Pdf - Editura Silvica

IIEPUBTICA POPUTARA ROMIi.iA 

MINISTERUL AGRICUTTURN ST Sfi,ViCULTIIRTI 

INSTTTtITut. Df CERCETANT SILvICE 

Seria a i[-a MANUALE, REFERATE, MONOGRI\FII Nr. 14 

s.PA$C0VSCFnl 

V.LEANDRU 

TIPTJRIDE PADURE 

DIN 

REPUBLICA POPULARA 

ROMIT{A 

\... 

EDITTIRA AGRO-SILVICA DE STAT

TIPURI DE PADURE 

DIN R.P.R.

INTRODUCERE 

CAP. I 

CAP. II. 

CAP 

CAP 

\/ 

TABLA DE M^{TERII 

Partea intii 

BAZELE TIPOLOGIEI PA.DURILOR 

Apari{ia gi dezvoltarea tipologiei forestiere 

,4. Condi{iile istorice ale apa'ri{iei tipologiei iorestierc' 

B. Precursorii tipologiei fo,res;tiere din secolul al XIX-lea 

C. Fondarea tipologiei fo,restiere ds ceire prof. G' F. Morozov 

D. Ideile tipologice ale lui A. A. Kruedener 

E. Ideile tipologice ale lui E. V. Alexeev 

F. $coala tipdlogici finlandezl a lui .\. K. Cajandet' 

O. Cl,asifica{iile fitosociologice 

$colile tipologice actu'ale d,in U'R.S S. 

A. Generali,ti{i 

B. $coal6 tipologici a academici'anuluiV.N 

$coala tipologici ucra,ineand 

D Incercdnile de unire a celor dou6 gcoli tipologrice din U.R.S.S. 

n. Fitocenologi,a sovietici, bdogeocenolog,iaEi 

raporturile lor cu 

tipologia forestieri 

Tripologia forestieri in Romin'ia 

A. Inceputurile tipologiei foresiiere 

B. Etapa studiilor tipo'logice neoficiale 

L. Cercetdrile fritosociologice gi importan{a 

forrestierd 

D. F.tapa cercetdrilor tipologice oficiale 

i 

B. 

C. 

D 

Metoda de cercetare 

Culegerea datelor pe 

Prelucrarea datelor 

Denu,mirea tripurilo,r 

Cartarea tipologicd 

tipologici 

teren 

la birou 

de pidure 

Tipologia forestieri in trarl 

R. P. Polond 

R. P. Ungare 

adoptatd in R.P.R 

ll 

ll 

t2 

l6 

22 

23 

26 

30 

JD 

'JO 

45 

47 

48 

5l 

trt 

5'J 

DO 

56 

65 

bo 

76 

78 

BO 

8il 

83 

d5

456 

R. P. Bulgaria 

R. Cehoslovacl 

R. P. F. Jugoe lavia 

Austria 

Danernarca 

R. D. Germand 

America de Nord 

India 

Partea a doua 

DESCRIEREA TIPURILOR DE PADURE DIN R.P.R 

cAP. vI. Gener,al'itdgi a'supra forrma{irilor 9i t,ipurrilor de pd.dure din R.p.R. 95 

.4. Unele precizdrri a,su,pra prelucririi materialulru,i tipologic 95 

B. Cauzele apariliei Ei rispfmdinii diferrirtelor iormrafiri 

96 

C. Rdspindir,ea diferitelor forrnalii irn regiu,nea de munte 

99 

D. Rlspindirea diferitelor forma,{ii in regiu,n,ea de dealuri la 

nord de Dundre 

l0l 

E. Raspindirea difenitelorforrna,fii 

i'n zo,na fores;trierd de cimpie 

la nord de Dunire 

104 

F. Rispindirea dileritelor. forma!ii in sitvostepd li .stepa din cim, 

pia ,Je la nord de Dunire 105 

G. Rispindrinea dife,ritelor formafii in Dobrogea 106 

CAP. VII. trlol'idiguri (formafia I) 

A. Cheria pentru determirnarea tipurilor de molid,iquri 

B. Descrierea tipunflor de molidriquri 

CAP. VIII. 

A. 

D 

C. 

D. 

Bridete gi molrideto-briderte 

(forrna{iile II Ei III) 

Cheia pent,ru deterrminranea 

t'ipurrilor de bridete 

Descriere,a tipurilor de brdrdete 

Cheia pentru determ,inarea mo'lide,to-brddetelor 

Descrie,rea tipu,rilo,r de molideto-bridete 

CAP. IX. Amestecuri de rSginoass cu fag gi alte foiioase (formafriile 

IV, V, VI) 

A Cheria pentru deterrninarea mol,ideto-fdgetelor 

p 

Descrierea tipurilor de moli,deto-f dgete 

C. Cheia pentru deterrninarea tipurilor de amestec de molid, 

brad r;i iag, uneoni 9i alte rdiginoase $i foioase 

D. Descrri,erea tipurilor de amestec de molid, bnad ,gi fag, u,neori 

gi alte rdgino.ase qi fo,io,ase 

E. Cheia pen,tru deterrmrinarea brideto-figetelor gi amestecurilor 

de brad cu diverse fo,ioase 

f'. Descrierea tipurilor de brbdeto-faeete$i 

amestecuri de brad 

cu ,livense foioase 

CAP. X. Pirnete, amestecuri de pi'n cu foioase, lanicete, amestecuri de 

larii,ce, molid gi zfimbru (forr{-a,tiile VII, VIII, IX, X) 

,4. Cheia pentru deterrninarea tLi,purr,ilor d.e prin silvestru 

B. Descrierea tipurilor de pin silvestru 

C. Cheia pentru determ'in,area tipunilor de pin negr,u 

B6 

87 

B8 

B9 

B9 

B9 

9l 

s2 

109 

r03 

tt2 

133 

133 

r34 

140 

l4l 

146 

146 

t47 

150 

151 

lD/ 

158 

166 

r66 

167 

17I

D. Descrierea tipurilor de pin negru 

E. Cheia pe,ntru determina,rea tipurrirlor de pddure pure gi amesteoarte 

cu p,artic,ip,area l,anicelui gi zimbrului 

F. Descriere,a tipunilor de pddu,re pure gi amestecate cu parti_ 

l|l 

ll| 

cip,6p"u laricelui gi zimbrulu,i lZ4 

cAP XI. Figete Ei arborete amestecate de diferite foioase din regiuflea 

de mun{i gi dealuri (fo,rrrna{iile XI, XII, XIII, XIV, XV) 

,4. Cheia pentru determin.a,rea tipurilor de figete 

B. Descnierea tipurilor de figete 

C. Cheia pentru determrinrarea ti'pu,rrilor de anborete amesiec.are 

IZS 

l7g 

lgl 

de diferite foioase dim regiunea de mtrrnte Ei dealuri 

D. Descr,ierea tipurilor de armestecuri de diferite foioase ddn re_ 

giunea de m'un{i gi dealuri 

lSg 

199 

CAP. XII. Gorunete (formafia XVI) 

,4. Cheia pentru deterrnina,re,a tipurilor de gorunete 

B. Descnierea tipurilor de gorunete 

209 

209 

2tl 

CAP. XIII. Stejdrete de steja,r pedunculat gi goruneLto-siejdrrete (form,af,iile 

XVII qi XVIII) 

A. Cheta pentru deteminarea stejdnetelor de stejar pedunculat 

227 

gi a goruneto-stejdrete,lor 

B. Descnrierea tipurilor de srtejirete 

C. 'Principrii generale de cl,asifica're a amestecurilor intre diferite 

speoii de stejar 

D. Descnierea tipurilon de gorurneto-stejdnete 

227 

22t 

246 

248 

CAP. XMerete, girrnritete, cereto-grnifete; a,mestecuri de stejari mezofiti 

gi sermrixe,rofitri (forrnaf,i,i'le XIX, XX, XXI, XXII) 

A. Cheia pentru determinare,a tipurri,lon de cereite, glnnifete, cereto-gfrni{ete 

gi amestecur,i de stejra,ri mezofi{i (rstejar pedun- 

2SO 

culat gi gorurn) qi semixerofi,{i (cer qi girni{d) 

B. Descrierea tipuri,lo,r de cerete pure 

C. Descr,ierea tipurilor de glnnitete pure 

D. Descnierea tipurrilor de cereto-girnifete 

E. Descrierea amestecurilor de stejari mezofi{i 9i semixerofif ; 

250 

252 

257 

260 

262 

C-AP. XV. Stejirete pure gi amestecate cu participarea stejarilon xerofi{i 

(forma{iile XXIII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII, XXVIII) 

,4. Cheia peintru determiinarea tripu,rtirlor de pidure, pure Ei amestesate, 

cu p,anticiparera steja'rrilor xerofi{i (stejar brumSriu qi 

267 

stejar pufos) 

267 

B. Descrierea tipurilor de stejar b'rumdrniupur 

270 

C. Deacrierea tipurilor de stejar pufos pur 'xerofrili 

q7tr 

D. Descrierea tipurilor de amestec in,tre 

280 

E. Descrierea tipurilor de a'mestec in,tre mezofiti, 

xerof,ifi gi xerofili 

282 

Descriere'a tipurdlor de a'mesitec intre stejarii mezofiJi gr xerofi{i 

Descrierea tipurilor de amestec i'ntre stejarii semixerof i{i gi 

284 

xerofiili 

288 

CAP. XVI. Gonu,ne,io-fdgete, gleau'ri de deal gi gleauni de cirnpie cu stejari 

mezolili (formafiile XXIX qi XXX) 

294 

457

A. Prin,cipii generale de cla'sificatie a amestecurilor dintre specii 

de stejani 9i alte foioa,se 294 

B. Chei.a pentru, determinarea goruneto-fdgetelor gi qleraurilor cu 

stejani mezofifi (de dearl gi de oimpie) 296 

C. Descrierea tipurilor de gorune,to-fdgete 299 

D. Descrierea tipurilor de gleau cu s,tejani mezoiili 302 

CAP. XVII. $le,auni de lunci (formrafia XXXI) 

A. Cheta pentru deterrniin,ane'a tripurilor de gleau de luncd 

324 

324 

B. Descrierea tripurilor de gle,au de luncd . 325 

$leao-cerete, c'ero-E,le,au,ri 9i gleaun.i o CA,P. XVIII. 

- silvostepi cu stejari 

xerofili (fo'rmafiile XXXll, XXXIII, qi \XXIV) 

Cheia de dete,rrninrare a gleao-ceretelo,r, cero-gleau'rilor gi qleau- 

339 

rilo'r cu stejari xeroftit 3 39 

B. Descrierea qleao-ceretelo,r 340 

C. Desc'rierea cero-Ele'auri or 345 

D. Descrierea gleauliloir de silvostep6 cu srtejani xeroi'i{i . 347 

CAP. XIX. Ulmete, frd.sinete Ei aniniiquri (form,a'tiile XXXV, XXXVI, 

XXXVII, XXXVIII, qi XXXIX) 

JOI 

.4. Cheia pentru determinarea tipurrilor de ulmete pure 

351 

B. Descrierea t,ipurilor de ulmete pure 

352 

C. Cheia pentru de'terrn,inare,a .fris'i,netelor . 

,JOO 

D. Descrierea tipurilor de frisi,nete 

.JDD 

E. Cheia penrtru determirn,area tipurilor de .aniniquni pure li 

amestecate 

360 

F. Descrriere'a tipurilor de anriniguri pure qi amestecate 361 

CAP. XX. Zivoa,te, plopigu,ri 9i cdtinri.quri (forma{iile XL, XLI, XLII, 

XLIII, XLIV, XLV, XLVI) 368 

.4. Cheri'a pentru determinarea tipurilor de zivoa'ie Ei plopiguri 368 

B. Descrierea tipurilor d,e zivoaie qi plopiquri 

C. Cheia pentru deterrn,in,area t,ipurrilor de cdti'nrig,uri di'n lunci gi 

369 

depresiuni , 

380 

D. Descrierea tipurilor de c5t'inigdri din luncri qi depresiuni 380 

Partea a treia 

INTERPRETARI $I PERSPECTIVE DE VIITOR 

C.,\P. XXI. Aspecte partioulare ale tipo,log,iei forestiere din R.P.R. 385 

CAP. XXII. Aspecte eco,logice ale tipologiei pirdunilor 392 

A. Rel,atii i'nt,r'e unitdfi,le de cl,asi,fic,alie ale pddurilor qi ale statiunilor 

forestiere 

392 

B. Reprezenteri grafice 

400 

Bibliograf ie 

CAP. XXIII. Tipo,logira fores,tieri dinamicd 

CAP. XXIV. P,erspectivele tipolog,iei forestie,re irn R.P.R. 

Indexul alfabetic al nu'mirilor stiintifice ale de arbori gj arbuqti 

415 

421 

435 

444

INTRODUCERE 

Tipoiogia lorestieri este o disciplini gtiintiiici relativ recent apirltd 

in complexul gtiin{elor silvice. Ea a implinit de curind o irrnratate 

de secol de existenii, ceea ce nu este prea mult fa,id de termenele loarte 

lungi, cll care sintem obignuiii a lucri in silviculturd. tn a'cest interval 

de timp, tipologia fo,re'stierd din dilerite lAri a trecut prin rnulte frdrrrintdri 

9i transiormdri. Nici ac,um lucrurile nu sint inci puse la punct. Mai 

sint curente diterite, uneo,ri foa,rte deosebite intre ole, chiar in 'ceea ce 

prive;te nofiunile 9i principiile de baza. I-upta de opinii este inci toartc 

ascu{it5 ; ar fi greu de spus, dacd mai existl asldzi vrelln donrcniu al 

,s1"iinlelor -silvice, unde aceastd lLrptr de opinii sd lie mai aprinsr decit in 

tipologia forestierd. La aceasta contribuie multe cauze. 

In primul rind, s-a intimplat oa in diierite {5ri;i chiar in aceea;i 

tarl sd se meargd pe cdi diierite, iar rczultatele la care s-a ajuns szi nu 

iie in nici unul dintre cazlri categoric superioare; de aici -au apdnrt 

posibilitnlile de interpretdri subiective si discu!iile interminabile. Tipclogiu 

forestierd a lost detinitd chiar de la primele ei inceputuri ca o 

'disciplina cf 1ll pronun{at caracter geogralic. Studiile tipologice sint prin 

excelen{i studii regionale ; reztrltatele obiinute intr-o regirrrre pot si Iie 

numai qqr{ial valabile sau sd nu lie de loc valabile iut}-o altd regiune 

invecinati. 

Mai mull dccit atit, chiar metodele de lucru cele nrai potrir-itc pentru 

,o anumitd regiune po,t si nu se valideze de loc sar,r sd-se dovedeasci 

a ii mediocre intr-o alth regiune. Natural, aceasta se intimpld in cazti 

unor reg_iuni mai indepdrtate. Exernplul cel mai plastic il reprezintd tipologia 

finland,ezd, xare dd reztrltate foarte bLrne in patria ei, daf este ap,roape 

i-naplicabild in !dri cu a,lte condi{ii naturale. De aici apar prilejuri noi 

'de disculii aprinse, cu incercdri de generalizare a unor cohceptii pl" metode 

de valabiliiate locald de cltre unir si contestarea lor totalS de catre alti.i, 

W paza experieniei lor din alte pdr'ti. Merstrl inegal in dezvoltar*r iitiiiculturii 

9i a gtiin{elor d,ebazd in difurite idri contrfuuie si el mult la aceste 

controverse. Aceastd dezvoltare inegala poate condi{iona metode de lucru 

gi chiar concep'fii .funda,mentale cu lotr-rl diierite, tiecare iiind bund pe,ntru 

lara respectivi. Astfe{, actualmente in R.D. Germani se pune po,ndere 

nrare pe studiul foarte detaliat al condifiilor stafionale care, dupi autorii 

respectivi, trebuie si constituie baza unei clasjficdri a pidurilor sau :r 

iterenurilor forestiere. Acest lucru este ioarte explicabil daci ne gindim

la caracterul pddurilor germane, unde pe mari suprafele domind arboretelo 

artificials de alte s-pecii, decit cele naturale din trecut ; se infelege 

ci, in astfel de condi(ii, vege'tafia actuald spune relativ pu{in 9i condiiiile 

stalionale ' pot sd treacd pe primul plan. 

Pe de'altd parte, atii in Germanda, cit 9i in R.P. UngarI, in studiui 

pidurilo,r cu caiacter n:a,tural, se lucreazi intens la o conrbinaro intre 

iezultatele cercetdrilor f itosocio,logice din trecut asupra pddurilor 9i 

nevoile silvicu,l'turii practice ; se cautd sd se creeze un lel de tipologie' 

forestierd pe bazd titosocio,logicn. $i acest lucru este foarte explicabii. 

deoarece iir aceste ldri studile litosociologice au fost in trecut loarte 

avansats si s-a ajuns la un sistem aproape complet de clasificafie; era 

naiural ca acesto rezultate si fie lolosite acum in scopuri noi' 

In schimb, in U.R.S.S. silvicultorii lucreazi cu supratete enorme cie' 

plduri cu oaracter natural ; in atard de acea,st,a, la aparil,ia tipologiei' 

iorestiere in vechea Rusie n-au existat nici un iel de studii asupra pidtt 

rilor, fdcute pe alte baze. Este, deci, Iiresc cd tipologia ruseascd 9i continuatoarea 

ei, tipologia so,vieticd, au ap'ucat o cale proprie, cu totul originald, 

cdutind ia siabileascd o p'ropor{ionare armonioasd intre studrul 

vegetafiei pe baze mai rnult silvicult'urale gi studiul lactorilor starfionali, 

determina,n-fi ai proprietifilor silvicult,ura{e. Se pare cd 9i sirtuia{ia di'n 

R.P.R. ne indrept5{egte sd mergern pe aceeagi cale. 

Discu{iile s-au purtat gi asupra esenfei insd.si a tipo'logiei fores,tiere' 

inclusiv raporiurile -ei cu alte gtiinfe invecinate. La origine, ea a tost o 

crealie proprie a silviculto,rilor, care au privit-o ca parte integrantl n 

silviculturii. Chlar gi acum si,nt tipologi, de exe'mplu cei din gcoala ucraineand, 

care atribrrie specialitdtii lor caracterul strict de disciplind sih'icI : 

ei nici nu vor sd aud?i despre o eventuale trecere a ei intr-o altd grupd 

de gtiinfe (129). Tratatele cele mai rece,nte o co'nside'rd drept un capito'l 

din silvicultura generala (96) (158). 

Sint, insd, gi opinii care afoibuie tipo,logiei lorestriere un caracter 

dublu: ea ar reprezenta atit o parte a silviculturii generale, cit 9i 4 gegbotanicii, 

care -urmdre'9te studiul vegetaliei in ansamblul 1ui ( 154). 

Aceastd pdrere pare a Ii cea mai ir-rstd, bineinfeles, ctr cond,ifia accc'ptdrii 

ei 9i de -itre geobotanigti (in U.R.S.S. acest lucru s-a 9i realizat). 

Trebuie sI sublinie'm cd in 'tipo'lorgia forestie'ri s-au precizat intr'o 

anun,itd mdsurd doud curente : o iipologie propriu-zisl a pddurilor gi o 

tipol'ogie aparte a sta{iunilor forestiere. Carte,a de ia'{d se ocupd numai de 

tipologia pddurilor (inclusiv condi{iile sta,{ironale in misura in care cercetarea 

lor este necesard intr-un studiu complex al pddurilor). 

Circumscrisd la semnif ica;fia e'i strict silvicZ, tipologia pddurilor 

poaie Ii deiinitd ca disciplind, care a're drept scop clasifica!ia aces'tora 

pentru nevoile silviculturii practice. Fdcind o paralelS cu alte dornenii 

biologice, se poate spune cd tipologia forestierii este o sistematicl a 

pdd,urilor. Clasificatia elaboratd de ea trg,br-rie s2i iie cit mai complexd" 

avind o cit mai so,lidd bazl qtiintiiici, dan rdspunzind -si celor rnai variate 

nevoi ale silviculturii praciice. Spre dec,seb,ire de clasificaiiile din trecut' 

idcuie pe baza unui singur crjteriu sau a unui grrtp restrins de criterii, 

clasificalia tipo;logici tinde sd lie cit rnai multilateralh gi cuprinzdtoare" 

pentru a p'utea face faid tuturor cerin{elor. Unitatea eleme,ntard de clasifica{ie 

tipologicii, anume tipul de pddure, trebuie sd fie o unitate bazath 

6

pe caraotere naturale, dar in acelagi tirnp imbrdligind 9i aspectele rezul' 

tate din activitatea omului 9i necesare acestei activiti{i. 

Actualmente nu se mai indoiegte nimeni cd tipo'logia lorestierit 

trebuie sd reprezinte baza gtiinfilicd pentrLr o silvicultr-rrd ra{ionald. Acest 

lucru se referi, bineinleles, atit la tipologia pbdurilor, cit gi la cea a 

sia,liunilor; prima este mai importantd pentru proble'mele de silviculturd 

generalh, cea de a do,ua, pentru toarte preocup'drile in legdturd cu implduririle 

gi regenerdrile artiiiciale. Se preconize'azd penlru liecare tip elaborarea 

complexului intreg de mdsuri silvotehnice recomandabile; acest 

complex de misuri nu se limiteazd numai la aspectele de regenerare 9i 

de conducere a arboretelor, ci poate sd meargd mtrlt rnai adinc, cuprinzind 

tot ce poate ii interesant in legiturd crr gospoddria silvici. Natural, aceste 

complexe de misuri, in multe cazuri, sint identice la tiptrri diferite, ciire 

pot fi grupa,te la urma urmei la un loc. Astiel, in r-rltimd instan{i, silvicultura 

ralionald nu se bazeazS. propriu-zis pe tipuri de pddure, ci p 

anumite grupdri de tipuri. Dar, ace,ste gnrpdri nu pot fi stabilite decit in 

urma unui studiu analitic pre,alabil, care si identifice toate tipurile de 

pddure existente intr-un anumit teritoriu. Silvicultr-rra a lost de muit 

definiti ca o gtiinid cu caracter geogralic, care trebuie sI se bazeze pe 

realitdtile locale. Din acest p,unct de vedere, se po2{g aiirma categoric cd 

fundamentarea unei silvicultilri na(ionale tre'b,uie sd lie precedatd de crea' 

rea unei tipo{ogii forestiere na!iona,le. 

La noi, preocupdrile de tipo,logie forestierd sint, in mod natural, 

nt'ult nrai recente decit in alte tdri. Ele daleazd de aproximaiiv 25 de ani. 

In acest interval de timp, tipologia romind a suterit gi ea multe irdmintziri 

gi transformdri ; nu se poate spune nici acum cd ar fi ajuns la lornta 

ei definitivd. Dair, in acest timp s-a lucrat destul de mult pe teren, s-:r 

adunat un material bogat gi s-au ptrrtat nllmeroase discrrlii asupra modtthri 

lui de interpretare. S-a ivit, asttel, nevo'ia prelncrdrii critice a acesttti 

material. In acest scop a iost intocmitd lttcrarea de fati. Ea reprezintd c' 

sinlezd a tuturor cunogtinlelor tipologice asupra pidurilor din {ari, interpretate 

in lumina concepliilor actuale. Astfel, in partea a II-a a acestei 

cdrti se dau descrierile tuturor tipurilor de pidure identiiicate 1a noi irt 

t ard. 

Din cauz,A, i,nsd, cd pr-rblica{iile tipologice rominegti de pind acrt'in 

n-au imbr6!i9at problerna tipo'logiei in ansamblul ei, s-a sim{it nevoia 

ca partea descriptivd sI fie precedatd de o p,ario generald. In consecin{I, 

partea I a car!ii se ocupd de istoricul apari{iei 9i dezvoltdrii tipo ogiei 

iorestiere, de principiile 9i rnetodele actualelor 9co1i tipologice din 

LI.R.S.S., de investiga{iile asupra vegeta{iei iorestiere din alte !dri (iie 

dupd metodele tipologice, fie cu alt caracter), de istoricul cercetdrilo,r 

tipologice din R.P.R. si de descrierea cit mai detaliati a me'todelor -si 

procedeelor de lucru iolosite la noi. 

Partea a III-a a cdrlii co'n{ine rtne'le interpretdri gi ge'neralizdri 

rezultate din maierialut tipologic de'scris in partera a II-a. Se trec in 

revisti : problema loarte discutatd a raporturilor intre tipLrrile de pldure 

9i sta{iune, unele particularitdti tipologice ale pddurrlor de la noi gi problema 

vasti, dar inci prea puiin cercetati a interpretdrii tipologice a 

fenonre'nelor de srtccesittne a vegetatiei forestiere. In Jine, se dau urrele

detalii asupra pcsibilitdtilo'r de dezvoltare viitoare a tipologiei trorestiere 

la noi in {ard. 

Cartea nu lrateazd aplica{iile practice ale tipologiei forestiere in 

diierite domenii ale silr'iculturii. Acest lucru intrece-competen{a autorului 

gi, chiar dracd s.ar Ii apelat la colaborare,a alto'r specialilti, nu ar li lost 

posibil de executat in termenul extrem de scurt, care s-a acordat pentrur 

intocmirea intregii lucrlri. 

In elaborarea acestei lucrdri, autornl a iost aiutat de mai multe 

persoane. In prinrul rind treLrLrie mon{ionat ing. V. Leandru, care a partigiqal 

în rnod loarte activ la toate lucrdrile tipologice intreprinse de 

].C.E.S. pirra in prezent; o bund parte a tipuriloi de-pidur.e descrise jn 

aceastd carte a lost identificatd gi- cercetatd- pentru priila clata la noi in 

lard.de_dinsul. In special, pentru aceastl luciare, in!. V. I.eandru a mai 

pr-rs la dispozi{ie o serie de-descrieri inedite de tipLrride pidure. Al doilea 

colaborator constant in cercetdrile tipologice ile LC.E.S.-r-rlLri a fosi 

ing. St. Purcelean, care deasenlenea a olerit si cu aceastd ocazie citeva 

descrieri de tiprrri lroi dc pddure. 

. !]n lpc'rt deosebit de prelios a fost reprezentart prin materialele 

inedite oferite de grupul de arnenajigti-proiecfan]i ai e{.U.F-.-ului Suha, 

corllpr.ls-din inginerii G. Casag, N. Co,man, P. Decei, V. Grapini, G. nlzitrireanu. 

\'. Nicolae, N. Pitragcoir-r gi G. Stanciuc. Citeva tipLrri de p,idure 

noi zru fr.,st descrise pe baza acestui material ; pe lingd aceasta, el a servit 

gi pentrtr precizarea rrnor probleme nerezolvate int- legdturd cu tipLrrile 

crrnoscrrte. 

Au tnai fost folosite nrateriaile tipologice irnedite puse la dispozi{ie, 

I" 

jn mod. special Tentru aceastd l,ucrare fie mai inainte, de ceiie ing. 

t1. Ce-uc1 ilg. A. Clonaru, ing. N. Constantinescrr, ir-rg. I_. Leandru, di. 

ing. A. Rddulescu, ing. Z. SpArchez, precum gi de un--colectiv de cercet?itori 

de la InstitutLrl politehnic din ora;rrl Stalin, compus din inginerii 

A. Sivulescu, H. Furnica si V. Enescu. 

La perlectarea textului si a anexelor au mai contribuit Ir. Andriano, 

dr. lng. T. r . B\ldnici+ ualanlca, ing. lng. \/. Benea, tJenea, ing. lilg. N. \ Doni{5, ing. Violeia Enescrr, 

D. Ichimescu, cnllrcscil, ing. Ing. T. | . Jurm,a Jurma gi Ft A. Tomescu. I omescu. 

lllturor acestor perso_ane li se aduc pe aceastd cale multurniri caldu- 

roase, e, cu men{iunea mentiunea cI fird aiutorul ajutorul lor binevoitor lucrarea nu s-ar li 

putut intocmi nici in lorma in-care apare gi nic,i in timpul in care s-a 

intocmit.

PARTEA I 

BAZELETIPOLOGIEIPADURILOR

CAPITOLUL I 

APARITIA $I DEZVOLTAREA TIPOLOGIEI FORESTIERE 

A. CONDITIILE ISTORICE ALE APARITIEI TTPOLOGIEI FORESTIERE 

]ipologia -rorestieri a apdrut ca drisciprlind gtiinliiicd la inceputul 

secolnlui al XX-lea in vechea-Rusie. 

.Dg_rigur, apa,ritia._noii disciptine tocmai ra epoca respectivi nu reprezrnla 

ceva intimpldtor. 

,Aceastd -aparitie a fost pregafita prin toati 

dezvoltarea anterioard. a gtiinfelor biologice si lehnice-in geieral, precunt 

9i a ansamblului de gtiinle silvjce inspecral. In acest tiriip atitddinea 

omuhri fa{a de_ pddure a gi aiuns la un nivel mai inalt, in'compara{ie 

cLr simp,la recoltare a-produselor idrd nici o p,reocupare de viitoi. pi"blemele 

continuitdtii fofiosin{ei, producerii inii-r-rn timp scurt a materialuh-ri_ 

cit rnai 

.fotrîvit 

p6nirri n.uLit" tehnice tot' mai comptiiite, 

conservirii pddu_rilon in vederea regldrii cursurilor cle apd, a prevenirii 

eroziunii, a rnodilicirji microclimei 

-etc. au inceput sd s6 punr iot mai 

acut. Pentru rezolvarea acestor probleme s-a s'imtit nevoia unei clasi- 

Iicalii a pddurilor, a unei clasificatii m:ai amlnun,fiie, decit acelea ce se 

practicau in trecrrt, iar avintul extraordinar, inregistrat de gtiin{e1e biologice 

tlrlg li aplicate in a doua jumdtate a secolilui al XIX'-lea,' a cr"e.rt 

spre sfirgitul -acestui secol premisele necesare pentru iortflarea irnei discipline 

stiinfifice rroi, corrsacratd acestei opere- de ,clasificare. Tipologia 

forestierr care are prin excelen{d caracterul trnei discipline a" iiirt"?a, 

a apdrut aproximativ tot atunci, cind au luat nastere si altc discipline 

asemdnitoare, fie in domenii aproprate, fie dimpotrivi foarte indepirtate 

* pedologia modern5, geobotanrca modernd, oce,anog,rai,ia, limrnologi,a, 

speolegia Toate^ aceste preocLrpdri stiiniifice sin"i produsul epicii 

respertive. "lg E,le n-ar ii pulut exista nlai ilrainte, cind era incd prea ptrlirr 

avansath_ partea descriptivr 

. 

a .stiin{elor biologice. pe de a'tta farie, 

apari{ia lor nici n-ar fi putut intirzia prea nrult, ,fiindcd tocmaj ;rcgrpr.rlarea 

materialulLri iaptic 

.prea bogat a' crea't necesitatea unor generalizdr.i 

largi, a unor opere de sintezi. Aceste sinteze, pe linga inieiLsul lor 

9liin{ilic jnconiestabil, au gi o importan{d e'normi peniru dilerite riolrenii 

de 

. 

activitate p,racticd- Printre ele, tiprrlogia tor'estierd ocupd 1rn loc 

destrrl 

,de. 

important, de;i 

.nu se poate spune c:i ea ar ii ajuns la ceea 

ce ar_treb.ui de fapi sd iie - o gtiin{d-sinteticd, atotcuprinzitoarc asu. 

pra pddurii. 

It

Fondatorul recunoscut al 'tipologiei iorestrere a lost renurnitul silvicultcr 

rus, prol. G. F. ,N{o,rozo,v. In articolele sale, pr-rblicate in anii 

1903-1904, el a expus pentru prrma datd principiile tipologiei forestiere, 

iar mai tirzi,u le-a aprotundat -si dezvoltat in conrtinuare. Ex'pttnerea mai 

cotnpletd se gdsegte in cunoscutul tratat al lLri G. F. ,\{o'rozcv consacrert 

studiului general al pddurii (BB) ; un al doilea tratat, aproape toi atit de 

voluminos, cuprinzind numai probleme de tipologio forestierd, a apdrut 

d,upi nrcariea autonrlui, in 1931, sub ingrijirea elevului siu, prof . 

\'. \i. Gunran (89). 

B. PR.ECURSORII TIPOLOCIEI FORESTIERE DIN SECOLUL AL XIX-LEA 

Prof. G. F. I\o,rozov insugi a recunoscut totdeaLrna cd ideile lui n-au 

f ost absolut originale gi ci el s-a inspirat rnult din pdrerilc citorva 

preoursor,i, mai ales ale silvicultorilo'r-practicieni din nord,ul R,u'siei. 

Pe ling5 aceasta, une'le concepiii asemiiritoare a,u apdrr:t in decursul 

tinrptrrilor si h unii reprezentanli mai marcanfi ai oticialitatii silvice. 

Incd in 1804, autorul uneia dintre prinrele cdrti de silvicirlturi din 

Iimba rus5, Bazele elementare ole siloiculturii, E. F'. zeablovski. a ardtat 

cb aceea,si specie in diferite condiiii staf ionale tornteazd arbortrte cll 

caractL"re dilerite (96) (97). 

1n 1843, un a'lt silvicultor cr,rrroscut, A. Dlatovshi, a intocnirl- o clasifica'iie 

a pddtrrilor, avird ca r-rniid!i elementare clasele de prr-;Cucliaitate. 

Desigur, clasiiicatia lrri, dupl cum arald 9i aceastd denumire, 

reprezintd in primul rind o incerc'are de impirfire a pddLrrilor dr-rpi 

productii,itate (in acel timp actuaile,le clase de produc{ie satt clase de 

t'ertilitate nu erau incl introduse in pracirca silviculturali). Dar in rezolvarea 

acestei probleme, el n-a urmat calea obignuitra asldzi, de a stabili 

subdivizirrni dupi dimensiunile arborilor 9i r,olumele ma,sei lemnoa-se 

la hectar, ci a a juns sd intocneascd adeviratele descrieri tipologice, 

foarto sugesiive. 

Astlel, in pinetele din vechea Qusie, Dlatovski a deosebit citrci 

clase do productivitate, lSsind la o parte pinetele de pe soluri inmldgtinate. 

Iati, pentru exempliiicare, unele descrieri de pinete intocmite de 

Diatovski. 

,,Clasa a V-a (cea mai slabd). Solul nisipos sdrac ; pe e;l cresc 

numai lichenii, barb,a caprei (Tragopogon) gi alte ierbr-rri de nisipLrri; 

aiinul 9i merigorul cresc prost ; ienupirul se intinde pe pdmint ; arborii 

foiogi, exceptind plopul tremurdtor cu cregterea slab5, aproape nil se 

intilnesc. Pinul are pe acest sol cregterea slabd 9i chiar in arbo'retele 

dese nu atinge indl{imea 1ui obignuitii"... 

,,Clasa I. Solul lutos, luto"nisipos gi cernoziom nisipos reavin. Vegetalia 

in aceastd clasd de sol de pinet poate fi diferitd, dupd cum fertilitatea 

lui provine din amestecul corespunzdlor al elementelor componente 

sau depinde mai mult de cinculafia apei. Pe un sol lutos bun cre.ste in cantitate 

rnare trifoiul, mdzfuichea de pddure, lScrimioara, zmeurul, coacizttl 

;i ferigile, mai cresc pe el bine alunul, capriioiul 9i alte plante lem- 

t2

;noase'. Pe solul reavd'n din aceastd clasd de productivitate, care insi nu 

trebuie sd con{inl acizi, se inmullesc gi cresc bine : aninul, mesteacdnul, 

salcia, crugin,ul, scorugul gi alte s'pecij lemnoase. Pinul are pe acest sol 

indiferent de unde provine fertilitatea lui, inelele anuale foarte late gi 

lujerii anuali foarte^lungi; acest lucru se cunoagte incl destul de bin'e 

gi la vfrsta de 80-90 de ani; arborii de pin ajung foarte inalli" (96). 

Din aceste descrieri se poate trage ugor ooncluzia cd autorul lor a 

lost la un pas de tundamentarea uner adevdrate tipologii forestiere. Este 

foarte sernnilicativ taptul cd el a exclus din clasificalia lui pinetele pe 

solu,ri inmldgtinite ; desigur, a observat cd sint de prod'r-rctivitate interioard, 

dar in acelagi timp a vdzul cd nu le poate incadra la un loc crr 

cele Ce pe nisipurile sirace,. Dacd el ar fi continuat numai ceva mai 

dep,arte ra{ionamentul 1ui si ar fi p,recizat cd acelagi efect, in privinta 

procluctivitd{ii, se poate obline in oo,ndilii staf ionale ioarte deosebite, 

ar ptrtea fi considerat ca prim'-rl tipolog lorestier din lnm,e ; prac'tic 

aceasta s-ar li tradus, probabil, prin impdrfirea clasei a V-a de productivitate 

in doud. Cu 60 de ani mai tirziu, acest rafionament a fost idcrri 

de G. F. Morozor', care analizeazE tocmai acest exemplrr - pinetele de 

prodLrctivitatea inferioarl. Dar G. Morozov a ajuns aici avir;d posibilitatea 

de a examina critic rezultatele anlicririi clasiiicatiilor bazale oe fclosirea 

claselor cle prodr-rcfie. 

In 1850, A. Tep,louhov a folosit subdiviziuni de asernenea apropiate 

de cele tipologice, denrtmindu-le dupa specis predominantd gi natnra 

pdturii vii. El a atras atenlia asupra irnportan{ei p{antelor indicatoare 

din pitura vie pentru aprecierea calita{ilor solului gi a consistentei arboretelor; 

din acest punct de vedere, el 'a fost socotit -- poate priliu e*a-' 

gerat - ca precursorul tipologiei finlandeze. Acelasi autor a propus 

introdttcere'a unei ctrasif ica{ii dupd intensitatea inlluentei omului, rleo- 

'sebin'd pddLrrile virgine, cele atinse de exploatiri si ce,le securdare', 

ultinr;r no!iune coresp,unde perlect celei folosite gi astdzi de tip der[rLat 

(prooizoriu 1a G. -N\orozov) (96) (i58). 

In anii 1880-1890 A.F. Rudzki, profesor de arnenajarlent la Institrrtul 

de silviculturd din Petersblrrg, a propus o impirlire a arboretelor 

in scopuri practice ; in cadrul fiecdrei specii dominante sd se introducd 

subdiviziuni in raport de condiiii edafice, numindu-le identitd{i sta{ionale 

san sectiunl,' iiecare sec,{iune si lie irnpir{itd mai

lrtcrtr al lui A. {r. RLrdzki se poate ardta cd iriir-un masirr pddttros cu 

arborete de mai multe specii ei a dcosebit gapte subd:izitni (4) (is8). 

Aplicarea practicii a ideilor lui A. F. Rudzki a rcrrenit elevtrlr-ri gi 

colaboratorului sdu D. A{. Crar,'cinski ctt ocazja unor lucrdri do arnenajare. 

El a iolosit cel dintii nurnirea de tip naturaL, dar intr-un serns nntlt 

rrai larg decit acum ; anllme tipul esle determinat la el de specia rlontinanti. 

Subdivjziiinilor preconizale de A. F. Rudzki, el le zice bonitdti. 

Astfei, in lucrdrile de ieren, D. Cravcinski a deosebil tipul de molidi; 

crr trei honitdli (clase de iertiiitate). Prima bonitale se caracterizeaza 

prin pitura vie de Oxalis a'cetosella, Maianthentunt bifoLiunz si musclti 

verui, (l'lylocamioceae),'a dorra - prin Vaccinium oitis-idaea gi V. myrtillus; 

a treia - prin specii de Equisetum (158). 

tjn alt elev al lui Rudzki, prot. \i. I. Dobrovleanski, trebr-rie socotit 

ca precursor a1 tipologiei staliuniior iorestiere; el consideri cd 1a organtzarea 

lucrdrilor de regenerare este necesar si se delimileze tiptLri de' 

terenuri (tennenul este aproape identic cu cel folosit de actuala 9coal6 

tipologicd ucraineand pentru desemnarea unita;filor fundamentale de clasificaiie 

sta{ionald). Pentru liecare tip de leren se prescritt anumite 

misuri de regene,rare ( l58 ). 

In aceea;i ordine de idei ;i in acelagi timp, S. Konardov se octtpl 

de repartizarea vegeta{iei forestiere in lunca cursului inferior al Volgei; 

e1 reusegte sd stabileascd influen{a hotdritoare a microrelieiului asupra 

caracterelor vegeiatiei si alcdtuiegte liste de specii forestiere indicate' 

pentrr-t culturi pe terenuri cu deosebiri neinsemnate de altitttdine (l5B). 

Dar, precursorii cei mai insemnali ai tipologiei forestiere au fost 

sil",icul'torii, care au lucrat 1a amena jarea pddurilor de rdginoase, dirr 

nordul 9i vestul r.,echii Rusii la sfirgitul secolului trecut, 9i ail 

publicat ceva mai tirziu rezultatele cercetdrilor 1or. In special se ilten- 

I,ioneazd numele lui I. I. Gutoroviski (1897), N. K. Ghenko (1902-19031 

si P. P. Serebrennikov ( 1904). Studiile lor aLt f ost cnnoscute cle 

G. F. .&Ioro2or', in parte chiar inainte de a fi publicate, ;i att constitttit 

baza peni.r r elahorarea principiilor lui de clasificatie- 

N-a fost o intimplare cI tocmai experien{a celor ce au arnenajat 

pddurile neslirgite de rdginoase ale nordului a stat la baza noii discipline. 

Tocmai aici s-au realizat condi{iile necesare pentru aparifia unei tipologii 

iorestiere si aici nevoia ei a devenit simfiti de cdtre silviculior. In' 

acestc piduri intinse, speciile predominante sint numai dor-ri - molidul 

gi pinrrl sih'estru. Conditiile siafionale, cu tot relielul de ges, sint desiirf 

de deosebite. ,\lo1idLrl qi pinul, ocupind sta{iuni cu condif ii ecologice' 

diferite, Iormeazd arborete cu caractere deosebite intre ele; acesie arborete 

se deosebesc prin productivitate, calitatea lemnului gi a altor prcduse, 

longevitate, posibiliti{i de regenerare etc. Orientarea in aceste 

situatii foarte di'ferite nu era ugoar:i. C,lasilica{iile existente nu erau' 

suf iciente. Intr-adevdr, in acea \rreme se practica in mod curent di[erenlierea 

dupi specia predomintanti, apoi dLrpd clasa de prodr-rc{ie (bonitate) 

; nu era de ajr-rns, fiindcd 1a aceeagi specie gi in aceeasi clasd 

de produc{ie pot ajunge - mai ales in condifiile speciale ardtate - 

arborete loarte diferite din alte puncte de vedere posibilitSlile de 

regenerare, tendinf ele de succesiune naturald sau antropogenS, f orma 

arborilor ;i elagajrrl, calitatea lemnului 9i a altor produse (rdgini) etc" 

t+

Clas.ilicaf ia d.upi.. torma arboretului, ca o consecin{i a mzisurilor silviculturale, 

practlcatd pe scari largd rn alte slfuralii, aici nu era de folo,s, 

deoarece arbore'tele erau prea pulin influen{ate' de om, i,n ourna pi*e 

cvasivirgino r. 

.,Era, deci, nevoie de elaborarea unei clasiiica,{ii '-tuiiiiialiu oomplexe, 'cornplexi care si 

oglinceascd 

.toate . deosebirile imp,crtante. Aceaste 

n'u.se ptttea baza decit pe caracter-ele insegi ale arboretului 9i'p..on.iiiiit" 

staiionale determinante ale c,aracterelor an'boretului. In ela,b6raie,a ei, insd, 

silvicultorii au folosit tezaurul de experien{a seculard, - 

acumulati ,jin 

generaiic in genera ie de cdtre locuitorii acestor tjnuiuri salbatice. p;idurea 

i-a dai lemnul de constructie gi de foc, vinatul pentru hrand si 

lllryli: , 

iarba pent.r r1it9, fructeie ;i c,iupercite, mrrg;ili"'; 

elc. umblrnd il,dr;di 

sa culeagi toate aceste produse, fdranul ius a'in"vatat cl 

n- 

.le 

poate gdsi oriunde, a invii{at cd alte cuvjnte cd pddurea no est" 

peste tot la fel ; el a .stiut sd deosebe,ascd_ diferite tipuii de pdd;;e- c;; 

mtit inainle ca silvicr,rltorii sd ajungd Ia ideea n,ecesiiatii unei astfel de 

clasifica.{ii. Nu numai^ c.d a..9tilit se le deosebea,scd, djr le-a qi b"tur"t 

cu nLrmiri speciale, creind asifel o adevdrata tipologie forestieri 'popit^ri. 

citeya,.tipuri de pidure 

.=_^.1,?t-d. 

luate de silviculto;i direcf din exp'erien!a 

Iaran,llor rrr$i din nord : 

drenate,.deseori cu reliei evident, pe soluri ieturitd l mrl"iial de cea mai 

bund calitate ; teren bun pentru clles ciuperci qi fruile ae paduie 

rigor, mai 

1me- 

rar alin) ; 

: .lcg,. molidis cu mesteacin in amestec, pe locuri joase, cu sol 

umed, bogat in substan{e o,rganice ; mate,rial mii prost, r.-"- g..r, 

grosolan ; 

"l 

- roonead. molidis cu amestec slab de pin 9t rnesteacdn, pe 

plane, sirace ; material slab, nu atinge dimensiuni mari; 

- bil, amesiec de 

soluri lertile 

.Ri1 

; mate,rial 

pentrrr crrles ciuperci gi 

Si._ nrolid, pe locuri inalte, bine drenate, cu 

de bund 

.calitate, artlori inalli gi elaga{i; loc 'bun 

lructe (aiine, merigoare) ; 

I Este cazul a se sPune aici citeva cuvinte asupra acestei clasificatii, Iormulatii 

pentru prima datzi de cunoscutul silvicultor geffnan k. Guy... Ne intereseazb acest 

lucru pen'tr'u faptul ci unitd{ile sale de clasificilrie au fost denum,ite tipuri de arborete. 

Acest termen s-a supiapus tipului de arboret in sensul lu,i G. F. Morlssy gi a creat 

anumite coniuzii ; in ultimul timp s-a convenit de a-i reda sensul atribuit de K. Gayer. 

Clasiticalia lui K. Gayer este urmdtoare : 

Arborete provenite t 

din siminli { 

(forme principale) t 

Idem (forme complementare) 

Arborete ptovenite din 

Arborete provenite din 

echiene 

pluriene 

simintl (89) (154) 

tdieri rase 

,, succesive 

, ln benzi 

,, 

,, 

jardinatorii 

gridindrite 

arborete provenite din aplicarea 

culturilor sub masiv 

arborete cu rezer\re

- sogrd, amestec de pin, molid gi rnesteacdn rdu crescu{i, pe locrri 

joase, sla6' drenate ; m,aterlalul lemnos inuti izabil, dar pdtura I'ie abundentd 

- reprezinld o Iineaia bund; 

- kdo, um""tec db pin gi rnolid rdu crescufi, pe turbdrii adinci, 

cll exces de apd ; maierial' lem,nos jnutilizabil ; aldturi cu turblrii neimoldurite. 

este 

'terenul bun pentru culegerea celor mai cdutalc frrrcte cie 

ba,lrro - Vaccinium oxAcu,cos 9i unele specii piiice de Rabas; 

bor, pinet, uneo'ri cu p'u{in molid, pe locuri inalte' bine drenate' 

cu sol nisipos ; material lemnoi de ca'litate excelenid ; pin bun pentru 

rezinai; - 

-i subolol, pinet, uneori cu. amestec slab de nrolid ;i rnesteacdn, 

pe locLrri plan'e,'cu sol nisipos profund_ 9i jilav;. arbori inalfi, repede 

crescu{i, cd lemn poros, deseori atasai de . 

putregai ; 

Bineinte,les, lista nu se termind aici (89). 

Aieasii clasitica!ie populard, bazald pe caractere nattrrale.gi pe.io[osinta 

primitiva a pr|

celor mai brrne exernplare de pin si lir 

j,nlinderea nedor,ita h toioaseinr.,\ooi 

s-a trecrrt la td ieri lrse in berrzi a lterne, 

cu ldsarea rezerr.elor i dar, regen:rarea 

benzilor tiiate nu s-;l proCrrs- Drrpi 

aceea s-a practicat din noiu citva tiiirp 

grddindritr-rl, apoi s-a tre,cut la t,iieii 

succesive. DLrpa 10 ani de aplicane s-a 

lacrrt o cerceinre asupra rezrrlt,rielor 

rcestrri din rrrma irntlrnent : la ace:rsta 

cercetare a participlrt si G. I.. Ilorozor . 

Rezrrltatrrl a Iost nenstcptal ; s-1 ccnstatat 

cd in rrnele locrrri taierilc strccsir,.e 

arr a.vut rezultaie brrne, iie orovocin'd 

inrstalarea semin{igulrri n'orr, fie permitind 

dezvoltare,a celui preexistent : 

in alte locrrri, insI, .rcesle laieri n-arr 

drrs la nici un rezullat. In discLrf iile animate 

ce au urrnat a ci-stigat opinia lui 

G. F. Mo,rozol', anLlme:--diierb,ntele in 

regenerare se datoresc faptrrlLr i cI pinetele 

din pidLrrea Buzrrlrri nrr sint trniform.e 

din punct de ve,cere al posibiliia{ilor rie regenera,re ; ele irebuie iml_1l,jf 

^t:,11]e9or.ii ei. pentrir liecare din ,.*r'i" categorii si se aplire 

lratamentlrl cel mai potrivit. ln consecinld, s-a si adaptrrt'pen{rrr an,ii urmifli 

p;^9: G. F. tr{orozov (1867 - 1920) 

parte cbntinLrarea 

! 

tiierito,r srrccesive, pe de alt5 paite aplicarea 

talerllor rase ctt re'.qsnerarea artiliciald pen'tru por{iumdle, rrnde tlierile 

succesive mr dau rezultate. 

Pornind de la necesitatea acestei p,rirne diierenfieri G. F. ,\loro zov a 

pe 

ti"l]1: _o=,11Rutti1e 

tiprrri a pineielor_ de la Buzulrrc ; drrpd o serie 

de rmbunatatrn, el s-a-oprit la urmdto,a,rele gase tipuri de pideie: 

-- pinet pe coamele dunelor nisipoasc inalte, 

- 

cu soluri uscate 

pinet 

; 

din depresiunile dintre dune 9i turbirii trscate ; 

pinet dirr porfiunile de dune joase, unde nrr existd deosebiri senslDrre 

lntre coamele dunelor gi depresirrnile dintre ele, cu solrrri nisi_ 

poase podzolite; 

- pinet pe turbirir' ; 

* pinet de trecere spre. pidure a.mestecaia, situat pe dune joase, 

Ou so'lrrri mai lertile, mai inchis colorate, cLr substrat dc argild apiopiai 

de srrprafail ; 

pinet amestecat, cu al doilea de sle jar, pe ce rnoziomtrri 

nisipo-fi-rioase degradate. 

Fiecare din aceste tipuri ane.particulanta{ile lui in ceea ce pri'e9te 

regenerare'a, care au tosrt scoase la iveald atit de G. F. r\lorozor,'insLiFl, 

cii si de co,ntinuatoril, l.Lri.. Faptul, cd in pr!m.a tipologiia 

"lisllicare 

9.,F:.{oto?o)' ^,,pornit_de la pioblema regenerdrii, s-a rcsim!it si rn toati 

acllvltatea ltll llltcrloard : posibilita{ile de re:S€fl€r3re -il',' ;rrr rdrnas'totdeaula 

pentnr el rrnrrl din criteriil'e cele .ii i-port-u-r,t" aiii.*n"tierea t,F;;ii;; 

In cursul anilor ce air Lrrmat, rlin 1903-1904 pi"a rr'in"artea autorulrri 

( 1920), ideile lLri n-au rdmas rreschimbate. nie au ei'cluat treotat 

2 - Tipuri de pddure. - 

r7

prjn perlectiondri continui. nlai jos se incearcd o schifare a trisdturilor 

nrincipale ale irrvititurii iipologice a lui G. F. Morozov, aSa curn s-alr 

iristafizai - ele cdlre siirgittrl i'ie'{ii atttoru'lui. 

E.p;"**a i,deilor lui'G. F. Morozov trebuie sd fie inceptttd cu unititile 

ac ctas'iticafie admise de el, pornind- de la cele de ordin syperior' In 

stabilirea aiestora din urmd, G. F. Morozov se conduce dLrpl principittl 

g*giuti. iormulat de el. El spune irecvent in scrierile sale: ,,pddurea 

8"tu-iiii lenomen geografic". D'e aceea, studiile tipologice trebuie sI se 

ir.a llnina searna-de-ambianfa geograticd. Acest.principiu se traduce in 

practicd prin eiectuarea studiiloa ple qngmlte unitili geograiice, sr'rbinleiegindu-sL 

desigur cI o clasifica(ie stabiliti in cadrul uneia din ace'ste 

rrn-itdti rdmine'v-alabil5 nurn'ai pentru ea Fi n! trebuie trecutl asupfa 

alteia. Pentru stabilirea acestor^ uniidli geografice in Rusia europeand, 

C. F. lfoiozov pleacd de la zonele de uegetatle latitudina'le:..pldurile.de 

rdginioase, paduiile airnestecate de rdginoase 9i toioase, pddurile de stejar' 

silvostepa actuald, stepa cu pdduri insulare. Apoi se _ 

introduc anumite 

subdivjziuni trasaie mii nurrlt'ori mat pirfin in sensttl longitudinilor, dat 

deterrninate de iapt prin particularitili in.rispindirea dileritelor spec.ii. 

Astfel, pidurile dd rnginoa'se (taiga) ie subdivjd in doul raioane : estic 

cr-r participarea rdginoaselor siberiene 9i vestic numai cu specii europene. 

Silvostepa este imflrfitd in trei-raioane: 1a est de Volga, crr participarea 

mesteacinului; intre tiipru 9i Volga, fird mesteacln, dar cu participarea 

Irasinului; la vest de Nipru, tlrd- mesteacen, cu p,articiparea Irasinulut 

gi carpenului. Bineinfeles,'pentru un silvicultor romin aceste subdiviziuni 

iar fdarte larg detiriritate j la noi in talq sintern. tenta!i .de-.a 

adopta 

implrliri multinai mdrunte. Nu trebuie uitat,.insd, cd pidurile din Europa 

rederiteane sint mult mai uniforme pe distanle mnii decit cele de la 

noi (89). 

ca'lnitate elementard este soco,tit tipul de arboret,' trebuie sd lie 

subliniat cI acest terrnen corespunde aproximativ cu tipul de pddure al 

tipologilor actuali : Iolosiroa lui a fost -ab_andonaid 

in lipologie spre a-i 

reda i',echea semniiicatie atribuitd de K. Gayer. Tipul de pddure ('sau tn 

terminolorgie ini(iald - tipul de masiu pdduros) ila. G. F. Morozov .reqrgzinld 

o u?iitate de ordin superior tipului, de arboret, de exemplu, pinetete 

peteraselesttperioarea1efiurilorsaup5duri1e^de_luncd(88) 

' 

se examindm acum cr,iteriile tol0site de G. F. llorozov in diieren- 

\ierea ti;ruritcr de arborete. El a acordat o importanli. _deosebiti 

condiiiifor 

edaiice - sol 9i subsol. In dilerite rxtazii-el a sub'lini4i ci tipr-rrile 

irebuie diferenfiate dupi aceste condi{ii ed,alice. FirI indoiall cd in lond 

irebuie si se inleleagd condi{ii ecologice; dar, din m'oment ce se cere 

ca cercetdrile tiilolo['ice sI se f acd - dupl anumite unitl{i - 

geggrafice, 

cauza condiliilor'climatice asem5nltoare este de la sine indeplinitd. 

Dar aceastd preponderen{a dati condiliilor edafice uneori este interoretati 

' in mod unilateral si exagerat. 

S-a alirmat astlel cd G. F. Mo,rozov gi discipolii lui gi-atr bazat 

toatd clasificatia exclusiv pe caractere edatice, neglijind total speciile lemloase 

9i proprietifile lor. Unul dintre cei ce au criticat modul de a lucra al 

continuatorilror lui G. F. Morozov a spus : ,,...ei sint ameninfali ca din 

groapa de sol si nu mai vadd padurea". Este foarte adevarat ci G. F. Moiozov 

s-a ridicat in diierite rinduri impotriva clasiiic4iei bazate numai 

1E

ff,^._olp.ri!ia specificd. In aceste manifestiri, el 

rrcrenta 

a scos in 

acestei 

evidenfr 

clasifica{ii, 

insr_r- 

aritind cr iJr cadiul u."Grsi"rpecii :p'reafmi_ 

::.r.t.1,se pot ,ivi arborete.cu u9p".G i*.d';lr*+;;ceasta 

ralrunea. apari{iei unei 

a ei fost 

tipologii l6restiere. Dar, 

nizat 

C. 

nicderi 

F. ,ryf"r. 

'eliminrarea' 

tot:ala a compozi{iei 

do dileren'tiere 

speciiice ff["t-3r$;:i,?; 

a tipuriror. 

.n!-p9tri11i, ut 4 aifirmat textual : ,,sint rlator 

l:-:.roi adduga cr modur a"'.luriilure Dazat 

iorosit 

nLrnai pe 

a" ,iri"" 

caracterele-statiu,ii..,Eu 

nu este de loc 

sta!iunii, 

*i, ,iat*i'âe"inai"atii 

$i 

asurrr.r 

'jndic 

il'' ;;;";;, i " ;',-tit' J"l.r.t 1 "," 13?lil,""'. lil" 

" 

?ifji,. u l 

ut 

i' descrierile 

1,, []u,,1 [l 

rui G. F. trIorozov-iuu'iru,-air..,p"iii", 

caz, cinrl s-ar 

rui 

fi 

imeara{i 

inglobat 

'reun 

in acelasi tip d.e ,;i;;;i";r;Jretete 

zilii specifice prolunld cu 

deosebite 

compo_ 

; Jin 

aparte 

aceste desciierr 

tipurire de pinste, nren{ioneazi 

de stefdrete, "ontra, d; il"1;;;;;;1.., 

in realitate tocrnai 

deci, pornesc 

de_ra comf&i,ii specificd, 

ctasfficare. 

drept primrrr 

Se pare, criterirr 

cd g.ueer" 

crc 

;""d;i;i 

G. F. tr4orozov,'pentru 

;' ;i? "i;: reproeuri 

n"lgtijurua 

rui 

.l.ip"riti"i'ip*ii;* 

spriiin in pirerirc 

.i'i"i .u 

rui 

isi catrtl 

.periird ;ustiiiciiea iaunarii'-in-acetasi 

retelor de oompozitii 

tip 

diferite. 

a arbo_ 

Tot atit de nefonda!? este afirmafia 

orice 

ci G. F. 

deosebire 

Morozov ar fj 

in condilir 

socotit 

stalionaie 

'drept rea 

suiicientd 

tipurilor. 

pentru 

Dimpotrivd,'e,l 

rrifereniie_ 

u d,tir-ri, 

do sol si 

,,rvlirui'u""iu'iu5i*l.t 

subsor care 

in conditri 

atrag q;;F'r.i"" 

arboretrrlui, 

art' ca.pacitate 

provocind de regenerare 

prin aceaita 

a 

fjxarea 

rare, 

unui 

capiitd semnificaiia 

alt.p-rocederr de, regene_ 

unei irnpreir..r{,. 

anttrnite grrrpdri 

care 

de.arborete 

.lrrstifica separrrea rrrci 

9, tip'6;l1gi't de 

. 

clrr 

A."ii 

si nri necesiid.comeniarii."oJ}ttur, 

iiirTurt" cit,se poate 

zov 

in crcscrierire 

-'"'' 

apare uneori rui G. 

acelagi 

F. 

tip 

r\1oro_ 

de arbonet- d" :il 

exemplu' in pddrrrea 

a""'o,i,,.i diierite, de 

mrrri_sau Qiq*. . .rt"jtr"t" ag^ql. i de procructie 

soluri cenusii_inchis 

rre cerrrozio- 

ae paauie (Bgi 

Crr aceasti qtazie.aiunqem ilZgri'"''"' 

i;-;"rite'.r\ii'"i''te",,te 

G' F. Moror"t', anurêtiporoqiei 

d;'; il-;;giiiat" 

rrri 

rea 

erementere 

tipurilor. taxatorice 

Acest repro,s 

in diierentie_ 

p'o.u a-fi''-eva.,nrai real decit 

Sl 

preceCentele, dar 

ln 

acg$.caz p.are se re sireco*u-uiir-rt" exageriri Ca gi in chestiunea 

tr{tr^''i:;hliT3'".";',"qî:l'.',il,$:1;'t#E 

juh jx;.lJ[i 

(bonitate) El a da,t desture ;;;;r"'"srprl 

pot heosenlriror-importantc 

exist;r inire diferite arborete 

care 

;; ;r;r',i 

a insistat 

;d;i;;i'.i;:e'de 

in consecinti 

p.od,,ciie .si 

1s_rrpra nu.uiitatii 

criterii (89). dJ;-i;:; 

Dar, 

cia.rri,..atii 

G. 

drrpi :rrte 

'F. Mo?oz"u"in.rii." 

renfd 

u*ug*oi *,',,"ii"a - 

cel piriin - 'in"ir,r.r.,,ticrea 

ra forosirea 

irr rpa_ 

er#enieror-iu*?u.';." 

pljlilgl:. De fapt, aceasti 

ti. 

renun{are nr*a; 

sificatiile 

aparenti, 

ficute "rt" 

iiindcd 

de,er 

in 

i'su9r,cla 

iinparlirea dupi .uru"t"iJ';;iil' 

alese duce la unrtdli care oglindil';i i,,i,ii.i. 

caracterele 

t*lui. 

taxat,rrice 

De acest 

ale 

rucru 

arbere- 

se poate convinge oricine 

descrierile 

cerceteaza 

originale 

c, aten{re 

ale lui G. F-. mo.ozou satr 

talentati 

ale disciporilor lui 

; nrt crrnoa,.tem 

r'ai 

vreurt in aceta;i it'i'i" 

"r, 

arboret 

"ind 

s_ar 

r Citat 

accesibil6 in 

Thacenho provenind' dintr-o lucrare care nu ne-a fosl

gisi arboreie prea deosebite _ 

dupa elementele taxatorice (cel mult douS 

8il;;; produilie invecinate, luciu admis 9i de unii tipologi de mai tirziu\' 

Estc'nosibii cd re'nun{area la specificarea p'recish- ;t caraclerelor taxatori.e'ai 

'ruli i, G. F. Mbrozov 9i o atta cauzA. El instrgi a lost inzestrat 

i; ."1 mai inalt grad nu rrumai'cu mintea asguilta de..savant, d'ar 9i ct-t 

r-in tatent ."toar.ibil de scriitor. Descrierrile lui sipt atit de vii, incil par 

sd aducd inarntea o"nitor-"ltitorului arboretul descris cu toatte amdnrtnteie 

iui.-cunoi"iiidu-si acest talent, G. F. &iorozov 9i-a prrtut permite ti 

f:; 

nunte la aqlomeiarea descrierjlor lui liter:are ctr detalii cilrice' Dar, acest 

ir.iii n:u-ilai ieLrSit unora din elevji lui c'are au dat descrieri mult mai 

rlrLu ;1,-i" iipia ,iatelor tixatorice precise, n-au re'ugit sd creeze imagini 

fidele - ---In'oriie ale arbore,telo'r cercetate. 

-ii caz, li.psa precizdrllor taxatorice a contribuit in buni mIsura 

|*"ruu oficrllitaiii siivlce tai?i de metoda lui G. F. Morozov. Se 

;;;;;; aceasti a iost critica.ea mal justiiicatd ce i s-a adus. De aceea" 

J""ti"*t"rli fiii C. F. Morozov s-au grdbit sd indrep'te aceastd lipsd a 

concepfiei -- -ii.' maestrului 1or_ (158)-- 

.iuiitica(ia "iiri,-b.' F. 'r\torozov a deosebit doud grupe tn€ri de' 

tipuri "'-'a) : 

tipuri neinilue,niate pnea puternic de intervenlia omului cirora le-a 

tis iiitii[e'";;;'-;;i;;"a (primul t"rm"n este_greu de tradus in romineete; 

s-ar mai putea rpun. - " 

Tundamental sau d6 bazd) : la noi li s-a zis in 

trecut '"'li-i;d;i--a-,utorit" 

nermanemte : 

inlluen{ei puternice a omului, cd'ora 1i s-a zis 

prouiz'orii': Ca tipuii piovizorii s'-au .considerat 

mai ales arbo'rete'le de' 

ioioase rnoi instaiate in locuri unde riginOase'le au losrt disiruse prin exoloatare. 

incendiu etc. 

"'"- n..oria- puit" a inyd!iiturii lrri G. F. M.orozov a dai de asemenea 

nrilei pentru critici utpt".'D"., aceste critici nu s€ reicreau atit la clasiil;iir'in'.in"-,'.it 

ru-liit"dinea auforrrlui faid de liprrrile prouizorii 

,(s-a 

criticat gi termenttl insugi de prouizona pentrtt. motivttl .ca 

ln natura toltll 

este oro'i,iz,oriu). Anum",'-C. p. Morozort preconiza revenirera cit m'ai i?-pi-d4 

L"'ji[i,i i"itlrij p* .ui"'il considera api-ioric mai valoros.;.oponentii,lui 

au ulras aten{ia'cd acest din rrrmd considerent ntt eslc totdeatlna lusl 9l 

ci uneori *urrtinur"i tiprritor provizorii este mai indicatl (l58)j Nu este 

cazul sd se mai insiste'asupra'acestui punct, care iese de fapt din domeniui 

strict al tipologiei, irecind,in cel -al 

politicii forestiere.. 

Rdmine poritiu'friti'i.a C.-F.-Morozoy 6 adus preciziri importante 

in oroblema briginii aiboretelor de foioase moi jnstalaie in locrrl riginoa' 

r"f,ii Arlii'ru. S? sii"-.a, paralel crr srtabilirea bazelor tipologiei forestiere' 

C. n. mnrozov s-a ocupat mrrlt ;i de problema stt.ccesitlnii speclllor Ioiestiere 

; astfel, el n-a id'cui decit' si aflice in tipo'logie cele invdfate ctt 

ocazia cercetirilor as'rtpra srtccesiunilor (88)' 

Drrpi cirm s-o uraiol si la incepui, concepiia tipologicd a ltri G. Alo- 

,otoi'nltr;;;;; p"-il: ci'a evolua't in contiiruu, folosind atii experien(a 

i,i"ptitj ,li; ; i"'iL rdi logati, cit ;-r cri'ticile aduse. ,Nloartea prea tintourie 

nrr i-a permis ia A.'f o ultimd definifie crtprinzdtoare tipului de 

triiirrl.'u;j l-a inteles el 

"irt 

jn rrltinra perioadr a vieiii. Att rdmas, 

i;-t;;;pt"r rri" precizdri importante, crre permit-t{ t.u iudecetlr apro' 

ximatje cam cum irebuie sa'ii' tost aceastd ultimb concepiie' El spuge 

textual : 

20

,,O clasilica ie actuald a litocenozelor lorestiere, dacd vrea sd iie 

naturali, trebuie sd se bazeze pe ansamblul tuturor factorilor determinanfi 

in tormarea pddurii. Am gi v\ztrl cd astlel de lactori deterrninan{i 

slnl : 

l. proprietilile interne, ecologice ale speciilor lemnoase ; 

2. mediul geogrnlic : clima, roca, relieful, solul ; 

3. rela{iile biosociale: a) intre plantele care lormeazl |itocenoza lorestrerd 

si b) intre ele gi laund ; 

4. cauzele istoricoFgeo,logice ; 

5. amestecul omului : (89, pag. 94). 

t\iai departe se precizeazd cd intervenfia omului trebuie tratati ap,arte, 

iar dintre celelalte paitrr-r grupe, a treia 9i a patra sint deocarrrdatd slab 

studi,ate. Astiel, in ese,nti, clasifica{ia treb,uie sI se baze2',e - cel pu{in 

pentru epoca respectivd - pe p,roprietiiile speciilor gri mediu. 

Anterior, G. Mp,rozov a ard,tat 9i ce proprietd{i anumo ale speciilor 

prezintd importanla deosebiti pentru silvicultura praotici, si anttme : 

1 iu{eala de eliminare naturald, 

2. protec,,tia o,ieritd solului gi arboretelorn'ecine, 

13. productivitatea, 

j. pericolele jn dilerite epoci ale vie{ii si rezisten{a contra lor, 

[. posibilitdlile de regenerare (89, pag. 53). 

De aici se poate trage co,ncluzia cd iri forma finald G. Morozov s-a 

gindit. la.o clasifica{ie complexd, in care sd fie oglindite atit proprietilile 

rinportante ale arbo,ret'ului, cit gi cauzele care le conditioneazd. - 

Pentru a termina trecerea in revistd a concepliilor lui G. F. .fuiorozov, 

trebuie sd fje reamintit cd el a introdu.s si notiunera tipului de statiune, 

p€ care, insd, a limitat-o la suprale{ele neimpiidurite gi mai ales cele 

destinarte impiduririi. El a dat oarecare sla,turi asupra principiilor de 

clasificare a statiunilor, dar eiectiv nu s-a oaupat de astfel de ciasificafii 

(69, oag. 59). 

Inv5{dtura lui G- Morozov n-a fost unanim recunoscutd in trmpul 

vietii lrri. Ea a reprezenlal un curent nou, indreptat ir-npotriva mtinei- gi 

procedeelor gablon ih silviculturi, mai ales irnpbtriva metodelo,r copiaie 

servil dr-rpd strdinltate, ldrd a !ine searna de- realitdtile na{ionale. De 

aceea, foarte multe elemente progresiste dintre silvicultorii rugi ai epocii 

respective s-au incadrat trup gi suilet in migcarea tipologir:zi, dind la 

iveald o serie Joarte lungd de lucrdri tiparite. Citiva oameni de stiin(5 au 

cdutat s6. aprolundege 9i sd deavolte mai departe principiire lui G. Mochiar 

incepind din timpLrl vie{ii lui. Aceas,ta a dat-nagtere la anumite 

discu{ii 

,princip'ial.e, gare idri indoialii ar-r fost de folos disciplinei 

nou-niscute. N-au lipsit nici criticile o,biectrve, care au contribr-rit si ele 

la lundamentarea mari so,lidd a principiilor tipologice. Dar, au fost 9i 

rnanifestiri care au tigdduit tipologiei iorestieie oiice importanfd si au 

declarat-c drept ndscocire inutjld pentru practici. Olicialitatea silvicd din 

ffusia larisid nu i-a acord,at nici o importan{d. Semnificativi mai este 

ostilitatea_ pe farfi, cu c,are tipo'logia lorestieri a fost primita la inceputurile 

ei de cdtre silvicultorii germani. 

Astdzi, dupl mai bine de o jumdtaie de secol 

" 

de existenfi, tipologia 

foresfierd gi-a crrcerit locul meritat printre gtiinlele silvice, iar prol. G.-F. 

:\lorozol' rdmine lond,atorul ei recunoscut de toatd lumea. 

2l

V, \,'. Guman ; el a ldsat nulneroase descrieri tipologi,ce, care prin precizia 

gi frrrmuse{ea lor rivalize azd, cu cele fdcuts de G. F. r}loiozov. lot 

gJ .-1. ingrijit. de publicarea postumd a cdrfii lui G. F. Morozov despre 

lipurile de arboreie, completind-o pentru exemplificare cu descrjerile 

'lui 

proprii Fl ale altor silvicultori co,ntemporani. In activitate'a sa, v. \'. 

Guman a rdmas strict pe linia precor-izafi de G. F. Morozov. 

Dintre al{i silvicuiltori rugi -de seamd care au imbr?itisart ldrd rezerr.e 

iderle lui G. F. ,['1orozor,', trebuje sI lie citat G. N. Vigofki. El s-a ocupat 

i1 mod_ special de clasifrca{ia tipologicd a stejdreteloi', mai ales a celor 

din sudLrl pdrfii europene a U.R.S.S; unde s-a deslisurat cea mai nrare 

parte a. activiti{ii lui gtiinfifice. In ace,st fel, el a completat studiile altor 

tip_ologi executate in mare parte in regiunile sitmate-mai la nord (l2Tl 

( 154) 

Ideile lLri G. F. Morozov au avut rdsunet ;i in alte idri, de exemplLr, 

in Pofo.nia, aP,oi in Letonia chiar in timpul jzoldrii ei de U.R.S.S. ('66). 

9i, dLrpi cum se va arlta aminuniit rnai -ios, in Rominia. 

D. IDEILE TIPOLOGICE 

ALE LUI A. A. KRUEDENER 

Alt cercotitor din aceea;i epocr, A. A. Kriredener (german b,altic, care 

a trfit c.ea mai mare parte a vielir in tlusia si a h-rcra,t in acelagi tirnp, 

c.u G. F. ,\l,orozor,), a mers ceva nt,ai departe. El a dezvoltat puterrric 

principitrl lui G. F..[lo,rozov de a stabili tipurile de arbo,rettdupd conditijle 

edafice. .&tergind pe aceastd linie, insd, a exagerat 9i a 'aiuns 1a 

identificarea tartald inrtre tipul de arboret 9i tipul de-cort"dilii eclafice: tolose.s'te.chiar 

aceia;i termeni pe'ntru desemnarea ambelo,r no'fiuni inir-un caz 

concret. Pentru acest lucru, sistemul lui A. Kruedener a fost dcstul de 

asprrt criiicat mai Iirziu. Dar, marele lui merit a iost intocmirea prinrei 

clasificafii tipologice mai mult ori m,ai ,p,utin cornplete. G. X1oro2oi, 9i 

discipolii lui s-au multumit su aip€rd de inoentariere a tipurilor de arborete, 

lucrind izolat in dilerite centre, fdrd si facd vreo legitrrri intre 

acestecerce{dri loca:le. A. Knredener a incercat, insd, si dea o clasiticaiicr 

sintetricd a tuturor pddurilor de rdginoase din nordul Rusiei europene. El 

pune la baza lipurilon sale urmlto,rii facto,ri: a) umiditatea soluhri : b) 

aerisirea solului gi subsolului ; c) caracterul orizontului superi,or al solului 

(humus de diferite categorii, turbl) ; d) textura solului si subsolului. 

In funclie de acesti iactori se sta,bilesc 37 de tipuri de condilii edafice, 

iiecare avind drepi corespo,ndent gi un anumit tip de arboret. Aceste 

tipuri sint grupate inir-o schemd, care poate fi socotitd ca precilrsoare 

a cadrilaiului edafic al actuale,i gcoli tip'ologice ucrainene. In aceastd 

schomd apar intii tre,i grupe: a) pdduri in atara luncilor; b) pdduri de 

lunci ; c) padurri cu lenomene pronunlate de inrnldgtinare. In fiecare 

grup , se fac rnai deprarte subdivizi,uni in formd de cadrilaj cu doud in. 

trdri: a) conrdiliile de umiditate (gradul 9i varialia in cursul anului),9i 

de drenaj; aerisirea' solului, cu varia{i3 ei in cursul anului; natura gi' 

grosime,a stratului cu humus sau a turber ; b) textura solului. Paralel' 

cu stabiiirea iipurilor de condifii edafice, sint descrise arboretele cores-- 

Iiruedener continud. s.5 ioloseasci acest termen.

punzAtoare, caracterizate prin insugirile diferitelor etaje de vegeta{ie (inclusi'u'pdtura 

vie), regenerarea gi tendin{e,le de s,uccesiune, importan!a 

econonicd, rdspindirea, precllrn 9i o recapitulaiie a condi{iilor sta!ionale. 

Pe lingi aceasta se dau oaracteristicile taxator,ice ale arboretului indreptindu-se 

partea slabd a descrie,rilor lui G. I'lorozov, precum gi aprecierr 

asupra cal'itzi(ilor lemnului; in fine, un e,lement cu totul ru:u rcprezintd 

incercarea de a siabili dacd in iiecare caz concret pldurea reprezinld 

rnodul cel mai indicat de folosinfi a te,renului respectiv (72). 

_ Identificarea tipului condi{iilor edafice si tipului de arboiet nu apare 

totdear-rna justilicatd chiar in cele scrise de A.- I(ruedener insusi. ,qs-tiet, 

in unele caztti, arbore,tele in diierite tipuri de condilil edafice sint aiit 

de asemindtoare, incit autorul descrie unul singur dintre'ele. In alte 

cazuri., in acelagi tip de cond.i{ii edafice apar diferite forrne de arboret, 

deosebite prin aparifia unor specii de amestec (in a,celasi etaj sau iormind 

tun etaj aparte), aparifia subarboretului (care poate deveni chiar puternr.:. 

dezvoltat), dezvo'ltare,a mai puternicd a pdturii vii. 

Clasilicaiia lui A. Kruedener in ultiind formd a reprezentat 9i o sinrezd 

a cirnogtinlelor tipologice anterio'are. I s-au adus si critici si laude. 

