Raport sumar Evaluarea siguranţei spitalelor în Republica Moldova

Centrul Republican Medicina Calamităţilor 

EvaluarEa 

siguranțEi spitalElor 

din rEpublica Moldova 

Raport sumar

Centrul Republican Medicina Calamităţilor 

EvalUaREa 

sIgURaNţEI spItalEloR 

dIN REpUblICa Moldova 

Raport sumar 

CHIŞINĂU - 2010

Colectivul de autori: 

Mihail Pîsla – Şef Centrul Republican Medicina Calamităţilor, CNŞPMU, specialist 

principal în medicina calamităţilor al Ministerului Sănătăţii, 

doctor în medicină 

Silviu Domente – Coordonator, Sistemele Sănătăţii, Biroul de Coordonare al OMS în 

Republica Moldova 

Leonid Chetraru – Şef adjunct, Centrul Republican Medicina Calamităţilor, CNŞPMU 

Radu Ostaficiuc – Medic specialist, Centrul Republican Medicina Calamităţilor, 

CNŞPMU

Gratitudini 

Evaluarea in cauza a fost efectuata in cadrul Acordului Bianual de Colaborare 

2010-2011, semnat intre Biroul Regional pentru Europa al OMS 

si Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Autorii îşi exprima gratitudinea 

pentru asistenţa tehnica oferita de către Programul de Pregătire 

pentru Situaţii Excepţionale in Ţări al Biroului Regional pentru Europa 

al OMS, atît pe parcursul implementării proiectului, cit si la etapa de pregătire 

a raportului sumar. Implementarea acestui proiect nu ar fi fost 

posibila fără sprijinul Directoratului General pentru Sănătate si Consumatori 

al Comisiei Europene. Echipa de evaluatori a beneficiat pe parcursul 

întregului proces si de suportul Biroului de Coordonare al OMS in 

Republica Moldova.

Cuprins 

I. Asigurarea siguranţei spitalelor – un imperativ al timpului ......................................................... 6 

II. Proiectul „Evaluarea siguranţei spitalelor din Republica Moldova”......................................... 9 

III. Metodologia de evaluare „Indicele de Siguranţă a Spitalului” ............................................... 11 

IV. Sistemul spitalicesc din Republica Moldova................................................................................... 15 

V. Rezultatele evaluării siguranţei spitalelor din Republica Moldova........................................ 17 

VI. Concluzii ........................................................................................................................................................ 34 

VII. Propuneri de fortificare a 

siguranţei spitalelor din Republica Moldova ........................................................................................ 36 

Anexe: 

Anexa nr. 1. Repartizarea spitalelor din Republica Moldova pe tipuri şi categorii............ 39 

Anexa nr. 2. Rezultatele evaluării gradului de siguranţă a spitalelor republicane............. 42 

Anexa nr. 3. Rezultatele evaluării gradului de siguranţă a spitalelor municipale .............. 42 

Anexa nr. 4. Rezultatele evaluării gradului de siguranţă a spitalelor raionale ................... 43 

Anexa nr. 5. Ponderea nivelurilor de siguranţă (scăzut, mediu, înalt) 

cu care au fost apreciaţi parametrii compartimentelor siguranţei 

spitalelor republicane (siguranţa structurală, siguranţa nestructurală 

şi capacitatea funcţională) ................................................................................................ 44 

Anexa nr. 6. Ponderea nivelurilor de siguranţă (scăzut, mediu, înalt) cu care au fost 

apreciaţi parametrii compartimentelor siguranţei spitalelor municipale 

(siguranţă structurală, siguranţa nestructurală 


Anexa nr. 7. Ponderea nivelurilor de siguranţă (scăzut, mediu, înalt) cu care au fost 

apreciaţi parametrii compartimentelor siguranţei spitalelor raionale 

(siguranţă structurală, siguranţa nestructurală 


Anexa nr. 8. Perioadele de construcţie şi de dare în exploatare a principalelor 

edificiil ale spitalelor din republică............................................................................... 51 

Anexa nr. 9. Asigurarea spitalelor din republică cu energie electrică ..................................... 54 

Anexa nr. 10. Aprovizionarea spitalelor din republică cu apă potabilă..................................... 57 

Anexa nr. 11. Starea reţelelor de canalizare ale spitalelor din republică.................................. 60 

Anexa nr. 12. Aprovizionarea spitalelor din republică cu agent termic .................................... 62

I. 

Asigurarea siguranţei spitalelor – 

un imperativ al timpului 

Riscurile şi ameninţările la care este expusă societatea, drept urmare a eventualelor 

acţiuni ale dezastrelor naturale sau tehnogene, impune evident necesitatea mobilizării 

tuturor eforturilor pentru prevenirea şi diminuarea acestora, asigurarea unui 

răspuns prompt şi eficient, lichidarea consecinţelor impactului şi restabilirea cît mai urgentă 

a modului normal de viaţă. 

În acest context, un rol crucial revine sistemului de sănătate şi, în mod deosebit, instituţiilor 

spitaliceşti. De nivelul de rezistenţă a acestora la impact, de capacitatea de a-şi păstra 

sau restabili în termeni restrînşi şi în condiţii complicate funcţionalitatea edificiilor şi aptitudinea 

de muncă a personalului va depinde în cea mai mare măsură calitatea şi volumul 

asistenţei medicale acordate populaţiei şi, implicit, numărul de vieţi omeneşti salvate. 

Totodată, calamităţile naturale, catastrofele şi avariile de proporţii, care în ultimele decenii 

au afectat populaţia de pe glob, au demonstrat că instituţiile medico-sanitare, în special 

spitalele, sunt deosebit de vulnerabile la loviturile stihiei. Unul dintre cele mai recente şi 

elocvente exemple este cutremurul de pămînt care la 12 ianuarie 2010 a zguduit Haiti. 

Cutremurul a scos practic din funcţiune toate cele 11 spitale din capitala ţării – oraşul Portau-Prince, 

reducînd sau chiar lipsind populaţia afectată de asistenţă medicală în momentele 

cînd aceasta era deosebit de necesară. Astfel de exemple, cu regret, nu sunt unice. 

Afectarea sau distrugerea instituţiilor medico-sanitare reprezintă nu numai o tragedie 

umanitară, ci şi enorme pierderi economice. Mai mult ca atât, spitalele într-un fel simbolizează 

una dintre cele mai preţioase valori ale comunităţii, unde îşi are începutul, dar 

adesea şi sfîrşitul, viaţa majorităţii membrilor acesteia, iar în clipele grele ele devin un 

adevărat sprijin al speranţei şi al încrederii oamenilor în capacitatea statului de depăşire 

a impasului. 

Prin urmare, protejarea instituţiilor medicale, în primul rînd a spitalelor, de impactul dezastrelor 

este în acelaşi timp o necesitate şi un imperativ atît ca mijloc de salvare a vieţilor 

omeneşti, cît şi din punct de vedere economic, politico-social şi moral-psihologic. 

6

Amploarea dezastrelor din ultimul timp, precum şi numărul acestora n-a putut să nu îngrijoreze 

comunitatea internaţională. Guvernele statelor, mai multe instituţii şi organizaţii 

internaţionale şi-au revizuit abordarea problematicii cu privire la dezastre şi şi-au orientat 

eforturile spre reducerea impactului acestora asupra societăţii. Într-o mare măsură 

acţiunile promovate în acest domeniu se referă la protejarea şi la asigurarea gradului de 

siguranţă al instituţiilor medicale pe timp de dezastru, fapt demonstrat elocvent de un şir 

de evenimente, organizate în ultimii ani, cum ar fi: 

– în numărul obiectivelor-cheie din „Cadrul de Acţiuni de la Hyogo pentru perioada 

2000 - 2015: Consolidarea rezistenţei naţiunilor şi a comunităţilor în faţa dezastrelor”, 

adoptat la 22 ianuarie 2005 de către Conferinţa Mondială privind Reducerea 

Dezastrelor, care şi-a ţinut lucrările în or. Kobe (Japonia), a fost inclusă o acţiune 

ce ţine nemijlocit de siguranţa instituţiilor medicale: „4.(ii)(e) Promovarea scopului 

„spitale sigure în dezastre” prin asigurarea construcţiei spitalelor noi cu un aşa grad 

de rezistenţă care să consolideze capacitatea acestora de a rămîne funcţionale în situaţii 

de dezastre, precum şi implementarea măsurilor de reducere a riscurilor prin 

fortificarea rezistenţei instituţiilor medicale existente, în particular a celor care oferă 

asistenţă medicală primară.”; 

– la 25 ianuarie 2008 Secretariatul Strategiei Internaţionale de Reducere a Dezastrelor 

al ONU, în comun cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu suportul Băncii Mondiale 

au lansat pentru perioada 2008-2009 Campania „Siguranţa spitalelor împotriva 

dezastrelor” orientată spre realizarea a trei obiective-cheie: asigurarea funcţionării 

durabile a instituţiilor medico-sanitare în condiţii de criză; protejarea vieţii şi sănătăţii 

pacienţilor şi personalului medical prin fortificarea durabilităţii structurale şi 

nestructurale a instituţiilor medico-sanitare; perfecţionarea aptitudinii lucrătorilor 

medicali şi a sistemului sănătăţii de a lucra în vederea reducerii riscurilor cauzate de 

dezastre; 

– în anul 2009 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis marcarea Zilei Mondiale a Sănătăţii, 

în cadrul căreia tradiţional se întreprind un şir de acţiuni axate pe una dintre 

problemele de importanţă globală ale sănătăţii, sub genericul „Salvaţi vieţile. Asiguraţi 

siguranţa spitalelor în situaţii de urgenţă”, ca oportunitate în senzibilizarea 

comunităţii mondiale asupra problemei în cauză. 

Evenimentele nominalizate, precum şi multe altele au ca scop consolidarea eforturilor la 

nivel mondial, regional şi naţional în vederea protejării instituţiilor medico-sanitare în 

dezastre, fortificării capacităţii acestora de a rezista la impact şi de a-şi păstra funcţionalitatea 

în cele mai dificile condiţii. 

Problema securităţii instituţiilor medico-sanitare în situaţii excepţionale este deosebit de 

actuală şi pentru ţara noastră. Teritoriul Republicii Moldova este supus riscului de impact 

a mai multor factori naturali, tehnogeni şi biosociali, care pot provoca situaţii excepţionale 

sau chiar dezastre. Amplasarea geografică a ţării în zona seismică a Munţilor Carpaţi menţine 

pericolul de cutremure de pamînt cu o magnitudine de pînă la 7-9 grade pe scara Richter. 

Mai mult de 200 de localităţi şi terenuri masive sunt supuse pericolului de inundare 

în caz de revărsare a apelor, de producere a accidentelor la nodurile hidrotehnice sau deteriorare 

a digurilor de protecţie pe rîurile Nistru şi Prut. Circa 40% din localităţile repu- 

7

licii sunt supuse riscului alunecărilor de teren. Un pericol actual îl reprezintă eventualele 

epidemii şi importul maladiilor extrem de contagioase provocate de migraţia înaltă a populaţiei. 

Existenţa în ţările vecine a staţiilor electrice nucleare şi a întreprinderilor chimice 

nu exclude riscul poluării radioactive sau chimice a teritoriului ţării în urma unor avarii la 

obiectivele respective. Un mare pericol pentru populaţia şi economia republicii sunt înzăpezirile, 

poleiul, grindina, uraganele, incendiile, seceta şi alte fenomene naturale. 

De rînd cu aceasta, în procesul tranziţiei la economia de piaţă şi edificării unei societăţi 

democratice, Republica Moldova s-a confruntat cu multiple şi diverse probleme, printre 

care declinul economic, care a avut un impact negativ major asupra întregului sistem de 

ocrotire a sănătăţii, în general, şi asupra sectorului spitalicesc, în special. Investiţiile extrem 

de mici în menţinerea şi renovarea construcţiilor şi a infrastructurii instituţiilor medico-sanitare 

au dus la uzarea acestora, care ar putea provoca ieşirea din funcţiune chiar 

şi în procesul exploatării cotidiene, nemaivorbind de situaţii excepţionale. O bună parte 

din echipamentul medical are termenul de exploatare depăşit, este moral şi fizic învechit 

şi nu poate face faţă cerinţelor actuale. În multe instituţii medicale lasă de dorit nivelul de 

pregătire al personalului medical, inclusiv al managerilor, privind acţiunile în situaţii de 

criză. Există probleme în domeniul păstrării rezervelor de medicamente, consumabile şi 

ale altor mijloace materiale necesare. 

Prin urmare, este evident faptul că pericolele existente, concomitent cu vulnerabilitatea 

înaltă şi gradul insuficient de pregătire a instituţiilor medico-sanitare menţin la un nivel 

sporit riscul afectării acestora în urma impactului unor eventuale situaţii excepţionale şi 

impun în mod imperios necesitatea elaborării şi realizării unui complex de măsuri orientate 

spre ameliorarea situaţiei. 

8

II. 

Proiectul „Evaluarea siguranţei 

spitalelor din Republica Moldova” 

Drept componente ale strategiilor de reducere a riscurilor în sectorul sănătăţii, sunt 

şi aprecierea nivelului de siguranţă al instituţiilor medico-sanitare, identificarea 

elementelor vulnerabile ale acestora, precum şi stabilirea priorităţilor în lichidarea 

lacunelor existente şi fortificarea capacităţilor de răspuns la situaţiile de urgenţă. Ţinînd 

cont de rolul pe care îl joacă spitalele în asigurarea asistenţei medicale pe timp de dezastre, 

aprecierea nivelului lor de siguranţă este deosebit de importantă. 

Din aceste considerente, Ministerul Sănătăţii a decis evaluarea siguranţei spitalelor din 

Republica Moldova, iar pentru realizarea cu succes a sarcinii asumate a solicitat asistenţa 

Biroului Regional pentru Europa al OMS (BRE OMS), care a fost foarte receptiv prin acceptarea 

propunerii de iniţiere a unui proiect comun „Evaluarea siguranţei spitalelor din 

Republica Moldova”, oferind suportul financiar şi metodologic. Responsabil pentru desfăşurarea 

proiectului a fost desemnat Centrul Republican Medicina Calamităţilor (CRMC). 

Problema apărută din start a fost faptul, că puţinele metodologii existente privind evaluarea 

siguranţei spitalelor sunt destul de costisitoare, durează mult timp, sunt complicate 

în aplicare şi adesea nu întrunesc toate componentele care reflectă securitatea instituţiei 

evaluate. 

În urma examinării mai multor metodologii, dar şi la recomandarea BRE OMS, în calitate 

de instrument de evaluare a fost aleasă metoda „Indicele de Siguranţă a Spitalului”, elaborată 

de un o grup de experţi de la Organizaţia Panamericană a Sănătăţii şi aplicată în mai 

multe ţări ale Americii Latine. 

În scopul familiarizării mai profunde cu metodologia respectivă, BRE OMS a asigurat participarea 

reprezentanţilor CRMC la două ateliere de lucru, organizate în oraşele Hammamet 

(Tunisia) şi Priştina (Kosovo) în cadrul cărora ei au avut posibilitatea să discute cu autorii 

metodologiei şi să studieze mai amănunţit particularităţile acesteia. 

Proiectul „Evaluarea siguranţei spitalelor din Republica Moldova” a demarat în iulie 2009. 

Procesul de evaluare a fost precedat de selectarea şi instruirea echipei de evaluatori, în 

componenţa căreia au intrat specialişti din diferite domenii (managementul dezastrelor, 

9

protecţia civilă, construcţia clădirilor, medicina de urgenţă, tehnica medicală). Concomitent, 

BRE OMS a finanţat traducerea şi adaptarea documentelor metodologiei, precum şi 

dotarea echipei de evaluatori. 

