J'e'p 'c 'q 'e ropiglaudord

rruourJal uI alrqezqeu€ fl 'CI 'C 'g 'V rJnJcnI ap arJas o gJaprsuoc aS

YATUSO Is Y,tVrIWIrf,N YZOIWtrS


4.6.3. Semioza nelimitatS. si deconstructia

Dacd semioza nelimitatS" nu are nimic de-a face cu deriva hermetic5,

este in schimb citaL6. adesea in legdturd cu o alt5. formd de derivd.,

aceea celebrati de deconstructie.

Dupd Derrida, un text scris este o masini care produce o amAnare

indefinit[. Avdnd prin natura sa o ,,esen!i testamentard.", un text

se bucurd sau sufer6. din cauza absentei subiectului scriiturii si a

lucrului desemnat sau a referentului (cf. 1967).

A a{irma cd un semn suferi de abandonul autorului qi al referentului

siu nu inseamnd neapirat c5" acest semn nu are un semnificat

literar. Derrida viseazi tocmai sd instaureze o practici (care

este mai mult frlozoficd decAt critici) pentru a sfida acele texte care

par a fi dominante de ideea unui semnificat definit, definitiv qi autorizat.

El vrea sd sfideze nu atAt sensul unui text, cAt acea metafizicd

a prezentei strAns legati de un concept al interpretirii bazat pe

ideea unui semnificat definitiv. Ceea ce vrea sd arate Derrida este

puterea limbajului, capacitatea sa de a spune mai mult decAt pretinde

cd spune sub aspect literar.

Odatd ce textul a fost lipsit de intenlia subiectivd ce se afld

in spatele lui, cititorii nu mai au datoria sau posibilitatea de a

rdmAne fideli acestei intenlii absente. Astfel, putem concluziona cd"

limbajul este prins intr-un joc de semnificanti multipli, ci un text

nu poate incorpora niciun semnificat univoc si absolut, cd nu existd

un semnificat transcendental, c5" semnificatul nu poate niciodatd s6

se afle in relatie de co-prezenli cu un semnificat care este in permanentS.

amAnat si intArziat si ci orice semnificant este corelat cu

un altul, astfel incAt nimic nu rimAne in afara lanlului semnificant

care inainteazl. ad infinitum.

Am folosit intentionat expresia ad infinitunz deoarece aminteste

o alta asemS.nS"toare folositi de Peirce (CP, 2.308) pentru a defrni

procesul semiozei nelimitate. Suntem indreptdlili sd afirmim c[ deriva

infiniti despre care vorbeste deconstructia este o formb. de semioz5

nelimitati in sensul lui Peirce? O astfel de presupunere ar putea fi

incurajat[ de faptul cd Rorty (1982), ocupdndu-se de deconstruclie

qi de alte forme ale asa-numitului ,,textualism", le-a etichetat drept

cantti de,,pragmatism".

Pentru Rorty, realistul intuitiv crede in existenta Adevdrului Filozofic,

deoarecb este convins ci in spatele tuturor textelor ar exista

ceva care nu este pur qi simplu un alt text, ci este ceva fa!6 de care

diferite texte incearcS. sd se aqeze in raport de ,,adecvare". Pragmatistul,

in schimb, nu crede deloc in existenta acestor lucruri. Nici micar

nu se gAnde;te ci ar putea exista ce\-a care sd fie indicat drept

scopul cu care construim dictionarele ,.i culturile qi in raport cu care

lt-ualuDluasardaY

'o1rrlrTllur roiuapua rriPlrTdurrs s€Jlsns ualuoluasardar

un (Bun€ap+olurp 'o+so ,,r6nsul n.rcn1" lnlrtunu-e6y 'a1es reiueza.rd ee.reop

-ua1ds g1eo1 uI Fcs€ocnlqrls Ps ?€cgruruas InJcnI osel Fs IeuU uJ €c nrl

-ued 'areluezetdat BI Inuuas Fcnpa"r Ps oJ€D ol€1rl€uououal o rcop F+srxa

nN '((uruos rnun €aopr e1se atolsaJtuou ap €aapr" 9c ,CSo1ouatuouaqd Jo

saTdtcut.t4 uI rlrr ruo+nd 'ro I€ uuras un a+so iq\uezatd o omlg^zop nu DarDJ

-saltu'out 'ac.rra4 rn1 .erSolouetuoue;" nes ,,€rdocso'roue.;" gdnq ',1o1auuas

Dlroal el rollrnrcnl Dlroal P)trpoJ Fs" sndord e-r6 lraqruel '7de5 ep :a6o7

-ouauoual rnlnluglnc Inrole+ualur ep edeo.rde opeo; 'g1eropug 9rg; 'e1se

ocrrad 'lcadse rnlsoc€ eiur,urd uI '(InrFôpB) r3nsuI mInJcnI e g.reur8uo

a.reluezerd rS e.relueze.rd-ar e"rlurp ep.rnq.rode.r 'raiueze.rd € aJ€+soJruerrr ap

rS uuros ep eleldacuoc e16e,rr"rd ocor€oap FleluauepunJ olsa acrrad rnl E

eec rS 1.ressn11 rn1 ersolouauouoJ or+urp Barrqosoeq 'reiuaza.rd tcrzgeleru

e oJ€JnelsoJ pcr+tJc reur 16 PIerrp€J reru Bot '- ,,;ol.rn1ndocug 1e 1nd

-ocug" nes I€ uJ gcrpe - ezrrel Fls€oce urp rerucol 'eupitue-r er8olouaruoue;

rrugc B '1.ressn11 n,rlued ppqeldacceur arirzodord o olsg 'uluas un a?sa nJcnl

$nV 'n natadnta4ug p4tqtsodtut acoJ ac DaaJ arya ntpcltuuas natncittu

pzoatn?nnut n DaaC'ouruos ap rualsrs un nc r€urcol acBJ €-op ruol€ €c

urel3eouncar gs elruued ou oJ€J InrJolrJc purg BD €oJ€ugru€ ruUap € op

eelelrpqrsodurr pJaprsuoc ocJrad '1€tgruruos Bauaruase rnun B glqrserde.u

16 gcrleuralsrs 'gcru.ralnd 'glue8rxe eiur"rop purg Bc reiueza"rd erltztJala.:l

rS lnrusulueco8ol lecgrluopr urv '1nlp eI uuros un e1 ap lnldrrod elSaldo

'nrztgl retu nes aruo.rlap tetu 'a.rec 'leluapuecsueJl rnln?€cgruruas eri

-cnJ+suoc-ap lrurnu ur€ ac eoot e ericafip u1 e+Jedep elreo; eS.raur ocJrod

:arJcs EprJJag.'(ZO8'2,'dJ) ,,olqurds ap urnloqur,{s auruo" 16

..,{aoJF sloqurds" pd4 ap rrieur"rge o16a}urrue aJ BdnO 'aoJrad 16 gge as

'uosqo>1ep rS arnssneg gdnp 'gzealrc rI a"rec ad rrroln€ aJlurJd 'alrle?

-oJdJalur aprrds ralrurJur e 'raiua.ra;rp € 'lrurJur rnlncof e Pzorruas o

Bllluqap E ap BS BOJEOJACuT ezou[1r8a1 PS OJEO rfglr.rolne Joun ea"IBl

-npc uI PUE as €prrroo '(196I) atSo\olnuntc uTp loFdea Balrop Ie uI

acJrod ordsop €prrroo 'v'9'v

'acJrad ad FcEoûoc IJ 'al€s olrJarJcs

uI 'aJEc Ioc alsa EprJJaC reruco? rS 'eprueq ad rS prusrlrlcnJluoJop

aps rolairu€J8 InJ+unPu1 pze6e 'rusrleur8e.rd ap dr1 rn?sac€ BaurFJBru

EI otrrod ad eze6e I-€ uI luepnrd oUEoJ alsa .{}rog EcBp r€rqc 'FSUI

'.(rJo?rpug8 allurp u€r+uB{ r8ru lac'( sBruPJ B ',,ursrlEur8erd" lnluglnc

+€luaûr B. Pc€p J€rqc 'osJrod Fc aurq alJBoJ ar16 f?Jou 'acJrod InI

lmusrleurS€;d elsa nu .{1rog a}SoqJo^ a.r€c aJdsap InusrluruFeJd

'(Zg61 l{pog 'Jc1 tol alareosasopa"rd 19cap eunq

r€rrr luaprle 11 e tad Fc Insuas uI rt 'lncsount luapatoJd pJepu€1s un

e1 alepodeJ nu aunq TBur - ounq reru rS rou aunrice ap rS t"qtug ap

aruJoJ rueenpo.rd rJnllnc 16 a.reuoricrp oJlurp oJ€lun4uoc ap psaaord u3

FO apoJc 1e 'r6n1o;, 'rJnllnc 16 areuoriarp alac€ reruco+ aJrJrJoA as ES

908

YAIUUC IS YJVJIIÎI'ISN YZOIWqS


functioneazd numai provocdnd un interpretant, care, la r6.ndul sdu, devine

semn qi tot a;a, la infrnit. Identitatea cu sine a semnificatului se sustrage

si se mutd neincetat. Caracteristica proprie representamen-ului este de

a nu fi propriu, adicb, proxim lui insusi (prope, proprius'). Reprezentatul

este dintotdeauna un representanten... Deci, atunci cAnd existd un sens,

existd numai semne. We thinh only in sjgzs (Derrida, 1967).

Astfel, se pare ci teoria peircean[ a semiozei nelimitate incurajeazd

afrrmaliile cele mai exagerate ale lui Derrida, pentru care ,,il

n'y pas de hors-texte".

Ne putem intreba, congtienli fiind cdt poate s[ fie de provocatoare

o asemenea intrebare, dacd aceastd interpretare a lui Peirce

este corectd din punct de vedere filologic qi fiIozofic. intr-adevdr,

daci Derrida ar susline ci interpretarea sa este cea corectd., ar

trebui sd admit5, de asemenea, ce textul lui Peirce contine un

semnificat priuilegiat care poate sd fie izolat, recunoscut ca atare

qi descifrat fdrd nici o ambiguitate. Derrida, in schimb, ar fi primul

care declard cd lectura sa impinge textul lui Peirce inainte, dincolo

de intenliile declarate ale autorului. Dar, daci din punct de vedere

derridean nu suntem autofiza\i sd-i cerem lui Derrida sd.-l citeascd

corect pe Peirce, din punctul de vedere al acestuia din urm5. suntem

pe deplin indrept5lili s5. ne intrebim dacd interpretarea lui Derrida

l-ar fi satisfdcut.

Desigur, Peirce sustine ideea semiozei nelimitate: un semn este

,,anything which determines something else (its interpretant) to

refer to an object to which itself refers (its obiect) in the same way,

the interpretant becoming in turn a sign, and so on od infinitum...

If the series of successive interpretants comes to an end, the sign

is thereby rendered imperfect, at least" (CP,2.303). Peirce nu putea

face altfel, deoarece afirma (cum a ficut in Questions concerning

certain faculties claimed for man, CP,213-263) cd nu avem niciun

fel de putere de introspeclie gi cd intreaga cunoastere despre lumea

interioari pe care o posed[m provine din ralionamentul ipotetic;

c5. nu avem putere de intuilie gi ci orice cunoaqtere a noastrd este

determinatd de cunoaqteri precedente;cd nu avem nici o posibilitate

de a gdndi dacd renunlqm la semne; cd nu avem nici o idee despre

incognoscibilul absolut. In pofida acestor lucruri, deriva deconstructivistd

Ei semioza nelimitatd nu pot fi reduse la concepte echivalente.

Nu sunt deloc de acord cu Searle atunci cdnd spune c5. ,,Derrida

are o propensiune deplorabil[ pentru a afirma lucruri care sunt in

mod evident false"(Searle, 1977). Dimpotrivd, Derrida are o inclinalie

fascinantd pentru a afirma lucruri care nu sunt in mod evident

adevS.rate sau sunt adevirate intr-un mod care nu este evident.

Atunci cAnd afirmd despre conceptul de comunicare ci nu poate fi

redus la ideea de vehiculare a unui semnificat unitar, c5. no{iunea

ElruJad r-PS amqa.I? uruas un" Pc (u JE lEpnlc ap lgcrJo) salaiuJ ap

alsa !.auuras ap lEpBAur" sJalrun lsace uJ JBI (Pl€Jn+cafuoc alsa glecepnl

aarJo 'lJarqo rnlac€ a1e 'ayugur priuelod 'ugurru"relap atIBIoIat aleol

gzeezrnde nu arierurge ap IaJlsB o l€p'a;ar.resap P+rurnue o nc 16'lep

rnlnsJncsrp IB sJaAIun rnun ololrturl uI srprJa.{ lnurisns g aleod e.tec

:rrfg1r1en1xa?uoc 1e nrdrcur.rd un gfunua acrrad 'suos lsace q'(LW'9

'4g) ,,paleunuJo+apur sr y slcadsal Jaqlo 11€ uI "'1I Jo palecrpa"rd

(,(1a.Lr1eru"n;;B pue dllestarrrun) sr Jo ?I ur sa.ratlur qcrq^\ Jo?cEJ€r{c

due o1 lcedse"r ur a1€urruJo?ap sr lcafqns y" :arzrceldurr aJ€taJEo o

gcqdurr a'rlseou rualAounc B aleururJalapur g?s€acv 'Plelrurrlau pri

-ua1od a?sa Bzoruros 'gluazard naJaur elsa r6ar8 € op ea?Blrlrqrsod pcuq

'(T

l I' I' 49),,1e n1talqo Iq1IIBJ lnlalceleJ" else rrigynurluoc lnrdrcurrd

pzrr.el gls€oce urp rerucol rS 'a;BurtuJa?apur uJ FlBouI aJBc urnnurluoc

un alsa EalBlrIEaU '(0ZI'g '2'3) ,,1snexa u€c slBnpr^rpur Jo apn+rl

-Inru ou uorleururJolap Jo serlqrqrssod osot{.l4 Surqlaruos sr runnurluoc

anrl y" :usrqcaurs a.rdsap alSeq;orr otJrod B?s€acu na p.in193a1 u1 irinl

-osq€ rzrlrpur glsrxa nu eJ€c uJ unnurluoc rnun BruJoJ qns elede eu

EolElrIBoJ acaJ€oop plqrsod a?sa Plrugur eerelardralur acJrod nJ+uad

rnFurs ocrrod '9'9'V

'11mu ea"rd

uraprqcsap o nu FS rB ac.rra4 rnl €Jn?cal ela1ord e e1 unirursuoc FS

'gnou pJnlcal o ards a.rep

-qcsap op Bun pleporcru 16 'arfcalotd ap erieury o r€op Buneop+oluJ

lnAB nB 'ytot-ptan? pqesuedsrpur un ornlrlsuoc Bo?soc€ aleol gcup'pc

g8nepe rB0 'acrro olurge gs plrfplderpuJ crlc€rd as-npuriurls 'aITIi

-coJrp aleo+ u! ollo^zap as PS EcsrJ J€ PcrlrJc uricnpord 'apuorirperl

aorlrJc JolaluounJlsur Balelrlelol FJFJ 'Pc IFs JolrJolrlrc alSalurure

atSo1olntuotp ug '1e;1sy 'apn1xal rrglardralur raun Brtruraruo? EcgrJaA B

n.rluad rrJalrJJ plsrxa pJ alrrupe a.rec lnurr.rd olsa €prJJaq 16e1aay

aluoprâ

rJnrplop€ allnru eard arn8rs 1de.rp ep e uud gcsuei.rg;s 9s 'e1uop

-rlo luns nu oJBJ rJnJpAapB Brurlqns e n.rluad 'epr.r;eq Bc lualca4

g1durg1u1 as 'r6n1o;, 'aza[r18au aI FS alrured aleod rS-nu .8o1ouues

unrcru arec ed rJnJcnI FruJg€ BprJJaO rrr.zex alp ollnur u1 rA uelsace

uI - alruq ap alrsdq lnlosqe alxa+uoc rou ap a1€+rugur o pugreua8 '1ep

lxaluoe oc1Jo op eze6elap as PS PJnsPu uI elsa '1a31se pugpacord 'pe

# Tnpc g eleod acrJo gt a16o1urue au pugc rJunl€ lernlsace B aJoA

-run-uou riplqrqelardralur raun apfglqrqrsod oleo+ Fz€aJoldxe rS mlnluar

-aJaJ E rS rnln-releurlsap e.'rnlnrolgirura eiuesqe '1xa1 rnun InJp€c uJ

'gzerurlqns pugc rcunle ilurrcepeur arJ PS PcsrJ lxaluoc ap lua.rnc pldaa

-uoc Fc aunds pugc rcunle lgcrlerualqord else IBJolrI lecrJruluos op

YArUso IS YIVTINI'ISN YZOIWSS

CONDITIILE INTERPRETATII

propriului interpret sd-l inzestreze af, o parte a semnificatului s5"u"

(cP,5.449)1.

Totugi, la Peirce existd alte idei care par a mina lectura propusd

de Derrida. Intr-adevdr, dacd in termenii lui Rorty teoria semiozei

nelimitate poate pdrea un exemplu de textualism, adicd de idealism,

nu putem neglija nuantele realiste ale idealismului lui Peirce2.