Iltleresattt cste cd ttnii arr criticat locnrai ceea ce au liiudat allii. Astfel, 

renunfarea la principiul geogralic al lui G. A'Lorozov este consideratd de 

reprezentantii acrtualei scoli tipologice ucrainene drept partea cea mai 

pozilit,d a tipclogiei lui A. Knledener (desigLrr, in urma 'laptului cE nici 

e'i nrr-l adnrit) ( !29, pag. 175). Altii, insd, crit,rcd tocmai acest lucru, 

ardtind cd in acelagi tip ajung astlel arboretele din regiuni geogratice 

cu totul diferite, in care nici caracierele silviculttrr,ale ni sint-la-fel si 

niici condifiile edafice nll se pot c,onsidera idenirce, cu toatd identitatea 

factorrlo,r aie;i ca bazd a clasificatiei (158). 

Au mai iost senrnalate ;i alte piifi siabe, ca , 

- iolosirea criteriilor nu tocnrai sigure, anume calitatea humusului, 

r'aria{ia umidita{ii, inundaiiile (se criticd nu atit aplicabilitatea in sine a 

acestor criterii, cit laptul ci autorul le-a apreciat cu aproxima{ie, Idri 

turlsuritori precise) ; 

- introdrrcerea criteriirlui care nu este identicd cu 

troficitatea lrri; 

- subaprecierea caracterelor a,rboretelui ca indicator al productivit5{ii 

sta{iunii si inloctrirea lor prin caracterele p,ur edaiice, caie singure 

nu pot ep'uiza problem,a (129). 

Cu torate inconvenientele semnalate, aparilia clasiiicatiei lui A. 

Kruedener a marcat o nour etapi in dezr,.oltarea tipoloqiei forestiere ; 

nren{iondm in treacdt cd lucrarea lui, apirutd gi in limba gernt"and, a 

fost consultatd de cititorii romini (72) ; tol. aga a fost cunoscutd gi lucrarea 

principali a hri G. ,Nlorozov, tradus:i, de asemenea, in lirnba gernlan5, 

iar de curincj 9i in romind. Drn pacate, insd, in aceastd din urmd carte, 

tipo,logiei iorestiere i s-a rezerrrat un loc desiLrl de rnodesi (BB). 

E. IDEILE TIPOLOGICE ALE LUI E. V. ALEXEEV 

Un continuatof direct al 

al gcclii lipologice rrcrainene 

fost publicate intre anii l9l5 

A. Kruedener ;i in acelagi timp lo,ndator 

iost pro'f. E. V. Alexeev. Lucrdrile lui au 

l92B; din plcate ele nu ne.au fost acce- 

23

sjbile in original gi se citeazd aici dupa cee2 ce se gisegte in alte lucrdri 

eornpilative (62) (96) (126) ( 129) ( 158). 

E. Alexee., adoptd in cc,ntinuare principiul lui A. KrLredener asupra 

identititii tipului de condilii staf ionale 9i tipului de arboret, chiar il 

dezvoltl. El numegte tip de teren iarestier I sau sinonimic tip de pddure 

ansamblul porliunilor de pddure unilorme din pLrnct de vedere silvicultural. 

Mai departe este reluatd ideea lui G. F. ,\lorozov astlpra arbore' 

lelor de bazd gi provizorii ; din acest pr-rnot de vedere, E. V. Alexeev iti 

ca'drul tipurilor de:osebegte forme : de bazd, proaizorii ;i accidentale. Astfel, 

in ace'lasi tip de pidure ajung de exemplu : stejdreto-carpinetele de bazd : 

plopigurile proaizorii, rezultate in urma tiierii rase a precede,ntelor ; 

pinetele accidentaLe, instalarte natural pe cimpuri a,rabile abandonate, care 

au provenit cindva din delri;are'a stejlreto-crarpinetelor ; 9t in ultima instanifd 

.-- chiar supralelele deocamdatd neimpddurite, dar provenite din 

distrugerea ace'loragi stejireito-carpinete gi destinate reimpidr-rririi. Astfel, 

E. Alexeev atribr"rie co,ndi{iilor staf ionale rolul conducdtor irr def inirea 

tipului de pddure si chiar reunegrte etectiv tipul de arboret ;i tipul de 

staliune ale lui G. .N'lorozov. Preponderenfa aco,rdatl condifiilor stalionalc 

iaiii de r:aracterele arboretului este justificati prin faptul cd staliunea i9i 

pAstreazh cararcterele cu multd constanli, pe cind arboretul se schimbii 

rusor in urma inten.enliei unor cauze accidentate. 

Ca factori stationali se e,numere clirma, relieltrl 9i solul. Di'n,tre 

aceste trei grupe se considerd detenninante caracterele edafice, inclusiv 

originea geologica a soLurilor ;i cortr{t{iile hidrolo'gice. Dar, E. Alexeev 

insugi pastreazd o anunitd rezerv6. spunind ,,la noi llazele clasifica{iei 

poriiu,nilor de pddLrre drLrpi condiliile stalionale se pot identilica cu clasifica{ia 

dupi condifiile edafice..." [citat dupa B. h'anenlio (62).1 Este 

semni,ficativd aceasti expresie ,,la noi". Ea concordd cu iaptul cd 

E. V. Alexeev a respectat prrincripi'ul geogratic al lui G. F. l\orb,zov, 

executind. cercetdrile sale pe raioa,ne bine delirnitate ; dar, strblinierea 

facutd nu poa,te fi interpretata decit in sensul ci el insugi nu considera 

principiile sale de clasilicafie ca u'nit'ersal val'abile. Criteriile enrun!ate 

s-ru dovcdit rrltcrior loartc bune in regiunca pentrlr care au fost elaborate 

; d'ar, generalizarea lor nu pare sd fi fost preconizatS, de autor 9i 

nici nu rnate da rezultate. 

E. V. Alexeev a introdus in tipologia lui un ac,centuat caracter practic. 

El a in{eles si facd o clasificalie care si satisfacd in cel mai inali 

grad interesele silvicu,ltorului-practicia'n. E{ a dezvoltat principiul itt{tial 

enuntat de G. A\o,rozov, anume ci au va,loare nuurai acele deosebiri 

in caracterele edafice care iniluen\eazd posibilitS{ile de regenerare. 1n 

form,ularea pnecisi a lui E. V. Alexeev, aces't princ,ip,irr se exprimd la fel 

ca gi astdzi : ,,...n'umim tip de pddure totali'tatea por{iu,nilor de pddure... 

care au caractere silviculturale identice si care admit, datoritri acesttti 

iapt, aplicarea acelorargi m,isuri in scopul regenerdrii si educirii pidrrrii" 

[citat dupd B. Ivanenko (62)] . Caracterele silu[culturale sinl inielese la 

iel ca la G. Morozov, addugindu-se in plus calitatoa lemntrlui. 

I Termenul origin:rl rusesc, care apare si in clasificalia actualei gcoli tipologice 

ucrainiene, este greu de tnadu,s ; s-ar putea zice gi tip de teritoriu forestier ; dar, in esen(i 

sentnificaliA corecti este tip de staliune. 

24

clasif ica{ia tipologica a lui E. Alexeev este sintetizatd in lorma 

tabelara, ca .gi la A. I(ruedener. Sint doud tabele: pentru pdduri pe 

soluri normale gi pentru cele cu exce,s de umidita,te (iele d'in urme ie 

limitgqza la mlastini turboase, fdrd sd cuprindd 9i padurile de luncd). 

Pidurile pe soluri normale se imparl apoi in -patru grupe dupd caraclerele 

ed'afice, 

4poi in..cadrul tieClrui gn-rp in'tipuri aufra umiditate 

(patru Br?4e): In fiecare tip se indicd solu-|, 

'arboretut (de'bazd, prooizortlr, 

a,ccidental), subarboretLrl, pdtura vie, clasa de iertilitate, uneori 9i 

unele observalii suplimen'tare (consistenid. iuleald de elirrinare naturali, 

clegterea diferitelor specii etc. ). clasif ica!ia tipurilor cu exces de umiditate 

este mai simpld, deosebindu-se dorid grupe dupr specia predo,minantd 

-; pin sil_vesrtru_ gi anin negru - apoi-drrirt tip:uri dupii ansamblrr 

de caractere ; cele edatice par sd Jo,ace rolirl prepondeient in'diierenlierea 

tipurilor ( 129). 

Prinlre pdr{ile pozitive ale clasifica(iei, pe lingd cele enunrerate mai 

su9, rnai tre,buie addugatd recomanda{ia de a lolosi pe larg p[antele 

indicatoare in determinarea tipurilor de prdure ; dar, in acdta$i timp 

E. V. Alexeev a subliniat cd ,iieosebirea tipurilor mrmai dupi priura vib 

nu are rost. 

clasiiicalia lui E. V. Alexeev a co,nstituit inci un nas serios inainte 

in 

.dezvoltarea 

tipo,logiei iorestiere. De 1a ea s-a trecut direcrt la principiile 

scolii ucrainene actuale. 

caracrterul eminame'nte praciic al acestei din lrrmd scoli este si e,r o 

mo-stenire de la E. Alexeev, care nici n-a conceput cd s-ar pute,a lucra 

altlel decit in strinsr legdturh cu activitatea practicd (el nu a fdcut in 

lucririle sale vreo distinciie intre biologic'9i siloicuttural). Totugi, 

aceasti clasifica{ie a avut si pdrf ile ei slabe. Advsrsarii sco,lii'r-rcrainene 

il, critici aspru pentru identificarea totald inrtre tipul de pddure 9i tiput da 

stati.une, care_ a mers pind la inglobare in tipul de pddure a supraie{elor 

total neimpddurite ; s-a susiinut cd prin aceasta s-a intro'dus' o tirrre 

confuzie, care ar fi frinat intr-o anumitb misurd dezvoltarea gindirii 

tipologice. fteprezentan{ii gco,lii ucrainene ii trec cu vederea acest principiu, 

1a care ei ingisi au renunfat intre timp. Ii reprogeazd in schimb o 

anumitd discordanfd intre enun{area teoretici, in care declard condi{iile 

stafionale drept unicul criteriu valabil de diferenfiere a tipurilor, 9i modrrl 

efectiv de a luc,ra, in care lolosea larg craracterele arboretului 9i plantele 

in,dicatoare. De ase,menea s-a observat ci gradele sale de umiditate 

(higrotopuri) au fost stabili,ie mai rnult intuitfu 9i caracteristicile lor n-au 

fost coniirmate prin determiniri precise ulierioare. 

Discuiabil mai este principiul de a admite in acelagi tip arboreie cu 

corrrpozi{ia speciiicd di,feri'td ; de exemplu, in grupul subor-jlor intrh 

amestecuri de pin 9i s,tejan, amestecuri de pin, stejar gi carpen, amestecur.i 

de pin gi molid. De asemenea se admiie clasarea in acelasi tlp 

a arbcretel'or cu clase de produc{ie diferi,te, uneori chiar cu amplitr"rdinea 

destul de mare, intre II 9l iV. Teoretic insl E. V. Alexeev a milifat pentru 

lolosirea productiviti{ii pentru c,aracl.erizarea tipurilor. 

G. xlo,rozov, A. I(ruedener gi E. Alexeev au fost figurile principale 

in dezvoltarea tipologiei forestiere pini la aparifia arctualelor gcoli iipologice 

din U.R.S.S., care sint descrise mai aminunfit in capitolul 

95

urmetor. Pe lingd aceste curente mai importante au mai existat ttnele 

man,iiestdri tipologice ma.i pufin ctlnoscute-; cele mai interesante djrr ele 

reprezintd, de fapt, vanian'tele gcolilor actuale. 

F. SCOAI.A TIPOLOGICA FINLANDEZA A LUI A. K. CAJANDER 

$co,ala tipologica finlandezd se bucuri de o largd popular.itaie itt 

Europa OccidentaJd, degi ap'licabilitatea principiilor ei in prac'tjgq pare 

destul de restrinsd. Ea'a lbst infiin{atd -de marele silvicultor Iiriandez 

A. K. Ca jander, aproape in acelali tirnp clr gcoala tipologicd a lui 

G. F..\lorbzov; prima lucrare a lui A, Cajander a iost scrisd in 1909-9i 

a ap,irurt in 1913, abia la l0 ani dupd primele lucriri tipologice arle ltti 

G. F. Ilorozov. Este demnd de remarcat aceastd coincidentd, mai ales 

dacd mai addrrgdm cd 9i gtiin{a l,itocenologiei (in sensul actual al cttvin,tului, 

al studiului general a1 colecti"'itdtilor vegeiale) cam toi - 

pe 

atunci a incep,ut sd se-infiripeze. Ea dovedeste incd o dratd cd in dezr.oltarea 

gindirii omenegti survin anrtmite epoci, cind 'o idee trebuie sd 

se n,asce, liindca gtiin{a a ajuns sd aibd nevoie imperioasi de aceastd 

idee ;i rru rnai poiate progresa fdrd ea ; gi de multe o,ri ideea apare ir_r 

forme m,ai mult-ori tna,i pLrlin asemdndtoare, aproape simrlltan \a 2-',i 

oameni de gtiin{d, care luireazd, separal, fdrd si gtie r"rnr-rl de altul. 

A. K. Ca jander la inceputul carierei sale s-a ocupat de botanicl, 

atacind mai rnr,rlt probleme litogeogralice. Degi pe vremea alceea. gtiin!:t 

litosociotogiei sau'fitocenotogiei-era 9i e,a 1a primele ei incepLrtur_i,-_ se' 

pare cd lucrdrile tiri Oin tiriere,fe urmdreau tocri-rai aceste aspecte. Ultciior 

A. Ii. Cajander a trecut la strrdtul problemelor torestiere, in care' 

s-a dovedit foarte mtrltilaieral. Insd, pinh la siirsiiul r,ieti'i el a iosi 

cortsiderat ca rin litogeograf de iazd, iar creaiia ltri Iar"oriti 

teoria tipurilor dc pddure este prtternic influentatd de acest 

spirit iitogeogralio (poaie ;i mai precis titoceno ogic). Pe linga 

a-ceasta, insi:,- ea a lost iniluentatii ;i de ltrcrdrile anterioare ale unDd 

silvicultori. A. K. Caiander insusi a recunoscut - la rfel ca G' F. Moro- 

7.O\ 

A. Lundstrom, H. Hesselman ;i K. G. G. Norling (24)' 

1n lormularea teoriei sale, A. K. Ca iander pleacd de 1a principiut 

identitdtii sau echir,'alentei iacto'rilor stafionali, 'care adttce identitatea 

c.aracterelor forestiere ale arbo,re'tului, mai ales a cregterii =si prodtrctiei 

toiale. El admite principial cI ln pldiurea virgind arboretttl insugi ar 

oglindi irrdea iuns irrflLrenta sta,iir-rnii gi dreort consecin{i - strtdiul oroprietzililor 

ltti ar fi suiicient pentru stabilirea _tiprrltri. Dar. in rrddurea 

iulburatd de amestecul continuu al omului, arboretul poaie cdplta alle 

caractere. nenaturale, care sd ntt mai exprime atit de eviderlt conditiile 

stationale. Revenirea la adevdratele caractere naiurale se pro'duce dar 

foarte incet. Cum aproape lttl mai existd arborete neatinse de orn 9i' 

amestecul omului tinde a deveni continuu, revenirea la starea naturalii 

devine in general problematicd. Asilel, caraoterele exterioare ale arboreiului 

nu -ajung niai nicriodatd sd exprime ader,drata productivitate I 

staliulii. In schimb, pdtura vie a solt-tlui ar ii mult mai fi'deli conditiilor 

stationare. Este -iniluentatd gi ea de om, dar maj mult indirect si 

intr-un grad mai mic, ian relacerea aspecte,lor naturale se prodttce-loartel 

repede. Ar urma ca in pddlrea supusd iniluenlei ,omului pitLrra vie este 

26

aceea care, prin compozitia specif ica 

gi aspectul ei, exprimd oalitatea adeviratd 

a sta{iunii. Mergind -rnodiiicat mai departe, 

chiar 9i in arboretrr'l d6 om. 

o sumedenie de caractere, mai ales din 

cele mai interesante pe'ntru noi (produc{ia, 

rdnrin to'tu9i la discretia factorilor 

sta{io'nali. In concluzie : studiind 

pitura vje ne putem da seama de 

toate caracierele importante ale arboretului. 

La inceput A. K. Cajander a iormulat 

o primd clasiiica{ie cel'a mRi cr-rprinzAtaare, 

mai ales pe baza studiilo,r sale 

din Gerrnania, complet,ate crr u,nele investiga{ii 

in alte {dri, inclu,siv Finlanda. 

In aceastd prirnd iorrn,ulare. el a 

Iolosit numai doud rrnitaii de clas;ficalie 

- tipul 9i srrbtiprrl de pidure. 

Detinilia lui clasicd -spune: ,,Acelagi 

tip de pldure trebuie sd cuprindd 

toate arboretele, a cdror vegetalie la 

A. K. Cajander 

virs a maturitafii gi l,a o cons,is,te,nti 

(1879 - 1943) 

apro,piati de norm,ald se caracterizeaz-i 

in 

.general. 

prin compozilia specilici corm,und 9i prin acelagi caracter 

e-cologo-blologic, precrrm gi toate arboretele, vegeta{ia' cdrora diiera de cea 

de mai srs nqr;mai prin astiel de p'articr-rlaritdti, care pot ii privite ca tenrporare 

pi accid,entrale, in nici un caz ca perma,ne,nte, ,de exe,mph_r, nlscute 

din cauza virstei diferite a etajulLri de a16ori, prezen{ei goluriior, introducerii 

al'tor esen,fe etc. Difere'n{ele penn,anente co,ndi\ioneaz| un alt tip de 

pddrrre, cind sint destr-rl de evidenrte, 9i un subtip, cind sint mai puiin irnportante, 

dar totrrgi au o insemnd,late" (24). 

- Desi din aceastd delinifie ar reiegi obligativita,tea compozi{iei specifice 

unriorme gi a condifiilor ecologice aseindrrdioare, in realitate -au 

fost clasate in ai:ela;i tip qi subrtip arBoretele ae rpe.ii ira.t" diferite - 

$iffi 

lrfl 

molid, prin, brad, iag, stejar; iar'in ceea ce privejte conditiile ecologice, 

in prtmele lucrdri li s-a aco'rdat pu{ini irnportani5, considerindr-r-se cd 

sint indeaiuns caracterizate prin aspectul pdturii vii. Denumirea tiprrlui 

9i subtipLrlui este dati dLrpd plantele erbacee caracteristic.e. In aceastl 

primd clasiticatie. A. K. Caiander a deosebit numai trei tipuri (in ordinea 

productivitltii crescinde) (24\ : 

l. tipLrl Call'tna ; 

2. tipul Xlyrtillus crr strbtipurile : 

- Calamagrostis ; 

- Myrtillus ntgral 

- Aira f lexuosa: 

- Rubus idae'us : 

I Sinonin cu Vaccit;.iirnt nulrlillus

3. tipul Oxalts c,u slrbtipurile r 

- AxaLis-Myrtillus (de iapt o trecere spre tipLrl precedent); 

- Oxalts: 

- Asperula : 

- Impatiens-Asperula. 

La aceste tipnri a mai iost addugart in curind un al patrulea, anume 

tipul Cladina, caractvrisrtic celor mai sirace gi mai uscate sta(i,uni. 

Aproximativ in aceastd iormh, clasilicaf ia lui A. K. Oaiander a 

tdpdtai o circula{ie interna\ionali ; artico,lele cele naai importante, p'ublica,te 

in limba geimand sau englezl, au ajuns gi la noi in !ari, au,_iost 

cercei,ate 9i discutate in cercurile silvicu'ltorilor romini (24) (25)' Este 

intere'sant de subliniart cd principiile lr,ri au fost cunoscute la noi mai 

ina'inte decit cele ruseg,ti ale lui G. Morozov; intr-un timp s-a cr€zrtt 

chiar in mod sincer cI, in general A. K. Cajander are prioritate ca fondator 

al tipologiei forestiere. 

Ideile lui A. K. Cajander au evoluat si ele in decursul timpurilor. 

Fl 9i-a modilicat denumirea unitdNilor de clasiiica{ie 9i con{inutul atribuit 

unora din cele descrise mai inainte. Astfel, ultima clasifica{ie ce 

n€-a parvenit,.referitoare la pddurile Finlandei, con{ine intii o imprrtire. 

pe..clase- 

.qe 

pdduri, iar acestea la rindul lor se impart pe tipirri; 

unele. din subtipurile clasificafiei precedente au devenit iici tipuri.'Sint 

deosebite cinci clase: 

.. I ) glasir_ pEd'-rrilor_ xerofite cu mugchi 9i licheni, in care apar tipLrrile 

vechi cladina $ calluna, precum gi unele noi dintre care mai iriteresant 

este Vacciniumr ; 

2) -clasa_pddurilor mezofite cu muEchi, in care regisim vechile subtipuri 

Mgrtillus g Oxalis-Mgrtillus, devenite tipuri aCum ; 

.3) clasa p4durilor cu ierburi, in care se gdsesc tipurile cele mai 

productive - Oxqlis-Majanthemum, Sanicula, Aconitum' elc. ; 

4) clasa mlagtinilor turboase umede, cu molid gi foioase; 

5) clasa mlagtinilor turboase uscate, cu pin silvestru. 

Llltimele doui clase nu sint discutate amdhuntit, dar se mentioneazd 

cd fiecare se imparte in mai multe tipuri (25). 

Tipologia iinlandezd s-a bucurat de atentie si dincolo de hotarele 

tdrii respective. Chiar unii tipologi finlandezi au flcut cercetiri in strainitate, 

de exemplu, A. K. Cajander insu;i in Germania, Austria Ei Siberia 

(24), al{ii in Estonia (81) Ei America de Nord (59). De asemenea, 

unele cercetdri dupi aceste metode s-au iicut 9i de cdtre siivicultorii 

din flrile respective, de exemplu in Danemarca (14) Ei chiar India (102). 

Discipolii lui A. Cajander au efectuat gi citeva cercetiri privitoare 

la productivitatea diferitelor tipuri de padure din Finlanda, precum ;i 

asupra condi{iilor ecologice determinante ale tipurilor. In felul acesta, 

ei s-au abdtut intrucitva de la linia inifiali a maestrului 1or, care nu 

vroia sd intre in studiul detaliilor sta{ionale gi a sus{inut chiar cI tipurile 

de pddure depind in micd mdsuri de natura solului. 

In ceea ce priveEte productivitatea, s-a constatat cd pinul silvestru 

din cinci tipuri mai rdspindite - Cladina, Callunq, Vaccinium, Myrtillus, 

28 

I Planta caracteristici este V.uitis-idaea, pe cind in tipll MgrtilLus - V.mgrtillus.

Oxalis-Ilyrtillus * dd la 120 de ani voltttne la hectar ce yariazi de lir 

175 m3 la B4B m3 (adio:d aproximativ pirrd la 480%). 

Paralel cu aceasta s-a constatat ci trecerea de. la tip la tip (in 

ordinea de mai sus) poate avea loc din urmltoarele cauze : 

- fie mlrirea compactitdfii solului (a proporfiei elementelor iine), 

umiditatea rdminind aproximativ constantd ; 

- fie mdrirea cantitS{ii precipita{iilor atmosferice, la compactitate 

relativ constanti; 

- iie mlrirea Lrmiditafii in sol, datoritd unor condi{ii locale de 

relief, cei doi factori precedenfi rdminind neschimba{i. 

In acelagi timp, o datl cu trecerea de la tip la tip, se accentueazi 

descompunerea litierei, formarea humusului, levigarea sirurilor u$or solubile 

gi podzolirea ; paralel se mdreEte con{inutul in azot 9i calcitt 

asimilabili, pind 1a aproximativ 300%. 

Nu mai inststdrr asupra altor cercetdri analoage [citate dLrpd R. 

Lang (73), pag. 405-4091. 

RezLrliat6te interesante au iost o;bfinute in cerceidrile micro biologice 

asupra solurilor de diferite tipuri. S-a stabilit, in general, ci activitatea 

miciobiand creqte paralel cu sporirea productivita{ii tipului de pddure 

respectiv ; 1a fel ciegte cantitatea 9i actlvitatea bacteriilor fixatoare de 

azot. Aceste diferen{e sint atribuite in special confinutuiui deosebit in 

humus Ei in api al solurilor tipurilor respective (157). 

In'fine, s-au fdcut cercetdri foarte amSnun{ite asupra relatiiior 

existente intre tipul de padure 9i calitatea lemnului ; aceste cercetdri nu 

s-au limitat la aprecieri, ci au mers pind 1a mdsuritori precise ale proprietitilor 

' 

tehnologice (74) (75). 

l'oate acestea Tratd'cLi cita seriozitate au in{eles silvicultorii Iinlat?' 

dezi si dezvolte teoria tipurilor de pddure, care constituie pentru ei 

una din mindriile nationale. 

Intr-adevdr, ei se folosesc de clasificatia lor tipologicd in lucrdrilc 

lor de gospoddrie silvicd gi sini perfect nrrrllrrmi{i dc rezultatele ob!i- 

nute. Lucrul este demn de a f i r-emarcat, iiindcd teoria insdgi a f ost 

asoru ^ criticatd. 

A fost criticat mai ales principiul echivalen{ei biologice a_ statiunilor' 

infeles atit de larg, cum a'fdcuf A K. Cajander, admit-ind cd acelaqi 

tip de p5dure se poate gdsi pe soluri foarte deosebite. Dupd cum am 

vizut', iipologii finlandezi au introdus ei inqiqi anumite corective in 

aceastd privin{d. 

S-a criticat qi presupunerea cd pdtura vie este independentd sau 

aproape independentd de compozi{ia arboretului ; din contra. se gtie ca 

etajul' arboriior influen{eazd puternic celelalte etaje de vegeta{ier, Dg 

u.e.u, folosirea vegeta{iei erbacee ca singura indicatoare, fdrd leglturd 

cu cea lemnoasd, ar fi neindicatd. 

S-a ardfat, de asemenea, c5 determinarea corectd a tipurilor de 

pddure dupd metoda lui A. Cajande.r .s. aT putea face numai la virsta 

inaturitdtii'li la o consistenfd apropiatd de normald; astfel de situatii 

r" intitn.t. relativ rar; de aceeaâpiicabilitatea metodei lui A. Cajander 

ar fi limitate (62) 

Cu toate acestea, silvicultorii finlandezi folosesc cu succes aceastA 

metode 9i nu par dispugi 6-0 schimbe clr alta. Sttccesul tipologiei 

29

Iihlandez.e in patria er' poate ,fi comparat numai cu succeslrl celei ucrainene. 

Se pare cd explica{ia este simpld, qi anume, in ambele cazuri au 

fost alese criteriile foarte potrivite pentru condi{iile !drilor respective; 

partea curioasl este reprezentatd prin faptul cd aceste criterii iint atit 

de deosebite intre ele. 

.. _Pentru explicarea succesului tipologiei finlandeze, de nein{eles pentru 

tipologii din alte {iri, s-a lansat o ipote,zd (care, pe cit se pare, nu'a fost 

veriiicatii pe teren). Anume, in prclurile din n,ord consisten(a normald a 

arbo'retelor ar fi relativ redusd, deci etajul arborilor n-ar influenia prea 

puterrric aspectul pdturii vii gi acea,sta d,in urmd ar reilecta mal iiael 

proprietdfile so,lului decit la la'titudini mai mici. De a,sernenea, in aceste 

regiuni tnrdddcinarea arborilor de orice specie ar ii pufin ad,incii" deci 

-arborii gi plantele erb,acee ar folosi aproximativ acelagi strat de sol. De 

aceea, pitura vie ar indica mai bine-calitatea arboretului, decii in alte 

liri unde inrdddcinarea arborilor e'ste mrai profundi (cazul este bine 

cunosc:ut Ia noi in tard, unde gdsim uneori arborete medioere, pe cintl 

pd,trrra vie ar ardla calitatea bund a solului ; explicalia std in 'faptul ci 

este bun numai strartul superficial al solului, suflcient penrtru ve:getaiia 

',erbacee, dar insuficient pentru cea lemnoash). 

Aceste explicatii par si aibi o anumitl dozd de adevdr. Semnificativd 

in. aceastd privin{i_este nereugiia sau reugjta slatrd a aplicdrii metcdelor 

lui A-. Cajander in Europa centrald. 

In ceea ce prives'te-aplicarea in nord, insr, tot atit de semniiicativi 

este coincidenta unor tip'u,r,i ale l_ui A. Cajander cu cele descrise de primii 

tipologi rusi. -'Astfel , bir cu licheru core'spunde tipului ctadina: bor cu 

muschi .st arbu;ti pitici - tipului Vaccihium: hbtm - tiprrlui Maianlhenturn-Oxalis 

: holmouaia rounead - tipului Myr.tiilus. 

ori cum ar sta lucrurile cLr justelea sau injustelea criticilor gi cu posibilitatea_ 

sau imposibjlitatea allicarii metodei lui'A. cajander dincblo 

de hotarele frrii sale, fapt cert iamine cd Finlanda posedd"asldzi un sistem 

tipologic propriu'9i briginal, validai-qi ; i;;t detinitiv intro- 

"'drrs in practica silvic-ulturii nationale. "ui"-.-i Nrrmele creatorrrltri acestei tipologii, 

A. d- Cajander, va rdmine inscris pentnr tcrtdeauna prinire marii iealiiatori 

in domeniul silviculturii din toate timprrrile gi ioate firile. 

G. CLASIF|CATTTtE 

FTTOSOCIOLOGTCE 

Paralel cu dezvoltarea tipologiei fonestiere oa un oapito{ al silviculturii, 

a luat nagtere gi o ramuri speciald a botanicii, care urmiregte studiul 

general -si clasificarea vegeta{iei dupd unitdf i naturale. ln acest 

studiu, botanistii au ajuns in mod firesc sd se ocupe gi de piduri. lletodele 

lolosite de ei, mai ales in ceea ce prive-ste lutrul de teren, nu sint 

prea deosebite de cele utilizate de crtre tipologii lorestieri ; uneori .se 

obryr]lI osi o apropiere sau chjar o rfuntitate intre unitdlite de clasificafie 

stabilite. Astlel, degi ini{ial scopurile de cercetare au fost total diferite, 

de la un timp s-a creat o oarecare suprapunere. Din aceastd cauz6. att 

apdrut gi unele coniuzii asupra confinutului acestor doui discipline, mergind 

uneori pind a le considera total identice; or, acest din urrnd punct 

de vedere, in general, nu este iustificat. f)e aceea este bine si se dea 

30

aici, Ioarte pe scurt, unele detalii asupra studiultri vegeta!iei in cadrul 

gtiin{elor botanice. 

Qamura bortanicii, care se p,rercupd de cercetarea in ansamblu a covorului 

vegeial, dupd metoda asemdndtoare la orice tip de vegetafie - 

pidure, stepd, finea{a etc. - a purtat nume diferite in diierite {dri gi 

iimpuri. Ac'tualmente la noi in lard se vo,rbegte, in general, de geobotarticd; 

termenul, de fapt, nu este no,u gi a fost folosit de mult in alte !ari. 

Trebuie sd iie rernarcat ci tto{iunea de geobotanicd are un conlinut ceva 

mai larg ; ceea ce s-ar putea asimila sau opune tipologiei lorestiere reprezintd 

numai o parte din geobortanic5. Aceastd parte, releritoare la studiui 

gi clasificarea grupirilor vegetale, este cunoscntl in U.R.S.S. sub nurnele 

de fitccer'ologie, iar in liirile din Eur'opa Occidentald s,i in America -fitosociologie. 

Ambii termeni se considerd uneori ca sinonimi. Geobotanigtii 

sovietici, ins5, se opun unei asttel de interpretdri gi subliniaz?i existen{a 

uno,r deosebirr principiale intre fitocenologia sovieticd 9i filosocio- 

/ogia occidentald (154). De altlel, asupra fitocenologiei sovietice 9i a raporturilor 

ei cu tipologia iorestieri se revine amdnun{it in capitolul 

urmitor, liindcd aceasti chestiune prezinll mai multd actualita'te. Aici 

sint necesare nurnai unele preciziri sumare asupra filosociologiei occtdentale. 

Fitosociologia nu este nici ea o disciplind unitard. Existd ciieva gcoli 

litosociologice, care se deosebesc destul de m,ult intre ele din unele puncte 

de vedere. Analiza arnrinunlitd a acestor gcoli ar intrece gi scopurile cdrlii 

de iald si competinfa autorului ei. De aceea ne limitlm aici la examinarea 

princrpiilor scolii lui J. Braun-Blanquet, care se bucurd de mai muit 

credit in striindrtate 9i a lost mai bine cunoscutd 9i la noi (21). Ocazional 

se vor lace gi unele referinle la lucrdrile altor gcoli. 

In metoda fitosociologicl a lui J. Braun-Blanquet unitatea iundamentald 

de clasiiica(ie esle asocia{ia oegetald. Se admit numeroase unitd{i de 

ordin rnterior - subasocialie, oariarid geograficd, faries,' la unit autori 

apare 9i termenul de tip, care insd nu se suprapune tipului de pddure al 

silvicultorilor. De asemenea sin,t multe unitdli de ordin superior : grupa 

de asocia{ii, alianld, ordin clasd etc. In gene,ral, se cauti sI se intocmeascd 

un sistem de clasifica{ie complex gi bine ierarhizal", in brrnl mdsurE 

imitat dupd si,cternul de clasificatie a plantelor si a'nimaletor. 

Nu interese,azd aici analiza in intregime a acestui sistem de clasificalie. 

Dar, este cazul sd se examineze mai amlnun{it r-rnititile mai importante, 

anume asoctaltile gt subasocialtile, care ar putea li comparate c"t 

tipurile de pldure" 

Irr stabiiirea asociaf iilor gi subasocia{iilor, f itosociologii se condur:. 

dupl existenla unor anum,ite specir de planie proprii numai acestor unitdfi 

; sint denumite specii carocteristice la asry.ialii 9i specii dilerenliale 

la subasociafri (de fapt, este cam acelagi lucru, mai ales ci nu existd nic.i 

delimitare riguroasl intre asocialie gi subasocialie). 

Teoretic. speciile caracteristice 9i diterenliale nu se aleg dintre ceie 

mar abundente. Ele pot fi chiar rare sau foarte rare ; principalul este ca 

specia respec.tiv6 sau combinalia de specii sd nu existe decit in r,rnitatea 

de clasifjcalie studiatii, deci sI poati servi la identificarea ei. Din ultirna 

clauzd se infelege cd speciile larg rdspinditre, fie cd sint dr:rni,nante fie cd 

31

aparf in numdr mai mic, in general, nu sint luate in consideratre (ele, 

insd, pot f.i caracteristice penlru unitiifi de ordin superior). 

Acest mod de a stabili unitdiile de clasifrcafie, privit din punct de 

vedere pr,rr teoretic, nu este lipsit d'e irtgentozilate gi el6ganta. In hplicarea 

praoticd, insd, apar diiicultd{i serioase. In prirnui rind, pretenlia de a 

stabili anumite grupe de specii (caracteristice sau diieienilalb), care 

existd numai in unitate'a de clasificalie respectivi, presupnne cunoagterea 

amdnrn{itd atit a acestei unitlii, cit ;i a cerlor invecinate, {ati de care 

trebuie si se Iaci delimitarea. Deci, stabilirea unitdiilor de clasilicalie n-ar 

trebui sd fie idcuti decit dupi ce se acumuleazd, sulicrent ntaterial cules 

pe teren. care sd permitd studiul simultan al unui numdr mai mare de asocia{ii. 

Studiile de teren ca si prelucrarea materialulr-ri 1a biroLr necesitd 

fgarte rnult timp ; iar cercetatorii de obicei au timp limitat gi nir pot ataca 

de'cit aspecite parliale. De aici apare mult sr-rbiectivism in stabilirea speciilor 

cararcteristice 9i diferenfiale. In cazuri simjlare, diteriii aLrtori privesc 

uneori aceeasi specie in mod deosebit. Astfel, in cazul concret al 

fdgetelor cu flora de kutt, dupd un autor, Alercuriaiis perinnis deterrnind 

a. nsociatie,' deci, toate idgetele 'avjnd bine repreze,ntatd aceastd specie 

sirrt grupate in asccia!ia l;agetum mercuriolosum'(142). In alt caz, aceeagi 

specie este considerati ca determinind nrrm,ai o unita[e de cel mai mic 

ordin, anulne un lacies; arboretele cu .Nlercurialis perennis bine reprezentat 

nici mdcar nu se grupeazd la un loc, ci sint impdriite intre diferite 

trn_iiili, a,ciror delimitare s-a idcut pe baza altor specii (pe cind la autorul 

precedent acestor din urmd specii li s-a acordat mai pulina importantd) 

(9). 

Un alt inconvenient rezida tocrnai in fap'tul cd de multe ori speciiie 

caracteristice gi diferentiale nrl se pot stabili printre cele rnai freivente 

;i abrrnden,te, ci dimpotrivd printre-cele rare. Aceste specii nu se glsesc 

peste tot, ci trebuie ciutate in mod spec,ial. Destul de des, in u,rrna efec.tudrii 

unui mare nulner de releveuri, se constatd cd nu se pot stabiii 

plante caracteristice, care sd se giseascd in toate aceste releveuri. Cu 

alte cuvin,te, s,tudiind un anumit caz co,ncret pe teren, cercetdtorul respectiv 

poate sd r-ru gdseasc,ii prlante caracteristice nici unei asociaiii, ifl 

care eventual s-ar putea incadra suprafa,ta studiatd ; deci, el nu po,ate 

si iie sigur de justelea incadrdrii idcute de el. De alttel, iitosociologii nu 

acordi irnportan{d acestui inconvenient. Principial, ei nici nu admit cd 

s.ar pu,tea determina pe teren apartenen{a la. o anumitd asociafie. Pe 

teren se culeg numai datele, iar pentru stabilirea asocia{iei este necesari 

prelucrarea amdnuniiid la biroLr; cu aceastd crcazie se poate elimina 

inconvenientul rezultat drn lipsa plantelo'r caracteristice ; incAdrarea intr-o 

asociaigie se po,ate face prin comparafie, dupi aspectul general al vegeta; 

liet 9i dupi alte considerente siruilare. Dacd, din puntt de vedere- pur 

gtiiniiiic, icest mod de a lucra nu ridicl obiec{ii pr'ea serioase, in cazul 

apltca:flilor practice, el devine foarte greoi. In praclica apare nevoia unor 

deternriniri rapide, pe supraie{e mari; apare, de asemenea, nevoia cartdrilor, 

care devin ,si elc ioarte greoaie in caztl cind unitatea de clasilica{io 

nu se po'ate derterurina direct pe teren. 

De altfel, metoda clasicd rie a stabili unitdlile de clasiiica{ie dupl 

plantele caracteristice nu este totdeallna respectati in lucrdrile fitosociologice. 

lnr.studiul asociA{iilc'r lorestiere, interesant in mod deosebit pentru 

70

noi, s'a 'si accelltuat cd in ntulte cazuri nu sc pot stabili plante caracteristice, 

ci trebuie sd se. recurgd la stabilirea aiocia{iilor dupi cornbinalia 

caraclensticd de plante lemno,ase. De asemene,a, uneori in imposibilitatea 

de a giisi specii caracterjstice, unitafile de clasificatie se stabilesc drrpa 

unelo specii saLr. 

. grupe de specii cri abundenld mdre. Acesie proceclce, 

admlse ca..exceptii, se apropie de modul de lucru in tipologia lorestreri ; 

drn aceasli catzd, se gi intimpid ci in rrnele caztrri - -nu prea lrecrente, 

ce't drept - unitii{ite fitosociologice se suprapun cu cere iipologice. 

. -rn majcritaitea cazurilot, insd, existd o deosebire puternicr. -rn cazti 

studiilor asupra pddurilor,.asocia!iile se pot stabili, dup,r cr-rrn s-a spus 

gi qai. suS,. dupi combinatia caracteristiia de specii. Dar, in staibilirea 

acesiei' combinafii, fitosociologri de obicei nu fin seama de abunden!a 

rrnei anrrmite specii,.ci nunai de prezenia ei. De exemphr, intr-o asocia(ie 

descrisd chiar la noi in tard sub-numele de Abielo-Fagetum semenicense 

sint-inglobate si.{agetele cu brad disen-rinat si brddetel6 cu fag disenrinaL 

gi fdgetele pLrre (ul,timele, pr,obab1l, pe baza considerentului ci. se afld in 

apropierea celorlalie gi lipsa bradr-rlr-ri ar ii un accident) (20). Se in{elege 

cd un srit'iculton nu poate accepta acest princt dc vedeie.' 

In descrienle frtos.ociologice, in gerieral, caraclerizarea eco,logicd a 

lsocia{iilor se lace foarte sumar, iar uneori lipsegte aproape cu desdilirsire. 

De fapt, nretoda prevede o caraclerizare cit mai am'enr-uitrta a conditiilor 

s^taiionale. Dar, hceastd recomandatie rareo,ri esto respbcrtatd intocniai. 

Sint r-rnele lucrdri care fac excepiie, chiar prinire cele eiec-utate la noi in 

tare (9). De asemenea,_ Lln interes deosebif pentru partea ecologicii aparo 

ll reprezentaniii.scoli fitosociologice anglo'americane, cum se p6ate vedea 

din unele lucrdri, ce au ajuns $ila noi-(163); orientarea ecologicb este 

soco'titd chiar ca o caracteristici importantd a acestei sco,li (154). Maioritatea 

hrcrdrilor fitosociologice, insd, in special cele executaiie dirpa nietoda 

J. Braun-Blanqtret, acordd prea pu{iria importan{i aspectelo,r ecologice. 

Acest_ lucru este si explicabil. iiindci rezLrltatele'cerceierii ecologice 

nu sint valorificate in nici rtn fel la stabilirea si caracterizarea unitdt'ilor 

de clasi{icatie ;. nu e,ste, deci, de m,irare cd ma joritatea fit,o,sociologilor 

negliieazA acest aspect. 

Trecind pe 1ln alt plan, irebuie sd fie relevaid incd o laturd negativd 

a procedeelor fitosociolo,gice. Anume, ele nccasitb un volum extraoiclinar 

de muncd. In fitosociotogie se prelinde sd se intocmeascd lista aminun{itE 

a tuturor speciilol conlponente ale unei asociafii, insotitd de o serie'dc 

c,oeiioienii speciaii. Aceasta presupune executarea numeroaselor releyelri 

parliale, iar in fiecare rsleveu trebuie revenit de mai multe ori in cursul 

unui. sezon de vegeta;fie, sp,re a cuprinde si toate 5'peciile, la care perioada 

de viatd activd este foarte scurti. rJrmeazd afioi o prelucrare'de 

birou, in care' intervin ;i calctrle statis,tice, ce-i drept, f

in concluzie ltnald, socotim cd rnetodele liiosociologice sint pu[in potrivite 

pentru cerce'tdri ?sup12 piidurilor in scopuri. practice. Unit5liie.de 

clasifici{ie sint stabilite 'pe'baza criteriilor lipsile dg jnteres.pe'ntru silvicultura 

practici, iar asp6ctelor importante din acest, pungt de vedere nu 

li se acorda ntci o atentie sau 11 se'rezervd un loc rninbr. De aceea, aceste 

unitd[i rareori p,ot Ii acceptate in lorma lor^ inifiald ca. echivalente ct't 

unitaii de clasilica!ie iorestiera (trpologica). In plus, rnetodele ti'tosociclogice 

sint foarte greoaie, necesiti mLrnia multd de .prelucrare, 

nu permit 

deferminlri rapide"pe ter6n gi lasd toarte multe posibiliti.i de rnterpretdri 

ore'a ' subiective. 

Aoe'ste co,ns,ideralii ntt inse'amnd, binein{eles, cd rezultatele c,ercetdrilor 

fitosociologice n-ar prezenta un interes pent! tipologia torestierb 

gi ar trebui de-scons'iderat-e ierd nici o tezeru6. DimpotrivS, ele ccn(trt 

citeodatii utr material documentar bogat gi valo,ros, care p'oate 9i trebuie 

sd fie valorificat in cerce,tdrile tipologice; dar, valorificarea trebuie sI 

lie facutd p,rin prelucrarea aces{tui'mat'eria,| in lumina principiilor. ttpologiei 

f'orestiirre. liai jos se va reveni mai aminun{it asupra situa'tiei cerceF 

Terilo. litosociologicb de la noi din !a'rh 9i asupra importanlei lor pentru 

tipologia forestieri ro,mini.

CAPITOLUL II 

$coLILE TtpOLOGTCE 

ACTUALE DtN U.R.S.S. 

A. GENERALITATI 

lrr prezent exista inca in U.R.S.S. doua gcoli ttpolosice. desi in rene_ -5-^ 

tate rinduri s-arr dat sugestii perrtru uniiicarei t;;. iJ;; ;; ;i" 

dezvoltat mai ales in nordul pdr{ii europene a U.{S.S., inti, in cardrul Aca_ 

denriei de silviculturd din Leningrad, iar rnai tirztu, al Institutului forestier 

al Academiei de gtiin(e a u.R.s.s. de la 

jn 

Moscrovu.'a.-aouu s-a ronnar 

R.s.s. ucra,ineand, la l(iev, po'rnind de la lucrdrile lui-E. v. Aiexeer,. 

Principiile ambelor gcoli au erioiuat in decr-rrsr,rl i;.pi"ii"i. Se va incerca 

si se arate mai jos situatia actualh. 

De Ia ince.put trcbrrie remarcat cd;rrnbcre gcori a'destrrle pu'ctc 

cornune. Acest lucru se referd nrai ales la stabiliieu .oirtinriri;ii-r;tr;;li 

tundamentale, a. 

|ipuut de pddure. Degi r"prur"iitiniii -';;il^;;;';;i; 

mai polemizeazd in aceastd pnvinii, pehtru'un observatoi o,oie"tlu-.*i* 

cl11 

9a lnurite de pddure se stabiteic de ei apro;im;tl; d;p; ,."i"L,rl 

crite'ii. Desigur, acesta a iost moti'ul pentru caie conferln,{a de tiporogie 

iorestierd, tinr-rtd ia Moscc''va in 1g50, a reugit si lormuleze definritii'u"oEptate 

de toatr lumea, nu numai asupra tiputui de pddure, dar si u.,-,p.o 

li.pulut de condtlii sta|ionale. Hste r,rtil sd se reprodr.rcd aici aceste defililli. 

,,Tip'ul de pddure reprezirrti por{iunile de pd'crure, uniiorme dupd compozilia 

speciilor arboresce,nte, dr-rpd celelralte etaje de vegeta{ie si far_rne, 

dupi complexul condifiilor ecologice (climatice, eclalice 9i hidrologice), 

dLrpd rapo,rturile reciproce intre plante gi urediu, dupi procesul de *regenerare 

9i dupd direclizr succesittnii speciilor din ele, cerind in consecinti 

ca in acelea;i condilii eco,nomice sd li se aplice aceleagi mis,uri silvicrulturale. 

l rpul de condi{ii sta{ionale poate fi deirnit ca o grupare a po,r{iunilor 

de teren, avind acelagi efeci asupra cregterii pddurii, adici avind un complex 

unifonn de factorri naturaii (c,linlatici 

'gi edafico-hidro,lo,gici ), care 

ac\toneazd asupra vegeta{iei. In cadrul aceluragi tip de condi,lii srtafio'nale 

pot li citeva tipuri de pddure. Dar" pe lingd aceasta, fiecare tip de pddure 

are co'mplexul lui deosebit de condiiii pe,doclimatice, gi an,ume, in mdsura 

in care acesrta din unni depinde de vegeta{ie" (170).

B. SCOALA TIPOLOGICA A ACADEMICIANULUI V. N. SUKACEV 

Pririra din cele doud Scolt este denumitd uneori fitocenologicd, dar 

reDrezelltaniir ei arr protesiat cileodatd intpoiriva acestei nttrriiri, care;rr 

pdtea s,ugera ideea giiin{ei pentru 5liirt1d, pe cind in realita'te 9i ei cauta 

3a face iucrEri utile pentru 'scoall silvicultura practicS. 'de La nni in -tarb s-a acreditat 

oent.u aceastd dcttrtmirea ;coala acad. V' . lt'. Sukaceu - 

Arpa iturn"le fondatorului ei ; aga- va fi denumitfi .ea -9i in cele ce urftleazl' 

' 

originea acestei gcoll este loarte veche daijnd aproape 

.din 

acelali 

tirirp cu"primele iormuldri ale principiilor lui G. F. Alorozov. Intr-adevdr' 

,"rh. V.' N. Sukacev a fos,t cilabofatonrl lr"ri G. F. Morozov in studitil 

pddLrrii Buzuluc ; prima lui lucrare, in cg19 au gi inceput sd se ctislalizezt:" 

iduilu lut de mai'Iirziu, a apdrut in 1904. Cum cealalti gcoalI acttrali' 

cea ucrzrineand, s-a dezvoltal de fapt dupi prrncipiile lui A. Kruedener, 

se ooate spune ci ambele ourente de'baz| ale acestor gcofi au apdrut inc:i 

in timpul vietii lui G. F. Morozov 9i chiar |oarte curind dupd fundanierttarea 

-- - iipologiei fo,restiere ca gtiin[I. 

11 'con[ep'iia ace'stei gcoii, unitatea elenentard de clasilica{ie .estcr 

liput cte pdduie, c;re corcspundc in linii generale tipului de arboret ai [Lri 

G. F. IiLbro,zov 9i in parte tipului de pddure al actttatei gcoli ttcrainene, 

du, n, prea co,respunlde tipuiui de ptidure al lut A. Kruedener 9i 'cu atit 

mai pu,tin al lui E-. Alexeev (degi unele flpr-apuneri 

existi) 

Tipui de pddute este stabilit in iunc!ie de specia arborescenta pred,.tminalid 

(sau'amesteoul de specii), de restrrl vegetaliei 9i de o serie de 

oiiu.i"ru importante pentru siivicuitura practicd. Prjnire.acestea din unitl 

se enumefd vigoarea'de cres-tere, produitivitatea, posibilitd!il'e de regettt'rare, 

fenonrenele de succesiune. 

Foarte multd importantl se acordd produciivi'ti{ii arboreielo'r' Principiail, 

irr acelagi tip nu se incadreaze decit arboretele - de aceeasi clasI de" 

productie ; diferenta a" o .f uia au p.oJritl. au." la stabilirea unui alt tip, 

brrit"t' cu primul.'Acad. V. N. Suliacev a disoutat foarte amlnun{it acest 

biin"ip;,i,rri*uriind .i existenta ttnor arbore,te, la care clasa de producf ie se 

ichrmba in cursul viltii (de obicci in sensul scdderii). Dar, se subliniaza 

cd astfel de cazuri rep'rezintl excepfii' care nu pot diirinra regula generalS 

a strinsei legdturi drritre tipul de pddure 9i clas.a de. pr-odrcf io ; unor astlei 

de excep{ii irebuie sd li s6 acordc o atenfie deosebitd in cursttl cercetairlor 

(154, paq. 76). S-a subliniat in mod deosebit acest..Iapt, ,fiindca 

uiirt.tila u"b.ti. s.himberi de productivitate in cursul vie,fii.arboretului 

esie mintionatd uneori oa argumen,i hotdritor irnpotriva_ io'losiriri productivitdtii 

drep't criteriu de diferen!iere a tipurilor de pddure' 

In descrierea tipurilor, un loc importdnt este ocupat de. vegeta{ia erbacee. 

De asemenuu', nr*ele unei p,lante mai importante (de obicei, mai 

abunde,nte) din vegeta,{ia erbacee serveg,te deseori la desemnarea tipultti' 

De aici s-a fo,rmat ideea gregiti, anume cd vegeta{ia erbacee ar fi singttr;l 

sau cel pufin principala caracteristich determinantd a unr"ri tip de pddure' 

Impoiriva u..tt"i pireri se ridicd acad. V. N. Suka'cer" sprtnind textual ctr 

cnazia descrierii motidipului cu alirt ,,...nu 'toate arboretele, unde alinul se" 

poate intilni in cantitate apreciabild, trebuie s21 {ie clasate la acest tip^ 

bste neces ard, prezenf a intie'gului complex do caractere, proprii acestttt 

tip, ca sd putem c.lasa in el cuiare sau cutare arboret. In caz co'ntrar, ar- 

36

orertele imtilnite, lie chiiar cu prezenla 

apreciabili a alinului, trebuie difere'n" 

!iate ca tipr-rri aparte..." (154, pag. l4). 

Qespectarea ace,s'tui principiu se 

poa'ile vedea in lrucra,rea relativ rece,ntd 

asupra pidrurilor de rdginoase din Caucaz 

; se dau, ca tipuri diferite, arboretele 

ioarte asemlndtoare dupd pitura vie, 

dtar deo,sebi'te dupd cara,ctere silviculturale 

importan'te, implicit dupl c'o,nditii 

ecologice (trei tipuri de brddete cil Festuca 

montana predomina,ntd in pitrrra 

-', 

ie) ( l0l, pag. 100-106 ). 

Co'ndif iile statiornale s.inrt sup'use , 

unei analize s,curte, drar cupri,nzEtoare. 

l)e exemplu, in regiunile rnuntoase se 

.daLr detalii astlpra altitr"rdin,ii, expozrfier, 

pantei, conligurafiei suprafelei terenului, 

solu,lui (tipul genettic, textura, pro- 

Iunzimea, umiditaiea, cantitatea de schelet 

) si a sub'solului. Toata descrierea 

V. N. Sucacev 

se face lapidar, cuprinzin'd citeva rind,uri. 

Se pot diferen,iia tip,116i de pidure dupi carac,tere staNionale, dar 

nurlal in cazul cind ele condi{ioneazA modilicdri evidente, in caracterele 

rmporiarrte ale arboretulrri. 

In schimb, pentru interpretarea eco'logicd a formirii tipurilor de pddure, 

se cautd sd se stabile,ascd lactorul sau grupul de iactori determinant. 

Aceasti stabilire a facto,rilo,r detern inanfi are mai mult un caracter 

calitativ. Nu se presupune aprioric ca anumili fact'ori dinainte stabilili trebuie 

sd f ie derterminanf i in orice tip de pddure, totul reducindu-se m,a,i departe 

la graddri cantitative. Dimpotrivd, se admite ca in diierite tipuri poi sd 

+.reaci pe primul plan factori cu totul diferi{i ; de exemplu, in cazul padurilor 

de rd;ino,ase din nordr-ri pirfii europene a U.R.S.S. apar ca factori 

.determinan{i, dupa caz, Iie umidiiatea solului, la care se poate addrrga 

terrdirrf:r de stagrrare a apei, Iie bogi{ia L-ri ; in oazul lsirJurilor dirr C.autaz 

- altitudinea combinatd cu bogdfia so,lului gi natura litologich a subsolultri 

; in cazul piduril,or de pe nisipuri din Asia Alij.locie - trmiditatea, 

grosimea stratului de nisip, gradul lui de mobilitate, con{inutul in siruri 

(r54) (170). 

Aceasti atitudine fa(d de problema ecorlogici a fosi citeodatd criticatl 

de adversarii gqolii respecrtive. Socotim,; insi, ci ea reprezintl in rnod 

categoric un avantaj, iiindci corespunde realrtdlilor din naturd, care sint 

.extreur cie variabile 9i cu greu s-ar putea incadra intr-un gablon dinainte 

stabilit. 

Tipul de pddure reprezinta in conceplia gaolii' acad. V. N. Sukacev 

unitatea elementari de clasiiicatie; nu existi unridli m,ai mici. Dar, tipurile 

pot sd nu aibi exact aceeaFl pondere. Astlel, se aplici in continuare 

principiui lui G. F. Morozov de a impdrli tipurile de pddure in doul categorii:

- tipuri funda'menlale (sarr de bazd), co,respunzind tipurilor perrnanente 

ale lui G. F-.'Morozov; 

- tipurt deriuate, coresp,unzind celor prouizorii ale lrri G. F. ,llorozov. 

Se in{elege c,d fiecare- tip derivat provine dintr-tin anrunit tip de 

bazd. ln descrierea lui se rne'n,lioneazzi acest lucru. Dar, taxononric ele 

gpar ca unitd{i aparte, nelegate intre ele ; legdtura reiese abia rna,i departe, 

la gruparea tipurilor in serii. In practica tipo,logici, irnportanla mai -nrare 

se a,cordd, cum e,s'te 9i norm,al, tipurilo'r de b,azd, iar cele derivate derseori 

sint nttmad men{io,na,te pe sc'urt. Penrtru desemnarea tipurilor se lo,losesc 

numiri in limba ruse, construite in diferite feluri, cuprinzind totdeauna 

numele forma{iei si r-rn califiicativ derivat dinitr-o partiiularitate a tipulur 

res.pectiv - o specie irnportantzi din pi,tura vie sau subarbo're,t, o specie 

de amestec din arbo'ret, factorul ecologic determinant etc. In trecut s-au 

f_olosii larg nurn,irile l,atine, construitidupd acelasi model; de exenrplu, 

Piceetunt oxalidosum, Pinetum sphagnosim eto. Co,nferinfa de tipologie 

:lorestierd din 1950 a reco'mandart abandona;rea totald a numirilor-latine. 

rTotusi, chestiunea nu este delinitiv so,lufiona,td. 

In legituri cu folosirea numirilor latine, trebLrie sd fie men ionat cI 

acelagi rrrrme po'aie insemna tipuri diferite in regiuni diferite. $coala tipo- 

Iogicd a acad. V. N. Sukacev a respecriat 9i a aproiundat principir"rl geograiic 

al lgi G. F. Morozo'r'. Cerce,tlrile tipo'l6gice se lac po re,giuni 

geogra{ir:e bine delirritate 9r to,ate constatdrile, inclr,rsiv nr-rmiriie tipurilor 

tie pddure, se considerd valabile nurnai in cuprinsr-rl regiunii respective. 

Astle! Pic,eelum oxa:lidosutrL din nordul pdrfii europene a u.R.S.S. 

piceeium 

9i 

oxalidosunt din C,alrcaz sin,t deosebite pind $i prin specia princi 

pald, P. ctbouota in p,rirnul caz 9i P. o'rientalis ih al doilea. 

Nrt se f,olosesc uniitd(i speciale de clasjficalie a staliunilor ; condiliile 

ecologice se considera partea integrantd din tipul de pddr_rre respectiv. 

Nu es,te precizald pozilia fatd de tenenunile goale, c,are trebuie -si fie 

reimpidtrrite. Abia in ultinrtrl trmp incepe sd se cristalizeze o no(iune noui, 

a lipulu; de iNe[urd. Se trrtttdresle sZ se stabileascd nrerstrl srrccesirrnji in 

vegetafia erbacee gi arbustild, care apare dupd tiiieri rase; aceastd vegetatie 

la 1tn nrolncnii dat ajunge la un stadiLr cvasistabil, oare detemin5 

tipul respectiv de tdieturd. In func{ie de inllr-renfa vegeta{iei din tiieturi 

(adicd a tipulr-ri de tdietur?i) asupra condiliilor de re'generare, se prescrirr 

rndsurile silvortehnice ilecesare. Se in{elege cd ttpurilb de tdieturd'se studiazd 

in iunctie tlc ttptrl de pidrrre ini{ial. Dirr lucririle execrrtate pini in 

prezenr ar rezsilta cd existd legdturi p,recise intre tipul de p'ddure inriial 

-s.i tiptrl de tiieturr ; se pot lace prono,sticr"rri destul de sigure asllpra tipului 

de tdiettrrd ce va 

.apare 

in fiecare c,az, gi intplicit asrrpia mdsuiilor sih'o- 

ICnnrce, care \'or ll necesare. 

Tiptrrile de tiietr-rri stabilite pind in prezent nu sint prea mulle ; sint 

mai purtine decit tipurile de pldure. Astiel, un anumit tip de tdieturi poate 

lua nigtere in urma exploatdrii citorva tipuri de pidure, de obicei din {ornralii 

diferite (in c,azurrile srtudiate - din molidisuri si pinerte). 

In strrdiile efectuate p'ini acrrn-r in no'rdu1 pirtii enrropene a ti.R.S.S. 

au lost stabilite g,ase tip,uri de tiieturi cu : 

- Descha:mpsia flexuo'sa ; 

- Calamagrostis aruruIinacea sau C. epigeios , 

- Chamaenerion a'ngustifo'lium ;

- Filipendula ulmaria; 

- Polytrichum commune: 

-- Calluna uulgaris. 

F'olo-sirea nroiiiunii tipuLui de ttiieturd. p,romite sd fie ioarte fructuoasd, 

mai ales in ceea ce prive,gte ap'l'icare'a practicd a tipo,logiei in silvicultura 

propriu-zisa (83). 

Unitnfile superio'are tipului de ptidure se stabilesc in gcoala acad. 

V. N. Sulrracev pe doub direclii. 

Tiprrrile de pddrrre cu aceeagi compozitie specilicd se reunesc in grupe 

de tipuri. In acee'agi grupd dntli tipurile care prezinld anumite asemdnlri 

in ceea ce privegte aspeciul general al vege,ta{iei ; aceste aserndndri sint 

determinate, de fapt, prin an'umite asemdndri in crrnditii ecotogice. Asttel, 

molidigurile din ncrdul pirlii europene sint reunite in c,inci grupe: 

- molidi,suri cll Hylocomium, pe soltrri bo,gate, neinrnldgtinate, cLl 

drenai bun: 

- molidigtri ctt Po'Lytrichum, toi pe sol,uri bo'g'ate, dar cu drenaj slab, 

cn i,nceput de in'mldgti,nare ; 

- morlidisr-rri c,u Spha:gnum, in locuri cu drenaj total insuiicient 

inrnlSstjnate ; 

- molidig,uri cu ierburi inalte, pe solttri cu exces de umidiiate, dar 

tdrd tendinle de stagnare; 

- molidiquri c1r ames'tec de specii fo'ioase, pe solLrri bine dre'nate, 

bogaie, de obicei cu sub,straturi de oalcar. 

Grnpurile de tipuri se reunesc nrai departe in formalii. O formalie 

crtprinde toate tipmrile de o anumitd co,mpozifie specilicd : lormalia molidigurilor, 

iformafia pinefelon, formatia steiSre,telor etc. 

F:crna,!i2 reprezinti unitatea de gradul cel mai inalt folositi in tipologie. 

S-ar putea merge 9i nrai departe admilind, drrpd gecbotanigti, 9i 

rrnitifi superioare: 

- grupo de forrr,a{il, de{initd prin anunrite chractere comune a1e 

speciilor compo'nente, de exemp'lu, grupa formaliilor de rdsinoase Eem' 

peruirescenle (rnolidrigrrri, brddeie, pinete) ; 

-- clasa de formalii, s,tabilit,S dr-Lpd criterii asen*indtoare, dar privite 

si mai larg, de exemplu, clasa forma[iilo'r de pdduri cu frunze caduce 

(care cuprinde ,*i piduri cu frunze,le ce cad in an'otirnpuri reci, gi cele 

tro'picale oare i;i leapddi frunzigl-tl in anotimpul secetos) ; 

- lipul de tegetatie, definit prin predominarea p,lantelor de o a,numitd 

Iornrd bio'logicd, de exemplu, pddure, step5, fineafd e'tc. (l ). 

I)ar, pentrr.r sco'purile praciice ale tipologiei iorestiere, prare sd iie de 

airrns sd se considere fo'rma,tia drept unitatea superiroard de cl'asiticafie. 

In lolosirea nofiunii de fo'rmalie exjsti unele imprecizii. F,a este clard 

in lorma clasici, aralala niai s'us. Dar, cind este vorba de arborete amestecate, 

chestiunea se complicd. 'fipologii sovie'tici, in general, nu constirtuie 

forrnatii aparte pentnt arbo,retele amestecate, ci le atageazd formaliei specie,i 

celei nrai irnpontante ; de exempilu, arboretele cu aspec,tul gleaurilor 

noastre se claseazd la formatia stejdretelor. Se inielege, insd, ci acest 

mod de a lucra poate da nagtere la interpretlri srrbiectirre gi aceast,a in 

cazul cind este greu de lrotirlt, care e,ste specia mrai imporiantl. 

Procedeul de a alcdtui torrmafii aparte pen'tru liecare fel de aniestec 

ar Ii just in lond, dar ar duce la un n,umer loarte mare de formafii, unele 

cll prera prriine tipurl.

Un alt mod de gnrpare a trpurilor de p?idure duce la constiiuirea 

uniidfilor denumite serll. Seria esle, prin de'lirrrlie, o unitate cu caracter 

ecologic. Se grupeazd inrtr-o serie tipurile de pidure din iormafii diferitc 

(adicd tipuri cu compozilii speciiice diierite), dar cu condi'{ir staqionaie 

foarte asernindtoare, practic vorbind - identice. Acad. V. N. Sukacev, 

dupi ce a siudiat amdnuntit tipurile de molidisr-ri, a arAtat ci tipurile aseminito:rte 

- s-ar putea zrce paralele - se gdsesc in pinete. ilolidrgr-rlui 

ctr Oxolis ccetose!la ii corespunde pine'tul cu Oxalis acetosella,' alnbcle 

cresc in condifii eco,logice foarte asemdndtoare. XIa,i departe s.a drtvedit 

ci existi 9i un bridet cu Oxa:lis o'cetosella, un cembret ar Oxalis acetosel!a, 

un laricei ct Oxalis acetosella. La acestea se adaugd si tiprrrile derivaie, 

apdrr-rte in locul arboretelor distruse din tipul de 6azd - mestecdniguri 

si plopisuri ar ()xalts acetosella. 

Acad. \/. N. Sukacev zrce textuai : ,,Astfel, ideea iormdrii tipului idrd 

indicarea speciei lemnoase (ttp Oxalis, tip hlyrtil/ns e.tc.), errirntatl de 

Cajander, in fond este loarte jr,rsth. Dar, este mai indicat, dupd cum s-a 

ard,tat niai slrs, ca no{iunea d9 tip .si fie tratata mai ingust, finind seama 

9i de con-lpozifia arbo,retLrlui. Iar toate Oxal[dosa, MyrtiLlasa etc. sI fie 

considerate ca glupdri de grad urai inalt..." (154, pag.357). Acestor gruodri 

- ii s-a dat numele de seril. 

Astfel, seria cu Oxalis acetosella sau seria Oxalidosa crrprinde toate 

tiarrile respective de rSginoase, precurn 9i tipurile derivate de foioase rnoi. 

Inclrr,ierea tipurilor derir.ate indicd imediat cI seria este o unitate dinamicd, 

oglindind fenomenele de succeSiune a vegetafiei. lntr-adevitr, gi 

tipurile debazdincluse intr-o anumi,ta serie sint supusefenomenelor de succesiune; 

de la pinete (sau laricete) se poate trece in mod natural la rnolidiguri 

sau cemb'rete, apoi in faza linal5 1a bradete i ap.ar bineinfeles gi 

amestec.uri intre dilerite rdginoase, care ar putea ir privite ,si ele ca tipuri 

a ' nartc. 

Seria corespunde destul de bine cu tipul cle pddure in concepfia lui 

A. Caiander. Ca idee generald ea corespunde gi cu tipul de teren forestier 

al scolii tipologice u,crainene, dar nu i se suprapune exact ca r-olurnul 

hoiiunii; sint, in orice caz, rnai mrrlte serii decil tipuri de lerert forestier. 

Trebr-rie sI fie sublinrat in mod special cI in'tr-o serie nu intrd decit trrr 

sinqrtr lip de o anumild compozitic specificS; nrr pot fi dorrl nrr..rlidi;uri 

sau dolti pinete in aceea,gi serie, fiindcl aceasta ar insemlta f.ipsa de uniformitate 

in c,onditii ecologice. Continr-rind exemplificarea do niai sus : se 

gtie cd in regir-rnile m,unioase apar la altitrrdini mai mari n'toiidigurite 

subalpine. cu Oxalis acetosella, asemdndtoare ca aspect crr cele obignuite, 

dar cu productivitratea mai scd,zuiIA; ele nrr pot fi inCadrate in seria arzitaid 

ntai stts, ci .intr-una aparte, seria Oxalidlosa subalpina. 

Folosirea seriilor este fo,arte comodl si aduce multe inlesniri desci- 

frarea aspectrrlui tipologic al vegeta{iei forestiere din unele regiLrniunde 

existd mulio tipuri de pddure. 

Pentru regiunile muntoase (Caucaz) s-a mai propurs o grupa,re denumiitl 

ciclu. Ea ar'€ rllr?i mul,t o nuantd fitocenologicd, reunind tipurile de 

pidure cn aceeasi compozitie specilich a arbpretului (aceeagi tormafie) gi 

aproximativ aceeagi compozifie a pSturii vii, deci aspeotul general foarte 

aserrlnl,to,r, dar co,ndi{iile stationale destul de deosebite. Intr-un ciclu s-ar 

putea grupa cele doud molidiguri cu Oxalis acetoseLld menlicnate mai sus 

4O

(plus alte asemdnltoare, dacd s-ar mai gdsr). Astfel, no{iunea de ciclu 

jn forrd s-ar apropi a de grupa de tipuri, dar ar avea un volum mai mic. 

Pro'babil, din aceastd cauzd ea nici nu s-a generalizal gi aatuailntente pare 

a fr total abandonail. 

Punctul loarte important in principiile acad. V. N. Sukacev esre acceptare'a 

un,ui rol dublu pentm tipologia fores;tierd. Pe de o parte se consideii 

cd tipologia este o disciplinr pracficd, pusd in serviciul direct ai producliei. 

Ea. poate.fi_co,n,.idera'ta drept un capitol importa,nt al silvicu,lturii generale.; 

aoad. v. N. sukacev insugi spune ci din punct de vedere didlctlc, 

tipologia_ pdduritor poate fi p,redati- in cadrul cursului de silviculturii generald. 

Pe de alta parte, insd, se mai afirmd cd cercetarea tipologici a 

pddurilor nu_ poate {i desprir-rsd de stLrdiul ge,neral al paturii'vegltale; 

astlel, e,a trebuie sb . intre organic, tot ca r-rn capitol, si in geoibotanicd 

(sau mai precis - fitoceno,logie). Acest din urmi punct de ved-ere este, in 

general, acceptat -si de chtre geobortanigtii sovietici. 

De aici rezultd adaptarea unor procedee de lucru, care sd saijsfacd 

deopotrivd celinlele ambelor drscipline. Intr-adevdr, tipologii gcolii respeotive 

aco,rdd multi irnportantd descrierii vegetraiiei in ansambh-r, insd 

nu-9i stabilesc unitiiile elementare de clasificia{ie - tipurile de pidure - 

nunrai in baza aspectului vegetatiei erbacee (cum s-a afirmat uireori). In 

general, se considerd cd tipLrl de piidure este unitatea cofespunzitoare 

asocialiei vegetale a litocenolo,gilor, dar are un continu,t mai larg. In 

specia'I, se subliniazd ci in con{inutul tipului de pldure trebuie sI infro 9i 

condiliile sta{ionale, pe cind asocialiiie vegetale ale fitocenologilo,r au lost 

deseori stabilite - in trecut cel pu,fin - numai dupl I'egetalie, Idrh a lua 

in consideralie 9i sta{iunea. Lapidar s-a spus cI : ,,tipr,rl de pldure :{ aso- 

,cia ia vegetald * conditiile stafionale". 

Tipologia acad. V. N. Sukacev a iost gi este vir-r criticatL O parte din 

aceste critici ar.r si fost ariitate mai sus. Birrein{eles ele coniin nirnreroase 

obieciii juste, dar 9i mrulte exagerdri. 

Un punct deosebit de des atacat este lapttrl cd nu s-ar da aienlia 

'cuveniti studiului condi!iilor ecologice 9i raporturilor cu vegetatia. Aici 

apare in p,rimul rind un aspect ideo'logic. Se reprogeaz,d acad. V. N. Sr-rkacev 

o formulare ceva mai veche, gi anume cd in constituirea litocenozelor 

rolul cel mai imfrc.,rtant l-ar ji:ca raporturile rec.iproce intre plante, iar nu 

raporturile lor cu rnediul (cum adrnite gco,ala tipolcrgicd ucraineand); se 

aflrmd ca prin aceasta nu s-ar resp,ecta principirrl funciamental a1 biologiei 

progresiste, anume legea unitdlii intre organisnt si mediu. In sine, critica 

respectivl are un miez de adevdr. Dar, uu trebuie uitat ci iormularea 

respeotir,'d a acad. V. N. Suliacev dateazd tccmai din i938 (1954, pag.43). 

pe cind formulSrile precise ale principiilor lepii urtitdtii dintre organism;i. 

mediu dateazd din 1948-1950 (82) (100). De atunci, tipologii din 

gcoala.acad. V. N. Sukacev 9i-au revizuit pozi{iile. 

Pornind, insi, de lr aceastl formulare veche 9i addugind aten{ia mare 

acordati de tipologia acad. V. N. Sukacev studiului pdturii vii - inclusiv 

adopt,area unor nurniri gtrin{ilice dupzi pliante erbacee dir-r p5'tura vie - se 

ajunge la alirmalia toLal exageratii, cum cd aceastd 9coal6 tipologici ar 

nesocoti cu de,slvirgire condiliile ecolcgice gi ar constitui clasifica'fia ei 

numai pe baza vegetaliei. Oricine 9i-a dat osteneala sd studieze lucrdrile 

originale ale tipologilor din aceastd gcoal5, s-a pu,tut convinge cI in reali-

ia,te examinarea condlliilor ecologice ocupd un loc desturl de important 

in descrierea tipurilor de pddure. Legdtr-rna dinrtre vegeta!ie gi aceste 

condi.fii.se lace prin constituirea seriilor, precum 9i a aga-ziselor pirr.rri 

edafo-fitoce,nolice ;i prin construirea scheirclor eco'logice ale riispindirii 

tipurilor de pidr-rre (a,siupra ultimelor doud nofiuni se revine amin,un{it 

rnai ios). 

Deci, nu se poaite aiirma cd s-ar neglija total aspectul ecologic. Din 

contri-1, in ceea ce p,rrve,gte descrierea tipurilor, factoiii ec,o,lo'gici deserrri 

sinrt tratati mai aminunlit decit in descrierile gcolii ucnainene, care pare 

s5-si _revendice dreptu,l de a fi unica gco'ald ecologicd: 

Cd in clasiiic.aiia dupl gcoala acad. V. N. Sr"rliacw nu se pleacd de la 

factorii ecologici, .i ae th vegetaiie - ace'asta este altceva. Este un mod 

de a i'edea lucrurile, relativ la care se po,t aduce m,ulte a,rgumenrte gi pro 

gi co,utra. Ar,fi greu sd se de'monstreze ci aceastd atitr,rdine esie mai btlnb 

sau nrai rea decit clasilicalia p bazd de factori eco,logici. 

De asernenea es,te exageratd si invinuirea cd di,feren(ierea tipurilor 

s-ar face nlmai pe bazd de criterii fitocenologice. Pornind de la aceasta 

s-a afLins sd se de,a intregii.sco,li epitetti de;coa,ld fitocenologicd, alriltuind 

acestrri- epitet gi oarecare nuan(d de iro,nie. l)trrpi cum s-a arl,tat gi mai 

sus,_diierenfie'rea iipurilor de piidure dupd principiile acestei gcoli se iace 

pe baza caracite,relor silviculturale importante ; acestea, insti, po,t si 

meargd in paralel cu anumite caractere fitoce'notice, care sin,t foarte bune 

pentnr caraclerizarea tipurilor de pidure re'spective si pe,n'tru prima lor 

deterrrrjnare pe teren. Astlel, se pare cd se face in acest caz o,contuzie intre 

caracterele de diferen{iere intr-adevdr importar-rte gi caracterele insoli,toare 

de irnportarnrld secLr,ndard, care aiutd doar la deternrin,are,a rapidd a tipulrri. 

Fste ioarte posibil c.a in ttttele cazuri sa se fi fdcut descrieri cu lrrr,anli prrr 

fitocenolog'icd, fdrr a f ine seama de caracterele silvic,ultur,ale ; dar, asenlenea 

rra,nifesrtdi'i riereugi,te nu pot fi foloslte pentru caracterizarea intregii 

scoli. 

O criticri mai fondati se referl l,a laptrrl cd in tipologia acad. V. N. 

Sukacev se acordr prea rnulli atenlre arborete'lor prre'si prea pnrfind celor 

amestec,ate. Este {oarte itrstl ob'sei'va{ia eii cercctarca ltrcrdrilor respective 

dtrce la o concluzie cleformatd asup,ra prepondereniei arboretelor pirre, 

care ilr constitui regrtJa generald in na'trrrd. Apar pe alocrrri descrieri de 

pidrtri amesrtecarte, ca de exe,mplu bradoto-flgetele din Caucaz (101). Dar, 

accentttl p,rincipal se p111'1s pe tipurile de pdduri prrre. Iiste posibil ci se 

atribiiie, in general, arboretelor ameste,cate num,ai caracterul de situaiif 

de trecere, i,ie in spalir-r, fie in timp ; dar, acest lrrcrur, din cite -stirn, r'ul 

este .iustiiicat nicieri in mod precis. 