Urmare a lipsei de experienţă în aplicarea metodologiei selectate, s-a decis ca iniţial aceasta 

să fie testată în cîteva spitale. Pentru început, pe parcursul lunii august 2009 au fost 

supuse evaluării 3 instituţii spitaliceşti: Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de 

Urgenţă, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii şi Spitalul Raional Anenii Noi. 

Concluziile principale deduse în urma analizei rezultatelor obţinute în urma evaluării au 

fost următoarele: 

1. Metodologia „Indicele de Siguranţă a Spitalului” este un instrument relativ ieftin, 

simplu şi rapid de apreciere generală a nivelului de siguranţă a spitalelor. 

2. Metodologia nu oferă informaţii detaliate privind diversele aspecte ale siguranţei instituţiei 

evaluate (acestea pot fi obţinute numai ca rezultat al unor expertize specializate), 

dar permite evidenţierea verigilor slabe care necesită intervenţie prioritară. 

3. Deşi metodologia a fost elaborată pentru ţările Americii Latine, ea poate fi aplicată şi 

în condiţiile Republicii Moldova. 

4. Este raţional ca metodologia „Indicele de Siguranţă a Spitalului” să fie aplicată pentru 

evaluarea unui grup de spitale (sau a întregului sistem spitalicesc) cu scopul identificării 

celor mai vulnerabile instituţii, a lacunelor principale în siguranţa acestora, 

şi pentru prioritizarea investiţiilor în fortificarea gradului de pregătire al întregului 

sector spitalicesc. 

5. Metodologia conţine un element de subiectivism, deoarece aprecierea siguranţei spitalului, 

în mare parte, se bazează pe profesionalismul şi experienţa personală a evaluatorilor. 

Din aceste considerente, precum şi pentru asigurarea unei abordări unice 

în aprecierea siguranţei spitalelor evaluate, este preferabil ca aceasta să fie efectuată 

de una şi aceiaşi echipă de evaluatori. 

Rezultatele obţinute şi experienţa acumulată în urma testării metodologiei au confirmat 

oportunitatea de continuare a evaluării şi au servit ca bază pentru desfăşurarea următoarei 

etape a proiectului. Aceasta a durat de la 10 martie pînă la 10 octombrie 2010. Pe parcursul 

perioadei de referinţă au fost evaluate 63 de spitale: 15 republicane, 10 municipale, 

33 raionale şi 5 departamentale. 

Astfel, în cadrul proiectului „Evaluarea siguranţei spitalelor din Republica Moldova” au 

fost evaluate în total 66 spitale: 17 republicane, 10 municipale, 34 raionale şi 5 departamentale 

(Tabelul nr. 2, Anexele 2 - 4). 

Rezultatele evaluării lor au fost documentate în formularele şi rapoartele respective, care, 

fiind însoţite de constatările şi propunerile evaluatorilor, precum şi de imaginile foto făcute 

la faţa locului au fost transmise administraţiei spitalelor evaluate. 

Proiectul a fost finalizat cu întocmirea unui raport de sinteză privind siguranţa spitalelor 

din Republica Moldova, care, avînd ca anexă rapoartele privind siguranţa tuturor spitalelor 

evaluate, a fost transmis Ministerului Sănătăţii. 

10

III. 

Metodologia de evaluare 

„Indicele Siguranţei Spitalului” 

Metodologia „Indicele de Siguranţă a Spitalului” (Hospital Safety Index) a fost elaborată 

în anii 2007-2008 de o echipă de experţi din cadrul Grupului de consultanţi 

pentru reducerea efectelor dezastrelor (Disaster Mitigation Advisory Group) 

al Organizaţiei Panamericane a Sănătăţii/Oficiul Regional al Organizaţiei Mondiale a 

Sănătăţii (PAHO/WHO), care şi-a pus ca scop elaborarea unui instrument ieftin, rapid şi 

uşor aplicabil de estimare a capacităţii spitalului de a rezista la impact şi a rămîne funcţional 

în cazul unui eventual dezastru. 

Metodologia are ca reper noţiunea „spital sigur” pe care o defineşte ca „instituţie ale cărei 

servicii rămîn accesibile la maximă capacitate de funcţionare şi în cadrul aceleiaşi infrastructuri 

în timpul situaţiei excepţionale şi imediat după impactul acesteia”. 

În esenţa sa metodologia „Indicele de Siguranţă a Spitalului” reprezintă 145 de parametri, 

fiecare reflectînd un anumit aspect al siguranţei spitalului, avînd ponderea sa în funcţie de 

gradul de influenţă asupra securităţii instituţiei. În urma evaluării parametrii sunt apreciaţi 

cu atribuirea fiecăruia din ei a unui nivel anumit de siguranţă: „Scăzut”, „Mediu” sau 

„Înalt”. 

În funcţie de aspectele pe care le caracterizează, parametrii sunt distribuiţi în grupuri care 

formează subcompartimente, iar un grup de subcompartimente formează un compartiment, 

care reflectă unul dintre cele 3 domenii-cheie pe care se bazează siguranţa spitalului, 

şi anume: 

• siguranţa structurală; 

• siguranţa nestructurală; 

• capacitatea funcţională. 

Parametrii compartimentului „Siguranţa structurală” reflectă siguranţa elementelor structurale 

ale clădirilor instituţiei (carcasa, coloanele, pereţii portanţi, fundamentul, acoperişul, 

planşeurile, barele etc.); tipul şi calitatea materialelor folosite la construcţie; gradul de 

uzură al clădirii şi respectarea standardelor în construcţie şi reconstrucţie. 

11

Parametrii compartimentului „Siguranţa nestructurală” reflectă siguranţa sistemelor de 

asigurare vitală (reţelele electrice, apeductul, reţelele termice, deservirea sistemului tehnico-sanitar, 

sistemul de ventilare şi condiţionare a aerului, asigurarea cu gaze medicale etc.); 

siguranţa elementelor nestructurale ale construcţiei (pereţii despărţitori, ferestrele, uşile, 

elementele de ornament, căile de acces, etc.); siguranţa aparatajului şi utilajului medical, a 

mobilierului; condiţiile de stocare a bunurilor materiale şi securitatea anti-incendiară. 

Parametrii compartimentului „Capacitatea funcţională” reflectă organizarea managementului 

spitalicesc în realizarea planurilor de răspuns la dezastre, resursele disponibile pentru 

pregătirea de situaţii excepţionale şi răspunsul la acestea, nivelul de instruire şi de 

pregătire a personalului, menţinerea în siguranţă a serviciilor care asigură funcţionarea 

spitalului. 

Datele privind nivelul de apreciere (Înalt, Mediu sau Scăzut) al fiecărui parametru în parte 

se prelucrează cu utilizarea „Calculatorului Indicelui de Siguranţă” – un program computerizat, 

special elaborat de autorii metodologiei, care determină în mod automat Indicele siguranţei 

şi, respectiv, Indicele vulnerabilităţii spitalului evaluat. Indicele siguranţei spitalului 

reprezintă o exprimare valorică a capacităţii instituţiei de a funcţiona în situaţii de urgenţă, 

iar mărimea lui poate varia de la 0 pînă la 1,0 (Figura nr. 1). Este de menţionat că metodologia 

de calculare a Indicelui prevede o pondere diferită a compartimentelor siguranţei, 

şi anume: compartimentul „Siguranţa structurală” are ponderea de 50%, compartimentul 

„Siguranţa nestructurală” – 30%, iar compartimentul „Capacitatea funcţională” – 20%. 

Indicele 

1,00 

0,99 

0,80 

0,70 

0,60 

0,50 

0,40 

0,30 

0,20 

0,10 

0,00 

Indicele de Siguranță a Spitalului 

12 

0,32 

0,68 

Figura nr. 1. Indicele siguranţei (verde) şi vulnerabilităţii (roşu) spitalului (variantă) 

Concomitent, „Calculatorul Indicelui de Siguranţă” prezintă în mod automat exprimarea 

grafică a ponderii nivelurilor de apreciere (Înalt, Mediu sau Scăzut) pentru toate compartimentele 

siguranţei spitalului (Figura nr. 2), precum şi clasează spitalul evaluat în funcţie 

de mărimea indicelui de siguranţă, în unul dintre cele 3 grupuri de siguranţă - A, B sau C 

(Tabelul nr. 1).

Mediu 

Siguranța structurală 

Scăzut 

Înalt 

Siguranța nestructurală 

Scăzut 

Mediu 

13 

Înalt 

Capacitatea funcțională 

Figura nr. 2. Exprimarea grafică a nivelurilor de siguranţă ale compartimentelor siguranţei spitalului 

evaluat (variantă) 

Indicele 

Siguranţei 

Spitalului 

Grupul de 

siguranţă 

0,66 - 1,0 A 

0,36 - 0,65 B 

0 - 0,35 C 

Mediu 

Scăzut 

Caracteristica grupului de siguranţă 

Spitalul este capabil să reziste la impact şi să-şi menţină capacitatea de funcţionare 

în caz de dezastru. Totodată, se recomandă continuarea întreprinderii 

măsurilor de fortificare a capacităţii de răspuns şi de prevenire pe termen 

mediu şi lung în scopul ridicării nivelului de siguranţă a instituţiei în timpul 

dezastrelor. 

Spitalul, în general, este capabil să reziste la impact, totodată, nivelul existent 

de siguranţă este de aşa natură încît viaţa pacienţilor şi a personalului, precum 

şi posibilitatea de funcţionare în timpul şi după dezastru sunt supuse 

unui potenţial risc. Sunt necesare măsuri de intervenţie în termeni restrînşi 

şi medii. 

Nivelul existent de siguranţă al spitalului nu asigură protecţia pacienţilor şi 

a personalului şi nu garantează funcţionalitatea instituţiei în timpul şi după 

dezastru. Sunt necesare măsuri urgente orientate spre ameliorarea situaţiei. 

Tabelul nr. 1. Grupurile de siguranţă a spitalelor în funcţie de mărimea indicelui de siguranţă. 

Sub aspect practic, metodologia „Indicele de Siguranţă a Spitalului” conţine 2 formulare de 

evaluare, Ghidul pentru evaluatori şi un CD cu programul Calculatorul Indicelui de Siguranţă. 

Formularele de evaluare (1 şi 2) sunt nişte tabele formalizate în care se înscrie informaţia 

generală despre spitalul evaluat, se descriu pericolele caracteristice ariei de amplasare 

a spitalului şi se notează datele privind nivelul de siguranţă atribuit de către evaluatori 

fiecărui parametru în parte. 

Ghidul pentru evaluatori reprezintă un manual care oferă explicaţii detaliate privind organizarea 

şi desfăşurarea procesului de evaluare, criteriile de apreciere a nivelurilor de 

siguranţă şi modul de completare a formularelor de evaluare. Totodată, Ghidul este un 

document de reper în aprecierea parametrilor de siguranţă a instituţiei evaluate. 

„Calculatorul Indicelui de Siguranţă” reprezintă un tabel electronic, bazat pe programul 

Excel, în care se introduc datele din formularele de evaluare. Rezultatele finale ale calculelor 

(„Indicele de siguranţă a spitalului”, ponderea nivelurilor de siguranţă a diferitor 

Înalt

compartimente şi grupul de siguranţă în care este clasat spitalul evaluat) sunt prezentate 

în mod automat în format electronic, sau, la preferinţă, pe suport de hîrtie. Este de menţionat 

că programul permite reflectarea nivelurilor de siguranţă nu numai a fiecărui compartiment 

(Siguranţa structurală, Siguranţa nestructurală, Capacitatea funcţională), dar şi 

a fiecărui grup şi sub-compartiment de parametri în parte. 

Procesul de evaluare se desfăşoară în cîteva etape: pregătirea, lucrul în teren, prelucrarea 

şi analiza rezultatelor, perfectarea raportului final şi prezentarea acestuia administraţiei 

spitalului evaluat. 

Pregătirea constă în acumularea, studierea şi analiza informaţiei din toate sursele disponibile, 

atît despre spitalul care urmează a fi supus evaluării, cît şi despre zona de amplasare a 

acestuia. La fel în perioada de pregătire are loc coordonarea viitoarelor activităţi cu administraţia 

spitalului, familiarizarea acesteia cu modul de efectuare a evaluării şi solicitarea 

asistenţei de rigoare (pregătirea notelor informative, asigurarea accesului în subdiviziunile 

şi încăperile preconizate pentru a fi inspectate, precum şi organizarea întrevederilor cu 

persoanele în a căror gestiune se află sectoarele supuse evaluării, etc.). 

Lucrul în teren se planifică şi se organizează în conformitate cu recomandările Ghidului 

pentru evaluatori şi constă în inspectarea nemijlocită de către evaluatori a elementelor 

structurale şi nestructurale ale clădirilor, a reţelelor şi sistemelor inginereşti, a subdiviziunilor 

instituţiei, a tehnicii şi echipamentului medical, depozitelor etc. Cele mai elocvente 

aspecte depistate în procesul inspectării se fotografiază. La fel, evaluatorii studiază documentele 

care reflectă măsurile de pregătire şi răspuns la situaţii excepţionale, securitatea 

antiincendiară, întreţinerea şi exploatarea sistemelor şi reţelelor de importanţă vitală. 

Paralel cu inspectarea are loc intervievarea persoanelor responsabile de domeniile vitale 

pentru siguranţa spitalului. Rezultatele obţinute în urma inspectării, studierii documentelor, 

convorbirilor şi intervievării servesc ca bază pentru aprecierea nivelului de siguranţă 

(Înalt, Mediu sau Scăzut) al parametrilor de evaluare. Aprecierea se efectuează în baza criteriilor 

expuse în Ghidul pentru evaluatori de către specialistul în domeniul respectiv din 

cadrul echipei de evaluatori. Datele privind nivelurile de siguranţă ale parametrilor evaluaţi 

se înregistrează, cu argumentarea acestora, în formularele de evaluare. În caz în care 

apar dificultăţi sau dubii în aprecierea unui parametru, decizia finală se ia după consultaţii 

între membrii echipei de evaluatori, precum şi cu persoanele responsabile din cadrul spitalului. 

La necesitate, se solicită informaţii suplimentare de la reprezentanţii spitalului, 

precum şi de la alte structuri relevante (Ministerul Sănătăţii, organele protecţiei civile, inspecţia 

în construcţii etc.). 

Ulterior, datele din formulare se introduc în calculator, iar după prelucrarea acestora se 

efectuează analiza rezultatelor evaluării, care se reflectă în raportul de evaluare. Raportul 

de evaluare constă din partea narativă, la perfectarea căreia participă toţi membrii echipei 

de evaluatori, şi formularele de evaluare. Este recomandabil ca raportul final, împreună cu 

constatările, concluziile şi recomandările echipei de evaluatori să fie prezentat conducerii 

spitalului în cadrul unei şedinţe cu participarea tuturor persoanelor implicate în asigurarea 

siguranţei instituţiei. 

14

IV. 

Sistemul spitalicesc 

din Republica Moldova 

Odată cu proclamarea independenţei în anul 1991, Republicii Moldova i-a revenit ca 

moştenire un sistem spitalicesc voluminos, pentru care însă nu avea suficiente resurse 

de întreţinere. Situaţia s-a agravat în urma crizei economice de la mijlocul anilor 

’90, care a afectat grav întregul sistem de sănătate şi, în cea mai mare măsură, sectorul spitalicesc, 

acesta fiind unul dintre cele mai costisitoare. În scopul redresării situaţiei, Republica 

Moldova s-a angajat într-un proces de reforme radicale orientate spre eficientizarea sistemului 

de sănătate şi asigurarea prestării serviciilor medicale de calitate. Unei reforme esenţiale 

a fost supus şi sistemul spitalicesc. În urma acesteia, în perioada 1998 – 2009, reţeaua 

spitalicească excesivă a fost redusă de la 276 de spitale cu o capacitate de 42000 de paturi 

pînă la 82 de unităţi cu capacitatea de 20500 de paturi. 