In ciuda caracterului failibil, a sinechismului qi a impreciziei,

ideea de semnificat Ia Peirce este astfel conceputS incAt implicd unele

referiri Ia un scop (CP, 5.166). Ideea unui scop, natural5. pentru un

pragmatician, este, in schimb, mai curAnd stAnjenitoare pentru un

,,pragmatist" (in sensul lui Rorty). Poate cd ideea unui scop nu are

nimic de-a face cu un subiect transcedental, care are cu siguranli

legdturi cu ideea de interpretare conform unei frnalitdli extra-semiozice.

Cdnd Peirce propune faimoasa definilie a litiului sub forma

unui pachet de instrucliuni inlelese ca fdcAnd posibil5 nu numai

identifrcarea, ci qi producerea unui egantion de litiu, subliniazl cE:

,,The peculiarity of this definition is that it tells you what the word

lithium denotes by prescribing what you are to do in order to gain

a perceptive acquaintance with the object of the world" (CP, 2.330).

Orice act semiozic este determinat de un Obiect Dinamic - deoarece

este inc6 exterior cercului semiozei - care este ,,the Reality which

by some means contrives to determine the sign to its Representamen"

(cP, 4.536).

in cadrul discursului meu putem vorbi despre Obiecte Dinamice

chiar in legdturi cu textele, dat fiind c5 Obiectul Dinamic poate fi

nu numai un element de decor al lumii frzice, ci pi un gAnd, o emo-

!ie, un gest, un sentiment, o credin!5. intr-o primi instanld, ar pSrea

logic sd suslinem c5, in interpretarea propozitiilor obiEnuite cum

este comanda ,,La picior arm'!", Obiectul care trebuie cdutat poate

fi ,,universul lucrurilor dorite de cdpitan in acel moment" (CP,5.178),

adicd intenlia subiectului emi![tor. Totugi, sunt de acord cu Derrida

2.

,,Since no object in the universe can ever be fully determinate with respect to

its having or not having every known property, it follows that any proposition

about the universe is vague in the sense that it cannot hope to fully specify a

determinate set of properties" (Almeder, 1983, 331). ,,Vagueness hence represents

a sort ofrelationship between absolute, final determination, which in fact

it not attained (the condition ofan ideal, therefore) and actual determination of

meaning (again a sense, meaning, signification) in concrete semiosis" (Nadin,

1983, 163). :

,,The curreni attempts at a theory ofreality are to a great extent characterized

by the insight that the problem of reality is now fred from controversy between

idealism and realism which had long been unfruitful, and must be treated on

another level. The first and decisive step in the new direction was taken by

Peirce... This misleading phenomenon explains why, in his writings, he sometimes

calls his own position "idealistico and sometimes "realistic", without

essentially changing it" (Oehler, 1979,70).

FS arnqaJl ArlEJa?r InsocoJd ze) ISa)e ul 'plEJPâp€ alsa €rirzodoJd

rJo algc ap rJo aunriJos€ ap alBcrldlul aJTJJBJd alcaJo olelrqrsod

urp +grap €Aoc+IE crurru urp lrn?r?suoJ alsa nu rrirzodoJd raJPcuo

In+€cllruuas 'garleurFerd erurxeru nc pJoc€ u1 'gceq '(I6t'9 'dC)

,,u8rs aq1 sr luelardralur 1ecr3o1 aql sT trl r{3lq^\ 3o u8rs leql qcrl{ra

ur de.tr l€ql uI u8rs e ?ou sr 'sdel\ Jar{}o aruos ur u8rs e aq .{eur 1r

q8noql" eiurnu6rqo :ruplardralur p lr6rg;s PrFJ lnsaaord (nuozrnord

urind 1ac; alSardo aunriae e"rds arirzodsrp Bc refurnu6rq6 Ba.rerurod

'eiurnu6rqg 'pug c€o1 lnluelardrelur Flsrxa

- pzorluos ap rnlnsacord 1n.ror.ra1ul uI Iiol - cFoI rA cr5raue 'zrrlorua

'lerperur.ropiueletd.ralur €JEJE uI :lsrlrlcrlJlsuocop rupec un-JluJ Incol IaJ

unrtru u1 rsg8 aleod r6-nu oc €Aar e"rede pry '(688'I 'dC) *1Iu4I s+I

se lcafqo alnlosqe uB aABq ol polraouoc aq .{eur '[gpruro; g1s€ace nc

pJoce op g ealnd JB Bprrraq rcre gugd 161 1r purqaq auo aql Surlues

-erda"r qcea 'suorluluasa"rdar Jo sarJos ssolpua uE" Ec acJrad op rJnlPIB

nldurrs rS rnd ladag 'aU ps ?nqa4 r?r nes tJ aa 'rgs ropfuelardralur

IB +rugur piuel uI snperl g ealnd e n"rlued 'cr1eruo1ue; lerpourl

Flcorqo urp elBasdq area 16 poJ n otec crrueurq Flcarqo '11nur re141

'poJ a nrlelard"relur lcp rnun In?carqo 'o1oce

puruau nes 'luezald purgog 'Blopun ad poJ a 'o1oce alsa nu aJBc

'cttunutq Upalqo 'olucaJeo poru un-Jlu1 '9a purueesul'a1red RIIE uJ n€s

?rls€ou €aluq I u1 '1erpaur1 mplcarqo efuezard Ec IaJ u1 'rn1n-uatu

-eluaserder eiuaza"rd JeC '(euruelueserda"r ap PIsII o Jeop Blslxa

snpo"rd g as FS Blsuac€ €J a?uruu3 Jer) opcp alsa r€ur nu crureurq

Flcarqo 'snpord E-s BoJ€laJd"relur ac Fl€po :lerpolul lcalqo rnun Inrp

-aurJolur urrd reurnu lncsounc g aleod Pc pulg 1€p ',,rtl1carqo" ctturu

Erurge eleod as nu Jrrueurq Flcarqo ardsap Fc tBJPôpB alsg

'o-l€ururolop € oJBc Inlcarqo rA g"rlseou earel

-ardralur a.r+urp rnlnpoder e-rdnse - BJnsPu aJEcoJ€o o-JtuJ - pJoce

ap oIJ Fs rnqaJ? re ,rrlelardJolur nJlsou rnln?cB rrJE?€urlsap J€r

'a.rlseou rugle.rd.ralur glsrxaard oJ €Aao ardsap rurqJol '1xa1 un urglard

-Ja?ur pugc rcunlv '"rolgzundsaJoc l€rparul Flcarqo gzeazruJtrJ PJ€oTJ

-alln oJela.rd.relur acrJo oJBc nc .uleredurot crureurq InlJarqo aurlop

r6nsug 1nlxol 'nqs rnlnlardralur rrqeo qns RUe as IBnlxaJ Inlcarqo

ocaJ€oap :guJal reru arfrzod op aJ€nI o pzeafe.rncuJ acJrad '1Sn+o;

a?rIrqB?s

IBJnlInt aJrloruras r8al gdnp ela"rdralur ruo^ II gc aundnsard as erec

ad pn1xa1 loorqo rnun eurrunl uJ Plu€âla"rr Purlap gs eleod leiunua

€-I arec rnlec eriua?q TS Perzorruas giuopuedapul op 1a; un a15ap

-ugqop 'srics lsog e '1x41 un oU ps aleod runc e6e 'xaldruoc ualulluas

-atdat un oc plepo 'GL6D *aleriuasa aIBS ralrJap leuopueqe IeJtsB

also Inuuas - srJcs B aJBc uJ Inluotuoru uI l€uoriuelur rA gznec ap

giurlSouna u1 punds ps ?nrl € - orJcs aJEc - Jolne nPS lnsurla"rd ac

eeec nr16 nu na gcep Jerr{c ri lnprard lrqerpauoJr also o1es rrJacnp

-o-rd plueruour pcup .rerqc 'pqrzr1" elsa uuras oorro gc aurflsns pupc

608

YAIUSO IS YTVJIIÎI'ISN YZOI]ÎSS


se opreasce - mecar pentru pulin timp - in afara lanlului semiozic

in desf[qurare. Este, in acelasi timp, adev[rat ci Ei efectul practic

trebuie si fie descifrat de qi prin semne qi cd acordul dintre membrii

comunitSlii nu poate decAt sd ia forma unui nou lan! de semne; cu

toate acestea, acordul privegte ceva care, oricdt ar interesa semioza,

st6^la originea procesului semiozic.

In termeni textuali, a stabili despre ce vorbeste un text inseamnd

a lua o decizie coerentd, in funclie de lecturile succesive ale textului

pe care le vom face. O decizie de acest tip este o ,,obignuinld condi-

!ional5." (CP, 5.517).

Recunoaqterea unei obiEnuinle ca lege pretinde ceva foarte aproape

de o instanld transcendentali, si anume o comunitate ca garant

intersubiectiv al unei notiuni de adevir non-intuitig non-ingenuu,

realist, dar, in schimb, conjectural. De asemenea, nu am putea in!elege

de ce, datd fiind o serie infiniti de reprezentdri, interpretantul

este ,,another representation to which the torch of truth is handled

along" (CP, 1.339).

Existi o perfecliune autentici a cunoaqterii dupd care ,,realitatea

este constituit6", iar aceastd perfectiune sau perfectibilitate trebuie

si aparlind unei comunfteti (CP,5.356). Ideea unei comunitdli ac!ioneazd.

ca un principiu transcendental dincolo de intenliile individuale

ale interpretului. Acest principiu nu este transcendental in

sensul kantian aI termenului, deoarece nu se manifesti inainte, ci

dupd procesul semiozic; interpretarea nu este produs5. de structura

minlii umane, ci de realitatea construitd de semiozd. in orice caz,

din momentul in care comunitatea este determinatd sd se pund de

acord asupra unei interpret5.ri se creeazd un semnificat care, dacd

nu obiectiv, este cel pu\in intersubiectiu qi este, oricum, privilegiat

in comparalie cu orice altd interpretare obiqnuitd, lipsit[ de consensul

comunitdlii. Rezultatul procesului de cdutare universal5 merge

in direclia unui nucleu de idei comune (CP, 5.407): ,,Faptul cd diferite

persoane care gAndesc sunt de acord asupra unui rezultat comun

nu trebuie considerat numai un fapt brut" (Smith, 1983, 39).

Gdndirea sau opinia care defineste realitatea trebuie deci s5. aparlind

unei comunitdli de experti, iar aceastd comunitate trebuie sd

fie structuratd qi disciplinati linAndu-se cont de principii supra-individuale.

,,The real, then, is what, sooner or later, information and reasoning

would finally result in, and which is therefore independent of the

vagaries of rne and you... Thus, the very origin of the conception of

reality shows that this conception essentially involves the notion of

community" (CP, 5.311). ,,In storming the stronghold of truth one

mounts upon the shoulders of another who has to ordinary apprehension

failed, but has in truth succeeded b1, virtue of the lesson of

his failure" (CP, 7.51).

'rJ alPod nu oJ rA alsa nu aa 'urind

1ac 'aunds E ap rJ '91e1run1au €zorruas alsa ac eunds E ap €Ioc€ ?soJ

n .,, ."- pdocs 'IaJ+s+ '"j"" "1"t

ad rlSouncer aI FS psul ro6n reur

e igunq a+sa ar€1oJdt"1.t, o PcBp r169rg1oq gs na;8 elsg 'aldrurs ep

e6e .rerqa luns nu aIrJnJcnI 9c in1Oel Brurlqns € ap elac€ nldurrs 16

.rnd 1so; s acrrad rnf e lpseonlcadsa.r) €aral€quoc uJ naru pdoag

'ro1 ,roprndocs a16eso1o3 ac BruroJ 9p aI

pugd alelxel PruroJsusrl 'dyog rnl EJoJslaIu rsoloJ B mlued toirie"rd

€zorruas BI€Arr{Ja

-Jalur eiuro,r a.r€t uJ PJaqII grnlcal o no Plslrurlau

€ op pleJaue8 giurpual o 'eluacal alrpnls oJlurp allnru u3 '^l'rasqo 9s

1n1d*g1.tg E-s rru gc n.rlued elsa 'g,urap op aruJoJ ala+rraJrp rS ac'na4

rn1 erirzod a.rlurp roleiua"ra;rp e"rdnse sal€ r"ru 1€lsrsul rue EoBO

'-apo8 P+€porcru ugrugJ nu JEp 'csarc a1'rnloqrurs '1de3 aq '(ar"roryz

-uEJl Pc€p J€rr{c) €lseat€ nc pJoc€ u1 ripeapni raun PlrJolup rerunu

"tng "1toO o tA ',,1uatusnrrr Jo deld aq1" urind gdnra.r+uI PS JESacau

o?sa pc PlFup€ PS arnqaJl rriunys allraJlp u1 'g1e1runlou €zorruas

nrrl"irto" e n.rluad cot ep ua.ral €c 1nlxa+ e16eso1o3 EcBp r€rl{c 'ee1e1

-r,rrr.,ror 'ieJ?sv 'pdnco os arec ap (crzoruos) mp?corqo pdq €I rolrJaJar

(IIqIII€J 16 .uTugap nu gcBp rErl{t) proc€ un e1 '1n1p nES pour un-r}uJ

;g3""1" Rs arnqar+ (+xaqt 'mlacv.rogiardralut PalpTrunutoJ rJ e n"rluad)

+€p +xol rnun r€ rierd"ralur op a?€lrunruoc acrJo 'ualsace aleo+ nC

'GZ'g'dC)..plcexa a?€lrruJoJuoc o rcru aJoc nu" ',,aruo19upuras€ aIalIE

,e g tn urm" 'rrcrzg aI€ (.olrl€AJasuoc-uou" aiai'ro; nc ?ugru

-€osE "nlnft"ota9r,' as oJBc ..pl€lueur ee3e1" '11nru retr41 'a+€lqrq€+aJd're1urun1d ap

nrdrcuud un 16 '1en1xal oJapal ap lcund urp 'a1sa IqIIIBJ Inralc€Jec

"i .t""""r"d lnrdrcur-r4

'a1e€a1'urd rJnlcal ocrun roun sndns

^r1ny""

o$ ES arnqa.r? In1xa+ ocJrad nrluad Pc Puu€asuJ nu €a?soce a1€oJ

ilznlcuoc '9'9'v

'socord rnJpcrJo IB nrJo+rzuu"r1 rS pqrsod docs

ec leplsod omqaJl .rep 'rnlnsecord eeur8uo €I PIJ€ as nu 1uluapuac

-suErl 'lErEôpB rJ

Inl€cgruIuos € op BolElrIBc eleeounce'r rI Bal€}ru

-nruoc ern*pi EAac B eyspppdrul IBTcos runriou raun col ocEJ razorruos

lnsacotd gbunl gpeor.rad o-JluJ 'r6nsug Inrcnl FlsoJruelu nu Inuuas

gcep retqc 'gsu1 'giuezerd o plse;ru€Iu nu - IJassnH rnl B rolat JEJI

-uoo - acJrad rn1 elFolouauouoJ 9c gurisns ps aleldalp €aA€ €prJrag

:pcrlopra alit.rui o-.r1urrd s'urrd.rns g aleod nu 16 1ep elap alse nu IEI

-uopuocsu€J+ In+Bcgruuas 'mlnuoruJal I€ u€rza+Jec Insuos u3 erirnlur

gJoJuoc os nu 9a 1n1de3 ap g1e,rr1ou alsa niplrunuroc eiuelsrxg

YATUS( IS YJVTIWI'ISN VZOINSS

'1rc9r np aleJnlcnJls osfIBuE(T

'.g suolJDclunlu'uloC'3.s+rc9J sop alBJnlcnrls asdl€uB(I R uor+cnpoJlul" 996I

't suolJ'pc1un1.u'tuoc',,ar3oloilu9s ap sluaurglg" 796I

pu€lou'sgHJuvfl

'016I (€-lrunuroC 'ouelrtr I '(896T arqo$o 'ouBlrtr I ''C T I11oÎO oIIIluBC

S"f nlpp ossourord ou8a.tuoc; Dclucal Dnau a plalcos a77au tESonEutT

7 ,,r1 ;""-Sn.8ue1 crleru8erd ur uorlelueurn5r€ pue uorl€crunuruC" 896I

Bnqsoqo^ 'TSTTIH-UVS

'gV SA'1e>1e3 e .(11eer s1" 186I

alarue( 'Iuslsuvfl

'gg tlanog

uDlIapFuV aql Jo s?utpaacord '..sacvelqurasog dpureg pue sl€srolrull" 196I

proJuou 'HCnOUgI^[Vg

'qlrolvr>Icnq 'uopuol 'acuatcg 'I 'aEoF?rV uo sapllrv ''spe ''7o

ta soureg u€q1€uof :u1 ',,d3o1oo7 ur oerluoraJJrq Jo osf) s,allolslrv" 9L6I

.W'G.gIAIlVg

'g ua{uqcg InquD$I 'ua1pn$uaJuo7 anaN',,Brn8rg" W6I

tlclrg'Hcvflusnv

'ssord crruopecy '4ro11 rrre1q 'sazTnzuEnt4 Eutpnag' ''pe 'o1o3 "re1a4

:ug '.,scr1-w8e.rd lecrper :ru.ro; lecr8ol

pue ssauolrl€IuroJur 'TaIc-lI" 186I

'3 ueqdelS 'NOSNIAS'I rA 'q .'(ep 'SVTJV

'996T 'I sa?n?uo7 'i.sgrnlcnJls sanbrl

-uerugs sdrueqc sop ?o suorlecgru8rs sop ollouuor+nqrrlsrp as'{1euy" Z96I

[rnf 'Nvfstrudv

'g86I u€uoa.rg :ug',,8uru€atr\I uo ec.lro4" 886I

'ila.ll>Icelg :proJxo 'nnad'S saIrDqC Jo ttldosoytqd aqJ 086I

Foqou 'ugogl ITV

'ra1,{n.rO ao :urlrag

'gg untsodtutg

7aqo71!o s?utpaccot4 'snuaos puo slrv 'say'IuDLunH u splrol1 a1qlssod 686I

'Pe 'ern1g 'NST'IV

orJ€rSorlqrg

314 BIBLIOGRAFIE

BEARDSLEY, Monroe C.