Fird disculie, o astlel de de'sconsiderare a pichrrilor antesteca,ie coristiluie 

o p,arte slabd a sistemulrui intreg. Dar, nrr ne putem ralia pdririi 

extretniste opllse, care sus{ine cd arboretele arnestecate reprezintd cazul nortnal 

in naturd gi ca atare accentul in studir-r trebLrie si fie p'rrs pe cercetarea 

lor (129). I-ste sigr-rr c5, in naturS, eazurile normale, po,t fi reprezentate 

9i prin arborete pure gi prin arborete amestec.a,te, in ftrnc{ie de condi{iile 

locale. De altlel, acest lucru a fost supus unei analize destLrl de amdnunlite 

incd de cdtre G. F. llorozov, care a;i forntulat legea lormirii arbonetelor 

pure gi amestecate (88). 

1.2

C. SCOALA TIPOLOGICA UCRAINEANA 

A dor,ra gcoald tipologiczi actuali din U.R.S.S. este cea ucraineani, 

condusd astdzi de acad. P. Pogrebne,ak, continuatorul direct al prof. 

E. Alexeev. 

In concepfia acestei gcoli, unitatea de clasifica{ie cea mai irnportantd 

este tipul de teren fore'stier (sau tipul de teritoriu forestier), care a mai 

purtat 9i alte numit'r, c,a tip de condilii sta{io'nale sau edatop. Aceastd unitate, 

d,upd curn re'iese 9i din denumirea e,i, este de {ap,i o unitate de ciasi - 

fica{ie stafionali. In acelagi timp este gi unitate s,uperioard de clasifica,tie 

iipo'logicd. Astfel este siato,rnicit sis'temul subordondrii clasiiica{iei pddurilor 

iaid de clasilica;tia stationald. 

f ipurile de teren iorestier se s,tabilesc intr-un mod fo,arte rigid, irr 

funclie de doud proprieta{i ale so'lu1ui - troiicitatea gi umidit,atea. Se 

stabilesc patru grade de troiicitate, care se insernneazd cu prirnele patrrr 

litere ale aliabetului si cu nigle numiri populare : 

I - soluli foarte sdrace : bor ; 

B - soluri sirace : szbol,' 

C - soluri bogate : sugrudoc; 

D - soluri loaiie bogate : grud. 

Se stab,ilesc rnai departe ;ase grzrde de rrmidrtate, insemnate cu ciire: 

C - -.oluli 

-/ - soluri 

2 - soluri 

,J - solLu i 

4 - sohrri 

J - Ioarte uscate, 

usca ie, 

rea\ienc, 

jilatre, 

umedc, 

SOlUrl udc, 

Combinarea intre ce'le do'Lri scdri dd caraoteriz,are'a respectir'. 

[e gxs'mphr, Cs _- sol bogat ;i iilav sau sugrudoc jilao. 

In irrteriorLrl {ie'cdrui tip tic lerett fore'stier re. de,osebesc niai 

lipuri. de pddure \ 

Paralel cu dc€rds,tar ins?i, se pot deosebr la nevore incd o serie de srtbdiviziuni 

crr caracter st,aiio'nal. Se adrnite astfel cd liecare tip de teren iorestie,r 

se poate irnpir{i in subttpuri, fie dupd variafia umiditetii, fie dupa 

varia{ia trolicit5lii; liecare poate avea cite 3 grade (deci po,t ti in total 

I sr"rbtipurr intr-un tip). 

Se lolosesc rnai departe uariarilele in c,adrul tipulLri, 9i anume: 

* varianta de iroiicitate - acrdolili, calcifili, nitroltla, alcalind ; 

-- \-ariante de umidrtate * ir.l cazul solltrilo,r cu variaiii accentuate 

de urrriditate in cursul Llnlri sezon de vegetatte; 

- \,ariante in drrrata inundafiei, cu trei grade -- inundalii scurte, 

rni jloi:ii ;i lungi ; 

I In lucrdrile ce va mai vechi existi irrcd o anuntitd lipsa de precizie in iolosirea 

ternenelor dE tip de teren forestier si tip de pddnre ; in unele cazurr ei par sii fie intre- 

brrin{ali ca sirtonirne (13) (129). ILr sinteza recenti, insE, se lace p,recis distinclia ardtata, 

crr raport rie suirmdonare (16l).

- variante climatice, stabilite pentru dilerrte regiuni geograiice (la 

atit se reduce in conce'ptia scolii ucrainene principiul geografic). 

lrr fine, se mai stabilesc rttorfeie tip,uriior, dupd agezarea topograiic5, 

textura solului, cantitatea de schelet etc. (129) (161). 

Astfel, clasiiicalia tipologici ucrajneand reprezinta in primul rind o 

Ioarte complicatd clasificalie sta!ionald. Aceastd clasilicafie staiionali, 9i 

anume, prima ei parte, bazald pe troiicitarte 9i umiditate, a cigtigat loarte 

mulli adep{i gi a contrjbr-rit la marele sllcces, de care se bucu,ri tipologia 

ucrajneand. LucrLrrile se explicd, binein{eles, prin faprtul cd pentru co,ndi- 

{iile respective aceastd clasitic,a{ie este foarte b,r-rnl si oglindegte irdel 

realitatea. Din cite stim, in aceste conditii troticitatea qi umidiiaiea sint 

de ajuns pentru a caracleriza ma joritatea situaliilor ; iar subunii2i{ile ecologice 

enumerate mai sus se folosesc rar, pentru anumi,te cazuti exceplronale. 

Dar, in interpretarea ulterioarl a acestei clasifica{ii s-s ajrrns si i se 

atribuie un caracter universal, ceea ce este greu de acceptat. Iro{osirea 

ttnor crriterii rigid stabilite poate sd nu mai tie valabill in alte i'egiuni 

geografice, unde al{i tactori pot deveni determinanti ; tendin(a de a 1e 

lolosi, totugi, cu orice pre! poate duce la compromisuri ior{ate. De altiel, 

acest aspect se discuth arninunlit rn,ai ios. 

In ceea ce privegte unitdfile de clasificare a pldurilor, trebuie sI 

ardidm cd tipul de pddure nu este cea mai mica unitate, ca in ;coaia acad. 

V. N. Sukacev, ci la rindul lui se subimparte mai departe in tipuri de 

arborete sau tipuri de etai'arborescentl (161). In acest lei se rezolt,d 

chesfiunea arboretelor derivate, pentru care gcoala cealaltd crecazd tip,uri 

de pddure aparte. Anume, in acelagi tip de pddure se claseazh atit arborelul 

de bazd, de exeniplu, molidig, cit si cele derivate, care pot apare in 

urma distrugerii aces,ttri mo:[idig prin t,6iere rasd, incendiu, doboriturd de 

vint etc., de exemplu, pinet, plo'pig, mesteclniS ; apoi arboretele amestecate, 

care reprezinti stadii de reintroducere a speciei de bazd dispirute; in fine, 

chiar 9i arboretele create pe cale artificiald, cu schimbarea total5 a speciei 

principale. Se pistreazd impirtirea in crrborete de bazd gi arborete derioate, 

dar se aplici lzr stabilirezr rrrrii-Ifilor subordcittate tipului de pldr-rre, iLr loc de 

a servi la stabilirea tipurilor de pddr-rre de pondere oareclrm diferit?i. 

Fdrd discu{ie, acesi mod de clasiiicaiie prezintl anumite avanta ie in 

executarea cercetirilor. Este ioarte incomcd de a descrie o nrultirne de 

tipuri deriuate, care au cam acela$i a6pect, dar provin din tipuri de bazd 

dilerite ; aceasrta ar ridica mult volumul lucrdrilor gi ar duce la aglomerarea 

lor cu detalii de valoare drscutabil5. Pe de altd parte, nu este nici 

indicat sd se clasilice toate arboretele derivate de o anumitri compozilie 

(de exemplu, toate mestecenigurrle montane) intr-un singur tip, pe baza 

asemindrii lor actuale, inditerenit din ce tip de bazd provin; direclia lor 

viitoare de succesiune es,te total deosebitd gi in consecin{I ele ar trebui 

prrvite ca tipuri dilerite. 

De altfe,l, se gi observii ci artit G. F. ,[torozov 9i discipolii lui, cit 9i 

reprezenian{ii gcolii acad. V. N. Sukacer', de;i acordd teoretic arboretelor 

I Pentru desemrn,are,a acestei . unititi 

terrrren identic cn tipul de arboret al lui G. 

traclucc in roniinegte decit prin tip de etaj 

& 

de olasific,afie rs.a folosiit in ruseqte $i un 

Ir. llorozov 9i un termen, p€ care nu-l putent 

arborescent, ceea ce sund loarte greoi.

derivate calitatea de a constitLri tipuri ap,arte, nu se prea ocupd de des,crieri 

amdnunlite ale acestor tipuri deriuate. 

In fe,lul acesta, procede'ul gcolii ucrainene de a enrlrnera in cadrul 

descrierii toate arbo'retele derivate, ce pot aparea in tiprtl respectir,, este 

foarie operativ -si nu ne indoirn ca trept,rt t;i va cigtigr lot mai mttl{i 

adep{i. 

Dar, nici aplicarea acestui p'nncipir-r nu trebuie sd ia iorrue exagera,ie. 

Uneori arboretul denuat poate ,fi mai valo'ros decit cel de bttzd, din care 

provirre. In asemene)a cazLtri, silvicurltorul are tot interesul sd rnen{ini acest 

arboret derivat 9i, pe cit posibil, sd-1 perpetrrcze in genera{iile urnrzi,toare. 

De exernplu, la noi in lard s-atr gdsit - fo'arte rar, ce-i drept - arboretele 

de pin silvesiru instalate natural in locul fdgetelor distruse. Aceste pinete 

se dezvolti {o,arte bine 9i sint mult rnai valoroase decit fdge,tele c'are in 

stafiunea respectivd nu se ridicd deasupra produciivitd{ii mediocre ; dupd 

pdrerea noastrd, tocrrai pentru a sublinia irrportan{a 1or, ele trebuie sd lie 

sepr212fg ca un tip de pddure ap'arte gi sd r-rr-r iie considerate la un ioc ct-t 

mestecinigurile sau plopi,supilg de dunath scr,rrti. La iel, in cazti ameliordrii 

prin introducerea unor riiginoase exotice de valoare - bradr-rl duglas, 

pinul strob - se oblin arbo,re,te mult mai importanie decii fagetele pure 

din care derivZi, 9i aceasta meri,td cu priso,sintd sd fie considerate ca tipuri 

aparte (bineinfeles, subliniind originea lor artificial5). 

in co,ncluzie, credem cd este indioat sd se adopie o solu{ie de mijloc, 

de la caz. la caz, fie acordind arboretelor derivate calitatea de tipr,rri aparte, 

lie anexindu-le tipurilor de bazd din care au provenit. 

Se p,oate pune in mod il'ogic intrebarea : din mome,nt ce Si in clasilicafia 

uciaineand se recunoas'te in cadrul tipului de pddure un tip de bazi 

de etai arbores,cent, care sint raporturile intre acesta din rtrmi 9i un tiit 

de bazd de pdd rre, stabilit coniorm principiilor gcolii aoad. V. N. Sukacev? 

Nu se precizeazd acest lucru in mod special, dar cercetarea descrieriloi 

existe,nte duce la concluzia ci in loante mLtlte cazuri ele se suprapun. 

Desigur, .si iipologii ucraineni, 1a stabilirea unui tip de pidure, pleaci 

de la cercetarea ispectului lrti na,tural, cit mai ptrlin alterat de cltre 

om; cerceteazd, d,eci, in primul rind tipul de bazri de etai arborescenf., 

adicd acelasi lucru pe care il cercete,azd 9i tipologii gcolii celeilalte. Criteriile 

de diferen{iere ale tipurilor de pddure nu par a ti prc'a diicritc. 

Tot I of co,mpoziiia co,mpozl1la specificl, speclllca, vi vlgoiarea de cregiere, cre9tere, posibililS{ile poslDllltaule de rr regcrrerare 

etc. sint determinan'te. Se 9i ajunge \a rczullarte asemdnhtoare. 

In spefd, tipologii rcr;ain'ie'ni sint mai pufi,n prete'nfioqi in ceea ce 

prive-ste Compozi!ia speciiicd gi prodtrctivitatea. Ei admit in acelasi tip 

de pldtrre arborete care au une'ori 6lfp1enie apreciabile in cotmipozilie 9i 

prodr,rctivitate 

- 

; dar, astfe{ de cazuri nu sint prea irecvente. 

Pe de altd parte, tipologii ucraineni socotesc cd in fornarea untti 

tip de p2idure hotziritoare sin't relatiile intre plante 9i mediu, iar rolul 

mai important ii revine mediului. Impotriva primei pdrli a acesrtei formuldri 

nu ar fi nirnic de obiectat. Asupra cele,i de a dotta s-ar putea 

purta discu{ii internrinabile ; nu este cazul sd intrdm aici in exanrinare'a 

aminr:niitd a acestui aspect al chestiunii. i\len{iondm numai cd uneori 

respectare,a intocmai a prepo,nderen{ei ruediului duce, dLtpii pirerea 

noas,tr;, pe tipologii ucraineni 1a unele exagerari. Astfel, in cttnosouta 

sintezE asupra pidurilor din U,R.S.S. (161) sint descrise dor-rd tipuri

de ldgete- pure, incadrate respectiv in tip'urile de teren lorestier Dz (pag. 

331) 9i D, (pag.355). Drn ciescriere n-ar rezulta vreo deosebire im,po.rt,a,nti 

in cjaracterele acesto,r doud tipuri; in cercetirile no,astre din R.P.R. 

astfel de arborete au fosrt clasate la un singur tip, fdget nornml cu flord 

de mull. Este clar cI toatd deosebirea se reduce la caracterele sta{ionale; 

deci, apare un tip de pddure in p,lus numai de dragul respectirii cu to't 

dinadinsr-rl a principir-rlui de a subordona tipurile de p;idLrie tipurilor de 

teren iorestier. Deci, in tipologia ucraine'and se po;t crea tipr,rri de pddure 

in baza de de,osebiri numai staticnale qi anlrme in cazil cind -aceste 

deosebrri alecteazd carracterele aprioric puse la baza clasilica{iei. 

Rearndntirn aici pe scurt cd tipologii ucra,ineni isi fac un merit din 

faptul ci art acordat o atenfie deosebitl str-rdiulLri arboretelor arnestecarte. 

Meritul esrte reral, dar esto exagenati tendin{a erxprimatd pe alocuri de 

a declara cd arbore'te armestecate constituie regula- in natufd. Dupd cum 

am aldtat si mni sus, re'gula poate fi reprezentatd gi prin arborete amestecate 

gi prin cele pure, dupd condifiile locale. De altfu,l 9i in d,escrierile 

tipologilor uc'raine,ni apar destule tip'uri de pdd'Lrre pure. 

Nu este lipsit de in,teres de a analiza pe scurt ce tipuri de pidure 

ge grupeazd in acelagi tip de teren lo,restier. ln general, nrajoritatea 

tipurilor de pddure iniglobate intr-un tip de teren loreilier co,respund diferitelor 

subunitdti ale acestui din urml tip. Apar tip,uri de pidirre numeroase 

clr compozi{ii loarte deosebite. In maiori,t,arte, ele corerspund uariantelor 

climatice ale tipuilui de teren respecrtir,' 9i cresc in regiLrni geograiice 

diferite ; diferen(ele de compozitie se -datoresc intindorii t-eritorlalo" a diie,ritelor 

specii cornponente. Astlel, in tipq,rl de teren lorestier D3 gdsinr 

rnolidiguri in nord, sleauri Idrd carpen in s,ud-est, sleauri cu carpen irr 

sud-vest, stejdrete cu arlar in silvostepd, idgete irr Carpafi etc. Pot aplrea 

si tipirri de pddure c,orespunzitoare altor subunititi ate tiprltri de 'teren 

lorestrer ; de exernplu, variante acidofild si calcifi,ld. D,egi rrLr se speci,ficd 

in mod precis, totl-rii din descriere reiese cd sinrt clasate ca tipuri adarte Si 

unele cazuri, in care diferenta de compozitie specifici se datoregte fenonreneior 

de succe,siune, l5rd deose,biri apregiab,iJe in facrtqrii sta(ionali, 

In gcoala ucraine,and se pot sepafa ca Lln curen't aparto ideile tipolggice 

ale. prol. A. 1,. Belgard (13). Acest au,tor a ltrcrat in regiunea 

de stepi din s,ud-estul R.S.S. Ucraina, und,e a avut de a face cu plduri 

azomale - din luncl- verit,a,b'ile, din srrprafe{e nisip,s25s de lingd ape 

curgdtoare mari gi din vdi de stepI. Pentnr cilasifioarea lor, autorul modifica 

inrpar'f irea ini{iald a acad. P. Pogrebneak, addugirrdLr-i incd trei 

grade de troiicitate, E, F 9i G. Aces,tea se c'arac,tsrizeazd prin mdrirea 

progresivi a con{inutului de siruri, cee'a ce duce la alcalinizarea terenului 

; astiel fertilitatea adevdratd, dupd ce a crescut pina la valoarrea 

optirnd (D), incepe sd scad5. In E ntai existi pdd,uri de ste.iar cu cre,-sterea 

pro,astd, iar in Ii gi G numai iitocenoze de arbr,rsti. Pe,ntru a explica 

toarti varietatea pldurilor cercetate, mai ales a celor de luncd, aurtorul 

tolosegte pe larg ua:riantele de troltcitate ;i c;ariantele de duratd a inundali.ei,' 

de asemenea, stabilegte unele situaifii interrnediare in ceea ce 

privegte umiditatea. Dupd curn se vede, deosebirea principall Ia!6 de 

metoda obignuitd a gcolii ucrainene este prelungirea scdrii de troiicitate 

dtncolo de optimum; de altlel, pe'ntru evitarea con{uziilor, ar-ritorul nici 

46

nu mai iolosegte ternienul de lrolicitate, ci vorbegte despre con{rnutul 

in siruri minerale al so'lului. 

O incercare intruicitva asemdndtoare o iace si P. P. I(ojevnikor 

(62). Se admit la lel incd trei grade de troiicitate, dar crr altd sernniticatie 

decit la precedentul: 

1j - cernoziomuri degradate sau soluri lorestiere slair sdriturate; 

,iq' - cernoziomuri slab degradate, soio'diuri incipiente, soluri forestiere shriitrrratc, 

. aluviuni slab sirhturate; 

C - snloriiuri veritabile, aluviuni sirriturate. 

Ca gi in sisternui precedent, tro,iicitatea adevdraid trece printr-un 

maxiimum, ca sd scadd apor. Restul clasiiicafiei oco'logice erste ca in gcoala 

ucraineand clasici. Dar, in ceea ce privegte stabilirea tipurilor de pddure. 

sint urmarte rnai nrult principirle acad. V. N. Sukacev. Astfel alltorul se 

silueazd intre ce'le doul gcoli, dar tot mai apropiat de cea u,craineand. 

DupS cum s-a subliniat si rnai sus, scoala ucraineane a prirnit o largl 

recunoagtere din partea prodLrcfiei. Dar, acerasta nu insera,nnl cd tiu ar 

avea perti slabe. Unele din aceste parfi slabe all gi fost scoase itt evidenfd 

mai sus. Altele se vo'r exarnina rnai jos, intr-o discufie special 

consacratl problemei ra,porturilor intre vegeta{ie si staliune. 

D t Nc E RcA*'.'loo??,oYi;*i'fr 

?:f':. Do u 4 $ co L I 

Conterin{a de tipologie torestterd din 1950 a recour,a,nda't Llnlrea 

ambelor gco'li. Dar, aceastd ttnire nu s-a produs. Din cite se poate vede,a, 

cercetdtorii ccntinui lucrdrile lor dupii vechile rne'tode. S-atr inregistrat, 

insd, si unele incerchri de a elabo'ra clasifica{ii combrnate. Una din ele 

se datoreste cunoscutrrlui silvicultor, prof. V. G. Nesterov (96) (98) (99). 

In aceastd clasilioafie aLfto'rul adrnite gapte Sirurl de tiptrri de pddure, 

stabilite dupd anumi'te proprietSli ale solului - textura 9i rrmiditatea. In 

fiecare sir -tipurile de pddure slnt distinse dupd corn'pozifia specificd. Se 

incearcd, astf-e,I, o com6inra'!ie intre clasilica(ia sta(iLrnilor 9i clasiticalia 

tipurilor - de pddure, d,ar pe alte baze decit in gcoala ucraineani. 

Degi n,o,ira clasif icalie a prirnit unele aprecieri pozitive din partea 

re,preze,ntan{ilor produc!iei, se pare ci m,ajorit'ate,a tipo'logilon- sovietici 

nu sint de acord cu ea. In speoial, ea a lost aspru criticatd de reprezentanfii 

gcolii Llcriainene, c,are o considerzi ca o repetare a principiilor acad' 

V. N. Sukacev, imbrdcartd intr-o altd lormi {7) (67 ) (69) (70) (71) (76) 

(77) (st\ (r24\ (r2e). 

O alti in'ce,rcare interesan,tl a lost ficr-rtd de curtoscutul specialist 

sovietic in probleme de amenajament, G. P. Motovilov (90). Acest aut'or 

(el insugi un colaborator al acad. V. N. Sukac-er') consideirl ci diteren{ele 

intre cele doui gcoli nu prea sint de natttra principiald, ci se referi rnai 

mult la chestiuni formale. Plecind de la 'recomandafia conierinlei de tipologie 

forestierd de la lloscova, gi anume de a folosi cadrilaiu{ edaiic al 

.scolii ucrainene, pe,ntru caracterizarea condifiilor sta{ionale in lucrdrile de 

producfie, autorul incadreazd in acest cadrilaj tipurile de pddure din nordul 

pdr{ii euro,pene a U.R.S.S., descrise dupd metodele ;colii acad. \/. N. 

Sukacev. Incadrarea apare ca periect posibild. De altfel acest lucrLt nici nrt 

+7

este de mitrare, fiindcd gi ultima sintezl a tipurilor de pddure, exe,cutatd 

de u'n reprezenta,nt al gcolii ucrainene, se reierl la intregul teritoriu al 

pdr{ii europene a U.R.S.S. ; deci, apar 9i aici aceleagi tipuri de pddrrre 

pe care le descriu tipologii gco'lii acad. \/. N. Sukacer', dar sub alte 

denumiri ( I 6l ) . Acest lucru dovedegte, desigur, cd principiilo generale 

de clasiiica{ie stalionall ale gcolii ucrainene s-ar putea iolosi gi in conditiile 

sesului impddurit de nord. 

Dinire alte pireri ale lui G. P. M,otovilov mai trebuie sd fie menlionatl 

una care ar tinde 1a o circumscriere a con,linutului riotrunii de 

serie in sensul de a grupa in aceasti unitate numai un adevlrat tip de 

bazd gi denivatele' lui ; astierl seria ar corespunde, de iapi, c.tt ti.Ttul de 

pddure in ooncep{ia gcolii ucrainene. 

Se mai tac ttncle precizdri interesanie de det,alju care au, insd, un 

interes pur local ; de aieea nu se mai discutd aici. 

In general, oprniile lui G. P. Xlotovilov par foarte judicioase. Ele 

prezinta un inrteres deose'bit, fiinidcd vin din p,artea unui specialist din 

alt domeniu, care cauti sd aplice principiile tipologice in activitatea s.l 

practicii, alegind cea ce este u,til in prir-rcipiile ambelcr gcoli, llrd nici 

o idee preconcepllti si fird prete'nlii de a crea clasificafii noi. Din acest 

punct de vedere. ele ar putea conrstitui intr-adevdr o solu{ie de viitor. 

Intr-un mod foarte ciudart, ins5, aceste opinii par a ti trecut ne,observa,t,e; 

cel pu,tin, ele n-au forma't obieotul r"rnor discufii in paginile revistelor de 

specialitaie. 

E. FITOCENOLOGIA SOVIETICA. BIOGEOCENOLOGIA 

9I RAPORTURILE LOR CU TIPOLOGIA FORESTIERA 

Fitocenolo,gia sovieticd nu este identicl cu nici una din $colile fitosociologice 

occidentale. Ea trebuie privitd ca o gcoald aparte de geobotanicd, 

care are acelagi corrp ;i foloses.,te rrnele no(iuni ase,mdndtoare cu scolile fitosociologice, 

dar diierd esenlial de acestea din unmd. 

In litocenologie, unitatea elermen,tard de clasifica'tie esie tot o asocia{ie 

vegetald. dir i se dd un a{t coniinut. .A.sociaiia nrr so determini 

pe baza plantelor caracteristice rare, ci pe baza speciilor edificatoare 9i 

dominanle. Prin edificatoare se infeleg ace'le specii care determind intregul 

aspect si structura asociatiei, de exemp,lu, intr-un fdget -' fagul. Speci:r 

editicatoare este de obicei si dominantl a e,tajului srrperior ; se poi ivi, 

insd, si exceo{ii (de exemplu, intr-o tLrrbdrie cu rarigte de pin ediiicator 

nu este pinul, ci mu;chiul). Se mai deo,sebesc gi dominante ale celorlalte 

eta ie de vegetatic : srrbarbore{rrl, pdtrrra erbacee, pdtrrra de nru;chi 9i 

licheni. 

Fitocenologii sol'ietici nu neagd existenla unor specii caracteristice, 

legaie de o anumitd asocia{ie (sau de o unitate superioard de clasificatie) 

; dar. nu le acordd rolul deterrninant in stabilirea acesto'r uniitdfi. 

In sclrimb, astfel de specii pot fi iolosite pentru caracterizarea unit5{ilor 

respectir e. 

Unitdiile superiorare asociafiei sint ace,lea;i ca in tipologie : grupo 

de asoctai[t ,si Iorrnatia (plus unele de rang mai inalt, ar,i:td pu{ir-r interes 

pentru noi). Se adrnite qr o singrrrzi unita'te inierioari - socia{la. 

Aiitudinea fitoceno,logilor sovietici f a{n de tipologia forestieri e,sie 

loarte clari. Ei recunosC in principiu cd tipul de jiedure corespunde 

48

asociatiei ve'getale, fira si lie sinonim,ul ei ; anurne tiTtuL de pddure este 

asocialia uegetald plus conditiile sta{iortaLe. It descrierile vegetatiei dirr 

U.R.S.S., idcute de geobotanigti, capitoleie asupra padLrrilor sint intocmite 

{olosind descricrile tipologice ale silvicultorilor, citeodati fard nici 

un fel de adaptdri. Tipo,logti sovietici din gc,oala acad. V. N. Sukacev 

accepid gi ei indiscutabil acest punct de vedere, adrnifind cd prin clasriicaiia 

lor se reahzeaza r-rn lel dubh-r - indeplinirea cerinfelo'r silr.iculturii 

practice gi comprle'tarea capitole,lor asupra piidurilor in studiul gerierrl 

al vegetaiiei. Tipologii din gco,ala ucraineani declarl categoric cI nu art 

ntmic cotnun cu Iitocenologia gi cii servesc exclusiv silvicultura. Dar, 

ttpurile de pridure stabjlite de ei (nu tipurile de teren forestier) sir-rt in 

majoritate prea pu!in dilerite de cele descrise de reprezentanlii celeilalte 

gco'li gi pot Ii lolosite cu acelagi succes in clasiiicafii iiiocenoilogice. 

Relativ recent au fost formr-rla1e principiile de bazd ale uner nor orieritdri, 

care tinde sd schimbe intrucitl.a esenla inszisi a fito,cenologiei. Arrtorul 

ci estc tot acad. V. N. Strkace\', cnre joacd un ro1 important !i irr gcobotanica 

sovieticd (155). Anume, se propllne stringerea tuturo,r preocupdnlor, 

care urmdresc studiul coiectivitdlilor de organisrne (rrege,tale gi anirnale). 

precllm,si al relalir'lor lor cu mediul incon.iuriior, intr-o singurd disciplinZ 

sinteticd - bio'geocenoLogia. Deci, in loc de a siudia aparte colectivitilile 

vegertale (fitocenoze) gi aparte cele animale (zoocenoze), in plLrs separatc 

de mediLil l,or, se pro,pune studiul lo,r la un loc, in re,la(iile loi reciproce 9i 

cn meditrl inco,njurdtor. Unitatea elementard de clasiiica{ie in acest strrdirr 

ar ti tipul de biogeocenozci, care cuprinde plantele, animalele 9i iaciorii 

ecol,o,gici la un loc r. Tipurile de pidure ar urma sd fie gi ele privite ca 

unitd{ii de clasificatie a biogeocenozelor fores,tiere ; de altfe,l acest lucnr 

g-a 9i reflectat intnrcitr.a in delinitia adoptatd 1a con.lerinta de tipo{ogie 

loresticrii. 

Fird itrCoiald, ideea biogeocenozei este loarte jLrstd din punct de vederc 

teoretic. Ea a fost lormulatii in strictd conformitate cLr legile maiterialisrnu- 

Itti dr;liectic, clutind si s'tabileascl toi ansamblLrl relaiiil-or reciprcce intre 

orgatrisrtre 9i medilt. Aspectul vegeiaticr (al iitocenozei) este rln re,zr-rltat 

al . inierac!iunii proprie'tri{ilor biologice ale speciilor componcnte -si proprietdtilor 

mediulr-ri anorganic, precum gi al interacfiunii diferitelor plante 

intre ele ; aceasta din urmd se manifestd si ea in primul rind prin modilicarea 

tttlccilrrli.;i temporard r tutor.i dintrc condiiiilc medirrlrri (de exerrrplu, 

lumina). Pe de altd parte, vegetatih influen\eaz/a mediul anorgarrii si 

lntr-un mod tttai puternic, imprimindu-i unele caractere nrai mult'-ori rnai 

putin jreversibile (de exemplu, rnodificarea proprietitilor solulr-ri sub intluen!a 

vegeta{iei). ,[1ai departe, pen.tru lumea animald (zo,ocenoza) rregeta{ia 

devirre ea ir-rsdgi o parte componentd a mediului. Aspectul zoocenozei este 

I Trcbuie sd fie fdcutd o distincfie inire o biogeoccnozii gi un lip de biogeocenozd. 

Prima reprezintd un caz concret, o anumit:l por{iune de teren cu plantelq aninralele gi 

factorii ecoioqrici respectivi: a doua cste o generalizare, o unitate de clasjficaJie, stabiliti 

pe baz,a sintetizrjrii caractcrelor mai multor biogeocenoze asemEndtoare. De altiel, acest 

aspect se pune in orice problemd de clasilicatie. Aceea;i distinc{ie trebuie si lie IScutd 

intre o por{iune anrrmitd de pidure gi tipul de pddure, din care ea face parte, precunr 

si intre un anumit individ dintr-o specie legetalE sarr aninralS 9i specia intreagi ca 

unitate de clasificatie. 

{ - Tipuri de piidure. - c. 241 

49

intluenfat atit de mediul anorganic, cit 9i de litocenoza care ii servegte de 

addpost; gi aceastd din urrnd inflr-renfd poate sd intrea'r:d pe cea a tttediulttt 

anorganic in anumite cazvri (cum este gi cazul padtrrii). Pe de altd parte, 

zoocenoza influenleazd gi ea la rindul ei foarte puternic aspecttrl fitocenozet 

(de exemplu distruge'rea unor anumite specii de cdtre insecte) gi intr'o 

mdsurd ceva mai micd, unii dintre tactorii rnedittlLri (de exemplu, activitatea 

a,n,imalelor s'tlbterane in afinarea solului) 1. 

Deci nu se poate contesta existen{a acestor rap'orturi de interdependenli 

intre vegetale, anim,ale 9i factorii ecologici anorganici. Prin urniare, 

gi idei,a de a-i studia la un loc, linind seama de aceste raporturi de interdependenfi, 

este loarte logici. Dar din pdcate, en'un{area ideii ntr a fost 

inso(itI gi de elaborarea unei me,tod,ici de cercetare aminuntiti a biogeocenozelor. 

Din cite gtim, nu s-a tdcut pina in prezen,t nici o asttel de 

cercetare complexd, degi an trecu,t destui ani de la ,lansarea principi,ului ; 

nici nu putem c,rede ci \,'reun studirr de acest feil sd aparl in curind. 

Cercetarea dupi principii biogeocenologice ar ii prea complicatd pentrtt a 

putea Il abordatii cu ugr-rrin{d. DeocamdatS, se poate vedea cd reprezentan{ii 

gcolii respective, care princlpial se raliazd la jdee, iri pracrtici fac cercetdri 

mai departe dupi vechile rnetode tipologice. 

Printre silvicultorii practicie,ni ideea b,iogeocenologiei a gdsit, de aseffrenea,, 

prea pulini adep{i, probabil tot datoritl taptului cd presrrplttre 

cercetlri prea complicate. In discu{iile purtate acum ciltva ani in paginiile 

revlste'lon sovietice de specialitate, eia a to'st sup,usd rrnei critici foarte asctt- 

{ite. S-a spus chiar cd n-ar aduce nimic nou ;i util, deoarece singurui lucru 

c.e s-ar putea desprinde din ea, ar li cd stLrdirrt pddurii treb,uie sd se laci 

multilateral, finind searna de raporturile dintre toate par{ile compo'ne'nte ; 

ori ace'st lucru silvicultorii l-au ldcut gi in trecut (limitindr-r-se bineinteles 

la elemenie irrtr-adevlr importante in cla'sifica{ia pddLrrilor) (5) (6) (58) 

(64) (l28) (r65). 

t S-a atras atentia, pe drept cuvint, ch iu acesle raporturi de interdependrrr.ri ponderea 

cu care participa diferite pdrli nu este aceeagi. Struciura unei zoocenoze rtu este 

.identicd cu a unei fitocenoze ; zoocenoza nu reprezintd (cel putin in biogeocenozele terestre) 

niciodrti o conrunitate atit de strinsd 9i atit de bogata ca fitocenoza. Indiscutabil, intr-o 

biogeoceno;r:i tcrestrZi partea principali e.stc reprezerrtatl prin iitocenoza.

::.. 

(:.,1plTol.I.l L III 

TIPOLOGIA FORESTIERA IN ROIV1TNIA 

A. iNCEPUTURII,E 

TIPOLOGIEI 

FORESTIERE 

Prirna mentiune..asrrpra tipologiei forestiere in literatLrra noastrd de 

s'pgcialitate dateaza.din l.g2r ; har,-este nu,nii au o'o*punere foarte 

slrccintd a citona rdel ale lr_ri G. F. .[ior.ozov "orba (132). Artico,lul'respectiv itri 

pare sa ii trezit \rreun interes deosebit, ni.ci plintre silvicultorii piacticieni, 

ni;ci. printre camenii, de stiinfd. peste ci{iva ani, insi, tipologii f;."sti;;; 

a. ajrr,rrs sd reprezinte un obiect de discrrfii iu cercurile 'restiinse de speciali;ti, 

riatoritd faptulLri ci au pdtnrns in larr editiile germase ale lucrdrilor 

hri. A. cajand-er, G. i\lorozbv si A. KiLreder.r, .rr3-uu devenit astfel 

;rccesibile citilorilor ronrini. Drr, rbra irr rnrrl 193;l .se poate r.orbi desnrc 

inceprrttrl ttnei miscdri tipologice rrr adevarattrl serrs al c,rui"tli"i fii J.inu'l 

rind, in acest an _s-a prrblicat prirnn explrnere de,taliatd in rin-,b, ;;,rr1;,; 

a prirrcipiilor;i rnetodelor de lircrri ale scoti lui G. F.,\,torolor,(t+S;. 

, ,llzri 

irnportanti, insd decit aceasti prirni preze,n are teoretici a lost 

electuarel priruelor 

, 

descrjeri-_ tipologice 'la no,i in f are. Intr_idevar, -i,i 

acela;i. an inginerul siivic Zariaria- A. przeme{chi,' pe atunci inspectoi 

general cie control pentru regeneriri in cadrul Cisei' padiiitor Stitiiiri,-u 

tnceput rodtlica lLit actil-itatd de lundamentare a rrnet tipologii io,restiere 

rornlne,;ti. ;\ceastd activitate s-a concretiz,at in intcamii6a r_rnei serii 

procese-\'erbale 

de 

de inspec{ie ale ocoalelor silvice din prrnct de rredere 

reqe.eririlo. 

al 

si. irrrpriduririlor; irr aceste p,rocese-verbale s-a lacut o dei_ 

{flere a corrdrliilor naturale din ocolul respeciti.,', cuprinzind si o in-rpdrfire 

pe,tipuri de pddure. cel mai'echi proces-r'erbal de acesl gen, care s_a 

ptrtut descoperi, a {ost dresat la Ocoirrl silvic Fintinele li 27 irrnie 1933. 

de l,a care datii inainte ing. 7,. A. przernetchi 'perse\.ere1ria gi-a ' continiriat aceastd ac,ti_ 

vitate cu enrtuzias.l,.l 

^ r.i 

care il caracterizau, intr_rrrr iitnr 

rtrai irrtens,pini in 1939, apoi cr-r interrniten{e pinri in lg+1. Trebuie si ti 

dresai multe procese-verbale, din care insa rrtr-s-atr pdstrat decii o parte. 

I)ar, cercetind gi prrfi'ul care a rir'zis, se poa,te trage o concluzie asupra 

iulpoitarrfei operei pe.care.a inlaptLrit-o aceit harnic p,."".,r.or. Este regretabil 

ci el nrr a svut timpul necesar pentru a aduna la un loc, a srsternatiza 

si a da publicitatii toate descrierile lLri tipologice. cee,a ce s-a publicat in 

crrnr>scrrta ltri carte, Tehnica imptiduririto,r, ieprezintd numar b exempli-

ffi 

liecare, nrunrai citeva spicr"riri din boga.tul 

material adrunat. De aceea astd'zi, 

cind. tipologia loresitcrd rontineasci este 

gata sa-ql-serbeze un sfert de veac de 

blistenta. intr-o luc'ra're avin'd scopul sd 

valorifice toate realizirile rominegti in 

acest dornenitt, este cazttl sd ne opritn 

in tafa ope,rei Fi a omttlrti care a lnfdptuit-o. 

' 

Ing. Z. A. Przemeichi ( 1883- 194.{ ) 

a r,.,-dt cursurile Institutultri iorestier 

din PetersbLrrg ; el a a'udiad cursurile 

nrof. G. F-. Mo,rozor', din ideile cdrLria 

desigLrr s-a i,nrsrpirat in mare mdsuri, 

rnai ales in ceea ce privegte tip'ologia 

forestierd. Trebuie sd fie sr-rbliniat, insi' 

cd tipo ogia pidtrrilor n-a reprezen'bat 

pentrir ele o preocrtpare de primd irrrportan{d. 

A iost, de Iapt, o ^personalttate 

mtrltilateralS ctt tln cerc loarte larg 

Z. A. przemetchi iX'"#:tifl"J:'b.';':J,lT,,*l il?"&"*f 

(1883 - 1944) pali inrsl a fos't totdeauna prol{ema impdd'uririlon, 

c'Ll anexele ei - pepiniere 

si seminte. Aceasta a fost pentru- e'l proble,ma de via{d,_ c5reia i-a consacrai 

cea nrai mare partc a tinrpulrri 9i for{elor- sale.; iar. tipologia 

peJ"rit"i-" apnt,'t nu,,,oi ca ufl- capiiol in problenr,a inrpbdurirrlor. 

'-lirg. 

2. i. prtuêic6, ca elev il. lui G. F. Morozov,â forlosit bineinteJe.s 

pfrrrcipiile Si metodele de lucrtt ale proiesorului sdu. In aceastd ordine 

a* iaii treti,ric da ti" Idcrrtd o precizare, necesard pentru ?. 

pulea aprecia 

insemndtatea operei lui Z. A. Przeme{chi in trtmina cuno;tinfelor noastre 

actuale. 

Anrrme, r-earrintim cd in doctrina iniiiald a lui G. F. Morozov se flcee 

o disiinctie'inlre tifut cli padure qi tipui de arboret : arboret era 

.tip'ul .de 

rrnitaiea elerpentard, .oiurp,'nrdtoare in linii generale irpului de pddure din 

conceptia actrralS. lar lipul tle pddur.e reprezintd o ttnitate mai mare, ptltlnd 

;;iip;;ri *,iitu tipur'i cte arbnrete,' 61 a,re,, semnifica{ia asemdndtoare 

intrlc-itva cr gr"ii de tipuri in co,nceplia gcolii actuale a a'cad' 

V. N Srrkacev (fdri a-i fi identic). 

Z.- i ijrzemefchi-i" ltuuiti.utiite tui a to,losit terme,nul ti.p de pddur.e : 

verbal, el a precizai totdeauna cd nu me.rge pind la distingerea l.i|turilor 

de arborete, care ,lrma, sd consiituie obiectul unei lucr5ri de detaliere 

ulierioarS. 

Acesi lucrtt nu trebuie uitat de cei ce examine'azd' asldzi descrierile ltli 

Z. A. irzelmetchi .,.i iint tentaii a socoti tipurile lLri de pidure ca unitili 

echivalente cu ceea ce se inlelege aotualmente sub acest nume' Privite 

astiel, clasilicir,ile stabilite de'2. A. Przemelchi ar puitea intr-adevdr aplrea 

ca neaprofundate in

-/,. 

A. Przeme{chi cLt grupa de tipuri a gcolii acad. V. N. Sukace,v este 

izbiloare; intr-adevdr, in pulte cazuri - mai a,les in sttdul fdrii - toa,te 

tipurile de mo,lidi-suri din,tr-un ocol s-ar incadra intr-un singur grup, 

anume molidisuri cu mugchi oerzi (Piceeta hylocomiosa). Dar, judecate irt 

lumina principiilor lolosite de Z. A. Przeme{chi, descrierile lr"ri sint periect 

valabile, fdcind bineinfeles abstrac{ie de unele imperfec{iuni inerente oricdrui 

inceput. 

In acbastd situa{ie, insd, se nagte intrebarea lireascl : in ce mdsurd 

nra'terialul loarte bogat, adunat de Z. A. Przeme{chi,, mai poate ti trtllizat 

pentru clasifica{iile tipologice dupd pninci'piile actrrale ? S-ar pLrtea pune 

intrebarea, dacd nu ar- Ii c.Azul ca -acest material bogat sd f re sistemalizat, 

prelucra,t dupd uzan{ele de azi gi public'at ca prima lucrare tipologicd romineascd 

de mare amploare. Prin aceasta s-ar aduce, bineinfeles, o .recllnoagtere 

postumi a merite'l,or aceluia c,are a pus piatra de baza a tipologiei 

torestiere la no,i in !ar6. 

Indiscutabil. unele din descrierile lui Z. A. Prze'nretchi pot fi folosite 

gi astlzi. Cu toate cd el insugi a considerat in principiu tipurile lui de 

pddure drept unitdfi m,ai largi, in realitate unele descrieri coresptrnd destul 

de bine cu'coniinutr,rl actua,l al no,fiunii si, dupl cum se poate vedea ugor 

in partea a II-a a lucrdrii de fa!d, o serie de tipuri ale lui Z. A. Ptzemel,chi 

au-putut fi identiiicate cu tipurile descrise mai recent, dupl alte- princip_ii 

gi db citre persoane care nll au cuno,scut in momentul respectiv descrierile 

lui. S-a refetat aici acelagi lucru care s-a intimplat 9i ctt alie descrieri 

tipologice fhcute dupA principii dilerite; se poate rearninti,_ pentrtr.exemplifiiare,-suprapunered 

afroape perlectd a ttnor tipuri -stabilite dup5. pr.inctpiile 

lui h. 

prezinld aslAzi numai ttn interes'istoric. 

Se poate afirma cd, prin aceasta, rnogtenirea tipologicd tt lni Z. A. Przemetchi 

a fost rralorificatd la maximum. 

Activitatea semioiiciald a lui Z. A. Przemefchi trebLrie si fie 

deratd ca priuri etapi in dezvaltarea tipologiei forestiere romine,sti. 

'K. Cajander iu descrierile anteriohre idcute de silvicultorii 

iugi din scoala lui G. Ir. tlvlo,rozov (24) (Bg). Aceste suprapune,ri dovedesc 

ci autorii respectivi au stabilit foarte bine tipurile descrise de ei si cd 

acestea din urmd corespund realithfilor din naturd. 

La intocmirea cdr{ii de lafd a tost trecut in revistd tot materialul lui 

Z. A. Przemetchi care s-a putut consul,ta. Unele descrieri ale lui au sef it 

chiar ca bazd penlru stabilirea tipurilor n i, mai ales in Dobrogea, provincia 

pentru cire datele niai recente sint prea slrace; in text se men{ioneazd 

in mod special aceste caz:uri. De asemenea, llne]e date au servit 

pentrLr comple,tar-ea salt generalizarea descr_ierilor tiptrriior cttnoscute. Bineinieles,, 

muite tipu,'i de'pddure a1e lui Z. A. Przeme{chi rr-zru rrrai pLrtut {i 

reaplualizate din cattza 

'modului prea larg in care aLt iost conceprtte ; ele 

B. ETAPA STUDIII-OR TIPOLOCICE NEOFICIALE 

A doua etapd este caraclerizatl prin aparilia unei de iucriri 

tipirite ;i manttscrise executate din iniliativa proprie a citon'a cercetdtori, 

in dilerite regiuni 9i dupl diierite me'tode' 

Astfel, riirect din lLicriirile lui Z. A. Przenre{chi s-att inspira't ciiir.'a silvicultori, 

care au incercat sd intor:meascd descrieri tipologice dtrpd acelagi

nrodeil._ Drn pdcarte, ei 2Lr fost pnea pu{ini. Astlel de desc,rjeri sint cupr'rnse 

in une'le Ieze prezentate cu crcazia exarnenelor de avansare, care se linean 

in trectrt (aces{e teze se af ld aciLralmente in biblioteca InstitLrtul'rri de 

cercetdri sih,ice). Trebuie si se precizez,e cd in majoritatea cazurilor 

atrtorii respectivr n-au ldcut decit sd fo,ioseasci descrierile redaft,ate chjar 

de Z. A.,Przernelchi la ocoalele lor. Dar au fost 9i unele incercari o'riginale, 

care trebuie privite ca o contribufie de rralo,are la inceputurile tipologiei 

noasrtre fo,restiere. Pe lingd aceasta, s-au 9i publicat r-rneie lucriri eiecuiite 

pa baza ace,lora,gi principii (114) (160). 

l"oate aceste hrcrlri all mers pe linia de,scrierilor simp,le, lara de,talii 

gtiin{iiice prea ulrlle, urn-r,irind o clasificalie :n sco, uri pirr prac,tice. Ele 

sint cotttpttse de obicei din descrieri desiul de srrnrare ale arboretelo,r si 

sla{iunilor, itt care se insistd nai mult asupra oaracteristicilor iurportante 

din punct de vedere ale silviculturii p,ractice. 

Ceva mai tirzitt. insd, studiile asupra pddurilor au ajuns sd Iie inlluerr- 

{ate puternic de principiile si metodele iitosociologice, mrai ales ale gcolii 

hti J. Brar-rn-Blanquet, care au ciipitart o circrrla{le largi 1a no,i in tari 

intre c.ele doud rdzboaie mondiale. 

Aceasti inflr-renld s-a manifesia,t prin intoc,rnirea unei serii de lucrari, 

care pot fi privite ca o conrbina{ie rntre veritabila tipo'logie fore'stie,rd si 

fitosocioiogie. Lucrdrile respective se pot impdrli in dorid grlpe. 

Primul grup este alcituit din citeva strrdii publicate inrtre anir l94l 

!i- 1951 (50) (105) (106) (107) (lt)B). Aceste studit, e,xecut,ate in regnrni 

diieriie, ts gsl2eterizeazd, prin influen{a fitosociologicd mai pnrteriici, 

rnani,festati mai ales prin descrieri prea amdnunfite ale vegetaiiei erbacee 

9i prin stabilirea r-rni'trifilor de clasifica{ie fitosociologicl. Dar, pe de altd 

parte, auto'rii s-arr striduii sd stabileascd in paralel gi unita{ile de clasificar{ie 

tipologici - tipurile de pddLrre (in Lrnele cazLtrt nrrmite incd, strb 

rnfluerrta lui G. F.,\\oro,zov,l|puri de arbo'ret). Trebuie sd se rentarce nrai 

ales laptr-rl ci in p,rima din aces,te lucrdri tiput de pcidure se co,nsiderd 

ca echivalent al asociaiiei r'egetale ; autorul se plaseazd as'tlel pe poziliiile 

acad. V. N. Sukacev, atitr"rdine, pe cii se pare,-rnanifestatd peirtm prima 

Catd in li'ieratura no'astrd de sp-ecialitate (50). In celelalte'lucrdri- tiTtui 

de pddure este echivalentul diteritelor unitdfi fito,sociologice - ascnialti 

s;trr suDasociatii: . tn ltrmina prinr:ipriilor actua'le gi unele faciesuri stabilite 

de autori tre'buie privite toi ca tipuri de plduri. 

Alte pdrti pozitive ale acestor luirari sini reprezentate prin,'tr-o serie 

de delalii irrrpcrtante din prrrrct de redere silr-ic, preclrrr 9i prin parlea eco- 

Iogicd, in unele c,azuri destul de ateni cerc0iat:l. 

Alai trebtrie si fie nrettfionate prime'le incercdri de crartlri tipo'lo,gice 

la scara nrare, chiar pc tiprrri de pldrrre (105) (106). 

Intr-unl,rl din acesie studii se nlai intilneste si tin alt aspect interesant 

(107). Cercetdrile de teren, care alr stat 1a baza lui, au fbst intrep,rinse 

ctl nn ryop precis : r'eri{icarea posibilitdtilo,r de folo,sire a principiilor 9co!ii 

Iui A. K. cajander in condiiiiie noastre. Teoretirc, prini:ipiile tipologice 

ale sco'lii iinlandeze att devenit cttnoscute la noi si chiar au tost discrrLtaie 

mai inainte decit eele ele scolii nrse (aproxirrraliv prin lg2T-1928) : dar, 

din cite gtim, nu s-a scris an-rdnttr-r{it despre ele. Cir ocazi,a disr:u,{iilor pirrtate, 

s-a emis parerea ci aceste principii si-ar prrtea gasi aplica{ie la noi 

:rcol'o, ttnde se realiz-eaz,A conditiile oarecuul asenrindtoare c,n cele dirr 

54

nord, anurne in rnuntir irralii. Dar., n-a incercat ninreni sd contro,leze acnst 

lucru. Arrtorrrl a intrep'rins un astiel de studiu, avind ca obiect molidigrurile 

de altitudine rnare; s-a ajuns la concluzia evidentl cI la noi apar uneile 

situarfii care nll se poit inca'dra in sistemul tipologic al lui A. K. Cajander. 

Un al doilea grup de studii tipologice, influenlate inci puLternic de 

principi'ile iitosociologice, i1 constitr"rie doui ,lucriri asupra pidurilor din 

cimpia Olteniei (37\ (52). Apiirute aproape simultan, erle trebuie sI rep,rezinfe 

iragmente dintr-o lucrare mLai amdnunlitd, citartd in text ca ntanllscris 

; din pdcate, insd, aceastd lucrare mai m,are n-a fost pr-rblica,td. 

Fata de grupul prece'dent, aceste lr-rcrdri se deo,sebesc - in bine - 

prin simplitatea lor. Aceasta simplitate se d'atoregte renuntdrii 1a descrieri 

p'rea anninunfite ale vegeta{iei, ceea ce le face mai accesibile gi rnai uFoare 

de inrterrpretat. Au,torir considerl tipul de pddure sinonim c'u asociatia de 

plante lemnoase, idrd a se mai releri 1a Lrnitd{i fitosociolog,ice de categorii 

superioare. Pottrivit acestei conceplii, sint stabilite o se,rie de unitili, folosind 

drept criteriu de deosebire numai compozi!ia specifi'cd a arboretelor. 

Acest procedeu, care in altfel de condilii ecologice ar putea duce la confuzii 

grar,e, in srtua{ie specialS de cimpie poate sd dea rezullate desiul de 

bune (in prina aproxinralie, bineinfelos). Intr-adevdr, clasiiica{itle din 

lrtcrdrile an:tliza'te jn nrare parte igi pAstreazd va,labilitatea gi astdzi; 

nunrai ir ceea ce p,rirregte ceretele gi girni{e'tet1e, ar li fost cazul sh se 

dis'tingi cite doul tipuri de pddr"rre in iiecare din aceste forma{ii. Dirr 

celeilalte puncte de ve'dere, h,rcriirile analizale se a,propie de cele din grupul 

precedent. Partea ecologici este trata'td chiar cu mai r-nultd detaliere. Trebuie 

sd fie rnenlionarte si incercdrile de cartare. Ace,stea, ins5, sint idcuie 

la scara nricd ; e,le nu reprezintd o cartare pe tipuri de pddure, ci mai mttlt 

o cartare fiiogeogralicd, pe baza raspindirii speciilor arborescente rnai 

lrilportante. 

Cir aceste lucrdr,i se incheie a doua etapd in dezvoltare'a tipologiei 

forestiere rominegti. S-a incercat nai srrs de a se scoate in evidenld pdrlile 

pozitii'e ale ltrcrdrilor executaie in aceastd etapd, spre a se putea vedea 

pind unde s-a ajuns la terminarea ei. Arr tost semnalate gi unele lipsuri. 

Fdrd indoiali, delicien{ele arr fost ir-r realitaie urult mai numeroase ; dar, 

in majoritate, ele reprezentau gregelile inerente unui inceput si nu mai este 

cazul sd se discute prea rnult asupra lor. 

c c E R c E r AltR 

N 

I f T?3''%'""'l' R fr I J+H RX'^ 

T A L o R 

Inain,te de a trece la e,t:rp,s urnratoare, trebure sa iie exalrinata sumar 

irn,portanla tipologicd a lucririlor pur titosociologice, oare sint consacrate 

in intregirne descrierilor de pddrrri sau co,ntin astfeil de descrierri pe lingi 

cele ale altor asociaiii. Cronologic, astlel de studii su inceput sd apari ou 

rnr-rlt inaintea prirnelor lucrdri iipologice 9i au continuat ap,roximativ pinii 

la epoca, pe care o socotim ca siirgitul etapei a doua a cerceterilor tipologice. 

Luc,rdrile fito,sociologice in adevirattrl sens al cuvintului nu au iost 

prea mu,lte (9) (16) (19) (20) (48) (53) (86) (87) (123). Alai apar unele 

prerizdri fitosociologice asupra pidrrrilor in lu,crdri de al'td natrrrd (10) 

(12) (15) (16) (17). Lisia poate sd nu iie absolr"ri cortrpletd, mai ales in 

partea a doua ; dar, nrci orrisirrni prea rnulte nrr pot Ii.

In ceea ce privegte valoare'a acestor lucrdri din punc,t de vedere tipo' 

logic, rdm,ine valabil tot ce s-a spus in capitolul precedent asupra fitosociologiei 

in general. Ele cuprind destr-rl de mult material iaptic interesant, 

care poate gftrebuie sd lie valorificat, dar numai dupd o pre'lucrare confortrt 

principii,lor tipologice. In partea a II-a a acestei cIr{i-s-a incercat o asemenea 

preluirare; sinonimele provenite din lucrdri fitosociologice, care 

apar la unele tipuri de piidure., araI1 ldmurit volumul contribu{iei lucrZirilor 

fitosociologice in sinteza cunogtin{elor tipologice de la noi. 

Trebuie si iie subliniat cd n,u sint nicidecurn justiiicate pretenr{iile 

uneori exprimate, cd aceste lucrdri iitosocio{ogice ar purtea constitui ele 

insegi o tipologie forestierd bine pusd la punct sau cd pe baza lor ar trebui 

elaborati o adevdratd tipologie forestierd. In alte !dri, unde a existat un 

sistem mai rnult ori 'mai pulin complet de clrasiiicatie iitosociologici a 

pZdurilor s-a putut ajunge la ultima solu{ie. La noi, irrsi, o asttel de incercare 

n-ar li indreptnfiti, fiindcl studiile fitosocio,l,ogice au cuprins prea 

pulin din pldurile idrii. 

Identificarea tolald intre fitosooiologie si iipologia forestier5, incercat5 

uneori la noi, roprezintd un aspect negativ in dezvoltarea tipologiei. 

De aici au provenit'unele aprecieri, care se mai puieau auzi inc| foarte 

de curind in cercurile silvicultorilor, anume cd tipo{ogia torestierd arr reprezenta 

o stiirtld pentru gtiirt{d gi cd ea n-ar avea nici un in'teres pentru silvicultura 

practicS, fiindcd igi bazeazd clasifiaafiile pe criierii lipsite de 

importan{5 din acest punct de vedere. 

De asemenea, nejustilicatd trebuie sd iie socotitl gi ideea de a se 

coniinua investiga{rile f it,osocio'logice asupria pdd,urilor paralel cu cele 

trpologice. Aceasta ar insenrna o cheltuiald in p,lus de energie gi bani. Mai 

mult, existenfa a doud sisteme parale,lo de ciasjficafie ar duce in mod inevitabil 

la confuzii. Iar intre doud metode diferite de clasifica{ie, priori'tatea 

trebuie aco'rdatd cele,i c,are esrte 9i mai simpld gi {ine seama mai m,ult de 

interesele practicii. Aceasta nu poate Ii decit rnertoda tipologiei forestiere. 

D. ETAPA CERCETARILOR TIPOLOGICE CFICIALE 

Etapa urrndtoare car€, ifl timp, nu e,ste trangant separatd de precedenta 

(B) se caracierizeazd prin trecerea de la cercetdri etectuate din iniliativa 

izolatd gi particulard a unor silviculto,ri la alicializarea preocupdrilor tipologice 

(bineinteles, Idrd ca ini{iaiive'le particulare sd inceteze cr-r totul). 

Aceasti oficializare a fost determinatd de cereri tot mai insistenie pen(ru 

introducerea principiilor tipologice in silvicultura practicd, venite din partea 

organelor de prodr,rcfie, in special ale celo,r din sectorul anrenajdrilor. 

La .inceputul aces,tei etape, chiar inainte de a se trece la noi cercetdri 

de teren, se inregistreazd primele manilestlri oficiale in m,aterie de tipologie 

forestierd ; anume, in doul publicatii oficiale ale llinisterului Silviculturii 

apar o serie de indica{ii, ce-i drept {oarte sumare, asupra acestei 

discipline 9i asupra posrbilitrifilor de folo'sire a ei in practicd (168) (169). 

In acela;i timp, p'aralel cu valorificarea rezultatelor unor 

vechi, s-a procedat la organizarea primelor unitd{i de cercetiri tipologice 

.si ls inscrierea primelor terne de acest gen in planurile tematice ale 

Institutului de cercetdri silvice $i coleotivulu,i lorestier al Academiei R.P.R. 

56

Chestiunea urgentd gi diiicila, care trebuia solulior-rati la inceput, era 

alegerea metode,i de lrrcru. S-a pus problema stabilirii intr-un timp scurt 

a unui sistem tipologic, crare sd co'respundd nevoilor practicii forestiere 

din iara noastrd. Pentru rezolvarea acestei probleme, dupd oarecare ezitiri 

ini{iale, s-a ajuns la adop,t,a1sa metodei gcolii acad. V. N. Sukacev. 

Do altiel, dupi un 9ir de ani de lucru, se poarte socoti cd ace,asti metodi 

s-a validat in conditiile idrii noastre, necesitind flninzi unele modiiiciri 

locale, dictate de situafiile s"peciiice de la noi. 

Intr-ader,dr, metoda gcoiii acad. V. N. Sukacev nu se potrivegte totdeaun,a 

intocmai siiualirlor de la noi. A fost, dec,i, cazul si se ajungi la 

unele adaptlri la aceste situa{ii. S-ar putea cita numeroase exemple de 

aceastd nalurd. Schema ecologici original5 a acad. V. N. Sukacev nu a 

putut fi pind in prezent folositd in cercetdrile tipologice din R.P.R. ; mai 

mult decit atit, s-a dovedit chiar cd situafiile de la noi sint atit de variaie, 

incit cu greu ar putea ii vorba de eiaborarea unor scheme ecologice valabile 

pentru un teritoriu ceva mai mare. Procedeul de a grupa tipurile de. pddure 

in grupe de tip,uri nu pare nici e,l sd prezinte o utilitate pracrtici in condi- 

!itle tirii noastre. Unele dificult5li s-au ivit in chestiunea stabilirii tiprrrilor 

in pddurile amestecate, mai ales d'atoritd faptului cd gi cererile venite 

din producfie, in aceasth chesiiune, erau uneori de-a dreptul contradictorii; 

in parte, aceste diticultdli nu sint rezolvate nici acum, cu toartd incercarea 

de a trasa limite matematic precise, ficutd in directivele pentru cerce,tiri 

tipologice actualnrente in vigoare. 

r\lotoda acad. V. N. Sukacev, aga cum a fost ea interp'retata la 

inceput, a fost folositii in cercetdrile de pe teren din anii 1949-1954, iar 

intr-o formd ugor modiiicatd, 9i in 1955-1956. 

In cursul acestor ani, au fost studiate citeva regiuni din farI, dintre 

care pot li remarcate, in mod deo,sebit, silvostepa din cimpia dintre Olt si 

!ire!,'regiunea mrrntoasd dintre Oli 9i'Prahova, mLrn{ii Vrancei ;i Mdguia 

Odobegtilor, vale,a Bistritei dintre Bjcaz si Brosteni ; de asemenea s-au 

iiicut unele cercethri si pe suprafe(e rnai mici, anume pe ocoale sih'ice $i 

chtar pe masive pdduroase mai importante. 

O parte din rezultatele cercetiirilor aritate mai sus a tost pLrblicatl 

intr-o setie de lucrdrr (78) (80) (120) (l2l) (122) (134). Resiul, precum 

gi o se'rie de date nr,ai vechi, au {ost prelucrate pentru intocmirea descrierilor 

din partea a II-a a acestei cdrfi. 

Lucririle orficiale executate in aces,t interval de timo au dus la culegereia 

ut'lui material foarte bogat, reprezentat prin descrierea nunreroaselo,r 

tipuri de pEdure, fdcutd dupd o metodi modernd. Aceste lrrcrdri au rlspuns 

in bund parte sarcinii principale ce se impunea etapei respective, anurlle 

de a inven,taria cit mai urgent toate tipurile de pidure existente in tara 

noastrl ; aceasti sarcinl nu poate fi consideratd inci total indeplinitd nici 

astdzi. To'tugi, reztrltatele acestor lucrdri reprezinld cea rnai masivl contribufie 

de material faptic in londarea unei tipologii forestiere rominegti. 

Descrierile respective au Iost fdcute, in general, foarte succint, s-a 

adoptat un anumit model de descriere, cu enumerarea sumard a t,uturor 

elementelor necesare. Deialiile de interes redus au fost in mare parte eliminate. 

Pe lingd descnerile propriu-zise, s-a mai acordat o importanli rnai 

mare cercetrrii factorilor ecologici si a lenomenelor de succesiune in timp,

preclrlr gi elabordrri unor recomandatii - ioarte generale o ' - as,upra rndsurilor 

silvotehnice de ap,llcat in viitoi.. 

. . 

Aproiundarea cercetirji lacto,rilor staiionari a dus la aparif ia unor 

publica(ii c_onsacrate 

it:- rnq4 spl:cial aspectelor eoo,logice aie tipologiei 

forestiere.(30, partea rx) (32).'Prirna diir acesie publiEa{ii, care s-a execLttat 

dintr-o initiativd particulari a auto,rnlui,' c n{ine si descrierjle 

stlillare ale ltntti nutndr mare de tipuri noi de p,ddure. Aceste lucriiri trebuie 

sa ije,prrvite ca p'rirnele inceputuri ale unei pieocupdri no,i: tratarera apro- 

ILtndata a ulor aspecte speciale din studiurl tipologic al prduri!or. 

.[1ar trebuie sd fie nren{ionatl incd o pirblic-a,{ie, execr-rtartd in aiara 

programrlui ofici,al de cerce'td,ri din tirnpn"rl respectiv ; degi, o,biectjvLrl 

principal al acestei lucrdri este de alth naturd, ea iontine nlureroase orecizdri 

inlere'sante cu caracter tipologic (131, pag. 'r04-r42). 

In ace,istii 

Iucrare se reia in continuare problenr,a cerce,tiri'ior a,supra pddurilor din 

ges,uljlg Olieniei. Se pornegte de la olasilica{ia stabiUtd de'cdtre aurtorii 

precederr{i, Ia care sc ada,ugr numai un tip de pidure. In schimb, descrierile 

de ura,i inainte sint co,m,pletate cu nume,roase detalii interesante, anume,. 

asupra conrpozi{iei specilrce (atit plantele lemnoase, cit 9i cele erbacee), 

asupra inflrren(elor 

.aniropeice, asupra rdspindirii diferitefor tiptrri ertc. O 

aten{ie deosebiti este datd eleme,ntelor iaiatorice, care sint lrAla,te cu un 

lux de arndnunte, neintilnit rn nici a altd publicalie romine,ascd de acest 

gen. Astlel, si aceasti lucrare iace un pas cdtre o preocupare noui - stnd.i,rrl 

cor.rrplcx 

.si aproIrrndat al tipurilor'de padrrre, cir dezvoliarea aminrrn- 

!ita a dileritelor par{i din descrierea tipo,logicri (asttel de studii iilpologice 

collrplexo nu au tost incd publicate la noi). 

In altr ordine de ider-mai trebuie sb'fie ardtal cd preocuparea de a 

valorific,a rezu'ltatele c_ercetirilor tipologice in lr-rcrirj de prodLrciie n-a iost 

nici e,a abandonia,ti. Indicafii, in -acesi sens, au iost jntrodLrse in unele 

instruclirrni.oficia.le ale Ministerului Gospoddririi Silvice (lrl) (lT2). 

Se in{e'leg'e de 1a sine cd toate uranlfestdrile tipologiie enumerate mai 

strs n-att iost lipsrle de pdr{i slarbe. Ar,r fost destulb ezrYtdri, contradictii si 

chiar'.gregeli evidente. Dar" eiectele lor au fost eliminate treptat ii in, 

special s.a cirrtat si fic climinate in prelucrarea nraterialLrlLri tipoiogic 

pentru ca3t9.a de fa!5. Deci, nu mai este cazul sd se insiste ,asupra lbr. " 

Lrrcrdrile, tipologice oficiale 9i neoficiale executate in acest timp arr 

stirnit arrirnrite discu,tii 9i critici, uneori destul de ascutite. In ace,lagi'timp 

s-a agitrl chestittttea aplicabilititii_ rezuLtartelor acestor irrcrdri in produc{ie. 

In scopLrl rezolvdrii chestiunilor dubioa,se s-a hotdrit tjnerea un6i .onsfdtrriri 

largi, cu participare,a specia,ligtilor din alte ramuri rnai mult ori mai 

pulin, inmd.rte, prgcum gi a silvicultorilor din produciie. 

Aceastd conslituire s-a finu,t in zjlele de l-3 mi,rtie 1g55. programuf 

e.i a pr,evdzLrt artit discirtarea problerne,lo,r de tipo{ogie a pddurilor] cit gi 

de iipologie a sta{iunilor, precrim gi propuneri pentrriintroducerea imediaid 

a principiilor tipclogice in lucrdri -de- prodrrc{ie. ln consecinid, atr iost 

prezentate doud referate de baz,d privind' : 

a ) tipologia pddurilon ; 

b) tipologia statiunilor fo,res,tie,re. 

De asernenea s-all prezentat cinci coreieraie, privind ap,litarea principirlo,r 

tipologice in : 

a ) rege,nerarea naturall a pidurilo,r ; 

58

) opera{iurrile culturale ; 

c ) irnpdduririle ; 

d) crearea perdelelor lorestiere de pro,tec{ie ; 

e) co,recfia terenrrrilo'r degradate. 

Nu es'te cazul sd se insrste nici asLrpra continr_rtuluj releraterlor, lrici 

asupr:r discu!iilor purtate, fiindcri liicririle consfdtuirii au lost de curind 

publica'te ( 175). De altfel, tot ce a izvorit din lucrdrile consf atuirri gi 

poate interesa in vreun fel terna tratal| jn cartea de fata a si fost folosit 

in diferite capitole ale ei. 

Incheierea conslatuirii de tipo,logie Iorestierd a prevdzrrt intocnrirea 

unor directi'"'e precise penrtrlt executare,2 cercetirilor tipolopice in al doilea 

crncinail (1956-1960). Aceste directive arr 9i lost rniocnite de cdtre un 

colec,tiv la,rg, special instituit in acest scop. 

Partea releritoare la tipologia pdduiilor a ;rcestor drrective trate,azd 

dcnra asp,ecic': cntenile de_diferEn{ielre a tipr-rrilor de padirre 9i modul de 

q:scltele a uniri 1ip. PrimLrl aspect prezintd-un deosebii jrrteres principial : 

de aceea, partea respectivd se reprodrrce aici in extenso gi se comenteaz,Ft- 

C RI7'El?ll Df-. DII:Lllt-.tvTIf:Rti ;t 7't pU RILOR 

1. .\RBORETUL 

t. comp.ozifia. 

, 

f iprrrile de padure se creeiiza in cacllrl formaliilor; 

lerf , criteriLrl cornpozifiei este respectat d9 la itrceput. pen nr precizarea 

llrnrtelor, insd, se darr rrrrndfoarele ldrnrrriri: 

- un arboret se considerd ca pur, cind speciile de ame,stec, Ia rrrr 

loc, nu intrunesc 0, I ; arborertul pur deterrnind tipul de pedu."; 

. :- arbore'tele, in care speciiie de arnestec se'ridicd ia 0,1-'0,2, constittrie 

taciesuri ale tipului pui respectiv ; 

- arbore,tele compuse din doud sarr trei specii, fiecare cir participare 

de ce'l ptr{in 0,i}, Iorneaza un tip de padr-rre aparte,' indilererrt de detaljile 

amerstecului ; 

- dacd in arboreiele arn'estec.ate, deterrninate coniorrn aliniatulrrn 

precedent, apar gi alte specir irr proporiie de 0, l-0,2, se creeazd facriesuri 

ale tipulr-ri respectirr de padure arneitecati; 

- arbo,retele, care in nod normol sint compuse din arnestec de 4-5 

s,pecii crr parliciparea aproxiliativ egala, deierrnind tiprrri aparte; in aslle,l 

dt'1rprrn, laclesrrrile pol ti deternirnate prirr lipsa rrnel specii (cazul;learrril'or 

in special). 

b. Productivitatea. In cetdrul compr_rzitiei asemitnijtonre sc creeLtzh 

tipuri_ aparte dtrpa prodnrctivitate, co,niorrrl scirii : supe,rioari, mijlocie, 

redusd. 

In pddLrrile 

_anrcstecate s€ \ia cerceta in rnod special, dacd speciile con-rponente 

se incadreazd in acelagi grad de productrvitate sar-r exisite diferenie 

pronun,fate jn arceastd privinfa : in Lrltirnirl caz se deosebesc tipuri aparie 

(rrrai ales anlestecurile de riginoase 9i fag;. 

c. Aspectul arborilor 

,gi 

calitatea produseror. I-a aceeagi productivitate 

se creeazd. tipuri aparte in funcfie de lornra ;i plindtate'a'trr-ipchiirrilor, 

alezarea 

_9i mdrimea coronamentultti, ugrrrinta elagljului ltatu,ral, prezen{ii 

crdcilo,r laconre etc. La specii crr lemn prbtios, 

--aieste elernerrte tre,bLrje 

59

puse in legdturd cu calitatea 9i procenrtul lemnului de lucru. In acest scop 

se vor iojosi tabele de sortare la specii, pe,ntru care existd asiful de 

tabele; unde nu existd, se va lucra prin apreciere. 

d.'Regenerarea naturald. Se creeaza 

-tipuri aparte, in funclie de 

ugurin{a iistalirii gi dezvo,ltlrii tinereturiilor. Se deosebesc 3 grade de 

,condilii de regenerare : ugoare, mijlocii 9i grele. 

Se considerd condi{ii ugoare de regenerare cind: 

- sslul nu este inielenit, nu este acoperit cu mugchi gi existi numai 

rare plante de pddure; 

pdtura moartl nu se acumuleazd., ci se d-escompune.in mod normal; 

- hnii de fructilicalie abundentd se succed la intervalo mari de timp, 

proprii specitlor principale ce compun tipul. de.pr{dure^ respec'tiv; 

- solul se gdsegte intr-o bund slare de altnare, ln care mlcroorganisnrele 

gdsesc meditt prielnic do vegeta,!ie. 

Se Co'nsiderl condifii nredii de regenerhre olnd : 

- a inceput instalarea graminee,lor gi solul este par{ial infelenit, acestea 

acoperind pind la 500/o din supralald; 

- existd o pituri intreruptii de mr-rgchi (acelagi grad de acoperire); 

- solul este potrivit de indesat. 

Se considerd condrlii grele de regenerare cind: 

- so'lul este in{elenit pe mai mult de 50ft, din srrpralafi; 

- existi o pltLrri groas2i de mugchi care"acoperd- mai mult de 500/e 

din suprala{d ; 

- litiera se descomp,Llne anorm,al, se acumuleazd gi deci acoperd solul 

cu un strat gros de resturi vegetale; 

- anii de fructiiica,{ie, datorita condi{iilor de climd specitice, sint mai 

rari decil norntal pentru speciile principale ce comprun tipul de pddure 

t:t) 

respectiv. 

Cu ocazra studiului regenerlrii se va {ine seamd de eventuaiele ten- 

din{e de succesiune a speciilor. Acesteaconstituie 

9t ele un criteriu de 

diferen{iere a tipurilor aparte, in caz cind se maniiestd cu regularitate .si 

conduc la moditiclri sensibile in generalia urm5,toare (de exemPlu, schimbarea 

cornpozi{iei ). 

2. SUBARBORETUL $I PATURA VIE 

Subarboretul 9i pitura vie devin criterii de diferenlier9 I 

tipttrilor 

numai in cazuri ciid -influenleazd, in mod sensibil, caracterele importanle 

ale arboretului sau mdsurile silvotehnice indicate in tipul respectiv. Se 

men{ioneazd, insd, cd aceste caraotere trebuie sa tie naturale 9i constante. 

'In 

cazttl cind subarboretul prin compozi{ia lui prezintd r"rn deosebit 

interes practic, se pot cre,a iaciesuii in cadrul tipului respectiv (de exempltt, 

subarboretul de sclmpie in arborete din diverse specii de steiar) 

3. CA,RACTERELE EDAFICE 

Caracterele solului sint determinante in diferenfierea tipurilgr de pddure 

la lel cu subarboretul 9i pdtura vie, adicd atunci cind iniluenleazd 

in mod sensibil caracterele iriportante ale arboretului, sau cind determind 

aplicarea misurilor silvotehnice de un anumit iel.

4. CAMCTERELE CLIMATICF 

Aceste caractere ireLruie determinate in ceea ce privegte zonele climatjce, 

oglindiie prin zone gr etaje de vegeia{ie. Astiel vor ii socotite ca 

tipuri aparte iigeiele de productivitate superioard, du_pd .cum 

se gAsesc in 

regiunei muntoTsd sau cieluro,asd. La mtinte, pddurile de la limita vegetafiei 

lemnoase vor constitui tip'uri aparte. 

J. MASURI SILVOTEHNICE 

Msurile silvotehnice se reJerd la doLri categorii dilerite de operaliuni : 

a. Aietode de regenerare a arboretelor (regenerarea naturali inclusiv 

intervenfii pe cale "artiliciald pentnt amelioiarea productivitdiii arboretulur); 

b. Lucriri de relacere a arboretelor degradate sau irnpddurirea terenurilor 

goale, inclusiv cxploatdrilc rase. 

In primul caz, utdsurile silvoiehnice devin determinante pentru dileren{ierea 

uttui nou tip : 

cir-rd duc la schjrnbarea compozi!iei speciiice a pddurii ; 

- cind condiliile de rnediu determind adoptarea unui alt regim sau 

tratament ; 

- procedee diierite de pregitire a solului in vederea regenerdrii. 

In iel de al doilea caz, rn|surlle sjlvotehnice devrn determinante pentru 

diierenlierea unui nou tip, cind : 

- se adopti formurla de impddurire diferitd ; 

* se adoptd p'rocedee dilerite de pregeitire a solului inainte de 

plantare ; 

- se adoptd procedee de plantare diierite (in despicdturd, in gropi)- 

6. SUPRAFATA MINIMA 

Pentru ca L1n arboret sd fje considerat ca aparlinind rtnrti tip apartc 

de pddure, el trebuie sd aibS cel pu{rn supralafa de 0,5 ha (egalI cu 

cea admisl in practicd pentru o subparceld). 