Astfel, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2010, sistemul spitalicesc din ţară cuprinde: 

a) 62 de spitale publice, inclusiv: 

- 34 de spitale raionale, ai căror fondatori sunt consiliile raionale respective; 

- 10 spitale municipale, ai căror fondatori sunt consiliile municipale respective; 

- 18 spitale de nivel republican, al căror fondator este Ministerul Sănătăţii; 

b) 10 spitale departamentale, aflate în subordinea altor ministere şi autorităţi publice 

centrale; 

c) 10 spitale private. 

Asigurarea populaţiei cu spitale este de 2,32 spitale la 100000 de locuitori. 

Numărul total de paturi din cadrul spitalelor publice constituie 20021 paturi (561,0 de 

paturi la 100000 de locuitori), dintre care: 

- 8225 paturi – în cadrul spitalelor de nivel republican (41,1%); 

- 3550 paturi – în spitalele municipale (17,7%); 

- 8246 paturi – în spitalele raionale (41,2%). 

15

Peste 50% din spitale (16 spitale republicane, 9 spitale municipale, 8 spitale departamentale 

şi 8 spitale private) cu o capacitate de 9369 de paturi, sau 46,8% din numărul total de 

paturi, se află în municipiul Chişinău. Restul spitalelor, majoritatea dintre care sunt spitale 

raionale, sunt amplasate pe întreg teritoriul republicii. 

Ca urmare a reformei întreprinse, a fost revizuită şi clasificarea spitalelor. În conformitate 

cu Hotărîrea Guvernului nr. 379 din 07.05.2010 „Cu privire la Programul de dezvoltare a 

asistenţei medicale spitaliceşti pe anii 2010-2012”, spitalele de stat şi cele private se clasifică 

în baza următoarelor criterii (Anexa nr.1): 

a) în funcţie de complexitatea serviciilor medicale prestate, spitalele sunt: primare, secundare 

şi terţiare; 

b) în funcţie de tipul de proprietate, spitalele sunt: publice, departamentale, private şi 

publice cu secţii şi/sau servicii private; 

c) în funcţie de durata asistenţei medicale specializate acordate pacienţilor, spitalele 

sunt: de scurtă durată, de lungă durată, de reabilitare şi medico-sociale; 

d) în funcţie de teritoriul deservit, spitalele sunt: locale şi comunitare, regionale şi naţionale; 

e) în funcţie de specificul maladiilor tratate, spitalele sunt: de profil general şi specializate; 

f) în funcţie de realizarea procesului de instruire universitară, postuniversitară şi de 

pregătire continuă medicală, spitalele sunt: universitare şi institute. 

16

V. 

Rezultatele evaluării siguranţei spitalelor 


Încadrul realizării proiectului „Evaluarea siguranţei spitalelor din Republica Moldova” 

au fost evaluate 66 de spitale: 17 republicane, 10 municipale, 34 raionale şi 5 

departamentale. 

În urma evaluării s-au constatat următoarele: 

Toate spitalele departamentale evaluate au fost clasate în grupul A de siguranţă (Tabelul 

nr. 2). 

Din cele 61 de spitale publice evaluate * (Figura nr. 3, Tabelul nr. 2), 15 spitale (6 republicane, 

4 municipale şi 5 raionale), sau 24,6% din total, au fost clasate în grupul A 

de siguranţă, fapt ce vorbeşte despre un grad relativ înalt de rezistenţă la impactul eventualelor 

dezastre, precum şi despre capacitatea acestora de a funcţiona sigur în condiţii 

dificile cauzate de situaţii excepţionale. 

41 de spitale (7 republicane, 6 municipale şi 28 raionale) sau 67,2% din total, au 

fost clasate în grupul B de siguranţă, fapt ce vorbeşte că acestea au un grad mediu de 

rezistenţă la impactul eventualelor dezastre, precum şi unele carenţe în asigurarea funcţionării 

stabile a spitalului în situaţii 

excepţionale. 

5 spitale (4 republicane şi unul raional), 

sau 8,2% din total, au fost 

clasate în grupul C de siguranţă, la 

care conform metodologiei se atribuie 

spitalele, care nu asigură rezistenţa la 

impact şi funcţionarea sigură în situaţii 


Grupul B 

41 spit., sau 

67,2 % 

* Urmarea specificului sarcinilor şi modului de activitate a spitalelor departamentale, acestea nu 

au fost incluse în analiza generală a rezultatelor evaluării. 

17 

Grupul C 

5 spit., sau 

8,2 % 

Grupul A 

15 spit., sau 

24,6 % 

Figura nr. 3. Ponderea spitalelor clasate pe grupuri 

de siguranţă.

Tabelul nr. 2. Rezultatele evaluării siguranţei spitalelor din Republica Moldova 

Nr. 

Denumirea instituţiei 

18 

Categoria 

Indicele de 

siguranţă 

vulnerabilitate 

1 2 3 4 5 6 

Spitale publice 

1 Dispensarul Dermatovenerologic Republican Rep. 0,83 0,17 A 

2 Spitalul de Ftiziopneumologie Vorniceni Rep. 0,82 0,18 A 

3 Dispensarul Republican de Narcologie Rep. 0,80 0,20 A 

4 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 Mun. 0,79 0,21 A 

5 Spitalul Raional Rezina Raion. 0,74 0,26 A 

6 Spitalul Clinic Municipal nr. 1 Mun. 0,73 0,27 A 

7 Spitalul Raional Drochia Raion. 0,73 0,27 A 

8 Institutul de Cardiologie Rep. 0,69 0,31 A 

9 Spitalul Raional Şoldăneşti Raion. 0,69 0,31 A 

10 Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii Rep. 0,68 0,32 A 

11 Institutul Oncologic Rep. 0,67 0,33 A 

12 Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” Mun. 0,67 0,33 A 

13 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco” Mun. 0,66 0,34 A 

14 Spitalul Raional Donduşeni Raion. 0,66 0,34 A 

15 Spitalul Raional Ştefan-Vodă Raion. 0,66 0,34 A 

16 Spitalul Clinic Municipal Bălţi Mun. 0,65 0,35 B 

17 Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Rep. 0,64 0,36 B 

18 Spitalul Raional Cimişlia Raion. 0,64 0,36 B 

19 Spitalul Raional Străşeni Raion. 0,64 0,36 B 

20 Spitalul Raional Căuşeni Raion. 0,63 0,37 B 

21 Spitalul Raional Leova Raion. 0,62 0,38 B 

22 Spitalul Raional Basarabeasca Raion. 0,62 0,38 B 

23 Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă Rep. 0,61 0,39 B 

24 Spitalul Raional Ceadîr-Lunga Raion. 0,61 0,39 B 

25 Spitalul Raional Cantemir Raion. 0,61 0,39 B 

26 Spitalul Raional Anenii Noi Raion. 0,61 0,39 B 

27 Spitalul Raional Ialoveni Raion. 0,60 0,40 B 

28 Spitalul Clinic Municipal „Sfîntul Arhanghel Mihail” Mun. 0,59 0,41 B 

29 Spitalul Raional Făleşti Raion. 0,58 0,42 B 

30 Spitalul Raional Floreşti Raion. 0,57 0,43 B 

31 ICŞDOS Mamei şi Copilului Rep. 0,56 0,44 B 

32 Spitalul Raional Hînceşti Raion. 0,56 0,44 B 

33 Spitalul Raional Nisporeni Raion. 0,56 0,44 B 

Grupul de 

siguranţă

1 2 3 4 5 6 

34 Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie Mun. 0,55 0,45 B 

35 Spitalul Raional Cahul Raion. 0,54 0,46 B 

36 Spitalul Raional Orhei Raion. 0,54 0,46 B 

37 Spitalul Raional Glodeni Raion. 0,54 0,46 B 

38 Maternitatea Municipală nr. 2 Mun. 0,53 0,47 B 

39 Spitalul Raional Călăraşi Raion. 0,53 0,47 B 

40 Spitalul Raional Ungheni Raion. 0,53 0,47 B 

41 Spitalul Raional Ocniţa Raion. 0,51 0,49 B 

42 Spitalul Raional Comrat Raion. 0,51 0,49 B 

43 Spitalul Raional Criuleni Raion. 0,51 0,49 B 

44 Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” Rep. 0,50 0,50 B 

45 Spitalul de Psihiatrie Bălţi Rep. 0,50 0,50 B 

46 Spitalul Raional Briceni Raion. 0,50 0,50 B 

47 Spitalul Raional Rîşcani Raion. 0,50 0,50 B 

48 Spitalul Clinic Municipal de Boli Infecţioase pentru Copii Mun. 0,49 0,51 B 

49 Spitalul de Psihiatrie Orhei Rep. 0,49 0,51 B 

50 Spitalul Raional Sîngerei Raion. 0,48 0,52 B 

51 Spitalul Clinic Republican Rep. 0,47 0,53 B 

52 Spitalul Raional Soroca Raion. 0,47 0,53 B 

53 Spitalul Raional Edineţ Raion. 0,47 0,53 B 

54 Spitalul Raional Vulcăneşti Raion. 0,45 0,55 B 

55 Spitalul Raional Taraclia Raion. 0,44 0,56 B 

56 Spitalul Clinic Municipal nr. 4 Mun. 0,39 0,61 B 

57 Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie Rep. 0,34 0,66 C 

58 Spitalul Raional Teleneşti Rep. 0,33 0,67 C 

59 Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Em. Coţaga” Rep. 0,31 0,69 C 

60 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T. Ciorbă” Rep. 0,31 0,69 C 

61 Spitalul Clinic Republican de Psihiatrie Rep. 0,29 0,71 C 

Spitale departamentale 

62 Spitalul Ministerului Afacerilor Interne Dep. 0,80 0,20 A 

63 

Spitalul Republican al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare 

a Cancelariei de Stat 

Dep. 0,78 0,22 A 

64 Spitalul ÎS „Calea Ferată a Moldovei” Dep. 0,77 0,24 A 

65 

Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie si Reabilitare, 

Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei 

19 

Dep. 0,75 0,25 A 

66 Spitalul Clinic Militar Central al Ministerului Apărării Dep. 0,71 0,29 A 

Notă: Rep. - republican; Mun. - municipal; Raion. - raional; Dep. – departamental

Tabelul nr. 3. Indicii de siguranţă (verde) şi vulnerabilitate (roşu) ai spitalelor din Republica Moldova 

CNŞPMU 

SR C-Lunga 

SR Cantemir 

SR Anenii Noi 

SR Ialoveni 

SCM "Arh.Mihail" 

SR Făleşti 

SR Floreşti 

ICŞDOSMC 

SR Hînceşti 

SR Nisporeni 

SCM Ftiziopulm. 

SR Cahul 

SR Orhei 

SR Glodeni 

Matern.nr2 

SR Călăraşi 

SR Ungheni 

SR Ocnița 

SR Criuleni 

SR Comrat 

Inst.Ftiz.Pulm. 

S.Psih.Bălți 

SR Briceni 

SR Rîşcani 

SCMBICopii 

S.Psih.Orhei 

SR Sîngerei 

SCR 

SR Soroca 

SR Edineț 

SR Vulcăneşti 

SR Taraclia 

SCM nr.4 

SCTO 

SR Teleneşti 

SCRC"E.Coțaga" 

SCBI "T.Ciorbă" 

SCR Psihiatrie 

SR 

Disp.Derm.Rep. 

Sp.ftiz.Vorniceni 

DRNarcologie 

SCMC nr.1 

SR Rezina 

SCM nr.1 

SR Drochia 

Inst.Cardiologic 

SR Şoldăneşti 

SC al MS 

Inst.Oncologic 

SCM"Sf.Treime" 

SCMC 

SR Donduşeni 

SR Şt.Vodă 

SCM Bălți 

Inst.NN 

SR Cimişlia 

SR Străşeni 

SR Căuşeni 

SR Leova 

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 

20

Analiza indicilor de siguranţă atribuite diferitor categorii de spitale a demonstrat 

următoarele: 

Din 17 spitale republicane (Anexa nr. 2, Figura nr. 4), 6 sau 35,3% au fost clasate în grupul 

A de siguranţă, 7, sau 41,2% – la grupul B şi 4, sau 23,5% – la grupul C de siguranţă. Cel 

mai înalt nivel al Indicelui de siguranţă a fost atribuit Dispensarului Dermatovenerologic 

Republican (0,83), iar cel mai scăzut – Spitalului Clinic Republican de Psihiatrie (0,29). 

Este de menţionat că din numărul total de 5 spitale clasate la grupul C de siguranţă, 4 sunt 

de nivel republican. 

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

35,3 % 

41,2 % 

23,5 % 

21 

50 % 

50 % 

14,7 % 

82,4 % 

2,9 % 

Spitale republicane Spitale municipale Spitale raionale 

Grupul C Grupul B Grupul A 

Figura nr. 4. Ponderea grupurilor de siguranţă în funcţie de categoria spitalelor evaluate 

Analiza mediei aritmetice a ponderii nivelurilor de siguranţă atribuite parametrilor ce caracterizează 

compartimentele siguranţei spitalelor republicane (Anexa nr. 5, Tabelul nr. 4) demonstrează 

că ponderea medie a parametrilor siguranţei structurale, care au fost apreciaţi 

ca avînd nivelul de siguranţă „Scăzut”, constituie 11,7%, a celor apreciaţi ca avînd nivelul de 

siguranţă „Mediu” – 32,4% şi a celor cu nivelul de siguranţă „Înalt” – 55,9%. Ponderea medie 

a parametrilor care caracterizează siguranţa nestructurală şi capacitatea funcţională s-a repartizat 

în felul următor: Siguranţa nestructurală: „Scăzut” – 18,5%, „Mediu” – 47,6% şi „Înalt” 

– 33,9%; Capacitatea funcţională: „Scăzut” – 34,8%, „Mediu” – 39,3% şi „Înalt” – 25,9%. 

Cea mai mare pondere a parametrilor apreciaţi cu nivelul „Scăzut” la compartimentul 

Siguranţa structurală a fost stabilită la Spitalul Clinic de Psihiatrie (47%), Spitalul Clinic 

de Boli Infecţioase „T.Ciorba” (46%) şi Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Em.Coţaga” 

(31%); la compartimentul Siguranţa nestructurală – la Spitalul Clinic de Psihiatrie 

(30%) şi Institutul de Ftiziopneumologie ”Chiril Draganiuc” (30%); la compartimentul 

Capacitatea funcţională – la Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie (62%), Spitalul 

Clinic de Boli Infecţioase „T.Ciorba” (51%) şi Spitalul Clinic Republican pentru Copii 

„Em.Coţaga” (51%).

Nr. 

crt. 

Mediu 

32,4% 


Scăzut 

11,7% 

Înalt 

55,9% 


Scăzut 

18,5% 

Mediu 

47,6% 

Componentele siguranţei spitalelor 

22 

Înalt 

33,9% 

Mediu 

39,3% 

Siguranța funcțională 

Scăzut 

34,8% 

Înalt 

25,9% 

Media aritmetică a ponderii nivelurilor de siguranţă 

a spitalelor (%) 

SCĂZUT MEDIU ÎNALT 

1 Siguranţa structurală 11,7 32,4 55,9 

2 Siguranţa nestructurală 18,5 47,6 33,9 

3 Capacitatea funcţională 34,8 39,3 25,9 

Tabelul nr. 4. Media aritmetică a ponderii nivelurilor de siguranţă atribuite parametrilor compartimentelor 

siguranţei spitalelor republicane 

Din 10 spitale municipale (Anexa nr. 3, Figura nr. 4) cîte 5, sau cîte 50%, au fost clasate, 

respectiv în grupul A şi grupul B de siguranţă. În grupul C de siguranţă n-a fost atribuit nici 

un spital. Cel mai înalt nivel al indicelui de siguranţă a fost atribuit Spitalului Clinic Municipal 

pentru Copii nr. 1(0,79), iar cel mai scăzut – Spitalului Clinic Municipal nr. 4 (0,39). 