7958 Aestheflcs. New York: Harcourt.

BERTHELOT, Marcelin

1885 Zes origines de I'alchirnie. Paris: Steinbeil.

1989 Introduction it l'6tude de la chimie des anciens. paris: steinbeil.

BERTINETTO, Pier Marco

1977 ,,on the inadequateness of a purely approach to the study of metaphor".

Italian Linguistics 4.

BIANCHI, Massimo Luigi

1987 Signatura rerutn. Roma: Ateneo.

BIERWISCH, Manfred

1970 ,,Semantics", in: John Lyons, ed., New Horizons in Linguistic.s. Harmondsworth,

Penguin.

1977 ,,On classifying semantic features", in: Danny D. Steinberg si Leon

A. Jakobovits, eds., Semantics, London, Cambridge Up.

BIERWISCH, Manfred qi KIEFER, F.

1970 ,,Remarks on definition in natural languages,,, in: F. Kiefer, ed., Studies

in Syntax and Semiotics, Dordrecht, Reidel.

BLACK, Max

1955 ,,Metaphor". Proceedings of the Aristotelian Society bb.

1962 Models and Metaphors. Ithaca: Cornell UP.

L972 ,,More about Metaphor", in: Ortony L979.

BLASI, Giulio

1989 II problema della somiglianza nella filosofia di Francis Bacon. Tesi discussa

presso la Facoltd. di lettere e filosofra dell'Universitd di Bologna.

BLOOM, Harold

7973 The Anxiety of Influence. New York: Oxford Up.

1975 Kabbalah and Criticism. New York: Seaburv press.

BLUMENBERG, Hans

1960 Paradigmen zu einer Metaphorologie. Archiv frir Begriffgeschichte vL

Bonn: Bouvier.

BOLER, John

1964 ,,Habits of Thought", in: E.C. More si R.S. Robin, ed,s., Studies inthe

Philosophy of C.S. Peirce. Amherst: University of Massachusetts.

BOLZONI, Lina

7984 Il teatro della memoria. studi su Giulio camillo. padova: Liviana.

1987 ,,I luoghi della memoria". Koos III, aprile 198?.

BONAPARTE, Marie

1952 Psychanalyse et anthropologle. Paris: PUF.

BONFANTINI, Massimo A.

1987 ,,Sulla connotaziorte", in La sentiosi e l'abduzione, Mllano, Bompiani.

BONFANTINI, Massimo A. 9i PRO\L Giampaolo

1983 ,,To Guess or not tu Guess?", in: Eco si Sebeok 1988.

'rpnEurg :ourJoJ "Ipnnulg plpadop\rug',(Er{urqclg" aco^ l,l,6]

orrBl I 'VUd TVO

an flouroc :BcBq]I 'uoucnrlsuocal uo z86I

uEqlEuof 'ugT'Inc

'(9002 'I6eI 'ruo.n1o4

€rnlrpg 'ptutaporu attpug? tS tustctlsouC 'ruorp€J]) raprauqcslaJg

rp ,,erutg,1" :Eruo5 'souof su'DH '.ouJapout otatsuad a o1as1cllsou1

*'l(gOOZ

986I

'rse1 'uro.*1od Brnlrpg 'VSVY :ata,i;auag u! a'IED'til 16

sorfl' 'ruoJ 'perl) uou€ruu€Id :su€d 'a)uoss'IDuay rt1 p at8aut p sorg V86T

nrlod uEoI '(1NVIT1C) ONVIT1OO

'11

961'qsa.rncng's.toltun BJnlrpg' antnlty 1lrpclunurc) a1ttdtcutl4

.ruor-.per1;ruerdruog:ouelrtrN.plruJa?JqauolzDc'IunutocDIIaptdtcutt4gT6l

erre6'1tr993

'npu 1ac Tn&tntuaq

'uorr€lurueld :srte4'anbtlVod aSoEuaT np arnpn4s 9967

ueel'5g1193

'(9661'rlSe.rncng'seyueurnH €rnlrpg

ruorp€rl) preur{I€C :stte4'a&tntla?p sloanDlu a7 696I

IaqcIW llurg 'NVUOIC

'uolnotrN :en8e11 aqJ'roluluorC aalJDraua1 u1 scUuD'IaaS uo salpnls ZL6I

ueoS'5491419113

'urr^ :srr€d 'utnby,p sD?uoUJ lu1DS ap apnqll p uou)nporlul 096I

enbrururoq-alrel1tr'nNgHC

dfl IIauroC :€ceqll 'asrno)s1p puo fto1g 8/6I

rnourdeg 'NVI IIYHC

'€rsJntrN 'oue1rtr41 'vDJD7 'l1nncnog 'ssnoJls-n?1 uoc luo'IzDsJaauoC 6967

olo€d '.osnuvc

'L salpnls

Tanqdoso1tq4' ',,se8en8u€rl IBrnlBN ur '(ruduouds

pue 8urueetrq" 996I

Jlopnu avNwc

'3tnq.re16 T) ro{cos :uopuoT 'stot1drt7a741 Jo trtuuntp y 896r

ourlsrrqc'gsou-tr)looug

'uon8rl :Bruo5 'ototn7au Dfpp osuas lI 986I

orpu€s 'ISOIUS

'19161'rlBerncng'sre.trufl ernlrpg' tnynuoutot

Dc'trolay'rgorperl) 4g o8ecrqg :oFBcn{C 'uo'tp't4 lo cuopqg aql T96I

'3 eu.{e16'HJOOg

. . e r _ 7 T u r n

.

.,tt ro+aqu "F e' "il"Jr",Hjt ;, i,rj;

'ruerdurog :ouelrtr\I 'ot&Enn?utT 1ap oct8oy Drnnnrls D7 8L6I

'pa 'ea"rPuY 'il trONOg

9r8

sldvucoITaIg

316 BIBLIOGRAFIE

DANTO, Arthur C.

1989 ,,Pictorial Possibility", in: Allen 1989.

DASCAL, Marcelo

1987 ,,Defending Literal Meaning". Cognitiue Sciences Il.

DEBUS, Allen G.

1978 Man and Nature in the Renaissance. Cambridge: Cambridge Up.

DELANEY, Samuel

1980 ,,Generic Protocols", in: T. De Lauretis, ed., The Technological Ima_

gination, Madison, Coda Press.

DE LEO, Pietro

1974 Ricerche sui falsi medieuali. Reggio Calabria: Editori Meridionali Riuniti.

DERRIDA, Jacques

1967 De la grammatologie. Paris: Minuit.

1972 ,,Signature, 6v6nement, contexte", in: Marges de la philosophie,paris,

Minuit.

1975 ,,Le facteur de la v6rit6". Podtique 27.

1977 ,,Limited Inc.", Glyph 2.

DIJK, Teun A. van

7972 Beitrrige zur generatiue Poetik. Mi.inchen: Bayerischer schulbuch Verlag

1977 Text and Context. London: Longman.

DIJK, Teun A. van, ed.

1976 Pragmatics of language and literature. Amsterdam-oxford: North

Holland-American Elsevier.

DINSMORE, John

798ra Pragmatics, Formal rheory and the Anarysis of presupposition.

Bloomington: Indiana University Linguistic Club.

7987b The Inheritance of Presupposition. Amsterdam: Benjamins.

DOLEZEL, Lubomir

1989 ,,Possible Worlds and Literary Fiction", in: Allen 1989.

DUCROT, Charles

7972 Dire et ne pas dire. Pafis: Hermann.

DUMMETT Michael

7973 Frege. Philosophy of Language. London: Duckworth (2' ed. 19g1).

DURAND, Gilbert

7979 Sciences de I'homme et tradition. Paris: Berg (trad. rom. $tiinla

om gi tradiyio, Editura Ideea Europeand, d.espre

Bucureqti, 2006).

ECO, Umberto

1962 opera apeyta. Forma e indeterminazione nelle poetiche contemporanee.

Milano: Bompiani (2' ed. riveduta 19671 (trad. r:om. Opera d.eschisd.

Formd qi indeterminare i,n poeticile contemporane, Editura paralela

45, Piteqti, 2002).

7968 La struttura assente. Milano: Bomprani.

1970 Il problema estetico in Tommaso d'Aquino.2' ed. Milano: Bompiani.

l97I ,,Semantica della metafora",in: Le i,,r,,re del contenuto,Milano, Bompiani.

'ssaJd crurop€cv :{JOA .4,4N 's11o?71rPg lD)llDluLuDJC isnluouas

pun xzluis ''spa ''7n ta aIoC '4 :u1 ',,pauadoar asec .ro;: asec aq;," LL6I

AO €uerpul 'uo18unuoo1g '{rcaq1 c4stn8utT

u't sanssl JuarrnC ''po 'e1o3 "ra8og :ur ',,sct1u€luos l€crxal ur scrdo;," q92,61

'acuorcs 3o druepecy {ro1 .âaN aql Jo sIBuuV

'>1.ro11 me51 'qcaadg pun a7on?urt7 Jo uot7n1oag pun sut?tto ''spa '.'f) P

p""rr11 ,rr.lelg :u1 ',,aEenFuBI Jo oJnl€u aql pu€ scrlu€uras aureJd'.r B916T

'11o11 '1"ro1 .a,ra51

',Qoaqg c4stn?uy7 ul sa'tpnls ''spa 'ueopua8uel ocuaroJ r€ arorulg

.n1"nq3 u1 ;,,uor1dr.rcsop trlu€ruos ur oslrJoxo uy :Sur8pn[ ;o sq'ren" IL6T

'11o11':1.roa maq' tnaql

c4stn?ut.l uI s'lasraalun ''spe ''2n P lqce51 'g :uJ',,os€c ro3 esec eq;," 8967

salr€rlC 'gUOW'lTId

'sorllaT sallag :srr€d 'pa €8 '('Io^ g\ alstaVust4l s?luraH.p uo'tlol?n?r D7 8867

u€af-grpuY'suEICnJSS,{

'rldocrun :ErÊd 'aynn$al nlpns D7 V86I

orzrrnBtrN 'sluvuusd

'arqollo '7 aqc4onuas aIJDC',,ecr1eod rsserd a €rJool €J1 auotzocu e1" 986I

€Ilaleuoo'oAVUg IUVUUS.{

'gS-Zg .SA

',,auorze1a.rdtalur(Ilap IllaJJa po rllopour :arollal II" 6867

'spe 'e1oe4 'IJ.IVITC1d rS o.rnetr41 'ISgUVUUgd

'rurJonc :ouElrw 'oluocx'Dr lau auolzuanu!,'I L86I

orn€tr\I 'ISUUVUUS,{

'rlerozretr\l :ouBlrtr\I'IX'Io^

'nc(osoltg at1o1o1uy apuzr7:ul',,alelueurrcseurJ Rla.IIop rlsrllncco r13" t96I

addasnr5 'NICCVS

'g gr1 ',,er8o1or3os BIIoP

orqccol€ur a ocrloruros op.ren-8s :€rIBlI uI BSSeIu Ip luolz€clunuroc e1" 816T

olo€d rlEggvd

'ruerdurog :ouelrtrN 'arl np ou8as 7 9961

'spa ''V s€uroqJ 'XOSAUS tS ol.requr11 '639

'(9961 olso8e-o63€tu 'nc4a1sg 1p D$M1g '.!o,{rsrlalo} or8Sessaru 1ap ec€o1

-oruros eur8epur €un Jo4" :Iunc€) er8n.re4 '(oaurrul) oct|qqnd auotslaaPj

oltoddnt lns atnut\c{tcslpralu1 DJJarlr 1p onapolu un tad apodotd D1uIJd 996I

'1D

P oloed'IUggVg 'opaqurS '639

'(6667

'rlSa.rncng 'euerprratr41 Brnlrpg 'P1naatpau DcuaJSa ug Tnsotunl 6 n4ty

'ruoilpBrl) ruerdurog :ouelrtrN 'aloaalpau Dcllaryalpu Dzzanaq a alrv L86I

'ruerdruog :ouEIrJ I 't33ns u17rt a tqccads q8ng 9867

: 'rpneurg :ourroJ 'o63an?ut7 1ap o(osoy! a Dcuolluas ,86I

'(r667

'r16e.rncng 's;e.tru11 eJnlrpf, 'aatyunu aP$4 ug patlolatdtalut atotad

-ooc :nlnqo! u1 rolca7'ruorp€r1) ruerdruog :ouelrtrN 'n1nqnt u't ropa7 6L6I

'(286r

'r16a.rncng 'gcrpadolcrcug rS pcgriuul$ e;nypg 'pyotaua8 p)'tlo1uas ap

lDlD4L'urorper+) ruerdruog :ouelrtr\I 'aTtctaua8 D)'tJo17uas 1p o7D77P1L gLGI

lT8 SIdVUCOITSIS

318 BIBLIOGRAFIE

198! Ideal redd.ers and, real readers (mimeo).

FILORAMO, Giovanni

1983 L'attesa della fine. Storia della Gnosi. Bari.. Laterza.

FISH, Stanley

1980 1s there a Text in this Class? Cambridge: Harvard Up.

FORMAGGIO, Dino

1973 Arte. Milano: ISEDI.

FOUCAULT Michel

1966 Les mots et les choses. Paris: Gallimard (trad. rom. cuuintele gi lucrurile.

O arheologie a gtiinlelor u.rnane, Editura lJnivers, Bucureqti, 1996).

1969 ,,Qu'est-ce qu'un auteur?". Bulletin de la soci6t6 franqaise de phitosophie,

juillet-sept.

FRANCI, Giovanna

1989 L'ansia dell'interpretazione. Modena: Mucchi.

FREEMAN, Eugene, ed.

1983 The Releuance of charles Peirce, La salle: Monist Library of philosophy.

FREGE, Gottlob

1'982 ,,Irber sinn und Bedeutungi'. zeitschrift fur Philosophie und, Kritik r00.

GABRIELE, Mino, ed.

7986 Alchirnia. La tradizione in occidente second.o le fonti manoscritte e a

stampa. venezia: Edizioni La Biennale. Rearizzazione Erecta Editrice.

GADAMER, Hans Georg

1960 wahrheit und Methode. Tiibingen: Mohr (trad. rom. Adeudr qi rnetod.d,

Editura Teora, Bucureqti, 2001).

GAZDAR, Gerald

1979 Pragmaflcs. New York: Academic Press.

GENETTE, G6rard

1966a,,Frontidres du r6ctt". Communicatiotts 8: L'analyse structurale du

r6cit.

7966b Figures. Paris: Seuil (trad. rcm. Figuri, Editura Univers, Bucuresti,

1978).

7972 Figures 111. Paris: Seuil.

GINZBURG, Carlo

1979 ,,Spie: Radici di un paradigma indiziario',, in: A. Gargani, ed.., Crisi

della ragione, Torino, Einaudi.

GIUA, Michele

1962 ,,Storia della chimica", in: N. Abbagnano, ed., Storia delle scienze, vol.

II, Torino, UTET.

GIVON, Thomas

1982 ,,Logic vs pragmatics, with human language as the referee: Toward

an empirically viable epistemology". Journal of pragmatics 6, 2.

GOODMAN, Nelson

7968 Languages of Art. New York: Bobbs-Merril.

l

l

l

l

i

1

'urn8uod :rluo.t\spuoluprelfir't1./.,aqclv L96I

uqof 'g 'ouvÎ trToH

'3e1.ro3ln1py 8o-8oldg {srproN :ua8equado3'sanbqsm?u77 slossg 696I

',rt.tot.t6yo dlsre,uun :uosrpetr\I 'a?nn?uo7 Jo tnaql n o1 nuatuo&alord 8t6I

smol'nglgw.IsfH

an o1e :uopuoT-ual€H .^ oN 'uo4o1atdnlu7 u1 t11p77o1 L96I

.O CIJq .HCSUIH

'686T uaIIV :ur ',,sp1.ro1y1 olqrssod 8ur'ro1dxg" 6867

'IopIaU :+qcorproq 'sau11vpory to! s1apoyg'uotldac.ta1 Jo c13o'I aql uO 696I

'T'I s??o717. '"cFoT cruralsrdg pue splro I olqrssod 'spnpr'l'rpu1" L96I

olPIBBf 'YN>IIJNIH

'ssoJd aru€G

or+oN Jo .{1rs.re,rrun :puag qlnos 'arualrs ut sat&o1ouy pun sppory 996I

.{re6'gggg11

'enbr81eg op apdog orurgp€tv :sallaxrug 'pe

"6'au'ufuol?W

p anqdolV7'y 9961

}JOqIV.TUNUH

'ssoJd

s.ur+r€tr{ lures :>Iro .ue5 'f"zaF:o4 lo tc17o4 aUl puD lrv "I

3u14og 1'961

U€I .GOOAAAVH

an oIE :uoA€H MaN'arn|DraTLT puD qsprplw 986I

'spo ''S 'yCIOng rS 'g da"g;oaC 'NVI 1JUVH

an erqrunloC :>Iro .4 aN 'sara?d fsag 9961

an a|€I :uoA€H 1(oN 'ssa?rlapM/l aql ul uslc'IJ'trC 086I

'g da4;oop 'NVIN;UVH

aIl Eu€rpul

:uo18ururoo1g'aaqcadsta4 uP1'LapFlrV-uoN V'pau1lilPraay nqdnlaly 1961

'T 'TUdI trnc

'assnoreT :sved'alDr?u28 anbttolgltg 0L6I

ti ganouc

'y a?nn?uo7 to suo!]