In cazul cind, pcr{iuni de arbore'te cu diierite aspecte se succed pe 

srrpra'lete loarte nici, dar in n-r,od regulai, si insuneazd la un loc cel putin 

suprala{a rrrinimd de mai sus, se creeazd un cornpLex de lip:u7i ; din 

punct de vederre ,practic un complex se trateazl ca un tip. 

Principiile cuprinse in directivele tipologice reprez,in'Id din rnulte 

puncte de vedere rln progres rernarcabil fa{d de trecut. Aceasta se refera 

in special l,a criteriile de diferen{iere a lipurilor. Fixarea acestor criterii 

a avrrt ca scop sd se elimine, pe cit posibil, subiectivisnul in aprec'ieri 

gi a cla astfel posiblita,tea ca 9i un silvicr-rltor izolat, din prodttc!ie, sd se 

poatd orienta mai u;or in tipurile de pidure din unitatea sa. Prin stabilirea 

acestor criterii precise, tipologia fore,stierd romind a a.iuns 1a un stadiu de 

dezvoltare mulf mai avansat, in raport cu ceea ce efa mai inainte. Aceasta 

a lost cea mai importantd realiz,are a constituirii de tipol'ogie- 

Relativ la compozi{ia speciiicd, s-all ptxizat limitele de participare..a 

speciilor, de la care un atnestec de doud specii trebuie sd constituie un tip 

aparte, iar inlre aceste limite, amestecul respectiv se con'sjderd ca Llll 

61

sing.ur tip (daca_ nu inten'irr considsrente de altd rraturd). Nu a losi aprofrrndati, 

itlsi, destttl de bine chestiunea amesiecurilor'intre rnai nrulte 

specii. Astlel, apare gi acum nevoia uno,r interpretiri mai nrult sal mal 

pulin subiective (a se vedea in partea a II-a, inai ales la amestccuri de 

dilerile specii de stejari). 

... 

In ceea ce-privegte productivitatea, s-au admis trei tre,ptc: superroard, 

gtilgSig si_ inferioari. Ulterior, cu acazia lucririlor da antenajare a 

MUF'ulrri Sttha, s-au stabilirt,si lirnitele precise ale acestor trei irepte. In 

sisternul cu cinci clase de productivitat'e, tolosit in general la iioi, se 

considerd : 

- productiuitale superioard care cuprinde -clasa I in intreginre 9i 

.iunidtatea clasei a II-:i, anume. de la r-a1oa,rea-limitd srrperioard ftirri lr 

valoarea mijlocie; 

-- productiaitale rri ilocie care cuprinde jLr,rnatatea clasei a II-a, 

anLlule, de la valo,area rni.ilocie pind la valoarea-lim.iti inferioara gi clasa 

a III-I irr intre,gime; 

- productioilate inferiocrrd. cttre c'Ltp,ri,nde clasele a IV-a 9i a V-a i'r 

intreginre. 

Prir aceastA clauzd, directivele noastre s-au abdtut de la urctoda orig_inalri 

a acad. v. N. Srrkacel', c.are preved,e r-rn tip aparte pentrLr iiecare 

clasi de producire; s-a socotit cd, in-condi{iile noistr6, re,sp'ectarea intocmal 

a acestor claLtze ar duce 1a stabilirea rrnui ntrmdr rlrrlt prea rnare 

de tipLrri. 

Dlpr elaborarea directivelor a losi criticatd prescrrpfia asrrpra limit9l-or 

de compoziiie, pe rnotil'u1 cd, in arboretele arirestecate, trecerile intre 

diierite proporfii de participare a speciilor au loc pe nesimlite gi astfel o 

limitzi rigid |xatd ar putea duce la reparttz,area iir tipuri aparie a dour 

arborete prea pulin dilerite intre ele din punct de vedere ai c,onrpozi{rei. 

Motivarea din urrni reprezinIi., desigLrr, o iealitate ; totusi, critjca 'nu cste 

justificath. Intr-adevdr, o limiiti conven',tionald trebuie stabjlitd undeva ; si 

criun'de ar fi ea stabilitr, inconvenientul senrnalat l,a apdrea. Teoretic 

putent pres{-rprrne trlr 9ir neslir:9ii de irr.bolete portrirrd, de Lxernplu, de la 

fdget prrr si zr iLrngind lzr brldet pur; siir.ra{iile interrnedirare re,prezinrtd tot 

felrrl de anrestecrrri, care dilerd inrtre ele ntr prin 10llo, curn au stabilit 

directir,'ele noastre, ci prin I 0,,5 sarr i0,6,,. Acest sir trebrrie reparlizat la cet 

pLr{in trei tipr,rri di{erite ; oriunde s-ar aFeza lirnitele, inc,onvenientLrl serflnalat 

apare in mcd inevitabil. SitLratia nu poate ii rezoh,ati decT't printr-,r 

convenlie, ceea ce s-a 9i iicut in directjve. 

Irnportante sin't ,si prescrip'tii{e asilpra Lrnjtelor in ceea ce privegte 

regenerarea naturali gt tndsurile silvotehnice. La aceste doui ptrncte iir 

trecnt, to,tul era ldsat la aprecierea subiectivd a cercetdtorurlui. Deci, s-a 

realizat gi aici Lln progres. Trebr:ie sd se renrarce, totugi, cd aceste prescrip{ii 

repnezintd o elab'orare pur teore,tica gi ca ele nu au io,st pind in prezent 

verilicate cu aten{ie pe teren. Itr plus, prima din ele, de ti_rpt, nir 

prrvegte regenerarea naturald, ci posibilitdlile de regenerare naturald. 

lrr fine, trebtrie sd tie menfionati gi stabrlirea rrnei sr-rpraleie rnirrinre, pe 

care trebuie s-o aibl un arboret pentru a putea fi consider,art ca tip aparte. 

Lipsa Lrnei astfel de prescrip{ii a dus in trecut la tendinta de a trei cite 

.62

un tip din orice lragmeni de arbo,re,t, care se deosebeste evident de restr-ll 

pddurii. din jur. T're-truie sd se menf iotrcze, insd, cd la acest punot existd 

ir omisiune in textul directivelor; aceasti'omisiune a lost reitiiicata rnai 

rtrzitt, cu ocazia iucrdrrlor de ame,najare a t\[t]F-ului Suha. Anume, contorn 

uzantelor drn amenajament, suprafafa nrinimr de 0,5 .ha se referd 

la cazurile cirrd arboretul respectiv este trarrgant deosebit de cele din jur. 

AceastS, suprafaia se rndregte tn caztrT cind arboretrrl respec,tiv reprezinti in 

ntod evident o sitrra{ie de trecere intre doui tipr-rri (de-exemplLi lrn go,nlrteto-l5gei 

saLr brddeto-l5get de un anumit tip), invecinate 

-pe teren. In 

astfel de cazuri-, suprala{a minirni se ridicd 1a 3 ha, dac:i specia principald 

'este o specie de stejar, gi la 5 ha, dacd speci;r principall apailine irnui 

a,lt gen. Aceastd din urmd prescriptfie este rralabild sr in cazril cind arboretrrl 

de trecere se rnl,ecineazd, pe terel cu rrrr singur tip din cele doud intre 

care face trecerea (de exemplu, o figie de brddeto-i5get la rlargineu rrnrri 

brade't pur, ilrd sI existe 9i lSgetLrl pur in apropiere). 

Curirrd dupd incheierea constdtuirii de tipologie fore,stiera s-a pus problerna 

unei experien{e largi de aplicare a principiilo,r tipologice in lucrdrile 

de producfie. In acest scop au lost alese lucrdrile de amenajare ale 

:\lUF-nlui Suha, in sLrpraiafd de aproximatir' 30 000 ha, situat in nordul 

,\loldovei, in ocoale,le silvice Str-rlpicani gi F'rasin, in regiunea de rnr-rn{i 

mijlocii si inalli 

Nu este c,aztrl sd, se discute aici rezultatele acestei experienfe irt cee;t 

ce priveste partea arnenajisticd, deoarece aceasta depdgegte cadnrl ltrcrlrii 

de ta{d. Se pot iace, insd, unele constatdri as,upra aportultti adus de aceste 

lucrdri 1a progresttl cercetdrii ;tiin{iiice in materie de tipologie it 

pddrrilor. 

In primul rind, la inceperea itrcriirilor s-a intocrnit, pe baza date'lor 

.cun'oscrrte pind atunci, o cheie dihotomicd de deterrninare a tipurilor de 

pddrrre din regirrnea mltntoasi. Aceastd cheie a iosi pLrsi 1a dispozi!ia 

proiectan{ilor, iecindrt-se un instruotaj rapid astlpra {olosirii ei pe teren -s.i 

asupra modulr,ri de stabilire a tiptrrilor de pddure necuprinse in aceastl 

cheie. Clheia s-a baz.at pe elen1en'te ce se cttleg in mod cttrent de cdtre amenaji;ti, 

si folosirea ei 'pc ieren n-a necesjtat'o rnunci in pltrs. S-a doredrt 

cS"mirrrrlrea aces,tei chei a iost foarie usoard si proiect,anfii s-arr o'rjerlt:rt 

biue c.rr aiutorr-rl ei. Au fost iderititlicate gi o serie de tiprrri de pddttre. ttt.ri ; 

aceste tiptrri atr {cst descrise 9i in parte'a speciald a lucrdrii de ia{i' ctL 

rnenfiLrnea asupra arrtorilor adevdralr. Crr aceasrtd ocaz,ie s-a dol'edit. ctt prisosintd 

cI luciSrile de tipologie a pldurilor ntt sint cotnpli'cate si pot fi 

tugor executate de un silvicLrlior din produo[ie' 

S-a mai fictrt gi o cartare precisd a tiptrrilorde 

pddLrre pe p;trcele 

stabilite pentrtt lucriri de anrenajare propritt-zise. S-a dovedit cI nici o 

astiel de cat"tare tttt prezitttd di{icrrltafi deosebite 9i poarle fi fdcuta uSor de 

cdtre silvicultori-practicieni. 

Lucr5rile de la AlUtr-trl Suha att iost foarte pentrrt cercetdtorii 

gtiinfitici itt tipologia torestie,ri, dindu-li-se un prilei perntrtr verilicarett 

numeroaselor aspecte insuficienit sttrdiate pind atunci. 

Drrpd ame,na.iarea .\lUF-irlrri Suha se poarte sprrne ci ntr s-au rnai prcldus 

in dorneniul tipologiei pddttri[or din R.P.R. evenimeflte demne de serrrnal,at 

irr nrod deosebit. Arr crr'ntinuat investigafiile de teren angai:rie in

trecut, tot sub iormd de cercetdri s,umare, dar folosind criteriile de dilerenliere 

precizate in directive. S-a continuat intocmirea gi perfec!ionarea cfie.ilor 

d-c determinare a tipurilor de pddure pen ru nevoile organelor do 

proiectare. 1n fine, s-a hotdrit intocmirea sintezei de cunogtin{e tipologice 

in iorma in care ea apafe in prezenrta carte ; in vede'rea intocmirii acestei 

sinteze s.zll rl,ai ldcul u,nele cercetdri de teren, mai ales in regiunea de' 

deatrrri, unde cunogtintele din trecut erau insuficiente.

CAPITOLU L IV 

METODA DE CERCETARE TIPOLOGICA ADOPTATA IN R.P.R. 

A. CULEGEREA DATELOR PE TEREN 

1. GENERALITATI ASUPRA EXECUTARII RELEVEURILOR 

In mod o'bi.snuit, pe tere'n se luc,reazd cu aju,torul releveurilor. Termenul 

de releoeu gi procedetrl insugi sint imprumutarte din geobotanicl ; 

in limbajul forestier s-ar putea vo,rbi despre desc'rierea unor suprafele de 

probd. Prin releoeu se in{e'lege gi por{iunea respecti\rd de teren 9i opera{ia 

descrierii ei .si descriere,a insd$i consernnatd in c,arnet. Conditia esenjiald 

a porliunii de pddure aleasd peniru un releveu este uniiormit,a,tea ei din 

toate pr,rnctele de vedere, care in,tereseazd dilerenlierea unui tip de pddure. 

Bineinfeles, aceastd cerin{i de uniformitate nu trebuie impirrsd 1:r absurd 

fiindcd ar ti fo,arte greu sd se gdsoas,cb vreo por{i'une de p,Sduro intradev6r 

uniformd din toate punctele de vedere. 

Suprafa!a, care treb'uie s-o aibi un releveu, nu esie iixa,td in mod 

precis. In pracrtica geobotanici , mai ales in trecut, se o,bignuia sd se 

tixeze supraieie loarte rigide, precis delirnitate -si rrneori precis rerpartizale 

pe teren. Ace'asta, insd, se poate socoii asldzi ca o exagerare prea 

pedantd. Prac'tic vorbind, supraia{a releveului ar trebui sd reiasd do 1a 

sine ; se parcllrge terenul re'spectrv, rnergind in ztg-zag, 9i se noteazd 

toate caractererle ce ne iutere,serazd. De la un timp se observi cd toate 

elementele neces.tre s-au notat gi, oricit teren s-ar p,arcurge mai de,parte, 

nu mai apare nimic r-lou; aceasta inseamnd cd re'letteal se poate lntrerupe, 

fiind complet. Binefnlele,s, in arborertele mai uniiorne, m,ai sdrace in 

vegeta{ie, ace,astd intrerupere s,urvine mai cLrrind, dupd parcurgerea rrnei 

suprafe{e mai mici ; in arboreiele mai variate trebuie sd fie cercetatd o 

suprafald mai mare. De obicei, supraia{a parcursl variaz-d aproxirnativ 

inlre 1!4 9i 2-3 ha. 

Un releveu trebuie sd cuprindd io'ate detaliile asupra arboretrrlrri 

propritt'zis, a ce'lorlaite etaje, de vegetalie, a proceselor de regenerarc gi 

a factorilor sta{ionrali. 

5 - Tipuri de p5dure. - c

2. DESCRIEREA ARBORETULUI BATRIN 

In ce privegte arboretul se noteazd : 

a. Co,mpozi{ia specificd, toarte arndnunlitd proporlia speciilor esie 

bine si fie rndicati in zecimi, dupd uzanle,le slilvicultorilor (0,1, 0,2...1,0); 

ea s-ar p,utea exprima .si cu coeficien{i, cum se arati mai jos pentru subarboret 

gi pdtura vie ; totugi, notarea in zecimi este preferabild. Se noteia76 

ntt numai speciile princip,slg, dar 9i cele diseminate, oricit de rare 

ar fi. 

b. Structura arboretului - simpli, etajatd, neregulaid. O anurnitl 

struc'turd poate rep,rezenta un ienomen nratural, normal pefltru tipul de 

pddure respectiv, sau poate sd iie dat'oriti interrrenliei omului ; acest lucru 

treb{rie sd iie stabilit in releveul respectiv cu cit m,ai multd precizie. Dacd 

structura de un anumit fel ap,are ca ufl fenomen natural, aceasta trebuie 

sd reiasi din descrierea tipuiui. Sint utile unele exempliiiciri in rceastri 

privinfd. Arborete'le din siecii de umbrd, mai ales ielo amestecate au 

lrecvent ."tructura neregr,rlatd, cvasigrddindritd (amestecurile de brad, tag, 

uneori .gi nrolid; citeodatd gi arboretele p'ure din aiceste specii) ; arboiretele 

amestecate, in care speciile parrticipante au vigoare de cregtere 9i longevitate 

diferite, sint in m,od natural bietaiate (sleaurile, stejdretele cu jugastru 

gi arf ar etc. ) ; arboretele pure din specii de lutninl sint in mod natural 

regulate gi monoe'iajate, ca 9i arnestecurile inire specii de lumind (arboretele 

ptrre gi amestecate din specii de stejari). 7n cazul strtroturii etajate, 

aceasta trebuie tratald in legdturd cll oompozilia specificd, pre,cizindtt-se 

diieren{ele de compczilie pe etaje. 

c. Consistenla, urmdrindu-se in mod special, dacd reprezinlA Ieno' 

menul natural sau antropogen. Sini anumite iipuri de pidure in care 

consisten{a plind nu este realizatl niciodatl ; stabilire,a consis,te'nfei maxime 

pentru tipul respectiv e'ste absolut necesard. Inriicatd este gi cerce.- 

Iarea -vafiafiei- consistentei in cursul vie(ii artrore;tului ; pind in prezen't, 

insh, asttel do determindri ntt s-au fzicut. 

d. Elementele taxatorice, crare sint absolut necesare pentrr: siabilirea 

tipului de pEdure. Detcrminarca prccisi a elementclo,r taxaiorico c'stc o 

chestiune ceva mai complicartd, crale nu se poate f,ace repede in cursul 

executirii unui releveu. Aceasrtd determinare se face conform procedeelor 

clasicc de dendrome'trie, rerspectindu-se de preferinfS cele utilizate cu ocazia 

lr.crdrilor de amenajare. Necesitatea determindrilor taxatorice precise 

implicl participarea un'ui specialist in colectivu'l de cercetare tipologicd ; 

aceastd participare s-a 9i preconizat pentru cercetdrile viitoare amdnun- 

{ite. Sint, insd, gi cazuri cind s-ar putea evita determindrile taxatorice 

preicise. 

Dupd cum se gtie, in directivele actuale, ca element taxatoric determinant, 

apare productivitatea arborete,lui respectiv. Aceasii produotivitate 

se stabilegte pe trei grade - superioard, mijlocie gi infe,rio,a,rI. Or in unele 

cazuri, sirnpla cercetare a dimensiunilo,r medii atin,se de arbori ar putea 

ti deajuns pe,ntru stabilirea productivitd{ii ; aceasta se releri pe de o 

parte la arborerte toarte bune, unde productivitatea este evident superio,ard, 

pe de alti parte, la arborete prost crescute, in care productivitatea este 

evident inferioard. 

66

,\lai dificile de rezolvat sint cazurile de productivitate rnijiocie. Dili 

cile sint ,si._ cazurile de limitd intre productivria{i. In toate ac6ste cazuri, 

determinirile taxatorice mai precise 

-sint obligatorii. 

troarte dilicile sint cazuiile pddurilor plurie,ne, cu structura cvasigridindritS, 

c'um sint multe qgdqri_ din carfali. Aici este imposibit du , 

determina atit virsta pqdig, iit si dirner-rsiunile'medii. EstL oa2u1, deci, si 

aprecieri. 

::^l:l:rur;9,prin 

Acest iucru este de obicei loarte greu.'Se poate 

prnr 

llcergl ,tot 

drmensiunrle medii, la care ajrrng arborii-; dar, tocmai 

In ,'isttcl dc arborete dimensiunile arborilor -'inaitinrea 

si'diameirul de 

baz,i - nu urmeazd acelagi. mers ca in arbo..t.i" '"u -itrlctr_rra 

regutaia 

pentru care sint intocrnite tabele de oroductie. 

aspect interesant al productivitalii apare in unele arborete amestecate, 

anume molideto-figete qi brddeto-fdgete. In astiel de arborete, 

::].:,^,l"llg :=p:gij 

conrpon".nle p"t -ry;;. p.oa?'.iiuitaii 

'aiiliit"; 

iagul ae 

rnurlc orl ramrne vvrbtl. in 

.rrnnd fa{d de rigiroase. Diferenfa poat6 fi de 

1a prod.rrcdivjtatea superio,ard la mijiocie si 'chiar de ta-iuperioard, la inferio'ard. 

Astiel de dii'erenJe de produ-ctivitate t..friu raliJlieaparai .obu." 

dilereniele 

::. ::19::tt^.,Jlil.iqill, 

de productivitate determini un att tip 

oe padure lata de ce,l in care ambele specii se prezintd asemdndlor din 

pun,ct 

acesr 

de vedere (de exemplu, doud'tipr-rri t" ;;1;6r/i:yigi,t" 

acetosella). 

o*ii, 

"i 

tJn 

- , ,aspect 

interesant al produc,iivitd;iii este variatia ei in cursul 

arDorerLilul 

vie,tii 

; acest aspect necesitd o disculie ceva mai amdnun{iti, 

so ',,a face mai ios. 

"aru 

, e. .Aspectul arborilor, care reprezinid, de asem€nea, un criteriu 

portant.im- 

Se noteaz.d forma 

_ 9i cilindriciiatea trunchiuiitor, intensitartea 

elagajului nalural, iorma si dimensiunile. corpnamentelor, prei:zenI,a crdciioi 

Iacome, eventrral 

.si alte date ce ar prrtea nu.i inl"."s. 'Aceste elemente 

oeTerrnrlla ln buna parte calitatea produselor -si utilizdrile ce se pot da 

nraterialLrhri.- In lipsa rrzan{elor 

..pfecise, aceste elemente se aprdciazd; 

Drnerrl{eres, rn aceastS allernaiir'5 nrr esle cazul sd, se meargi la prea 

multe grada{ii ; aceasta cu atit mai mult cu cif c"iteiiut--aceiia nu este 

chiar dintre cele mai imporiante in diierenfierea tipurilor de pdduie. - 

l. cralitatea lemnrrlui-trebuie sd ioace sj ,,.,'ro,1 irnportint in diferenfierea 

tiprrrilor de pidrrre. Dar, aceasti caliiate "a 

'obicei 

.t.r rL apreciazE de 

pe 

'sintetizarea 

teren, la executarea releveurilor, ci mai lirziu, la 

rezultatelor. Pe teren se poate aprecia cel muilt propor{ia 'tatreteie de lemn de lucru. 

S-a recomandat ca 

_in acest siop sd se foloseasca ip*iutu a. 

s9rt.a19, bineinfeles 1a acele specii, pentru care existd asttel de tabele ; 

pinr ?n prezent nu s-au idcu,t-lucrdri efective de teren in acest fel. 

3. CERCETAREA REGENERARII NATU,RALE 

Irr completarea date,lor ce so culeg asupra arboretului, se srudiazd 

regenerarea natwald. In acest scop, la execu,tarea unui releveu se noteazd. 

rrrmi toarele 

a' Pr,eze'nta 'sau lip,ss tinereturilor ,naturale. Elementele iinte,resante in 

cazul prezen{ei sint: abundenfa tinereturilor, oare se poate stabili prin 

numd.rdtoarea precisd (numdrul de puie{i la unitatea 'de suprafafi,' de 

obicei .la I m2) sau prin aprecierea- suprafe(ei acoperite, in zecimi sau 

procente ; reparrizarea lo,r, uniio'rmr sad grupa'tr, cdutindr-r-se in trltimul

caz sd se stabileascd gi condifiirle, in care se localizeazd grupele de tine* 

rei; dimensiunile tineretului, exprimate pneferabil prin taza de dezvoltare 

(se va avea grija deosebitb de a consta'ta daod pr-rie{ii cumva ajttrlg' 

nrrmai pind la anumite dimensiuni si pier m,ai tirztu, stabilindu-se pe' 

cit posibil gi cauzele acestui fe'nomen) ; compaTjfjs acsstor tinereturistabilindu-se 

ce specii din arboretul bitrin participa si in tinereturi 9i itt 

ce pro,por{ie, precu,m gi aparilia eve'ntuald a unor specii trcreprezenta'te in 

arbo,rettrl bdtrin, ceea ce marcheazd, existen{a ttnei tendin{e de succesiune. 

Binein{ele,s, in cazul compozi{iei variate a tinereturilor, gi cele,lalte caracteristici 

trebuie apreciate dupd specii participante. Peniru stabilirea pro* 

porliei speciilor in tinereturi se pot tace aceleagi recom,andalii ca pentrrt 

arboretul bdtrin. 

Problema tinereturilor irebuie privitd to'tdeauna in m'od dinamic' 

finind searla atit de ,faptul cd e'le ieprezinld viitorul tipului de pddure 

cercetat, cit gi de fap'tui cd ele insegi se aild de obicei intr-o contintrd 

prefacere, instalindu-se uneori destul de ugor, dar dispdrind sau ajungiuii 

in stare neLrtilizabild tot atii de ugor. 

tr. Condiliile farrorabile sau nelavorabile pentru reqenerarea viitoare.. 

Inir.adevir, prezenta 9i caracteristicile tineretului constituie. dovada posibilitS{ilor 

de- rdgenerare, iar cercetarea condifiilor, care dstermind prq-' 

zenla si caracter-istic'i1e, ne aratd 9i prin ce sint determinate a'ceste posibiliidti. 

Absen{a unei regene'rdri, insd, nu constitttie dovada cd ea trtt s-ar' 

putea'produce'; 

'- lipsa tinere'turirlo'r poate li datoritd 1ulc,r ca'uze accidentale' 

virsta prea tihard a arboretului, lipsa fructiiica{ii'lor ih ultimtrl timp. 

distrugered seminligurilor instalate. Pfin urmare, in cazul lipsei semintiqurilcr, 

zrtentia irebuie indreptaid astlpra c,ondifiilor care ar purtea favoriza 

sau irnpiedrica rege,nerarea. Aceste condi{ii au fost precizate in 

directivele tipologice ; ele se referd de fapt, inainte de toate la s,tarezr 

in care se alld solul, pdtura mo,artd gi pdtura vie. Este cazu7. deci, ca in 

descriere'a acestor erlemente sd se siublinieze gi aspectele respective. Ill 

aspect apar,te i1 constituie irecven(a gi a,br,rndenfa fructificafiilor, ceea ce 

nu se poate cons,tata in cursul executeirii rtnui releveu. Cel mult se poa{e 

observa o fr'-rctiiicafie existentd in anul respectiv; restul trebtrie completat 

prin inforrnalii cr-rlese pe altd cale. 

4. DESCRIEREA SUBARBORETULUI 

Asupra subarboretului se po lua urmdto'arele date. 

a. PrezenI,a gi abundenta lui, care poate fi a,preciata fie prin gradul 

total de acoperire a terenului (in zecimi salt procente), fie prin coeiicienfi 

speciali, ceea ce in ultimra analizd tot la gradul de ac-operire se reduce- 

Fiindcd aici vine pentru prima data in discu{ie chestiunea coeificienlilor, 

este necesar sd se de,a citeva arndnunte asupra lor. Sint ma,i mrrlte, 

scdri de coeficienli. La noi in lard esie jntratd mult in 1tz sciara lui J. 

Braun-B1anquet, care a iost larg lolositd in lucrdrile iitosociologice. Aceastd 

scarei s€ bazeazd pe un caracter dublu de abundenld-dominantti, 

adicd se referd 9i la numdrul de indivizi 9i la gradr-rl de acoperjre. Se 

folosesc ;ase coe'ficienfi : 

68

f... indivizi izolaJi foarte putini (citeodati unui singur in relcveu), ldr'ir ca gradLrl 

de acoperire sd se poatd aprecia ; 

I ... indivizi pujitti, gradul de acoperire iiind sub 1/20 din supralata totala: 

2... indivizi relativ pulini, realizind gradul de acoperile irrtre 1/20 si 114: 

3 ... .indivizi des,tul d,e nrurmerogi, realizind gra,dul de ,acoperire intre l/4 qi l/2 ; 

4 ... indivlzi numerogi, realiz"nd gradul de acoperire intre ll2 si 314; 

5 ... indivizi ioarte numerogi, realizind gradul de acoperire peste 3/4. 

In LI.R.s.S. este larg forlositd scara llli Dr,ude ; s-au fdcrrt propLrneri 

pentru introducerea ei Fi in lucririlc noastrre. L-r aceastd scara se 

folosesc tot .gase 

grade, desemnate prin anumite sirnboluri, reprezerrtind 

xrresclltarile termenilor latini, care indicd gradul respectiv de abunderria : 

sol '.. plante ce se gisesc in c,antiiS{i foarte mici, exem,plare f oarte rare (prescurtat 

de Ia solitariae) ; 

sp. ... plante ce se gisesc fn cantitdfi m'ici, destul de rar (p.rescurtat de la 

sparsae) ; 

cop ... plante aburn'den'te (prescurtat de la copiosae),' acest grad se subdivide 

unecrri in trei, crr semnele respectivc i 

copt... destul de abundente; 

cop" ... abundente : 

coptt ... foar,te 2bundente ; 

soc ... 

plante care se ating pnin, pdrfi'le lon supenioane, formi,nd un fond continuu 

(prescurtat de la socrcles). 

Uneori se mai lolosegte un coeficient, aname un... (prescr,rrtat de 

la unicum), pentru desemnarea speciilor gdsite intr-un singur exenlplar. 

Drrpd cunr se vede, se po,i stabili anum'ite corespondenle intre cele 

.doud sciri. In orjce caz, aprecierile rdmin in bund parte conven{ionale ; 

Ce aceea, trebuie bine precizat de la incep,nt ce scara se folosegte. 

b. Compozi{ia specilicd a sr-rbarboretului. Aceasta s-ar putea aprecia 

in zecimi, la ie{ cu compoziiia arboretului. Dar, o astfel de apreciere 

deseori este greu de fdcut din carza numdrului mare de spercii arbustive, 

Iiecare avind o p'articjpare relativ redrlse. In aceste cazLti mai indioat este 

sd se caracterizeze participarea iiecirei specii prin coelicienti, aga cum s-a 

ardlat la ptrnctul precedeflt. Este interesant a se arata si mod,ul de grupare 

.a speciilor respective. 

c. Gradul de dezvoltare a exemplarelor constitutive din subarboret gi 

dimensiunile 1or. Este interesaflt a se acorda atenfia cazului speciarl cind 

.arbugtii, din ctauza condifiilor nefavorabile, nu ajung sI se inrnul{eascd 

p€ cale sexlrate, ci prin drajonare. Aceasta deterrnrni anumite cararctere 

ale subarboretului - ab,unden{a speciei respective, modul de gnrpare a 

.exernplarelor, dinre,nsiunile ;i forma 1or. 

d. Importan{a p,ractici, pe care o poa,te avera subarboretul, in special 

in problema rege,nerdrii ; aici subarbo,retul poate al'ea lie un rol pozitiv, 

impiedictnd dezvoltare,a paturii vii gi creind condiiii edaf ice iavorabile 

pentru instalarea sentin{i;urilor, fie un rol negativ, prin stinjenirea cregterii 

serninfigurilor instalate. Acerst rol poate ,fi uneori femarcat in cursul 

exec,utdrii unui releveu gi in acest caz trebuie neapdrat conse.rnnat in 

descriere. 

tlneori, subarboretul po,ate avea importan{I Fi pe,ntru exploatarea 

nrnor produse, de exsmplu, scumpia pentru substanle tanante. Dar, acest

lucru nu se apreciazd, bineinteles, in cursul executdrii unui releveu, ci 

rulterior la prelucrarea datelor. 

5. DESCRIERE.4 PATURII VII 

In ceea ce prive,gite piitura vre, sint necesare la incepui citer-a lSnrririri 

prelininare. Studiul amdn,untit al vegeta{iei e,rbacee nu e,ste prea uFor. 

Numdrttl speciilor erbacee poafre ir ioarte mare, ajungind la citeva zeci 

nu numaj intr-un tip de pddure privit in ansamblu, dar chiar gi intr-un 

releveu izolat. Identiiic'area 1o,r nece'sitd so'lide cunogtin{e de botanicl 

sistematicd. IJnui tipolog nu i se poate pretinde sd cuno,ascd pe dinaiard 

toa,te aceste specii ; treb,uie si recurgd la culegerea mLaterialului de terbar 

gi determinarea lui ulterioard, apelind uneori 1a ajutorul Llnui specialist. 

De aceea s-a gi prev1zut pentru lLrcrdrile viito'are p,artlciparea in colectivele 

de cercetare tipologicd a unui botanist de proiesieo bineinleles itl 

masura posibilitdlilor. Pe de altd parte, se poate pune intrebarera in 

ce mds'uri inve,nt,arierea tuturor speciilor e,rbacele este intr-ader''dr necesari 

pentru caraclerizarea co,mpletd a unui tip de pddrrre. Pare a fi indicat de 

a nu se inve,ntaria chiar totul do-a rindul, cllm se iace in lucrdrile fitocenologice 

pretenlioase, ci numai speciile mai ab,undente, care tormeazd. 

marea masd a plturti vii, precum gi cele care alr o valoare indjcatoare 

deosebjtd, degi sint pulin abundente. Desigr-rr, trebuie sd se aco,rde importan{d 

si speciilor, care ar putea iniluen{a direct anumite carac,tere slhriculturale 

ale arborettrlui ; acestea fac parte in rnarea majoritatea a cazurior 

din cele cu abundenla actuald mare, dar uneori gi din cele ce momentan 

nu sirrt prea abundente, dar ar putea sd devinl mai Iirziu, in rtrrna apli' 

cdrii unor anumite misuri silvicutrturale (de exemplu, aiinul). In o'rice 

caz, rLmine sigur cI inventarierea tuturor speciilor erbacee rdpegte foarte 

mult timp cercetdtorului ; in execurtarea unui re'leveu ea citeodatd consumd 

mai mult timp decit inregis,trarea tuturor celorlaite date. De aceeea 

este indicat oa studiul vegeta{ei erbacee sd lie limitat 1a m,inimum posibil- 

Datele, ce trebuie sd lie inregistrate intr-un relerreu relativ la pdtr"rra vie, 

sint urmdtoarele. 

a. Abunden{a paturii vir privitd in ansamblu. Aceasta se aprec.ieazit 

in general, prin supralafa acoperitd, in zecimi sau in procente; se adaugi 

aprecieri asupra modului de grupare (in ansamblu, nu pe specii). 

b. Compozilia speciiici, cu coe,ficienfii respectivi. Dupd cum s-a sp'Lrs, 

pi mai sus, fnregistrarea tuturor speciilor de-a rindLrl pare a reprezenla 

o ex3gerare, care ripegte prea mult timp in mod inutil. Este bine ca operatorul 

sd se lixeze cu anticipa{ie as'Lrpr2 unui anumit grad de abunden{a" 

care sI reprezinte limite ; speciile care l1u realizeazd acesi grad de abunden{i, 

prJncipial, n'u se inregi,streazd. Unde anume sd se fixeze aceasie 

limitl, depinde de gradLrl de detaliere ce se urmlregte ; in lucrdrile noastre 

din ultimul timp am acceptat, in general, ca limitd gradul 2 dupd 

scara lui Braun-Blanquet (s-a neglijai + qi l). Pot sd fie, insi, anunute 

plante caracteristice, care meriti si fie no'tate chiar cind se gdsesc in 

cantitate micl ; aceasta se relerl rna,i ales la cazuri cind ar putea exista 

prezurnfia cd in momentul executlrii releveultri specia respectir.d n-a apdrut 

incd decit intr-un numdr relativ mic de exemplare gi cd ulteri'or ar 

pute;i sd devind mai abundentd. Asttel de plante ar ii, de exemplu, spe-

ciile de mull, care indicl o catlitaie bund a solulr-ri (in special a partii 

superficiale), sau dimpotrivd speciile carte,goric acidofile. 

In cazul

ap'are nevola unor releveuri in primhvara toarte timp'Lrrie 9i toamna, pentru 

a putea sezisa gi existen{a unor specii efemeroide. 

StuCiul aminuniit al pdturii vii pe tipuri de pddure implicl stabilirea 

deosebirilor existente in diierite arborbte d'e acelagi tip, in iunctie 'releveurilor de virstii 

9i lormd (tip de arboret in sensul acrtual. ) Deci, in' alegerea 

trebuie sI se aibl in vedere acest aspe,ct gi, acolo unde existd, sd se 

lacd releveuri in arb,orete de dilerite virste si de diferite iorme (codru 

regulat, codru grddindrit, arboret vrrgin de stnrcturi neregulati,'cring 

srurplu, cring cornpus). Dar, acest luciu este posibil numai Tn cazurl cercertirilor 

amdnun{ite, unde se po't alege initr-ad-evIr arboretele de cercetat. 

ln caz,ul cercetdrilor sumare, iloarte rapide citeodati, o astlel de detaliere 

nu este posibili. Fiindci in asemenea cercethri sumare, de obicei, se diterentiazd 

multe tipuri de pidure nedescrise pind atunci, e,ste indicat ca 

releverrrile sd se {acd in situarlii caracteristice, in arborete a,junse aproximativ 

la rjrsta maturitd\ii gi cit mai pulin influenlaie de om. cind se 

trece, insi, la cercetdri amzinunlite, se fot sezis,a gi aspectele de mai s,us, 

afe'gind arboretele corespunzdtoare din 'tipLrrile deicrise in trecut pe baza 

unei cercetiri surnare. Cu acerastd ocazje se pot studia gi stadliLe di degradore, 

datorite interven{iei _omului; se gtie cd aceste stadli de degradare 

se o,glindesc in rnod deosebit in aspectul pdturii vii. Bineinleles, culegerea 

datelor obisnuite cu acazia intocmirii rel-eve'Lrrilor aiutl la'stabilirea" stadirrlrri 

de degradare, dar nu stricd sd se ia gj date-sLrplimentare in ceea 

ce orivegte 

.aspectele spe'ciale 9i cauzele degraddrii. La fel se pot studja 

st sladttle de rettenire, iit cazul cind cauzele degraddrii dispar'gi arboretul 

evolueazd spre restabilirea caracterelor initiale. Nu ests nevoie sr se 

mai sttblirtieze ci|d iniportarrfd are studiLrl slctcJiilor de degradare si reuenire 

in epoca actuald, cind pddurile in bund parte sirrt pr_rternic iniiuenfate 

in urma activitifii intense a omului. cele spuse asupra's,t,adiilor de degradare 

si ret'e'nire sint i'alabile ;i pe,ntru subarboret. 

6. DESCRIEREA 

PATURII MOARTE 

Asrrpra pdLurii ntoarte trebuie si {ie culese urrnd,toa,rele d,ate. 

a. Gradul de acoperire a solului cu litiera, care se poate exprima, fie 

in.zecimi sau procente, fie prin aprecieri:. cantinud, intieruptd fe alocurt. 

i,ntreruptd puternic. reprezentatd numa:i prin petece. 

b. Grosimea litierei, care se noteazA iie mai precis, in centimetri 

(trineirrteles, lArd a se pretind,e prec,izia exageraitd), fie pri,n a,precieri : 

loarte groasd, groasri, potriuitd, subyire, foortisub{iret. Deiigur, grosimea 

litierei t,arjazd. in cursul anului, fiind mult mai mare dupe cedere,a frunzelor 

; deci, tre,briie sI se tinii seama de anoiimpul cind s-a exet-.utat 

releveul. 

c. Ca.racterul litierei - aiinati sau compacid; daca esite po-"ibil, se 

vor face aprecieri asupra consecin(elor, ce ar purea avea carac,te,rtrl prea 

contpact al litierei (de exentplu, pdtrunderea apei din precipitalii). In nrod 

special trebuie s,i se stabileasca infhrenfa lavorabirld- sau ne,favorabila a 

litierei asurpra posibilitdlilor de instalare a seminf igurilor, care se poi 

t Termenii pentru aprecieri asupra gradului de acoperire gi a. grosimii nu sint 

statcrniciti, ci se dau aici in rnod orientativ. 

72

.aprecia de obicei prin observafie directi pe teren. ln cazul cind astfel 

de obsen'aiii nu se pot iarce, se apreciazd. Ielul in care se acumuleazd qsi 

:se descompune litiera 9i er,'entuala iniluenli, pe care aceste ca,ractere ale 

,litierei ar pu,tea s,o aibl asupra regenerdrii. 

7. DESCTiIEREA FACTORILOR STATIONALI 

In ceea ce privegte factorii stafion'alt, la exe'cuiarea unui releveu se 

moleazra urmltoarele date. 

a. Situatia, ctrprinzi'nd urrndtoarele aspecte : alti'tttdinea, rnacro-9i 

microrerlieiul, expozif ia inoli,nare,a. 

hltitudinea -intr-un teren puternic accidentat se mdso'ard cu altime'trti ; 

se ia punctul inlerior 9i cel superior al releveului. Trebuie sd fie subliniati 

necesitatea de a verifica in con,tinuu altimetrul pe puncte cu cote bine precizate; 

aceastd verjficare trebuie sd se Iacd zrlnic, ce'l pulin diminea{a 

inainte de a incepe lucrul ; foarte bund este 9i o no'ud verificare la slir- 

,gitrrl lucrului ; in caz cind se co,nstatd diierenfe intr'e cele doud veriiiclri, 

este nevcie de a se introduce coreciii in altitudinile notate pe teren. Intrun 

teren Fes nu este cazul de determindri precise cu altimeiru, iiindcl se 

poate iace referin{d la vreun punct precis cunoscut in apropiere; dar gi 

aici este uneori r,rtild folosirea altimetru,lui, pentru precizarea detaliilor de 

microreliel; un altimetru bun poaie da o precizie pind la 1 m, ceea ce 

poaie fi util in precizarca condi{iilor stafionale, care determind reparti' 

zarea pe teren a diieritelor iipuri de piidure (tocmai in regiunea de cimpie, 

diferenleie fo'arte mici de nivel p,ot avea un rol hotdrito'r). 

In ceea ce privegte relieir"rl, se stabilegte, in primul rind, unitatea 

ntare geofirorfologicd - cimpia inaltd, luncl actuald sau veche, terasi, 

versant, talvegul vdii, cumpdna apelor, iie ingustl (culme), Iie lati (pla. 

tori); in cazul versan{ilor sc indic2i localizarea releveului in partea superioari, 

mijlocie sau infe,rioa,rd; in ultimul caz trebuie sd se arate, daci 

partea respectivd a versantului este sau nu umbritd de versantul opus. 

Este {oarie necesar si se stabileascd in ce misuri iniluenfa macrorelieirrlui 

asupra reparti{iei tipurilor de pldure se poate obsen a direct pe 

tsren ; de exem'plu dacd oe un versant se conrstatd schim'b,area evidentl a 

tiprrhi de pddure sart chiar a {ormatiei (fagul in partea inferio,ari, gorunul 

in partea superioarl ), trebuie sd se incerce a se stab'ili faotorul sau 

facto,rii de'terminan{i ai acestei scl-rimbdri. In aceastd privinfd po,ato deveni 

hotiritoare influen{a microreliefului ; de exemp,lu, depresiLrnile ugoare 

(rottine) ocupate de plopiguri, pe cind in cimpia din jur se gdsesc gleaurile: 

sau terasele ocupate de siejar pedunculat, pe cind pe pantele dirttre 

terase apare in amestec gi gorunul. 

i:xpozi{ia trebr-rie sI fie-determinatd cit miai precis, cu ajutorr-rl busolei. 

Trebnie si se observe cu mulrtl atenlie datd expoziliia este sall flLl de;terminan,td 

in reparlizarea tipurilor de pddure pe teren ; trebr,rie sd so stabileasci 

pind la ur,ma urrnei, pe ce expozilii arnume se pot glsi tipurile de 

pddrrre ccrcetate. In trnele cazuri se po,ate aju'nge la generaliziri mai largi, 

de ielul fetelor si dosurilor, ounoscute in limbajul p'oporului. 

Tnclirrarea terenultri se poate mdsttra precis cu ajutorul unui aparat 

seu se apreciaz| cu aproximafie. Trebuie sd se aibl in vedere dacd incltnarea 

este r-rniformd sau reprezinld, o succeisiune de pante diferite, care 

1J

alterneaz-A cu o anumi{d regularitate. In regiunea rnuntoasi se intirnpld 

sI se gdseascd tipuri de pddure cu totul diierite pe terenLuri cu aceeagi 

pantii medie, dar avind intr-un caz o inclinare uniiornid, iar in cazul ce' 

Ialait o succesi,une de porliuni aqezate, intrerupte prin porliuni scurte, 

apro.jpe verticale. 

In ceea ce prive,gte c.aracterele edafice, cercetarea 1or se face, de obicei, 

cle cdtre un pedolog-specialist, chiar in cazul studiilor s,umare- 

Normarl ar ti sd se studieze cite un pro,iil de sol sau sd se taci cel pu{in 

un sondaj superficial la iiecrare rerleveu. Acest lucru, de obicei nu este posibjl, 

Jiindcd cere loarte mult timp, iar in cazul cercetdrilor rapide, timpul 

este prea limitat. In gener,al, cerce,tarea solului ripegte muli timp. De 

aceea. in mod obignuit, cercetdrile pedo'logice se re,duc ca voilum fa(d de 

studirrl vegeta{iei gi al celo,rlal{i faiitori sta}ionali. Nu se mai fa,c proiile 

la fiecare releve,u, ci se c,autd sd se facd chiar de pe te,re,n o anumiLtd reparlizare 

a 1or, o clas'are p,rovizorie pe tipuri (iie chiar ne,identiiicate 

incd din trecut) gi szi se exe,cute 2-3 profile in iiecare tip prezumtiv. 

Natrrral, in cazuri particulare, nein,tilnite in alte pdr{i, executarea unui 

profil de so,l este ob igatorie. Pentru cerce,tdri amdnunlite nrl s-a sta,bilit 

incd procedeul de lucru cel mai indicat. Probabil, mai potrivii rra ii de 

a se face intii o recunoas,tere sumari rapidd, cu cnazia idrsia sI se stabileascd 

punctele mai repre,zentative ; apoi, in acesie puncte reprezenitatir-e 

sd se faci toaie lucrdrile, care necesitd un r.olum de nruncd mai miare - 

cercertirile pedologi,ce, de,ermindrile t,axatorice precise, ollservaiiilo repetate 

asupra pdturii vii ertc. 

Pentrtt determinarrea tuturor elemen'telor edafice cerute este, desigur, 

necesard ridicarea orobelor de sol si analizarea 1o'r ulterioard in laborator; 

asupra executdrii acestor operalii nu se mai insistl, deoarrece ele depdgesc 

competin{a autorului. ln caztrl unor cercetdri suma,re, se pot arita 

turmdioarele elemente: tipul genetic de sol ; grosimea solului, totald ,si pe 

orizonturi, gro,simea s,tra'tului de humus ; textrurd gi con inut in schelet ; 

structuri gi compacitate ; reacrtia (daci e cazul); regimrrl de umiditate 

(do asenrene,a, dacd e cazul). 

Cu ocazia executlrii cerce,tiirilor pedologice se determinS, in mdsura 

posibilitSfilor, 9i substratr-rl litoilogic, cu adincimea gi s,tadiul dezagregdrii. 

In fine, in unele eazLlri este nece'siar sd se dea detalii asupra apei 

freatice, c'u adincimea la care se gdsegte, 9i natura ei (gradul de salinizare\.In 

terenurile inundabile ioa,rte interesanie ar fi datele asupra inundatiilor, 

cu frecvenia ,si duraia 1or, precum gi indl{imea viitr-rrilor maxime. 

Dar, pe teren rareori se p,ef gisi indica{ii precise a;supra acestui lenomen. 

Totrrgi, citeodatd se pot ap'recia unele elemente, de exemp'lu, indllimea 

apelor mari dupl semne lisa,te pe arb,ori sau dupd rldiicini adventive pe 

trunchiuri de sdlcii. 

In ceea ce privegte caracterele climatice, acestea nu se mdsoarzl 

in timpul executdrii releveurilor pe teren, ci se ia,u din pLrblica,fiile respective 

sau din insemndrile s,taliunilor meteorologice apropia,te. Pe te,ren 

se poate insemna, irrsd, existenta unor {enomene excep(ionale, ce se pot 

rernarca prin electele 1or asupra vegeta{iei. 

Aici trebuie sd fie men{ionate, in primul rind, efectele vinturilor, care 

pot merge piird acolo incit sd determine aparifia unui anumit tip de pa- 

74

dure intr-o situaiie, unde restul condiliilor sta!ionale ne-ar lace si ne 

gindim '' la rrn tip de mult mai bund calitate. 

De aseme,nba se po,t o,bserva electele inghe'lLrrilor anormale asupra 

vegetafiei. Aceste eiec{e se pot manitesta mai lrecveni in de'forrnbri ale 

trr,rnchiurilo,r. Dar, une,ori ele provoaca lipsa unei anltmite specii, de exemplu, 

localizarea carpine'telor prtre in vdi cu siagnlri de aer rece, pe 

i.ind rnai slls, pe versanfi, se gdsegte un fdgeto.carpinet. 

Rareori se- ivesc ocazii de a se executa in timpul cercertdrilor rapide 

de teren mdsurdtori precise asupra unor elemente climaitice. To'tu,si, uneori 

asemenea mdsurdto,ri se pot face 9i sint utile. De exemplu, in ttrma cercetdrii 

tipurilor de pddure din Ocolui silvic Jiganegti, s-a emis ipoteza cI 

repartizarea lrnor anurnite facie,suri de gleau 

- ar putea fi determinatd de 

umiditatea atmosiericd sporitd din vecindtatea la,cultti Snagov sau a vdilor 

alluente. Peniru veriiicaie s-au ldcut mdsurdtori ale umid,itdtii atmosierice 

pe anumite traiec,te przrcurs€ ioarte repede. Acesie misurdtori aL1 scos 

intr-adevir la iveald -o anumitd coresponden{i intre repartizarea vegetatiei 

9i valorile umiditd{ii aerului. 

.Se rnai pot prezenta ocazii asemdndto,are pentrtt masurdtori rapide 

ale altor factori clirnatic.i ; ,de exe,mplu, mdsurarera tem,p,gl2turilor iin aor 

;i in sol in prrnctele expuse insolafiei puternice $i in zile deosebit de cildurobse 

poaie da 9i ea explicaiii asupra caracterului vegeta{iei. Dar, irr 

general, astfei de nrdsurltbri rapide de o'rice fel se exec;utd foarte rar' 

si nrr fac parte din lucrdrile curente de tere,n ale unui tipolog. 

8. DATE SUPLIMENTARE 

Pentru a iermina cu culegerea daie,lor pe teren, mai sint rriile unele 

nreniiu,ni. '.- 

Aprecierea asltpra mdsurilo,r s,ilrro,tehnice, pe caro operatorttl le 

crede necesare in arboretrrl descris in releveu; binein{eles, aceastl apreciere 

are o valoare foarte relativS, tiindcd elaborarea comp,lexului de rl5suri 

silvotehnice indicate nu se poate face decit dupi studiul aminunlit ai 

tipr,rlui de pddure in mai multe releveurj. 

- Precizarea sttpratefei ocupate de arboretul descris, pentru a se 

putea stabili ulte,rior, din mai multe releveuri, caracterul gene,ral de rdspindiro 

a tiprrlui pe teren. 

- Indicarea vegetafiei din vecindtatea s'uprafoiei cerc,eLta,te ; deseori, 

existenla sr-rpratfeielor neimpddurite in vecindtate poate si a,Iecteze anurnite 

caractere al,e arboretului si de acest lucru trebuie sd se tind seami. 

9. A,IODUL DE CONSEA'1N,,\RE A DATEI-OR PI] TEREN 

Toate inse'mr-rdrile asupra unui releveu se pot face pe o fisi speciald 

tipirii5 sau multiplicatd in \rr€Lln ali fel, sau intr-un carnet simplu Ce 

teren. Inregistrarea pe 'fige are avantaje incontestabile ; datele sint trecute 

in ordine gi existd garan{ie cd nu se va omite ceva (un lucru care se 

intimpla uneori;i un,ui ce,rcetdtor cu experien{a). Pe de alt5 parte, insd, 

maniprrlarca figelor pe teren este incomodd ; se scrie greu pe ele ; se murdiresc 

gi se deterioreazd uFor; se pot p'ierde; spaliul rezervat pentru 

notarea unor anumite elemente citeodatd nu ajunge. Inscrierile in carnet 

,13

au avantajul ci sparfiu,l este nelimit,at gi se pot norta orice eleme,nte ajutiitoare 

; in plus, carnetul se manipuleazd uqor gi se poate pastra destul 

de bine (uneori gi carnetul purta,t timp indelungat se strica). Pe lingi 

aceasta, orice cercetdto,r, care lucreazd pe teren, obignuregte sd-gi noteze 

.;i unele drate ce nu sint in imediata legdttrrd cu munca exectrtatd in mornentul 

rcspectiv. Astfel, chiar dacd se lucreazd pe Iige, operatorul trebuie 

si aibd si un carnet pentru astfel de insemndri ldturalnice. La inregistrhri 

in carnet este reco,mandabil ca la incep'utul unui re,leveu sd se rezerve 

Lln -.pa{iu anumilt pentru rfiecare grup de eleme'nte ce trebuie sd Iie 

notate ; de exemplu, o pagind pentrr-r compozilia arboretului, a doua pentru 

a te detalii asupra lui, o pagin?i pe,ntru subarboret, 2-3 penrtru pAtttra 

vie etc. Acest lucru este necesar,-iiindcd datele se noteazd in rnajoritaiea 

cazurilor simultan, ag,a cum sint intilni'te pe teren. Nu este recomandabtl 

sI se parcrr,rrgd toati sup,rafafa pentru a stabili caracterele 

arboretului, apoi din nou penrtru c,aracterele subarboretului, a treia oarl 

pentru pdtura vie etc ; nu este recomandabila nici inscrierea datelor la 

rind, ldrd nici o sistematizare. Este preierabil sd se noteze datele in acelasi 

iimp, dar la locul lor. 

So,lufia idealii ar fi confec,fio'narea rinor carne'te speciale, tipdrite, care 

sd con{ini toate elementele necesare (1a fe,l cu tiSa) pi sa aibi dLrph fiecare 

re eveu citeva file albe pentru inse,mniri auxili,are. 

B. PRELUCRAREA DATELOR LA BIROU 

Dupa terminarea lucririlor de teren, intepe prelucrarea materialelor 

adunate. Aceastd preiucrare are ca s,s6'p iin'al stabrlirea tipurilor de pidure 

existente in regiunea cercetatd. Teoretic, fiecare rcleveu ar trebui sa lrc 

repartizat la un anumlt tip de pddure, sd primeascd eticheta respectiv5, 

la fel cum se eticheteazh coiecliile de plante sau anirnale, culese pe teren 

in cursul unei campanii de lucru. Practic, acest lucru nu este totdeauna 

posibil ; rdmin citeodaii unele cazuri care nu poi ii ideniiiicate cu predzie. 

- _ Prelttcrarea rep.rezintd. de .iapt, o serie de clasdri ale naterialului 

pind ce se aju-nge la grr"rpe unifornre, care reprezintd tipurile de pidure 

(sau eventual faciesurile). In aces,te clasdri est-e ioarte comod sI se a,"eze 

eiectiv releveurile pe grupe: aici iar apare un avantai al inscrierii datelor 

pe fise separate, care se pot rnauiprrla ugor; dacd inscrierile s-arr 

tdcrrt in carnete, este utjl sI se lnlocmeasci iiga pe releveuri la prelrrcrrre, 

binein{eles daci exisid timp disponibil. O primi clasare se faie - in 

sis'lemul adoptat de noi - p€ forma'fii. Xlai deprarte, in cadrul tiecdrei 

fornra{ii.se continud repartizarea pe categorii din ce in ce mai nricr, in 

func-iie de. caracterele ce servesc direcri pentrr-r dilerenfierea tipr-rrilor - 

product-ivitatea, calitatea materialului, posibilitn{ile d,e regenerare etc. - 

sau in funcfie de caracterele aiLrtito,are - pdtura vie, Iacto-ii sta{ionali otc. 

uneori este mai comod sr se p'orneascd de la caractere ajutd,toare, care 

pot-ii mai bitdtoare la ochi; dar, binein{eles, operatonrl irebuie si gtie 

cind acest procedeu poate sd dea rezultate bune.-Daci pdtrrra vie consiitttie 

un indicator destu,l de sensibil al caracterelor arbor'etului intreg, este 

foarte util sd se facr prima c,lasificare in cadrul forma{iei pornind"de la 

ea. Acest lucru este indreptifit,_ de exemplu, in molidisuri sau in iigete: 

dar nu se pot agtepta rezullate bune de la erl in cazul arboretelor din-dife- 

.10

ite spccii de stejari. In r-rltima instanfd, procedeul iolosit nu prezintl prea 

multd importan;!5 ; se infe'lege cd, oricum s-ar nerge, to,t acolo trebuie 

si se ajungd dacd s-a lucrat bine. Astiel, la slirgitul ace'stei operalii de 

clasare trebuie sa apard o serie de grupe, in care toate elementele ttttportante 

(criteriile de difereniiere a tipurilor, poate ,si unele caractere aLtxrliarc) 

se prezinll unilorm. Apro'ape to,tdeautta, pe lingi aceste grttpe, tnai 

rdmin citeva releveuri, care nLr se pot incadra niciieri. Opera,torul, ntai 

ales tindr si neexperime'ntat, este, de obicei, nepldcr-rt impresionat de existenla 

zrcestor cazurt razlete ce nu se sllpull incercdrilor noastre de clasi- 

Iica'lie. Ar fi, insd, gregit sd se oaute cu tot dinadinsul incadrarea lor iu 

grupele iormate ; ele pot reprezenta 9i o situalie cunoscutd drn alte regiuni, 

dar dintr-un mo,tiv oarecare rar irttilnitl in cea cercetata. 

Grrrpele de re,leveuri astfel lormate precunr si releveurile rdtnase rizlefe 

se supun unei ce,rcetdri oomparative ia{a de tipurile cunoscute drlt 

trec,nt. In ma joritate, ele se gi vor incadra in aceastd clasilica{io ruai 

veche. lncadrarea se face mai ugor cu ajutorul cherlor de derterminare. Dar, 

in cazLrl studirlor gtiinfifice, urmeazb, sd se faca mai departe gi o cotnpara{ie 

crr descrieri amdnun{ite ; in cazul determindrilor rapide p,entru nevoile 

producfiei, se po'ate forlosi numai de,terminarea dupd cheie. 

I-a incadrare nu trebuie urmiritii p,rea multd precizie; nu trebuie sd 

'Iipologia 

se. protindi 

.existen{a 

une-i ideniita:fi pe-rfecte. nu urmdre;te descrierea 

unui numdr nesiirgit de unitri{i noi, bazate pe deosebiri crt de 

mici. Din contra, scopui ei este ca, prin aprecierea caracterelor intr-adevdr 

irnportante, arboretele sd se reuneascd intr-un numdr relativ redus de 

tipuri, care ar pntea si dilere destul de urult intre ele prin caracterele 

mai pniin importanie. 

Drrpi incadrarea grupelor de releveuri la anumite tipuri cunoscrrte 

urmeazd, dupi cum s-a spus, o comparatie exaotd cu descrieriie vechi ais 

acestor tipuri. Aceastd co'mparalie poate sd dezvdluie existen'la unor deosebiri 

in diierite caractere, neesen{iale pe'ntru dife,rentierea tipr-rrilor, dar 

. intercsante pentru catacterizarea lor cornp,leti. Astfel de caractere noi pot 

reprezenta o particr,rlaritate regionali gi in acest caz trebuie consernnate 

cu toatd grija. Actr,raime,nte nu avem incd m,aterial sulicient perntru preciz.area 

regiunilor de cercetare tipologici cu caracteristicile 1or, dar se 

tinrie spre o impir{ire a {5rii i,n astlel dc regiuni ; adunarea matcrialc,lor 

necesare este foarte bine venitd. Dacd nu este vorba de diteren{e regionale,. 

cafa.cterele noi obse'rvate se consemneazd totr"rgi in vederea unei amenddri 

a descrierii tipulrri. 

. Rdmin in urma incadrdrii ardtate o serie de grupe gi de releveuri, 

care nu corespund,nici unui iip descris in trecut. Fali de acestea se pune 

problenra creirii de tip,uri noi. Este o p,roblemd capitali in tipologia forestieri, 

iar rezolvarea ei nu este totdeauna ugoard. Incepiitorii sint tenta'!i, 

in general, sd inmulfeascd numdrul tip,urilor, iiiri sd exis'te o necesitate 

reald. Acest lucru nu se explicd numai prin orgoliul de a crea urr tip 

nou, ci 9i printr-o imprejurare mult mai o,biectil'ii ; in prelucrarea materialului 

este mai ugor citeodatd sd rezolvi o situa$ie aparte prin declararea ei 

drept ceva de sine stdtdtor (adicd prin crearea unui tip nou aparte) 

decit s2i analizezi aminunlit aceastd situatie neobi;nrritd .'si sd dezvilui asemdndrile 

ei cu una cunosc.utd. In dorinta. ioarte legitimi de altlel. de 

a se valoritica tot rnaterialul 'c.olectat pe teren, se descriu trneorr tipuri 

77

,dupzi cite rrn singur releveu luat in graba, uneori chiar idrd respe.ctarea 

criierir-rlui de supiafa{d minimd. Pe de altd parte, trici tearna martiiestatei 

uneori de a se stabili tipurile nu este jus,tificatri ; dacd este clar, cd grupul 

respectiv de releveuri are caractere suliciente pentrr-r diterenlierea unrti 

tip noLr si cd releveurile insumeazd o suprafa!5 apreciabild, crearea Llnul 

tip - nou este dartoria tipologului. 

Totugi, in rezolvar-ea atestei chestiuni rdmlte muii subiectivism. Directivele 

no,astre au stabilit cu suiicien16 precizte criteriile de diferenfiere 

a tiprrrilor I astfel, din acest punct de vedere lucrurile au devenit destui 

de clare. R5mine, insd, chestiunea numirului de releveuri necesare gi a 

suprafe(ei o,cup'ate. Aici nu existd reguli precise. Strprafa{a de 0,5 ha, trecutd 

in directive, se referd la un oaz concret ; dar nu s-a statornicit nici' 

ieri gi ar ti greu de sfatornicit, cite su,praiefe de 0,5 ha trebuie sd existe 

pentrLr a se putea vorb,i pe un plan general de un tip nor"r de pddure. Nu 

trebuie nici sd se uite ci in mrrlte cazuri un anu'rnit releveu de o an,umitl srupralafl 

este, de fapt, reprezentativ petltru o intindere mult mai mare de 

arboret naj mult ori mai pulin unilorm. In ace,sl caz se poate admite gi 

crearea unr,ri tip nou dupd rrn sr'ngLrr releveLt. In c:azul, insd, cind releveurile 

reprezintd supraie,{e mici, este nevoie ca numdrul lor si lie mai ntare. 

Procedind in lelul ardtal mai sus se ajunge la slirgit la un numdr de 

tiprrri noi gi la un numdr de situafii, ce n-au putut fi incadrate.'fipurile 

noi trebuie sd fie descrise. Puncterle ce trebuie sa fie atinse intr-o descriere 

arndnun{itd, sint p'recizate in directive, iar pentru lucrdri sumare 

pot servi ca model des,crierile drn partea a II-a a lucririi de fa{d ; nu tnai 

este cazul sii se rnsis,te aicr asupra nro'dului de descriere. ,Nlentioridur cd 

descrierea intocmitd trebuie sd reprezinte o sintezd a tuturor releveurilor. 

In aceasti sinIezd., insi, diterite valori, ce se port exprima numeric, nrt 

trebuie si apari ca medii, ci se delinesc prin limite precise de variafie. In 

mod special se subliniazd, caracterele ce au servit 1a diferen{ierea trpului 

nou. 

f ipurile, ce se cunosc din trecut, nu mai este cazul sd lie descrise 

anrintrn{it. Intr-o lucrare stiinfifica ele se mentioneazd ardtindu-se cel 

mult caracterele n'oi, care nu apar in descrierile precedente (binein{eles, 

dacd operatorul este sigur cd ace,stea sint caractere mai mult ori mai 

pu{in constante). 

(eleveurile rlmase neinc,adrate, insuticiente pentru crearea unui tip 

nou, er putea ti gi ele men{ionate in descriere, daci se considerd ca ar 

prezenla rrn interes special. In caz contrar, se plstreazd pina ce se vor 

putea culege daie suplimentare, c.are sd permiti lSmurirea delinitivd.a 

sitr.ra{iei lor. 

C. DENUMIREA TIPURILOR DE PADURE 

Tipurile no,u-create trebuie si primeasca nume gtiinlifice. S-au folo.sit 

la noi in {ari atit numirile latine, cit gi cele rominegti. C,o,n,ferinia noastrd 

de tipologie, urmind exe,mp,lul celei de la Moscova, a recomandat abandonarea 

ternino{'o,giei latine si lolosirea exclusiv a celei rominesti. Intr-adevar, 

numirile romine,g,ti au avanrt,aje multiple fald de cele latine. Ele sint 

mai ugor de alcdtuit gi au rezo'n,anle mai placurte. Dar, o datd cu inmullirea 

tipurilor, ele nu mai pot fi scurte, cum s-ar cr-rveni unLri astfel de 

nLrme, c.i uneori ajung la Iraze introgi. 

78

Numele giiin{ifice, indiferent de limba in care sint lormulate, trebuie 

sd precizeze in primul rind torma(ia, din care lace parte tipul respectiv ; 

la aceasta se adaugd un atribut care se reierd la vreun caracter deosebit 

al irpului respectiv : o plantd indic,ato'are din pdtura r'-ie seLr subarboret 

(procedeul toarte irecvent utlhzal); o specie arborescentd de amestec; un 

caracter al solului sau al suhrso,lului ; precizarea regiunii geogralice sau 

a uniid{ii geomorlologice etc. Astfel sint frecvente numiri, ca: molidi; cu 

'Oxalis acetoseLla, gorunet cu carpini{d, pleau de deal cu gorun, stejar 

brumiriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de Loess, rnoLidlis 

de stincdrie calcaroasd, gLeau de siLoostepd, steidret de luncd eic. In 

cazul tipmilor apropiarie se pot face precizan mai departe, de eremplu, 

.asupra productivitdlii sau a oricdror altor caractere. 

Nu trebuie niciodatd sd se uite caracterul convenfio'nal al oricdror 

numiri intrebuinlate pentru desemnarea tipurilor de pddirre, indiferent de 

lin-rba lolosita gi de ielul in care a tost oonstruitd numirea respectivd. In 

tipologia lorestierl (9i in geobotanicd, in general) se obi,snujeste ca fierare 

nurne gtiinfitic sd aibh r-rn anumit sens, sd exprime ceva din caracterele 

runitd{ii de clasifica{ie descrise. Nu se procedeazd ca in sistematicei, undc 

se adrnit nume cu totul co'nven{ionale (de exemplu, derivate din nurnele 

proprii ale persoanelor, c'are uneori nu au nici o legiturd cu unitatea denr-rrniti 

) 9i r-rnde s-a forrmula,t chiar o reguld precisd : ,,1!n nume este 

ntLmai un nlune ;i nu trebuie sd aibd gi un sens". IJn nume, insI, nu 

poate sd exJrrime totul gi nu se poaite substitui diagnozei sau descrierit 

eminun{ite a tipului respectir,. El poate, cel mult, sd seziseze citeva caracterre,mai 

ilmllortante, p,rin care acest tip se deosebegte de alterle; da,r, in 

nici un caz el nu poate si cuprindi toate caracterele distinctive ale 

tipulrri. 

I)e aceea, la siabilirea nume{ui pentru Lrn iip nou, aten{ia trebure si 

fie indreptatd asupra gdsirii acelor particularitdfi, care exprimi intr-adevdr 

aspectele cele mai caracteristice ale tipului respectiv 9i nu se intilnesc 

la alto tipirri apropiate. 

In ceea ce prive.ste oportunitatea tolosirii numirilor latine in viitor, 

deocamdati nu este cazul sd se ta,c?i vreo reco(nanda'fie. Dacd tipologia 

forestierd romineascd igi va pdstra carac erul exclusiv de disciplnd silvich 

in serviciul p,roducfiei, ea se va putea lipsi de uLilizare'a limbii 

latine. Dacd, insd, ea va ocupa gi un loc in geobotanicd, tolosirea nomenclaturri 

latine va deveni, probabil, de neinlSturat. 

Pentru a termina cu problema nome'nclaiturii, mai trebuie sI fie 

menlionat ci de curind s-a propus inlocuirea numelo,r stiinfiiice ale tipurilor 

de pidure printr-un iel de formule, alcdtuite din combinarea citorva 

litere 9i ciire (fiecare avind o semnilicaiie anumitd) sau cel pulin tolosirea 

unor astfel de {ormule paralel cu numele actuale ale tipurilor. 

Acest procedeu este utlliza| de cdtre gcoala tipologici ucraineand, dar 

nu pentru desemnare,a tipurilor de pddure, ci a tipurilor de teren forestier ; 

in aceastd formd pare loarte simplu, Iiindcd nu intri in joc decit doud 

variabile. Desigur, ceva asemlndtor se poa,te incerca .si pen,tru desemn,area 

tipurilor cle pidure. Totugi es.te greu de agteptat ca de aici si rezulte o 

simplilicare a lucrurilor. In dese'mnarea tip,urilor de pddure trebtrie sd 

intre prea mrrlte elemente 9i prea deosebite intre ele, pentru ca aces'te 

formule sI poatl rlmine simple. A se lolosi formulele prea complicate,

consrtiluite din simboluri prea multe, n,-ar duce la mare lucru. O astfel de' 

formuli trebuie sd lie ugo,r de memorat gi sd se poat2i de,scifra imediat 

tird -sd fie nevoie sd se fo,lo'seasc.d mereu un iod ctt semnifica,{ia fieclrui 

simbol. Altlel nu are rost sd se mai incarce stiin'la cu o se,rie lungd de 

formule noi. Nu trerbuie sd se urte cazul lorrnulel,or climatice ale lui' 

I(oppen, pu{ine la nurndr 9i cu p'u(ine simboluri diierite. $i totitgi, citd 

Iume, in aiard de specialigtii co'nsacra{i, le gtie pe dinatfard ? 

[Jir studiu tipologic este, de obicei, inso,fit 9i de o reprezentare graiica 

a repartifiei tipr-rrilor pe teren in iunc,{ie de facrtorii stalionali, o aga-zis5 

schemd eco'logicd. Degi o astiel de schemd nu poate avea p,reten{ii la un 

grad prea mare de precizie, ea este totde,auna ioarte utild pentrLr infelegerea 

raporturilor intre tipurile de pddure gi faotorir eco'logici. Aceasta, 

insd, e,s'te o problemd speciald, care se trateazd, arndnLrnlit in par'tea 

a III-a. 

D. CARTAREA TTPOLOGICA 

O problemd destul de irnpo,rtantd este cartarea trpurilor de pldure ;i 

intocmirea harlilor tipologice. Aceastd problemd a pre,ocupat in tirnpul din 

urmd anurnite cercuri de practicieni in mod deosebit. Treb'Llie sd se precizeze 

de la incepurt cd ea nu este atit de con-rplicatd, cuul se crede uneorj. 

Nu exisid vreo iehnici speciald de cartare tipologicd; se procedeazd, lt 

fcl ca in alte cartdri similare. Dar, o car'tare de a-cest fel, executatd congiiincios, 

reclamd rrn volum rnare de muncd si nrLrlt tirnp ; in aceasta rczidit 

dificultatea cartdrilor tipoilogice, invocatd citeodatd. 

Precizia uneri cartdri tipo,logice depinde de scara, 1a ca,re se lucreazi. 

Pe pl,anrrri la scard mare se poate trece detaliat rc:parlizarea exactd a 

tipurilor de pddure. Astfe'l se poate intocmi o hartd a tipuri.lor de pcidure. 

Cartirile publicate in lucrdrile ma,i vechi au apdrut ldrd re,spectarea exactd 

a scdrii, lrna la aproxim,ativ I : 55 000 (105), cealaltd la aproxirnatirr 

i :3200() (106). In cazurlle respecitive s-au putut re'prezenia destr-rl de 

bine sr"rprafetele ocupate de ltecare tip de pzidure in parte. 

Pe-lrarta la scai'a I :50000, intciuritI'cu

p;rrcelarul 

. amenajameniuh"ri. In realiiate, dach unitdlile amenajistice se 

clelrnlteaza corect, nici nrr poa]e Ii decit rrn singur tip de pddui-c irrtr-o 

astlel de unitate (strbparcela). Pretentirle arnenaja-rrrentilrri in ceea ce priveste 

c.aracterele taxatorice sint rnaj nrari decit ale tipologiei ; se fac,'de 

erernplrr, separa(ii. dc subparcele_ 

-de dLrpa vjrsta, consisien{i etc., caic' nrr 

stnt determirrante de trprrri pddrrre.'Astlel, inlr-rrn pr.."iu, corect jntoc 

mit din prrrrct dc rederc taxatoric, deterrnindrile tifurilor a" pal,rin' se 

pot fare pe parcele. ;i .sLrbparcele; uneo'ri se va itlr crriar nevola de zl 

reuni 

J . 9 subparg.1., din iarrza cd tipul de pddr,rre este aceia;i. i eoieti" 

se pot 1\'l g1 cazlifi, 

_cinrd doud tipLrri au aceleagr elemente taxaiorice si 

:", 9...:rflT:.,9rp? alte caractere.'Deci, s-ar puiea ca intr_o ;;bpr;;"f; 

sR,Ire 

_dor.id. 

tipuri de.pddr-rre diierite. practic,' insd, astfel de caz'uri nir 

pot aparea decit excep!ional de rar. deoarece tiprrrile de rrceeasi colrpozitie 

gi procluctivitate diierd prin alte caractere, 1a rindul lor deteinrl""t! pii,i 

deosebiri sensibile de iac'torr.. sta,!ionali ; este foarte p,"i!in pro,babii' r:,:r 

rstlc'l de siirratii sd se gdseascd pe leren in imediata vec'initatc. 

I-ucrurile se schimbd, binein{eles, dacd p,arcelarul a fost iltocmit crr 

prea largj, 

lgleranje 

care inirec cele ad'rise in iiporogie, saLr dacd, irr 

general, nu existd parcelar. Tn astlel de cazuri', li[,rrrile de pddrrre 

se dclimrteazd pe. tererr 

i se ridicd in plan exact cum se lace la st:rbilirea 

ttnttiiilol amenaiistice. Tre,b'uie si lie'subliniat cd la stabilirea limiteloi 

intre iipuri n,u estc cazul sd se caute o preciz,ie prea mare. Foarte rar 

limilrr esie liniar) si in cazrrl acesta este'atit de bviJe,it,, l".ii Ll 

nrai lrebrtie rnarcartd. In. majoriialea cazurilor, limita este reprezeLrtatij "i..:i 

printr-o bandd de iranzi{ie, id care trecerea de la un tip la altill se lace 

pe. nesim{ite. o limita linjard,. trasatd.prin aceastd bandd'de tranzifie, esre 

totcleauna conveniionald ; o deviere de t0-20 m nii cr,rieara in rnajoritzttet 

cazurilor. Nir trebuie Lri'tata nici-prescrip{ia cd in situa,fii c" tr"tur" 

.(in _cazul 

nostrrr, tipLrri intermediare) supraiaf a minirnd se ridicr 1a 

,J--,f na. 

Daicd se cere o cartare la scara micd, mai ailes dacd se carteazi 

f$l{iLrni 

irrtregi, mai mull orj mai puiin irrtinse, procedeele se schirnh.i. 

Kar-eon se pot carla chiar liprrrile. Totrr;i, si accst iaz se intimplzi rrnerrri : 

astiel, jn c;'rtirile la scara 

.-inicd.a 

pad.ririror dc silvoitepa de ll rriargirrcrr 

Biirigrrtrrlrri, s-a doyedit cd rrnele fadrrri cle citeila ,o.i-si chiar srrfe dc 

lrcc.tare nprriirr rrnui 

.singur.tjp.aq.iradrrre de stejai trrinii;u; in plrri. si 

pidurile inve'cinate sint 'ia tet. Rstt6t de cazuri sint foarte r-rsor de reprez,entat. 

pe orice hartd, fie figLrrir-id chiar pddLrre cu p,ddure, iie delinriiintl 

o tegiune, regtune, in llt care niu se gXsegte giggqte decit 

.iipl-rl tipur respe.tiv. respecfiv. Dar. Dar, se n,.aie poaie irr. irr_ 

tirnpla rrrnpla ca in rn imediata lmedrata veciirrtate Vecrndtate sd exist'e existe o n;hure. pddure, in c,rro care s; sa Iia lie rr'ri uliri 

ntrrlte tiprrri Ioarte neregulat reparlizate, fdra fdrd si sd fie posibil i a le reprezenta reirrezenta 

1a scara respectivd. 