Nr. 

crt. 

Scăzut 

4,0% 

Mediu 

44,3% 


Înalt 

51,7% 


Scăzut 

22,1% 

Mediu 

35,7% 

Componentele siguranţei spitalelor 

Înalt 

42,2% 


Scăzut 

27,6% 

Mediu 

28,5% 

Înalt 

43,9% 

Media aritmetică a ponderii nivelurilor de 

siguranţă a spitalelor (%) 





Tabela 5. Media aritmetică a ponderii nivelurilor de siguranţă atribuite parametrilor compartimentelor 

siguranţei spitalelor municipale


compartimentele siguranţei spitalelor municipale (Anexa nr. 6, Tabelul nr. 5) 

demonstrează că ponderea medie a parametrilor siguranţei structurale, care au fost apreciaţi 

ca avînd nivelul de siguranţă „Scăzut”, constituie 4,0%, celor apreciaţi că au nivelul 

de siguranţă „Mediu” – 44,3% şi a celor cu nivelul de siguranţă „Înalt” – 51,7%. Ponderea 

medie a parametrilor ce caracterizează siguranţa nestructurală şi capacitatea funcţională 

s-a repartizat în felul următor: Siguranţa nestructurală: „Scăzut” – 22,1%, „Mediu” – 35,7% 

şi „Înalt” – 42,2%; Capacitatea funcţională: „Scăzut” – 27,6%, „Mediu” – 28,5% şi „Înalt” – 

43,9%. 

Cea mai mare pondere a parametrilor apreciaţi cu nivelul „Scăzut” la compartimentul Siguranţa 

structurală a fost stabilită la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru 

Copii (22%) şi la Spitalul Clinic Municipal nr. 4 (10%); la compartimentul Siguranţa nestructurală 

- în Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail” (30%) şi la Maternitatea 

Municipală nr. 2 (27%); la compartimentul Capacitatea funcţională: în Spitalul Clinic Municipal 

de Boli Contagioase pentru Copii (31%) şi la Maternitatea Municipală nr. 2 (31%). 

Din 34 de spitale raionale (Anexa nr. 4, Figura nr. 4), 5 sau 14,7% au fost clasate în grupul 

A de siguranţă, 28, sau 82,4%, în grupul B şi 1, sau 2,9%, în grupul C de siguranţă. Cel mai 

înalt nivel al indicelui de siguranţă a fost atribuit Spitalului Raional Rezina (0,74), iar cel 

mai scăzut - Spitalului Raional Teleneşti (0,33%). 

Mediu 

43,6% 

Securitatea structurală 

Scăzut 

3,1% 

Înalt 

53,3% 

Scăzut 

27,9% 

Mediu 

51,5% 

Nr Componentele siguranţei spitalelor 

Securitatea nestructurală 

23 

Înalt 

20,6% 

Scăzut 

17,0% 

Mediu 

47,6% 


Înalt 

35,4% 







Tabelul nt.6. Media aritmetică a ponderii nivelurilor de siguranţă atribuite parametrilor compartimentelor 

siguranţei spitalelor raionale 


compartimentele siguranţei spitalelor raionale (Anexa nr. 7, Tabelul nr. 6) demonstrează 

că ponderea medie a parametrilor siguranţei structurale, care au fost apreciaţi ca 

avînd nivelul de siguranţă „Scăzut”, constituie 3,1%, a celor apreciaţi ca avînd nivelul de sigu-

anţă „Mediu” – 43,6% şi a celor care au nivelul de siguranţă „Înalt” – 53,3%. Ponderea medie 

a parametrilor care caracterizează siguranţa nestructurală şi capacitatea funcţională s-a repartizat 

în felul următor: Siguranţa nestructurală: „Scăzut” – 17,0%, „Mediu” – 47,6% şi „Înalt” 

- 35,4%; Capacitatea funcţională: „Scăzut” – 27,9%, „Mediu” – 51,5% şi „Înalt” – 20,6%. 

Cea mai mare pondere a parametrilor apreciaţi cu nivelul „Scăzut” la compartimentul Siguranţa 

structurală a fost stabilită la Spitalul Raional Teleneşti (36%), Spitalul Raional Taraclia 

(23%) şi Spitalul Raional Vulcăneşti (23%); la compartimentul Siguranţa nestructurală 

– la Spitalul Raional Anenii Noi (31%), Spitalul Raional Criuleni (29%) şi Spitalul 

Raional Teleneşti (28%); la compartimentul Capacitatea funcţională – la Spitalul Raional 

Basarabeasca (43%), Spitalul Raional Floreşti (42%) şi Spitalul Raional Taraclia (42%). 

Analiza mediei aritmetice a ponderii nivelurilor de siguranţă atribuite parametrilor compartimentelor 

siguranţei tuturor spitalelor din republică (Tabelul nr. 7) demonstrează că 

cele mai mari carenţe în asigurarea siguranţei spitalelor revin compartimentului „Capacitatea 

funcţională” (26,4% din parametri au fost apreciaţi cu nivelul „Scăzut” şi 38,5% cu nivelul 

„Mediu”), pe locul doi se clasează compartimentul „Siguranţa nestructurală” (22,4% din 

parametri au fost apreciaţi cu nivelul „Scăzut” şi 44,9% cu nivelul „Mediu”). O situaţie net 

superioară se atestă la compartimentul „Siguranţa structurală”: 53,6% din parametri au 

fost apreciaţi cu nivelul „Înalt”, 40,1% cu nivelul „Mediu” şi numai 6,3% cu nivelul „Scăzut”. 

24

Mediu 

40,1% 

Nr 


Scăzut 

6,3% 

Înalt 

53,6% 

Scăzut 

22,9% 

Mediu 

44,9% 

Categoria spitalelor/componentele 

siguranţei 


Spitalele republicane 

25 

Înalt 

32,2% 


Scăzut 

26,4% 

Mediu 

38,5% 

Înalt 

35,1% 







Spitalele municipale 




Spitalele raionale 




Media pe spitalele din republică 




Tabelul nr. 7. Media aritmetică a ponderii nivelurilor de siguranţă atribuite parametrilor compartimentelor 

siguranţei tuturor spitalelor evaluate.

Analiza compartimentelor siguranţei spitalelor și a parametrilor care le caracterizează 

I. Siguranţa structurală 

La acest compartiment se poate menţiona că Republica Moldova se află într-o zonă 

de activitate seismică sporită şi cel mai mare pericol pentru structura de rezistenţă 

a clădirilor spitalelor o reprezintă un eventual cutremur de pămînt. În secolul trecut 

Moldova a avut deja de suferit în urma mai multor seisme, cele mai puternice fiind de la 

10 noiembrie 1940, 4 martie 1977, 31 august 1986 şi 31 mai 1990. Un alt factor important 

este cel că implementarea în procesul de construcţie a normelor de siguranţă seismică s-a 

început în Moldova numai la sfîrşitul anilor 60 ai secolului trecut. Ulterior, după cutremurele 

de pămînt din 1977 şi 1986, normele respective au fost actualizate şi înăsprite. Prin 

urmare, cu cît mai veche este clădirea, cu atît este mai mică probabilitatea că aceasta a 

fost construită cu respectarea normelor antiseismice, fiind deja timp îndelungat supusă 

acţiunii a mai multor cutremure de pămînt. Un rol distructiv important revine factorilor 

climaterici, precum şi exploatării incorecte a edificiului. Evident că factorii enumeraţi au 

un impact negativ asupra elementelor structurale ale clădirii, şi cu timpul, duc la creşterea 

vulnerabilităţii acesteia. 

În acest context se poate menţiona (Anexa nr. 8), că edificiile principale a 17 spitale (6 

republicane, 3 municipale şi 8 raionale), sau 27,9% din spitalele din republică, au fost construite 

pînă în anul 1970, iar clădirile principale a 4 din ele (3 republicane şi 1 municipal) 

sau 6,6%, au fost construite la sfîrşitul secolului XIX – începutul secolului XX (Spitalul Clinic 

de Traumatologie şi Ortopedie (1817-1825), Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma 

Ciorbă” (1890-1897), Spitalul Clinic de Psihiatrie (1895-1910)) şi Spitalul Clinic Municipal 

nr.4 (1880, 1917)). Majoritatea edificiilor care aparţin acestor spitale au 1-4 niveluri, fundamentul 

este construit din piatră brută, pereţii portanţi sunt construiţi din piatră brută, 

cărămidă sau piatră albă de calcar, iar planşeurile, de regulă, sunt din lemn. Practic, la toate 

spitalele construite pînă în 1940, în procesul evaluării au fost depistate urme ale cutremurelor 

de pămînt. 

În acelaşi timp, 44, sau 72,1% din spitalele din republică au fost construite după anul 1970, 

inclusiv 32 de spitale (8 republicane, 7 municipale şi 17 raionale), sau 52,5%, au fost construite 

în perioada 1970 - 1989, iar 12 spitale (toate raionale), sau 19,7%, au fost date în 

exploatare în anul 1990 şi în perioada următoare. Toate spitalele construite după anul 

1970 au fundamentul executat din blocuri prefabricate din beton armat, carcasă turnată 

sau montată din elemente prefabricate din beton armat, pereţi portanţi din panouri din 

beton armat sau zidiri din piatră albă de calcar şi planşeuri între niveluri din beton armat. 

Conform standardelor în vigoare din perioada respectivă, clădirile respective prevăd o rezistenţă 

sporită la mişcările seismice pînă la 7-8 grade pe scara MSC (Mercalli). În mare 

măsură datorită acestui fapt, cutremurele de pămînt care s-au produs în ultimele 4 decenii 

pe teritoriul Republicii Moldova (1977, 1986 şi 1990) n-au afectat schema structurală a 

majorităţii clădirilor care aparţin spitalelor respective (în procesul evaluării n-au fost depistate 

documente sau semne vădite care demonstrează afectarea elementelor structurale 

ale clădirilor în urma impactului seismelor). 

26

În perioada de gestionare practic în toate spitalele din republică au fost efectuate lucrări de reparaţii, 

iar în unele – de reconstrucţie şi modernizare. Lucrările au fost efectuate conform proiectelor 

respective şi nu au afectat siguranţa structurală a clădirilor, iar în unele cazuri au contribuit 

la consolidarea acestora. 

Rezultatele evaluării demonstrează (Anexele nr. 6-8, Tabelul nr. 4) că în marea sa majoritate 

nivelul siguranţei structurale a spitalelor din republică este apreciată ca mediu şi înalt. Cele 

mai multe probleme la acest capitol au fost depistate la 10 sau 16,4% din spitalele din republică: 

5 (29,4%) spitale republicane, 2 (20%) spitale municipale şi 3 (8,8%) spitale raionale. 

Majoritatea din aceste spitale au fost construite la sfîrşitul secolului XIX şi în prima jumătate 

a secolului XX. 

Factorii care au influenţat negativ siguranţa structurală a acestor spitale sunt, în primul rînd, 

multiplele fisuri în pereţi portanţi, buiandrugi şi planşeuri, iar în unele cazuri şi afectarea fundamentului. 

O problemă comună pentru majoritatea spitalelor din republică o reprezintă porţiunile 

de pereuri degradate (tasări şi găuri), care în urma scurgerii apelor pot provoca deteriorări ale 

fundamentului. În special, problema pereurilor degradate este actuală pentru Spitalul Clinic 

Municipal de Ftiziopneumologie, Spitalul Clinic Municipal de Boli Infecţioase pentru Copii, 

Spitalul Clinic Municipal nr.4, precum şi pentru spitalele raionale Comrat, Teleneşti, Hînceşti, 

Drochia şi Cimişlia. La fel, la mai multe clădiri construite din elemente prefabricate s-au depistat 

rosturi neermetizate între panouri, care permit pătrunderea umidităţii şi pot condiţiona 

afectarea pereţilor externi. 

Este de menţionat că evaluarea siguranţei structurale a fost semnificativ complicată din 

cauza că în majoritatea spitalelor lipseşte completamente sau o parte din documentaţia 

tehnică a edificiilor. La fel, nici un spital (cu excepţia CNŞPMU) nu dispune sau nu completează 

Cartea tehnică a construcţiei, care urmează a fi menţinută şi completată în baza 

art.18 (2) al Legii RM nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii şi în care se 

reflectă în modul stabilit informaţia ce ţine de proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea 

şi urmărirea comportării edificiului, cuprinzînd toate datele necesare pentru identificarea 

şi determinarea stării tehnice (fizice) a construcţiei şi a evoluţiei acesteia în timp. 

II. Siguranţa nestructurală 

Asigurarea cu energie electrică (Anexa nr. 9) 

Din numărul total de spitale, 35, sau 57,4 %, inclusiv 9 (52,9%) spitale republicane, 7 

(70%) spitale municipale şi 19 (55.9%) spitale raionale sunt conectate la 2 surse separate 

de energie electrică. 26 de spitale, sau 42,6%, sunt conectate numai la o singură sursă de 

energie electrică. Totodată, reconectarea în mod automat de la o sursă la alta este prevăzută 

numai în 9 spitale, în restul spitalelor, care sunt conectate la 2 surse, acest lucru poate 

fi efectuat numai în mod manual, fapt care prelungeşte termenul de reconectare de la 0,5 

pînă la 1,5 ore. 

La capitolul ce ţine de asigurarea spitalelor cu surse alternative de energie electrică, situaţia 

este următoarea: 15 sau 24,6% din spitalele din republică nu dispun de generator 

electric. 9 spitale, sau 14,8%, au în dotare generatoare, însă acestea nu funcţionează sau 

27

nu sunt conectate la reţeaua electrică a instituţiei. În 18, sau 29,5%, din spitale generatorul 

este capabil să acopere numai 30% din necesităţi, în 8, sau 13,1% – pînă la 70% şi în 12, 

sau 19,7%, din spitalele din republică generatorul acoperă 100% din necesităţi. 

Din toate categoriile de spitale, cea mai complicată situaţie este în spitalele municipale, 

6, sau 60%, din care nu sunt dotate cu generatoare electrice, iar 2 (20%) au generatoare, 

însă acestea nu funcţionează sau nu sunt conectate la reţeaua electrică. În aşa fel, numai 2 

sau 20%, din spitalele municipale dispun de generatoare, din care numai unul (SCM „Sfînta 

Treime”) asigură 100% din necesităţile instituţiei, iar al doilea (Spitalul Clinic Municipal 

Bălţi) asigură numai 30% din necesitatea instituţiei. 

Din 17 spitale republicane, 5, sau 29,4%, nu dispun de generator electric, 4, sau 23,5%, au 

generator însă acesta nu funcţionează sau nu este conectat la reţea, în 4 spitale (23,5%) 

generatorul acoperă 30 % din necesităţi, în 2 spitale (11,8%) generatorul acoperă 70% din 

necesităţi şi numai în Spitalul de Ftiziopulmonologie (Vorniceni) şi Spitalul de Psihiatrie 

(Orhei) generatorul acoperă 100 % din necesităţile instituţiei. 

Relativ mai bună este situaţia în spitalele raionale, în care numai 4 (11,8% ) nu au în dotare 

generatoare, iar 3 (8,8%) dispun de acestea, însă ele nu funcţionează. În 13 sau 38,2% 

din spitale generatoarele acoperă 30% din necesităţi, în 6 (17,6%) – pînă la 70%, iar în 9 

(26,5%) din spitalele raionale generatorul acoperă 100% din necesităţi. 

O problemă comună pentru toate spitalele din republică o constituie gradul înalt de uzură 

a reţelelor electrice interne. În 36 (59%) din spitale uzura reţelelor electrice este de circa 

70%, iar în 4 spitale (Spitalul Clinic de Psihiatrie, Spitalul de psihiatrie (Orhei), SCM nr.4 

(m.Chişinău) şi Spitalul Raional Teleneşti) necesită renovare, practic, 100% din reţelele 

electrice. 

