Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

MartinHeidegger(1889-1976)esteunuldintreceimaiimportanlifilozofiaisecoluluiXX.Provineaingto"l"fttto*t"ologiciintemeiatadeEdmundHusserl'al

cirui eiev apropiat r.," L"i"tU"tg' i".attt1tH".insi o cu totul alti conceptie asuPra

"

fenomenologiei, transfbri-ri"J-. ,lat."f, sub influenta filozofiei vie$i (Dilthey) 9i a

filozofiei existentei tS"* fit'Uegaard)' intr-o fenomenologie ce are in centrul ei

,,intrebarea privitoare h ;;;r" -if "f"p1l de a fi") in relatia ei cu {iintarea care o

rosteqte, cu omul, po"ii-ut' iontotogit tti"""qala) ' in t::1]l de teologie

:i":t't:t "::

(lc)09_l9l l) qi nr.^n. tlqii-lri:r la Freiburg,. unde isi incepe activirarea didactica

in anul 1915. Intre it" tozs p"de lt Uiiut"ir^tt' din Marburg' revenind

apoi la Freiburg t' ""tt'o-"i

" lt'i Hu"t'l' fi"tf dt noui luni' in anii ltl t i-lqJ4'

e\re recror

"l uniu.r'taiu'a'" tr.,u"rg. pr.lurr." acesrei funcqii fiindu-i ulterior

p'ortto' f reiburg pani in anul

reproqata ca aderare 'la

1945'candlorleledeocupatielrancezeiiinrerzic'amaidesfiqoareactivitatedidactica.

in aceasti pt'i()"d;' :;;i in anii urmatori' cabana sa din Todtnauberg' in mij-

'^'o"i'ut';;;;;;'"-il"n"

locui Mungil.. pid*r;'i."rr', J."t". un loc vizitat de numerosi intelectuali' cei

maimultifrancezi'f"ptt"ttiivaasigurao-realaposteritatefilozo'ficiinFranqa'l'ucrarea

sa cea mai

t

'-pt"*'e " S'7' und Zeit i fii'ya ;i timp''din care publici in

,;;;i;^,otreimetr;;d;Gli:l::.:,:");,:):;;;;;:^;;;#;';;,::;,;:,,:;

este metaf zica? ( 1929)' DesPr( 6(ntd -adeudrut'

(19 47), I ntro ducere t'' i"itr"i'a( 953)' 1 lespre miza ghndirii ( 1 969)'

Prin noutate"

"t"1o' "bo'd"tt' d*' ;i prin profunzimea analizelor la care sunt supuse,

volumul dt f"1e ;;;^;;;i di"t" ttlt mai ambilioase proiecte heideggeriene'

Conceput 1" dl't"ttp!t*a""' a"t ani de la lfi Sein und Zeit' cursul intitulat

'P;;iti"

meditalia otl fenome-

Conceptele funao*")i']i-*'*i"nttp"l"t'gt"t

l'::'""0"

nologicl, adiuglndu-i doul teme "tlt'

Oitlt^t-*a

viului si a raportului'dintre animal

;i om (raportul lor cu "lumea")'

Precum 9i ampla meditaqie asuPra plictiselii'

i+j i*"#;,1'iffi

NCNVS IERISVD TNVd

rP PuEurJaB uIP arsf,nPBrJ

alElPrnSuls aulPnlrurc arunT

I I f TZ I {VIE Y\I f,TV

gTVJI{E hIVC NN C

ETf,JdAfNOf

UgDDgCIf,H

IT I IUVhI

Redactori: Catalin Cioaba' Grigore Vida

Cioperta: Ioana Nedeltu

Tehnoredactor: Manuela Maxineanu

bTP' A,tdr.." Dobreci' Dan Dulgheru

Tipirit la F.adin Print'

prlJ r.pr.r.n,'ntul siu exclu'iv penrru Romania'

q Colours, wwr'r'4colours'ro

O HUMANITAS, 2019' Pentru prezsnta versiune romlneasci

I)escrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

Heidegger. Martin

a"J-0,a. f."'lame ntale ale metafizicii: lurne - finitudine -

;;;il;; / Martin Heideggerr trad': Paul Gabriel Sandu -

Buiu.eqti' 11umxni1x5' 201 9

ISBN 978-973 -10-6231'6

I. Sandu, Paul Gabriel (trad')

1

EDITURA HUMANITAS

pir, pr.r.i Libere 1' 013701 Bucuresti' Romlnia

tel. 021/408 83 10, lax 021/408 83 tl

www.humanitas' ro

Comenzi online: www'libhumanitas ro

Corn.,-tri prin e-mail: vanzariplibhumanitas ro

Comenzi telefonice' 02Il3I1 23 30

L'

t,

e,

w

0v

' ' '!filn,tosalo"td a ti mlnttoltyna aauqtnlxlq ut aa atpdsuP'tl runt pia

,runtp ti trry ausalu tuylozol{ruuataut aaxafinStqruV't S

' ' ' alun/ a,tdsap runtztn xaun aawxualtotd i ?iuttli o nu nas aga

a{ozq{ wap uarux a$a :atauaS ut ntulozol{ at.tdo"td aatatm&qruV 'y 5

(rnrzgttau) Iegozolg lajuasa ar:do.rd taretrn8rqury'11

/C ruqa q tydw un a1 ap aiuatvxa awq?us t aiuasa

pzpazxa at anpuV7 o :a,ryo1?zuttdnJt0g aun at ptug[alaru ?ailPuqt '€ S

,E

ar?zIIEnPI^lPur 16 aurpnrtu5 '{aunl el arcolt.ttld sllllqarlul iS

Ilrq;ozolg E ?l€tuaul?PunJ p^llray arllzodsrp tr ts?r ap p;oq (q

Z€.

" " Inlnluo leiuasa Esl?lllnlsqo ul

?ueuln al?llÎll? el (llrRlozo]5 e) 11c1z5eraru earaStrrag (r

'

Ze

s7anoN lnl a zqna Du71

l3 "to1?rnquor 1nt{ ad

'iasu1 ua ry

ap putu.tod 7a{ozo11l aawuluLtaxaQ 'Z S

ze ' ' ' PfIJolsI ?erEluello t1 ladz urrd ragozolS

taiuasa ?altulruJalJP n.rtuad arr6al ap I?l IJun elzn11 (c

rc ' ' ' ' er8rlar n?s tlJt nc ta tlrt.ltdruof ? IlIIofo tal?f Pueuln

ptnrl; g altod nu Iagozolg taiuasa ee:tulru:araq (q

6Z ' ' ' rurnl ardsap runrzt.r. taun EeJetuelro:d r:tu 'giurrri IlIu - (" "gozollC

6Z ' ' 'u{ozo1{ p '1 fqaradruzrut 1n'tana'w2 $

' ' '

6Z

IIlIZUtleru trualqo:d nf EllarIP

er?run{uof o EtI e E aP €et?tlllqtsodrur 16 (rr:rz5eraru t)

ra5ozolg taiuasa lu?ulrureteP EarePs^ uI a-Itollloro alllf 'I

InFIrIr 3 ElerrueS erEf,SlrBItr o €l aP

Pulurod

gl"luiluEPunJ Ie EIirrrI.P I.s Ilragelard EuIrrES

f,UVNI]^[I'Iirud IIIVAUAS gO

IIfIZICVIEl^tr S-IV

S'IVINE'ÎVC NNC A'IEJ,dE) NOf

LI

' ' 'utitPa rudnw ruoN

SNIUdN:)

CUPRINS

b) Filozofia se infhligeazi ca ceva ultim si'suprem ' ' ' '

u) Adevirul frltt;;;J; aparenla sa deadevir absolut cert ' ' ' '

B; Lipsa de temei si caracterul neconstringitor

al argumentult'i tot't'"dit1iei formale' Strinsa legituri

lt",i. filozofiei qi destinul Dasein-ufui

"a*Utul

1) Ambiguitatea pozigiei critice la Descartes

gi itt nto'-ofi" moderna

S 7 . Confruntarea dintre flozofare 1i ambiguirate.a insurmontabiLa

,'t t:senrei sale La'aiterul'de sine stdtdt0r al f lozofarii'

l'))ir'),*"' pndamenral ce strruine in Da se in

lII. Ce iustificare avem Pentru a desemna interogarea atotcuprinzitoare

"' ;;J;;;;i,l;."-

nni'udin' t' '"91::1::l'zare

drcpr metahztca'

Originea si istoria cuvintului "metafizici"

S 8. CuuintuL "metaf'zica"'

Semntfcayia cuuintu/ui quorr&

a) crarin'""' JJ;;;'";;;1151i::;1,'J;,H:l i:li6ff iq

l\'Vatten) ce se constituie pe stne' pr'

b) Aoyoq t" dit' a dominaqiei proprit htn{arll

"o""" "'cundt'e 60

in intregul ei " "

c) Aolog t" 'o"itt

lSagenla

ce.ea ce este neascuns lLlnuerborgene)

(crh06u)' il;;:;1";J;"irul) ca raPt' ca ceva ce trebuie smuis

61

"""'

dinstareadeascundere

d) Cele d'"1:;;;'fica1ii ale lui quorq 64

a) AmbiJ""ga semnificagiei de bazi a lui qriotg:

dornin'1i'' in t*t"iiiul dominaliei sale Prima semnificatie

" lttl tpuotq' Arioer 6vtcr (prin opoz-itie cu t6p1 6vtu)

ir-' accepliunea sa de concePt p'otit' tt'-tt'i domeniu ' ' ' 65

""ut't-tit

p) cea d':';;;;;in'l1i' " 1"'i dominatia ca atare'

'puotq: 66

ca esenta si lege interioara a lucrurilor " " '

,\ ). Cele doua

"t*''ti'oyii ale Lui <yttoy ll Artstotel ;i cele doua direc1ii

de interogare'i' a'a't"i"'a"dnpcbtrl

qil'oo oqiu: interogarea

"p'l'i*oi'

la f inyarea in i^nle7y.l ei ! cea priuitoare

67

"""'

laesenyialititea$'inya)finldrii"'

S \0. Constitutrea cliscipllneLor cle yoala (logicn' fzica' eticd)

ca d'ecaclere a f to2oih'ii dutentice.

$ I7. Conuertirea simntfcariei prefxuL,rri .pnta din cuuintul "mêtalizicd"

rlintr.osemnificaliecucardctertehnicintr-uttaceuizeazicollfi'nufu\...73

,) Sttnifititi^ !t tt'tt" tehnic a prefixului ;rctcr: "du'pa

t,t.,"tiri." I d"r-r.rrnir. tle ordin tehnic a unei perplexttatt

'tpost)'

stlrnite de nPtiltq tPrioooqia

petu' in ceea ce prive;te.conlinutul:

b) St*'lifilti" poli"ttlt'i

47

47

,,di^..l;l:: it"'^t'ru;f i'" i'.'gtl'"'l d'"p' denumire pe linia

49

52

53

i7

i8

70

80I'' " " at"t1lqlsodiyiuatvsuor mln-uxatag vtatuot ry

atat

'.lnln-u x a s a CJ p Pluau?1purl Fo* at pautata aiuodny

:anuta{a utiuodnp Tnlnuautouato ptautunlatd aa"tazuauz"tz) 'Ll S

,U '" (ruasqe g t ap rdzS) lutas-3artr1]Earnl? 9 e ap rdt3 nes futas-tr71)

tuazatd g t ep tde3 er Inlnuo reiurg lnraruar ad salaiul 'e IlraJ?

rarirzodslp 1e tuazatd g nu ? aP pldt3 16 tuazard 5 e ap prdeg (c

'

I0I

' ' Piuarr6uocul aP ta: l5

giuerr6uoc eP uarets arlul tericurlslp t-trrcadsrad

urp eselaiul g rod nu alrlreJe rarlrzodsrp p futas-a61-tqnlg)

ruazard g nu E ep pldt3 # lutas-aq) luazerd 5 e ap ptdeg (q

66 ' ' ' ' lltuJoPe alsa af E ef ?JsBozJJl 3s Ps 3f?i e I:)

'ruazard E ef ap ltou Bnl ? Buureesul nu ealerdar6aq (t

66 aluuawrpur{ aaucata ninodnp oun aawtdaliaP aartv

alaod yatw ad mlnsuas atdnsa "ryuutua.td p'tota un a1 aataSunff 'gt S

66 lze ep nrtsou rnIfi-uxas?Q E asunrst aÎl3eJ? rrirzodsrp leun

EaretrIpul l$ apruaruepunJ eÎlJaJ? rrirzodsrp raun rugrdariaP ?ulsres 'l

aJls?ou {IJBJozolS

eltluau?punJ eÎ]treJ" rrirzodsrp Isun EeJEldelS3C

rvrNl vflruvd

96

06

e8

t8

t8

8L

LL

I?/

,i1i4dor,u',nur*r'nr,*fu,:rf f fr#:f::f"i:;::;::::':,

patpfisarau i atautrutlatd .tollliao?suzt lua4nzay'iasu1

nnzSfataut ? apruaLua?untpuapotd u arxMnuaF dary anz{an74 '91 5

' ' ' ' ',aua?oul ztuzgfataw /a Pluaaa?ur{ptalta"wt

xs zarans lrslruatl m1 p puz{ataru ap

lntdacuo) 'rI S

' ' ' ' uuz{alaut ap puotitpatl Tnlnldatuot a1a anadsa ua alat putrutd

o::':: *'::(':':::'Y! ":::':"', :',:&"*

av

|rudaru7)'et s

' ' ?rrzg?tau eP

puorirprrr mlnldaruo: P lllzurelgordau prarcerc3 (c

' ' ' ' rrrgiurg a1e (puuutsun] allgrsuaszou giurg aP alsralrer?r EI

rorr,rrrd 1ac

16 ppqlsuasv"tdns eaniulS t1 rorr,trrd 1ac '(9rad)

?Bre ,,olof,ulP es E" In] JIe alIJaJlP IJnPour EnoP rolef, ?erernlele

:Errzgeraru ap puodrpert tnlntdacuor P zn3uor prarcere3 (q

' prrorjadns Eun Pf,?P rell{l 'Eluezard-nldurs erciul5 o e:

salaiul (rorunulau Inlegns'nazaurunq) Inrlzg?tau

:errzgerau ap puorirpert rnlnrdaruoc p prcgradns lnrercere3 (e

:1'p":': !:":*r::'"'r n::":

: :: ::'tatu'z

a1 aiuan"suzrul zr s

' gpocS ap pulldnsrP ec

prr,rrrd Ef,IzUelall{'lnFllqlsuaserdns z giu1116 :nldroooTdr

lngduet teulruJelep etse el eaac t arele.rdralut t5 tnlntnutiuoc

sNIUdnS

CUPRINS

S 18. Caracterizarea dispoziliei afectiue doyinante in situayia actuald

rep r ezintd c o ndili a n e c e s a r a p e n t ru O

';i;:;;;;;;p'.tn"

*:: "t ? :,'-, ^ ru

ale situaliei actuale: opoziqia dintre

^:, ^...,)t viali ^

-'

i*if.J * ,piri. l" Oswald Spengler' Ludwig Klages'

Mo S.h.l.., Leopold Ziegler' ' ' '..' '

b) o ;;rlt

funiamentala tit*

u,, uPUZrLr4 "ietr,.h""'.'a "^''--' -.. -t 1t:T'iii'

inre'prerari

:::|il'

ale rirualiei.noastre acruale ' '

ca origine a celor Patrt

.., ;i' ;t:;;i; ;;.r" JJu'

"., d ispozi 1ie

'' :;;;;;;;ii.t^ i., -od nedeslugit interpretirile situagiei noastre

din perspectiva filozofiei culturii

II. Prima formi a plictiselii: a fi plictisit de ceva '

S 19. Caracterul problematic al plictiselii' De;teytarel dce:tex

" -'' -,

i,po"l1il ifeaiue fun'lam)ntaLe inseamna a o

face si se trezedsct'

III

a o

Pdzi sa nu adoarmll ' " ' '

\ 20. DispoziTia afectiudfundarynratl

"'i :': plitt:::l:'^^"

lr"irrr't ,,, i, timp'ul ;i cele trei intrebdri metafzice priuituare

ti lu*r, f nirudine si indiuidualizAre ' ' '

alect i vi Fr r ndamen raIi

g 21. Interpretarea plictiselii pornind k. ceel ce este plictisitor'

fe

Plictisitor este cee(1 n' yi" in loc si ne lasd prad'l goluLui'

"

Caracterul problematic al celor trei scheme interpretuttue:

,', to, yl o r r roa- efe c t, n o m e nu L s uf e t e s c ldun t r i c'

fe

n o m e n u I tr an sfe ru lui'

fe

\ 22. -ii Indicayia metodologicii pentru. inte,rP:e,td,rettfl!t"':'

!:,:.!-!t"tutt

,rrrl' euitarea"unei aborddri de feLul analizei ,corytiinpei

'

ri r'Oi r,,, o rro ca ra cr et' u I u i n e m ij I oci t a I D a s.e i. n - u I u i co t i d i a n'

'ilii',',ii,i^' ,'ti,),i,,iii p''"i"1 d' to de

1op''t a'ri omori rimput'

s23

ca' ,aportare nemijlocita la pLictiseala

111

111

,. 115

Afiplictisitsia-yiomoritimpul' .""'.

;it;;;;;t timpul' a inlaiura plictiseala punand

lr1\-fl olrlurrLrrrryur,

....,,I42 1o

timpul in miscare

frl f-""',"f de a-ti omo'i timpul si verificarea ceasului'

"' oT'ort.irit in se,"tsul dt fi in chip paraliz'ant

" "f"tt't

decurgereatrenantaatimpului """'

146

c) A fi tinur in loc de timpul care rreneazi " " " ' 150

d;;;il ptJi g"r"r.ide ci'tre lucrurile care ni se refuza'

Scurtl privire asupra posibilei coreialii dintre acest aspect al

pio,i*'rtiqif"pr,ridt'"i 1i""t in loc de timpul care treneazi ' ' ' 152

Cea de-a doua forma a plictiselii: a te plictisi intr-o anumtta

;;;;";;;;i-.a"r'J"'p"'.''itoreidea-tiomoritimpul ' ' ' ' ' ' ''''

S 24. A te plictisi intr-o anurnita imprejurare ;i moduL corespunzdtor

de a-ti omori timPul

118

t23

123

r25

t28

"' 142

159

t59

86I . . ' ' rol ul fluxi g[P d ryryoB YPutd

wspl {u :n\awud aP aryrniln"tls aluautla ?no? 'tolar /P

.rotpnpuoc p"4[ ad apunlo"td uasttcryd u Pa'trulr aawtatd'tatuJ '1E

\

t6I ' ' ' saPiul aP YP au qPuntotd

z6t

aptasutqd at 77aaJ'pqwsa a ay aata8ua'\suo3

'apur{o"td uasunld yt "tolautwl7 lnlnfixrawr a ataSalaiul at

Tndu'ui l"towo 1i-r ay yout un trlu ailrutad ruru nu u ap ptdag 'gg $

' ' us aaatzur{o'td u1 rylasutud niuasa p autt Yl 2P Yauqlc/rsa?

ti piutzliuot datp pruo adatuot ? aP rylnqoru ?a'Muoqsaqr

:m1ndrutl p ti ulas4ud aiuasa u! aVun4pd a ntjuad astwattJ '62 S

Z6I ' ' ',sne11d aP surrdnc Purg

']grn ?AInt g ye" e) tpun3ord epasrt:tld :tqasrtctld E guroJ elerl V .AI

88 I " ' l7lulP aat aP riul

ryaantcqd ay aruto{tnoy a-aP laPr p punlotd ruut p'tanataS '97 $

9gI " "'7insu1f-ulas,?Qu!P

lqn'toxxsttrqd P a"nnx ?r lnz?n 'wnlsara t{tcads pdaTt

7'towtt i-a aP lnln7oul p nudotd p"taoz'tzr :atu'tnfatdru1

pfltunu? 6-4u1 tsuqd u u ap ry1uda! r ylau{ awztulrzrr) 'LZ S

Egl ' ' ' ' ' lnln-uxasli7 p auts ad yzaanTutodrual as a"t?J pawl1Ytodrual ul

aaut*rto ,r, ,i1 ,lottrltxld '?rwauautanry ?t wry tu?1 lu atat ad

ltndull ,, ,tri tt aa,tat3pluaza'td u1 plataaalul 'tstlc71d al a ay

rynidos ryo aprnlrnus aiuaurout ?nzP nlar a ?r'tnpnus aatat1up '97 $

LLI

lluarrrelf,ul pdrurr rP lol ul rnuri 5.e ap

tdelr..c nrlsou pdurrr arlgr 3P raruozud ln-uf 5 y (l

auls EI aP ezaaurroJ es arer rnplo8 gpe;d

ILI

tes"l 5 E ap pldeg 'rnplo8 Epe:d pun3ord reru 16 as?l eu 9s

lr,rotrrrrrrid ec aundo ruarnd 3u nu 'rlellllqrsedrut ap riulidn3 (q

69r ' :" ' ,,1es,ic11d e aulroJ EnoP e-eP Ielar InrPEr

u1 '1np1o8 pperd

resql g "

ap mprde3 t rS col u1 rrrauri e eiuasgt eruaredy

'rortsrtcrld'-l'#il

j""::li::li'"#::'#';illlil#:i

gpasncrld eP aruroJ ?noP rolaf ? lstrluol urrd rarernurlaq (e

89I " """,,lnlnlo3yratdwsv1{''li

,,r01 ul guti { u" 41as7tct1d alu apduasa a'uuaduad uty

-toptuataota

'r*7rd,,1r ria!rluasutud ap au'uotrnoy a-a?'la4r ?a't?xxtuqacJ '92 S

Z9l " " " ' el6asttclld au arec arele er

Eeteln(erdrul urp otred alEJ :lndrurl ultJoruo ou aJ?f, uI

"lseft

lIreJIP InleJ lS ar?rn(ardtul pllrunue o-nu1 psncl6 (q

6gI " ',,rnP1o3-gPad resq g z"

16 ,,co1

u1 rnud 5 3" arlulP elielncrue e8alaiul e n:luad

'reur8rro reur drqc un-rlul zpasrrcrld apurrd'rns e ap eiurre3 (e

SNIUdNC

CUPRINS

a) A fi lasat pradi goiului sau despre a fi livrat hinlarii

ce !i se refuzl in intregul ti '. , ' cc Lr 5L -

. ,-*^.'r,. ,,

'"lot ca fapt de a fr imboldit inspre

b) Faptul de a 6 qinut ir:

nosibilizarea originarl a Dasein-ulu\ ca atare' Unitatea

ffi;t"il-.'-" r"p"'t de a fi ilsat prada golului gi

;ili;" a fi fnut in ioc' surprinsl ca unitate dintre

vastitatea {iingarii care se'refuzi' in intregul ei 9i punctul

t" posibilizeaza Dasein-ul

;.il;;

".".^

5 32. Caracterul temporal aL pLictiselii p"4*^t...'',-,..',

,;';; j'";"t.t ."t"it"ii de orizo ntul tt-ol:, i"l::::

]i:i;ilil ;;;;;t;i' caracterul tem po rai al rap tului

deafrlisatpradagolului""' - . ';

^-.

Faptttr oq 4 rr 'rrvv'*-' *a faptului de a fr tinut in loc'

Clipa-caracterul temp' - "r 1, c r:..__*^--li -^l,rl'

;:*:l ::"; flffi ;r d; ;']' tui: -'illi,':T T:,:T i."li::'

')

;:i;;; ilt"'at J'i'- r"p"'i d" a fi lisat pradi goiului si

faPtul de a fi tinut in loc '

5 33. SentniJicatia esentiali a cuuintuLui "pLictiseala":

e x il n d e r e a a" o* i iii'i^" g*ttat"l in c a dru L p li c t t; 1

!-1t- "fu d''

"

inrcleasa ca largire a orizoniuLui temporal / ca dispariyie

afocalizarii specifice rmei clipe ' ' ',' '

,' ,,^'.-,,1 -

S 34. ,,DeJinirea" recapitulatiua a pLictiselii ca indicalie

yrofunde

" ' " "*i prccisi de interpretare i pLiaiset'n,t-'i:pî,'!i,t!,i, ,,"r.,

mat prectsa u( ttrL'tvrt'4r-

,t

""*,

tlp ,1, phJittolaprofunda'

a intebarii Priuiroare ld

sPeciJic Dasein-uLui

de astazt

\ 35. Temporalitatea afata intr-o -modaliT'-Lt!ti"!"'!,, ,r.,,

'r'ir"t*"ri*',iro",i'"ii'' uazuri dtêpt ceed ce este cu adeuarat

plirri,ito, in cadrttl plictiselii ' . , .' t'.' .' t - .:

S 36. FetuL in care esrc uazutd itt mod obi;nuit plictiseala f

i

- -':"-

' '" 'rrOrr*'orea proftnde corespunde acestei perspecnue

reprimarea plictiseLii profunde ce corespund'e dcest(r P(trlcL'LuL

202

208

208

),r2

2t7

2r9

224

intrebarea privitoare ia o anumitl plictiseala profundi' vlzuti ca

dispozitie afectivi f"^d;;t; i ^'no"in-ut"i '-'o"'u din ziua de azi ' ' ' 227

\ 3-. Reluatea ittttebArii ptiuiroate la o plicrise'tln profunda

ta r{ispozitie^1"'i''lo)"o")t'i''-it'i n0)tt'tl "

Plictiselii

profunde'

nririrh sub arpecltll fnPtttlui tle a f ldsnr pradi golttlui si

S 38. intrebarea priuituar.'e -la folnta detef i.'"::"d

e;:';:;,;i: )!',i',^ ,i';' in toc' cire ii sunt sl'eci'6c( " ';

a) Caracterul

"""it"i "f stirii absolute de vicisitudine I absenta

" " ' ))-

' r30

sau refuzul tlt t,iJt ;;;ti crize fundamentale a Dasein-tr\

nostru de *tu';' t; i;;Jt a fi lisat pradi goiului' speci{ic acelei

am deteimin"tlo *"i de'reme ' ' ' ' ' 230

plictiseil o'"f;;;Jt";t

'Iegozolg?Pr?lnfrlf,?alBtrsltr/\i

Ltz " .

rer8o]ooz e arirzodnsa.id e: rS eiuase EzEezrLeJ

iunua t: Pfnzt^ 'aunl ep rua8rpur elsr Inl?ulu? 9c ezal (e

L9T,

,r:rrE rr* )rruuy l*r,o6o, u, ,:,r)r'p lruo;r:,:t:tr:f ;f:::;:;; t, u

9tZ ' ' 'aurni aP rua8rpur alsr Inleurlu? erarpc traulod

.rzrt ?nop e-op ea3 e1 ap pururod 'e.ttttreduoc llr?lelJar prndarul '111

ItZ ' ' ' ' ' trrylozo(a ?ptuaup7unlruualu aitzodnp atduy uimnp a

pttu it utiiS rl rifu nttrua'd ata op a"rry !!u!T' ?1 utuaruupunt ?a!! ala

athzodup ryiatt, u1 ap putu'tod alaqonzaP alnqau ant acnS[alaru

af q q a.t1 u !

: apw{o ti

1 1

a s unl d a a 1

at u a wapur{ a a uc ata a 7i 1z o ds1y

-t

"

r uat dri ; tp- : a w o li z u T

t dnu o tP a tP q a 4 u l a t v r a u d a t n{a-t a ru

:taiuptpn ptTi.tyfs ydnp u'tacnpowux Patanl2't i awlrudatay 't7+7 $

6rZ'''''''

aa al sarra ap laiultnd o 7i 77ia1a

niuasa tt'tputw"tarap

ptnuduot i ayoiu,t aiiarutd at ?lar ul llatuaruayuntaaatlnt{tq '9y 5

9rZ " ' " ' lPtePltqla,uf awq ay 'toutny! atsa fuo ?r azal i lvtrctptttf

t*n1 tp rut7wuf a, p1u*iu? p szax'lsoPle'^ ] aury aP vusdry atsa

'at)ad pt azal :a"taopafi? azat D'ti a anuatpdutot xu?Prrar P4Q '2, S

" tlunSuof es eref nf

9rz " ,

a1rprplglP t6 pltstou etlz8ttsa'tut ?z?eturn o areo ad eap3

.elrzgpteur rjrieSolatur p rndarul El ao'nl e1 arrotr.r,trd eer?qeJtul 'II

€IzZ ' ' azitYatt auP aP ti

unaot Tniwrs auw aP U?qaaux la'tl rolar Pa'taryasv 'I, 5

ZVZ ' ' ' ' ' ' xt?qauu! lau alar asnd amqatl zrar u7 lnqory '0r s

LgZ " "'!qqa"4u!!aunl2ra?unuor

puxr?Pry w mlnduu uiuasg 'tzplsa aY n"usou ln-u x a s P Q

?z?azx"talrarpr at ')yunlo'td tqas4ctld u ?latuawuVut{ qn1tula

aitzodst? arryr ay ntpSotalut lnluozl"to ry asnPa x"ryqa'uu! Pr

auzpwtu3f i a"tpzx?anqlnryu! 'a?aq Pl 2lposaud a17t?qauul '6e S

trirzodsrp t1 ap

pururod ettrlo zaP ainger] ar?r rfrzS?leur aluYgarlul 'I

LeZ ' ' ' ' epun3ord rtlasrt:qd ? PlelueruePunJ ?^llle3e

i"erun] etse ef, :"areqarlul 'apun3o-rd l1as1r:r1d z

PFluatUBPunJ 9Îlf,aJ" zrirzodsrp EI eP Pulurod

alEl]o^z)P arngaJl JLIJJ ))ruAetJru JollJPqaJrul 3 ?Îrf,eJa "aJB3IPI-}I

0t.

0a

!.

VNOC V VIIJUVd

z€,2 . . .?puryord gpesrrcrld rp ytEultrrratjP luroJ glsealE gzeezlref)elvr

or rol ul rn,tii g t ap ldt3 er (giuniounc e1 rnrldrur dqr u1

psnpz edrtc) atuzuryord aP Iazlrr tiuesqz urrd Sun6oun: t1

rtcqdrur snPe 'aJel? vJ nln'uxaw1 l?seJPE ureJlxe p'trreradrul (q

II

SNIUdNC

b) Raportui dintre interogalia filozofirii noastre qi zoologre

sau biologie

\ 46. 7-eza I ca ctl animalul ultLttLeLwL esle.ind'ige1t 'rvv ""'D

cte !:f:,!.:.:,:!::"t,:t;:ir:;

t

omuL estefduritor de lume' Raportul

l''n':::-t:';'* "

";li

forroi

tle lume nu stabile5re o,o'::' terdrhtc4'

'iiirgrrYo de Lume ca de lume

Priuare

nta de lume

S 47. Te) I eza ca dnimaLut dwrilaL&L este,inltigentdetiT:',"1::ti:

""' "'*r'i:."'i,p'd

l'm' ca Lipsi i,i,'!0,')1,,'!i,tfj,'

a accesului

'l'

ca Piatra este liPsita de Lt

'fotj"r1,yrrc Ca'act'riza''' premergdtoare

de acces Lafiin1are

PisiblLitate

g 48. Itaptul de a auea :i

,',!i, r, i r' r-ri,)-'-

concePrului

p' u n

de lume

CUPRINS

a lumii cd

de a,nu *:'t:::"-:::uf

c animalului'

" d ( p 0 r n i r e p e 1't t r tt c L a r i f c a r e a

I\i Clarificarea esentei indigentei de iume specifice animalului

a intlebirii pri'itoare la esenta animalitagii'

il;;ffi;rt.'

a vielii in genere 9i a organismului ' '

\ 4r). i,nebarra *rtodologici priuitoare la posibihtatea de a te pune

u

"'' 'in" ilii,";";t ,;,;:;;;:'i lnni'not' pi)m' om)' ca intrebare

concretd ce prittelte felut de a f al ttccsrei t'iintari ' ' ' '

5 50. Faptul de a 'tuea

;i de a nu auea Lume' ca putittti de a acorda

posibiLitatea noi''pu'n'.ii ;i c1 nec-esita;1de n refuza irtsoyirea'

[ndigentd (priuay)unen)' inyeLeasd cafopt de a nu dued

in ,iio) ToPntl

de a Putea dued ' '

\ 51 . Ctarifcarea iniyiala a esentei organismului

a) Caracterul al"t""Uit î

to'-'Itpgi"i potrivit careia organr-rl este

un instrument' ;;;';;""tnui o ma;ini' Clarilicarea sumari

a diferenlelor tt.,tfi[-Jttt'e ustensil' instrument qi maqinir '

b) Cr.^t""'l discutabil al concepliei nrecaniciste asupra

migcirii vitale '

\ 52. fntrebarea priuitoare la esenyd organlttlti ca-inlrebare ce priuelte

269

273

275

275

)84

288

" 293

cttracterut posibil tt;;'u''i"l'i o'i*olultti Capacitat:1 d: o tLuii

' -

specificd ,""'il'lui't i""''l'o'o ptcgrrire iFcnigkeir]

si capncitatea

'n

deastuji specifcn'rif)'i,iri,')i)io,,oat,ilirdiell-ihigkeitl......2'r5

\ 5 3 . C o r e Lat i a c o n c r e tu dl n w a b i I i t a

i " Y": :,::: :: :,:t

' "

;;';;;:;;-'in sensul de upacitnre de a serui' prin c7ntrdst cu

t:

"

O'

,oporitot'o cle a sLuji ptopti( ustettsiltrlui'''''

\ 54. Cdracteru/ regrLatiu intrinsec tt ceel1 ce este capdbiL lfahig]' udzut

facut

unei direc'riuc'-

in contrast 'u 'u5oi/on*-ea ''ten'i/ul'i 'gata

P ro p e ns iun e a t *'l'l'i*' i''')i i titayit i"'li"'r i a "p e n t r t r - a " - u l u i s tt u'

uazut r|"pt c(tracter instinctual a/ acesteia

8I/e ' ' ' n11xan uo^ uutr{of qole{ 15

,ye " r{rserrq sueg :ar3o1orq ug rincq; Ip{uaso rfed roq (q

rnlnruauelroduroceppriuasa

Erntrnrts er (eglqurzap ef eeaf ap pie3 asrr{fsep rra;s raun

srrosruntrrr g e ep ptdr3) rorgrn(uocug nes lnrpeu rS

[ErrJIue a:rurp ernte8el'ere,urdm ap rrJpls eelelrun

ul tuaurelrodrxor ep flQzdec y e ap rdeg eo lnursrue8rg (e

Vre ' ' ' Tn1nutnua8to riuasa q annud nt lnlwdatuoa a ptauEf aa"ratlullae .I9 S

6ge " "'llryqryulzaPE€raJso-rlul

prxrue rnlntuaurptJodruoc e aurs ap eararnsurncrr3 (q

,e.t. " " ' rnlnluauelroduor le ^rrlnpar

ptarcere3 (e

eee ' ' ' ' ' '/n/aruruz Vzaaltodru at afi)r al lnrrnl

:a"rya4dw ap l4rus i mlntuawattodaor audotd a arw ?a.laylqrtaQ '09 S

0g€, ' ' ' 'rrrpiurg E arelsgrueu ep eerers el lnlnpturue Ealtlrlrgrsaoeul

'E efrlE aJtfl ap es e areredzce er rS rnynprurut EttznJar

alsa Ir eler ef eAaJ e eraderrad aflJo eJ?J ul aJzls r: ,are,rndec

ap eaJ?]s :rnlntuaur?tJoduor e ppraua8 earezlrorrere3 (q

tzt. " ""rolapurrueerdnsrgpluaurrradxa

EaretarJeo urp tueuetJoduroc ap etarfuor alduaxg (e

ZZe " " . auautn uuwin nudotd pt nt

ls?.tluor uud Tuatua ?filnlualupltoduot 7a Tauorialat lntappt?r

:rnlniuaruailodruoc ntnltntts p 'ptruoJ d1qt u1 ,aatat{uap .69 g

0Z€. " 'rnlnluaurct.loduocr

plasurJlur arerrlrqrsod rc (rnlnursrue8ro p es

ealerarrdord ul ege as r ap rnprde3 eiuasa) are.trrdm ap

EerBtS 'erelt'ndrc ap arrts eJ rnlnltturue e eurs ur mrrqrosqy (q

Lle " " aunrice rc esealaiul

'rnptuo earelroder nf tspJtuor uI ?tnzp,r

,,,arrurod.. ec

prurue lnruaueuodruoJ .rnlnpurue royiprnge p

,,e-nrtuad" pf rnlnlueuJetrodtuor e ereunurlard aretardrerul (e

Lle'''''' lryqputrup a atprntdpc aP aara$ 6 lwuautaLtodrury'gg 5

,rc " nlauaStoataliauryuaq

?alulnz w wtl? 'as palwaudotd u1 u{u as a ay mTudal

7a {a

ap ptw # utntatd'n1auaZ.to a.taipu nap as 4ptqtqa ug

?zaalnru.tp as atat ltqadac AI a ap dal w sapiul lnrunuu3,t6 ' 19 5

IIE " " "': " fures-ua8ra-nz-qcr5] 1insulTnTnudotd

{ g-a 'ap nps m1rya! untuod 'm1n1vu,ttua 7a gf a ip po* ,t

7ts patwattdotd ug q{a as a ay ptdut nutadsat ,a\tdo.rd aiutgf:(.wttun

n?s lnlnulr?.4pr t7) rulnusxuaStq Taiuasa xu?uxaup? ?arapaa ul

'duatnap ryut atpclktrp trylfq? Taiuasa a ?xu?u&atd ruut aatulaqay .99 5

60e " ""'arsaanlat?salxuaut

?!i?t!llq? fxrtaras u! wyfr m1nua8"ro xnlntruatu?puat aataSusanuJ 'gg 5

80

0{

!(

€r

€.t

sNIUdnc

14

CUPRINS

c) Caracterul incomplet al interpretarii noastre privitoare

" ;;;";rganismului:

lipsa unei determiniri a esentei

dinamicii sPecifice fiin1ei vir

J>)

I

V. Dezvoltarea tezei directoare potrivit clreia animal"l

' ^.^-^,

*,. t"Jtg.nt de lume' pornind de ia interpretarea esentel

o rg^.rirrriuilri, formuiati mai devreme

S 62. A f deschis in starea de caPtiull:e

.c/lti:-!pt

de a nu dued lum.e

" "- '

de a rrued ceett ce dezinbiba

OtrinfoPtul

s 63. Formularea wnui drgument im|otriul t:":,!-:.'.'::::",::!ot"t

rle a nu auert Lume propriu animaluLui' inyles ca priuare

si indigenya. Respingerea acestui argument ' ' '

VI. Expunerea tematica a problemei

i"tti O:i:t"termediul

.l"rifi.l,ii rczet' ci-omul este fluritor de lume

S 64. Primele cardcteristici ale fenomenului lumii: starea de mantfestare

a Jiinyarii " i''y*t ;i strucnlrllg 'c/1"; rela1ia cu liirLtared ca

lA,o",

"'p"'i' nLe-la'sare sdfe (raPurtdre la' atitudine' ipseitate) ' ' '

S 65. Starea necliJbrenyiatd d'e manifesmre a d'tferitelor feluri de finyare

,o Jii'p'i p"))"'' S'o"o de L'ta'g;t ce caracterizeazd

ln' o t i dt o' i iit'' Jp t t' 7"n

d'ai' nt a l' a l e D a s e i n- u lwi

"" "'

fafi de f inYare " "

\ 66. Starea de maniJbstare proprie naturii-uii si D a s e i n-ului

.transounerea

in sfera f inrei uii ca'forma sp"'f fundamenral

:o,o ,'::o:rului

Pe cttre il are cu 'o' bi""ilat'a felurilar de finya'

'poribila lor unitate si probLema Lumii " ' ' '

.

S 67. intrebarea priuitoare la suruenirea stirii de manifestare

cd punct

tle p lec are p eno'-''"' i o"o priuito are lume' Reformularea

.la

intrebdrii priui'Jl" to t"*" ;i

La de lume in direcTia

fourirea

370

desch isa d'e interpretarea plictis elii profunde

\ 68. Delimimre preLiminard a conceptuLui de lumea ca

^lume:

" "" ;;,;;' manifesrare a f inrarii ca.atare in intregul ei:

'clarif,arc 374

g'ierala a de Lume

Jiuririi

5 69: Prima interpretare fo.rmdla .a"lui 'cd" in sensul de moment 380

structurutl )l starii de mantfesta,re '-' '

-'

: -;^..i",;" ,rr*.r"r"iu

"i Cor.tr1i" pusi in joc de ut.utu,t-1 "ca"' "j:1:":j:"

'' ":;;;":

i;:,i;;; i';;';'i;'.' ei termenii relasionali' pe de o parte'

iipr"p"rtft" enunqiativa' pe de aiti Parte ' '

b)Ori.rrt".."metafiziciiinfuncliede-)'oyoc.;idelogici'

vizttadrept motiv p""t* care problema lumii n-a fost

a"ru"i."."'i" chip oiiginar in cadrul ei ' ' ' '

357

357

360

364

364

365

367

. 380

382

6€,V ' ' ' ru?8au ?ruroJ qns rS tEr 'rurngFtE tlrroj qns tvte eiurg

?rurJdxa rS z:rpur eJEf, 'aJepunfs? nes aJJpunfsezap - ,,nes-nes"

g e ap eiunnd :rnlniunua r ppriuasa euretur erintnsuol rrwr

rodeur acnpuof, ru rr erjeSorarur nlued ereceld ap plcun4 (q

9€17 ' ' ' ' ' I1unl e areotrerrp erueygo.rd 16 rnlniunua Erntrnrts el

areol.trrd ?Jls?ou ?eJeqeJlur arrurp rarirlaroc earerrpuy (e

9€I/ " u ln&a4ug ul ?llnld

'1ryniunua a4ptads xxtnlrnus 11ivtq1q1sod pxautat q anuanay 'e L S

82, ' ' lriergruuas Jolsare e treriuaraJlpeu el?trsralrp

er r-tnza^ 'rapdoo z eprprourrd eiuasE 'relndor ap

r.rgrardrarur allggsod Er aletrsrprra,t rS arrrrpnrreg 'alerrpp.3 (11

lzr " ""'iunuaurp

',,atsa" rnlnueurret E ariecgruuras e: (Srosgngro) ezarurg (3

6I, ' ' (ori[{ 'nriong) aruauoduroc aps .ropirgd earzururarap ri

nldurrs rnpiunua reiuese e e,rnelnlrderar arezrratrere3 (3

91, " " ' ' ee etse urnf, r6e rS ea alsa er Eaa) El rrrgiury e rrrnlp^zep Ef,

ew ':r:l::Tq::'n"31a",#lnffio

gzeatntldxa eJef ?zelurs o ec ,trte8au nzs An?uJJgE

rnpiunue Inrp?l ul ?Aaf El E Jo E aJeolrcgrun earaderra4 (p

Ur " "'rrrue3odrrnp-5ol.o1

ourlar rr rrrrpunrse rS rrrapuncsezep dfltllqlsod p

priuasa reurat pr pu,rud '.,,b'.r ap Ernlfnrts '(Acoxng ,q datoql

ncrlrprilrorr,5roe6.tqLo) EêJ e) eâf rnl ? ereo]elyrun ea-radac.ra4 (c

90y ' ' ' ' ' (rn6oaggra/r-meoa6lryp) apun:se e op 16 arapunrse urp eleors

E ep es eareulrqrsod 16 (5g>nrnndrorp 5o/41) :nue3ode psrncsrq (q

rc,' "''' rnlnsrnrsrpE atptrlrgrsod ap erirpuoc ozr'(ntrxh6,a,aooto)r

*,to1oflriqro rn:.:n91") pTIEIoEI auri arec rnlnpror? Earrua^rns

'salaiug ep gp ao Ear) Er nes (nrsnlnrlho) prgruures af,

?eeJ er srnlsrp :lnp-5o/.o1 erdnsr rleraua3 erida:uo3 (e

007.. t21o1sx.tvt1

(lgxunndroup 5o1"91) anqptiunua uiuodotd patuz1tauatvS '71 $

96e''''' " aruwtiunua uitzodotd llmltntls a atalatd-talu\ o a1 ap

pututod ',,aJ" !n! a Vtaut7uo zlaunxsuautx? tI ltludnal laun autJl?S 'IL S

e.6e. ' ' ' ' rol ear?lozr rS eryozoly rolardaruor e

alrdordtur erielaroc :rrr6ar8 alerardratur enop e-ep

"ef (q

I/ge " t argozolg rolardacuoc p

pruourepuny relrerer rdarp gsealaiul'gleruro3 erir:rpu1

'rnlnuerurat p 3rr1 reru Iaf, Insuas ug ruazard-nldurrs e.l.ar er

elgozolg rolaulalqord Earelnrsrp :rrrfar8 arelardratur eur;4 (r

t77t. " " ' auia.8 n1 ntqlatdtatut ala aTutuaaupunt

awot ?noe anzgfwaut "toptdatuoc ti nlautalqotd ro.tnlill

aata&a1aiul a1 ataounztd alatuawayu{ at8opponw uiataptsuo) '0L S

9I

SNIUdN:)

16

CUPRINS

c) Faptul de a fi iiber si deschis

'" :ltl preontologic f^"ta 9"

fiingarea." "t"'"

9i

'it""'"t opozitiva a Dasein-ului fali de ceea

ce are caractet tliitg;tit., t" 'irntt

tf posibilitlpi enunlului ' ' ' ' ' 443

d) Deschiderea prelofica fap d1 fiingare' inteleasca

ca o constituire a ttregului (ca fhurire preliminari ..

a lui ,,in intregul" '") ;it" dezvi'luire a a frinqei fiin1lrii'

Structura tripartitl a zurvenirii fundamentale din Dasein'

ca dimensiunt';;;;;; "tnunqului

5 7 4. Faurirea de lume ca suruenire fundamental't

in D a s e i n'

" ' 448

Esentalumii"';';;;;;;;'i-tnapteisale " ' " " ' 456

dintreJiin4a;iJiinYare

" " 460

S 76. Proiectul ca structura primordiala prop,rie suruenirii fundam'entaLe

' ' " - o purririi cte tume, ciracrerizatd i' ik t"; momente ale sale'

Dominatia t'-ii'* io*inayie afinparii in integul ei' in cadrul

proiecyiei d'e lume

'o" p"*)" eierciltarea acestei1omindlii ' ' ' 470

... 479

S 7 5 . Lumea ca un ,,in intregul ei" / caracterul enigmatic al distincyiei

Anexd .

PosfaYa editorului german

Postfayd la a doua ediYie '

483

489

nes ,,rnlnPuo3" Inluerul;leP ul '?s ,,EluJo3"

EI eJEAfePE o 'put8tro Frxel

ap giej arerlepg - gseorpfaurrd t6 - alroznl o auriqo E 3P Elrse 'repe6e

'g areod nu IEtuauEPunJ

n?s pdocg 'll9lr:aJlad nareul PUVIrIPT PS lllros

J .lrlnauaruJaq t:o;a rnun Intetlnzal alsa erct 'eie1 JP Inlxal '€eaf,E aP

rerutroJ'lgozolg ulPro rP t$ lgc ':rrst,r8ull ulPro eP rVlE 'rigrpcgp ap {5

3un1 un n)?erBlunsuoc aundnsa.rd - aps il.rrpug8 e edera znop e-ap ea: l$

,,clSolouaurouej uuaf,ep" lnutunu-e6e

a;lu1 aunti:uof ap r:und rdarp tu'r

-rrd 5 ateod ,ereprogE E3rl"urar ur:d 16 rrSolounu-rar p[rpo3e5a uud 'artc

Ereun ? rlnru rEru rple nr rS - raSSapraH Inl " Irprrnl.tlXilr#?l,OJ*0,

eie3lso4" Et"t*Suor g ateod 'rcs.lo1tiuaprus al, ,,"' '/'o1',ot' " 'S

ra8gap

-l3H ep l"llBpeJ InlnslJfsnuEUJ EzEg ad pur8uo Inlnlxe] IIJIIIqEIS ?3unll

-sar{3 ap ud am IIIE}aP nrlued '08.6I

l6T6I9urcr eP Inrlseues ur Srnqrarg

urp "alerrsre^run

ey raSSaplaH ultrery aP ?lnud eala8alard ?Prr urnlo^

rsacg'7f(1 'srrr4 'pJeuil1pD 'stue4 I3Iu?C 3P PSnPErl 'aputlos - apru\u{

- afuTry 'anbts[qdalVLu pl 2lt xnzluaulq?uol sl{atuot s27 :EZesuErJ ?aun]s

-;a,r r$ ry)'t66I 'stlodzuetpul l$ uor8uruoolg '<ssard '&rsra'Llu1-1"UEIPUI

'.ra>llelN s"loqf,IN ri lrag:yq ru"lllllN aP PsnPErl 'lPruIoS 'a?ulull '?loA\

.nrs,QduaTylo sxdatuoS laru2Lua?unl

zql iaue)lrerue erirpa 191" alellnsuof,

lsoj n" IJalnP"Jl Iels333 3 PIEUS ?aunlsJa^ nJluad 'uuEurJJeH uo^ ruleq

lrlN-r{rlrpelrC rP wttpa'(766I '"-II e trirpa) ul"tr^{ ure unIIuErC urP uu"u

-rarsop oIrouIA ErnlIPfl EI '(VD) ptaldruot a1iryE 1 aqu7snwruaslg utP

0€.l6T.lnunlo^ ug rerlqnd 'auutp"tn&utg - lux?nfiuxl - aun7 'ntrz3fwau'r

ap alatuautapu{ apdaruo7 I lxzyruasuxg - Ltayqrll?ug - qary 'y1s[qdat

-aW rap a[tfiaqpun.tt alQ uerura8 Flxar E^zftqq arc eie13P "eunrsre1

IflIiIAE \TUdNSV YION

l8

NOTA ASUPRA EDITIEI

ideatic. in definitiv' Heidegger *:t:i:^::''a drn Fiinytt |i timp' cu precaciere

in pasai ele d"o ;'?"?l; p s; ? : llTli iil:T#;;ffi:

f::;lnnffi:'ffi:;; 'i 1.;n;;' p"in' in dauna gandurui pe

Singura miza a"tt"tii'"î-"*'1 fo*'^1i't Lrrmare' dt a da reflectiilor

heideggeriene o forma prin care cititorul t1-i" t"-::^:iTtU' pe "

"ttt" cXt

care este chemat 'a-t

t"f ir,-'t 9i

de la care se io"tt dttt'pla pe neobservate '

cu putinti, i'-""'p"t"t 9i p'ot'ot"t J" "]"tl filozofic in aceeaqi masura ca

studentul sau cititorul gtim"r" thia' dacl aceasti interpelare se produce

acum in spaliul altei limbi' cu resurse semantice 9i posibiliti;i de expresie

daca nu neaparat -"t it-t*t' l" -.,a tt" aiftt"t' Acest lucru n-ar fi

fost insa .r, p"ti"1"i;;;t;;;;"diului filozofic si lingvistic de aproape

doui decenii, care "

fll.r,'"...sibi1 cititorulrri romin un lung sir de lucriri

fundamentalt

"lt lti*M"rtin Heidegger' oferind dovada peremptorie ci

,,aclimatizart"" ga"ii'it;tJtggttitit*t i" spatiul limbii romine nu este

imoosibila, chiar daci

mari eforturi'

'"tl"-a ^dtsea

'*il'o"r:;;^t'la'i't am preluat pe maruinea texrului' intre paranteze

2913:'0 d\n E"amtausgabe' De fiecere data

nea unui attizanta'"#i pL'ce sa facatlperimente cu limbalul' am consi-

d"pt' a colce'Pt5lor

derat ci -.''q'o";;"1;;':;;;;t""

centrale i:::t:l

lucrlri ar putea i;,riu ,,., io", cititorilor avizati, ci si ace lora care vor sa

se famiriariz.r. ..,?r-inologia originali folositi de Heidegger'

in redarea tortltptao' n1'atgs;ti;"; din aceasta lucrare am qinut mereu

drepte' paginaqia

"tft*"i"t traducere pentru care am

cAncl am .o"'iatt"'"tl "P::-::t:'T":

'"r"li"at

.iustificata o'i tl"'ifiJ"lu' "- "t"ts la.note explicative adeseori extensrve

(marcate pt"] atttt la fel 9i

""t"iJj]if

"""tii cand sensul unui termen

sau al unui p"'"; aintii o ln-t'i" ''tttt'it" 'uplimentariti"""t"l:-:11

Heidegger t'i-ltt"i" toncePte cliscutate in alte lucrari' {lra s5' se oPreasca

asupra lo, p""t"t tt"'ifr*' Pentru ca Hei<legger inoveaza adesea in

^lt

limbagermana'construindconcePtei'-ttaittsalitili'Attdcuvintedin

limbaiulcurenti"tftipt"iadeseorisurprinzitoaresi"improprii"'aseme-

seama dt '""l:Ii''toligi" 't"bilitl at1^ i" ii-ba romina in cadrul traducerilor

anterio"" ;::;;tt ;;;ser' optind in-foarte puline

lumai

cazuri pentru a. t,"do..,.-Jiferite

'*,".i

de cele Consacrate' asa Cum

s-a intimpl"t' U*"etl'a' in cazul tt'nlt"ttt"i uorhand'en' care este folosit

aici intr-o

atta' i" l"t;;;" Fiinyn timp' ttadvcerea lui

-""ttr;;t;io

';i

liind insotitr d"";;;;;.*pii.",i.rn Trebuie mentionate^si ci'teva dintre

conceptele ir.po;;."r'. "., ,idi.". difr..rltagi semnificative

de tradu-

"rsrp" urleltuof, rrSSapleH eP allsolo3 luns er?l u1 (a:rSoloruna) allrns

-uas Pl nJlued I?ruf,ol PJlf"ruelgoJd rso; t aJBPaJ JOJEI ? 3]d3fuof 'Lu{JouI

r$"le3e ap puluJod alln:tsuor eleldJfuof aJluIP ?Aalef JEoP ]uns (,,a:e'L

"l

-lrdec eP eJets'() fllqulruruluag '(,,a-rrqrosqt aP eJ"]s") ilaqu2ruruoua7utE

'(,,aurs ul JJrqJosqE") uaruqau-ulE 'Inlnprulue prgrcads eiurg nBS

5 E eP

Fpoul gpul.rdrns ?s ElrEerul ra33apra11 a;er utrd - (,,"t1 e") uaruqau rn11e

]EIrJep un rSnsug 1a - (,,euodurof, 3s E" ',,Eund as v") uaruqauaq \nlnqJet

prn( u1 dmrlsuoc rruaurrel 16 arred rr3 atdaruof, Jolssf? InPuvr UIC '1u3J

-nr poru ul at"z{I}n }uns lgf,eP la;rl" Frol nf un-Jlul atda:uo: Joun EJJIS

-o1o3 urrd gzeauoti:un3 arm tS lrigrrpurrue :rrztlzur- InlPef, ur nrrnl e1 aund

p rr8Srpttll a;er ad ,,1enlda:uo: lnleuasre"

a-rdsap lugln3 un snds PlIJeu

,EurJn urp alaf uI.rczeJJes]e]rprnE rJosun eunarSur tod 'rrra:np?Jl InsJnf,

-red ad ri,ra a1 gs',giurrnd nf, tso3 E ]Vr (lefJef,ul lut a;e: ad 'azvtiercd ap

ITrs" pf, prde3 elrrnue t$ 'pun gcul p8ntpe IEur es I lllulrue rnpsun(eag

'EJolsa3E

I" JBtIun InJJtf,?JEf ttcolllruau Poru ul aput:dlns E eP BJJEf,'Ie3ul

ur .?Jnseru gtrrunu" o-Jlul ulind 1ac 'ezean$a 'alea.leue JolJuauou3J Eelel

-xalduo: azariuapr.ra es atia6nar E:EP JEII{: 'eIE) ezEIJeJed o-rrulrd rg:ap

IeJtle pugtuoJ Eqrull ul Jl"PaJ nar8 n: Ietunu 5 earnd 'rt a_leladar l'rpx5ard

iS tigrgttt uud arnudgo atdacuoc EnoP als3:V '(,,p1n1o8 eperd lES?l 5 E

,p rd"j" nes ,,rn1n1o8

pperd esp1E" uud snperr) fiaquassr1a7uaT rS (,,:o1 u1

ltr.rti g e ap lde;" nES ,,3o1 ut auti ?" uud snpe:r) uaquaqaqa7utl1 atdatuot

ap eaqcerad atsa .rrlasnslld ap apriuasa eluatuoru EnoP alas le^feP€ IElu

rg, apur.rd.rns E ap eJJElJeJul u1 3un1apu1 ptsrsur srnJEf erdnse 'tepar ap

ilrgp IEru EruI pnrda:uo: nldn: rle ufl 'araua8 q (t1aqqt1ffit&ag) wpz

-i1"ilndrr.ror e ar"rlllqlsod ap erirpuo: 'rzpese '?rlPul -ra33ap1a11 (tlt''lu't

-fi"tLtfi anSaldo: rp ar"]s ap prda:uo3 ulrd'lglulP Iatr

eP pieS grurn urp

ttty., relqc t: 'taletrllglrfnPeJl J?oP nu PuIIuIIgns 'lpu93 e ap

"i,rrpacard

(lzgerau) rgozolg 1a:

15 rgdulnS ppour arlulP PIElueuEPUry eiuaraSlp

ap prrrEas Eep ps ?fJ?ef,ul ra33apra11 '(,,tcndt E" e") ualta"E lnqtat

",apuud

"j ap puru-rod '(,,lda:uo:") .#frrg nes (,,afia1aiul E" 'alsualxa utrd 'I5 ,,Jdec

-uo: r") ualtaflaq lruaurJa]

"l IaJ "l 'allnJlsuof luns aJEf 'aldacuoo alsaf,?

.rrr4 ',,rrrir1dor ap a.lels" ti ,,1t5a1doc 5 e" ur:d IfIE esnPEJl 'uaqua$tfi"tE

fi ua[tfiu alarda:uoc arred ee3 atlo8ale: zuud uIC ']uernf, rol InFZn

tlpgl eull"Jluol aJEs Poru Un-JluI'3uraJ,l.aP mu tuera8ns IunJ e$e 'alezq

-1ir ,.ln, ec n;luad nldruls l5 rnd ay 'gxa1duo: aapl o slruof, aueo3 drq:

un-rtul erurrdxa pr nrruad ag 'g3gozolU gaJa EIIPP^ o ntr reP 'sllqplnP

-?Jlur ,,eJurlni ap rJnfof" JoUn E gluer8afut aUed lUns t: nrluad ag 'arar

-nF

all

Inl

]IS

ru

)t

-J:

n;

61

rrrirail vudnsv YroN

NOTA ASUPRA EDITIEI

flagrant sensului lor,,de dictionar"' Traducerea lor in romAna a fost' prin

,,ril;; _",l"ru"a;";Jr;e;i explicitare a lor, decit o echivalare.

Acest fapt a flcut insi imposibila pastrarea in limba romina a "iocurilor

de cuvinte" o,.ht"'*t at Htiatgger in cadrul unor laborioase analize'

Citatele .o,-tri,tt'LJ oitti" dt"i{eidtgger din algi autori' pe care le

traduce (implicit,"tt t"pi"'g interp'eti"iir-ie' in acela;i timp' in modul

siu specific, au fost t"';[;' in ediln romina' de traducerile deja existente

ale acestor pasafe, P;;;'" ca cititorul romin si le poati" identifica fbra

cli{icultate si sa le p"",u .u"." in original' Acolo unde Heidegger a citat

in extensopasaje din scrieri latinegti care nu au fost inca traduse in limba

romini, am conside'"t

"tt"'"'U i"t'odt"t"a unei note de subsol' unde

sL poati fi gasita o traducere a acestor pasaje' Cititorul interesat de redarea

terminologiei heideggeriene in poate oricand returg'e la

Itibi'?-Una

Anexele dela Fiinya"i )t.p (trad. de Gabriel Liiceanu 9i Citalin Cioabi'

Humanitas, n.r.*r.g,i, zirtl),ca gi la vastul Glosar ce insogegte traducerea

ale

(trad' de Bogdan

votumului Prrbk;';: ;;;;")'i't' fenomenologiei

Minci. si Sorin Lavric,humanitas' Bucureqti' 2006t' Redactarea unui giosar

care ,a i.tsog.asta edilia de fala mi s-a parut de aceea de prisos'

)',-

Volumuldefati,ConceprclefundamentaleaLemetaJizicil'este'prin

diversitatea ,.n1.1o, "bord"t.,

dar 9i prin amploarea si.profunzimea analizelor

la care sunt supuse, unul dintre cele mai ambilioase proiecte heideggeriene.

f,pt '"Ji*'

it at titlul care - daca linem seama de forma

articulata

" P'i-;i;i-"'b""'-ttit' - clameaza un soi de exhaustivitate'

Aceasta pretentie

"* t"" lipsiti' de acoperire' avind in vedere ci aproape

toate proble-"lt -"1o'" t"" l-."tt prtocuPat pe Heidegger inci din timpulprimelorprelegerifreiburghezesunt,.l.'"..ginuinp.ulirrerxnduri

cfr"r,iunea raportului dintre filozofre

analizate pe larg,"t;;il.i"r".

gigtiinll,darginevoiauneideterminiriafilozofiei(metafizicii)nupor-

"i"a aa la gAndirea de tip gtiin'tific' ci prin opozi5ie cu ea' care este problema

cenrrala a primului cursr rinur je Heidegger la Freiburs' imediar

dupa sfirgit"l pr,[;i;ln'-rU"..ftn."dial, sunt diiiut"te arci in extenso'De

. MJ-l.frgger. ltrr Bestit'tntung det Pltilosophie' l' Die ldee der Pl'ilosophic

uttrldas\vrlrdttsthauutrgsprohlent

llttccr,careairr)ootl.erntittareflozofei tlrleea

de filozofre,i p'obl''*o"iziunii desp'e lt'ne (CA 5(r/5-)' eJ' B' Heimhirchcl' Klos-

,.r*"nn, Frankfun a M" l')8-'

DnpeJ E Jp EriualaJd pugr 'lzE^lsa saTp r€ru rf 'euJaJA EafE ur r?runu nu aluJJ

rnlnusrur8ro erdnse alslfruefeur rolardaruoc rlirn:rsap

-n: atdacuoJ -

arru;od ap r:und rda:p arc l5 rulSed ep prns o rp rurq rcu ad epurrul

as aJEf 'lerurue mprusrueSJo ? nes lriglpulue e eztleuE ?]sEeJV

'aurnl

o '<rnl FPUVJ EI 'nu nES JJ€ ]nFruruE EJEP e)a)E ruruiol Jlse rr1\ Jol3rusru

-e8-ro p :r8o1oruo rnlnlnlrls eualqo.rd untupl e n;ruad :a38aplaH gpund

-s?J r-ES Ef,Jeerur EraJEtr BaJeqeJlur e: prdtj rotezurrd;ns fo]ep 'aJ?ur;n

urrd 'g EA nN 'arunl ur g E rp rde; m ';eruaurepury d1q: ul (ptrugep rlsa

uxaspe er elndacuof Eu?urn eiurg 'eratsare prnI uI EZEaITAEJB a: aprgr:n1

u11t druu 7i piu11g ul 'rnlnlerurue I" g e ap ognads rnFpour euralqord

euJnu? 15 'aturllduof ep uaJlxa runnsar{f, larp e:dnse eliuate prdearpur

r51 raSSaprag 'drug 7i ?iu!!l urp raseo8ue ezllEue e1 elapred flu?serrlur o

eu-npurrgo 'lllaslrclld B plrlf,eJe urirzodsrp 3re1 ad eze)zrleue ac pdnq

'turprle g E ep arredap a Er EI psundser lgr nr

llnlu rEru tgl€ nJ 'pte:rpr: pFropul pJRt ?rlJetu aJEl rlegrJrur o Jrsa Ef,rJoraJ

l$ agozolg eJturp lnpuode; e a.rrpug8ar o e1 'runri:es retsJfe InJp"f ul

?lEJoqEIe ezaf, uud'raSSaplaH Elrlur aLr EJnsEuJ ar u1 'a8ur,tuoc e n:ruad

etelrlrpa3e e1 plade ap n 'aluarunSrc ap ar6asolo3 Js nu Ee '.ayozolg ap

eJrqJsoap a;ds 'e: EeJf? reurfo] EJa rrfrJotal lelorsrJv

rS uore14 ep esnpe

aletuaru"punJ ollllrlll JJturp Eun er plde3 Jp Bru"es ruauli Erep 'pflJolaJ

atuarueunue EurfJBs o EUTAaJ r-ps a.led (a.re3ozo1g m rsralaiug) ragozolg

'e.trlcadsrad plsEJlE ulp 'lJpJ 'lue8ulur Jp InrsJp 'piuelsur grur;d ug ulind

1a: 'y areod a: rdr3 'llirzodsrp ep IaJlsE reun >,EaJrzart"

reurlo] rrJqJozol5

e epdr:urrd Eurf,JES rdarp pzeaxg Il 'a]"ruJuepunJ elnf,e3e lrirzodsrp lar

-sa:e alrrielnJlnJa ez)Tleu" ES reop esur aundord r5-nu ra33apra11 ',,p]Enlf?

elienlls" al6arunu Ia el EeJf EllQlSllatur ruelap greod es rJer "l

ap pulu.rod

'Jlttuaur"punJ elnf{E rrirzodslp raun e:dnse pzeaJtuafuof as Ia ruprJnl E

rgrug earred ug 'a.tr5aldoc rp JJets Er 'Jeunurla;d drqr ul 'asalaiug r nreJE

rJgnlrs reun Inrrruar ad lgrap gpqrsod atsa nu pJenrdaruoc ari:n:tsuo: o

rf,ru Ef, ezeatuarun3.re.ra33ap1a11 rn]ns.rnr E

" rlrnpoJtur eaued ul ?rECI

;anz3fruaut atsa

a) ierclnrtul'686I ul rerqf, raSSaplaH ap arnudsns laiurrayuof, Inrluel

ug ri gge as arel 'puar gtsza:e ap pie3 .ra33apla11 rnl E Esualur earedn:oard

Fllpul l$ gtrrulrue epeor:ad urp auar:a88aplaq allJerJJS ateot reru ul errp

-ugdst.r ]uns aJEf 'ragozolg e areur8rro eurs Jp lrra8alaiul rrrrtraarad

"ualq

-o;d ey l$ tclzgeraru ep prda:uor EI ertolrlud aualra8Saplaq lrierrpeu

ap p8earrug erJas o nereJ rrJeJlny ap a3e:8e.red acazardsrf,urf, J]JrurJd 'rde3

l7 IflIIICfl VUdNSV VJON

22

NOTA ASUPRA EDITIEI

organismeledeoricefellaunsoidedut0?ndt(1'demecanismefoartecom.

plexe, este din tt i" tt -"i at' iustificata printr-un apel chestionabil la

,.'.r"t. citeva ai"t"-*"'i" tttt "i"

gindirii heideggeriene

deceniului fenomenologic: problema logosului apofantic,

cea a distincqiei

dintre fiinqi 9i fiintare - distinc[ie conceputi t" 'dif"""!i ontologica" in

volumul Probl"n'b )ndo*'n*l' al' f io*"ologiei (d 512) - sau cea a

survenirii *"a"-t'it" l' Oo"ln-ului' conceputal pe firul une i analize din

,

^

Fiinta si timp,t" p'o'"tt ce face cu putinp deschiderea pre-ontologica a

acestuia fagi de fiingare'

. - r.^*- ,,^ ".nc o I

Ch iar dr.l p

"" ""'ul vo lum O t 1tl:,i:tre,,'H :[ ililt [t"t;;i:

:*:5:il.1;* ;ilH:::,U J:il* ;;' n i ci ru r m i d e i n do i ar a

ci accentele puse de Heidegger in acest curs tinut la cumpana dintre

decenii se deplaseazu' f"t""tf?i incetul' din spre Da-sein spte Sein' dinspre

existenla umani 'p'"

n1"1" ca at^re'.Faurirea de lume este inqeleasl tot

mai mult ca lasare ; ;. ; fiingrrii in intregul siu, in.care, srntem (ca

;; ;;;i ":::3fl;i*: Tff fi ;:TH,, ;:,i;liiffi:;: :i:;

$ffi , ff I,J,1H;; ;il: ::::::: ;*ff r;li:fi r ;ii,Tl:

Hs::'f iffi::::;;Ti;;:;,2:'*,*;f"rg"'""'le" -' "' p""" n

privitS. ca una ai*"'p'iili" i'-'tt"ati htidtggt'i""! de a gindi Ereignis-vl'

conceptul central al celti de-a doua etaPe a gl'ndirii sale' tocmai pentru

ci acest proiect primordial nu este o puLtinyi'ci mai curind o ne-putinya

Dasein)mereu t"n';;' ; dominagia careia ne afllm de la bun inceput'

a Dasein-uL",

"t""'"'Ln"""gu dt." "i"""' insogita de o neputinqi de a-gi

oarasi locul"' t" "';;;l*pttuo'*'

care ne transPune in sfera posibilului

f;;.'."*. .."'n ut o ri carei fi lo zofart" lp' 4l 11'

ultimele desco periri ; ;;;;ti'-'9ao'

u l" - 11"'j :: : :i:%?;:;

lipsit de lume' asa cum este piatra'

:i:'#;:;:- ffi;t;i;;;"; "' 'o"'r

de exemplu' nu este A'"itor de lume' cum e omul' Opozilia dintre

'-titi

animalul indigent d" i;;t 9i omul fluritor de lume devine' astfel' punctul

de pornire al unei vaste analize a raportul ti Dasein-ttlui cu lumea inteleasaCaStaredemanifestareafiintlriicaataretnintregulei,incaresunt

din perioada

;i-

?11

nl

'ln

5

UI

INI

IS-'

nPUES IaI.IqeD InEd

'JolBf,sounf,3J PunJoJd

]uns 3J?l nJlued nJf,nl <lunlo^ InlsafB EaJefnP"Jl ?] IIirPuo3 eunq IBIU

alaf, ul l5 rr:aq8urrsau EJf,n] e ap lnze?e^t tIJeJo a: rde3 'Srnglarg ulp

"-Iru

ralsrng ]soJ tue aref,

3r.tr.pn1-r.raqry ldpusra^ruf] F pu"rorroP t$ cwc

ur rpzolrad ul EtnlRJ ]so3 aJatrnpeJl EtsEaf,E Efunru urp arred arelAJ

" "l

'epl1 aro8lr3 rn] EZ"eJolEp Js I 'EuguJoJ u1 ppr8arul eJe3nPeJl o

"qull

rlru Blsrxe nu aJEJ nrtuad 'zJJ?nS ulp tr$aune1 .ro1afused EeJEPaU 'rnlnlxal

Eatetrlel EI rlnqlJruof n? a3 'eJuelulu JtJEoJ traundo:d nf, IJoJsJP ]IUe,{ n?

aru: r$ 'aJJrnp?Jt urp a[:Up afesed nes alda:uoo Joun raur8reur ad rdn:

-srp erFU IELU rnle rur eJBi nc 'eiueradg urrrdl3 tf nl:eutfag nJPuBxa[V

raru ro1l8alo: 16 za:orzp r:lunip14 'alltn eP ruaJtxe lttsa8ns l.lo aulind

ap nu ru-npulle;o 'rr.ra:nptr] aIE esultxJ a(tsrd fIlIJf Iqlo ]uelmxe un nf

rf algrnt BJEurpJoEJlxa nJ tlllr e eJE) za: 'tcda:a IJIPuTV 'eauatuast ap

'rsaunilnru r-ES n?eJA ]Iqasoep dlqr u1 'rlJaf,nP"Jt tarulzadurtl "l Fluaru

-Bpun1 poru ul llnglrluo3 ne a: ldnrslp 'artnnl frsear€ UIP alllgP rtreo3

a(esrd JolVf, eaulS:eru ul aJ?otlJnurpl llin:s1p uod es esue$ 'unpugr

"

elFru r"ru ul 'ln,LE nre eJ?i nJ 'SrnqJarC ulp 3l.a,r.pn1-uaq[V Eel?]ISJa

-lun EI ap 'p8lg retun3 'natu InlnrosaSord lrlrunipur rol"P luns II 'PuVr

eallop p u1 '1-rligtgunqrul alerprunuau I-nPUpnPE 'a-rada:r-rd ri arepqtr

'ariuale ?rlqosoep 4f, 'lntxot 3a:rug telfePsJ tS rttt: e eJE) 16 'ta ltltnzt,ral t

epeolrad e8unl ug r5 rg: 'gln:a3a EI teJtrnl uIE aJ?3 ul epeotrad

"eJaf,nPerl

ul tgl" 'InlnlxJt eaut8rtu ad arut:nrlsuol aP l$ alrrn aP uaJlxa rdn:srp ap

e8earrug alJes o uod es etzEJo lnl? ruB aJEf, nr 'gqeol3 ullgl?:) lnl 'pugr

prul.rd uI 'Jolep luns II 'lrlurnilnru ePIm zaJol?P el eJoJ"J Iueluso EAJoI

-go e ppriuasa ednqtluo) EreJ gyqrsod lsoj U rc-u giq aP EerarnPerJ

;,

-u

E:

l(

a.

e

p

t

t

I

I

I

Q.z

IIIIJTCS VXdnsV YION

TIJTZIJVIEW ETV

ETVJNEWVCNNC

fl-IEJdEf,NOS

raSSaplaH urlrBl^l

9L6I E\NI 9Z

'a]l?lJola, roJntnl eeluIEuI eraSelaJd ?lsEa3e gleJrlqnd

Eaps ? ap (alnraJ] alluelap ul 'eluuoP t?tedal Poru ul leru

-rrdxa r-16 1a

artc nnuad tauntitr 16 etsa etseact

"l llqeqord

'nrzJgl rerrr ep nps prunJp reulruJatap n? aJEJ 'rarieagar asnd

-nsau rudord aruelqord a]aun nr trttuor ul leJrse pugrtul

'g^n?trpaur artSrrop o nc ara8alard ptseace t?IPne e aJE:)

'1urg ue8ng rnl eernulurt uI

r+ as Es Jr"O 'riptrÎrr? Ietsaf,E IUdoJd tuns alEr luaquatoTtal] e,tuap

rf earellprats urp EAaf, prruls ES efap da:u1 IIun lgful ']ugrre EeuaruJse un

[zJ reny e rS eru.rn ur dun lFru nf, azauod:un3 ps '<laJll" ap 'lndacug e eg

'azauod:un3 es adacur ateod eatellsJJllun

JEr 'aurpJo Eung r"IU EaJ ul '1aj ]sa:e ul 'gHE es InloJ 'elEAfePE luns

ri eJ?f earr6re.tzsap l$ eaurpnrrydrue aJtseou Jolllpnls IJaJUol ?A Ee 'aJEInf,

-nred aiullr$ alarlrunu-eSe n: arirzodo utrd 'eyesraltun eiultr6 Jtsa egozol

-g a3arcoaq 'ragozolg p pdrcul.rd mptnutiuof, ? rslluol uaundxa taun

"tuJoj Er Jleluelu"punJ elES JolllllslJsl3ErEf, EsJernssrP '<r5ozol5 il3arru1

E pl?Jluef, eurldlrsrp etse Ef,rzgelaur EJ n:tuad J"C 'eJ"Punfas Iunllseqf

aydruz uI rugJtul ps pugrlâ - nJlseruas Inun InJPEf ul JIES ap ar:adst

alueuodrur r?ru alaf, ugtuaza:d ps lglep tnJqt aP BAJrllE fltulu auVIuEJ

reur au nu 'JJ?IE eJ ',,e)lzrJetJtu" Ellrunu 'JPIIos aurldnslp raun eie3 u1

rueg? au m prde3 prlpul nrf,nl ]selv'?auetuasE alarp r$ rauroJeg Ialrolsl

ap ap:aua8 alarradse 'rt:ltsu8ull Jp aleluatuepunJ allfllsuatf,EJer 'tat3o1

-ooz ele eletueruepunJ alarueueya :ec lra8ala.ld roun JIIrnllIt nf, EUEuJ?es

IE 'J"ll ulldap ad 'lny reuJoJ rt.tlrrod 'Esul alsa aJ"i nltll tse:E EI rulpug8

eu pu"3 elunu ul rJnJrnl Jrlnu eard ut,t au nu El IIq"qoJd

'ttnzgfaxaru

ap alaruauapur{ apldatuq FI}II qns eleiunue e}sa E}s"aru eara8alar4

arunl ardsap IunIZI Ieun eaJeul?1:o.ld lctu

'piurn6 IOIu - egozolrg (e

n{ozo1{p llQutudutorut lnap?rry

'l S

rrsrzsElau sruelqoJd nf, E133JIP eJelunsuof, o

elrê E eP Eatelrlrqrsodur 15 (rrorzgtraru E) rrSozol5

reiuasa rrJEuItuJetJP eaJePe ul aJeolrlofo elleJ

I TNTOJIdVf,

mFltr] E elereueS erm5uelf o EI 3P Pururod

PFrueIuePunJ Ie erif)rlP 15 rlraSalard uulrreS

TUVN I IÎI-IEU d I IiVAUE S g O

I

CAI OCOLITOARE

defectat deja ceva in chiar nucleul acestui angrenaj? Este el menlinut in

stare de funcgionare

""*"t gralie faptului ca aceasti formi de organizare

a dobindit ,r,t t"'"t'ttl^t*alit""A ii '-' b"""lizat? Avem oare de-a face

aici,incuprinsulacesteiactivitagi'cucevaartificialsicuexpresiaunei

disperari mascate? ;i ;-"' fi daca'meta frzica'privita ca o drsciplini solidi

si siguri a filozofiei, n-ar fi decAt o prejuclecata' iar filozofia' ca qtiinta ce

ir*l a predata si invalata' doar o aparenyd?

De ce este i"'e sl afirmimexplicit astfel de lucruri? Doar se stte

"t"ol"

demultclinfilozofie'simaialesinmetafizici'totulestenesigur'ca

perspective 9i to"ttigii ii gtoli nenumirate se afla conflict unele cu

altele si ,. d"r,r"*-f ;.;.; - o pen<lulare indoielnica a opiniilor prin

raport cu adevarur;; ;t"*'""le evidente ale rezultatelor asa-zis sigure

ale gtiinlelor. Aici ;;;d intregii nenorociri' Filozofia - in special

'""""

cametafizich. n.aatinsincamaturitateastiinlei,migcAndu-seiar-rnnivel

inferior. N-a reusit inca sa atinga ceea ce ittt""" de la Descartes in-

""

coace, de la inceputurile mode"tit"gii' 9i anume sa se ridice la rangul unei

stiinee, al unei u;t'f i. "11il::, :::::;:il,:ffil;"l;illi:;-*

eforturile ca acest lucru si-i reLlseasca ll

tit, asum6-nd demersul cert al unei gtiinte - spre binele omenirii' Atunci

vom gti in sfirgit ce este filozofia'

l)ar nu cumva toata aceasti discutie despre filozofie ca stiinla absoluta

este o iluzie? Nu numai pentru ca o singuri persoani sau o gcoala nu pot

atinge niciodata acest tel' ci tocmai p"^t""' ca impunerea acestui

i1 ::::

stituieinmodf'."d"-"''oloeroareinsinesionecunoagtereaesentel

celei mai intime nit'"n"t' Filozofia ca

este un ideal

9tiin11

"

*'ot"t1,-^

[3] inalt, d. ,t.dtpaqit' AEa se pare' Si tot-ugi' poate ca tocmai aprecierea filozofiei

dupl ia""" Jt 9'ii"1l reprezinti dei^

"^ mai funesta depreciere a

esentei saie celei mai intime'

r - -.-l Al^.^f,r 1

insi dacl i'-t gt'"tt" - si in mod fundamentai - filozofia nu este stllnla'

careesteatpncisarcinaei'cedreptmaiareeaincerculstiinqelordincadruluniversitigii?Oareatuncinusetransformifilozofiaintr-osimph

proclamare"tt"tt'i'iunldesprelume?Iaraceasta'iarAndulei'ceanume

este? ce este ea altceva decat convingerea personala a unui ginditor individual,

transformati intr-un sistem c"'e Pentru un timp' cAqiva

"dttna'

adepf ce isi vor t"*t*t din nou' foarte curind' propriul lor sistem? Nu

este atunci fito'ofi" ttt'a de soiul unui mare tArg anual?

iplrlolo e[Er DrJo ep urcsuedsrp au ES arnqe]l Efsp 'rsBsul E5ozolg a1s3

er urqBs ES rngort r" lun] 'lspsul e'r.zweuJ 16 e5ozo15 etse af a.rdsap pJls"ou

EJJeqertul nr Erntgpury o-nu1 rimsaq8ur ruapa,L ru '3[Ef g]seaf" ad ap rodeul

l6uldu4 naJetu 'alqlsodrut PUIIC

unloco 'alasul ale uI 'luns rpl 31se3e sleol

"f

Igtse arsapp^ aS ,{I}"reduof sratueP mun FIPauJaluI urJd ESozolS urJPuIJd

-Jns ES e:reoul ru" runi tuale3lpul 'pltp amag eP sedul ul TEPESE IIrElluI

'er8l1a.r I$ tgf 'EuE lVlB lulVlul uIoA (nJlsou InuJnJP PUVruJn 'mep;etq:

,esrq:u1 r"peie Jtse al"f ptsEef" rs .a5ozol5 Jp 15 eue aSurrsrp earnd

"rSrlJr

uIoA rfunr? IEtunu IrPf 'PiEJ ul ESozolS e(ap rr.tud 5 luo^ nu €feP - leaoz

-olg alESe pur5 El prSrlar 16 eue Ereprsuof ruE llnlu ap rvfrro - rrie:edruo:

Jolsrfe ade.r8 ragozol5 Eiuesa EtEpoIJIU apurrd;ns Balnd tuol nu 'unJP eP

I{}s" un ?ruJn LU? aJ"3 ul InzBf uI eurdugrul uru-al erBf ed alliPlFlglP

eteot Jp elif"rtsq" ruafeJ JEIIIJ ;ar8l1a.r l5 prre utld a:art sJEf JrEolII

"3"P

-ofo "31?f

PUvruJn

Ia Eiuase ul PSozolS uapulrd;ns ES eJEo Ealnd uIoA

'lt1aq1a1'tauryl aletnuapr If,IE ?uruersu nu lraqq449) aretrp8a tsul

.ap8a uirzod ad ,ro1 raiuese tr.lrlod 'EZ?anlIS 3s ela Ef InlnfdeJ E EJESafeu

l$ guiprdarpul aJat6"ounf)J o 'e,r.u1odurrp 'plutza.rda-r er8llar tS elre n:

"s EeJ€Jedtuoi 'al?s laiuasa E FuigidaJPuleu erESEIfap o aundnsald tiurll6

Wl nt ragozolg eare.redtuo: glEP rel 'ar8rlar ur nr-s Prrc ar Egozol5 rulugrP ps

ze) un rfru uI rsul ruaundotd au nu Et"P gtsEeJE 3C 'PiuIIlS aJ rutuTJeP o

?s ]EfJefur tue JEp 'eiulnS nf, Egozol5 teJeduof LuE Ef Ittunu nu JrueJAJP

rEur asnds e]af, urrd ;eiurrr6 nr 15 aurq ap I{ EI ruJ}nd o nu 3f, JP

"rBdujof

,rfunle ,gsu1 ;rpselzalfa uatsrs un (ELuJn uIP "ls?al?

ur.rd 'a8alaiul "

EIRJ

- atfi4a.t t-t, ."t aXJr n) 'ntreSau Poru ul Ierunu Ef"P JPIqf 'elerudtuor t$nlol

g areod nES iEârrlE JItuIu nf E]?J?duroc 5 aleod nu "5ozol9 3l"O

tr8rlat nES E1JE n: ta lupredruof e PlIIoso Eel"f Pu"ruln

flnlqt g artod nu l35ozol5 Isiursr Erreururrlsq (g

'talqn ti "to7p7p1s luts 2? ?Aaf 31sa ESozolS 'zE) ts)Je u1 'tlrtzod Poru ul

glrurlrp g Ersod Es arEs EI aP

Pulurod z.tac nc ry'tadruot aP

rqF7dru! - \ipsul

aa al a? pulu'tod. Tipsug aa aJ larunu Ir (?Aallle Ef PlIUgaP g areod nu Ea Er

IrqEqoJd ']xJluof JP lejlss un-Jlul Eslrfsul 5 alEod nu EJ 3l PuVuuSE Îl

-e8au drqr ul 'ryrul IElu 'o-llu5aP urv ilsunle suVluEJ Fru II e3 JEC 'erunl

atdsap runIZI IaunaJA eareuepo;d trtu 'piutD6 IfIu alsJ nu (e:lzgtlaru)

"gozollC 'piulrrS rdarp ra eeJezrref,Jate: tun:a;d sl"J eP lai EI 'puln UIP

alJf ul 'atsa arunl ardsap IunIZIA Ieun E a;erue1:ord "J

Egozol5 r'tr-rd y

IC IAICOZOlIC'IV'IIS\rdvd]ÎOf NI TNUEJ]VuV] 'I S

12

CAi OCOI,ITOARE

c) iluzia unei cai de ieqire Pentru deter1ina111

esentei filozo{iei prin apel la orientarea lstorlca

Nerlmineoultimacaledeiegire:slneintoarcem'ctrintrebarea

noastrS', .r,,. i"oJt' Filo'ofi" - daci exista intr-adevir - nu existl ieri'

de azi. Suntem *f i"Et acum de T'.t"lt'intrebAndu-ne

de ce n-am urmat

imediat

"..,t d"i- care face apel Ia istorie' in loc sl ne frimintam cu

irrtrebiri sterile. ur,-a,'a d,.,-.,1 orientarii istorice ne Vom lamuri imediat

inprivinta-tt"fitii'Neputemintrebatreilucruri:1)deundeprovine

L5l cuvintul ,,metafizici" si care t"t "-'-'ificaqia sa inigiali? Vom afla astfel

o istorie stranie "

t"-tt'i cuvXnt straniu; 2) prin simpla semnificalie a cuvintului

Putem

patrunde sPre ceea tt t"t itfi"it ca metafizici; vom face

cunogtinta tt' .,;;;t';ha'" nto'onti; 3) iar' in cele din urmi' folosindu-ne

de aceasta;t;;:;i;' p"tem deschicie drumul citre lucrul insusi care

este indicat de ea'

Aceasta este o sarcina clara si utila' Numai ca nici pe aceastl cale nu

i,-,'." inslEi, daca nu stim deia dinainte acest

putem afla ce .r;;;;;i."

lucru.Iar,inlipsaacesteicunoasteri,toat.r.latariiedincuprinsulistoriei

firozofiei ,"-a,' -.r,e . Aflam jif.rit. opinii despy metafizica, insi nu

aflimnimicdespreeainsasi.$iacestdin.r,ma-drunrconduce,asadar,

intr-ofundaturi.Bachiarpoartlinsineceamaimaredintreilrrzii,pretinzind.

mereu' pe temeiul cunoasterii istorice, ca noi am |ti, ca am inte'

lege, ci am deqine ceea ce cautirn'

S 2. Determinarea f lozof ei porni,nd de t'î: .':;:tt'

pe f rul conducitor al unei uorbe a lut l\0udtts

a) Retragerea metafizicii (a filozoflrii)

." t'i-t"'-t" in obscuritatea esentei omului

"ctiuitatt

Am esuit, astfel, pentru ultima

larl irn toate aceste incercari de a caracteriza

metafizica t"'-l"a cai ocolite" insl am clstigat oare ceva prin

asta? Da gi ,tn. N-'-Gt;tt] o definilie saLr ceva aseminitor' Dar am

dobinclit, {lra indoiala, o i'-'ltttgt'e insemnata si poate esenliall cu privire

la ceea ce este p'op"tl'-tt"n'tiitt faptul ci noi i'''si''tt evitim' confruntarea

cu ea, ci ne .,thi*ttli" fala ei' "pt"i'ld-o,pt^"ut,t::1t-t^"1i:

UtlTl

cl nu ne mai rimlne

"i-t. "1,..r," d. fx.ut declt sa ne pregatim pe no1

iru"dnf,oaJd 3u eJ?f aP InJlnl alse 3J?f, 3J"o ulrls

ir:re ruege eu ef, aC iESBf,e IUaSJeLU es e[Beualso P]IJeu nu eJ?f u; 'ase6 tS

rf,urf eJtul pJaqrl pJo o uIaA? ef, nJluad l.ro ldp 16 utrr rcur nJtuad I?IUnu

"f

rf,rB lrratulu IU?-au n"s isJnf ls3f,E

"l llus^ y urE Jf aP IeJllB pE^J 'l7t/J

-a.tdsa\m7 pun aqrptdssnv aXziall runp rueurral ul arrgro^-uoc o rS arlgro^

o EI a8un{" Inuo eJE3 uI nIJotIJal un 'puoddalxe EAaf, 'ln8arrug at6anrrd

aJE3 EAaf, atse rl 'lirpc ulp piulrn$n nJ EJn3oJd PuVlIJo uarnd el Iu aJEf, ed

aiun6oun: ap areuod:elof PIduIS o elsa nu '3IoA pdnp pdrull lugJoluo

au aJEf nf (JJBf,aJ?o adednro o JEoP elsa nu egozolg Ef 'lEIf,SJJdns drqr

ul rzunu

"f,BP

JEII{I '1tiol nc run$ ;aiuasa l31sef,E "alellJnf,sgo

ul <Eueuln

alBtr^nfE e) 'eereJozolg psunfs" puVurPJ au nu Ps run] luro ardsap urind

aP 19rE tulls PuVf, ?JlsEou eiuasa gulgJls e5 eu nu ES lun] islg" un 16 araS

-aleiulau aJEuI o 'grr6ar8 al€J o 'prrllodurtp 'nes ratieal: BeJeuoJof,ul elsg

ipruo elsa 3J iueluns ef eJEo Iou lull$ gsul ilFa{ueo 'puo3 uI 'fusluns

aulSu1 Iou af, 3tu3JA ep 'alrdold alsa au Jtr ?uetun elElIAIlf,E eJ 'ercJozo1

-g Ei ps"elaiul eclzgelau PJts"ou eieS ulp a8ertar ateod es oJlof,ul 16 un:

- audo.rd else eu aJ Euetun aletllll3€ eJ'ereJozolg m esealaiut'EJruAeleW

.pJtseou eie3 urp a8ertar as Etrzgelalu aJm ul edra.up 'IrrEInEJ JInqaJl "s

aJEf uI axhan? pr"f,rpul alsg 'arieruJge grs?338 utrd ltlsor else Pduesa

EA33

'nr:n1 l$e1aee ul?tedeJ ps rpteP ",A.af,tle

tua:EJ nu 3f EaJ?d JE llnru 3P IV:IJO

'soloJ uner^ eP e5 eu es ared nu aderu:o3ul?lsEaf,v 'atulozol{alsa ugfozoltg

'rrrqtozolg pu"l rrunte rctunu alsa t|gsut 3E iee 31sa lunr rS alsa aurnua e)'ee

ardsap rou run6 er "sul

- r5psug "Uozolg eP Egro^ E 'r5psul ea EI eP PuIu

-rod uraSalaiul o ps '"a EI eP BaJIAIJd ru"nl 3u nu ES JPulla;d eE 'r6psur ea

tgf,ep rdarp nes atrloro ryr ad PlIugaP l$ grnda:uol ESEI 3s nu ESoz

"êf,rle

-olrJ :laJr$ euns sun(e {u€ aJEf, EI InrerlnzeJ lttreSau drqc u1 rEInIuJoC

irrfrz5Elslu E Plf,eJrP

Earezrses aundnsard II ar"f, ad rlgasoap mlnuo3r eie3 u1P3l{ aP l$ulrdn:

ureluns er n:tuad reop lodeug ruBP nes 'aredslp oJlof,ul tuatnd nu

"ePa^

l9l relil3 ;a8e;rt au'ta apun olof,E-Jlul ruetuJn o ?s ?Jnseul uI rolaP lualuns

nu rou ?f,Ep 'EJlseou eiey ulp earugeDut a8rrta; aleod es run3 eeeJlllrd nr

pleporrru e:ur sulrdnr urc-u aJ EAm eJePaA ulp aprard gsul rualnd run3

'er3Pr^ urP

gteporrru aprald mu o nu e nrtuad 'pial ut arxzSfapru rutnud ps l$ aul5u1

IOI

In.

-El

el

tLI

UI

-e,

e.e. rSysNI vE vr EC cNINuod IEIcozo'IIc vguvNlhluarac'z S

34

CAI OCOLITOARF,

h) Dorul de casa ca dispoziqie alectiva.fundamentala

a filozofhrii si intrebarile pnvrtoare

l* lr.t-t, finitudine si individualizare

t7) Filozofia este asadar o-vorbire Ei'

:TilH1ilr:'-lf;J,:T::fiJ:l:

z'arc deom' care ilvizeaza neincetat pe

";;

o m ur, de v r e me ;i J.':

"' : 1.1;'.Tffli i*: Hl i: ::,"Jn:; m

l[;:ff *ffi": il ;';; ;;;? N oval is s P

u n ea cindva'

T:":'T \r

i,-,,,-.,,'' r," g-' ;'1'l i#ffi ;;;t, = * ;* ;"n *:l B: 5: :iJ'-

*:*l'u m", j.:; j ;,?, * il iiTl;;;; ;i ;;""# i, i,,, Ji gib i I .h i

"'

qi in viaqa at tt""''i"o;t; omul contemPoran'care traie;re in ora;e'

aceasti maimuta a civilizaqiei' n-" t'Jitat de mult dorul de casa? Cum

poatefitlotuldecasidefinitotit'p"'t*t'filo'ofi"?Dincolodetoateinsi'

cefelde*"tto-';;;tt-i'-'p'i"i"1"filo'ofr"ilNovalise'infond'un

Aristotel \n L[etafizica

simplu poet si ;"t;;i;'"i i"t"tLni'î" 'p'-"'"

mttltt minciuni spun poeti i" ?

sa: no).).d

Fara a P"t;;;;t'ptt'a "'O6"*-t'i"t8oit p'it'it:":t l" indreptalirea si importanla acestui

martor' si ne aminiim numai ca arta - dt t"tt tine 9i poezia - este

""

sora filozofiei si ca probabil

"'t' t Ett"q" nu este altceva declt o sluinica

t"

?!ff:it;':}1"u, probtemi;i ne intrebrm: ce este avut in vedere

ae casa? Novalis insuqi oferl o

atunci .a,-,a ,plri.*le'nt"^n^ "r..^Jo,

clarificare: ,,o nevoie de a fi p"t"ti"i"ii"t"'n"' ut]::tllotate fi inleleasa

;,;l;i^"*;t d;J"* :"'J""

nr"â-' ":;;:'ft;:l;:ffi:I ";;:

este dorinla exprimati i" ""T:^^f acasa nu doar aici ;i ".olo.

si nici doar

''' lft'.'.:l:''T:1"':T;,:iTiffi1 il;;;';' " t i nd en i acasi i n seam na: a n

intreg" lim Ganzen)'

mereu si in acelagi timp in iltreg' X*'ii- Tcest

"in

in intregim u-'^"' l'**' Noi suntem si' in masura in care suntem' alteP--

tam mereq ceva' Suntem mereu "convicaqi"

langerufen) de ceva care exlsta

; il,e Acest "in intreg" este lumea'

i.,t'J"rn' Ce este (tceustd - Lum.ea?

sun,emî;;'V;;;:':l::,::,*J;lTiZ;:,:;:;;'l'"lf ;X'

gul ei' Fiinta noastri este aceasta n

ti;i:-",,..;ifu'lscrieri'ed'J'tr4inor'Jena't923'v'11''Il'l':l79'fragm'21'

z' x'i"o"tl'i"of""'o'-.i'w''crt'J' Lerpztg' 1s86' A 2'983 a 3 qi urm'

JlsJ nN 'lnlle "l

tgder un e1 ap piuarsrxa EJtsEou e8earrul 'a1a ul;d 'urpuou

-seqf, ES ea;atnd tuale "JEp

'uegaJlul alsafe JEAapE-Jrul Ef,rprJ uarnd gcep

alsa JotVJEtoq :u"qeJrul ep I3J1s" urat$eoun: €s tuarlgns alsa nN 'p8anul

eze)ztt rJegaJtul elsa3e aJrurp aJef,erC i"eJ"zrpnplllpul 'eaurpnlrug 'eau

-nl luns aurnu? al :Jol eal?lrun l$ rep 'auarlop reru ref,rprJ rue-a1 arm ad

rolel FIaJ ap rregerrul uepe.^. ts allurad au 16 nq:o rprr{lsep au erer €un

r: 'ad:a;rp ap rrrsdq lS egreo Eun nu ri 'piurrop o 'ESEf? ruapurrnrard g r

ep aroleu o 'es?f, ep Jop un luns e)r.zyel. ur'egozollC auusae ruruJnu af

Eaaf, ? pJqun o 'm1 e:dnsr a8ue.r3ser Js JJE: pJqun o Erunu eelseJe eteol

luns '(rcrq: Eelelrl"uosJad nes rrJntlnf, protrzed ag'etiez11t,rrf, ]eluelur

e Jre) Fungau JS 'lerurue ag Jtsa m) 1a erdsap run6 JI JJ"r ad ayrrnr:n1

eJ"o tuns ines Inreuar ul Ia

n: aldugrul as ?s rJnJf,nl ep IaJisE ec nrluad

'1nruo etsa aJ ;urdord ]uns eu zalsefe ateot ErEp 'rou nf pydurgrur as ao r$

iaJezrl?nprllpul 'aurpnrruy 'aurnl :eunardrur etenl ealsaf,E Jteot tuns JJ

t6l

jp2"t3zx/pn?!n!pu! -

?lsa?J<a 2$a 2)

if,run 5 JE PuEf rs Ef, atse ruo

JJEf,3g eJe) ur aw"truSutsug glseJr" J JJ 'rrunl eufeard u1 'rollrnr:ny ror

-nlnt priuase atse Jr Eeef e eurfuard ur 'rglul mu 'a8unfe ruo oJef,ag aJef

uud aatp"tnSutsux puptn) reru Jls3 JJJpeA ul rlr" elnte e)Jezrpnprlrpul

'Earunl g B pJeprsuof, al JJEf, ad ernrp nES nJfnl rnun zrdnse EfunJE es

eJ?r 'lunreur 16 p8erj n"s Ina ap pir& es Inruo pf rfre Euureesur nu Eerezll

-Enpr^rpul 'nES tnln-uxasa61 eiul.rtrd ug rnlnulo e afizxfpn?!(tryul o 'eruJn

urp elJ3 ur 'a:npord as rirug rualap e ap sa:o:d tsaf,p urJd 'punqtupua

-ur1l titug rualap E ep Ef,rp€ 'dlug y "

ap nnsou mprdej p sa:ord runur

reru Ier atse lua"tqamagl atnnape-are:rsed ptseaf,V 'runoJf,o o es erngeJt rf

'la eiur,tr.rd ur Euorznl uratnd au nu r5 aurpnrrug glseaf," ep a:rzJp uetnd

au nu 'uratuns af Eaef, rurua,t.ap ES ruaJl eteq'g[ a a?

/wuaru?Fur{ n"tLsou

lnpout elsa rr 'aurAJJ eu aJEJ aretarrdo:d o JEop atse nu EJurpntrurC

2uauryurug[- a$aar7 a$a 2) :ruEqarlul

'2ux?ulu|[\runu uro^ O ilnlnrrulu e at$tutlau ElsEar? e]sa

a3 ',,r6ntot rS 'nu rfnlol r$ 'r$ntot" tsJf,B 'Etleleaf, rf,ru 'lal el 'l$ Eun rJrN

i,,rrru-rfru" arrul rodeur 16 aturcul areppuad plsEaJE atsa aJ ',,glleleef, rJru

'EUn IJIu" lsare 'a.nd5-aJaf,eJl pls"Jf" IEuIfol ruJluns ',,alds ulnlp uI'( lsJf?

uretuns aul$ul rolq ',,8a.nul ul" tseJe ards run.rp ul uatuns 'rodeug a8err

au aJEf, aletna.l8 o ep 'BAer ap rinuda.r drurr l6eya:e ul ualuns EJ ?urueas

-ul "lse

'rieueru ruJtuns pep 'psul '1a a.rds unJp ul tuaueurad uraruns

'snds aurq reur 'nes 3arru1 tsa:r a;dsul efap euneeplotul ulprdarpul au

.:

.IZ 'U

(laj ur

-al1ul

TlsIrJ

-darit

'luazt

5E:

JEoP

:?sEl

ar"J

ES?AI

o El;

eJaP

P]IU

alsa

-sef?

pJlz

UN

.PSU

uin

'aSt.

rel!

-ES

-a.id

'Bn[

u\

'Els

als;

-rp;

<e ISYSNI VT V-I EC CNINdod IaIJoZo.II{ VadVNIWxaJ-EC.z S

36

CAI OCOLITOARE

suficient si le dim curs intr-un chip nedeterminat si soviielnic, cici aceasta

nevoie de a fi pretutindeni acasa este in acelasi timp, in ea insigi, ciutarea

acelor drumuri care conduc astfel de intrebiri in direcgia cea buni' Pentru

aceasta avem din nou nevoie de uneltele conceptualizarti, de acele concepre

care pot deschide o astfel de cale. insi" aici vorbim despre o conceptualizare

gi despre concepte cu un caracter primord\allureigenl. conceptele

metafziceraman p.n,r., rotdeauna_prizonierele acuitatii stiintifice indiferente

si gratuite ir, ,it.' Conceptele metafizice nu sunt ceva ce poate fi

invigat si pentru care am avea nevoie de un invitator sau de cineva care

igi ,i,rn. hlorof 9i care ne-ar cere si le repetim dupa el 9i sa le aplicim

intocmai.

Dar trebuie spus, inainte de toate' ci nu am fi aiuns nicicA'nd si cuprindem

.t, ing.l.g., ealbegretfenl aceste concePte 9i rigoarea lor conceptuali,

daci n-am fi fost noi insine mai intAi ,,cuprin/", coPle/li lergrffin)

de ceea ce trebuie si cuprindem cu ingelegerea. Tocmai citre aceasti stare

de coplesire lErgrffinieirl se indreapti efortul fundamental al filozofhrii,

cautAnd ,-o irrr,rfi. 9i s-o trezeasci. Orice stare de coplesire igi are insa

originea gi se mengine intr-o dispozilie afectiud. in misura in care ingele-

[10] gerea conceptuala gi filozofarea nu sunt o preocupare oarecare' ci una ce

survine in temeiul basein-uhiuman' dispoziflile afective din care se inalti

srarea de coplesire lErgrffinheirl ;i conceptualitatea_ [Begrffilchkelt) specifice

filozofiei sunr in-mld ,r"..r", si intotdeau na dispoziyii afectiue fundamentalealeDasein.llui,defelulcelorcareimpregneazimereusiinmod

esenfial afectivitatea oamenilor, flri ca acegtia din urma sl le recunoasci

in mod necesar ca ztare. Filozofa suruine intotdeauna infi-o dispoziyie

afe ctiu a fund.amentald. corr..pirr"lizarea fi lozofi ca se intemeiazd inu-o

*"r.d..oplegire,iaraceastaisiaretemeiul'larAndu-i'intr-odispozigie

afectivi fundamentala. oare nu are Novalis in vedere ceva similar atunci

cAndnumestefilozofia',dordecasi"?Dacida'atunciaceastivorbia

poetului nu mai pare deloc in;elitoare' cu condilia si retinem din ea

numai esen4ialul.

D"r,.uio"te acestea, ceea ce am cAstigat de pe urma consideragiilor

de mai inainte nu este in nici vn cazo definiqie a metafizicii, ci ceva de un

cu totul alt fel. in cursul primelor noastre incerciri de a caractetrza meta'

frzicaamvizut cum am fost intorsi mereu din drumurile noastre ocolitoare

si constrAngi si concepem metafizica pornind de la ea.insaqi' Atunci cAnd

am incercat si facem "..rt

l.r.r,r, metafizicas-a retras din faga noastri' InsS'

a8z.nsns Ju nu e ug l5 aJegeJlul ulrd tezrrr. JlsJ JJ EJJI Jp adeorde auEruEJ

e ur :"alellnrglp plsuof, ?lsee3? ur rcrurol er lr$esur elruAzTevr l5 egoz

-olg 'liaJrp r$ lcolfnuau poru ul (?elurur n: apul.rdno E ap IIuIf,JES a8e't]sns

uralnd au nu E3 prdr3 :priuasa EAe3 eIEJE au 'runJ? gugd ugilqcs JI ps ]Vlep

EAef,]lE ]nfRJ ure-u a;e: ad 'uEf,JJ3ur rS lrie;aplsuoi atsJf? areor psul

'?Jnrppun3 o-Jlul fnp eJ"f r$ :sn.rq EururJat es JJ?f eJerl

-seJoJ JollJnrunJp aJelruJls 'rdzj ep :luns eJeolrloJo rJnunrp Jtseiv'tEJEAapE

nr ?z?Jsaralur eu aJEl nJlnl rnlatrE 'ecsealuri l-ps EJRI 'lofo BJp ps lglJp

Eâft[E fIrrrIU f"J nu m r: 'r3un1 r"ru y JE JIa

"f

aJepel ul ruele nu eJeo]rlofo

rJnunJp rueunds pu93 J"I 'eJeotrlofo rJnunJp e1 ruelade lrnze) atsaf,e aleol

ul Er elsJ Inr"rFZaJ 'eyozolrJ Iugep e nrruad Bfrrolsr aunrsJnlur o ey lade

ruef"J '?ruJn urp alaf, ug 'ecup nrs 'er8r1a.t nes EuE nl Eyozolg ue;edruoc

?s ruefJJf,ul glep 'eruny a.rdsap runrzrl raun e a;eurpord Ef n?s giullr6

n eUozoly uJrugep prep - lrndrun IqJaA

r€ru alJr urp ernleqeJls rso3 nE

art: r$ gugruapul e1 trcol(luau reru 1a: pdrqc ur nEls au aJ?f 1et alaca ad

o-pugnl Eereqarrul rurrerrrrn meq 'arincsp ug snd alsr af, Errr rp giel afr.zod

o EAuJnJ en1 earnd e n.rtued 'plpunue mJeqaJtur e1 psundser rJeru rrurl ur

JBiEru urr6 ps rngaJr Je 'EalsJf? eteo] nJ 'E)IZAr..teLu alse aJ adeo.rdeapur

rcu rup8rrsalur eJ l"rpaur Ia ep Jl"rurJdxa laduatur eiull.r:d ul EJnlEiJnr

-ur o-Jlul ruEHE au '<puo3 ul 'ec apada; atJ"oJ tetetsuor LUE '* rnda:u1 e1

apadrury ta;td ar - nnzSfauru ap aptuauty?ur{atdatuoS'ppn ar6a.rud rg3

[I I] 'nlqrrr"suB ap te aaunxztn. Ef,grJEIf, e ap 16 lrra8alard puxJlas nJ ezttztltrneJ

eu E rp alsa Jol pdocg 'atputunta.td illlxiaupxsun ezEJ ul ru?HE rN

flry al l?dw un al 2?

aiuals?xa ataqruls i piuasa az?azxn aJ a.tx?uyZ o

:ataol?zutrdntlola ?un ar Wxzg[apru aa4qryg 'e S

'e:rleru8rua luasarlll giulg grseace uJ aurlJns Egozolg Ef ?sur lnzel ruv

'sundsr.r un ruJÊ nN iJol "snp"

Tssntp,taQe) ESUJJo o nes Jolrez E aJarJ?ol

-ulal o 'eraurld au-npugJnr"u EuntJry o'ali:arrp o (aJltr-eJef,eJr O iptuo

alse al :l6erel rueqahul 'olreu8rua rcLu r$ rrua,rap e-au r6nsur lnruo 'e.nuor

urq 'aJeqaJlul Etseef,e EI Illu sundse.r un rruud rue-u 'tuapl^J poru uI

rEurJoJSuEJre-s,,.EJtzaerau,arsarr':grrr"o.r1rrfir:ilit';::;?t;r::;:

laiuasa ealelrJnlsgo ur a8erlar as ri se.nar E-s Eorzgereyrtr ir"rr" E-Ju oJro3ul

ESUI'i

PUV] I

AJEO]I

-Blalrl

un JP

.rolrrit

E3 UI

E Eq]

Ifunl

at\rz c

O-J]U

adnt

EfSE(

Potu

-unJ',

-ads

Eil"t

ef Er

-a1air

PSUi

.IIJ9-]

AJE]

l"r!

-da:

-nf

ruE:

aJ?.

5a

_a3tl

212J

-da:

-uo

nJl

Eal

3ls

LC axvoJYzNrudntrolv vNn vl y)rzrcvlgw vEurcNvg '€ s

i

38

CAI OCOLITOARE

chestiunii, apuci"nd-o pe cai ocolitoare' A rami'ne aProaPe ridici insi o

di{icultate deosebiti, mai ales Pentru ca filozofia' imediat ce ne aplecim

in mod ,.rio, *"'pJ ti' " "toge

din fata noastri. intr-o :!t:":ltit::l:

cifici, in locul d" t"tt aparqine 9i care ii este propriu' ca activitate umana'

adica in temeiul esentei Dasein-uhi uman'

Am ficut' asadar' un apel direct - si in aparenga a^rbitrar - la o vorba

a lui Novalis, po'it"t tl"'i" filozofia e'te o tte"oit de a fi pretutindeni acasl'

Am incerca, ,u vorbi. Am incerca t s|extrutgem ceva din

";;;.,;".."r,e

ea. S-a dovedit tu atttn;a de a fr' pretutindeni,acasl' adica de a exista

"J"t

t12l in intregul fii''tglii, nu este altceva dttit ttn mod aparte de a intreba ce

inseamna

".t" ""-t'"lt*'t' Ot care il numim lume' Ceeace se manifesti

prin aceste intrebari gi ciutari, in pendularea inainte si inapoi' estefniturlineaomtslui.Rezultatulacestuiprocesdeadevenifi'nitt,|Verendlichung)

este o insingw'o" ul"ê" o-t'ltti' in care fiecare se afli' pe cont propriu'

ca ceva unic, in i"i" i"t'"gt'iui' Se vide;te astfel ca interogatia de ordin

conceptual .r,. i.r**.i"ti, i., cele din urma, intr-o stare de cop/elire care

trebuiesidevinldeterminantipentrunoi'caciabiapetemeiuleiputem

intelege .""tt;;""l;; f"tt- dt"eni capabili si prindem ceea ce cautim'

orice stare de coplegire igi are temerul ir-,,r-o dispoziqie afectiva' ceea ce

Novalis nu^.r'"lo'' d'e casase vadeqte a f in cele din urmi' dispozilia afec'

tiud fund'amenmla a fLozofarii'

l)aca ne ,rorl1 i,-riorr."

"..r- la punctul de pornire al consideragiilor

noastre Pr.li-;;;;;;;t "t- it'trtba' din nou' care este semnificatia titlului

Concept, f'';;;"tale

ale metafzicii'nu-i

vom mai inqeleee pornind

de la simpl" cu titiuri Precum 'lEl:-t:tt fundamentale

'"""'''-'i"ttdine

ale zoologiei., o* ,,c"r"creristici fu,ldamentale ale lingvisticii". Metafizica

nu este , dir.ipli;; a cunoasrerii in care, ajutLndu-ne de o anume tehnica

de gindire, sl;;;

interoga intr-o anumita privinga un domeniu determinatdeobiecte.Vomrenuntasaconsiderammetafizicadreptodiscipline

stiintificl i.r .aJ ." "i.a"

i,-ttr.b"r." privitoare la ce este de fapt metafizica

vatrebuislramAna'Pentruinceput'flraraspu'-'s'Deocamdatineesteclar

doar atat: m.tafiri.a este o survenir. f.rnd"-entali fGrunt/geschehen) \n

Dasein-tluman. Conceptele ei de bazi sunt, e drept, concepte' insl ele

nu sunr alrce'a decit riprezentiri lVor-steLlwngen ] - cum se spune in logica-princarenoinertprt'ent;'mtt""g"nt-'"isaucevaingeneral'ne

reprezentam generalitatea imp-artaqiti de Lai multe lucruri' Pe temeiul

acesteireprezentariageneraiita;iisuntemcapabilisldeterminamlucruri

IJN]

INI:

3U

-oi I

I

al:

ul

J?i:

EfI

Pul

'lnlle EI rgdzo un tl ap tiualsxa aputrd;ns r$ p8arrui

ezEJZtL:su3s nlqnp ]se3E ur eJEol?zurJdnflol? a.rrpuv3 Jlsa Eflzg?letu ?JJ

-lpugc .eznJozola are: laiualsrxs IE JolEzulrdnctole ldaouo: un El"Polol

JE nu

JU nu Es a.ler mln8atlul P rdafuof, un I3Iu Plslxa nN 'luns ef EJaf, 5

,.i"orgrtrrdr,rror" alardaruo: 'ESJaAsft't l5 'suas eelloP IE-aP Inl3f esdrl u1

<rg:ul IaJ

e5e u1 lc 'puolilpe dlqc ul nu ?]s?aft J?I - n"s rS

In-uxasnQ

ada:

-uof el eJEr Intuo p.'rr:rodoap JuIS ul apuudn: ala aJluIP JrE')

"untJPlolul

-rU :"1so3" nc g:nrg8ay esugrls o-rlul PHE es a:m t$ 'lglulP 1a:

16 ec priuasa

ep IaJ

EI 'suas Ballop p un-rlul tS arcolgzutrdn:lote tuns elr e^su1',1afifi

-aq-uil a"wolpzut"t'dntlola aldatuor ]eJls" purg 'p8a;rul ruls u1 apulrdnc a1a

3Jlurp JJ"farC .arrcde IaJ un aP aldacuo: luns If '(prrrsr'r8ul1 nes arSolooz)

Jpargo ep nrueuop rnun elE ap:aua8 elrJnrPSEJ] atutrdxa Ps elluslu auJoj

]uns nu ;riprrprr,r.3 luns nu sl"luauePun3 ardaeuor alsaf? 'repe6y

,tneSoratut sJauaP Inlsef,? InJPEf,

ul IIJPgeJlul Fu

-r11JS gns l$nd 16 alieSo:atut ?lsrase eP Ii"zP g'turodoap rualuns 'ru€gaJlul

aJ?r Ier 'aut6ul Iou 19f,u1 ?JeIuElu Eauauras? o-Jlul IIJPqJJTUI Fuluas gns

esnd arsa re p8a:ru1 u1 ea:eiul5 arer uud alieSoralut o Jlse mIZSElrtrN

'P3Sllullls

rurPnlns 3P IeJ eslro ap grlraJlP 'lttuautpun; 16

_;turSlro

aJsf ?un '.9llJJilB I"f,IPEJ surPnlllB o IuJAs to 'tueda:uof ef E3)3 luPluaz

-ardar eu nu ,r"r,r! a.ri6aldor rp e.rcls o-rlul el'ro3u? tuns rlr gr prdt3 ap

[€I] uauti ecep 'aldacuo3 aP laJls"

z"l un I3Iu u1 g rod nu plaua8 ut

"ru"es

POIU

uI 'else

Iegozolg ayatdacuoc t6 tt:lzgrlaru aP aplueuePunJ alatda:uoc 'psul ruap

-rê polu uI .a^rlEururJarsp lJgluezatdat raun FurpJo aP EA33 atsa ptda:

-uo3 'gsef o nES ?JPalE: o run:a;d 'rJls?ou eie3 u1 E$e as JrEf al"nPhlPUI

9rl

t)

al

PI

-lL

JC

J

'f

U

t

I

t

6t. advoJYZNIUdnSIOrV VNn Vl YIIZI{VISI { vauICNvD'€ s

CAPITOLUL II

Ambiguitatea ProPrie

esentei fiLzofiei (metafizicii)

intelegerea titlului prelegerii 9i identificarea sarcinii noastre au suferit

pe care ar trebui

astfel o transformar., rl r.1 * gi atitu<linea fundamentali

<liscu1ii' Mai bine spus' in timp ce

s-o adoptirn i" t"';*i;;t"ol"tt"o'

mai inainte ,-t" 9'i"-";';it" nimic despre o atitudine fundamentah a

filozolarii, menqinindu-ne numai irrtr-o a;teprare.indiferenta

de a dobAndi

o anume cunoaqtere' avem acum' p"''tt"'-i''ttit"

idee despre

:i:i:-X

faptul cl ceva pttt;;:;;itttdt"t fundamentala este necesari' Ne putem

glndi, in prima i'-"t"'-tgn' ci astfel de concepte fundamentale ale metafizicii,

sau d. t'e'at"'i fundamentale ale lingvisticii' toate anu-

Presupun

mite interest, a"' J'-i"?'ld' tlt implica o asteptare ind'ifere nti a ceva ce

ooate fi cunoscut intr-un mod mai mult sau mai putin tenleinic' Noi

tr_*#rr;;i;;r,'",,,,_,

stau deloc asa. Este nevoie, in.r'od necesar

disponibilit ate lBereitschaf). or\cat de confuzl

si esentiar, d. , ";;i.i

gi cle nesigure

", fr;.;;,n l,i..rdi,-r. f,-r,'rd"-",-t,aii si oricit de mult ar

i9i afli tlltt aceasti

incertitudine

ti""ti;;;; fo'g" ti specifice' de care este nevoie aici trebui sa ri-mina in prima instanta aslfel -'ea

pentru

a dobincli orice fel de inqelegere' Daca nu reusim sa mobilizlm in noi

enruziasmul f";a J. .r-"ne, apetitul pentru caracterul

"o.r,rr.r."l"ir,.r-r1"i

pe de-a-ntregul enigmatic qi qenlu-nlenitudinea Dasein-tlur si a lucrurilor,independengalalldegcoii.sifagaopiniiinvigate'pistrlndu-netotusi

o a<lXnca do,i'tp f,t" i"t'a1" 9i de a

""Jt"' atunci anii pe care ii petrecem

in universit"t" - ;;;;;t;;:dt de multe cu.ogtinge am acumula in timpul

care

lor - sunt o pi"r,l.r.launtrica' Mai mult aecatall'^1]1.gi^timpurile

vor urma t'o' lt'" tt" curs deformat si anost care va primi' in final' chipul

unei satisfattii ;;;";;' ;t'- c{oar atAt: aici este necesar un alt tip de au-

[l5ldierelA'ft""h"fdecAracelaprincareluamlacunostintisimemoram

.trJaJIp EAaf, r6ntor purg

(Jrunl aJdsaP IunIZIA Ieun E fgliulll$ urPJo aP

rJeundxJ r$ l.ralauratul Iaun "arc6liq

ul Er ESozoIC 'arunl aJdssP aunIZIA o

el Inpugg nf, atnurrt ru Egozol5 'laiutnS eiua:edt PuVn'I

']uElIrI nES

Inrel

4?re) IaJls" EIqE r5-npurpugqoP Eel"lln8rqru" '.rlEIPIef nf, Inun 9ln]93a1uI

nels (,,?:) Ig EI elEJ" ?" Inl eP 'taiuaredt ale IJnPou EnoP JlseJV'le3 lsJlE

ep eês 3olap e]s3 nu 16 eunJ aJdsep runrzr^ raun E eJ"uEIsoJd o ldaJP

[91] ezea$riqtul as egozollC 'EUn r$ntot ag ps ?rqt 'aiuttl$ Irun 16

"are6li(tul "I

piulrr$ rdarp ep es Eg 'ElnJsouns EJns?ur PUnq ul tfap arsa eu ESozoIC

awnl atdsa? xunxzxn xaun YararuqJ\Jd xi

piu771i 0 nu nas alsa

4oz0d ruay lrarux a$2

:anua7 ug 11rylozo1{ audotd aataqnSTqruV'V 5

'rcrur eard aU 'lJ"ru eard a1a Jg 'lJPlderliE

rlasle3 arredoap rugs?] gs r$ pruods alell:mlds;ad o ap rierun:pul lu"sEl

eu BS eJeolrrl JolrJalegzep InsJnf,

u1 er nnuad 'tuel€ o es ?,4.uIn3 alngs;l

arer ad E]"rururepun3 edrzod Ef,grrelr z nrtuad to 'ltrl;ozo15 e arSologrsd

o EJoqEIa t n:]uad lagozolg e arettn8tgu? els?ar? lnrPqzaP ru" nN

'erzte e) l5ozolS mlnr?êPB earetln8tgurB (E :InFr"riuer

-3Juo) 3 "e3

urp r5 rnprrorrpn" saurpnlrlE urp unsE 3p r$ lorc ep eJlsEou

ruqtozolg "at"lm8rque

(7 ilztaua8 ur rrrq;ozoyg ar:do;d earerrn8rqrue (1

:al:adse rJJr rnrEqzap tu? IIfIZgEteu r apduase lriprrn8rque tiupr.lrd u1

'regozol5 E IS IIf,IZgelJuI Elues3

,rrtrzod poru ul ezeeztlel)ele> Jte)'aleltn8tgure ElsEefE 11 rotl.tud nIlIPur

un lEZIurnJ g lxo^ nu Pugr pugd araldruolul auvlu,Pr ro^ e5ozolS EI rrEor

-r,rrrd areururqard sJlsEou alrrieruasqg 'aa1agnfuqruv iBlsee}e J1s3 aJES

.rr3rzg"leu egxlrzod eiuasa ap aud r:'sun(eau un IfIu e nu lunf e6e'la

p nr:lrdm un rctunu a nu Elsefv 'Jlsa nu 'piuala:xa ul-rd 'a: eaac rdarp

gp as ra ,rgrr rgcap tptu rEW 'lrco1ftruau Potu ul arede nu 93 'ePunf,s"

as Egozolg ,suJS lltunue un-Jtul '83 Eulueasul Ifunle 'piuln$ aP gJ"olJalxs

EurroJ ezeartsed rp1 1inror l$ 'giurnS ap rftaJlp Inlot nf EAef, alsa ee e)eP

Esul 'Jgozoyg :rdsap lra tet 'eteat? erpa8e:r ardsap Fll"-Jlul 'Brll?tuu

-eru'ardsap EqJo^ atse )ol un-Jlul gr zridacxa n: 'nrrollpne 'reriua:a3uo:

'eJpalef, 'sJnf, JP ?lES :gfIfUaPI else'?J"olJelxe aJBZIuES;o e8eartul '?elsase

eteol nf l$ 'anseou IalJouJetu I" JRtn3 eleJeru ul IEunu ruPUnP? a1 'snds

aurq rEru 'nts acgliultr$ ltie;tsuorueP Ieun ele IJo IJ?}J3Jal Ieun alalellnnJ

tlfBl

-n? :

Ind

3rr.

Fd

LUe

l6n

-nl:

Fl

Ior

nJ-

-u.l

l?

EZ

lEl

IO

a:

-n

-5

IT

a,

-C

v

I

l

1V

EUANAC NI IIXYCOZO'IIC VEIVIINDISWV'7 S

42

AMBiGUITATEA ESlNTTEI l!-ozeFIg

Faptul ca filozofia are aceasti' dubli aparenli de stiinti qi de viziune

despre lume gener

'l'ua operpetua incerritudins pentru t" Ot

1::'l::t"^"

exista impresia ci nl"l#t nu ii pot fi-furnizate suficiente cunostlnle sl

date stiintifitt - u'';;;;;' "tt" ""tttodati suficient" care vtzeazi cunogtinlele

gtiinlifice *tt;l;;"-entul decisiv' mereu prea mult' Pe de alti

parte, filozofr" -t';;;";'" - *l e"11*i" prima

"'''lt'"

- ca rezultatele

cunoagterii ei sa nJcumva Puse in practica 9i sa ia forma vieqii concrete'

Se vadeste irsn i"toJt""t'" tl ateasta P:.ttt"P"t: ?ji-1t^::ttu rimine

strlinafilozofiei.Arputeapareacagi'ndireaCreatoaresipreocupareafat6'

de o viziune at'p* il;t ;* faqi de

'*'"1" pot fiimbinate pentru a da

nastere filozofiei' i;;t p""t"' c1c;l mai adesea filozofia nu este cunoscuta

decat ,uv tn?ult;ore duald' cd ttiinla' / ca proclamare

^'";'li'o*L'g'u

a unei uiziuni d'espre Lume' tottitt*""e 'i i-nt "t""'t" inf)'qisare duali

penrru .i-ar,.rfi;J;i.r"iei. ceea ce are drept consecinli nasterea

"

acelor hibrizi **'îp"J dt tolo^"" u"'ttb"l^' fb'e o"tt 9i si"nge' duc o

chinuiti existenti livresci. Ia na;tere, in acest fel, un tratat stiinqific caruia

iisuntanexatesauincaresuntinserateindicatiicucaractermoralizator;

sau, in cerirart ,;,';pr.Jon mai murt sau mai putin bunl, in sunt

utilizate

""p"'ii Etii"ifrtt 9i moduri de gindire specifice acesteia' In ambele

cazuri poate'plrea ci e vorba de filJ'ofie' dqi nu este deloc a9a' Se

poate intampr' int'i ';

tontrariul:,ceva se Poate Prezenta ca un tratat qtlintilic

riguros'

"''alitnt'f ' lipsit d'e o'ict coloraiure morale sau de orice

l17l trimitere la o d"'p" 1"-t' 9Ji"9a

pura''incarcata insa de la un

"i;;

capit la altul de filozofie' Sau poate

""t" f"t o discutie intre patru ochi

lipsiti de orice ,"r',',".i"r* gtiinlifica qi orice formi caracteristica gtiinlei'

o vorbire obignuit5'' care-sa p"na to*gi in joc' de la un capit la altul' o

in Eelegere

filozofica foarte riguroasi'

Sub aceste tti;;'";;;t"fr'"

deghizari se plimba'filozofia prin piaga

publica. Un"o'i'^" filo'ofi;i' de;i nu este deloc filozofie' alteori

"parsnqa

aratlcaqi cind num"i filorofi. n,ar putea rl fi., gi cu toate acestea este' Nu

poate Q.recu"o"'"e decAt de aceia carora le este cunoscuti in modul cel

mai intim,

"di;;; cei care depun toate eforturile in vederea ei' Ceea ce

este valabil, t";;Jit"' p"'-""' demersul nostru din acest curs'

ar6aSrggs m pryliulp$ e.rnre:ede e8ea:ru1 o ro( u1 pugund 'egrurld areod

as nu rrSolourluJal ri atdacuo: ap a.rnped ao uud 'EJlsuoruap 1a

areod nu

ar - InroseJord rS arsa IOJ ?l EsuI 'Bgozolg :en8rqrur giuasa o ep Iilrgurn

r$ lie.lnsardul teraf,ulau - nrJotrpn" E3 EJts€ol?aurunp - rualuns roN

'etu3pnts raun E :ergc aleod 'EAinJllE elsasod ul J"rr{3 'arrod 'ggz as JJ"J 'l"li

-uasa ?Aef, ar6asdrl JU rJnJf,nl Jotsef,? Jolntnl ur rcrrrf,ot p: ateod psul

'gtrsolo3 "pnrl

erSolounurar nr rrip tgeap riezrrelfiue3 rELu EAef, 'redrcrued rue

JJEf EI rrJEUnuJs Joun ?trJolep 'areod purg 'riuarrcola rcru r$ r:rreugtuapul

reru JEop ureluns nes 'apada.l rcu tuaSalaiul p: nrruad nJtsou ln8aloc

]pap runq reru rurluns ;rrst:r1d ap IaJ

EI nES tesaralul ap Ig

EI pugtplse rnl

In3ol EI arerr5 pls nN i?âr rurPrla potu ul regurrqrs B-s i"areunSrqure

IeJ tsJJ" u1 grzpuedsns etse 'ea:a8a1a.rd uarpne qs uaSap r: 'al.tedap reru

ruJrJJr nu Ef"p 'psu1 'raSSaprag ad ezaeir? II r"n{i 15 agozoyg ap rJnsrnj

ezelpne arm lippac rS r: aruet-rodrur ap IaJ

EI rrnsrnfsrp auri uatnd 'rrigtrs

-Jalrun alaJeolnr ad 'r:re Ef, Elepoto] alsJ nruEJls rS 'atetrun].rodo ap 1a3rse

o g8ugl ad ruare;t puBJ r3unle gldurgrul JS ru nu prcads frurru :Eteporfru

EAJJsqo tuol I-nu llqeqo:d p: rS n-r:n1 tsefe l{ap ruelrasqo nu EJ else

[gI] nruEJtS'ppliuasa arerrunuodo o t"lEJ g Es rou ec 15

lrqrsod

rlsJ EsuI

'qiuarede o

rerunu ag ps earnd JE Ets?are 'ar]6 aur: rf"J 'agozolg ap ea:a8a1a.rd re:ap

atueuodulr reru llnu 'rJruJn "ruJn

EI 'g earnd rE JJ rr{fs ap aiaq ap pruaf,

-ap agrarad o e:nco;d au e nrruad sunle ap g JE Jep 'r-rnrqcs ap aqra:ad o

e:edunc au e n:tuad pruerrgnsur 'Jelep"-rlul 'etse Eruns grsealv 'JJJrJf,s

-ul ap EXEI pueluazatdat rlJ?ru aJez alaf, pursnuouof,e ']1nru retu rS e:ur

ergord uarnd aprrruepele Eateurgll at$a,uas ru er EI rlp3 'rnrqtau nlduls

r$:nd augur?J E aJ m JEop 'Jrurru gldurgtul mu es nu 'EruJn urp InzBr uI

'eara8ala:d nu n?s erpne E ep Eeaf" elsa pJlseou EJurpntn" 'tolezundsa;oc

poru uI 'rra8alard auri tod Js ar?i a.rdsap aprauaS rrreleur raun eiuarzde a-re

ea 'egozolg nepa.rd ri ezerpnls aJ?r rar nJluad 'alJrle ul El IaJ el ]EJortrop

un auriqo ateod as eJEf, ul purldrcsrp ef 'ueluexe Jp JrJalEu er 'arepard

Jp JrJe]"u EJ 'runre ep IS "gozollC

IllE ep EJrsEou erienlrs ul eydugrul

es ulnf e6z 'ucrldxa drqr ug ezEezt^ o aJls?ou elrJnlJoJJ pu?J rf,unte EInJE

r?ur ar ur Jf urp airr,tap rJgozolg earelln8lqur€ 'azanunurp as ?s fol uI

ef

Ial

nf

IJC

eir

lry%osa{ord a i ry/aqofiynp aaurywxia ul

aa awdsup"tj ruw pip'?.unJa i nry

a4saou TTqlozo$ rluz2ul 3a1w/n3tq?.uh.' E s

€,

SdISVON IIUYCOZO-IIC VEJVJInSISI iV E s

44

AMB IGurrArEA Ejlxl Er:ryLez9IIEr

prin a ingrozi bietul auditoriu? Profesorul poate lisa impresia ci filozofia'

ca

a::"JJ"r::::TilJ:ffi tii ffi;r ;'"i" moderne

"'"i sro ganuri despre

situagia rt'o#l'i1'il;;+i 9J"iito"'l Europei' despre epoca q n qa absol u ta' ";;; ;'":'" t lltl,"-J': ]*::X5:' 31"ff i::-

viitoare

9i despre

"o"iPt' Mtdi"t Cu ce t"i"t"ttttl seriozitate poate vorbi

desp re situagia #;** it it'n :

functio nare"' se poate intreba:

"i'' :'^:

,,ce este omul oflnsn adusa zeilor?" Este el oare un comediant

- cine c?i! ar fi un comediant' in ce situ-

- ""'"'"*lit;;1o

"";;;;u !^ci'nu

a;iecontrad,.,";.''l*;d;'Fi**:m,iilffi ;l)!,'iuo,^^"ii,

o vorbire ultimi' ceva extrem' P"1 '1':;j::::"; ;;; *"r. a. oameni!

llgl sein-risiu, in u'"-t ce profesorul -se

adreseazi unor ma

Daci el .*. ,",r-"i?r', .t*."" care filozofe aza, atunc\ de ce pariseste srnguritatea

o'"t';;;;';;;9i

Postura

pub[cn in de profesor? Dar' mai

Presus dt to"t"' J' L p*it"f()asi este "tta'ti pozitie ambigui Pe care

trebuie si si-o asume chiar de la inceputl t .':--l

-,ilgi.', sau _ la o privire mai atenti-

Ne adresam

";;;;;;i'i^pl.,

o persuadim i" ttmtit'l unei autoritaf t"" ne lipseste cu totul' dar care''

din cauze

""rr",.']"ln'l*^r'i" di-"r" forme' chiar ;i impotriva voinlet

p...,.'i"t J^'iu{"^"""e noastre? ""t"tit'te la care fa*T lftll^:"-1

Ea nu se intemeiazi nici in ca.

tacit pentru " ;:;";;-J1i-."i

^cee^

am fi fost desemnagi de o putere mai inaltl;i nici in aceea ci suntem mar

intelepti 9' t-t"'''"*rlt"'l Jttut.alqii' ci numai in Faptul ci nu suntem

ingelesi. A..",," i"a"iJt"i.e f'ncqioneazi insa numai atita timp

".,.o,1."..

cAt nu suntem ingelesi' Celd ne^fatt- i"t; hleltjt: evident daci

1line

filozof}msaunu.Dacanufilozofhm'atunciaceastiautorjtatesenaruiede

lasine'p"'d"*frlozo{bm'atunci-eavafilipsitcutotuldelabuninceput'

Abia atunci devine limpede_fap,.l .a ntorofarea $ne, mod fundamental,

de ceea ce este propriu fiecarui o"t itt parte;i ci anumili oameni pot

numaisautrebuiesiaibi,..,.,.,*..,destindeaofericelorlalgiunimpuls,

trezind ;;;"i* ti filo'oftrea' Profesorul este aqadar strain de

aceasti alnbiguitate ' ci chiar 9i nt'i-t"i ?"pt"l ti' "l 't: prezinti ca atare in

fata celorlalti pune ,l io. o

".r.r-r,ulo"t*u Astfel, orice prelegere filozoficb'-

fre eafrlozofare sau "* - dt;;:tazi ambiguu' intr-un sens care le

este striin gtiinqelor'

. e la ambiguiatea filozofbrii in

-.iff ",;i'Jl,'JJJ;"i,Ti,:::x.",',l'?ql'::;;;;::':::"':1T-'iment:

sigur ci, ot i"'i""tt

fi it'totd"auna in joc o anumiti aparenta'

'aunl aJdsaP sunIZIA r$ giulrr$ nu nES slsJ

'El

egozolg ecep urns IEur nu aJ?f, uI eulPnlluaf,ul eP aJ"ls o-Jlul a:nPE au

-n:

"fl 'grl"l"ar nru '?un If,Iu eg ES

grRt 'aurn1 a:dsaP ounIzIA rda:p 15

piurlli

ul

trzl riarp pr,rrrrrd es ?e ?3 prdeJ aundnsard araua8 ul lrSozolS raretm8tqurg'

'runra d ntp'atxsaou rnrr4oroi',lealetln8tqru" PUVr

EelIoP [E

ul rEI latauat ut

rl

rrrEJozolg earerm8tgru? PUgr

prulrd ug :lri:arlp PnoP Pulr9turn

Iogozol5

-o

" ,i"rr.,birq-E U

?ls?ar? lEtn)sIP tu? run3? gugd 'IlrRtozol5 Eal'lln8lqrue

3

a:dsap lrgJol tu? ef, JIrraJ,^. aP 'PllSolor{lsd eun 5 e ::zd ele: e'rrl:ads

-I

-rrd olrrtlP pga-rrug uJeztJelJ,rel ?s l'rrarul ury'mp3anul e'rtnadsrad

ulP llr?qerlul Inuues qns elsea3? ad aund II 'eq"arlul ar€tr Ie: ad auts

l

,ri'"p,rtd., 1l in8artul zzEezrê3 errqerlul areralc -t

'313s ale]"rpzar utrd

Jsop nu 16 ,aregarrul 3J3f,35 urrd pSalrul ezeezr^ arer areSorarul rdalp

'a.rtotpzutrdt rt-" arlpug8 id"p ? )tezttel)Er.ac o 'ntlozt't'old

"""'Bleru

drq: un-rru1 'rnurigo ur? urns? gugd ap areunutla:d a1lierrPlsuof, ulrd

ryl aaflrynSlqua i n{ozoffPt?naYV'9 S

'IIrE ozolg e atetln8lqrut

grultul rcur €er z1 areolwrd earegelul laSrst rua8urty;tlraJIP leluaur"Pury

pouru1EAeflaalsen?s'acgliullr6rdrzodordtauntiuapl'raruncarde'rao

,rgorojg nrrdord Inrpâp"

atsE ile5ozol5 FlnrgêPe eiur'urd ul praua8 ui

ellJnJfnl lf,unl? nels run3 i,,llgtJlsuoluapeu" IJo :IJo-IJo

',llqEJlsuouJap"

rn1 ppodelt: ednp eeJeJozols tuadaruoo 9s lnrdalp ereo uralv ier"rl

-rqr" lolrri"Iur5e sreJs u1 alSlu es 3s le5ozo15 sru:ad arto alse II illqerls

-uoruepeu elac e,urlodoeP eg PS - IeJrs" ag Ps alnqrrl Ia

p eulq ePa^ es

rS _ priuasa nJf,nl tsef" m eJ?o atse 'pliuasa eê) EZEeztAeeJeJozoIA

gl?p JEC 'sJeoPA ap rrsdl 'qrsod adeo.rde i\nIUgeP uI 'elsa - lsJlsuolueP alngaJl

af B'JJ ,aJ?rUJn ul:d ,rS - IIqEJtsuouaP alsa ef ?aef E3 eleod 'luelel3Jl

priuasa Poru uI EuneaPlolul ersa 1q"JlsuouaP elsa a3 r-ee) E) a]"od illq

-"JtsuouaP'rde; ap'alsa a3 iIIJBJlsuouJap eiur'urd ul ellJnJf,nl nsls run]

ir$nror l$ jrensupulsP PU15

e: teluazard lsoJ E nu ac rS aSozolg ul l"rlsuolu

-apau serutr r a3 'puo3 uI 'PJof," eP 35 ES 'ale.rlsuoulaP Jolaf, InIPeuJJeluI

urrd 'rip1ra, .d ,-nPt",r-r-,'rtp 'lapunt7vamag] aruauln8re a:npt arrc

[02] ul EJns?ru uI Ieurnu aJa)eJ] eJ" InPhIPul 'latie:tsuoruaP I" ln:atqo ;nd

Inreuar ad rg.rgroq g areod Flol - arapp:a:d n: tS - Purn UIP alm ul Ysul

'grecgnsnfa.t pr"rriolrr,, giuangul o'fuaqlqtau2] areltcnuatne aP ?sdII o

9Iz rn-r vErvrln5ISWV ts tatsozorl{ lnuY^scv'9 s

46

AMB lGurrArEA

Es E\TgiT1Z9r IEI

Aceasti ambiguitate generici se, actrtrzeuzi insa exact atunci cA'nd indriznim,i

pr"'""t"-::;; il ;'d'ioli'l:'." tt:i::: it:1";,ilil..jl;

i::iliilHffi, ;'**o,rt-,e, ea de,,ine ei mai acuti' Aceasta aparenla'

care vl priveEte

"t* nt;:;fi" t"" "t.'loqi prelegerea' ci"r qi pe mine' este

o aparenta intr-un dt'bl"' t"t" t"'"-"" po"tt n indepirtad in nici un

"ns

fel, avand."t"i"'i i' ;;;;;u':t: di""tlm' Ea este mult mai staruitoare

si mai pt'ici'loa'e Pentru profesor' cici el vorbeqte intotdeauna cu

o anumita autoritate' care nu este una Pe care si-o aroga 9i

care are asupra

altora efectul aparte' greu de ingeles' at "-i

f"tt""d1"9":*terul periculos

al acestei persuadari it"itt insi numai rareori vizibil' Acest caracter persuasiv

- careeste propriu oricirei prelegeri de filozofie - nu ar disparea nici

micar dacl ar fi impusi exigenga ca totul si fie intemeiat pe argumente 9l

sa fie decis numai lff;.ili";t, a.-o.r;e. Presupozitia ci' in cele din

urmi, ambiguitatea ar putea fr i" p'it"ifi" atp"'gitl ttu::1t'T::*11

ceea ce poate fi a*""*ot se intemeiaza' la randu-i' pe o presuPozl!'e ;l

.rt. .r.n1ial chiar si in filozofie' Dar

mai adancl, "...".u"J-orrrtr"bilrrl

probabil ca aceasti presupozigie t"t, po"'" ci este demonstrabil

"'o""ti'

numai ceea ce, ,..r1."1u, .rte lipsir de insemnitate gi poate ci tot ceea ce

trebuie ca mai intii si h" dt*o"'trat nu are in sine nici o valoare'

Astfel,

"tt""u'litiloa i"tt""'" dt Jtpaqi ambiguitatea limitAndu-ne

"

la ceea ce fr;;;;tt;at ne-a frt"t ne intrebim care este c^racte'

Poate 'a

filozofice' determinindu-ne si ne punem

rul adevlruld 9t;i;;;""tJt

intrebarea daci se poate intr-_ad"*, .rorii aici d,espre demonstrabilitate'

Nu vom discuta deocamdatl r"p,,ii"p"r.. ci intrebarea privitoare la

adevarul Ato'ont fost rareori pt"e';l

"

"'l"tt ""-il]"ll-o maniera vidit

lucrurile stau asa' ci acest fapt isi are

l22l prov\zorie' Nu;';;;;'"rt.ti

temeiul in insigi ambiguitate" ntorolllin ." -et"ri?

Ambiguitatea filozofiei

induce ;;;l f ;r"area de a considera simgul comun' in caracterul

siu chibzuit' d'rept un aliat.gi t'" i"i'"-ator al filozofiei' unul care

indica i"'l i"t'-t'i t" fel de ambiguu felul in care ar trebui privite

'loa

""ffill,:Hl'#;::e ca fitozofia este o vorbire ei o con-vorbire

cu un

nf.r.fia este de a9a naturi nu este striin

caracrer ultim gi *#;;;."i.U

nici con;tiinlti cotidit"t;'thi"' daci ea confunda aceasti cunoaqtere cu o

viziune despre l"-t;;;;t""+

it' f i-a instanqi' filozofia se di

"U'^1f.,ia'

drept ceva .t o'it"i' fiind pe inqelesul tuturor' iar apoi drept

" "d"L"t'l

ceva ultim si suPrem'

]uJpr,\J rdej - EJnsEtu aJ€lu IEru Eef uI rnSts e'ra: 16 ag 9s srnqJJl ESozoiL

'-rrdn, p,rrrg 'rcAaPE lsarE Ierulot as atsasod ug ru'tal yoru ul E)'\r

",oar

greod gs tS

pqp Es Inq3ll Je aJEfaIC 'ruardns l$ urrrln EAsl 3lsJ "SozollJ

uar tnlosge rgêP? ap es eiua:ede qns l5ozolS lnrp'rapy (n

ruardns l$ runln Eê) E) gzea6lie^;u1 as eSozolC (9

'l5ozol5I?AJPEun31?l?ESelngallrun:todelEI'aJ?le?f,J?AePr

un alEJ? ES alngaJl tunJ 'lEJaueB u1 rtre'tape 5 areod Jf EaJf ar6alrqers

as aJ?J ap aricun3 uI InIJJlIlf e JoJnlnl psalaiul ad alsa al EJaJ 'aJ?fJIl

ap salaiul etse ar"ar ui ,qa! $ ?'tatuaru auls ul aputrdnr rornlnl lnsalaiur

ad alsa aJ aaar rc Eaapl trcolfrruau drqr u1 9:l1dur nJfnl lseiv 'JoJn]nl

psalaiul ad ag ps 'u?IPIlof InlnIJJlIJl lt'u:lod 'elnqaJl l5ozo]5 InJgâPP

EJafE Jp rEruJol ,ernre:ag EZEaSJJP? as er nrluad rclufol l$ 'lerpaur Pou ul

at6ap.tg8 o aJmag run: eSe 'aul:rllo n;luad :tpe6e pulS 'tnrtro EZEesaJPr

JS 'IlnJfnl esraAIP u1 rrlorurodul l5 rr:prgr 'lzltSr n?s ruIS nl

"5ozo]lc

rergduralsaE)J5.Jo}"fR}nEJunn?SJJ?oUoaPtuoun.JollfunruUnnES

[€Z] reip.nur un alse g, ag 't8a1aiu1 11

ruo act'lo 'u:n1 rsace Salaiul nE ']Elurtu

-Epunj Potu ul ezeezrJ)l)tJEr o Jf ?aJf lol nf '?u?lun TJlseou eiuasa :ol

(JoJnln]

ul luaurour unrJl ruaund 9s EJE JIE luns JJEf 'unl?AeP" eP le-l

-rse rua8alai u1' lzuwsq

nS 2

Wq q r sua rul eûewn tiuersgns lolaP r"II{3 n?s

"l

Ernsrur Prltu o-rluJ ,7rrp pa" w;nEJEs elngaJl nu 'unJrnl eP a8alaiur

Jepse

" ,lrr,rrj ': ,,V 1t3, Z vo'T'; tun:a;d rrieru:ge EI 3P Pugrald salaiul 5 arrod

el 3Aa3 elsa FInrlEJ 'eulllro arlPr eP IrqBlnllEl lEIPalUr alse 3f "aef tvf;P

apuudn: nu eJEf, 'roJnlnl llqls3f,r€ Inll"r JP InFIueuoP EJeJE ul "UE ls

nu eflto 't"1ntl"3 5 areod eluo 93rP" ',,y le?a Z Fo Z" runrard trniunu'-

- aurJrJo aqi-runc gdnP - PSUI luns JoJnlnl psalaiul ad e;arueur e$e ap runs

aJ?J Jlrrn;fnl .trnzQlgr ri rc1: 'untuof mpiruls eaued utp retuarurldns

lroje uneJ^ ep aroêu 39 gs pJRt .eJEfaS g$e as srBf ul Plarfuof edenlts

ul Elrp" - ,,rr:o1(puau potu ul" lltll lt:olftruau Potu ur qfIP" ',,llgls3ll:

terparur,, :rnfuo llglsa::e ialparu: rS ag gs rlnqeJl Inflro llqa7uel EZ?3serP:

es aJ EaJf Ef Erznlfuof EI rrf"] Potu uI a8un(t Pplaua8 tiuttr$uo: 'tlre ap

puru:od '."sul 'gleloPug el snd elngarl nu Pr llq"qold ru:nl tsare r"l 'InrIro

?zeasatp? JS af EAJ: alse rJ ,ruo ln8urs rnun pr8a11,ttrd alsa nu ESozoIC

JoJnlnt psalaiug ad atsa t$ tnrt.ro ezeasslPe es 33

z,ra: tdarp pzeairiq;ug es ?gozollC (E

LV ro'i vsIVIIn )ISWV Is IEIC OZO-II J'InXYAE CV'9 s

48 AMBIGUITATEA ESENTEI FILOZOFIEI

pentru oricine' Trebuie slfie ceva sigur' dincolo de orice dubiu' Ceva ce

estepeintelesultuturorftrislnecesitevreuneforttrebuiesh'al'bb'certimdinea

suprema'$i' intr-adevir' ceea ce este tuturor accesibil mod

ce ne este

".-t1".t,, de piljn faptul ca 2 inmullit cu 2 faclftll'irt""

cunoscut in form" ot"-i drept cunoastere matematici' Aceasta este

'"

forma supremi, tt" riguroasa 9i tt" *"i certi de cunoastere' 9i oricine

"'"i

gtie cit se poate J. bi.r. lrt". Id.." si criteriul adevarului filozofic s-ar

nasteastfeldi,'..."ceestegidinceeaCeartrebuisifiefilozofarea.In

plus de asta, ne .r},rrror.ui ca platon, ciruia ne-ar veni foarte greu si'-i

rcfuzimcarisma filozofului, a cerut ca, la intrarea in Academie' sa fie

inscripgionate urmitoarele cuvinte: ot8eiq d"yeop6tpqtoq eioitco: sl nu

intre aici cel ce nu e iniliat in geometrie' in cunoaqterea matematici' Ce

pozila^fundamentali a filozofiei

moderne, decxt si confere adevarului filozofic caracterul celui

din indoiala

matematic 9i confuzie? De la Leibniz

;i 'i ';;;;;-"t'it"tt"

sans les Mathdmatiques on ne pini*e point

124) altcevauoi" o""i;t"""'' '1" ^determinat

ne_au fost ,r"rrr-*?,r"intele:

aufond' de k Minphysique ("Fhrd'matematici nu se poate pitrunde pAni

la temeiul metafizicii")' Aceasta este' evident' cea mai profundi 9i mai

cuprinzitoare confirmare a ceea tt t"t proPus automat drept adevi'r absolut

in filozofie'

insidaci.,t.li*p.decaluminaz\|eic\adevarulfilozoficesteun

adevlr absolut ..r., i. ce tocmai aceasri stradanie a filozofiei rlmine

mereufbrlsucces?Oarenuasistlminmodconstant,inintreagaistorie

afilozofiei,laoserienesfirsitidecatastrofeprinraportcuaceastistri"danieacarei*i'""tntadevarulgicertitud.ineaabsolute?G'Anditoriprecum

Aristotel,Descartes,Leibniz;iHegeltrebuiesiacceptecipotficontrazigi

de un ao.,or"rl. a..r..."."r.roi" r,.rrr, intr,atdt de catastrofale incat cei

cirora li se intimpli nici nu observi micar acest lucru'

Nu ar trebui oare ca' in urma experienlelor

de pAni acum ale filozofiei

cagtiintaabsoluti'siajungeml"to"tl"'i"citreLuiesirenuntimodati

penrru .o,a."rrrr" i" "..r, i.li i-po,riva acestei concluzii se poate aduce'

inprimairlstanti,contraargumentulci'deqidouimileniiqijumltatede

istorie a filozofiei occidentale reprezinti o perioada considerabi! O: ttlt

aceastiperioadinuestetotusisuficientlpentfuaPuteatrageaceasta

concluzie r" prl"r"q",;;;r;, ,..o1.1o, viitoare. Apoi s-ar putea obiecta si

ca, in principiu, nu putem trage o concluzie 9i nu putem da un astfel de

verdict i" P'i"1";;iito"'tt'i f,lo'ofiei' ginAnd seama numai de trecut;

ryru qnu 'adtatqo pll" o ap deiuluaue areo rurse8 au nu '?IaJSaf,E rglrads

prnlosqe JurpruDlaf ep InJarrEJEr

aJE nu l5 3:e1 suas ul ef,rleuraleru rrJal

-Seoun: FIej ep Jlse nu prgozol5 eara]$eounc 'snds un:s ad 'erale: tnlrod

l9d eire:cl'rge ruauduaru r$ erarueru gtsee3" ur ropdrargo ruapundseJ pf,"Cl

lnln-uasp7 Funsap r$ ragozolg Inr"âpe anurp

prnre8al esugns 'aleruroJ rari:rpznuof, rnlntuarun8re p

role8uertsuolau InJ)De.le:

rS rarual ap esdrl (fl

'rryozolg rual6eoun: IE lerpr

m esndord g areod nu erneruJteu earal$rounr aJEf nrtuad - preprue:

-oJp reunu rzirqrs - rJurel IntEJEAepE atsa "lsaf,V 'plgozol5 ea.rat$eoun:

eurnue rS 'elnda:uo: y areod a:ec a.rat$eounf, ap pruJo3 glefuSue rcur 16

pulldap reur Eaf n:tuad nrJJlrJf ul pleruJoJsutJl g ateod nu - €rneurJleru

ea;al6eoun: - grc[e3ue udnd mu ta: rS ppr,r rnlosqe aralieounr prsea]y

'rnlnruo e prunur eiurrsgns urp 'resa:au pour ul 'EfsEU as ES arngaJt nu

afneruet"ru alaiurr$oun3 'ulradoosap ueru Jf"J ]od rruar:rlerrleleul luz LI

Jp EtsJV^ el ap mul ef nrueJls prde3 ni ru"lun5uoi eu "Jaf"

ap r"ruiol

'ruo ap glrpugqop g areod a.re: aral6roun: ete(e8ueau IEru rar 'drult l6e1a:t

u1 'ya3tse pulg '- aligSoq eJeru o apulrdnr Ea 'Arlfargo 'l$ap - grndacuo: g

aleod arec arat$eoune ppl^ Fru Eaf 'ra mprnuriuo: lrllrtod <aurs ur atsa

?lrler.uot?ur aratSeounr pts"e3t e: n;tuad ruefeJ o 'Efyozoly ea: r$ e:rleruar

-eru ra;ar$eounr eJlul g.rnrg8al plseaf€ ]nda:ul nJlurp ura8urdsa.l pceg

'ragozolg audord atellqlsod o zEJ un

rlru ul etsJ nu arerqrglsod ?tseJre r:"f 'etnlosqe eiurrr$ rualap ? ep eJEiJJfur

ra esrz-r$r ul 'EApuEr l$nlol ecsea6nar es EAozolU m eatetrTrgrsod pslg:sap

ur?s?l gs erngeJt nu Eaef? ep rcrufoJ 'p8arrug ezeezt^ a-re: eara]Seounl nJl

-uad pelpe 'alat6eoun: puqdap rcur l$ grc[e8ue mu Eef nluad lnlra]u: 'nes

mptnuliuo: trunod 'gpl^ IEru eac l$ pre(e8ueau eiualarxa urrd earal$eou

-nf, urp $zJ e tp)rp urind rcu lrurru Euur?asur nN ir?âp" ap papl rdarp

rS nrat$eounf [E nrJelrJ] rda;p g:lreualeur earal$eounf, regozolg aundull e

euureesul ef 'lapl ralsefe eiualua.rord f,rleruaqrs tefrput rrre EJef,? ep rEruJoI

'ragozolg raiuasa F?lrnu

lSesul ezeaunu arincslp ul Eeapl m n;luad rS ra uipr

[EZ] -m8rqu" Inrrua] ail grrnqrrre a]sa rl regozolg eiuasa erdsap eepr EtsErf,B gl

nrtuad rf 'tntels tsele Erur sun€ E-u z: nrluad glnlosq" piurn6 Jp InJepeJEf

rrgozolg ur8au nu m snds aU ?s amqerr ld:argo pnop rolaf, eiur,rr:d u1

'psrr{f,sop 'nldlculrd ug 'eugruer es alnqarr plai

eSune r6-es 'eruln e1 pugd 'rSntol e:sea6nar ps e: eatellllqrsod

"gozol5

:tn.

aP

I5t

Ets

'du

JP

taf I

9tr

Ia!

-qr

IE

9r

1L

IT

-U

a

n

a

U

ll

;

I

6' IN-I VEIVIIN)ISWV IS IAIJOZOII{'INUVAACV'9 S

t0

AMB IG uIrArEA Es Eil EII' t9Z9 F Ig

radicald,care submin eazL intteaga discugie de pAna acum? Oare nu ne

fi,a^difitultate oricine: oPreste-te - spui mereu' Pe un ton

ffi;;;il;

hotarat, ca filozoha nu te nu

""t;tiin1a' ""t o,::i:::'jt:;*:t:T:i';

*,?::[11ff:J"J:;::#;;;G" ab'or"t certi trebuie totusi si

fie absolut cert, iar aceasti afirmafe cu un caracter absolut cert este fhcuta

intr-o prelegere frl;;;t' Avem aici intreaga sofistici a acestei conduite

negtiingifice. e "fi*.n

nu existi..rtit,rdin. absoluti prin apel la certitudine

absoluti este' in mod clar' tt" -J i"t-'sita metodi care poate fi

conceputl, insi una care nu are totusi viatl lunga' Cici cum ar putea ea

,U,U"i""aa obiecqiei Formulate mai devreme?

' --x

Dat fiind 'u "'::?";;;;"t

r'i"n "tci

impotriva noastrS' nu este unul

de dati recenrl, ci a fost reiterat mereu, tr.b.ri. sI"-l pastri'm pe de-a-ntregul

in minte ;i J-i "'rp'i"d"- i" t'^"'p""nla sa f?.r*d'" Este oare el

convingltor? Argumeniul care sPune ci este contradictoriu sa afirmi cu

certitudine

"b"lf; ;.;; ;;ffit'*ai* absoluti este autocontradictoriu.

Clci, pclt'iiit t"i' existi cel puqin a certitudine' anume ca nu existi

pe cit dê convingator' pe atat

nici o certitudine. Argumentul-.rr", "fd"r,

de uzat;atit de '""t1

itttat "

fo" i"totJt^ttt" ineficient' Nu poate fi o

simpli intAmplare faptul ci acest

"'gtt-t"t aParent imbatabil este totusi

[27] neconvingltor' f" u""(n si facem insi apel ittti o dati la ineficacitatea

acestui

",rt-t"t dl-" i""g"f istoriei' ti "t

t'om opri asupra a doui aspecte'

in prirnul rknd' tocmai pentru ci acest argument este oricAnd atAt de

usor de i"t'ot"t' tl tt' "'"'

itt t""1i' ttiti o i'"t""tt- Este complet lipsit

de temei 9i

"" tt*iiige 1" tti-it' pot'i"it colqinutulut"t*' "lTT::t:

o le gitura cu filo'ofia' e o argume ntare formali care-l forteazi pe ortctne

o enunqa'a t"J"i""-"ttototi'"dictie' Daca acest argument ar avea forta

de convingere 9i greutatea aqtePtate in astfel de circulslanqe' atunci ar

trebui ,a

" doutitasca mai intai - cel puqin Pentru cei care vor sa inte-

."tit.'di'''.'9t ;" ;:]::,l:,::'^t"ta dovezi

meieze ro,rrr i*Io ;;il.

certe - te "t"" "*ifitit' lip'it de temei prin care se invoci o autocontrad"ictie

forrnafn t"t' i" sine' potrivtt;;;;" susgine si determina filozofia

in privinla t";;tt';;i;'

tu" ultim 9i

in intregul ei' Aceasti

"-t^'"ttt''-'r"t

dovadi

"" dJrt.;;;"?"" "a"ru;;t;."-,

dar necesitatea unei astfel

dedovezinicimecarnua"fost"t"'-to"'"lsicuatAtmaipuqininqeleasi

ca atare de cei care invoci un astfel de argument'

fn al doiLea rdnd'' acestargument care- incearci proPozllla

:L":Ot-"

noastri p.,t'*it ta"ia filozof,a nu e o stiingi" iar certitudinea ei nu este

rErufol .rrJoSerusElu"J sfrJo rp olo3urp In-uxzwQ

a3a1aiu1 e nruad alBf, Inl

[62] "rnSurs

,1nuro sEJtE a aJ"f ul Eeftotlgl arsE 'art;nBIS? nES a:trirut1 aP Jol

-aruJo3 JoJnln] Insndo

Jtsa "UozollC

'eulPnflug uI (lu?au u1 tuliuaru as zs

arnqeJt - nES rnleunu lrlrnod - ESE3€ g e aP JoP El '"'aP aJIgnI Ef, ESozolS

e)ep .EzEaJozolg nu nazauunq IJEJ 'Ee aJdsJP aJlseou slrlinfslP lFlu

retu tVlE nf, rS (glrlnul Fror nf IUeAaP rE 15 r:unry'nazeulunq

"5ozol5

n?s raz 5 urE - Iou JJIuIP JJ"f,ag - Iou ?f, unSrs 5 lU" ?f"P rvf,aP slI.U

-rad q J?,Ju nu nJfnl lsarv .rou EI ap e^JfllE eJJf ualnd nu rfrN 'aunslf

as Es edeafur BS JIngeJt InloJ 'I"lulolul iaulrelf Js ES Inlo] Ifunl? adacul

nu aJEo 'nu nEs ruEJozol5 Bf"P luns nu aulsul lou Ef PUIS lEP 'PSUI

.Frnuriuo3 tu"tuJoJSUsJt pugr rf,unlB JJ"dsrp 'fruru ntr Plrlduli

"rznll

eu nu aJ?f (ef,nfrpode rritzodotd ureiunua m Przng nou uIP eJ"dE 'Potu

lsef,? ur elrrnrsnl tuIFturoj PS rvrrP luafBj nu lc-e"J'ttrPJozolS grlrolBP

"f,EP

ErqE urpJIpIJ eu oJEi EI eJa]$€ounf o - JuIPnlIlJJfuI tS aulprunraf, eJlul

aJrlnld o Bf e aJ?f ,lal tp un ap IJet6eounf, IJun ll,rlJlod IJnJf,nl alsafe Jleol

tuDs .elnlosq" Flpnrrue3 asndnssrd laun Fsndo lvfap ersr nu rf rd3f,uof,

- JlElrlrqeqoJd ep PEJS

arunuE un EaAE Je 3la Ef, rsru rs Jurpnlruaf, glnlos

-q" nl n5 rue-a1 ?f, uapurlJrd nu 'rrnrcnl als3fB Lurunds PuVJ 'ragozoH

InJ?êpE ap ,ltriuese poul ul ,EJnsEtu l6taace ul euli nln-uxasa7 eiualsua

ap auri af, Eaof to3-'gzalloJluof, o nu eJ33 ad adentts o-Jrul naJeul EH" eS

.ats"ounl o nu aJ?3 ad rrgqrull1:s rJun sndns alsg 'eze)dDnuB al nu eJ"f

ad rigrrlqrsod ;oun eir3 u1 gse as 'rnssgo ln-uxzsaQ reltr?rE3 un are EI?nl

-)? aJels nES JJ"qrulr{fs <JtetIIIqISod a ac lol 'IliglJeqn prieds ul euIAJns

uxzsp7 tsaf," ESuI .Inln,uxasp1 InurrsaP ul 'PJnsElu rlllunu€ o-Jlul ']eul3ep

-Prul elsa rlrRtozols 'uzrun InrEâPV lnln-ut2spQ lnw/\/?a Ta4uasa ?Oru

ul '21s2 !2 /ru?(t2Pv'?u?lun e]3lIAI13" E3 IEuInu suJS aJE sSozollc 'EuBtun

f,I+rfads alElIAIlfE o 'la;lls aP (euVIU"J Ee JEIqf, 'I$ESuI aP suri If, <Iou

"fEP "3

nl ilod?r ul reSozol5 E aJEotElduvlul pfnsrJelf?JEf o elsa nu rrJE ozol5

[gz] eiur.a.lrd ug un8lsau uleluns "l Flde1 IlEf, (nN ierse ul Isrulol Plnlosq€

15 erasurrlur Eeurpnlrurs aHE ls-ps e5ozo15 r"-u ereo '!tr{ozo/{

"elnd

uiutu.td ul lrnals2u ?LtLruns ildEj rnl$1" prnlosq" rurpnlnrar o urngrrlB ps

Ealnd rUB tunf iJraJEJ e3 EJJ: aP un8ls rUalUnS nu (SUaS ISJfE uI '?SuI ?fEC

.e5ozolg ,JEA3pe-Jlul ,]uns rrinrsrp elaf," JlEo] ?f un8rs rnlosge g ualnd nu

rS uraruns nu Ef nrtue d lt ,zet un Illu uI iPiulp6 o l$nlol ag PS

"gozol5 E3

BerEtl]rglsod Bsll{fsap lsnror upsgl ?s uIer^ Ef nJ}ued E^lUnJ ieuIPn}UJfuI

ElsEaf" uprlsgd af, ac .giuln6 o alsa nu "5ozol5 "t Fld"J lref lnlosqe else

Pf, - ?r"PoI3Iu efEJ uIoA o nu 16 - rusluJg" nN 'IJnrPF JPm (elnlosq" "un

el

EI

el

T;

I

v

E

-l

I

-;

I

I9

IN.I VAIVIINDISIîV TS TEISOZOTIJ ]OUYAECV'9 S

>/. AMBIGUITATEA ESENTEI FILOZOFIEI

pentru ci adevirul unei astfel de inlelegeri este- unul ultim.gi extrem' el

rimine mereu in vecinitatea ameningi o"r. "

celei mai mari incertitudini'

Nici un cunoscfuor nu se afli in mod necesar' clipa de clipi, la doar un

pas de a cadea in eroare, a|a cum se afli cel care fi|ozofeazi, Cine n-a ini.1.,

"..r. lucru n,a binuii inci niciodati ce inseamna filozofarea. Ceea

ce este ultim 9i extrem este in acelagi timp ceea ce este cel mai primejdios

si cel mai ,t"rig.,r, adaugAndu-se faptul ci acest lucru ultim ;i extrem ar

trebui, de fapt, si fi. luciul cel mai cerr, acel lucru de la sine inteles pentru

fiecare; iar dlozofia insigi igi face aparigia tocmai sub aceasta iluzie' E'xaltand

ideea de filozofie ca o cunoagtere absoluta uitam, de obicei, aceasti

vecinitate primejdioasa in care sti filozofarea. Poate ca amintirea ei revine

ulterior, intr-o stare de perplexitate , ?arl. adeveni insa hotaratoare Pentru

actul filozofbrii. Tocmai d. "..."

pozigia fundamentali-autentici, corespunzand

acesrei ambiguitati intrinseci a adevirului filozofic, ajunge numai

i"r"ori la suprafagi. i."ri1 disponibilitate elementari' pentru caracterul

fri_.;dio, al filorofiei ne este deocamdati absolut striina. $i pentru ca

este necunoscute - dar mai ales inactuali - se ajunge atat de rar sau chiar

niciodata la un dialog filozofic intre cei care igi ocupa timpul cu filozofia,

f).rl si frlozofezeinsil AtAta vreme cAt aceasti disponibilitate elementarl

faga de caracterul primejdios intrinsec al filozofiei lipse;te, nu va avea niciodati

lo. o .oniruntare filozofica, oricAt de multe articole se vor confrunta

unele cu altele prin jurnalele de specialitate._Tofl incearca si-gi

demonstreze unii altora propriile adeviruri ;i uita astfel singur a adevarati

gi cea mai dificili r",.it", "itt"

dt a-gi supune propriul Dasein' 9i pe cel

al altora, unei interogatii fertile'

y) Ambiguitatea Poziliei critice

la Descartes si in filozofia moderni

I:olNuesteintAmplitorca,odatacuaparigiatendinteiacutesiexplicite

de a ridica filozofia la rang de stiinti absoluti - tendinga ce ia nastere

odata cu Descarres -, isi face simgiti intr-un mod distinct prezen;a 9i o

ambiguitate vpartea filozofi ei. La Descartes exista fundamentala

:."-dil9"

de a transforma filozofia intr-o cunoastere absoluti. insi tocmai la el

asistim la un lucru demn de luat in seama. Filozofia incepe, pentru eL cu

indoialasiparecitotulurmeazasifiepussubsemnulintrebarii.Insi

do", p"r. a fi a9a. Dasein-tl,eul (ego-ul) nu este pus sub semnul intrebirii.

Aceasta aparenti si ambiguitate a unei pozitii critice strabate intreaga

lpfiuyl rplp un atsa f,gozolg lf,fiagl tdacuor un m 31a33 :pntda:uo:

urpro rp ergozolg l.raSayaiug leref,Iro p priuase t:adse un PlsaJlu€ru as Ea

ul reruroJ 'a:gozolg l;a8alaiug Iar?rlro p pliuesa lcadse un ElsaJlu"ru as

Ea ul r?urf,ot Irpf 'plelungur l$ grnuliuaru PUgJnf,

Ieru ernger ilJtuJgPe^z

retsarr eie; ug nurcdg 'agozolg ep pze:ntgdapul au er?l elregrol o lVf,eP

r-nu Ers? .req 'auedap pu e6e r$ lliprruerun BIJolsI ul JtIJJru arlnu uIAeJ II

ra5ozoly e: 16 npr ep rgte JEIqJ nels nu ellrnJf,nl 'EuIJn t1 eugd 'Ef, PUgl"JE

iur:adsortar drq: uI ea nJ rup:pdu1 au ES nBS IlJqlozolg E JTJIUTBPEZ JP

alsardrul ?lseeJ" urind ap tgr ruenuale ?s EaJA ru" Ef,EP a.ra8alaiulau o g

ry 'rigrr,tnc" ep lajrse reun E atetrllJals e8za;lut '<puoJ ul <ezeeppJt 6 pzea(

-Ernf,sep eu rrrgozolg e atelln8tqrut zldrrpur lnzelrrlul rue Pf, pideg

uxassQ ul 2ut(uns aJ

/pLu2ut?yuntruatuxuâa 3J '\\tplozo(

P "to1?1?1s 2uxs a? !ruapara) 'arys r2iu2s2 a ru?qsruouttnsul

palpflnSxquta i atulozoff auu? aa"ryrun,{ue 'L S

'ragozolg ereJe u! ru"B" Ju '?Jaru?tu pls"al" ul IJnJf,nl e] IS Iou

"l rugl

[1g] -;oder eu rVf, drun ergre r?I 'Btsere ]nleJ ul nets elunrf,nl el aP rua8alaiul gs

a8un(e urol ?zraurJn eJ JIaf uI '3rrulu rnlosq" 'pug:lz-eie 'eldugrug arrod

Inun IIIU

as r nu m Jrur"urp g:n8rse as rgJul '?rllul ap ]VlE elsJ - 1o:l.rad

aundxa es nu eJEf l5 aruaure(e8ue ep IeJ

un IOIu el t$-nu af B3IlIJf, arirzod o

prdope euElzelre) e1ozolu 'nnn1 ]seie ?rlsuouaP e nJtuad 'Elnlosqe areo8t-t

n: l$ pl:]s pour ul lerrrualul l$ tertsuourap g areod Frot gr -

arr6 gc epan

urind 1ac

n?s - elureulp E(ep an6 gpruarutpun3 Euetz)trer etirzod'grluo:

urq 'ppropul BI frruru rnlosq" aund nu 'aleorul satJef,saq EI JP

"uJJP

-orrr ergozoyg e8ea.rrul n3 Bl"poap I$ 'EuBIZauEr eyozoltg 'rndacul unq

"e

EI ap JErr{J nl.rdord IEIu Ief nES Insuos ul euIS ad eunuqns J€-s Iai }sJ3e uI

rf,Er 'u?run ln-uxas?e IIJEqeJtul InuuJs qns pund ps pllqtdmul prdlrur:d

erse e5ozolS ul pleruarrrePunJ Pu"rzaum arirzod o'lu?qaary rcuruls qns

snd pupotttu a$a nu 6nsug p-u t a s a e ?sul - pttdt:nue e(ap eaulpntua:

Epllosuof e n;tUad leurnu ?ls?a3? :er 'al:arqns Jorle nES Jolalfalqo (Jol

-rJnJf,nl eartzrtuait6uo) nES ea:ar$eoun: Ieurnu - arrcdap mu ple8tlsa.tut

JlsJ nu eJEf, 'Esrr{rsep aunlls3qr o euVtuEJ 'ulind rcur t$ Pf,ul 'n"s - IIJPq

-rrluJ Inuuas qns gl"p erera5 ap"aund aS 'glgozolg p,r1r:adsrad o-rrurp

r$ nu gsul 'l5dulp$ arapal ap preund ulp grrllrf, eun'ze) unq IEru Ia3 ul

'etsa EZnEf, u1 elirzo4 'eluef,eJ IEru alm allrndrulr u; gugd guJaPou egozol5

€t

VEJVJINSISWV N] VSUVINNUCNO]'/ S

54

AMBIGUITATEA ESENTEI FILOZOFIEI

laadresaomului-aomuluiinintregulsiuchiar-smulsdincotidianitate

si condus t";;;.;u"t *-il"li"trurilor' Atacatorul nu este insi

omul, subiectul i"i"i.r"i. al viegii cotidiene gi al extazului cunoasterii, ci

Da-sein-uLd.ino*rurrrlrarii;iindreaptdatacul,inactulflozofirii'

dsuprd omurui.o-,rr este astfer gi coplegit lergrifen) adancul

^r^.^n

esentei r"l", de faptul-te

"t"t"t

":',t"

tt"" tt t'it"' fiind astfel inclus in

orice interog"lit'-At*ti"p'dt a fi inclus in orice interogatie nu este tnsa

ceva de felul unei sfieli feiicite' ci este o lupta cu ambiguitatea insurmontabili

a oriclrei interogatii ce priveste fiinga'

A vedea t"'n i" frlolzofare o activitate disperata care s-ar consuma pe

[32] sine, ceva sumbru, morocinos ;i "pesimi't"'

ind'"Ptat sP^re tot ce e intunecat

si n.g"ti", Jfi i" fa at g'qit' Ar fi gresit si privim filozofia in acest

fel nu doar pentru ci alituri Jt p'J"'p1"1"-bre "tt"t are qi pirtile sale

insorite,.ipt"t"tciaceastiapreciere'filo'of:tiinusenastedineainslgi'

ci ii este .t' tott'l straini' Aceasti conceptie asupra filozofrrii - si chiar

propria ,'o""'J*ercare de a in;eleee ce e filozofia - este una asupra

careia autorii.;;;;;"ni

ai diferitior viziuni despre lume sau direclii

filozofice au cazut dt impreuni cu discipolii l-or'

"to'd

^

de a fi de dati recenta'

insi acest *d ;; i"gtttgt n lozofarez'departe'

"

se na;te din mediul pt'ittt in al omului de rind qi al

1'""'p"'"t" 'i"t

convingeril"' ;;;;;te

se. ghideazi acesta: misura pentru ceea ce este

esentiar .r* d;;:;*,r., .r,"d" ceea ce e normal, iar pentru ceea ce este

adevarar, d. ;.; J".r,. comun la nivel mediu (eterna mediocritate) si,

deaceea,general-valabil.AcestomderAndiamicilesaleplaceridrept

etalon pentru;.;;, trebui ,^ fi. br..rria. Acest om de rand ia temerile

saletrivialedreptetalonPentruceeaceartrebuisifieoroareasiangoasa.

Acest om a. ,iia ia confortul siu imbelsugat dreptêtalon pentru ceea ce

ar Putea si insemne siguranla

'"" it'tt'titL'dinea' Ar fi trebuit cel pugin

acum si d.;;;;;;f.i-,J;". "frlozofarea, ca vorbire si con-vorbire cu

caracterultim si extrem, poate h ,ira,n in faga acestui judecator, 9i dacl

noi vrem si rr. h. dictata Je ci.tre acesta pozi$a p. .11t ar trebui si o avem

';:;ffi;;of"r., ori daca nu cumva r,rn."- hotiragi sa incercim altceva,

sau, altfel spus, daca suntem gata sl ne privim in ochi pe noi ingine' in

n i,'1",' o', i;"a' ;;;""1

- : :-! : : : ;fi:"i:1*": t5: :"d [: ffi ;i

Dasein-du\uman in vigoare astazl- POtlrvrLldrLro' *"-;

esre un

"u"-";;; f"" !"f."rd dat,r.i de altele, poate chiar o stiingi, ceva

cetrebuiecultivat_esteceamalrafinati?Cinenegarunte^Z^ci,potrivit

3xoqD 'oxg.ox 53 rnrlsondrp 5lagqLo 'nooox!,t 5ool'91 Aog-o)ro :leJls" Euns Iou

"1 g,rgd sunfe e erBr ]II3?JaH Inl "

?qro^ I 'lrnrndacul 'lolaulr'rd E 'eAISIr

-ap rdlyc u1 rnlrS g I-9s alnqen tS nr:n1 tsa:e e(ap nerls r:rlue lgozollC

'Iarlqo aP ruPnlIS eu aJEr u1 'arciutg aP 9i8J arelrodrr JP IaJ J3IJo

lV3aP grnlBu ?lle eP l5 rorprgrs euls eP 2ê) 'uxasnQ ul luaqaqtsaSpun"tg)

EI"]uatuEPunJ EaJIusAJns elsa '1rgdn:oa:d I3J?fIJo a8raruard Jf, EAes

;7gl 'p.trrrodrurp 'alsa

'?1EU5"l alJEoJ EUn Ef,EP JEIr{3 'alElIAIl3E o

"sJeJozollC

l$ aliednco o a5ozolS uP l"J are: a'rrlcads;ad reop luns ?alser? alEoJ

'eluatslxa rolac arerrld" JoIJel]n

5 greod ES er?f, €a11$ drrtlqlsod roun z arclngf, o l:tu t6 nrlsou p-rn[urp

rIJnt]nJ t$ ltrnttu erdnse e,ttl:adso'lla; ad:agar o JlsJ nu mJ"JozollC

'ES Elrrtas uI aP"f, eJEf 'I3 p8arrul ut eartiurg n3 IIJElunUuof,

ErIpE 'tarlu o) tnln-uxaszq Psul udrcde ligrllqlsod a]saf,V '1a ulrd rcIUnu

16 uras-uq ul Elq" Ez*errrroJ as eFS a$Prl11qlsod t: 't:oda alallra3lP ul Inl

-nuJo In-uxas-?1Q

rueêP avod n I]"PoIf,Iu esul att6 nu EZn?r ur \n-uxasqQ

'g areod al ?eef PulAaP es ln-uxas-aQ Ef 'Iglul ltlrl Ea 'act3 - sunf,s" Poru

ul EJsap" rElU Iaf, - eJeJ Eetr alsJ eSozollc \nln-uQs-pQ I" I"rueu"PUnJ

poru un 'pugtnc I?uI 'aJSe l$9su1 ea-le3ozollC '3l"sJa't'tun atdacuof Joun

rrrrrrrod o-Pu'ul*relap r$ o-puguoPro '(1n-utasrq) ptuazatd eiet'r 'tllcads

-oJteJ r?urnu lrrrd JB pu"f t6 m aoz3 o nu l5 'rolaiultr6 eiuasqe u1 r$ rcrqc

'(tn1n-urasuq e) aueurn rliar,r p8a:lug 'gqe'r8ap mu 'alegfJls ?E 'r35ozol5 E

EuTJJES ptuefrodut IEIU ?af t:tu t$ e;n8uls If,Iu else nu 'IalUJl un IJaJo el € aP

EUrfJ?s EJIP? '?Jotsaf? saJaletu3lul ISUI 'a5ozol5 glslxa nlluad lBlunu

"f

r$ mep rcrunu etstxa lod alaiurrr$ :sJsAuI tc 'aiuttt$ PlsIXe El nrtuad agoz

-o]5 plsxa nN .rol rnlnruauEpun3 eiunr:d u1 alaiurn$ tuPuolrsal{3 Pugf

Ifunte rctunu tua8unft erl..)Ele't'a: ad ?f, If,Iu '3le]P n3 PuVJ

u1 piurn$ o ed

Bf, I3IU ur.ld ruatnd o-N 'Jo191pls euIS aP

"Aef,

alse ESozolS ?3 Elznlf,uor

sEJl ur? ?alse3" elEol urc .r35ozolg audo.rd earetmSlgrue lzztlel)eJE) L]Je

lody 'esece IUsPuIlnlaJd 5 e ap alolau o else eelaJozol1 "InJ?3 lr,rlnod

'srpr.oNl m1 e ag:o4 Inun € arcltclldxa o eP pururod mSozolg za:eSoral

"l

-ur ,rglu1 reru .tunruel urv 'IJnlsj EnoP ul nJ3nl lse3e rnf,E uIV'lndarut

11 atruoduau eJEolrlolo ellg3 Puvll^3 - at:ozr,to.rd sJeluElu o-Jrul rcuJnu

rc€) pep r"Ir{f, - l$gsut earejozolS uaPulldrns es tunct eued lelrarul ury

iEs E alEllJf,olPelu ?lSEefE

urp nez un ]nfEJ r-15 nu Inrxo

.rz?ls? areo8l.a. ur euIS aP lJaSe]eiul l31sef,E

lIAIJl

EAA]

egoT

?aJtl

ul':

'?Ael

tue-\

9]EI

nfJ

utlr

efT

.?S?

alll

ida

'15,

als

J]S

P

(81,

Iil

EJ

l?

'r6

al

ls

-T

I

-l

I

I

99

VAIVIINCIS}^{V N] VEUVJNNUCNO]'/ S

56

AMBIGUITATEA ESENTF I FILOZOFIEI

Yw6oK€w 6tr ooq6v dotr ndvtcov reroprop6v*:' "DtT::to!i oamenii Pe

care i-am ascultat vorbind' nimeni t-" "it"'

si recunoasci faptul cLafi

ingelept, ooq6v ffilozofia] ' este ceva "p"i"t' rupt de tot restul"' in latina'

ceea ce este seParat ld'as Abgarennte) se"t'-tgti absolutum' ceva ce se afli

laloculslupropriusau,maiexact'cevace-giconstituieelinsqipropriul

siuloc.Platonafirmaodata,intr-unuld'intremarilesaledialogurr2,cd,

diferenla dintre t-"f t"*t frlozofeaz|' 9i cel care nu filozofeazL este ca

diferenta d.intre;;i;;";;(u,,rp) ;i cel adormit (6vup). Desigur ci omul

care nu frlozofeazi'ca 9i omul de gtiinqa' existi' insi doarme; numai filozofarea.rr.

.*ir,.l'g^"fi)rr,a vr^r;,fiind ceva absolut diferit Faga de tot

restul' ceva intru to"'i dt sine stititor' Hegel - pentru a numi un filozof

dintr-o epoci

"tJ'"tt"'e - definegte filoiofia ca lume pe dos' Ceea ce

vrea si spuni e cb", fagade ceea ce.este normal pentru omul de rAnd' filozofia

atatL.^

"i^'n"t"""t' fiind insa' in mod fundamental' orientarea

proprie Dasrin-ulu'i""9i' Poate ci "tt""" nu vi este de ajuns ca dovadi

bazati'p. "t"o'it"tt"

tt'it'"' dar v5" poate fi de ajuns ca indicagie pentru

aceea c\n,, i"t"'it"J;;O"' 9i simplu un concept de filozofie 9i ci nu vi

.ffi f" mod' arbitrar' o opinie personali'

t35l Filozofia

"r,":';;;;i-o'di"l

insi tocmai

de aceea nu;;" ;""" izolat' li' fiind ceva extrem si primordial' eaa

i(Irrum,ttch) uid:-':'-,':titor'

cuprins a";" to"'t, f"tat orice intrebuingare a ei vine tardiv 9i pune

"'tftl

in .ioc o neingelegere'

La mijloc ,r,rJr,. nimic mai putin decat recagtigarea acestei dimensiuni

originare ,**;;l;u in Da"li-ui tart filo'o f" A' p.nt'u a din

"vedea"

"

nou lucrurile mai simplu' mai pregnant' mai solid'

lE Di lt, Dlt Fragmente der Vorsokratiker / Fragmentele presocraticilor' ed'

\r. ifr;;;, B. rIin,7934q? t"In'' ed' a V-a' vol' I' fragm' 1o8'

2. Platon, n, P'bh)),"nb';;;;;p';'J' r-'s";"' oxford' 1902 ei urm" vol'

IV,476 c si urm., 520 c,533 c'

'3Jeol?zulJdnf,lol? eJ"SoJJluI aP IaJrsE

o

?f elnlllsuo J es ,,le)rzzl.PnPIAPUI else ef,'( alss ef,"

elsa ef,., runra:d rJpqaJtul 'amolezurrdnflole",;eautpnlluS arzSolalul arse mIZS"leW "'leatun1

.gx5 purldrcslp o m rrtrrzsBleu ltrgluazardal l"def, aund e eP IElu

-)o1 else a:eunulla.rd rde.trasqo Jolsaf,E eriuarul ';o1aur1dl:slP Esunnsel{3

3olep run,e ?z'asaJelur eu nu lou ad Ef nJluad 'arp1e1ac eleol aP giEJ

(ecrzgeraur) re5ozol5 3 euIIdI3sIP Ieun giuruluraard o ftrllgrt Poru ul IreJ

-uof, ? ap p1o:r.rad runlaPlrlu g]slxa nu PSUI

'Iagozol5

"

?:1]lrsPIP alelllllf,s

o-Jlurp lnfs?u ne-s 'eled as lgr ad IlJElozolg FuIlseP n:tuad ?ÎSuaJouI eP

,gr" ,i ze, un IsIu uI alsJ nu gstz-nr:do:d giualsxa J.JEI E 16 sns rcu ap

ellJlrunuaP gns aJEIIIU"J ]uns eu 3J?f 'ra5ozo15 ap aulldt:stP alse3v

ialPlelel

ateor ap piz3 giuaunuaard eauatuase o Elalsef,E tauqdt:stp urJe3uof, II 3f, 30

ierlzgeleru a.rryug8 lda:p artre e)E)reJozolS ruadacuoo rd-arp a: nJ',,IJIJ

-ors Jgorol5" I$ ,,llrrtr"u egozo15" ',,Er1lelsa" ',,P3lla' ',,9c13o1" rS apulrdn:

?gozo]5 ',,Pt1zgvtavs" aP IJnlgl" 'l:p3 'eliualE 'elEod 's?Jl? e-A e3 E af

alse '?rIZUBraru arrpugS l5 pr5ozol5 a'upug8 erlul 'Ef,Izgelau t5 sSozol5

a.rrul p8a puruas snd rue ttie;aplsuof, rolse3e p8un1"-eP gf, prdeg 'artor

-pzul.rdnctole a:eSoralur rda.rp rrfrzsBlau p:51:ads eartSoralUr '?aef,? aP

.truruasap ury .ada:uof, el aJEf, lac

ad alieSoratut ul BunBaPlorul pur:dno

[ ?a'saf,e aJEf ul EJns?ru u1 16 rg: ,p3a.4u1 ]?uollsel{f Eun?eP1o}ul else

,r1, .rr.rd ,aJEf ur ?Jns?ur ul rgre - aJ"olPzurJdnctole atda:uo: 5 E rIPe oP

[9€] n"-s 'IIf,IZgE]elu alE ePlurluEPUnJ alardacuor 'a:5ozo15 alarda:uo3

,,YJr.zrJel:,ut" rnlnlugrrns eIJ ol sI rS eaur8rr I

'e)waet:,ut rdarp arezlFnPl^rPur I5

aurPnlrus'arun1 el eJEolIl\I td arcotezulJdnf,lole

EeJ"SoJatuI "uuoseP

3 nJluad urel? eJ?fglrsn(3J

III TN'IOJIdVC

INTEROGAREA CA METAFIZICA

'B

137] Cu de drept rezervlm insi pentru aceasti interogare atotcuprinzitoare,

astfel caract erizat;,titulatura de metafizici? intrebare ^'

careigi are indreptagirea

ei, poate primi un ti:f"": numai printr-un scurt excurs asupra

istoriei .,r,ra.t,Uiifi a semnihcatiei sale' Am dobindit deja' acum' ;i o

anumita irrg.f.g"l. pr.fi-t"-U a hlozofbrii, pe temeiul cireia putem face

."pir.r,U r"-"in."gi" tradigionala.a cuv'ntului,,meafizica". Prin aceasta

insd nu ooogr* Jirry nto)on.t din cuvAntul ,,metafizici", ci, dimpotrivi,

ti conferim acestuia pentru plima oard sernnfficdlia sa' pe temeiul inVelegerii

Pe cdre o duern desPre fLozofe'

Daratuncidececontinuimsiintrebuintimcuvintele',metafizicl..si

,,metafrzic" P

t";;" ; Jt'"*"" filozof at eaca i ntero gare atotcup rin z|to ar e?

Care este originea acestui termen si ce inseamnS' el la origine?

Arputeape""n""siarfitentantca'inintroducereauneiprelegeri

,,despre" metafizici, sa examinam mai in detaliu istoria acestui cuvAnt 9i

aCeea..d",.-,'.azb'e|,saobservimtransformirilesemnificagieisalegi

siexaminamd'iferiteleperspectiveasuprametafizicii.Neabginemdela

unasemeneademers'dinragiunit"""t'fostdejasuficientdiscutate'Cu

toate acestea, () "t"te trimitere la istoria cuvAntului nu este numai posibili

acum, .i gi i"i;;;nsabili. vom incheia observatiile preliminare cu o

discutare a conceptului gi a cuvintului de "metafizici"'

Vom obgine' la

final, o limurke gtt'"t'li a titlului prelegerii 9i a intengiei noastre'

S 8. Cuu hnrul,'metafi zicd"' S ernntfcayia cuukntului quorrcd

Daca ar fi s1.l caract erizlmmai intAi in mod negativ, am putea spune ca

acest cuvint , ,,metafrzic|"' nu este un cuvint originar' Prin cuvint originar

in1elegemr'r.t.,-tt'a"'care s-a format in urma unei experienge umane origif38l

nare, ca expresie"

"t*tti exPeriente' Nu este necesar ca acest cuv6'nt originar

sa fi aplrut intr-un ti"'p o'igi'-tar' ci poate fi de dati relativ recenti' Caracterul

relativ recent "l

unui t"t'ittt originar nu este un argument impotriva

considerar{i lui drept cuv6'nt originar' Termenul de metafizica insi'' deqi

vrem s' desemnim prin el ceva autentic' nu este un cuvAnt originar. E,l isi

are originea t"";;;;;"" d"' limba greaci suni astfel:

-care'descompusl'

petd td quorr6; sau' luati in intregime: td petd td rpuorrd' Vom lisa deocamdatanetradusiaceastaexpresiedincares-"""""t'maitArziu'termenul

de metafizicl, observdnd numai ci ea serveste Pentru a desemna filozofia'

o Ie - edeoJde ap gtr.tl:d arieurulop pls"ele earcde JE-I EJnf,sqo l5 gcneu

-8lua ap ]gf,rJo - a8alaiul o aJEf, ul EJnsEru U JE aJ"trIJO 'auls ad €un"ap

-torul leruudxa E-s eJef, ya: 'ynuro 'ya ad rcurcol errofuo:ur y-r6 apur:dn:

1-arm l$ 'uedels JtsJ nu IJ elaJ"l e;dnst rep 'suudnf, etsJ t$nsul lnuo

aJEf, ul alieuruop prs"ef,E e8tarlug Er5luuas 5roc,r6 ',,llJflleu rE gozol5"

aP )l3lunu ]?uoJJ Poru ur rEP E-s II EJoJEf rfnuB r5ozol5 eP lISoloJ rsoJ E

arEf, ul surs lara ul plug^nr a8alaiul e n;ruad 5roqrdr ap 3re1 arreo3 lda:uor

tsace adeoldeapug reu ura8alaiug es aInqaJJ 'ES ?IJotsI l5 utrun lnun

-sap g,rrrtodoeP auIS ug apul:dn: a;et 'lueiulS arrdo:d 3l?sJeÎun latizultu

-op urirede rf 'runteu ap a:yl:ads a:l8o1olq asarord ep su"JlseJ l$ pnr:e

Insuas ul etuJruruele luns nu alJ?oIrJ n?s JJIU?JtEgtul 'aleuJnlelu 'JIt

-p1dor 'aral6eu 'ariea;:o:d :nudord luor ad ?zealuerulladxa a1 Inuo aJ"J

ad alatuarurua,r.g 'pufeard u1 tuns I-aJEf, 'Ies Iluetues ep IS Ie ap auli a:

e)e) ezt)tuarur-redxa Ia aJm ug retiuara3lpau r$ ttcolftruau drqc lfu1a:e ur

tuo ap pleruarulradxa elsJ ra p8a:ru1 ug lr.rpiurg al;dord adeunuop prsEaJE

'5rood prs"Jf,V'ueaqrao8 sues ul lrtu t5 ':ggiulrr$a.rd '3.1e1

lnsuas ug trlu 'llr

-ntru rolaiuln6 p rratgo ap su"JlsJJ Insuas ul IEunu 'eteoeung 'estayaiul

l6d JrnqJJl nu ',,nes

"rnleN

1n8a.nu1 u1 lrrgiurg arrdord 'aurs ad alntllsuof

as ao erieurluop" ulrd rgc 'ara]6ar: uud rpre nu :aJePaA u1 ptilul tn,te

Insuas ap rerdo.rde mu l5 J?]r reru poru un-Jrug 5roc,rdr IoIE eJnpeJl ruo1

'ptleloel elenl Earsar? Jreol Eurueesul ea.lar$a:3

'Joleruauela rulniuzlzap 'aunq IIuraJ,r n?s IIuntJnJ 'JolJJlse mpfeurr8

-and'lz-atdeou rnlnlf,ro '.ro1r;ndrunou" IIJpqIUIqcs - aulSanul ug gsndns 16

- Frol(lur ul eJIueAJns t: a:al6a:c tc 'leyozr sa:o;d nydurs un ec alr.trrd ':oi

edlredslp rS earal$eu g:lpe 'royapIrJIUB E l5 ;oyatueld e Ierunu nu a-rat6arc

:rnlnuro e p:eur8rro eiuauadxa ul Ia rl^r E-s Irrnl eit 'retuaurala r5 3.re1

reru lef Jol Insues ul rirr asalaiug luns EJJellorrzap 15 earat6ar3 ',,t6nsug ya

ulrd al6a:r'aral$aro pls"Jlt uI'Jf eee:"',,EaJaJ$eJJ"',,41$aJ:t al zaa:" g:gtu

-ruas 5rcc16 'm:gLd '5ror1dr lr$aca.r8 JolrueuJer E ?lelusruepunj eliecgluruas

r$ 1a3rp Jp alsa Ets"efv 'at$a:: e 'alal6eu Enl e 'lnfseu A

E sJspu - atniau

Infsaurl"l urp 'r-npug; e1 'aul,tord uaurrat $eJV 'ruuau ultd'ref,rgo Jp

'ruaf,npe;t II JJBf ai uarurar 'Stor,Ldr epun3s" as rnl 'pnoctdr InJrunpul :lzuo

-liuaru ruglnf, Inrunp nJ Jlernfslp tau8etuts eeJmUIJEIT ada:ug ruon

ra p8a.rrul u1 rlrpiulg alrdord 'eurs ad

alntltsuof, es et lual1ay11] adeulruop oP Insues

ul

hoc,r6 'gxondr InFluVAn3 earmylrel3 (e

69

,,YltztcvJ-sru" "rnINYAnl'8 s

60 INTEROGAREA CA METAFIZICA

inlelege, o simte in apropierea sa, purtandu-l 9i covirsindu-lprin ceea ce

.ri., ,i6orq, ceea ce i;i exerciti dominagia, fiingarea, intreaga fiingare' Subliniez

incio dati cl tpriorg - ingeles drept aceasta fiintare in intregul ei - nu

este avut in vedere in sensul modern, recent' de ,,naturi," si nici ca un concept

complementar celui de istorie, ci intr-un sens mai originar decat

"rrrb.l., ."r" .tprinde atAt conceptul de naturi, cat ;i pe cel de istorie si

care, intr-o anumiti misuri, include si fiintarea divini'

b) A6yoq ca scoatere din ascundere

a dominatiei proprii fiingi"rii in intregul ei

t40l Omul, in misura in care existi, s-a exprimat intotdeauna deja in privinta

q6oq-ului, in privinta intregului care isi exerciti dominagia 9i de

.".. .l insu;i aparline, iar acest lucru nu se datoreazi 9i nu are drept mizi,

in primul .anj, f"pr.tl ci" el discuti in chip specific despre aceste lucruri,

ci: a exista ca om inseamni deja a da expresie acestei dominatii. ceea ce

primeste expresie este dominagia proprie fiingirii care igi exerciti domi-

,rrgi", adica organizarca 9i structura, legea fiingirii insagi' Ceea ce este

exprimat lAus{esprochene) este ceea ce devine manifest in vorbire lsprechenl.

in gr.".e, ,,a vofbi" se sPune )'6yew; dominagia care a ajuns [a

expresie esie ),6yoq-ul. Prin urmare, este important aici sa ginem cont, inca

d. l" in..put - dupi cum urmeaza sa dovedim intr-o maniera si mai

clara - d.^f"pt,rl ca a fi. exprimat intr-un fel sau intr-altul ;ine de esenla

fiingirii .arelgi exerciti dominatia, in mi.sura in care omul face parte din

aceasta. Daci concepem acest raport intr-o manieri elementari. 9i originari,

se videste ci" ceea ce este exprimat e deja cuprins in mod necesar in

tp6org, in caz contrar neputand fi exprimat. Acest l"6yoq apartine q6otq-ului,

adici dominagiei proprii fiingirii in intregul ei'

Se ridica astfel-pentru noi intrebafea: ce produce acest l6Ystv, aceasti

exprimare? c" ,rr*in. in ),6yoq? Este oare vorba numai despre faptui c5.

fiing"r." in intregul ei este prinsa intr-un cuvAnt, este formulati, este adusi

la cuvint drgpt I".".. .rt.? Ce inseamni,,a aduce la cuvAnt"? Sensul pe

care grecii l-at' atribuit inc5" de timpuriu termenului )'6yerv - nu doar odata

cu fiLrofia tirzie, ci imediat ce au inceput si filozofeze -, un sens pe care

l-au privit ca pe o funcgie fundamentali a sa 9i care provine, asadar, din

t.-"irrl ingelegerii pe care acegti gAnditori o aveau asupra existengei, este

acela de ,,r "dir..

la cuvAnt". Acest sens il putem desprinde cu o claritate

incontestabili din conceptul complementar, pe care cei mai vechi filozofi

.

€zI .ilr?r-rJ,uta?lq I' z

'€6'stBErJ''ln'do'slalc'H'I

tztl ngeuyp Lrldroo 1u 'bror/,.srl \n:dp n1:noddrcoo :]IITEJaH Inl "

Eqro^ PrlE

o-JluIP ruEU" ?1s" 'apun:sezap p-5o1"91m aunds e rde3 ap Eurueesul eJ

aJaPunfsE 3P sa.Iels UIP splus alngeJl e3 sâf E3

'tdet et (lnrp,tapt) nrsgfty '(nqgtttp) laua8toqnrtu2f

sunf,seeu alse 3f, eee) e lua8ugl aJIlsoJ ec 5oi9y (c

5

J-

U

a

u^

J

9

'arepunrsezap m 5ol"g1 rS 5roqtdr

eJrurp rrielatoc ,drun r$eyace u1 'rS 5roc,tdr 16 atapuncst 3JruIP Ypun3ord IEru

"r, "ii"1rto3 IfI" E^Jasgo atrod eS ,,',Puntrs' es 3 eP eiulpuar euls ul aJE

JolrJnJ3nl ar:dotd erieuruoq' 'zi3yd rngo:r.zod>r .''5togdr :Iuatulu eP 'ES

"rlrr,t1nord u1 'psealaiul rsoJ e.u'Izetsr- pugd 'arc: E^lr-lozt zzztl o aued

elEJ Ia

EI ep aseup: aluaru8er3 ap eri:a1o: UIC 'eJJPUnssE 3P eeJ"ls UIP

qnrus 16 5ol"gl urrd arepunfs" urp sofs llf,Ildxa PolU ul rso3 e p-5roc.rdr ac ap

:prualqord l$eaa:e ftnf,slP a;ec ]uaru8eg lle un-rlurp giuapu'a ul asal ulnl

"6" 'rri"1rro3 Pts"ef,? ardsap rr:rldxa Pour ul lgro^ Ju r trg 'autdaP IEtu

rrlfsJaH 15 aunds l-ru nJf,nl rselary'ppunf,s" as Es E^runf, e3Jaf,ul Es Ifunl?

JInqJJt ra '5ortg1 ur:d arapunfw eP eaJets ulP gslnrus else ElsE333 ESUI

meq 'rfusul elieutruop ul PPIZaT p-5ol.91rEI :lseJluEur aulêP arm Ief, rlsa

l$nsu1 p-5ol,g1 ,a:eulSuo 15 areluaruala arrpupS ap ardarr elsal? nJlued

'TlseJluElu PuruaâP

,arapunfse urp ?s"ofs arsa trrgiulS alrdord edeuruop '5o1"91 u1 '5ol1"91 u1

euI Jns eJEf,

Inluauluala elsa ",aJePunfs?

UIP EaJaleofs" '?aJaPunJ$zac

'luaStaqluE) z7unJsaza7 a ',,areprrnts" uIP a]?ofs €(( elSJ msl'91 Inl E 9l?r

-uerlJ?pury edecSruuras r$ ptuaurrpun3 ptdaru o7]l 'lua3.taq"ta1] earapun:se

arsa msl,g1 Inl B JBluaualduror plda:uo3 ',,eJJPunrsE ut aud e 15 suncsr

oUI! s" 'nr::,ugrdl elsa ',,lueln: 3l aJeJnPE" ap 'nra'191 ap mprda:uof Ins

[17] -ndo m apadrul1 euI eP r:ry ',,lauruas utrd salaiul aP PP] uuas rEoP e:€J Il

'epunrsE nu r3ru 'ar$aq:o,r nu IsIU Iqdlac aIPHE 3s lorBro InrPr IE pugdgr5"

',rsnlnritro QYYp l3xlrod>r:rqro r:1.91 arg,Lo'51od1sy A? Qx rxo3 rtglsrnnd

gr go !nn'q o :auaJ,^.eP rcur leuoliueur ruu-l arec ad IaJ 'lIIfEJaH Inl

o alin:srp ul rugnl gcep giuyrlrd etsea:z ul arimrpul o nulrd ualnd

" "{ro,t

iaureJâp rEtu trJntuBy '5roc,rdl aP f'lueujJal trsesoloJ aJEf Ief, rB{ufol Ef,IP?

'irrrr8 ,rirn1 ,rrr" 3a1aiu1 run3 i,,luvlnr el pSunfe ES ESPI nu €" ep prdeg

,rusl"91 m1 jnsndo alsa arer req .nralgl ap mptda:uoc tfap neaundo 1t

v

t

'l

I

I

l

I9

,,vlrzlJvraw" -InrNVAnl '8 s

6l


1.6yerv roi noraiv rutd qriorv dnatovtuql' "Cel mai inalt lucru care ii

stainputereo-t'lt''it'*sireflectezefasupraintregului]'iarinqelepciunea

[iudecata cumpiniti] inseamni a spune ;i fa1 t:t" neascuns

1 ::::'

potrivit acestui .;;;i;iu, in .r, dominatia proprie lucrurilor'

".ord

astfel' in mod clar' raportul intim

d'ndu-i ft"t" "r.rrlr"'""''Sl "ta""

dintre conceptul opus' rprlnttr' si ceea ce t":*i::^1:l:t:"t' d)'q06u'

neascunsul. De obicei, traducem acest cuvint prin expresia noastri fadl:

,,ceea ce "rt. "d"t'e'"t;"Ca mai inalt lucru care ii ste in Putere omului este

rostirea rr."r."""'i'i 9i'dtopot'ivi' ac'tiunea ratd tptiow' adica integrarea

in gi adaptar"" t" itt'""g" do*i""gie 9i la.destinut tumll Acgiunea

rcutd tptiorv se implineste in acest fel: cel care Se exprimi prin mij-

1'genere'

locirea ," di

Abia acum am dobAndit intelegerea

""tt""'tt""t'ifor' in filozofiaantici:qDotq'dominagiaproPrlecelorcareigiexercitadominagia;

jominale

contextului cel mai profund in care apare.cuvAn*l :t:9T1:,tpriorg

),61oq, cuvxntul t'tLo"* din starea de ascundere' Tot

"tt"'t"

qi"" de domeniul acelei ooqio' adici de cel

ce se petrec. h J;;t;i"t

al filozofilor. c" ;. ;inte, filozofia esre refleclia asupra dominagiei

proprii fiintirii, qr5orq'ului' pentru a-l putea exprima prin intermediul

)'61og-ului'

"'"f'"

TrebuiesapistriminminteaceasticorelaliePecareamclarificat-o

aici, mai ares pe .." dirr.r. q6orq gi ).6yoq, pentruâ in,telege de mai

tirziu,atunci cind va vorbi desprt tti -"i vtchi filo'ofi greci' considerindu-i

premergatori ai sai' Aristotel ii va numi qooto)'6yor' Acegti

quoro)'6yor t" nici in sensul actual al fiziologiei ca o

"i"t1t'a

"fiziologi"

ramura aparte Utt[gt"t generale' tl'"' deosebire de morfologie'

"

'p" se

ocupa .r, p'ott'll" viegii' si nici filozofi ai naturii' @oorol6yor

'fttint"

in intre-

este, mai ."ra"d;;.'hiul nume al interogarli cevrzeazb'fiingarea

t43igulei,numeled"t..lo,carese.xprimi"asupraqrlorg'ului,asupradomi-

l"t"gt'l ti' da"dt'-i e"pre'it' aducAnd-o in starea

nagiei proprtt fr;;;;

de dezascundere (adevar)'

vedein Jr. estesemnificagia conceptului de quotg mai intai prin

,"n"ilir;;;","ilrrr.u ^*f.l problematicul titlu td petd rd rpuorrcd, flra a fi

insl deocama^'e i"a"";""s de pregitigi sa determinim cu exactitate ce

continetitlulmenqionat',maid..,,.m..,Semnificagiaconceptuluideqriorq

a fost insa .1";.;;;;;'"- aoua"ait, in acelasi timp, o ingelegere a conl.

roar^ffitrz'

'Vg'tuBetl'azpnl 'I

Itty)

Srig drqr ul aJapr^ EI EUE es er Eaar ror rglap "f,Iurrrnd

IEru rS flleul IE j \

'rAcDxtl3d>t 5lLdanndr 5lr-nndrp Lrlnoridp :aunds lrlrerrH eJrre rC 'rleul IErL

else al Eaef etsa 'erela e)'ti sunlse EAaf alse r6nsu1 IE 'uerun lnln-uxast)C

Inunsap u1 'a1arp nr EIIEIoEI '.r"ulrpP"rul arsa InTEAaPV'Inpruo IE lEtol

lnruaurele8ue 'JJapunisezep Ef, 'p]lserau t$ ruazard nldrurs rS rnd ars:

nu 'lder un Jtsa l6nsu1 InJpêpV'aJenulruor uI epaJf JS tun: tS run:e eurd

]nzaJr E-s urnf aiunasuo: ap prrsdll ap rgre ersJ nu JEAepE nnuad n6a:a.ri

rarsardxa e ereur8rro adecgruuas pls"arv 'nldroo grnuriqo g e nrluad 'arap

-untrsezrp rp Insurs u1 'nr:6ftp n: r$ p-5oio1nr arielar ul "rlur

5roc.L6

'sufs ap Eseru BI pugrs 'rrirzodord e:rsuouap "

ap earcdn:oard

n3 af,EJ

"-ap

f,rturu JJE nu ErsE JEI -rSesug llrpiurg p8arrul nl auerun laiuru

r rpun3ord reur Eaf, EeJelun{uof Jlse Inr? apV 'gpuntrse as ES 'piuayacx:

urrd 'apun 1n-5roodr

aJE3 ur JJttun5uof o-rtutrd 'JJapunrse ep EaJ"rs ulp

sFrus erngar] ar€f, EAaf, er 'lder e: l:a;8 ap salaiug etse InJEêpV'aJepunr

-sB Jp EeJEts urp gslnrus alsa tareiurg 'JEAepE-JluI 'elef ar$asdry l1 rezair

Jlse ?rnJE3 eieg ug rnlnueurJrr eo prde3 eturrdxa 1g ,trre,r.lrd EJI" Jp alerunu

pr:eod '"JIt 'o lsa:e 'e:nsr,t8ull u1 ',,-eu" rnpxgard apundsa;oc 4 guerura8 ur

eJEl E ar 'rn1n:errape E ?runul reur Eaf eiuasa ug.tlre8au trrar rept$e pur-rd

-Jns rrleJ3 ',,sunlse alse nu af Eaaf" ?uuleesul n?glryp 'lolezundsa.lor

polu uI 'U6-rg3s elE nu eJE) nES ]EAouIA elsa nu eJef EAal :,,alt6tejs-au'

(ESur

nES ,,ali?Aoull-au" aueru;a8 Jolalurlnf 'alES IuInl"JIE lIAIJlod

epundsaroo'eJapunf,se-au'ntsg!r1-n :sa:ar8 IruuE^nJ'EOUaruasE alarlt

rS ',,aunrira3JJd" ',,3iasnurnJ3" un:ard ruaruJe] nf EJnrf,EJ r5eaa:e ep arsa

,,JEAepE" uerura8 nJlsou FlugAnJ 'euerura8 elsa.rdxa nf ES e aJeleror eldrurs

urrd rerunu salaiul ze) un nru ul psul U aleod nu a:er 'nragftn rsarar8

rnplug^nf, Insues nf, ruezrJerlnu€J JU pfep reunu a8alaiul uralnd II nJJnl

]sare J?I 'r:ar8 arle: ap lnp-5ror,td prp,tape tnda:ur e1 salaiul rso3 E runl

r$,,JErrJpE" rfre Eurueasur ar a8ayaiul € ep eaare'eger8ap reru'alsa ezt11

'sleJ nu r$ 'tere,Lape aU ps InqaJr re Srocrdr ardsap iunua elrJo Ef, 'erelenapr

eg ps rngaJr JE prlseou earerut-rdxa m ptdeg ap unrePltrIu If,IE Eglol a

nu ESUI 'rnpre,r.apb EJaJs ur guriuau as ES IngeJl JE EJrsEou eliragar g: ri

€lErEAapE ag ps mgeJr re ltreiurg eiur,urd ug earerut:dxa ec prdej salaiur

aurs EI ap JlsJ m aunds ealnd re-s giuersur erurrd uI 'Eals3f,e eleol nJ

'EruJn EA er lot ul solo3 ulind reru ap g E^ au nu aJEl

ara8alaiug 'l5l5u1 rna:8 nrruad 5roqLdr ap prdacuo: ar$asg8 as erEl uI rnlnrxal

-uo

3to

Jf

gt

UII

EJI

.ItL

1O/

3S

ol

I1(

-ef

IEI

o-

..Yf lzHV-L3r\" rnINVAnf '8 s

INTEROGAREA CA METAF IZICA

este armonia cafe nu se arati (care este ascunsi)." Aceasta inseamn5 ci

ceea ce ascunde tpriorq-ul este tocmai propriul siu, care nu se af5. la vedere.

Faptul ci in perioada urmatoare - pana la Aristotel chiar - functia

l,6ioq-ului r. rr"d.r,. din ce in ce mai clar a fi aceea de anoqoiveo0ur tine

tocmai de acest conrext. Ceea ce revine la a spune c5. )"6yog-ul are sarcina

de a constrXnge si se arare pe sine gi de a face manifest ceea ce este aquvqg,

ceea c€ se ascunde gi nu se arati (ceea ce nu se arata pe sine)'

Conceptul gr...r. de adevir, asa cum e prezentat aici' ne dezvS'luie o

relagie dintr. clle mai profunde intre dominatia proprie fiingarii si starea

sa de ascundere' Pe de o parte, si omul care, ca atare' si in misura in care

exista, smulge din ,t"r."-"scundere, prin )'6yoq, qrjorq-ul care tinde sl se

ascundi, aducAnd astfel fiintarea la adevirul sau'

Atunci cAnd, in Fiinla;i timp, am indicat aceasti semnificatie originari

a conceptului grecesc de ad.rrar, insistAnd asupra ei, n-am fhcut-o doar

pentru of.ri o"t."d,r..r. mai potriviti gi mai exacti a cuvAntului grecesc.

"

;i irr.a mai putin a fost vorba, in acest caz, de o joac;. fantezisti cu etimota5l

iogii ;i de innlgarea unei constructii pe temeiul unor astfel de etimologii.

Ceea ce avem mai degrabi in vedere aici nu este nici mai mult, nici mai

pugin decAt a aduce p".n,r,, intAia oari la lumini pozitia fUndamentala a

o-.,lui antic faga de dominatia proprie fiingirii (qrlorq) qi fagi de adevarul

acesteia, cu ajutorul interpretirii elem.ntare a conceptului antic de adevir

(gi de a dobindi asrfel o intelegere a esentei adevirului filozofic).

Acest cuvAnt pentiu J.,rir este un cuvAnt originar tocmai datoriri

,,negativititii" sale. El da marturie de faptul ca, pentru filozofia antici,

"ntic

adevarul esre un destin al finitudinii omului care nu are nimic de-a face

cu caracterul inofensiv si indiferent al propozitiilor demonstrate' Acest

cuvanr antic pentru adevar este la fel de vechi ca filozofia ins\i' Mai vechi

de atit ,r.r po"r. fi, insi. nici mai noll - si nici nu este nevoie sa fie -, fiindci

ingelegerea adevarului care ajunge la expresie in acest cuvant filozofic origir"r"rp"r.

abia odati.., fiiorof"rea. Faptul ca acest cuvAnt pare sa-gi fi

fhcut abia mai tArziu apariEia nu este un argument impotriva semnificagiei

sale originare, ci, dimpotrirra, este un argument in favoarea intimititii sale

..1. -Ji pgofunde cu experienga originari a qriorq-ului ca atare.

d) Cele doui semnificagii ale lui qr5orq

Si. reginem aceastl semnificatie originari a adevirului (dezascundere a

fiingirii care igi exerciti dominagia, q6org) si si incercim acum si" ingele-

AoA3f ic1nmdoorro ln>t ndrgri nonsrignrp 'noco)1sp d$r rnro: ln)l /\1'o? 1n>t l3i'

-el:

Au .yyp ,,{3otrloup ,torzc,odg.tp 3xQo Ag3e 5rr slglo 'AorAnrrn AQxQo Aqr '39,r','':

EJ

[/7] Aotio-o) :tigrer aunds 3u lIIf,EJJH 'arald nu tctu 'a;a]6eu et nu lltu 't:a::

n:tuad ,aj EeaJ elsa ?Jnt?U - rotezulrdn3 eP lualfgns tsnlol elsa aJEs JE:

-sugJlssJsurslsaSBuI'nlualuoPlllunu"rnunnudo'rdrda:uocunLunlE

eurâp 5roc,rp 'au?urn l5r,'dt rdragal Iaun € nES IJefnPoJd 16 rrgcrrqe3 taui

EuIJn'u1 ararseu i"' n:'tinlgr ap auri ar.?aar nc alilzodo ul pHr

af

"r,,

as oxng r3oo.r, '"1ri1" arluud rrqiulS roun P 'nrpiurg p rgnads nlueruoF

]J

un ezEauurerrp :"rir,rr*op pl'"'"' 151 a: eear '5rogrdr 'Es E esueJlsa; t5nlo:

5

,6 grr,r'rrp ,ridrrr" gls?er" u1 '1e1i:npord rS laliualul I" 'ttrpugruapu:

-Il

IE r"lpza.r et'UrI,st u1 eautSlro 15-npu9'tt 'tnlntuo-eugru eP lnrq1 els:

ei Bae3 ,p ,rrq"rorp alds 'aurs uud pur'rard tS auls ad as-npuglaua8 'auts

ur.rd ruaza.ld alsa ef EJ33 urn3e PJUIUuras 5roc'tqr 'IIrnlEU

ls '.

"irp "tlrr"tplolul

e

ele aurepou ,lri,rlrr6 ulP Prnreu aP Inprdeluor I3 lgreP rcut8tro

"1e3" '!

rcru 16 3i"1 l"- rsntot esul .supJlsal r?ru suas un-Jlul esealaiul e(ap ars:

-(

'Eln]?u '5roodl'Il*ela: PS

"f,ej

Ia Er €JEJ 'm1 trdnse erieunuop ptl:raxa tir

'lajrse 1-r,pr'r9tri*, ,6 1-rtpttgiuluolue 'are: rS 3sauerr{ 11

r$ ulisns 1 'prn{e

l

ii'gt"ttriotd rS p d-f 's"1"' ul er"3 rep 'ptuo ]u'lsuos giuruaruz a*-''

I

alatr luns prugulpd 'e3Jetu 'a1a1ars 'rn1n'rac erlog '5ro.qdr aP elerunu auIS

I

nrruad Eu"lseJ ,*rp,-' t'it""'d"' as-npugundrur erieururoP glllJexa 16I

ef EJas r"lU3OI 'slfePau n"s InJ3lf,"J"l

ul aInlEAZeP as Els"efe 'edeulruop

gllf,Jexe r$l a: eeac nf, eln3E IIJPlunUUos E eJ?IUJn m - t$ntot r$ 'edeurru

-op prrrrr*, r$1 arm ;o1a: atrdol d aiia"ruop nes 'rtiturtuoP slts laudo:d

tr,tlrlod edeutruop prtrrrt, 16l er eaac tt n 'Pdautruo? ruxJJaxa ig at aaat

rcurnu BzEJuurassp nu ,elieuluroP gllf,Jaxe 16r ac eaa: '5roo4r 'glsejluBlx

]Erpeur aur^sP 3a TSuI 'ElusPIâ piuersur purrrd ul a5 Ps giuap'rrqut

[97] prsea:e EJ E^JEJ 'pruap,r,rgur? euls u[ atsa 5roodr ]mll- E^zeqap erimgrurua5

nluoluoP llrunu? rnun nlrdold tdaouo: eP 3s eaunlidac:e ul

(n:.,tq LinXgr nr adlzodo ulrd) nmq reoqrdr :5roqrdr m1e

adecgruuras erulrd 'aps tadeutruop pril:raxa uI erieuluop

:5roc,Ldi :mle ezeqeP lalielSluuras eiuap'uqury (n

'P>noodr P:' Prad

Fllrl ulp g>nocrdr Flug^nr 'giuerbur prulrd uI '?urutesul ac tode a8alaiul

" ,',rr.rrd 'ruelnf, Inlsef,? E ezeg ap erie:Sluuas Puu"u'ln 'tal:olsl lnrg

ad rgrul rcu a8;aru -on':,ogtO' rnl elimgruruas st:ard rcu t$ 9cu1 rua8

t9 ,,YIIZICVIS'{"'IOINVAnI'8 s

66


p6tpu1. ,,Acest kosrnos lam lisat cuvAntul in mod intentionat netradusl

estemereuacela;ii"."*9in-afostcreatnicidezeu,nicideom,ciacest

<priorq a for, -.,.t,-t* -t"t' 9i-va fi mereu un foc vegnic viu' care se

"prina. dupa mlsura 9i se stinge dupi misura'"

9) Cea de-a doua semnificagie a lui q6orq:

domina;ia ;;;;'' ;êsenfe si lege inter ioatl' a lucrurilor

cea d.e-a doua semnificagie a conceptului de <p6orq, la fel de originari

gi de esen$ali. ca si cea dintii' este cea de dominagie ca atare' dominagie

care permit. .tto' * iqi exerciti dominatia si fie ceea ce sunt' @6o19 nu

alituri de altele' de fapt nu mai de-

mai desemn."'u

";;;;;;;;J

semneazi. defel un domeniu al fiin;arii' ci naturafinparii'Nzurainseamni

ex-

ar:rlm esenla cea mai profund'd' precumi" t"p"'i" "natura'lucrurilor"'

presie prin care i" numai

";;"; "tdt" ""t"'" lucrurilor naturale' ci

narura tuturor ni"inrii., ;i a fiecareia luati in parte. vorbim despre natura

spiritului, a sufletului' dt'p" natura operei de arti' despre natura lucrului'

Aici, quorq nu semnific L

"" ce isi exerciti dominaqi a ca atare' ci dominaqia

insagi, esenta, legea interioari a unui lucru'

HotarAtor,aici,estefaptulciniciunuldintreacestedouiconceptede

qr5orq nu il ,"p'i;;;t tiuiJ'' ci ele subzista impreuni' Mai mult decAt

atet,nuavemde-afaceinacestcaznumaitt'oiimplialiturare;ciingelegem

din ce h .;;;i.1", .n arnbele semnifcalii l"i q6otg, se fac

"1.

arziteinci de;;;

chiar daca fbrl siiasi in evidengi, exprimi in

aceeasimisuri..rr".r"rrli"lgisepistreaza,prinurmare'incadrulacelei

interogiri ."r" p;;;;;1" *ta fr,rd",,,.n,"I dominatia proprie fiingirii

in intr-egul ei, si anume filozofia'

t48l Nu putem.,r-eri aici mai indeaproap. p'*::1.'j::j:: *'" a condus'

in fi'ozofia anticl, la o reliefare din,ce in .. -"i puternici a celor doul

semnificalii fir"J"*","1e, stabilind' in acest fel, doua direclii de interogare

interdependente in sine si care i9i lanseazi constant provocari una

alteia.VoisemnalanumaicadezvoltareaacestorconcePteaavutnevole

d.;":"ffi;;;il;;;;in 'a"ul unui popor pentru care pasiunea de a

frlozofa.," i"tipait" "Ja"t

in inimi; i"' ''toi'

barbarii' credem dimpotriva

cl astfel de lucruri se pot petrece Peste noaPte'

l.Ibidem, fragm' 30'

a]?ol .Jolpfsrl/^{ FturJd elsa ef 16 areosru ul aurs ad aund as aJE3 nJsnl Ia)?

araua8 ul elsa al 'ale:$tul ul etEUB .lo1ac ea;tcrip Plqlsod JlsJ eJEf ul InPI-'-

alsa af ,lndulf nes erirzod ,eatec$lru else af 'aJele E3 saJIuaAJnS alsa 3--

,(gdogdr i5 5ro:,tgl.; elilredslp r$ eararieu 'plagns 'eiel.t atsa ef, runfarri

rrgqsrlul ap pdn:oa.rd 3s piurrls pts"afv 'rurs ul nruauoP 3a.rru1 IntserE

" .rrrrttgy rligrr8al e:dnse aricagal o atss - reut8lro Poru ul r5 - prnstru

l$eaa:e ur If,'eluaJIP IIuauoP urP elEP ap aricalo: o rclunu else nu [xrooo

LTI[rorug, .ar8ololq ap uri a: rolaulldrcsrp EelElrlelol suIS u1 apulrdn: are:

purydreslp o ?f If, 'tzplse 3P auJaPou trJtzg Iz suBJlsJJ Insuas ul ?lul nu

rcp',e)ruA - lploodr lri[rorua atsa 5rocrdr sues lllunur un-J]ul ezeauod

"l

-eJ as eJef, l,rrilpor:rg EaJV .eeueuase elerle l5 aprulue l$ arueld aP 'Efseal

-at srloq ep :rrueuop errraJlp ap rdn:oa.ld es arsf aiurrrs redy '1arorsr.r1-

nf, elEpo "lq?

- rolaiurn$ ptSl:ads ?fDaroe] adeSnsa.r,ur aP FSu3s ul EfIPE

ep p^plugrp ederSlutuas prgdec t61 uaurat lsa:y

- 3re1 suas ul ,,8iu1p5,,

.n?s rnFlnuliuo: earaSalaiul r$ ea:apunrrpd 'ln1 ea.rrugdgrs 'nrf,nl Inun

EaJEpJoq" ,Pulu"asul Lrrl[rorug 'eJ?luJn uu4 'arSeoun: 1-e 'nrcn1 un rupdqls

? :Eutu?esul rpgooxorlg rel ,trr1[rou? slsa piulrr$ n:ruad csacarS Inusru

-JeL':|..reJozolg rl? rrndrq: l5 rrn1a3 luns alaiultrs 'p'rtltodurlP 'll '?iullr6

16il o Jlsa EgozolS nu,repe6y.aiullr6 ap alaunu 'nvJgt reru'nuud JoA af

arrlnrnred rolgozolg aral$tu PP mleJozo1g 'areSoralul eP eleulturslaP IIi

-faJrp ri rrde 5roc,Ld e1 areotr,rrrd za.reSo;atur nf, PrEPoaP Pl ?urueesul ElsY

.11rpi.r1g rle rrueuop l$ a.rags arrrrJlp n: ednro as ar€r 'rs rldnse pterdarp

-uJ EJJElafJef, pugprurls (aulPntluald l5 arerrsrJ,{IP "s

e8eartul ur aundut

as rarriurrg 'arapunf,s" ap "er"ls

ulP es"of,s ItoJ t"."r__l:]P,-t 'll'rgiuiS

E.uJoJ qns plsaJru"ru as aJEt? e: erieururoP PflsJaxa

151 ac eea: l$ er 'edeu

-lurop grrf,raxa l$1 arer urgiurg arrdo'ld etieururop m e(ap l€f,IPuI ury

'raulalgord

rolelep erdnse etiuate nldurs r$ rnd erda-rpu1 IUOA eu '<lEPunJ ul elEol

ad ey-npugrlsgd 'Iagozolg alrrnrnda:ug zlulzardar 'lalolsuv el pugd ':ar8

rnln{uo alsurrsap l5 all.rpuroSsu"rJ .lalolsrrv "l rn1-5roc,tdr erualqord Pst as

eJ"f, ul rnlnrpels e:dnse euJnu? rS 'paSodt sune e-16 Els?ef? aJ": ul J3Ilu?

rlJRlozol5 e adeD lala:e eldnse I?ulnu art,u;d ?unf,s o ef,unJ? ruo1

EN

E

at

el

-o

E1

(s.

!U?iu4(aiuxDaawqladuasaqar?ott(tx'tdaatiu

p&auug ry aawiu{ q 2,ti01t(1r"td aa"taSotatux :n\6oso\rd)

Lrc,odu ?zaazxtatro"tsr ar araflz'taru! ry !7ha4p ?no7 zlar xi

lLlo|st'tv a1 \o}dt lry ala \\iatfiuruas ?n7P aP) '6 s

'rarorsluv V] 5tottd Ior E-IV IIjVII{INhIAS YOOA E'IA3 '6 s


acestea fac obiectul de cercetare al enrotrlpq quomq' ceea ce inseamni ca

nuexistiincioimpartireexactiagtiingelorParticulare"sauavreuneifilozofiianaturiicaresa,leinsoteascapeacestea.AceastadnrotrlpriquolKn

are drept obiect de cercetare tot ceea ce tine de qriorq,de natura inqeleasS"

in acest sens, tot l.t" tt era numit de greci td quorrcd' Interogarea proprie

acestor ;tiinge ale qtorq-ului este i'-'t"t""" suprema orivitoare la Primul

Mig.".o,, intrebarea p,i,,i.o".. la ce este acest intreg al qr5orq-ului in sine,

privittocm"i.""..,tintreg.Aristoteldaacestuideterminantultimdin

sfera <pr5oer 6vtu ,r.r-.le de"oeiov (divin), {brl a-l asocia deocamdati vreunei

perspec,iu. ,"^trgro;"' i"t"ba'ile privesc' agadar' fiintarea in intregul

t50l ei gi, in ..t. din ,rrrii, divinul"Enrotqpq tpuourl se preocupi de asemenea

intrebiri.N..",a*",oprelegeredesprefizica(inacest.sens)chiardela

Aristotel, Ouomrl orpouoq sau' cum am sPune astdzi' chiar dacS' inexact'

filozofia naturii.

Cumstauinsilucrurileinprivingaceleide-adouisemnificatiialui

q6orq, in sensul de esengi? Dominagia proprie fiinqirii care igi exerciti

dominagiapoatefiinqeleasadreptceeacedeterminLceeaceisiexerciti

dominaqia ." fr;t-t; cee ce i^" '

fiintarea si fie fiingare' in greaci'

fiintarea .r,. .r,r*iri 6v, iar acel ceva ce face fiintarea sa fie fiinqare este

esenta fiingarii gi fiinga sa' Grecii o numesc Pe aceasta din urma ouoicr'

Astfel, Pentru Aristotel, o0oiu - esenta filngiiii - poarta inci numele de

<pr5orq. Existi" doui semnificaqii pentru q6orq' 9i ambele pot fi regisite

in filozofia aristotelica: mai intAi griorq in sensul de fiingare in intregul

"g"a",

ei,iarapoiqr5orqinsensuldeouoio,deesengialitateafiintariicaatare.

HotarAtor aici este faptul ci aceste doua direclii ale interoglrii cuprinse

in semnificagia unitara a lui qriorq sunt tratate de Aristotel in mod explicit

laolalti. Nu avem de-a face cu doui discipline distincte, ci interogarea

frivitoare la fiinprea in intregul ei ;i cea care priveste fiinga fiingarii' esenta'

natura ,", ,,rn. i.remnate i" .l jr.pt fip6rr qtrooo.qiu' drept filozofie

prima. A.."r," i"tt'og"t t'tt filo'oLre de rangul cel mai inalt' este filozofareautentici.

Filoifarea autenrici esre interogarea privitoare la q6orq

in aceastl dubll semnificatie a sa: inrerogarea p_rivitoare la fiintarea in

intregul ei, dublata de interogarea privitoare la fiin1i' O:" :o" l1::::tl:

la Aristot.l. in acelasi timp insa' Aristotel nu ne sPune nimic - sau nu nl

s_a plstrat nimic d". i" el in aceasti privinga - despre cum gindegte aceasti

interogarebidirecgionalainunitateasagiincemisuritocmaiaceasti

irrt"ro["r. bidir..tiorr"li este constirutivl filozofiei autentice, in unitatea

rS r$gsug ra.reiulg g,rr:rodoap pug8rrsa.tur 'es e aliergluuras EIqnP Plsear:

ul F-Slog,d

ezeaq8nsa.tul P3lluetnE eSozoJIC'?llluelne eyozolu'?rulrc

Egozol5 ,aTqdosopqd pruud,nld.)oooY1dr tpc.odu rda.rp a1-npuvuuesaP '(5too.-

rn] p suas Eelrop p-ap 1a:) npoo arS:.rr:d a: nc (5toc1dr rn1 1,

"erEqa.rrul

suas ryturp 1a:) la p8artul ul xlx^g rsoqdr e1 a:eoll.ttld eartSolalur rclulo-

[zE] r]6euner ar?f, 1a: ,lalorslry e1 paSode Surre r$1 ro1 ednlo.ta 15 elrotsl t6 r:

,rugiulg eiulg 16 l$psug ea:eiurg '5roc.Ldr rnl 3lE rriecStuuas EnoP rlaf, rrlu.