- Dpun o I',,3utuea141-p.roty[ pue'8urueetr41-ecuoluas'8urue etr41 s,'rare11n" 89 6 I

'ssord crruopecy '1.ron .la,e1q 's7cy tlcaadg 'scllunlaas puo xalutg

,.spa 'ue8rotr41 '1 d.rrel rS e1o3 Jolad :uJ ',,uot1€sroAuoc pue cr3o1" 1961

InBd 'H'gcluc

'ollotlc€H :slrBd

'Io^ z aEoBunT np a\ro?Ul DI ap ?uuoslDr arlouuolJrlg'anb4ottuVs 986T-616I

qdasop'SqIUOOC rS uarlnp sep-r61y'SVWIUUC

'ossnoJerl isrred'alpnlxal p aallnJtou anbTl

-o1La?S ''po '1orqeq3 apn€IC :ug',,se.rn8g sal 'srnelce se1 's1ue1ce so1" 816T

'qssnoreT'.s:uad' a1Drnpnrls anb4uoutVg 996I

uarlnf seprr8lY'SVWISUC

'e8pellnog :uopuoT 'tqdosoVq4 ut suo4dacu@ag 886I

'Z aurroqteC 'NICTS rS uosleg 'NVIAtrOOOC

sl{vucoI'IgIa

320 BIBLIOGRAFIE

HOLUB, Robert C.

1984 Reception Theory. London: Methuen.

INGARDEN, Roman

7965 Das literarische Kunstwerh. Ttibingen: Nyemaier.

ISER, Wolfgang

1972 Der implizite Leser. Minchen: Fink.

1976 Der Akt des Lesens. Miinchen: Fink (trad. rom. Actul lecturii. O teorie

a efectului estetic, Editura Paralela 45, Piteqti, 2006).

JAKOBSON, Roman

1956 ,,Tko aspects of language and two types of aphasic disturbance", in:

Roman Jakobson qi Moris Hal),e, Fundamentals of Language, The

Hague, Mouton.

1964 ,,Concluding Statements: Linguistics and Poetics", in: Thomas A. Sebeok,

ed., Style in Language, Cambridge, MIT Press.

JAUSS, Hans Robert

l969,,Paradigmawechsel in der Literaturwissenschaft". Linguistische

Berichte 3.

1982 Aesthetische Erfahrung und literarische Hermeneutik. Frankfurt:

Suhrkamp (trad. rom. Experienla esteticd, gi hermeneutica literard,

Editura Univers, BucureEti, 1983).

1988 ,,La teoria della ricezione. Identificazione retrospettiva dei suoi antecedenti

storici". Carte Semiotiche 4-5 (acum in Robert C. Holub, ed.,

Teoria della ricezione, Torino, Einaudi, 1989).

JONAS, Hans

1958 The Gnostic Religion. Boston: Beacon Press.

JUNG, Carl Gustav

1944 Psychologie und Alchemie. ZiJrrich: Rascher (trad. rom. Psihologie qi

alchimie, Editura Teora, Bucuresti, 1996).

KARTTUNEN, Lauri

7971 ,,Implicative verbs". Language 47, 2.

1973 ,,Presuppositions of compound sentences". Linguistic Inquiry 4, 2.

KARTTUNEN, Lauri qi PETERS, S.

1979 ,,Conventional implicature", in: Oh si Dinneen 1979.

K.LTZ, Jerrold J.

7972 Semantic Theory. New York: Harper & Row.

7977 Propositional Structure and Illocutionary Force. New York: Crowell.

KEMPSON, Ruth

1975 Presupposition and the

Cambridge UP.

Delimitation of Semantics. Cambridge;

KIPARSKY, P. qi KIPARSKY, C.

7970 ,,Fact", in: Manfred Biern-isch ,.i Karl Heidolph, eds., Progress in

Linguistics, The Hague, Ilouton.

'11661 'q€o"rncng 'selnreumH €rnlrPg 'n.m11nc 7ryt64Js tS ut\sn8ny 1ryuptg

'urorpe4) uLrA :sr.r€d 'anbqun arnUnc DI vp uA o7 rc u4sn8nv |u?DS 8967

ogugrl-rruaH '1OUUVW

'ZlI '88 sc4s7n?u77 lDrqaroaqJ',,qceads e 3o

srs,{1eue uf' qLGI

qlnu'uoNVIAtr

'11661 'r16a.rncng 'selruelunH Brnlrpg.'Piu?t! 7o iuny

aprDry 'urorperl) dIl pr€^r€H :a8pr-rqure3 '?utag Jo ulDqC rcarC aqJ 986I

'o rnqFv r.orsôr

'€^{sotr I 'DF44 oSouuaa7sazopnqc Drnl7n4s 1LGI

.,(rn1''561q;61

'686I uoIIV :u1 ',,uotsuourlq pue e8eurl" 686I

JIN.f,ONIT

'19996 'qSarncng 'pcruqoJ €rnlrp[

nayo7ll

-otn1d atdsag'ruorperl) "toyttuny

IIo^\{c€Ig :proJxo 'sp1tolyJo ttrtyon14 aql uO 0867

'IIaA{c€Ig :proJxo's1on1cnJta1uno3 8L6I

'x pt^€o 'sl'{a,s'I

7n e8puqure3 :e8puqures'sctlnu8otd 886I

'3 ueqdelg 'NOSNIAST

'6161 duopg :ug',,roqd

-e1etr41 ,(re.reT1 .ro3 lesodord € puB .roqde1atrltr o1 seqceo.rddy p-repue1g" 6LGI

'sse.r4 sur4doH suqof oqJ :orourrlleg'.toqda1a741 Jo snluauag aqg LLOI

Ionur€S 'NIAST

'19461 '4Se.rncng 'gcgriul1$ ernlpg '1naatpau lnlnJuaplcro atinzty

-mIC'utofperl) pn€qlrv :srr€d 'Ipa?1p?u luap'D)O:l ap uoqnsl'[n|c D7 V96T

senbce1 .f.{OC Sf

AO €u€rpul :uo18ururoo1g 't1s173ug lo uotldttcsaq cUu'PuaS D spromoJ 696I

da.rgoeg'HCggT

'"raQ4H :uoqcuntr\I 'qLropu{ uaqcslroralll rap q)nqpuDH 096I

qcrruraH 'cuf,gsnvT

'sso.rg o8ecrq3 go dgsre,trun oqJ :o8ecrq3 'tg aa17 aty stotldo7ayg 9961

{rel I 'NOSNHOp 16 eS.roap .f.{OXVf

611 o8ecrq3 :o8ecrq3 's?uyg snotaBuog puo 'ar1[ 'uauo.lyl 186I

e8uqure3 'eFr.rqure3 'a?on?un1 7rttn7o77 lo sclluDuas

7n

lDluJoI ''pe 'ueuaoy 'T pJe.tapg :u1 ',,cr3o1 l€Jnl€u ur scrleru8e.r4" 9L6I

e8roeP .{.{OYVT

t',

6161 ,{uopg :ug ',,ocuatcs ur loqde1a141 " 6L6I

'16661'rlBerncng'seluerunH BJnlrpg' actJtiutt7i'tolttin1oaat DrnPnrJS

'ruorp€r+) 66y o8ecrq3 :o8ecrq3 'suoqnloaa[ cypyualcg Jo arnpn4s aUJ Z96I

seuroqJ'NHOY

'uolnotr l :a,{e11 e1 'uputor np alx4 a'I 0L6I

EIINf .VASTSIU>I

gIdVHCOITSIS

BIBLIOGRAFIE

MERREL, Floyd

1980 ,,On metaphor and metonimy". Semiotica 3I, gl4.

MILLER, Joseph Hillis

1970 Thomas Hardy: Distance and Desire. Cambridge, Harvard Up.

1980 ,,Theory and practice". Critical Inquiry YI, 4.

MININNI, Giuseppe

1986 Il linguaggio trasfigurato. Bari: Adriatica.

MINSKY, Marvin M.

1974 A framework for representing knowledge. MIT Artifrcial Intelligence

Laboratory, AI Memo 306.

MIRANDA, Claudia

1989 ,,Ren6 Gu6non o la vertigine della virtualitd", in: pozzato lg8g.

MORRIS, Charles

1938 Foundations of a Theory of Signs. Chicago: Chicago Up.

L946 Signs, Language and Behauior. New York: Prentice Hall.

MUKAROVSTf,.Ian

1966 studie z estetiky. Praha: odeon (trad. rom. studii de esteticd, Editura

Univers, Bucuresti, 1974).

NADIN, Mihai

1983 ,,Ttre Logic of Vagueness and the Category of Synechism,,, in: Freeman 19g8.

NANNI, Luciano

1980 Per una nuoua semiologia dell'arte. Milano: Garzanti.

NEUBAUER, F. 9i PETOFI. Janos S.

1981 ,,Word semantics, lexicon system, and text interpretations". in: H.J.

Eikmeyer si H. Rieser, eds., Words, World.s and Contextes, Berlin, De

Gruyter.

NOCK, Arthur Darby, ed.

1954 Corpus Hermeticum. Paris: Belles Lettres.

NORRIS, Christopher

1983 The Deconstructiue TLrn. London: Methuen.

OEHLER, Klaus

1979 ,,Peirce's Foundation of a Semiotic Theory of Cognition,,, in: Max H.

Fisch et al., Studies in Peirce Semiotics. Peirce Studies. Lubbock:

Institute for Studies in Pragmaticism.

OH, C.K. 9i DINNEEN, D.A., eds.

1979 Syntax and Semantics: Presupposition. New York: Academic press.

ORTONY, Andrelv, ed.

1979 Metaphor'and Thought. Cambridge: Cambridge UP.

PAREYSON, Luigi

7954 Estetica, Teoria della Formatiuitu. Torino: Edizioni di Filosofia (nuova

ed. Milano, Bompiani, 1987) (trad. rom. E stetica. Teoria formatiuitdlii,

Editura Univers, Bucuresti, 1977

An oSprrqu€3 :a8prrqul€C 'Z srodBd lBcrqdos

-o1\tqd'tlnDag puD a?on?uo7 'purry iu!',,8urueaul Jo Suru€ow aq;," 9LGI

d.repg'WVNJOd

'rlloqcruez :eu8o1og 'oJuo)cDr 1au opton?s D7 986I

e1oe4'1;;yITCnd

'ruerdurog :ouelrtr\I 'auotzocltu?ts DIPq 'Ilo1ralo1u lsoq a7 LLGT

a?nn8uo.l '(osJnocsrp ur sJaIc-?I pu€

or8.rorP 'IOOUd

'v'tg

sJalc-q,&\ .;,o uosr.redurot V" 816I

,{'g'gcNlud

'l1null I :stte4 'anb4atd p acuau?Uad 9L6I

sln I 'OJgIUd

an

Eu€rpul :uoq5uruooqg 'astnocstg ttnta177 Jo frcaql py qcaadg D prnmoJ LL6I

asmorl ,(reIAI JIYUd

'ruerdruog :ouelrtr I 'alun(I lp aq)lraJosa tuotznlatdtayu7 'atutoJap Dap11 686I

'pa '€Id erJ€IN 'OLYZZOL

'p€unl1eC tstted'uD'Luot p sdtual 9V6I

ueof '.NOTITInOd

'uopuorelC :proJxo 'a?pa1mouy an4catqg ZL6I

'11996 'r16o.rncng

're41 e.rnlrpg' ntal|oounc rtatayiat S' ttpttuttlut & unycatuoS'IuoJ'pBJl)

1ne4 ue8oy rg a8pallnog :uopuorl 'suo4alnlag pun satnpa{uo3 696I

'11961'rlSorncng'pcrpedolcrcug 16 gcgriurrl$

€rnlrpq 'tttp4actac rtctSoT 'urorpeJl) ua41, 'Sunqcsrol rap 2tt3o7 786I

Ir€y'f,gddod

'67 at8o1ouxay

ap sralqDC ',,lxal Jo ,{.roeq1 'e8prrrlmou>1 crpeedolc,(cue '.{5o1ocrxa1" q9tr6T

'ssoJd

€ruroJrl€C;o dlrsrelrun :de1a>1.rag 'tlatcog c4stn?utT ta1atpag aq1 Jo

3u4aa141 'lDnuuv puocas aql uo Sutpaacot4 :u1 ',,satu€.r;: JoJ oru€4 V" €9167

'S souBf 'LlIOJgd

'ruerdruog

:ouBlrtrN '(p p rurlu€Juog ourss€trN rp Brnc e) rca1odt,\\ap 8Ea7 a7 t86I

'rpnBurg :ourJoJ '(Ie p rur+u€Juog ourssBtr\I rp Brnc e) Drllorutas 086I

an pre^reH :e8pr"rqure3 '('Io^ 7) stado4 papalpC 816I-V867

's solr€qc 'gculgd

(6661'r16e.rncng'e,uau1141 €rnlrpg

'alouotic! 4lln7'urorperl) dO pr€^r€H :a8puqrue3 'splroyy

louo4lry 986I

seruoql'.Ig1yd

'686I rraIIV :u1 ',,scr1uerueg

crloroaql-Iopotr I ur splrol\ a1qrsso4" 686I

I1EH €reqreg'ggIUVd

'surruefuag :ru€prolstuv 'sctlotu8nt4 puD scllonuas 886I

uueruraH';,gUUVd

sl,{vucoI'Ifla

324 BIBLIOGRA,F'IE

QUINE, Willard van Orman

1951 ,,Tko dogmas of empiricism". Philosophical Reuiew 50.

1960 Word and Object. Cambridge: MIT Press.

REGNIER, Gerard

1989 ,,Discussion of Ulf Linde's paper", in: Allen 1989.

REINHART, Tanya

1980 ,,On understanding poetic metaphor", in: Marvin K. Ching et al., eds.,

Linguistic Perspectiues in Literature. London, Routledge.

RESCHER, Nicholas

1973 ,,Possible Individuals, TYans-world Identity, and Quantified Model

Logic", Nous 7, 4.

RICHARDS, Ivor Armstrong

1936 The Philosophy of Rhetorlc. New York: Oxford UP.

RICOEUR, Paut

L974 ,,Metaphor and the main problem of hermeneutics". New Literary

History YI.

7975 La m.4taphore ulue. Paris: Seuil.

RIFFATERRE, Michael

7971, Essols de stylistique structurale, Paris: Flammarion.

1979 ,,La m6taphore frl6e dans la po6sie surr6aliste", in La production d,u

ferfe, Paris, Seuil.

RORTY, Richard

7979 Philosophy and the Mirror of Nature. Princeton: Princeton University

Press.

1982 ,,Idealism and textualism", in: Consequences of Pragmatism, Mtnneapolis,

University of Minnesota Press.

ROSSI, PAOLO

1960 Clauis Uniuersalis. Arti della memoria e logica combinatoria da Lullo

a Leibnitz. Milano: Ricciardi (2" ed. Bologna, Mulino, 1983).

1988 ,,La memoria, le immagini, l'enciclopedia", in: Pietro Rossi, ed., La

memoria del sapere, Bari, Laterza.

RUSSELL, Bertrand

1905 ,,On Denoting". Ming 14.

7919 Introd,uction to Mathematical Philosophy. London: Allen & Unwin.

SAG, I. qi PRINCE, E.

1979 ,,Bibliography of works dealing with presupposition", in: Oh si Dinneen

t979. i

SCHANK, Roger

I975 Conceptual Information Processing. Amsterdam: North Holland.

1979 ,,Interestingness: Controlling inferences". Artificial Intelligence 2.