Aprovizionarea cu apă (Anexa nr. 10) 

Sursele de aprovizionare a spitalelor cu apă diferă în funcţie de amplasarea acestora. 

Aproape toate spitalele amplasate în municipii (12 spitale republicane şi 10 municipale) 

sunt aprovizionate cu apă din reţeaua municipală, din care numai 7 (25%) au două puncte 

de conexiune la reţea. 5 spitale republicane, din care 2 sunt amplasate în afara municipiilor 

şi 3 – în suburbiile acestora, se aprovizionează cu apă din fîntîni arteziene proprii. 

Din numărul total de spitale raionale, 17 (50,0%), dispun de surse proprii (fîntîni arteziene) 

de aprovizionare cu apă, 10 (29,4%), se aprovizionează de la reţelele locale de apeduct, 

iar 6 (17,7%) se aprovizionează cu apă combinat, avînd şi conexiune la reţeaua locală 

şi sursă proprie de aprovizionare. 

Unul dintre elementele-cheie ale asigurării funcţionalităţii spitalului în situaţii excepţionale 

este existenţa surselor alternative şi/sau a rezervei de apă potabilă. La moment nici 

un spital municipal nu dispune de sursă proprie de apă (de exemplu fîntînă arteziană sau 

obişnuită) ori de rezervor cu apă potabilă. În caz de o eventuală deconectare de la reţeaua 

municipală, se mizează numai pe livrarea apei cu cisternele auto ale furnizorului şi pe ajutorul 

administraţiei publice locale, fapt ce le face vulnerabile în faţa unei posibile situaţii 

excepţionale. În aceeaşi situaţie se află şi 7 (41,2%) spitale republicane, toate fiind amplasate 

în mun. Chişinău. Alte 7 spitale republicane dispun de rezervoare de apă potabilă, 3 

28

din care suplimentar la aceasta au construite pe teritoriul instituţiei şi fîntîni obişnuite. 2 

spitale (Institutul Oncologic şi CNŞPMU) au pe teritoriu cîte o fîntînă arteziană conservată, 

iar la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii rolul de rezervor îl joacă o fîntînă obişnuită 

dotată cu pompă electrică. 

Spre deosebire de spitalele republicane şi municipale, numai 6 (17,7%) din spitalele raionale 

nu dispun de surse alternative şi de rezerve de apă. 24 (70,6%) din spitalele raionale 

dispun de rezervoare de apă potabilă, iar 12 din ele, suplimentar la rezervor, au pe teritoriu 

şi fîntîni obişnuite, o parte din care sunt dotate cu pompe. În 2 spitale raionale (5,9%) 

rolul de rezervor îl joacă fîntînile de pe teritoriu. 

O problemă stringentă pentru toate spitalele din republică este gradul înalt de uzură a reţelelor 

(externe şi interne) de distribuire a apei. Rezultatele evaluării arată că în 7 (41,2%) 

spitale republicane, 5 (50,0%) municipale şi 20 (58,8%) raionale reţelele de apeduct au un 

grad de uzură de circa 70%, iar în Spitalul Clinic de Psihiatrie, SCM „Sfînta Treime”, SCM de 

Ftiziopulmonologie, Maternitatea Municipală nr.2 şi spitalele raionale Anenii Noi, Floreşti, 

Nisporeni şi Comrat sunt uzate şi necesită schimbare pînă la 80-90% din reţele. 

Sistemul de canalizare (Anexa nr. 11) 

Conform datelor evaluării, în 23 (37,7%) din spitale (7 republicane, 6 municipale şi 19 

raionale) sistemul de canalizare, în special reţelele interne (conexiunile, ţevile verticale şi 

orizontale), au gradul de uzură de pînă la 70 %, iar în 6 spitale (3 republicane, 2 municipale 

şi 1 raional) (9,8%) gradul de uzură a reţelelor de canalizare se aproprie de 90%. În celelalte 

32 de spitale (52,5%) gradul de uzură a reţelelor de canalizare este de aproximativ 

30%. 

Asigurarea cu căldură (Anexa nr. 12) 

Din 17 spitale republicane, 10 spitale, care sunt amplasate în municipiul Chişinău, sunt 

aprovizionate cu căldură de la reţelele termice municipale. 3 spitale (Spitalul Clinic Republican, 

Institutul Oncologic şi SCRBI „Toma Ciorbă”), la fel amplasate în municipiul Chişinău, 

sunt conectate la reţeaua termică municipală, dar dispun şi de cazangerii proprii. 

Cazangeria SCRBI „Toma Ciorbă” la moment nu are capacităţi pentru a încălzi instituţia 

şi pentru a produce apă caldă numai pentru necesităţi tehnice. Celelalte 4 spitale produc 

agentul termic în cazangeriile proprii. 

Toate cele 9 spitale municipale din mun. Chişinău sunt aprovizionate cu căldură prin intermediul 

reţelelor municipale ale S.A. „Termocom”. De cazangerie proprie nu dispune nici un 

spital. Sediul principal al SCM Bălţi este aprovizionat cu căldură de la cazangeria proprie, 

iar 2 filiale ale acestuia – de la reţeaua municipală. 

Din numărul total de 34 de spitale raionale, numai 7 (20,6%) sunt aprovizionate cu căldură 

de la reţelele locale. Restul spitalelor raionale – 27 (79,4%), dispun de cazangerii proprii, 

sau aparţin fondatorului, dar sunt predestinate pentru asigurarea spitalului. 

Este de menţionat că marea majoritate a centralelor termice şi cazangeriilor mari, precum 

şi a cazangeriilor proprii ale spitalelor folosesc în calitate de combustibil gazul natural, 

29

neavînd posibilităţi tehnice de a trece la un alt tip de combustibil (păcură, cărbune, motorină). 

Prin urmare, asigurarea cu căldură, în mare măsură, depinde de livrarea gazului natural. 

În cazul întreruperii sau limitării livrării de gaz natural, numai 2 spitale republicane 

şi 5 raionale vor putea face faţă situaţiei, trecînd la alt tip de combustibil. Restul spitalelor 

vor putea folosi în calitate de sursă alternativă pentru încălzire numai reşourile electrice. 

O problemă actuală pentru toate spitalele din republică este gradul înalt de uzură a reţelelor 

termice (ţevi, calorifere, conexiuni, etc.). Rezultatele evaluării demonstrează că la 

moment este necesar de a efectua urgent lucrări de reparaţie cu schimbarea a circa 90% 

din reţele termice în 4 spitale republicane (11,8%) şi 6 spitale raionale (17,6%). În 6 spitale 

republicane (35,3%), 8 municipale (80,0%) şi 14 raionale (41,2%) gradul de uzură a 

reţelelor termice este de pînă la 70%. 

Aprovizionarea spitalelor cu apă caldă se efectuează preponderent prin intermediul boilerelor 

electrice de diferite capacităţi, instalate în secţii, în funcţie de necesităţile acestora, 

şi numai parţial din reţelele municipale şi cazangeriile proprii. 

Siguranţa antiincendiară 

Problema securităţii antiincendiare, într-o măsură mai mică sau mai mare, este actuală 

absolut pentru toate spitalele din republică. Neajunsurile depistate în mare măsură sunt 

comune pentru toate instituţiile. De exemplu, nici un spital, cu excepţia spitalelor raionale 

Ceadîr-Lunga şi Glodeni, nu dispune de un sistem automat funcţional de semnalare 

şi stingere a incendiilor; la fel, nici un spital, cu excepţia Institutului de Cardiologie, nu 

dispune de un sistem pentru înştiinţarea şi avertizarea rapidă a bolnavilor, personalului 

şi vizitatorilor în cazul pericolului sau declanşării situaţiilor excepţionale. În asemenea 

cazuri informaţia se preconizează a fi transmisă prin telefon sau prin intermediul curierilor, 

fapt ce necesită destul de mult timp; numărul stingătoarelor nu corespunde cerinţelor 

documentelor de reglementare; o parte din hidranţii antiincendiari nu sunt conectaţi la 

sursa de apă, nu sunt dotaţi cu furtunuri, iar robinetele nu sunt funcţionale; în multe spitale 

lipsesc sau este insuficient numărul indicatoarele şi schemelor de evacuare; în secţiile 

spitaliceşti lipsesc sau este insuficient numărul brancardelor sau cărucioarelor pe rotile de 

rezervă necesare pentru evacuarea bolnavilor care nu se pot deplasa de sine stătător; echipele 

antiincendiare sunt create formal; personalul instituţiilor nu este suficient instruit în 

privinţa acţiunilor în caz de incendiu. 

Starea acoperișurilor 

Rezultatele evaluării arată că 34 de spitale au acoperiş de tip şarpant, iar 27 – de tip plat. 

Starea acoperişurilor la 28 de spitale este bună, 21 de spitale necesită reparaţie curentă a 

acoperişurilor, iar 13 spitale – reparaţii capitale. 

Totodată, la 19 spitale lasă de dorit starea burlanelor de scurgere a apelor de pe acoperişuri, 

fapt care duce la scurgerea apei pe pereţii şi pereurile clădirilor, provocînd degradarea 

acestora. 

30

Accesul către spitale 

Majoritatea spitalelor dispun de îngrădire pe perimetru şi au cîte 2-3 intrări, fapt care permite 

ca accesul pe teritoriu să fie relativ liber. Totodată, la unele spitale accesul pe teritoriul 

instituţiilor, în mod deosebit către secţia de internare, este dificil din cauza aglomerării 

la intrarea pe teritoriul instituţiilor a transportului privat şi al angajaţilor sau a traficului 

intens pe străzile adiacente. Acest fapt provoacă dificultăţi majore atît pentru transportul 

sanitar, cît şi pentru cel specializat (pompieri, salvatori, servicii comunale etc.), în special la 

Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail”, Spitalului Clinic Municipal „Sfînta Treime”, 

Spitalul Clinic Republican, CNŞPMU şi ICŞDOSMC. Pe teritoriul majorităţii spitalelor sunt 

instalate indicatoarele respective, însă nu toate sunt suficient vizibile, clare şi explicite. La 

fel, în multe localităţi lipsesc indicatoare care ar indica calea spre spital şi locul amplasării 

acestuia. 

Starea ascensoarelor și traveelor scărilor 

Toate ascensoarele spitalelor se află în exploatare nu mai puţin de 25 de ani, sunt de modele 

învechite, frecvent se deteriorează, iar o parte nu funcţionează din cauza lipsei pieselor 

de schimb şi sunt blocate. 

În procesul evaluării traveelor scărilor, nu au fost depistate neajunsuri. 

Ventilarea și condiţionarea aerului 

Deşi clădirile principale ale tuturor spitalelor construite după anii ‘70 dispun de sisteme 

centralizate de ventilare şi condiţionare a aerului, la moment nici unul dintre ele nu 

funcţionează, o parte fiind parţial demolate, excepţie fiind Spitalul Clinic Municipal pentru 

Copii „V. Ignatenco” şi Institutul Oncologic, unde funcţionează numai sistemul centralizat 

de ventilare. La multe spitale problema este parţial soluţionată cu ajutorul climatizoarelor 

individuale, sistemelor locale de ventilare şi ventilatoarelor instalate în ferestre, fapt ce 

este insuficient, în special în perioadele de caniculă. 

Sistemul de iluminare internă și externă 

În majoritatea spitalelor, iluminarea internă este relativ satisfăcătoare, cel puţin încăperile 

mai importante sunt iluminate pe timp de noapte. Iluminarea externă, de regulă, lasă de 

dorit. Cauza principală este insuficienţa sau lipsa lămpilor de iluminare, precum şi uzura 

înaltă a dispozitivelor şi instalaţiilor de iluminare. 

III. Capacitatea funcţională 

În procesul evaluării la acest capitol au fost examinate un complex de întrebări, cum ar fi 

organizarea managementului spitalicesc, activitatea Comisiei pentru Situaţii Excepţionale 

din cadrul instituţiei, realizarea planurilor şi programelor de răspuns la dezastre, resursele 

pentru pregătirea şi răspunsul la dezastre, nivelul de instruire şi pregătire a personalului, 

disponibilitatea rezervelor, menţinerea în siguranţă a serviciilor vitale etc. 

31

După cum arată analiza rezultatelor evaluării, în toate spitalele evaluate cea mai mare pondere 

a parametrilor apreciaţi cu nivelul „Scăzut” fac parte din compartimentului „Capacitatea 

funcţională”, fapt ce vorbeşte despre un număr sporit de lacune în acest domeniu. 

Este, totuşi, necesar de menţionat că mai mulţi parametri din chestionarul de evaluare au 

fost apreciaţi cu calificativul „Scăzut” din motivul că cerinţele acestora nu erau prevăzute 

în documentele de directivă şi instructiv-metodice în vigoare şi, prin urmare, la momentul 

evaluării nu erau obligatorii pentru executare de către instituţiile evaluate. 

În urma verificării s-a constatat: în scopul prevenirii, diminuării şi asigurării răspunsului 

eficient în cazul declanşării situaţiilor de urgenţă, în majoritatea spitalelor, prin ordinul 

directorului este instituită Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Spitalului (CSE). În 

componenţa CSE sunt incluşi, de regulă, reprezentanţi din toate subdiviziunile şi serviciile 

relevante. În toate spitalele sunt elaborate regulamentele CSE şi atribuţiile funcţionale ale 

membrilor acesteia. Totodată, este de menţionat că majoritatea regulamentelor necesită 

actualizare, precum şi faptul că nu toţi membrii CSE îşi cunosc suficient atribuţiile în situaţii 


Pentru dirijarea operativă cu acţiunile de răspuns şi de lichidare a consecinţelor situaţiilor 

de urgenţă, în cadrul fiecărui spital este prevăzută desfăşurarea Grupului de dirijare a 

incidentului (GDI), însă nici un spital nu dispune de regulament sau indicaţii instructivmetodice 

privind activitatea acestei structuri. În toate spitalele sunt stabilite încăperile 

în care urmează să activeze GDI în caz de declanşare a situaţiilor excepţionale. De regulă 

acestea sunt birourile directorilor sau biroul unuia din vicedirectorii instituţiei, însă încăperea 

de rezervă a GDI nu este stabilită nici într-un spital. Încăperile destinate pentru 

activitatea GDI sunt dotate suficient cu mijloace de transmisie, tehnică de calcul şi multiplicare, 

mobilier, rechizite de birou etc. GDI dispun de listele cu telefoanele de contact 

externe (telefoanele factorilor de decizie din Ministerul Sănătăţii şi alte structuri relevante 

ale administraţiei publice centrale şi locale), precum şi a factorilor de decizie din cadrul 

instituţiei, însă în majoritatea spitalelor aceste liste necesită actualizare. 

Măsurile ce urmează a fi realizate în caz de pericol sau de declanşare a unei situaţii excepţionale 

sunt reflectate în planurile de răspuns ale spitalelor la situaţii excepţionale. Planurile 

respective sunt elaborate în toate instituţiile evaluate. Calitatea elaborării este aproximativ 

la acelaşi nivel în toate unităţile, precum sunt identice şi majoritatea carenţelor în 

planificare, cum ar fi: practic toate planurile poartă un caracter generic şi, în mare măsură, 

declarativ. Majoritatea activităţilor şi procedeelor necesită a fi concretizate. De exemplu, 

în multe planuri nu este stabilită: modalitatea de activare a planului; modalitatea de evacuare 

a subdiviziunilor sau a întregii instituţii (procedeele, căile de evacuare, locurile de 

concentrare etc.); protejarea şi evacuarea documentelor medicale; organizarea triajului 

în cazul incidentelor soldate cu victime în masă; acţiunile personalului de gardă în caz de 

declanşare a situaţiilor excepţionale în zilele de odihnă sau de sărbători şi în afara orelor 

de serviciu; asigurarea logistică şi financiară a personalului implicat în lichidarea consecinţelor 

situaţiilor excepţionale în afara orelor de lucru; suportul moral-psihologic al pacienţilor, 

membrilor de familie şi personalului. Nu este clar stabilită modalitatea relaţiilor cu 

mass-media, precum şi cu rudele pacienţilor în cazul situaţiilor de urgenţă, cînd numărul 

solicitărilor de informaţie creşte de zeci de ori. O problemă comună în planificarea tuturor 

spitalelor este reflectarea insuficientă a măsurilor de cooperare cu organele administraţiei 

32

publice locale şi cu serviciile municipale respective, care sunt obligate să acorde spitalelor 

suportul necesar cu servicii, mijloace de transport, tehnică specială, resurse umane şi materiale, 

în scopul lichidării consecinţelor eventualelor situaţii excepţionale. 