In nraioritaiea cazLrrilor, insi, tipr-rrile se succed pe teren in aga {el, 

incit trebLrie sr se renun'le la reprezentarea lor. Pe hartd se trec cotitplexe 

tle li.puri. In adevdrata ussg,p(ie a cuvintului, Llrl comp,lex cte iipurL 

reprezirttA,o succesiune in spa{iu a c.itorva tipuri de pidure, care se asrzr 

4!tpa o lege anumitd, in fr-rncfie de repArtizarea- Iactorilor ecologici. 

complex- e,ste, de exernplu, o succesiune de l-2 tipuri de gonrnet'pe 

versantul srrdic, irrma.te.de l-2 tipr-rri de {dgei pe veisantul nordic, drrpa 

care apar iar aceleasi tipr-rri de gorunet pe versantul sudic rrrmitor eti. ; 

alt caz: un teren ;es traversat de vii adinci, crr ceret sarr cereto-grini{et 

6 - Tipuri de pidure. - c. 241 

81

in por{iuni orizotttale gi gleau pe rersarrfii vdilor. Astlel de complexe ocupd, 

de'obicei, suprale{e sulicient de ntart pentrtt a putea fi iigurate pe harta' 

pe cind liecaie tip in parte nu poate if reprezentat. In asemenea cazuri se 

iecomandl sI se'anexbze la harta de ansamblu o serie de planuri parliale 

la scara mare, repfezentind anum,ite porliuni de teren in care succesiunea 

i;'p;;rt;; a*i"uit de caraoJeristich liite Lrn p,lan par{ial-pentru..fiecare 

cdmplex "ii" admis) ; pe aceste planuri par(iale se. reprezintd 

în 

detaliu raspindiiea 

fiecardi ttp ;i astfel regulile succesiunii tipuril,or in spa{ir-r pot fi 

ugor sezisate (152) 

La noi s-a dat numele de complexe de tipuri 9i unor grupari mat 

mult sau mai pu{in arb,itrare, alcltuite numai pentru ne.voile reprezentirii 

car'tograiice. In aceste cazuri, tipurile de pddure se prezintd ca un nlozaic, 

fiecai6 ocupind o suprafa!5 rnicd, tdrd ca sI se poatd sezisa v{9o r.egule 

in repariizarea lor. Aces'ta nlt este un adevdra{ complex d-e,tipuri, .dat 

pentrir nevoile cartograiice poate fi tratat ca atare. Se vor delimita, deci, 

iuprafele, ce se pot Tigura fe hartd, preterabil cii mai rnari, cu contur cit 

mii regrrlat 9i conliniiid cif mai puline tiprrri ; natural,.lipurile trebuie sh 

fie diie"rite de la grrrp la grLrp. De exemflu, sc pot delimita aldturi dottd 

grupe, in rrna din"carb sd l"ie doud tipuri riiferi{e, iar in a dotta sd se repe.te 

inui dln ele, asociat cu alte dor-rd-tr-ei ; dar, n-are nici utr sens sd se delimiteze 

aldturi n-rai multe grupe, Iiecare din ele avind majoritatea tipLrrilor 

la iel. Se in{elege cI, in acest caz, planurile anexe la scara [1are ntt 

au fost. 

Pentru insernnarea iipurilor pe hartd se pot rrtiliza procedee diferite. 

Hnrtile care nu sint desrtinate publicArii se colbreazd, de-obicei; la nevoie, 

culorile se poi combina cu anumite semne convenlionale : ha;uri, puncte 

etc., fdcute ttr altd culoare. In felul acesta se pot co,mbina loarte u.9or Lln 

numdr mare de sem,ne, suficjent pe'ntrtt orice reprezenlare, cit de preter-r{ioas5. 

'Dacd 

harta irebuie lucratd in negru, fie ir-r scop,ui publicbrii Iie din 

alte cons,iderente, este indicat ca pentlLt desemnarea tipr-rrilor si se procedeze 

la lel ca pentru reprezenlarea unitdfilor de parcelar in amenaiame,nt 

: se trase,a2d limitele intre tipuri printr-o linie" de un ar-rumit Iel ; 

iar in interiorul liechrei sr-rprafe{e astfel delimitate se scrie un semn conve,nfional, 

indicato'r al tiptilui respec,tiv - literi sau ciir5. Ca linie de 

delimitare se poate rfolosi o linie punctatd satt linie-prrnci etc. ; se poate 

{olosi gi o lini6 continud, avind grija in acest caz sd se pund pe o'rice. alte 

linii pline din plan semnul de trecere obignuit in cartogratie. (l). Simbc,lrrrile 

pentru i;pdri pot fi litere sau cifre, ori cornbinalii intre ele ; se^ inieleg9 

cI mr este nevoie de a da un semn aparte penlrtt fiecare supfaiate delirnitat2i, 

ci un tip se inse,mne azd cu ac-ela9i iimbol oriunde 9i ori de cite 

ori rpare pe hartd. 

Socotim cu totu co,ntraindicat ca, pe h2irfile executate in negru, sd se 

foloseascd penrtru de,semnarea tipurilor'hagttri satt ofic-e alt fel de semne, 

c,are acoperA toati supralata. E16 incarcl harta in mod inutil 9i impiedica 

desciirar'ea alior dethtii necesare ( linii parcelare, 2P€, drumrrri, localititi 

e,tc. ).

CAPITOLUL V 

'ilpol-ocrA FORESTIERA tN AI_TE TARI 

Interesul pentru tipologia forestieri se maniiestd actualmente in firile 

de democre'fie populari, prercum gi in unele {ari din Europa Occidentali. 

ALr tost -si acolo unele irimintdri si schimbdri recenfe de pozi{ii. Es,te util 

si se prezinte sumar situ,atia tipologiei fore'stiere din aceste tdri, bineinieles, 

in rnhsura in care ne este cunoscutd. De fapt, aceastd iniorma{ie este 

destrrl de sdricicioasd gi fragmentarS, din cauz,a greutd{ilor de procrrrare 

a literaturii respective gi de consultare a ei. 

R. P. POLONA 

Dintre lirile menfiona,te, in primul rind, trebuie sd fie pLrsi R. P. Polona, 

9i anume perntru considerente de vechime a cercetdrllor tipologice. 

Inir-rdevdr, astiel de cercetdri au inceout acolo ioarie de mult. In renumitul 

rnasirr pdduros BialowieZa, care dpar{ine in mare parte Poloniei actttale, 

s-art fdcu,t prirriele cercetiri tipo,logice incb inaintea lui G. A{orozov ; 

rezultatele acestor cercetdri au figurat p'rintre materialele care all servit 

acestttia din urnti la prinra iornrrrlare a frincipiilor sale. Ulterjor, irr acest 

rnasiv s-au prac,ticart cartdri tipologice 9i tipr-rrile de pidr-rre au fo'st larg 

folosiie in silvicultura praoticd. 

Din pdcate, tocrnai din R. P. Polond ne lip'sesc 

'ntorma,tii mai amdnun{ite. 

Se gtie cd cercetlrile tipologice se fac acolo pe scard largd. Dar, 

trebLrie sd fie subliniat cd in trecut, in aceasfd tarl, se bucurau de loarte 

rnultd considera{ie si cercetdrile f ttosociologice, care au losrt executate 

intr-un ritnt intens ; s-au descris multe asocia{ii uegetale iorestiere, iar 

fitosociologii po'lonezi se bucllrau de un mare prestigiu interna{ional" PinI 

in anii^ djn urm5, tipologii gi fitosociologii polonezi lucrau in parale,l, fird 

sI se incerce o conrtopire .a acestor doud curente. Dar, treptat s-a simfit 

nel'oia unei racordari. In 1953 s-au linut dotrI co,nierin(e speciale de teren 

consacrate acestei proble'me. Au palticipat tipologii forestieri, fitosociologii 

gi pedologii. Lucrdrile s-au desldgurat in,tr-o formi interesantd si pulin 

obi,sn11il5, anllme, intii s-a procedat la descrierea pe teren a unor suprafete 

de prob5, executa,td separat de reprezenta,n{ii specialitd!ilor diferite, iar 

discufiile ulterioare s-au desii;urat 'pe baza ace,stor descrieri reale. Cu 

.aceastd ocazie s-a putr-rt constata existen{a Llnor deossbiri se. 

83

ioase in modul de a privi aceleagi supraleie de pddure gi de a le clasiiica' 

Tiprrl de padure;i adociatii vegetald'(aga curtt'_estc ea inleleasl de titoro[ioffii'pJii"it1,-i" 

geheral,"nu corbsirund; de asemenea, nr s-a gdsiI 

'o 

i;td;;;?; .ot.tdqt" eiidentd intre asocialie 9i proprietd{ile solulLri' In' 

discuiil s-a subliniit necesitatea de a se stabili o cofesponden{d precisa 

intre'unitdiile de clasificaiie tipologice 9i titosociotogicg, de a se introduce 

in descrieri e,lemente taxitoriie, niglijate pind atunci, .si de a se aplica 

principiul geograiic prin execurtrarea itudiiloi raionale (173). 

In ceea ce prive.ste modul, insugi de executare a cercetdriior iipologice' 

iniortnaiia este foarte sdracd. In orice caz,,se lucreazd, strict dLrpi metodgfg 

sovietice. Dinrtr-o descriere -iizultd a tiptirilor de pddure, chiar din rezerva l,ra 

âspect 

rriri"ia BialowieZa, un destLrl de interesant:.tipLrrile .de 

i;-;i"'trii tl a"..itre dupd clasiiii:afia scolii acad_. V. N,. Sukacev, Iolo- 

!inau-t'" ..i numnjle iutinu (de9i describrua te.peciivd. a, apdrut dupi conierinta 

de iipoloSie de l,a .\'loscova, unde s'a recgman'dat a;ban'donarea acesioi'ntrmiri') 

; t?pirrite din fornra!ii dc anrestecuri de ioioase - uneori ctt 

'staU 

ourti"iput"i a moliduh.ri - satr, mai rar, de toi'oase pur-e poartri 

fir*ltl'ui"tndndtoare cu cele folosite de pcoala ucraineand (dar fdrd sirtttoiuiii" 

sta{ionate); iar iipurile din lormaliile. de.amestecttri de foioltsc 

ii reginorre "i (irin sau molid in propor!ii apreciabile) sint descrise intr-un 

fel cam intermediar intre cele douZ-gco'ii, dar mai apfoape de gcoala acad' 

V. N. Slrkacev (92). Ar rezulta de aici cd fipologii polonezi mai r''echi preferau 

sd foloselascd rtna drn clasiiicaliile sovietic pentru rigitroasc' si 

cealaltri pentru ioioase, gasind probabil cd Itecare este buhd pent'ru cot'tdi' 

liile asemdndtoare cu cele in care ea a fost e'laboratd' 

Intr-o lucrare ntai recenrtd, e'xecutatd intr-o plidure experitltelltald a 

Institutului de cercetdri stlvice din Vargovia, par sd se oglindeascd intr-o 

oarecare misurb ho,tdrirjle celor doud conierinfe rnen!ionate (2)- Autorii 

stabilesc o clasificafie, vddit inspiratl din cea ttcraineand, in care aratd 

unitdfile denurnite d,e ei lip'u.ri sta{ionale de pddure. Aceste tipuri sinrt de* 

terminate de caractere edafice, antlme, dr-rpd cinci grade de umiditate (ca 

in cadrilajul edafjc al gcolii ucrainene, dar tdrA loarte uscale) 9i trr-trnai 

trei grade de iroticitate. In cadrilal'ul rezr-rltat, insd, nu sint ocupate toate 

locuiile, lipsind unele cotnbinafii. Se aratri cI se port deosebi rnai departe 

tipuri cle itai arborescerlt ; unitdlile de clasificare natural-econonice slnt 

reprezentateprinlr.ocombinalieatip,utuista'{ionalcuti'puletaiuluiarbo. 

re-scent. Decijse ajunge 1a o crlrasilicafie in genul scolii ucraine'ne. Se aratd, 

in p,lus, co.espot-rde.tli intre tiprrrile de pddure astiel stabilite 9i unitd{ile 

fitoiocioiogice- descrise an'teriolr ; din opt tipl-r11 6"ttrise mai amdnuttlit 

numai trei corespund la cite o asocia{ie fiecare ; o aso'cia{ie reprezintd 

gruparet a doud tipuri 9i incd una a trei tipLrri. Acesi lucru coincide crt 

ionituta.ilu confeririielor respective, anume, necesitatea de a prelucra datele 

fitosociologice in lumina principiilor tipologice spre a le ptrrtea io'losi in 

tipologie ;i in practica silvicultrrrii. 

Aproximativ pe aceeagi linie merge o altd lucrare polrolleze recentri, 

unde de asenlenea se stabilesc rrnitd{i de clasifica{ie comp'lexd - tipurt 

stationale de pddure, iar in interiorul lor, tipurile de pddure propriuzise 

(33). 

84

R. P. UNCARA 

Dintre alte !Iri, care s-an jncadrat mai de curind in m,igcarea tipologicd, 

rezultatele cele rnai interesante par sI se Ii obtinut in R. P. Lingarl 

(166) (167). $i in aceastd iard s-au efectuat in trecut nllmeroaso cercetdri 

fitosociologice, ajungindu-se la o clasrlica(ie destul de arninunlita. Ar,r iost, 

insd, gi unele i'ncerciri de clasificatii tipologice pentru practica. ActLralmente 

se procede,azA la elaborarea unei clasificalii tipologice, pornind de 

1a vechea clasiiicafie litosociologrcd gi prelu,crind-o in spiritLrl ideilor 

cornbinate ale ambe'lor gcoli tipologice sovie'tice. 

'l'ipologii rraghiari au 

ajuns .si ei la concluzia lireascd cI tipul de pddure nu coresp,Llnde unei 

anumite unitiifi de clasilica{ie litosociologicd dLrpd J. llraun-Blanquet ; 

uneori poate fi corespondentul unei asocia{ii, in alte cazuri, al unei subasocia{ii 

sau al unui iacies. Ca mod efectiv de lucru, ei pdstreaza asoc[a(ict 

drept unitatea fundamenrtald de clasificatie, iar in in,teriorul ei deosebesc 

tipuri,le de pridure (citeodatd unul singur, de ob,icei citeva.) In interiorrrl 

tipurilor, insi, se mai stabilesc gi subtipuri. Din pdcate nu so araLta precis 

criteriile de diferenliere a'le iipurilor gi subtiprurilor. Se dau numai deiiniliile 

adcptate de conferin{a de la Aloscova; ori dupd cum se gtie, deiini{ia 

tipului de pddure, adoptata la Mo'scova, este destul de largii 9i poate ii 

interpre'tati in mai multe feluri. Asifel, dupd pdrerea noastrd, tipologii 

maghiari creeazd. prea multe unitl{i dupd aspectele pdtr.rrii vii. Aceasta 

reprezinI6,, Idrd indoiali, o reminiscen{5 a principiilor titosociologice. Este 

.adevirat ci unele din aces,te unitati (tip'uri sau subtipuri ) prezintd sr 

anumite deosebiri sta{ionale ; clar din'debciierile respectiv'e nri prea rezulia 

ci aceste deosebiri stafio'na1e s-ar reilecita totdeauna 9i in proprieta{ile 

importante din punct de ve'dere silvic al arbo'retelor. Astiel, de exemplu, in 

asocia{ia Fogeturn siloaticae subcarpaticunt este deosebit ut't tip cu As- 

.perulrt, un tip cu Oxalis 9i un llp cu Carex pilosa, iar in cadrul primu,lui 

dintre ele rnai apare gi un subtip nud : Ioate aces'tea sir-rt de productiviiate 

mai mult ori mai pu{in aseminitoare (mai sint gi al'te unrt5li, de productivitate 

mai scdzutd). In cadrul sleaului - asociafia Querceto-Carplnetum 

pann.onicttm - apar doui tipuri gi un subtip de aceeagi prodrrctrvitate. 

FolosLrl practic a1 acestor unitS!i prea numeroase pare discutabil. 

Mai interesant decjt stabilirea propritr-zirsd a tipurilor este modrrI c]e 

grllpi\re a lor In lunc{ie de Iactorii sla!ionali, adoptat de tipologir maghiari. 

.A.ces't mod de gnrpare pornegte de 1a clasilica{ia tipologicd a gcolii r-rcrainene, 

dar nu respectl modul de clasificalie 9i schema originald a acestei 

scoli. Se precizeazk chiar cd pentru condi{iile Q. P. Ungare, 

'l'ipologri 

acest rrod de 

clasilicalie si schema re'spectivi s-au dovedit inapli,cabrle. maghiari 

lolosesc diieriite clasilicalii, dupi cazuri concrete, plecind tot de 1a 

trmiditate si troficitate. Dar, nu se adoptd in mod rigid un anurnit nunrlr 

de gradc de trrniditate. Iar in ceea ce privegte troticitatea, sLrbdir iziLrrrile 

adrrrise, in gener:ll, nu corespund celor ale gcolii ucrainene ;i nrr sint 

aceleasi de la caz la caz. Acest mod de a vedea lucrurile este inco,ntestabil 

iust gi constituie un aport remaroabil al autorilor maghiari irr dezrnoltarea 

tipokrgiei fores,tiere. 

In incheiere, trebuie ardtat cd actualmen'te se mLtnce,.te foirrte intens 

in R. P. Ungarzi la descrierea tipurilor de pddure dup?i principiile ardtate 

rnai sus qi se pot a,stepta rezurltate irnp,ortante intr-rrn tinrp scrrrt. O particrrlariiate 

a acestor cercetari este cd ele sint conduse de Iitocenologi, iar

silvjcrrltorji apar numai ca ajuioare, pettlru precizarea aspectelor _ 

prrr iorestiere. 

In i-elul acesta s-a reaiizat coordonarea intre litocenologia 9i 

tipologia forestieri, preconizatd si in R. P. Polond. 

R. P. BULGARIA 

I-ucrdri tipologrce interesante se executd aclualmente in R. P. tsttlgaria. 

AceaLstd-lard se poarte rnindri cu incepu'turile loarte vechi aie_tipol-ogiei 

iorestiere, mai vechi decit la noi. Din dotrii lucrdri - ale acelttia-si 

au1o,r - pub'licat,e in l94B-1949 rezultS cd prlirnslg cercetdri tipologice in 

Brrlgaria s-au executat inch din 1930 ; drn citeva amdnunte spcciiicate 

rejesc ci atunci s-au fo'losit principiile originale ale lui G. F. llorozor'" 

poate ugor rnodificate. De asemenea, se considerd cd lucrinle fitosociololice 

gi mai vechi (1927) au avut, de asemenea, un carac'ter .tipotogig. 

Autorul studiului din 1949 susfine, in mod surprinzitor, cd tipuriLe cle 

pddure strabilite de el se suprapun perleot cu asocialiile descriso in acea 

Iucrare fitosociolog,icd. Aceste tipuri de pddure din 1949 sint foarte bine 

conturate, iiind stabilite pe bazd de caracrtere silvicultttrale, tot cam in 

genrrl lui G. F. Xlorozov (dar, se fo'lo,segte termen'ul tlpui /e 

pddure in 

Jensrrl actual, pe cind aurtorul precedent spunea tipul de arboret, iar sub 

ttpul de pddure in{elegea o unitate ioarte largd, de exemplu, toa'te pddurile 

din diverse specii de stejari). Origi,nal este modul de noitare a tipurilor, 

oarecum sirnbolic, de exemplu, fog I, fag II, gorun* girnild I, gorun* 

girni{d 1.1: autorrrl deosebegte trei tiprrri diierite de goru,neto-girnilet, ceea 

ce este o dovadd in plus asupra congtiinciozitd{ii cu oare a lucrat 

(r36) (137).' 

In orice caz, trebuie remarcat in mod deoseb'iri cd in R. P. Bulgaria, 

chiar inain'te de 1950, a existat un curent tipologic fo'arte sdnirtos (paralel 

cu cercethrile fitosocio,lo'gice destul de inte,nse). 

Curind dupd 1950 au p'dtruns in R. P. Bulgaria ideile pcolilor sovjetice 

actuale de tipologie forestierl. Au inceput incercirile de a le aplica in 

co,ndifiile lccale respeotive. 

La inceput pare sd se fi acordat preicrinid gcolii ucrainene. S.a'u ldcut 

clasificdri cu stabilire a tipurilor de teren forestier gi lipurilor de pddure 

corespunzdtoare. 

In general, lucririle s-au limi,tat 1a crla,si,ficafii largi. De exe,mplu, in 

descrierea tipurilor de pddure din Dobrogea se stabilesc numai trei tipuri : 

-- padr"rri din rrdi fo,arto umede : 

- 

fdduri drn vai uscate Si din parle'a inierioard a versaniilor ; 

_. pdduri de platorrri gi din partea superioard a versanfilor. 

Compozi{ia specifici a arboreielor, restul vegeta{iei gi tipr-rrile de soi 

oot ti destul de dr:osebite. 

In schimb, se studiazd cu multd ateniie stadiile de degradare prin 

acliunea omului gi so lac, chiar de cltre tipologt, prescrip{ii pentru refacerea 

arb'oretelor (27). 

Dintr-o alti lucrare, de aseilenea, se poate vedea preierinfa tipologilor 

brrlgari pentru clasilica{ii largi, Idrd prea rnrrlte detairi gtiinfitice, dai cu 

un accent puternic pe considerente de interes prac,tic (35). 

Actualmenrte tipologia o'ulgard pare sd se orienteze spre gcoala acad. 

V. N. Sukacev. Degi primele rezultate au pdrut nu tocmai satisidcdtoare 

(34), aceasta trebnie sd se fi datorit greutdlilor inceputtrlui. 

86

Irr spiritul acestei gcoli este intocmitd o ,lllcrare fo,arte recenti, care 

Iace o cinste deosebiti iipologiei bulgare. In aceasti lucrare se descriu 

aminrrnlit tipurile de pddure (in to,tal numai patru) dintr-un masiv pdduros 

intr-o regiune de m,unte, avind o suprafa{d de aproximrativ I 200 ha. 

TipLrrile- sint stabilite, in general, dupd-caracrterele silviculturale import-ante. 

ilai departe ele sint studiate foarte amdnunlii din mai multe puircto 

de vedere. Se dau descrierile detali,ate ale condi{iilor crlimatice $i edafice, 

precum gi ale ve'geta(iei (mai ales ale celer erbacee), datele taxartorice gi 

coniplexul mdsurilor silvotohnjce in vederea regenerarii arboretelor. Degi 

lucrarea este executati mai mult dupd principiile-gcolii acad. V. N. Sukacev 

(fclosind chiar si numiri latine), se face gi incadrarea srta{iuni;lor in clasiiicalia 

scolii ucrainiene. Cu aceastd ocazie se subliniazd cd iaciorii admisi 

de accastd gcoald - iroficitatea gi umiditatea solului - nu sint determinanti 

in acest caz ; Iactorul determinant adevdrat e,s,te aici temrpera,tura. 

ca impresie generald, ace,astd lucrare reprezinli un studiu detaliat-de mare 

precizie, de genul celor care abia se proiect"eazd si inceapd gi la noi (l3B). 

In ultimii ani silvicultorii bLrlgari au primit vizitele unor reprezentan{i 

rnarcan(i ai gcolii acad. V. N. Strkacev ; s-a acordat chiar asis{en{a 

efecfivd de lucru pe teren, ceea ce trebuie sd garanteze srrc.cesul linal 

(P. Ce,rnjavski, in litt.). 

De iapt, cr.r aceasta se cam terminl lisrta idrilor, in care se pract,icd 

astdzi destLrl de intens ader.'iratele cercetdri tipologice (bineinfeles, cu 

rezer\/a specificatl gi rna'i slls asupra everntuale or deficienfe de iniormaiie).' 

R. CEHOSLOVACA 

In raport ctt alie tdri, situatia din R. Ce,h65l6yu.d nu apare srrlicient 

de clard (poate din cauza informafiei insuficiente). In trecut's-au executat 

in aceastl farii foarte multe cercertdri tito'soc,io{o,gice, ajungindu-se la un 

siste,m de,srtul de avansat de clasiiicare a pddurilor pe baza acestor principii. 

Lucririle titosocisl6rgice asupra pddr,riilor abundd pind in 1953 si arr 

apirut chiar gi ceva mai tirziu; sint atit de multe, incii nu le mai citim 

pe toate. .Nlen{iondm numai unele, care prezinld anunite detalii ce ar 

putea fi socotite ca aspec,te tipologice (suprap'Lrse pe un iond general fitosociologic), 

Astiel sint urmitoarele as,pecte : introducerea datelor taxato,ricc 

in caracte'rizarea r-rnor unitdfi stabilite pe baze pur lito'socio,logice (nu 

pentrrr stabilirea acesrtor unit5{i ) ; stabilirea uno,r asocia{ii numai pe baze 

de plante lemnoase ; stab,ilirea de asociafii (denumite de autor tipuri de 

pddure) pe baze iitosociologice, dar cu subdiviziuni subordonate pe compozitie 

de specii lemnoase, deci ceva analog ctt tipurile de efai arborescent 

ale scolii -In ucrainiene. 

acela;i timp, Lrnele lucrdri se referd la meioda linlandezd a lui 

A. K. Caiander (93) (95). Dar, se pare cd incercZri mai serioase de a 

fo,losi aceastd metodd ntt s-au fdcut. 

Ideile iipologiei sovieriice nrl par sd {i iost cunoscute in trecrrt printre 

sihr'icultorii cehoslovaci. Abia in 1949 a apdrut o orezentare nrai amdnrrn- 

titd a acestor idei intr-o lucrare. care lrateazl. evolu{ia generald a tipologiei 

ioresticre (156). 

Iar in 1953, in paginile organului oliciarl al Institutului de cercetirt 

sihr,ice cehoslovace a apdnrt un articol, care analizeazd critic siiuatia stu-

dir"rlui pddurilor in aceastd {ard. Se subliniazd cii lucrarile anterioare, executate 

sub jnfluen{a gcolii fitosociologice lranco-elve(iene, n-au corespuns 

scopurilor silviculturii practice. Se propune elaborare,a unej metode unitare 

de inr.'esiiga{ie in care sd se introducd studiul iactorilor eco'logicr si ai 

plantelor indicatoare, al eleme,ntelor taxatorice, al evoluiiei arboretelor gt 

al stadiilor de degradare. In paralel se preconizeazd lucrdri de cartare 

sta{ionali. De asemenea, se reco'mandd elaborarea unui sistem de mdsuri 

silvoiehnice pe tipuri de pidure. In tine, se propune sd se inceapd o popularizare 

a problemelor de tipologie forestieri in rindurile sih,icultorjlor. 

Intregul articol constituie un program de aciiune complei 9r foarte bine 

chibzuii (84). 

C, datd cu articolul re,spectiv s-a pubficat gi un studiu - pe cit se 

pare, primul in C.S.R. - in care se iace aplicarea principii'lor tipologice 

sovietice. Autorul se ocupd mai mult de tipuri de sta{iuni, folosind utr 

cadrilaj edafjc in genr-rl gco,lii ucrainiene. In ace,lagi timp se insisti astrpra 

necesitdlii tolosirii largi a caracterelo,r taxatorrce in tipologie. Foarte 

interesante sint concluziile autoruiui asupra stadiilor de degradare; se 

af"irmd ci, in cadrul arceluiagi tip de sta{iwu diferite stadii de degradare 

pot prezenta dileren{e mai mari in aspectul vegeta{iei, decit stadiile naturale 

ini{iale in dorld tipuri de staliune diferite (94). Aceastd din urmi idcE: 

ar trebui si dea de gindit tiporlogilor din orice {ar5. 

La un timp scurt a urmat o introducere in producfie a principiilor 

tipo'logice, in lucrdrile executate de Institutr-rl de proiectdri silvice. Tipurile 

de pddure sint concepute ca unitd{i de aceeagi prodr-rctivitate. Stabilirea 

lor se iace pe baza cercetdrilor Iitoceno,logice, pedolo'gice, clirnatice" 

taxatorice, ecologice gi istorice. In acelagi tip se claseazl atii arboretele 

naturale, cit gi ce'le cu cornpozi{ra modiiicatd prin intervenlia ornului ; in 

paralel se gi dau recom'anda{ii asupra compoziliei mai indicarte pentru 

viitor. Se executl 9i cartdri tipologice, generale la scara de I : 50 000, 

detaliate la scara de l:10000 (139). 

Trebr-rie sd fie menlionat, ir-rsi, cd in acelagi timp continui si apard 

str,rdii asupi'a pddr-rrilor, execLrtafe de silr'icultori dupi metodele lrti 

J. Brarrn-Blanquet (68). 

R. P. F. JUGOSLAVIA 

Situalia din R.P.F. Jugoslavia, din punctr-rl nostru de vedere, poate ii 

nurnil.d, de aseinenea, neclard. Literatura silvici recentd din aceastri lard 

abrrndi in lucrdri, care ar putea apare ca tipo'logice, liindcd termenul de tip 

de pddure se folo,segite irecvent, iie in texi (26) (42) (60), iie chiar in 

titlLrl lucrdrii (145). In realitate, toate aceste lucriri sint intocm,ite dupl 

principiile fitosocioilogice ale lr-ri J. Braun-Blanquet (autorii iugos,lar.i spun 

fitocenoiogice). Termenii de tip de pddure, asctcialie lorestierd 9i fitocettozd 

forestierd sint tolosi{i in mod curent ca sino,nime. In unele cazrri, 

asociafiile descrise se apropie de adevlratele tiptrri de pzidure, liind stabilite 

dtrpd co,mbina{ia de specii lennoase (42) (43) (44). Dar in alte 

cazuri. asocialiile se stabilesc dr-rpd pdtura vie, ca de exemplu in cazttl 

fdgetelor (26). Principiile tipologice sovietice par a fi total ignorate; cel 

pulin nrr se r'.ede cd diierenlierea tiptrrilor ar ii ios,t in vreun lel aplioate. 

88

In schinrb, apar Llneori daie interesante asupra factorilor sta{ionali, detatir 

asupra su,ccesiunii etc. (42) (61). 

Foarte tnteresante sint lucrdrile in care se lace detalierea unor anum,ite 

aspecte in mod compara,tiv pe asociafii. Astlel, au fost tratate : importanta 

rrnei arrunriie asociafii - in c,azul in spefd, Quercetum confertae-cerris - 

ca indicaioare a complexului de factofi eco'logici (60); legdtr-rrile djntre 

snbstratul geologic gi rispindirea asocia{iilor torestiere (22); reaclia chirnicd 

a solulr,ti in diferite asocia{ii (3) ; ecologia unor anunite specii din 

pitura r,ie in dilerite asocia{ii (23). 

Ca gi alte lucrdri litosociologice, str-rdiile iugoslave con{in rrn material 

factic bogal care poale li foiosit intr-o oarecare mdsurd gi in scopuri 

tipologice. Dar, identilicarea to,iald intre Iitosociologia lui J. Braun- 

Blanquet gi tipologia forestierd reprezinld o atitudine, pe care n-o prrtem 

accepta in nici Ltn caz. 

AUSTRIA 

O iari, in care s-a incercat cu multd perseveren{I sd se faci tipo,logie 

forestieri, a tost Austria. Incercdrirle s-au soldat, pe cit se pare, cu rlt1 

esec total, desigrrr din cauza adoptdrii unei metode cornplet nepotrivite 

pentru co,ndr{iile sta{ionale din Austna, anume, metoda gcolii iinlandeze. 

La fel de nereu;iti s-a dovedrt incercarea de a aplica in silvicrrlttrra 

practicd meiodele iitosociologice ale lui J. Braun-Blanquet ; recunoagterea 

asocia{iilor dupii p[ante caracteristice nu s-a validat ca o opera{ie, pe 

care ar putea s-o execute in mod curent practicienii de teren. Totu;i, se 

insistd asupra necesitzi{ii de a oontinua aplicarea principiilor gcolii tinlandeze, 

dar cu anumite adaptdri locale. Cu aceasti ocazie s-a iansat o 

idee interesan'ti, care gr-ar p'ntea gisi utilizarea 9i in studrile tipologice 

din alte tdri. Anr-rme, se precon,izeazd o cercetare a lipurilor de pddure (in 

sensul scolii linlandeze) ca nigte sisteme dinamice; aceeagi vegeta{ie 

e'rbacee, determinantd a tipului de pddure, poate sI aparl jn diferite stadii 

ale evolu{iei vegeta(iei in diierte teren,uri, deci sd oglindeascd in realitate 

conditii deosebite. In aceastd ordine de idei se preconizeazd si strrdirrl 

evolutiei vegctaiiei din taietrrri (55) (56) (57). Nu arenr intormatii mai 

recente asupra traduceri in via{a a acestor recomnda{ii si asupra reztitatelor 

er entLrale. 

DANEMARCA 

Clasiiicalii tipologice dupd metode iinlandeze s-aLr idcut si in Danenrarca, 

unde par a ii dat rezultate saiisilcitoare (14); acest lucru nu este 

de mirare, deoarece condifiile staiionale in cele doui tdri rru sint prea 

9eosebite. Ne lipseste, insi, informatia nrai re,centd asrrpra sitrratiei din 

Danemarca. 

R. D. GERMANA 

O analizd ceva mai amhnunlitd se impune in cazLrl sitLiafiei din 

R.D. Gernani. Se lucreazA actualmente acolo loarte intens la studiul si 

clasificarea pldurilor si staliunilor forestiere. Anumite principii ;i metode 

de lucru au devenit crrnoscute ;i ar-r iost ocazional discritate si 1a noi. 

89

De la inceput trebuie sd fie precizat loarte categoric un lucru : in 

R.D. Gemranl actualmente nu se face pe scard largd o tiplogie forestiera 

in sensul acceptat la no'i. Se to,losegte frecvent termenul de tip de pddure 

gi simplu tip ; acesl lucru a indus, probabil, in eroare pe cei ce au parcurs 

la repezeald lucrdrile germane rece,nte. Dar,, in realitate, tipul de 

pddure este infeiles de au'torii germani cu totul altiel decit la noi. 

Cercetdrile aotuale in R.D. Germand se orienteazd in doud direc{ii 

diierite, care se sprijind gi se interpdtrund uneori. Un cure'nt, in aparen{d 

lucrdrr de cartare stallonald. Nu se vor dlscuta ananunllt alcl procedeele deele 

respective, deoarece acest lucru nu in,tri in obiectivele cdrlii de iala gi 

ar depdgi competin{a auto,rului. 

'l'rebuie sd fie reamintit numai ci scopul 

Iinal al acestor opera{iuni este stabilirea unor unitdli stalionale uniio'rme 

gi loarte bine conturate, in consecin{d, foarte mici gi numeroase. Aceste 

rrnitdli stafionaie urmeazd sd reprezinte, in cadrul amenajamentulr-ri 9i 

lucrdri,lor gospodire'.sti, subdiviziuni de re{ m,ai mic grad. Dupi parcele, 

stabjlite pe bazd de supraiafh sau de configura{ie a terenulu,i, urmeazd 

subparcclele, fixate in func{ie de caracterele actuale alo arbore'tului, 9i 

in fine unitifile sta(ionale; deci, o subparcell ar cuprinde citwa unitdli 

staiionale. Ro,lul ace'stei f5rimi(dri este de a alcdtui anumite subdiviz,iuni 

bazate pe caractere naturale rnai p,u{in variabile, intrucit se co,nsiderd cd 

arboretul este expus prea mult iniluen(elor dinaiard gi caracterele 1ui pot 

r,aria serrsibil intr-un timp prea scurt. Era gi firesc ca o astfel de idee 

sa apard in condiliile ge'rmane, cunoscind cit de profiunde au fost intradei,'dr 

pe acolo transtormirile pddurilor din cauze antro'pcgene. 

La stabilirea unitd{ilor sta{io'nale se fac reierinle 9i la vege'ta{ie, siabilirrdu-se 

t{.pul de flord, tipul de pddure sau asocialia de fidure naturalci. 

Dar, ceea ce rezultd din lucrdrile c'are au putut fi consu,ltate, aceste unitdli 

de r./egetaitie nu au nici o lerglturd ci tipul de pddure in concep{ia 

sovieticd, ci se stabilesc dupd metode,le litosociologice (63) (141). S-au 

facut gi propuneri de a simplilica lucrarile grooaie de cartare stationa'ld, 

iolosind mai larg plante,le inrdica,toare, sub lorma lipurilor de flord,' aceste 

tipuri de flori ar li s,taibilite tot drrpi p6inc.ri,pii iitorsocio,logice Si ar fi in 

legdturd cu productivitartea sta;fiunilor ( 140 ). 

l{ai inieresanti pentru noi este cea de a doua orientare, care poate 

fi desemnati ca o fiiosociologie forestierci. Pro'tagonistrrl acestei orientdri 

este proi. A. Scamo'ni. Acest auto,r po'rne-srte tot de la principiile .si metodele 

Iitosocio,logice ale lui J. Braun-Blanqueit ; constatd, insi, cd stabilirea 

asocia{iilor dupd plattte caracteristic'e nu ,este satisidcdtoare pentnt 

scopurile silviculturii pracrtice. 

Clasilicalia proi. A. Scamoni are ca unitate principald \V aldgesellschaft 

(in pdduri artiiiciale - ForstgeseLlschalt), stabilitd pe baza combinafiei 

caracteristice de specii lemno,ase ; compozilia specificd este 

consideratd si din punct de vedere istoric. Este grel-r de glsit un termen 

rominesc potrivit pentru traduce,rea cuvintului V/aldgesellschaft ; nu se 

po,ate spune asocia{ia, fiindca auto,rul insugi precizeazd, cd un,itatea lui nLr 

corespr-rnde asocialiei in sensul lui J. Braun-Blanquet, ci subasocia{iei: 

de altfel, dinsul eviti sd facd paralelizdri de acest tel. 

\Valdgesellscha:fit ntt este unilormb din punct de vedere ecologrc. Ea 

se inparte intr-o serie de unita{i subordonate, care reprezintd rrnita{i 

90

complexe de vegeta{ie gi iactori ecologici. Autorul le denumegle biochore' 

gr le asenrrriepte cu biogeocenozele acad. V. N. Sukacev; pentru stabilirea 

lor, insd, tot vegeta{ia rdmine deterninantd gi anume, de data aceasla, 

o combina{ie caracteristicd din grupe de specii erbacee, care trebuie sd 

fie o expresie a co'ndi{iilor ecol'ogice, sau abundenfa gi trecvenla mare a 

unor anllmite specii. Unitartea de clasiiica{ie corespunzltoare unei biochore 

este Unlergeseilschaft,' iar pentru cazu( cind ea esrte determinatd de 

abunden,ia unei anumite specii, se folosegte termenul de Typ. 

In iine, se rnai fo,losegte 'o unitate gi mai micd, denumitd r.tarianld, 

caro este stabilitd tot dupa vegetalia erbacee (147) (148). 

Caractere inporrtante din punct de vedere silvicultural nu apar nicdieri. 

Teo,retic se men{ioneazd cA vigoarea de cre,stere gi vitalitatea po,t 

intra printre criteriile de dileren{iere (148), dar in e'xemplele descrise nu 

se gdsegte nimic in acest sens. ,\'lai mult decit atit : se vorbegle de fornte 

bune ;i lorme reLe ale aceluiagi tip de pddure, deosebite gi prin ,caractere 

edalice, de exemplu, fo'rma bund pe sorl argilos cu un strat de nisip, 

forma rea pe nisip cu pietris (146). 

Se fac gi anurn,i'te legdturi cu urtitdlile sta{ionale. Din exemplele 

descrise ar reztlta cI aceeagi un'rtate de vegetalie se poate gdsi in 

uniti{i -sta{ionalo deosebite. Au,torul precizeazd chiar cA, in caz cind 

pe unrth{ile sta{ionale di{erite se gdsegte acelagi tip de vegeta:[ie, aceasta 

inseamni aceeagi acliune de ansamblu gi, in consecinld, acee,agi importan{d 

pentru practicd (147). Ul'tima aiirmalie este greu de acceptat atita, 

timp cit aspectul vege,tafiei este judeca't numai d,in punct de vedere al 

compozifiei specifice, ldrd a lua in considera(ie vigoarea de cregtere gi 

productivitatea. 

In co,ncluzie, sistemuil de clasificafie al prof. A. Scarnoni rimine in 

esenld tot un sistem f,itosociologic, care nu {ine sau line prea pulin seaina 

de caractere import,ante pentru silvicuiltura practicd. El poate si adLrci 

anumite rczullate interesante, ca gi alte lucriri fitosociologice, dar nu 

poate inlocui sistemele intr-adevdr tipologice, inclusiv cel adoptat actualrnente 

la noi in {ard. 

AMERICA DE NORD 

In ceea ce prive,gte alte continente, trebruie citatd lucrarea destu,l de 

volurninoasd, executatd in Canada ;i Statele Unite de ci,tre un reprezentant 

al gcolii finlandeze. Autorul a stabilit o serie de tipLrri dupd aceleagi 

princrpii ca in Finlanda, iolo,s,ind unele planto indicato,are din aceleagi 

genurr (Calamagrostis, Vaccinium) gi intr-un caz chiar aceeagi specie ca 

in Europa (Oxalis acetoseLla),' 1a acestea, bineinfeles, se adaugd 9i o 

serie de plante pur armericane (59). 

Fa(d de irnensitatea padr,rrilor nord-americane, lucrare,a aceasta nu 

poate fi privitd decit ca o recllnoragtere sunari. De altiel, se pare ci cercetdrile 

dupi aceastl metodd n-au lost continuate in larile respective. 

Din ci'te se gtie, silvicultorii nord-americani nrr par a li disprr;i sd 

proce,deze la clasilica{ii tipotrogice prea detaliate. Ei tolosesc curent termenul 

de tip de pddure, dar intr-o accepfiune foarte largA, apropiatd de 

lormatia gco,lii acad. V. N. Srrkacev. 

91

Este probabil czi existd descrieri exacte ale a,cestor tipuri de pddure, 

in care sd fie specifrcate toate caracterele lor importante. Dar, astiel de 

descrieri n-au lost accesibile autorului acesrtei car{i. Din prea pufi,na literatrrrd 

ce a putu't fi consultatd rczultd cd tipLrrile sint desemnaie printr-o 

cortrbina{ie caracteristicd de specii, denumite in limba englez\; se stabilesc 

si unele plante indicatoare din pitura vie ; se iace rnenfiunea asupra 

caracterului tipului, anume pioner, climax sau subcllmaxt; in line, 

fiecare tip poartd un numdr de ordine, conlorm lis'tei intocrnite de Asocia{ia 

liorestierd Anrericand. 

Astlel se pot eita (1a9) (l6a): 

- nr. I Tipul Phtus banksiana - pione,r ; 

-nr.25 Tipul Acer sat'charinum - Fagus grandifolia Betula 

.lutea - climax ; 

- nr. 35 Tipul Betula papyrilera - Picea rubra - Abies balsamea 

- subclimax eic. 

Se infelege cd aceas,td clasiiicalie este departe de a avea un caracter 

tipo,logic in sens'rl acceptat de noi ; nu mai este cazul sd se insiste asupra 

el. 

INDIA 

India pare sI fje astazi singura {ard tropicali, in care se practicd 

tipologia forestier5. Inceputurile ei au tost inspirate de principiile gcolii 

tipologice linlandeze 9i s-au concre'tizat in stabilirea unei clasiticafir ecologice 

cu tolosirea largd a plaintelor indicatoare (102). Inrtre a'nii 1933 

gi l94l s-a elaborat un sistem proprir-r de clasiiica{ie tipo,logici, reunind 

pdrlile utilizabile in condilii locrale ale scolilor rusd (probabil dLrpd G. F. 

Morozov), Iinlandezd gi suedezd (probabil gcoala iiitosociologicd suedezd). 

Clasilicalia tipologicl indianh se bazeazd pe'. 

- caracterizarea calitativd 9i cantitatrvd a vege,tafiei dLrpa procedee 

litoceno ogdce; 

- caracterizarea largh a sta(iunii (condi{ii geomo'riologice, hidrologice, 

clirnatice, li'tologice 9i edalice). 

Se acordd o aten{ie deosebitd pdr{ii eco,logice. Se elaboreaz\. imediat 

gi complexele de nrdsurj silvotehnice (135). 

1 Noliunile de climax ;i subclirnax sint larg folosite in litcsociologia anrericanS. 

Prin ele se in{cleg sladii finale intr-un sir de succesiuni ale speciilor vegetale pe 

acelagi ioc. C!imaxuL reprez,inll o asocialie, in care specia dominantd in aclualele corrtii';ii 

climaiice mr poate f i inlocuitd printr-o alti dominanid. Subclimaxurile sinl asaciaJii, 

in care corrdijiile climatice ar permite inlocuirea speciei dominante (recte rea- 

Itzarea climaxului), Car aceasta este impiedicati prin cauze de alt6 naturd: anumite 

propriet6fi ale solr-rlrri, irnposibilitate de emigrare a speoiei respective (existenJa unei 

bariere de migratie), irrtelvenfia omultri etc. - (3ir). Fitocenologia sovieticd nu admite 

aceste notiuni (154). 

92

PARTEA A DOUA 

DESCRIEREA TIPURILOR DE PADURE 

DIN R. P. R.

CAPITOLUL VI 

GENERALITATI ASUPRA FORMATIILOR SI TIPURILOR 

DE I'ADURE DIN R.P.R. 

A. UNI,LE PRECIZARI ASUPRA PRELUCRARII MATERIALULUI TIPOLOGIC 

In pddurile R.P.R. au ios,t identilicate pini in prezent 241 de lipuri 

de pidure, care f ac parte din 46 de lorrnafii diferite. ,Vlai existd nulneroase 

situafii incd neldmurite, unde ar putea ti vorba de tipuri noi, 

dar rnaterialele existente nu sint de ajuns pentru a se putea trage o 

concluzre detinitivd. Dacd ulterior se va dovedi cd unele din aceste cazuri 

nelSmurite meritd sd iie considerate ca tipr,rri de pldure aparte, s-ar 

putea intimpla sd se mdreascd 9i numdrul formaliilor (de exemplu, carpinetele 

ca tipuri naturale de bazA). In aceastd parte a cdrlii se dau 

descrierile, nrai inult ori mai pu!in andnun{ite ale tipttrilor precis identi,ficater. 

In descrierile din capitolele urmdtoare nu sint cuprinse decit ioarte 

puiine tipuri derivate gi nu apar de loc forma{iile derir.ate. De exemplu, 

lipsesc mestecdnigunle, plopigurile pure de plop tremurdtor e'tc. Atttorttl 

nu a avut materiale suiiciente pentnt a putea descrie toate iipr-rrile derivate 

; pe lingd aceasta se poate pune intrebarea, da,cd un astlel de proredei-i 

zll. avea vr,:o intpot'tan!I p|actic5, ce 21l' l ecojll'peirsa spaf ir-r1 cerut 

in plus. In co'nsecinfi, au iosi descrise numai tipurile derivate compuse 

din specii principale, care forureazd gi tipurile de bazi (molid, pin silvestru, 

larice). Asemenea tiprrri derivate. prezinta, in general, o importan!d 

econo,rnich mare ; in pltrs, arboretele respecitve au iongevitate 

mare, aselnenea tipurilor de bazd. Este, deci, logic si tie tratate la tel cu 

acestea din urrnd. 'l'ipurile derivate compuse din specii de mai ptt{ind 

importanf5, pu{in longevive, sint men{ionate pe scurt 1a descrierea iipurilor 

de bazA, din care provin (bineinfeles, si aceasta in limita materialelor 

disponibile). 1n general, tre,buie sd tie subliniat cd strrdiului tiptrrilor 

derivate pind in prezent i s-a acordat la noi prea ptr{ind ateniie ;i s-a 

cules p,rea pr"r{in material. 

In tcxt acestc tipuri sint numerotate; iar situatiile neclare se menlioneazd pe 

Fa!ri de cele publtcate in trecut, descrierile din aceastd carte prezintA 

o serie de deosebrri destul de irnportante. Aplicarea prrncipiilor de dilereniiere 

a tipurilor, prevdzute in dtrectivele pentru cercetiri tipologice, 

a dus la desfiinlarea unui numir de iipuri r,'echi (mai ales prin unjrea a 

2-3 din ele intr-unu1 singur) gi la iniiin;farea altora noi. Pentru evitarea 

oricdror conir,rzii in descrierile noi s-au trecut la liecare tip gi toate 

numirtle sinonime ce au fost folosite pentru desemnarea 1ur in ciilerite 

lucrdri din trecut (tipologice, silvjcullurale, fitosociologtce). 

In unele cazuri, principiile noi de dirferen{iere au dus 1a transforrnarea 

radicald a vechii clasifica{ii. Acesia a fost cazul in special la 

amestecurile djn Ciierite specii de'stejari, iar intr-o misurd mai'micl, gi 

la alie ame,stecuri. Aspectele noi introduse cu aceastd ocazie sint specificate 

1a formafiile resfective. 

Inainte de a se trece 1a descrierile arndnun{ite ale tipr.rrilor de p2idure, 

este cazul sd se arate pe scurt rdspin'direa irr {ard gi importal!2 relativi 

a drleritelor formatii, precum gi cauzele care le determinii. Se inle,lege de 

la sine cd ponderea dileritelor Iorrra{ii - de altfel, si a diieritelor tipuri 

de pddure - pentru srlvicultura noastrA nu este aceeagi. Existd iormatii 

cu multe tipuri, care sint loarte larg rdspindite in tard, ocupd suprale{e 

nari gi prezintd o irnportan{ii generald mare (de exemp,lu, fagete) ; 

forma{ii cu ptr{ine tipuri, localizate in anuurrte regiLrni dirr {ard, dar 

acolo avind rdspindirea largd gi importanf a locald mare (de exernp'lu, 

cerete 9i girnilote ) ; forma{ii cu pu{ine tipuri, rar intilnite, dar totLrgi 

interesante pentru silvicultura practicd (de exentplu, laricete); iornra{ii 

cu prtiine tipr-rri, rar intiln,ite gi lipsite de imporian{5 practicd, dar avind 

un interes geoboianic (de exemplu, teiguri anestecate) etc. 

B. CAUZEI-E APARITIEI $I R, SPTNDIRII DIFERITELOR FORMATII 

Nu intrd in sarcinile acestei lucriri sI Iacd ;i o prezentare anrinuntitd 

it cauzelor care determind dilerite aspecte ale vegetali,e'i lorestiere 

din fard. Dar, este utrl si se iacd pe scurt unele preciziri. 

Apari{ia gi ir-rtinderea drleriteloi formafri este 'condi{ionatd 

de rdspirrdtrea 

si abrlndenla s'peciilor lore,stiere ce le constituie, iar rdspindireir 

9i abirndenta speciilor la rindul lor sint condi{ionate de dor-rd cauze rnai 

importante : condiiiile e'cologice actuale si evolr-r!ia vegeiaiiei in trecLrt ; 

mai sint Si alte cauze, d,ar insemndtatea lor este mai micd. 

In fond, an'ibele ca,uze ard,tate au aproxirnativ aceeagi irnportarrf 5. 

Intr-adevdr, oricit de f avorabile ar f i condi{iile ccolo,gice actuale, o 

anttinitl vegetatie nu se poate dezvolta, dacii in trecut n-arr existat posibilitati 

de rdspindire a ei pind in re,giunea respectir,d. Citeodata o astlel 

de posibilitale este numai o chestirrne de timp ; se spune uneori, fo,arte 

plasttc, cd o anumitd specie sau iorrna:fie vege,tald lipse;te dintr-o regiune 

iiindc.d nu a avut incd timp sd ajungb pinh acolo. Dar, se cilnosc gi altfel 

de situatii, anllrle ptezenla unor anunite bariere ecologice, care rlLr 

perrnit rdspindirea speciei respective, desi dincolo de aceste barie're ea itr 

pute'a si trijascd in bune condiiii ; la noi in {ard o astlel de barieri 

trebuie sd fi fost reprezentatd prin lan{ul Carpa!ilor pentru stejarul 

brumiriu. 

96

Invers, oricit de larg ar fi tost rdspindite anumite specii in trecut, 

cond'i(iile ecologice actuale categoric nefavo,rabile le fac sd dispard complet 

din compozilia vegetafiei, iar dacd ace,ste condilii nu sini tortal neiavorabile, 

intervine o a tre,ia cauzd: concurenta intre diferite specii vege,tale. 

O anumita specie poate sI nu fie elimina,td direct de co,ndifiile 

ecoloeice puifin .iavorabile pentru ea, ci de concuren{a unei alte 'specii, 

pentru care aceste condi{ii ecologice sint mai potrivite. La noi este arhicunosc.utd 

dispari{ia pinului siivestru din cauza concurentei molidului, 

bnadului gi iagului. In multe cazuri, spec,ia din trecut, amenin(atd cu 

dispariiie, se mai menline pe supraie{o mici, fie din cauza uno,r co'ndilii 

locale c,are o avantajeazd, fie din acee,agi cauza a timpului (concurentele 

ei n-au avut incd timp s-o elimine). Ave,m de-a face, in acest caz, cLl 

relicte : la noi se c'unosc numeroase arborete de natura relicticd. mai 

ales ,lin specii sudice termotile. 

Dar, precizdrile de mai sus au o naturd mai mult teo,reticd. In practici, 

ioati lumea este to,tdeauna te,nta,td sd explice aspectul actual al 

r"egeta(iei exclusiv prin condifiile ecologice actuale ; numai in fa'[a arboretelor 

relicte este reanrintiil impo'rtan(a istoricului r,'egetaliei. 

In ceea ce privegte influen{a fac,tor,ilor ecologi'ci a,ctuali, trebuie sd 

se faci distinc{ie intre r,"egetalia zonaild gi cea azonald,. Prima este de,terminatd 

in special de condiiiile climatice generale, care la rindul lor 

prezinii o zonalitate; mai intervin 9i condi{iile edaiice generale, care sint 

gi e'le un rezultat al clirnei 9i prezintd o zonalita'te. Vegetali a azonalh, in 

schimb, esrte determinaid mai ales de condifiile ed,afice locale, intr-o 

anumitl mis;urd gi de ce,le microclima,tice, fdrd ca influenla climei generale 

sd iie neglija,bild (1a noi in special cazul vegeta{iei din apropierea 

apelor mari). 

In repartilia lactorilor climatici, deci gi a formaliilor zonale, relieiul 

intervine in mod ho,tdritor. Existen'ia puternicului 1an! carpa,tic, precum 

9i a altor regiuni accidentate, determind, in primul rind. boga{ia si varietartea 

aspectelor l'egertafiei fores,tiere de la no'i, imp,licit numirul ioarte 

mare al ior.ma(iilor zonale gi al iipurilor de pddure respective. Ilep,artizarea 

aclualS a vegeta{iei in iuncfio de altitr"rdine este o dovadi e,losventh 

a acestui lapt ; Idrri indoialii, ea n-ar ii avut loc intr-un relief de altd 

naturd. cu diierente mai mici de altitudine. Alai mult decit atit: sint 

multe motive sd se creadd cd gi aspectul pddurilor noastre de cimpie 

este puternic influen{a,t de prezen{a unor regiuni accidentate in spatele 

lor. S-a pus chiar intrebarea, dacd aceste piduri ar mai li existat in 

cazul cind ieritoriul {drii ar ti fost reprezentat printr-un $es intins; 

eventual in locul lor ar fi domnit stepele. Cu alte cuvinte: oricit de 

curios s-ar pdrea, dar gi pidurile noastre de ges s-ar incadra in succesiunea 

in spaliu a datoritzi altitudinii. Aceasti chestiune nu este 

incd deiiniiiv rezo'lvatd "'egeta{iei 

; in general, ar ii ;i greu sd se pretindd cd ea ar 

putea li rczolval/a cu precizie, fiindcd toatzi problenra plutegte mai mtrlt 

in domeniul ipotezelor. Dar, nu se poate contesta, cd si pddurile de 9es 

din R.P.R. sr"rierd anumite inflrren{e ale relieiului regiunilor accidentate 

riin vecindtate. 

Tn interiorul dileritelor zone altitudinale apar unele deosebiri rnari 

in rdspindirea iormafiilo,r Iorestiere. Aceasta se datoregte iap,tului cei pe 

t- de pddure. - c. 241

lingi deosebirile climatice datorite altitudinii au un rol imn,ortant si rrnele 

deosebiri climatice, care se manilestd in sens ottzontal. 

Se gtie cd teri,toriul R.P.R. se aild sub intluenta a trei clime deosebite 

: central-europeand, cu o nuan{d rnaritimS, est-europeand, cu un 

caracter pronun.tat continentail, gi in fine, mediteraneana. Speciile arborescente, 

care alcdtuiesc iorma{iile principale, sint 9i ele adaptate unor 

anttmite- rruan{e climatice, ceea ce inlluenteazd rdspindirea lor 'orizontald. 

Astiel, molidril este o specie de climi continehtald rece. centrul lui 

principal de rlspindjre se atta in Europa de nord-e,st ; iar in E,uropa 

centrald gi occidentali el se giseste rnai rnurlt in interiorul regiunilor 

tlttntoase intinse (se gtie cd in-astlel de situalii gradul de contine-ntalisrri 

al climei se nrdreste, pe cind ntai la periferie, clima montand se apropie 

de cea maritirni;. De'aceea gi la noi in tara molidigurile pllre se concerttreazl 

mai mult in nr:rd-es't, unde iniluenta climei contineritale reci din 

rtord-cstrrl [Jrrropei este mai pronunfatS, Iiirrd rnErild prin existenia prrlcrnicelor 

lanirrri paralele de mtrnli. 

In schirnb, bradul, fagul gi gorunul sint specii adaptate unei clime 

rnaritime. In Europa ej sint rdspindili in centru gi in apus, dar spre rhsirjt.abia^ 

depigesc pu{in hotarul estic al !drii noastre. in comparb{ie cu 

ntolidrrl, fagul 9i gorunul pierd vizibil din importan{d in partea de nordest 

a {drii, tocmai acolo unde moiidul are maximum de intindere. 

- In _aparenfd, cazul bra,dului ar contrazice aceste considera{ii ; intr-alevdr,*brddetele 

pure, de bund calitate, sint rdspindite 9i in'nord-estul 

tririi. Totusi, o examinare mai atenti atat| cd ele lint localizale nrai mrrlt 

la periferia re,giunrlor rnrrntoase foarte intinse de aici si la altitudini mai 

ntici, co,borind pind in regiunea de dealuri ; rnai in interiorul acestei 

regirrni cedeazd. in fa{a nrolidului. 

FIgetele cigtigd vizlbll in imp,ortan{5 in sudul 9i rnai cu seauri in 

srrd-vestul 9i vestul idrii. 

Steiarr-rl pediurculat cregte la fel de bine si in clima continentald si 

jlt cer maritilna. Rdspindirer ltri mai mrre in regirurea delrrroasd din 

Ardeal gi 

-din rordrrl -Aloldover nu parc sd fie leg"ata atit dc inlluerrla 

directd :r tactorilor climatici actuali,'cit de dezvolTerca istoricd a vcsb 

ta!iei; anrlme, in aceste regiuni, concuren{a gorunului ori es're in genelat 

rnult mai slabd, ori a inceput mai tirziu si astfel succesiunea vegetatiei 

n-a parcul's incd stadiiie, care in restul tarii sinit de mult incheiate. 

. .Cerul,. girnifa, stejarul puios ;i stejarul brumiriLr sini specii de 

origine sttdici, ceea ce se si rellectd loarte bine in localizarea ioimatirlor 

respective. Ele sint rispirrdiie ntai ales in Oltenia, jurndtatea de vest a 

Alunteniei gr sudul Dobrogei. Primele trei specii mai apar gi ir-r vestul 

{arii, triini{irnd iniiltra{ii in interioruil bazinLrlui ardel'eran,. S,t'ejarul pulo,s, 

de data aceas,ta impreunl cu cel brumirirr ocolesc lantr-rl carpatic 9i 

pe l2 ajungind in sr-rdul si chiar centrul .\loldovei; la iel sint larg 

raspindi{i ".i, si in toatd Dobrogea. 

Tn loarte multe purrcte arboretele din aceste formatii au astdzi un 

caracter relictic. Ele sint rlmase din perioada postglaciari xero,termicd, 

in care toate speciile strdice au avut la noi o eitensiune mult ilt,ai niare 

decit in prezent. Din aceeagi perioadi daleazd si unelc arborete relictice 

din alte lorrna(ii - gorunete, stejr{rete, 9leauri, teiguri gi lrisinete amestecate 

- anume acele arborete care se gbsesc la aliitudini neobignuit de 

9E

mari, citeodatd -cu - in irnediata vecinzita,te cu brddetele, cu arboretele anles- 

G.;6 participarea rdginoaselo,r sau chrar cu molidisurtle quie. Ln 

intregime ielicticl, din perioada xerotermicd, este lorma{ia pinetelor de 

pin ' negrtt. 

To"t relicte sirii pinetele de pin silvestru, laricete{e gi arboretele amestecate 

cu participarea laricelui 

'si zjmbrului. Dar, acestea- sint mult ntat 

vechi, -D"pa datihd din glaciar sau cel pu{in din postglaciarul foarte timpurilt. 

aceste -precizAri toartr5 sltmare - a.supra. cauzelor ce condilioniaz.i 

rispindirea dileritelor iormra{ii, es,te indicat sd so vadl aceastl 

rdspindiro ceva mai detaliat pe regiuni geograiice' 

C. RASPINDIREA DIFERITET,OR FORMATII IN REGIUNEA DE MUNTE 

Irr ceea ce prive'gte rispindirea iorma{iilor iorestiere in . 

regiune'a de 

,rr'nt", se pot siabili'anumiie subdiviziuni, care in mare mdsurd, se suorrpun 

cu ' subdivrziunile geogralice ale reg_tunii muntoase. In cele ce 

irrrrie,rzA si't aritate caracterele Iiecdrei subdivizirtni. 

l. partea ae noiO a Cirpafilor Orientali. Limita ei de sud trece aproxi- 

:nativ la iititudinea izvoareior'Slantcului l\oldovei. Caracteristicd acestet 

i,rbdi,rirt,tni este intinderea foarte mare a rno'lidi-sr-rrilor pure 9i-a artiestecurilor 

de rdginoase, iie intre ele, fie 9i c_tr parliciparea IagtrlLrt 

] t!_o; 

radic se gdsesc gi brddetele pure. in general, nrolidigurtle ry.t:r11u. 

?ll*, 

o barrda ioarte I'argA, care uitneazd inleriorul acestui vast tinut muntos; 

in partea de sud .alin" 1n mijloc a.pi..litnei neimpdduriii a Ciucului' 

Pdrlnr"ile amestecate^ fotmeizk, gi ele o'bandd ioarte largS.in lloldova, 1a 

est de domeniul .olial -4" uiil,or ; printre e'le se rnai iniercaleazd insule de 

nio,fia ;i, mai rar, iag.t. 'plre (acestea mai mult la p11Tr19::?i: 

J.nl,iti j.' R" n-rr.ginea dE vesi, spre Ardeal, lrolidigurile pure sint de 

asemenea tir,ite de ;;;r;i uin"ti"oii", dar aioi acestea ar-r o ldfime-..mqit 

rnai micd. Unele iniiftint,ii-ae paduri ameste,ca'te gi, mai rar, de llge:te 

pairrl'A i,i in.arqalul. compact 'sporadice dl. molidirtui' 

(.a aparllll tocale 9i 

se mai^poJ.,noja 

, forrte ntlnleroase 

insule-mici dd pin ritu.itru; upoi laricete. (C|ahlau), terguri si lrdsinete 

amestecate (lordLrl lloldoruei), ctri"r iniute'ae steiir.p6duniulat 9i Ce 

onr,,n (ncesia din ttrmd aproepe lipsegte in nordul '\loldovei)' 

='"'t"ir.'Giiitii!-esie 

raspindirea'nejnsemnald a.Iagtrlrri in gerrcrrl 

ll 

a tagetcior prrre in special.'Da.t, i1S" excep{ie *1tqil,::-,r.e-stic?i a regirrnii 

respective, ."r" port" li consideratd chiar'ca o subdivizwn.e ap.nrte. ,\ie r' 

.oi!-int.iiorttl iai.inului ardelean, se formeazA o band| mai mult sau il-ra1 

;;i;" ;;;;i.ua de laseie pure, care se lategte in special le graniia d.e.nord 

i-ieiii,,."io, pri,,til i2igetc mai apar pe de o parte insrrle de inolLd pr'I 

Ji'Ju'û*.rtu.rii a" rdgiiloase, pe de alid par1c, o jnsrrla ntare de gortrrl 

cn ccva slciar pedunculat (bazine-le^lzei;i Vlgcttlut;' 

2 Restul Carpalilor Oiierrtali. In aceastd regiune sint predominante 

ameJecurile rle rasinoase clr fag. Sint 9i foarte multe fig_ete Pttlg., 

c,aic 

ccrrpl intinderj apreciabile in parlea de vest; aicl, in-ttttele locuri' tAgetelc 

;;;5".;";;;; pin! ta marginea golrrrilor de mttrtte. Molidi;urile pttrc.trt;ri 

[.it"l t iuoti,tute apreciibild in nrtrnlii Vrancei, dar mai spre rest sc 

grri,.. nrrmii in apiri{ii insttlnre mfci,. in prenjma golttrilor dc ttrtttttu' 

Brldetele pure se 'intil'nesc 

pcste tot, dar in general sint sporndicc si 

9t

ocupi suprafete rnici. De asemenea, Ioarte Irecvente sint insulele mici rie 

pin, localizate in cotul propriu-zis al carpa{ilon, pina la bazinul Bttzduluimai 

;Rr.e 

vest lipsesc. Laricele apare_ insrular in bazinul releajenului. Sf 

aici trebure not,ate unele infiltralir de gorun 9i mai rar de -stejar pedunculat^ 

. __3-. Cqrpafii Meridionali de la Prahova pind la depresiunea Cerna-Timiq 

,si Valea Bistrei (deci, exceptind mun{ii Binatului 9i poiana Rusca). prel 

domrinante aici sint in mod c,ategoric fdgerteile pure; mai ales in'partea 

de sud-vest a acestei sr,rbdiviziLrni, pe veisantuil- dinspre oltenia de vest, 

ele.stipinesc terenul in mod indiscritabil ; in multe ldcuri iagui fornreazzi 

limita vegeta{iei_lemnoase. Dar, nu Lpsesc nici molidigr-rrilE pure, care 

lormeazd o rnsuld mare in centru, cu- rdspindire masivd lmun,gii Sebegului, 

clbinului, Paringului ertc. ), apoi tivesc golurile de munrte iir munlii 

Bucegl, F-dgdra9, Re'teza,t e,tc. ; in 'flne mai apar gi intr-o serie de insuie 

mici. Aproape tot a,tit de r?ispfndiie sint ames-tecurile do rdginoase cu iag, 

mai intinse in partea de est; sint gi bradete pure. Pinul silvestrLr apale 

inir-o serie de staliuni insulare, dar este muit mai rar decit in subdlviziunea 

. 

precedentd. In partea sud-vesticd (Oltenia 9i Banat) apare 

insular gi pinul negrll. Laricele igi gdsegte aiii locurile-cu nlaxirnum de 

rdspindire din fard (mun{ii Lotrului 9i Bucegi). se mai semnaleazd numeroese 

in{iitra{ii de gorun gi de amestecurf de foioase (fdgete amestecate, 

gleauri) ;- in sud-vest, in aces,te amestecuri participa nllmeroasc 

clernente termofile. 

4. Munlii Banatului I gi Poiana Rusca. Aceasta subdiviziune este dominatd 

^de fag9tgl,e pure, care se intind aici pe suprale{e enorme gi elimina 

alte formalii. Nu-ma1 in unele pdrlr apar iris,ulo de brideio-tdgetb, la care 

se rnai, adarrgd brrdetele pure. Moli

{iona, ca o ionrra{ie rar5, dar totu.si foarte caracteris,tici regiunii muntoese, 

piltinigurile amestecate, care se localizeazd pe grohotiguri, ocupind 

dealurile Moldovei gi mai departe spre sLtd, pini in valea Buzdului 

a prorirttatir'. 

' 

Pe de altd parte, in cuprinsul a,cestei subdiviziuni existd o figie de 

teren cu caraoteiele particulare arle vegetaliei. Ea este reprezentatl. prtn 

partea sr-iperioard a iremontului Rimniiutui -. irirtre_ apele Rimnicului si 

ilttzdului -- cu o palte din dealurile invecinale in bazinele CilndulLti 9i 

Sliniculrri, apoi dih versantul sudic al dealurilor- Istri{ei pind, aplo}lmatir', 

la'CeptLrra. Aici ca 9i in Podigul Central Moldovenesc-, apar inliltratii 

'sudiice, chiar mai puternice decit acolo (stejarr-rl pulos, stejarul 

brumdriu, cdrpinila, mojdreanul); o serie de tipuri de pddure cu caractere 

aparte fic ca aceastd ligie sd iie cogsideratd tot ca a siluostepd 

de dealuri. 

4. Dealurile tVtunteniei de vest Si ale Olteniei de est, intre Dimbovifa 

pi Jiu. Qepartizarea vegeta!iei forestiere in accastat subdiviziune este mal 

neregula'ti decit in precedehta. Pornind de la est, la incepr,rt so intilnesc' 

aproiinratir., aceleaii aspecte, cu alterpan'fe de go-runete 

.9i. fdgete., lrl 

coltul sud-esiic extrem mai participi steiarLrl pedunculat in cantitatc 

apr'ecrabil5 ; dar tot aici apar- primele infiltrafii de specii sudice - cer 

gi girni{rl ; asilel se lormeazi fre'cvelrt amestecurile intre specii de stejari] 

pe lingh care se gdsesc 9i arboretele pure 

.din 

aceleagi specii. i\\at 

ipre vest, participarea c-emltri gi girni{ei devine din ce in ce mai masivS. 

So iormeaid, de'fapt, doud figii, una spre dealuri cu gorunete_gi iiigete, 

cealaltd sprc cimpie cu predominarea girnifetelor trai alegl. pe lingI care 

se nrai gdsesc g6runetcfe, cerctele, sleaurile de deal 9i fdgetele. Linlita 

esie foaiie nere-gulatd. Irigia cu girniietele urcd foarte mult in su-s, qe 

pariea .iilnga a-Otiului lplatiorm"a Cotmeana), in schimb rdmine loaite 

jos lr rtreipta lui, penirii ca sd se ldrgeasczi iardgi 

.din 

ce in ct' ttta i 

ipre vest, pind ce 'rrn jurLrl Tirgu-Jiului ajunge_ jn imediata apro'piere' 

a'rttuntiior, ieducind aproape cu totul iigia ceataltd. 

5. Dealurile Olteniei aproximativ de la Jiu spre vest gi in continuare 

pe marginea de sud gi vest a mun{ilor Banatului, aproximativ pinfl la 

valea Caragului. Vegetatia estc caracterizata prin altcrnanli dc gorunete 

-si tdgete, ceva mai puiin prin sle,auri de deal gi alte amesrtecrtri ; tttr 

bloc masiv de figete mai mult '61j mai ptrlirn pr-rre se at15 in sudr-rl Banatulrri. 

In partea de est gi mai ales sud-est girnifa 9i cerul participd incd iit 

cantitate mare. In special, partea de sud-es't ar putea ii privitd mri 

repede ca o continuare a subdiviziunii precedente, anume a ligiei cu 

girni{ete, care aic,i se inguste,azd din no,u, dupd ce a ajuns maximum de 

1a{ime in jurr-rl Tirgu-Jiului ; numai lipsa unui hotar natural bir-ie precizal 

Iaca mai indicatd incadrarea ei aici. In resi, cerul .si ceva rnai pu{itt 

girnifa :lpar pe alocuri sub iormi de insule, uneori destul de intinse. 

Dar, caracteristica principalE a acestei subdiviziuni este abundenf l 

elententelor termolile (pinul negru, castanLrl comestibil, ste.ianrl puios, 

alunul turcesc, cdrpini!a etc.). Aceste elenrente deterrnini chiar forn'iarert 

citorvir tipuri de pddure, care nu se gisesc nicdieri in altd parte. 

6. Dealurile din vestul firii, de la marginea nord-vesticd, nordicd 9i 

nord-esticd a muntilor Banatului in sud gi aproximativ pind la Crigul 

Repede in nord ; o prelungire pe vatea Muregului, aproximativ pinl 'la 

mijlocul distanlei dintre Oriltie si Alba lulia, cu o lirgire puternicd in 

toz

azinul Streiului. In linii generale, aspectele I'egetafiei slnt foarie asemJrndtoare 

cu subdivizunea precederrtd. Dar, rolurl elernen,telor ternroirle 

este niult mai recius ; cele mai caracteristice dintre ele chiar lipsesc ctr 

desir,'ir;ire (pinu1 negrll, castanul comestibil, alunul turcesc, carpini{r ). 

Ca teparlizare generalri a 'forma{ii1or, gorunetele 9i fdgetele-predomind 

jn cea mai mare parte, mai ales la altitudini mai mari. Fdgetele 

pure pe suprafe{e mari apar mai ales pe marginea nord-esticd a rnuntiior 

Banatului, precum gi pe dealirrile din nord de A{ureg. La altitudini rnai 

mici, ceretele si girniletele participa incd in mod apreciabil, pe alocuri 

octrpiird supra{e}e foarte mari. Astlel, deah-rrile Lipovei tormeazd. o iusuii 

intinsa dc rerete .'si girnite,te ; aceastd insuld se continui cu o alta rnai 

la sr-td, dtncolo de ci'epre'siunea largd Bega-Timig. In prelungirea din hLngLrl 

ltureguiui, girnila nu pdtrunde, numai cerul avanseazd. departe spre 

est. Stejarul pedunculat, in gleauri 9i in stejdrete pure, pdtrunde pe alocuri 

destul de adin'c in suprafelele ocupate de cerete gi girni{ete, in special 

in lrtngrrl r dilor mari. 

7. Platlorma some$eanh 9i dealurile din nord-vestul {drii. Formaliunile 

predorntnante in cea mai mare parte sint gorunertele, ceretele si -sleaurile 

cLt part,iciparea acestor specii ; I5getele j'oac5, in general, un rol pulin inrportant. 

Girni{etele pure se mai glse,sc rllrmai in partea vesticd extrem5. 

I-a perilerie, atit spre nord cit ,sj :rp're sud-vest, cerul dispare ; vegetaf iit 

este reprezentatd aici mai ales prin gorunete ,.i sleauri de deai ; in acela;i 

timp se mdregte participarea fagului, care ajungc sd iornreze chiar 

masive mai jntinse. Stejarul pedunculat apare in -sleauri, pe de o partc 

in coilu1 nord-vestic ex,trem, pe de altl parte, pe marginea sud-esticii. 

Pe alocuri se semnaleazd, unele elemente termoiile (castanr-rl cornestibil, 

stejarLrl puios). 

8. Podigul Ardealului, inclusiv Cimpia r. Lr cea mai mare parte a 

ierttoriului sint predominante gorunetele gi ste jdreiele de stejar pedunculat, 

apoi amestecurile din aceste doud specii si gleaurile de deal cu particrpat'e'a 

lor. Fdgetele joacd un rol secundar ; ele sint mai abundente 

nunral la perilerie spre mun{i, prec[m gi pe dealr"rrile mai inalte, la strcl 

de l'irnar,,a A1ica. 1n Cimpte, stejarul pedunculat devine mai importarrt, 

rnai ales in sleauri ; mai participa gi destul gorun, iar figetele lipsest' 

complet ; aici se gasesc, printre arbugti,, gi o serie de eiemente sudice si 

estice, indreptdlind intr-o anumitd mdsurd calificativul de silvostepi (pe 

lingd alte argumente, ca soluri, vegeriaiie erbarcee etc. ). In sta{iuni relictice 

rare apar steiarul pr-rios gi cerr"rl. 

9. Ca torma{ii azonale, in toata regiunea de dealuri se intilnesc larg 

rdspindite aninigurilq atit cele pure de anin rregrr"r sarr anin alb, cit 9i 

amestecnrile din aceste doud specii. In general, aninul alb se rnenfirre 

Ia aliitudini mai mari, iar in unele regiuni lipsegte cu iotrrl (de oxernplu, 

dealurile din jurul masivului muntos al Bana,tului). In vli mai largi, la 

limita cu cimpia, se tormeazd pe alocuri gleaurile de luncd gi zdvoaiele 

(mai ales de plop alb). 

I Cinrpia Arriealulrri este consideratd uneori ca siivostepd. Argumentele ariuse iil 

sprijinul acestei afirnraJii sint foarte serioase 9i meritd toatd atentia; chestiunea nrr SC 

poate considera lncd rezolvati. Dar, din prrnct de vedere tipologic, pldurile de aici tlu 

sint nici de si/i'os/epri, nici de cimpie ; ele nu dilerd de pldurile de deal din jur 

trebuie trataie la un loc cu acestea.

E. RASPTNDIREA DrFERrrELor 

$31#HrJil_i8J'^ FoRESTTERA DE clMPrE 

In cimpia {drii, din punct de vedere al reparti{iei vegetafiei, trebuie 

sd se lacd distinclia intre zand fonestieri, silvostepl gi stepa. Degi in 

une,le cazuri limrtele de separa{ie intre zond lorestierd 9i silvoste'ph, precum 

gi iutre silvostepd gr stepd sint incd discutabile, este mai bine sd se 

traleze aparte zona forerstierd gi aparte silvostepa gi apari{iiile insulare 

de pddure in stepd. 