I r E ]

eri:ulrsrq .01o([o arsa rryiur5 reun eiuasa r5 eiurS arnlnsuof 3f ?aef El

mralaiul 5roc,r6 'rs eiuasa ardsap eorpe 'rnlnJfnl eJnl"u ardsap uIqJoA Pll-El

rf,unlE 'lnu3ruJal IZPls" EJuI tulsoloJ IEtu aJ?f, uI Insuas ul 'EJnlEu aP E:l

,rs e aunrideJle ElPIEef u1 5roc,rd tS 'sugnsa: n"s Insues ul 91En] IIJnI?u ?::

-ElefJef ug ,g:lzg u1 ?IqlsJi3E ?a atsa eu tun: efu ta:eiurg 'nrnq raoc,tdr r:

5roodr :aps JI" aFturtu"punJ rrimgluruas pnoP 3l3l nr '5ror,rdr eP

Fuerur:l

Tllo^zep as aleluaruepun3 IlilrrlP PnoP elsaf,E nc 9rnr93a1 u1 'es eiulg u

erlpe ,al.ldotd alsa II aJEf tadtulruop t,ttpads:ad ulp grr,rrrd areiurg Ptst3l:

n: lodr ;er ,tareiulg nf, 'auls ug etieulruoP gflc;axa r5r a: eaac nf, Iglul IEIL

asEJ E-ep rua,tr arsaldxs elseef,a uI 'eles rarieunuop u1

lnlil:raxa erieululop

EtrfJaxa r$r ac taac e '5ror,rd Inl JI" alelualuePunJ llielSluruJs enoP Jolal

EeJErlo^zJP l9)JP pzv)seJslul eu nu PlEPru"foac

'Ee EI nIZJVI IEUJ Esul

ruruaâl "s

rnqeJl en'5orto1 u1 alsa:dxa e1 ta a8unfe urn: tse 'a.rapuncseeu

m salaiul InrBêpE

r$ 5roc,rdr erlurp arielaro: g]s"ef,E auedoap gl"Pru"foaF

"s"l tuo^ .eJ3punfsE urp sof,s alsa p-5rood arec ulrd 'autde IJPlun{uor

raun ?urfJ"s eurAOJ rr re (Jot?zundsaror Poru uI 'aPunsse es

"

eP eiurpu:r

aurs ul a;e la p8arrul u1 rrrPiurg alrdo:d etieunuoq 'p-5o/''91n: adelaro:

u1 p-5roqd lelnfsrp rue gxroodr pl prsri p:. apdDul.td talsa:dxa IuPf,glrtF

Inlxatuof, uI .tuerJf,sur 3u EreJEf, rlilpr:r u1 'rsasu1 JIEruJPIl3o Is5ozolg

ellJnlndeful "l

sam" eP elm o dutl r6rlace ul eu-nPulJaJo 'gf,Ilue e5ozo]q

JJl?f, rodeul snpuol E-eu AIlElueIJo sJnf,xe lsefv'sJlseou allrieraplsuof ul

Ef,rzg"leu ep FIIII urgiurngarrul erel ul FPotu l5 ea'rliprda:Pul - PZnEr uI

ralsardxa IaIJ6ISI e;dnse A]]"luaIJo SJnfXa lJnf,S un-Jlulrd rgful I"tU - IUEI

-5llsn(ES ]"lre3ul urv 'Ia5ozo15 e purldlcslP 3P puorirpelr nEs Insuas

ur

Ef, rzgeleu,dulrl6ela:e u1'rua8utdsar r6ap'g:rlualne eeleJozoly "uruasaP

e nrturd e)ruTEtauJ ap InFrl uj"f,rpueêJ rda.rp a: nl else edncoard au

arcf, E ere q r' u' a."arêp *- " "i1;

::tl?r,,#;# "

r*,:'r';,,: : r,,

nES ,rz?lsB pugd gslq:sap selusr e l5 pslqrsap augru?J sJEqerlul grsEesv 'rl

@ rn'r E'rV rrjVlI{INI^taS ynoq aTEl '6 S

INTEROGAREA CA MEI4FIZIC4

fiinga. in misura in care frlozofiainvestigheazi fiintarea insagi' ea nu face

dintr-unl.r.r..ro""t"'eobiectalcercetiriisale'ciigiindreaptiinterogarea

asupra fiingarii i^ i""t"gul ti' it' -"t"" in care t"'"ttt"'l fundamental al

acestei fiingari gi al {iinli sale este miscarea, intrebarea originari in privinta

lor coboari pAni la Primul Migcator' temei ultim si extrem' cel care este

numit in acelasi timp 0eiov' divin' fbri ca prin aceasta sa fie implicata vreo

conotatie religioasa precisi' Aceasta este starea de fapt a problemei in filozofia

aristot.[.n' f"tt"' n'i"o"t' filozofarea autentici este aceaste dubll

interogare."u,"ui'Uvrcu06)'ousitrprcbtutovYwoq'fiintareaingenere'

fiinga;i fiingarea

""*"titt' El n-a elaborat insa mai departe aceasti dubti

interogare in privinp corelagiei sale interne' sau nu ni s-a pastrat nimic de

la el care ar putea face luminS" asuPra acestei problematici unitare' al cirui

obiect de cercetare;;;;';;t r" at'utt't 'it '"t'' 9i asupra modului in

care este ." irrt"-.i"tr, ir, -oi explicit, pornind de la esenga filozofiei insegi'

S 10. Constituirea dlsclpllnelo.r de yoald

(togtca, f.zicd, eticd) ca decadire a f'lozofarii autentice

ContributialuiAristotelindirectiafilozofieiautenticene.afosttransmisiprini,',.,-.di,,lprelegerilo.rsitratatelorindividuale'Gasimaicinoi

t531 gi noi abordari 9i i"ttitn'i?" filo'ofare autentici'' insa nu gasim nimic

dintr-un sistem

"t;;;;"lt; a9a cum a fost el inventat mai tirziu' la fel cum

in dialogurile lui Platon nu existi nici.ieri un sistem al filozofiei platonice'

Aristotel a murit in anul 32212I i'Cr' intre timp insi' filozofia a clzrtt

filorofi^ antici gi-a atins apogeul odata cu

gi adevirata ei decidere' odati cu Platon

de mult pradi;G;;il.

Aristotel; ." "l;;;".1";i""r

gi Aristotel, r.r-"rl de gcoli devine inevitabili. care este efectul acestui

fapt?lnterogareavieinceteazb'siexiste.Disparecaracterulcoplegitorautentic

i,,tt'of"t'i"i filo'ofitt' Iar asta se intimpli cu atAt mai mult cu

"l

citcaracterulsaucoplesitordintrecuts.afbcutcunoscutgiaajunsla

.;;t*i.. e;-ea ce ap'i"'it t-P".:lt este privit in sine ;itransformat intr-un

rezultat folositor ce poate fi utilizat, .*".. poate fi invitat 9i repetat de

toati lumea' Aceasta revine la a spune ci tot ceea ce apa4ine filozofiei

p rato n i ce e

i

";.";;.; ** :: ;:lXT ;: ii];ffiil, l;ruT:.t;

ridi"cini si nu mai este PercePuta p(

timp insi, uog"'n tol"tgt de filozofie Pe care descendenqii

"t-;;;;;J

reSozolg 3p IIueuoP rolsef,? " sr"Prog? eP FPol{ 'ro]aiull}s eudord "r3IU

-".i, .r1 lirrrr6"o,rr,, aIE llueiuoP

E3 slrProqt luns ela 'P'rtnodulp 'tt 'alasut

alarualqo.rd .p artc 'at'r are;ozo]5 o ag Es lslalul t 'ulcadsa:

"1 "r$t.rrod

aiarieoun, aP FPour Tl lgleP nu nJlnl lsacr 'a:tlur ttr

"êrllt "ulrreasul

-EJozolg p sndro: mpSarlul e aulldl:slp ul ralrirgdull €]reerul es PUVJ

'ue1d pur;d ad a:a:t rSnsul rnp-5ol"o'r

EaJ"tn3sIP 'nJ3nl tnun ea-rrieûl aP "gJoA

eul^ Pugf,IJo gplPJolul;d alsa

'unJf,nl ,rdrrp "rrrqro',

'p-5o1"91 a3 etuaJ^ eP J"I '5o/"91 ut:d altcgr:e1:

,$ ,r"-rrd", irrrld"t Poru ul ]uns ala (35ozolg ul al"rmslP runs 5og[ 16

5roqrdr are: uI BJnsEur uI 'aJlsEou llJ?laf,Jaf, ap apdl:ulrd arual rdarp und

-o:d as aJ"l alEluau"p,rt'tj aJeJS PnoP 'aJ?luJn ut:d 'rua'ny 'InlnuoruJel IE

suvnsar Insuas

ug '5roqdr eP 'Prnleu ap prf:aJIP aruiulS e)'uz aP nES

Inlal uI

.JIes rrurpnlne tlrrrtod Inuo 'Inlnruo ?eulPnlne 935luluas 5o0H, ',,PflrJ

aP nJtsou 1r,.r"-ril autrro:d JJ"f uIP luv^nf - 5oeu nearunuap ttcalS

a3 3ae3 E ,al?s rrJpnlrs e ,5 e ap nps mFIeJ eiunt:d ur 'ales ldplt.ttlce earcr

-n$e3sap ur Inruo

Ezeezt\e) Ea33 lOl'puerun ?a]?lIAIlf,E ezEezrN ef ?eatr lol

,p.irritt, a.rec '5roqLd rn1 sndo prda:uo: 'I3I? eP pururod <lIPUVqoP urv

'luo eJlgf, aP eTes tl:acnpold ? eJEurJn Ef ?]slxo a:e: ea:tiurg nr ls"Jluol uI

snd ule-1 'auts utld gllf,Jaxa 151 rS ar6a-l: ar ?Jaf t$ auls n:tuad

"ri".rr*oP

ptsrxe Jf, ap Insues

u1 '3roc,rdr 3P InuaruJer

rBf,5lJ?ll ru" 'p-5toc,td

PuVJ "aaf,

aJ?tarJaf 3P 133lqo rdarp are ESozo]5 m 'lglu1 rctu 'lnz?l uryefap IEZ1JEII

-rrug ur"-eu eJ?l nl 'Ie5ozol5 ap apdlrur:d alaurar UIP- rferlP Poru ul r3l

-ptJ, ap

"gpo:$

Ilrrilr; pdnp areuoPro 9lsE33E ap gsndul e'ttloadsra4

'll9tl-t Ia

3JE al 3ar3 uI Is nPS

Fa]f,nu uI 'euls u1 sutrdlns atsa

reru nu JJ 'leuel?ru rtSoq lsaf? l?zluE8:o atnqalt ulnf elsJ urn:t aund as

[yg] )n ar"gar]ul e;n8ur5 '9poc5 ap -ro1aur1drlsry Is rolllre]"lu psuudn: urp

"eurpJo ep grlnfolul alsa lrcqeJlul Jolsefe e ?lesulJlul eriela'ro3 'areig'rur r5

,r"prrd g tod tr", a,rtt:ads.rad roun llllrlod plplotl llPgru?r8ul 'tut:pptr

,rrio ,p irrdl runf,? auIAeP

"^r,

- al,]P eP alaun resurrlul dlqc ul arr8al rS

el"urf,gpprul l,,-,tu reru lVlE nr r"P 'g:nlp8a19rq1 rua:ede - IrPqenul a]IraJIP

rElU ales urP IIEPIrP rnf,s9u ?-s a3 ?a33 roa 'rior ap prerada: 5 9l3od 9s 16

Eaunl greor muid ?llglsa::e

eU Ps eSozol5 ]9rul 1a;-efu

ul 'nuolrlP?rluof,

16 llco:araq I"IJal?u lsace dt: v1 dn ?'t'lun3 aund e 3P ?uIlrES nE - Ia

rriuapuacsrp l$ - llocs r3]saf,B rrJqtueu 'alnp;ald rsoj nE IJRtozolS IalsefE

allultrgpgr ec n.nuad rcrrr3ol '9su1 'fpors aP agozolS euIAeP :e5ozol5 o IrIu

"dgr, tr"od l-nu ?IJr?r InlnullsaP gua( pm Pf,IIelolsIJE ea: 16 e:tuoreld eg

-ozoyC 'plp-rlul nes IeJ

un-rlul prsea$n1sap o "s

llngrr] n" rol lruoSlda r5

Ipr

ISE

uti

I3!

eP

UN

"l

nl

-nI

IN

u(

n:

lrr

'a:

tl

f

I(

'S

'l

I

I

IL Vrv'OCS AC XO'IENI'IdI]SIC VAUINIIISNO] 'OI S

155)

156l


devine acum o stiinti, o dnron'1pLr1 in sens aristotelic. Mai intAi ia nagtere

dnrorqprl ),oyrrq, apoi ii urmeazi dnrou'1pr1 quoxr'1 si, in fine, enrotrlprl

qerKq.Apar astfel trei discipline de gcoala ale filozofiei concepute didactic:

logica, fizica si etici. Acest proces al formirii didactice si, astfel, al deciderii

filozofbrii autentice, debuteaza inca din timpul lui Platon, in propria sa

gcoala, adica in cadrul Academiei. Chiar de catre tradigia antici, din epoca

elenistici, ne este transmis faptul ci separarea disciplinelor a fost fhcuta cu

putinqd" de Platon insusi, fiind stabiliti pentru prima oara de Xenocrate,

unul dintre elevii sai si conducitor al Academiei. impartirea nu s-a pistrat,

de-a lungul secolelor, numai in Academia lui Platon, ci a trecut si in scoala

lui Aristotel, in filozofia peripatetici, fiind preluati apoi de la ei de citre

stoici. La Sextus Empiricus gi.sim gi dovada pentru aceasta: r)"r1v ofrtot pev

el"l"rndrg uveotpdqOor 8orofiorv, wte)"6otepov 5d nupd toftouq oi ein6vteq

tr'1q qil.ooorpiuq to trrw rt civat quolKov to 6c r10rrcov to 6c ).oytrcov' tiv 6uvuprer

prdv lll.dtarv dotiv dpp1y6q, nepi nol")"6v pdv quorrcdv fnepi] no],],dtv 6d

r"10mdv our ol,iyrrrv 6d l,oyrrcdv 6ru).e10eiq' pqt6toto,6d oi nepi tov Eworcpdtqv

rcui oi &nd to0 neprnd,tou 6tr 6d oi snd tflq oto&g €Xovtor tflobe rfrg 6rurp6oeorq1.

intr-o maniera desivArgit5., filozofii au deosebit intre cei care spun ca sarcina

filozofiei este de a discuta ceea ce tine de fizicd", etica si logica; o distinctie

prefigurata de Platon, cel care, tn postura sa de inaintag, a fost

primul care s-a preocupat intens de quorrcd ;i

r'1Orrd, dar in aceeagi masura

si de ),oyu<&; aceasti distinctie a fost introdusa in mod explicit de citre cei

din jurul lui Xenocrate si de citre elevii lui Aristotel in peripatetism, iar

apoi de citre stoici.

Pentru noi nu este insi suficient sa luim pur si simplu act de acest

lucru. HotlrAtor aici este faptul ci aceasti structurare didactici prefigureaza

de la bun inceput conceptia asupra filozofiei si asupra interogirii

filozofice pentru intreaga perioadi, ce va urma, astfel ci frIozofiadin epoca

postaristotelici. - cu cAteva exceplii - devine o chestiune ce tine de predare

si invi.tare. inuebirile filozofice care sunt ridicate acum sau cele cunoscute

inc5. din trecut sunt in mod inevitabil incluse intr-una dintre aceste discipline

gi tratate potrivit schemei metodologice intrebare-demonstragie.

l. Sextus Empiricus, Aduersus mathematicos, ed. I. Bekker, Berlin, 1842, cartea

a VII-a, fragm. 16.

TL9]

'rr"rlxrldred ul lnz"r E gleof,S eP 'trrl;ozo1g tiel

"5ozol5

uI 'lrelprlu pcol lsp8 rnrnd e-15 nu agozolg u1 priuasa Era af, ?eer :etientts

aurg eueoJ ua8alaiug Es arnqarl,;a:glpou al ps Iro Epurrxa al ts trrrpi

-ard era nu epo:$ a:ec ad 'autldtcslp IaJt Joler Eru)qJS ul eflluslne IJSoz

-olg Flol elsa JJ?f" :BaJEgJJluI '1a3rst 'lnrgde Y'9JBJEuIP ad arespl 5 rnlni

g JE eJ"3 elelurlF n?Je 'Ef,Iluarn" aSozol5 aP alslunu asnP?P 3l lelolslJ\

?JoJEf 'uaurs elsao? Ieru3ol 'etred grl" aP a4 'aurldnsrP JIalnuIU" JJlurP

"raun rf,ru aurircde nu ee Bf, palaqxaldtad rnrcdt E

latolsuv Inl ? af,Iluetn?

ra5ozolg eie; u1 'pfltuJtne agozolg alSarunu IalolsIJV Jf, eear e earenlard

pllglsodtul ]soJ E Iegozolg ap aurldrfslP Iart rolef, IE

xg nrPer Inlsefe EZnEI

ulq 'gpor$ ap Egozoly eai.rpdrul es ar?r u1 aurldrcsrp Irrl alaf, erlulP Eun

r:ru ul Jsnl3ur r+ lnrnd ne-u et?t?Jl atsa)V 'PrrluelnE za.reiurg l5 araua8 ur

ea,reiurg gleuorlseqf alsJ aJEf, ul 'sfltuelna eeftJozol9'nldroooydr tnqod::

undxa Bf rJo3un aunds lSnsug Ie JJ"f ardsap alaun 15 esur :sase8 es afllelol

-srJE alelelerl eJluIJd 'aurldr:srp IaJt alaf, 16 a:tlatotstle IJgozolg InlelJer?ru

pJls"ou eit-; u1 puVÊ 'alxal ap IJolrPa JolseJE edenlts u1 ruaund au 95

'guleyqord o I3IU nElIPu nu 'Ie ntluad 'a:e: aurldr:slP Iall

alsaf,? ur slrusu?Jt esasn3 el JJBJ Inlnpllat"u p sndro: p8arrul d.rpdrul r

ep IIuIfJES eie3 u1 lEHe ne-s eJIIatotsIJE ellJarJfs lEunPE nE sJef la3 'pclra lt

?rIP? 'If,unll

zttzq'ytt8o1 :au[dnsrp IJr] Jolal IE Jotpf,nPuor Inrg PugruJn

alirzodsrp "l

nEaA" p err6a:e arec ad IntuozrJo u1 tr,rud ag ES EaÊ IEIJeT

-eur p8arlul gc prdt3 salaiul ruIS

"l

ap 'rn8tsap 'rso3 y 'acllelolsue rolel

-Etert I€ snd;o: p8a:ru1 ezauopJo ps l$ aunpt ps tito.tau lnzel ne-s ?znel

ul rrr 'epor6 nrruad 3llqlsa3f," ef,"J el t ap eiurrop ri t,rarrcs elser? ap pir-1

InseJelur rn:ede e pug3 'un$arcard yo:as ptulrd uI 'PrESIugeu eJtts o-rtul

aleol 'ro1 al? IJaIJtrsuErr l5 r.ra8alard nrruad airqcs 'estJfsnuetu ul Ieurnu

rerrsgd e-s Inlser :et 'a1a urp arred ?rltu o lpJP rrlrlqnd e-u t$nsul lalot

-srJV'JlElIn adeordt tso; n" IJtolsIrV ml elIJelJJS 'un6a:rard 1o:as purrd ri

'rf 'l 00E elurp epeorrad uI'rrllue legozolg rlraP?traP eP alo3as el$re uI

-lfs

elr

aJt

tf(

IIJ'

-n€

}S:

mdroooydr Lngodz aP etlurgts liglrxeydrad Iaun e

f,ruqal urPro eP errunusP - nvrJetayl'(tsod) ,9dnp"

:glsrl rninxgard e f,Iul{ar uoruret ap edergluuraS (e

finuxiuor ?za/%(t 2J iun-4ux 4uqry DPatPJ nr

a 7 iw gfi u ut a s 0 - "t1

u

ry,, ? r lz tfo e ut " I

nt uy (tnr u ly

gl;rrl mlnx{a"td ufivtgfxlrutas ?an$tanuo)'I I S

x)x3d In.inXIcEUd IAIJVSICINWES VEdIIUSANO] .II S

Expresia r0 p€T0 ra quoKc. a rlmas multa vreme un termen tehnic'

pi.ni ia un moment dat, cind - nu gtim in ce moment, in ce fel ;i gragie

cui anume -, acest termen tehnic a primit o semnificayie ce vizeazi cont5s1


Nu existi decAt o singura cale de iesire din aceasti perplexitate: incercarea

de a yedea dacl exista o legatura intre filozofia autentici si cea cunoscuri

in scoala. Si, intr-adevar, exista. in ac.ste tratate pot fi gasite, in

parte, intreberi de genul celor care sunt discutate in acea prelegere care

p,rn. b"r.l. ,,fizicii'' . Se vadegte ca existi o anumitl inrudire intre intreba-

,il. p" care Aristotel le discuta in filozofia prima 9i acelea Pe care filozofia

de gcoala le investigheazd.\n domeniul frzicii, insi cu menliunea ca ceea

ce Aristotel discutS. in filozofia primi este mai amplu si, intr-o masuri

mult mai mare, fundamental. Este exclusi., Prin urmare, posibilitatea de

a subsuma pur si simplu filozofia prima frzic1i,9i nu existl decAt posibilitatea

de

^

o

^rrt aldturi, lhngd frzicl', dupd fizicl',,Dupi", ,,la urma"' se

spune in greaca petd, astfel ca filozofia aurenrice a fost agezati dupa fizici:

preto .d ,puorrc6. Filozofia autenricl va apirea de acum inainte sub titulatura

de tu petd td qooKd. Esential aici este faptul ci ne afl;.m in faga

unei situatii fatale: intitulata astfel, filozofia autentica nu este caractetizati

potrivit conrinuului si"u, potrivit problematicii sale specifice, ci printr-o

titulaturi care ^r

trebui si indice pozigia ei in ordinea extrinseci a scrierilor:

td prT0 Tr[ rpuorrcd. Numele de ,,metafizici" este o expresie ce s-a

niscut dintr-o stare de dezorientare' este numele unei perplexitS'ti; o titulaturl

cu caracter pur tehnic, care nu spune nimic in privinta continutului.

llpritq tpr)"ooorpiu este td ptro ro rpuomd,.

Aceasti clasificare a scrierilor aristotelice s-a mentinut de-a lungul intregii

traditii gi a fost preluata in marea editie a scrierilor aristotelice, cea

a Academiei din Berlin, in care scrierile despre logici sunt urmate de cele

despre frzicd, acestora urmAndu-le scrierile despre metafizica si, in cele

din urma, scrierile etice 9i politice.

b) semnificatia prefixului ;,ret6, in ceea ce priveste continutul:

,,dincolo de" (tran). Metafizica ingeleasi drept denumire

pe linia continutului si interpretare a ceea ce este determinat

. ca npcbtrl <prl"oooqtu: stiinli a suprasensibilului'

Metafi zica privit6' ca disciplini de ;coala

[0g] au"dJp alsa rnlnuaturel € psrluEures ?JnuJnl PlsEafv'alm5ll"lf 1uel35n!

-uI lsoJ n" InFtuV nJ ti el:olst m prdtj aued o ElsE I'

"Iin]o^3 "l

PuESEI

- ealnd re-s run: eiul:asuof ep plrsdrl Jp Is g^lsuaJour ep rgte auedap

"rr"d

ad r:lu Jtsa nu EJnuJnl Els?31? m prde3 3p runf,E rugd eruras udnd earc

rnud e_5 'Efrz5Eteu ep suas ur ?snurln? EsrEiozol5 gturlJr^ 9PB3 I-Ps Ee.\r

ETJJEI atEuItuJJtaP stra.rd t:pte-rd.ratut Isun EZnEI 3]Sa - es tafetlxald:ad

sslE r?ru rep - gpoc6 ep EgozolS ur ar?f5rs"l: ap eaunrie.radg 'nldooo'7rc

Lnqodl ?l tEuIuIJalaP alse as €aaf, t erdnse arida:uoo o t5 tleutru:alap

atelardralut o EIUnSE 'InlnualuJel pfnuliuoc ezEeztr al eS E atiecgluru:s

ptsEJfe ur ,EfrzgEtew 'nldroooTdr Lpqod:r

"f,IPE

'lnlnuliuot ezeaa.A af eulnrun

tunf,? euIAsP ,,9f,125?13ur"

ap elntelnrL'suzJl utrd enop E-3P Eaf, lrl

,lsod ultd put1zl ur "snp"Jt

atsa ',,Ednp" 'nt3ll rn1 t aliz:Srulues surlJd 'In-

-nluv.^.nf, E EfsEsunEI edmSluruas e1 lade ul:d lrrnrupl 5 ateod nJfnl ]s3lY

'!ryrylq'lsuasp"rdns aataliaount $ piuttti n;tuad 'F1qlsuas ar6a$gdap ar Earl

E .ololurp alse ef, r.;Je) e EJJJtSEounf, n;tuad elsunu auIAaP E)tz9e1.ery

'EAertlE xa:,e atdsug'e:elnctlred

eareiulS ep oloJux? aJzJaU o eturzarda; a;aua8 ur rzln:u:ed nruJtuoP JiIro

3p JE1ltr Eq ,J"lnfruEd nluaurop un E3 Elnz?A ?JnlBu aP JfrlualnE le5ozolu

audo:d ea:eiurrslq .EJrzSetaru alsa nldroooydr Lnc,odz su3s lsefe ul 13tx:

r$ 'a:rrualne llleJozolg g:ggeads etse afi3nsat ap a"tathru glseafv'gflluJlnr

err"i.trg 3ilEO 'aJJuaB ut ea:eiul$ a.llg: 'ereiutg Ell" aJ]"3 2s-nqurydilP

-u1 ,g>ttoctdt Jp ?zaziupxs!? 3s Jf, ?333 E ?aJelafJal p 'eJLZa ardsap JolIIJoal

EzteuJtn ar Eaef, runf,? Ez?euuasaP IEtu nu 4lroodr pr prsri QJ ',prp e1

Fun el ap a;acarl" ap ',,1ntp un a;ds nJ3nl un a:dsurp eJlf,ns?J" eP ',,Plnu

-int,, ap rarimgluruas Inf,ol IESEI

" epuorilzod atiecgturuas eldrurg 'etit:rl

-ruuras rBgturqrs e-rs prerl ,unstqdaXaut punel elsa:dxJ uI n)loodr 4r pr:i

nr csa:a;3 rnlnulurel earcurudruof ulrd '(l&qqtsu/2] e-rnurnr) [1o$nr:ri

:sa:ar8 InueuJat u1 rsgSat ru3]nd o ,,?AJftlE a:ds errar ardsurp 3lJ?ol

-uI aJ E" eP px3d rn1 t alimgluruas ?lsEeJV 'eJIfn$J ap am$tru o ?JnsELLI

[6g] prrunu" o-rtul 3"J Efrpe ,EAaJ]p ap erdo.rd? ?uI e n:]uad EAaf aP zar.rpdapur

gru 'lnl JIeuJn ad nge gur l5 nr:n1 un pdnp lnEl Pu"3 Ifunlv 'etur:d n:

gmrpSal uI prs ajm ,arir:gluruas "nop e o l5 arz rEru grad 'esut gcear8 u1

'nJ:nl Inun eleulJn ad a8laru

r n;luad 'zrrurn II effr ad pulnrp mIP" 'PPoleur '5ogog9ri '(PdtP a8ug1d

e) m4nlxnrsd '(alarurn ad a8raru e) tnngrr:ri alelullnf uI Ef ',,JIaluJn

ed" ',,gdnP" p:gtuuras nrsrJ 't:ear8 u1 'ans[qdalaLu )seuuel ]n]uglnf ul

,tn8uls Fun-Jtul preruudruof ]so, E slullnf ap ea:m;l6ul JBI 'n?s prnuri

fI

'll

J

t

-l

'L

NX3d IN-I IEIJV]ICIN]ÎSS VEUIIUAANO] ']I \


de a fi ceva accidental, fiind hotarAtoare pentru ceva esential - pentru

destinul f lozofei autentice tn spayiul occidental. Inte rogarea proprie filozofiei

autentice este conceputa din capul locului ca metafrzica in cel de-al

doilea sens al termenului, cel ce vizeazS. continutul sau, fiind constrAnsi

intr-o anumiti directie si la anumite abordari. Titulatura de metafizica a

determinat, bunioari, construirea in mod analog a unor termeni care sunt

conceputi similar din punctul de vedere al continutului: meta-logici, meta-geometrie,

adici geometria care trece dincolo de cea euclidiani; baronul

vom Stein'k i-a numit pe cei care clidesc o politica practici pe temeiul unor

sisteme filozofice meta-politicieni. Se vorbeste chiar si despre meta-aspirini.,

medicament ale cirui efecte le depi;esc pe cele ale aspirinei obisnuitel. Rotx

vorbeste despre meta-structura proteinei. Metafizica insisi ajunge sa fie

insl incadrati ca denumire a unei discipline printre altele. Semnificagia

tehnici initiali a termenului, care ar fi trebuit si indice locul pe care il

ocupi npcirtq rpil,ooorptu, cea rimasi neinteleasi,, a cunoscut o deturnare,

ajungAnd si denumeasci filozofarea autentica in privinta continutului sau.

in aceastl semnificagie a sa, metafizica este denumirea unei discipline cu

un statut similar celorlalte.

Originea termenului de ,,metafizici" si istoria lui sunt importante pentru

noi in primi instanti doar in aceasti privinti absolut esentialS., si

anume prin faptul ci, ne amintegte de deturnarea termenului de la semnificagia

sa tehnici la cea care priveste continutul sau ;i, legat de aceasta,

de teza clasificirii metafizicii astfel intelese in rAndul disciplinelor de

gcoala. Nu putem prezenta aici in detaliu istoria acestei discipline in sine.

Ar fi multe de spus despre ea. Cu toate acestea, orice demers de acest fel

r5.mAne, in esenta, neproductiv atata timp cAt nu este inteles pornind de

la o problematizarc vie a metafizicii.

'1- Heinrich Friedrich Karl Reichsfreiherr vom und zum Stein (25 octombrie 1757 -

29 iunie 183i),'cunoscut sub numele de Baronul vom Stein, a fost un om politic

prusac, care a introdus o serie intreagi de reforme ce au pregitit unificarea Germaniei.

I Cf. J.\Wackernagel , Vorksungen ilber Syntax mit besonderer Beriicksichtigung

uon Griechisch, Lateinisch und Deutsch / Prelegeri despre sintaxd, cu referire in special

la greacd, latind;i germand, ed. a II-a, Basel, 1928, seria aII-a, p.248.

rnIlpJe ps <?u?.t pzl,l.op

la u! <rcI.0]dooo1{1d lrxc,odu rdarp tuturrlaP le]olslrv

af, ?ref, e e;eur8rro era8alaiul o PrIPuVqoP 5 areod urnr 'Fug"t pruntd ut

:rJnJfnl Fnop ruglpJe es rnqaJl re rra3ur,tuof, ralsetr? raruel un rJsJo E nJlu3d

'nldroooyd Luqodu ?Ja af Eeaf, E greut8uo ara8alaiul o-JluIP 'IJJSuIJIUI ales

radmgluruas Inr:adse qns 'aJet$eu tenl E nu ,,P)lz1el)uJ"

ap ppuorirpert

saJrrunuaP ef EeJeSuIAuos uIP luefBJ o 'adualald Els"a3" ugsIPIJ peo

7ap$UV lry z nldroooydr tnqodz ry rulnl Pl ?{P 2s ar ?22r a ptaur7uo araatd

lzgl -Dtut o-"tlut.td ?rzlPllut 2P rupru7173a1 Ps

Inuau,t'tll

amqaq'g,nrlodunp 't:

'elr:rlJelaw EI oP PuruJod nldrooopdr tr:,gdu zla:dralut uJelnd nu 'snds un:s

od 'oldoooyldr tDgodu a$a aJ ?aar p ?,tauxSxro a"ta&alaiug o-"txu?P alailnzt axiqr

-{tuutas o aiuagxxa xx"txutnua? T"tatuot a 2P 'P:uPJnJ IEtu (alse EJls"ou EuIf,JEs

.grrrrrodurg .BtdaJ3E rualnd lI nu rcu eJei uI Insues

slse Elsef? I?ulfol

l$ ,radrprtr F8unl E-ap ]Erlspd lsoJ E pf,rzgeletu rP Ernlelnlll aretr ul Insues

alsa elsefv 'lnFllqlsuast:dns e alalSeounc eP Fsuss ul rEnl lsoJ 3 9f,I25

-Eleru ap FuauJsl g) tl.'.vrc e'3u l.JtzrJBtaru e ldergruutes EnoP e-eP ralsl

ednlo,rE .e$e tcexa nets JIrJnJfnl 'rdEJ uI illllz5eteu E eJEJlrqJE AIIEIaJ

rJ"leJdJelur rJun tIAIJlod prnda:uof, lsoJ ? nldoooyd lnqodz ret 'sop ad

rerufot puvJnf, rpru n?]s alrJnJf,nl "3

etEod IJO iBlalsafB E eJElJJdJeluI o alss

n?s <nrdoooud Uxc,0du urlrunu aJ eaef E JIEaJ ua8alaiul Ieun FPOJ 'lnlnu

-liuot ezeeztr aJ?f, Bai ,e:ttztJeteuJ eP InlnualuJal E ali"fgluues "noP

B-aP

Eaf eJ?o JlsA 'el"rFfglp "t"JIêPE

elnlllsuof aIirPEJr el PiuaJOPe PlseJfE

,r6nto] l$ .aliryr.rr ap adeo.rde rugrrspd au :eurpJo EUng rEtu eaf, ul g "

aJEd

Intot ,rcp"6v .Efpualne Egozolg ernlpsuoJ 33 Eaef e atsardxa e: urwrd

o rl (nldoooud LDqodu nJlued "Jnt?lntll

pldrurs o ad m JEOP

"f,IzU"lau

urW;d nU Iou 'aJ?uJJn uIJd 'lnlnuliuol ezeaztt eJEs

(InlnualuJel e elie3g

,rutuas Enop B-ap Eef, eJspal ul ruele ,,p)lz1el:rn areSoratur etsJ E5ozol5"

:uaunds puel Ifunrv'aUBdeP IEru ?saJelul el"od eu nu mlnueluJel E eli"l

-gluues eulJd 'luapr,ta Poru uI 'rnlnueuJal Inlnuduof, Ezeezt^ 3f (EnoP

E-ep EaJ l5 ,mruqal €af, ,ariefgrurues rytulp ?Jf, :InlnueulJsl ele IIiEfgIuluJS

EnoP nf, Puvr InuIJd ul tEZuEIIru"J LU€-aN i"e UIP fetlnzer E eJ 'InFl

-uV nJ EIJolsI EI IadE ulrd arega.lrul ElsEe3E EI ]nsundsgJ

IIJeuIiqo Bs l?fJ3f,

-ul urv ."leo3$ ep Purldrisrp ra EaJa8urdsal nr luatlurof,uof (Ef,Izgelatu

"f,

ep pleJt'Sgd alsa

"Jnteplll

- arief,glurues a3 nf, 'dlull l6elare uJ (EuIuEas

tlgl -ul Erseaf,? rEI - rderP af, nf, :eftgarlul PrF o gsul edncoard au Iou ed

ruxzgfruaru aP

Puotixps"tl

lnlwdaruot ala auniux aPiuantSuorul 'Zl S

LL V]IZICVJAI^tr gC IN-INIdA]NO) STAiNSNUDNO]NI 'ZI S

78


ci vechiul concept de metafizici, cel traditional, nu reu;egte s5" dea seami

de ea.

insi prima \potezanu Poate

fi dovediti decAt atunci cdnd vom fi elaboratnoiinsinei""-t"t-od-"iradicalproblematicafilozlfieiautentice;

numai atunci vom avea in mana ,orq" .r, care si putem lumina fundamentele

ascunse qi neatinse inci a ceea ce numim rupcbtrl <prtroooqiu' si

astfel ale filorofi"i"ttnt, 0t""" a decide ce se intAmpli' in fond' acolo'

intiia data

La o astfel de filozofare autenticl ar urma si' ajungem Pentru

numai prin intermtlt"l "tt"ti

prelegeri' Va trebui' prin urmare' si re-

;;;t,#la cea dintAi sarcini Pe care ne-am fixat-o' Insa atunci nu vom

puteaaducelalumininiciinadecvareasemnificatieitraditionalede,,metafizici"

fap de npriltrl <prl'oooqio - ceeace face ca respingerea denumirii

fixate de citre tradigie si ramAni un act pur 9i simplu arbitrar'

$i totugi, p.""" " arita' in mare' ci "t' "9" stau lucrurile' vom semnala

incongruengeleinternealeacestuiconcePttradigional.-Elenu-giauorigineaaltundevadecAtinfaptul.it.,-..'.,ldemetafizicinuafostobginut

in urma unei intelegeri originar e a ceeace numim npcbtq <pr)"oooqio. Hazardul

intervenit in compunerea cuvintului ne-a oferit, dimpotrivi' o

indicagie citre a interpreta npriltq qrl"oooqiu'

in privinga.t*tpt"i"t tradi;ional de metafizici afirmam trei lucruri:

1)esteruprrf,la'l,Z)t'ttconfu"''nsine;3)nuddseamddeadevaratapro-

163]blemiaCeea.t..",trebui,id.,..,',,.ze.Denumireademetafizici.este,

dimpotriva, *fri."f",iae la un capit la altul al istoriei filozofiei' suportAnd

uneori ,rr.l. -odificiri,

fbra si fie insa vreodati ingeleasl de o aga maniera

incitsideviniproblematicainprivintaaCeeaceeaVreasidesemneze.

a) Caracterul superficial al conceptului tradilional

de metafizi cilt'metafrzicul (Dumnezeu' sufletul

nemuritor) inleles ca o fiingare simplu-prezenta'

chiar dac5. una suPerioari

:

Conceptul tradigional de metafizici este superfcial' Pe11ru a vedea

acest lucru vom porni de la conceptul popular de metafizici' ii vom ciuta

originea si vom arau in ce misuri acest concept ne conduce in afara filozofiei,

dovedindu',"' superficial. (Trebuie si ginem, desigur,

",tf.l,

'."-" .a titulatura de metafrzica fo't rezeryati!, inigial, pentru intreaga

"

,,ontologie" care este insi, in acelasi timp' teologie')

Inlndaful E"l 'mlnl3uns BaJrJnurau 16 aultlp raiuarxa pruarunS:e nrpnls rF

lfarqo tdatp a.re gurlrd egozolg PIerEf llllrlod pllcrldxa erieu:5r 'Plllualnr

erJozoI1a:dsap IriErrPeu'aTqdosopq d auntd ap sauoualtqary'Ppluauepun-

Es EaJEJJnI ug 'rulsg8 'I3 InJolaletuslul 'salJ?3sag e1 'au;aPou Is5ozolL

prnda:ug EI rerq3 'rgozolg EtIunuE o suIS nrlurd pu9:lpua,r'3r '?f,Izgtlsur

Jlunl ElEJpAepE sur eP olo3urP eP sulnl plseesv'aiurpa-rr lelsafE t gpduasrearedn:oard

elnlltsuof, eJeJ 'olosulP eP Eaunl nrluad elunu elaf luns

"noP

EeJrJnruau rS nazaurunq 'ales IIJIJnIueu IE 'uJel3 nES Inlnullsap plq8un

gns rr 'gcseatugrugd giurg PlsEaf,E Ef Jollu?durncard pou u1 nu l5 Ielunu

nu 11.tud J

Inuo rel feiuala:xa ulrd flqlsuase.rdns

a]se 3f Eee)ei ]IAud 3 naz

-aurunq :arrSoloar rrfneluatsls ap 16 1:'laiutpan ap arerutld alelferqo IEtu

-nu nu pulêp ps Eniaf," tglul Ig e$z u1 'ruo t$ nazauunq a:dsap luaulruJ

suas un-Jlul EqJoA au €s ernqeJl 'pteunuralap eseotSqa: ?ruJoJ nc tdzodord

Joun E aJeiunua m prrlud .gup6arc mrteurSop ul 'nJfnl rsefr aP Eru?JS

tep e-l$ a;m prut.ld 'ateod 'lso3 e al{fsztrlN 'tzelsa erge ua8alaiul 1-9s urad

-a3ur JEAapEau raJei p 16

ueru.ra8 InFrusIFePl e:oda u1 gugd Inlnluslueun

l$ urat6euag p8uny B-eP tnuliuetu E-s aJEf (Eleulurrarap st:a:d addaruo:

o EI teiJoJ pour ul "snpal

lsoJ E Yfllue ESozolS 'pull6ar: EJI]"u8oP ulrd

'?url6aJf €JJIu?uJ o-Jlul efIPE (?lEuIuJalJP lflJls EJaIuElu o-Jlul o-lelard

-relureJ ne 15 arnue Iagozolg etdnse llugdplsq ne-s ?ull6aJf, EJnpEJ eP Efrl

-rruSop r$ erSoloaa .lnuduot q zJaoflaud alap"tdtllux o surs nf afnp? Ee rl

,p.leolralxa eulpJo o olsa nu rzeJaznew'eIsls '3ul16eJf, leiurPaJl plnuduo: eztt

-euralsrs e n:ruad 'plcads ur ?sllelotslrc eac ad l5 p:aua8 ul Ef,Ilu" s5ozolq

'sues llulnu" un-Jtul 'puenla.td 'pteuturatap PurJoJ o r$psul 3a tIPUVqoP ?

[79] gurr$ar: ecneruSoq 'aun$eJf, tl:tttuSop tS mpuslutr6ar: prparuratut utrd

,tuapncg u1 lndeJUI el Etsaf,E sndul e-s runf e$e 'm1 EaJlnlnsuof, l5 pqrsuas

-r:dns ap pie3 alelueruzPug 11i1zod Ielsaoe ale solres u1 udnd rcru nES llnru

rcur al"nl alntusqns IEIIJnu ]uns - puJn uIP Elelssf,e E JJelSEueJ o a:dsap

ruapunnrard isagJol III"JJIII aJEl nrtuad rde3 - rcsruAatern rda:p atulzard

as es a:r1d al EJoJpf, tS 'auntsua:se ul aJlgesoeP nf, rzPls" alegt aiurpual

elsJft aleol 'elullnf JolsaJE al?IJosE giur:n$n n3 luns ursrllnf,o nes egoz

-oa] ep 1ac

un:aid arunu ulrd Jleuurasap a,rrrladsJJd 'lnlqlsueseJdns ats)

,a11q1suas

alrrnr:ni rp olofurp 'ro1l:nirurs e glnu$rqo eiuatradxa eP olorulP

E$e as Jf "JaJ 'prulrp sel"lIIEsJ.ap auri af lruueruoP un-Jrul 'suelPrlol

elunJsnl aP ololurP leTe e^)J'ilqltrrr" narS 'soualsllu 'Punjord ela:

nr arEJ "-ep

rE pc elsardrut rEIP3ruI PP Iil rol eiuazasd (lnlg rol eP rllralrrs

ul rzgrse elrsolo3 luns ,,f,Izgtlaur" I5 ,,9)\zaeTerJJ"

alalut.a'nc Puvr ltrunlv

6t V]IZI{VIEl^tr [C INTNIdE)NO] AIAJNENdDNO]NI 'ZI S


filozofiei moderne, care tfece cu ugurinti drept moment de rupturi cu

vechea filozofie, este readus in prim-plan si fixat exact ceea ce a constituit

adeu arata preo cu?are a metaf'zicii medieuale.

t65l Preluarea filozofiei prime aristotelice in structura gi construcgia teologiei

dogmatice a Evului Mediu a fost, intr-un anumit sens' ugurati intr-un

.trip p"r exterior de faptul ca in cartea a VI-a a lucrarii sale Metafzica,

acolo unde vorbeste despre filozofiaprimi, Aristotel insusi o imparte - asa

cum am vLzut deja- in cele doui directii fundamentale de interogare,

ftra a probl ematizainsi unitatea lor. Corespunzitor cu aceasti impartire

",,.* d"-" face, mai intAi, cu problemaf.inyarii ctt dttre, adici cu ceea ce

revine fiecarei fiingiri ca fiintare, fiecarui 6v ca 6v. Intrebarea care se

ridici aici este ce aparline unei fiinEari, in masura in care este o fiintare,

fbcAnd complet abstraqie de faptul ca vorbim despre aceasti fiintare sau

despre alta. Aceasti intrebare privitoare la esenya si natura fiintirii este

pnrl d. citre filozofia prima. in acela$ timp insl', ea ridicl sl intrebarea

privitoare lafinyarea tn innegul ei, chestionAnd ceea ce este suPrem si uhim,

d.r"-n", de Aristotel drept nprrbtutov yfvoq, fiintarea cea mai originari.,

cea pe care el o numeste deopotrivi. Osiov. RaportAndu-se la acest divin,

Aristotel agazd. filozofia primi sub denumirea de Oeo)"oyrn1, cunoastere

teologica, adici )"6yoq-ul care vizeazd pur si simplu 0e6q-ul, insi nu in

,"rr,rl unui Dumnezeu creator sau personal. G5.sim, aqadar, prefigurati

la Aristotel aceasti corelayie specifcd \nr.re prima philosophia 9i teologie. Pe

temeiul acestei corelagii, care a fost intermediata de o anumiti interpretare

a filozofiei arabe, adaptarea continutului credintei crestine la conginutul

filozofic al scrierilor lui Aristotel a devenit gi mai lesne de {icut in Evul

Mediu, arunci cAnd scrierile lui - cu precidere cele metafizice -

au devenit

cunoscute. Asa se face ci suprasensibilul, adici metafizicul' potrivit

sensului uzual al conceptului - este in acelasi timp ceea ce este cunoscut

prin interm.dirrl .r.rrro"sterii teologice, care nu este insi teologi e a credinyei,

ci teologie a rayiunii, teologie ralionala'

166l Esential este faptul ci obiectul de cercetare alflozofei prime (al me^tafizicii)

.rr. p..r- o Qlnyorc determinatd. chiar daca una suprasensibilA.Intrebarea

noastri privitoare la felul in care a fost inteleasi metafizica in

Evul Mediu nu trebuie rrarari ca o intrebare privitoare la posibilitatea

unei cunoasteri a existengei lui Dumnezeu sau a nemuririi sufletului'

Toate aceste intrebari apar abia mai tArziu. Ceea ce este avut in vedere aici

esre mai degrabafaptulfundamental cb. suprasensibilul sau metafizicul e

_ rnlnlrqrsussEJdns E JJslsEounf esrz-"sE - sISoloJ] eP IlnlPIE '1alo]stJ1--,

'pr lnzel ruv 'aurs u1 znluo: elsr prIZU"lsuJ JP puorirperr prdacuol

rrrgiurg ap lqtnuutiunl ellqlsuesulu piul5 ap alers]3erer EI

rolt.tlrd 1ec

ri gllqlsuasatdns ea;tiurg e1

rottrrtrd 1ac '(9r:ri) ,,olo]ulP

EHE es e" tn1 ap

alIraJIP rrnPolu ?noP roles ?eJ"Jnl?F :?f,IZ5ElJU aP

puolirpelr rnprdacuor I?

zn3uof, 1nlarrerc3 (q

']PUIIEluBuerap"unE3?PJ"II{f'.elJllEartuudElsIXaJJa;eiuo

tgraP etsa nu [nrlz5?]eu m prdeS ul E]suor e)v1etruJ ep rnlntdaeuc:

p ur)4o $ pttlf"tadns f"tllrarz)'tslq]saP pualqo:d o urind Iar setuEr :

,lalolsrJv EI .arel ,Ao13g rn1 e grrSatS Ftol nl areta.rdratur o Esul e1s3 ?]s?Jl-.

'llqlsuase.rdns 15 llqrsuas rrlurP raiua:aj1p ErlnuIA ul lglaP lglle 'Elsorr ::

Ieruatu€punJ Potu ul al6agasoap as nu 'fIZU alsa e3 Eeaf 3P "ru-nPuglrf

-

t/91 -;pul'tdrrpul-p..1 am ards EArf ]aJE

"f 'alelp arlutrd a-reiurS o E) IIAIj-

,rs, ,$tru1 lnrlzgElslu Ef ?uIUBJSUI a3 "aJJ 'ra5ozol5 p ftuede un 'EtuJn r'

eugd 'amtnsuof er pcgrcads JJEUJnIJP PlsEarE uIP flurlu aInlE^zJP nu 'Inli

-gq1rtrr"rd.,s I3 3ol ,n.rt arimrpur 'ryl3l4J 'eutl$al: ti tdela'r::

" "r "uIJlsoP

,ri:d rrr3r,r"ur tnrRt 'e;dnseap ad 'alsa a-I"f 'lnllqlsuase-rdns nr alEJ E-;:

,r, prde3 pugldacxa 'eurtptlo: al:l5eoun: ap pngradns ralrerEr ulpupugqoP

'gtela,rtu else 'urldap ad tcrc aredsrp 2raol?1rus 2u1s "î

", ",

"rlzgtlsyq

ruaxuaua7unlauqtuua o alsa Errgozolg 9l

'Irlzgeleur aP la3lse Iaun :

"aaPI

EtItuItuE ,r,rrpr,rrr" - ala8ut'tuo3 aP lol eilo3 aued o e1 raldruo:

"luJguof,

puvspl - acrSolotuo JolslustunS:e eiuatsrxa rsrunu 15 rtrg3 'aAI]?lurLL

-n8.re ilietsuouap nes ual$eounr reJ'lrJo prg'eds puEIPIlof artnlts tir:

-3fE 3p auri e.ro:npuflue eatalseoun: ,errrlela.i aiualailp aflJo aP ad:elsq:

pugrgC 'xuaza"td ptnspru plu&a ux 'srJes lltunue un-Jlul 'elsJ - Ingqlsuas n:

Etlelotl plrgrsuaserdns - rtral6zoun: p8arlul gsul 'r1rgiul5 Frsa'I eP 0/a'

-ux? \t a/awds q PHe rs rrer tt'tpiut{ u zuryro o r{ n1 un prlPul er aleulnL

JEop etsa Ir 'auJIPIlo: ea-reSoralur rS ealrpugS t1 ap punyuamru1f a"tu:'

-.mla? pllrunrlE o 'ttta]$eoun: rS rr;rpug8 E ltanxxt gllrunu" o tunre PIIPU:

tewt nu pr:yrq .grari pcsa:at8 ?uIlEI ul JfnPEJl af ueIUJe] '' ' 'sLtt1'q 'ettt.

grl"lear eP'"'a? olorux7 Pge as EE 'll"ul rcut 8ue; un ap artiulS o nl arr:

E-ap ruJê ntE er "eatr"

PuIS eiual:3lp ern8urs 'ErIuI{rl 16 9r1r:e:d 9JrulE:

ap nES rolaiulrrs a:gt:ads 'n"tpiuryfa1e a;alieoun: ap rrndtr a]lE nl ?ldpat'

,irrrn ad ppse €reunp mIZUElat\ '3lrll3 a;tur'rd 77'tpiu7{y nlurtuoP r//:

I8 VSIZICVIEI^{ EC IN-INId3]NO] E-IEJNANUSNO]NI 'ZI S

l68l


mai exisra inca o directie de interogare. intrebarea privitoare la dv fi 6v,

cunoasrerea fiingirii caatare,tine intr-un mod la fel de originar de zrprbtrl

<pr)"ooorpiu. Toma dAquino a preluat in mod nemijlocit de la Aristotel 9i

aceasri a doua directie de interogare. Atunci cAnd s-a intAmplat acest

lucru, el a trebuit, desigur, si incerce si puna cumva in legaturi investigarea

sa cu cea a lui Alistotel. Pe linia interogarii privitoare la dv fi 6v

Ie ridici intrebari ce privesc atAt ceea ce revine fiecarei fiintlri ca atare, cAt

si ce este o fiintare gi care sunt caracteristicile Pe care le prezinta. daci este

priviti dintr-o'perspectivi" generah: ens communiter consideratum sau ens

-in

communi. Fiinyarea in general devine, de asemenea, obiect de cercetare

penrru prima ph'ilosophia. Devine evident aici ci, atunci cand se pune

irrtr.b"i." pri rito"r.1" ceea ce revine fiecirei fiinqari ca atare, se trece in

-od ,r...r" r d.incolo d.e frintarea particulari, spre cele mai generale determinatii

ale fiintirii: faptul cb, fi,elare fiintare €ste un ceva, unul 9i nu altul,

f"pt.ri ca este diferiti, opusi etc. Toate aceste determinagii: ceva, unitate,

alteritate, diferenga, opozigie sunr determinatii ce se afli dincolo de orice

lucru individual, insi moiul in care ele se afla dincolo este complet diferit

de modul in care Dumnezeu se afla dincolo prin raport la un lucru

oarecare. Amknd.ou,i aceste moduri fundamental dtferite ale Lui ,,a se af'a

dincolo" sunt aliturate intr-un singur concePt' Nu intereseazl deloc aici

ce anume inseamni petd,, ci, dimpotriva, acest lucru este lisat in nedeterminare.

Folosindu-ne de o formulare mai generali, putem spune: in

primul caz, celal cunoaqterii teologice, avem de-a face cu o cunoastere a

in sensul de ceea ce se afli dincolo

..." .. esre t-sensib tl lnich'innlichl,

de simturi, ca fiintare autentici; in cel de-al doilea caz, atunci cind scot

in evidenga ceva precum unitatea, multiplicitatea sau alteritatea, ceva ce

nu por percepe cu simgul gustului gi nici nu-i pot cantiri greutatea' avem

de-a face cu ceva a-sensibil lnichtsinnlicl], insa nu cu ceva suprasensibil

libersinnlich], ci cu ceva nonsensi'il lunsinnlich), ce nu poate fi perceput

prin simturi. Nu se discuta deloc despre vreo distinctie intre cele doui

,"., d.rpr. vreo problemi. referitoare la suprasensibil 9i nonsensibil, sau

l" r"portul lor r.iipro. si contrastant cu sensibilul. Privit astfel, conceptul

de metafizici erte confuz in el insupi, in masura in care problema aristotelici,

adica ce a frlorlfrei aristotelice, a fost pur si simplu preluati de la

sine odati cu conceptul de metafizica'

nu"fsPJEIrll(Pf,IIJlolsIJ"Ef,IzS"laruB]n?s]nlJ?lusrllofuISJIEleru'Er:

-g"lau aP FldJ3uo) ilzt)o elIJJilP nl 16 unPugJ allnlu IElu ul ]?lnlsl:

e 1g

'oulnbvp Eruol rnl I" grlzgelaru 3P prdaruo: "l aJJlIluIJ] Tlrtllj

o-rirrrd gp".oop Els?ef' efnp" ro^ 'JlEul..'Jrlap a.\Itf,adstad atnunu' IJU:

EI A}

ez1etoleP Js IITIZU?leur IaIJolsI e;dnse addaruoc Pls"33E e: ersa:drut ESEI !'.

-alol

nu e n;tuad 'etuaJ1eP IEur ]?luazard ue-a1 IA eJEl ad -:lteualqo'rdau li

prd

znJuor 'pt:gradns n"s InJe]lElEJ -'e)IztJtteru 3P ltuorirpe;r tnlntda:uo:

N?S

,1J ,trrdr" ,rr, ,o1r, zeJeoÊJ ul gPeôP o ']Jnls ad ':npt e'r es ear't $y

9no

rnd,

ruxryPPru a? IIqt'

rcuoxix7at lnlrudaruor 4a

aoadsp Prq aPr ?ut(utd ?rqoisl ?PPIIY ?r

fuJafI

uuxnb47 au)oJ ryl P Wxz{aPM 2Y fidarul)'EI S

]of'

olo

.tttugfalaru urua1qo,td i lupx ee]Ud EaJEJfnl a]sad alt,tlrd o ?funrP

v).

arrod 'unr:nl alsafE ap adeordeaPur rclU adn:o as es ar6arop sur] 'lzPlsE

UI

ppuoliuarr.uoJ lIUaAeP 2 )rE) tli 'uerura8 InFusIIEJPI eJns?lu EUng uI ElEl

-aPi

-orep 'luzy rnl gr"P XIX loses ap earclardrelul aP Flol nr uPreqlla eu ES

Irir

rrngarr ,trrr,1 .rrr" ttrfti"l E nrlued 'suellunl laSozolg e gcrruarnr giurp

a!

-ual pls?rrE nIIElaP ul rualnd n|.'Tipsug unzgfataru azanxurualqo'td

nl:

"lnrslP

es .ad:atrp glrunu" o pu'urJn ,l€f,JJf,ul e 16 ruryu aJll:d_o;d u1 eulalqo-rd

-eJl

Je,{ep'-Jlul }Enl ? eJEtr jr-t.urtd lsoJ E }u") '',Ilualn' a:e3ola}ur o ara}5tu

al

renl E Inl gtIJolEP erqe rS 'lue;4 ap ttrdo ereo euud nrtuad lsoJ

" 'EuJaP

-olu ESoZoIS uI .sauef,Saq 3I InZEA uI" unr t5e .I{}S" t5 autrSar: laiurp

'1.

-rr, lni.rrriio, .rt gr"nlrrJ ,'o3 " g'"tte .,gozoltJ arc: utrd 'ettedv sa:ord

-JJ

lsa:y'tsasut arulrd IJSozolg e tun t$ t: 'taiulpan e g:neurSop o rcurnu nu

UI

[69] aJarS"u tenl n" Ea uIP 19]ul 'PJaIuBLU Eeuaruese o aP grern8guo: lnda:ut

al

unq €l Jp ]soJ e 'atua:rrap rcru a]":IPU1 rlica'rrp gnoP Jolaf, lt'rrrlod 'a:t1

-etotslr? IIrIZS"lau tarenlard Eaaf,e eP lerufol - nlPehtr InlnÊ " a5ozolg

SIt

o etslxa nu 'PuoJ u1 'm n-lluad - glrqrsod lso3 E-u 'tnlnruo Eraqll urldap

el

"

ad a;e8o:atul E3 'Ef,IluslrrcreaJeJozolg nlPahl InÊ ul a33J"oeP 'snds 1t

1a3rry

'rnlnlug^nf IE

suJS {n1"J"^JP" ul slEzllBuralqord A(

aU ?s 9x3ti Inl Insurs

n?s 3uls ul Erlzgelaru el gqlsodul Frol nr alse 't6nsut -T'

Ie uI znJuor rS prcg

-:adns Jlse PlIZU"l3lu eP puodrpelr ldaruo: lsaf? ,,

33 rnprde3 PlIJoreCI

ri

Ef,rz5etarrr ap puorilpen mptdaruof, Ie

f,neuralqordeu lnrar:ere3 (c

Lr

e8 oNrnov,o vnloJ, InT'IVYCIZICVIAW SC -IOIdEINOI'€I s

B4


a {bcut-o intr-un mod sistematic. Conceptul de metafrzicl este pus in

discugie in diferitele carti ale acestui comentariu, dar mai ales in introdu-

[70] cerea generali, in ,,Prooemium"l. Descoperim aici de la bun inceput o

situagie stranie, si anume faptul ci. Toma dAquino identifica pur si simplu

prima philosophia, metdphlsica gi theologia sau scientia diuina, cunoa;-

terea divinului, dupa cum o numeste adesea. Scientia diuina, ingeleasi in

acest sens ca teologie, trebuie distinsi de scientia sAcrd, de acea cunoastere

care izvoriste din revelagie si care se afi intr-un sens exceptional in legatura

cu credinta umani. Dar in ce misuri este surprinzltoare aceaste

identificare dintre prirna philosophia, metdph)tsicd gi theologia? in fond, se

va spune ci aceasta este chiar pozilia lui Aristotel si ci aici nu avem de-a

face decit cu o dovadi a faptului ca Toma dAquino a fost cel mai fidel

aristotelician care a existat, daca facem abstractie de faptul caAristotel nu

cunogtea inci expresia de ,,metafizici".

Lucrurile par a sta intr-adevlr astfel, insa nu e deloc a;a. Ne vom limuri

in privinta acesrui lucru atunci cind ne vom intreba cum justifici

Toma identificarea dintre filozofie prima, metafizici si teologie. Din perspectiva

sa, aceasri justificare este fbra indoiala strilucita, fiind paradigmatici

pentru modul in care el si gAnditorii Evului Mediu au dispus intr-o

forma transparentl si aparent indiscutabila de bunurile care le-au fost

incredintate. Ceea ce conteazl"pentru Toma dAquino este si justifice de

ce una gi aceeagi gtiinfi trebuie si fie numita deopotriva filozofie prim5,

metafizica gi teologie .

Punctul de plecare al demersului siu este ideea ci suprema cunoastere -

pe care o vom numi aici, pretutindeni, cunoastere metafizici - este supremi

in sensul de cunoastere naturala, o forma de cunoastere la care

omul poate ajunge pe cont propriu - scientia regulatrix, cunoasterea care

[71] guverneazatoate celelalte tipuri de cunoastere2. Tocmai de aceea, atunci

cAnd Descartes a incercat, mai tdrziu, sa dea un fundament tuturor gtiintelor,

a trebuit si asume aceeasi pozitie si sa revina la scientia regulatrix,la

prima philosophia, cea c re guverneazi totul. O scientia regulatrix, o stiinti

care guverneazitotul - asa cum este, daci ne aducem aminte, doctrina

stiintei la Ficlite - este :una qude maxime intellectunlis est3, o gtiinti care

1. Toma dAquino, In XIL Libros Metaphysicorum

,,Prooemium S. Thomae", Opera Omnia' Parma, 1852;i

2. Ibidem, p.245.

3.Ibidem.

(Aristoteles Commentarium),

urm., vol. W,p.245 si urm.

.gvT.d ,aa?!ql .g

.grz.d,ruaytQI .v

.ruay?ql.g,

.MaplqI.Z

.uta?!41.I

taa: tuatseounf IJniuIs ultd 'rrunttu1nsL"'rud outuSot lxs snsuas :aunds au

EruoJ .?llglsuas ra: r$ ppnr:alalut eararsEounf, aJluIP taderedruoc lt'rtrlod

,runsuas pa sntJaflatux auoga"tadutot xa a1tq8111alut ltutxaLu else EAaJ 'Z

'lalorslJv Inl ul?Jls raldruo:

"" i1 ;p-'oi Pls"33E uI 'al?l ruarunS:t

un - rrunl I" Jol"eJf, rdarp nazauunq ml e')zna) elpul IElu Ialef, ? sJal

-6"o,rto ,tit'arqdorqrqd uu1"td'1aJtry 'vw"ta7xsulr sasnar turulr sarut"td runl

-uanbut 'a1,1dorqy1d au'u"td ruaffi"''wi'q :atqdosopqd arut'td gdntoard a:

?tuel luns .eJnueln? aurardns ezn"f, elsalv'purard

llral$rounc Inpalqo:r3

-ns EZnEf, ,yswr ,*rrd arSapg,r as Ia ul PuVf, Ilunl" 4!q!Z\/aru? zltttxqut

lZLl )$e"Aar 'le3rryIlxnl InJolEaJf, 'nazaurunq atse Pruud asnat gtseate'esut

raiurparc tt^trtod' 'pu'tud asnw el9upd '?rulqn aznzr elgugd Sunft pug:

I3un]? l1eul IElu Ief Insues ul ln3sounl elsa €,t33 'Jol alazn"f t1 ap pulu:od

JollJn.Ifnl

"rr"trrr, 'praua8 eu"o1 sues un-Jlul 'Puur"asul taral$eou

-nf, nIPeW FInÂ r,,oirpt'g8 nrlued '1Fat$eoun: IeII{JEreI t$ ttutpro tt'u;t

-oa'ipiz)11riu, )rrPro xa pzsB IPUI r"..' Iar ul IqFIIaluI

srso

"^rJ 'I

ieersaf," rleo] gulueasul aJ 'nt$nsu1

rnlnlrelarul p atatSeouns eP InFPoru tt'ttrlod 'sn1J2l/21ux auoqtuSot psdt

xa (f :lllQlsuas earal$toun: t5 - PlEnrfelalut taralstounf - lfalelul anulP

raritredruoc lt,ttllod 'u'msuas P! sruJallatux auotivtadruot xa (7 !ltral5eounc

rarr{JEJeI tS trutp-to lntr}od 'tpua7qlalut zuxPJo " (I - Elnsgru JJeUJ IEru

eef, uI llqlsuasudns 't,urlodoap 'luueasul D "aef,

- eJtlu I?ru ?3f

"Jnspur

,4 ,S p"r8 IPUI rcru 1,,'q yqtStlslul e'te3 'aiurtt6 talsa:e ap a:5r:ads

-elsa

JJJI:EJEf, ra-rr a8ulrsrP EruoJ 'YI!q!3II21ut autxxuttt llulnu alsa e3 E)e) E

u1 lri

InrJorrJel u1 aricurrslp ?lIaJluI 91sEe3E "1 ""'3" ur:4 '(,,11'lo8atm lalt

-;E;d g areod pe:8 lpul IEru I3r u1lqr8r1arul alse ef, eaao")

atad

'snrunssod

-rrro ,riTrqdTrt ,119p111n"7 ru,,n, d:ulx,ut:atrcs ournby'P

"ulol '@ttt)

'rrrdrrurrd

t, ,*)"/ t117q6x1arut anbw rylqlsuas

xqunru aq ' tndusll aFS

ellrerrfs enurp ruqE ar$aq.rol er?f ardsap 's?l!q!3!ll21ux snqunut

"un-rlul

lgrap EAaf,tlE rlrulu ssul alse nu prr8 lpul IEru ]31 ul-llqlSllelul 31se er

er Eaer nc edn:o es ar?f, giuuri

"rr3 '1,,p"rb q",r1'r"- 1ar u11qr8'prt" 'r"

?a3E alsa glenrralarul p"t8 lpt'1IEru ler u{')^rtn1as"t2(t PtJlq!8flPxut auuxxrut

at"ut aanb 'xsa ualnp JllH 'P1enl)elelul ptr8 lpul ltru IeJ

u1 'luapr'ra 'alsa

98 fficrzrJvrat

r sc -rnrdalNos'€r s

86


ce este particular si divizat, deci, potrivit acestui sens, nu ceva ce este pe

deplin d.t.r-in"i . Intellectus [...J uniuersalia comprehenditt, intelectul

,rrirr tl,pe de alta Parte, nu ceva ce este determinat drept acest lucru sau

altul, nu ceva ce are aceasti proprietate definiti sau alta' nu ceva ce este

aici gi acum, ci ceva ce revine tuturor deopotriva. De aceea, scientia maxime

intellectualis este aceea quae circa principia maxime uniuersalia u€rsAtur2'

asadar cea care ,. ,"porr.rzLla ceea ce revine in mod universal 9i {bra

exceptie ruturor fiinflrilor. Acest lucru este insi exact ceea ce Aristotel

voia sa aduca la lumini prin cunoasterea lui dv fr 6v' ;i ceea ce Toma

dAquino va caracteriza mai tirziu dtept ens quA ens, drept acel ceva ce

,.,rin. fiingirii ca atafei determinatiile care ii sunt intotdeauna deja 9i in

mod necesar date, cum ar fi, de exemplu, unLtm, multa' potentia' actus si

altele aseminitoare. (Quat quidem sltnt ens, et ea qude consequuntur ens, Ltt

unum et muba, potentid et actus3.) Pe scurt, in acest al doilea sens, maxime

intelligibile sunr ceea noi desemnlm drept categorii, cunoasterea categorial5.,

cuno"gterea celor mai generale determinatii ale conceptelor, cunoas-

173) tere care, in metafizica moderna, a devenit cunoasterea Pur rationala a

categorialului. straniu este insa faptul ci determinatiile care revin fiintirilor

ca atafe sunt numite de Toma dAquino ftansph)tsicd. Haec enim

ftdnspl!/sicd inueniuntur in uia resolutionis, sicut magis communia post mi-

,u, ,o**unia4. Aici este vorba despre acele determinagii care se afla dincolo

d,e lumea frzicb.side cea sensibila. Aceste determinatii universale prin

excelenti ale fiintarii ca atafe sunt descoperite pe calea unei dizolviri regresive

a ceea ce este intr-o mai mica misura universal in ceea ce este mai

universal. Toma dAquino atribuie metafizicii acest mod de cunoagtere-:

metdphlsica, in quantum considerat ens et ea quae cons€quuntur ipsum>.

Observam aici - si vreau sa insist asupra acestui lucru - faptul straniu ci

metafizicaeste in cele din urmi identificata cu filozofia primi si cu teologia,

insa semnificagia specifici a metafizicii, potrivit lui Toma dAquino,

est. int.rpretati de aga manieri incAt metafizica devine sinonimi cu termenul

de ontologie, care aapirut abia mai tkrziu: ontologia care se ocupi

l. Ibidem.

2.Ibidem.

3.Ibidem.

4.Ibidem,p.246'

5.Ibidem.

'9yZ'd'uaPlql 'E

.MaP?qI.Z

'grT'd'ruaruqI 'I

reJl elar tat :zttJezeJtul J"f"lu IsIu PuISeu '1a3 un IfIU ul ?lBPJoq€ ouat ay

,ro3 xuwlnSal atluaxJs ralsa3? puJelur m mprde3 trdnse

"-,, " "frl"tuslqoJd

uIAJJ ?s aloâu elsa rclu ng'xulapSa't PtluaxJs'uEllun giurrri o ?f, alnllls

-uor es plFIoEI at"nl Iarl ap3 'Qaq ap) nazaurunq ap a8opat rct '(atua ap)

p.tauaS ul aa.taiut{ap wm3[uaru'(\snw nrut.rd ay) aruttd alaznpt ap adn:o

'as

arEolrra3a; apuorilperr

gs prut"td u{ozo(tgcul 1a3

ese ul ,Efrzg"lalu "l

alarda:uoc prplo"l aunp" Es Ef,J?aful ournbyO stuol 'elnlsact ? rlIJJluI

rarir:qluruas ? elrsnfsr r:elardtatur reun E $ a1lqfil11uux au,rxxaul ap FI

-nlda:uo: erdnse aJ?llun aps la,nnladsrad grr:orep runr 'rtpe$e 'ruePa1

.

txp,,t2?xsuoJ

satlup$qns saxnpaa"td runlupnbut 'a8o1oaql a(txs puxnxq axxuzlJs

ruxua JnlxJxC[ :erfio1oar etqlr- E) $ 'autrup YxluaxJs 't6nsu1 nazauu]nq InI

EaJatSeounf, elsa sues rlEul r"tu Ief ul pnlIJI ds tt TuaSUrasua[f wapuassu?J]

alsa af,

"aal

E taratSeoun3 'Jotel?ls sUIs 3P Potu ul 'auts nrluad glslxe aJEf

'-Brc1eilEoJ suas ?JueIUas" un-Jlul ,,nJf,n1"

aP alaunu urlsolo3 9s rrnpp8ul

arse au gl"p - luapuatasf ezeaiuty eJ?f IJnJfnl JIefE luns elg '"JnsEU eJ"u

reur ?ef u1 ayqr8rlatur luns 'giurcasuoc u1 'tS nudord alsa a1 a:m 9iul5

ap mppotu e eura:dns eldean luns el"nllrds luasall) aiulS arsacy 'lo1

-ua8u1 F IaJ nes nezourunq rnl InzE3

alsa IUn3 efu 'pntrrtds 'lqlsuasuou

slaf .eurs n:ruad elsrxa ?s eJ?f, ?Aao slsa nu eiuapuadapralul 'ralirtrt

-sqE

" oxlpr o-rtu! rl"raluatul elss rrrelBru ap piz3 piuapuadapur Pls?rfB

EsuI .erJJt"ur ep eruepuadapur <Jol InPuVl e1 ']uns rnd prerunu 16 rnd

priidg 'raauua7qlalux p snaQ lnJxs '2ssa runqunJas ruax1l Pas 'auivruaqltru

lrLl lwts (ruzuoxxat runpunJzs runlos uou Tqlqlsu?s ?uaruM o ouxuruo Fzs

',,sqalnlpu ?xiuaxJs iap?4 snqlnb ap 'aw{ana qasanxun ux salntnlau aarutol

1wx{, <runqpAsqa puaryM aryunts p runlual uou aanb 'alptadas ou2laru 7

aruxx?ut luns o"taa uE 'ntgiutg p rcpcrrrcd l$ pnpr'Lrpul InJalf,"JBf, slnllls

-uof af, €aal Jp teuluJelaP gJnsEu Efllu IEru Ea3 ul alsa '5 z ap nl'rdo;d

nBS rnppotu r$ rnprnuliuor trrrrrlod 'af ?eaf EsIP? 'elJal?ul ap surrdsap

nrs ruapuadJpur atps af, Bsaf a [Q1311arur

aJ"ru rErlr Eaf, ul alsJ ef,

"JnsBru

Eee):(1u'wdas rua1aut P zutxx?ut luns apnb '?I1q61l21ux zutxxuut:aunds au

ournbyp BtuoJ 'r$nsu1 rn]ntrelelul p atat6eounf, aP InpPouJ ltt tnod'snl

-Jallaxu! auouruSot asdT xa llglSllalut Ernseru ereru IErrI833 ul elsa EAaO 'E

.rlSolotuo n3 Ef,nuapl sues tsJfe ul atsa elztJaleul ournbyO EluoJ nJluad

.rya,taua7 arxsfqdaau rp aleunu rurrd e rolra]ln e;e: r$ n9 li ng nr

E(

.J:

to

-tJ

E:

,J

II

U

-U

-!,

u

e

-s

-c

L8 oNrnbv,a vwor InT "IV YIIZICVTAW AC -InJdESNOl '€I s

88


directii de interogare au fost ginute laolalta intr-un chip cu totul diferit,

gragie unei sistematiziri determinate in mod fundamental de credinti.

Altfel spus, conceptul de filozofare, sau cel de metafizici in aceasti polisemie

complexi a sa, nu igi primegte orientarea de la problematica interna

in sine, ci avem de-a face aici cu d€terminalii disparate ale transcenderii

lHinr.ibergehensl.

I75l inainte de a continua dezbaterea acestei teme, voi face inca o recapitulare

a celor spuse pinl acum. Am incercat sa explic de ce continuam si

folosim conceptul de metafizicS.,laraa putea insi adera la semnificagia sa

tradigionali. Ragiunea pentru care nu putem face acest lucru igi are temeiul

in incongruenta interni a conceptului tradigional de metafizici. inca

din Antichitate, conceprul de filozofie prima elaborat de Platon gi Aristotel

are mai multe semnificatii. Am vazut ci, potrivit lui Aristotel, filozofarea

autentici are o dubli orientare: ca intrebare privitoare la fiinga, ce

vizeazifaptul ci fiecare lucru, in misura in care este ceea ce este , este ceva,

este unul, gi nu celalalt 9i asa mai departe. unitatea, multiplicitatea' oPozitia,

diversitatea etc. sunt determinagii ce rer.in fieci.rei fiingari ca atare.

Elaborarea acestor determinagii este o sarcina ce cade in seama filozofiei

prime. insi. deodati cu aceasti, prima intrebare ia nastere intrebarea privitoare

la fiintarea autentici, cea P€ care Aristotel o desemneazi' drept

0eTov. O clarificare si mai precisi a acestei fiinti.ri ne este oferiti de

Aristotel in contextul lui dnton'1triq Oeol"oyrrcr1. Discrepanfa asdel creati

sau, mai bine zis, problema acestei duble orientari a filozoFariii-a rimas

necunoscutl, din cite stim, lui Aristotel. Problema pe care o avem in vedere

aici consta in aceea ci interogarea privitoare la egalitate, distinctie sau

opozilie, la modul in care acestea se raporteazi una la alta sau la felul in

care acesrea aparrin esentei fiingirii este ceva complet diferit faga de intrebarea

privitoare la temeiul ultim al fiinllrii.

in cazul teologiei medievale, care se orienteazi dupa revelagia crestini,

incongruenla, respectiv problema amintiti iese si mai acut la iveala. Inrerogarea

privitoare la categoriile formale este ceva diferit de intrebarea

privitoare la Dumnezeu. Cele doui directii de interogare sunt aduse la

aceeagi formi si"puse in leglturi una cu alta, iar asta devine posibil numai

intrucAt despre ambele se poate spune c5. vizeaza, chipurile, cunoasterea

Vel ^

ceea ce este, intr-un anume fel, independent de materie gi de lumea

sensibila. Conceptul formal de egalitate este absffact, in el este ignorat orice

gine de sensibil; ce-i drept, Dumnezeu nu este abstract, ci' dimpotriva,

,utnja,opxsuoy JaflunuttaoJ ln 'ailta a? (I e&n xeod e)ruW\alu Ef, '- euralqord

Iruo] nf EtsEesE ur:d pulradoce r$ap - rug^nf rdetp ed sues ]ItunuE un-Jlul

'aunds aleod ournbv.p EtuoJ 'errrr- eq'luautau'ta311y) ry:aua8

ap 8e'r' pl

-da:uo: ul rllun3r wns 7a[tt&aqzuatglpttruq-arda:uo3

e]s338 p: pldeS arsa

- (pitlg rp Poru

aP sues u1) apu1ryru x1ar nas aruztdns Taiut{e r$ (ari:tnsqe

ap sues u1) ptauaS tatu /2J

a$2 aJ aaal e '(leznet suas ut) utxqn a$a aJ aaal E

"rrrlr"o,rtt, - rrsardxa IeJl JolSalE earela;dlalur ug af$apg,r 3s ef EaaJ li

"rnd

]nlosq" prrrrds arunuE ,5 nps rnFpour rnlrlod prua:dns areiulS ea:e

"'p

nr r$ run:ard 'al:znsge alllro8aref, nJ 'axlasnatun nt'ttpiu[5 IJJT]ag uIâJ

a.rm allfeuluJalap n: ,durrt rSelacz ug '16 :ep 'g1srxa Jl Eae3 rot t5 taurnl

ILL) lrn:ne aJEf laf 'nazaurunq nf 'elunln EznE) nJ rgrt gdn:o es

- aIueJAeP IElu

aletnfslp usardxa reJl Jo]e] "aJEIEAIq)e

uud p:lzgerelu tulrunu o a:ec ad

rS gua:dns eiurn$ elsa JrEJ - giurrr$ PlseafE EIaJEf tltulod 'plsnuot tderu

-Jge ez7eurJJ aJ"f "alBtlnr5p

I$ eiuaruSuotur rEurnu zsrurlqns "s nEeJA

'le eP erIJeJo tadtluarun8J" alIIPraP uI I:IP

EJlur rcur rol nN 'lalolslrv m1atuq[ala14J EI nPS InlnlJ?lueurof, In-,,uInILU

-eooJ4< ur nJfnl lsefe ?fJea:ut oulnbyll 'aiullfi arn8urs laun

"r.'ol

"rirrrrp ur elrJeJlp rrie:Sluruas Jolse3B eu"llnurs rrJEluelJo erualqo.rd

"

r?utnu rf, ,EfDUalnE aJeJozolg eP fllslolslJe tdacuo: Inlsaf,? eiutrt'l:d ur

:rreualqord 13J",{3PE n3 flullu ?FOAI BI esel nu 'nvJPl rcur l$ rtp 'nrpayl

InÊ ul iarSoloar rdarp rue;1 ap psealaiul 5

3A Erllurlne mrzgelaru n pldej

ur nrzJgl retu "]f,egal

EA es af 'atzlguruasul Ia €leJelape erSoloaf af$ap

-ugqop r51 l:le eC 'nezaulunq 1nI tlra]Srounr lnlldxa Poru ul Er"uoPro

-gns else Efrzg"]au eSra:tu1 ro ,- lalolsrry e1 eldrugrul as uJns efu - arauaS

u1 raiurg alllieulurelap "l

ar"olr.tt:d 'lnda:ul "l

eleuoliuaur alrrpgarrur

n: adelaro: ul gts r"tu nu l$ ueld rfu1acr ad pge rEtu es nu erSoloar urnf,Y

.un$arc ra Insuas ul erSoloar tadar rdatp rndarur nJlurP Puvnl lEulluJslaP

elsa IIiIZgElatu IE PuoJ

ap tnutiuo: p8arlul 'luatuolu Ie3" uIP pupdarul

,e) e)eJ as e5y 'ntdlculrd ap p8uer el runf," I"JIPIJ 1so3 e 'latolslJv EI suas

]rurnur Un-Jlul tuezatd ':Ueuralqo:dJu Jalf,?JE3 lsese Ef la3ls" 'l"JfESUof J?'\

-ep" un rdarp nlpay,q In^fl ul re6lil;u; lsoJ E Elllsorau gurelqo'rd o ec luaz

-rid "r, lrtoirrry EI ef, EeeJ 'tuttsarc uriela.ta; gdnp prtruatro e'rn:adsrad

'.prnlosqu tueosrad ?3 nazauurnq m1 trdns? e]?uIIUJalsP arrcoJ a'tE:ads

-rad laun Insuas ur salaiul atsa arSoloat 3p f,rlslolslrr lntda:uo) e) Eee)e

ur:d nlpalzrq InÂ ul ezvJzln)e rs Jllluelne I35ozol5 ap arrSoratul ap

rdratrp elef, eJturp giueda:tslp ElsEJfV 'rnd prr:lds alsa lf,?f (eIJ3l

"nop

-"ru ap ruapuadapur atsa IJ tS esul 'glstxa aJ"3 nJfnl laJf,uof I?IU Iaf elsJ

6B oNrnbv,a vwor In'I TV YCIZICVTEhI SO lnrdalNol 'eI s


adici fiintarea in misura in care este considerati in general, adica prin raport

la ceea ce este comun in fiecare fiingare; 2) de ente, ut principaliter intentum'

adici fiintarea ca ceea ce este vizat lintendiertf , suprins sau inteles in sensul

cel mai originar, adici prin raport la Dumnezeu. Acestea sunt determiniri

care au, ambele, caracter suprem gi ultim, fiind insi cu desavArgire

diferite in structura lor interni, astfel ca nu se Poate face absolut nici o

incercare de a le intelege sau surprinde in unitatea lor posibili.

S 14. Conceptul de metafzica al lui Franciscl Suarez

! i cdracteru I

fundamental

a I metaf zi cii mo derne

Daci vrem si ingelegem ceva din metafizica moderni si din dezvoltarea

ei sau din pozitia lui Kant fagi de ea si din dezvoltarea idealismului german,

atunci trebuie neapirat si pistrim in minte acest raport al conceptului

medieval de metafizicS. cu Antichitatea si faptul ci aceasta

problemi - care nu este prezenti decAt in chip latent la Aristotel - a fost

cu desavArsire acoperiti. Nu trebuie insi. nici sa facem abstractie de faptul

I7B1 cS.evolutia metafrzicti moderne, care este la rindu-i determinantl pentru

problematica noastri-, a avut numai intr-o mica mlsura in vedere tomismul

si filozofia medievali in sensul de scolastici.tdrzie. Un teolog 9i filozof

din secolul al XVI,lea, care, avAnd intentii teologice foarte bine

determinate, isi fixase sarcina de a da o noui interpretare metafizicii aristotelice,

a exercitar o influenti directi asupra dezvoltarii metafizicii moderne

. Este vorba despre iezuitul spaniol Francisco Suarez. insemnatatea

lui Suarez ca teolog si filozof deopotrivi, care il intrece chiar si pe Toma

dAquino prin perspicacitatea si independenta interogirii sale, este departe

de a fi recunoscuti asa cum ar merita. insemnitatea lui pentru dezvoltarea

si configurarea metafizicii moderne nu este numai una formala, in sensul

ci, sub influenga lui, disciplina metafizicii a primit o anumita forma; o

importanti la fel de mare o are si amprenta Pe care si-a lasat-o asupra chestiunilor

de conginut, asa cum au fost acestea redescoperite de filozofia

moderni. Sdarez a triit intre anii 1548 9i l5l7 qi a lucrat la reinnoirea

scolasticii, care a trecut printr-o perioadi de inflorire in Spania secolului

al XVI-|ea, in buna misuri sub influenga umanismului. Scoala iezuiti

din Salamanca s-a aflat in fruntea acestor eforturi de reinnoire. in anul

1597 Suarez a publicat o operi importanti, Disputationes metaphlsicde

arlzgetatu lrnrpâPE rS udrcurrd elsart IrEJ" :I 'd'A)C('lo^ ''urrn t-6 qgSt 'su?d 'uol

-reg 'J 'pa '?xuu)O ruado ',,uxrr.ureoord" 'aans'{qdunq sauouprudv1 'zaftns 'I

(',,soqq slaxoj

-sx.tv raxJa4onP Pa sauttt\ sauousapnb":zJrEnS Inl Ilrpllnl e arlrpa erlrrd u1 gzean3g

,r", prtrjlp ,o6n ,r"1r,*ro3 o - ,,ri'rpc

acaza;dstnop alel eP uri ac allrgqarlul 3l?ol"

aunds trncsrP II PUgl Psu! ' >,so'tqq s7alz$xrv uttraPonP sautul ?p

sauoqsaanb" ec aredt

uI ?^ras

Erser? epun 'sa.trn erirpa ,ttp ittpoq.t E^zE)tt? raSSaplaH yt pit'1 aP Inz"l

-qo arm .rplA ,rodr.3 in1 aurirrde rr zarens ulp rolrtellf ? Eueuror ur eara:nper1)

','3(tfi nt rr.tpqrrp i.r., irtorttty

rn1 ap tiip' acazardspnop alar el'ol t' oltott'rrrd

,p*tlqora 16 rgc :reuopto Elel?rl elsa EI?Jnl?u erSoloer rvr' t'"1:lj'

"8""tt'l

EaJA ef EeeJ ;flt zssnau uap*Tpl lilnxutxu utwluaxJs Luaxp ut%04 "tnla't

-alna ouru&oJ wJatlad Ja atiuaxJs run.toll! xs ln 'luz"taaqoJ snqxslnJsxq JP snq

-iuorrn1r,ro, sTtfiiloaql uw aans[qdvtaru salafiran p Pxdnuud Daq rurua aJI

:aunds eu zaJEnS 'aans[qda1aru sauzxlzin{sxq JI"s IIJ?J:nl (,,urnnuaoor4")

eieptd.rl .gr"r*d, 5 " ep eu"dep :}sa ar"lardJJlul IeJ?f, e 'aluel.rodrur

,rJdo ,'irre ayduarirr ,ri.ttp Eun .',?rglr'Il 9s runsu ruaundord ag

'aps tdalt E eruJVt ePtol-rad u1

rS relq: 'unPuVJ alelada.t ul allnsuo3 al FS "eAE

IJeIJfs IaJ?3 el" 'z:;en5 n:

TEZIJEIITuEJ aulg alJEoJ EJJ (?lne i$ 9:13o1 'zltzUeteuJ ap rra8ala:d ]"IPn" E

apun <Jqf?lC "'I ulP Eltnzet epoc$ EI relPnrs E aJ"o ler 'salJef,seq 'auJePoru

Iegozolg ,oyrrnrnirrul z:dnse t$ saueosag tn1 e;dnst eiuangul pl:ads

potu ul t?llfJexe e-16 arzr arcllo'{zeP 'II3IZ5?}Ju] raualqo'rd e pruapuad

-epul eJello ^zeP

o ardsap 1g:o,t ualnd zaJEnS 3l EIqV 'alllalolslJe IIfIzg"l

-aru I" nlJeluaurof un 'drull r$e1ace u1 't$ aclzgelJu IaPI Joun E aJEZIIIIn

o ,grrp tulsg8 nu outnby,P EruoJ EI

-el

eruaJl ul '?l"ml"u erSoloal t1

,roi' urrd rauralgo:d p ,,r.rr-op ,ttp3a'rru1e 'tluapuadapur g'urcadsrad

o-Jlurp ,?3r?]nJsrp ezeeJotep as r rn-I 'apdl:ulrd.lolarualqord E PfllElualsrs

eJEuopJo o-rr,rrrd atez\uelto ap psdrl ?lstaf,E gcseaurldns 9s lelJelul "

IE

t6ll 'lgs rrlodlcsrp 16 u.l.a1a aP PlFIo"l asnd atelerl ap ariepdulof, o Ir 'lalorstry

ep psrJfs alJ?J o etse nu elseef? Bf etuEes rtp t-r6 nu l6ap 'at:dord auIPJo

o'rp irrdrl Sarrul un ernlpsuot utu3fala1g ap rirgc a:aza.rdsenoP ela] rl

.reprs" t",t asqo E zaJ"ns ,arrndurrl "frls"]ofs eP eJlgasoeP a:d5 'a:tlatotsur

n)u{uuyy aye d.rg: arazardstnoP alar ap uri ar slto} rol?z

-ellrlqerlul

-.rndirro, po- .rg -"t1"u' E 3P pdo:s er' ?e 'psug drug Tiapta ut fet\e1at'at

apacerd JJEf, ?eaf,? repeSr ,gprnleu alSoloar eSea;ru1 ?uJ31uI Ia sJnlfnJls uI

e\Tln e ep

"le3E

,tvlu'1 ruw:do:s nlqnp un 'aJsruJn ul;d 'a;e endg .,-'ml

-ualnds!? alalwJa 'saxuautltad solqxl sxlaQlst'tv utxJ7?onF sauuto ??1

sauo

-Usapnb'p lnXxpaq aryux7.to aflopaql slryrruau ?sraaxun U snqmb ux :eulq

alJEoJ ezzezrret)zrEf o IJ"Jf,nl Islsal? FIlIrqnS '(muerurp5 'aun1o't 7)

tb zauvns olsllNvuc In'I'IV YfIZICVTA'\ AC -InIdE)NOl '7I s

92


si ne spuni el aici este ci adevirurile metafizice sunt intr-o asa mare

misura necesare cunoasterii teologice autentice, incAt, daci acestea sunt

pierdute din vedere, teologia autentice, in sensul de teologie a reveladei,

este foarte puternic subreziti. Suarez accentueazS. in mod explicit faptul

ca exclude din aceasti discutie toate chestiunile ce privesc numai probleme

de logica: qude uero ad puram philosophiam dut didlecticam pertinent

(in quibus alii metaphysici scriptores prolixe immorantur), ut aliena a praesenti

doctrina, quoad feri possit, resecabimus' .

[80] Prima disputatio trateazi: De natura primae philosophiae seu metaph)/-

sicae, despreesenfa filozofiei prime sau metafizicii. in introducere2, Suarez

incepe prin a discuta diferitele nume ale metafizi cii (uaria metaphJtsicae

nomina) printr-un r€curs de sine statator la Aristotel. El descopera ci

metafizica este desemnata aici drept sapientia (oogiu), drept prudentia

(<pp6vqorq), apoi drept p rima p h i lo s op h ia (np bttypr),oooqiu) sau natura lis

theologia (0eo)"oyrrr1), pe care Suarez o interpreteaz|inci, de acum intr-un

sens diferit de cel antic (quoniam de Deo ac diulnis rebus sermonem habet,

quantum ex naturali lumine haberi potests) si in cele din urma ca metaphysica.

Suarez n€ spune ci aceasti teologie naturala (sau filozofie primi)

este numiti metafizica pentru cS,trateazadespre Dumnezeu (ex quo etiam

metaphysica nomindtd esta). Prin aceasta, el conferi expresiei o alti semnificatie

decAt Toma dAquino. Cel din urmi folosegte termenul de metaphysica

in misura in care acesta se referi la de ente in communi. Suarez

consideri insi ca metafizica poarta acest nume in mi.sura in care este teologie.

El constat5" ca termenul de metafizici nu provine de la Aristotel

insusi, ci de la comentatorii sili (quod nomen non tam ab Aristotele, quam

ab ejus interpretibus habuit5), insi ramAne la pirerea ci Aristotel insusi a

alcituit aceasti colectie de texte.

sunt atAt de legate de concluziile si discursurile teologice, incAt, daci este inlarurara

cunoasterea lor desivirgiti, si cunoasterea celor din urma este, in chip necesar, zdruncinati.

foarte tare".

l.Ibidem:,,dar le vom exclude, pe cit se poate, pe cele care apartin filozofiei

pure sau dialecticii (asupra cirora algi autori de metafiztc| stiruie indelug), cici

sunt striine sJudiului de fagi".

2. Suarez, Disputationes metaphysicae, disp. i, ibidem, p. I gi urm.

3.Ibidem, p.2: ,de vreme ce discuti despre Dumnezeu gi lucrurile divine, in

misura in care aceasta e cu putinti prin lumina naturala".

4. Ibidem:,,de aceea este numiti si metafizica".

5.Ibidem.

'r,rollrnrsnl "

PIPuJ

r?IUIrdPaJ]oede]illq?lsluns16JoIEeuIPJo]sJsgdaPE)nJ]ued.eIEJn]eunEsOfIzS

,pi-5 pdnp 5 " "sr-,ds runs giulrr6 ptssefe ezv)ler4 arer ardsap allrnrfn] 'toatqo

,iat,rt"p *r8t1tl"1 o ?f,eP 'uo itrrlradorsap ffis llrernPord '1'rpugqop IIuIPro llÎrl

-od ,c irrrnr".r rrurpro nes ttigtturuap rraurod nu 'unds 'pdnp lerrzg aP olo)ulP n?s

g:rz|q pdnp PlrTIqBls ]T un-rlul 'grr.ztJr'1eLl gllurnu rlse Eaele ap 6" :aay1q1 'Z

:,,rfr*"ott"iin1 eiul'6 gdnp ezeeLut^ er?r Ilnrrnl alart ardsep" :ruaptQl'T

"rt

raun ? 'r)rlur rJun EuIJoJ ?I ?uJePouI 'la ay:nlndaf,ul E] 'P3 aunds

"5ozol5

aS.IIfIZgEtaUIEaJ"}efJefJPIn}f,elqo.alutEutI?lU.esln]Ilsuo]etrEaef

nf, Ef,rlurPl ]nlosqE 5 rE surrPou le5ozolS EfllBtuelgord p: prde3 a8:n:

-ep nu rrrE rp ESuI 'euraPolu la5ozol5 IlrPllo^zep erdnst EAISI3aP giuang

-ur o r?llfJexa e 'iarcng rn1 pr8rrsa;d ap prepllosuof 'qe'^'alPeru e5ozolS

p: tt$atar E E)rzleferu 3P Inlnldaluo: eaurSJzru ad alllie:3Plsuo3 ulC

'Iunnsel{f alser? Jleol ul J}E}IJo}ne g}IqasoeP o al6toun:a: rr r$ lrqero're3 ap

uIaJlxJ Poru un-Jlul ournbyl eruoJ ad p:o'Lut I zerens m prdq erePal

urp ruaprald es lsntot ernqen n5 ':5r:ads n"s mlnJelfere: eiul,u.ld u1 r5 rg:

'?s'Err?rualqord ar$a,rrrd a: eaa: ul lVrE 9po:5 ap purldr:srp m ]eliolzeP E-s

E)rrJe;nuJ 'zJJ?nS rnl eiuangul gns '?3 lnuda'l PSul PlIJet\J

'aans[qduaru

vuoiplndsle IlJprfnl ?JnlfnJls 3re1 ad I?uJ IfI? "lnrslP

zatnd lo'r n51

'a11q1suase-rdns rlaf EI allqlsurs

elrr el ep llrars"ounl € III{r€reI Iaun Insues

u7$od :sate a8alaiul 15 qleri rn1

p rod ap Insuas

EzBrurlqns zaJEns '\p\za IualsEouns JlsJ

"JEoIJalln "f,I25

-ErJru ea.ralgeounr 'rrrphrtr,,',,, E'unlseffns u1 pdn:o 1-a:m

ad p:o' ar$a't

-rrd ar Eeaf, ul l5 er ,mplqrsuaserdns lrra]$eounr radrrede eauIPJo u1 r$ la

rrJlpugqoP EeuIPJo uI 'apqlsues ;o1a: ealar$Eoun3 n: uodel ul EJEoIJalln

arse alrglsusse:dns rola: earal$Eounf Tnlnutiuot

EZt)ztL af suas un-Jlul

run:e'salaiul Jlsa JolJelln Jalf,"J"f IsJJE If, 'e:tzg ardsaP alal tdnp pzzau

'/uns 2!1711xlsuoJ

-Jn eJE3 lirgc a1a:e e1 'repe$e'era3a: es nu ,,?fIZgEletrAJ"

nputS run",ta.t x"toxqa ux 12 'lu%Ja{ns Mau'PJo utrutoa Pmb 'wiua tlxfalnfi|u nas

u4s,Qd rod assa Jnxunrx? 'xajta"rj PxjuaxJs uuq snqmb 2P-'s2't 'snruu7qlalut

Jd pn11l lltafqo al"tad xa 6 72a :sxuoxXuaaux n2s 'stuoqa"tauaS 'vuotltnnbta yas

'autp.to aarnlau rra 'ual7u37p uou (u'tunbut) rod lplnl\suot ruansr(qd a"u1n

nai 'aatrs,ft1d rod tsrtnb '$a au1p atTsr(qduaw oaru 'elernteu ellrnrf,nl

:a

pdnp gzearuJn ?ae3 n: ednco as ' ,tnlunnbasuoJ

safalniqu sal nas

"f,IZ5"reW

,ruur,r$ aanb 'snqa't slt/ aP :ilJtzg?lalu ?IJolsl nrluad giutrrodrur ap rrsdrl

f,olap (ereprn rp ir,'nd tP un EuIUnl ul la,ls" pupund '?lsll,,ol etimrdxa

EI ap er"qe as ares suas un-Jlul ?f,Iz5€lalu JP InuJUJar

g:r1dxa zeJEnS

e6 ZflXVnS OISIINVUC In-i ]v YIIZICVIEW EC -InIdESNOl '7I s


[82]

[83]

intemeieri critice a filozofiei, si ci tocmai Kant a fost cel care a pus sub

semnul intrebarii posibilitatea metafizicii. Acest lucru este desigur adevirat,

insi cu toate acestea filozofra moderna este inruditi, in chipul cel mai

intim, cu scolastica, iar catzele problemelor sale ii sunt bine cunoscute.

Apelul la acel caractet al metafizicii moderne mentionat mai devreme nu

ne este de prea mult ajutor, atata timp cAt problema insasi nu este inteleasa

si sesizat5. pornind de la metafizica. Aceste trimiteri indreptagite la dimensiunea

critici a inceputului filozofiei prime sunt o cu totul alti problema

si nu ne pot servi pentru a intelege ce s-a intAmplat in rastimpul dintre

Descartes si Hegel.

Pentru a evita interpretirile gregite, dar si pentru a pregiti, in acelasi

timp, terenul pentru discugiile viitoare, voi discuta pe scurt caracterul fundamental

al metafzicii moderne. Atunci cAnd incercim si caracterizim in

mod corespunzitor filozofia modernS, aga cum am ft"cut cu cea antici si

cu cea medievala, suntem confruntati cu rigidizarea conceptului de metafizici,

rigidizare insotiti insi de aparigia a ceva cu adevarat nou. Daci acest

element de noutate este ceva ce apartine metafizicii, si nu asa-numitei teorii

a cunoasterii, atunci trebuie sl ne punem urmatoarea intrebare: in ce

consti caracterul metafizic al acestui element de noutate care se manifesti

la inceputul filozofiei moderne si in ce raport sti el cu metafrzica in general?

Din aceasti intrebare devine limpede cl ar trebui sa fim deja in posesia

problematicii vii a metafizicii, ;i cu toate acestea nu putem decit spune

deocamdata, sub forma unei ipoteze doar, ci gAndirea metafizica este interogare

atotcuprinzatoare intr-un dublu sens: pe de o parte, deoarece ea

vizeazl. fiintarea in intregul ei, iar, pe de alti parte, deoarece intrebatorul

este la rAndu-i intotdeauna cuprins in aceastS. fiintare. Faptul ci in filozofia

antica si in cea medievala deopotrivi a fost ridicati intrebarea privitoare

la fiingarea in intregul ei ar trebui sa fie deja destul de limpede. Mult mai

neclar, ba chiar de neingeles, este insi cel de-al doilea moment: cum a fost

pus sub semnul intrebirii in filozofia antici tocmai acela care isi punea o

intrebare metafizica? Cici exact acest moment in care interogarea atotcuprinzi.toare

il cuprinde si pe cel care intreaba este cel care ne di posibilitatea

sa intele$em, in conginutul slu metafizic, elementul de noutate din

metafizica moderna.

Care este caracterul fundamental al metafizicii moderne? Metafizica

moderni este determinati de faptul ci intregul cuprins al problemelor

traditionale intra sub incidenga unei noi stiinte, care este reprezentatS" de

qns In3

eund E aP le6e n]druls un elnlllsuof nu af EeeJ'xu?q2'qul lnuruas

qn, ,nd ,1, nu n2 gzJ?1 X?1UIJO1 lgful 'EJaIu?ru Eaueruas" o-Jlul "f,Izgtlau

,r1 ,r"a1"rd tuns ?u?osJad nes eiutnSuo: '1na toz3 'auedt atientls o nl IfIE

eJeJe-aP ura,re t6ap 'aylnlrnl nzts tst m lIJstrlUPB "s

IngeJ] EA'IlJ9qellui

Fuuas qns 't-npugr e1 'snd 3]se Pq"arlul erm Inr EurrPoru ul Pl

"Sozolg

,np,rd"3 ersa:dxa 'EtuJn uIP alJf uI 'alse taiutlr$uo: e n"s mlna EIEJluaf

"

,rirrod-gtr", Je t)EP ruarnd ru 'unrfnl eP IsJlsE

JP €Iu"es PuVUli

"qeJrul

'rauralqo.rd InJluaf ul ?U" as pttrlds n€s(?u?osJad 'eauntitr 'tiuttt$uo:

'lne ef JEâPe-Jrul ruelelsuo3 'lna n"s tiuur$uoc l: 'art8oloal sleluau

-n3.rt rS nezautuncl m1 eiuarsrxa arturod ap rrund rdarp a:e rcuI nu "UJJP

t78l -orueUozo]5'sautcsaqn:pueda:ut't:prdt33ItsIJellEJ?rrda'rpmrpule

3P EiulPur] o Eun"ePlolul PTSIXE igtullF eulPnllustr o eunqo rP ITTIZU

"

-?laru InlJoJe

nf, ellJnJfnl ?sul nels run3 'IrrITF sues uI lnfsounf p'tuod

-oap g preod es arngJJ] tullln slse ar ma3 'IIsIZgEleu InJPEf ul alnlosqe

,r,ripirrtrm ea;audgo nnuad InlroJa

nl gr"Po a:anad as rr ?aar ? Erllual

-ne ara8alaiul o Erul tIPuVqoP ue-u IeJ ]saf,? uI sllrnrf,nl PSul PUIÎrd

'aurldrcsrp 16 arualgo.rd aP In1

-nlgrutsuE B eJefglPotu o arnpord JS IfI? eP 'suJePoru IIsIZgEleur

PUIUJod

"rr"r1o,orrp ,t,rrirr't, e eJE) "ef

alsa aJIZUEIJIU trralSu oun: PZ?f ul IIUIP

-ttrrrm rauralqord Eelelalglul 'ef,Izg"lau Ezeleluelul 'eJEluJn ulrd 'arer tS

,r1orq" ,rl", .r1 tiurrr6 ,rrrrri,, JP lfelqo rdarp are a:e: tiunt5 JP EqJo^ E

'y;,/tli{at/ttuasszTXll niunti auuirrcr FIIII putod alqrlC ml " ?leluaurePury

"rrdg 'rrgrlg t1 pr:ads ul PsuI 'salrecsaq ?l eunue 'tt:t1dxa drg: ur adacut

purJporu "Uozol5

aPUn olofe piurrnd nr Poru l€lr IElu Ief uI lnz?A 5 artod

,, ,,ir.,1 '*rr.tj ,rrrrg?laul E EsJsulrlul erualqo'rd ap prelrrrp tS grnudsns

a lgrnJtul lc 'tllalseounf E JIJoa] JP InsuJs uI nu Els? 'tet 'aulaporu tag

-ozolg "

El"luau"Pun3 "uralqo;d

'act'lo ap snsard IEtu 'alnlllsuor elnlosge

ilurpnrruar "-t1qorf,'prr1oiq,

piurui ap pru"tolylaau EI ngs Inplnuduor

e,r.rrcadsrad urp l5 mlzSelau I3Jrs"

PfIPIJ

"

eP I5 lf,lJrs IElu I33 Insuss ul srau

-ep tsJr" rurldapul ? aP EuIrJEs ?tunse r$r apuorirpeJl rr?lz1ar:.lu ? e3ll?tu

-riqord "8"rrrt!

'ara]Seounc aP rl]stualeul InFI"aPI IE

roltlnPuo: p;g ad

'<lsjrsv '?1,t2J rulosqa aa E^s elngrr] 3a ?f ?uulEssul af EeeJ 'aps alrrieSoral

-.ri .rtd ptt", i, artc ad nrrnl Inlel" ?pundsa'ror "s

alnqrrl aralSeoun: ap

poru tsaie Ilun]? '- lltul mu 1a:.15

rut]1n 'ualdns elsa Jf Eaal e eiut'rt'rd

,r1 'rnd, uncs ad - rrrpi,rrg 1" ",'s IPUI IElu l5 praua8 IEIU Inl33 t 'ault]d

,o1rrn", eiultt:d uI Pq"eJlul e)rzgztaurmep '9: Eeaf,? elsJ rl:rldulr PuEJnl

rerlr poru un-tlul ,rr" gr,rr,,,d elsa 3J?3 z)ePI'r,Jruau a ?t\awalpru aiunli

zsuvos olsIlNVUC rnr rv YIIZICVTA'\ ac'InrdalNol '7I s

96

TNTEROGAREA CA METAFIZICA

semnul intrebirii, ci eul (sau congtiinta) este pus la temeiul metafizicii

drept cel mai cert / mai neproblematicfundament al ei, astfel ca metafizica

moderni este caracterizati de o interogare atotcuprinzi,toare cu totul aparte,

ce presupune includerea celui care intreaba in sens negtttiu, astfel ca eul

insusi devine fundamentul oricarei interogiri viitoare. Aceasta este corelatia

interna in care stau intAietatea problemei subiectului si chestiunea

certitudinii, pe de o parte, ;i intrebarea intrinseci a conceptului tradigional

de metafizicl", pe de alta pare. Acest lucru ar trebui sI fie suficient atat

pentru a evidentia caracterul distinct al metafizicii moderne, cAt gi pentru

a lamuri ci acest efort ce vizeazS,obtinerea certitudinii ultime si orientarea

asupra eului sau constiintei au sens numai atita timp cdt uechea problematic,i

este pdstratd integral. Atdt, deocamdati, pentru a avea o orientare in

privinta istoriei problemei.

S 15. Metafzica drept denumire a problemeifundamentale

a m etaf zi ci i ins e ; i. Rezu ltatu I c o n s i de r ay i i lo r p r e lim i n are

si necesitatea de a tncepe prin a ne angaja in metafzica,

lashndu-ne cople;iyi de interogarea de ordin metafzic

t85l Daci aruncim o privire de ansamblu asupra intregii noastre discugii a

conceptului de metafizica, constatim ca aceasta denumire exprimi, o cunoastere

carevizeazS.finyarea luatd in intregu/ ei. in acelasi timp, constatim

ci aceasti, expresie, ,,in intregul.. . ", este o titulatura ce contine in ea adeuarata

problemd - problemi care, mai presus de orice, trebuie mai intki pusd

cA atare, si care nu poate fi eliminati prin simpla preluare a diferitelor

opinii traditionale. Prin urmare, este limpede ci nu putem pur si simplu

prelua termenul de metafizici in accepgiunea sa tradifonali. Preluam insa

termenul de metafizica ca denumire a unei probleme sau, mai bine zis, ca

denumire a problemei fundamenta/e a metafzicii inse/, care consti in intrebarea

privitoare la ce este ea insigi, metafizica. Aceste intrebiri, ,,ce este

metafizica?", est€ filozofarea?" rimA,n inseparabil legate de filozofie,

insotind-o peimanent. ',ce

Cu cAt filozofia survine intr-un mod mai autentic,

cu atet aceste intrebari sunt puse mai raspicat. Vom vedea in mai multe

rAnduri ci aceasti intrebare, ,,ce este filozofia insisi?", nu insoteste frlozofia

precum ceva ce i se adaugi retrospectiv, ci precum ceva ce ii apartine

in mod esential, in timp ce intrebiri precum ,,ce este matematica?", ,,ce

gls"af," urp rrsar ruB ef ESUI elsa JorgrPloH 't$esut "5ozol5 ul lllapuaqaE''

rc{eiuz ur?-au nu rEP 'agozolg a'rdsap ltlapuatl:art) *l::1'l uV'aa ti

ay puru"todlelnrslP tue-u '?5oz oIrJ w llrlulelaPul tue-au r6aq 'rigrrn8rq

-urc reun elallJllfl^ lsoJ lrr" 'Egozolg nf, IslulalePul eu E aP "eJ"f,Ja3ul

ul

'areSorarut aP lTlse oip 'i1i'1iol 5'L-on nu lvr drun ergrt ra e 9lt6a:3 araE

-a1aiu1 o

"1

,i"tl-"p,ror'5--o'o 'Ee aldsa7 ElnfsIP rue rdunugure 3P IVJIJO

'rnp,errtti"iur^rri tt1

""8o"rttl P]€rgâP" o-ltut'rd Ilrlqarlul Furuss gns

r5nd rtrprr.ap" nr ]"sPI lue-eu nu ef, atuaJl eP '3J?o1?zuudnclole a;t3oralut

ersa Eflzgetrtl, ?f plde3 Buur?esul ar salaiul uJE-u "lEPluEl

"rr"Ho'elul

-oep lsu1 'Ilr?qarlul Inuues qns l-nPugund 'gqea:tul eref, I33 ad 16 'rerq:

l ^ + .. ^'

.

epnlrul II ar"f, ,, ,r:qitrg p8arrul 'arrqarlu-l erereg urrd '9rep er"f,aU 3P

rz9r I?tunu snds rut

,i"ita"J tr"r rr"8o,,rtl o grIP" 'arcor9zurrdnrlo]? 5

areSoralur ?lseef," atdsaq 'rl\e Tnze)Psul

lsoJ e-u un:e$e 'atu1falau't ataSot -

-atut o-ttulrvrul Ieur *grir.u eu Pugf, ot"'-t" ry)eP li?sul aa u1 ap purutod

rg:o,r ruarnd n51 '[a7s iqr1", ,'d"p p 'Vt/! sna) aa a! 2P

Pulu"tld tassuot

r5 rr:o1[luau Polu ul rlgro^ ur'-u ?sul ;'5o'o1g a'rdsap t: '- ar8rla; nes

gr, 'gi.tros a-rdsap -"""tP

a'rdsap llgro^ tuB-u 3r lda+-1-ln8rqrue poru

un-Jlul'sunis?adrtldruprulE-snJf,nllsaf?EfIEuInN'\eE}l-Julr"Îq3s:

ruE-eu -Eee)tap lBruf,or attod nes - r59su1 ESozolS lfeJIP Polu

ul ]?}n3sIP

ure lsap pl ruall.uP" PS elngerl ilagozolS "i"1 t'1 '?rurn EI ?ugd 'r6nlol

IEAII{rse ule-eu ,,'o ""5

:'59"1 t'5ozol5 e]3IrJJn ad rru'lod uI? IeJ 1se3E

.r1 :lsprrr1 ra riuur;d ul aP

"qanul "

Ir,'lagozolge\q ul EAIr{rse eu nu € aP

"ir.rreg*trnaurl tue-eu 'aJ€ruJn ulr4 'r69su1Ea EI aP pulu:od salaiul eln-qaJl

aJBl ?Aal 'Jo]glPls auls eP Bê3 elsa ea pc prdeS eP Eru"as puguri 'tt8tla-t

nES ?1J? nf, Ia EaJ?J?duoc e1 teiunuar tuE 'Ifgliullls ruaur:at q ?5ozol5

nesEfIZSBlsuruetardralulrclUgsrtiunua;urv.aPunaldo-eu.rotplgts

euls aP rS rurrp ?Aar ?3 'r69su1 Ee ere) ad eraruzru o-Jlul layozolS eiul't

-r:d u1 rupqeJlul ps 16 eSozol A e:r:rlt)erer " eP grrnu5rqo "Poleru ru9llla

t98l PS ]Vr?loq ure-3u 1S'p

"i"e"" Alsn-lrxa r3lf,?r?f, un ar? arcututlard erlstou

"- -- ,olrii"replsuor 1rrr"r1r,,,, 'g'tu:adsrad glseare ulg i',eJuiozo1g" rununu

af Baaf, elsa aurnuE 3f :aJ?qeJlul o nf, '{laJll" eP 'luaq:ur ?-s Ef,Izgeleru

ap lnprda:uo: trineslq 'r$9su1 ecrzg?lelu alss e3 IJnugI zE) ul IfIU uI ln]

-nd e-u arincstP Irun]? 'atuutruqatd enseou rollli

"e""iJ1g:^snds "'iq"'

-rrryrruo)"ri,r',r, ,p d*il r$e1a:3 ul B.,,eas puguri 'Elsar' ap 9ie3 ?rls"ou

erirzod r$ p:tzgtraurcp y'1'''rd"uo: edn:slp nlgruesu€ u1ur'rrrd ?:eq

'eulozeJ t:ru 'e:tPtl t:tu lod

a1 nu aiurrr$ elsaf? are: ad IJIqaJlul luns ,'i"l8ololg ]se aJ" rus "i?f,IZU elsJ

TSESNI IIIIZIdVTEI I v YrvrNaI {vcNnc vl'N'q-Isoud 'tI S

98


[57) dezbatere despre. .. si am inceput prin a ne angaja in metafzica insdli. Acest

lucru nu presupune nimic altceva decAt posibilitatea unei interogari autentice

gi reale.

intrebirile pe care trebuie si. le ridiclm au fost deja amintite: ,'ce este

lumea?",,,...r,. finitudinea?", ,,ce este individualizarea?". insa aceste intrebari

au fost puse aproape intAmplitor gi par a fi arbitrare. Faptul acesta

este incontestabil. in primul rAnd, pare arbitrar gi de neingeles de ce au fost

puse tocmai aceste intrebari. insa, fhcAnd abstracfe de acest lucru, daca

vrem si- pretindem ci intrebarile de fagi au un cafacter metafizic, trebuie

si ne intrebim daci nu cumva sunt de-a dreptul vide 9i generale, adica

intr-atAt de indeterminate, incAt nelasa indiferengi, ftra sa ne

^tingiin

chip

fundamental, gi cu atAt mai putin sa ne copleseasci. Sau trebuie oare ca

mai intAi sa elaborim aceste intrebiri, pentru ca ele sa ne coplegeasci apoi

si pentru ca starea de coplegire necesari sa survini ulterior? Oare ar trebui

sa punem aceste intrebiri gi sa ne producem dispozitia afectivi corespunzbtoare?

Daci incercam sa procedim in acest fel, vom sfbrsi prin a recidea

pe acea treapte Pe care vrem si trebuie si o depisim' Ne-am intoarce la

discugii teoretice (la gtiingi), pe care apoi le r.om fructifica intr-o ,,viziune

despre lume". Caracterul superficial al filozofiei ar fi astfel pe de-a-ntregul

restabilit. Miza nu este aceea de a elabora aceste intrebari intr-o manieri

reorerica sau de a da nagtere unei dispozitii afective care sd li se adauge sau

sd le insoyeascd, ci, dimpotriva, mai inainte de toate trebuie si facem ca

intrebarile si ia nagtere dintr-o dispoziyie afectiua fundamentala, potrivit necesitigii

gi posibilitagii lor intrinseci, si sa incercam sa le pistram in caracterul

lor de sine statitor si lipsit de ambiguitate. A duce cu adevirat la bun

sfbrsit aceasta interogare inseamni, prin urmare, a incerca sa degteptim o

dispozigie afectiva fundamentali a filozofb.rii noastre. Aceasta este prima si

adevlrata sarcini fundamentala a prelegerii noastre, inceputul unei reale 9i

vii filozofhri.

arirzodsrp aP laJls" o tuPSPI €s tuar.{ EfeP 'sJEtuJn uIJd ialo^ Pl"J urerau

-np er"r .r1 iS :rliroj poru ul rnuriqo U Eteod ps prRi 'aurs utrd alnlllsuol

[06] as aJEr EAel 'r.rndsip IT un I3Iu ul uarnd nu Iou eJ?f aP e'rar 'araputrd

-Jns ulrd rt au af, elel ale luns nu '1918 lVf,aP rlnru p{u 'lS ;elua'rul ratnd

rue-l eJ?3 ad n.rcn1 purlrp aAIlraJE alllilzodsp plurol ar?o luns nN

'€lle nES P^nreJE arirzodslp o erdar$ap e nrluad

ru?rurn o ES alnqerl a;er ad EJI"f EI a:un:d n: allo5p rcru ]lnru IIJEqaJIUI

"ir3 .r1 rS rc 'rra8ap lalse)E eie; u1 letunu ruege eu nu gsul illle ruprdar5ap

o Es arngaJl arer ad ?Ar]3aJ? adlzodsrp eafE alsJ are: :traSap laun eieS ur

rupg" aN 2adrzodsrp eP ]eJls€

o tulnl ES Ingrrl rE rPun aC ilou n:luad elue'r

-aleJ Jlse ale arturp aJ"J 'arpru IE{u If 'g,utcaje arilzodsrp grn8uts o Elslxa

nu rf,g3 'a",taua7 ul elerueruaPun3 lelilzodsrp e nu 16 'prlseou Eer"Jozolg

purisns ?s ?ruJn JB aJEf, ,apluJtuepunJ J^rrfajs rrilzodsrp /lxrunua xaun e)JE)

-dar6ap reurf,ol else r3rE eJepe^ ul uJ3A" aJ BaeJ 'rJJIPrIu glslxa nu e,tac ese

rref 'JUIS ul IIJE ozo]5 E n?s eJE33J"o IJRtozolg Ieun E nu t8' ,,a"t$aou ,reJoz

-olg e" teuotiualul Potu ul undg 'arrseou IIJRJozolS E aleluau"Pun; JAII

[68] -rrje rrirzodsrp taun earcldar$ap ul lun3e elsuor Pl"]ueruePury EUIIJES

II{UJOPE 3lS3 e3 €Aef

eJsaezatf as PS 33BJ e t)'ltJezerd e'l'ao ap

ptou Enl ? ?uureosul nu eareldal6aq (e

aryruarua?unt anutata niuodnY nun

va&tdath7 aan? alaod /-2fir

ad mlnsuas Ptdnsa

rauxutxllrd Ynr? uru al aau&unfT'9I S

I

I

I

t

I

i

I

;

1

l

I

Ize )P nJlSoU T.nIn-Uxas?Q ? rsunfsE

e^rlf,aJ? rrilzodsrp Iaun EerEflPul 16 eFrusruEPUnJ

r ItreJ" girzodsrp Iaun IIrPldelSrP EulrreS

I fN'IOIIdVf,

i

rrtssou IIrE ozol5 e

eFluerusPunJ 3Î]f,eJe rlirzodsrP Iaun Earerde]63c

IVINI VEIUVd

lltl

100 DE;TEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE

afectivi si fie ceea ce este, n-o putem obtine in mod forgat, pe o cale artificiala

sau arbitrara. Ea trebuie si fie deja acolo. Noi nu putem face

altceva decXt si ii constattim prezenta. insi cum putem constata o dispozigie

afectivi fundamentala a filozofbrii? Poate fi constatati o dispozitie

afectivi. ca fiind pretutindeni prezenti, poate fi dovedita ca fapt universal

acceptat? Este oare in genere dispozigia afectivi ceva a carei prezenti poate

fi constatata, la fel cum se poate constata ci. cineva este blond sau brunet?

Oare o dispozitie afectivi este ceva ce pur si simplu ai sau nu ai? Ni se va

spune, desigur, ci dispozitia afectiv| este de alti natura decAt culoarea

pirului sau a pielii, insi totugi ceva ce poate fi constatat in privinga cuiva.

Cum am putea altfel si avem cunostinta de ea? Prin urmare, va ffebui si

facem un sondaj pentru a descoperi dispozigia afectiva fundamentali cautati.

Acceptind ci un astfel de sondaj poate fi fhcut chiar si numai in

cercul celor care sunt aici de faEa, suntem oare atAt de siguri ca cei intrebaf

vor fi de fiecare data in stare si ne vorbeasca despre existenga acestei dispozigii

afective fundamentale ,,diniuntrul lor"? Poate ca dispozitia afectiva

fundamentali ciutata nu este de felul lucrurilor care pot fi constatate pe

calea unui sondaj. Sau poate ci pentru constatarea unei dispozitii afective

nu e suficient si ai dispozitia respectivi, ci si trebuie si fii 9i in acord cu ea.

Vedem deja ci o aga-numiti constatare obiectivi a unei dispozi;ii afective

fundamentale este o intreprindere indoielnici, ba chiar imposibili.

Prin urmare, nu are nici un sens si ne intrebam, in genere, in privinta

caracterului permanent si universal al dispozigiei afective, sau si ne preocupam

de caracterul general valabil al unei astfel de constatiri. Altfel spus,

daca unii dintre voi, mai mulgi sau chiar toti, ne vor confirma ca nu pot

constata, printr-o observatie indreptati asupra lor insisi, o asemenea dispozigie

afectivi, acest lucru nu se va constitui, in mod nemijlocit, intr-o

obiectie adusi pozitiei noastre, care afirma existenga unei dispozitii afective

fundamentale. Cici, in cele din urmi, prin simpla observatie - fie ea

oricAt de perspicace sau luAndu-gi in ajutor chiar psihanaliza- nu Putem

afla nimic.

Tocmai de aceea nu vom vorbi in nici un caz despre ,,constatarea" unei

dispozitii afectiv'b fundamentale a filozo{brii noastre, ci despre degteptarea

ei. A degtepta inseamni a face si fie treaz, a lasa sd se trezeascd ceea ce

doarme.

[26)

(teznuan6uor EAaf, m) ruazard g e rS (iezrruan$uocau elac ec) wazatd g

nu E aJlur aricunsrp prseerv'leznuatt6uorJu EAa3 ap ruan$uo: g t ap rliptll

-rqrsod EZeeroTEp as ,, tuaza:d g nu E r6nror t5 'g z" nIUUls ]sacy 'tuan$uo:

EAaJ Jlsa nu Ia aJEf, ur eJnseru ug 'gtsxe nu ESUI

F][E-J]ul 'plsrxa Else3e 'suas

un-Jlul 'luar]Suo:ul a:dsap <lJJllE ap 'at5aqro,t ag 'rurr$ nu ES eJEtr JP

"AeJ

ea,r,e uatnd mlpe 'dunl l6e1a:e ul ela: EaAE nu l5 ea,m ruatnd 'grrtrtodrulp

'roN 'eJ? o nu n?s 'etetaudord o are e:lerd g 'giurrr6uoc ug tuaza;d Jtse nu

erc3 JEp 'la ul tuazeJd atsa ar zla: ardsap uIqJo 'zEJ lsa)E u1 'rtutu att6

nu ?s are3 ardsap EAar Elsrxa areod 1a

u1 'giultr5uof, o eJE

InuO 'qiulrr$uoc

ul ptsgrueu es nu aJBf, J?p 'Iou ur cnpord JS JJEf asaco.rd PlsIXa 33 'eg nu

es rintot l5 'rou ug tuazard ag ps areod ?Aal EJ tutl6 'ruatueo e: 'aur6u1 rou

ardsap tuar$eounr af ?aef ury I:?) 'anard Ieun E Eer ap pllJejlp IrnJf,nl Jp

aJels o nf aJEJ E-ap ruelE 'm1 lnzer ul 'ec prde3 ep Eru"es uaud "s alnqaJt

dulr r$e1a:e ur ESuI 'tuazard alsa nu uo 'alse IJo EAJuIf, 'tn8tsaq irnpuro

eiur'rr.ld u1 l$ yqtprr nJf,n] tsa3e a nN 'tuezJ;d atsa nu nES 'els3 n?s EAaJ

'(:o,r,lqca alrJo ap olo:urp 'nes-nts) lad:tpe;ruocuou mlnldt:utrd twrtod

:n8lsap uralieoun: JollJnJlnl eiur,rrrd ul IaJIIE

ap ruat$eounl ef toJ "ea:

'lllauar UIP lEulsunrpz t: 'nrgqaJlul FuIUas gns

snd munu nu mqaJl rl'taiulg erdnse freuluJelap sloa:d eu"oJ adda:uor

o-Jlul Flaruet arc l5l aJEf 'arllue llflzgeleru p nrdroutrd lsaJE Ef EePaA

{uo1'punror tq8unt.rr un Er Iq EI 'llqlsodtur - apuorilperl rI3IZgE}au P

nrdr:ur:d Ir{JaA rnun }w.ttod - pug 'e}slxe ateod nu nlJolflP"Jluof e}se ef,

Eear ?sul 'aliclpe;ruor o-nul nets

"luapllr

lutas-a(I4qrlNl luazard g nu

e rt |utas-aq7] ruazard g E IJpf 'g E ap n?s Inpporu ttlutod puratut adrlp

-EJluof o ep t"zrJJlJeJE) e drun r$e1ace u1 tuazard alse nu tS alsa af, EAaf,

pl lerpaur EruJg" ruatnd 'lueJnf Pour ul Jf,EJ as urn: e$t 'Ppru-ro3 EJJIu?ur

o-Jlul arrcdap IEru ruqtozolg ps uaJ^ 'luazard alsa nu l5 alsa 'dull

"r"C

l6eya:r ul 'of ?AeJ a erirzodslp (nIuEJts Pour uI 'gluaza:d erse nu ee 'suas

]rrunue un-Jlul 'g: l$ euueasul IEru zsul drutt r5elaee u1 'pruazard e(ap arsa

erirzodslp gf, purueasug 'llirzodslp laun eareldar$ap ardsap tulgrol EoBC

'luazard l$nlot purq 'luesgE poIU euJnue un-JluJ stse ,,etuJeop ac eaa3"

qiuan6uorur ap Ea3 15

piuanfuor ap

EeJBts anul lad:ultstp e,rn:ads-rad urp esalaiul g rod nu

elnf,a3e rarirzodsrp p, lutas-uq4tflN) tuazatd g nu e op

prde3 ti lutas-aql tuazerd g € ep pldeg (q

IOI

UYNII^trI'IAUd CUO]V NN V-I VAUASNNIV'9I S

r02

DE$TEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE

Ie3l

pare echivalenta cu distinctia pe care o facem atunci cAnd vorbim despre

desteptarea a ceea ce doarme. Putem insi. oare identifica in mod direct

somnul cu absenga congtiintei? in fond, absenta constiintei se manifesti 9i

in starea de legin, care nu poate fi identificata cu somnul, si, in cele din

urm5., in mod deplin, in moarte. Acest concept al inconstientului este,

asadar, mult prea larg - lisAnd la o parte intrebarea daci este in genere

adecvat - pentru ceea ce avem in vedere aici. Pe de alti parte, somnul nu

numai ca nu inseamna pur si simplu absenta congtiintei, ci, dimpotrivi, stim

ca somnului ii apargine o congtiinti aparte si, in multe cazuri, plina de

viaga - si anume cea a visului - astfel ci aici dispare cu totul posibilitatea

de a caracte riza ceva prin apel la distinctia ,,constient-incon;tient". Starea

de veghe si cea de somn nu corespund binomului constient-inconstient.

Astfel, se vadeste deja ca distinctia dintre ,,constient" si ,,inconstient"

nu ne poate fi de folos mai departe. A destepta o dispozilie afectivi. nu

poate insemna pur 9i simplu a transforma ceva in prima instanti neconstientizat

in ceva de care suntem constienti. A destepta o dispozitie inseamni,

in fond, a oface sa se trezeAscl gi tocmai astfel a o face sdfe.insi

atunci cind facem ca o dispozitie sa devina ceva de care suntem constienli,

cAnd luam la cunogtintS. existenta ei, transformind-o in obiect al cunoagterii,

arunci obginem exact opusul unei desteptari. Dispozitia este nimicita

in acest fel, sau cel pugin slabita si alterati, in nici un caz intensificati.

Cu toate acestea, un fapt ramine sigur: atunci cind desteptim o dispozitie

afectiva, asta presupune ca ea era deja acolo, insa cumva, totusi.

ftri si fie. Pe de alta parte, am constatar ca distinctia dintre a fi si a nu fi

prezenr nu esre sinonimi cu distinctia dintre ceva de care suntem constienti

si ceva de care nu suntem. Dar aceasta nu este singura concluzie care

poate fi desprinsa de aici: daci dispozitia afectivi est€ ceva ce apartine

omului, ceva ce existi- ,,in el" - cum spuneam mai devreme -

sau ceva

care ii revine acestuia, si daca ea nu poate fi iamurita cu ajutorul distinctiei

dintre congtient si inconstient, nu vom reugi si dam seami de aceasti"

problema atata vreme cAt vom privi omul ca pe ceva ce se deosebeste de

lucrurile materiale prin aceea ci are o constiintl, ci este un animal inzestrat

cu ratiune, tn animal rationale sau un eu cu trairi, legat de un trup.

Aceasta conceptie despre om ca fiinta vie inzestrata pe deasupra cu ratiune

este cea care a condus la o ingelegere complet gregita a esentei dispozitiei

afective. Desteptarea dispozitiei afective si incercarea de avansa in intele-

'p It3aJ" elirzodslp o erdar$ap e Euuleesul n aryr p4a o ad uIrnuIEI Es

ru?JJaoul gs rS rnpuruos Ilunnseqi EaJBlnf,sIP t1 ap ruauriq" 3u "s

amgeJl

airzgeteru lerueuIepury runli?J uIC 'ef,Izgetaru aps tadualut lIAIJlod ]EZISas

ze) un If,ru ul lso3 E-u eJEl 'tuozuo lsBA un JPIqf,seP au r$ plo3urau o lgfeP

rlnu reru alsa mlnuruos ? aJEZIJalreJ?f Elseasy 'r59su1 tP EtzY u1 lrgiulS

arp ada::ad aleod nu aJE3 ul uI 'eJls€ou "e "Jnseu

luasaryl raiurg E ?un If

'lalida:rad e art$nterul o IEIrJnu nu r$ :SrolLgolp rurrunu e3 Eaar t g:Slrads

luaquapunqag] a:e6nrg3ul o '59tjo3g un ]nutuos PrePlsuo3 'g,rutodutp

'r: 'eiuansuoful ap Ear nf, nts giuarr6uof, eP "eJels

nr Inuuos 9rnr93a1

ur aund nu 'nlotrnup IsrolsrJv

o els) Inuuos r: snds e pugf r3unle Erueas

ul rBnl rP ur.ueP EAef, ]E^resqo e '(5coaod9/'l.rdl.9 ln) oo^ll(! ldsg) alzarr r$

uruos ardsap 'eu"de Jell?Jef, un n3 'ptcads lElEJl un sIJf,s eJ?: 'lalolsuv

"

'rnlnuruos IE IElueLUBpunJ rnlnJa]1"rc: e prr:o1(Iurau IsLu 16 e;tluaruala rcu

rpul ara8ayaiul ap purJoJ o IrIluE IgozolS eI e(?P tulsP8 'suraPoru lt:oda

a:grcads 'rnlnuruos ap arl$e.r8 IJPleJdJeluI Jlss"oJaunu n3 lseJluo3 uI

'ruo (l?urrue'gfue1d

'prleld ::reiulg ap lrnleJ rolaUraJlP e piulS aP ernlsnrls e1 areolt.n'l:d mreg

-aJtul nl g-rnip8ay ?sueJls elrEoj ul gls EIUJIqo:4 'a;aua8 ul Fuluos

31sa ef

EaJeqeJlul 'eJetuJn utrd 'l$ mpruo Inuuos nl IaJ

EI Jlse Inl Fuluos

EIEP

mreqaJlul r$nror psul augurpd 'aruJ"oP et run6 PuIUE ardsaq 'al6azarl as

"e Ef,ep lrqernf,srp elsJ ?f, rutuad etse t5 'eLuJ"oP gtueld o efEP llqslnlsP

lrd eueoJarsg 'un8rs 3P IeJ

EI lualuns IElu nu e(ap 'plueld o a.rdsap

"sq

ulqro^

eceq 'ar6azeJr JS Ei nes JruJBop ec ruaunds nu etlttd o atdsaq 'adar$ap

ralnd as z nrluad nes ItUJoP eatnd e n:tuad ES EJnlsnJls ul "ltulruJJ]aP

aU ps erngrrr areiurg o er?r ul rnplal E plerurru"pung ara8alaiul o ruele Es

eritpuo: n3 rVJJp f,ol BaAE ateod nu auatuoual Jolsef,E

"eJ"JgIJBIf,

'e,tr-rlod

-rmCI 'Ereredas aregarlul o Ef (JoIJexe urP PtEPJoq" g ereod nu eaq8a-n r$

Inuuos run:a;d aueuoue3 eP Ef,gTJEIJ E eP EurfJES po eaunduau reop

IeJrsE

arej ro1 'aq8a,l Jp.IIJIrs e ,rn:adsa: 'Inlnuuros edmgtuuas ua8alaiul 9s

prgJ llrgtdrlSap eiuxa a8alaiur uatnd nu e: aunds altod as 'eclSoloporau

errn:adsrad ulP '?f rn8lsaq 'utuos lsef,e 'ldEJ 3P <alsa af, IsIE IoA "ln3slP

nu 'lndarul ap glul eulalqord lpru rard rpru mrldruof, nu E nrluad

"l

'ruo a:dsap eJlseou lalida:uor € IJEnIEAeeJ araldruoo

laun eiua8xa ni '?ruJn uIP elar ul 'Plf,ulof ueruoual nIuEJls lnlsale ea'ra8

t0r

UYNIWI'IAUd CUO]V NN V'I VEUEDNNfV'9i S

t04

DESTEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE

le5l

c) Faptul de a fi prezent gi faptul de a nu fi prezent

al dispozi;iei afective, inteles pe temeiul

fiintei omului ca fapt de a fi prezent lDa-sein]

sau fapt de a fi aiurea [Weg+ein] (fapt de a fi absent)

Faptul ca, in cazul omului, nu avem in nici un caz de-a face cu distinctia

dintre con;tient si inconstient atunci cAnd vorbim despre concomitenga

faptului de a fi 9i de a nu fi prezent al dispozitiei afective devine

limpede in cazul unei situatii care survine numai in starea de trezie, daci

privim pentru un moment starea de trezie drept viata constienti., prin

contrast cu cea inconstienti (somnul). CAt de des se intAmpla, atunci cAnd

luim parte la o conversatie in societate, ,,s5. nu fim prezenti", cAt de des

ne dim seama ci am fost absenyi, insi fbri si fi adormit? Acest fapt de a nu

fi prezent, acest ,,a fi aiurea" nu are nimic de-a face cu starea de constientS"

sau cu cea de inconstiengi in sensul lor curent. Ba chiar mai mult decAt

atat, acest fapt de a nu fi prezent poate fi ceva de care suntem foarte constienti.

Fiind in acest fel absengi, suntem de fapt preocupati de noi insine,

atunci cAnd nu suntem preocupati de altceva. insi" acest fapt de a nu fi

prezent este totusi un ,,a fi aiurea". Sa ne gAndim la cazul extrem al nebuniei,

in care constiinta de sine poate fr, prezentS, in cel mai inalt grad, si

cu toate acestea vom spune ci omul este ,,dus" luer-rilckt], chiar ,,transpus"

fuerschoben], undeva aiurea si totusi prezent. Nici a fi prezent sau a fi aiurea

nu inseamnS. acelagi lucru cu a fi teaz sau adormit, insi. mai tirzit va deveni

limpede de ce concepem totusi, pe buni dreptate, acesti termeni astfel.

Observim ci, in cele din urma, aceastl putiruyd de a fi ,,aiurea", ,,in alti

parte" tine de felul de a fi al omului in genere. insa el nu poate fi astfel

decit daci faptul de a fi prezent fDa+ein) tine de caracrerul fiintei sa"le .

Numim finpa omului fapt de a f prezenr lDa+einl intr-un fel care trebuie

inci determinat si care se deosebeste de simpla-p rczenta fVorbandensein]

a pietrei. in fond, acest fapt de a fi aiurea tine de esenta faptului de a fi

prezent. Nu avem aici de-a face cu un eveniment care suline din cAnd

in cAnd, in modiarbitrar, ci cu un caracter esential al fiintei umane, ce

vizeazi modul siu de a fi, astfel ci un om, in mi.sura in care exista, este

intr-un fel sau intr-altul mereu si ih mod necesar intotdeauna deja ,,in alti

parte", ,,aiurea" prin chiar faptul siu de a fi prezent. Se videste astfel ca

distincgia dintre ,,constient si inconstienr" nu este una primordiali, ea

t/61 'pnop Jrltlrolai eruJn ul '?IeJ] E etitzod ad prtuoriuelu JlsJ earrituts 'rol

-gldrugtul nu 'lS 'a:tituls r$ piuro,r 'arlpug8 a;rug ad:ullsrP nalsu lnrR+

"

rrSoloqrsd '<l{rl" aC 'lialqns un-J}ul uIAJns al elueruluele luns - e}Iulnu

ela luns tunl - ,,eletualultuas" n?s sAItlsJE alrrirzodsrq 'mrpardrul al n"s

gzeaiuel:ap al aJ"3 )leznel tuns aJEf 'aleltsualut uI f,soJfsJP 15 :sar: tun:

'ezE)Jnp durr rpru ep ]Vf JErI{r ruJtnd 'aur6ul Iou EI I$ rg: 'riplra:

"uuasuof

EI rVrE Iulgtul ruarnd a1 'n$aragns IJ?ls J"oP luns areor ictgtsd e,lac 'snds

Jurg rcru 'nes :rSologtsd e,rar JEoP luns - Erugul 'er]o3uEIaLU 'eaialsr:l '1nz

-Elxa 'EaJltunipru 'et.rn:nq tunca;d - aAIlraJ" aluilzodslq ieqrJlul ealnd

ruE-au 'etse urare3 es t:do eatnd re-au aulf, J"C 'rsdrl re nts etuazald-n1d

-ruls U J" pugr rS e: ea e1 urgrrodeJ au 3s nES tuIqJoA es rualnd nu 'Inl

-nuo raiulg J"êpe-Jrul aurirede pAItraJE elirzodsrp Er"P 'areruJn uIJd

'r:rc-luazard atsa lVf, dun ergre tgcap ,,aued etp

ul" g E Jp Eatellllqlsod a.le nu 1a

iea:nte ',,JuEd Plls uI" 5 earnd e nrluad

'luazatd ey Es elnqaJ] gsul 'gtuazatd

FtuO )lse nu ea e: prde; 3] I"lufol

urJeJeJ au 'ra.nard I? ,,eu?d ptle uI" g e eP tdz3 un a:dsap rulgJo^ PUVs

rrunlv 'tuezatd A e eP

Fout un Puetn) rcur alsa lr ':o1ap 5 nu e suru?asul

nu Eernr? g V 'alps niut{ 1u {, tp pl un insug la aisa ?arnxu { u ap ftdpl

'a$a e$e)e rg: drurr ElVl" IEUnu ti t:unte IEuInu ellqlsod luns alg 'Inlnruo

eiuasa ap auri ar EAa3 atsa futasSalXl] ea:nrc g "

ap rde3 15 lutasaql tuezatd

U

" ep rde3 rdarp reuruasep ur? af, EeaJ ESUI '"ls"alagns arrell estz-e6e o

el ou-npurJaJal J"rqf, nes f,rzg sa:ord tnun erdnse ttida:uo: 3]IuInuE IJun

Inz"f, ul '(p,rreld plseJi" ey ligtl.radse aluaza:d ]uns nu ptr 'EJ?oeung 'aunds

ruatnd) arrald reun Inzer ug 'nldruaxa aP 'rqJol ruatnd giuasqe nes eiuaz

-a:d eydrurs o a.rdsag 'lutasuapuaq.toruqtqtr) qiuasqt-pldrus nts lutasuaquaq

-,t011)piuazard-gldrurs gtsrrr" eP lIreJIP Inlo] nf, EAer alsa mpruo I" Earnle

g rp prdeg 15 luazard g E ep prdtS gsul 'mpruo " Inzer ul grsa3lueru rs

nu 15 grsa3rueru as ef e,tar ad e: urtlud o 'etuaza;d else nu t6 alsa PAITf,eJE

erirzodslp pf, ulprurge rg: duln elgt" If,EJ 'lnlol nl a8alaiul earnd a1 e

gugd rlnru ?rul rue^t rtu r6ap 'luazard g nu E l5 g e ap Poru mlse3e e r$ rigl

-rpqrsod lelsarE eara8alaiug a.rds sed un IeJrsE tnf,"J I"ru rrrv'm/nuo aiul{

lSd a? aud pnutata ali1zods1q 'nPS In-uDsaQ n3 'Inlnluo raiurg E Pf,IrlunPI IEru

ea: eiuasa n: a:rj E-ep aJE t6esug ea Ilunle 'alltf,aJ? rarilzodsrp InJelf,EJ?f,

ap auri tuaza:d g nu ap

"

ti U e ap. prde3 ere1l'r.lurza;d alsa nu 15 alsa ea

"i psul puureesul nrrnl tsarv 'yÎtleJE arirzodsrp o prerdar6ap elnqarl

riur,u:d u1 lS rg: ruazetdy "

eP rnprdz3 tiur,rr:d ul lgl' Ur";:#;;J;tl]:

E0r

XVNIWI'IAdd CdO]V NN V'I VEUASNNIV'9I S

106 DE$TEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE

tlsl

Sentimentele fac parte din cea de-a treia categorie a triirilor. Caci, desigur,

omul este in primul rlnd o fiinta vie rationali. in primul si in primul

rAnd el gAndeste si vrea. Sigur, sentimentele sunt si ele prezente. Dar oare

nu sunt ele doar un fel de podoabi a gAndirii si vointei noastre, sau o

adumbrire si o inhibare a lor? Caci sentimentele si dispozitiile se schimba

neincetat; nu au un continut fix si sunt prin excelenti efemere. Sunt doar

strS.lucirea si scAnteierea - sau, dimpotrivi, obscuritatea - care plutesc

deasupra evenimentelor vietii sufletesti. Nu sunt oare dispozitiile afective

asemenea umbrelor indiscernabile si lipsite de consistenti ale norilor, care

aluneca de-a lungul peisajului?

in mod cert, dispozitiile afective pot fi privite in aceasti. manieri, ca

tonalititi sau fenomene insotitoare ale celorlalte evenimente ale vietii sufletesti.

De altfel, pini acum ele nu au fost privite decAt asa. Iar aceastS.

caracteristici le-a fost atribuitl, indiscutabil, pe bune temeiuri. insa cu

atat mai putin va dori cineva si pretinda ci aceasti conceptie simplisti. ar

fi singura posibila, sau chiar una determinanti", doar pentru ci este cea

mai la indemAni si pentru ci se potriveste cel mai bine conceptiei antice

despre om. Cici daca este adevirat ci ele apartin fiintei omului, dispozitiile

afective nu sunt nici simple evenimente ale vietii sufletesti, nici st5.ri

in sensul in care se vorbeste despre metale ca fiind in srare lichidi sau

solida. Tocmai de aceea suntem datori sa ne intrebam acum in ce fel trebuie

si concepem in mod pozitiv dispozitiile afective ca pe ceva ce apartine

fiintei omului, si care trebuie si fie atitudinea noastra fagi de om ca atare,

daci vrem sa desteptlm o dispozitie afectivi..

inainte de a da curs acestor intrebiri, meriti s5" aruncam o privire retrospectivi

asupra celor spuse p6.ni aici in privinta sarcinii prelegerii noasrre.

Ne aflim in fata sarcinii de a destepta o dispozitie afectivi fundamentali

a filozofbrii noastre. Dispozitiile sunt ceva ce nu poare fi pur si simplu

determinat intr-o manieri universal valabili, asemenea unui fapt pe care

il putem explica oricui. Nu numai cI o dispozitie afectiva nu poate fi

determinata, dar ea nu ar trebui determinati nici daca acest lucru ar fi

posibil. Cici o.rice determinare inseamna aducere la constiinti. Iar orice

constientizare'a dispozitiilor afective este sinonimi cu distrugerea sau, in

orice caz, cu modificarea ior, in timp ce noi suntem interesati de degtep,

tarea unei dispozitii afective in cadrul careia dispozitia este lisati si fie asa

cum trebuie ea si fie, ca aceast;. dispozitie anume. Desteptarea unei dispozitii

afective inseamni a lasa sa fie aceasta dispozitie afectiva, care era la

'3luaJA3P rclU alEInuJoJ 3Î1E3au

azet Enop tolef plp"tuJAeez$ o Jundo E nJluad'ro1 taiuasa e t6 antr:a3e

rolrrirzodsrp Bare8eleiul a-rds r6zd e.trig: rueseJ r?ur ps mgerl Ey'?tlxlpuulfp

Es eeunrsueuJrp piuJplla ul uJaleofs es 'eJtstou rJz:rf,e aunlsueur

",rI1E33u

-lp gtsrai" nJ ts?Jluof urJd '?f runl" InqeJr zr1 'giuala:xa ut:d aJauga

r5 aluatsrsuo3ul (apaJJ es runf EtE 'zeJ un IfIu ul luns nu aÎ133J" slllilz

-odsrp ?r tel"lsuor ure 'PuVr "alioP P ul :Frl"-rlul nES I3J

un-rlul 'lagns

ul lEoP alSa I 3s af, ?AeJ 'tt:piurg FuIPJo eP EAJf 'Pu"J Inruud u1 'luns

nu rlnla3? alllilzods1p p) tnze^ru? 'eu?d PrF aP ed '?l"riuase nu nes elsa

"3 "3"p 16 .rofgrptoq Jel)eJeJ un aJ? 'altrutl elltunu? ul €l:JJol alsa 3J?f

[66] ,a^qia3€ ro]IIiIZodslP E eJezFetJEJ?3 els?af,e gJeP EeJ?geJlul nf, esul ]Erarlsul

ruv .Jrinfsip ul ?snd g el?od nu Jolatueurlues E eJEZtJelJTJef Els?3f?

,piuttsul uI 'gl€uolieJ 3IA PiuIS o alse Inlnruo ?IaJE3 lIÎJrod EIi

"tulJd

-dacuo: EnqEIaJ? JolrJrpJl ?aJ"f,5rs"l] .rolrrlgr] E arJo33]?3 EraJl E-eP Baf

atse Eerriturs 'tiuro,t 16 a.rrpugS aP unrPIV 'aluelulluas luns JAIllTe elllilz

-odsrg .euralqord ralsefE g{zuorirperr erida:uoc ul r$ arSoloqrsd u1

"rdnsE

ErsJJdxJ ar5asgs lS1 a: punurof elinsslP ul snPe rJJE'ezeeiurg aJBs

"IUIdo

Eâr g r" rAItfaJ? alllilzodslP Pl Fidg eSeau ar") 'elidefuof, ElsEaf,E nf

ls?rluo3 urJd .eletp ap rJnlEI" ptsrxe eJEf alersrJdoJd ap IaJ

un ad et et\tz

-odsrp rlrJd rue ,zu tsele ur 'ef, nJluad 'gruazard JE

5 pAIfJaJe alilzodsrp o

Bf ueunds t?uoJe "s l"]uaul"punJ alsa EJ 'EeUJIUaSE eP (lnz?A I"lU luv

'?iul5 aP au"de

polu lsaf,E nf rrJnu"lau plul uodEJ un-Jlul EH" es E^rlJaJE rlirzodsrp ;er

'arrede ?AJt atse 'tuaza.rd 5 nu ? l5 5 z ,rtrcadseJ 'eaJnIE 5 E 3P lde3 rsa:e

'.]e3rsv 'sJJluI t$ ',,alred 911? uI" g uarnd duazard [uetuns JJ"3 ul EJns?lu

ui rEunN '33JnI? ',,euBd PllE uI(( 5 eelnd " nJlued riuaza;d urg 9s eInqaJI

'luezeJd 5 " Jp tdz3 un aundnssJd ?aJnrB 5

E ap tde3 aolro :?^rrrodurP

rf (?lsar? ad apnl:xa 1-nu

r$ lueza;d 5 E 3P Inpld"i ]nsndo slnlllsuof nu

'sruJoj alES elerlrejlP ul Eiuesq" 'EernIE 5

" 3P InldEJ 'aUed prle eP ed 'lns

-ndo leturot rf, ,luazaJd-nldurs g E aP nPS rnFldei IE l"uluJalaP Poru un

else nu - aiuazard I3JduIs ]nsuas ul - Isrlald IE luezerd 5 nu " aP FIdEC

'aJterd Iaun ]" 'aiuezatd reldruls Insues

uJ ']uazaJd 5 nu E n"s 5 ? eP Fld"J

aJlulp lalif,ultslp ze) un If,Iu ul ePundsaJo3 nu rS JU"dE Jel3EJ?f un eJE

ruazard g nu "

16 g e arrurp alif,ullslP g]s"mt E^J lnzz^ urv 'Eluazard atsa

nu rS alsJ p^rlfaJe erirzodsrp '1a3 aurnut un-Jlul '3I1sI^8uII Inzn

n3 PJoJE

ul

pJo3elaur ap leJts"

o BSruJed 3]se au pfeP 'glllrrJoPe ]uaPha Poru q rndaf,ul

LOI

UVNIWIISUd CUOCV NN VI VAUA9NNIV'9I S

108

DE$TEPTAREA DISPOZ]TIEI AFECTIVE

S 17. Caracterizarea preliminara a

fenomenului

dispoziyiei afectiue: dispozipia afectiud ca mod

fundamental al Dasein-ului, care ii conferd Dasein-ului

co ns istenyd ;

i p o s i b i litate

O persoani cu care suntem impreuna este cuprinsa de tristege. Oare

inseamni. acest lucru doar ca persoana respectivi se afla intr-o stare determinata

de o anumita triire - pe care noi nu o avem -, in timp ce restul

rimine neschimbat? Sau ce se intAmpli in aceasti situatie? Omul intristat

se inchide in sine, devine inaccesibil, {ira a avea insa o atitudine distanta

faga de noi; ne devine inaccesibil si nimic mai mult. Noi continuam, desigur,

sa fim impreuna cu el ca mai inainte, ba chiar ne intAlnim cu el

poate mai des decAt inainte si incercim sa fim mai prietenosi; nici comportamentul

siu faga de lucruri gi fagi de noi nu se schimba cu nimic.

Totul este la fel ca inainte, si totusi altfel; dar nu numai intr-o privinta

sau intr-alta, ci independent de faptul ci, ceetl ce facem si lucrurile de care

ne preocupam ramAn aceleasi,felul in care lWie) suntem impreuni diferi.

Acesta nu este un efect ce decurge din dispozi;ia afectiva a tristetii, prezenti

in el, ci este ceva ce tine de faptul ci este trist.

Ce inseamna insi ci, fiind astfel dispus afectiv, el este inaccesibil? Felul

[100] in care noi putem fi impreuna cu el si el impreuna cu noi s-a schimbat.

Tristetea sa este constitutivi acestui ,,cllm" (felului de a fi impreuni). Ne

contamineaza si pe noi cu acest mod al siu de a fi, lira ca noi si trebuiasca

in mod necesar sa fim tristi la rAndul nostru. Faptul de a fi impreuna al

Dasein-ului nostru este diferit, dispozitia sa afectivi s-a schimbat. Daci

privim mai atent acest exemplu - pe care nu-l vom analiza mai departe

aici - se videgte ci dispozitia afectiva nu este in nici un caz ceva lS.untric,

aflat in sufletul celuilalt (oricum am intelege acest suflet), 9i cu atAt mai

putin ceva aflat alituri, in sufetul nostru. Prin urmare, singurul lucru

care trebuie spus 9i pe care il vom spune acum este ci aceasta dispozitie

afectiva acoperi totul; nu este in nici un caz inauntrzz, cuprinsa intr-o

interioritate din care se arati numai privirii, si de aceea exe lafel de pupin

in afard. Dar atunci cum si unde este ea? Dispozitia afectivl nu este o

fiintare care apare in suflet sub forma unei triiri, ci felul de a fi impreuni

al Dasein-ului nosrru.

Dar si ne gAndim si la alte posibiliti.gi. Un om bine dispus - cum spunem

de obicei - aduce buni dispozitie. Oare, in acest caz, el genereazi o

'letugr Inun ? alPolau eP ?lere 16 lpr '')la PruroJ 'dlql '.lal 'Potu :eP Insuas

tVtE eJ? - ,,t:atutut" .rrrd ,rr" snPeJl - asxaN ln1\]oTelsqns 'sueruJa8 tqur11 u1 ,.1

nrluad aprr{isep E ep Ir (?Ia}sere IrliPlPunqrul laJrs" PuvlnPE 'tt$alagns

rJrpJ] 3p ros un ,rrSoloqlsd nc arirzodo urrd ,aulg reul EIIUIITaP 3 aP

"gJoA

alsa nN .tr.rrlod pdtq, ul ,,a^'faJ? llirzodsrp" attunu-e6e elsaf,? rut,rtrd

€s Eurueasug ac ugip,Lul €s erngaJl tdtraplsuoc Jolsef? JoJnlnl "u]n

ul

'n"s Inlauel relqf, ul zwl7lqlsod \6 piuat

-sxsuoJ rnln-uxaspe pJeJuot ef Eeel l?ruf,ol If, 'lualslsuo:ur giua1a:xa utrd

EAef, elsJ nu ee ,uxasao rnJ?f,e5 e 5 E ep p;rulSrro EJeru?ru elsa ElrIDaJE

rrilzodsrp Ef nJluad Arpalqns t6 raura3a 'lualstsuo:ur piualarxa ulrd ela:

alsa nu plrrfa;E rlirzodsrp Erera) trru:tod 'a.tlteSau 3ze1 EnoP E-eP Ielel

" EAneruJyE eauedr.lluo: l5 efep rlrc tuJAV 'uQsaQ E3 alse \r-utzspQ elet

-p, rr,rrrroJ P*lueu?Pun, "JeIuElu

'pluaulepury d1q: un alse ea :lrrgiurg

InurpJo ep EAef alsJ nu pAIlfaJE edrzodslp EIaJ?3 tntrtod 'atuar,tap IEIU 31€l

-.r-ro3 a,trle8au ezet ryturp relJf E Eaunlsualulp 'repeie '9fe1

"AIlBtuJgE '31"s ralul5

EraIu?Iu r$ pdrqo AIpeJe PuVUIrurslaP tS Pugundsrp 'aiul5 Islsrre Inuol

pp If ,lnlnuro 1z tuazard-nlduls 5 E eP tde3 lerg,rape m1n_slz-t6e erdnseap

reop atsatnld nu arec ,llpolau raun Eleupuras" 5 atBod 3l ---gJJIuElu o

rJ ,poru nldulrs un n?s pruJoJ gldulrs o nu'lasTary] fralueru o alsa EAIIJTJ€

ariizodsrp g ',,elred gtle ur" 5

" eP Irnlal laJls" rt lutas-uq) tuaza.ld 5 " aP

rJnlal luns a1E 'dp1ra: n: eunaldrul g "

eP 'lt:olftruau POIU uI '?un?JP]ol

-ur ?uruEasul Els€af,? rct,futas-aql ruazard 5 ? aP 'srca.rd IEru 'nBs 5 e aP

[191] gpruauepunj EJeIuEur o 16 drg: un elasul ele luns 13 'luazaJd-nldruls e'l'a:

r"op luns nu a^rlfe3e alldlzodsp 9: ar5apg.r. es 'IfIE eldugrul es er rulunds

ps |t ruayan ?s "z?sseJelul 3N .laiurn$uo: e l5 .rolrry:] E 'Joleluelulluss

erSoyoqlsd ap rurircdsaP 3u 9s rpeP lnrq] eP E^3lrl" eugu"r Isru au nu

,rde3 rsare n: detunrjuoS 'else e6t :ttg: t: 'e$e 5 e ared JEoP nu l$ 'ea ap

rirul.urrrap nes rsndsrp 'pttp a.lmag ap 'todr 5

t ruruad 'lnda:ur "l

ruprlul

a;?f uI eJa3sorute Iaun ?eueulase 'tluaza.ld neJetu g J" PAIt:aJ" arilzodsrp o

run: l$ srsg .eunardurl 5 ep nJlsou prdr3 su"AE ul EurruJalJP ef eear

"3 "

rerufo] ,gnrrrodulp 'r) 'eueruouejlda runs nu alrr:ge elllilzodslC iIfIE eP

a3a1aiu1 rualnd rJ .aurs ur prqrq:s dol lpror prulrdaP Is Efrunrul <g E aP

ngs Inporu urrd ,ale: EAeuIf, p$e as luatueo ap dn.r8 un-rlul aJEl uI Inzrl

tupnl ?s rEC 'areolrsdryou alsa elitzodslP P3 'relape-llu1 'ruaund5 lprp

"1 -rr.r"3ro un EI ep ,erp-rlu-16 arrcd o-nul Eqrulld as lSod:ajur ltuaru:a8

aJEJ ur 1a.; r$e1ace ul ,"Joll" tode atrrusu?Jl o eJEf, ad msearagns 3JIPll

60I EAiJ]ICV IEIJIZOdSIC VSUVZIUAJ]\rdV) '/I S

110

DE$TEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE

intAia oari o perspectivi in genere asupra Dasein-ului omului. Dispozigiile

afective sunt maniera fundamentali in care noi ne situam afectiu intr-un

fel sau altul. Sunt maniera potrivit caruia cuiva ii este intr-un fel sau intr-altul.

Desigur ci - din ratiuni care nu pot fi discutate aici - privim

adesea acest ,,fapt de a-ti fi intr-un fel sau intr-altul" ca pe ceva indiferent

prin raport \a ceea ce avem de ficut, la lucrul de care suntem preocupati,

saula ceea ce seva intAmpla cu noi. Si totusi, acesr ,,fapt de a-ti fi intr-un

fel sau intr-altul" nu este niciodata doar urmarea sau epifenomenul gAndirii

gi comportamentului nostru, ci - pe scurr spus -

conditia acestora,

,,mediul" in care ele se desfhsoara. Si tocmai dispoziyiile afectiue de care nu

tinem deloc seama si pe care le cercetam inci si mai putin, acele dispozitii

[102] afective care ne dispun in asa fel incAt avem impresia ca ne lipseste orice

dispozigie afectiva, ca gi cAnd n-am fi deloc dispusi afectiv in vreun fel sau

intr-altul, aceste dispozigii afective sunt cele mai puternice.

in priml instanti si cel mai adesea suntem afectati numai de dispozigii

afective specifice, care dnd citre o extreml sau alta, cum ar fi bucuria sau

tristetea. O vagi neliniste sau o satisfactie trecitoare sunt deja ceva mai

greu de sesizat. Aparent cu totul absenti si totusi prezenti este insi tocmai

acea lipsa a tonalitdyii afectiue lUngestimmtheitl, acea srare in care nu

suntem nici prost dispusi, dar nici bine dispusi. insi, chiar aflati intr-o

stare caracterizatd, de acest ,,nici-nici", nu suntem niciodata lipsiti chiar

de orice dispozilie afectiva. Temeiurile pentru care considerim lipsa tonalititii

afective drept o lipsi a oricarei dispozitii afective in genere sunt

de naturi esentiala. CAnd spunem ci un om bine dispus aduce buni"

dispozitie intr-o societate, acest lucru nu inseamni decAt ca se creeazi o

dispozitie elevati sau joviala, si nu cd. inainte nu existase nici o dispozitie

afectivi. Existase o indeterminare afectivi care esre, in mod evident, greu

de sesizat si care parea fi ceva de genul unei indiferente pasive, fariafi

insi nimic de acest fel. Vedem iarasi ca dispozitiile afective nu apar in

spatiul gol al sufletului pentru a dispirea apoi din nou, ci Dasein-tl, ca

Dasein, este intotdeauna deja dispus afectiv in chiar temeiul siu. Doar ci"

aceste dispozigii afective sunt in continua schimbare.

Am spus mai devreme, cu tidu preliminar si in linii mari, ci dispozigiile

afective sunr ,,conditiile" si ,,mediul" gAndirii si al actiunii. Acest

lucru nu inseamni altceva decAt ci ele pitrund pAni la un nivel mai

originar al esentei noastre si ca abia prin ele ne intilnim cu noi insine - ca

fapt de a fi prezent, ca Da-sein. Tocmai fiindci esenta dispozitiei afective

euruJsleP au )te3 EUn ilou ul ard3]seP as PS I'Ues"l ES 'snds aulq IElu (n?s

urprdar$ap ES elnqaJl E^rtfe3" arirzodsrp aJ :eJJ"gJJlul l"rParul ESur BJIPIT

aS ieleluetuepunJ gÎrlaJE adrzodslp o erdar6ap 3 aP Egro^ a ';epe$y

n1?a17plodoal '.ra1aqe5 xey,q 'sa8epE 31npn1

'.ray8uadg PF1!\SO

el rrlds l$ (ragns) gier,r anulp

e\i\zodo:apnlle talienlls ep lrgratdrerul nrre4 (e

surrda'u1 y areod e) EAa3 z'r un r:;":ifft:T:-:d:;':iij#

lrilzodslp rrun ? aretdar$ap ?]seaf,E m prde3 ep rulrnru?l eu Es rl-npugt?q

-pJls "rqe

e: nrruad 'alef, ul J?sJf,eu drqt ug l$at ;o,r au JJEf, dgrpcgrp arp

nf ruetun5uof au "s

mgeJ] 8,4. 'nJ3nl lsme Jf"J IUoA E3EP retgc 'psu1

It aatalduiap n"uuad ?tasatau

,

utitpuot aluuatdat ?puJp adanfis u! aruaututz?

arultata ufitzodnp par?zx'tatr?ta, '8I S

'aunli:e o alsa tliesug Ee )rr.;) ul EJnsEu ug 'lretdar6aP IJlsafE

EJaruEru ug ruguorioe es If, 'IJ earzrdariap atdsap JEIrlf, nES EAIr:aJE eirzod

-s1p a"tdsay arateqzep o-rrul rro^ prq l6grel uptaunlE nu gs g(rr8 tuale Bs

arnqaJr 'g.tlseou EtuEJS ul JPE3 of, EuIfJES salaiul ru? Ef runJe JBI 'Ercl3eu

ap Ftsap 16 gll3UIP 'alu?rts arapurrdarrul o eg es arrrdel$aP grs"a)E er

earnd re-g 'utas-pe ef eg ps aleod run: n?s etse tun: e6e eg e^s

In-uxes-n7

Bs?l e Jp snds aulq reru nes 'uxas-pe e3 ln-uxas-vle aputrd;ns E 3P gf,IP" <5

e ep elES ,,leJaIu?IU((

eiuuud uI ln-uxas-a(I apuudrns e ap oglcads IeJ un

alsa alnfeJ? roydrzodsrp ea.rerdariap pr apadul auI aP 'eJBtuJn uud

'arele Er uxasae mp8anul e ppun3ord

[€0I] preurSrro edrzodslp 'prcpclrred p'r.n:a;e alerrl?uol P]sEaf,E "sraPal

nl la3rs"

ef,aJr aS 'alJrl? eP atIJeJIP fltulu n: 'attnuSlqo atuarrrluala g E red a1a

'ro1 alrrier.r.ap el ap pulurod aAIr:eJ" altdrzodsrp Irr?Proqe ef, nrtuad 'f,snrg

a-redslp 15 adn.rr n e)er "l

rp 'alllle3e rogligzodslp a[E aulanxa alqiel.tap e1

ap pulu.rod aurnut t6 'areuldtugrul ul piuersut eurt:d ul asel eu aJ EJ3f, EI

ap pulurod eAIlfeJE larilzodslp eiuasa urcPJogE piuersut grur.rd uI 'ee33t

aC 'gr"lnutstp arede au n€s Esunf,s? au?tu?J eu Ea 'Inln-uDs?(J Inlau

-al JJIE3 a:npuo3 Ju ?f If, 'uaurouaSlda un 31sa nu Ea Ef sJJfE ul Plsuos

VTVNJ]V VIJVNJIS NI VAII]ECV VIJIZOdSIC '81 S


afectiv de la un capit la altul in chiar temeiul nostru? Si cine suntem noi?

Cum anume ne avem in vedere, atunci cAnd spunem ,,noi"? Noi, acest

[104] numar de indivizi umani care s-au adunat in acest spatiu? ,,Noi", in misura

in care aici, la universitate, ne aflim in fala unor sarcini precise pe

care le presupune studiul gtiintelor? Sau ,,noi" cei care, fiind in universitate,

suntem simultan implicati in procesul de educare spirituala? Iar

aceasta istorie a spiritului trebuie glnditi ca o survenire in spatiul german,

sau in cel vestic si chiar in cel european? Sau ar trebui si lirgim si mai

mult cercul in care ne aflam? Ne avem intr-adevar in vedere pe ,,noi", insi.

in ce situatie, cum trebuie delimitata si demarcati aceasti situatie?

Cu cAt largim mai mult perspectiya asupra acestei situatii, cu atat mai

sters devine orizontul in care ne miscam si cu atAt mai indeterminata

sarcina care ne sti in fati. Si totugi, cu cAt largim mai mult perspectiva,

cu atat simtim cum ea se abate mai puternic si mai hotarAt asupra fiecaruia

dintre noi.

Vedem deci ci avem o sarcina clara, de la care in mod evident nu ne

mai putem sustrage. Daca trebuie - si daca vrem -

sa degteptam o dispozitie

afectivi fundamentali, atunci trebuie sa caracterizam cht mai precis

situayia in care ne aflam. Ce dispozitie afectivi trebuie desteptata astdzi qi

pentru noi? Nu putem ri.spunde la aceasti intrebare decAt daci cunoastem

suficient de bine situagia noastra, pentru a sti care este dispozitia afectivi

fundamentali de care suntem stipiniti de la un capat la altul. De vreme

ce miza degteptirii unei dispozitii afective fundamentale este atAt in sine,

cAt si potrivit intentiei sale, ceva esential ;i ultim, aceasta situagie in care

ne aflim trebuie sa ne fie accesibila in cea mai mare misuri. Cum am

putea satisface aceasti exigenti? Daci privim lucrurile mai atent, se vi"-

deste nu numai ci sarcina caracterizdrii situatiei noastre este departe de a

fi ceva nou, ci, mai mult decAt atAt, ci ea a fost deja indepliniti, in diferite

feluri. Noui nu ne va rimAne altceva de ftcut decAt si surprindem caracterizirile

situatiei noastre in carncterul lor unitar si si vedem care anume

este trdsatura ei fundamentald, prezenta pretutindeni.

Daci. vom ciuta sa vedem care sunt caracterizirile explicite (interpretari

si reprezentS.ri) ale situagiei noastre actuale, la care ne-am referit mai de-

[105] vreme, am putea evidentia patru dintre ele, expunAndu-le intr-un mod

foarte succint. in astfel de cazuri, alegerea nu este niciodata straina de o

oarecare arbitrarietate. Aceasta va fi insi neutralizatS. de rezultatele obtinute

in urma cercetirii.

'IUrn IS L,' d' 6Z6I'uuog' txtunl u'tdnsa pc{oz o1 { aunxztA Sunnaq c suatl artr1

1

aqcsTqdosoyrlrl u1 ',,sqrra13snv seP rellelleA rul r{rsuary rrg" '.relaqrs 'I 'E

'sla8uE rJrlrpeirC nts Ieg"g

rsn8ny'8unf '5'3'rutuor{ qrrrE runcard uorrpugS rtiuangur E'I98I u1 glrupdt

,r1aqfi\lrlyw llqrz"uaxxnw

saQ .EII'luaLlEpunJ ar?rfn{ Inrp E 'ueria.tla 8o1odo-ltur

i6 rsun('rnlnrdarp It rlrotsl un lso3 e (L88I-918I) u{or{Jtg qo>ltf uueqof,.-

'6761 '?rydr.a1 '11 rS '1o.t 1

1rynta{ns p 'ras'taa?a at pt1't1dg I aPaS rzlt Dqrasraqxy slz $n, ug 'sa?e1S1'1 '7

'ZT6l '.ueq)unry 'II 'lo^ '8I6I 'Btzdral r$ tuarl

'I'Io^ '.xnlnxuz?lrro rulPdo / s2yuplPuaqv sap 8uaZtatu} uq 'n1?uads 'o 'I

'rrrlds rS pier,r allurp mlnrqlllrisa Eloda ul PHE 3s Inruo m EraPIs

-uol reler{fs 'r3utssa1 ?3}ElISJaAIull EI grnuli (,,rnlnJqlllqfe "fodJ uI Inluo"

FlEInlDur ul ?urrdsp ?rserdxs atsaspS r51eE 'aps rrrlJozols E EPEO

"eraSalrrd

-uad Erupp ur ,;alaqrg )rtry ap pteluaza;dal Ell]ledsrad alsa elsearv'Es "

[90I] purfres ldarp ?tsE puEZ?.{'lrrrds tS gielt arrut nJqIIII{3e un e3s?eseg es PUVJn3

r?ru EfJ"aful Eg .rnplrJrds e,tr;todrul Idar,t E Ptdnl o aulisns nu IfIu 'IIiaIA

azaJotEp es ES JJ?i 'mlntttlds IE uITlaP aP saf,oJd Inun Eius]srxa IfIu ellruPt

nu Esul 'enop allelrol:o EZ$ EI '<I-nPUVl 3l 'fJaPE sJElJrdJeluI a!2't1 E O

'3r{]sz}rlN 3P salE r"tu Is -..uajor{fEg 3P l"Iiuasa Poru ul El"iuanH

-ur tsoj E ar?r 'sa8ep4 8y'tpn1 Inl E Tr"lndod t5ozo15 eP PlPuVdsEr alsa

erurdo plsEJlV 'mlnfrlnu F IruU 1os

e: 'drun r6ela:e ut 'l$ rolaDullsul €

pusnlsepau errlofolf ap Insuss

ur Estalaiul ESul else eirrn ,,;qirn "l rodeul"

:FuruaPul nf 'IIIE 'ezeap,Ltq:a lulds aP sJrEJaqllg 'lnlJHns sJJgIIs 3 nJlued

ElBfapur^ srngeJl aJEf erp"lEtu o Jtsa FlrJrds 'zlnlnraHns F

JESJJAPE un

E) tnze^ alsa 'r$nsug InTIJIdS FlIJrds ezelPndar gs a8un[e If (uIIsJP In]s33E

e ezner rdarp mpurrds rarmSlluaPl "l

t5 tunlln: mFuIIreP eri:rpard 11

pzeelrrurl JS nu ?JJela:d;alul 'atinoslp ul Inlnuod"r EJdnsE PIIJsJIP aunIZIA

ftseaie nf pro3e uI .la3llE tnzel rlsr lurds rS (pizr,r) ragns arrulP Inlrod"l

?f EeJlgasoeP nf (luozlJo ISEIa3E ul gf$Itu as aJeleJdJalut anoq ?-aP

"e)

'runllnl ErrrP?f,eP 16 purl:ap ezBairoj arEol

,o-pugfoJns ,lliar,r e,rutodrug 'rnpfagns EllJtodrul sJolul ne-s €alsa3? alEol

,1n$ero atse IoquIS reJ"J IE 'rtialrr e eJeztue?JoeJ

"8rcJlul

'plpuoru IniJauIol

uI(elluouo]euI..EJIuqJluI_(o1al)aunlit.r"f,.I€IfsdSuI.SaIaiuI-lIJrdS

urp aJe]spu ]"nl E 33 EeeJ .]rJrds ulrd r$ ul rriah Inurlf,ep

:ro]?urJn Inlal ul

ptetunzrJ g er"od BZar .glnruJoJ o."l ?snpJ6 ',,lliajo:d" IJlsaJE Inlsulel EI Els

aJBf ?lEluJurEPUry ?zel 31sJ Iou rulued ppliuasE 'r,,InlnlusPlflo InuIIf,aP"

eJ:utZoI urJd Eleruudxa ea: JISJ - SaJaluI IEaJ un aP feJnf,nq ?-S (JuIaJA o

nJlued ,a;ec rS - eJtsBoU rarientrs E aJElaJdJaluI ?tnfsounf surg reru EeJ

€il V-IVNI]V VIiVNIIS NI YAII]ECV VIiIZOdSIC 'SI S

r1.4 DESl"EPTAREA DISPOZITIEI AFEC'I'IVE

O a patra interpretare se mentine, in esenta, in orizontul celei de-a

treia, incorporAndu-le in acelasi timp pe celelalte doua. Ea este, relativ

vorbind, in cea mai mare masuri dependentS. de celelalte interpretiri si

cea mai fragmentara dintre ele, fiind mentionati aici numai pentru ci

introduce o categorie istorica pentru caracterizarea situatiei noastre actuale

si pentru ci isi indreapta privirea asupra unui nou Ev Mediu. 'fermenui

de ,,Ev Mediu" nu ffebuie inteles aici ca renastere a unei anumite epoci

istorice pe care o cunoastem si pe care o inlelegem, desigur, in moduri

diferite. De fapt, acest termen merge in direcgia celei de-a treia interpretiri,

cici ceea ce este avut in vedere prin acest concept este tocmai o epoci de

mijloc, o epoci de tranzitie care ar trebui sa conduca la suprimarea opozitiei

dintre ,,viati si spirit". Reprezentantul acestei interpretari este Leopold

Ziegler, prin lucrarea sa intitulati Spiritul europeanr.

Aceasta este doar o mentionare sumari si cu caracter formal a ideilor

cunoscute si dezbitute asti.zi, unele dintre ele cizute deja par;ial in uitare,

interpretari imprumutate, de mAna a doua sau a treia, care au fost puse

laolalti, luAnd forma unei imagini de ansamblu, idei care pitrund apoi

in jurnalistica de primi mAni a epocii noastre, creAnd spatiul spiritual -

daci poate fi numit astfel - in care ne miscam. Daci cineva ar considera

aceasti mentionare a celor patru interpretari ale situatiei noastre drept

mai mult decit este, si anume o simpla mentionare, ar comite o nedreptate

prin generalizare. Si totusi, ceea ce este esential pentru noi e tocmai

trisS,tura fundamentala a acestor interpretiri sau, mai corect, perspectiva

din care privesc ele, ftra excepfie, situatia noastri actuala. Folosind iaragi

[107] un cliseu, putem spune ci toate aceste interpretiri privesc epoca de astazi

prin prisma raportului dintre viata si spirit. Identificarea acestei distinctii

si opozitii stereotipe drept trisatura fundamentali a interpretlrilor situatiei

actuale nu este deloc intAmplatoare.

in privinta acestei distinctii si a celor doi termeni-cheie se va spune, in

primi instanti, ca fac refbrire la ceva ce ne este cunoscut de indelungi

vremei si cum ar putea fi atunci inteles caracterul aparte al situagiei actuale

si viitoare a'omului prin intermediul ei? insi ar fi gresit si consideram ca

cei doi temeni nu desemneaza, aga-zicind, decAt doui elemente constitutive

ale omului; sufletul (viaEa) si spiritul, doua elemente constitutive care

au fost intotdeauna atribuite omuh-ri si care s-au aflat mereu intr-un raport

l. L. Ziegler, Der europriische Geist, Darmstadt, 1929.

'1666t'eapero 'uory '.nlreg nIPnEI) eP

'peJl'anmd ap aiutorl :gtseauguloJ EeJef,nP?rt JJtnultuof ul Iso]oJ IoA 'ElElIl eeJeJf

-nl ulp rolaltsed ?r,n]prr nlurd] 'u:n t6 9ee 'd'XIX 'lo^ ''urn ti 0Z6I '.ueqlunl4J

'(aqe8sneuorresntrq) a1.tary dqdlltluusat 1qrpry ffiz allx6 lrq 'rqlsztalN'I

'aleriuese rJEnlEê n"s aiueSue 'IrnpuVB ap ariralor o PuEJnf IE{rt PuIg

JJEJfnl e8eartul 'EzeezrL)l)EtE3 l-JJEf

eurslJoJE:sase8 Js IfIV',,,sosluolq"

arsa lire: Erled E-ap laler E tuntiras Enop E-ap Ialar 'atalnd

InpII

ap uiu1o1

'alunu ur esasnle o JJ"r uI EruJoJ ug rr6rgls unq EI JJnP o-tnlnd e-u arc: ad

ereJfnl eaJE ul 'El"ffn.rr giutuodur ap r$ gpruauePun; ES EaJ?rinl ul Ia

ul rnPE ES EerA

ep grelnuro3 arelardrarur EuIIF arinrsrp ul rEreqIIrP Potu

$y ',,aurru nJ lrpnJul atsJ pqurnlf,s JS ef 1aJ tetunu" ec en6 IJ '<le3lle JC

'purJoJ ?nou o 1a

nrruad e:searutrd ES EJ,IE eJ eJEJozolA pts"ef".retq: utrd

'rn1 eare3ozolg u1 arirzodo ElsEaf,E pteqtulr{lsau ettsed J"-s llnur 3P }Vf,IJo

'p: r$ psug eri6 yE 'es eutldtcstp ap puEdsap as ES EIoA rr?r 3o1o1g rnpr

-EUVI elef, u1 rr$el g I-gs arnqerl (rtetlrlrltuv ulP grenlard 'atilzodo Prs"arv

'nrrnl tsrf,E rp tuaniuor t6nsut Ir ErE 'ar{rsztrrN Inl Ilrq;ozoly eri:arrp

rnda:ut EI ap pul pruudut l5 autisns olody-sos,,(uolg adrzodo ElsErrV

'eteor EfrpuJ^JJ

JS JJ"r EI ap eaulStro 16 tgc 'a:tsrou ladtnlts

ap rrelardralur n:ted alsafe lpler.,ztleue E aP EUIfJ?s atred o EI ssEI ruatnd

[g0I] EJnsEur el ur nrzJel reru IJnuEI ruol aN 'ES EZItu Jtsa aJEf, a8ayaiul ealnd u

nrtuad IEuInu atilzodo plseef" Jufsep ruo1'JIEtuetuEPunJ tlilzodo IJlserE

elurnrrd ul eI{JSZrarN ln1 edda:uof taJf,uo3 IfI? etnfslP Ea}nd urol nN

alentf" eJls?ou rarientrs ap t.relard:alul

nJted Jolaf, e aur8t.ro Ef, fIuIIod€ ri crlsruorp artul

pFlueurcpunJ puEer{fszraru elirzodg (q

'aretardralul ErEJEAape a.reoSqysap as es alnqaJt

eJ"f ul prol rf eaur8rro Efrpur e ap eliuarur JJE ?sur ':ollrptardralul EelEtIT

-eur8lro rrJeqeJtul Inuurs qns aund E Jp Insues eJE nu atie,uasgo PlsEalV

'auaaqrszlaru regozolg z a:rldacar Erltunue o EI eP pururod rcurnu ayrqlsod

tuns rrgtardratul hrted elaf eteoJ 'rn1 r arerdafeJ Elltunue o e1 16 ag:szrarg

€l :Eunruof aulSljo plseafe EI tIluIJ] lrelardratut n:red a1a: Jteot 'le3tle eC

'uu4oda $ ntnuoty eJlul EueeqrszlJlu eri:utrstp atdsap Ii 'lltlds r$ ragns

rJturp mpuode; E ?fllaroJt amlir-re1c o ardsap Egrol e nu If,IE ee salaiug

ap ausrl Jel3p"-Jlur atsa 'laglse rut.tud II gr€O 'Inlnruo ale alelueu"PunJ

rurpntne alnunue pugJn3 rcu prulrdxa es luauJel tt$ace uu4 'len]f,rguof,

9I I YIVNI]V VIiVNIIS NJ YAII]A{V VIJIZOdSIC '8I S

116

DE;TEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE

inainte de toate, voi oferi o dovada pentru claritatea cu care Nietzsche

intelegea, in aceasti perioadi premergatoare colapsului siu, rolul determinant

pe care l-a jucat opozitia in cauza incl de la inceputurile gAndirii

sale. in 1869, inci inainte de a-si obtine doctoratul, Nietzsche a fost

numit profesor extraordinar la Basel.

,,in jurul lui 1876, atunci cAnd am priceput incotro se indreapti \flagner,

am triit spaima de a-mi vedea compromise toate aspiratiile anterioare:

si eram atit de puternic legat de el prin toate legiturile cu putinta: prin

faptul ci aveam o nevoie profundi de persoana lui, prin recunosrinta pe

care i-o purtam, prin lipsa unei alternative la relagia cu el si prin mizeria

absoluta pe care o zdream in jurl

Tot atunci am inceput si. mi simt incarcerdt pe vecie in filologia 9i

profesoratul pe care le practicam - care nu erau decAt o intAmplare 9i un

compromis in viata mea - : nu mai stiam cum si mi eliberez, eram obosit,

surmenat, extenuat.

t1091 Tot atunci am inteles ca instinctui meu era contrar celui al lui Schopenhauer:

nizuia spre o justificare a vietii chiar sub aspectul ei cel mai

infricositor, mai indoielnic si mai inselitor: - formula pe care o aveam la

indemAna in acest scop era udionisiaculu"r.

Mai tArziu putem citi: ,,Iluzia lui Apollo: eternitatea formei frumoase;

legiferarea aristocratici <asa trebuie sd

f.e mereu./,, Dionysos: senzualitate

si cruzime. Vremelnicia ar putea fi interpretata drept savurare a forgei

creative gi distructive, drept crealie continud").

Urmeazl apoi un fragment in care Nietzsche explici poate in cel mai

frumos si mai hotiri.t chip opozigia dintre dionisiac si apolinic, punAnd-o

in legaturi cu originea sa: ,,Cuvintul udionisiac, exprimi o nevoie de

unitate,otranscendereapersoanei,acotidianului,asocietagii,arealititii,

o transcendere a abisului trecerii temporale : revirsarea dureros-pasionata

in stiri ambigue, plenare, imponderabile; o incuviintare fascinati a caracterului

complet al vietii ca un Acelasi in orice schimbare: Acelasi in putere,

Acelasi in fericire; marea impirtasire panteisti a bucuriei gi durerii ce

aprobi gi veirereaza chiar insusirile cele mai teribile si mai indoielnice ale

viegii; vointa eterni de a zimisli, vointa de fecunditate, de reintoarcere;

sentimenrul unitalii legat de necesitatea creatiei 9i a distrugerii. CuvAntul

1. Ibiclem, p.337 [trad. rom., p.628), n. 1005.

2. Ibidem, p. 359 9i urm. [trad. rom., p. 649), n.1049.

'Zg0I 'u '['rurn 16 Eg9'd ''utot'prrr] 'urn $ V9g'd'utaplql

'e

.ruaplQl.Z

'0E0I 'u '['rurn ri 6r/9 'd ''ruolpert] 'urrn tS 09€,'d'ruaqryI 'I

',,rurs ap rrrgqorde" ep ro] uI J,.

ualnd ulind mu tgle nf, 16 'rueaqcsztaru elnredsrad o-.ttulp ElfeJoJ IEuI

alsa rrptardrelul nJted elaf, eJlulp eJEr tu"JEtoI{

"s

rll" uaundord au nN

'"J"JJlrl PtuJoJ o ?f, 'euEdJP Ieru

rep unq un Ef lmep eiuangur arredap mu l?tlfJexa e-t5 nu arer l$ 'JtuJJA

-ep reru tezrr:lllele) iu"-31 a.rt: ad 'aJlssou latienlts ap t:era:d.lalut n:ltd

alal ul JT un rrru ul ?lseJlueru es nu aJEf adlzodo o EAIIf,E atsa 'tutaq:s

[t t t] -zraru ee;rpug8 ul 'rJI? Ef, eePal t n:]uad )lullnf J]lnu aP aloleu Jlsa nN

'e,,pS?fe tra8nrrstp ulp afJ"otur as :ru6arr t5 urata at6tuar a: :ldatrr e auntsxu't

-otd o atsa ripcnq ul ]Erpr 1ar

sosluotq - :"a ap l^pq4 et ap ereuaqf, o

"

'rriar,r trdnse luerse]g un Jlse acn.rc ad Inezauunq l"'l t,flu71lsp't p2 7i

sos[uotg :ttnd\ pnop a1at" ur 'JoteJeloq potu u1 'teruro3sueJl E-s atitzodo

?tsEJfE eJEf, ul Inpotu efrpul e nrtuad 'lelll urllln un IJaJo IEru trlo1

'z,JnIpx,tolJxn runs a1a

- erdnl ul.rd att$nsul (ellol 'eluaf,nf, tuns

ela - JolrJnleroru eaiaprnteu nes ect8o1 tclu t$ J"p un n-lruad etsa nu

1a

eaiasnurn:g :Jr}?rs? Jalf,EJ?f tsa:E nf, erdnl ul glsuo3 mpoar8 etfatl.t :aiulorr

erurlp retse:E Inraua] undruoc lnf,It"Is" 'lnillo"t{'lnllsef,xg 'rdaruo: l$

pp8a; EI ereuopJogns ap 'aleltldurls Jp 'EJns?tu ap aiuro.t reun Fgrurr{rs ul

.rotprugrurgdsur ap 'uafur ap 'sralrp Jp 'sonJlsuoru ap eiulo,t p8ugiS 16-gs

'elurln: ar]" nf, ::luqode gullep es r?IsIuoIP p:a:8 JIoAau ?eA? a3 JP :f,EIS

-1uolp InleJrsqns urp "fs"eJf, "s

EIngaJl :ar8 prustullodt mu:or ac ap 3a1

-aiul ps reop rrnp?rrs ur?-ur na 'rde3 aCI 'g t ap :a.13 ppotu el sEnB n"-u

are: aur8lua alrJeru JJrurp €un ersa rar8 mpragns InJolJetul ul :lutlode

r$ relsluotp enurp atilzodo pls?eov" :lr6a:ar8 Irunl E aretardralur gPUnJ

-o:d mu rac 16 rrela;dJelur rJlse3r rrulSlro EeJEZr:.lJeJer tode ezeaLuJn

'l,,aulle IJluto

prusrurlode :etse: rS pllqou 'a:ar aiasntung o-rlul lSunqaQqtsqlag] ,--aurs

ep rrJeuJge e erua:dns EruJoJ 'lnJqllll{la l5 nralnd EaulPnrluald 'JolJXJs

[011 prusruo8etue ap rriprlueun erinlo.ta t5 e: 'a:rlsrlJe-leJnleu lt3;aua tnop

Jolsaf,E prusruo8rtue ap pre8al J"sefeu ap r9r€ lol Jlsa raue etinlo,rE

.a8a1 qns Eatelreqll

::rdn :at:trer un pJeJuof, l5 tartrrn?rgrue pulrulle 'at$azadurtl (prgrlJoJ

'zzeaztrcln?urs 'pcglydruls er BJar lor JP 'ctdlr npltlpul) un IuJ^JP E eP

Eeles 'eurs nrluad g E ep rri.rgrrpsap poru mun EIoAeu prurrdxa <ctullodz,

Y'IVNI]V VIiVNIIS N! YAII]ECV VIiIZOdSIC '8I S

l1B

DE$TEPTAREA DlSPOZITIEI AFECTIVE

arita ci nici una dintre ele nu este adecvati; caci nici una nu poate fi

adecvati, de vreme ce rateazl. esenta filozofiei lui Nietzsche. Iar aceasti

filozofie, la rAndul ei, este agezati in mod evident pe fundamente stranii,

care sunt derivate, dupl cAte se pare, dintr-o ,,psihologie" de-a dreptul

banali, profund chestionabila din perspectivi metafizici. insi. - {lra a-i

acorda un cec in alb - putem spune ci. Nietzsche isi permite acest lucru.

Stim doar ca Nietzsche sta la originea interpretirilor discutate mai

devreme. $i nu lacem aceasti afirmatie pentru a indica, bunioari, caracterul

lor derivat sau pentru a le stirbi din originalitate, ci pentru a numi

directia din care putem dobAndi o intelegere a problemei si pentru aarita

care este locul adevaratei confruntari (cf. Cercul George'r', psihanaliza).

c) Plictiseala profunda, acea dispozitie

afectivi fundamentali" ce determini" in mod

nedeslusit interpreti"rile situatiei noastre

din perspectiva filozofiei culturii

Toate aceste chestiuni sunt pentru noi secundare. Nici micar nu ne

punem problema daci aceste interpretiri ale situagiei noastre sunt, toate,

corecte sau nu. in astfel de cazuri, cele mai multe dintre ele sunt. Si, cu

toate acestea, discutarea lor este esenfiala. Caci ce aduc aceste interpretiri?

Vom spune ci. ele ofera o diagnoza a culturii prin care, fhcAnd uz de categorii

precum viaga-spirit, amintite mai devreme, istoria lumii este traversati

si survolati de la un cap la altul dintr-o singura miscare. Procedind in

felul acesta, ele reusesc, ce-i drept, s5. afle care e loculpe care il ocupa epoca

de azi ldrzs Heutige] si si identifi ce situayiain care ea se afli. insi noui inqine

[1 12] nu ne spune mai nimic o astfel de localizare universal-istoricS. ce incearci

sa dea socoteali despre cum stau lucrurile in privinta culturii noastre - si

cu atAt mai pugin ne afecteazi,ea in vreun fel. DimpotrivS., totul nu e decAt

ceva senzational, adici ceva ce ne aduce intotdeauna o nem5.rturisiti si

totugi aparenta linistire, chiar daci numai una de facturi livresci si, ca atare,

'r- Cercul George (George-Krek) a fost un important grup literar de la s{lr;itul secolului

al XIX-lea, format in jurul poetului Stefan George, care s-a destrimat in anul

1933, odad. cu moartea poetului. Cercul avea un caracter elitist si ezoteric, un rol

important in cadrul intilnirilor cercului jucAnd recitarea anumitor texte de citre togi

membrii grupului si cultul anumitor personalitagi, printre care poetul Maximilian

Kronberger (1 888-1 904).

ad grulrdxa as af, Inln-u x2sp7 suas un eJaJuo3 'ttit:gluuras Istsefe InIaUel

ad ,aJ?f r$ prua;aur ariecgluuras o n? eJeJ auJoJ UI ?lseJlu"ul as 'auIS ad

gurudxa es a3 lIJIds l$ ragns ec '1nrug 'eflTogurs a]etuJo3 'lnloguJls 'elsaldxa

gzBeq8nse ur af rrrnllnf, "

eSozolS o rz?rsB ua^v'loqurs r$ alsardxa 3p elraPl

Jolmnpuof r5 rda:p eJE Ee ul sulrdnc pruo r$ lgf, <?Jntlnl lglE adafuof, "

aP

3rlueln? l5:gozolg potu InJngurs pf e IZgrsE frlPugdsur atuldo o 'llntu rcIrr

'Eq - nJlsou mFlagns ?IsaJdxe leruf,ol 'uaf PoIU ul (else PJruln) 'urn3?

ruEH" au a?un eepe1.luetnd €s EJoJ?f p.rornfe nf rrf,rpu ar$ru ap eroâu ?eA?

LtJo^ <zE3 eflJo uI ')Je]iE EJ un3e Eugd o-IEZIUJry u"-u EJUI a;e: ad PP"AOP

[gII] o rg]ul reru "ruelf,aJ;e a: atieuJge - Jot"fRtslres'aleod'alse nu eJlseou

rarientls t aretardratul eP alJ"de IeJ fsef," Ieulnu t: aunds psul zalnd re-5

.PFrueuEPU nJ P^preJE eliv

-odsrp a8alaiul au e nrluad 'elienlrs'la; lsere ul '.ryrul rcru ugrglr"lf, 3u ES

rngaJr JE Ef, <sf,BolJalu? eJlsrou apriraga: uI (leJePlsuof, lu? pug:9pa6ar3

o ]n3E tlIE lf,unl? 'luattafita) ?zs2aia@or au ?s nPS 2lfuut au 7s ulind Ia3

nES

lualtafi sunl pu ap ?rulas aap ps rnge6 r? pugr Ilunle rcul3o] Inlo] nf "z"e

-n5a 'lzelse ap ?Jlseou ttiznlls pugrardrarul (IIJnllnJ l-yozol9 Pl"P PSul

'a.reorpld

-rugtul f,olep a nu aJ?r Eun Ef,EP JBIr{J - P3saJAII piualsxa o rnP ale If 'J?u

-l8uo e,ra: ulp alSar: nu Jol eiuasa Ef nJluad ersr l5 'zouSord l$ pzouSerp

urncard arusrSoloau eJls?ou reritntrs ap trerardralul Jotsett rueJEZttel)EJEa

nJlu3d trsoloj rue teuodualur poIU uI 'lJel rnlnuJels ? Eef tgf,ap

"]p e nu

JreJ <lze ap eooda eJt?3 r?tunu neJeru at6a,tr:d l5 lou ap arif,"Jlsqr raldruo:

eJeJ e),ellrlodrulp ,It 'lzn ep mode uIP EJlssou tdentls apuudrns nu t5

eJapal ul rou ed aJe eu nu IIJnlln3 "

agozol5 grseaf,V'alstzalueJ IErrJ ms el?nu

-ale l?lu 'ale,urap eIuJoJ srlJaJIP qns Pundrul as ES eln?f, a1: 'gie; :p edllc u;

'1$ ,,11rntyn: egozolg" eP aleunu 'Iellqo aP 'gurod af, Eae3 nJluad af,rdll luns

eleJntlnf azouSord l$ azouSerp elsmv'e[ESJa Iun IeIJo]sI InJPEf,

u1 1o: un l5

adenlrs o urlal au JJ?3 ul gJnlsod o-Jtul aul$u1 Enou rou ad gzea$ligu1 au

r5 aul$u1 rou ep gnasuadsrp eu ele 'p,nnodurlq '?4saou Ps2"ry? tI Jaw un

iuns nu,fnuru n) razeel:r:.Je au nu rrJnlln3 erdnst f,IlolsI-lESJsAIun Jelf?JEf

nr azouSord l$ azOu8elp aNefv;ruazard eP lerf,ey r$ redncoard 'terp,todrul

udnd reru IaJlsE

as-nputiurts '.rotrr,r nJluad 1n93eJd 5 ?reod Ps rgf,ul r6e 'lual

E^ el all6 Es eJEo eeJA J? nu Iuauleo aJlurP )ut)'WouSoJd o-nu7 PfEruJoJ

-sue4 l5 prEJoqEIe ag gs Jgun{E - nu n?s rtrqdxa - PuVl I3unle g}ueulfs"J

rcur 15 g3ul JUTAJp .elu?seJatul AItouJ lsaf,E uIP rcuIfol ri gft(e8ueau '31?J

-nllnf ntp:llsou8erp aIiIZod glseef" 'nlgruesu" ul ErBnT

'Er"JnP PlJnfs eP

"

6II VIVNICV VIJVNIIS NI YAII]ACV VIJIZOdSIC '8I S

t20


sine. Aceasta est€, in linii mari, schema din filozofia actuala a culturii. Si

aici, iari.si, totul este aproape corect, in afara de ceea ce este esential. Trebuie

deci si ne intrebam din nou: este aceasta perspectivi asupra omului

una esentiali? Ce aduc aceste interpretari, lasAnd cu totul la o parte incadrarea

omului in culturi? Omul, gi poate ca deopotrivi cel de astizi, este

reprezentat ldargatelh) in acest fel plecAnd de la expresia realizarilor lui.

RimAne insa intrebarea daci aceasti reprezentare a omului este conforma

lnifrd qi surprinde D a- s e i n-ul sdu, coplefindu-l lergretfi), daci. il aduce pe

acesta la fiinga; daci aceasta reprezentare orientata dupl expresie nu numai

cd. rateazd de

facto esenla omului, ci este sortitd si o rateze in mod necesar,

dincolo de chestiunea estetici. Cu alte cuvinte, o asemenea filozofie reuseste

si ofere numai o reprezentare lDar+tellung) aomului, insa nu ajunge

la Da-sein-tl siu. Nu numai ci ea nu ajunge factic la acesta, ci in mod

necesar nu poare ajunge, fiindci igi blocheazi ea insfui accesul catre el.

Poate ci, intr-adevar, trebuie sa pornim de la o ,,expresie" in care noi

nu suntem decdt reprezentati ldar-gatelhl - tocmai atunci cAnd ;i tocmai

pentru ca ne straduim sa trezim o dispozigie afectiva fundamentali. Poate

ci degteptarea acestei dispozitii afective fundamentale arata intr-adevir ca

o constatare lFesrsrcllung), fiind totusi altceva decAt o reprezentare sau o

[114] constatare. De aceea, daci nu mai putem evita faptul cl tot ceea ce spunem

arati ca o reprezentare a situatiei noastre si se prezinti drept constatarea

unei dispozigii afective care sti labaza acestei situatii si care se exprimi in

aceasti situatie - daca nu putem nega si cu atat mai putin inlitura aceasti

aparenfa - atunci toate acestea au o singura semnificatie, anume c5, ambiguitatea

apare chiar in acest moment pentru prima dati. E de mirare asta?

DacL, bunaoara, caracterizarea noastri introductivi a ambiguitigii esenti-

nlr a fost o simpli expresie

ale specifice filozo{irii - filozofbrii noastre -

care isi propunea sa atragl atentia asupra stranietagii filozofiei, atunci ambiguitatea

trebuie si treaci acum, la inceput, in prim-plan. Nu vom fi

dispugi sa credem ca aceasti ambiguitate ar trebui oricit de pugin limuriti,

declarAnd ori afirmAnd de la bun inceput ci existi o diferengi teoretica

intre reprezentaiea situagiei lnoastre] spirituale si desteptarea unei dispozitii

afective fundamentale. Acest lucru nu ne degreveazi de absolut nimic.

Cu cAt inceputul este mai autentic, cu atd,t mai mult aceasti ambiguitate

se va afla la lucru si cu atAt mai dificil ii va fi fieciruia si decidi pentru el

insusi daca intr-adevir ingelege sau nu.

elerEds ul 9H" 3s er :nou uIP uPqeJruI'xou n4uad /oJ un vJelnq3 'eel

-saf,E al?o] n: ,l$ ;arm$nu u1 uli 1-rS

co1 urp r6nsul pruo Sprus Elulouole

15 ecluqar 'pqop Firrruor PuVr IeJ lser? uI 1q.lo-t artod eurr gsul iuar

-6eounr l-nu Iaruat InJp3 IE 'gltslrrtld aiua"tallpuT o nc rsa,ttrd eu JIIJnlf,nl

J]"ol lnlosqE El nJluad igpliuasa gclSoloruo arerrlrgrsod o IsIu luISPg reru

nu ef ep elurlnf alp nJ ,rou nrluad aliz:gtuuras o trlu urtsp8 IBuJ nu af

rc ilor un eP ero^su tuaÊ 9s tgcul 'aut$ul lou nrlurd iuu{tua\su\ eP rvlE

JJEo lrualep ury iulrJeJuof l-lu

ES axnqag pf, JEIq3 eg '1o.t tsa:e aul$u1 znou

IEIII

rurJaJuo3 eu Iou gr rnplde3 alelEds uI aPUnf,sE Js 3f :Ets€ e$e ^Jpolw?pq

Aalaqa4ul .runry .alnfe rcru r$ urlep BJJIfEfg: ri tiuarede rS e,rtg:sa t6

e8ng .al3o1odo4ue durr rselacz u1 r$nror putg 'autiul Iou aP enasuadstp

JN .E]EsJa^run ErJolsr ul IoJ un au-nputpJo3e 'aut$u1 Iou aP eztasuad

-srp au rf, 'l3eJof, Pour ul adacuor aleod au nu Er IEIUnu nu Ea 'rgrt lg:ap

tpru r"W 'xou JP Etuess PSul EaP PS ?JRt 'gpnr:e Erlseou etientls '1ze eP

Efoda zef unq rcru Ief,

u1 gruzard llJnllns E e5ozolg PlsEeJ" El ueaunds

'euruer

a:eo1(lru ap leJts"

EI tugl3dE ?s uJeJA nu t6 aro,r tue^" nN iuBzrlErururu

o-s 'le3 lsafe uI 'PugfJe3ul ',,PPorrl EI e5ozol5" rda:p upurueseP o Ef,EP

arstlnlglp oar.r un6edap gs ulsnau ippotu o reulnu EtsE elsg i,,l3nlrrrds"

nJtsou Fri"ds 'piuayacxa uud 'JEItlf PZ€elIuJIIeP nes aldrun ,,EJ?olJadns"

psrlsrleurn( ElsErfE eo mprdej ale]?ds ul epunf,sE as eJ ielrrejrp ulldap ad

undrq, ul ?i"p relrp - rou aP grueas ul elenl runs elerrulnt ezou3elp elsere

g3 rnptde3 alareds ul sPunrsB es ef :nou urP unJ" EgoJlul luo^ eN

'atunuB lunf, lusPIAe slsa nu peP relqtr - ln-uxasa(J

EulluJslaP JI3

pr l$ '- rrrnllnr ra5ozolg rdtutruop - tt?ia"tdtaru! usara ltq6 ul ?xs?xa e^r

BJJBlEtsuoJ ulp Ierunu r5 relq: gJlseou edenlls ardsap luel35ns efap rung

'alf,eJo)ur purg ef rua8uldser el ES

ernqaJ] nu I3Iu IS 'BrlE o e8nepe el

" "rqt

lli lryra;d.rarur Jolefe erdnse ?lsrsur reru EJR1 pJlseou edenlts ardsap erFru

"

ep ]uarf5ns e(ap rurrg 'J?sereu toleP gsul elsa nu nJsnl lsarv 'alllulurc

all.lgrardrarul o-]nfRt nE lgf,eP leJll" rupzlralferef, o Bs ']Igegord 'amq

-aJ] Ef reurnu - arienls errdo.rd rglul IEtu rugruazardal Ju Es 'repe6e 'amg

-rrJ 'ruege eu apun in:o1

e1 ap pup:a1d Iou nf, allrnrsnl nets utw uIgrTuI

es l5a:3 ru"-N 'e,taprin lSnror rupge au Iou 16 93 'rEPEsE 'guuleasul :P1,r ul

pldrugrug as nu rde3 tsa:E ,- Inll?-Jlul IJo Iai un-Jtul - Iou n3 EAuInf, nels

elrJnJf,nl Pf,EP 'gsul '.ilou nJ 2/un"rJnf nuis lLtnJ" urPqaJlul eu ES JInqeJl

tt ' ,,1rua1fa au a7Lln" uralnd Ju nu ltrunle 'tl$ar8 runJP un alsa 'Iu

"qeJlul

-nllnr ragozolg egreads (eJlseou ladentts t arela-rdralul JP InPoru ?f,"C

I

:

-1

IZI yrvnl:)v vrivnJls NI YAITIA{V HjIZOdSIC 'BI s

t22

DE,STEPTAREA DISPOZITIEI AFECTIVE

acestei cautiri? Trebuie mai intii sa redevenim interesanti pentru noi

insine? De ce trebuie si facem asta? Oare pentru ca am devenit pentru noi

ingine plictisitori? Trebuie oare ca omul si devini plictisitor pentru el

insugi? Oare de ce? Oare ceeA ce se inthmpld, in uhima instaruta, in priuinla

noAstrii, nu este

faptul ca o plictiseald profundd freamatd in abisurile Das

e i n-ului ca o ceald tacuta purtata de uknt dintr-o parte intr-aha?

PAni la urmi, nu avem nevoie de nici o diagnoza ori prognozi culturala

pentru a caracteriza situatia noastrl actuali, pentru ci ele nu fac deci.t

s5. ne aseze intr-un rol si sa ne dispenseze de noi insine, in loc sI ne ajute

11161 sa ne regisim. insa cum ar trebui si ne gisim pe noi insine - printr-o

introspectie sterili, prin acea detestabila sondare gi examinare a fenomenelor

psihice, care intrece astizi orice limiti? Sau ar trebui sa ne gisim in

asa fel incAt si ne fim redayi noua insine si, mai precis, si ne fr.m redati

intr-un asemenea fel inc6.t sd. reruuntam la noi ingine, si renuntim a deveni

ceea ce suntem?

Prin urmare, nu ne este permis sa continuam sa flecirim despre noi,

asa cum face fiIozofiaculturii, si cu atd.t mai putin si. fugim dup5. noi insine

mAnagi de curiozitatea psihologiei, ci trebuie sa ne gisim intr-o asemenea

manieri incAt sl ne legam de Dasein-ul nostru, iar acesta, Da-sein-ul, si

devini pentru noi singurul indispensabil.

Ne vom gisi insi pe noi prin apel la acea plictisealA profundA, pe care

poate nimeni dintre noi n-o cunoaste in prima instanti? Si este oare

aceast;" plictiseala profundS., atit de problematicL, dispoziyia afectiuafundamentala

pe ctre o cdutam ;i care trebuie depteptatd?

arurls eJ EJaf E tiuwrd ul p(ernt ,,letunu" ar$asdl1 aN iE3 ap piulrrS l6nrot

ruale nES iea op uIIlS "s lttailt nu Ef, nJlued nES i€luaze-rd lajap else nu

Ee ?J nJruJd arcO i"e ap piurrr6 ural€ nu ef, eC ap4saou etienlls aP '5 E

ep nJlsou FIaj aP 'l-npugr e1 'auli Jf EAaf aJ€o JlsJ nu ?l"3slrfl1d prsta:t

at$eounc nu e l5 ap giurrr$ ?ele nu V 'etst ult$ nu xoN i,,lou" lsaf,E elsJ

"a

eur3 'nu n"s AItraJE au sfEP urllS nu Pl rpeP E^311P 'Wlul

"uruJetaP "3

r?ur '?urueasul nu nJJn] lseJe 'l"urJoC ltou ruruad Plrr"uelqoJd atsa epas

-n:r1d Ef ?ulueasul eJ iIZaJt t6ntot areo ualnd o nES '"]IZe:r 5 atrod nu

?J (?3nerualqo:d augureJ EIEasItlrTd ptsea:e rgc dun r.;ipw V) rn8rsag

i"lle-rrul eued o-.ttulp lug^

ap prrr.rnd plnf,pl gieac o e) tnln-utaspg rlrrnslgE ul prpur"e{ epun3ord

zpasrrcrld o eo prdt3 eJ?o elsa nu '?Jlseou eiut.tud u1 'piuersut Elullp

u1 'gldrugrul es ef Eaef, :EeJ?olgruJn slsa o-IEf,IPIJ rue eJEf, ad earzqarrul 9c

BSul rullulurE au gS 'ruetuJge o nts tue8au o Ef,"P 31se nu r:rt urualgold

gsul 'piuazard la eldruls J?JIIqJE PoIU ul leruJgt tue 3) Ifunle aunds eatnd

EA aurllJo IfEf 'Ie E aJ€l?tsuof o ardsap 1q:o,r artod es nN 'luaza.rd alsa

rAnf,eJB llilzodsrp ep IaIsB leun FIaJ aP EArr gc riurulzap E^'ze) ung IEtu

Iaf, ul 'Iou eJlurp aJef,eg lVf, nf ulind reur lgle nr tlse tS 'zlelsuoc udnd

ap l$nrg: ruatnd o-N 'z"l un IrIu uI ipleluaru"Pun3 ?ÎrraJE alirzodslp ap

IOJTsB oeJ^ lelelsuof, uJE JEC 'altlueruePun3 aÎl:ei" lrilzodsrp Iaun ?eJEl

-ElsuoJ atunue l5 'lnda:ut unq "l

JP ru?]rla ?s l?lJeful ure af ?eaf, lelrrlol

[/I I] ]nuriqo rut 'tpun3o;d epasn:r1d e1 arl.ra3ar Els"ase urrd 'e: ea:pd -re-5

?Mtaoys nu ?s

Tzpd o a 'psaaza'? 2s ?s aJal0 a ?uwn2sux

apruaruryur{ a nw alu 77i72 odsTp la$ara aa,ryl daia Q

'llaslQxt d l3 ruaLualqztd lnuqrury' il S

E es eP lrsr]3rld g E :Irlrsr]llld e PuroJ ?lulrd

II ]OTOJIdV3

t1

124 PR]MA FORMA A PLICTISTLII

1 8l in fond nu vrem si stim nimic de ea, ci incerci.m mereu sa o e/uddm. Daci

incercim mereu sa o eludim in acest fel vom avea, p6.ni la urmi, o congtiinti

incarcati, ne vom agala de scuzele pe care aceasta le aduce cu sine si

ne rrom consola spunAndu-ne;i demonstrindu-ne noua ingine ci nu stim

nimic de ea, pentru a ne convinge ci, de buni seami., nu poate fi prezenti.

Cum eludim aceasti plictiseala lLangeueile] in care, dupa cum spunem

noi insine, timpul se dilata" lwird lang)? Pur si simplu straduindu-ne

mereu, fie ci. suntem constienti sau nu, sa ne omorAm timpul luns die Zeit

zu uertreibezl , bucurAndu-ne si avem preocupiri dintre cele mai importante

si mai esentiale, numai pentru a ne umple timpul cu ele. Este cineva

dispus sa nege acest lucru? Mai avem oare, prin urmare, nevoie si stabilim

ci, aceasta plictiseala este prezenti?

Ce inseamni insa ci alungam plictiseala, ca ofacem sd treacd? inseamni

oare ci. o adormim in mod constant? Caci in mod evident n-o putem nimici,

oricit de intens ne-am omori timpul. ,,$tim" - dar e un mod foarte

straniu de a gti - ca ea se poate intoarce in orice clipa. Prin urmare ea este

deja prezenta. O alungim. O adormim. Nu vrem si stim nimic de ea. Dar

acest lucru nu inseamna ca nu vrem si fim constiengi de ea, ci, dimpotriva,

c5. nu vrem sa o facem si se destepte - ea care, in fond, este totugi deja

treazasi priveste - chiar daci de la distanta - cu ochii deschisi, pltrunzitori,

iniuntrul Da+ein-uhi nostru, dispunAndu-l afectiv de la un capat la altul.

insa daci. ea este deja treazi, atunci e limpede ci nu are nevoie si. fie

desteptata. Si lucrurile stau, intr-adevir, asa. Degteptarea acestei dispozigii

afective fundamentale nu inseamna a o degtepta abia acum, ci a o tine

treazd, a o pdzi sd nu adoarma. Putem vedea acum) in urma celor spuse

mai devreme, ci sarcina noastri n-a devenit mai usoara. Ea devine acum,

probabil, in mod esential mai dificila, ci.ci - asa cum putem constata de

fiecare dati -

este mai ugor si desteptim pe cineva speriindu-I, decAt si-l

pizim si nu adoarmi. Nu este insa esential aici daci sarcina noastri a

devenit mai dificili sau mai ugoari.

t1191 Ne aflim deja in fata unei dificultl.gi mult mai esentiale. A nu lisa

plictiseala sa adoarma este un imperativ straniu si aproape nebunesc. Nu

este el oare cu totul contrar preocupirii de zi cu zi si de la un moment la

altul al oricarui comportament uman natural si sinitos, preocupare care

nu este alta decAt aceea de a-ti omori timpul si de a nu lasa plictiseala si

'1'Heidegger face aluzie aici la sensul literal al termenului german de plictiseali

(Langetueile) a cirui traducere mot i mot ar fi ,,vreme indelungata".

Els?JfE tuetrlr r$ pdurn uItJotuo au 'Pl"llP rs PUVf If,unle re1 ;re8unlapul

au"o3 drull un 'Iou JJIuIP eJEf,eU 'eJEo tuuoP 3u nN ilJnfs eg ES aJEo

rngsJt l€ rEC .pl"llP as pdrurr ,rou nJluad 'epasnrlld ap l$ur-rdnc luJluns

puvl ElEIrp as pdrun rfEf ,rnl e;dnse rugdplsq 3u ? nJluad pdrun ulgJoluo

[oz r] aN 'ryaruaruppunt fauatu adtzodvp atse pyunlot'd pluasutt|d grsea:y

awzqanyln?yu\ 7i

2uxryn1ru7f' zulnl 3f L'tp olx (tt"t d at u{alaru Lt? q 2aul

p4 a/2r d pdrug nr /2

ruLtodru'ryuarytI{

a$a Lt?r ruaruzrup?unlruttak aTiTzods\q'02 s

isllE-rlul aued o-;]urp ruv^ ap gteund Elnspl piear o E) lnln-uxzsa1

rlllnsrqE ul plplu"a{ epun3ord epaslr:r1d o rc prdej arBo e}s3 nu lou

n: eiurlsur Errrrlln ul gldugrul es af, 3a3f, :l6prer uPqrrlul 15 reqarrul ruy

;{asrr:r1d ralEJEAap" E "Jqun o rvf,Jp a}se nu ]"u[uJalepau ?]selE InPou ul

runf,? urrqJon a-re: ardsap 16 IeJ 1s3f,? ur sJsrlrrue3 alsa eu eJEf Eleasllllld ne5

iEf,SEJZaJI eS ES ,?a ad rcur:ot 'Aa ad eselo 3 UInPPJIs eu '?J nf, ?aJelun5uof

ul ."38p ?paslr:r1d pls"ef,e alse eJ itnf,sounf-eulq ueuoua3 rsace 'rdt3

ep (elsa af srgfsep punds es eatnd Je aulf t$nrol t5 - al$eounf, o nu euIJ

inrrsou In-uespe ltq1a.u uasamun uras) x1d nES Inunq gdnp amlugq are:)

,Eu"JIfrA luasarlllptnrdeg

plseafe aurlal apun aP rS a:rdslp oJloful J"C

ilal tsJrE ul 31"J" as Iu Ef,?P 'nr:n1 ]sefe EJ aP JJEO aurj ,gdlP a:r'ro

ur rueAJJ ateod ra Ef nrueJls IJJ un-Jlul l5nrol putttS 'plot n: pug;gdslp

,g1uo8zl lrf,rJeJ dlq: u1 tso3 aJEf ralef EuJn ur JJ?o rur,rr.ld nN iefJeol

,ura; r6nlot ateod as ra 'ruruo8zr o ts rur$na.r PuVtr - If,unl? seP IEIU nES

- rfunle l5 ec riot nr unr6 nu Jr?o IS ilalTofu"laru p8erd u1 gugd '1aru1-]a:u1

.EtuJn urp ela: ul aonpe au e nnuad'sJP IEuI af, uI ef, uIP Pulualer 'gnradrad

aJels o eurlap Ba tunfe Er.ge eJ 'ptssaslnu) glu"Jllf]mal auIAeP 'zzeaupipd

-EfuI es ea 'arirzodsrP EI tuale al eJ"f ad a1a:eo1[ru a]Eol nf 'ta rur.nutodtul

au pugs rf,un]? r?ujfol ec l$ runraprorul ar$a6neJ 3u nu nJ3nl ]saf,E

"f eurq

urr$ rg iefearr Es. TuJJEJ o-s urnppJls au 16 luayt7\"ry&aml ruererzrtuof, o-s

e(ap ruadarur lou",a.rede epasnrrld ef l"IPauI 't: arl$ nu euIJ 'gre8unlapul

atueJl au-npugsede 16 au-npumurql 'uoelle 'nes artugdgrs u1 adrl: ?Aal?f

rutuad retunu Basap" au-nPugnl '91e:e as aJEf gns n$gru l5 JruroJ slesral

_IP qns at6eounc o nu surf - iEfseazsJl as ura3"J o Es erngeJl

"l"esrDrld "s

nu rcI ieut.t PuV3

Ifunle 'IIuJoPE o E eP nes tuo8zr o E JP mrpe 'grtdz

'ZI

Y1VINTWVCNNC YAII]SJV EIJIZOdSIC V] V'IVSSIT]ITd 'OZ S

126

PRIMA FORMA A PLICTISELI]

dilatare a sa. Nu vrem si triim aceasta dilatare a timpului, si totusi o facem.

Plictiseali lLangeweilel, timp dilatat llange Zeit) - si mai cu seami expresia

alemana ,,a-i fi cuiva timpul lung" l,,lange Zeit haben"] semnifici, nu

intAmplator, ,,a-!i fi dor de casl". CAnd cuiva ii este timpul lung inseamni

ca ii este dor de casi. Este oare intimplatoare aceasti sinonimie? Sau nu

reusim decAt cu dificultate si ingelegem si si exploatim intelepciunea limbii?

Plictiseala profundi este, iati., un dor de casi. Iar filozofarea - am

auzit asta de undeva - este tot dor de casa. Plictiseala - o dispozitie fundamentali

a filozoftrii . Dar ce este, de

fapt, plictiseala?

P/ictiseala- oricare ar fi esenta ei ultimi * indici aproape in mod direct,

mai ales prin termenul nostru german, o raportdre la timp, un mod de a ne

situa fata de timp, un simt al timpului lzeitgef;hl). Prin urmare, plictiseala

si intrebarea privitoare la ea ne conduce catre problema timpului. Se impune

asadar si discutim mai intAi problema timpului, pentru ca abia apoi

sa determinim plictiseala ca o anumita raportare la timp. Sau, dimpotriva,

lucrurile stau tocmai invers si abia plictiseala ne conduce catre problema

timpului, catre intelegerea modu/ui in care uibreaza timpul in temeiul

Da+ein-ului si a faptului ci numai datorita acestui lucru putem ,,actiona"

si ,,manevra" cu superficialitatea noastri caracteristica. Sau nici una dintre

variante nu este corecta si nici fenomenul plictiselii nu ne conduce la problema

timpului, nici aceasta din urmi la problema plictiselii?

insi noi nu ridicim de fapt problema timpului sau intrebarea privitoare

la esenta timpului, ci punem trei intrebiri complet diferite: ,rce este lumett?",

[12i] ,,ce este

fnitudined?" si,,ce este indiuidua/izarea?". Frlozofarea noastra are

sarcina de a se misca in directia acestor trei intrebari si de a se mentine

aproape de ele. Mai mult decAt atAt, aceste trei intrebiri ar trebui si se nasci

dintr-o dispoziyie afectiua fundament/t/ll. Aceasta este plictiseala profunda -

gi ce bine ar fi daci. am gti deja ce este sau daci am fi micar dispusi afectiv

de eal insa, presupunAnd ca am fi dispusi afectiv de aceasta dispozitie

afectiva fundamentala, ce legatura are ea cu intrebarea privitoare la lume,

finitudine gi individualizare? Este ceva evident ci aceasti dispozitie afectivi

fundamentala, pe care am identificat-o drept plictiseala, are legatura cu

problema timpului. Dar oare nu cumud ce/e trei intrebari sunt l€gdte, in cele

din urma, de problema timpului? Nu existi oare convingerea striveche ci

timpul a fost creat deodati cu lumea, ci amAndoui sunt la fel de vechi,

avAnd o origine comuni, filnd astfel inrudite? Nu exista oare opinia mai

putin venerabili, dar de la sine inteleasa, potrivit careia ceea ce este finit

'PÎ}3U" adrzodslp aruo ar6adrl au 'lua:ede 'tg:ut '1a3 ?3urul

-JsE un-Jtul AIlfeJ" ,sttror au-npugundslp 'aundstp-lso:d eu nu r:tu aund

-srp-eurq au nu rf,ru aJEf El?esrlflld ea:e rErulol arsa gpriuasa IEuI Ef alEod

'tJoJuorslp Ju-nPueiolord 'at6astt:r1d au FrlE

nES nJrn] un PUgf,

Ifun]"

reJluor poru ul ruprdnl au JJEr n) pal lglaP Ppduesa IEru arsa rou 93u91

ad toqz ul ,pu")rz-"$e ,arat] rJoasapE JJE] ?lEesrlf,lld ee:e IEuIf,o] Ef, alEod

.aluazard tuns pugJ r3unl? JElEru rfru lntrajE gundslp au ?s ruelllurad a1

nu EeSepE EJoJ"f rrp ,ruzSunlB al V eP V uI?f,JafUI Ef IEuInu nu arer ad

"S

elrtf,eja rrirzodsrp Jolefe InPUgJ ulp arred sfEJ Ee '?asaP? IElu Ir3

r$ giuers

-ur grugd ur ,Jf, JruJl.t Jp .rou n;tuad ppliuasa ruelaP attod nu Ee 'EluJn

urp rlal ut 'leq 'tou n:luad ?laTiuasa ?lz?oxJxu lxuana? u-u ee 9r rutuad

,"-ro, ra eiuasa ruaSalaiul nu m areod ls '/rs niuasa yaulod eleasrrrrld

,a;aua3 u1 ,rua3alaiul nu Ef uuad epasrrelTd agaaJa rual6eoun: nu Ef JlEod

inJ3nl rnlsafE Inrsual Esul ag Es sJEJ 'leJ un rf,ru ul aSuttt eu nu l5 cturtu

aunds au nu nrf,nl ]safe Ef, aleod 'ppriuasa PPluJruEPunJ P^l]lg" arirzod

-srp o ,luepl,ra ,rS pptueu"pun3 T^r133JE Pllseou erirzodsrp arsa epastt:r1d

aJEf ul EJnsELu r?urf,o} Jlss rou nrruad Jnfsqo euEuJEJ ef EsJf If?J

'zwaln/lt xaru afiluxrua anzgfwaru u?q2au|

la'tt alar au4ldxa u ap wiuauul nr xxl2sxirxld aaunrlsaqt ru?Proqa ?s ruP"taru!

[zzt) Pu33 lJun1a uIEHE au 3J?f uI ealetxaldlad prelc rElU rfEJ au e nrruad rg:ap

,-r, tod au r,,, i6,rnrrqo pu1 16 r3.rr1 mu a,Lr]:adsrad taun e areoteSraua.ld

sJaprqfsep o ELunu ugrlrlJ suaJAJp I"lu asnds alef rfunlE 'u6e alsa Pl"P PSul

'lJJtsE '.JE,4.ePE-Jlul

(nEls JIIJnJfnl "r

3]Eod 'IJTgaJlul IaJl JolsJl? apundser t

,i gr"r8r1t-otrd arrrryqrsod o m '1a3tse 't$ uerun In-uxasa7 InrPsl

u1 pdrurr

n: rerSay.rr.rd uoder un "f

arntDsuof, as lrlasrr:qd "

PFluau€PUnJ PÎlf,aJE

edrzodstp ?f Eurueasul 'ugqJllq IaJl Jolaf, InrauJl 'aued elp ap ad 'e'uunr

purS ,rrlaslrrrld puaruouaj rp re3a1 arsa pduln Ef?c 'ar?olserlP IrPgenul

raJl JolJf EsJEJoq"ls ul rou n:tuad luEuiluJalaP E^Jf rsnsu1 Ia alsa 1nd

-tult 'lxaluof ]sJfE uI 'JJEZIIEnPI^PuI l5 aulpnrrug 'aun1 e1 a;tort'rt'ld trpg

-eJlul rerl alar luEroqEla aJEf ul (erlssou rlJRlozolS ? EIEluatu"PunJ 9^llf,eJ?

erirzodsrp alsa ?tseef? 'eJeIuJn rdarq 'rrlasrrcrld FrPeuJarul ul.rd 'lou n:

uoder un-rlul nps Inpuvr €l psul grs pdrura lrnpdurn erualqo'rd 3P 'I-nPuvr

ey 'auri Je (aurJrlep I?uI etltunu aualqo:d EnoP slPlelar.El IeJ

EI'Ilt9ztle

-npr,rlpul euralqord Pr la3is" 'prSpads plerodruar ts edzod ur:d pnpwpur

lsJf,E eurâp EAJ) ETJJEf

l"nplÎPul

rr.trlrod rrf,rz5Eleul e e.rnrgip,tu1 Eeqfs^

uralSrounc nu er?o Is 'llurnl eulalqord "l IeJ EI 'rnlndrup raulalqord prn:

-se.rfuo3 r-npuvJ tlu rc rrurpnuu5 erualqo.rd ,aJeuun uu4 lp.roduet alsJ

LZI Y-IVJNIWVCNNJ YAII]ECV SIJIZOdSIC V] V]VESII]I1d 'OZ S

128 PRIMA FORMA A PLICTISELII

Aceastb. p/ictiseald supetfciald ar trebui chiar sa ne conduci la plictiseala

profunda sau, mai bine spus, plictiseala superficiali va trebui si se arate ca

plictiseali profundi, care ne determini afectiv in temeiul Dasein-ului.

Aceasti plictiseali efemeri, pasagera si neesenyiala trebuie si devini esenfiald.

Cum putem determina acest lucru? Trebuie oare si d5"m nastere acestei

plictiseli inluntrul nostru intr-un mod explicit si intentionat? in nici un

caz. Nu trebuie si intreprindem nimic de acest fel. Cici tocmai asta facem

chiar acum, si inca intr-o misura prea mare. Aceasti plictisealS. devine de

la sine esenliali atunci cAnd nu ne impotrivim ei, atunci cAnd nu reactionim

imediat pentru a ne pune la adapost, atunci ci.nd ii oferim, mai degraba,

spatiu pentru a se manifesta. Acesta este primul lucrul pe care trebuie si-l

invagim: sa nu opunem imediat rezistenfd, ci sd la:am plictiseala sa se manifeste

11231 in intreaga ei amploare. insi cum ar trebui si l5.sim spatiu acestei plictiseli

in primi instanti neesentiali, ininteligibila? Pur gi simplu neimpotrivindu-ne

ei, lasAnd-o si se apropie de noi pentru a ne spune ce vrea si ce e cu

ea. Dar chiar 9i pentru acest lucru este iarasi necesar si scoatem, mai intAi,

din aceasti nedeterminare ceea ce, aparent, cunoastem sub numele de plictiseala.

Trebuie si intreprindem insi acest lucru nu in sensul unei disectii

a unei triiri sufletesti, ci in asa fel incAt sa ne apropiem, pe aceastS. cale, de

noi. De cine? De noi insine - de noi in;ine ca Da+ein. (Ambiguitate!)

S 21. Interpretarea plictiselii pornind de la ceea ce

este

Plictisitor. Plictisitzr este ceed ce ne tine tn loc

$ ne lasa pradd golului. Caracterul problematic

al celor trei sclteme interpretatiue: rela{ia cawza-efect,

fe n o m e n u I ufl s e t e s c ldu n tr i c, fe

n o m e n u I tr a n sfe r u lu i

Daca punem cap la cap toate discugiile de mai devreme, constatim ci

am spus intr-adevar cAte ceva in privinta plictiselii, si totusi nu suntem

siguri decit de un singur lucru, si anume de faptul ca n-am inteles-o

deocamdata ca dispoziyie afectiud. $tim deja - si e important si. nu uitim

acest lucru *'ci, in primi instanta, aici nu este vorba despre interpretarea

unei dispozitii afective sau a alteia, ci esential este faptul ci intelegerea

dispozigiei afective ne pretinde, in cele din urmi, si ne schimbam concepgia

fundamentala asupra omului. Abia dispoziEia afectivi corect inteleasi

ne ofera posibilitatea de a surpri nde Da-sein-ul omului ca atare .