Antrenamentele şi exerciţiile de simulare a măsurilor de răspuns la diferite situaţii de urgenţă 

sau dezastre au loc neregulat şi, în marea majoritate, poartă un caracter mai mult 

demonstrativ, decît instructiv. 

Modul de funcţionare a serviciilor şi sistemelor de asigurare a activităţii instituţiilor, inclusiv 

în situaţii excepţionale, este reflectat, în special, în documentele tehnice a aparatelor şi 

dispozitivelor, şi mai rar în instrucţiuni de serviciu. 

Majoritatea spitalelor dispun de anumite rezerve de medicamente, materiale medico-sanitare 

şi alt echipament în cantităţi şi sortiment suficient pentru asigurarea activităţii spitalului 

în primele zile după impactul dezastrului. Totodată, planificarea acumulări, împrospătării 

şi menţinerii rezervelor lasă de dorit. 

33

VI. 

Concluzii 

1. În urma realizării proiectului „Evaluarea siguranţei spitalelor din Republica Moldova” 

66(80,5%) din numărul total de 82 de spitale, care activează la moment în republică 

au fost evaluate cu atribuirea fiecaruia din ele a unui Indice de Siguranţă, care 

reprezintă exprimarea valorică a capacităţii acestora de a rezista şi a-şi păstra funcţionalitatea 

în caz de impact al eventualelor dezastre. 

2. Valoarea Indicelui de Siguranţă a spitalelor evaluate variază într-un diapazon semnificativ: 

de la 0,29 pînă la 0,83. 

3. 15 spitale (6 republicane, 4 municipale şi 5 raionale), sau 24,6% din spitalele publice, 

au fost clasate în grupul A de siguranţă, fapt ce vorbeşte despre un grad înalt de 

rezistenţă la impactul eventualelor dezastre, precum şi despre capacitatea acestora 

de a funcţiona sigur în condiţii dificile cauzate de situaţiile excepţionale. 

41 spitale (7 republicane, 6 municipale şi 28 raionale), sau 67,2%, au fost clasate în 

grupul B de siguranţă, fapt ce vorbeşte că acestea au un grad mediu de rezistenţă la 

impactul eventualelor dezastre şi unele carenţe în asigurarea funcţionării stabile a 

spitalului în situaţii excepţionale. 

5 spitale (4 republicane şi unul raional), sau 8,2%, au fost clasate în grupul C de siguranţă, 

la care conform metodologiei aplicate se atribuie spitalele care nu asigură 

rezistenţa la impact şi funcţionarea sigură în situaţii excepţionale. 

4. Din 17 spitale republicane, 6 (35,3%) au fost clasate în grupul A de siguranţă, 7 

(41,2%) – la grupul B şi 4 (23,5%) – la grupul C de siguranţă. 

Din 10 spitale municipale cîte 5, sau cîte 50%, au fost clasate, respectiv, în grupul A şi 

grupul B de siguranţă. 

Din 34 de spitale raionale, 5 (14,7%) au fost clasate în grupul A de siguranţă, 41 

(82,4%) – la grupul B şi 1 (2,9%) – la grupul C de siguranţă. 

5. Cele mai multe carenţe în asigurarea siguranţei unităţilor spitaliceşti din republică 

revin compartimentului „Capacitatea funcţională” – în mediu 26,4% din parametri 

au fost apreciaţi cu calificativul „Scăzut”, inclusiv 34,8% – pentru spitalele republicane, 

27,6% – pentru spitalele municipale şi 17,0% – pentru spitalele raionale. 

34

Pe locul doi se clasează compartimentul „Siguranţă nestructurală” – în mediu 22,9% de 

parametri au fost apreciaţi cu calificativul „Scăzut”, inclusiv 18,5% – pentru spitalele republicane, 

22,1% – pentru spitalele municipale şi 22,9% – pentru spitalele raionale. 

Relativ satisfăcătoare este situaţia la compartimentul „Siguranţă structurală” – în medie 

6,3% din parametri au fost apreciaţi cu calificativul „Scăzut”, inclusiv 11,7% pentru spitalele 

republicane, 4,0% – pentru spitalele municipale şi 3,1% – pentru spitalele raionale. 

35

VII. 

Propuneri 

de fortificare a siguranţei spitalelor 


Reieşind din rezultatele obţinute în procesul evaluării, echipa de evaluare propune următoarele 

măsuri orientate spre fortificarea siguranţei spitalelor din ţară: 

Elaborarea şi implementarea unui program naţional de fortificare a siguranţei instituţiilor 

medico-sanitare publice, în special a spitalelor, în situaţii excepţionale. 

Analiza de către conducerea fiecărui spital, de comun acord cu fondatorul, a rezultatelor 

evaluării, cu identificarea verigilor slabe în asigurarea siguranţei instituţiei, elaborarea şi 

implementarea măsurilor de lichidare a lacunelor existente, în scopul fortificării nivelului 

de siguranţă a unităţii spitaliceşti în situaţii excepţionale. 

Prevederea în bugetele Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, 

precum şi ale instituţiilor medico-sanitare a mijloacelor financiare special destinate 

pentru pregătirea de răspunsul şi lichidarea consecinţelor eventualelor situaţii excepţionale. 

Reevaluarea şi modificarea în baza abordărilor moderne a planurilor spitalelor privind 

pregătirea şi răspunsul la situaţii excepţionale şi elaborarea în acest scop a unei metodologii 

unice. 

Coordonarea şi actualizarea regulată a planurilor instituţiilor medico-sanitare privind 

pregătirea şi răspunsul la situaţii excepţionale, împreună cu alte structuri relevante responsabile 

de asigurarea răspunsului şi lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale 

(administraţia publică locală, organele protecţiei civile, serviciile comunale etc.). 

Planificarea şi asigurarea din punct de vedere tehnico-material a posibilităţilor de majorare 

a capacităţilor spitalelor de acordare a asistenţei medicale şi de tratament a unui număr 

excesiv de pacienţi. 

Elaborarea şi includerea în standardele de acreditare şi evaluare a spitalelor a unui compartiment 

special dedicat siguranţei spitalelor în situaţii excepţionale. 

36

Efectuarea tuturor lucrărilor de reparaţie, reconstrucţie, consolidare, transformare, extindere 

a construcţiilor instituţiilor medico-sanitare numai în baza proiectelor elaborate şi 

verificate potrivit legislaţiei în vigoare şi cu respectarea strictă a actelor normative în domeniul 

construcţiilor . 

Întocmirea în fiecare instituţie medico-sanitară a Cărţii tehnice a construcţiilor cu înregistrarea 

tuturor datelor privind starea tehnică a construcţiilor şi comportarea acestora în 

procesul de exploatare. 

Planificarea şi realizarea măsurilor de asigurare a tuturor instituţiilor medico-sanitare cu 

surse alternative de energie electrică, apă, căldură etc. 

Întreţinerea şi exploatarea corectă cu renovarea în termeni oportuni a reţelelor inginereşti 

ale instituţiilor medico-sanitare. 

Crearea şi întreţinerea în fiecare spital a rezervelor de medicamente, consumabile, materiale 

sanitar-gospodăreşte, apă potabilă, produse alimentare, combustibil etc. 

Asigurarea accesului liber a tehnicii speciale (ambulanţe, tehnica serviciilor de salvatori şi 

pompieri, a serviciilor comunale etc.) către spitale, precum şi pe teritoriile adiacente ale 

acestora, cu instalarea indicatoarelor respective. 

Respectarea strictă în toate instituţiile medico-sanitare a regulilor de apărare împotriva 

incendiilor. 

Elaborarea şi implementarea programelor de instruire a tuturor categoriilor relevante de 

personal (manageri, personalul medical, specialişti în domeniul asigurării logistice etc.) 

privind acţiunile acestora în situaţii excepţionale. 

Planificarea şi desfăşurarea regulată în instituţiile medico-sanitare a exerciţiilor de simulare 

a situaţiilor excepţionale. 

37

Anexa nr. 1 

Repartizarea spitalelor din Republica Moldova pe tipuri şi categorii 

(Conform Hotărîrii Guvernului nr. 379 din 07.05.2010 „Cu privire la Programul de dezvoltare a asistenţei medicale spitaliceşti pe anii 

2010-2012”) 

Din punctul 

de 

vedere al 

realizării 

instruirii 

În funcţie 

de 

specificulmaladiilor 

În funcţie de durata 

asistenţei medicale 

specializate acordate 

În funcţie de 

tipul de proprietate 


complexitateaserviciilor 

medicale 

prestate 

Numărul de paturi 


spitale universitare 

specializate 

medico-sociale 

de reabilitare 

de lungă durată 

publice departamentale 

medico-sanitare 

institute 

generale 

de scurtă 

durată 

private 

publice 

primar 

secundar 

terţiar 

Categoria, nivelul şi tipul 

spitalului 

Categoria I. Spitale de nivel terţiar 

Spitalul Clinic Republican 770 + - - + - - + - - - + - + - 

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină 

600 + - - + - - + - - - + - + - 

Urgentă 

Dispensarul Republican de Narcologie 360 + - - + - - - + - - - + + - 

Dispensarul Dermatovenerologic Republican 140 + - - + - - + - - - - + + - 

Institutul de Cardiologie 300 + - - + - - + - - - - + - + 

Institutul Oncologic 950 + - - + - - + - - - - + - + 

Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 170 + - - + - - + - - - - + - + 

Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draga- 

300 + - - + - - - + - - - + - + 

niuc” 

Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul 

1005 + - - + - - + - - - + - - + 

Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului 

Spitalul Clinic de Psihiatrie 1110 + - - + - - - + - - - + + - 

Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie 240 + - - + - - + - - - - + + - 

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” 335 + - - + - - + - - - - + + - 

Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii 220 + - - + - - + - - - - + + - 

Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emilian 

210 + - - + - - + - - - - + + - 

Coţaga” 

Spitalul de Ftiziopneumologie, Vorniceni 250 + - - + - - - + - - - + + - 

Spitalul de Psihiatrie, mun. Bălţi 770 + - - + - - - + - - - + + - 

Spitalul de Psihiatrie, or. Orhei 200 + - - + - - - + - - - + + - 

Centrul de reabilitare pentru copii cu handicap 

30 + - - + - - - - + - - + - - 

sever al aparatului locomotor 

38 

A. Spitale de nivel naţional 

A. Spitale 

de nivel naţional

Din punctul 

de 

vedere al 

realizării 

instruirii 

În funcţie 

de 









medicale 

prestate 




specializate 






institute 

generale 

de scurtă 

durată 

private 

publice 

primar 

secundar 

terţiar 


spitalului 

Categoria a II-a. Spitale de nivel secundar 

Spitalul Clinic Municipal nr.1 530 - + - + - - + - - - + - + - 

Spitalul Clinic Municipal „Arhanghelul Mihail” 270 - + - + - - + - - - + - + - 

Spitalul Clinic Municipal “Sfînta Treime” 570 - + - + - - + - - - + - + - 

Spitalul Clinic Municipal nr.4 100 - - + + - - + - - - + - + - 

Maternitatea nr.2, mun. Chişinău 70 - + - + - - + - - - - + + - 

Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie 375 - + - + - - - + - - - + + - 

Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Igna- 

310 - + - + - - + - - - - + + - 

tenco” 

Spitalul Clinic Municipal pentru Copii de Boli 

100 - + - + - - + - - - - + + - 

Contagioase 

Spitalul Clinic Municipal de Copii nr. 1 120 - + - + - - + - - - - + + - 

Spitalul Clinic Municipal Bălţi 1135 - + - + - - + - - - + - + - 

Spitalul raional Edineţ 435 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Hînceşti 540 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Orhei 430 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Ungheni 370 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Soroca 360 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Cahul 433 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Căuşeni 292 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Comrat 245 - + - + - - + - - - + - - - 

A. Spitale locale (munici-pale) 

39 

B. Spitale locale 

(fostele judeţene)

Din punctul 

de 

vedere al 

realizării 

instruirii 

În funcţie 

de 









medicale 

prestate 




specializate 






institute 

generale 

de scurtă 

durată 

private 

publice 

primar 

secundar 

terţiar 


spitalului 

Spitalul raional Anenii Noi 188 - + - + - + - - - + - - - 

Spitalul raional Basarabeasca 107 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Briceni 210 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Călăraşi 200 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Cantemir 220 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Cimişlia 200 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Criuleni 191 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Donduşeni 141 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Drochia 350 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Făleşti 280 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Floreşti 354 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Glodeni 190 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Ialoveni 132 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Leova 190 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Nisporeni 200 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Ocniţa 205 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Rezina 150 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Rîşcani 220 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Sîngerei 235 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Străşeni 192 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Şoldăneşti 135 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Ştefan-Vodă 220 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Taraclia 118 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Teleneşti 180 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Ceadîr-Lunga 227 - + - + - - + - - - + - - - 

Spitalul raional Vulcăneşti 100 - + - + - - + - - - + - - - 

Categoria a III-a. Spitale de nivel primar 

Spitalul Clinic Municipal nr.4 100 - - + + - - + - - - + - + - 

Spitale publice departamentale 

Spitalul Clinic Militar Central al Ministerului Apă- 

250 - + - - + - + - - - + - - - 

rării 

Spitalul Militar al Ministerului Afacerilor Interne 160 - + - - + - + - - - + - - - 

C. Spitale locale 

40

Din punctul 

de 

vedere al 

realizării 

instruirii 

În funcţie 

de 









medicale 

prestate 




specializate 






institute 

generale 

de scurtă 

durată 

private 

publice 

primar 

secundar 

terţiar 


spitalului 

Spitalul Serviciului de Informare şi Securitate 100 - + - - + - + - - - + - - - 

Spitalul din Penitenciarul nr.16 Pruncul al Minis- 

500 - + - - + - + - - - + - - - 

terului Justiţiei 

Spitalul din Penitenciarul nr.17 Rezina al Minis- 

200 - + - - + - - + - - - + - - 

terului Justiţiei 

Spitalul Clinic Central al Î.S. „Căile Ferate din Mol- 

250 - + - - + - + - - - + - - - 

dova” 

Spitalul Feroviar staţia Bălţi al Î.S. „Căile Ferate 

40 - + - - + - + - - - + - - - 

din Moldova” 

Staţionarul medical al Serviciului Grăniceri al Re- 

20 - + - - + - + - - - + - - - 

publicii Moldova 

Spitalul Republican al Asociaţiei Curativ-Sanato- 

200 - + - - + - + - + - + - - - 

riale şi Recuperare a Cancelariei de Stat 

Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie 

şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Pro- 65 - - - - + - - + + + - + - - 

tecţiei Sociale şi Familiei 

Spitale private 

Spitalul - S.A. „Extramed” 9 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul – S.R.L. „Centrul Oftalmologic de Micro- 

21 - + - - - + - - - - + - - - 

chirurge” 

Spitalul - CME „Sancos” 4 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul – S.R.L. „Salvarea Naţiunii” 10 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul – S.R.L. „Calmet-Nalcas” 6 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul – Î.M. GALAXYA 34 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul – S.R.L. „Ovico” 12 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul – S.R.L. „Ghifelmix” 17 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul – S.R.L. „Incomed” 13 - + - - - + - - - - + - - - 