SCHANK, Roger qi ABELSON. Robert

1977 Scripts, Plans, Goals and L-nderstonding. Hillsdale: Erlbaum.

'02-6I SA

'.(ocrrod 'S'qC uI oruoraJul )r:atl'-'diH pue srsoruos" 8L6I

In€d'ouvcvH,L

6c- pulll .,SuirraJor uO" 0967

{JuaparC ra}od'.NOSIVUJS

g9 a6o1opq4 uaqcsrlSug

.rnz a8e.rlrag rouaril! 'uvlaoy un uauollDnitslqpzrg uaqcstdtl a?Q 996I

zuerg '1g71gy;,9

't'0r

,Canbu1 c4s7n?u77',,uorlrsoddnserd laleads .ro3 rualqo'rd uorlcofo'rd y" 6L6I

110cs 'sgil[vos

'/l-69 'g86T u€ruaord :u1 ',,d1r1ear pue -{lunururo3" 8867

.g IIqOT

.H,LIWS

:?lzdrc1 'atSoyotzog

: Jol€.Âalrqdy ttoystP

'lolqlunH T' ra{uno

'.(lJ€r{csllosoC aurreqa8 arp pun sruurraqop seq" 8067

8;oaP '191,1111119

'sse.r4 a8en-3ue1

puo tqdatSollqlg parcPuuv uV 'toqdnlayg 1761

'v uo,Ir€^|\'ssTgIHS

'986T 'UT-6 requraldeg 'd1e11 'eccn1 'occor3 11

le ploq urelsdg ounwwl aql ur uorl€crunruruoC TBInIIaC Jo scrloruros

aql uo doqs4.ro16 l{cr€oseg pocu€^pv OJVN eq+ Jo s8urpaacol4

'utalsrcg aunlalal aql u? uo1l\c1unut1lloC rplnnac lo sctlonuag aql 886I

'spa ''7n ,a Ig 'ZUVCUSS

' gg manag Toctqdoso1rq4'',,3ursoddnsa"r4" 7961

PIIJIIIV\ .SUVTTSS

'rpn€urg :ourJoJ 'o'trpranal o$a1 pp lsllDup.nn orualaDlaav 986I

'rpneurg :ourroJ 'odua1 ft a arnlJnrJs a7 VL6I

oresoC 'gUCgS

4n e8puqure3 'e8pr.rqureJ '.spy qcaadg

Jo trcat11 aql u! salpryS :?utuaawtr puo uotssatdxg :ug '.,.roqde14tr11" 086I

'I ltdtl7'((Bprrroq o1 dldog V 'o'uoraJJrq eq1 Surlereyeg" LL6I

uqof '[Tuvgs

an o1e :uoleH neyl'Sutprtag lo s1ocolotd 686I

Foqou'ssToHcs

'Iurd :uaqculIN',auoaquxal 8L6I

poI4SoIS ;,Off,tgOS

' 'roluur€q1{oy :pe311n1g 'z1t1txu3ot4 aqct7s7n3u17 9761

a113r"rg' gCNV'I-N g SSITHCS

'61,6I uoouu5 16 qO :ug',,socuo1uas xolduroc ur suorlsoddnso'rd u9" 6L6I

.J.gggIHCS

'urneqlrg :aFpsIIrH 'Sutpualsnpu1 n7ndtuoC ap?sul 186I

.reqdolsrrq3 '14OggSgIU rS raSog 'XNVHCS

sI.{vutoI'IsIs

326 BIBLIOGRAT.IE

THORNDIKE, Lynn

1923 A History of Magic and Experimerutal Science (8 vol.). New york:

Columbia UP.

THUROT, Charles

7869 Extraits de diuers manuscrits latins pour seruir d. I'histoire des d.octrines

grammaticales au Moyen Age. Paris.

TODOROY Tzvetan

1966 ,,Les cat6gories du r6cit litt6raire". comm.unications g: L'analyse structurale

du r6cit.

1987 ,,Viaggio nella critica americana". Lettera IV, L2.

USPENSKY, Boris

1973 A Poetics of compositiorz. Berkeley: university of california press.

VALESIO, Paolo

1980 Nouantiqua. Bloomington: Indiana UP.

VAN LENNEP, Jacques

1985 Alchimie. Bruxelles: Cr6dit Communal de Belgique.

VICKERS, Brian

1984 ,,Analogy vs identity", in: Brian Vickers, ed,., Occult and Scienific

Mentalities in the Renaissance. Cambridge: Cambridge Up.

UOLI, Patrizia

1982 ,,Du cot6 du lecteur". yS A1-82.

WEBSTER, Charles

1982 From Paracelsus to Newton. Magic and the Mahing of Modern science.

Cambridge: Cambridge UP.

WEINREICH, Uriel

1966 ,,Explorations in Semantic Theory',, in: Thomas A. Sebeok, ed., Cutent

Tlends in Linguistics 111. The Hague: Mouton.

WEINRICH, Harald

1977 Literatur filr Zeser. Stuttgart.

YATES, Frances

1966 The Art of Memory. London: Routledge & Kegan paul.

ZUBER, R.

1972 Structure prdsuppositionnelle du langage. paris: Dunod.

096 'OVI pa4uBtr\I 'qcsr.^.rarg

79 SBI}V

0g FIn.I oturssetr\I 'rqcuerg

I 'u 8gZ 'I tr 'Id€d rllaccnpog

I 'u Il urlacretr I '.loloqFog

992 clrg.'eureg

60T InC opr€urog

611 ,(epotr41 aP Preurog

78I xne^rrelc ap pr€urag I 'u IIT-0II {u€rd 'neury

70T-80I r1ua.rle1'erreg

9rI €rcsorg €p opl€urv

90T (rulB4g rnl Ing) BIJog

Lt6 '6ZZ '6r7,-VrZ

90T (roSV rnl Ing) Bt'taa ,gLI.gLI ,OLI ,99I ,L'I ,07I-68I

9OI IJAg

z8I BIoruI Bp olnuaûog

0gI rall€lA 'unuefuag

ZEZ-I1Z pre16 d;uag 'roqceag

g?Z ,Zg,6T ..I.f ,urlsny

Z 'u L9 o111, '[1e"rnY

It snu€rl€loo J€saEC 'snlsn8nY

6rz 'Lvz 'gLI-VLI '19 urlsnSny

996 deg 'se11y V

ll urqceof uu€qof ?oqcag

06 acrrl€ag

98T '3 ooruotr I 'delsP"reag

996 d;o8a;5 'uoseleg

I 'u VgZ oun.rg 'rsseg

ZOE'6ZI 'Og '02'11 puelog 'saqpeg

0gZ '8tZ €nqsoqol '.IollrH-r€g

LgI 'ggI aIaruBO 'r.rerqreg

Z0g proJuog'q8no.rqueg

IIZ 'W'O'aruleg

LVZ, '16.re8og 'uoceg

gZ,I 'L8 'tg 'gV srcu€rd 'uoc€g

09 uols€c 'preloqcEg

97 uol JoAeX zu€Jd '.raPeeg

g

991 "ra6y

It alJe+sv

8l sngaFv

ZgI-IgI eddesnrp'o1e1rY

88-1,8 Puourpg 'xno.rY

I 'u 88 1ne4 'PlourY

' 8rT -tTr' rrr' v9' 99' 9v' Zt-r' Iolo+stry

8l eup€rrv

9tr rineuo8.ry

07T sorv

69 sntelndY

6VZ Irr.I'uefse.rdY

8VZ ono 1"reY '1adY

87 slll€uv

IIT arretr{-9rPuY'orqduY

111 oreduy

g0I uourv

T 'u 808 +roqog topolulv

T 'u T8T orn+s 'uo[v

96 asuoqdlY'sI€IlV

08 SNIPSIV

69 'Lg '69 '09 snrlouroC

qcrruraH'{urraqsollaN uo.t eddr;8y

99 uouuaue8Y

zII'60I {IotrI €p ospv

zgz-I9z'7tT 'I9 ruepv

98I ,Z9I .TOI AII'IIV

Igz uoqou '.uosloqv

LVZ'gLT-V LI'g11 errer4'PreIgqV

\tz'98T ul^rpg 'lloqqY

arunu ap xapul

INDEX DE NL'\fF]

Bioy Casares, Adolfo 177

Black, Max 138, 140-142, 146-147,

750,2I2

Blasi, Giulio 84

Blaze Boylan 111

Bloom, Harold 50

Boatto, Alberto 179 n. 1

Bijhme, Jacob 52, 60

Bohr, Niels Henrik David 131, 148

Boler, John 303

Bolzoni, Lina 63

Bona, Constantin 205

Bonaparte, Marie 31

Bonaventura da Bagnorea 91

Bonfantini, Massimo A. 746, 22I, 302

Booth, Wayne C. 17-18

Booth, William Stone 87 n. 2

Borges, Jorge Luis 32,122,177

Bossaglia, Rossana 279 n. 7

Braque, Georges 178

Brecht, Bertold 237

Briosi, Sandro 143

Brooke-Rose, Christine 148

Bruno, Giordano 59

Bruyne, Edgar de 132

Budick, S. 50

Burchiello 145

C

Cantor, Georg 87 n. 2

Carnap, Rudolf 182 n. 1

Caruso, Paolo 20 n. 1

Casanova, Giacomo 111

Casaubon (Middlemarch) 775

Casaubon (Pendulul lui Foucault) II4-

t17

Casaubon, Isaac 114, 175-176

Casiodor din Sevilia 110 n. 2

Castelvetro, Lodovico 118

Cavicchioli, Sandra 99

Cecco d'Ascoli 90

Celada, Franco 208

C6line, Louis-Fbrdinand 32, 122

Celli. Giorgio 110 n. 3

Cervantes y Saavedra, Miguel de 285

Cezar, Iul.iu 42, 85, 742

Charles Bovary 198

Chatman, Seymour 17

Chenu, Marie-Dominique 77 4

Chomsky, Noam 50, 255

Christie, Agatha 28

Churchill, Winston 177

Cicero, Marcus Ttrllius 64

Cioran, Emil Michel 48

Ciullo d'Alcamo 89

Cohen, Jean 136

Collins, William Wilkie 113

Comparetti, Domenico 86 n. 2

Constantin I, impdrat 106, 176

Copernic, Nicolaus 46, 233

Corrado (Mantoni) 133

Corti, Maria 17

Courtds, Joseph 275, 278

Couturat, Louis 235

Croce, Benedetto 132-133

Crollius, Oswald 61

Cuff, sergent 113

Culianu, Ioan Petru 48 n. 1, 71 n. 1

Culler, Jonathan 25

Cybele 43

Cyrano de Bergerac, Hector-Savinien

152 n. 1

D

Dali, Salvador I77-I78

Dal Pra, Mario 71 n. 1

Dante Alighieri 11, 23, 59, 86-92, 99,

722, 731, 133, 139, 140, 1.45-146,

149, 751

Danto, Arthur C. 194

Dascal, Marcelo 136

Debus, Allen G. 76

De Chirico, Giorgio 162

Delaney, Samuel 191

De Leo, Pietro 160

Deleuze, Gilles 50

Della Porta, Giambattista 62

Delminio, Giulio Camillo 64, 67, 87

Demaimieux, Joseph 66 n. 1

de Mas, Enrico 88 n. 3

Demetra 43

Denis, saint 191

Derrida, Jacques 24,27,31,37, 50,

53, 304-309, 311

De Sanctis, Francesco 88, 90, 132

Didona 130

Dijk, Teun A. van 17

Dilthey,Wilhelm 50

T0z '68I '79-99 1a1ure11

?0T-g0I ueql€N'.radPg

l,6T oIBurI€H

Zg snopp€J '>1ca8e11

976 ueS.rnP'seur"reqe11

H

00T '96-26 '18 guou 'uougng

991 ri odno"rp

qLZ '996 '8V2, 'Lgr 1ne4

'11 'ecu3

8LZ,gLZ,O9Z

-6VZ' 6ZI'gg uarlnp sep.rr81y'seunerp

70T-g0T 'T dIIIqd 'ureqe.rP

T,SZ-IEZ a8roag solr€qC 'uoProg

z9I IIEqII ,LLI tr "rorceq.rop ,69I

'LgI'I'u 7gI '6gT uoslaN '8I 'ueurPoop

0g '97 uo^ 3ue331o16 uueqof'eqleop

19 qdlopng 'snruelcop

g9Z seuroqJ 'uo,ttg

I 'u Il

T 'u 0TT o+Euag '11ouue,rorg

IZZ'gLI ope3 'Srnqzurp

gg oddqtg 'oplenseg

g8z lanuBuurl Ir€c 'lpr€r{rac

g8I 'lT prerg3 .ollouap

0gI snFV'snr1laP

Tu L,Z'992

'I 'u EgZ 'grz 'gt6 pl€ro3 'tepze11^

I8T oolqec 'Ieul€c

91 8"roap sue11 'raurePep

c

oloqcrtr{I rEnrc

Tl, rllouBclnd

gg1 e11e"rrtrq 'ruo.rg

ggz qoll+op 'a8e.rg

9l,T €ssorBqr€g I trrapard

911 utuelueg'ur1>1ue.rg

892 rsrssv urp csrcuEld

Zg 'gZ €uuelor9 'rcuerg

T 'u 96I rrBA seg 'uosseerg

; 9II

'8g '0g '0g 'LI '0T Ioqclntr 'l1necnog

gTI uog.I 'l1necnog

/I'trN

pr€.Aapg .'.re1srog

g6I ouIO 'or8Feuuog

2,91 ,(.rue11 'prog LgZ'I

l8z uaqou 'ppnl.{

8TI ',jI lJaqou '.rausstelg

8l selocrN rloureld

T 'u 87 ruu€ or3 'ourerolg

BgZ'ggz'0gZ'8I solr€r{C'a.rou11g

Z6 sorunlg Iac eaI-AI IB dlIL{

gLT 'gV orlrsr€tr\I 'ourcrg

gZT In€d 'puaqe.redeg

I 'u Tl '69 ueep-grpuy'arqr8nlseg

gZ orzrrn€tr4l'sr.re.r"reg

8I €IIo+euoO'o.te.rg-r"rer'reg

,0T 'gI ornetr I 'tsatel.rog

Z 'It Lg ozuelso3 'eeg

T 'u Il addosnrg 'ut88eg

6I olo€d'IrqqBJ

.{

gL'EL'11 snrlnp '.€Io^g

08 'gl 'gl ,p ueaf 'leu8edsg

t6I 'C'W'.raqcsg

16T '68I .{re.log €wtug

g7I '8EI 'gg1 sureelg seuroq;'1or1g

911 aS;oag '1or1g

tgI 'Z eur.reqle3 'ur31g

09 uaqlv'urolsurg

90I url€49

I 'u 88 pu€Iog'lag;oq8ryg

g

Z 'u L8 ul1(pg 'acuel.Lre1-Sururnq

T 'u 98 '09 FaqIIC 'puernq

l9T uqor'snlocg sunq

982 oqluno

glU selr€qC 'lorcnq

T 'u 1,8 senbcep 'dossneqcng

LqZ-982

'tEZ'68I rgTT u€uoC rnq$V '41.{oq

Z 'u LB snr1eu31 'd11auuoq

98I-98I InIoiqU pleuoq

BLI-LLI solsng orrouoH 'beruoq

g6I-I6T'l8I-g8I rrruoqnT'1eza1oq

T 'u gg ocr,ropnl 'ac1oq

9gZ '98I 'WI llelA '.{eusrq

9IT rôlFlorcl

971 sosduorq

711 p1€edoorv arsruorq

T'u

'u LgZ 'ggz uqof 'oroursurq

Z'u VgZ'y'q 'ueauurq

628

SWON S( XflCNI

328 INDEX DE NL'}TE

Bioy Casares, Adolfo 177

Black, Max 138, 140-142, 146-147,

750,2t2

Blasi, Giulio 84

Blaze Boylan 111

Bloom, Harold 50

Boatto, Alberto 179 n. 1

Bijhme, Jacob 52, 60

Bohr, Niels Henrik David 131, 148

Boler, John 303

Bolzoni, Lina 63

Bona, Constantin 205

Bonaparte, Marie 31

Bonaventura da Bagnorea 91

Bonfantini, Massimo A. 146, 221, 302

Booth, Wayne C. 17-18

Booth, William Stone 87 n. 2

Borges, Jorge Luis 32, 122,777

Bossaglia, Rossana 279 n. I

Braque, Georges 178

Brecht, Bertold 237

Briosi, Sandro 143

Brooke-Rose, Christine 148

Bruno, Giordano 59

Bruyne, Edgar de 132

Budick, S. 50

Burchiello 145

C

Cantor, Georg 87 n. 2

Carnap, Rudolf 182 n. 1

Caruso, Paolo 20 n. 1

Casanova, Giacomo 111

Casaubon (Middlemarch) I75

Casaubon (Pendulul lui Foucault) 114-

7L7

Casaubon, Isaac 114, 175-176

Casiodor din Sevilia 110 n. 2

Castelvetro, Lodovico 118

Cavicchioli, Sandra 99

Cecco dAscoli 90

Celada, Franco 208

C6line, Louis-Ferdjnand 32, 122

Celli, Giorgio 110 n. 3

Cervantes y Saavedra, Miguel de 285

Ceza4 Iuliu 42, 85, I42

Charles Bovary 198

Chatman, Seymour 17

Chenu, Marie-Dominique 174

Chomsky, Noam 50, 255

Christie, Agatha 28

Churchill, Winston 177

Cicero, Marcus T\rllius 64

Cioran, Emil Michel 48

Ciullo d'Alcamo 89

Cohen, Jean 136

Collins, William Wilkie 113

Comparetti, Domenico 86 n. 2

Constantin I, imp5.rat 106, 176

Copernic. Nicolaus 46, 233

Corrado (Mantoni) 133

Corti, Maria 17

Courtds, Joseph 275, 278

Couturat, Louis 235

Croce, Benedetto 132-133

Crollius, Oswald 61

Cuff, sergent 113

Culianu, Ioan Petru 48 n. 1, 71 n. 1

Culler, Jonathan 25

Cybele 43

Cyrano de Bergerac, Hector-Savinien

152 n. 1

D

Dali, Salvador 177-778

Dal Pra, Mario 71 n. 1

Dante Alighieri 11, 23, 59,86-92,99,

122,137,133, 139, 740, 145-146,

r49, 151

Danto, Arthur C. 194

Dascal, Marcelo 136

Debus, AIIen G. 76

De Chirico, Giorgio 162

Delaney, Samuel 191

De Leo, Pietro 160

Deleuze, Gilles 50

Della Porta, Giambattista 62

Delminio, Giulio Camillo 64, 67, 87

Demaimieux, Joseph 66 n. 1

de Mas, Enrico 88 n. 3

Demetra 43

Denis, saint 191

Derrida, Jacques 24,27,31, 37, 50,

53, 304-309, 311

De Sanctis, Francesco 88, 90, 132

Didona 130

Dijk, Teun A. van 17

Dilthey,Wilhelm 50

I

I

F

F

F

F

F

F

F

F

F

F

FJ

F]