'rotrsrt:l1d EAJf Iaf,E elsa ar ?sul 'Epesn:lyd areuun ur.rd au-npuero,l.ord

[g71] 'ar6asrrrlld au Jf Eeef Jtsa Ia

E3 ruatrrupe ES rngeJl E 'Jousnlrld a]sa a: eaac

a.rdsap ruptnosrp es ada:u1 rrJol eJ lerparur 'rf"J iJolrsncryd atsa 3f Eaar E

)teztJetJaref o nf pugda:ug Ilyasrrrqd ea-relardratul ug sed ulrd un ruef,EJ

Es ulerJefur m prdzg - t€rpeur mrlda: EA as ru - grn(e eu a3 "l JEO

'atuoltstltqd tuns alasur JlrJnrol nES

elaluaruruala 'r6r6ug rrueur?o 'alasug allJnJf,nl m prdeS eurnue r$ :alsa.ldxa

EI fnpe auotqxloJ ermapnf 15 pluaruet.lodruoc 'eeJrgJol a3 Eeal ap Eur"es

uraud es rrnqaJl 'nnn1 tsa:e eiuelsur eruud ul g J" flQfrda:uo:ur ap rgr

-rJo - nru?Jls JlsE '?JEJE urp nJtsou lnr]un?ul gJEoJJJts Js ef EAaf, '.lollsrl:qd

Jlsa af eeJr ur ar$aln1$pps Jf, E ef, (JorJalxe e,rac 'puzrnl reru 'elsa ?l?esr]f,rld

'unflnl q af ?aruJol auuord '.to1tstLn1d alsJ Jf EaJr aurnue l5 'lsnrryd ar E Jp

prdey giurrnd nl af,EJ l$ ea ap auri ar E aJ IfEf, 'EJ?ouelul ?f,seelJgns EaJI

-prr o nldrurs rS rnd etsa nu epaslrrrld p ebp ruJpal 'ze) Jltto uI 'a:neru

-alqord runnsor{l tuns Ee}saf,E e}EoJ i?nop a}l"lJolJf, E aJeunsqns o rerunu

tueruale ealreJt [B-ap Ie] erco elsg iJletp EI elJun ezeauodet as ulnf ESuI

'erernlep pldurs o nr rrre arEJ E-ap r.url? nu pqeqord rer.u

IeJ ialrreJrp e^rr

-:adsrad ulp tnrrd'nJ3nl rfuya:e 16 pun munu at?ot luns neg .ag:arad:e3

EJIrop p l5 purrrd reuJnu neg ;punardrug Srau eJ?r aluarrrele reJl Eelsef,E

tung'fiusut apasutqd (E:atatnfatdutg aflrunua o-.txul tstttqd at a a?

/rydati

,toltsttnld aaat ay usutud { u alt pldal (7 Lrolts4t7d nps xnlnnlrprut ttrtt.uod

,toltstltqd alsa aJ ?aal (1 :arcadse arlnru teru'yaytse'rua8urtslq 'a.lern[a;d

-rrJr ?afe ug rulsn:r1d au ef, IeJtsE 'rotrsrr:l1d nJf,nl un ap rirsrrrrld uraluns

'epasn:l1d cnpord au 'rolrsrtrrld ro1 p:ar:erm ulrd 'er nnuad reurfol aJeol

-lsrr:r1d alrJnJlnl tuns aJEl rurr$ 'a1a errpr lSnpuor aur5ur rou g ruo^ pugf,

pugd sundseJ un ruep al ps EuVruE ruo,L l$ rJegeJrul JrsJf,E asrr{f,sap ESEI ruo1

;areolrslrcrld ruelap ateod epasrr:r1d rzrg: 'Erurn urp rlrr u1 'neg 'r$esu1

epasrrrlld atse nu - f,ol un nes arernfa-rdu1 o Jtrr{f nES 'J}EtJrios o 'ruo

un r$ rep 'eruoruJJJf o 'yocelcads un 'auef, o 'nJf,nl un * JoltsxxJflde,nS

'rotrsuclyd atse pugi riunl? 'else aJ eJai Jg

ps roilslrcrld E aJ El efej ef EJei alse rolrsn:{d InJeli"JEf 'pruroS aJapel

IttZl ap rcund qq :,V/a43rytam7uu7l ,tortstltq{ p"tairp.tpr lr 'epasrr:ryd am}rrs

-uof l-nu a;rurdd Jp nrtsou pr:und 'rdey ag 'JJlsEou laiurrtSuoc ? Ers?al

-agns JJrEJ] o razrleue uraundns Es EaJA ru€ Bf ersardrul areru eard ?Jnseru

o-Jtul "sEI

JE ec nrluad relunu rS ag 'epasrrcrld no 'teuoriualul potu ul

'adacur ruol nu '-repe$y'Jsuneeu eugru?J JoA Jol €rr{rcJer l5 alasul JolrJrpJl

era3s

"r 1a;rse 'lrryrr ap ESEI: o-rlurp ar:ed ce3 nu alrlra3e elllilzodslq

6Zr

IIT1SII]ITd VAXVISUdUAINI 'IZ S

130

PRIMA FORMA A PLICTISELII

porriyir caracterului sau plictisitor, nu putem intelege decit plecAnd de la

plictiseali, si nu invers. Prin urmare, suntem totugi nevoigi sa incepem cu

plictiseala. Aceasra esre o consideratie plauzibili. $i totugi, ea se intemeiaza

pe o iluzie care mascheaziintreaga problemi. Caci ce inseamni ca anumite

lucruri si anumiti oameni ne catzeaz| plictiseali? De ce tocmai cutare

lucru si cutare om, ori acest loc, 9i nu altul? Si, inca mai mult decit

atAt, de ce cutare lucru ne plictisegte uneori si alteori nu, iar ceea ce ne-a

plictisit mai devreme dintr-odati nu ne mai plictiseste? Trebuie totuqi in

toate si fie ceva care ne plictisegte. Ce este acel lucru? Care este originea

sa? Despre ceea ce ne plictisegte spunem cd. ne cauzeazi plictiseali. Ce este

insi aceasti cauzare? Este aici vorba de ceva aseminitor procesului prin

care instalarea friguiui cauzeazi sciderea coloanei de mercur din termometru?

Cauzi-efect! Excelent! Dar este oare aici vorba de un proces, ca

in cazul in care o bili de biliard se loveste de alta, determinind punerea

in migcare a celei de-a doua?

Nu vom ajunge nicaieri urmAnd acest drum, chiar daca facem cu totul

abstracqie de faptul ca pAna si aceasti relatie cauz|-efect, asa cum am

aritat ci.are ea loc in cazul a doua corpuri care se ating si se ciocnesc, este

cu totul problematica. Cum ne plictisegte ceea ce este plictisitor - cum

este posibil a9a ceva? Voi sublinia insi, iar si iar, ci nu putem face abstractie

de faptul ca lucrurile insele srnt cele pe care le glsim plictisitoare,

ci despre lucrurile insele spunem cl sunt astfel. Nu ne putem in nici un

fel sustrage sarcinii de a spune pentru inceput, chiar dacl nu intr-un chip

definitiv, ce este ceea ce e plictisitor si ceea ce ne in{luenteazl. potrivit

caracterului sau plictisitor. Ne intrebim, agadar, in privinga caracterului

plictisitor a ceea ce este plictisitor. Ne intrebam ce inseamnl ,,plictisitor"

si, in acelasi timp, ne intrebam ce fel de proprietate este aceasta.

Gisim ci ceva este plictisitor. Facem aceasti constatare gi spunem: rsle

plictisitor. Totugi, atunci cAnd spunem 9i suntem de parere ci un lucru sau

t1261 altul ,,este plictisitor", nu ne gAndim deloc, intr-o primi instanti, la faptul

ca el determina plictiseala, sau ci a determinat plictiseala noastri, ci ne-a

plictisit. Termenul ,,plictisitor" este un caracter obiectiu. O carte, spre

exemplu, este prost scrisi, tipiriti si legati ftri gust; esrc plicisitoare. Cartea

insigi - in sine - este plictisitoare, nu este plictisitor numai s-o citim si

nu ne plictisim doar in timp ce o citim, ci ea insisi, structura interna a

cirtii este plictisitoare. Poate ci nu este deloc necesar ca noi si ne plictisim

citind aceasri carte plictisitoare, asa cum se poate la fel de bine intAmpla

aJEf, ad Iepr nes rJpluezeJdeJ tuns rf, 'elesul allJnJ3nl eP uli nu JollJnJfnl

apigralrdo.rd El InldEJ

arunu? t6 'euneaptoturP leurrg" "l

PrsIIerPI eSozolg

e8eanul arec ad 're,tape I{l3A un e}sJ Elses? p: 'rn8lsap 'mt1da; EA JS IN

'aJ?olEUBruasE IfIlsIJell?Jm alF eP nPS

esr::s tso.rd atsa E3 IntdEJ ap rf:eJIP Inlol n3 E.{33 alsJ li:pc taun IE JolISIl

-cr1d p.lafceJef (le3 un-Jlul 'e: rulirurs 'eatsJfe a]"ot n3 'dplarrdord rofp

Inzel ul rfru IeJrlE n?ls nu allJnlf,nl rJ"f 'tf,alqns "l P^nelal duU t$e1a:e ul

purS ,mlnlf,algo aurirede rolrsncrld 5 E ap nrfnl rnun "el"leudord

Et Inrd€i

puorida:xa EAaf, Jtsa nu Etr egJnf,Jp rfle eC 'tf,alqns EI aAnEIaJ luns 'e,tll

-iergo ?Jnsetu eJ€tu r?uJ Eef ul ]uns 'luaJede':,tEJ JollJnJsnl 31" Iig]slJdoJd

alare l$ ,repesy .rou ertef ap a[Es rr.rnrg8al e rS lrirpe ea;eiumgartul rP e]8331

]uns aJJtf,EJef, JIsJJE t$ 'alerurn uud ilou angf eP ,ttpadsar Inlnf:elgo " Iq

-rsod ele8unlapul IEuI l9l EI I"lu3ol nu Ef,EP ',,giualsrzar ap

"aJeiulnqaJlul

[171] lsdry" nES ,,lIgESIJed"

eP IIueluJJl eJelllulJl 3EJ sunue Jl EI I3E) 'Delqns

ap re8al ?Aaf, nf $EJ e-eP luJA? Ef luplelsuol 'mlnptraleru I" Jall"ft3 un

aJepal ul lnAE Jlsa PuBr 't:rc l5 Jerr{f PSUI 'aIq"JnP alelJal"u unfaPlf,lu

'Jtnf,q'?Jluol (al?tller BqEIs aP al"lJereru rISoloJ ne-s (I3 eare8al

"l

'Pf, 16 ErsE

urrd a8alaiul uarnd ',,gle1e1 lsoJd" alse Pf, alJef o a-rdsap tuaunds Pu93 TSUi

.lnrJeJtuoi pugJnf, r?ru rl ,arareyd IeJ un IfIu u1 eceorro;d au nu ef Eaef slsa

1sn3 ap trsdll 'tfalqns el elsJ Allf,Jrgo Ja]leJrf, tsa:e l5 Pl ÎIEIJJ

FIdEJ EfeP

Iilpul Jr EaJ3',,]sn8 pJeJ" :rle euruesul aleod,,lsoJd"'gre8a1 lsoJd lso3 E

ec prde3 g J" runf, 'tdrp: e aleraudord o a;dsap nu (Jollsllrtld 16 p:ar:ere:

a.rdsap Ieurnu Ilgelerr

atse nJf,nl lsare 'luele leru t$nlot tut,tlrd e:tg

'patqns ap ru3a1 'durtr l6z1a:E uI (?sul PU\5 'Paxqo 2P

'rcpr$e 'auxi 'IIJnlPBal

,,tolr.stl:tyd" lnralceJ"J e elsro:d EJIE1IIEf, 'ruaunds

Es (g JE tunf, ,rriJ?f E Elrrf,arqo Arsnlfxa elelaudoJd o atsa nu JolIsIllIId

InJatr?JEr 'aJetuJn uIJd 'lnllr nes IaJ

un-Jlul llruruus-aq) au-npugundslp

l$ au-npugiuengur (eJtseou "alelrlnfalqns nc 'ti:atqns Ef (Iou n: ernre8al

Plrunus o-J]u[ ';epese 'as-nPueHB 'ru1p nas pt un-'uu| ?zaaszrya as xu e)

Eâf tdeJp rriJgf I" Jolrsrlrrld rnlnJalreJef E alnfalgo IIJnlEu EaJelaJdJetul

EI ,uraJl ps pJIJ 'gsu1 ua8unfe rolsnolld else Jl e)e) E eJEfgIrEp JP IaJrsE

o-JlurJd .piuersul,ptul.ld u1 grurzard as ru ef €Jaf, E eJ"sSrJEIf o rEurnu rf,

,aps laiuasa E eJeurutJatep o eful alsa nu Ets"JfV 'lal un I3Iu ul EZBasaJPE

eS Iu nu ri eunds eu ?S fIrUIu eJ? nu 'iIrUIu eJgo eU nU af EAa3 'ElIf,uI

3U nU 16 tztaursttznlue JU nu e) EAef !]soue 'toa:8 t:tpe - JolISIlfITd

'sal3lul euIS EI eP nrf,nl

un ,JnBrsJp ,alsa etsacy 'alueseJetul tirgr taun EJnlfal EI rursllf,Ild au PS

I€I

II'IESII]I-Id VAUVIAUdUEJNI 'IZ S

r32

PRIMA FORMA A PLICTI5ELII

noi, ca subiecti, le transferam asupra obiectelor. De altfel, acest lucru este

mai mult decXt evident chiar in cazul nostru, privitor la caracterul plictisitor.

Cazul nostru nu este decit un exemplu pentru un fapt general accePtat.

Toare proprietatile de acest fel - plictisitor, vesel, trist (un eveniment),

amuzanr (un joc) -, toate proprietitile ce se referi la dispozitii afective

sunt, intr-un sens aparte, relative la subiect; mai mult decAt atXt, ele izvorisc

direct din subiect gi din stirile sale. Iar noi transferam asupra lucrurilor

insele dispozitiile afective care ne sunt cauzate de ele. Chiar in Poetica

lui Aristotel g5.sim un tefmen pentru a descrie acest fenomen, si anume

cel de ,,metafori" (pretatpopd). in lucrarea sa Poetica,Aristotel observi deja

ci exista anumire enunturi si formule lingvistice, prezente si in descrierile

poetice, prin care noi transferam (petuq6perv) aceste dispozitii afective pe

care lucrurile ni le catzeazd-- precum tristete, bucurie, plictiseala - asupra

lucrurilor insele. insa faptul ci in limbajul unui poet gi in uzul cotidian

al limbii sunr prezenre astfel de metafore este un lucru pe care il cunoastem

inca de la gcoali. vorbim despre o ,,campie care rade", {iri sl intelegem

prin asta ca respectiva cA,mpie ar rAde ea insasi, despre o ,,cameri veseli"

[128] sau despre un ,,peisaj melancolic". Peisajul nu este el insusi melancolic, ci

ne predispune numai la melancolie, ne produce aceasti dispozitie afectiva.

La fel se intAmpli si cu ,,cartea plictisitoare".

Aceasta este, desigur, o perspectiva generala gi o clarificare succinta a

chestiunii. Am clarificat oare ceva prin intermediul ei? Chiar daca admitem

c5. transferim asupra lucrurilor efectul pe care o dispozitie afectiva il

cauzeaz| asupra noastri, ramAne intrebarea de ce'r.ransferam astfel de caractere

ale dispozitiilor afective asupra lucrurilor. Cici asta nu se petrece

intamplator sau arbitrar, ci isi are, in mod evidenr, temeiul in faptul ca

identificim ceva in priuiruya lucrurilor, ceYa care reclami, cumva prin sine,

si fie privit si numit intr-un anume fel. Acest fapt nu trebuie privit ca

ceva de la sine inEeles inainte de a ne limuri, in genere, asupra semnificatiei

pe care o are faptul cl putem considera un peisaj melancolic, o camera

veseli sau o carte plictisitoare. Chiar daci acceptim, pentru inceput, cl

in aceste ca4uifacem un ,,transfer", riminem in continuare de pirere ca,

intr-un fel, ceea ce este transferat apartine cumva lucrului insusi. Trebuie

sa ne intrebim insi cel pugin - ba chiar suntem datori si o facem - cr

Anume este acest lucru care ne cauzeazi dispozitia afectivi qi prouoaca

transferu?. Daci e vorba numai de o proprietate ce revine lucrului, atunci

in ce masuri mai putem vorbi de transfer? Toate aceste lucruri nu sunt

'nu nES Ezeasarpt as ru Ia BlEp Inrd"J ep Juri '!ou a? piulnps p1"toda"t ug

reurfo] Eplzat rn1 eiultlrd u1 pduasa a]sa a3 Eeaf If,E: :nr.rdo:d tnuduoc un

ar" nu aJel Jelf,EJEr un a;dsap 'tueJl Es EJEJ JEIrP 'rurg:o.t es a8unfe ruo,L 'ari

-EruJgE gts"efe uetuods Flol nr dtq: un-lul rugf,glJel3 l5 rugpur.ro3eJ mEC

'lg un rrru ul uze)seJpe es Iu nu tS eunds au rlrulu aJE nu E3 'efllul Ju

"s

nu r$ ttueurselznluJ Jlsa nu ?J alJEf, o atdsap ruaunds 'drurr l$e1a:e u1 '7

.EI N]SJJE

r-npuguri:ede er u.tud ri; insug /nnry utp sutdsap )$e fiflsxtrtldrup;aprs

-uoJ al EaaJ',,plsou?" nES ,,eIEoaJ3"

alse

"r auef o ardsap ruaundg '1

'aued ace; a:eo

urp rnplxaluof, InJp"r uI JalfEJ?3 lsa:e le:t1dxa tue tunr 16 ra lnlparulatur

uud a:apa,r. ul lnAE ur? ef etuIuJE rua3nPe au ps 16 ;orlstrctld etsa af, eael E

l$ :olsn:r1d InlnJelleJef, E eJJIJrsuJnlJIf IVIUIP Eal 3l urJfJeorul 3u "S

'arerda::t p.raua8 l5 a1a ag - arrdr.rd Irroel EI yade ulrd atdeS arsace

rupigrrelf, ?s rueJl nu '?eef? aq 'r6lq:sap 8:ey 1lq:o ruauti ps lueuodtul

r"ru rgle nf, alse dprpcyp ap dernsardrul EJns?uJ EeuJtuJS? o-Jrul tualuns

pu"i rf,unle :arznl:uof, z.tn8uts o a8er] ruatnd Irrc aC pSnror r$ ;purc:es

ptseeJ" trSrg3s unq arnp t nnuad alareoyfnu areor 'pie3 aP

"l

Inz"3 ut ':sasdtl

Ju nu erl'O iJolazundsaroc dtq: un-nu1 arrede atetalrdo:d Ets?e3e uref

-$lrep es erads areo uralnd 'es e atelalrdord rdarp nJrnl Inun p rortsnrtld

rnlnJalf?Jer e a:rraua8 IIJEUIuJJJIep eiur.nl-rd ul aJe]f,eu aP tgle tuns eu

alrJnJonl pr"p ESUI

'rsealaiul eurs EI Jp puly ec arcde eu EfEp rerqo 'suelt ut

EZEeruJoJJp o Elrunf, nu Ef,EP nes IJnJfnl aP IIJPts 'JEAaPe-Jtul 'apundsa:oc

plqnp pf,nsrJJtf,EJEf slsEaJe Ef"P JEf,Etu rsru lgJPloq llIE nu Ef,uI 'Jol €el

-?lrun u1 '<ptlEIoEI arrpug8 g earnd J" runf, uePe^ nu'zE) ef,IJo uI 'IIJolf,IP

-?Jluof y$ allqnedulo3ul ?sul luns IJ?uIruJeteP ersmv 'lJaxqns uryt suudsap

r$lrlor purg 'Tnlnttatqo rrpeSe audntdu,,:ollsllclld" ap Elef," un:ard JetJ?JEr

t6ZIl un 'Jola]larqo erdnse r6nsu1 Inrf,elgns 3P aIEJaJSUEJI 'aluaJnl uelardral

-ur rJun tnt:tod '15 arrncalqns 'dturt l6ela:e ul 'esul PuIS '.JIJSur JIJrJJrgo

ulp asuudsap 'a,tncatqo 'alred o ap ad 'tuns eJJlsEJ?f, a]sel? 9f P]?PrueJoeP

rugltlsuor 'apl:gradns 15 a,rrteurrxo tdu ye^ztnneJ€f, Ieun EruJn uI 'ElsEefE

arsa aletaudord aB IeJ

ef, eunue t$ 'epraua8 rcur puayqord o arsad '?pa6ar3

urp 'areod lep ury erala e) rolstt:t1d etsa Jr EJaJ E $lugap taun eiultud

ul - rIruIU rnlosqv ;li:agar rp lapse roun EIUrn ad ap re8rr6gr ru" aJ

'alasry roftnnTx/ u yie^:audotd teun e

alpzxsas Jp Ia-]

un a:dsap pugJnf I€ru 13 'elar E JaJsu"Jl un atdsap EqJo elsJ

reru nu 'zelelr:n ulp lsa3e ul'IJPJ 'eargd J?-s runf, aldrurs JP rVlE J"II{f,

Q,Q,I

II'ISSIICIId VAdVTEddUEINI 'iZ S

t34


PAni acum am pus accentul numai pe raportul cu subiectul, fiind surpringi

de el 9i poate condugi deja intr-o directie gresitl. Am trecut insl

complet cu vederea modul in care am clarificat mai devreme, printr-o

[130] reformulare nemijlocita, specificul caracterului plictisitor. Tocmai acest

lucru este important. Nu am spus nici o clipi ca ceea ce este plictisitor este

ceea ce cauzeazi plictiseala noastra. Si nu am spus acest lucru nu doar

pentru a evita o tautologie, adica explicarea unui lucru prin el insugi, cici

nu este aici cazul de asa ceva. Dar nu ne-am gAndit nici macar o clipi ci

acel caracter plictisitor a ceea ce este plictisitor ar consta in faptul ci, ne cauzeaza

plictiseala. Nu ne-am gAndit la acest lucru - la aceasta explicatie -

pentru ci nu avem nici o experienti a acestui lucru. De altfel, este foarte

posibil, asa cum mengionam deja mai devreme, ca noi si nu ne plictisim

deloc citind cartea respectiva, si. nu ,,avem sentimentul" ci, ne-ar provoca

plictiseali. Si cu toate acestea, rrom spune despre carte ca este plictisitoare

firi a spune astfel ceva gresit si, cu atat mai putin, ceva neadevarat. Vom

spune pur si simplu ci aceasti carte este plictisitoare, pentru ci atunci

cAnd ne referim pur;i simplu la ceva plictisitor nu ayem in vedere, prin

aceasta, ceva sinonim cu ,,ceea ce ne produce plictiseali". Pentru noi, termenul

,,plictisitor" are pur si simplu semnificatia de greoi sau anost, ceea

ce nu inseamna insi.,,indiferent". Cici, atunci cAnd un lucru este greoi gi

anost, aceasta se datoreazi faptului ca el nu ne lasi pe deplin indiferenti,

ci dimpotrivi: suntem atenli si dispu;i lhingegeben] si-i acordlm atentie,

flra si fim insi acaparati fbingenommen] de el. Ceva este greoi atunci cAnd

nu ne captiveazd,si, chiar dacl suntem dispugi sa-i acordim atenfie, nu ne

prinde, ci doar ne tine in loc lhingehahenl. Ceva este anost atunci cAnd nu

ne intereseazi pe deplin, ci, dimpotriva, ne lasa prada golului lleerlassenl.

Daci" vom putea vedea ceva mai clar aceste momente in unitatea lor, atunci

vom dobindi o primdvictorie sau * pentru a ne exprima mai precaut - ne

vom misca in direcgia unei interpretari autentice: ceea ce plictisegte, plictisitorul

este ceed ce ne lin€ in /oc, si totugi ne lasa pradd golului.

Si remarclm faptul ci. acea conceplie potrivit clreia ceva este provocat

in noi, starea deplictiseali fiindu-ne indusa, a dispirut acum in intregime.

Nu vorbim despie faptul ca plictiseala ne-a fost provocata. Tot ce se poate

-

dar oare astfel nu facem altceva decAt sa reformulim aceasta afirmatie,

lasAnd in continuare si se inteleagi ci plictiseala este cauzati de ceva? Nicidecum.

Vrem oare atunci si spunem ca am fost afectagi fangegangen]

intr-un fel sau altul, fiind, ca urmare, dispugi afectiv intr-un anume fel? $i

rrilzodsrp urp auliuoc rnFteuns EJ"J" ul tEH" nlfnl lsaf,? IlunlE 'Ea]

"Aef

-r", ,r"orrrp:l1d a gJeP (r:PJIlEluJIgold auntrsaqf o EIEI :nutala aulruJaj

-ap Ju 3f Beef, rda:p rc,loa3a un acnpord e)EZneJ tdarp uttntrd o nu grzp

JErr{f (alJei Jp tsntor ruauti Es alnqaJl (g:nap--nznz: eritlar ap arl

"tueas

lzgIl -]EJrsqE lUef,EJ ES alngeJl Pll]ulrue rde3 ap EaJ?ls EPrfnla t nnuad 'aJ?tuJn

ulrd (7 :rJ ad ap rttlnzJJ JoIJeluI Inrse3a "urJn

- epaslr:r1d JEI '€leouelxa

?zne3 etsa nu EalJBi igpasrrrryd ecto,Lo.rd 3u El nJluad nldruls tS rnd aru

-nu lsaf,E prrcod nu Jorrsnfrld alsa ac eaa: (1 :ptiuasa tlac l$ntol lEH" ru"

.nJlsou ,aJepal Inlellnal pulud o t1 'lra3o Ealnd J"-eu ere]osuol Pulind aP

iVf,rJO .uprun{uof au JJ?f, n: euralqord uraSalaiul ?s uI3rA lc 'ltlaspclld e

16 .rorrsnrrld rnlnJalf"J"f r gldurs ariruSap o eJEfrJf,ur erutrd uIP tuPiJoJ

ES ruarl nu l6ntot IS

'Iq€{rr.ttut tS rmnsSos dlge un-llul rmtldxa a 16 znj

-uoc arur8e:lul ul elsa tpasrrrlld e:eo.tord eu Er ?3 a'rdsap lu3unds ?f IJo

a;eoltstt:l1d etrer o ullrunu pr ldtS p1dur5 'Frl" ?l lgdm un EI eP zn3uol

truslsp E

Inlol .unf," ErqE ,grrrrrodulq 'ze) un rf,ru uI iealEue Jolssfs JoJ

,nlnl InJoln(e n: alurcur sed rnSuls un rBrunu l5 a5 areo ]nf,"J lu" J"c

'lwoaoJd p-l a"tpJ xaznal ptdnsp nes

rnlnJalfEJB3 "

t! ptp mun aatu.tatsuaq esul putusesur nu nJJnl ]s3fv 'Inl

rugseJpE au r$ prp-tlul n"s IeJ

un-Jlul EAaf u"JePrsuof eÎlfeJe lrilzodsrp

reun InJorJetur ur. .p,ls"ou erdnse er"q" Pugf,Ilo ateod 3s 3J?3 'sllqls

-od a,urca3r uirzodsrp reun InJoIJeluI uIP iftznw fata nun InJoIJeluI

UIP

nu ESu! 'arrrl:a3t rrilzodslp Isun InJolJslur

uIP :uraundg {Jnzr,) PnoP slal

JJtul ?iuJJeJIp o rteo ersg .elseiru€ru JS ps rupsgl o ?s rusJ^ nu El nJluJd

,ugrul:da; o ,r", ad .lep ,piulu"tdns al 1u2ruout zJt.to ux in awod ro rutt6

a:m ardsap ?reun InJoIJaluI

uIP Il 'at"llllqlsod ernd o a]se aJ?3orrord ta.rec

E a^nf,aJs rrilzodsrp rsun InJorJerur

urp r?tunu lurgJo^ nu t$ 'o-ero.tord

Je eJE) rnlnJsnl z;dnse r3ru EJaJSuErt ruatnd o nu ee3f,E eP I"rulol 'Iou ul

eznll Je-Iarer ad r:a3a pqlsod Inun Elll3edslad urp nu JEI 'leJfuol drqc u1

,,pfefoAoJd" lo]ap a nu oJEi aAIlceJE rrizodslp :oun lnJox'tllu!

uly ruIgJoA

.urcurrdar o-s tueJ^ aret ad g^rlJej" arirzodsrp o-Jtul 33nP? eu

tpful gJnrpu e5e ap alsa ?alJB3 'zEJ tse1re u1 'p: prdt3 alsa ruurut.rdxa Es uIeJ

a3 saef irugulr:{xa I-ps ruaJl a:e: ad InJfnl

e}sa nu EtsafE r?3?tLI If,IU gsul

.lal elunuB un-riu1 ,aJ?tuJn uud ,eundsrp 31"od au r$ prp n"s IeJ un-Jlul

"rrrp" ateod as Iu Ee Etr prdt3 else utld ua8alaiul 'areoltsltctld alse ef 3]J€3

a:dsap ruaunds Pugf If,unre 'eeeJe eP rcIr;foJ 'euIS ul ldrpc praneJer alsa

[I€I] JJ"f IJ <gJlseou eldnsz ?elJ?f, lnl? ? lseJa af EtElsuof "

eP rcrunu elsa nu ?J]

-seou etiualul 'pugr purr'rd u['139J .tneSau alsa psundsgJ ?rEP Ers"a3e eP

9er

II'IESII]ITd VAUVJAUddAINI 'IZ S

r36

PRIMA FORMA A PLIC'fISELII

afectivi posibili, sau chiar suprimati, din noi. Prin urmare, chiar daca

este liuntri c5", dispozilia afectiua prinde in joc lumspieh) ;i lucrurile din

afari, dar far| ca acest lucru si implice un transfer al dispozigiei afective

provocate din interior asupra lucrului din afari.. 5) in cele din urmi, lucrul

poate fi plictisitor numai pentru ci dispozitia afectivi il prinde in jocul

sau. El nici nu cauzeazi.plictiseala si nici nu are un caracter plictisitor, un

caracter care i-ar fi atribuit de citre subiect. Pe scurt, plictiseala - si, in

fond, orice dispozitie afectiva - este un hibrid: in parte obiectirr in parte

subiectiv.

S 22. Indicayia metodologiclt pentru interpretdrea

faptului de af plictisit (de ceua): euitarea unei abordari

de

felul analizei con;tiinyei / pastrarea caracterului

nemijlocit al D a s e i n-ului cotidian. Explicitarea plictiselii

pornind de lafaptul de a-pi omori timpul, ca raportare

nemij locita la p lictiseala

ins5. ceea ce ne intereseazi pe noi nu este acest rezultat, ci urmltoarea

intrebare: de ce este dispozitia afectivi ur-r astfel de hibrid? Oare tine acest

lucru de ea insasi, sau de modul in care am explicat-o sau am incercat sa

o explicim? Este ea oare, in fond, ceva complet diferit, ceva lipsit de orice

caracrer hibrid?

Ni se va permite poate sa ridicim aceste intrebari, insa ni se va aminti

imediat ceea ce ne-am propus si facem si ceea ce am obtinut acum. Ne-am

propus sa discutim despre caracterul plictisitor a ceea ce este plictisitor, si

nu despre plictiseala ca atare, dar am fost totugi condusi in aceasti directie.

Putem, desigur, constata ca ceea ce este plictisitor, faptul de a fi plictisit

(de ceva) si faptul de a te plictisi se afla in legatura unele cu altele. insa

[133] vedem la fel de clar ci, discutind acum despre faptul de a fi plictisit (de

ceva) si despre faptul de a te plictisi, nu mai avem voie si vorbim despre

ele ca despre niste stiri subiective care se manifesta intr-un subiect, ci

trebuie si tinem seama acum de la bun inceput si in mod fundamental de

ceea ce este plictisitor - adici de lucrul de fiecare dati bine determinat.

Ce trebuie si intelegem de aici? Nu putem cu nici un chip caracreriza

ceea ce este plictisitor ca atare, atata vreme cAt nu ne este clar ce este el in

genere, gi anume ceva ce ne determina afectiv intr-un fel sau altul. Ne

rde3 ap rugp nu ES'rulqnl PU"f, Irunle '3r JJ?o eldrugrul es nu J"O ;au6ar8

Ielueruepun3 15 n ,apngradns rcop ]uns nu ttiz,Lrasgo atsJfe a]Eol nES

spte8el au?Lu?J aJEf, ap e,ra: r$ FJtsEou ?3Jlqnr Pp arc: arsad ela3 i,,lfJlqo"

rf,r? EuIIJEssul e3 J"C 'aJls?ou IIJIqnl Frlslqo 3lnlllsuof llqnl etss J3

eaac ,errr.ltodulp 'lf 'aunds E es Iu 'nU Ef fuaPrAE iallqnr taUeosled nES Inl

-nJ3nl erdnse uEJeJSuEJt o a:ec ad l5 tou ug euIAIns Jf alels o nrluad 'grlseou

EJEjE ul ,Elepun auI Jns t) eznvJ I?tunu gllqnl EuEosJad nES All3adsal InJ3nl

alsa ,ruo un JEII{] nts nJlnl un 'eê3 ulqnl Pugf, IfunlB :EeJEqeJlUI lsJsuoJ

poru ul rserer ruaund ps -rtq 'n"usou !rcln-u / 2 s a Q p { u ay ptuaruuyunl pl

un m rnderuor (I-npuer €l 'elnger nura{a sndvy {

o tP tdut tsate r"I 'F11"

nEs IJj un-Jlul AItf,aJE "ulruJaleP au E JP rdeS un ec elnda:uot alnqast luaru

-ruus-ag)"Alrr33E aJEUruJOlsP PlsEsf,E'lp:aua8 IuatuJal uI 1a1ulrualtu{ nps

lruafialal 'a"tauofiapt gtseaJ" Ietuf,ot elsa Eualqord r:t3 'giulo,L nes sJal

17g11 -$eounr uud rglap IeJllE glEP relr{r 'ureuodel au erer EI rrelqo un tda;p:ol

-rsu:r1d Jtsa Jf eaar a8alaiul tuol 'r:re ap pururod 'E:EP salr Ietu 'f,IIuIu nf

prnfe au nu adeurge plsealv'Eâ: PuVrR]

n?s E^J: ap rlsrrcrld 5 E

"urumsul

rsrt:r1d Jl E ?f uaunds ps 'eiuetsul eut:d u1 'so1o3 a;eru ea.ld 3P 3]se Ju

nu 'tsnctld ar E ep prde3 rS rrslrclld U

E oP prde3 tunse uJ?lrfref, EIEC

'gl6a.r8 arica.up o-Jtul Ertseou EJJ?]aJdJeluI snPuol e eJE) prdej alsa

Etsot" IEruf,oI 'pllletuelgord pfot nJtul elsJ - sJJAUI l5 - rrtlcalqo n;:n|

un EI ellliJlgns eÎrrJJE IJ?ts Ieun ? areuodelat PtsEJr? Ef tullulrue au Jf

lerperul aIZnlI ul EuIJoJsuEJl es BeIEtIJEIf 'rSnlol r$ 'rauar nou un re8lf6gr

g rut Er a;ed arclnuJoj ElsBeJE nJ PIEPO

'l"lf 3lsr InJfn'I 'rrsn:r1d 5 e

ap eiurrnd t1 'urind 1ar 'nes rrsrr:r1d 5 B aP rdei un v1 ,,rtua1a"r" a :ollstlcrd

alse er eaao 'ar.ltd ptIE aP a4'a"w"mfatdrux alxutnua o-"4ru1 nES erct luu) nt

lslf:r1d at e (luaprle poul ul 'EULu?asuI tsrctld e] E uJns e5e 'e,l.a: ap lstttlld

g E 'ruaplê PoIrJ ul 'eurueasul lrstprd 5 V iEÎl"ruJgE slaqf o-Jlul rcrqc l5

']:arrp rclU ]lnlu poru un-Jtul t?llnzrJ lsafE EI a8unfe arro ruatnd nN i"lEeu

-Jlso elseeo? E]?ol ap 'aurigo y-e ruruad 'eIo JU EsuI elsg 'llnru r"ru rllu

-lu l$,rtte8au l"llnzal un e1 'tdmlldruor alFru pdnp ';epeSe sun(e ury

.

',,Jollsll:t1d" p,rrrrafpe uud lmlput crrerualqord

rnlnJerrerEr e a.rbormglpa ruarcde eJefgllelf, J3uo lVf,eP plefuasa reru

rlnrrl nf, else eJ?r r$ puoco g areod nu aJEs grualqord gpqrsod o - zJaqzaul

glseao" ttradoosap IuE 'JJEIUJn uIJd 'EAIffaJe adrzodsrp o ezne) "

?ulu?es

-ul AnreJ" "ulruJetap

e e: aunds nlduls 16 rnd uralnd ny1 irtutala uutul

-Jlp? A Auulpzsul a.r :apliuasa IJEgaJlul laun eizS ut 'auruasad 'tfap ugge

Let

V]I5O'lOCOIEIÎ VIiV]ICNI 'ZZ S

138


peste nici un obiect, dar sa iubim totugi? Observagia aceasta ne va folosi

doar ca o simpla indicatie a faptului c5", daca lasam deoparte relatia cauz|-efect,

n-am fhcut nici un pas mai departe; dimpotrivi, problema a devenit

acum si mai acuta.

Pe de alta parte, perspectiva noastri de a dezlega enigma plictiselii pare

a se fi imbunitS.tit acum, odata ce ne-am fixat atentia asupra stirii de a fi

plictisit (de ceva) si asupra faptului de a te plictisi. Dar suntem avertizatii

nu numai ci nu trebuie sa pierdem din vedere ceea ce este plictisitor si

plictiseala insisi, ci si ca acest fapt de a fi plictisit (de ceva), ca 9i cel de a

te plictisi nu sunt doar niste stiri ce survin pur si simplu 9i pe care le-am

putea cerceta ca pe un preparat de laborator. Dar cum altfel? Caci trebuie,

in fond, si intrim intr-un raport cu aceasti stare, daca vrem si facem vreo

afirmatie in privinta ei. Care este raportul adecvat? Trebuie, desigur, sa

tinem seama de regula generali potrivit cireia un obiect trebuie pus in

lumini in cele mai bune conditii de observabilitate. Regula este valabila

in stiinte, deci gi in filozofie, prin urmare. insa tocmai ci nu, lucrurile stau

exact invers: regula nu este valabila pentru noi ca urmare a faptului ca este

[135] valabili in stiinte, ci este valabili in stiinte pentru ci isi are temeiul intr-o

corelatie originari esentiali. Potrivit ei, continutul reic lSachgehab) gifelul

de a f. al unei finTari determind. stdred posibila de manifestarr (adevirul)

ce ii revine. in functie de continutul reic si de modul lor de a fi, diferitelor

domenii de fiintare, ca si lucrurilor individuale le revine un anumit

adevar, o anumita stare de neascundere l(Jnuerborgenheit). Aceasti deschidere

ce revine fiecarei fiinti"ri potrivit continutului s5.u reic si potrivit

modului siu de fringi.prefgureaza,la rindu-i, modalitAyile specifice posibile

gi adecvate de acces la finyarea care trebuie sesizatd. Odata cu modul

de adevar care se impleteste cu fiinta sunt prefigurate calea, posibilitatea

si mijloacele de apropriere a fiinti.rii, ori de respingere a sa, de posedare a

fiingirii, ori de pierdere a sa. Asta nu inseamna, in nici tJn caz, ci un astfel

de acces este de ordinul interogirii si inrcstigirii teoretice - in sens

stiintific -, ci numai c5., pentru a ajunge la cunoasterea stiintifici, ea trebuie

si satisfrcl, potrivit intentiei 9i posibilitagii sale, acea corelatie esenliali

intre fiinta si adevar. Acesta esre motivul pentru care regula discutati aici

este necesarl gtiintelor. Necesitatea de a proceda metodic, adica de a ne

apropia de o fiinlare potrivit:specificuiui siu, nu se datoreazi faptului ci

stiinta pretinde acest lucru, ci este invocata de stiinte pe temeiul coapartenentei

esentiale dintre fiin9i gi adevar.

'a"wuxdtaaiul u! ?laruuttstpau 2sax 2u Icleesll)rld a:er ut:d eaurpnlll? '9184

.)pe aautpruxry urcn1rcu pdru\ UoTtto au a ap pldal ur'rd etqe 'repe6y

'?usaou a.tdnsa ts eiuasa aundrul

1fi ea'pl tsert ul pieiz.rdns eIeTeqzp Pug: ?r"P er€rag ap't6 arurge as ps

EfJ?Jiul aa eJv) ul Intualuolu J"II{f eg ES elngaJ} l'ilzsxlJqd uJt'tt.Itodrul au

JJEf ur Inlusruol\ ."1s" af,"J e ap eduarur tfExe puvÊ '1nlp nzs ]eJ

un-Jlul

ydru7 ut7Joruo 2u pues rfunl? ,ezaJtsrp eu ps aJ?l erlar urrseS Pu"f Ifunle

gldrugrul as nJsnl lsa3v 'luansuocur a5 ,ruarl$uof Potu ul eg - rSunp

uro,{ o l"4o aryr ap 1"to 'P t.ttnodrul luol au ?o 217J aP Yo uJr.ÎJrodrul au t

ErnJ?3 EAaf Etr;rur8rro poul uI Elr 3S ee Ilunl? 'lnda:ur unq eP

(puoJ "lss3luelu "l

ul 'rutnu1odru1 2u x axnJzr EAJr 31sJ epasrrcrld ?fEP '- PPaÎ

"l esal

Jf, t"rpaur rup8unp l-gs ruglJJful arer ad ertac 'trrde 9s ur?s?l ES Lu:.J^ nu

eJ EAeJ - 1roJuo:Srp eze)eJ) eU a3 eleol luns elzle eJ tpasn:t1d 'a1a

"Aaf,

ep rJnlpF ,r5 rou ad ar$asrrcrld au ac ?aef, ,lotrsrl:Id arsa 33 33EC

"Jal

'eiuasa la3rs" Eluaruuadxa t-e nnuad

'urrstt:t1d eu lou aJ"f aP tpasrr:r1d m 'pduasa drq: u1 'eiutg e ap prde3

Jsrr{3 rugznjsJ rl .eJls?ou rrJESoJelur z rr:do:d mu ralaf, rariua}ut ltrrtnod

EqrE o-s rngaJr JE ad zaunrsuaulP rc.uf,ol lu"znJal t1 't:alqo un-Jlul

'Jr..J

IaJ lsef" ul o-puEtuJoJSu"JJ .rou n3 ra lnuoder r{ quas4n\d nt tputSt"to

ntlsou pl'todu,t xarulq ru?1p,t,1a3 lsace u1 'eSrrsarrur uratnd p 'trott.uasqo ec

.rou aJ?f ad rf piurp6uof, eP Inxng u1 alSarnld af lferqo un 'aJIEJl o

"AIlfaJE

rrirzodsrp urp a3"J

.aJElE ?f Eur3JEs rBrrJsol efEJSrlES ? uI ?z?ensa EJ

.rur3J?s "E relsJJE EaJ?unuJatap ea,red IE VJEp 3P fVf,IJo 'r6nlol t$ 'ltrgra:;a:

t e1n8al e3EJSrlES tuo,L 'tode EAJesgo tS etnostp o 3 nJl

"Flueruepun;

-uad - nJ3nl lsef? ugulSeul eu EfEp nES - ElBssrl:r1d ep aJ?ls o-Jlul luau

-ndsuerl au mEP 'eJEuIJn uIJd 'la3lse J"AaP"-Jlul ?31s ES rcd ayrnr:n1

.PI"nr]E Eun ?3 eulq eP 1a3

t1 al6a,t-ras au gleulStrur ppasrrrrld o

'aJeuun uJd'aftqlsodrlasnclld IaJlseg ?fIPE'aleue8 ut aut,rar lr ar eaac t5

[9EI] aJ"rE Ef, "l"JsIlfIId t: 'runrz suudn: €-au sJEl 'aurnu? Ppasrrrrld Els"e3"

Ez?oseJalur au nu rou ad 'alrqrsod J"oP gllPt 'aleut8etur EIJun E nes epnl

-re rlastrrtld Iaun EeJ?ulurcxe eJlul eiuara3lp o IlIu alsa nu pY) ePznnt

4t)tJz) o ar eqairul eu ? nJluJd 'Epasnelld aP eJ"rs o au-npuyu8uutx nES

,rode e.uasqo o e'nrluad 'ltlasn:r1d e V^t)JeJe alilzodslp "ef"

ul 7u-n?u?u

-ndsup.tt ]g:aP IeJrlE

r5 n:cn1 ]sef,B erEJ uatnd erEO 'ltsaml pr.iuasa drq:

q gzeeiwg erer ul InPour ulP 'lJ eiuasa uIP 'Elersllslld u1p E'{al EUIlunl

"l ual"oss ES lvf,ap uraundord eu nN 'piulrndau n: aurlSerlul ul arsa

nJfn] lsaf? Ef, at"od 'zpasrr:r1d rue^Jasqo es ruaundold au nu rcu VsuI

6er

V]I5O'IOCOIE'\I VIJV]ICNI 'ZZ S

140

PRIMA FORMA A PLICTISELI]

J37l

De aici decurge ci nu avem dreptul si facem din plictiseali un obiect al

investigatiei, in genul unei stiri de sine stitatoare, ci trebuie si o abordlm

potrivit felului in care reactionim sub imperiul ei, adici incercAnd si o

alungim.

Cu toate acestea - ni se va replica -

starea de lucruri nu s-a schimbat

semnificativ, chiar daca plictiseala nu mai este acum izolati ca triire, plutind

in gol, nu mai este un obiect brut al observatiei, ci este lasati intr-adevir

sa apari; in prima instanta, o surprindem atunci cAnd ne preocupam

sl o alungam. Cum stau insi lucrurile in privinta faptului de a ne omori

timpul? Oare nu facem acum din acesta, in locul plictiselii, obiectul obseruatiei

noastre - sigur, doar in misura in care in faptul de a ne omori

timpul s-ar ascunde cumva, in acelasi timp, tocmai plictiseala pe care o

facem astfel sa treaca? itr acest caz, nv avem de-a face cu o actiune puri.,

izolatl. a plictiselii, ci cu reactia noastri faga de ea, cu reactia noastri sl cu

acel lucru ciruia aceasta i se impotrivestel prin urmare, nu ayem de-a face

cu o singura triire, ci cu doui triiri legate laolalta. Pare sa fie intr-adevir

asa, insa lucrurile stau altfel. Nu am flcut doar sa impingem o a doua

triire in fala primeia - fie gi numai pentru ca nu trebuie mai intAi si preparim,

asa-zicAnd, faptul de a ne omori timpul ca pe o traire aparte, caci

faptul de a ne omori timpul este o activitate continui., astfel ci., strict

vorbind, cAt suntem ocupari sI ne omorim timpul nu srim nimic de trliri

sufletesti, de suflet sau de altele asemanS.toare.

Vedem acum, pentru intd.ia oari, ceea ce este hotarAtor in cadrul tuturor

acestor consideratii metodologice. Cici miza lor nu este in nici un caz aceea

de a pregati o regiune de triiri, de a ne introduce intr-o anumiti categorie

de fenomene ale constiintei. Trebuie tocmai si evitim si ne pierdem intr-un

domeniu aparte, pregitit in mod artificial sau impus de o perspectivi

traditionali osificati, si si pistram sau sa fixim, in schimb, caracrerul

nemijlocit aI Dasein-ttlui cotidian. Nu ni se cere sa facem efortul de a ne

transpune intr-o atitudine aparte, ci, dimpotrivi, ni se cere detayrea specifcd

priuirii cotidiene neangajate - libera de teoriile psihologiste sau de orice

alt fel - asupra constiintei, asupra fluxului de triire sau altele asemenea.

Dat fiind insa'ci sunrem stipXniqi de asemenea teorii - adesea chiar in

intelegerea curenti si in explicarea sensului termenilor - este in mod evi-

[138] dent mult mai dificil sa sadim aceasti detasare in noi insine decAt si invitim

sau si ne intipirim in minte una sau mai multe dintre teorii. Din

aceasta perspectiva trebuie sa concepem dificultatea aparenti cu care ne

nJ rS (re InrJUJl alsa eJef nES (eslz-nlJdo.rd prurra3z erilzodslp e1 a:eollntrd

arirutrstp ?tsEaJE alsJ ef, eqJJlul J€3Eut tclu rualnd eu nu "lEPlusloaq

'rotrsrrrtld

aurlep Intol :allre;lP IJnr3nl Jotlnru reur e.rdnse arSapugdsqr as If, 'leulul

-Jerep porrJ ul roilsrtctld elsa ef, eeef EI J"oP gz"auode: rctu as nu EIEJSII

-3rld 'Jolrsrlcr1d r:alqo 1n,rtt:adsar

eP ololulP 'nIuEJls luozlJo un nJlsou

rnln-uxasae eprq)sap 'l6esu1 epasrrcrld 'EE 'unJf,nl JrFIJolar e-rdnst urnct

gzelPeJ ea 'elulodullp 'fc 'leulruJJleP aurq nJ3nl ls3fu UIP lnf,sBu E-s nu

Be 'eJEurJn urJd 'erEIIp as ps E[ep adarut IJ 'Jrunue EAJ] aP pre8al sutJls

[6€I] e]sa rBru nu pulrlf ugtuarurradxa o arEf, ad epaslrrrl4 'ln1 e:dns" SJIE IElu

r$ gznm ur mlnJ)nl erdnse liertuacuor r$ntot ruJtuns atJel o ar$aslrclyd

au puVJ 'lllasn:l1d Inrralqo ap pre8ay nES PtBZns3 eS IElu Ps grRt 'auedap

rcu a8edord as zs Enultuof :e rS rou urp ar6eu JE-s el?asll3l1d pug: l$ ec

adeo.rde rursn:r1d a51 'rlrlldxa drqc ul nes plrads Potu ul e:seasrlrqd au

ES EtsJf? E) EJaJ utslrrtyd eu Iou ssul 'olofe erul 're.lape-rtu1 'alsa tllastt

o e(ap snp

-rr1d lnrcalqo 'rorrsnJrld atsa ac Eaer rP pie; are6erap Plrunue

-ord e-s arernfa.rdru1p]rrunue o-J]ul rsrr:r1d Jr E eP prdeS u1 'p.ttlodurlq

'aroÊunq eP Inl uPJJssfIPsP eu alurcul IElu Ef"P r"II{f '.lnllE nes Allolu

un-Jturp 1a

ap rir8al nes l6uprrsuo3 uratuns 'la eP ?f,ul ruapulrdsap au nu

'rotrsnrtld atsa Jf, EJer ep l6ul.rd uJaluns errac al6asrlrlld au puec lf,unlv

'aJlseou IIJEtef,Jef, E EJEoIJetln ea.re.rn$q1sap

nnuad Elueêlal Jlsa 'Ia p8arful ul af"nl 'alES Iunleu ttrrtrlod 'a:eo t6 runce

ad ap grug glmIPuI elnqrrl arcc eiualaSlp 'ar:adse PnoP elel rrlul Piurr

-aJIp o elslxa lsntol l$ 'rsurrld as rP rdeS m glr.tr-rd else

" - auIS ul arsasp8

aJefeg aJ EJa3 elsa ea Jrcf ul EJnsEIrr ul 'Iou u1 ugrrnd o eJ?r ul EJns?ru

ul '"Anra3? arilzodsrp t$eaare 'esu1 a]:ed glle aP ad :rrslr:lld g e ap rde3

tda.rp ',r.rsed drqe u1 'plturuasap la;ls" PuIg '.tlrct drqr u{ezvezne) o Eeaf, ?

eusud uud 'aps lJznrzl erusud ur.rd grlnr:d alsa slllfeJe edlzodstp 'atred

o ap ad :t$e1ace rS pun lr 'a.ttlca3t rarilzodsrp ale slue3rP IJnPoru PnoP

grulzardar nu p: r$ rottstntld EAJf, aP )tezne) ]uns sleqIUE Ef 'JE aPE-J1uI

'eJed 'nJf,nl r$e1a:e nldulrs rS rnd guueosul nu a;eln(a;dru1 gllrunue o-Jlul

rsrrrrld at e t$ e,ta: ap rrsrr:r1d g gJ Etueas ruauti Es slnqeJl ?sul 'EAar

"

puVJE lslr:r1d ar E rp 'Jrunue E^rr eP tlstrclld 5 E 3P mprde3 E Ir (arele

eo rolrsllcqd Jlsa 3f Eaal E ea;elard;atul tunJe elSJ nU PJlsEoU EUIJJES

'pJlspou erdnse pundrul as €s ?iJeaf,ul aJEf Jola,^.It:ads;ad

JoJnlnl E JJEJnIEIuI Jp Insues arc a:atdorde ElsEarV'epasrrolld runca;d

unulo) ep rVrE ueruoue3 un aP eldorde au

"

JP EaJ?lJafuI ul luelun{uol

I'I

V]I3O'IOCOJEW VIIV]ICNI 'ZZ S

142


atat mai putin putem raspunde la aceasta intrebare, de vreme ce nici n-am

lamurit macar pAnS.la capit care este dispozitia afectiva in genere prezenti.

in faptul de a fi plictisit (de ceva) si in faptul de a te plictisi (intr-o anumiti

imprejurare).

Pentru a pune in evidentl acest lucru, ne propunem deocamdati si.

lisim deoparte chiar si distinctia indicati mai devreme, in ideea de a

relua mai tirziu, intr-o manierS. mai incisivi, discutarea ei. Ceea ce este

ins5. comun ambelor fenomene este faptul ca ne plictisim - chiar daci in

moduri diferite - de ceva sau {icind ceva determinat.

S 23. Af pllctisit;i a-yi omori timpul

Nu ne intereseaza faptul de a f plictisit (de ceva) sau faptul de a te

plictisi (intr-o anumiti imprejurare) luate in sine, ci ne interes eaz|" aceastS,

plictiseala pe care o alungim luertreibenl sau pe care, mai precis, incerci"m

sa o alungam, omorindu-ne timpul lZeituertriebl. Iar faptul acesra de a ne

omori timpul nu este ceva la care ajungem cumva aproape de la sine, flra

ca mai inainte si se fi instaurat plictiseaia, ci e ceva care ne acapareaz1,in

mod expres, pornind de la o anumiti plictiseala si actionAnd impotriva ei.

a) A-f omori timpul, a inlatura plictiseala

punAnd timpul in miscare

[140] Si ne imaginim ci ne aflim intr-o gara sordida, de pe o linie marginali

de ffen provincial. Urmatoarea garnituri de tren sosesre abia peste

patru ceasuri. imprejurimile sunt anosre. Avem o carte in rucsac - sa citim

din ea? Nu. Si meditim la o intrebare sau la o problema? Nici asra nu e

cu putinta. Citim orarele sau analizim tabelul in care sunt inscrise distantele

dintre statia respectiva 9i alte locuri pe care nu le cunoastem. Ne

uitim la ceas: abia daci a trecut un sfert de ori. Si iegim atunci in stradal

Ne plimbim intr-o parte si-ntr-alta numai pentru a ne omori timpul. Dar

nu e de nici un folos. Numiri.m copacii de pe marginea strizii, apoi ne

uitim iarisi la ceas

- exact cinci minute de cAnd l-am verificat ultima oari.

Situi sa ne tot plimbim dintr-o parte intr-alta, ne agezim pe o piatra,

desenim tot felul de figuri in nisip si in acest timp ne surprindem iarasi

uitAndu-ne la ceas - a mai trecut jumitate de ora - 9i asa mai departe.

2lutavunqaflsnyyl sndsp rsord g e ap rde3 un IaJrsE purg 'ridar6e es talnd nu

e ap 16 EJrA nu "

ap ,ro]"pqgJeu U

" ap tde3 tses? I3 'a:etdalie o nu aJ?o Er

JlsE iaJBpqpJau ElsEefE rELuJot epasrtrlld ':epe$r 'afsE 'arepqEJeu ElsEJfE

ap urpdpcs Bs ruar1 'erePgprru PlsEerE pqe:8ap IEur elsr lde3 ap psedu

au a3 ?aef, ,aJEruJn uIJd 'IJolgPq?JJu IUIuJ.{JP PZnBf PlsEefE urq 'adenrls

plllunu" o ruetdac:e es tSug:lsuoc nts liei:oj uraluns ?l Fld"J ul PrrPE

,urprdar$e ES JInqaJl el FIdEJ ul 3lEod ;:ottstlclld n"s Inrs]fEJEf Elsuof

n uI iaraoxlsxpqdnnsou plduaxa u\P ?lraldaliu e^su7 alsr grnsgu af, uI

'alrpJl urp r$p.re1 o-rnp:ard rue '1ndurll IJotuo

ri-e ap FrdEJ ul rrlrsrlf,rld "urn

3p l€p ruE E) rnzrJ: tuE a3 ]ErPauI 'PIEes

-rrcrld ap pqro^ )olrp ]nlosqe g areod nu zEr lsr3E uI 'arEproful ap purld

g afeod arcldal$e o ,r,tulodurrq 'eJ"ollsn:l1d afsa aretdar$e allJo nu (lgle

lgfep rFtu rc141 'arerdarSe o r6esur ea elsa nu EIEJSIIf,IId tsut 'al$astt:t1d au

af Bae3 r$ ar$asrrrrld aJ Eael arsa l6tsu1 ta;erdal$e p lptu 1a: aunds earnd

re-s nJlsou lnldruaxa uI ."Aaf, e a:erdarSe o elsa nu Eê3 pugfE lsncrld al e

ap pideS rf,e] .lunfaplllN larerdar$e ep purroj o atse sEef EI ?lrn eu " 3P

rdej tsa:r urp aral$eu er eJeJ epasrr:r1d rf,unt? ESuI 'El"asnorld urruoSz,I 'ea

nf ru?unuJa] ps rueJl ,a;etdatSe ep Inlgs ruJluns 'luauIoru 1a:e upldaf6e

er n:tuad ,seal ?l naJaur tuelrn JN 'InlnuJJt eaJISos e1 eugd sEIUEJ pdurrl

2durrr are3 .]nf,eJl 5 gs Indul] 3t lgt3p eêsllB ruaJ^ nN iwa3 EI nJratu

[171] ugrm au Pu"f Ifunl? 'rde3 ap 'lueJl eJ 'seef,

"l

naJau IUPIIn au ?s

"ulul

-Jarep eu aJ"f "el

stse ea l6ap ,1ryndruu e.rutodrul EleldaJpur srz-nudo:d

ets) nu,ra p8a;ru1 ul gtEnl 'pdrull lroruo ri-e ap mprdei ergnads eaulp

-nlr]? - aUedap rcru "JpaA urol ulntr e6e - p: nrlued tc 'yqtsodurl soJnBIJ

elsa nJfnl tsefe ,?ruJn urp alJJ uI '?f nJluad rcrunu nu r$ 'lndrun urtuo8

nu rou ,pdrult lJotuo au " ap FIdEJ utJd elndruq 2$a aJ'alullnf 31le nf

,ne5

lpdur] IUvtoIUo au es ruaJ^ puBf rf,unlE uluoS Es urEfJsf,ur 3J

awtfuru ug pdru1l aund at '!Ils!1rqd a lra"tnlqul o e$e

pdrurr Iroruo ri-e ap Frd"C 'ruo?zr e 'luaqta'u-3ar71l rrnr91u1 E eulu"as

-ut ,luaqtauJzA) g}r.eJl PS el"J E JP Insuss uI (lJotuo E 'lxsluof ]sJf? uI

:epasrr:r1d rJouro li-r ap rdeS un 'JuIS ul 'ESuI alse pdrun lJoluo li-t ap

fde; rsary .EfEJJl ES EJ aJBJSItu u1 aund 1-t 'rqp-r8 ye'eteasl ss afEJ I-3 (IfIE

'?uur?esul pdrun rJotuo Ju V'turuo8zr nu J"oP 11 IIPJ lpdrurr rugroluo

au Ef, rfr? Eutueasul el JEC '?rsaJdxa l5 aunds runl gdnP 'lndurtl rugJoluo

JU :?tuel"Alque nrutJts pour ul Jtse EaJEqeJluI ;rde3 ap 'IfIE IUtJouJo

a3 .pdrurr lroruo ri-e ap mFld"J alE eusluods urldap ad rep 'aleueq 'alnc

,sounf aleruJo3 ptsaJlu"ru as eJ?f ul

(IZ

nf IZ aP sIiEnlIS o slse E]seaf,V

€.r1

TOdWrr JUOWO ri-V Is rISIrlI'Id IJ V'€Z s

144

PRIMA FORMA A PLICTISELIi

Oare plictiseala esre intr-adevir o proasti dispozitie sau chiar o formi de

nerabdare? in mod cert, neribdarea poate apilrea in cadrul plictiselii, dar

cu toate acestea ea nu este nici identici plictiselii si nici nu este o proprietate

a sa. Neribdarea caracterizeazd., mai curind, modul in care incercim -

de multe ori {lra succes - si ne instapAnim asupra plictiselii. Faptul de a-gi

omori timpul are acest caracter aparte al unei neliniqti agitate, care aduce

cu sine aceasra neribdare. Cici faptul de a fi plictisit de ceva se caracteri-

1142) zeaziprin aceea caatdtavreme cAt suntem nevoigi sa agteptim, nelinistea

nu ne ingaduie si gasim nimic care ne-ar putea retine atentia sau ne-ar

putea preocupa si care ne-ar face astfel si ne redobAndim rlbdarea.

A te plictisi nu inseamna nici a astepta, nici a fi neribditor. Aceasti

necesitate de a astepta - ca 9i nerabdarea - pot apirea in cadrul plictiselii

si o pot insoti, dar ele nu sunt niciodati plictiseala insisi.

inainte de a continua cu explicitarea plictiselii, si ne reamintim inca

o data pagii pe care i-am urmat pini aici. Am intreprins, din perspective

diferite, o analiza preliminari a plictiselii, care a pus in evidenga urmitoarele:

in primul rind ci, in mod evident, e necesari o explicitare a

plictiselii; ea ne este intr-adevar cunoscuti, flra sa ne fie insi propriu-zis

familiari. Mai mult decAt atAt, la o privire mai atenti putem spune ci

esenra acesrei dispozitii afective ne ramine pe deplin inaccesibila; se face

nevazuti. in al doilea rAnd, s-a vidit ca atunci cAnd incercam o astfel de

explicitare a plictiselii nu este deloc limpede, Ia inceput, de unde ar trebui

si. incepem, in ce directie ar trebui si ne indreptim intrebirile si incotro

ar trebui si conducem interpretarea, sau cum ar trebui si tematizim acest

fenomen aparent cunoscut. Un principiu metodologic universal, potrivit

caruia intreaga investigatie ar trebui si urmareasci plasarea obiectului

cercetat in cele mai bune conditii de observabilitate, ne-ar putea oferi,

intr-adevir, un fir conducitor. Am vizut insa imediat ci acest principiu -

la prima vedere pe deplin universal si de la sine inteles - are o anumiti

intrebuingare doar in sfera stiintei, o intrebuingare care trimite la un raport

fundamental intre fiinga 9i adevir. Tocmai de aceea, o astfel de indicatie

generala nu ne spune nimic, atita timp cXt nu este limpede care e felul

de a fi al dispozigiei afective pe care o cercetam si ce adevir ii corespunde;

dar gi atAta vreme cAt nu este limpede daci acest raport 9i felul de a fi al

dispozitiei afective pot deveni, de fiecare dati, potrivit caracterului lor,

obiectul unei investigagii gtiingifice. Am vazut apoi si ci acest principiu

nu numai ci nu ne spune nimic, dar c5., in fond, ne induce in eroare gi

nJ 'Elersltrlld 'lal ]sere uI 'tueJruElul Ef eunds uelnd IEuI nu efaq 'e8rnr

es pdurr JreJ

"

ap 'are:$ttu ur pdurr aund e ap rde3 ]safe 'Ee nr l-rodr:

uud'upctput'plaanxtql a:dsap e,La: efap uraunds'ttlastt:l1d ErJeJnlEIui

a:dsap rS rnpdurlr e arer6rtu ut ea-raund ardsap Pulqlo^ 't:t3 'ella:o:

atsa nu arirugap pls"Jfe ?r ruelelsuoJ 'ElueJE reru atie-ttasqo o EI 'PSUI

lVVl '1ndruu Uoruo 7i-a ap 1n1rudal e ?tfexe etreoJ arirugap o y e ared ElsEefE

'a,rptitru ug pdruu aund at '!//asxtJqd a affiJwruu7 o alse lndurr Iroruo

ri-e ap prde3 e: ruaunds pug3 'arm6nu ug snd atsa pduttl

(suas

]Itunut

un-Jtul '?f, Eaaf? urrd elrroruo Jlse tpasrrrlld PuVJnf, rEW 'nIZJV] IPlu

eapal urol run: eie 'suas lnunue un aJ? nJfnl lsafe rS mep retqc ',,lgloruo''

arsa pdutr nN 'nBS prorn(e nl ),JeJouto" slz-nlldold arsa 3f 'Iglul IEtu

'teqa:ru1 rue rS pdrur] IroIUo ri-z ap 1nrde3 el ap rrulod uy'epastrctld n:

ruglunguor eu arer u1 tdenrrs Ieun IE a:eldrugrul PI sele nldulaxa un aP

trsoloJ tue-au 'n::n1 lsJfe ETEJE E nJtued 'epasrrrrld 3P uE^lES au pdrurr

uoruo eu E rp pldej ulrd 'relllqrc eparotd rualnd nu eo prdeS PIEaÎ EI

pteols Es erngaJl piej ap etit8ttsa,tut '?elsafe eteol n3 'esu1 'a:esa:au rda.rp

rede au arer aclSolopoleu IlntJoJJ a:t:o t$ alJoal eJIJo EruJn ul PUVSEI

'u?rprlor rnlnruaurel;oduor t aiatelpaul Pts"af,E ug ruaundsueJl au Es

elsa rfre luerrodrur e ef, tJaf pr r$ ;zp iartugdets ul ]ue]suof Polu uI EI au

gc l$ 'rr:o1frruau drqr u1 adeorde IEIrr e]se au Etsalt 'pdrurr lJoluo d-e ap

prdeg rclduraxa poru un-Jlu1 ruetuazardeJ eu

"f"p

I5 pc - ez?JuIJn af, eler

ul JEIf Ierrr pful EepJA EA as runf e$e -

gsul tetetsuof urypdun IJoruo

1i-e ap prde3 nf ?s EalEtIUn aputrdn: e n:tuad 'atelozt IJIPJI Iaun alairuer8

ap olof,urp puefeJt (ruElJfJJf pdrug: sullxe rue 'atira;tp glseefe PuEuJn

'yt tnztt ru? 'aug uI '"leasrtorld n: e:rseou

"

aJetunryUor o Ellunl euIAJns

aJEJ ur rS aundo as r eJei 1n1ndruu ?2tatoruo r$ trp nES qaatqrxld o a.lrulp

auedt atelrun Ersear? adeordeapug teul rut.ttrd fs rrnqerl '1ryndunl aata"t

-oruo Lllurtnu o JJEf, ad 'lrlaslrrrld erirrede urrd auts EI ap altJaua8 llicear

ratsaJe Inlal ul tc 'dlq: arlJo uI nu tS 'rut,tt.trodurl Ju I EInJEf, ezlat et elede

es 'tnda:u1 unq ap 'ruesel o Es alngeJl

"l - eJEInuJoJ ?JUJuJJSE o prrnpe8

-ul Jlsa au Er pugrunse - JJtsEou IIJPlelJar Inrlelgo Ppaslrrrld uIP tuere3

ES ruJJA erep 'repr$y 'Ie teIpJIUI rutrtt'4odru1 eu Iou ]Vf,ul etalu?ru Eeuatu

-ese o Jp noraur ruaw as eE 'tdn:oald au are: ul FIaJ u1 ruapuudrns o ES

ti aliasutqd au a"tpr ry !rynporu pnrttod eleaslrcryd ruePrl es 'eger8ap mu

'alsa lueuodul 'gt"^lapeur rS grera8exa puo; ul r€p 'prliprda.rpul rua.lede

alapesd o nf 'lrq" ;asgo trarqo un ad El €lEJsIlf,IId o-lnunu rue ale: ad

[gtl] aJrEJt plsEJrE rrrr,rtrd EZvJU! IUernPE ES'sJnf ruPP II p:ep'guturaraP au

tt

tndl\lt ruot''lo ti-v ts llsl.J-f lld IJ v 'fr s

146


alte cuvinte, daca luam aceasti definitie in sensul ei formal' nu mai putem

vorbi despre plictiseala insasi. Mentionam asta doar in trecere, pentru ca

cititorul si nu se fixeze asupra definitiei. Mai importanti este intrebarea

concreti: ce inseamni toate acestea? Am {bcut trimitere, la finalul rezumatului

de mai devreme, la ceea ce ne dpdsd in situagia plictisitoare.A;tep'

tarea specifi.cd" este cea de care vrem si scapim, astfel ci ne-am putea

intreba daci nu cumva plictiseala este aceasti asteptare. In cele din urmi,

s-a vidit ci asteptarea si plictiseala nu sunt unul si acelagi lucru, ci, dim-

un caracter

potrivi, ca agteptarea poate arrea - degi nu in mod necesar -

plictisitor.

b) Faptul de a-1i omori timpul si verificarea

ceasului. A fi plictisit in sensul de a fi afectat

in chip paralizant de curgerea trenanti a timpului

Straniu este ci, in conrextul discugiei despre plictiseala, am descoperit

o mulgime de lucruri, insa ea insasi, plictiseala, ne-a scipat mereu - ca si

cAnd am ciuta ceva ce pur si simplu nu existi. Plictiseala nu este nimic

din tot ce am creztrt ci este. Ea dispare si se destram5. in faga noastra. Si

totusi, aceasti agteptare neribdatoare, mersui dintr-o parte intr-alta, numaratul

copacilor si orice alte astfel de ocupatii neobisnuite sunt tocmai

dovada faptului ci plictiseala exista. Iar atunci cAnd spunerrr ci. aproape

murim de plictiseald, nu facem altceva decAt si confirmam si si intarim

aceasra dovada. Poate ci, vorbind astfel, tradS.m - impotriva intentiei 9i

vointei noastre - un mister, si anume acela ci, in definitiv, plictiseala

lt45) ajungephna laradacini/e Dasein-ului, adici fiinteazl in chip esenttd'ltuest]

in temeiul siu cel mai propriu. Dar nu este doar un mod exagerat 9i disproportionat

de exprimare atunci cind vorbim despre o plictiseali care

ne consumi., despre o plictiseala ucigatoare? Nu vom discuta aici in ce

misurl, in anumite circumstange, exprimS.ri de acest fel sunt doar clisee

sau rod al obignuinlei. in orice caz, astfel de expresii nu sunt intAmplatoare.

PlictiseaJa este prezenti, este ceva bine determinat, insi este totusi

mereu inconjuiata de aceste fortificatii de care ne lovim de fiecare dati in

cursul investigagiilor noastre neintrerupte.

De aici rezukdci, in cele din urmi, abordarea plictiselii pornind de la

faptul de a-!i omori timpul - penrru a vedea impotriva cui luptim omorAndu-ne

timpul - nu ne este de nici un folos. Sau poate ci nu ne-am

rFru ap ]Vf, rupg" ?s ]glap uJJJA nu 'rde3 aq 'laJep pzeasJrJlur Ju nu nJrnl

tsefe 'nN ;araua8 ur Inseer a tgf ru"HE ES Ef, JEoC iseaf el ruElrn eu aJ nJl

-uad reg 'frue:aru rnd e,r.ac ag rs ariednfo "tsEJf,E

Ef EJRI ,sEJf EI telada.r

poru ul ruelrn ru ?eale e1f '/x7as4J4d ntpz4nta Epeôp IeJr$ pur5 .pdup

IJotuo ri-e ap tatt6na.reu E Eseor3unndau er.rnlretu rsesur ea alsJ rnlnseJf

BaJEI5IJJA'aJeru r?ru af ur at urp EJnsfu o-Jrul .JJenunuo3 ur at5arnurqc

Ju EIEJSufrld gc rS

lndrun ruvJoruo au es rurSnar nu Ef rnprde3 1e ,lcexa

reur 'nes pdurrr rueJoulo au Es ruaJl m rnprde; p ruordurrs un relunu

l: 'lndrun lroruo li-e ap alef o 16 co1{lu un puryeu .e}1e-nur arred o-;r

-urp Inteqrurld nes rolr:edor Inlererunu runra;d rriedn:o allelJolJf InpuEr

ulp ar.red af,EJ nu eg 'pdurn rJoruo d-e n: eplfuroJ nu rnlnseJf E aJEfgrJJA

pls"Jie er prdey ap 'txaluol tsafe ur ,erueJs esur ruauri ES JrnqeJJ

'rnlnseJf e etetada; EaJEJgTJeA :rJnpuEl

etpru reru ul e(ap rrrunue ue-l are: ad pdrulr lJoruo ri-e ap rnprde3

[97I] lgrreds urruoue; rnlJr? e;dnse eriuare ru"xg eu Es aurg g .re ,elruo8zr

atsa EIEasnJIld ernrer FrpJruJetur ulrd ya: ,lndrurr rroruo ri-e ap rnptde3

FrpeurJalur urrd Ilyaslr:r1d Erurn ep rupp Fs TEAJpE-Jtur ruaJl E3EC

'EauJruas? alarp 16 durr e1 aur6u1

rou uelrodeJ eu runf, 'rnlndrult InzEJ ur EqJoA etse af a_rdsap uleqaJtul

es 16 ruadarul ps arngart rrre ap ,areurJn u1t4.1ndruu w uplun"{uoJ taun

FSUas u1 'rnpdrun etdnse adua,uatur o IeJtsE pur5 ,arelrp es ES etne: aJEf,

drulr laee 'alec6nu ur pdulr aund a-rer rnlndulr E aJetJnf,s o ,.repe6e ,alsa

pdulr lroruo ri-e ap prdeg '1ndut1l l$nlol etsa .rrlasrlrryd pzer ur ErrpE

'1a alSauo8zr. ar uaal e Inze) ug r$ e: ,1ndun rroruo li-e ap rnprde3 lnze:

ur JolVJElor{ 'JJEtuJn urr4 '1ndun rupJns"ru aJEf nf seaf,

Iei" ,1nsea: unp

-uer ateladal ur efyrJe^ r ap :ylcads InlueuBuoduor urptElsuotr Erntsaf,E

Inzer uI 'pdurr rroruo ri-e ap Jntdey rua.ne ,aued p\epn ag.dult ardsep

EgJo^ r$ntot atsa 'llasncrld lnze) ut,aJEruJn un4.fu,tanag] piuarsrsrad o

rp'prglf,ads [uaq1a1gl:o1ad areuerue] o ap rS fualum.tall

rrrloqez o rp

'yay.aA\) prernp o rp egrol atsa 'laltama&uuT) ypsr.tttld lnzn ur ,er apadrurl

rcru rf eurlrp - pdurrr lroruo li-e ap prdey rS epaslr:r1d arturp etitzodo

- Epraua8 grtseou erueqis arrurod ap trund rdarp l$preg uenl eteg 'pxgf

?lnsELU ap arelrtrn o ap 'rn8ls JolEJnpuof, Jy un ap JTo JU ue^V ieroleu

UJaAE aJEr Jp nJlnl Iaf,E alsJ are3 'xaldruor Jtse FuaruouaC inJf,nl ]sef,E

e:l1dxa ualnd [un3 'ruElnEJ JJ EJJ: Jlsa EJ lnzeJJ ure ef eeaf, nes aretda]$e

'aJ"pgprJu - epasrrcrld 'Euun urp alef, ul ,g ealnd JE af EeJr ap r$ertsrp

apada,r eerd nararu lespl rue-Ju rS erntsod ptsEJfE ur luarlgns sndsuert

LYI lNd'ÎII IdO]ÎO TJ.V IS IISII]I-Id IC V'€Z S

l4B


timp mai este pxna la plecarea trenului, daca timpul ramas panl la sosirea

trenului se va scurge curAnd sau, cu alte cuvinte, daci trebuie sa mai

luptlm in continuare impotriva acestei plictiseli care ne cuprinde, omorendu-n.

timpul in acest mod straniu, lipsit de succes 9i fhri vreun scoP

anume . Aici miza nu este doar aceea de a ne petrece luerbringen) cumva

timpul, ci de a-l omori lherumbringenf, de a-l face sa treaca mai repede'

Prin urmare, el se scurge lent. Asadar, a te plictisi inseamni a sesiza cl

timpul se scurge lent. $i totusi, cAt suntem cuprinsi de plictiseali nu

constatim si nu sesizim nimic, nu transformim timpul in obiect al observariei.

Dimpotrivl, cuprinsi de plictiseali, nu suntem de fapt legati de

nimic; nici micar de timp, de lentoarea cu care trece el. l)ar care este

originea acestei lentori? in ce consta ea? in faptul ca timpul este prea lung?

Oaie plictiseala apare pentru ci trebuie sa agteptam patru ceasuri? Sau ne

plictisim gi atunci clnd nu avem de asteptat decAt poate un sfert de ora?

be "ltfel,

este posibil sa nu ne plictisim deioc la o petrecere care se lungesre

rimp de o noapte intreagi. Asadar, lungimea duratei de timp nu are

nici o importanti, nu pentru ci timpul este prea lung, nu pentru ca pe-

1147) rioadade timp misurabila in mod obiectiv, cu ajutorul ceasului, este Prea

mare * nu pentru ci aceasta curgere a timpului este lenta, ci pentru cl

este pred lenti. Ne apiram impotriua curgerii timpului care incetinegte,

care este preA lenta pentru noi, care ne tine in loc atunci cAnd suntem

cuprinsi de plictiseala; ne aparim impotriva acestor tergiversiri si treniri

ale timpului care au un caracter impovaritor si paralizant'

Dar ar trebui atunci ca timpul si treaca mai repede? Cit de repede? Ce

viteziar trebui si aiba ? Oar. ar. el in genere o anumiti vitezi? in mod

evident, timpul igi pastreazi cursul uniform, decurge aproape precum pulsul

ritmat al unui monstru sacrosanct: in fiecare minut, saizeci de secunde;

in fiecare ora, saizeci de minute. Dar este oare timpul alcituit din ore,

minute gi secunde? Sau acestea sunt doar misuri cu ajutorul cirora noi ne

raportim la timp si-l ingelegem - Pentru ca noi, ca locuitori ai PamAntului,

ne misclm pe aceasti planeti intr-un anumit raport cu Soarele? Avem

nevoie de aceasti unitate de misuri uniforma doar in scopul misuririi

timpului? Ne permite ea sa spunem cit de repede ori cit de lent trece

timpul insusi, J"ca el in genere ovitezigi daci aceastase poate modifica?

"re

Oare timpul are intr-adevir un curs imperturbabil gl uniform? Sau este mai

curind o fiingi foarte schimbitoare? Nu existi ore care trec precum secundele

sau minute care dureaza o vesnicie? Ni se pare doar a fi aga, sau timpul

'rie8al rueluns arer ap Tryndutu 77ta7nd a ailadp lua&ua.ryuV) aturut3fu o nt

'luapr,ra pour q 'ezealenyta dulrr ap letseje g E '"sul lllaslr:r1d FZ"f uI

nf, Els au pdrurr r: ruaunds nES ruapaJf, pugo rcunte 16

larilzodsrp el Ftot

JEnIJ Ia ap rieszdz l5 riesa.rd 'durn ap ]uelsuof, poru ul rie8al a.reo ureluns

nN iursnrrld au pugc r)unl? lttunu 1a ap lier:a;? ruatuns areg ;lnpd

-trrn IE tueuJn InsJn3 erteJ ap 'dulr arlgo ep tuaz'leJad drqr ul tellge y

E Euur?esur lsrrcryd A

e pr prdt3 rua8alaiug ES rrnqrl una 'insug pdrup

Jerr{r rJ 'rncsqo run3e atsa/ls7n71druns pugJ lJury? fdruu

ns pL,todat rctunu

n51 ':rreur8rua (aJ?tE ?J ']rue,tap e rinsul 1a 'rnpdrurl IE lueueJt 16 rual

InJellEJEf a8alaiug ? ap EeJEJJefur ur 'e) tnzzt ru? rcurfot psul 'rnpdrulr

erualqord ey l$prer {uruJAeU 'dlslrclld rualuns pu"f, rf,un}" pdrulr esede

au pl at ug auedap rcur ruelefJa: es .repeie JrnqJJJ 'alrede drg: un-rrul

esede au ar"f, l€l3eje U

E ap rde3 un 'a.tulu w 1ndrulx

a? i lryndutllp luyua,tl

/nsrw ap 'aLtadu ruazqptpd dtqr un-uul 'lwtatu g[a guweasul rrsnrrld g e

Ef, rlre ep TrlnzeJ 'qstiJ7d g[ o Euur"asu] Jurnue ao aradorsap ES ElnEf, aJEf

'ataoeany EJtsEou pawqalrul uluad 'predslp ES Eleasnfrld a:e; e nnuad

'ateoBt,t ep 1nI esdlJ ne e41ercd eu nu e n-lluad 'apadar teut E)eeJi Bs tnf,E;

arngaJt 'a.tecfrul u1 snd JrngeJr ezeeuerf ao pdtulg 'ezeuJJt Bs arnqaJt luJI

JlsJ errJo nu ESul - ]ual JESafeu poru ul (suJs trrunu" un-Jtul 'JEAepE-Jl

-ul etsJ ezeeuJJt eJ EaeJ :nJJnl lSelare r$ pun luns nu lnpdrurr p lu"ueJt

1a: 16 rual InJJIfBJ"J '1ry aatuupSa,tpl x.touto / Eurueasul pdun uouro d-e

:aunds uatnd 'u:dord rEru eleJ aps lariuarur u.tr:tod l5 pdrurr rJoruo ri-r ap

rnprdeS e,r,n:adsrad urp 'piurlud,elseace ul JlunJrnl els JE runrrJo

'dprprgp 15 rigrrrnrsgo rreru rcru rolrr eir3 ul efap

snd t-au rurslrrlyd au pug: r3unle ruay eard a:a;r pdrulr Er pler^rJt rua.tede

JJEtBtsuot ptsBmv iaJEgaJlul eP IaJlsE o ruaund es sltu:ad eJEo atsa 'elEol

ep olorurp 'psu1 (giuarcde rgr 15 rcrc alelrper rlsr rg] 'rruJtur.rcur adeo;de

'rl8:en1es-npuergt ngr un tJrur ap rS rorpspde ep

"r

IOJ

EI eur,rap 'atellnrglp

[g7I] JJ"ur rcuI EJJ ul rugge eu pugf rfunle 'ale: rS pun3o.rd lr{ro rnun earrll:d ec

JauJjJ ep IaJ

EI alsa 'rua.rdns Inzelxa ur 'eJef, drun 1a:e rcur:ol alsa '1ear 15:n

-ueln? Ial ap rlre3lp '^rlrargns:nd pdrura ipu"rprro3 eaunrcdalaiul eie.r.ug

altod au urnc e6e '.tnralqns rnd purg 'alznll ap p8uer EI epelep rEInr[E] U

areod nu ac yndrull'arer epEII-J 'llqeprl"r rnpdurr mapr af,npur au rS epSul

eu aJEf 'EJnsBru Jp - Jesef,eu ateod - luarunJlsur un J"op FS"af

alse nu

arEO ieJo Jp EJo 15 rz ap z:u-npuesard 'lnseac prlpul l-lu

eJEf, ad 1a: alsa

pdun neg ;e$e reâpe-rrul alrrnrtrnl nEtS ileJ EI pr"porf,ru esul 'ryeauna:ul

nr ag'ege:8 ul Jg pupa.tt '3un1 reru pugf, 'trnls mu pugi J"^JpE-Jlul Jlsa

6rt

1NdIÎII NOWO Ti-V TS IISII]I'Id IC V'€Z S

r50

PRIMA FORMA A PLICTISELIl

Ceea ce revine la a spune ci timpul ne poate apasa ori l5"sa in pace cd.nd

11491 intr-un fel, cind intr-altul. in cele din urmi, asta tine de capacitatea de

rransformare proprie timpului. Faptul de a f plictisit gi p/ictiseala in genere

sunt agadar, in mod evident, inr,idacinate in aceasta esenld enigmaticti a

timpu/ui. Mai mult decAt atAt, daci plictiseala este o dispozigie afectivi,

atunci timpul 9i modul sau de a fi ca timp, adica modul in care s€ tempo'

ralizeaza, joaci un rol aparte in cadrul tonalititii afective a Dd-sein-ului

in genere.

Suntem tot mai mult tentati si punem intreaga probleml a plictiselii

pornind doar de la problema timpului. Totusi, nu ne este ingiduit sa

cedim acestei tentatii, chiar daca asta ar putea conduce la o simplificare

a investigatiei noastre. Trebuie si rimAnem la plictiseala si si aruncim o

priuire dsuprd esenyei dscuns€ a timpului - si astfel asupra corelatiei dintre

cele doua - tocmai pornind de /a esenya plictiselii.

c) A fi tinut in loc de timpul care treneazl.

Iata ci revenim iarlgi la problematica noastri si la formularea ei initiali.

incercim sd priuim faptul de a f plictisit pornind de la faprul de a-yi omort

timpul, inye/es cA o contracdrare a lui. A-gi omori timpul inseamni a lua atitudine

impotriva trenirii gi taraganirii timpului care te apasa. $i totugi, este

la fel de limpede ca, punind timpul in miscare pentru a-l face si treaci, nu

ne indreptdm dtentia in direcyia lui. Cind ne omorAm timpul nu ne preocupim

in mod expres de timp. Si nu vedem sub nici o forma cum ar putea fi

posibil contrariul. Nu ne fixim atentia asupra secundelor care se succed,

pentru a le face si treacl. Dimpotrivi, chiar daca ne uitim des la ceas, ne

intoarcem tot la fel de repede privirea de la el. incotro? Catre nimic anume.

Cum a9a? Nu privim citre nimic anume, pentru cl nu ni se ofera nimic

anume. De altfel, necesitatea intrinseca a faptului de a fi plictisit este tocmai

aceea ca nu putem gasi nimic anume. Este tocmai ceea ce ciutim. insi ciuti.m

ceva care si ne dis-traga cumva. Si ne distraga de la ce? De la apisarea

[150] pricinuiti de timpul care treneaza. incercim si ne omorXm, intr-un fel,

timpul, adici tocmai - si mai ales -

sa nu ne preocupS.m de el, si nu ne lisim

pradi lui, si nu ne gindim la el. A-;i omori timpul este, in mod straniu, o

ocupatie care ne distrage atentia de la timpul care treneazi gi care ne apasl.

Ce este aceasti apasare a timpului? Nu e un asalt lEindringen] al timpului

asupra noastri, nici o brusci. dezlintuire a lui, ci o apasare de unfel

'edncoa:d rualnd au es

eJ"f ap EAaf, lfexe etse urclngr atr ?aJr t:e3 ;,,audaJ" au B3 e;ncng ealnd

urc-au nu erEO 'le nr pparlp grnrp8al o ap rilsdll r6nror 16 'Îrf,e3r pdurr ap

:o1 ug dnuri ueluns 'r6nsu1 1a

ezea,ttdel eu nu rce3 ;auriar )u n'trnl !ru?J

prufaatd u! l5 :o1 ur auli au a?un e^sul 'autiar au '1a3tse 'alec l$ ro1 u1 auri au

aJEf ]ai elsJ I" raluI lsaf,V'?zeaua:r pdrurr aJEf ul 'InlnuaJl ea:mald tS e;t

-seou EeJrsos JJtuIp dulrr ap I" JJlur Inlsef? InJPEI ur rc 'dtull 3P sJEfeJ"o

el"rnp raun Inrpe3 ul aul^rns nu rol ug lnuti ap

{a pldag'mlnuorl tarmald

e1 zugd ap pdun ardsap erunue l$ 'drun ]Iurnue un ardsap EqJo^ l$nlot

Jlsa 'ezne) ul durn aP erEJnP atsa e8unl eP tgl tuEAelJJI alsa 'alrturl

"sul

etnunue u1 'p: rnze,t tue 'tElE rVf,JP llnur rcry 'araua8 ur pdrun nldruls l$

rnd rue8unye nu rr"J 'lagrse reSunp alse drult atru snds ue nN iarEgerlul

gtseef,e z1 sundser un IfIu rutsr8 nu Jf aC 'sundser un Eful tuele nu aJEg

[IgI] -aJtul plseafe

"'I ilal lseoe uI ]EtIn tue eJ€3 aP pdurn re8unp rue oJlorul

'la3ap rôqpz aleod nu ?r nJrued 'tpru ea.rd runce IôqEZ ateod nu pdrura

'durr ap Intol nJ l?tln ute 'ya3 lttunue un-Jlul 'e: nlluad rnrgdsrp e Elselv

']uEUaJr ]nJa]JEJEJ ar6asdll II IUnJ" ec n.ltuad apada: IEur af,eJl pdrurl

'pdrurr rJoruo ri-r ap mprde3 BfIrsIJe]l€J?r Ieurfot atsa dunl e1 lrpr:ode:

raun esdll 'n1q 2apadal IEtu aJaJl Ia Er rupletsuo3 ;mlndurt] eara8rn:s

ade,uasgo gns urauri pdrun rupJotuo au Es eJ?f nc aliednco o rursp8 pugc

rf,untE a:eg ;apadal Ietu IJ eleJl EJns€uI ar ug l$ lguda: au gs eJEl nJ:nl un

unse8 puer rrunt" pdrurr apada: IEuI arJJI izef ]saf,E u1 pydugiug as a3

'puriar eu ES aJBf e,Lac 'adednf,o o puelnec pdrun rugJotuo aN 'lol ut aud

au luJI 1ae

pdrurr eJE3 uI InJol I"rulot elsa ?lseit ret 'rul3n3 ?s tueJl aPun

ap Inrol ernFAZJp eu IJ Ir"J 'pdurr au-npugfaJr rua8unfz ES vJeJ^ a7un

In:ol ap urauri plep tpep aregaJtul EtsEa3E e1 psundser ege ruarnd

"ru?es

n1q ;auria: eu aulnue apun r5 f,ol ul pdulr aud au apu61 lrinuli 'repe6e

'rueluns epun 'EzeeueJr a:m pdrutt aJtef Jp:o1 ur linuli Lueluns rirslr:r1d

rueluns pueJ :tuelJodrut atsa nJonl lse3" Ieurf,o] EsuJ 'olofe tuaza:d a nu

asade au es eatnd JE eJ?l 3lrulu :EJtsEou eiey u1 ePlqlseP as ?Ae3 larm$lru ap

nlieds un 'Erurn 11 pupd 'urale Jol ul linuri ruatuns pugf, lluntv irol ul

arauri plsea3" lou ri;tuad arzorgsgde g earnd J" runf e^sul'Jo/ ut aud au at

aaat atdsep "gJo^

a1:epastDrd zceo,l,o.rd au t5 at5astpld a: taar e lnze) u[

o-ruadorsap ury'e(ap ruat6eounc o aJ"l ad rS rdt8nsa,r.ut rarul.rd InJPE3

ul

o-lrulgrul ur? eJEf ad 'auede Ig un Jp aresgde o a.rdsap '?ea3e ep 'crulgJo1

;asade au ts eatnd rc runJ 'esedz Ju nu t$ 'serla: 'giuerslp e1 'ttstace ur.rd

r"ulfol 'auli as EZEeueJl ef, E eJ ESuI 'Ez?aual mpdun ea.re8rnc - auada

I'I

lOdWrJ IUOhTO ri-V rs JISITII'Id I{ V'tZ s

:

Desi nu vom contesta nici un moment ci. a fi tinut in loc este ceYa

propriu faptului de a fi plictisit, vom insista cu aceeagi hotlrAre ci acesta

nu este singurul element constitutiv al plictiselii. Caci, atunci cAnd ne

omorAm timpul, noi ciutim, totodati, sa ne gisim o ocupatie. Dar cum

facem asta? Oare in acelasi fel in care ne silim si mergem la munca cAmt52


Am ajuns mai devreme la concluzia cd, atdt plictiseala - addstarea lrYei'

lenf , persistenfa, nendrea - cdt gifaptul de a-yi omori timpul, care se raPorteazi

la ea, au de-a face cu timpul. Ca atare, am cercetat in mod

intentionat faptul de a-gi omori timpul in acea directie care si ne permiti

sa vedem ci, omorAndu-ne timpul, incercim sa facem timpul si treaci,

adici si facem sa dispari curgerea apasitoare, trenanta a timpului, din

acel interval anume. Curgerea trenanti a timpului s-a dovedit a fi ceea ce

ne fine in loc. A fi plictisit inseamni, asadar, a f linut in loc' intr-un

anumit interual de timp, de curgerea trenanta a timpului. Si totugi nu reugim

defel si rizbatem cu privirea pAna la ceea ce se intimpla de fapt in

aceasta situatie, nu reugim si intelegem in ce fel se raporteazi timpul in

genere la noi, pentru a ne putea line in loc atunci cind treneazi' Mai mult

dec6.t atlt, nu reu;im si intelegem in ce fel ne sta timpul la dispozigie,

pentru ca noi sa putem incerca sa gribim sau si facem si dispara trenarea

lui. Cici in mod evident, aici nu este vorba doar despre o apreciere pur

subiectivi a timpului.

Se ridica acum intrebarea daca, reluind intr-o maniera mai incisivi

[152] interpretarea faptului de a fi Einut in loc de timpul care treneazi", vom

purea descoperi intregul fond esential al acestei forme specifice de plictiseali.

Agadar, tinind seama gi de observagiile de mai devreme, cu caracter

general, asupra timpului, vom lisa deocamdatl absolut deschisi discutia

privitoare la mS.sura in care am reusit sa rezolvim aceasta veritabila si

stranie enigmi a timpului, a vitezei sale etc., ramAnind deocamdata la

aceasti formi specifici a plictiselii: a fi plictisit de ceva anume. Vom incerca

si li.murim modul in cnre ne gine in loc trenarea timpului si cum

este astfel posibil faptul de a fi plictisit.

d) A fi lisat prada golului de citre lucrurile

care ni se refuza. Scurti privire asupra posibilei corelatii

dintre acest aspect al plictiselii gi faptul de a fi tinut

in loc de timpul care treneazl'

',,9uvluaPul ?1" ulrd snPert (uaPuqqnz eP ?Jert arunu? 16 'lrIE zn aJeJ nu

rJSSaplaH arel ep 'uerulrt tle Inun aul^Jr II 'druU i piuttg uI 'erEr suos un - Ezeeulrn

er?f In(ts?d 3a;ru1 u1 tli - lxaluor lsefe uI rrePal ul ere lrSSaPraH ',,lurzerd-nld

-rurs" €rsardxa ur;d urn:t pugd t"prr 'uapuaqnlt Inueurrel uud 'luaPIAe PouJ uI )1

'ercB - IJnJ3nl aruJZJJd luns nu oloo? JJBO 'nldruexa ?f aTuJJAJP l?ur

o-sutrsaP urB aJEf, ad a;eolsll:lld elienfrs ap r$nror ulllulurc au ES J"C

',-luapuaq"tonl atuezxd runs PuVf, 'adlzodslp el nels ri1 ap:n-r:

-nl pugl Irunt? a:edsrp gperd riespl uaruns II "Inrpf, FIoD 'sllrnronl nr

nnsou pi.tauror nt:rrsep af, eurruourj tuns dpsataiu1 uqdap ad

{a $ 1n1ryo7

?putd 1iusp1 {V'ltnrytt"a] urldap ad ezeasaralul ru af, errf, }933P tuaza:d

elsJ r"ru nu ituazard rolap erse reur nu 1a

nc urdlstJ nes uJllsalur II

eJEf,

ad - pdurr sJI" IEru nts - pdrult J"Irlf, ]Vf,ul e$e ug 'nJ:nl Inlef"

"Jnstu

Inlol ni rugrlpJp eN 'elaf,]le nrtuad dtut] tuarre rcur na:3 nr 'edn:oard

Ju eJEf elac urrsr8 pugi rf,unrv 'a/tal ap ?q4ilsqa Jlsa alelllllf? ?Jlseou

e8earrul 'rlr rp luaruruouaq) Tiangdw EasrPE 16 a1a ug TinpaTd r"Irl3 nu

?3Bp 'unJinlap luauu,toua7u1q) 4atpdata aur6ug Iou tualuns IJoesJPe :lel?

rerunu nu l$ 'aulzuryord gtlrunue o ep I5 arirarlp IlIunuE o ap 'alelarrerr

?]rtunue o ap t"zlJatl?J?f alsa EAaJ nl tednro y " eP prde3 'aytntcnl nf, nJl

-sou piraru oJ ezEezt^ puef, rf,unlv 'JIe nf, IrJeIJrs nes auIPJo ul uaund a1

'urer:n1ard al n"s 'JIe luns Iunf, e$e 'asurleau ruPsPI al :IJIe eluBIJ?I alpru

rtru p]srxg 'nldruaxa Jp 'JIrrnJJnlnJ tJxuxalaqul )l E aP aunue Poru un

alsa 'zel ]saf,E ul '?Aaf, nJ edn:o al V'EAef nf, Ju-nPugdnro ppe.rd riesel

rueluns II EInJ?f, yo8 rsare utp urriar ES tu?rJJrul isues er u1 ;1n1n1o8 Ppe.rd

[€EI] Irp ]Esgl atse a3 2epetd riesgy ruaruns II elnrtr 1oB rsa:e alsr ai rEC

'llslrrlld g E ap mprde3 'I-npugr el 'psul pugurircde 'coy ut lnud

g E rp prde3 ap r$ntor gra3p IT illyasn:r1d p pduesa Ftueruela 1ryryot

?pu.td wspl {, "P

prdej eln}Ilsuof, Irunlv 'updp:s ?s urarl erm rP Ir3

rlse rol ug rnuri g € rp prdtS nu r.6 'aisat? rrEIUrn ulrd 'El"eslloryd al6aios

-ul ar rnlnlo8 pperd Eepp nu e nnuad reoq ief, aC 'Frle nES IeJ

un-rlul

dedn:o uU fs utptnp3 '?J rerunu r.{ atalp at aiadnto I3 'rJ Inletlnz)r tJtu

'rariedn:o Fl:ergo rf,ru gzeasaJarul Ju nN 'EJollE eJ"otrsolo3 a Pf,"P I3lu

'Elef,

"l al6a,uas tliednro p"p lllu ?z?asaJatul eu nN 'ruednro eu eJ?3 nr

InJfnl ezeesJJJtur au nu 'lndrult lJoruo au e n;tuad ariednco o ugrn€J PuV3

rf,unlp 'r:t3 'rolnfe op puvur o Ep y nnuad ("uvrugj urp gde tou t$ rualeo:s

'alardel ainpe prp l5 elauural aSreds Fun PuVf, 'gugrs EI 'urnc e$e nu 'rn8tg

'ariedn:o o ruatnal lou 'lndrutt rugJoruo au PUEf Ifunty 'n51 2ppedgz ap

aleorrrnlpns a.raqpd o lnurat6t B-s IrnlerP ad er mprde3 EPnIr u1 'mpd

€9r

]ndwtr ldoT\o ri-v ts rIsIrSI-Id Ic v'€z s

t\4

PRIN{A FORMA A PLICTISF,I,Ii

orarul trenurilor, sffada de gara, copacii si, mai presus de toate, intreaga

regiune despre care nu cunoastem aproape nimic si in care am putea

descoperi zile in sir lucruri noi? $i cu roare acesrea ne plictisim, adici

suntem lasagi pradi golului. Acest fapt de a fi lasat pradi gol.tl.ri nu poate

insemna de aceea ci, atunci cAnd ne plictisim, ne transformam intr-o

asemenea maniera incAt, intr-un fel, toate lucrurile in genere dispar, nemairiminAnd

nimic in fata sau in jurul nostru. Acest lucru nu este sub

nici o formi posibil. AtAta timp cAt existim in chip factic, cit suntem

prezenli aici lda sindl ne aflim in mijlocul altor fiintiri. Aceste lucruri care

fiint"eaza sunt de altfel mereu prezente penrru noi, indiferent de misura

in care sunt prezente sau de transparenta lor. Cum se poate atunci intAmpla

ca nimic sa nu mai fie prezent si toate lucrurile si ne scape printre

degete? Poate existi totusi moduri ale existe n tei lDasein] noastre, in care

[154] asa ceva este posibil. insa nu este cazul plictiselii. Nu poate fi. Cum altfel

am putea fi plictisigi de ceua, adica lisagi pradi golului, daca nimic nu este

prezent? Ceea ce este plictisitor trebuie neaparat si fie prezenr pentru a

ne plictisi, pentru a ne lisa prada golului. Atunci cAnd suntem lisati prada

golului, lucrurile nu ne sunt luate gi nici nu sunt aneantizate. De altfel,

cine ar putea duce la bun sftrgit acest lucru? in mod cerr nu noi, ci"ci,

cupringi de plictiseali gi din puri plictiseala, nu facem altceva decAt si ne

cautim o ocupatie. Desi lucrurile sunt prezente, ele ne lasi pradi golului.

Suntem chiar nevoiti si spunem ci, tocmai pentru ci sunt prezente, ele

ne lasi pradi golului.

Si totusi, ne plictisim oare penrru ci ne aflam intr-o gari in care se afli.

orare de ffen si prin faga cireia trece o stradi incadrata, de-o parte si de

alta, de siruri de copaci? E limpede ci nu, cici atunci ar trebui sa ne

plictisim pretutindeni si mereu, cici pretutindeni vom gisi mereu lucruri.

Prin urmare, nu ne plictisim pentru ci, aceste lucruri in genere sunt pre,

zente, ci pentru ca sunt prezente intr-un anumit fel. insi cum? in ce fel

sunt ele? in fond, ele nu ne fac absolut nimic, ci ne lasd cu totul in pace.

Desigurl Tocmai acesta este motivul pentru care ne plictisesc.

insa ce ar trebui si faci aceste lucruri, altceva decAt si corespunda, in

linigte, .,, ..."trunt ele insele? Nici nu le cerem alrceva, indiferent daci

ne plictisim sau nu. Ar putea sta oare copacii pe care ii numiram, in plictiseala

noastri", altundeva decAt de-a lungul strazii si ar putea creste altfel

decAt in sus? Cs se intimpla brusc, atunci cAnd toate acesre lucruri ne

plictisesc si cind o plictiseala ce emand din ele se abate asupra noastri? Nu

'p:u1 ttual E-u oloie ap a:a1d InqeJl Je arEJ "s

InuaJl er nlluad mplo8

epe:d ESE] au l5 a:ere eJ eznJeJ 3s ru Eluazsrd ereS 'ugrdat$e es ar$alrs au

nu pu"r rrunr? ErE fapE gre8 o alsa EE 'apada-r ap artod as 19: arrcdaP Pru

uecald es rS uar] ul t"rpeur ElJn ualnd ES gf,IP" 'Ea aP rsoloJ uralnd Ju 3s

ruprdar$e 'nN ieJEJeJEo Eun ag eg ;ere8 Ils"3f,E e1 ap ruprdalse a: rce3 ;ea

E] Jp tuptdel$e ao taac EJaJo au nu 'drutl l6t1a:e ul '16 p:a3o JU ?l nJluad

reLurol ar$aslrolld au treS nES iefs"eslrrrld au Es E:IPE 'mp1o8 epe.rd asel

au es llqrsod alse run3 lrou ruluad lrJeJo ep srluru JJ? nu ec aunds ruatnd

{ln3 '"e EI ap EeÊ ruatnd o aJEf ad ariuarard e:n8uts 'ere8 elsea:e ap

rsoloj tuJlnd au arm u1 urrlrSal poru prnSuIS stsa tlsalv'elrorPlp o-Jlul

n€s aliJrunrp o-Jrul ruEHE au Pugl Ifunle 'ea e1 ap ru9rdal6t a1 arc: ad

alrJnJfnl luns "alsaf,E

r?urfol r$ .rrnr:n1 elsef,E ]l?x3 EJeJo au eg larerdar6r

ep 3ol un rS rsodpp" un "ra3o

au rS ata11q adlzodsrp EI eund au ac p:rlqnd

aJrpgls ep "lale

.EtEJJf lso3 E aJ"f nJlued mpdofs lr,{rr}od Ee ?JeJo au Jf

"aetr ap 9J"JE ul 'ES?oIiEJ?J?s r$ prlsprgd e;e8 a:a;o eu ES InqaJ] JE ef JEC

.aluazatd roles "Ju"d

urp f,[uru lruud nu E ?uruBasul lnp1o3 gp"Jd lEspl

A V 'ltralo aF rxruru aana nu a rt tuazasd 5 E "uluErsur rnplo8 eptrd ESPI V

'rnplo8 tpt.rd eu 'trra3o JP flruru nE nu e: n;tuad 'EaelE JP r"rurol

"sEI

'?usaou pruaas u! ?sal aN 'rc1e:dnse etiuale Sellt au nu 'lntuaruel:od

-ruof EfteiuanHur au nu 'soloJ uneJ^ eP runs Ju nu I3Iu gsul 'qzeafuznp

au nu 'ared ut gsEI Ju allJnJf,n-I ilou nJluad Jollsogo 16 rorrsrr:r1d pug

un-Jtul eurlap 'grlstou eurJn ul naJOtU elsa JJ?f E aUIs 'aced u1 ia.ld un l:tu

nf ES"l au nu rJ?f EAJuIf 'p,tt:todurp ?Aurn3 nN igznef, ul InJf,nl ap rilsrr

-cl1d efap Els?aJ? utrd ueluns 'EAaf ap a:ed u1 riespl ureluns PuEf,

Ilunle

aJEo JrC .ared u1 1ESEI g E ?uuJeasul frsrrerld U e (JJEuIJn uIJd 'IJnJfnl UIP

Eu?rue a.re: rn1n1o3 epe.rd ESEI eu aJEs uI InlsJ reuf,or a]sa al?d uI ESEI Ju E

ap rde3 rsal" JEr ,aced u1 Es"l au JlrJnrf,nl e: snds ury p.rcldruaxa atimlldxa

o Et"l 'a;eolrsq:t1d Jlientrs o-JluIP JUEd efEJ ef,EP rollsllcqd arsa nrcnl

un 'nJtsou pldruaxa utp alaoilsxxryd tadpnils E Etuelgru? terun] ulp ar.red

l1tll rEJ rrer rollrnrf,nl I" ruaze:d 5 e ap plde; aldsaq larec a;dsaq 'eurnue

tuazard g "

ep rdej un ardsap If, (IrI? EqJo^ alse eJaua8 u1 lutasuapu?qnA)

ruaza:d-nlduls g e ardsap nu ?sul 'rn1n1o8 pperd ESEI

" 'Eaueulrse aP

.puru?asur nu tuazatd g E J?C ;ruaza:d g E eJEo EuuIEasuI ilf,unl" EUIIJ?esuI

JJ JEC 'lnpyo8 epe.rd ESEI au E nJluad eruJzaJd ag gs elnqarl Jlllnrfnl IlPr

'tuaza:d g nu "

'luasqe g e zEJ un IrIu ul Euru?asur nu lnplo8 pperd espl

y 27n1n1o7

ppad rysq 9[a '\ryryo7 ?pa"td aspl / Puurcesul r] :e]sa EarEgerlul

npo 'mpyo8 epe:d estl au Ei nJluJd csasncrld ru Ef nou urp aunds uarnd

991

l0dr{tr Jxowo ri-v rs rISirlI-Id Ic v'€z s

156

PRIMA FORMA A PLICTISE,LII

[156] astfel ci timpul rimas pAni. atunci este atAt de lung s,i de trenant. in.onsecinga,

ea nu ne ofera inca ceea ce ar trebui s5. ne ofere. Pentru aceasta

insa este necesar ca ea si fie o gara si sa fie prezenta, ca atare, pentru a ne

putea face si asteptim. Altfel de ce ar avea o sali de asteptare?

S-ar putea obiecta insi ca nu gara, biata de ea, e de vin5. pentru faptul

ci nu ne oferi posibilitatea de a pleca imediat mai departe, flri si trebuiasci

si agteptam, ci noi tnsine suntem de vini ci am ajuns prea devreme,

pentru ci am citit gresit mersul trenurilor. Acest lucru poate fi adevirat.

insi noi nu intrebim ce a proyocat plictiseala gi cui i se datoreazi ea, ci in

ce consti esenta a ceea ce este plictisitor ca atare si a faptului de a fi plictisit

de ceva, f).c6.nd cu totul abstractie de modul in care este provocati,

de fapt, plictiseala intr-o situagie sau alta. Se poate ca noi sa fim yinovati

pentru ci am venit prea devreme, a;a cum este posibil ca vina si apargini

companiei feroviare, care nu a pus in circulatie decAt un numar redus de

trenuri pe acel traseu, insa toate acestea nu ne ajuti cu nimic si intelegem

ce inseamna faptul cL acea gara ne plictiseste. Noi nu ne intrebim decAt

ce anume este plictisitor in ea, ce o face si ne plictiseasca. Nu intrebam

care sunt carzele ce au determinat aparitia acestei plictiseli anume.

insl acum am obtinut un rispuns la intrebarea no"rtra, printr-o descriere

mai detaliati a golului ciruia suntem lisati prada. Ceea ce este prezent (gara)

nu ne oferi ceea ce asteptam de la ea intr-o anumiti imprejurare. Ca atare,

gara nu ne implineste asteptarea pe care o avem de la ea. Spunem despre ea

ci. ne dezamigeste. insa a fi dezamagit nu inseamni a fi plictisit. Ceea ce nu

are nimic de oferit, lssAndu-te pradi golului, nu este ceva ce dezamigeste.

Atunci cAnd suntem dezamaggi nu mai avem nimic de a;teptat si ne retragem.

Aici insi, dimpotrivi, rimAnem in continuare, si nu numai atit, ci suntem

yinuyi in loc. Cu toate acestea insa, nu doar gara ni se refuzi acum, ci mai cu

seama imprejurimile saJe, iar impreuni cu acestea ea se arati acum, in intregul

ei, ca fiind o gara care ni se refuzi si ne creeazi un soi de nemultumire.

t157) intr-adevir, nu este inci limpede ce se intAmpli de fapt atunci cAnd

gara plictisitoare face ca intreaga imprejurime si ne devina deopotrivi plictisitoare.

in orice caz, concluzia este ca faptul de a lasa pradi golului, ca

fapt de a ni se r'efuza, presupune intr-adevar ceud prezent, insi acesta trebuie

s5. fie ceva determinat, ceva asteptat intr-o situatie determinata, pentru d.

putea f ldsayi prada golului dr cdtre ceud, in sensul de a f

plictisiyi de ceua.

Gara in sine nu este plictisitoare. insi ce inseamni.,,in sine"? Nu existi.,

agadar, nimic care sa fie plictisitor tn sine? Sau exista lucruri care sunt plicti-

'aJEOlISIlfIId I?rU (€IUEIIJI IEIU aUIAaP

EJE? - rnFIoS "p"Jd Es"l eu e) I'/e)E urJd rEtuf ol - urprdJt$E "s au-nPuvs

-gl ,pznlat es ru JJEf u1 l5 flra3o aP fl1r;ru EfuI eJE nu JJEtr uI'ES E pzersodt

glseafe ur rerulol g3 IJJts" 'EJ€dsIP Es efEJ a]"od o-u FSUI 'alif,un; uIP EJ"8

a]?oJS Indulrl .eêj xizsu! xa gznJeJ rr Indrun etr nJtued eznJer es ru EJED 'Inl

-nlo8 Ep"rd asEI Ju Es al$Jlrs o 'EA3f aJ3Jo eu ES uaJ] ep rrJ"8 JtnuJad l-nu

lezzeu:ltaJm Indun '<leJ un-Jtul 'Iou nJtuJd ag PS

pqeJr Je Jf Eaef 'ntrdo;d

EI ,5 eleod nu Ea (Bfur lrue^ ?-u mlnueJl rrJrsos Inluauou lvl dtuD Elgrv

.a5 ps InqeJt J? ef Esef 35 Es rrJpS slrurad nu f,ol ur eud au Jr?f lueueJl

pdrun If,pJ 'rotgrgtor{ giu"lsul Brulrd ul Ia3

I$ rolezulrdnr rcru Ier 5

e rr"d

ul 'rgre lgcap

- lol ul lnud 5 E 3P InidEJ - ralrErEf, Inulrd 'nrlsou InzEf,

rFlU r"I/ld .Tlu3nrls ?rnSurs o purnlpllE gulqtul rs rf (esnd?txnI nlduns r5

Jnd luns nu aluetuoru Enop elsaf? Ef IrudEJ 'aleod 'ePeduII efap fruarrap

tgEll y'eIiEIeJof EIduJIs o eP JeoP IrI? EqJoA 3 nu Er runre uePe^'ldEJ eC

'eze)u)Jl aJEJ

Indull JJl"3 eP fol

ul ]nuri g ep " FldeJ ilunu? r$ ,rgrulp Iaf rs rrlesDllld p rar:er€l EslloP

IE tsaie arturp rri"laro3 relrqrsod E era8slaiul o (Z :Irnrf,nl erref eP InFIog

pptrd rrspl g 3 aP InFrd"J 3 eref,Slr"ll o (I :uerngr er Eaaf, lnuliqo tuv

'eJgo au mgeJl JE a3 Eaef JJsJo au es rIJPS JlnuJJd nu

"s

eJEf lef atse <fol ur eud Ju eJEf, 'lu?uaJl r$ lofzspde pdrurf '?uIJn urP slef ul

.EZzeueJtJrEl Indun

n3 pJnrESJI ul E^lunf pHE as ezry)r es ru 3f 'rnFIoS PP"Jd

esEI eu ?J?3 €lseaf,?

"l FIdEJ :JoleutJn Inle; ul tunf? lerurJdxa 5

arrod nr:n1

tsele (teJfuoJ 'retnf,slP ]fadst IVIuP lef €l Iod"ul ISnPuor ]so; lue '?lue3s

ap urpSgq ps prlt 'r$ 'ppasrr:rtd ap 'lfnsu1 Ia ulrd 'Etuers EP grEPoIrIu aleod

nu uJtuoueJ lsJf? Ef tupl"lsuos ES rsuvJlsuof lsoJ tu? zprrd despl urJluns

rr EInJpf InInloB IIrPleJdJaluI InJPEJ uI JEII{: ESUI 'sJlseou lauralqord InJPEI

urp esar ,piuelsur purrJd ur (JJEf, l$ earu.lrd nf eregpJts urJlnd nu eJ tA3f, n3

rfo.rel a:e3 E-ep lua,\E I3IE <luoPIAa Poru uI 'gIuJIqoJd P][E Inro]

n3 o els3 ?]sE

J"C .rsn8 ep eunnsarp o alsa

"leasncqd

'arerurn uIJd 'Ef rS n$rTa,Lr:d tauJtuese

raun "ieJ

ul aIifEJSITES aJ"u elJEoJ o EaAE salnd rE pr8ea51 eJJnPEd uIP uEJPi

un .nJtsou InzEf, ul IIgeIe.t atsa nJonl tsare rSap 'e: aunds Eatnd J"-S 'aluauI

-Elreda ap rolrrnJolg In8unl E-ep af,aJ] InuJJl 'treru alase:o q (PuVf If,unle

EJedof,sep II eJ?fay eJEf ad E^Jf, 'snld ul eunu" elac t5 ne IJEB alsese ?sul

,ruarueo JIa nf, puefnpe

(naJeru reJt rS url IJnuaJl eJEf uI EaIacE I$ JEIIP 'JJ€ol

-rsrrf,Ild runs JIIJEB aleol Iou nJlued e:) el"od iea ul fseP"tu?J8ul es Iuaurco

ep alurdpru JEr (neJeur "f,EJId r$ urrr rlnuaJl 93"P J?II{tr (JJEolISIlf,ITd 9JEB

af,r;o atsJ nu aJEO iuaJr op elrJ"j gJptunu as Eelsef? JJtuIJd J?I (auls uI aJEolIS

191

-INdIÎII ]UOhIO TJ-V IS J-ISIJ]I-Id IC V'92 S

ltB


tl 5el

CAt de multe poate face timpull Are putere asupra girilor de tren gi

permite ca ele s5. ne plictiseasci. Pe de alti parte, se videste ci timpul in

sine, simpla curgere a timpului nu este plictisitoare, ci a fi plictisit inseamna

af yinut in loc in chip esenyial, find

l,isat prada golului. Agadar, faptul de a

fi plictisit isi are temeiul in aceea ca anumite lucruri, prin ceea ce au de

oferit si prin modul in care ne ofera sau nu ne ofera ceva, sunt de fiecare

datl. co-deterrninate de o anumiti perioadi de timp, au de fiecare dati timptl

lor bine determinat. Lucrurile nu ne pot lisa pradi golului decAt daca,

concomitent, suntem tinuti in loc de citre timp. Pe de alta parre, timpul

care taragineazi nu ne poare tine in loc decat daci ii stau la dispozitie lucruri

ce sunt dependente de timp si care au posibilitatea specifici de a ni

se refuza ele insele. Prin urmare, in aceasti discutie referitoare la posibilitatea

plictiselii este vorba, in mare, de un raport inca obscur intre curgerea

trenanta a timpului si lucrurile care ni se refuzi. Cu alte cuvinte, aici este

vorba despre intrebarea priuitoare lafinla timpului insusi, in virtutea cireia

el poate avea un astfel de raport cu lucrurile si, mai mult decAt atAt, poate

face cu putinta dispoziyii afectiue de felul plictiselii, care ne determini afectiv

de la un capit la altul.

Am vazut de asemenea, cu ocazia acestui exemplu concret, ci gara in

sine nu ne plictiseste, ci nu ne lasi si asteptS.m decAt in misura in care

trenul nu a sosir inci; ci ei ii lipseste, agadar, o anumita relatie cu un anumir

moment de timp. ApelAnd la o formulare afirmativa, purem spune ci, pentru

ca gara si nu ne plictiseasci in aceasti forma determinati. a plictiselii, este

necesar sa ajungem la gari in acel moment spectfc al siu - care este intr-un

anumit fel momentul ideal al unei gari - cel dinainte de plecarea trenului.

Daca lucrurile isi au intr-adevar de fiecare dati timpul /or si daci intalnim

lucrurile de fiecare dati la timpul lor, atuncipoate ci nu vom mai avea de-a

face cu plictiseala. Invers privind lucrurile, pur€m spune ci plictiseala este

in genere posibila numai deoarece fiecare lucru are, asa cum se spune, timpul

sdu. Daci n-ar avea fiecare lucru timpul sau, atunci n-ar exista plictiseala.

Teza trebuie lamuriti., insa nu printr-o discutare a acestei propozitii,

ci continui.nd acum, intr-o manieri din ce in ce mai bine focalizati, interpretarea

celor doui momente fundamentale, imbinate intr-un mod

aparte, proprii faptului de a fi plictisit: a fi tinut in loc si a fi lisat pradi

golului. Demersul nu trebuie privit insa, in intregul sau, nici ca cercetare

psihologica, nici ca ri.spuns sau solutie la problema noastri.

e JJrSos 3p EJo aJm ul .21AUruU212? aiuelsurn:.rr3 alssfE uI IEtlInu IJ 'JUIS

tIgIl ul ti"otrritrrld alsJ nu 'lnuJJl pugrdarSe rulslr:t1d eu 3r?f ut 'arzollsrlclld

nr arielar

ereg etstace IrPS 'fol .,i Ju 13 €ar3 nf ']uatuoul I'lulP "'i

Iaf

gllrunut o-rt.,1 ,gr.r1 eJ YHE

as aJBr gztrsodt 'rnplo8 gpe;d 9w1 eu 3r Eees Ef

,*n.r" rS 'p:tlstralr"r", pl"r'odr o-rlul lepse

-rrde au alg 'alep alaiutrsurn:

-Jrf, ur 'gt?ululratJp arienrrs glseJfe u[ eP €l ap ue:uods Poru ul rurydalia

Iou af EZnJaJ au ela 'leulrulelsPau rS praua8 drqc un-:rul nes Inlol nr

"Aaf

eznJ"rJs Iu rs 9J9C

'Eâf EZ\JJJ au ellJnlfnl EInJEs tt'rtJlod 'piuazatd JP lEU

-rurataP po* u.ltra t: 'e'tac e eiuesqe gfglulurs nu rnp1o8 ppe'rd rtspl g

y 'rr.rrrrid alesul ale luns ]glaP "rEP

- rsnrrld 3u E aP Insuas ul - Els" arEJ

lod nu ellrnJ3nl E) tnze^ rue rS lnplo8 ppe:d l"sEI E

5 ?utLIEasuI er leqrrl

-.r1-"-r51'arin:srpulg]Enla:eottsll:tldttienttsBalEuI.'EJlstoueurftard

ul ggp rs arer araua8 uI a1EnPIÎPUI allrpiulg arlPr aP tS trn::n1 an"f, aP

7n1i1oS pprrdwspT {u $gzeauarl 3r?r pdrun )P rol ul tnud 9[u:gpasn:r1d

rp JrtrJoJ Ialsef? zle 4P'm1JnJls aluzutou) pnop u.iunuprut drq: u1 rugra'rd

-Jerul gs i6 pi,rrprr* uI ulel'ofs ?s l'fJarul urv '"AJf ap rrslr:rd 5 e ap ldq

ee:tSoloutrurat o-sutrdrns tue arm ad 'epastlrlld JP PurJoJ elrrunue o a:d

[oSt] -sap rrin:slp e1 'sl:a.ld IEtu 'nes epasrr:r]d ardsap trinrsrp sEtrITJ urv "l

,,mp1o8 tperd resel S e" 16 ,,3o1 u1lnud 5 e"

,ri,rrp etieln:lr:e a8alaiul u nrtuad 'leulStto leru

drqc un-nul epasncrld apulrdrns e ap eiulra3 (e

rcdta7 ?turuo 4'a ap nl?zundsarzr In7zut ti

).ta.tnfatdrux pfirunua l-riu! xstlrqd 4 V'rZ S

Fdurl] Iroulo li-e aP ra

JotezundseJof, InPou tS are;nfardrul prnunue o-Jlul

IsItrIId at e :rllesllclld e PturoJ enoP "-eP ErJ

III TNTOIIdVC

160

CF,A DF,-A DOI]A FORMA A PLIC'IISELII

trenului n-a venit inci. Se poate observa aici, chiar daca intr-un chip inci

foarte neclar si insuficient determinat, o corelatie aparte intre ceea ce lasi

prada golului si ceea ce tine in loc. De aici rezulta cafaptul insu;i de a yine

in loc este cel care determind ;i susyine faptul de a lasa prad,i golului. in masura

in care ceea ce ne tine in loc este timpul insusi intr-una dintre formele

sale specifice, este evident ci si el ia parte la acest mod determinat de a lasa

pradi golului, de a lasa in agteptare , care isi are originea in lucruri. Vedem

astfel din nou strania si misterioasa putere a timpului, care nu mai este

acum mirginiti doar la unul dintre momentele structurale ale faptului de

a fi plictisit - a fi tinut in loc -, ci se risftnge si asupra celui de-al doilea

moment - a lasa pradi golului, a fi lasat prada golului. Acum ca am clarificat

pAna in acest punct cele doui momente structurale in discugie, se

impune sa punem intrebarea decisiva privitoare la corelatia interna a celor

doui mometrt.. i.r mod evident, ea nu poate fi una exterioari. Daci a fi

tinr-rt in loc si a fi lisat pradi. golului sunt momente structurale ale plictiselii

si ale faptului de a fi plictisit, atunci ele trebuie si fie in sine croite

unul pe misura celuilalt, potrivit esentei plictiselii. intr. .1. trebuie si

existe o articulayie aparte, care este determinati in prealabil de esenta originara

a plictiselii in intregul ei. Obginem astfel o indicayie metodologicd,

potrivit clreia nu vom putea surprinde unitatea interni a acestor doui

momente structurale, si astfel intreaga structuri a faptului de a fi plictisit,

decAt daci vom reusi sI aducem la luminl articulatia originari a acestor

doui momente.

in consecingi, daci vrem si intelegem si mai bine fenomenul plictiselii,

trebuie sa incercam si punem in evidenta intr-o maniera si mai clara aceasta

corelayie dintre cele doui momente constitutive ale faptului de a fi plictisit:

a f yinut in loc ;i a f ldsat pradd golului. in primi instanti, cind vorbim

despre articulatia celor doui. momente avem in vedere faptul ca ele nu sunt

[162] doar lipite unul de celalalt, ci sunt croite unul pe masura celuilalt, sunt

imbinate unul cu altul. insi. cui i se datoreaza acest lucru? Cine le-a croit

unul pe misura celuilalt? in mod evident, aceasti potrivire a lor isi are

originea in esenta plictiselii, a faptului de a fi plictisit. Cele doui momente

nu pot face pereche in mod accidental, ci prouin impreuni - legate unul

de celilalt - din esenga plictiselii. Prin urmare, nu vom ingelege unitatea

celor doua sau felul in care e1e se articuleaza decAt daci vom surprinde

p/ictiseala intr-o maniera mai originara decAt am ftcut-o pAni acum. insi

cum s5. surprindem intr-o manieri mai originari faptul de a fi plictisit?

nJf,nl tsafe r3EJ (EIEesIllIId aP rJndlr EnoP 'la3ls" 'eele e nrtuad (JoIJaluE

srJOSrp ler ep rrnrple eza$e rualnd 1-ps a.rec ad 'epasttclld ap drr rp un

rcop lradocsJp ruol nu Ifunle 'sratuap tsa3e ul r6nat tuor' PJECI

'rVluIP Eaf,

tgrap EpunJo;d mu alse gleasnf,lld ap gru:og prseere E) ruetpre es Elrrrul

ruol rnl earerardralur uIJd 'eJ?Jn(ardurg pllunu" o-Jrul psrr:l1d'EnoP E-eP

relai "

ptrrods arutzun3o.ld pts"el" uI IELuf,ol Ptsuo: ulasnrryd elt eIxJoJ

pnop eler aJlurp eri:utrsrp Ef ateod 'adtordeapul IEIrr eteuluJalaP Ea

ernqJJt runf, 'Jeruns dlqr un-rtul glep Jerr{f 'lBtEJE tue aticunsrp glseaf,E

snpoJlur rut puef, lf,untv'are.ln(ardrul prlrunu" o-Jlul lsn:l1d at e 16 e,l'a:

ap lsrroryd g E errul rlqesoep ury 'gcrrslt8urT rnd Ernteu rP U

E rnrgd e

'piuetsul grurrd uI 'aJEl adculrstp o ]nJEJ rue 'eslz-nudotd a:tseou :rrZIIElua

prndarul El 'pr rulrulule eu ES iel"esllrlld ap 1a3rse o er?o PrsIXa rECJ

'rnpyoS gpe;d resel g e 15:o1 ut tnuti g E - Irlesrtolld ap elernl

-rnJls atuaruoru "nop

JoIJJ E greut8tro IBur ?JlElIUn ?lEaÎ EI et"o3s tuol

[€9I] rrlasrrrrld e apun3o;d I"ru eruroJ Irun EerEllf,lfdrc urr4 'gpasrnqd eP ruroJ

reJefrJo eareruqlsod '1nrp nes suas un-Jtul 'eaut8llo are l5g oJH) ul (eJlseou

laiuasa Inlnraurat edcarlp uI 'EI?esIt3I1d ap sulrdnf alsJ aJEf euIS nJlsou

rnlnrrdord eriearrp u1 'aiuasa ertseou tatrdord ericarrp ul pf,IPur ee 'zEJ

aruo ul 'rnurzun3ord e auede eunrsuJurlp flseaf," eutuasul BS InqaJl Je o:)

rurr$ nu preprueroep psul'ppur{o.td rcut epasrrrrld o :nrtsou nln-uxasae

€unpppJ:lu;alnd mu Ef,EIE ate: 'areole8lf,n EJnseru JJEru IEut o-Jlul -ebP

snds ue run: e$e - alsa eJm "l€Jsnflfd ap EuJJoJ o eieJe as tu a;er u1 eti

-ferrp o-Jlul EaJeln?f ruprderpul au es arnqaJr 'ppasn:qd ap pJ"ulSlJo l"ru

pruJoJ o rueluazardeJ eu ps ulefJaf,ul pf,ECI 'Ia aauazunlotd nrtuad - lxa]

-uol tsefe u1 aundul JS aJ?f ynun 'te:ldsrJ IEuI t$ rcyr rcu uJruJel un PuIS

-olo3 -

nES rrlasnf,rld ealeusuatur r5 earcoldue nrluad AISIf,ep tueruelJ un

arsa nu durr ap glrnalgo 'ere8 ug ruprdarfu lgf IJnseaf n:red alac

"tEJnC

ateol ul rgf,ep aJ"r rcur tsurrd uratnd au 'eletalf,os ?trrunue o-Jlul etnulur

rfurf ruaf,eJlad greq 'ra lrigttsuatut eiulttrd ul frrulu aunds au nu nyaslr:tyd

ErpJnp ?f 'elureur r"ru ep aylrie,lrasqo ulp 'efap ull$ ;rpru IEru azaJnP

BS arer epasrrclld o repeSy iez:izpn)e as ES ElEesllotld are: u1 'ritsltctyd

mu rS uU ps a:e) ug tpaslrclld O 'eruaJlap I?ru eslJf,sep latientts lnze:

ul tgrep rirunlld'taut g earnd uIE arer ul eun 'gpasrrclld ap p'tuur7rto tuu't

pru,tol o rueluazardal au es rolezundsa.rof, poru ur turnppJts au ES elngaJl

'ereur8rro reur EJerueru o-Jrul epaslr:r1d ruada:uoc ps ruJJ EfEC 'EI"es

-ncl1d ap ua8 p.rn8urs arsa nu Elsefe psul 'eurnue adtnlts o-Jtul 'Elaf, Jp

Irsluld g "

ap mprde3 e,ul:adsrad urp EIEasItfIld rr.tlrd IrrE run3e Eued

19I EUYUNISUdIÎJ YJII^{NNV O.UINI ISII]I]d AI V'72 S

r62

CEA DE-A DOUA FORMA A PLICTISELII

nu prezint5. nici un interes pentru noi. Ci, printr-o analiza a plictiselii

deveniti din ce in ce mai profunda, dublati de o privire retrospectiva

asupra primei forme de plictiseali, vom descoperi direclia specifici in care

plictiseala devine din ce in ce mai profunda, find astfel indreptayi catre

adeuarata profunzime a plictiselii ca atare. in consecintS", interpretarea

celei de-a doua forme de plictiseali (plictisul intr-o anumita imprejurare)

prin raport la prima este de o insemnitate metodologici decisivi pentru

sarcina noastri, luata in ansamblul ei.

b) Plictisul intr-o anumiti imprejurare

;i felul diferit in care ne omorAm timpul:

acesta face parte din imprejurarea

ca atare care ne plictiseste

Pentru a purea ulterior delimita cea de-a doua formi de plictiseali fata

de prima, trebuie sa ne reamintim acum - intr-o anumiti privinta cu mai

multa claritate - cea dintAi forma de plictiseala. in prima forma a plicti-

suntem prinsi, intr-un

chip aparte, de imprejurimile specifice ale girii amintite, unde suntem

nevoiti si asteptim. insa a fi prins intr-o situagie este numai unul dintre

momenrele caracteristice ce determini o astfel de plictiseala. Ceea ce ne

[164] selii - a fi plictisit de ceva intr-o situagie anume -

plictiseste tn interiorul acestei situatii in care suntem prinsi este ceua petfect

determinat. gara, strada, imprejurimile. Este clar ce ne plictiseste gi ce e

plictisitor. Aceste lucruri ne sunt cunoscute. Stim ca asta sau asta ne plictiseste.

insi, chiar daca stim ce ne plictiseste, nu suntem capabili si spunem

ce este, de fapt, plictiseala. Plictisitorul are, in interiorul acestei

situagii in care suntem prin;i, o claritate caracteristici..

insa astfel determinarea situaEiei in cauzinu este incl surprinsa in mod

satis{lcitor. lJn moment caracteristic esengial al sau consti in aceea ci,

fiind astfel plictisiti de ceva anume, suntem asa-zicAnd prinsi cu totul in

interiorul situaqiei. Nu putem scipa din aceaste imprejurare nu numai

pentru cl, fiind nevoiti si astepti.m, suntem prinsi in acea situatie gi gintuigi

in ea, ci'si deoarece, in asteptareala care suntem siliti, suntem tot

mai prinsi de ceea ce ne intereseaza tot mai pugin gi care devine astfel din

ce in ce mai impoviritor pentru noi. Modul specific de a f inlanyuit de

situayia insasi apartine, la rindu-i, acestui fapt clar 9i bine determinat de a

fi plictisit de anumite lucruri, in cadrul unei situalii anume. Caracteristic

lsoJ ury irlsllslTd E-tu 3Je3 IJ3 tuns xrunsut na eJeO aauxru ad na lISIlf,IId

rue-W 'rISr]lITd ure-ur '?elsa3e eleol nf, 't$ 'are:n(ardrul eare u1 rlsrr:r1d 5

au ES JJEI lrurru lse8 uatnd nu 'eiuqts EP lue-au IVf,IJO ;tfu runr req

'erTzt^ IJIaf,E pl"Jnp e8eanul ad 'elzas gteol rISrpIId rue-ru

"

'rde3 ap :Eru"es tupp eu If,unte t5

- auryru ntluad ueld un tS ereruns arenl

-ele o uaf,EJ 'Eeaf? EJEas uI rdn.tarru1 ru?-eu aJEr uIP InJf,nl atsad a.lntrd

ptrnf,s o ruelunrv'rilurnipu uqdap ad est:e urarJ?olul au repe$y'aprad

-E3ul rJru 15 lruarueo rllu 'eliesraluof rf,ru 'EI?JS Erseef,? uI Jollsllflld rsog

$ ps aree frurru ]nlosq" plsrxa nN 'rsoi gS e e$e ;etq: r$ ':orpcaru n1 ''tezot8

tsoJ e ?f n"s sorun5 JueoJ JEAepe-JluI lsoJ e m - Iou aJlul lig:et ruaugrug:

apun 'EJEJ" pdrp o ulEls nES taued ugJoqof, "l PuVf lfun]" rS r: 'ard:pd

-sep rcurnu nu 16

"l - ern8tse eu JIJuruEog 'tug:a1d es pdrulr efap rrua,t

V 'zeq ap purd r$ p1asa,r. EJa3sorule o a 'atiesra,l'uor JfeJ es 'Ef,Izntu Prln3se

es ',,elueueJlue" rrin:srp pr:eod as 15 prpyoelgzete as

"erunl

preor rl6-r93s

eT 'ElEugEr r$ lc 'zstotsn8 rtop a nu eeJEJuE]y'{ '"s"tu e1 ap glrnu6rqo eri

-EsJeluof l$ eut: 'EuneJptolug ec 'etdearie eu olosv'uaSraru Ps rugJploq

au gc e6y'tnlq ep rlurlu tuJA€ nu BJ33s JEI 'depro:ut ]EJf,nl uIE EnIZ Eleol

esur 'ruacnp Ju es elolau a nN 'BJEas o-Jlul E aPUn tielt,tul luJluns

'giuapr,ra ur folap adeorde es?I nu Es

arec 16 rnrrro gllqlsare 'plrulgrul srp puerprror adenlts o 'IVluIP yar rS r: 1a3l

EI 'aufsap ES aJer zeJ ep laJrs" un rursp8 ES ErJJsul luo1 'Illasn:rtd e gru-ro3

Wlu1p Ba3 nr l:oder ul - rueJlxa AIIEIJJ nes - IUeJlxa r$ reSarlar eulq zEf,

un 'ts?JluoJ uud 'ugutBEuJI au es JESef,eu Jlse 'Pleesllfrld ap aruro3 gnop

alef, eJrul atirunstp o a;aua8 ul EaPe^ eatnd r nJtued 'JJet? 3f lllaslrolld

e EfrJrunpl eiuasa ap auli If 'l"luJplf,f,E nJfnl un olse nu ef EaeJ 'ssunJl

-eda.rru1 pulg alJ 'JEIf, aueoJ EIBSEJI ze) un IlIu ul g areod nu epastuld

ap aturo; pnop alef, arlulP atimmuap eP slurl 'PUoJ ul 'ec tnplde3 ezeerot

-ep es ets"Jfv'runf, Jelf otse nu tclu l$ ruar€J o es;o$n folsP elsa nu 'rr1as

[g91] -rrrrld E ?ruJoJ Enop E nnuad nldruaxa un ureur8turl au Es luefraf,ul EtrEP

'er prdeg eduale rerperul a8erre eu tunf,E ad ap pcug rcg'nldutaxa un nou

ulp tupur8erur ou ?s Jesefau atsa 'Jleol aP alurcul iatatnfatdutl axxutnup

o-Jtul xsxjJxld al .y ap dat et:l8o1oururral o-rexg rue JJEf, ad 'gpasrrrlld

ap gIUJoJ enop i-ap ee: ul 'adereduo: urrd 'alrrnr:nl nels runs JEC

'rJ?3JaJUI Jolsaf,E ettlinar nES InDaIgo

IeJ uneJ^ uI ezaseJolul au grqJl'ariedn:o o tseS au e n;tuad IJnJfnl aP

"s

Inlal ror Ef,ref,ul ruatnd ri apulrdarrul ualnd 'auede :o[ ap nrieds un rre

g:qnads else r-aJ?f, rnpdurlr ?eJeJotuo m prde3 alsa adentts PlsEaf,E nrtuad

€91 EUVdO[Eddt^{l YrIt{nNV O-UINI ISII]I'Id Ar V '72 s

164

(]EA DE-A DOUA t.ORMA A PLICl'ISELII

oare chiar eu insumi caLLZapropriei mele plictiseli? imi amintesc insa foarte

[166] clar nu doar ci n-a fost nimic plictisitor, ci ca nu am fost deloc, nici un

moment, preocupat de mine insumi, intr-o reflecgie meditativi asupra

mea, iar acest lucru ar fi fost o condigie necesari pentru a ma plictisi de

mine insumi. Am fost, dimpotriva, mereu cu mintea la ce {bceam, prezent

in conversagie gi in restul timpului. insa n-am sPus ci m-ag fi plictisit cu

mine insumi, ci cl. m-am plictisit in acea imprejurare. Nu cumva ideea

aceasta ci m-ag fi plictisit, de fapt, in seara aceea - idee la care am ajuns

ulterior - este in totalitate o iluzie nS.scuta din nemulgumirea ci, privind

retrospectiv, mi-am sacrificat si am pierdut seara Pentru acea vizita? Nu.

Este foarte limpede ci. ne-am plictisit, desi totul a fost aga phcut. Sau poate

ci tocmai acest caracter plicut al serii ne-a {lcut si ne plictisiml

insa poate ci, vorbind astfel, nu facem altceva decAt sijudecam gresit.

Oare nu este aceasta, in cele din urmi., o atitudine pe care nu o poate avea

decAt un om de-a dreptul blazat, cineva care este obignuit si priveasci de

la bun inceput totul in aceasti lumini, fiind in mod fundamental plictisit

de tot gi de toate? Cineva care, fiind in acest chip specific plictisit de

tot gi de toate, nu poate fi mulEumit de nimic si respinge orice? Dar noi

nu intrebim acum daci faptul ci ne-am plictisit are sau nu un temei, nici

daci aceastl plictiseali despre care e vorba aici isi are, in fapt, originea gi

cauza intr-o lslazare dezgustati sau in orice altceva. Pe noi nu ne intereseazi

si stim decAt ce apartine, la propriu, faptului de a te f plictisit in

cadrul acelei uizite, pe care l-am descris mai devreme, si ne mai intereseazi

cum se deosebepte aceasti formi de a te plictisi intr-o anumitl imprejurare

de cea dintii forma a plictiselii, descrisi mai devreme prin expresia ,,a fi

plictisit de ceYa".

E nevoie si interpretim acum in sine si prin sine aceasta a doua forma

de plictiseala, pentru a ne familiariza astfel si mai mult cu .". itt cadrul

acesrei interpretari este insi important sa ginem seama de frul conducator

al demersului nostru, pe care l-am stabilit intr-un chip general gi potrivit

ciruia nu cercetim plictiseala in sine, desprinsa de orice, ci o avem in

Ii67] vedere mereq in cadrul unui mod de a-1i omori timpul corespunzitor

acesrei plictiseli, prin care plictiseala in cauzi este de fiecare data inliturati

sau reprimati.

Si aruncim o privire - fiecare pentru sine - asupra situagiei evocate, ce

descrie faptul de a te plictisi intr-o anumita imprejurare. Detaliile situagiei

pot fi diferite. Vom lua, ca punct comun de plecare, seara vizitei descrise

ut <ezaeJorep as 'lndrul] "Jlseou "aJeulie6 IJoruo 1i-e ap PruJoJ o I3IU

nJ J:EJ E-eP ruale nU IIIE Ef

lUJlIluP? ts na:8 nf Ielunu sIf,aP ruE-JN

'EUIurn] EI

ruafnp" o Es ureJl are: ad ?Jr else piuasa gts"af,E Iztufot r$ 'ar;dord alse II

arec raiuasa eiut.ttrd ul ilrulu {upf,gIJEIJ PS EieJ 'pdrulr lloluo ri-e ap rnpr

-de3 esdl )runue l$ 'rudo;d aps taiuasa lt,ttrlod '1asncr1d lalsere allrgurJn

tuns JJEf, ruIIIqEls gs tgleP lnf,XJ tue nu 'JlunJfnl "ls

JE e6e z:tp JEII{f 'EsuJ

'gtruafugrsau ralduo: '1oB ut pug:rz-efu arSarnld r3 PFasIrf,IId o nc acej

E-Jp

"oAE

LUE IrIE 'aJEuIJn uIJd ',,EAJf, ap rrsn:r1d 5 v" e) o-slJf,seP ur? eJEf

ad eruroS ap rrlaslr:r1d E pruroJ flseere ar$aqasoap ar EaaJ 'pdurr lroruo

d-e ap mprdt3 esdly rcurot Jlsa 'aJrJnfardug ElIUnuE o-J]ul rstlctld ar

[g9I] E ap rnprdu3 e 'gpastrc{d 3P auJoJ "noP

E I3}sa3P Ef,IlslJ3}r?rBf, ^r}IUgeP

u1 'giuarslzal ep pruJoJ o ep ]erpJurr ef,s"Jlol JS Es EI?JSIlrrld er JIoAeu

re:pdeau a nN 'sJelul 15 gsug nu 'EIEJsItfIld ap es eiuasa ur;d gre8al e eJE3

elelrlrlrB o r"âpe-rlug atsa pdurt lroruo ti-V'Iqtsod ag gs r6nror mqerl

lE nJf,nl lsele - rpug8 eatnd tue-au - PuoJ u1 'pdrup Ju-nPugJoruo 'Ia

Ir.trrrodrug ru?-au nu pf, JEop 'gluazard tsoJ E El"eslr:r1d :epe6y ']uetuoul

un n:ruad rieruat lsoJ rue l$ap 'gseu ad ap tr.rngr"J ul "u"gEJEP

areg E

e1 ap ruaurige au es lrnqaJt E runf, e$e lruapunrs" I-lu

ps tInqJJt " Inl"f,ser

rS ;erq3 'ruerueo ap "lJJ" InrJaJ uI aInqJJl urn: e6e teund ru3-3u Pf"P

'uEA ur Elnef ruol 'giut.tl:d Els"er" uI 'EJ tueunds es e;lstou ear:ed utp

rdalaiug rEII{r U:y.pdurr lgrotuo U ru"-eu Ef, arIPuI Es eJEs rlurlu rulse8

nu 'a:apa,r. rurlrd el'gJ Jotpzuudrns aP ]gle J"nlf, eJEo elsg 'elIZrA IelJf€

pdrun u1 lsnrqd ru?-eu g: l$ relaiul ule-eu nu Er ESuI ruaundnsard eg

inJf,nl ]se:" ap Joualln rcrunu aurSug tou ad sulluof ul?-au m r5 rde3

ap lslrrlld ure-eu nu e) EZEeJlsuoueP pdurr lJotuo ri-e ap sruJo3 IaJEf,IJo

eiuasqz Elurnl nu nES ;aduare o Iiru tEPJore IEur urE-I nu Er IaJlsE 'piua:stu

-rurJr o JEop PJEJS Eaf,E urp EJrsEou epasrrrrld IrunlB rsoJ V'rcp reru dnp

un-Jlul suudnc g J€-Ju Ee IJUnIE 'e6e tso3 g JE Pf,EC 'e,La: elie ardsap egJol

tso3 e-u ]uaprle poru uI alou ad arrugdgts Ftot nr gund ps l$ 1ns:nr azeu

-rn r$-es zpasn:ryd l"s"J lue '.rtpe6y 'pdrurr tgJotuo g Ju Ps el"f ul lueul

-our un rclu rspSrnu 'ta ta:ern6gsap t$ lras lt8anul eaulSeun eluIIU ul EeA"

ru" rEI3 ap rgcr-r$ 'runf, rurpal ps rcPEZ ul ur?lng3 ppdrurr ]Vroruo rlle-eu

rrrn3 esul 'rtstntld IuE-eN 'IIJIXEIaJ nES IIIJSoqo )zaJoleP as ES JJ?f ? a3

rso3

"-u

Els?af,E;e1 'rulugdpls eu Es l?rJaf,ul lu" E3EP:rrqc 'tunrlul 1?rse3

lol rue "o

JB]f auEoJ runf? urllultue JN 'ellzt^ rala:e pdrutt u1 t6ntot ttstl

-cryd ure-au tc -.trlradsoJtal "3Ep

J"rI{f - run:e apadrull fl 'atuermP Ieur

991

.{UVdNtrAUdIÎJ YIIWNNV O.XINI ISII]I'Id gI V'72 S

166


primul rAnd, cunoasterii de ansamblu pe care o avem despre plictiseali,

in virtutea cireia gtim c5. ea are intotdeauna un soi de efect paralizant,

provocind, de aceea, o miscare adversi. Iar apoi, si nu uitim de ciscatul

repetat si de tentatia de a bate darabana. De aici nu putem deduce decAt

ca modul de a-gi omori timpul este in mod evident diferit in acest caz,

neavAnd acelasi caracter ca si in primul exemplu, cAnd ne puteam misca

in voie si puteam ciuta nestingherigi si ,,ne gasim o ocupatie" sau alta,

f).ra sa fim stAnjeniti de nimeni. Acolo ne puteam l5.sa in voia agitatiei

efemere specifice faptului de a-gi omori timpul, care se afla mereu in cautarea

unei ocupatii. Prin urmare, in cel de-al doilea caz, omorirea timpului

este ,,refulati", iar temeiul acestei refulari este necesitatea de a tine

seama de reguiile de buni purtare. Acestui argument i s-ar putea replica,

bunioari, ca fapml de a te plictisi intr-o anumita imprejurare nu apare

numai cu ocazia vizitelor si exclusiv in cadrul lor, nefiind prin urmare

legat intr-un chip aga-zicind esenliai de ele. Toate acestea sunt numai

scuze derivate din faptul cl aici nu putem gisi imediat aceeagi formi de

a-ti omori timpul - un fapt pe care incerci.m acum s5.-l explicam, inainte

de a privi mai in detaliu gi de a interpreta situagia descrisi.

Omord.rea timpului nu lipseste nici din cadrul acestei forme de plictiseali.

Nu este nici ascunsd, nici refulata, dar suporti, o transformare de rn

fel aparte. Cum putem aduce la lumini acest lucru in asa fel incAt sa nu

deformlm nicidecum situaqia din exemplul nostru? Atit cascatul, cAt si

intentia de a bate darabana au fost ceva asemS.ni-tor unor momente de

rabufnire a acelui mod de a-ti omori timpul pe care il cunoastem gi po-

Ii69] trivit ciruia ne cautim mereu o ocupatie, oricare ar fi ea. Dar este important

acum si aruncam o privire asupra acestor ribufniri ce caracterizeazi

faptul de a-ti omori timpul. Ele nu trebuie privite insa ca niste fenomene

disparate, ci trebuie inlelese in contextul intregii situatii ce cuprinde vizita

noastri in care am stat ia masa impreuni cu ceilalti si am purtat conversagii.

Din cAnd in clnd au am recurs la aceste mijloace. Chiar cAnd suntem

pe punctul de a incepe si ne juc5.m cu lantul de la ceas sau cu un nasture,

ne sunr oferite iarigi gigari de foi. Le-am refuzar o dara, dar acum luim si

noi una. Nu rie este somn, insi nu fumam pentru a ni se face somn gi nici

pentru a fi stimulagi de nicotina, ci pentru ca iumatul insusi este un mod

ideal de a-ti omori timpul in societate, fire ca prin aceasta sl fie spus ca

oricine fumeazd, o face pentru a-si omori timpul sau pentru ca se plictiseste.

Fumatul este un mod ideal de a-ti petrece timpui in societate - adica

'lrspg ep nJJB ep lgtE rsoj e Inlndulll BaJVJoruo Baa3" aC 'I$gsul 3lIZrA

'e;eas e8terlul - tuaru?uodruot nusou p7auug i autprytxu ruls?1ou aSua"uug

r: 'lndrul] IJoIuo au € Jp Inpou atsa ElEIozr atiednto Ef InrEunJ nN 'lli

-Entrs retsa:e e;dnse ?urulnl IUElunJ? PS 'EtuJn uIP 3le3 ul '<laJrs" rr$na.r ury

'ror rn8uls un pugurJoJ 'Jolliptl^lroe InlseJ

nf tS etiesra,t'uof nJ ?fJlsarue

as aliednco plsEaJE rel 'ruerunS ac drult uJ rerufot tuazatd atsa lstrol;d

at B ap Elsere lnrdeg

'tpasrrrlld diurr r$eya:E ut ezeentadrad lnpdrurr

EeJVrouJo 'nlaslrrtyd trrtrtodrug 'nes lnlnsuas tt.ttrlod 'erdn1 JE llnu aP

lVrrro If,?J 'el"esltrrld e8unp e nrluad ulutod II arm ad rtrede mun FIaJ

ep eAaJ zEJ un If,ru ul atsa nu mpdrulr EaJVJotuO 'ePlln nes luo8 urarnd

o-s aJ?f, ad ecsnru ap IaJ un alsa nu epesrr:lyd 'luapr,l,a Pour ul 'er aureJl

ep - IiFIIes n: tuauriartul au 16 tuprunJ a: drurr ul rErqr pruazard etse nES

2erc?fi ap InIUnJ n3 ElEpo erseadtsll JS 3s 'EfEaJ] ES JrEo ruef,E3 O iel"esn

-:r1d n: psul augrupr run3 'll1as1rcl1d ersea.tlrlodrul 3s ?s ert: mlndurtl e

rJ?JouJo leun EruJoJ zE) un IrIu ul EI nu 'ateJegrlap rriednco Iaun E esr:e-rd

"tuJo3 gdryr o rf,ru EI nu FleuJry J"I '"JEes Pleol I^leA ap lurld nluerls Polu

ul pulg 'ruprunJ a: drutl uI JEnlf, aries:a,luoo t1 ar:ed tugnl If, 'pttruni

nc dtdnro putg 'aut$ul Iou ul litpun3nc rS l.rnpug8 u1 rinp:ald'une:s ad

[0/I] o]or" urP]s nu Ef, ruePa^'nJ3nl lsaf,E 3P luoc uaud meq 'ariednco o rseS

ri-e ap r$ pdrurr IJoruo 1i-e ap eJeolralue eruJoj nc urcrcdruo: a1 nu gs 16

JrlsEou tadenlts p 3rt1 IEru Intxeluor uI - rIgJoA tlIE eJEf, ardsap Inlerun3

rS ;tpe6e - pdrurr Iroruo ri-e ap 1nide3

BPaAI E] rsal ares ul fprrpporu

elsef,B ruu.rrd ps ruzuodul else Ef, snds rue pug: rndarul EI o-lEf,IPuI ru"

arc: ad 'grdea;p Ee3 Eapf aP au-nPugr:pdapul 'a:ela.ld.raluJ plseJs" nl grri

-a:3 apr o ad ':epefu 'sratu uty 'alu"Ae]eJl raydruo: tuns IO prerpzar r$ r9:

(aJls?ou lariednco In]ielgo 1gr" 'Fdtull ruVJoLUo eu Pugf, llunle '?J JeoP

runs 'tgte ]Vf,ep rpur rEtrAJ 'Eauaruas" elarle rS purn:rs EJn]nfs as pugc gugd

EzrzJrnp rpru ap lVJ rq3o un nr PuIJEIUJn 'run3 3P IIJou rul,tud tode 'ea utp

rua8er 'ara8ap erlul ro3 ep gJeEIi o rullJgûl 'dlstu ut r:n8g rupuasrP Ps

l5 lr:rdoo rrJEJ?uJnu ES fol uI ;lritdnco Ialsefe eiul.urd uI ]ueJIP 5 earnd

JE ef, JEC ']EJglluJPI ap nar8 JeoP e p rgf,3P llnru reru ';n8tsap 'puueasug

BtsV 'aJeruJojsuri; o 'trutrd n: etieredruoc ulrd 'lua3ns e lllasnerld E euJoi

Enop E-ep ralac :!;roads pdrun lroruo ri-e ap FPour ?r ?sul snds ruy

'mrlqnd ra eareSriq;ul gns ptulzerd as eo nttuad rctuJol etse l5 'lefgl]

-uepr ap nar8 alsa pf,Ep JEIt{l 'arientts g}s"a3e ug 15 lruazard alsa rnpduln

EaJerouro repzSy 'pdrun lJoruo eu aP er"rllePour o arilzodsrp e1 psnd

"

alsJ au IaJrsE

ef n5 e prql 'tuace3 o gs riefzrn:ul luJluns '1el:os Ior

un eJE

L9I Ad\fUNfAUd!ÎI YIIhINNV O-UJNI ISIICI-Id EI V'72 S

r68

CEA DE-A DOUA FORMA A PLICT'ISELII

insi, daci presupunem cavizitainsisi a devenit modul de a ne omori

timpul, care este atunci lucrul plictisitor, cel de care suntem plictisiti? Am

stabilit doar ci nimic din acea vizita n-a fost plictisitor. intr-adevar. Dar

nici mai inainte n-am vorbit despre plictiseali in sensul de a fi plictisit de

ceva, cici aici este vorba despre a te plictisi intr-o anumita imprejurare, in

cazul de flgi cu ocaziavizitei. in orice caz, trebuie sa remarcim urmatoarele:

vizita este imprejurarea in care ne plictisim, iar imprejurarea este, in

acelagi timp, modul de a ne omori timpul. in aceasta situagie plictisitoare,

plictiseala fi omorhrea timpului se impletesc intr-o manieri aparte. OmorArea

timpului se insinueaza ini.untrul faptului de a fi plictisit si impregneaza

intreaga situatie, amplificAndu-se intr-un fel aparte, aga cum nu o poate

face in cadrul primei forme de plictiseali, prin acele incerciri agitate si

[171] fragmentare de a ne sustrage. Nu gi.sim nimic plictisitor, si totusi omorArea

timpului ia o asemenea dimensiune, incAt revendici pentru sine

intreaga situatie. Straniu! Ce indici toate acestea? Faptul ci nu existi

nimic plictisitor in situatia descrisi - nici acest lucru, nici altul - ne arati

oare ca plictiseala aceasta este mai ,,profund5."? Dar ce inseamnS. asta?

Plictiseala se concentreazi din ce in ce mai mult asupra noastri., asupra

situatiei noastre, in vreme ce detaliile situatiei nu au nici o importanti,

alcatuind doar cadrul accidental in care ne plictisim, gi nu ceeA ce ne

plictiseste.

S 25. Delimitarea celei de-a douaforme

de plictisealafayA de prima, din perspectiua

momentelor esenliale ale plictiselii: ,,af linut in loc"

ti "a f lasat pradd golului"

A te plictisi intr-o anumiti. imprejurare. Poate ci in urma celor spuse

pAna acum am reusit sa ne familiarizam indeajuns cu cea de-a doua formi

de plictiseala, astfel incAt si putem incerca acum si o delimitim faga de

cea dintii, pentru a sublinia diferentele, pentru a surprinde direcyia in care

plictiseala deuiize mai profunda si pentru a gisi astfel calea catre plictiseala

originara.

in mod evident, delimitared. prin contrast a celor doui forme de plictiseali

nu poate avea sens sau indreptitire daci degenereazi intr-o comparatie

lipsiti de discernamAnt. Ea trebuie mai curAnd si se axeze asupra

tuawlo uiatp 'nu atadatut agaaJp:la3tse ',,irfre arSasrrcryd at a:" lnua8 ap

aJegJnul o ey 'piuzrn8rs lSeaare no 'apundser ruatnd rde3 rsare ap un8ts

ruJluns ec n;luad rerufol ',,af nn$ nu" ]saf,E etse Jotrsrltrlld atsa af Eaa:)

:1a 11 rnrldxJ poru ur u"tf,agal gs pJE 'ar6asrrolld eu JJEf, nJf,nl Iaf,E

3lse

JJE: ]fEXa urrS gpasrr:r1d ap au-ro; relsaf,? InJpEf, ul <le;tle aq 'ar6aslrcryd

Iru ,ei nn6 nu" un :tEunuJJlJpJu JJ]f,Er?f, aJE rorrsrrrrld Jlsa al EOJf, 'EAul

-odrulp iataua7 ul Jxutxu rsrrcrld JE-eu nu Ef, EgJoA Jlsa nu zm Eelrop IE-ep

lac ur 'a;eruJn urJd 'ar6asrrerld eu azanua a.r aunds urarnd nu 'sroa.rd retr11

'nJlsou prnI ug rollsn:r1d aU ES JJEf, f,rluru urrse8 nu 'ell:]odtulp 'p '1nrp

ap n"s n.lfnl erunue un ep dlslrcrld ruetuns er ruaunds n51 ;rdey rnlsef,E

edmgruuas else erEC '"toitstitqd urutu v,lse8 nu zE) ?al/o? la-a? pr uI

'E e3 ap ro1 ur lnud rS a.rerdar5e ur rnuri g E :Eurueasur EAaf, ap rrsrrcrld g y

'nrf,nl rsace lrqlsod elsa urnr urldap ad erug uaSalaiug nu s)"p relqc 'rlasrr

-rr1d lalace Inrp"f, u1 :olsn:l1d elsa Jr eJel arnlrlsuof JIe pldt3 plelop

"l

-ur e1 snd g areod nN 'elrurJn(ardrul 'EpEJts 'err8 glsrare 1ula

nas nnn/

un tueprt) poru ur alsa al5asu:lld au a: raa: 'rrlasn:11d 1e

zat pru7td u1

rrlasncrtd e auroj ?nop ?-ap rrler

Inrp"r ur 'mlnyo8 eperd t"s"l g ? ap mprdej e g6 rol ul

rlreuli e giuasqe eruaredy'Jotrsrlfrld etse or Eaef, E

l?uruJelsPau l5 leuruJslsP InJstf,erec :rolrsltclld

alse ef, ee3f, 3 Inrseds€ gns 'arauaS ul rpasrr:r1d ap

aruJoJ

"nop

Jolef, E tsertuof, urrd earetrrulaq (€

',toltsqtqd alsa aJ aaal e etrl

-rads:ad urp aunue r$ 'arerlncglp ur nJJeu snd e-au are: l$ tndarur unq EI

ap rednro uJE-Ju eref ap Illaslrclld I" Arlntnsuol ]uauroru rnlef,E prcadse

qns 'Enop E-rp "rr

ap pie3 epasrrrlld rp auroJ rarul-rd e praua8 nprl nr

eJelrrurTJp o aundur es 'JIEJnlJnJls alueruoru Enop Jolsaoe e.tn:edsrad ulp

e,Lllereduroc arelardralur o erirur "

ep elureul 'rEC iJllJeJIp ela runs IaJ ar

lzill q '."p pi"p l5 'epasn:ryd ap aur.ro3 enop E-ep Ialar Inrpef, ut l$ csase8a: as

aluJruoru Enop ?tsJfe EfEp runJe EgaJtul uarnd eu 'eJ?qeJtul EtsEaJE EI

sundser un trse8 g gs prqi rS :elqc 'psu1 'aruaruoru Enop rcIeJ aalplxun $ a1i

-uf mxtfl e1 a;eollltrd IlJegeJlul rie; ug 'ptiuasa rcund un-Jlul rculro] If,IE

lqoutodrug E-s EJlsEou elieSrrsa,r.ul 'Jol

"

g]"rglporu EruJoJ o-Jlul rErrJnu

plep J"rr{f, 'atrede drqc un-rrur eruJJAJp r"ru JJTIJJ ur asnd tsoJ n" aJEr

- 7ryry08 ppa"rdwsry {u yt ry ug mud {u - apduasa etuluoru enoP Jolar

691 V'IVESIJ]]-]d AC EWUOJ VNOC dO]E] VEdVIIWI-IEC ''Z S

170


nLL, nimic din toate Acested. Insi intr-o asemenea situagie nu ne pune nimeni

astfel de intrebari, nici ceilalti si nici noi insine, cici o asemenea

[1731 situagie e tocmai cea in care ne plictisim. A]unecim, in mod voit, in

aceasti stranie impasibilitate lLrissigkeitl fagd de un ,,nu stiu ce".

Asadar, atunci cAnd spunem ci in cel de-al doilea caz no existi nimic

plictisitor, acest lucru inseamni cl nu exista nici un lucru determinat pe

care sa-l punem numi astfel, nici un context care si ne plictiseasci in mod

direct. Pe de alti parte insi, acest lucru nu inseamna ca nu exista in genere

nimic plictisitor. in ,tt*" compararii celor doua forme de plictiseali reiese

ca in primul caz avem de-a face cu ceud plictisitor bine determiruat, iar in

cel de-al doilea cu ceua plictisitor nedeterminat.

Acea determinare a intregii situagii din primul exemplu - determinare

care ne gine prizonieri intr-un mod aparte - tine de caracterul determinat

a ceea ce este plictisitor. Ea depinde, la rAndu-i, de caracterul perioadei de

timp in cauz|: un interval de timp in care suntem siligi si agtepti-m. Si

totugi in aceste privinte exista in mod evident o identitate sau o asemi.nare

intre cele doua situagii. Caci gi in cadrul vizitei suntem retinugi, fiind prizonierii

intregii situagii intr-un mod poate si mai radical, datoriti regulilor

sociale si a circumstantelor date. De asemenea, o astfel de vizitS- are, la

ri.ndu,i, o durata bine stabiliti. $i, cu toate acestea, aseminarea dintre cele

doui situatii este doar una superficiali. PresupunAnd cdvizita nu dureaza

decit doui ceasuri, agadar doar jumitate din timpul pe care-l Petrecem

agteptAnd in gara, plictiseala din cel de-al doilea caz ntr este, din aceasta

cauz|, mai mici. Dimpotriva. Observim deja ca astfel de diferente in

privinga duratei de timp nu joaci, relativ vorbind, nici un rol.

Altceva este esential aici. in cel de-al doilea caz, ne-Am stabilit noi in;ine

perioada de timp, acceptand invitagia. Auem timp si nefacem timp pentru

ea, in vreme ce in primul caz nu vrem sa pierdem deloc timpul si devenim

nerabditori din cauza trecerii prea lente a timpului. Asadar, plictiseala cu

ocaziar.izitei nu este, potrivit caracterului ei, una care si ne faci si agtepll74l

t\m neribdatori momentul plecirii. Nu ne uitim ia ceas nici micar pe

furis, nici micai. nu ne trece prin gAnd sa o facem, gi totugi ne plictisim

pe roara durara iizitei. Prin urmare, descoperim aici o piictiseali. in care

timpul nu ne apasi, nu joaci deloc rolul pe care l-a jucat in cazul primei

lorme a piictiselii. in cele din urma, trebuie sa spunem ci. cea dintAi explicitare

a piicriselii, potrivit careia aceasta este caracterizati, de faptul de

a fi tinut in loc de timpul care treneazi., nu se potriveste decAt in primul

?nop E-Jp EaJ tu?laJdratul ?S elnqeJl ?3 EUuI?esuI nJ3nl lsaf? 'AIlIZod drq:

ul teFIxJo{ .Efnp"3 ,3r?r.uJn urJd (eurêp ariercdruoc JfIJO 'EnoP z-aP

Ialer Eere8alaiul n.rruad solo3 3P g ]od 3u nu EI"rsI]lI1d ap aruioi tarutld

Inzm q Eulurnl ut asnd JIIJnlf,nJls Er EIeJB 'luapl'ra Poru uI igpasnrrld ap

aluro-+ "noP

roleJ ? ls€Jluo3 ut:d ttrplnullJP Inr"rFZa: 'rcpe6e 'alsa a:t3

euIS el eP €zEsruroj as er33 Inlnlo8 gperd l?sEI 5 ? 3P InldEC

'rnplo8 e^petd pun3ord mu tS ssBI 3u ps prorrsnclld e:

aundo uarnd au nu 'atetlllglsedurl eP l6urrdn3 (q

.e,r.a: e$e 11 :sapugS es nu J?f?ru r3ru aJ?f, J"p 'aznjal as ru ES IngaJl JE 3JE3

Le Ll pJ - g,ttl:adsar etientts u1 e:eofuo:ul 3u eJe3 I3f eP mlpr 'a:eiul5 al]"3

ap rnp1o8 gpe:d riesgl uraruns nu rlru ,€zBauJrt a;e: mlndrull InsJnf aP

ro1 ug linuri IfIu tualuns nu gleasllslld ap aruro3 EnoP E-eP Ialaf, InJPz3 uI

':ept6y'artdsrp 1ajrse

r$ 'tnldun alsa 'EaulPnlluald rS m 3:t;ru rP IaJ

"sul

e1 urind laf alse plo8 'Uncs a4 'atientls PlsEsf,E elnlllsuo3 art: 'lSgsul eltz

,l,t grtrda:pul alsa ?rnJ€l e,ttnodurl 'arienlrs efitarrul uIP rEI]IruEJau EAef

I)Je',,aJ ntxi nu" laf" else rorrstl:r1d 'ze) lseJa u1 'e: lnze'r vsy 'aliawlqd al

paar etse 1ryrt1tt7 pputd ysal 4 ar P223;in1dun slngerl a: plo8 alse rrEJ

paldun Es Ia elnqetr a3 2pdull au-nPugroruo '1a3tse lEZIIIgour ure-eu

ruJnl ,w?J ant,4odrul psul .soloj un rfru rurspS r-nu 15 Ee EI aP ]"llnzJJ un

rclu urgrdat$e nu fg: nf ]lnru reru lgte nf '?Jlseou edtdn:o EAuInf, Pulnllls

-uoc 'ad:tjsnes eP alduln au uIaf,EJ o aref, ad elrzr.t If lajrs" 'vltz\t e8earl

_ul JBrqf ,aurs ul pror apurrdn3 eJ?f pdrurr IJotuo eu E eP PolU un-Jrul

uauduaur au 16 ug:$nu eu 'Eelsef,? a1?o1 nl 'lS 'eut1d eun alsa PJlSEou

?JEes JEr ,olol? rldugrul as a3 tot ap p8arru-z-ap ad l6ul.rd rualuns :riuar

-aJlpul ESel au nu IaIIZIA InJP"3 uIP IIuaIU?o r5 a1r'rnnn1 'PuôJ ul ileuru

-rattp dtqc un-.rrulPZnJet as d a.re: allrnrf,nl rr1€r oP 1qryo7 ?pa"td tusql

{ o )y ptda! :;nunu ru"-l arec ad 'EAr3 aP rrsn:r1d g E aP rnprdt3 I€ Prn}

-fnJls luetuour ealrop F-ep rnlaf riur,trrd ur e]rJnJlnl ssul n?]s lun3

.mpdrulr ? Elu?uaJ] ra:a8rn: ap lol u1 linuri ureluns nlt ',zvJ ?3lIoP

p-ap Ial ur 'ef, Iu?PIAa E 'af iun6 9s g-rq; ar$asrr:lld au p(12) 'LulstTrrld au

Ealsel? Jl?ol nl r$-.rsede au nu r:ru;epefu :ezaeuen nu I3Iu 'ezzasatd au

nu IrIu pdurrr 'BSul z?3 "alloP

I"-3P ]rr u1'lua&up'ryaq)esede au 3rE3 EAe3

n,luaSuO,tpl ezeasard au eJEs ?Aaf alse nu aJ?uJJl Pls"af,".ret 'ezeaua:] 1nd

-tuq :lnrJerluol rculfol uado:sap r ul.ld psul rri.rg3s urv i"ztassJd au pdurr

Ef El"asrlfrld ap au.roj arulrd relsa3? riunr:d ur sJEo snds ure-u IeCj'zeJ

ILI V'IVASITfI'Id AC AI,{UOC YnOA UO'IAI VAUVTIntrI]SC 'EZ s

o observatie exterioari a naturii specifice modului de a-gi omori timpul care

corespunde acestei plictiseli, ci sarcina noastra este aceea de a scoate la luminl

modul in care plictiseala specifici. acestei forme de a-ti omori timpul

se

face cunoscutf in cadrul acestuia gi prin raport cu el. Trebuie sa ne intrebam

cum arati"acel ceva impotriua caruia este indreptata omorirea timpului,

cum arati ceea ce incearci si se impuni in ciuda lui? Dar oare nu cumva

am flcut noi ins,ine imposibil oiice raspuns la aceasti intrebare? Doar am

constatat ca ceea ce este plictisitor in cazul acestei plictiseli este acel ,,nu

stiu ce", un ceva necunoscut si nedeterminat. Daca lucrurile stau intr-adet/

L

CEA DF,-A DOUA FORMA A PL]CTISELII

plictiseala pornind exclusiv de la ea insigi, ftra sa uagem cu ochiul la

structura celei dint6"i. Iar interpretarea noastri. trebuie si. se ghideze dupa

firul conducitor stabilit mai devreme - acela al raportului dintre omorArea

timpului si plictiseala care trebuie inlaturata prin intermediul siu. in cele

din urmi insi, existi totusi un rezultat al acestei comparatii: daci la inceput

a pirut ca nu existi nici o formi de a-gi omori timpul in cazul celui

de-al doilea tip de plictiseala, am vizut totugi ca ea se manifesti intr-un

chip neasteptat gi intr-o masuri. surprinzitoare - nu ca o anumita ocupatie

in cadrul acelei situatii, ci ca situagia in sine, in intregul ei. Acestei

amplifcdri a modului de a-ti omori timpul ii corespunde si un alt caracter

al acestuia, pe care trebuie si-l subliniem acum in mod explicit: inaparenya

specifici acestui mod de a-ti omori timpul ca atare - inaparenti care nu

se manifesti doar pentru algii 9i nici macar in primul rAnd pentru ei - in

misura in care omorArea timpului nu ne preocupa nici macar pe noi insine,

ca omorAre a timpului. Ne lis5.m sa alunecam in ea ca si cAnd ar fi ceva

gata fhcut, care ne sta la dispozitie. De aceea, acest mod de a-ti omori

timpul nu este insotit de nelinigtea agitati ce caracterizeazl. clutarea unei

ocupalii, oricare ar fi ea. El este insa caracte rizat de o impasibilitate aparte

si de un sentiment de sigurantl.

Toate aceste momente ce caracterizeaz1, omorArea timpului, specifici

celei de-a doua forme de plictiseali, ne pot determina cu ugurinta si

conchidem ci, daci aici omorirea timpului este intr-o asemenea misuri

inaparenti, atunci si forma de plictiseala care-i corespunde este una ce se

[176] manifesti doar foarte superficial, care nu ajunge si se dezvolte si in nici

LLn caz nu este - asa cum am crezut la inceput - una mai profundi.

Aceasta ar putea fi o observatie foarte perspicace, insi nu cAgtigi.m nimic

de pe urma ei in ceea ce priveste clarificareafenomenului. Nu avem voie si

tragem ,,concluzii" in privinta presupusei naturi a plictiselii pornind de la

erse arer ep pulurod '(,,tsprpd e" ',,gturn ui Esgl ?" rS rtp ',,esp1 e") uassq Inlnqre^

"l

utrd t:rc wpat'4a437ssp7 ,,.

?urr9P9r urP ]?^rraP ^nlrElsgns

un etse

",arelllrqrsedtut"

uud - :,.1a alJtunu r$esug salaiul eP EeP ru ?s InqeJl r? tunr gdnp - are:

uJ Ernseru uI iprnspru at u1 2pun{o'td ruru 2r ut 2r ux? tlueêP'mp1o8

eperd rEsEI g e ap rdej un alsa lnaqSTssVT) arettlrgtsedur glseaf,E er ulal

-1up" Es erngaJ] neg ;lrgrnfa.ldu1 ap rerrnd esEI Jl E Euureasul e: n:]uad

arire3sttes ep ?ruJo; o olse PIIqISedrut earedt:nred 'Elsefe ap piej 'EJ eJeo

aunds uernd igleaslr:r1d eP eurJo3 tarutrd fllslJelser?f, 'lnplo8 gpe:d res91

g E ep Inid€J elee Eze)troder as ucnJ eal?ry1lqryadry PlsEsf,E Esul atse rJ

'rrgrnfa.rdul rp re]rnd '.le^ aP snP BSPI at e 'tilapat w punatdu4 pururto'tods

lof ug auu! a aundnsard ef 'BJBJS "J3E

uIP atienlls e8eanul nrtuad aleod

f,rlsrJJlf,EJ?f, 'auede luarueuodruof, un alsa Elsefe psul '1i1t11af, nl eun

-a.rdru1 rure,rorods l5 o1o:t eldurgtul as ar lol ap rirqrosqe ursluns 'g,u:tod

-rulp 'lJ 'f,Iurlu rnlosqe ruptnef nu rde3 aq 'lriednro Iaun eaJelnel ul gHE

JS aJe3 rnlaf E ?rrlsrJelreJec ear6rurlau rcru:ot arSasdrl IfIE EsuI 'arueJleP

[L^] luru tezttatd Insues ul (]xatuot IaJE ulp alIJnJJnl ug aricegsrres ulst8 9s

rugf,Jafur ES reuJf,ot InqeJl ;e 'ltqtsod 15 re.rg,Lape ag gs nJsnl lssle ?3 n:tuad

'prrrrtodrulp relq: 'n51 ;atienlts

Eaf,E uIP Iluaureo r$ ap:nrcn1 ap atsuadsns

u1 liesey uduts au (lJJ Eauatuas? un-Jlul AIIfJJE l6ndsrp JEAaPE-rtuI lual

-uns :alrJnJrnl ruat" rcur l$ ut,u;d Es JEC 'teuluJalaPau lnssounfeu 1s3f,?

nc uode; uud murol 't1asn:qd Ietsare Inz"r ul $ 7ryn103 ppatd luspl { a

ap dalun ardsap Irunte 1q:o-t earnd ury'rnplo8 Pperd esEI eu "s

Inqarl

JE af Eeaf r€ruool psul g ealnd Je teulurJa]aPeu lnf,sounfeu lsasv ',,af nI15

nu" lsef,E lelrriol Itr '1nlle nes InJ3nl un elsa nu JolIsIllIId alsa ar eaa3

'ata"tnfa,tdutg plxutnup o-"tlul tstltqd ax ? E:u:ure)sul al 'e]ut;tnl JIP nf 'n"s

rolsnrrd etsa ef, eaa: a]6asrl:ld au 1a3

Jr uI lrrnr? uaPe^ es lueuodrul alsE

']nfsounf, t$ leultu;alaP D n3 llnf,olur nES ]EJnl"luI nu 'Es EelElIJEIIru

"

-e3au l5 EJJeurruJJlapau uI l"xg arnqaJt teuruJetJPeu eP 16 tn)soun)Ju JP

Je]f,EJEf lsa:V'leulruJelJPeu ap lS rn:sounf,eu JP ',,af, nIlS nu" ap InJJITEJ

-e3 lEurfor eft JolISIlfITd atsa a: eaaf Ir?J 'epasrr:r1d eP euJoi EnoP e-JP

ralaf E urnce gugd ap aJtsEou trrelardralur IE tetlnz:u pulrrd ap arice:rsqz

rrref"J Es alsa 'zE) unqreru Ia: u1 'l6na.t urol ef EJaJ 'runlJPIfIN inJfnl lsalr

areo r$nar BA Ju J€0 'mpdrun EeJ?Jotuo grerdarpul alsa EInJ?l elrrlodrut

EAJf InlJf,E alareds ul gHE es m ]gtse trado:sap earnd ruol 'lnssounf,au

atse Ji Eae3 urlJnrupl Is tS eJeuluJalaPeu EtseJfE aued o el ruPP Es ]glaP

]nfE aP EAsfllE JUglueJ IErU eu nu "f "lfelgo

ealnd JE-s Iu IfunlE 'e$e lerr

€LI V-IVESII]I-Id AC EWUOC YNOC UOIA] VEUVII},{ITAC 'EZ S

t74


aceasta impasibilitate ne lisim in seama faptului de a fi acolo, luAnd parte

la ceea ce se intimpli in acea seari. Asta inseamna ca acea ciutare a unei

satisfactii pe care ne-o ofera un lucru sau altul este de la bun inceput absenti.

Faptul de a fi lisat pradi golului nu survine acum mai intAi in si

prin absenta satisfactiei, datorita fapmlui ci un lucru sau altul ni se refuzi,

ci creye din adhncurl, cici propria sa precondigie - ciutarea unei satisfactii

oferite de lucruri - este suprimata deja de aceasta impasibilitate. Aceasti

cautare nici nu mai are macar loc. Ceea ce este plictisitor are si in acest caz

caracterul faptului de a fi lasati pradi. golului, insi unul care ne ataca la un

nivel mai profund, determinAnd suprimarea acelei cautari si propagarea

impasibilitatii. De aceea, satisfactia oferita de participarea la acea intAlnire

ca fiind o

satisfacgie aparenti. (o stranie insatisfactie!) - ca mod de a-gi omori timpul

care mai curAnd atesta phciseala gi o face safe prezentd, decit si o alunge.

Aici se aratd de)a si faptul ci ceea ce este plictisitor ne poate plictisi

chiar daci nu emana din anumite lucruri plictisitoare, pentru a se revirsa

apoi asupra noastri. De unde anume provine plictisitorul - acel ceva ce

suprimi cautarea si sporeste impasibilitatea in acest mod aparte? Aceasti

impasibilitate di naqtere unei alunecdri ce ne indeparteazd de noi in;ine gi

se dezvaluie - chiar daca doar in chip confuz si nedeterminat -

[178] care ne poartS. spre lucrurile care se intAmpli acolo. Vom vedea mai tArziu

ce inseamna acest lucru. Daca ceea ce este plictisitor ne inhibi comportamentul,

ne face s5" fim impasibili, inseamni asta oare ci. el este deja in

noi? $tim insi ca este problematic si vorbim despre ceva ce se afli ,,in noi",

despre interioritate si despre alte concepte aseminitoare. De altfel noi

vrem tocmai opusul, adici incercim si surprindem propriul nostru sine

in temeiul esengei sale prin interpretarea dispozigiei afective. Impasibilitatea

inhibitiua, ca formi mai profundi a faptului de a fi lasat prada golului,

este un aspect propriz plictiselii pe care l-am numit, pe drept cuvdnt, a te

plictisi intr-o anumita imprejurare. Ne plictisim intr-o anumita imprejurare.

Aceasta formulare ne indici faptul ci plictiseala ce insoteste prezenta

noastri intr-o anumiti situatie isi are originea in noi. Este insi neclar

deocamdata ce lnseamni acest lucru si trebuie si rimAni astfel, mai ales

atata vreme cAt nu am hotarAt cum stau lucrurile in privinta primului

moment structural al plictiselii, pe care l-am numit ,,a fi tinur in loc".

construit;i conceptul de Leergelassenheit (,,a lisa pradi golului"), dar siverbul'iiberlassen

(,,alasain seama", ,,a abandona"), p. ."r. Heidegger il foloseste in acest context.

'neg 'at5asrt:r1d au ar un$ nN ,,iJollsltr{d ag ES eJ"f teurruJelep f,Itulu tuIS

-pB nu pugl rf,unle 'are:nfardurl pllrunue o-]rul rulsllrrld eu PuVf, lf,un]"

ariasrr:r1d JU e3" :EaJeoletuJn erse pf,IPIJ as eJ?l EeJEqaJluI 'err.trlodutg

'ptuaredeur reru erse m n:ruad 'pJelue3a rcur 'plelf,UJadns mu 'e;eo6n tetu

g rE Elersrrf,lld g: - ruaf,EJ es detuat g ure lunf, e6e - a:npap psul ruatnd

nu rlre a0 'alES rajuasa Jenlr lrlrJrod 'esuncse 3ulg IEur 'plua:edeur reru

ateod tsur purg 'eJeoreldrugrul alsa nu zer eJlrop IE tsafe u1 epastlotld et o

a;e: ad ErrrroC 'aturutotsuu"tx o llreJns g gs - rnplo8 ppe.rd TBSEI U

e 15 :oy

u1 rnud g E - alEJnrfnJls aluoruoru arsefe er lrqrsod elsa EJ rglap prlnzaJ

nu rf,re JC 'rrlasnirld e aurro3 Iglulp IJIef, Inzel

u1 atuazard lso; nE aJE3

u1 platug rse8 uratnd elnu'snds trexa IEuJ'nes JuIJJAap leiu et?lalunua

atuauroru alsJre eJlulp Inun rfru rse8 ruarnd nN 'lEAfepE urldap ad 'lrar

pour ul 'alsa rrienlrs ratsafe eiulrrtrd ul runle pugd snds rue af, EaaO

"'epaslrrrd a.lede l$nrot l$ 'przas plse3f,E nrluad drurr rn:gg

ru?-eu '<lJJi[B ap :rou nnuad apadar eard l:tu 'ta:ug eard I]IU af,aJl nu pdulrr

's?e: EI ruplrn au nu 'lnlrSrels rJolppqp;au ruerdar6e ng 'adenlls Els?afe uIP

ar$asdq 'EZeetJaJt are: mpdul] eara8rnc aJt"f, ep co1 u1 tnuri p U

aP rde3 er

16LI) leuruJetJp 'tuaurour tsace tf repe6y 'aIo Eung aP oloft ruEUE au ef, atueJl

3p 'olol" linuriar g tue pf, aunds uatnd nu If,IU l$ lariesra.tuo: u1 riele8ue

urldap ad rueruns 13 rurarl ur 'mp1o8 gpe.rd respl g B ep pide3 ardsap 1:F

1gro,r mtnd rrre runl rlEJ 'rnFIoB ppe-rd ]esEI 5 t ap l$ f,ol ul rnuri 5 e ap

ptde3 'u1asn:qd ep Jleuluua]ap aulq ePJnllnrls atueruolu Jolefe rlr9)grl

-uapr mterlllglsodur ep greur5uof, Intol nrlul U

e ared llyasgt:qd e giuasqe

fls?er" 'rgre rg:ap rpru IEW 'l1asn:ryd eiuasge 'piuetsul grur.rd ul 'Ellnzer

e arzd rf,re aC 'nJf,nl lsaf,e ep Ierufot riedn:oa.rd rualuns eJEf, ul 'auede

atsruqau o etuazard esul pulg 'pdrun lJoruo ri-e ap purro3 aruo tS at6asdlT

zEf, lsare u1 'piuetsut eurlrd u1 '1sgt:11d al e atdsap ruIgJoA Erar€ aP rctuf,ol

lareollslt:l1d Jlse nu preofuo:ug JU JJEr alrrgiulg aJ]uIP Eun IfIu 'eleln(

-a:du4 ptlrunu" o-rrul tsttolTd at e rp rnprde3 Inzel uI 'erul.ld ap a8unslp

as epasrrcrld ep pruroJ Enop e-rp ?ar arel ul Inlg 'alEIIEreP azlPu? Ieun

rsdq u1 'etepureooap lfeJlpur poru un-Jlul Er"P JEII{J 'BZISas ea}nd e n:luad

(aJlseou rarinrsp. e epraua8 eticartp aJapel ulp ulaprard nu es luelrodurt

alsE 'arernfardurg grnunue o-nul rsnrryd al e rp rnlnrdej e 'gpasrr:ryd ep

rurroJ Bnop E-rp ralrf, Eertlerdratut e1 sun(e urypleasltrlld ap puro3 enop

E-ap eJf r$ rrur;d eJrurp etirzodo l"lnfsrp ure EInJer InJp"3 uI 'IJIE gugd ap

nJlsou InsJaruap rueu8ard reru drq: un-Jtul tueulnzal es aundrut Js - Jol

ur rnuli y e Jp prdej arunu? t$ - a:e:n[ardu1 grnunue o-J]ul lslt:l1d ar

e ap mprdeS p pliuasa ruaurour Eellop IE lsrie Euolrsrl{l E rp atuIEuI

9LI YTVESII]I'Id EC EWUO{ YNOA UOTT] VEUVIIWI-IEC 'EZ S

176

CF,A DE-A DOUA FORMA A PLICTISELII

mai bine spus, ftim precis ca ceea ce ne plictiseste este tocmai acest ,,nu

stiu ce", acest necunoscut nedeterminat. Trebuie si ne intrebS.m, asadar,

ce inseamna ci acest necunoscut nedeterminat ne plictiseqte?

in cazul dnterior am vi"zut cAt se poate de limpede ci ceea ce este plictisitor,

lucrurile determinate cu care incercim, asa-zicind, si ne gisim o

ocupatie ne lasa cumva pradi golului. Aici insa nu suntem preocuPati de

un lucru sau de altul, ci de toate la un loc, fiind astfel pe deplin satisficuli.

Suntem insa oare cu adevirat satisfbcuti? Ce ar insemna asta? Ar insemna

ca intreaga noastri activitate si-gi giseasci implinirea in aceastd. vizita.

Dar, in mod evident, nu acesta este cazul. $i nici nu am fi indreptigigi si

pretindem, chiar de la cel mai strilucit eveniment, sa dea pe deplin conginut

starii de hotd"ri,re lEntschlossenheit) a Dasein-ului nostru intr-o asemenea

misuri, incAt sa ne putem sprijini pe el intreaga noastri existenti.

Nu incape indoiali ci, oricit de mult ne-ar umple de satisfacgie un asemenea

lucru, el nu ne poate determina intr-o asemenea misura, incAt

[1S0] faptul nostru de a fi sau de a nu fi si depindi de el. Vizita din acea seari

nu corespunde cu ceea ce vrem de fapt - fhra si stim in mod explicit ce -

penrru propriul nostru sine. Mai bine spus, nu vrem absolut nimic de la

acea seari. Am ficut aceavizit|tocmai pentru a ne petrece seara. De fapt,

nu putem si nu vrem sa fim la propriu umpluti de satisfactie, dar nici nu

vrem si, fim lasagi pradi golului. Ne alituram celorlalti sporouaind impreuna

cu ei, incercdnd poate si ne relaxam si sa ne odihnim. insi tocmai

faptul acesta de a nu vrea nimic altceva de la acea seari este elementul

hotirAtor al comportamentului nostru. Ceva este inhibat in noi odata cu

acest fapt de a nu vrea nimic altceva. i.ttt-,rtt anumit sens, sporovaind

astfel impreuna cu ceilalti, ne lisam deoparte - nu in chip gresit sau in

dauna noastra - propriul nostru sine . Prin acest faPt de a nu vrea nimic

altceva, care este de la sine ingeles pentru noi, alunecam;i ne indepart,im

intr-un anumit sens de noi ingine.

Se manifesti aici o anumiti impasibilitate, care poate fi ingeleasa intr-un

dublu sensi mdi intkiin sensul de a te lasain seama celorlalgi si a

ceea ce se intimpla acolo, iar apoi in sensul de a te lasa deoparte, de a lisa

deoparte propriul tiu sine. Din aceasti impasibilitate in care te la;i

d€oparte, ldshndu-te tn uoia faptului de a fi acolo, luAnd parte la ceea ce se

intAmpli, se poarcformA un gol.A fi plictisit sau a te plictisi sunt stiri

determinate de aparigia unui gol in chiar faptul de a fi luat parte si de a fi

umplut de satisfactie, aparent, de ceea ce se intimpla acolo. Gisim agadar

gzryer JS ru aref, eraJfuof Jollreiulg eru(eard ur dnud g eP rde3 tsace tre3

"

'arerdar6e ur 'o1oce ueugrueJ ES alngalt gt 16

eznet ug tatientls lnzm ut ad

-rzodslp EI nels eu aJEr rolrrgiugg eurleard ug rinuli tueluns Ef turunds 3s

tuerfgns elsa nu rf"J 'fol ug rinuri ruatuns puef IJunlE ,,1inuti" tuJtuns

arunuE epun tegeJrul rue-au Jf IEIPJTuI JnJSqo lIuaAaP E

Inlol

r5ap ':e1:

ap Flsap rn:pd e-au nJrnl IsJJV 'rnpdrurr E eluEuaJl ta.ra8:nr JP 3ol ul

rnuri g e ep prde; ardsap lrqrol rue Illasltrrld e aru'tot nut"td lnzec u1

ielES IIruIZUnSo;d ea.ttrods nr ezeap.tlqra

Es eeJeurJoJsutJ] zEf, ]safz uI l5 a;eg 'epasrrcrld eP auJoJ lautrd IuPEf,

urp rol ut tnuti g E ap rnprdej V ?oru Inlrf,e p1e apundsa't , er rueqrrlul

eu Es

5 re lr,rr:rod r"lUIgruIP Ielaf InzEf u1 16 er IeJ I6"lJlE u1 lllaslrrlld

E JruJoj Enop E-ap Ialaf Inzel ul t"fgltuaPl g areod Altntltsuof ]ueurour

tsJf" m"p rsrldurrs drq: u1 rueqeJlul es gtep gtse ap l5 rurra3 au Es ernqaJl

'rol u! tnui gf u a? lnlnxdat tiur,urd u1 r$ nr:n1 r$e1a:e e1 ugrdar6e au es

arnqrrl run3e rel 'rnplo8 eperd t"sEI g e ap mptdeS e epun3o.rd rcur Pturo3

o trrado:sap rue 'eJerurn rda:g 'are;nfa.tdutl Ptrunue o-Jlul rutstl:t1d

au pugf, rf,unre Ersafe ad ruruprul II runl t6e 'auls ur JolISIlfIId atsa ac

Eaaf, EI ap 'JJEIE ec elientts el ep puluJod ura8alaiug I-PS 'gtull{rs uI 'l€fref

-ul rue pugf, lf,unl" rc 'enop lalatr ?tuJou o ad er aundrul

"-eP

1-e

n.rruad

'lrlasnrtyd E eruJo3 tarulrd InJpEi ulp 'px5 ?JntfnJts o ad eo 'rupnla:d 1-ps

trf,Jefur reur ruE-u Jr lEIpeuI J"lr I"ru 1ar pdrq: ul pleaÎ EI gsul ll5at e

Aunrnsuof ruauroru rsa:V'InlnJa6a ttnros tn:ed r ,,m1n1o3 epe;d res?l g

r ap lde3" rrulnu rue-l aJEJ ad nps IE

Altnlllsuor tuJtuotu ya:e 'ttlesltrtld e

[1g1] aruro3 Enop E-ap Ialar Inzrr ul '"fylluaPl E eP euIrrES 'eJJP3A eulrd e1

rruaurer3ul pdun rp iol ul tnuri g e aP tdel et

nrlsou pdrun ert?f, aP raluozrrd lnuli g y (c

'EJIru leru nes eJetu Ipru pJnsEIU o-Jlul esede au af ?eaf I?ulfol else - ,)ef

nltS nu" IJJE JrsJ auIS el ep gzeeurroJ as aJEf 1oB tsa:y '3uIS nllsou Inl

-nrrdord e auedoap Earcs"l arsa 1o3 $JJV'auxs vl ap :ucnle I?ruiol qzuaut'tot

Js arer 1oB un aadsap tr 'tnldrun g areod nu eJEl 1oB

un ardsap l?urnu

"qJo^ 3]sa nu Esul rlIV 'nezr.Jer as lu tiedn:o urauli au gs l5 uPJlsIP au

ES uref,Jef,ur eJEf, nr rJnJf,nl elltunue Ef, Eeeoe ul 'IIuIPnlIuald eiuasqe u;

olo3e Elsuo: rnplo8 eperd rES"l g e ap prdeS '.puoJ ul 'zer purrd ul grer

-nf,srp Eer lerrp ?puntotd rcur pliuasa dlg: u1 Eun relr{r eq 'ln1n1o8 Eperd

riespl ruaruns aJBJ uI furJoj o 'EI"esIlrIId ap drr Inlsele InJPE3

u1 't:le tS

LLr yrvESIrtI-Id AC Etr^{UO{ YnOA XOTSI VEUVTIWI-IAO 'EZ s

178


isi primeste greutatea numai din faptul ci suntem ginugi in loc de curgerea

trenanta a timpului, pe care trebuie si-l risipim aici in Yan, intr-o asteptare

sterili.

in cazul celei de-a douaforme de plictisealane-amihcutinside la bun

inceput timp pentru acea seari. Auem timp. Nu suntem apisati de el gi

tocmai de aceea nici nu poate trece prea incet, adici nu ne poate tine in

loc, nu poate trena. Acestui lucru ii corespunde faptul ci, plictisindu-ne

astfel, nu ne uitim nici o clipi la ceas si nici nu ne gAndim la finalul vi-

[182] zitei. Dar ce inseamni asta? Ce se intimpli cu raportared noastra la timp,

in cadrul acestei forme

de plictiseald?

Raspunsul la intrebare trebuie gasit urm1nd drumul indicat mai devreme,

adici pornind de la modul de a ne omori timpul care e specific

acestei situatii. Am descris deja acest fenomen in forma sa modificati. El

nu se mai reduce acum la o singuri ocupatie din cadrul situatiei date, ci

cuprinde totul, de la un capit la altul, {lri si iasi in evidenti - el constituie

intreaga situatie ca atare si se desfhgoari in contextul participirii

noastre impasibile la ceea ce se intimpli acolo. Aceasta participare impasibili

igi are, la rAndu-i, temeiul in impasibilitatea inteleasi ca forma originara

a faptului de a fi li.sat prada golului. Acest mod de a-gi omori

timpul rezidl.in ceea ce line de insusi faptul de a te plictisi intr-o anumiti

imprejurare. Ne plictisim in timpul acelei vizite.Yizita insigi este modul

de a ne omori timpul.

Ce se intkmplA aici in priuinya timpu/ui? Aga cum am spus, ne-amihcut

dinainte timpt auem timp. Nu trebuie si ne preocupim de el, ci putem,

asa-zicAnd, si-l pierdem, si-l risipim, fi"ri si tinem cont de nimic. Avem

timp intr-o asemenea misuri, incAt pe durata vizitei nu ne gAndim deloc

la aceasti ,,durdtd". Nu ne indreptim atentia asupra faptului de a dura,

asupra trecerii si scurgerii continue a timpului. Prin urmare, suntem intr-o

atAt de mici masuri,linuyi in loc de timp, incAt s-ar putea spune mai curXnd

contrariul. Timpul nu ne leaga de el insusi, ci ne lasa cu totul in

setmA noastrd, adici ne di friu liber, ne lasa si fim pe deplin acolo, sa luim

parte la tot ce se intAmpla.

insl daci timpul si-a pierdut in asemenea mS.suri insemnitatea, ba

chiar a disparut cu totul, mai putem vorbi oare despre plictiseali 9i, mai

ales, despre una ipotetic mai piofundi decAt cea din primul caz? Evident

ca nu. Totusi, faptul ci timpul joaci gi aici un anumit rol se videgte prin

aceea ci situaqia a fost de la bun inceput determinata astfel: auem timp

'lnfsounr JieJ Js nu IfIu r$ ezeauarl nu IfIN iPlItuII-uJruJe] 1s3f,8 PPJof" au

pu"r rrunre pdun rrEJ aJ ittse ?sul eldrugrul rs IaJ ar uI 'le 3P Pllseou

eiuapuadap plsa;rueu IaJtsE arej rEII{r eg 'uaqq Intot nr ?sq 2u nu - etet

-rurl ppeouad o n.rruad rglep aJrulgtul EI aJtstou rupdntttud pzaau

"are

-o7utlqa eu nu eo nrtuad - t6ntot l5 '1a3 aunue un-Jlul a8ertar as Il '13 aP

de8al auri Ju nN 'lerrrull nes InJJ]f,EJec

ut 'tueJedeur poru un-1lu1 'lnr

-sounf erEJ es tnrRt rue-l Iu aJEJ ad pdrura 'drun ap l"alatur ]sa:e n:]uad

r€urnu pllpe - ea n;luad IEuInu t5 ercas ftseare a:artad e nrluad teur

-:ot durn lnrR+ urp-eu '?LuJn urP elef ul 'lrPJ 'nJlnl ]sare nrluad srunue

tnfpJ rue-l Iu eJEi ad pdurr ul 'tuJruluala IJfE EI PJlsEou earedtcllred

urrd tetu:ot 'aJEtE Er lrradort 'drutl t$e1a:e uI 'ESUI puuT 'luaua'tqma) ezeas

-:adsrp JS

In-unspe eJ"f ul ar$ruly o 'uxaspe u1 a\huq o arSapugdser ':o1 ad

puers 'rg:u1 EJnsEur E3Iru aP 1V1" o-rrul ?s"l eu nes 'Ileql Esel eu nu pdrura

'rou ad ESEI au nu lndutt esut 'dtutl TuPSPI au l5 ruare; a51 'g,rr.rroduup

rc 'uedstp ES ?sul nu - Jol ad aats ?s :uc.:reJ I! ierse rutuad durt] rue.uazar

au p: prde3 ultd nltsou rydrug &a'uug arutolsua'tl as urnJ ierrelurn elsr

are3 'autSur tou n:]ued durn lsa:e rcturol 'pug;no I?tu 'IuEAJJZJJ Ju Ir

'uor ep elle3 o EIEI ru?-au un: e$e '3a;tu1 tsJf," urP ella3 o ruercl nu la;lse

Esur 'EJeas ta:e n:ruad dull rug,uazal aN 'Enou lEPJoss alse au are: r5

aur$u1 rou rieiurpaJful tuJluns II EInJtf IJJ i,,nJlsou pdrun lol" Pulueasul

a3 'durr ]rrunue un I?runu If 'EJ nJtued nrlsou pdurr lol rESEI LLIE-eu

nu '?e uI Flo] nf tEPunJnJ ure-Ju t6aq 'e;eas EI urpug8 au pg

"ele

inu rr aq'adcalsuas ap 'nrtdo'td a1 '1iwol a1drun au nu tuletotods

a;z: a:dsap rJnJfnl alJf,E aJtuIP Inun IIIU "f Eutueasur ElsV '1oE un t6nlol

eugrutr 'ari:e3sltes ap lulld tuJluns rSap 'riplrac aP unlel" 'o1oct ruJluns

rsag 'reurtuJJlapau ]nJsounfou lsJfe ',,af nIlS nu" lsare al$astlclld au

r$ntol rS ':otrsltrtld eI+ ES eJEl arunue rIuJIu 'prep erienrls u1 'tutse8 n1q

'rcyyt yunto"rd ruru poul un-rxu! to1 ug pu1i au as lnduslr m piunnd

nf JrEJ aJEf,

Iaf

'EruJn uIP alaf uI 'else nJJnl lsele Ietuf,ol 'trrulodurrp 'ro

'rursrlcrTd eu pugf, lrunle piue,r.alar o IlIu JJ? nu durn lnfq1 ue-au er prde3

'JJEruJn uIJd 'IsIlf,IId au e ap tdz3 lsare arede tunf? Ierufol li :e,tac n:

rnldrun eg ES lJeeq ea:e nnuad LUeûzJJ l-lu eJm ad pdurr m earertyqtsod

fgg1] auri "'nnuad duii m,te e ap rde; lsare rO 'p.turodulrp tc 'lsr]cqd au e n:tuad

pf:ads po{u q druu urc.uazrJ ru nu ze) un IrIu u1 '1a pdrult u1 tutsncqd

au ESUr 'g!rzr,t nrluad dulrr rua,ry "'a1 auad anf a nnued uaqll PSEI 2u

IaJrs" rurreJ l-lu aref, ad pdrun rer 'drun au\iug pnou LU:,)eJ a17 2l6nsug 1a

ap rie8al auli au nu lndurn eo 'durrl utantau Er Eutueasul eJ 'Ee n:tuad

6LI YTVESIISI'Id EC Et',{XOC YnOA UO'IE3 VEXVIIhIIIAC 'EZ s

180

CEA DE.A DOUA FORMA A PLICTISELII

t1841 in scurgerea sa, impunAndu-se asupra noastri ori presAndu-ne in acest

interval. Cici tocmai acest caracrer iritant ne-ar stAnjeni participarea la

acea intAlnire. Prin urmare, el nu se poate impune asuPra noastri prin

curgerea sau trecerea sa grabiti. Oare se ascunde atunci? Nici acest lucru

nu este cu putinta, clci in acest caz nu s-ar putea manifesta in nici un

fel - nici macar intr-o maniera inaparenti -

in punerea sa la dispozitie ca

timp limitat. Asadar, timpul nu se manifesti nici in scurgerea sa si nici ca

ceea ce ne preseazi, gi cu toate acestea se manifesti cumva. ins5. cum? in

aga fel incAt pare ci nu este acolo. Se manifesta ftli si treaci -

stii pe loc.

Acest lucru nu inseamna insa, in nici un caz, ci ar fi disparut, ci acestfapt

de a sta pe loc al timpului este un mod mai originar de a line in loc, adica

de a se manifesta ca cee/l ce ne apdsd.

Aproape intotdeauna timpul ne este cunoscut si este determinat, in

general, in caracterul siu trecitor, caracterui siu static fiind nedeterminat

si necunoscut. Timpul static sti iniuntrul acestei situagii in caracterul siu

necunoscut si nedeterminat si tocmai acest fapt de a avea timp de sporovait,

luAnd parte la tot ce se intimpli acolo, face timpul si stea, il face si

stea pe loc. in trecerea sa, timpul nu ziboveste prea mult, nu treneazi, ci

pur 9i simpl u adastd lweih] gi dwreaza lwrihrt) o vreme. in ut.-." duratei

lui, el ne remite noua ingine, in vederea participarii la acea intilnire, fhri

sa ne lase insi liberi. Acestfapt de a nuf /asat /iber se face insi cunoscut

caun mod mai originar de af yinut in /oc decit cel propriu faptuiui de a

fi retinut, fiind purtat mai departe, de simpla trenare a tirnpului, care ia

sllrgit odati cu sosirea momentului asteptat. Aici se manifesta insa ceva

din puterea timpului care nu sti decit pentru a ne inlanYui intr-wn chip ;i

mai originar. Acest lucru se intlmpli tocmai atunci cind credem ci avem

timp, in vreme ce, atunci cAnd credem ca nu avem timp si ci. il risipim

inutil, tinerea in loc este doar una care ne poarti mai departe.

Dar propriul nostru sine ne este totugi cllnoscut. il prrt.- defini f).ri

indoiali, in orice moment, intr-un fel sau intr-altul. Ce ne-ar putea fi mai

aproape decit propriul sine? insa in ce misura este propriul nostru sine

lasat deoparte sau lasat sa dgept€, in cadrui acestui fapt de a te plictisi intr-o

anumita imprejurare, 9i ca atare necunoscut si nedeterminar, devenir-rd astfel

api.sitor prin caracterul siu straniu si de neconceput? Deocamdatl am

[185] constatat ci acel moment structural pe care l-am numit afi /asatpradti

golului esre prezent si in cazul celei de-a doua forme de plictiseali, chiar

daci intr-o maniera dferita si mai putin evidenta decit in cazul celei

ptseale 'grlseou etrzl,L rS EJ?Js EzEaJnp tpt dwu ap ?ru.tnp gls"ef,E lerufol

EJrp? 'ruelJrrad p eJEr ul alpJn? 1a1atu lnduurl 'tsa3lueru aulêp nu pdrurr

'Ef,EJJl uaJ"J "s 1-arm ur:d '?s E aJe3eJlad elseare uud rS uI IEruJol tgful

'eJerueru Eaueuras? o-Jlul ?sul 'EI?JJ] ES naJeur uaf,EJ p ararrad I-E

eP Inl3E

ulrd r$ ul Eflpe - uracarlad II 'sues tlurnuE un-Jlul 'tueru;ojsuen II 'nJrsou

[9g1] Fdrrrlt nr EAaf, luautqau'tort] rua:t3 'eJ?tuJn uIJd 'lJ nr u"lun5uof, eu

?s ?rs?rnqaJl nu ps ]gour Ig e6e u1 durrr ugny ay1'ut7d7s7,t p 'ruerunsuoc 1g

'ruacallad II il"nl u"-l 1u a;er ad dunt lsa:e nr rurf,E3 eJ iruareJ l-lu Ig

13

u1 'dun utantau es e3 pdurlr ]sef,e IrrelJazer eu ac nrtuad 'rody'aur6u1

rou "l

ap rrnJlnl ap IaJlsE rglul reru rugnl fs aroleu etsJ nu 'puoj ut '.leg

'enou aurirtde au art: IaJ 'nJrsou pdulrr ulp durrr uJettezeJ au m prde3

nruBJts efap arsa 'nJf,nl ]set" aJEJ tu? II]nlIJo 'esu1 'nu ec rn8rg iEJEes

ul glrl.tas ernlferd ulp allg o ruale] au run3 e6e '1a u1p elle3 o ruarcl

"Jf,E

a1q ;efu run3 'dun 'nydruls r$ .rnd 'tupnl au nES rrrulJazeJ au drutt tsace

urq '?rnp B^ rVf, oolap rulrS nu - lgl" lgcep ]Ftu IEru - a;m ardsap pduri

urp :reiurpaJfur lsoJ e-t uxasae nJlsou p8a.nu1 EInJEf, pdrurr urp 'l"prof"

tsoJ B-eu are: pduu urp drurr ruplJazeJ eN'pnou aud,tada aN .e^tnJ

aui"wda EJeas EJrE nluad lr-l]€zeJ lU"1 ru are: ad pdrurr 'p.rt:todurtp 'neg

irnu?ruru auli:ede nu aJ?3 r5 areldrugrul urp r"p IrJ? JJ?r arsad dulrr ap

preJnp ptrunue O ilB JazJJ LUE-au dwp a3;,,drup e^JJZJT ti-e" puulzasut

eJ 'EaeJ" ertas nrtuad dutlt lvruazat uE-aN 'plztt ea:e nnuad dult wn1

rue-eN 'adentts e8earlul ']nda:ur unq BI Jp 'l?uItuJJ]JP tue eJEl uI FPoru

ep runurue ru Ef,ep <le;rl? aU es ealnd J"-u If,IN 'adentts gls"afe ug pri

-uasa IoJ un run:epr3ru ereo{ nu pdulr m ea.rgd ateod rctqr Eg 'EZBauaJl

arm mpdun ea:a8:nc arrm ap lol ul rnuri g e ap tde3 un a;dsap rq:o.,r

ateod as nu ?pesn3rTd ap auro3 Enop E-ap Ialaf, InzEf,

ug 'luapna poru ui

'lqasn:ryd ap at:adse rnop

JIal aJlul erznJuof e3rJo ep rsodzpt e1 aund au e n:]uad 'alierlpul pls"efe

nf J"op nunipu ruol eu ElepruEf,oeq 'es eiuasa u1 'lt:o1(truau else ef,

eaa: lr:rydxa poru ul apul:d:ns E ap Ieurf,ol alsa Esul ruEtunr3uoi eu

"JJi"

arer nl 'lsn:ryd e] ep rdeS ec

"e]€rlnrglq "

Illasrrcrld Flp"f,

ug rolslt:qd

U E ap ngs Inpou ul rS

iJqElrqnpul rrcoyfluru poru ug luaza:d eJSe 'rotls

-lr:ryd else af, r';eel e viitasa ecrpe 'rryasrrrtld e arert:11dxa o-rrulrd giuapr,r.a

ur snd ap lllg1p elsJ ar eee) e) ulllulru?al au Es tunf,? turuodul atsg

'piuapl,ra ul snd ap nar8 arsr rerg: r$ pllr{lp Eruro1 o qns

"r"p

'l-npupr r1 'arede ?rep rerqr - mseasdry nu ES 'rol ug mud { a a1t pldrt'pmt

-JnJls tuaruour "Jlrop

IE-ap lar IfIu Er retdar5e ap arse aJEITJJn uIJd 'rgrulp

I8I V'IVASII]IId SC AI^{UOC VNOC UOIA] VAUVIIWI'ITC 'EZ S

Y

i1

li

r82

CEA DE-A DOUA FORMA A PLICTISE,LII

durati ca atare este cea pe care o facem sa treaci. A dura inseamnl a persista,

sub forma unei curgeri continue, specifice timpului, ca succesiune de

,,acum"-uri. Ne izolim de acest huruit nelinigtitor gi paralizant al succesiunii

,,acum"-urilor, care poate avea o durata mai mare sau mai mici. Ne

rezervim acest timp pentru a ne face timp pentru noi, adici pentrv a renuntd

la el ca timp care curge.

Dar ce se intAmpla prin aceasti renunlare la timp, prin aceasti izolare a

noastri de fiuxul a ceea ce dureaza? E limpede ca nu putem pasi in afara

timpului. Si in nici vn caz nu ne dorim acest lucru, nu vrem decAt si avem

acest timp pentru noi. Faptul ca il petrecem si renuntam la el nu poate si

insemne decAt ci ne raportilm la el intr-o anumita maniera. insi cum?

Facem timpul si. incremeneascd. Facem si dureze timpul Pe care ni l-am

rezervat pentru acea seari in asa fel incd,t, luAnd parte la evenimentele din

acea seari, nu tinem seama de curgerea sa gi nici de momentele sale. Tocmai

in asta consta faptul de a ne rezerva timp. Aceasta durata absoarbe, atAta

timp cAt dureazl., curgerea succesivi de ,,acum"-uri, devenind oareaJm un

singur,,acum" dilatat, cate nu curge, ci sta nemiscat. ,yA.cum"-ul este dilatat

intr-o asemenea manieri, incAt luam parte pe deplin la tot ce se intAmpla

acolo, adica suntem in tntregime prezenfi,la dispozitia celor de faga. Fiind

in intregime prezenti in acea situatie, facem timpul sa incremeneascl.

Ce inseamni acest lucru? Ce are de-a face incremenirea timpului cu

faptul de a ne plictisi sau chiar cu acel necunoscut nedeterminat care ne

[187] plictiseste? in primi instangi nimic; cici nu este necesar si ne plictisim in

fiecare situagie pentru care ne-am f).cut timp. Plictisul intr-o asemenea situatie

este doar o posibilitate . Dar atunci cAnd el survine intr-adevar -

asa cum

am presupus mai devreme * in ce raport se afla incremenirea timpului cu

acest plictis? Oare acel moment specific al plictiselii pe care il ciutim acum

si pe care l-am numit af pinut in loc are de-aface cu aceasti incremenire a

timpului, cu diferenta ca aceasti tinere in loc nu mai este acum condidonata,

ca in cel dintAi exemplu, de timpul care treneazi, ci de timpul incremenii

Facem timpul si incremeneasci, nu insi si dispari. - iar acest lucru nu

trebuie nici un.moment pierdut din vedere. Dimpotrivl, important este

si vedem ce ins'bamni ca timpul incremenit din acea situatie sti nemiscat,

in incremenirea sa, iniuntrul Dasein-uI nostru. Faptul de a face timpul

s5. incremeneasci survine in cursul participarii noastre la ceea ce se intAmpli

sau se petrece acolo. Aceasta abandonare de sine prin care luim parte,

sporovS"ind alituri de ceilalti, la tot ceea ce se intAmpli acolo este posibili

-tuezeJd rnlJJE f,UIfJds 'alrcdt pdun ret 'l$nsug 1a u1 reurrdluos atsa Inluaz

-ard 'rotII ap 16 priuasa Inlnf,erl rP arErtdas rS a.rapurrdsaP EIqnP ulrd

'ilu\ru2JJux PuVtuPJ ES - alslsJJd PS lVf,eP auVluEJ I-nu

(araJt ? ap Eer"rlpglsod ap leAIJd 'Frolq lsei? uI as-n?ufu/t?

(?nulluof es

EaJrueurariul uI ?zEaqf,o]q es 'unluozlJo Jlsgtu" ap reldncap tS re1oz1 'ntlot

-rzuaJl InJaIJEJEO

ar6ade: II ',,e[aP" aP Ie] EL,nu EfuI" eP FIPEIs el eP af,aJl

E ap ap ezeatud "arElrlrqlsod

I psul 'ln-,,tunJe" pJntplul nu InlnJolIIA E

ataldntap plstef,E 16 rncal ap gieS arqo4 glseaf,V 'teldncap $oJE xnlntoflxa

fluozxlo ec nrluad 'lua,r eteod nu f,ItuIN '?uIA ES ?zeeurJn el ?Jef Ef If,Iu

'Joualln ?3 If,Iu ')rale e)'elp:e attod as nu IE

',,lrJnJ?" nJJJur PuVtuEJ 9s

tluos else 1n-,,runly" '7ipl1'to1"ta1uu tl"t?Jx'to p fq?sod fxuozxlo a:edsrp pri

-uese mlnrnleJl ?aJ?tln nf 'JoIJaluE ]soJ E ar r,e:,) tJ e$lie^;u1 artod

"rEPO

r?uJ es nu In-,,runly"

']n:all eP '3lur€ul If,I" 3P 'e^lelozr alsa Inln-,,Iunf?"

EIEJn(f 'eJruaruaJ:ur e1 aSunfe - IJes Ialere ptuazatd auri rgc lPfi ?zaaln?

rsD" ul lusluns

ac pdurlr ll 'alaua8 ul drutt llurnut un nu - riuazald IeJ

ErnJ?3 eleJnp ad pdrulr leJls" rcurnN 'olof,e Pldrugrur JS af, ?aeJ e1 arred

ruenl er€r ulrd arceglruazatd eydruls ap ':nd pluazald ap arlniuglul PU$

'al:ede poru un-Jlul glglPoru as t: 'aluasqe Inror nr luns nu 'pratd es nu InJ

-o1l,r 16 priuasa FlnJaJJ 'InlnJollrl e rS pduasa Inlrunrer e atatgftporu o

fgg1] 'rnd pruazard ug e,ulodoap pduasa rnln]nf,er] t5 mlnrottt,t e alredt IaJ

un

ep rJ"^lozrp reun Insuas

ale tc 'autdeP EêPun luns nES rcur nu Eal

"lslxe

-sef,? ?f srz-nrrdord EuurEJsuI nu Joflxa nusou pt"tdo'td ap r.{ pduasa lnJall

n,\sou pudotd ap a"ta"tadas TrsBef,V 'nrlsou InJoIIIA ap rS pliuasa nJlsou

Intnf,aJl ap ridnr ureruns 'eldrugrul es el Eeef nrtuad duaza;d aut8artul u1

purrC 'rupÎl{f,se au JJEo JP JIa: BI nes grdear$e au ef EeJ3 EI 'tuIrIUlJIsPul Ju

aJEf, n3 allJnJfnl e1 'uraceS gs dgrgtoq nu n?s ursluns af 'gr"P grp nrruad

"l

nes auIEIrJ nnuad rrnupyd ur? ar eaer €l urind ap r6nrg: rurpug8 au ps dun

uralE-u 'luazatd u1 aulSa:rul ul PuIC

']ElIn rue-al IJnJfnl Jlsefe Jl"ol <lsoi

urc erunue apun 16 run: tS Jr aJtEf, etjuale uprdarpul au nu Ef Eutrleasul

pr,rncadsar tdentrs ug duaza:d aun8arrul ul ueluns ?l ?uurcesul af, IEC

'pdrun tot liosut au e nrtuad 'mlntuazard etcads qns

rerrlnu sardxa pci.ru u1 l5 arzle ef, ag gs ereofuorul au ef ?aaf, 'ErlP" 'PUVSPI

'- ttttzuztJ suas rig lcrc salaiug emqeJl aJ"r ueruJal - rup4fuuaza'tdps rg:ap

"AJrtle rnuru rua:EJ nu Ef nJtuJd 'alur,tn: all€ n3 'nES ololt gldrugrul as

ar EeJf, tor nrtuad duaza,td aruSailul ux utalunr m nrluad letunu :xou 2J1?J

'rou ey gurl (nJtsou

"s lntnf ur 'olof,E Eldugrur 3s af 3JJ3 e: uallru;ad

'- tuersuol poru ul 16 - rnda:ul unq EI eP 'gJ rnlnrdr3 PrrJol"P IEuJnu

gBl V-IVESIT]I-Id EC SWXOC VNOA UO]E] VAUVIIWITEC '92 S

184

CF,A DE-A DOUA FORMA A PLICTISELII

adici,,acum"-ul -, se dilata, asa-ziclnd, prin sine. Prin faptul ci orizontul

trecutului, ca gi cel al viitorului ii ramAn blocate, ,,acum"-ul nu mai are

deloc posibilitatea de a se manifesta ca ,,mai devreme" sau ,,mai t6.rziu".

,,Acum"-ul nu mai are alta posibilitate in afari de aceea de a fi ,,acum"-ul

actual al ,,acum"-urilor. Prin aceasti comprimare a,,acum"-ului care il reduce

la,,acum", are loc o dilatare a lui. ,,Acum"-ul insusi se dilati, insi nu pentru

ci mai multe ,,acum"-uri punctuale si izolate sunt ingramadite unele

peste altele, ci ,,acum"-ul ldas Jetztl se dilati prin aceea ci devine si se manifesti

ca actualitate ldas Jetzige). Nu existi mai multe ,,acum"-uri, ci me-

[189] reu mai putine, doar unul singur chiar, dilatat, incremenit in aceasti

dilatare specifici. incremenirea ,,acum"-ului si a duratei nu e doar puri

riminere in nemiscare, ca si cind de acum inainte nu se va mai intAmpla

nimic, ca si cAnd acest ,,acum" dilatat s-ar gasi abandonat undeva, ci el se

regaseste iniuntrul D as e in-ului nostru.

Acest timp incremenit de pe duratavizitei este timpul pe care ni l-am

rezewat si pe care ni-l rezervim tocmai prin aceea ci suntem in intregime

prezengi acolo. Timpul pe care ni-l luam este, asa clrm am spus, timpul

nostru. Acest timp incremenit se constituie prin izolarea de trecutul nostru

esenfial 9i prin decuplarea de viitorul nostru, ceea ce inseamna ca intreg

timpul Dasein-vhi nostru e modificat intr-un fel aparte. intteg timpul

nostru, sub aceasti formi modificati, se concentreazain acest dcum incremenit

de pe durata serii. Timpul incremenit suntem noi iryine, insa e vorba

de un sine al nostru care rimine crt un rest in urma separarii de propria sa

prouenienya si de propriu siu uiitor. Acest ,,acum" incremenit ne poate

spune, tocmai prin incremenirea sa, ci noi suntem cei care l-am fhcut si

incremeneasci, dar ca nu ne elibereazi totusi, ci ne impune dependenta

de el. ,,Acum"-ul incremenit, ,,durata" serii in care se desfhgoara vizita ne

poate releva tocmai aceasti tinere in loc, aceastl dependenti de timpul

nostru ca atare. Aceasta neeliberare de timpul nostru, care ne cotropeste

prin intermediul ,,acum"-ului incremenit, echivaleazi cu a f yinut in loc

de timpul incremenit gi este, asadar, momentul structural pe care-l ciutam,

apartinAnd faptului de a te plictisi intr-o anumiti imprejurare. Nu numai

ci timpul incremenit nu ne elibereazi,, dar chiar ne convoaci. stringent, ne

pune la dispozigia sa. Atunci cAnd, fiind de fagi acolo, ne lisim in voia

acestui fapt de a fi, luAnd parte la ceea ce se intAmpla si ramAn6"nd tintuiti

de citre ,,acum"-ul incremenit (care este propriul nostru sine, chiar daci

un sine gol, la care am renuntat), atunci ne plictisim.

Eldrrlglq es JJ ?aJ3 e eJe)UnuezaJd o Elulzerdar a:51:ads qary,ro:ods Ielsef,?

reuopueg" rue-eu er prdt3 rc 'rorgldruglu1 Poru ul Ell"loEI asnd aluaruala

enop runs nu elfl ',,f,o1 ul tnuri g e" t$ ,,ln1n1o8 pperd l"sgl g e" 'rr]asrlrtld ale

apluJnus aiuaruout ?nop "to/al /!i?uun arunue t6 'ulnle gugd rernpc ue-1

II6l] eref, ad rorg.rgroq nr3nl Inun rr:a8alaiug atsa.rdxa IaISE luEP 9s rr$na: ury

'eurs EI )p pzerurroJ as ac mpyoS

ptrJorep Ef,rpE 'aurs El ep e^zEeuJJoJ es af, ES EeIBIIJEI]Iru"Jeu t$ eareulru:al

-epau uud durrr rSelare ur au-nquxntuti tt m1ryo7 ?putd au-nyu(sq 't:,ueur

-aJJul ,,urnoe" Inlsere EruJoJ tn1 areod EJ33s Eafe nltuad II-AJJZ;J urE-l Iu

arm ad pdrurl 'aruaJlap mu lr-rado:saP ue-l arct edfiuau,tatJul ln-MnJv

nr 'leurruJelepeu lnf,sounf)u lse3e nJ 3IluePI eg ?s elnqa:] 1a 'areru:n

uu4'aliastltfld au at paal etutzeJdar auts

"l

JP PZmurJoJ as eJEf 1oB rsa:e

'.103 mun € auIS EI ap ul Ptsuor Elsef,E E) lnze^tue'm1n1o3 lpu.td

"JJEtuJoJ

wspl { o ap pldut'lern}lnrts }uauroru rytulP 1al ar$a,urd er Eeatr uI

'eluauerurad IEIU 'EtluJtuaJful IEuJ 'pug:lz-e6e 'aUIAJP eS eeJIuJluJJf,uI

rpul IaJ

efu u1 rcunu ptep:etg: 'aut$ul Iou aP uigrrpdapul au t6 uecaunp

eJEf, ul drulr r6elare u1a4iatn1ufi au r$ ereo,tuof, au ?3 taa:e uud esede areod

eu lnfsoun:au l$ l"urruJalSPeu 'lluJtueJf,ul ,,runfe" lsary 'IIJes El"JnP

ad ap rrn-,,urn:e" ;oyallragrp giuerrodul o If,Iu tuPP nu '"'e19ie3 aP PullC

'rueuruJJerep 1-gs

dnp un IfIu nr uIaJA nu :st:ard aueo3 suas un-Jlul ?lse JeI

'luutru.taxapau dtun r6elare ul Pulg 'lnJsounJaLt elef 31sJ P]"lnlsIP ederuts

utp lxuarua,tJul In-,,utnJf' 'tsaq:o.t E^ Pugl 'Lunf? nES Iou u3ur1 ad ara;r

eul$eur pup: 'urnce :prp IJo lueurluala un EI saJeuode: uud ag 'Inln$aJ

p.rorn[e nc ag 'lou nrluad IIqEUIuJeleP

nes ]EurureleP EUnEJPIo]ul t6 alsa

rl 'tnfsounf, JlsJ au Ef JEop nu t$ :es eara8rnr ul lnf,sounr else eu pdrura

'ro1 ad euVU"J nu e3 Eear € 'lIJefJJt pdrrorord adeo-rde slsa IE 'a8rnc nes

efJJt ef, e,La: ad m ]VJep pdrun uat$eoun: nu Iou 'e1n8a; ap 'lcPJ 'rnStsaq

ilnfsounlJu t5 ]eututatapou Inun lluetuJJ:ul dun lsaee eJEo elsfl 'lEuIuI

-JelJpeu Intnf,sounf,eu - ,,aJ nl]i nu" un else Ilasrr:l1d lelsJf? lnsulrdno ul

atsasrr:rTd au ar eaJr EJ JUaJAaP I"ru gsul snds ury Truousutqd zmfiguoJ

LOet) 1al fan ug (pnortuoJ au i) a7uV.tlsuot au 2"4YJ 1tu2?,ttz"trux ,,runJa" $7Jy

;:.

tl

TN

I

]L

ril

lnln-ut a i3 O a auxs ad ?zpazqa"todrual 2s at?J

vaflqla"todutal ry aauxSx"to ata i1 qaaslp\l 'arsaau/uta"trul ?s

rynl Lu?-/ xu atar ad pdru\t 3r aral2r na"ryrvfquazztd ul

?plaua\ry 'xsttrqd 4 a aY ln/wdutaP arytwrnus

aluautout ?no? n/al 3 ruarnlJn"4s aaruryun '92 s

E8I ATNEWO'^{ YNOA UO-IA] VY-IVUNI]NUJS VSIVIINN'92 S

186


acolo. Fiind in intregime prezent, noi facem timpul sa incremeneasci. Timpul

care ajuns la incremenire formeaza un gol ce irumpe tocmai pe fundalul

a tot ceea ce se inti.mplS. acolo. Acest gol care se formeazi, de la sine este

insi, in acelasi timp, cel care ne tintuieste si ne tine legati de el insugi, ginAndu-ne

in loc in acest chip, ca propriul nostru sine pe care l-am lisat in

asteptare, din care am alunecat si de care ne-am indepartat.

(Jruitatea structura/d a celor douii momente structurAle se intemeiaza in

prezentifcdrea ce

face ca timpu/ Pe care ni l-am rezeruat sa incremeneascd.

Adevirata esenti a plictiselii, in sensul de structuri unirara a celor doui

momente, trebuie asadar ciutata in timp. Desigur, nu numai in timpul

luat ca atare sau in genere, nu numai in timpul a;a cum ne este cunoscut

noui, ci in felul in care ne raportam la timpul cunoscut, in felul in care

timpul locuieste in Dasein-ul nostru, in temporalitatea sa specifrcl,. Plictiseala

i;i are originea in tempora/itatea Dasein-ului. AnticipAnd, putem

spune prin urmare ca plictiseala ia nastere din modul cu totul specific in

care propria noastra temporalitate se templralizeazd. Acest lucru sti in

concordanti, cu teza pe care am formulat-o mai devreme, potrivit cireia

plictiseala este posibili numai pentru ca fiecare lucru si, in chip mai fundamental,

fiecare Dasein caatare isi are timpul sau.

S 27 . Caracterizare fnala a faptului de a te plictisi

tntr-o anumita imprejurare: cArncterul propriu al modului

de a-yi zmori timpul specifc acestuia, udzut ca iuire

a plictisitorului din D a s e i n-ul insryi

1192) Este insi important sa nu ne indepirtam de drumul nosrru, si scoatem

la lumina temporalitatea Dasein-ului si, odati cu aceasta, Dasein-uI insusi,

printr-o explicitare din ce in ce mai deta/iatii tt plicthelii.

Interpretarea de faga a fost fbcuti cu putintl printr-o delimitare comparativi

a celor doui forme de plictiseali - ,,3 fi plictisit de ceva" si ,,a te

plictisi intr-o.anumiti imprejurare". Despre cea din urmi am spus ci este

ceani'ai profundd. Am descoperit, in cazul ei, si o formi modificata a celor

doui momente structurale ale sale: a fi lisat prada golului si, respectiv, a

6 tinur in loc.