Zona forestierd de cimpie nu reprezintd un tot compact, ca cea de 

dealuri, ci este fragmentatd, d:in cauza intrindurilor de dealuri de o parte 

gi de silr'os,tepa de parte,a cealaltd (s-a vAzut mai sus cd pe alocr-rri silvostepa 

urcd pind la dealuri ). Se po,t stabili sr-rbdiviziunile descrise in 

cele ce urmeazd,. 

l. Cimpia din nordul Moldovei din stinga Siretului. Aceasta subdiviziune 

este pu{in cerc,etatd gi delimitarea ei nu se poa'te lace i'ncd definitiv 

gi precis. In orice caz, inlre dealurile de lingd Sirei gi silvostepa de lingi 

Prut (dupa unele pireri, in parte chiar stepl) se intercaleazd, o fi;ie de 

forrnd neregulath, care poate fi socotitri ca aparlinind zonei iorestiere de 

clmpie. La sud ea se terminl in fala Podigr-rlui central moldovenesc 9i 

n-are legdturd cu s,ubdiviziunea urmdtoare. Vegeta{ia forestieri este reprezenlald 

prin gleauri cr,r stejar pedunculat, rar cu gorun ; apoi, stejdrete 

pure de pedunculat 9i, in mod excepfior-ral, gorunete pure. 

2. Ci,mpia din estul Munteniei, de la limita silvostepei pini la apa 

Neajlovului gi Argesului aproximativ. Este caracterizata prin predominarea 

gleaurilor cu stejar pedunculat; se gdsesc gi stejriretele pure de pedunculat 

pe sr,rpralefe apreciabile, mai ales in pzirlile nrai inalte, spre dealuri. 

O suprafald inse,mnatd 1n jurul Capitalei esie (sau a fost in trecut) ocupatd 

de cereto-girni{ete, mai rar cerete gi girnilete pure ; gleaurile aici 

sint mai pr-rlin rdspindite. Apar 9i unele arborete relicte cu p'articiparea 

stejarului brumlriu, chiar stejdrete pure de aceastd specie. Ici-colo apar 

si alte elemente termoiile, tot in sta{iuni relictice (moidreanul); dar importan{a 

lor aici este crr lotul neinsemnatS. La contaitul crr dealuri coboard 

pe alocuri 9i gorunotele pure. 

3. Cimpia din vestul Munteniei (la vest de Neajlov) 9i Oltenia. Carracteristrcii 

este predominarea covirgitoare a cereto-girniletelor, ceretelor gi 

girni'fetelor pure, la care se mai adaugd amestecurile cu participarea cerului 

(,cer,o-gleauri), stejiretele anestecate (,cer, girni!d, gorun), pe alocruri 

gorunetele si gleaurile cll gorun. Participarea stejanrlui pedr-rnculat 

este cu tctul neinsemnatS, mai mult in apropierea apelor. Destul de rnulte 

elemen'te termofile (mojdrean, carpinitd). 

Aceastd sLrbdiviziune se iimiteazd, cu de,alurile Olteniei n-are 

gdturd cu urm,Itoarea. 

4. Cimpia din vestul ldrii (Banat 9i Crigana), reprezentind in general 

o figie ingusti, intii (in sud) inire marginea dealurilor gi silvostepi, apoi 

ajungind 1a lrontiera !5rii. Vegeta{ia lorestierd reprezentatd prin alternan{a 

de glearrri cu stejar pedunculat, cerete gi cereto-girni{ete, mai rar 

stejdrete pure de pedunculat, gleao-,cerete gi cero-gleauri. 1n rnulte locuri 

pddLrrrle au io'st distrr-rse ctr desdvirgire, astlel incit in prezent nu se tnai 

poate restabili daca aceastd iigie era in trecr.tt continud sall pe alocuri 

104

€ra inrtreruptd de silvostepd, care eventual ajungea la dealuri (de arnbelo 

pdr{i ale Muregului). 

5. In intreaga regiune de cimpie sint foarte rdspindite formafiile azonale 

de lunc5, reprezentate mai ales prin gleauri de luncd gi prin zdvoaie 

de dilerite compozi{ii, precllm gi prin stejirete, frdsinete gi ulmete de 

iuncd, citeodatl aninigr-rri de anin flegru. 

F. RASPINDIREA. DIFERITELOR FORMATII iN SILVOSTEPA $I STEPA 

DIN CIMPIE DE LA NORD DE DUNARE 

Srlvostepa apare fragmentatd, la fel cu zona foresiierd de cimpie. Se 

rnai gdsesc peduri insulale -si in por{iuni de siepb din apropiere. Se pot 

stabili srrbdiviziunile ce urmeazd. 

l. Nordut Moldovei, ca o ligie in lungul Prutului, care se l5fegte pe 

alocuri. La sud ea se termina in Podigul central Moldovenesc ; legitur:t 

cu subdiviziunea urmitoare se face eventual prin figia foarte ingtrstd de 

,silvostepd de deal, in lungul Prutului. Nu esto detinitiv stabilit, dacd in 

nordul lVloldovei existd gi- o suprafa{d mai mare de adevdratd stepd zonald 

sau numai aparilii insulare cu aspecte de stepd. In orice caz, pu\irrele 

piduri ce se gdsesc aici, Iie in silr.ostepd 'iie in stepl, diiera puiin 

,de ceie din zona iore,stieri invecinatd; sint reprezenlale gleaurile crt stejar 

p,edl1ng.1lat gi stejdretele pure din aceastd specie. Apar une'le eletnente 

tennolile (scumpie, mojdrean). 

2. Sudul Moldovei gi nord-estul Munteniei, la sud pind la valea lalomilei. 

Padurile iilnd distnrse pe portiuni intinse, cu grell se poate,restabili 

aspeciul intreg al vegeta{iei din trectrt. In orice caz se. precizeazd.o 

trairaa cu predom,inarei amestecurilor de stejar pedr-rnoula,t 9i brumdriu, 

a ste.idretelôr pure de pedunculat ;i a glearrrilor cu aceastd spec.le.. Aceastd 

bandi este iolarte evidentii in Xloldova $i in continuare pind la valea 

Rimnicului Sdrat, arpoi pare sd se ingusteze rnult 9i se pierde in regittnea 

total desplduriti la vest de Buzdu. O altii bandd esie compusd din. s't9: 

jdrete de stejar brumdritt pur. Ea apare mai spre stepl ; este el'idenltd 

intre Siret 9i lalomifa, ldfindu-se din ce in ce spre sud ; intre Sire't qi 

Prut pare sd fie redusl la unele aparilii insulare de stejar brumdriu. Alai 

trebure sii tie menfionate unele infiltralii locale de stejar pufos ; numai 

cele din apro'pierea PrLrtului par a fi nlai importante ; aco'lo se semna- 

\eazd si alte'elemente terrlofile, trecrtte desigrrr din nordttl Dobrogei. 

Local mai apar ulmetele gi irdsinetele. 

In stepd, dirr aceastii parte a cimpiei se semnaileazd unele pidtrri irt- 

sulare de stejar brumdritr (azi I parte numai rimigi{e neinselnnate). 

3. Siivostepa din vestul B5r5ganului, intre lalomita gi Dunbre. Stejaretele 

pure de -steiar brurndriu sint categoric predorninante, intinzindu-se 

pe o duprafafa loarte mare. Actualmente a,ici este centrul principal al 

acestei specii din lard. La contact c0 zona lorestierh apar amestecurile de 

stejar brumdriu gi cer, pe alocuri gi cr-r girnild, apoi local ceretele, 

.girni{6tele 

gi cereto:girnifetele. Local se ntai gdsesc ,slearrrile crt. stejar brttmirir-r, 

uimetele gi unele inf iltralii de stejai pulos ; apar 9i arlte elemente 

trermoiile. 

In stepi apar insular Pidtrri de stejar prlr.

4. Silvostepa Burnazului gi Olteniei. Este discr-rtabi1, daca ea se separd 

teritorial de precedenta ; se poate admite, to,tugi, o intrerupere ingusti 

in col{u1 estic extrem al platiormei Burnazului, unde zona foresrtierd avarrseazd 

pind 1a Dundre. In silvostepa BurnazulLri 9i Olteniei caracteristica 

este rdspindrrea largii a stejdretelor de stejar puios, care lorrneazd bttnda 

extretnd a silvostepei, la hotar cu stepa (cu rezerva cd gi aici exrstenla 

stepei naturale este pr-rsri la indoiala in ultimul timp). Frecvente mai srnt 

amestecurile cu participarea stejarulLri pulos, stejarului brumiriu, ceruiui 

9i girni{ei. Stejdretele pure de stejar brumdriu in Burnaz iormeazd incd 

o figie destLrl de bine precizala spre zona forestierd; tot arci ele apar 9r 

azanal pe nisipuri drn ap,ropierea Dundrii. ln Olienia, insd, stejarul brLrmdriu 

este localizat aproape numai pe nisip,uri, in lungul Dunirii 9i ;r 

Jiului ; iri alte situa{ii este rar intilnit. Astfel, in Oltenia, stejarul pufo,s 

se linriteazd in multe locuri cu ceretele 9i cereto-girni{etelo dtn zona iorestierd. 

In line, ca o apari{ie rard trebuie sd fie citat gleaul cu stejarul brumhriu. 

i:lementele termoiile sint abundente in aceastd parte a silvosteper 

(carpiniid, scump'ie, mojdrean). 

5. Silvostepa din vestul ldrii, reprezentatii printr-o ligie ingustd, care 

se in'lnde de la irontiera de sud pind Ia Salon'ta aproximativ, cll o prelungire 

spre vest pe valea .&luregr-rlr-ri. Pddr-rrile din aceastd regiune sint 

aproape to'tal distruse, cll excep{ia celor de luncd. Din pu{ine rimdgr{e se 

poate trage co,ncluzia cd in trecut existau unele plduri de stejar pulos, 

pe alocrrri cu amestec de cer gi girni{a ; iar in apropierea A{uregultri se 

mai gisesc resturi de stejlrete de silvostepd de pedunculat. 

6. Formatiile azonale sint larg raspindite in luncile apelor mari diit 

silvostepd si step5. Predomina zavo'aiele de plop gi salcie, ceva mai rrre 

sint gleaurile, stejdrertele, Irasinetele gi rrlme,tele. In general, acestea din 

urml nu coboard prea jos pe cursul riurilor, por{iunile din apropierelr 

conilueniei cu Dundrea fiind ocupate de zdvoaie. Dar sint gi excepfii ; 

pe Ialomifa gleaurile de lunci se gdsesc pind aproape de gurd. De aselnenea, 

pe afluen{ii Tisei, in special pe Alure;, pldurile ou partrciparea 

speciilor iari cohoari ioarte jos. 

Lunca Durrdrii ins2igi este ocupatd in mare partte de zdvoaie. F-oarte, 

rar apar speciile tari, care dau nagtere sta,diilor incipie,nte ale gleaulrri 

de luncd. In Deltd, insd, apar stejdretele (amestec de pedunculai 9i brLrmdriu 

), frdsinetele,, aninig,urile, p,lopigtrrirle (de plop alb gi trernr-rrdtor ), 

precllln ;i amesitecurile intre aceste specii, reprezentind de asemeLrca stadii 

incipien tc ale ;learrlui. 

Trebuie sd mai iie men,tio,nate clti,nigtrlile de cdtina rogie, mai rar 

aibd. De"*i, de lapt, nu mai 'slnt paduri adevirate ci ni;te tuiai-i9Lrii, ete 

joacr un rol impcrtant in vegetatia unor lunci gi loctrri ioase din estul 

!5rii. Cele de cdtina rosie sint lrecvente gi in lunca Dundrii. 

G. RASPTNDIREA DIFERITELOR FORMATII IN DOBROOEA 

Dobro,gea, cu toatl suprafa{a ei micd (in compara}ie cu celelalte 

qegiuni discutaie pinii aici), prin separarea ei teritoriald 9i prin particularitiiile 

vegeta{iei, meritd sh fie Iratatd aparte. Dar, lipsa datelor tipologice 

din aceastd provincie ne impune o tratare foarte sunari. Subdiviziunile 

sc pot stabili aici rnai mult dupd c,ondi{iile orograiice. 

106

l. Partea deluroas[ din nord reprezintii o insula forestiera inconjurata 

de o iigier ingustd de silvostepd de deal. ln zona iorestierd sint predorninante 

sleaurile cu gorLrn gi siejar brumdriu. Local apare girni{a gi stejanrl 

pednnculat. Dest'"rl de lrecvente mai sint stejiiretele pLrre de stejar brLrmdriu 

9i pulos. Eleinente,le sudice sint ioarte abLrndente ;i variate. 

Figia de si{vosiepd este ocupatd de stejar pulos cu nurneroase elenrente 

termofile. 

2. Partea centrald gi sudicl rcprezintii o step;i in care apar insrilar 

(ntai ales in vdi adinci) p2iduri mici de stejar pufos, uneori in amestec 

cu stejar brumdriu gi toideauna cu loarte multe elemente sltdice (in special 

cdrpini!a, visin'u1 turcesc gi rnojdreanr"rl); rnai rar se gdsegte stejarLrl 

brurndriu pur. 

3. Coltul sud-vestic extrem apar{ine din nou zonei forestiere (prehrngirea 

pddurilor din Pla,tforma Prebalcanicd), tiind octlpat de cerete, cereto-girnilete 

gi local stejdrete de stejar brumlriu. Elenrentele sudice slnt 

iorrtc abundente gi aici. 

Spre stepa centrala se intercaleazl. o figie de silvostepd cu stejirete 

de steiar brumiriu gi de stejar p'utos (acesta din urmd in amestec cu 

carpinifa, mojdrean 9i alte elemente termofile). 

* 

Ca o lrcheiere generald la discu{ia de mai sus, trebuie sd tie strblirriat 

jn mod deosebit, ca sLrb'divizirrnile admise mai slts nu repteziltl 

o adeviratd ra[onare fipologicd, care a tost preconizatii deseori ch {oarte 

necesari. [:ste o impir{ire provizorie gi serveste mr'mai ca un cadru general 

pe,ntru descrierea diieritelor tipuri de pildr-rre ce urmeazd,. Cuno;tiniele 

noastre incd nu sint suliciente pentru a putea preciza rdspindirea 

diferitelor tipuri de pddure in interiorul sr-rbdivjzirtnilor ardtate ; cu atit 

mai pu{in, pentm a incerca de a stabili alte subdirrizirrni bazale tocrnai 

po aceastd rdspindirea a tipurilor, ceea ce ar reprezenta intr-adevlr cr 

raionare tiPologicd' 

Tut.trur i 

I 

II. 

Lista lormafiilor forestiere din R.P.R. 

Pddu'i pure Pdduri amestecate 

B rddete ]II. Molirlcto-brddete 

V//. ,Finete de ptn 

,lX. Laricete 

IV. 

t/ 

Molideto-ldgete 

Amestecrrr' de molid, brad si iag (Lrrreori 

alte rdginoasc gi foioase) 

V1. Brideto-liigete 9i arrestecuri de brad 

diverse ioioase 

VIIL Pinete de pin negnr cu foioase 

X. Amestecrrri de 

zimbru 

cu nrolid satt

, X1. Iragete X.1/. Amestecuri de iag cu diierite toioase 

X/,/,/. Frdsinete amestecate din regiunea de 

dealuri 

X/V. Pdltini;uri amestecate 

Xl,'. Teiguri amestecate 

X['1. Gorunete 

XV'11. Stejdrete de stejar 

pedunculat XV.I11. Gorugeio-stejirete 

XIX. Cerete 

XX. Girni'lete XXl. Cereto_girnilete 

XXl1. Amestecuri die siejari mezof ifi (pedunculat 

gi gofun) si semixerof i{i (cer 9i 

girniJd) 

,XXl//. Stejdrete de stejar 

brumdriu 

XXilz. Stejllrete dc stejar 

pulos XXV. Amestec de stejar brumdriu gi puios 

XXV1. Arnestecuri de stejari mezoii.fi, semixeroliJi 

9i xeroiiti (brumEriu ;i pulos) 

XXVII. Amestecuri de stejari mezofili si xerofiJi 

XX\/Ill. Amestecuri de stejari semixeroliti si xerofi{i 

XX1X. Goruneto-fSgete 

XXX. $leauri de deal 9i de cimpie cu siejafi 

mezof i!i 

XX.Y/. $leauri de lunci 

XXXIl. $leauri cu siejari mezoiiti ti semixerofiJi 

(9leao-cerete) 

XXXIII. $leauri cu stejari semixerofiti, uneori $i 

xeroiiJi (cero-gleauri) 

X.\:XI'v'. $leauri de silvostepd cu 

.stejari 

xeroiiti 

XXX7. Ulmete 

XXX\tl. Irrdsinete 

XXXVll. Anini;irri de anin neglu 

XXXVlll. Aniniguri de anin alb XXIIX. Aninisuri amestecate 

XL. Zdvoaie gi plopiguri de 

olop alb 

XLI. Zdvoaie do plop negru Xtll. Zdvoaie amestecate de plop alb $i negru 

XLIII. ZA,roaie de salcie 

Xllr. CdtinigLrri dc cdtind rogic 

XLVI. Caliniguri de cdtinl albl 

XII\'. Zivoaie amestecate de plop 9i salcie

t. - 

2.- 

A 

a.- 

/ 

c,- 

CAPITOLUL VII 

MOLIDISURI 

(formatia I) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR OE MOLIDISURI 

(alte specii la un loc in proporfie de cel mult 0,2) 

Productivitate superioard. Forma arborilor gi elagajul bune 

Pro,ductrivirtate mijloci,e sau infe,rioard 

Cregterea_loarte rapidd,, produciivitate excep{ionarld. Tendinle 

evidenie de succesiune spre arboret ames(ecat cu brad si fag. 

In pitura vie flora de mull bine dezvoltatzi. Altitudini mijlocil. 

J. MOLIDIS DERIVAT CU FLORA DE MULL 

Cregterea 9i productivitaiea normale. Nu se ob,servd tendinie 

de succesiune. In pdtura vie Oxalis acetosella abundentd 9i viguroasd, 

mai rar ilord de mull. Altitudini miilocii sarr mari . 

3. - Soluri fdrd iendin{ede 

hleizare. In p'd'tura vie Oxalis aVetosella 

crr mu;chi verzi sau flora de mu,ll bine dezvoltatd. 

'. MOLIDIS NORMAL AU OXALIS ACETOSELLA 

Solr-rri cLr tendinia pronun{ata de hleizare, se irrmldgtineazd in 

tdieturi. In pdtura vie Oxalis acetos'ella gi muschi verzi sau 

llord ^de mLrll ; pe lingd aceasta apar Equisetunt sp., Myosotis 

sp., L'hrysosplenium alternilolium etc. 

2. MOLIDI$ CU OXALIS ACETOSELLA PE SOLURI CU HLEIZARE PRONUNTATA 

Productivitate mi ilocie 

Productivitate in{erioard 

Arborete cu consisten{a redusd (cel mult 0,6 ) Terenuri clr 

panta generala repede, dar cu a;ezdturi aproape orizontale 

Srrbstrat calcaros. In pitura vie flora de muil. 

- Arborote cu consistenta de ce1 

7. MOLIDIS DE STINCARIE CALCAROASA 

6. - Forma trunchiurilor bund 

- Forma trunchiurilor deiectuoasd- 

iniurcirl, candelabre, tulpini 

2 

4 

5 

rT3. 

de obicei mare 6 

7

7. - 

strjmbe. Elagajul deseori se iace greu, riminind crdci abundente, 

vii sau uscate, pind la suprafa{a solului 

Elagajul se face in .condifii bune. In pitura vie mugchii nu 

I0rmeaza covof contrnuu 

Elagajul lasd de dorit, rdminind crdci pe o parte a trunchiului. 

In pdtr-rra vie mu;chii loarte abunden{i 

8.- Terenuri plane, lunci, adesea cu exces de apl (uneori ugor inrnlSgtinate 

). In arboretul frecvent aninul a1b. In pdtura vie 

plante higrolile ; mugchi in perniie (uneori chiar Polgtrichwn 

sp. 9i Sphagnum sp.) 

8. MOLIDIS CU ANIN ALB 

- 'l'ereriurl 

|drd exces evident de api 

9. - Pdtura vie constituiti in special din Luzula siloatica,'se dezvoltd 

puternic in urma rdririi arboretului, impiedicind regenerarea. 

Solurile, de obicei, puternic acide, schelete sau semisclielete. 

6. MOL]DIS CV LUZULA SILVATICA 

10. - 

1c) 

110 

Pltura vie din Oxalis acetosella sau ll,ord de mull. Qegeneraro 

ugoard. Solr-rri mai pu{in acide 

Altitudini mari sau loarte rnari. Solr-rri rnijlociu profu,nde, cu 

outin schelet, mai rar superliciale 9i schelete 

4. MOLIDI$ LA ALTITUDINE }IARE, CIJ OXALIS ACETOSELLA 

Altitrrdini mijlocii sau mari. Soluri superficiale, cu mult 

schelet, uneori bolovdnoase. 

5. A1OLIDIS CL' OXALIS ACETOSELLA PE SOL SCHELET 

In pdtr-rra vie covor continuu de mugchi verzi, mai, aTes Hylocomium 

splendens, Entodon schreberi, Eurhynchium striatum; 

local apar Polytrichum sp. si Splragnum sp. 

9. MOLIDIS CU MU$CHI VERzt 

lri pitura vie covor continurr de rnLrgclLi Folytrichum sp.: 

lccal mugclii verzi sau Sphagnunt 

IO. MOLIDIS CU POLYTRICHUM 

Irorma trunchiurilor 9i elagajul ceva mai bune, soltrri pulin 

profunde, cu substrat con{inind calcar. Pitura vie continui, 

rnai ales din Vaccirtium uilis-idaea 9i Luzula siksatica, mai 

rar Oxalis acelosella, \t'accinium myrtillus gi unele specii de 

niull. A'lugchi verzi abundenii. 

12. MOLIDIS CU VACCINIUM VITIS-IDAEA 

I;orma trunchiurilor gi elagajul cu mulie deiecte. Soluri pe 

t2 

B 

1l 

t0

oci acide. Pltura vie rarI, mai ales din Oxalis aceloselLa 

(slab dezvoltatd) 9i Vaccintum myrtillus, cu pu{in mugchi 

verzl. 

//. MOLIDIS CU VACCINIUM ]'TIRTILLUS $I OXALIS ACETOSELLA 

13. - Arborete cu consistenfa cerra mai ridicatl, de obicei de la 

0,6 in s'us rar scAzind pind la 0,5 . 

- Rarigtr cu consistenta c6l nrult 0,5 

14. - Forma trunchiurilor destul de br-rnd, dar elagajul slab, coro' 

namentul incepindaproape 

de la bazA 

- F-orma trunchiurilor dese'ori delectuoasd, strimbi, inlurcita ; 

elagajul slab 

15. - Irr pitura vie ilora de rnull (Dentaria sp., 

A,Iercurialis perermis etc.). X{uschi verzi, 

marl. 

r7. 

- In patura r,ie mr-rgchi abundenti 

Salota glutinosa, 

pu{ini. Altitudinj 

MoLrDr: ou 

i6. - AltitLrdini rnijlocii. J'erenuri inrnldstinate cu muschi abunden{i 

- Sphagnum sp., Polytrichurn sp.In arboret uneori bradul 

si aninul alb. F{egenerarea dilicild- 

,6. TIOLIDIS DE BAHNA 

- Altiludimi loarte ma,ri. Terenrrri fdri inrnldgtinare evridehrti 17 

X7. - Pdtrrra vie ntai ales djn Hylocomium splendens gi Eniodon 

schreberi, pulin Polytrichunt sp. 

/.'. MOLIDIS DE LIMITA CU MU$CHI VERZI 

- Pdtura 

trorzt 

Polytricltunz sp., pulin Sphagnum sp. gi mugchi 

. 

rtnr: 

11. ]\IOLIDIS DE LIMITA CU POLYTRICHUM 

18. - Pdttrra vie drntr-un covor contirruu de mugchi yetzi; arbuFti 

piiici din genul V accinium loarte abLrndenli 

- Pdtura vie slab ,dezvoltati, reprezentati in general din exemplare 

izciate de Vacciniunt nryrtillus, Luzula siluatica gi t. 

albida uneori Oxalis acetosella (slab dezvoltat ). Arbo'rete 

de limitd 

19. - Altitudini rnari. Co,nsistenta arboretelor de 0,6-0,8. In p5tura 

vie vacciniunt' m'lirlillus,'r.MolrDrs 

cu vACcrNruM MyRrrLLus 

- Altiir-rdini ioarte mari (arborete de limitd). Consisten{a, de 

obicei, de 0,4-0,6, ce1 mult 0,7. 1n pdtura vie predonrind 

V. myrtillus sau loarte rar V. oitis-idaea (substraiuri calc 

aroase 

) . 

19. MOLIDIS DE LIMITA CU VACCINIUM 

l4 

2l 

I r, 

IB 

l6 

t9 

20

20. - Cregterea ceva mai bund. Solul destul de evoluat In pltura 

vie plante acidolile, pu{in O. acetosella. 

/5. ]IIOLIDIS DE LIMITA CU VACCIN]UM MYRl'ILLUS SI OX.4T1S ACETOSELLA 

.- Cregterea loarte slabd ; in special dimensiunile maxime 

sint mici. l'erenuri stinco'ase cu ioarte pulin sol adevdrat. 

Pdtura vie ca la tipul precedent sau con{ine .si specii de mull. 

20. MOLIDIS DE LIMITA PE STINCARIE 

2|.. - Qarigti la limita vegeta{iei lennoase, cu ienupiir abundent 

' printre gnlpo de molid. 

,/. RARI$TE DE MOLID CU IENUPAR 

- Rari.sti pe tere,nrrri turboase, inmldgtinate, cu pitura vie dintr-un 

c,ovor continuu de mugchi Sphagnum, cu Vacc'iniunt 

myrttllus abundent. 

22. RARI$TE DE ]\IOLID CU SPT/IGNUM SI VACCINIUM MYRTILLUS 

/l 

-\ 

ts. DESCRIEREA TIPURILOR DE MOLIDI$URI 

I /. uolrDr$ NoRM-{L cu oxALrs ACETI;ELLA 

1.r' 

B I B L I o G R'Xf IE. Molid pe podzoluri (133) 

iMolidi; cu Oxalis acetosella (32]| (78) (80) (121) (172) (174) 

Molidiq sudic :u Oxalis acetosella (1741 

Piceetum oxalidosum (N) (32) (80) (172) 

Piceetunt oxalidosum meridionale (l2t) (174) 

Piceelum axalidosttm trcrmale (1741 

Vlajnaia carpatskaia ramen (161) 

Citai ldrd nume (168, a, p.P') 

,Llolidigul normal cn Oxalis a{etosella esie tip,ul cel mai reprezentativ 

de molidig de la noi din fard. El cuprinde arboretele naturale de 

molid cu productivitatea superioard gi cu cea mai bunl calitate a materialului. 

Este gi foarte larg rdspindit, mai ales in zona oplimi a molidului 

din Carpa{ii Orientali, unde pe alocuri ocupd supratele mai mari decit. 

toate celeflalte tipuri de pddure de orice specie la un loc. In regiunile, 

unde molidul se gdsegte in cantitate mai micd 9i este localizat in condilii 

ecologice mai pu{in favorabile, acest tip este rnai pu}in frecvent. 

Molidigul norma,l cu Oxalis acetoseLla este tipul altitudinilor mai 

mici. In nordul !5rii, el a tost semnarlat intre 600 9i I 200 m, in sud intre 

1 000 9i I 300 m. Se gdse,gte pe toate exp,ozi{ii1e, de la nord pind la sud. 

Relie,ful terenului, de asemenea poate fi foarte variat : plato,uri -si terase 

joase imediat deasupra vdilor, precu,m gi verrsan{i, de o,bicei slab inclina!i, 

dar citeo'datd repezi gi chiar foarte repezi. Condiliile ed,afice sint si 

ele variate. Tip,ul genetic de sol mai frecvent intilnit este brun tipic sau 

brun-gdlbui, dar po,ate li 9i un brun podzolit, chiar intr-un stadiu avansat. 

tt2

Solurile sint prolunde sau mijlocii profunde, lutoase, bine drenate, de obicei 

cu pu{in schele't (totugi, i,n unele r.Az,uri corn(in de,stul de mult pie,trig). Substritui 

litologic este ioarte variat; pinA in prezent arboretele de acest 

tip au lost mai frecvent intilnite pe gisiuri cristaline, dar s-au gdsit ,si pe 

giesii, marne (terenuri de flig), calcare titonice, conglome,rate calcaroase,' 

coluviurri de diierite naturi etc. 

Arboretele sint compuse de obicei din molid pur; dar, destul de des 

se amestecd brad'-rl gi fagul, putind da na.stere la faciesuri. Dise'mina i se 

mai p,ot gdsi paltlnul Si ulmul de munte, mesteacdnul gi plopul tremuritor. 

Cregterea molidLrlui este foarte btrnd. Productivitatea este peste toi 

superioard : in sudu'l ldrii, insd, se observd cd este ceva mai scdzuta 

(ciasa a II-a de produi{ie, pe cind in nord regula este_cl. I). Consistenfa 

naturald este plind. Arborii au formele bune, sint drep{i, cilindrici 9i 

bine 6laga!i. &faterialul este de calitate superioard,^bun pentru cherestea. 

Fleg6ni:rare a naturala este, in general', activ?i. Seminfigr"trile de niolid 

se insiaieazd us,or, mai ales in ochluri, pe liziere umbrite gi pe linii : de 

multe ori se observd 9i regenerarea sub masiv, in spercial pc trunchrLrri 

doborite gi pe buturugi in picioare sart in_jurrrl 1or. Semjnfigul de nrolid 

de obicei se'prezintd in pilcuri compacte. Se mai giisesc ceva seminiiguri 

de brad si mai pu{in fag, de obicei ca fire izolale; totugi sint 9i cazttri, 

cind bradul 9i iagul d&in toarte abundenli in regenerare, marcitrd o 

tendinld pronunlatd de succesiune; de altiel, acest lucru este 9i explicabit. 

date iiind ccndi{iile eco,logice fo,arte bune in care cregte acest tip de 

pddure. ' 

Srrbarboretul de obicei lipsegte sau este slab reprezentat, mai ales 

prin scolus de munte gi soc fogrr. In nordul !)irii, insi, in mod freg,ent 

se gdsegte un subarboret comp{ls in special di! cununilii -9i 

capriloi 

(Lonicera nigra, L.xylosteum), la care se mai adaugd cede doud specii 

meni{ionate, apoi zmeurul, c'oac.dzul de munte si tulichina. 

PetL'ra eibacee poate prezenia aspecte destul de variaie. In cazttl 

obignuit, specia cea mai lrecventd esic-Oxa/rs acetosella, cqre..se gdse-ste 

in 'cantitat'e mare $i este puternic dezvoltatri r. ]n nordu,l fdrii particip?i 

do obicei in cantiiate mare gi o serie de mu'schi, mai ales Hglocont'iuru 

splendens, Entodorz schreberi, Eurlryncliunz sttialum,' acegtia pot torma 

iln c.ovor continuu. In s,chimb. in sud, mugchii sint mar pufil abundenfi 

gi se gSsesc in perni{e izolate. In unele cazuri fnai fafe, o altd plantd 

superioard poate sd egaleze sau ch.iar sd intreaci pe.O.acetosella, antrme 

LizuLa sit6atLca: mai ales in arboretele cu consisten{a mai micd, e'a 

poate ajunge loarte abundentd ; de obicei, insd, este rard ori lipsegte 

total. Dintre alte specii care apar in mod fre,cvent se mai poi nota : Lgco' 

podium selago, Drgopteris spinulosa, D. f iLix mas, Maianthemum bifolium, 

LuzuLa atbida, SoldoneLla mo'ntan1, Camparrul'a abietina, IIomo'gyne 

alptna, Ilieraciunt trannsyloanic'um elc., citeodatd 9i Vaccinium mgrti.llus 

in cantitate micZi. 

I Menliondnr, in mod deosebit, cb abrrndenJasi 

vigoarea de creglere a aceslei 

pl,ante este inir-adevdr indicatoare pentru ,acest tip de pa'dure, nicidecum simpla ei pre- 

2en\ii intr-un numdr mic de exemplare, uneori iirave 9i pipernicite; o astlel de prezenld se 

poate observa in orice tip de molidig. 

8-- de pEdure. - c.

In uordul fdrii se gdsesc destul de fre,cvent molidi.suri, care prin 

caracterele determinante ale arboretului, se incadreazd perlect in tipul 

de fa!i, dar prezintd o altd comp'ozifie a pdturii vii. Anume, ab,undd in 

ea reprezentanlii ilorei de mull, mai ales: Lomium mnculotum, Glechoma 

hirsuta, Sal.aia glutinosa, apoi Carex siloatica, Milium effusum, Poa nemoralis, 

Deqtaria glandulosa, Euphorbia amygdaloides, Mercurialis perennis, 

Intpatiens noli-tangere, Gera:nium- robertianum etc. S-ar putea vorbi de un 

adevlrat molidis cu flord de mull. Oxalis acetosella es,te ceva mai slab reprezentata, 

iar in une'le cazuri rare poate lipsi cu tortul. Din punctul r1e 

vedere silvicultural, nu este cazul ca astiel de molidisuri sd fie co,nslderate 

tip de pddure ap,arte. Ele nici nu treb,uie contfundate cu molidigurile derioate 

cu fiord de mull din staliuni ocupate in trecut de arbore,te cu alti compozi\ie. 

In ceea ce privegte explica'fia prezen{ei florei de mull in molidig. ea ar 

necesita un studiu mai detaliat al co,ndifiilor ecologice in asrtfel de arb,orete. 

Deocamdal"A se poate emite presupunerea cI in astfel de cazuri 

molidigul pur a ocupat relativ recent terenul respectiv; eventual re'prezintd 

abia prima generalie. In consecinld, condiliile ecolo'giae - probabil, in 

primul rind, reacfia solului - nu s-a,u modilicat incd intratit, incit si 

impiedice vegetalia florei de mull, rdmasd din tipul de pidure anterior 

2. MOLIDI$ CU OXALIS ACETOSELLA PE SOL{JRI CU HLEIZARE PRONUNTATA 

Este un tip de pldure diierenfiat in timpul din urmd 9i identificat 

pind in prezent numai in nordul Moldovei. 

In linii generale, a,ce,st tip se apro,pie mult de molidig no'rmal ctt 

Oxalis ar.etosello, cu care de o;bicei se 9i invecineazd pe teren. 

Particularitilile acestui tip de pddure rezulti din anumite proprietl{i 

ale sta{iLrnii. Anume, el e,ste rlspindit pe terenuri orizontale sau s'lab inclinate, 

de diferite expozilii, in partea inferio'ard sau mijlocie a versantjlor 

din apropierea piraielor, pe soluri brune-gblbui sau brune, iortnate pe 

coluviuni marnoase sau marn'o-gresoase; aceste soluri avind tendrin{a spre 

un drenaj insulicie,nt, se produc fenomene de hleizare in profunzime 9i 

deseori inceputuri de inml5gtinare Ia supralald . 

Arboretele se prezinl| tot aga de bino, ca in tipul normal putind furniza 

material de calitate superi,oard. Produciivitatea este, in medie, ceva 

mai rnicd decit a tip,ului normal, dar se men{ine in limitele productivitd{ii 

superioare. C,o'nsisten{a arboretelor, de asemenea, poate fi ceva mai mic6. 

In a,mestec apar pe alocuri bradul gi tagul, care pot da nagtere la faciesuri 

aparte. 

Qegenerarea naturald a molidului se pr,oduce in condi{ii destul de 

bune ; nici regenerarea artificiald n-ar intimpina dificultifi, da,cI se executl 

la timp. Dar, dacii suprafelele exprloatate ra,s rdmin neregenerate 

imediat, so produce o inmldgtinare puternicE a solului ; apa stagneazd lr 

suprala{a, iar in pdtuta vie ajung sd predomine Descharnpsia caespitosa, 

Pca paluslris. Juncus elfusus etc., care provo,aci in{elenire 9i impiedicd 

total regenerarea. 

In arboretele incheiate predomini, in general, speciile de mull, dar 

apar ;i o serie de specii indicatoare de r-rmiditate ridicatd, mai ales Chryso- 

tt4

spLenium alternifoiium, apoi Equisetum paLustre, Carex remota, fuIyosotis 

palustris eIc. 

N.B. Descriere dupl dltele proiectanfilor de ta M.U.F.-ul Suha. 

3. MOLIDI$ DERIVAT CU FLORA DE I{ULL 

Acest tip de pddure a fost semna'lat pini in prezenl in nordul Moldovei. 

El este localizat in stafiuni proprii amestecurilor de molid, brad gi 

'fag, 

la altitudini relativ mici ; apare, desigur, in urma tdierilor rase efectuate 

in astfel de a'mestecuri, prin insdminlarea naturald a molidulr,ri in 

tdieturi; in unele cazuri provine, cel pufin in parte, din planta{ii artificiale. 

El trebuie, totugi, sI fie tratat aldturi de tipurile de bazA, datoriti 

importanlei economice a molidului 9i a gre,uti{ilor de revenire nalurald 

1a tipul inilial. 

Arcesi tip a fost gdsit la altitudini de 700-1 100 m, pe ooaste, de la 

line pin:i la repezi, cu expozifii variate. Solurile sint bnrne forestiere, 

profunde 9i fertile. 

Arboretele sint conr,puse din molid ; diseminat se po't gdsi : bradul, 

fagul, mesteacdnul, plopul tremurdtor, ulmul gi paltinul de munte ; uneori 

bradul se ridicd pinri la propor{ii de facies. Consistenla e'ste de obicei 

plind. Cregterea este foarte viguroasd, iar producrtivitatea excepf ionalS, 

intrecind clasa I de produclie din arbore,tele naturale. Dar, aceasti cregtere 

prea repede este unit5, bineinfeles, cu scdderea calitd;fii lemnului. 

Trunrchiurile arborilo,r sint drepte, cilindrice gi bine elagate. 

Qegenerarea naturald este foarte activd in locuri ceva mai bine 

luminate ; in astfel de locuri, tinereturile de molid sint bine d,ezvoltate 

gi pot forma un etaj oontinuu. In multe cazuri, mai ale,s in ap,ro'pierea 

arboretelor amestecate de molid,, brad 9i fag, se inslaleazd se,min'fi9uri 

abundente de brad, mai rar si de iag. Astiel se observh o tendinNd de 

revenire natttald la tipr-rl inilial, care insl nu este prea accentuath ; in 

orice caz, in ge,nera{ia urmdtoare trebuie se ne agteptim incl la u'n arboret 

cu predominarea molidului. 

Subarboretul este destul de abundent, de rn grupe, compus 

alun, agrig, cununitS, tulichini gi soc ro-su. 

Pdtura erbacee este abundentd gi formeazd,, de obicei, un covor continuu. 

Ea se compune din diverse specii de mu1l, mai ales Saktia glutinosa, 

apoi Mercurialis pereruis, Rubus hirfus, Oxalis aceto'sella; mai 

rar : Druopteris filix-mas, Atltyri,um filix-femina, Actae:a spicata, Geraniunt 

robertianum, Circaeo lutetiana, Sanicula europaeo, Pulmonaria rubra, 

Synphytunt cordatunt, Larnium galeobdolon etc. ,\!-rgchii uneori lipsesc 

in alte cazuri pct forma un covor continuu, dar sub,fire, compus din : 

Eurhynchium striatum, Entodon schreberi, Rhytidiadetphus triquetrus, mai 

pulin : Thuidium abietinunt, Hyptum cupressiforme, Mnium punclatum, 

Dicranum scoparium etc. In unele locuri cu umiditatea ceva mai pronrrnlatd, 

pdlwa de mugrchi ajunge mai groasi ; apar gi unele plante vasc,ulare 

hidrofile, ca : Equisetum siluaticurn. Aconitunt. toxicum. Chrysosplenium 

alternifoliunt, Impatiens noli-tangere, Myosotis siluatica etc. 

N.B Descrierea, in mare parte, dupE ing. V. Leandru (in litt).

,/tt\ 

/l 

t' 

\ 

4.{ALIDI$ DE ALTITUDINE A/LARE CU OXALIS ACETOSELLA 

B I PtldG R AF I E. Mo1ic1i9 die limitd cu Oxatis acetosetla (32) (i8) (121) (t72) (171, 

I4,olidis de linr,itd cu Oxalis (I7l\ 

Prceetum abtetis oxalidetosum (18\. 

subatpirwtn (r0) (30) (32) (e) (107) (r21) 

i;l;:,Tr;;i,ôsum 

,Critat fdri nurne (168, a, pp.). 

Ilolidigul de limitl cu Oxalis acetoseLla inlocuiegte pe cel no'rmal la 

altitudiHi'riiAi mari. De fapt, nu este vorba totdeauna de adevdrate arbore',e 

de linitd. Destul de irecvent, astfel de molidiguri se intind mult in 

jos, trecitrd pe nesimlite in tipul normal. De asemenea, destul do frecvettt, 

arboretele de acest tip nu se limiteazd direct cu goluri de munte sall rarigti, 

ci cu arb,o,rete de limitd de alte tipuri. 

In ceea ce prive'9te condi{iile sta,{ionaile, acest tip a iost gdsii in rtordu1 

lirii la altitudini de 1200-1 500 m, in sud la (1200) 1300-1 650 m, 

pe versan'fi de diferite expozilii 9i inclinafii. Solurile sint brune, bruttegdlbui, 

brune acide po,dzolice, chiar podzoluri de destnrclitrne (rar), 

u,soare, de obicei mijlociu profunde, uneori superficials gi schelete. Ca 

substrai litologic au fo,st sermna'late roci diferite - sisturi cristaline, gresii 

de diferite naturi, m,arno, calcare, conglo,merate calcaroase etc. 

Arboretele sint, in general, fo,arte asemdndtoare cu cele din tipul 

normal. Sint conipuse, insd, din m,olid p,ur, col mult cu brad, fag sau 

paltin de munte diseminali ; faciesuri nu s-au semnalat. 

Cregterea molidului esto mai inceatd, corespunzdtor condi!iilor climatice 

mai as'pre de 1a altitudini mari. Productivitatea este mijlocie. 

Forma arborrlor este, in majoritate, foarte bunii ; elagajul se face in bune 

condiiii. Se ob{ine material de calitate superioard. Totugi, uneori se gdsesc 

gi exemplare infurcite sau in candelabre, cu virfuri in baionetii, slab etragate 

etc. Astiel, priviie in ansamblu, arbo'retele de acest tip sint calitativ 

ceva in urma celor din tipul normal ; totugi, in arealul lui de rdspindire 

rdrnine cel mai bun m,olidiq. 

Re,generarea naturald se produce relativ u;or, dar desigur se resimte 

gi ea de pe urma condi{iilor climatice mai grele. Tendin{a de succesilrne- 

nlr se observd. 

Subarboretul este repreze'nIat prin exemplare rare de scorugde 

munte, 

zmevr, tulichin5, soc rogu etc. 

In pdtura vie, Oxalis acetosella este, de obicei, predominantS, impreund 

cu mugchii H ylocontiuttt splendens, Erttodort schreberi, Eurhynchium 

slriatum etc. Diniire alte plante superioare mai lrecvente sint lazula 

sl/oatica, L.albida, Calamagrostis arundinacea, Campanula abietina, 

Hieracium lranssi.Luanicum, Chrysanthemum rotundifo'liurn etc.; nelipsite 

sint unele specii alpine, ca So[danella mantana gi i{ornogyne alpine. Pe 

de altd parte, se intilnesc gi unele plante de mul,l, chiar Asperula odorata. 

In nordul {hrii a fost observat acelagi fenomen, ca in tipr-rl nrorrnal ctt 

O. acetoselLa: in unele arborete, re'prezentaniii ilorei de mull devin foarte 

abundenii gi se aiunge la adevdrate ntolidisuri cu llord de mull care, insir" 

practic nu rneritd si fie separate de tipLrl de fall. 

It6

5. MOLIDIS.CU OXALIS ACETOSELLA PE SOLURI SCHELETE 

Acest tip de pddure este inca foarie pu{in studiat. El a iost semnalat 

pini in f)rezent nurnai in nord,ul {iirii, unde se intilnegte iu arealul moli- 

'digLrlui n'orrn,al ar O.acetosella, de obicei in imediata apropiere a arboretelor 

de acest din urma tip ; dar, gi acolo pare a fi pufin rdspindit. 

Cauza iormdrii acestui tip de pidure este solurl fo,arte superficial, 

cu nult schelet, uneori chrar bol,ovdnos. Pind in preze'nt au lost identilicerle 

solurite brr.rne-gdibui pe substrat de gisturi crisialine. De obicei, 

aceasld rratura a solului este unit2i cu panta repede. 

Se vede, prin urmare, cum scdderea productivitdlii poate li provocaid 

prin doud cauze : iie inrdutzi{irea condi{iilor climartice in urma ridiciirii 

in altitudrnc, IdrA ca solttl sd sulere transformdri prea insemnate, 

fie inrdutdlirea condi{iilor edafice, flrd urcare in altitudine. 

Foarte asemdndtor cu molidisrrl normal cu O.acetosella, acesl tip de 

pzidure diferd printr-o cre,gtere mai inceatd, incacirindu-se in productivitate 

ruijlo,:ie. In ceea ce privegte iorma trunchiuril,or gi calitatea materialului 

rlu par si eriste deo,sebiri importante. 

Ca specii de amcstec a lost semnalat pind in prezent numai brad 

diserninat ; nu se cunosc faciesr,rri. 

' Cs'mpozifia pdturii vii este, in general, asemindtoare cu a molidigului 

normal cu O.acetosella. De obicei, O.acetosella este abun entS, impreunl 

cu anumi{i mugchi : Entodon schreberi, HyLocortium splendens eic., pe cind 

alte plante se gdse,sc in cantitate micd. 

N.B. Descrierea dupi ing. V. Leandru (in litt.). 

6. MOI,IDI$ CV LUZULA SILVATICA 

el BLIOG R.4F I E. Piceetum excelsae (86) 

Acesta este un tip inci insr-riicient studiat; a fost pind in prezenl 

identifi,cat numai in nordul {zirit. 

Acest tip de p2ldure a fost g2isit la altitudini de 800-1 400 m, pe 

versanli cu expozifii diferite, dar mai des estice gi vestice. Solurile sint 

variate: brune, brune-gdlbui acide podzolice, rar podzoluri adevdrate 

puternic acide ; in general, sint mijlociu profunde, ugoare, schelete sau 

sernischelete, cu Ll1-r drenaj rapid. Substraturile sint reprezentate prin roci 

cristaline acide ; pe acestea, in unele tazuri mai rare, au fost c,oluvio,nate 

pe supraiele mici grohotiguri calcaroase din clipele de calcar ap'ropiate 

Arboretele sint constituite din mo,lid ; se amesteci uneori bradul, 

c,are poate ajunge sd determine un facies aparie ; mai rar se gdsesc iagttl 

gi paltinul de munte. 

Consisten{a naturald de 0,8-1,0, dar uneori se obse'rv5 ririrea arboretelor. 

Cregterea esie destul de activd. Productivitatea mijlocie. Arborii 

sint bine conlorma{i 9i e{aga!i. Lemnul este de calitate bund ; se poate 

obfine material de sortimente valoroase. 

(egenerarea se produce in condi{ii destr-rl de grele, in special in arboretele 

ceva mai rdrite, unde pdiura vie se dezvoltd prea puternic. 

Subarboretul este format din gxemplare rare de soc rogu. 

Pitura lie caracteristici este oonstituiti din Luzula silua,tica, foarte 

abundenti, la care se mai adarrgd : Lycopodiuffi sp., Luzula albida, Oxolis 

rt7

acelosella, vaccinium n'tgrtillus, Hieracium sp., mai rar: calamagrostis 

arundin"ace.a, MajantheffMftt, bifolium, Po'lygonatum oerticillatum, *soldanella 

nrcntona, Homogyne alpina etc. Dintre mugchi se gdsegte ceva Hylocomium 

splendens, Mnium sp. etc. 

NB. Descrierea, in mare parte, dup[ datele proiectantilor de la M.U.F.-ul Suha.. 

7. MOLIDIS DE STINCARIE CALCAR,OASA 

BtBLIOGRAFTE. (32) (80) (172). 

Piceetum saxatile calcareum (32) (80). 

Piceelum calcareum (172). 

_ Acest tip, foarte interesant, nu este prea riispindit in lara 9i se realizeazd 

numai in anumiie condi{ii ecologice particulare; anume, el se. 

gdsegte pe versan'lii repezi de stincdrie calcaroasd, care prezinti in mod 

regulat nrici por{iuni mai agezate, aproape o'rizontale. 

Acest tip de pidure a fost identificat la altitudini de I 350-1 600 m, 

pe expozilii diferite gi in condilii speciale de relief, ardtate mai sus. Altitudin,al, 

el se intrepdtrun,de cu tipuri de m,oli,diguri de limiti gi poate chiar 

sd se gdse,ascd alZturi pe teren. Astfel" pe ve'rsantul vestic al Ceahldului 

se observi un ,fe,nomen curio's : pe porfiunile, unde terenul prezintd o terasare 

naturall, se gdseste acest tip, cu co,nsisten'{a micd gi arbori de dimenstuni 

mari ; unde panta devine unilormd (ioarte repede), se observi 

imediat mdrirea co,nsisten{ei si scdderea indliimilor, trecindu-se in molidig 

de limitd pe stincdrie. 

, 

So,h-rrile sin,t variate : humus de calcar ; soluri humico-calcaroase ; 

rendzina tipicd sau degradatd; chiar soluri brune-schelete. Sint superiiciale 

gi bogate in schelet ; bolovani mari gi stinci apar frecvent la sup,ra-. 

fafd. Substraturile sint reprezentate prin calcar titonic. 

Arboretu,l este compus din molid pur ; diseminat poate apare pinul 

silvestru (Ceahldrr). Coirsistenfa nricd,'de 0,4-0,6; ea se datoregte'faptului 

czi molizii cresc numai pe acele porfiuni mai agezale, pe cind pantele" 

repezi intre ele poartii vegeta{ia erbacee sau arbustivd. ln cazul-clasic, 

terenul apare parcl ar ii tost terasat in nrod artiiicial, iar pe tiecare d,in 

aceste mici terase creg,ie un singur molid mare. Molizii, insd, se dezvoltd 

destul de bine ; dupd dimensiunile 1or, arboretul irebuie incadrat in p,rcductiviiatea 

mijlocie, dar vo,lumul 1a hectar este. redus, din cauza consistenlei 

mici. Arborri au forme bune, cu trunchiuri drepte gi cilindrice, dar 

elagajul, de cbicei, lasd de dorit. Se poate ob{ine material de lucru, darde 

calitate mediocrd. 

Regenerarea se face in condi{ii grele. Tinere,turile se instaleazd numai 

in goluri ; dacd solul este mai pro,fund, ele cresc destul de bine si se. 

ridicd repede i pe locuri stinco,ase, insd, tinjesc 9i rdmin pipernicite, cu 

coronaments tabulare. 

Subarboretul este, in general, srlab reprezentat. Toiugi, ceva arbusti 

se gdsesc pe ponfiunile mai repezi gi stincoase, anilrme: salcie (5. silesiaca), 

coacdz de munte, piltior, cllrpen de nrunte, scorrls de munte, cununifi, 

zmeLtr, tulichind, soc rosu etc. 

Pdtirra vie este puternic dezvoltatd 9i compusb din elemente diferiie: 

Athyrium filix feminn, Dryopteris filix mas, D.spinulosa, Lgcopodiunr 

claualum, Cala:,magrostis arundinacea, Luzula albida, ilIercurialis perennis, 

ltE

Oxalis acetosella, Soldanella monlana, Vaccinium mgrtillus V.ttitis-idaea, 

Asperula odorata, Hieractunt sp. etc. A4ugchii uneori sint gi ei abunden{i: 

Hglocomium splendens, Ilypnuin cupressilorme, Rhytidiadelphus triquetrus. 

Polytrtchum sp.; in alte cazuri lipsesc aproape cu desdvirgire. 

Intrucitva asernindto,are cu tip],f Au*.i. sin,t unele molidiguri pe 

grohotigLrri calcaroase, 1a alti'tudini mari. Qeprezintd 9i ele, de 'fapt, o 

iarigte de mclizi destul de frumos dezvo,lta{i, dar .slab elaga{i. Pe alocurt 

se adaugi paltinul de munte diseminat. Dupd indl{imi, arboretul ar putea 

li clasat ld productivitatea mijlocie, darizolumul la hectar corespunde 

prodr-rctirrititii inlerioare (din cauza consiste,nlei reduse). Pdtura vie este 

Lonstituiid din plante de mull, care se dezvoltd bine in humttsttl de calcar, 

co se acumuleazi. inttre blocuri de piatrd. 

BIBLIOGRAFIE. (78) 

6. MOLTDI$ CU ANrN ALB 

Molidigul cu anin alb esie un tip de pldure rar intilnit, pini in prezent 

seninalat nurnai in nordul lirii, pe suprafe{e mici. 

Acest tip de pddure a iost semnaiat la- altitudini de 650-950 m, pe. 

terenurile sele din luncile piraieilor de munte mai mari satl pe versanlii 

inclina{i deasup'ra acestor lunci, cu revdrsdri de piraie alluente cu curs 

incet. So{urile'sint brune-gdlbui, tipice sau acide, grele, uneori inrnld9tinaie 

sar.r hleizate, dar totdeauna cu drenaj nesatisfdcdtor 9i exces de 

umiditate. Subsolul este repre,zentart prin terenuri de flig sau gisturi cris-. 

taline. 

| ' ,j 

Arbcretul esie constitr-rit drn aproximativ 0,8 molid 9i 0,2 anin alb ; 

diseminat se mai P,o't gzisi bradul .si paltinul de munte. Consîstenla este 

in mod rratural ceva mai niicd decit n'ormald, anume 0'7-0'8' uneo'ri 9i 

mai micd. Productivitatea mijlocie. Forna arborilor este bund, cu tulpini 

drepte gi cilindrice; elagajui se iace in bune condilii' Le'mnul este de 

bun'd ciliiate, prrtind fur"niia material pentru cherestea. 

Ilegenerare'a naturald eiste destul de aclivd,, in ochiuri destul de 

abundeite lormate din prlbugirea molizilor bdirini. Se regenereazd aIiL 

molidul, cit 9i aninul. In mod no'rmal nu se o'bservd vreo tendintd qe 

succesillne; de aceea, tipul de fald ntr trebuie confundat cu un stadiu de 

succesiune dupd imp2idurirea vreunei supralete. cu anin alb ca speciepironer 

(rar la-noi, mai irecvent in ldrile nordice); in acest din utmd. caz 

3e poatb realiza temporar proporfia speciilor, ca in tipul de Ia{d, da.r 

nai tirziu aninul disfare gi'arboreiul 6volueazd spre 1rr alt tip de molidig 

' pur. 'subarbo,retul 

lipsegte. In schimb, pdtura vie eSte puiernic dezvoltatd. 

Sint bine reprezenta,te atii Oxalis aceio,seLla cit 9i unele plante tipice de 

rnu|l, de exemplu, Euphorbia anxlJgdaloides, Saloia glufinosar dar in specia 

o ser'ie 

-'de plante, hidrofile: Equisetum palustre, E.limosum, E. 

huem,ale. Carex remota, Scirpus silaaficus, luncus effusus, Chrgsosplenium 

aiternifo,iium, Myosotis palustris, Petasifes albus, Telekia speciosa elc.; 

rt9

pe alocuri se gdsegte Vocci.nium nryrlillus, dar pulin. trtugchii sint abunden{t, 

anunle : It yLocornium sp'lendens, Entodc-tn schreberi, Eurhynchium 

striatum, Dicranum scop'ariunt etc., pe alorcuri ceva Polytrlchum sp. .si 

Sphagnunt, sp. r\\ugchir se grupeazh in pernite, pe lingZi baza trunchiurilor 

in picioare, pe rlddcini, trunchiuri cizute etc. 

Trebuie si tie subliniate in mod deosebit anumite particr-rlaritifi ale 

ntolidului din acest tip. Datoritd excesului de apd din sol, el este pu{in 

rezjstent gi cade ugor din caLlza vintului ; astfel, nici nu atinge virste 

prea nrari (din cite s-a putut observa, limita longevitd{ii este sub 100 

de ani). De aici provine, desigur,.si co'nsisten{a naturald micd a arborotelor. 

Pe de altd parte solul este ameninriat de innnldgtinare in ce,l mai 

inalt grad. De aceea, arboretelor de acest tip trebuie si li se acorde mai 

mrrlt un rol de nrotecfrl a solului impotriva inrnllgtindrii. 

s. II.LIDI$ 

,/ 

cu MUgcHI vEIrzI 

E 1 B LI O G R Ar'I E." Molid:9 cu mu;ctri (78) (171) (tT2). 

Molidis cu Hglocotniurn (80). 

Piceetum cu nrult mLr;chi (30). 

Piceetum hglocomiosum (32) (80) 172). 

Alolidigul cu mugchi verzi este r-ur tip de pddure relativ pufin rdspindit, 

care apare in anumite situa{ii speciale, atit in Carpa{ii orien'tali, 

cit qi in cei rneridionali. 

Acest tip de pi,dure a fost semnalat pinl acum la altitudini de 

950-1 150 m, in partea inierioarii a versar-rfrlor cu panla moderatd sau 

pe terenuri ap,roape gese de la baza 1or. Se localizeaza categoric pe versan{i 

unrbriti - no,rdici si estici - mai rar pe cei ves,tici ; nu a fost 

gZsit pe cei sudici. Solud caracteristic este brun podzoliq, apropiat de 

podzolul primar, Llsor, cu mult schelet, avind permane,nt umiditate din 

abunden{5 (jilav-urned). ALr iost intilnite si soluri brune-gdlbui acide, 

lrFoare, slab hleizate gi bogaie in umiditate. Substrat - gisturi cristaiine. 

Arbcretele sint co,mpuse din molid, la care se pot adduga diseminat 

bradul, lagul, mesteacdnul gr paltinr-rl de rnunte ; a fost identiiicat un 

Iacies cr-r brad. 

Cre-sterea molidului este destul de bunh, realizindu-se o productivitate 

mijlocie. Consistenta normali este plini sau aproape plind. Forma 

trunchiurilor este destul de bun5, dreaptd gi cilindricd. Elagajut, de obicei,l 

se face in bune condi{ii, dar sint gi cazuri cind arborii rdmin neelagafi \ 

pe o parte. Lemnul este destul de bun, poate furniza material de lucru 

in propor,fie ridicatd ; dar nu este chiar de cea mai bund calitate. 

pegenerarea se produce destul de activ, totugi mai slab decit in molidigunle 

cn Oxalis acetosella. Aici se observd ioarte bine ugurinia cu care 

puie{ii de nrolid se instaleazl pe trunchiurile doborite, pe rdgalii, pe lingd 

buturugi sau chiar in viriul lor. Dar, se glsesc seminfiguri instalate gi in 

pdtura de mugchi, anurne, dacd ea nu intrece aproximativ l0 cm grosime; 

cu atit mai bine se produce regenerarea acolo, unde mugchiul a iost scorrnonit 

p,rin ceva, ajungindu-se la teren mineral. In semin{iguri predomind 

rnolidul, dar se gasesc gi destul de mulli puieli de fag, ceva mai pr-rfini 

de brad; se observi, insi, ci puie{ii de fag nu-gi gdsesc aici condifii bune 

de dezvo,ltare gi de la un timp sint intreculi 9i coplegi{i de molid. 

120

Subarboretul pe alocuri este bine dezvoltat, in alte prir!i poate sd 

lipseascd total; este compus din cununild, zmeur, scorllg de munte, mIceg 

,de rnrrnte, tulichind, caprilot (Lonicera xylosleum). 

Caracteristicd este o phturd de mugchi groasd gi continud ; grosimea 

ei poate atinge l?*15 cm, pe aiocuri chiar mai mult. Ea este constituiid 

mai ales din: Entodon schreberi, IIyloc'ctrnium splendens, Eurhgnchium 

slrialum, I?lrytidiadeLpltus triquetrus, ap'oi Dicranum scoparium, Thuidium 

tamariscinum, Pliliunt crista castrerlsis, ilIniun't punclatum,, Plagiochi/a 

asplenioi.des etc. ; in ocurile unde se adr-rnb 9i stagneazi apa, se dezvolti 

perniie de Sphagnum acutifo'liunt ;i S. cymbrifolium, precum 9i de Poly' 

triclum commune. 

In aceastl nasd de m,Lt9chi, plantele superioare se gdsesc in cantitate 

micii, imprdgtiate ici-colo, gi anume : Lycopodium annotirtum, Luzula 

siluatica, fuIajanthentunt biloliunt, Streptopus amplexifolius, Oxalis ace' 

losella, V accinium myrlillus, V . oitis-idaea, Campanula abietina etc. 

/0. MOLIDIS CU POLYTRICHUM 

B I B L I o G R A F I E'';i::i;i,;'r"i;l::;':!:,':,33:;"'i'iii,'*' (172) 

MolidigLr'l cu Polytrichunt, bine cunoscut in nordrtl Europei, este la 

noi o aparilie excep{ionald. A iost semnalat pind in prezent atit in nor- 

1. MOLIDI$ CU VACCINIUM MYRTILLUS $I OX.4US ACETOSELLA 

B L' o G R AF I E 

il*iiif :l il#.I,i:r,i,,f.*:'#t,,;i,i, 

Molidig ctr Oxalis acetosella Si Vaccinium nrgrtillus (174) 

Piceetum pseudomgrtillosum (32) (80) (121) (172) (174) 

Acesi iip de pddure nu e,ste prea rlspindit ; numai in unele rogittni 

ajunge ceva-ma,i iiecvent. De iapt, avem de-a iace cu un caz invers fa{d 

de mclidisurile cu Oxalis acetosella: in vrerme ce acestea din urmd sint 

larg rdspindite la altitudini mai mici, iar tipul co'respondent de limiti este 

mai rar, 'in 'cazurl rde fafd ti,pu,l de altiturdi;ne m,ai micd est'e de o,bi,cei rnai 

rar, iar corespondentul lui de limitri (descris mai jos), mult mai fre,cvent. 

Pinri in prezent, molidigurl cu Vaccirtium myrtillus 9i Oxalis acetosella a 

fost semnalat atit in Carpa{ii meridiornali, cit .si in cei orientali. 

Acest tip de pddure se gdsegte, de obicei, 1a altitudini de (l 100) 

1200-1 400 (1600) m, pe versanfii cu expozilii nordice, estice 9i vestice, 

9i cu pante variate, de la slab in,clinate la io,arte repezi. Solurile sint 

variate : brune acide podzrolice, scheleto-pietroase ; brune sem,ischelete, moderat 

acid,e ; brune-gdlbui (uneo'ri hileizate) ; sau chiarr podzoluri de distruc{ie, 

ugoare, uneo,ri semische,lete. Substraturile sint variate gi ele ; gisturi 

crista,line, luturi nisipo'ase, gresii de Tarcdu in amestec crr pu{in 

material marneargilos, gresii c,alcaro,ase etc. 

Arbcretele sint, in mod obignuit,. formate din molid pur, dar se pot 

giisi diseminafi fagul 9i paltinul de murrte, iar in unele regiuni 9i pinul 

silvestru (mun{ii Vrancei). 

Consisten{a, de obice'i, este apro'ape plind ; uneori coboard pinl Ia 

0,7-0,8. Productivrtatea mijlocie, dar spre limita de jos. Unde se gdse;ste, 

iagul diseminat, cregterea lui este vizibil mai slabd decit a mo,lidului 9i 

pinului. F-orma arborilor, in general, lasd de dorit; se gisesc multe exemplare 

iniurcite, strimbe, noduroase. Elagajul nu se face in bune condiiii ; 

majoritatea exemplarelor sint aco,perite pind la pdmint cu crici uscate. 

Calitatea lemnului este mediocrd ; material do lucru se ob{ine in pr'oporfie 

redusd. 

Qegcnerarea naturald se iace in condi{ii destul de grele. Tinereturiie 

se localizeazd, numai in ochiuri, sint rare si de obicei nu se dezvolld,. 

cdpdtind portul tabular. 

Subarbo'reiui aproape lipsegte ; cel se gdsersc rare de mdce*. 

dc nrunte, cununifd gi zmeur. 

Pdtura vie este, de o'bice,i, slab reprezentati ; niciodatd nu aco,perd 

suprafa;fa intreagd a solului, iar uneori se reduce la fire rare 9i puline 

pernife de mugchi. Se compune mai a,les din Oxalis acetosella 9i Vaccinium 

myrtilLus, la care se adaugd : Dryopleris filix mas, Colamagrostts 

orundinacea, Luzula albida, L.siluaticu, Soldanella montana, Mycelis mu-" 

ralis, Homogyne alpina, Ilierac'iunt lrartssiluanicwn etc. Dintre mugchi se. 

gdsesc : Hylocontiunt splendens, Entodon schreberi, fuInium cus9ndatunt,,. 

Polytrichum sp. etc. 

122

",{ 

( tt.lMoLr,Drs cu vACCrNruM vtTIS-tDAEA 

BIBLtoGR..qMeel 

Un tip de pidure foarte rar, care meritii men{iune mai mult ca o 

curiozi'tate gtiin'!iiiczi, deoarece importan!a lui practici este neglijabil2i. 

A iost identificat pind in prezent in nordul lirii, in imprejurimile Cimpulungului 

Moldovenesc. 

Arboretele de acest tip se g?isesc la altitudini de i 200-1 400 m, pe' 

versanli cu expozi{ii variate gi inclina}ii desiul de mari, in apropierea pi' 

raielor de munte. Solul este brun de pddure, crud, argilos, compact, greu 

permeabil, cu substrat de marne; din aceasLd cauzd este suptts alunecirilor, 

iiind, de obicei, 9i bogat in umiditate. 

Arboretul este co'nstituit din molid, 1a care se adaugd diseminat aninul 

alb; in albiile p,iraielor acesta din urmh poate li ceva mal abundent- 

C'onsistenla naturald de 0,7-0,8. Productivitate mijlocie. Forma trunchiurilor 

este defectuoash, incovo,iatd, din tauza alunecirilor lrecvente 

de teren. Elagajul, in general, se face in condiiii destul de bune, dar unele 

exemplare rlmin cu crengl pind la pdmint, cel pulin pe o parie a tr.r1nchiului. 

Lemnu,l este de calitate mediocrd, material de lucru se poate ob{ine 

in cantitate micd gi de dimensiuni mici. 

ftegenerare a naturald este impiedrcatd de pitura groasi de \' . uitis' 

idoea gi mugchi ; dar se produce din bel9ug in locurile dezgolite, care ia.u 

nagtere din cauza alunecdrilor mici gi a doboriturilor, care sint trecvente 

in acest tip de pddure. 

Subarboretul este rar, formai din fire izolate d'e scorug de munte, 

tulichind 9i caprifoi (Lonicera nigra). 

Pitura vie e,ste reprezentaiiii printr-un covor continuu de Vacciniunt 

uitis-idaea gr Luzula siLuatica, la care se mai adaugd : Equisetunl s_p., 

Corex sp., Oxa:lis aceto'sella, Ramischia sec'unda, Vacchtium myrtillus, Aspvrula 

odorata etc. Pdtura de mugchi este niai mult ori mai pulin continud, 

alcdttritd din : Rhytidiadelphus triquetrus, Entodon schreberi, Hglocomium 

splenCens, ceva mai pulin Eurltynchium strialum 9i Dicranum scopaium. 

/3. MOLIDIS DE LIMITA CU MU$CHI VERZI 

BI BLIOG RAF1E. llolidig de limita cu Hylocomium (32) (80) 

Molidig de limitd cu mugchi (.171) (172) 

Piceetum hglocomiosum subalpinunt (32) (80) (172\ 

Acest tip de pzidure este coresponcientul de altiiudine 'mare a molidigului 

cu mugchii verzi. Ca gi acesta, el apare nurnai in unele sittlatii 

speciale. ' Pind in prezent a fo,st semnalart numSi in Carptalri^mer_idioinali. 

Arboretele de acest tip au fost gdsite la al'titr-rdini de I 600*1 700 m, 

pe coaste ugor inclinate sau inclinaie, cu expozi{i,i nordice, esiice sau cel 

mult vestice. Solul caracteristic este brun acid podzolic, ctt substrat de 

roci acide (de exemplu, gresii). 

Arboretele sint constitui'te din molid pur. Consistenla na.turalA de 

0,7-0,9. Productivitate inferioard. Arborii sint destul de bine con{ormafi, 

drep;ii. dar, de obicri, slab elaga{i. Calitaiea lemnului mediocri ; marte' 

rial de lncrir se ob;firre in propor{ie redusd.

Qegenerarea nu pare sd intimpine dilicultdti. De obicei, existd rrn 

tineret de nolid, rcpartizat mai mult sau mai pulin uniiorm pe toatd 

suprarfafa arboretului ; dar, in majoritate, puie{ii rimin scunzi (sub 

0,5 m) gi capdta un port tabular. Numai ln ochiuri tineretul se dezvoltii 

viguros. 

Subarbcretul lipsegte. 

Caraoteristici este pitura vie de muschi, care forme azd un covor 

continuu, gros de 5 cm, pe alocuri 10-15 cm. In cea mai m,are parte 

aceasti pdturd este alcdtuitd de Hylocomium splendens gi Entodon 

schreberi, la care se adaugd pe alocuri pernite de: Dicranum scoparium, 

PtiLium crista castrerzsls gi Polgtrichunt. sp. 

Vegeta{ia erbacee este ioarte slab reprezentati, ,compusd din exemplare 

rare de: Deschampsia f Lexuosa, Luzula siloatica, L.aLbida, Oxalis 

aceto.szllo, Cantponula abietina, Homogyne alpina, Hieracium sp. etc. 

14. MOLIDIS DE LIMITA CU POLYTRICHUM 

BIBLIOGRAFI E Molidig de limitd cu Polgtrichum commune (32) (80) (172) 

Piceetum polgtrichasum subalpinum (32\ (80) (172\ 

.{cest tip de pddure este corespondentul de altitudine ptare al rnolidigulrri 

cu Po,lytrichum. ca gi acesta, el se gdse,gte rar gi nurnai in anunrite 

condi{ii stafionale. Pind in pre,zent a fost semnalat numai in carpafii 

.&leridionali, dar este probabirl sr se gdseascd gi in alte regiuni muntoase. 

Arboretele de acest tip au fost ide'n,tilicate la altitudini de I 400- 

I 500 m, pe versanlii umbrifi - mai ales nordici - ,cu pante variate 

uneori chiar repezi. Solurile sint brune acide subalpine iau podzolLrri 

humifere, ugoare, cu exces de api. Substraiul - gnbrs, gresii micacee. 

Arboretele sint iormate din mo,lid plrr. consisten,fi naturald cle 

o,6 0,7. Productivitate rnlerioarS. Arborii sint destul de bine conforma{i, 

drepli, dar slab ela'ga{i (de obicei, pe o p'arte a trunchiului, cricile ir-rcep 

de la pdmint). trlaterialul de lucru se obfine in cantitate rnicd 9i este 

de calitate inierioarS. 

Qegenerarea naturald. se produce foarte greu. De multe ori tinereturile 

lipse'sc cu desivirgire, in alte cazuri reugesc sd se instaleze in 

ochiuri mai mari ; dar sini rare 9i rdu conio'rmate, iar cregterea lor este 

inceatd. 

Subarboretul lipsegte. 

Pitura vie, compusd dintr-r-rn covor conrtinuu de mugchi, gros de 

10-15 

cm, colnpus mai ales din Polytrichum comrnune gi mai pulin 

P. juniperinurn: se mai gisesc petice gi pernife de: Ilglocornium iptendens, 

phglidiadelphus triguetrus, Dicranum scoTny'ium, Mnium cuspidatum, 

iar in adincituri de teren sphognum acutifolium gi ptilium crisla 

castrensis. Plantele supe,rioare sint rep,reze,n'tate prin iire rare de.. Luzula 

siluaticla, L.albida, oxalis acetosella, soldanelta montana, vaccinium 

myrtillus, Homogyne alpina ehc. 

124

15. MOLIDI$ DE LIMITA CU VACCINIUM,MYRTILTUS SI OXALIS ACETOSELLA 

BIBLIOGRAFIE. Molidig de limitd c! Qxalis acetosella { 

(78) (174) 

Vaccinium mgrtillus 

Molidig de limitd cu aiini 9i mugchi pe calcrre (80) (172) 

Molidig de limita cu mugchi gt Vacciniunt pe calcare (32) 

Molidig de limita cu afin 9i OxaLis acetosella (121\ 

Piceelum pseudomgrtillosum subalpinurn (30) (107) (121) (174) 

' Piceetunt pseudontgrtiiloso-catcareum suhalpinunt (32) (t0) (172\ 

Acest tip de pddure gsle-lestq! !e ras$ndit 

_in 

Carpaii.i nogtri, atit in 

sudul cit gi in nordrrl {drii. In unele regiuni, el alcdtuie-ste marea utasa 

a pidLrrilor de la limita vegeta{iei forestiere. De iapt; el reprezintd corespondentul 

cle altitudine maro al molidigu,lui cr,t V accinium myrtillus gi 

Oxalis acetoselLa, descris mai sus, dar, privind in ansamblu vegetafia 

foresrtierd a \drii, s-ar pdrea cd este mai rdspindit decjt acesta ditt ttrtnd. 

Acest tip de nrolidig a rfost identificat in nord'ul ldrii la altitudirri de 

1300-1 600 m, iar in sud la (1350) 1600-1 750 (l850) m, pe versan{ii 

repezi gi foarte repezi, pe toate expozi{iile. Solurile sint brune podzolice 

schelete, brune strbalpine schelete, brune-gdlbui sche,leie sau chiar pod' 

zolurt primare scheleto-pie'troase. Substraturile variate, mai a,le's gis,turi 

cristaline gi gresii, dar uneori gi calcare. 

Arbcretele sint compuse, de obicei, din molid pur. Diseminat se mai 

pot gdsi bradul, fagul, mesteacinul, paltinul de rnunte, pe alocuri p'inul 

silvestru (Vrancea) sau laricele (Bucegi, Ceahldu). Consisten{a, de obicei, 

de 0,6-0,8, rareori 0,9. Productivitate inferioard. Forma arborilor 

in majoritatea cazurllor este delectuoasl ; cei mai mul{i sint crescu{i 

in buchete, infurci{i, cu viriuri in baionetd, strim.bi ; se gdsesc, insd, pe 

alocuri ,"i portiuni, un,eori chiar destul de intinso, in care arborii atl 

forme mai bune. Elagajul se face ioarte greu ; trunchiurile imbrlcate pini 

jos c'r-r crdci uscate sint caracteris'tice pentru acest tip de pddure ; rareori 

se intilnesc porfiuni cu arbori ceva mai bine elaga i (ele reprezintd de 

lapt urr irrcepui de trecere spre molidigul de limitd cu Oxalis acetctselLa). 

Lenrnul este de calitate mediocrd ; material de lucru se ob{ine pulin si de 

scrtinrente inierioare. 

Regenerarea 'natu'ralld se prodrrce in c'onrdilii grele. In rnajoritatea 

cazurilor nr-r existd nici u,n fel de serni,nfiguri. Mai ra,r se' gdsesc pu{i,ni 

pr-rieli de rnolid, ici-colo gi de foioase, localizaii in ochiuri, dar slab dezl,oltaii, 

cu port tabular. 

Srrbarboretul de obicei lipsegte sa,u este reprezentat prin pr-riine tire 

iz-olate de scorug de munte. cunr-rnifd, zmeltr, iulichind 9i capritoi (Lonicera 

xylosteum). La altitudini to,arte mari, acest ti'p de pdd,ure pare sd 

innradeze in une'le locuri teren'urile oc,uoate mai inai,nte de tuf dr,isuri 

alpine ; in ace,s,t caz, rd.min irnglobate in artrorete exemplare' destul de 

nrl,meroase de jneapdn gi ienrupir (Iuniperus camrnunis .r'ar. internrcdia), 

ru'neori 

' 

si bircoace. 

Pdtura vie este s'lab re'prezentath; de rnulte ori nu se gdsesc deci't 

fire izolate de Oxalis acetosella, Vaccinium myrtillus, Hieracium transsiiaanicum 

e,tc. ; aproape nelipsite sin,t urneile plante alpine, ca: Soldanella 

montana, Ilomogyne alpina. Mugchii sint re,prezentali prin pernite rate 

de Entodon schreberi, llylocomiurn splendens, Rhatidiadelphus lriquetrus, 

125

Dicrrtrutrt scopariunt,'in unele locuri ceva mai uscate apare rnugchiul 

Iledwigia albicans gi lichenul Cladonia rangiferina. 

Caracterisrtich acestui tip de pddure mai e'ste abundenla lichenilor 

epiiili din genul Ltsnea, care pe alocuri acoperd co,mplet coronamentele 

:nolizilor. 