IOZ,68I,?9-89 +OIUIBH

70T-g0T ueqlBN'.rad1e11

16T oI€tuI€H

Zg snappeJ '>1ce8eg

976 ua8;np'seru.raqe11

H

00I '96-26 '18 guog 'uouanp

gg1 rt adnorp

8L6 'gg7 'qtz 'LgI 1ne4

'11 'ecrrp

8LZ'9L7,'O9Z

-6tZ' 66I'gg uarlng sepn8ly'seurra.rp

70T-80I 'T dl1qd 'rueqe.rP

ZEZ-IEZ

aS.roep salr€qC 'uoP.rop

ZgI IIeWW'.torceq'rog

i?I,LLI,69I

'LgI 'I'u 7gI '68I uoslaN 'ueurPooP

0g '.97 uo^ 3ue331o1tr uueqof 'eqlaop

19 qdlopng 'snrualcog

ggz s€uroqJ 'uo.l'rP

T 'u ll

a1eqcr141 'enrP

T 'u 0IT oleuog 'r1ouue,tor5

IZZ'gLI o1.re3'8"rnqzur5

99 oddlltg 'oPlensap

ggz lanu€ruur1 pe3 'lPreqreg

98I 'lT pr€rgc 'allouoc

08T snlnv 'snr11aP

|u L\Z'997,

'I 'u €gZ 'grz '9V7, pl€roC 'tePzeS

T8I oalll€c 'IaII€C

91 SloeP sue11 '.raurePeP

c

Tl rllouBrlnd

gg1 e11a"rr111 'rue.rg

ggz qolllo5 'eFa.rg

9ZT Bssor€qr€g I crrapard

911 ururefueg'urPlue.rg

892 rsrssv urp csrcuBrd

Zg 'gZ €uu€Aor5 'rcue.rg

T 'u 96T u€A seg 'uasseerg

: gII

'89 '09 'Og 'l:I '0I IaqcIW 'l1necnog

lT

9II uog'I '.+InBcnod

'tr\l pr€.âPg telsrog

gZI ouIO 'ol33e'ur"rog

191 .{rue11 'Prog

z8z lroqou 'ppnld

gTT ',{ +raqou ?aussrold

81, sEIocrN 'rIour€Id

I 'u 87 ruuelor3 'oureropg

ggz 'ggz'0gZ '8T solr€t{C 'e.rour1lg

Z6 sournrd Ioc EoI-AI IE dIU,{

gLI '9, orlrsr€tr\I 'ourcrg

gZI Ined'pueqeradeg

I 'u IL'69 ueal-g.rpuy 'e.rq€n1seg

gZ orzrJn€JN'srre.r"reg

8I €IIalBuo(I'o,re"rg-r.re.r.reg

l,0T '9T ornetrN 'rsaterreg

Z 'u Lg ozuelso3 'eeg

I 'u L eddosnrp 'ur58eg

6I oloed 'Irqq€d

.{

9L'8L 'Il snrlnf 'BIo^g

08 'gl '91 ,p ueep 'lau8edsg

76I 'C'W rraqcsf,

,6I '68I ,(.re,rog Bruurg

gtl 'BgI 'gg1 su"reelg seuroq;'1or1g

VgI

911 e8roaP'1ot1g

'Z aur;eqle3 'ur31g

0g FoqIV'uralsurg

90I urI€4S

I 'u 88 pu€Iog 'le;;oq8rPg

g

z 'Lt L8 ulr\rpg 'ecue"r-a,re1-SuruJno

T 'u 98 '09 FaqIIC 'Pue.rnq

l9I uqof'snlocg sunq

982 oquno

glz salr€qC '1o-rcng

I 'u 18 senbceP'dossneqcng

LqZ-982

'VgZ'69I'911 ueuo3 rnqlrv 'e1doq

Z 'u LB snr1eu31 'd11euuoq

98I-98I InIoipU ppuoq

8LI-LLI solsng orrouoH 'beuroq

96I-16I'78I-g8T rrruoqnT'1eze1oq

T 'u gg ocr.toPnl 'ac1oq

g8Z 'g8I '77I ll€1y1 ',{ausrg

9TT râll€lor0

971 sos,(uorq

711 py8edoorv orsruor(

I'u

LgZ 'I 'u LgZ 'ggz uqof 'a.rotusurq

Z 'u ,92'Y'q 'ueauurg

628 SIÎNN SO XtrONI

330

INDEX DE NI]ME

Hannibal 285-287

Harpocrate 47

Hartman, Geoffrey H. 50, 99-101,

106- 107

Haywood, Ian 153 n. 7,154,161 n. 1,

162-163, 765, 767, 170-171 n. 1

Heidegger, Martin 46, 48, L67

Heller, Joseph 53

Henriot, Emile 110

Henry, Albert 135

Hercule 64

Hermes 42

Hermes Tlismegistul 45, 50,76, 167

Hesse, Mary 136, I47

Hintikka, Jaakko 155,182,184, 187

Hirsch, Eric D. 17-18

Hitler, Adolf 167, 178

Hjelmslev, Louis 57, 727,302

Holmyard, E. John 71 n. 1

Holub, Robert C. 18

Homer 49, 178, 185

Horatius Cocles 41

Hugo, Victor-Marie 197

Hume, David 128

Husserl, Edmund 50, 305, 311

I

Iamblichos 67

Ingarden, Roman 18

Inge, M. Thomas 114 n. 1

Ioana d'Arc 111

Iocasta 190

Iosif 104-105

Iser, Wolfgang 18-19, 21, 29

Isis 43

Isus Hristos 66, 75,89-90, 158, 179

hryiter 252

J

Jack Spintecdtorul 53

Jacolliot, Louis 92 n. 2

Jacopo Belbo 115-116

Jakobson, Roman 18-2L, I2I-122, I5l,

238, 305

James, William 17

Jauss, Hans Robert 18,21,52

Jean, arhidiacon 166

Jean de Roquetaillade 75

Johnson, Mark 138, 749, 151

Jonas, Hans 48 n. 1

Joyce, James 20,29,87, L02-705

Jung, Carl Gustav 43,46,48,70-77

Juvenal, Decimus Iunius 130

K

Kant, Immanuel 13

Karajan, Herbert von 133

Karttunen, Larri 255

Katz, Jerrold J. 139

Keats, John 184

Kempson, Ruth 263

Kepler, Johannes 46, 731, 222, 233

Ker6nyi, K6roly 50

Khunrath, Heinrich 75

Kiefer, F. 140

Kiparsky, C. 255,272

Kiparsky, P. 255,272

Kircher, Athanasius 65, 161

Klaus, Georg 248

Kornbluth, C.M. 191

Kostiukovici, Elena 110-111

Kripke, Saul 184

Kristeva, Julia 17

Kuhn, Thomas 13, 91, 1,26, 147,222

L

Lacan, Jacques 265

Laios 190

Lakoff, George 138, 149, 15L, 250,

265-266

Lambert, Johann Heinrich 305

Langevin, Paul 149

Lantenac, marchiz de 197

Lavoisier, Antoine Laurent 77

Lazdr 66

Leech, Geofftey 249

Le Forestier, Ren6 88 n. 4

Le Goff, Jacques 166

Leibniz, Gottfried Wilhelm von 155,

235,

Lenin, Madimir Ilici 300

Leonardo da Vinci 172

Leopardi, Giacomo 107-108

Levin, Samuel 136,742,149, 185

Levinson, Stephen C. 247, 255

L6ri-Strauss, Claude 20 n. 1, 50

gII or€saC 'esa.t'e4

LgI'VG sre; urp Ioêd

gg 3ue331o16 'qne4

1,9 o€Jrs€d

66 'r8 'T 'u 69 ruu€ orp 'r1ocse4

€reqr€g 'ee1re4

Z6I'ZBI II€H

M uuevtrall '1e.r.re4

grz-vrz apruoturBd

79 srr€d

0Z '8T 'gT r8rnl 'uosde.re4

gil 'OL'Ig-09 '97 snslac€red

IgI ur. rg ',{1s3oue4

T 'u gg souueqof 'ddee4

d

lgT (oseN snrprÔ snrlqnd) nIPFO

Z 'u Z6 pueurprod 'rlsrrtoPuessg

0g Foqog '1 terurequeddg

z'u vgz'y'c 'qo

I 'u ,8 uollr€qC 'u.rnq8g

I8T €IIAJO

6 'u 808 snel4 '"ra1qog

06r-68T dlpoo

LtT, '7, 'u gg Jo urBIIIIly\ 'tueccg

o

09 srIBôN

Z0T loqcliltr'snurePe.rlsolq

0g l{crrparrd'eqcszler1q

zll snuesnc snelocrN

?TT opuolurrolN ep elocrN

009 'TgT 'III 'gV ceesl 'uoPa'a1q

I9Z z+Vj{'raneqnalq

79 un1da51

97 op prergc '{I€^roN

l8z oJIo I oraN

I 'u 98 1ne4 'uoPnelq

68T '78I '89T '6 1 uoalodeg

,7I-06I'T 'u 08 ou€rcnrl 'tuueg

I 'u 808 rBqrtri\l '.urp€N

.N

116 e11au"rg 't1n11

llT olruag'rur1ossn141

/.II 'gIT Qnsor5 ''ecsn141

8T uer,.(>1s.to;e>1ntr1

,9I '98 '97 asro141

r88 urlnN s( xsoNl

Ltz-9rz

'ZVZ-I7Z'6gZ'BgI'8T solr€qC'srr.ro141

08 ouorlotr\l

grT ruueôrp'r11aro141

g7Z preqcrg'an5e1uo141

111 uroolg d1o11

z6 BrpnBIc 'epuerr141

T9Z 'I tr urlr€tr{l ',(1su1141

971 addesnrP'ruurur141

tE'IE sr1111 qdesof 'roIIIW

?7I osno6 da>1ct1rttr

z8z'99r

'ZgI' 69I r?orreuong o1a8ue1aqcrtr41

96'91 ecr.rnetrtl'.{1uo4-neolro}\l

I 'u 98 '1 '1o8ua141

I 'u 0TT lrllurlq 'r1s.l'o1[e.retr1

8L 'Lg '79 rncratrN

I 'u 6lI olroqrlrd 'euuetrn

gg n€Iauotr\I

T 'u III-01T '2,91 ue,r ue11 'ua.ra3aa141

LyZ 1-laqro1g' o8roop 'peatr [

I 'u 16 odoceP '1uozze11n

6zr op *"J;"J;".i::fr

79 s€rsrBtr\I

agug tl-r"ruo11'no"r.re1,n

V LI

T 'u TII ourlu€lsoC 'our.retr11

191 eUoPPBBJ I ErrBtr\I

TZ BIJ€tr{I

gg1 zuerg 'c.rutr41

6ZT orpuessely'ruozue141

90T s€uroqJ 'uue141

87 €IBI tr

88I urroT '.Iazeew

W

l8z urFeIAI '.raqqn1

8TI rPu€$Io1Y'e1.rn1

19 nrlorcnT

97 .{3.t9,,(g 'scg{nT

tr1 ,(cre4 '.>IcoqqnT

91-11 ^{"rnp'ueur1o1

IIZ' LLI-qLI'991 eqdog'uaro'I

96Z 'I8T .re,r1g uqog 3uo1

lgl snrss€C 'snur8uol

6ZI olraqog'1q5uo1

LTZ ulqor '.a>IcoT

69 qdolsr"rq3 8.roap'8.raqualqclT

g8I 'X Pr.teq 'sr.tta1

INDEX DE NUME

Peirce, Charles S. 1,2-13, 55,726,I47,

168-169, I85, 202, 215, 277 -2t9,

22L, 226, 235-237, 247-249, 252,

300 n. 1, 301-302, 304-309, 311

Penrose, Roger 194-195

Pernety, Antoine 7 4-77, 79-8L

Pessoa, Fernando 177

Petiifr, Janos S. 251

Petrarca, Francesco 708, "J-22, 175

Phul, Ruth von 103-104

Piaget, Jean 13, 20

Picasso, Pablo 177-178

Pico della Mirandola, Giovanni 46,

176

Piero della Francesca 129

Pinocchio 184

Planchenault 197

Planck, Max 50

Platon 4I, 45, 167, 209, 252-253

Pliniu cel BdtrAn 67, 288

Poe, Edgar Allan 31, 231

Pohl, Frederik 191

Polonius 53-54

Popper, Karl 13, 49, 124-1,26, 728,

130-131, 185, 236

Pouillon, Jean 17

Pozzato, Maria Pia 83 n. 1, 88, 92,

99

Pratt, Mary Louise 19

Priam 167 n. 1

Prieto, Luis 126-128

Prince, E.F. 254 n. 2,255

Proclus, Licius Diadocus 175

Prodi, Giorgio 213

Prometeu 64, 67

Proni, Giampaolo 227

Pugliatti, Paola 16

Putnam, Hilary 12, 25I, 281

a

Queneau, Raymond 178

Quine, Willard Van Orman 203,246

R

Rabano Mauro 108

Rabelais, Frangois 86

Radcliffe, Ann 196

Reagan, Ronald 26-27

Reed, Edwin 87 n. 2

R6gnier, Gerard 194

Rescher, Nicholas 155, 187

Reuchlin, Johannes 46

Riccoboni, Antonio 118

Richards, Ivor Armstrong 20, 135, 145

Riceur, Paul 136, 738,147

Riffaterre, Michael 17

Ripley, George 77

Robbe-Grillet, Alain 193-194

Roberto Grossatesta 91

Robey, David 115

Robinson Crusoe 7-8

Robortello, Francesco 118

Rocco, Alfredo 120-721

Romberch, Johannes 56 n. 1, 59

Romulus 41

Rorby, Richard 28-30, 50, 28I, 304-305,

308, 311

Rosselli, Cosma 55 n. 1, 58-59, 63

Rossetti, Gabriele 87-91, 100, 113

Rossi, Paolo 55 n. 1, 59-60, 67, 275

Russell, Bertrand 181, 186, 255,260

Rustaveli, Sota 133

Ryle, Gilbert 248

S

Sade, Donatien-Alphonse-Frangois,

marchiz de 48

Sag, I. 254 n.2

Sainati, Augusto 281 n. 1

Sainati, Vittorio 281 n. 1

Saint-Yves d'Alveydre 92 n. 2

Saussure, Ferdinand de 305

Schank, Roger 251

Scheler, Max 50

Schelling, Friedrich Wilhelm Joseph

46

Schiebe, T. 257 n. I

Schlieben-Lange, Brigitte 247, 249

Schliemann, Heinrich 167-168 n. 1

Schmidt, Siegfried 17, 249, 257

Searle, John 19, 24,28,136, 141 n. 1,

150, 248, 306

Sebeok, Thomas A. 13 n. 1,2\4 n. I

Segre, Cesare 135

Sellars, Wilfrid 255

Sercarz, Eti 201 n. 1

Shakespeare, William 87, 113, 169, 181

092 'u 'raqfiz

8II I>IsaleZ

g8z'082-gzz B\pez

Z

97 rallnfl ruerIIL!\ 'slEa

I 'u 88 '69 secuerg 'se1e;1

,\

,0T -g0T' 00I -66 ureUIA\'qpor*sp.ro11

872 Jasof 8rr'tpn1 'ura1sua31111

96?,'gg'gI '0T-6 '/-g utlof 'suI{ILly\

Z, 'rr Lg'Cd1y1 'uo1s8r11

0gI '/I pIBreH 'qcr.rure11

6gT lolrn 'qcrarurell

T 'u Tl solr€t{C ';e1sqe16

gSZ'VEZ-1EZ Inrolcop'uos1e11

1v1,

79 uBrInA

LEZ'6ZZ'966 e.ile11on

T9I .I8T-O8I ,ZOI ,98 NIIFJ-IA

I 'u VgZ 'nZ 'ZZ erzr.r1e4 'r1orn

682 rJour^

TgI Blsrmequrer9 'ocrn

89 u€rrg 'srelcrn

T 'u 882 'f 'uoronr{sro^

T 'u TIT-0ll 'LgI uef '.raaur.ren

g6 snrluaroJ sncr€J I 'o.r.ren

18 FINI 'TIEA

LLI-9LI'0gT 'g0I ozuoroT 'BIIBA

oil 'gtl-Vil'ggl 'gZ pe4 .dr9p1

;A

lI srrog 'rrlsuadsg

tII suBruou Bp oFaqruo

IIT orlsecoô51 tp o8n

fI

882 uosrqletr tr uelY '8ur"rry

g8Z uolpq 'oqun.11

008 '89U

'gLI-tLI'OLI 'ZV ournby urp Eruo;