Pe temeiul acestei explicitiri a plictisului resimtit intr-o anumita imprejurare,

suntem in misura sa intelegem acum pentru prima oari carac-

':n8lsap - rsrrcrld er e ep rde3 un 'zeJ ts:r)e uI 'alse EI"esIrsIId 'pie3erdns

t1 r6ar e nrtuad ar6asolo3 es aref, eP azElo IEuJnu 'tllastrctld p uauoua3rda

un munu alsa 'ro[ ur Flo] nr puVJtuI 'arcurdrugtul ul t6ar I-E eP EalsrJegll

ruenl au JEnl3

"f"p

'- r,tndec auli au a.rec eareiurg - arienrls EnoP E-aP

EJr ur 'ereofuocul Ju er EaeJ 'Wru1p ]Efap atientts ap gsur.rdsap pru

"af

elsJ rrlesnrrld e puro3 "nop

E-Jp

"JJ

'aJele tc adentls Pls"Jf" eP PluaP

-uadap g arrod nu ?e Eaaf," ap rcruco] 'arientrs e8tarlut uI 'EAIunJ PJalu

-Eru Els?efr u1 'prrpugds?J Jlsa tpasrrcrld t: nrluad IEuIfol t: aunds e e1

aurleJ Els"ef,V 'insug p-u t a s p

e utp aiau as u 'eJEJe uIP suI nu .roltsttrtld

alsJ J3 Eaac'esur zelEeltop IE-ap Iel uI'pFeslDIId ap artrs o-Jtul aundsua'?

au alpt ayaiuersuncJrr n3 'erienrrs afirunua o :EAaJ ep lilsll3lld ulaluns

'grcje ulp 'pugclz-t$e 'euI Jollsllcrld arsa af, EJaJ zm purt.td ul Er lup^Jas

-qo 'lryasnclld e au.ro3 €noP "-aP

Ialeo EaJaIJfsaP IsJrsE

tu?tunzeJ EIEC

'pdurr lroruo au E eP

luaredeul poru lsJfe ur:d piurrsrp ey ruauri II

ES tuerJarut ac dult u1 rclq: r5

puei rfunle relqe gstde au 'lrqlsuaqardruocul nES

IE InlnJat3eJ?o EPnIr uI

'rotesede rctu llnru nJ aurlap 1a 'adtnlts e8earrul ut 'zeJ ]saf,E uI 'rlpugd

-sEJ else prolsrrcryd e: nDuad rcuroot 'psu1 'mpdulll E JJgJoruo Ef, azeJ

1E6y1 -n8guof es BS ernqJJl e^l.zlte?eanug 'elt;np Ptseel" elnlllsuof, p;orrstnrld

af,aJ€oep r$ 'epasrrcqd p8un;e rnpdullr E3JVJotuO 'alllultue lttas lnuncred

ad ruppuryn3 au aJEf ul aryffip'uuatuJlful dun lsa:t EleJJl ES ruefeJ

'llueurJJiul In-,,tunf,?" l: 'apada; IEtu EJ"3J1 Es JfEJ 1-e

nrruad 'tzeelJxl

aJer In-,,LunfE" JJ?36nu ul ruaund nu EsuI 'a:ec$ttu u1 ruaund I! '?:ta.rr

ps truerueJf,ul In-,,urnlt' uJetej 'e)eeJl ES J"AePe-Jlul tuaf"J 1l 'lndurr

eu-npueJoruo 'nJ3nl Intsaf? ppundsaro: ES eIngJJ] pdun Irouro ri-t ap

Ear"trlepolN 'retrzrl E

"l"Jnp

e8rartur ad es e etetrlglsuaqardruo:ut aIuEJls

pls"Jle ur 'JrEruJn urrd 'upugdspJ else eJete E) InJolrsrtslld

'PrEJnP 91sEJ3E

r5esu1 alnlttsuof, Ie 'IJltzLt EleJnp ad ar6auauJJful tluJtuaJ3ul ,,urn3e"

rsa:y'dun r6tla:e ur :aQIJ nVU pP au r5 a8ug:rsuoi Ju eJEf, ]IuaruJJful

1n-,,urnr?" ::otrslnqd rdarp arua;rrap mu rmgpuePl lso3 E 3f mer EI eP PUIU

-rod psur ar6apugdsg.r as tpaslr:l1d grs"ef,V 'rrlaslr:r1d e,u;todrul 'etete e)

'gtelda:pul arsa rnp{ulr "ergJoruo

'ailede

Frol nf Poru

un-J}ug luared

-?ur 'aJ?ruJn urrd 'puig 'ea aundnsard a: taac ror l$ gltzl,t ee;z el EJlsEou

earedlcrued nf, Jpltrulor If 'EI"esItfIId ap aru;o3 tarutrd InJP"f u1 ruaza:d

'lelrSe r$ repe:es InJat3"JEf,

JJE nu arernfardug P]runu" o-:ru1 rtirulsJJ InsD

-41d ezeazrtalrEJer a: pdrun lJoruo ri-e ap FPotu ec snds ury 'epasn:r1d

ep eruJoJ relsaoe cglrads 'pdrun Irouro li-z ap mFPotu p nlrdord plar

T

.-T

.:

.:

LU

lii

El.

-t-

L81 auvdnlgudwJ YIII{nNV O-UINI ISIIII'Id Er Y l.Z s

188


intr-o anumita situatie. in cadrul acestei a doua forme a plictiselii suntem

indreptagi intr-o mai mare masurd dsu?ra noastra inpine, fiind cumva atrasi

inapoi de greutatea Dasein-uIui propriu, chiar daca - sau tocmai de aceea -

in acest fel facem ca propriul nostru sine si ramAna in obscuritate. Si in

cadrul primei forme a plictiselii suntem, intr-adevir, presati cumva si. ne

indreptim asupra noastri insine - caci altfel n-am putea vorbi defel despre

plictiseali ca dispozitie afectiva - insa, in acelasi timp, acest tip de plictis

nu reprezinti decAt o agitatie nestipAnita indreptati inspre exterior.

S 28. Caracterul mai profund al celei de-a douaforme

de plictisealdfald de cea dintii

11941 Prin cele spuse mai devreme am indicat deja in ce sens trebuie si privim

cea de-a doua formi a plictiselii ca fiind mai profundi decAt prima.

Ne intereseaza insa aceasti sporire in profunzime a celei de-a doua forme

de plictiseali pentru ca, urm6"nd direcyia in care ea devine mai profundi,

si. obginem o indicatie preliminara si o prefigurare aprofunzimii originare

a esenlei depline a plictiselii. Pentru a clarifica aceasti directie este insi

necesar si definim in chip explicit, intr-o manieri succinti", sporirea in

profunzime pe care o cunoaste cea de-a doua forma a plictiselii, prin comparalie

cu prima.

in cadrul delimitirii preliminare prin contrasr a celor doui forme de

plictiseala am indicat, in repetate rAnduri, o deosebire yizibili chiar de la

prima vedere, si anume deosebirea priuitoare la modul de raportare la timp

specific celor doua forme de plictiseala. in cel de-al doilea cM ne rezervim

timp. intreaga situatie este determinata de acest lucru. Pe de alti" parte insi,

in primul caz suntem apisati de timpul care treneazi - cu alte cuvinte, in

aceasta situatie tocmai ci nu avem timp, nu vrem si pierdem timpul inutil.

De aici rezulti, in primi instantS., faptul ca cea dintAi situatie este cea care

are un caracter mai serios. Nu vrem si pierdem timpul, adici nu vrem si

pierdem nimic din timpul nostru. Situagia plictisitoare este provocatl si de

faptul ca sunteni preocupati si ingrijorati in privinta timpului nostru si,

astfel, in privinta noastri insine. in cadrul celei de-a doua forme de plictis

insa, s{lrsim prin a irosi timpul si'.ne lisim propriul sine in asteptare. Cea

dintAi situatie este, prin urmare, mai elevatS. si are un caracter mai serios, prin

comparalie cu cea de-a doua, care are un caracter mai frivol si mai ludic.

InrpBf, ul pl rs ,retdar$e 5 ru"-au rgc ad gll:ej ap ]glE folap atsa nu epasrrrrld

t96Il ap rruroJ Enop JolJ3 E ]seJtuo3 utrd uaretrtullJP Pl lajrse ar6app,r a5

'rJiuatsrxe eatErI[EUEq u1 ruaprard au eJEr u1 urldap IElu Irf

pdrqr aleod ptuzardat 'rseorras ap areod as tg: alientts o alurza:dar es arrd

a:e: 'drun Ee,\E nu e ap prdeg 'nn8rgrue pfiuasa Poru u1 atsa dun EaAE nu E

Jp nES eeê E ap prdeg 'drun teuazal ru?-eu aJ?f nJluJd adenlls glseatr" ur

reuliol tursrrrrld au p: pfde3 ateod eztauolitpuo: J"II{I Itr 'rn8tsap 'aPnlf,xa

nu Ji EaJf ,rtr8e rur-au tp{u Jp lgcr:o 'ripryItfe Ieun IfIu InlPeuJatut uud

eiro3 n: tnurigo g areod nu eFS leiuatslxa pfuasa alsr ef ?aaf Ef 'urind 1ao

'pulnxut'aurs ad ugdgts tnln-uxasaQ e prrrods piue:n8rs o 3P '.leJ$E 't5 nlq{rq:a

un Jp teztJal)zJe) alsa drun eelte aP ldEJ ]sefe El el?od 'ISoJI 1-e

nrluad

drurl urrruazer eu pugf, rfunle lg)ep qyul ruru pu,6 un 2? lnlluls u a,tap,tatd o

nJ EZEeIEÎIIn dutTl pan?l nu u ap datsas? 'Etllrn uIP elef u1 'r:do uatnd au

ps pJqt (nJlsou prnf ug eydrugrug as ef Eaai tot u1 deuattue tuJluns JsercoaP

drup ruarre nN .rlnu Jp Efap truelap ue r$ndns JoJm el" 'auerppof eJlseou

rolli1tl^l]le pdo:s uI idofs rtr uI 'rulsoloJ l-PS

ruall tS

Ir

aP eloâu uIr ? ?3

EUuTEJSUI ;drurr ruap.rard ES ruaJ^ nu Ef rurueJsul aJ ;drun ruane nu e3 ec

:rpasn:r1d Jp eruud ,rde3 ap 'aria,rud EeJ"gaJruI lrnpdrun EaJISoJI

"tuJo3

urrd 15 drurl ea,re ap ptde3 utrd pteztrattr?Jer (EnoP E-eP ea) lgJeP 918âla

"

rcru l$ Es?oIJes IEtu JIiEnlIs o 'qpasrrc{d JP aruJo3 tarutrd 3f,5rfeds 'drurl

axl i-e ap FZnJar

l5 durlr ?e,{E nu e ap prde3 areo glIPuI 'giur-tr'rd ftseetrE

ur rrzrfeP raun EeJsnl IlIu ell^.a ualnd nu r$ ,,;pdlull n3 :o1 mpr:odel

e 16 rdrnls Enop JolJf eiur,tr:d ut elrJnJfnl nEJS rrJnf(' :grrcrldxa sJeqaJrul o

.aJ?ruJn urJd 'Etr,tJ ruetnd nN 'III3sIlfIld p;ar:erec nnuad luE,l.JIaJI elsa nu

arienlrs ap pdrr unze) alsqllIE u1 pc ;n315 .piue,ralar ea,tr ateod nu eruud

rglap gleâle rclll ag pFasrDrld rp auroJ rarurrd n earerlTrgrsod

.l$nsur "s "riBnlrs

InJlnl ap aud arer 'a.llqasoap ?]seafe Jp gieC 'o[ES Ilrn]f,nlrs l5 uTasn:lTd

Eiasurrlur else (- )rela e) ln-uas?e

u1 ppasnrryd eP auJJoi EnoP E-eP l3laf E

ppriuasa EeJBJofu? EI EJeJs] es aJEf, 16 - aura.rlap rBtu preduapu.a 'ppasn:l1d

ep auJoJ alei aJluIP e: prde; 'PuVJ "nop "eJIqesoJP

Inruud u1 'ruaudar

tt6ll ps r6ntor alnqarl 'plu"serd aurs urrd auIAeP arec 'detlnrglP IsrsarE tie3 u1

'trasncqd e BsunJs? eiuasa '1ntp nts IaJ

un-Jrul 'atnltlsuo: t6nsut

pdrurr ;et 'lndutn hc ppaslrrlTd aP eurroj EnoP rolsr InuodEr al$a,ttld l:rc

FrErnssrp Eerrqesoap Ef salE I"ru - erulrd lpap EpunJord rEru pur5 E3 rrlasn

-:l1d e gruroJ Enop E-ep ear r;npug8 ad tugrs PS frPJ ruPraPlsuor ps giurrnd

nf atse nu 'eJEuIJn uIJd 'PUnJord g areod ]EAJIa EAef Ielunu I3Pl '<?Pury

-ord teru rpasrrcrld o ,repe$e 'Epundsa;ot r-ES JrngeJt el"Aala mu taderulS

68r YCNnCOdd iVI,^{'Y'IVESIIII-Id AC YWXOS Vnoc v'82 s

r90

CEA DE-A DOUA FORMA A PLICTISEI,II

ei se deschid perspective intrepi.trunse intr-un mod straniu, a ciror cercetare

nu isi poate avea locul aici. Pentru noi este importanti doar constatarea

ci este imposibil ca faptul de a nu avea timp sa implice automat o

existenta lDasein) mai serioasi si mai profundi, asa cum faptul de a-gi

rezervatimp nu implica, automat, o existenta lDasein] mai frivola sau mai

superficiala. Prin urmare, nu ne ramAne altceva de {lcut decAt sa scoatem

in evidenti sporirea in profunzime a plictiselii pornind de la constitutia

specifici a plictiselii insesi.

Vom incerca si fixim acum in chip provizoriu aspectele deosebirii de

adkncime dintre cele doua forme ale plictiselii, alcituind o listi cu cAteva

puncte distincte. Caracterul provizoriu al acestei liste se datoreazi. faptului

ci. nu suntem inca deloc siguri daci in urma consideragiilor de mai devreme

am reusit sI scoatem la lumina intreaga esenla a plictiselii.

ir, .,r-" investigatiei de pini acum au rezultat sapte puncte distincte

care privesc caracterizarca comparativi a diferentei de profunzime dintre

cele doui tipuri de plictiseala. Trecerea in revista a acestor puncte ne va

oferi, in acelasi timp, o perspectivi de ansamblu asupra interpretirii noastre

de pAni acum. (in cele ce urmeazi, in expunerea celor sapte puncte in

cauzl-, ne vom referi la cele doui forme ale plictiselii - a fi plictisit de ceva

anume gi a te plictisi intr-o anumiti imprejurare - prin expresiile ,,primul

caz", respectiv,,al doilea caz".)

f . in ceea ce privegte momentul structural definit ca

fapt de a f lasat

pradA golului:

in primul caz, ayeamde-a face numai cu absenga plenitudinii in cadrul

unui gol prezent; in al doilea caz, ctr formarea de la sine a unui gol, care

se produce abia acum.

2. in ceea ce privegte momentul structural definit cafapt de af yinut

in loc:

in primul caz este vorba despre a fi retinut de trenarea unui timp de

care ai nevoie intr-un fel sau altul; in cel de-al doilea caz, despre a fi tinut

prizonier si fixat in loc de catre timpul incremenit. ca sine lasat in urma.

3. in legaturi cu modul de raportare al plictiselii la respectiva situatie:

in primul L^, ûr^de-a

face cu dependenta si fixarea sa in situatia specifica,

delimitata de circumstante exterioare, iar in cel de-al doilea caz cu

independenga fagi. de evenimentele specifice care fac parte din acea situatie.

Aceasta deosebire generali, descrisl la punctul trei, va fi explicati mai

detaliat la urmatoarele doui puncte.

'nIn-uxasae allrnpunJprls ul IiEf,SIu EA ES tunt a8alaiur e 16

eie,rut e a.rdsap t: 'rrTasttrr1d e arilugap o nl mald e a-rdsap EqJoA elsa nu

"sErE

ri are; mu t

rlr? - re^JesgoJu lnfeJl e prdeg JJEf ul Inzer ul arczt:ard Elseaf?

nrtuJd - Ilpf 'pulurnl EI tIoA Potu ul sors "-el ulnre Eu?d eP FJls"ou erie8n

-salur aJEf ad arerytanur rm alalrJe3lp pugruJn 'nierurge JlsJfE ateot role8ut,r.

-uo: dlqr ur aurSut Enou IPaôP au E eP fol ul '.rellnzJJ un EJ JEoP apund

ardz$ rola: p8uny E-ep l"uInzrJ tue ef, Errf tut,r.ud ps rr6ar8 PSul 5 rV

'armgnsn( rS are.trapt p.turodoap as-nPurpaloP 'rl?luelf, rergdpl ne - arclnfard

-url ElIuInuE o-rlul rsrrclld at t tS

"Aar

JP trsrrrtld g E - P[FSr]rrId

ap JruJoJ

[g6I] PnoP rolaf rEP urP-al eJ"f ad rurunuap PnoP alJf 'lEfunzJJ InlsJfE ElUJn uI

'rrlasrr:r1d e ar:dord eatetnar8

ap Jorretur ut tSerte tualuns zEr EJIIoP IE-JP lal uI 'IIIasrlfIId p -re-rrrq

-JE rnlnJa]f,e;m apundsaJor er 'luladdazsna"tallf toualxa a:dsu1 rtldarpul

;edtugtstau un nJ JIEJ E-aP trrele ze) lnulrd uI EfEP 'JJEruJn uud

'rre:nfardul alrrunue Ieun EIZEfo nf

'tn1n-utasae ruJrun?uxP

rS z;7 lllasn:t1d earlrlr nf af"J E-eP ruele zE) eelpP

IE-Jp Iel ut a: drult u1 'atutrnfardrul qrnunur o ardsurp 'JoI-IaJxa ulP IIIasrl

-:l1d t arirrede o ap l$ aJIuaAJns aP IeJ

un eP Egro^ etsa zer purrd u1 '1

:918P o Plul rl-nPugunzer

16 run:e pugd ateraurnua atrund ase6 alao glsIAeJ ur PuVfeJ] 'aug u1 'r$

'ratienlts p ruqa al rydar un al aP lllasrlrrld e grrpzr8ulau a-upugdspr o nr

Ealrop p-ap Iel ur rel 'a1a ap te8al sueJls 'aJ?LuJn utld'tS areottstlotld trn::

-nl allreJlp rrlul t"rolg g eP rdej un nr alEJ urale zm purlrd u1

" "-rP

:epasnctld ap r-rndrr enoP Jolrr eareoldrue e1 ateolt,nud EeJlgesoaC '9

'tsutqd at a ap palaLtaqq ary i-a

nr 'pu€Jnr rcru 'puep,tlgca r$esu1 epasrr:r1d 'ttlastl:r1d aiatuly zJa(txqrsa o

J"op pugJnf IeuI Etulzarda: pdrull IJotuo d-e ap plde3 'ztr ealtop p-ap

lar u1 ('a.reorlrilutlau rcu tS areot"sedE IElu 35 es lSpsu1 epasrr:r1d Ellunf

are1 pdrurr lJoruo li-e ap prde3 zzaeztJet)Eref, ar ?Jl6lur1au reu:or r:p3)

'r5asul 11pstnt1d 1nryar ry ?rutualroza? atatu7uta'{ o le}lnzrr tdarp a.re a;e:

'eznJlo) ro6n piuarsrzeJ o IIIJSItf,lld pugundo 'pdtulr lJoruo ri-e ap pldtS

ezaezrltlJale: or etelt8y aituqau o eP l"zIJalJEJ?f alsa zEf 'E InruIJd

'Er"as EafE ulp rirarutuoduoc nJlsou p8arrul apulrdnc arm t5 'alfasn:qd as

eJEl rnlei eiurrr$ ereg 'tuaredeul Potu un-llul g.reo$q;sap es JJEf, elElIAIl3? o

alsa nlndrun EeJEJotuo 'zEJ EelIoP [E-aP IJ] uI ']uaPIAa r6nsut m1 Jlse rI nJfnl

JE eJEf ]uJJaJIPuI 'tdedn:o

]sJJE JEr 'pdrun lJoruo t6-e nrruad 'ta lrucatqo 5

Jrltunu€ IJun EeJElngJ ul as ar$asn:t1d as aJ?f

"HE

IJ) 'zEJ prurrd u1 '7

I6I yoNncoxd IVW'YTVASIICITd EC Yl{UOC VnOC V BZ s

CAPITOLUL IV

A treia formi a plictiselii: plictiseala profunda

ca ,,a-i fi cuiva urAt, fiind cuprins de plictis"

S 29. Premise pentru a patrunde in esenla plictiselii

;i a timpului: cbestionarea modului de a czncepe

omul drept conftiinld ;i deschiderea de la sine

a esenyei plictiselii in profunzimeA sA

t1991 Vom incerca acum, dupi aceasta intrerupere, si schitim pe scurt contextul

mai larg al demersului nostru. Am incercat si ne croim un drum

c5.tre o filozofare aparte, care este preocupati de ceea ce este esential, adica

de intrebirile ineluctabile ale epocii noastre. Am determinat filozofarea

ca interogare atotcuprinzdtoare ce se naste dintr-o stare de coplesire a

Dasein-rlui. O astfel de stare de coplesire nu este insa posibili decAt pornind

de la si iniuntrul unei dispozitii afective fundamentale a Dasein-ului.

Aceasti dispozigie afectivi fundamentali nu poate fi una intAmplatoare, ci

trebuie si fie una capabili si determine afectiv Dasein-ul nostru in temeiul

esentei sale. Ea nu poate fi constatati ca ceva simplu-prezent, ceva pe

care il putem invoca, de care ne putem sprijini ca de ceva solid, ci trebuie

desteptati, in sensul de a fi lisata sa se degtepte in noi. Aceasta dispozigie

afectiva fundamentali ne determina afectiv numai atunci cAnd nu ne

impotrivim ei, ci ii dam spagiul necesar gi libertatea si se manifeste. insi

aceasti- libertate de a se manifesta nu i-o oferim decAt atunci c6"nd o asteptim

intr-o manieri adecvati, lasAnd cumva aceasti dispozitie afectivi si

vini peste noi, cAt mai aproape, exact asa cum orice asteptare autentici -

cum ar fi cea din cadrul unui raport al nostru cu celalalt - nu este un raport

cu ceva indepartat, ci o posibilitate in virtutea cireia cineva poate fi mai

aproape de celalalt, de cel care il asteapti, decAt daca s-ar afla nemijlocit

t2001 in prezenta sa. Acesta este sensul in care o dispozigie afectivi fundamentala

"leasrrrTd "f ruepal If,?J 'nJf,nl lsal" af,EJ

"

eP dpllpPolrJ ellulnue 'luapr,La

poul ul 'rua,ty 2ulasrr:Id t usunJs?1 uaunzury{otd e}eJE ES ea}nd re rrtnf af,nP

-ap ruarnd nES 'Itulzuryo:d talse:e eiunud uI elznlouof o paJIPuI Potu ul

r3rr ap a8e.n ruatnd 'alullnf, all" nJ prrlasnrrld laiuasa "eulzuryoJd

e1 areor

II0Z] -ue3al atputu.qa"td axipJxpux pldrurs ?]s"efe e1 rul.rdo Ju ES alngaJl arEO

-orldraiuasaEerurzun,ord'rvr'rr"r;:::t'7;t::t;;;n:rt::;::;tl;:;

alal a"ttuxl2 aun at?r uV adtanp 15 gununl "l

sofs tue Elsesllflld ap auro3

Enop rlal anurp arulzunSord ap laiuarejlp e giuapl.r.e ug earaund utr4

'r6nsul In-unsae utp at6a,rt as Ea ?i pidej Bf,IPur IIIesIl

-:ryd e EurJoJ

pnop e al eruaJl u1 'etlseou e;dnse as-npugrdarPul 'Jouaue

urp 'pugf,Iz-e$e 'auuo;d - EAef ap rrsrrrlld U E - Illesrlrlld t gruro3 arut"td

q: rrpp^ e-s std rolpzutrdnrrore tS JolVJPlor{ 'urrlln }sef," uI 1nln-uxasaQ

Inrrrurt nc uode; ulrd gpasrlrrld ap aul.ro3 rergrag gcgl:ads ea:atdorde tS

eaur8uo leuruJelap uJE 'BLuJn uIP JIaf uI 'Pleaslrllld ap aruro3 EnoP sJruIP

aulpnrrldrue ap eiuaraglp urpxg ps rerrelul ue trund ealase$ Ie-rp Ial

e-I'erata er Elersnrrld n: rnl prroder r$ ar:ed ul epasttctld eP TIUJoJ EnoP

:o1ar :glrads pdrun aprald ri-e ap FPoiu tezlJet)r-rr,l tue IruIf, 16 nrred

alarrund e1 't,tlr:adsar rtienls e1 lllaslrclld p a;tuoder aP FPotu teultu

-JelJp rue sed EelrJrl IE un-Jtul ',,f,o1 ul rnuli g e" t5 ,,tn1n1o8 pperd lesgl

g e" :rrlasllcrld ap el"Jntf,nJts etueuJoul EnoP JIef lez\t;rlJerel rue apund

Bnop aleurJd e1 'at:ultslp arcund ardeS ur areJalunue tsoJ nE alcadse.rorec

ele '?leasnJlld ep aruJo3 "nop

alsJf,e oJluIP allJlgasoeP giuapr.La ul sofs

rue 'Er.uJn urp alaf, uI 'gpun;oJd rcu lot IUJAaP E JP IIIasI]JI1d e giulpuai o

]Et"lsuoJ tue eJoJ?3 InzEJ ul aruJo3 'aps ap JruJoJ EnoP JoIJO earetlclldxa

ulrd ulasttrrld eiuasa n3 TuEZIJEIIITuEJ eu Es l"rJaf,ul rue do:s lsaf,E ul

'EJEIf

"urunl

o-Jtul erede au Es alnqaJ] rrlasrrclld eiuasa 'atul,rnl Jll" nf (nES JJls€ou

E rJaplr{fsap Ietseo? p 'lrgrdar6e IJlsJiE p rntlod In}uozlJo rutst8 PS JIng

-aJl 'rvlul rcur eleeJf ze) un I3Iu ul elnqaJt nu aJEl 'Ppruaruepunj PAITfeJE

erirzodsrp 'ea uud 'etdat6z eatnd e n;tuad 16 prelc PUVTuPJ JU ES aJegeJlul

prseaf," Ef, nJluad :ypunto"td rlpastltqd

o E urnJ elsa nu nJtsou pdurr urp

lnln-uxasp(J E pl"ruaruepun; pÎr:eJe erirzodsrp mep r$:ortslrrlyd l$nsug rn1

rzglse rlualap e-r6 pruo E,t.runJ nu EJeP tegaJrul tue-eu EeJfE aP r€rufoJ

'e,rrte8otatur aurpntrlE o-:tuH d'a-r'r ga.rrul o-.nurrd ]vleP PFruJlUEPunJ

p^nrryE arilzodslp rp IaJlsB o ruruletul zs a8unfe ruatnd nu Er ef,eJ as e6y

'rou ap ardo:de es ES eJ ec nrluad 'gterdat6e elngaJ] nJlsou tnln-unsaQ E

€.6r

IN'INdWII V IS II-ISSII]I-Id VJNISA '62 S

t94

A TREIA FORMA A PLICTISELII

este cu atat mai adAnc inradacinati in timp - in timpul care suntem noi

insine - cu cAt este mai profundi. Ca atare, trebuie sa putem reconstitui,

asa-zicAnd, plictiseala profunda plecAnd de la sesizarea esentei profunde a

timpului. Aceasta este o sarcini clara si sti in puterea noastri si o ducem la

implinire, cu condigia sa intelegem in profunzime esenta timpului. insi

tocmai despre aceasta nu gtim nimic. Ceea ce ne-am ProPus este tocmai

opusul, aga cum am subliniat in repetate rinduri: vrem sd pdtrundem phna

la esenya timpului pornind de la explicitarea esenyei pliniselii. $i nu ne-am

propus acest lucru numai dintr-un soi de incipilAnare a noastri, ci pentru

ca esenla timpului nu poate f defel adusd la lumina pe nici o ahd cale. Cu ahe

cuvinte, esenta timpului nu poate fi adusa la lumini printr-o simpla sPeculatie

despre timp si prin configurarea unui alt concept de timp. Asta nu

inseamni, desigur, ci explicitarea plictiselii ar fi sigurul drum citre intelegerea

temporalitigii originare. insi acest drum este aga cum ar trebui si fie,

adicd. un drum care nu trateazi. timpul ca pe un dat al congtiintei ori ca pe

o formi subiectiva, ci unul pe care, inca inainte de aJ alege, de a face primul

pas, trebuie sa chestionim insi.si esenla constiingei gi cea a subiectivititii,

penrru a da la o parte principalul obstacol care blocheaza calea catre intelegerea

timpului originar. De aceea trebuie si tinem seama ca perspectiva

potrivit cireia omul este conceput drept congtiinti sau subiect, persoani. sau

fiinga rationali - la fel si toate aceste conceprs de constiinta, subiect, eu sau

persoana - trebuie puse sub semnul intrebarii. insi ceea ce trebuie interogat

nu este doar accesul la congtiinga, luat in sens cartezian ca metodi de ingelegere

a constiintei, ci determinareain genere a omului drept congtiinti,

[202] drept ansamblu de trairi si altele asemenea - toate acestea trebuie chestionate,

daci vrem sa eliberam drumul pentru a putea pitrunde pani la esenta

plictiselii si, in acelagi timp, pAni Ia esenta timpului.

Daci alegem drept reper al drumului nostru fenomenul plictiselii,

atunci acest drum e unul care ne duce pini in profunzimea plictiselii

insesi. Nu ne ajuta cu nimic sa aproximim in chip indirect, prin intermediul

unor inferente, aceasta profunzime. insi putem oare smulge din ascundere

aceasti profunzime inaccesibila a plictiselii? Daci asa ceva este

posibil, atunci nu poate fi posibil decAt daci aceasta Profunzime a esentei

plicthelii ni se deschide ea insd.;i.Iar acest fapt este iarisi cu putinle numai

daci plictiseala profundi, ne pliciise;te cd AtAre, numai daci aceasti profunzime

a plictiselii ne determini afectiv de la un capat la altul gi ne aduce

astfel in postura de a o mS.sura pe ea insisi, in profunzimea sa.

i,,srlfrld ap y$ur.rdn: uraluns rS rg;n alsJ Ju" puEJ If,unle

gldrugru; as ef 'rfIE Eldurgrul as a3 :elsa "eJeqarlul 'teriua:aSlpau IUJruIu un

trrrurlap IaJrsE

gr rrunue l5 ';orgretoq Inrlnl alse Ersarv 'll1nm&uq sal aliasu

-4d al ,,eAJJ"

ep EqJoA e rf ',,eJeuJB ul Ine" g JE IUnf, 'lESJe Iun ldaruoc un

e1 ura8unfe ES eJBf uud arezqesJallun nes afi/zxlJ?Jxsqa o Dw aundnsa;d nu

epasrr:l1d plseaJe ',,sncl1d ap sut:dnr pury 'rgrn EAInf g I-8" JSaIE DeJ'ze)

un rfru u1 laraua8 ul ne un 'IESJeAIun nJ un ieugrueJ a3 'eredsrp ES IJnJf,nl

elsale aleol m efEJ ,,snct1d ap suudn: pulg 'tVJn ellnf g I-8" lsare lerufol

'snds aulq rcyq 'a.rtdsrp Inlo] 'n"] I"

nes neru p atsa Jluo 'lnullsaP 'ElsJEA

'p1or 'edednf,o 'lntn]€ls 'elaunN 'p(unJ rp'Enou ?f Enou nu 'ati er ad nu

'Jnu Ef arru nu - E rnf, pldrugtul as 1 [sa] ,,EAaJ" tsacy 'a]Sestr:r1d as 'tVJn a]sa

rl Elrnr :uaunds r: 'arernfardrul ptrrunue o-r]ul ISITfIId al e a.rdsap ruIgJoA

rcur nu runf,E JEC 'rursu:r1d eu Iou 'niasnctyd Jl n1 'JsJsItf pu,t

Id

aa :tuaunds

a:ec a;dsap '8erp na nJlsou pl-rdord 'upsap lsafe nl rS ariednro ElsEafE n3

'arunu lsefe nf 'es €1sJ?A 16 prnrers nf 'eJelnfrued es el.rotst nf, eJ?rag 'Iou

aJturp aJEreg ureluns eJBf auIS lare 'ardaft ES t"sel aurs pudord - M E eJ

'.,tottsttryd alta aJ aaal :rrlasn:r1d e apun3o.rd rcru rauJoJ urirede e1a gr rurrS 15

alnfsounf luns eu Jrunu alsafe EsuI 'lnosoun:au rS leuruJatepJu alsa Jf ?Jef

nnuad aleunu arsa [q7] ,,EAaJ" rsacy'rund:e JolsJfE [E rfelgns un uJIuJnu ES

grcS'llau&a.t sa] ,,pno1d" 'lttauuop sa] ,,gunl" 'llzl11q sa] ,,e;e31n3" ruaunds 1a3

[gg7] r$e1a:e uI ila;]se lsal ,,atsa y" a71 'st1n1d ap suudw pw3['tytn asa ry anxn)

'ruts4n1d au i lVtn a$a au Ef EJlseou EJurs ur rurrS pug: Ifunre 'Jl3Jol IEtu

'nes ruaunds pugf, rrunte ariasrrcrld au ppungord epasrr:l1d :eulnu un rupp

r-ES runf,E Ef,JJfur ruo1 irurunu o-s rngeJl J" uInJ ;gpuryord epasrr:rid l$

'a;ernlardurl ptnunu" o-J]ul rsrr:r1d al e a.rdsap 15 e.tar ap usrrcrld g e a.rdsap

lrqJol uryrnurrd n"-el aJ?f, ad :oiatunu pIpJruJJluI ulrd retq: eleztJet

-EJaJ ]so3 nE run:e eued ternf,slp uIE-JI rJ?r ad epasrr:r1d ap :lerurog

'a^nsurlsrP alES alrfltslrslf?J?f eJlurP ?un Jlse

pdulrr rroruo f-e ap poru mun esdrl e: areo4 'lndull lroruo li-u ap potu

un rfru zlsrxa nu gpuryo-rd ppasrr:l1d ?tsEJ3E nrtuad Ef eteod 'pldrue rcu

rS ptuaredeul reru 'gtnirull ieu 'gtsa3lueu udnd rcu 'Elnf€l IEIU ersa tVlE

nJ 'Epun3oJd ieru aur,tap ]Vl nf, 'epastrrild ?f 'JruJJAap teru asnds JIal ulp

'l$nlot rurls 'Ep

fr aleod lgpun;o.rd epasrrrlld ElsEJfE areo ruatSeoun')

salaiug aF

ry au Wuntz"rd u1uarytryd at paat ?qww p aF

a a #3 uy "ti

s u ry

ay ur{o't d ut a s t t t q d K "t a w u ?

ut o p

ln!%apaffir a ataSapiug w lndunt u7ruo 4-a ay

poLu un trxu lilru,t^d ruut nu a a?

!rudal'0€ s

96r ICNNCOUd II-IESII]ITd TV UOIVNIT^{OO -INUEIfVUV] 'O' S

t96


Daca vom c5.uta un exemplu, potrivit manierei in care am procedat

pAni acum, vom constata ca nu putem gasi nici unul. Nu pentru ci aceasta

plictiseali nu se manifestl, ci pentru ci, atunci cAnd survine, ea nu este

deloc legati de o anumita situagie sau de o anumiti ocazie etc., asa cum

se intAmpla in cazul primelor doua forme de plictiseala. A-i fi cuiva urit

sau a fi cuprins de plictis este ceva ce se poate intAmpla din senin si exact

atunci cAnd chiar nu ne asteptam; pot exista, desigur, situagii in care

aceasti dispozigie afectiva fundamentala irupe pur gi simplu, situatii care

diferi in mod radical in funcgie de experienga personali, de ocaziain care

ne gasim sau de destinul fieciruia. Iati insi o ocazie posibili - in care

aceasta formi de plictiseali nu se manifesti in nici un caz cu necesitate -

12041 ps care ati intAlnit-o poate chiar fbra si fi realizat, in mod explicit, aparigia

acestei plictiseli 9i fhri sa fi fost iritagi de ea: ',ne

este urAt si ne cuprinde

plictisul" atunci cAnd ne plimbam pe strS.zile unui oras mare, intr-o dupi-

amiazd. de dumin ica.

Daci urmim principiul nostru metodologic, este evident ci aceasti plictiseala

profundi trebuie si se tempo ralizeze, la rAndul sau, pornind de

omorhrea timpului, ca ceva ci.ruia i ne putem impotrivi. insa chiar si in

cazul formei mai profunde de plictiseali, al plictisului intr-o anumitl imprejurare,

am descoperit ca existi un raport intre omorArea timpului si

plictisealS., prin care aceasta dintAi este limitata la o eschivare, iar impotrivirea

fagi de plictiseall. cedeazl.. Prin urmare, in cel de-al doilea caz ne

eschivim in fata plictiselii. itt "..tt

caz insi, cAnd vorbim despre ,,a-i fi

cuiva urAt gi a fi cuprins de plictis", nici nu se mai ajunge mi"car la aceasti

eschivi in fata plictiselii. OmorArea timpului lipse;te cu totul in cazul

acestei forme de plictiseali. in ce fel lipseste insi? Care este semnificatia

acestei absente ? Este oare vorba aici de faptul ca omorirea timpului pur si

simplu nu isi face aparitia aici, ca si cAnd am fi uitat de ea? Ci nu ne gAndim

si facem apel la ea pentru a ne impotrivi plictiselii care incepe si se

manifeste? Nicidecum. Daci nici un mod de a-ti omori timpul nu se manifesta

in cazul acestei forme de plictiseala, faptul trebuie si gina de caracterul

acestei pligtiseli. Absenga activitigii pe care am caracterizat-o drept

,,a-ti omori timpul" trebuie si fie determinati, in parte, pornind de la

plictiseala insasi. $i chiar daci aceasti activitate lipseste, ne gAndim totugi

in mod evident la ea, ingelegAnd:insi, in acelagi timp, ci orice mod de a-ti

omori timpul este neputincios in fata acestei plictiseli, in fata acestui fapt

de ,,a ii fi cuiva urAt, simgindu-se cuprins de plictis". Acest lucru poate fi

[EgZ]

piuarsxa es errdo;d ug gutod o rrluelne olse eJ Eaaf, lot arr: ad r-ra8rrcrtsuo:

relm" ]nsuJs ur sueJlsuof, g E 'atallntsu a/ suy,tlsuor

{r tF dalun nf JfEJ

"-ep ruelE EuJn urp Etsa3e Inzef ur 'allntsu a ap zntat un-rturrd a8urrslp

as zEr Ealrop IE-ap lel e)ep'arax/nrsa ruap !-?s lnqari nu a nnuad,pdrun

eu-npuEroruo epasrr:l1d ruuadoce ES uref,Jafur zn rgur.p Iel ul plEC

'?AJf ,,snds"

rtsa rr Elrlraje arilzodsrp ep IeJlsE

o-rruud l5 u1 e: arr6 1a

er eaare urrd

uugJp alse Elrnr IE U

E ap Inle3 '<E^nleje arirzodslp rp Ia3ts"

o-rlul 'slrald

rEW 'Elen5radns r$ grlnu6lqo epaslrorld ?are nf, 'et1e nzs pruJo3 o-Jlur

'"esepe r"ru Iaf ru€rgrruapl o Esur 'ppasrr:r1d m 'tda.tp r-al 'urat6rounrJJ o

m nrluad 'rlaslrclld ralsale eJetlnfse rulp ps lllgedec ruetuns nu rro rllnru

reru olaf eC 'Else EI JfnpJJ es nu alnloJe radrzodsrp eiuasa l$ap 'tsa3rueru

EAaf ef,EJ

" Jp InJarf,Elel 'alasul a1a ur.rd 'n? AnJaJE sndsrp g r l$ ,urca3e

EUruJJlJp y 'aluuoddatxa ltaSapiug reun eetetrlrgrsod aur6u1 Enou Erajo Ju

p^nra3e arirzodsrp flsearv 'rcu nr a/Ururry nag arar ug 1n1al rafiuaru atut

Ef, E3ef,E urrd l$nsur le u! ?zaaz!"tuJatal es - ,,le3 lrrunue un-Jlul Elrntr U

I-E" tsare - ,,srlcr1d ap suudn: as-npuriurrs ']g.tn e,r.rn: g I-8" If, 'aclSoloqlsd

rriearasgo raun o-aundns rue - pdurrr lJoruo au E ap poru JfrJo e1 eiunua-r

E Jp Jtur"ul - pugl r$ e: 'ra EJ"orJelxe EUn Esur alsJ reur nu lrlasn:qd e

ara8alaiug prsrcf,V 'nes Ie

fiwulruo? Dpa"uJ rnlsare prcadse qns rrlasnrrld e

ara8alaiul o e(ap aundnsa.rd EtryJolEurruop Ia Inralf?Jer ul Jtsa3rueur es

es epasrrrrld Es"l E Euru"asul pdurrt rroruo d-e ap poru rnun l:ru edrrede

rnpe8ul rcur nu y 'r6asul rrlasrr:ryd InJa]f,EJEtr ariape.r. as Elrpe 'llyasrr:qd

apundsV"t pdurr lJoruo f-e ap prdeg eref ur Inpotu 'rrre sJI? reru r"rr{r Eq

'rcrc r$ 1a3rse ar6apel eS 'Bleasrl:r1d ap arunue purro3 ptseare ap JErqf, tnJer

Jlsa ptrnpp8ur JlsJ reur nu a;aua8 ur rnpdrurt EJJ?-rouro er prde4 AnJeJE

efap aundslp Ju aJEf rrlaslr:l1d aundo ateod as af ?Aaf e) 'tox.! aF ?1!n??3

-ul lrlr?

aisa ru?a nu yt'nldrurs 15 rnd ar6asdrl nu ryasncqd relsere g:gl:ads

rnpdulrr EaJEJoruO 'g^rlfa3e arirzodslp ElsEef,E punds Ju ES BaJA al ruzlln:

-sE ES rugznjal ps piueSore ep EuJoj o adeo;de g J" rr 'pdrurr rroruo ru E

Jp Erl" nes erutoJ o r-npueundo 'elnfge ldrzodsrp ralseoe rur,Lrrtodul au

es urErJe:ur ps

]pnlrl reop g rE nu Er efap ua8alaiul 'uguro3sueJt re]sa:E

EUJn ul 'tg:u1 ern#ru ete u 1n-utasuq ebp laru-tolsuu"tl e ,,sllrr1d ap sulrdno

as-npuriurs ']gln e.trnc $ f-e" ersardxa urrd o-leurlrdxa ure JJ?f ad err.rr:a3r

adrzodslp Ers"aJV 'areldugrur BI EAJI 'JEJlrqJ? EAe3 nu ESur '?AJf, gunds

eu ES JJE r;ZrEJ ut epasrr:l1d e: salaiug ep ?p Ju ,,srtrr1d ap surrdnr as-npuri

-rurs 'tVJn Jtse rr EArnJ" ersa;dxE 'lspsq epasn:qd EI ap ruruJod u:rp sayaiul

L6I ECNNCOUd II-IESIJCI-Id lVUOTVNIIÎOC TNdAI]\fuV] 'O€ S

198

A TREIA FORMA A PLICTiSELI]

lDasein] 9i care, prin urmare, se afli in raport cu cea mai profunda formd

de libertate. Acest,,a-i fi cuiva urit, simtindu-se cuprins de plictis" ne-a

[206] adus deja intr-o sfera a puterii asupra cdreia persoana individuall, subiectul

individual din spagiul public nu mai are nici o inrAurire.

S at. Interpretarea czncreta a

Plictiselii

profunde pe frul conducdtor al celor doua

mzmente structurale ale plictiselii: a f lasdt Prada

golului i af linut in loc

Agadar, chiar si aici unde, la prima vedere, omorArea timpului lipsegte

in fapt cu desivArsire, este totugi posibil si aruncim o privire asupra

esengei acestei forme de plictiseala, pornind de la acest fapt. insa aceasti

afirmagie nu trebuie privita acum decAt ca pregitire pentru interpretarea

concreti a celei de-a treia forme de plictiseala, pe firul conducitor al celor

doui momente structurale - af. ldsat prada golului qi af yinut in loc - gi

unitigii lor. $tim acum, din explicitarea primelor doui forme, ci aceste

momente structurale se transformi dupi caz, nefiind nici etaloane rigide,

nici ceva precum o schemS" frxl., afr.at|Iabaza oricirei forme de plictiseali",

ci doar indicatii de care ne putem folosi pentru a surprinde de fiecare dati

esenga proprie a plictiselii. Prin urmare exista si aici, in acest caz, riscul

ca forma celor doui momente structurale sa suporte, din nou, o transformare.

a) A fi lisat pradi golului sau despre a fi livrat

fiinli.rii ce fi se refuzd. in intregul ei

in cazul acestui fapt de ,,a-i fi cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis''

nu ciutam si umpiem un anumit gol, aparut datoriti unor circumstante

determinate, folosindu-ne de o anumiti fiintare care ne esre la indemAna

in aceste circirrnstange date. Nu ne striduim sa umplem un anumit gol

care ia nasteri in anumite circumstante. asa cum se inti.mpla, de exemplu,

atunci c6.nd ajungem prea devreme lagarl.. itt "..tt

caz, golul nu reprezinti

f2071 absenta unei satisfacgii fEffiffung) anume. insa nu este nici acel gol care

se iormeaza de la sine gi care implici iasarea in asteptare a propriului sine

autentic, lasarea sa deoparte, insotita de abandonarea de sine, lasare care

giuarajrpur Pls"arv'?un'?l?Po-JtuIP'UIAJP ewol :]uJJeJIPul'g1EPo-JlurP

[g0Z] 'aurlep au 3]J"d ul nJf,n] eJ"leg l$ pror If, (Iou aP alnJ"J Jolllgnleâ e aruns

raun Fr"]FZar atse nu ala ap ?iut?tlsuou a d "top'ttutnl v piuatattqul Pls"rrv

'trr,rridrp,rl el o,a! a? snP 9 el'od nu lIluIuIE InsrruaP 9: plde, arred

o e1

lnBa:ru-t-ap ad Pugs?l 'aurs u1 lrqrsodul EAer alsq 'llqlsodtul Flor

nf a

"lry .rou nrtuad piueuodurr oeJA nE Eels3f€ slBol Ef"P urugrug: r5

,aur$u1 lou ad rsnlfur ,atuazatd allJnJsnl el"ol ?lsIlrJJ ul lglul rctu ulalall

a: pdnp elqe t:und ]sar? uI ua8unft Ef, ruaParf qs rrSa:8 5 JE ?sul

'lusrgIPUI aP IeJ

EI 31s3 3u Intol erBl

u1 pf:und u1 ,lodeul arnpe au leltuturrarap alienrrs ElsE3f,E ut ruedn:oard

eu ES JJ?f 3p elp nes a:ziur5 o Elul tuglnEl nu 3rBf ur /4lxJund u! puvd

puxa ,rcdau| arn? 2uE[Besrrfrld lgiuer:odrur ap rrsdrl aP n"s ruerrodrul ap 1a3

EI EISJJE eurlap eu ?JnSgtU a: ut t$ ,,lnlot" uraunds PuVf,

ulqJo,t ar a;dsap

gsul'piuatrodrut ap 4sd71 aP

Plal agfps Tuot Pr nas ataru ay ptq ?iuawodrut

o ?q!a as rlu "f

pu"Jn3 r€lu alsj rf, ,rou nrtuad arie:5ruu:s EllrunuE

o fsspu"gop rJnJ3nl 3lse3? 3J33 ul prrund u1 gugd pSun(e es ES 3lru

-;ad nu Ef Eaal? urrd reru:ot ar6auSap as epasn:r1d ep

"ruJo3

Els?efe :lxel

-uof ul etuargrpul urlep au 'IpnPI^lPul ricargns aP alElIIEf, u1 'aulSu1 lou

rS adenrrs e8eanul .tolutdnsuap ?Atun: lu-n?uyrlqry'nrlsou prnI u; ruaru

-orrr lar" ul gH" ri rr", atgfuads qlqiut{ ep rS e.tn:adsar rdenrrs op 'durtr

rselate ut,ruaputtdsap au t)'elnsetu p]trunut o-Jlul Ea eP JEoP uIEuIEJlsul eu

nu rrru r$ ruplrgdapul ru nu 'auaxPxlor ?usaou azrylqanftxnlput ay 7i1n1os

-qa rcop rualuns nu ,,sIl3IId ap lSurrdnr au-nputiruts 'lVJn elsa au" Pugf

rrunt? I3EJ 'Illasltf,lld efap EZE)rotEP as utiulg JlsJf? EI JP fllulu luell nu

rlun]? rErusot pc prde3 ?sul .aJ?faJeo arientrs o-Jlurp ateuru;arap a1:pi

rou pugf rlun]e

-ul5 EI ep f,[uru rueJ^ nu - aued ul rou Jr]urp aJ"le5 -

retuiol eJEd? JJEf yo8 un elsg iaurnue "JEInfIlJEd

eueosrad E1sEe3" PuIS

,aul$ug lou tuIsItJIId au nu l:lu t$ elunue arciul5 oeJA JP rilsn:r1d lueluns

nu rlru ef rurel^ ep .?lsaf,? ersa 1o3 ap lei eJ 1mp1o3 zpr.rd la3rse riesel

tualuns pugs rf,unle arredoap ]EsEI 3]sJ nu eurs nllsou pr:do.rd r:ru ecep 16

srunu? IJj unsJ^ u1 1:l1dxa drgr u1 ualdun l-gs rugfJeful nu m?P 'Elsef,e

atsa 1o3

,p pl zr psul .r:a.rp r$ rrrnurpl reru I33 pdrqc ul rfr" glsaJrutru

as m1ry03 ?Fptd ry}?i !:a a? ru1d4 tt plo7'?alsart rlEol nf, 'esu1 'arienlrs

p]IlunuE o-Jlurp elEuruJa]3p rlrpiurS EruBas ur

"sEI

ar e a:dsap 'aJ"uoPUsgE

ep IaJrsB

o ardsap EqJoA elsa nu ,,sIlJIId

ap sur:dn: as-npudurs '19tn e'unc

U I-e,, ap ldeg rnrsa:e Inrper uI 'lueluolu IaJE

ul arirzodsrp EI nBls eu ar?:)

;o1l.rpiul5 aurs mpudord zarcuopu"q" lgf,ap EAalrlB srz-nrrdord ersa nu

661

II'IESIISI']d V YIEU]NO] VAUVIAUdUSINI 'I€ S

A TRF,IA FORMA A PLICTISELII

nu se raspandeste insi de la un lucru la altul asemenea unui foc, pentru

a le mistui pe rind, ci totul este cuprins si invaluit dintr-odati de indiferenfa.

Fiintarea ne-a devenit indiferenti in intregul ei -

asa cum spuneam

mai devreme -, chiar si noi ingine, ca persoane determinate, ne-am devenit

noui insine indiferenti. Acum nu mai suntem subiecte separate de aceasta

fiintare, aflate la polul opus fagi de ea, ci ne gisim in mijlocul fiintirii, adica

in mijlocul acestei indiferente. insa fiintarea in intregul ei nu dispare, ci

ni se arata tocmai cd Atare, in indiferenya sa. Prin urmare, golu/ se manifesti

aici sub forma acestei indiferenye care cuprinde fiinEarea in intregul ei.

inainte de a intreba cum trebuie si concepem mai precis acest gol si

cum trebuie determinat, in mod corespunzator, faptul de a fi lasat pradi

golului, vom face un rezumat al analizei noastre de pAni acum asupra

plictiselii profunde. Avem in vedere o noul formi de plictiseali- a treia -

care ar trebui si ne aduci mai aproape de profunzimea esentei sale, insa

nu pe calea unei reconstructii a plictiselii pornind de la timp - care ar

trebui sa fie, in principiu, posibila -, ci in acelasi fel ca in cazul primelor

doua forme de plictiseali.. Din exterior ar putea pirea cl n-am ficut decAt

si alaturim, in mod arbitrar, diferite forme ale plictiselii in genere. Si cu

toate acestea am descoperit deja un anumit criteriu pentru ordonarea

acestor forme, si anume sporirea lor in profunzime. UrmAnd cumva aceeasi

directie, vom incerca acum si discutim o a treia formi de plictiseali,

fixati prin expresia: ,,cuiva ii este urAt, simtindu-se cuprins de plictis".

Cuvintele ,,ii" si ,,cuiva" indica deja ci aici nu avem de-a face cu un lucru

plictisitor bine determinat, cat si ci ceea ce este in discutie aici nu este un

comportament al nostru anume, care ne este cunoscut din viata de zi cu

zi. Acesti termeni sunt insi expresia faptului ci tocmai ceea ce ne individtsalizeazi.,

ceea ce ne este cunoscut in privinta noastri insine este inliturat,

dat la o parte chiar de plictiseala insasi. Asta nu inseamni insa ca

[209] atunci cAnd suntem cuprinsi de o atare plictiseali ne angajim intr-un soi

de abstractizare pe temeiul cireia ajungem. prin generalizare, de la un

anumit eu individual la unul universal. Daci tinem seama de faptul ca in

,

cazul acestei ilictiseli determinate ca ,,a-ifi cuiva urAt, simtindu-se cuprins

de plictis" lipseste orice mod de a-ti omori timpul, am ftcut deja un pas

spre intelegerea ei. Lipsa aceasta nu este o simpli absen;a sau uitare, ci

tine de plictiseala insagi si consti in aceea ci nu ne mai ingaduim nici un

mod de a ne omori timpul odati ce suntem cuprinsi de ea. Ceea ce inseamni

JurA3J EIry.aJ"lE 3f Ie nJlued I';S]uI 'uxas-AQ nJluad PlsaJluBlu es ra InSeJluI

ur ru?iulg eiuara;rpul 'Er"IIIru"J Jtsa JU are: aletto8) eeJE nr elej E-ep

frujru JJ? nu nln-uxasaQ E JJeurruJelJP PlsBJfv 'etunu? ut)s-a1 lsJrE ?J

]EuruJelep EArnf, Ef,rp" '?Arnf r6nror rep 'Iurnsul JItu nu !,,srlrr1d ap sur.rdn:

:s-npuriurs 'lgtn arnnt arsJ rr" e: ruaunds a.rz: n.rtuad Inlrloru

l$ alsa elsare

']ra: poru uJ 'llQlsodul PslPE 'rua:a3rpu1 3urêP au rnp1o8 epe.rd resel

g E ep prde3 r$ -rerq: 'luot tnlosge ;ep '1nrol rlunre 'gruara3lpul aullap

au ra p8a:lur ug eareiulg gsul EIEC 'prsa3lueur alsr 1oB tnun eiua;a3rp

-ur nu lli 'ril:ejsnes raun Eet"rrsefeu pue3 rfunle 'rnf,IJSIrES I$ Es fdar$e at

puef, rruruE rgf,rp rnFIoB gpe:d IESEI g gs lrqrsod alsr nu '<puoj u] 'rnplo8

pprrd riespl r.ro 'arice;slres ap rinldrun ruaruns ErEp rueJeJlpul rlsa Ju Ifunte

'atuara3rpul tuns eu JJEf, IJnJfnl Jolaf? Inpu"J urp ar.red ruef,E3 rou r$ pceq

[g17] ;arua:aJlpul ]Iua^Jp ne-eu er?3 IJnrJnl JIaf,E eJtuIP aued uare3 aur5ug tou l5

ycep 'm1qo7 ?pa.td wspl {, t? datun ardsap rf,unle lqro^ psur uarnd

'FlEPo-rruIP erEol I:)

'pug.r ad asur:dnc luns nu eJEf, Jp 'giua.ra3rpu1 Jp JJ"rs JruEJls o-nul EUe

Es 'etle nes Eun JEop nu 'ollJpiug Jleol 'ESul Eatsef,E aleor nJ 'dlrugpe

ruetuns eJEf, ul nJf,nl rnlJfB EuJEes ur eurs Jp EeJEuopuEqE ap plBlgnp '.Jurs

rnprrdord e arerdalfu ul eer"sel Irlu '- gie3 ap InzEf, uI e.tac e6e ruplnptr nu

Jef,eru Irlu - ar-unue nJonl un nc r.rednroard arnunue IJUn EJolEp JE-s Jj

rri:e3stres elrrunue taun eiuasq? IfIU If,IE pfglutuas IEIU nu rnplo8 epe-rd

tes"l g V'eJeuJoJsuEJt o auodns ES JIe ef InrsIJ Jp ?uleas pugud 'aleu

-ruretapau uqdap ad pulg t: all,tud elngaJt arueruoru Enop el$re 'lalie8

-rlselur prnda:ur 11 'g: rn8rsacl 'lol ur lnuri y e l5 rnplo8 eperd tespl U

E

:rrlasrrclld ep eleJn]f,nJls etueuroru Enop Jolaf, EaJ?uIruEXa urrd rgcap l6nar

alrod au nu sJeuep lsef,v 'auJoJ ErJJt "-ep

relao E purrlur eiuasa e1 pugd

urapun;red es etnfe l$ntot ateod eu nu ea 'eyrasnctyd 15 pdrurr trouro d-e

ap pldej eJlurp adeya:oc plseel? g JE EtuEAelaJ ep l93lro 'esu1 'araua8 u1

p^rrra1e arilzodsrp af,rJo ep 'errrl:a3e arirzodsrp plseale ap uri a: a:gl:ads

eJelsa3ru?ru ap EeJ"ls rS p.rerr.ape EI I6ugJtsuo: 'eunds eu ES eJE af Eaef

u"t]nJsE ps rfugrrsuoi '€a EI r$ug:lsuoc puVJnJ IEru au-npuliurrs 'ta eie3

ul ruglrqf,sa eu F.s

JtuJrulEJJ TuEJJJJuI nu If,IU l5 'rue8unp o-s rutfJarul Es

areo urrd 'pduld rroruo au

"

Jp Inrle nes poru un rlasn:r1d rarsof,e tuaundo

nu 'eJ?ruJn urJd 'el"esrtrrld rzea:np rg: dulr ap eptorrad ad rug:l1dxa

o-s JBfEru uatnd ps pJpJ rS urar.n gs gJRt 'nES IE

Ja]JEJ?f, InrsJrE eiut.ttrd

ur 'la3 eurnue un-Jtul rua8elaiur o eJ?i ad 15 roleunuop JelfEJEf, un 'Iou ul

'ar$apugqop arer airo3 raun Eauatuase tlaslr:l1d IJtsef? rueuopueg" au Ef

r0z

nrasrJtt'rd v YJEUINOI vguvrEudusrNI 'r€ s

202 A TREIA FORMA A PLICTiSELII

la a spune ca, fiind cuprins de plictisealb,, Dasein-ul este pus fagi in fati cu

fiingarea ca atare, in misura in care aceasta formi. de plictiseala face ca fiintarea

ce se afli in jurul nostru si nu ne mai ofere nici o posibilitate de a

ne indeletnici in vreun fel sau altul cu ea, ci si ni se refuze in intregul ei,

si ne refuze aceste posibilitagi. Fiintarea in intregul ei se refuza astfel unui

Dasein care, aflAndu-se in mijlocul ei, se raporteazila ea

- adici la fiingarea

in intregul ei, care i se refuzi in,acest moment - si care trebuie si se raportezela

ea, pentru a fi, intr-adevir, ceea ce este. Dasein-ul constata agadar

ca este livrat fiing5.rii care i se refuzl in intregul ei.

in a rreiaforml a plictiselii,faptulde af lasatpradd golului se consumi

cafapt de af liuratfinfd.rii care se refuzd in intregul ei. Cuprinsi de aceasti

plicdseail pe care am fixat-o prin expresia ,,a-i fi cuiva urAt, simtindu-se

cuprins de plictis", ne g1"sim pe noi insine, ca Dasein, pirS.sigi cumva cu

totul, nu doar lipsiti de interes faga de o fiintare sau alta, nu doar lasati in

agteptare de catre noi ingine intr-o privintl sau alta, ci pe de-a-ntregul.

Dasein-ul rimAne astfel pur si simplu suspendat intre fiintarile care i se

refuzi in intregul lor. Golul nu reprezinti o spirtura in cuprinsul plenitudinii,

ci priveste intregul fiintirii, nefind, in acelasi timp, nimic.

b) Faptul de a fi tinut in loc ca fapt de a fi imboldit

inspre posibilizarea originara a Dasein-ului ca atare.

Unitatea structurali dintre faptul de a fi lasat pradi" golului

gi faprul de a fi tinut ln loc, surprinsa ca unitate dintre

vastitatea fiin;irii care se refuzl, in intregul ei si

punctul focal unic a ceea ce posibilizeaz| Dasein-ul

[211] Si totusi acest fapt de,,a-i fi cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis"

- oricAt de acut ar deveni - nu are caracterul disperirii. Faptul acesta

de a fi lisat pradi golului ca fapt de a fi livrat fiintarii care se refuza in

intregul ei nu stapAneste de unul singur Dasein-ul, nu este singurul element

consritudv al plictiselii, fiind corelat cu un alt element care ne este

cunoscut, la nir.el formal, cafapt de af tinut in loc, abia impreuni cu

acest eiement el constituind plictiseala. Aceasta plictiseala profundi nu

duce niciodata ld, disperare in lipsa unei transformlri de sine esentiale,

prin care sa se preschimbe intr-o alti dispozitie afectiva.

Ceea ce ne intereseazi acum este si intelegem aceasti corelatie dintre

taprul de a fi lasat prada golului si celilalt moment constitutiv al plictiselii.

insi nici de asri dara nu putem pur si simplu asuma. pe temeiul discu;iilor

'(..aleurgr'r '.,ernso;"l uaSug pl xga.rd rnun ea;r8ngpe ui:d ttn:tsuoc

rrse '.,znglr" ur:d rx: ltpat 'uaSas.tarl lni.llu€lsqns 'llq[])npertuI etulnlll ap :o[ -1,

InZn.J;ly:r1druro:lP]adaluut"lgfaptsd:-leB-a.SnS,,',-,p,q,uo,p',uo-.

"urrijnl ur ':epe$e "unzaJd ruatnd 'lnznjal p:r1dur o JJEI ad lrrelturr;l

Inr;tuJt ed '1: ap trJaJlP E ar n3 ElEJnlfnlls JIieiaJ o suIS uI JJ? InF]o8

gp€rd IESEI g 3p " inrdE3

t$ t:unte 'erorsare rerAr{ g e ep 1nrde3

uI Elsuo)

rnplo8 epe:d tes€i y e ap prde3 '.rotezundsaror po{.u u1 'e:ep ri ra ln8arrul

ur rr:giulg lE znJeJ rsa'ru ur plsuoJ 1n1o8 'epaslrrrld ap JLuroJ ErJJt E-ep

rrlar FZ"r ul free 'ausoplau asaru?t.t "to/lipi1?qltod u qiuttiouw al aa#rnqa

rVf,Jp ErurzJrdar nu JJatnurJ] gls"afv 'EAJirle JJlgi eJarrurJl o Juliuoj

znJeJ lsalE ec 'repeie 'ur?r"tsuo3 ':sase-red JU 'etlso]o3eu la3lse pugugufr

'a:e: 16 ,,sn:r1d ap sur.rdn: as-npurirurs 'tgln e,l.rn: g I-e" ap rde3 inrse)E

InJp"l q alrsolojeu ueru?J arn rigrrllgrsod - ta,te rnrnd g JE-rl In-uxasve

a;er ad fgillrqrsod el:fe eiseell as es darur Jrunu? rli 'e,tao tldugrul mu Js

uetlnturs lc 'eldrugrur es JJ?f nrcnl p:n8urs atsJ nu ptsafe EsuI 'gruJJajlpui

trua,t.ap E-au rJ pSartul ur ea.teiurrg ',,sn:r1d ap surrdn: as-npudruts 'tern

€ArnJ alsa lr" el rur]5 puef, riun]" are:5tur u1 aund Ju aJ?l reuiruJalapau

BAJJ inle:? esul apundsJJoi nJf,nl tsaf,V 'EIEJauaB e-rarutru o-Jlul t$ tcar

-rpur poru ul rcrunu Jt?ruJg" runs (1?urruJalepau dlqr un-rrul J"op Jr"fIpuI

runs - euodr" " ap aps alrigllllqrsod - lnln-uxaspe rlligllllqlsod 'ra 1n3a:1ut

ug rlrpiurg le znJer rnlse3? ?lrrolep 'rcpe5y 'gznJar a1 gc prdej ut.rd arsa3

-ruerrr aJeJ JI 'aynyuVzn{a,t g3lpul a1 ro 'arin:slp ul Jol earaund Jrl"J EapJ

rprqlsep nu 'ela ardsap ar$aqro,r. nu IE

'rnp-uxasa(J ap ligirlrqrsod atsaoe

Lercl pu::aB Inznjru 'aunrire eP alES a14rtl1ry\sod rclufol lerse urrd 3raPe^ ur

ruel? er yi'n1n-utasaq lepJotre ?Aulnr ag I-?s rnqarr .re rS eatnd r? a3 Eae3

pruryv ,zr.JeJ tsef,E EruJg" JJ izn3Jr lsace ut:d ra 1n3anu1 ul gznJJJ Js aJ"r

eareiurg "rury"

3J 'lse;ru"u af,eJ E ap rdej un e4pe'.]uaZag] a,rtru:ge o

'JUrs ul 'atsa fua7as-"ta1) zryat efrJo ire p:o1(rur ul r"HE uxaspe rnun aF

euod:e e ap .rolligrrllqlsod EZnJer as ta p8a.lrul ut eareiulg Ef ?urueesul JJ

'ra p8a.rrul ur

"znJeJ

es JJBJ rr:giulg ]"JÎI g r ap prduj ul IfIE elsuo: ar$ai

-osur o arec mplo8 gpe:d tes"l g e ap pide3 r$ epasruy4 ilernrrnls lulu

-oru tF un nf, tzlaro:,'nlasrrrrld "

aruJoJ EIaJI E-ap ralac:grcads 'rnplo8

eperd ]"s"1 y ep aursul rdz3 rsaoe 'alaua8 uI 'atse pJns?ul a: ul :lqast:tyd

"

I" IeJntrnrls rueuroru Ealrop F-ep IJl. ardsap flurlu tt$ rue-u pugc l5 e:

'e:re)e ep 'ur"gaJlul eu erngaJJ 'rlaslrorld Iersar? tiuasa EI Jp JEII{f pulu

"s

--rod 'nou urp urrradoosap o ernqrr rr 'rol ul tnud "s U

E ep prde3 l$ mpyo8

ppe-rd IESEI g e ap prdrg arrulp tdeyaro: Ialsaf,E eiuatstxa 'runf,E pugd ap

t

+

"-

€07

rrrasrJ,trld v YrgulNol vauvJ,guduaINI 'I€ s

204


insugi, dceasta trimitere la posibilitaylle rdmase nefolosite nu este, in fond,

nimic altceva decinfaptul de af yinut in loc care corespunde acestui fapt

de a fi lisat pradi golului.

Si, cu toate acestea, ce are de-a face afrmarea posibilitigilor Dasein-uhi

ri.mase nefolosite, continuti in acest refuz, cu faptul de a fi ginut in loc?

inainte de toate, sa ne aducem aminte ca, atunci cAnd am explicitat cele

doua forme anterioare de plictiseala, am descoperit de fiecare dati ci momentul

structural al faptului de a fi ginut in loc este caracterizat de o raportare

specifici la timp. Mai mult decAt atAt, chiar acest moment

determinat ca fapt de a fi tinut in loc ne-a adus de fiecare data in raza

privirii esenta temporali a plictiselii. in cazul primei forme de plictiseala

a fost vorba despre faptul de a fi ginut in loc de citre trecerea timpului

care treneaza, pe cAnd in cazul celei de-a doua forme am avut de-a face cu

[213] fixarea in loc datorati timpului incremenit. Iar acum, in cazul celei de-a

treia forme de plictiseali? Chiar daca anungarea posibiliti"tilor refuzate are

de-a face cu faptul de a fi tinut in loc specific acestei ultime forme de

plictiseala, timpul lipseste cu totul din ecuatie. A treia forma de plictiseala

nu cuprinde in sine absolut nimic de felul unei raportari explicite la timp *

nici o trenare a timpului si nici petrecerea unei anumite perioade de timp,

pe care ne-am rezervat-o mai inainte. Suntem aproape tentafi si spunem

ca in cazul acestui fapt de ,,a-i fi cuiva urit, simgindu-se cuprins de plictis"

avem un sentiment de atemporalitate, ne simtim cumva ridicagi deasupra

curgerii timpului.

Lucrurile par a sta intr-adevir aga

- si ar fi gresit sl mascS"m cumva acest

aspect al distantarii fagi de timp ce caracterizeaz1, aceasta plictiseali., sau

si ne grabim si-i dim un alt sens, doar de dragul unei teorii anume. Cu

toate acestea, trebuie sa ne aducem aminte in chip explicit de cele spuse

mai sus, cici doar asa semnificatia discutiilor de mai devreme va dobAndi

in chip necesar relevanga pentru discugia de fagi.

Ne amintim ca, de fiecare data cind am incercat sa pitrundem pAna

la structura temporali a plictiselii, am fost siligi si admitem ci nu ne putem

folosi de intelegerea obisnuiti a timpului ca o curgere de ,,acum"-uri

punctuale. in'acelagi timp am constatat insi ci, pe masura ce ne apropiem

din ce in ce mai mult de esenta plictiselii, inridicinarea sa in timp devine

tor mai vizibili, fapt care ne-a ihtarit in convingerea ca plictiseala nu poate

fi conceputa decAt pornind de la temporalitatea originari. insa acum, cAnd

incercim si gisim o cale de acces citre profunzimea esentiali a plictiselii,

l€UrtuJelsP else 'lIUJod rue BInJEf eeJElnBl ul <3ol uI lnuli 5 B aP InFldBJ

IE ryrrads Inrrperer 'laytse 'tS piurrSoun: EI IIrernPE p :5nads Inretf,er"f,

rrunle 'ynznSa; nr aqra;ad :neJ\nln-ulasuq ayiguyqlsod giunSoun3 EI DnPE

ar?f, erelnulr] plseetrE esul Ef,pCJ

'mp1o3 eperd ]ESEI g e ap prdei nf, nes

prrode.r ur 'BIEesnfIId ap gru.log eleJl e-eP E?) ezetzFelfEJEf, al ro1 ut rnuti

g "

ap rnprde3 p rglrads Inraperef, pulrunl EI ef,nPE ruon e6e IeIUnu Ir?3

'adrordeapul IEru urn3e trJnuEI ernqert nJf,nl ]sJfV "'piurr$oun: BI alnPe

aJEf aJarlrulJt els?aft ap }liosug arsa ttreiulg IE

euIS aP FZnJJJ '3J?urJn uud

'nln-uxasae ap riglllqlsod ar allsolo;eu es?ut?r alrigrrllqrsod el'arate e)

ayigrrlrqrsod EI erunu" 15 'za ap olo)urp EAef, EI allruln rteznJil rolligllllq

-rsod e giun6oun: EI aJefnpe ap IaIsE O 'EJerueru Eauetuase o-Jlul Elalsaf,e

leJlrl atse puef IJunlE ;elq: 'lr:giulg p:o1[nu ul PH" as ar?f rnln-uxasaQ

aF arrsolo3au as?urer rolriprryqrsod e piurr6oun3 EI arernPe o - aps tai

-uJSe tIAIJlod r: 'pruaprf,f,? Potu ul nu "frP"

- euIS ul alsa zn3al lserv'Ie

p8anug ul ?znJar es rr€f, lrrpiury rErÎI g z ap rde3

"r

rIUgaP rso3 t rnplo8

epe.rd rEsEI U e ap prde3 'tpastrrtyd eP aruro3 eullp Ielssf,E Inze3 uI

'erurrlap reru arelnrslp gleespllld

ep JIauJoJ n: eplrgradns aiuapuodsaJof Ieun EalntJIA ut 'ep:odruJl eJnl

-rnJls o rei.ro3 poru ul JfnpoJlur r nrtuad arelardratut ElsEerE e1 eiunuar e

ep lol ur '?leesrlf,Ild ap auro3 EIeJt ? E-ap Ialef, E

- Esunrse 'piuelsul grul.rd

u1 'augruer eJ€f - gprodruar eiuasa ap Ftufot alice:tsqe Puglq 'eIUeJAeP

rcur o-lndarul rue arm ad ea;elardratul '1a3 16eya:e u1 'arredap IEtu 33nP

" ep Eaef," :aunrido p:n8uls o tVf,ep gs?l eu nu IJnJf,nl JP aJets PtsEJf,V

'tgrgtol{ IEru Ie3 pdlq: ug areuldruglul ul PSEI au es p;odura} rat

-JeJe) lsare Ef, ea:etdar$e EZveJt) arer rde3 'pprodruat giuasa o eJE aJ?13 Er

epasrr:l1d e: urn6 ar.red grp ep ed 'IIasIl:{d talsa:e e ep;odrual Erntf,nrts

o rJru rulsp8 nu eInJEf InJpEf ul 15 pdulrr nc prnrg8al o If,IU aJE nu eJ?O

'apun3ord lryasn:r1d InlnJrpeJef, e ara8alaiug plrrunue o tuale aued o ap a4

lrzlTl ':u;n)E eydrugrug es rrJn3 e$e 'salaiul eP nES lnzel aP sILUIu s?ur?J IElu E-u Ef,

ared pug: If,unre leruf,ot - ta ealtlldurs ul eiuasa Intul e ap ea.latnd lou

ul Ezrlrgoru rualnd nu Ef,Ep fIurIU EI I^JJs E au nu (?Jlseou eaturcul snds

?-s 13 Eear elploel rrqa8ug:rs gs eiulps Ep rue-au lptu eP tgrlro 'elrnul

urâP PfsaJ,rrl ararfuciunc e8earlul selB IElu l5 alaiurr$ounl 3l?ol eJEf, uI

prrund u1 a8unft nln-uxawe I" In]lE

nes nluatuoP un-rtul pduasa rtse er

Eeaf, E a-retard.ratur af,IJO 'aunut arrncj;e rdzodsrp Ialsaf,e eiutrutd ul JEoP

nu r$ 'e$e JEAepE-Jlul nels elIJnJf,nT 'lqro JE-au IIIJSIl)l1d eiuasa ap ea-rald

-orde runr l$ m 'pdrult nf, afej €-aP pqle Es ar?f fItuIU rnlosqe rutsp8 nu

-L

902 rrrasrrtt'rd v YraxlNol vguvrauduarNl 'I€ s


in mod indirect de caracterul specific refuzului fiintarii in intregul ei. in

ce consta particuiaritatea acestui fapt de a se refuza?

Cuiva ii este urAt, simgindu-se cuprins de plictis. Nu suntem plictisiti

de o

finyare sau alta si nici nu suntem noi cei care ne plictisim cu aceastl

[215) ocazie, in aceasti" situagie determinata, ci, mai curAnd, cuiua ii este urAt,

simtindu-se cuprins de plictis. in aceasta situagie determinati nu ni se

refuza doar o fiintare sau alta din imediata noastri apropiere, ci intreaga

fiintare care se afli in jurul nostru, in situatia dati, cade intr-un soi de

indiferenga. insi nu ni se refuzi doar toate fiintarile care facparte din acea

situatie in care ne aflim in mod intAmplator, atunci cAnd acest fapt de

a-i fi cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis se manifesti, ci faptul de

a-i fi cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis trece dincolo de graniqele

acestei situatii gi ne plaseazS.in uastitatea deplina a ceea ce ii este, i-a fost

si ii poate fi de fiecare dati manife st in intregul sau Dasein-ului ca atare.

Aceasti fiintare ni se refuzi in intregul ei, insi, din nou, nu doar dintr-o

anumiti perspectivi p r ezenta lH ins i c h tl, nu doar retrospectiv fRiic ks i c h t]

sau prospectiv lAbsicht) in privinta unei fiintiri determinate, cu care am

putea avea ceva de gAnd, ci ni se refuzi in intregul ei, in vastitatea indicati

mai devreme, deci din orice perspectiaa Prezentd, sub orice aspect ProsPectiu

sau retrospectiu. Acesta este sensul in care fiintarea in intregul ei devine

indiferenti.

insa cui ii devine indiferenta fiintarea? Nu mie, in mlsura in care sunt

eu insumi, nu mie, cel care am aceste intengii determinate etc. Dar atunci

cui? Acelui eu nedeterminat gi flri nume? Nu, insi in mod cert acelui eu

al carui nume, statut si altele asemenea au devenit irelevante, care a cLzut

el insugi victimi a indiferentei. Cu toate acestea insa, sinele Dasein-ului,

devenit irelevant in toate aceste privinte, nu-si pierde prin asta caracterul

determinat, ci, dimpotriva, abia saracirea aparte a persoanei noastre, declangata

de acest fapt de a-i fi cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis,

aduce sinele in intreaga sa transpare nti, la el insu;i, ca acel sine care este acolo

ldal gi care si-a asumat Da-sein-u\. Cu ce scop? Cu scopul de a fi acest

Da-sein. Atunci cind gtiu ci ii este cuiva urAt, simtindu-se cuprins de

plictis, fiintarea i;r intregul ei nu mi se refuzi mie in misura in care sunt

eu insumi, ci se i'efuza Dasein-ului din mine.

Faptul ca fiintarea se refuzi in intregul ei afecteazi. Dasein-rl ca atare,

adicl ceea ce tine de putinta sa dela fi in genere, de posibilititile in genere

ale Dasein-ului. Ceea ce este relevant in privinta unei posibilitigi in genere

este insi ceea ce oface posibila, ceea ce confera acestui ceva posibil caracterul

o erer ad epaslr:qd 'lsnr{d er E ap prdeg 'sn:r1d ap suudnr as-npudrurs

'lprn atsa II EAIntr :l$nsu1 rn1 gunds l6-ps ltorrau ePJA JS €lsefe PuEf IJunlE

ln-uxas?e InJluneur ezeauori:e af Eeef, et 'eltede eletlun o-Jlul duln l$e1

-er€ ul amp^zrp )s ln-uxawe piurrnd nr ar"J ef, eaaf, E rlun ptotpnund $

Ittzl tgt'ra pSarlul ul "zryar

3s ar?f lr.rgiurS u purldep rl?lllsE^ ElsEef,E tvlv

'ar?1a ar lnln-u r a sv e a ptuutSuo aatazqtqtsod a"tdsug ltploqry {

p tqasqqd u au.rot ulau p-a? plar aywndsztos ar ro/ ul 1nufi { a ap !ryudat

p t{ttads lnnpatal IaJtsB teurruJJrep ury.eJete eJ tnln-uxaspe ? afl}ual

-nE rrrgzrlrqrsod p ruartxe Ief,oJ Inrlund arrp: arlploqurl o 'durrl l$e1are ug

'apundsaro: ll ra p8arrul ul ezn3al as JJEf, eareiurg eJref ap trlsered IersDV

'snr{d ap sulrdnr as-npudrurs 'rVJn e}sa rI EAInJ 'epasnclld Jp auJoJ Ial

-sare :gr:ads f,ol ul rnuri g e ap rnprde3 apundsa;o: eJ erea.le)oJ'teut8llo

pour q piulrnd nf, ef,EJ

Ir rre3 nrf,nl Inlaf,E erdnse - alsa3lueru 1a3rse lugiury

p:o1[rru ul r"U? -nln-uxaspe e ?]Iun eeJva.leJoJ apundsaro: lg 'tutsg8 au

Erar?f, prolfnu ug 15 'la p8arrul ul BZnJer as Iu or?r rlrgiulg t aurydap Iliprlt

-sen'sn:r1d ap sutrdnc as-npuriruts ']grn alsa rI eAInJ 'a.taut8uo rtpzutqrsod

la$ara p nun ptolpttund ry suu.ttsuot gfu ap datun else aIBS rollipillqlsod

rnulod In-uxas?e giunnd n: srz-nl:do.rd a:e3 aJEJ E,{aJ laoe giurr5oun: ey

DnpE af, EeJ?frpul 'aurpnrrTdiue es e8eanul ul Iou ur Jtsglu"ru Js Es

",{I}faJP

adrzodsrp gls"afe urpspl FS JJ?rs ur TEAJpE-Jrul uJaluns ?J"p Else 'sn:rd ap

suudn: as-npuduns 'rBJn e,Lrnf U I-E ap ErsJle rnprde3 auI aJ are: 'lnuriuo:

ap asdq rarsafe p :orlr$rurlau InJeTf,EJEJ

rupJnrepl es JrnqaJl nu 'atullnl

Jtle n: 'nes azJ;ofll8ul au Es JInqeJl J? nu fltuatn" Poru uI \nln-unwe

pqrsod ef,eJ a: eeei E lnutiuo: ap esdrl eIuEJts plseef,V 'atunu? pulg "êi

?J EurrrrJelep a1 e nrruad aluazard alunJ:nl JJtuIp Ftl? nes Inun e3lpul tu"

eJEr ur 1aj r$r1arr ul else a: aunds uarnd nu Bf lg1s" 'tnuliuoc ap lsdrl

alsa 'ared as etgf, ednp 'arec EAel - lnln-uxasv(f ap apduasa allipllgqlsod

etrot pz"aprq8 l5 aurisns aJ eear e 'llqrsod eJzJ aJ aaar e )o^tqca ap etrsd{

piualarxa ur:d arecrpul o a Il 'rnln-uxasae ele aJeot€faJl 'aJE3aJEo riprrllqls

-od roun e EleunuJelepur eJ"irpul o Ef, elnlllsuo3 as nu 'tt.tpiutg IE auls eP

Inznjal ar$aiosul eret'erere ec ro$Erlllglsod e aJEIuaI{J p}searv'aunu urp

ln-uxasae fnuetne poru ul enazqrgrsod ef Eaaf )lse 'at?ruaqJ o atsa eiun

-6oun: EI a3np" Ju eJE:\ znJJJ rsJfu If 'Jol eiunud ul EAaf, ef,Iuntuof, eu nu

'naru rnlaurs ap arerareir fgrglrqlsod giun6oun: el of,np" eu nu Ie p8arrul ul

eznJ)J JS aJe3 eareiulg "f

psul Eurueesul

"]ry

'Ia p8anug ut "znJer

as eJEr

eareiulg ep ter:ge elsa 'a[es ayiprrpqlsod p:lpe 'm1n-uxasae e y e ap eiurr

-nd audsns 13 Earr 'lnln-uxaspe aldplllqtsod aleot 'riprlltgrsod e: 'piunnd

lgld rc e)eJ rre) 15 prp.lorulrd l5 uarrxa rElu Irf else ef, I.eeJ '2lpltllqlsod eP

p

al

:.1

UI

LOZ rrlasrJ,lr-rd v YIEdSNOf vguvJ-auduaJ,Nl 'I€ s


avem in vedere atunci cind spunem ci ii este cuiva urAt, simgindu-se cuprins

de plictis este ceea ce se extinde pAni la graniga care cuprinde fiingarea in

intregul ei, luAnd forma focalizarii Dasein-rlui asupra singularitigii originare

a posibilizarii sale. Acestfapt de a ldsa pradd golului cdre ne expune uttstitdfii.

impreuni cu faptul dr a yine in loc care focalizeazd este modul originar in

care ne determina afectiv acea dispozitie pe care o numim plictiseala.

S 32. Caracterul temporal al plictiselii profunde

[21 8]

Cele doua momente structurale ale celei de-a treia forme de plictiseali

au fost astfel puse in evidenta, iar unitatea lor structurala a fost scoasa la

lumini. Am putut face acest lucru f),ri si ne referim vreun moment la

timp. Nici timpul care treneazi, nici cel incremenit, pe care ni-l rezervim

atunci cAnd ne plictisim, nu joaca vreun rol aici. Mai presus de toate, este

mai mult decAt evident ca in cadrul acestui fapt de a-i fi cuiva urAt, simgindu-se

cuprins de plictis, ceasul nu intri in discugie. Faptul de a te uita

la ceas isi pierde aici orice sens. insa nici faptul de a-gi rezerva timp sau

de a nu avea timp nu au aici vreo insemnitate. Si totusi, cu cit suntem

mai departe, in cadrul acestei plictiseli, de orice fel de utilizare a ceasului,

cu cAt ne este mai indiferent daca acum, cAnd cuiva ii este urAt, simtindu-se

cuprins de plictis, avem sau nu timp, cu cAt suntem mai dezinteresati

de orice aspect temporal, cu atAt suntem mai apropiagi de el, cu atat

ne miscS.m mai adAnc in esenta timpului, in cadrul acestui fapt de a-i fi

cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis. Din ratiuni Pe care le vom

scoate foarte curAnd la lumini trebuie si ne limitim acum doar la o indicare

a ceea ce este temporal in aceasti a treia form5. de plictiseali. in mod

evident, e necesar acum sa facem toate eforturile pentru a ne indrepta atentia

asupra intregului fenomen, pentru a aduce la lumini caracterul temporal

al acestei forme profunde a plictiselii.

;i

a) $ubjugarea exercitati de orizontul simplu

intreit al timpului constituie caracterul temporal

al faptului de a fi li"sat pradi golului

Fiintarea se refuza in intregul ei. Cade intr-un soi de indiferenti. Totul

are la fel de multa sau la fel de pugina importanga. Fiintarea se retrage din

alaf <etnf,arl slef - alrJgiuls JtBol EtlBloel ueSugJls Es ureJ^ puvf, rfunlE

Er aurnu" 16 ,sa1aiu1 aurs ap rS rnn6 ]Fru aP rde3 un teop 'zet unq IEru

"l

Iaf ur .rf, ,gpaslt:r1d ep eruJoJ EraJ] e-ap Ielaf, E durr e1 gpliuasa aJElJodEJ

o Eiueplâ ul eund ruernd nu JIEr gls"er" PuVuJn 'snds IaJllE 'nES 'IIas

-lrcrld IJtse3E p p.roduraf InlnluozlJo "aJEfIPuI

uud trItulu re8rfSg: ult-u

';epe6y'aurs eP mFZnjaJ qns <J?saleu Potu ul 'EuneePlolul mnpo-rd

"urJoJ

es Es JrngsJt nu aJEs lde3 - Prseilutlu euIAaP ra p8arrul u1 ea-reiurS pug:

rfunlr ,:o( ug naJeru puoJ ul alsa pdurr 'lal 1s3f," uI 'gznJer as Iu Ie p8arl

-ul ul ea:eiurg ec prde; e1 r5 nu esul 'ra p8arrul u1 rr-rpiulS llrpls{Iueu

l6IZl eeraztlrqrsod EI l$nlor pdnlrred pdrulr Pl lvraP PSUI Etlnzer nu IfIE ecl

u pSauug ul eznJeJ es Iu es ea:eiurg ec eJlElITIgISod ?zeauolirpuoo

,lg tsaJB u1urldap ad ]esacte ,3anu1"f l"nl rnpdrurr FluozIJO

'rnpdrur]

IE ]rJJtul 15 nlduns p,rrrrodoap luozrJo Inlsef,E InJoIJaluI

u1 esuttdnc alsa

eareiurg aref, ul EJnsEur ul rerunu llgtsod rn8rsap alsJ ,,"'p8a;rul ul" lsarv

'wutnuo dTqt ug ptfiun at ryduns p,rodu'al lnluozt'to ul U)lPe'atua;.t'ap rctu

snds rue urn: e6e 'ta ln7a&ug

ul 'nPS In-,,tunr'( ug rS 1n-,,ac"

u1 e.tutodoap

ezryrtas areiuty eSearrul 'rtulStro Potu ul IEP 31sr asvt'ru1ndruVl p rydruts

ti ,tafiun 'filpzxlplol lnluozx"to'araua8 uI Inlndull InluozlJo u1 'gldrurs

p;eul8r:o alelrun o-Jlul g$e as l: 'asndttxnf tuns nu a,tncadstad IeJl a]sefv

..,tolttn

l{ fltaquasamagl laduasa tntatl '1uaza"tdu1 ar.redurt as antl:ads;ad larl

Jolef E elElrJuellnurs Els?338 - IEJelEIrun

dq: u1 pre6alr,urd nes El?Jnfsgo

,Elelseur alsa a,rttcadsrad atutp Ell" nes ?un ?3 eg - luelsuor ec$rur as

In-uxasae aJ?f, uI ta.tn:ads.lad e lazuagluu'rn/ awttletol-Puellnruls PIseDV

.rnln-uxzsa(J 1e

auodn y 2? poru 23uo ezt)ztJel3eJE3 a: arulcadslad runs

Ir '.le3 tp aruo ep a,tneldruatuos nES af,IlaJoa] lrra8alaiul ap a,rnradsrad

urind reul r$ e:ur r$ radda:.rad ap a,tncadsrad aldurs luns nu - p,ur:adsord

ear r$ e.trl:adsortar Ee) 'eltlezetd eat - aaqtads,tad ntl alsafv ntlcadso;d nes

.tp:adsotlar t:adse af,uo qns 'pluazatd prrrfradsrad eflJo uIP durrf r$e1aee

ul eJtseou eiey ulp a8ertat as earciurg 'aJEuJJn uIJd '"a e1 rueUoder Ju 3J?:)

uI Fpoul tS ,Luedl:nue ruprroder eu eJEf, e1 areiurg e8earlul PlrP" - s^rl

-cadso.rd aps alarcadse.pteot gns l5 er '- ea eTugUoder eu 3J33 ug pporu l5

lnfaJl e nes rern6q;sap'b-s 'lsoy r af, EaJs ec,tlpadsorlar ruzgodeJ eu aJ"l "l

areiurg e8ea:ru1 Ellpe - a.tllc:dsortal {BS elJpadse aleot u; 16 rgr '- ?a EI

ruprroder au JJEf, uI Inpou l5 arlseou allJl^lJd qns ?HE 3s sJel areiulS t8ea;t

-ur "frpe

- pruazard t,tlpadsrad eslJo uIP rglt 'atida:xa PJR; Prlseou eieS

ulp a8ena; as a:eiutg t8ea;lu1 'a:eiul5 eare t6nlol PUguVruPJ 'erlseou eieS

rr f-

_j

l..i t

*:

lll

-ul.

:'

i.:

4,.

rT:

---l

?l

t:

!-f

602 .qC NN C Odd I I"IS S II] I'Id TV'IVU OdWEJ-'INUE J]\TUVC'Z€ S

210

A TREiA FORMA A PLICTISELII

prezente gi cele viitoare - avem nevoie de orizontul temporal cu toate cele

trei direcgii ale sale.

Numai ci, in filozofie, nicicind nu s-a auzit ca un fapt banal si de la

sine ingeles si nu ascunda in spatele lui o problema de o infinita dificultate.

in cazul de fagi nu avem de-a face numai cu una singurd, ci cu o intreagi

gama de probleme.

Sa admitem insa pentru moment - oricAt de rudimentar gi de aproximativ

am intelege deocamdata cum stau lucrurile - ca orizontul temporal

deplin este condigia de posibilitate a manifestirii fiingirii in intregul ei,

ftcAnd cu totul abstractie de modul in care se comporti sau se face cunoscuti

fiintarea in intregul ei, fie ca ne este data sub forma refuzului sau

in orice alt mod. Ce inseamnd.aici ca timpul este orizont? O indicagie

putem obtine cu relativa uguringa, insa cu toate acestea este greu de spus

ce inseamni,,orizont" sau cum este posibil acesta - cum poate functiona

ca orizont, - pornind de la esenta timpului.

insi chiar daci aceste intrebari ar fi formulate si elaborate in chip legitim

- as,a cum, in mod evident, nu este cazul aici - tot nu am ajunge inca

la capatul problemei, ci abia la inceputul ei. Caci tot n-am stabilit inca

daci orizontul temporal participa doar la starea de manifestare a fiintarii

in intregul ei sau conditioneaza si posibilitatea ca fiintarea in intregul ei

[220] sa ni se refuze. Daca acesta din urmi este cazul, atunci inseamni ci orizontul

temporal joaca de fiecare dati un rol important in cadrul fiecirei

manifestiri a fiintarii in intregul ei - gi nu joacl doar un rol in genere, ci

tocmai relativ la fiecare mod de manifestare in parte. Asta revine insi la a

spune ci. orizontul temporal poate intra in joc intr-o multime de feluri,

care ne sunt deocamdata complet necunoscute, si ci nici nu intuim macar

abisurile esentei timpului.

Cum stau lucrurile in privinta orizontului timpului care cuprinde,

aga-zicAnd, fiintarea in intregul ei? Trecut, prezent si viitor - sunt ele un

fel de aranjament de culise in jurul fiintarii, constituind astfel spafiul lor

de migcare? Este oare orizontul ceva aseminitor peretelui unui vas, care

nu are nimic de-a face cu continutul diniuntrul sau si care nu poate gi nu

vrea si se exercit-e asupra lui, altfel decAt cuprinzXndu-l gi conginAndu-l?

Cum stau lucrufile cu acest orizont al timpului? Cum ajunge timpw/ sa

aiba un orizont? Se loveste de el ca de un invelis care a fost asezat peste el,

sau orizontul apartine timpului irisusi? Si, in fond, la ce serveste acest ceva

care circumscrie (opi(erv) timpul insusi? in ce fel si in ce scop i9i di sau

isi constituie timpul o astfel de graniga? Iar daci orizontul nu este fix, in

In-uxasae'drun ap re8nfqng 'p8nfqns ercr lef alsa 'luozuo Er 'nES p8arrul

u1 drun $e)V'nas Tn&a"uug

ug insug ln-ut2sa(J

EIPP rr"ra5 aP elsr arEr

pdun 'a"ta7tnt nas alxuaLua"ttul ay ptlsa arxlo 2p olotutp pdruz7 tc 'era8.rnr ut

pdrurr Jp Jrlgasoap ards'ro1 ad seruer drutt er nu ESUI 'ln-uDSa(J p8nlqns

pdrura 1a.todrual pluoztJLo tglep f,Iurlu elsa nu p7nfqns at aaaS 'wB

"^rJ][E

-n(qns g E ep prdeg pfltslralf,EJer rde:p eJ" 'IuaPullnla;d rSnror JS-nPueUE

'r.rare:ru g ateod nu ln-uDsae JJE) uI pAIlfaJE arilzodsrp frseafv 'sli:r1d ap

surrdnc as-npudruls 'rg.tn alsa rr EAInJ 'a8n(qns l-ps'l6nsul ruls JP In-wata7

erserniuplul ES JIngaJl tuozllo ]sJl€ Ieturol 'a.raua8 ul PIIqISeIfE 'leilsE

't$ gtsa3tueu ag gs Ia p8a.rrul ut teJeiutg Er afEJ arc: prodtusl InluozlJo

'.repeiy'nts in8e.rrut ut'utas-ag er 're8nfgns elsa ef"P letunu 'ea e1 aued

en1 areod IEru nu etate EJ In-wasaQ gieP IEIUnu Pllgtsod atsa 't6esu1 earci

-ulg ul etnfsounf el"J es ale: 'trreiutgv a.ta7attra"t PTsEJJV'a8erla.t as ta pB

-aJrul ul ea:eiung 'rlrgiurg eiuw;d ul fItuIU e3eue I"ru I-nu er nrluad 'ra

p8a;rug ut ea-teiutg EI ap piul^lJd o trtu ul rlurlu ardar6e ?s JJ?ts ul alse rcru

nu Arlf,g" sndslp 1eJ:sr- In-uxasv1(J ]V)uI 'EJaIU?tu EJUetuasE o-Jlul aundslp

II p^rlf,eJe trirzodsrp er nrtuad 'EtuJn ateod o nN 'auIS ap ala8tlta: Plseert

ul ateod o nu esul 'auIS uI prreod o rS apirpd eleo] urP Ee 3P rEJn[

"ruJn

-uolul alsa 'treiulg n8arrul p:o1(ru u1 'o1o:e JE,^.eP"-Jlul ESt as In-uxasaQ

Ef EuruEJSur a8e;tar as ta p8anul ut ta;eiutg m prdeg ';n8uts IESPI Jg "s

In-uDSae ]Vf,ul e6e o eP ze> un IrIu ul ESUI a8erla; JS nu Ia p8a:ru1

"JaIuEur

ur eareiuttg 'Ea EI ap e,r.ar audqo e nrlued 'ta ln8atlut ut earziutg IaJ un

[iZZl I]lu ut aSuerlsuor ateod nu In-uxasa7'.,rnla3e

sndsrp IeIsV 'ta p8a:rut u1

eznJil as erer rrrgiurg tErÎI g e ap prdtg rS mplo8 gperd respl 5 E 3P prde3

r:re a8alaiulqns aS 'srr:l1d ap sul:dnr as-nputiruts 'lgJn elsJ II EÎnJ

'allqrsod ala luns runc tS

rutl?re es rInqJJt 'rgre rg:ap ]lnru IEru irnpdrurr eiuasa EI 3P Pururod rpcap

ayqrsod tuns nu apundsaro: II rref, :o1 u1 rnuri g E aP 1nrde3

16 tgc 'gpastl

-:r1d ap eruro; rrtseie egr:ads 'lnpyo8 pperd r"sEI 5 e ap prde; Er ru?lere

"s rJolep purg 'a8z;tsns uatnd au nu EIJJ?f ?uIfJEs o alse Else3ry '1ndru1l

nc uoder un-Jrul gge as

- epasn:r1d eP Juro3 IalsJrE a:Slcads 'to1 ug ffiuti

{a ap rytdattS 7n1n1o7 pyru! rusn1 {a

ap 1rudulruns?ru at ug t6 - epasn:r1d

Jp aruJo; EIaJr e-ap talar taiuasa lt.ttrtod '?tsJJ? ap auri e3 ?aef, ror 15 ra pB

-eJtul ul urpiurg IE aurs aP FZnJeJ

EJnsEru 3f, uI urnfe rullnruel ES eInqJJl

'Esur ?alsJfe Jleor nJ '?llgeleard alrg8ard o EJRI runf,E IUPlnlsrP o-s uetnd

nu rrru l5 urarrr nu IfIu a:ec ad piuasa 'alaua8 ul tnpdrun eiuasa ezeaz

-rn - piulrn$n nf E]?tsuot eatnd tuo^ runf eSe - are: IJEgaJrul rep 'a1el:nrc

rJ?qaJrul tuns EalsaJV ial"s rIJ"tuJoJsuEJl ps;n:.red ad 1a

lero:ue 3]sJ af

.q(lNN{OXd II-IASIJ]I-Id TV -IVIIOdI^{EI TOUEI]\.UV] 'Z€ S

212


nu poate gi"si drumul catre fiintarea ce se face cunoscuti, in intregul ei.

drept ceea ce se refuzd, tocmai in acest orizont al timpului ce subjugi.

Cuiva ii este urit, simtindu-se cuprins de plictis. Subjugat, gi totugi

obisnuit si nu stie de nimic altceva si si nu aiba de-a face cu nimic altceva

decAt cu fiintarea - si, mai precis, de fiecare dati cu o fiintare anume -

atunci cAnd fiintarea in intregul ei i se refrza, Daseiru-ul nu gasegte nimic

ce i-ar putea ,,explica" subjugarea. Aceasta este sursa caracterului enigmatic

gi a puterii ascunse care ne invi.luie atunci cAnd ,,ii este cuiva urAt.

simgindu-se cuprins de plictis". Caci, atunci cAnd ne aflam intr-o astfel

de dispozitie afectiva, nu obisnuim sa filozofim despre plictiseali sau in

numele ei, ci -,,este cuprins de plictis". Mai curind lesim aceasta subjugare

ascunsa si-gi exercite puterea.

Se arati astfel cd.

faptul de a f lasat pradd go lului este posibil numai ca

1222) faptde a fi subjugat de orizontul temporal ca atare. Atunci cind Dasein-ul

este astfel subjugat, fiintarile se pot retrage din fala lui 9i i se pot refuza.

Pentru Dasein-rlsubjugat se intensifici golul datorat faptului ci fiingarea

in intregul ei i se refuza. Acest fapt de a fi subjugat al Dasein-ului trebuie

sa lase unui asemenea gol un spatiu de joc neingradit in care si se manifeste.

Ceea ce subjugi in cadrul acestei dispozitii afective nu este momentul

de timp in care se iveste plictiseala in cauzi, c5.ci acest ,,acum" punctual

dispare dintr-odati. Dovada este faptul ca nu ne intereseaza deloc cAt e

ceasul sau altele aseminitoare. insa ceea ce subjuga este la fel de putin un

,,acum" mai dilatat, cum ar fi durata de timp in care suntem cuprinsi de

aceasti plictiseali. Cici plictiseala nu are deloc nevoie de o astfel de durata.

ci ne poate cuprinde fulgerator, intr-o clipa, si totugi in chiar aceasti clipl

este prezenti intreaga vastitate a intregului timp aI Dasein-ului, Ilri si fie

propriu-zis articulata si separati in trecut si viitor. Nici doar prezent, nici

doar trecut, nici doar viitor, insi la fel de putin toate acestea adunate

impreuna - ci unitatea lor nearticulatd in simplitatea acestei unititi a

orizontului 1or.

b) Faptul de a fi imboldit in clipi de citre timpul care

subjugi.rClipa - caracterul temporal al faptului de a fi fnut

in loc. Unitatea temporali. dintre faptul de a fi lisat pradi

golului ;i faptul de a fi tinut in loc

Cuiva ii este urAt, simtindu-se cuprins de plictis. Ceea ce incercim sa

limurim in mod explicit - si, nu intAmplitor, cu cele mai mari eforturi

Fdurr puVÊ 'uxasa7 tsef,e Br Ilrgiulg Flolfltu ur ?]Ep arcrag rp ar$asp8 as

ln-uxas?(J aJE3 ur EJnsEru q psul 'uxas-ae m l$nsug 1a n.rruad apltlfsJp as

ptype 'ltsqlas qr6 nz t1t7s qfaqqcvua) insul p nttuad atip.rruoq as In-uxasa(J

PUE] rfunlE JEOP PrEP eJBf,e5 eP PSul aur^Jns tnln-uDs|1Q euls eP mJEJsq

"

-tlT'nln-utasyQ e auxs 2? pa.ryDqxla ul r"oP Plsuof, mln-ux2sp1 e alElJaqll

-sounf, er"J II E)Eee)e uud adlzodslp ey aund II erm ad f;'aduodny a1 snd {

aryo{ at aaal eJ Vqtsodec Arsnlrxa ':lluatne drq: u1 giurrnd nl elEJ p a.rt: ad

'1ndun piurr$oun: EI afnpe l-lu

aJEJ ad errac lsare leznSar es ru Jf, EAef, IELU

-f,ol alsa '1ndup E)tpe'aJale er g8nfqns aJEr ?AJ3 1a:e ']nredstp 'pug:lz-e$e

'e,ta: ad et giq ul afnpe au rS ln:souno af,EJ eu ef, EeeJ 'llruerne dlg: ul

ezeazqrqlsod af, EaJf, Etr eurs ad ln:sounr e,tlrrodoap JreJ as g8nfqns Ji Eaa3

tdarp 'nyasn:l1d prpec ul 'tnrsounf, areJ es are: t6 In-uxasvl(J 1a3rse g8n(qns

arec pduna 'priuasa drq: ur ln-uasae piunnd nr af,EJ arct ptotpnund

rSnsug Ia

r"rr{i putg p7n{qns atw druu lseie 'rllue}nr dlqc u1 pzeazlyqrsod

er ?eer arirzodsp e1 dulr rfu1a:e ul psul are g8n(qns a: EerJ 'lelueruepunJ

drqc ug ln-uxasae piunnd nr rf,EJ rf, Eeer 'giurt6ounc EI pugrnpe ltqQpfi

arilzodslp e1 aund au Jf BeJf, 'dulrr l$e1a:e ur 'ag gs aInqJJ] pznJeJ p]?potor

r$ g8n(qns e3

"ra3

'y areod urnr r6e rS g arod af, Eaef, 'elBS rolli?tlllgtsod

tmr:lod 'Jelapu-Jlul )le ln-uxas?e puBJ Ifunte 't11o:oau aP else eo EeJf

eclpe 'rde3 ep Eznjal es el ?aaf, "rueagf,

rli piurrSoun: el a3npt eu aJef, eJf,

dulrr rfu1ace ul Jlse Ea

- aruaJlap Ieru asnds a1a: Jp "ueas ruaud gtrEp - ptr

€sur Eurueesur af, ?ea: 'a,r.ncadsa.r agiprryqlsod 'rdeJ ap 'eznJar eu aJEf €af

repe$e arsa mpdrun arrdord are8n(qns ap a-rarnd pls"af,V'erlsoloJru s?ur?r

nE eref, liprrpqrsod alate 'ee n: ilodz; u1 16 rrrpiurg p:oyf1u ug euodre t

ap elES apigrulqrsod gie3 u1 'pugttz-e{e'I-nPuEf,nP" 're8n(qns mln-uxasae

EZnJer as E rp eatrlllgrsod ra p8arrug ur n-rpiulg greJo Ia 'a:e8n(gns pts"aJe

urrd'rlasnllld rarsace Inrpef, ulln-uasp(J g8n(qns aref, Ief,

arsa pdrula

'lSnsug 1a

ad a;erz m giurrnd nf, arEJ II er "ea: E IEfoJ

ptcund ul lrploqurl efsr ln-uxas?e ec prde; poqdurl ra p8arrug ul rrrpi

-ulg IE

eurs ep znjer ]sere m ?sul urn$ 'rnpyo8 epe.rd t"sEI g e ap rnprde;

lezd p'lernttrnJls ]uatuotu Inun F prodruar ]nralo"Jef, lglsP llJnrugl rue-u

preprueroap a:a.reciFp - urydap ad ula8alaiug o-s 'mug ruaSayaiul o-s l$na.l

ul?-u erueJlap reur asnds alac urrd psul 'l"rcAepe nc a8alaiul urol o

"r"p

':r8raua reu drqc un-Jlul arseJlu"ur. es €s ES"l ealnd uo,r o 'Frl" t1 rgdeo

un EI ep ArlJeJE aururJalap Ju ESBI urol o Iou J€I 'IAI EA as epaslrorld

"s

plsEJJE puef, rf,unle tgcul drgc eauarues? un-Jlul 'prpolfluau atelydruls

o-rlul f^nrg" edlzodsrp u1 luazard ats3 - teroqEle IEru ]er pdlqr ug l$

erz ECNNCOUd II-ISSIJ]ITd'IV TVUOdIÎAI'INdAJ]\'dV]'Z€ S

V

214

A TREIA FORMA A PLICTISELI]

:

-'i

siu in unitatea intreiti a celor trei perspective temporale, el nu se Poate

hotari pentru el insugi decAt daca aduce laolalta intreaga fiintare intr-un

punct focal, decAt daca se hotirS"gte si actioneze aici si acum, in aceasti

12241 privin;a fundamentalS., potrivit unor posibilitagi esenliale ale sale, pe care

le-a ales el insusi. Acestfapt de a se hotari pentru sine al Dasein-rIti, adica

faptul de a se hotiri si fie de fiecare data ceva determinat, si fie de fiecare

dati ceea ce i-a fost dat si fie in mijlocul fiintirii, acest fapt de a se hotiri

exe clipa. De ce? Dasein-ul nu este, evident, ceva simplu-prezent allturi

de alte lucruri, ci este agezat in mijlocul fiintarii datoriti stirii de manifestare

a intregului orizont temporal si se mengin e, ca Dasein, de fiecare dati

deja in acest orizont intreit. Prin urmare, ca fiintare ancorata in timp, el

nu este ceea ce poate fi decAt atunci cAnd este de fiecare data prezent lda]

in timpul sau, adici deopotriva aici si acum, raportAndu-se la aceste fiingari

manifeste in acel chip anume; cu alte cuvinte, Dasein-tl nu este ceea ce

poate fi decAt atunci cAnd se deschide pe sine lsich aufchlitlld i" starea sa

de manifestare, adica atunci cAnd se hoti.ri;te. Dasein-ul apeleazl.la ceea

il face pe el cu putinti, adicl la timp, sub forma clipei insigi, numai prin

faptul de a se hoti"ri pentru sine insusi, numai aflAndu-se in clipi. Clipa

lAugenblick] nu esre nimic altceva decdtperspectiualBlickl starii de hotdrire,

in care se deschide si se mentine deschisi intreaga situagie a unei acgiuni.

Agadar, ceea ce pS"streaza in sine timpul care subjugl gi ceea ce, pastrd'nd

astfel in sine, il face in acelagi timp cunoscut ca ceea ce poate fi eliberat ;i

il aduce la cunogtinga ca posibilitate este ceva in privinta lui insusi, inteles

ca ceea ce face cu putinga, ceva care nu poate fi decAt el insus,i, si anume

clipa. Faptul de a

f. imboldit in punctul focal a ceea ce posibilizeazd in chip

autentic, specific Dasein-rlui, este un fapt de a fi imboldit de cdtre timpul

care subjugd in timpul insu;i, in esenga sa autentici, adici in clipi ca posibilitate

fundamentala a existengei autentice a Dasein-ului.

Cuiva ii este urit, simgindu-se cuprins de plictis. Prin asta, timpul care

subjuga in intregul siu se face pe el insugi cunoscut ca ceea ce trebuie

depasit, ca ceeace nu poate fi depi.git decAt in clipa, ceci doar in clipi timpul

insusi se manifesti ca ceea ce posibilize az\.in chip autentic Dasein-ul

in cadrul acgiunilbr sale. Vedem astfel, chiar daca intr-un chip neclar, c5",

datoriti acestei subjugari a orizontului temporal caatare si al clipei care

se face cunoscuti in acest refuz delsine, unitAted dintrefaptul de af ldsat

prada golului qifaptul de af yinut tn loc, din cadrul celei de-a treia forme

a plictiselii, este determindtain intregime pornind dela esenya timpului.

rEuJ as nu IJ TVJUI '?Jnsetu e5e ug ln-uxasv7 g8nlqns prodrual F]uozIJO

'slr:ryd ap suudn: as-npudruls 'lgrn e.ttnc g l-E rP prde3 err?r aP rurlzunJ

-o.rd u1 ArlfaJ" sndsrp atsa Elsaf,E eJEr uI EJns?ru ut 'In-uxas?Q p8n(qns 1a

- durrr ngs p8a.rrug \nln-uxas?Q pdrun (rlullnf, alle nr 'PUI5 - p-roduar

tuozrJo ap laJls" un PuIg 'EJ E)eJe ur:d rrrgiurg IE euls aP zn;eJ lsJse

ey r6nsul ya gdrclued l: 'la ln8arlut ul eareiulg apuudn: arec nllnau luard

-rf,al un JEop alse nu p:odural IntuozlJo "sul 'a[Es JollunlsuatulP JoJnrn]

[9ZZ] ltûtod aplqosap as tSnsug p;odruar InluozlJo eJ r.;aele ul la p8arr

"lsuoi

-ul ul rr.rpiulg E arerseJlueu aP IIrPrs 'ta p8arrut u1 u-rgiurg

"rt"tl1qlsod

IE ours ap FZnJar n: ]rode; ul PUe as mpyoS tperd trs"l U e ap prdu3 9:

IaJls" rrp"^ e-5 'slr:l1d ap suudnc as-nputituls 'lgrn e,rrnl 5 I-E rP prdz3

e1 rrode.r ulrd 'alnosoun: efap eleJnlfnJls Jolsluauou IE JolpsnPuof InJU

ad lryasn:rd p p-rodular InJal3EJEl gulrunl EI tuJltors Es lerJerul urv

'gllurll e1 a8un(t ruol pue3 eugd 'nrlsou InlnsrrueP

a3rJtunrl lligttsa:au sJnf puVP 'tunlp lsa:e ed autdap rcru 193 ruaS:aru

"

ES ru?JJaoul elnqeJl '?elser? aleot nJ 'aluleul rcru Eulrunl rualnd 1-ps

"s

eJB3 n3 pulrunl oaJA UJJA? 3s Iou EJR; 'JuJunJuI ul rrJlIP asnP

"r InunJP

'Jturlnl erl" nJ 'rnpdrurr taiuasa tiul,rtrd ug ':oltrunipu drq: un-Jlul

'llqepard u1 tern8lse g eu Es PrRt 'llesrrrlld e eac ulrd pug:art 'lnlndrull

erualqord EI atrnp Ju aJBJ nJtsou FunJP ap 'a;eSo.latur 3P nrlsou FPolu

ap auri prndacur vatetuazatd rr6rc3s unq E] arnp e ap rigrp:g1P letsef,E

Inraual (puEJ Eellop p u1 'aiuarede ap rcoP Etueas uauri es Jlse Ef€P

urind 1ac 'produal InJe]f,Er"r luaPI^J dq: ul ePunrs" 16l ppasrrrlld PlsEef,E

JrEf, ul EJnsEru ug 't6asu1 rlasn:qd eiuasa aP '<PugJ pruud ur 'auri I[ 'lIoPUI

arsa dgrpcglp larsa:E InIaueJ

'Lunf,E gugd ap InsrarurP nc atieredruor

ulrd 'alrede a]€rplglp o nf, Jesareu drqr u1 Elunguol ?A es EJtsEou EJJEI

-JJJJf 'Ee:r)e ap 'g: t$ artseou IIJ?]elJef "

9TIUII o t1 sunfu lue ?f, ?Iznlfuof,

rua8ert Es alnqarl eruarlep mu asnds elrf, rleot qq'qpasltr!1d ap arutol

apq a-a? 7a1at p p.todruU lnJapatal IUI1IJnI EI luJl?o3s PS ]s)JJluI ury

'?tErnlsrPsu auvuBr e,r. preeSallsl) lnl Ia5ozol5 E erEolBrEloq aridaruo:

pts"af,E p: 'allqlsod allJnlJj alEol ul 'arn8tsr es Es lefaP e3"J nu ea ap aud

JJ BaaJ ror l5 1a

EI JJEotIJgaJ EJnIEJJIII eJEf, ul pr:und ul rualuns '?poru

e1 'a,Lnoru erlrunue ulp'sun[e e

<tzalsa

pree8alral) PUV] roPJ :erelllrqlsod

o Jlse ErsEeJE ec snds urv 'erellt{rrruv uIP rzldrugrug I"uJ e-s nu ac rde3

(regozol5 E rou lnlosge lcoda :oun aary11?Qlsod apy4tsaP ar"f, alida:uoc o

- pree8alrary eJrEf, ep rgozolg tEJpêPE nr Potu un-Jtul t,rto erut.rd nrluad

[gzz] :rldatuof lsoJ E aJEf, nJfnl Ief,E

else ,,?d11:" urrd rcte ru"uluJseP ac EeeJ

'l)

:

l1

'r

Ir

-u

J]

9rz ECNNCOXd II-IESIJ]I]d TV'IVUOdI^{SI INUAI]VBV] 'Z' S

2t6


poate preocupa de acele fiinti"ri in mijlocul carora se gisegte mereu, nu

mai vede si nu mai cauti absolut nici o posibilitate de a se gAndi in mod

concret la sine insusi, in cuprinsul acestor fiing5.ri in mijlocul ci.rora se

gisegte. Ceea ce se refuzi in chip autentic nu este fiintarea, ci timpul care

doar el face cu putinli starea de manifestare a acestei fiin;iri in intregul

ei. Ceea ce se refuzi. in chip autentic este doar ceea ce se face in acelasi

timp cunoscut pe sine drept ceea ce oferi de fiecare data Dasein-ului posibilitatea

de a se posibiliza in mod concret, in cuprinsul gi in mijlocul

fiingarii in intregul ei. Nu ne putem elibera de subjugarea fata de timp

decAt prin intermediul timpului care se manifesta in acest fapt de a-i fi

cuiva urAt, simtindu-se cuprins de plictis. Numai atunci cAnd ne eliberam

de aceastS. subjugare fiintarea nu se mai refuziin intregul ei, adici se pune

la dispozigie potrivit posibilitigilor sale autentice, devine accesibili penrru

Dasein-u,|in cauzd.si ii oferi de fiecare dati acestui Dasein posibilitatea de

a exista intr-un anumit fel in mijlocul fiintirii, potrivit unei anumite

posibilitigi a sa. Nu ne putem elibera de subjugarea fata de rimp decAt

prin intermediul timpului insusi, prin ceea ce line de esenra proprie a

timpului, adicl doar prin ceea ce, urmAndu-l pe Kierkegaard, numim

,,clipi". Clipa ne elibereazi de subjugarea fata de timp - sau ne poate elibera,

in mi.sura in care este o posibilitate proprie a timpului insusi. Clipa

lAugenblick] nu este ceva precum un ,,acum" punctual, pe careJ constati.m

numai, ci perspectiva fBlicb) Dasein-ului in cele trei directii despre care

am vorbit deja: prezent, viitor si rrecur. Clipa este o perspectivi de un fel

aparte, pe care o numim perspectiva stirii de hotirAre in vederea acgiunii

intr-o anumita situagie in care Dasein-ul se gi.seste de fiecare data.

12271 in S 65 al lucrarii Fiinyd;i timp amincercat si determin esenta clipei si

inradacinarea ei in esenta temporalitatii,in esenta Daseineiuiinsqi. Evident

ci acest paragraf nu poate fi inteles daca este privit izolat, in lipsa unei intelegeri

a intregii opere in structura sa interni. Ma folosesc insa de aceasti

trimitere ca de un punct exterior de sprijin, pentru a face fatb acestei probleme

care acolo n-a fost rezolvatd, ci doar surprinsa, asa-zicAnd, in nuce.

Cuiva ii este urAt, simgindu-se cuprins de plictis. in cuprinsul acestei

plictiseli, Dasein-tfi, este subjugat de uastitatea orizontului temporal si esre

totusi imboldir astf61 in punctulfocal al clipei, inteles ca ceeace posibilizeaza

in chip autentic si ca ceea ce nu se poate anunta ca atare decAt daca se

impune ca posibil. Ceea ce se intArnpla aici nu se manifesti insi, potrivit

esentei sale, nici doar ca abandonare oarba a Dasein-ulu\ ca lisare a sa in

seama subjugirii fagi de timp, insi nici in asa fel incdt Dasein-ul sa poati

l.l

;'

':l

.rii

t

il

$

fr,

g

3

iil

$r

r]la/N elP] lquqxa as alzrn? m sunds eu lafam23u777) ,,ell.;es][rlld" plug'r'n3

'aruJoJ EIaJt e-Jp leler EaJetardtatul "l

aP PuIuJo

d'pTaasutryd 2? ln/nuzrutal

rupduasa ruut afiutgfturuas o :u;ieP ES EJnsEur ul ue]uns runoe 't6nlor l$

adqt nun atgpnds TT,tpzqantu atit,rudvy at ti

latodaal rylwuozx'to a a"t73tp1 ar ?s?a!2iul 'ayur{o'td

xqasurld lntqar u1 luapn.,,'taue1 sep] p1pffi? aau?uuxa

:,,p1uaveqd" ?nlntuy(tnr a rualiuasa ada{luruas'€E S

'pdryr rnunu rut JJ eaa: t6 tuozlJo lsale JJIuIP edelaro: EI 'EtuJn

(alJtle

urp JIef, ul '16 - eSnfqns E eP arluud "aeo"

- luozlJo ap es ed:ury

EI '?s EarErllselr ?l 'nps Inluozuo e1 ulrpug8 3u Pugf, lunfe JIIEIUBtua rcru

16 lua.tap E-ru erel 'r6nsul pdrurr linsug pdrug au?r ap piuund nt ?tntpi

a|sa qavlttld l4saJa a runpnus u7aa.txug m prdej l: 'drurl ap 15 preunu;al

-Jp Jlse epasn:qd 'a1arp a:tuud 'm prde3 JEoP JrJPa^ ul IuJAE nu IIIJsrl

-rud p produar InJrtler"f, ardsap rulqrol PUVJ

'Ernf,sgo rcru af, uI rr UIP

aurlJp es e.rdnst e'utcads:ad e: nrtuad 'lllgP rcur af, uI ef uIP auIAaP aJEl

(nJtsou mFrunJp E plrurrl o atsad .Jelapr-Jlul 'lep rue rfre Ei

"uLU"JSul

EtsV

[gZZ] .tndacq "l ep lru.lod ute eJEi ad urnrp lsaf,? rutruJn EfBP ']lnru rctu :rruru i6

epasrr:l1d ep eIUJoJ "IaJl

E-eP tala: eiultttd ur aunds uarnd lVlE rEoC

'druu ap re8nfqns e$e ln-uxasaq pug] 'Lunfe atSasdry JJEf, J"P (rul]ul IEru Iaf

pdrq: uy'1n-utasag ezeazqtqtsod JJ Eaer e)'lnln-uxas?Q e audord eiuasa ul

elelJeqll ul snd ag gs rnqeJr rc t{ aaffid rc EJef Ef, l$ prodruar Inluozuo aJ}"f

ap re8nfqns g e ep prdrl EI rP Pulurod tg:ap erete e) ]rnlur 5 altod nu

ef €Je3 Er 'rllueln? dq: u1 pztazqlglsod ef Esef

"f

PlsaJruEU as Iu IE '1"zll

-uansuoo IJo llJptugl I:IU 'aJ?JE Ef, seP IfIU elsJ nu tadtlc IE IEIoJ Inrlund

'?lrqr{rrsepur JuVru?J a:e: 'a.te8nfgns EtseJJE u1 l5 rerq: glsa3lueru as Ea

EJtsJiE Jl?ol nf tS 'rgt:ads dlgc ur gl"zlses alsa utind IEru lgle nc l$ a:ete

Er ?lnf,sounfal elsa nu p8nfqns a;ec produJl InlnluozlJo Ealrlrlse1 '8,{I1

-n1e atiryodslp er t$esu1 epasrrclld z^t1pe'luaruru7lg sapl gÎlreJ" EalePror"

r?urf,ol ersa [moJ l:und lsa:e t$ J]EtIls?A eJlul eJ€suEIEq ?lseefv'flluelne

dlqr u1 euodce E;nJlued 'gdq: ul todeul "su"leq

areod e6e IEUnu Pf,PUr

-g 'aps rrigrrp.rodruar p p;odruat mlnluozrJo Ee]?]IlsEA a:dsul PuVSuePq

'es tareoldrue ?teo] uI Iou ul PlseJluelu es aJEf, 'rou ulp mln-UDSPQ PJIPe

'enou :gr:ads wilun InuJuou1 Jlnlllsuof - eunardrul l: 'te:edas atenl

nu ESUI - pnopugury 'giun6ounc EI snPE Jlsa II e3 E33r ?r t5 tpc 'znjar as t

ar ?arf, Br tVlE - ?nopu{utp ardsap rUE PS tgrul IaJ

efu u1 tc 'edtl: aputrdrns

LI, ,,Y-IVESII]ITd.. INTNINVAN] V YIVIiNSSE VIJV]ICINWES 'E€ S

:{

t,ij

,ri

2\8


wirdlang). Care durata? Orice durata scurti de timp? Nu, ci acea durata

in timpul cireia Dasein-ul este ca atare, durata cafe misoari ristimpul

lVerweilen) acordat Dasein-tlu; adici durata in care se afli in mijlocul

acestor fiingiri, confruntAndu-se cu ele si, astfel, cu el insugi. Este o durati

intreaga - si totusi o durati scurta; si astfel fiecare Dasein este o durati

scurti. Aceasti durati" a Dasein-ului - adici propriul siu timp - ii este in

primi instanti;i cel mai adesea ascunsi Dasein-,tlui' ca ceea ce el, aga-zicAnd,

folosegte pur si simplu, sau ii este cunoscuti intr-un chip neautentic,

atunci cind el o ia in calcul, Einandu-i socoteala exacti, ca gi cand Dasein-ul

[229] insugi ar fi o afacere.Aceasti durata a Dasein-tlui este cea care se extinde

in cadrul plictiselii, in mod special in cadrul celei de-a treia forme a sa,

atunci cAnd cuiva ii este urit, simtindu-se cuprins de plictis. Asta nu inseamni

ci timpul scurt al Dasein-ului aPare a fi mai lung. Dasein-ul din

noi poate deveni esential, chiar daci, obiectiv vorbind, timpul de care

dispune este scurt, la fel cum poate ramAne neesential ;i daci ajunge la

gaptezeci de ani sau chiar mai mult. CAnd ne referim la acest timp nu

avem in vedere timpul indicat de acele ceasornicului, timpul cronologic,

cila extindereA s^v scurtdreA timpului autentic. Cici, in fond, nu este vorba

despre misura cantitativi a duratei mai scurte sau mai lungi de timp in

care un Dasein este. Faptul ci durata se extinde inseamni ci orizontul

adistarii - care in primi instanti ;i cel mai adesea ni se arati, dacl intr-adevar

ni se arati, ca orizont al unui prezent, gi chiar si atunci ca ceva

mai mult decAt ceea ce este actual si concomitent cu noi -

se large;te pdna

ajunge sd cuprindd intreaga uastitdte a temporalitdyii D a s e i n-ului. Aceasta

extindere a duratei face manifesti durata Dasein-ului in nedeterminarea

ei, niciodati pe deplin determinabili. Aceasta ia Dasein-ul prizonier, insa

intr-o aga manieri, incAt el nu poate cuprinde cu mintea nimic din intreaga

vastitate intinsa si afati in expansiune, in afara de faptul ca este subjugat

de ea, ca este captiv in interiorul ei. Extinderea duratei echivaleazi c,t lar'

girea orizontului temporal,largire care nu-i aduce Dasein-ului nici un fel

de eliberare sau usurafe, ci, dimpotriv1,,il apasd prin vastitatea sa. Aceasti

extindere a duiatei apasi Dasein-ul prin vastitatea timpului, indicAnd

t

astfel, intr-o mdniera particulari, breuitatea sa. Extinderea duratei este o

dispariyie a breuitdyii sale. Dar brevitatea, ca ;i vastitatea duratei, nu trebuie

gAndita cantitativ, agadar ca durati scurti, ci dispariyia brevititii

reprezinti disparitia preciziei gi focalizdrii unei anumite clipe in cdre acfionam

;i existam de f.ecare datd. Disparitia acestei brevitlgi, a focalizlrii

iitr

ri

I

rit

ii,

F awlnrxLtu aF p?oru EI ep pururod reln:nrc alse er eaa: rua8alaiul p:tp

II7Z] reop ertpa '1as Taiuasa aai?4xun el ep pururod epasrr:r1d ruada:uof, pf,Ep

lgcap a8alaiur ruatnd nu er EAJf ilera8exa urind 1ao lf,unre 'sp; rdarp nu

pr"p runie rrp?^ E-s - arcln3rue ap Jol Inpou

l$ aprnt:rurs eluaruoru enop

eleJ - rrr?lardratur ps:n:;ed ad 'p;arrpun dlq: u1 'giuapr,ra ur naratu snd

rue af, EeeJ 'ra InJtunpul '11:o1[rruau drqc ur 'esul azafe l-ps ?JE 'rupta:d

-Jatur o es JrnqeJt a;er ad aAIlf,JJ" rrirzodsrp talare eautS;eru ad ln-uxas?e

snp" e a:ec rS r6rsul aurs n;tuad punfJs ueld u1 'alritursau ad 'rncart e

arer arelardJJtur o nrtuad adecrpur o 'uegeJlul ar[E erlnru ap prEJJIJul EUn

reprSr 'alaptd"tatut ap ?slJatd laru afiauput o ?r nu 16 'e,ta: rrlrqers erngaJl

a.rec urrd g.trreriunua arirzodo.rd o t: etr.trrd atsa pf,Ep rlnru eard aunds au

nu 'arurzun3o;d amu rzru o ap l.rprard:alur raun Fpor Jlsa eJEl 'Ersref,E

edrugap 16 rerq: psul '?pruro3 Ererueru pts?arE u1 greulrrdxa g areod srr:r1d

ap surrdnr as-npuriurs 'lg;n e,tln: g I-" ep mprde3 E euJelur Ernrf,nJrs

'!n/n-u x a t p q ntp8nfqns 1nt

-uozx"to ug 'n ln&a"uux ut t?utJoi pznla.t as atar ataiury['7a p&auug ug tt.tpiury[

1nto1ftu'r u! i(ra? fllQtsod

alsa nu piualsma agaara la1as niuagtxa a rtrxxu2lna

ax'rzxlnlsod at 'pd71t ug ru7nfqns ln-uxas?e atiaploqrug 'q.rudnp ps pltsa

o-pugtpl 'a"wt 6 m1n-u t a s a q 11iryryr.odruat audwda at udTp ptudnp ps awt

awt ata7nfqns 1%odruu lntuozxro a? ?tvtpraxa aaw7nfqns alsa aparyt1d

ec aunds ruarnd 'Lunre zugd ap grleue e8earrug ':epe6e cpugrunzeg

?zrusa 2P ?ryn-u | 2 s a O $uads '?funto.td plaasqrqd aP

dg urunuu un p/ a,woflrntd t!"t?qa,qu! a a"t/l?&ard ar xi

ftlaslxcU{ a affilardrzlu! 2? ?slrard ryru axisrx?ul ?r

ayunlo'td Txtasxlrqd a ?rttt4ru?dptil ,,aanuryfae" 'ye S

'Etsaf, E ezuaztle t o drual

es erer ur Inporu ulp'Inln-uxasaq tigttle:oduar IE g E ep rglrads Fporu

urp 'Erelnf,rrrcd ro1 earnayduly ur 'a;al6eu al-npugr BI ntr - durr u1 Jleurf

[0€z] -ppfrul rlaqIUE - Ilygsltcrld InrPEl uIP atE]IAarQ 16 arerttse,t E]see3t et 'rcp

-e6e'ar6apg,t ag'rn1ii-znsugeiuatslxa piurrnd nr Jr"J al EJJf E Efltuetne

arerrllgrsod et 'druu ap 4u8n[qns Lu)Juns puar nuua 'ldat ap 'pzr{at as

tu aJ aaar tc es eduedsrp urrd rerq:laundrut as ad712'"rglsuelul rs rnFI

-rqlsod earerrlrqrsod ef, oureJl ur '"J1"lrlrqrsod munu alse r3r? a:edslp a:

eaa: leredsrp es edrp af,EJ nu rJtEJnp EeJapurlxe urrd 'ladlyr a:gnads

"sul

6IZ ECNNCOUd II-]ASII]I'Id V VAIJV-INIIdVSEd ,,YEUINICAC.. '7€ S

220


d.cestei articulayii. Nu avem dreptul si reconstruim sau si producem dispozitia

afectiva pornind de la cele spuse mai devreme, ci trebuie, dimpotrivi,

si dim celor spuse pAni acum transparenti" deplina, lisindu-ne

dispqi afectiv, in unitatea dispozitiei afective, ramAnAnd in acelagi timp

iniuntrul ei, pentru ca de aici sa iradieze structura sa.

insl chiar daci am accepta aceasti definitie a plictiselii ca definigie in

sensul obignuit al termenului, ar trebui totugi remarcat cd eaa fost formulati

in mod unilateral, pornind de la cea de-a treia formi de plictiseala; ea

nu are, de aceea, un caracter suficient de general, pentru a se potrivi in

cazul tuturor formelor de plictiseali si, in primi instanti", in cazul celor

doui forme discutate la inceput. A;a arata lucrurile. Trebuie si concedem

ci definitia noastri este tributara celei de-a treia forme de plictiseala. insi

trebuie si amintim, totodatS., ci. cea de-a treia formi de plictiseali nu este

doar una intAmplatoare, ci e cea mai profundi. - deci, in acelagi timp, cea

mai esengiali. - forma de plictiseala dintre toate cele trei discutate. Nu

ajungem in apropierea esentei decAt atunci cAnd reusim sa surprindem

caracterul esenlial al unui lucru, si niciodata atunci cAnd ne chinuim sa

gisim, mai intAi, esenta cea mai generali a sa, cea care se potriveste tuturor

formelor sale - adica esenla cea mai lipsiti" de continut -, considerAnd-o

unici gi autentici. Iar daca f.lozofa esrc cunodftere a esenlei - gi este, intr-adevir,

o astfel de cunoastere, daci este inteleasi in sens adecvat -,

atunci posibilitatea sa se intemeiaza inainte de toate si in chip hotarAtor

in caracterul esenqial al interogagiei sale si in forta acesteia din urmi de a

viza esengialul. Asta nu este o chestiune de metoda, ci o chestiune ce tine

de angajamentul si de posibilitatea de a se angaja a existengei care filozofeazd.

Sfera in care se poate decide daca aceste intrebari sunt esengiale

sau nu tine de filozofarcainsi.si. Ceea ce inseamni ci nu putem decide in

privinga caracterului esential al acestor intrebiri si, implicit, in privinta

perspectivelor si amplitudinii cunoasterii esengei nici urmAnd o intuitie

metodologici prealabili, nici printr-o filozofie despre filozofie, care si-i

[232) urmeze acesteia, ci doar prin filozofarea ins5"si. in acord cu inrudirea cea

mai intimi dintie toate activitatile esentiale, luate in intregul lor - fie ci

e vorba de artl, filozofie sau religie - este valabil ;i pentru filozofie ceea

ce este valabil pentru poezie: frure;te poetule, nu vorbi!

iarigi am vorbit si aici - ca de fiecare dati - mult prea mult despre filozofie.

Nu suntem niciodati suficient de cumpatati in astfel de discursuri

despre filozofie, asa cum nu suntem niciodati suficient de activi in filozo-

$

il

$

tr

$

'll

ril

Ear"lrTrgruodsrp urpugqop ps rglul 'EJeIu?tu e5e ur tunre gugd ap earetlrqd

-xe rualnpuol Es alngaJt Ir (IIIasIlrIld eiul.trrd u1 rrieln:eds Iaun tap: ad

runfe ruluJod ts amqan nN'nuslu rnln-unsa7 e epastrclld eP eLUJoJ 211ut

-nua rpun eiurrrud uI EqJJluI e nrtuad EJ"sJseu EalelrTlqluodstp a;aio au es

JJEf, rrTesnf,rld e ezqrue o n;luad arrrg8ard o Ef J"op pu'urd arnqaJl If :IITJSTI

-rl1d eiurg e1 areott.tlrd eJJEqeJluI EI '.tlnzglqJ utind reur nES llntu pru Ig

un-Jtul 'apundser eatnd ue EIaJEf prorn[e n: rS aritzodslP EI runse P]s au

are: aral6eounf o Ef grr,u:d g areod nu gieS ap ea.rerrclldxa 'EJa3E eP IElu

-roJ 'rue^rq3sJ eu ?s aIoA rurle nu arel rP pie; rcp 'a1ints1p ry snqa 'runJa

puVd'rolu-u awt 4[ozo1g[tuaruata&ua

un a? !,i?sul aa apuTdap ryaasqrqd a?

aut"tot aya.u a-a/t xalar p piuasa lnlnaqvnr a2"taulruDpft er plde3 .r.tttzod

dnir u1 Eflpur e nnuad 'durr t$eyace ut 'tS rcp iauts ul epasn:t1d lnlosqt

t€gzl dlql ur 'pue:tz-e6t 'lerglrelc g ure Tf ersa;durt EP nu E nJluad ;rrlasrrrlld

eiuasa leztle aJ eJlseou tttpltrlldxa e arrozl,Lo;d elznlf,uor o e1 'a;ed es al?J

gdnp 'sun[e ur? aJE] ul Jol tsJJE ul 'etrUozolg ladeSo;atut p priuasa InlnJrl

4aJEJ tualqord ?l JJetIruIJt aP IeJlsB o runfe lztufol tuafeJ al aP JEO

']rJJIpuI pour ul Eun"ePtotul ftrlPE 'lt.tcape dn1: un-rlut es e-rdnse

eriuate a8ene E ep ?IoAJu Jp Illu r5 ru:n1 rsare a8alaiul E eP InrroJe

eP Psul

al6a1n:s Ju nu a3 eaal 'aulPnlluaf nc aunds ateod au nu IueuJIu 3f, EAaf

JJ?3 uI

a - EllE nes eooda o-Jlul EsuIlE 'alauaS u1 'g areod erelJaqll Elseef"

?Jnselu ul - efgozoyg tdnrsrp r$ ea:areqzap giulrnd nr alEJ JJE3 sreolJelul

el"rJeqll prseere nu n?s e8n$g:a; ruol EfEp JEI 'JIEs roytrnsun(eau r5 .rolrigr

,r]3EXauI E JJEJlSUorUap ec 'arietnjJJ Ef ESuI JuIAfns nu es ealr6tdag 'nes

In-uxasae utrd aundo o-Ju eJEf ad Biuatslzal EIEfIPEJ I?tu alsa lgc n: 'pri

-ues3 reur rVrE nf, dtgc un-rrul gtr6pdap g areod r5 :arelrlrqepl er" E3?P leleP

'aleorlrd u1 'rgru1 IEru '?ts EreP lgleP pu6pdap 5 areod nu "e rEC 'pllSgdap

g e uruad munu Blsrxa egozolC '"gozo1g nr IEIEJ E (ergozol5

"arlulglul

rdrpn:a IeJEfIJo Epnli ul 'aJEi tuo un elsa e1a:e 'aurs ad r$nsul 1a

salaiul

"-s lgrJp eulg IEru salaiul Jg ES ?rselngaJ] Es 'ales laiuasa ll.ttrlod 'er?f tuo

un g E nrtuad EJEoIJeIuI EarttJagll 'JozoIA ec 'ezqtqoru areod l6-nu aull IEI

'alsasod u1 r6nsul Ia

EaÊ tgreP rpur I"tx urePJole l-es rpqeder 5 E If 'J?l

-nqrJl elsa JI "JoJef

JollJosrnrard epalolos aud e r$ EfIlIJf I-E PSUI Pulu"ss

-uI nu EtsV'euIS ad'r$nsu11a salaiul E-s tVf,aP eulg IEIUJozolS un a8alaiui

ruarnd es a8un(e uo.n e6e IErunN 'n1-rdord tuor ad tuq ozolg ES ElJsluI

E ap IntJoJe puglqj n 'ra z)Jeztra:ar utrd 16 a:5ozo1g runleralll "rnlfel

urrd eig,r.ug uarnd l-nu nJrnl tsaJe J"C 'EJ nl ruPZIr"IIIluEJ au ps a8unlr

uon rSgsul mraJozolg tl aP Ie5ozolg eiuasa urpig.a'u1 Ef,EP IEUnN '3rEJ

I7Z ECNNJOXd IITESII]I'Id V VAIIV'INIIdVSEU ,,VEXINI{4C.. '7' S

222 A TREIA FORMA A PLICTISELII

de a vedea o plictiseali profunda a Dasein-ului nostru - sau de a nu ne

opune acesteia, in masura in care ea este prezenti. De aceea a fost necesar

si. ne amintim de acel caracter al filozo{irii pe care l-am amintit, chiar daca

intr-o alti perspectivl, in partea inaugurali. a prelegerii.

Faptul ci am luar drept reper pentru definitia plictiselii forma sa esentiala

nu constituie o restrAngere a acestei definitii, ci ne oferi, dimpotriva,

posibilitatea de a intelege adevirata corelatie dintre toate aceste forme sub

care apare plictiseala. Cici transformarea sa nu este o alternare arbitrari

si instabila a unor forme, ci este legata de survenirea Dasein-ului in care

plictiseala ia de fiecare dati nastere intr-un fel sau altul, rimAnAnd la suprafagi,

sau {bcAndu-si loc inapoi in adAncuri. Prin urmare, nu putem

aplica pur 9i simplu definitia plictiselii astfel obginuti asupra primelor

doui forme de plictisealS", ca gi cAnd acestea n-ar fi decAt doui cazuri

particulare ale celei de-a treia forme, priviti ca form5" generala a sa; 9i nici

nu putem trage concluzia ca definitia celei de-a treia forme de plictiseala

este eronat;", daci vom incerca si o aplicam in chip ilegitim primelor doui

forme ale sale. insa chiar si daci evitim acest mod superficial de a pune

in legatura cele trei forme de plictiseali pe care le-am discutat pAna acumr

1234) rimdne totusi, in genere, destul de dificil si aplicim intr-un context - indiferent

care - definitia obtinuta pentru cea de-a treia forma a plictiselii.

Obstacolul principal care ne impiedici, in primi instanga, si vedem

corelatia esentiali originari dintre cele trei forme de piictiseala este o

prejudecata, mai precis o prejudecati care a fost mereu subinteleasa si

reconfirmata chiar de-a lungul propriilor noastre dezbateri de pAna acum

privitoare la cele trei forme ale plictiselii. Se cuvine acum si identificim

aceasti prejudecati.

Pentru interpretarea plictiselii am luat ca punct de plecare acea plictiseali

pe care am numit-o superficiala, gi anume faptul de a fi plictisit de

ceva. Pornind de la aceasti forml de plictisealS", ne-am lisat condusi catre

forme din ce in ce mai profunde ale sale. Sporirea in profunzime a plictiselii

a fost caracterizati sub numeroase aspecte. Toate acele analize au

creat impresia ci plictiseala mai profundi se dezvolta la propriu in acest

fel, ci prima'formi de plictiseala ar fi cauza celei de-a doua, iar aceasta ar

conduce, la rAndu-i, la cea de-a treia forma, astfel ca, in cele din urmi, cea

de-a treia formi de plictiseali ar lua nagtere din prima. Tocmai acest lucru

nu este insi adevirat. Prima formi a plictiselii nu se transformi in nici un

cazin cea de-a treia formi, trecAnd cumva prin cea de-a doua, de vreme

Euneaptolul 'puoj ul rs rd€J ao 'piueJBdE o rvf,eP rlnlu rEru f,rrlrru alsa nu

EtsEal" 'enoP atlBlalrr ur ELUJOJSu"JT atEod rs EIEasI}3rTd eP EturoJ EnoP E-eP

Eaf, Er aJEd plBC 'Enop JtlElalef ed '3JE1E e) 'ezvaznE) el EI"asnrITd JP EtuJoJ

Enop e-ap EJ3 Ef zE) un r)ru ul ?sur ?uruE3sur nu Etsv 'srl3rld 3P surJdnf

ar-npuriturs 'rVJn g ri-e ur nES 'EAal ap Isrr:l1d g € ur euJoJsuerr areod as

a;e;nfardurr ptrrunue o-Jtul rsnrryd er E ap prdrg 'erelnrlued atatpazuraiut

adtzod o JJE EruroJ Enop E-ap ee) 'eet)e eCI'uxasa(J rnprrdord arnpe8ul

al Inuo a;er ad elrJnlugpe ap ali:un; ul 'slca.ld reru 'nes psrr:r1d aral$tu

et eJE) urp alrJn:Ugpe ap arirun3 ur 'eJerpaurJatur aruJo3 as?oJJrunu Etsrxa

:aplng alJEoJ ]uns rrlJsr]f,ryd alaur:o3 ?zn?r ElsEJfE ulp rcrufo1 'eaur8tro

rJarerru rnlosqr ea,te l$-nu e ared epasrrrrld EeJf,E ep rerunu 'u1iualu uTind

ruut i Serte au ti alntsountau uaruru au Vn)uape JrsJfE 'piua$ut pu.t1,td ug

'prpulg 1t 1n1n-utasae 4? Ltnruppa a$ara urp aral$eu er epasrr:l1d ep pLUroJ

arxro trpur1 reunN 'stirfld a? suudnt as-npudruts 'iftn v(txnr gf 7a ap aual

-qlqlsod - ?xua$uor zlvqllrysod ?lsaan pyugd al ?1s !ryn-ut 2 sp Q lnarull

ut at ntiuad rprunu nps p.tnf utp uuautuo xro afuntrry ap nsut1ld gf alaod

nas rcvtqd alaod as

lnruo 'EnoP "-aP ralar E '1ajlse 'rs rylulP ralrf E 3lEul

-lqrsod ap trilpuo: gturza:da: ppaslrrlld ep EuuoJ EIaJI B-ep eJf :srJAuI Ir

'Epasrrrrld ep EruJoJ ?Ian B rS enop E-ep rolJf eererlo^zap n:ruad a:mayd ap

rcund nru rS Anoul tJru'ezneJ rlru else nu EuJoJ ErurJd 'lrlasnrrld E BurJoJ

EreJt E-ap EeJ urp 'alaua8 ur alES tdprlltqlsod tt.tlrtod 'aul,l.o;d l$ au.ro3

?reJl E-ep ralar EalptrTrqlsod ug eaur8rro 'ailed tlp ap ad 'are r$r ea 'eu.ro3

lt€Zl E;prt "-ap EaJ ur aJEt? pf EruJojsueJl Et"polllu ateod as nu IIIJSItcrld e

guIJoJ lgtulp Eef EfEp JEIr1J 'esealaiugau EsuI JuEruEr aref 'aPunJo:d rllaslt

-er1d rrigllpqlsod p 'err-te eJ rnf,sounf,aJau prep relq: 's;ar6 xegeJ un EruI

ptsrxa pleasrrrrld ap aurJo3 raurrrd InJp"l ul 'elurlnf, JllE nJ 'aIUJJAJp IEru

Elezlret)eJal eJ ]so.t E runf, e6e 'epaslr:{d ,p JruJoJ prJJl

"-Jp

ralal Inzf

ur urnrerd 'adr1o raun ecgrrads eeJerleJoJ r$ p-roduar rnlntuozrJo ?Jl

-EtrlsEA Jlur azJsu?pq gs p8unfe ps 16 tse3tueru ?ur,rap ES Ie ulp ln-uasa(J

Ef, "etelrlrqrsod

ap - urnf,E apadurrl ]Iuelrp E-Ju tunr pdnp - azaued

-apur es ES Ef,Jeaful eclpe 'sn:l1d ap sul:dnr as-npurirurs 'lgln elrnr g I-E

ap rdeS IelE - trjrldx: potu ur esur an6 o Es

"rqt

- arlla ES Ef,JEJIuI InuIo

'EAal Jp trsnrrd ii "

rp rde3 rnrsare Inz"r ur 'Bf rrre ep ErlnzJU 'es eiuasa

ap auli n 'llaslrolld rrlsrrt p :rqrsd uauroua;tda nldruls mun FIaJ rp EAer

elsa nu rgl:ads etse rl arec pdrutr rJoruo ri-e ap mpporu e l5 epaslrelld

ap JruJoJ rarurrd EfrlsrJetf,?Jeo ear5luqap 'EIeJt E-ep ea: ad pr:ads poru ul

- epasrrrrd ap aruro3 enop atlelela: eurr.rdar r$ gerpaldul ?turoJ eruud ar

T77 ECNN{OUd II'IESII]I]d V VAIIV'INIIdV]EU ,,VEdINICEC.. '7' S

f

-11 A TREIA FORMA A PLICTISELII

se produce mai intAi o deplasare a centrului de greutate a existentei umane

corespunzitoare acestei transformari - fie inspre suprafaga si spatiul de

joc al activitlgilor sale febrile, fie inspre dimensiunea Dasein-uIui ca atare,

inspre dimensiunea existenEei autentice. Nu putem discuta mai departe,

in acest context, raportul exact in care stau aceste trei forme de plictiseali,

adica modul in care ele derivi unele din altele; de altfel, aceasta sarcini

nici nu cade in seama prelegerii de fa9i.

Am discutat p6.ni acum despre plictiseali sub diferitele sale forme. Am

[236] discutat chiar si despre o plictiseali profundi, despre o anumita forma a

sa, insi n-am discutat despre ceea ce este crucial, si anume despre plictiseala

care dispune poate afectiu Dasein-ul nosnu chiar acum, in epoca de azi'

Toate cele spuse pini acum ar putea si nu fie, asa-zicAnd, altceva decAt

inceputul tunelului in care trebuie si intrim Pentru a vedea ceea ce se

intlmpla asti.zi crt Dasein-ul nostru si pentru a ingelege acest sens ca sens

fundamental al Dasein-ului nostru * si nu in vederea unei antropologii

sau filozofii a culturii, ci pentru a deschide calea unei interogatii autentice

a filozoflrii. urmitoarea noastri intrebare se va afla, asadar, in fata sarcinii

de a face acest pas dinspre clarificarea premergitoare a esentei plictiselii

inspre evidentierea specifici a posibilititii acestei dispozigii afective fundamentale

- gi anume a plictiselii profunde - proprii Dasein-ttlui nostru.

S 35. Temporalitatea aflatd intr-o mndalitate

specifca a temporalizarii sale, uazuta drept ceea ce

este cu adeudrat plictisitor tn cadrul plictiselii

insi deoarece originea plictiselii si raportul de derivare dintre diferitele

forme ale sale ramAn 9i trebuie si ramAni complet ascunse pentru intelegerea

cotidiani a acestei dispozigii afective, constiinta noastra cotidiana

este stipAnita de incertitudine in privinga a ceea ce ne plictiseste cu adevirat,

in privinta a ceea ce esrc plictisitor in chip originar. in prima instanti

pare ci. ceea ce ne plictiseste sunt lucrurile plictisitoare, oamenii plictisitori

9i altele asemen€a. Ar fi gresit si in acelagi timp inutil sa incercim si eliminim

aceasti srranie aparenfi. In cazul celei de-a doua forme de plictiseali,

plictisitor pare a fi timpul increinenit. Deja nu mai este vorba de lucruri

din jurul nostru, insi nici de propria persoana. Timpul este cel care plictisegte.

El este ceea ce ne lasi in chip specific pradi golului si ne tine in loc.

lg€zl ul rulal ep relsele rdrg un atsa ?uEIPIlo: eara8alaiug n:tuad zs eaulSrro 16

lqasn:r1d eiuasa EuVurpJ ES arnqeJt 16 augruer Flnfsoun) udnd ap rg3

anxpadsad xusara a?undslilJ aJ

apur{o"td txtasxirqd aa"taux"tdil # olaasuuTd

qnuixql ?oru q ?ffiz?(t a$a a"t?r u! ln/U'9€ S

'rrlaslrcrld E epruauep

-ury a^rDJJe lrirzodsrp relaf,E InJpEr ul'apluatu"Pun3 af,Izgeleur IJEgeJlul

Joun sruJoj gns rou ul essEeAI 3s es mqaJl re ereJ el€IfnJJ lrcgaJlul alafE EI

a8un[e tuo^ puVJ riun]E at"f,UlJe1: g tod af, IunI]saI{3 luns sals? e}eo}

"IqE

epaslrerld t:o,Lo;d nES ?znef tod au Ilueuteo rS aytnr:n1 EJnsEtu ef ul

r$ prrigrdarpul 16 eresa:au ?a Jlse ar ap 'alznll ?lseer? aral$eu eI run3

':sasrrrlyd Js eJEf alel tuns elasul

-

alaueos;ad ef, 'eJeorrsrlolld runs allJnJfnl e) erunl\ rligrdarpur Poru uI EeA"

ruarnd Eaafe Jp rcurnu ';ottsltctld lsnlfxe drqr ug 15 rerp,r,ape nf, alse a3

Eeef, Jurs uI etsa eatettp.lodrual rer 'alelrlerodruat eP

FllB

e1 rpde: un e1

ep elnr?qpJts t$ asutrdnf, tuns alaueostad l$ ap:nreny JfeJBoeP IErunN 'IJ

p8a;rug ur ea;eiulg e(ap prep ar"f,ag ap apur:dnc E rP PrIPE 'utaspQ aa(ru

e6e u1 'ro1al:algns

a ap pldal uI rcturol plsuor "tolairaxqnt aiuasa lVf,uI lei

ylipilrrrrcalqns ldgtrylqrsod ptaruar elnlllsuof, If, ',,alfalqns" ap 16 ,,3lfalgo"

ep rJnrplE grs nu alrlre;oduJt ptseele esul'atafi1 ?J oawfilatodrual rcop n

'- elat:alqns tcru 'ayalcalqo IfIu repefu - nJtsou prnf u1 uPHE el art: ad

16 eletsuo: uarnd o giualsxa JoJEf, e aueosrad ?l 'Iluetueo tcru '- alred

ul nes tunardrur er"nl - aJete E) ellJnJlnl If,Iu luns nu aJEolrsllslld

'a/us xx"tryxlatodutal u p$pads axptx/tlpout o-.tlug plaSfr aawxlruodLua etse

rotrstr:l1d Alsnlfxe drqc u1 r$ rergrrape nf, Jlsa 3tr ?ee: - euaJAeP reru asnds

Jolef rrlrJrod - rtpe$e 'apun;ord lyaslrtlld Inzef ur tottsttclld elsa af, "ea3

'pd71t 7i luozxto :araua8 u! nln-uxaspe "

arEZIIIqISod ap psuas ul elunue

r$ 'priuasa drq: ug nrrdo:d elsa II al eaar at6a.tud al 'l6nsul tnln-uas?Q eel

-elprodural 'pdll? rdarp salaiul 'ES EeletlTlqlsod ug pdurn arsa ariaploqul

au rS co1 ul auli aii a: e:a: rEI 'JrElE e) rnln-unsag pdulrr arsa g8nfqns au

IL€d \t mplo8 eperd ESpl au ar Eaar 'gpasn:l1d ep auro3 Elert E-eP IOIer InrPef,

ur 'urnf,E psul 'Eleerocos uaud lg illnm pdurn 'IZ nJ IZ ap eien urP ruel

-$eounc o ef, uepaJr a:er ad EXg ELuJoJ Ef,ul EZEeJlsgd rSg arec pdurn 'adrz

-odsrp e1 snd tu"-l 1u aul6ug rou arEf, ad pdrurr ardsap Egrol rnSrsap arsE

tz7 ACNNJOXd II"IESIIfI-Id VAUVWIUdAU '9€ S

226 A TREIA FORMA A PLICTISELII

cdre este uazutd in mod obiyuit plictiseala. in mod obignuit, plictiseala este

privita ca ceva suparitor, dezagreabil si insuportabil. Potrivit ingelegerii

comune, toate lucrurile de acest fel sunt lipsite de valoare, nedemne gi

condamnabile. A te plictisi este un semn de superficialitate gi de lipsl de

profunzime. Cine isi fixeazi o sarcini adecvati in viaga 9i ii di un conlinut

vietii, acela nu trebuie si se teami de plictiseala, ci se afla la adipost de ea.

Este greu de spus ce precumpinegte in aceasta morall: falsa siguranga

de sine sau banalitatea sa. insi nimic din tot ceea ce tine de modul acesta

in care intelegerea comuna judecl plictiseala nu este intAmplitor, ci isi

are temeiurile sale. Un temei hotirAtor pentru inEelegerea gregita a plictiselii

este necunoAst€ret esenyei dispoziyiei afectiue in genere, nu numai cea a

plictiselii ca dispozitie afectiva determinati, necunoastere intemeiati la

rAndu-i, dupi cAte se pare, intr-o concePlie de la sine inteleasi gi absoluti

asupra Dasein-ului. Dispozitiile afective sunt ceva ce ne trezesc pllcere

sau neplicere gi fagi de care trebuie si reactionim in mod corespunzitor.

Plictiseala este intotdeauna dezagreabili, iar aceasti stare trebuie inliturati.

Doui lucruri sunt gregit ingelese aici: in primul rAnd, faptul ca dispozitia

afectiv,i in sine face manifest cum ii este Dasein-ului insusi, in ce fel

este situat afectiv prin raport cu el insusi si cu celelalte lucruri; si, in al

doilea rAnd, faptul ci ea poate face acest lucru numai in misura in care

se ivegte din adAncul esengei Dasein-u\ui, sustragAndu-se, de cele mai

multe ori, libertagii lui.

insa atunci cAnd ceva de felul plictiselii este inteles in maniera obisnuiti.,

tocmai dominayia acestei inpelege ri este cea care reprim a plictiseala pro'

fundA, contribuind mereu la pistrarea plictiselii in acel loc in care ne

convine si o vedem, pentru a sari peste ea, in sfera activitigii febrile a

Dasein-tluisuperficial. Aici se vidqte ca modul de a concepe sentimentele

;i celelalte fenomene ce tin de afectivitate nu este atAt de lipsit de consecinte

pe cAt credem, ci joaca un rol esential in determinarea posibiliti"tii,

anvergurii si profunzimii lor.

'rol aJlurp Eun rrru ad nes Inun rf,ru ad eururexa Eleporf,ru

eatnd rorr nu ErnJef eiunr:d ur rS arlseou rrJgleoJar I? lellnzJJ un rdarp

noJos gtepor:ru eatnd ruo,r. I-nu aJef ad e.ta: €tepotot Jtse JEp ,tualcgns

efap arsa nrrnl ]saf,E r3unte ,qrt1ltala afinodvp ptsaarp aF ?iat uialtnqdata,t p

?iua.tpdsuatl aluru tam erunuz l$ 'n;:n1 ]sef,E Jerr{f - Inip nES IeJ un-Jtul

- relape-rlul ]rpugqop rue ErEp r$ 'g,rrr:a3e rtelrleuol nrs adrzodslp ptseare

giurrnd nf JreJ E Jp Earetrlrgrsod 1a3tse Jprr{lsap rr erer tt ,utasuq ur rurfepeJ

pugzulrd 'luods e JJr.;) ale]I.trldacal o ,Ea ap giey alelrrrnda:al o EI gJrpe

'a/at !/?i1lqlsod e piuarcdsue;r ereru reur o BI J"op rf, ,EAnf,aJ€ adlzodsrp o

JEJETU rolu ateod Eg irJnuojs EatElE ednp 'p,rrrca3e arirzodsrp pldrurs o e1

'ryrlpata atitzoduy o ey sunfe rue !1oB ug urrnyd Es ,rural uaJa] un rlru rlrale

rcru nu es sunfe rue e] adeo-lde tgrug ,tndarul e1 reza6e uJe-eu arer ad pu

-JJr] llnu Jp tVtE trrol rue JEp 'Else reurnu nu l$ ':o1 ad psed sap reru ai ur

Ji urp urJleq pqr-r8ap rcur 16 EJo aJef,ag n: ulind reru tol ruplureul .udnd

rerrr alnpe Ju rz arefJy pnou esul 'sn1d u1 rur8ed Eâtef 16 airrou Jp rqlunu

-grrj un - ru ele))ar 'auzdap reur szd un EuruEesur eJo aJefa5 '35liull16

nruJruop trrunuE un ruJrpnls puEJ 'EuJaporu Euotsr ardsap nes arSolooz

ardsap sJnf, un '<runl pnop l5ealace ul ,ue3o rnrnd g J€-el IU a;er ad Eeleie

urn:a.td alrlnrunf,E aiurr$ouno ur ?lsuof, nu Ie "f, n;luad ,gpru'to; o-rt

-urrd tepar pteporlru g areod nu l:al6eountr retsale p priuasa prnuriuo3

[6eT] 'Jtrede IU un ap e;ar$eounf o lrpueqop rue rreta;dra]ur re]sJf,E EruJn uI

:.

ru$ou lryn-uxasaQ a

?ngralp aduodny w ?punlord

flaast1n7d 6 3l 2"t?o1x(tx/td 7\tpqauul ?a&nlaa'lg s

I.ze JP EnI.z IJI.P nJlSOu lnln-UlasaQ E

PFrueurEPunJ elrl)3Je rrirzodsrp E) elnza^

'ppunJord Eprsnlrld plrurnue o EI eJeotrûd eereqertul

A fNTOJIdVf,

PLICTISEALA PROFUNDA DIN ZIUADE AZ]

Am dobAndit doar o mai mare rransparenla a receptivitigii fagi de

[240] aceasta dispozigie afectiva pe care o numim plictiseala si poate, odati cu

aceasta, am dobAndit si o ingelegere a faptului ci este ugor si te instip6.-

nesti asupra plictiselii, lisindu-te in seama acelei agitatii specifice faptului

de a-ti omori timpul, pentru a-gi face tie insuti dovada unei bune si sinatoase

priceperi de a trai gi de a-gi conduce propria viati, dar este greu

sa nu te opui unei plictiseli profunde, sa te la;i dispus afectiu de la un capdt

la altul de ea / sa asculyi ce Are ea sa-7i spund iru chip esenyial. Abia atunci

cAnd vom ingelege acest lucru nu vom mai crede defel ci o asdel de plictiseali

profundi ar putea fi constatati pur 9i simplu sau ci ar fi prezenti

doar pentru ci. discutam despre ea. Aceasti plictiseali profunda se de;-

teaptd numai atunci cAnd nu mai actionam impotriva ei.

insi tocmai aceasta cerinTd ce corespunde esengei plictiselii care se

iveste, in mod originar, in Dasein - 9i care decurge, in chip nemijlocit,

din ingelegerea acestei plictiseli - este intAmpinata astizi de noi cu neincredere.

Cum si nu aclionezi impotriva Dasein-ului, cAnd astizi toate te

preseazS" sa iei o hotarAre si toti vorbesc numai despre asta? Cum si nu

,,actionezi impotriva", cAnd vicisitudinile se inmulgesc pretutindeni? ,,A

nu acliona impotriva" - nu este oare asta o invitagie Pentru a te abandona

lipsei paralizante de curaj, resemnirii, sentimentului de damnare gi disperirii?

$i oare nu inseamni a rispAndi noapte si intuneric asuPra Dasein-ului,

in loc de a trudi, prin toate mijloacele posibile, spre a obgine rn Dasein

luminos precum amiaza?

O astfel de neincredere faga de aceastl cerinti de a nu actiona impotriva

plictiselii are de partea sa, in chip firesc, judecata bunului-simg. intrebarea

este insi daci,,,anu acliona impotriva" inseamna a sta nemiscat;i perplex,

lasAndu-te covarsit de o dispozigie afectivi sau alta. ,,A nu ac{iona impotriva"

nu are insa acest sens si nici sensul acelei frimd.ntiri agitate, nu este

nici acea pasivitate si nici aceasti activitate, ci e ceva dincoace ldiesseitsl de

acestea doua: atitudineA rezerudtd a D a s e i n-ului, care nu este altceva decAt

o formi de a;teptare. Aceasti asteptare nu este una nedeterminati, ci una

indreptatd in,.direcfia unei intrebdri esenyiale dsupra Dasein-ului insu;i.

intrebarea in' cauzd a fost deja ridicati mai devreme (cf p- 121 9i urm.)'

1241) Ea n-a fost pusi insa omului care se misci in spatiul public si care igi dobindqte

respectul fag5. de sine prin propriile sale mijloace - acest slujbag

al culturii care maimutiregte propriile sale inventii. N-am intrebat unde

se afa acest om in cursul unui soi de istorie universali. si nici cit de departe

'EpunJord ElErsltrrld o Ezeezt^ er"qrrlul grs"alv ilzrusa 2? tnruo

utq ztula

oJ mln-ut a sa Q 'stltqd aP sut'tdnt as-nyutiwrs 1ytn alsa xx '?ruJn utP zlal u!

,2,wo isu\s

rJol(ruJn 13J2p ?ana aryod nu,rsnsul JuIS aP t:stastl:t1d as ts

,,rr'rf" " lnruo 'rzptsz '?Arunf, nu mEP 'ptlsaou aawqalxul'1spc11d al E eP Eal

-erllrgrsod ap rsodgpe e1 aund al e nnuad pduu Iroruo 1i-e ap riprrppotu

", r.r.n6.ro, ,-rrs rr:r1d"a urind r"tu nES llnu reru asalaiul luns a:t: lrienl

-ls ur 'snds eurg rcru 'nts lndun lJoluo ri-e ap Polu llrunue Inun InJPEI

ul Jur Jns psrr:Id rerc 16 lrg3 .tJ.ze)o 3trrunuE roun pfagrd n: ar6aslr:r1d

,, g, lttrd"j Jp rf,ru ,etuerurueê nes 'unJlnl alltunu? ap usrrcrld

'irnlrs

lzrz) atsa Inluo Er 1ntde3 a:dsap rf,Iu Egro^ 5 areod nu IrIV'tcoda rlP ul1933P

rrsn:l1d rEru elss sfEp nes rJnJfnl atrurnuE ap rrslr:r1d alsa Izsls? eP

FuIo

"f'p EqaJlut tuatnd ,., ,r,, p, IEIPJIuI uIpl?]suof, 'r6nsut suIS aP p:seasn:qd

as Es Erlrrn urp rlai u1 sun[e

" Fruo Eltunr nu "f"P Ea;Ega]lul PuVnlsU

'rrlrrorrld rle ePlueruBPUnJ euJoJ aluaJIP lnztl tue Lunf,E Er nnuad

,puEJ ee]rJr] p ur lr6asul nlasrr:r1d eiuasa ra eareoldruE ElBol ul ErssJlu"lu

JS

JJEf ur ,atelrp:odrual ur eaurSrro arc 151 et?]run Pls?eJ" ec ruaSalaiul lunfE

ec rnprde3 eze)rcleP as 'puv: EJ]IOP p ut it:eut8lJo Jol Eal?lIUn uI - rol

ul rnud ge r$ rn1n1o3 gpeJd 1"s"15 e - arauaS ul rrlasn:r1d alE elErn]f,nrls

elJluauIou] luns JJEtr r$ r:nl:nrls alse aJEf JEIf, r"tu uaPs^ lun33 Ef Inlnl

-d"3 ,p.rg, prurrd ur ,Ez1',ztotep as gtr:ods giuaredsuerl PlsEJsV

'rua,rydsual

1aru dTqt un-uul zroqaary ?lsaara M?n/ar ?s E:r.sqrn ul sreurn ur'rd purg

;rrlrrnrrtd eiuasa rugfgrJell gs l"rJaf,ul rLrE ar ednp rugnla; o es amqan t$

.nrlsou r.nln-uxaspQ E pl"]uJru"punJ g^llfej" arirzodsrp o nlluad rurrgSa]d

au JJ?f ulrd a;eganur ?t urntE u"nlJJ o ES erngeJl arec ad EaJEqJJlul slse

etseacy Tinsu! auxs ap ?twastltqd as ?s fuo sunfa p '?uuft ux? afal ry <zJaO

.araSur.tuo: o ,"-8op o ,e:rroSale: alirzodord o else psundspg 'ul(rrds

ap r:und un lreJo ateod rysundsP"t letunu'pulgro't' rda-rp e1 'lr9l 'ul1

-rrd, ,p rrund ,ri ,rr3o awod a'tuqauul o e) prdt3 :ElEPorrIu a3alaiul rod

1-r, ,$ 3a1aiu1 I-nu lnlusrlerue;8ord

8arru1 r$ rdal,l e e:tlrud arat$eoun:

etrtunu-est t$ unuro: piurrs a;ec ad InJln] JlsJ ElsJfB t?U)'nln-unsL1Q E

glIJAJezeJ eurpnlnE pls"af" nrluad ulfrrds ap r:und un e3 aJ"geJtul

"JeJo

e: ,snds 1agf1e 'nt,s tnln-uxasaQ e elelJaztJ artrdat$e o etut:dxa as eJEs

ul aJEqeJrul eJ't)te uenlal o ES JInqeJl e:el ad saJ"gaJlul a]se ElsEJrV

;1insu1 auxs a? ptsvasut1d as as lnuo sunfa a '?Mtn uxq alal ul

zJaO izt1e o-ttulrd eJ"garrul prseeie rode ]eztcald ury]3 ulP nln-uxasa1

eiur.trrd ul ,lnl eiur,trrd ur eJrrnJrnl nets utw rf 'lnluo Pst as aqun rcqeJlu!

ruE-N ,piur.tl,rd EtsE33" ul Ie

nf, aldrugrul as ES JJE ef n?s run:r eugd sunfe e

6ZZ

iluysaurNJ vEuvnrsx YoNnloud vrvaslJflTd /€ s

230 PLICTISEALA PROFUNDA DIN ZIUADE AZI

unA anvme - adica una d.eterminata, proprie Dasein-ului nostru, si nu o

plictiseali profundi in genere sau plictiseala vazuta in chip absolut. Daci

interogatia noastri de mai devreme a vizat plictiseala in genere 9i daci

interpretarea de pAni acum a plictiselii a ficut si pari ca avem in fata

noastri, asa-zic6.nd, o definigie obiectiva a sa, atunci n-a fost vorba - dupl

cum se vadeste acum - decAt de o iluzie. Caci nu am conceput plictiseala

profunda ca atare decAt pornind de la o plictiseali determinata - adica

esenliala - care ne-a servit, de asemenea, ca fir conducator pentru interpretarea

tuturor formelor superficiale de piictiseala. Cunoasterea esenriali

nu este posibila decAt in si printr-o interogatie esenriali.

S 38. intrebarea priuitoare la forma determinatd

a plictiselii profunde, priuitd sub dspe*ulfaptului

de a f ldsat pradd golului ;i alfaprului de a f yinut in loc,

care ii sunt specifce

intrebarea noastri vizeaz|.o forma determinatda plictiselii profunde a

Dasein-uIui nostru. Ne intrebam in prir.inta ei. Structura esential;. a plictiselii

profunde, asa cum a fost ea indicati mai devreme, ne va furniza

acum liniile directoare pentru interogarea noasrrl. intrebarea noastra vizeazd.

plictiseala profundi si este indreptata in directia celor doua momenre

strucrurale ale sale - a fi lasat pradi golului si a fi tinut in ioc -, precum

si in directia unitatii lor. Cu alte cuvinte, ceea ce ne inrereseazd, este cafttcterul

spectfc al faprului de a f ldsat prada golului gi cel alfaprului de a

_f yinur in loc, proprii plicdselii profunde, temeiu.l specifc al ttnitalii /or.

a) Caracterul esengial al starii absolute de r.icisirudine; absenta

sau refuzul de sine al unei crize fundamentale a Dasein-uI nostru

de astazi, ca fapt de a fi lasat pradl soluiui. specific acelei

plictiseli profunde pe care am determinat-o mai devreme

t.241) intrebem in dceste directii determinate si o facem, in mod inrendonat.

aproape schematic. Plictiseala proiunde si taptul de a fi iesat pradi eolului

care ii corespunde constituie iaptui de a tr iivrar hintarii care ni se retuzi

in intregul ei. Asadar, un gol deplin. inrrebarea esre insi daci Dasrin-ul

nosrrxt este dispus afecrir. de ia un capat ia alrul cie un astei cie goi aiisolur.

Porrivir tururor celor spuse mai devreme, prin acesr gol nu a\.em in vedere

.arueJlap retu ]EJeurnus rut-al sJEl 3d Jolrurpnlrsrlrl InJelJ?J?: drq: un

If,ru ni EeA" aleod nU AJ?f eurPnlISIfL{ 3P eJ"fS O '3J?lUJn uIJd 'IS lnlosqe

Iog un ezEezr.L ?Jls?ou isaJEqeJlul snd rue aJEs uI InlnPou

"aJ?qaJlul

rerufot ezaelolep as EIiuelE a8trle au nu sunds?r llgtsod un IrIu Il Fld".I

nES iEa s] n]dlurs 16.rnd upiunusJ 3s aJEo alnqaJl 'aulpnlrst:r.t eP ErnlosqE

eJ?ts o EI aJEolr^rJd pJlsrou E3J?qaJrul EI sunds"J un ifru rurw8 nu iej

lsJfE ur "lEp

'psul 'F13eJof EIiIaJIP ul P3ul Pl"ldeJPul else nu auIPnlISIlIA

aP ernlosqE uPls Ialsef,E eiutrrtrd ul eJls"ou EaJBqeJlul m alBod JEC

'ele nf, EfsBauniFtu es ES EOJA nu t6 tnseou eiel

ul ?He es eJ?l ellJnJfnl atsa,u;d nu 'JEJIIqJE JelfPl?f un aJE r5 ul(l-rds ap

l3und eirJo ep ptrsdrl atsa Eercqalrul 'lzprs? ur"tunuuot 3u 3J3f, n3 a13ul1

-srp Jollupntrsrorl JoJnln] ?pnlf, ul 'sundser Inun ?3J?oAEJ ul Pluarfgns

Ept.a.op o prXJ rS uodns grqy :epeSe augul?r EPundsarm l-es rr€r mplo8

gpe:d l"s"l 5 aP ldEJ un EI srIAIrd nr 'nrlsou rnln-utaszg p puryo'rd

"

srprld un EI eJIAIJd nr trtseou elieSorarul'lux?nflstrxn 2P ?ru/osqa 2r31s

lVrZ) eP IaJtsB o IIrEfUnuePI ES JEPEZ ul uI?frasul 'alfullslP rollulPnlrsrfrl "

aJrunsul pldrurs o aJaPe ul luole nu ,,ut1dap Jd" ]s3re ul:d g:ep '1ryry08

vpatdutldap adwsv| {u ap dalmunFurues 5 }od nu elg 'anssou rrrgqsr}ul

Inttrargo e3"J ercf, Ir3 (rnlosg€ rnplo8 E fpeôp o rtprit ]uns nu IuIPruIsIs

-rA alsaf,v .aut?nlxsxJxn 2F 2&losq? xtals Dun aawlsaltupru aflru"tad nu turp

-nlrsrorl Jorsef,? eieS u1 ereJade eP gtElIS" EIif,"JJ :eleflle ri - pupr purrd

ul JEIr{f eq - drurr lfu1a:e q ?sul PuguJJguol 'EruJguol el eJEl ?el alsa

mln-uxas?cJ alE IuIPnIISIsIA elsa3E 3P Pi"J IZ?lsE eP eticeat lEluf,ol JEC

'ruerSord nes pt.rdord a.le t6l alitztue8ro ere3ag t6 tutpntts

aPlu"d uo

-rf,rl JotsaJE giel atej E nJluad Jteztua?Jo luns JlEo] 16 pror -

Js?1f, (rJnf,Jeo ,lriercose ,rrndnr8 asJalrp l$ l: 'docs Intsa3e Eq[nls ul EHE es

alEnPI^Pul au?osJed JEoP nN 'aJEolBfRISn€s aJeAIozeJ o Is?8 E eP 'auIPJo

ug asndar apadar reru ]93 eg 9s allrnrsnl

"r :neJ E aP '13dm eund el "

eP

'rurpnllsl3ll elsale nV{ ul aud e ap allouulal naJeul allJnuo3a l5 alrrqrra:u1

rS tuns ts"oloruogz ap l5 asualul eP IeJ

EI IlPl

'PI"ralEIIUn alse gllrlrdsrad

Elseef," ,aunds BA es ru ,ESuI 'lulpnlrsr3ll IJ?1E ?tslxa IuaPunnlJJd ']ra:

poru uI .lar8qar earlnSgy,r .lagozolg p ruJal Ietuel Inun. ?sdtl 'taut EJJEPoJa

,raiurrr6 riurrndauipf,rrrlod EIZnJuoi 'lzplse eP gllup(gl"lf,os Eerels :FleJ

tol 3p rurpnlrsrsr^ rxrulvlul 'a3otlselt: 'JZtt)'tJvlugluP5 lol ne ruaPu]lnl

-ard :zrn8uls Bun eP JEoP EqJoA a nu tS 'apundst-t luol ',,Jn8IsoC" iEAJf

e$e rou ardsap EruJ5E eleod es 'aurpirllsr:r,t aP eJ"ls aJ"lE o-Jlul eJ"o lu"He

a51 'p417] auxpnflsxrxlt a? a"ruxs Er 'aunlitllrd m 'psdq m salaiul 1oB rtpe6e

,aurs ap ara8erpr Jp nes aurs ep znJ:u "P

Insuas ul FIoB tc 'uqdap Inllrulu

ICZ SCNNCOUd II'IASII]ITd V YIVNIWUEIAC VhIXOC '8' S

232 PLICTISEALA PRoFUNDA oTN ZllJADE AZT

Nici starea sociala jalnica, nici confuzia politica, nici neputinta gtiingei,

nici erodarea artei si nici lipsa unui temei aI filozofiei sau vliguirea religiei

- starea de vicisitudine nu consti in faptul ca una sau alta dintre aceste

vicisitudini ne apasi intr-un fel sau altul, ci, dimpotriva, ceea ce ne apasi

in modul cel mai profund si in chip ascuns este mai curind absenya unei

crize esentiale ;i de profunzime a D a s e i n-ului nostru in intregul sdu.

Absenta unei crize de profunzi me a Dasein-ului reprezinta golul absolut,

asdel ci nimeni nu se mai strAnge laolalti unul cu celilalt si nici o comunitate

nu se mai strAnge laolalti cu alta, in unitatea statornici a unei actiuni

esentiale. Toata lumea si fiecare dintre noi serveste un slogan, este partiza,

nul unui program, tnsi nimeni nu este custodele miretiei liuntrice a Dasein-ulri

si a necesiti"tilor sale. Golul specific ce caracterizeaza acestfapt de

a f ldsat prada golului care, in cele din urmi", se manifesti in noi in toata

amploarea sa constituie tocmai absenta unei crize esentiale si de profunzirr'e.

Dasein-ului nosttu ii lipseste misterul, astfel ci aceafrici.launtrici pe

care orice mister o trezeste si care confera Dasein-vlui miretia sa r5.mAne,

la rAndu-i, absenti. Absenta unei crize de profunzime este ceea ce ne apasi,

in fond, si ceea ce ne lasd" in chipul cel mai profund prada golului, adici

golul care este in chip fundamental plictisitor. Aceasti absenti a unei crize de

[245) profunzime este numai aparent mascati - ba chiar, mai curAnd, atestate -

de citre activitatile febrile din ziua de azi. Cici toati aceasti organizare,

programare si experimentare nu este, in cele din urmi, nimic altceva decAt

o complacere generala si satis{icuti intr-o stare de securitate, in care nu ne

amenintl nici un pericol. Aceasti complacere, activi in temeiul Dasein-uhi

nostru, este cea care - in ciuda tuturor vicisitudinilor - ne face si credem

ci nu mai este necesar si fim puternici in temeiul esentei noastre. Nu ne

mai dam silinta decAt atunci cAnd vine vorba de competenre ce pot fi tnvitate.

Prezentul este plin de probleme si intrebiri ce tin de pedagogie. insi

acumularea de competenre nu va purea niciodata inlocui forga gi puterea,

ci va duce - daci va duce intr-adevir undeva - la sufocarea acesrora.

b) Imperativul exrrem adresat Dasein-ului caatare, adus implicit

la cunostinli. prin absenta crizei de profunzime (clipa adusi

in chip irtrplicit la cunostinti) ca fapt de a fi tinut in loc ce

caracterizeazl, aceastl, forma determinati de plictiseali profunda

Ceea ce caracterizeazi cea-"i prof.,.rda si esentiali stare d.e vicisitudine

a Dasein-ului nu esre faptul ci ne apasi o anumiti vicisitudine reali., ci

EUn nu rS (?ruaJtxa eiua8rxa plrursal

"s

amgeJl pruo 'urydap yo8 rnyare:orgz

-undsa.lo: pour uI ;aruzun;o;d ep gztt; o JJt?f prreod au Jf, eaal purg Br

'JEAap"-Jlul 'etuarurradxa o e nJlued 'ppun3o.rd Jurpntrsrf,rl EaJE ap piEJ

a;aua8 ul srq)sap l5 rlrp8a:d ryrul reru g e nnuad 'snds 1a3rp 'nES - arurz

-un3ord ep ern reun E aulldap raiuasge pteJotep - aurpnlrsrrr^ Jp IJpts

ralare eare8n(qns urp EJaqrlJ as e nrtuad rJEtE Ef, In-uxasae ?rsp"t?1oq as es

erngaJ] piutnttd at uI pltuatne drq: ug ezeazrpgrsod a3 EeaJ ec 'arurzun3o:d

ap rrzrJ) IB eurs )p znJeJ lare ul;d '?tnfsoun: l:rydur poru ur piEJ Js "s

ernqJJl 15 areod pdtp ap ptat:eJegaJlul BJrEolEruJn 'aJeurJn urrd 'ecrprr ag

'pdr1r ug tnln-uxast2e E erEzrleloJ o el 'JJet? er giurrnd ni J3EJ

Ir aJ"r nJf,nl

rnlare erdnse erlE)o+ as Jp r.nln-uxasae e a.ra8ue[suof o EJ ]nrsounf ]ru

-rêp epuryord epasrrclld "

EzEezlref,ivrer el lol ug rnuri "-ru U

E rp prdeg

;rnplo8 eprrd rESEI g e ap :grcads poru tsei" ep auri areod to1 u1 ruud

{, tlt rauxLu"tata? poru a) ila p8arrul ur rupiurg IE rurs rp znJer $ara ut

'arurzun3ord ap azrJf raun ? giuasqr plselt uud 'tntTdurl poru ur 'lnfsounJ

arEJ as er :ruEgeJtul ps tglep srtu.tad JlsJ au nu urnlt rcru 'rr.DeSoratur drqc

ul lglap tnl e;dnse eliuale rua8erte gs piurrnd ni lso3 e-u r$ ruaza-rd-n1d

-rurs EAaf, Ef, letelsuol g rnrnd E-u - erueJlap reru tefrpur ure-y arm ad

- rnplo8 eperd aurzunjo;d ul tesgl g E ep prdej un: e6e '?sul 'are ar Eaer

rgeap arSa.rop r$-nu l5 ar6arop r6-a: eaa: 3JE aJEr ur eJers o-Jlul a:z1duo:

EA Js rr 'feznTat U

e ep ptde3 Jp nES znJeJ tsme ep EreporJru egr ateod nu

piua8rxa pls"are l$nsug my aundrul l6-nu aur3 'znjar urrd tncsoun: tr:r1d

lgrzd -utt ef,EJ as Jf, ?aJr a8alaiul uralnd nu rf,ru r$ rzne rualnd nu rou piuersur

gur:d u1 g: prdej ap r$ guri arnger] nrf,nl tsare 'arurzun3ord ep ern

"s

reJerrJo tiuasge ecrpr 'n.rlsou Inln-utasye p9e JS eJEf, ur eurpnlrsr)r^ ep

?leruJruepunJ EaJels rzprsr ura8alaiul nu rou grep ESUI 'Jesef,eu nes rnlnJr]

.EJe) tnrrlod purrunl EI snp" atsa r$ ln3sounf eiEJ Js estpe 'zn1at lsace urrd

es €ar"]IUJeJ preot ul lnrsouni ll:qdul pour ul JfEj as EznJet as aJ Eeaf, EJ

prde3 ulrd reop rueSurrl InJalier"r ar$apugqop r$1 aurs ep znJer rlrro

'nrlsou lnln-uaspe B EpruaruepunJ p^rrig" alirzodslp e) elnze^'JpunJ

-ord rlasncrld arrunue raun eiur,rrrd u1 erirSo;alur IeJtsE r8a;rul e nrluad

'Wrulp 1er

ad arSaiosug lr ar"i co1 ur rnud g ap rnprde3 eiul.tr:d ul urn3"

"

rupqertul ru es rrngarl (rnFIoE eprrd restl g e ap rnprdeg Inz"r ur ef, IeJ

E'I 'lnl eiur.Llrd ur rrpqrrrul Errpu urelnd urr,urd piuersur prurrd u1 pdecs

nJf,nl ]sale m nrlued rcrunu rS 'aJEl" E3 lezrseseu Ju?rueJ znJeJ lsefe ur

lnJsounJ atalas aJ e)eJ m n;tuad rldrrlgluy es Etse JEI 'Jurzun3ord ap azl::

raun IE Jurs ep znJJJ rnlosge lseo? E^JJsgo ruarnd pf,ep BrqE nes rue^Jesgo

Bf"p ErqE ec r$ aruzuryord ep l5 epliuasa eztJ) o rual6eounc nu er prde-1

CC7 ECNNJOUd IIIASIJ]I-Id V V,LYNIWUAJEC VWUOC 8€ S

234

PLICTISEALA PROFUNDA OiN ZIIJADE AZ]

arbitrari, luati la intimplare, ci exigenta adresati prin excelenga omului'

Care este aceasta exigenta? Aceea ca omul trebuie sd

facd fayd D a s e i n-ului

sdu, cdre ii este dat ca sarcind - sd fe acolo, prezent.

Dar oare nu stim togi acest lucru? il stim, gi totugi nu-l stim. Nu gtim

acesr lucru in mi,sura in care am uitat ca omul trebuie sa-si ia de fiecare

data Dasein-ul pe umerii proprii, pentru a deveni ceea ce este; ca el nu

este tocmai atunci cAnd se lasl antrenat in agitagia generali, oric6.t de

,,spiritual5." ar fi ea; ca Dasein-ul nu este ceva pe care, asa-zicAnd, s5-l scoti

la plimbare cu masina, ci este ceva ce omul trebuie sa-si asume in chip

expres. ins5. deoarece suntem de pirere ci nu mai este necesar si fim

12471 puernici si nici si ne expunem vreunui pericol, prin asta noi ne-am indepartat

deja cu togii din zona de pericol pe care o presupune Dasein-ul,

acea zonl. in care, asumindu-ne lilbernehmen] Dasein-ul, la o adicl ar

trebui si ajungem sa ne suprasolicitim liiberheben]. Faptul ca o criza de

profunzime lipsegte astizi pe deplin se arati poate in chipul cel mai transanr

in aceea ca probabil nimeni nu se mai suprasolicit| astazi pe sine in

Dasein-u\siu, ci, in cel mai bun caz, depllnge mizeiavietii. Omul trebuie

mai intAi sa se hotarasca din nou gi si-gi asume aceasti exigenga. Necesirarea

acestei hotirAri face conginutul clipei Dasein-ului nostru, a clipei

care se refrzl si care se face in acelasi timp cunoscuti.

in iavoarea cirui lucru trebuie si se hotirasca, agadar, Dasein-ul? Tre.

buie sa se hotarasci, mai intii, si obgina din nou acea cunodftere ueritabila

in priuinya d ceet ce posibilizeaza, in chip dutentic, propriul sau sine. Si ce

inseamna asta? inseam n5, c5, Dasein-ului ca atare trebuie sa-i stea mereu in

fala acea clipain care el insusi se aduce pe sine in fata sa, fiind angaiat in

chip autentic fagi de sine. Dasein-ul nu trebuie sa se aduca pe sine insusi

in fala sa ca pe un ideal fix sau ca pe un arhetip rigid, ci trebuie sa se aduci

pe sine insusi in fara sa ca ceea ce trebuie mai intii sl-;i recucereasca propria

sa posibilitate si sa-gi asume propriul sine in acord cu aceste posibilitaqi.

Ce pretinde, agadar, clipa care se fbce in mod implicit cunoscuta Prin

aceasra absenga deplina a crizei de proiunzime? Pretinde sa fre ea insasi inreieasa,

adica insqi rd, ca cea ruai intinti necesitate a libertAtii D a s e i n-ului.

Aceasta implica!i necesitatea de a inlelege taptul ca, mai inainre de toate,

I)asein-ul trebuie sa se puna pe el insugi in libertate, si se conceapi pe sine

ca Dtl-:rtrt.

Absenra crizei esenriale - daci aceasta absenti ne apasa intr-adevar - ar

rrebui sa fie insotita de aviditatea pentru acea posibilitare extremi si rrri-

nJlued le;n: a:e-1 ru:lnd Ju EJEp aprrJp JS e;?-r ur I;) 'rotergroq 1nr:und

ur Jfnpe ru:rnd eu erieSo-rarur ap {J-J1s?

o-lrurrd rzrunnl- 'ti"iaSotautz ynl

-uozx.to w aJnyo alillp uJ qlaxletuuyun|'urt1ualr atiuodsryt Jf E)31 e eiurrrrd

ut EqaJrur ? EUru?3sur aleruaru"pun_+ J^nl{" iriizodsrp TrtsJie eiur,r.r:d ur

EgJJlur v'?urlJ"s o iinsur rnl r"JE,\Jp" nl EX!{ a:eod r6-arrl E]3lB r?l:p ars3

nu ;aQl1 'tfiasve nps tninudo;d e;e'rod nl Inruo r;e,rodtui E If 'eJ?rrqJE

adrzod o-;rur eza6e I-E Eu{ut3sur nu ruo utp Inln-L,uasy(J E }reregl{e ?ts"mv

'luiuasa (Ludap ?s tLra ulp l1x-ulasoe

ESE] E EUTuEJSUT :ES tiuasa EJJqrlJ

E

"lrp" 'rnlnruo ?f,terruzrun EJJqrlJ E EUru?JSur rf 'rzpts? ap ri:oda q:gr:ads

Eater{u?run :p auri Jf p:al en::d-rad e ri z:grrsn{ E EUru€JSut nu qlxluatlt

-apunl pnutala aitoduy Ers?afe euousaqr e ESul

'JJ?rse,+rueru ap nrieds

un rJJ,+o arrod as r e{e rerunu rf i:eqa.rru1 ap l3+tse

uud rg:ap esral:iug

5 areod nu Epun;ord gpasrr:r1d ErlV'aurrzunlo-id ap aiEologrsd g E rz"ls"

apurrard art: 'larSoloyISd ?4ro1a? rrurrot r"rr{f 'azrpuegrsd rS ll3o1

-ogrsd llSa:ru1 Epnro "g

uJ '- aJEtE e) uxasl1(f nes pr-rdo;d Jpunls" l$r e,ruln:

nu m"p Ellp? -

Es Ealelru?run ap auri Jf eaaf, ror ur:d 15 ug rerq: gpun3

-o-id eieasnrlld eare grur:da: nu rz?ls? Jp Fruo EfEp ru:rnd ru J"p

"qallug

'tzetse Jp rnJnuo ln-uxasae u1 gpun3ord ?pasnclld EaJe ?t?tsuo: ualnd

n1q 'radly: trgr:ads aJgJetoq ep EeJEls n3 "pun3uof

JI JJ?3 ad epazade-r r$

gqr-r8 - r.rnurld eie3 l$l rr?r nr eleazadat ulrd ri euori:ea: E ap

"s

rger8 urrd

'tr:or r5r ezea.rlsed 11$ 'udw 4[t:ads ruawxa ptol Tqnuund 1alrpa pra t1:,ot

e 16 rropul e 'ufap Eunzep]orul tug{ e IZE ep Enrz urp intuo mep rgsap

pqenul ruarnd eu nN 'earilurl l5 ea:ed la3rs" rpugqop r5-r n;ruad 'r6gdap

piur.rn$n nr eteod el Jref ad alrurpnrrsrlrl ?l auxpnt$xrxa ap U?ts asuntsa i

ayurylod ruu.t la/il a axaxusan "ele etrnprr r.zgtse ep Enrz urp Fruo pr?p t9l3p

€gartul ruarnd au nN 'grs?alr rs ?s ppunjord epasrr:r1d E))er;) lriprrllqrsod

* ?atsare ap ]rqro pulg - aund:e ep eps alrrnpou aleot urrd 'aprndlg:

r$ a1l:n1a3 e]"or ul ar6a.tlnodul as nu - uro g e ap nrlsou prde3 - pu"

-lpitol gJlseou ealerluerun ap lzgls? auli a: Eeaf, EiEp rmap EqaJlul ruarnd

au nu 'alurlnf, arl€ nJ 'lnll" EI lgd"r un "l

ep nJlsou ln-uxasae AnleJ"

Eulruratap ppuryord epasncrld pls"Jr" 'zruJn urp elef, ul '"38p rurgenul

lgyd eu Es lg:Jp ruarnd.rnSl 'nJlsou Inln-uxasa(f e rlasrr:r1d relse3e parurzunJ

-o-rd rde3 un ad m riirlrqers es lrgrsodrur etse grrpe 'adqt nlsata p Tutolpt

-sund # pE tnisaJp paiaflispn auul ?atpsuayq u;qutuJJalap ps llgrsodrur arsg

'adq: lalsar" IE ImoJ pr:und ul 'dnrn r$e1are ur 'a8uerlsuor au rS lou ad

arlugdets aund 1oB lse3? ?i prdej aurs ur 16 ,nn:alqo poru ul rulru;arap 16

EruJgE fteporf,ru ealnd uro,t nu rS ruarnd nu '?elsafe al?ot nJ 'lS 'ppp.roul

9€.2 ECNNJOUd II'IESII]I'Id V VIVNIWUAJAC VWdOJ '8E S

236

PLICTISEALA PROFUNDA OIN ZITJADE AZI

1249) ceeace aceasrl dispozitie afectiva fundamentali ne lasi sa cunoagtem. Asadar,

trebuie sa ne intrebLm intr-adeud.r care sunt intrebirile pe care aceasti

dispozitie afectivi le scoate la iveali si trebuie si ne intrebim ce ne apasd

tn cadrul acesrei dispozitii afective fundamentale, dispdrhnd poate, in acelagi

timp, ca posibilitate decisivl.. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie sa

le intelegem si trebuie sd ne straduim sa punem in cuuinte acele lucruri

despre care Dasein-ul vrea si ne,vorbeasci in cadrul acestei dispozitii afective

fundamenrale. Trebuie sa gisim acele cuvinte prin care si evitim orice

fel de fleclreali, acele cuvinte care si ni se adreseze direct, indemnAndu-ne

si actionS"m gi sa fim. Iar aceste cuvinte trebuie ingelese, adic5" trebuie si

proiectam adeudrul dispoziyiei afectiuefundamentale in acest conpinut esenlial.

'r6nsu1 1a

nr rrod

-e; urrd tnln-uuspe aaffizqpnpx(tx?ux e$J er 'Ee nf ptepo l$ Ea ul aulltns

aJer nJ3nl Iaf,E atse a: 'edl1c alsa af rueqaJrul Pu"f Ifunte PIBrueuEP

-un3 p^rrfajle adrzodsrp gts"ef,E ?tnf,souni aJ"J o-eu arc: ad eaterrllgrsod

eze)zt^pJts"ou erieSoratul '?fIUn l5 greln8uls ptep eJeteg aP etsa arm eiual

-slxe o 'uqdap ad o-tezlsas E JJE3 ad ttienus ul p]"p eJ€rag Jp ptslxe aJ"f,

uxas-a7 un'utas-aq ag es ar$prgroqes ln-ut)sae )Je) ur edrlc alse €ls"efv

'edqc arunue 13 '1n-utasaq fltualne dn1: u1 Ezeezllqlsod a: eaa: tnJsounf,

urrldrur poru ur rnrqt arsr ra p8arrul ut ureiutg p euIS eP FZnJer uI

ia?run| 2$a 2J :uJnf,e

uleqaJtul eu es erngJJt'eîej u1 aund au eleluaru?pun3 gÎlf,aJe adrzodslp

ptsEOf,E ar ?err ep pugulj 'apunjord ulaslrclyd

"ruees

Inrp?l ul lsajlu

-Errr JUTAaP eJEf, ,,le p8a.rrul ul" ls3f? 'alelllse,t ?lseefe lwn/ u\.run5 1a[li

-iaJrp eleol urp zsede au ,,ta yn8a;]u1 uI(( tsJ3? Pu€f If,unle pldruglul as a3

2rrrpiurg Frolfltu ul IaJ tsaf," ul 3HE )s us In-uxesqg m lrqrsod alse run]

2,,7a pSat|ug ux" rse)e Eulueesul eJ'la p8alrug ur'1oB eJele Inun 3 alslll

[gEz] -se^ pls€ef,E 'nunlsa.ldo e eulldap eiuasqe alsa asade au aPult ef EaJJ

"s

!'t?qz"tlul ?au fil?r a aunutor

?u?r?yru pr xryndLuq aiuasT 'lz?1s3 2P n4sou

r-u t a s 3 Q 3za2zx"t21J3"tal 2r2?u40,td ryasutqd

3 ruaruaruaquntpaUtala aTiTzodsTp arl?r aY

n,tVSo"tatut fnluozx"to

ux zsnya U?qa,zu, w autpWtugfi

alazqan?xaxpux (arunl al a,tp0tx(tx"td t1/r?qauu|'6€ S

apungo;d rrlasuf,rld E

EleruetuePunJ ?^lrleJe erirzodstP EI eP pururod

aretlo^zeP ernqarl ere) ))tzveleru ellJPqeJrul

I'IOTOIIdVS

i

ieatunl rtsr ef, :eertqartul 'epunJord nlasrrrrld e

pptuaruepunJ p^rrrTe erirzodsrP EI eP pururod 3r?llo^zJP

arnqaJ] )n arlzvelatu JolIJPqeJrul e ?^rtfeJa EsJEfIPrx

VNOC V VflJUVd

238 iNrRrsAnr METAFrzrcF.

12521 intrebarile privitoare la lume si indiuidualizare nu vizeazS. o pereche

arbitrari de fenomene, ci unele care devin manifeste intr-o unitate si articulare

originare tocmai in cadrul dispozigiei afective fundamentale a

plictiselii profunde 9i care doar in aceasti unitate ne pot determina afectiv

de la un capit la altul, prin acest refuz de sine in care ele se anungi si

prin acest fapt de a se anunta in care ele ni se refuza.

Oare atunci cAnd intrebim care este originea si ratiunea acestui carac.

ter necesar al raportului dintre vastitate si punctul focal - orizont si clipa -

lume gi individualizare, intrebi"m de fapt in privinta acelui lucru pe care

aceasti dispozitie fundamentali a plictiselii il aduce in chip autentic si real

in orizontul interogarii? Ce fel de ,,si" este acesta care se afli intre cei doi

termeni ai raportului indicat mai devreme? De ce este necesar ca, in cele

din urmi, acea vastitate a orizontului care subjugd si fie frAnta prin clipi

si de ce nu poate fi ea frAnti decAt prin clipi, astfel cb, Dasein-ul ajunge la

existenta autentid. tocmai prin aceasti fracturare? Oare esenta unitagii gi

articulirii celor doui esre, in cele din urmi., o fracturd? Ce semnifici

aceastefacturare a Dasein-ului in el insu;i? Noi o numim finitudinea

Dasein-u,lui si intrebam: ce inseamndfnitudine? Abia prin aceasti intrebare

ajungem la intrebarea deplini care se instapAneste peste ceea ce incearcS.

sa se exprime in acea dispozitie afectiva fundamentala. Oare nufnitudinea

auzit in dispoziyia afectiuafundamenta/d a

D as e in-ului este ceea ce se

face

plictiselii profunde si ceea ce ne determind afectiu de la un capdt la abul?

Aceste trei intrebiri pe care ni le aduce in orizontul interogirii dispozitia

afectivi ndamentali a plictiselii profunde - ,,ce este lumea?", ,,ce

sunr intrebirile pe care

este finitudinea?" si ,,ce este individualizarea?" -

le-am ridicat la inceputul prelegerii intr-o maniera directi si arbitrara.

Acum insa lucrurile sunt mai clare: aceste intrebiri nu sunt luate din cirti,

nu sunt adunate laolalta prin asimilarea diferitelor curente filozofice si

nici nu sunt tributare unei traditii metafizice alienate, ci isi vadesc abia

acum posibilitatea, adica necesitated caracteristicd stdrii de uicisitudine in

12531 care se afld Dasein-ul nostru. Aceste intrebiri sunt intrebiri veritabile

numai daci sunt"inradacinate in locul de unde am vazut acum ci provin

gi numai daca rfmin inradacinate acolo. Iar atunci cAnd sunt intrebari

veritabile, aga cum se intAmpli acum, ele nu sunt deloc noi. Dar, chiar

daci nu sunt noi, nu sunt nici vechi. Nu sunt nici vechi, nici noi, ci esen-

;iale. in privinta lucrurilor esenliale insi, este irelevant tot ceea ce tine de

setea de originalitate si - ceea ce este acelasi lucru, sau chiar mai suspect -

tnln-uxas'rie e Elelueru"punJ p^ltf,JJ" adlzodslp , tupf,glJel3 ?s lEJJef,uI ury

'urnf? eugd s:nc;ed ue1 arec ad

Fiunrp e1 'lodzul glEP o ptul tut.trrd 95

'rnlnluo

Furrsap ep rcrunu auri liglllqlsod ratsa:r ppqlsod lo'zpru;o3-:r3o1 'gpl,r

zarrrrllglsod o ersa nu aretqlqlsod gls"af,E gsul 'pslqlsap EuVLU9J ES elnqeJt

rrf,rzgeleur Eerarauratul nnuad arIJeJIp tiptlsa:au Iaun EelBlIIIgISod 'InF-ul

-asae Eetey.lerodruar EI rp pulurod prep aretag ep prerlo^zaP nu nES rlnq

-JJt rrfrzgeteuJ Ef,Ilerualqord p:ep 'llurnl E aIJolsI e8ea.tru1 nrtuad €Atunf

'^rperqo dlg: ug rrlrgers g areod nu 'Eelseft aleol nJ 'alrqlsod rol IIJpJns

lrgzl -EJSep e r{ anzSfauru n/u?qauux "totnlnr aaur7nro BSul e]sa rnpdrurr eiuasa

e1 areolr.rr.rd Eeregrrrul '1n1ndrug piuasa a1 a.tuottrn"rd paffiqarrul el pugd

8un[e rrpqaJ]ul reJt elsJ3e 'Jol IFISlro ]r.trrrod ';epe$y 'nln-uxasae aatal

-qatodutal ul ereurfpppJur Esur luns eJEr? EIEasr]lIId l$ gpuryord epaslr

"f

-:qd ersea:y zpluautppunl art1ttata ninodvp 1a1ata niplqlqlsod aarazxlnra

lvJep EAa3]IE trIIuIu etse nu !,qq7,tlux "tolsna aalanqqa t:e: 'allrntlnl nEls

runf, lrTrgers rrlt Er uaundnsa:d EInJ?f, eiurru;d uI BAaJ ad e: epruau€PunJ

EAnf,eJE arilzodsrp glsBJf,E EtuJn ul runle "sEI

ruo^ nN 'ai?lllqlsode) pxwa

xpru ar ul ar uty pulâp ps apuryord rryasnrrd E qwuaruapunlrn1uata a7i7z

-odvp ?are lerur pl uiu ul e$E tS 'n.nsou Inln-uasve E "lelulu"punJ p^l]

-tale ayilzodsrp o EI ap pulu.rod - ,,i?eulpnllug alse eJ" ',,eeeJEZII"nPhIPUI

else er" ',,ieaurnl JlsJ ef" - u"qaJtul raJl JIe3 u?l33eP PS rEf,Jaf,ul ury

'"r3Jl e-eP

lalar erirarrp u1 efap grep erereg ap a8uldurl rol au aregrrtul EnoP e-eP

ea: lS rgrulp e)J E) aunds E nf, nJf,nl r6e1a:r Jlsa aJ EJei 'eleJt e elilzod ad

naJaru eTe eL as ?e 'upqeJlul IeJl elef 'eurPJo ul el-nPuvnl 'IUPlnrsIP es

ada:ur ruol pu€f, r3unle 'Eelsaf,? Jl"ol nJ 'reut8tro nes InJJIfBJEf, 'EJeoeu

-nq 'Elrpur E ap BaJruaru aJB aJ EaeJ 'IIJBJetunue ptolf1ul ug o-lezate rxe

'?rlEIoEI Enop JllelJla: ad aud al eJef ea: 'altrpqartul IaJt elaf, alEol erlulP

preur8rro Ipur Eef, ersa Ee Ef, nJtuad '?no? aqpyo1at a ptaut7tto ti a"taol

-ut7ftun auxJry?.t a) ea^su1

suas 3J uI 'eJeqeJlul 3I3Jl E-eP Per e: sndrul e-s

eurPnlrus e1 areotrrurd EaJEqaJluI tv3ul EJeruetu seuaIues? o JP JrElloAZaP

ESUI lso; n€ alg ,.ie.erezrlenpl^1pul

elsa a3" (g ,,leautpntlug else eJ" (Z

,,ieerunl arse 33" (1 Sulpro plseJf,E ul SIBfIPIJ lsoJ ne utqaJlul IaJr 3le)

'rJ?qaJlul 'ele runs Jf eaa: rda.lp alenl IJPgaJlul

"frpt

alsafe uIe)EZ arec efio3 up$nrgrsap ris 16.rep 'tupluaultladxa es rlrqedm nu

nES rrrstuns EasfE J"oP else n3Jelu luplunuuo3 au eJEf, nl EeftgaJlul

"]EP

'pleurelr preporlru ]soJ E-u aJEf JtEII[EutBl:o o Blsetuo3 ap allJ?f,Je3ul eltol

"

6€7 gNICNJINIC .EdVZITVNCIAICNI .EWNT'6€ S

240

iNrReeAru METAFTzIcE

nostru, a plictiseali" profundi a Dasein-ului nostru, pe firul conducS.tor si

in lumina relativa a fenomenului plictiselii - a plictiselii profunde in special

- clarificat anterior. Aceasti clarificare a luat o forma interogativa.

Punctul de plecare al interogatiei noastre a fost unul dintre momentele

structurale ale plictiselii profunde, anumefaptul de af ldsat prada golului,

in sensul de refuz de sine al fiintarii in intregul ei. in cadrul plictiselii

profunde, care face obiectul cercetirii noastre, acestui moment ii corespunde

absenta opresiunii, lipsa misterului din Dasein-uI nostru, care nu

cunoaste decAt vicisitudini si moduri de apirare in fata acestora care se

misci la acelasi nivel superficial al Dasein-ului, sau poate la unul inci mai

superficial. Acestui caracter intrinsec, determinat ca fapt de a fi lisat pradi

golului, ca absenta a opresiunii, ii corespunde un mod privile giat de af

linut in /ac, in sensul clipei care se face implicit cunoscuti", in mod indirect.

Corespunzitor cu absenga deplini a opresiunii se face implicit cunoscuti,

necesitatea ce caracterizeazi. aceasti situatie - necesitatea exigentei ultime

carevizeazd. omul, gi anume faptul ca el trebuie sa-si asume din nou, in

chip explicit si propriu , Dasein-ul siu, sa-l ia din nou pe umeri. Aceasra

este exigenta in privinta cdreia omul trebuie mai intAi si se hotirasca din

nou - sau si invege sa se hotirasci -, si nu pentru c5, a afl,at acest lucru

dintr-o prelegere sau alta, ci numai in m5"sura in care acest lucru se intAmpli

pornind de la o opresiune reali a Dasein-uluiin intregul sau. in cadrul

acestei interogatii nu poate fi vorba, in cel mai bun caz, despre altceva

[255] decin despre a dezvolta disponibilitateafati.de aceasti opresiune gi fagi de

clipa care ii corespunde: faEl, de clipa pe care omul din epoca de astazi o

intelege gresit ca graba de a reacriona si ca repezeali de a-si face planuri.

in cadrul acestei exigente nu este vorba despre unul sau altul dintre idealurile

omului intr-un anumir domeniu posibil al actiunii sale, ci despre

eliberarea Dasein-ului din om. Aceasta eliberare presupune, in acelasi

timp, sarcina ca Dasein-ul si se asume din nou pe sine insusi efectiv ca

pouani - o eliberare a Dasein-tlui din om pe care fiecare o poate implini

numai pe cont propriu, pornind de la temeiul propriei sale esente. Asra nu

inseamni insi ci ateastl cerinta ar implica faptul ca trebuie si. ne retragem

din realitatea contbmporani, si. o dispreguim sau si ne aflam in conflict cu

ittr."-tti insi la fel de pugin ci trebuie si facem tocmai contrariul, adici.

"r.

sa luam anumite masuri de urgentitintr-o conjunctura lAugenbllckllchkeitl

nefavorabili, pentru protejarea culturii amenintate. Trebuie sa ne tinem

de la bun inceput la distanta de ingelegerea gresiti a ceea ce ni se cere in

p|lpxqalodru7J 'lnln-ux2s?Q eelavlaJodr.usl ul ErEurfsP"Jul else rr]esrrfrld

e EptuluepunJ "^rl3aje

erirzodsrp e: snds tuv 'gleruaruepunJ pÎlf,e3e

alilzodsrp pts"er" aJtm ep rtrtldrut poru uI ?terrpul efap arsa arec tarie8

-oJalur E eunrsuarulp o e1 uzeauodet es - EleruaruepunJ EAI]IeJE adrzodslp

plseafe ulp arat$eu Er aJef, ul eJnstru ul - Efneuralqord glseafe e8ea.ttug

ec 'dturl r$e1a:e u1 'e(ap euurEasur Eatsaf,E eleoJ '1a ap tfraJlp e Jr ap sune

g earnd e n;ruad 'tua:edsuel r6nsur rnl nou urp gurâp ri-es 1n-utasuq ec

EJJ:E J?Aape-rtul elsJ ezr.Lu e)r'p'r$nsur Inln-ulasae e gpriuasa eiuaS.rn n:

plun5uor Ju aJEf ueqeJtul rf 'a{unue algozolg {ocf raun nES lgozol5 tuaJnf

mun rudo:d rJegeJlul nes aytrSoqgl! oar,t ur atnrr rJ"gaJtul tuns nu 'r]$ar,r

-ll IrEqaJluI tuns nu EJtser? ee lnrde; EtrglJ"lf, e n;tuad nJlnl lsJie tnf"J

rJtv

Jtse 3f" 15

,,;raurpnlruS elsJ af" alsa a3"

:JruaJlap ",ieereztlEnPr^rPur

r?ur elelnfsrp rJpqeJrul IaJl elef, uncs ad Iugllo^zep ES

",iEJrunl ltrJaful

rue '- nrf,rpur un rJrE ruale JJ?f ruluad - ES Eelelrlrqlsod u1 prr.tr:d 'lllasrr

-:lyd e pletuaru"punJ g^lrreJe erirzodsrp "l

op pulurod 'fdlp etsea:e 'drun

rSelace ur '15 lunrsardo ralsa:e riuesqe 'grerdariap Jrsa pugl rfunle ']se3

-ru?ru ateJ aruod au apun3ord Ilasrrlld raun E EAnlrJe erirzodslq lerdar6ap

as e nnuad 'rytul reur 'linsu1 1a rrrg8ard E-s nu Fruo EfEp purJJES grseaf,E

Erunse ateod r$-nu 'le g JE luruodrur ep rVlIJo 'rueluluala un IfIU lgeqord

Ei uures un Etsef,E elsa nu aJ"O ieuJn oar^ 'puoj ur 'esEI FS prIJ rou gSugy

LgSd i tnfaJl E lerpuoru Froqz?J runrerd ruaurruala un 16 eugd BlEp 'nJlsou

Inln-uxaszre eiulnr:d ul alrnJfnl nels urnl rfEJ 'nJtsou mln-uxaspe ezeotB

egnsut rs ateod Jf EAJJ nou urp ureJolur Es rglul r"ru ernqaJJ 'tleftl" "l

uprderfu ru ?s Erlseou eaued urp trSar8 g rV'lps ll]opl ap ]eun$ra.tug mu

lgt" nr as-npueie8e 'uxasa(J mplrdord Inrrlsru ap erdo.rde rs rp lroJr

"

tsai€ ep 'uoaun 'rcrg: lr:neu ag ps l5 piur.rac plseale ap alrads es ES rzersE ep

tseuo Inuo 'rmu$rgo Inuo "3

IEruJou r:a3rad ersg 'nES nln-uxasa(J InJalsruI

runcard EAaJ nJ ]Etun{uof, nou urp ag ps Ie

JJB: ur JunrsuJrrrrp ea:t l5 u;a3

uaJat Iare uo nnuad ug8rr5g:a.r 'puVJ prur:d ul 'lglap elaflle arsa nu

"s

rfre EzeeseJelur eu af, Eaaf, 'r-npueJ e1 ar6asdrl InJalsnu m nrluad rli nrtsou

lnln-uxasae e aunrsardo o ardsap egJo^ g areod nu rzElse ep Jolrulpnrlslr

-rA JoJnrnl epnrr ur ?o nrluad rcrufoJ 'aps raiuasa Frerual

e1 ap pulurod

'Jlelrsaf,au ElsEa)E ril:dord luor ad Et"p eJefag ap gdeaf,uof, ES JIngJJl

uxasa(J arera5 m prdeg pugrnr mu grqdrur eiulra3 'pliuasaau puo3 ul ersa

Jtr Eaef, nrtuad Ar]f,alof, urs?rznlua aplros un-nuud pduasa erse af, rcef, ap

'?uJJn urp JIaf ul 'rualdorde au es erads eatnd ure m apunard err';J'- utasa(J

ngs prrdord nou urp arunse r6-gs rzglse ap FLUo Ef, aurnuE l$ - ze: tsa:e

rvz ENICNIINIC .AUVZI'IVNCIAICNI .EWN']'6€ S

1l) iN:tnegART METAFIZICE

Dasein-ului;i, astfel, esenta timpului insqi este radacina comund' d Acestor

trei intrebari, care exprimi in ele insele, in unitatea lor particulatd', intrebarea

fundamentala a metafizicii, cea pe care am numit-o intrebarea

priuitoare kfinyd -f.inyd;i timp.

S 40. Modul in care nebuie puse

cele trei intrebdri

Se pare ca qtim, agadar, cdre sunt intrebarile ce trebuie puse acum. insa'

tocmai cAnd vrem si" ne asigurim de acest lucru, uitim atAt de usor ceva

ce este la fel de presant, si anume faptul ci suntem datori si clarificam

modul in cdre ffet)vie sa punem aceste trei intrebiri, modul in care trebuie

sa ne raporram la posibilele rispunsuri si modul in care trebuie si interpretim,

rAnd pe rAnd, aceste rispunsuri.

t2571 Nu vom prednde ci, rispunzAnd acestor intrebiri, vom clidi o viziune

despre lume in care omul sa fie invitat si locuiasci. Poate ca omul de

astazi nu are deloc disponibilitatea reali, adica maturi, fagl' de ceea ce

numim in mod expres viziune despre lume. Nici nu vom considera ca

stare de vicisitudine in care se afli Daseiru-ul nostru ar putea fi inlaturata

cu ajutorul acestor intrebiri, chiar daci vom reugi sa le gisim raspunsul.

Dimpotriva, aceasti stare de vicisitudine va deveni inci mai acuta si se va

acutiza in singurul sens in care o poate face, adici in sensul ci aceasti

interogare ne va aduce pe marginea posibilitagii, a posibilitdyii de a reda

Dasein-ului realitatea, adicd existenya sa.intre aceste margini extreme - cea

a posibilitigii 9i cea a realitatii Dasein-ului - este insa, desigur, o linie

subtire, o linie peste care nu se poate niciodata aluneca pur gi simplu si

peste care omul nu poate sari decAt atunci cAnd di un imbold propriului

Dasein. Numai acliunea individuali in sine - clipa - ne poate da acest

imbold pentru a face trecerea de la marginea posibilitigii la realitate. Filozofarea

insi nu ne poate conduce decAt pAna pe marginea posibilititii;

ea rimAne mereir intr-un stadiu pen-ultim. Dar nici pAna acolo nu ne

poate conduce decAt daci se indreapti intr-adevir, in chip premergi.tor,

citre acest stadiu pen-ultim, ingelegAndu-si astfel caracterul ei premergitor

deplin ;i propria sa finitudine, adici intelegAnd ca nu trebuie si se complaci

in cercetiri goale si neinsemnate, chiar daci probabil corecte, pentru

aJEru rEru o-Jrul atsa mgozolS "uelqoJd

o EZeeztL ef esaf lvl nJ :Junds

ereod es e: adeorde tg3ul ErruEu eie ap tuns rJgozolg ellJqqarrur eteol

']ra: potu uJ 'rou eJturp ErnJef,e5 lnfsounf e eJEf ?AJr ezE)ztt JIJ '- ,,eaa.t

-Az477n?!xryux else a)" tt ,,\aauryWtug[ elsa a]" ',,2uautn1 e]SJ af," - IJfq

-JJlul reJl alaf 'atEluazaJd ]uns au Lunf rSe 'nldurrs rS rnd rur,Lud eceq

ali?pu.tl altry ap 7i unruot lniLuts auru ay

u?qa4ul /2't1 toPr paDx?7sv'17 s

'rr:e3o;atur

FllE ur tEfJp

slqrsa? atts?d ateod 1-nu are: ad nrieds - rn1a3ota1u7 nliuds nps pttdo.td

'ruE8o.latur In1fe JErr{J u! (lfjul ruut axnlusuot ti-ps axnqau rJ 'Ern}sJrE

Jlatnurl uJ etESJJxe g areod nu rfru ri trtnurT nruauop un EI psugJtseJ puef

-lllu g areod nu 'gl5liulll6 eJelrrJaf, ef,rro Jp eJrgesoap ards 'alec alieSo-r

-atur o 'pnldacuo: urpJo ap rrieSo:atur raun Ealelar:qos urrd rc '€f,rfsnu

arieldruaruoc o-rlurrd nes ar-rotr[er,L o-rtur;d aurlJns nu eJE3oAur plseefv

'rul utp !n/n-uxasa(J aataJo(tux xJ 'xnlnuo uiuttliuot aalauJsa? nu i\.JEJ

-ozolg ErueJs ul aper aJ?l BurfJES EafE E3sEe Jes ES ala m n;tuad (unq Ief

InLunJp ad rryqarrul etseJe aud e ap Eel?trzorJJs atsa auede JJtl?JEf un JJE

':griurn6 InsJJruap n: edereduoc ul:d 'are: rS eroleu ruale JJ?f ap apnrda:

-uo: rdelrrr.lsrfur Ealetrzorn8l; 16 eatelrce:rds.rad rgrap gpfuasa reiu ]FW

'l$psug Ee elsJ ezlru e,rnSurs reJEJ E 'rJural erqy arielnrads o-rrug aza:aua8ap

nu ES JIe e: nrtuad 'JIJSur elrJeqaJtul ul arol erg ap:ard au nu e n:tuad

asnds amgar] rJnJfnl etsJfe aleoJ 'prsaJrueru as r6nsur In-uxasae JJEf, ur JEA

[SgZ] -apE rnlJfe lnrradurr gns reunu ESur eurlJns EAJIaJJ ?]s"Jf,V.luruazat gl,u

:ESuI Eurueasut ,,e,Lt:lodrur euoti:e nu V" ')rluelne r.nln-uaspe e,Lurodrul

euodce nu E aulnuE rS 'lesa:au m aundrur as r aJEf nJfnl rnlef," eiul.tud ug

r6na; e nrruad JuJnsE o-16 ps arngeJt a-rer ad earerrlrqrsod a:aua8 ul "apa^

preod gs Ie tglul e6e 'rzelse ep pruo utp In-unsaq tseJrueru nou urp Jf"J E

ap pdors ul pf,rpe 'aptuaruepunJ e^ni{e rrirzodsrp ralare e:dnse eriuate

a8erte au ap pdors ul rpJp r.uas areod au nu adeSoratur ptsealv'rreq

-aJlur etsaf,E asnd amga.rl aJaJ ux ruporu nrtuad ansa8ns o ':rpe6e

,ele1

'olo:E gugd snpuor g e nrruad 'ze) eJeJeU ul 'ElEurJn JrnqJJl

rrer EalEf, l5 earetrpqrsod rerug reu ne8a;d e rS :opipllrqrsod eaul8reru ad

eugd 'atuarupa; 'a:npuor ar e :priuasJ else aJ Eeef rerurol Jlsa InlsJJ rref,

:rnlnprczrl z rS nazaurunq mpunq Eruees uJ Etnseur epSa ug

Flser EsEI E

€,,2 IUVSEUINI IEUT UOTS] VEUIICESV'I' S

244 iNrnEsAnr METAFIZICE

misuri necunoscut congtiintei cotidiene, cu atAt mai mult filozofarea se

misca doar la un nivel neesengial, deplrtindu-se de centru; gi cu cit este

mai cunoscut si in mai mare mS.suri de la sine inteles ceea ce vizeazd interoga+i^filozoficl,,

cu atAt mai esentiali este intrebarea si, tocmai din aceasta

[259) cauzl* cu atat mai iritanti este ambiguitatea. Caci, pentru simtul comun,

filozofia pare nu doar ci isi pune intrebiri in privinga lucrurilor care ii sunt

cunoscute si lui, in chip nemijlocit, gi pe care el nici nu mai trebuie de

fapt si le chestioneze, ci isi pune intrebiri chiar in aceeasi manieri in care

si el obisnuieste sa si le puna, adica exact in felul in care ;i le-ar pune el,

simtul comun) dacd gi-ar pune intre bari in privin ga a ceea ce este de la sine

inteles. Pare a fi asa, insi nu este deloc astfel. Orice mare si veritabila filozofie

se mi9c5. in sfera cAtorva intrebiri, care sunt prin excelenti mereu

aceleasi pentru simtul comun, ;i totusi in mod necesar diferite pentru

fiecare filozofare.insd. diferite nu intr-un sens superficial, ci in asa fel incAt

ceeA ce este identic este de fiecare dati. transformatin chip esential. Numai

prin aceasti, transformare isi dobAnde;te filozofia identitatea lSelblgke;tl sa

veritabili. Aceasti transformare confera suruenirii istoriei filozolarii o istoricitate

in chip primordial proprie, care i;i are propriile sale exigente

(sacrificiu, faptul de a fi depigiti) - o istoricitate pe care nu o vom putea

niciodata surprinde sau ingelege conceptual daci o vom raporta la ideea

de istorie pe care o desprindem, bunioara, din istorisirile senzationale care

apar in ziare. Istoricitatea istoriei f lozofei si, in mod corespunzitor - desi

intr-un cu totul alt fel -, istoricitatea istoriei artei sau religiei se deosebesc

in sine si in mod absolut, iar pe temeiul acestei deosebiri se afli totusi

intr-o deplini corelatie; aceasti corelatie ne este insa deocamdati complet

necunoscutS.. insi transformarea nu inseamni numai ceea ce vanitatea

oamenilor de litere intelege prin acest termen: a spune mereu si cu orice

pret opusul, sau - in cazul in care ajung putin prea tArziu pentru a mai face

acest lucru - a pretinde ci acelagi lucru l-au avut si ei de mult in vedere.

Identitatea filozofiei nu consti insi in faptul ci toti au in vedere acelagi

lucru si ci togi spun ,,da" tuturor. Pentru ca intelegerea comuni cauti,

potrivit idealului bau de satisfacqie. o atare identitate a filozofiei, pe care

nu o poate insi gisi, de

facto, niciieri, nu-i ramAne decAt cealalti posibilitate,

adica aceea de a considera istoria filozofiei drept un fel de casa de

nebuni, in care fiecare nu face nimic altceva decAt si-gi nimiceasci oponentul,

pentru a propune o perspectivi diferiti. Tocmai de aceea, 9i ideea

[260] unei philosophia perennis nu este decit mijlocul prin care intelegerea

'upqeJlul Ef rurldur Js E nJluad PuEIf,er II rJgqaJlul elsef,E

arcf ed aJrpu"S ep rnlnuo3e Eatelrsaf,au uape^ "s

]"frpJrdur ne-eu r$ ln:z

nES InJell?JBf, eP o-lr^npprr ne 'adeSoralul EauJuresE o lBIJAru ne airo3

alagru" psul 'upqaJtul elsef,E lerpesE nE unuror piulls l$ erirpera 'ragoz

-o]U rerJotsl ale rrr]eruJt nes u?qauuz ec durtt r$e1are ul rf, 'JIa ezEezt^ aJ

aaat uud reurnu atrnrsounc luns eu nu rJegaJlul IaJr JIaf, 'areul:n ug.r4

'l3J ISBIese ul unr3nl Iseelrf"

ap neJeu ednroard es ?urrpno3 eien unr elie tor 'unJf,nl l6ealare neJaul

'yal r6e1a:e ul 'alnlggzap g re-u mpirrlds rerrolsr p8unl E-ep mep Eunruor

ea.ra8alaiug nnuad Elrgrsaf,leur l$ sayaiugau rp Intor nr au"ureJ JE JrJolsI

g]sear? r3EJ 'ragozolg ErEJE ulp legozolg "rJolsr

e1e^zeauodeJ es Eunruo:)

tv7 rdYsEuINJ rEUI XOIEI VAUETCESY 'r7 s

CAPITOLUL II

intrebarea privitoare la lume ca inceput

al interogatiei metafrzice. Calea pe care o urmeazl"

investigatia noastrS. ;i dificultatile cu care se confrunti

42. (2. Calea cercetarii comparatiue a trei teze directoare:

teza ca piatra este lipsita de lume [weltlos], teza cd

animalul este indigent de lume [weltarm] si teza cd

omul este

fturitor de lume [weltbildend]

{2611 Vom incepe cu prima dintre cele trei intrebari, si anume cu intrebarea:

ce este lumeaiVom aborda chiar si acum aceasta intrebare expliciti ca pe o

intrebare ce pluteste liber, ivita asa, ca din senin. Deocamdati nu stim de

unde am putea primi un rS"spuns pentru ea. Ba, mai mult, daci ne uitim

atent, constatam ci nu stim nici macar cevizeazS, aceasta intrebare sau in

ce directie se misci interogarea noastra. Ca in toate cazurile de acest fel,

calea cea mai la-ndemhnd pentru o prima clarificare a acestei intrebiri

consti in a ne concentra asupra cuvintului si a istoriei cuuhntului,,lume"

si a urmiri istoria formarii conceptului pe care il contine. Am incercat sl

urmez aceasti cale in lucrarea intitulatl Despre esentd temeiuluit . Evident cL

expunerea conceptului de r6opoq, de murudus, de lume, pe care am oferit-o

acolo - si care se pistreazi, mai presus de toate, in limitele care i-au fost

trasate odati cu fixarea temei lucririi - nu poate face altceva decAt si ne

indice etapele caracteristice ale acestei istorii. Expunerea de acolo ne poate

insi servi la o primi orientare in privinta conceptului. Ceea ce a fost tratat

acolo nu trebuie doar expus mai concret si mai pe larg, ci trebuie completat

sau, mai curind, fundamentat mai intAi prin apel la istoria conceptului

l. Vom Wesen des Grundes, ed. a VI-a, Klostermann, Frankfurt a. M., 1973, pp.

23-27.

pugd ura8un(e ps tefJJrur {uE '- ra p:ornfu nc r$ - rrunl rnlnueuoua3 "

erezrtet)etar prul:d ptseal" el Jp puruJo4 'salaiulau ap l5 arredap 'erurn e1

rugd 'l6nrol alsa ru IZ nr IZ ap eiel.t ul llqlSllrrul rraS:ad r$ adeorde atreoj

[g9Z] J]sa au er EeaJ 'Eêpunrp eaur8r-ro nt 16r a-rt: rJeqaJtul ap rS atda:uo:

Jp Ju-npursoloy 'l6a;3 potu ul ureta.rd:atur II urarJlsap l-gs ruplJaf,ul er

lerpeur J?r 'lnosounf,au Inlol nr au?ur?J au JJlsEou lfprr.rn:e p nrrdord

InJelfeJef, aJ?f ur eJaruelu o-Jtul ruef,E3 ar Eeel r$ ulsoyo3 ef, Eeof, 'uerpnof,

poru ul €ueruapur EI etsJ eu ef, EaJJ rrrtardratur retseoe p a-rerayd ap t:und

rda.rp rrny rny'a.tispou xxrun/

lnsuttdw ug 'F ap lz 'aasa?a ryru lar i aiua$ut

pu.r1.tdug rupti1ru au arar ry !ryn?oru e a.rera.rd.ralur o-tfuudurury Tqnuaruouat

e EJ?urrurlal d atea.salte.ref o JJJo ES 1?3Ja3ur tue druu 7i piu11g u7'pt1,tols1

pn4tads.tad uIp auq ap Trywdatuor e rreproge ?lsEef,E

ap a:lqasoap a:dg

'rrnl;odtr rol

-saf,E E ptaz\eioJ aulSerul o eJaJo eu ES EJnsEur ul alsJ aJEtaf,JeJ "frJolsr O

'luelelrqrue suJS lsJre ur ,,aruny" Fluglnf, eztyln ruol - aJlseou ruplJfJe:

e aued JJEru o n;ruad l5 - rnda:u1 nJluad 'r6nsur etunl Jp lnptda:uoc r

prrlueulrs eiuap.uque 'dulr l$e1a:e ug '15 - rurnl ap piey rnlnuo rarirzod

eiuap,rrqru" Ef,rpur ea 'ali:unsrp prseare g J? EJeluerurpnJ ap rVf,uO

'l1unl p sndns rS ugdprs drurr r$e1are ur rtsa ]a 'puer "rlrop

p u1 'r:

l$ uruny r aued o alsJ ]nruo e: 'pug; prulrd u1 'ya3tsr ai$app,r aS 'ErnlsJf,?

te.r.rq g,rr:rodoep r-npurg 'atsa,t-ras rl

"inJp3

r$ arsauedgrs p arm ad 'glurujuo:

as eJEl n: 'zc$nu es

Inuo eJEr ur nrpeu IJf" 'erunl pa(tu e ap poru un alsJ

mlnrrro e g.a.nrzodo erenlrs plseaf,v'Eelunl rc ltaqnuaSaSl adrzodo q pu" rs

Inuo rl ')rntnsuoo o 16 ra psulrdnc ur arede a.lec 'nruny e aued o Ef, JEop

psul rr,rrrd atsa nu InuO 'asalaiu1 IJJrs" rrrunl e aUrd o e]sJ Inuo

rS 'a;erurn

urJd ']?eJrJU etsa af, EJaf, n: adzodo urrd 'lea:r etsa al eaac dun r$e1ace

ul etse Earunl 'un$ar: sues uJ 'rnl eJeorralxa 15 nazaurun6l Jp JrueJIp JollJ

-piulg p8arrug alsa Eaunl 'nez3urunq l5 auny erlurp ed:ultsrp ul prere as

raualqo:d p rcadse tnrsoun3 reru IrJ 'llurnl euayqo;d 'piuelsul ptulrd u1

'arede eref ur InJp"f, gprauaS elJ"o3 EJaru"ru o-Jtul rErunu elrpur ron'rf,re

plernf,srp euayqo.rd nrtuad gruerrodrur a:aua8 ul Jtse rrJpJf,nl Enop e alred

"

e8eanul unr rse 'airollsolo3 psul g eteod unJfnl Jotsefe earatseoun3 'o1o:r

asndxa tsoJ n" a.rej'ay.lnr:ny 1:p eradar B EI rp audqe Io^ fW 'y.urnl xaru

-apo,td etdnse el"fgrr"lf a,Lnradsrad raun F Jolelnpuof, InrU pu"rurn 15 rrc

lZgZ) -ruAr::ru E Eptuaruepury autalqo.td rn lrode.r ur.rd rg:ap gl.rlrd g areod nu

esesurJlur erJolsr Eef,v 'lnJorJJlxs JEOP 3rnlrlsuof Prrj.rn urP Ets"alv 'EZneJ

ur mlntuglnf, rarJotsr e:dnse eluardrue lolap ]ESpl e-l$ nu aJEf 'arunl ap

L,Z EUVOISSUIAEZE.L IEUI V VAIJVdVdIÎO] AUVTE]US] 'Z' S

248

INTRT,SRRE,A PRIVITOARE LA LUME

la fenomenul lumii si si punem in evidentS. caracterul siu problematic.

Nu m-am gAndit insi niciodata ca prin aceasta interpretare si afirm sau

si incerc si demonstrez ci esenta omului ar consta in aceea ca el mAnuiegte

lingura si furculita si calitoregte cu tramvaiul. Calea pe care am ales-o in

Fiinyd ;i timp pentru elucidarea fenomenului lumii reclami. insa o perspectivi

foarte ampli si extinsi", care nu poate nici pe departe fi flcuti

vizibila aici, in cursul acestei prelegeri.