Remarcabil este faptrrl cd in acest tip de pddure se poate forma gi in 

afara arealului lui p,ropriu-zis, din caiza unor oondi{ii nricroclimatice 

particulare. Astfel, el a fost gdsit in munfii Vrancei, pe virful Munlisoare, 

in apropiere de comuna Herlstrdu. Altitudinea este numai de 

1 170-1 300 m aproximativ; pantele nu s,int prea re,pezi; solul este de 

c.alitate buni, brun-g5lbui, ugor podzo,lit, foarte profund, cu substrat de 

gresie. Dupi aceste caractere stafionale ar fi de agtepiat sd aparii un tip 

de calitate mai bpnzi. $i totugi" arborstul aparline incorttestabil tipului de 

fa{i, chiar intr'o formd foarte caracieristild. Explicafia trebuie - cdut;rtd 

in actiunea vintului. .&luntele respectiv se ridicd sub torma unui mamelon 

izolat, nrul,t dea,supra culmilor dbmoale din jur, fiind expus astiel vinturilor 

puternice; pe cit s-a putut constala, in regiunea respmtivd hotiritoare 

este infl,ue,n{a vintu,lui vestic. 

lSrd indoialei, vintul puternic gr coniinuu poate" provoca aparilia 

caracterelor proprii aces,tui tip : reducerea indllimi(or, lo,rma defectucasl 

.a trunchiurilor, dezvoltarea exageralh a ooronamentelor 9i e,lagajul slab. 

16. MOLIDIS DE BAFINA 

llste un tip de pid,ure rar intilnit gi incl insuficient studiat. A fost 

ideniiiicat flurrlzri in nordul tirii. 

Arbore'tele din acesi tip se gdsesc la altitudini de 700-900 rn, pe 

terase sau lunci ale. piraielor de munte, cu pante iorarte mici, gi expozijii 

diferite. Solurile sint -brune sau brune acide 

'podzolice, 

inmldstinate 'puterltic 

9i. hleizale, precum gi podzoluri turboase gi turbo-hleioase, greie, cu 

drenaJ rnsulrcrent, ceea ce provoacd stagnarea apei. Substrat,urile sint 

rcprezentate prin terenuri de ilis sau roci cnstalihe acid,e. 

Arboretele s;lnt constituite din nolid, la care se ad,augd ceva brad 9i 

anin alb ; pe alocuri propor{ia acesiora din urmd se poar[o ridica atit de 

mult, incit sd dea nagtere Ia faciesuri. consistenta naiurald variazd. in1le 

9,5 Si 0,8. Productivitate inferioard ; vegetafia lincedi. Arb,orii au forme 

destul de bune, dar eiagaiul se face gieu. calitatea lemnului este inferioari 

; material de lucru ie poate sooate cel mult pentru utilizdri iocale. 

Qegenerarea. foarte dificild din cauza muschiului gros. 

subarbo'retul lipsegte. Pd,tura vie constituitd dintr-un covor de muschi 

aproap€ continuu, anume: Polytrichum sp., Sphagnum sp.. Dicranum 

scoparium. etc. Dintre planteile superioare ie gisesc Oxalis' acetosella si 

lrnele specii de mr.rll. 

N.B. Descrierea dupi datele proiectantilor de la M.U.F -ul Suha. 

/2. MoLrDr$ DE SrHLA 

Ace-.t tip de, pidure pare a fi puiin rdspindit. Pind acunr a fost identiticat 

nurnai in nordul Moldovei. 

Arboretele de acest tip au fost gdsite la altitrrdirri de 1 000-1 250 m. 

pe expozi{ii variate gi pante repezi - foarte repezi, in partea supe,rioarr a 

126

versanlilor' uneori trecind ;i pe coame. Solurile sint reprezentate prin 

humus de calcar, soluri humico-calcaroase gi rendzine tipice sau degra- 

,date; sint superficiale sau mijlociu-prolunde, ugoare, sche'lete ori semischelete, 

cu drenaj rapid. Substraturile sint fo,rmate din calcar. 

A.rboretul este compus din molid; diseminat se mai gdsesc bradul, 

mesteacdnul .si paltinul de munte; aceste trei specii la un loc se pot 

ridica la proporlie de facies aparte. 

Consistenta naturald a arb'ore,telor este 0,8-1,0. Productivitatea este 

inlerioard, chiar spre limi'ta de jos ; la 100 de ani nrro,lidul abia atinge 

'9 

m inilfime medie 9i 9-10 cm diamertru de bazd. Arborii sint drep(i, 

dar conici gi slab elagafi. &l,aterialu,l este de calitate interioard gi poate 

ti folosit nu,mai pe,niru mici cornLstruc{ii rurale. 

Qegenerarea naturald probabil este foarte dificili. In pulinele exemple 

- studiate nici n,u s-au gdsit seminliguri. 

Subarboretul este reprezentat prin exemplare foarte rare de caprifci 

( Lonicera xglosteum). 

Pitura vie este relativ rard, formatd din Festuca siluattca, Polygonatunt 

aerticillatum, Dent,aria bulbifera, Mercurialis pere'nnis, Hedera 

helix, Sa|r;ia glul.inosa, Galium schultesii, Campanula abietina, Mycelis 

muralis etc. Dintre mugchi se gdsesc: Hglocomium splendens, Rhytidiadelphus 

triquetrus gi Mniunt undulatum, in cantitate mic5. 

Arboretele de acest tip indeplinesc o func{ie importantd de proteciie 

a solului. 

1B. MOLIDIS CU VACCINIUM MY,R.TILLUS 

atBLIOGRAFIE. (78) (1721 (r74) 

';:,:i"# 

^*::#:ffi, [f 'r,li ?' ( I 74) 

Acesi tip de pddure este re'lativ pulin rdspindii. A iost semnalat pind 

in prezen mai mult in Carparfii Orientali. 

Arbcretele de ace'st tip se gisesc la altitudini de aproximativ 1 000- 

1 500 m, pe expozi{ii diferite, mai mult pe coame sau in P'artea superioard 

a versan!1lor, 

-de obicei, cu pantc linc. Solurile sint podzoluri de destruclie 

sche'leto-turb,oase, superf,iciale sau rnijlociu protunde, deseori cir 

ldririituri de rocd 1a supraia{d, foarte p'uternic acide 9i toarte sirace' 

Substratrrl este reprezentat prin gi,sturi crisrtaline, uneori cu pungi de 

cvar{, conglome,rat-e cris,taline gi alte roci silicioase. 

Arbore'tele sint compuse din mro,lid pur ; cel muli in tinerele se 

poate ames'teca scor,ugul de munte in cantitate ceva mtai mare. 

Co'nsisten{a nalwald, de obicei, este 0,6-0,8; deseori arborii sint 

agezali in grupe intrerupte prin goluri mici. Crogterea molidului inceatd. 

Productivitate inferioard. Forma arborilo,r este defectuoasd, ctt trunchiuri 

t Atragem in mod deosebit atenlia cti molidigul cu alin descris la noi nu este 

identic cu tipul desemnat cu acelasi nume de tipologii sovietici (elnic-cernicinic). 

Anume, in U.R.S.S. molidigul cu alin reprezint5 un tip de bun5 calitate, apropiat de 

molid,iquri,le cu O.:calis a.cetosella,' in schimb molid:i,qurile noastre cu aiin se oaracterizeazi 

printr-o cregtere proasti 9i productivitate inferioard. 

r27

pronuntat co'nice i multe exemp'lare sini infurcite, in canrdeiabru Satt cu 

i'ilt in baionetd. Elaga iul este nesatisflcd'tor ; nrajoritatea exemplarelor 

au crdci pind la pdmint; numai in grupe lirul din mijfoc se elagheazd 

ceva mai -bine. Lemnul de calitaie inierioard ; material de lucru se poate 

o,b{ine toarte putin. 

I{egenerare'a naturald se pro'duce de'stul de greu. De o'bicei se gisesc 

seminlilr,rri in ochiuri mai m,ari, uneori gi sub masiv. Pe lingi molicl, 

ici-colo, se inti{nesc gi puLie{i de fag, care insd nu cresc mari. 

' 

Subarb,ore'tul este ieprezen'tat prin scorugul de ntunrte, care poate ii 

destul de ab,undent ; cregte deseori 

-in grupe; nu atinge dimensiuni mari. 

Pdtr"rra vie este re'prezenlald prin'tr-un de,sig mai mult ori mai pLr[in 

continuu de V acc'inium myrtilLus, la care se adaugd in cantitate mai mici 

gi V.r:itis-idaea : se mai gdse,sc iire izolafet de:. Lycopodium sp., ,Luzula 

siloatica, I..albida, Oxalis, acetosella, Homogyne alpina etc. Tr,rfele de 

afin ajung la o dezvoltare luxurianrtd, pini la 60-70 cm indl{ime. Mugchii 

Iotme'azd, un covor co,ntittuu, dar nu prea gros, const'itttit mai ales ditt 

Entdon schreberi gi Hglocomium splendens, apoi Rhytidiadelphus triquetrus, 

Dicra'num sc'oparium, Ptilium crista castrensis. pe al,ocuri Po'lgtri' 

chum sp. gi Spha:gnul7r sp. Pe coronamentelo arborilor deseori Usnea sp. 

in cantitate mare. 

B IBT.tOGRAFI E. (32) (171) 

19. MOLIDI$ DE LIMITA QU VACCINIUM 

fii,ljff tr ;flx] "]'ii,-ff ,;!ii::jtt, ::;3., (32, (80 

olidig dc limitd cu aiin (121) 

oi 

( P a w I ow'sk i et B i e ger' I e22 

:,,1ij,i,x i ;ir',I;,? :, #1: ;t :;' " 

) ( I 8 ) 

W 

';;:,:"in ";;:,"ii:::I :::,':;xl' ,!13', ,*, (121) ('74) 

';i"y,'i1,^',,T:::*(T#"{f 

:'#,subatPinttm(s2)(so) 

Un .tip destul de rdsp,ind,it, formind adeseori rrltima figie de pddLrre 

spre gol de munte. A fost "identificat atit in Carpalii Orientali, cit 9i itt 

cei Meridionali. Este, de iapt, corespondentr,rl de altitudine mare al molidigulur 

cu Vaccinium myrtillus obignuit, descris mai sus; dar, se giseste 

mai frecve,nt decit acesta. Se repetd, deci, acelagi lucru ca gi in cazril celor 

doud tipuri de rnolidiguri cu Vacciltium myrtlllus gi Oxalis a:cetosella- 

Acest tip de pddure a tost idenitilicat la altiliudini de 1500-1 60t) 

(l 750) m, mai mtrdt pe expozi{ii nordice, uneori vestice gi estice, chiar 

sud-estice, pe coame late 9i in partea superioard a versanfilo'r, ctt inclinalii 

diierite, de la aproape p,lane pinri la foarte repezi. Solul caracteristir-: 

este po'dzo'l de destruc{ie tipic, Lr,sor, utleori slab schclet; dar s-a gdsit 9t 

sol brun subalpin humifer. Substratul litol'ogic este reprezen'tat prin gnais' 

gisturi cris,taline, gre'sii, dar in u,nele cazuri conglomerate calcaroase. 

Arboretele sint co,mpuse de o'bicei din mo,Ld pur ; dar,' in Bucegi s-a 

semnalat 9i un facies cu larice, in care se mai gase;te disemina't zimbtul. 

128

Consistenfa redusd, de 0,5*0,6, cel rnult 0,7 ; decj, de iapt avem 

de-a lace . cu n'igte rranrgii de lirrdtd. cregterea ioartb inoeatd, p,rbduativitate 

inderioara (s.pre ljmita ei de jos). Arborii deseori drepli, dar coflisi 

gr scunzr (in uneie cazurl nu trec de 5-6 m inaltime); pe-aiocuri arbori 

strimbi, in candelabru oic. Elagajul natural ioarle'slab ; majoritatea arbo 

rilor.acoperi{i de crdci pini ta pamint. Lernrul de calitate"cu totul iniericar5., 

complei 

r ' 

impropriu pentrir lucru. 

. . Regenerarea naturald toarte gfea ; pulinr puiefi pe rZigalii gi in 

ochiuri. 

subarboretul reprezentat pe alocuri prin tuie de ienupir instalate jn 

goluriio dintre arbon. 

Pdrtura vie compusi dintr-un aovor coritinuu de vacciruurn nyrtilrus. 

la care se adaugl ceva V ..uitis-idaed 

; in cantri rare, acesta din urmd 

{evrne predominant; se mai gdsesc fire rare de: Descharnpsia fiexuosa, 

Luzula siloatica. L. albida, Gentiana ascrepiadea, sordanilla montana, 

Homoggne alptrw etc. Pdlura de m'ugchi aproape continud, uneori ioarte 

g{o4g3r compusi. din: Hylocornium splendens,- Entodon sohreberi, apoi 

Rhytiniadelphus triquetrus, Ptitium crista castrensis, polytrichum comiut- 

fl€, P.iuniperinum, sphagnum acutifolium elc. caracieribtici este asezarea.mugchdor 

in perne foarte ina,lte, de 30-40 cm, pe care cre.ste in 

abundenfi si- atinul; i'ntre aceste perne rimin adirrcituii ing'usie. -coronamentele 

arborilor puternic irnbrdiate cu (Jsrua sp. 

, Ca.-si in c,azltl ni.olidigului de limita gu Voccinil;m myrtiltus 9i Oxalis 

acetasella, acest-tip poate sd apard in staliuni cu totul-neobignuite, din 

cauza unor mndd{ii microclimatice pariiculare. Asttel, el a fosi gisit in 

cite_va puncte pe muntele Giurgiu din Vrancea, la altitudini de- nunai 

I 

?5_0 .! 

360 m, .pe expozi{ie nord-esticd ; solul este brun-gd,lbui; arboletele 

din jur sint reprezentate prin molidiguri cu Vacciniurn mgrtillus si 

lxgli1 acetosella (tipul de altiiudLine mici). Explica{ia 9i in acest -iz 

trebuie ciuta'td in acliunea vinturilor prea' p,uteinice'; dar aici, acealtd 

ac{iuno nu este atit de evidenrtd, ca in cazul'descris mai sus. ci pare sd 

aibd un caracter mai mult lmal. 

. cee.a -ce priveg,te importan{a silviculturald, acest tip se incadreazd 

indiscutabil in pddurea de protecfie 

20. MOLIDI.$ DE LIMITA PE STINTCARTE 

B]BLIOGRAFIE. (78J 

l{olidig de limitn pe siincdrie calcaroasd (80) (ITZ\ 

Molidiq de limitd pe stincirie 9i soluri . negre de calcar (l7l) 

Piceetum saxatile subalpiltum (30) (107) 

Piceetum saxatile {172) 

Piceetum saxatile calcareum subalpinum (m) tl72) 

Citat fdrd nume (168, d/). 

Acest tip este larg rdspindit in muntii nogtri, la limita dintre zona 

torestierd ;i cea alpini. 

Arboretele respective au fost identificate la altitud'inr de I 400-l zsO m, 

la lirnita pidurii, pe expozilii diferite, cu pante repezi 9i foarte rep,zi, 

citeodq,td poviqnite, cu iesiri de stincdrio Si bolovmi la supralalE. Substra'tul 

poate fi atit calcaros, ci,t -si format din roci acide. Soluril'e ioarte 

$ - Tipuri de ptrdure. - c. 241. 129

siab rlezvoltate, de multe ori reduse la acunruliri slrdclcioase de niniint 

vegelal prinire pietre; eie pot ii de naturi dilerite - rendzine tipice sarr 

riegradate, pseudorendzine, soluri hum,j,cocalcaroase .sau scheleto-turboase 

. Arboretele sjnt.comrpuse din molid, de obicei, pur ; in unele regiuni 

apare^laricele, lje diseminqt, fie dind nagtere la un tbcies aparte (Buc?gi). 

-. 

Consisten{a de 0,5-0,8?^ Cregterea mo,lidului este, in'genera'l, ne:satisiircdtoare 

; sini multe exeliplare in candelabru, inlurciie, *strimbe, insibiate 

ia naza ; chiar in cazul cind arborii sint drepii, e,i au iorma conicd 

pronLrntaii ; elagajul se .face foarte greu sau nu se produce de loc. Produc,tivitate 

inierioaiir. lhettimlle maxime nu trec de tB rn. Lemn de lucrLr 

nu se poate scoate decit pentru utiliziri locale. 

Regenerarea naturalb, este loarte dificild. Puieiii se instarleazi nuniili 

in ochiuri mai mari din masiv si chiar acolo se dezvoltd greu. 

. Srrbarboretul, de obicei, Iipsqte ioial ; uneori este iprezentat prin 

lrre rare de jenupir, salcie (saltx silesiaca), coacaz de mun,te, scorr-rs cie 

rrrrrnte, zmeur, cununild, tulichrnd si soc rogu. 

. Pdtura vie poate alrea_ aspecte variate. Ciieodata aproape lipseste, in 

alte cazuri este destul de bine reprezentatd. Se compunb din : Lazu.la siLuatica, 

L.olhida, Deschampsia f lexuosa, oxatis acelose/La, so/daneLta 

montana. V'accinium murtillus, V.aitis-idaea, Campanuta abietina, Homogyne 

alptna etc. Pdtura d9 mugchi rep"rezentatd numai prin pelece rzolate 

de: Entodon schreberi, Hylocomium- splendens, Rhytidiode'lphus triquetru-s, 

f)167nnum sc'oparium, Mnium undulotuttt, trl. punctatum,' polrftrichum 

all.eruLatum 

Molidi;uriie din acest tip reprezintd excl,r-rsiv piduri de prolectie. 

.DE 

:1. RARISTI .'\4OLID CI' IENUPAR 

Piceclunt Iurupereiunr (30) 

- Asemenea rari;ti sint ioarte irecven,te in tofi muntii nogtri, reprezentind 

cazul normal de trecere dc la pidufea. de molid la tutdrigurile cie 

ien,upir subalpine. In muite cazuri, asemen-e.,a rarigti par a ,fi de origine 

antropogend, dar liri indoiali pot.aplrea si pe cale absolut n,aturald.- 

Astlel de raristi se gisesc la altitudini de (1350) 1450-1 700 m, 

ne orice expozifii, cu pante de obicei mari. Solurile sint brune alpine s,au 

brune-giibui in trecere spre brune aipine, schelete, deseori bo,iovinoase, 

uneo'ri sinrt adevirate grohotiguri. 

Rarigtea este ponstituiii din moljd, de obicei, pur ; destul 

de irecvent se gisesc iire izolaie de sco,rug de munie, jar in cazLrri rulr 

rare, exernplare tinere de pln silvestru si mesteacln (Vrancea). 

Co,nsisten{a rarigtii de 0,1-0,5; deseori moljzti sint dispusi in grupe 

sau chiar in pilcuri ceva mai dese (pinzi 1a 0,7 ). Arboril sint siunzi 

gi acoperi{i cu crlci pin5 la pdmini. 

Regenerarea lafurald a moiidului nu se observd. Probabil. instalarea 

puie{i'lor este un caz lo,arte rar. In schimb, unele exemp,lare de moirc.l 

marcntnazd, puternic ; cricile inierioare aplecate pin6 la |amint, deseori 

apdsate 9i de pietre rosiogoliig, prind usor riddcini gi dau nagtere l;r 

rnarco,te ; acestea se den'olii ioarte r incei, totugt se poate presupr.rne ca 

1so

nrite grupe de nro,lizi s-au iormat pe aceasta cale. In unele locuri 

poarte 

se 

observa avansarea treptatd a rnohdului, care aiunge sd iormeze un 

nlaslv ircheiat si sa 

,erimine.ienupdrul. Trebrrie sd se -presuprrna 

ca rn 

asemenea cazuri are loc, de [apt, revenirea molidulLri, eii,nrnii in trecrrt 

prin 

_ldrgirea ar,tiiiciala a golLriiri de munte. 

Prinrtre mol'izi, solul es"te acoperit cu t'ldris des de ienupdr (1. 

muniscom- 

var. intermrd:!), cu port tirjtor 9i ribariai. $--;; --- gasesc exempiare_ 

rare de salcie (SalLx silesiaca), crrnunitd 9i'zmer.rr. -i*u-qur, 

Locul, care rnai rdmjne liber prinire motia .si este ocupat mar 

ales de vaccinium myrtirtus gi ceva mai pulin ae y-,i,rr^-idasa, la care 

se..Ing.i po,t adauga in cantjtate nica v.uliginosum 9t Erlchentiatia 

culifolia,'peipi- 

alocuri colluna outgais poate li abundenta, aliiuri de aiinr. 

plante 

-- ,,?intru.alte 

superioarJ pot apdrer exemprare iroiat" dirr ic,rrte 

rnulle specrr' atit de pddure, c,it 9i de golLrri arfine : Deschatnpsin 

xuosa, I'uzula siluatica, potentitta fre- 

thuriigiaca, p'.ternata, sieoersia 

tana,mon- 

oxati.s acetoseua, viota dectinata, fniiii p;;;i;;r;r, 

abietina, 

coipo,iiln 

lgnlogyne alq1na etc- .[!;chii sint destui ab anunaenli'ti .i, 

a.nume r.eglylrignum attenuatun, Eiiodon schieberi, uyi*ontiuri ipien- 

!,t::1 nnyticii.adelphus triquetrus etc. ; pe arocuri ,pr.'.ri richeni 

Pi,tura vie este consti{.uiti dintr-un covor continuu .9i ioarte gros de 

mugchi alb; in *""rpi;l"';lraiuiu mai aninrutlit- s-a1 identiiicat Sphag' 

;";;';r;iio6i*, g.ffiiium, dar.desigur se ,pot gdsi^+i alte soecii. Dintre 

;rii" ilu;i';'- ;"' 'd;G;l -'P;tvt,ry;;. ii'[iuii, P''iuruperiittm' P'atteii 

otii,' -i a t ocomiu i'iptenteis, Entod on schreb er i, Mastt s2!1y y,t::!: 

b;t;;,,'pligiochita aspieniades; ace_ste specii iormeazd perntte pe locurr 

mai ridicaie, trunchiuri cizute, rndacrni t-J';tb;;i ;i.. pestd phFti 

9: 

-u.."rtilii",'de oUrcei, aUundent Yry"iyury mrytill^ry' il t'tu-:lfft -qO 

fl1lF"" 

i, 

"i"i- '.r 

tndltime; el se intinde pind la 0,7 din supralala. to,t-ala: 

in alte cazuri este mai abunderd V.aitis'idaca: a lost ldentlllcala FI 

A'ruip,intnalia spicuiqoi;;. Se mai gdsem exernplare rare. de: Lycopodium 

clauatum, pteidrui' oqitii"i,, linrus arficuiotus, Poterii1a siloeslris, 

Oxalis acetosella, Homogyne alpina elc.

CAPITOLUL VIII 

BRADETE 

$I MOLIDETO-BRADETE 

(tormafiile II 9i III) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAR.A TIPURILOR DE BRADETE 

(alte specii la un loc in proporlie de cel mult 0'2) 

, 

1. - Productivitate superioard. Pdtura vie din pla'nte de mull 

- Productivitaie mijlocie sau inferioard 

2. - Cresterea gi ea'litatea brad,ului cu to'tul excepfionale. Soluri 

iertile, iorma,te pe subsirat de ilig sau coluviuni la baza pantelor. 

23. BRADET CU FLORA, DE MULL PE DEPOZITE DE FLIS SAU COLUVIUNi 

- Cre,sterea si calitartea bradului normale' 

Soluri lormate pe alte subsiraturi 

.J, 

4.- 

- 

So,luri ldrd tendinfe evidente de hleizare sau inmldgtinare. Pdtura 

vie din flora de mull obisnuitS' 

24. BRADET NORMAL CU FLORA DE MULL 

Soluri cu iendinfe de hleizare in adirrrcime qi inmldgtinare la 

supralaid. P2itura vie ca la precedentul, dar 9i cu unele plante 

hidrofile' - Equisetuftl sp., Carex remota, Chrysosplenium alternifolium, 

Myosotis paLustris ehc. 

25. BRADET DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA PE SOLURI HLEIZATE 

Altitudini mari. Productivitatea mijiocie 

Altitudini miji'ocii sau mici 

PItura vie din ilord de murll. Se observi fenome,ne de succesiune 

spro idget. 

27. BRADET DE ALTITUDINE MARE CU FLORA DE I{ULL 

Pitura vie din plante caracteristice molidig-urilor (Luzula sitoatica, 

L. albid-a, Vaccinium myrtillus, Hiera"cium sp.)- Se 

observd ienomene de succesiune spre molidis. 

28. BRADET DE ALTITUDINE MARE CU FLORA ACIDOFILA 

? 

6 

133

6. -:- Productivjtate rnijlocie. 'l'erenuri slab incirnate ; soluri cu tendinln 

erridenti de hleizare 9i in'rnlagtinare. Flori de mull, dar 

si cu plante hidrofile. 

,6. BRADET DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE PE SOLURI HLEIZATE 

- Prodr-rctivitaie inferioard. Soluri scheleto-bolovdnoase cu substrat 

de calcar. Flord de mull tipicd. 

29. BRADET CU FLORA DE MULL PE SOL SCHELET CU SUBSTRAT CALCAROS 

B. DESCRIEREA TIPURILOR DE BRADETE 

23. BRADET CU FLORA DE MULL PE DEPOZITE DE FLIS SAU COLUVIUNI 

E1 B Lt OG R.qIlE. Br?iriet normal (l08) 

Bridet cu Pircila secunda il21) 

t;i,T^,:'::X:*,tr, llSi' ,o, (s) 

Acesi tip de pddure esie, pro,babil, cel mai interesant dintre toate ce se 

gdsesc in pddurile ldrii intregi. A fo,st studia't deccamdatd in Carpafii 

Orientali, dar s-a semnalat gi in cei Meridionali (Sinaia). Fari.indoiald, 

el a iost in trecut mult mai larg raspindit, dar arboretole respective,. 

devastate de om, nu se mai pot recunoagte astdzi. 

Acest iip de pid'ure a fost ide'ntiticat la alriritudini de (550) 700-l 100 m, 

pe expozifii variate, pirind jnsi sd evite pe cele nordl'c.e (pe Pe,nrteleLr 

acestea din urml sint ocupate de moiideto-brideie ou caracter asemindtor, 

pe cind tipul de fa{ei se circumscrie de la expozi'fi,a esiici la nordvestici). 

Ocupd urai a.les parte.a inlerioard Si miilocie a versaniilor, crr 

pante variate, uneori line, in arlte cazuri repezi,.dar ondularte sau intrerupte 

de mici agezdturi. 

' 

Soluriie sint gi ele destul de varia,te ca tip gene,iic - brune tipice, 

brune sche'lete, brune hum'ifere, brune cruztte si chiar brune-gilbui ; de 

obicej, ele sini destul de ugoare gi bine drenaiie, mai rar compacte, cu o 

slabd hleizare- Dar, intotdeauna ele sin,t foarte pro,funde 'nutri(ive. din punct de 

vedere Iiziologic si fo,arte bo,gate in substan.te Substraturile 

sint reprezentate in 'marea majoritate a cazurilor prin fiig, anume, amestecuri 

de gresii fi marne, care se dezagregd ugor; mai rar s-au semnalat 

terenuri colurrionare cu c.ailcar. In special. prin aceste caractere edafice 

foarte favo'rabile, trebuie explicatl cr'egterea-excepfionalS a bradr-rlui. 

Arboretul este compus, de obicei, din brad, la care se adaugd diseminat: 

ni,o,f idul, Iagul gi paltinul de munte, mai rar pinul sihzestru 9i mesteacanul 

(Vrancea). Propor{ia moljdului poate si creasca pind la formarea 

unui facies aparte (de la care se trece la amestecuri de brad gi molid, cu 

aproximativ aceleasj caractere). 

Co,nsistenta naturald a arboretelor nu e,ste niciodatd plind, ci de 

aproximativ 0,8, chiar 1a virste relativ tinere. Acest f apt ie datoregte" 

probab'i,l, vigorii excepiionale de cregtere, care intensifici 1a maximunr 

eliminarea naturald ; el reprezintd unul dinire caraoterele inportante ale 

trpului. Cre-sterea este excep{io'nal de activi. Longerritatea este, de asemenea, 

ioarte ma're, fdri ca lemnul sd suiere. In cazul cel mai bine cunoscut, 

1a poalele Penteleul.rri din muniii Buz.irrlr-ri, s-au inregi,-strat inli{imi de 50 m 

t34

n hrat' ;i -11,i-,1.'*il,"'lt ;;l ,oi:''Hl;:l^ iiut*r,-,F., ,!;i"^! 

iL 

l{ol' ill 

virste de aproxlmall 

inaitime si 1,50 ,t oiutli"ia" uu'a-rt otii"'+"Oo 

[11;il,'1,'lx1'tri*-f 

Penteie'Lr. trece dc l 

dricd, cu elagal p*ti"tt' Le'rnnul de calitate superloara' 

at -i'; in nordul 

iil"t"*t*l'i;jii*fr:';"!il+if : 

.i,",?i:,s:t":T.,1, j:i'{*$H*i!:':'?;fu llf '4i6::*t$s!i":ilq:: 

decji in'arboretul bdtrin' Aceste sernrn- 

trrmd avind prop.{,!"ru;';;;; 

risuri se .cr.arizeazi,',"aJ"Jui.*i'il ".njirir i dar uneorr 

l:tTii1 *_:.1:, er 

in cele cu lumina la,terald (pe versantr insorili). 1n masiv inchis, regellet.tto 

f,il?rto'ir[i,, rproape lipseste, cet muli iire rare de salcje cdprersca 

;;#4'l,rirn:,,:,,n**ri'Y,,ffii[: 

Sanicula europdea' 

acetose,a, t*potr"'r'!i"r"i#ir1eiry, iLota siltsestris, 

i::,ir::*t;,'iir:::;l:l#,',-:l{l';,::;t'd:rry# 

H v p' 

abuncienti. f)intre ;;;J;' ;"' -!*T' lti lt"-rt' gv loio m iurn splendens' 

;;';' ;;i; r tiilo, ^t, E ntodon schreb eri erc' 

91' BRADET NORÎAL CU FLORA Dil '\'ll-rll 

B r B L r o G R A F r E. 

"J?lt 1",}"1"1,,,!tJ,,,tu' 

ilxa"i"-iae.t cu oxalis acetosella' 

p'p' (12l) 

ii:,2',2:, ":;i:ll"' Ji I,, J!|,^'.'l',, 2, ) 

Acest tip este 1ar.g'rds.Pin'dii' m.2l ales in Carpatii 

' "' tj " 

::'1, ::*' #';.11 1'l" lt-J Tffi5' rttl,ilj:H " i;' " o'' a" r ia' i OJlil!'$;,rX1ltfli- 

b",of jin,$:,Jrl j,'_99,''hffi 'Syi:::,"':*:"".,"4ii,3,'rffi 

[:il#d6 

;fii;;;;';; rn pa'tii" inierioare ei qi;tocutti''ill#ifli'l'"";;', uit"i"t*r" 

har Ltneori t' o" 

l1Xt",''*'r:o:i: otJ.,il;;;i'"ni;n"it t.ii'.G'*r"ime ce 

H''ff",,*,"' "ffi 

" 

[' :',':l " F ]i#i' i] *** ; .t p r, n4'', $rgl n ffi ;,; lJ: 

iP"r::i" l"ol; ",';::' # ::"'-T .%i'Xi! " 1, i '"..; 1 " 1" 

sau ioarie proruniS,iiÛ"rinlflt! [i"a i, seinischelete' de obicei u;oare' ctr 

drenai normal, mai rar ceva mai gr"r". iruiiirt"tile sinrt ioarte variate: 

marne' eistLrri 

gresii, calcare a"'ali"iitt naturi' ,+;;l;;;" ::l:i:'Te' 

cristarrne, gnu,..' u;il ;uuitiamr ?s'te reprezentat pnin coluvittt.ti de. 

e'"h[ti;t,.",",u,i,lu,, 'i,;,,?,'.#ii:l\:"h::,"T:fJi'i; 

"3loJi?,,s'i,oi3i; 

nuit iagul, paitinul de munre 9l cevd 'ral rqr 

1J5

aflinul alb; fasul gi molidul pot si ajungd 

.sr formeze faciesuri aparte. 

In munfii Banaltutui,.in 

T9d #;;ent,'pe linga irg;al" apar.disernin"l" 

;;rinul de munte, 

Si alte -foioase, mai'ales irlsinul] apor^rnestuaca"rL cail 

rynu'I, gorunul, ulmul. de 

'iug;J*i, 

munte, paltinul q. c1mp, 

ales. pucios, 

G;" (ilat 

dar gi cel cu trunza 

'rnare1, 

cire9u,t.-'su'p?;1. 

un facies 

iorma 

cu 

si aici 

diverse foioase. Uneori * ..tii*ra LL_ 

bietaiatd, 

fi;fu'a?itr"r.t*.j 

cu bradur inêtajul 

I si fas't fr;r** i; etajul 

"iu'ul,tu 

II. 

. consistenia .de 0,8-1jo cregterEa.vigurois-d,--Jii-iaia sa ajungd ra 

fllolri,,u*.upiionale, ca in tipu-l preceaurt" Fi"a".ti"iiit"'Jrperioard. 

arD,oillor 

Forma 

rmpecabrla ; trunchiurile sint drepte si cilindrice, 

Lernnul 

bine elagate. 

de calitate superioari. 

ftegenerarea bradului de obice,i se lace in bune condifii 

el ; pe 

so rnstaleazd 

lingi 

Iagur,desturr de abundeni,d;;;;r;;,'alte 

molidul. 

foioase 

S-au 

si 

sernn-alat, jnsd, 

9i cazu', cind regenerareu 

f.ou,* 

biaJriyi;r;g,; 

greu, in schimb ifagul'(uneori si *'.rt. i"ilr..i"a*rne lnvadanr. 

ffT.:1^se^ produce o succlsiune evjdenti. cr;;.i;;"'i'n.i n-au putut fi 

clarrllcate. 

subarboretul in multe cazuri lipse.gte toial. uneori este 

brne 

destul 

reprezentat gi 

de 

format din arun, paaucet 

pddure!, 

rciat"eelr' *,iiei;;j,'#; 

. scorus d" 

.r.nlnjg, zmeur, salfe m'ogt", 

-iifi"fri"a, ^; 

comun 

;ft;: 

9i rosu, cap'rifoj (Lonicera 

lvtosteym, t=. 'n;gril *1.. 

adiuga , .u mai pot 

exemplareie arbustive de iei sr jugasrru. 

Pdtura 'ie este- de obicei potrii'it'ad SezvbJtatd, ca numir 

t'izi, 

de 

dar 

indi- 

citreodati foa5le.Fg.qti ca numdr de specii. Ea 

tatea 

este 

covirgitoare 

in majori- 

co,nstituiti iin p,lante ae'rn,rrr;"";1" 

Dryoptens 

,iii f."orr.rrte sint: 

filix mas, Rubus hirtis, oxaris ocetoseili,'iihicuta 

sldahys. 

euroweq., 

silrsafiea, sataia gtufinosa, 4,g niyit"ii"'ytii-i"*iro, potystichum 

lobatum, Festuca -silttatica,' ikygonntum oerticillotum, 

europae'um,.Derdaria.g.r.andurosa, 

Asarum 

n. m[o"tsera, Fragarii-o"r"o, 

robertianum, Gcra:nium 

A4ercuridris perennis, Lan:.iirn-'gore"7iitoi, 

rara, 

Asperura 

Putmonoria 

odo- 

rubrn, senecio fuchsii, uaFilii iiro,it, etcacestea, 

ee ringu 

ciieodatd ap-are Fj Luzula' albida jn -c_antitat" 

up*ruora, 

si 

precum 

unele soecii acidofilc : Rarnrschia secunda, veroittcii iyiiinatis, v. urtici_ 

folia,. Hii:racium transsiruanicum- e\c. 

Ld..q,i .;l,,i" pu1in 

Entodon 

rispindi{i : 

schreberi. 

Furhynchium stintui,'-'ti-ttatiJi"aifinu, - 

tYlniu rn 

tiquetrus, 

undutat um, . c ct haiinea i"aiJit a, p ot ui riinii 

"p. 

25. BRADET DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA PE SOLURI HLEIZATE 

,^ , i.":t 

tip de pddure a fost ideniificat deoca,m,datd numai in 

/vloldove.r., 

nordur 

dar probabil se va gdsi si in alte regiuni din tarZ ; esie 

prea putin 

inci 

cercetait. 

In linii gene'rale, tipur de.iaid se qprcpie de brddet normar 

de 

cu 

malt.:.pe.*de altd paite, 

frord 

el trece,.p."d;bfi;-A;'""ririit""in 

productirsitate 

brddetut de 

miilocie pe soluri hlei2arc. 

. Agesi tip de pddure a fost identificat ra artitudini de 600-1 000 m, 

mai ales in pdr{ile inferioare gi mijlocii ale versantilor cu expoziiir- varialte 

gi panie line sau pe loc'uri a,sezate, plane sau slab onrdulaie, de obicei 

in apropierea piraieior. soluri,le sint mai frecvent brune-gdlbu t, hleizate 

in profunzime, citeodatd brune hleizarte in proiunzime or"j brun+.gilb,ui 

t36

sau brune cu inmlastinare la supraia{d; sint proiunde sau miilociu profunde, 

ceva mai compacte, cu teddinie de drenij jnsuficjen,t. substraturile 

sint reprezentate prin tlis, coluviuni marnoase or1 marno-gresoase, rar coluviuni 

slab acide- 

Arboretui este compus drn brad, pe lingd care se gdsesc deseori 

molidul si..fagrrl in stare diseminata;'in unelE .a^.i, li".u." drn aceste 

doua specrr sau amin^dc1a_]a un loc pot ajunge la o astfel de participare, 

incit sd determine faciesuri. 

consistenta naturard de 0,8-0,g. productivitate 

superioard, 

limita 

dar spre 

de jos. Trunchiurire sint' bine' coniorm,a,te; *iigilii-ie race 

conddii,: 

in rrine 

Se poaie obline material de va,loa,re: 

. Qegenerarea naturadd se lace in bune condi{ii; tinereiuriie mai 

de brad, 

de fag 

_pulrn 

si morid, se irustaleazd ugor pj ,'u au"olta bine. Dii 

aceasra 

,se 

produce numai sub masr,v pLrlin rdrit- Dacd arboretul 

exploatat 

este 

lepede, intr-un timp foarte 

_scuri are loc inmGsfinarea-p"t;, 

nrcd a solului si regenerare'a naturaJd nu *ai rlr..".iiu.'Ert", -a&i, 

o 

situa'fie. analogd' .u ftOiAi;uf p"-*f"ri hleizate. 

5ubarboretur esle re,prezentar prin pu{ine exemprare 

(arbustiv) 

de arun, iugastru 

Ci soc cornun. 

Prtr-rra vie este alcdiuitd din plante de mull, ca: Geraruum robertiarlum, 

Rubus hirtus, salula glutinosa, Asperula odoraia, Galiurn schut_ 

tesii etc.,^dar 9i unele plante hidrofire, ca: Equisetum prustre, carex 

re.na1a, chrysosplenium alterniflium, Myosotis' parustr.is' eic. Dupd exploatare 

a,par'. luncus effusus, Deschampiia frexuosa, E. caespitosa, poa 

palu,stris etc. Mugchi pu{ini ; Eurhynchtum striatum, Rhytidiadelphu.s tri_ 

quetrus etc. 

N. B. Descrierea dupi datele proiectanfilor de ia M.U.F._ul Suha 

96. BRADET DE PRODT,CTIVITATE MIJLOCIE PE SOLI RI HLEIZATE 

8 | B LI o G R -4F I E. Bridet de productivitate mijlocie cu frori de muli irzl) 

Abietum pseudmxal[dosum (121) 

A1e1t 

- 

_trp ^de 

pidure a lost identificat pina in prezent numiai in 

?mprejurimile Sovejei ; deci, este prea putin studiat. Totugi, nu poate 

Ji nici o indoial?i cd, se va gisi 9i in alte regiuni din fard. 

Arboreteie respec.tive se a,fld la aititudrini -de aproximativ 600-650 m, 

pe terenuri agezate, cu panie iine gi expozi{ii estice, nord-estice si 

sr-rd-estice. Soiui esie podzol ga'lbui, ugor, cu un orizont evident de hleizare. 

Substratul este fonmat din -amestecuri 

de gresii si marne argiloase. 

Arboretul este format din brad ; diseminai se mai gdseic iagul, 

mesteacdnul, aninul negru, mai rar molidul. 

. 

consisten(a de 0,7-0,8. pfodr-rctivitatea mijlocie. Trunchiurile sint 

drepte, cilindrice si bine elagate. Lem,nul es{e bun 9i poate Iurniza materiai 

de cherestea de calitate superioari. 

Qegenerarea bradului este destul de activi ; t,inereturile se instaleazd 

rusor .'si se dezvoltii bine imediat ce capiti lumind suficientr. Se gdsesc gi 

ceva puie{i de molid, iag 9i mesteacdn. 

r37

"'o'Fx:?,i{fr 

8,,,^fffi "i#ffi,:,îi,,::'^:,:;'irerare 

. Subarboretul 

g:, [xl' :-fu';:#f *n' i:n:; ":!:jj; "::p,.oo*iiu,l,- pr a nre,or 

r a r e s *t, 

de *r,r, i 

c i i ii' t' i n - t 

"i 

t, i i i i," V ;; fr,,{ ;,iti, i { 

r 

i ;i, ;f rrX:: 

" e;: : ffi 

ntai rar : carex siruatica,,Riiii "itiri, secunda, .4speruia 

Luphorbia 

odorala amygdatotdes, 

lf"iir Ramischta 

aproape 

"t.. lipsesc. 

,'"r1:. ',1!'Tr'Jj'.,'il"i":':l:gi'a 

"*ilta 

n en{iune. asupra existe'!er unui 

pur situa t i; ;;"iitii Irn ;;,l[fJ,, .,**. ' 

au' ug,iaiffi p'u 

sunu, trp eetriii'i'1e). Djn descriere, ,-.:: 4.F;A;;;; W:1f;,;""ii#3ii: 

'or ba jn tr- a devdr a"' rn " i r;;;k'J uz,"j"il:, nl t:. Jo:lt:,!9dqce, da cd esre 

lnf?#.,:i,*trf;iif'*ff**, :,?#l#,"r 

de' arborete rdrite' 

cafizate pe ,::,::::l*""ta di, cu cregterea 

lingi piraie pu{in 

incet 

vrguroasa, 

curgdtoare 

ro- 

sau in-locuri,cu incep,Lllupl 6s 

$H"ffi,lZ,ifru # '"^l t" pau.i-# *rt" ouiu.Gr,.li."p"r," 

odorata, setiecio i;io]r-!iJ acetosetla, atro"i*'-roiiitionu*, 

Asperuln 

Arboretele ,**g11gr-9, compuse 

st din din 

carpa{ir brad 

ucraineni, 

cu pu{in fag, 

sub srnt 

numele 

ciiate 

du bucouii pihraci (164). 

"r.o, 

. 

27, BRADET DE ALTITUDIT,IE',M.qRE 

E I E L I O G R AF I E. Ciiat ldra nume -Ojt) 

CU FLORA DE MULL 

ites albus. 

,o"n,li,1,tlo,i-,"1Xiilil:;#t'"t'ei pufin studiar pind in prezenl. A iosr 

Arboretele resperiive se gasesc Ia altiiudinj de I I00_i 200 m, pe 

cu pan'te 

trft"fl:lJ"Tdice' 

in&inrt".'sotrt este brun-gdrbur, cu destr_rr de 

,r*r,1t'ot*tui este compus d,in brad; diseminat este molidut gi icarte rar 

. 

uonsrstenIa naturald de 

trunchiuriror 

0,g_0,9.,-productivitatea 

este ;rfat"a.""rtl,,d,u. mij,locie. Forma 

Lemnur 1::1lt^g: conicd. 

este 

Eragajur se face in 

:;;:;rjoi'fii' 

de bund 'cariiaie, 

poa,te iurniza materrar cie 

(egenerarera bradurLri este 

tii,lor 

destr_rr de 

clirnatice 

diirciri, desigur 

asore. f" ,.friill-"j"a[* 

din cauza co'di_ 

din{a de succesiune 

tinereturilJde fag; astfel, ten- 

"ute eviJerie.' s*J','ui 

Subarboretur 

'"ute gd.sesc pufini 

ripsqte- petura- puieii de 

i,,i 

'roird. 

a_rcdtuita in primur rind din 

la 

?;i';:îi{?"i,#,; 

care se adauga murte pr""tu'iip;." Je ,nul. A,luscrri 

138

-?d BRADET DE ALTITI-IDINE .UARECL. 

FLt )R A \CI IX ,FiLA 

DIBLIOCR.II:lE. Bradet de airitudine nare (1C8) (r72',) 

.lb i c t o- i a get unt se m e nic e ns e, P.p. (2C) 

Acesta este Lrn tip rar intilnit gt ince putin studiat. A icst sernqll;rt 

i' nordr-rl farii, in rnun{ii Buzdurui 

'sr in rnirniii Banat,lrri. 

. El apare la altitudini de 900-i 350 rn si asdel ie-intrepatrunde pe 

alocuri cLr brddetele cu flord de mu11. ocupi culrnile laie si^partile s'Lr_ 

Pl_ll?ut!,_.1 mijlocii ale versantilor cu np.ilele onaura'te--;i' eipozitii cli- 

Ieilte, lltnd rnsd ioarte rar pe 'brune-galbui, cele sudice. 

solurile sint brune..gi 

acide, podzolite sar-r podzolice, 

uneori podzoluri verrtabile; in genirrl, sini miil&ii profunde, cu textura 

h'rtoasd sart lu'to-njsipoasd,. cr-r drena j normal. Substraturile sint reprezentate 

prin roci crrstaline acide sau terenLrri de Jtis bogaie irr gresii. 

i\rboretele sint cornpuse din brad ; diseminai poite sa aiara moliciLrl 

gi Ioarte rar fagul. 

consrstenta-de 0,8-0,g. productivitaie mijlocie. Forma trunchiurilor 

se lace 

lll!_!r'ir:.€lagaj,l 

in bune condilii. Lemn'l este fun ; se poaie 

oDtlne matenal de c.alitate superioard. 

. ftegenerarea bradului se ilce in condiiii destul de grele ; seminfisurile 

se instaieazd in canrtitate redusd 9i se dezvoita incet- Fe linga eie 'se gnsegte 

;i putiu 

_lag. In unele locuri se observd invazia puternicd a semirrti- 

9unlor,de molrd, proven.i.te din sirnin!a molidisurilor prrre din jur. Der:i, 

se poate alrrma cd existd o tendintr de succesitrne spre molid6,to-bredet 

sau nrolidis pur. 

sLrbarboretul, de obicei, lrpseste ; se po,t glsi tule rare de salcje ciprea{:a 

;r zmelrr, iar in Banat s-a se,mnalat 9i alunul. 

Pd,iura vie este slab dezvoltaid si constituiti din specii ac.idofile, inai 

ales Lu.zula albid6, L. silaatica, Majanthemum bifoti*i, sotd,onella montana, 

v accinium mqrlLllus, H ieracium trqnssiluqnic,um,'Homogyne alp[ncr 

etc- rlugchii pot fi destul de abundenii, anume: Enlodon schrTberi. Ijt)toconuunl 

splendens, Dicranum scopari.um, polytrichum commune. ln cizLrl 

tdrerilor rase se tormeazd un desis continLri de vaccinium myrtillus si 

Rubus idaeus. 

?-c. BRADI:T CU FLORA DE,!1LILL pE SOL SCHI;LET Crr SUBSTRAT CALC{ROS 

- Acest tip de pddtrre a iost identiiicat deocamdatd rrumar irr rnrrirrri 

Banatulrrr sr inci prea pufin studrat. 

Arboretele cercetate pina in prezent se gdsesc la alti,tudjni de 

700-750 

T,.pe 

coa_me latl, piatoLrri si coaste sfib inclinate, cu expozrtii 

variate. S,olul e'ste brun de pedure, siab acrd, mijlocrtr prolr-rnd, sichelertobolor'-dnos 

(pietre mari apar-la supraiata). SLrbstiatul - calcar. 

Arboretul este oonstituit din 'brad pur ; disemina{i se rnal giisesc 

lagui si paltrnul de munte. 

consistenta naturald de 0,6-0,8 ; se pare cd ea a fost redusd clin 

caLrza secetelor din ul'timii ani, care all provocat usciri insemnate in br:i, 

detele dirr Banat. Productivitarte inlerioard. Forma arborrlor. insd. este frumoasi, 

cu irunchiuri drepte, bine elagate. LemnuI este bun si furnize:izd 

rnatei'jal de calitate superioara. In gerftral, in acest tip de pidure cresterea 

$q

iar longevitatea pare sd iie redusi 

filt,jJ*"d', 

din oauza condifiilor 

Qegenerarea br,adurui nu se produce in condifii 

sint. 

satisficrtoare 

pufini gi cresc ; puietii 

incot. In.schimb, se obse^,d'a""tri-d"* murt seminiis 

9,u jrigf:,: fag, carpen,. salcie cdpreascd, 

"l* a" gt de munte, jugastru, .;,f;",;;i# #TlT; 

cireg, sorb de cimp ; in unele 

mai 

io.r.ileste 

alo.s frasinulabundent 

In subarborel se gisesc pu{in-alun, soc cornun si soc 

Pdtura 

rosu. 

vie este_ieprezeritaia prin'tiora-e;;"ii 

culeso date mai Sr"i"jn_uu fosr 

amanunrttet. 

C. CHEIA PENTRU DETERTI{INAREA MOLIDETO-BRADETELOR 

(molid 9i brad in n1.onôrt19 de 0 2_0,7 fiecare 

de ; alte 

cet 

specii 

mult 

in proportie 

b,r'fiecare 9i de-ce1 

",,irt'of.Lri;"i;".i, 

1. - ProdLrctivjta.ie rnijlocie. pitura 

vie variatd, din Oxatis 

se//a,aceto- specii de,Lizuta, plan,te *.,i1 soruri 

putrn 

scherete 

semischeiete. 

sau cel 

"i". 

'5. MOLIDETO.BRADET PE SOLURI SCHELETE 

- Productjvjtate superioari 

2' - cresterea 9r ca,riiatea, excep{ion_ale (tip corespunzd,tor 

pur brddetu.r,ui 

de caritate. exceptionaia). rn pit,ir*;b;il;i,ni 

de 

praniere 

mrrll. Sorrrri fertiie pe sr6s,t"ut'de frig 

pantelor. 

,uu'.orr*iu,i lu buru 

3'. MOLIDETO.BRADET PE DEPOZITE DE FLIS 

- Lregterea 9i caljtatea, normale 

SAU COLUVI,UNI 

3. - 

' 

Patura vie dintr-un covor continuu.de mugchi verzi, pe ,alocuri 

Polylrichum si Sphagnum: ttiiitntum iiiliini'L'iunaent. 

generarea dificili. 

Re- 

- 

4' - 

3.I. MOLIDETO.BRADET CU MU$CHI 51 VACCINIUM ÎYRTILLUS 

Pdtura vie din alie specii cu relativ pulini mu$chi 

Sol'uri cu hre.izare pronurrtatd. Dupd exproatare, 

inml,stinare 

tendinta 

la 

de 

supiafafi.'pitura."i"care 

oih 

se adaugd t;;t".i!' mutt, Ia 

unele specii de hidroii 

i 

32. MOLIDETO-BRADET CU FLORA DE MULL PE SOLURI HLEIZATE 

- Soluri bine drenate, iird fernome,ne de hieizare 

de 

si 

inmligtinare 

fEri tendinfe 

5' - Forma si caritatea--trunchiurilor s.'perioare 

Fiora 

ra a,mbere 

tipici specii. 

de mult. Attii;id;;^mrjtocii_mari. 

- 

740 

,/. MOLIDETO-BRADET NORMAL CU FLORA DE MULL 

for na si calitatea im,nchiurjlor foarte bu,ne la 

insd, 

morlid 

etagai$ ; ia brad, 

Tf se prod.uce in co,n,Oi1i'd".'Ir;ifura 

oxaris ace1ose,,o. 

vie 

ti-care 

::ffSli::, 

sb adaugi'*[u" .p*ii 

JJ. A1OLIDETO.BRADET 

CU OXALIS ACETOSELLA

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE MOLIDETO.BRADETE 

3r. MOLIDETO-BRr\DET PE DEPOZITE DE FLIS SAU COLWIUNI 

BI BLIOG R.4F 1E. Brideto-molidig 

Briideto-molidiscu Sanicula europaeo. (LO8\ 

Acest molideto-bridei esie foarie apropiat de brddetul pur cu cre$tere 

exceptionali, care apare in conditii staliona'le asemdndtoare ; este, insd, 

mult mai rar intilnit .st a lod p'ulin studiai pina in prezeni. 

Arbc,retele din acest tip au fost identiiicarte in sudul ldrii la altitudini 

de 1050-1 250 nr, pe expozifii nordice, nord-estice, nord-vestice 9i chiar 

vest-nord-vestice, iar in nord, la altitudini de 700-900 16 cu expui(ii 

sudice, estice ;i vestice ; ele se localizeazd mai mult in pir{ile mijlocii 9i 

in{erioare aie coastelor, pe pante potrivite, dar uneori 9i pinl la foarte 

repezr. So,lurile sinrt brune tipice, brune humilere sau brune-gdlbui, foarte 

profunde, usoare, mai rar ceva mai compacte, slab schelete. bine drenate. 

Substraturiie sint reprezentate prin roci de flis sau coluviuni bogate. 

Arboretele sint compuse dintr-un amestec de brad si molid; primui 

predomirrE in majoritatea oazurilor; molidurl ajunge cel mult pind la 

50!i,. Diseminat se mai gdsesc fagul, plopul tremurdto,r gi paltinul de 

rnunte. 

Consistenfa nartural5 este de aproximativ 0,8 oa 9i in brddetele pure 

asemdndtoare. Vigoarea de cregtere esie exceplio,naili ; inal{imile ajung 

la 45-50 m. Productivitartea este superioard. Forma arborilor este impecabilr 

; trunchiurile sint drepte, cilindrice, bi'ne elagate. Lemnul de cea 

mai bund calitate. 

Molidul in acest tip are pulind rezistenli ia{d de vinrt; este dob,ril 

frecven't, ceea ce contribuie la mentinerea unei consistente ceva mai 

scdzute. 

Qegenerarea se produce cu u,gurin{i. Tinereturile de brad sint abundente 

peste tot. Cele de mol,id, de obicei, sint gi ele bine dezvo,ltato, dar 

pe alocuri pot si lipseascd. In multe eazuri puielii de rnqlid se inslaleazi 

pe doborituri in putrelac,tie ; dupii cum se 9tie, lnsi, in aceste condiiii, 

rnajoritatea din ei pier curind. Tineretunrle de lag sint 9i ele abundente, 

dar pufine exemplare reu9esc sd ajungi la o virstd ceva mai rnare. Se mai 

gdsesc puieli rari de paltin de munte. 

Subarboreiul aproa,p€ lipsegte ; ici-colo apar exemplare izolate de 

zmeur gi sccrug de munte. 

Pitura vie este relativ sdracd, iormatd dintr-un amqstec de plante 

de nrull, proprii brddetelor, 9i cele acidofile, proprii molidigurilor. Mai 

abundente sint: Dryopteris filix mas, Lycopdiurn selago, Corex pendula, 

Luzula albida, Ra6us hirtus, Fragaria oescs, Oxalis welosella, Sanicttta 

euroryeo, V accinium myrtillus, Gentiana asclepiadea, Asprula odorala, 

Mycelis muralis, Hieracium transsilaanicum etn. Muschii bine reprezentaii, 

prin Entodon schreberi in special, a i Dicranum scoryrium, Hyprzurn 

cupressilarme &c. 

t+L

31. MOLIDETO.BRADET 

NORMAL CL: FI9P4 DE A{ULL 

AILLIOGRIF./E. Brddet 

cu moiid (76) 

Molidis cu brad (Tgt 

Bradeto-molidig 

normai (172\ 

\';,::;;,:::,1^,',*l;,,!)!)!;i,ia,rarrren(,6,) 

Acest tip de oadure a,ros,t identiiicat 

:\loldover 

pina in prezenr 

; esle rhca p,utrn 

numar 

,trairi."^' 

in nordur 

Arbore'tele 

expozitir "",yr*:, :: qir"* ta 

variate, .altjtudini de 

d1 

600_1 

mai,g.". 

200 m, p€ 

p" ceie umbrit", 

sau inferi,oa'e 

*i, ."rt"ate-.r,ersap!1io1,'ry, 

partire miirocrr 

repezi' ;r"t. ,i,r"lii.,"ri;ftfi 

solurire brune, pind 

brune-gitbii la ioarre 

prolunde 

sau brune-rr-rgi'i, 

sau nrijlocii 

uneorJ 

proiundS,podzoltte, 

ru-iou9u 

_sau ruto-n-isipoaie, 

'sau se'rischerete, cr-r 

slab 

dienaj normar.-Suu.l*t'ri.iil'1"i;ii?p..rentate 

scherete 

roci de ili9, caicare sau coiu'i,nni 

prin 

calcaroase 

Arb'retele 

depuse 

sint 

peste 

compuse 

rocr 

drntr-un 

crrstarr.ne 

anrestec d" moiiJ 9i brad, in pro- 

se gdsesc 

li;},'|.'i;'ilu.;",1'."'n"rai 

I;;;i",; ;'j,il;i'k munte, pLrrind 

consis'tenta naturari^ 

{e 

0,8;0,g. producii'itate 

supe.cara 

;i brad, 'riilocie ia fag. Arborii 

ra niolid 

sinl'Lne 

cilindrice 

co.niormati, cu'trunchi'ri._drepte 

9i bine eiagite. t-*.nur-i" irg,nou. 

tea de 

este 

buni 

potri'it 

caijta'tel 

pentru 

iagut aa 

cheres- 

i"iui lbrnn de ];;. """"" 

Qegenerare a naturfrd su p.oJ'ie in 

molid gr 

bune iondif 

brad se 

ii. Tinereturire 

instareazd rn 6ct,,uri-s"r, 

de 

mai 

i"-p"rti*.iiil'.onr,rrenra 

micd ; uneori 

' 

ajung. si formeze 

ce\,,a 

un subetaj 

Subarbrtretul, de Sbicei, fipr.it" ; uneori se ",iniinuri 

de nrEceg 

gasesc 

de munte, 

exemptare 

soc rosu eic. 

rare 

Pdtr-rra erbacee este brne dezvoltatd 

aeelosella 

si foimat:i nai 

si sa/r''ra glutinosa, 

ares dsn oxalis 

la .ai" 

dI a j a 

s.e.q?i 

nt he m u 

adaugi 

m b i 

: Luzura 

i ot iuk, E u 

arbida, 

i;;, ;; 7^y g 

tulvcetis 

a o 6iii 

muraris,'Hieraiium'tii"rritniif"i,-i.-itriii'i','fro*ogyne 

s," o irzii u * r o b e rt i a ru nt, 

etc. Pjlura muscinalE. este urro,"r.-Lirru 

atpina 

tlil 

."p."zentita 

uet r us, E u 

piin"Rnytuiadetphus 

r hy nc hi u nt st riatii, Eii a r'i - .jbni 

; ; 

e1c. 

;;; ;; 

; in ale oc.azii 

u,, pu 

sinrt pu{ine 

nr t 

":. 

at u m 

exemplare.ain prima" sjoi"'.ifiia .''-'rye*'@'.'' 

3.2. A/IOLIDETO.BRADET CL- FLORA DE MULL PE SOLURI HLEIZATE 

Acesi tip de p.ddure se apropie- de molideto-bridet normar cu Jrord 

ff#T'l'tj;:h TffiflT;, 

p,t; ii,iiJ n ];;i;;tir'ilut'pma i"-p.;;;;l 

Arbore'tele cercetate se gdsesc ra artitr,rdini de 600-r 

inferioard 

000 

si 

m, 

miirocie 

in parte,a 

a i,erianiilor cu panta lini sa,u pe iocuri asezate, 

9:,:b1.:i' 

in apiopierea piraielor, cu expozirii r.ariate. Soiurjre sint bruneg,Ail:i 

hleizale.in^ profuniime, mai .u, br.,nu hleizarte io protrnzi.e, 

Fr b'rune-gdtbut *itj:t,^111e 

brune 

11 

sLrnrafa{d, in 

sint 

fine, 

de 

brrlne_gaiULri 

obicei pro'fr-rnde 

tipice 

sau mijlociu proiunde, 

; 

-;.ilrn{e 

slab 

tutour" 

schelete 

,uu 

ori 

argrlo-iutoase, 

semischeret", ;; 

din 

spre 

rrrmi 

drenaj 

fenomen 

insuricient. 

provoacd 

Acest 

hreizarea soruiui, iar in drrt ina"pirtdrii 

142

egetaiiei lernnoase duce la inmldgtinare gi inlelenirre cu plante hidrolile. 

Sirbstraturrie sint reprezentate prtn roci de ilrg, coluvirrni rnarrtoase si 

nrarno-gresoase, m,ai rar coluviuni slab acide. 

Arboretele sint compuse din molid gi brad in dilerite proportii : drsemrnat 

se mai gase'sc tagLrl 9i paltrnul de munte, primul p,utindrl-se ridrca 

pinzi la proporlia de facies. 

Consrstenta naturaid a arboretelor de 0,8-0,9. Productivitatea estc 

superioard la mol'id 9i brad, inferioard la iag 9i paltin ; acegtia din urm5, 

desi de aceeagi virstd cu raginoasele, de la un timp ajung si se dilerenlieze 

ca un a,l doiiea eLaj. Forna arborjlor de rdgrno,ase este foarte bun5, 

cu.trunchiuri drepte, cilindrrce si bine e,lagate; e1e lurnizeazd material 

de cherestea de calitarte superioara. Fagul ;i paltinul sint mai prost coniormati 

9i, in general, nu dau decit material de loc. 

ftegenerarea naturall se produce, in general, in bune condi{ri : dar, 

in srrpraie{ele rdmase dezgolite mai mult timp puie{ii nu se mat pot instala 

din cauza inml5siindrii. 

Subarboretul e,ste reprezentat numai prin exemplare izolate de alun 

gi soc rogu. 

Pdtrrra vie este compusd din p{anie de mull tipice, la care se adaugd 

unele specii hidrofrie, ca: Equisetum palustre, Carex remola, Chrysosplenium 

altemifolium, fuIgosotis palustrts eic. DupI exploatare apar luncus 

effusus, Deschampsia caespilosa. D. flexuosa, Poa palustris etc., care pot 

duce 1a intelenirea total5 a solului. 

N.ts. Descrierea dupi datele proiectantilor de la M.U.F.-ul Suha. 

33. MOLIDETO.BRADET Ci OXEUS ACETOSELLA 

Acest tip a iost semnaia,t pini in prezenl numai in Carpatii Moldover. 

E1 este, de iapt, numai un corespo'ndent de 1a altiiudini mai nrari ai 

moiideta-brddbtuLui normaL cu lLord de mull. 

Arboretele cerceiate au iost idenlilicate 1a altrtudini intre I 200 Si 

I 300 rn, ce€a ce reprezintd in aceastil regiune limita altiLr-rdirral5 pentru 

brad; se localizeazd, in partea mijlocie a versan{ilor nordici, cu pante 

rnoderate pini la repezi. Soiirrile s.int brune de pddure, moderat pirra la 

pLriernic acide. 

Arboreteie sint compuse din molid si brad ; de obicer, la altitLrdine 

ma1 mare predomind rnolrdLrl, mai jos, bradui, dar sint si excep{ii. 

Conststenla este p{ind sau aproape plina. Cresterea este viguroasd, 

productrvitatea superioard. La molid arborii sint drep{i, bine conforma{i 

si bine elaga{i ; la brad, conlormafia este inci destul de bund, 

dar elagajul este deiectuos, trunchiurile tiind cepllroas€ (in aceasta consti 

deosebirea prineipala iala de molideto-brddet normal cu flord de mull). 

Se obfine destul de mult material de lucru, de caiitate destul de bund. 

(egenerarea ambelor specii este de'stui de aciivd ; tinereturile se instaleazd 

usor gi se dezvoitd bine in mici ochiuri provocaie de cdderea arborilor 

bitrini- 

143

subarboretul re'prezentat nurnai prin exemplare rare de capriloi (la 

nicera xylosteunt). 

Pitura vie este destul de abundenti, compusd in prirnul rjnd din : 

oxalk ac,etosella, apoi Dryopteris fitix-mas, D.'spinulosa, Athyrium filixferntna, 

calamagroitis arundinocea, Luzula siluatica, L.' arbiia, poiagonatum 

uerticillolum, Adoxa moschatelina, Hieracium pseudobiftdum.-Fdtura 

de .mtlFchi poate ii destul de dezvolrtatd ; se corirpune d,in Eurhynchium 

striatum gi Hylocornium sptenderu. 

N-8. Descrierea dupi ing. V. Leandru (in litt.). 

34. MOLIDETO.BRADET CU MU$CHI $I VACCINIUM MYRTILLUS 

BIBLlOG RAFIE- Brideto-molidig cu Enlodon schreberi sj Rhuti&adelphus triqaetrus 

(r08) (r72) 

Acest tip de pidure pare a li loarte rar. El a fost identilicat pind in 

prezent rrumaj in mun{ii Buzdului, in imediata apro'piere a brrdetelor si 

moljdeto-brddetelor cu cregtere excep{ionald pe teienuri de i1i9; este idri 

disculie ioarte apropiat de acestea din urmr. Pini in prezenr, astiel de 

arborete au fos,t gisite numai fragmentar, pe supraiele mici ; dar, caracterele 

lor cu totul particulare meriti o men{iune sumari. 

Arboretele cercetate se gisesc la altiiudini in jur de I 150 m, expo. 

zi{ii vesrtice, panrte repzi. Solirl si subsolul nu au foit cercetate arninun{it, 

dar se poate presupune ci sjnt asemdnitoare cu cele din jur; ar ii, dei, 

solurj brune pe roci de llig, dar cu drenaj insulicie'nt, care pftx/oacl inmlistinarea 

destul de avansati a solului. In cazuri analrye, aceasti inmligtinare 

produce declasarea arboretelor din punet de vedere al productivitdiii 

; aici fertilitartea extraordinard a terenurilor de tlis men{ino arbo. 

retul in limitele produc,tivit5fii superioare, de-si o anumiti scidere se 

observi. 

Arboretele sint compuse din molid gi brad in amestec; diseminat se 

mai gdsesc lagul 9i paliinul de munte. 

Consis'tenfa rratura,li a arborete.lor de 0,8. Productivitatea riginoaselor 

este inci superioard, dar 'nu este chiar excep(ionali, ca in ce,lelalte tipuri 

inrudite. Arborii sinrt Joarte bine coniorma{i, ou trunrchiuri drepte, cilindrice 

si bine elagaie. Se poate ob{ine material de lucru de calitaie superioard. 

Qogenerarea naturall es,te destul de dificili. Se gisesc puie{i de brad, 

dar in oantitate mai mici decii in tipurile inrudite; sint 9i ceva p,uie{i de 

fag, dar cei de molid par sd lipseasci. Fdrd indoia,li, regenerarea este 

impiedicati de pitura prea gro,asd de mugchi. 

Subarborelul lipoe.gte. Pitura vie este reprezenlattd mu aies printr-un 

covor continuu de mugchi ; predomini EnJodon schreben,' mai este abundent 

Rhyiidiadelphus triquetrus, care tormeazd pernife mari la bazele arboriior 

; pe alocuri apar ;i petice de Sphagnum guinquef arium. Prin covorul 

de rrrugchi stribat tulele numc'roase gi mari de aiin ; din alte plante 

superioare se gdsesc rar Sanicula europaea, Hieracium trar*siluanicumetc. 

t4+

BIBLIOGR.4FIE. 

,.^ , A",u..t tjp ae pddure este relarijv 

" "ilt*Jii:::i rtil. il;p;;ii:,,i-i'k#,Pt identjricat pind acum atit 

l{itti::5l'*i, ji#i',"r",',?f i$# j!,\i#.:r j,r,rH jf 

$-'q.11ll#im$tlt*ll**$i-[ 

f;il"i','*''i,iJ:',t;i:1"rg,f .::lgi;,'i,ed.J.t" 

g;;;;;;ili uneori se gdsesc 

o-"*if 'ff 

:fdiT,;'&1:':"iiiff lij"i]d,lxl,'J_i:"",H:,iJf,.L 

l:"#j,J::.uritor ;, purti*i^ j" ffirt.; rrgui-i;"p"ut."rio,", ra proportie 

,tt*!:6iff 1;' ;ijil',lii,3",Xi?lili,lijl - d.e p,s-,,e producrjviiatea m i j- 

. 

bi n o- co n roi 

",, ri, i'', t * n.i, iiil., ;;r,ii;l, I n 

rj, 

iifl+.1lyi* ffi T*"fi I I 

[X#HiA: este de u,na .ojlirt" ii";i ;;;;;;rt t"".i,Lstea. Fagur dii 

n1r, :[fT'X:Tj#?1"'*'**,,o,0'.^.]:^:.:, pr,od.,,.. in _condi{ii destul de burre, 

3;1'.9" lf 1 ;i, 3' i,::1 ., 

tu t'B"A?XJ:i;i,, " d ;;il. ;' ;;i ; regenerarea *ffi ,T:,7, ;', - 

naturafe ; ::i, 

est6 uiin;urrr6. " 

i' :',i,;.3: 

r!!rou,'capriroi' j:!:#f {:}!i:[j,ri:*#;ixt*,,,,..T,?.f; ,.,,il:"i? 

ii!:t",:,,,?i:Tti,iii:6:13,:,i:^;m:t*:rutj" r:f i}: 

'si;i!#;',li:;ir:::,'tt,t,ri,,r,"ar!i;)"'!!i,';l 

{f.ri,#;;:kr#{;{!i:#;fitr* 

:::;Ji::l:;;ii,:;;';:,fyi:;,,!hr!;,f],,'f!ifl,"{i,l,f:j:,fr,f"rata, Hii,a'_ 

yt:F;:ii.,!i,fr ,,r:::'zi;i!,!*z;,rnil:iiil,,,# ;#:f :#ii 

Sub nLrrnele 

de 

MOLIDETO-BRADET 

PE SOLURI SCHELETE 

Molidi,p cu brad (78.) 

+ 

li,;l;'t,ti'it*,{!:#'"-^xui:tf:3iii:":ir:.i:H 

:l,?:,fn ;*t'11! jr' 

i*i 

I' r if i!"i,i.Ja,l!,Sl dllli#,,,ffi :il *i:ii: 

l0 - Tipuri de pidure. - c. ?41. 

145

CAPITOLUL IX 

AMESTECURIDERA$IN0ASEcUFAG$IALTEFoIOASE 

(tormafiile lV, V, VI) 

A. CHEIA PENTRU DETER}I,TNAREA MOLIDETO'FAGETELOR 

(rnolid 9i lag in proporfie de 0,2-0'?.tiecare; alte specii in propor{ie 

de cel mult 0,1 fiecare 9i cel mult 0'2 la un loc) 

l. - ProdLrctivitate superioare la molid 9i.r'ariatd la !ag',]-n 

pitura 

vie oxalis otriitirii-qi p;i'-li mryitti verzt;.,mai pulin Luzula 

si.luatica, Rubus hirtus 9i Vacuruum tnArtLttus 

L 

.- ilffi;ti"iili.?riiJ;; ;" inierioarr 3 

2. - Produciivitatea fagu[ui superioard sau mijloci 

rO. MOITPETO.FAGET NORMAL CU OXATIS ACETOSELLA 

- Productiviiatea fagului inferioard' Diierenle mari de dinrensiuni 

inrtre molid 9J 

lfll;or"o.uoo.', NORDIC CU OXALIS ACETOSELLA 

3. - Productivitate mijlooie (la Lagt de obicei' ceva malqici)' P6- 

,tura vie puterrl,fi'dLiol\atd,lin Luzula albida qi CoLamagros- 

lis arundirwcea' 

- Productivitate inierio'ard 

48. M.LIDET''FAGET cv LuzuLA ALBIDA 

4' _ Consisien(a 0,7_0,9. Arboril de molid destul de bine conior. 

^ 

'd,, 

;;Ti';;i fig defectuoqi. pd.tura vie slab dezvoltatd, plante 

;146 

u.ia oi' 

", 

put in- o x o r i s ac e t o s e u a *',lJfi 

i,ir,#ii.}T.?I r,"r" ^ [i ?,":{; : il 

- consislenla cel mult 0,6- Arborii de rforme deiectuoase la amu"t" 

sp""il. Pitura vie din co,vor continuu de vaccinium myrttltus,'si 

destul de mulli mugchi. Altitudini mijlocii' 

EO. MOT.TBSTO.FAGET CU VACCINIUM MYRTILLUS 

c, 

4

', 

i" 

I 

, 

1 

L I 

t 

.: 

B. DESCRIEREA 

TIPURILOR DE MOLIDETO.FACETE 

36. MOLIDE.TO-FAGET 

NORMAL CU OXALrc ACETOSELLA 

AIBLIAGRAI:lE. Motidig cu fag (78) 

Molideto-tdget cu Oxolis acetosella (32) (S) (t22) 

Piceeto-Fagetum oxatidosum (3Zl (90) (lT2) 

Vlajnaia bucovaia ramen (161) 

Vlajnaia elovaia bucina (l6l) 

Acest tip de pddure este cel mari reprezeniativ dintre toate molidetotagetele 

; este- de lapt un tip intermediai intre molidig normal cu oxalis 

acetosello 9i fdget de altitudine mare cu flord rte muli. El este destul de 

mult 

.rrspindit in partea sudicd a ldrii ; in nord este, in general, - inlocuit 

pnn trpul urmdtor, totugi se poate intilni pe alocuri. 

Arboretele cercetarte se gasesc la ailtitud,ini de t 100-1 400 rn, pe versanlr 

cu. expozif ii diferite, mlai mult in partea lor inie,rioare, cu intlineri, 

de obicei, slabe-moderate, dar uneori ajungind chiar la loarte repezi. solurile 

sint brune-gdlbui, de la mijlociu-prdfunde la foarte profun'de, Iutonisipoase 

sau nisipo-lutoase, uneoii slab- schelete. Subsiratuiiile sint repre. 

zenta}a prin roci cu conlinut in calcar, mai ra,r prin gisturi cristaline'sau 

conglo,merate gresoase. 

Arboretele sinf oompu.se djn molid pi fag in amestec; molidul predomind 

in ma_joritatea cazurilor. La virste ceva mai mar,i se pregize,azd bine 

diferenfel,e.in. vigoare.dg cregtere intre cele do'ur specii; figui rdmine in 

urmd, ca al doilea etaj. Drsemina{i se pot gdsi bradril si palti-nul de munte. 

sonsistenfa naturald de 0,8-0,g.- Productivitarte suieri oard ra molid, 

superioard-mijlocie 1a iag. Arbor,ir sint bine contormiti, cu trunchiuri 

drepte .si. cilindrice ; e]agAjul- se face, de obicei, in bune oonditii, dar se 

giisesc- si exemplare de mo,lid cu crdci uscate pind in apropierba pdmintului. 

Lemnul este de bund calitate la ambele'specii, fdrnl'zind material 

de lucru. 

4 

. \egenerarea..naturald se produce in condilii destul de bune. Dupi 

anii de. fru,ctiiica{ie se instaleazd seminligurile de mokd gi fag, mai mult 

o,ri mai. pulin uniform repartizate pe suprafafii. ulterior, insd, tinereturile 

s_e reresc ;i rdrnin pipernicite, cu excep{ia octiiurilor in ma,siv, unde se 

dezvoltd bine. In une'le cazuri s-a observat mdrirea propor(iei de fag in 

tinereturi. Se gdsem 9i puie{i de brad, uneor,i destul de abundon{i, precum 

gi de paltin de munte, ceva m,ai pufini. 

Sub'arboretul este slab reprezontat, prin exemplare izalare de scoru; 

de munte gi caprifoi (Lonicera xylosteum). 

Pdtura erbacee este, de obicei, bine dezvo,ltati, in alte cazuri mai rard. 

Ea se compune din oxalis acetosella, la care se adaugd pe alocuri Aswrula 

odorala in canti'tate destul de mare; mai rare iini ; carex pilosa, 

Luzula siloatica, Helleborus purpurescens, Fragaria uesca, Rubus'hirtus;, 

Geranium robertianum, Mercuri,alis perennis, pulmonarta rubra, Lamium 

mnculatum, va:ccinium myrtillus, Mycetis muralis etc. pdtura muscinald 

relartiv slab de'zvoltatd e,ste lormath din Eurhgnchium striatum, Entodon 

schreberi, Ilglocomium splendens, Thuidiurn tamariscinum, RhAtidiadelphus 

triquelrus, Polytrichum commune, p.lagictchita asplenioides etc. 

t47

37. MOLIDETO-FAGET NORDIC CU OXALIS ACETOSELLA 

DI B LI OG R AL'I E. Viajnaia bucovaia suramen (l{rt) 

Ace,st tip e'ste corespondent din nord-estul larii al tiprrlui precedertt- 

El a fost identificat pini in prezenl numai in nordul Moldovei. 