6gI 'ZZI rcrâelo{rN .te1 'ro1s1o;,

8lI acllv '!sBIIoI

Z,g '09 '11 uelettza'AoJoPoJ,

68T ersarll

9lT salr€qC '1ornq;

I 'u Tl '69 uu,(1 'e4Pu.roq;,

l9I UnJrg urp sEruoql

69 srduey R seuroqJ

z'u L8',C ur€rlrog 'rplsqooqJ/

ZZZ-IZZ'8TU Ined'pre8eq;

J

ZZI 'g ro+{-r1 'ulsiroplg

s

092

'ggz 'gVZ {orrapord .ra1e4 'uos.tre.r1g

l8Z ralunqpo;, xag '1no1g

Z 'u Lg'3 'sadolg

I8I srnoT Foqog 'uosua,relg

g0Z 'ggl apn.rl.rap 'ure1g

8T zuerd '1ezue1g

I8T ooT 'rezydg

ge6 qcnreg 'uzourdg

0g pI€^\sO '.re18uadg

0g rcrôrpu€s{alv rurrrlr4'ur4orog

zvI-ItI uoluolos

06I-68T alcoJos

9OI €JOS

T 'u LgZ 11ocg 'seueog

611 ddooug

91 puourdeg 'uedllnurg

0Ig 'g uqol 'qlug

I 'u ggz {u€rd 'e.r1eurg

67 3roe3 'laurung

r8z

-6ZZ'8ZZ'68I'8?T saluloH >lcolroqs

occ SIÎNN SO XSONI

gL" " " " 'FIB?o1 orruruours o op srncsrp un 'v'g'z

...9rodo€orBtr\I .g.g.z

11.,.,

6L"" ""crurqclBlnsrncsrc 'z'8'z

0L" " ' ' ' ' Fcrloqurrs orurqcl€ 16 P.u1e-rodo arurqclv 'I'8',2

69' ' ' ' ' lBugur€ In+arcos 16 cfturqcle Insrnesro '8'z

Lg....

orznleuoc 'L',7,',z

Lg" " " "alenlxo+uoc rricalag '9'Z'Z

gg" " rolrrgloroc B o-Folodrl o nr+uod '9'Z'Z

89''''' Fcruqolououru or€Ioroc'ecuolal'rlnleu8rg'z'v'z'z,

0g' ' ' ' 'rolrrpugruase Bcrro+ar 16 ay.rnleu8rs 'yV'Z'Z

09" " ' or€Ioroc ep ayp8ag '7'Z'Z

gg" " " 'ocrl€Iualsrs olrcruqo+ououtr{ '8'z'z

Lg' ' ' ' ualsrs op a?e+rlBc uI €crlorluas 'z'7''7'

gg"" ""'ozorurosrArcruqaloureul4l 'I'Z'Z

gg" " "' Pcruqoloruouur eorBuPruosv 'U'6

0g' ' ' ' 'rz€ rnlntusrloruraq ea.rrue16otr41 '[lz

6V....

"""loldurocrSlorcas 'g'T'Z

gV" " "rezou8 1n1r"rrdg '9'I'Z

gt"" "'FclloluroqBrn+uo^Y '9'I'Z

,v. . ' .

Inlorcos rS ericrpe.rluo3 't'I'z

zv.... sourroH 'z,',I',G

IV... . vt_snpow .I.I.6

W" " " 'alela.rd.ralur ap oloporu Fno61 'I'Z

68' '' ' ' 'sclrswusH ltrzolnius sTV sJcsdsv

'z

Lg" " 'rrznlcuoc '8'I

tg" " " " 'uplo.rdralur rololar P+€rol€p eor€crJrsled 'l'T

gg.... ""'Ernlcoluocrsalele.rd"relul'9'1

Ig" " " " rolalxol € or€zrlrln rS e're1a'rdrelul '9'T

gZ' ' ' ' ' crlrrc .ro1ce1 rA trlu€ruas ro+caT '7'I

gz" " " " "I€ralrl mlnsuas ee.rergdy 'g'1

ZZ" " " 'niuelur op r'rndr1 lo{l 'Z'I

LI""

" " """or3o1ooqrv'I'I

'IIUYJdSCSU

9T

vcIJoIINSS SUdSSO IUYNIAISSNL'SIAOJC4T OIJNqJNI'r

g" "' " "' oJocnpoJlul

surJdnc

D.

2.4. Bdnuialdqirisipdinterpretativ5 .... .....88

2.4.7. Interpretareasuspicioasd. .........g3

2.4.2. Excesuldeuimire .........84

2.4.3. Paradigmainvdluirii ......96

2.4.4. Ren6 Gu6non: derivi si corabie a nebunilor . . . . . .92

MUNCAINTERPRETANTI..

....g7

3.1. Criterii de economie ........99

3.1.1. Economiaizotopicd ........99

3.7.2. A face economie pe opera lui Joyce . . . . . .102

3.1.3. Intentio operis us intentio auctoris. ......105

3.L.4. Autorul qi interpretii sdi. Un test in corpore uiti . . .. . . . 10g

3.1.5. CAnd autorul nu stie cd qtie. . . . . . 116

3.2. Idiolectul textual Ei varietatea interpretdrilor. . . . . . . . . .120

3.3. Despre interpretareametaforelor..... ...18b

3.3.1. Generaresiinterpretare.... ....185

3.3.2. Gradzero Ei semnificalie literald .......186

3.3.3. Metafora ca fenomen de continut qi enciclopedia. . . . . . .I37

3.3.4. Metafordgilumiposibile ........141

3.3.5. Metafora si intentia autorului . . . .I42

3.3.6. Metafora ca specie a conotaliei . . .I4E

3.3.7. Interpretareacaabduclie ........147

3.3.8. Contextualitate qiintertextualitate. .....14g

3.3.9. Metaford si parafrazd. .. . .1b0

3.3.10. Metafordgiesteticd ......1b1

3.4. Falsuriqicontrafaceri.... .......1b8

3.4.1. Definiliipreliminare. .....158

3.4.7.7. Definiliicurente ........1b8

3.4.1.2. Primitive .,......15b

3.4.2. Reproducereainreplicdaobiectelor .....156

3.4.2.1. Dublete ...1b6

3.4.2.2. Pseudodublete..... .....I87

3.4.2.3. Obiecte unice cu trd.sdturi nereproductibile . . . .15g

3.4.3. Contrafacereqifalsdidentificare. .......1b9

3.4.4. Pragmaticafalseiidentificdri... ........160

3.4.4.1. Contrafacere radicald. . . .161

3.4.4.1.I. Falsd identifrcare deliberate. . . . . . . .162

3.4.4.1.2. Falsd identificare ingenud. . . . .162

3.4.4.7.3.Copiideautor.. ......162

3.4.4.I.4. Alterarea originalului .. . . . . .169

3.4.4.2. Contrafaceremoderatd ........764

3.4.4.2.I. Entuziasm creator de confuzii. . . . . . .165

. 3.4.4.2.2. Prcttnsa descoperire

'

deintersanjabilitate. .......165

3.4.4.3. Contrafacere ex-nihilo . . .165

3.4.4.3.7.Falsdiplomatic.... ...166

3.4.4.3.2. Contrafacere ex-nihilo deliberatd . . . .167

3.4.4.3.3. Faisd atribuire involuntard. . . . . . . . .167

3.4.5. Falsulcasemnfals... ....169

gtz"' ""'oJecrunuorrs

ar€cururuos arluJ Bcrl€ur6erd' z' z' I' 8' v

zvz"'' " " acrlu€ruosrrroall:a\L'I'z'I'g'v

zvz' ' 'qcrloruas Baier o :Ecrl€u8€Jd 16 ecrlu€uros 'z'I'T't

M' ' 'olualsrs olIB sn equrlT 'I'I'8't

6gz' ' ' ' 'runrsuarurp 16 alcarqo 'I'8'7

gSZ' ' ' ' 'rnln+xal Brrlorruos rS Bcr+eu8erd 'ecrlueureg

ggz"' 'g'7

"""epfcnpqe-Blary'2,'g'7,'V

ItZ"' " " alrleorc nicnpqy 'yg'Z'V

Igz" ' ' Igolu€d 'E

Z't

622" " " 'rericnpq€-Bloru pFe.rd uI '7'Z'Z'V

822,"' """o1€cgrpocodrqlicnpqV'EZ'Z'V

gZZ"' ""'alerglpoc.redrqgicnpqv'Z'Z'Z'V

gzz" ' " "orrello^ rnl InlxoJ 'I'z'z'v

SZZ" ' 'e1e1rdo3 '6'Z'V

IZZ" " "aricnpqe-e1eur'ericnpqe 'gza1od1 '7'TZ'V

6IZ" ' " a1de; 16 FoT 'S'lZ't

LIZ' ' ' ' ' 'alos€J ap olaqeoq rS acrra4 'Z'y'Z'V

tIZ" ' " 'alareolp8eurn.r rS Iolo+srrv 'I'lZ't

vlz"' olourBoc 'I'z'v

tIZ' ' ' aricnpqe ap r.rndrl re"r1 :golued 'alrdoc 'aureo) 'Z',

ITZ" ' " " oroJ€lau rS e1epory '0T'T'7

OIZ'" ''earalAeouncag '6'I'V

602"' ericnPqY '8'T'7

g0Z' ' ' piunlSuoc erpJ Bzorwos 'L'IV

102... 3priedg .9.1,

g0Z" ' 'sundsgr-1nurr1g 'g'I't

V1Z"' ""a.re1e;d.re1u1 'V'lt

gOZ' ' ' ' ocrlorruas orua?srs rS aualsrg '8'T'?

ZOZ" ' " " arucrunruoc rS oJ€cgruruos 'Z'IV

ZOZ"' " 'pcrlorruas r€ gzoruag '111.

1gZ' ' ' ' 'u-rg1ardle1ur oI€ ol€wrurur epirpuo3 '1'7

66T"' ""UUYrUUdUSrNrSTrrirONOC'?

96l"' ""'a.re.radoocapeiuro,rpung 'L'g'S

T6I " ' " Iclur runl rnr+suoc e mluad aiurra3 '9'g'g

T6I"' ""'rcrru(unT '9'9'8

LgI' ' ' ' ' uiglrrrrlereu erroa+ r€ elqrsod runl '?'g'g

78I''''''' PcrroJBlour or€proq€ sn Fcruqol oreproqY'8'9'8

ZgI' ' ' ' ' alelrqotu rwnl sn aleo8 rurnl 'Z'g'e

IgI"' "o^rlBreurrunT 'T'9'8

IgT' ' ' rcru rrunT '9'8

LLI" ' rrznlruoc 'L'v'g

9LI"" " "'i' " "(luoraJor)

areorJalxa roleldeg 1n;o1nle nr aqord

gLI"' " .'' rnlnlnuriuoc1nro1n[encaqord

'T'9'V'8

'8'9'7'8

vLt" '

ar€aurl rrrplsoJru€u 1nro1n[e nc oqord 'Z'g'V't

gLI' '" ' ' ' ' I€rroletu rnlnlrodns 1nro1n[e nr aqord 'T'g'7'g

ILI' ' ' ' 'rriglcrlualne ea.rolSeouncar nrluad rrralrrC 'g'V'S

4.3.2. Semantica in mars citre pragmaticd . . . .247

4.3.2.1. Interpretare .....249

4.3.2.2. Deixis. ....249

4.3.2.3. Contextegicircumstanle... ....249

4.3.2.4. Condilii de succes qi forld iloculionard . . . . . . . .250

4.3.2.5. Roluricontextuale ......2b0

4.3.2.6. Cunoasterea de baz6. . . . .280

4.3.3. Nume, lucruri qi actiuni: versiune noud

a unui mit vechi

. . .zEI

4.4. Desprepresupozilie .......284

4.4.7. Presupoziliile qi semiotica textuald. . . . . .284

4.4.1.L. Universulpresupoziliilor.... ...254

4.4.1.2. Semanticd qi pragmaticd... . . ..... .. .286

4.4.1.3. Fond qi relief. . . . .287

4.4.1.4. Termeni-p;i presupozilii existenfiale. . .. . .. . .2Sg

4.4.1.5. Putere pozilionald qi putere

presupozitionald".. ......26I

4.4.7.6. Contestarea presupoziliilor.. . . .. .. .. .268

4.4.2. Termeni-p ........267

4.4.2.7. Reprezentdri ale termenilor-p. ....... .26g

4.4.2.2. Problemedeschise ......272

4.4.2.3. Puterea pozilionald a termenilor-p. . . . . . . . . . .278

4.4.3. Presupoziliiexistenliale. ........276

4.4.4. Concluzii ...2g0

4.5. Charles Sanders Personal: modele de interpretare

artificiald . . .281

4.6. SemiozS. nelimitatd qi derivd. . . . . .800

4.6.1. Derivahermeticd ........900

4.6.2. Derivahermeticd si semioza nelimitati . .. . .. . .801

4.6.3. Semioza nelimitatd. qi deconstruclia.. . . . . .. .. .804

4.6.4. Derrida despre Peirce. . . ..30b

4.6.5. Peircesingur. .....g02

4.6.6. Concluzii ...g11

Bibliografie

........g18

IndexdenunLe. .....827

nluaru ap 116rgts

Dl al?rpr t; ay4raqq '<arlpup7 '??ipllutatp allrncof - nu€roruoN IFIIA '68

rlrlltaulo o ptsoot?qat D'Iro7s1 u! InnDS - saIU uorpf '88

ntal|nuag lnuo - ur;ep orueFng 'trg

lJoslJos acazatdspnop u1 trxopolJo

aac'tpoal ap arDcrnul 'mprpaapv plPlaal $ 7nd7p7g - Dlsuarold lo^€d '98

ndotng-rtattua16o141 '1a1roal 7ry3o79 - rour€p€C 3.roe3-sue11 '99

otJozo1rJ nc natncptdrul nos st1odouolD1d - FiIIIpFg u€rlsrrC '78

coaa Tiutttd u! nrnJvu a7a{u71lg 'sauo4saonb sa1nrnloN - Bcouas '88

puDallsuDr? DLualqord - ('pa) rquloJ tr 'ncsaarpuy larrq€C 'Zg

^9+zsn0

pt1nuotiounlul pnou #: mTntToP

lnllDaD4 'nttolnp DarDlS 'xrpry lnl a1a4cadg - €prJraq senbceg '1g

loaalpau plao - JJoC oT sanbcel 'gg

(€-II B Elilpo) att.rcodo tqaq?unag - * * ,p '62

llutlul 6; ap7qogog - s€ur^grl Ianu€rutug '82

Berpnu ap tn1nldacuoc Inlpnls o7 atinqt4uog 'pcsnacat?

oac ug ti pnorqa Dnq?g u! uoutops a1a8ag - Fcralad rrunp€I1 'l,Z

pn8out Dunlpary'Ptyotaua8

arlai.rd 'lotodtaoc up'utorlD)1pa'La Urolzlol - BoJpu€3 IornV-'I

pfuasa ?5 pu?{ atdsag - ournby op seurotlJ

IIIAX-IIIX alapcas

'92

'92

'8r

,LI

'97

'vr

'87

,ZI

.TT

'07

'6

'8

.L

'9

'9

pcusl'tu Druqed - nBoFac ap .?

laqcrtr\I

purnpou alrolsl - S.rnqzurp o1"re3 '8

aracarl ap allrnilA - deuuap ue1 plourv ,z

asbot?7at Ttiata ayo arolualaala aPurol - urraq{Jng olrurg

.T

:1n.rgde ne

'II TVUNTd

nunzsaJuog apipq1nc(tq 'DarDJril t6 oatrsttn7tpry - r.aauttrloq u€of '7U

Tn1nuotiotg r{ ttcatg - sppoq 'U'U '82

uUo1d mI ninqy 'olo?ol?d ?nI DiDtA - rgrod'ZZ

oatt1tpapsapau nDs laqpg - roqlurnz InBd 'IZ

f,Ionalpalu putlo1 atzaod ap at8o1oluy 'Du'Drng oultuJn1 - * * * '02

pctSo1oqtut aurpro ug aytzairt & a7ounpo

uplaor tn1ntodod a1aiutpatc 6; a1au4og - ecuolon-pirlncrN €ualg '6I

LLu-sL6 'purluDzlq a'tlo$1 ap )Dan un "rJ::#::::'f"Tg.;;:"t',tfr

oct.( tS Inw)pd - n€orunloq u€of '97

lnln4ou olunN - ueru5rl4 1e-P

ndotng 'p$a ug otJozo1rt p1tqtsod alsa unC - ra€orogry u€Jo+S

to1!ozo1( alau'trpop # a1tfap a.tdsaq - sorlroerl saueSorq

nuoQl utp sotuo11ody m7 oirtqy - lerlsolrd

t&tnyttunol !&ag - qcolg cr€tr 1

araqll l1r1puB? or,to1s1 - uossno{L puotu.{eg

act8o1oa1 unpal - lqsnalolsoq rollzlqcul aprDry - ,< * *

p1317at or8o1ouatuouat ug atacnpo'rt?l7 - ocs€Io1 uIlrEI tr

'f

aarlpo4 ap unasg - zruqraT 'la'c

40. Robert Darnton - Marele mas(rcru al pisicii 6i alte episoade d,in

istoria culturald a Fran{ei

47.***-Anticristul

42. Lie Zi - Calea uidului desd.udrqit

43. Cicero - Despre destin

44. Michel Vovelle - Omul Luminilor

45. Frangoise Bonardel - Filozofia alchimiei. Marea Operd, gi

modernitatea

46. Tatiana Slama-Cazacu - Stratageme comunicalionale gi manipularea

47. * * * - Tlei apocrife ale Vechiului Testament

48. Jacques Le Goff - Sfd.ntul Francisc din Assisi

49. A.R. Radcliffe-Brown - Structurd gi funclie in societatea primitiud

50. Frangois Furet - Omul romantic

51. Hans-Georg Gadamer - Actualitatea frumosului

52. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunogtinlelor din

Antichitate (vol. I)