De asta data vom alege mai curAnd un al treilea drum, cel al unei cercetiri

comparative. Am spus mai devreme ca omul nu este o

?arte a lumii,

ci deopotrivi stipAnul si supusul ei, datoriti faptului cL,,are" lume. Omul

are lume. Cum stau lucrurile in privinta celorlalte fiintiri care sunt la fel

ca 9i omul o parte a lumii, cum ar fi, de exemplu, animalele, plantele,

lucrurile materiale, pietrele? Oare, spre deosebire de om, c re are lume,

sunt ele doar pirti componente ale lumii? Sau animalul are si el lume?

Daci da, in ce fel? in acelagi fel in care are omul lume, sau intr-altfel? Cum

trebuie ingeles acest ,,alt fel"? Cum stau lucrurile in privinta pietrei? Constatam

aici, in linii mari, unele diferente. Aceste diferente pot fi fixate

astfel: 1) piatra (ceea ce este material) este lipsitd de lume;2) animalul este

indigent de lume;3) omul este/huritor de lume.

in incercarea de a elabora esenga faptului de a f lipsit de lume, cea a

faptului de af indigent de lume si ceaafaptului dr af fduritor de lume, ne

migcam deja in orizontul diferitelor raporturi prin care fiingarea se poate

raporta la lume. Printr-o astfel de interpretare comparativi. nu se poate

si nu reugim si degajam esenta lumii insesi si s5. ne-o aducem suficient

de aproape tncAt si o putem intr-adevir chestiona pentru prima oara. Caci

problema lumii nu necesitl, in fond, doar o interpretare mai exacti 9i mai

12541 riguroasi a esentei lumii pentru a putea fi rezolvati", ci este imperativ si

aducem mai intii in raza privirii cdracterul mundan ldas We lthafiel al

lumii ca temi posibila a unei probleme fundamentale a metafizici|

in afari de abordarea din perspectivi istorici, pe care am amintit-o la

tnceput, si de cea de-a doua abordare, care are drept punct de plecare

intelegerea cotidiani a lumii si care se rezumi" la aceasta, ;i

abordare, pe car€ urmeazl, si o discutim gi care ia forma unei cerceti,ri

de cea de-a treia

comparative, mai sunt posibile gi alte cii de abordare ale problemei, pe care

nu le vom discuta aici. Toate ace'ste ci"i de abordare au insi in mod necesar

neajunsurile si dificultitile lor. Acest lucru se intAmpla pentru ci toate

provin din exterior, aducind cu sine principiile si modul de a vedea spe-

r-ps JlrrugJep (aJeqeJlul pts"ef," eund ruatnd nu JEfEur If,ru If,EJ 'ginrureru

urp nu n"s t?nloê e

Inuo glep IIIq"ls e ardsap rrru Eqrol g areod nu uro 16

FUIu" aJlulp prroder q a:eolt,rud IIJEqaJtuI InJPEs uI 'llJlzgereur t,upads

-.rad ulp IEruIuE lli ruo arrulp ad:unslp plueêlal I?IrJ Eaf rri gpliuase rcu

Eetr elsa adcurrsrp prs"eJ" r?Iuf,ot ?r€p lJaJuI augru?J 'nJJnl ]saf," IJnruEI

ru" ErBp JEIqJ ,,;rrunrier zsdtl eurueasul ac 16 aunlier EuruEJSul ef," :I?ulfol

elsJ EJJEgaJrul psul 'aundrr nf Bl"lop al,r. eiuly o else Inuo eJ erueJl uI

'aunriel ap prrsdrl al,r giulg o alsa InlEuIuE ?3 ruaunds gs lo6n rn8rsap arsg

'tef,Ipul rp llrglp

e(ap arsa uro r5 prurue rrlulP earlqesoeP r$ pugd psul '1f

-f,uusrp atsaf,e 'rueluotu JfIJo ul 'uIErIPuI Es Ee]?lmqrsod rua,re gs urind 1a:

arnqJJt nES 'IaJ] eatsere aJlurp apriuasa nicultstp E alVf, e(ap uat6eounr

Es ernqeJl Erual ers"JJE EpJoq" eatnd E nJtuad 'arrtte.ledruof eJlseou IIJ

lSgzl -Etacw Eruet alntllsuof puro r$ InIEIUIu" '(trrerd) sIEIJelEu allJnrfn-I

a2 al sarra ap Taiuund a 6

ti ?yoput a$an\td

ninrt. uiuasa xx,t?ulra,tata?

flnuxiuot

ar paar ry ry?ru/ruaqunt?awqrt*Q'€7 s

'Etseere urrd ernrppg psul ruarnd rl gs grg 'riprlncgp rtse:r- xrunu ruol reoq

'lu?lsuoJ poru ul ezapouJooul Ju nu "s

ala m nrluad 'tndalur e1 unrs ad

alruoduau arnqarl arcc 'al:ede fgqncglp ap ?leulru elsa 3r"Progt aP eIEf,

eteJte plseef,B r?ruf,ol JEoC 'JIluePr 16 tuapt:ulo3 else al e)el'erao euud

"f,

nrtuad 'urapazr es rur$nar JollJlqesoep earapulrdrns rS eareururrarap ur.rd

reurJot er nluad r$ g:lrueurp IEru elsa ec nnuad 'p[qlsaf,r" Ietu EJf J"AaPB-J]

E-aP mJ

'ele ep gurgrls arsa rS ui:ullsrp ep IaJlsB ep etrEorulp ?ge as ea 'puoj ur 'e:

-ug a.red - a,ue:edurof, IIJeIJTJaJ e l;e) - erEPJogE eP aPJ "IeJ]

nnuad eldugrul es nJinl rsaf,E JEI ',,gn81qtuz" atsa

"fIZUEte141

'duln l6elace

ur alrqepl luns rJnJrnl Jlequ? 'PJEJ" UIP Elnzl-L 'alultnc ell? nr 'n?s IISIZ5

-€taur riul.tlrd ul lrqel"^ alsa nu IJnrf,nl alseie arlurP FUn r3IN '?lIqEJoÊJ

alse rl Ef,Ep n"s runllnf, ESJaApE alilzod o ad pge es €fEP 'nlduaxa ap '5

rE runi - eunruor rlra8plaiug elrprepu"rs pdnp prtrnsgu fleporrlu y areod

nu Be E: euureJsur a: e'aa: 'etyzgelaus euralqord an,to nnuad IIqEI",r nJlnT

'atelrJelf, prlntu rcur ef, uI ar uIP nl IUJPeA af, Eesl e taunrsa:d qns 'eePel

E ep Inpou urpqurqf,s au Es nes'piutlsul prur;d ul tlPugqoP ue-1a:ec ad

EqeJtul e ap r$ Eape^ E ep pour lsJ3E ap lrres€rcqeP au ES 'ale:) elszare ad

rrJ?suele ar pJnseur ad 'e: aundrul as Ef nJtuJd 16 'auntuoc llra8ayaiul acgl:

617

II1IIA IaiNESA VEUVNIhIUAJEC ''7 S

250

iNTRgSaRTA PRIVIToARE LA LUME

dim un ri"spuns, cAti vreme nu vedem in chip lamurit care este distinctia

dintre cele doua fiinge 9i cum trebuie rasati. ea. Ceea ce inseamna ci trebuie

si putem spune nu cum se deosebegte omul de animal intr-o anumita

privinti anume, ci in ce consti esentA animalitdpii animalului si esenla

umanitdyii omului si care sunt, tn genere, intrebirile prin care purem

ajunge la esenta acestor fiingari. CAt priveste animalitatea animalului, nici

ea nu poate fi determinati decit atunci cAnd este limpede in ce consri"

uitalitatea uiului prin contrast cu fiintele moarte, care nu au nici micar

posibilitatea de a muri. O piatri nu poate muri, pentru ci nu triie;te.

insi aceasta dificultate nu este doar una de conlinut, nu este doar o

dificultate in a stabili ce este viata in genere, ci este in aceeasi m5"suri, ba

chiar aproape intr-o mai mare masuri, o dificultate de metodd, adici o

lz66l dificultate in a determina calea pe care poate si trebuie sa devini accesibila,

in esenta sa, vitalitatea viului. in ce fel ar trebui sd ne devina accesibili

viata, animalitatea animalului si caracterul vegetal al plantei? Cici nu este

suficient si descriem forma animalului sau membrele sale dintr-o perspectivi

morfologica; nu este suficient si studiem procesele fiziologice si

sa le atagim un soi de psihologie animali, cici in roare acesre cazuri am

presupus deja ca animalul este viu si ci, in cadrul comporramentului si.u,

este dispus afectiv intr-un fel sau altul. Cum si dim seama de acest lucru?

Probabil ci animalul nici nu se poate observa pe sine si nici nu ne poare

povesti nimic despre aceste observatii. Iar atunci cind se exprimi, atunci

cAnd credem ca animalul se manifesti prin anumite sunete sau miscS.ri

cu rol de expresie, si aceste moduri de a se manifesta trebuie trecute prin

filtrul explicitarii si interpretarii noastre.

Se videsc, agadar, doui dificultiti fundamentale: I) Drept ce Anume

trebuie sa drtermindrn esentavietii in genere? 2) Cum este accesibilin chip

originar viul ca atare - animalitatea animalului si caracterul vegetal al

plantei? Sau lipseste in acest caz orice acces originar in genere? Cum stau

atunci lucrurile in privinta caracterului esential specific viului, oricare ar

fi maniera in care ne este dat? Cele doua intrebiri trebuie sa rimini de.schise

in cadrul cercetarii noastre comparative. Pe de alti parte, aceste cercetiri

comparative pot gi trebuie si contribuie, in cele din urma, la

clarificarea acestor intrebiri si si le ofere, pe cAt posibil, un ri.spuns.

Prin urmare, ne misci.m contiriuu in cerc. Acesta este semnul ci ne

miscim in sfera filozofiei. Pretutindeni o mi;care in cerc. Aceasta miscare

in cerc, specifica filozofiei, este iarisi ceva de nesuportat pentru intelegerea

"r nJluad 'puer tallop P ul 'lS E)rzAtl)ur aJegaJlul erlro ul PSnlf,uI Pr"P

affre5 ap rlse ra p8anul u1 eartiurg e: n:tuad '191u1 mu :suas nlqnP un-rlul

[ggz] a.l7o1?zuttdntlolp a.rr3o;atur a]sa - Esrzg?taru eara]$eounf, - Ef,IZ5E1J] J

u"ryloz 06 p ru aruarua7ur{ pnUt atu aiu o dny adsaq

nintsty a ?panr al'taSalziul lxrxuad aruura4q fu!7

'?Ptuat'tn?ur{fUtcak adnodstp ?lwara al aY

?utur7d

ajpq o nza? axnq a.q arar arxzSfataLu 2l lq q 2rtul : ayun{ot'd

ryasipqd a aryluaata7unt anutalu 1a1lzodsTy naffi1daiz7

: a,ta 0 t?zux"t dntl ola a w q a uu! u t pr u't d a t u gfru a ru : t aiuwa rt

rytViqls

pdnp u"tatnpo'lux aatznla't i atrynlldatay 'V29

'ttiat,r erdnse gPr

-uJruepun3 atidacuo: o EI ?rnPuof, Ju Es aJ"r InunJP {uJPIrlf,sJP PS rglaP

"AeftlE frrrjru rue]"J nu lritzodnsard alsa:e FIaruJl ad tt 'qlAfltqdxa amq

-a"tx a.tpr ry !ryn7out rrdnst $ 77ia7n uiuasa p'tdnsa ryT4uaana7unl

addatuot

a#runua o tuaundnsard pugc r3untE fJaf un-Jlur ':epese 'urec6nu a5

'(a.reorp,r r5:-ra:) arsozolu lrlpug8 Isun Inuujes alsa J"lnlJI:)

luatunSre JfrJo ?J ,:nSlsap ,EuurBesur nu ErryrJvozols snds ap fIuJIu nE nu

,Jreuirn ur:d 'z: l5 a:gozo15 tlicarqo luns nu 9f alesq a1a ulrd Pz"eJlsuoueP

EJEInf,Jrf, elsa EeJ?lefJJf Ef, ptuarun8rz aP f,sJsoloJ as eJEf, JIJIifaIqo eleol

r?r :?r ap azauedapul au PS 1V33P rEJ nu r5ozolS uP Iipllr"]nrrl3 Islsa3e

?ereulrulle ergnsn( E aP sllJprJaf,ul aleol 'Ee))e aCI 'nPS prnf u1 Er?lnrJlf

a;e:6[u ep I3J1s"

o,t]urrd rcurnu tsTruEru aurêP )Jelr- E) InJ]u33 'fJa3 ul

ug:ilur Ielsefe InJP"r ul IVIJP rr'rrrd 5 altod nu a:m ti llgtsod

else nu ere:)

.aJ?t? Ef

lnljual lo '- tz:a1d IE ePun ap f:und l$z1act uI EJJe3JEolul r$ rarraj

-r.rad p3un1 E-Jp Insrstu

erunu? 15 - gunruo: zaraSalaiul Ez?ezlses J3 ?3J3

JEop alse nu aJEInf,tIf trm$tru lelsef,E InJP"l ul JolVJPloH 'fJJ3 ul g]ePoIsIU

tEJruI E-u PrIPE '"35ozol5 aJ"gaJrul o EIEPOIIIU ]E3IPIJ E-u EIerE 'ErAoz

-olg er"qarlul o nr Earelun5uo: u1 ppaiarue ap rnnde gl"Porrlu lso3 "-u

sJef Ier psul .fraf,?sal? ?lrâ "

3p 3tse a:5riu1p5 rSozol5 raun edlqruB EaJfE

,q 'ap;a.tj8 rr:r3o1 alln8ar erlulP eun l5 '<PuoJ ul 'als3 slsv irrrr lsar?

lElrê arngat 15 gJep:Jr: arersrur FlsEsfE

p]"lrê ernqeJl Ea3f,E aC 'luEeu

u1 fepuadsns rr6a gc ersardurr IY 'aIuEJls arsa epaiaut :el 'tlaiarue J3nP

11971 -oud r"p ,"- t$ 'uary:ru 3f,nP nu frar uI a8ratu V'Euptu gund es eatnd re

'p:lpe o e1'etet ad erra: e)'lellnzal un puriqo PS rgtraP EaJA nu 3E '"unuof,

I'Z EuvTnrrdvlau 't7 s

)\) iNTRBSeRnA PRIVIToARE LA LUME

cel care ridici intrebarea metafrzici este de fiecare data cuprins in tntrebare,

fiind el insusi afectat lbetrffinl deopotrivi de intrebare;i de ceea cevizeazi

intrebarea. El este atins lgetrffinf si afectat lbetrffin] numai atunci cXnd

omul poate fi atins in Dasein-ul sau si poate fi coplesit in acest fapt de a fi

f

afectat, atunci cAnd in esenta sa rezidS. posibilitatea starii de coplesire.

Aceasti posibilitate esenliala de a fi coplegit tine de esenta omului, in masura

in care Da-sein-ul, un ,,a fi acolo, prezent", inseamnS" intotdeauna a

dispus afectiu, degi este mai mult decAt atAt. Numai ceea ce este, in genere,

de la bun inceput dispus afectiv, poate fi prost dispus luerstimmtf .lar ceea

ce este prost dispus isi poate schimba dispozitia. Acolo unde existi dispozitie

afectivi este posibili si schimbarea dispozitiei afective, agadar gi de;teptdrea

unei dispoziyii afectiue. De aceea, pentru a putea dezvolta o interogare

atotcuprinzitoare, trebuie si trezim mai intii o dispozitie afecdvi fundamentali,

si creim posibilitatea unei stiri de coplesire. Acest lucru a cizut

in sarcina primei pirti a prelegerii noastre, care s-a constituit ca explicitare

bine determinata a unei plictiseli profunde in temeiul D a s e i n-ului nostru.

Consideragiile de pAna acum, din prima parte a prelegerii noastre, i;i primesc

insi indrepti.tirea ;i greutatea numai prin cea de-a doua parte a prelegerii.

Aici urmeaza si fr,e intr-adevir ridicate intrebirile metafizice care

trebuie dezvokate pornind de la dispoziyia afectiudfundamentald. Am dezvoltat

trei astfel de intrebari: ,,ce este lumea?", ,,ce este finitudinea?" si ,,ce

este individualizarea?" Cea de-a doua intrebare de aici este si cea mai

1269) originali si mai centrali dintre ele . Nu ne propunem sa urmarim aici mai

departe corelagia dintre dispozigia afectiva fundamentala si metafizica.

Vreau doar sa trasez, in unele privinge, cAteva linii directoare pentruainlesni

ingelegerea si pentru a evita orice neintelegere carevaaplrea, in mod

inevitabil, datoritS" ambiguitigii filozofiei.

1. Atunci cAnd ne intemeiem interogatia intr-o dispozitie afectivi fundamentala,

in aceasti dispoziqie afectiva fundamental5. determinatS., nu

afirmam prin asta ci cele trei intrebari dezvoltate pornind de la aceasti

dispozitie afectiva ar epuizadimensiunea sa metafizici, sau ci doar aceste

trei intrebari spetifice pot fi ridicate pornind de la ea. Ele se nasc doar

din ea.

2. Pe de alti parte, nici nu se poate afirma ci aceasti dispozitie afectivi

fundamentall determinati este, in sine, singurul drum pe care putem

ajunge la aceste trei intrebiri. Cici daci ele sunt intr-adevar intrebari

oltrunua o a? ?hrl ?ia73a1 7n7"t d a"ta1 dot da o -,ttul 7iqo1 auyruru u{oz o1

{' poda

reJgle5 J?selJu dlq: ug aullef 33 EAsl PuIYJu 'egrull{fs aleod as mtpe

,urlsap ap ,gl"p JJEf,ag ap ,:uri

- AnfaiE ElEuruIJateP alse Ee JJEJ uI EJns

-ptu IS Fpolrr - IITIZUEteu E P^praie erirzodsrp EoEP rEItlJ

"leturtuEPun;

'arelndtueu ur.rd l5 apllEt ut.rd a-ra:et qns ElnJeJl n?s ESUnJsE ]lntu Iel 5

areod ea :alnrler a:e3 tod as nu IalJolst eiultud ul PSuI lnIn-uDSPQ EIlolsI

ul prEurf"pErul elsa rnlnJozolg rajualsrxJ lnruarur(e3ue uud ra ea;a8ap

rerg: rS t6asut aptuaurepun3 alrlteJe rarilzodsrp E sJIu3AJns PrsEaf,Y

'9

:ES" puvrnr IEIII n?ls JIIJn.IfnT 'alellE nf eleun

Jl"qrurr{fs 'Eaaf,E ep 'g preod es eJEf r$ ueld r6elace ad age es Es aJ?f IJnJfnl

ap EgJo^ erse nu IfIE Ef nrtuad gtr$a-r8 atsJ eJ"PJoqE eP IaJls" O 'Jlelueru

-Epunj a rlsTE elllilzodslP rlBo] ruszr^rleler gs rr6ar3 ap IeJ el atsa 16 rpr

-uauepunJ p^nieJ" arirzodsrp grn8urs o ulezlrnlosqe gs l5a;3 etsr 'aJeuun

ur.t4'lapl fiuazatd 'oloJa V

e nrtuad alai-roj lUEunPE au aJEr uI ?Jns?IrJ uI

rerunu rS r6nsul In-uxasp(J ur;d rg:ap Etnfsounf IueAeP aleod au nu aAI]3eJe

larirzodsrp E EleturtuepunJ JJIue^Jns Els"JfV'aseorua8ut aP lgfuo ld:agar

lyld :n:un eapr ad rutradorsap o 3s nES JolJrleJE t ll8oloqrsd Iaun FlPeturalul

urrd rualSeounf o es a8un[r uIoA nu ti'utasuq ul eAr]:aJE rarirzodsrp t gpr

-uauEpun3 aJIUJ^rns Elseale ardsap IJnrfnl aulind eald rpru IVIJP rzplse

eugd r:lu tun6 n1q 'al"lalrr ateot ad Ez"er{rolqeP a1 l$ 93l1qo eI'e^zeezltn)e

a1 l5 ezearaqrlr el pllqellrel ElerurruepunJ EÎlrriE arirzodsrp rllro 'E

:e.r.lnodunq'giuer:odur urp pp;erd

r6-gs arej rl nes piuerslp e1 auli el (ellelalar aleol ad trado:e rl eznEf, ul

plttuaru"punJ p^rrfJje erilzodsrp El ?urueasur nu rdeJ ]sale 'EI?luJruePunJ

p^nrJJE adlzodsrp prrrunue o ertseou ladeSoralut p a;tu.rod ap rrund rdarp

tupnl pugl If,unle 'eelsa3e ateol nf, 'esu1 'audord atsa II eJE3 aJ?8oJJluI

Elseefe mrldrur el eJEf ad ap:puorilpuo: aleol ulelunse eu eJEr utrd 'tlug

utaspe IIIIJnUE Inun F luaruefe8ue un 't$asul II3IZg"1JIU gtua:aut ea:a8

-ugrtsuor ap gie; rt8lyqo y aP rde3 un 'pugrnr Istu 'aJSa ean?ayr,

'alirzodsrp " EI n"ts eu eJEf, elas eJluIP nJ3nl Inun t areorgldurgrul

a,ra8ap o 'lueprle poru ul 'etsJ nu a-ra8ap PlsEJlV 'l€f,IP"J rEuI I33 Ins

-ues ul tsuerlsuo: 15 de8llqo uraluns Ealsar? aleol nf esur 'ara8ale PIsEa:E

nEJ E Jp Ber"rraglf ua,te t$ 'suas tltunu? un-rlul 'ura8ap pe rn8rS ':e1d

nJlsou ]nunq ap auri )Je) eêJ rfru alse nu rJegeJlul JolsJsE ea:16;grresap

16 earetlo,Lzap nrruad epruJruePunJ aAIrreJ" trirzodsrp raun eara8aly 'f

'

\nln-ux 2 sa Q E PlElurrusPunj P^lrsaJE

arirzodslp aJxJo ?f ap pututod atetlo^zrP 5 Preod 3s alnqaJl 'af,IZUElJuI

.qxvrnrldvlsu '7t s

254

iNtRpeaRgA PRIVITOARE LA LUME

dispoziyie afectiudfundamentald. insl nu pentru ci este filozofie, ci pentru

ca frlozofra - la fel ca ^rta, in felul ei - reclami ceea ce am incercat si exprimim

in chip neizbutit si lasAnd loc unor interpretiri gresite atunci cAnd

am spus ci trebuie si fie creatoare. CAnd spunem c5,filozofia trebuie si

fie creatoare nu avem in vedere ceva precum o trisituri distinctivi sau o

preeminentd.asafagd.de activitigile muncitorului de rAnd sau cele ale speculantului,

care nu sunt creatoare, ci avem in vedere creativitatea in privinta

obligatiei pe care o implica si a atitudinii pe care o reclami. A crea

inseamni a construi in mod liber. Libertatea nu existi decAt atunci cAnd

este asumata o povari. in actul de a crea, aceaste povari, care ia mereu o

forma sau alta, este o necesitate si o urgenti ce apasi greu asupra dispozitiei

afective de ansamblu lGem'iitl'r- a omului, astfel ci el a.iunge si fie

cuprins de o stare melancolica lschuter zumute sein). Orice activitate creatoare

sti. sub semnul melancoliei - chiar daci acest lucru ii este cunoscut

sau nu, chiar daci vorbegte sau nu pe larg despre acest lucru. Orice activitate

creatoare sti" sub semnul melancoliei, ceea ce desigur nu inseamna

ci orice om melancolic este creator. Aceasta corelatie dintre creativitate

l27l) si melancolie ii era deja cunoscuti lui Aristotel, care se intreba: Ard d

ndvteq 6oot neprrroi yey6vuorv tivSpeg tj rutd tpr)"ooogiuv ii no),rtrn-1v ti

zroilorv ii tdXvoq <puivovtor pe)"uy1o)"rrcoi 6weq1: Din ce cauzi sunt in mod

evident melancolici to;i oamenii care au fbcut lucruri exceptionale - fie

ci e vorba de poezie, de politica sau de artele plastice? Aristotel ii numeste

aici in chip explicit pe Empedocle, Socrate ;i Platon. (Aristotel face o

distinctie intre pel"uylol"io 6rd rpriorv gi o pel"uylo)"iu 6ru v6oov.)

7. Ca activitate creatoare si esentialS, a Dasein-ului uman, filozofia sti

sub semnul dispoziyiei afectiue fundamentale a melancoliel. Melancolia vizeaza

forma, insa nu continutul filozofirii, si ii prefigureazh, in mod necesar,

o dispozigie afectiva care delimiteaza confinutul interogatiei

filozofice.

Este foarte periculos sa facem astazi referire la astfel de corelatii, pentru

ci asemenea reflecgii sunt imediat intrebuingate gregit, in incercarea de a

'r- Termenul ger-L., Gemiit, redat de obicei prin ,,minte" sau ,,suflet", este construit

pornind de la cuvAntul Mut (,,curaj"), care are sensul mai vechi de ,,dispozitie

(afectivi)", ,,fel de a te simgi". Acesta din urmi este sensul pe care il are Heidegger

in vedere aici prin Gemilt, particula Ge- avind, in acest caz, un sens totalizator.

1. Aristotel, Problemata, Aristotelis Opera, ed. I. Bekker, Berlin, 1831, vol. II,

L 1,953 a 10 si urm.

'aurnl 3P rolrrnqt ats3

Inuro (g

:arunl ep ]uegrpur arse

Inleuruv (Z :aunl ap pllsdll else Ertrrd (1 :azal ra.n

alaJEoteurJn lexg IuE rJelaiJef relsef,E ap urfi.rds ap arrund eJ'anua.tadruot

U?pJJaJ raun E 'Jpl EraJ] E-ap EaJ sJIB ru" lo51 'tdacuof rntsale E Euerpno:

eara8alaiug EI ep pururod arunl ap rnprda:uoc ea;ern6qlsap urrd ay imuorsl

e,r.ncads;ad urp erunl ap lnptdacuor ?eJelar;ac ur:d ag :rJeganul relse:E

E aJEpJogE ap Ip: elFru reru ErsrxJ e: rnprde3 erdnsr eliuale sEJt" ruv

,,i?erunl JlsJ J3" :ueqaJtul laulrd EeteztJel)eJec uud tndacul tuy'pt{pads

a"tp&o"talut o atsa Elseou eaunrire pyy 'pngtala aunin o EururrJlJp ale puEr

rfunle etype 'rnltatu auruttae? Ju ale pu"f riunl" luns aJ aaal luns eAnf,eJE

alrrilzodsrp er ruaSalaiur es rueierrur ES arolau atse llnru reru ]g]" nJ

'aps rrieln8lQue e arardo.rde

Elerpaur ul (le3lse 'r5 r6asul rrrq ozol5 InJtuaf u1 'ateod 'tupg" au llie;aprs

-uof alsJfe urrd e: nrtuad 'ad:arlp plsEeJE ul Ef,aunle rod areoa 'arirarrp

plsEOJE ur 'eurs EI ap '.pug3rz-e5e 'ecaunle Jerrll aleod nes 'JJls?ou ucode e

aurldap rrnra,uad retsar" ericarrp ur suldrug g areod Intot 'Eleluaurepunj

eAr]laJE arilzodsrp Ee)e lzen E ap pJrseou EJJ?fJafur rS e: 'a,Ln:a3e rarirzod

IZLTI -slp eiur.trrd ul runre qugd snds ure rr Eeer tol 'errSoloqlsd arel5rrelr o

Etsrxe ElsaJE nrtuad l5 ar aura:.t ep 'JJapaA ap rcund nJlsou pr;dord Je:?ru

r:ru 'cof ul f,nuru uraund nu aJEf urrd 'alue.rD Jp EruJoJ eseolncl:ad urind

rcu rS Eporuo: reur EJI tglap eêrrle etsa nu Ia '.puo1 ul 'pupl 'et"lraqll 16

piur-ra1or ap preol:adns pturoJ o g ;e errSologlsd es eaur8rro e1 ap puru.rod

nrrnl rnrgre5 E ar"npla ri armgrrcl: rp.^.rperqo:rSologrsd napa:o:d rsace

er aurfur rou ad ruaSurluor au es tr$nar ruv 'JolrJnJ:n1 erdnse glDlerqo

e.trrradsrad o lajrse rrpugqop g ure pl a,red '1a3 tsJfe ur lrrnruEl y areod

Inlot €r nrtued 'errSolodo.nue rS r:rSoloqlsd enn:adsrad urp pluntupl

lso3 e es eaur8r.ro pugr i:unre lrsnsur nes sayaiur alsJ EAef ec arrsa:8 lalurdo

ezalJotep es EtsV 'rodeul "p

rf,lu '?lureur r:ru ateod reur nu JJEf ur EJnl

-fpunJ Els?JfE ul - ES ErJotsr nr rS rsesui'ea n: rroder uud - rz?rse Erefolq

EJnsp[r aJeru ul arsa ppntrrrds pJ]seou eierrl'arear: tsoj nE aJEr ur ppour rS

;o1 eaulSuo erlSoloqrsd ErJrueur o-rlul puezrleu" a.rado 16 ldea;c a8alaiug

992 EUV'INJIdV]EU ''' S

CAPITOLUL III

inceputul cercetarii comparative,

pornind de la cea de-a doua tezi, potrivit

clreia animalul este indigent de lume

12731 Calea pe care o vom urma pentru elaborarea intrebirii ,,ce este lumea?"

va fi aceea a unei cercetiri comparative. insa aceasti intrebare nu este ea

insisi lipsita de fundament. Dispozitia afectiva fundamentala este locul

permanent al intrebirii de faga, iar acest lucru nu trebuie pierdut nici un

moment din vedere. Ne propunem sa delimitim, intr-o manieri provizorie,

sensul general al termenului de lume si direcgia in care trebuie si ciutim

o astfel de intelegere, printr-o discugie comparativa a celor fiei teze: teza c5,

piatra este lipsiti de lume, teza cL animalul este indigent de lume si teza ci

omul este fburitor de lume. intrebam: ,,ce este lumea?" Nu punem aceasti

intrebare pentru a primi un rispuns oarecare, si cu atAt mai pugin unul sub

forma unei ,,definitii", ci pentru a desfbgura o intrebare metafizicl,. Adevarata

intelegere conceptuali de ordin metafizic rezidi" in punerea corecti a

intrebarii. Altfel spus, interogatia metafizica rimAne ftra raspuns, daca

intelegem ri,spunsul ca pe comunicarea unui fapt cunoscut. Interogatia

metafizica ramAne {lra rispuns nu pentru ci acest rispuns ar fi inaccesibil,

nu pentru ci metafizica este imposibili, ci pentru ci un astfel de rispuns

in sensul comunicarii unui fapt stabilit este insuficient pentru o astfel de

interogagie gi nu face altceva decAt si o perverteasci si si o anihileze.

Iar acum, pentru a putea intr-adevir desftsura intrebarea ,,ce este lumea?",

trebuie si dobAndim o prima intelegere a ceea ce avem in vedere

prin termenul ,,lume", a acelui lucru pentru care rezewilm aceasti titulaturi.

Pentru a dobAndi aceasta intelegere preliminari vom intreprinde

acea cercetare comparativa despre care am vorbit mai devreme, o cercetare

comparativi a pietrei, animalului si omului, in orizontul celor trei teze

amintite mai sus: teza ci piatra este lipsiti de lume, ci animalul este indi-

I;LZI alaq - e3uaruesE elJrlE rS eftlu ap rrlrJe (rrJoznjur (alJqruB 'arelnlarrun

alaursrue8ro l5 'a1are:gat.ta,tau rS ezE)zrl rf 'JolaJa3lruru eiuu.rrd ul JEop

nes Jolatrasur eiuu.ud ul JEop e,tar aunds nu EJlseou EZateJ tnnrr ap nar8

ESul alsJ nN ',,elef,rlJaf eJgeuJA arde6 ne a1a:a3rureur" :Bralsef,E Inle3

ap nes

!,,dnts ul ptn3axa Ir

eJEf, ad suep ap IeJ un alsa lrradocsep nE-JI arec ad pueJr{

u1 areSoq JolrJnfol eiur,urd uy llieu.roSur Errunuro: l5r aruolof o-Jturp

aJeolerfnl alaurqle a:m urrd a1a:eo1[rur eJ]urp 1nun" :rratsare InleJ

ap alirz

-odord o atse ezner ut EZ)L 'lerurue ep InuauJer ulrd letrurlrp Inruaurop

ap ud ef JolrJnJ:nl erdnse pt"luarJo 'pte,rcape eJ?lelJel o lueprlJ poru ul

arsa elSoyoozt?EJ parSolooz urp pl"lnun;durr alsa EJtseou edlzodord a-reg

'arrSolooz rrrptrrretr InDarqo elEJ

Inpurruv'leuru" a.rdsap arirzodord o etsg

ipnop etplelar 'erErurn uud '16 EtsBa3E atsa adlzodord ap ya3 aJ'awn/ ay

ruaStput usa /n/auxup iIeFSe euns Frurue z1 areoulrd arcolraJrp EZaJ

ragozoly E prelnf,rrf, ea;e:Sry,q

'ral8olooz E arirzodnserd ec r$ Biuase ezeJzt^ e)

iunue E) efnzel 'atunl ep rua8lpur otsa InFuJruE Ef, ezaa (e

a(txtlzod a/aiutxti ti urTzgfaeu atlu?p

ftltodru # nzai f Yuolilzodotd rytauq"t7)'E7 S

'e}lzaBleut e,ul:adsrad urp Jol eerezlqJeJJt nrtuad plu"AelJJ else nu AnEJ

-edruor sJeuJp rntsart InJpEf ul r.rpiurg raJl Joler eitzod,piuersul purlrd

u1'llnrutallaryl e:uunl ap ales raiuaSlpul e r5 mppurue erdnse earr,urd

nou urp rode acreotur eu E nJtuJd 'arun1 ep JolrJnEJ rnlnuo elicarrp u1 l5

'<eurnl ep prlsdq ra.lrard ed:arrp ul rS :uirarrp Enop ur ]uauerurad 'pugrrz-e$e

'rrlrd eatnd uro^ IaJ lsJf,E uJ 'arury ap ruaStyut alsa

ln/aLuxu? e) EuurEJSur aJ

au-npueqarrug ada:ur ruo plrp" 'rol\ru a? azu EI ap pururod g.r.neredruo:

enleue adarul ulol 'ue1d rSelare ad ege JE-s puer rS er ,atetnar8 l6eaa:e

EaAE JE eJapJA ul elnle rJnJJnl reJt elef pugc l$ Ef ,?ArEu ep uteJlxe etse

pc eiuarcde urind 1as

eJ? JJ?f EJerueru o-rlul piuersur eurrrd u1 preo6q;sap

as e,r.nereduro: aretbcrar ep Iajlse g ',,elun1" urnunu af, Eaa3 piuapr,La

ul aund JoA - eJeuoder ap esdrl nes - a;elrode: ap alaiuaragrq 'arueJlJp

reru Jlrrunu rrpiurg reJt elJJ aJlurp EtBr?Jeg e aLury el p*Jads aatax.rody,t

lrlzl elsa elie;edruor aJEJ urol eJEf ur eiul.trrd nes arieredruor Ets?Jr€ af,EJ

ruol eJ?f urp r,r.n:odsJad 'etunl ep JotrrnRt )lse Inruo ec rS arunl ap rua8

197 EAIJIZOd STEINIIIS IS Vf IZICVIEW ''7 S

258 iNcE,puTUT- CERCETARII COMPARATIVE

animalele, fecare animal. Priviti din exterior, teza noastri are un caracter

mai general decat propozitiile de mai sus. insi de ce si in ce fel are un

caracter mai general? Pentru cI aceastl teza isi propune se enunle ceva in

privinga animalitigii caatare, in privinga esengei animalului - este un enunl

ce uizeaza esenfa. Tezain cauzi nu este un enun! ce vizeazl. esenla fiindci

este valabili in privinEa tuturor animalelor, si nu doar in privinta unora,

ci, dimpotriva, ea este valabili in privinga tuturor pentru ca este un enunf

ce vizeazS. esenfa. Universalitatea si caracterul general valabil al unei cunoasteri

se datoreazi intotdeauna caracterului sau esential, iar nu invers.

in ce consta insi" caracterul esential al unui enunt - ce ar trebui sa fie

propriu 9i tezei noastre -, daci nu in caracterul sau universal? Care este

originea propozitiei: ,,animalul este indigent de lume"? Vom spune din nou

ci el isi are originea in zoologie, cici ea este gtiinta care cerceteazi animalul.

insi tocmai pentru ci gtiinga aceasta cerceteaz| animalul, propozitia amintita

nu poate fi un rezultat al demersului siu, ci doar o presupoziyie alui.

Cici ea implica, in cele din urmi, o determinare premergatodre a ceea ce

aparline in genere esengei animalului, adici o delimitare a domeniului in

care ffebuie si se desfbgoare cercetarea pozitiva asupra animalelor. Dar daca

aceasri tezi contine o presupozigie valabila pentru intreaga zoologie, atunci

ea nu poate fi mai intAi obginuti prin recursul la aceasta din urmi. De aici

pare a rezlltaca, pentru discutarea acestei propozigii, putem face abstractie

de toate acele rezultate bogate gi complicate pe care nici specialistii acestui

domeniu nu le mai pot stipani. Pare a fi asa. Dar atunci care este criteriul

de adevar al acestei teze? De unde am luat-o? Are ea un caracter arbitrar

sau este o ipotezi ce se poate adeveri abia in urma unei cercetiri particulare?

Nici una, nici cealalta. Propozigia nu provine din zoologie, dar nici nu

poate fi discutata in mod independent de zoologie. Ea are nevoie de o

anumiti orientare faga de zoologie si biologie in genere, insa adevlrul ei

nu poate fi stabilit pornind de la ele. Acest raport nu poate fi insa explicitat

aici in chip mai detaliat.

12761 Nu vrem aici nimic altceva decAt si indicim caracterul propriu al propozitiei

9i modul in care ingelegerea comuni se raPorteaza la astfel de propozitii.

Prin asdel dir propozitii, care pM a fi desprinse dintr-o gtiinEa anume

(din zoologie, in acest caz), nePropunem, in acelasi timp, si-i asigurim mai

intii acestei stiinre domeniul sau de cercetare gi, astfel, propria sa posibilitate.

Ne miscim, agadar, in cerc. Intelegerea comuni nu poate vedea sau

surprinde decat ceea ce se afli direct in fata sa si, de aceea) isi propune si

'eJeru ap IeJ

EI EJnsEur o-Jlur 'rf 'JI?s JolJlelFZaJ l$ rolasa:8ord euslrd urrd

JEop nu rrJolsr rellerer un art - giulnS ptle af,rro El IJj EI - et3o1oo7

arSolorq nes arSolooz ri

arlseou rrrq ozolg erieSorarur erturp prrodeg (q

'areua8 ul piurrrS rS agozoyg arlurp pr.loder nrluad

1$ gllqep,t arinrslp o - alSolooz urnunu o aJ?r ad eiurrri rS artseou ilrploz

-olg InJpEJ urp elieSoralur aJrurp mptroder e esrcard reru aJeurruJerap o

ep eroAJU Bsul ruele nJrnl lserp JJEJ E nJtued 'nps mptnuliuo: prradse

qns EZar prsea3e adeo:deapur reru rurlrrd Es ru?JJa:ur ES arnqaJl r$ 'allseou

pzel e arzolttituqau et"luBlnsJrr plsEaJE 'alrede atelln8rqrue ElsEarE tuEru

-nsE au ES ernqaJJ 'atug[alaru ap auTi eJEf Eun puvJn] rEuJ rr 'alSoyooz ap

guri gs eJef Eun atse nu EZ)t ee)E grrp 'nn8rqrue eg es JrnqeJt 16 nn8rqrue

ILLZI JLSJ a,rrlrzod elaiurrrs rS e:rzgelaru aJturp lnrroder er ';epe5e 'ruapal

'riprxaydrad raun ersardxa etse Ern3aplp arlro ryozolg u1 psul

'pprua8 16 eseorpuerS guro; o tnulrd nB rJerJaf,ur etsarr euraJl Erunln ur

rel la:yozolg IIJIpugB e aletrn8rqrue l$ arerlreln3rrf elsearr 'lrcn:aprp eap:

ad 'esuadruof E Jp rJe)Jafur Jp IaJrsE neJarrr rulse8 ES erJotsr ug l5 agozolg

u1e:.rorglduglul rolap arse nN 'rrf,nrelerp Inrpauralul urrd presuadruo:

udnd rcur Bf,ur emger arm r$ preurrurla Jrngart nu eJEr 'es eeletrnSlgruE nf

grnrg8ay ESuEJts ul pls reyozolg IE JEInf,Jrl InJetfEJ"J 'nes prnf ur ?Jelnf,Jrf,

earec6nu nnued rS ur rerunu nJlueJ Ef, Els{ruEu JS ,lnrerual l5 prolfiru

prrpE 'nJluaf, lsefv 'lJaf, ul rnlnsJau InlellnzeJ Arsnlfxe else aJEf ,lnJluaf,

u.ud e ap Eer"lrlrgrsod rt 'JrEfJld ap pr:und ur earrua,r.a: r$ laua3uad p8uny

e-ep ea;mSlur atsa nu reyozol5 E JJelniJrf rrre:6nu priuasa Jlse eJ €eaJ

'runuror rr.ra8alaiug 1nle ru EI Egozol5 lroqor e ap aiurpua] raun Inuuas

atsa tuarun8J" lselv'eseonJlsezap aiulrasuof, ESur JJE rdprlrepcrn IE tuau

-n8;e lsare nr ezearonl as rSesul egozolg u1 r$ e: prdeg 'liglllqrsodrur reun

Inuues etsa 'epq"uruepuor rnda:ug unq EI Jp arsa f,Jaf, ur arerinu eJefag

'€unruol ea;a8alaiuy at$asolog as aref ap InrJauJr psul purg psarSor4 'rnps

-ar8o;d lasdrl eznec urp EleluerJozap 15 elr:$lrueu ,olofe eueureJ 15 recald e

apun rp prcund ug tpiepo-rrulp 'a8unfe are] ur edrp ur eugd ,grdearp elull

ur a.re:6rtu o ad er frm ul InsrJru psu; pug8alaiul 'mprraf Brurl ad as-np

-ugcSrur e:lpe 'nudord nes FIaJ ul tor ryfJp eJelnlJrl ea.re:$rur adar-rad areod

nu Eunruof, eara8alaiul 'sa.r8o.rd plrunu atsa a.re:Srru plsEJf,E J"I 'lnJoteru

-.rn e1 t:und rerdordr reru Iaf EI ep es-npug:Snu 'prdea:p arurl ur azasuele

692 3Ail-rZOJ rrEiNil_Ls rs Vf rz]lvtlt'{ 'sr S

iNcppUTUT- CERCETARII COMPARATIVE

prin prisma regreselor in ceea ce priveste maniera sa de interogare. De

cele mai multe ori, regresele unei stiinge nu ies in evidenti, insi sunt mai

importante decit progresele, in misura in care ele implici mereu un esec

al interogariei autentice in cadrul stiintei respective, o deplasare a greuta-

Eii metafizice autentice a unei stiinte inspre suprafatS", in planul unor

cercetari specializate, care abia daca se mai susgin unele pe altele. Fiecare

gtiinga are un caracter istoric, pentru ca poziEia sa fundamentali faga de

domeniul siu de cercerafe;i modul in care i;i concepe in genere domeniul

sunt ambele supuse schimbarii si transformirii.

Astazi - si aici vorbim in mod exclusiv despre Dasein-ul nostru - ne

gisim intr-o situatie favorabili. Aceasta situagie este favorabili nu numai

datoriti. multitudinii de forme pe care le ia cercetarea, nu numai datorita

caracterului siu animat, ci datoritl tendintei fundamentale de a reda si de

a asigura ,,vietii" - adici modului de a f spectfc animalelor / plantelor -

autonomia sa. Asta inseamni ci, in cuprinsul intregii stiinte Pe care o

numim gtiinla a naturii, biologia incearci s5. se apere astizi impotriva ti-

[278] raniei fizicii si chimiei. Prin asta nu vrem sa spunem, desigur, ci investigagiile

specifice fizicii sau chimiei n-ar fi de folos sau n-ar putea fi

indreptigite in anumite zone sau in anumite directii din cuprinsul biologiei.

Lupta biologiei impotriva fizicii si chimiei are mai curAnd drept mizi

inyeleasii din

faptul c5,, in principiu, ,,uiaya" cA atare nu poate f cuprinsa ;i

perspectiua dcestor dlscipllne. Ceea ce implica insi gi faptul ci ,,substanla

lrie" nu poate fi clarificata mai intAi dintr-o perspectivi fizico-chimica,

pentru ca apoi, cupringi de perplexitate cind nu ne ies calculele si cAnd

u.d.- ci ceva rlmAne neclarificat, sa admitem cl mai existi si un alt

factor; ci trebuie, dimpotrivi, si procedim la delimitarea viului pornind

de la conginutul sau fundamental, adici de la ceea ce este cu neputinla de

clarificat si prin excelentl inconceptibil din perspectivi fizico-chimici.

Sarcina care cade acum in seama biologiei este aceea de a face un proiect

complet nou a ceea ce face obiectul cercetarii sale. (Sau, privind dintr-o

alti perspectivi, care nu e tocmai identica cu cea de mai devreme, sarcina

de astizi a biologiei este de a se elibera de conceptia mecanicisti asupra

vietii. Aceasti lendinqa negativi a avut pAni de curind drept slogan formulari

precum ,,lupta impotriva mecanicismului", ,,vitalism", ,,perspectivl

teleologici asupra vietii". Si totusi, aceasti. perspectivi asupra viegii este

minati de erori la fel de mari ca si conceptia mecanicista asupra viegii.)

Toate aceste consideragii ne dau deja de inteles ci nu ne Putem achita de

aceasti sarcina majori si ci nici micar n-o putem concePe, daci nu vom

[0gZ] rf,ruJernd ap tuJrf5ns r$ r(al ap sun(eapul ey 9s rut:oduratuoJ ]uns II 3rE3

rJf, eJ atsJ 'urlsJp ap auri a: eiurni ec 'acnualne aiulrri Iaun E aretqtqtsod

rp pleruJruEpun3 arilpuo: Enop E-Jp EJJ 'EJS?erg arert:eut8llo tlsEeJE

reruro] arar$eu ?r aref, urp alerlllqluodslp ea:t n-uuad ln-uasae rrg8a.rd

E Jp EIIqEuIlsJuI EuIf,JBS JJE Ea - alEIPrtuI nts alrgrsod aPS aIIJPZIIIIn eP

rurJe3lpul - IJ 'JuJIUEtrlpJru un El 'eulpntltdruord nr preiurngeJlul U

B eP

EIefE alse nu rrrrzyetJur p do:s InTEJE^JpV'alEJogEIJ ralduo: Ifrz5etatu nES

t1ozolrJ raun p tr:qdxa prrodns J?sJrJu potu ul Eruelfer nu nluatuoP Inun

IE JetuaruJla r"ru IJf prnutiuoc n: niguunur e aletrreulSlJo "IEJ"AaPV'nES

rnlnruJruop [E Jetuauale r"ru IJJ prnuduo: nf a[ES tdgrturrut eate]ueut8t:o

ul rf 'e[ES rolrrrado:sap p irnu6lqoau t$ :otezur.rdrns InJa]fEJEJ ul E]suof

nu - alunJj eP JolBlaf,Jsf un 5 E eP Eeaf," - JolElafJJf Inun E alElII"f PlsEJsV

'arun5 Jp lJo]grafJaf, Joun " - ruarlruqal r$ uornuntu rtieretunueu ap IJnl

-pp - gcoda ?lnunu" o-rlul edlredr rp rlerrlEror u1 l5 tuneaprorul auri aiur

-lr$ raun eatetrTrqrsod 'pugr purrrd u1 'adr:grurues plqnP o eJE nJrnl lsetv

'u!1sap ap auri af, E er atsa psngfataru i piurui a"uux? ?rluunru aalaltun 'tdv1

aq 'alardej tztat,ttl ziulrr$ a: eureJl ut 'a1eluaurcpun3 alardaf,uol ez?eJAII

ar?r EJf, purg mrzyeletJJ 'e)lzgalaru l$ eiurrr6 'JlIreJIp a$uerq pnop ardsap

EqJo^ g JE puEJ 15 e: 'crue)etu 'leuode: drq: ug lllrqers g ateod nu JIa eJtuIP

puodeg 'ad:npo:d ap sa:ord rnun eF Jlllniasuof, adera gnop luns nu alg

'lej tsa3e uI EIarlE eun asndo l:tu tS alercdas Illu g lod nu ElIZU"teru t$ a,nl

-lzod rolaiuur6 g:grcads Earclaf,ra3 '.lotn[e un IrIu ap etse au nu 'JJeouetln

azalurs asrz-e6e reun Inlal ap EAJf, 'arlladoce ap girsdq 16 truouotne Arsnlf,

-xe Efrzgeleru erJoe] o re1 'rdan eiunrrd ul JJEor"f"JsnES EfIZUEtaur elJoe]

o arirzodsrp EI erl" B^ pugf, gugd :gduln6 urp.ro rp 'pumz-e6e

"aretarrao

'euerue lS-ps erSololq Er eu-npugrdarie 'eJtzyetaril no ta lnuoder rllgers

uratnd nu rlru r$ ra earruaruns a8alaiur ruarnd nu 'fIJolsI JetfEJEf, un JJE

l6LZ) lolaolorg Err Arsnlrur .repzse 'aiuut6 rarff,ag ziualsxa erareorP 'IsuJ

" .

'giuasa errdord ensgd lS-e

n:ruad rrrnteu rolaiurrr5 psurrdnr ur elSololq pnp ps elngarr plll5lp ptdnl

at r{ uiaut u psugfulaut atplatd.tatut o rtrun{ul ep ar" arofuru rigrpcglp ao

'rrieraprsuo: Jrsefe Jleor ep ruo: puguri 'ulnfe Eur?es ep uarnd a51

'Pf, rurr{3-o3125 g,rrreadsred

ulp lelardrarut u6a;3 t$ leuotsrotslp efap tsoJ E Jf Eae3 'Euetun EJaJS uIP

prernrun;drul 'Eln?rulxo.rde arSoloqnd o ap eu-npulsolo3 'leuoJa drqc ur

ruelardrarur ps rglap Elafll" a3"J ruo^ nu rS lnpprulue rriprrprurur EIrrOIq

-ord ep:oqe earnd ruo,r nu 'Blse3e InunJp pugrurn (If,p3 '?l"tulut tl3o1

-oqrsd n: lrSolorzg r$ rrSolo3roru raldrurs Eerlnrolul uaulisns gs tpaP ef,"J

t9z

EAIIIZOd AIEiNIIIS IS V]IZICVJEIî 'E7 S

262 iNcepulur- CBRCITARTI COMPARATIVE

pentru a susgine astfel de oameni precum cercetitorii si pentru a-i lasa sa fie

acolo, prezenti lda+ein]. Astizi insa ne lipsesc tocmai aceasti forgi gi incredere

de a-i lisa si fie pe cei care creeazd. ceva esengial - o caracteristici dubioasS.

a acestei epoci. Reacgionim la lucruri senzalionale, pentru ci nu

sunrem avizi decdt de senzagional gi de nimic altceva, confundAnd senzationalul

cu grandiosul. Din cauza acestei aviditigi de senzational suntem in

egali misuri generosi gi lipsigi de.discerni.mAnt in disribuirea laudelor. insi

suntem la fel de pricepugi in a rata ceea ce este esential, fie gi numai pentru

ca gisim doar foarte rar in noi forta de a admira in chip genuin, pentru ci

reusim numai foarte rar si ne deschidem fati de ceea ce meriti admiratia

noastra si si ne menlinem cu fermitate in aceasti stare de admiragie. Pentru

a vorbi in chipul cel mai concret - si raportAndu-ne, in sflrsit, la zoologie -

ne purem intreba cAte sute de naturalisti, cAte sute de studengi ;i de studente

trec prin institutul de zoologie al universitatii noastre fhri si fie cAtugi de

pulin impresionati de rangul unui cercetitor ca Spemann'r-. Acest fapt de a

fi impresionat nu trebuie si se transforme intr-un cult inutil al personalitS.tii,

ci poate fi dovedit doar prin deferenta cu care pigegti in lumea unor astfel

de cercetitori.

Raportul dintre cercetarea specifica stiintelor pozitive si metafizici nu

este ceva de ordinul unei activitati organizate sau a unor aranjamente de

moment, ci gine de destin, adici este intotdeauna determinata, in chip

implicit, de disponibilitatea lS.untrici de a colabora cu celilalt. Am adus

acesre lucruri tn discugie fiindc5. aceasti stare de fapt este hotirAtoare pentru

universitigile noastre de astizi. Existi de ambele pirti semne ce trhdeaza

absenta unei astfel de disponibilitigi. in cazul filozofiei, avem de-a face cu

acel aer aparte de superioritate atotstiutoare, care ne permite sa ne considerim

superiori numai pe lsaza unei cunoasteri filozofice privitoare la

anumite concepte sau formule conceptuale, cunoastere pe care am dobAndit-o

din auzite sau din anumite cirti, si si tratam de sus - sau dintr-o

perspectivi exterioari - anumite stiinte. Cunoagterea filozofica este o cunoagtere

aga-zis superioari pentru ci este o cunoagtere cu un caracter mai

general. insa acesf aer de superioritate atotstiutoare al cunoasterii vide nu

l2Sll este o ingelegere firaturi, care si fi fost dobAnditi de pe urma unei confruntari

cu lucrurile insele. Acestui aer de superioritate atotgtiutoare al

'r- Hans Spemann (1869-1941) a f<jst un eminent embriologist german, care a

primit premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicini in anul 1935 pentru importante

descoperiri in domeniul biologiei embrionare.

' ffiIn-ux a sp

Q eslElIIeIluelslxe alseurnu

reSSapreH er eaor ar6alntprlp (atrSoloruo) aptiuatstxa Irnlrnrls rolsare Inlgrutsuv

'atetrcrldxaau psul pugugurpr 'aleliuelstxa rue8alaiul ]nrPel ul :of ul neratu luns

)rEr 'rnln-uxasp(J ale arrSolotuo prep ptsea3? ap roliJntrnrts ? eal ?rIP? 'gleliuslslxa

rara8alaiug etiernrtsuo3 as er?f ad rrSolouaruoua; Inlos atsa aref 'aiualstxa rerrdo:d

e grrcrldurr 'ptrnuo eareSolaiul Ezr.:'t)Ete) e n:luad raSSaplaH 3p tlsoloJ atsa yaiual

-nxa 'crSoloruo 1nn1ta[py 16 rr]uo alurp erioutrslP nf 'BJnsgru Punq ul 'tredoct as

a;ec'priualstxa rSTariuatstxa attul etiruttslP rulnut rS 'nrc lr:rldrul PllsoloJ rlso ert:)

,utrrnl rrlart Eleruaurepun3 aliculrsrp o arnporlur :a88apleH 'druu i piu11g u1 ,,

eu ?s naJB else eu aJ?f nJtuad ellJnleuJl luns EelsJ3V ]zqlse JsalJiul ]uns

Eyozolg r$ eiuln$ arEr ul InPou nrlued rlEluiluePuni ---aleliuerslxa ellr

-nraruel luns "3]safv

'aleld"J I.rzqer1.J'leiurrr$ JEI <el?luaurEPunj sleldef,uof,

Jtsalrqers eAozolA :aJenulluo: ul Ets JoA e$e tli run:e PuVd alrJnrfnl lers

ne e6y'arr]lerd-or qet llxayraqlsuatel IIiETITIIn "q(nls

uI (er?tu "erd ]lnru

EJnsBur o-Jlul 'Efgp g1r- rs Ea Er nJtued ETn eP IaJrsE o-Jrul PPEr Es JrIu

-rad ri-nu tiurng 'rulf,Jes aJlseou rlou IE J?luauala InJalfEJ": 'dutn l6elare

ur 'ri ealelnu.roua ll.rt.rrrd vzeJ u! esnPr ruJlnd PS lgrul '?Jns?ur "eueruese

ug rirnpn8z dlq: un IJIu nf urpsgl eu nu Ei nJtued 'rpu 3P luallgns sJnP

Jl€od nu l:lu l5 leJpâpt-n: ru:nqzl ateod nu ezlJ) Elsrc:r)E ESul ',,Yiulp6 ul

JolaluaruepunJ eztJ)" :rnpu"Sols a:at5zu JEIqI PUVP 'aullelf, as ts ada:ug

riurrrS Er r"AapE-rlu1 rnrgd E eurrrl ap ptelnq punq O 'PrEr"êP" eiurrr$

rS p:rzgrraru arlug areradooi gl?JEAaPE o PJ nltued rurrg8e;d eu nu IeJ

]safe ur ec apadrull JlsE 'alBJJuaS lrntp: Iatlrunu-B$E E Plllnlllsuo: aued

o *

"Uozol5

.rer 'riars gluelrgns EJIuI{al o IUaAaP el eiutn6 aJ"f ul 'elEePI

rJpts reun Frndef,ul EJ Plnze| alse eJEls 9lsE33" 'p.tlnodulq 'arcle eo salai

-ug rS tn:sounrar 'tdeJ ap <alsa nu rgf nJ IETEJ

Istu lVlE nf 'Jouelul UIP "J

plun{uof as eJEf nc loclrad eJEru I?ur lal PugruJza:dat 'lze}se ap tiullr$

n:ruad eclteruotdruls etse aJets ?tsEJJV 'tuJliynsut t$ te.mapeul slse af

ee33 lo] uzeazl.ral}r-JBf af, ?slEllJnfesul lgf,eP EAJfr[E '<PUOJ UI '?SUI elsa nU

sl"lrrqll ElsEsfv'nruauoP nps prrdo:d aP PPE^ r5-9s grppa: ad purn urp

alJf ul ESEI o alJ arrulp ercfeg a-rt: utrd 'atuarede ligr;aqry taun l$ - grnSuls

Eun ap ?fseaqJol rs zzeaugigde:Ul JS aJ"fag aJer ul - a:t6al PJR1 llienlls

raun arel6eu nep rolaiulrr$ e areugipdg:ug prsta:e l5 ragozolg p areornrl6

-totE JlellJolradns ep JaE Ia3V 'IJrrlrrldxa laun sndns e(ap "uneePlolul

lsoJ

e adncslp ur snpt tde3 arc:ag er 15 :uts ulrd:nuru qtajo ri-nu rdeS un 9c

a8alaiul t ap eiurrndau 'alde3 alSarunu al eJJf t1 lade

e)eJee eJEf, n3 ea-reupi

-pdg:u1 'argtiulr6 Ilrgtarrer eaued ap 'apundsaro3 II EPEr"d ap raSozolg

EAIIIZOd A"IEiNIIIS IS V]IZICVISI,^{ 'E7 S

iNCP,PUTUT CERCETARII COMPARATIVE

1282) orientim, atunci cAnd ne confruntim cu necesitatea de a obgine certitudinea

necesara in privinta raportului dintre gtiingi si filozofie.

Prin observagiile de mai devreme am reugit si evitam de la bun inceput

opinia greqiti ca gtiinga ar fi o suiti de propozitii valide, in spatele cirora

se afli inci ceva care

^revaliditate.

Noi am conceput gtiinta ca fiind mai

curAnd o posibilitate a existent ei Dasein-ului uman, care nu este necesari

penrru Dasein-rlomului, ci este o posibilitate libera a existentei. in "..tt

contexr am constatat ci istoricitatea este caracterul fundamental al acestei

posibilitagi libere ;i ca modul in care ea se desflsoara nu gine nici de organizare,

nici de dominatia vreunui sistem filozofic, ci tine de destinul

specific al fieci.rui Dasein luat in parte. in misura in care ne aflam in

orizontul acestui destin, putem intr-adevar dobAndi o intelegere adecvati

a corelatiei dintre frlozofr.avie si stiinta vie, insi doar daci semanim in

noi germenii unei inlelegeri corespunzS.toare. Astfel de lucruri nu Pot fi

invitate, ci gin de maturitatea interioari a existengei.

Discutarea acestei corelagii ne-a silit, intr-un anumit sens, si ne folosim

de zoologie pentru a avansa in cercetarea noastrl. Cu toate acestea, nu

purem si facem acest lucru intr-o manierl superficiali, oferind doar o dare

de seami asupra stadiului in care se afla cercetarea si aducAnd in discugie

diferite teorii, ci trebuie si ginem seama ci toate disciplinele care privesc

viaga sunt prinse astizi intr-o stranie transformare, a cirei tendinti. fundamentali

este aceea de a reda viegii un statut autonom. Acest lucru nu este

pur si simplu de la sine inteles si ugor de Iicut, dupi cum putem constata

daca urmarim tntreaga istorie a problemei. in toata istoria problemei

viegii putem observa ci se incearci interpretarea vietii - adici a felului de

a fi al animalului si al plantei - pornind de la om; sau, alternativ, se incearci

explicarea vietii cu ajutorul legilor imprumutate din sfera naturii

[283] materiale. in ambele cazuri ramAne insa un rest care nu poate fi explicat

si care este, de cele mai multe ori, escamotat. Ceea ce lipsegte tn ambele

cazuri este incercarea hotarAti de a intelege necesitatea sarcinii de a consolida

uiaya pornind in primul rAnd de la sine, in priuinla conyinutului

esenlei sale. Faptulci acest lucru nu este realizat de la bun inceput, dupi

cum ne arati istoria problemei, ne di de inteles ci aceste stranii incerciri

nereusire nu sunt datorate unei superficialitigi a gindirii, ci isi au temeiurile

lor esentiale. Pe de alti parte, am observat ca modul de a concepe

viata pornind de la pozigia sa intermediari intre natura materiali si exis-

fsul 'rlirl^ Erdnse rrrort rrou E ep1ozol1 pÎrrodoap 16 ertrprap arcta;d:alur

o-Jtul run:e e[tBuE rut-au Er?P 'JJls?ou llf,Ireuelgo.rd eara8alaiul nnuad

JEsJfeu rerq: rS Altf,nJlsul elJEoJ U JV 'Junl ap ruaSrpur Jlsa Inlerurue Ef

'p,rrnodurlp 'autisns pJts€ou tnL'Jo7laruxua /a lu?llqrua wPaut un ardsap

Etrseeqrol es Es rser5 rrualep e or?orul Illllxan uo.r. '[ e1 ap gc rulpugS au

g:ep 'rarSolooz t6 tarSoyolq

"JaJS

urp rri:agat elelueu"PunS 15 areorgzurured

reru elm alrzeJtuoi u arcd EJ 'aJapJA gurrrd o e1 'pr rn8rg 'epruJuePunJ

ariragar o epulrda.ttul ES Jlrlrzod laiurrr6 ecgr:ads EeJEtJfJaf, aSugrtsuoc

areod rg:u1 ?Jnreu e6e ap Jlsa - Ef rzgelolur EZ)l af IJo El Iai EI - e^z)l E$eJ)e

'dun r6elara uI'E)Uozolg g-trroads;ad o-rrutp ruprardratul al ES rgqeder

ruatuns gf,Ep reunu 'tn8lsap 'EtsE - JZet relsar? rrJrJtsnil ealetrllgtsod trns

-?uJ areru o-rlul EZeaIpeJ alSololq uIP alueral e]lJplerJer t: ureunds es

arngeJ] 'auny ap rua8rpur else InleurueercJe) tlttnod gJlseou EZel EI luns?

lrgzl rl;l)rcorul au 16 apruaruepunj rtie:aptsuof, alsef? PluJn uI tups?l IrECI

arury 2? awaud at

aruq a? aiuaaryu1 '?qqrant aux?'to 0 a$a!rya1s nu

arunl ay aa"utnp! 7i lrunl a? piuaSt?ut aquly rlildaa

'aury 2y "tolun{ 2$2

lnwo ar azal nr

uodut uud arury ay ruaSxyux 2$a rulzut?ua ? azal'9, S

':neruer8o.rd nrpers un-Jtul J"op

s?urBJ E

"r"p

Jerrlf, 'aJ?orJeru" JollJplaJJeJ JoJnlnt ereor-radns 15 gpliuasa

aiur.tud allnru uI atsa JeleqJS rn1 erie8rrsa,l'ut 't,trl:adsrad trp o-JluIP

grltl.rd '?elsere eleot nJ 'eie rzlape-Jtul nels ellJnJsnl eJns?ru Jr uI 'eJ?ol

-rr.t -rollrierapfsuo: Eulrunl u1 'urapa,t ES ?zEauIJIl 'elrzIJvlauJ EI salle eP

JI?f, errro JESetrau drq: u1 pzear{lolq II eJef 'Jalal{f,S rn1 larilzod E EIE}uau

-"pun3 JJEoJe o ersJ ?zet PlsEaf,E '?Jtu ?aJaJ?d gdnq 'rnplrrtds t mgt:ads

eiurg l5 InFI"ruIUe rS rarutyd eiutg'uttzg eiurg :rr:piul5 alarda.rr Iar] sleol

auIS ul plglun areS- eiulg etse

Inuo t: eara8urrruol EI aP pulurod 'lnltrlds

rS rier,t ,pp1:areu dareiurg luns atdatl IeJ"f JIE eIqJEJeI g]seaf," 'ltSolodorr

-uE Ieun InlxeluoJ u1 ':ellun dlqe u1 elnJSIP ES 'luefal JuEoJ '1?fJef,ul E

JalaI{lS xery 'Ilunl erdnse grsrSololq ?aunIZIA a}Sarunu es ?lseerv 'pier,r. e1

ap pulurod asalaiul luns rrnrf,nl erplelel aleot r$ r6nsu1 Inulo

EIJTEJ II IJI

-od 'nlgruesue ep IunIZIA Iaun F nJlinu EOSaP" al6a-uas tnpruo eiual

"f

'97,

A]ÎN'I AC VAdIdNYC IS SWNI AC VJNEDICNI '97 S

266

iNcppuTUT- CERCETARII COMPARATIVE,

va trebui si lisim deoparte aceasti interpretare, mai ales ca elaborarea

unei metafizici tematice a vietii (animalelor gi plantelor) nu constituie tema

principala a investigatiilor noastre.

Am plasat teza cb. animalul este indigent de lume intre celelahe doua

anume intre teza ci piatra e lipsiti de lume si cea ci omul este

teze, 9i

fburitor de lume. Daci privim cea de-a doua tezl prin raport cu cea de-a

treia, atunci devine imediat limpede ce avem in vedere prin intermediul

slu. Expresia ,,indigent de lume" implici distinctia dintre siracie 9i bog19ie.

Siricie - mai pufin prin comparalie cu mai mult. Animalul este

indigent de lume. Are mai pufin. Mai pugin din ce? Din ceea ce ii este

accesibil, din acel ceva cu care el, ca animal, se indeletnicqte, din acel

[285] ceva de care poate fi afectat;i cu care se afla in legS.tura ca fiinti vie. Mai

pulin spre deosebire de mai mult, spre deosebire de bogigia de care dispune

Daseiz-ul uman in cadrul raporturilor sale. Albina, de exemplu, isi

are stupul siu, fagurii, florile pe care le cauta, dar si celelalte albine din

stup. Lumea albinelor este limitati la un anumit domeniu strict determinat.

Iar acest lucru este valabil si despre lumea broagtei, despre cea a cintezei

si asa mai departe. insi lumea fiecirui animal individual nu este doar limitata

in intindere, ci si in profunzimea cu care ii este accesibila animalului.

Albina lucri"toare cunoaste florile pe care le viziteazd", cunoaste culoarea

gi parfumul lor, insi ea nu recunoagte staminele acestei flori ca stamine,

nu cunoa;te ridacinile plantei, nu cunoagte lucruri precum numirul de

stamine ;i de frunze. Fagi de aceasta, lumea omului este bogati, are o

intindere mai mare, o profunzime mai sporita, 9i sporeste constant, nu

numai in intinderea sa (putem aduce mereu in discugie alte 9i alte fiintiri),

ci si in profunzimea sa, lisindu-se pitrunsa cu ingelegerea intr-o misuri

ce spore;te mereu. De aceea, acest raport faga de lume, care ii este propriu

omului, p o ate fi car acterizat p rin referire la augmenta tia lVe rm e h r b ar k e i t]

tuturor lucrurilor la care omul se rapotteazi.. Tocmai de aceea vorbim

despre flurire a lumii.

Daci privim mai indeaproape aceasti" distinctie: indigent de lume -

fhuritor de lumeiatunci se vadeste ci este o distinctie privitoare la gradul

de desavirsire al posesiei fiintirii care e accesibili in fiecare caz. De aici

putem desprinde deja conceptul'.de lume: in prima instanti, lumea inseamni

suma fiintirilor accesibile unui animal sau unui om, si care poate

varia in intindere si profunzime. Astfel, cel care este ,,indigent de lume"

'areqanul vr Ebp p3rreurlqord a.rrqarrul

lLgTl O irnpl"rurue laiuasa r.reor.radns mln11;o eiuase rlsg ielqreral aP IaJlsE o

,priuasa elsa eJ eaa: a;dsap aurl pugf I3untt 'a:aua8 ul sJEo PrsIxE

"gJo^

'el?trJoIJaJuI I$ at?tuouadns ardsap Igro.t uralnd eJEf n3 trode; utrd ptral

-rJf rerufol 3ls3 (JIU3JAaP I"lU esnds ele3 uIP lnz" Ur? lunf ednp ':e1:au

Esur atsa Jf EaeJ ',,lpul IEtu" un ardsap IgJoA

" JP I€ruf,ol eBJnf,

"el"lrsef,3u

-aP r3rE aP (eJEuIJn uud ']nluo 3J IeJ

EI EJPPIaP alBod nu Plulus un IfIN

'FturuE af,rJo lv3JP sof l"ru EaPPf, Jl"od Inluo ef, ulpug8 au EJ"P selE IElu

,greoapnf ap laJ]se o also pllqeuol]seqi aP lg]E ad 'mppulue Ereolradns

qiur5 o ptuo tuBJeprsuol es alss eu Josn ap lvr ed 'rnlnuo IE lef nr rnlaurvf

I3 pirurs nES uEtun mFrr{fo E Eat nf, turo6 ap Iqfo rnun E elenzt|

^r138-flo

Eetetrnft .nlduaxa Jp ,EJ"durof ruol EJEp 'Inlnlerulue l5 mpruo Ellglsame

atsa ea:eiulg aJEl ul rr$rg.tgsap udnd mu nES llnru IEru InPEJg

"lnfslP luol

EfEp sEdurr arBur un-rlul puvJnf 3]J"oJ aSun(r ulo^ rfp] 'plrûlodeu rs

Ern]eruard opala? else ar?nlele eP lajrs€

o Ef Inrdej 3u"d o el PUgsTI - 3116

-Jp^psap ep resdll E nES rursJg^gsap "

JJBrurlsa nES aJ?nlEAe o rlru alnuJed

nu ?alroP I"-3P rnlD 93gl3ads rrun] eP IITIInRI E Is IglurP Inla3 PfSrfsds

aunl rp raiua8lpur eiuntrd ul ruo 16 prulut eJrurP atierzdruo: etsr.,a)e <ze)

JfrJo uI 'sJeAUI Ietufo] g Eatnd ry'larigSoq PJ"oIJaJUT JESelau drqc u1 arsa

eurs ul eiuJ8lpul t:rp IIqElnlsIP e Ef, ulplelsuo3 Iunnseqf, IalsJfE EJdnsE

arifrger pldurs o e1r$ rc1gr ,Eelsele el"ol nJ 'arrSrVÊSaP ap ardarr elIraJIP

aJlul tJod"J un (- llBul IEur 'snPal rcu 'udnd IElu (llnlu Ftu - erciul5 EI

serrE eP rdgrrlrqrsod eiunt:d ul PErB

ap aiuaraSlP Iaun FuIPro aP lrod"r

un lrJado3sep ruv 'IrSaJU aP rgle slEraPISUos IIif,eHJJ alsJf? aJIJaJJJ EasePE

)eJ eJeJ EI nJfnl IafE alsa eJ"f runS ?s rueJl al"lrJ"lf, ptuJJEdE

"i"p

Ets"efe

ure]iEounl ES elnqeJ] lSnroa 'Ieualqord EJdnsE uIEle]de Ju Jf ]EIPrluI

psur eJedsrp arcJ et?trJelc 'sa1aiu1 aurs ap elso Jf Eaal elfedsns atellJ"ll

"l "

?ef? eJ? - suaJAsP I?tu 1?1u3za.rd ue-1 3JEf, Jd - rnpulo p5r33ds etunl aP

"erunq 16 lnppurlue E aunl aP €iurBIPuI arlulP Inuod"r ']:ac poru u1

',,91U3Iqlu? alunl"

rS ,,aluny" g J" runi If5lfeds IueIUJe] PuVlnPoJluI 'IJnJf,nl 3P eJels ?lseese

uguorilpuof,eJ ps lvJJp EAa)tlE ruJfEJ nu Ef, ar?d 'rnlnle{urut rriprrleurru"

lggz) eeJeururalep nJruad alirulrslP ElsEaf,E ?f,s?alJrs au "s Ealnd J" IaJ er ul

rS :o1 eru:n ad ap e8rr6gf ruatnd ef, Jpadrurl alse nu ]gcu1 'atncsouno eulq

rP rvl" rEII{f, 'asa1aiul auls aP luns IIi3aHer 3lsaf,V 'erl.;zprrd

"q "l

9rF o

riru ep erolau alsa reur nu l93ur 'apadrull ep fgte alsJ nJf,nl 1sa3v'?JEoIJ

-adns e;to1el o JJ? eJEr <,,aulnl eP JolIJn"J(' else aJ?3 In]af JoIJaJUI else

E],'{N'I SC VAUIUNYC IS A]ÎN'I EC ViNIDICNI '97 S

INCEPUTUL CERCETARII COMPARATIVE

Aceasta evaluare curenti nu este problematica doar cAnd vine vorba

despre raportul dintre animal si om, trebuind, de aceea, examinati in

privinta legitimititii, limitei gi utilitigii sale. Ea igi pistreazi caracterul

problematic si daca se pistreaza doar in limitele lumii animale. Suntem

intr-adevar obisnuiti sa vorbim gi aici despre animale superioare si animale

inferioare, gi totusi este o greseall fundamentala sa consideram ci amibele

gi infuzorii sunt animale mai putin desivArsite decAt elefantii sau maimutele.

Fiecare animal si fiecare specie de animale este in sine la fel de desavArsitl

ca oricare alta. in urma acestor consideratii devine acum limpede

ci discutia despre indigenga de lume gi fXurirea de lume nu trebuie nici

un moment privita ca o ierarhizare valorica. Prin intermediul acestor concepte

este exprimat intr-adevir un raport si o distinctie, ins5" dintr-o perspectivi

diferiti. Din ce perspectiva? Tocmai acesta este lucrul pe care

incerci.m si-l aflim acum. Pentru aceasta este necesar si determinim in

chip adecvat conceptul de indigenyd gi si definim semnificatia sa specifici

in contextul fenomenului lumii; numai aga vom putea intele ge tezapotrivit

cireia animalul este indigent de lume.

Ceea ce este indigent nu este in nici ln caz doar ceea ce este ,,mai

putin", ,,mai redus" fati de ceea ce este ,,mai mult", ,,mai mare". A fi indigent

nu inseamni pur gi simplu a nu poseda nimic sau a poseda putin

ori mai putin decit altul, ci a fi indigent inseamni a f priuat. Aceasti privatiune

poate lua, la rAndu-i, mai multe forme, in functie de felul in care

este privat cel indigent, in functie defelul in care se comporta in aceasti

stare de privatiune, in functie defelul in cdre se raporteaza la ea, in funcgie

de felul in care o ingelege, pe scurt, in functie de ceea cr ii lipseste si de

felul in cdre se simte lzu Mute istl - se simte indigent fAr-mut). Este adevarat

ci termenul de indigengi este numai rareori folosit si inteles in acest

sens propriu, care se refera la faptul de a fi indigent al omului. El este mult

mai adesea folosit in sensul mai larg si mai slab de ,,pu!in", ,,deficient": un

rAu sirac in apa. insi nici aici nu este vorba despre ceva pur 9i simplu ,,mai

putin" prin comparatie cu ceva ,,mai mult", dintr-o alti perioadi, ci ,,inl2s8l

digent" inseamnif nesatisficator, insuficient. Indigenta este si in acest caz

o lipsi sau o absengaa ceva ce ar putea sa fie prezent si a ceea ce, in general,

ar trebui si fie prezent. Acest sens mai slab al termenului de ,,indigent"

trebuie deosebit de primul sens al siu, ;i anume de faptul de a fi indigent

ca un mod de a te simli tntr-un anumitfellZumutesein],la care ne vom

'e^rlraJ? rrPts Esul nufseP er€J

'8unru.tarnqts $ 37l17wap ala.trrra(pe arrnlsuor luns rrel ul mFIeJ Sopue drqr un-lu1

'Sunwuw'rueruraB u1 tualsrxaur,trrca(pe un rlr€ at6atnrrsuoc raSSaplaH

"qurl

_:-

EJlsEou EZel rfuntE 'aunrierrrrd Eurueasul eiua8rpur PIEC '3urnl aP luaBIPuI

elsJ InlEUru" el Fldej suureasur a: aSalaiur aP EeJEJJefur ul elurEul s"d

"

(alunl ap) giua8rpur

un ereJ ruatnd - FrlE nES IeJ un ep aunrie.r.ud m -

srfaJd reru drq3 un-Jlul leuluJalap LuE al gdnp 'uln:y

t6gzl Jp Inldaluof,

ataiuryfq sarra aP zrut7?q?sld ?r xlrunl 3

awowS"taluatd a.tazttatft,tp) 'awiut{ a/ ?rynsarw u ?sdl w

aunl ay asdl7 'aLun/ ap ruFdI a$a a,qaxd ?r azry w uod?t ux

?t?nryd'arunl a? ruLzx?ux 21sa

ruPLttlua ru szal 'L, S

'"lrqrse3f" alsa eu eareiurg aJEl ul pperS

nES ?runs 'Ee]?lrluEl nrluad Pls nu ,,arunl" InueuJJl ,,Julnl JP JJunRt" 16

,,eurnl ap giua8ryul" aglsa:dxa ul e: dtun l6e1a:e ul ?urueesul "tseefe rpCJ

^nelnuef,

,,urind reru" un runrard EAaf JEop aJepal ul IueAE nu uetuJa]

]sare uud m prdey esul elsa uaf, poru ut tutt$ af, EeaJ 'l$asug nigrrpulrut

erdnse a;r,Lud o pug:unJ" reurnu ro ':nsll8ull urpJo ep aJefguelf, o-Jl

-urrd rn1 eiur,r.r:d ur JplJep ruatnd eu nu r$ 'relcau grepruEf,oap else n:lnl

tsaJv ielue8lpul rolaprurue eJrunl atsa sues Jf, uI i,,arunl ep giuaglpul"

ersardxa u1 ,,giua8rpul" ap InlnueuJel elimgtuuas Ifunte else aJEJ

'lunlie.tlrd Iarsefe

InJpEf, u1 '1a3 arunue un-Jtul g areod r-nu elnlsele t$ap 'ner un EI uIJgJJ Ju

mep 'gde ul f,ErEs U

e ep FldeJ 16 .reprie 'rriergluruas elagure 'Arluersqns "f,

'aJ€ ,,arJEJEs" ap qEIS rcu ptda:uo3 'fIIUIU urele nu eo ared aJec uI 'ea,t?

e ap rer8ay,rrrd poui IefE reruro] n 'atelarrdord a:rro ap gie3 eiua:aypu1

pldrurs o elsa nu 'luaq7unutu'uy)ruaZryut iruts ax arar u! ata$ ep lnsues uI

'eiua8rpul 'Inln-uDSp(J

" "f,rrlunel

aleueqll o l5 auede giro3 o rr? ertr elel

-1pllnl ep pruro3 o aratieu er es aunrir.ttrd glsea:e urP lgrul 1a3

e6e ul ESUI

'<le3tse eg es arnga;t lri aunrie.tlrd o 'JEAepE-Jlur 'elsa rnlnuo e uiualuxa e1

ErTer as erct uiua7iput 'rtiuilna su)s xntsara llnluod'eunl ap pielgzeauoti

-rzod as l5 aundxa es ruo un aJEf ul Inporu else If ']nqrrle nydrurs un etse

nu rua8rpur g E rp prdej pr pultunJ ul uraund IeJ rsm" u1'p7t77ru"tamqts)

,,rrlo3uelaru drurs at E" nEs l7g74ruapl ,,llrun liruls eJ B" uInJaJd ttsardxa

n: arSopue ulsd ',_|74nruutta) ,lua7tput 4ruzs al a" elserdxa utrd uajar

yzar vwrdd Is vnoc v aurNl ToJuodvd '/t s

iNcBputul crlcnIARII coMPARATIVE

ci animalul este indigent de lume inseamni ca animalul este privat de

lume, ci animalul nu are nici o lume. Am determinat in acest fel raportul

dintre aceasta tezi gi cea de-a treia - teza cd. omul este fhuritor de lume -,

de vreme ce omul are o lume.

insi acum raportul celei de-a doua teze faga de prima - si anume faga

detezaci piatra este lipsiti de lume - devine imediat problematic, ba chiar

intr-o asemenea masuri, incit pare a nu mai exista nici o diferenga intre

prima;i cea de-a doua teza. Piatra este lipsiti de lume, este firi de lume,

nu are o lume. Nici piatra, nici animalul nu au o lume. Diferenga este insi

ci faptul de a nu avea lume nu este avut in vedere in acelasi fel in cele doui

cazuri. Faptul ca aici existi o deosebire este indicat de diferenta dintre cele

doui expres Ii: lipsade lume a pietrei qi indigenyade lume a animalului. insi

daci animalul se apropie atat de mult de felul de a fi al pietrei, atunci se

ridici o intrebare cruciali, gi anume cea privitoare la distinctia dintre aceste

doua moduri de a fi: felul de a fi al pietrei, care nu are nici o lume lkeine

\X/elt hat), gi felul de a fi al animalului, care nu are htme ldieWeb nicht hat].

A fi lipsit de lume gi a fi indigent de lume sunt ambele moduri de a nu avea

o lume. Indigenga de lume este o privare de lume. Lipsa de lume este

constitutivi" pietrei intr-o manieri care nu-i permite nici mdcar sdfe priuata

de lume. Simplul fapt de a nu avea lume nu este suficient. Posibilitatea

privagiunii reclami si alte conditii. Ce inseamna, agadar, faprul ci piatra

nu poate fi nici micar privati de lume? Am ajuns acum in acea etapi a

cercetirii noastre in care se impune sa clarificim acest lucru.

t2901 Si spunem deocamdati ci lumea este acea fiingare care este de fiecare

dati accesibili 9i cu care ne putem indeletnici, si este accesibila in asa fel

incAt o indeletnicire cu ea este posibili sau necesari pentru felul de a fi al

fiingi.rii in ca:uzl,. Piatra este lipsiti de lume. Ea se afli, de exemplu, pe

drum. Spunem cL piatra exerciti o anumiti presiune asupra pi"mAntului.

Ea atinge asadar pimAntul. insi ceea ce numim aici ,,atingere" lBerilhrenf

nu e ceva de felul unei atingeri tactile lBetasten). Ea nu poate fi comparata

cu aceArapofiare a gopArlei fagi de piatra pe care se asaz5. ca si stea la soare.

Iar aceasta atingere a pietrei 9i a solului nu este deloc de fehtl acelei atingeri

pe care o experimentam atunci cAnd mina noastra se odihne;te pe crestetul

unui alt om. Faptul de a sta Pe

ceva, modul de a atinge are un sens

fundamental diferit in fiecare dintre cele trei cazuri. intorcAndu-ne la piarri,

putem spune ca ea sti pe pimAnt, dar nu-l atinge in chip tactil. Pamantul

nu este dat pietrei ca suport, ca ceea ce o susgine, si cu atAt mai putin

JrEos EI 'EJuEls zlzJzlndal G axldotd eI? EIJVdOS '3a eP lJnlPIE EUE es arBf,

"Jt"rd m IJj ISEIef E ut 'tTJeze.ld-nldurs 31se Ea ec aunds rualnd nu IUns

Iej EI 'r]ereos U rE runf, 'r:nl:n1 rotle froltxw uI ("rugls p&uVl rcop 9Se as

e1-rgdo$ er aunds uernd nu I3Iu PSui

'llJIZSoJls? ElllfadsJed urP IJnsundseJ

rJaJo EJtnd rc tS rrpqartut aund Ealnd JE ea ?InJ?f eiutltrd ul eJeos Ef, ]3P

arsa r-nu etsJzlgf,ul es Ea aJE3 EI olaJtos ie8ttsarrut o-Ealnd re eclSop:auttu

eJrn]"JIE roJlz) l'efugts Bf ?Ielsefe PIEP

(JPêPE-JluI (elsa r-nu elrgdoi ezeSe

rs erer ad ecugrg 'el"rreteru rollrnrtrnl rglrads { a ay 1ryal1t '"top1urutua 1e

,ra1.rpdos ry {a ap ry1atar}ul piuarajlp o plslxe m r$nrol ruspe^ 'rou ruriurrs

JI aJm ad allrn.rrnl ral.rgdo$ z;dnse ruprraro.ld 3s Elnef luol nu 'plnleruald

nes el$ar8 prrSoloqlsd a.reta.rdralut JP IaJ ellJo PUVrIâ 'efEP JErI{J 'Elsaf?

rp plrzlglul purg 'arEos EI pls rrer lerleld prrode.r aP llreJIP alsa ernPIPf,

nr l5 ayarcos nc lalrgdoS puodtr (Eelsafe eteot nf 'ESUI 'gf,ugls aP rolq un

da.tp epugts ap Flolq et$Pounr3r Er BreP 'areos ?r llqlsastrE

rlse II elsreos

EleP llqtrnfslP alsr lunf IaJ EI 'eJeos el luBls PUE] IsunlE Iou uPuoder

ru urnf IaJ

BI nJlnl lsefe EI ezeetrodeJ JS Ea EfEP llqelnlslP etsJ ISJP 'Iou

ruaunds e6y .areos e1 arsazpcul as e1;gdo$ 'nu nES ar$asr8 o EfEp ruereJrPur

- grfrrd plseaf,E nou Urp etnel EA If, '"lef,Slruau 'EAePUn eugrueJ EA nu ?J

.olort rp prluog e pf,"Cl 'nJrnl lsaf," zs at6amu$tqo 16 p.rreld Eer? sale

"r"J

e-r6 eA :rrror .p gttzl7rul Erlerd ad nldrurs rS ;nd ar$asp8 as nu eyrgdo$

.ezraura,r.n3 o eJEf rolriFlrSJl rs aprratflu eflzS rlJnlEu cgr:ads rl3o1

-otuo Inlxeluof €f,rp" ,g E ep :gr:eds nES

InPou piunnd nf e3EJ saff,E eP

FsdII ptseef," Ieutfo] r:p3 'piuangnsul o rdarp arunl EI seff" aJE nu e:ltld

lI6Zl p FIdEJ

upreprsuof, ps reseldap g rY'5 e rP I3J lsafp eul1ar II EIarEf ?ar

-eiurg pge as Erortr Inrol(1u u1 (r:piurg ut) r.tgiuty rlere EI sarre EaAE nu

e ap rde3 ?3 urn3e gllugeP g eleod Ir?iul5 Isun ? atunl 3P EsdIT 'rrunl rP

grrsdq atsa Erterd .g E ep n?s mlnlg tlllrlod 'gluazard-nldrurs pge as Eror?f,

p:o1[nu u1 l:piurg alrrP EI sarrp 2P Taduasa ?sdll o eP E]eztreDer?r elsa

ES ESul .elsa EJtErd 'lolap alse nu nES nES

IntF-JruI fol un-Jlul Jlse

"iurg

5rcrc et,r5 prp nES IeJ

un-Jlul elsJ Ef,rp€ .atsa e.1er4 'epesod eleod el nu

rfru (J8upE areod a1 nu 'EHE es JJEI eJluIJd sllJnJfnl JJIUIP Fun If,Iu 3l

sJfJE ep IeJ un rf,ru lnlosq" eJ? nu Ea 'nes InlnJJlf,EJ?f ]IAIJlod 'e: nlluad

,frurru ap gre,rrrd g preod nu EJIEId 'afq!:anaux priuasa Poru ul luns II

er6asp8 es aJ?f alur.rd rJnJfnl elafe ]g3ul 1ag

e5e ul gsul 'r:nlrnl arp a:rutrd

'plp nes lol un-Jtul 'aiutlsruncrlr ap ari:un3 uI 'eJJ?dE 3]"od "E

'pury ad

ruvru€r l5 gpunSn:s as '?dE nc pulld gdeota o-rrul urcrunre o pECI 'olol"

eu?ureJ e,r ,at6lfrd ad ruecunrc o

"rEC

'unrP ad gge es EJtEId 'la 3d P]s af

drun u1 J?fBur rfru JrEt" EJ Intugtupd riurs arzod nu erleld rc1 'rugrupd e:

IL7, VZEI VIÎIUd IS VNOC V IUJNI'INIUOdVf, '/' S

272 iNcgputuL cpRcttARrI coMpARATrvF.

si la alte lucruri. Suntem tentati si spunem ci ceea ce noi identificam acolo

drept soare si stAnci sunt si penrru sopArla lucruri de-ale sopArlei. Daca

spunem ca ea sta pe stanci, s-ar cuveni si tiiem cu o linie cuvAntul

,,stAnci", pentru a indica prin asta ci acel lucru pe care sta ii este dat gopirlei

intr-un anumit fe/, dar nu-i este totusi cunoscur ca stAnca. Tiierea

12921 cu o linie a acestui cuvAnt nu inseamni doar ci. e vorba de altceva sau ca

stanca e luati drept altceva, ci inseamnS" ci aceasta nu esre, in genere,

accesibili ca

finyare. Firul de iarba pe care se urc5. un gAndac nu este

pentru el un fir de iarbi., nu este ceva ce poate fi legat intr-un snop de {1n,

cu care tiranul isi va hrani apoi animalele, ci esre un drum al gAndacului

pe care acesta cauti hrani pentru gAndaci, si nu orice hrana in genere.

Animalul are de fiecare datl., caanimal, anumite relatii cu hrana sau prada

sa, cu inamicii sii, cu partenerul sau. Aceste relagii, care sunt infinit de

dificil de inteles pentru noi si care reclama un grad ridicat de precautie

metodologici, au un caracter fundamental particular, care n-a fost nici

vizuq nici conceput pAni acum din perspectiva metafizica, si pe care vom

ajunge s5.-l cunoastem mai tdrziu, in cadrul interpretirii noasrre finale.

Animalul nu are doar o anumiti. relatie cu mediul in care se hri"neste sau

in care vdneazi,, cu pradatorii sau cu partenerii sii de imperechere, ci se

mentine intotdeauna intr-un anumit mediu pe toati durata vietii sale, fie

in asa misura incAt

ci. e vorba de api sau de aer - sau de amAndoui -,

animalul nici nu sesizeaz| mediul care ii apartine. Daci este insa indepirtat

din mediul siu si eliberat intr-un alt loc, va avea imediat tendinta sa

scape de acolo gi sa se intoarci in mediul siu. Prin urmare, animalului ii

sunt accesibile numai unele lucruri bine determinate, in anumite limite

bine determinate. Felul de af al animalului - ceea ce noi numim ,,uiAyd" -

nu este lipsit de acces fagl, de lucrurile care se afle in preajma lui, in mijlocul

carora animalul existi ca fiinti vie. Acesta este temeiul pentru care spunem

ci animalul are mediul si ambiant si libertatea de a se misca in limitele

acestui mediu. De-a lungul vietii sale, animalul este inchis in mediul sau

ca intr-o conducti. care nici nu se lirgeste, nici nu se ingusteazi..

Daca intelegem lumea caposibilitate dz acces lafinyare, cum putem spune

atunci ca animalul - care are in mod evident acces la lume - este indigent

de lume, mai ales cAnd prin a fi indigent intelegem a fi privat de lume? Chiar

daci fiintarea este accesibili animalului intr-un alt fel gi in limite mai re-

[293] strAnse, el nu este totugi privat de lume. Animalul are lume. Faptul de a fi

privat de lume nu este o caracteristica generali" a animalului.

Earrlaldul 'elEo8 elul^nf JEOP ]uns llsaJdxe alsafE rou nJlued Bf,?P nEs

'eunl Jp Inueuoua3

r5 ptda:uoc nu nes salaiul rue ErEp as ES elnq

"ls"epp^

-art 'luelrodtul IEIU EJuI Jlse af Eaer 'tS arunl ap mprda:uof Insuas Epa;r.l

"l "ser ES arngJJt 'rauralqord e ereulSrro eJEÎozeJ ElseJJ? ut.rd '1a;rse rroq

'aurnl ap rrJunqt 15 arunl ap rasdl rlauJJtxa 'pug:tz-etz 'arrraldrul tuns Irrv

fv6z) ',,elunl eJE nu ynlerurue" rS ,,aruny

oJ" ]nlerurue" alllilzodord arnaldrug runs

aJEr ur Inla3 el 'pou lsact lniq ]soJ E aJEf uI Inla3 el aliualr nJ ?lln tuol au

pr"p reunu r6na: e,r. eu nJfnl rserv'ry]u1 rtur rup8alzep l-gs

rurnpeJls au ?s

arnqJJt a.tec ad Fpou unse8 es tt$nar ure EfIpE 'tdaluoc Inlser? E JJEfgIJEIf,

o nnuad a:lurod ap rrund un ruaudgo es tSnlot ttina; ure esul 'Jrunl aP

mptda:uor ttigrlrnrsgo ezaerolep as sedrur tsafe uIP l6at eatnd tue tunf

ruapel nu ec prdeg 'rrJnruel Ef,ul rsoJ E-u aunl ap prdecuoc 'alur,Ln: atp

nJ 'unz"f EnoP elaf ul 3]lreJIP rrnsuas ul errsoloJ lsoj 5 PS

arngerl eunl EI

sJf,f,E ep arerrlrqrsod ap l$ aruny ap alardacuor Irunl? 'a;eotctd ul 'eretdeJP

punq ad 'euerue.t JoA rnlnpulut :glrads erunl eal" nu E ep l5 ea,Le e ap

prde3 a-rdsap rrirzodord ersal? "r"CJ

'unuoc tnpiuts eE:,e)e rg:ap err8ol

grp o pdnp ezeauorirun3 mppliuasa pluaruop ap auri er Eaer rt ettzget

-aru "sul

'pqrsodrul rr3o1 'arcurrn utrd 'tS nlrol:tpeJluof, alsa nJinl lsefv

'arunl ?anp nu a ap dalun n: l$ f7r'arunl aan? p ap dulun nf, tVlE rreJ "-ap

ruarr 'lnlnpurue InzeJ ul 'gf IeJrsE

ar5app,r ag 't.nerd n: etdeart t$eaa:t ad

p$e as

InpuIuE r3unre 'epasod nu E ap rdey un eaunlie.ttrd tS aunlie.tlrd o

arsa eiua8rpul JEI 'EletrgttsnI atsa 'mlnprutue Jrunl ap eiua8rpul E] JJ"ol

"

-rJeJaJ Eef 'eJts?ou eezet Enop E-ap ee) EJaP'atred etp eP ed'arury aa(ta

a ap ddun nf, a3ej E-ap IUaAE rnlnuo Inzm ur l5 rg: 'lnppurlue Inzer uI

tVtV'Fruo nc autd r$eaace ep 'Fruo n: eldea:t t5eaa:e ad gp es

FI"tuIue

rtrunte 'lr,l. aiun; Jolle alrqlsarf? luns rr,r. alaiurg El"p I5 Jrunl ep rnprdar

-uor I" IelueruepunJ Jatf,EJEf, un etsa arciulg EI sarre ep EJr"rIIqIsod pcep

'Ea EI salle ap ldglllqlsod rntnod eareiulg ua8a1aiu1 eurnl ap Inldaf,uof,

ur:d gceq 'e:searods gs rgrrp ]nrRt e-u aunl ap pie3 ppuoder r r$ arunl

ap rnlnrda:uof rnlnsuJs eie3 u1 ?Jts"ou tatetualdrad 'ptnle mu t$ lIUe^JP

E - erunl ap lntda:uo3 EI areotrlrrd eareqa:rul aunue 1$ - gie3 ap llrfr

-ef,Jei InJluaf, ul FHE JS aJel eur:yqo-rd Ei BuIrJEasuI ei ?ea3 'azal rart rolac

erimgluruas efap recgl:e1: E tunre tued ap errrleredruof EeJElaf,JeJ

aunl ay lryudaruor aawryPwP ru"quad

aau"tod ap pund xnun aa.taudqo :xnlnlaLurua ryfnads

2unl aana nu ? 2? i aarta a ay 1rudag'87 s

€.17 EWN'I VAAV NN V IS VEAV V '8' S

274 INCEPUTUL CERCETARI I COMPARATIVE

acestor trei teze apare exprimati in pozitia inte rmediafi. a tezei privitoare

la animal. E caasl, asadar, si aruncim o noua privire asupra esentei animalului,

asupra animalitatii. De asta data insi nu vom mai putea face acest

lucru cu aceeagi naivitate ca la inceput. Caci am vizut ci lumea animalu-

nu este un caz particular al lumii specific

lui - daci putem spune aga -

umane si nici nu este vorba doar despre o diferenti de grad intre aceste

doui lumi. Dar animalul nu este nici doar ceva simplu-prezent, ci este

determinat, in privinta modului siu de a fi, prin aceea cL are posibilitate

de acces Ia... Formulata intr-un chip mai precis, intrebarea noastra suni

astfel: ,,care este acel lucru fati de care se raporteaza animalul si in ce fel

de raport se afla el cu hrana pe care o cauti, cu prada dupi care fuge ori

cu adversarul pe care il pune pe fuga?"

ersJ JrSolopolrru urpJo ap JJ"qrJtul ptseefv'ru"urn reiurg IE

nES alBluruE

reiulg IE nntnsuof, InJelrBJEf rerurol prlpe - upiury alle el self,? ?ale

E ep rnlnuro E nes mlnleruru" eaterryrqrsod 'Jurs ur saJJp a? aalpifllqlsod

Jerr{f otsa riedn:oard uratuns aJEi ap ?laJJuoJ autapotd r:e3 'rer8alrrr.ud

Inlo] nf sues un-Jtul llQep,r Jtsa InJf,nl 'zEf, ts3f,e ur 'JEI 'ezneJ ul rnlnJJnl

Ie laJJUof InJalf,EJEf, ey areotr,r.r:d EaJeqaJrul ap pre8al sugJls etse 'nJrnl

un ruu?uLrn e^s $ utpy,toqu Es arngaJr 15 uatnd JJEJ ul Inpou

e1 areotr,tud

Jr"qJrlur afrro Errpe 'rlSolopotaru urpJo ep rJegeJtul EalE 'puo; u1'auada

lnrcl nr rlSoloporau urpro ap rftqrrlul raun eiej ul ESUr 'rrSoloporaru

urpJo ap rJpgaJlul laun eie3 ur nou urp rugg" au 'el€po-Jlurp 'urnf, EIEI

prarlald Inrol ur ruaund au es eiulrnd nr

alsg ;rarratd eiul.tud ul elrrnrlnl nets runf r$ 'enou piurg o arsa

"rueruase

eJEf, 'ruo rnun InJol u1 aund ruatnd eu EfEp ErqE ef JTTJJJA Jp 'ln/ryauxua

/nro/ ul ruaund au ps yqTsod 'atauat u! 'a$a pep Eleluaruepun3 Ealrgartur

a gruerrodurr rcru IFW 'prr$ar8 arelardralur ap I{lsr o EJ"rertuoc earnd

rue 'eruJn urp alJO ur '?f ateod iEJlseou e,rrtrads;ad urp rnlnlerulue eiurg

erardrarul Jp " Inlo3uJd n: rcunte ruplun5uoi Ju nu JJEo JEC 'rnpprurue

Flol ul au-npueund nu Ef,Ep '<lgrle run3 inrrnl tser" rrEJ urarnd unc

gsul 'ariela: ul gHE es JJE3 n)'EZrrEJ ur nrfnl IJre rnlnlerurue tep alsa rl arer

ul Fporu ap rS urn:a-rd 'aruarlap reru ateJJrunuJ rJnJfnl alsJf,e ereot EI

[9621 ppturue ezeattoder as eref, uI Inporu ap runfe eru?Js ulpp ps alnqe]I

1'tpiu{ Tatsarp p {,

,? plat a$ant"td at pta.nulr awqariul ar

'(u,to 'p4a7d 'punua) u?iury[aqa Dun lnrz/

ut aund a1 u ap

aawry!?q?s\d a1 a"raouaT.rd V4Soppolaw aa,wqa,qu! '6, S

rnlnrusrue8ro e 16 araua8 ul rrier^ e 'uigtrprurue Eiurse EI

areotrlrrd rrrcqerrul Ie rolrznelel Inrg ad rnppurue

ergrfeds ewnl ep reiue8rpur reiuese EerErguEIJ

AI TNTOIIdV)

CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME

in sensul cel mai strict o intrebare concreta.A;adar, atunci cAnd intrebim

[296] cum stau lucrurile in privinta transPunerii de sine si in privinla posibilirigii

omului de a se p,rn. in locul altui om, in locul unui animal sau in

locul unei pierre, intrebim de fapt, in acelasi timp: ce fel de mod de a fi

caracterizeazi acele fiinlari care fie ne permit sa ne punem in locul lor, fie

impiedica acest lucru, fie il resping ca fiind' in genere' inadecvat?

Cum stau lucrurile in privinta posibilitagii omului de a se pune in

locul unei fiingiri care nu este el insqi - fie ca este vorba de o fiintare de

acelasi fel ca el, fie de o fiintare de un cu torul alt fel? Nu ne Putem inchipui

ci vom putea desfbgura aici aceastl probleml in intreaga ei amplitudirr.,

.i tr.bui. si ne menginem in limitele pe care ni le impune problema

noastri. Mai intai trebuie sa limurim insi teza ci animalul este indigent

de lume. vom discuta chestiunea putintei omului de a se pune in locul

alrui om, in locul unui animal sau al unei piette pornind delaurmitoarele

trei intrebdrt: ,,este oare posibil si ne punem in locul unui animal?"' ,,este

posibil si ne punem in locul unei pietre?", ,,este posibil sa ne punem in

iocul altui om?". in cadrul acestor intrebiri ne preocuPa mai pugin problema

posibilitagii de a surprinde aceste fiintiri, cat ceea ce putem afla

astfel i; privinta fiing5"rii insesi care trebuie surprinsi. Discutarea acestei

probleme a transpunerii de sine ne va servi la clarificarea pozitiei pietrei,

animalului 9i omului prin raport cu problema lumii. Cercetarea care

urmeaziare sarcina de a se distanga de abordarea naivi de la ince-

^pirt

put, potrivit cireia am avea de-a face aici cu trei fiintiri prezente in

acelasi mod.

Ceea ce ne intereseazi in genere este intrebarea privitoare la posibilitatea

omului de a se pune in locul unei alte fiintlri care nu este el insugi.

Aceasti transpunere nu inseamna insa reconstruirea de facto a unui om

iniuntrul unei alte fiin1ari. Nu inseamni nici a lua defacto locul celeilalte

fiintiri, nu inseamni a o inlocui. Dimpotrivi, cealalti fiingare trebuie

tocmai si fie pistratd ca ceea ce este giasa cum este. A te pune in locul

acesrei fiingiriinseamni a insoti ceel:ce este aceasti fiingare, pot'rivitfelu'

lui in care este, p€ntru a afla in chip nemijlocit, prin aceasti insotire cu

1297) fiingarea cu."r. r. insotim in acestfel, cum stau lucrurile in privinta ei,

pentru a ne informa in privinta felului in care se simte si pentru a privi

in profunzime cealalti fiin;are intt'-un mod poate chiar mai radical si mai

esengial decAt o poate face ea insigi. A insoti o alti fiingare poate insemna,

mai departe, a o aj.,ta si ajungi la ea insisi - dar 9i a o lasa sa se inqele in

urqJo^ rEru nu TZIcJSE Ep

Inld?C .p]"uoJr JraSJIJiul "efB

EI uEiunuar reun

p l5 ara8alaiul Jp IeJeruEU E IJ"IuJoJSUBJ] Ieun Inuuas uoasaPe alsa rrsard

-xo ep la;ls" roun E pqurl urp Eriuedslp 1ag

e1 lot 'u3153ounf lou Ieun ?3J

-erdatsap plpul JlJrlf-arsJJdxa o-Jlul luglnf, Inun EeJBIUJoJsu"Jl rS za:ea;:

runf, ES" gsul 'ulligdaP el fs uradaful IZPls" elq" eJEl ed luoJl 'aJaua8 uI

ereiurg prp ap pie3 15

ruo rp ep giEJ ruo Inun Inlnuodtr eiur.ttrd ul 31r6er3

pluatuepunJ rrJoat ep rr$ 8arru1 mun P Jol"fnPuof InJU llu3âP E alledrua

ep InuauJ3I 'lnl ,,erEJe ul" tuege au 'Eiuelsul EruIJd ul '<gf Puguruasul

.la nf, tuezrledtuJ ES erngaJl '<fl"lelef EI a8unfe E nJluJd 'ec ezea;a8ns

"ts?

[g6Z] ercl ,aqedrua rp InuJruJar

ardsap 15 yqep,r alse nJfnl ISEIaIY'Uod"J Inlssfe

InJpEf urp rolgJ€loq Ftueruala ep E{uees tuauli Ef,EP (eJ"olPfRtsl}Eseu lJId

-ulof, Jsrqf r$ ecrreuralgord piurrrrrd plrrunue o-Jlul slse - ,,lnJol ur JUnd el

8,,- erserdxe pls"Jtr? Bf epadur1 atsa rfunle 'la e atriosul e: r.rgiurg alp reun

Flol ul aund al E ep Inid"J ulaSalaiul glEcl ipour af, ur 16 'urriosur ar nES

zuxJ aJ i,,riosur 8,, ?uru?esul aJ ill"lplJs nf, rJriosul raun EJlelrlrqrsod lgrs"

I';JJ E nJluJd 'aut6u1 Iou 5 E Ifl" Pulueesul ef :?aJEqaJlul ssul eugruPu

'lISnsJ 3 aJeundsu?J] PlS"efE Ef uaundnsaJd

eJ?l urJd ,letuaru tuerurJJdxa nlduls un asEJ E rflu ']Flrnlaf, Insol ul aluau

-[EaJ Etnlu e] E rf,ru EuluEasul flu ,,"'ln3ol uI aund a] y" 't$nsu1 JuIS EI Iglul

reru eiunuer ecseaiosug ES InqeJ] JE 16 ?aJA aJEl Iaf PU93 If,unl" aJliosul

plsrxe nu rfEJ .€e n3 uodsr :Ulrd,rqp aJ )urtu! rou aJEiurS Eel" dosul "

ep ?alBll]lqlsod EaJs ruJlnd leJls" rclunu 16 ,aulsu1 rou rueugursr aursul rou

?l EaJ3E ur rEtulol 'g,rrlodrurp 'plsuo: IJ 'aJEiurS PllEIBef, 5 ure pu9: 15 er

,giurrnd nf IVJ ad ,ruet:odruo: eu 'aul6ul Iou eP erileJlsq" PuVrRt 'E) e)))e

ul plsuof, nu BlsEafv ."aJepal n3 lnf3Jl elsa rrJaundsu"Jl IE JolvJproq ^n

-rzod Inffads? reruf,o] Ef, nJtuad 'gpruaruepuni sJEoJa o 3uliuof, 'Jgozol5

ul 16 pllPugdspr 3re1 'aurs ap Eareundsuerl 3rdsaP addluo: PlsEslV

'srElurrI pllElEaf, A W ?u33 ti w al'todwn 4 ?

:puVt 7i aJ larunu rf (atuaurpeJ nu :laJlse saleiul piurrn6n nf, 5 eleod nrfnl

lsafe rEI Qqt ul reoP If, "t?uxnarux

- rluaulEar nN 'ngr IE ed I-nPuIs?rTd

,r:eiurg relaie Inf,ol,aldrun l$ ednco Eatnd IE PuVl

IS ef 'Irpiurg arpllalef,

Frol ul 2ru2ru1p2.t einru ar e eJdsaP "gJo^ 5 ,r"od nu ?f - Junds E^ as IU

- apedulll srsg 'PuSrrS IroeseP? als3 BAInr Inlol ul aund rl eP mFld"J E

"

grrrrtzod EeJ?leJdJalut'ruxnSau dlgr u1 reruudxa JlsJ PuEf rlunlE nJonl lsm"

"ered Erlnd rE re]r ep lgf,rro 'o-puglntppt 'rrgiurg elp Iaun Infol enl E

,aJEruJn uIJd (eurueasul nu uPiuIS Isun ]nf,ol ul aund ar y't6asul la eiul.ttld

LLZ IUYjNITC rSIIV TnCOI NI ENnd EJ V 67 s

278 CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME

de trairi, de triiri ale constiintei sau de congtiinti'r- nu gine de obstinatia

sau de excentriciratea filozofiei . Suntem constrLnfi sa adoptam un nou limbai'

pe temeiul unei fiansformari a existenyei. Mai precis, aceasti schimbare are

ioc odat5. cu apariEia noului limbaj. Daci am renuntat ast:rzila termenul

de ,,empatie", Jegind sivorbim - numai in chip premergator si in anumite

d.rprJ,," te pune in locul" unei alte fiingari, asta nu se intAmpli

.onaigii -

penrru ci ales o expresie mai buni, care exprimi insa aceea;i pozitie 9i

"m lucrul in chestiune sunt ACum

d" ,."-" de acelasi lucru, ci poziyia noastra fi

abele. Pe de aiti parte, nu este deloc intimplator ci astfel de expresii precum

,,a te pune in locul cuiva" Sau ,,emPatie" au un rol dominant in descrierea

raporturilor fundamentale dintre om si fiinlare' Cauzele acestui

fapt nu pot fi invesrigate aici. Dupa aceasta clarificare premergitoare a ceea

.. irr,r.d"r. prin ,,faptul de a te pune in locul" - si anume

"u"ropropriu-zis

un fapt j. " it rogi pe cineva -, rrom trece acum mai departe la elucidarea

celor trei intrebS.ri: ,,ne putem pune in locul Animalului?",,,ne putem Pune

inlocul pietrei?", ,,ne Putem pune in locul ahor oArneni?" '

SiIihm prlma intiebare: ,,ne putem pune in locul animalului?" Despre

1299) ceeste vorb-a aici? Despre nimic altceva decit daci este sau nu posibil si

insogim animalul in feiul in care aude 9i vede, in felul in care atac| prada

gi fuge de pridatori, in felul in care i;i construiegte cuibul si altele aseme-

,r."."A;"drr, in chesriune aici nu e faptul ci fiintarea in locul cireia vrem

si ne punem se raporteazi la o alti fiingare -

cd" are acces si ci, astfel, are

d.-" i".. .,, pr"d" sau cu priditorul siu. Ridicind aceasti intrebare'

anume daci ne purem pune in locul animalului, noi asumim deja drept

indubitabil f"pt,tl ci o insotire a animalului, o insotire a acestuia cind e

vorba de accesul sdu la lume ;i de indeletnicirea sa cu eA este, tn genere,

posibila, 9i nu complet lipsitS. de sens. Aici nu este deloc in chestiune daci

animalul ca atare poarti, a;a-zicAnd, cu sine o sferi care si ne permiti sa

ne punem in locul lui. ChestionabilS. rimAne doar reugita concreti_a

acestei transpuneri a noasrre in aceasti sfera determinata; chestionabile

rimAn m;.suiile concrete ce sunt necesare Pentru a duce la bun sfirgit o

astfel de transpunere si limitele sale concrete'

cand ridicini cea de-a doua i.ntrebare:,,este posibil sa ne punem in

locul pietrei?", atunci interogagia noastri devine cu totul alta, chiar daca

"r. "..."gi forma lingvistici. Acum nu ne intrebam dac5" avem de facto

,1-

Prin enumerarea acestor termeni, Heidegger face in mod explicit trimitere la

jargonul fenomenologiei husserliene.

aJEf urJd alaf,Eol(ru ap 'p:rtcerd eaunrsuarurp ap auli ef EaJl rerunu t$e,ret

Jlse lrgeln:slq 'r$nsul Inlnuo e attcolfluau apduatsxa taiuat:adxa IE IE]

-uerrlepunJ tnuduo: un etsa ElsBaf,V'elJ nf Jol eaJIf,IutJ]aPUI eP l5 trn;:ny

EI rol Insr33e ep "gro^

r pugr ruriosul 1-ps Ilqlsod 'repe6e 'pulg - ezel

-uau8er3 as ES Els?ere EJ prcJ'JUIpntIl? o ripupdrug tod tuaureo dpru reru

rep 'unJJnl r6ea1a:e ap gie3 Julpnlr]" t6eaaot ea,re lod IuJtuEo tiptu ltu er

rcurnu nu ']gte lgtrep r]nu IEW 'Iou tf er lcexa IJnJlnl e1 'gp8at eP'E^zEet

-rode; es ruerueo 1ip11ac ldrntrs nes rJnrJJJ Jlnunu? ul plep - Ilq"rnlslp

iolap Jts3 nu 'puo3 ul - Ilq"ln3srp urind r"ru llnu elsa IJIB relqo Eg '<Inl

-nFrurue InzEf, uI l5 ec a.reqa;rug l6eaare nf etEJ E-aP rualE ?f 'JEAeP?-JtuI

'aJed '"nop atlelJolai eiul,urd ul tglap IeJllE

ners JIIrnJf,nl IJEgaJlul Ielser"

eiur,trrd ut t$ e: rug]"lsuof 'ruo t1t mun Infol uI 'Iuarueo ec 'lou aund

urarnd eu Jrunue ti 'ataqatlug plau e-:p ?ef runf? rupfrplJ Ff,ECI

"JEp

',,a1?Jnleu" aJls?ou tr:al$eoun: rgreads InlnJpAeP" plal:trm r$ rep

'aualprlor rripoapn( l$ raricagar oglrads m]nJ"AepE Inrelf,eJef, eIUaJ^ prpru

ap €unuJJtap 'eunardrul 'JJ?J 'JIZUEIaIU r$ cgriullr6 InlnJ"AJPe EJunIS

-uJurp ur auVruEJ ruo,t'eJlseou ladn:slp eruet Jp EIUEes gsulpuputi,tprt

-apa ep arlreJlp l"ruaulepun; 15 a11q1sod Un?out alulP ed:utlsrp a.rdsap 1:

'arznll l5 aterrpar Jlurp erilzodo a.rdsap EgJo^ rlse nu IJIV'elznll plduls

o 'ralieur8erul p snpo.rd un JEop putg 'tnp:nselueJ InIUeruoP ul Elrunf

JueurEJ Jf, 'f,uo;Elaru rnd napa:o.td un m nes 'tyn8ar e1 ap rridacxa luns E:)

prxara:d qns a-liagnsul Jp IJnpou rlseft rua8urdsa: ts tuerJarul gs l6a.r8

I?ruJIrrEpunJ gsul g rV 'xaua Inzef uI nes 't'tn|u'tt ep es tiuatslxe uI leu

-ruJetap atsr uerun ln-uxasve pugl rlunl" :e1dugru1 ateod as nJlnl lse:"

eretr ul apluerutpury ligrrppou pnop prsrxfl 'nnSrque dnlc u1 rroasap"

[00€] ueunds un: e6e

- ,,a16aiagnsul" a1 1c 'artuga] elatueunJtsul nES aPIJJt"tu

ArsnlfxJ alunJf,nl erele E) ptepor:ru Er nu Inuo art: utrd uetun In-unspe

al" rpr rS rrnporu prslxa rde3 ep Ef, nJruJd 'efu uapundsgt t,to atfnLu xaut

alal a? er prdej zJrurlqns ES n"JJA 'aundsue:l ruarnd eu ES aJ?J ul FraJS

e)Je - alirzodsrp e1 aund au nu l$ - autirede I-nu Ia ec n:tuad 'atrrtpqlsod

EtsEefB a.taua8 ug atrur:ad nu aJ?le er eneld eo nnuad l: 'riprrpgrsod ratsace

eareurdugtul ul ruel e nrruad alaceollrur csasdry au ?r nrlued nu 1rq1s

-odrur atse nJJn] tsa:? rer 'la:]ard Flol ul aund tuarnd eu nu 'nu :ynsund

-su 15 rfap rep ure-au er adtorde aJeqaJrul ?lseere ul.t4 'tarlald Inzel ul

sues uneJl a;aua8 ur are r.rtiosuy raun Inl{ Jp EAJJ EIBP 'IO Infol ul aund

au E ap earerrllgrsod araua8 ug arturad atrod nes a]lur.tad 'g:teld et'enetd

pf,Ep rupqarlul eu rc 'ra:tard IE y ap plag liosul e n;tuad ap rpc r$ al"olllul

"

6LZ IXyiNrr{ raJ'rv'rnlo'r NI ENnd aJ v 6t S

280


ii putem insoti in fiecare cazin parte. Pentru cI;tim din experienga cotidian5"

a Dasein-ulti- si recunoastem adeseori acest lucru, ca si cind l-am

deplAnge - ci este at6.t de dificil sa ne punem in locul altor oameni gi ca

atAt de rar reugim si-i insotim realmente.

t3011 Cu toate acestea, intrebarea de acum, cea de-a treia, care privegte

posibilitatea de a ne pune in locul altor oameni, este diferitS. de aceea daci

ne purem pune in locul unui animal. in cazul celei de-a doua intrebiri

presupunem tacit ci, in principiu, existi posibilitatea de a ne pune in

iocul siu 9i de a-l insogi intr-o anumiti misuri - ci aceasti posibilitate

are sens, asa cum spuneam mai devreme. Aici insi, in cazul omului, nici

nu mai putem face o asemenea asumpgie - asumpgia ci, in principiu, este

posibil si ne punem in locul unui alt om. Nu mai putem face aceasta

asumplie nu pentru ci omul, la fel ca piatra, nu ne oferi potrivit esentei

sale o astfel de posibilitate de a ne Pune in locul sau -, ci Pentru ci aceasta

posibilitate gin. d.j" in chip originar de esenta proprie a omului. in misura

in care omul existi, el s-a pus deja, prin existenta sa, in locul celorlalgi,

chiar 9i atunci cAnd nu existi de fapt nici un alt om in apropierea sa.

Da-sein-ulomului, Da-sein-ul din om inseamni de aceea - chiar daci nu

in chip exclusiv -

a te pune in locul altor oameni. Posibilitatea de a te

pune in locul altor oameni, ca posibilitate de a te insogi cu ei, cu Dasein-ul

din ei, a survenit intotdeauna deja, pe temeiul Dasein-ului din om - ca

Dasein. CLci Da-seiz inseamni fopt d" af laolalta cu ceilalli lMitsein mit

Anderenl sub forma Dasein-uIui, adici exist6.nd laolalta. intrebarea daca

noi, ca oameni, ne putem pune in locul altor oameni este de aceea lipsiti

de obiect, penrru ci nu este o intrebare posibila. Este o intrebare lipsita

de sens lsinnlos), ba chiar o intrebare absurdi lsinnwidrig), fiindca este

fundamental inutili. Daci, atunci cAnd formulam intrebarea privitoare la

posibilitatea de a ne pune in locul altor oameni, gindim intr-adevir con-

..pt,tl de om si esenla omului, atunci tocmai acest lucru ne impiedica sl

ducem intrebarea la bun sfirgit. A fi impreuni cu... tine de esenga existentei

omului, adica de esenta fiecaruia ca individual.

si, cu roate acestea, cit de des si cat de greu ne apasa faptul ci nu-i

putem insori pe"ceilalgi. $i oare nu suntem cupringi, in Dasein-ul nostru,

t3021 de un nou avint de fiecare dati cind reusim si.-i insotim pe ceilalti, in

cadrul unei relalii autentice cu ei? Prin ufmare' putinta de a-i insogi pe

ceilalgi, de a ne pune in locul lor, este problematici 9i Pentru om, dtfi - sau

chiar tocmai pennu cd - gine de esenta fiintei lui sa se afle mereu laolalti

sndns r5 IIqEIJEA repe$e PUrg 'leuolirpuo: Inun slsJ ']elerrape else EsEP

'sundse; aJEJaU r:p3 'l6asu1 IIJEqJJIuI EJJ"IIoAZJP else aJegeJlul PlsEesE

EI pJJrp sundstr un ]greP pduasa mu t$ tuetrodrut IEIU l]nu ?Aer 'Iou

nJluad 'aJeqeJrul 3f aJEgeJlul Pls€e3E ruPllo^ZaP Es alse lx3luol ls3f,e uI

ez?eseJatul au JJ E3eJ 'InFI"uIIU" rrigfrprurue eiuasa e1 areolt.ttrd ltrpq

-aJrul ul tuEH" eN 'run3E ?ugd esnds JIef, P]"P o Pf,ul luElunzeJ 3S

"iEJ

eu E ep prde3lrgrsod er'i erEr g:gr:ads EreJS o -,iu'r",lL]&T:ittaT:

Ir,trnod - aurs nf, n?s FpugJ EI p]rcod El 'eJnsetu gtlurnue o-Jlul 'sa1aiu1

aurs EI ap else ?InJEf, eiut.ttrd u1 'prutur Inun Insol uI 'Luo e: 'aund aleod

[g0€] as - IIiIE nr prlElo"l 5 E 3P prdt3 'eps taiuasa tr.tulod 'aurircde II Elnr?r

- Fruo 3J?f uI e1

InPou areottrrtrd esJBqJJlul seff,ns nf ?luJn urP elef uI

Ef,rprJ ruarnd IrIE Jp pulu:od rcrunu IrEJ 'ueun rnln-was?Q e ppduasa

E3nsIJelfBJ?f 'leJls" '16 prp t5 ruo un JrlurP FruauePuni pr:odel l"Af,eP"

poru un-J1u1 ruada:uoc ES Jlse ]ueuodrut eP 193 PIEJ" Ju Eualqord

'prsrsdrlos erclozt ptseaf," EI eP PuIUJod 'ptear: rglul rcru Jg PS elngsJl

plplo"l eiurg elarpc l.tt:]od etutdo tet? e ESozolIJ'1a3 lsa:e u1 'giurrnd

nf tJel IEIU Ief, pdlq: ug 16 easape IEIU IJ3

r$ piuersur prurrd ul EInlsJJe

]Ep elsa II af, ?JJf alsa 'arrdo.rd es era3s nc euna;dul 'IEnPIAIPuI Fe ?f,

16 p1,rpu1 ec t$nsu1 1a

n:ruad Etsrxa IEnPIATPuI Fluo

EIeJEf, tl.tlrlod eruSop

pugruey:ord 'aznll ItsEDE ar.rcdap reru ?f,serueJrl ps renulluoc e l6gsu1 egoz

-o]g Jerr{f, Eg 'tgozo]g r$ pugd 'teut8etur ap na:8 ?rnsEIU o-llul 'eJeoJa uI

snpur rrznlr " flseaf,E rruarl gllnru nnuad IS 'lr EI a8un[t e nrluad ilEIPIe]

n3 rglul IEur urezlledure BS eloleu U

JE

PuVJ l5 ec 'rp1rn1ef, Infol u1 snd 5

at E rp ptde3 ordsap Egro^ zz) un If,Iu ul g ateod nu El"PruesoaP El 'lglul

ltru plSgdap arnqaJt ,,unle1e" tuetuns eJ"f ul arienlts Plseef" Ef, "Iznll 9P

au '- rppnl3r Inrol

u1 aund a aP mprdey p 15 grplorl raiurg " I" leulrural

-ap poul ec - salaiul euIS EI eP PUIS 'piuapt.ta ul esel nu er?r 'rlel"ler eP

rrnlEIE a8raru e ap rde3 lsar? muso 7'luaqaS"taq't2?uzuxauaqaN] lpplac ap

untple a8;aru e ap rdey Inun eruJoJ IEru rS

"I "esePe

lel piuersul prulrd u1

rcp'luaqaS"rapuaurauaSagl Ia

ap pie3 1r1-tlrtodrul raun e'luaqaS'tapuuutasnyf

rle1plrr ap r-rgr;gdapul ri rrri:pdsrP laun 3I rlEIPIer rc

"ruroJ

luaqafut147l

a:dosu1 glsem? ,apfuasa JIJUn Jrcf, arlulrd 'ezna) EAJIE3 utq 'l.ttiosul laun

ul EleulruJsleP

InluozlJo ul pllpe '"'nf, ?tlEloEI g " aP mprde3 ]nluozrJo

EJaru?uJ o-Jlul ,e[ap euneaplo]ul 'JBSaf,Ju drq: ur tr$tu Js leJf,uof Polu

ul ElsIXe rr Inuo m prde3 eclldrur 'ttip nr gilEIoEI lnda:ul unq EI eP rlsa

1a er prde3 'uetun tnln-uxas?Q e eiuasa ap atintnsuor 'fppa: n:

"tseatrV

I8Z

IUViNIIC IST]V'INCO] NI ENNd EI V '6' S


schimbirii. Ceea ce ramAne insi neschimbat 9i cade intotdeauna in sarcina

filozofiei esre rocmai dificultatea fundamentali de a dezvolta realmente

aceasta intrebare, intrebarea privitoare la esenga animalitagii, si de a concepe

asrfel intrebarea privitoare la esenpa uieyii in geTtere in caracterul siu

pe deplin problematic. Numai pe aceasti cale putem reusi si ajungem la

fondul problemei care este in discutie aici.

Am incercat de aceea in mod intentionat, in cursul consideratiilor de

faga, sa clarificim dificultatea acestei probleme dintr-o perspectiYi mereu

diferiti. Ultima oari am incercat si facem asta orientindu-ne dupi posibilitatea

unui om de a se pune in locul altui om, in locul unui animal sau

in locul unei pietre. Am purtat toate aceste discutii cu intentia anume de

a ne elibera definitiv de acea naivitate initiali, cind credeam ci fiingirile

vizate de interogatia noastri - piatra, animalul, omul si chiar planta - ar

fi date in acelagi sens, in aceeagi misura gi la acelagi nivel. Aceasti perspectivi

inigiali, aparent naturali si nemijlociti, este de fapt o iluzie ce iese

imediat la iveali, atunci cAnd incepem sa ridicim intrebarea privitoare la

posibilitatea de a ne pune in locul unui animal, al unei pietre sau al unui

o-. itt acest context am redefinit ,,faptul de a te pune in locul" cu ajutot3041

rul termenului de ,,insotire" si am constatat indati ci expresia ,,a te pune

in locul cuiva" este inadecvati cel putin acolo unde este vorba de insotirea

unui om cu un altul. Aceastl expresie si modul de interogare specific ei

sunt cu totul inadecvate atunci cAnd conceptul de emPatie este adus in

discutie. DiscutAnd cele trei intrebiri privitoare la posibilitatea de a ne

pune in locul unui animal, al unei pietre sau al unui om, am constatat - in

cazul primei intrebiri - cl este posibil, cel putin in principiu, ca omul si

se puni in locul animalului, ceea ce revine la a spune ci aceasta posibilitate

nu poate fi realmente pusi sub semnul intrebirii. Chestionabila este insi

numai realizarea propriu-zisi a acestei posibilititi de a ne pune in locul

animalului. in cazul intrebarii privitoare la posibilitatea de a ne pune in

locul pietrei am ajuns la concluzia ci ea esre principial imposibila ca intrebare

gi ci, prin Ltrmare, intrebarea privitoare la modul concret de a ne

pune in locul piQtrei este complet lipsita de sens. itr .""" ce priveste omul,

am constatat ca intrebarea cu privire la posibilitatea ca acesta sa se puni

in locul altui om este superflui, ca intr-o anumiti mlsura nu stie ce intreabi.

Caci daci prin aceasta intrebare este intr-adevir avut in vedere

omul potrivit esengei sale, atunci ea devine inutil5., in masura in care a fi

om inseamna a te fi pus in locul altuia, a fi laolalti cu ceilalti. intrebarea

drqc u1 lodr eunuralap e n:ruad 'mlosqa xtuds ap

lrl "l

$ plnlosqu aupos'tad

ap prda:uo: e1 relade nE IES rrlodlcsrp 15 rue; - p,rncads:ad

"f,Izgttau

urp ere^f,ep"u pluJur"pun3 elaqrue - Euelun eueos;ad ap prdacuol "l JP

rS ,,na" m sayaiug tuo ep ptdacuor EI ep pulurod 'pf,IZgE]JuI ap erualqo:d

o pf,rp" 'r6esul eiurg ap aud ac puralqord o rr 'rlelplrr ad aSalaiug y1 uro

un eJEf ur Inporu ep Illu rf rlratfuounf ErJoJt ap aud ef eunllsal{J o a}se nu

tlEIEIer 16 ruo un ertulp mpuoder e pualqord ?ls"rr" m prdes terrPul gsul

plrral4J 'JIJotsI ulpJo Jp lunllsJr{r JtsJr? If,Ie nIIEtaP ul reru E}nfsIP rod n51

ul gleroqele tso3 E rr"r erilzod eete

'uer1a8aq rnlosge rn]nusrTeapl Inrper

e1 rriroj pour ul snpuof, nt-au t5 eplnul rlpeôp ne-s atitzod ptseel? ?tieJ

-of, E ep rrtouatln rlu?rrarul rl"ol 'lr ulp ln-uxaspe

apur.rdrns E ap pllpe

'rnlnruo e e:eur8rro eiuasa EI pugd apunrrgd E rp pleruaurEpury earetilglsod

tndacur unq "l

Jp rrr"t"J Ifunr? 'sa1aiu1 auIS EI eP elsa nJ3nl lsaf,E arec n;tuad

'Jf?ofur satJErseq

"l

ep uraporu ptusll"Jpr acej e$e 'giutn6uo: t$ l:atgns

El suJs lsef,E ur Inuo ruBJJPrsuof, Ef,ec 'rnlosq" usIImPI IUIITJnU o EsefB

ep reuf,ol a;m ad eJeznnlosq€ 'lelozr tfelgns e: tltlrd Ina Jtsa arerald ap

t:und rerpo [E a,upadsrad Ia]sef,e r 'guerla8aq EUozolA uI 'BaJezllnlosq" tso3

E rolpruJn pse4 'gpriuJsa Eun nu e3ep rctqc 'auedz JJEJgIPoTu o tur) n:)

?]EPo PUuaJns 'EuJaPoru agozol5 eSearrul reiuangul e -il?ruaetetu IIJaIelu

-arul rauelqord ptxaluoi ul 'gtlJaJlp ralduroc adualut o nc r$ e.tttcadstad

plp Inror nr o-rlulp seumsaq ap rdej ap plelnruroJ elroel - ilac retu lrr

Fporu ul r$ giuersur pun:d ug r5nsug ml tep alsa l$l erer uI allrnPoul PuIg

?alsai? 'piunrfuoc ri nalqns Iglul IEru etsa

Inuo

EIJJEI twrlod eIJoaJ

'rnlntiJrqns rJOr poru u1 r5 rlrolfiruau dlg: ul

'giuelsul eutrd uI erep runs II eJEf, allJnJinl luns eelsef,E JeI ',,?iull1$uoo" t$

er eruSop reuty:ord t,Egozol1 p: prdtj ap l5

,,Jf,argns" rytul reru elsa Inuo

[Egg] erse rlelplel t6 uo un eJ]uIP aprirur t:e.redas Iaun ? eIZnI PlsEef,V

'lplpler "tnudsns op IrnrEIE a8raru u ap rnlnrdeJ I" rurrglpul Inrrtf,Erel ere rr?r

'rp1ln1a: Flol ul aund as t ap cgnads poru Inun Inlr Iu el oual ap gc6nu as

Inuro Er lnprdt3 ESur EZ?eJolEp es uplozl IJtsa3? "rznll 'FtlE t5 tuo un arlur

p:nrp8al ap arund o ryrul mu rugtneo es alnqeJt 'nldlcutrd u1 'pr l$ Iueurco

dp nc uodzr ul frelgzr giulg o Iglul rcru g rE InIUo e: erurdo uI Inlruel

a-re 161 EE 'JIJoal grseare ap auli af, Eaef lot r$ tattedtua E ?t?uoJa EIJoat

elrqlsod eullap IJuIet ef, ad ruapa,r. ps rnf,XJ E-au - ?urrn UIP IJIef, "

JEp - rJ"qaJrul Jotsaf,E EJJ"1nJSTO 'esrz-nrrdord eiuatsxa alSarrud af, aJEg

-eJtul o rf '?3rlJJoJl grualqo.rd o IfIu r$ anedua ap puri ES al"r aunllsarlo

o Jlsa nu ITIEIoEI It ep tde3 mtsace E pleJruor E)rEZlleeJ e1 a;eotl,r.ud

"

sale l?tu

€BZ IdVJNIIC ISJIV TN]O'I NI ENNd EI V '67 S

284 CLARIFiCAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LI-IME

retrospectiy esenfa omului, pornind de la acest concept inadecvat de spirit.

[306] Caracterul ermetic al acestui sistem absolut are doar rolul de a masca natura

problematici a abordarii sale 9i a punctului sau de pornire, care consta in

aceea.i problema omului, a Dasein-ului uman in genere, n-a devenit niciodata

o adevirati problema. Acest pas prin care Hegel a trecut de la Kant

la idealismul absolut nu este altceva dec6.t consecinga dezvoltirii filozofiei

occidentale. Ea a devenit posibila si necesard datoriti lui Kant, pentru ci

problema Dasein-duiuman, si anume finitudinea, nu devine o problema

autenrici, adici o problemi centrali a filozofiei. Cici, asa cum arati cea

de-a doua edigie a Criticii rayiunii pure, Kant insusi a inlesnit aceasti cale

care se distangeazi de finitudinea neinteleasa pentru a gisi linistea infinitltii.

Nu voi putea intra mai in detaliu in aceste probleme, insi le-am discutat

in lucrarea mea intitulati Kant;i problema metafzicii, unde am incercat si

pun in evidenti necesitatea metafizici a problemei finitudinii. N-am incercat

si ofer acolo o interpretare mai buni la Kant gi nu m5" intereseazi ce Yor

kantienii traditionali sau neokantienii si creada despre Kant. Consecinga

despre care am vorbit mai devreme este una necesarl, iar maniera in care

H.gel a dus-o la implinire este demna de admiratie, dar este totusi deja,

prin faptul ci este o consecintilKonsequenz), semnul unei infinitS.ti uzurpate.

Finitudinii ii apartine in-consecve ngalln-Konsequenz] - nu ca deficienri

sau ca perplexirate, ci ca forgi activi. Finitudinea face dialectica

imposibili, scoate la iveala caracterul ei iluzoriu. Finitudinii ii apartine lipsa

unei urmari lun-folge), lipsa temeiului lGrund-losigkeif sau ascunderea

temeiului lGrund uerborgenheitl.

Aceasti intrebare privitoare la eu si la congtiingi (Dasein) nu este, prin

urmare, o intrebare ce line de teoria cunoa;terii si nici o intrebare ce gine

de metafizici privitl ca disciplini, ci o intrebare prin care orice metafzica

isi vadegte caracterul posibil, adica necesar.

S 50. Faprul de a auea ;i de a nu AueA lume' ca putinla

de a acorda posibilitatea transpunerii / ca necesitate

de a refuza insoyirea. Indigenpa (priuayiunea), inyeleasa

cafaPt de a nu auea in chiarfaptul de a putea auea

t3071 Ce anume am aflat de pe urma analizei posibilitigii de a ne pune in

locul pietrei, animalului sau al omului in privinta intrebirii ce vizeazd

n3 ,ls iJrdaJl 3f JtdsJl EI nEs EsEtu Ef ESEtu EI el3urgs Ezeauodet es aJ?o

J"C 'JlardaJt EfJn Er nES qns PSe as er aunds uatnd aute: un a:d

"sElU

-sJC 'EJrsEou BJrunl u1 ar$nu as ES JIJIETuIuE lg:ut 'e:nleu eSe ap arsa

"sEI

JIelEuIuE nl ptlEIoEI g e eP rde3 rsary 'atiarc;t Ef JEoP If 'PlsIXr ec aunds

aleod as nu JUrVI un ardsap aJEf ur EJn$ru q '?qaloq agxxa z1 EuurEJSul

nu ,,"tplo"l g E'( lsafv'ele n3 zulaq?I rut1uns Ealsaf? eleo] n3 r$ 'rnppu

-rue :gl:ads poru un-Jlul gf a eûueasul IpJr E]Ep 'rle ni " PIIEIoEI IUrPJ]

nu rou ESII'xou nJ rulploq ,,Js2/pJl" 'Estl ul etnuti luns ESEf 3P alJIEur

-ruy 'areold ap trpde o rrBr p$rrado:e audrcde ar?r uI IaJ ISEIasE uI I3s?3

urirede nu ele EsuI 'lnlp nes

Ig un-Jlur Eletsefe f,salJJs II Ef,IPE 'Ies"l

ulircde ec n;luad Ic '?s?l u1 lse8 ruarnd a1 gc nlruad nu IaJrsE

lselunu

[80g] es alfl 'gser aP rolaleulue I" luaPl^r Inze) nldruaxa rdarp rupnl eg

'rou nrtued

pllqEuqnPul lndrrur unq EI eP erse eznv) uI earriurg riosul e ap giupnd

Elrrunue o tgrul 1a3 e5e ul 'snds 1a3rp 'nts rol Inrol ut aund au e ap rde3

tsalE ep tiuansuo: lndaiul unq EI aP ualuns lgful IeJ

e6e ul - EJnsELu EIIIU

-nue o-Jrul 'aturld "l

rEII{r 15 - aprurue e1 upr:oder au aiualsxa sJls?ou

rrSarrul p3un1 "-ec

.lal tsefE ur tndacur unq EI ap aulsu1 rou urelroduroo

eu pugrnr IEW 'aps lr.uiprda.rpug eiur,utd u1 r$ rddrunse Ielsrr? eiul.ttrd

ul prore ap Elrunf, urg ?s rua8un(e Es IrIu rS ripr111q1sod tatsa:t e:dnse

trfB] potu un-Jlul pJosB ep uraPEf

"s

EqJoA a nu IfIV iJolelBruruE eiutlud

ug 16 ppqlsod alsa a.laundsu"Jl aP la3ts"

o el prde3 ']trrldrut Potu ul 'tuplu

-nse Ef, erieurrgt eale ealnd J? sues rle Jf If,eJ ;rr,t raiurg In3ol ul repe$e

- rol3le{uru" Flol u1 aund as E ep "er"rrllqlsod rS tl 'tuarueo rotle ]nrol ul

aund as e ap eiunnd reop aurircd? I-nu Inlnuo Ieiuese Ef JJEo Euulsssul

esealaiul auIS

"l

ep else alidrunse glseaf,€ m prdei 'EuIJn urP JIaf, u1 'rep

-e6y 'ptriprdarpug rr:o1fruau dqr ul elsr alidunse P]s"arE 93 PuVraPISuor

'leruru? rnun Inf,ol ul InlP n"s IeJ

un-Jlul aund au E aP Ealslrllqrsod 'r1:11d

-rur poru ug 'ruzrunse e: snds rue PUgf lf,unle efap rrq;o,t lue JJEf, ardsap

eun 'atetlnl5lP Etls o a.rdsap "gro^ )uL{ PU"f solo; 3P ESUI elsJ au EE

.giurrrr:d EtsEef,E u1 rolnle un ItIu aP arse au nu erinlslp 'piuefsur grur.rd u1

iarunue txaluof un-Jtul ,rnlnpurrue Inf,ol uI ruaund Ju ES LUEfJefur PUVf

rlunlE ruElunsuof eu 3JEf, nf "elBllnfgP IaJls" JJEO l"JruElul tuv inJf,nl

rsa:t prnlt Ju runr lsnlor r$ 'lnppruru" F]ol

u1 aund 3u € eP taiuttnd e

p:glcads erualqo.rd nrtuad pfuasa rader un urale Ilunl? 'n::n1 ]saf,E alultu

ul up:rspd Ef,EC 'ueurn Inln-uxasaQ eiuasa ap auri EInIF Insol ut aund at

e ap eiulrn4 irnlnlEuru" arrdord eunl 3p raiuaSlpur raiuasa EeJEfSrJEIf

987 VAAV VSINd V gC IdV{ V] VJNEDICNI 'OE S

286


toate acestea, el urci treptele impreuni cu noi. Se hraneste laolalti cu

noi - nu chiar, pentru ci noi nu ne hranim. MinAnci laolalti cu noi - nu

chiar, pentru ci el nu minAncl Dar, totusi, impreuna cu noil O insotire,

un fapt de a te pune in locul - si nu chiar.

Daca insi din perspectiva omului este posibili o transpunere originari

in sfera animalului, asta inseamna ca gi animalul are lumea lui. Sau este

prea mult si spunem aga ceva? Oare tocmai acest ,,prea mult" este mereu

gresit inteles? $i daci da, de ce? Posibilitatea de a ne pune in locul animalului

poate tine de esenta omului, insa acest lucru nu trebuie si. insemne

ca ne transpunem intr-o lume a animalului si ci. animalul are, in genere,

o lume. Iar acum intrebarea devine si mai precisi: unde ne transpunem

atunci cAnd ne punem in locul animalului? Cu cine ne insotim gi ce inseamni

ci ne ,,insotim"? Ce forma de insogire este aceasta? Din perspectiva

animalului, ne putem intreba: care este acel lucru specific lui care permite

si soliciti omului si se puni in locui siu, dar care in acelasi timp refuzi

totusi omului o insotire cu animalul? Ce este aceast| putinld de a acorda

posibilitatea transpunerii si aceasta necesitate de a refuza insolirea, ambele

specifice animalului? Ce este ace$ fdpt de a auea, gi totugi de a nu auea?

[309] Numai atunci cAnd intr-un fel sau altul este posibil un fapt de a avea si

putinta de a avea si de a acorda, numai atunci existi si posibilitatea de a

nu ayea si de a refuza. Ceea ce am exprimat pAni acum intr-o manieri. cu

totul formali, spunind cb. in cazul animalului avem de-a face, intr-un

anumit sens, cu un ,,a avea", gi totugi de a nu avea lume, se vadegte acum

a fi o putinti de a acorda, ba chiar o putinta esentiala de a acorda posibilitatea

transpunerii, care este insi dublati de o necesitate de a refuza insotirea.

Numai acolo unde existi un fapt de a avea, numai acolo existS. si un

fapt de a nu avea. Iar faptul de a nu avea in chiar faptul de a putea avea

este tocmaipriuatiunea, indigenya.Agadar, posibilitatea omului de a se pune

in locul animalului, care nu este totugi o insotire a lui, iqi are temeiul in

esenla animalului, esenla pe care am incercat sa o surprindem prin teza

despre indigenta de lume a animalului. in concluzie, animalului ii este

caracteristica o sferi care ne da posibilitatea de a ne pune in locul siu in

asa misuri incAt omul - ciruia ii apartine, potrivit Dasein-ulti siu, faptul

de a fi transpus - s-a pus deja, intr-un anumit sens, in locul animalului.

Animalului ii este caracteristica o sfera care ne di posibilitatea de a ne pune

in locul siu ori, mai exact, animalul este el insusi aceasta sferi care ne reftzi.,

in acelasi timp, insotirea cu el. Animalul are o sferi ce permite posibilita-

i3]uJpa3eJd aJtseou sllJglslJaf ur nJ3nl ]safE - luef"J ES J?f,EIrJ ]?fJeful urB

nes - areo rnlRt uny' 'lqnlpruxua a p$nads arnttads"tad uxP rcoP ErEP r"rr{r

'77ia7n aiuasa ?zx,talrptar a ep $ mpl,t tiuasa EUruJJleP E aP EuIf,JEs tuerunse

eu ES erngeJt pJ psul Euru?esul ErrymlnleruluE E at.tdo'td ruut aal eJtlsttll

4erEJ ?urtunl ug aund E ap IIuIfTES eie3 ulp ellqf,sa drge un I3Iu nf uatnd

Ju nN 'alunl ap re,rrrd InFIUIUE Jlse PolU ar u1 'lrigrtFlUIUE eiuasa eI

ap pururod 'ruerel? gs u$nar rue-u tVtr aruJJA elgre 'pdocs rururydapul au

es etnft eatnd re-au nu Eets" eleol ulp f,IIrrIu lSntol r$

- aunl ap eare,Llrd

Euru?asur ac 'e:13o1 ari:npap glduls o-rlul.td 'ectldxa talnd rue er ruaund

-nsa;d es 'rnlnruo a:gr:ads aurnl Jp IIJIJn"J errtt:ads:ad uIP Ilunl eiuasa

]ef,gIJEIf ure EO ruaundnsa.rd pg 'ezearuJn Jf, eleJ ul IP9A e,n as runo e$t

'rnlnprurue IE U

E ep rnppotu erdnse Ef,Ituelne tnlosqe g,rtrrads-tad o rueu

-riqo gs Jasefeu elsJ '?Jrs?ou EuIfJES rr6.rg3s unq EI a:np eatnd B nJlued

'auedoap ruol o aJef ad aunltsarl:

"sel

o alse - rada: ap rrund Ef, I Jas EA "JEP t6 - azlpue IelsJfE p radar ap

l:und rda.rp puro rlras EA Ernseru at u1'dasug lli?ilfruxu? aara?xrrya al a?

putu.tod auq ap 1aiua&ryu1 Taiuasa urualqotd ruaruoqp ?s LUE rnulec nrtuad

ro 'areugiqdplul ep Ios un-Jlulp nu r$ - urnf" Jzf?ru IrIu ?urJn ruol o

nu psul 'tnda:ur unq EI ap o-tEUJn lrre-u Ji eP 'aJEJILu ap 1$urrdn: 'eqa.rt

-u1 rarnd ru"-ru lgrul pruaprle rp l$ p:sea-rg ep rgr" alsa alef, Elsearv

'ar5asdll Jr EaJf ardsap Ern3slp urol BruJn ulp alaf, u1 ret '.tne8au 1ar

ad lode

'lauralqo:d p,rtrtzod pr:adse Iglul IEur Etnf,sIP IxoA'1nI Inzm ul tIgJoA tue

arm a:dsap 'lunl ap EarIrnE EI ap 16 mlnruo eiuasa "l

aP PuIuJod aurnl

tOtSl ap plda:uor ry]ul reiu tuEterrrr BS slnger] 'rcpe6y'arunl aP elua8rpur

?urueesul er 'lglse '15 ppulue te.ttrd JtsJ JJEf JP nJlnl l$e

e awJ uraunds

es eatnd urol rfunle reunN 'EJrunl atsa eJ JluIEul leru urlt$ pJEP Ieunu

plndacuo: g earnd ?A aI3EJBS ErsEarV 'aunlie,rtrd eP IEtuJoJ prdacuoc

urp arunl ap raiua8put eiuasa a8e.ltxa ruatnd nu El nJlued inu af aO

'lelfep" sundse; un ITJJAE nu 'eauntierrrrd adeordeaPul reur IEUIIuJJIJP

rue eJ ednp 'un:e JEfEru IfIN ilnlnleullu?

E arury a? aiuaSryut elsa JJ

'lrruetu"pun3 dq: ul arunl eP tenttd "f,IPE

'rtunl ap rua8rpur

atsa Inleurue gc pvgunds n::n1 tsa:e leurr.rdxa ruv 'e,{af aP te,utd alsa

EJrpE 'EAri JJE nu rinror l5 'ere InlBuIuV'Fll"

t$ uo un JJlurP rnpr.loder

Inzer ur eyduglul es runr e$e 'z,un: Flol ul aund al e ap prde3 giurrnd

nf 3JEJ ei eJaf ar6asdrl r l6nto] tS 'nes Flol ul aund au t ap arerlygrsod

ep laJrs" o 'zEf, acuo ur 'e.ra3o eu InIEuIUE 'gneld aP aJrgasoaP ardS 'arun1

ruruJnu af Eaaf JESef,au poru q aJ" nu lSnror r$ 'nes Infol ut aund eu E aP "el

L87 V.qAV VEJ-Nd V EC IdVC V] ViNESIONI 'OE S

2BB


Evident ci nu. Acest lucru este limpede, daci ne gAndim ca n-am lucrat

deloc pAn5. acum cu rezultatele, cunostintele si conceptiile zoologiei. Chiar

daci nu putem ridica aici intrebari cu caracter particular, trebuie sa ginem

totusi seama de tezelefundamentale ale zoologiei in privinta animalului gi

a vietii in genere.

t3r r1

S ; t. Clarifcarea iniliald a esentei organ^mului

a) Caracterul discutabil al concepgiei potrivit

cireiaorganul este un instrument, iar organismul

o ma;ini. Clarificarea sumari a diferenlelor esenfiale

dintre ustensil, instrument gi magini.

Cea mai comuni caracterizare a viului in genere este determinarea lui

ca organic, prin contrast cu ceea ce este anorganic. Aceasta distinctie devine

problematici ;i poate fi gresit inteleasa imediat ce ne gAndim la chimia

organici si anorganici si ne amintim c5. cea organica este orice altceva,

numai nu o stiinti despre ceea ce este organic, in sensul general de viu. Ea

se nume$te chimie organici tocmai pentru ca ii lipseste in chip fundamental

accesul la ceea ce este organic in sensul de viu. Ceea ce avem in vedere

atunci cAnd descriem caracterul viului prin termenul ,,organic" poate fi

exprimat mai bine prin termenul ,,organismic" (chiar daci cuvAntul nu

este prea elegant). Teza fundamentala este ci tot ceea ce traieste este un

organism. Tot ceea ce triies,te este o fiinga vie, iar aceasta este la rAndul sau

un organism. Aceasta inseamni gi ci, bunaoari, concepte precum ,,substanla

vie", masi vie, ,,material viu" sunt lipsite de sens. Caci prin ,,material"

si ,,substanti" este negat tocmai caracterul de organism al viului. Viul

este intotdeauna organism. Caracterul de organism este ceea ce determina

de fiecare dati o fiinta vie in calitatea ei de fiinta vie, in caracterul siu unitar.

lJnitatea fundamentali a viegii nu este celula. Fiinta vie pluricelulari

nu este, asa cum se crede de obicei, o comunitate de celule, ci organismele

unicelulare, la fel ca si cele pluricelulare igi dobAndesc cArActerul unitar,

adica totalitatea esenlidld specifici, prin aceea ci sunt organisme.

insi ce este un organism? Oare'.este intr-adevir suficient acest caracter

pentru a surprinde esenta viului? Pentru noi, intrebarea de fatl, echivaleaza

[3t21 .n urmitoarea: ne ajutl oare caracterul de organism al animalului si in-

'euEurreS Pqrurl q El PrEII rP IeJ

EI alsr nu (8naz4.tartr),,tualunnsur" $ (3na7) ,,llsurrsn" a:lurp erirurrsrp ar6auruo;

ul ElBp relqr 'arln:srp u1 uerura8 Inueurrat 1a3 15u1a:t ur n?pal es sap ut 'actSoy

-oururrel rajuaraor rerrrtsed nrtuad 16 rep '-raSSaploH Inl ? EleruouJepung eriuarur

tEAlapE pour u1 apuudrns ?tuerlel Etseare el n;ruad ',,llsuersn" ap InuJurJer urrd rny

earepar sele ne 'rrrE tgf,ap tuetrodrur reur tlnru 1ot un ecto{ 3na7 ap lntdatuol arrl ur

'dut1l 7i piuttg r.lsennl Ilrorplnperl 'la nf aJrs?ou llJlrrurrlrpul e,r.noads.rad urp rr,tud

Inrrnl puguruasep uaurrat grurn urp $a)E'7naz r5 (,,nnn1") Sutq anul erel: ari:uu

-srp o elEJ raSSaprag El nnued 'tuernr pour ul ursoloJ ru rrer ap IS Luplutalapul

ou er?r nr nrrsou p.rnf urp rolrrnrfnl rorntnr tep :uaua8 elaurnu -!rus lntsazal?ua

16 er 1a3

?l - atsa (1e.rn1d ap ,rrrca3ap) 3na7 yn,vtuelsqns 'Euerura8 eqrurl u1 -..,.

'reruaSotuo ejur.trrd ur aps alruoer nrtrl-"d nrq

-a1ac 'urru.ra8 rsrSolorrgua l$ rsrSolooz un tsoj E (rZ6I-0991) xnog rular{lllA. ,;

luElnlsrP Es JBSsleu ArleJedrul alsJ EeafE aq 'eur$eur 'luJurnJlsul 'llsuarsn :5

E ep rrnpou etrrglp nE er?f 'r.rgiul5 rl[E rs Ersrxe [ElUruB

15

lerrerd) pfraleu

unq EI ep rupf,Urr€13

InJrnl JJlur Ef, el6ep?^ Js urnf? eJ r"oq ilndeful

o-s urnPEJrs au eJEf, ad ra: n3 JJ"qJJlur r$BaJ3? slsE eJEo 3ls3 nu J"o

ielstl" aP eleun ela f,ssgJsoJP Js run3 - selElrlPluruE <lnrusru?8;o 'pue8

-Jo 'EurSEur 'elyeaun 'lnlerede 'lnluarunrlsul 'lnpsualsn <l?rJelEru Arsnltrxa

Inrfnl

:r.rgiurg ep pSEeJrul arJOS o rurrado:sap 'mlnruslue8Jo Eiuasa rurJnur

-gl ?s rupf,Jefur ef lBIpauI i1sualsn ap lalreJer eJe eJ nJrnl un IS aJ?f,eJeo

IErJelEu 3P PlElnq o eJlurP eiua:a31p else JJEJ ix_"l3naz7"ta4t] ruarunnsur

un pnaT] IISuJtsn e3rJo eJ?o elsa :tElE lpap tpru relrJ ;pur5eru o alse lueru

-nJtsur aJrJo nu Ef urtJaprsuol Ef,Ep ']ualunrfsur ap eul$eur ar$aqasoap as

unc r$ ;eur6eru o Jp InusrueS:o r:untr ar$eqasoep mu Js runf JEC 'relrun

JJI3EJ?3 un JJB tBurquof Jol IruueLuEpuEJ rVful 'alerlB nf Jlaun atEurqur

1a3 efe ul luns alueuoduoc rirgd alES elalrJaJlp pf, Insuas ur ',,le:llduroJ"

lueurnJtsur un 'Junds ratnd ure 'r$nsur Ia Jlse pusueSro repeiy 'atuaru

-nJtsur ap xalduo: un tdaJp prusrueS:o Jt$Jugap 'aurJJA ErurtF urp JrV^

ap rrSoyorq rrlurp Fun -..xnog ruler{lr,)Ngl rrEJ es e$y'nnnl ap tueunnsur

un rlse pue8rg '(are-r:n1 'g:ado) *taN

ue]od'ra8 puaru:ar nc ariecgruruas

r$eaa:e are nol"dg:sa:a;8 FuauJJJ 'Pnn4tary] lua{unJ}sur 'nonnl.dg Inf,sa3

-ar8 urp aur,lord ,r183.to" FtuV^nJ 'aue8;o eJE aJ EAaf arsa puslue3.l6l

ieurnl ap eiua8lpul l5 ruslu

-r3ro ap InJJlfErEi aJrurp Inuod"J ap pruEes ep areod nu sns mu esrJf,sep

rile1ar gnop ele: JJlurp Eun rlru neg ;usrue8Jo Jp rnlnJJtJeJE) e arerrpgrsod

ap erilpuoc JlsJ rnlnpuru" E erunl ap eiua8rpur reurf,ol 'e,u.ttodunp 'neg

i,,Jurnl ap piua8rpur" lnunu rue-l aJEf, ad pruauepun3 rradse yare ruaSalai

682 IN-INWSINVSXO IEJNESE VEdV]ICIUV-I] 'IE S

290

CLARIFICAREA ESENTEI INDiGENTEI DE LUME

aceste raporturi, cu atet mai mult cu cAt astfel de reprezenti"ri si concepte

precum cele de instrument si de masini sunt unele la care apelim cu atita

u;uringa si entuziasm atunci cAnd incerclm si clarificim problema vie;ii,

[313] eliminAnd, in acest fel, distinctii fbra a le recunoaste in genere importanta.

Si pentru ca interogagia noastra sa devina si mai precisa, e necesar acum

si ne intrebim cum stau lucrurile in privinga raportului dintre speciile

nou apirute de fiintari - uster'rsil, instrument, magini - si ceea ce am

numit lume. Ele nu sunt pur 9i simplu lipsite de lume precum piatra, dar

nici nu sunt vreodata indigente de lume. Cu toate acestea, trebuie si

spunem ci ustensilul, lucrurile menite folosirii sunt lipsite de lume, dar

in acelasi timp, desi sunt lipsite de lume, aparlin lumii. Asta inseamni, in

general, ca ustensilul (vehiculul, instrumentul de lucru si mai ales magina)

este ceea ce este gi in felul in care este numai ca produs fErzeugnis) al

omului. Aceasti producere de ustensile este posibila insi" numai p€ temeiul

a ceea ce am numit/hurire de lume. Caracterul ustensilic al fiingirii si

raportul siu cu lumea nu poate fi examinat aici mai in detaliu. Am discutat

aceste lucruri dintr-o perspectivi specifici, impusi de tema aleasa,

in lucrarea Fiinyd gi timp (S 15 ;i urm.).

Daca lucrurile stau intr-adevar aga, atunci este de discutat daci avem

dreptul si concepem organismele ca instrumente sau ca masini. Daci

aceasti abordare este eliminati din start, atunci si acel demers din biologie

care trateaza fiinta vie in primi instanti ca pe o masini, adiugAndu-i apoi

functii stri.ine acesteia, este imposibil, Un asemenea demers di intr-adevir

seami intr-o mai mare masuri de fenomenele vietii decAt o teorie pur

mecanicisti, cu toate acestea rateazi problema centrali", cea cu care ne

vedem mereu constrAnsi si ne confruntS"m: aceea de a surprinde caracterul

esential originar al viului gi de a stabili dacd teza ci animalul este indigent

de lume ne este de folos pentru indeplinirea acestei sarcini, cel

putin in mS.sura in care ea deschide drumul unei interpretari concrete a

esentei vietii in genere.

Chiar daci oqganismul nu poate fi conceput ca instrument si nici ca

magini, caracterizarea esenyei ustensilului si a ma;inii ne ofera, totusi, posibilitatea

de a face o distinctie mai clari intre organism, pe de o parte, si

[314] celelalte feluri de fiingare, pe de alta. Din ce perspectivi si in ce fel trebuie

determinat in chip pozitiv organismul, asta este o cu totul alta intrebare.

Fari a recurge aici la o interpretare detaliati, rrom pune in lumini aceste

'S06I'?rude-I'lafioplq uiutui

p prnruat ?nou o 't!.t?q0/tza/t ?JxuaJaW:l IntrIEr 'nlaruvua8to ll.t?qo(tzaP artupraru

a.rdsap upnts i aiuuatuoS 1 uawnuu7t) np 4xuvqrauts8uq4nmtuE 'taqn aztas{nV

pun a8aanrl 'ixno5 /N - 'E68I '3ydp1'Inlnuouqruo ilrgtJo^zap ?rlu?letu ardsep

'IIDOO(-IIIX alaterel :JI Inwnlo1'g[euoricun; tartrdzpe ardsap pdr:ur:d u1 '1ry-1

olrt?t?l :I Frunlo^ 'to1arustuuZto xx.t?x/o(tzap urluaraw a"tdsap alaldwor !n!,trs I uautstu

-ufug up 4luuqtaas&un14rymrug uqn ua8un1pwqqv aqaaa?sat '.xnou ;)N'I

'rr,4. rJlurS Annlrlsuof,

purg er lnrusrue8ro ruedafuoJ rgi dul] EtVt? ',,lI6JgAEsepJu tusIuEBJo"

un J"op alsa eurSrru Ef gJeprsuof aJEf 'IZglsE ap rSoyorq rilcnlprrs IEru Ief

[EI€] er]urp FUn '<iln>lx3n uol nr a;ared r$eaa:e ep ru5 Es Trqlsodtul rP IaJ 3l rtsr

JU ESuI (',"11.rpt1o,r.zJp e BfIUEfeIrJ" Es E nf (xno5 m ]et:arde JP r9l" tolgr

-JrJer un ep grep erilugap arsa erse .re1) 'Ftol nJ apm - JluarunJtsul aP

xaldulo: un else EreJEf, trlrJrod - rnlnruslue8ro erilugap IJunl? 'llsuarsn ap

lueJIP slse Elsr:E runf, IeJ

e1 'gurseru rP uraJIP raldruo: atsa lnruslueSro

IlBp JeI 'te:ildruo: tuerunJlsul un ad El nES atuerunJlsul ap xalduor

un ad e: eurieur uadacuo: es lrqrsodult tnda:ut unq EI Jp alsa EaeJE

aC 'FlrsuJrsn nJ nJJnl r6eyace Jlsa nu InluaunJlsul IJIu'lntuJrunJlsul nf

n.rrn1 l$e1a:e elsa nu eur5eru rJru 'eJeruJn urJd ']uerunrlsul un alsa eur$eru

afrJo Er rS euureasur nu Elseaf,e 'gsualsn un elsa pul$eru ef,IJo ESuI eleq

'eur$eur o elsa Isualsn ef,IJo nu :sJe uI t6 nu esul '11suatsn un etsJ eut6eu

Jfuo 'purgJo.t p:aua8 u1 'r6e eg ps JesJiau a nu esul '(sl.lcs ap pul6"tu)

purfuu o aurg alreo; g artod slrrs EI ]IsoloJ InlISUasfI 'resareu drqr u1 nu

esur '1nuor,r"e nES ElJllrfotoru 'nldruaxa ep 'luns runc e6e 'eul$etu o eg ps

aurq elJEoJ awod :rr:nnnJtsul un 'esul a].red prle JP a4 'gur6eru o 'llsualsn

un n?s luarunJlsur un alse udnd rcur grug r$ - lueurnJlsul un alsa IISUet

-sn afrJo n1q 'eur6eru o etsa nu psul 'FlrI{aA un alsa 'mlntrodsue.l} at$a,t

-Jes Jf ,,llsuelsn" un alse Erues 'suf,s nrtuad [suJrsn un else 'nlduaxa ap

'piluad nf Inolrls

'suVJrsJJ 15 :nuatne suJS uI ]uJurnJtsul un elsa fsuarsn

afrJo nu gsul 'leuareru rnun e )leuezue tug;:nyard InlzrlnzeJ luns aJBJ

rJnJfnl Jolnunue rrraSnrrslp at$a.uas aJef e Jf rS psul 'nJf,nl lnun ttrdpt

-gunqul nes rrreiedal 'ruaJnpoJd ar6a,uas JJ?f EAaf, Jtsa Ia 'te1nt1lrcd zet

lsefe ur JEI ',,"'e'nrruad erral" 'eiulg ap JaIJEJEf nps mpt.rdord tlttrlod

'atsa 19

'elaf EI rl;as "

ap rnl Ealell:edm auti piuasa InJEf E ep EAef, 'rnynu

-JruJJl p 3re1 Insuas ul Isuelsn urip:rpe 'luatunllsur un Jtse

FU"f,oIJ

'ar.redap rcru ErogEIe

r,u$ug ro,l. ealnd ria.t a1 a;tr ad 'aldruts ayduraxa ep eu-npulsolo3 IUnIrseqJ

r67

INTNWSINVSUO ITiNESE VAXV]ICIdV'I) 'I9 S


Magina este un ustensil si, ca atare, ceva care servegte Ia... Ca ustensil,

ea esre intr-un fel sau altul un produs. Producerea maginilor poarti numele

de constructie de magini. Vorbim, in chip analog, despre constructia

de instrumente (ustensil, aParat, instrument muzical). Aceasti

construclie se desfigoarl potrivit unui plan - nu ca simpli constructie, ci

ca producere. Nu orice plan este un plan de construclie (existi plan de

calatorie, plan pentru o invazie militari, plan de reparare). in producerea

ustensilelor, planul este determinat dinainte de catre capacitatea lor de a

sluji. Aceasta capacitate de a sluji este fixati prin anticiparea scopului

caruia trebuie si-i serveasci ustensilul sau magina. Orice ustensil este ceea

ce este si in felul in care este numai intr-un complex. Acest complex este

determinat de fiecare dati de citre totalitatea menirilor funcgionale. Chiar

gi simplul raport dintre ciocan gi cui igi are temeiul intr-un complex de

meniri funcgionale, de care se line seama intr-un plan si care este el insqi

stabilit, la inceput, printr-un plan. De cele mai multe ori folosim termenul

de ,plan" in sensul de schiti a unei situatii complexe. Planul de

construcfie al ma;inii cuprinde configuragia prealabili a mecanismului in

care pargile individuale ale masinii aflate in funcliune se mi;ca unele faga

de altele, inainte si inapoi. Prin urmare, magina nu este decAt un ustensil

complicat? insa nu caracterul complicat al mecanismului este hotirAtor

pentru a determin a dacl, un ustensil are sau nu caracter de masini, ci

functionarea autonomi a unui mecanism ce a fost setat si indeplineasci

anumite migcari. Functionarea autonoma a unui mecanism tine de posibilitatea

unei anumite surse de energie mecanici. Procesele suucturate in

t3f e1 .hip separat sunt combinate intr-un singur Proces complex, a carui unitate

este dinainte determinati de ceea ce trebuie si execute acest ustensil

automat. Vorbim despre constructia de magini, insa nu tot ce poate ;i

trebuie si fie construit este o magini. Iar daci astizi casa ne este prezentati

drept masini de locuit, iar scaunul drept masini de gezut, acest lucru nu

este decAt un semn in plus pentru lipsa de temei a gAndirii si a ingelegerii

specifice epocii noasrre. Existi insi. oameni care consideri aceste absurditati

drept o mare degcoperire, drept semne ale unei noi culturi.

Pe temeiul clarificiri inci sumare a diferengei esenliale dintre

"cestei

ustensil, instrument 9i masini - vom lasa deoparte celelalte fenomene

intermediare, precum aparatul sau u'nealta - Putem ridica deja in chip

destul de precis intrebarea: sunt organele fiintelor vii ,,instrumente" si este

fiinta vie, ca organism, o masini? Chiar daci am ri.spunde afirmativ celei

33 ]U3PIÊ 'axJHJJ rrnfJB rP q3unuPlu un I6nsul Ia u E IPJÔP 3^ es

FlI]

-sruEBJo 'uplaf,Jef, ep IeJtsE Iaun InJpEf ul 'f,oJdlf,eJ Jol InlJodEJ tS axagar

elrJnlJe nrlelep u1 e8ltsa,tut E ep EUIrJes 'repe$e 'exg uatnd eN 'xagaJ

rda:p grn:sounr else gl"turulePunJ PtuJoJ JoJ?r E 'erEInJaP ul aIEUE es33

-ord ap ruersrs un r$nsu1 IJ ersa IEIIA Inse3oJ4 'a:er5lut uI nJJ3uJ ar$asp8 as

(ppulrut) lnrl rr eruerl rp 'll^ raiurg FIPEr

ug asa:o:d:oun eiuatsxa t5

atsJ IeJ

e1 'rde3 un elsJ addarrad ap JtuJrunJtsul Jotsrf? riuazard runr e5y

'aridacrad Jp JluarunJtsut t$ iuls ap aueS;o aJtul IIZnJuoc l$ dgrrn8rgue

ralsore apundsa;o: rarSolorg Inrp"f

ur.p alplx(t asatotd a:dsap elin:srg

alerrl rlrc:Snu erdnse

rlsnruBreur ladda:uo: F Ilqetnlslp

p-lar:ere3 (q

'JorVJEtoI{ }ueuels un 'ELuJn urP elJs uI 'a}sa

Elrunr nu EfEp nes 'aliecgluues ep prrsdrl ap rgle J"êpe-Jlul atsa ue8ro

15 ]uarunrlsul eJlul tti:utrstp IJun E psdly l$ aurPntluef,ul ElsEarE EfEP

etse EaJEgJJrug ':epe$y 'afltueuras IIZnJuo3 Ieun If,I? Ppe"rd JPEI JJm Iaf,

[/I€] JtsJ pSoyooz IEuIfot 'arde; eI lade rnrgct:o EPnrr ut 'E,ttunr nu elEP nes

'nJlnl r6ela:e rS pun runs lnue8ro tli lntuarunrtsul ErEp EaJ"qJJlul augru

-pJ gsul 'alsa e6y 'aridac.rad ap aueS:o t6 aluarunrlsul nE elapuru" Ef Ars

-r:ap lnrdej rrruru nf Eqrull{fs nu rS so1o3 un IlIu ap atsa I-nu nJln] lsele

pf, JEp 'eul6eru lS re;ede 'tuerunJlsur '11suatsn JJruI alreJlsq" n?s acrSoy

sz-e$e rdcunsrp ap IeJlsE elgJIJo a:e3 ruatnd "i

ESul EtJJIgo eetnd re 3o1ooz

un 'ngs

Inrol ur ulaund au Es ellurJad au arec pcgl:ads Erejs o aP PuVU

-ndsrp 'aps .royrniruls Frpau:atul uud rnl ErEjE uIP EArr EI naJeu EZEa]

-rode: as InFuruE ec rnprde3 Ep"ôp ]uns el"r5lluapl r?êP"-tru1 y tod

arm addacrad ap aruaunJrsul alsa:? 16 rerq3 'ersn8 e n;tuad nBS IZnE E nJl

-uad 'eapa.t e n;luad ar$aso1o3 al Inlturu" arm ad aueS:o 'EqIUII nES Jlrqf

-aJn 'rrqf,o runrard aueS;o 'EiltuolBu? g,rnradsrad uIP 'E:gltuepf ruarnd

ec nrruad J?op 'lxaluof, lseoe ug auigtdarpul IEtu t$ aruapt.ta rcru elef g JE

atdacuo: Jlsaft pug: 15 ec 'ransa8rp alr JtuerunJlsur a:dsap nes tarida:rad

ep elualunJtsul ej irurs ap ayaueS;o a:dsap ar6aq.ro,t aS 'roJnln] eilzod

-slp EI 'pupcrz-eie '1i e areraprsuol IJ?luaza;da: 'aleunuJJraP aulq tlie8trsa.t

-ur roun p laruJl rdarp prnrlolurzop n: aleldope runs eJEr Jolal InleJ 3p

ap.rauaS lrptuazardar roun Insuas ul aU 'prlllldxa auoar o-:tuud ag 'lrpq

-eJtul Joleqrue AItBruJge sundser un '.le,lape-.ttu1 'ltra3o e erSololg 'tnop

€-aP Eal e1 16,rrreur5e ruapundser gs e8r1qo J?-3u nu ElsE 'uPqaJlul rgrulP

967, IN-INWSINVSUO IAJNASA VSUV]ICIUV-I] 'tE S


viul se afle in migcare, evident c5. miscirile pot fi concepute si cercetate

din perspectivi mecanicS. gi evident ci rezultatele unei astfel de cercetiri

p.r,." fi numeroase gi poate importante. insi faptul ci aceasta conceP-

",

9ie^mecanicista

asupra migcirii vitale este posibila nu dovedegte in,acelasi

ii-p .A dinamica viegii este surprinsi astfel in caracterul sau specific ;i ci,

prin urmare, orice intrebare concreta cu privire la miscarea specifica viului

trebuie determinati pornind de la aceasta conceptie. Putinga de a ne

reprezenta animalul ca pe un minunchi de arcuri reflexe nu dovedegte in

nici un fel ca organismui ca atare afost cercetat temeinic 9i nici micar ca

a fost surprins J" atare. Trebuie si subliniem inc5" o dati un asPect fundamentalal

acestei probleme, si anume faptul ca in cadrul unor asemenea

cerceti.ri ale faptelor pe firul conducitor al unor teorii confuze 9i inadecuate

se ajunge intotdeauna in chip necesar la un rezultat. Rezultatele sunt

,.r,rlt"t.. Iar daci nu suntem interesaEi de altceva decit de ob;inerea unui

rezultat sau a unei solugii - asa cum se inti.mpli atit de des astazi -, atunci

griinla gi-a indeplinit menirea. insa intreb ^rea

care ne preocupi este urmitoarea:

ir, ..if.l ne ajut5" rezultatele ca atate si ingelegem domeniul de

13l8l cercetare in cauzi, cu ce contribuie ele la cunoasterea simplitigii elementare

afondului esenlidlal animalului, al plantei sau al materiei? Scurta

trecere in revisti a acestor aspecte a fost necesari pentru ci in cadrul

acestei cerceti,ri, ca si in cadrul celei care va urma' nu va fi deloc qor si

evitam grave neingelegeri 9i si. conducem investigagiile si discutiil€ noastre

ocolind cele dou;. pericole amintite mai devreme: ^tat

superioritatea atotstiuroare

a filorofiei, cat gi incS"palanarea stiingei care se blocheazi in fapte'

RezumAnd, putem spune ci organismul are intr-adevar organe. Sunt

insa acestea instrumente? organismul este intr-adevir un proces. Insa poate

fi surprins caracrerul fundamental al dinamicii cu ajutorul conceptului

de migcare? Care este, agadar' urmltoarea noastri sarcini? Vom

-.."rri.ir,

incerca si facem zoologia si biologia s5" admita ca organele nu sunt nigte

simple instrumenre, ci organismul nu este o simpla masini. Asta inseamna

deci ci organismul "rr. -"i mult decAt atit, caeste ceva dincoio de masinS''

."o" d""r,rpra ei. Dar atunci aceastl sarcini este inutili, Pentru ci - explicit

sau l-r'., - l,r.r,rl esre recunoscut deja de catre biologi. insa tocmai faptul

cd acest lucru este recunoscut' ca si mAnierA in care este recunoscut reprezinta

lucrul cel mai grav. De ce? Tocmai Pentru ci, prin recunoasterea

caracrerului d,. r,rpr"L"gin1,lclas Ltbermaschinelle-l al organismuiui, biologia

pare a da seami d.e esenra proprie a viuiui si pentru ci rocmai in acest

',,arnpgard" :c;'rd fia77uta7 Ini ?rr?prr nrrusd wtdo lu?

'rn1 alareds ulp plyozolg eznu 16 lxatuof, tsefe uIP rlul^nr ap prol'giurrnd n: lt: ld

'?prr ? nrtuad l$ nnnl tsa3t ap eutas pugurj "'e ntluad rug8ard eP Insuas uI 'suts

eelop p-ap Ier ul ?s ,,earlrgSa.rd"

EulurrataP suas

inut:d u1 (ele8) rrrp8a-rd r llsualsn

un eJeJ ul 'ErJfs InleC e Jp ?eefe etsJ Ini ?aJIuaLU ?f 'l: n) otr:s eteod Js etr lnsuls

ur srrrs ,p @llttA tre8 drulr rStlore u1 etse Ilsuetsn un t?P :tuleqcul e-s snpord rso3 t

arec urrd lnsacord pugf, rount? 'lesrug 'wzr.IEuU gcrpt 'ere8 etsa irsuatsn un :?zn?r uI

rnlnueurret I" sues Flqnp ad nrc gzeaayr raSSaplaH 'Inlnllsurrsn rgrcads S

€ rp lnl

-npotu p rrlnclrred Inrerf?ref

gluapr,ra ul ottols t n;luad 'etullnr rP )o( Se;tul un

rnJtsuoJ e,L ra33apra11 ',,(ap) ele8" nes ,,rrrp8ard" uird txatuol tsor? ut snPtrl lso3

e a;ec itnoafp? rsor? ?l ap puluro4 '(reztpug't?Ieqrul'teuturar) Sutatnln,utta[

-pe fxaq- IE,\ltu?tsqns Inlnxuns tare8nppe utrd lln:lsuol alsJ aJ?3 'uJluJJl Inls3f? I?

Iererrl sues un pu?r prurrd ul aJapa^ uI rfrc att 1g 'autuua8 tlqurl nt;dordtur poru

un-rrur - rSnsur Ie rrnupt runl - ar6eso1o3 p -raSSaplaH er nttuad 'txatuof tsafe

ul auolqo;d rreur IfIpIr - 'fto atetlretxaP 'eJedrrl:d 'a.rtueruapul 'piursncsr 'aro

-pqp ep insues 'tuernl potu ul 'ore arEr - 4a43utag aP rnlnu3urrel ?rrernPerJ .-

5 ef"od nu el luaulolu uIP ']uatunllsut un nu EfEP J"Irlf '1enzl.t ISUslsn

un (lrsuJlsn un plqf,o alsa 'eJ?ruJn uIJd 'InFllsuelsn IB Ja]f,Brcf ld3JP

ElEfgIlusPI lsoJ E EAatr q l(nls E eP JlEllfEdec elsea:t IElusol ?sul 'eJPe^

E nrtuad etse - alEnzIA larida:tad Fu"8ro - Inlqso 'rnFlqf,o piuasa atsa

rf, (rnlnrr{3o ouIAaJ m eJ"J}IqJ" atetalrdo:d o stsJ nu ,paqaa ? n'uuad" $J3V

'EepJA E nlluJd elsa 'nlduaxa eP (PIq3o urnfaJd uESJo un i"fluBleuBldns

EJntlnJls o leJlse PuIS FurslueS:o 'ue8ro aP EelElIIm Erguo3 lt t5 mpt

-uerunJlsul snld u1 EAaf, ernpe lnruslue8ro EJ Insuas u1 - udnseaP Jd EA33

l$ pugrrt ']uarunrlsut un JEoP atse nu pueS:o ef eC 'luatunJlsul ap pue8

[6I€] -ro ar$aqasoap as a: ulrd pnuor dlqc u1 upqarlul eu 9s lUnf,E lnzer g

[rralSrgeg) atat111qa Yr ?saaPiul lrynuaflto

ptfinds {n1s a a? uarufir?dw 7i .*[rralSrrra g,) atup&a"td ut

?spapiul 7nlnl?sua$n p4ptads lfrys 3 aF paiaqr?d?)

'?rynlaulua xaiurlnd la ftQlsod palrutar a$aru"td at

awqz'tlul 3r xnlnupSro piuasa q awofl(tt.td uawqauul'zE s

t

'lrnpursrpir^ Inrper ur eldrugrug as tunf, e6e) a:tumaruerdns afio;

elrrunue e1 rnplade eue:deo ul pp"l ES Jf,EJ o t n;luad nes tlial.t taiuasa

e;dnse ereulSuo ?IJoel tlnru rcru 16

ljpse EIUJoJaP e nrtuad 'glueuSa:d mu

l5 gulro3 o qns eulêJ ?J Ilrv 'tdat,t e pletuaru"PunJ EaJeulrureleP ul Plenl

-ard puly 'glliugsuoc pu3rnl IEtu Ir 'gtr5pdap elsa nu ?lerirul Eer"Proqe IeJ

NV)UO IS'IISNEJSN 'ZE S


produs nimic cu ajutorul siu? Sau nici aceasta afirmatie nu este valabila in

privinta lui, de vreme ce am putea spune ca ochiul produce imaginea de

pe retina si, astfel, produce ceea ce poate fi vazut si ceea ce este vizut realmente.

Ochiul - pentru a vedea. Oare vederea este produsa de ochi? intrebarea

noastri, trebuie sa fie si mai precisi, pentru a putea stabili cum

stau lucrurile in privinta caracterului de instrument al ochi:ul:ui: poate

animalul uedea findcd are ochi, sdu dre ochl flndcA poate uedeai De ce are

animalul ochi? De ce poate avea ochi? Numai pentru ca poate vedea. A

avea ochi gi a putea vedea nu inseamna unul gi acelagi lucru. PutinTa de a

uedea este cea care face mai intii posibil - si, intr-un anumit sens, chiar

necesar - ca o fiinti vie si posede ochi. Dar in ce mi"suri si din ce cauze

poate vedea un animal? Care este temeiul a ceea ce face cu putinga aceaste

posibilitate, aceasta putinya? Ce fel de posibilitate este in genere putinta de

a vedea? Care este caracterul acestei posibilitagi? Sau, pentru a intreba in

chip fundamental: cum trebuie si fie in genere o fiintare, pentru ca aceasti

posibilitate, putinld de a uedea, si. poati apartine modului sau de a fi?

l3zol Putinga de a vedea este o posibilitate esentiala a animalului. De aici nu

rczulti. insi" ca orice animal trebuie si aibi intr-adevir ochi, ci doar ca

posibilitatea de a vedea in genere isi are temeiul, ca posibilitate, in animalitate.

insi nu este necesar ca animalitatea si se dezvolte in cazul fiecarui

animal in directia acestei posibilitagi determinate, pentru a permite aparitia

ochilor. Dar, potrivit modului siu de a fi, ei trebuie si-i revini astfel

de posibilitati precum putinta de a vedea, de a atzi, de a mirosi sau de a

pipi.i. Cum trebuie si. ingelegem caracterul posibil al acestei ,,putinte"?

Pentru a rispunde la aceasta intrebare trebuie sa pornim de la ceea ce

ne este cel mai la indemini, si anume de la organ, care apartine in mod

evident unei astfel de putinte si slujeste - dupl cum se spune - pentru a

vedea sau pentru a auzi, care ,,face cu putinli" (expresie ambigui!) vazul

sau auzul. Datoriti acestei capacititi de a sluji, organul se aseamlni in cea

mai mare masura cu ustensilul si cu instrumentul in genere si este de cele

mai multe ori identificat cu acestea. Tocmai in acest punct, in care organul

si instrumenttil se aseamini in cea mai mare masuri tocmai in virtutea

capacitatii lor de a sluji, este imperativ sa vedem o diferenyd esenyiald

intre cele doua. Un organ precum ochiul slujeste pentru a vedea. Stiloul

cu peniga, un instrument de scris, slujegte pentru a scrie. in firccare caz

avem intr-adevar de-a face cu un,,a sluji pentru...", insi scopul in care

slujesc cele doui este diferit - ochiul slujeste pentru a vedea, iar stiloul

g e Il 'aletat:do;d o nJ teJlsazul g E If,I? euutesul arzod nu atertllgtsod

o EaAE V 'aiplllqlsod o 'atere e) 'ara g3EP leunu llpqllqlsod a '1a; lsa:e

u{'lr* alaod a$a(nls rr "ee]

'"Ar3ll" :nr-J e rutuad arerrllqrsod o PraJo

.''e nrtuad ar6afnls rVf,uI Iej e$e u1 elsr ef, eaa3 ':sa[nls II EInrE] pdo:s

rp reop nu rS 'pnop rolac rgr:ads t[rys a ap l$rulradat lnntteter r6nsut

ap puli Es ernqJJl Ea rf,unle 'erela eJ attnl ueSro 15 ysuarsn a.rlur ari:utl

-srp o J"AepE-Jru[ Ersrxa 9JEP 'puern: rc141 'tolnfe aretu eatd JP Ea I]Iu 5

?A eu nu aluazard tuns Flrsuarsn

rS pue8Jo eJEl uI rnFPotu e 'tleur trutl

ur 'eJJEZuer)EJe) re1 'Bnop JIef erlsoloJ ]uns eJEf, ug pdo:s al5a.tl:d ar ul

EaJrqasoJp e1 ruglade ES - uJnJE eJpJA tuol tunf e6e - rualcgns EsuI alse

nu nrf,nl lsafe Jr"J E nJluad 'rnlnllsuelsn e eac l5 tnpue8ro e rfnls e ap

earelr:tdec eJlulp aIuJJAap I"ru Elef,Ipur tiuara3lp PuIUnl ug l6g.rer ruaund

pfep reunu sundse; un trutrd areod arcqaJrul ituJrunJlsul Inun

"lsEJ3V

InJalr"rel ptiuasa drq: ug l5 arauaS ul eJE nu n?s 'ar6asoyo3 II aJ"J Ier ul

te:odro:ur alse EJ rnptde3 pllJoltp JEoP ]uarunrtsul aP p;arctrm pue8

-.ro aprald 161 areo :aJegeJlul ptseal" u"lnIrJJoJaJ Ps EtEPtuEf,oeP JESJfeu

Jtsa 'aJeruJn uIJd 'llsuelsn t$ ut8.ro eJtuIP lad:unslp EeJeJguEI3 ur:d upge

o-s ru?iJaiul a.rm ad Eaf, elsa tnlnuslue8ro eiuasa rcur3ot.leq ;ruslut8ro

ug terodrocul ie3 ug te;od:o:u1 ;,,tetod;oJul" IfIE eulrl?esul ef JEC

'arfasoyo3 Ir aJ"f 1ar

ul rerodJorul lueurnJtsul un arsa pue8ro :luJtu

-nrlsur r$ ue8ro anul piuataltp pru1"td o 'rcpeSe 'pre1 'al6asoloJ II erer Ilrpi

-urg arerodJo3ur luns If 'lrsuelsn un nES IIJrsoloJ lluaul nJf,nl un run:ard

'auls u1 tiuaza:d luns nu 'aut8ro Jllelalal ateot t$ Ef, 'Ir{3o rriacy 1qJo rys

777tdo"td nt reop Eape^ attod al.t giurg arecag lr '1a ap lsasolo; as rS aro.r'au

lIZd ne aJ?3 lel n;luad IeJ ls33E u1 tuaza:d ?WPoxJxu 'ue8lo Er '?sul elso nu

FIqrO 'liUa*f IueIuEo "toqnw xaut euVUJePur "l elsJ eJEl EAar 'auts ntxuad

ElsrxJ aref, E er elsJ InolItS 'llJaJIP ralduoc EAJf, aP tS l: '1nrg:o.tn:adsa,t

'ynue8ro a]Sa,r-ras eJ"f, ?l pdor ep JEop aud nu arm eiuataglp o giurrn$n

nl ruelelsuof, 'su:rs Jp Intuetunrtsul nf (ynrqco) PuIu" FnzIA putS.ro

upreduro: l$ 'cneurSlua lnlosgE nes InJaltreJm pugitrupE '?l?tulue eaJaPeA

"l luauvluEJ eaeP J"Itlf, EsuI 'aJ?o13u?luasB 31SJ ?fIluOlEUE Jol ?Jnlf,nJls

rerr{) Bq 'lq:o gpasoil lnpurlu"

t$ tgc 'ynruo rgre l6ap 'nrcn1 r$e1are 16 pun

luns nu gprurue ear5pa,t tS putun EI er nJfnl t6elace arsa

"eJaPaA'ltrurue

eJJpeA nES

Inz"l ul rulrunu ef, ?aef, ptrEP lrqElnf,slP Jtse t$ :uo EI "rutes ruEP

au ps EJS sun(e ue rcp (InFl"rutue alauz8ro ardsap 16 attltprulue ardsap

rugrnlsrp "s

arnqarJ 'au?urn ogpads tigrwr:e luns alequ? ar arueJl eP

(Joleu?ruase l$nror Jlse EnoP :o1ac pdo:s 'eelsac? al"ol nJ 'aIJ)s ? nrluad

L6Z NY9UO IS'IISNAJSN 'ZE S

298

CLARIFICAREA ESE,NTEI INDIGENTEI DE LUME

potrivit esentei proprii in aga fel tncAt in acest fapt de a fi intr-un fel

anume sa rezide faptul de a avea o posibilitate - adici faptul de a fi intr-un

fel anume gi faptul de a avea o posibilitate slfie unul gi acelasi lucru. Nici

in cazul ustensilului si nici in cazul organului faptul de a sluji pentru a...

nu este doar un simplu atribut dupa care le-am putea recunoa;te, dupi

cum nu este nici o proprietate care le revine ulterior sau o proprietate

accidentali, una printre alteie, ci, dimpotriva, atAt organismul, cAt gi ustensilul

isi au si isi implinesc esentd in si prin capacitatea de a slaji.

13221 A fi stilou inseamni a fi, intr-un anumit fel, pentru scris. Acesta este

scopul in care este creat sau produs acest ustensil specific pe care-l numim

stilou. Stiloul esre gata lfertigl doar atunci cAnd a dobAndit, prin producere,

aceasra capacitate de a sluji, aceasti putintl determinatl de a oferi o posibilitate.

Producerea ustensilului, ca fabricare in vederea pregitirii sale lWrfertigung),

pregitegte ustensiiul intr-un dublu sens. Mai intii, ustensilul

este gata in sensul ca este fncheiat. Insi caracterul sau de incheiat consta

tocmai in faptul de a fi gata lFertigsein] - a fr gata insemnAnd aici a auea

o pregdtire lFertigkeithaben), a fi apt gi folositor intr-o anumita privinti.

Tocmai acest fapt determinat de a fi fost pregatit prin fabricare lFertiggewordensein]

este ceea ce ii confera ustensilului pregatirea sa, aptitudinea

lGeschicklichkeitl sapenrru scris. Este drept ci in limba germani nu vorbim

despre pregatire lFertigheitl in acest al doilea sens ai sau, cel de aptitudine -

ca indemAn are lHandfertigkeitl de exemplu -, atunci cAnd ne referim la

ustensile sau lucruri, ci doar atunci cAnd ne referim la o activitate umani,

sau poate la feiul de a fi al animalelor. insa, cu toate acestea' nu ma voi

feri sa forgez limbaiul gi voi recurge la termenul depregatire pentru a desemna

modul spectfc al putinyei de a sluji proprii ustensilului, pentru ca

,,pregitire" poate insemna in acelagi timp: a fi fost pregatit in gi printr-un

proces de pregitire sau productie, proces de pregitire care produce gi pune

la dispozitie ceea ce esre gara ficut ldas Fenigel ca ceea ce exista pentru

sine 9i este la indemind, spre a putea fi intrebuintat. Ustensilul ofera posibilitatea

de a sluji pentru a. . ., el are o anumiti pregitire, care isi are temeiul

intr-un procqs de fabricare in vederea pregS.tirii. Ca ustensil. stiloul este

gara de scris. inda el nu are abilitatea de a scrie. Ca stilou, el nt este capabil

si scrie. Ceea ce ne intereseaza aici este si distingem intre pregitire, ca

mod,z/itrtte spectfici d putiTxlei pe bare i-o atribuim ustensilului, 9i abiiitate.

Posibiliragile de a sluji Ia... diferi unele de altele' ca posibilitali, in

functie de caracterul lor posibil. Posibilitatea Pe care o are gi pe care ne-o

:elEZrJJJd O ruJfE-I ES ri nJfnl Inls3f,? Eldns" url[-I3AaJ us alngsJ] '?'\Jf 3f,?_{

ltTel E Jp Iiglillq" arltunuE eJE - LUsIu?3ro un-rlur eaut8ilo::t til ri aurircde

aJEf ur EJns€ul uJ pilpe - ue8;o n pueS:o er tueaunds JtualleP l"ru EJ?P

'gsu1 ar:rd prp ep a4 'riigrgrqr rgr:ads Inratleler PugqoP:e piuauar:rde

ep la,Jrs"

o-"rrur.rd "3 lnsuas uI 'Elalrl€ "l giueuauede att.ro 'iellu:sa drg:

u; 'gsut epnlfxe IntuaurnJlsul'1ryruuvutZ"to utiwdp ?f eael? urrd reop

etlpz'auuZ,to a? awlx?al ux teuJ)ot esug 'rigr111q" rt^JPE-Jlut ne alaue8rg

'aue8;o a:npo-rd pusrueS:o

El ?urueasui nu t$erel af EeJf '1a ur eaur8uo JJE t6r 'tnlntustuzSro pue;n:

rcru aullrcde 19

'3a:ru1 un-Jtul lerodro:ut rode ag ?s aJEf 'tuetuntlsut

un ry]ul r31u PtEPorsIU alsa nu Flr{fo E3 ?utu"asur ?lsv 'Il{lo un zEJ un

rfru ul alse nu Juis uI rEnl rqlo ufl igugluaPul 9$e as JrEl 'JUIS ul lEr

"l

-eprsuof lJsuarsn rnun 'uEgJo e: '1nlq:o EIIrulsE uarnd Eaefe eP trur:ol t5

'grr$ar8 Flu3urtpun3 eun efap atsa e.tltcadsrad ?]sea:e n€S iauls ul 'lT lsJJ€

ur urr,lud II pugr rfunre lr{:o m Flr{ro

eJapa^ ul ar?o rue^V larrrg8a.rd

plrrunue o 3J€ nu Follts IlIu IUnf, e$e 'arelrlrq" ?llrunue o 'JuIS uI 'aJ? nu

Frr{ro n rueunds pu"3 I3unre alatdej aJJpJA urp uep.rard nu aJ?o '?e}sefe

Jteot n3 ';eg 'eiuapllJ uI tu:und o Bs I3I" lue3Jeful arec ad ati:utlstp

ap aiarde3 IUPruroJaP

'etelrlrq? r5 arrrg8a.rd arlurp liruttslp latsar" in8t;p

ES arnqJJ] nu t5 eapa.t

" ap 'JuIS ul 'le IsIu al? nu (plq:o)

"JlElllrqlsod

pueS"ro e: ptdej aJJpJA urp ruaprard nu Es alnqara 'ue8ro InJnlrl3o E

"f,

arerrlrgrsod ap erirpuo: r$psu1rc atsa Erpel E Jp Eat"rlllqlsod ec snds ure tg:

nf tinru i"ru tgl" nJ 'euJS e ap earrrq8ard a;e nu Follls tunf IeJ

EI 'EePa^

" ap EalelIIlQ" 'auts ur '1a l:ru aJ? nu '(1no1trs 'nJlsou pzm u1) Julnu?

IlsuJrsn un tS arunue ue8;o un JJtuIp etirunstp EleJe E nrluad euaJ aP

reru rrJJJaJ lrl?-eu eJ"3 'nldruaxa a.rds 'plg:o ssul 'al"lIIgE o sJEl

"l "1"P

-ag ap a;z 1nue8:o tel 'a.llte8ald grturnue o EuneePtotul aJE InlISUJlsn

'gluaPlê 'eujJn UIP

JIaJ ur 'rua,rap e,l. tur6etu n?s tuatunJlsul 'llsuelsn t6 ue8ro a:tulp eiuar

-3JIp '.alm pls€are pugrurn 'mTnutnuaS'to p aar ap li 1n1nua7'to aiuasa ap p1

ts3i? ur eldorde au e rr:tuad 'aruqllqlsod o U* a a? li pa(ta a ap atalqaPout

pno? v-a? aat Brc1ad teru uqrnlsrp ES

InzzJ elsa rgtul IEtu rEC '?zeatuJn ar

JIaJ ur ? JS Ers? 'nu nes trigrda:pul Jlsa IqJoA E eP Poru lsaf,E EfBC

"apJA

'r]"lrlrg" o - ureaunds runf, e$r - prep erErag ap a"w puuS'tg 'anup&a"td p1ru't

lez€l -nua o aw ruxsullsn '?i?llftqp Isun lulnqlrls o erBf, ad - luauuoy] eiulrnd

ap pllp" - Ealelrllglsod ap 'aterlltgtsod El 'PllJaJIP else llsualsn un "JaJo

NVDUO IS ]ISNIISN 'ZE S

CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTE] DE LUME

nu organul esre cel care are o abilitate, ci organismu/ are abi/lUyi. Organismul

poate vedea , auzi etc. Organele sllnt ,,doar" pentru vdz, fhri si fre

insa prin asta ceva de felul unui instrument. Organele nu sunt incorporate

ulterior intr-o abilitate, nu sunt adaugate ei, ci ele cresc din ea si se resorb

in ea, se mengin in ea si dispar in ea.

cum ar trebui si inEelegem acesr raporr dintre organ si abilitate? E

limpede ci nu putem spune despre un organ ci are abilitati, ci trebuie si

spunem ca abilitatea are org/1ne. Am spus mai devreme c5" instrumentul

este pregiltitintr-un anume fel gi ci organul are o alsilitate. Acum constatam

ca tocmai opusul este adevirat: prin pregitire si prelucrare, ustensilul

a dobdndit o anumitip regatire pentru a... si se afla in posesia ei. Organul,

pe de alta parre, esre in posesia unei abilitdyi. Cel care posedi, in acest caz,

nu este organul, ci abilitatea. Nu organele sunt dotate cu o anumiti abi-

ci abilitatea este cea

litate - 9i cu atit mai putin cu o anumitl pregitire -,

care isi creeazi organe.

S 53. Corelatia concreti dintre abilitate $ organul

care ii coresPunde llcesteid in sensul de capacitate

de a serui, prin confuast cu capacitatea de a sluii

proprie ustensilului

Dar ce inseamni ca abilitatea isi creeazi organe? Este evident ca abilit(tteA,

camodalitate determinati a putinlei de a fi, de a avea sau de a ofbri

posibilititi, nu este diferiti de pregitirea pentru a... doar prin caracterul

siu, ca modalitate de a

Puted, ci abilitatea de a' . . si faptul de a f pregatit

pentru r. . . stau mi,rturie pentru doua moduri fundamental dferite de a f'.

Tocmai de aceea trebuie sl incercim sa punem in evidenta intr-un chip

mai concret - si in concordantl cu propria noastri perspectivi - corelayia

dintre abilitatea de a vedea, de a mirosi, de a apuca, de a te hrini, de a

digera 9i organele cdre apdrlin dcestor abilitayi, cAt gi modul precis in care

apartin acestoraf Poate ca problema decisiva gine tocmai de modul in care

organele apartin respecrivelor abiliragi.

1325) La prima vedere, suntem pe buna dreptate tentati sa spunem ca organismul

isi produce singur organele gi, astfel, se produce pe sine, spre deosebire

de ustensil, care trebuie si fie intotdeauna produs de catre altcineva.

Fie gi numai datoriti acestui fapt, organismul se deosebeste deja de masini,

ul elueâlal lJerurutle ardeJ ul g]Erarualul arieclldxa - mlnruslue8ro e e.trcu

arimrldxa Eef,E ap rsodepe BI r"rpâpe n: ruaund eu es rrraJl PIEP PSul

'a.urp8ard

ap pie3 Durlsrp Ia InJeDEJ"f,

ug 'piuapl,ta ul :luralnd rcu l$at e,r. araua8 ur

lriprrpqe eiuasa lfunrE 'l6nal e.t eu nJfnl lsme EleC 'mpusue8Jo ?aJ?Jeu

-a8ar l5 earelSarorne 'Jurs ep eara:npo:d ap uri a;t: t5 auaJAeP rcru telnosrP

rrre-al aJ"l ad ayunnsaqr e1 lade ut.rd etrrnrugl nu nes g areod alas alauaZto

d m1nruuuaZ"to aaryqllqp aaug pladuasa adap"tot - ernseru ac u1 rS - PrEP

EOJEgeJrul Psrif,ssP ES9l E aP sJefB else PJls"ou EIrolEP - InlnuslfluEfauJ

esndo aridacuo: 'prsqetn addacuor ellurnu-e6e ug etse;dxa llsp8 ne-t6 arec

rnlnusrut8ro ziuase pununl EI ef,np? E ap IJpJJe)ul JotsJJ" ;ornrnr eie3

ul 'f,nuru rnlosqe pcrydxa nu IIqalJluJ nes airog aP lepse IJun EeJEloAuI ef

nJ esEI ruo1'eJ?f,eJeo elualf5J eznef, Iaun EIU?Js

-

pldr; rcre auedoap Frol

lszel ad runre esnd tsoS e eielt z: nrtuad 'J?lEuJ zatede ateod mu nu l:tu tli

-ar.t raiuasa rrJpururarap e prualqord el"Jp,tape '<laJrsv 'eruayqord ef, PSItuP?

atse r?ul nu m Insues ul '<?]EIeI{luI ESuI etsa EruJlqord arrp.toge PlsEJr€

urr4 '(,,prnteu :orcej" un) lrnr:n1 Jlsaf,e Jleol ernPord arer pprn giro3 o

rli alqalarua o 'm1 nrdo;d piroj o t6 alelltnre o Ie ul etsIXJ es alnqJrt Ifunle

'uauaSar 15 tlSa.rorne es e ep 'auls ad arnpo.rd as e JP at"lITI9" glseef,s eJE InIU

-srue8ro etep'e^t elznlluof, EI - EuneJPtotug 'rdeg aP 'esnPuof au 16 - a:np

-uo: areod au Ef, nrlued 'a1o:r.rad ap psul ar6ara3 au nu atiertpul ElsEa3V

'aued pllelear Jp '?Ialsa3e uli:ede ttul6tur ap aluauoduo: ayi:gd a:e:

ul InleJ r$'alrtd o ap ad'mlnustue8ro urirede alaue8ro rrer uI Inlal ertulP

rurqasoap eiulrlrd u; admrpul o le3ts€

tS 'eut$eru ap ar$aqasoaP Js

"lsm"

arm ulrd 'mynruslue8ro p nlrdord mlnJalfeJtr eiur,rr:d ug arierlpur o Jenlf

eJe3o au a1E 'ayatde; nl pJof,E ul 'luapIAJ poru ul ']uns trie,Lrasqo elsef,V

'mpustue8ro rolrurpnllrde 16 ropiptlgqe el" er"lnrlued rolarradse erdnsr

arr,tr:d o urelunJ? es 'drur] rfuyare u1 'ttrurad au eJEl tS eut6ru aP FLu

-srue8ro Sunslp eJEl atueulala 'tuapl,ta poru ul 'tuns ataua&al tt a1&a'tolna as

e )p'auxs ad atnpo"td as e ap riunnd 'Jlrrurl elrurnu? ul 'euIS ad zraua8ar t5

eredar attod as purslue8ro af auIaJA u1 'o-snpo.ld E aJEr InlJ3 P g E JP InlsJ

EqF ps l$prel amgar] eJEf 'elaurfrle erlef, ap prnurianug l$ preredal elnqeJl "a

'ezeafialap as eulStru nldruaxa ep ?JEP 'eug uI 'Pf,ItuEuIP es eudord ecgPotu

16 a:npuoc 'elilui ateod arec 'rustue8lo JP eJlqasoep ards 'ezeauorilun3

aJ?i ur Inpou Eqturr{f,s altod nu 1:1u 1$ exg areod r$-nu eE 'azauori:ury ps

gJEj o es aJ?l elJurr ap IS Il 'eJSa af, Eeer araua8 ug g earnd e nrluad Jotf,nJls

-uof, ep reop Jrolau aJE nu eul$eru J"C 'InFruo I" g € aP

FIei

eJE eJEJ Jol

-lnJtsuol un ep erunue ti 'auls ap rlJaJIp rolfnJlsuof un eP elolau eJE eJEf,

r0€

NV5}IO IS EJVII-IISV SUJNIC YIJVISUO] ''E S

302 CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTE,I DE LUME

sine - este in mod evident necesar si discutim intr-un chip mai concret

structura organismului, varietatea si natura organelor sale. Dar, mai inainte

de toate, este necesar si studiem corelatia dintre organele particulare si sediul

central al organismului - corelatie cunoscuti sub diverse nume, precum

cel de sistem nervos central, legituri nervoase sau stimul si excitatie nervoasa

- si tot ceea ce gine de acest domeniu, anume constitutia anatomici

a organelor, cum ar fi organele de simt sau cele care tin de sistemul digestiv

etc. Vom putea face cel mai bine acest lucru daca ne vom opri asupra organismelor

care prezinti cea mai mare varietate posibila in unitatea lor organici.

insi trebuie, desigur, si fim circumspecgi aici, mai ales dac5. vrem

ca cercetarea noastrS. sa nu se transforme intr-un sir de reflectii cu totul

abstracte si si nu rimAni doar la nivelul conceptelor. $i cu toate acestea

putem alege, sau poate chiar trebuie si alegem o cale diferitd, dacl.vrem si.

ginem seama de intengia fundamentali a cercetarii noastre. Aceasti cale nu

este in nici un caz mai usoari decAt cea sugerati mai devreme, insi este una

pe care, urmAnd-o, putem scoate la iveali in chip mai elementar gi mai

radical fenomenele esentiale si, astfel, problemele esentiale care ne preocupa.

Caci nu animalele superioare, cu un grad sporit de complexitate si bine

[327) structurate sunt cele mai nimerite pentru a ne face o impresie din perspectiva

filozofici asupra esengei organului, ci tocmai animalele inferioare,

aga-numitele organisme unicelulare protoplasmice, amibele ;i infuzorii, care

par a fi lipsite de organe. Nu voi discuta aici problema protoplasmei, ci voi

asuma ca o intelegere aproximativi a ei este o chestiune de culturi generali.

Nu este intAmplitor ca acest concept de protoplasmi", ca si termenul

insusi de altfel, n-a aparut in zoologie, ci in botanici. fua-numitele animale

inferioare, amibele si infuzorii, au la dispozitie doar protoplasma unei

singure celule. De obicei se face o distincgie intre endoplasmi si ectoplasmi.

Aceste animale microscopice protoplasmice sunt lipsite de orice formi sau

structuri. Iar pentru ca sunt lipsite de o formi animali, au primit numele

de animale polimorfe. Aceste animale microscopice trebuie s5"-si creeze de

fiecare dati organele de care au nevoie, pentru ca apoi sl le distrugi. Organele

lor sunt, prin urmare, organe de moment. Acest lucru este valabil

gi in privinta amibei. In cazul infuzorilor, anumite organe au un caracter

permanent, mai precis acele organe care sunt implicate in prindere si in

locomotie, in vreme ce organele vegetative, cele care servesc hrinirii, nu

sunt permanente (vezi exemplul parameciului). Pe de alta parte, restul

organelor depinde de protoplasmS". ,,in jurul hranei" se constituie de fiecare

raldrlror '.E-II e 'pa 'pruanal a8olotg

'86'd'gZ6I '.ullrrg 'gu8nepe tS pltnzt.ta-t

1 a73op7g aqrs!1atuaql '111)1x41 uo,r '['1

'ugiulg Iaun Ie g E eP InFIeJ IE nllolluSsP luerurla un alsa Itroduer

InJet3EJEf '?rlzgElstu ?All33dsJed ulP 'Ff ruelruPE "fEP

'InFIISUalsn P

ya: rS rnlnueS:o p y E aP Inlal arlul 31"]uiluEPun3 rri:utlstp Irun I? Iiluel

rdarp rruas al?od rdEJ ls3f,E eIqV 'drup q zulafiP ptuaruapunl ataitoda"t

o na ruxsuatsn 6 puaS"to m prdeS "TBeÎ

EI efap areo:s aualqord Irls33? E

EJeruns eJeJeprsuof o ,atred plpl€af, ap 'drurr l5 'atred o ap ad 'aps aueS.ro

r$ rusrue8ro aJlulp tnprrode: e pualqord PlseatrE uI lunf,? ellut ualnd

nu Ef,EP rEIq'J 'al,r. tiulS E3 alslxa gs lrqedec

als3 InlEurue erEJ uI durr ap

eternp ap purdap rr '- drq: ul PlEInrlEl g areod ar?r

Îlrelgo

- Inppruru"

e piel.t ep erernp rP <PuVr prul-rd u1 'rcop puldap nu rl3 €sul 'erolsare E

gier,l ap eteJnp ap puldap ,ateolredns Joleprurue urfiede arec 'aluauetulad

alaue8rg 'Inlnullselul rol al"J t n:tuad letulol gredslp "s

alnqerl Intr

-?urols 'artuseldoto;d a:tdo:soJflru JolalBruluE p atiulnu ap psaco'rd u1

.alsrxa ES Enurluof, dutrr rg: t5 aratfuu nEI PuVl piuerrodur ap rrsdrl:o1ap

elsa nu 'ESUI JolJuEBrc lnzet uI 'uefol3 rrn 'zE) af IJo ul 'Ju?tuEJ IJ :]"ser g

EA pugf, nes 'tmuq"J tso; ? ef gdnp uecorc un slslxe ?s Enulluos e llnru

ep ]Vl piuer:odur ap tlsdll aP rlsa Elnseru Ellrunue o-llul '.laill" 30 'PZEa

-eJJ al are: ad a1aue8;o tuaueurad ?zeeJlsed r51 arm JIeIUTuE E1sIX3 lgi nr

tlnru rEru rVlE nl '11sualsn l5 ue8.ro eJlul "pruaurepun3

aticuttstp o mglrsn{

e n:luad luJrlgns alsa nu drun ap zpeorrad glrn3s o nrtuad reop a.lede

ezne3 uI putS;o lelnrslP rue-rl are: ad alaldtuaxa u1 9r prdeg '(.r.lrsa8

-lp lueunJlsur un) luJII]nJlsuI un else 'n;:n1 }P mun eara:npord nnuad

'r-npugJ e1 'al6a.uas Ia

J3 auaJ.{ JP '16 ysua}sn un 'sJEuIJn ulrd 'arsa pueS;g

'egreosar a1 rode rel 'pf,ugtJ el 16 PrIPE 'a1aue8;o a:npord 161 pruslue8ro pr

InldEJ nrluad qrueder3 IEIU E3f Ietufol elurza;dar eJElnlsllun JoIJI

"PeôP

[gZ€] -Erulur- lnzei ul IfIE t?l?lsuol tue ef Eeaf Ef psul mrldar earnd :e-s 151

'sJJAuI nu JeI 'lnf,Eurols

rode erge ,e.rn8 arede rylul rEru :asa:ord JlIIUnue Joun EeuIPJo ezealn8ar

JJe) ee) EJ rerr{f pulg 'lFgal elltunur pdnp g:eo6gsaP as - adtrlnu ap

alarunu gr:eod 'pgo13 s::ord El 'JJEr - erelllrq" ?lseele 'tsut durtl r5ela:e

u1 'pundsa.tn al a"tal .tolauazto a.tpoxlaiua luns Eu"Jr{ eJa8rp rS eurnsuo:

e ip altilrlllqe Er rotg8ur.tuor dH? rl pt"re eu rde3 rsary 'esna;d eurpro

plsEJfE ul 'euls ul qJosal Js aJEf, tuz8ro aP aunlsaffns ?lltunue o 'J€P

-e6e 'ruelelsuoJ 'r,,JollJnlsal ?eJeulrutla nnuad nIfgIJo 'etuJn uIP 3133 uI

<JEI .UIlSAlUl tOde ':etUOlS IOdE 'ern8 rytU1 IEru eUIAeP 3J?f 'alslllef O" EleP

€.0e. NVDUO IS SIYJITISV EdJNIC VIJV-IAUO] '€E S


itr ..." ce privegte intrebarea noastri specifica -

daci nu cumva tocmai

animalele protoplasmice sunt dovada faptului ca organul are caracter ustensilic

-, trebuie sl spunem din nou ca, mai presus de toate, organele nu

sunt fabricate de-a gata si nu sunt puse undeva deoparte sau intr-un loc

anume, ci ramAn legate - prin ceea ce sunt gi prin modul in care sunt - de

procesele vitale al animalului. Mai mult decAt atAt, trebuie si atragem

atenlia asupra faptului ca animalele microscopice protoplasmice, cum ar

3291 fipseudopodele, produc un fel de extensii pentru a se mi;ca, extensii care

sunt insi. dizolvate apoi in restul protoplasmei, fiind reincorporate, aga-zicAnd,

in aceasta. Totugi, atunci c1nd unul dintre aceste pseudopode ale

animalului ajunge in contact cu un pseudopod aI altui animal alcituit din

aceeagi substanqi, nu se revarsi niciodati in acesta;i nu se amesteci niciodati

cu continutul celular al celuilalt animal. Asta inseamni cl organul

se pdstreazd in cadrul acestei abilitdyi de a pipii si de a acliona si nu poate

fi resorbit sau distrus decAt de c5"tre aceasta.

Cum stau insi lucrurile cAnd organele nou formate se pastreazi in timp

gi cAnd avem de-a face cu o configuragie permanenti a organismului animal?

Aici, in cazul tuturor animalelor superioare, imutabilitatea gi permanenta

organelor ne poate induce in eroare - si ne induce realmente

intotdeauna in eroare - {bcd,ndu-ne si privim organele in sine drept instrumente.

Am spus ci imutabilitatea si permanenla organelor ne poate

induce in eroare, adica ne poate da impresia ca organele sunt ceva simplu-prezent,

ceva ce rimAne neschimbat in cursul tuturor schimbarilor

prin care trece organismul de-a lungul vietii sale - mai ales daci le comparlm

cu relativa diversitate a activitatilor pe care animalul le poate indeplini

cu ajutorul acestor organe . Daci pierde din vedere faptul ci organul

este parte integranti a unui organism, observatorul poate fi indus in eroare

si poate atribui unui organ acest mod specific de a fi al simplei prezente.

insi orice observator va nega faptul ca ffece cu vederea acest aspect. Totugi,

ceea ce este hotirAtor aici nu e doar modul in care este ingeles organismul,

ci si daci este inteles intr-o manieri suficient de radicali pentru ca felul

specific de a fi al viului si devini manifest. Cici felul specific de a fi al

organismului cohfera imutabilititii si permanentei organului un caracter

ontologic cu totul specific, care este cu totul diferit de modul in care un

ustensil este la indemAni sau se ghsegte intr-un loc oarecare. Degi par a fi

permanente gi simplu-prezente, organele exista totugi doar potrivit acelui

fel de a f pe care il nu,mim uiaya.

a2 u! ,2"tp az1p1lJxq7 3J"f UI "JnsBru

ur rErunu ?ralsefB r^Jas el"od - EePeA

E ep llipllIq" 3l6a^ras rr"t ,nldurrxa rp (]nryf,o - riIltllqE Ieun PSul euli

-J"d" af, eaa3 'IIJruEfoIs

"alElIIIqISod

aP ulells Jlsa lnfeJ 3fE3 InuEJoI)

(xuAJ

Llgel -otr a ap piuryual, auls ul grseJrueru nu uerolr 5 e eP

Fld"J psul

(llu?3ol:)

ep eleg 'r"Arp€-rrul 'alsa lnuecolf 'l(nls 3 rP ES eiurrnd Eslnus ag I-PS FInl

-rsuetsn Ef nJtued ,l"aJf tso; B Irsuetsn tsJte 3J€l urrd 1a:

aP llJaJlP '138 11"

un ap aroleu rlse ,errfnls Jp al"s niglctdm:grcads mpPoru lIAIJlod 1{n1s e

nlluad ,leJ E-I 'pl"reqfur 'else uud 'atsa tn1 eiutg rer 'EAe3 EI nldrurs l$ .rnd

ar5a[n1s Flrsualsn 'Etazrlr.tn g e a-rds piurpuar o'euls ul (PlsaJIU"lu nu Inl

-nfsualsn FurpJo ap eiurg IfIu Iunf eit 'lrsualsn JP PSq auti nu "1s? 'Pour

ef ul nes .teiumqa:tur nu nes also 'aFS reiurg lIAInod 'areiumgalt

"fEC

-ul Etrrunue o (EtEp JJEleg JP 'EultuJalap 16

giurlnd nr afEJ Ie 'llsuelsn eJ

.snpord lsoJ run: efu :eop t?zIIItn n?s l?JnloJd g af€od t5 alsa tfIP" (le nf

" (aJE]€

t?ururJJt e-s :rFur reru irruru g Jt"od nu IJ Ef, (lrsuslsn aP) aJgllJds

alES raiurg trlrJlod (g p: drun r6ela:t uI 'Eutu?esul Il '' ' 'EI r(n1s areod (7 e:

n?s ]"rJr{fur atsa (I Ef, J"op Euru?asur nu EIEB arsa snpo.rd un aunds

"f V

.rurlpSard :groads atgllllqlsod ap Inratf,Erpf,

nl ]s"rluol ulrd 'lfprrllqe p

el?rrTrqrsod 3p rnlnrellErEl ap uardo;de au

"areSrlaiul

Ig rsafs ul Erqv'rrl

-Etrc) tSJfE 'JEUISIJo PolU ul 'r69sul "a EgI" ES (IAJes aP al"llf"del EIS?atr"

"

giulrnd nf es emqarl eJETe eJ alelrlrqe ?tseafe rf,unt? '1f9r1lqe InIf,I^Jes

"fej

ul PUE 3s ?l ?e33? ul g]suof Inu"SJo aSurrsrp af ,,e-nJluJd"

eP InJalseJE:)

E3?p (JJEtuJn uIJd 'ar"lllqe PlsEJfE nrlurd r€oP lfnls PlEPoIfIu e]Eod nu IS

,la 1nr:l-uas ur es-npueg? 'alntllsuof II

aJEf, 11i9i1rqe euneaPtolul euIiJEdE_

Inu"SrO 'nrf,nl rsela:t r$ pun luns nu gta4StdaqtsuzlQ) xil2s ? 2? aarylxrad

-ar $ llxqqrlualel {n1s u 2p aawlxradt) 'EIa}sorE l{uqtsuaryl lnnxnns u!

snd efse aurnu? et-Etrlg-E o-Jlurrd l$ u1 ararSeu ?r eJ?f Inu"SJo "'El<eJefr-e)

,1(n1s areod Jr"frJqtj nEs aJrlEBeJd aP sJfoJd Inun ?uIJn ul E1€3 alsa aJ EreJ

'olnlllsuof, II aJEf IIi?lIIIqE Inrfr^Jas ul PHE as pueS;o If, (slrfs nJluad al$afnls

FOIDS 3re3 ur IeJ IsEIr3E ul ErPa^ " nrlusd arsalnls nu Frqf,o 'InlnuES

-Jo lnzeJ ul IJeJrp lErueru"punJ

alsa rursBtu rsJele5 16 luaurnrlsur rnJEfJS

,11sualsn rnJEleS FZ€: ul rE^Jesgo tue-l arm )d lnzrun),,'-nJlued" 3P InJ

,et)EJEJ:lejlse eunds ualnd 'arcolca;rp pJlseou

"aJegaJlul "l

eJIJeJaJ El"Po

-1ol Pugl9J 'nrJnl lsalE JEIf IElu EInuroJ E nJlued 'n?s lnnxnzs ry ruaSJo

aund aawil?ql:Pr ;giieunds T.oN'!!i?1(llQa 'n|!zod yout ul 'aui'tqda p |t "tttea

[0€gl -Ju suJS lsef? ul J"op elErrTrgE ap ]E8e] suEtuEJ nu InuESJo ?sul 'auEdoeP

snd g areod aref, (lnf,Rt "leg EA3i atsa nu mIP? 'I$psul Ea]elrIIqE eP l"8al

auvlu"J Ef, InldEJ

f,rlsrJal3EJEf alse rl rnFuesto eo suaJAeP r"ru snds ury

s0e

NV3UO IS AIVII'UBV SdJ-NIC VIIVIEUO] '€E S

306

CLARIFICARE,A ESENTEI INDIGENTEI DE LUME

insa;i, capacitatea de a serui si poate, ca at^re, lua ceva in serviciu. $i tot

abilitatea este, ea insisi, cea care guverneazi,gi delimiteazh formarea a ceea

ia in serviciul siu, precum si modul in care face acest lucru. Ceea ce este

gata fhcut are capacitatea de a sluji la ceva; ceea ce are ca atare, potrivit

modului siu de a fi, o anumiti abilitate, servegte la ceva. Abilitatea este a

trdnsPunere sdu o transpunere dnticiPdtodre lWrlegen und Voruerlegenl de

sine prin raport la ea insa/, in propriu sdu ,,perutru-a". Fiinta proprie celor

gata {icute, pregitirea, nu permite asa ceva. Potrivit fiingei sale specifice,

ciocanul nu se poate niciodati transpune, asa-zicAnd, in chip anticipator

in actul ciocinirii ca actiyitate specifica la care el slujegte, in vreme ce caracterul

propriu al abilitigii este tocmai acela ci ea se poate transpune in

sine, in chip anticipator, in acel ,,pentru-a" al siu. Aceasti intelegere a

abilitigii ne forteaza si deschidem tn capito/ cu totul nou in privinta distinctiei

dintre abilitate si pregatirea specifici lucrurilor produse si folosite.

Abia atunci cind vom face acest pas de la abilitate la modul sau inerent de

a fi, abia atunci vom reusi si concepem posibilitatea specifica a abilititii, si

determinam organul tinAnd cont de apartenenta sa la organism si sl oferim

astfel un raspuns la intrebarea daci organismul, asa cum il intelegem aici,

reprezinta condigia de posibilitate pentru indigenta de lume a organismului

sau, dimpotriva, tocmai indigenga de lume a organismului este cea care

ne permite, in genere, si ingelegem de ce o fiinti vie este si trebuie sa fie un

organism. Daca lucrurile stau precum in cazul din urmi, atunci vom fi

aritat, in acelasi timp, ca teza potrivit cireia animalul este indigent de lume

constituie un enunt ce priveste esenla animalititii in genere, si nu un enunt

oarecare ce priveste una dintre caracteristicile specifice animalului.

inainte de a face un pas mai departe in incercarea noastra de a aduce la

lumini esenta organului, se cuvine si facem un rezumat al rezultatelor la

care am ajuns pAna acum. AtAt ustensilul, cAt si organul manifesta, ambele,

caracterul pe care l-am exprimat, in mod formal, prin sintagma,,pentru-a".

t3321 Ambele au in sine o posibilitate si ne oferi aceasti posibilitate spre a fi folositi

intr-un mod determinat. Faptul ci ele ne ofera posibilitati nu este,

pentru nici una dintre ele, o proprietate secundara a lor, ca si cAnd ciocanul

ar fi, in primul rAnd, ciocan, si abia apoi ar sluji la ceva, ci capacitatea de a

sluji gine chiar de'"fiinta sa specifici. Insi modul in care ustensilul si organul

ofera posibilititi este fundamental diferit. in functie de caracterul posibilitafi

pe car€ o oferi gi de modul lor de a fi avem, de o parte, o pregatire de

aface ceua, iar de cealalti parte, o abilitate de aface ceua. Ustensilul, cum

ar fi un stilou de exemplu, este gata pentru scris, insi nu are abilitatea de a

'llsuJrsn Inun JIrdoJd l("p E JP Ea]"llfedm nc

tserluof utrd '- elsa:E ]"IJIU3lul alsa aJEf, u1 rripfrlqe 'eJ?18 ?f, 'tli - mpur8ro

arrdord Jtse aJ"f I Jes B ap arertredtf Pls?afe adtordeapul IElu uI?uIluEXa

ps erngall .rSnsug mlnrusrue8ro Inrfrl;es ul Jrunu€ t6 'e,llnl InIfI

Jes ul

,etete et,rSgsu1 e) EEe Js m prde3 ur etsardxa al$asp8 161 n.r:n1 rsacy

.re "atptrTrg"

Inrlrlf,es ul EHE as rc ,rigrlrqE ralsa3? ar6afnls are: luazatd-nldrurs nr:n1

un Jlsa nu IE

'EIJlsaJe /lxxJxilas

u!'Pur.1'atelITIgE aP w8al euEtuEJ put8rg

'eJruVelewprunadsrad o-Jrulp prrrutd alsJ EfPP 'louadns pe.r8 un ap adeurur

-JJtep o rc ,rotelgls Jurs ap Inlrsualsn

n: adercduro: ulrd es t giuarcgnsul o

31sa nu mlnusrueSro InrlunEul rerlsed alsa FU"8JO m prdeg 'n"s InJlun"ul

alEns"d ]uns rf .ruslurSlo ap asur:dsap 5lod nu a1aue8;o 33 ESUI rnz?^ ury

'JluatunJlsur ?l elrlrJd g rod a1a 'eznt) EtsEafE ulP 'q3 16 alaue8ro a:npo.rd l$1

pursrueSto g: eriralqo tnfseu ?-s rlrc aq '-rolaueSJo aJsorJelue ]uns a:at6at:

3p IaJ ul nes ,nldruaxa ap ,arrsaSrp 3p rnlnsef,oJd prpm ul EJolsJfE E JurpJo

e8eartul l5 alriprlrqe e) )IZe)o PlsEefE nf lnzel urv'aJelnlaflun II^ alaiurg

BI aJIJeJaJ uud rustue8.ro t5. ue8ro aJlurP InlJodBJ

piuapl.r.a u1 snd ury

'tli?l7tqa P ?uaiux Yrnlrru$ PI 2?

Puxu't7d mlnu't

;gEgl -s1uaL"ro aiuasa u7 uta7unfu ps uJerle)ut ps r$ rrimrldxa €Jueluase aP lndJ3ul

nrtuad 3IifEJtsqE ua3EJ ES elngaJ] 'rnlntusrue8Jo I? ruouolne InJatfEJ"f

eued o EI 'Pprr,t PugsET pi.ro3 o a-rdsap 'sr:ard IEur 'nts piroS o a-rdsap 'auts

nJlsou prrdo:d n: alSoput utrd 'urtqrol ?s ]?uIuJJJIJP E-au l$ arin:srp

ul renuouoln" pJnlEua.rd ara8alaiul o EI snP E JJm

"

Iaf, JEII{f elsa aJEf

'Luouoln? nES InJelfEJ"r ?tsele InlnusIUEBJo E a]?llfed"f "tseelv 'e;aua8

-ar l$ r18a:olne as E Jp ceuls ad a:npord as e eP tnlnruslue8lo Ealelr3edetr

armald ap rcund rda:p a:e nJfnl ]safe af€J E nJluad erutn uralnd o aJ?f

ad alrm aJlurp Eull .ursruEsro l5 ueSto aJturp EuJalur eliela;or Eurunl ul

rglul rEtu ruaund ES 3rngeJl Inusru"SJo alsa al a3a1aiu1 ealnd e nJlu3d

'uIsIueBJo un-Jlul lEJlsPd alse eJEr uI ?JnsEIU ul

rerunu alsa e3 Eaaf, elsJ pue8rg 'e^zeenspd a1 16

gzea.rodJolul JI t) <tzeeet)

rl Tr reop nu l5 - aue8ro ra alrrrdord g]"p aref,eg rppzaeerr r51 earerlllqe p:

Insuas ur arunuz 15 'rusrueS.ro ut ;o1aue8:o EaJEJodJoJul a.rdsap lg.ro.t ualnd

etsaf,E Insuas

u1 rcurng 'a:gtrads la a1aue3:o tze)err 16l earerrpqy'riPllllqE

raun audrede InUEgJo

,sJeAUr

'rl 'euIS ut tnlnueS:o auri:ede I-nu eJ?l? ?f,

pue8ro rp prersglueru earerrTrg? ?l IaJrsE

ersapp^ rS ' Illrdsar pue8ro auri

-:ede ll ?rnlEtr ynrusue8ro eP ftuePu5dap 'l$9su1 Ee uI 'Jlse pue8ro PJJJo o

arec ad Efglfads eatrrqtqtsod EJ eleta 3u nJfnl ]s33V 'f,lJ tlnde "

aP 'eePel

" ap EJletrlrq" JJE nu (aurs ul leJaplsuor '1nue8.lo IfIu El lnzEt ul\y' 'alJfs

LOE NV3UO IS TIVII]ISV SUINIC VIiV]AUO] '€E S

CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE I-UME

S 54. Caracterul regulatiu inninsec lt ceed ce este

capabil [f;higl, udzut in contrast cu subordonAreA

ustensilului gata facut unei directiue.

Propensiunea intrinsecA a abiliillii in direcyia

,,pentrlt-d"-ului sau, udzut drept cnracter instinctual al acesteia

Ustensilul gatafacut se subordoneazi unei directiue explicite sau implicite

in privinta utilizirii sale posibile. Aceasta directivi nu este stabiliti de

pregitirea ustensilului, ci isi are originea in planul care a determinat crearea

usrensilului gi caracterul siu specific de ustensil. Ceea ce este capabil,

pe de alti parte, nu se subordoneaza unei directive, ci are un cdrncter r€-

1334) gulatiu intrinsec si se autoregleazd. intr-un anumit sens, ceed ce este cnpabil

dre o propensiune intrinsecd in direcyia abilitayii sale de a... Aceasta propensiune

intrinseci in directia ,,pertru-a"-ului sau, ce caracterizeazd. ceea

ce este capabil de..., este posibili numai daci abilitatea are, in genere, un

cdrdcter instinctual. Abilitatea nu existi decAt acolo unde existi instinct. $i

doar acolo unde existi instinct, exista deja, intr-un fel sau altul, o abilitate,

chiar daca una neregulati si aproximativa, iar tot acolo exista gi posibilirarea

exersirii ei. Menginerea propensiunii instinctuale in directia ,,penrru-a"-ului

sau conferi abilitigii aceasti extensie spagiala lDurchmessung),

acest caracter dimensional, in sensul formal al termenului, in vreme ce

pregitirea este efectiv incheiati, este gata. Dimensiunea nu trebuie inteleasi

aici in sens spagial, desi acest caracter dimensional al instinctului 9i

al tuturor abilitagilor aflate in serviciul organismului constituie conditia

de posibilitate a faptului ci animalul poate traversa o intindere spatiali

intr-un mod cu totul specific, fie ci este vorba despre un spatiu aerian, fie

de spatiul specific pe care il are la dispozigie un peste, spalii care sunt,

potrivit structurii lor, radical diferite unele de altele. ,,Pentru-a"-ul specific

trimiterii ce caracterizeaza ustensilul este lipsit de orice instinct. Ciocanul

slujegte la ciocinit datoriti formei sale si materialului din care a fost

licut. Propensiunea intrinseci, in directia propriului ,,pefltru-a" - si, astfel,

aceasti fiingi tranzitivi a abilitlgii - este deja o forma de autoreglare.