Spitalul privat „Gonţa” 25 - + - - - + - - - - + - - - 

41

Rezultatele evaluării gradului de siguranţă a spitalelor republicane 

Nr. Denumirea instituţiei 

42 

siguranţă 

Indicele de 


Anexa nr. 2 

Grupa de 

siguranţă 

1 Dispensarul Dermatovenerologic Republican 0,83 0,17 A 

2 Spitalul de Ftiziopneumologie, Vorniceni 0,82 0,18 A 

3 Dispensarul Republican de Narcologie 0,80 0,20 A 

4 Institutul de Cardiologie 0,69 0,31 A 

5 Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii 0,68 0,32 A 

6 Institutul Oncologic 0,67 0,33 A 

7 Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 0,64 0,36 B 

8 Centrul Naţional Ştiiţifico-Practic Medicină Urgentă 0,61 0,39 B 

9 ICŞDOS Mamei şi Copilului 0,56 0,44 B 

10 Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” 0,50 0,50 B 

11 Spitalul de Psihiatrie, Bălţi 0,50 0,50 B 

12 Spitalul de Psihiatrie, Orhei 0,49 0,51 B 

13 Spitalul Clinic Republican 0,47 0,53 B 

14 Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie 0,34 0,66 C 

15 

Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emilian 

Coţaga” 

0,31 0,69 C 

16 Spitalul Clinic Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” 0,31 0,69 C 

17 Spitalul Clinic Republican de Psihiatrie 0,29 0,71 C 

Rezultatele evaluării gradului de siguranţă a spitalelor municipale 

N Denumirea instituţiei 

siguranţă 

Indicele de 


Anexa nr. 3 

Grupa de 

siguranţă 

1 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 0,79 0,21 A 

2 Spitalul Clinic Municipal nr. 1 0,73 0,27 A 

3 Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” 0,67 0,33 A 

4 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco” 0,66 0,34 A 

5 Spitalul Clinic Municipal, Bălţi 0,65 0,35 A 

6 Spitalul Clinic Municipal „Sfîntul Arhanghel Mihail” 0,61 0,39 B 

7 Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie 0,55 0,45 B 

8 Maternitatea Municipală nr. 2 0,53 0,47 B 

9 

Spitalul Clinic Municipal de Boli Infecţioase pentru 

Copii 

0,49 0,51 B 

10 Spitalul Clinic Municipal nr. 4 0,39 0,61 B

Rezultatele evaluării gradului de siguranţă a spitalelor raionale 

Nr. 

crt. 


43 

Anexa nr. 4 

Indicele de Grupa de 

siguranţă 


siguranţă 

1 Spitalul Raional Rezina 0,74 0,26 A 

2 Spitalul Raional Drochia 0,73 0,27 A 

3 Spitalul Raional Şoldăneşti 0,69 0,31 A 

4 Spitalul Raional Donduşeni 0,66 0,34 A 

5 Spitalul Raional Ştefan-Vodă 0,66 0,34 A 

6 Spitalul Raional Cimişlia 0,64 0,36 B 

7 Spitalul Raional Străşeni 0,64 0,36 B 

8 Spitalul Raional Căuşeni 0,63 0,37 B 

9 Spitalul Raional Leova 0,62 0,38 B 

10 Spitalul Raional Basarabeasca 0,62 0,38 B 

11 Spitalul Raional Ceadîr-Lunga 0,61 0,39 B 

12 Spitalul Raional Cantemir 0,61 0,39 B 

13 Spitalul Raional Anenii Noi 0,61 0,39 B 

14 Spitalul Raional Ialoveni 0,60 0,40 B 

15 Spitalul Raional Făleşti 0,58 0,42 B 

16 Spitalul Raional Floreşti 0,57 0,43 B 

17 Spitalul Raional Hînceşti 0,56 0,44 B 

18 Spitalul Raional Nisporeni 0,56 0,44 B 

19 Spitalul Raional Cahul 0,54 0,46 B 

20 Spitalul Raional Orhei 0,54 0,46 B 

21 Spitalul Raional Glodeni 0,54 0,46 B 

22 Spitalul Raional Ungheni 0,53 0,47 B 

23 Spitalul Raional Călăraşi 0,53 0,47 B 

24 Spitalul Raional Ocniţa 0,51 0,49 B 

25 Spitalul Raional Criuleni 0,51 0,49 B 

26 Spitalul Raional Comrat 0,51 0,49 B 

27 Spitalul Raional Briceni 0,50 0,50 B 

28 Spitalul Raional Rîşcani 0,50 0,50 B 

29 Spitalul Raional Sîngerei 0,48 0,52 B 

30 Spitalul Raional Soroca 0,47 0,53 B 

31 Spitalul Raional Edineţ 0,47 0,53 B 

32 Spitalul Raional Vulcăneşti 0,45 0,55 B 

33 Spitalul Raional Taraclia 0,44 0,56 B 

34 Spitalul Raional Teleneşti 0,33 0,67 C

44 

Anexa nr. 5 

Ponderea nivelurilor de siguranţă (scăzut, mediu, înalt) cu care au fost apreciaţi parametrii 

compartimentelor siguranţei spitalelor republicane (siguranţa structurală, 

nestructurală şi capacitatea funcţională) 

Nr Componenta siguranţei/Denumirea spitalului 

Siguranţa structurală 

Ponderea nivelurilor de siguranţă 

(%) 


1 Dispensarul Dermatovenerologic Republican 0 4 96 

2 Spitalul de Ftiziopneumologie, Vorniceni 0 4 96 

3 Dispensarul Republican de Narcologie 0 4 96 

4 Institutul de Cardiologie 0 23 77 

5 Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii 0 7 93 

6 Institutul Oncologic 0 41 59 

7 Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 0 41 59 

8 Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă 4 20 76 

9 

Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii 

Mamei şi Copilului 

0 41 59 

10 Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” 22 19 59 

11 Spitalul de Psihiatrie, Bălţi 0 52 48 

12 Spitalul de Psihiatrie, Orhei 4 51 45 

13 Spitalul Clinic Republican 0 73 27 

14 Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie 30 42 28 

15 Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Em. Coţaga” 46 38 16 

16 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T. Ciorba” 46 38 16 

17 Spitalul Clinic de Psihiatrie 47 53 0 

Media pentru toate spitalele republicane 11,7 32,4 55,9 

Siguranţa nestructurală 








8 Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă 23 67 10

Nr Componenta siguranţei/Denumirea spitalului 

9 



45 

Ponderea nivelurilor de siguranţă 

(%) 


25 47 28 









Media pentru toate spitalele republicane 18,5 47,6 33,9 

Capacitatea funcţională 








8 Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă 12 58 30 

9 



37 41 22 









Media pentru toate spitalele republicane 34,8 39,3 25,9

46 

Anexa nr. 6 

Ponderea nivelurilor de siguranţă (scăzut, mediu, înalt) cu care au fost apreciaţi parametrii 

compartimentelor siguranţei spitalelor municipale (siguranţa structurală, 


Nr. Componenta siguranţei/Denumirea spitalului 


Ponderea nivelurilor de siguranţă (%) 


1 Spitalul Clinic Municipal nr. 1 0 19 81 

2 Spitalul Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail” 0 38 62 

3 Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” 0 30 70 


5 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 0 19 81 

6 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco” 0 41 59 

7 Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii 22 48 30 

8 Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie 4 51 45 

9 Maternitatea Municipală nr. 2 4 66 30 

10 Spitalul Clinic Municipal, Bălţi 0 41 59 

Media pentru toate spitalele municipale 4,0 44,3 51,7 




3 Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” 21 38 41 







10 Spitalul Clinic Municipal Bălţi 17 39 44 





3 Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” 29 22 49


47 









10 Spitalul Clinic Municipal Bălţi 27 24 49 


Anexa nr. 7 

Ponderea nivelurilor de siguranţă (scăzut, mediu, înalt) cu care au fost apreciaţi 

parametrii compartimentelor siguranţei spitalelor raionale (siguranţa structurală, 






1 Spitalul Raional Anenii-Noi 0 26 74 

2 Spitalul Raional Basarabeasca 0 41 59 

3 Spitalul Raional Briceni 0 57 43 

4 Spitalul Raional Cahul 0 47 53 

5 Spitalul Raional Cantemir 0 26 74 

6 Spitalul Raional Călăraşi 0 68 32 

7 Spitalul raional Căuşeni 0 67 33 

8 Spitalul Raional Cimişlia 0 45 55 

9 Spitalul Raional Criuleni 4 62 34 

10 Spitalul Raional Donduşeni 0 37 63 

11 Spitalul Raional Drochia 0 7 93 

12 Spitalul Raional Edineţ 0 62 38 

13 Spitalul Raional Făleşti 0 41 59 

14 Spitalul Raional Floreşti 0 34 66 

15 Spitalul Raional Glodeni 0 45 55 

16 Spitalul Raional Hînceşti 0 70 30 

17 Spitalul Raional Ialoveni 0 51 49 

18 Spitalul Raional Leova 0 32 68 

19 Spitalul Raional Nisporeni 0 41 59


48 



20 Spitalul Raional Ocniţa 0 45 55 

21 Spitalul Raional Orhei 0 47 53 

22 Spitalul Raional Rîşcani 4 70 26 

23 Spitalul Raional Rezina 4 7 89 

24 Spitalul Raional Sîngerei 0 57 43 

25 Spitalul Raional Soroca 6 60 34 

26 Spitalul Raional Străşeni 0 26 74 

27 Spitalul Raional Şoldăneşti 0 4 96 

28 Spitalul Raional Ştefan-Vodă 0 45 55 

29 Spitalul Raional Taraclia 23 36 41 

30 Spitalul Raional Teleneşti 36 60 4 

31 Spitalul Raional Ungheni 0 51 49 

32 Spitalul Raional Comrat 6 53 41 

33 Spitalul Raional Ceadîr-Lunga 0 26 74 

34 Spitalul Raional Vulcăneşti 23 36 41 

Media pentru toate spitalele raionale 3,1 43,6 53,3 




















19 Spitalul Raional Nisporeni 18 53 29 

20 Spitalul Raional Ocniţa 11 78 11


49 



21 Spitalul Raional Orhei 14 51 35 














Media pentru toate spitalele raionale 17,0 47,6 35,4 




















19 Spitalul Raional Nisporeni 41 49 10 

20 Spitalul Raional Ocniţa 34 64 2 

21 Spitalul Raional Orhei 36 61 3


50 
















Media pentru toate spitalele raionale 27,9 51,5 20,6

51 

Anexa nr. 8 

Perioadele de construcţie şi de dare în exploatare a principalelor edificii ale spitalelor 

din republică 

Categoria spitalelor 

Perioada de construcţie şi de dare în exploatare a 

edificiului de bază 

pînă în 

1900 

anii 

1900- 

1949 


anii 

1950- 

1969 

anii 

1970- 

1989 

Spitalul Clinic Republican 1977 

ICŞDOS Mamei şi Copilului 

Spitalul Clinic Republican pentru 

Copii „Em. Coţaga” 

1967- 

1970 

1980- 

1989 

anii 

1990- 

2010 

Institutul Oncologic 1990 

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic 

Medicină de Urgenţă 

Spitalul Clinic de Traumatologie şi 

Ortopedie 

1817- 

1825 

1978 

Institutul de Cardiologie 1990 

Spitalul Clinic al Ministerului 

Sănătăţii 

Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 

Dispensarul Republican de Narcologie 

Dispensarul Dermatovenerologic 

Republican 

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase 

„T. Ciorba” 

Institutul de Ftiziopneumologie 

”Chiril Draganiuc” 

1890- 

1897 

Spitalul Clinic de Psihiatrie 1895 

Spitalul de Ftiziopneumologie, 

Vorniceni 

Spitalul de Psihiatrie, Bălţi 

1936 

1955 

1988 

1980 

1987 

1987 

1972- 

1975 

Spitalul de Psihiatrie, Orhei 1990 

Total 3 1 2 8 3 

Notă 

1 bloc - 

1987 

1 bloc - 

1968 

1 bloc - 

1974 

reconstruit 

în 

a. 2009





1900 

anii 

1900- 

1949 


52 

anii 

1950- 

1969 

anii 

1970- 

1989 

Spitalul Clinic Municipal Nr.1 1984 

Spitalul Clinic Municipal „Sfîntul 

Arhanghel Mihail” 

Spitalul Clinic Municipal „Sfînta 

Treime” 

Spitalul Clinic Municipal Nr.4 

Spitalul Clinic Municipal pentru 

Copii „V. Ignatenco” 


Copii Nr.1 

Spitalul Clinic Municipal de Boli 

Infecţioase pentru Copii 

Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie 

1880, 

1917, 

1920, 

1930 

Maternitatea Municipală Nr.2 1949 

1962- 

1964 

1980 

1976 

1985 

1972 

1973 

Spitalul Clinic Municipal Bălţi 1982 

anii 

1990- 

2010 

Total 1 1 1 7 0 


Spitalul Raional Anenii Noi 1985 

Spitalul Raional Basarabeasca 1994 

Spitalul Raional Briceni 1977 

Spitalul Raional Cahul 1990 

Spitalul Raional Cantemir 1988 

Spitalul Raional Călăraşi 1985 

Spitalul Raional Căuşeni 1979 

Spitalul Raional Cimişlia 1966 

Spitalul Raional Criuleni 1975 

Spitalul Raional Donduşeni 1987 

Spitalul Raional Drochia 1985 

Spitalul Raional Edineţ 

1971- 

1980 

Spitalul Raional Făleşti 1992 

Notă 

reconstruit 


a. 2009





1900 

anii 

1900- 

1949 

53 

anii 

1950- 

1969 

anii 

1970- 

1989 

anii 

1990- 

2010 

Spitalul Raional Floreşti 1990 

Spitalul Raional Glodeni 1992 

Spitalul Raional Hînceşti 1988 

Spitalul Raional Ialoveni 1986 

Spitalul Raional Leova 1995 

Spitalul Raional Nisporeni 1982 

Spitalul Raional Ocniţa 1984 

Spitalul Raional Orhei 1964 

Spitalul Raional Rîşcani 

Spitalul Raional Rezina 1967 

Spitalul Raional Sîngerei 1967 

1980- 

1990 

Spitalul Raional Soroca 1990 

Spitalul Raional Străşeni 1974 

Spitalul Raional Şoldăneşti 

Spitalul Raional Ştefan-Vodă 1983 

1988- 

1994 

Spitalul Raional Taraclia 1990 

Spitalul Raional Teleneşti 1975 

Spitalul Raional Ungheni 1987 

Spitalul Raional Comrat 1959 

Spitalul Raional Ceadîr-Lunga 1969 

Spitalul Raional Vulcăneşti 1984 

Total 0 0 8 17 9 

Total spitale pe republică 4 2 11 32 12 

Notă 

reconstruit 


a. 2010 

reconstruit 


a. 2010

Asigurarea spitalelor din republică cu energie electrică 

Nr. 

Denumirea şi categoria spitalelor 

Nr de surse la care 

este conectat spitalul 

Gradul de uzură a 

reţelelor electrice 

pînă la 30% 

54 



pînă la 

100% 

1 Spitalul Clinic Republican 2 x x 

Anexa 9 

Dotarea cu generator(e) electric 

2 ICŞDOS Mamei şi Copilului 2 x x 

3 


Copii „E. Coţaga” 

Nu dispune 

1 x x 

nu funcţ. 