53. Arnold Van Gennep - Totemismul. Starea actuald. a problernei totemice

54. Rosario Villari - Ornul baroc

55. John R. Searle - Realitatea ca proiect social

56. Peter Sloterdijk - Critica raliunii cinice (vol. I)

57. Isabelle Stengers - Inuentarea gtiinlelor moderne

58. Guglielmo Cavallo - Omul bizantin

59. Nicolae Corneanu - Patristica mirabilia. Pagini din literatura

primelor ueacuri cregtine

60. Pierre Teilhard de Chardin - Scrisori inedite

61. Andrea Giardina - Omul roffLan

62. Sergio Donadoni - Omul egiptean

63. Anne Cheng - Istoria gd.ndirii chineze

64. Artemidor Daldianul - Carte de tdlmdcire a uiselor

65. Dolores Toma - Despre grddini gi modurile lor de folosire

66. Silviu Rogobete - O ontologie a iubirii. Subiect qi Realitate Personald.

supremd. tn gd,ndirea teologicd, a pdrintelui Dumitru Stdnilode

67. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunogtin{elor din

Antichitate (vol. II)

68. Jean-Pierre Vernant - Omul grec

69. Matei Cd.linescu - Despre Ioan P. Culianu gi Mircea Eliade. Amintiri,

lecturi, refleclii

70. H.-R. Patapievici - Cerul ud.zut prin lentild

71. Norbert Elias - Procesul ciuilizdrii. Cercetdri sociogenetice gi

psihogenetice (vol. I - TYansformd,ri ale conduitei in straturile laice

superioare ale lumii occidentale)

72. Norbert Elias - Procesul ciuilizd.rii. Cercetdri sociogenetice qi psihogenetice

(vol. II - Tbansformd,ri ale societd,lii. Schila unei teorii a ciuilizd.rii)

73. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului XX

74. Augustin - Prima catehezd. Iniliere in uiala cregtind

75. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia cunogtinlelor

din Antichitore (vol. III)

76. Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt - Omul secolului al XIX-lea

77. Georges Dum6zil - Cd.sdtorii indo-europene qi Cincisprezece chestiuni

romane

(LL6I-8161) rapunTl \

?US - apnng Da)rIW piuapuodsator :Inluauo DunDapplul - * * * 'III

(IA 'Io^) aLo1'tqclluv

utp nTaiutli;ounc otpado1rlcug 'n1ro7slU sllDrnpN - snrurld '0II

ttin1oaat nun rnicn4suna(I '68. alrqlana(I - nuearasaC BrpuBxng'60I

(1p unao|atq - Bcouos'807

(I 'IoA) )saup'tttor InL.us'tunlaoc ug ttEtto|dxg

- Jrruou€ls ueol 'rcr,rerqc1r141 olo8uy 'ncse1oue141 uo1 '1eure3 In€d'Z0T

acfiap alalocoro atdsaq - qre+nld'g0T

(I 'Io^) plDpptlp ap lnruap1rco u!

alDJlrn)as ap lnlualulluag 'fitlotco ti; tit76tut7 - n€orunloq ueof 'g0I

(D unSo1D1e - ecouos'70I

(rnlnrolne p urnldr.rcs-1sod un nc 'e-11 e erirpe) Ionpaqlul

purnf 'auadotna ?ipltpat 6 tl|augtaot aiuazat4 - ourr€tr\I uerrpv'807

lualro u! 'tuD ap 1culc tS nazta4 - reS"req8ruoH urpetr\l uu€qof 'Z0T

alDapl nrpuraan? oayog - i{ uny't6t

prsDauguor p|Duol7lpDr|

Drnrync ug at?ota ?6 1?W 'soog 16 aulpro - nuealArg Iarpuv'007

(A 'Io^) a|DL|qc'tluv

utp nTaiutli;ounc otpadopllug 'DtroJslq sllprnlpN - snrurld '66

alroJsl 6 'Tnustpuaq - $aq€g eu€rrpv '86

(B-II € €Ii1po) ??iplgluapt Darotnpc u7 'a1oyt1outJ 6 auo1s7 - qnz nrpu€xatv '26

atolatd.ralut 6; a1oqag 'qrosqD atac tunticat.tad - IopI oqsoni '96

(686t-t861) a)uDq

ap aEqTTog a'l unsrnJ 'lnlntcalqns Dzqnaual.uraH - llnernod Iaqcl6 '96

ayozt1ouotfnylryu? auoosrad ap nto?ayoc roilD o ti tcttlntqtsd

npiuanod p plaoos rnionlts atdsap unasg '?rnnzv

- u€urJJoC 8ur,r-rg '76

(€-II € BIiIpa)

ploaarpa'u ptut7o1 atzaod ap at8o7o7uy 'puDrng Du'nurn1 - * * *

nytualdr8a aflrary'Iry - soqcrlqurel

lncqsouC 'ctlcrud ruplD4l - Incr+uod arr.8e.l.g

allq?g u! InlasluDlsaw - Fcrolod rrrurp€L\

na ap 6 'rra'r ap a1atuoyuot atdsag to1titota DinA - aururocapde3 er"retrq

apD?lg

'ssnorls-1a?7 'TtzVung )C{ mlnpcas ayn n3o1o7t741 - uossrnqnq IoruBO '88

uDoI I.nl n

p1oqsldg D1ulrd Dl nlrDlualaoC 'pnl6qD narlqn't atdsaq - urlsn5ny

(II 'Io^) actutc ttuntior pct71rC

- 1trp.re1o1g ra1e4

auotata? ?clpard 'p[ns utp o1nip1a3 - +r€Wlcg ralsrotr\l

attoltfpta ap aIDnpD rcyn4cotd

'86

'26

'r6

'06

'68

'18

'98

'98

otdnso pplpuv '4iatoyfpta n4cotd ti ualn4 - snru€C enbrururoq '79

(11 '1o,r'1 alDflqrlluv

utp qo1aiurli;ounc otpadolc'uug 'D'trolslq sllDrnnN - snrurld 'g8

D?I:Vg ua&alaiug Fts unC - enbaocel grpuv tnocrg Ined '28

(€-III € elilpo) aJttcodo n1aq8uoag - * x x 'T8

. lnln1.ilstu46atc aytut?tt1 - * x *'08

6IX'A a'lapras) pqoro Daunlcda1aiul - roIlrBI alarC '61,

L',tJ'DlUalAOC 1S Ua)npDJl

'cr1qtq tosop '??pn$ 'atSo1olst.tcrquD ap IonuDW - piIIIpES uer+srrC '81

112. Monica Brosteanu - Numele lui Dumnezeu in Coran si tn Biblie

113. Ruxandra Cesereanu - Gulagul in congtiinla romd.neascd,.

Memorialistica gi literatura tnchisorilor gi lagd.relor comuniste

114. Gail Kligman - Nunta mortului. Ritual, poeticd gi culturd, populard,

in Tlansiluania (edilia a II-a)

115. Anca Manolescu - Europa gi ?nt6.lnirea religiilon Despre prurarismul

religios contemporan

116. Jean Delumeau - Linigtili gi ocrotili. sentimentul de securitate tn

Occidentul de altddatd, (vol. II)

117. seneca - Despre binefaceri. Despre ingdduinld (De beneficiis. De clementia)

118. Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir -

Explordri tn comunismul romdnesc (vol. II)

119. Mircea Mihbieq - Cd,rlile crud.e

120. H.-R. Patapievici - Cerul udzut prin lentild (edifia a V-a)

121. valeriu Gherghel - Porunca lui rabbi Ahiba. ceremonia lecturii d.e la

sfd,ntul Augustin la Samuel Pepys. Eseuri gi autofricliuni exegetice

122. Alexandru Ztb - Clio sub semnul interogaliei. Id,ei, sugestii, figuri

123. cristian Bedilild - Metamorfozele Anticristului la pdrinlii Bisericii

124. Vintild Mihdilescu - Socio-hai-hui prin Arhipelagul Romdnia

125. Jean Delumeau - in agteptarea zorilor. tJn iregtinisnx pentru md.ine

126. Corin Braga - De la arhetip la anarhetip

127. Salman Rushdie - Dincolo de limite

128. Ruxandra Cesereanu (coord.)

- Cornunism gi represiune in Romdnia.

Istoria tematicd, a unui fratricid na{ional

I29.Pier Paolo Pasolini - Scrieri corsare

130. Mihai Valentin Madimirescu -

O istorie a Bibliei ebraice

131. Jos6 Antonio Marina - Inteligenla eguatd.. Teoria gi practica prostiei

132' Mihai Dinu Gheorghiu - Intelectualii in c6.rnpul puterii. Morfotogii qi

traiectorii sociale

133. Michael Johnston - coruplia gi formele sale. Bogd{ie, putere ;i d.emocralie

134. Mihail Neamlu - Gramatica ortodoxiei. Ttaditria dupl modernitate

135. Gilles Lipovetsky - Fericirea parad,oxald. Eseu asupra societdtii d,e

hiperconsum

136. Barnaby Rogerson - Mogtenitorii Profetului Mahomed. Cauzele

schismei dintre ;ii{i qi sunnili

137. Jacques Attali - Scurtd, istorie a uiitorului

138. Corin Braga (coord.)

- Concepte gi metode tn cercetarect imaginarului.

Dezbaterile Phantasma

139. Seneca - Epistole cdtre Luciliu.s (vol. I)

140. '<{<* - Euanghelii apocrife (edilia a IV-a)

141. Seneca - Epistole cd,tre Lucilius (vol. II)

142. Mihail Neamlu - Bufnila din ddrdmdturi. Insomnii teologice in

Rorndnia postcomunistd.

143. Cristian Bfidilile - Ghfire. Noud stud.ii bibtice gi patristice

144. Saul Bellow - Pd.nd la Ierusalim gi inapoi

145. Fernando Savater - Viala eternd

146. Gilles Lipovetsky, Jean Serroy - Ecranul gtobat. curturd., mass-med,ia

si cinerna ?,n epoca hipermoderna

147. Salman Rushdie - Patrii imaginare

)13o'lo8D1111 nlpnry un' Gt 6I

-9

LLI )

uDlara? crryla?ul'l ruliDds u! rolluglaor Dau1?o'tuI - uuBru?raH sn€DI'88I

puoJodlaaluoc p'tuguoa

u! rolarDuuapd '\o)Dr1ul InuaLuouaf, ap DloaaN - EcIuFg IorII tr'z8I

(€-III € €lilpa)

lqprp-ouodslq DI luDlslard o7 ag 'pqoro aauntcda1aiul - rolge; olarC'18I

tlu q atSout o7 ae 'apDllg pacrlry

- IopI aqsol4'08I

ut4|atc mlnrpaapn olrlalsg 'm1rytutJut oaiasnuntg - pe11 ,{a11uag plr'eo '6ZI

alsanod O 'apuDozputy - lioqeg BuBrrpV'8lI

pct1qnd atSo1odo4uo ap

arcN 'lnlnrcrpdug a1aurcq 6 ttuntiou aP)alncs - ncstllrgtlrtr{ FIIIuIA'lll

snsll r.nl Dal.uara u! E nc n ap niaql - ncsorrlurpBl urluole1 I€r{IW '9lI

ttip7uncag nalqrv

oa.o4ndturry47 'aluautncop t5 tiuozodo 'lrDrnlrptC - nDsaarprrv lorrq€C'9rI

alolr1dtuts a.tdsap unasa aJ1p 1! 'nldacs InrDlnarg - 1oq8;eqp nrrole1'71,I

actJosoT! ayuau8otg

rollunan7 DclpaIP'tCI - ouropv 'lA ropooqJ tou[eq>1-ro11 xentr'8rI

InlualarJuas ri atpu uprolC - cllr€A uoI'6LI

nfpltutapout p puafp 6 'atiotcoutap ugot?qag - ('prooc) nueeln8un 1I1UEC 'TlT

Tnuouinp lulnrlsuoc au unC - ocg olJoqrun'0rI

(€-II € BIiIpa) prnlpral.ll

t{ at?1at 'at.to1s1 'FtuBtuor DrnJInc u! aclJocrDN - nuealSrg larpuv'697

pcqoqlps Danpupc - ssnerls-r^gT apnBIC'89I

p'lDrou a{osoytt ap srnC - qc+r^9l9>luef rrurrp€1\'l9I

avrBl DaJDryurapou ug rct8qat Ut!15 - ncsolou€tr I €cuv'997

aqplD rolarDodod ottols7 - ruernoH FoqIV'99I

pDsD'Iaraa Dcllsna 6 nazautung ?q ln?,il - IapI aqsontr'79I

(€-II B €Ii1po) uDlgnqas

I?eq?W - ncsauol aoN :nF)s Incruacn 6 Tn1oarttg - norlod €+retr tr'89I

prnlDraqq # at?tyat 'alrolsl 'Ftuptuor DrnJInc ug ac7ocrpN - nueal3rg IoJprrV 'ZgI

pl0aalpau Is pcllup

o(oso1! u! trulxunl 'nlpaxu 'aut?atu7 'uotalp atdsaq - nl11se1 BcuV'I9I

(B-II B BIiIpo) Incu'troJ,'turo 15 lurty - ocg o+raqulfl'09I

ar1c1utlu 6 atp.raua? atdsaq - Iolotsuv'697

aurapo'tu tglo.tSorq 6 atuEtpatnd 'azauluv '?tipuaqn ntano4 - niweoN lr€q{4tr '89I

(€-II € €Iipo)

nin1ona.t nun nticnt7suna1 '08( alrqlana1 - nu€orosoC €rpuexng'l9T

'A uoal m7 oiota u1p uD un 'nnop atdsaq - Se1pqtnt Eocrr7\l'99I

ata7atdtayut ti

utaas atdsap ac'Iro4s1 tryn$ '7u1r1qDl atds atoqto DI a(I - ocg olJoqun'99I

upllsoqas

I1DIqW - nrsauol aDN :np,s lnz1uacn & Tnyoaotq - norlod e1.rel4'79I

:, JlJranuoc luap1s1p lnun a'llr'Islrnupw - {IuI{JII tr urBpv'89I

prnli1n, 'pqLu?I 'auo1s1 'r,qarv papntuapl - ncseleq8uy €IpBN'zgT

DC{ Inpcas u! DrrolDp # oatacp11 'ayncraH m7 oa.o8ayy - 3ur1,{el9 'C'V 'I9I

1l61lto unluns rcu JsnS-unq uaap-u ?oN - ncsarpoC rarpuv'09I

acqt1od tunrcpd 6 aluau4uai 'ttfotua ap lplprl t1h[ - pner11 addgq4'671

(III 'Io^) rsauplaor lnlaslun1aoc

ug ttpto1drg - rrruoue+S ueol 'rcr,terqcl14 ole8uy '1eu.re3 In€d'87I

184. Moshe Idel - Rdul primordial in Cabala. Totalitate, perfec{iune,

perfectibilitate

185. Barnaby Rogerson - Profetul Mahomed. O biografi.e

186. Vintild Mihd.ilescu - Apologia pdrleazului

187. Gabriel Andreescu - Existen{a prin culturd. Represiune, colaborafionism

Si rezisten{d. intelectuald sub regimul comunist

188. Umberto Eco - Cronicile unei societdli tichide

189. Umberto Eco * Limitele interpretdrii

www.polirom.ro

Coperta: Radu Rdileanu

Tehnoredactor: Gabriela Gheldu

Bun de tipar: iulie 2016. Apdrut: 2016

Editura Polirom, B-dul Carol I nr. 4 . P.O. BOX 266

700506, IaEi, Tel. & Fax: (0232) 21.4I.00;(0252)Zt.A]'t\

(0232) 2I.7 4. 40 (difuzare ) ; E-mail : o{frce@polirom. ro

Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. BBA,

sc. 1, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53

Tel. : (021) 3 13.89.78; E-mail : offrce.bucuresti@poiirom.ro

Tiparul executat la S.C. Tipo-Lidana S.R.L.

Calea Unirii nr. 35, Suceava

Tel. : 02301517.518 I Fax: 0330/401.062

E-mail: offi ce@tipolidana.ro ; ww.tipolidana.ro

Umberto Eco - Limitele interpretarii

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?