Aceasti capacltate regulativi nu fixeazi ulterior ceea ce are de ftcut abilitatea,

ci tocmai in avans, prin propensiunea care ii este specifica. Prin

aceasti propensiune, ea regleaza 9i fixeazi. in avans ordinea impulsurilor

posibile ce aparlin fiecirei abihtali. Aceasti reglare se afli sub controlul

exclusiv al caracterului abilitigii de a vedea, de exemplu, adici de un instinct

fundamental care activeazi, pune si mentine in miscare intreaga

gl5llJds Eer"rrlrqrsod ep rrsdrl PurS 'Pf,sBe(nls ES lluatu J"oP If, '?fs?aales ?s

[9€€] uuaur pteporfru etsa nu ya er nnuad '1EsE3 JEoP 5 eruod I3 'E5oJ]E ateod as

nu tuetunJlsur un .lfgflpqe truetu nrf,rl-rJs ]sef,e UIP - teJeqlla 'Iu35oJ]?

InzEf ul 'n?s - snd else (lnue8ro etunue r$; aurs nc uoder un-nul eund

11 r5 e.redr es alru.lad rl Eeletrlrq" Ernltf nJf,nl IaJE 'JJEtu;n uIJd 'I Jas E

ep Ealarf,EdeJ era eJe) l3 at6a.,r-ras aJef EAal 'pzaauop"toqns as )JEJ Eêf PuIS

'"'e ep apc ad'"'ards ulnrP ul pduasa dlqr ul gge as'ale:itul ul sund

af Eael BJ (lntf,ullsu1 'tuaza;d-nldurls gfepolflu alsJ nu lf,ullsul un IJE3

'"'EI JlSe(n1s tuazard-nldruts e,l'ar aJ?f uI InPou u[ nu esul'?3sEeA;JS BS

plruatu l$esug ea ul etse Earelrlrq" '[Ent:ultsul n"s InlnJe]3EJEtr PluolECJ

wsaa(t"tas ?s lfluau riplllt.qa lnxrx(rras

ux

ru{a tqnua7to mlntuaruu?uru vawSx$a(tul'EE S

.ursru?8Jo e1 ueSro EI ep EeJJfaJ] af,eJ usrnd Es eJ?f uud Eepf e(ap re[r8ap

ur? ,durrl r$e1ace uI 'Flnllsuelsn e l[n1s E 3P Ee]Ellleder n: ]s?r]uof, uIJd

,ue8lo trrrJnu rue ef, EeeJe rl;es e ep Eelelr3edef, ulptrglJ"lf "s

Ef,JJ3ul Eelnd

3 nJluad ro1 raraSalaiul u1 rualcSns lBsue,{" urE EsuI 'aunF epriu3sa Jol

ellJnrruf,r ul pugd EIEa^r EI Js?of,s rso3 ne-u Inln]f,ultsul E Ear IfIu '11igl11qe

riuasa r3IU pJ lgreplerunu ru?fJetueJ

"s

elnqaJl 'arred gtp ap a4',,aLaqau3["

2y p22P! ap $ ruma'td'xagfns nus piutttiuot ap aap! 2r!'to aP awadap ruauti au

as axnqa4 xxialapffuoJ JolsaJp ,tom1q lnJPaJ

uJ 'nr-S InFlueuEPU€J alarIUII

supa? ul efap grtp aJBfeU aP lITIqEls t eatelrllge 'If,esuulul aps ttuntsuadord

plrJot"p 16 :Srcads nES rnlnsuas trlrJlod .arrlrlrge o :oI u1 pJrur puvs rsunle

aJal$Eu Er aJ IJ?JSIuI ap giuarr:as Eef,E su?AE ul ?lEUIluJelaP JlsJ a:e: utrd t$

purutpdanul as arcf a,rnedrcnue alfunsul ap plll{JeJel BJnlf,nJls o 'eJ?tuJn

ul.rd 'arsa JJ?l? Ef, lliglllrqe EIEP aJ"f,ag eP auIAaJ ac p,urtln8ar edcung

'rlltrueleut lrPotu un-rlulrd lerlldxa aP 1qlsodrul Plueru"P

-un3 drq: ul pulg 'prllerurlsul e1 lade utrd 'nrdrcuud u1 'estalaiu15 artod

nu ?lenrrullsul EJnlsnJls Tlsee3v

'alrullsul JolsaJE I" 5 E aP p1a3 '1a3rse 'l$

lt€A A

e ap p:gl:ads eiurrnd tsulrdn: else eJEf, u1 'utirzde aJef, eP apnDullsul

rrJnllntls earrroriSg ulrd '1a3 lsao? uI 'ale1ozt.5 rod grep JEII{f 'e3lu?f,elu

lrnspdrul .reop piepollru runs nu ale 'Eaere aC 'FrlE ey rgdec un BI aP

,EJrruEUIp t8tarrug arm6lru ut und tS suu,te ul ?uruIJelaP )p'zlJuxXsut et iati

-oruosol 3p nES arirrlnu ap EgJo^ a EJ J5 - elElr^ lug:$lru JIr- JZneJ aldrurs

]uns nu 'lt1a4fuqpg a{aqqa1"ul Ppnrf,ullsul utp a:al$eu EuneaP

"el"llllge

-rolul nEI er?3 'laqa1.tluy) uns1ndru1 alsef,E req 'Irnslndrul ap giua.mas

60€ ytsva^dgs YS IINAW InTONV)UO VAUVSIISSANI 'EE S

310


abilitigii. Randamentul posibil a ceea ce este pus in serviciul abilitigii, adici

al organului, poate fi conceput si investigat ca atare numai pornind de la

abilitatea care este in mod originar meniti si siujeasci. Astfel, randamen'

tul / caracterul de organ al ochiului de albinA nu pot fi determinate si,

astfel, intelese decit pornind dela abilitatea de a uedea specif.ca albinei, si

in nici un caz invers. Structura anatomica a ochiului de albini este diferita

de cea a ochiului uman. Ochiul de albini nu are nici pupili, nici iris, nici

cristalin. Cu toate acestea, 9i aici funcgioneaza, ca pretutindeni, un principiu

recurent dupi care este alcatuit organul vinnl. Constitugia anatomici

nu poate servi insa drept punct de sprijin al unei ,,inferente" in privinqa

felului de a vedea al albinei, daca esenta corect inteleasi a animalitiEii gi

felul specific de a fi al albinei nu sunt de la bun inceput avute in vedere.

Dar si luim un alt caz, inca mai concret, cel al ochiului de insecti, cu care

ne putem famlliarizaprintr-un experiment uimitor. S-a reusit observarea,

ba chiar fotografierea imaginii care se formeaza pe retina ochiului de licurici

in cadrul percepliei vizuale. A fost supusa observatiei retina unui

licurici care privea printr-o fereastra. (Detaliile tehnice ale experimentului

nu ne inrereseaza aici.) Fotografia redi destul de clar o imagine a ferestrei,

a ramei sale si a menoului, a literei ,,R" de mari dimensiuni care a fost lipiti

pe unul dintre geamurile ferestrei, ba chiar conturul foarte neclar al turnului

bisericii ce se vede prin fereastri. Aceasta este imaginea care se formeaza

pe retina licuriciului in momentul in care privegte pe fereastri. Ochiul de

insecti este capabil si construiasci aceasta,,imagine". Dar oare putem afla,

pornind de aici, ce vede licuriciul? in nici un caz. Pornind de la randamentul

organului nu putem determina abso/ut deloc abilitatea de a uedea a licuriciului

sau felul in care randamentul organului este ?us in seruiciul putinlei

337) de a uedea. Nu putem nici macar problematiza aceasti relatie dintre organ

si abilitatea de a vedea, atita timp cAt n-am determinat mediul inconjurdtor

ca atdre al acestui animal, iar pentru a face acest lucru este nevoie si

clarificim mai intAi ce inseamni. in genere mediu inconjurator Pentru dnimal.

Randamentul ochiului de insecti, ca si al oricirui alt organ - si, prin

urmare, al oricS.rei componente organice a acestuia - este determinat in

caracterul siu de faptul ca se afli in serviciul abilitigii de a vedea proprie

insectei, ca ceva lipsit de autonomie si asezat, asa-zicind, intre mediul

inconjurator si animalul inzestrat cu vedere. Organul nu este insi asezat

din exterior in aceasti pozitie de mijloc intre animal si lume, ci este asezat

acolo chiar de abilitatea c|reia ii servegte, in virtutea tranzitivititii sale cu

caracter instinctual. itr .tr-" tuturor acestor observatii se videste si mai

',,?s eslelalrdord ul eHE as € (aP FldeJ)" ?luSeluls uud Inl err?Per nrluad

'?erf,? ap 'rrrdo ury 'rfasul ra arrdo:d arsa r$1 arec (ppurrut piads u1) rrpiurg laler? I?

U B ap Inl{ arsaurnu raSSaplaH '4a4qc11ruruua8ry ap lar 'rdacuor EalloP F-eP ler ulrd

.,,arrdord piury" eru8eruts ul.rd J?Iql inl ?erePar nlluad tttdo ue ']nuolurel IrIt llsolo3

atse JJef uI suJs tsef? ap fuoc pueur;i 'arrdord Jlse II EfrPE 'es ealttaudord arse 'nrs 1t

unq un atsa es riutg pc 'plurg ts etrdord arirzodsrp ?l ?un?aPlolul eJE nes ap aundslp

InIEuIru? m prdr3 arepe^ ur a;r -re88aple1l 'Mruua8lg ulrd '3ldafuof, .Ioloqur€ Inftr

ul gleruarrrepury pulg Inlnudord t aunlsueurlP Etseel? '(nl:do;d) ua8ta 1n1n'utta(pe

rorexgns urrd arrn;rsuof tuns ellluelsqns e]equry 'lue;nr ]al lglaP surs lle Inlol nr

un-Iui re33apra11 ap rrrp frsolo3 runs (Pr5llods trnl?s?rl 'nl.idold ral:uzc) ryaWrI

-angua&tg rS (t,trnr aurircde arer unq 'eterarrdo;d; uruua81E ruerura8 lluourrel ..,

aP EelElIs"dE) JJE aJEl ?Aef, Ef rnlnu"SJo E eJvztretl?Jeo Elseef? EI aP uJIU

1gggl -rod pf,Ep (Inpuslue8ro reiuesa eiutltrd ut a8zr uelnd Jrznlfuof 3J

furas-ua8ra-nz-q]rs] Tinsug xry nxrdotd { F-e ay n?s xryqalfi(u"tl

-od ln1n1uruxua la { p a? Pout ?r ',;as pzrula4do'td ug a{u as a 2?

fttdat nutadsa't 'at'tdo,td aiut{ :(taflun n?s xnlruaqarw a)

!rynuslua7"to xaiuasa ru?u/1a"t212? aau?z(t ux 'autalnaq xaut

apryPwP lli?1Trya Taiuasa a ?ruau&a'td ruru qlrataTry'9E S

'pte.,rJasqoeu af,3Jt (?s tiuasa uI 'aJ?lE EJ €el"rIIIgV ',,e-nJluad"

ap InJalf,EJEf, etunue 16 'tnlntuarunJlsul F lal ul tS lp: 'tnpue?rc lnzet

ul rgrE Il{f,o ul 3J?s eJE3 InlnJJls?JEf, t JJBultulelJPqns o elsJ EIZnJUof

'sllald rEW 'luerunJlsul Ef, salaiul arsa pueS:o Pu33

lfunle a:npord as

arzn3uol ErsEeiV

'ar6afn1s af, EJe3 nJ tePun3uoc lo$n alJEoJ g ateod truas

E aP ?alelrf?dm are al 333tr l$ap 'e:sra,trJs ES llueur prEPoIfIu ESUI else nu

ar6a[n1s ri EaeJ 'erEle ?r lligrlyqe ouIAaJ af, Inlrl^ras u1 ulldap ad ege as

alaue8ro - ezegona es nts gllo^zeP Js aJEf, ul rnFPour lt,rtllod 'asndstp

tuns JJE: ul rnpporu lt.tt;lod plp" - roy raiu15 lIAIJlod 'l3lJls IEru laf,

Insurs ur salaiug emgert nxrxa#s ul o$ a ay dolsaty';o1r19rr1lqe Inrrr^rrs

ul EHE as IJ 'atuezard-nydrurs tuns nu alautSro 'tnlnprutue FZ"3 ul

'{, t? ttt ttp fruox w un $ ata7717qfod aP npp"tpr 4a f1q nr un <PluIJ u!

'are eapa,t E ep pJls-Bou eiurrnd ac dutn u!'alpi?llqa o slnlllsuof InlnlEuIUE

E aapan a ay riuund 1t uatapart aJEs uI €Jns?ru uI 'Ielresur E Eal n3 EaPaA E

ap pJtseou ealtll:eder nlduls 16 rnd e:tdruoc tuatnd nu ItrEJ 'ePe^zJar ux

/nqoLu rS l: 'et:asul epJLaJ EuIUJataP 3 uI Ietunu.Elsuol nu "er"]lnfgl6l

'apruru" rrigrrllqe p :gnads Inrat3er

-Er aurrzunJo.rd u1 rua8alaiug "s

3rse llqesuedslpul rp 16 tua8rn aP rVf, r"lr

II€ IIiYII'IISV IEJNASE VEUV{EIIEU '9E S

312

CLARIFICAREA ESENTEI INDIGT,N'IEI DE LUME

a servi si care apartine unei abilititi? in primul rAnd, nu putem in nici un

caz trdge o concluzie in privinta organismului (considerat drept ceva necunoscut)

pornind de la organ (considerat drept ceva cunoscut), mai ales

daca am inyeles la niuel conceptual ce este un organ. Daci facem acest

lucru, ceea ce ajunge in raza privirii este tocmai apartenentd organului la

organism. Cr-r alte cuvinte, in tot ceea ce am spus in privinta abilititii unei

fiinte vii am avut mereu in vedere organismul, chiar daci acesta n-a fost

caracterizat in chip explicit. A trage o concluzie in privinta organismului

necunoscut pornind de la organul aparent cunoscut nu este doar imposibil,

ci 9i inutii. insa cu atAt mai necesari devine atunci intelegerea expliciti

a ceea ce s-a aflat mereu in raza privirii, chiar daca doar intr-un

chip insuficient definit. Dar pe cAt de la indem6"ni. ar putea p5.rea aceasti

sarcini" - sarcina de a vedea, asa-zicAnd, in chip direct ceea ce am avut

mereu in fata ochilor -, pe atat este de complicat acest mod de a vedea gi

de a concepe, mai ales ca aici nu e vorba de o simpla privire contemplativi

sau de o privire fixata asupra unui lucru. in orice caz, aceasti privire este

straini si impovaritoare pentru intelegerea comuni. Caci domeniul si

sfera succeselor si egecurilor ingelegerii comune este acel fel de argumentare

capabili sa continue la nes{lrgit, chiar daci a incetat de mult si mai

vadi ceva. insi nimeni nu observi aceasta orbire a intelegerii comune, mai

ales cI argumentarea gi discutia devin atunci, de cele mai multe ori, din

ce in ce mai sonore.

Acest mod de a intreba gi de a intelege conceptual, care se pozitioneazd

intr-un mod aparte fapa de orice argumentare, faga de orice punct de

vedere sau luare de pozitie, a fost redegteptat - ceea ce inseamni, intotdeauna,

ca a fost radicalizat, - de citre Husserl. Asta este una dintre caracteristicile

hotarAtoare - daca nu chiar caracteristicd hotirAtoare prin

[339] excelenta_ afenomenologiei. Ea are o asemenea importanya tocmai pentru

ci este de la sine inteleasa, si tot de aceea este atit de ugor si de des ffecuta

cu vederea.

Prin urmare, daci in explicitarea esentei organului am avut mereu o

pre-intelegere gi o intelegere implicita a organismului, il vom putea surprinde

pe acesta din urmi in chip propriu numai daci vom valorifica in

mod adecvat cele spuse mai devreme, ftri si facem apel la asa-zisele deducgii.

Iar elementul hotirAtor al cercetirii noastre a fost tocmai clarificarea

abilitirii, a caracterului siu instinctual si a capacitltii sale de a servi.

Prin urmare, este imperativ necesar sa cercetim cu o priuire ;i mai patrun-

r5 rnd J"op rf 'piulrriuor r:ru 'ati:agal I3Iu 'lt?lquuouarJl alertauos:ad

ecqdrur nu nl:dord alsa t6t

FItruIu? JJEI ul plag 'o8a un nES tslasdt rat

-Jr;Er un r$ arc arrdord giurg are a.ter areiutg Jrlro nu qsul 'attdord piurg

eJE rnlnuaurJel I" sues 3:e1 reu Iaf uI leuosrad ral:e.re: un JJE arer a;eiulg

altto 'lsrasdr JJlfEJ"l lsJfe eJE a:rc artiutq aflJo Ef, 'JJ?LUln ur.rd 'aunds

ruon 'rsnsug m1 nrrdo.rd g r$-e ap prde3 gtrpe'm1nruo 4fttads as aatrapudo.td

ul ?fu as p ap pldul xsnlf,xa Eutuesap e nrluad ,,elellasdl" ap tS ,,auls" ap

rrueurrel ruprlsgd '1q41ruryt-ua37a) as aalapudotd ug

$a as eararlrqe - pri

-uasa drg: u1 r5asug la audo:d g r5-z ap ]dej tntsace ElIJorEp - ec ruaunds

'e:,e)e aq 'r6rsul ea ap gie3 Arxrger uoder tnun esdtl uI 'le3 ellro ap uiugfa"t

nes aiu11liurr etrurnu-E5e taun asd71 u1 - iasug n at.tdotd euVruEJ l5 aut.t

-ap eJ"lE m Eelelrllqe 'lnz-utpl ,,erirartp ut" epntcutlsul arc:Stru PlsEafE

ur :e.trrtodrulp IJ ',,at$acpreJ" as nrJ 'altxs ap qzaatpdapul as nu "etEtIIIq€

'esur drurl r$eya:e uI 'nps 1n-,,e-nrruad" JJIEf Es EelElIAItIZUen u! - r$psug

aurs JJl"f Es EJunrsuado.rd ug - ezaer)elord as eatelllQy ;rsrasdl Jelf,EJ

-Er rnlsaf,E e pprirur etiecgluuas etsa aJpJ 'JJEIE Ef lliglrlrqe EJnllnJls JP

[97g] auri eg 'rriprrgqe e - t6gsut euIS ul ruls aP flen]f,ul]sul ea;el:atord ertpe

- tsrasdr InJa]f,EJEJ drg: un If,IU nr elt.ta ruatnd nu 'Eelsele Jl?ot nf, 'JEC

'errrrrlap reru atetnrsry la{atpsqlag] riprrasdr Irlsere

Inlaual ad ',,Jagns" un nES ,,na" un tnynustue8ro urlnqIJlE aJEf ul r:und

IJJE ur 'nou urp 'la;rst ura8un(e l$ aurs ap giurlr5uor ep 'giullr$uor ap

't:argns Jp'eurs pr.rdord rp Insues uI elauls ula8alaiul 'llsqlas qttf ,,rtuns

-ur nJ" "l

?iuersur grur.rd ug rurpue8 au 'llsqlas),,euIS" ruaunds pug3

',,aurs" ]sace urrd ru"uruJsep el Eeaf tEAfeP" drrl: ug rual

"ulutateP

-nd unc Jlse eJJegeJtul psur 'nu El tuepllg ',,JuIS" tsaf? nr ?JJElunUuo3

Elrla rou rf,ru psul uatnd nu '"al"trlrge Jtsa af a8alaiul E ep pJts"ou EeJErJa3

-ul ul 'll1ac1t1ql atelo8a nES arqalarue n?s Esunf,se eiro3 Er,,JuIs" Inlsare

e ettdt:d rnlosq" earela;dralul lfunte sutdsar uryEJJ?JauaBat-offip t6 eat

-e1&erolna 'aufi ap eara:npord - pur6zu ap pie3 tnpuslueS;o IE ArlfulrslP

InJarf,EJEf lErnJsrp rue pugf IJuntE ,,euIS" lsace alsad e(ap tep ur5r ',,r6ns

-uJ auIS uI" ]saf,E erqdrut llgedec 5 y 'rSnsur auls uI ',,e-nJluad" prrdord

u1lua3a7-.ton-t/??j auIS ep arcttal-o"td o 'EAIlIZuErr rS gpnrlunsut lua&al

-toaqugl auts aft arel:ato.rd o 'suas tILUnu? un-Jlul 'atsa "'E JP EaIEIIIIqV

'rradse rnunue un - piuapy.ta ut e(ap ttiat e 'snds eurq r"ru 'nES - piuapr,r.a

ur asJI 'ealellTlge JTuJJAJP IEru IEZIJJ]fEJ?f tue tunJ urllultueJJ au EfEC

'"unq Eaf eapr ad 'puecrz-e6e 'af,npuof au t6nsut

InrrnT 'urnf,E eued prerylrelr rsoJ ? rref, llipllllqa

a piuasa vlsaara arpol?z

8I€

rriyrrrrsv raiNas'J vguvcgI-IEu '9E S

314 CLARiFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME

simplu finyd proprie. Faptul de a se rtfla in proprietatea sd este un caracter

fundamental al tuturor abiliti;ilor. Abi/itatea $i aparyine siefl, este preocupati

de ea insisi. Faptul de a se afla in proprietatea sa nu este o trisitura

stranie sau exceptionala, ci unfe I de af - cafapt de a-;i f propriu lui insu;i.

Asa cum vorbim despre regatul unui rege lKonigtum eines Kdnigs), adici

despre ceea ce inseamni a fi rege, putem vorbi si despre finya proprie a

unui animal, avdndin vedere prin aceasta expresie faptul de a-si fi propriu

care ii este specific acestuia. S-ar putea pirea ins5. ci evitlm sa vorbim

despre caracterul ipseist al animalului doar printr-un artificiu pur lingvistic,

pentru a inlitura astfel sursa unor grave neintelegeri. CAnd vorbim

despre fiinta proprie a animalului, avem in vedere faptul ci animalul - si

in prima instanti abilitatea sa de a.. . - i;i este propriu siesi. El nu se pierde

pe sine, in sensul ca o pornire instinctuala intr-o anumita directie l-ar lisa

in urmi, ci se mentine pe sine tocmai prin intermediul acestui instinct gi

este el insusi in cadrul acestuia si al pornirii sale.

S 57. Organismul, inyeles cafapt de af capabil

cAre se articuleaza in abilitAyi ce dau na{tere zrgdnelzr,

?recum;i cafel de af alfaptului de a se afla in proprietatea sa,

dotat cu abilitdtea de a da naftere organelor

134\l Acum se videste insa cI animalul nu are niciodata doar o singura

abilitate, ci mai multe : abilitatea de a se hrini, de a cregte gi de a se dezvolta,

de a mogteni caractere ereditare, de a se misca si de a lupta impotriva

adversarilor sai naturali. Prin urmare, organele particulare nu Pot fi privite

izolat, ca ceva ce se afli in raport cu organismul sau cu celelalte organe,

oricit de independente ar putea pirea ele in cadrul organismelor superioare.

N-am subliniat faptul ci animalul are mai multe abilitngi doar pentru

a arrage arenlia asupra acestei multiplicititi, ci si pentru a indica felul

specific al unitayii acestei multiplicitigi. Abilitigile nu sunt pur;i simplu

prezente in cadrul organismului, ci ceeA cr sunt si modul in care sunt ele,

finya lor, nu poate fi desprins deci,.t dinfaptul de af capabil de a...Iar

modul in care diferite abilitigi smulaolaltain unitatea unui organism nu

poate fi determinat decit pornind de la acest fel de a fi. Si tocmai aceasti

problema a caracrerului potengial unitar al abilitigilor ne va arata cAt de

aproape am fost de ceea ce numim organism atunci cAnd am discutat

'16 rigirlrqr EeAE E ep Ttqudw a{ ps lnrustupSto pt lliptt/rytsod a ruaruaut

-ayunl aTi1puoJ 'eteuJJn utrd 'alsa ttbagar IJTEfIJo esdrl ur ar.rdo.rd giurg

g r$-e ap luayquruntuaSTEl aalwat"tdotrJ 'rigtrlrqe elIreJIP uI EZEaln3IlrE

as puer nunt? 'alurg aps taudo;d eatettun u1 't6nsut 1a

augrutr ateod

'llQedeo arsJ el EaJf ?f 'ynrusrueS-ro Ig rsJle ul r"unN 'giul5 es et:dord ut

auriuau as E ap earerrlrqlsod JrE InruslueS.ro

pcep I€runu 'as aaxwattdotd

ry afu as 71 ap ldal nax ap teulrurrl:p a 'lrqeder rlsr er EaJf Er salaiug

'pruvuu7to gf€p rerunu Je]f,pJel rser? ?aAE ateod ea ESuI 'lligrlllge 3ItsIJ

-atrEJEl atse es eatelatrdo.ld uI EBE as E ap lnrdeg 't6asug la atrdord arsa 151

eJere El Eat"trlrge pl rerelsuof uIE 3rueJlap reru ep JolllinJs1p EurJn uI

'JJ?IE ?3 TqnutnuuS.t fIlsIJetrBJEr atse tolauu8to a"talipu nal2 aJ

tiptt/lqa ry (zpa/nrxira as atar ryQadw { , tP dal xaty 'rolaue8ro aratieu

Ep E ap earerrlrqlsod '.rol Inpugr t1 'ne liprrlrqe atsare rt1 'rolrigrrllqE argl3

-ads u;as e ap lrielr:tder 16 aps rolJlrullsul tt.ttrtod luaq1alquaSTanzqt1g)

r6nsu1 rn1 nrrdord rugtupr r6-e ap unporu ul prlpe 'liprrlrqe ur Elnf,Ilr"

es E ep eiurrnd arunue ri 'piurrnd rlsa ES eiurg pr EurueJsur etsy 'tip1717qa

nr wlolt gf a guueasul ]eztutS:o 5 V 'ti?q\rya nr wlo? else Er EUruErsuI

,SezT.ue?to JtsJ Inleurut" e: 1ntde3 tc 'aue8;o nf JolJatln tetoP 'rusIuEFJo

un rgrul reru atsJ nu 1a 'snds Ia-trle

(nES

rigraudord are nu pruslueS.rg

'al?reru3tul luns ?Jlsefe eJEr uI teJtsqns un ad e: lnustue8Jo J?I 'eJeou

-arp riprarrdo:d ap Ios un ad ec aldprrllQr - eureas rugP ru Es PrXJ - LUnr?

rurlrrd ElEp nu 'urind Iaf, 'nES :zEJ un rJIu ul ;rigrrlrqe 3JE aJEf IJJ atsJ

[zle) pursrueS;o '.repe5y 'Tnrunuu7to t: 'epe,L es elrqedtr JtsJ EaPeA

"

JP 9J"ln3

-rued eatetrlrq" nu er 'nydruaxa ap 'nou ulp uaunds es elngalt r$ 'aue8;o

eze)alr aJEr alar runs alliptllrqe r: 'riprrll$e nc ]?top JlsJ 1nue8;o

n51

'rnlnlrsurtsn nrrdord r[n1s e ap lnrdej

nJ ts€Jruof urrd '1enr:ultsul Je]J"Jef aJE Jf Eaaf E 16 t.uas e ap eatettcedec

eJE af EaJJ E EJJezr.JeueJr: 'rriprrllqE euaJAeP rEru EtnfEJ EJTEZTJ)I)eJ

-er are:a1d ap r:und rda.rp upnl ES rnqJJl e,t 'a.reul8l:o llJnlfnJts e trerad

-nreJ rerser" ap adrla alrirraJrp Jregprrs ealnd e nrtuad 'e^su1 '11iplqarutua

u ptuut7uo ryu.t"run1JnJls 0 EI alltulJr lnlnrustueS:o 1e

rgr:ads JaltEJEf

IarE Ef rS pruaurepun3 r:und un-Jlul ezean6a rustueS:o e: rt.t talutg ta.rez

-rra]leJ?r rErurot e: prdtj plipul au nlrnl lsafv 'etf,ultsul aP Iqrunu"uI

un tecJp JlsJ nu lnrusrueS;o

?reJEJ l.ttrrod etida:uor 'xnoU Jp fl"FtuJoj

Ea tsoJ E runJ e6e 'rnlnruslue8ro e;dnse atsIfIuEJJru rarirugap tuaundo es

tuerJgns etse nu Ef 'Eeualues" ep '"JPaA tuo1 'JolliPlIIIq" JIIrItsIJJlf?JEf

gre -ITflVdV] IJ V EC J-dVC Vf 'INI,\SINV]XO E S

3i6

CI-ARIFICAREA ESENTEI INDICENI-EI DE LUMF

astfel, de a pune organele in serviciul siu. Prin urmare, organismul nu

este nici ,,un complex de instrumente", nici o asociere de organe, si cu

atAt mai pulin un mlnunchi de abilitigi. Numele de ,,organism" nu mai

este, in acest caz, un nume pentru o fiintare sau alta, ci manifesti un

anumitfel de af. Acest fel de a fi poate fi caracterizat pe scurt drept ceea

ce se afld in proprietat€d sA,

f;nd dotat cu abilitatea de a da naftere orgdnelor.

insl. cum trebuie inteles acest fapt de a-gi fi propriu al animalului -

felul in care animalul isi este propriu - daci nu putem face apei la o forga

activa, la un suflet sau la o constiinli pentru a-l explica?

13431 in cadrul interpretirii structurii specifice a abilitAyii, am descoperit

acest fapt de a se afla in proprietatea sa, am descoperit ci abilitatea are

caracrerul de a-gi rimine proprie ei insesi. Aceastl structura a abilitigii

este caracterizatS. de o anumita propensiune inspre. . ., adici de o indepartare

instinctuala de..., o indepirtare de organism, care se manifesti insa

in asa fel incAt in acest fapt de a fi capabil de a..., in aceasti indepartare

de sine, organismul nu doar c5. se menlinr pe sine gi isi pastreaza unitatea

sa specifca, ci abia astfel isi obtine aceasti unitate. Ni se va spune insi ca

organismul nu este acest fapt de a se afla in proprietatea sa, dotat cu abilitati,

ci ca el foloseqte aceste abilitigi. Cici el tocmai ca nu rimAne si nu

se reduce la aceste abilitati, ci ajunge sa vadl, si apuce, si. vAneze, si

pAndeasca prada, sa fugi, si se reproduci etc., actualizind asadar toate

aceste posibilitagi. insa tocmai acest caracter actual al animalului real este

cel pe care incercam si-l determinlm atunci cAnd subliniem - aga cum

am {icut de la bun inceput - cI ceea ce avem in vedere este tocmai felul

de af al animalului.

Cu toate acestea, vom lisa deoparte pentru moment chestiunea daca

raportul dintre abilitate si punerea ei in aplicare poate sau trebuie si fie

interpretat fari. rezewe pornind de la perechea conceptuali posibilitate-actualitate

. La urma urmei, faptul de a fi posibil si posibilitatea ca atare tin,

intr-un anumit fel, tocmai de esenta caracterului actual al animalului, si

nu numai in sensul ca tot ceea ce este actual, in mS"sura in care este astfel,

trebuie si fi fost mai inainte posibil, ci in sensul cLfaptul de af capabil

gine defaptul de af actualal animalului, de esentd uieyii. Ceva este Yiu

numai in masura in care este dotat cu abilitati - gi numai daci isi pistreaza

acesre abilitegi. Ceea ce isi pierde abilitatile, indiferent daci le-a folosit

sau nu, inceteazd.si mai fie viu. Ceea ce este, potrivit fiinlei sale, lipsit de

orice abilitati nu poate muri. Piatra nu moare niciodatS., pentru ci ea nu

ergle giu"]Jodurl ap rirsdrl runs nu rursoloJ rl aJEf ad rruauual 'alullnf, ells

n3 'nlduaxe ap (aJterd rJun EeTIZIPfuI aP lIJaJlP Inlol nf, sa:ord un alsJ

"apel E El Eureas rupp 3u af t€rparur ariz:Sluuas DrJo ep ?rrsdrl eurlaP

ee <aJEZtIeJeueg pts"JJE U

JE ptriptdJJPul aP lV3IJo 'ESUI 'eleJnleu sluerulu

-ala (,,JSafoJd,, luns EalsJf? arEol 'Erle-Jlul aUEd o-llulP luVA 3P 913l5ltu

Jtse EZunU o pugf IrJ EI (salord un tor atsa ld"J ]sJ3E IS 'arros e1 al$az

-lglul as gr]"Id o PuVs IJunlE ';n8tsaq 'Irial^ 31" asmoJd 'ttnleu ul fol n"

aJEi asafoJd ]uns ieelse3? el?o] luns ef - sfnPoJdeJ et e 'unqln) InJlsuo:)

? 'eu?l e 'e;a8tp e 'aput:d e'tzne ? '"aPJA V 'f,rJ EfndE E aP (?aPeA E aP

Eal"lrlrge aJdsJp ruIqJoA 'eunf,?l PlsEJ3E aldrun EJlnd ruol nu ',,e-nJlued"

]sJfe lsururJslep erngsJl aJ?3 ur Inporu

r$ arele Ef riplr1rqe re1saf,e In-,,a-ntl

-uad" <zEJ aJereg ul (alse eJEf, elnf,srP tuol nu 19f drulr EIV1E JEI 'le JP

uri aJ"f slelueluele 3]"ol rs 5 E Jp I3J ]s33" ]EuruJalep LUE er?f ul InPou

ur r$ tunfaJd ,g;lseou EZTIEua ul Eunf,e] o EfuI ElsIXa 'm]nlerulu? I3 5

E

ap rnlnlg IE

Allnlllsuotr lustuotu Ef EelElIIIq" giuaplta ul snd ru" rsec

aunli3? ?3 Psealeiul

'Inlnluo ?eJElJodEJ nf lsBJluo3 ul PlnzEA ',,3JIuJod" Ef IEruIUe

Inlueur"]Jodruo3'InlnlEluluE JolligllllqE I3,,B-nrluad" ef

InlnlusruelJodruof ? ?JeuIUITerd ererardrslul (E

ruln/aruxu7 a at?n9dar aP pl'tvls xi

rruaru%'todruo)'BE s

'lIqEdEr g E aP InFldEJ eiuasa r59su1 ap auri

af elat ?3 (rtrosurrlur aps Iliptlllqlsod llûlod - g:5r:ads piunnd Plseale

nES IIgISod 5 B eP Polu lsal" - tiEltllqtsod lraSo 3P ]dEJ lsefs ur?ulur"x3

"

Es ernqar] runsE ssul 'liprlrqrsod rraJo E ap rs EJAE

"

ap rd"J

"l IIqEdb 5

E ap Inld"J tezrret)Ere) urv.elrraJlp rEtu rler erlurp ligrrlrqrsod eP euEdE

ItTVg) gru,eB o g1p3 ul Eeêt nJtuad ')JElr-eJ IIigIIIIqE ? EfesulJlul "al"lllglsod

rS rupSqsa.tur gs rJol"p uraluns r$ ruarnd eJ Eutueasul ErsEarV 'IfesulJlul

rol lligllllqlsod ri,rr:rod ueuonsrqr rg Es elngarr 16 rod 'Inlnlerulue lriulg

eiuasa ap uli aJ?J (elueruele Batsafe al"o1 'JIES IaiuIS P - sJElE "f Inlnl

-EluIUE Ie { p JP InFIaJ IE Ann}I}suof }uJurour un e1s3 If 'lEn}l? 3A3l nf,

lstrluof ulrd ,lnlnrusrue8ro e fprrirqlsod Iaun FIaJ eP rlsa nu dprrlrqe

"Artr

EeA" V .nrJol3rp"Jluof ldef,uo3 Un atse ,,?lJEoIU

?IJal?trAJ(( 'nes

InIfI isS

ul eUE Js ES eJE3 al"ntf,ullsul dprlyqe nl E]"1oP 'aps taiulS lIAIJlod (31se

LIE EUVAIIdVS AC VEXVIS IS'ININEI'{VIXOdWO] '8E S

318


vreme cat ne pot spune ceva desPre ceea ce numesc. Ce-i drept' orice

nume am folosi pentru a desemna aceste fenomene, oricare ar fi terminologia

la care am apela, ea rimAne, intr-un anumit sens, arbitrarl. insa daci

terminologia pe care am ales-o in fiecare caz este sau nu adecuata, asta nu

1345) poate fi hotirAt decit din perspectiva lucrurilor pe care le avem in vedere

printr-un rermen sau altul. De cele mai multe ori, aceasti" arbitrarietate

dispare imediat daci prin terminologia respectivi. este avuti in vedere o

anumiti int€rpretare concreti, daci ea oferi in sine punctul de plecare ;i

firul rogu al unei astfel de conceptii concrete asupra lucrurilor avute in

vedere. De aceea este oricAnd posibil sa existe dispute asupra terminologiei

in cadrul unei limbi vii, insi nu gi dispute asupra caracterului adecvat al

termenilor, atAta timp cAt recurgem la conEinutul concret pe care acesti

termeni il au in vedere. Nu este deloc greu de inteles cI ceea ce este hotiritor

in privinta fiintei specifice a animalului ne va scapa mereu, atata

vreme cXt vom privi vAnitoarea, apucatul unui lucru sau vazul cape niste

simple procese, ingelese ca o serie de evenimente.

Atunci cAnd observam ca piatra se incilzeste la soare, cafrunza tremuri

in vint, ca rAma fuge de cArti;i sau ca un cAine incearca si prinda o musci,

putem spune, intr-adevir, ca in toate aceste cazuri avem de-a face cu

procese, cu o serie de evenimente aflate in desfhsurare, cu o succesiune de

etape ale acestor dinamici. insa constati.m imediat ci aceastl perspectivi

asupra iucrurilor rateaza ceea ce este fundamental in cazul animalelor:

caracterul specific al miscirii rAmei, faptul ci ea fuge incercAnd sa scape,

sau caracterul specific ai miscirii cArtitei, faptul ci aceasta o urmireste pe

cea dintai. Nu vom putea explica acesre doui misciri - fuga si urmirirea -

prin nici o ecuatie mecanici sau matematica, oricAt de complicati, ar fr ea.

Se manifesti aici o formi primordiali a miscirii: rAma care fuge, incercind

si scape, nu apare pur gi simplu intr-o anumiti secventi de mi;ciri care

pornesc de la cirtit5., ci eafuge de ea. Ajci nu avem de-a face cu un simplu

eveniment, ci rAma care fuge se comportd in acest fel, fugind, cumva Prin

rapott la cirtt,tl.; iar aceasta se comporta, la rAndu-i, prin raport la rb'ml,

urmirind-o. De aceea numim vhzul, auzul etc., dar 9i hranirea sau inmulgirea,

comporambnte, moduri de a se czmPorta ale animalului. O piatra nu

se poate comporta in acest fel. insi un om se Poate comPorta - fie ci se

in acest sens

propriu - poate fi caracterizat astfel numai pentru ci este o raportare,

numai pentru ci felul specific de a fi al omului este cu totul diferit qi nu

[346] comporti frumos sau urit. Dar comportamentul nostru -

'gzeeiuelf3p o eJEf ad a:tu:od Els"Jf" ut;d tetu:ol elsa JJ Eael etsJ

n'luaq1atll ururod raun srnr ep InIEuIUE PuEl Irunle aredsrp nu lqattl)

Intfurlsul "'E ap

lrqzdn g e ap rde3 un 'auIS uI 'atsa rnlnlerulue Eatelrltnl

LLr€l -rE lc 'arerrlrqrsod es e;nd ul InlEuIuE rrJrsap Jf ?AJr Jtsa nu llQeder g e

ap lnrdej Er Erurlqns e n;ruad 'ap: eutrd psul sale uy'yqede: g e ap idt3

un Jp es eiuapuadap giuapr,ta u1 rode aund e nnuad 'InlntuJtuEt:oduor

E eJezr.nTiarer o EI ap 16 'nrtsou InsJauap ut 'tulod rnrnd g ure eaafe ap

reruroJ'fprrpqe nr ag ES i6 pyqedm ry ps apqert p,rnradsa; eertiurg

"relop

'rnlnlualuetroduor €turo3 gns ElsaJIuEu as ueiutg Iaun IE g E rP InlaJ

puer rfunle 's;a,Lu1 'ruarualtoduoJ txunua un ap

ltqadut 3[ a un e: salaiul

rrnqart 'rnlnleuru" E g E rp giurrnd ep insuas u1 'lrqeder U

E ap prdeg

'lzntrunsur drq: u1 a;er$tu ug gsnd Jlse arEJ 'tnynrusrue8-ro acyr:ads 11-rgu

-rod p pluaruuLtodruoJ fipatal tsJfe rueputrd;ns ES urnfe aundrut ag

'lnlosqE Insuesuou

arsa ar6aq:ol eJEr nJZ un pug8 y 'rnlnruo IIUrpnlIUg ptiuasa auliredu

ef EAJf JtsJ Eqrurl 'snds lagrp :ueLUJar tnun ;olttiefgluruJs e rS rrqrull

eiuasa ap auri eiua,nrasuorur gr 15 rnr8o1 alaiur.tud ateol ul aundns as nu

Equrll m a8;n:ap rrr" rO 'rnpursrur8ro IE g E rp Inla3 pqle gs erer rnuru

gls%ruEur es nu zEr tseJe ur riap 'prsealorsrl ES al6aurod es pf rug^ ardsap

ruaunds p: urpug8 au EfEp 'rerlrqre tetJEJEl un 'nou utp 'esut are t:rc lade

rua3e; rJEf, EI erSolourru;at 'prltst.t8utl rnd g.trr:adsrad o-;rulp EII^rJd

'El"ntfultsul eaunlsuarulp ap armSnu ut asnd

tuns Er prdej atsJ eleurrue rolrrlurod JoJntnl f,nslJatrEJef etsJ er EeJf Ef

aunds E EI aurlal Ets"eJV '7uaqf"tJ) a,uutod o arsa il '- rnlntuo prgpads ea-r

-etroder alsa runr z{e - puotit? a ap nus anal apw,tdaaul z ap potu un elsa

nu rnFl"urue Inlueruerroduo3

'aiuersunur: ap aricunS ul '.FtlE ul nes

IeJ

un-Jtul alrJnJfnl a)EJ e Jp poru un a:ds 'llgrsod luarueuoduror un a.rds

aunlsuado:d o 'tllqtder alsJ EaTEIIIIqE JJEf Jp nJJnl rnlef,e eli:artp uI Iun

-lsuadord ralsJ3? e arauriuaru o 16 erasurrlur aunrsuado;d o alsa 'lenlrulls

-ur J3tfEJEl un eJe lrqedec g E ap lnrdeg 'luatueuodurof tlurnue un ap

pqeder U

E EUruEasuJ "'ap fQeder y V'g

E ep Irnla3 Enop loler E rlrriuor

luelardratul Eu1n ur rrrunu qlpJÎ EI l6al e,l lnda:ut EI pllllqels etSolou

-nurel e1 uaugupr es rue.rege;d a-rec nrruad eauntitg 'JolapruTua audo.td

aa"tauoda"r a:dsap rurgJol ps l5 luaura] t]$are IrrESJaAUI es lrqrsod rn8

-rsrp etse 'nrdnurrd uI 'rtlreJlp l€]urtuePury tuns g E aP Irnla1 EnoP ale3

'tuaurpitodrurr 'rnlnpurue p. {

a ap plal rcr. 'alal"rodp"t rnlnuo p { a ay plal

urrunN '"ap ?iulataltoda,t tdatp Il 'luauteuoduor rda;p suJsep y areod

6re EHVAIIdV] EC VAUVIS IS'TNTNEWVIUOdWO] '8E S


b) Absorbirea in sine a animalului ca stare de captivare'.-.

Starea de captivare (esenga faptului de a se afa

in proprietatea sa al organismului)

ca posibilitate intrinseci a comportamentului

Interpretarea preliminari a acelui lucru de care este capabila abilitatea,

a,,pentru-A"-ului siu, ne oferi un context mai larg in care si putem ridica,

concret, intrebarea privitoare la acel lucru care ne preocupi: in ce fel se

poate spune ci isi este propriu lui insusi organismul, care, potrivit fiintei

sale, este capabil de a... si ciruia ii este specific comportamentul. Aceasta

interpretare preliminara ne permite, agadar, sa interogim esengafaptului

de a se afla in proprietateA sA, ce caracterizeaza organismul. Comportamentul

este, in sine, un fapt de a fi dotat cu abillteg (pornire, propensivitate).

Am spus ins5" mai devreme ci faptul de a fi capabil implica mentinerea in

propria fiinta, pastrarea in sine a fiintei dotate cu abilitati, faptul de a se

afla in proprietatea sa. Acest caracter trebuie si revina, prin urmare, si

comportamentului. Caci, prin comportament, inteles ca acel lucru de care

animalul este capabil, animalul nu se indeparteazi de sine urmAnd o

anumiti pornire, ci felul de a f al animalului este de aga naturi, incAt

tocmai in acest fel se mentine si se ia in posesie pe el insusi. Comportamentul

- si diferitele forme pe care le poate lua - nu este ceva ce radiazi

in exterior, permitAnd animalului si urmeze nigte trasee prestabilite, ci

comportamentul este tocmai o menlinere si o absorbire in sine lEin-nebmen],

straine de orice reflecgie. Comportamentul, ca fel de a fi in genere, este

posibil numai pe temeiul absorbirii in sine, care este specific5. animalului.

Vom caracteiza modul spectfc al animalului de rt se mentine in sine, adica

aceasti absorbire in sine a animalului, care face cu putinti orice comportament

al sau, drept stare de captiuare. Acest mod specific de a fi al ani-

'1- Heidegger foloseste aici termenii Eingenommenheit (care are o gami largi de

sensuri, puti.nd insemna atit prejudecati, cit si ingAmfare, dar si amegeali sau toropeali)

9i Benommenhell (cu sensul de zipiceali, stare de inconstiengi, amegeali) inrr-un

sens cu totul impropriu limbii germane, construind un joc de cuvinte cu neputingi

de redat ili limba romXni. La fel ca gi Benehmen, concept tradus aici prin

,,comportament", cei doi termeni numif mai devreme sunt construiti pornind de la

verbul nehmen (,,alua" ,,,a prinde" etc,), fiind folosili in acest context pentru a caracteriza

9i detalia ceea ce Heidegger nurheste ,,fapt de a se afla in proprietatea sa", specific

organismului. JinAnd seama de aceste lucruri, am tradus Eingenommenheit prin

,,absorbire" sau ,,stare de absorbire" , iar Benommenheit prin,,stare de captivare".

IIJ3JIP saf,ord un g J" InlnFuIuE Iltulul EIEIPq lunf IS Ef, else nN 'InFtU

-sruEBJo ergrleds asJf,oJd erlelrolef eruJoJ qns IJo 'EJJETP E eP nBS BPEJd

eJolap e ap '13n3 E ep n"s EUEA ? ap 'mnde E eP alElIIIql- EJ 'zne nES zEA Etr

'Elnrsounf alsa au aJBt PJaIUEIU o-Jlul Plsejlu"Iu Js 5 " JP IeJ ]s3f,8 'InFI

-erurue Inz"f, uI 'tuarueuodruo: rdarp rrugrp rue-l JrE) ad g e eP ]ueurru

-opa:d rS uaSouro Iaj IelE nr ei"j ua.{" rrrgiurg e ppliuasa Erntrnrls

"-op

ernlrlsuor a;elndm ap peJels epun olofe I?runu Ef, Jtse pJlseou ezeJ

'elES rollipllllge l$ rnln]lu[sur ]r,rrr]od 'tSnsut euls uI rotedrcnue

dq: ul aundsuen as E ep prde3 ap grlpe 'llQedee B U

rp pideg ap auti are:

'g rp rgnads " 1a3

e: tndaruor g e^ Inluaueuodtuo: 'nes FPUVJ E-I 'mFI

-?rurue rnlntueuetJodruor errn:adsrad ulp ElellurTep alngaJl are.tttdeo ap

rrrels eiuasa Ef, ?uul?esul ElsV ')Jetr- E) paletll"rulut ap auti Jf, Eael el eP

pururod rJntfnJls rerse:e p cgnads prnutiuoc ruaudqo es t$ntot mgaJl EA

'?uerun rgnads aJ?ts Elseefe radar ap r:und "l

rulsoloj arin:srp ug a:e,tnde:

ap rrrpts eiuasa ergrrelf, E rp Bar?3raf,ul ul Erep ftrqf, r$ 'a:ere et ryipl11aru

-xu? p pduasa padsa un rf 'rnlnlerulu" InrPm u1 pruazard nnunuof Potu

ul elsa JJE: eJers o aJepal uI tuale nu rnlnleurlue IE eJEAItdr: ap EaJEls

e:dsap rurqJol puef, I3unlv 'aJrls Jp EJaqIIe eatnd rc-s "tseJf" InlEurIuE

Ef, 'puoJ ur '?utuJsul JE ef, Eeetr - lerrttde: naJetu 5 JE EruJn uIP lal Pl

EaJfE ur ElsuoJ JE lErurue t$ ruo a;lurp eiua;a3lp EJ eJJplsuof zE) un Ifru ul

ruelnd nu runr IeJ

"l 'rueuerurad ral:etef un BaAE J? Elnlsafe Inzef uI JJEf

r$ giuauadxa arrdo.rd ulp alsa eu eJ?f lJpls laun E InlnFUruE

"lnosounf,

e:dnse aftJeJsu€rt pldulrs o ardsap EqJo^ g ateod nu mpleulue e epduasa

EJntJnJls t: a-re,Lndec ep EaJ"ts ardsap uIqJoA puef, Ifunt" Ef luJPIAe ag PS

ernqJn 'runfe eugd asnds elaf Jp ?ru?Js ruauri pf,?p 'psul 'atnetgtsd ap aud

rfre aJapal ur tn E plda:uor 'nes 1t sues Intsale lI IJlod 'giuan6uo:ul lS

giuarr$uor aJlul 'EJEIparuJJluI eJels o 'dturl ap g8unl IEur nes PtJnss

"r"UE

rEur EpeorJed o zrnp areod are: 'rnlntuo E JJEIs Pttrunue o sJeP

"fsEJlJHns

-aA ul rafrqo ep ueAE art,tude: ap aJels o ardsap ruIgJoA PuVJ IJuntV

'2un1 o-rlul ?la?onxu

tlsut 1toxrunfuotut wparu 1xrunua un-uu!'a1es taiuasa ]t-ttrtod '1ntp nes

tslel 1a3

un-rlul aqodruot as ?s InIEuuI.ue

ec eiutlnd n: arel ef Eeef I?ru:ol alsa

a:r.tnde: ap Eer"]s 'snds 1a3r1y

'arc,utde: Jp aJels rda.rp giuaplla uI uJnr?

o-snd ure arer ad 'rnlnlerurue e ppriuasa EJnlfnJts pts"Jfe uI Inlerue]

JJE

16r aprulue raiurg :gr:ads mlnluJruelJoduo: eerElIIIgISod'luaututouaqf

te.rnder alsJ aJEJ ul EJnsEru ul Ieunu Frl" nes luautqauagl tuerueuodruo:

un ?aA" areod ppiuluv 'FrlE nES nJfnl un EI 'Eueosrad e: 'ezealtodet

as JJEr uro rnun gcglrads eatettasdl nr afej E-aP trItulu eJ? nu Inlnleu

tze EUVAITdV] EC VEUVTS TS TNTNS],N'IVIUOd'^'IO] '8' S


de cel prin care animalul apuca ceva sau vede - primul dintre ele fiind un

proces analog celui specific fiintei umane, iar cel de-al doilea, analog unui

proces chimic -, ci totalitatea fiintei, intregul fiinglrii in unitatea sa tre-

[349] buie concepute drept comportament. Starea de captivare nu este o stare

oarecare care insoteste animalul sau in care acesta cade din cAnd in cAnd,

si nu este nici o stare in care acesta se afli in permanenga, ci este posibilitatea

interna a fiintei animale ca atare. Se ridica, agadar, intrebarea: in

ce masurS" se manifesti invdz, avz etc. ceea ce avem in vedere prin starea

de captivare, in asa fel incAt sa putem desemna aceste ,,activitlti" drept

comportament? Trebuie spus insi ci starea de captivare nu este, pentru

noi, o stare care insoteste doar comportamentul, ci posibilitatea internl

a comportamentului ca atare.

inainte de a discuta mai departe aceasti chestiune, e important si

atragem inca o dati atentia ca ea nu ne intereseaz1, decit dintr-o perspectivi

foarte bine determinati si, prin urmare, unilaterala. Nu putem avea

in nici rn caz pretenlia ci oferim o determinare completa gi perfect elaborata

a esentei animaliti,tii. Si, chiar daca aceasta interpretare a esengei

animalitltii trebuie si aibi drept unic punct de plecare fenomenul animalitatii

ca atare, ea este totusi, pe de alta parte, inradacinati exclusiv in

problematica metafizicii, ce trebuie clarificati in chip adecvat.

S 59. Clarifcarea, in chip concret, a structurii

c o mp 0 rtam e n tu lui : c aracte ru I r e layi o n a I a I c o mp o rtam e ntu lu i

animal, prin connast cu cel propriu acyiunii umane

Se ridica acum urmitoarea intrebare: in ce misuri se face cunoscuta

starea de captivare in vedere, auz etc.? Starea de captivare desemneaza

caracterul fundamental al starii de absorbire in sine a animalului. A vedea,

a apuca, a prinde sunt activititi care isi au intotdeauna originea in inclinagia

specifici abilitigii instinctuale, menite si serveasci. A fi capabil de

a. . ., ca fapt de a fi de fiecare dati capabil de un comportament sau altul,

impulsioneazd comportamentul ca atare pe toati durata sa si se desfhgoari

in cadrul acestuia. Prin urmare, comportamentul ca atare este tn fapt de

f impukionat intr-o anumitd direcyie -

ceea ce inseamna cl este, in acelasi

timp, unfapt de af indepartat de... in general, vizul, auzul, abilitatea de

a apuca sunt, in sine, o raportare ltt ceuA, in sensul ca p apuca un lucru nu

rllv'ror ]runue un-nurP aPnPr^rPuI elaulqP nr]uad l93aP 'rnSISeP 'llq

-ETEA alsa nu nJfnl tsare JEI 'l:og a-rn8urs Iaun e:dnse 116 u1 lugtuptdps r$ apz

pzaexg as EurgIE o ec aunds aS 'alerle atsad nes 'nlduaxa aP 'E]In-Etu-nN aP

[IE€] EarEoH arsad purrys 'loJlrl rp ereog p]p el IoJII aP areog o EI aP erEoqzp

'etp e1 aJEoH o EI ap nrJorEJIE poru ul IJIU 'areog prerdo.rde rcuI Eef, EI alsog

o EI aP PSul grEoqz nu elg '"]IE EI rrEoH o eI ap rnpduEf Insunul ror ad

prcoqz 'euerq runpe arcJ 'aleoleJlnl eleurqly 'pJJuoJ nldruaxa un rugnl pS

Jolaprurue erdnse gpluaurlradxa

€aJelafJef, ulp lueruelroduor ap elaJruo3 aldiuaxE (e

'Jolaurqle Inluau"lroduroc alinrslp

ul elnpe ruol - lalSololq rrf,rleruelqord psurrdnc ur gter8all.ttrd ari:un3 o

nE elelfesur er n:tuad 16 ;rp - EZnEJ ElsEJJe ulCI 'aJtseou lugund st:ard

Jp ]g1€ apundsaroc e arcd JJBJ poru 'areouadns JIJIEuTuE eP relseJluetu

etrnd as E ap Inpotu tgrap ':asutJlul luau?urrad -ro1 InlnJatJEJEf ttntrtod

'arclpure3 urind mu runs au aJEf, lueru?uodruoc ap IJnPou a1a:e radar

rdarp er ps prrSolopoleur EJlsEou

"JJEpJoq"

Ef, JESefJu Jlsa 'Inlntuarueuod

-ruoi IE nr:do:d InJalreJ"J rtrrrrrrd EZvJ ur runle af,np" e nrluad 'esu1

'ruaureuodruol rle rnun

Inrf,rAJJs ur rasurJlur drq: u1 E$t as Îrf,EJIo piurg '€lsealras es lluaru drutt

lfuyace ur Jlse lenlfunsul ,,e-nJJuad" rsa:y'rriprrllqe :glcads ,,e-nJluJd"

rnlefe ?lrJoltp 'JJErueIJo p]lrunue o :undnsatd areuoder Els?af,E JeI 'soJltu

un eueura aJEf E Jr elgzeeuodeJ Js

Inpurua'Eâ)

pfarulnpe puef Ifunrv

'guJn urp EalsJJE el rgrulp Inlef, areuoder o "

'ze) ]sef,E uI 'aundnsard

aJEr rueru?r;oduro: 'JIIrnrJnl nf Inlnruo p errnd es E ap Inpou ap - arnde

BS Ef,Jeerur nes JpnE af, eJJf EI - IEruIue InlnlueruelJoduo: e a.lelrode.l

ptseef," ar$aqasoap JS IeJ JJ ul ITIqErs E ep Beaf,E sele IEru rep ']uaruelrodruoc

lse:a EZEeztJe]f,EJEf, awuoda"t ay p! at EJpJ^ E Jp EJJJE lelrrfot JlsJ ?Jl

-seou ?urfJes 'rnlnleullue Inluau"]Jodruor tlurnu ru? er Eaaf, E e.tn:adsrad

urp sep mu 'l"Arep" poru u1 lnda:uor g E ap arrcdap esul atsJ arer 'sa1ai

-ur eurs

"l ap nlJnl rnlsJfe E ElrJJoJ ee.ra8alaiur ap apurdap Into] 'EelseJE

Jteot nf, 'r$ 'sa1aiu1 eurs EI Jp JrsJ nrlnl lsefp - aunds EA as IU - m rn8lg

'fiznp alsa aJ paal u InznPalse

InznE rer.'lnzpn 21.sa aJ aaal a arePe/' Eun"ePlol

-ur alsa EaJJpaA (elurlnf, elle nJ 'EAaf € EJJaPa u1 arec6lru o JuIS ul alsa

earmSru ro 'lecnde etsa ,J aaal n) ]f?luo3 ur JorJalln p8unfe es trzc6nu tal

[0Eg] -sere ea:ern6qlsap ErqE Ef nrluad 'pruapuadapur pugcrz-e6e a:er6tur o olse

€Z€ IN]NJNEWVIU Od I,^{O] I IUOI]NUIS VEUV] I{ ruV'I]' 6E S

324 CLARIFICAREA ESENTF,I INDIGENTEI DE LUME

albine din acelagi roi se fixeaza asupra a-ltor flori. Prin urmare, nu toate albinele

lucratoare dintr-un roi cauta aceleasi flori in acelasi timp, ci diferite

albine cauri in mod constant diferite flori. Aceasti cautare este un comPortamentd,albinelor.

in cadrul acestei fixatii asupra unei {lori, albina urmeaza

mereu parfumul florii respective; iar culoarea florii joaca un rol in cadrul

acestei fixatii, chiar daci unul limitat. Ciutarea aceasta, un mod al comportamentului

siu posibil, nu se petrece la int6.mplare, ci este una orientati de

parfumul florii respective. Aceasti orientare a pornirii de a ciuta hrana nu

este conditionata exclusiv - sau in primul rAnd - de foame, ci de nevoia de

a face provizii. Prin aceasti propensiune se manifesti apartenenta albinei la

un roi. Sa spunem ci albina gisegte, de exemplu' un stroP de nectar in

floarea de trifoi. in..p. si-l culeaga, isi termini rreaba, iar apoi zboari mai

departet. De ce povestim astfel de trivialitigi? Situagia este simpli, si cu toate

acestea complet enigmatica. Cici trebuie sa intrebi.m: de ce zboari albina

mai departe? Ni s-ar putea raspunde: pentru ca nu mai e nectar acolo. Foarte

bine. insl oare constati albina lipsa nectarului? Zboara mai departe pe temeiul

acestei constatiri? Daca e aga, atunci trebuie ci albina a constatat mai

intXi prezenta nectarului. Dar existi oare o indicatie a acestui lucru, a faptului

ci albina constati prezentasau absenla nectarului? Evident. Cici, atrasi

de parfumul florii, ea s-a oprit acolo, a inceput sI culeaga nectarul gi s-a oprit

apoi din cules la un moment dat. Este oare acest lucru o dovadi a faptului

ca albina a constatatp rezenld nectarului? in nici LLn caz, mai ales daci existi

posibilitatea, ba chiar necesiratea de a explicita aceasti activitate ca o pornire

[352] instinctuala si ca un comportament - insa nu ca raportare a albinei fagi de

nectarul care poate fi gisit sau nu acolo. Dar ce ne oPf€ste si interpretim

aceasra pornire a albinei drept mod al siu de a se purta fagi de nectarul care

poate fi gasit acolo si drept constatare a faptului ci nectarul se giseste sau

nu acolo? Daci albina nu poate recunoagte in genere Prezenta unui anumit

lucru, daci excludem posibilitatea ci ar putea constata simplul fapt de a fi

prezent ca fel determinat de a fi al nectarului, cum putem atunci explica

acest comportament al ei - faptul cl ea pornegte in ciutarea hranei si se

inroarce inapoi la stup? Care este elementul ce guverneazi si conditioneazi.

acest comportament, de vreme ce in mod evident albina se afi intr-un anumit

raport faga de flori, parfum, stup erc., adici fagi de intregul sau mediu

inconjurator.

1. J. von Uexkiill, Theoretische Biologie, ed. cit., p. I41.

'Etuezerd puel{ ap Iligllluetr E urind reru rVrE nr rS Iauell teiuazardt artl

-Elsuo3 o l"luauEpunj potu ul nEs auIS ul PtEPoIfIU Jlse nu esul 'euzJg e1

J"AJp"-Jlul pzeauodet Js Ee 'lf,ullsul ]sJf? gqlqul ealetaties eJEf ul EJnsEIU

ug 'm ruapel Es r?runu tueuodut JtsE 'eJeotgJptoq runi" tuns IJnJfnl

atsJ3E nu 'ESur rou nJtued 'alrqBtnfsrp runnsJr{J }uns - Ea}safB aP }lJaJIP

eAJf, nes frrurr{J Inun n"s xaga.r sa:o;d un IJ

olsJ EJnsEuI ar ul l5 tfeje }saf,E

a:npo.rd as run3 'yrigraries p ^nlglqur IntraJe ardsap 'Eaef,E ap 'ar5ag:o,r. eg

'rrurglE ea;rurod pqlqul arer Eai arsa arerades rp arErs IrsEerV 'lrugs U V

;,,sun(e ap g l-e" EUurBasuI ac l$ 'reuedrpul tsoj E-I nu FuauopqE pugl

rtrunl" rerunu artde ateradts ElsEa3E prpullC prtr.rydapul lsoJ

"-I InuJuoPqE

pugJ rJurue sunle ap tso; E-I nu tS urnre sun(e ap a]sa II or ap ESUI 'sunfu ap

etsa rr Ef, nluad :nldulrs else nrtsou psundsex ,ter;gdapul Jlse l-nu InuJU

-opq" aJEJ ul Inz"r ur 'salnl ulp "urqle

adn:a:tug as ar eP Ilunle JEC

'guell ap gie3 prp

nes IaJ

un-lul azauodu as es ectpatdrul II puelr{ ap tt;rdme r}sa InlEuIU"

m lnrdej r?ruf,oJ 'lnrp n"s nrlnl mun p tuaza:d g E ep mprdt3 Ilrglels

l€Se) -uor E arelrlrqrsod acr:o 'drun r6ela:E ul '<apnllxa attlr,trsuado.rd ap preuori

-lpuoc a;eredece pls"rr? esul'lnz-uq1 sa{uqqaut) alicarlp ?}Irunu" o-rlul

ryaneuusux eleluerJo o ni JfEJ ruele apun olo:e Ierunu piurrnd nc

"-ap

atsa atatadata E$eery 'puertl ap luaurutoua&uTq) preredme nydulrs r$ rnd

'pugrnc reur 'aJSe EA 'JElrJu ep IJEru ra;d tietnuei Iaun eiuaza:d ElelsuoJ

aleod nu tr n;tuad reru3ol al?nrfullsul aps tt:tu:od srn: auedap IEru Ep Be

rr '?alsefe eltol urp frruru elersuoo ateod nu 'ea nrluad tueuodtut

"ulqTV

rrru tlnru arsa Elsrrt ISap - Ie Inlnuauropqe eiuasqe trlu t6 nrrnl tsei"

rf,ru elelsuof nu EE 'In]nJ€tfau E sJJXa u1 eiuazard ?lelsuo3 zEJ un rf,IU ul

ateod nu Eurqp p: rorpSul.nuof poru uI EzeaJlsuoruJp tueulJadxa rsary

'e;eorralsod ealred uud ert3e a8:nrs eA Js InJetrau pfep:etg: 'autdeP IEtu

e8eap: I-ps

"nurluoi E^ EuIglE 'JelJeu a8elnc Ea el erueJl u1 g[lr3 ne teued

-apul arsa ra InuJuopq" elep p3 re^Jesgo e-s l6ntol r$ 'rctcau rpru eard

ariaseS JS olof,E m mprde3 IlJpretsuor ptuolep salnJ ulp ar$ardo as EE 'olof"

aluaza:d Jelf,au ap liprlruec tt8a;rug eîe1 atel ateod nu pf, Eletsuof eulg

-lE Ef, ruaunds gs inqarr EA 'Joltzundsaro: poru uI :rru,rod gls"ef,E ruerryd

-xJ €s uraJl ereq ilnlnr"Deu Inrsal elrrJn uI PuVSpl 'todeug EJngz e n:tuad

alelrlnfe pls"er" urp eu3JA o pdnp as-nputrdo 'lnJE]Jeu e8ealn: es tnda:ur

e EI'E^ttztê.tn8uls o-Jtul a8apr ea talnd rgf,ap JEITJU llnru leru eauliuo:

'aluauuadxa altrunue ap

er s? f,rur rnun eieS u1 esnd rso; "

EuIqF O

leruJyuof, 'zuJ qp un aJeJeprsuof, ul tuEnl EfEP EJEIf IEru auIAeP edenrrg

CZ€, IN'INJNEIÎVIU O d'ÎOf IIUNI]NdIS VAUV]I CIdV'I]' 6E S

326

CLARIFICAREA ESENf'EI INDIGENTEI DE LUME

Satietatea este un mod cu totul specific al pornirii instinctuale, adica o

inhibare specifici a acesteia, insi o inhibare care nu se raporteazl la acelasi

lucru ca activitatea albinei de a culege nectarul. Pornirea si comportamentul

albinei nu sunr conditionate de constatarea prezenlei sau absentei acelui

lucru care face obiectul pornirii ei instinctive si la care se raporteazi

comportamentul ei de a culege nectarul. Asta inseamna ca a culege nectarul

dintr-o floare nu reprezinti o raportdre la floare ca la ceua prezent, respectiv

absent. Teza noastri este ci pornirea albinei este intrerupti datorita

unei inhibiri (instinct 9i dezinhibare), ceea ce inseamna in acelagi timp ci

pornirea albinei nu inceteazS. pur si simpiu, ci propensivitatea specifica

faptului de a fi capabil este redirectionati intr-un alt instinct. Pornirea

instinctuali nu este ceva de ordinul unei orientari de sine, pe temeiul unei

constatiri, in direcgia unor lucruri prezente in chip obiectiv, ci un comportament.

Pornirea instinctuali este un comportament. Prin aceasti afirma-

13541 tie nu neg5.m cai-ar apartine comportamentului ceva precum o orientare

faga de parfumul florilor sau fati de nectar, adici. o rdPortdre ln. .. Ceea ce

sustinem este doar ca aici nu poate fi vorba despre o orientare fagi de aceste

lucruri pe temeiul unei constatiri a lor sau, mai precis, nu poate fi vorba

despre p€rc€pered nectarului ca frind prezent, ci despre o stare aparte de

captivare, care presupune, bineinteles, o relatie. Instinctul este captivat.

Ce inseamna acest lucru? Faptul ci albina continua sa culeagi nectar ne

oferi rispunsul la aceasti intrebare: instinctul este captivat de parfum si

de nectar. insa atunci cAnd albina se opreste din cules nectar, starea de caprivare

nu ia in nici un caz sfArsit, pornirea ei instinctuali fiind doar redirecgionata

in vederea zborului inapoi la stup. in zborul ei inapoi la stup,

albina se aIli tot intr-o stare de captivare, la fel ca atunci cind culegea

nectarul, numai ci de asti dati vorbim despre o alti formi a starii de captivare,

adica despre un alt fel de comportament al albinei.

Va trebui si ne mulgumim aici cu o descriere succinta a felului in care

albina redirecgioneazd. acest instinct de a culege nectarul florilor in activitatea

instinctuala de a zbura inapoi la stup. Nu putem discuta mai departe

nici felul.in care albina i9i gasegte in general drumul inapoi, adici

felul in care se orienteaza, dupa cum obignuim sa spunem. Nu putem vorbi

de orientare in sens strict decdt acolo unde spatiul este deschis ca atare si

unde exista, prin urmare, posibilitatea unei diferentieri intre regiuni ale

spatiului si locuri identificabile in cuprinsul acelor regiuni. Putem intr-adevir

consrata ca, in drumul ei inapoi la stup, albina stri.bate in zbor spadul.

'asnJlur el"JaPrsuos PUrS 'AlrfedseJ InlnIoJ 3lE lEPIos

elaurqle rp asr3n rso3 nB aref, r$ dnrs ur rrrprrul eie3 urp gincrru eirlod ed tas

-ape atnz"A g tod a.rec arJEouI eleulqle ap 16 IJ 'aluatur:adxe eP Eurnu nu

t"Jlsuoruep atsa 'nJfnl Inlsef,? EPnIf ul'uoaun t$ntol:sa:eleJ as sleurqlE Ef

prdeg 'Jol InsoJnu nf ?aJEJtuI lajlse PUInle,tut 'dnts uI IIJEJIuT e;dnseap

'tEfrpu Fueulopqe n: 'rodeur l$ arulrug ercogz eleulqle runf E Jrsqo J"rr{r

areod ag 'urirede rl ?rnJef InroJ

?is?ese8 es 'st:ard IEIrr 'nes aqqle eP IJnIoJ

e]otrJe;Ip a:rug p8uuslp ps 'eauauase ep 'altrurad el JJ"r rS a1asu1 ela Eu"rua

1-arm ad InsoJnu pdnp 15 - aruaJlap I"ru lrllqets tue IrJnl efe - ezealuat:o

es ala rf,p3 'JESareu drq: u1 gydugrul JS nu Els? E3EP JEIrlf, 'rsa)?ltr Js

eleurqle 'erp g8ugl "un "HE

es eruerêp reru alltunu aluolnr er"r ul InzEf,

uI

'rrolnf, elnunu? munu a8urrsrp tod alaurqp 'JJBtuJn ut:4 'nr8au ap p6o.r

nlu a8unsrp tod nu unc e$e 'ta1or,t 16 nl:ndrnd n6or 'n;lstqle eJrul Igas

-oap rod nu alJurgle el eruJJA ap 'pJnsgru plrrunue o-Jtul Ierunu TEJPAJPE

Jlsa nJrnl tsel" "sul

'aJ"olnf pdnp gzearuelJo JS elaulqle 'aunds ?A as Iu

'eJEuJJn urrd '3Jotul es JJ?f, ey pdnrs msea$a:3 nu ps JIJuIqle ec n;tuad 'attr

-e.trp rrolnr u1 lldnls nseasdo,r gs ar$arnu6rgo Inrollnlldy 'aulqp ap rdnrs

ap erJJS o-Jturp prmrpflB else Ee Ef, u"lElsuof, 'Ie Es?f elBre en ul FIeJ

ur?le3Jaf, rS gurqp "l

psul uJeueru?J g:eq 'nydruexa ep 'lolaulut: IE ^rr3"J

-1o pirurs "l

nES a:eorer8tur allJpsgd e1 rurpug8 eu "f"P

'EeJItuIn "uneaP

-rotul at6aza;t au BluaIJo as E ep

"alelllrq"

etaua8 ut 16 lodeul prunrp rspS

E op JIE]I]IqE plsEaf,E

"3

luallluP" "s

alngeJ] 'e^J)z)t JoJgsIJo BPnllûl ,

'EZEaruJn ac edn:srp rrp8ard e

nrtuad 'adeo:deapul mu IUnIE p]ela3Jaf alngeJ] ?lseefe eaunnseyJ'?spJa

lgse) aJlaoxux as I7 aF ?a vat?xllQa 'psete af,J"olul es

"

aP la eiunnd 16 r: 'prieds

EZEasJaAEJt Eurqle m prdej J"op rue]"tsuol nu rou IfpJ 'nrieds lIuInuE un

nr rnlnlerurue p pqrsod mpuode: lt.ttrlod 'a:aua8 u1 uigrlprurue eiuasa

EurruJatep eatnd rue aJEf EI ap puru.rod Flueut"PunJ atse aJ?f, "qeJtul e eP

'grlseou EeJeqeJlul nrluad p]3eJoo elicartp 15 ptuaruepun3 Isgg E aP Eeafe

'pug;nr reru 'etsa ruEU" au EIaJET eirS u1 EuelqoJd 'leredas Pr"lnfslP 5

aleod nu l"uluJalep nlieds ec nlieds un 'araua8 uI 'eJ? Inletulue "lEP "eJ

-Eqrnul 1urutuu lyTAiads Euelqord 'pPIId eP 'iuo13 un EZEesreAErt II aref,

ad .roqz ap pdeds rVrrp IeJ rl" un ap arse roqz aP ngs rnprieds "

eurqle

aJtef ap aJEsJaÊJr prs"er" m prdeS adtordeaput rcu zolldxa ealnd e,t as

ru nu eiuelsul grul.rd ug riap ':pundsg.l EA rs ru 'Bp pf, n31g uoqz ep nps

dnrs a:ds pugrnqz

p wiads or ercqa^rts p rS nrieds at ntizds un apl{rsap -

- IeJlsE as-npueuoduo: 'pulqp er 'tulgp meP EaJegaJrul gsul ETIPIT rS

INTNJNEWVIUOdWO] IruNJ,]NUIS VEUV]IJIXVI]'68 S

328


Toate aceste lucruri nu demonstreazi altceva decAt ci atdt mirosul, cit

si culoarea au un rol de jucat in zborul de intoarcere al albinei. Daci ne

gXndim insi ci arealul de zbor al unui roi de albine se intinde pe mai

mulgi kilometri - degi nu mai mult de trei sau patru - si ca albinele isi

gisesc drumul spre casa de la o asemenea depirtare, devine evident ci nici

[356] vederea stupilor pictagi si nici mirosul din jurul intririi in stup nu pot

conduce inapoi albinele care se indreapti. spre cas5., in zborul lor de intoarcere.

Experimentele {bcute de Bethe si explicate pentru prima oarl in

mod adecvat de citre Radl, in lucrarea sa Untersuchungen tiber den Phototropismus

der Tierel au aratat ci mai existi un element care contribuie

la orientarea albinelor pe drumul lor de intoarcere, care joaci probabil un

rol hotarAtor.

Experimentu/ care pune cel dintAi in lumina dificultalile problemei in

discutie este urmitorul: un stup de albine e asezat pe o pajigte. Roiul de

albine se obisnuieste cu acest loc. Dupi un anumit timp, stupul este

mutat cu cAtiva metri mai in spate. Asumptia cea mai la indemAna este ci

albinele pot vedea inca stupul care se afli pe pajigte gi pot gisi cu precizie

drumul spre el, in ciuda faptului ci pozigia sa a fost usor modificata. Si,

cu toate acestea, zborul albinelor rimine orientat in direcgia acelui loc

ri.mas gol de pe pajiste, in care se aflase stupul mai devreme, desi stupul

nu se afla decAt la cAgiva metri depirtare. Gasind locul gol, albinele sunt

dezorientate, ins5. dupa ceva ciutari gisesc, in cele din urmi, stupul. Sunt

ele oare ghidate de anumite repere, cum ar fi copacii din preajma sau alte

lucruri asemanatoare? Astfel de repere pot juca intr-adevir un rol in orientarea

albinelor, insa nu explica de ce albinele zboari citre locul gol. Mai

mult decit atit, albinele pot gasi drumul inapoi spre stup chiar si pe un

cXmp pustiu, lipsit de vegetatie. Ce le ghideaza si le conduce, asa-zicAnd,

in directia buna? Nici culoarea sau mirosul stupului, nici reperele sau

obiectele pe care le pot localiza, ci altceva - insi ce? Soarele.

Pentru inceput, vom descrie numai experimentul, flra a ne angaja la o

interpretare filozofica a sa, oferind deocamdati o explicatie a abilitigii albinei

de a zbura"spre casa, lasAnd la o parte capacitatea ei de a se orienta in

funcgie de culoare, miros sau de repere naturale. Atunci cAnd albina par5-

seste stupul, plecAnd in ciutarea nectarului, ea retine directia in care se afli

1. Em. Radl, flntersuchungen iiber den Photonopismus der Tiere I Cercetdri asupra

fo to trop is mu lu i an im ale lor, Leipzig, 19 0 5 .

EUrqlE pge as aref uI ettn: 'nydruaxa JP 'tugnl EfeC 'eJ?os JP EiEJ EUIq]e

pge as arEf ul art,r.ttder aP ap url ro1 prq8un 16 aJa:reolul aP InlnJ

"rJels

-ogz e tac 'eletitut eritartp EJnsEIu af uI EIEJ? E^ eu 1ulrul"tadxa t1a uS1

'ese: a.rds Funrp rsg8 r6-t ap la 11igr111qe e srEZIIsrr rP Insues uI 'Ie

[8g€] rnptuatueuoduo: rS raurqp:gnads aleturlro ap arrcde Flol nr Poru un

'JJEruJn ulrd 'rore rup^JJSqO 'Jogz ul eregpJls o eJEf ad raiuersrp eaur8unl

r$ auriar r: 'rq8un r6elace pug:rspd 'a:eos ap gie3 gge 3s ar?3 u1 erira;lp

.reop auriar nu Eurgle e: aunds eS 'aJetu rard alsa nu Ie aP gle3 pge as aJE:)

el eiuersrp g:ep 'grurn urp alal u1 ar5ase8 1-a.re:

ad 'pdnrs PUVrnPr 'elPZVg

15 rcrut1 rr InJoqz urp arSatdo as EO 'attuell{ aP

Flol

rS dnrs aJlurP roqz 3P

raiuersrp apundsa.ro: a: 'eiuetstp Pllrunue o lnt"gpJls e ar ednp 'e,Lulod

-utrp 'EsuI 'rg8un rfu1a:e pug.rrsgd 'tr6:gjsau EI talnd re ea 'atirartp

"Jnqz

pls"3re ur lndnts rsp8 areod nu aJ eurarl 3C iarafleolul JP Ia InJogz ul

Eurgp gtdearpur rs orloful 'aurs nf 'pugolz-t6e 'putod II eJEf ad ti 'artuetq

Jp Inlol t1 asasun[e aJ"f ul In]uauou uIP IJ: (?InlsJre e atitzod Earlls^ 3P

pie3 prirur plq8un pug.rrspd ESuI 'In]ereos e alitzod Enou EI as-npugtroder

,rodeug run:" EJEoqz

"urqp

Ef Euru?JSUI Etry 'alaJEos

"HE

as aJE3 u1 rrirzod

rrou apundsaJof JJerAap ap prq8un ter 'dnts EI JfJ?oluI as e nrtuad )Jvogz

ES rnqrrt Je JrE) u1 rri:arrp EI ap TZ"Iêp Joqz ap te eri:attP I3 'EllE nes

alica;rp o-Jrul 'a;eldugrug n"s "l Pt"lu3lrozaP EsuI Elsoqz nu eE 'grr6ar8

rri:arlp u1 pdnrs EtnEr E,^.

FtEJeqITJ rpdseo;d Eulqp '- :oltiruts l"rglPoru

E-s Jaf ad tnla;tos erirzod a;?i uI dutrl - aJo EAelEf, gdnp erqe ESul 'aJeogz

Es

Inrunrp rode ugp tl 16 a:tugtq JP Inlol

e1 sunfe E IELUTo] aJEr EUIqIE

o plefeunlul arlnJ o-Jtul tuJprqf,ur ?3EC .JutaJlap r"ru JlrJaJo rarie:l1dxa

Eaulpnll]lJJof, ap a8urrruo: e,r au nlduls alJEoJ luatulradxa un 't$nlol

lg 'arie:r1dxJ ElsErr? IIJeqJJlul Inuuas qns ftâPe-llu1 ruaund Es InqrJl

JE ,eJEruJn urr4 .arierrldxa qfp o rlru ruale nu eJEl nJluJd 'arualqo.rd

retsaf,E alinlos o lspS t aP 'fPauzeJPUI eP putld 'arr:.rJ3ul EuIIlln o nldruls

16 rnd alsa rnlsJeos EaJEfoAur Ef eleod .rade.uasqo Flrsrqo

JsEJ 3f raa: 15

esul nu (aJeotltuln alsa tde.l;asgo IJlsafP erimrldxa JEoP 9f areod -req

irrJaru eiuasqe nes eiuazard el6eounfar Eulqp E3 Ealeundnsald lgcap a:eor

-nurn IEIII r$ p:u;.gpntfultsur artu;od Pls"JfE alsJ nu arcg 'rg8un l$ela:e e1

'prdta;p eautd u1 'pit3 ul rlrr"os Pqp PS

arerrtoluJ EI rg:ul 1a3

efu ul arEJ

"^

ea 'ape;8 rp 0g ap rg8un un e1 'g8ugrs eaued ug 'aleds ul rlrrtos "rA" "ulqlE

dnrs urp urmald Inluauou ul ?JEP 'nlduaxa aq 'urind no munu dtur]

LLg€) eJtulprglporu as rnlJr?os etir.zod pl IaJts" 'dnls e1 rodzul alnulru E^319r 3P

sJnfap uI JfJ?otuI as eulgp uo atlnu IEtu ale3 JCI 'Ee nl uodzl uI slaJeos

6Zt In-InINAI {VIUOdt {Ol IldnJ.lnuJ.s vsuvllcIEV-II 6l s


;i o ducem linga stup, asezS.nd-o la ceva depi.rtare in spatele lui, atunci

albina, odata eliberatl,vazbura in direcgia in care ar trebui si. zboare, daci

ar trebui si. caute stupul pornind de la locul de hranire, si va zbura din

nou aceeasi distanti., de;i stupul se afli relativ aproape de ea. Acest lucru

se intAmpla insi numai atunci cAnd stupul se afla intr-un loc pustiu, lipsit

de vegetatie. Iar daca in preajma stupului se afla copaci gi cladiri, atunci

albina va tine seama de aceste repere si nu se va lisa in seama simtului ei

instinctiv al directiei.

b) Caracterizarea generali a comportamentului: starea

de captivare, ca stare in care orice percepere a ceva ca ceva

ii este refuzata animalului si ca acaparare a sa de catre altceva.

Inaccesibilitatea animalului la starea de manifestare a fiingirii

Nu putem aprecia suficient de mult astfel de experimente si nu avem

de gAnd sa criticim prematur explicatia oferiti mai sus cu acea superioritate

consacrata a filozofiei. Mai curAnd, este cazul sa punem faptele

scoase la lumini si clarificate prin intermediul acestor experimente faga

in faga cu problema esentiali.

Ce se intAmpli in cadrul acestei porniri instinctuale discutate mai

devreme, ce ne spune ea despre comportamentul animal si despre starea

de captivare pusa in evidenga mai devreme? Atunci cdnd spunem ci albina

reline pozitia soarelui, unghiul si lungimea distantei stribitute in zbor,

trebuie sa tinem seama de faptul ca a retine ceva inseamni intotdeauna,

inainte de toate, a reline ceva in vederea a ceva, cu o anumita intentie -

[359] aici, cu intentia de a gasi drumul inapoi la stupul aflat intr-un anumit loc.

Insi tocmai aceste lucruri ii sunt straine albinei. Cici ea zboara, dimpotrivi.,

intr-o directie prestabiliti, pe o distantS. prestabiiiti, fhri si se raporteze

in vreun fel la pozigia stupului. Ea nu urmi.reste o anumita

directie determinata de locul in care se afla, ci este absorbita de o anumiti

directie, ii da nastere in chip instinctual, din sine, in lipsa unui ,,incorro".

Albina nu se raport€aza defel la iucrurile determinate din jurul sau, la stup

sau la locul siude hranire. insa ea se raporteazi. la soare, s-ar purea spune,

de vreme ce trebuie sa cunoasca unghiul respectiv. Este iimpede ci in

urma acestor discugii am ajuns in fdta unor dificultati insolubile. Totusi,

nu trebuie sa dim inapoi in fata acestor dificultari si nu trebuie si. renuntim

la incercarea de a hmuri pe deplin acest comporrament aparte al

Jlsa nu IrIV 'alueza:d t: nes anal aJ ze> un ItrIU ul adacrad el nu ?ulqle

rfgf 'IEJ?AJpE atsa nu nJf,nl lsef," I:IU esul 'llJ3JlP E,tJ3 ?r - aunds earnd

le-s - rf ''cta al€os at'atuet4JP 3ol ?J JIIE t.rada:rad laun sruJo3 eP EAJs

erse nu JIJ Ei aleuode: qtstare esur 'dnls e1 tS a.reos e1 ':;luerq eP Flol EI

ezzeuodes Js EuIglE 'el?nt:Ultsur eles elIJIuJod atzol ur:4 'rnpdnls "

eJ31

-6eoun: rS a:ezlsas o-Jlul EZEIauratuI as nu apundsaJof, II eJ?l ?s3f,3 a3JEoluI

rs t ap Inlsullsut nf, Pllzlo"l 'eu?rr{ "unPE

E eP IE}uJruePunJ lrullsul }saJe

riru ?sul 'rnpdnrs eu{eetd uIP aJ"rIruEJ aya;ada: ap prttn8rse a1s3 ESEf,E

aiJ?orul as E ep raulgp earetrlrgrsod rgr drurr 8191? 'aJIuJod m alsa3lueru as

ES JEfEru trtu a8un(e nu J"Iqf Eq 'telPatul lEuoPUEq" slsa EtuJn urP Etsele

'eaa:e aq 'edrarrp ez?aloJtuoo aJ rnlnl3urtsut tnda:u1 unq "]

eP ]€uoPJo

-erdns Eun"aplotur atsa esef,e JfJ€olur as E ep tf,ullsul lsaf,V'Es"fE ef,J"olul

as E Jp rnlnllulrsul e etuer8atul aued 'eJEurJn utrd 't$ - "u"Jrl

EunPE E eP

B]af" 'Ieulgl" IE leluarutpunJ Jnlnttullsul ? eluel8:lut aued eutrue: t$ alsa

eri:arrp EZ€JIoJtuof el Inlfurlsul

'nES Inpluauteuodruoc e:dnse arnpord

al alartos arer ad r]el3ge eP ?Wnxldw { ataod ea - rri:aga.r nES Irtlelsuof,

[09€] reun ]nlarua] ad nu t(; - fiplrrttsuado"td lrrlsate ezne) uIP IEluroJ 'aJIuPJr{

ap rnurrd Inrf,unsur ep psnpuol ersa Etr n.ltuad leuJnu Jol ElEUoPuBge

g arzod EE 'Igtul I?tu ]?zlsas y rE-JI a;tr ad IJnJlnl :oun zrdnse ec 'ro1

e:dnse JZe]l3HaJ ts elrgedm ag ps ?rR' 16 atpla aJ aa$aJp ad azaztsas a1 ?s ?ql

'n€s mlnroqz ler"rnp l$ tnlarcos ?lpuoquaq! n1dru1s i 'tnd rlse EUIqIV

'mpl"rurue e erunl ap laluaSrpul

eiuasa relqc r$ tnpruslue8ro eiuasa EfgIJEIf, todt ;el 'lnlnprutue e 3J8,4'

-ltdt: ap

"eJ€ls

16 aSalaiug eatnd uo,t '<le

"l eP pulurod (Ilunle 'ptuauep

-unJ JallErEf, ap laJls" un ruB35ltuapl ps t$nat ruo,r PleC iruJueuoduoc

ep Ia3 rnJpll rc Inze) ul IJ 'IeuEJI{ IIJPrngs n"s IIJIuIJTI p 'lalioulo:ol FZ"f

ul J"op nu IIqEI?A JJITEJ?3 laoe ']u:rueuodruo: InJEfIJo I" Ielueru"Pun3

Inrelitrer giuapr.r.a ul la3ts? aund e nnuad l$ raurqp e grgl:ads Frol nr

riur5 ecgrrel: au "

nnuad 'tuaurelrodruol tsefe unurgl rualnd EJnsEru a3

u1 r$ 'arde3 Jorser? EeJ?le3JaJ uIP 'alueIUIJJdxa slsJfe uIP Inpluaruruod

-ruof, "

ap:aua8 ilJezlJet)etvr eiut.tttd ul IEUE tue 3l :eJeqaJlul EeJ?olgluln

'rcpe$e 'plplr ag 'eip el at:ads o EI aP PIITTIP laldruo: alse ar?3 arellldeo

ap JJBts 'tsnsul mlhprurue e are,rttdec ap p:5r:ads saJels 3P aleulruJel

-ap runs llielar arsare aleol Pf, er?od. 'eJtos ?l ezvauodet es eulgls eJEf, ul

Fporu 'telozr.luauelrodruo3 tsaoe EI aP PuIUJod 'rut:nrue1 9s rode uI?3Ja3

-u1 r5 relozr tuaureuodruof, un u"ln3slP g:ep arredaP Pu a8raru uarnd

nu ?3 rua8alaiul JJEf, ul EJnsBuI uI Ieurnu l$nal attod au ElsV'IauIgF

Tcc INTNINEIÎVJU O d IÎO] I ruNT]NXIS VEUV] I CruVl ]' 6E S

.).) l CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME

vorba despre un fapt de a percepe, ci despre un comportament, o pornire

instinctuala, care trebuie conceputi, in acest fel tocmai pentru ca posibilitatea

de a percepe ceva ca ceva ii este refuzata animalului, nu doar acum

si aici, ci ii este refuzatl, in sensul ci nu ii este in genere dati aceast5. posibilitate.

Aceasti posibilitate ii este rcfuzata animalului gi tocmai de aceea

el nu este pur si simplu lipsit de orice relatie faEi de altceva, ci este acaparat

sau captivat de catre un lucru sau altul.

Starea de captiuare a animalului are, asadar, in primul rAnd sensul c5.

animalului ti este refuzata in chip esenlial orice percepere A ceaa cA ceud.

Fiindu-i refuzati perceperea a ceva ca ceva, animalul este acapdrat de catre

un lucru sau altul. Starea de captivare a animalului caracterizeazl,, asadar,

felul sau de a fi, potrivit ciruia animalul se raporteazi la lucrurile din

jurul siu, chiar daca ii este refuzata posibilitatea - sau, cu o alta formulare,

chiar daci este lipsit de aceasti posibilitate - de a relationa si de a se raporta

la acest lucru cala ceva in genere, cala ceva prezent, cala ceva de

ordinul fiintirii. $i tocmai pentru ca animalului ii este refrzati. aceasti

posibilitate de a percepe lucrurile la care se raporteazi ca ceva in genere,

tocmai de aceea poate fi acapat::t {lra rest de catre altceva. Aceasti stare

[361] de captivare nu trebuie insi inteleasi ca o fixare rigidi a animalului asupra

unui lucru, ca 9i cind s-ar afla sub imperiul unei vriji, ci ea este cea care

face cu putinte si delimiteazd sfera de acgiune proprie a comportamentului,

adici redirectioneaz|pur instinctual propensivitatea animalului citre

anumite instincte.

Fireste ci acest comportament instinctual nu se raporteazS, - si, ca

rezultat al unei stari de captivare, nu se poate raporta - la ceea ce este

prezent c/z atare. Prin aceasti sintagma avem in vedere ceea ce este prezent

in faptul siu de a fi prezent, ca f inyare. in ttarea de captivare, fiintarea nu

ii este manifesta animalului in comportamentul sau, adici nu ii este deschis-accesibila,

insa tocmai de aceea ea nu ii este nici inchis-inaccesibila.

Starea de captivare se afli dincolo de aceasti posibilitate. Nu putem spune

ci animalului ii este inchis accesul la fiintare. S-ar putea intAmpla asta

daca ar exista micar posibilitatea unei stari de deschidere, oricAt de mici

ar fi ea. insi star'ea de captivare a animalului il plaseazi in chip esential in

afara acestei posibilitigi ca fiingarea sa-i fie deschisi ori inchisi. Faptul ci

starea de captivare este esenta animalului inseamna ca animalul nu are

Nici mediul sau inconju-

dcces cA atare la o stare de manifestare a finydrii.

rdtor ;i nici el insryi nu sunt manifeste ca finyarl. in principiu, animalul

- rfunlE sel" rElU nES - rlunlB Is Jelr{f '?Inlsaf,e e u?ffidaJa Ieun "uJoJ

€r JorJelxe

"ne3

3l rnlnlEuruE plJ?ilodpt Ef EeJsSuIAuof, ul ]Fur I"ru rs lu

-prul ?-eu reurglE E eJEluerJo eP lliPllllqE E EJBorJelln EeJ?lnlsIC '?JlsEou

ErualqoJd ul ]uelJodrul lor un nu nES EJEof JJJITu Ef, olor" aluazard IIJaIIU

?eJel6?ounfeJ "JEp

EeJeqaJtul snd ure aJeJ ul Inlueuou

u1 erdnrarrug

lsoJ E luJrueuodruor Inlsefe EeJEtnJsIp '<lJJtlE eC 'selnr uIP lode ar$a;do

as 16 prclcau a8apc eJef IeuIqF p 1a: 'tndaf,ul "l

lelnoslP ru"-l art: ad

plduraxa EI ruJf,Jeorut eu 'xn/nluaruaLrodtuot audotd aa'taptqlsap EI eraot

-rrrud lrgqarlul relsefe laJouof uodns un nou uIP IJaJo tatnd "

nJlued

ru?ruxua

azazutodat 2s

a,t?r q rtrry :a,wrntdw aP !!'t?ls li

ln/nluarual"todruot artdotd a awr aaay?qrszo'09 s

'awrutdw ap !'l,J?ls p laluaruupuntlnnpalvJ'atulln3 elle nr 'nes InFI

-Burrue E Jurs uI xxltqlosqp aiuasa ureztl - ErnlseJe nlrdo.rd else II nu eJEr

'nJfnl tle rnun eiur,tlrd ut e nlluad 'lEtuIUe ap'puettz-e{e'ezeai

"gaJtul

-uetsrp as aJE3

- eJ"geJlul glseaf,E urJd 'la e1 pzeauoder )s a't?J q /nyout

r$ ppurue gzeauodu es at?J q nJJnl Ief,E Ietunu rrtqzt^ nu - IEtuIu" Fl

-uaureuodruo: l5

lnnunsul (€JlelITIge urydap tS te,l.:ape drgr ul eztJel)eJe)

earnd t nnuad ruapundsp: es rnqert EA eJEr el - areqaJlul Prseeie ulJd

ieJ"lur5 ef lseJIUElu

r6nror ag r-Es nJrnl lsef,p Er BJX; 'nES Inlntuau"uodruo: InrPEf uI InFuIue

lz9€l ezeluoder as ar"f EI nJlnl Iaf,E ueultrrraleP "s InqJJt JE run3 2arcrcdett

ep rrrpls pcglcads Erraprqrsap u1 'le,rttder g E aP rnlnrdeS al.rdo;d EalElIA

-rsuadord 'pugrlz-r6e 'rrado:sap af, Eaef, sIJfsJp g areod run3 iel ap pieS

fsul ' 'ap pie3 araplqrsa7 o prIPuI Inluarueuoduror t5 arelndm aP Eer"ls

Ef 'Elaf, e1 e^zeauode.I es Inlerulue er ruaunds es riro,l.au uetuns'"AJf1P

aJlel ep rnlnleulue eatetedete 'dunt l$e1a:e ul'aundnsard a;ersajtueru JP

eJ?ts plsref" e^znJel Js r rnlnltrulue Ef, ptde3 erunue 'llrgiulg E eJ?tseJlueru

ep Earels EI serr" ap psdly plseerv 'areiurg at eteo(uotul II arel Inlperu

nES eurs ad adar:adteatnd as e z.rq; '.rote.rnfuocug FIPau l$ r$nsu1 IJ eJrul

repuadsns ?Aurnf, alsa InlEuIUe 'treftrtp IalsJ3? glIrorECI 'aps rolrigullqe

BJltlrletol JJlef, Jp l5 are,ulder JP ES EJrEls JrIEJ JP Jlentrullsuf gipu,r

-rp€ ap JlelrsJelrp o-Jlul rtfr.rrp pulg 'l6nsul Ie atsJ are: ea.reiurg aP l]lu

else nu eJEf, ea.reiulg ap IJIu edn:oard es E aP eattrlpgtsod aJE nu

'l$nsug Ia

CCC INININAWVTUOdWO] EIUdOUd VAUECIH]SEC '09 S

334

CLAR]FICAREA ESENTEI INDIGENTEI DE LUME

cAnd animalul se ghideazadupaceva, cum se intAmpla in cazul orienti"rii.

Se cuvine agadar acum si clarificim acest comportament si pornirea specifici

animalului in genere, punAnd in evidenta un caracter fundamental

a carui determinare mai precisa ne va conduce citre intrebarea privitoare

la deschiderea proprie comportamentului si la esenta acelui lucru fagi de

care este deschisa starea de captivare a animalului.

a) Caracterul reductiv al comportamentului

Nu vom urmS"ri aici mai departe problema abilitigii de orientare a

[363] albinei. insi discutarea ei ne-a atras totusi atenfia asupra unui lucru fundamental,

si anume asupra faptului ca instinctele animalului, formele

particulare ale comportamentului siu nu pot fi discutate in mod izolat;

dimpotrivi, pA,na si atunci cAnd pare ca oferim o interpretare izolata

trebuie si avem in vedere intregul comportamentului instinctual ce determini,

animalul si actioneze. Comportamentul albinei faga de soare nu

ia forma unei identificari a pozitiei soarelui, care este urmati apoi de o

actiune corespunzS.toare, ci chiar faptul de a fi captivat de citre soare

survine numai pornind de la instinctul de adunare a hranei gi doar in

cadrul siu. Instinctele si diferitele moduri de pornire instinctuali (cautarea

hranei, pAnditul prizii) nu iradiazS., asa-zicind, in exterior, in diferite

directii, indepirtAndu-se unele de altele, ci fiecare instinct este determinat

in mod intrinsec de o propensivitate corelativi lZugetriebenheitl prin raport

cu celelalte instincte. Propensivitatea, ca propensivitate corelativa a

instinctelor, mentine gi determina animalul si actioneze intr-o sferd fRing)

dincolo de care nu poate trece si in cuprinsul careia ceva ii este deschis,

adici accesibil animalului. $i pe cAt de sigur este faptul ci orice comportament

instinctual se raporteazi la ceva, pe atat de sigur este si faptul ci

in nici unul dintre comportamentele sale animalul nu se poate irutr-adeudr

preocupa ureodata de ceua clt atare. Animalul este inconjurdt de sfera propensivitatii

corelative a instinctelor sale. Aceasta neputinti a animalului

de a se preocupa de ceva caatare nu trebuie insi in nici un caz determinati

pur negativ. Care dirnt insa implicatiile pozitive ale acestei neputinte pentru

starea de captivare a animalului si pentru deschiderea care ii este proprie?

Comportamentul animalului'nu doar ca nu manifestl niciodati o

preocupare fagi de un lucru sau altul, ci procedeaza reductiu, potrivit caracterul

siu, fata de acel lucru la care se raporteazi.. Aceasta trasaturi

- rrurunl ?3J?lIAe - luauElJoduol aP PoIIr eluln uP laf 'pllâ o eJEl alaf

rS eulrunl EInEJ aJEf, elerulu" aJtul Ifre a8urrsrp ualnd 'gulrunl EI PZt)t

alaprurue ee prde3 Ef,oAuI earnd ury

'llPlFr5IP

-;odrr as - elJlfasur selE I"uI ri -

ap gtEUIru pualqo:d pts"afe adeordeapur reru rur,tlrd "s

JEsJrau alsa "aeJE

ap rerufol 'euodtr ateod as InIEIUIu€

aJEf EI nJ3nl InleJE e aJElnPf o ntr

J3EJ E-ap ruJAE epun luarueuodruoo aP euJoi JEII{J IuJPJA JEP 'Inln}uJru

-euodruoc I" AItfnpJJ JelfEJEl aclro at$asdll El 1erunu nu IJIV 'aprulu"

atle nf gceol as pugf Ifunl" nes ltnd :sar: t51

PuEf Ifunle 'aIfIuJBq n3

rsafir8ug as ari:n.rlsuol InJ?J E eP 'lngml trselnJlsuof, ri1 pugr I3unle EAa3

ap gdn:oa:d as 'aliednro pllrunue o n" JIaIEtuIUE urnf EJPJ,r ruarnd r:t3

'nurnpil nES InJatlEJe: piads ul'In]nluaruet:oduo: e ppriuasa atieulru:at

-ap grsear" rJnlal aseoJarunu ur arrztJluof riualradxa ?f (JrllaJoot nin:srp

etsafe nf, Enulluof ep atureul 'elcarqo esul earnd ;e-s rnda:u1 nJluad

"

'eAJJ ap tdn:oard as E Jp Inlnleulue e eiutr

-ndau Jp Insuas

u1 ',rrre8au n:tst8ar ul Es EaJelatdtatut ap pie3 16 e:.tttlzod

nlst8ar uI es ?eretJJdratut aP EiEJ 3ItIJf, rP 1a3

e1 'nrdrcutld u1 'ruprrodel au

ES ErnqeJl tuarueilodruol rnJpf,rJo nl;dord Ar]f,npJJ Jetf,EJpJ Inlsele eiuasa

rugf,UrJel3 Es ruefJerul pugl Ifunte Ef eurueasul Els" 'Pulq.ro.t :l8o1op

-orJIN .tlttzod fIurIU glslxe nu areuoder o JP "qJo^

IaJaP

alse nu zEl lsert

ur ec nrruad IEuJlot req ntle8au errac ardsap tclu t5 araua8 u1 arelrode.t

o a.rdsap IrIu EqJoA alsa nu IIIE esul 'errtteSau tnd atsa mlnPruIUE EJJEI

-.toder er elsa:drur al$eu as EJJf,E aP IEtufot r$ ,r.lrrnpa.r f,esulJlul Pour ul

euneaptotul JlsJ Inluarrl"r:odruo3 'Et[E nes gruro3 o-ttu1 lSam],,]uasqe" z?r

Jf,rJo ul - pperd Er JU 'aJaq:aradrut ap ;auarred Er Jg Il 'pruruz rlEEIef, nJ]

-uad 'nr,n prurue m 'o1oce tuazatd nldrurs rS rnd EtEPoIfIu alsa nu PuIuE

un 'eperd Jp InJetf"Jef,

JBoP ezearlsed t$g ersace ret 'a.redsrp mplnrseru F

[7g€] lBnxes Inrerf,ErEs ararpa:adurl FdnP 'snds 1a3r1y'a;ag:a.Iadul EdnP IF]sEuI

ezveJoâp Jletug aJrurp Jtlnru ec prde3 tnfsounl arsg 'lEnxJS lfullsul rultu

-nu o aref, ad apnrunsul IaraJS InJPET

ul JolelrJsul FtueruelJoduroc ap

lep else 'lueruruodruof rnJEJrJo nlrdord 'al:ede AIpnpaJ JatlEJBf InlsaJ"

ep aldulaxa atuedprJ r"ru eler JJtuIP Fun

'aulnur EAal ap edn:oald as

E Jp Eet"rrlederur iaruerlJp IEtu rueaunds tuns 'nES leluaru"PunJ

AIDnPJJ

JalfEJEf lsa:e nrrdord arsa t1

IEuruE luaureuodruof InJE3IJo tunf ?IEJE oJef

eraJfuol euauoual ap p8earrul alJes o plerolul g ateod t:rc lli J"lqJ

IJIfIluIu Iaun

'rJplIAa raun EurJoJ tS rep '- IJ"JoAJP -

€ruJoj en1 areod iurf,npJJ nES

InJaptJe)'tnlnluatuaxtodruot "

PIEluJlu"Pury

tee In-rnrNgt {vruodwol aludoud vExacIHlsEc '09 s

336


poate fi evident explicat ca un mod de comportament reductiv, care ia

forma eviti.rii unui lucru. Insi ciutarea luminii nu poate trece in mod

evident drept un comportament reductiv. Desigur - insi trebuie si ne

intrebim din ce sfera instinctuali face parte cautarea instinctivi. a luminii.

Cici aceasta ciurare a luminii nu semnifica in nici rn caz faptul ca lumina

13551 ca atare ar fi ciutata, in vederea ei insagi. Pentru a Putea intelege corect

caracterul reductiv al comporta{nentului, nu avem dreptul si discutim

izolat forme particulare de comportament. Observam, de exemplu, ci. Fluturele

Negru (Nymphalis antioPa), care face parte din grupul celor care

cauti lumina, se comporta intotdeauna in aga fel incit cauti si evite

umbra. Iar nu intensitatea luminii, ci mai curAnd marimea suprafegei iluminate

este elementul care ii determina comportamentul faga de lumina.

insi nici in acest caz migcarea spre lumini nu este o sesizare a luminii ca

atare, ci caurarea luminii se afla de la bun inceput in serviciul orientirii

gi face posibilS" o astfel de orientare. Prin urmare, lumina nu are nici un

moment ocazia de a se manifesta ca atare Pentru animal. Radl, caruia ii

datoram cercetlrile remarcabile asupra fototropismului animalelor, a descoperit

ci ,,in cazul anumitor crabi de api dulce, unghiul in care cade

lumina modifica complet pozitia in care inoati in apa, pentru ca ei se

migci intotdeauna in asa fel incAt ochii lor si se fie indreptati spre sursa

de lumina, oricare ar fi aceasta. Daci lumina vine de dedesubt, atunci ei

vor sta in api cu capul in jos"1. insa aceasta relatie a crabilor cu lumina,

cireia nu putem si-i negim caracterul constant, nu permite animalului

si sesizeze lumina caatare. insl, pe de alti parte, tocmai aceasti relagie a

sa cu lumina ii permite animalului si-gi rimini propriu ca animal. El isi

ancoreazS., aqa-zicdnd, comportamentul si fiinga sa proprie in lumini.

Dar poate ci cel mai frapant ;i mai familiar exemplu de animal care

caura in chip fundamental lumina este cel al moliei carezboarl.spre lumini..

Ne putem oare inchipui o formi mai nemijlociti" de preocupare cu ceYa

decAt comportamenrul moliei care zboari direct inspre sursa de lumini gi

moare in acest fel? Ne-am putea gAndi ca aceasti insecti, nu cauti o suprafaga

iluminati, .ci intensitatea sursei de lumina ca

^tare.

$i totusi trebuie

remarcat ca acestl3nimal care cauti lumina ajunge si piarl in lumini

[366] tocmai pentru ci" nu se preocupi de lumina insisi in cautarea lui, nu o

sesizeaz|ca atare. Pentru a ingelege.acest fenomen trebuie si tinem seama

1. J. von Uexkiill, [Jmueh und Innenweh der Tiere I Mediul inconiurdtor;i mediul

intern al animalelor, ed. a II-a, adiugiti gi revizuiti, Berlin, 1921, p.207.

alsJ ef, EJaf, nf updnf,osJd raun ElUJoJ PlBPor3ru nu rnlnlueuBuodurof,

"r

IE IEUoT1EIJJ InJJlr?rEf r6ap ';orern[uo:u1 Frpau nr ttieya: arr.ro adnr nu

'rnlnrusrueSJo e ours u1 rrypsdecul IOun InsuJs

JJE nu EE 'rnlnleulue e JUIS

ul EeJrgJosge etnf,sounr JrEj as a,taSutdsat prseale uI 'nes InluaurelJodruo:

urrd ezeal.roder as aJEf, EI InJrnl ap gie3 Ernrsafe e a:a8utdsal Elltunue

o ptse;rueru JS rnlnleurue InluaruerJodruoc uI Bf nJluad ;mptuarueuod

-ruol IE ArlfnpeJ InJelfEJEf

a.rdsap rurgJol puel rfunle 'erure8au tua;ede

[/qtl aunrsuJrurp E]seafe a;ede ar ap psul 'elrqrzneld

. .l

rcru arera;dJarul o g JE

^ I

.tDrzod nrlslSa: ul rnFtuaueuoduroc F rnlnJJtrEJEf ea.relard.ralur

^rrlnpal

ec prdeS EI es arer 'arua;,tap rcru Jtelnu.ro3 elap aonrJf, taiuaSlxa

"JeJaJ

r$ ruapundspJ IaJ rsef,E uI 'gllqeueûof, alse nu allreuJall" anurp Eun IfIu

'tlufs sues uI'zel un r:ru u1 ;arndacuo:ard a-nseou JolIJpI eulg IEru at$a.tt:t

-od as plu"rJEA erurrd m nrluad reunN ;"'a-rdsug earer6rur nu JEI '"'ep

eareuedapul urar8alnrrd es mgarr rE al ep psuJ 'pultunl ap arerredapur

EJ f,rJaunlur ardsug eart:ilur J?I 'f,uJuntut ap areutdapul Er gulunl ardsut

uele:$ruu tel:;dl:lur ruv 'rEJtrqre TJIJETEJ un JJE e: utse;drur Elur ESEI g;l

-s?ou Earera:dralul 'uierr-rasqo Jolsafe JoJnrnr Epnll uI 'eIrJnuE EAai aJIEJ

rlu:od elnunu? reun EruJoJ EI EJEp tray) 'r.,zaelrode: as )rel elnJf,nl IJf,e

Jzazrsas ps yqeder rfnsur Ie pulg ec leta:d;atul g areod nu Inlnltulue Inl

-uaueuodruoi 'EruJn urp EJolsJfE Inzm ut El IaJ

EI 'EeJf,E ap rcurcot 'gsu1

'"ereolnr nES

InsoJnu El IeJ EI 'elerurup nrruad auedt Inlol nf giuerrodrur o

a.rt Eururnl ea r.;lere eu 3 aP EaJrueru JEoP 3JE 'eununl ap pie3 nes el?ulrunl

aia3erdns reun InJorJJluI uI 'nES Inlnruaruelroduro: e l5 rnlnprulue ele

aJ?tuarJo ap a:gr:ads rJnpou JolsJfE eaJbrpul 'tuaureuodruot ap dn mun

p nldruaxa Er rerunu Burunl ap pieJ ruauelrodruof rser? rern3srp ury

'ppsa( fpef, r-ps 3un[e eununl ?rn"J

a.ref, eleurru? etsef? gf IJJrs" 'rurrunl aps raudo;d In]f,aJa azasuel"qeJruol

?s aJEf, 'rreru ap rgre eia3erdns Eurlunl esur aleod nu ?JJBuBuJn-I 'aJEtE

Ef rrunl Eurunl rg3ap rarloru erdnse JJEru reru piuangur o IaJrsE plllJaxa

JJEf, 'u?ru aiayrdns ezeaurrunl EUnT 'ateununl laiayrdns ?arurJEIrI aJtEf, ap

r: 'eull.uny ep asJns reunaJ^ E ?sEoururnl Ea]E]rsua]ul eJl?J JP Jol EeJE]nEf,

ul a]eururrelrp tirns nu rcpe6e 'gulrunl ap areorlqnl runs eIIIoW 'punl

a;dsu1 nu €sur 'rrJpugrunl EJEIEH ut eraoqz elrrloru a:ec n:luad eznE) eI

areotr,rrrd EeJEqJJrul efap fmrprr E. uI./v\.IeC ec an6 JS 'Irurlunl EalE]ISualuI

ep eteuruJelJp luns (,rrre8au rusfdo;loro3) eururnl prlê eJ?3 elJI"ruIUE

af auraJl ul 'eleununlr raia;e.rdns Eulrunl ap '.to1 eeJElnE3 uI 'aleulurJalaP

tuns (,rrrrzod usrdorrorog) purulnl glnEf, aJEf, alalerulu? al?ol ?f ptdt3 ap

/cc IN'ININAWVJdOdIÎO] glddOUd VEdECIHfSAC'09 S

338 CLARIFICAREA ESENTEi INDIGENTEI DE LUME

prezent 9i aflat la dispozitia animalului in mediul sau inconjuritor. Acest

caracter reductiv propriu oricirui comportament, faptul de a lisa la o parte

lucrul ca atare la care se raporteazi. ne constrAnge mereu, prin caracterul

siu enigmatic, si ne punem urmitoare intrebare: la ce se raporteazi comportamentul

si care este forma acestei relagii? intrebarea poate fi reformulati

astfel: unde este gi cum arati sfera de care este inconjurat animalul ca

arare. Cum trebuie ingeleasa aceast5. sferi, daci relatia sa faga de alte lucruri

nu este doar mentinuti, ci chiar in mod constant constituita prin intermediul

siu? E, necesar si mai incercim o dati sa clarificam caracterul reductiv

al comportamentului, pornind de la o observatie elementara. S-ar

putea spune ca, daca comportamentul are prin excelenti un caracter reductiv,

atunci el este constituit in aga fel incAt sa nu permita nici unui lucru

prezenr si rimAni aga cum este, ci si-l inlature pentru a ajunge, aga-zicAnd,

in gol. Prin urmare, comportamentul reductiv creeazi continuu un gol.

insi o relagie cu ceva precum golul este cu putinti numai acolo unde existi

si o relatie cu fiingarea ca atare, si invers: numai acolo unde este posibiia

o relatie cu fiintarea ca atare exista gi posibilitatea cautirii unui gol. Daci

am incerca si concepem caracterul reductiv al comportamentului drept

cautare a unui gol, atunci comportamentul animalului ar trebui conceput

mai intAi, in chip fundamental, ca raportare de sine la fiintarea ca atare.

insi tocmai acest lucru nu este cu putinti. Acest lucru inseamni deopotrivi

ca animalele nu au o raportare indiferenti fagl de fiintare. Caci 9i

[368] aceasta indiferengi ar presupune o relagie cu fiintarea ca atare. Daci comportamentul

nu presupune o relatie cu fiingarea, oafe Presupune atunci o

relagie cu nimicul? in nici un cazt. insa, dacl nu presupune o relatie cu

nimicul, trebuie sa presupuna intotdeauna o relatie cu ceva, care trebuie

sa fe realmente 9i care €ste. intr-adevar, intrebarea este tocmai daca nu

cumva comportamentul este o relatie cu... de o asemenea natura, incAt

lucrul la care se raporteaza comportamentul, inteles ca imposibilitate de

a se preocupa de ceva, este intr,un anumit fel deschis, accesibil pentru

animal. Dar aceasta nu inseamna in nici vn cazcl acest lucru ar fr, manifest

cafinyare. Nu existi nimic care si ne indice ca animalul se raporteazi sau

s-ar putea raporta in vreun fel la fiintarea ca atare. Este insi evident ci

animalul se videste ca fiind ceva capabil si intre in relatie cu alte lucruri,

in aga fel inclt este cumad afectaide acestea. Subliniez acest lucru, tocmai

penrru ci aceasti relayie fayd de... specrfrci comportamentului animal -

care este in chip esenlial striina de starea de manifestare a fiinlirii - a fost

ad a1r:n.r:n1 artpf, aprr{f,sap as

- "'E ap llQedec arsr ar ?arf, Ef, - InlEuIu"

rf?f 'lnlerurue nf fruefaur uoder un-Jlul r:ru esul g$e as nu rJnJf,nl atlel

-elrJ 'lnrle nes Ia3

un-rtul mlnlerurue ptnrsounr arEJ es eJ"}E Ef eiulg er

rnprde3 tzeq ad rotezundsarof, luaruerJoduoc un-rrul pugf,rlru aundsue:r

as nu "'E ap lrqeder g "

rp ptdeg 'a.reiurg ap pie; Inlnlerurue p errnd

as E ap poru un rtsr nu "'E ap llgedec g y '1tpiu{ at alsattuuru tuns nu

/ryprutua pzuatlodu.r as aJaJ a/ Unnn/ axsara esul 'nes prnf urp rJnJlnl erFI

-aler EI ezeauodet as Inlerurue ErnJ?f InJpEl ur Intuauretrodruor piulrnd

nr arEJ eJpr Eaf rerufol elsJ n?s p-rn[ urp p.tats gtseate rgrur I{ t$e ur p1

-?urru? ereofuoour JJEf Jolatlurlsur E Elrl"laJof ealetr.trsuado;d arnlnsuor

etpot 'lnpturu? tetop elsJ eref nf eurs ul etrgJosge Jollipllllqe Eatelrletol

'E:s?a^ras ps rdu atsa JrEr '' ''u ap lrqeder Arlrurlsur poru ul g E Jp IntdEC

'nrf,nl tsele tuplglrelr Es

Ilglsod arsa

Ef"p EeJeqaJlul pf,rprJ JS 'nts Inlueueuodruo: nrluad r$ purue nrluad

l69d sryJsap l6nrol atsa nwlnfuorux nxFaut rnun FIaJ Jp E rr ErEp EsuI

IlrPqrr{urzaP € eraJs o-nul

IEruruE rnlntuauElJoduof € aurs eP ?aJJrJssrun3Jr] (q

'ezrsas ateod o nu 'aunriel aJE nu Ef,

purg tep 'ar5apupS nu Ef, purg lep 'JEp 'lerurue n;luad etuazard 'tdarp r-a:

'alsa rareiulg gl ruJfrz ps tgf,ul IeJtsE 'qJo elsa nu InluJruelJodruoc qsul

'are.trlde: ep rrJets e rS mpruarueuodruo: eiuasa e1 rua8un(e rrerard.ralur

rJtsafe Inrpauratur ur:d rlqy 'lrgiulg ?l - ft"por:ru itriuasa poru ur l$

- Eleporfru EtsaJrueru rod as nu ezeauodrJ es aJEl ey allrpiurg rgrul e6e ur

1a3

ESUr 'EAJf rl Jtêp"-Jlur EZEatJodEJ as plrpe '^nfnpal alsa

Inluaueuoduor

:Fluaruepun3 suas

Inrotgurn

u1 salaiul ernqerr rS grr6ar8 ari:a;rp o-rlur

J?sJfJu drq: ug afnpuof au - rusruorirnpa; ap IJr - rnlnluaueuodruoc

p ieriuasa InJelf,EJ"r "uruJsap

e nrluad rrsolo3 ruE-l eJEf, ad puarurat 'psur

zEf lsa:E rl 'rU ES aJESEI-eu er JEfEru r:lu 'eru;o; o rflu qns '?un IfIu lnlos

-gE - erer" ec rrreiurg v ag[ ?s awsq o ptap aundnsard nu Inrueu"lroduo:

rfunle 'eJele e) eareiurg e1 erroder ateod as nu Inleurue

rS e6e ;elape-nu1

n"ls alrrnrfnl pl"Ci'rnlnruau"rroduro: IE leluau"punJ JarJ?rEr rsJre Jol

-rurnipu drqo ug adaruo: E rp Earerlllqlsod ap auri arere m rnlnruslueS;o

E aIEA3JPE rJBururJalaP rsun BetEtrlrqlsod 'JouJrln ErqE snPoJlur luJruJIJ

un tsoJ e ag 'araua8 ul rnlnleurue eiuasa l5 ruslueSro ap prdaruoi ruyop

" eP rJEorJJluE eluPfJDur ul EsJePaA nl etnf,aJ] IErusruePunj Poru

6€,8 INTNJNEI^{VTXOd'^{O] EIUdOUd VEUECIH]SEC '09 S

ul Jg

340

CLARIFICAREA ESENTE,I INDIGEN'IEI DE I-UME

care le intAlneste. Asta inseamni ca a fi capabil de a... reprezinta in sine

conditia de posibilitate pentru ca celelalte lucruri sa poati in genere determina

un fapt de a fi capabil care da nastere unei forme de comportament

si permite mentinerea activi in cadrul acestui comportament.

Faptul de a fi capabil de a".. gi, astfel, comportamentul insusi este deschis

faga de astfel de prilejuri, faga de astfel de ocazii, adici faga de ceea ce

declangeazi intr-un fel sau altul, adici dezinhibi, faptul de a fi capabil de

a... Lucrul la care se raporteazi comportamentui animalului este de asa

naturi incAt comporramentul in cauzl. este deschis fati de el. Acest lucru

esre cuprins in deschiderealOffenheir] specifica animalului sub forma unui

element dezinhibitiv. Pentru ca faptul de a fi capabil de a... determina de

la un capat la altul fiinta animali, atunci cXnd fiingarea care are acest fel

de a fi intri intr-un raport cu ceva diferit, ea nu poate intAlni decAt ceea ce

,,priueste" sau declanseazi acest fapt de a fi capabil. C)rice altceva este de ia

bun inceput exclus din sfera animalului. Aici nu avem in vedere vreun

1370J conginut particular, ci caracterul fundamental al acelui lucru cu care animalul

poate, in genere, intra in relatie.

Dar oare este mai intAi nevoie ca instinctul sa fie dezinhibat, cAnd

tocmai lipsa inhibarii este cea care caracterizeazi instinctul? Nu s-ar cadea

si vorbim mai curXnd despre faptul ca lucrul pe care il intAlnegte animalul

este cel care inhibi instinctul? Putem vorbi cu o oarecare indreptigire

despre lipsa unei inhiblri a instinctelor, daci avem in vedere, asa-zicind.

rezultatul lor, scopul citre care tind gi felul in care se manifesti, si mai ales

daci punem aceste lucruri in legitura cu propriul nostru comportament

posibil in cadrul lor gi fagi de ele - cum ar fi problema controlului sau

stipAnirii instinctelor etc. Daci insa considerS.m instinctul ca atare, in sine,

nu prin prisma pornirii pe care o poate declansa, ci in structura sa instinctuali,

observim ca este caracterizat de o tensiune gi o incarcituri interne,

de un blocaj si o inhibare care au in mod esential nevoie de o dezinhibare

pentrll ca instinctul si devini actiy, ca pornire instinctuala, si sa poata fi

astfel dezinhibat in sensul obignuit al cuvintului.

Ceea ce intAlnegte comportamentul, ca fapt de a fi capabil in mod instincriv,

este intotdeauna dezinhibitiv intr-un fel sau altul. Ceea ce dez'

inhibi in acest fel 9i se afla intr-o relatie cu comportamentul numai in

misura in care are acesr rol dezinhibiriv se sustrage, asa-zicind, constant

gi in chip esential comportamentului, potrivit propriului mod de a se

,,arita pe sine" - daca putem spune astfel. iar pentru cl ceea ce dezinhibi

pugc rS El Inlnleulue pf,glrads auls JP eJaIJlsuIn3rI3 Plsea:B 16 aunl ap

giua8rpur pls"J3e tueSoratut es t6uerlsuof neJetu ruJPeA au m prdej ur

plsuor ratuayqo:d erl"]lnf,gl6l 'aripSoq aP EruroJ o aulg aP IaJ

"l else 'PuIq

-ro.t 1d31p EI 'rr?3 giuaSryur - mlnlerulue g:glcads lrun/ aP aiua8tput $ m1

-nuo E3UIIJ ds arun1 ap aa.ntnpl aJtul Purgesoap

ruprur.rdxa o-s t?sJeful ure

arec ad tdounsrp e1 rodtug r6npuoc tuatuns areqaJrul PlsEJfE nl PrEPO

'PrqlsJP as 3r?f,

Jola]lultsul E aAIlEIaJol rriprl,ttsuadord e-ra3s I3 'Inlnlerulue 1t ,,:t:lunel" nti

-eds srz-e6r un elsa nu ezeatedefE Jr ?eal ESul 'EZ?JJEdrce atec JJaPIqlsaP

o prqdrul auIS ap eJJIJfsurnrJI3 FtsEJf,V'eartiurg ada:tad e ap lrigrllrqlsod

eiuasqe 'fesuulur drgc ug 'prlydul trrtredece Fulpro eP aJJPII{3seP P}sEaf,V

'll.rpiurg FurpJo ep EAef, z1 m euodet aleod JS

Inluaruelroduo: JJ"f "l

rJnJf,nl role3B ? aJElseJIuEru eP EaJ"ls n3 Jf,?J e-JP fllulu JJ? nu slqlseP 5

E

ap rdtS rser" ESuI '<rollrpqlqulzap EatEtISra lp ap piej slqssaP alsa lercdece

g E rp lnrdeg

'eFS rara3s psuudnc urp elrqrsod rollrgqlqulzap ericarrp

ap ptep er"rag ap auri 3a.rru1 ap re.rede:e rtse FI"uruE rre) ul pPoW 'PIE]

-uau"punJ ES EJnlf,nJls ap 'mpprulue ? e)IJlunPI IEtu t)) eelEzrua8ro ap

aud aurs ap eJelJfsrunrJll ets?ef,E n 'purtue Bf, atuaJl o efap lrPJ] a: tdnp "

'rorJJt]n JfEJ o nu psul 'llJgqlI{uIZJP "

EJaJS ElsEJsE ap qreo(uo:ul 3s IEluIuE

aJEferC 'ugqrr{urzap ap pr"ln3l}Je rS e}eururarep eulq JlErIsJe Ip o ea;ede

arrod arz: u1:.s pu1"trup] e;tofuocur l-er"i EraJS ElsEeJe nrluad luaSu1y]

erdnl l$ FrlE^"Jl reruf,o] alse ES eiel.t 'sr:ard ptr i 'lnl ttiar,r erernp prtor ad

aurs nl tueod o r$ aps IupqIquIZJP erays 'tnda:ul unq EI JP 'eurs nf naJelu

putod 1a 'mppultue autfuedt euIS aP aJelJfstunf,Jlf Els?e3e P3 nJluad 'n"s

ptuarueuoduoc e$uepap areod ai EJaf ]ot aturculP ]IIIgEts atsa arec ut:d

3 LA 'f"t?qtqulzap a atats reun sIJfsuInrJIJ elsa t? 'atuaza"td lJnrsnl e1 -

earu d mrnd

JE-s ru urnc e$e - ?]epolrlu ezealtodet as nu mp]"urrue Inluetueuodruo3

'aJ?l? EJ ElseJIUEru alzod as

FtlE nES IJJ un-Jrul ?glquzap e3 EaaJ ?IJJer Ins

-ulrdnr u1 l$ rorgrn(uolul nes Inlpotu ap pieg a?lqrsap rt In[EIUIu" "Iergf,

InIP

-JruJJtur uud a:a3s t)un aatpltutqap 'erttnodtulP 'gf,gluluas r: 'trelnsde:ur

reun InsuJS

JJE nu aAIlEIaJor eFS Jollunlsuadord EJaJS JP ltrn(uocul atsa

Inleurue ec prdeg .pglqulzap ar Erar ap pie3 srr{rsrP g E aP rdz3 un ruIS ul

etse 'lnleturue ezEJzr.retfEJEJ Jf 'JIES Jolel3ulrsul E eAIIEIaJoJ tliglt,ttsuad

-ord srr:srunoJrf U

e ap prdeg 'aJElE E) eJEruJoJSu?Jt o EI IrIu ESUI 'a-IEIE

Er Elueueur;ad erers o EI Elepollru e8unfe as nN 'nnnl xsara ap nialTwdnt

-oa.td nun nsd4 eutrcl tr ezeaSuel:ap II al prm ap pie3 lnpluaurilodruo:

prrodtr 'pduasa drqc u1 Elntsar? gders n t5 a8e;tsns as I IntuJtueuoduo:

tr€ IN-ININEWVIUOdT^{O] gIUdOUd VEdECIH]SEC'09 S

342


lucrurile la care se raporteaza animalul ar fi ceva de ordinul fiinlarii, sau ca

si cind relatia sa faga de ele ar fi o relagie de fiinga si, ca atare, manifesta

pentru animal. Faptul cl lucrurile nu stau deloc asa ne constrAnge sa afirmam

ca esenla uieyii nu este accesibild decdt daca este consideratd intr-o maniera

deconstructiua labbauendl, ceea ce nu inseamni insi caviata ar aYea

o valoare inferioari Dasein-ului uman sau ci s-ar afla pe o treapta inferioara

[372] acestuia. Viaga este, mai curAnd, un domeniu de o bogigie a deschiderii

care rimAne poate cu totul striini lumii noastre.

ir, t"pott"tea sa instinctuala la..., comportamentul este deschis faga

de.. . ins5. in acelagi timp, ca pornire instinctuali, el nu poate fi afectat

sau vizat decdt de ceva ce face caraportarea sa instinctuali si devini active,

adici doar de ceva care are un caracter dezinhibator. Ceea ce dezinhiba

elibereazi instinctul din starea de inhibare ;i permite pornirii instinctuale

si acgioneze asupra lucrului care i-a produs dezinhibarea, ingaduind animalului

sa se migte in acord cu anumite instincte, trebuie sa se sustragi

mereu, potrivit esentei sale, nefiind c€uA statornic, fat| de care animalul

si se raport eze cA la un obiect posibil - fie ca ceva schimbitor, fie ca ceva

ce ramAne neschimbat in urma acestei interacgiuni. Sustragerii de sine ce

caracterizeazi factorul dezinhibator ii corespunde imposibilitatea funciari

a comportamentului de a se preocupa de acesta, in aga fel incAt ceea ce

dezinhiba sa fie obiectivat ca ceva Prezent.

Animalul poate fi excitat de stimuli numai pentru ca felul sau de a fi

este comportamentul si pentru ci acestuia ii apartine, in chip corelativ,

ceea ce il dezinhiba. Iar excitabilitatea sau iritabilitatea au fost desemnate

drept caracteristica distinctiva a ,,substangei vii". in lucrarea sa Handbuch

der Physiologie des Menschent , Johannes Miiller - unul dintre cei mai importanli

fiziologi - a dezbitut din diferite perspectiye tocmai acest caracter

al vietii. insa pAna astazi esenga stimulului si a excitabilitilii n-a fost

determinata in chip adecvat - adici, n-au fost examinate in privinga con-

nici de citre psihologie, nici de citre fiziologie.

digiei lor strucrurale -

Nimeni n-a ingeles pAni astizi ci este necesar si ne intrebim in privinta

conditiilor de posibilitate ale excitabilitltii in genere. Stimulul gi posibilitatea

de a fi excitat nu constituie conditia de posibilitate a dezinhibarii

unui instinct, ci, dimpotrivi, numai dezinhibarea si circumscrierea unei

sfere a dezinhibirii fac cu putin(a excitabilitatea. Suntem intr-adevar

1.J. Miiller, Handbuch der Phlsiologie des Menschen I Manual def.ziologie a

omului,2 vol., ed. a IV-a revizuiti, Koblenz, 1844.

'alarf,uor aps nian Insrnr ul '<p]"P rftrag eP EZEalruIIsP ISI I$nsul ]nlerulu"

po l$ r$nsu1 InFI"urIuE ?3asulJlul alsa - IIJEqlqulzaP elais 'atuaJleP I€tu

ureaunds tunl 'n?s - IJgqll{ulzap rolapriuarod era3s ec.'repe6e

(rurPJA

'ar"grqurzeP eP dPllilqlsod alturnue

ap pizj sll{f,sep Altf,ul}sul else nu 'ari:a:lp Eaf,E

FI"urIuV ul tetda:pu1 runs

FzLd -ut un r3ru apulrdnc nu rnlnpulue argt:ads a;e.ttldm aP IIrPls FIqLuEsuE

unza) ap IaISE ul Ir 'Inpl"rurue tit3 ul EIEJTPIJ Eraueg rP ros un n3 aJEJ

"-Jp Ee,\" rue Ef Insuas

u1 salaiul elnqeJl nu nJsnl lsafv'IFluIrs ritunut e1

]uaJejrpq faldruo: g arrod ]EIUIu" tltunue un 'lnullls un 'PuIqJoA Ar1:slgo

'g J? fruJalnd ap 16 sualul aP ]VTIJO '?Ielsef? tasdtl nes tdplr,ttrda:ar ap

et"ulturatap aulq JtJ"oJ rdcelrp roun lIAIJlod grrnqrnslp else IJPqIqUIZaP Jol

-apriuarod EJ ?urueesul ef, Ere3 'llnunls Ilqtsod aP Pl€uluJalaP aulq

"Jgs

euEoj al"]rsJJ Ip o e]elnurT tuns a[EUIue ap a1n:ads r5 lgc 'apnprÎPul ele]

"l

-Eruru? ]glt nru?tls prdr3 a8alaiu1 tuatnd e,rncadsrad ElssJsE urp r"unu

,rlurln3 "3 atle nJ .rlrpqlqulzep erryf, ap aunri:e aP aFS tad:artp t6lazt.t

"raJS

eiunr:d ul g]"p oJ€fag Jp gr"uruJalep 'Jololrullsul "

PAnEIaJos EeIEIIAIS

-uadord ur Inreruat Euneaptolut a:e t6t arer 'tlnrutls ap gieS tdglt,ttrda:al eal

-ElrsJJArp rS ea;mqtrlslp ep ptuees ep uarnd eJEf, ul 1a3

p.rnSurs alse Elsafv

.mplnuns ericarlp uI 2f anxJuxlsux t"txutld \aun IE I5 lfunsur rnun InJetlEJE3

art ?lnrurls aleod ar Eaar ep gie1ru1nruus gfaluod at aaar ! qlqa/aa'td a"wLtod

-at etsae)e pt"p terunu pllgtsod alsa rriell:xe rnun zare$ue1:eq 'plenlfurls

-ur EUn rE^spE-rlul e5 rs erng3rl Inuns ppliuarod eP EiEJ arielal ?}sEe3E

re1 'a;aua8 uI ezelnrulls 11

gs eaind JE ef Eaar ap giei uode: un-rlul elultu

-lp e[ap aH" as ES srnqaJl nu nES p$e as nu ]"lnruns 5 areod af Eaes eJ zE)

un rfru ur Eurueasul nu Etse JEC 'lnpullfs re$utpap E aJe3 InlnJfnl e:dnst

.lnruns-EJluof un IlJnferd t rac 'Juluof, ffga un a:npord nu lEInUns else e:)

?Je3 Ef tuaprê ersg 'le ep IEZrL alse 3f mac r$ InuJrls

eJturp r1ie1a.l rarsa:e

" ?FruetuEPunj eeunlsuaulP JEIr{f aPUnfsE }9ou1 'e:nsetu ?au3uras? o-Jlul

pleuoJa arsa earzlard:alul 'n-r:n1 tsale aP olorulP '9su1 't:ndrof EnoP eJl

-urp efruEreru aprnuode: n: eliercdruor tdnp IIi?rIIIqErIf,xa e r$ mppruns

? JJetaJdJatuI Bts?ele EZEelueIJo es lFlu aP l9l ro6n e.uasgo uelnd

'eu?ruEJ pllrxe nes tzealnurlls 3f EeeJ 'lellf,xe tnle: eatled uIP JorPZ

-undsa;oc J?Jluor ttraJa un guodns nu InFuIls 3l JluaJA u1 'esndo tli:ar

-lp u1p ,aJeJluol gJnlrlol nes eunrseJd o nr efBJ E-eP suneaPlolul .r,eAE

efruefetu IJnlIAo] nES IunISaJd rJun Inz"3 ul ")

Eaaf,e ulrd lraia-eznec

l€L€l Vdn ap errue3eul aydelar ep Ftulls Inun rlelf,e;e rurqasoeP 9s rirnu6lqo

eye IN-IOINAIÎVIXOdWO] EIXdOdd VAUECIH]SSC'09 S


o sferi foarte bine determinati a potenlialilor stimuli, adica o sferi prealabili

a potenlialelor dezinhibiri. Orice animal se inconjoari pe sine cu

o astfel de sferi si nu o face cumva ulterior, ca gi cAnd ar fi triit mai intAi

sau ar putea trii in lipsa acestei sfere, pentru ca ea si se formeze abia mai

tArziu in jurul animalului. Dimpotrivi, orice fiinti vie, oricAt de primitivi

ar fi, este inconjurati in fiecare moment al vietii sale de o asf€l de sfera a

potentialelor dezinhibari. Mai precis, trebuie sa spunem ci viaga nu este

altceva decit travaliul 9i lupta lRingenl animalului in cadrul acestei sfere

care il inconjoara lUmring) si de care este absorbit, {lri a fi vreun moment

la sine, in sensul propriu al termenului.

S 6t. Delimitareafnald a cznceptului cu priuire

la esenya organismului

a) Organismul ca fapt de a fi capabil de comportament

in unitatea stirii de captivare. Legitura dintre animal

si mediul siu inconjuritor (faptul de a fi circumscris

unei sfere deschise fagi de ceea ce dezinhiba)

ca structuri esenfiali a comportamentului

Prin aceasti caracterizare a starii de captivare a animalului ne-am apropiat

deja de intelegerea organizlrii interne a organismului. Abia acum

suntem in masuri sl delimitim, in cele din urmi, conceptul adecvat de

organism, aga cum se impune in acest context. Daca il definim in chip

negativ, atunci trebuie si spunem ci organismul nu este nici un complex

1375) de instrumente, nici un minunchi de instincte. Definit in chip pozitiv,

organismul este fapt de a fi capabil de comportament potrivit caracterului

unitar al stirii sale de captivare. Tocmai atunci cAnd se incearci surprinderea

modului de organizare al organismului si al intregii morfologii

animale - adici surprinderea modului de organizare al corpului animal

in sensul cel mai restrAns al termenului - se comit erori elementare in

privinga caracterizlrii fundamentale a organismului. Caci animalul nu

este un organism si abia apoi, ca organism, ceva care intri in legatura cu

mediul si"u inconjurltor, ci legdtryra sa cu mediul inconjurdtor, faptul de a

se circumscrie unei sfere dachise faya de ceeA ce dezinhiba tine de esenta

liuntrici a comporramentului, adici de acel lucru in vederea caruia faptul

de a fi capabil este fapt de a fi capabil. Faptul de a se circumscrie acestei

'L,'d'0€.6I16Z6I '<ullrag

ce 'Ioêxqdzrqlqd aqrtlna1 tn{

ullqg ul '.,,leurru? 15 uo orturp piuasa ap raiuora3lp tereterr)) ardseg" / ,,reIJ Pun

qrsuery uo^ sperr{rsrarunsuasalf,\ sap Sunqcnsr )*r n rnz<'lftpuarlng'f'I g' t

un-Jrul fuaruqauaq)elroduo: ateod as Ptu1u" ug 'ppduasa If (EJeJodrual nES

preJnp ap

"un

JEop atse nu eJ?: eJePnlf,xa o 'aJelsaJIUBu aP EeJels u; p8unfu

zs m;riurg m rrigrrllqlsod eatapnlcxr sundnsard art.tttde: 3P serers 'I

:atrund asvi ut a"tqrt

-fdat ap xxJ?1s ela JfIlsIJatr?JEf, al"Jnlfnlls elslueruoru EtJJnzeJ uelnd

'JotEJn(uolur nrpau un runcard "AaJ

lsaJlueru IueAeP

r]€od Erer?r psuudnc ul "Iq€

'n"qqryutzap a a'tats nun auxs a? ?Uaryrsuw

-JxJ lu Jaflun fnatJatal ul prlpe 'ataaudut a? !!"t?is la ffixxun lnJaPaJaJ

ur

r?urfol 'l?tulue mpdto: E alellun e)'EzetauJalul as Inlnlerulut tnlndro:

?alellun If,'n?s lnpdroc ?et?]Iun ?J EluIluI eP IeJ EI Illu'"'EJ ?tullul

ap IeJ

EI adeorde J"op alse nu JotEJnfuof,ul InrPeur l$ purlue eJruIP ernlt8

-ay p: snds arnqaJr ldtrurge IJlsJ3? e.tutodrul ',,,nes tnyndJoJ ?JlElIun Ef,

l9L€) eutpul ep IaJ el adeorde alsa rolern(uof,ul nES tS

InIPatu purtue erlulP Ernl

-u8a1 'gprulu" erunl e8ta;rug u1 'm repe6t al6ape,L 35" :ezeatu:n aJ?f, elIJnP

-ugr ul '>1frpuarlng zrpuelo p8oyorq r$ a:e3 o er"r u11aj r6elace ul prr,u'rd

atse eunrlsar{J g}seaJ" rgc drulr EIVIE 'ln3RJ glul 5 eteod nu Inlnuslu

-e8:o e g:rreulSlpe.red aseztnlcerer turud o ntluad ISIIJP lnsed 'ealsa:t

a]eol nr 'ESuI 'nES 15

Inrpau putue erlulp ernrg8al piuapr.r.a ul psnd rso3 e

16 prulue rglrads nlperu m mpprulue p role;nfuof,ul InIPeu e8tlsa,Lur e

n:ruad IrnuoJa erlnu IEru tnf,EJ n"-s Pugrnr aq 'rl:a8a1aiul pror n: tdr:s

rnlnustue8Jo ? eplueruePunJ ?Jnl3nJts Ifunl? 'sa1t rtru tzptse alSalnu

-$rqo as urnr e6e 'yerurue rnpdnrr nts lnlnd;oc e g:l8o1o3Joul slellun Ef,

I,rild arsa pPtuIuE PSuI

"J"O 'aps llial.t IE luJluolu 3r8f,35 ur InlnFuIUe

E a]Entf,e laiurg ppluau"Pun; Ef,IlsIJefJEJe) srsa IIJPqlqurzeP E eJOJs

reun elJfsurn3Jlr "

JS ? ep Jr"rIIqE Ptsea:" to 'leuolzelo dlq: u1 ti :ol;al1n

lerunu EI"JÎ EI asel aJBr 'ESunJs? aulpntnde o ad m gleruauePun; elElITIqE

glsem" adacuoc uarnd nu IJuntE 'JIQedee U

JP mprde3 eiur,rtrd uI euIerl

"

-ep rcur rnf,Rt IU"-el are: ad alllie^rasqo rP ruauti 'IrPqIquI

"ruEOS "rEC

-zap apriuarod ap gra3s o nrluad strard rueoJ Ig un-nul srl{3saP 5 E rP

gprueulepunj earerilqe u1 '1a3rse 'ti,, auts ad at"trsrunJJn 2s a 2P plaluautupunl

aawxl?q? ug piuersul eruttd ul If, 'eFS ro1ai;o3 ta:e18ar t$ tareru:oj u1 'pcl3

-olorzg nes prrSolojrotu Es eliern8yuoo ul "lsuoJ

nu xnlnrusrupZ"to aa"rpztu

-aLlg 'tigt11lq" arlelrler ateot 'pugctz-eit 'a:at$eu n?I aref, ulp l5 ater8atut

luns arer u7'm1n1arutua a ?farulruayur{ualalllQa atsa IIrPqIquIZeP " erais

9rl

IN'INI/{SINVDUO ViNESE '19 S


fel sau altul, insi nu poate niciodati percePe fuemehmen] ceva ca ceva - ceea

ce nu inseamni insi a nega faptul ci animalul vede sau ca este capabil sa

observe anumite lucruri. insi, strict vorbind, animalul nu are percePtie.

2. Starea de captivare a comportamentului este in acelasi timp o acaparare

a pornirii instinctuale, prin care animalul este deschis in raport cu

celelalte lucruri. Concepute din perspectiva animalului, aceste lucruri nu

trebuie privite ca fiingari, desi noi nu ne putem referi la ele decit numindu-le

prin intermediul limbajului. insi numirea lor prin intermediul

limbalului - gi limbajul in genere - implica intotdeauna deja o intelegere

a fiingarii, chiar daci nu putem detalia aici acest lucru.

3. Starea de captivare, a;a cum a fost caracterizat| la punctele I si 2,

este in acelasi timp o stare de absorbire a sa de catre propensivitatea corelativa

a instinctelor in intregul sau. Felul specific de a fi sine al animalului

(conceptul de ,,sine" este folosit aici intr-un sens pur formal) este

faptul de a-si fi propriu lui insugi, de a se avea in proprietatea sa, in maniera

pornirii instinctuale. Animalul este intotdeauna impulsionat sa actioneze

intr-un fel sau altul. De ^ceea,

faptul de a fi acaParat, specific

1377) animalului, nu implica niciodati. o preocupare cu fiintarea si nici mlcar

cu sine insusi, caatare.Insa aceasti pornire instinctuala nu se desligoari

nici in interiorul unei capsule inchise, ci se raporteazi mereu la altceva,

datoriti faptului ci instinctele insele sunt acaparate. Absorbit de activititile

sale instinctuale, animalul da curs acestor porniri instinctuale, rimAn6"nd

insi intotdeauna deschis pentru acel lucru faga de care este deschis.

4. Odatacu aceasti deschidere fagi de altceva, pusi in joc de starea de

captivare, animalul poarta cu sine o sferi in cuprinsul cireia poate fi

afectat de citre ceea ce dezinhibi., abilitatea sa de a.. . declangAnd, in fiecare

caz, redirectionarea instinctului siu.

5. Aceasti sfera a dezinhibirii nu e o armuri rigida Pe care o poarti

animalul, ci este ceva de care animalul se inconjoari pe toata durata vietii

sale, in asa fel incit aceasti sferi si activitatea instinctuali absorbita de

ea implica un travaliu si o lupti pentru animal. Mai exact spus, acest

travaliu depus in vederea sferei care circumscrie totalitatea activitigilor

instinctuale constituie un caracter esential al vietii insesi si este chiar acel

caracrer al fiintelor vii cu care suntem familiarizati din experienta coddiani

gi pe care il numim autoconservare sau conservarea speciei, insi conceput

acum din perspectiva apartenentei sale sffucturale la esenga starii

de captivare, la animalitate ca atare. Conceptul de autoconservare, carr- a

'rrrSolouqrue InrorepuoJ'uerura8 rsrprnrtu r6

;erSoa8 '8o1o-ioalaru '8o1oa8 '3o1orq un tsoJ E (:gtU-Ze

^)

ra?g uo^ tsurf Ir") -r.

rnlnlo:as e aletuurnI euud ug pduasa €Aaf, EPEA gs tr$nar E .,-JJ"g uol lsuJg

IJ") unrrJd rotrla:rar aJEuJ un Ff, r"J"AJpE E 'IIJplIn r"p tEIp3uI eg Es

IaJ rsar€ ur nou urp lpug8 l$ tnze,t Jlsa af Eaar Ef eftt? arc tpcug 'ztnltu t6e

ap psul arsa rrJruJuro ErJorsI 'pduasa arsJ af eaa: llrrr-lrod pruaruotu e1 r$

Arsrrap drg: u1 nou ulp €epel E rS rpug8 E ul tVf,rP Elrrtl" rlrulu ul Ptsuoj

nu Ertetlpur8t-lo rc1 'rrpug8 t6 lnzt,t - telada; Poru ul 1$ - e(ap "uneaPlol

-ul lsoJ e pduasa alsa ar eaa3 'nlrdo.rd la prnutiuo: tutrunl u1 aund e ap

l$ lriar.t eiuasa InIEAZJp E JP prIPE 'tnosounc z(ap 'auts uI 'EJa af saef solJes

ul e ap p(rrn: rrsdrl y 'rrJnleu erdnse elsIIEf,IZg rS alsrcluecatu IeAII

"nl

-:adsrad erieunuop ap pteul:dal lsoJ E eo mprde3 Pu"rnf rcur l$ Elnfsoun3

EJa nu lrialt e:dnse pleruaru"punJ arida:uoi Etseefe er rnprdt3 ulind mu

ezeeJolep as nJ:nl rsefE J?I 'eJelelJaf ul etllsalul ralS.laua EPnIJ ul '"al-XX

ug r$ -rtrq: 'EaJepeA nf ElnreJl drulr rpru tsoJ P JrEf, t5 ttiat.t

F Inlof,es

raiuasa erdnse ari:agar )Juo ezeeJpeful es JJ"f, ul 'uiatrt aiuasa q a'woltrntd

alaruarua?unl TaTidatuot a ?prruor arauxrurapP o €sul tlreio uny' 'IlrpqaJlul

Inuuas gns esnd pl"pollru g pugrndreruau'ui?fipu'rrua uiuasa E P^rlru5rP

aJmgrJEIf o lrJejo U ru" pl ?]seaJe ulrd ruaunds "s

uIJJ nu Ef lu3PIÊ

'lUaluBl

-roduor ep IeJ rnrpJuo B Jlerrlrqlsod ap erirpuoc alsa art,ttldef, aP EeJEls

ee lnptdt3 Ear"trIpul (9 :eu.rn ulp elaf, ug 'r5 :lnprurue e:eofuorul es

ar?r ap roreJs Ernlinrrs (g le,ra:rp ap gie; "rrrPnlrseP

(7 :a.uq.rosqe 3P eor

[8/€] -E]s (giearcrcdzte (Tleanpnlcxa (1 :un:s ad 'Pzveztât:und ase5 a1a3

'rarSolorq EJaJS ulp ptJr3uof, eJrgeJlur actro lulfltds aleod

rs eJEf, ad taruat Iglulp IJf JlsJ are.trlde: aP rIJPls e:dnse EI"ruauEPunJ

addacuo: ElsEJ3E r3p3 'rnlnletulur ? a;e,rtldec ep IIJprs p l"JnllnJls 8atru1

rnlsa3? Ealelrun e1 azaltodu es ES elnqaJ] - JIes tatintttsuor eiurrrud u1

nes erunue ue8ro rnuneJl eiul,rrrd ul Ie3ts"

16 - rnlnprurue e dprrllqe leun

eiur,rrrd ug rarSoyorq EJTs ulp plaJruor eJegaJlul JJBfag ec 'durrl l6eyace

u1'esug Eurueasul nJfnl rsJre'putq:ol :rSoyoporayq'Inlnluauel:odruoc

E elrllllqrsod apretipuoi elsa IJIE efeztJel)erar are,l'rlde: aP '9

'' "eJElS

'glsIULlAJEp elJoat e8ea;ru1

ptEJE Ju run: e6e 'eleuore rJeqaJlul ap IIJJS r8anug taun latSololq Inrpef,

u1 arar$eu rep e r$ :iul,rr-rd rtlnru u1 rl$at8 salaiug ESur lsoJ E IA 'PlsIuL^

-r"p EIJoJt aJref ap giuapr.n'a ul sols torpldugrul Poru ul lsoJ e nu 'lnlnuro

zrdnse EJnuouorJ e,rnradsrad o-JlurP 'nes I? suas tser? ur 'ara]6eu lenl

Lve

INTNNSINVDUO VJNASE 'I9 S

348


trecut, chiar daci a ceea ce a vizut el este inca voalat de perspectivele filozofiei

si teologiei moderne. Initial, receptarea operei sale a fost blocata, iar

influenga sa a fost limitata de catre curentul darwinist gi de c5.tre metoda

pur analitica care juca un rol din ce in ce mai important in morfologie si

psihologie. Potrivit acestei metode, se considera - si in buni masuri se mai

consideri si astizi - ci organismul poate fi reconstruit pornind de la elementele

sale de baza, Farl,a avea un plan dinainte, adici {lri a fi inteles mai

inainte esenfa organismului si structura sa fundamentali ;i flri a pistra

1379) aceasti. structuri in faga ochilor, pentru a o folosi ca plan al acestei reconstructii.

Abia in cursul ultimelor doui generatii biologia a depus intr-adevir

eforturi pentru a depagi aceasta problema * una care preocupi inca in

multe feluri cercetarea concreti din acest domeniu. Faptul ci. iesirea din

impas s-a produs pe calea cercetirii concrete 9i a experimentelor este cu

atat mai de preg, cel putin din perspectiva posibilititii unei transformlri a

gtiinlei pozitive in sine, care ar prefera, pe buni dreptate, sa se elibereze de

sub tutela filozofiei. Cu toate acestea, este in fond o iluzie sa credem ci

forta activi ce determina transformarea biologiei actuale ar fi o serie de

fapte nou descoperite. Modul de interogare si perspectiva noastri sunt cele

care au suferit in primul rAnd o transformare fundamen tala, iar ca urmare

faptele au apirut intr-o noui lumini. Aceasti transformare a modului de

a privi si de a investiga constituie intotdeauna un element hotiritor in

gtiingi. Importanta si vitalitatea unei gtiinge se vadesc in capacitatea ei de

a se transforma. Aceasti transformare a modului de a privi gi de a investiga

este insl gresit inteleasi daci e privita ca schimbare de perspectivi" sau ca

modificare a condigiilor de ordin sociologic ale;tiingei in discugie. Mulgi

sunt interesagi astilzi de stiinta in chip precumpinitor sau chiar exclusiv

sub acest aspect - sub aspectul condigionarilor sale psihologice sau sociologice

-, insi astfel de lucruri sunt doar de fagadi. Sociologia de acest fel

se raporteazi la adevirata stiinti si la intelegerea ei filozofici in acelasi fel

in care cagaratorul unei fagade se raporteazi la arhitect sau - pentru a nu

merge atAt de departe - la un mestesugar onest.

; b) Doi pasi esentiali ficugi in biologie:

Hans Driesch ;i Jakob Johann von Uexkiill

Ar fi, ca intotdeauna, instructiv si urmirim istoria biologiei de la inceputurile

sale pAni in prezent, pe firul conducitor al problemei discutate

'668I'SIZdIrl

tislpiut satotd tnun a ?ypnop 6 'anlauaSot'toru nlasato'td Pzwz4?1ro7 / suaqaqrsat

'xsq?ila sDmag u1E 'a8ugZtor1 uqrsuauaSoqd-loru uouasqayoT )!Q 'qlsrrrq 'H 'I

'plsl[?]Iôau ?s tgozolS nrluad

ul pptuauJtJadxa ts tarclo:-IJJ nlluJd sel€ mu lnfsounl

16 latSolor:qura Inluaulop

'ueturaS.Jozolq rS 3o1orq un tsoJ e (lr6I-L981) qrsat-tq Pr?nPE JIoPV sueH --

,saffns nf, tEJnSEJsep E-s saJo.rd lsaJe Ef"C '8artu1 tsefe "l

UodeJ uud 16

rnlnSelul lruxJluof ul ElEururJJtap a1s3 erEuorJgura eFlaf rp dn;3 rnun e

I I g t] EreouJ]ln EaJErloAZaC '?rtseou ell]PluJlgoJd n: er:artp rol EJnTEBJI Fpt-'r as

ps tgsul ]eJ

E6e ul <FrfnJf rol FlEllllzJJ rErunu pfrpur ro^ 'rrrE alEluszJrd

g ]od nu rnl alaturruuadxg 'PIEluaru"PUnJ rlilrrlP o-rlui elnuliqo elrlel

-lnzJr lErogEla P I{fselrc

DqJsxxzuaSoqd.toru uoqasrya2l07 ax7 es

EareJf,nl ul .?leluauusdxa ErSolouglus nnuad erelefJa3 rp rfergo tuelaf,xa

"a3uu3to71

un arnlnsuor aJ?f (aJEuI aP JoIIfIJE JolIUoIlqruJ EJdns" --r{JSaIJC SUEH rnl

3lE arEorEôur rolllElJfJ:D EZEeJoTeP es elSolorg aP lnflJ sEd IVTuIP IaJ

'rfrurrlf-ollz5 ruauJsl uI EsEalaiul tfusu1 ea elsJ "lnla:)

ftseef" ,rgre rgtep lptu IEIAJ 'atuetu8Elj aP aJEUIlnlSE o E] snPar t5 es eiuasa

ul ]rSaJg lJldruol poru un-Jtul Eiuersur uI sJlaiul 'lnrustue8ro etset

"ruud

-nJtsuofal ES ,EJ EI Jp purutod ,EiJeaful r$ tnpt.l IE IEIPloruIJd tuauala ec

EInID JISJÎ:d tdar.t erdnse Elslrlu?laru slJoel ElsEefV

'elSololq ul lueulluoP

Iot un pful "JEo( atef 'rriJrl ?JdnsE atslfluEfJru IJIJoat Flxaluof ul rinlq'

]soJ nE - EelroP IE lvrJP ErnsElu eJ?ru IEtu o-rlul IvluP I3f ESul - rSed rop

rJJ .JotEJnfuoJUI n?s Flpetu

l5 purue JJIuIP IunrySal IIJslefJe3 E slEIiuJSa

raritf,gruuas Eerrgrlriur )tse sad aalpq /a-a? P) 'nES IE lsllor{ rrlferes lsaf"

ep (aFS alllpets erlulP eJ?fag ul (EsnPuof alsa Inlnulslue8lo eti:nrlsuof nes

EeJruJAep

"f n ,riJpd 16 afuaruala UIp SndrUoJ E,\af etsJ nu '?tuns o alsJ nu

FrusrupsJo m aunds E Euru?Jsul mFusruESJo I" lsrloq In]alfEJEf aJdsap

rgro^ v 'eung IIua3JP aP EfaP Elnfsounf EJe El?rn]f,nJ]s sIiEIsJol glsEsfE

EfDualnB EeJElJ3Jef uI I$eP 'rzalse PPolU o 1a r$ lIusAJP E InusIIoH 'Inl

-nrusrue8Jo Ie ]slloq InlnJelf?Jef Eelal$?ounf )J EZeezr.L sad 1nrut'trJ

'Pllseou

ErxJIqoJd nnuad al"IfnJr luns ale esq 'arSololq ul ernlqt esrrSord aleJnguls

'rn8lsap 'luns nu rrie:aua8 EnoP rol3rullp InsJnf ul EISoloIq lnsRt ?-I aler

ad la.rsnap l6ed rop I3J 'EIlIJIqo:d etseare aJdseP rrrdord aIJLU elIePI Ietunu

sndxa rue E3 ErSaJdtuI nf, IiaugugJ nU Es E3 'euJaJAaP rcru o-lnf,EJ uI? JJEI

ad rr:aundxe E EUJJ1uI eiua:ao: 'du1r 15e1a:e uJ (?IEJE J?-3u Jol ?alef

"elnd

t08€l -pul 'EISoloIq 1n3E E-I 3r"r ad lnlslraP uiud anulp !o? reoP Euoliurru E "l

EUrnzaJ rol Eur r$ sraruap lsafe arJedoap ?sul sEI ES Ingen EA'eJeoldurt IS

aiala:ruo: rJ EBEJJ1uI ul (JEII IEtu I$ IeJtsE

azaJJIIsJ as ES Ea Ef nJluJd (IfI?

ININWSINVDUO VJ-NESE '19 S

350


dezvoltarea continui in mod independent de mediul inconjuritor, in direcria

srabilitl de la inceput. Observam aici nasterea ideii de intreg - intelegerea

acestei integralititi in sine ca factor determinant. Acesta este

rezultatul principal al cercetarilor lui Driesch, un rezultat de o importanti

decisivi atat pentru problema organismului tn genere, cAt si pentru problema

dezvoltirii sale. Acest rezultat nu mai are insi astizi un caracter

definitiv, fiind agezat pe un nou fundament de citre cercetirile la fel de

strilucitoare ale lui Spemann, care au condus problema dezvoltarii organismului

gi a unititii sale intr-o noua directie.

insi in ciuda semnificatiei sale majore pentru marile probleme ale

biologiei, intelegerea dobAnditi de Driesch constituie, desigur, si un mare

pericol pentru biologie. Caci ea este, evident, doar un pas - si ca intotdeauna

un pas in directia unei perspective moderne asupra acestei problematici.

Cici prin aceste experimente a plrut si fie confirmati vechea

conceplie despre viaga, potrivit cireia organismul se comporti intr-o manieri

teleologica, sarcina cercetitorului fiind aceea de a clarifica acest caracter

teleologic. Prin urmare, Driesch a fost determinat de experimentele

sale sl formuleze o teorie biologica care este desemnati., in genere, drept

neovitalism si care este caracterizatS, de faptul ci face apel la o anumita

forti, la o asa-numiti entelehie. Aceasta teorie este respinsi astS"zi in buni

masuri de citre biologi. in privinta problemelor specifice biologiei, vitalismul

este la fel de periculos ca si perspectiva mecanicisti. In vreme ce

mecanicismul nu permite nici macar aparitia intreblrii privitoare la comportamentul

intentional al animalului, vitalismul trangeazi prea repede

problema. Ceea ce conteazi. insi este recunoasterea intregii semnificaqii a

acestui caracter intentional inainte de a apela la o forga care, de altfel, nu

explici nimic. Aceste cercetari concrete au in acelasi timp o importanga

[382] decisivi, dincolo de teoria filozofica ce le insogeste. Dificultigile teoriei lui

Driesch nu au o importangi esentiali pentru noi. Ceea ce este esentiai este

doar faptul ca relevanga organismului ca atare este recunoscuta in fiecare

stadiu de viaii al fiingei vii. Unitatea si integralitatea sa nu sunt rezultatul

ulterior ai unor asambli.ri ce pot fi reconstituite 9i verificate. Dacl ne

amintim insa ile definitia esentei organismului pe care am oferit-o mai

devreme (starea de captivare), observam ci organismul este sesizat aici,

intr-adevar, in integralitatea sa,'insi in aga fel incit raportul si.u cu mediul

inconjurator nu este integrat in aceasti structuri fundamentala. Integralitatea

organismului coincide, asa-zicAnd, cu suprafaga externi a corpului

'urrn rS 968I'fuzd:r'1

16 uaqcun6l ']lo1'J

ri aur{l) ',4N'pa'enou eurs 'afio1otq aP alstnay 1a73o1o1g 'tntt{t'tqtvtaT'1

'Euerodularuor EISoloIq EI ep Egozolg Eipûl at"od rl alef, rd unrrnl allrra3

rElu alsf JJlurP Inun 3tsJ alsJfuoJ el"s JIIJPlsf,Jaf nf JJslunSuof o-Jlul

eamfuBue m prdeS ruJllrupe Es iol ul ':oy e eiuat:Unsul ElsEalE rueJlsuour

-ep ps n?s ?rgozol5 piuerr5nsur o Iln>lxri-) rnl rollrptardratut urprndrur

?s runl? urerrerul ?s prnsqe V rv 'tlqqlquFaq pnts ruunu rue ar Eaer

rp grelnurlrp 'Er"ul3uo zalrlrpr8arul EI ep puru:od Ierunu grerrldxa g re

fruJn urp Els?afe lr 'mlnprulue t tprod:or eatettpr8elul EI etunzal IEru

J?-s nu mlnursrueS;o eareilpr8alut 't:etardJelur ap IeJtsE Iaun Intxaluof,

uI 'ale ep pururod ertllo.tzap g eatnd rE Inlnruslue8ro t "l PI"TIPET rcru

rS a:ura;d;atur o ?lep ?JAE o-Eelnd re a:m ad eptuaruepung erieeglutuJs

Elul irpugqop ne-r6 nu ESul'arat:a:de JJ"tu elreoJ o eP IZEtse ?rnfng 3s

rlES rlrrplelrr3 'are^lrpe alES rollrelrisap 1$

:o11rie.r-l:sqo ale apuotidarxa

erigSoq r$ eiue:n8ls llnur rcru pugtuof 'arelardralul aP afgozol5-fllero3l

[t8€] rleleol(t.u 16

Erroat pruerrodrur urind reu rrsr IInIXrn

tn1 tolrrie8trsa.tut

Inrpef, ur ri:totptnfuotug n?s lnxparu i prutua auuly alauodapt lunpnus

e rra8alaiug raun EeJrpugqop rp t: 'piet.t ap JleJtuof rrilpuor JP t€urru

-JatJp las rnun EJJergrtuapr erdsap J"op EqJo,{ e}sa nu IfIe "sul

'tetfalas

ag ps prlrpur rerdepe aurg reru Iaf Ef nJruad ':orezundsaJof poru uI EJJre

pdnp as-npugr:oduo: 'ptuezatd Junl o elpzeatdepe as tode lzt 'tuazard

rglul reru JlsJ Inpurue p: grr$a:8 leluJrutpunj etilzodnsatd ad aletauratul

tsoJ nE Irptafrar ep IaJrsE 'Iuoal IJtsJrE InJPET u1 'llrqldepe ErunItsJI{J

e1 a;eorr.tlrd rupqJJlul I" Jolmnpuof, InJg ad 'atstut,Luep IalJoar InJpEf,

u1 pngradns dlqr ul salaiul tsoJ E nr:nl tsaf,? Ietufor PsuI 'rote;n(uo:ur

InrpJru nr uode; u1 eiet,r. Jp Jo] InFPoru E '?sEJE P$e as elapulue 3JEf,

ul rnpporu 16 rnp:o1 EaJe]afJaf, nc edn:o as erSoyorE ',,pS€f'n:]uad csa:

-ar8 prug.tn: '5o>t1o utp aul'ro;d arSoloca aP InuJruJea 'al8o1o:a plrunu

eaarr ad rS aps alaulldl:slp alut:d lptu ep Eretunu elSololg 'ra8optg tnl

{pqtvVaT

ug ln.rede nE rteot Ietu arer ar}ulP 'lll}1xan Inl ele eue;odural

-uo: adeordE alrJqlafrJ: ulrd aualgo:d rotsa:u IIr?f,gItEIr erira.rrp ul JEItlr

tnrqt lsoj E 'erueJlap r"ru tIgJoA rue aJEJ atdsap 'sad aa11op

lp-ap 12)

'aJElE ?f rnlnrusrue8ro ernl:nrts nrtuad ttielar talsact

p pliuasa rnlnJarf,EJeJ t tode 'rylug rcur 'aps leiuasa eara8alaiug e1 tugd

tdeg mrsace ea:a]6eounr ey ap t8unl aler o JtsJ ESuI 'nFS prnI urp JIIJnJf,nl

EI J"âp"-Jlu1 ezta]:odeJ as

InFIUIut e: 1nrde3 EaJePJ nf naJeur ]nfeJl n?

rJolglef,retr rip nes r{JSauC e: 'rn8lsap 'urerutye nu Elseare uud 'lEluIUE

tte

IN'INWSINVDUO VJNESE '19 S


Aceste observagii concrete au fost expuse de Uexktill in lucrarea sa Umweh

und Innenwelt der Tiere / Lumea inconjurdtoare / lumea interioard a animalelor.l

Nici micar faptul ca Uexkiill vorbegte despre un ,,mediu inconjuritor",

ba chiar despre un ,,mediu intern" al animalelor n-ar ffebui si ne opreasci,

pentru inceput, din incercarea de a urmiri pur si simplu ce este avut in

vedere aici. Caci, de fapt, el nu urmireste altceva decAt ceea ce noi am

caracterizat mai devreme drept sferi a dezinhibirii. intreaga sa abordare

devine totugi problematica din punct de vedere filozofic daci incercim

si vorbim in acelasi fel despre sfera umani. Este adevarat ci, dintre toti

biologii, tocmai Uexktill este cel care a subliniat in chip repetat si in modul

cel mai insistent faptul ci acel lucru la care se raporteazl. animalul ii

este dat acestuia intr-alt fel decAt ii este dat omului. insi tocmai acesta

este locul in care se ascunde problema decisivi. care trebuie scoasa la iveala.

Caci aici nu este vorba doar de o diferenyd ca/itatiu,i a lumii animale fata

de lumea umani, si cu atAt mai putin de o diferenti cantitativi in privinga

intinderii, adAncimii si extensiei acestor lumi. Intrebarea fundamentali

[384] nu este daca si in ce fel percepe animalul intr-un mod diferit ceea ce i se

di, ci daca animalul poate in genere percepe ceva cd ceva, adici ceva cA

fiingare. in cat contrar, animalul este despirtit de om printr-o prapastie.

Ajungem astfel - ficAnd abstractie de orice problemi asa-zis terminolo-

la tntrebarea fundamentali daca in cazul animalului se poate sau

gica -

nu vorbi despre o lume - fie ea lume ambianta sau lume interioari -, sau

daca nu cumva acel fenomen la care se raporteaza animalul trebuie determinat

intr-un alt fel. insa, oricum ar sta lucrurile, aceasta determinare a

fenomenului la care se raporteaza animalul nu poate fi ft.cuta, din numeroase

motive, decAt pe firul conducitor al conceptului de lume.

Si mai trecem o dati in revisti cei doi pasi importanti pe care i-a {icut

biologia. Primul pas priveste recunoasterea animalului in integralitatea

sa - ceva ce ii era deja cunoscut lui Aristotel, dar care este inteles aici

intr-un sens inci mai concret, prin raport cu anumite probleme ce gin de

viata ca atare. Cdci aici nu este vorba despre o integralitate in sens functional,

ci de o integralitate care isi exerciti infuenga in fiecare moment,

pe intreaga duratS. de viat5. a organismului, si influenteazi dinamica sa.

Prin urmare, aceasri integralitate sau totalitate nu este inteleasi pur si

1. J. von Uexki-ill, [Jmweh und Innenweh der Tiere, ed. cit., p. 207 .

puErpnor eiualredxa rclql 'lal rsare u1 atr,rtrd PUV3Iro 5 rod aprr,r alasa:

-ord r6ap 'zEJ tJn roru uI lase:ord ap aiuarr:as Iaun Insuas uI isues af, ul PsuI

'atwirul'pulqro,t IELUJoJ 'ErrPE 'sJJoJ d pduasa d7t1t ug ti ptnspru taaata ug ;t

'rustuaZ,to rerunu Euru?asul nu araua8 ur eierrl 'aunllsal{f, Els"JfE PJEruns

EJJruEru o-Jlul Bf,Iput to.r 'tarualgord erdnse prayduor aulSzut o IJgo "A "

nJtuad 'tdan taiuase IIJeuItuJetaP E aJ"otgJploq eualqo.ld taun eie3 u; nou

urp aonpe au JJEf, qiur,tlrd o-rlul lr 'gplrgradns piur,rrrd o-rlul JEoP nu

graldurorul arsa EA 'gtaldulo:ur atsa aretatdJalul Ptseele m rutuad pugl

prur.rd u1 'mppulut e art,rndef, aP IIJPts e,utradsrad u\P tnlnusruaSto ni

-uasa ? arual(ta? xaru aqlato n"tpla"td.tarut eiueuodrut lualuour un IsIu e:a8exa

ruol nu 'e:ie)E ag 'rua8alaiug o-s ruada:ut runf," arm ad ?ulsJes o

"Iqe

'- le,L:ape pour u1 FletnJrs l5 gununl u1 gsnd g e oIJssuI es aJer u1pt1z{

-apLu aaunxsuautxp pugf, rfunte elge areoldru? BS ?tEJEêpz ryugqop aieod

r$g arr: piualqord o - atEAfaP" alES IIJPuItuJaleP e t$ tnpruslut8ro laiuasa

E eleJluaf, eueyqord ruplnoslP es Sugrrsuo: au euerodlueluof, elSolorq

u1 rin:q1 r$ed rop rlSace are: ul FIaJ tuaPIAe efap rrua,tap g gs elnqerl

ll,r raiurg a:gnads IIfIruBuIp laiuasa e

rJeurruJarap laun esdty :tnlnurstue8ro eiuesa e1 a;eolr,rtrd

aJlseou urpta.ldratul p raldruof,ul InJelf,"Jel (J

'JJBotrqrqurzJp rlES r:ri:unj grlrot

-"p (rnpl"rurue e.rdnse l:eJe un allf,Jexa gs 11qedm

31se Ef,rPE 'ltultuJalsP

tE8€l dlgl un-rlul tluprul g artod rruplul rlse af,Iro elnref, psulrdn: u1 rof ap

nrieds un EZEaeJtr es 'luatuelJodruoc nes p8e.rrul apurrdnr eJ€3 '' ' 'ap 9ie3

uaprr{fsep relsaf,E

InrJuel ad 'a.re: ul EJnsEur ul r"unu t$ es eiuasa ap auli

"'ap gieg eaJaprqf,sep eJEl ur EJnsBru ul rerunu rolern(uocul nlparu tlrunue

un erdepe ateod purslueS.rg 'r5nsu1 ya e1 .rorprnfuof,ul nlPeu lllunu? un

glEp aJef,ag eP ?zpaldv?? )JE) Iaf, else lnruslueS;o 't,tl:todurtp 'tc 'loual1n

gzeatdepe as eJef 3uIS ul elaf, elsa nu 'rorernfuocul InrusIUBEtg FIPeu

nr uoder un-Jlul IS ?He as 'e:dnseap ad 'ate: ruazard-nldluls sAJf elsJ

prusrueS.lo gc eaapl p:qdul aJer uI ?JnsEIU uI 'auralqoJd lale:prrape e)telat

el snpuof, e ef, suas un tlPugqoP e eur8eluts PrsEJ3V'a'rerdept ap

"sul

elarunu 'lnlnrusturlr-reP InJPEI u1 'llrutrd E eJE3 ueluoueJ un ':olelnfuolut

nps prpeur r$ usrueS:o Jnurp eJesefau rrrnrg8al eara8alaiur atiatttd svd

pallo? p-ap la)'rtuauale rolellra3lP llrlulgruo3 IE rellnzar un er nldurrs

eEe IN'INWSINVSXO ViNESE '19 S

354


ne invale ca animalul se naste, creste, ajunge la maturitate, imbitrAnegte

gi moare. Toate acestea ne dezvaluie o dinamica de unfel apdrte si, mai

mult decAt atAt, faptul ci organismul, aga cum il ingelegem acum' nu se

intAmpla doar si fie prins intr-o astfel de dinamica, ci ea determini fiin1a

animalului ca atare. Asta inseamna cl propensivitatea instinctelor, pornirea

instincruala din cadrul starii de captivare luata in intregul ei, travaliul

gi lupta din cadrul sferei de care se inconjoara animalul, toatl aceasti dinamici

apartine stS.rii de captivare. Aceasta din urma nu este o stare imot3861

bili, nu esre o structuri in sensul unui schelet rigid al animalului, ci starea

de captivare este in sine o dinamici bine determinati., care se dilata gi se

contracri continuu. Starea de captivare este in acelasi timp o dinamici, iar

acest fapt qine de esenla organismului.

Dincolo de fenomenele deja amintite, Precum nasterea, cresterea sau

imbatrAnirea, trebuie sa mai menlionim gi chestiunea fundamentala a

ereditagii, pentru a putea oferi o perspective vaga asupra abundentei de

probleme care se ivesc abia acum, in jurul intrebirii privitoare la esenga

organismului. Nagtere, maturizare, imbatrAnire, moarte amintesc toate

prea mult de fiinga omului, pe care o cunoastem ca fiinti istorica. Datoriti

acestor fenomene specifice proceselor vietii, pe care le-am mentionat mai

devreme, s-a ajuns chiar atAt de departe, inc6.t sl se vorbeasci despre organism

ca fiinti istorici (Boveril). insi ce fel de istorie caracterizeazl.procesul

de viata al individului animal particular? Ce istorie are o specie? Specia

nu este in nici vn caz doar o schema logici, cireia i se subsumeazi indivizii

potenEiali sau actuali. Caracterul de specie este, mai curAnd, vn cArAct€r

orutologic esenlial al uiului, care isi gisegte expresia tocmai in ceea ne este

cunoscut drept structura fundamentall a animalitigii: starea de captivare,

travaliul si lupta dusa in vederea sferei dezinhibirii. Prin apartenenga la o

specie, nu numai ca sfera cu care se inconjoara animalul individual se

extinde mai departe decAt in cazul in care animalul ar fi un exemplar unic,

dar si specia ca atare este mai bine protejata si inzestrat1,fatd de mediul

siu inconjuritor. Care este, prin urmare, istoria speciei ;i care este istoria

intregului regn animal? Oare putem sau avem dreptul si vorbim despre

istorie in cazul ftingei animale? Daca nu, cum trebuie determinati aceasti

dinamica? Puteti vedea aici cum o intrebare di nas,tere altora, cum o intrebare

este mai esenqiali decit alta si cum fiecare intrebare primegte un

1. Theodor Boveri, Die Organismen als historische Wesen I Organismele ca

finye

istorice, Wiirzburg, I 906.

afirilnua EZEaJnggJJd 'rriar.r r ?le]uetu"pury ?JnrrnJls e: 'ale,rt]der aP EaJEls

Ef, 'euleJlep mu asnds JolJl Eulurnl ug 'lnzen ap :oSn srsg 'enoP alsr aJlul

:r3o1olzg nes inulqf, 'lIZg ulpJo ap aiuap,r.lqrJ atetElsuoc g rod EfEP JEII{f,

'l6eaale 16 eun tuns rnlnuo r ea: l$ mlnlerulu" EetJ?ouJ EfeP atsa IIqElnrsIP

Jp IeJ BI (ES EIJolsI aJe aJ?r Eun nES ErIJolsI piurg o a.rdsap t: rustueS-ro

[ggE] ardsap lqron uarnd grEP IIqE]nrsIP

alse unc z6u 'l$ 'lnpustue8ro eiuesa

e1 a;eotwrd EeJ nf uoder utrd ltiatrr ziuasa e1 areolt,ttrd earega.lrul l$ e:

prueuodur ap IeJ

EI alsa rriroru riuasa e1 areotr.trrd Eer nf iloder uud ttialt

riuasa ey areolm.rrd EaJEgJnuI 'ea n: uode.l ulrd - munu nu r6ap - rgleP grl

-nle.tzep g arrod nu EtuJn ulp plsEJf,E tgful EJnsEu e6e ug 'ltial,L IIf,IluEUIP

runur reur ya: pdrg: ug aurirede aJEf uJruoua3 un lSnlor alsa Ea '.ttte8au t,n'a:

- piuzrsur erut:d uI n?s - Ietunu etse EalJeoru "fEP

EJJEqJJTuI eP arire:rsge

ruJf,EJ pf,"p Jerr{l lg 'liar,t eiuJse Eurrunl ug aund 'Ea Ietuf ol 'eJe) ee) atsJ Eet

-Jeoru rS e5e ror 'rnl? Ie Jf, EaJr rr6arnia:d es 16 n6ounral Es atlruJJd ril '1a 5

J? JJEfrJo 'nJfnl rnun eaJJpJard elge run: e5y 'ldal.t e prua:ede eef,elr^rltz

-od pululnl u1 aund e ap pcfolopoteu eri:un3 'Pugr Inuud u1 'tintol are

?alJroru 'uial.a. e aJrrnuru e: 'atualede aps rrigrr.trreSau ettroleP 'PsuI 'ldall

Inuauoual EI ep puluJod eautoru erlydxa e eP EeJErJa:u1 tS er PPJnsqE

ap Ig "l

'rn8rsap 'g ;e ttiroru Inuauoua; EI eP Pururod eier.t errldxa e ap

EaJErJa3uI ':eur8uo nES InlnJalfEJE) e 16 aps IIJP^laPe EJnsEut PP ercf 833

'rrieSoratul Jp lgrse raJerrJo E eJElJa3uI ap errtrd elntltsuof riat'r eiuasa

e1 areotlttrd etie8oratut u1 'rotezundsaro: dlqr uI 'Ie Eatenla:d 16 tdloru

rarualgord E pte^f,epe ea.ra8alaiul 'triat.t eiuasJ EI JJeolI Itd ea: eP rullul

rcru ler Inpou ug greSay ereqarlul o rtsa If, 'rr6rg3s EI EIqE arinrslp ul Prenl

atse ef,Ep sundser un nuud aleod nu rS areorgldurgtul EUn Jlse nu aJegaJlul

frseafe e: prdt3 9IEJE au '!1fu.0ru InuJUouaJ aulnue tS 'niavr eiuasa JP rullul

poru ul auli a.ler luaruoru rnun EeJefrpur JEI 'Inlnustue8ro eiuasa eunu

-Jatap E ap elseou IIJerJeruI InJpE3 ug 'arredoap roreydrugrul drgr u1 presgl

]so-t E-u eJ€r" ef rnlnll I?

3IruEUIp InJeDEJm

e1 areolt.ttd Eeunnsel{J

'pun3ord tetu l5 nydrue IEru Ieuret un ad mpustue8ro ll.tgztut8ro p

Jxwauxp lnfnapalar erualqord tezate nE JrEJ r$ uueulad5 Inl rollJErrrJej

EUJn ul sJIE reru giuaplrra ut asnd lso3 nE aJEi 'rou rnlosge Jueuloual nf

rierunr3uor tualuns rf 'ElrqeuoltsJqf JuIêP eJElloAZaP ap rda:uo: rnlnsou

-p3 eiue.r'a1ar 15 earerrpqlperr rEoP nN 'luel aueo; rullr un-rlul r6ap 'l:F

[1gg] ar$nu as es adacug Intot runJ ruePa,^.'rue:odtualuo: e€olorq uIP alaJf,uof,

ellJplaf,Jaf el afJeorul au e nrluad apliuasa rJeqaJtur JolsJ3E Inluaurop

runfe ruIS?Jgd ectq 'o-reparerd JJ?t EaJ tnuttd E tVf,eP f"J"s IEru sundser

"

99€. IN'INWSINVSUO VjNESE '19 S

356 CLARIFICAREA ESENTEI INDIGENTF,I DE LUME

posibilitdli perfect determinate de d muri, de a ajunge in pragul morlii. Oare

moartea animalului este un fapt de a muri sau un fapt de a pieri? Pentru ca

starea de captivare tine de esenta organismului, animalul nu poate muri in

acelasi fel in care moare o fiinta umani., ci poate numai sa piara. De aceea,

intrebarea ce priveste esenla mortii naturale, fiziologice, prin care o fiinta

vie ajunge sa moari - in lipsa oriciror traumatisme externe, a oricaror boli

sau amenintari - este o problema cruciali. Biologia de astizi ne ofera insa

chiar si in aceasti privinti. o serie intreaga de observatii deloc lipsite de

importanti, insa ele nu sunt privite din perspectiva corelatiei lor interne

cu problema fundamentali a esentei animalitatii si a vietii in genere.

Aceste observatii sunt suficiente penffu a ne arita caracterul limitat al

demersului nostru interogativ. Dar, cu toate acestea, ne putem folosi de

acest demers pentru a aduce la lumina si pentru a dezvolta teza noastri

directoare, potrivit cbreia animalul este indigent de lume. Cercetirile noastre

se vor dovedi productive mai ales daca pe temeiul caracterizi,rii de mai

devreme a esentei organismului, determinata ca stare de captivare, rrom

reusi si. decidem care este raportul in care se afla aceasta fagi de teza noastri,

Oare aceastitezl,, potrivit careia animalul este indigent de lume, e doar un

corolar al modului in care am determinat esenta organismului ca stare de

captivare? Sau, dimpotrivi, aceasta din urmi este intemei atl.in teza noasrr5,,

si nu doar in misura in care aceasti tezi a fost elaborata aici, ci in genere,

adici in aga fel incAt sa se poata spune ca aceasta teza exprimd unul din*e

ce/e mai originare principii a/e esenyei organismului (sau ale animalitagii)?

'uJrn rS 9rz'd's s r.Eur .b 'I

Eeletrfqrsod p3ep rer 'ea e1 sac:e ap rriprulqlsod pr:adse qns mreiurg ula8al

-aiul arunl ur"rd poep :rolerurn Inle3 ul ErEInuroJ tsoJ E EZnEr ul Eruelqord

illurnl eulalqo.rd 'w ezeq ad 'tode "rlo^zJp

uatnd es l5 rnlnpulu? E aurnl

ap raiuaSrput ezet a?alaiul ruarnd ps rVlul IaJtsE

(InpustueS.lo llJnlinJts

erdnse oJts?ou royde.raplsuo: arier8 alttrxaldrad FlsEarE urr6pdap Es EJns?ru

ul unr" ruJluns Jr"O riaunl ap rnptdaruoc eie3 ul EJts"ou eaterrxald.rad

Bsur ?tsuor ac u1 'r6nsug In[Eturue EI Jp puruJod 'rrigrrprurue eiuasa 'piurrnd

nf tEf, ad 'tua8e-nxJ "s

trIS ne-eu erunl ap ruaSrpur erse InIEUIUe e: tzal ti

eurnl ap rnplda:uo: eie; ul prlseou eateuxald:ad trpf 'ldqlprulue taiuasa

ea;a8alaiur ep IeJlsE uraldorde au es tS pJrseou erualqord n: ]roder utrd

al"luJru"punJ uegaJrul ru"f5nuapr ps 'elellnzal alsai? "l

Jp puluJod 'e:

'e,rr:todrurp 'fEfJafur uryarerFzeJ loun e rraundxa r$ rrgrraloc aldruts taun

Insuas ze) un riru ul tnAE E-u nJfnl lse3E 'eJtsEou rrJgtefJ3f EruJn ur luaprê

]ruJAJp E urnf ednp 'esu1 'ralSolorq Fluaruop urp allreter-ra: tS e:]seou

erualqord aJlul ?leJf,uo: e;nle8al o elstd e n;luad o-tniRt LuE 'sJJruap

]sJfE EI re(e8ue rue-3u gl"C 'mprusrue8ro raiuasa rrJtururJalep FIparuJJruI

urrd ptulur mlnuauouJj IIJ?f,gIJEIr Inunrp

ad tru:od rue pu"r lrunl"

ruenlal ES

'3rueJlap reru o-l"sel ru? eJ?r u1 pr:und urp eJ"qaJtul ?tseele

[6g9] arnqrrL'aruq ap uiua7tput Eutu?asul a: uertldxa BS runfe J?se3au etsg

?qlqu?zaq ar a22r

u\td autry aa(w nu 3 aP

32(t? a aP

fldul

dutun ar aw(tudar ap aaffits ry s?qrsa? {V'Zg S

JureJleP rcru E]slnuIJoJ (rnlnusruESJo

reiuasa ?oreterdJerur el ep puruJod 'aun1 ep tue8rpul etse

Fl?rurue ?rJJEf lr^rJlod aJ?ol33JrP ]tr,ZJI eJJellOAZsC

^ TOTOIIcIVD

358

I] EZVO LTAREA T EZEI D I RECTOARE

de acces la fiintare este un caracter fundamental al lumii, atunci, in misura

13901 in care animalul are acces la altceva deci.t el insusi, se afli in aceeasi situagie

ca si omul. AtAt in cazul omului, c6.t ;i in cazul animalului am putea vorbi

atunci despre un fapt de a avea lume. Pe de alta parte, daci teza privitoare

la indigenta de lume a animalului este justificatl,, iar indigenta este o privare

de lume - privarea fiind, la rindu-i, o formi de a nu avea lume -' atunci

animalul se afli in aceeasi situagie ca si piatra, care este lipsita de lume. Prin

urmare, in cazul animalului avem de-a face atAt cu un fapt de a auea lume,

cAt gi cu unfapt de a nu auea lurne. ins5. putem vorbi oare vorbi in acest

context despre un fapt de a avea lume dublat de un fapt de a nu avea lume?

Am spus ci a vorbi despre lume inseamna a vorbi despre posibilitatea de

acces la fiingare gi am atras atentia asupra faptului ca animalul se raporteazi

la ceva diferit de el insusi - ca arunci cind un cAine urci, in salturi, niste

ffepte - avAnd, prin urmare, acces la... Mai mult decAt atet, putem chiar

spune ca animalul are acces la fiintare. Cuibul in ciutarea ciruia se afla un

animal sau prada pe care stl si o prinda nu sunt non-fiinti.ri, ci sunt ceva

de ordinul fiintirii, caci altfel pasirea nu s-ar mai putea ageza in cuib, iar

pisica n-ar mai putea prinde soareci - daca acestea n-ar fi fiingiri. Agadar,

animalul are acces la fiintare.

Daci ginem seama ins5" de interpretarea stdrii de captiuare a animalului,

vedem imediat unde se afla problema. Animalul are, intr-adev5"r, acces la...

sau, mai exact spus, are acces la ceea ce existi cu adevarat - care este insi

ceva ce numai noi putem percepe ca fiintare si care nu poate fi decdt pentru

noi manifest cafinyare. Daci afirmim acum, in chip premergator, ci

lume inseamna, printre altele, posibilitatea de acces la fiintare, atunci

aceasti caracteristici a conceptului de lume este susceptibila de a fi gresit

ingeleasa. Asta se datoreazi. determinirii insuficiente a acestui caracter al

lumii. Trebuie si spunem ci lume nu inseamni posibilitatea de acces la

t3911 fiinfare, ci inseamnl, printre altele, posibilitatea de acces la frintarea ca

atare. insl., daci de esenta lumii tine posibilitatea de acces la fiintarea ca

atare, atunci animalul, in starea sa de captivare, ingeleasi ca excludere a

posibilititii staril de manifestare a fiingarii, nu poate avea in mod esenqial

o lume, desi lucrurile la care el se raporteaza sunt mereu manifeste pentru

noi cafiintare. Desi animalul nu'poate avea lume, el are un acces |a... in

sensul unui comportament instinctual. Prin contrast cu ceea ce spuneam

mai inainte, ne vedem acum nevoiti si tragem urmitoar€a concluzie:

'rrr?lJod"J fgneds 'lsajrueur ef,"J E 3p prde3 oP IlIu

'rnlntuJruel;odruoc :gl:ads 'sll{f,saP U

E aP 1nrde3

eP Iflu lEuIuJalJP e}sa

nu rarrard I" g E Jp Inla3 p nnuad 'arunl ea,v nu "

eP rdeg rsa:e Jer?tu IrIu

"sul rnqrJle uatnd I-nu IeJ]aId 'Eeê e ap ldej Inun Inreual ad nep 'uana

nu E ep rdej rnun Insues ul psul - a;aua8 ul eunl EeAE nu e ap lde; un

rf 'lnruo ]g:ep gJnspu ?3rrrr rtrrJ o-Jtul arunl e nldrurs 16 rnd eurueas

"ele

-ur nu arunl EeA? nu E rp prdr3 'repe6y '?qlquxzaq ar uaar aF ?ipt tnp?qr

-sap xaun uu't"tol a7 a"ffiJ aam/ ?lana nu u ap dul un nr r: 'erun1 EJA" nu ? rP

rde3 un ep rElqnp 'erunl eJAE ? ap rdej un nf, elEJ tunfaPl3lu luale

"-JP

nu rnlnleurue Inz"3 uI 'aJ?uIJn uIJd 'eJ?l? m rl:eiulg eJElsaJIUEu eP

"

aJets ?3 'elarp artulrd 'plugap elsJ Eerunl meP 'eurnl EaAE nu t ap rde3

lz6d un sr:ard r?ru 'Ea^? nu E rP rdey un rlsa sll{f,saP 5

aP rde3 er (arun1) ea.r.e

"

E ap poru lsJrv 'eJEtE z: e,trtradsa; ta;eiutg gllPe 'Pglqulzap ar EJJf,

"l "l

tse;rueru drq: u1 saf,f,E ?J^? E ap Earerllqlsod mu:or at$asdr1 II €Aer ap gie3

srqrsap g "

ep rde3 tntsare '<gqlgulzrp rr Eeer ap gie3 sII{rsaP U

E eP tde3 un

atsa EaAE e ap rdej tsJf? Ef rutuad 'e^suI'?q!quxza? ar aaar paau a ay dut

un - rrJpqtgurzap EJaJs aJtel ep tercdvte g E aP prde3 n 2run/ ?a(ru p 2?

ldalun 'tn7gvp 'a$a nu E)Ê e ap rde3 lsarv 'erunl ap eiua8rpur ap ts eiurg

ul leunuJrlap g areod 'tua8lput g areod 'te,tr:d g areod InIEuIUE 'e:.Ê e

ap poru rnlsale ]nraua] rd 'rnlnlerurut p (aurn1) uaaa u ap laiuasa lnqoLu

alsa are.redeoe op "JJ"ls

ul slr{fsap U

E aP prdeg 'aps taiuasa tt.ttrtod 'tny

-npurue nrrdord also srr{f,sep g E ap rde3 rsary'Inln}ueue};odruoc a:51:

-ads a:eredere ep rlrpts nr.rdord 'yenlrurlsur drqc ug sltlrseP U

E eP plde3

arsa

- dglpcllsod ratsace ]€ nntusuor lueruolu un - JUnl ap raiuaSlpul t

Eurelur Earelrlrglsod 'erunl rp laiua8rpur E ap trirpuor r$ rclg:

"el"lrpqlsod

ar$asdr1 ta;tatd E erunl ep Iesdll FZ"r ul 'elznlruof, ul 'sII{rseP g e ap rde3

un aundnsa:d "'ap edn:oa:d as ep tiurrndau IrEJ 'rtetl]lqlsod " Prserr"

JElEur If,Iu aJE nu esul EJt?Id "'ap edn:oard as e ap eiulrndau JP llugeP

else pie3 slrlrseP

"r"p.rerq:'"'ap

U rP rde3 un alsa'tglqulzeP t)e)er

"

JJl"l aP es eare:cdt:E Pf,IP" 'mlnptutut e eletedete arz,trldec eP EeJEls

ezarzlretrarer ar Jent:utrsul dlg: ul lrqedz: g E rP prdej l:e3 'ertetd n:

puVJ ul Inpuru" ruezaSt ES z?f un IfIu ul EuItuJJtaP eu nu eun] ?aA? nu E

ap prdt3 EsuI 'Jrunl o Jre nLr Earle ap lerurol r5 puo eo ariznlrs tSeaa:e

ul ?HE )s nu p Eaaf,e ap IEuJlol 'JIES lu?glqurzeP EJeJS u; ar6auprul a:

?Jaf, lol n: aritla.l o arc 1npruluz arerrrldec eP BaJ"ls ul ec mlnld"J PtIJotEP

69€.

EUVAIIdV] EC VgXVIS NI SIH]SAC IC V'29 S

360

D EZVO Lf'AREA T EZEI D I RECTOARE

S 63. Formularea unui argument impotriua tezei priuitoare

lafaptulde a nu auea lume propriu animalului, inyeles

ca priuare ;i indigen1a. Respingerea acestui argument

lJnitatea dintre faptul de a avea 9i de a nu avea lume, despre care am

vorbit la inceput, a fost sesizati acum intr-un chip mai adecvat, prin raport

cu esenla animalitatii. $i totugi, chiar acum se ridicl cea mai radicala obiecqie

faqi de teza noastri potrivit careia animalul este indigent de lume. Noi

ingine sunrem datori si formulam urmitorul argument impotriva acestei

teze: este adevirat ca in cazul animalului, spre deosebire de om, avem de-a

face cu un fapt de a nu avea lume. Este de asemenea adevirat ca acest fapt

de a nu avea lume prorpiu animalului e in mod fundamental diferit de cel

al pietrei. insa este oare acest fapt de a nu avea lume al animalului o priuare

de lume, un fapt de af in chip esenlial indigent de lume? Cici animalul

ar putea fi privat de lume numai dacd ar avea stiinga, cel putin, de ea. insa

tocmai acest lucru ii este refitzat animalului - 9i trebuie sa-i fie refuzat cu

atAt mai mult cu cAt, in prima instanti gi cel mai adesea, insugi omul - care

este potrivit esengei sale fhuritor de lume - nu stie propriu-zis nimic de ea.

Oricum ar sta lucrurile in aceasta privinti., daca lumea este in chip esential

inchisa animalului, atunci putem intr-adevar vorbi despre un fapt de a nu

13931 avealume, insi nu-l putem nicicAnd intelege in sensul unei privari de lume.

Teza referitoare la indigenta de lume a animalului merge, de aceea, prea

departe. Dac5. vrem totusi si suslinem in continuare - gi pe buni dreptate -

aceasta rezi, arunci caracterizarea animalitlgii prin intermediul conceptului

indigentei de lume nu poate fi una genuini, nu-si poate avea originea in

animalitatea insigi gi nu poate ramAne in granilele ei: indigenta de lume

caracterizeazi animalul numai prin comparatie cu omul. Din perspectivi

umani, animalul este intr-adevir indigent de lume, insi fiinta animala nu

este, in sine, o privare de lume. Spus intr-un mod mai clar 9i mai cuprinzator,

dacb,privarea de lume - intr-una sau alta dintre ipostazele sale - este

o forma de suferinti, iar indigenga si privarea de lume tin de fiinla animalului,

atunci intreaga lume animali gi intregul domeniu al vietii in genere

sunt strabatute, de'la un capit la altul, de suferinti. Biologia nu stie absolut

nimic de acest lucru. A-ti imagina asdel de lucruri este, poate, un privilegiu

al poetilor. ,,Acest lucru nu are nimic de-a face cu stiinga." itt "..tt

caz, teza despre indigen;a de lume a animalului nu este o interpretare care

si dea seami de esenga animalitatii, ci doar o ilustrare metaforica. Iar daci

rue (EAJrtl" JfrJo eued o EI pugspl :sndo;d tuz1 Iu arer ad pdo:s ey:n:erd

sun(e tue ?znEJ uI lezJl p puatuoua; mptnuriuol EeJBuIuJ?xa utld ?f, ]ualf

-gns alsg iazJt IalsaJE InJelfEJEl

sualul aP lgre gsul pdn:oatd au ar ag

'giua8rpul l5 auntie,rrrd fasulrtul drgc ug l$ a:ete El Jlsa mFI

-erurur eiulg m ptr$ar8 ersardrur purzJJt 't6asu1 lrigrrpuluz taiuasa eiultlrd

ur aJ?ole ul atrnpul eu J3 erueJl aP 'Ea E]

Inlo] nc upiunual Es elnqeJ]

t) 'ez)t relsa:? ttimgtuuras pliuersqns rua8ugrlsal ES 'EluJn uIP elal uI 'Er

JESef,eu J"op erse nu Irunle 'lelsaluotau eP luns nizlaptsuo: alsaJ? EIEC

'rnstou .toptie8nsa-tul InJp"f ug estz-nudord es eri:un3 '<le3lle 3P 'tso3 tS e

erryrrigrrpurrue eiuasa e1 'lajrse 'tS nes e1

Inlaual todtut ef,nPuor aleod au

Ia 'r"loJof ap IaIS" un puIIC 'Furo nc uodtr utrd tl.tttd Jlse InIEUIUa

e)EP

relunu IqEIE^ J€loJoi un 'lVlE ]VlaP rlnru rctu 't$ rigtrprutue ap apduasa

rolllieululraraP P r"loros un elsa 1e'ze) unq reru 1a:

u1 'lfgrlpurtue taiuasa

p - eiuaya:xa ut;d 3IZUElaru lmduur"td utind rcru lVtE nr tS - :rzgeraru

nrdrcuud un Inlllsuo3 e ap ar.redap aueoJ a arunl ap tua8rpur atsa Inl?rulue

ETaJEJ l,tlrlod pJtseou ezel'ereuJtn uIJd 'erunl aP lolIJnE Inlnuo "AIl

-radsrad ulp tnud Jrse pprulu? eJEr ul Ernsetu uI I3eP 'arun1 ap piuaSryul

m niprrpurue E aAIIEIJJ ueztJetJr-JEJ alduls IJun ? arerrygrsod ap erirpuoc

arsa 'niprtpurlue e giuasa e: 'a;ernldef eP EeJEls :l"AfaP" mu dtq: un-rt

-ul prelnulJoga.r rS pteiutnu ESuI alngaJ] adrzodo:d Els"JfE r$ rerq3 'arun1

ap laiuaSlpul E aletrTlqlsod ap elirpuof etsa rJellldec ap eJJ?ls 'E.ttJlodurp

ly6d 'p'ale,nrldeo ap IIJETs atEtI]IqISod ap erirpuol elsa nu srunl ap eiua8

"

-lpul 'arete m :iuase aps tr8a:ru1 lfgrgpqlsod Inraru3] 5 areod nu 'm]npru

-lue e apduasa rrigrrpr8elul p Altnlllsuoi ]uatuoru un J"oP gtulzalda: ac

'a-re,rrldec ep EJJEIs psul 'apriuasa eps Jlatueuoru erlutP fnun m mln1erulue

e a.re,trlde: ap EJJ"ls ap auri fiunl ?alaPn/Jxa ec ruaunds ES srnqeJl lf,un]?

- IFunl Ie Jalf,Ere3 un pulg rtgiur5 E eJElseiIuEU aP * eJelsglueur

"er"]s

op Ear"ls u1 e8unfe es eareiutg eo ldgurqlsod earapnl:xr 'n?s p priuasa

tueruoru un et 'aundnsatd etsta:? J?I 'eJEAIldm ap Es EeJEls ul EPIZaJ Inl

-nrusrueS.ro eiuasa Bl"p IrpJ 'eunl ap laiua8rpul alElITIgISod ap tlilpuo:

"

atsa ate,r.rldef, ep :lf,aJo3

"aJ"ls

Ief, 'luaprlJ potu ul 'atsa sundseJ Inultd

irrasulrlul aps lripullqrsod p l5 mpurstut8ro p pliuasa Inleual

r$ erirp

-uof, alsa mFIeuIuE i aunl ap eiuaSrpur 'e.tulodrutP 'n"s - art,rndeo ap

JJEIs Ef, arueJlep IEIU l?ultuJalaP Fsues ul - Elnlsart p rustue8Jo aP InJer

4are) elsa mpprulue E arunl ap laiuaSlpul E rrerlllqlsod ap erirpuor ereo

:laJlse "rEInuJoJ

g aleod arec l$ lrnpugr atetadat ul o-l"rIPIJ rue are: ad

aJEqJJrul o e1 psundsgr e(ap IEHE ruE Irun]? 'e$e ;enapt-Jlul nsls elunJrnl

r98

t-N[I InSXV InNn VEUV]nI{XOC '€9 s

DEZVOLTAREA T F,ZEI DI RF,CTOA R F,

reusit sa ne apropiem, prin intermediul ei, de clarificarea conceptului de

lume. E drept ci n-am aflat in chip pozitiv prea mare lucru despre esenra

lumii, ci numai despre animal gi despre faptului siu de a nu avea lume,

despre starea sa de captivare. Prin urmar€, ne-am familiarizat doar cu

dimensiunea negativa a fenomenului. insi trebuie sa ginem seama de

faptul ca noi insine suntem dimensiunea sa pozitivi si ca, porrivit modului

nostru de a exista, noi avem o lume. De aceea, in cadrul acelei caract"erizari

care pare exclusiv negativa a lumii, prilejuiti de analiza faptului

de a nu avea lume, specific animalului, propria noastri esenti a iesit deja

[395] la luminl prin contrast, chiar daci nu sub forma unei interpretiri explicite .

Indiferent daca ne-am dorit sau nu, noi insine am intrat in raza privirii,

si nu ca obiect al unei observagii de sine arbitrare si accidentale sau sub

forma unei definigii traditionale a omului. Dimpotriva, in cadrul ruturor

acelor investigatii - care, privite dintr-o perspectivi exterioari-, s-au pierdut

in intrebiri de detaliu - am avur posibilitatea de a ne aminti de Dasein-rl

din noi, asa cum a fost acesta adus la lumini in cadrul unei

dispozitii afective fundamentale. Sau poare am uitat deja, intre timp, de

aceasti dispozitie afectivi fundamentall, ca de un episod pe care l-am

lisat in urma noastri, ca pe ceva radical diferit, care nu are absolut nimic

de-a face cu fiintele vii unicelulare sau cu modalitatea de orientare a albinelor?

Ori, dimpotrivS", aceasti dispozitie afectivi fundamentala ne determina

totusi afectiv intr-o asemenea masur5., inc6.t interogatia noastr;.

privitoare la esenta lumii se desfbsoara intotdeauna deja sub semnul ei?

Oare privirea noastri s-a indreptat asupra ei, asupra acestei dispozitii afective

fundamentale, atunci cAnd am elaborat interogatia noastr5., adica

atunci cAnd am comparat faptul de a nu avea lume al animalului cu faptul

nostru de a avea lume, cu acel ,,in intregul..." p" care il face manifest

plictiseala profunda? Poate ca aceaste caracterizare a lumii, ce pare exclusiv

negativi - anume analiza faptului de a nu avea lume *, isi va demonstra

cu adevarat relevanta imediat ce vom incepe si scoatem la lumina

esenta lumii prin raport cu fLurirea de lume specifica omului.

Deocamdatl nu stim decAt foarte putin despre esenta lumii si nu stim

absolut nimic deSpre temeiul posibilitigii sale; insi mai ales nu stim nimic

despre semnificafia fenomenului de lume in cadrul metafizicii. Iar daca

aceasta este situatia in care ne afli"m, atunci nL{. duem, cel puyin deocamdatd,

nici un drept sd modifcam sau sd'restrdngem te%t noAstrd, potriuit cdreia

animalul este irudigent de lume,laafirmatia neutra ca animalul nu are lume,

in cadrul cS"reia faptul de a nu avea lume ar trebui inteles pur si simplu

'69e 'd'17.61u! lellPaar '.006I

'uo8urqnl 'ruawalsa1 lnlryqraA aptafitdaopnasd lsruaua$al uaqv saq uatldufitd

-a?nasd ate \I 'lo^ '.qrszlne) 'E 'Pe iS

'PErr'luaua$al rulnlqraA alatafitdaopnasd i

alutoda afra.yrs / sluarua$al uaqv saP uaqdafidapnas(J ?un uaqd,A4odV ary '1

'lFunl rarualgord E rslz-nlJdold tt:aundxa IE JolBsnPuol J5

El r JJS ?A Ju EfIpE 'alrleredruof, IIJelJfJaf "alm

3d tsed tl:orguJn IZn"lEJ

EA Ju aJEJ JEp (IflE ElnfsIP ruelnd o nu aJEs ad eun 'erualgord o eJ?null

-uor ur eugru"J e^ au.tnl aP rul&x?ul 4sa /ryPu,tua E) ezel'a:eulln uu4

'II}Joru IE l"lusluEPuni Inuaul

-oual 3P '1a3tsr 't$ ldal,r tnpsa:o:d I" IEluaruEPunJ InuJuoueJ aP eluEas

auri ruo.t nu lef drun efgte IJnur?l tualnd o-u 3f t$ 'erelsa3tueru aP EaJEls ul

p8un(e es ea;eiutg "f,

rligrlllqlsod e uapnl:xr IJlsefE iaiuel-rodut eiut.tl:d

ul lJptoq "elnd E nJtuad 'rnynrusrueS Jo E ereztuEBro ap ppliuasa Brn]f,nJls

rorruniFu dlq: ur rugf5lle]3 PS IeJeP ttsnar rue-u 'puo3 u1 '?l elElsuor

psul ruernd runsv 'eJefe E) lnln8a:ru1 p priuasa InrJuel 'e:eru;n urrd

(rntrlsuof, al"od nu l5 are,rrtde: ep IIJEIs IE IEJnlJnJrs luJtuotu un terrrnu

ernlnsuof, oJelse3rueu ap EeJ?ts u1 g8unfe es ea;eiul5 er rriplilqrsod earap

-nl]xa m prdej l"Iullgns lU? srusrêP Ietr{ 'ES eiuasa ul InFruru" /prlqa"t

dTqt ug ?uxrun"ryz - prrldrur rl 3rer ad rarirqrquV:P e1e ellqlsod aleruroi

etEot nr Tt]"lo"l - ?qlqurzeP el sJel 't$nloa 'a:eiur5-uou ?3 nES artiut

-U m tseJlu"ru g]"por:Iu g ateod I-nu ElsJrE gfPP J"It{f'le aP lIraJrP "Aal

ap giej sndxa priuasr poru ul rlsa Inl"uru" 'a.re,rtldtc aP IIrPls prglrads

'Eqrr{urzrp rr Eref, ep pi"J BS urrd pg3'6asug TTiptqarutuu a

"rraPlr{rsap

?uratux urua1qo.td w ?nln/atuxu? a arunl ap laiua7ryut uutalqotde.roqrla earnd

e nttuad ptslrulsad Jurpnlne o aP psul aloleu else nN 'tZI 'L hI ?JPZE

ug 16 surs Els runf ednp 'rolt.tolsl t5 tsttl r$ rug;ls lIue aP E tunJP JoJEf, IE

,rarieer: e rS runlea.r: E ErmoJul tiur:op a.rdsap '3c03otty 5lJr nprogndn)olrn

a.rdsap (6I 'IIIA'rueruoa) Ia^"d rnl alrlul^nr uIP a8alaiu1 e

".^.33

n;tuad gult6a:c eiurparc JP aloleu 31se nu 'EtuJn UIP alef, uI 'EaJaPaA n3

Eflzgetatu eJ?f, ad tuaunS;? un EluIZaJda: lrnl:n1 elsaf?

a:ran areod l-nu

19691 a.rdsap IJoaun f,sJgJoA rriaod letunu gc prdeg 'IIlIZ5"]alu e.tulodurl tuau

-n8re un alsa nu unrJnl rp ]{rse nl ?J"IInu"J atse nu erSololq gc prdrg

'er?l? Er rnlnprurub F g aP plal u1 (aurn1 ap) aiuaSryzz putrado:sap

"

'arun1 ap a.taat"td m InlnPuIuE P aunl ErAE nu e ap 1nrde3 rua8alaiul

es l6ug;lsuoJ eulJn ulp elJ3 ul tug ?s 'Irunl laiuasa e prrclldxa l5 ecnual

-nt, E)tzgateur ea.ra8alaiul "l

aP pururod 'er azlw1lq1sod psTtpsap ruasq ?s

alnqaJl 'pugJnf, rEW 'eurnl ap artrrtrd o Er nu tS 'earre nu E JP rde3 un m

.r.NawnSuv InNn vadv-IowdoJ 't9 s

CAPITOLUL VI

Expunerea tematici a problemei lumii

prin intermediul clarificirii tezei c5" omul

este {buritor de lume

S 64. Primele caracteristici a/e fenomenului lumii: starea

de manifestare afinyarii cafinyare si structura de ,,cA";

relayii cu

finyirea' ca ldsare, irtptitl, ne-lasare sa fe

(raportare la, atitudine, ipseitate)

13971 Daci trecem acum de la examinareatezei potrivit cireia animalul este

indigent de lume la discutareatezei ci omul este lturitor de lume si ne

intrebim ce putem folosi din cele spuse mai devreme pentru caracterizarea

esentei lumii, ajungem la urmitoarea concluzie formala: starea de

manifestare a fiintirii ca atare, adici a fiintirii ca frintare, tine de fenomenul

lumii. Asta inseamni ca fenomenul de lume este legat de acest enigmatic

,,ca" din sintagma ,,fiintarea ca frintare" - ce poate fi exprimati

formal prin sintagma ,,ceva cd ccva" - la care animalului ii este refuzat in

chip fundamental accesul. Numai acolo unde fiintarea este in genere manifesti

ca frintare exista gi posibilitatea de a experimenta - in sensul larg

al termenului, care trece dincolo de simpla luare la cunostinta - una sau

alta dintre fiintirile determinate. Numai atunci cAnd fiintarea este manifesti

ca fiintare relatia cu ea are in mod necesar cdrdcterul preocupdrii faya

de eain sensul /asarii sau ne-/asarii sale sa f e. Numai acolo unde lisarea

si fie este posibili exista si posibilitatea ne-lisirii si fie. AceastS. relatie,

care este determinata in chip fundamental de o asemenea li"sare sa fie a

ceya ca fiintare, este definitl ca rdportdre lVerhaben], prin contrasr cu

comportamentul fBenehmen) din cadrul starii de captivare. Raportarea

de orice fel este insi posibili numai ca retinere lWrhaltenheit], ca rezeware

l39sl fWrhaltung), iar atitudinea lHabung) este posibili numai atunci cAnd

'lrnuSrqoeu Jp rS nou ep v\ e neJaur uratuns ti glualrgns Pl€PoIf,Iu alsa eu

nu Jol EarE]aIJEA 'eteofuo:ul au eJEtr llrgiulg "

Eleueruoua; Ea]ElrsJelIP JP

gie3 111q1suas ureluns 'z.Lr:todrutq 'reriuaragrpau 1o] un PuInrPrlE '3lalp

nf, Jlaun g3otsaue as alIJnJJnl ?f ?ulueesur nu EtsV 'arariuaraglpau elu?Jls

[66t] o-rtul aluazard ag gs l5 3l€re as lu es ayreiulg lrrpsfl nr]sou rnln-uaso(J e

auarprlof raiuarsxa InJpEJ

ul 'EesaPE IEru Iaf,

rS giuersul prurrd ur 'e,ltrlod

-rurq 'e]ElrsJeÎp plsear" ap duarrl$uol l?tuotnr Potu ul ureluns nu r6ap

'al1"ta.fip Fruaruepun; llitzod ruenl ar"3 ap giej elxaluos ellurnue ?ululral

-ap ar?r '77.tpiu7g[ a1u ,qfifu pluaruapur{,,xnads" e]IuInuE E}sIXa Ir 'ale}lE

nr aleun elef,atsarue 15 are;nrpp l.rpiulg JP Jt€llsrallp o ec 'lltunl E PunqlJr

ap ros un ad 'ruro3run dlq: un-rrug aleluazard luns JU nu Eatsefe ateol

psul 'rlJnrlnJ ele 'aueurn lgigrrrrrrce ap asnpo:d 'euolsl 'eIA unJeu 'glreoru

EJntEU 'JpuJreru r:giuly :rreiurg ap etelrsJellP PS"aJlul o PlseJlu"ru else

'rou nrluad 'ef, runce uepe^ mlnlerulue E erunl ap eiua8rput ey arcolt.t:d

razal e.trlcadsrad ulp J"lr13 'lrrgiulg BruJoJ qns ,,pie3 ul ruene p" arm ad

nrrnl ler" rlsr er $ uataiu1{ ptsaltuaut alsa pl at ux Lregenul au Ps rcpe$e

rnqaJr e,t 'rnda:ug nJtued '?lsaJlu"ru alsa earciuty 'arunl o alse JPun ololv

'nrlsou Inlnsrauep p arerayd ap rcund rdarp rcrpueJ eêr a8ap uron

a'wiut{ ay piat m1n-u / a s p

Q 2/a aryruautayunt

4unLild?J l1aflu?xqxl7r ul ?zaazx"taQatqr 2r

a73"rata1 a? aawts 'aluazard xtpiu{ w awiut{ ay Uqat

qautattp ? affils*uau a? ?laliuaDlr?au aarats'E9 S

'awry ap ua,utnptguuEasul Jl rupteJ" ES EtrJerul tuol

'llurnl uruapo"td yrufpp ur apunrrgd e n.ltuad r$ to1 erdnse PUItunl Esunre

E nJluad 'eJnf,sqo mul ugtupJ IJnJf,nl JlsJfE eteo] 'IIuInlaiu{ ardsap

1qro.t araue8 ug uarnd suJs ef ug r$ mzp 'Ea also utnt fi alse rJ EsuI

"erunl

'arunl ep InuJruoual nl JisJ E-aP ruel" ruPHE JI aPunIJo :lVlE lgreP 'ptepure:

-oap 'unds au nu rrunl Inpueuoue3 ap atueuodull IfIIsIJJ]3EJEr Jlsaf?

rsul 'araua8 u1 rriar,r p nes uiprrT?urrue InzEf, uI arrse8 g lod nu IiIlsIJJlfEJ

-Er alsalE eJrurp tun l:l5i'ealeltasdl tS eautpntnz'"'elza;euoder'ag gs

JJes"l-au nES eJes?l ec ea;eiutg nc edelar (€ ',,e)" eP EJntfnJls (7'arciutg

rc rrrpiurg ? JJEIs{ruEul :p e:reri (I :rlunl InFuauoual ap alueuodurt

rf,nsrJalf€J?f BAalEf, efap runs eatsafv 'eueosrad o - ruaunds es utnu$lgo

run: gdnp - nES Jurs un 'nES InlnJalrEJEf ltntrtod 'atsa ?znef ul eareiuly

gg7 EdViNIIC AC IdN-IgC UO'IIIIUECIC VEXVJSACINVW ''9 S

EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII

$i totugi, fiingarea care ne inconjoara este manifesta in aceea/ mdsurd ca

ceeA ce est€ prezent in sensul ce I mai larg al termenului: prezen\a pimAntului

gi a mirii, a muntilor gi pidurilor, iar in cadrul lor prezenga animalelor

si a plantelor, ca si prezenta oamenilor gi a lucrurilor fb.cute de ei si prezenta

noastra insine in mijlocul lor. Acest caracter al fiintirii, prezenla sa

in sensul cel mai larg al termenului, nu poate fi pus in evidenti suficient

de pregnant, pentru ci este un caracter esential al fiingirii, aga cum ni se

prezinta aceasra in cotidianitate, in toata intinderea sa - intindere care ne

cuprinde si pe noi insine. Faptul ci fiintarea poate fi manifesta in aceasti

uniformitate egali a ceea ce este prezent oferi existentei cotidiene a omului

certitudinea, stabilitatea si caracterul aproape inevitabil care o caracterizeazd.,

garantAnd uguringa esentiali cotidianitigii de a trece de la o

fiingare la alta, fara ca prin aceasta felul de a fi al fiin;irii respective si fie

recunoscut c atare, potrivit caracterului siu esential. Ne urcam in tramvai,

vorbim cu algi oameni, chemam cAinele, ne uitim la stele -;i le facem

pe toate in acelasi fel: oameni, vehicule, animale, corpuri ceresti, toate

sunt prezente in chip uniform. Acestea sunt caracteristici ale Dasein-ului

cotidian pe care frlozofrale-a neglijat pAna acum, pentru ca ceea ce este in

cea mai mare mi,suri subin;eles exerciti cea mai mare putere asupra Da'

sein-ului nostru 9i pentru ci ceea ce exerciti cea mai mare putere [asupra

noastril este, tocmai de aceea, dugmanul de moarte al filozofiei. Din

aceasti cattzi., modul in care diversitatea indiferentl a fiintirii ne devine

accesibild in prima instanti gi in chip predominant este acea familiarizare

cu lucrurile, inteleasi intr-un sens foarte vag, in care se vorbeste despre

[400] lucruri si se comunica informatii despre ele. Aceasta inseamna ca aici avem

de-a face cv o raportdre neutrd la finyare, care nu presupune de;teptarea

in noi a unui raportfunddmental fagb de fiintare - fie ca vorbim de lucruri

inanimate, fie ca vorbim de fiinte vii sau chiar de oameni - a$a cum pretinde,

in fiecare caz, fiintarea insisi. Raportarea cotidiana la tntreaga frinlare

nu se misca in sfera raporturilorfundamentale, care corespund felului

propriu de a fi al fiintirii in cauz\. ci este o raportare dezradicinatl- daci

este priviti dirt. perspectiva acestei fiingiri -, fiind insi. tocmai de aceea

activa si eficienta in toate situatiile. Este imposibil si limurim aici cauza

pentru care aceasti cotidianitate este necesara Dasein-ului uman sub diverse

forme si in diferite grade, 9i nici ratiunea pentru care ea nu ar trebui

privita, prin urmare, ca ceva pur negativ. insi trebuie si inviEim si vedem

cb. in cadrul acestei cotidianitati - chiar daca in mod cert nu pe temeiul

surrdnr r-npugJ BI erse '"s € eJJJS plsee3e nl Pr[BIo€l 'lfnsu; Ia ?sul '9:51:ads

as erJJS a:e ':efars Jp InFuuJI EiJEof,s arSatne8 arec 'nldruaxJ 3P 'rnpuluel

pSnlapar3g 'alJrp nf, alaun unde:dns as nes ?zeatlasJJtul es rc 'erp g8ugl

eun nldruls rS .rnd atezale ]uns nu plennurlsur Jol EarElIAIlce 16 puorieyar

Jol Intuauelroduoc

preo$qysap as EJoJ?i psur.rdno u1 16 alaprulue preof

-uoful JJ?f erJJs alsaf,E esul 'arredap Fru e$e t$ tailra,rel E ?af ep FllJglp IJ

Inpugr

e1 'rnpro8ritd e ea: rp gtlreJlp ralduro: I-nPUVr el arse Iaurgle Era3s

run: e6e 'lJulqp E Eef, ap EtIreJIp raldruo: Jlse aretu eP mlnlflJt EreJS 'Ezeal

-depe as arm nlueuop un ezEalIuIIIJp oJef, nr eJaJs

"l

PlsEafE nlrdord drq:

un-Jtul EuluJerap l6t apulue ap at:ads aJerag l$ prurue JJEf,aIC 'PleP JrEf

-eg ep ar$aiosug o Jr?f 'urpqtquzap IJJeJs E t$ are,ttlder eP Iu?rs E Eletuotu

-epunJ EJnlrnJts Jp ruauli p:ep 'aulq reru psealaiul runf€ g areod

"ruEes

rnlnleuru" Inrol ul aund as E rp Inpuo tiurrn4 'atdagnsulau rolal)algo e

nes a-raua8 ut lu..loyaiuly E 'Joleprulue InJol uI 'IUaruEo Jotle Inrol ul aund

II07] Js Jp rnFuo eF errJaJIP JIIJnPOU aP lunulluE 3u es 'elEol JP slulEul

"

l?unl aruanLtd xi arulrun q qlqlsod 'piu{ ay

rqrunlztaalsfisnax7 'aa nr 2,tP

ft awr ad pluau'ruyunl

Trywodat a pt{tcads autrot?r /t(t xaiuxgfwals ug 1ryn-uxasaQ

aaaundsup,tl ri urt ntntau audztd lrrysafiuaru 2F aarals'99 S

'JErlnuEJ elsJ eu nu 'eiuelsul guud ur urind

IaJ 'eJEl Inun 'le ap giey:gr:ads Ftuaru?pun; uoder un EJlsEou earred ulp

"ruEIfaJ 'eJEruJn ulld 'alel ti raltuuru alsa JJEf, ataiut{ ap nruaruoq un E3 If

'Jrete e) Jurnl ep laiua8rpul prradse gns u.tt,l,lrd ezet uI runf" EHE IEtu es

nu Ee]elrltrurue EJ prdey ap Erueas ruaud ES JIngrJl gsul 'llrunl rnlnuau

-oual IE priuasa ruJuJoru un Jlntltsuol al 'JJ?18 ec rrrgiurg "

aJ?IsJJIuEIU

ep EaJ"]s e1 arcoru.rrd EaJBqJJtul nnuad eruaJlap mu tnudqo tuE atr Eeer

e ariergruruas e8earrul giuapr,La ut ruaund es 'repe6e 'aulmf, ag 'adtunt

anou o 1a3rse arsapuggop aruleul IEuJ ep sJauep nJtsou p8a;rul 'a.reiurg

ap errrqrp pruaqepunj trn1a3 'areurrn utrd '$ piu1{ ap axyat?? lptuaLu

-apunt Ttryatplsrxr Er rua8alaiul ps rern[e e-au rripupullue ? luarlap Ieru

ap earelardrarul 'areiulg ep allJaJIP IJnleJ EtsIXa 'etete eJ'r5 nrpiulS e aret

-sejluBru ep ru"ls alE al"luauEPunj rJnPou 3]lnlu rcur EISIXJ 'eJeuun uIJd

'arred acey 16 1a arec arlulp flUfiu1{ ap rial 1rynru0 ?n/n-u x a s a e a/a alaruaur

-apun{ 1.tu.todw plsaltuaut xod as gcrpe 'allgrsod tuns - ra purfirds nf, n"s

L9e

IIA IIUOIVN VIUVJSE{INVIÎ '99 S

368


de sfera cioci.nitoarei care se afla in ciutarea sa. Iar ciocinitoarea face parte

la rAndu-i din sfera veveritei care o sperie, intrerupAnd-o din activitatea sa.

Desi aceasta corelagie a deschiderilor proprii sferelor de captivare din lumea

animala este de o bogitie fenomenali extraordinara si de o diversitate uimitoare

a raporturilor, pe care abia daca ni le putem imagina, ea este, cu

toate acestea, radical diferita de starea de manifestare a fiingirii pe care o

intAlnegte Dasein-ul {iuritor de lume al omului.

in existenta cotidian5" a omului prins de un lucru sau altul, fiintarea se

14021 prezinta sub un aspect cu totul diferit. in cotidianitatea sa, Dasein-ul se

raporteazila toate fiintarile care ii sunt accesibile in acel mod nediferentiat

pe care l-am definit mai devreme, ca gi cAnd acestea ar apartine aceluiagi

domeniu de fiintare din care fac parte si animalele si la care acestea din

urma se pot raporta. Se consideri, apoi, c5. animalele individuale si speciile

se adapteazd.in diferite feluri la aceste fiingari care sunt in chip inerent

prezente, exact in acelasi fel in care sunt prezente pentru toti oamenii.

Apar, astfel, diverse variatii ale animalelor si ale speciilor animale pe temeiul

diferitelor adaptari ale animalelor faga de fiingirile care ramAn mereu

aceleasi. Animalele care se adapteaz|cel mai bine supravieguiesc celorlalte.

in cursul acestui proces de adaptare, organizarea animalului evolueazi de

fiecare data in mod diferit, in functie de diferitele specii de animale (variagie).

in contextul supravieguirii celui mai bine adaptat, aceasti variagie

conduce la o continua perfectionare a organismului. Acesta este modul in

care speciile de animale superioare au evoluat din supa primordiala.

FicAnd abstractie de alte imposibilitigi interne ale acestei teorii a evolutiei,

observam acum, in primul rAnd, faptul ca ea se intemeiazi pe o presupozitie

absolut imposibili, care contrazice esenta animalitatii (starea de

captivare - sfera circumscrisi acestuia): presupozitia ci fiintarea ca arare

este data tuturor animalelor si ca, mai mult decAt atAt, le este data tururor

in acelasi chip intrinsec, astfel ci tot ce are de flcut animalul esre si" se

adapteze in mod corespunzitor. Aceasti perspectivi se pri,buseste insi odati

ce arn inteles animalele si fenomenul animal pornind de la esenga animalitagii.

Nu doar ci fiintarea in sine nu este prezentapentru animale, dar ele

insele, potrivit fiiriiei lor, nu sunt ceud simplu-prezentpentru noi.Domeniul

animal reclami o formi de transpunere cu totul specifici din partea noastr5.,

in cadrul siu predominAnd o forma aparte de transpunere a sferelor

stirii de captivare unele intr-altele. Trisatura fundamentala a acestei forme

de transpunere este cea care constituie in primi instanta caracterul defini-

eJdns" afnpoJd JB-] els"ef" JJEf, ed tf,eJe rnunaJl "]rJol"p

nES elrqasoep

aiuangur reunJJA InreurJt ad nu 'Jr,r tlnleu eJlef ep auede poru un-Jtul

ItTg+) tndr.r rnuri g E Euruersul rrrgiurg Inrol(Fu ul etsrxa y'u-rpiurgTntolf7ru ug

auede poru un-Jlul plstxe Inruo

Ef, ruaunds "aele

ap rprurol 'cgnads pror

nf, la3

un-Jlul r,l.ndec aud au e3 EAei Jlse rf, 'rou nrluad atsaJrueu a1r:piurg

JrlurP "un

rEoP Jtse nu arEurgujl I{]sE JolaraJs IE rsejrueu E}EP aJEreS

ep FIqruEsuE JEr 'ale arrug atercduor IaJ

un rfru ur g rod nu ere1s elsafe

'e.urrodrmq 'nJfnl l$ernlace ap atradse Jp elelrsJellp o Jp Jeop €qlo^ g re

pug: 15 m 'lreiurg l$ea1a:e - atrJeJlp lrndrqr ul "r"p Jerrlr -

EOpa^ ru" 'Jol

rrrrnl E autd ec 'aur$u1 rou rS tg: 'ela Jrtur elaleurue tVtE rpul 1a3

e5e ur

'leuaruoua3 tnuduo: r6e1a:e nc r:piulg atelrarord tuns aJEf ad etarad rnun

eie; ug 'alaprurue nc etdea;l l6eaa:t ad tun:t ru"-eu rou ?f Eurueasur

"U"

nu ?ts? :nJf,nl InJolEuJn ap erueas esur urauri ES arnqeJt prytnfn/(t )st.tJs

-runrJxr,toptals a ?aualaroJ ptnpnus ut sndsuu"tt

{r rlt auada poru un 'auts ux

'alsa uarun f-u x a s a e rf, 'rnlnruo p-rn(ardrur .rnf ap ISe as eJEf elferqo ep

ulld nlparu un alse nu EJnlEu m apadrurl atsg 'Efrz5etaur e,rn:adsrad urp

(?arsaf,E

luajlp Inro] nf, arse Ernr?u ap gie3 rnlnuo p :r8o1oruo Fr.rode:

aleol nf 'tsu1 'lSasu1 rrJnleu p :gr:ads IEJnlEu rnlnJat3eJ?i eara8alaiur

nrluad rada: er flenl Jtsa r$ eprnreu rdarp prr.trrd alsa re erdnse Eu"rprlof

elltrads;ad pts"ele lgrul BJnsEU eit ur 'sa1aiu1 aurs EI ap dlq: un-Jtul

nln-uxasy(J Eatetru"rpDo: ul 8;ey reru Ief Insues u1 etuaza;d else 'eueoru

Ear ap nes arl EJnleu ap EqJo^ atse Br eU 'EJnl"N 'Jfueroat rS a:ydu11r5 lrgr

-Jf,JJJ reun In]f,arqo Jurlep puef rluruE grrnrrd JlsJ runi e6e 'etarad un ad

ari:arord ap ros rnun gns ptuezeJd urind ep "ruJo3 IJJ

EI ESur alsa EJn]"N

'fuaqTa"tl uasamun utasf giuq,n: ap E3 apJJi Jf ar"J E nJlued eueuln eiurg

gwzate elsa JJEf, ad rorraSul InlEJts

nES ErlJruJl zE) un rf,ru ul alse nu EJnlEu

'arl eal ardsap nes EtJ?our ?Jnleu ardsap urrgJol Ef Jg 'JJ?ruJn urJd

'r$psu1 zier.t ul ?lrpJr etse alzr 'r6esul ea ap git3 rrJn]EU E EuJalur etetrJo

-uedns o 'atauat u1 77.tpiu7{ a.tdnsa ptntaxa o atn aiuryfa"tat ad adyurruop ul

?xsuoJ aJ 'xnlnta p Jasuxlxut talJvJpJ un gsattuaut as

"toplawrup astnsrunJfiJ

alauls auury aldq lalsata p i n4arru"u lusarp lruppr ux arunpuo) EeJeoler.u

-rn aundrur as lrunlp 'JJTS JIES lalrdo:d l$esul e:nteu urp BAaf, gzealdepe

an eiulg IaJ tsace ap qrdny rS nrp,rert acr.ro ur.rd er prde; ep Eur"es ruaud

[eyil ,ec]'giuezasd-pldrurs acrro rp llreJlp alse arzr 'piu7{ap ptuaruupur{1atun

at6apg,r 'Jlasur Jolalerurue erdnl rS pip,re;r ul:d al5eu as are3 'rolaleurrue

JSrJf,suJnJJrl JoleJeJS E aJ"urqur ?rseJlv 'araua8 ul ll.rpiulg 16 llrnl

-eu p8a.trul punuop Blsa3e eJEf, ur Inlg plrpe 'l?rurue rnlnruaurop F nrJol

IIA IIUNJVN VEUVJSECINVW '99 S

370

EXPUNEREA PROBLEMEI LUMI]

noastri, ci datoriti propriei noastre esente, indiferent daci o experimentim

sau nu in cadrul unui raport originar.