Dispune 

Acoperă necesitatea 

la 

4 Institutul Oncologic 2 x x 

5 

6 

Centrul Naţional Ştiinţifico- 

Practic Medicină Urgentă 

Spitalul Clinic de Traumatologie 

şi Ortopedie 

2 x x 

30% 

1 x x 

7 Institutul de Cardiologie 2 x x 

8 

9 

10 

11 

12 

13 


Sănătăţii 

Institutul de Neurologie şi 

Neurochirurgie 

Dispensarul Republican de 

Narcologie 







1 x x 

2 x x 

1 x x 

1 x x 

1 x x 

2 x x 

14 Spitalul Clinic de Psihiatrie 2 x x 

15 

Spitalul de Ftiziopneumologie, 

Vorniceni 

70% 

1 x x 

16 Spitalul de Psihiatrie, Bălţi 2 x x 

17 Spitalul de Psihiatrie, Orhei 1 

1 – 8 

x x 

TOTAL 

spit. 

2 – 9 

spit. 

5 10 2 5 4 4 2 2 


1 Spitalul Clinic Municipal Nr.1 1 x x 

2 



1 x x 

100%

Nr. 

3 


Spitalul Clinic Municipal “Sfînta 

Treime” 

Nr. de surse la care este 

conectat spitalul 




55 



Dotarea cu generator(e) electrice 

Nu dispune 

nu funcţ. 

Dispune 


la 

30% 

70% 

2 x x 

4 Spitalul Clinic Municipal Nr.4 2 x x 

5 

6 

7 

8 

Spitalul Clinic Municipal p/u 

Copii “V. Ignatenco” 


Copii Nr.1 

Spitalul Clinic Municipal de 

Boli Infecţioase pentru Copii 


Ftiziopneumologie 

2 x x x 

1 x x 

2 x x 

2 x x 

9 Maternitatea Municipală Nr.2 2 x x 

10 Spitalul Clinic Municipal Bălţi 2 x x 

TOTAL 

1 – 3 

spit. 

2 – 7 

spit. 

1 8 1 6 2 1 0 1 


1 Spitalul Raional Anenii Noi 2 x x 

2 Spitalul Raional Basarabeasca 1 x x 

3 Spitalul Raional Briceni 2 x x 

4 Spitalul Raional Cahul 2 x x 

5 Spitalul Raional Cantemir 1 x x 

6 Spitalul Raional Călăraşi 1 x x 

7 Spitalul Raional Căuşeni 3 x x 

8 Spitalul Raional Cimişlia 1 x x x 

9 Spitalul Raional Criuleni 2 x x 

10 Spitalul Raional Donduşeni 2 x x 

11 Spitalul Raional Drochia 2 x x 

12 Spitalul Raional Edineţ 2 x x 

13 Spitalul Raional Făleşti 1 x x 

14 Spitalul Raional Floreşti 2 x x 

15 Spitalul Raional Glodeni 1 x x 

16 Spitalul Raional Hînceşti 2 x x 

17 Spitalul Raional Ialoveni 1 x x 

18 Spitalul Raional Leova 2 x x 

100%

Nr. 


Nr. de surse la care este 

conectat spitalul 




56 



Dotarea cu generator(e) electrice 

Nu dispune 

nu funcţ. 

Dispune 


la 

19 Spitalul Raional Nisporeni 1 x x 

20 Spitalul Raional Ocniţa 2 x x 

21 Spitalul Raional Orhei 2 x x 

22 Spitalul Raional Rîşcani 1 x x 

23 Spitalul Raional Rezina 1 x x 

24 Spitalul Raional Sîngerei 2 x x 

25 Spitalul Raional Soroca 2 x x 

26 Spitalul Raional Străşeni 2 x x 

27 Spitalul Raional Şoldăneşti 1 x x 

28 Spitalul Raional Ştefan-Vodă 2 x x 

29 Spitalul Raional Taraclia 1 x x 

30 Spitalul Raional Teleneşti 1 x x 

31 Spitalul Raional Ungheni 2 x x 

32 Spitalul Raional Comrat 1 x x 

33 Spitalul Raional Ceadîr-Lunga 2 x x 

34 Spitalul Raional Vulcăneşti 1 x x 

TOTAL 

TOTAL pe Republică 

1 – 15 

spit. 

2 - 19 

spit. 

1 – 26 

spit. 

2 – 35 

spit. 

30% 

70% 

14 18 1 4 3 13 6 9 

100% 

20 36 4 15 9 18 8 12

Aprovizionarea spitalelor din republică cu apă potabilă 

N 

Denumirea şi categoria 

spitalelor 

Reţeaua 

locală 

Sursa de apă Rezerva de apă 

Fîntînă 

arteziană 

57 

Mixt (reţea 

x fîntînă) 


rezervor 

fîntînă 

obişn. 

1 Spitalul Clinic Republican x x x 

nu are 

Anexa nr. 10 


reţelelor de apă 


30% 

2 ICŞDOS Mamei şi Copilului x x x 

3 


Copii „Em. Coţaga” 


70% 

x x x 

4 Institutul Oncologic x x (-) x x 

5 

6 


Practic Medicină de Urgenţă 


şi Ortopedie 

x x (-) x x 

x x x 

7 Institutul de Cardiologie x x x 

8 

9 

10 

11 

12 

13 


Sănătăţii 

Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie 


Narcologie 







x x x 

x x x 

x x x 

x x x x 

x x x 

x x x 

14 Spitalul Clinic de Psihiatrie x x x 

15 

Spitalul de Ftiziopulmonologie, 

Vorniceni 

x x x x 

16 Spitalul de Psihiatrie, Bălţi x x x x 

17 Spitalul de Psihiatrie, Orhei x x x 

TOTAL 12 

7/2 

conservate 



100% 

0 7 4 9 8 7 1 

1 Spitalul Clinic Municipal Nr.1 x x x 

2 



x x x

N 

3 




Treime” 

Reţeaua 

locală 



arteziană 

Mixt 

(reţea x 

fîntînă) 

58 

rezervor 


obişn. 

nu are 




30% 


70% 


100% 

x x x 

4 Spitalul Clinic Municipal Nr.4 x x x 

5 

6 

7 

8 




Copii Nr.1 



Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie 

x x x 

x x x 

x x x 

x x x 

9 Maternitatea Municipală Nr.2 x x x 

10 Spitalul Clinic Municipal Bălţi x x x 

TOTAL 10 0 0 0 0 10 2 5 3 


1 Spitalul Raional Anenii-Noi x x (-) x x 

2 Spitalul Raional Basarabeasca x x x 

3 Spitalul Raional Briceni x x x x 

4 Spitalul Raional Cahul x x x 

5 Spitalul Raional Cantemir x x (-) x x x 

6 Spitalul Raional Călăraşi x x x x 

7 Spitalul Raional Căuşeni x x x 

8 Spitalul Raional Cimişlia x x x 

9 Spitalul Raional Criuleni x x x 

10 Spitalul Raional Donduşeni x x x 

11 Spitalul Raional Drochia x x x 

12 Spitalul Raional Edineţ x x x x 

13 Spitalul Raional Făleşti x x x x 

14 Spitalul Raional Floreşti x x x x 

15 Spitalul Raional Glodeni x x x 

16 Spitalul Raional Hînceşti x x x 

17 Spitalul Raional Ialoveni x x x 

18 Spitalul Raional Leova x x x x 

19 Spitalul Raional Nisporeni x x x 

20 Spitalul Raional Ocniţa x x x x 

21 Spitalul Raional Orhei x x x 

22 Spitalul Raional Rîşcani x x x 

23 Spitalul Raional Rezina x x x

N 



Reţeaua 

locală 



arteziană 

Mixt 

(reţea x 

fîntînă) 

59 

rezervor 


obişn. 

nu are 




30% 

24 Spitalul Raional Sîngerei x x x 

25 Spitalul Raional Soroca x x x 

26 Spitalul Raional Străşeni x x x 

27 Spitalul Raional Şoldăneşti x x x x 

28 Spitalul Raional Ştefan-Vodă x x x 

29 Spitalul Raional Taraclia x x x 

30 Spitalul Raional Teleneşti x x x x 

31 Spitalul Raional Ungheni x x x 


70% 

32 Spitalul Raional Comrat x x x x 

33 Spitalul Raional Ceadîr-Lunga x x x x 

34 Spitalul Raional Vulcăneşti x x x 

TOTAL 11 

TOTAL pe Republică 33 

19/2 

conservate 

26/4 

conservate 


100% 

6 24 15 7 9 21 4 

6 31 19 26 19 33 8

Starea reţelelor de canalizare ale spitalelor din republică 

Nr. Denumirea şi categoria spitalelor 


60 

Anexa nr. 11 

Gradul de uzură a reţelelor 


30% 

1 Spitalul Clinic Republican x 

2 ICŞDOS Mamei şi Copilului x 

3 Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Em. Coţaga” x 

4 Institutul Oncologic x 

5 Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic Medicină de Urgenţă x 


70% 

6 Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie x 

7 Institutul de Cardiologie x 

8 Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii x 

9 Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie x 

10 Dispensarul Republican de Narcologie x 

11 Dispensarul Dermatovenerologic Republican x 

12 Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „T. Ciorba” x 

13 Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” x 

14 Spitalul Clinic de Psihiatrie x 

15 Spitalul de Ftiziopneumologie, Vorniceni x 

16 Spitalul de Psihiatrie, Bălţi x 

17 Spitalul de Psihiatrie, Orhei x 


100% 

Total 7 7 3 

Spitale municipale 

1 Spitalul Clinic Municipal Nr.1 x 

2 Spitalul Clinic Municipal „Sfîntul Arhanghel Mihail” x 

3 Spitalul Clinic Municipal „Sfînta Treime” x 

4 Spitalul Clinic Municipal Nr.4 x 

5 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco” x 

6 Spitalul Clinic Municipal pentru Copii Nr.1 x 

7 Spitalul Clinic Municipal de Boli Infecţioase pentru Copii x 

8 Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie x 

9 Maternitatea Municipală Nr.2 x 

10 Spitalul Clinic Municipal Bălţi x 

Total 2 6 2 

Spitale raionale 

1 Spitalul Raional Anenii Noi x 

2 Spitalul Raional Basarabeasca x 

3 Spitalul Raional Briceni x

Nr. Denumirea şi categoria spitalelor 

61 

Gradul de uzură a reţelelor 


30% 

4 Spitalul Raional Cahul x 

5 Spitalul Raional Cantemir x 

6 Spitalul Raional Călăraşi x 

7 Spitalul Raional Căuşeni x 

8 Spitalul Raional Cimişlia x 

9 Spitalul Raional Criuleni x 


70% 

10 Spitalul Raional Donduşeni x 

11 Spitalul Raional Drochia x 

12 Spitalul Raional Edineţ x 

13 Spitalul Raional Făleşti x 

14 Spitalul Raional Floreşti x 

15 Spitalul Raional Glodeni x 

16 Spitalul Raional Hînceşti x 

17 Spitalul Raional Ialoveni x 

18 Spitalul Raional Leova x 

19 Spitalul Raional Nisporeni x 

20 Spitalul Raional Ocniţa x 

21 Spitalul Raional Orhei x 

22 Spitalul Raional Rîşcani x 

23 Spitalul Raional Rezina x 

24 Spitalul Raional Sîngerei x 

25 Spitalul Raional Soroca x 

26 Spitalul Raional Străşeni x 

27 Spitalul Raional Şoldăneşti x 

28 Spitalul Raional Ştefan-Vodă x 

29 Spitalul Raional Taraclia x 

30 Spitalul Raional Teleneşti x 

31 Spitalul Raional Ungheni x 

32 Spitalul Raional Comrat x 

33 Spitalul Raional Ceadîr-Lunga x 

34 Spitalul Raional Vulcăneşti x 


100% 

Total 14 19 1 

TOTAL PE REPUBLICĂ 23 32 6

Aprovizionarea spitalelor din republică cu agent termic 

Nr. 

crt. 



Sursa de aprovizionare 

cu agent termic 

Reţeaua 

locală 

Cazangerie 

proprie 

62 

Mixt +cazangerie) 


Combustibilul utilizat 

la producerea 

agentului termic 

Gaz natural 

1 Spitalul Clinic Republican X X X 

Cărbune 

Motorină 

Anexa nr. 12 

Gradul de uzură 

a reţelelor 


30% 


70% 

2 ICŞDOS Mamei şi Copilului X X X 

3 

Spitalul Clinic Republican 

pentru Copii „Em. Coţaga” 


100% 

X X X 

4 Institutul Oncologic X X X 

5 

6 


Practic Medicină de Urgenţă 


şi Ortopedie 

X X X 

X X X 

7 Institutul de Cardiologie X X X 

8 

9 

10 

11 

12 

13 


Sănătăţii 

Institutul de Neurologie şi 

Neurochirurgie 


Narcologie 







X X X 

X X X 

X X X 

X X X X 

X X X X X 

X X X 

14 Spitalul Clinic de Psihiatrie X X X 

15 

Spitalul de Ftiziopulmonologie, 

Vorniceni 

X X X 

16 Spitalul de Psihiatrie (Bălţi) X X X X 

17 Spitalul de Psihiatrie (Orhei) X X X 

TOTAL 9 5 2 15 2 1 7 6 4 


1 Spitalul Clinic Municipal Nr.1 X X X 

2 

3 

Spitalul Clinic Municipal 

„Sfîntul Arhanghel Mihail” 


Treime” 

X X X 

X X X 

4 Spitalul Clinic Municipal Nr.4 X X X

Nr. 

crt. 

5 

6 

7 

8 






Copii Nr.1 




Ftiziopneumologie 



Reţeaua 

locală 

Cazangerie 

proprie 

63 



la producerea 


Gaz natural 

Cărbune 

Motorină 


a reţelelor 


X X X 

X X X 

X X X 

X X X 

9 Maternitatea Municipală Nr.2 X X X 

10 Spitalul Clinic Municipal Bălţi X X X 

TOTAL 9 1 0 10 0 2 8 


1 Spitalul Raional Anenii-Noi X X X 

2 Spitalul Raional Basarabeasca X X X 

3 Spitalul Raional Briceni X X X 

4 Spitalul Raional Cahul X X X 

5 Spitalul Raional Cantemir X X X 

6 Spitalul Raional Călăraşi X X X 

7 Spitalul Raional Căuşeni X X X X 

8 Spitalul Raional Cimişlia X X 

9 Spitalul Raional Criuleni X X X 

10 Spitalul Raional Donduşeni X X X 

11 Spitalul Raional Drochia X X X 

12 Spitalul Raional Edineţ X X X 

13 Spitalul Raional Făleşti X X X 

14 Spitalul Raional Floreşti X X X 

15 Spitalul Raional Glodeni X X X 

16 Spitalul Raional Hînceşti X X X 

17 Spitalul Raional Ialoveni X X X 

18 Spitalul Raional Leova X X X 

19 Spitalul Raional Nisporeni X X X 

20 Spitalul Raional Ocniţa X X X 

21 Spitalul Raional Orhei X X X 

22 Spitalul Raional Rîşcani X X X X 

23 Spitalul Raional Rezina X X X 

24 Spitalul Raional Sîngerei X X X X 



100%

Nr. 

crt. 





Reţeaua 

locală 

Cazangerie 

proprie 

64 



la producerea 


25 Spitalul Raional Soroca X X X X X 

26 Spitalul Raional Străşeni X X X 

27 Spitalul Raional Şoldăneşti X X X 

28 Spitalul Raional Ştefan-Vodă X X X 

Gaz natural 

Cărbune 

Motorină 


a reţelelor 

29 Spitalul Raional Taraclia X X X 

30 Spitalul Raional Teleneşti X X X 

31 Spitalul Raional Ungheni X X X 

32 Spitalul Raional Comrat X X X 

33 Spitalul Raional Ceadîr-Lunga X X X 

34 Spitalul Raional Vulcăneşti X X X 

TOTAL 7 27 0 33 5 1 13 14 6 




100% 

TOTAL PE REPUBLICĂ 23 33 2 58 7 2 22 28 10

Raport sumar Evaluarea siguranţei spitalelor în Republica Moldova

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?