Pornind de la aceasta caracterizare foarte sumari a felului de a f al

naturii uii, obsewim deja ca nu ne vom putea ingadui in viitor sa vorbim

despre totalitatea fiinEarii ca si cind ar fi vorba despre o colectie a diferitelor

domenii de fiingare. Prin urmare, diaersitatea diferitelorfeluri de af

ale fiintarii ridici o problemi foarte specifica legata de potentialalor unitltte,

care nu poate fi insi sesizati ca problema decAt atunci cAnd vom fi

elaborat un concept adecvat pentru fenomenul de lume.

Caracterizarea f),cuti aici nu este decAt o primi indicare schematici a

unei perspectiue asupra unei probleme pe care abia daci o binuim si cu care

vom indrazni sa ne confruntim in chip filozofic abia atunci cAnd vom

inEelege ca o elaborare adecvati a problemei lumii si, prin urmare, problemei

fnitudinii reprezinta presupozitia indispensabili a abordirii ^

sale.

S 67. intrebarea priuitoare la suruenirea starii de manifestare

ca punct de plecare pentru intrebarea priuitoare la lume.

Reformularea tnnebarii priuitoare la lume / la jhurirea de lume

in direcyia deschha de interpretarea plictêlii profunde

Ne propunem sa dezvoltim aceasti problema in directia demersului

nostru initial, luAnd drept reper cele trei teze formulate la inceput, continuAnd

deci si avansim pornind de la ceea ce am aflat prin examinarea celei

de-a doua t.r.. i.r cadrul acestei examinari a iegit la iveala un anumit cnrncter

aI lum1i, si anume posibilitatea dz acces la finyare sau, mai precis, posibilitatea

de acces la fiintarea cd dtare. Esenta lumii nu se reduce insi la acest

1405) caracter al siu. Ba chiar mai mult decAt atAt, se ridici intrebarea daci acest

caracter ne aduce la cunostinti ceva din esenta liuntrici a lumii, sau daci

nu este mai degraba doar o determinagie ce decurge din aceasti esenti. Deocamdata

vom lasa deoparte aceasti chestiune si ne vom ocupa de altceva.

Atunci cind spunem ca lumea este, printre altele, putinld de acces la

finyare, contra2icem deja acel concept aga-zis natural dupre lume. Prin

,,lume" avem de bbicei in veder e totdlitlftea f inydrii, adica tot ceea ce existi.

Spunem despre un om ci vine pe lume, ca vede lumina lumii. Asta inseamni

ca el insusi devine o fiintare printre celelalte fiintiri, in asa fel

incAt el, ca om, descoperi aceste fiingiri gi se descoperi pe el insugi printre

ele. Lumea este inteleasa aici ca sumi a fiintarilor in sine, iar aceasta in-

earury 2P "tolun?tlnruo

eldsJp 'arunl ap EeJrrnEJ aJdsep JqJo^ "etnd

E nrruad 'rglug rcru prlnllrs

-uof, EIEP eJEfeS eP e5 ?s Eaunl Ef resafsu elsg iatunl EJEJ Jelr{l g earnd

rc ap.reiulg E3 lejtse 'Joualln poru ul ErqE prep erefeg ap aralSeu EI Eaunl

runcard ?Aar "3

aunds ateod as 'llrunl Ie

Jetf,EJ"l un Eauaruese ap pulg 'aum

-Jns ef EAef Jtse eJplse3rueru ep EeJEls Ef"p 'tgte lglJp tlnru r"tr { iruJlJns

preod gs aJersa3rueur ap IJpls relser? Inlaj ap EAJf Ef nnuad 'alsaSrueur

eg ps aleuruJarap aulg auEoj rrgiurg atlrunue 'n.rpiurg E oJetsaJrueru aP

aJels elsea3e aullf,ns pugf, Ilunle 'el JEsJfeu alse nES 'auoleele JJruJAJns

plsEJrE arsE ;rrgiurg JoJEf eiur,rrrd ug r$ perseaie aurl;ns un: tS epu1-1

'r6asul urpiurg aiutnu{ ug aurlJns ef EAaf 'autuns af, EAJf, atsa aJe}se3rueur

ap Earels 'giunasuor u1 '11rpiu1g / er"lse3lueru ap ?ar"rs ardsap '.lgll" ap

'rurgJo1 ;rrpiurg mpruJruop ereJe ulr,rar araua8 ul Erslxa areod rc141 ;rlrei

-urg e;dnseap nes alareds uI illunle ea Jtse rpun J"C 'a;eiury m rueiuly

InJp"3 u1 rsg8 ruarnd o-u Ei nrtuad 'Etnfsounfau alsJ eu Ea 'suas ]saf,E uI

'aJetsa;rueru ap eJels pls"Jfe atsad ep ruol nu rf,ru JEp 'eapl Jp ieJlse o EI

a8un(e ruol nu Ef reurnu nu r$ 'o-eurruexe rue t1ntu ep tgfrJo 'es t alelaud

[9g7] -oid ec rrgiulg re]sare E JJEtseJruEru ap EaJets ltud e ep Eaapl el pr"porlru

a8un[e ruol nu 'plp nes nrueuop un-Jlurp eJEraJEo a.reiurg o ruJrJfsap

"s rrnqart pr"CI irnprg8untdarp e altlarrdo;d o - rep8uelrer Inrrtrerer

rS rnpr,L e aletar:dord o - earat6ar: 'ra:ratd e aletalrdo:d o atsa E3rErIJnp

tunl IaJ

e1 'urgiurg E EJJSuIJIuI areralrdord o ne5 ;t6esul eareiutg Jp asnp

-ord aiua:saJfxJ reun FIaJ op EAar JJEo Ea rlsg iea JlsJ run: rS Jpun irrr

-giulg E eJetsajrueu ap rJgls rersrf? ziur.trrd ul alrrnrf,nl nels runf JEC

'atsaJrueru 'eltp armag ap 'tuns a:er ;oytrpiurg e atrusattuuru

a? aa,ry1s ?urueesur JUnl rf?J '.nN ifrsaJlueru ElIuJAep ta;eiulg e1 tc 'auts

u1 eareiurg nu EJajaJ es arun/ ap tda:uo: lsafe El aunds a.reo earnd rue

"l

'aJ?ruJn urJd 'plsa3rueru

"urlJp

es eareiutg El Eatetrllglsod u1 EZEIJrualul JS

saDE ep eetelrlrgrsod 'psunJsa t{ ps1qtug e}se Itr 'rndacul unq el ep 'rluleulp

ElseJrueru alsa nu eareiurg ec lntdeg a8rnrap rfrc eC 'rusatluaru xua(ta?

alaod arcte e: eareiulg pu"f r:unre rerunu ITqEIE^ alsa nrf,nl rsalY 'laJ

tsafe ap t,Lar eiunnd nf aJ"J l5 arturad t6esut eareiul$ arrc uI EJnsEtu uI

reurnu 'rulqlsaJJa etsJ JJE: uI EJnsEuI uI Ieurnu esut 'ttrunl 'rdarp I-e3 '?3

16 auri:ede eareiurg 'tda:uo: rnlsJo? rIAIJtod 'eJela e) eereiulg 11 nu 'a:ei

-ulg el sJJJE ap earerrpqrsod el pugJnf, reru EJeJeJ Js rf 'suJs lsJ3B tuJprAJ

poru ul aJE nu arueJ,{ap reru le)rpur ru"-l eJE3 ad arunl ap prdacuo3

'rrigtruerplror pcyl:ads arariuara3rpul ep EaJEts ut a:eiulg e8rarrul

:lEJntEu r"ru IaJ InJfnl purg Ef, gl.rl.ld elsa

"r

nrtuad grr:l1dun arsa a;a8alai

IL€ EdVISE{INVIÎ AC IruVIS VEUINEAUNS '/9 S


Toate acestea sunt intrebiri cruciale daca ne propunem si clarificim

esenta lumii, mai ales ca am pornit pe calea acestei clarificiri luAnd drept

punct de plecare acel caracter al siu pe care l-am numit stare de manifestare.

insi, dupi cAte se pare, ele sunt in acelasi timp intrebiri cu care nu putem

ajunge la nimic concret, intrebiri pe care intelegerea comuna le califica

drept ,,abstracte". Oare n-am putea si n-ar trebui chiar sa venim in intAmpinarea

acestei intelegeri? Nu suntem oare datori si elaborim intr-un chip

mai concret problema lumii? Desigur, insa nu de dragul intelegerii comune,

ci pentru a aduce in raza privirii intreaga dimensiune a problemei. Acest

lucru ne va reusi insa cel mai bine daca vom clarifica fenomenulfauririi de

lume pornind de la esenta omului, in acelasi fel in care am luat esenta animalului

drept punct de plecare pentru clarificarea celei de-a doua teze. Aga

cum atunci am investigat animalitatea, de asti dati vom investiga umanitatea

si esenta sa gi vom face acest lucru folosindu-ne de ajutorul antropologiei,

la fel cum in primul caz ne-am folosit de ajutorul biologiei si al

zoologiei. Vom intra de asti dati intr-o sfera vasta, diversa si chiar nebuloasa

1407) de probleme, teze sau puncte de vedere, gi va fi nevoie de multe eforturi

pentru a ne face un drum prin tot acest hitis, pentru a ne atinge, in cele

din urmi., scopul. in primul rAnd, ar fi necesara o lungi si dificila pregatire

a acestui drum, prin discutarea intrebarii privitoare la esenta omului. De

unde putem afla ceea ce se stie despre el? in prima instanti gi in chip fundamental

nu de la antropologie, psihologie, caracterologie gi altele asemenea,

ci din intreaga istorie a umanitagii - dar nu ingeleasi in sensul de istoriografie

biografica, nici in sensul de istoriografie in genere, ci in sensul acelei

traditii originare care gine de orice activitate umana ca atare, fie ci este

inregistrata gi transmisi mai departe sau nu. Dasein-ul omului poarti intotdeauna

deja in sine insusi adevarul despre el. Astazi suntem inca foarte

departe de a vedea aceste corelatii fundamentale care privesc caracterul cunoasterii

de sine a omului si suntem inca prinsi intr-o masura prea mare in

mrejele reflecgiei subiective si ale formelor de gAndire care o favorizeazl..

Aceasti reflectie subiectiva nu poate fi pur si simplu invalidati teoretic, ci

trebuie smulsi din ridicini, adici in aga fel incit caracterul siu dezridicinat

si devini fnspiimAntator. De aceasti, data vom alege insi un alt drum.

Oare am putea spune ci a intreba in privinta esentei omului inseamna

a tematiza omul in locul animalului? Ne aflam intr-o situagie lipsita de

echivoc - si, cu toate acestea, cAnd ne intrebim in privinta esentei omului,

ne intrebam in privinga noastra iryine. Ceea ce nu inseamna doar ci prin

rrJgls E eJEorJJtuE EaJeurruJelep 'puoJ uI 'rJnJJnl JllEIJIer ep fig piuapr,ra

ug l6ar przod ps JrnqeJr e?ene o-eu Bs rnqaJt JE nes eriuate a8ene JU ef EeaJ

;eq 'eriuatr s€Jle ne-eu nu Ef, reurnu rf, 'auJLUoueJ alsme nr efap trup]ul

rue-Ju nu Ef, Eurueesur nu aya ardsap nJJn] un ltlu snds rue-u EJ prde3 psul

'Jrun] Jp JJTJnR] r$ aulnl lnunu ru? JJ eaec ardsap udnd mu pcul ri rnlnuo

eiuasa erdsap f,rurru l5ntol snds ue-u rra8alard ratsa:e e aued erurrd u1

'g:rSolodonue adncsrp Drro ap

"r.trdttp

urarnd au rS rulalgord elseace ruppJoqe ps rilrpSa.rd efap uaruns aJ?ruJn

ulrd'nrlsou !ryn-uxas?(J a ryaruata?punt

pngtala aiuodstp o ruptdatiap

zr JrueJlap r?ul ]EJJaful rue pugl rf,unle eJegaJtul Ers"ef,E cgnads d1q:

ul l?f,rprJ rue rou psul 'rx?He Ju eJ?r ul eriznlrs EI ef,rpe 'auiug rcu a1

"fep

atpoltru,td aJeqaJlul o 'ya3tse 'rS aurfur rou ureluns JJE: rruaur?o nes

Inuo

11 a;eorr.tud eJeqJJtul o etse aun/ a? aatt"tnptel areou,lrrd EeJegertul

'35liulp6 rcu drqc un-rlul

eclpe ',rn:arqo rEru dn1: un-rtul lejls" rpug8 e ap eduatur nf, Js-npuupu"u

'alnrarqo airo3 rS rruauop alauunu-eSe m1 e,r.lrrodru; grdn1 uJ ef,unJ? ES

rratndse; urp ar$alnpg:ts as 16 rrJeJlxJ rusrlnf,argns un EatseJE areot ul epa^

runuroi eara8alaiug rl"J 'eunuo: u;a8alaiur ap arr6ar8 rrelard.tatul rolal

-uJ,t.feg rzelsr esndxa Jtsa ef,rlerualqo:d plseafe ec nDuad rcurlot 'aur6ul

rou EI areollrurd EeJEgeJtur etse rnlnuo eiuasa e1 a;eol,rrrd EeJEgaJtul

ec rnprde3 e:dnse eriuate rua8erle BS - rzels? sJp reru -

Jesa)eu atsg

'arrJlun"l elES xxux?nfiug[ lnuusas J$J ;nln-uxaspe

srueJ U

e ap ldr3 $)JV 'ws tnln-uzaspe rlrrldxa drq: ug Elsefe ad arnuar p

,,ilnuro etsa af( EJrEqJJlur 'llQ"trJa,r drg: u1 plef,rprJ Jtse pugl rf,unlv'nps

ln-uas?(I ul aurs ad a8alaiur Js Inlenpr^rpur pugJ rrunte rerunu aJEtE Ef,

pleduasa Jurlep rnlnuo E EIEsJaArun giuasa gls"me :errrnodunp r: 'rnlnruo

E alesJalrun raiuasa I"

eJEf,aJEo reln:lrred zEJ un pJeprsuof es aJEf rnlaj

e pur$luq eiuaraSlpul ul pp?r fs ff,rprr o erel rnyar urind mu rgre nc l5

[aOlJ pnpnrPur mlnruo alurad nu ,,ilnruo atsa er" 'm]nruo e pt{nads

"eJ"qJJluI

plup a.tatagf ap aiualnxa ap auri aref aunnsaqc o eiuetsur Eurtln u1 15 erulrd

ul elsa l$nsu1 rn1 eiur,tlrd ul mlnruo E eJegeJlul af,rJo El prdeg reruf,ot alsa

lou nrluad lueprle aurlJp a3 Eaei 'rrrrnodurrg 'ra rE rlopr E3 nES dgllueurn

rr8e;rul p rntnscins ec aul$u1 rou ad rultud au el 'rn8rsep 'gurueesul nu

erryaulSur prrse6u eiuulrd ul l"Arrpt dq: ug u"qerlul ru Brep rgrrp ruo

11 areolu.ud eJJeqerlur lelf,ep" drgr ul ruatnd nu 'snds pp".y 'ru{

"JrprJ

ps auTiug ?nou wp a$a au atat upiurg raun eiur,Lrrd ul rueqa:rur au Ef,rpe

',,afJalgns* roun erdnse ulploagal 15 eduare ura3Jeolur au r: '(rnerd o nes

IEruruE un ale ag) arcarqo -roun e.rdnse tugxg rEru eu nu JJeqaJtul ptseef,e

e.Le EUVJSECINVIÎ EC IIUVTS VSUINEAUNS'/9 S

374


de captivare ca esenla a animalitatii constituie, aga-zicdnd, fundalul adecvat

prin contrasr cu care esenla umanitigii poate iegi in evidenta tocmai in acea

[409] privinti care ne intereseaza: in privinga lumii giafturirii d.e lume.Yom

vedea, in cele din urmi, ci am discutat deja chiar si acele intrebdri pe care

le-am lasat {lrl ri.spuns mai devreme, calificAndu-le drept abstracte: problema

stdrii de manifestare a fiintarii gi felul in care suruine aceasta.

Corelagia interni a consideratiilor noastre devine astfel manifesti. $i

este din ce in ce mai limpede felul in care ia nayere insd;i problema lumii

pornind de la aceastd dispoziyie afectiudfundamentald sau felul in care este

determinata de citre aceasta - cel putin in prima instanti - in anumite

privinte foarte specifice. Ne aflam acum in faga sarcinii de a ne reprezenta

in chip originar momentele constitutive ale conceptului de lume, pe care

le-am determinat mai devreme drept caracteristici preliminare. Pentru a

face acest lucru este necesar sd ne intoarcem la acea cale care ne-a fost deschisa

de catre interpr etarea plictiselii profunde ca o dispozitie fundamentala

a Dasein-uhi uman. Vom afla astfel modul in care iese in evidentl aceasta

dispozitie afectivi fundamentali si tot ce tine de ea, prin opozitie cu ceea

ce am definit mai devreme drept esenti a animalitagii, adici prin contrast

cu starea de captivare. Aceasta opozitie va deveni pentru noi cu atat mai

hotirAtoare, cu cAt tocmai esenta animalitatii) starea de captivare, pare a

se afla in imediata vecinitate a ceea ce am definit drept caracteristici a

plictiselii profunde, dindu-i numele de subjugare a Dasein-ului de citre

fiingarea in intregul ei. Vom putea vedea, desigur, ca aceasti imediata

vecinitate a celor doui constitutii de fiinti este doar o iluzie si ci intre ele

se afli o pripastie care nu poate fi depigiti in nici un sens, prin nici un fel

de mediere. insi atunci divergenga deplini a celor doui teze va deveni

manifesti si, odati cu aceasta, va iesi la lumini esenfa lumii.

S 58. Delimitare preliminara a conceptului de lume:

lumea ca stare de manifestare a finlarii ca atare

tn innegul ei: clarifcare generala a jhuririi de lume

Am discutat mai devreme despre plictiseald si am vizut c5. ea nu este o

14101 dispozitie afectivi oarecare. Daci toati aceasti investigagie ne serveste

acum drept reper fundamental in privinEa esentei omului, trebuie sa spunem

totugi, mai inainte de toate, ca in cadrul acestei analize a plictiselii

B] rS aunl EI areotlllrd rllr€gerlul "proq"

E nrluad l" f,aP" drq: u1 lilrp8

-ard ualuns "l

EepJA e n:tuad letuf,ot '<FtlE EI rgdm un e1 ap aterarra: t$

alrJEruvf erngsJl runf,E rurlurrrjeal eu 3JEf, aP IJnJfnl alsaf,E Jl"oJ 'eAI]f,eJE

rrirzodsrp Ialsare Inrpef, ul ngs InrlunEul aPlqlsaP es tnln-uxasaq F slqe

p8a-rru1rr"f, ul Inla3 r"rgre n?-ru Erlsa3" ereoJ 'ndry rwdw {a ap 1rudat$

ru7nfqns { o tF /%dpt'ausvou ttlastntld e pcgr:ads "ruro3 u! rol ul muti {

Jv/l a ap Tudat$ 7n1n1o7 ppu"td wsq {u ap ptdal 'apun;ord llasn:r1d ap apri

-uasa eleluaruoru ltulur"eJ au e nrluad 'a:elnlrdeoal Punf,s o uaceJ PS

'lr.rgiurg p 3anu1 Inlsele

Inrol(lru ul '<PIEP aJ€rag ap '1a at$ase8 as un: t6e 'a:ele e) rnln-uxasaQ E

erelsaJrueru ap Earels ul gfrpe 'la ln8a;lug u1 n:piurg ? JJ?tsJJIuEur aP Plgll

-ads erep JJ"Jag ap Beft]s uI 'Jouelxe ug reund U

E Eulueesul l: 'll$atagns

uels aslz-t6e Joun ? giurrSounc nJ ef,EJ E-aP fltulu nE nu "l "eJ"nl PÎrf,ge

erilzodsrp 16 ,rtrca3e lBulurelaP 5 E aP prdeg 'la peolflru ul aut$u1 tou

ad $ n p7atlug ug uataiu!{ryutot p}sajlueru of,eJ g^ltreJe erilzodslp <e}uIA

-nf alle nr - IeJ eurnue un-nul (arruls as) arsa II ellns 'eAIl3eJE llilzodslp

raun Iup"f, u1 '1a p8anut ug earziulg n: gie3 u1giz3 aur6ug tou ad aund au

ln-uxaw(J rf '?]nlsounlau laJlle sEruEJ g J"-eu are: 'nldruaxa ap a-reldugrul

plrunuE o 'E a3 giulr6oun: EI ef,nPe as Iu Ef, ?sul euru€asul nu nJJnl lsefv

'lsejrueru eurâP rou urP 'nJf,nl \n-uxasaQ lselB Fuur?asul af ?l?JE au PPUnJ

-o;d epasuclld 'le3 eurnue un-Jlul (arurrs as) alsa II ?Alnf, 'elltf,eJ? ldrzod

-srp reun InrpEJ u1 'auriug Iou EI rodeug pduasa leru l5 FtururtPunJ IEru

poru un-Jlul afnpe eu p^nfe3e arizodslp ?rsrcf,E Jr oureJl ep 'llznlf,uor "au

-aurase ap rrolru udnd ap l6ntgc ruele nN'ralSoyoqrsd IE nlPnls eP rf,elgo

]saf,E EI ap pulurod nes p8arrul uI InFIuo eiul,urd ul alznlfuof, o IfIu

a8en uratnd nu Erar? ep rol r$ 'ralSoyoglsd p nrpnrs aP lrelqo un a;dsap ec

epasn:qd ardsap Ernf,srp ruarnd nu eJeoe JP Ierurol'FtlE n"s IaJ

un-Jrul

lssJruEru surAJP nln-uQsp1 ?JoJef, InJPsf u! rnln'ux2s?Q 3l€ 5 aP aJalu

"

-eru 'ya3 arunue un-Jlul (arrurs as) atsa II EAInI eJ?r uI 't$nsul tnln-uxasaQ

J]" Jlerueru"pun3 aJarueru t: 'D6alagns llial.t ap areortiosul euauoua3

nrs aiuenu aldurs runs nu erEle Er eAIlraJE alrrirzodsrp ec - ttyaslrrtyd

E JreJfuof ll:pta:drqtur InJpEf, ul nJ3nl tsale l"fgIJEIf, tue t6 - arrtl:np

-orlur e1lie^rasqo urir 'rn8lsap IEHE urynps p7aaug ux Inlnruo eiul.urd

ul erznl:uol o If,Iu a8tn rualnd nu m tuJPI,rJ ?IaJEf Inlarual ad - erdns

-eap ad Eun ef,ul t5 "reruaje

- ecsearagns errcrt pllqlsod o tg)eP rpru I"ru

rrruru esul elsa nu eJEf 'Inlnruo aletuaru€Pun; aÎrJaJe ldzodsrp Iaun E

"

relq: aleod 'allrra3t nizodsrp IJun E a-ra3a1aiu1 o relaPe-Jlu1 rnuriqo ue

9L€.

EIÎNI gC IN-INIdA]NOC VAdVIIWI'IEC '89 S

376 EXPUNEREA PROBLEMEI LUMII

starea de manifestare a fiintarii si ca, mai mult decAt atAt, pozigia noastri

fundamentald,fagl,de aceasti interogatie este cea corecti. Aceasti expresie,

,,a-i fi cuiva intr-un fel sau altul", se dovedeste a fi formula unei stiri de

manifes tare a D as e i n- ului ca atar e. D ispozitiile af ectiv e fu

n dam en ta le sunt

posibilitagi exempldre ale unei astfel de sti"ri de manifestare. Caracterul lor

exemplar nu tine neapirat de faptul ci ceea ce devine manifest ar fi mai

bogat sau mai variat decAt in cadrul dispozitiilor afective comune sau a

lipsei oricarei dispozitii afecdve, ci mai curAnd de faptul ca aceasti dispozigie

afectivi fundamentali dezvaluie in chip exemplar ceea ce, intr-o

anumiti masur5", este manifest in cadrul oricirei dispozitii afective. Cum

ar trebui si numim acest lucru? Este acel ,,in intregul.. . ". insi tocmai acest

straniu ,,in intregul. . . " este cel care si-a pistrat caracterul enigmatic pAni

la finalul provizoriu al interpretarii pe care am oferit-o plictiselii profunde.

Acest ,,in intregul..." nu este doar cerra cu neputinti de fixat terminologic,

ci chiar ceya ce scapi experientei cotidiene, si nu pentru ci s-ar afla undeva

intr-o zona indepi.rtat5" gi inaccesibili unde numai speculatia inalta poate

pitrunde, ci pentru ci. este atAt de aproape de noi, incAt nu putem lua

distanta faga de el, pentru a-l putea privi. Acest ,,in intregul..." este spus

despre fiintare sau, mai precis, despre starea de manifestare a fiintarii. De

aici deducem iarisi ci acel concept de lume pe care l-am introdus la inceput

a fost complet nesatisfbcitor si ci el dobd"ndeste acum o noua determinare.

Am luat drept punct de pornire conceptul naiv de lume si am

reusit si, determinim o anumiti secuentd de pa;i, prin care a fost stabilit si

modul in care a decurs cercetarea noastri".

Sensul conceptului naiv de lume este acela definyart.incadrul acestui

concept nu existi o distincgie intre ,,viati," si ,,existenti", ci el desemneaza

[412) fiintarea pur si simplu. Am vazut apoi, cAnd am caracterizat felul de a fi

al animalului, ci daci vrem si vorbim cu sens despre lume si despre fhurirea

de lume specifica omului, lumea trebuie si desemneze ceva de felul

posibilitayii de acces lafinpare. Am vlzut insi de asemenea ci o astfel de

caracterizare a lumii ne pune in fata unei dificultigi 9i a unei ambiguitati

esenliale. Daca determini.m lumea in acest fel, atunci putem spune intr-un

anumit sens ci. si animalul are lume, adici acces la ceva pe care, din

nodstrd, il experimentim ca fiintare. Am vizut insi apoi ca

PersPectiua

animalul are intr-adevar o posibilitate de acces la ceva, insi. nu la fiintarea

ca atare. Am ajuns astfel la concluzia ci ,,lume" inseamni, de fapt, a daeA

o posibilitate de acces lafinyarea clt atare. Aceasti posibilitate de acces isi

ralrlf,JdsJad I" FtuJoJ Inlnuliuoi t$ g,rncalqns "uroJ

etsa Eerunl e: aunds

earnd ure rgrul le3rs" 'Iou eJlef eP drqc ug Pt?zISes slsa ?3 eJ?o

^nf,elqns

nrruad rp:ap

EuuJeasul 'rou n:luad rE)Jp plse3lueur etsJ nu 3e EfEP JEI ilou

IaJ ]aJllr-rru1 rS grsa3rutur eareiurg arsg iJolJatln tEXg nJPEf lsaoe I^Jes JE

ei ET arou n:luad plsglu"ru atse ElsEaiE eJEl ul ?Jnseru ul 'tlreiutg prn( u1

JorJJlln ]"xg 'nJp"f un Ierunu EruJoJ elsg i,,Iou n:tuad elsa3luetu" euuJeas

-u1 a: 15 lxeruof lsef,E uI ?uureasul a: t$ntot r$ 'mp8arrul EtuJoJ

"gruro3"

qns :EurueeSUI

,,"'p8arru1 uI" 'aJ?LuJn uIJd'Iou nrluad 3JEIE ?f Jlsa3p

-?ur luns a:m;ollrgiul5 EurJoJ a:dsap e,na: aunds au ,,"'ln8artul ul" 1s338

?f elsa nJtsou psundsp6 iauls ul rrrgiurg p 8a.rru1 Inlsaf,E IE leuatuoua3

plnuduoe nu Ef,Ep ',,"'yn8a.nul ul" lser€ If,unl" Euru?esul a3 JEC 'rlrgiurS

Eetrlrlelot a:dsap f,Iurlu gteporflu aunds eatnd e,l. au nu ?a '?l3lueru"Pun3

g^rlre3" erirzodsrp g.re ppduase ep ]VrIrO 'ale]uaruePunj aÎrf,ge nirzodsrp

reun InJp"l ul plsa3rueu IuJ ap re-au IJ p8arrug ut earciurg e: prdey

ardsap IqJo^ IeJ un IJIU ug eatnd rut-u Iiunlt 'atincstp ut tatsa;dxa lns

l€wl -uJs U

J? Elseie p3"C 'alrlnl Jp AIEu ptda:uor ezeara8ns run: eSe 'ptaua8

suas un-Jlul JUIS ul elsJ ?eaf, e ldprrptor InsuJS

ug a:eiulg t8earlul aIUnuE

l5 ';oyrgiurg E Eruns eldrurs lVf,Jp eJaPaA u1 rde3 eP rual" nu ',,1e

"êrl]"

p8arrul ur ea:riutg" 'alsaJdxa Els?ar? urrd p:ep 'nrrozlrrotd dlq: u1 'prep

-u"Joap u"qeJlul eu ES eurq rcW iellE IfIu 'Eun IrIU slsa nu nES ;lrrpiurS

E JJ?rsgrueu ep IlJprs p r:adst un rctunu slse nES 'euIS uI rrrgiurg E e]?le

-rrdord o eJ?o atsa ,,'''p8arrug uI" ls3JV 'JallEJ"f lsafe Jeulurllatd drqr ur

rururnu ES EaJA Iup Elurn3tle uInoIJo n"s IlulPnllraldruo: 1e'nipLt1ut&a|ut

InJJlfeJEf, - JEIfeu ep ]gf,IJo dtqr un-rtul - Eun"ePlolul eJ" Earun-I

',,' "ln&atlut ux" n;uaJls

tseoe erunue t5 'rrlasnclyd e a-tlr:a3e larirzodslp IIJ?laJdJelul prpm ur rS

eduatr spJle E-au arz: plradse aJtseou IlJ?lafJaf, p e;turod ap rcund rdarp

rupnl ps urn3E ruaundo"rd a5 'n pna'uu\ul2,ry1p ut tt.tpiuryfu ataratruaru ay

aalpls ets) Earunl rc 'artiutg sa:i" aP etEtIIIgISod etsza:r gtelstuolul 3lsJ

"l

JJ"f ul 'erEJE eJ n.rpiulg E JJEtseJIU?u ep EJJEIs t:lu t$ aJEIE Er ta.reiurg e1

safft ep eaterrlrqlsod alsa nu 'lt.lpiulg elsa nu Eaun-I 'rlurnl "et"llplol Inl

-nuauouej urpp o arec ad EeJ?taJdJatuI ulnf? JP azeruJn I-?s amgaJl eJE3

ad rrSed pl1pul au Ea Er Insuos u1 'g:rSolopotau arirun3 o Pugrnr rctu are

eJEf, (erunl ep Flnrdeouof, E ?JEUItullJJd eJElItullJP o IaISE reinl:s ruy

'n p7auug ul atl1a at ntpiuryfu awtsattuaut ap awls

o Jlsa rf, 'nuolBelE Jel)r-Je) un 3JE nu eJBlsaJlueru eP sJEls ?ls?ef? er 'aug

ug 'lnzg,r uw 'awry w tupiuryf u atusattuttru aP aaw$ uI InleruJl Bsul eJ"

/ /c ET'{NI SC IN-INIdI]NO] VEUVII'^{IIEC '89 S

378


umane asupra lumii? Si, intr-adevir, oare nu trebuie ca totul si conduca

in aceasti direcgie, daca ginem seama ca, potrivit tezei noastre, omul este

fluritor de lume? Caci sensul acestei teze este flri indoiali acela ci lumea

nu este nimic in sine, ci numai o construclie a omului, adici ceva subiectiv.

Acesta este unul dintre modurile in care am putea interpreta reflectiile

noastre de pAna acum asupra problemei lumii si a conceptului de lume,

o interpretare posibila, insa una care rateazi. cu totul problema decisivi

in faga cireia ne aflim.

Vom incerca acum sL caracterizim intr-o formi preliminara locul acestei

probleme, spunAnd la modul general ce avem in vedere prin faurirea

de lurne. Potrivit tezei noastre, lumea aparfine fluririi de lume. Starea de

manifestare a fiintarii caatare in intregul ei, adica lumea, este constituita

sau fburiti si este ceea ce este numai in cadrul acestui proces de constituire.

Cine fbureste lumea? Potrivit tezei noastre, omul este cel care o fburegte.

insa ce este omul? Oare el {iuregte lumea a;a cum alcituiegte un

ansamblu coral, sau {burirea lumii tine in chip esenlial de om? ,,Omul" -

aga cum il cunoastem, sau asa cum, cel mai adesea, nu il cunoastem? Omul,

14141 in mlsura in care el insqi este fhcut cu putinti, in fiinta sa, de citre altceva?

S-ar putea oare ca ceea ce il face cu putinti si constea, in parte,

tocmai in ceea ce noi am definit in chip preliminar drept liurire de lume?

Caci nu poate fi vorba ci omul ar exista mai intAi, pentru ca apoi si se

decida, printre altele, si fbureasci o lume, ci fhurirea de lume survine mai

intAi, iar abia pe temeiul ei omul poate exista. Omul este, ca om, {buritor

de lume. insl asta nu inseamni ci omul, aga cum se plimbi el pe stradi,

este fburitor de lume, ci cd. Da-sein-ul din om este fburitor de lume. Folosim

in mod intengionat expresia ,,{burire de lume" intr-un chip polisemantic.

Dasein-tl din omfaurestelumea, adici: 1) ii di nastere;2) oferi

o imagine sau o perspectivi asupra sa, gi-o reprezinta; 3) o constituie, adici

este ceea ce o conline si o cuprinde.

Acest triplu sens al fhuririi de lume va trebui confirmat printr-o interpretare

mai detaliati a fenomenului de lume. insi, atunci cAnd vorbim

despre acest sens triplu al {buririi de lume, nu ne juclm oare cu llmbalul?

Ba da, insi mai iorect ar fi si spunem ca lulm parte la jocul limbajului.

Acest joc al limbajului nu este insa ludic, ci corespunde unei legitigi care

precede orice ,,logici" si care reclama un angajament mai radical decAt

obselarea regulilor de alcituire ale unor definigii. Sigur ca, daci filozofarea

noastra ia in chip intrinsec parte la jocul limbajului, ne pd-ndeste

rets3fE EIifJJIP uI Ia FBeJluI uI aJElsJjIUElu JP IIJPIS E n"s IIJE1uIU E eJ"lsg

-ruEru Jp IIlErs eiur.tr:d ur arueJlJp reur erEf,IpIJ lsoJ ne JJEI JolrJfqetlul

EJJEIuaIJo uI 'eJ?tuJn utrd 'ealsuof, Es rngaJl ?A Junl ap rnlnrda:

-uor EeJEpJoqe n.rruad pJtstou ea;tte8er4 'uetun Inln-uxasp(f e:dnse a-reu

-r8r:o a,Ln:adsrad ap JIJas o sll{f,srP E-au Elttuatu"Puni PÎ}leJ" arirzodslp

plwme 'p.tutodrutq '(giurnsuo: nES legns ec salaiul) tuo 3P tdacuo: tnun

I" rulal Inreuel ad 'ersealagns JJI?JI o rInlF^zJP ?-au nu eleluaulePun3

elrlfaJ" rarirzodslp ea.tetlrtldxa EJ tUIluItuE eu EfEP 'eJeoJEZIe Esul euI eP

EJTEqJJTuI 'JJEqeJlul PllE o alse EtsE 'nJrn] lsare nrluad lolElXtsIlES dq: u1

rirrp8a-rd efap ruatuns pry ESuI 'sues rP Etlsdll rugruer :e t:a8alard Islsrfe

InJp"r ur rJ ?eretJJd.tetut IaJIP IlPl 'apluauepunj aÎrreJP rrirzodsrp Ielssls

erdnse IuaAeJ e.t ntleSotatul nJlsou InsJJuaP '?LuJn UIP elef u1 'pt rc1t

rtsg 'Ie p8a.rru1 u1 rr.rpiurg ? eJelsr3lu?u eP IIrPls InsuJS lnlsounf IaJtsE

afEJ ? nrluJd 'arua.u.ap rcur o-t?zrleu" tue arec ad tqaslrctld E JIEluau"PunJ

eAnf,aJE rarirzodslp rt.reta;dratur sJJEnleJ uttd 'nldruaxe JP '5 J" runl 'uelels

-uof reun Inlg ap 'l:a:tp sundser un E3s?erulJd 9s nrunl eiuasa 3l sJEolIA

-r.ld arcqa:rul Elseef? uepunerd gs ritruar t5ntot ureluns JEP 'EJaISoJS

"f

eueoj e,ttl:adsrad glstaf,E eP ]EJeqlle tuE-JU eleod 'IZtlsE aP aJersJnq

"3

raiald ea:ets e1 arcott.ttrd ?eJeqarlul t$ ezeale:] rJ?r uI IeJ I$EI3IE ul Ilrunl

eiuasa t1 areott,urd EeJeqarlul lndJiul unq "l

aP Ezealtrl pr ruluad e$e

ar$apug8 l$ 'gunruoe eara8alaiul er$apug8 arer uI InPou else ?lsalv il1unl

eiuasa 11 a;eorr.tud Jreoliarlp pJts"ou ?eJ"qJrlul e1 psundsp; ap sed un

nr JEfEru rrru ruatdordt au nu ?JoJEl ]nlPauJelur ul:d 'azn3uof IJ"qJJlul

Jtsefe prqlsap al ru JrEl ad arriar8 ellpf, rleol ESul tutturn ES unq J3 E-I

ilueruolu JP

:r1d nts InFUnq zv) tsaJE uI ErIP" 'Ju?tun rriprt.ttt:atgns laJrs" 1a

a8e-rr

[gt7] -sns as nu'eJe]saJlurru 3P EsJEls ap e(ap auli ,,"'1n8arru1 uI" lsac? EsEC

a)rEta EJ rr:piurg er"tse3luetu JP IIJPIs tiur.tlrd ul alunJf,nl nels run3

"

iplsa3rueru rglul rEuI else II nu ea:eiulg pl"P 'llrgiulg eldnse PÎlrrlgns

e,rrrcadsrad o EI Egunf" "s Inuo m yqlsod alsa IIJns 'alalp arlutrd 'ueq

-JJlul JU rngaJt JE to] Hr]ialqns "s lelru

EI JEop f,ol EJAE JE

Inlot ri auls u1

areiurg o IfIU Elstxa .IE-u 'JJEruJn uud 'ec l5 auts ur rugiulS eldnst aueuln

ra-trtradsrad E p ItJJIqns EruJoJ rglaP g JE-u EJrunl Ef ruePsluol

"^J3rlE

ES eJJ ru" ErEp JEIr{3 '?sul 'aps -rolaldofuof e t6 uetprrof InlnsJnlslP

efer.t qns JP - PZ"etuJn eJ slef uI "ePeA LuoA runf efu - eders ealnd e

nrluad 'rof tsare e1 arrcd Enl tuezJlntr ES JrnqeJt '?elsef,E sleol nf 'JEC 'Ie

"

a1a(a-rru u1 rSur.rd

"sE]

au E ap I$ eoeof o rdarp :o( tsafe El?rl e ap plocrrad

6Le EI IO-I EC In-InIdAlNOl VEUVJ.II'lIlAO '89 S

EXPUNEREA PROBLEMEI I,I IMII

perspective, pentru a nu rlmane fbra voie - si intr-un mod de la sine inteles

- captivi unei atitudini inadecvate, chiar daca perfect naturale. Tocmai

acum, cAnd incepem si. concepem in chip adecvat problema cu care

ne confruntS.m, ne aflim intr-o crizi.. Acesta este caracterul distinctiv al

oricarei filozofbri, care o deosebeste de orice orientare stiintifica si care

consti in faptul ci, in acel moment in care cunoasterea filozofrcaautentici

1416] ar trebui s5. se iveasci, ceea ce este hotirAtor nu este atat sesizarea ei, cAt

meditatia asupra perspectivei in care se situeazS. cercetarea - si care nu are

nimic de-a face cu o reflectie de ordin metodologic. insi nu vom purea

medita asupra situatiei critice in care ne aflam decAt in contextul elaboririi

concrete a problemei noastre.

S 69. Prima interpretare formala A lui ,,ca" in sensul

de moment snuctural alstarii de manifestare

a) Corelatia pusi in joc de ,,ca", vlzutS. ca articulatie structurali

lctf"St) dintre relatie si termenii relationali, pe de o parte,

si propozilia enuntiativi, pe de alta parte

insa ce fel de inadecvare s-ar fi putut strecura in terminologia folosita

pAni acum? Am spus ca lumea este starea de manifestare a fiintarii caatare,

in intregul ei. Am atras deja atentia asupra faptului ci.,in cazul acestei

caracterizdri a lumii, isi face aparitia ceva enigmatic: acest ,,cd AtAre", fiintarea

ca atare , ceva ca ceva, a ca b. Printr-o formulare foarte direct5., putem

spune ci acest ,,cd" alssolut, elementar este ceva la care animalul tocmai ca

nu are acces. Trebuie sa reflectam asupra esentei stirii de manifestare si,

astfel, asupra determinatiilor sale mai precise. Acel ,,in intregul. . . " sti- in

strAnsa legaturi cu acest ,,ca" enigmatic. Daci intrebim cum stau lucrurile

in privinta acestui ,,ca", va trebui si oferim, in prima instanta, urmi"torul

ri,spuns: el este o formi de expresie verbali. Ne putem oarebazape acest

rispuns? Nu vom sfb.rsi oare filozo{bnd despre simple cuvinre, in loc sa

filozofhm in privintalucrurilor? Si totusi intelegem imediat ci ne gAndim

intr-un anumit sens la acest ,,ca" - A ca b, fiintarea ca atare -, chiar daci

nu suntem deocamdati in stare si explici.m in mod clar despre ce este

vorba. Poate c5. este inutil sa amintim faptul ci acest ,,ca" joacd" un rol

esendal si in latini - acel Qua din expresia ens qua ens -, dar mai ales in

Jp Jlaunu pueod JJEI ali:nJlsuof EJrE ul EISeJdxa rseseg 16l alaqrue r$

'a:etsajrueru ep rrJpls autirede ,,Ef" lsefv'aJElE Bf lrrgiurS E 3JElseJIuEu eP

[gI7] JJEts EuneJProlug atsa lt:giul5 E aJE]saJIuEru eP BaJEls ?l gsul rnzp^ urv

',,8J" lseJe .JUIS ul

'apurrdnc raltuaru artat asat a.tut ndtzodotd eJntrnJls 'ruJnl xnun p a"tl4sat

-xutlut ay awis o auriuo: ea ec n:]uad ElEJ" apE alsa elilzodoJd ']saJIUEtu

ace3 e 'ln:sounf af,EJ e euurcesul ?AJf ?flunluol V'nJfnl un atse unr tS a:

Eorunruof au tltiunua piuep:ocuof, ElsEe3E ur.rd pugc IJUnle EfIPE 'EAef

giunua EInJEJ eiut.urd ul nJinl IefE nJ piuap'totuot ry 4a

as P:ue) Ifunte

glerEâpe Esur elsa adlzodord O '?slutnes ?tar?na?a etsr ErEP aunds ateod

es eJ?f ardsap ari:nrlsuoc ?efe ?sul alsa e,Lrleriunua atilzodo.rd eldrurg

'a.trreliunua rrirzodord aldrurs raun e apuorirzodo-rd rrrnl:n.ns F leJntlnJrs

lueruoru un arsa In-,,€J" 'arnlvdunua pitzodotdlepe6e auti:edt 1n-,,EJ"

'elES runlrnns lrlrrlod 'q n a ad a8alaiur I-E

EuuJeasug iunua rsa:e a8ayai

-u! V ' ,,q Jrse a" :alirzodord eldrurs a lnf soun3 atse eu nJlnl lsJfe ec nyd

-urexe unq reru 'gsl:a:d 1a3

gcrrsn8ury aJEInuJoJ o ep earnd I-e eP aluleul

'lnfsounc e(ap arsa eu ,,8J" lsa:e utrd oJePJ ul lnAE a]se ef, Eeer 'PUoJ uI

',,?f," urrd tr:r1dxa dlqc ug giuapl,ra ug snd etse z Inl V q UE

ap rdt3 tsar? rEI

'rep efap alsa ? arsa )rE) u un 'prle nES IOJ

un-rlul gllnlltsuof, PuIU er ?1xr

-qdxa arciulg plseare ef,EJ E ep EUIrr?s rre Ie :ptEP e(ap atsa ta.reiulg poep

rerunu azauorirun3 es ada:ur aleod 1n-,,ef" 'elullnf, elle nJ 'q )$e en

ul EJnsEru v 'a :toteurJn Inlal rJr ,,q eJ p" ersatdxa rualJrseJ pEP IJpqaJr

-ul rats3f? sundser un IJeJo uelnd ;aulirede II ?InJpf, Intxetuol JtsJ JJE:

rf,unle JeC 'rJE u1 nldrurs r$ rnd esug arSarnld nu tpuolielat loltuaru:ar

e 15 raritlar e la&nlagl ruorurnus nialnrtta grserrv 'ururrrt ]lelpler '.€el

-lop F JEr 'uaurJel un Jlse pulrrd Ir 'loP ]uns Ef J"oP nu arct'quuodap"t

xuarufi1 1op 'arclv er '15 atielar o ePVu,,Ef " u1 '3lsa Elsefe ztal anal laJa ?3

'unaqlu "l Er"polol y{ ,,w" TuJPJA II eJef, ad pnat 3l elIUIJl If 'auls nlluad

ptsrxe nu gt t6 ,,adqat" o giglutues ,,Er" lsefe Pl ?TEPUI JP esul urJPaA

'mr;r:ads pf,rluEruJs ?JnlfnJls ep FSUes uI ',,?J"

rsJr? tnJSEU e-s aJ?f nnuad tS arer utp reulSuo IntxJluof, pulunl ul uraund

ES arolJu alsa 'errr;lodunp :Ia alateds uI ? af, guJn urP JIaf ul rursp8 gs

pug;ads 'pp:nred prseace 'lualslsul oP rVfIJo 'rut.tt:d ES EtItuIT tuol au Ef"P

arimgruruas plseel" zge earnd ruol nu pc apadrul E i$'anb',,8f" :e3IlsIA

-3ur1 usardxe relsef? etimgluuras elsa arEJ 'l6nsu1 Inln-uxasa(J InsuJS ul

tlry) Inrauet Elrunf, are t6t luaPIAJ Potu ul Il 'aJls?ou llqrull p nlrtrdm nldurs

un atsJ nu 1n-,,8J" 'aJ?tuJn uIJd 'Ag

I ng elsardxJ ulP I IefE - pxat?

r8t

,,v3" In-I V Y-IVWUOC VEUVIIUdUEJNI '69 s

382


enunt simplu: ,,A este b". Asadar, daci vom cerceta acum structura acestei

constructii pe care am numit-o enunf, vom obtine, dintr-o singurS" miscare,

clarificarea adecvati a acestui ,,ca" si a corelatiei sale cu starea de manifestare,

clarificarea acestei stari de manifestare si, odata cu ea, a esentei lumii.

b) Orientarca metafizicii in funclie de l"6yog si de logici,

vlzutl" drept motiv pentru care problema lumii

n-a fost dezvoltati in chip originar in cadrul ei

in filozofia antici", enuntul si judecata sunt numite ),6yoq. insi l,6yoq-ul

este obiectul principal al logicii. in acest fel, problema lumii - inteleasa,

in prima instanti, ca stare de manifestare a fiintarii ca atare in tntregul

ei - si incercarea de a clarifica structura sa interni. ne trimit inapoi la

problema ),6yoq-ului. intrebarea privitoare la esenta lumii este intrebarea

fundamentali a metafzicii. Prol:lema lumii, ca problema fundamentala a

metafizicii, este explicata pornind de la logici. Prin urmare, logica este

adevi.rata bazi a metafizicii. Aceasti corelatie dintre metafrzich si logici

este evidenti intr-o misuri atAt de mare, incAt ar trebui sa ne mire daca

ea nu s-ar fi impus filozofiei inca din cele mai vechi timpuri. Si, intr-adevir,

dupi cum am aritat pe scurt in privinta problemei lumii, aceasti

corelatie constituie fundamentul si metoda folosite de intreaga metafizica

occidentali si de interogatia care ii este proprie, in masura in care logica

determina dinainte dezbaterea oriciror probleme ce privesc l.6yoq-ul sau

adevirul s5.u ca probleme ale metafizicii, asadar ca interogatie privitoare

la fiingi. Asta inseamni insi mai mult decAt ne putem inchipui la prima

vedere. Cea mai clari dovada pentru aceasti stare de lucruri e faptul ci

[419] desemnam astizi in chip automar si nereflectat drept ,,categorii" acele

elemente ale fiintei pe care le recunoastem drept veritabile si despre care

considerim ci tin de problema metafizicii, fbri sa ne mai gAndim macar

la originea lor. Kutqyopio, termenul grecesc pentru enung, desemneazS.

acele momente care revin in chip determinat ),6yog-ului ;i pe care el le

enunti indirect si in mod necesar drept rcatr1yopio,r, ceea ce este enuntat

in mod indirect fiind astfel determinat in privinta posibilitatilor sale. Determinatiile

de fiingl sunt inlelese drept categorii, adica drept determina-

9ii ale fiingarii, si prin raport cu modul in care se sirueazi fati de l"6yoq.

Aceasti orientare fundamentala a metafizicii in functie de ),6yog nu domini"

numai filozofra in intregul ei - determinatii de fiinti intelese drept

]soJ E JJeJ r$ rcqrue3 lxJluof, un-Jtul af,nPuos au Ea Er sele IEIU 'estalaiul

Jurs EI Jp Eun g e a.rtd EUIfJ?s ',,EAef er" ELUBeluts ut:d lEfIPuI [EJnlfnJls

]uJruour InlsJrE EaTEfIJIJEIf JP leJfuof Potu ul tuz:nde au EfEC 'r$nsu1

Fuaruoue3 ug gsarq o IeJlsE Pugzrr{rsrP 'nES IntuaruePunJ

ug esealaiul aS es

eleJruJnJts etuetuotu Enop Jotsaf? E EuJeluI e-rnrg8a1 lVtruI IeJ

t6e ut ttrunl

eualqo:d rupllo^zep ES runle Inz"l E

',,ta ln&a'\u1

u/' anpan ul ?lnAE alse

eareiurg m prde3 $ ataw at easeiuuT a.rdsap Eqrol a]se El prdeS alunue

ri 'aps ap ldrutur;aleP PnoP lEIuIIqns ruv 'la p8arrul u1 tS arele er ttl

-Eiulg E rJelse3lu?uJ ap eJ"ts El Eerunl PuIUVaP 'Erlseou eualqord teln8lse

ruv'tn:" reru dtq: un-Jtul IJIE JUTAJJ - tuo EI arcott.tt:d rlleqaJlul InJPEf

ul rl"^f,ape IJIntIs Ieun ?eJIPUVqoP ul telsuo: e arec l5 - olorE ]Elun{uo3

ruE-au eJEf nf EelBllnf5lcl 'rnlnluo e nsatagns rJrPrl nES tipraudord teun

E 3^rl?l?lsuol IJeIJfssP Ieun FIaJ eP EAal zt) un If,Iu ul ]soi e-u sPluaru

-"pun3 alrlfa;E larirzodsrp earela:d:atul Pf tullulur" eu PS

'Ep1:n:c alerlnr

-Up o nf ruetun{uof JU 'nes Inlnlaurar e t$ aps rarirzod eiur.ttrd ul nunl

[977] laurayqo-rd urpppnla Bullr€s Iaj rsaf," ul le:n8tsz rue ar t"rPaul 'gsul 'l$nsu1

1a ar6asg8 es EIeJ?f prolfnu ul 'ta ln8arlul uI EaJEiulS gllPe 'a.rtle e: ln1

-nLUo ln-uxasae $eJruEur ale3 E eP eiurpuar aJE elseJfe m sele reru 'Plelueru

-Epunj pAIlreJE arilzodsrp o EI eP pulurod rnunl Erualgord etlo,rzap uro,r

rf 'rnlnruo e ariruyap plrunue o ednp EtuJIJo tuol au nN 'E:Iletualqo-rd

urind 1a: pul^Jp es l6nsu1 mlnruo eiuasa are: ut.rd mlnruo eldnse g,tn:ads

-.rad o rur$nsu1 eu "s

IJot"p ruatuns I3 'Iltunl eualqo:d ef,glJell e nrtuad

mlnruo t areoleldrugrul arilugap o alin:slp uI ueJnPE ES luaJl nu IfE3

'aulnl Jp TIJIJnEJ t arualqo-rd Ialseoe eeJetlo^zaP n: ateod aunderdns as m1

-nruo laiuase eJJEuItuJarJC 'erunl 15 ruo arlut atielaro: o IEfIPUI ru? Ea uIJd

'arunl ap rotIJn"J Jlsa Inuo e) :rlzet InJPEtr ur trualgord glseafe ]elnruJoJ

unv-rrurnl E ElBrueluepunj EuJIqoJd r5 ,,8f" lsafE eJlulp etielaro: nou uIP

uaundxa €s ',,81" JP PJnlsnJts PlsEJfE auzdap reru r8rlsarrul E aP JluI"uI

'rirnfe pugd grtuori:rursqo rsoJ E IIUnI raualqord

p nr.rdo.rd InlnJalfEJEf ea-ra8alaiul ec rnlnrdeJ eze)rolaP es 'InlnuaruJe]

y Brc1IEru ler Insuas u1 gsealaiul 'mt3o1 ap aricun; ul Ilrrzgelsru ? srsear

-U aJEtuaIJo grsEJw IEuIlol EAuInf nu ef,EP t6'ptautSuo ruru ?tuarua/qo"td

o elsrxa ES rnqeJt J" nES EIsIXJ Elurnf nu Ef,EP nes 'Eleo5llsnf e]sa - Iou

nnuad sayaiul auls EI ap "Aal

PuIueâP 'taydruo: ]Erglso 3-s aJEr - pIZU

-elaur rS gcr8o1 arrul :riela.rof ElsEaJE

"iEP

rrlgqaJlul au ES aInqJJ] 'Ea]sale

ateor nJ 'a-reiurg ap EiBJ plllneuJruJal{ nes gnrtecrydxa sJnleu ap a;euod

-EJ arrJo tc 'a;aua8 ul plydullt$ earrpugS lerunu sulluoP nu '- tt:o8aler

,,v1" rnr v Ylvwdoc vsuvIEuduEINI '69 S


discutat in mod extensiv de-a lungul istoriei filozofiei. ,,Ca"-ul este o relatie

si, ca relatie, se raporteaza la termenii relationali, o relatie al c5.rei caracter

este pus in lumini atunci cAnd spune m: a-ul, in mi.sura in care este b;

,,ca"-ul aflat in corelatie cu faptul de a fi b allui a, fapt exprimat in propozitia:

a este b. Prin urmare, propozitia insasi este intemeiata in sesizarea lui

a ca b. Am descoperit astfel o corelatie dintre aceast5. structuri de,,ca" si

propozitia ca atare, ),6yoq-ul sau judecata. Acest fenomen al l"6yog-ului nu

este cunoscut numai in cadrul filozofiei in genere si mai ales in logica, ci

)"6yog-ul, inteles in sensul cel mai larg ca ratiune, ca rAtio, este dimensiunea

pornind de la care este dezvoltata problema fiintei. Tocmai de aceea, pentru

Hegel- care a fost ultimul mare metafizician al metafizicii occidentale -

metafizica se suprapune cu logica, inteleasi ca stiinqa a ratiunii.

l42ll Temeiul metafizicii pe care l-am caracterizat mai devreme si orientarea

ei in lunctie de adevirul propozitiei sunt, ce-i drept, necesare intr-un

anumit sens, ins5. nu sunt originare. Acest caracter non-originar a obstrucgionat

pAni acum dezvoltarea adecvata a problemei lumii. Corelatia aceasra

dintre metafizica si logica, devenita ceva de la sine inteles, este tocmai cea

care a impiedicat - ?ara ca acest lucru si devina imediat evident - dezvoltarea

unei problematici originare, care ^r

fi deschis accesul la problema

lumii. Tocmai de aceea nu trebuie si fim surpringi daca anumite forme

inadecvate de interogare s-au insinuat deja in cadrul problematicii noastre.

Nu trebuie sa ne mire nici daci in cadrul acestei expuneri preliminare a

problemei ,,ca"-ului ne miscam deja in orizontul unor interogalii inadecuAte,

care devin fatale dacl sunt asumare in chip exclusiv.

5 70. Considerayii metodologice fundamentale priuitoare

la inyelegerea tuturor przblemelor si conceptelor metafzice.

Doud forme fundamentale ale interpretarii lor gre;ite

a) Prima interpretare gresiti: discutarea problemelor filozofice

ca ceva simplu-prezent in sensul cel mai larg al termenului.

Indicatii formali., inteleasa drept caracter fundamental

al conceptelor filozofice

Nu vom intra decit pe scurt in aceasti chestiune, mai ales pentru ca

ea ne da ocazia si ne aplecim asupra unei consideratli metodologice fun-

IaJ TSEIJJ" ul'apriuesa Ae red puef, rf,unte sep reru ,unJJnl elsaoe ar$a,l.rrd

t6' ruazatd-nldruts artat {"ta puyt # at tyozolg dH: ug leurrrdxa arse ar eeef,

lotEzeelen eunuro: earaSalaiug rfe3 'J?saf,eu poru ur eperd apm rl yunruoJ

uataSalaiug Erar€r 16 a.tulu ?r alunnnl aiaru"td at auiat7 pluaru?punl U?j

-a'tdtalut lalait sal" IBur rf 'trSoloururral IJJEf,TJo eiualsrsuo:ul l$ earelln8lg

-rue aP auli arec art6ar8 uzlard:alur ralale JEop nu l5 :atr6ar8 roprgrard:arur

esndxa Jlsa Ee 'glrlsor elsa Egozolg puef, rtunle gsul .apduasa auerun rietr.t

-Ilre Ielsef,E ei.ro3 l$ eiuasa IEIUf,ol gtulzardar rc 'lerulrdnsJu ap aterrp]"J o

alsa nu rolatdatuo: JnrpJruJJtur uud ,,lu?An:

e1 ara8un[e,. gtsea:y',,EJoll?

gtr6qrrgdug g E" Jesaf,au poru ul ?urupasur nu Ji EaeJ

- plDSoJ atse puef,

rrunte 'luganc e1 a8unfe puef, rfunle rcurnu JrA arsa BJJgozo[C .atttat? n1

-ntpLatd"talut aundxa o rS myozolg arlpug8 afrJo ezEeuorirpuo: ercf ,arznll

?qa o afse ru") rp gununl ul esnd tso; E ri p)rnaprp arznl plseef,e tg)ap

prculSlro mu r$ grueuodurr reru tFW 'pfuasa atsa EAaftlE rou nJtued

'rf,rE EJlur uro^ nu aJ?f ur eunrlsJqs o elsa elB3rp"J

ap lurrfgns eJarueru o-Jtul gleruau"pun; r$ prrrlo,rzep rsoJ E aorpeprp

rerznlr e eualqord plseaf,E E3EC ',,eleluepuef,sueJl mnf,alere,, ul Brrpe

',,Joleluaulale e eFtuapuJJSuEJl reuoaa" e aurd enop E-ap EaJ ul ernfelerp

rrrznlr e gruayqord €ls"elp arin:srp ug snd E luE) .llznll Iaun pperd eapec

e urrd arSa6reSs

1a'-rtortdu dlgc ur prnrE e(ap rsog ee)e) nES EJBsJf,eu

f,olJp arse nu aliertsuoruJp Eauaulase o E3 pueJaprsuof, - esdq glsea:e

3pJ nu IntJalalur rel 'ar$asdl1 eatetrunllSal EJtsuoruap l6-e ap eretrlq

-rsod zrseare er purg req 'rdz; ap EJgaJ es JJE3 EI rnlnJfnl e alilnlur o-rl

-ulrd earernurlSal prlsuoruep l6-e ap ealerqlgrsod ap arrsdly pliuasa dnlc

uJ luns (BleJiuof, earrpue8 'sues lnunue un-Jlul ,Ezereruelur lS ezeaplg8

aler 'alelcnro r$ aurnp atdacuo: atsef,E rerrrf,ot e: l5 psra,rrun E-rnsEuI

aJeur reur eef, ur l5 ulrln EL:,J EzEeztL arec atda:uof, el serf,e aJ? Eueurn

ea.rrpug8 er alrede Ftol ni prdeS aJJpaA ur aJ" rue) ,rrunlie.r E

arznl "3rlJelerp

ap ptdaruor urJd 'JJE]E Ef InJf,nl 13 ,rJre plueuodul elsa ,,EaJlrunu

-ap" nu esuJ ',,prr]f,Jlerp Jrzng" alznl pts"ef,e at$aunu lue) .Efrlerualqord

[zzr] Uttunue o \)tzua]eur JEsarJu pou ur aundur .at.led etp ap ad ,are: rep

'aunri:g ep lruEls un EI esul Eutuepuof, al nu eJef arznl o ,Jrrzgeletu elal

-dacuo: ap auri er "elzny1" - BJBSef,au gsul - pttrunu" o piuaprna ul snd e

arm pulrd lso3 E rue) 'rrf,rzyelaru luauepunJ un rraJo E ep elES rrJef,rarur

Insrn: u1 'lue;4 rp Eurunl EI ESnpE pJ"o eul:d n;ruad lsoJ E arm ptuelq

-ord o el 'unrs ad 'rrayar Io^ pl1 'alrzgetau rolelda:uoc l5 rolarualqord

JoJntnl eara8alaiug nrlued arieclpur EJ rlJes eatnd re-au aJm ,apluaruep

'B€

A]IDO'IOOOIEW IIiYdEAISNO3 'OI, S


14231 incare privqte lucrurile de care se preocupa in mod cotidian. Ea nu se gAndegte

si nu poate ingelege ca lucrurile dupre care discuta f hzof'a nu se pot

duchide inyelegerii noastre decdt in / printr-o transformare a Dasein-u/ui

umdn. insi, din cauza unei letargii naturale - care se intemeiazi intr-un

defect al ,,naturii umane" pe care Kant l-a numit a cindva ,,boala lenei"l -,

intelegerea comuni se opune acestei transformiri a omului, pretinsi in

fiecare momenr al gAndirii filozofice. Pentru problema noastra directoare,

asta inseamni c5. sub numele de ,,lume" vom cauta in prima instanta - si

poate ci aici mai mult decAt oriunde altundeva - ceva ce este Prezent in

sine, ceva care poate fi constatat si la care sa ne putem raPorta de fiecare

data. Este important sa inlelegem de la bun inceput ci lucrurile nu stau

aga, dar ci suntem totusi inclinati si mergem in aceasti direcgie gresita. Sau,

altfel spus, cunoasterea filozofica a esengei lumii nu este niciodati o luare

la cunogtinta a unui lucru prezent, ci este o deschidere de ordin conceptual

a unui anumit fenomen intr-o directie bine determinata a interogarii, care

nu permite insi niciodati ca ceea ce este vizat prin aceasti interogare si

devina ceva simplu-prezent. Aceasta interogare, ce are o directie bine determinati,

este chiar necesari pentru atematiza in chip adecvat fenomenul

lumii 9i alte asemenea fenomene.

Daci ne intrebam acum, ginAnd seama de cele spuse mai devreme, ce

am realizat, de fapt, prin caracterizarea anterioara a structurii de,,ca" si

cum am abordat aceasti chestiune, putem oferi urmitoarea clarificare:

lumea a fost indicati prin apel la caracterul stdrii de manifestare a

finyarii

cA atare in intregul ei. Structura de ,,ca" este proprie stirii de manifestare -

fiingarea cA atare, ca ceva ori ca altceva. Cercetarea mai indeaproape a

,,ca"-ului ne-a condus la problema enunpului gi la aceea a adevarului siu.

Prin urmare, cum am explicat acest ,,ca"? Care a fost primul pas pe care

l-am {bcut in incercarea de a-l intelege? Am spus ci acest ,,ca" nu poate

1424) exista in sine, ca este o relagie careleaga un termen de celilalt - ceYa ca

ceva. Aceasti. caracterizare este formal corecti, in misura in care putem

intr-adevlr dobAndi o ingelegere a acestui ,,ca" daci il concepem ca relagie.

Vedem insi imediat ca prin aceasti determinare absolut vidi a lui

,,c?" - ingeles ca relagie - ne-a scapat deja din mAni esenta sa proprie. Cici

,,gi"-ul este la rAndu-i o relatie intre doi termeni, la fel ca ,,sau": a si b, c

sa:r d. Ni s-ar putea obiecta aici ci aceasta caracterizare a lui ,,ca" drept

1. Kant, Die Religion innerhalb der Grenzen der blofen Wrnunfi I Religia in limitele

rayiunii pure, in Kants Werke, ed. E. Cassirer, vol. VI, Berlin, 1923, p' 178.

rErurol '9lgrl3ds EurtJEs o EI aJelrurrJr JEop aJEJ IJ 'aJ€18 El In-,,Bf,, sJdsep

frruru Junds nu eriElet tdaJp ,,Ef " rnl raJEZrJelfEJ"J 'gleru.ro3 eJEZrJetJere)

o-rrurrd EIeAru o E ap rol uJ 'arrdo;d ES Eaunrsuarulp EI ap pururod ari

-elal Etseafe adatuo: E )p yuTJJ?s reulfot 'zef unq reiu IJf ur ,Elrpur JEop

'e.r.rrlodtulp lrf (ES €iuese ep gruees Fp nu pleuro3 eJezr.Je])EJef ptseefe EJ

rtuiLUE tugnl ps l6nror arnqJJJ ',,E1" rn1 FIaJ ap erielar a-rdsap rurqro^ Es

ri arielar o ,,8J" tsafE ueJJprsuol ES enunuof urarnd ,pelser? Jleot nJ

'prEJE^JpE es eiuasa

urp EAal JturEuip elap surrd;ns rue E^runf nu EfEp erse ,pqrsodurr Inlot nf

alse ,,Ef " rnlsale eiuasa 'nre ap pururod ,ru€lgnuJpl ES efJJfur y 'ataua7 ut

aluaza.td to/l.tlxJJnl /nxualuop atsa rrielar rJlsafe aaurclsuaruqt m eridrunse

rr:lldrur poru ur tnlq; rrJB '.,ariz1al" tda-tp tezrralretet rue-i gl eaare ur-ld

,,8f" JSJI€ rerlldxa uJE puEJ rrunle 'JJ?ruJn ur:4 '(gqruri 15 s.rn:s1p ,Efueru

-e.r8 'e:r3o1) Euerpnof gJlseou eiuatsrxa ur areiury ardsap uetn)srp ri upr

[977] -rode-r ru arel ur reiiua.iallpau rnlnpou a:gnads rarjrzodord E eretururalJ

EurJoJ JEop atsJ uruo8aler alirzodo.rd ap Jierunu qns ruat$eoun: o are: ad

rnpiunua e eldurrs qluro1 EJfV 'aJEtE e: rriela: ratseJe arsardxa gp aie: 1ni

-unue artel 'rn8rs reru IaJ Inpoiu ur 'ar-iedap reru r$npuof lso; rue ,r:ie ap

puruJod 'EAaJ El eêl :rninuaurar IE

3re1 reru IeJ Insuas u7 lttaza.td-rydruts

?Aef Ef 'JruJJAep reru asnds rolar lr^rJrod .r$aleiug tso3 nE a.re: ri luJJ{

-rpui tnlosqe tso; e-eu g E ap IJJ -roJEl IE ruaurJat - rpuorieyar rolrurLLrrJl

E epr^ Jp IaJ ei riptrs.ia.rlp raun aurirede er EAaf rdarp rarielal E EIEruroJ

'qpl^ EJJpr durr r6e1a:e ug rrpug8 rut'tErE rglrp rlntu rc1,rg ',,e,ta:rp" i5

.,e,\e:" Efipe 'rnlnuetuJJt p 3re1 reul Ief Insues ur aluazard atuJruelJ Enop

e8eal a;er r,,re: lda;p salaiug JUrs EI ap drq: ur arielar Ftseal€ rnda:ur unq

e1 ap l.tr-rd ruy 'arirla-r EtlE rrrro nl Ielru tiela:e ad esnd ar; qs elie1a: e:

afEJ rrunrsuaulrp E aretuudns prsEJfV'JlsJ af eJJJ g Jteod EZnEf ul eriela_r

aJEi ur aauTntuautl7 greruudns a':rielar rda;p nlduexJ Jp ]ezuatJeJEf otsa

E,l.af puel rrunle 'e: aunds E EI JUTAaJ EtsV 'te]J,\ru Jlsa uaruoual p8a:ru1

'ariela.t rdarp ,,e:" Ini E - ElfaJol EuneJptotur JlsJ JlJJEoep - E^tsu{our

tua;ede aJEZTJJITEJEf EtsEafE uud pr n;ruad IrqErnlsrp alsf, nJfnl rsJlv

'nes IE rgrrads JalfEJEf IalE ugJylluJpr ps EfJalur uJoA EfEp ri ag ,,,er,. rn1

eiuesa araua8 ur'apuirdrns rELU rrrol Ia3 lsrJe ul gr€p Ilqetnlsrp r}se rfEJ

'sleruJoJ I.IezlJet)eIeJ JP IeJlsE reJElrJo IE IETEJ InralfEJEf ruJps^ rfrE rErufol

psul 'IJFZI.IaIfEJE) IJ1SJJE [n]pE) ur snpoJlui l5 leradnrar aU qs JrnqaJt aJEJ

eznE) ug raliela: p :gnads

'- ,,1i" ap :of u1 asnd rarielar E

Iel ep ruajlp -

InJetfEJEf Jp EuJEJs auri as rg: drurr EtVlE gseoln:rrad atsa nu ,,arie1ar.,

i8€

Ef I)Ol0COl,ft^t IIIYU1CISNOI 0l S

3BB

F,XPI]NEREA PROBLEMEI LUMII

de aceea, aceasti caracterizare a lui ,,ca" trebuie inteleasa ca indicare for'

mald.Importanra indicS.rii formale pentru intreaga terminologie a filozofiei

nu poate fi expusi aici.

Trebuie insa mengionat un singur lucru, care are o semnificatie deosebita

pentru intelegerea problemei lumii - dar ;i pentru intelegerea celorlalte

doua intrebiri ridicate mai devreme. Toate conceptele filozofice

au caracterul unei indicdri formale, gi ntmai atunci cAnd sunt intelese in

acest fel ofera posibilitatea unei ingelegeri conceptuale veritabile. Voi incerca

si limuresc ace:t caracter fundamental al conceptelor flozof.ce, care

le deosebegte de orice alte concepte gtiingifice, printr-un exemplu extrem

de clar, aduci.nd in discugie problema morfii, mai exact spus a morlii

specific umane. Am elaborat aceasti problemS. a mortii intr-un context cu

totul diferit, care poate fi lasat acum la o parte - in S 46 gi urm. din Fiinyd

;i timp. in linii mari, putem spune c5, Dasein-ul omului este, intr-un fel

14261 sau altul, fiingi intru moarte. Omul se raporteazi intotdeauna intr-un

anumit fel la moarte, adica la propria sa moarte. Asta inseamna ca poate

premerge intru moarte - moartea fiind inteleasl ca posibilitate a sa cea mai

extrema - si se poate ingelege, pornind de la ea, in ipseitatea sa cea mai

proprie gi deplini. A intelege Dasein-ul inseamnS. a intelege faptul de a fi

aici lDa+ein), a putea fi aici, ca Dasein. A te ingelege pe tine insugi prin

prisma acestei posibilitigi extreme a Dasein-ului inseamna a actiona in aga

fel incAt si ai in vedere faptul ci vei fi adus in aceasti posibilitate extremi.

Acest fapt de a fi liber, prin premergere, pentru propria moarte a fost

caracterizat ca fapt de a fi sine autentic, ca autenticitate a existengei, spre

deosebire de neautenticitatea acelui du-te-vino cotidian, in care uitim de

noi ingine. Chiar daci extragem aceasta problemi din contextul sau si tinem

seama numai de conginutul ei particular;i de felul specific in care a

fost expusi, n-ar trebui sa fie prea greu sa ingelegem ceea ce este decisiv in

privinta ei. Cu toate acestea, avem de-aface si aici, in mod constant si reperat,

cu interpretari gresite care isi fac apariEia cu o promptitudine neclintita.

Acest lucru nu se datoreaza nici perspicacititii insuficiente a cititorului,

nici disponibilitigii sale insuficiente de a examina cele expuse aici si - imi

imaginez - nici lipsei de incisivitate a interpretarii insegi, ci acelei ,,letargii

naturale" a ingelegerii comune, cheiafiecare dintre noi ii rimine prizonier

si care pretinde ci.frlozofeaz5. atunli cind citeste cirgi filozofice sau scrie

despre ele, discutAndule intr-un fel sau altul. in cazul problemei noastre,

lucrurile stau in felul urmator: daci premergerea intru moarte constituie

rcurnu luezJJd alsJ JJ Eaaf, EJ 're8n3 nES InlnJatle-rer lt,Lr-rlod Inluauou

pug8alaiu; ']ualuour ?tr rcurnu gsug 'mpdrurr puguri.rede er edll: 'JE epE-Jl

-u7'ezeaztsas ?unruo3 ea:a8alaiu1' lnln-un

sa (J eatettproduJr ul Ieurnu

- produar EAef, tuns ela rfef - psul ezeaztletodruJl as areretoq ep IIJprs J]e

adrp arsa:y 'JAnreJa rruntice e edll: et 'pd71t ul lerunu etsa el ?JeJ eJEt?

Ef elsJ aJVJ?roq ep JJEIs pls"ef,E psul 'euru ad auliap Eru eJ?f Eef, pugJn:)

rEuJ else eJVJBlor{ Jp EeJEts 'p,ttrrodutp 'If, 'nHE Eru eJ?3 ug pruazard-n1d

-rurs aJEls o else nu aJ?J"loq JP aJels PlsE333 JEI'at?tauq 2p azJI2$ aP

auri 'rnlnuro IE

"lsxa e ap rnprde3 p 'taiuatsxa IE IEluJruEpunJ ratf,Erej

IeJ" EJ prdt3 ErJepJ n: lndarug unq el ap ruefeJ] 'Jeqrl EJapISuoc ateod

Js nu rou eJlurp Inun rlru aJEf, ep 'elEluJruEpunj lulpntltE rJlsef,E EZnEf,

urq 'r:oder rnlsafe trdnsz prdruartulau ericaga.r uI 'EetJEouJ nr mlnuodt.t

E ?luJu?rrrJad eiuazard ur rcIUf,ol plsuoJ raiualsrxa Eet?tl3lluelne pf, pJep

-rsuof as 'eluaza;d-nyduls neJJru a eJ?3 ?aJ ersa EJlluelne ea;eiulg 'Eunru

-oe ea:a8alaiug n-rruad 'Jf aruaJl aq 'ruaza"td-rydut7s EAaf, Ef, e(ap arnud

luns EalJ"oru nf, rnlnuo puoder r5 eelreotu 'ate.trasqoau ad r$ rndacug

unq EI ap :o( ur ?Jtur eJEl al"tuaruepun; IuIpntIlE Iatsefe EZnEI uI(J

'gpqlsodrul alsa taiuatsrxa erdnst Etmeunlul

addaruo: E)Je E) pllnzil 'EUng au"oJ aJels o-Jtul JEII{f, EesaPE 'tiuazard

luns ra af, aruaJl ap r$ nr:n1 ]saf,E EJnpug rod nu Jrunl uI glslxe JJEf IIUeur

-Eo EJ rutuad 'ESUI 'mptuo E ElEJnp ep eJels o EUIêp es'1uaza"td alsa aJef

'EJuEoru nc uodrr tsJre E3 'eJ?LuJn ul;d 'aputlard as 15 Inlnuo E Ef,IluJlnE

eiuatsxa Inlnsuo3 J" Ef, EruJgE as es eiut,u:d u1 'eauzoru nr uoder un

tuaza.td atsa ruo uI 'al"rurue r$ arueld 'alard ep IJnr?lE atsIXJ ?s pydrugru;

as aJEl 'rnlnruo ap riprar.rdord altrunuu a:tug r:oder un eo ]nda:ul unq

e1 ap armrrd tuns rurJJAJp reru ap ayderaplsuor 'eiulcasuof, ul 'gier,r urrd

nlduls 15 :nd eoeJl E ep I?JnrEu nJrsou InFIeJ ezeeJotap as 'tt:tydxa dtgc

ul gleuns"au eun 'eptueru"pun3 eJts"ou rrurpnlrle Eze)Jolep as tr 'I$ar8

tuarueuodeJ un-Jlul plsuol nu EE ptrcta:d:alul lats3f,E EaJ?oJa Elsuoo ei uI

llzrzl 'ltLunlerdnse alrqlsodrul rasurrrur lridaruo: raun IE reJrlgre rca3.rad ppor

else alJ?oru nrlul ara8raurard t: ailtuatne laiualsrxa "

aureJlep IEur aP

ea.retardratur 'aJ?ruin urJd 'ppJnsq€ Jp rg]e ad 'e:seaunqeu eP tgt ad atz

-nl3uo3 o alsa 'raiuaisxa taretur:dns ug 'JJJpIfnuIs ul rnpruo E elltualne

raiuatsrxa eiuasa E1np3 E ?sul 'EeJaprlnuls pulg aflluelne aiuatsxa Ielseoe

IE poru prn8uls 'eiualsrxa EJnpul diqc un IiIu nf eatnd e,r t6-nu r:unlz

'nJfnl tsaf,E E3JEerul EJECJ

'3lluatnE dq: u1 €lsIXJ E nrluad alJ?otu EI neJ

-Jru Elsrapug8 as gs amqaJl Inuo rf,unte 'eueurn laiualsxa ?Jlelrolruarne

S]IDO'IOCOIAW IIJ\fuACISNO) 'Ol S


pentru scurr rimp. intelegerea comuni- nu poate vedea esenta clipei, care

14281 tine de raritatea sa prin raport cu intregul timp al Dasein-ului. inteiegerea

comuni nu poate sesiza raritatea clipelor si amplirudinea extatici a acestei

rarititi, pentru ca ii lipse;te capaciratea de rememorare. Ea are numai o

memorie in care pastreaza ceea ce a fost mai inainte prezenr, vazandu-l ca

pe ceva ce nu mai este acum prezent. Ceea ce noi numim raritatea actiunii

specifice stirii de hotarire reprezinta un caracrer distincriv al clipei,

prin care aceasta are o relatie cu totul specifica fata de temporalitarea care

ii este proprie. Iar atunci cind clipa nu se temporalizeaza, ea nu este ceva

care pur si simplu nu este prezent. ci este intotdeauna deja temporalitatea

cotidianiralii. Prin urmare, nu e ca qi cind omul ar trebui si. se ascunda

din nou in neautenticitatea actiunilor sale, penrru ca nu poate indura

premergerea inrru moarte, pentru ci aceasti intoarcere in neautenticirate

echivaleazl cu sringerea clipei - sdngere care nu se daroreaza, in cele din

urmi, unei cauze exterioare, ci este intemeiarL in chip esengial in caracterul

de clipd iAugenblichllchkeitl al cliper. insa, desi cotidianitatea - in

mlsura in care se menqine in neautenticitate - reprezinta, intr-adevar, o

decadere prin compararie cu clipa 9i cu irumperea ei, ea nlr este in nici un

caz ceva negadr'. ;i cu atit mai pugin ceva simplu-prezent. precum o srare

de durari ce ar fi intrerupta de clipele actiunii autentice. intre"ga corelagie

dinrre exisrenra autentici si cea neaurenrica, dintre clipi" gi absenla

clipei nu este ceva simplu-prezena, care se desii"soari in interiorul omului.

ci ceva ce rine de Dasein. Concep*le care deschid accesul spre inrelegerea

acestei coreiatii au sens nurnai daci nu sunr privire ca termeni ce semnifica

trasaruri caracteristice sau proprietiti aie unor lucruri simplu-erezenre . ci

ca ind,icare a iaptuiui ca inpeleeerea rrehuie sa se elibereze mai inrii ce

perspectiva comuna asupra hintarii si si se Eransrorme in chip pronriu in

Dtr-stiti-ui ciin noi. Fiecare dintre aceste concepre - moarre. srare de hoti.rire,

istorle, exisrenra - prerinde in mod impiicil o astfei cie rransiori;rare.

care fi.u este insa o asa-zisa fiunsre in p:actici .ritericara, cie naruri erica,

+i.jl a ceea ce a iosr ccnceput, ci c descnidere preaialiia a dimenslunir cclrnpr:hc::,,ii,iii:arli.

.rccsre :o:1c:n:c. ir-- ;raiura rn carr au c:',:n,: :,ri-i-::i:

i'crllr:i,-..u i2iaa:ei it -:-:.:--ri- l-l::r-::i:i.: :a: i:I-ivf ..i..::.,: l.

trre:inca a:.easrta:rausiorilare, ii:a si c pirata in:a pror.oca -,'iec)cata:li

insl ,:. Fr:i:r.,.rii:etaain lni:lrorul ti.iil.;r-'..lru:. insi-',:;titri:i --i-.;.*i:

ri inteiec e,-r - esir inrc':iieauna ai nzgit. Prnllu cn a:es:e -oilacp:e ir'cici

cie fr:,care daii. i;c-tnvjt :seilr.-r ior, i;r prcil..l:i;-;.:i -orr-irta z i')t:tt.t-;r;:

nESeJaluI ureluns rou (puoJ uI 'llznlr ralsJ)p ;liiirr;Luil llfe ?tnlsrp "ainc

ruol nN 'rnpuo eiuasa

"l

ep puruJod .res::eu nrs inlnJJlfe:r: ]i,^.r,ltod

'esealaiug g areod aJEJ Jrznlr o 'e:eul8r-io rcLU Ellrr .,rr-,;r o li:aclo:sap ure

'- larilntur prpauJerur urrd e:olsa:e lr:grunrE:r pJrzlliqrsod'-ur ;unue rS

- JOI Ie tradse lnunu? un rBrunu l5 arde:uor Jp J;-j

rilunue un Jeop ezeJZi.A

ef, '€3n3JIErp erznr plsEes€ 3l ap puruJod 'JID3JiErp rJrznlr ra.raliu;pr,u ur

]?lsuol e erEJ',r.tptzyElJur rrJBruJruEpunJ eiur,tr:d ur ]u')d ln1 erinqutuo: e;

arlJaJer pugrxt erua;qo.rd rglul rBlu tBrgrr?Ir ruy.rigsu.I erualqo:d rp -rr.,i

ap areod as rgr pre8al ppoteru o ardsap eqro^ rso_l E rl ,elerJuof Eru31q

-ord ap aruapuadapur 'eJrur{a} runr}sJqf aldrurs ,r,r. "rr".nlsrp

nf, 3J"j

e-ep f,ruru lnAE ?-u rspoleu e:dnse arin:srp ErsEJf€ qsuJ .rluni rsurJJq

TgEyl -otd e ecrSoloporaru :nd ruarede arlte8ard o el lnfe,l ruy .rruaJâp r"{u

EP IAPO1JTU ETdNSE SJNf,XA IN]SAJ€ IE IEI,UNZs] ]JNf,S UN IUNJE U33"J ?S

.arun/ ap nl4n7tass lnuro Ei ezar ulrd

yi; arury e1 areollllrd eeJ?qeJlur urrd a;apa,t ur tnÊ ru' af eaar pntda:uo:

ruexg Es arnqaJl puer rfunre .rupH" au etereJ eieg u1 auede EJrErlntrglp

piuapl,ra ul ruaund es rn8rs poru ur llSnar rue ,la;:uor nlduaxa intsa:e InJ

-otn(e nJ 'l'irp"J po.,' un-Jlur ?s Brrr'ruelqord arlo-r.zap gs ar$arnp'Jrs as

puEs rfunlB rErusol eperd Epef, r-"s plrlJos else egozolS €3 16 arznlr ?]s"Jf"

ep eqro^ eurl puer giuernSrs ul pr?porrru rlse nu F3ozolg e: apadrurl

rcru ler pdrqr ul "lErE eu rleluapua3su'rl rrrrlrai'rp prp", .r; ,rigrrrqri

erualqord lnAE e-l areo ad Furlsep relq] 'rrf,rz5'1eru e areurS'o rarznll

IEUIfO} EPErd T$NSUI IE EPB3 ESUI '?fIlsAIErP BIZNII J? EPE-J]UI EPE^ 1U")

runl urelBJ? ES rngaJl re arualqord rJlsefE Inzm ul 'J3qrl lurlunu 1-arm ad

p) '!nln-uxas?(J p rS raiuarslxa Inra]3"Je, ,rrotr,olrd earrcrpur Jp e..,"es

guri as ps "1

pJqt prezneruelqord rso3 e EJrerraqll ?f €urueesur rf, ?eef lnda:ur

unq EI eP Ewzr^ tsoJ E aryil/pznpr )p IrJ un lol ,f ptnteu EatElrlEznm tEiap

anau/o lelnef tsoJ E atelJaqly er l$ areuagl ap prda:uol ur pupf rfunlp

16 :elq3 'aruazard-nldrurs rolar F g E ap Inlal ednp reluauo er'rrl?zn'r

ap rdaruo: rnun InJpEJ ur re "aJ'lncsrp

ls auputlt l\ipl"taqu erualqo.rd arsa

sues lsef,e ul f,nsrJersBrec nlduraxe uo .rsruJr ap arrsdrl rrieSllse,Lur :oun

IE lelrurlrp r:u]s l$ IIqErus^ slz-r6e arecald ap reund un - IErEJ r"rE^3p"

nl alsa nJsnl lssfB Jer - JErqJ Urâp rf 'undord r5r a: eaer a;ajo es csa6n

-eJ nu m JEop nu JIa ,ze) lsaJe uJ ^lfEf,rpur

Jol InJetf"JEJ Jp oloculp ,ro1

plnuliuor u1 aldaouor erser? rui.rrrd ps yrqlsod'puvrrro ,rr, g, ,r8rg

'a1arutot /!.t?tx?ux lnre'oe.ref, nE a1a ,erglcads es eaiararcuoc

'roy prnuduoc ulrd 'ernlsa:e eJaJuoJ l-ps FJR' Esu.rnJnruo IE l'npr^rpur

t6€ atr)o'rocorgr^{ rrivdaorsNol'0/ s

392

EXPUNEREA PROBI,EMEI LUMII

doar de felul in care putem sci"pa, macar intr-o misura, de aceasti iluzie

in privinta problemei noastre concrete, si anume in privinta intrebarii

privitoare la lume. Pentru a afla acest lucru esre necesar si meditim la

caracteristica generala a conceptelor filozofice, care consti in aceea ca toate

au forma indicarii formale. CAnd spunem ca aceste concepte sunt concepte

indicative, avem in vedere faptul ca semnificatia si continutul lor

nuvizeazS,si nu exprima direct acel lucru la care se referi, ci oferi numai

o indicatie, un indiciu al faptului ca aceastS. constelatie conceptuala ii

pretinde celui care este interesat si o inteleagi o transformare a sinelui in

Dasein. insi, in misura in care aceste concepte nu sunt intelese potrivit

caracterului lor indicativ, ci sunt privite din perspectiva intelegerii comune,

care se raport.eazS,la ele ca la niste concepte stiintifice, investigatia

filozofica este condusa intr-o directie gresiti., indiferent de problema cercetatl.

Am ilustrat pe scurt acest lucru in cazul interpretlrii noastre privitoare

la ,,ca". Am spus ca acest ,,ca" ar fi o relatie care trimite la propozitia

adevirata sau falsi. Am descoperit, prin urmare, o corelatie intre ,,ca" si

adevarul propozitiei, adici o corelatie intre ,,ca" si ceea ce am numit stare

de manifestare a fiintarii in cadrul conceptului de lume. Prin exemplul

[431] concret al fenomenului mortii am explicat in ce consta eroarea intelegerii

comune, cate trateaza orice explicatie filozofici pe care o intalneste ca pe

un enunt privitor la trasiturile caracteristice ale fiintarii simplu-prezente .

Rationamentele care ni s-au impus de la sine, imediat ce am conceput

moartea ca o posibili trisatura caracteristica a omului, ne-au aritat ci

devine imposibil si mai intelegem ceva odata ce am asumat aceasri perspectivi.

Ceea ce am indicat aici in privinta problemei mortii are aceleasi

consecinte si pentru intrebarea privitoare la esenta libertatii, de vreme ce

abia datoriti lui Kant aceasti. problemi a fost condusi in mod fortat intr-o

direcgie gresita.

Consideratiile succinte de mai devreme, referitoare la indicarea formala,

sunt valabile in mod exemplar si in privinta conceptului de lume.

Ceea ce este avut in vedere prin acest concept nu este in nici un caz fiin,

tarea in chip ihtrinsec simplu- prezente si nici o structuri intrinseci. a

Dasein-tlui de ordinul simplei prezenre. Fenomenul lumii nu poate fi

privit niciodati direct. Sigur c4 daci facem abstractie de caracterul siu

indicativ, am putea extrage si de aceasti data un anumit continut fenomenal

din interpretarea conceptului de lume si i-am putea da forma unei

EJrsnll E nJluad nu ESur (ze) tsaJe ur 16 nlduaxa un Ep ruo1 'tuazerd-n1d

-rurs EAal ad er ar6aulgtul oJ EJJf lot EtEJl € ep EaD" ,e]1e o ep nrueJts poru

un-nul Ftelqnp aderuat 'rlgozolg alardacuor relozl drqc ul elnrsrp e ap rri

-EtuJl aP eulpJls folap arse nu EunruoJ ea-ra8ayaiur ESuI 'uretsrs errJo lefep

rruratnd rEur JErrlf, alEnpr^rpur rolardaruo: e pwlozt EeJEtnrsrp 15 arelozr

FtsBal" a8urdsa-I nln-uxasae Eal"lrf,rJolsl .lapzV dttp q at"lnrsrp ?tp?otuu A

tod nu e[EuJoJ rrJefrpur InJJr3rJEr n€ erer - Jle]ueruepun3 alardaruof, rlnru

r"ru tgle n: rS - ayardacuoc EZnEf, Els?afe urp rcruloJ .JJpqtuqfs Enunuof,

ul pHE as 'auolsr e) ':uE) e,tec ,l6nsur \nln-uxasae rerJolsr edzlaror .rerqc

arsa :oyatda:uo: ? EuJatur edrla:o: ytet,tnln,utasae le ulJlsrs un etsrxJ nu

mln-uxawe eBJlzrl'leru earzta;dralul rutuad ,eaace eq .nIn-uDS?(J ErJotsr ur

ESunfsE Jlse 'ErrJotsr aurs ur arse edela:o3 .(p,rlrcarqns ariragar ap pper8 n:

asEJ

"-Jp

JrLUru JJE nu else rcr) Fll" nES lxeluof, un-llul 'r6nsur 1a

e1 aSunfr

ln-uxas?e aJEf ur ?Jnseru ap auri yiela:or rJlsele ea;eo8r,1 .insut 1n-u t a s p (J

ry ?lp?autatu! rndarul unq EI ap Jlsa n/atdatuot u ?nun d ptaut&uo azjul

-aln r.J'tn1n-utasag p ualsrs un runca;d elar edaouoc e n:tuad ,ArlEfrpur

Jol InJe]leJ"r ap ad:e:rsqE puBJE ,EJotle alaun alarda3uof, ruJundo a;rc

uud 'cncalep :of nldurs un-.nuud arnurigo g rod a.rm allfelar ul Ftsuoi nu

eE 'atdacuof, rolsef,E e aLtadp lruot nf adela;o: o dun riela:e ul a:edr ,nes

lnln-uxasae eiul,r.lrd ur pSeayaiul el ps eaJ^ JJ?r rnlar EZEaseJpE es alEruJoj

tatimrpur eJntJnJls nE eJEf arrnela;d:atur elJtxJluoc rS ayardacuo: ateol

J3aJeoep 'esu1 'a1a eJlur ?lueuBrul alielaroc o ruElnEJ es eceo,r.ord au a:

eaa: 'prp un BI alruut tdacuo: JJ"f,Jg Ei Insuas ur ,ruatnuul ]nJalr?JE3 aJE

lzey) 'Euretur es eiuasa u1 gutl:d Jtsa puef rfunle ,ragozoyg elSolounural pl mpl

-de1 pzeasotep as

IE 'elef,Uuel: f,olep rsoJ ne-u rlnour rnJef ap ,ELUEes ur

r"nl ap uruop uJruoua3 un elsa else:V .aruuys rnJlsuor e ap eiulpue] tuep

-arard prqt Erns"u o-lul rrpugdspr E-s ppturplf,f,o Eyozolg ur ,lue;q a;rec

ep Ilrlzgereru "aJereurelul "l

ep Eiur 'ec rriot nc rurr$ .aliat7 utpxa"td.talut 1u

tuaraoru aqpp l?-a? lar erse Elsrrv zt{ozq{qadatuot a ntdo.tdru1 xda/a.rot

rJun EJJEtnef, EI ]nfeJl eg)TJozoIA elieln:ads ,runrsrruo relsef,E EznEJ urq

rol earelozr rS argozolg;olardacuoo e

alrdordrur tlielaroc :eu6ar8 areta.ld.ratur "nop

e-ap ea3 (q

'l5ozolg tda:uor JfrJo ur plnuriuor eeJ"rrpur EJJepeA no afoJt e8ealaiul

o ES Ef,JEa3ur arEf Iatr ec n:ruad ,aps rafuo3

InreuJt ap prrsdrl g rc ea:etard

-Jatur rf,unl" qsul 'ar.redap reru esnds g preod es eJE3 ,alrtrarqo ldrugap

€6e

E]ISO"IOCOIEJÎ IIiWEAISNO] 'Ol S

394

EXPUNEREA PROBLEMEI LUMiI

esecul ingelegerii comune, ci pentru a deveni mai vigilenti fagi de dificultatea

si de exigentele interne ale intelegerii corecte.

Voi schiga numai in linii mari acest exemplu. Printre altele, afr Dasein

inseamna a te raporta, ca fiintare, la fiintarea ca atare, in asa fel inc6.t

aceasra raportare e constitutiva fiintirii care esce Dasein-uI si pe care o

determinam ca existenla.

i433) Ce este Dasein-ul rezidi in cum este el, adici in felul in care exista.

Cviditatea l-Was+einl acestei fiintari, esenta sa, rezida in existenta sa (Fiinya

si rimp, p. 42). Orice raportare a omului ia fiingare este in sine posibila

numai in mlsura in care el poate ingelege non-fiintarea ca atare. Non-fiintarea

si nimicnicirarea sunt inreiigibile numai daci, in cadrul ingeiegerii,

Dasein-ul se raporteazi de la bun inceput ;i in chip fundamentalla nimic,

daci este mentinut deasupra nimicului. Este imperativ si ingelegem aceasta

putere l5.untrica a nimicuiui, tocmai pentru a putea lasa fiingarea si fie ca

fiintare, pentru a putea fi si pentru a putea avea fiingarea ca fiintare in

intreaga sa m5.rede. insi., atunci cind intelegerea comuna dL peste aceasti

expunere a raporturilor fundamentale ale Dasein-ului si ale existenqei sale

;i afii de nimic sau de faptul cd. Dasein-ul este mentinut deasupra nimicului,

nu aude altceva decA"t nimicul * care este cumva simpiu-prezent - 9i

nu ingelege nict Dasein-ul decit tot ca pe ceva simpiu-prezent. Prin urmare,

inrelegerea comuna trage de aici concluzia ci omul esre pur qi simplu

Drezenr in nimic. ca nu are proDriu-zis nimic, filnd. de aceea' el insusi

nimic. O filozofie care afirmi acest lucru este nihiiism pur si adversarul

inrregii culruri. Acest iucru este absolut corect daci lucrurile s'.mt intelese

in aceeasi maniera in care sunt ingelese articolele din ziare. Caci intelegerea

cor';una prir.este niinicui in chip izo/at si concepe Daseiri-ul ca pe un

lucru simpiu-prezenr menqinut in nimic, in loc sa vada ci aceasti mentinere

in nimic n'.i e o prorrielar- simolu-prezenta a Dasern-yiui rrrin raDort

cu iu: aii iucru sirnplu-piezent. ri rin moci fuaciamental in care l)tt-sein-ltl

ca aaare isi rernporaliz-eazi r):iti:r.a sa ie a fi. \iimicd rlu esie golui nimicaic

:are nu permire nici urul ir-rcru sa he prezenr. :i forta care ne resoinge

lrieici.r. .:irgura cafe r€ inrrinse in tiinta si ne permite si luim in stapanire

I) c: i r: - ui-:i nosrr'-i.

Daci oameni iireiiseru ii cniar bcsali r;rtrr;or cad riada in chip necesa.r

u;r:i asifei de irrerpre:aii :e oer.;e;:tes:e cu. roti;i sens.ii iuc:uriior, asta

iu d:r'r'ecesre decai ci. oc;ta i;: lius, inreiegerea cea r:ai aerspicace gi rnrirn;eaerea

cea n-la: incisivi- rinai inelcieilte ai'.tn;i c;,ni rlu are ic-'c. in

T:,t-- '1,ti\tt'G nls Jnridoid rr s-ii;iur ;rnqlJj 3) ?;;: gti:;:iri,: Ei li.d':rii{

Tln. er -,-':nrill.lJii:s =i-' I EiE;I;iut;l ?s elj?;:]ul )i=t l]lt;.) iell:-"l?f iltl

-S;li n;:lilj{.\ t:r ';iZrUioj lill'lip'-:l i:iIn illi;l)?jtrl;j" -rlt .--. 1?) jl'i(U:( ?.i

-.ii.Il-rJ !) I) 'g,-rgig---S ;l €331 'lg:7eJd-n{{jrIiiS EAil ;ij e: 'r:;;iD ellDLiI nJ

,:r: 1;, c:e rJ rr:ci( rul"!i{?1Ui;p nEp 3U;iJ JJE3 UI IlllnD{,rli-l:i,3:i!:'=:lilOZOiU

JO.[;1Cl:-t:-iCr pJdntE le.i3U?i Jit:rEirf nf sJnfx; un 1n--1q.1 i_uv'trliEoiopLllalU

SJIS?OU SIrilEJf,DiSUOf '..^;l-a)ilsoilJr .DUi.\IJd '81?pO ?fUI LUBILTnZaJ ?q

'e ulpnliuu n€:- JieZ;TEnpI,\lP

-ur 3rds;r'] isru rli ru;lnii nu urn3 rSr 'rr:o1lru;u drul uT ?; =:Jds:D tturu

nS'.uJtni.t nu E) nilu:ri 'iri.un1 TJ1uJSJ r JllfolltLu;u ilJillsJp iJUn e furs

ul eirqisociu]r J?p tgpoixo3 rueJ?d? E3lEl ap iugsu)dsrp ;u ?-( arnqaJl '"s E

aJErrfridxa li araundxa o pLrrJs-lo 'Eru3lqoJd EtsEa3E Epjoq? e ap rriElJn3rl

-lp "lq

u, rodEur uJlp ys Jrnq?Jt nlr 'terE tv3ap tlniu rEJ,{ 'ejlseou raruJl

1Er\)JpE diq: un-.1:ur 'autyruiu!1.'ti anrrynsnpxnry2u? <au,t\xt ap 4aldaJttoJ 2.tlury

2u1;il.r7 afx.Lnlfidru ?JEdsu"Jt ?s ef"-+

"

aP EIa3" drun r$eia:e ul Jrl gs arnqlJl

nJtsou 1ndols 'eiur:esuo: uI '3unl Jp rnlnuJluouel ?d,ty!ozx ut?1x(td pt tes

-of,JU BrrJlodoap efsa JEp rluazaJd-nidrurs eû azury uiJd ruaSelJiut nu es

Jundur es Ef, r€runu nu 'rirunl raurelqoJd ? Efit?ulJt JJaundxJ o ruJf,EJ gs

- 3ur3J 3P rEru esnds sief sleot eP sruE)s Puguri - run3? ruB3J33ur ?3?c

'ra ?r-uJn ad ap 'a]I;a3lp ape-r3 ul pl"p r?rqf 'rriol n3 turJajns ?J

rl (JEIJ 3p tuar3gns elrJnJfnl ypnz es InfoJou n? nu JJEf nes riueJou8r EJJd

luns eJE3 Jolel f,grf,ads Eêi atsa nu ?unruof, EeJaSalaiur Er tuedJlud qf,ep

rElunu Jorn[e ap 3]sa eu Junrlrof rua8elaiui a1r-rndrr a-rdsap erin3srp gls"a3"

'JJ?t? ?J 'e:gozolg rrJntEJatrl ta-rrrods ul pugJ pur:d ur nes z?f un ifru uJ

glsuof, nu sJEJ 'p.tD:a3a eJezrlezJ o-Jtur '?gqrrrr:,t aunrirr o-Jlur 'ara8a1ai

-ur EJ 'Eruro_JSuEJt JS E Jp Es el.ro1 u1 J"op 13 '?Aeur3tle Jp snds nJfnl rnun

"aJ?tadal uud Erualape l5 err"irsgd prepor:ru ets3 nu a-ra8ayaiur "1eJ"lap!

'soues ur Eq"an ?r r$-ai InJozoH nnurd 'giurrrodrur ap lirsdq rp la,l q prlp"

'riutrrodur ep IaJ el tuns rrile rS 'rrun 16 a:rc nJtuJd rS

Inlnoru ersa ElsJrE

'{iqrl" e0 'lglulp r3r rgrap rrur*urr r"ru llniu drq: un--lru1 ?sul prEJ o Es

ernqan a;tr 'r1odl:srp llinunu-eS'e ap rq-lo.r. a pr eg 'riuezodo riinunu-e6e ap

EqJo e p eg - tele3ureu ardnl as BS erngaJt iou eJrurp JJ"3J5 aJ?l ntr EJJ?I

-rodz.r ap rf, '?aur ejido ap gie3 riuazuefal n?s riuezodo Joun EeJ€]Jodrr a.rd

-sap EqJoA Jolep alsa nu 'eunruoJ rr:a8alaiur eaued urp err$a;8 a.rctard;arur

plsem" a-rdsep rarin:srp InJpEl ur 'p: 16 Euur?Jsur

"1sp

JEC 'tuetc Etlnf,se E ap

piultnd o-rrurp EfsEU

"JOqrT es ?s JJEJ Eun rr 'r.reulrtcopur reun FrerlnzaJ

lr€rA )g ?s aJ?i Eun nu $ - n1n-utaspe e IJI-UJIoJSUEJI o '.telnrrtred ze) eJa)av

t6€. A3]SOTOCO.LEW IIJ-VdACIISNOS'O/ \


ce nu inseamni insi ca fiecare concept filozofic este unul care ar putea fi

raportat la Dasein. Apoi, am pus in evidenga interpretirile gresite cirora

le pot cidea prada conceptele filozofice ca atare,luAnd ca exemplu conceptele

de moarte, libertate si nimic. Am luat noti despre doua forme

fundamentale ale interpretlrilor gregite pe care intelegerea comuni este

tentati si le asume: si considere ci ceea ce semnifici un concept este ceva

de ordinul simplei prezenfe gi si-l priveasca in chip izolat.Iar asa cum

conceptele de moarte, libertate si nimic trebuie si fie intelese potrivit

sensului lor filozofic specific, la fel trebuie si fie inteles si conceptul de

lume. CAnd vine vorba de expunerea acestui concept este extrem de important

sa ingelegem bine aceste interpretiri gre;ite, pentru ci, tocmai in

cazul siu, exista in mod deosebit tentagia de a ingelege ceea ce desemneazi

el ca pe ceva simplu-prezent sau, cu alte cuvinte, de a ingelege lumea ca

pe o sumi de obiecte.

S 71. Sarcina unei reueniri la dimensiunea originara

a llti ,,cA", pzrnind de la o interpretare

a structurii propozipiei enunliatiue

Am spus mai devreme ca lumea inseamni stdred de manifestare a finlarii

ca atdre in intregul ei. Am inceput expunerea problemei pornind de

la acel ,,ca". Am descoperit ci" el este un moment structural al propozigiei

sau, mai exact, ci el exprima ceva care a fost intotdeauna deja inteles in

orice enunt propozigional. A devenit insi imediat problematic daci acest

,,ca" apartine in primul rAnd propozigiei ;i structurii sale, sau este mai

curAnd presupus de structura propozitiei. Prin urmare, a fost necesar s5.

ne intrebi.m in privinta dimensiunii careiaii apartine in mod originar acest

14361 ,,ca" . intoarcerea la aceastd origine trebuie sa ne faci. accesibil, a;adar, intregul

context care este determinat in chip esential lwest] de c5.tre ceea ce

avem in vedere prin starea de manifestare a fiingarii, prin expresia ,,in

intregul ei". insX, pentru a duce in chip efectiv la bun sfArsit aceasti recuperare

a dimehsiunii originare a lui ,,ca", trebuie sa fim mai circumspecgi

in privinta abordarii noastre, adici si ne intrebim care este aceasti

dimensiune la care trimite structilra propozition aId. ca atare.

Aceasta interpretare a propozitiei enuntiative poate fi fhcuti pe mai

multe cii. Voi alege insi una care ne conduce in acelasi timp la un feno-

rrirzodord atsef,? al?ot 'lEJeuaB ro1 rnlnJelf,EJef ll.rlrlod ,llexa rc141 'e,rac

BXg E ep potu lrunue rnun aya l$ uri.rede nu alarual nes alJJEIoJoc ,(a1ud

-l:ulrd) al"ruaru?punJ alllilzodord p: rurueesur nu etse 'ldlzodo:d alsace

ur:d rexg elsa af, EaJf l"f,ap Bz€esaJelur eu nu ec ruaunds putf rJUnlV

'ltilzodord ep ?l"urruJerep Jurq eueo3 arrniueyug o nf JfEJ E-ep ue,^."

'ezourdg rn1 e epdnurrd erado 'attgE u7 'nlduaxa aq 'rreundxa reun F nlq

-ruesu? ap rnprnuduo: Inualuotr ul re InJetreJel l$ larirzodord prnuduo:

rcrunu 'rux3falsa Jf, Eeef, r?runu pdn:oard au adn.r8 Enop ralJf, "-ep InJpEf,

ur le,lac luazlag) uxgfa ay Unpout nf mEJ e-ap ruel? 'a,Lr]eriunua n?s a rrEJ

-adrul 'a,r.neSoratul Jolldlzodord e lS JolrJpsJJpE e ea: 'ednr8 eurrrd u1

'rdelcose reun Intnlets ep r-npuEr e1 ar6aqasoap as rrclSol p nldrcrirrd

lL€,yl un n?s eptuaruepun; arirzodord o m apadrurl a r$ap ,lSunzwg),,er?luaru

-a13a;" er pqe:8ap rcur esealaiulatsa lzagl edlzodo:d,nBS IE

suas eelop

IE-ap uI 'BAJr

IOJ

e eiuwrd ul EAef (,,gzeauruasuof" Js ,eiulcasuor ul ,r$)

yuazavsal)gzaexu as r5 ar$apqets rs rref, utd laaagl lrilzodord r: ,a.re].roder

ep rrnpou elalrraJlp ednp areogrsep ldrzodo-rd ap rrn1a3 arapal ur urele

nu ESul zEJ r;eltop IE-ep lel uI 'eJetelsuof, o nes arrradorsap o ,alunue8nl

o 'r:unrod o 'eJ"geJlul o 'eiurrop o :rnlnuo e aurpntDE ptrunu" o ptep

eJEf,aU ap gterulJdxa alsa eJef urrd apqra,r. nrgrulrdxa ap rielun aued :e3

gdn.r8 eruud urq 'epqJJA rrftseJpe IE

rulu nES uot tluJnue un-rlur:d sap

reru JEp '(rrund urrd nes arieruel:xa ap 'a:eqartur Jp auuas urrd) aoge;8

eurues atrurnuE Joun InJoln(e nc sr.rrs ul rupr[urlep a1 l5 ruecreur a1 arm ad

'a:nst.8ury lrrgrulrdxa ele rJnpou etrJeJlp a.rdsap EqJo^ elsa zef pulr.rd u1

'adnr8 Enop elef, ur erlraJlp rrnsues are arirzodord ap puaru n1'yazpsfiry1\

arual IS Vztps"tqa7l er.ueroel 'lanpsaflogl ar"loror 'lazl?s?uwg] (rrdr:urrd)

eletuatuepuny ayrilzodord l$ ruat6eounf, reru rody'a,rrreriunuJ n?s a,r.lterad

-rur 'arlrleSoJatur 'Jln?tdo aprilzodord alnrsounf, tuns eu puVJ prul.rd u1

'rrnsuas erpru rcru ul rrilzodord nes alilzodo.rd ardsap urlqro1 2atinodo"td

o 'arauaS ur 'atse aJ ituef,€rqns Ia

etse II laj el u1 l$ 'rarilzodord rua:erqns

ag Es ,,8J" lsafr Ef arngaJl af, ap psul 'llirzodo:d ralsJf? e a,rnra3a rlraS

-ayaiug tuaf,erqns alse nu Ie m ezeeJtsuoruJp nu ElsB 'larilzodord E BIEqJJ^

EruJoJ ug l:l1dxa dH, rl leurrrdxa else nu ,,8J" lsaJe ef,Ep JErr{J 'q n a

rnl Eluafelqns eaia8ayaiul urp ar$ar: eatnd Je nu Ef,ep

" - ee Jp tEZrA alse

af, EaaJ ezeezt^ aJEJ ur Inpou

ap ti ezeazt,r JJ EaJf ap Eruees uaud e) ze)

ug - gpqlsod g rE nu ,,q etse p" e\ivodot4 ',, "'1n8a:lul ur" eur8etuls ulrd

leuruJatJp ru"-l eJEf, ad uaruouag IJf,e EI arunue 15 'arlseou ladeSoralur

InJluaf ul - Jnosqo drq: ug rerrrnu Ef,Ep J"rr{i - naJaru leHE e-s eJ ueru

169.

,,v3" rn-r vYuvNrDruo vaNnrsNswrc 'V. S

EXPUNEREA PROBLEMEI LUN{II

sunt propozitii enuntiative, asadar propozitii care apartin primei clase. De

cealaita parte, si acele propozitii care aparlin primei clase - ca moduri prin

care este exprimata o anumita raportare fati de ceva care este fixat prin

propozigie - au un continut, degi continutul propozitiilor optative, imperatiye

sau interogative este dificil de surprins in structura sa. Caci ceea

ce face obiectul doringei intr-o propozitie interogativa nu constituie conginutul

acelei propozitii. intr-o propozigie optativa, eu nu ml exprim in

privinta a ceea ce doresc, ci ma exprim ca cel care isi doregte obiectul

dorit. Acest moment al exprimirii de sine a celui care vorbeste este propriu

orici.rei propozitii enuntiative, degi in cadrul discursului cotidian, cAnd

suntem atenti de la bun inceput numai la ceea ce este spus, acest moment

trece in plan secund.

Distingem, asadar, doud sensuri ale termenului de propozitie: 1) propozigia

ca mod de a propune ceva si 2) propozitia ca ceea ce este propus

in cadrul ei sau prin intermediul ei. Oricdt de nesatisfbciroare ar fi aceasti

distinctie cAnd vine vorba de o discutie tematica a problemei propozitiei,

€a ne poate serv-i deocamdata ca reper pentru problema noastri. Iar daca

alegem acum o forma determinata de propozitie - simpla propoziyie enunyiatiua

- pentru clarificarea problemei noastre, acest lucru nu se datoreazS.

faptului ca propozitia enuntiativa a jucat dintotdeauna un rol exemplar

[438] in teoria fiiozofica a propozitiei, ci facem aceasti alegere din aceleasi considerente

penrru care o propozitie avAnd aceasta formi determina in chip

hotarAtor teoria asupra discursului in genere, adica asupra )"6.7oq-ului (logica).

Care sunt aceste considerente? De fapt, le cunoasrem deja. Trisitura

fundamentali a Dasein-ului cotidian este acea raportare nediferentiata la

fiintarea inteleasa ca ceva simplu-prezent. Forma corespunzatoare de vorbire

in care se exprima in primi instantl si cel mai adesea o asdel de raportare

- fie ca este vorba de o convorbire, de o relatare, de un raport, de

o instiintare sau de o cercetare gtiinlifici - este forma neutri indiferenti

a enuntului: A este b. Pentru ci l.6yog-ul ni se impune in primi instanti

in acest fel, ca ceva care este la rAndu-i simplu-prezent in convorbirile

cotidiene dintre oameni, si, in plus, pentru cd prezenta acestui tip de discurs

este cel mai. adesea predominantd, acest tip de ).oyog determini teoriiafilozoficdasupra

L6yoq-ului, adica logica. Ba chiar mai mult decAt atAt,

teoria logici a i6yo-c-ului ca propozitie enuntiativi a devenit dominanta

in cadrul teoriei 1"6yog-ului in genere, ca discurs si limbaj, adica in sfera

gramaticii. Constructia interna, conceptele si interogagiile fundamentale

ale gramaticii speciale sau generale, inteleasi ca stiinta a limbajului in

[O'?] TnInSJnJSIP SJIE I?u] IS ueTun mInsJnf,SIP EJesef,eu EJnIf,nJlS o

.JEAaP?.J1uI

'alsa leuorirzodo.rd iunua tsafe El tunre ruetetsuo3 .luuofitzodotd piunua e1

l6npuo: lsoJ rup rnln-,,Er" e arela.rdratur gruud o rJe3o E ep EaJEJJafur uJ

'EAIIEIaJ Ef,Ep JEII{f 'pllg"rlJa^ rol Ee}ElrsJfau 16 earriprdarpul rsaulr-rd

151 rar8o1o1g JF arrur{J} ruarcde alradse ela:E eteol rf,re Jp puru.rod reunN

'aps ralualsxa tS uund:e ap apriuase rolliptlllqrsod lriprrsa:au 15 rrulzun3

-o;d 'rrigrrrplf aJrlsol ptseare rergr ul;d aundxa Js te:ur 1a3 e,ie ur ,le nJl

-uad priuasa reru Ief elsa af, eaa: eurrrdxe Fruo arer ur.rd 5o,lg1 1a:e n;tuad

eaunrsed nf, r3 'EJnte;arrl ardsap ;olrie.rarq el"eJEJ3H nf rlru .afrJueuosuo:>

rdetnru Joun e n?s aleirlzruer8 rp8ar:oun ea-rr.radofsap nf, rf,ru afEJ E-Jp

rrruru ESur eJE nu EtsEerV'3re1 suas ur rarSoloig luJruepunJ un rJaJo E ap

EUrlJes drurr lse1a:e ur Jlsa EuTJJES ElsBaf,e ,e,r.n:ads-rad ptlB o-JrurCJ .pf,rlue

mrzgelaru el eugd re inrg ad g.roqo: r erg lndarur rer?uI Illu g ateod nu

sJaruap ]sJfE Jer 'Efnue err3ol nf letuauepun3 dlgc ur Elun{uof au E ap

eurf,JEs aundnsard el'ewztlr-]lads a;eganul o JEop zEJ un rlru ul elsa nu

uiuodotd autaTqotd EJ EIEJ? e n;]uad aluJrrgns tuns ldecrpur alsef,V

'Ello^zap as E ap efnuatne :reulrqrsod o t:arord rn1s3f,E Esrr{lsap

ESEI e nJtuad a:eru ea:d rsoj e rlf,r8o1 earatnd ,JZne) JtrrunuE urp ,€J luap

-IÊ '3l131-uou InlnsJnfslp allJnllnJrs ri alaur-rog rrretard;atur aundns e ap

eseolpuer8 EUrJJes 'es aJxJopA ur ,e,Lutodoap leurnse e-ri l5 tn:soun:ar e rarirz

-odo-rd rrrntrnns e a;a8a1aiu1 o EI - uoteld rnl E areorgrproq eiuangur qns

* EJeo EIEIUI nJluad sun[e E aJEf letolsrry r$e1are reg 'g,r.rreriunua arirzodord

ap Insues ui salaiul rnp-3ol"o1e;dnse mear8 Euoat ap ,pruapic:o plieds

uJ 'Eleunu;Jlep etsa - araua8 ur errlsr.t8u{ arere m r$ -

rnl8o1 erJotsl

'fnuiu tnlosge eldrugtul JE-s nu puee rS m erreod es rou reru JIef

t6gtl lS IVJ 'II{laA rcu aptieraua8 tete E3 Jotrrurn pldr3 urefJeurJJ zel }seJE ur

16 gsul 'Jruaruzpunj rou ad ral3o1o1g e arcza*zat o 'aleurrogsuEl ep sa:ord

un rfrE 16 ruerelsuo] 'JEJlrqJE r$ nuozr,r.o:d JJlf,EJE3 Un EfUr 3JE InfOI Er al

Es rnqeJt JE ef eJaf r6ap 'aulrei: as es lrtda;t da:ul aruaruEpun3 stsefe TfrE

l5 rzrqr'r6nrot r$';er]lqre dlqc u1 asale aJ?JatrI)zE\ ur nes aunuror rrie,t

-Jasqo ur'EJSap? rEtu ,rsafre-;s IJJ ezr.Ieue ap Iglsv.JtEAela rEru elaf aJlurp

a:nsl,r,8ui1 allfcnrrsuof aP Ieurfot Eureas Bp E ur ezeanSa rnrtnuz-r8 alafeol

-flu '::r3o1o1g lrplardr:lur raun F]larqo aorS alzaod o purf, r:unry

.q1d

-rrrrs alJeoj arientrs o-Jru; ,tz tp \z telelsuof g areod nJlnl lsaf,E ,rar8o1o1g

Inrp€f, ul 'ilqetsur lueur"pun3 un ad elezaie runs ar3o1o1g e8ealur ,laJtse

'l$ e:rlsia8url er prde3 arse nrfnl rnrsJfe e giurcasuof o El rzElse Erueas

LUpp Ju zs ruadarur narS no rErunN 'rfr8ol rJlsafs edeufiuop gns - rzprsr 16

PBE IEru as t$ - elolas ap aruaJl IEFE ne-s 'rnlnua{uJet p 3re1 rEur Iaf Insues

'Vf" In-I V YUYNIDIUO VENnISNEt^'llO 'Il S


ce caracterizeazi coidianitatea, adici raportarea coddiana a Dasein-ului

la lucrurile simplu-prezente, fiind insa tocmai de aceea si o structuri care

poarta in sine toate pericolele si tentaliile cu care intelegerea comuni

hartuieste frlozofia. Dar atunci de ce lui"m in discutie aceasri formi a discursului,

de vreme ce n-o considerdm originara si nici nu credem ci pune

in evidenti in chip nemijlocit problema noastra? De ce nu incercim si

fortam direct problema lui ,,ca" in adevirata sa dimensiune? Pentru ci este

necesar si vedem aceasta dimensiune ca pe un abceaa absolut, iar acest lucru

nu se poate intAmpla decAt daca o distingem de dimensiunea in care ne

miscim intr-un chip de la sine inteles. insa noi nu vrem doar sa punem

in contrast acest altceva absolut, in care sunt intemeiate ,,ca"-ul si expresia

,,in intregul ei", cu structura propozitiei, ci sa ajungem la dimensiunea

originari ciutata strabitAnd aceasta structuri de la un capat la altul. Am

ales sa punem in discutie propozitia enuntiative deoarece aceasti. formi

propozitionali apartine esentei discursului cotidian si pentru c5. nu vom

putea intelege caracterul specific si in acelasi timp amigitor al acestei

forme propozitionale decAt daca vom reusi si" o stri.batem de la un capit

la altul, pentru a ajunge la un altceva absolut. Numai pornind de la aceasti

dimensiune originara vom fi in masura sa ingelegem si si. conceptualizim

esenta propozitiei. Asta revine la a spune ca trebuie si aritam unde se afli

aceasti structurS" propozigionali in sine, potrivit esengei sale intrinseci. Este

necesar sa punem in evidengi acele raporturi in orizontul cS.rora se afli

deja propozigia ca atare ;i care ii servesc drept temei - raporturi pe care

nu propozitiacaatare le constituie, ci de care ea insisi are nevoie in esenta

sa. Odata cu aceasti abordare, propozitia si )"6yog-ul se afla deja intr-o

dimensiune cu totul diferiti. Ele nu se mai afli acum in centrul problematicii

noastre, ci se pierd intr-o dimensiune mult mai vasta. Evident ci

toate aceste consideratii privitoare la problema propozitiei trebuie si se

limiteze la acele raporturi care ne pot conduce inapoi la problema lumii.

l44ll

7 2. Caracterizarea przpoziliei enunliatiue

(),oyoq anoqavttrc oc,) la Aris totel

Pentru a ne asigura ca demerbul noastru se afli intr-o legituri intimi

cu tradigia, dar si pentru a pune in evidenti natura elementara a problemei

in intreaga sa simplitate, voi aduce in discutie caracterizarea propozigiei

nJlsou mpldJf,uof, JotezundsaJoi tdJiuoi un rfru 'rdz3 ap 'ne nu rrreJ)

'asnds g rod a.rer Jolaf, E 16 asnds Jolar EJl"trlelol 'sJnrsrp "urrleasur

5ol,gy

'5o1,g.1 ardsap praua8 ur larotsrJy aunds ac 'tnda:ul nrtuad 'etnrsrp ruol

rnlnsJnisrp E atelrlrgrsod ap erirpuo3 o ef,

'(nLxl1g,r.cro nlo)r -,to1oflr1go rnr:.t9i) prlEIoEI aud a.rec rnlnprof,B

Eerrualrns 'sa1aiu1 ap ?p a? ?aar Er nes (,usnlnrilLo) g:gruiuas

af, Eee3 ef, sJnfsrp :lnp-5o/igrg e;dnse ?praua8 elidacuo3 (e

'r6asul rrrneualqoJd nraundxa e:dnse gle.lau

lzVil -aB er?]uerro o ergo gs ?rE 'reualgo:d rerrolsr ep apdr:urrd aladera rmap

EZEaqlJEur nu eJ?f 'aurarzlap rcur Jte3rpur a1alesed ul tg]ap a.rzSorarur ap gi

-JaJrp atle esur rJeurJn ruol JJtsEou laualqord p :yr:ads InJpEl u1 'giulg e1

a:eolr.trrd af,rzgetau rrJEgaJlur

Inueluol

ur ztuglJT e1 rnp-5oig1 erualqord

plelnf,srp atsa epun 'ryrug eaued '1ryntautal piuasa a.tdsaq :rrirpc E ErJJt E

aued e8ea:tu1 ul l5 un:ard 'II $ La1a1e:3e.red 'utugfaxaru arua1qo.td i ruuy

:t tr t6 Eg'g lapytBercd'dunt 7i piu\|g:Irerrnl aler"otturrn u1 'gieg rP €er

-EpJoqE qep ?zax(ta? eJef, EruJoJ o-Jtul Erep J"rqf, 'e(ap rernoslp ru"-el aJEf

ad 15 mp-5ol"g1eula1qord arede )pun rturruSe:; a1a:u e1 ldnrsrp ratsere

Inl

-xetuo3 ur aJelnurJl J3eJ rol 'e)tzyef:nu e1 rroder urrd m1n-5ol,g1 rrualqord

eJoqEIJ rol aJEJ ur rnpporu eiur,rud u1 epraua8 alierlpul o uTo E nnued

',,.''ln8arlur ul" eulSeluls urrd leuurasJp ru"-l

a:m ad ret)eta) Iaf,E

rf,ru ',,ef" rnl Inueuoue3 nru trcoyfiuau drqr ul apulrd

-rns l$ Eepa^ esur eatnd ruol nu l:etardralur rJtsJf,E InJpEJ u1 'rnp-5olg1

pJajo o lelolsrJv arrc ad pruelrodrul a:ela:d:atur erurrd ur 'ariuale

n3 ruelrn au Elep 'piuaprrra ul esnd alsa ra InJ?AapE r$ rarirzodo;d ernt:nrts

'puodeyar 1n-,,8f" JJlurp rrntroder Jolsefe Eererrl"tol 'lsgrueru a:e3 y '1a

a.rdsap arieru;o3ur o €JeJo au 'nrcn1 lrrunu? un nJ pJoJE ur '3J"f ? aJ rlap

'sp3 nes r"JpâpE g areod aJEJ ?Aer atsa tdrzodo.r4 'lalilzodord rlrntrn.ns

'lnze^ rue runf, ednp'aurirtdz alielar ElsEaf,V',,8f" rny E plEurJoJ eJEJrp

-ur ef, rerunu snpoJlur rsog e rdaruof, tsere Jer ',,arie1al" rdarp salaiug rso3

E 1n-,,83" 'eJets33ru"ru ep EI "aJ"ls fJaJJJ es alequrv',,"'1n8a.rlu1 ul" els

-ardxa rS 1n-,,8J" Bnop elef, prcads drqr ug ]Erurlqns rue arualqord

'lrfipn.trs

ratsaf,e InJpEf u1 '1a pSartul ur JJere e) lr.lpiulg e JJ?rsaJru?u ap artls

ec salaiul arunl ep Fuaruoua3 e1 ap rru.rod urv 'rupprlnle o urerrrrur "s

are: ad erualqord plep o ?Jul rununue ES JESefau alsJ elur"ul rcru

'rleltn "sul

alES rlrtrraJlp ul lerorsrry ap greirq:s lsoJ E urnr e$e a.l,nedunua

"r

r0v

IEJOrSruV V] yArrVriNnNE VrirZOdOUd 'Zl s

402


de limbaj sau 1imb5.. A6yog inteles ca discurs are acelasi sens ca si conceptul

nosrru de limbaj, dar inseamna in acelasi timp mai mr-rlt decAt totalitatea

fondului lexical, mai precis, putinta fundamentali de a discuta si,

prin urmare, de a putea vorbi. De aceea, grecii caracterizeazi' omul ca (Qov

)"6yov 61ov - ca fiinta vie care posedi in mod esenlial posibilitatea discursului.

Animalul, ca fiin1a vie careia ii lipseste aceasti posibilitate a

discursului, este (Qov &)"oyov. Aceastl definitie a omului a fost preluati

apoi de citre conceptia traditionali asupra omului, potrivit careia )"6yoq

a fost tradus mai tirziu prin latinescul ratio, din cauze pe care nu le putem

discuta aici. S-a spus, prin urmare, ci omul este animdl rdtilndle, adici'

fiinti. vie dotata cu ratiune . Puteti observa aici cum problema fundamentali

din Antichitate, cAnd omul era definit din perspectiva discursului si

a limbajului, a fost pierduta, iar limbajul a fost reintrodus abia ulterior in

aceasti definitie, intreaga problematica pierz6.ndu-gi astfel radicinile. Daca

in Antichitate )"6yog-ul reprezinti fenomenul pornind de la care omul este

inleles in caracterul siu propriu 9i daca noi insine spunem ca esenqa omului

estefauritoare de lume, atunci - daci aceste doui teze se afla, in genere,

14431 intr-un soi de corelatie - este necesar ca troyoq-ul, limbaiul si lamea si se

afle intr-o corelagie intern5,. Putem merge chiar mai departe si pune in

legituri aceasta definitie antici asupra omului cu propria noastri definitie.

Discutarea celei de-a doua teze ne-a aritat ca animalui este caracterizat de

un fapt de a fi deschis, anume prin comportamentul siu, fagi de ceea ce

am desemnat drept sferi cireia ii este el circumscris. Animalului ii lipseste

capacitatea de a percepe ca fiingare acel lucru fagi de care este deschis. insi,

in misura in care )"6yoq-ul se afli in corelagie cu vo0g-ul si cu voeiv-ul,

cu perceperea a ceva, putem spune ci omului ii corespunde un fapt de a

fi deschis faEa de ceva, d.e ay natura incAt acest fapt de a fi deschis are caracterul

pe rcep erli a ceua cd ceud. Numim raportare acest fel de relalie cu fiintarea

care se deosebeste de comportamentul animal. Ca atare, omul este

(Qov l.6yov Eyov, iar animalul (Qov til"oyov. OricAt de mult s-ar deosebi

interpretarea 9i maniera interogagiei noastre faga de cea antic5., ea nu aduce

concret nimic nou, ci - ca pretutindeni si intotdeauna in filozofie - spune

exact acelagi lucru.

Ce este insa )"6yoq-ul in cadrul acestei conceptii generale potrivit cireia

el nu inseamni. altceva decAt limbaj? Aristotel spune: "Eotr 6d )'6yoq tlnuq

',,IUnu Purgru alr alurP inun rlru rEp '8,\rr alr ls puelrpur 'lolerEg rl? ?f

'arl]rqlPs oiJ]arJns 'uujas ef JroP rl 'EJnt?u uud ?tsrxJ nu Jtur^nl eJlurp FUn rlru rtpf

'etiua.tuor ulrd alsa rieurnu etred pt]? ap rdr'< :'rurn f 17e 91'11 'de: 'Mapnl 'e

',.ariua.tuo: urrd r: ']?IEJE r-s run: 'rnlnla8n:

[r ]sJrg luarrrntsur El nu 'E,r,EElgruruJs Jtsa Esur JJnsor JtrJO" tE Ll 'ruaplqJ '7.

['EOOZ ul p]ptrpoa.r '766f il$a,rn:ng 's?luerunH 'Elrol\l ultuetsuoJ

rnl Eeralnp?rt rso]oJ ro,t ';etuaru8rrg nes rr:rldrur lglap elnpErt rj nu :aS8aprap1 am

ad :rlarorsr.re Inlxat urp .rolafesed errpprr rurua4]'I E LI'y'dtt'(auouwa.td"tatut

)p) arvnzuaruraH :I'lo^'Vyg1 'Brzdral 'zlreryql 'pe 'uouu8t6l 'lrlotsrrv'I

JIA 'Jtoruo8z 'todrorli eldrurs ]uns rf 'etur.tnr luns nu alapurue :npord a1

eJEf ad alJuns atsalE aJlurp Inun rlru psui '- ruJunds ES (le^lepEur drqr uy

'urnu$rgo runr E$E - air rJlul a8alaiul rerg: rod Js rlrlErurue Eq (EAJr JEA

-rpe-rlur plpul rlalErurue xpord el rrer ad alep:irrezrp elrtruns'loqruts

un JUi^Jns puEr rfunte rrrinu ',to1of,ricLo uJr,L[A?1" r\nro lrQrsod atsa - alred

ul tug^nr arefag 15 - a;aua8 ul Inluelnr 'pugrnf, retr4 'errSolorzg erets

Itrunue o ap re6ue1:ep Jtsa rgdii un 'nlduaxa ap 'prurue rnun Inzpl ur

'runr e6e 'lElntEU saro;d inun InreruJl ed 'lrzg ;nd r:oder rnun lnraua] ad

Jlsa af ?aef atsa nu rrgurl IE tuEAnJ un rfru :rnrio,to Alt03 A3goo,l.c,o'ncordhg

,toro 'todror[ rornrirlpdl"n 10 rn) n el" pgolhg l3t ? 'noloflrino rnrlL,{sl"

^,nro

11n 'mros Aggoo AcDr.ndo,to ,rcor t3ood 11o 'nhxtrg,roo pln) Jlsa '1a aunds

'p-5ol.g1 :rnlnsJnfsrp eiuasa apur,rdrns e n;tuad Arsrfep '.ror.ratue fesed

un-llul au8elurs relsrr? e arierlldxa o pJa3o IJlolsrJV ',ttulrg,rcro nlD) eTTn

- rnla8ugs rarieln:;r: nes rensa8rp Inzef ur El I{ el 'asaro;d ap EiuJlras

o etsa nu Insrnfsrq

'l3ogd JtsJ nu 'EArl nrJote8rlqo drgr ul ariaurldapul

'aunri:e u1 snd ptepo 'aJEf 'ue8;o rnun J"lrruls'areuoli:ury Jp nES IE potu un

atsJ Etsaf? ?l Eulu€esur nu EAel s:1aiu1 Jp gp Insrnlsrp et prde3 :-,tlmtrg,tno

nrn) 'lnrbdl3 d3rro!,D .Typ '?g ,r,onnldq 5o XcLo '5gxn,rndlio r,ari 5nzg -iol.g1

[777] ;aunds pugr rfunle unfs Jd pripul Ir lato]siry a;m ad 'nrrdord rJtJErEr

un rre rnlnsrnrsrp e ppriuasa aiirun3 ptse3rv 'salaiu1 ap pp p-5ol"oy

'rrip n: Irun lol eaunri:eratur 15 rrip EI rrun JolruJureo eJJEIJodEJ aria,urd

la 'eiES raiuasa ]rlrrlod 'salaiug ag ps rpunatd $ yuaqattran nz 1q:,J1sa1aiu1

Jp Ep InsJnfsrq

.ldzj rnun rrJEt?lJJ E nes rJeqaJlul tJun 'Jiuuop Iaun 'uJJJf

IJun IIJIlsor E 'ajoJdrfJJ tupruudxa e 'rrigrrlrql8llelur E aunrsuJrurp EtsEeJE

reruro] rrnlrlsuor 1nfequ11

rS 1ns-rn:srp 'tgre lecap tlntu rEW '1gigl1rql8

-llalur E3unISUatuIP uI 'etullur rEu alJJ elES rrJruau lrrrrrtod rS aps raiuasa

trlrJlod 'afnpe eu sJnlsrp JfuO 'ua8alaiul rou ef e,rac 'salaiur ep EAar

Ep E ap eatellrqrsod eurs ur eJE eJrq.rol efuo 'sJnf,srp afrJo :,5oxr,tndho n:d

€0v IEIOJ-SruV V'I YAII.VIINnNE VIJIZOdOUd 'Z- \

404

EXPUNEREA PROBLE,MEI LUMII

sunt o emisie vocala (,povn) cilreia ii lipse;te ceva, si anume semnificatia.

Animalul nu da de ingeles gi nu intelege nimic prin acest tipit. Acest fapt

i-a determinat pe oameni si puna la un loc ceea ce am distins drept emisie

vocali, pe de o parte, gi cuvinte incarcate cu semnificatie, de ceala-lti,

gi sa spuna ci, pe lAngi sunetele pe care le emite, omul atribuie acestor

sunete si o semnificalie pe care o ingelege. Ca atare, suntem de la bun

inceput forgagi sa privim problema intr-un mod gregit. Cici lucrurile stau

tocmai invers. Fiinga l\Ylesen) noastri este de la bun inceput de asa mani-

14451 eri, incit intelege gi fburqte inteligibilitate. Iar sunetele pe care le emitem

au o semnificatie tocmai pentru ca fiinta noastri este de acest fel. Semnificagianu

vine si se adauge sunetelor, ci, dimpotriva, sunetele se formeazi

abia din semnificagiile deja constituite sau pe cale de a fi constituite.

A6yog-ul este intr-adevar rprrrvrl, insi nu este mai intAi qcovrl, si abia apoi

altceva, ci el este mai intAi altceva, si abia apoi tpcovrl. Ce anume este primordial?

Katu ouv0qrqv. Faptul ci exista o diferengi esentiali intre emisia

vocala a animalelor (qrDvTl) si discursul uman in sens larg a fost indicat

de Aristotel prin observagia c5. discursul uman este rctd, ouvOqrc1v, ci el

trebuie interpretat ca 6tuv ywqta,r oupBo)'ov. Kotu o-uv0qKnv se intemeiaza

pe yfveorq a unui o6prBo)"ov.

intrebarea este insi" ce ingelege Aristotel prin 6tov ydvrltur oripBo)'ov.

in aceasti privinti el nu ne oferi nici o indicatie. Dar putem dobAndi o

intelegere a acestei probleme pe care Aristotel o expune aici, daci ne intrebim

ce inseamni ofppo)'ov. Trebuie sa ne ferim de traducerea lui

oupBo),ov prin,,simbol" si de substituirea lui ofpBol"ov cu un concept de

simbol care se afli acum in circulatie. )uprBo)'tl inseamna a pune doua

lucruri laolalti, a prinde un lucru laolalti cu altul, a prinde doui lucruri

unul de celalalt, a le imbina si combina unul cu celilalt. De aceea, oupBo)"ov

inseamni articulatie, cusituri sau incheieturi, in cadrul cirora doui lucruri

nu sunt doar juxtapuse, ci sunt prinse unul de celilalt in asa fel incAt sa

se potriveascl unul celuilalt. 16pBol"o, simbolurile potrivit sensului lor

originar concret, pot 6, de exemplu, doua jumitigi ale unui inel pe care

doi prieteni aflagi la distanti le impart intre ei si le dau mai departe copiilor,

pentru ca mai tdrziu, atunci cAnd acestia se vor intAlni unul cu celalalt

si vor pune laolalti cele doua jumit5"gi de inel, si poati recunoagte - daci

jumitagile se potrivesc - faptul ca igi apargin unul celuilalt, adici" faptul

ci sunt prieteni datoriti prieteniei dintre pirintii lor. Intreaga istorie a

semnificagiei acestui concept nu poate fi urmariti aici mai departe. Aceasta

JSeqJoA Es nBar^ nu rsrN ',t[rx[gnoo nxn) elsa p-5o/,,91 ?tuJ5E as aJ?f

uud "3

'a:lyatolsrJe rezJl Insuas Jtse 'aps laiuasa lrlrrtod wua?uaJs

-upu ets: a:er rrgiulg reun "tsefv

lgf,ep ptep JtsJ nu EgrurT 'piua?uaxuatl vetse

rurrunu rou ef, Eeai t€Jep

" atrlle f,nuru - nJf,nl rnlseoe e arieclldxa oa;,1

rrajo eu ?s grRt l$ -.tneruxorde l5 rnf,sgo eu"oJ dlq: un-rrur 3repal ur

arE

lalolsrrv Lolo$rigo ap prda:uo: ul:d ,aprua8 ldrnrul raun arierS

'pJoJp rnun InletlnzeJ p)tpe'ntrx[gncro nxn] etsJ ,,to1oflriqro 1a

rnun E

l1vfl 5rosn?/u ur lnrarual are l$l p-5ol.g1ef,3r"oac 'slnssrp u!tez'^ e5 ps Inqerl

J? af ?Jaf e: 'ldp nJ rrun pJof" ur aHE as ES arnqaJl 16 rod luaureo ripru

reur af BJaf, nf 'tnda:ug unq EI ap tnda:uor r$ tezr,t g areod a3 ?eJf, nf,

pro3" ep Iglse un EI ap pururod l$ p.rpm ul urlrns Insrnrsrp r$ alarul,rn3

'eturlnf, tuns <Fror? un q ?&un[p ?s ?qa/oa/ asurtd aptn,trn/ asry a ry ?$

-uoJ aJaJ latuaruayuntLtodp,t rnlsef,E EJJapJA ur arat$zu nEr eJef, elerJuns

'ercr5run ap rnpporu erdnse pJof" un ptsrxa BrnJ?: eiuwrd ug rS apco,r.

rersruJa InrpeuJelur ulrd etete e) tEZrA alsa ef, EaJf, tpap ?rleloel sur:d

g areod nN 'urlal al pJ runie aunds ateod as arec a:dsap ,.ropgieryluruas

Inrf,rlles ul eJlur ele '* u?zrl ralseJe pdocs ul asnpo:d tuns l$ - alauns

asnpo.rd tuns rJrualJns Jp lajlse raun InJpEf ur Jr aureJl e(I 'eJElE E) ez)zt^

a1 es atrod 'ela BI lrprroder relsa:e ]nreruel ad ,15 lrgiurg JrlE e1 e^zeauod

-EJ as aJ€r ur ?Jns?rrJ ul 'l.rriulg alle ni ptlEIoEI aurs ad ,,apuud,, as

Inuo

'aps raiuasa trlulod 'nJfnl rnlef,e e luautaTyl

TJEZTA rJun EurJoJ er pJof,E

lsaf,e JEr 'nJf,nl Iaf,E nJ pJofe un e1 a8unfz arrod 1a lg:ur Iej vtv ut anat

nr ?qqoq auts ad aput"td as pu.to a"tpr ul aun ,et1e1oe1 arapurrd o rglul r"ru

fol eJ" JJEO ur eJruel-rns eSea;lug ep Elrpe ,Jolunloqurs ezauaS Jp r"unu

piurrnd nf, tnrRt elsa nrf,nl rsa:y 'salaiul ap Eêr Eap ps prqt ,erier5ruurrs o

Pql" 9s EJE 'elul^nf ESUI rg ES PJXJ 'nJrnl lrurnu? un eiunue nes - ruaunds

ps rulnu6rqo uJn3 - ?Aef, Fllpul e3 eteuns 'ateuns rcêpe-Jlul arnpord

aJEO 'rnlnprutue lnzal ur Esur a:npo,rd as nu eJrual;ns Jp lejrse O .sJnJ

-srp rnun E et"trlrgrsod ap edrpuof, elsa eJruelJns EtsEa3V'pllEIoEI araund

mep

(mploqurrs

o r$ proce EJuar.lrese un eurlJns - eJe3 ul ?Jnseru ul IS -

?aJruel-rns urrd rerunu alqlsod luns InluVAn: l5 psrncq(f 'ptoJa Inun

EuJJoJ dun l$e1a:r ur aJe eJ?l '?qEot7 a"taput.td o aurlJns puef r:unte Ef,rp€

'noloflriqro rnun ei5ros.tg,t o alsa puef, rrunle 'a1aq/!q/37a1ut rp EreJS o arnl

-nsuof, elurlnf arp n: 'atse ef, EeJf alse InsJnfsrp ec aunds au IerorsrJv

'(arered-ruo:) lppyac ap FUn asurrd ,euna.rdrur

aIEHE rrnJ:nl pnop eJlurp ppro:e 'gunds Js ES

]eJauJB ul al6alnu6lqo as

runf, 'nES rlel?lal EI Ernun eiuaueuede-oc 'drur] r$e1ace ul ,lpp^ e r$ rpplac

lgVil ap pun surrd y e :noloflrigg rp rnFuerure] e ef,esurrlur edmyluuas alsa

90y 'lEJOISruVV'r YATIVIjNnNE VrirzOdOdd 'Zl S

F,XPUNEREA PROBLEMEI LUMI]

despre felul in care a fost interpretati aceasti teza aristotelici. Insa nu este

deloc intAmplS.tor ca tocmai in acest caz interpretarile au mers intr-o

directie gresit5., pentru ci inainte de Aristotel meditagia asupra esentei

7"oyoq-ului a {icut intr-adevir sa apara doui teorii sau teze, astfel cl ar

putea parea ca Aristotel nu face aitceva decit si se plaseze de partea uneia

dintre aceste teze. Aristotel spune ca l"6yog-ul nu este quoet - adici un

produs al unui eveniment sau al unui proces fizic de felul digestiei sau

circulaqiei singelui - ci rcotd ouvOr1rcqv. Acestei pozitii ii corespunde una

dintre ideile teoriei anterioare despre )"6yoq, potrivit careia limbajul este

06oer: cur.inteie nu cresc, nu se ivesc si nu se constituie ca niste procese

organice, ci sunt ceea ce sunt pe temeiul unei conventii. Iar de vreme ce

Aristotel vorbeste despre rotu ouv0t6qv, el pare a fi de parere ci limbajul

se constituie in acest fel, prin producerea de sunete asupra cirora oamenii

cad de acord: ,,prin acest sunet vom intelege cutare sau cutare lucru".

Acest lucru se poate intAmpla, insi. el nu vizeazi' esenta intrinseci a

yfveor-q-ului, a genezei limbii insesi, pe care Aristotel a intuit-o intr-un

chip mult mai profund. Este drept ci, intr-un anumit sens, Aristotel a

pornit de la aceste teorii, insi a ftcut cAgiva pasi decisivi dincolo de ele.

Cuvintele se nasc din acel acord esenyial dintre oAmeni, datoriti cirora ei

sunt deschigi, in faptul de a f laolah,i ce le este propriu, fayA de finparea

care ii inconjoara 9i in privinta cireia ei pot fi de acord - ceea ce inseamni

t44sl in acelasi timp ci se pot afla in dezacord - in fiecare caz particular. Discursul

nu este posibil, potrivit funcgiei sale esengiale - aceea de orlpuiverv

(a da de ingeles) - dec6.t pe temeiul acestui acord originar fundamental.

b) Discursul apofantic ()"6yoq onopavtrrc6q)

si posibilitatea sa de a scoate din ascundere si

de a ascunde (d"q0erierv-ye65eo0ur)

Am dobAndit agadar o intelegere preliminari a ceea ce tine de posibilitatea

interni a i,6yoq-ului, in acest sens foarte larg al termenului. insi

Aristotel ne spu4e: l"6yoq rinuq pdv or1pravtrrc6g, adici orice )'6yoq ne da

intr-adevir de ingeles - unoquvtmdq 6d ou n&q1, insi nu orice discurs este

apofantic, adica unul care, potrivit felului in care da de ingeles, sa aibi

tendinqa specifici de a arata ca atare ceea ce vizeazi' Abia )'6yoq-ul

l.Ibidem, cap. IV, 17 a2qiu;'m.

'rurn rs ze LI'Ll'dw'wa?qJ'z

',,rrJDeod rS uor.rotar ptr-trrtod rEuI alsa Jol EaJerafJef rcec 'atredoap atts

-rl arnqarr ernsor ap unla3 alplarsac repe6y" :'urn t$ gE LI'LI'd6'ruaruqJ'I

aurirede a;e: t1a$ur E Jp "iulrnd

?rseale 'a;r8erue FtsEafV'lT IalE ul pulg

"J Inllt n"s IeJ un-Jlur elsa nu JJ"f ?Aer eluazatd E nES alsa nu er EAer

rdarp err.a: ef,uazatd ? 'alsa nu af, ?Jar JlsJ ?AaJ ec apuna:d e eurueasug e1aiu1

y 'ela6ug t ap eiurrnd 'rlelp anutrd 'aud giuasa Inrer E ap 5ol"g1 IerE atsr

rnut3ody ',,roltya$ug auIS ul g E" ',,tlt8ptue Ieun EruJoJ ?n1 e" ?utueJsul

eJ?3 'loeo3gg:rh, 'arpaul r.;rrterp ar6asolo; Iarolsuv 'es piuasa u $ 1waruax

u1

ernlnsuof, 1l

m n:ruad 'n?s p xuaruupunt w 7a ul ?pxzil Eelseie e: n:tuad

rr 'n?s ynsurrdno u1 arrseS g rod rngoagpA U.usr,r:glr1p e: nrruad nu AI]

-eriunua Esur Jlsa sJnfsrp un ir:Xdgrct "'g A? aunds larolslrv'rnp-5ol,o1

eruayqo;d aJler '?J?o rrul;d nrruad 'Jonpuoi altod au ra ea:a8alaiug

"rqe J"r 'pzeJJ pfsaele ur:d ll:ar8 arapal ur nEaAE el Eeof f,olep lnlosq"

ppar nu IEru ?af, tuaredt EaJa3npEJt m nrtuad 'ta e1 ap rualeq"

"lEJelII

au es riro.tau ESul ru3luns ':e1d nrtsou Funq pdnp rua:e3 o er liezn:e ug

PS PJR' arege ruarnd au nu 3J33 EI eP (gfseaJg ear 'elruaitlJrul serJsnP?Jl

guns e6y'etetrsleJ nes rEAapB rseS rualnd aref, ul p-5ol.g1erlpe '.rs1dgzqt

rnoosgqrs/r Lr msgeol.rlp ax I

A? p-5o/uo1 IEIUnu atsa 5gxr,tndoun :aunds

l6ril -ur. E IEro

eg ES

Iarorsrrv irll"la]el ereol rp .tneliunua Fs;nrslp a8urrsrp eJ ilaJise

ant1l arunua at ft ttuelode arsa 5o/'91 arm :else run3E PIIPIJ es JrEf, EaJEq

-arrul '5gxr,tndrozp etse SgxrrirnriLto 5o/'g1 erlro nu Psul '- ldgrrlrqr8tlal

pllqerrunruor arrrn8guoo o'lontnnrllro |,rncod arsa p-5oLg1 p:

aunds J"rr{f lalo}srrv eJ"J nrtuad AI}oIU - 5gxrra,nrltro arsa 5ol.g1 afIJO

'FlEj aP rrrPrsr

-Jaf, Intf,orqo arej ,uledunua p-5o1,91 I€tu3ol PSuI 'PJIraod t$ ml.Iorar ap

auri - EAai alsa un: 16 Jl pue]"rsuoc 'epe,t es Es

"sEI

nu pf,IpE - ctrue3ode

JJtleJ?l nE nu JJ?3 rnlnsJnJslp ale IJnpou Jolsef,E EeJElaf,Jaf, :,5nrdcoag

ng,r 5tJr 5ovrrnndovp ?g g .5r/i9>ro \r ndgror:>r1o 5[>nr[nou 1,1 dp/. 5loudorlLQ

.nnocogoladrp royTp rtgLo nqrl ro :aunds IJlorsIJV

',,E Inl EAer eJaf E" eP 1JJJ

-uof ]nlf" rf 'EAel rJop nu-" ap poru nldurrs un IfIu elsJ nu naru InsJnfslq

'piul.rop Elrrunue o ru,g gr 'Elrf, f,sarop Itul gl mprde3 e a:r$eugdrul o If,ru

ESul etse nu Eelururt8ng 'ea.rar$Eounr IeJ rsale u1 t.lods Se-l gr FSUas ul

'la lnlpauuarur urrd piur,rrrd prrrunue. o-rrul rlelpler ad zauroSul l-nu ne

'dunup8n.r IJun EruJoJ ?I neul InsJn:srp puEJ IJUntV'rtrue3ode-uou 5o/,"g1

un 'nydruaxa a:ds 'atsa 'lrtXcl: 'ealuture8ng 'g.trreriunua etitzodord ul.rd

aJapal ul ruel" Ir

eftf ad n::ny IerE

JlsJ ':nue3odt InsJnJSIp '5gxrrnndorp

10, TATOTSruV V'r YArrVriNnNE VIjIZOdOUd 'Zl. s

408

F,XPI]NERF,A PROBLEMEI LUMI]

esengei l"6yoq-ului, acest fapt de a pretinde ci ceva este ceea ce nu este,

acest fapt de a induce in eroare este, prin raport cu lucrul in privinga

caruia suntem inselati, o ascundere. Apofantic este acel l"6yoq care are

posibilitatea de a ascunde. Trebuie si spunem ,,care are posibilitatea", fiindca

Aristotel subliniazi: d),qOeiierv ti ryer8eo0al, fie una, fie cealalti, insi

una dintre ele, a avea in sine posibilitatea uneia sau a celeilalte, fie a ascunde

-

fie a nu ascunde, ci a scoate din starea de ascundere, asadar a nu

ascunde, ci a dezascunde - d-)"t1lritew.

1450) Prin urmare, acel l6yoq care, potrivit esentei sale, poate fie si scoati

din ascundere, fie sa ascundi este apofantic. Aceasti posibilitate este caracteristici

pentru ceea ce este avut in vedere prin termenul de apofantic:

ceva care arata. Caci ;i)"oyog-ul care ascunde este unul care aratd. Daca nu

ar fi astfel, potrivit esengei sale, atunci nu ar putea deveni nicicind inseli.tor.

Caci tocmai atunci cAnd vreau si induc pe cineva in eroare trebuie

si mi afu, mai intAi, in postura de a-i arita ceva. Celilalt trebuie si

considere, in genere, discursul meu ca avAnd tendinta de a arita; numai

atunci il pot insela intr-o anumita privinti.. Cu ajutorul acestor consideratii

am schitat problema interpretirii esengei l.6yoq-ului. insi acum trebuie

si ne intrebim cdre este temeiul pentru dceastd posibilitate internd de

a scoate din ascundere sau de a ascunde? Atunci cAnd vom fi gisit un rispuns

la aceasti intrebare vom putea raspunde si urmitoarei intrebiri: cum

se raporteazi ceea ce arn determinat mai devreme ca structuri de ,,ca" fatl,

de structura )"6yoq-ului? Oare structura de ,,ca" nu este altceva decAt o

proprietate a l"6yoq-ului, sau este, in cele din urm5", ceva originar, condigia

de posibilitate a faptului ci ).6yog-ul este, in genere, ceea ce este?

inainte de a intra in aceasti chestiune, sa facem o scurti recapitulare a

celor spuse mai devreme in privinta l"6yoq-ului gi si ne amintim de problema

noastri directoare. in cadrul intregii activititi instinctuale specifice

comportamentului, animalul esrc captiudr de acele lucruri la care se raporteazi

prin acest comportament. Drept urmare, acel lucru cu cAre se afli in

relatie nu-i este niciodatS. dat in cviditatea sa, ca ceea ce este si potrivit

modului in care este, sau, altfel spus, nu-i este dat ca

finyare. Comportamentul

animaluluiinu este nicicind o percepere a ceva ca ceva. in misura

in care noi privim aceaste posibilitate de a lua ceaA ca ceua drept una

dintre caracteristicile fenomenului'de lume, structura de ,,ca" este o determinagie

esentiali a structurii lumii. Astfel, ,,ca"-ul se dovedegte a fi un

posibil punct de plecare pentru discutarea problemei lumii. Am redus intr-o

16 ruapunrsezep ?al"trll9lsod Jurs ur aJE aJeJ IJJ Jtsa :lrue3ode p-5o/.9r1

';epe$y 'afipunrsa nES a.tapunrsazaq 'rneo3gFA U,r,rsc.r:6h1p ruPHE Ia ul gl

prdt3 ap ]Eulrurerap rlsa 1E ;5ol.o1ap la;ls" rnun ttieutrurateP rlsa arEJ

'ar$aq:o.r. es ar?r a:dsap nrrnl lrf,e rtTldxa d1qt ug prlqu! a ap eiutpuar are

a: sJnlsrp un'nqaiunua stn)stp un p3rPE '5ovtrnndozn 5ol"g1 arsa sJnlsIP

IZtr) aJx.to nu usul 'no1of,ric,ro Inun E 5ro:n9,1 plsEJJE 3P lEUIruJelaP Jlsa sJnlsIP

aJx"to 'JIe arrug are8al runs n?s ltredas atenl luns Ff ag 'alullnf tulurnu

al aJEl ad rf eriecgruruJs Er el alEf ad alaur-ro3 luns eJer JJouos IJnlJnJts

JIaJE purnJlsuof 'elES lrraSayaiug se13 zap ES elngel] 16 areod Intuo 'EJJ

-eiurq nf, InlnpJof," InIeuJt a4 'ezeatrodel as aJE3 EI nJfnl Iaf,E

nf Inlnuo

IE pJofE Ef EtsE rugla:dralul IoN 'nES InJpEJ uI euIAJns InFIoqruIS ezaua8

Ef Eaaf,E ul Etsuof pJofe Inlsa:e tiuasE 'pilJa Inun Inleuat ad :utruns

af, E,l.er ri 'lEJnlEU sa:ord un alsa nu eJIUaAIns Ets?J3E :aunds au lelol

-srry l5gxrrnnriLro Euur?esul J3 :alsa eJeqeJtul EereoletuJn 'arerlyqr811atu1

ap EJ{s o JInrI}suoJ JJEf 'auls urrd salaiug aP pP aJ"l ?Jeco,t aISILUa o alss

5glurrndlro 5o,lgy 'lnp-5ol"g1 e ruasJa(txun

piuasa Ptseere Ptnze^ 5 ereod

apun Err"qarlul runr€ "rrplr

ag '5o/,,g1 a:dsap lelida:uoc p praua8 pr

-Jlf,Erel elsa elsafv'pslqrsep atsa eretr ap git3 Irnrf,nl alare a;dsap lQ-ro-t e

ap Earerrlrgrsod n;ruad ?sII{rsaP JlsJ eJEf, ar,t piulS e: 'AoX3 no/'91 nop) er

Ersaf,E ed mseaugap l-ps 16 r6nsug InFuo p priuasa rrlr?rer un rdarp '3'ley

r"ru IaJ Insues ul 'ynsrn:stp eJaprsuo3 ES f,saJg lnrcd e-s I alltue IJgozolg

'rrr? ep puruJod 'a:aua8 u! xxfiqiln r.6 tnlnuwstp earzrrlrqrsod elutza:dar

p-3ol,g1 'larorslrv my tt,trrrod 'e: aunds ruarnd 'Pp;aua8 aueoJ e,tncadstad

o-Jturp JIrJnJJnl ut,r.trd mBC 'EJlsEou EualqoJd nrruad JJEot3eJIP IIuII

olnunue es earelard-ralul urp apurrdsap urarnd 'aulq ruettn au erep 'tgcu1

(Elrsuatxe Jp lgte EJarueru o-Jtur o-tetardratur E aJEf, 16

Ief erualqo.ld IJtsatrE

]EAJapE Iatuer un ereo trurrd nrluad IEZIuJnJ E eta) Ief atsa IE 'tu"urullnf

nes prrund a8une aualqord IalsJlE t;dnse pf,Ilue etiraga.t 'latotsl:y nr

grepo 'np3 'rnp-5o/,.g1eiut.tud ul lelolsuv

rn1 aprieur:5e gdnp au-nPugl

-uerJo 5ol,o1 l5 ,,€3" aJlulp arielaro: eualqo:d lelnfsrP ruy'raualqo.rd e

EaunrsuJrurp EI Jfnpuof eu E ap pdo:s ale Ir 'JEJIIqJE sIJolsI

"JelueualJ

seJelur rnun EZEeJorEp es nu nJfnl tsJfe 'rnp-5ol"g1 InueuoueJ radar rdatp

ru"nl au iunua I5 ,,8f" ep €Jnlf,nJls eJluIP eliela.lor at6arrrrd a: larualgold

earaundxa ul Er"p 'eJEtuJn uIJd 'Eflletue-r8 rf drurr tielare ug rc 'e:13o1

g:rpe 'rnpsJnfsrp eIJoJt IEIUnU nu l?ulluJateP E J3ItuE Ie5ozol5 InJP"f

tIETl uJ rriraga; alaruud "l rp grul aretr 'uerun rnlnsrnlslp e grmu$rqo prulo3 o

alse ?lsealv 'e.tlleriunua erirzodord EL,EJ" JP EJn]f,nJls EIEtuJoi EJaIuELU

.I.q.I-O.LSIuV V-I VAIIVIJNNNE VIJIZOdOUd 'Zl S

41.0


cea a ascunderii. Trebuie tinut ins5. seama de faptul ci aceasti posibilitate

a dezascunderii si a ascunderii nu este o proprietate accidentala a )"6yog-ului,

ci esenta sa liuntrici. in acest caz, )"oyoq-ul apofantic trebuie sa fie apofantic,

adici si arate, chiar gi atunci cAnd ascunde. Pentru a judeca fals,

pentru a insela, trebuie sa traiesc potrivit unei tendinge discursive care

urmireste sa arate ceva. Chiar si ascunderea este intemeiati intr-o astfel

de tendinta apofantici. Celilalt trebuie sa inteleagi discursul meu ca pe

ceva care are si.-i impirtiseasci un anumit lucru. Aceasta tendinti de a

arita este caracterul fundamental al dezascunderii si ascunderii deopotrivi.

c) Perceperea unificatoare a lui ceva ca ceva

(orivOeorg voqpdtrov riionep Bv 6wrov), structura de ,,ca",

priviti ca temei esential al posibilititii dezascunderii

si ascunderii ce revine )"6yoq-ului apofantic

Daci vrem acum sa cerceti.m mai indeaproape aceasta structurS. a

)"6yoq-ului apofantic, atunci trebuie sa punem urmitoarea intrebare: care

este legatura dintre acest ),6yoq onoquvnrc6 q spectfc si esenra uniuersald a

)"6yoq-ului, anume aceea de orlpciverv? Am aflat mai devreme ca esenta

discursului in genere, cea a discursului apofantic si non-apofantic deopotrivi,

rezidain o4trruvtrrc6q, in y6veorq a unui or5pBol"ov, in survenirea acestui

raport fundamental a unui acord care prinde laolalta. Atunci cAnd un

discurs devine apofantic, acest onpovtrrc6q trebuie sa se transforme in modul

pe care l-am determinat mai devreme, adica nu survine in genere, pur

;i simplu un acord intre semnificatie si ceea ce esre ayut in vedere, ci sem-

14531 nificagia si continutul semantic al acestui )"6yoq aruoquvtrr6q ajunge la un

acord cu ceea ce este arrut invedere prin ACeeA ca acest l"6yog, ca discurs si

in cadrul acestui discurs, tinde sd arate el insusi ceea ce este avut in vedere.

Tendinta discursului este, in acest caz, aceea de a face sa se vadi acel lucru

despre care este vorba in discurs, a face si se vada si nimic mai mult. ,,Propozitia

enuntiativi" este o formi de discurs care, in mod intrinsec 9i potrivit

intentiei sale, fie dezascunde, fi,e ascunde. OricAt de elementari ar fi

aceastS. caracteriiare, ea nu este cu nimic mai putin hotarAtoare pentru

intelegerea intregii probleme a l"6yog-ului. Ea ne oferl masura pentru intelegerea

istoriei acestei probleme si pentru gradul in care aceasta s-a indepd"rtat,

din Antichitate si pAna astdzi, de solul ei originar. Toate incercarile

de a reforma logica vor ramAne exclusiv arbitrare daca nu vor lua nastere

['9eet "tP]ellPaor

'6961 'rr6arnrng 'prgrlullr$ t.rnrrpE 'nrseunJals 'I'N Inl BsrarnPs'Il FoIoJ ro^ lsuaj

-xa ut ezlatr? a1 ra8SoplaH artr ad rrtrtrnl gts?r)? ulp :o1o(tstd eoJtPe.I n:rua4]

'1161 'Srzdral '(l1ady'O 'pr) t-11 t trirpa'lrlrlg 7N

'Pe'truluu rO '.larolslrv'I

'rn1n-5oL91 etuayqord JlEgzeP JS 'lllullue InlnlelEJl lnsuudno ut 'alEJ nlJ

-uJd Ezntt JtsJ EtseJfV'p-5ol"g1 atsa Inuo aSurlsrp ef EeJJ 'auztun ttiat,r

Insuas uI i?tufot nu. e;dsap Jr$qJo^ es Inlnl"leJt E etJef erJJl E-JP Ear uI

'Eu?run tS eprurue 'Epta8a,t eiurg pugzuudn: '3rt1 alleo3 surs un-llu1 eiet,r

ap lnrda:uoc a8alaiur IatolsIJV p: rurpug8 au Er?P lEPnIr ESuI JJ?d IsLu nu

nJJnl tsafv ':or,"g1 a:dsap EqJoA elsa ,,IIialA eiuase a;dsap" l?lEJl ]sJrE uI

r?ruJol tf nIUEJls atsE '(sof ryut lJ)

oloce ri Pllluilue re^JPe-rlul alsa r6ap

(aJEtE

El 5g>runndrolp 5ol,o1 e1 sJEoIIAIJd IJIJoal FIP?I ur eJEd" nu atie.t-ras

-qo EtsEerE 'repe6y '(nol"o1q-,r,oX? sns leru

ôl.oY

tt) t1n.ro1aiurg alarda:r

a.rdsap 15 rriar.t eiuasa ardsap ptn3slP as Irry ',9 -1

![Xo/r 1d:1 nes In]ElEr]

u1 (euralqord tSeartut n;luad aleteutuJsul aP lIsdII folJP alsa nu JJE:)

fesed un-;ru1) n.rrn1 tsa:t a;dsap atiaqro,t le]olsuv isPUnrsE

nES aJaPunJSE

urp JrEors Ereod ps tglul I{rsE 'Jlutun?l rcru ales aieriuasa JIES llJnlrnJls

Itt?l rlûtod 'auts ur p-5ol.g1 aU PS rlngrr] tun3 iaPunlse ? aP n"s araPunrst

urp Jreols E ap JtEtIIIqISod ?ts?ere Et?IJtuJlul alsa Jf u1 'aiu:sa lelsJr"

ln2rury rErufol alsa tunfB EZEesJJeluI JU a3 EaJJ 'rn1n-5ol"o1 e E1\tTtz

-od eiuasa elntllsuoJ Irnlinl alsele JrluIP Inrle

nES

Inun arei e eP arylIlq

-xsod etsalny'Jpunrs" E aP 16

JraPunrse uIP rl"ofs E 3P ES eiunnd ap auri

5gnr,tndroun 5ol"o1 rn1 p rrtut3ode tslfeJuf IJo" Pf lnzel ury',,"'1n8a.tl

-ul ul" eru8etuls ut esut.idn: rao 15 rnln-,,e3" ?tualqo.td erlo,tzap e n.ttuad

'tg "tn7uts un la)ep IfIE IJ?LuJn LUoA nu InF-:ol"oY utq

"sllerualqoJd

'adeut8erut e3lro ererlul IZgtsE ap elSoloat ul lEIr{3 ri t5ozo15 u1 gua1qo-rd

Ets?JtE ulp gl"J ps rrun lrru;ad t6t a: eaa3 'rn1n-5ol"o1 erualqord 'EZne)

ptseJfe uIP 'f,zalzJ es eatnd JB JJEI ererodrua] etlezl.to:dut o reop nu t$

'EJEsJfau nts grriqrdaJpul ea atso ?Jnseru :: u1 ri EfIIfJIEIP elsa Jf IlS LUoA

riunt? reunN 'r6nsul p-5ol"o1 rtsJ el urr$ pcep Ietunu plrqr8rlalur arsa

lnrp rS !ol.g1 un erlulP rneo!3>rrlAn ec prde3 ap auri Inlle un n: aticrp

-EJtuof u1 15 e,l.trrodtur azauotitzod as es 3oi1"91 un t: 'a-rtg-to,L o Ef Eel"lIIIg

-rsod 'Jzelnut tS azat Iaun E 'a.ttltzodo IJIqJoA Isun E rS '5ol"o1 Inun E 't:tqlo.t

rJun Intuozrro u1 mstru es Efllf,alerq 'auarla8ag rJgozols E uetSEuJJ Isun

Inrxeruof ul alllfelelp IaPolau E u3l6EUJJ IJun E r$ rr:lr:aplp eri:a'rrp u1

esurdrug etse rzEtsE Jp E5ozolg 'eznal aIIJaJIP urP :nlfnl JnBuIS tnun e.rdnse

eriuatt 8e.nt teru Es neaJl IS 'If,ItEtuJIqoJd rJlsafe InlnJlfnu ulP

"sJ"lItuISe

try IEJO.LSIUV V'] YAIIVIJNI]NE VIiIZOdOXd 'ZL S

412


itt "."tt

pasaj, Aristotel ne oferi o informatie privitoare la temeiul posibilitagii

l,6yoq-ului de a fi ori adevS.rat, ori fals. El spune aici urmitoarele: dv

oiq 6d rcsi td yefi6oq rcsi td a2"q06q, oriv0eoig trg fi6ri vorlpdrrov ciionep Bv

rivtcovr. in sfera celor prin relatie cu care sunt posibile atAt ascunderea, cAt

si scoaterea din ascundere a survenit deja ceva precum o punere laolalta

(o prindere laolalti) a ceea ce esre percepur, in asa fel incat ceea ce esre

Perceput constituie, asa-zici.nd, o unitate. Temeiul acestei posibilitayi de

dezascundere sau de ascundere este aceasti" constituire a unei unitati. Unde

este dezascundere sau ascundere, acolo este si ),6yog uzroqowrrc6q; iar acolo

unde avem de-a face cu un )"6yog unorpo,wrrc6g

- apartinand posibilititii

sale cele mai intime si subiacent acelei dezascunderi sau ascunderi - avem

de-a face si cu o ,,sintezi", cu o punere sau luare laolalti (o alcituire a

unui ansamblu ca atare; o constituire a unei unititi), cu perceperea

14551 fVer-neltmez] unui ansamblu, a unei unitati a ceea ce esre percepur.

A6yog-ul are ca temei o percepere, v6qorg, vo0g, o percepere a ceva - sau

este, potrivit esenrei sale , o astfel de percepere . . (tf mai sus oripBol,ov).

A6yog-ul isi ".

are temeiul, potrivit posibilititii sale interne, in vo0q - ratio

in latini - aceasra fiind 9i cauza pentru care ),6yoq-ul a fost echivalat cu

vo0g-ul, el fiind, de fapt, vo0g. Aici isi are originea si traducerea definitiei

omului oferite de Aristotel ((drov l,6yov Sxov) prin sintagma animal rationale.

Pe scurt, perceperea cdre unifca (sau formarea unei unititi prin

actul de a percepe) este temeiul esential al posibilititii dezascunderii sau

ascunderii, si nu doar pentru una sau pentru cealalti, ci tocmai pentru

acest ,,sau-sau" si pentru acest ,,atat una, cAt si cealalt5.", constituind

astfel temeiul pentru fiecare ca atare, sub forma in care le gisim in cadrul

acestui ,,sau-sau" sau in alternativa ,,atat una, cAt si cealalti"".

intrebarea care se ridica acum este cum justifici.Arisrorel aceasri tezi si

cum arati. el ci ata,t dezascunderea, cat si ascunderea au nevoie in chip

necesar, ca o conditie de posibilitate a lor, de o ollvOeorq? Pe scurt, or5vOeorg

este conditia de posibilitate pentru ceea ce numim ye06og. De aceea,

Aristotel poare spune direct: rd yup rye0Sog dv ouv06oer uei2: acolo unde

este falsitate (ascundere), acolo are loc si o unificare in actul de a percepe.

Aceasta este prima.formd"atezei. Aristotel ofera insi imediat si o justificare

l.Aristotel, De anima,f 5,430 a27 qi urm.: ,,Dar, in acelea in care por sra

laolalti neadevarul gi adevarul, are loc dinainte o <sinrezin a notiunilor, ca si cum

ar forma o unitate".

2. Ibidem,f 6, 430 b I si urm.

'urn rs z q Tg.y 'g J'Ma?!% 'I

r6elare ardsap rfre EqJoA Jtsa nu aJEo JEC '5ro:gnt-Lo Jp elJunu atreod

1n-,,8r" 'larorsuv e1 'apadurl IEtu I5 e:ur drq: un-llul allJnJrnl rurPel

ES rESeJeu else (eJls?ou rarualqord InJpEr uI EZEesaJatuI au aJEf eri:arrp u1

rnp-5o/,,g1 E runfe pugd ap eareta.rdrarul ^rrIUUap

ennda eatnd e nJtuad

(5roadlnrg-5roa g,r,gs) ezeart:r1dxa areo

szslurs o e: ,ille8au nEs ItelUJUe lnpiunue

InJpEl ur €Aef Ef sAJf e areolEf,Slun EsJJdefJed (p

'5ol,o1 rnrsef,E E elelrlrqrsod ap erirpuo: eiuala:xa ul.rd r$esu1 Er eJSe ,,81"

Jp EJntf,nJts 'e.tutodunp 'r: '1a ad pre3a.r8 nes ettdrl eun 'tn1n-5ol,o1 e arer

-ar.rdord o alsa nu In-,,eJ"

'5ogga/r l5 5sgll1p etsa pf eaa:e ul:d J"AepE-JluI

a8unsrp JS EruJn urp ElsaJ" zoep '5oxrnndroun 5ol,g1 Inleie E Jtetrlrgls

-od ap erirpuo: r6esul ea Jtsa ,,8J" ap EJnlrnJrs rglul IT

e$e u1 'rn1n-5ol"g1

InrpEJ u1 arielaror o Etsrxa Ef, ruapllr JuIAap runfv 'FSIE:I nES p]"J"âpe g

e ap prde3 rlngpre g areod II EIJJEI 'e.tttetiunua arilzodord o nl arEJ E-JP

urJA" epun o1o:e arcde EJn]f,nJls plseefe Ef Ietunu snds ue 'AItJnPoJluI IoJ

un nf ',,8f" ap rrJnlrnJts E nlqurEsue Jp IJpzrJerf,Erec taurlrd InJPEI uI

'aJete ?J lndar.rad lso3 E JJ o-:ru1 aund-xa lode earnd e nr]uad

"JeJ "l"repnI

'rallun d1qt ug prep efap tso3 y nu-"s elnqr]r er8eau EIqEJ 'ry1n-)oLgyttiptts

1u{ tt mTn.tprtayp a awqllQlsod ay udtpuot atse '.ro1p3"rarua"td d1qt ug p4ftun

aJaJ allal pJ anal a patadas"tad ',,t1J" ap tltnjJnJls 'arualqord Iatsele "JaJS

u1 pugd lr:r1dxa dlq: ul epunrred ES FrR+ Ernrrnrts ErsErrE EI Ero3ar as

Ir "j

Jngrs ',,Er" ep ?JntfnJts tnunu ru? rou ef Eeal EI pJaJJJ as 1a '5rosgnqro a.rd

-srp txaluor tsare ur ar6aq.ro.t larorslrv puVJ 'lnlle nes IaJ

un-rtul puIU Er

rndacrad erureurp efap arsa Ia eznEr pls€ei" uI(J':.ula nus pt un-tlut 'nes

rnlnJatfeJef l.trrtod 'pulg

"l 'll:tydxa drq: u1 lezrJelJeJeJ g ateod Ie "JoJEf

lgtyl ytr.Jotep rS a;er ep puruJod'a1rs n/fiau!runlap t1ala1tun ur'atutrutp

"l

lndattad agf ?s wtpJe eg ps ?zearu Jn ar paal E3 resJfeu atsa 'fl]uEJode 5ol"g1

rnun Frpeuralur ur.rd apunfst nES aJepunfs" urp Jteors ealnd t nrtuad

TJIp" '* atsa nu urnc e6e ag 'alsa run: e6e ag - a;aua8 uI EAaf elete eatnd e

nrtuad ec aunds'alrod as 'ntdt:ulrd ui 'EAallF nu 16 e,nac Jlse ?Aef EJ 'Jol

-g1a5u; drqc u1 'aunds eatnd e nrluad 'rytul rcru llnlltsuor ]soJ g Es alnqerl

,,Elleloe1" lsalv 'FqlE nf ,,qle JlsJ nu Jf Eeaf" '.qlFIoEI ef:p snd E Ia 'EAeuI3

ad ersealgcrd gs puec"rarul erEJ o ri q1u a nu Inglr m aunds EAauIf, puVJ

rrunte lce: :,,rsxlr6?Aoo AQ)o3y [ri qr 'ngxo:1 t1d ngrcL:1 qr n4 dpl.1n) :Ie E

CV/

-IEIO,LSIUV V'I VAITVI.iNNN! VIiIZOdOUd 'Zl S

4\4

EXPUNEREA PROBLEMEI LUM]I

lucru pe care l-am indicat deja mai devreme, si anume faptul ci acest,,ca"

este gAndit ca relayie? Acum vedem insa ca oriv0eo'rc nu este pur si simplu

1457) o relatie in acel sens formal potrivit caruia totul este o relatie. ,,Ca"-ul

apartine unei ofv0eorg, unei re/ationari, si mai precis unei otiv0eorc

voqpdtcov, adici unei legituri intre reprezentiri, unei unititi constituite

in percepere, respectiv unei perceperi unificatoare. insi daci structura de

,,ca" apartine unei astfel de sinteze - degi rlmine deocamdati neclar in ce

fel -, atunci de aici putem deduce mai muite lucruri. Prin ouv este vizati

o aliturare, o unitate, insa in mod evident nu o aglomerare, ci o unitate

originara, care preexisti pirgilor sale constitutive si care trebuie inteleasa

ca integralitate. Iuv - integralitate - in intregul ei? Se vadegte, agadar, ci

structura de ,,ca" se aIla ea insisi intr-o corelatie esentiali cu cea de-a doua

structuri pe care o investigam, s,i anume,,in intregul...".

Vom lisa deocamdata deschisa aceasta problemi. Caci, in prima instanti,

incercarea noastri de a atribui lui otivOeorq structura de ,,ca" devine

foarte problematica, daci ne gAndim ci, imediat dupa ce a aratat corelatia

dintre ryeiSoq si ofv0eorg, Aristotel spune: evdfletur 5d rcui 8ruipeon'

rpd.vur nuvrul: tot ceea ce am indicat prin termenul de o'riv0aorq poate fi

deopotrivi numit - respectiv conceput ca atare -

8ruipeorq, explicitare.

Vom limuri mai intAi acest lucru cu ajutorul unei exemplu, pornind chiar

de la cel pe care ii ofera Aristotel insusi: albul nu este alb. Acest enunt isi

are temeiul intr-o sinteza dintre alb si non-alb, care il precede. Si tocmai

aceasti sinteza esre, in acelagi timp, o explicitare. Caci nu le putem pune

laolalta pe cele doua, decAt daci aceasti aliturare rimAne, in sine, o

disjungere. Perceperea este, in sine, o sinteza care expliciteaza.F,a ca atare

este temeiui esengial pentru posibilitatea dezascunderii sau a ascunderii

i6yo,c-ului, adici a lui ),6yoq anoquvarcoq.

14t8l Aristotel exprima, pe scurr, aceasta corelatie structurali chiar la inceputul

tratatului sau despre ),6yoq unotpuvrirc6g: repi yup orivOeotv rui

6raipeoiv €orr ro yeidog rs rui ro uiq06-c2. Dezascunderea si ascunderea

discursului apofantic are loc numai acolo unde survine aceaste percepere

ce sintetizeazi si expliciteazi. Mai mult decAt atat, in Metafzica3

Aristotel scrie ci a),q06q, ca si rye06oq, este nepi otiv0eol... roi dtaipeow - sti

l. Ibidem, f 6, 430 b 3 qi urm.

2.Aristotel, Organon,ed.cit., Hetmeneutica(de int€tpretuttloni),cap.1,16a12siurm.

3. Aristotel. Muaphysica, ed. cit., E 4,1027 b 19.

uauouaj rnun E r$ lrnlcnrls Iaun E ?JElIun teut8rro drq: ug eiuasa Ietufol

EZEalnfIuE a;e: ali:utlsrP o e If, '3ro,rndglp aP unl{ EI JJ{aJ as ES JJEJ Eun

rtsr nu Sroadlnrg rS 5roagnqo artulp elirunstp 'rgre rg:ap ]Ftu r"t\ 'allrajlP

Inlo] nJ lunrsuaulp;oun udrede arlruoultue rgra.rad PnoP alal '5rosdlnrg

o 'lrondrgrn .rer '5ro:6noo o U

JE 5tondgrnx 'e.teoeung 'm prdel aP EqJo^

g :reod nu zu un rfru u1 '5to:d1nrg r$ 5rosg,tqto JuIS uI alsa - 5rondlgzp

iunua JfrJo EJ IaJ

EI - -qrondprnx iunua a:r.rg '5tondrorn Jfllo ri 5rondrprnr

JfrJo nltuJd lnraruat p.turodoap atsa EtsEeJ? Ilunle '5to:d1nrg-!ro3e,\cto

er ea.radar;ad u1 prauat ne t6l ertt€ El spj !ol"o1 a:rro ti rerq.tape !oLg1

afr:o EfEp rer '5tondgun ay '5rondnln) Jg 31sJ slEJ 5ortg1 a:r-ro i$ terp.tapr

:ol"gv arr.ro ElEp Fr Etlnzal IlIe aO 'Eslej atse Ea 'aPunfs? EJJEfIPUI PU9J

sJEfaU eP '16 EJIPUT e ap aiurpusl Isun ttnirtod 'le8au alsJ JJ?r EAaf

"t"p

nr 16 rrnqi;tE arsa JlEf ?Aef nl 'zEJ ete))g uI 'JfEJ E-JP urale t:rc tS :ai6or

JlsJ plgel 'er8eau etsJ nu EIq"I 'EIEJEAaPE elsJ EfrPE 'a?unJspzalt aJErrPuI

EtsEJ3E prEp aJerag ap t5 a:tre Ef IJ]qEt E aJEfIPUI o JuI^Jns EIEP JJ"TJU JC

',,JrioJ JlsJ nu e1qet" piunua ul Ef 'nJfnl IniJJE eiulttrd uI EAE3 aSau es nvs

arEf ad nnnl InlJfE EAer eIngIJlE

y6gy1 au.t.t{u/ Es tglul 1a3

e6e uI nES 'ezEezr^ II

gs tgrul yal e6e ul €tnlq1 g areod Errerrpul 'at$or alsa nu EIqEt 'e;8eau atsa

elgvt :puy&au E)rp:t::' er ?Aer tA 'pumqula g)tp:;r ar EArr rg atse pTIPUI rr

r:a't '(97 e 9 'det-97 e Ll 't 'dtt 'ud"taiur ag) )rcnd,gun nES Srondrnrnv

(aJElE

Ef 'alsa '1n-5ol"gy PIIPE '1n-)tonq '!o,ur 9rp -qomr 5tonndrgxp rg

'So,ttr grnr 5o,ur Sp,tndgrp Jg stsJ Ia :aleluJtu"Pun3 JIUIoJ EnoP (Jreturn

uud'are 5rcnndrgun LrflV'(OZ E LI'g'det ''td"taiut ag) atsa nu.trt:adsa-r

'elsa Jl eaar rdarp 15 atsa er EJaJ e eiut,tud uI EAJJ E EJJeIIPuI - Srcnndgun

:Sgxnnndroun p-5ol.g1 teun:sard dryr u1 atiaunu lrlolsrrv'f pruauepun3 es

rri:un3 ap Eurers puVUIi '(g 'dn ''td"ra1u1 ,0 'tr) rnp-:oio1 ? rrlletotslre

riroar tt8arrur earerardralut nrluad tS to 'tcte ptetnfslP euralqord ntluad

relunu nu eiuetrodurl JJEtu ap atse rde3 rnrsaoe eara8alaiul 'rngo:gge/r

rrEreg 16 1a3 e1 l3rosdlnrg tS 5rosg,too uI Inleurl arr r51 5gxr,tndroun

5ol"o1 m1 p mstr:glr1p rrlro Ef alJPaA urp uraprard ES rlnqJrl nu FSUI

'a:aua8 ul rrun] e apduesa alllnlltsuoJ rirqd raun e

'.la3ts" 'r$ rnln-,,Ef" taiuasa earetardratul rglaP f,IurIU slsJ nu arualq

"AJflle

-o;d lalsare ea.trlfo.tzag 'erualqo:d Jtse EtsEJrV iJJElIun elES IlJn]fnJls lrl

-ulod IJ 'puVJ ad nu EfIPE (Elulodoap a;ett:t1dxa 16 EZeluIS 'auts ut 'dtull

rielare ul JrJ ES 'rnlntuo eareuode; eurnu? l5 'e,L:: m lrgrsod JlsJ run3

'Ar3lilnAoo nes Luoludno ep ]nuJrure] rS at6asolo3 5roag,rgo ap rnprda:uoc

1a

Inrol ul 'a;etr:t1dxa 16 ezaturs uI EZ?IeLUeluI es '' ''eP luaPuJdap alsa ''' 'ut

9I' raroJsrxv v-r YArJ.vrj-NnNE vIiIZOdOUd 'Zl s

4\6


structurat. Iar acest fenomen este tocmai ceea ce noi cdutim sub termenul

l(L

cle ,,ca

Pornind de la expunerea de pXna acum a teoriei despre l"6yoq putem

fixa schematic problema, pentru a obtine astfel o privire de ansamblu

asupra corelatiilor interne din cadrul acestui context. Aristotel porneste

de la l"6yoq in genere. Esenta ),6yog-ului este onFovnrc6g, semnificatia. De

aici el trece la o forma specifica a ),6yog-ului, gi anume la )"6yog onogovtrrc6g.

Asa cum am aflat mai devreme, orice propozitie enuntiativa este fie o atribuire,

fie o negare: ,,tabla nu este rosie ", daci vrem sa ri.minem la judecata

adevarati. Kutdquo'rg si on6qoorq sunt, ambele, forme ale lui ),6yoq

unoquwrrc6g. Potrivit tendintei lor fundamenrale, ambele forme sunr o

indicare. Si in cazul unei propozitii negative vreau si. spun ce este sau ce

nu este tabla. Ambele forme fundamentale au posibilitatea de a fi adevirate

sau false. Adevarul si falsitatea lor - si astfel intreaga structuri a

),6yog-ului uno<puwtr6q - iqi are temeiul in or5vOeorg, care, in sine, este

[460] simultan 8tutpeotg. Unitatea acestei structuri este esenta vofig-ului. Trebuie

si pistram in minte acest raporr de intemeiere pentru a intelege interpretarea

care urmeazi gi in cursul careia vom descoperi un nou aspect,

pornind de la care structura de ,,ca" va purea fi dezvaluiti in intregul ei.

KO.r0,Q0,oq

l,6yoq

rpcovr-1 or1pcrvflrcr1

).oyoq unopavtrrcog ..

,

//\

,'/ \

/'

o).r10eferv - ryerl6eo0ur

I

I

orivOeorq I i vorlv - vouq

0r0rprorq J

'r.rjrn 16 9 g Tev'g J ''rp 'pe <alurua aQ 'Ietotsrrv 'z

'urrn rs ez g Lzu,, g1azpnl . I

relsasE Eeunrsuarurp l"rpeur EJpe^ rialnd 'rnF-SgoA E EuJalur eurfJEs ElEp

aJeJJg ep atsa lliguun e l5 mpun eeJrnlrtsuo3 :zAoLon)3 Seo.r, g oroox

,Aoolou

^g ?g Qr :autxua rO ul nJJnl lsere eruJUE letolsrJv'ereotplgrun ,a1es raiuasa

tlttrtod 'alsa eaunrieJ el 'JJEtuJn urrd 'aunds uJlnd 'atelrun o a.ratseu er

Al3oA InlsJlE ? EJEtIun ?JnlfnJts urp rcrufo] rc 'ra;elrcrldxa rode 'Ezelurs rglul

reur €frpe 'priuarlcas eldruprul Js nu alunJf,nl q3on rntsefE InzBf, ul m ptde3

furunl ut aund eatnd e nrtuad 'Jlfurlsrp alES Jolarueurala ru.r:lod 'drurr r$e1

-afe ul '16 etepo-:tulp surrdrns etsa nJfnl un aJEf urrd a:ada:rad o ardsap

IqJoA rol nrc lrrrtacral atle reun InrfJrqns JfEJ - a:etr:r1dxa nes rteredas

JJEnI o-Jtur;d 'drult r$eya:e ur 'l$ ezaturs nES EllEIoEl araund o-rtuud g:rpe

- alfultsrp JIBS JolJtuaruala rr,Ll:tod 'durrr r$e1a:e ur ,r$ etepo-rlurp sul;drns

alse nJf,nl un eJef uud arada:rad tlseace (.\13oA ]setrE BSUr aurlJns JJef ur

InlrC :l1l0o3t)'4Ltt ^? ,yyp 5[]sdrg qr lLri :rog 51droX gr 1n>r nr.iq or pg col"91

'5ol.g1 5oyy! 'rsmnfldoo ,uao,r 51dcoX gr I nriq or pg 5oru :,aunds lerorsrrv

'(ar.rede

Ig un rp rre3grun) 1a3rse ay ps Enunuo: rS erploey .reur8r.ro drq:

u1 efap atsa ef Erel EllEIoBl aund E plFIoEI araund m 5ros6no3

'elelrun "uuJeasur eJ alnJsounJ atalas Jerr{r rf, 'ezea.rlsed as m JEop nu elelrun ptseaj"

[i9t] rvrur ya3 ese ul psul - ra e.r.lpads:ad urp rS arelrun ptsEaf,E e1 ap puru.rod

prel:r1dxa atsa 16 ES E atetrun FtsEerE ul rglul reru errpugS atsa EIqEt ,EAUI

-odullp (rl (aJEJrun o puguriqo 'Eratsaf,E JorJalln Inqlne o e nrluad .relqel

e elr,rrrtodeu erilzod EI rvrul rcu urpugS au nu e: prde3 ap ElUEes ruauli

ES arngaJl lrry '(ea atsJ urnl l5 alsa er 'lnrle nes IeJ

un-rtul aurs ul purg El

elgel 'elu.lrrodau arilzod o-Jlul rlqel) ,,rr,r.r.nodau prczase ersa Elget Elseale,,

:laJJuor nldruaxa un llip.Ier rupnl pS 'q )f,se u :f,rt3lurs nes InJJIfEJEf ur

aJele Ef rndacrad alsa teu:r1dxa elsa af ?Jal Ef, Eurueesul EtsEerV .ezv)lt)

-l1dxa r$ Ezeezlterur.s are: aradarrad o ,(5oo,t) ?r4l7uu7 a.tadat.tad o .Al3oA

un 'nrndlron ep IaISE o J]sa aJIuJ,,rJns nES aunri:e 'a]elr,tll:e er earelrode-r

:tlnru reru Jerqf rf '?JnlrnJls plqnp ElsEafE rerunu Jlse nu esul .arelrcryd

-xe o aLttt u! Jtse Ezrrurs pr tnzp^ ure .rElE rglep lpru rc14 'pl1u1oq aund

arec adelar o alsa '5ros6Ag"o o puVJ prur.rd ut EZeJzt^ arielar ElsEelE E3 ESUr

lnzeture unty''afiu1at o else,,Bl" ap ?JnlinJts pr rndarur e1 snds uy

ee alSE utn: e5e 16

eJ Jlsa aJ EaeJ eo lrrpiulg E aJrnlglzep Ef,

'lnlniunua p (5roodroup) crrueyode prerere3 (a

LI'

-IEJO.tSruV V'I YAIIVIJNnNE VIJ,IZOdOUd 'Zl S

418


probleme, arunci cind voi indica faptul ca iiv este o determinatie esentiala

a fiintei in genere. Acolo unde este 5v este ;i 6v. Acesta este deja un indiciu

important pentru problema fiingei.

Ce este insi perceput in cadrul acestei perceperi sintetice care expliciteaza?

Care este in genere caracterul fundamental al perceperii si a ceea ce

este perceput ca atare? Rispunsul la aceasti intrebare nu Poate fi ghicit,

ci trebuie inteles pornind de la structura interni a lui )"6yoq anoqavtm6g,

a lui un6rpoorq. A6yoq dnoqovnrc6q are doui forme fundamentale, pe care

Aristotel le expune pe scurt la inceputul capitolului al saselea din De in-

14621 ter?retationei rcotdrpaotg 66 eonv dn6qovoiq tloq rcatd nvoq. an6quotq 66

6otl crn6guvoiq nvoq u,n6 trvoq, anei 6d ilotr rcoi to undplov unoqoiveo0at

cbq pq undpXov rcoi ro pn Dfidp1ov rbq undplov rcai td undplov cog undplov

roi td trn1 tndpXov rbq pq tndplov, rui nepi totg drroq 6d toii vOv lpovouq

cboaftroql. Indicarea apofantici este fie o atribuire, fie o negare, gi exista

diferite posibilitagi aici pe care nu le vom discuta in chip special, ci numai

in misura in care prin intermediul lor rra putea iegi la iveali o trdsatura

fundamentald generala: indicarea este indicare a ceea ce este simplu-prezent

ca ceea ce nu este simplu-prezent, a ceea ce nu este simplu-prezent ca fiind

simplu-prezent, a ceea ce este simplu-prezent ca simplu-prezent fi a ceea

ce nu este simplu-prezent ca ceea ce nu este simplu-prezent (judecati

formal negativi, formal pozitivi, judecata pozitivi adevirata gi judecata

negativi fals5.): ceea ce este simplu-prezent, respectiv ceea ce nu este simplu-prezent

ca atare, respectiv altfel decAt ca atare. Printr-o formulare tncl

mai generali, putem spune ca indicarea este

faptul de a face sd se uadd ceea

ce este simplu-prezent ca atare. Simpla prezenga a lucrurilor simplu-prezente

lVorhandenheit des Wrhandenez], in;eleasa ca prezent| lAnwesenheitl si

chiar ca prezenteconrinui, este tocmai ceea ce anticii intelegeau prin fiinta

fiingirii. An6<puvorg inse amnl a

face sa se uadd f inYarea ca f inyare, ca ceea

este ea si asa cum este de fiecare dati. Putinta enuntului de a indicat nu

este insi limitati la ceea ce este in acest moment simplu-prezent, ci posibilitlgile

de a face si se vadi, enumerate mai devreme, vizeazS. gi fiingirile

care nu fac parte din acest moment prezent' agadar nu doar td v0v

"bndpyel2, ci si ceea ce apartine trecutului sau viitorului.

Voi face un rezumat al ultimilor pasi pe care i-a urmat interpretarea

noastri. Am expus pe scurt modul in care caracteristica generala a lui l'6yoq

1. Aristotel, Organon, ed. cit., Hermeneutlca (de interpretatione), cap. 6, 17 a 25

si urm.

2. Ibidem, cap.3, 16 b 9.

'U E^ ef EJaf EI 16 tso3 E e3 eaal elgzeauodeJ es rf 'luazard

Jlse Jf Eaaf EI J?op Ezeatrurll as nu lniunuE

'areiurg eJ ,ee alsa ef Eeer

rda;p rS alsa runr e6e eareiurg Eurulnl el elnpe E ap Eeere arsa ,mp-5ol"o1

E Eletuaurepun3 ericung ',qtonndouy 'Eiulg rda.rp rzgrse ureuurJsap rou

ar Eaaf EuruJSUr EAef E eiuaz:rd ea pdnp 15 atelrqrnuy nrruad .rer ,EAJr r

luaquasamuy] piuazard e: elndaouof gsur etse aruaza:d-nidrurs JolrJnr3nl E

lygil piuazard eldrur5 'Etsar? Jtse runf, e6e r$ arsa rf EJJf e: tuazard-nldrurs arsa

Jl Errl rrra8alaiur 1nurpJo ep llrpzlsJs r$ rrrapa,r. e$rie3ul e ap 16 Eununl EI

aJnpE e ap rde3 un 'lneo3llndotrn atsa EeJelrpur ,JJELuJn urJd 'tuazeJd g e,t

nES tso3 E Lunf e6e r: 'tuaruoru tsJfe u1 ruazard-nldrurs arsa Jf Eeaf EI JEop

nu Esui 'tuasge nes tuazard Ia

etsJ run: e6e 'ruaza:d-nldrurs atsa Jl EJaJ EI

ezealtodet as rrierre,r alseJe ateol'tuazard purgeu er luazard-nldrurs n-rrn1

rnun E alefrpur ag 'tuazard purg El ruaza-rd-nldurs nJlnJ rnun E JJefrpur JU

alsa eJeJrpur af,rJo pf trpp^ E-S 'JJef,rpur JfrJo ezeatsodet )s ail1J a/ /aJ

,r.tJ

-EJIpui pr:e urrd lEfrpur alse eJef nonl /aJa

a.tr,r.ud nr EareqJllur EI tn3arl

rue 'rn1n-5o/"91 runt:n;rs a:glcads rri:n-nsuor rr8a:ru1 eruarlfs tEXg rue

a: ednq ',,8f " ep €JnlrnJls urrd nirozr,to-rd drqr ur aJapal ul lnAE rue eJef

n: e-rnrp8al ESU?Jls ul Ets gl rEurJgE rue JJEI ards:p ,Sroadrnrg-3ro3e,\oo

nldn: rsare aundnsa:d lnln-5ol,o1 e eurarur €JntfnJts Er IeJlsE

,EJntelE

a.rer a;a8unfsrp o arsa e,trre8au zreeapnf run] Iil e1 .a8unfsrp aJEJ arEJ

-nlele o Jurs ur atsa e.tnrzod eretepnf '>roadlnrg o-.nur;d >,q

J$J nu /,.?Arl

-e8au ete:apnI a: aruarn ur ')los6,rno o-:tuud ]Eop plrntllsuo3 g JE ,,? Jtse

a" ettttzod ete:apnf 'Jrngule el EaJefrpur unr rS EJ atsJ nu ESul '5roadlnrg

o ri 5rc:g,tgo o EprzJJ ernqule JJ JreJrpur JJEiJg u1 er 1a3rse

,a8unfslp

drurr r$1are ur lod el ps ringrl unnnl gnop prleloei e8al eatnd e nrluad

':rosdlnrg er zi iioag,loo ElsEJlE Euruasep uatnd e: aunds latotsrJv

,lEt€

lglrP rlnu rc1q ':ro:g,tclo ur EzerJruelur es slEJ n€s l"rEAapE g e Jp prde3

Er I{rsE 'e.tartp nr EAJf arielar ul rglul reru aund r6esur ea er prde3 ul pr

-aruet JJE r$r e8eau Jf aJelrpur a:uo r$ erngute eJ eJeripur a:ug 'e,r.rre8au

nes e.tnlzod gre:apnf Ef tE^fJpE JtlEoJ nu poru un-ltur tEZrJalfErEf lso;

E nizJe] rEru Jf EaJf - e8eau arcc EUn Jg ,arnqutE JJ eJelrpur o Jg pllp?

'irondroun o ag '-irondln:'o) o ag alsa 5oyn,tndroun 5ol"ov afrJo El arunue 15

'mp-!ol"g1 iE

nlqnp rnlnrarf,€rer elur.rr:d ur lrlotsrrv

ap asnds rp ap g^lrl

[g9t] -odoep eruees ruariri prep rEIr reru Iar pdrq: ur zsealaiur g areod adelaro:

ptspJ3y'lrosg,too atsa aurs u; p-5ol"g1 m prdej ur InrJrue] a:e r51 arell

-rqrsod ElsEafE EJ IEUE uryslEJ nES leJelrpe U

E ap riqrrlrqrsod rarsarE Inr

-Jrua] pl a.reotr,tlrd EJreqeJlul e1 rode lnfJJ] ruv 'slej nES reJelape rJ E ep Es

eiunnd 'srla.rd rcu ri 'nES - slEJ nes IEJEAapE g E ep prde3 ars: )o>nrnndoyn

6I' -i1r-olsruv v] yArIVriNnNE vrirzododd z/ s

420 EXPUNEREA PROBLEMEI LUMI]

f) Caracterizarc rccaprtulativi a esentei

enun;ului simplu gi determinarea pirgilor sale

componente (6vopo, pnpo)

Aristotel rezumi determinayia esenlittld a enunyului simplu in felul urmitor:

€otr 6d 11 pw unlfr uru6qavo'rq rpcovr'1 oqpovtrrcrl nepi tot ei undpXei

11I pI undplei, rbg oi p6vor 8rllprptort: prin urmare, enungul simplu este

o emisie vocali care are o semnificalie, care enungl ceva vizAnd ceva, prin

aceea ci. se rapofteaza la simpla pfezenli sau absengi a ceva, 9i face acest

lucru separA.rd, i.t fiecare caz, timPurile verbale - adica prezentul, trecutul

sau viitorul gramatical.

Nu putem ingelege ce spune Aristotel despre pdryile componente disrincte

a1e l.6yoq-ului decAt din perspectiva acestei structuri unitare a lui

l"6yoq dnorpuvtm6q. Caracterizarea acestor pirgi componente a trecut apoi

in sfera logicii si a gramaticii. Pargile componente ale enuntului sunt - aga

cum obignuim sa spunem - subiectul si predicatul. In primi instangi,

Aristotel prezinti.lucrurile altfel, vorbind despre 6vopu;i pfrpo. criteriul

in funcgie de care cele doua pot fi deosebite in fiecare caz este timpul. Mai

precis, in cazul unuia dintre rermeni (pnps) faptul de a fi situat in timp

line in chip implicit - dar totugi in mod esenlial - de semnificalia sa; in

1465) cazulceluilalt (6vopu) nu apare o astfel de semnificalie implicita.'Ovopu

inseamni,,cuyAntul", ,,numele", ceea ce di nume unui lucru. Noi il numim

substantiv'r-, degi aceasta exprimare poate fi gresit5., de vreme ce 9i un

verb poate asuma functia unui substantiv. Insi ce este un 6votrro,, un nume

sau, mai bine spus, un cuvAnt care pur si simplu numeste ceva? "Ovopo

trrdv ofrv dod qcovrl orlpcvttrq ratd ouvOrlrqv tiveu lpovou, fiq pa6dv

p6poq eoti orlpovlrcdv rcelopropdvov2: numirea este ins|. o emisie vocala

ce are o semnificatie pe temeiul acordului, lari ca timpul si fie vizat ca

atare prin numire. Ea este in acelagi timp o qcovrl or1puvtrrcr1, o totalitate

de sunete dintre care nici unul nu inseamni nimic daci este luat in parte.

Aristotel ilustreazi aceasti caracteristici apelind la numele grecesc

Kallippos, in germani Schi;npferd (,,cal frumos")' Silabele individuale si

pirgile intregului cuvint nu inseamni nimic in acest context daci, sunt

luate in sine, pengu ci numele, ca unitate, are in sine o semnificagie unitari,

si anume omiil care este vizat de acest nume, in vreme ce K01,oq ififioq

I.Ibidem, cap.5,17 a22 gi urm.

'r- in germani Haupnuort. Redat in mod curent prin ,,substantiv", acest termen are

sensul literal de ,,cuvint principal", sens la care Heidegger face referire in acest pasaj.

2. Ibidem, cap. 2, 16 a 19 si urm.

']PJOdrUJl UerUJel nES luEAnJ else

BlrJeti] JrJrnprJl rnJ€f e 16 durrr ap tuJrnf Insuas er? )ft),uomlxaz leurSrro uy ..

Lnrn rS 9 q9I'€'dvc'utapqJ-'1

'JlsaqJoA

es JJeJ ardsep rnlnJf,nl e durn ur aJ"ntrs o tr:rldrul drq: ug r(ap g:yruuas

pruJoJ flseaf" JEp <zeJ aJEf,ag u1 pcgrcads gpJodurar EturoJ o JrE Er JEop

nu (pq-ra,t) nd[q - ,,lnrogz er r5r earesed" pldruaxa u1 eldugrur JS Lunf,

'ar6asdq uaruJat tsJfe purl rJUntE rS;erqc psul ',,eJsa" InuaurJat urrd cllsr.l8uq

Ia^ru EI leurrdxa ttsr as aiu4{ u1 aataiuryf atdsap ar6aq:o.r. as iunur ur Er

ptdeg 'eJeotrrl eiury a:dsap n"s Etnlart eac atdsap ,gruazard eiurg a.rdsap

EqroA r pl eU

- rrrgiulg aiuryfatdsap rEsrrru poru ur rS euneaprolul ar6ag.ro.t

as lneriunue sJnfsrp ap IUtsE un-Jtul rf,unle (?tseaf,E asa eJE) ur rnpporu

tnrrlod t6 alsa at eaao rdarp rrrgiurg E JJefrpur o atsa iunua JfrJo EfEC

'EZEaurJn ef alal ur Elun{uof urol eu JJEf nc erualqord nrluad atuetrodrur

luns aJEr rnp-5ol.g1 ap eleJnlfntls atuauroru Enop JIef ._",,dlun EIEJ nrtuad

]uV n3" 'rotezundsaror drqr u1 'eueurra8 ul lrunu Jlse IngJe^ Eeefe ap

IEruJoJ 'durr e1 JESefeu drqr ur ezeauodet as rrreiurg eiur.tr:d ur EZa] alrJo

ec aunds E EI eurlal erryareiurg el EJrp" 'atfaqtorr. as aJEJ ardsap nJfnl IJfE

v1 'r.tpzr.t retsafe InrpeuJatur ur.rd 'na;aru euoder es E ep prdej r$ rnlydrur

drqr ug pdulr ezr.Ê Jp prde3 :rnlnqrJl ernsrralreJ?l tuns arec epduasa

alcadse EnoP sla3 'JolgJEloI{ rnlosqe EAJf rfre trn}ur E

IJ 'Junnsalll ElsEJrE

arrcdap reru ]rJerurn E nu lelotsr.ry r$aq 'nriong ap trqasoJp arsa nri[d

a.rec urrd InrJalrJr alsa pdurn rc 'repeie ,ruJpa4'raruJl eo snd atsa .- Inlle

nes

I{ un-J}ul elEunuJa}ap a.reiulg el 'sr:ald r?ur 'nes - a:eiurg ?t ,ac E,r.Jf

LgSyl q'egJol alse eJ?f a.rdsap nJfnl IJfE el 'rfesurJlur aps raliecgrurues trlrJ]

-od 'era;ar as qJJA ecl"rg 'ar5agJol es arer ardsap nJf,nl IJfE

e1 ezealrode: as

m plde3 ur.rd p:gluruJs JJEI arimgruuas o Euneaptotul Jtse qJJA un irra.trp

poru W EZEezr^Ji ?aal ep ]uaJa3rpul 'pdurr tr:r1dul drg: ul euê ep prde3

aud giuasa rnJef E ap 'pdrurr tr:r1dur drqc u1 EzEezlêf EAaf, 3tse qJaA un

'aJnsoJ o :,,tor:dho ncongrlol,s1 crodgra (en) ACDI. l3n Auo? 1n>r '51doX r:.tlnrllLo

a.ggcro 5od9ri c,ro 'nonodX,tomnrihooodl or tros qg nrj[a, 'nri[Q rn1 elirugap

urp Errpe 'rnp-)ol,g1 e aruauodruor rired Enop E-rp lalar erirugap nr

tseluor ur-rd snpap g areod nrrnl lsare a8alaiul Ia rref, uJ

Inpory .rnpdrurr

eiuasqe ur aJergrurues o alse EeJnunu prJJEf tr,rrrod lerorsrJv m1 erieru

-JgE alse rrJrrunu earrlardralur n:tuad lueuodrur retu rFW .ariergruruas

FlrlunuE o rJ"3eg ne 5o/'91 InlserE elB alfurlsrP allirPd 'sounJj atsa InlBf

:erirzodord ur sndurorsap g arrod luvlnf, tsJr? Ef nnuad ,!ol.o1 un JtsJ

LZ' IEIOTSTUV V] yArIVriNnNE VrirZO.rOUd 'Zl S

EXPUNEREA PROBLENIEI LUN,{II

g) Sinteza (ouv0eo'rg) ca semnificatie

a termenului ,,este" din enunt

Enungul este fie o indicare ce atribuie, fie una care neagi, in fiecare caz

putind fi r,orba ori de dezascundere, ori de ascundere. Nu poate fi scoasi

din ascundere sau ascunsa decit fiingarea asa cum este - sau cum nu este -

ea. in cadrul acesrei forme discursive se discuta de fiecare data despre fiinrare,

insi in aceiasi timp este intotdeauna vorba ;i desprey'lnpa (despre

.,este''). i,-I..n.rnt nu se vorbegte propriu-zis despre fiinga' dar se I'orbeste

totusi dircspre.fiin7a. adici pornind de la fiintare, asa cllm este ea, in fiinta

sa. Grecii erprimau acest iucru intr-un chip explicit si o faceau in felui

;.i6: urmaror: in enunf este vorba despre cir''to. tb-: dvtcr, despre fiingare aga cum

este ea de fiecare dara ca fiingare, fiintarea ca ea insasi. Am spus in prima

instanqa, plstrind in mod intengionat o formulare ambigua, ca este r-orba

despre frir-rtarea ca fiinrare. in acelasi timp insa 9i intr-un context crucial

pentru metafizica, Aristotel vorbesre despre o examinare a lui bv i ov,

pe care. la rindul nosrru. il erprimam iormal prin sintagma ..fiintarea ca

trinqare ". in primul caz sunr orienrat asupra nintarii. ma rezum la caiitiqile

sau trasiruriie saie caracteristice. in cel de-al doilea caz insa. atunci

cind eraminez fiintarea in masura in care aceasta este o fiintare) nu cercerez

proprietitile sale. ci o privesc in masura in ;are e:tc. drn perspecriva

ilptuiur ca ea est: Cererminata Ct 1-rttt,,i, c eraminez din perspectiva iinqei

saie. En.rnlui are in r,edere iiniarea. :ai dezascunCerea si ascunderea

iizeaza io,.-n-ial aceasrl ir;rqare. 1r totusi. l:inta este inreieasi si lizata in

chip implicli - iar nu doar ar;iie atai. sa, alia ulterior - ii ;.e a c- ieza.-

cunde . ca de c-te;nplu in ca:;i etunidl'-;: ..2.;;aaa e ;:c tre;i:oar.'. \-c'cabula

' .,:sie i.i.ca aici ur ro] c;nirai. Te ;;le nri ,.:sie -ia Gir ' cc=:-- -l :, ur--

elemeut sl;.r;:uial esenliai ai =nui:iu,rl. ;ali ei-id.;rt,iai si oe :.,.ri :l;.:e

.:i- -Jfiiiri:Z*la . Ja4:.Ur-..r:l: .l -.^::-, l,'i:-.,. ).;f Pti.1'-(':.'.::: :'li.

iingr i5rice, ..e:.r:''-ie i i(t!i,t,',i. iaE;iliia saii rr--\ii. :aie ieaa:a sibl.;r.'ll si

Fredraaitli. insa::aa J3 as'r- --ti-i:lili-: ii;,;'-lsiia :,:- J:] s-iLs in :;:--' r.-. ::

:: l:l:ia.r..- ; -::: ll.il ..:- .i:... ..--..-:-:.:,-::-,-.'ll. l]

:i nu oi=ld:::t cii i'e,ie::::z:-:a:'.- l:::i::::i:ii ili':.s:r- i::a:i::;lL

a ]-ii j.ii''o::iia,J,(i,;',*-:,a: 3'.it'+an'.. ,. .',,,-:.:,- - Jlc--'r:.r:.Cl:i: c: l::l:liiiai:

l:etl* o"),1ta.,,:,:"' s; r,i'-,rl::ii,.i. :- re:::. ;:.:; -.il i.l;-:i: ;i:i

KJi{,',jr,lGil sau iln.i Ltiar(,(ra'i:. T,:a.. ia-\l3a is: au l:ill:i'-l- in:r'.il-, ..':1,'.

l::l:-.,n::.:J]:::if.,:.'.:t:i--;.-l-lri--:r-:';l:':-:;L*::.^::i;.ri:/,';'i --.-.1.

InJPEf urP ,,eJsa" IefE ap erilunJ ul Eiuru rrpugS E ?tizil€t:lx 'llpcJUl

IJlotsrrv"l ap (pl Fid"J tnrsounf atse eN '3a:lur ur errrS;rui ii riep:ccz

alsa ELuJIgord elsearr JJE: ur Inporu ap arl:unj ur ,rarndo: -: zru:ico:,-j

ap piej elilzod ap ari:unj ul aprfap rs rrf rz5Etrlu E;unils;ij-r .trn-rs

l69yl Etseate

a4'p"tuut8tto aal alsa nu eJerseJtuBru Jp JJEIS Ers€:le ESui .ES :)iErs:,llu

-"ru ul eiurg resarau ri rrrr:ape drqc u1 JE,\ep?-JlLrr apuucln: ...:rs;"'' rii E

eac 'iunua uttd esndxa raiurg E pruJoJ Flseafe ?f ruct€tsLro) es 'L',ii;;nijr.tit

'aundrul es Elrunr nu ElEp n?s 'exeuof, auaruou{ Jotle p tS rruini riu;sa

e1 'eiurg e1 areolr,tl;d rrJeqeJtul InJpEr ur pdr:uud Jor un ;:ec1 es rnq;jl

JE

- IeJ tsefe ur pururnl zy 8un(e 15 asndxa runs eiurg ri ;i-..ar;:,. pini?l

Inrp"f u1 - piunua Erep rrunuseqf eiur,r.r:d ur ruunlu?J :u 9s ii Lueqr.nul

ES InzEJ e 'puEJ Eelrop IE uI 'sues Ealrop IE un--nur JoleJ"lori f,ls: runle

Irrdo rue-au xou JJE) ug lnrrund 'pp;tuao Ef,rz5?lJru arin5ruruas o E;.\E ?

ared - ,,alse" JSaf,E uud a8unslp as aJEf - p-:orro"1 r: n;ruad rrruloi .fiulg

e1 a:eotrrrrrd EeJEqaJtul ap pfednroard etrzgelaru n;ruad gprtn;: ulurt

-;odur o rpueqop areod - IEJ]uJJ IoJ un E3Eo( ,,Jtsa" tsJre ErnJEl InJpEr

ur - piunuJ Jr Jp salaiul Jp eusa] eurlap ,r:rc ap puiurod .€tuso.r q :reod

eiury 'mpuo :cglrads rrunl rp rrrrrnlt Inrp"l ur laJls? lS ,pqu-tll ur:d ,:o,r"o.r

uud ec ptdrj JuJnuE l$ 'n::n1 IsJJE rerufoJ ,,JtsJ" 1a:e urrd grurrdx: lunua

pldturg 'lrnlT ep alalxsra(up pllqerreruar o-rrul lreiurg a.rdsap qlanT:a.td g

arrod eiuug 'g E eJ"f nES lnreJt etsJ ar eAeJ Ef ,etsa nu nts atsJ Jf

"AeJ

EAaJ Ef ElEtEJt g ateod ea '1aj tsefe ur plsgrueur etsa ea.telurg Jpun olorv

'a.reiurg zc eareiurg e1 arzuoder o rS elsrxa ,erunl ptsrxJ Jplrn ololy .rnl

-n{equ11 eaterrlrqrsod eurs ur ?puudn: ps tgJui ,ErnJ€u e6e :p a}sr JJef nps

Anf,unsrp dlq: ug Inuto EZEezrJalJEJ?i ef EAJJ ,nES InpuE; EI ,J?,\JpE,Jtur

Jlse arun/ ap uatTtnaJetep'aarun1 nf JfEJ E-ap tuJprê poru ur 3Je ,inuro

Anrurlsrp dlgc u1 ezeJZIJet)ErEf eJ EAaf er 'fegrurl r$ srn:srp et 3.re1 J]JBoJ

sues ul salaiug p-5ol.g1ec praua8 Fporu e1efap tnzeA rue ,purr pruud u1

'suas nlqnp un-Jlur alerf,nJf runrtsoqf, raun eie3 ur trrn)? ruegE au - ,,",rr;,

rn1 eritcgluruJs EI areott,rt.rd aJeqaJrul pts"Jfe eared earnd re eiuruodrur

ap prrsdly ap rgrrJo - Ef, urarurlqns ps sosrrd Jp alsr nu rnda:ur nrturd

;lalndo: p 'snds lajrp 'nes ,,eJSa" rnJsef" InJol Jlso JJEJ i,,El,,e1 ,5roedlntg 16

5roa6.tc,Lo e1 'lnp,5oioy E EIEIuJtuepun3 EJntf,nJts trrinu LuE ar EI sal" "Jal

[B9ll Ieru ee ezeaftodeJ JS run3 lrnp-5ol"o1 E rJnlrnJts rr8a;tur Inrper ur Ea EUE es

apun;,,aiury[" la$ara /wol

a$a aw7'(lrrgiurg E r?runu nu 16; raiurg E

,.,aJSe"

rnl E JJ?otfarrp ara8alaiul o prsaglueru as - arrruejode ruadac;ad EruJoJ

ner ef l;guoder - rnlnsJnfsrp InJpBl urp areiurr; e1 rreuode; Jolsaf,E JoJ

-ntn] Inzel u1 'eru:n urp elJJ u1 'ap:odruat arcadse Jlue3ip gns ,rrrgiurg e

If,IOISruV V'I YAITVIJNNNE VIIIZOdOUd '2. S

424


propozitiei. Noi ne aflim acum insi in faga sarcinii extrem de dificile de

a arunca in aer aceasti tradigie, adici de a pune in evidenta limitele legitimitatii

sale. Abia acum puteli vedea cit de semnificativi este aceasti

problema ce parea a fi doar una de detaliu, si anume intrebarea privitoare

la semnificatia acelui ,,este" din cadrul propozitiei.

inainte de a dezvolta in chip sistematic aceasti problemi din perspectivele

pe care le considerim importante, merita sa aflam cel putin cAt de

departe a vlzut Aristotel in aceasta privinta gi daci i-a atras si lui atentia

acest straniu ,,este" din cadrul propozitiei. Voi incerca si ofer o scurti

interpretare a perspectivei aristotelice asupra lui ,,este" si asupra fiintei, ca

sa va puteti face o idee despre siguranta si vigoarea - pe care noi insine,

ca epigoni, n-o vom mai putem atinge niciodati - cu care erau surprinse

problemele centrale in cadrul acestor interpretiri elementare ale filozofilor

antici, cu care vorbiria specifici literaturii filozofice de astazi nu mai

are nimic de-a face.

Vom incerca, pentru inceput, si vedem care este raspunsul lui Aristotel

la intrebarea privitoare la pozitia lui ,,este" in cadrul ),6yog-ului ;i mai

ales care este semnificafia sa propriu-zisi. Aristotel formuleazi acest rispuns

in tratatul sau De interpretatione,lafinaJtl capitolului al treilea: Auts

pdv oiv ro,0' uutd, )"ey6pevo td prlputo ov6patd 6otr rai oqtrraiver tr (Tonlor

ydp 6 l"6ycrrv tqv Srdvoruv 5d, rcoi o drcorioog r'lpfpqoev), s),)"' ei 6otrv i1 pr1,

oiinto orlpalver' ouSd Tup ro civcr i] trr11 civor oqprsiov eott toi npuypratoq, ou6'

riv td dv einlq autd ruO' 6sutd ryr),6v. uuto pdv ydp ot66v dotr, npoooqpuivet

6d oriv0eotv nvo,, i1v d,veu tdv ouyrcerpevrov our 6otr voi]ouri. Vom traduce

acest fragment incercAnd, in acelagi timp, si-l explicim: Daci rostim

cuvintele temporale (verbele) in 9i pentru sine, asadar dac5" in loc de ,,pasarea

zboari" spunem ,,zboar|", atunci ele devin substantive, numiri -

,,zborul", ,,statul" - care au un sens. Caci cine spune sau rosteste aceste

lotqor trlv 6td,voruv,

[470) cuvinte in si pentru sine - ,,zborul", de exemplu -

acela aduce gindirea intr-o stare de nemiscare, in vreme ce gindirea este

mereu dinamicd lDurchdenkenf si se mi;ci sub forma enuntului: acest

lucru sau un altul sunt intr-un fel sau altul. (De aceea, gAndirea care ia

forma propozitiei slEu judecagii este numita de Aristotel gAndire dinamica,

gAndire care inainteaza de la un lucru la altul.) in catul simplei numiri,

gAndirea nu trece de la un lucru la. altul, ci se opreste la ceva si rimAne

acolo nemis catl, vizdnd doar ceea ce nume$te . GAndirea nu trece de la un

I. Ibidem, cap. 3, 16 b 19 si urm.

reru :ES eJedo urp rJnfol Enop ur 'rayndoc e ',,Jlsa" rnl EruJIgoJd sap rcu

rS araua8 u1 raiury eualqord telnrsrp E lue) 'rapdor e a:elr:r1dxa gls"rr"

ulrd pun3ord reu drg: un-rlur o-sa1aiu1 e a.rec ad rrirpen rJun EJrerunJpur

qns ESuI 'frlalolsu? fesed lsece ]nlsounf, g ps Ie EJ EJR; ateod 'nlzret reru

JIofJS tu") ap ftrJajo tso3 E-au ,,JlsJ" rn1 e a-retard:atur r6eaa:e trexg

'tfarqo un nES nJJn/ un p4fturuas nu'nrlLpdtt o ErUrutuJS nu

e1-,,alsa" 'puEJ Inrunln u1 'r5 :alt4tun 'aJa/aJoJ 'ttzailus ep Eaafe a ,,else" rn1

E eJzluaruelduroc eliecgruuras (puer Eelrop p u1 'areiurg EI 'g^rleJgruruas

es eli:un3 urrd 'elel.rode: e(ap J ,,elsJ" rn1 e 15 raiulg ede:gruruas rr 'Elef,

E ?aJnunu Jlse runr e6e 'areoletgts aurs ap arimgruuas o ':epefe 'atsa n1q

'lualnapaq-nzuq) ptaluazualdruot a7ia4fiuruas o r ,,rJSa" m1 e epdr:ulrd erie:

-$luuras 'pueJ Inuud u1 'r;nnn1 larr pur:dsep es ,,Jlsa" anb piu1g rarimg

-ruruJs ? Errlalolsue a.relardratur ?leluJruepun3 lEp 'qtrn:s Ets"ole urq

'frlEIoEI puIA pr rnda:.rad g areod rr Eeaf, e '?qu/

-oa1 luazatd a$a aJ uaal E 'aqp/ou1 aliaspS as aJ aaal e eiuasqe ur 'nnadr:yl.oo

[117] eiuasqe ur esealaiur nES elndat:ad psul y a]eod nu 'piulU ecrpe 'alelrun

plseelv 'aletrun o 'eJef,grun o '<prlelo"] arapuud o'uzaXuts l1ixlanua o 'nnlr,

o snard yeru' luanapa

^1o30^g-o q -nzpp4! W) ?1lrfl drul pwtuarua1 druos adatg[

-utruas atsa edecgluruas 'tndafur nJluad ilnll3 Ql Esur Eurueasul aJ 'eturl

-nf, alsaf,E uud errac 3a1aiu1 ',,oJSa nu" nES ,,JlsJ" unds pue: rcunle ie,Lal

r5nto] eurueesul JEC 'aiuazard raldrurs FurpJo ap frruru elsa nu 'Efral JtEl

-audo;d o rcru 16 nlfnl un atsa nu 'atpiunfo axsa nu aiutdp rrre Euureasur

EtsEarV'(n.r:n1 r6ela:r - inrrruru l$ eiurg :u.o3 A?goo dnl" nsd grcrn) :rruru

atse nu aurs ur eiulg np3 'aurs nrluad Arsnlfxe rS aurs ul tenl lutas-puatagf

a.reiurg g E ap nps prde3 reop rr$arunu nes n6atsoJ pugl r3unt? J?reru rf,ru

'lrarqo un nES nJinl un '1ntp nrs IeJ un ap areiurg o 'ndl,ndz zEf un rJru

uIEZEezrL nu ,g nu E" I5 ,,g E" ]saJE 'rn,t1: |nl r$ tnnl: :e,rne8au aJEInuJoJ

o-rlut:d apundst-r latorsrJy'piuersul eruud uJ iln]nqJJ^ EruJoJ gns trlsor g

aleod nes leSngpe a JJEf, ',,eJSa" tsere urrd lrzl,t alsa aJ 1(,,;oqz u1 a1sa" ap

aJrgesoep alds ',,JJEsed" Ef ,,EJngz e") ,l.Duetsgns nes erunu ap IU un Ef

'IJIrunu aydurs raun EruJoJ qns '^rrrugur EI JEop trsoloJ Jlse IngJJ^ puej

Ilunte 'olofe ar6asdry eJ?f nJfnl IalE atse af JEC 'EJnqz JE Ef nES JoltJnqz

A re p) e,r.a: a;dgap unds nu rJrurnu rotsefe InJpEf ul atrsolo3 alelur^n3

'elsJ nu ,rt,rlradsar 'eJSe ',,lnJogz" 'lrrunu alsJ Jf ?eal al aluJJA ap ':tturu

eJLrr ezEezrt nu 'fnuru Ef,ur EurueJsur nu lSntot ri 'arimgruruas ap ausdll

tuns nu ellrllunu 'Jurs ur atenl 'aieruJn urJd 'q q a EI Jp rua:aJ] Inla; ul

eAJf,tlE e1 ar-rrdap rcur eiJJl nu ri lunu atso aJ EJJJ EI JuEurEt '(nsotnigdlr)

arSa.rdo es Jturlni JtsJfE JpnE JJ"l 1ac 'lotezundsaro: poru uI 'fq? al wJnl

tzy

.IEIOJSIUV V-I VAIJVIJNNNA VIJIZOdOdd 'Zl S

426


intd.i in eseul de mici dimensiuni din 1763 - care apartine perioadei asa-zise

precritice - ce poarta dtlul; Singurul temei posibil pentru demonstrarert

existenyei lui Dumnezeu; apoi in Critica raliunii pure ( 1 78 1 , 17 87) , ,,Te o-

ria cranscendentala a elementelor", partea a doua (,,Logica transcendenta1l"),

diviziunea a doua (,,Despre rarionamentele dialectice ale ratiunii

pure"), capitolul al treiiea (.,Idealul ratiunii pure"), sectiunea a patra (,,Despre

imposibilitatea unei dovezi ontologice a existentei lui Dumnezeu"),

A 592 si urm., B 620 si urm. in Crlticrt raliunii pure, Kant ajunge sI

vorbeasci. despre ,.este" si fiinti in acelagi context ca in scrierea indicata

mai der.'reme.

Interpretarea kantiani coincide cu cea a lui Aristotel in prir.inta celor

doua aspecte fundamentale. ArAt Kant, clt si Aristotel spun ci fiinta nu

este o determinatie a unui lucru - sau, potrivit formularii kantiene: fiinta

i.i'll nu esre un predicat real. .,Real" inseamna aici: care nu apartine unui z-rs,

unui lucru, unui obiect. \,{ai muir decit atAt. spune Kant, fiinta - in masura

in care este fbiositi in sensul lui ,.esre" din cadrul enuntului - esre un

coilcept de legaruri, de sinteza sau - cum spune tot el - r$pectu-t /oglcus,

adice o relatie logici, una care rine de i"dlo: si este interneiati in el. in

primul paragraf al eseului din 1-63, analiza acestei probleme esre inritulari..Despre

existenra in s:nire"'. Prin eriste ntiiDasein] , Kant inrelege

aici ce:a ce noi numim sinpia prezenrl, faptul de a exisra in sensul ci

er,:istan:: ..nu este un preCi:ai sau o determinatie a unui lucru anume"l.

in :ei cc-al doiiea paraliraf, F,anr scrie: ..conceprul Ce pozilie i.Position'i

rat- tr:.re i,Setztrttg est- in -:)r--il simplu in mod ab'solur si corespuncie

:; .-':-i, c*'ncepruiui de iilr:i'''. Kan: rnai spune si cl fiinra inseamna

fuir:i. s;.u, nai brine sp:rs. s:.-rea de a fr pus :-Gese:zthrii I apoi ci..cei-a

f,ra:. i qancijr ca fiind pui si si;:tFiu ilus ca reiatie, saii DUrrnt gandi chiar

i:ia;la ::,:i!€cnti logiti.u:,.a ! a:r,:aaic:istica a .:nui lucru. ia: aiunci fiir-rra.

adi:a roz,ria acesrei reia:l:, rr esia aliceta ciecar con::prul d. ieqatura

J.ri::-t, iudeiati'''. L.u:iui i:...:r Kai:.e rercr: atri ::ti i,fCtrrai conceptul

:-;i, l:,i:iir de cui'8eoi: ciir i. ,',:,: , t);-i. ;iii--:r- rr-,3 i-.15-i ca ninci L'ls in

---:

1ij.\14

':.;;:.:- -r,,.1:,'"-. I l.---;- :r:r '-.; .l:: :-'l;j: lu

'- t-:

*L--i lil:ll':' :-:"- ',) ':-,,2j

-:,.'.-_ .".: :-..-j.. : .-,, ,_-:-i.-.1-_j;,:._-.:'.--: r -: .

: - .-._ --

--

:';r' --.r -.1' .'.---:: ..1 .: 1.r,, -. .* '-.. : - ..:.::::

:l':_--i... -: :.-. ...: . .-:: '..: -:-:.--:"...:--.'.-"'.. ..':... '.' , t]

-.

---uii.:!.D Ii tli: ?l i-ii;t:-t: :.:i',:-:ilt E':I-.^--::-*t .tir:l; l-it] .:t::-,' -.! ;i :J:l

t'-iilifi::t:;-i',t:,,-:,-;.--:;. --,,,*.' .i it.:,t,tE tllinl:'...::-.-.,.*a tr::t;.-:i?-*

-u,:i.*1..''-.,",;:'.1.r: :.'.L j-!--.'.:: '-. i;jr--; iu:. - . .: c :-:'.. .

jr r-L!.-rJL dr:- ljl--- Ui :it:!,',i-"i iiE;;:; I)ini]rl.'- 'alir;); t.Sf irl ;-Iill L;l

-t)iA.' (r!:r:!--'? lls: jl,lEr'lJ,Il-.Il ?;if ill?illJn ESL:l:-iillI l{ liul-,,ri: tl-llUI

jlritllr--t n: rst - rntr.tr-rlut ;jE ;l?t tli:pur,,{ ;-jll?l;i,r.]rjd tlJi.!nt ttll:

lt: - tt;r:.,1 'f. I( .\: :r ^*;i-ri, .''('l -t:\ li.ti.\:irl _j t;]:.: ': :p :,;.::l I, y-

;ttt;.t.1)u Jitrtt )YE? LLii rou Jtr ':r.t3ii.\1.,! tJUn

lu;lt?i:l i)t{)lsti!'njluJd JiE

;lse rltE

' pindol',.lls;" tq: \?' rnlr.-:o 9r'{ ir lpJnttnJts InluJLUoLLi :: inr.1e-J

EriuJl? 1er-.:ds pollr ur rie-tle lu ES ri edn:oa:cJ JLr Es inqlit JE i,r E:J]

'rri€i;J =..Jts.)'

rnl lnslr;s ui yiurq nrs Jrirzod = rrullJ;aJEZrietfEJE,-l ElsEJfr EI ELIILUIJ

ES srnqelt reiurq rJiuJs3 ri rnlntd::Uo-t EsJEfrJupil '-..JtEtuEl-. ;p a:Bru

rELrr PEJE un Jlrru,iJd nu nj]sou rnlntlJlJlur EJlEtrlEdEl nl l,rodEl uud

rnlnrlerqo ?JntEu JErrir lsul 'J€{l rEtU sJns?ur El[u ]tJEoJ o-Jlur rBlunu

truJ.\3P E lEfrlrr€p lntdeluol 'JlElrJuBll yrsEJrp urrd 'Er lntdEJ lsounrJJ ?s

ELualqold o if rrr urE n\- 'liuets{x; Jp rnln]daf uof o-lrta_Jo ruE JJul ad irrp:

-SiJEIl lnzEl Jrss Erssrv 'rinsur InJfnl rErep eldurs rELU is a;e1: reur urind

JrrEoJ rElunu luns slfJdsE Jo-r€f 3iE Jtd3fuof JtrrunuE qrrpf; 'Jrqnlosrpur

lg_r1 adeo,rde runs erpl atdrfuol arlunuE qls{xJ E) EJuJIuJSE ap a3:1:iur Luelnd

'ellqnlosrpur Jrd3fuo3 urELLTJn urp JIJf ur 'ariai:e-;s JJJl6Eounl EJrsEou

e8ta.nut Ef uta8)lJlul grpg 'Joi JlrJnsjrarf?Jel ri r;n::n1 -rJturp elrrnl-rod

-EJ nl lEpun-Juof srnqJJt nu Ef rnjntde; e:dnsr EriuJl? aSelte E Jp !Jej?

ul 'lnl ea:err:r1dra nJluJd lnuiu snds U ateod nu t?lur 'tdaruof ts3lc atsa

nldruls Jp rgtv" '..Elsixa e ap prdcJ" ',.giualsrxa" iErJp E.\JftlE Errrucasur

nu I3 IlunlE '..etsJ nezJuurnC" rritzodord ur Er IJJ rs?lJlE ur rf 'Elndof

aP lnsues ur nu JI-..31s3" fsJsoloj PuEJ rfuntE 'sJELuJn urJd ' .,EiuJtsrxJ

rErufol Jtsa piurU EtseJf? rfunlE 'ezna) ur EriEIaJ JEop nu ri 'Jurs nJtuad rs

-lr l3-tol.sllrv v-I v,\Il-vl.tNil-\1 VIIIZodoxd ;- -s


h) Cviditate, factualitate si veridicitate ca posibile

interpretiri ale copulei. Esenta primordiali a copulei,

vdzutl ca diversitate nediferentiata a acesror semnificatii

1474) OricAt de influenta a fost si a rimas teoria aristotelica despre ),6yog

onoquwrr6g pentru traditia logicii, teoriile care i-au urmat, mai ales cele

de data mai recenti., s-au distantat in numeroase feluri de ea, chiar in

privinta modului in care a fosr conceputa copula. Nu putem discuta aici

in detaliu nici macar teoriile fundamentale asupra ),6yoq-ului, oricAt de

instructiv ar fi acest lucru. Vom clarifica insa interpretdrile posibile ale copulei

pornind de la un exemplu concrer, dar nu penrru a arata ci filozofii

se afla intotdeauna si in toate privintele in dezacord unii cu altii, ci pentru

a ne putea intreba daca aceasti diversitate de teorii este intAmplitoare, sau

corespunde esengei acelui lucru despre care trateazi teoriile in cauz5.. Este

oare posibil ca tocmai acest ,,este" sa dea nastere acestei diversitati? Este

oare copula ambigui in sine? Iar daci aceaste ambiguitate este necesarS.,

care este atunci temeiul slu? Daca abordim aceste intrebari in chip corespunzitor,

ne rrom intoarce cu o intelegere sporita la problema noasrri.

principali: in ce raport se afla acest ,,este" cu intreaga structuri a lui ),6yoq

dnogawrrc6q si cu ceea ce il condition eazi. - cu ofvOeorq si Sraipeorg, cu

acel ,,ca" (fiinti si ,,ca")?

Si incercam mai intAi si clarificim diuersitatea interpretarilor posibile

ale copulei cu ajutorul unui exemplu simplu si ftla sa intrim prea mult in

detaliile istorice ale diferitelor teorii. Vom alege ca exemplu propozitia:

,,Aceasti. tabli este neagri". Cum stau lucrurile in privinta lui ,,este"? Ce

semnifici si cevizeaz|"el? Care este semnifcatia sa? in cazul unei intrebiri

absolut naiue, din perspectiva intelegerii comune de exemplu, situaria se

prezinti in felul urmator. Ne aflim in fata urmitorului enunt: ,,aceasti

tabli este neagr5.". Constatlm ci ,,este" se afla intre cuvAntul-subiect si

14751 cuvdntul-predicat, in asa fel incAt le leaga unul de celalalt. ,,Esre" are functia

unui liant. Tocmai din aceastl cauzi i se spune ,,copuli.". Aceasti denumire

a lui ,,este" nll este deloc una inofensivi, ci reprezinti deja o anumiti

interpretare a lui ,,este" din perspectiva functiei pe care o are cuvAntul in

structura propozitiei. Nu e chestionata semnificatia acestui ,,este" si a fiintei,

ci doar semnificatia lui ,,este" in.sensul de functie, menirea sa in cadrul

structurii propozitionale. Daca privim enuntul in acest fel, ca pe o structuri

de cuvinte ce se afla in fata noastri, atunci acest ,,este" apare, intr-ade-

EJIEIrPI^J 'es ?alafl?Tt7 '.EIqEr 4s2 2J']uapr,l'a Poru ul 'aunds as I51 t,,else"

lsare utrd preurudxa arsa giur5 aP IaJ

eJ '1a3rp (eiul5) ,,alsa" ls3f,? ruIA

-l.rd ps tieruar uJJtuns Iiunle 'tolezundsa.roc dlg: u1 rl:o1fnuau rua8alaiul

o BS uref,Jarul gs 16 (,,g:8eau arsa e1get") nldruaxa prurrd urp erirzodord

"l psul uIIuaAaJ greq 'erielal nES ?23]uls run:a;d EAel nf ef,EJ

"-aP

t6ntol

eJE ,,else" 'EtuJn uIP alaf u; 'p: ygersaluof,ul a eiuetsut pur-rd u1 rSap ',,alse"

rn1 e arie:gluurJs E1EJEAaPE ruapulrd:ns es t$nar ruo^ rlsol(luau drqr u1

salaiul else aJ EeeJ p e.tn:adsrad uIP IEunN 'rl3ol(1uau drq: ur aJePaA uI

ruele Jf EJe3 ap EuJEes ruauri nu rS aleiunua tadtzodord e a:nsl,t8ull IeuJJoJ

e:dnse rpru ea.rd ruplsrsur IaJ lsef,e ap rolrgra.rdJarur JoJnlnr InJpEs

uI

',,trlrJrodau gwzaie alsa e1gel" :elt.utlodau Ia er\tzod

l5 glqer a;ru1 arielatof, o EI ruryug8 ru nu 'alirzodord glseef" uetuods

ujnsoJ puvf, .EeafE aq 'pug8 ul rErunu EfEp JErr{] - arilzodo:d glseace

ateod lnsot tu? IoA tS tgr 'na lVtV',,llÎJlodau eteza$e alsa elqe]" :erirzodold

lgLyl e$e ung IEtu nldruaxa un 'EIES

Plwaf,E u1 'r:te 'glelparut E3llf,g gJlseou

lutasuql eiualsrxa ul lolap J€rr{f nes JEr e}J"oJ rgfeP rultsoJ o ?s rulnu

-Srqo nu are: ad arirzodo:d o :nldruaxa Er IAJas ealnd au e n:]uad elezn

r5 ppr:5rr:e eard areod atsa nlduraxa rdarp o-selt rue arrc ad erirzodord

ec prdej ap aud nJfnl tsJf,E - fIl"IUJIgord ra]:ere: un l$psu1 Ea eJ? er?J

,ppu.ro3 ml3o1 ap adcun3 ug rrelardralur ratsef? E PtJJiuos EeJeluelJo JP

aricerrsge puglgJ - EJnsElu gllunu" o-Jlul 'prei.lo3 l5 eplrgrrre IEIPJIUI

"f

grr.,u.rd g err aritla:or o gtrUluruas ,,Jlsa"

erPJe) tt,ttrlod alelardralut Pls"el"

'aJEruJn uIJd 'pnop alei aJluIP elielaroc e1 rnrldxa dlqc u1 rulpugS au

nu ,arirzodold rlsea:e tz nJ rz ap eirl.t u1 nldurs t$ rnd runsoJ PuVl lf,unle

'af,E: uI ?JnsELu ul 'nN 'er8eau elsa EIqE] z: prdej aJePeA ur JEleP"-Jlul

urele aJEf ul EJnseuI ul 'EC 'nu 15 eq lalirzodord glseafe nldurs rS rnd

rurlsoJ puEf, IJunlE aJaPaA uI uJeA? II eJ"f ad p-r:n1 elsa Elsaf,E aJEO

alsa tlgel"

.,,Elqzl" r$ ,,nJ8au" anuT adAla"tot o ptrIPUI ,,EJBEJu

gr prdeg 'adelaroc o-Jlul 9$e as ,,nJ33u"

t$ ,,e1qel"

er 'ldej ap 'ruaunds

rrelardralur relsafe ll,rulod Ifunle ',,gl8eau else EIq?l('edlzodord urrladar

gteg'(snt8o1 sn;tadsat) n: uoder ul ?HE as 'ap re8al 3 EAef :EUtuEasuI ,,alse"

iarieya.loc ap psuab zEJ 1s3le ut are 'ziul5 ap lac l$ El IeJ

"l ',,else" Fuaurlel

'mlnluplnr "

qrnsia.Surl erieun3 e1 r:oder utd uudru1 dTqt ug rrpugS rlsa Ie

I3unle ',,JIiE1aJ" ec ]lrrtrd 3 ,,elsJ" mep 't6n1ol rS - ,,l1nru rcW" 'Ielilzodo-rd t

aturlnf, Jp "JntfnJts

ul 3l"s rarilzod pnadse qns ,,Jlse" Inl E aJEZIJalJeIv)

o tgf,ap rlnru IEru eJePaA u1 e(ap nr ta 'aleuoliela: arda:uo: tS 5rc:gnc,ro

Juns ,,alse" l$ rnnp ec unds rue;4 r$ IelolsIJV PUgf, esul 'epdoc o E3 'JEA

67.V lsroJsrxv vr YAITVIjNnNE VIiIZOdOUd 'Zl s

430 EXPUNEREA PROBLEII,{EI LUMII

unui lucru esre desemnata in general drept esenta a sa. insi este oare

enuntata prin aceasta propozitie, ,,tabla este neagri.", esenta tablei, adici

ceea ce apartine ca arare si in genere unei table? in nici un caz. Tabla ar

putea 9i poate si 6e tabla, adica poate fi la indemlni ca acest lucru menit

folosirii, si daci ar fi albi. in acest caz ar trebui, desigur, sa scriem cu creta

neagri sau albastri. Faptul de a 6 negru nu tine in chip necesar de posibilitatea

untii lucru de a servi ca tabli, de posibilitatea sa de a fi tabli. Prin

urmare , in propozitia discutati nu este enuntati cviditatea qua esenti, insi

totusi ceva ce tabla este, un fnpt de a f intr-un fel sau ahul. Faptul de a fi

intr-un fel sau altul nu este acelasi lucru cu cviditatea (esenta). Existi insa

propozitii care sunt construire in mod identic din punct de vedere lingvistic

si care exprima ceva precum propozitia; cercul este rotund. Daci

ginem seama de aceasti distinctie si pastrim in minte ambele posibilitati

de a numi cviditatea inteleasi pur formal ca cuiditate, in sensul cel mai larg

al termenului - care nu este in chip necesar cel de esenta -, atunci vedem

14771 ci' aceast5. tezi, potrivit cireia,,este" se refera la cviditate in acest sens larg,

este mai aproape de semnificatia primara a lui ,,este". Aceasta interpretare

ofera, prin urmare, o bazd. stabili penrru o interpretare mai extinsi. a copulei.

Astfel, filozoful englez Thomas Hobbes a elaborat o teorie a copulei

care are o importanta deosebita in istoria logicii. El spune, intr-un mod

cu totul general, ci. oratio constdns ex duobus nominibusr: logosul este ceva

alcatuit din doua cuvinte. Nomina [copu/atal quidem in animo excitant

cogitationem unius et ejusdem rei2: aceastd. copulatio - copula - conduce

gindirea si vizarea la unul si acelasi lucru. ,,Este" nu leaga pur si simplu

cuvinte, ci isi concentreaza semnificatia asupra uneia si aceleiasi fiingiri.

Copuia nu este o simpla legaturi intre cuvinte, ci inteline in semnificatia

cuvintelor din cadrui enuntului, le organizeazi in jurul unui singur lucru,

le pune in legitura, in acest sens mai profund. Prin aceasta, copula realizeazi.

ceva specific in cadrul srructurii interne a logosului. Hobbes ne

spune: Copu/atio autem cogitationem inducit causae propter quam ea nomina

illi rei imponuntur3: copuia conduce la aceasti concentrare aparre a sem-

1. Th. Hobbe s, E/ementorum philosopbiae sectio prima. De corpore, pdrs prima, siue

Logica, cap. III. 2. opera philosopbica, quae latine scripsit omnid, ed. G. Molesr,vorth,

London, 1839 ;i urm., vol. I, p. 27 .

2. Ibidem, cap. III, p. 28.

3.Ibidem.

16 :rrsr.t8ury InJJT3EJET Jp puVJ purrd u1 etedn:oard atsa eg 'mr3o1 u1

tuetrodur IoJ un - rusx/auxtuoz ep Jlarunu qns - te:n[ e ea 'altlaldla]ul

Elstaf,e eared earnd JE EIEIf5IIJE aP tg:uo "'EUtuEasuI ,,JJel" FluVAnf

'punlor EAJf Eulueesul iniJef 'punlor slsa InfJeJ 'iunua ul PIETIPUT alsJ

arie:gluuas rnJ?J E ri arieryrutues o aJE eJEf, tug,{nJ un e: }t.tttd r6nsul

InrJargns r:'lcarqns eJlel JP gtezl^ eareiury alsa IEIU nu iunua Inlsef"

ptual 'puntoJ Jtsa - ,,lnJJaJ" 'Ee ul allsolo3 Jolslullnf pr:adse qns ErrPE

'arirzodord er r$psug erirzodord t1 a.reuode; ur.rd r$ If, 'Ia InJP"l ul PTEZI

etsJ rJef ll.rpiurg elira;rp u1 'rl:o1(1ueu rS r:a;tp drq: u1 rEoP nu Elrlsare

InlrJ rp arirzodo.rd o a8alaiul E rp EelElllrqrsod rE^rPE-rtul EtsIXa El nrl

-uad 'esnlcxe Fror nJ Jtsa nu a:ela;drJtul ptsEale 't6n1ot t$ ',,punto; alsa

1nf,JJr" rnlniunua Inzel ul JEI?IU IJIU psui aria.trrtod as nu eaJ?]J-rdrarul

',,nJ8au y E" Eutueasul ,,plqet" InueuJat er tueunds Es luaJl nu u3f Polu ul

',,gr8eau arsa u1gel" er ruaunds Pu"J Ifuntv 'JoIJelu? nJlsou rnpldruexa

Inz"f ur f,olap tnlosqe at6a,rutod as nu Ef €JJfE uI ar$app,r es EtEtItuII atJEoJ

alsa arcla;dJelur prsEJJE n lntdeg

'

,,?tgPuruas (JJJf> lnlue.tnl" aunds t n:

n-rcn1 lSelare a ,,elsJ InfJaJ" aunds V',,qcgturues Inluglnf"

:ersa.ldxa t$ ec

nr:n1 r6elare aunds Ia

If 'elES tatie:gtuues tt.tt:tod 'l$esu1 ea u1 ea.leiutg alsa

ef, Ifr? aunds eu nu ',,PUnloJ ,,alsE" EAaf EZEJUtuaseP f,Jaf, ap lnuaur.tal"

m aunds E EI aurâl ErsE J?I ',,pun1oJ t.ta: ura8alaiul :r:r uud" :Jol?tuln

Inlal ul r5 salaiul y areod Ir EJ ruJpe^ ',,Puntor alsJ InrJar" trirzodord u1

runre;d 'es e eiuasa ap Fsuas uI nrrnl Inun EelEtIPt,m eteiunua etsa JJEf uI

iunua un ruenl El"C 'lEIlnJc radse un t6ntol apur:d:ns '.g JE E[EJJlEIrun 3P

lgfrJo 'arer a;ela.rdJelul o ',,aJSJ" m1 e aretaldlJlul €lle o EI runfe elILuIJl

etetrprlf, ep Insuas ur ,,alse" Illi ? eLUJJtaP pu ap a:erardratul ElsEafV

'7n4a nas pt un4tul {, t/r nps Tudul ut 'es aiuasa ul 'Ps ETIEIIPIAf,

[g/t] ul JJetE e) ea;eiurg e1 rodeul JtIurIJt ,,alsJ" tn1 etiecgruua5 'latitzodo;d

InJpEi ui rielaro: JolIUJruJe] taiuauauede-ol F Iauel El Elsrefe ad e:rput o

16 piunua aJlraJer afEJ rJ"i t1 (g.r8eau elqer) arere m eareiutg El 'Jolalaru

-aru1 drg: u1 'rodeul atIuJIJt ,,elsa" In1 eliecgturuas eJ"f ui inlal glrPUI Ee

m lnrdey rueuodrul ruerupr - riprp:glp IJEuJ nf EtunrjuoJ as aiul.tud arp

ur aJEf, - rrJoel rarsef,E al" nIIEtap ap alar:adse e1 euode; ru?-eu unrIJO

'ES t\aioixplnJ ur 'nES (ln-J)) lnpfJ u1 ,trtradsar InJfnl

etse aJ E33f IEtufol

arsg llrielarof, retsafE InreruJl atsa eJeJ r$ 'erielaror Ez?Iauratul ts a.t71J Ltx

nJfni IarE

prlpul ea t: 'unle8al aldurs Ieun Inuures

alsa nu epdo: 'JJEtuJn

urJd 'nJf,nl i$eyace 15 pun "l "JJjaJ

as alunu ap piue,tcas E))e ereJ nttuad

EZnEJ purg 'nJfnl r$eya:e 16 pun-,rru1 rnprmlpard t5 rnlnrcatgns tatir:gtu

t€,

rarorsruv vl YAITVIjNnNE vIiIZOdOUd 'zl s


semantic al propozitiei, iar nu de ceea ce semnifici propozitia ca atare sau

de raportul siu cu fiintarea insasi.

Sa revenim insi inca o data la exemplul nostru: ,,tabla este neagri".

14791 Termenul,,este" exprimi sivizeaziaici faptul de a fi intr-un fel sau altul

al tablei, insi nu al unei table oarecare, nu al unei table pe care mi-o imaginez

acum, dar care nu este prezentd.aici, nici al unei table care a fost poate

prezenta cAndva, dar care nq mai este prezenti acum. Termenul ,,este"

exprimi sivizeazl, faptul catablaprezentd aici si acum ,,este" neagra. Acest

,,este" din propozitie nuvizeazd. numai faptul de a fi alcdtuit intr-un fel

sau altul al unui lucru, ci gi faptul de a f alcituit, faptul de a fi prezent

intr-un fel sau altul, propriu tablei: tabla prezenta este prezenti. ca fiind

neagra. in acest caz, ,,este"-le semnifica in chip implicii gi faptul de a f

simplu-prezent al :oble| chiar daci acesta nu esre conceput in chip explicit.

cineva ar purea spune, desigur, ci aceasti propozitie nu spune altceva

decAt ci tabla este neagri si, ca atare, nu este rosie, nefiind astfel vorba

decAt de alcituirea ei. insi tocmai in cadrul unei posibile divergente in

privinga felului in care este alcituita tabla devine limpede ci., penrru a

ajunge la o concluzie, trebuie si ne intoarcem la tabla prezenti. ca atare,

la ceea ce este prezent in cazul siu. Cu alte cuvinte, prin enungul ,,tabla

este neagra" ne-am raportat intotdeauna deja la aceasti" tabh gi o vizi.m

sub aspectul alcituirii sale, inteleasi ca ceva simplu-prezent.

Am expus deja doui dintre semnifcatiilefundamentale ale lui ,,este",

{bri si punem la socoteali prima semnificatie discutati., aceea de legitura,

si cealalti semnificatie a sa, amintiti in treacit, potrivit cireia ,,este"-le e

echivalent cu ,,inseamni.". cea dintai semnificatie discutati in acest paragraf

este aceea de cuiditate inteleasS., in sens larg, cafapt de a fi intr-un

fel sau altul si, in sens resrrans, ca fiinti esentiali. cea de-a doua semnificatie

discutata aici este cea de simpld prezenla. Yom vedea insi ca prin

aceste doui semnificatii fundamentale ale lui ,,este" suntem departe de a

fi epuizat continutul copulei si ci inci. nu cunoastem una dintre semnificatiile

sale centrale. Abia atunci cind vom pune in evidenti" gi aceasti

semnificatie vom fi in misura si intelegem in intreaga sa bogatie esenra

enigmatici a ac€stui obscur ,,este", ins5" vom vedea si caracterul sau fundamental

problematic.

Vom oferi insi mai intAi o rdcapitulare a celor spuse pini acum in

[480] privinta copulei. Ne-am familiarizat cu structura care poarti" numele de

copuli si care in general e exprimati lingvistic sub forma lui ,,este". Ne-am

Intf,argns 'rnlniunua ap l;erardralur nES uniunua ap IaJrsE roun InJpEf uI

',,plgtuulas" ',,gurueesut" ap lnsuas eale ateod ,,alsa" ?J 'puEJ EJInJled p u1

'lnza^ uJV'nJfnl rnlsaf,E eiuasa ap autl Jf Eeef, EJ aU 'nJfnl mun nrtdo;d

'lnlle nES

lal un-rtul trnlprlE U e rp rdej er eU :etruusrp Irnlal enop ur

esealaiul g areod EtsEJfE Ef, puelEtsuot'aluLtptnt rdarp arsa ln1 u arie:gru

-rues ?rJJt E-ep Eef leuruJalJp ruy 'ar6ag:ol as eJ?f ardsap unat pta ,viut

-5 IJIE flsluuJas e1-,,31sJ" Ef ur"]elsuoJ ',,gl3Beu alsa e1gel" larirzodo:d e

glJJJUof eliualur luate reru esur rur,r.r.rd meg 'arielaJof, ur JteU" JlunJlnl

[tgt] runs aJEf lelfeu au"rueJ ISep - rrielaror raun InsuJS aJE,,JlsJ" Er leJap

-rsuol nE letotsrJv r$ ruey 'Eaafe ag 'a:ylrads aps larimgruurJs pr:adse

gns ,,alsa" my e aretardJalur o EJuJtuesE ap Etefrpur alsa rusra8url Ielru

"l p^rlEIJJor es eri:un3 EI Jp puruJod ,,elsa" m1 rugra.tdrJlur € JJEpJogE

prseele urrd e: tnze^ rLtE 'pue.t ealrop IE uI 'turrl rderp ,eyndo: rda.rp

,,aJSa" rnl EJJEZTJaIJeJe) es-npueJolep rridacuor ratsafu 'leclpard-1ntur,L

-nr 16 r:argns-lntuelnl artul e:nsrrr8url e-rnre8al Ef ttururJelap e al-,,Jtse"

Er 'puEJ prurrd uJ 'tnzel uJV',,gJBEeu Jlsa e1qel" :nydurrs pldruaxa e1 ap

]turod ruv'rr:rzyelaru e rS rnr8o1 rJrJotsr InsJnl ul Ealsafe lnrcde nE runf

e6e 'a:rdlr aps alrrpra:dJalur EI ap pururod ,,eJSa" rnl ap apdlcurrd rolrrie:

-$furuas e )JeztJet)eJEJ o rurJe3o Es l?rJaf,uJ ru? 'u?qaJtul elseft rJnue] E

nJtuJd i?Jesalau alsa rr 15 rSnsur 1a

ap auri ,,alsJ" rn1 e atelm8rqrue "tseJf,E

nes 'ralndor e;dnse tolllida:uor eatelrsJalrp ul 'euJJn urp elar ur '1nrarual

are t$l areg priplln8rqure lelsafe eaur8rro elsa aref :aJeqeJtul EaJEolEruJn

repe$e prlplJ ag 'lalndoc e atetrn8rqu" o Ef,rpur a.re: rde; ,,,eJSa" JSerE

rnda:uo: lso3 E eJEf, ul Inpotu atSa,Lrrd al paJf ug apduasa aiuarajrp plsrxa

Ef, ruapal 'alaua8 u1 u:r3o1 e rrilperr uSarrul erdnse nlgrrJesue ap a;u.rrd o

E'I 'elnunue afesed enop JIef ul ru") ap g]uaJo ,,a]se" rny ea.telardratur rS

rapdoo erleue arlul aderedruof, o tnJEJ ruz rrrE ap pururod 'lnll" nES le-j

un-Jtul alsa ei aunds eatnd rue a;m a;dsap 'ruaza:d-nldrurs EAJf, nes nJfnl

un atsa nu 'ndl,pdu o a nu ,,Jlsa" lsare ap tEZrA alsa ef EaeJ (g !,,etp1oe1"

un 'alielaro3 ep IaJ trrlrnue un '5roagncro elsa 'raiurg IE ',,alsa" rnl IE

lyll

-ads prnuriuot (7.:rnlntelgruuras eiurrrrrd ul tezrses arngeJl aJEJ 'EAJrllE

e1 priuasa dnlc ur'ezeauode.t as 'atir:yruures Etseafe )p te4^ elsa af BaJJ

Ef,IPE'lnlef$fuuas le:etuauraldruo: alimgluuras',r3nlodtrooodl Ef leurru

-relep E-l lalolsrrv arer ad Elgruruas e ap rgrcads Inlg ap auri are: aderg

-IuurJs o aJE,,else" (1 :af:und raJl ul Ef,rl3lolsrJe ezlleuE rode lrzrlerualsls

ruv 'la ep E^rc4L eiulg 'a;aua8 ur 'rli ,,alsa" lsJfe EUruEJsur ef reqeJrul

€€y

.IAJOJSIUV VT VAIIVIINONS VIIIZOdodd 'Zl S

414 F,XPUNF,REA PROBLEMEI LUMII

nu este fiintarea insisi avuta in vedere de cuvintul-subiect (tabla sau orice

alt lucru concret), ci subiectul acestei propozigii este cuuiintu/-subiect ca

atare: cuvXntul ,,tabli" inseamna sau semnifici un lucru sau altul. in al

cincilea rind, am vizut ca enungul ,,tabla este neagri" ntvizeazl. numai

faptul ca tabla ca tabli are in genere aceasta calitate, ci si faptul ci aceasti

tabli simplu-prezenti. este prezenti cu aceasti calitate specifica, astfel ca

,,este" semnifici in acelasi timp qi

faptu/ de a f simplu-prezent. Prin,,este"

e vizatl. acea fiinta in privinga careia ne intrebam atunci cAnd ne intrebim

daca ceva este. La intrebarea daci ceva este raspundem spunind ca este

sau, dupa caz, cii nu este, astfel ci aceasta semnificatie a fiintei poate fi

desemnati. si ca factualitate lDaf-seinl.

Se aduna astfel destule semnificatii ce-i revin acestui obscur ,,este" si

care sunt intotdeauna vizate in chip la fel de obscur si de la sine inteles.

Cu toate acestea, o alti semnificatie centrali a lui ,,este" a fost trecuta cu

vederea. Ea poate fi pusa in evidenti daci accentuim in chip corespunzator

propozitia ,,tabla este neagri" si spunem: ,,tabla este neagrl" . De asti

dati nu avem in vedere numai faptul de a fi intr-un fel sau altul, nici doar

simpla prezenti a fiintirii care este intr-un fel sau altul, ci avem in vedere

faptul ca ceea ce spun acum, ceea ce afirm prin aceasta propozitie este

adeuarat. Tabla este intr-ndeudr neagri. Prin urmare, ,,este" indici aici in

acelagi timp ueridicitated celor spuse in propozitie. Daci lasi.m la o parte

formele extreme gi superficiale ale lui ,,este" si ne indreptam atentia asupra

conlinutului sau intrinsec, atunci putem spune ci ,,este" semnifica cviditatea

- fie sub forma faptului de a fi intr-un fel sau altul, fie ca fiinti esengiali

-, factualitatea si veridicitatea.

14821 Chiar gi cea din urmi semnificatie a lui ,,este" a fost luati drept punct

de pornire pentru diferite teorii asupra copulei, asupra ),6yo-c-ului si asupra

judecitii in genere. Potrivit acestor teorii, care, mai ales in zilele noastre,

au ajuns sa predomine, prin astfel de propozitii este afirmat ceva, in

cazul nostru faptul de a fi negru este afirmat in privinta tablei, astfel ca

,,este" exprimi de fapt aceasti afirmare. Prin ea este afirmat ca acel lucru

despre care se vorbeste este valid lgilr], astfel cI ,,este" poate fi interpretat

si ca ualiditate sdu ca

fdpt cle a f ualid. Lotze a dezvoltat o teorie a judecitii

tocmai in aceasti directie, lui urmAndu-i Windelband, Rickert si

Lask. Aceasti interpretare a judecitii, potrivit cireia in cadrul siu este

exprimata validitatea unui lucru, a devenit mai ales pentru Rickert punct

de plecare pentru o filozofie a valorii. Rickert consideri ci daca prin ju-

'drugspt isara Nt ug auudoap o-lusry rua arct ad

'afiolJalryt Ellseou erualqord aJlef l"rparur JrnpuofeJ JU eJEf arira.rrp o-Jtu1

etunue r$ 'atirarrp Flrrunue o-Jlui lgfJp tunfe ptEJnsEuI g areod nu rapdor

E JrrrJoJrllnu aiuasa ratsafe irra8alalug eiuerrodrul ';eur8rro p8a;rur e1

uoder ur-rd 'rorralln Euneaptotur ESuJ JurAJns arelrurrl ElseJfV'rderyluuras

atsalE JJturp Et]e nES Eun-Jlul eaurSiro a:e r51 1a 'piulg ap tdaouo: un

e1 aSunle es EIEC 'le3 rsJJE ul prEtuJU€ rro esnd Jerrlf rf 'ereurturla atsa nu

aqa Jarut esealaiul arerr:rldrrpru eBearrug rSap 'arie:grururs Etrurnue o EI

EtEp aJElJg ep Eterrrrtrl etsa piutzftnda:ur unq e1 :p elap luureasul af EJrr

E Et?ntuJffeau r$ ?teinJDJEJU esur 'e;eur8rJo EJlelrfrldirlnl.q 'EtEZrA alsJ

JJEf EJf - Etueurruopa;d prnSurs zun nes 'aliecgruuras e;n8urs o rErunu

'rnlniunua JIE alrsJnJsrp aleiurpuar ap alirun3 ur 'rJnzer atrtunue ur rS

rJoaun rrE3sap es rJEf utp'?uqda? i plaiuatat1pau aawils.tantp )$e /pxftzru

-ud i .taut7tto nJJaru auEruEJ 16 atsa el Eaaf :e,rutodtulp rc 'rrie:yruuas

[987] auE]elal 'puEr ad pugr 'r8nepe re-s r rode e: r$ (p:ixal rotreuor rnun p

nes) rueil rnun Insuas rrlunu qiuetsur prur.rd ur EJ,\E JE ,,Jlse" Ef EqJoA zEf

un rrru ul g areod nu JrELUrn ur.r4 'gpdor rda:p 1er:g.radns drqr ul teunu

-JJlJp EtsJ ef EJJI ? 'snds aulq rEur 'nES iapdo: E EprpJorurrd 16 ereur8iro

qiuasa EJ ,,etsa" rn1 e auede alai4asfi(trun tt piuata{tyut elsee)E ruapur;d

-rns ES Jesefeu ,Lneradurr rlsg 'tJunslpur 16 wdua.taltpau dlqt ur Ersepe

rEtrt

Ial

rS giuetsur erurrd ur ',,JlsJ" tsJJE ur Jprzal ES amqau rrie:gruuras

JlsJrE JtEo] - aJ ap Egenur Ju E Jp tS - aJ eJpet E Jp Il',,JJSa" ]sJl€ ur

EpIzeJ tod nes Eprzer - Eeletrfrpr.raa rS ealelrlenlleJ 'eatelrpr.tc - rrietgru

-Luas JtsJfE etto] EJ EJpeA E Jp egJo^ atsa nu rfre rlg3 'priuasa reur tlnru

EAJf LUEAJesgo Es runf" JEsJfJu,r.rteradrur JtsE 'lEtE lglep eterrldruo: retu

luns allJnJfnl rrEJ 'zE) Lrn rJru ul ;srurorduo: un e1 a8unfu ruo,t r$ erpl

-oe1 rrqrardralur Jlsefe ateot aund urol EfEp erJoer EtEJEAape EI aJEo ESur

a8unfe uro1 'Ee ap fuJeas nep nu rS ,,JtsJ"

rn1 .ropriecgruluJs EJIEITsJJA

-lP ErrJPa^ nf, JaJt JIa Ef, nlluad ielBratElrun luns 33 aP EsuI 'slErrlElrun

tuns eteot ec nrtuad 'EJlaJof elsa nu rarirzodord InJpEl urp l:iurg erdnse

r5 ,,JlsJ" rn1 e;dnse aruallJp reru Jtetueza;d alruoat a:lurp Eun r3rN

e6y'a.reop,r. o-Jlul eteraruatul elsa EfEp relunu nl-rore8rlgo JatfEJEl 15 pi-roj

eJE EruJou EtsEafE ',,JrngaJl" ]selv 'ag ES rnqeJt JE el EaJf ap arirun3 ul

]EJnsEru Jg ps arngaJ] prlE^ else J3 ?JJf ]ot :nuJtrJJ un aJE EJlEtrprlE^ pfEp

tgrap giultnd n: a nu ElsEaf,E 'nJfnl rnun Belelrplle^ prEuJr+E JlsJ EtEJep

<e, T'JIOISruV VT YATIVTJNnNE VTITZOdOXd z/ s

F,XPUNEREA PROBLEMEI LUMII

S 73. Reuenire la temeiul posibilitalii structurii

specifce enunyului, priuita in tntregul ei

a) Indicarea corelatiei dintre intrebarea noastri.

privitoare la structura enungului si problema

directoare a lumii

Voi caracteriza din nou, Pe scurt, problema lumii Asd cum afost ea

elaborat,i phnd in acest punct: lumea este starea de manifestare a

finyarii ca

dtare in intregul ei.Interogarea noastri avizat mai intii acest ,,ca", pentru

a putea pi"trunde apoi, pornind de la el, pAna la fenomenul lumii. ,,Ca"-ul

este un element distinctiv al acelui lucru faga de care Dasein-ul uman este

deschis, spre deosebire de deschiderea fagi de... specifici animalului. in

cazul acestuia din urma, deschiderea fag5" de... este acapararea sa de citre. ..

in starea de captivare. Acest ,,ca" apartine unei relayionari. Dimensiunea

1484) si felul acestei relagii sunt obscure. ins5" ,,ca"-ul se afla totqi in legitura

cu enunpul.Am incercat, de aceea, sa clarificam felul in care ,,ca"-ul apartine

structurii enuntului, prin intermediul unei interpretiri a acestuia.

Interpretarea enuntului, care a avut drept punct de plecare teoria aristotelici,

a scos la iveali faptul ca toate structurile esenFale ale enungului -

rcutd,<pootq, crn6qoorq, dl,rl0eferv 9i rperi6eo0ot - pot fi reduse la orivOeorg

si Drcripeorg. Aceasta stranie aliturare a unor tipuri de relatii care se exclud

reciproc ne-a rimas obscuri gi enigmatica. Am putea presupune ca aici se

afla acea relatie cireia ii apartine ,,ca"-ul. Enungul este insa intotdeauna -

la fel ca si rcotd,quorq si un6quotq - un enunt despre.'., )"6yog nv6q (Platon).

Acel lucru la care se raporteazi ozr6qavotq-ul potrivit formei sale

excfinyarea. i.t ..t,t.tt este vorba, sub diverse forme, desprefinya fiingirii,

exprimatS,in ,,este" . Potrivit lui Aristotel, ;i in acest caz aYem de-a face

cu o ofvQeorq. Prin urmare si ,,fiinta", cu diversitatea ei, igi are temeiul,

intocmai precum ,,ca"-ul, in aceasti enigmatici otvOeorg 9i Sroipeorg. Sau,

pentru a fi precau,gi, putem spune c5. ,,fiinta" si ,,ca"-ul trimit ci.tre aceeasi

origine. Altfel spqls: clarifcarea esenyei ,,ca"-ului merge mhna in m,ina cu

intrebared Priuitoare la esenya lui ,,este", la esenya finyei. Ambele intrebdri

seruesc elabordrii problemei lumii.Acest lucru poate fi deja pus in evidenta

pornind dela analiza formala prerirergitoafe a conceptului de lume ingeles

ca stare de manifestare a fiingirii ca atare. Aceasta din urma Presupune

insl starea de manifestare a fiinqirii ca fiingare, adici in privinga fiintei

Euo[ser{3 V ',,eur8lJo EI sJEoIIAIJd eJESoJeJuI" * sues llrunu? un-J]ul ESul

o-Pug35r]durs - nrzJgl rBul o-lltunu nE IIUeIluDIoJu eJEf ad Pf,IrrFuE eP

gruloJ "eJ"

aJdsJp

"qJoA

JlsE 'eJtlnlrrrcd 15 JruItF eps alarcadse ur trtrad

-ofsap lalsJ3? eiueuodrul ap tuaniuo: tIUaAep €-u Ia pf,"P:etqc 'mntput

Jp nes areSo.ralut ep potu Inrsaf,E p arrcde InJe]f,Eter lnzele a;eo lnrut:d

lsoJ E ]ue) 'arin:slp ug asnd luns ?fasulJlur Jl"llllgrsod r$ Iarurt Inr?f

ale EAJ3 lete Sawug at rupaspd ps'pugrn: IEru 'uref,Jeful ps JIngaJt a:e3or

-alur prsEe3p urJd 'Jluauoduo: eps alrirgd uI elntsef? ea.re:edas l5 ea.raund

-ruof,srp tmep rlraJlp e^n rzezr^ "s

arnger] rnp-5ol.g1 IE Earellllqlsod ap

Inreusl E^zeJTêf, EaJ?gJJlul 'aJEtuJn ulr4 'rnp-5o/'91 e IJnlfnJls ttSa:lu1

InJpEf, ug es erirzod EI ep 16 ,,Jtse" lsaf,E EI eP PuIuJod 'a-rele er 5o,{,91 rn1

-n8anul p erErIIIgISo d ap mlntaruat eiutntd u1 rc 'tnp-5ol"g1 ap aluauod

-ruor ri.rgd.roun eiur.tud u1 esul ruegaJrul Ju nu lo51 'e.rnrg8a1 ut eund ll

arr: ad rruoruJet e1 'nnsdp>r,leo EI pz€auode: as aJEJ ul ?Jnseru ul IEuInu

ariecgluuras plseef,E arc e?eal af, EaeJ 'lelotslrv rnl tr,tttrod 16 Ilpf 'epuori

-EIOr Ef,rp" 'rlsr rr Eear g qrzod ts g.rqy '1oB u1 arfatnld ernre8al r$ er lajtse

'rnp-5oig1 IE Jelrun InJalf"JEf, aSnrrslp as a.raundurof,sep plseale utrd g:

rerunu 'elie ;e,nape-Jtul ners alIJnJJn'I 'elndoc l5 recrpard-lnlugln: 'tcalg

-ns-lnluelni :errgJol ep IiJpd Jlsaf,E ug sndruocsap g arrod 1n-5o,'{,o1 ':.reru

-rn urrd 'errqrol ap ri.rpd alalrunu-e5e 'nriUQ rS nriong - rnln-5ol"g1 ap

aruauoduoc rirpd plslxe Er teg" ru" 'esut alred flp aP ed iultp ?Aef JrEo

Ie alsa n51 ;rnpiunue alartds ul pU" es al egaJlul JJEo ulelnd au :eq

'aps;oprier$fuuas e prlunsrpur EJrerrsJJ rp ug giuersul prur:d ul leJeplsuof

'- rnp-5ol,gy untrnJls ralsJre audrcdt aJEf,

"

- ,,elsa" Inl :clzIleua IE JotIZnP[BJ

InrU pugrurn '(5ro:d1nrg-5roa6ngro) aps rrigrrllqtsod tnlnlaruet alse ar?3

rugqarlul au es t$ mp-5o/ug1 ? EJnlfnJls e8ea:ru1 earr,ttrd n: ruaputrdnr es

runce aundrur ag 'lapdor "uro3

gns esealaiul tiurg e1 ereotltlrd IrJtqJrlur

ltgA EitJ ur snpE "-au Ie "J selE teur 'urn.rp lsef,E uEnlsJ 3s '3J?tuJn ut:d 'aulrrnr

a5 '(n;:n1 tsafE ?zEaJor?p as I tdej lnrg: IfrE "tnf,slP

tuo,r nu) JIES JollJ

-nt:nrls ttiprtsra.tlp erdnse arlllrd o llraJo e-au tnp-5oig1 tualqord ul:d

]olo un rEunN 'EJnfsqo Euoz o-Jlul rEIpeuI adeorde Euneeplolul snpuof,

E-eu terJurarul atse,.aJeJ u1 eliela; EI IS ,,?3"

e1 areo]t,rtrd Pl3aJIP EaJ"gJJtuI

':rSoloporaul grerSalr,trrd Inqrrl rE IreqaJlul Enop elJf erlurp a:ec urpug8

au ES JESef,eu elsa 'aJEurJn uIJd 'sJeAUI tS 'tn1n-,,etr" tiuasa e1 areottrrt:d

rupgartul esdly ug prerrplr g :reod nu raiurg eiul,rrrd ul ellrnrf,nl nets er?r

ul Inlej EI eJEotrJaJrJ eJr"gaJlul 'laiurg e:dnse e,rn:adsrad piurrnd nl ar"J

arnlrlsuof, II aJEJ t$ tetaruatug etse eJEf u1 eriela: .trtcadsa-r ',,8f " lsesv 'alES

LC, rn-rniNnNg v[nr]nurs '€l s

438


)"6yoq-ul in privinta originii sale nu inseamni. a indica locul din care el ia

nastere in chip concret, in fiecare cazin care este rostit, ci locul din care

el ia nastere potrivit posibilitigii intrinseci a esentei sa\e. Inuestigarea originii

gi demersul analitic presupun, prin urmare, interogarea temeiului

[486] posibilitigii intrinseci a unui lucru sau, cum se mai spune pe scurt, inrerogarea

acestui temei in vederea descoperirii temeiului lErgriirudenl. Cercetarea

originii nu este intemeiere lBegr'ilnden] in sensul oferirii unei

demonstratii concrete, ci o interogare a originii esentiale, o scoatere la

iveali a unui iucru pornind de la temeiul esengei sale, o descoperire a

temeiului in sensul indicarii temeiului de posibilitate al structurii in intregul

ei. intrebim in acest fel in privinga temeiului posibilitagii intrinseci

a )"6yog-ului. Interogarea noastri vizeazd. asadar, dimensiune a care face

cu putinli. in chip intrinsec )"6yoq-ul, adici originea esentei sale. Prin urmare,

aceasti dimensiune originari trebuie sa ne fie deja dinainte cunoscuti.

insa cum o putem gisi? in mod evident nu o putem gasi decAt daci

cuprindem cu vederea intreaga structuri a )"6yoq-ului si daci incercS.m sa

vedem ce ne indici srructura sa interna esentiali drept temei al sau, in

care este cuprins.

Ne intrebim, prin urmare, unde se situeazi )"6yog-ul in genere. Nu

putem rispunde decAt ci el este o raportdre esentiale a omului. Prin urmare,

trebuie si cercetim temeiul posibilitayii intrinseci a ),oyog-ului pornind

de la esenya ascunsd a omului. Dar aceasta nu inseamni cl trebuie sa

facem rost de undeva de o definitie a esengei omului si si ne folosim de

ea. Dimpotriva, este necesar sa pornim chiar de la aceasta structuri corect

inteleasa a )"6yoq-ului, pentru ca, mergAnd inapoi pe firul ei pAna la anumite

temeiuri ale posibilititii sale, si lasam penrru intiia oar5. si ajungi

la cuv6.nt felul in care stau lucrurile in privinta esengei omului. Asadar, nu

stim decAt ci, pornind de la )"6yoq si de la unitatea structurii sale, trebuie

si ajungem, printr-o regresie, pAni la esenta umani. insa n-am spus nimic

in privinta aceste esente. Nu avem decAt teza cd, omul este jhuritor de lume,

tezi despre care am afirmat ca priveste esenla omului, avAnd acelagi caracter

ca si teza ci.ranimalul este indigent de lume. in cele din urmi., ceea

ce numim aici fbu'rire de lume este chiar temeiul posibllltayll inninseci a

Xoyoc,-ului. insa nu stim deocamdati daci este intr-adevi,r acest lucru si,

14871 mai ales, ce este ea. in cele din urmi, pornind de la esenga fXuririi de lume

devine inteligibil ceea ce Aristotel numea temeiul de posibilitate al lui

),6yoq onorpovtu<6g, gi anume perceperea si structura sa aparre, inteleasa

"s rode ef, nJluad 'es e rler8alr'rud pul.rog o rda;p rnp-5ol,g1 " EruJoJ ErlE

rlru '?IEJEAJp" etmapnI rctu rut.tt:d ES aIoA ruale nN 'p]tsEou

"Arl"ruJgt

Eeunnsarlr ul El"luaurepunJ Jrerlnrglp o Jp rurlol au e: nrruad 'fptuaur

-EpunJ JJEoJe o Jlnuor as rlre rErurol psul 'lligcapnf erdnse eluJJnf JolI

-rJoa] InJpEo ul l5 EJns?ru prrrunue o-Jrul tldrugrul es ElsV 'rnpiunua ap

[gg7] JruJoJ e]sef,E ap 15 ruo: ruauli ES elngeJ] 'eJEtuJn ulrd 'slEJ.tne8au piunua

15 sp; ArleruJg" piunua 'tere.tape ,rtte8au lniunua ti ptsua IEru euJoj

plseaf,E ap ErEJE u1 'ern8urs alsa nu l6ap 'nlduaxr Ef EtEp eruud EuneJp

-]orul etse alspaJp 'pre:apn( a-rdsap nes atitzodo.rd a.rdsap '5ol"g1

"ruJo3

ardsap err8o1 ul Elnrsrp as puef Ilunrv 'rEJEAapE ArleruJg" lnlniunua

EruJoJ -repe6e 'msc,L:6[r1p Inun IE - sndnsa;d tue runf e6e -

rS Srondnrnv

raun lnlduraxa auJnuE 'rn1n-5ol"g1 E fruJo3 alxrunua , arsa a;lurod ap

nJlsou Intfund 'rnp-5o/,,g1 e ppriuasa erinlnsuo: JEAJpE-Jlur etsa EtsEefE

Ef"p ruegaJlul au ps rJol"p Esur uraluns ',,? atsJ tt" ietsa 5oig1 Jp leJ

-tse rnun IE l?ruroj plduraxg 'nldulrs rnpiunua e nes tnp-5ol"o1 earetnr

-slp EI au-npu"unzeJ 'eLeJlIr- arrJo Jp snsard mu 'EurfJES EtseJfE aturru

ur neJeru uqlsgd ES ernqeJl 'purrunl ul runfe esnd pladuasa aulaim as

aTinxzsuot EI ap pururod arunue r$ 'rnp-5oigy IIiprIIqISod praruar rrIA "l

-ud nr EqaJtul au E ap EeJfE atse plerpaurl l$ pra:cuoc EJrsEou EuIJJES

rrrc8au eruro3 qns r$ rgc

'lurnqlrte EruJoJ qns r9r€ eiurg erurrdxa l$ p:tpur a;e:

'eJepunfw n?s eJapunf,sezap - ,,llES-nEs" g e ,p eiulrnd

:rnpiunua e gpliuasa EuJelur elinulsuo: artgr rodeur

arnpuor au ar erieSoratur nnued erecald ap lnrrun4 (q

'tnln-uDSaQ

E Eleluau"punj p^nf,eJ" edrzodslp e: rrlasn:r1d E plerlerep alJeoJ a;etard

-Jatur o-rruud lS gruaza:d eac ap prlJaJrp eueoJ EÎlfadsred o-:rutp 'efap

o-ruado:sap ru? JJEf ad auntsuarulp eace a.rle: todrul 'EtuJn urp JIal ul

'l6npuoc rueluns EALunf nu EJ"p EeJ"qJJlul EJrprJ as 'mlnlunua E rf,JsurJtur

tdgrtlqtsod Freluat ure8rlsa,rut pugl '.]Eug e1 'uncy 'a;aua8 uI Inlnuo

InIn-uxasae erdnse pleliuasa a;l,Lud o EJunJE rntnd rue JJEf nf arzefo

'rnyntuo E ryaruau.urytunt

pnTuata adtzodup o 3.re1 ad reln:srp ure arrseou

rua8alard e aued erurrd uI 'rrxn] rp rorrrnl; rtsr Ei prde3 ep ErEJ" ul

uo a.rdsap EAafllE rf rurrf r?ru El runurrue au 'aurg urpug8 eu eJEp 'psul

',,e1" Jp EJntfnJls n: prnrp8ay ur o-snd rue aJrJ ad '5rosdrnrg-5ro:gnqro er

6e,

lnrniNnNr Hdn Llnurs f- s

F,XPT]NF,REA PROBI,F,MF,I I,IIMII

le luim pe celelalte in discutie numai in chip suplimentar (in completare).

Daca facem asta, vom rata adevi"rata dimensiune a problemei. Aceasti

abordare adecvati lipsegte chiar si la Aristotel si, prin urmare, nu este de

gisit in nici una dintre teoriile care i-au urmat. insa Aristotel inci s-a aflat

aproape de ridicina problemei. El subliniazi in chip explicit un lucru

care astezi nu mai este ingeles nici in logica, anume faptul ci )"6yoq-ul nu

este adevirat pl fals, ci adevarat sau fals: ol,rl0eiierv i1 yeri6eo0ur. Pe de alta

parte, nu este greu de ingeles de ce problematica centrali n-a fost sesizati

de Aristotel: deoarece prima si singura sa preocupare era necesitatea de a

aduce pentru intAia oara la lumini structurile l"6yog-ului in genere, care

nu fuseseri puse in lumini decAt in chip preliminar si superficial de teoriile

predecesorilor sii, inclusiv de cele ale lui Platon. Daca aici se poate

vorbi in genere despre ,,mai usor" si ,,mai greu", atunci radicalizarea este

intotdeauna ,,mai usoari", pentru ci a fost deja pregatiti. in primi instanla

insi, problemele ajung la lumina in acest fel.

Discutarea acelei forme a enuntului pe care am definit-o drept afirmativi"

si adevirati inlesneste interpretarea l"6yoq-ului, din ratiuni pe care nu

le vom discuta aici. Acest tip de abordare specific logicii, care isi ia ca

punct de plecare judecata afirmativa adevarati, este indrepti.tit intr-o anumiti

misura, insa conduce tocmai de aceea la eroarea fundamentali de a

crede ca celelalte forme posibile ale enuntului trebuie discutate doar in

funcgie de aceasta dintii, ca o complet"r.. in Fiiny,i ;i timp am c5"zut eu

insumi pradi acestei iluzii, cel pulin in privinta interpretS.rii ),6yog-ului

(6 pp.222 9i285 gi urm., pagini care nu se afli sub spectrul acestei iluzii).

si care evident ci nu

invalideazi propriu-zis cele spuse in Fiinya;i timp - va trebui sa mi indepirtez

in chip esenlial si decisiv de cele prezentate acolo.

t489) in cadrul interpretarii pe care o voi oferi aici -

Este imposibil deocamdati si dobAndim o perspectivi centrali asupra

constitutiei interne esenliale a l"6yoq-ului, chiar daca tinem seama pe

deplin de toate formele sale posibile, de judecata afirmativ adevirati si de

cea afirmativ falsi, de cea negativ adevarata si de cea negativ falsi. Esenta

l,6yoq-ului consri tocmai in faptul ca in el rezidl", ca atare, posibilitatea

de a fi ,,ori adeiirat, ori fals" si ,,atAt afirmativ, ckt;i negativ". Tocmai

posibilitatea de a lua toate aceste forme, determinate aici doar in linii mari,

constituie esenta cea mai intimi'a ),6yoq-ului. Abia atunci cAnd vom intelege

acest lucru vom ajunge in locul de unde trebuie sa facem saltul

inapoi ciue originea l"6yog-ului. A6yoq-ul nu este o structuri simplu-pre-

er"8al Jollrieigruures Jo.rntnt E au"d" elelrun o plsaJrueu aurlap tgful IaJlsE

'eluaJlep reur a]etnrsrp ralurg al" Iliel5rurues rJJ] ar]ElalJf nr lrgasoap suJS

un-Jtul apunnedarrul as

- atelrfrprJJl ep Eaf - EtsEJfe erie:gruuag 'apd

-uJSJ ales ralintnsuo: InsuJs ur eiurg gruudxa Ef, ag ,lnlp nes IaJ un-Jlul

lrntrlsuo3 g E ep rde3 ec nes aiuazard raldrurs Insuas ul eiurg eurrrdxa

erirzodord er ag 'alirzodo.rd arrro u1 rr:rydrur dlq: u1 JJapeA ur Elnle rlsa

alElIJrPuaA eP Insuas

u1 giurg Els"elv 'arslrrrPrJe^ arsa eiulg :EeJEInuJoJ

ur.rd o-leuura$p rue arr: ad 'es e eleluaruepunJ alimgruuas o piuaprrra u1

pugund 'ralndoc ea:erard:alur rr$.rp3s unq pl rylul rtru snp rue ,,,p;8eau alsa

EIqEI(( erirzodo,rd nlduaxa rda.rp pugn-I 'lxatuor nes p8arrul grep o rurl

-urure r?Lu eu ES 'auralgotd ratsa:e etdnse un:r eeayd? eu E Jp elureul

'elerueruepun3 a^r]ra;B rarirzodsrp ea.rela.rdrat ur

piuersur eur:d ur Ernpuor eu €s ]rnqer] rJ re er"r el l1iplatuu.r1s $ ttiplll

-sa(t e E:JJE tgiJp alsa nu eJEr Junrsuaurp o-Jtur rodeul prepo-Jrurp

"lle

allgrsod ala,trr:adsrad ateot urp arcznda el eugd rcnleueebp

etrnpuof, au -

]soJ E aJEr uauoual un - piunuJ nes urn:a.rd Jeluaruala r$ pueq

"terepn(

ueruouJJ un - Jgozolg ur ruapurlrua:d EJ - rlre rS urnr EJpa^ eatnd uro,t

[06t] upqar]ul rolsrre sundser g uro^ pugi rrun]V 2aiu{pru7tdxa i pttput atat

xt"tapunrsa u i n"tapuntsazap a (,,nus-nas") a1p17/q!szd ruqn? ar rururot E)rpe

'tnf,sounf JJEJ es urnr e6e priuasa dlqr u1 azaiulg BS

Ie Ef Jlse EfEp - inps

InrauJt EI aU" es ES axnqau ac - rnp-5o/,,g1 e aiurrnd rarsace Frauel EI frs

Jrunue a3 'piuasa gtsEeJE piulrnd nf, JJEJ JJEf InrJurJ: erds acrpur Es JJEf

EAJf, Elsrxe

"f"p

uepa^ ES arnqeJt rfre Jp pururod r$ epriuasa es erinlrlsuo:

pl"xg elsa 1a

ur '5o>nr,tndroup 5ol.g1 rnl eiuasa erntnsuof, ateluJrro IeJtsE

aiurrnd Ialsef,E InJalJEJ") 'aps allliergruruJs JJturp Eratle nES Eraun lrlrJl

-od reullrdxa arsa (eiurg) a1-,,etsa" 'ue:rpur relsJf,E InJpEf, u1 '11-rg8au EruJoJ

JJEf 'aJapunrse nES 'JJapunf

-s"zJp n?s ',,nES-nEs" g p ap eiurrnd ptseale atsa 5oyrr,tndozn 3ol"gy

'areredu:e

qns rf lVJ 'rurnqrJle "ruJoJ

qns tVrE fllpul

rS a:e,Llrde: ap rrJprs InJpEJ ur EAaf e1 euoder as E Jp Ieruru" rnlntueru

-etrodruo: arrdord earetrllqrsod al?q/!,qp trrunu ru? 'tserluo) urrd'affiry

Pr aaraiuryfa/ auls ap a"tut"todu.t o ap $nsur 1a

u aun{srp eclpe 'eiutlnd o

arsa p-5ol,gv 'aJele m eareiury nr troder rnun Betetrllqlsod e:rpe ,ueuod

-er rrun earerryqlsod Eunerplolur rua8alaiug giulrnd ulrd "'u ap piuund

o Jlse ya m snds tuv 'Elle n"s EruJoJ o Enl E ep ererrlrqrsod else::e ,a1es

raiuasa tr.tutod 'alse rf 'elp qns puer 'euuo3 o qns pugf, aJEdE eJ?J ,gtuaz

I"

IN'IOJNNNfl \|dNJ]NUIS 'El S

442


in chip intrinsec una de alta. Trebuie sa ne intrebim, asadar, cum este

posibili aceasti ambiguitate a copulei si care este temeiul unititii acestei

diversitigi de semnificatii. Ne amintim ca ambiguitatea aceasta ne-a devenit

cunoscuta, intr-un chip cu totul general, ca esenli pozitivi a copulei,

care se exprimi in primi instanti in acea indistincgie si universalitate

ce dau nastere diferitelor teorii unilaterale asupra )'6yoq-ului. Chiar gi

Aristotel, care n-a vizut aceastl ambiguitate a copulei, a inteles-o pornind

de la o orlvOeorq. Momentele structurale ale )'oyog-ului: rutdpuorg 9i

un6qootg, o),n06q si yefi8og - a caror discutare a precedat analiza propriu-zisi

a ),61oq-ului -

sunt intelese, la rAndul lor, pornind de la o

oriv0eoq gi o Srutpeotg. Spuneam mai devreme ci aceasta ofvOeorq subiacenta

)"6yog-ului este, probabil, acea relagie in care se intemeiazi acel lucru

l49ll ce face obiectul cercetarii noastre: ,,ca"-ul si structura de ,,ca". insa daci

Aristotel consideri ci fiinta sau copula - privita in ambiguitatea sa - igi

au temeiul intr-o ofv0eorq, apare posibilitatea cafinpa si,,ca"-ul sd aiba

o radacind comund. Acest lucru este deja semnalat de faptul ci, in cadrul

indicirii formale a conceptului de lume ca stare de manifestare a fiintarii

ca atare in intregul ei, laolalti. cu sesizarea fiingirii insegi, facem uz de acest

,,ca" intr-un sens privilegiat. Poate ca tocmai relatia in care i;i are radacinile

acest ,,ca" si structura de ,,ca" este cea care face cu putinla ca fiinta si

ajungi" in raza privirii, asa incAt structura de ,,ca" gi fiinga se afli. cumva

in corelagie. Evident ci nu putem vedea daci lucrurile stau intr-adevir

aga decAt daci, in urma interpret5.rii de mai sus a ),6yoq-ului, ingelegem in

acelagi timp ca acesta nu este ceva de sine stitator, ci este la rAndu-i intemeiat

in ceva mai originar. Nu vom putea insi gisi aceasti esenta originara

a ),6yog-ului daca vom incerca si o descoperim pornind de la una

sau alta dintre formele sale, ci numai daci vom cuprinde in raza privirii

intreaga structuri a esengei ),6yog-ului gi numai daci vom investiga dimensiunea

originii sale, adica acea dimensiune care il face pe acesta cu

putingi potrivit posibilitigii sale intrinseci. Tocmai de aceea nu ne putem

servi in chip preeminent de exemplul enuntului afirmativ adevirat pe post

de punct de poinire al acestei investigatii privitoare la originea esentei

).6yog-ului sau anenuntului, a;a cum se intAmpli de obicei; nu ne putem

servi insi nici de celelalte forme ale enuntului. Se impune, mai curAnd,

sa vedem ci esenga mai profunda a )"6yog-ului rezidi tocmai in aceasti

putingi a sa de a fi ,,sau-sau", sau adevirat, sau fals, de a lua atAt forma

atribuirii, cAt si forma negarii. Nu avem certitudinea de a putea descoperi

'qJe,\ tsef? el JP i?rrrfol PuruJod

{I]Etueluepun3 mgozol5 Ezlru o nf atutlnl eP )of un EI

J"r8ertd }sel? uI gzeePde

a-rt: '.ra83apraH rp arape^ ul puVr lnrur,rd ul tnÊ atse Inlnuaurrar p :lSolorurle

surs rserv 'uapryq tnlnueu:a8 ]nsuas nr rtlrruls atsr rl?l 1li llqruli F luern) ]nzn

ur plnsgur punq ul rnp;aid ?-s ar?r :rSoyourta Es insuas

e1 ap puturod salaiul arnq

-arr (r8al z) ataSuqo Inrsaultel urp aul.tord ac ldaruor rsacy',,.trrt311qo" .tn:odse.r

',,,trre8r1qo retrer?f" ',,p8{qo Er ?rrl" aleuBeruls urrd3e-r8t:td lsal? uI liepa-r rso3 nz

'(grnrr8al u1 aund e 't8e1 t) uapun Inlnqre^ ea;zxga;d n?s tr.Iexgns utrd titnttsuo:

'(,rrre8rlqo) qrqpwqun rS (iuarutle8ut 'arelr,rttt8tl qo) na4qcupulqtdA rrueurre L .;

Ets"33E Ef, ursunds EJe(f '?P2(1/ q rual.AoJs l-ps uaJ,t TaLLtal tntlJ) I" nJlnl

IaiE rlsJ rnln-5ol,gy p priuarod rJlfeleJ lsere 16 arerrlrqrsod ElsEarE IEtu

-loJ 'rrigrr^ne8rlqo EaErIIIqIsod r5 prsxa rlelrrqll Plsrxr rPun olol? rculnu

runr ese (JtEuaqltr plsrxe spun olofE tvrJP Prsrxa nu ErornPuEluB aarylfl!q!s

-od gtlpe'ealerrspj nas Inrzêp? 'Eelelrsle3 16 pry.tape 'mp-5ol"gY Iudord

?aJepunfst 16 earapunrsezaq .r.lre8rlqo n?s InJalfEJ?f uI Elnfsounl efEJ

as p.rnrg8al ul urEH" eu aJEr n: artiutg t?ful ya3 e6e ul '' ' 'n: ernlp8al

"Ji?

IS "'EI EeJEAfJpE unoa;d Eêf alrglsod runs IIJEfIPuI InJPEI uI Ittunu

elrpe 'nts ppugr EI EZ?aFlIlr? er?r ti alein:tut 1a3rse rriqrragll Inleuar

ad arat6eu EI aJ?r 'a:gtcads alurrnd nts tret.rodel Ielofe InJP?l ul IEunN

'JrElJaqJI ?rsrxa JPun olofE lgf,eP 'iunua Ef, 'lIqISod alsJ nu 5gxnnndroln

5o1.91 'lrn:s a4'(arerrsp3 nes re.tapt) aPun3se e nrtuad n"s aPunlsezrP

e ntluad .taqt/

{ p t? tnludalEru.roj 'tode 'tn1 atrod reqll 5 e ap rdr3 rsa:e

rer 'e8eau n?s rrnqure rr IIrErIpuI /rurp ul raqx| {a a? lrudplntrurd Inlau

-et rtse Etssfv '2ra1a ar aawiuryfn.uuad uqu { , tlt tdut un-nul lnlelur]

a-re r$1Er"p rgrap piuund Er pllqlsod arsa nu piurtnd prsearv'(spj) es ea.r

-epun3se :;rtd atf'(te^,rape) es EJJJpunrsEZap ur,rd ay 'eareiurg Pf,IPu] 3JE3

l76yl Ttpl.todat

:oun eiurrnd alsa 5gxrrnndoun 5ol.g1 aP EruroJ ur p-3ol"oy

rnpiunue lrigrrpqrsod F rerrrr] ?3

'-.,.tur8r1go ref)era) aJ? el ?Ja3 oP giel pln-utasa1 e

p^nrzodo ?erenrls tS arete ec earciulg ap pi"J

:rSololuoard drqr uI slqrsaP ri raQll g e eP lnrdeg (c

:.

'slEJ nES 'tEJ?AapE nEs ',,nes-nes" g e ap es eiunnd

arunuE rS - ecasutrlut es eiuasa piunnd nf JfEJ af ?JOJ Jzezr^gs rgcul gsnd

1a3 r5e ul rlsa rnp-5ol.g1 I" etetrllqlsod ap prarual EI rr?ollll;d earegarrul

ElEp rvrep apriuasa elEs Ilrnlf,nJts lr.ttrtod mp-5ol"g1 7nDruu r?AeP"-rlul

L" rnlniNnNg vxnrtndJ-s 'el s

444 EXPUNEREA PROBLEME,I LUMII

putinri de a indica isi are temeiul intr-un fapt de a fi liber pentru fiintarea

ca atare, inseamni ca )"6yog-ul nu este cel care produce mai intii un raport

cu fiingarea ca atare, ci i;i are el insusi temeiul intr-un astfel de raport.

intr-,tn anumit fel, ),6yog-ul face mereu uz, in toate formele sale, de un

astfel de raport. in ce fel? A6yoq-ul nu poate indica fiintarea asa cum este

ea si nici nu-i poate atribui prin aceasti indicare ceea ce ii apargine, aga

cum nici nu poate nega ceea ce,nu ii apartine, decAt daci are deja in genere

posibilitatea de a evalua indicarea sa gi adecvarea ei faga de fiintare.

[493] insa, pentru a putea hotari in privinta adecvirii sau a inadecvirii celor

indicate de ),6yog - sau, mai precis, pentru a se putea raporta in genere fata

de acest ,,sau-sau" - omul trebuie sa aiba mai inainte LLn spaliu de joc in

cadrul discursului siu enuntiativ pentru acest du-te-vino specific lui

,,sau-sau", pentru adeudr sau falsitate, un spatiu de joc in care fiintarea

insasi care urmeazi si fie vizata prin enunt si fie deja manifesti. Aici avem

de-a face cu un lucru esenlial: l"6yoq unogcvtrrc6g nu doar ca nu produce

raportul cu fiintarea - aga cum am ardtat mai sus -, dar el nu produce

nici macar aceasti stare de manifestare a fiintarii; el nu face decit sa se

foloseasci deja intotdeauna atat de cel dintdi, cAt si de cealaha, pentru a

fi ceea ce poate fi: indicare ce scoate din ascundere sau ascunde,

Si, cu toate acestea, atunci cAnd vorbim despre dezascundere si ascundere,

nu spunem ca ),6yog-ul insqi este cel care face manifest, ca este

adevirat - ba chiar, potrivit opiniei generale, ci este adeviratul;i unicul

loc al adevarului? Evident ci in l,6yoq rezidi adevarul, respectiv posibilitatea

de a fi ,,sau-sau", insi aceasti veridicitate posibili a sd, aceasta dezascundere

nu este una originara, adicd. nu este acel fapt de a face sa fie

manifest, acea dezascundere prin care fiintarea ca atare ne este in genere

deschisi, adica in ea insiqi dezascunsi. Nu se intXmpli niciodati ca un

si poati dezascunde in chip

enunt ca atare - oricAt de adevirat ar fr. -

primordial fiintarea ca atare. Si luim un exemplu: atunci cAnd rostim

enuntul adevlrat ,,tabla este neagri", aceasti fiingare - si anume tabla - nu

ne devine pentru prima data manifesti in faptul siu de a fi intr-un fel sau

altul, ca si cAnd datoriti enuntului ca atare ni s-ar descoperi, asa-zicdnd,

ceea ce fusese mat inainte acoperit. Desi enuntul descoperLin felul sdu

fiinrarea, el nu ne aduce niciodata in genere gi tn chip primordial in faga

fiingirii dezascunse, ci, dimpotrivijtabla neagri trebuie si fi devenit deja

manifesti pentru noi potrivit felului s5.u de a fi, pentru ca noi si. putem

indica printr-un enunt ceva in privinta ei. A6yog uno<puvttrc6g nu este

eiurg frep eurud nruad 'pugolz-e6t 'JInqIJlE nu lniunua eo ar6apg,t as

runfv'ElesJelrun rS prrunslpur ariecgturuas o 'eiuetsul prulrd ul 'are piulg

?lseJr€ er l5 'giurg ?y ',,alsa" e1

ladt ul:d - gcrrsllSurl gtuJo; Etseef" qns

[S6V) eunarprorul nu JEIr{3

"f,Ep

- teurudxa atsa lniunua p: lode lnzg^ IrrV

'l-npurauarul ape:a.rd Ir Er Insues ut 'rn1n-5ol,p{ flipirsp3 rS uiptr:rp

-r.rarr rdgrrlrgrsod lnlarual alnlllsuo3 JJElseJIuElu 3P ercls 9lsBe3" Ef, Insuas

ur euJnue 16'leunurarap eulq sues un-JluttnIaaruruW P$e as erct'apatatd

II aJEJ aJBlsaJIUeIU ep JJEIs o ElsIXa €lsef,E nr uoder uud 'aruaJleP l"tu

ptetardtalur EtuJoJ ug 5g>nrnndrorp 5o/'g1 at$a,trrd af, Eaaf E3 arunue r5 'lcrrls

JIJ"oJ suas un-Jrur r:re salaiug Jtse ,,JI3o1" FUaruJeI

'uSoptd qnapu 'snds

eurq reru 'nr.;s ?ltxlpJtpalda\ua awtsattuaw aF atag nJr.ulnu o EaJfE JP rcruf,ol

a;m ad lli piunua l5 tdmlpard apata.td at aJels{Iu"ru Jp Jrets o-Jlul EZEI

-aruatul as 'tsaJrueru ruelap e ap tde; B) 'elElIfIPIJe^ aP IaJ tsar" esul 'ltigl

-rspj nES rdpu:rplra,r eartrryqrsod ilaf poru uI eJE 5gxrrnndoup 5ol"gy

'l3J tsslE ur JEAaPe-Jlur nBls elrrnJfnl 93

uapa^ gs eig,rul ruol ?z?arurn al eler u1 'pr1nu51qo a;tpue8 aP psuas ul

?s?oteues earlpug8 JEop - p8unle gs ?]IrJos rcrr{f etsa nes - a8unfe ateod

aJel EI areta-rdralur o 'artlardralul gl"rrgJadns rcur 16 grerrpdapul IEur eJf,

else elElllrqele^ e) mlnJPâP? E eJeztJelsEJ?l ?1SEe3? E^lunf nu EfzP nBs

'eatetrllqepl relap?-Jlul atsa mlnJ",r.apt eiuasa ef,eP eeJ"qJrrul PSul PlrP

-rr ag 'dlq: un rfru n3 slzeJluor g areod nu luaul?uolie: rsa:y 'adeultge

ec erecapnf nc atielaroc ul THe as arE]rTrgEI?A Ef, InJeAeP" I)unl" 'lrigrapnf

" plelulu"punJ EurJoJ EeJ"ruJyE rer 'rrreuuge IE IElueuEPUnJ pr:e r$

ersa.rdxa alsa earalSeoun:al et letelz ?f fsounf,al p z: rnlntdt3 EelnlJIA uI

rerunu le3ls"

elsJ lrq"le^ alsa Jf Eaa3 Ef, tode ;et '[Qeprr g E Euru"esul l"J"A

-ep" g e ec rnda:ul unq EI ap ruaunds pf,EC 'Inlnr?Aape arsa

"ereotpllnd

eterapnf ec - rzetse neJetu afEJ Js run: e6t - tsal eJE EJlsuotuJP ealnd ruo,t

rfunl? 'terg.rape eg gs InqaJr re a: unds au eJef a:nturSop alttutdo JJIuIP

EllE n"s Eun EI tndacul unq EI ap rueugup-r r$ rurores lelsal? esur ura8erlsns

Ju Ef"C 'EurJn JoA eJEf, JoluplelJe3 InsJnr ul Jf"J tuo^ I arm ad nr:n1

'rnlnJelape laiuasa zrdnse Efugp" rctu a.n.trrd o uIeJunJE ES eIngJJt nJlnl

tsa)? Eapal e nrru{d 'rnSlsag 'mlnJ? apt e Ezeqap eIxJoJ alsa tnpiunua

InJIâpE eJ zEJ un rclu ul purueesul nu nr3nl lsaf,E JEC 'a4ipl'tpdutg fi

Jl?Jruntuor g rod a1a eJef, ul r$ earerlspj nrs eelellrlPua,r araua8 u1 prurtd

-xa as :ue) ur rru"tot atsa Ia 'lVtE rpeP lptu reur !sp3 n?s ]EJ? aPe 5 areod

tlell piunua z: rda;p E 'rrrgiulg " arelse3lueru eP err€ls rylul IEIU elnlllsuof

Ia nu ESul ']saglueru efap arsa ef Eee3 azaalp1ldxa are: iunua un rVJaP

9ry rn'rniNnNg vunrlnurs '€l s

446

E,XPUNEREA PROBLEM E I I-UN4I]

acelei fiintari pe care o vizeazi. ci aceasta fiintare nu isi primesre caracrerul

de fiinti abia prin intermediul acestui ,,este", ci, dimpotrivi., acest ,,este"

in intreaga sa diversitate si determinare contextuala se arati intotdeauna

numai ca enuntare a ce€tl ce este fiintarea, afehtlui in care este - in cazul

in care este.Tocmai de aceea, esenra lWesen) fiintei nu poate fi inteieasi

in diversitatea ei pornind de la copula si de la semnificatiiie sale. Este

nevoie, mai curind, de o intoarcere la acea dimensiune subiacenta oricarui

enunt si copulei sale, gi anume finyarea deja mantfesti in ed insd;i.

Tocmai pentru ca fiinta copulei, in oricare dintre semnificatiile sale, nu

este cea originara, iar copula joaca un roi esential in cadrul propozitiei

rostite - care trece, in general, drept loc al adevirului - apare necesitatea

unei destructii.

A6yog unoqawm6-q - ca purinti in sensul definit mai devreme - indici

prin urmare o stare de manifestare a fiintirii ca atare care precede orice

rostire. Se ridica, asadar, intrebarea: este oare aceasri stare pre-logica de

manifestare a fiintarii ca atare temeiu/ originar al posibilititii acestei putinte?

Se videste oare in acest temei ceea ce Aristotel intuise deja atunci

cind vorbea despre ofvOeotq si 8ruipeorq? Daci aceasta stare de manifestare

originari. a fiintirii esre mai originara decAt ),6yo-q-ul, iar ),6yoq-ul este o

raportare specific umani., unde se afla aceasti stare de manifestare originari?

in mod evident, ea nu-i este striina omului, ci trebuie si fie omul

insusi inteles intr-un sens mai profund, omul insusi potrivit esentei sale.

Aceasti esente a fost indicata prin reza: omul este jhuritor de lume. Unde

se afla aceasta stare de manifestare si in ce consta ea?

Deocamdati vedern deja ca daci posibilitatea intrinseci a lui ),6yo-c

[496] unopsvnrc6c esre intemeiati in ceva 9i mai originar 9i daci aceasti dimensiune

mai originari este cumva corelati cu ceea ce am numit /ume gi fiurire

de lume, atunci judecitile 9i propoziliile in sine nu sunr in chip primar

f).uritoare de iume, chiar daca ele apartin fauririi de iume. Aoyoq,ul este

o putinti ambivalenti (,,sau-sau") de a dezascunde sau de a ascunde prin

intermediul indicirii. Prin urmare, formularea oricarui enunt pr€supune

si necesita deja ca cel. care-l rosteste sa fie deschis fag5. de fiintarea insisi

care este vizatl. de fiecare dati prin judecata respectiva. Aceasta purinli

trebuie, asadar, si se reflecte ca atare in acel ,,sau-sau" al adecvarii sau

inadecvarii faga de fiintarea vizati, in cadrul acestui )"6yo-c. Aceasta deschidere

a omului fagi de fiintarea care poate deveni obiectul si rema unui

enunr nu echivaleazd. cu simpla prezenti. a unui gol ce se deschide in fa;a

f/6ll

Ftndalur rErunu atsJ EE 'rnlnJE^JpE raiuasa rrrEururJatJp IE ]EtlnzJJ un

nES raiuesa E aJEurruJarep o JurnuE r$ 'a-raua8 ur ?t?Japrsuof etsa er Eae:)

EruJo:I o rfru qns purgau 'awtald ay pund un fitrunu Jtse EJ esul 'arec:1d

ep n"s rnpr:und eiur,Lrrd ug urind IJf EtJJror JtsJ rnlnJelape e alirugap

JrlfJl ElsEJlE Ef urtArasqo - rrpug8 Jrse a;EJ Inrlnl

e1 rrrrpue8 e arir,r.rape

'areru.rojuo: '5rocolorio 'Mat pa suJa//a1ul ouanbaa7a isa saltlaa - rnlnlEl

-ape E epuorirperr arirugap Eer{lal g,rrtrads;ad ptsEale urp rupzrleu" EfEO

'rEAlJpEur nES rElrrp? purg .trre8rlqo Jtsa el EJJI rp gie3 rnlnrroder

"l

EarEurruJJrep arlru:ad arec coI ap piieds 16 prsrxa nJJnl ]lE rnun erdnse

.trre8rlqo rnlnJJtJ?JEf rrJEJajsuEJt E atetrlrgrsod elsea:e epun oloJe

"lsrxJ

rerrrnN 'aiatutaqq Etsrxa Jpun oloJe reurnu plrqlsod r6erer alsa e8rlqo a:

EJar ap gieS areundns 16 arat6eounfal EJueruase g 'r6asu1 rrrylunua EJnsEru

ep areod el EJJf r aret6eounfal o Jurs ur eg ps Jrnqolt rrrpiunua FurpJo

ap earerrodEg 'EtsEJfr n: trode-r urrd arSairqers as rnpiunua EeJeLfap

-eur nES EaJEArape gr I{tsE 'rrrgiurg erdnse }nde:ur unq EI rp }EJUSuEJI

arsa 'eareiurg n: p;nrp8ay ug psnd ESEI as a: a:etroder e: salaiur 'Ernseru

Ep E ep rde3 rse:y 'Er rtsa runr e6e eareiurg EI ErrpE 'prlpul arec rrreiunua

Ernseru Ep e:a: EIInln-uxasaq E plrqEIEJ;d earetroder elsJ EtsEaly'luassa1

-uaqryq-qrls) atwf&al ug snd { u ap dut uunue un Iurlrns pteod es are:

ur'altua(Ltnr EeuJruese o r$esur Ee aU ps arngeJt (nqaJtpaldaiua atarattuaru

un-Jrul EAer Errpur

ap afils pls"ele rr 'telnruroJ U pleod Es

InlF nes IeJ

a.re: iunua Jp I{tsE un EJ nJluad 'elap EunEeptotur 'ar:ua8 ug'}rua,uns g

ES nES furlrns "s

JEop arnqJJt nu ElrltJrpJrdatue eJelsilrueur ap EaJEtS

'are,tnde: ep aJEts o-Jlul uVruEJ

JJ e]EntJurlsur lolrJruJod e areqrqurzJp o nr Jeop ro ,r.rre8rlqo JJIfEJEf

un aJE rJEf EAaf nc ernre8al u1 snd g E ep tdej un nr JfEj E-ap Fteporfru

ruJAE nu EuJn urp EJotsale InJpEf uJ 'JIEruru" rgr:ads InluauetJodruor

16 earttrlrqe Jp Jl-npurqesoep 'rJelJode-r arrro 16 piurrnd a:rro araua8 ur

ezeJZrJetJErEl 'EJ Jp plrj lnrp

nES IaJ

un ap alES rrrpuodu inrpei ulp earei

-urg nf ts e arieyar FtsEarE errpe 'ea n: e.tnrg8al ur aund ateod 11

elEJ atet

-rlrqrsod 'a:eiurg ap pi"J Arldrrrr g E ap r.nln-ulasae Eelelrlrqrsod 'areiurg

r: ruazard arse qf Eaaf nr p"trup&a1 ry snd gsul as afi1r nln-unsrl(f E ruaqtl

prtg1zodo aranl$ o tndrrur unq EI ep lse '''ap pie3 Eeraprr{rsrq 'eareiurg

nr rueJrpur FUrpJo ap r,rntp8al reun Eelrlrlrqrsod roI ul aund '1n-5ol,o1

piurrnd nr ar"J rrer rraprqf,sap'ee rtsr runr e6e a;eiurg ap fiatanprqrsep

EtseJfE 'e,r.rrtodrurq ']"unuJJlJp Jol InJetfeJer ap 15 rJnJfnl ap etsace ad

ar5agasoap Ir

erEJ rS uo ug arede ar 1oB

un - rnldurn y areod arer rS Ertseou

L" rnlniNnNT \-[nr]nuJS '€l s


problemei pe care o ridicd intrebarea privitoare la temeiul conformirii

faga de ceva in genere. Acel lucru care trebuie si se afle la temeiul acestei

adaequatio este caracterul fundamental al deschiderii. Faptul de a se lisa

pus in legituri, specific Dasein-t\ui, trebuie si-si apropie deja in chip

prealabil acel lucru care trebuie si fie dititor de masura si obligativ, ca

ceea ce poate pune in legitura si obliga. Numim raportarefundamentald*

faptul de a f liber intr-un sens originar - aceasr5. situare opozitivi (faga de

ceva care leagi) ce survine, intemeind-o, in cadrul oricirei raportiri de

ordinul enuntului.

Ceea ce pune in legatura se anunli insi pentru indicare cafintare care

este - sau nu este - intr-un fel sau altul; fiintare care este sau nu este in

genere; care are aceasta esenfi", sau alta. Prin urmare, raportarea fundamentali

ce are caracterul acestei pozitioniri opozitive care lasi Dasein-ul

si intre in legaturi cu fiintarea trebuie si survina in asa fel incit, prin ea,

fiintarea si fie din capul locului manifesti ca atare. in mod corespunziror,

aceasti stare de manifestare a fiintirii ca atare este de asa natura, incAt

atitudinea specific umani ce pune in joc enuntul, fiind o puringa a noas-

1498) tra, se poate pronunta atat in privinta faptului de a fi intr-un fel sau altul,

cAt gi in privinta factualititii sau cviditigii sale.

Deosebirea esenfiale dintre faptul de a fi deschis al animalului si deschidereafayd

de /ume specifica omului devine acum din ce in ce mai clari

in anumite privinte particulare. Faptul de a fi deschis al omului este o

situare opozitivi, iar faptul de a fi deschis al animalului esre un fapt de a

fi acaparat de citre... si, astfel, un fapt de a fi absorbit de catre sfera care

il inconjoari.

d) Deschiderea prelogic|faga de fiintare, inteleasci"

ca o constituire a intregului (ca fburire preliminari a lui

,,in intregul...") ;i ca dezvaluire a fiintei fiintirii.

Structura tripartiti a survenirii fundamentale

din Dasein, ca dimensiune originari a enuntului

insa nici ,r-"- epuizat inci tot ceea ce survine de fiecare data gi

in ".l.rrjt

chip necesar in cadrul acestei raportiri fundamentale a deschiderii

originare antepredicative fagi de fiingare. Vom vedea insi cu usurinti ceea

ce lipsegte, daca vom investiga ;i de aceasti dati tendinta de a indica a

unui enunt simplu, ficind cu totul abstractie de teoriile gata fhcute, si

uodeJ uud Elllfarqo srz-ESB EJnsEru rdarp grsea,t-ras es eareiurg m Eet"]ryq

-rsod rzru:or giurrnd nJ Ef,EJ ES rnq3Jl J€ aJ?rsJjrueru ap JJErs ElsEafE rJEJ

277"rpiu7{ a at6op.td atrtsaltuaut ap /??1s uato4pta\c nnuad ralg'r E rrarg

-ns EI F^rrela-r erieulurrarap e1

lade rsare arnfe eu es rngeJl JE lunr Esul

-or d o er sa nu,pr',,,rro dr.i: tffi :t #J;il::J1,:fi1[:rl:j:jf

-Jn uud 'rJrE lU"gB au aJEf, rJ3 .rou EI plrrElal arieu[u.ralap o l: ,eaurripug

r$ eaurigl 'elSeau ra EaJEolnJ runs Lunf e6e ,l$asul rJIqEr e arieurru:al

-ep o JtsJ nu rJlqel e etr,Llrlodau erilzod 'ar?rurn uud ila nrluad poruo3

rsoj 5 rE urns ese 'nes alareds ul pup as nu rref, EIqe] EI gugd erep arer

-Jg ep e8rearu ES arngeJt arm l5 arJ3s JJ?tr pt n4uad,rosa-1ord n,quad*ttt

-odeu nes'rr1us e aued prlEIBJf ap lieza$e tuns eJEf lat n"ttuad tr,r.lrroda51

;,,1r.t'rrlodau" EufuBesur 3J iralq"r e erSeau eJJeolnl ap arsaqro,r es apun

<-IoIJaluE

pldruaxa urP EJ3 aP gtIJeJIp aJEo ee alsg iElsEJJe alsa arieunu:al

-ep Jp IeJ al - ,,lrrrrlrodau rcza|e g y" 'rr;rrrlodau eteza$e Jlse sJEf relqs]

e:dnse orunue rS ,adrzodord etsea:e urrd reiunue atse aJEr nJonl rnlef,E

erdnse earr,nrrd ruprdarpug eu Es aroleu psur Jlse ErsE nJruad .erueJlJp

relu stEf,rpul ralilzodo.ld ea:ela:d;Jlur urp rJaprqrsap ratsJ3e InJetleJes

ardsap EAar .,,'ge ES ernqerr r"ur rECI 'a"raiuryf a1t riu!pt&op.td aa,rapTqtnp

Jp Elrp" 'piunnd EJ

Inrauer are r$l - EJnlfnDs es e8earlug 16 - Ia eJEr ul

EAaf Ief,E

ap r: '(a,nncadsrad esEoJerunu u1p e(ap esndxa lsoJ E ElsEeJe rce:)

lsnsu1 mp-5O/,,g1 EJnlf,nJrs ardsap ujnfB EqJo alsa rBur nN ieJlsBou relu

-alqord eiuu.ud ur ,,u.tr;rodau eleza$e arsa elqer', ,nldruaxa rsJfe nf, runfe

uaJeJ "s

rngarl J? af :seJEqeJrur ssur ElrprJ JS 'pug8 u; uaunds o-3u eJEf,

Iesil ad gzeJJ o ad ec purrnf reur rf 'glelnuroS elap arerurrdxa o ad er rur,r.rrd

I-nu ElEp 'lEJnreu poru ul 16 ueruods lnsoJ arsJ Etr Insues ur nldurrs IElu

arso ',,JrlrJrodau eteza$e arsa elge]" ,]euoriuaru rue-l eJEr ad iunua llrlplaf

'aulydrcsrp Jolsef,E alfulq: urp reurfor rfre urpJagrle eu ?s ruElJef,ur rou JEr

ierrreure;8 16 g:r3o1 nrruad ,,prrlp3ard" ebp'pue4z-e6e ,alsa edlzodo:d ec

arrrnue l$ 'nrcn1 rsm" ]ErpJrul rurirulg 'l"rnteu poru ur ri nlduls 16 rnd snds

Elef ap InsuJS Ur ,,n1drurs'c f,olep alsa nu 5ol.o1 rsace ,re EluolBp rErufol

ateod nes 'aps rriprrld{urs Epnrf, ul ,EsuI .prf,grlJe drgr ug etrnrtsuoc rS

grerrldruo: gpuorirzodord ernt:nrrs o eruiza.rd nu ajJJeoJp (lelorsrrv rnl IE

honndlgzn [r1zn mlace Insuas u1 ,,p1durrs" arsa alirzodord etsea:y .,,EJBEau

atsa e1gel" erilzodord nldruls iunua ap nlduraxa Ef, nou urp Enl ruon

'JESerau drqo ul arirzod

-slp EI a-re 1r piunue JJEf, ad col ap lnrieds ur a-rr,l,rrd o ErunJB ruo^ pJEp

6r,

IN'INJNNNE VUNI]NUJS '€l \

450


cu l"6yog-ul care o indica gi se orienteazi in functie de aceasti masuri. Dar

daci facem acum referire la acest caracter relativ la subiect, atunci obginem

tocmai opusul. Sigur, aici nu este vorba despre caracterul relativ la subiect

al proprietatii de a fi asezatl. nepotrivit. Poate ca si proprietatea de a fi

negru, ca si orice proprietate care tine de culoare, este relativi la subiect,

chiar daci intr-un sens cu totul diferit. Aici nu avem in vedere nici relatia

proprietagii de a fi asezatS. nepotrivit cu lucrul caatare, nici relatia acestei

[500] proprietigi fagi de omul care formuleaza judecata sau enuntul. Ceea ce ne

inte reseazi aici este doar urmitoarea intreb arei ce este manifest in chip

antepredicatiu in cadrul stdrii de manifestare prelogice a tablei asezdte nepotriuit?Ta6laasezatl,

nepotrivit se gasegte in fata noastra si numai de aceea

putem formula o judecati corespunzitoare in privinta ei. insi ce gisim

aici? Pozitia ei nepotriviti? Desigur, doar am stabilit deja acest lucru gi am

explicat de ce este nepotriviti. insi tocmai aceasti istetime indiscreti a

unei astfel de explicatii a fost cea care ne-a condus intr-o directie gresita.

Evident ci ne putem gAndi cAt de uimitor a fost demersul nostru filozofic

prin care am stabilit cd,pozigia nepotriviti a tablei nu tine de tabla insasi,

ci se datoreazadoar raportului s5.u fagi de cei care citesc sau scriu pe ea.

Si totugi, chiar si aceasti explicatie este forgata, {bcAnd cu totul abstractie

de faptul ca ea ne indepirteazi de calea cercetS"rii noastre. Cdci pozitia

nepotriviti a tablei este totusi o proprietate a tablei insesi - una mult mai

obiectivi. chiar decit culoarea sa neagra. Caci tabla nu este asezatd, nepotrivit

doar prin raport la noi, cei care ne gisim de

facto acolo - asa cum ne

da de inteles aceasta interpretare pripita -, ci tabla este a;ezata nepotrivit

in aceasta sali. Cici, daca ne gAndim la aceasti sali nu ca la o sali de curs,

ci ca la una de dans, atunci tabla ar aveao pozitie foarte potrivita, intr-un

colt unde nu incurci pe nimeni. Tabla sta in sine intr-o pozitie nepotriviti

in aceasta sali., care este o sali de curs aflati intr-o cladire a universitd"lii.

Pozigia nepotrivita este chiar o proprietate a tablei in sine. Ei nu ii revine

aceasti proprietate pentru ca un student aflat in primele rAnduri in partea

din faga n-o poate vedea bine. Caci si cei care se afli chiar in fata ei trebuie

si spuna ca tabla:este asezati. nepotrivit (in sala) si ci ar fi mai potrivit sa

stea acolo unde tdbla se gasegte de obicei, pe buni dreptate, intr-o sali" de

curs, pe mijlocd peretelui din spatde catedrei.

insi prin asta n-am flcut altcevadecitsi corectim explicatiafalsd., dar

aparent stralucita din punct de vedere frlozofic privitoare la aceasti pro-

[50t1 Oti.,"te a tablei. insa nu ar trebui sa intrim in genere in astfel de discutii

rl Jf nJf,nl IafE alse JJEJ rBujtrol urls ps urJJA ESuJ 'JolBtEts aurs 3p rs lEu

-r3rro e,rac atse nu lniunua pl rrJnuEI reur drqr un-Jlul runf,r ruepa1

'ea ur eaulSrro EqrE ri-ps ri u p&awug

ul atalsattuaw a? Urus ep lgtsB raun elicarrp ul lnsor rnda:ul unq EI ap eU

tzgEl ps iunua ap IaJ arrro Er resrf,eu ep Ig EI rlsa rf, ,areiulg er rnlncol pde:

urp sayaiug 15 tezrsas eg ps ptBlapnf ap lagrse o-.nurrd tEZrA atse Jf Eeef ?r

luerJsns alse nu q: 16 nes FrpaurJalur ur.rd ]ezr.t alss ef, EJJI ap gie3 lrroreS

-l1qo unreBJI raun earelpgrsod aurs urrd eJa;o ES piunua Er reop erolru

else nu iunua rnun rrJElnruro3 Eeteulrqrsod nrluad El IeJrsE

ar6apg.a. ag

'nes lnSartur

ul rssjru"ru efap arsa af Eeaf E

Inrp"f ul 1v]3p JtnsoJ 5 rod nu ellJniunuJ

'e,l.rnodulp 'rc '1ntp nes iunua un-rrurrd uglrpur reun InletlnzJr nes

Fpugl

EI else nu 'efap Eun"aplolur ua8alaiul Il aJEJ ad ,- zet tsJfe ur sJnf ep

rrps p8a.rrul - ,,le p8arrug u1" lsa:y .n 1nflzuu1 u1 alsattuaut ttViuryf mun

e,r.rrcads.]ad u1p efap EunEep]olul urqJo^ ,y re rr:rldurol ap nBs IErArrl

JP rvfrJo 're1n:rued iunua rnJEfrJo EaJEInuJoJ urr4 'Sarlur Ef lEnl E af rJ

'rrn;:n1 ap eurpnlrllnru o reurnu elso nu ,reururrla_rd drq: ur snds rue runc

e5e 'a.re: JJElsaJruEru ep IJEIs raun e,l.n:ads-rad urp elap rurq.ro,r. ,]EurtuJal

-ap nJrnl rnun eiur,r.r.rd ug grelozr ruarede grr:apnf ap IeJrsE o ruelnru]o;

puEf rfunlE 'aJEruJn urJd '3Jls"ou rrimapnI In]3argo arauaS ul are3 eteod

elgEl Er rnprdej e ai?qllqlsod ay udtpuot atsJ ea rf, ,,,tr,LuJodau elezaie atse

eyget" lniunua uud erge esurrdrns Jrsa nu sJnJ Jp IIps e eJErsJJruEur ep

eJEls EtsEJfv'iunua u1 rr:r1dxa drgr ur pleuudxa else nu ,lr.trnodau elez

-aie alsa EIgEr EreJF3 InJper ur 'sJnl ap IIIps E arElsaJrupul ap ar"rs plseere

rPrufoJ 'ralqEl e etr.trJlodau eliruod un:a;d e,l.ar araua8 u1 eluaruuadxa

uatnd sJnf rp IIIps E aJetsaJrueu ap Eerels EI ep puruJod rcurng .7a.t\ug et

sJnr Jp EIES :ralgBr e atr,r.rrtodau rarirzod InJpef ul - tuelB ruEtrn au EJEP

- ts{Iueur ltudtax dTqt ug uhp a eJ EaJ3 reuriol arsa alin:slp ur Eleropur

prq gsul grlur rr ErrJ 'rl€s rriptrllqrsod Inrauet ap 15 iunua tsrre ep Eqro^

eurl puef, alinrsrp ul EJtur nu aJEf, rep ,rrnnny ap aurripur o :lg rsat" Jp

alatp r$ prlseou e,iey u1p Intarer

r$ erpaler 15 ruapa,t rou rref, ,nN iee rerunu

afto recl 'prsa3rutru efap arsa eg 'e]r.tulodau arilzod o-Jlul ETEUE EIqEI 3]se

plrads drqc ug uerrpur II rrer ad rS reop 1-npugrurrdxa urerr:r1dxa Ir arer

ad 'rueiunua Ir JJEf, ad nnny 1a:y

.err.lre:lpa.rdarur eJelsgluEur Jp arets

PlsEefe u1 lrrpiurg eiur.tlrd ul tsa1ruelrl JlsJ ef, tuepal es Jtse EzEesaJatur

eu af EJaJ 'nJlsou pyduaxa ur "qJoA

alsa alelalrdo,rd ap 1a; a: ardsap

r9y

IN-ININNNE VUOIfNUJS 'gI, S


servegte drept temei sau, altfel spus, ce este acel lucru pe care l-am numit

,,deschidere prelogici a omului fagi de fiintare".

inainte de a cerceta mai departe cel de-al doilea moment constitutiv al

dimensiunii originare a enungului, si facem un rezumat al celor spuse

pAni acum in privinga ei. Cercetarea noastri avizatstructura fundamentali

a l,6yoq-ului sub aspectul posibilitatii sale intrinseci; ne-am intrebat care

este originea l"6yoq-ului ca l"6yog. Pentru a rispunde la aceasti. intrebare

a fost nevoie si. ne intoarcem Ia dimensiunea sa originari. Aici am descoperit

mai multe lucruri care, privite laolalta, in unitatea lor, constituie

adevaratul temei de posibilitate al l,6yoq-ului si care ne-au condus in acelasi

timp inapoi c5"tre ceea ce am numit fhurire de lume. Primul lucru pe

care am reugit sa-l vedem urmind aceasti cale este faptul ci l"6yog-ul are

caracter de indicare, ceea ce inseamni ci felul in care acesta face manifest

nu este un fapt de a face manifest in chip primordial si originar, in sensul

ci o judecati sau un enunt ar putea de fiecare data face accesibil prin sine

acel lucru pe care il vizeazb,. Dimpotriva, orice l"6yog poate indica, adici

explicita, numai ceea ce este deja manifest in chip pre logir. Mai mult decAt

atat, pentru ca l,6yog-ul si poati satisface aceasti functie fundamentali a

indicarii, pentru a putea fi indicativ lauftueisend], el trebuie sa aiba posibilitatea

de a se adecva la ceea ce indici, sau de a rata, prin indicarea pe

care o face, adecvarea. Cici 1,6yog-ului ii revine ;i posibilitatea de a fi fals.

Agadar, l,6yoq-ul are nevoie din capul locul de ceva care si-i dea o misuri

- cu care si se poati misura orice adecvare sau inadecvare. Existi agadar o

raportare care tinde deja in directia a ceea ce este vizat prin enun!, iar asta

inainte de orice raportare de ordinul enuntului, o raportare care are caracterul

situirii opozitive faga de ceea ce are caracter obligativ si pornind

t5031 de la care sunt posibile adecvarea si inadecvarea, adaequaria in sensul siu

ultim. Cel dintki moment care sta la temeiul l"6yog-ul este aceasta situare

opozitivi fagi de ceea ce obligi. CAt prive;te cel de-al doilea moment, am

incercat sa-l punem in lumina prin analiza concreti a unui exemplu de

enunt bine determinat: ,,tabla este afezati nepotrivit". it-ttt-o priml instanli

am oferit in niod intengionat o importanti deosebiti" acelui lucru

care esre vizat de catre proprietatea in cauz| si am incercat si stabilim

precis despre ce este vorba in cazul lui, aritAnd ci ceea ce atribuim tablei

in acest exemplu nu este numai o proprietate care-i revine daci este considerata

relativ la noi, cei care o observim, ci aceasti proprietate este prin

excelengi obiectiva, adici o proprietate care revine ca atare acestui obiect

aJeiurg o ptup eJ"iey op oEJIE Ealnd E nJluad Errpe (Jtsr er EeEr r$psu1 ea g

e nrtuad r?runu 16 ag 'nararu guriuaru Js ?s arnqaJl JJEf, ur erunl EJJE reru

-rol - ltqiu1{ ap aaury apan nu ?unruor aa.ta&aTaiug :lgls" salaiul g areod

rrsa.rdxa relsar? alateds urp prdl:urrd 'pugdnrruy 'ura8alaiul 1-rs nldn

-urrd u1 aundrur as aJEr ad n:cn1 mlaf,E arsardxa leJruoJ drq: ur pp Eqroa

ptserre 'sr:a;d reyq 'nr.ldord e1 adeo.rde rrllde as ru rcedor ap earnped

ruepel nu Ef EqJoA 'ut1d lsaoe ad ezeanlrs as EJlsEou ea-relard;atur JruaJ

prVJ 'rol3lfelqo IE:gnads nlgru"sue tnunu ruE 13 Earr Jrapal urp uap.rard

- ellJlgo ;otp 'areraldruof o e: 'ate8nrpe tuns ag '?ratsJ3e ? EurJl Ef Jlelnr

-s1p IS rripeapn( asndns rode runs aU arEJ 'atrarqo asJJArp tgrap EtsrxJ nu

a:ec nrtuad 'rarSoloruatslda nes rr:r3o1 InJpEJ ur Eesepe r"ru Iaf eldruglug

Js runf e6e

- e,rncadsred etseac" urp JEop JIUnJJnI turnr.rd rgr drulr ergty

'ele JJlurp Inun JEop alse EIgEt Jpr 'plget ep ur rJruf,nl arp rS :sase8

"J"JE

rBLu es fles FlsEJie ug pc prdej Jp EqJo^ a nu rrre rlEJ 'uepuudrns es

rde3 ap erngaJt ar Eaer Eerrpal nr tnreJl ure 'relgel EJEJE ur pps ul gtuaz

[7gg] -ard JlsJ aJef, rr-rgiulg FrseJ EI rJalrrurJt Jo]sJf? JoJn]nt EZnEI urp 'terur

ptEJpêpe Jp rgle-Jrul - gtEJ"Aep" 'rdarp r-al 'elsa arie,uasqo flseerv

'Jol

"luJZ

-a-rd ur-rd undrur Js ru eJEf rJnJrnl Jp rrurpnrnlnu reruJol eurirede tsa:

tsa3e ESUI 'rr.rgiurg Inlsal ?tsale ad ue:edas y-es rS r,r.ncalas tug ES Jrnqerl

'giunasuo: ul 'pl r$ a:tseou rolrrniunua FrpeuJatur urrd tf,arqo tn7ms

rnun eiur,Lrrd u1 rgcap erurrdxa ruarnd ru nu ES JsoJg etsa '<puoJ ul 'sJnl ep

IIIps E erersa3rueru ap Ear?rs ap apurdap rnpiunua earerrpgrsod m prdej

piuapl,l.a ug snd rue areJoeap 'luetrodurr nJf,nl ar alt5 JurJ tEH" rue-u E:)

uaunds ps lieruar g ue eiuelsur eurr:d uI iaruJJlap reru ]Etrrpur uaruoueJ

rntsare l.ztlEue ul apur.rdsap es rrJJprr{lsep p pliuasa Ja}fEJ"r eJ

'sJnr "ruJn

ep Eps m lnrsounr efap arsa au erer 16

e(ap tetuarurradxa

rup-l elef ad Sa.rrug rnun errncadsrad urp 'nES InJpEf ul 'rurgJol p 'telozr.

tiarqo un e1r:oder ur:d grecapn( o ruppul.roj nu g: prdej arsa mlniunua

e r:etard;alur relsai? InJpE3 ur JolgJelor{ e}sJ Jf EeeJ 'EIES ur rrr? E}Eu

-ruralap eurq rlJEoJ alivod o-Jlul greseld eg ES EIqEt e: apuna.rd 'eJetv er

eurleJ r-ar rgrj,ads nES rnlnJa]f,e:ec ]l.tlrlod 'eJE3 sJnJ ap EIES eJ'ltle ap plES

eSea:rug - giej'uy ruele Ir a;e: ad EAer ap su?JlsJJ InsuJS ur nu EfEp Jenlr

- eJapel ul ruJAE rJ 'EIqEl rerunu aJepJA ul ruale nu 'Es urdnse JrnaJoJl

rriragar raJef,rJo esdll u1 li rurnrtsuoJ l-ps ErRt 'rz )p lz rrrr ruege au Ef,

rnprde3 e,tn:ads;ad urp 'ueluods drq: u1 iunua ]srre urnsoJ puef r3uruV

',,ttrrulodau e^rczate elsJ EIq?l'( :lniunua urrd ]ezr,t rue-l aJetr ad :gr:ads

C (Ij

In-InrNnNa vunJlnuJ-s '€1. s

454


sau alta, inteleasi ca obiect posibil al unui enunt. Acea caracteristici a

intelegerii comune pe care am pus-o in evidenta mai devreme (gf mai sus,

p.355 si urm.), si anume starea de indistinctie in care se afli intreaga fiintare

din perspectiva intelegerii comune, raportarea ei nediscriminata fagi

de fiintare - care isi are, la rAndu-i, temeiul in ceva 9i mai adAnc -

esre una

dintre cauzele pentru care aceasti. intelegere este incapabili si vada lumea.

Daca ne gAndim o clipa la aceasti vorbi., ,,a nu vedea padurea de copaci",

remarcim imediat ci ne aflam in fata unei mari dificultati; caci -

rimAnind la aceasti. metafora - suntem nevoiti nu numai sa vedem

padurea si si o vedem ca atare, ci si sa spunem ce este si cum este ea, ferindu-ne

desigur si interpretim lumea din perspectiva acestei analogii cu

padurea. Un singur lucru e decisiv aici, unul de care trebuie si tinem seama

in interpretarea noastri: padurea este ceva diferit fati de copacii luati in

[505J parte sau impreuni, nefiind tocmai de aceea numai ceva la care ne referim

fhri si vrem, in chip implicit, atunci cAnd avem in vedere totalitatea copacilor,

care, aparent, este singurul dat pe care il percepem. Pidurea este

I

ceva diferit, {ira si fie insa ceva simplu-prezenr in acea multime de copaci,

ci mai degrabi ceva pornind de la care multimea de copaci apartine unei

paduri. intorcAndu-ne la exemplul nostru, observam ci inci nu intelegem

si nu sesizam defel starea de manifestare prelogici a fiinti.rii, daci o privim

ca pe un fapt de a fi manifest al unei multitudini de fiintiri. Mai curAnd,

este crucial sa vedem deja, chiar si in cadrul restrAns si limitat al acestui

enunt - ,,tabla este agezati nepotrivit" - cum acel lucru care face obiectul

enuntului, si anume tabla asezata nepotrivit, este manife st pornind de la

un intreg, un intreg pe care nu-l sesizam deloc ca arare, in chip propriu si

explicit. Iar aceasti dimensiune in care ne aflim intotdeauna deja este

tocmai acel lucru pe care l-am desemnar in primi instanta, in chip schematic,

prin sintagma ,,in intregul...". De fapt, nu este nimic altceva decAt

ceea ce vedem in cadrul l"6yog-ului ca srare de manifestare prelogicS. a frintirii.

Putem spune acum, la modul cel mai general, ca deschiderea prelogicd

fayd de fintare , pe care o presupune de la bun incepur rostirea

oricarui ),6yo-c, pune intotdeauna deja in jocformarea si surprinderea unui

intreg al fiintarii, dind nagtere acestui ,,in intregul.. . ". Prin acesr concept

de constituire a unui intreg nu avem in vedere adiugarea ulterioari a unui

element lipsa, cifaurirea prealabila a acestui ,,in intregul. .. ", a acestui intreg

exercita deja dominayia. (in orice caz, ceeace este esengial in cazul

oricarei formari a unui intreg, inteleasi ca fabricare, nu este adaugarea

care $i

aunrsuJurrp rlsEe3E Ur JunrsJnfur ES ErurJd nf "lepo

,aura:,rap r?ru srJ3ssp

Inlal ul mp-5ol.g1 E Eptueu'pun3 arilpuo: EtsEelE e8ealaiul es larorsrry ed

]EuIuJeleP e-l Jf, 'ElEAJape a:etardratut o-.nurrd 'ur"fyuelf ES aroneu atsa ef

rVf,AP IOU NNUAd EUTUE3SUI NU N]f,NI ISAfE ESUI 'JEAAPE-JIUI iEIUEJAEP IEIU

Esufssp EJaruEur ul (lalolsrrv rErEJ" E-3u rgrap arerrlduros rBru r$ axalduo:

rEtu llntu runs nu rcre ]r.radocsep tuE-JI arm ad rlrrnJJnl areg ;elndoc uud

',,eJSa" ul.rd eleurrrdxJ Ezarurs n: ,Sroeortno nf nES 5ro:dtnrg-5ro30Ago nldn:

Iaf,E nJ '5ovrr,tndrolrp 5ol.o1 rn1 e aulSuo ,aJeru.rn uud ,ri arrrrlrgrsod ap

adrpuo: tda:p ezeauoriuaru larorsrJv af E'JJ nf arEJ E-Jp EAJJ are ,p-5or,g1

Ilgtsod ErEJ ps rnqJJl re )Je),gpruauepunj errue^rns ptsEarE rJEo rEe

isns reur elltunue JluJruotu reJt alJJ urrd o-lezr:elJpJpf, LUE JJE3 ad ,ueuln

IN.UDSAQ UI EIE}UJIUEPUNJ AJIUA^JNS ElSEEf,E ]E]IUN drqr Ur APUUd.TNS

urarnd runf :eJEqJJlur EJJEoIBuJJn runs? EJrprJ 3s .p-501.g1 a;at$eu er rode

erge 15 EunEJprolur JJEf, urp 'rnlnruo ln-w2saQ ul El€lueuBpunj prErrun

errua,{rns o ezzeztnt)eJef eluJruoru raJt etserv .lr-rpiury raiury EaJrnlp^zap

(g :Sarrug rnun Errrnlnsuof, (7 :e&qgo er Eaar rp gi"' g,orrr^do Ear'nrrs

(1 :aruauour reJ] Erurluepr urarnd erar'r eiur,Llrd ur 16 ururn ln-u^sa(J u!

rua&alusqunt anuaruns o luJprAJ poru ul EzEezr.Jel)eJE) a) ,auls u! ?larJu

-w i plaSoq ?n4qaloJ arnlrnus o EIe)^t EI soJS e 5ov'nndozn rnln-5or.o1

e ereur8r:o Eaunrsuarurp EI aJefJEolur ElsEefE e: repese ar$ape,t ag

'ra FrpeuJetur ur:d l5 Ba:rug rnun E rJeurJoj rel

-sef,E Inlpef, ul IeJ lrunuE un_rlul ruln/?nza? elap e,r.unr ag eu Es rrngrr]

urpiurg aiu11g' es aaftjlrryl,ta n t5 aa1ay1 uwta! atdsep,Tntli ras

7

r! rn_rr1

{, tp nps pldat ardsap ,es aalalxpta.r a:dsap urqron es p)r.pe-,n"tpiut{

ejur.tr:d ur urerurrdxa au atrurad eu aJEf a_reiurg ap "s

gie3 ,rrprqrrr!

o r5

- aurar,r.Jp re.' TnzEAUJE unc r6e - durrr rsela:e ,r1 gr.r1 rlo g8rrqo ,,

EaJJ ap piej,trrrzodo EzEenlrs JS JJEI Sarrug rnun € aJrnrDsuol ErsEJ3v

'sns rEru efeztn))eJat '3a4u1 xnun a Lfinfi\SUOJ plsEefe err,urodoap

arsa rJ 'pBIIqo af, eaer ap piej epqepa-rd g,r.rlzodo or'nlrs o r'Lunu .areur

-rn uud 'arsa nu areiurg ap pie3 rnlnuro e ecr8ola.rd EeJeprr{3sac .auedr

eunDsarlf o ESUI JtSe ElsBefv .cSDads nrpeu Jslf"JEf tnunuE un EZEaJI

[sos] -spd rsr mep rertl: 'nr]sou lnln-u^sv,e E auJrpnol raiuarsrxa enrr:ads;ad

UIP JJEquIqf,s enultuor uI Jrse 15 rnprnuriuor e arieSoq nes ejuaredsuerl

'arepunul E)ezelJe^ EtsJfV.,,...I1BarluJ ul,, Inl e elrqepa:d aJirnRJ o-rtul

eclpe '8a;tul rnun E Jrrnlusuor Jp lgrs' o-Jrul Inrauer are rfl i.r..rl afuo

('Sarrug rnun E rltrrrod dlgc ur rrJrnl'll' e ,rnln8a:rur e ellqepard

"rr"-ro]

rs ea-lrnlur arsa lrr8anur raJ'frJo E EIEJruef Ee'ezrleJJ r, ,prdr1 rirpd raui

99' IN-IOINNNE VINT]NUIS 'El S

4)O


originari.. Mai trebuie insi tinut seama 9i de faptul ci acel lucru la care

[507] Aristotel reduce ],6yog-ul - orivgeorq care este in acelasi timp qi 6toipeorq -

nu trebuie s5" treaci" sub nici o formi ca ceva de la sine inreles, in ciuda

caracterului sau formal. Daci" aceasti clarificare a originii intregii srrucruri

a esentei )"6yoq-ul este indrepti.titi", atunci trebuie si putem clarifica, pornind

de la ea, cum este posibil ceva de felul acestei orivOeorq-broipeorg si ce

trebuie sa intelegem, de fapt, prin acest dublet de concepte.

Am spus apoi ci ceea ce Aristotel considera a fi temeiul posibilitagii

pentru l"6yoq onoqu,vrrrc6q - ofv0eorg-bro,ipeorq -

esre o relatie si o raportare

relationala din care iau nastere acel ,,ca" si structura de ,,ca". Daci.

lucrurile stau intr-adevir asa si daca ceea ce Aristotel sesizeazl.intr-un chip

nedeterminat si neclar ca ofvOeorg-6roipeorq tine de structura corelativi

complexa a acelei surveniri fundamentale pe care am caracterizat-o ca

situare opozitiva fagr de ceea ce obliga, ca o constituire a unui intreg si ca

dezviluire a fiintei fiintirii, atunci aceasti. structuri corelativa trebuie si

fie locul din care ia nastere structura de ,,ca". insa, daca acest ,,ca" este un

moment structural a ceea ce numim lume - lumea ca stare de manifestare

a fiintirii ca atare in intregul ei -, atunci discutarea acestei surveniri fundamentale

(intreite) ne-a condus la acea suryenire in care are loc ceea ce

am numit /hurire de lume. Acest lucru este cu atAt mai posibil, cu cAr

structurii lumii ii apartine, potrivit analizei noastre formale, acel ,,in intregul...",

care tine in mod evident de alcituirea intregului si este fhurit

in cadrul siu.

S Zq. Faurirea de lume ca suruenire fundamentala tn D a s e i n.

Esenla lumii ca exercitare a dominaliei sale

Ne apropiem astfel de interpretarea directi si nemijlocita a fenomenului

lumii, urmAnd mai intAi firul conducator al caracterizfuii sale, pus

in evidenta de analiza formala anterioari.: lumea ca stare de manifestare

a fiinti.rii ca ataretn intregul ei. Daca privim in chip nemijlocit aceasri.

[508] determinatie a luririi, vedem ca, in primi" instanta, nu se spune absolut

nimic despre enunt sau despre ),6yog. De ce am discutat atunci aceste

chestiuni? A fost oare demersul nostru numai un drum ocolitor? itrtr-.ttt

anumit sens a fost, insi a fost unul dintre acele drumuri ocolitoare prin

care orice frlozofare se misci in jurul acelui lucru pe care il pune sub

E eJeJ'gfdrue mu r$ Ef,ur eunrsJJ8rp o-:rulrd nJfnl tsefe ]nlRt urv .Jtunu

ug rr:rldurr drq: ur r6ntol o-puelsed esur 'Eletueruepunj g^nfeJe arirzod

-srp e1 arr:r1dxa upuoder laun usdrl ul 'rrurnl eurayqord eunue 15

"lseef?

'Errzgetaur eunnsar{i o rueJogele ?s pu?fJatrur ,EtrJglp Ftol nf elef, o sep

rue rody 'aur6ur rou ureluns eteJ In-uns-oe uI pJls"ou Eatetru"un EtEp

ererey ep pueruJoJsueJl errpe 'nlsou !n/n-utasae a 4aruawaput{anutalu

uiuodup nun aataldatiap ugd leop rf, 'r.,ltzgateLu JJeqertur ptnunue o

:ada: rdarp ruenl Ju gs fJgJ rgrul reru :elrJa3rp unsrarua? onoy utd eruJJA

[60E] -Jp reru prmrpur purJJES plseer" pJts"ou erdnse tupnl Es ]"ltalur ury

'ru EI ep pururod nou urp ?rsealr JS Es JletuaruepunJ rJegeJlul

elrqra^ IeJrsB

EsEI r n;luad 'preur8rro yetu lurasaql giuatsrxa o-Jlur - fpu

-olilperr EJIayr';:eLU 1a3rse

rf - Ftuo

EuuoJSuEJt E ep EUTf,JES rueurnse eu

ES Jlse af,Ej rualnd Jr BeaJ (7 'arirperr plseJf" preot lsa8 rn8urs un-rl

"sur

-ul;d aued o ep uarnd ec rueur8rrur au ES l6ar8 g re ,acgozolg arado

aluelrodrur "l

roun edrrede snpuof, e arieSo;arur

"l

?lseare p:ep rS p-5o/ug1

drurr rlnu ap tgr" rso3 e llieSorJlur rJtsJf,e p arru:od ap prcund mep

esul (g '1a8ag ey eldrugrug JS urnf, e5e ,,,r1:13o1 e eiurn6,, auEruEJ E)r.zue:r,ut

rgc drurr mrp" 'rrfrzgelatu Ern?rualgoJd euluop "rVrE - en1 areod JI rJ"r

ad aruro; rlalueJlp r$ - 3.re1 nBS Insuas ur salaiul p-5o/,,g1 rgr drulr ergte

'auedoap ptespl JrnqJJl rrunl eualqo.rd 'EZIEJ ElsEef,E ulq (Z 'rrunl reru

-ayqo-rd "erErogela

nrruad arru;od ap Ff,rper t:und un rtse nu p-5o/rgy (1

:atcadse n;red drurt l6e1a:z ul tEJgrJEIl rue 'e.reurSrJo retu rS aunrsuarurp o

EI 'rrasuutul aps rrigrlpqlsod rl^lrrod 'atnurrl p-5ol"g1Br ESul pugrprv

'llurnl eualqord "zEJr{fs"ru

l5 pun:se a:e: atda:uof, tuns EJlsatrE Jleol

- lrrtds 'aunriz; 'oqal '5oLoV'glrq"rrre^ fSuntala1paqp]

arilpe:r ur EjErEs ap

]gre ]so3 E-u eun lcru ri luogVyu.tl) arirperr rp xnge rp IaISE un lnf,sounr

e-u e:oda o IllN 'erJolsr ep pJRt aurSur rou lruelap rlr? Er recap aunds nu

erJotsr urp f,nuru eig,tul ruarnd reru nu ec prdrg 'aterrprSl; ep "s

EaJels

ulp dulr r6elare ul l5 rgrul r?ur uraleof,s o "fep

r?runu erJolsr urp "Aef,

eig.tur uJrnd 'atetrplSu Jp oJets plseJf" urp narS n3 lefep aseocs g lod

nu rS 'eieSe.rdns ap aualqo:d tdarp tpru ap alr,trrd rsoj nE alr ezEJZt^ e)

raar r$ aldacuor JtseJE eo nrtuad 'eFS ellJgzlr{8ap areor qns tnf,soun3al ep

pqrsodrur lzprsf gugd seru?r E eurelqord '?grol else ar a.rdsap e8ealaiul rs

e^rc3'lgfunu.ta1] aunfiru nES otty,t'3ol,g1 un:ard aldaouo: uud 'rcre purrunl

ul ruaund l-ps ur?fJelur alec adl'a:EleE) rrunl IE uJruoue3 lsaf" l"tnf,srp

E rJ5ozolg erirperr m rulpueS au "J"p

'Irnul sJauap un l6nlot lso3 "-u

'tolr1o:o runJp un lsoJ E Ef,"p relq: 'esul erred erp ep ed .rueqJJtul Futuas

19,

EWnl [C VEUIUnY{ '7l s


avut drept punct de pornire analiza comparativi a celor doulteze: teza

ci animalul este indigent de lume, care aparent a scos in evidenta numai

o dimensiune negative, pAn5. cind am trecut la interpretarea celei de-a

doua teze, potrivit cireia omul este {buritor de lume. intt."g" interpretare

a luat forma unei intoarceri a cirei miza a fost recuperarea unei dimensiuni

originare sau a unei surveniri fundamentale, despre care am afirmat

ci ar constitui cadrul in care stwine/hurirea de lume. Cele trei momente

fundamentale ale acestei surveniri - situarea opozitiva faga de ceea ce

obligi, constituirea unui intreg si dezvaluirea fiintei fiingi.rii - alci.tuiesc

o triadi care in unitatea sa specifici nu poate fi cu nici un chip gasita,

intr-un sens sau altul, in cazul animalului. insa aceste momente nu lipsesc

pur gi simplu in cazul animalului, ci se poate spune doar ci animalului

nu ii sunt proprii aceste momente in cadrul si pe temeiul unui mod specific

de a ayea lume, si anume sub forma deschiderii sale, determinata ca

stare de captivare.

Prin urmare, ,,lumea" trebuie conceputi in cadrul unei astfel de surveniri.

Se impune insa acum si concepem aceasti suruenire fundamentald

in chip unitar si, pornind de la ea ca survenire a fturirii de lume, sa determinam

simultan in chip direct si intr-o manieri pozitivS. esenttt lumii.

A intelege si a concepe aceasta esenti nu inseamni insi a discuta ceva ce

se a{la in fata noastri-, nici a analiza in chip exhaustiv ceva dinainte dat,

la care oricine poate ajunge oricind, chiar daci este insuficient pregatit;

Ia fel de putin ne poate ajuta aici o profunzime neobisnuiti a reflectiei

sau ceva de felul unei intuitii. in fond, aceste doua abordari sunt identice

si la oricare dintre ele am apela nu vom afla niciodati. ce este lumea, de

[510] vreme ce esenta sa rezidi in ceea ce am numit dominayie a lumii lWahen

der Weh), dominagie care este mai originari decAt orice fiingare ce ni se

impune prin prezenta sa. AtAt degteptarea dispozigiei afective fundamentale,

asupra cireia am insistat in prima parte a prelegerii, cit si intoarcerea

de la structura l"6yoq-ului la acea survenire fundamentali servesc ambele

aceluiasi scop, pregitind, mai precis spus, abordarea suruenirii domiruayiei

specifce lwmii. Acest demers filozofic deopotrivi ascendent si descendent

al omului inspre Dasein-ul si.u nu poate fi decit pregS.tit, insa niciodati

inflptuit. Desteptarea este o sarcina a fiecirui om in parte gi nu este ceva

care tine doar de vointa sa bine intentionata, nici micar de priceperea sa,

ci de destinul slu, de ceea i se intd.mpli sau nu. Tot ce este intd,mplator

ni se intimpli insi numai daca am asteptat si ni se intAmple, daca suntem

uJruousJ 'llrunl rsualqoJd E^nf,sds.red ur i?ru3ol rrlrzg?laur e gFtuaurEpury

EineruelqoJd e8ea;rul punuop a.rer alatdacuor tuns eaunde: ,ot1a"t ,)s/,gy

pf trp€^ e-5 'rnp-3ol"oy eruaiqo-rd ur.rd tnf,ert E erEs eJeolrlo3o rlef p1sp333

qrull{rs ul sJ[e rUE a3 aP r$ rnunl llrn]rnJts ea:era-rdtalur EI tfrJrp rode a8unle

e n:ruad 'ppru-roj giuersur eruud ur 'ariiuyap Els?Ef,e EI ap l3aJrp lru:od

ru?-u Jf, 3p EeJEqeJtur snd e-s lxstuof ls3JE ul .ra p8a.rru1 ur JJEIE e: ri.reiur

-g E aretse1lueru ap arEts Er IEruroJ erndacuoc Eetunl e1 iol"g1 e1 ap _repe6e

sun[e ruy ',,Ef" ap EJn]fn:rs rs 1n-,,ec" EurrepeJ ne rsr ,a]rede puoriela,r nes

rnlnJelfBJEs gtuolEp 'aJE3 ur InuaruouT

15 - nrz.rgr rEur EJPJA EA es runf

e$e

- dturr r$e1a:e ul arsa ?FruJruepunj aJrue,uns prseJ3v .aJere pf EAnEIeJof,

ErntJnJts ptsEJrE Efs"ounJer ES Erqt ,5ro:d1nrg o 15 3rc:gnqo o e1 p_5ol,o1

snpal E puEJ rfunlE lelotsrJv terdarpul e-s EraJE3 ed:aJrp ur Eaf - erusJêp

rEru lEuJJS" ruE urns gdnp - ets3 Jurs ur ElEIn3ElE FlEluatuEpunJ sJruJ Jns

ptseasv'rrrqiurS raiulS zJp l5 8a.rru; rnun EsJrnlrrsuo: ,r8r1qo er esJJ

"Jrrnl"

ap 9ie3 e,Ltlrzodo ea;euotitzod :J]f,unsrp etuJruolu reJr ep ElEZrJatfEJEf, etsa

PPruatuEpunJ eJrua^-rns plsEJf,v TJIn-uDSpQ e EIEluelUEpunJ Jrrua^Jns o

arsa mrSoyerd arelsajrueu rp Errers 'aps .ropiprrllqlsod rs ;opunrsuaurp rol

[I I E] -ntnt turnod 'aJEJE Br p-5ol,g1 piunnd nJ eJEJ af, Eeel Ej tEunuJatep aurq

eu€oJ suss un-Jtul lcre salaiul alsa .nrgiurg ,,:r8o1a:d" lnuaruraa e mrSolard

sJElsaJruEuJ ap EaJ"ts el rJafJ?olul rJun InrpeutJtur urrd ,aunl e1 3ol,g1

EI 3p snpuof E-eu ?JlsBou "srElefJJJ

'llurnl E EeJ el rnlniunua eualqo.rd

11 ap larirzueJTEtze\o nc asnds alet ErEp o Eful urnlE urrlururBJJ au ES

'ada:uo: E Jp nJlsou rnlnpou r r$ e,nseou .toyatdar

-uo: rairoj eiur.tr:d ur rrn8rsau reru tot g ruol 16 arapa:rur eurind reru a3

ui ef urp EeA" LuoA rgf nJ llnlu rBru lgte nf 'lnIn-ux/saQ E

"lEtusruEpunj

EeJIuaAJns e1 ua8un(e Es nJJetu errpaldrug lol au arrsar8 rer atsafv 'telala

sJntrsrp rnun EtuJoJ en1 areod nu aiuasa ralsefe EeJrnlEAZJp e: ,drurt r6ela:r

ur 'ESur TETEJE rue JEC '3Jef,EJE ar arlS eur: ardsap er ea a:dsap uernf,srp ES

rrrpSard rue-eu eJ?l ur Inluaurou uJ Jerql rrieuruop rJrsaJE alareds efap

sJotur urc ?f, tEtEJE ue l$ rnunl erieunuop ardsap efap rrgro,l. ue ,rzpefy

'adaruo: 1-e ap 15 es eiul,trrd ur

EgeJ]ul e ap earer{rqrsod ea,te uarnd rBf,ul prrorldxa ap ]vr" "s EurJoJ o-IUr

'atun1 ap IS,,"'p8arrul ur" lsere Jp Intle

e1 rgdec un EI rp rieuruop g

E 3p EslElrlrqrsod rpugqop ruarnd e$e rcrunN 'prts"ou erdnse erieunuop

P]EP eJElaS 3p pllJJexJ r$1 a:m m1n8arrul €aJepa^ ur euori:e e EuruEesur

InJelsru rniard E 'Jlzg"leur nes Inlnsuas lrlrJlod 'lnJJtsru ariarnia;d arec

Iel lvsrp ar$apueqop o nu eldal$e e ap eararnd re1 .ruerdarse es rllqeder

6lh

Er{nl ac vgurunYc 'tl s

460


care n-a fost adus insi la lumini. Iar daca noi ne propunem si ne eliberam

intr-o anumita perspectivi de aceasti traditie, asta nu inseamni ca o respingem

sau ci o l5s5.m intr-o anumiti misuri in urma noastri, caci orice

eliberare de ceva nu este o eliberare veritabili" decAt atunci cAnd isi apropriazasi

se instipAnegte asupra acelui lucru de care se elibereazi. Eliberarea

de tradiyie este o apropriere mereu reinnoitd aforpelor sale din nou recunoscute.

Pentru a face acest pas crucial, pe care avem convingerea c5" metafizica

trebuie si.-l faci in viitor, nu sunt suficiente nici vreo ingelepciune sau acuitate

a gAndirii si nici si credem ci va trebui sa facem cine gtie ce descoperire

filozofici. Caci daci ingelegem in genere ceva din aceasti sarcina care

se afli in faga noastri, atunci stim ci acest pas nu poate fi fhcut decin pe

temeiul unei transformdri a Dasein-ului insu;i. Pentru aceasti transformare

[512] si pentru pregitirea sa am pornit pe doud cdi diferite. in prima Parte a

prelegerii, demersul nostru a avut drept miza desteptarea unei dispozitii

afective fundamentale, iar in cea de-a doua parte am ales sa discutim o

problema concreti, flri sa facem referire la acea dispozigie afectivi fundamentali.

Cele doud drumuri conuerg acum in acela/ punct, ?ar| ca asta si

insemne ca am putea provoca acum transformarea Dasein-ului sau ci. am

putea-o infb.ptui intr-un anumit sens; clci tot ce putem face - tot ce Poate

face frlozofra - este sl-l pregatim mereu.

S 75. Lumea cA un ,,in intregul ei" pi caracterul enigmatic

al distincyiei dintre f inyd ;i finyare

Si rezumam din nou, intr-un chip gi mai pregnant, situagia in care se

gisegte interpretarea pe care am oferit-o pAni acum fenomenului lumii,

pentru a putea surprinde cu privirea structura primordiali unitari a acestei

surveniri fundamentale subiacente l"6yoq-ului, pentru ca prin intelegerea

acestei surveniri fundamentale a Dasein-ului si" putem pricepe care

este semnifi catia tezei potrivit cireia omul este, in esenta ;i in temeiul

Dasein-thi siu, fruritor de lume.

Avem, pe de-o parte, caracterizarea formala a lumii ca stare de manifestare

a fiintirii caat^re in intregul ei. De cealaltl parte, prin regresia ce

a avut drept punct de pornire )"6ybq-ul, am ajuns la o survenire caracterizataprin

trei aspecte: situarea opozitivi" faga de ceea ce obligi, constituirea

unui intreg gi dezviluirea fiintei fiingarii. Aceasti survenire fundamentali.

'r: 'areiurg ap:g'ads IaJ

n's nruaruop rrurnu' rnun EJnsEur ad rzop rro'

ars, nu ,,8eJJur" lsaf,E ef, prde3 tnda:ur nrtuad pllPul eu Earsefe el,oJ

'e:rSoloqrsd piuar.rad

-xJ nEs E^rrJrrqns aricagar efrJo 3p aruapuadapur runs 16 urgiulg erdnse

€JlsEou e e,rD:adsrad arlro l5 areuode: acrro pacard JIe :eJrseou erdnse

erieururop auzun3o;d uJ ElrlJaxa 16r

,,BJJlur,, rsefe eJBf ur rJnpour runs

ateoJ 'ea ap tnurisnsnes rrulldtul pulg .Ea ep rol ul rnuri purg nES mplo8

pperd respl purg 'rlra8urdsar e nES Ee n: rrrriosur E.,,J.J gns ,Ea nj JlfJJrp

IrJgtun5uo3 EurJoj qns aU ,eareiulg n: rrrrdoluof EruJoJ qns Jg ,r$nsur

nln-u*sp7 eiuasa ap uri a:ec ripulrqrsod ;o1arlra31p l-rrrrod rs rrndrqr

asJe^rp r'..' alaf ur rJ 'elJtl' Jrlnu ep unlEIE olof,E ea l5 erege .es e eruauod

-ruor aued o ?J nu Esur

]safE u l,iulrdnr ruJruns aul$u1 roN .le ur

asur.rdnr tuns ,aursur rou

",8aJru1"

Arsnlfur (plEp aJef,eg ep alrqrsal:? tuns au aJEf

alrrpiury Jl'or rf 'ptp nes I3j un-Jrul uredncoard eu aJEf ap ,grseou eieS

ul prEHE ea:eiury EI r'Unu puzr purr.rd ur al.urJt nu ,,3arlur,, ,rrry .rrJ

-rldur ruezt^ p r$ 8a:rug rnlsrr? el':adsrad urp r1rrqro1 llrJtp elep ergra5

ep ruase3 o EJ Jg (ElsE nu nes un$ ec ag'iunua JsrJo uI .,,'..1n3a;1ur u1,,

ep InJJrfEJec are nrgiurS e ecl801ard arelsajrue.U ap EeJel-s El ]nzEA urlr

.

rnln_uxasoe E alerueruEpun; lalinrlrsuor

erdnse a;r.trrd o EJUnJE ruatnd es lode ErqE EJ nnuad irr,.rr-n, ralsJ3e

e efrJlunBl Eelelrun Ivlul rBru uadacuoc ES J€sefau alsa ,elrrlodlulp ,ll

'Inln-uxatp(J JolrJnlfnJls prorn[e nf ,sns r'ru at,frpur erueuroru raJ] alJf, ep

ereztJeTjeJet 'tn1n-utasa6J E elBrualuBpunj IJruJAJns relsefB e eprprorurrd

eJnlfnJrs Inrpllp urarnd nu zeJ un rfru uI .elBllnzJJ aps alasrz-ese de: eI der

uaund ES urEJJJfur ps ?JRt 'runJ' pugd ap EJlsEou earetardralur urrd s^10

-sep

FunJp ad enunuo: uro^ EfEp ]vfep Irqrsod gsur ersa nu nJf,nl lsaJv

.TIBIPIA]

Nf INUN ErNrESAl ESUEJ]S O-JIUI J}EHE '3]]UI}SrP JAIlruIlSUO3 AIES

elelueuour a8a1aiul ruarnd Es pe EI ap pulurod ec nrruad ,?plp:ourrd e1e:

-nlfnJrs Es EelBlrun ur esurrd.rns JElap"-Jlul 5 areod glBruaruBpunj JJrueA

[€IE] -Jns prs'Jf,v lra p8arrul ur

'JB]E

ec rrreiulg E er'rsgrueru ap eeJ'ls ]rrunu

LUE ef eaa: eiunnd nr f,EJ '-ro1 raiuauauede,oc EalBlrun ur ,aJEf, l5 ernrpSel

EsuvJls o-rlul F$e as elslnfnJe sl'aurour reJr ela3 3JEf ur ,pplprorulrd es

EJnlrnJls uI 'etuaJAeP Ietu atllunu al:adse rJJl elef, uud eleztntrerec ,e1e]

-usurEpunJ eJrue^Jns pls€af,E ernda:uo: 5 areod eJBO .ra pSarrul ur aJEIE

ec rugiulS E JJErsaJruEu ep EaJEls i:ur,t-rns 3s JrnqJJl ra InJpE3 ut :arunl

EI fesurJlur dlqr ul ezattodet es ES arnqaJr ,aJBle er ,16 ea ap leriuasa poul

ur auri esur 'aLunl ap atunpl rrurnu ruE ef Eeaf, ,rda;p r-J) ,ezeeztnda nu

t9, ,,rE -rnDEuINl NJ" Nn Vl VEWn-r .t/ S

462


dimpotrivi, tocmai lumea ,,in intregul ei" este cea care face cu putinti

[514] starea de manifestare a feluritelor fiinti.ri, potrivit diverselor raporturi ontologice

dintre ele, adica a celorlalti oameni, a animalelor, plantelor, lucrurilor

materiale, operelor de arti, deci face cu putinta starea de

manifestare a tuturor fiintirilor pe care le putem intAlni. Nu putem concepe

insi decAt in mod inadecvat - daci o purem concepe in genere -

aceasta diversitate, daca o privim ca o simpli multitudine de lucruri

dintre cele mai diverse, care sunt simplu-prezente. Daci ne gAndim numai

la domeniul specific al regnului animal, ne aducem aminte ci. si acolo am

constatat existenta unei imbiniri si a unei intrepS.trunderi aparte a sferelor

circumscrise animalelor, sfere care sunt incluse intr-un chip specific

si in lumea omului. Acea diversitate a fiintarii, indicati. astfel formal, reclami

anumite conditii foarte precise pentru a putea deveni manifesta ca

atare - in nici un caz numai posibilitatea diferentierii intre diversele feluri

de fiinga, ca si cAnd acestea ar fi insirate in vid una lAngi alta. Aceasta

impletire a diverselor domenii de fiintare si felul in care ea ni se impune

si ne poartS. tin tocmai de aceasti dominatie care constituie legitatea primordiali,

pornind de la care intelegem gi concepem mai intAi constitutia

ontologici specifica a fiintirii care se afla in fata noastri. sau care devine

obiectul teoretic al unei stiinte. Pentru a da un exemplu concret, si spu,

nem ca atunci cAnd Kant se intreabS., in Critica ratiunii pure, in privinta

posibilititii intrinseci a naturii, inteleasa ca fiintare simplu-prezenta, el

rateazi. ceva esential si crucial in cadrul acestei interogiri, oricAt de radical

ar fi demersul siu in raport cu traditia. Ceea ce Kant pierde din vedere

este tocmai faptul ca aceste fiintiri materiale despre care este vorba acolo

sunt, potrivit caracterului lor, lipsite de lume. OricAt de mult ar fi aceasra

numai o determinare per negationem, ea este totu;i ceva pozitiv, daci e

priviti ca determinatie metafizici. a esentei naturii. Problematica pusa in

joc de intrebarea kantiana in lucrarea amintiti adineauri nu poate fi surprinsa

in temeiul siu metafizic decAt daci intelegem ci asa-zisele regiuni

de fiinga nu sunt distribuite una lAngi alta, una peste alta sau una sub alta,

ci sunt ceea ce svnt in interiorul unei dominayii a lumii ;i pornind de la ea.

1515) Acest ,,in intrdg" in care suntem mereu cuprinsi, dar care nu are nimic

de-a face cu vreun soi de panteism, trebuie sa fie deopotrivi. tocmai ceea

ce aduce cu sine acea indistinctie ce caracterizeazi. starea de manifestare a

fiingarii si la nivelul clreia ne miscim cel mai adesea. Si totusi, oricAt de

pulin am putea distinge in primi instangi - mai ales sub aspec concep-

'rrJgiurg EraJS ur r'runu eu-npu'Jls'd '':eiurg eiurg ap rsdll

ualnd aN 'Es,oroâue ari:agal oeJA e1 uelade ES rJep Ers'rngJrl ps pJRi

'r[qlsaJ]e lDol([uau e]sJ au r$ pror apurdap erEf ep Eef, J]sa r6esu1 eareiurg

r:g3 'giurg ap aroâu rueÊ ES grq; '11rpiulg EZnef, urp areod rueara3r,, r"",

uernia:d o rS ea.reiury nf, lef,ep ureefrulalapur au nu (Luern,f nu.ruen6

nu elur?ul 'a3a1aiu1 ruarnd ps PJRJ 'EAJJ JlEl r?tunu rrznE ruE EfEp J"rr{f,

'lrpiurg eiurg ardsap ?Aef, JIEJ IEHE ruE rs ragozolg rErrpJp LUE-au aJEr ur

luetuoLu tsJre ur pugd - arJolsr pJtseou er_rdord arsa rdey rntsare E EIrqEtsJr

[9rt] -uolur Ep'ôo'lrqrsod rsnrol rg ES arngarr nrrnl rsa:y.eiurr; ap ari:err

-sge rlEJ ealnd rue plep -;o$n e6e edms ealnd rue ErEp g JE aurq eJ

'ar.re6ap r$ a:rularopur -ro1 rariepcads e r$

rol50zol5 EurEes ur elEsEI g areod lr.rpiurS aiu\|g irunrp ur nldrurs 15 :nd

sJr au nes JrJnfnq eceorlo:d au ,Jol eiuazasd n: undur es ru JJEf, ,lnsJJal

-ur rsszaJr eu aJel JIal eJlurp

"r3llE

E nes r.rgiurg rJun E ,n"tpiury[ etey ut

nldrurs l$:nd augrue: rualnd nN ieJeo rJ JC .rr eiunrrd ur rreJeroq o nar

-rru ruenl 16 rr:giurg uiury[ ap Eunerplo]ul lSntor uredn:oerd au ,piur.trrd

EtsEefe ul elunJlnl Ets JE tun3rJo ,EsuJ .nu Jg ,alaua8 ur Jlsa Jg ,lnrlE

nES IeJ

un-Jrul a5 elsa eareiurrg ;aund earnd ure-au aJEqarrul 3J rfEJ 'rou

nrruad eiue,r.ala: ap glsdry rnlosqe Jrsr 3unnsar{J ErsEarE etorl,r InJpm ur

'auatptlol eJlseou JIIiprFItlE ur lSurrd ruJluns pupf rfunle f,nuru aunds au

nu Ie Ef IuJPIÊ 'lrqErrqnpur rcu 15 3e,1. rcu aleod as nu runf esur a arei

-ur5 srse areiurS sfrro er prdeg 'rou rp elrrrlp ea:eiul5 ap Egro^ r puef

rf,unlE 15 If 'aur6u1 rou rustuns arer eareiurg Jp EqJoA eur^ puBf, rErunu

nu etsa,Lr:d eu af ?Aaf J - nu rJo atse EfEp nES Elep aJEf35 ap Ea elsJ eJEf

ur Fporu '1nrp nes Iaj un-rlul alsa areiurS ef,rJo 3f pldeg .l-reiurS a.nul

ericunsrp o r3ru Ersrxa nu giul,trrd prseere u1 'a:eiurg a.rdsap aunds rualnd

Il 3rer ad nr:n1 prauaS l$ ps:a,trun 'reriua.ri3rpau r'ru IJr Jrsa ,unuror ur

ne 1r

alrrpiul5 rleol a:er ad rdeS un arsr Elsaf,E

- arciury o g v .a:eiur5 0

JrsJ'als3 JJE3 ur InleJ ap lueJajrpur (ersa JJ Eaaf 10r .ataiuryfo JEop Jlsa

IntlB-Jrur nES IeJ un-Jtul lsejruEru alsa ef EJel lol a.rer n.nuad ptrurlsrpur

a;euode; Eaf,E

I"punj ur neraur ESUr ar' a.reiurg ap pieg rfunsrp rs s;a,trp

InrusruElrodruo3.'ezne) ur ea;eiury ap gie3 lflqluodsrp rualuns rJEf ur

Inle3 ul rS areuodej ep nnsou Inpou ur ErEIr aueo3 eiuara3lp o ap EtEIqnp

alsa rrralSeounc 15 rr:a8a1alu1 p:5pads erieunsrpul 'gllreJlp .repe$e purg

'Erelssfe IE 5 E ap Inlnlsj apundsa:oi areiurS EI EleJf,uor pJlsEou earetrode-r

'(sarord rnunue rnun IE n€s ruo rnun IE g E rp pya3 nldruaxa ap) l:giur

-g rotle IE U

E ep play 15 erererEo rrciurg raun F g E ap Inlaj alul _ IEnl

€.9' ,,IS -InDAUINI NJ" Nn vl vEI,îrnT 'tl s

E,XPUNEREA PROBLEMEI LUMIi

Este dincolo de orice indoiala ci ne putem raporta la fiintare fhri si

ne preocupam mi.car o clipi de intrebarea filozofica privitoare la fiinta

fiingirii. Dar oare acest lucru inseamni cI n-am auzit niciodati de fiinta

fiingarii ;i ci aflam de ea abia in urma indeletnicirii cu filozofia? Sau poate

ci trebuie, dimpotriva, sa tragem de aici concluzia cb, dacd. intrebarea filozofrcd.

privitoare la fiinga fiingarii este posibila, ba chiar poate necesari.,

atunci filozofia nu inuenteazd acest lucru in privinEa cdruia igi pune atAtea

intrebi.ri. Ea trebuie sl"-l descopere undeva, mai exact spus, sa-l descopere

nu ca pe ceva arbitrar, ci ca pe ceva esenlial, ceva care tine chiar de esentialitatea

a tot ceea ce este esential. in cadrui tuturor intrebirilor sale, filozofia

nu poate descoperi altceva decAt ceea ce este deja descoperit in chip

primar ;i esengial - ceva pe care omul ca om l-a descoperit deja fhri si

gtie - gi trebuie sI se mulgumeasci cu asta. insi daci lucrurile stau intr-adevar

aga, atunci n-a fost oare descoperita deja fiinta fiintirii inainte de

orice filozofie gi in afara oricirei filozofii - chiar daci aceasti descoperire

este atAt de prifuiti si se afli, potrivit caracterului sau primordial, atAt de

departe de noi, intr-o epoci antici, incAt nu-i dim nici o atentie? Iati,

agadar, intrebarea: aflim oare despre fiinta fiintarii abia atunci cAnd ne

indeletnicim cu filozofia, sau am gisit deja aceasti fiinti a fiingirii la care

ne raportim si de care apartinem noi insine? Oare nu am jhcutintotdeauna

deja 9i de mult aceastd descoperire, astfel ci nici macar nu mai tinem seama

l5l7) de ea, ci, dimpotrivi, trecem in chip fundamental cw uederea fiinta fiintirii

in cadrul tuturor raportirilor noastre - o trecem cu vederea intr-o asemenea

manieri, incAt am ajuns la parerea poate bizari si chiar neverosimila

ci ne-am putea menline numai in sfera fiintirii, dispensAndu-ne cu totul

de fiinga? Si totu;i, cea mai profunda indistincyie si indiferenti a intelegerii

comune nu rezida in acea raportare indistincta fagi de fiintarile cele

mai felurite, prin care ea este capabila sa se descurce si si-si giseasca drumul,

ci enormitatea indiferentei ce caracterizeazl ingelegerea comuni tine

de faptul ci ea trece cuvedereafinyafiingarii si nu este capabili sa recunoasca

decAt fiingarea. Fiintarea este singurul lucru de care se preocupi,

de la inceput p+i la sfirsit. Cu alte cuvinte, intelegerii comune ii rimAne

ascunsi tocmai' acea diferenga care face in cele din urmi posibile orice

distincyii / orice diferenyiere. Daci esenga intelegerii consta tocmai in diferengiere

(acest lucru a fost sesizat inci din Antichitate - rcptverv), atunci

intelegerea comuni, in toati splendoarea sa, nu poate fi ceea ce este decAt

pe temeiul acestei diferente de care crede ci se poate dispensa.

'sJIJiul Jurs EI ep pJnsgrx aJ?ru rBur Eer ur atsa af

ee}3 e 3rlEU8ruJ JalfsJBl lsaf,E nf, uEZrJErlruEJ eu ES erzvfo IglsE

eaAE E

nJluad pQer8ap reru ]vl 'Jol InrpJrurarur ur.rd erualqo.rd eÎozet e nrluad

rvre nu 'urfirds ap rrund rdarp ecsea,uos au Es a:er al:und enou pu"Jeu

-nua 'a]:adse alES alelrJaJlp qns rricunslp relsJre IE

rrleurelgo;d prarre;er

ueururJstap Es ?f,J3fur ruorl 'e$e erss InllB lPp ,lej ls3JE ur elsa nu BlsafB

e: 'nldurs 16 :nd alse rl'Iglal Er (lnlp nES

Ig un-Jlul Jlsr nrrnl lsaf,? Er

prde3 - lrrpiurg eiulg 'unrs ad 'nes areiurg l$ piulg errurp edcursrq

'?!rury arua|qo"td adJruos ualnd EIeJef, prorn[e nr 'aliounsrp p]seare Jpun3

-sE o erBf ad ep-rrua: erualqo-rd EroqEIe B ep Ernlsod ur 1a;rse pugSunfe

'riprrrn:sqo relsal' piel ax1 .'o^ BrEp rvlep rf,l" rlreurelqord alsa af eaer

ruezrsas es rllqeder g earnd urol nu ri .ptntsqo u1druot etso nES

Inlques

-ue ur alrrud ilirurrsrp relsefE eiuasa ,aJEruJn uu4 .,,15,, ]sefB e1s3 EnOp

alsf sJlurp Eelund 'a\hu|ls\p agp/Ja ut.td cotdltal uoder un-rlul FJlur ela

'alueJlp leturruepunJ ]uns rareiurg 16 eiurg ErBp rerqr .rgle 1e:ap rpru rEIi\

ilnJol rJarEf,ru lseS rualnd r-nu EralBs ,eiur5 nJ psur auEruEJ un3 .llrgiurg

rnFrueuop asrJf,srunf,Jrl luns ulirede al EJoJEf ellluatuop l5 ec ,arual,t

-EP TEIU TIqSSO3P IUE EJ?3 AJ}UI IJNJsNI AIJsE J}EO] JEI irIrUiUrS FUTPJO EP

EAal ersa nu eiurS Jf aruaJ^ ap 'rrreiurg Frueruop ap auri nu nJpBf rsJfE

l:e3 'ali:unsrp EtsEafE ace3 uatnd eJm ul eeunrsuelurp n?s InJpEs rup]gl]

[8IE] -UJPI ES ruerJssul Pu"J lf,un]E e(ap rcde ea]erxaldrad r$ eaurpnt'JJfur rf

'Eqrol atsa piuarajlp ap Tatat ardsap Eunurolrp E ur Etsuor nu Ealerlnrylp

nry 2areiurg rS giulg ardsap rurgJol puer rf,unte elrJnJf,nl nets runr JEC

'JIa erlurp alaiuarayp EuruJatep e nrruad ,-roprgiulS e e,r.rleredruof ar?lafJe3

o-rrug urp(e8rre eu nu rs rnrldxa drq: ug aiuarayp elsJf,E ulezrses nu Efep Jerqf

'nJJaur rurôl eu aJEf ap :oyrpiulg eiur,r.lrd ul sa[E rBtu .aurs e1 ap ,pue:z-e6e

'EJaJo es ru rJBurruJerep ep lglsE raun p are:a1d ap pr:und ,a;elnonred;o1

ayar:adse gns ]EunurJlep ep nar8 tuns alaiuaraylp

"3Ep

JErr{J .rrurf InJerunu

15 nazauruncJ eJtul nes rg8unr.n un l5 elelrrfotoru o JJlurp eiua"rayp ,n1d

-urexe ards 'arua3yp rrueuop:oun udrede ac r;giury ardsap EgJo^ ersa puvf

rfunlE Iri tvr 'nruauop lsernlace urircde ac rrgiulS nf sfEJ E-ap ura.{E puEJ

rrunle tVrE - IErruaB 16 pu;oy alrco3 drgc un-nul - ptnrq, g areod giuaragrp

PlsEJfV'erp 15 aieiurS 0 sJlurp eiuara3lp nr sfej E-ap lueÊ olofB E3 nrrua(T

iausJêp rEur 3]eJsrunua JIunzEc uI eiueraSlp ruaSalaiul es rosn alsa 3l

aq 'eurper8 l$ eseo eJrurp 'nr8eu i$ qp arrup eiuara3lp alsJ urnr e6e .rn:g

ap ;osn r-nu rs EJnfsgo Eun erse piuaragrp Frseefe Ei srqrsep .uars"ounca",

eg 'areiurg r$ piung 2,,11"tpiury[ uiutSf, :etseate arsa eiuarglp ap IaJ rJ

<9r,

,,rE'rnDEuINJ Ni" Nn Vt vawnl 'El. s


1. Trecem mereu cu vederea aceaste distinctie dintre fiinti gi fiintare,

chiar atunci cAnd facem uz de ea, si mai ales de fiecare dati cAnd spunem

,,este", dar mai inainte de toate in orice raportare a noastri fa;i de fiingarea

privita in cviditatea sa, in al sau fapt de a fi intr-un fel sau altul sau in

Facrualitatea sa.

2. Facem mereu uz de aceasta distincgie fhri sa stim sau sa putem stabili

daci folosim vreo regull, rrreun principiu sau altele asemenea, atunci cAnd

apelam la ea.

3. LisAnd la o parte conlinutul si.u si al fenomenelor propriu-zise intre

care se face diferenta, aceasti distinctie este obscurS. chiar in ceea ce priveqte

dimensiuruea cireia ii apartine aceasti diferengiere. Este imposibil si

[519] asezim fiinta la acelasi nivel cu fiintarea. De aici urmeazi cl aceasti distincgie

nu poate fi reprezentati, sau constatati in sensul unui lucru care

poate fi cunoscut.

4. insi daci nu ne reprezentim aceasti distinctie ca pe o distinctie

obiectiva, atunci ne situim intotdeauna deja la nivelul unei distincyii care

ttre cdracter de suruenire. Nu noi suntem cei care o realizim, ci ea suwine

odata cu noi, ca survenire fundamental1, a Dasein-ului nostru.

5. Aceasta distinctie nu suryine in chip arbitrar gi ocazional odati cu

noi, ci in chip fundamental si constant.

5.Daca aceasti distinctie nu ar surveni, noi n-am putea nici micar - in

caz c5. am uitat-o - sa ne raportim in primi instangi gi cel mai adesea la

fiintare. Caci tocmai pentru a afr.a ce gi cum este de fiecare dati fiintarea

in ea insisi, ca fiintare care este, tocmai de aceea trebuie si ingelegem deja,

chiar daca nu sub o forma conceptuali, ceva precum cviditatea si factualiratea

fiintirii.

7. Nu doar ci distincgia survine mereu, dar ea trebuie shfi suwenit deja

pentru ca noi sa putem experimenta fiintarea care este, de fiecare dati,

inrr-un fel sau altul. Caci nu aflIm niciodata ceva despre fiinta abia ulterior

gi pornind de la fiingare, ci fiintarea - oriunde si oricum ne-am indeletnici

cu ea - se afli deja in lumina finyei. Prin urmare, din perspectivi

metafrzica aceasia distincgie se afli la inceputul Dasein-ulu|

8. Aceasti diitinctie dintre fiingi gi fiingare survine intotdeauna deja

in aga fel incAt, desi este inteleasi in chip indistinct, ,,fiinta" este totusi

inteleasa cel pugin ca articulalie neexplicita sub forma cuiditAyii sau factualitAyii.

Agadar, omul are intotdeauna posibilitatea de a intreba ce este

acest lucru sau daci acest lucru este sau nu. Din ce cauzd. apartine aceasti

II zE] EsuEJ]s o-Jlul n3edsoJrar IaJ]sE

o-puvund 'Anf,erqo drqo ur erEln3srp urnfE

g areod rf, eJEgJJrur o ad e: erualqord arredap reru urerlolzep es l5 sunfe

ruE sJEf EI Inla^ru nc rirunipu ruEJ"lf3p au es lielual ualuns 'prdnrqr

Eluprs o ad r$erer rul6pd ES tnJEJ e-eu rerualqo:d e a-raundxa elseare rsntor

IS '(LT.6I EreA ap Inrtsaruas 'tatSolouauoual a1u alaluaruapun! a1arua1qot4

eara8ala:d

tt) aupue alrqrsod reun IE Dru4 nou un 'ar?LuJn uud ,alnec

r6-gs arngan eE 'alelrrrpr-ra,r. rS rtetrlenlre3 EI ,lntle nes IaJ

un-Jtul g E ap

1nldej e1 'aterrpr,L: ey areorr,nud alar ,eiurg e1 areotr,Lrrd apraua8 rJeqalul

alatrurnu-e$E ur relufol pleJtuaf alss rJrE o-surle ruE JJEf ad e:neual r:e3

'areiurg ap ;olrunr8a J e Jrr'znetJJelsls Ef nes puorilpeJt nes Insuas ur eJapJA

ur etn^B alsa ElsEefE ElEp lueJejlpur - JolrrJoSate: erroal p:aua8 ul lrunu

lsoJ E Jf EeJ) E

InrpEf ep olofurp lFlU ntr a:a.r] arin:srp ul rfre esnd erual

'lgte rgcap llnru rcI [ 'nrrdo;d Ieurruoug nES rnlnlnuriuor pr:adse qns

aiurrr6 JolatrJaJlp rolllie8lrse,nur lrufJrqo narJru ef,Ej eJeJ eac ,e:elnrrued

eareiulg ezeezl^ nu rr:piurg eiurg pur,rrrd e;lseou EeJeqrJrul 'are8o:alur

Jp tsB^ nrueuop un runfp eprqfsep JS EJlsEou eie3 u1 .rr,rr-, -rrr"-alqord

nEs InJalfEJ?J Ur aJEtE eC ad:ultsrp ElsEsJE lnzB^ rue er nrruad munu 16 ag

'lunrE gugd ap ?ryozolg ealBznBrualqord ap olorurp liueuodrul r$ed rncq;

ur snds ruB-el JJEI ad alac Jrpot urJd 'pcneu8lua es EJnl?u ep ESUr EJaqrla

uralnd o Es EJE 'lri:ullsrp IetseJE eiur,nrrd ur aluauruad r;nr:n1 ap audpu

o ruaunds es 'rolrrgtdar$e rorntnt e,rurodrug 'aJEruJn ulrd ']r6nar ruy

'etnda:uor a:aua8 ug g areod lrurnl

euelqo;d aJm EI ap pulu:od Iaf,

,lerinJf, nes prcadse Jerr{r Eg - rrunl p

IElusurEpunj l:adse un Ee srntrlsuof, Iaj 1ao

ur r$ uESeJpE o es aSuerlsuo:

au adcurtsrp FlsEefE arec ad ppriuesa erualqo-rd arsJ aJEf ulnlE urJpel Es

amgall 'atuaJlep reur Elrrunu pleluJruepunJ EaJruJ Jns nc e:nteSal

"sugJls

o-lul pge as rr.rqiurg raiurg Errrnlp^zrp m prdeS ep EruEas puvuli

'es aalafilas"tanrun rt rep ,rri:urtslp |arsare lE Jxun

lwaxJawr apurrdsap JS JuraJAJp rELU aterJrunua alradse rdo a1a: ulCI .6

'atdeou 15

IZ eJluIP etirurtsrp l5 er esealaiur eurs EI ep Ernspru rfeaare ur elsa ari:urt

-srp EtsEel" re1 'rr:giul5

"JlerrlEnlfEj

l$ earerlprnc aJlurp ,a71ua1s7xa r.6 a71

-uassa eJturP eriruirsrp BlsIXe apun 'apuorirpe,rt rarSolotuo nes rrJrzg€tJur

[ozlJ prpeo ut 'nldruaxe ap 'EJpJl ateod as urnf ednp ,salaiul aurs EI ep e JJ

elEJaprsuol pur5 'runfE gupd enzitptBporlru rnSrsap tsoJ E-u eJ"l Eruslq

-ord o 'piej ap rarinrsrp Inrper urp eualqo;d arn:r rcru rlrr arlurp Eun

Jlse EtsE 'raiurg e areur8rro laiuasa (earelrpnrce3 lli raterrpr,r:) aqrar:d

L9V

,,rE Tn)suINI NJ" Nn Vl VEr rn-r 'El S

468 EXPUNEREA PROBLEMEI LUMI]

legaturi cu felul in care aceasti problema a fost tratati pAna acum in istoria

metafizicii. Toate acestea isi gisesc expresia in faptul ci am dat un

titlu tematic acestei probleme a distinctiei dintre fiingi gi fiintare: am

numit-o diferenya ontologicd. in primi instanti. nu este deloc neclar ce

inseamna aici ,,diferenti": tocmai aceasti distinctie dintre fiingi 9i fiintare.

Dar atunci ce inseamni,,ontologic"? Mai intAi, si spunem ci ,,logic" numegte

ceea ce tine de l,6yoq, ceea ce ilvizeazi, sau ceea ce este determinat

de el. ,,Ontologicul" vizeazb ceea ce grecii numeau 6v ffiintare] , in misura

in care este privit din perspectiva l.6yog-ului. Prin )'6yog este exprimat ceva

in privinga fiingarii. insi nu orice enung si orice vizare sunt de ordin ontologic,

ci numai acelea care exprimi ceva in privinta fiintarii ca atare, mai

exact spus, ceva in privinta a ceea ce face aceasti fiintare si fie ceea ce este,

rostind acest ,,este" - iar tocmai asta este ceea ce numim fiinta fiintirii.

Ontologicul este ceea ce gine de finya fiingirii. Prin urmare, diferenta

ontologici este acea distinctie ce priveste fiinga fiing5.rii sau, mai precis,

acea distincgie care circumscrie tot ceea ce tine de planul ontologicului si

care este, asa-zicAnd, subiacenti posibilitagii acestuia, o distinctie prin care

fiinga este deosebiti de fiingare, pe care o determina insi in privinta constitutiei

sale ontologice. Diferenta ontologica este diferenta care sustine

si guverneazi tot ceea ce line in general de domeniul ontologicului, si nu

o distincgie anume, care ar putea sau ar trebui {icuta inauntrul domeniului

ontologic.

Chiar si numind-o sau caracterizAnd-o astfel in chip concret, problema

distinctiei dintre fiingi gi fiintare este fortati si intre in cadrul fix al ontologiei,

adic| si se supuni unei interogatii si unei analize care au directii,

respectiv intengii specifice, si in special limite bine determinate in privinta

dimensiunii problematicii 1or, mai ales in privinta caracterului lor origi-

15221 rlav. insa putem spune, cu o anumiti indreptatire, c5. ontologia dobAndegte

o problematica 9i o sarcini clara abia odati cu problema diferengei

ontologice s,i cu elaborarea sa tocmai prin raport cu problema lumii. Pe

de alta parte insi., trebuie si ne dea de gindit faptul ci niciieri nu sta scris

ca trebuie si existe ceva de ordinul ontologiei si nici ci problematica filozofiei

este inradicinata in cea a ontologiei. Daca ne uitim mai atent,

vedem ci, deja de la Aristotel, unde aceasta distinctie iese la iveala - surprinsi

prin expresia dv fi 5v -, totul este nedeterminat, intr-o continui

curgere, totul este deschis in asa misuri, incAt devine in genere problematic

- pentru mine, in orice caz, devine din ce in ce mai problematic - daca

'u3o7o1uo /nJ?aa?a

:rr,g !i tg 'ttrpiulg eiurg atnlttsuol J3 Eeaf, e tiut.ttrd

ur retunu Tqeelfur aS aJ?f ea: 'snds eulq IEru 'nes ail4v At earciutg ezE)Ztzr

a:er adeSotJtul Eels 'ar.red prp ap ad :nluo lwa(t2?a :^9 rnl E eJ"lsaJIUElu

Jp EaJEls ecrpe ,lSpsur eJ ul erep eJEfeS eP EtsEaf,E alsa rrlnf t5e 'elalsa:e

aJeolgzundseJof, 'Iu?iulg E aJ"]s{IuEuJ JP eelEls :Ao 59 nQ -

Ee elsJ lunf,

ei;e'1fusug aa ul eeJeiulg ar6alr.rd arer atitSo.lalul ?af,E 'atrcd o ap ad :a1arcol

-puJn a8unsrp r$ rd:urrsrp IJlserE ennradslad urp arredap rclU 9f,ul a3:aru

uelnd 'a:eiurg rS giulg :rnp:€oloruo ap auri 3f Ea3f, lol fzeenlls Js

"JJJS

eJ?r ur eti:unstp eele E) eseayaiul 'ectSololuo eiuara;lP ardsap ullgro1

'aJEZrl"JrpEJ ep IaJtsE

o n;tuad drurt

tuarf,gns rodr g :tunf? ruaundstp eJEf aP "A

Inrausl ad 'rtSololuo IIJJIsIs

un nlrdo;d el Iglul I?uJ tulnJlsuos ?s 'JJEtuJn uIJd 'eJef eelnd le-s IN

irpirper t:ntsa8 e1 elade E aP rol u1 'arcp IEUJ Jr uI e3 UIP lIUe,^'eP ne-au

l€Ztl atel JlrJntuozlro aP eu-nPulsolo3 rl5:93s unq EI EsnP elnqeJl eJEr (?llued

-runl rulq EuITJBS o Els?ef,E elsJ nu JJ"O 'Ilrgiul$ t 9iul5 ap erinrtlsuo:

Eununl el afnpB E Jp atse la etiualut m 15 areiurg r$ piurg aJluIP tarirulrslp

Inruauop ap auli elSoloruo ?f Eleoeunq e:r1da: esut eatnd JE-s IN

'rrf, rz5"l3ru e elElueurcpunJ ll3lrErualqo.rd rr-rg.rn$gsap

? EJESe3au edtla o lsoJ E IaPI Ialsaf€ e)rczllellPer e: n;tuad lelufo] (?s

Eaapr nr euna:drur I-npugJ e1 e-redslp es alnqsr erSoloruql ':e:rlq:e drqc

ul rlrlrqers .rolaurldrcsrp alellrull urp r$ prprr uIP ruerrglla au r$ Eer"rreqll

rurPuEqoP eu I3J lsef,e uI EIqs '<PuoJ uJ 'a.ttlradsrad elF Ieun ETTEOAEJ ul

ezrper I-ES

Eand ;e elSoloruo err.r ed rurol nldruls 16 rnd aredslp aualqo.rd

rJlsafe EeJEllo^zep uIJd (?uJJn urP elef, ul'lfp3 'raualqo.rd eiuasa EZEIIEJ

af eJ"qaJlul o else sale reru JEP 'g:nterua:d JlsJ aJ"qeJlul ElsEerV lrar8olof

_uo ruJo/

r3unlE Er 3s rnqeJl JE af JEC .eredslp BS arngJJl plEluepuaf,suEJl

Egozol5 l5 'rtpe$y 'prensgd atsa r6tsul EraPI ?sul 'rlalle runs sllliuelerd

16 alarunu l?ulnu rrIV iluE) Inl E ?leluePuersu"rl EgozoIC ;lalSoloruo

Inf,ol ul urrza6r ES rlunr? Inqarr JE aJ EsuI '?tvaJaqaw pnzg[alaru W?laut

-a1qo"td o ad at ,ps p22?! talqr u1 a8ololuo an"to ruaSutdsa"t ?s lnqzu p(l erT.;r ur

adenlts o-Jtul a8un[e E aP Inlof,Irad pugrun:3u1 'pctpe; ruut 16

euralqo:d

pls"ere tupllo^zap erngaJl 'EurJn t1 gugd 'req '1a3lse Ellrunu l5 rarSolor

"s

-uo preiurpeJf,ul alse PUEf Itrunle rUerualqord nES IUelsEJec

u1 lnteruald

pteurrrdns alsa a:eiurq 15 giurS JJrurp rad:unsrp eulalqord aleod 'nrfnl

"f

tsafe ap urtcadsns o nu eJeP;trq: 'inror eJedo3e ES lpaP rnrlt gpo:$ "-u

ap erilpert Elrun3 nu ElEp 16 arnue rrrrzgeteru e ttiuatul rel"J"AePE ea;ald

_o.rde uI rl"poeJ^ a;aua8 u1 sun(e nE lalolsrJv rnl l"ruJn n?-r eJEf rSozolg

69'

,,IE'IflDAXJNI NI" Nn Vl VEI,\0-I 'El S

470


Aceasti. ultimi interogatie face intr-un chip aparte uz de distinctia dintre

fiinta si fiinrare, laria tine cont de fiintare, ci de fiinti. insi, cu toate

acestea, cum stau lucrurile in privinta acestei distincpii in sine? Este ea o

problemi pentru cunoasterea ontologica, pentru cea ontici, sau pentru

nici una dintre ele, de vreme ce ambele sunt intemeiate in ea? Prin distinctia

clara intre ontic si ontologic - intre adevir ontic si adevir ontologic -

am surprins, intr-adevar, ceea ce este diferit, insa n-am surprins diferenta

insasi. intrebarea privitoare la aceasti diferenti devine cu arat mai arzitoare

in momentul cAnd constatS.m ci. aceasti. distinctie nu ia nastere ulrerior,

prin actul de a distinge intre doui lucruri diferite, ci tine de fiecare dati de

survenirea fundamentala la nivelul careia se misci Dasein-ul ca atare.

S 76. Proiectul ca structurd primordiala proprie suruenirii

fundamentale a jhuririi de lume, caracterizata de cele trei

mzmente ale sale. Dominatia lumii ca dominayie a finlarii

in intregul ei, tn cadrulproiecyiei de lume care permite

exercitarea acestei dominatii

1524) Distinctia dintre fiinta si fiintare, pe care am examinat-o in caracterul

siu enigmatic in cele noui puncte trecute in revista mai devreme, este

indicati in cele din urma numai in chip premergator, arAta timp cAt vorbim

despre o ,,distinctie" si o ,,diferenti", care nu sunt, desigur, decAt

nume formale care se potrivesc, la fel ca si cel de ,,relatie", in orice context

si care tocmai de aceea nu prezinti nici un pericol, insi nici nu ne spun

ceva nou. Caci stim din discutiile noastre anterioare despre analiza formali

(cf mai sus cele spuse despre ,,ca" si ,,relatie") ca intelegerea comuni

consideri c5. nedeterminarea acestor termeni se referi. la un raport care

este simplu-prezent, alituri de alte lucruri simplu-prezente. Asa se intimpli

9i in acest caz: ,,diferenta ontologici." esre conceplrta exacr la fel, ca

fiind simplu-prezent|. insi acest lucru s-a dovedit deja a fi imposibil. Am

vizut, cd. aceasti distinctie nu este niciodata simplu-prezenta, ci c5. ceea ce

are ea in vederb suruine. S-a vidit insi in acelasi timp necesirarea rransformarii

perspectivei noastre interogative, transformare ce reclami imersiunea

noastri in aceasta survenire fundamentala. Noi ne-am familiarizat

cu aceast;" survenire fundamentali prin intoarcerea la dimensiunea originari

a ),6yog-ului. Aceasta survenire fundamentala nu se raporteaza in

o Elsrxe puvs - rfun]? salE rEtu nES - rfunlE 16 _rzrqc <.rEtrun ru"urluop Jol

rnlnJJtfEJEf 1.tr;lod - Sa4ul xnun ya.unXqsuoJ eP rS fgc 'e8l1qo eJ Ea3l JP

pie3 p-t1r1zodo EalEnlrs Jp lgrE - Jluauroru alJque ap liuarr$uol tuIuJAaC

'Ersafe g:e uur8rgut eP Ili uePunru eP lVrIJo ',,"'1n8a.rlu1 ul" 1a:e ap pit3

EJls"ou eatetrodet u1 eaut8l:o zE) eJE)eA u1 a.re r51 a.relrode.r 91s?eJ" 9: riua

-rl6uo: uraluns ereiurg EI IrguodEJ raJEf,IJo Inrpel ul 'PUVJ EJIIoP IE

uI

,rne8r1qo Inlnretrtref, Inleue] ad rgcap EI"fUIJEII 5 areod nu EelElII

-Enl3erqo 't.tlrlodrulp 'If 'el?lllenl3alqo PI ap pururod .trre8rlgo JelfEJEf

lsafE El5rrElc uatnd n5 nneSrlqo Inrall?tEf

en1 areod al aJ"f ad alaru:o3

eJlulp eruud t:lu 'e:n8uts If,IU els3 nu er prdej ailed o

"alEtIIEnl33Igo

EI pups?l '- Jtate er esnd JEJ?ur IfIU alsa nu Ef, InsuJS ul -

glr6pdap e(ap

else EuJlqord lrunre '(giurrriuo: a:dsap nES rralgo tS rcatqns aJluIP edela:

a.rdsap) ,,]lal-qo" a.rdsap 'rou ap gir; ,,atitzodo" uI egt es 3f ?Jaf a:dsap

at$aqro,t JS pugr rer x.rre8rlqo Jalf?JEf un J?sJreu drgc u1 aJE ,,EAIlIZodo

areuolirzod" efuo nu If,pJ nrrrSrlqo Jet3?JEf ]sef" Eiullnd n: are3 Iou urP

atunue af nps.a.rfeSlyqo nES InJJlfEJef Elsuof ac u1 aunds drqr un I3Iu nf

uralnd nu ?sul 'a:eiutg ap ari:unj ul ut?tuelJo a51 'a-reiurg IuP^lsPEur "l

"ruJoJ pugnl 'alie8rlqo PtsEarE eP EJaqIIa g.tlrrodoap attod au 3r"3 rEP

'a8uetlsuoc eu nu tSntot 16 g8rlqo eu aref, IaJ

un-Jlul artiurg ap pleS ea-rel

-:ape aundnsard areuodeJ Els"ef? aJEf uI EJns?lu u1 ,rrre8rlqo JJ}3?J?3 3JE

ar ?ear ep - repunias drg: ul nes JolJetln eIgE nu r$ - ngs FIquESUE ul

pteunuop e(ap euneaptotul elsJ Ertseou ea:errodeg '?31q0 2J uaal a/t lizt

pnutzodo aalanfls :peJIP IEru Iaf, pd[1c u! Ezeer^ au au]aJAeP I?lu Jler

-lpul JlJluJtuotu aJtulp FruIJd 'ta eatetualdluoJ uI 'e:eulStlo ES

"al?llun

apurrd:ns e ap r$ JIEruau"PunJ lJlus^rns Ielsafe E EIEIPJoTul.rd ernlrn:ls

uado:sap u ap etiualul nf, '<la3 lsefe ul tuaundsutrl au ES EfJaf,ul luo1

'uxas-ae ul pJElIun :eur8r;o auIS JP araundsuerl o nrluad ttiz:

-rpur "f

atr.trrd elngaJ] a1a t: 'atuazard-nldurs rJnlPSpJl ar6ru ap El JluaIU

[EzE] -otrl alsaf,E ap giulrsounf Enl esur rualnd n5 'rrrpiulS raiulS terlnlP^zeP

rS 8arru1 rnun EaJlnlllsuof, 'pgllqo eJ Eeel ap gie3 g'utlzodo Earenl

-rs :aleluetuEpunj IJIUalJns lalsefE alE aluJulolu IaJt alaf n: e(ap lezIJeII

-rure3 rue-aN 'alpiuatua?unt 11t1uan'tns a ruary"toutttd atnltn'us e1 a;eotntrd

?aJ"gJJluI aund uo.t 'snds 'ElsEJfE 1a3r1y

suIAJns EIsJEr InJPEf uI EaJ

'lli:uttslp Ialsafe EeJIuoAJns ul pu-nPugundsuert 'pduasa Tnsad

ua:r-S ps

ezeln) urol '?fDturet es ersa;dxa r$ rrsardxa Iatsale latSolotutta erualqo.rd

aued o EI puVS?'I 'arlualrns plseaf,E u1 'aps 11ipl111qrsod tl.tt:tod 'lnlaurel

gge rsr p-5ol"o1 'e.tutodurlq '5ol.91EI Îsnlsxa Poru ul t:tu l$ -reurud drg:

I/' v.IvINTl,^{VCNnJ YUnIInUIS Vl lnJlgIOUd '9l s


problemi in privinta adecvirii enuntului la ceea ce esre stabilit prin intermediul

sau ori in privinta oportunititii unei hotirAri sau a importanrei

unei actiuni. oric6"t de mult ne-am stradui si. ne raporram in chip concret

la ceva si sa vorbim din perspectiva particularului, am rS.spuns totusi deja

5ze1 i, chip nemijlocit si de la bun inceput unui apel tacit venit dinspre acel

,,in intregul...". orice raportare este dominati in ansamblul siu de caracterul

obligativ si de consriruirea unui intreg.

Dar cum am putea si surprindem in unitatea lor aceste doui. momente

de mai devreme, situarea opozitivi fagi de ceea ce are caracrer obligativ si

formarea originara a unui intreg? Cel mai dificil lucru este insi surprinderea

unitagii acestor doui momente cu cel de-al treilea, cu acea stare de

dezu,iluire a

finyei fintarii, despre care am spus ci ar fi srrans legati" de

cele doua momenre anterioare . E drept ca si de asta dati situatia pare a fi

foarte simpli: fiintarea e cea la care ne raporti.m constanr, iar fiinta e cea

pe care o exprimi.m de fiecare dati. cum stau insi.lucrurile cu fiinta fiingarii?

Ceea ce lipse;te aici este liantul care si le uneasci sau, mai bine

spus, originea acestei distinctii, in cadrul c5.reia, potrivit caracterului sau

unic si originar, distingerea este anterioara celor doi termeni intre care se

distinge si pe care abia aceasta dintAi ii face si apari.

Ne intrebim acum, prin urmare, care este caracterul unitar al suruenirii

fundamentale la care ne conduc aceste trei momenrs ale sale? vom

concepe structura primordiala a acestei surveniri fundamentale caracrerizate

de cele trei momente discutate mai devrem e drept proiect. Ceea ce

este desemnat astfel ne este cunoscut potrivit sensului siu din experienta

cotidiani a fiintei, ca proiectare a unor planuri sau mS.suri in sensul de

reglementiri cu caracter anticipativ ale raportirii sau comportamentului

uman. TinAnd seama de acest lucru, am preluat termenul de ,,proiect" in

acest sens larg chiar si in cadrul celei dintAi interpretari pe care am oferit-o

acestui fenomen, ridicAnd la rangul de concept acest cuvAnt care ne esre

cunoscut din vorbirea curenri". in acelasi timp insa, am investigat posibilitatea

sa intrinsecl in cadrul constitutiei de fiinta a Dasein-ului insusi si

am numit ,,proiect'J si ceea ce face cu putinti toate aceste proiecte intelese

in sensul larg al terrhenului. Dar, stricr vorbind, din perspectivi filozofici

si terminologici nu poate fi numit astfel decat proiectul originar, adici"

acea survenire care face cu putinti in chip fundamental orice fel de proiectare

din cadrul raportarii noasrre cotidiene. Caci numai daca pistram

numele de mai sus pentru acest fenomen unic ne vom pistra mereu luci-

tSZ(l ul relq: 'auls ap arepuadsns o alsJ nu al aC ;al utalu ry aJn?uoJ at?r auls

a"ti?J araJtaotru! Jp pJlsa o lntcalo:d Jlsa J3 Jp "sul 'azpapatotd affiJ xnlal p

au\s alxal auede a2JJaolu/ o rBruJot eur^fns ,m1nl:alord :gr:ads ,es eJeje

u1 rerrnd g ep rdr3 rsa:r ulld 'rlulodrurp 'r: 'o1ooe 'pueolz-efe 'ezeauop

"

-ueq" I-nu ri esey

l-nu Esurrer::rord alsa aJ EaJr E erica:rp ur ezretralord

aref, Iaf, ad ';elape-rlu1 'a:npuor Ir EaJEt3Jrot4'drusug p ap olotutp ti us

utata ry'sues tltunue un-Jtul 'lelrnd Jlse EZEJtJarord arrc 1ar 'rnynl:alord

E rJrualJns ralsaf,E acgr:ads rrrel:alord InJpEl ur er prde; Jrunue $ ,l-luEl

,,-oJd" lsa:e ut:d leurlrdxa elsa af, ?aei Ieru3ol alsa IJIuJAJns rS tunlice

rJlsalE nudotd runs?ru ilpru tuu.t wJ ul etsa ef raa3 'arrede prprourrd

IaJ un ap aundre o Esur - runricr reun ?Jl?lrunelezr| else rJ ,ateredas

aps ayadera urp tml?f,le sacord rnun Inl3J rp EAer 'runri:e ap aiua,n:as laun

InJeJ ep et:o lezr^ else nu ,,lfJroJd" uud m prde; 3urnur ,]cunslp 16 rc1c

drq: un-rtu1 arede Ju eJEr nJrnl un terperur uepa^ rSnror l$ 'elES JIaruJoJ

al"o] qns ',,lfaroJd" ap prda:uo: ulrd aJJpaA ul ruJ E Ir aJEr ad puaru

-ouaj ?arrlud nc tnda:q unq ?l ap uepuudn: es lllgrp rtsa m aleod

'e;eur8rro ?s Eat€lrun ul la;tse ateJe es ES ernqaJt ?l"ruaurrpun3 eJruJAJns

prseaiv 'nes ]nJpm ul etelrun o EJSErntEile ES erngaJt r: ,drurt r5ela:e ul

JlseJruEru as ?s arngeJr p3 JEop nu eFtueluBpunJ rrJrua^Jns JIE elueurotu

rJJt alar t:alo:d ul IIEJ '"lBInJrlJE aletrun plseele aurisns 16 alntnsuo: ac

Eaef ruEZrA ,,pJ?ul8lJo" eJtf,grun urJd '?relnf,rlJe Jt?lrun o-Jlul pfgrun al

l$ aluaruou rJJt eler Jleor tgfJp .leulSuo reur JlsJ ef Eae3 eJapal ur ule,re

,,?FIpJoruIJd t-rnl:n.rts" ur:4 4auarlep reru atelnJsrp elueuloru rer alef, ap

)leztlet)erar eleluau"punJ IJIUa^Jns relsaf? E ernnn:]s "lerpJourrrd lnDal

-o.td etntttsuof IeJ

af, ur :taJouo3 r?ru l5 drrlc un-Jtul ESur rueqeJtul pS

'tEAuJp suas un-Jtur a-rel:aro:d o a-rdsap rS ecseag:o,L as es tr$a:8 alsa

EJere ap rerufol 'plaJf,uoJ rS esrz-nrrdo-rd ara8ayaiur nES aJrnzql{f ,arerg

-rueyd ea:e rS nu 'EleluaruepunJ eJruJ Jns ?lseare retunu eJapJA ur uJJAE

,,lfaroJd" ap prdaruor ur:d 'run3? gugd grexg erSolounu.rat ap tuor pugulj

'uwttantd lnapatal ata atpJ pdaurutop atxr"taxa \i-ps aspl a ap dut tnun

aalapaa ut i uru,tot qns atiuutu,toy ?tlJ"taxa ig aautnT 'uanl xaun p uato"rd

alsa

lnearctd :JIaJEotEurJn aunds rualnd pf, lgrse ,aleln:srp rr:nerualqord

erdnst EImrpeJ mu r$ eJelr reru e,l.ucads:ad o rS l: 'ecrSolourrural areoSr.r

JJEIU reru o JEop runle rrpugqop rug nu ,aJeruJn urJd 'autry ap ?l.t/.n?t p

qpruaruapur{u.tnpn4s a|sa

- ataal/taF laru aJainJslp u"uu)o"tns u u1atp.toruud

ILZ;) ?ffilJruls aJ

- fpaxol(J 'rnltarc.td nlJu,tpJ \sa)e ap p]"ururelJp r]sr - Ia ulp

In-uDS?e - rnlnuo eiuasa er rnprde3 I" rrun InJelf,Erei ap pie; Eatelrp

€1, YlvJNf,WVCNnC yUnJ)nUrS Vl lOJ,lArOUd '9l S

474 F,XPI]NEREA PROBLEMEI LUMII

sensul acelei acaparari captivate specifice animalului? De ce nu este o intoarcere

citre sine in sensul unei reflectii? Pentru ci aceasti deplasare de

sine pe care o pune in joc proiectul are caracterul dislociirii eliberatollre in

cdmpul posibilului, mai exact spus - si acesta este un lucru de care trebuie

si tinem seama -, in cAmpul posibilului privit sub aspectul posibilizirii sale

specifice, si anume ca ceva posibil actual. Locul in care suntem dislocati

de proiect - posibilul care posibilizeaza_ nu permite celui care proiecteazi

si se opreasci in loc, ci ceea ce a fost proiectat in cadrul proiectului ne

confunta cu ceea ce este posibil actual. Cu alte cuvinte, proiectul ne leagi

nu de ceea ce este posibil si nici de ceea ce este actual, cideposibilizare, de

ceea ceface posibil, adicade ceea ce posibilul actual al posibilitigii din cadrul

proiectului pretinde de la posibilitatea insasi pentru a deveni actual.

Astfel, proiectul in sine este dceA survenire care permite caracterului

obligatiu sa apara, in misura in care acesta presupune intotdeauna o posibilizare.

in cadrul acestei legdrilibere. in care tot ceea ce posibilizeaza se

mentine deschis fati de posibilul real, rezida intotdeauna o determinare

proprie a posibilului insusi. Caci posibilul nu devine mai posibil prin

nedeterminare, in a;a fel incAt orice posibil sa-gi giseasca intr-un fel locul

in cadrul ei, ci caracterul de posibilitate al posibilului si forta posibilizarii

sale sporesc prin limitare. Fiecare posibilitate poarti cu sine propria sa

limitd. insi limita posibilului este in acest caz tocmai ceea ce este de fiecare

dati actual, intreaga desfa;urare a ceea ce poate fi implinit, adica acel ,,in

intregul...", pornind de la care raportarea noastra se raporteazi de fiecare

datl la o fiingare sau alta. Prin urmare, trebuie si spunem ci aceasti unica

suryenire a proiectarii in unitatea esentei sale disloci in chip obligativ

Dasein-ul in direcgia posibilului, ceea ce inseamni in acelasi timp ci

aceasti survenire ajunge si cuprindi intregul si il mentine in fata sa. Proiectul

pune in joc in chip intrinsec constituirea unui intregin sensul/iuririi

anticipative a unui ,,in intregul... ', in cadrul ciruia se des{bgoari in

toata intinderea sa dimensiunea foarte bine determinati a posibilitagilor

de actualizare. Orice proiect ne disloci in directia posibilului si ne aduce

in acelagi timp inapoi in cuprinsul desfhgurat in intreaga sa intindere a

ceea ce a fost fhcut ctiputinga de catre el.

1529) Proiectul si proiectarea au caracterul unei dislociri si deplasiri eliberatoare

in direcgia legaturilor posibile si ne pun in contact cu un intreg,

desfhgurAndu-l in intregime 9i menginAndu-l in fata noastri; in cadrul

acestui intreg se poate actualiza unul sau altul dintre lucrurile actuale ca

ri gEsr 'B;nqs'ny rf rrr''nr5 ,Burlaqrg "." #9;1;tt\r);;;::'::;;';';:;

aqrqlwas xl .(609I) plspdra tp rr?l nltuwlsaqr atdnsp i auputn |/puaqry pl"r,i

p'tdnsp atgfozo1gf upln,ta2 1

apuutsua*)g uapuafiuuquau.tlaasnz uutTjy alp ?un 7aqp.E

uaqrryqrsuau Dp uasaly sop Dqf ua8unqtnstalu1 aqtnqdosopqrJ,Burlaqcg

h :t -

',,ef," rnl e ,,,ya311e,, rnl E eef ap pie3 ,,,lJjnse,, rnl Beunrsuorulp Jp giey .,,prp1

-ra: l5 tEJ .Eun lVtE., rnl e ,,,n's-n,s,. rnl EJunrsuJr.urp ,p ,î"j gr"rlr;;";d

rref, Ier ad aprq:sap 1r

rnppqrsod pduer pupununl ateqerts a, erue_rn8pj

esJr^rJd 'ES ezneJ urp au-npu'Jnf,nq nES purJsjns .ra eldnse au-npurued

-ersug 'ee;eiurg "asepe

reru Iatr 16 piuersur erurrd ur rurJEZ Jrel ur lueruoul

'lncsnda;c e1 eSun[e ES Eu'rptor eier.a. Ef, aurs "J]Errlrgrsod

n: e:npe l$

[og!J p:traunlul pu]Errsap erue:n8lnj Eerrûd 'a:aua8 ul ro]Ezrlrqrsod-lnpqrsod

rlegprls at ,l4t4qtqt17l gxem?lnj a-rr,tud rrunu eatnd ure-1 ,Burlyagrg

rnl IE rue^nf, un el puelady .ntqiut{aiu{aTnlpnzap IntrrroJd .trunsrp rol

InJJIf,EJEf

ur elfunsrp 3lueual' Enop eler piurrnd nf, rgrul rEru Jlq arBr

Ief atse yE .eli:unslp aundnsa:d 1-arer ad ,,1e,tralur(( Jsafe .r, ,.rrJ*r,r,

elsa Inlferor 4'aruiury[i piury[ a"aury 77itu7ts7y /4ara ? zrxu2uns ElErEAap?

Jlntltsuof, 'ntaz4tqtsod a aapunJsa ulp alaluoJs EtsEJf,E putl ,aa"wjJatoq

'eJele Ef, ,a;aua8 ur JIEIIT

-BnrlB r$ arellqlsod a:rurp 'lBnrf,E 3ls3 3f eaac 16

Ilqlsod alsJ af EJaf, sJturp

reurSr:o pr:oder arspunfs" urp sof,s srse rJeprqJsep rJlsefE InJpEl ur.al.pzL

-/q\sod ay piul auts ay aaraplqrsa? rrnlnsuof, Ir ,lralqo un arauafi .rfrr" ,,.,

pl:arord rlej .rnlnlrJrord prcarqo fEJ nu Eeletrlenlre roru r$ earetrlrqrsod

r:lNI 'rdprlpgrsod e aJEZrlEnlf,E EJ

IEnlfE Jtse Jl EJaf, Erunse ure_eu r$ arsasod

UT J"OP ENI TUE INPT:AIO;d FIPJUJE]UI UUd EC EUTUEJSUI NU ?lSEEfE ESUI

'- rrJezrlenr:e ea;e;n3ga;d arsa earezrpgrsod

- Ienlre llgtsod elss ef EJe:)

rcurnu 'erezrlrglsod Ef 'EunEeprotur ESUr EzE)zrL EJJezrlrgrsod .alES rrJEZ

-llrqlsod InrpEJ ur Ia nf ernreSal ul urgJlur EfEp r'..,nu Es Eer'lrlrgrsod u1

priuasa drqr ur uzeaiuyg Flrqrsod 'Es E er'rnrsfp 16

arc.rrasqo ap "1d-rl

r'r

-oJns 3]sJ 'lrqrsod nES

InJarfBJEf ur ,eJelE er lrgrsod alse 3f EaJf Ef nrtuad

'e,tal e6e y areod nu r$ lrqrsod arsa JJ EJef, e a;eldruaruoc eldurs o arse

nu ErJElfarord:'lEnrfE elsJ af EeJf 3p gle3 urind rElU ]vrB nr 16 .lrqrsod arsa

e3 Esaf ap qie3 plSr-r dlq: ur srrlrssp nldrurs 15 rnd y e ardsap egro^ rrsr

nu rfrE 'giurrnsn nf r" JJsgo g areod urnc ednp ,teq .auts ap //.t,ruqJs,?

InrJlfEJEf f,esurrlur drqr ur 15 drurl rselace ul ESUr arsappl - la nf plEpoep

r$ rrarord rnls'3€ InJpEJ ur eur^Jns ac - ernle8al u1 aund ,.r ,s grolrrp ,.,

a;er a;ern$gsep Elseafv .m1rucaro;d InJpEl urp rnplrqrsod e ,rerrp.,r:e

9L' Y'TVINEWVCNOC ydnJ.fnuJs Vl -rnllgroud .9/ \


a lui ,,este" sau a lui ,,nu este". Doar in masura in care aceaste irumpere

a survenit deja sunt posibile ,,da"-ul si ,,nu"-ul si intrebarea ca atare. Proiectul

ne disloca eliberAndu-ne si ne dezvi.luie astfel dimensiunea posibilului

in genere, care este deja articulati in sine potrivit posibilititii ,,de a

fi intr-un fel sau altul", ,,de a fi sau de a nu fi". Aici nu poate fi discutat

insl mai in aminunt de ce lucrurile stau astfel.

Acele caracteristici care au fost indicate mai devreme in chip separat

se dezvaluie acum in unitatea lor, ca fiind intregesute in chip originar in

unitatea structurii primordiale a proiectului. in cadrul sdu, finyafinydrii

este lasatd sd-;i exercite dominayia in integralitatea a ceed ce

face de fecare

data posibil cdrdcterul sdu obligatiu. in cadrul proiectului, lumea \i exercitd

dominayia.

Structura fundamentali a fhuririi de lume - si anume proiectul - isi

vldegte acum caracterul unitar originar, cel la care Aristotel s-a vizut constrAns

si recurgS. in cadrul interogatiei sale privitoare la posibilitatea

),6yog-ului. Aristotel ne spune ci, potrivit posibilitS.gii sale, )"6yoq-ul isi are

temeiul in unitatea originari dintre o-0v0eoq gi braipeorq. Caci proiectul

este survenirea care, dislocAndu-ne in chip eliberator si aruncAndu-ne inainte,

produce, as,a-zicAnd, o separare (6ta,tpeorq)

- insi acea separare prin

dislocare in care suline in chip intrinsec, aga cum am v5"zut mai devreme,

o intoarcere spre sine a ceea ce €ste proiectat ca ceea ce leagi gi prinde laolalta

(ouvOeorg). Proiectul este acea survenire originara simpla care, in

termenii logicii formale, prinde laolalti ceea ce este contradictoriu in sine:

legarea si separarea. insi, in calitatea sa de constituire a distinctiei dintre

posibil si actual in cadrul posibilizirii, ca irumpere in distinctia dintre fiint5.

si fiintare sau, mai precis, ca irumpere a acestui ,,interval", proiectul este

tocmai acea raportare din care ia nastefe ,,ca"-ul. Caci acest ,,ca" exprimi

[531] tocmai faptul ca fiintarea in genere a devenit manifesti potrivit fiintei sale,

ca distinctia dintre fiinga gi fiintare a survenit deja. Acest ,,ca" desemneazi

momentul structural al acelei irumperi originare a lui ,,intre". Nu avem

niciodati mai intAi ,,ceva" si apoi ,,altceva", pentru ca abia apoi si avem

posibilitatea si privim ceva cA ceva, ci, dimpotrivi, ceva ni se di abia atunci

cind in cadrul proiectului ne miscam deja la nivelul acestui ,,ca".

Lumea este fluriti in cadrul survenirii proiectului; altfel spus, in cadrul

proiecgiei irumpe ceva, irumpe in direcgia posibilitigilor si, astfel, in ceea

ce este actual, pentru a se experimenta pe sine ca ceea ce a irumpt, ca fiintare

actuali in mijlocul a ceea ce poate fi acum manifest ca fiintare.

'lSgE 'd'6997 'rriarn:ng 'serrueurn H <ausnqpwz a-ttpfi aiV ur itutoq utrsn8ny

ur.;ar$ ep 'pe.n] 'QIf 'd 'ttX 'lo^ ''tllpe 'vusnqlaraT qtu'tds oytr 'aqrsztrlN 'I

,,iJlelluJala ea;8 'ecuepE eJJA EJ -

ielElluJsle EsJA BIJnfnq JEC

lrard :arrz EeJaJnC

:erEol lvfaP gfuEPE IEtu I-slJnfnq JEcl

rrarnP rnl aF luns rfuEPV

-

'rz o rParf rE lgfaP luvPB IeIiJ E

'cuepe e InsJe^run 'O

iruerl eut aco,L o-elel t$

- luvi rnun IuetuesE tuEJtuJoP 'tuEaurJoq"

;,re.r8 llidou InzJnu aunds a3

'AEJ5 rlnruo <PtFrry

:Eaunl etsa er Ereporor ruEge aJ"f ulp l5 ,,,leaq 1n:alue:"

trurnu E-l JJEf ad erlsngrztez nl IE JJluEf, IJfE uI eIJnlJEur ]Ep E - el{rs

-aerN r{JrJparJC - rJeru raf erlurp FtunF eJef ep '5odonroctogA? llunu

ne-l gozolg aJrurp rreru rELU raf eJ€f ad r$ rrgozol5 IaJFtrlJo Ingns orse

a.rec sontadur tde.t ]er" - IIJ9JITu InzElxJ l5 gtsxe prurcds ap sur:dn: g e

ap plorrrad ?lsrxa apun olor? reurnu ri 'pruruds ay sut"rdnt ya g areod 1a3

]saf,E ur ep6ug as m nrluad 16 sndsuert etse Ef n.ttuad IEIUnu t$ 'pnr:e arsa

ar Eaar e eiuu.ud ur nJJeuI a1aiu1 as zt eInqJJt ptuo 'rnplrgrsod Ere3s ul

sndsuera 'piuas-qe flsEJ3E uI ?uftstxa ESUI ']u3zaJd-nldulrs prepor:ru 16

tuas-q" 'rolxtn u1y{ pduasa n?s

funrau ug pugiurg '?s aiuasa "talqr ry ruasql1

r: ']uaza;d pteporrru 16 t.lalprtu - IeluaruepunS drq: ul luasqv ',,luasqa"

priuasa drqc ug EeerE ep pulg 'qdp"t arse Inuo ttilzuel IetsJfE InJpef, uI

'Fruo elsa ErJolsr 'snds aurq reur 'nes aIJotsI atsa

FtuO 'IIJIUaAJns E El"luaru

-Epun3 giuasa z: arirzuerr - aiuua"tt o arse puro '1a3rse lErunJV 'l€nl:E

arsa er ap giel pundns es ES

"err

IeJlsE rrBJ Il

r$ aps altiprtltqlsod a;dsut

nereru prunra II 1a

ulp ln-uxas-ae 'ln1nl:alo;d Inrpef, ul 'Flol lsprpd r5-e

ap eiurrndau o ajr psug guiosul 'Elsepz t ap uiurrndau EerE ersa

FruO

'aurs ad Euopuege as E

"JEt

esul 'aurs urp rSar

e ap rde3 un ales raiurg IJiuJsJ ti,ruod elsa ef,rPE 'ttists-xa Inlefe Insues

u! ?tslxa a:eiulg prser3v 'areiurg ap aurde Fror nr prproul.rd IeJ un

)$e uxas-?e urrurnu II

aJEf, ad g e ap pour IJf" uI ldrunrl e eJeJ eareiuttg

LL, V-IVJNAWVCNNC \|INT]NUJS V] INT]SIOXd '9l S

'rarSolouaruoug e - rsea

-are r$nlol l5 - prrraSlp Inrol nf, epoc$ o-Jrul de:lul ES Burrn runf,E JEI

[7e tJ '1.lessnH Inl IB rera3ard 16lncsounrar In

ela rdarp riearap rrunlp ad ap ecul

i?Jlseoleeurunp elarunu qns ep alior elull ,3j

'epr:ads ",r,rr"rr,r, aJ"J5TJEIJ o rf,ru ep aroleu nE

nu - Ealrop IE-ap Ial ap errgrsorp ards - ururs Erlrrn IE_rp

16

lel purlr4

'zuelsuo) urp EIErzEUrulS epoc$

EI 'EUITEI 16 erea;8 ap rrosa3ord rsraa:e lnAE uJE ropueruE m r$ eaur eruEur

15 eo :seggrr6 res rselarr ulp ul,Lord EuJereru eaued urp pJrsEoÊaurunp

ll:osacapa;d m prde; ilzefse Erg" nunu rol Ir uuas EJIraJt IE-ap laf

'rueuodrul Eâf, lrq"go:d rnrdgul -ro,n eltsare lriuapnrs :adrcgluruas

eeJEolEr.uJn aJe urues lsary 'n6o: nf Jrerurlqns luns surnu elJqury

'eaprdo ,1urg IE InJlsJruas uaSng Jlarunu

atede'eatazardsrcd e etitzod ey 'so[ reru JEr ,- ralcorg Eurueop nrzJe] rzru

eurlap BS EeAE aJEf,

- eaprdo IE InJlseruos ,suuerutlo JIE) rtsa grsrl ad ap

arunu eaprred [V'Je>l]ag rDISO ,puern: ep tEperap E arBr ,Be:p ap rgre

nJlsou rnynuaralrd elaunu alsa ,,to1tt"to3a1w arualqotd # anflololuo alfet

-utr(J &lnflwl'6ZlgZ6I Eurer ep Inrlsruas ul .8rng:er\l EI ap Earu Erref,

-r"olul ednp telpaul tnuli rue-l aJm ad desuele liuapnls nrtuad JEUTuJJs

Iglulp rnlro Etsrl ad ap aunu Ftuud .urulvrul e1 ar:ed rf,unlE n"nl erEr

Jolef elstsrl apulrdnr sJEf J?urrues Jp neu InlerEf u1 ar$ase8 as

FllE uIl

'uures pruud Jtsa ElsaJV

'vYlse rs EUE as

Jpun oloJe 'lf,ngalo.d BpEJrs ad ap esm pJtseou Enou ur srJfs ap Eeru Eseru

lnur BS relnfe lie-ru pugr ap rue ep Le uurldug ne-s runl Enop unrv

'1urg ua8ng e8erq

ru? eP rlJZ

-re6 ap larsre,t rrrrurydrul pfap.rd nf, ,IurJ ua8ng nrrua4

VXENV

480

ANEXA

Trebuie, desigur, si intelegem foarte bine acest termen. El nuvizeazi,

o anumita directie a filozofiei, ci numeste posibilitatea - care continui sa

existe si astezi_ ca gAndirea sa ajunga la,,lucrurile insele" sau, mai bine

sprrs, la miza gAndirii. Despre acest lucru ar fi insi multe de spus.

Insi eu ma raportez aici la Eugen Fink ,,elevul" si constat ci, de atunci

gi pAnI astezi, in privinta lui s-a adeverit o vorbi bine-cunoscuta a lui

Nietzsche:

Cel care rimAne mereu elev

nu-si rispliteste cum se cuvine invatatorul.

Nietzsche exprimi aceasti idee doar intr-o forma negativa. Nu ne

spune cum poate face cineva pentru a nu mai fi un elev. $i nici nu ar fi

posibil acest lucru. Adeverirea are aici sensul sau specific.

Nu putem depagi stadiul de elev, daca exista asa ceva, decAt daci reusim

si ne apropriem din nou aceeasi mizi a gAndirii, ca pe ceva vechi, ceva ce

ascunde in sine cele mai vechi lucruri.

O astfel de apropriere este, in continuare, determinati de traditie si de

catre spiritul epocii prezente.

Privind lucrurile din aceasti perspectivi, mi se pare ca trebuie spuse

urmatoarele lucruri:

Confirmarea glndirii dumneavoastri este inca ceva ce tine de viitor.

Cici filozofia se afla asti.zi intr-o etapa in care este supusi celor mai dificile

incerciri.

Filozofia se dezintegreazain stiinte de sine stitatoare. Numele lor sunt:

logica, semantica, psihologia, antropologia, sociologia, politologia, sriinta

poeticii, tehnologia. in acelasi timp in care se dezintegreazS" in stiinte,

filozofia este inlocuiti de o noui unificare a tuturor stiintelor. Dominagia

[535] pe care un caracter fundamental al stiintelor o exercita chiar asupra lor se

realizeazi deplin in ascensiunea a ceea ce incearci si se concretizeze sub

numele de cibernetici. Aceasti ascensiune este incurajatS. si accelerati de

faptul ci stiinta moderni, potrivit caracterului sau fundamental, vine

astfel in intAmpinarea acestui proces.

Nietzsche a bxprimat printr-o singuri propozitie acest caracter fundamental

al stiintei moderne, cu un an inaintea colapsului siu (1BBB).

Aceasti. propozitie suni astfel:

Nu victoria ;tiinyei este ceea ce caracterizeazi secolul XIX, ci victoria

metodei stiintifice asupra stiintei. (Voinya de putere, n. 466)

.re33apla11 urlJEW'EJlseoleJuulnp IV

'altrprof, aJtseou allJptnles ap rriosul 'aral$eu ap ?JlsEoÊauunp

\eyz E aJESJaATuE eetaztet e-ap €el nnuad nJru rnlnsJnf,srp Flxar plEI

'>1urg uaSnE p8erg

996I enreru 0E ''rg 'r Brnqra.rg

(ue1a3 In?d rnl eara:nperl ur)

prtpd p,t?u(J',fi9p1 pe4

:aral6eu ap aJlsEoA ;plze eJESJJ Tup ea:azlz6 e-ap

Eai BI re3o I-l^ rrer ad rep rnu un sep rue 'lrnpugS ep leJrs? ap r"uVW

'rnFluv^nfBaurnlonou

urp plseu es es:naod Flug^nf, ulrd er nrruad 'myndurr p ro( ap prieds

ralzaod pplq:sap r-ES relul reru rngJJt r,r. earlpug8 'Jotrr,r ur 'er aleo4

'arzaod ap r:ar8 ey lrg8erd ]soJ e eplueppro llrlpue8 prnda:u1

'efrur{a} 'r6esur ea ul 'efep a}ruelap laiullr$ e pret

tggEl -pulleu za;arnd eJtBf, ep ea.npug8 EsugJlsuor arsa JJ?J el ligrlsarau relsef,e

BeJEJerleJ EI gtuBes nr rEru drnqutuor ES fsaJop ?^ :rVrE rgrap tFur l"ur IS

'arnleuard rrnsrurordruof, afEJ e p.rq1 16 Elnurrsrp E BJRJ 'eeJrpugS esndns

U EA erEf, EI rnptsal rietsrzar es pqedm rig ps 'rpug8 e ap Brlseoleurunp

raiursnosl plrJorep 'ef, lseJop E :EUrrJeJSur ElsV'atelrsafeu plEJ?AapE o

JlntJrA ulp dace3 PS IEP eg ?A ES 'EJls?o,r. eararSeu EI aP rue ap nazle$ e 11r1.r

-o]?qrgs punfe ul ']ulC ua8nE naur p8trp 'eaul eiur;op 'repe6e 'ersE

'gtuesard rcu 15 JurAJp aJBJJaiur 11 esnd g EA JJer ur apeorrad lalsare miau

-erdns e run3 16

giey ur ?ts rl eJEf Intsat Elun{ur ateod earlpue8 mep ear

-Egarrul 'Eeera a.q'77.t7puy3 lwTiqls alutzatdat nu u{ozofl1nt1i.rgts psug

Ef,ruqer ep p]"ura^n8 epqop ariezryl.rrc o-rrurp arrcd areS

e^ ere) ruo rnlafe rrrr.lud pdrug: urp earedslp eA 'ernseru ad nr8rrsa;d un

ep rernf,ng e-s erer 'runf,? eued ap relar Inle3 ep Egozolg pl lrqeqord

: ',,E3l3o1otuo

giuap,L" oJJA ef,ur aJB reru araua8 ul Fnrfarqo rnlnJJlf?Jer ap rrieulru

-Jetap Jolrurnue BaJ?xg aJE3 ur EJnseur u1 rS ar:alqo ardsap rlr" rqJol Erur

ateod rcur as aJEf ur EJnsEur ur 'JolJlf,argo IE len]rarqo lnratcere: r6esul

erntnsuof epolJry 'nes Inrfargo ebp atq Jf, Eaef, Eze)ten p:griurn6 BaJElef

-Jaf ErnJef, prornle nf, tuaurnJ]sur Etr r)re grrpug8 a]se mu nu epo]alN

IB'

\rx.qNV

rrurged E elderrp EaElerunf 'rrur3"d E p8uvls Eelred ur arede pdpulrd pr

-xal 'ales.rolr.ra8ayard JlesrJf,snuEur ateor adeo.rde ur Ei 1a3

e1 .arred o-Jrul

rerayde Insrrrs nt oqol ut lulSed ap 76 auriuor rlra8alard Insuf,snuEry

'srJfsnuBru ul ErEJogEIe Je3Eru rf,ru ]soJ e-u JEp 'gtnuri tsoj E-u EJ JEop nu

'- alaldutot nlatadg IE 6Z Inunlo^ ur erErrlgnd nrruad etnzeaard Ere aJef

- rxut2?yra lnxprus ux 2"tarn?o.t1ul pwlronur.,6z6I urp gre^ ap Inrlsauras

nrtuad preiunue ea:a8a1a.rd pf, rellnzeJ r ,raSSaplag rnl ele aurnrsod royar

-ado proulrr8ur 'raSSapleH uuzruraH 'rp 'lp ap e1n]EJ rolupra3rer E.urn

uI'0e l6Z nlqnp Inreunu qns arede ee ,0Q,lnunlo^ Er etaturze.rd arsa

eara8alard epun olore ,runtrpe pr:adso.rd ul rnf,Rt rnlniunue JErtuoJ

'raSSaprag rnl E Euvru ep eeJeriepar ur a.rede aJEr ur "ruJoJ

ur Inllrlgns

rerrsgd vJe',,erezr1enpl.n1pu1" ap IJJ nl llra8alard Fllrrqns ulp ,,ateteln8urs,,

eP InueuJet lrnf,olur e-u ra33ap1e11 eurseru el lnrpq rnlnrxal E EIUETJEA

erurrd ur rrru ri slresnueru ur rlru pl pury rep ,?sul .(Sg .d) lrra8ala.rd rn1

-nllD E nlgtuBsuE ap JJEf,STJEI3 o EJaJo puEl rfunlB 'rnlnsrnl ptndarur e1

arerern8uls e1 areolr,rrrd EaJEgeJrur ezeeFuJoj .raSSaplapq aJEf ur InFIaJ

rS apundsaro: eiuedar:srp EtsEef,V.,,eJezrlenpl^pul

- aurpntrug -

rl JrunT,,

',,elBleJn8urs - aurpnlru5 - atunl,, EJe nu - Erntsefe IE EUVtu Jp InsrJJS

nr rrrzrÊ ad earede arer - :a33apla11 ap areiunue rrra8ala;d InFrlqns

'earaSalard terpne nE arer rar rrlurp rop ,(S.rnqrarg) razra4 pue8arrlX q:lr

-ulrH 'rp Inlp t$ (la>f) .ra1g:g ratlp/N 'rp 3ord rnlp lr^rlod .aro n:]ed arer

ap aiurya6 ur '8;ngra;g urp Ertelrsrr^run eI Oe l6T,6I purer ep Inlsaues

ur raSSaplaH ap ernuri $oJ v 'alaxa,tn7ws - aurya\4f - aunT ztuzg[aeru

2fa zpru7ruapunl apldaruo) Inltq gtreod srrrsnu?rrr reref Ie

15 lnln.redlr

Eurunl EJ"o Ergtul n:tuad runf" apel JJEf ,rfre grmrlqnd ea:a8alar4

NVT ruAD TnTOUOJTOE ViVAtSOa

484 POSTFATA EDITORULUI GERMAN

cuprinde numeroase insergii, mai scurte sau mai lungi, nu intotdeauna

formulate pAni la capit, imbunatitiri ale textului sau observatii succinte

care intregesc, la rAndu-le, textul principal. Printre paginile numerotate

consecutiv ale manuscrisului au fost introduse cAteva pagini suplimentare,

care congin referinte la anumite pagini gi al ciror text este abia schitat,

precum si cdteva notile pentru recapitularile din cadrul prelegerii. Editorul

a avut la dispozitia sa o primi copie dactilografiati a acestui manuscris,

care a fost realizati la inceputul anilor gaizeci de citre dna prof. dr. Ute

Guzzoni (Freiburg) la cererea lui Heidegger, cu ajutorul unei burse din

partea fundagiei Deutsche Forschungsgemeinschaft pentru care acesta

candidase; Heidegger n-a participat insa la colationarea textului. in afara

acestui text, editorul a mai avut la dispozitie notele de curs stenografiate

de fostul student al lui Heidegger Simon Moser, care i-a inmAnat acestuia

insemnirile sale, intr-o formi dactilografiati gi legati, la sfir;itul semestrului.

Heidegger a folosit aceste note de curs ca exemplar personal al

prelegerii, revizuindu-I, corectAndu-l in unele locuri si introducAnd unele

comentarii marginale. Ultima pagini liberi este folositi pentru intocmirea

unui fel de listi de concepte si cuvinte-cheie ale prelegerii, insotite de

indicarea paginilor corespunzitoare.

Activitatea editorului a constat in punerea in practici a ,,indicagiilor in

vederea pregitirii unui text adecvat pentru publicare" oferite de Martin

Heidegger. Prima sarcini a editorului a fost aceea de a descifra din nou,

cuvAnt cu cuvint, textului manuscrisului, cu ajutorul copiei inigiale. Erorile

ocazionale - inevitabile atunci cAnd vine vorba de transcrierea unui text

redactat in germana 9i cu caractere foarte mici si inghesuite - au fost corectate.

Aceasti copie a putut fi intregita cu fragmente de text care nu fusesera

inci transcrise: anexele, cAteva insergii si observatii marginale, precum

si notitele fbcute in vederea recapitularilor. Transcrierea completi a fost

comparati, propozitie cu propozitie, cu exemplarul notelor de curs carei-a

apartinut lui Heidegger. in scopul pregatirii manuscrisului pentru tipar au

fost {bcute cAteva completiri preluate din notele de curs autorizate de Heidegger.

Astfel, in teytul manuscrisului au fost introduse ideile care au fost

dezvoltate sau elaboiate suplimentar in timpul prelegerii; toate formularile

exhaustive ale acelor fragmente de text schitate numai sau notate intr-o

forma abreviata (este vorba de citeva fragmente din textul principal, de

cAteva anexe, insertii gi observatii marginale); o serie de fragmente recapitulative

care au fost formulate numai verbal, in cursul prelegerii, si care nu

raSSaprag ap esurdsa: ureJ rso3 E

aJelnpoJlur rnJ?3 E 'lueruJer Jp elJfrpur rnfolul E ep InloJ are ,rraSalard arse,l.

IelsaJE rE r^nBluerunS:e n6ed r$ esrz-nudord ernt:nrls gtfeHeJ a;er ,rd:q: p

terprap psuudn3 .a,rn:adsar allunli:as alurp ermag ur ra88aprall ap elEI

-nuJoj rrsa-rdxa elrsoloj rsoJ nE rolajzrSered rlrJnlln ,rg lpi,rrrt lir, ^rsnlixe

,,,

E JJSgo areod pro}Ilrl urnf, pdnQ 'rnlnJorrpe audrede rr ,aura;lap rBur er?u

-oriuaru reJl Joler elida:xa nf, 'Jolunpn JoJnlnr ellJplnruJoJ rs e: ,a3er8ered

-qns rS eytBercd,alolrdec ur rlra8ayard p rxet rnp8a;rug n;rirgdrul

'77 Flsag

$ ldarp raSSaprag rp l"p FFr nr rerrpur alsa luaru8eg rsrre:1rirp,

psulrdnr u1 '(unpp:3 ap eiuece,r. ardsap eqrol arsa; ,,raiuice,r p1l$rgjs

pdnp rrrarnpoJrur Ea.,EnlaJ rs a;ulnrrdeceg" :ez?eurJn rr aJEf l$ paca:dt

eJEf ]xel ap alaruaruSeJj ap JEIf poru ul ateredas runri:as reun pFrr lvrJp

auduoc rcur nu InsrJisnu?ru 'unFrr Enop JolsaJe EJeJe uI .,,i"allrnl alse aJ,,

[BtuetuBpunJ J?p ,lurf,ins pplr gr-leod Enop E eaued er JtuaJ ur ,,,aJts?ou

rrJRtozolg E sl"rueru"punj aArpaJE lrirzodslp reun EJJrzeJa,,gleplnul arsa

aued euud 'suJsnueru uJ 'rnFrxar e Enop E-ep €ef l,i rgrug eauad ardsap 16

rg: 'a:eunullard aplieruasqo ardsap lgtz .rrra8ayard psrnc ur ,at$agro,l arer

ur ?Jns'ru ul ,raSSapraH Jp pr'Jrpw rsoj E ,,,?nop E EauE4,. IS ,,lgru1 ?eu'4.,

',,eleu*urlaJd llieruasqg" 'runrilos rJBrrJ raJr ul rnFrxal e zarlirgdrul

'rra8aya,rd reun IE nlgruesue ep Inrls 'arred prp ep ad ,aza;rsgd i$ e,

Jep 'suf,s ]xa] rnun apro8lr 'ar.red o ap ad ,z:seeunJlur gs rvful ,eralueru e6e

ap rrrp8ard lsoj e Inlxal 'r6nsur 1a rmrlqnd E-rl erm ad ropra8al atd lnzet

u1 raSSaplag ap asulrdarrur Jolar eJ'Iruls runs lua8ayard rnptxar el' rftJf

-n1ard alsa3v 'srJls rnlnlxel JolauJJou ll.tr:lod plBf,grporu lsoj E Ee ,Joluol

-Pllnf,sB earaSalaiul ?rrlr3"J e nluad FS"aIE lsoJ E

- pzerJ uI rnlnqran E Eer

selB rEuJ - Jolalur^nf etivod puvf, rf,unrv nrreluarunSJ" InJS ap esndrul

Jlsa nu piuazard rJJEf e ,azE{ Joun prnqep ulp ,,1S,,

edrunfuo: r$ runcatd

'(,,IUnlE" ',,l3EXe" ',,lefuf,ol" ',,psul") sIJf,s lxer un-Jlul duertl:etq: nes sosud

eP luns JJpf, J?p 'l:a8a1ard mun rnFIIls lcSlcads ,nnaldxa rruarurel Jolrpe

JJryi ep deulrulla tsoJ nV .JJElrun lrieru:und reun eaJJlnpo:lul sndnsard e

rtdn n;ruad rnlnsrJf,snu?ru ea;lte8a:d 'eznedep Ilull rrrd ,"-r,l rollrirzod

-o;d prolrarur urp Jrrrr'rurs rlrrnzrr Erlpul ra88apiag easrp, r'ru Iaf, ?r

nJlued '?nunuof ?ruJoJ o-Jtul 'al.red aJ"lu ul ,sufs lsoJ e )re),rrra8a1ard

Ftxet aytBercd ug drpdurg E ap EurlJES ,eaueruJse ap ,tn E E InJotrpg

'eiur,rud Flsrere u1 ra33apra11 ap atrreJo

rollrizclpul ru,l.,]od alercnlard lsoj nE sJnf, ep alalou ,rrp ,r"r,1rid ,1rL,

-ed areoa _'ro1

eara8ayaiug pzearil:EJ eJEf, 'gruro3 Enou o n'p JI nES rxar ur

ateluazard alaluarunSre eze)rcqele rc ,LlrelnldefeJ Jalf,eJEf, un rEurnu nE

98' NVIÎUEC IN-INUOIICA VJVCISOd

486 POSTFATA EDITORULUI GERMAN

in ciuda unor cercetari intense si extinse, fraza atrlbtiti lui Leibniz la

pagina 48 a fost cu neputingi de localizat in opera acestuia.

Referintele ocazionale la Fiinyd ;i timp se referS.la editia separatS. (Max

Niemeyer, Tiibingen, t51979); ele pot fi insi consultate si in volumul 2

aJ, Operelor czmplete, unde paginagia edigiei separate este indicata in marginea

textului.

:,i

in timpul pregitirii Operelor complete, Heidegger i-a inminat direct

editorului aceasti prelegere, cu sarcina de a o edita. in cadrul discugiilor

din timpul vizitelor de lucru ale editorului, Heidegger se intorcea in repetate

rinduri la aceasti, prelegere, subliniind atAt semnificatia sa pentru

intelegerea conceptului de lume, cAt si analiza detaliati a plictiselii.

La scurt timp dupa ce a inceput pregatirea si elaborarea acestei prelegeri,

pe 24 iulie 1929 , Heidegger a sustinut prelegerea sa inaugurali la Freiburg,

intitulata Ce este metafzica?, in care a discutat pentru prima oari plictiseala

ca dispozigie afectivi. Analiza cuprinzitoare a plictiselii si a celor trei

forme ale sale, care constituie prima parte a prelegerii, trebuie si fie cititi.

prin raport cu aceastS, prelegere inaugurali. in cadrul demersului siu la

fel de cuprinzhtor ce vizeazS, determinarea esengei vietii, care ii serveste

pentru a obgine conceptul de lume, Heidegger duce la bun s{lr;it o sarcini.

pe care a indicat-o numai in Fiinyd ;i timp (S tZ, p. 58 a edigiei separate,

p.78 avolumului 2 din Opere complete). Acolo el formuleazi. sarcina unei

delimitS"ri a priori a,,constitutiei de fiinga a nvietiio".

;',-

CAnd a aflat de moartea lui Eugen Fink, care a decedat pe 25 iulie

l975,la Freiburg, Martin Heidegger s-a hotarAt sa-i dedice acest volum

celui trecut in nefiinti si i-a trimis viduvei, dna Susanne Fink, textul scris

de mAni al dedicatiei. Dedicagia vorbeste de la sine ;i ii oferi cititorului

o informatie despre motivul acestui omagiu postum.

Textul reprodus in Anexa ne oferi, de asemenea, o perspectiva asupra

relatiei de prieteniL dintre Heidegger gi Fink, care s-a intins de-a lungul

mai multor decenii. Textul in cauzi, reprezintl. discursul tinut de Heidegger

in data de 10 decembrie 1965,in ajunul zilei in care Fink igi sirbitorea

ce de-a gaizecea aniversare, in timpul unei petreceri organizate la

Hotelul Viktoria din Freiburg.

uu"luJJaH uoA'1X\-'{

zg6I errqruef,sP (.rg .r Srnqlerc

'al"pJofB asEoriaJd alrJnlBJS nJt

-uad rrnunilnrrr aroJurs 'Eaueruas? ap (zarolep al (SrnqrarC) pueyar26 SueB

JIOIN'rp Jord rnp I5 u: '(S.rngrarg) radse3 prer{ur3g '.rp 3o.rd rnlq

'runlo^ rnpSarrul EaJ?fgrJaA 16 ppug BJnt3aJof nrluad t"Jol"pur

pun3ord luns rr Ernref, '(SrnqlarC) alllg.lN 3roa3 'rp In1p r5 rsaurnipru

y1 'lafgpa ale rrpets rolallrejlp earrrp8ard ul ureJo soraua8 p;ornfe nrt

-uad r.trurnilnru EauJuJase ap zalorep rl Jepu"C mlq 'arqlJft l5 efirS areur

r?ru ?e3 n: l6rg3s unq EI o-snp ne a;e: ad eJBlfeJof ap nrruad ap

"funru

-lp:oc rrrunilnru zerctep el rrpu") qtnuleH-sueH 'prp Inlp I$ er 'uas1a

-"qrlry esrn'I 'rp rauq 'arilpa pls"er" el teprole pulfirds n;lued apl:ads

lrrurnilnur 'Eeuaruase ap 'zeJol"p r1 uafiara lnrulJ"H 'Jp InlC 'urnlol

rnlsa:B EI lrngrJtuof, n? aJBJ 16 rlra;o E-al Iru a:ec ad aseotia:d

"eJrnlEJIE

aydecrpur nnuad 1$

pieg ap rerado Ilrgrrpe pdun urp ardnra:rugau alrrinr

-srp nrruad raSSaprag uu"uraH 'rp Inlp lrnunipur atlnru zarolep II

'vusnqlp"tpz ?-xryfr aiV utp',,al6alnlep aJ?f, eelnull a.rdsag" E]€lnl

-rrul eaunrires urp aued a:e3 ]Elrf, InruIJd 'pulSlro Frxal n: alizredruor

uud atet:arof, tsoJ ne nu (ar:oruoru urp al"pal 'pqeqord 'rso3 ne artc) arlcs

-zlerN urp etetrr Enop roler Inrpef, urp alaiuedorrsrp';a88aplaH ap prirul

sndruo: lsoJ E eJ"r ul EruJoJ u1 u;gdn lrnqaJt E InsJnf,slp ef,aJeoaq

NVWXAS IN-INUOJICA VJVCJSOd

rra8ala;d rrlsrle Inrp"r u1 er prdej pllpul 'arr:pdrl rulSed acaza,rdsal

-de6,rrf:adsJJ '?nou rerunu pugzul:dn: JJEfeg 'osufsnueru gnop ala3

'JJrJ{JJ O rfru J3EJ eS nu

Jxutapara /nlpws ug arnnqoliul eara8ayard EI aJ JrueJ u7'uaruta7 lnwsx?aapJ

rr:a8a1a.rd

InFn rerunu prlpul ptsrl Etserr" 'GZ6I ulp Er€A ap Inrtsluas

nrlued '(aulSarrul ul ate]f,Epar rlrr 3p Egrol a) ,druu 7i piu11g rrrprrnl

ea.recllqnd ednp arnurj rueunuas rS rra8alar4" Elelntrtur .r$nsur ra88ap

-laH eP llrurfolur "rsrl

ErEJaPISuof Esur ]soJ E Esrns plqrparl relu "eJ

'a-ra8ala"rd plseafe nurrue rnrnd

ne-r$ nu ESur 'nJtsatuJs IarE urp JJrurJpE:e riptr,Lnoe JllE ep tqunurat ne-r6

'raSSeplaH m1 ayra8alard rerpnr nE aJEf, ref aJturp rop rS eiul,r.rrd ptseaoe ul

rietlnsuo: Baueturse rp rsoJ ny':a88aprrH Inl E ?Anlr" z8eanul ug

,terynzar

prqt 'leln€r tsoj e alincslp ug lua8alard lnsrrosnurlyelu?ta:.rac te:n6qysap

ne-s aJEl u1 ni:arrp reJl elef lur:rns Efrpur rol 'rrznlruoJ retsaf,E eiurrrrrd

ug rrdrrd E-s InJolrpa er ersardrul nf, ?uEurEJ nu ?s InJolrlrf, m nJlued

'glfJJof,ur y E ]rpeôp e-s aseorinurur rJ?larJal Joun ErrJJn ur InJot

-lpa sun(e e )Jr';) EI Erznlruof 'aJeuun urJd 'uueuraSSlg sropy rnl tlel"ler

'asnJretrAJ uaqJaH rny pueuri.rede aye rJlurp lnun

.asl.llsnuuru enop l6nlor

alrradorsap tsoJ nE r:a8a1ard relsare ea.rerllqnd ednp telparut.Gg, .d)

,,srJJsnu?ru ul ETEJoqEIJ J"Jeru rf,ru lsoJ "-u JEp ,elnuri rsoJ E-u zo Jeop nu,,

'alaldutot nla.tadg p 6Z Inunlo^ p:ede ps elnze,rard ri; ctutapwa

"r

ptp

-us ul alaJnpo"qul ptelnlrlur '6ZGI pJr-^ Jp InJrsaures nnuad eleiunue ear

-a8alard Er teleJe n" JIrJItaf,Jaf, E3 urteunds arirpa eul:d ey eie;rsod u1

'"noP E

elilpa u1 elelreJo3 tsoJ ne lrirpa rarurrd ap;edrr ap lya6a-r8 EAetEr ala3

a<

EIJICIE VNOC V VT VIVCJSOd

490 POSTFATA LA A DOUA EDITIE

Heidegger a incercat si surprindi esenta genuina a stiintei si filozofiei, fhra

sa piarda insi din vedere unitatea lor. Pentru interprerarea esenrei aurentice

a raportarii de factura teoreticS", Heidegger a {icut apel la Mitul Pesterii,

din cartea a VII-a a dialogului platonician Republica, discutarea

acestei alegorii constituind cea mai importanti parte a prelegerii.

Faptul ca Heidegger n-a mentionat aceasti prelegere in lista, altminteri

completi., a prelegerilor tinute de el intre anii 1927 9i 1944145 ne face sa

credem ci, spre deosebire de celelalte prelegeri mentionare aici, aceasta

nu era pe deplin elaborati.

Reconstituirea si, astfel, editarea acestei prelegeri pornind de la cele

doui, manuscrise foarte sumare este cu neputing5.

Freiburg i. Br., martie 1992

F.-W. von Herrmann

Martin Heidegger - Conceptele fundamentale ale metafizicii

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?