Arboretele ceicetate se gdsesc la altitudini de 600-l 200 rn, de o,bicet, 

in pir!ile mijlocii sau iflferioare ale versan{ilor, cr-r expozi'[ii variate 9f 

inclindr,i de la slabe la foarte repezi. Solurile sint brune, brune-gd{bui, nlai 

rar brune-ruginii, profunde sau mijlociu prolunde, lutoase sau litto-ttisi-' 

po,ase, slab schelete sau semischelete, cu drenaj rrormal. Sr-rbstraturjle sirrt 

roci de llig sau coluviuni calcaroase a;ezate peste roci cristaline. 

Arboretele sint compuse din molid 9i iag, amestecali in dilerite pro.. 

porlii ; la virste ceva mai mari se realizeazd o structurd neregulatd, cvasietajatd, 

din cauzd cd grupele de iag rdm,in mult in ulma molidului ; din 

aceeagi cauzd, pro,por{ia lagului se micgoreazd cu virsta. Diserninat se 

rnai gisesc bradul ,si paltinul de munte, pritntrl putind ajLrnge 1a propor{it 

de Iacies. 

Consisrten!a nalural6 a arbore'telor de 0,8-0,9. Produrctivrtate sLtperioard 

la molid, jnierio'ari la fag. Tocmai aceasrti dilerenla mare itt productivitatea 

celo'r doud specii consrtituie'-deosebirea principald lafh de irpui 

precede,nt. Din cauza ei, arb,oretele din tip'ul de lafi capitd un aspect cu 

totul aparte, care ar sugera ideea unei deosebiri rnari de virstd intre cele 

doud specii, care in realitate nu exist2i ; masivul incheiat de nrolid, luxrrriant 

dezvoltat, cu dimensiuni de codrigo,r, codru rnijlociu; este din loc' 

in loc intrerupt prin pilcuri de pdrig de iag, prost crescut. Diferen{a se' 

datoregte laptului ci fagul se arlll aici in condilii foarte greie per-t'tru el,. 

pe cind mo'lidul este in bptimum de vegetalie. ,Nlolidul lurnizeazd material 

do lucru do calitate superioari, lagul - numai lemn de loc. 

Qegenerarea naturald se face in bune condifii. Se observi o tendin[d 

a fagulut sd devini rnva'dant; dupzi cum am vdzul, insd, ulterior proporfia 

lui scade. De asemenea, pe alocuri s-a putut observa o tendirrNd de succe. 

siune spre arboret ames'teca,t cu particip,area rnai nlare a br;rdtrlui. 

Subarboretul e,ste slab re,preze.ntat, prin exemplare izo'late de alrrn,. 

vneLtr, soc rogu, caprifoi (Lonic'era xylosleum) etc. 

Pd,tura erbacee este bine dezvo,ltatd gi se compune din Oxalis acetosella,la 

care se adaugl uneori Asperula odorola, apo'i Campanula abiettna. 

Hieracium transsiluanicum, Mycelis muralis etc. ln pitura muscinali sint :: 

Eurhynchium striatum, Xlnium undttlatum, Callrurine'a undulola. 

I\.8. Descrierea dupi datele proiectantilor de la M.U.F.-ul Suha. 

JS, .VIOLIDETO.FAGET CV LUZULA ALBIDA 

Bl BI. IOGRAFIE. Molideto-fdget at Luzula atbicta;i Calatnagrostis atundinacca (Bt)j. 

Fdgeto-molidig ctt LttzLtla ;t Calarnagroslis (32) 

r\lolideto-fdget cu Luzula 9i Calatrngrc.slis (32) 

Molideto-figet cu Luzula nemorosa 9i CaLamagrostis eratditncea 

(172\ 

Piceeto-Fageturn luzuletoso-calumagrostidetosum (32) (80) (172p 

Fagelo-Piceetum luzuletoso-calatnagrostidelosu tn (32'1 

148 

.!

Acest tip de pidure este destui de rispindit ; a iost identjlicat atit in 

strdLrl cii gi in nordul tzirii. El es,te apropiat de Idget cu LuzuLa aibida, care 

.are ufl lacies cu nrolid, gi ra nagtere, desigur, in Lrrma ntdririi propor{iei 

dv rtrolid in acest facies. 

;\rboretele din tiprrl de iald au lost identificate in sLrdul tarii, la altiludinr 

dc 1200-1 400 m, in nord, de 700-1 200 rn, pe versanli cLr expozi{ii 

variate, cu pante de la slab inclinate la loarte -re,pezi. 

-rnai Solurile sint 

brune gi bmne-gdlbur, tipice, acide sau acide podzo,lice, rar podzoluri 

gilbui ; sint mai ntult mijloc,ir"r prolunde, slab schelete sau semischelcie, 

'de obicei 1r-rto-nisipoase, clr drenaj normal. Sr-rbstraturile sint roci de flig 

,gr€sos sau roci cristaiine, ntai rar cong'lomerate calcaroase sau grohotistrri 

calcaroase depuse oeste roci cristaline. 

Arboretele silit compuse din arnestec de niolid qi lug, in propor{ri 

variate. 

Consisten{a naturald de 0,7-0,9. ProdLrctivitatea miilocie la molid, 

jnierio'ari la Iag. h\otriz-ii, tn na.iorilate, sjn't bine coniormati, cLr trurrchiurj 

cilindrice, drepte,, bine elagate ; se gdsesc, insd, 9i exem,pla,re slab elagate, 

cu cre,ngi pe jumdtate'a in{erioard a trunchiului. Fagul, dimpotrit'i, 

esi.e in mare parte defectuos ; pufine trunchiuri sint bir-re conlormate. Molirlrrl 

furnizeazd, lentn de lucru, de calitate potrivitS, iar fagLrl numai lemn 

tle [oc. 

Qegenerarea narturald se produce, in general, in condr!ii grele. Se 

gasesc ceva tinereturi de molid gi fag, dar sint rare gi se dezvoltd greu. 

Aceasta se dato,regte pdiLrrii vii prea dese. 

Subarboletul lipsegte ; cel mult se gdsesc exemplare rdzlete de zmeur. 

Pitura erbacee este puternic dezvoltatd, formind un covor continuu ; 

este alcituitd mai ales din Luzula albida, la care in multe locuri se 

adaugd in abunden\d CaLamagrostis arundinacea,' in cantitate mari micd 

se gisesc : Iestuca siluatica. Rubus hirtus, Hieractum lranssilaanicum, Homo,gllne 

alpiita etc., precum gi unele specii de mull. 

39. MODILETO-FAGET DE LIMITA CU VACCINIUM MI'RTILLUS 

SI OXALIS ACETOSELLA 

$IBLIOGR/\l:lE. Molideto-fdget cu afin gi mugchi 

P ic eet o- F a. get unr pse udom y riillo sunl 

Piceeto-Fagettun pseudamyrtillostun subalpinunt (.32) 

Acest tip de pddure este pu{in rispindit ; pine in prezent a fost iden. 

tiiicat numai in Carpa{ii meridionali. El este de aproape inrudit cu molidigul 

pur de limritd cu Vaccirr[um myrttllus ,si Oxalis acetosella; probabil, 

lrebuie privii ca o trecere de la acesta la figetul de hmitd cLr llord de muil 

(de9i in exe'mplele cercetate pini acum plante tipice de mull n-au lost 

grisite ). 

Arbore,tele de acest tip au fost identi,ficate pind in prezen't la altitudini 

rle I350-l 450 rn, pe expozi{ii nordice gi nord-vestice, cu incliniri repezi 

pi foarrte repezi. Solurile sint podzoluri de destruc,{ie sar-r brune-alpine 

Irumilere, mijlociLr-profunde, cu textur.a ugoari, schelete sau semischelete. 

Srrbstratrrrile sitrt reprezentarte prin roci acidei-gnaisuri gi qisturi crisialine- 

149

Arbore,tele sini cornp,use din mo'lid gi fag in proporfii variate. La virste 

ceva mai inaintate, cele doud specii se diferen,fiazd ca dimensiuni, fagul 

riminind in etajul domi'nat. 

Consisten{a nalurald de 0,7-0,9. Pro'ductivjtatea este inierioard \a 

lmbele specii, totugi la molid ceva mai buni ; ace'asta se exp,lici prin 

faptul cd fagul se gdse_ste aici la limita extremd. Arborii do mo,lid sint 

ceva mai bine confo'rma{i decit in tipul asemindtor de mrolidig pur; in general, 

sint dretp,{i gi mai bine elaga{i. Fdrd indoiald, acoasta se dato,re$te 

influenlei favorabile a lagului. Fagu,l, in schimb, are trunchiuri strimbe" 

noduroase .si slab elagate. Lemnul de molid se poate folosi pentru construoiir 

(binein'feles, numai uLlizdri locale); fagul Iurnizeazd, numai material 

de foc de cralitate inferioard. 

Qegenerarea nalural| se produce in condilii grele. Tinererturile de 

molid lipsesc aproape cu totul, cele de fag sint pu{ine 9i se dezvoltd prost. 

Subarbcretul lipseste. Pdtura vie este slab reprezenla'td, mai mul,t in 

petece; se compune din : Lycopodium selago, Luzula albida, Calamagrostis 

arundinace'a, Oxalis ocetosella, Soldanella montana, Vacctnium mgrtillus, 

Homogyne alpina e'tc. Dintre mugchi se gbse,sc : Rhytidiadelphus triquetrus, 

Dicranurn scoparium, Polytric,hum communc eIc. 

Arborertele de acest tip indeplinesc un rol do proieclie important. 

40. MOLI/DETO-F,4GET CU VACCINIUM MYRTILLUS 

Acesta este un tip in,termediar intre molidigul pur gi fdgetul pur cu 

Vaccinium myrtillus,'n-a iost studiat amdnun(it pinZi in prrezernt liind foarte 

rar intiln,it. 

Arbore'tele de acest tip au lost identiiicate pind in prezent num,ai in 

Carpalii Meridionali, la altitudine de I 000-l 100 m, pe expoz,ifii um'brite" 

cu panto variate. 

Arborete,le sint compuse din molid 9i iag, amesieca{i in propor}ii aproximativ 

egarle ; diseminat se mai gdsegte bradul. 

Consisten{a naturald este redusd, de 0,6. Creg,terea e,ste ince,atd, prodttctivitatea 

- inferioarS. Artrorii au formo defectuoase, sint scunzi, co,nici' 

foarte slab elagali. Nu se poate obfine material de lucru. 

Qegenerarea naturald a speciilor principale n-are loc ; in schimb, se 

instale,azd ceva puierfi de brad. 

Subarboretul lipsegte. Pdtura vie esrto reprezenlald printr-un co\"or continuu 

de Vacciniurn mgrtillus, la care se asociazd Deschampsia flexuo,so 

in cantitate destul de mare. Desiul de dezvoltatd este ;i pdtura de mugchi, 

formatd m'ai ale,s din Entodon schreberi. 

Acest tip joaci un rol important in p,rotecfia solului. 

C. CHEIA PENTRU DETER.MINAREA TIPURILOR DE AMESTEC DE MOLID, BRAD 

$I FAG, UNEORI $I ALTE RA$INOASE ST FOIOASE 

(trei specii ln proporfie de cel pulin 0,2 fiecare sau 4-5 specii, dintre care cel pufin 

trei in proporfie de cel pufin Q2, iar celelalte - cel pufin 0,1) 

1. - Productivitate superioard la toate speciile; in amestec uneori 

taricelo; pdtura vie din p,lante de mull. 

4'. AMESTEC NORMAL DE RASINOASE SI FAG CU FLORA DE MULL 

- C,el pulin la fag, prodirctivitate mijlocie ori inlerioard. 2 

150

2. - Productivitate superioard la rdginoase, mijlocie sau inferio'ard 

la iag (nordul ldrii) . 

- Productivitatenii.itocie 

la rhginoase, mijlocie sau inlerioard Ia 

iag 

3. - Productivitaie mijlocie la iag ; soluri cu tendinle de hleiz,are 

in proiunzime gi inmldgtinare la supraiati ; in pdtura vie flord 

de-mull, dar gi cu unele specii hidrolile. 

42. AMESTEC DE RA$INoASE SI FAG, cu FLoRA DE MULL "ijr?ii# 

- Productivitate inferioard sau cel mult mljlocie la f.ag; soluri 

lird tendinle d'e hleizare 9i inrnlig'tinare ; pdtura vile din llord de 

mrrll tipicd. 

43. AMESTEC DE RASINOASE $I FAG, CU FLORA DE MULL DIN NORDUL TARII 

4. - 7n pdtura vie predomind Rubus hirtus,la care se-ad.augd destul 

de inulte speciii de mul'I, da,r gi unele plante aoidofiile. Pro'ductivitatea 

mijlocie la toate speciile. 

44. AMESTEC DE RA$INOASE SI FAG, CU RUBUS HIRTUS 

- In pd,tura vie predomind Gramineae sau specii de Luzula: dar 

unebri gi planie de mull desiul de multe 

5. - In pdtura vie predomind Festuca siluatica, apoi.calamagrostis 

orundinocea gi specii de Luzula. Prod,uctivitartea mijlocie la 

toate speciile. Soluri cu pu{in schelet. 

45. AMESTEC DE RASINOASE SI FAG CU FESTUCA SILVATICA' 

- In pitura vie pl'edomind specii de Luzula. In amestec, uneo'ri, 

pinul silvestru gi mesteacdnu'l. Productrivitate mijlocie la rdginoase, 

interioard la fag. So'luri scheleto-pietroase. 

. 46. AMESTEC DE RASINOASE $I FAG PE SOLURI SCHELETE 

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE AITESTEC DE InOLID, BRAD $I FAG' 

UNEORI SI ALTE RA$INOASE 9I FOIOASE 

l/. AMESTEC NORMAL DE RA$INOASE 

FAG CU FLORA DE MLTLL 

BIBLIOGRAit'lE. Brddet amestecat cu Oxulis acelosella (ffi) 

Molidig amestecat cu Oxalis acelosella (84) 

Brddet amestecat (cu lag 9i molid) cu Oxalis acetosella (321 

Molidig amestecat (cu brad 9i fag) cu Oxalis acetosella (32) 

Amestec de molid cu lag 9i brad cu llord de mull (l7l) 

Molideto-brddet cu iag gi Oxalis acetosella (172) 

Piceelum cwnpositurn oxalidasum (32\ (80) 

Abietum cornpasilum oxalidosum (32) (80) 

Pic eeto-abietum-l ageto-oxalidosum (17 2) 

Vlajnaia bucovo-pihtovaia ramen (l6l; 

Vhjnaia elovo-pihtovaia bucina (16l) 

o 

4

. Acest tip a ,fost pin_d 

.in 

prezent cercetat rnai mult in carpatii i\Ieridionali, 

unde este destul de riispindit. El se situeazd, fdrn disiuiie, intre 

braderte ,sr idgete normale cu flord de mull de o parte 9i molidi;uri norrrrale 

cu Oxalis acelosella de oartea ce'alaltd, 

Arboretele din acest tip au lost identiiicate 1a altitudini de i 000l.!00 

m,_pe expozifii variate, dar nrai mult pe cele insorite, cu inclin,atii 

diJerite, de obicei slabe ori moderate, adesea ia poalele versantilo,r sutr irt 

alte loc.ttri, agezate si ierite de erozirrni. Solrriile sirrl brrrne podzolite. 

brune slab acide, brune-g;ilbui moderat acide, protunde sau foarte profr,rnde, 

Itrto-nisipoase, uneori sernischeleie sau slab- schelete. Strbstrattirile sint 

reprezentate :zentate prin conglomerate 9t gresii calcaroase. 

Arbo'retele Arboretele sint compuse din rnolid, molid, br,ad si 9i gi iap ia,g, in p'r p'roporfii aproxinrativ 

ega,le; fagul de la o virstd rirnine in al doilea etai. Disemiria't se 

mai gdsesc paltinr.rl gi r,rlmul de munte; in unele regiuni se adaugi laricele" 

care se poate ridica la propor{ii de facie's (Br-rcegi). 

Co'nsistenfa narturald a arbo'retelor e,ste 0,9-1,0. Prodrrctiviiatea superioarS, 

dar la fag rdmine ceva in urma rSginoaselor. Arborii sint birre 

c.on{ormali, cu trLrnchiuri drepte, cilindrice gi'bine ela,ga,te. Se cb{ine rnateriai 

de lucru de ca,litate superioari, atit la rigino,ase cit gi la fag. 

Re'generarea naturala se produce in b,une condilii. Se insialeazd usor 

puie't.ii celor trei specii principale, de asemenea paltinul 9i ulrnul. Bineirr- 

{eles, in masiv strins semin}isurile nll se dezvoltd gi rrim,irr pipernicite. 

Uneori se obserr'5 predominarea netd a Iaguh-ri in tinereturi ;- ar exista, 

deci, o tendin{a de suc'cesiune spre iIget. 

Subarboretul este slab reprezenta,t prin exenrplare izolate de zmeuf, 

coacd.z de munte, tulrchind, caprifoi (Lo'nicera nlLosteum),,soc rogu etc. 

Pitura erbacee este puterntc dezvoltatd, iorurind uneol- un covor conir'nLru. 

Predomini Oxalis acetose/la, pe lingd care se urai gisesc: Dryopteris 

IiLix mas, Paris quadrifotia, Qubus'hirtu{. Alercurialis pZreruis, G6ranium 

robertiar:um, Ramischia secunda, Veronic'a urticilolia, Pultttonaria rubra, 

I-atnium galeobdolon, Satuia glutinosa, .Asperula odoralq, Senecio fuchsii 

etc. Mugchii sint slab reprezenta{i prin perni{e izolate de: Eurhyrtchiunt 

strialum, II glocontiurn splendens, Rhlltidiadelphus lriquetrus, I)[cranurn 

scoparium, Polytrichum corimune etc. 

r'2. AMESTEC o$8't8l;?t,t,lrHi^cu FLORA DE MULL. 

"t 

Acest tip de pidure este pufin studiat pind in prezent. El a lost identificart 

nrirnai in nordul Moldovei. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 600-1 000 m, mai ales 

in plrtile inierioare 9i mijlocii ale versantilor cu expozi{ii variate gi pante 

moderate, de obicei in apropierea piraielor. Solu,rile sint brune-gdtlbLri hleizale 

in proiunzime, ceva mai rar brune hleizale in proiunzime sau inmligtinate 

la suprafa{d, brune-gilbui inrnldstinate si, in fine, brune-gdlbui tipice 

(cele drn urmd in petece mici ) ; sint prolunde sau mijlociu profunde, 

lutoase sa,u luto-argiloase, slab schelete sau semischelete, cu tendinf a 

spre drrenaj insuficient. O distrugere a arboretului provcaci inml{gtinarea 

sau hleizarea puternici, care scade repede productivitatea staliunii gi im- 

r52

piedica regenerarea natLrrald. Substraturile sint reprezentate prin coluviuni 

nrarnoase sau marno-gresoase, 'rareori prin coluviuni slab acide. 

Arlroreteie sint coutpuse din nrolrd, brad gi fag, arnesteca{i in p,ropor{ii 

aproximativ egale. 

Consisten{a naturalS a arbore,telor de 0,8- I ,0. Productivitatea este 

srrperioard la rdgino,ase, mijlocie la fag ; din aceasI6, cauzd, Iagul de la o 

virstd se diiererrlrazA ca al doilea etaj. Arborii de riginoase sin,t bine coniorrnalr, 

cu trunchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate ; se cbtine material 

de lucru de bLrnd calitate. La fag coniorrna{ia trr-rnchiurilor este mai pu{tn 

bund ; lemnul este bun numai p€n,tfu {oc. 

Rege,nerarea naturald a tuturo,r speciilor se produce in condi{ii bune, 

'dar, in cazul cind nasil'ul rdnt?ne prea deschis rrn timp indelungat, regenerarea 

nu ntai poate avea loc. 

Subarboretrrl este slab reprezentat, prin exemplare izolale de scorrt; 

de rrrrnte, soc rogu etc. 

PdtLrra vie este prrternic dezvoltatd ; este io'rmatd in mare parte din 

plante ohignuite de mull, avind aspectul aserndndt,or cu trpul precedent. Se 

irdartgd, insd, o serie de specii hidrofile, ca: Equisetum palustre, Carex 

rcmoita, Chrysospleniunt aLternifolium, Myosotis palustris etc. In supraiefele 

exploatate ndvblesc plantele hidrcrfile de locuri deschise. 

N.B. Descrierea dupi dalele proiectanfilor de la i!l.U.F.-ul Suha. 

T 

Mai trebuie rneniionate pe scurt unele arbore,te intilnite pe sr-rprale(e 

rnicr in Bucegi. Nu sin,t date suiiciente pentru a se putea decide dac?i ele 

indeplinesc condifiile necesare pe'ntru a fi considerate ca tip aparte. 

Arboretele sint compuse dintr-utr amestec de brad, iag gi molid in 

proporlii varrabile, la care se adauga laricele totdeauna in cantitate r-nrc2i 

(0,1 cel nrult) ;i paltinr-rl de munte diseminat. 

Con-cisteflta este nricd, de 0,5. Productiviiate infen'oari. Arborii att 

Icrrne nesatisiScdtoare, cu trunchir-rri strimbe 9i coronamen,te turtite ; larice,le 

este insdbiat la bazd. 

ln srrbarboret, sdlcii (Salix capraea, S. silesiaca), mdceg de munte, 

znreur'. scorlis de rnunte. P5tula vie din prlante de mull. 

Astiel de arborete se gdsesc fragmen,tar pe versan{i foarte repezi sau 

po,r.irni- trri cu sti'ncirie de co'nglomerat calcaros gi pufi,n humus de calcar 

printre pietre. 

4.?. ,AI1ES'|EC DE RASINOASE SI FAG, CU FLORA DE MULL, 

DIN NORDUL TARII 

EIRLIOGR.4 I:lE. trlolidig cu brad 9i lag (78) 

Acest tip de pidure a fos,t identilcat pind in prezent numai in nordul 

Iloldovei, unde inlocuiegte tipul normal, descris mai sus. 

Arboretele cerce,tate au iost ideniilicarte la altrtudini de 950-l 200 m, 

pe expozrlii dilerite gi pante repezi ort loarte rcpezl Solurile sint brune' 

gdlbui, uneor,i in dilerjte grade de podzolire, mijlociu profunde, pe alocuri 

superliciale, lutoase cll oarecare confinut in schelet. Substraturile sint reprezentate 

prin roci cu confinut de catcar. 

153

Arboretele sint compuse din molid, brad 9i fag, in proporlii apro,ximativ 

egale; diseminat se gdsegte paltinul de munte, care se poate ridica 

gi el citeod atl la propon{ie ceva mai mare. 

Consistenla na;turali do 0,9-1,0. Productiviiatea este superio,ard la 

rdginoa-se, de obicei inlerioari sau ce,l mult mijlocie la fag : din aceasti 

caugd fagul de la o virstd rdmine in etajLrl dominat. Forma arborilor este 

irumoasd la rdginoase, cu trunchiuri drep,te, cilindrice 9r bine elagate ; se 

poate obfine material de lucru de calitate superioard. La fag, formele sint 

nesatisfdcdioare, cu trunchiuri strimbe, conice gi insulicient elagate ; nu se 

po,ato ob'{ine decit lemnul de loc de calitaie mediocrd. 

Qegenerarea naturald se produce, in ge'neral, in bune co'ndrlii. Seminfigurile 

se instaleazd ugor gi uneori ajung sd formeze un subetaj continuu. 

Se pdstreaz6, in majoritatea cazurilor proporfia speciilor din arbo,retul 

bitrin. 

Subarboretul este pu{in dezvoliait, lormat din exemplare izolale de 

1n_bce',s de munrte, zmeur, co'acAz de munte, tr-rlichind, soc rogu, capriloi 

( Lonicera xgloste'um) etc. 

Pltura erbacee este bine dezvoltatd, Iormatd din plante de mull, ca : 

Oxalis acetosella, Geronium robertianunt., Aspe'rula odorota, Laniunt maculatum 

e'tc., precum .si din une'le specii acidofile, ca Luzula albida, So,ldanella 

montarw, Ho,mogyne olputa, Ilieracium transsiloarLicurn, H. bifidunt 

etc. Muschii sint pulini, reprezenta{i prin perni{e rare de : Entodon schreberi, 

Eurhynchium striatum, Hyloco,mium splendens, Rhy,tidiadelphus triquetrus 

e|c, 

44. AMESTEC DE RA,$TNO.ASE Sr FAC CU RUBUS HTRTUS 

Acest tip de pddure ia n,agiere prin introducerea molidurlui in brddeto- 

Idget cu Rubus hirtus (c'are, la rindul lui, apare in urma introducerii bradului 

in fdget pur cu R. hirtus). El es,te rellativ rar 9i a fost semnalat pi'ni 

in preze'nt ntumai in Carpafii meridionali. 

Arbnreitele cerceilaite se gdsesc la altitudini de 1 200-1 450 m, pe expozi{ii 

variale - mai des insorite -;i pante repezi-foarte repezi. Solurile 

sini brune tipice, brune podzorlite ori brune-gdlbui, mijlociu profunde pini 

la profunde, de obicei cu un co,n{inut apreciabil , de schelet. Substraturile' 

sint rep,reze,ntate prin marne gi gresii calc,aroase. 

Arbore'tul esie comp'us din molid, brad 9i fag in propodii aproximativ 

egale; diseminat se gdse.sto uneori aninul alb ,si rn2i rar larricele (Bucegi). 

Consistenfa naturald de 0,8-0,9. Productivitate mijlocie, la fag ceva' 

mai micd decit la ri;inoase. Arborii de morlid 9i brad sint bine conlorma(i, 

cu tulpini drepte, cilindrice si bine elagate ; se o'btine m,atterial de lucrrt 

de bund calitato. La lag lormele lasd de dorit, elagiajul se face slab, se' 

obfine numai lemn de loc. 

Qegenerarea naturali se produce in condi{ii desiul de bune. Se instaleazd 

serninfig,urile celor trer specii principale, uneori gi cele de pal'tin de 

munte, ulm de munte, anin alb. Bineinieiles, in masiv inchis seminli;urile 

nu so dezvolta gi se rdre,sc repede. 

Subarboretul este reprezentat priir exemplare rare de: zmeur, cunil* 

nifi, coacdz de munte, tulichind, caprifoi (Lonicera xylosteum, I'. nigra), 

soc rogu etc. 

t54

Pdtura vie egie bine dezvoltatd, iormartd, in primul rind, din Rubus 

hirtus, la care se ad,augzil. Calomagrostis arundinocea, Carex siluatica, 

Euphorbia amggdaloides, hlercurialis, perennis, Impatiens noli-tangere, 

Saloia glutinosa, Asperula odorala, Camponula abietina, Chrysanthemum 

rolundifoliunt. etc. 

45. .{MESTEC DE RA$INOASE SI FAG CU FESTUCA SILVATICA 

BIBLIOGRAFIE. Figet a,mestecat cu Fesluca silaatica (80). 

BrEdet amestecat at Fesluca siktatica (BO\ 

Fdget amestecat (cu brad 9i mo,lid) cu Festuca (32) r 

Brddet amestecat (cu brad 9i molid) cu Festuca (32) 

Molid in amestec cu brad 9i fag, cu flora din ierburi (171) 

iif:i# :##:x:# !:t:::i:::r .!1? ,s? 

Acest tip a fost identiiicat pfnd in prezent numai in 

dionali, unde este destul de rdspindit. El provine, desigur 

cu Festuca siloatica, in care srau ifltrodus r5$inoasele. 

Arbc,retele cercetate se gdsesc la altit,udini de 1000-1 300 (1450) m, 

pe velsanli cu expozi{ii dilerite - Carpalii .Lleridin 

tigertul purr 

dar mai des cele insorite - cu inc;lina{ii 

de la rnoderate la repezi, Solurile sint brune podzolite sau brtrn+giitbui 

acide, mijlociu-pro{unde sau proiunde, lutoase, slab schelete. Substraturile 

sint reprezentate p'rin noci bazice - calca're, conglo,merate gi 

gresii caloaroase; rareori se intilnesc roci acide, pe care acest tip de pddure 

se poate instala numai in loc'uri mai agezala cu depozite coluvi,onare, 

Arboretele sjnt comptrse din molid, brad 9i fag, aproximativ in propor{ie 

egald ; fagul de la o virstd rlmine in etajul al doilea. 

Consis,tenta nalurald 0,9-1,0. Productivitate mijlocie,la lag ceva mai 

micd decit la rdginoase. Arborii sint, in majorita,te, bine conformafi, cu 

trunchiuri drepte, cilindrice gr bine elagate ; la fag, ins5, sint gi multe 

exemplare riu coniormate gi slab e,lagate. F(dgt'noasele Iurnizeazd material 

de cherestea destr-rl de bun, fagul - lemnul de loc gi prea pu{in de lucru- 

Ilegenerarea naturald se produce in condilri grele, din caoza in{elenirii 

solului. Nunrai acolo, unde pdtura vie este intreruptd, instalarea semin,{igurilor 

este ceva mai ugoaril. 

Subarboretul lipsegte. Pd,tura vie puternic dezvo,ltatd, iormatd dintr-un 

covor continuu de Festuca siluatica,'se mai adaugd: Calamagrostis arun' 

dinacea, Luzula albida, Luzula silootica, Carex pilosa, Dentaria glanrlu' 

losa,, Rubus hirtus, Euphorbia amygdaloides, Oxa'lis acelosella, Pulmomaria 

rubra, Lamium galeo'bdo'lon, Galiunt schullesii, Mycelis mura:lis, Hieracium 

transsiloanicum etc. ,tolLrgchii sint re'prezentaii numai p'rin perni{e rare de 

Eurhynchium striatum. 

46. AMESTEC DE RASINOASE 9I FAG PE SOLURI SCHELETE 

B I B L I o G R A F t E' Motictie 

^^T::;;x:r"";,::;i,:;r#'ftrr\"') 

Acest amestec reprezinta un tip de pddure destul 

tilicat pind in prezenrt atit in Carpalii Meridionali, cit 

t'55

Arboretele cercetate se gdsesc la arltitLrdini de 850-1 300 (1400) m, 

pe expozi{ii insorite - sudrce si vestice - cu inclinatii de la uroderare 

la ioarte repezi. 

_Soh,rrile sint brune sau bnrne,gdlbui, acide, slab podzolice,.pr,olunde, 

scheleto-pietroase. Substrarturile sint reprezentate prin'gresii 

silicioase, grcsii calcaroase si marne. 

Arbcrete,le sint conrpuse drn molid, brad 9i Iag in proporiii aproxinrrtiv 

egarle; disernina{i se nrai gdsesc paltinul de munte, iar in -unele 

re'giurri, pinr-rl silr,estru gi mesteacinul (vrancea) ; uneori se lormeazii 

iacjesuri, unul cu pin silvestru, al doilea cu pin gi mesteacdn. 

consisten{a naturald a arbo,retelor este 0,9-1,0. Prodr,rctivitatea este 

tnijlocie la rdginoase, inferioara la iag. Arborii de riginoase sint bine 

'conforma{i, cu. trunchiuri drepte, cilindrice 9i, de obicei, bine e,lagate ; 

runeori elagajul lasd de dorit; se poate obtine rnaterial de lucru de luna 

calrtaie gi in proporlie ridicata. Fagul are, in ge'neral, Iorme defectuoase, 

crr trrlpinr strimbe gi corroane prea dezvoltate, 

-din caLrza elagajuirrr insr-rfrcrent 

; nu poate iurniza decit lemn de foc. 

Trebuie sd se men{iomeze cd, de obicei, in arborete de acest tip repartizarea 

speciilor 9i imp,lici,t structura variazd. mult pe distan{e scurte ; istiel 

se creeazd^ aproape aspecrtul unui complex mozaicat de tipuri. Fagul este 

'locaitzat, in g_eneral, in al dorlea etaj, dar pe alocuri iipseste lproupt: 

tolal;.pe'linga por{iunr intim amestecate cu participarea tituror spêciilbr 

se,rnai gdsesc. petice de molid cu pu{in i'ag, petice cu predominarea fagului, 

pelrtc de brad prrr sau de piu pur. 

F(e'qenerarea naturali se produce in condi{ii destr-rl de bune ; dar, 

rncdidrrl se instaleaza nunai in ochiuri, pe cind bradr-rl 

'rispindiii 9i fagul pot fr 

pe toati suprafaia. Predomind, de obicei, tinere'turile de brad 

.dar 

; 

sint gi cazuri cind molidr-rl, bradul gi iagr-rl se rcgenereazd la fel, pastrind 

propor{ia din arboretul bhtrin. 

Subarboretul lipsegte aproape total ; cel nrult se gasesc exenrplare rare 

,dc, agrig si tulichind. 

Pdtttra erbac.ee erLracee este uneorr destul de abundentd, in alte cazuri. rard. 

Ea este constituiti dintr-un amestec de specii acidoiile cu plante de urull. 

LJttetrri pretlorrrirrl Luzula ulbicla si Calamagrostis arundin,acea, i1 ailte 

cazuri, 'l,uzulq siluatica, Saluia giutinosa, Adenostytes kenrcri, Seniao 

,.f uchsii etc.; se nrai adaugd: Dryopteris filix ntos, porystichurn braunii, 

;l.tltyrium lilix femina, Miliunt effusum, PoLygonatum oerticittatum, paris 

'quadnfolru, stellaria nemorosa, Acloea spicala, Rubus hirtus, folercurialis 

pereruiis, Geranium robertianum, oxalis acetosella, circaea alpina, Rorrtischta 

secunda, Sanicula europaeo, Pulrnanoria rubra, Srymphylunt cctrda- 

Ium, Lamium galeobdolon, V.eronica olficinalis, Vaccinium myrtittus, 

Asperula odctrata, hlycelis muralis etc. ; dintre mu.schi apar ici-colo perniie 

rare de Hylccomiurn splendens gi Dicranum scoparium. 

N.B. Descrierea, in parte, dupi ing. V. Leandru (in litt.). 

'brad, 

In Banat, la poalele Xluntelui *,., uu fost semnalate amestecuri de 

molid ;i fag, pe terenuri stincoase, de gistr"rri cristaline puternic friminlate. 

Produc,tivitaitea arLwretelor este inferioarl. Pltura vie este loarie 

caracteristici, constituitd dintr-un covor continuu de mugchi, mai ales 

156

I sotlrccium ui

7. - ln amestec brad cu dilerite foioase, gorun, carpen, anin, ulm 

de,mu,nte, paltini, lei,.frasin_etc. ; une6ri brad,ul,'fagul 9i goru_ 

nul sint mai ab,unden{i, res,tul disermrnat. 

53. BRADET AMESTECAT 

- In amestec fag cu .ulm de munrte, pal,tini, jugastru, tei, frasin 

etc.; totdeauna 9i brad, dar in cantitate rni.? tO,it. 

F. DESCRIEREA TIPURILOR DE BRADETO.FAGETE $I 

CU DIVERSE FOTOASE 

54. FAGET MONTAN AM.ESTECAT 

47. BRADETO.FAGET NORMAL CU FLORA DE ,NIULL 

AMESTECURI DE BRAD 

B I B LI O A R LF I E. Fag-brad, p.p. (133) 

Fdget cu brad (7S) (l7l) 

Brddet cu fag (28) 

Fdgeto-brddet cu flord d,e mu[ (32) (80) (t2l) 

Brddeto-faget cu Oxalis acetosella (K) 

Brideto-fdget cu Oxalis (32\ 

(l2tl (172) 

Fagetum dacicum abietetosu.m, p.p. (9) (10) 

Faget*Abietwn asperuletosum (32) (g0) (i2l) 

Abieto-Fagetum oxatidosum, p.p. (32) (S) 

Abielo-F-ageturr (10) 

Vlajnii bucovii pihtaci (t6l) 

Vlajnaia pihtovaia bucina (16l) 

(til) (172) 

ttg d_u_,qd9ure 

-..r..f:::1, este. larg rdspindit in mun!ii no;tri, in special in 

tiuour larn. pl 9s19, rndiscutabil, un tip jntermediar intre brddet normal cu 

rrora oe muil gt lagst normal cu flord de mull. 

Arb'oretele cencqt_atg s9 

.gri^splc la altitudini de (200) 

(l400).m, 

800-1 200 

in sudul {irii, 9i dc" 600-1 200 m i;-;o.a"r i,i,'pe versa'ii cu 

expozi!ii diferite (spre limita supcrioard a rdsp,inaiiii iiburui mai mult 

r,nso.te), mai mult,.,p,1. pante. mici. gi locuri a-9ezate, mii rar pe pante 

repezi ; -se urcd la altitudinr mai mari in locuri adapostite, ieri,te de curenti 

reci. Solurile sint brune tipice, podzolice sau slab i"ia", u*i,.:g;ldi:';;;i 

r_ar brune-ruginii,. d.e,la^ intltoiiu pro,iunde i;-1";;6-'p;;;;,G; 

uneori 

lrt";;;, 

ou ceva schelet. Substraturriflb sint reprezenfate, a'e o,uicei,'pii"-io"i 

cu conlinut ridicat in calcar - conglomer'ate gi gresii calcar,irG,--.orrviuni 

calcaroase, calcare titonice, *u-i ,u, gresii silicioase, conglomerate 

gresoase, gisturi cristaline. 

Arboretele sinrt co,nstituite din br,ad_gi fag, amesteca{i in proporlii 

diferite. Diserminat se mai gdsegte paltinul'de frirnte, .*ilm carpenul gi 

aninul negru. 

- 

consistenifa naturalr de 0,8-0,g. productivitate superio,arr ; to,tu9i, 

lagul rdmine ce,va in urmd gi la o virstd mai avansatd se diferenliaza Li 

al doilea etaj. Arborii sint bine conformafi, cu trunchiuri drepte, .ilildri"u 

gi bine elagate. Ambelg specii furnizeaz| remn de lucru de catilate superioarl 

9i in procent ridicral. 

{58

Qegenerarea naturald se produce cu ugurinli. ]n speci_al, serninfigurile 

de fag -sini abundente 9i, de obicei, intinse pe toatd supraia{a arbonetului. 

Fuiefi-i de brad se gdsesc mai f ar, de obicei in pilcuri ; dar, ciieodatd, tinereturile 

de brad devin atit de abundente, incit marcheazd indiscutabil Lrn 

inceput de succesiune spre brddet pur- Se mai gdsesc uneori puieli de 

rnolirl, rrlm de mttnte gi paltin de mutrte. 

Subarboretul este'r6prezentart prin exemplare izolate de scorug de 

rnunte, pldLrcel (Crataegus monoggna), z(near,.mdlin, salbd moale' soc 

comun, soc rogu, cllin, caprifoi (Lonicera xylosfeum).- 

Pdtura vie abundentd'este tormatd mai ales din Oxalis acetoselLc, la 

care in mod trecvent se adaugd in cantitate destul de mare Asper-ula 

odorata, apoi Luzula albida, L. silaatica, Allium ursinum, Dentaria bulbilera, 

D. btandutosa, Actaea spicata, Anemone transsiloanica, Chrysosplenium 

atterfrifoliunt, Rubus hirtus, Geranium robertianum, Euphorbia gnx,Agdaloides, 

Mbrcuriatis perennis, Pulntonaria rubr&, Symphgtum cordatum, 

L,antium' galeobdolon,' L. maculatuttt Saloia gtutinosa,^Styhg9. siluatica 

Jtc.. mugitrii sint reprezentali prirr pu{ine pefnite de st.ria' 

.Eurhynchium 

tum, Hgtocomium iplendens, Thuidium abietinum, Dicranum scdparium, 

C at in r ii.ea u nd u I at a', P I aEioc hi t a as p I e ni oid e s. 

45. BRADETO-FAGET CU FLORA DE MULL PE SOLURI.SCHELETE 

B I B L I O G R AF I E. Fag-brad, p.p. (133) 

In cadrul ames,tecurilor de brad gi lag, pe lingd un tip normal 49 

ptoductivitaie 

superioarl, larg rispindit, apare -in anumite condifii. edafice un 

tio tip c-eva ceva mai'rar mai rar de prodluctivitate 

P itate miilocie. De atttel, acesf te'nomen se 

itihr"gtu --- ---Acest'tip gi in alte cizuri (de exemphl,_mo!i1{1+1r.i .cu. 

Oxatis ace-tosella). 

de pddure a fc,st cerceta't 1a alti,tud,ini de 950-1 250 m, pe 

exoozilii varlabile, mai des cele umbrite, gi panie moderate pind la tepczi' 

Soiuriie sint br,une mode'rat podzolite sau brune-gdlbui' sche{ete sau schtrlsto-pietroase, 

de obicei superliciale ori mijlociu protLrnde. Substraturile 

sint reprezentate 

reorezentate Prin prin marne.9l marne $l gresll ii calcaroase. 

Aiboretele sint constiturte d-in brad gi lag ; diseminat se gdsegte pal- 

tinul de munte, mai rar carpenul 9i trasinul. 

consiste,nla -eite- nalurali de- 0,8-0,9. Productivitate mijlocie. Forma arborilor 

destul de bund la brad, cu trunchiuri drepte, cilindrice 9i bittq 

eiasate : la fa's, in schimb, trl-rnchiurile in rnajoritatea cazurlilor sint 

strimbe gi nodu"roase, cLt cofoane exagerat dezvoltate ; dar sint 9i .exem- 

"fuiu au fag bine corifo'rmate. Bradul -iutnizeazd material de cherestea de 

bund calitat=e, fagul, numai lemn de ioc. 

eegenerare{naturald se produce in.condifii g,rele 

.mai 

decit in tipul 

nor,nui-"oresp'nzitor. Se giSesc tinereturi de fag, brad, uneori ;i de 

ioioase de amestec' 

subarborstul este pufin dezvoltat, compus din scorus de munte, zmeur, 

cununi!5, - tulichind 9i soc roqu. 

Pdtura vie este destuil de abundentd gi lormatd din plante de mull : 

fuIeriuriatis perennis, Oxalis acetosella, Geraniurn robertianum, Circaea 

lutetiana, Rtibus hirtus, Euphorbia amggdaloides., Impaliens noli-tangere, 

Putmoiaria rubra, Saloia glutlnosa, Stochgs siiuatic'a. Lamiury ,galeo'bdolon, 

Asperula odorala efrg., la care se mai adaug1 9i LuzuLa albida. 

159

49. BRADETO-F'AGET CU RUBI/S HIRTUS 

itt utroG RAr- r t. (8 ) (l2t) (tT2\ 

Fdgeto-bridet cu Rubus hirtus (32) (80) 

I:agelurn clacicurrt abietetosuttr, p.p. l,J) 

Abielo-Fagelurn rubosum (801 tt2l) (li2) 

Fageto-Abietum rubosum (32) (&J) 

. 

A':est 

liq de pddure este frecvent in partea su

Brddeto-{agetul cu Festuca siluatic'a a to'st identiticat p'ini in prezent 

nurnal in sudul tarii ; aici este destul de rdspindit. Acest tip de pidure 

este de aproape jnrudit cr,r tagetr-rl pur c,u Festuca siluatica 9i provine, 

idrd indoiala, din introducerea nalurald a bradLrlui in acesta din ururd. 

Arbore,tele cercetate se gasesc la al,titudini de I 000-1 400 m, pe 

versanti cr: expozilii diferi'te, dar mai mult pe cei insorili, cu inclina{ii 

pindla ioarte repezi; cind inclinarea este slabd, se urcd pind in apropierea 

muchiilor, iar cind este prea repede rdmine in pdrlile inlerioare 9i mijlocii 

ale coastelor. Solr-rrrile sint brune-galbui acide sau podzolite, mai rar brune 

podzolite, mijlociu ,profunrde sau profu,nde, lutoa,se slab schelete. Subsiralurile 

sint teprezeniate mai des piin roci b,azice - conglo,merate si gresii 

calcaroase - nrai rar prin gistr-rri crisdaline. 

Arboretele sint compuse dintr-r"rn ame,stec de brad 9i iag in pr,opor{ii 

variate. 

Co,nsistenia nalurald de 0,9-1,0. Productivitate mijlocie; Iagul, insd, 

rdmine ceva in urma bradului gi la o virs d mai mare se diierenliazd, ca 

un eta j aparte. Forma arborilor este, in general, bund, ,cu trunchiuri 

drepte, cilindrice si bine elaga{e. Dar,. sin't gi destul de rnulte exemplare 

de fag rdu conforrnate 9i slab elagate. Bradul Iurnizeazd. material do lucrrt 

de caliiaie destLrl de bund ; lagul - lemn de foc,'cel mult, pufin materiai 

de lucru de caiitate mediocrd. 

Qegeirerarea se face, in general, in condifii grele, din sauza pdturii 

vii p,193 dezvo,ltate. Semin{rgurile de ,fag 9i mai pu{in de brad se instaleaza 

in locuri unde pdtura vie este initreruptd ; semin{igurile, o datd 

rnstalate, iurpiedicd instalare'a vegetaf iei erbacee, dar ele insegi nu se 

dezvoltd decit dupi intreruperea masivului. 

Subarboretul lipsegie cu to,tu,l sall este reprezentat prin exemplare 

izolarl,c de sco'rug de munte, mdceg de munrte e,tc. 

PItura vie e,s,te p,ute,rnic dezvo,ltatd, acoperind une'eri toatil supralafa 

solului ; este compusd mai ales din l-estuca siluattca,' se mai adaugl : 

Calanngroslis arundinacea, Luzula aLb[da, Rubus hirtus, mai pu{in : 

Carex -pilosa, Oxalis aceto'se'lla, Euphorbia amygdaVotdes, l,Ier6urialis 

pererutis, Saluia glutinosa, Lamlum galeobdolon, Pulntonoria rubra, Asperula 

odorata, ITiera'cium tra'nssih.tanicum, Mycelis mura'lis etc. 

* 

Ca o curiozitate trebuie sd f,ie notari cd in cuprinsul arbo,retelor de 

acest tip au lost gdsite mici porliuni cu co,ndilii edalice pu,ternic deosebite, 

anune pe podzorl de destruclie. Acest lr-rcru se oglindegte gi in compoziiia 

pdturii vii, irn care pre'd,o'nin;d Vaccinium myrtillus cu: Festuca 

sik,attca, Rubus hirtus gi Oxali's aceto,sella in car-rtttate mrc:i. Aspectul 

arboretului, irrsa, nu drierd dc cet din jur. 

Astiel de fragmen,te s-au gdsit in Bucegi, pe Valea Qignoavei, la altitudini 

in jur de I 150 m, p€ por{iuni mai agezate in apropierea iirului 

vdii. 

BRADETO-FAGET CU LUZULA ALBIDA 

Bl B LI OG R,4F I E. Brddeio-fdget cu Luzula albida ;i Calamagrostis aratdirtacea (Nl 

Figeto-bridet cu Luzula albitla 9i Calamagrostis arundinacee 

(32) (80) 

ll 

- tiP"11 dc Pbdure. - c.

Br.dde,{o-i6get cu Luzula neftrcrass gi Calanngrostis aruttdinacca 

(172) 

Figeto-brldet cu Luzula albida, p.p. (l2ll 

Abielo-Fagetwn luzuletoso-calamagrostidetosuttt (80) (1721 

Fageto-Abietum luzuletoso-calatnagrostidetosttm (32) (80) 

Fageto-Abietum luzuletosum, p.p. (121) 

Acest tip de pddure este destul de des inrtilnjri atit in nordtrl, cit 9i 

irr sudul {Irii. El este apropiat de figetul pur cv Luzula albida gi provine, 

desigur, din introducerea bradr,rlui in astle'l de fdgete. 

Rispindirea altitudinal5 a tipului de fa{d este largi, anume intre 

(650) 800;i 1250 (1400) m in s'udul {nrii 9i intre 600 Si 1200 m.in no'rd: 

se gdsegte pe expozi{ii diierite, dar mai des insorite, de asemenea gi pe 

pante. foarte dilerite, de la terenuri aproape gese pina la coaste foarte 

tepezl. 

Soilr-rrile sinrt brune 9i brun,e-gdlbui, tipice, podzolite aoide sart acide 

podzolice ; mai ra,r podzoluri gdlbui ; de obicei, sint mijlociu protunde 

sau proitr'nde, mai rar srrperficiale, nisipo-lutoase, semischelete ori schelete, 

uneori pie{roase. Substraturile sint reprezenlale prin gisturi cristaline, 

conglomerate gresoase, gresii silicioase, gnais, urai rar gresii 9i groholiguri 

calcaroa'se. 

Alfolgitele sint co,mp,use din brad gi fag, amestecali in drterite proporiii. 

Consisten{a naturald a arbore'telor de 0,8-0,9. ProdLrctivitate inierioard,, 

la brad spre limita de sus. Din aceastd, cauz,d, {agLrl rlmine irt 

rrrrn?i 9i de la o virstii se diferen{ieaza ca al doilea etaj. Bradul este incd 

de,stul de bine co,nlof rr,2t, gs trunchiuri drepte, dar, in general, slab 

elagate ; poate f,urniza lenrn de lucru de calitate mijlocie. Fagul, insd, 

are in mare parte forme defectuoase, cu trunchiurt strimbe gi slab e,lagate ; 

se gdsegie, totugi, un numdr de exemp'lare mai frumoase ; produce numal 

lernn de foc. 

F{egenerarea es,te, de obicei, diiicili din cauza pdturii vii p,rea puternic 

dezvoltatd. Dar, acolo unde aceastd plturd este mai rar5, regenerarea se 

produce destul de ugor, ceea ce dovede;te cd solLrl in sine nu es,te nefavorabil 

pentru instalarea semin{isurilor. Se instaleazh ambele specii, dar, de 

obicei, proporlia bradului cregte {aii de arboretul bdtrin, marcind o tendinfzi 

de succe,siune spre brddetul pur. 

Subarboretul lipsegte. Pi'tura vie este, de ob,icei, pu,iernic dezvoliatd, 

fornratd din Luzula albida,' Llneori esrte abundenta gi Calama:grostis arwtdirmceo. 

Se mai adaugi mul'te alte specii, dar in pu{ine exernplare, ca : 

Ilrachypodium siluaticum, I;estuca siluatica, Carex pilosa, C. siloatica, 

Polygonatum uerLicillatum, Rubus hirtus, Oxalis acetosella, Veronica montana, 

V'eronica urticifolicr , Pulmonaria rubra, Lamium galeobd,olon, Saluia 

glutinosa, IJieractun't transsiksanicum e,lc. Alugchii 5ips pprezenta{i prin 

perni!,e de: I{yLocomiurtt splendens, Eurhynchium slriatum, Dicronum 

scoparium, Polytrichum iuniperirutm, Pla:giochila asplenioides. ln unel)cazuri, 

insi, pitura vie este {oarte, sdracl, repreze.ntati n,umrai prin exemplare 

izolate de Luzula albida. 

162

52. BR,{DET]O FAGET CU VACCINIUM MYRTILTUS $I MU$CHI 

E t B L I o G R A F I E' 

T;i;::;:E:;,; r,2::;";;,,;;if;,!Tl,l;i;' 

Acesi tip este pufin rdspindit; a fost pind in prezent s,emnalat numat 

in Carpzrfii meridionali ; este pu{in studiat pind in prezent gi se descrie 

aici dupd datele sllmare cuno,scute. 

Arboretele cercertatese 

gdsesc 1a altitudini de 800-900 m, pe co'ame 

sau pe versanli nordici cu pante repzi 9i foarte repezi. Solurile sint podzoluri 

gdlbui, mijlociu p,roiunde sau su,perriiciale, schelete, pe sub,straturi 

de roci bazice. 

Arbcretele sinrt g6rnpllse din amestec de brad primul predorninii 

de o,bicei. 

Co,nsisrtenta natwald, 0,8-0,9. Productivita,te inie'noar5, dar spre 1imita 

de sus. Arborii de brad sint destul de bine c'o,nform'a{i, cu trunchiuri 

dreprte, cilindrice, de ob,rcei, bine e,lagate; lemnufi poate fi folosit ca material 

de lucru, de cali,tate mediocr?i. Fagul are in mare parte lorme nesatisidcii'toaro 

; in special este slab e,laga,t ; di le,mn de toc. 

Qegenerarea naturalA se poate produce in bune condi{ii. In urma ani- 

1or de iructificalie se instarleazd seminNiguri de fag, mai pufine de brad, 

rrrai mult o,ri mai pu{rn uniform repartizarte pe p€ toatd supratata ; da* sub 

unibra arb'oretului nu se dezvoltd, se rdresc 9i S1 rdmin piperniciie. Se gi- 

sesc 9i pu{ini puie{i de paltin de m,unte. 

Subarbore'tul lipsegte sau este reprezentat exemplare rare de 

alun, instalate ln locuri mai luminate. 

Pdtrrra vje este rard, formata din tute izolate de Vaccinium myrtillus, 

la care se rnai adaugd exemplare rare de Luzula albida ;i Rarttiscltia secunda. 

,\'lLrgchii .in1 dsstul de abunden{i, anume ; Dicra:num scopariuttt, 

Eurhyttchium striatum, Hyloco,miunt splende'ns, Mnium punctatum, Plagtochila 

aspleniotdes eIc. 

5J. BRADET AMESTECA'T 

In mun{ii Banaitului, pe platouri, 1a 600-650 m altitudine, s-au semnalat 

pe suprale{e mic.i arb,orete amestccatc de productiviiaie -"upet'ioarX, 

cu aproximativ 0,5 brad (localizal uneori in pilcuri pure) si 0,5 dir.erse 

foi'o'ase, mai ales iag, gorun, carpen gi tei pttcios, iar disemina{i, paltinul 

de munte Si ciregul ; caracteristicd este abunden'f a teiului arbrtstiv rn 

subarboret. 

Arboretele asemdnatoar€ p,21 a fi cele semnalate in Ocolr,rl Rigca din 

nordrrl A\o'ldovei, sub numele de tipul brad-fag in udi (ing. Z. Przerne!chi, 

in litt.). In aceste arborete, bradul gi fagLrl se anrestecd cu lrasinul, 

paltinul de munte gi de cimp, carpenutr, me,steacdnul, aninrtl (probabil 

negrLr), plopLrl tremrtrdtor, salcia (probabil cipreascd ), ulmul de munte 

9i marul pddure{. Productivitatea este superio,ard. Se obline lemn de frasin, 

ulm, paltin 9i anin de calitate srtperioari. Qegenerarea este ugoard si 

abund-entd ; plopu{ 9i carpenul arr tendin'!e invadante. ln subarboret - 

alun, singer, soc 9i cdlin. Se menlioneazd cd astie'l de arbore'te ar orcupa 

supraie,le mari.

So mai cunosc in Carpalii Orientali amestecuri de brad, fag gi gortrn ; 

elo n-au lost cercetate mari detaliat. 

l'oate aceste arborete reprezrntd' fdrd indoiald, cel pufin un iip de 

pidrrre aparte. Dar, in lipsa dateior suiiciente, ele se menlioneazd aict 

pe scurt. 

Din punct de vedere practic, acest tip este toarte interesant, fiiudci 

produce lemn de cali:tate, atit de brad cit gi de diverse fo'jo'ase valoro,ase" 

ca : gorun, irasin, paltin, ulm, anin, eventual tei etc. 

54. FAGET MONTAN AMESTECAT 

BI BLIOG RAI: I E. Fdgeto-brbdet cu Aceraceae (121) 

. Fdgeto-Abietum aceretosunx (l2l') 

Acest tip de pddure a fost descris in trecut sub numele de iigetobrddet, 

dar dupd concep{iile actuale trebuie privrt ca un fdgel a'mestecat- 

Actuaimente, in regiunea muntoasd de la noi, astfe'l de fdgete sint rare. 

De aceea nici n-au io's,t studiate am,tinun(it. Este ioarte posibil cd in viitor 

sd se giseascd, pe lingd aspectul descris mai jos, gi altele care sA colstituro 

tacie,suri aparte ale tip,ului de ia{d sa,u sd merrite sd iie considerale, 

chiar tipuri ap'arte. 

l:ip'ul de fa{d a fost identiiicat pind in prezeni in mun{ii Vrancei gi 

in muniii Birsei. 

Arboretele c,ercetate se gisesc la aliitudini de 700*1 100 (1200) nr," 

pe versanli cu expozi{ii diferite gi pante de la line la repzi. Solurile sint 

brune, brune-ruginii sa,u brune-gdlbui crude, de .la slabe acide pini Ia 

acide, schelete. 

Arboretele sinri compuse din tagr,rl predorrinant (de obicei, 0,4-0,6), 

la care se adaugd Acera:ceae - paltinul de munte, mai pulin cel de cirtrp. 

9i uneori jugastr',rl, insumind in total 0,2-0,3 ; se mai gdsegte bradul 9i 

ulmul de munte, fiecare in propor{ii de aproximativ 0,1, citeodatd 9i irasinu'l, 

care insd este mai des diseminat; diseminati mai pot li molidr,rl, 

ploprrl termu,ritor,'mesfeacS,nul, carpe,nul gi ieii (,puci,os gi cu fru'nza mare) ; 

dintre speciiile diseminate, mai frecventi si'nrt teii. Local, proporlia tagului 

poate sd scadd m,ult, mirin'du-se cea de carpen, plop, tei etc. 

Con-sistenta naturald a arboretelor es,te de 0,9-1,0. Productivrtate' 

mijiocie, chiar spre limita de sus. Arborii sint bine conio'rma{i, cu trr-tnchiuri 

drepte, cilindrice gi bine elagate. Se ob{ine malerial de lucnt de 

caiitato bund 9i in caniitate destul de mare. 

Qegenerarea nalurald. se produce in condi{ii bune, dar nutnai in locLtri 

mai luminate. Predo,mdnd categoric tinere,turile de fag, citeod atd 9i de 

brad ; mai rar se intilnesc 9i puie(i de alte specii, mai ales ulm si paltin 

de munte. Tendinia de succesiune spre lSget sau brhdeto-idge,t este evidenid. 

De aitte'l, aceste arbore,te au tndiscutabil o naturd relictica ; ele 

provin din vechile steierete antestecate din pertoada po,stglaciard xerotermicd 

(Lrn tel de sleauri de deal ), care se ridicau departe in regittnea 

montand. Trep'tat, speciile de steiar au dispdrut din compozfiia 1or, riminind 

insd pind in prezent unii insolitori ai lor, desigur in cantitate nai 

nrici ; in schimb, s-a mdrit propor{ia lagului gi s-au irr'trodus riginoasele. 

In rnod natural, aceste arborete evolueazd inevitabil spre figete cu riginoase. 

16{

Sr-rbarboreiul este neuniform ; pe ailocuri se 'formeazl desiguri de alun 

gi capriioi (Lonicera xytosteum), cu exempiare rare de zmeur, agrig 9i 

tulichinl ; in alte pir{i, insii, arbustii mari lipsesc cu totul, rdminind ntrmar 

exernpTare izolale de tulichini 

Pdturz vie este, de asenrenea, neuniiormd; este compusii riin plante 

de mull, fiind nai abundente : Mercurialis perermis, Oialis a:cetosetla, 

Ceran.ium robertiarutm, Lamiunt galeobdolott, As1rerula odorata, mai rar 

Dryopteris ftlix-mas, CaLa'magrostis arundir1flcea' MiLium elfusum, Stellaria 

nemorosa, Impatiens noli-tangere, Pulmonaria rabrd,, Symphgfum 

,cordatum, Sa:loia glu'inosa, Galium schultesii eIc.

CAPITOLUL X 

PINETE, AMESTECURI DE PIN CU FOIOASE, LARICETE, 

AMESTECURI DEt LARICE, MOLID $r ZttvtBRU 

(formatiile VII, VIII, IX, X) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE PIN SILVESTRU 

(alte specii la un loc in proporfie de cel mult 0,2) 

l. - Productivitate mijlocie. Soluri brune podzolite. Pitr-rra vie mai 

ales din Rubus hirtus, plante de mull, dar gi unele plante aci- 

dofile. 

- Productivita,ts inierioard 

2. - Arb'orii au lorme bune. Sorlul este podzo,l de distruciie, nisipos, 

profund. In pitura vie mai ailes Vaccirtiunt ntyrtitLr-rs, urreori 9i 

Calluna uulgaris. 

56. PINET CU V.4CCINIUM MYRTILLUS SI C,4LLUNA VULGARIS 

- Arborij de forme de,iectuoase, scunzi, conici, slab elaga(i. So- 

Irrri de al,td naturd 

3. - Terenuri de turbirie (tinov), format din specii de Sphagnum 

9i al{i mugchi. 

59. PINET DE TINOV 

- Terenuri stinco,ase 

4. - Stincirii de gresie. L'r pdtura vie mai ales Calluna oulgaris, 

alte p,lante acidolirle, 

iar pe alocuri mugchi abundenli. 

r66 

- Stincdrii calcaroase. Plante r",u;""il;;il:"*T;:t:T: 

{ini, in schimb lichenii sint u,neori aburnden{i. 

55. PINET CU RUBUS HIRTUS 

58. PINET DE STINCARIE CALCAROASA 

?

B. DESCRIEREA TIPURILOR DE PIN SILVESTRU 

55. PINET CU RUEUS HIRTUS 

BIBLIOGRAFIE. (1211 

Pinelum rubosunt (l2l) 

Acest iip de pinet a fost studiat in mun(ii Vrance,i, unde actualmente 

esie mai raspindit decit cele,lalte pinete. Da,r el reprezintd incontestabil 

arb,ore,te derivate, provenite din insdrnin{area pinuiui in terenuri dezgoli'te, 

rdrnase in urma distrrrge'rir pbdurii de alte specii. Dovada sint atit condifiile 

sta{ro,nale, cit gi ieno'menele de succesiune, care se observd actualmente 

in aces'te arbo're'te (de fapt, reinstalarea vechilor specii de bazdJ. 

Arboretele de acest tip au iost gisite la altirtudini de aproximativ 

700-1 200 m, de o'bicei, pe versan{i sr.rdici 9i platouri, excerp{ional si pe 

versan{i nord-estici. Solul este brun, podzolit, scherleto-pie,tros. Substratrrl 

esto reprezeniart prin gresie. 

Arboretele aLr tendin(a de a forma do'ui eta je', dar, de obicei, cel 

dominat este slab reprezentat Etajul dominant este consrtituLi,t din pin pLrr. 

Consisten{a este aproape plind. Productivitatea mijlocie, vizibil superiorard 

celorlalte p,ine'te (clasa a III-a de producfie, dupi tabefiele germane). 

Arborii sint bine confo'rma{i, drep{i, cilindrici gi bine elaga(i. Se 

poate o'b,{ine material de lucru de calitate bund gi in cantitate des,tul de 

l1lare. 

EtajLrl do'minat este iorma't din Iag, carpen, anin negru. 

F(egenerare,a pinului, deocarndati, se produce in condi!ii grele, din 

caLtza etajului dominat gi subarboretrrlui. In schimb, prin protec{ia o'ferita 

de acesrtea, este u;nra,ta instalarea semin,{igurilor din specii mai de urnbrl : 

molid, brad, fag, gorun, carpen, paltin de munte 9i de cimp, ulm de mttnte. 

Aces,te serniniiguri sint de,stui de abundenrie si rdspindite mai rnult ori 

n-lai putin unitorm pe toatd s'upra'fata. 

Astiel, tendinfa de succesiune este de pe acltm evidenti. S-au pLttLtt 

gisi si siadii rnai avansate, cu tinereturi de iag care incep sd cronstitttie 

rrn al doilea e,taj coniinuu. Inrtr-un all caz loarte interesa,nt (la poalele 

muntelui llun{igoare) se poate vedea ldmurit cd pinul, in expansiLtttea 

Iui, a ocrrpat cindva simultan atii un versant repede, destrrl de intins, cit 

;i rrn mic platoLr la picrorul 1ui. Pe versan't, cu podzol adinc, s-a re,alizal 

un pine't cu Vacciniunt myrtillus si Calluna oulgaris, foarte tipic, in care 

abra se observd acum p,u{ine exemplare tinere de molid, brad gi mesteacdn. 

Pe platou, cu un sol ooluvio,nat mai bogat, s-a lorma,t trn pinet de 

tipul de la{d, sub care s-a gi dczvo'lta,t un al doilea e'taj continuu gi des 

de molid, la care se adaugd ceva brad, nte,steacdn gi mai rar : iag, plop 

tremurdior gi scorug de munte ; tineret de pin nu existd de loc. Separaf ia 

intre cele doud arbo'rete este trangant5. 

Revenind la co'm,pozi(ia nrormald a pinetului ctt RLtbus hirtus, notiirn 

ci subarbo,retul es,te constituit din exemplare rare de ienupdr, alun, nraceg 

(Roso canina), scoruF de munte, salbd moa'le etc. 

Pdtrlra vie este bogaid ca numdr de specii, dar numdru'l de exemplare 

este mic. Caracteristrc gi constant este Rubus hirtus, neintilnit in alte 

pinete Se rnai gZsesc alte specii frecventte in celelalte p-inete, ca Ptertdium 

aquilitt,tun, Lttzuia aLbido, Vaccinium martillus, Ca:lluna uulgaris, 

etc., cit 9i multe p'lante de mull, ca: Milium effusum, Carex siktatico, C. 

r67

pilosa, Asarum europaeum, Anemone, nemorosa, Lamium galeobdolon, 

Asperuia odorata etc. Muschti sint pu{ini, de o'bicei numai perni{e rare de 

Hylocomi.urn 

'l'ipul 

sp,lendens si Entodon schre'beride 

fald reprezintA unul din cazurile rare, cind iipLrl derivat esic 

niai valoros din ptrrict de vede're econo,m,ic deci't orica,re tip de bazd, spre 

care s-ar putea indrepta succesiunea. Intr-adevdr, pir-retul de acest tip, 

indiscLrtabil, lurnizeaza ma;terial lemnos mai valoros decit rnolidigul saLr 

brzideiul in aceleagi condi{ii ; de ftiget nici nLr se mai discr-rti. 

56. PINET CU VACCINIUM MYRTITIUS $I CALLIJNA VULCARIS 

tslBLIOGRAFIE. P,inet cu afin qi iarbd neagrd (l2l) 

Pinetum (133\ 

Pinetum mgrtilloso-callunosum (121) 

Acest tip de pddure a fost studiat amlnuntit, pini in prezent numai 

in lnrrnfii Yrancci. 

Arbore,tele cercetarte se gdsesc la altitudini de 750-l 200 m, de obicei, 

pe expozi{ii sud,ice, mai rar srrd-vestice, ve,stice, excep{ional chi'ar nord-estice. 

Pantele, in majoritatea cazurilo'r, si'nt ioarte repezi, dar pe alocuri 

devin line, trecind cliiar in nricj plalouri. SolLrl este un r:odzol de distrLrc- 

!ie, nisipos, pro[und, tuteori scheleio-pielros. Srrbstratul in caztrrile studiate 

esla forrttat dirr gresie. 

Arboretul este constituit din prn srlvestnr ; uneori se gdsegte dise" 

rrr irrat meste acanrrl. 

Consisten{a este, in general, mici ; arboretele loarte bdtrine, mai des 

intilnite, capdtd aspeciul unor adevdraie rarigtr (pinh la 0,3-0,4). lrr 

acest din urmd, c.az apare, de obicei, u,n etaj ,do,minat, in care tot pinul 

este mai abundent, iar pe linga el se gdsersc exemp,lare izolale de : molid, 

brad, plop tremrtrZtor, scorug de munte etc. Cre,gterea pinului esrte inceati ; 

dar clasa de prodLrc{ie n-a putut li determinati, din ilipsa datelor de comparafie 

(arboretele cercetate pind acum sint toate prea biitrine, pen,tru 

a so putea utiliz:t tabelele exisie'nte) ; se poate socoti cd productivitatea 

este interioard. ln schin-rb, caLtate'a rnaterialLrh-r,i este foarte btrnii. Trrrnchiurile 

au lorme impecabile, sint cilindrice 9i destul de bine elaga e. 

F(egenerarea se produce in conditii destul de dilicile. Seminiigurile de 

pirn se instaleazd gre,u, totugi pr'edornind. Se mai g5,se'sc puie{ii de: molid, 

brad, fag, plop tremurdtor, mebteacen, gorun. Molidul, bradul gi iagul se 

inrstaleazl pi mai gre,u decit pi,nul, degi condiliile stalionale nu p,ar sd le fie 

nep,ortrivite. Arceasta ridjcd problema natr,rrii insdgi a tipr,rllui de tala gi a 

tendin{elor de succesiune in cadrul lui. S-ar putea presupune cI aceste 

pinete sint instala,te, cel pufin.in parte, in locul a'rboretelor de alie specii. 

Totu;i, ele nu se comporti ca adeviratele artrorete derivate. Tocmai, lipsa 

run'ui ienomen evidenri de reinstalare a s,peciilor din trecut dovedegrte cii 

pinetele de acest tip pot sh d,ureze in locul respectiv mai mult decit o 

srngura general te. 

S-au observai, to'iu;i, gi cazuri de inlocuire a pinului prin fag, care 

par a li relativ rece,nte. Ca gi in alte cazuri, fagul avanseazl incet, pe 

nr,arginea arboretelor invecinarte de pin, cucerind figii inguste. Din punct 

do vedere practic, introducerea unui procent oarecare de iag ar Ii bineveniti 

; d,ar, inlocuirea totald, ca ce.a observatd, reprezinrti categoric un 

168

leno,inen negativ, fiin'dcd se realiz,eazi tipul fdget montan cu Vaccinium 

mgrliiLus, de calrtate cu totr,rl interioard. 

Subarboretul lipsegte. Phtr-rra vie esie abundentd ; predomind de o'brcei 

Vacctniunt myrtiLlus, 1a care se asociazd CalLuna oulgaris gi Vaccinium 

oitis-idaea: fiecare din aceste doud spocii din rlrmd poate der,-eni gi 

ea predominantd, dar mai rar. Se mai adaugd Luzula albida, ceva mai 

rar Pteriditun aquilinum 9i Calamagrostis arundinac'ea. DinIre rnugchi : 

Dicranwn sco'parium, Ilylocontium splendens, Polytrichtun sp.; mai rar, 

dar uneori cu abunden{zi locala mare, Entodon schreberi. Pe alocuri se 

gzisesc 9i ,ceva licheni - Cladonia sp. 

52. PINET PE S]'INCARIE DI] GRESIE 

BIBLIOGRA.FIl'. Pi,net de stincdrie (121). 

Pinelum saxatite (l2ll. 

Crtat iSri nrinre (168, a). 

Acest tip de pddr-rre este relativ pulin raspindii ; in Vrance,a e reprezint\ 

adevdratul tip de bazd al pinete'lor ; de aici, pinul radiazd lormind 

arborete de ce'lelalte tipuri atunci cind isi gdsegte condi{ii prielrrice. 

Arbc.retele de acest tio an fost ideniiticate 1a altitLrdini de 800-l 050 m, 

pe expozi{ii sudice si sdd-estice, cu pante repezi, loarte repezi si chiar 

povirnite. Terenul este to,tdeauna presdrat ,cu stinci 9i pietre mari de gresie, 

printre care se glsegte solul de tipr,rl podzolului gdlbui, cu muli 

schelet. 

Arborettele sint cornpr-rse din pin, la ca,re uneori se adallgA mesteacln 

diseminat. 

, Consistenfa redusS, 0,5-0,7. Pro,ductir.'itatea inierioari; degi nu s-atl 

prrtrt face nici in acest caz determindri precise asupra clasei de .prodrrctie, 

e:r este in orjce caz inferioarZi fa{i de pinet cu Vaccinium myrtillus 

ii Cattuna uulgaris. Arborii sint drepfi, dar conici 9i slab elaga{i. Lemn 

de calitate nu se poate scoate, decit prea pu{in. De altte'l, acest lucru nic.i 

nu c,o,nteazd, fiindcd arboretele de acest tip indeplirlesc aproape exclusiv 

un ro1 de proteclie. 

Segenerarea es,te foarte dilicild ; se gisesq p-utili puieti 

..de 

pin ;i 

rnesteaian. Tineret de alte specii nu s-a ob'servat, deci nu existd tendinle 

de srrt'cesirtne. 

Srrbarbcretul lipsegte. In piitr-rra vie este nelipsita Calluna etulgaris, 

pe alocrrri foarte abundenrtd ; se mai adaugd Pteridiunt aquilinum, mar 

rar Vaccinium myrtiltus, V. oitis-idaea, Cala:magro'stis arundinaceo, Luzula 

albida, Cytistis htrsutus etc. Pdtura miLlscinala in unele locuri este 

bine reprezenta'td, Iorntind un covor continuu de Entodon schreberi qi 

Hypnuri cupressiforme, la care se mai adaugd Leucobryunt glattcunt ;i 

Thuiclium tamariscinum; in alte pir{i este redusi l,a perniie rare. 

* 

Aserninitoare cu tip,ul de mai sus trebuia sd iie pinetele de pe. serpentin 

din nordul Xloldbvei, descrise stlmar din punct de vedere fitosociologic 

(53). 

169

In arborete se gisegte diseminat molidul ; in s,ubarboret, cununila. 

Pdtrrra vie este compusd mai ales din: Rubus saxatilis, vaccinium mirtillus, 

v. uitis-idaea, Arctostaphylos uua ursi, apoi calamagro,stis aruidinacea, 

cytisus ctliatus, Moneses unifLora, Thymus baLcanu.s, Antennnria 

dioica. Pitura de mugchi este reprezentatd prin : Entodon schreberi, Hgtocomium 

splendens, Dicranum sco'parium. 

58. PINET DE STINCARIE CALCAROASA 

BIDLIOGRAFIE. Descris l6rd numire gtiinJifich (53) 

Pinetele de iru stincdrii calcaroase irebuie sd iie considerate oa url 

tip aparte de pid,ure. Ele au fost, de ase,menea, descrise sulrlar i,n nordrul 

Mold,ovei, dar se gdsesc gi in alte regiuni (de exe'mplu, Piatra Craiuluii). 

Artroretele descrise se co{xpun din pin, cu m'esteacdn 9i plop tremurdtor 

diseminali. 

In srrbarbore,t se gisesc bircoacea neagri (Cotoneaster melanocarp'a) 

gi cunrunita. Pdtura vie este relativ slab reprezenta'td, compllse mai ales 

d,in Carex humilis, Allium mo,ntanum, Fragaria uesca, Semperitir-tutt s[monkaianum, 

Heiiantltemunt. uulgare, Libaiotis mantana, Teucrium clrumaedrys, 

Saluia oerticillata, Veronica urticifolia, V. oflicinatis, Gatium 

mollugo etc. Muschii sinrt re,prezental,i prin Thuidium tamariscinum, Rhytidtadelphus 

lriquetrus, Polytric'hum juniperinum. ,Ntai sint notafi gi lic.heni 

abLrndr:n{i (lArh predzarea speaiilor ). 

N. B. Descriere dupi M. Guguleac (EB) 

Tot rlin nordul -\I'oldovei .u .unlro citeva cazuri,in care pinLrl aparc 

amestecat cu mol'idul, fie pe stincdrii de gresie, {ie - mai rar - pe caicur. 

De ase'menea se citeazi amestec de pin si mesteacdn (pe gresie) (53). 

Socotim cd sint srtuatii de trecere, caie ocupd suprafele mici.-gl nu'rneri[d 

sd iie considerate ca tipuri ap,arte. 

59, PINET DE TINOV 

BIBLIOGRAFIE. Descris fiird numire stiinlificd (53) (168, b) 

. Asemenea pinete, larg rdspindite in fririle nordice, sin't o raritate la 

ttoi. Ille au fost sttrdrate d,in- punct de vedere lirtro,socio,logrc nr.irnai irr 

lgiqtl Atloldovei (53); dar aLr ibst semnalate pi in estui Ardealului (49y 

( 130 ). 

. _49uq1" 

pinete se gdse,sc in partea nordicd a Carpa{ilor Orientali, 

la alti,trrdini aproximativ 500-900 m, in tinoave mai infihse, cu strattrl 

de trrrbd grol..La marginrle tinovului, vegeta{ia pinr-rlui se amelioreazd, 

dar in acelagi timp apaie mo'lidul ; astierl se lormeaza iiqii amestecate de 

trecere spre molidrgurile din jur. In tinoave mici. pinul este reprezentat 

prin prrline exemplare sau poate si lipse,asci cu totr-rl ; de asemene,a, rest;i 

vegetatiei pierde rnLrlt ilin aspectul e,i caracteristic. 

. Arboretul reprezinld, de lapt b rarigie de pin, la care se ad,ar_rgd disemin,at 

molidul, salcia (Sa/ix pdntandra), rneste:acdnul pu,fos 9i mai"rar,'col 

170

comrrn ; salcia se poate ridica la propor{ii de farcies. Cregterea pitittlui 

esto ioarte inceatS, iar longevitatea e,s,te redr'tsd. 

In subarboret se glsesc sdlcii (Salix silesiaca, S' aurita), cnugin, 

loarte rar mesteacdn,rl pitic (Betula humilis). 

Pdtura vie este constituitd dintr-un c'ovor cont'inuu de muqchi, mai 

ales Spha:gnum me:cliunt, apoi S. acutiloLium, Polytr{chum conlnlune' 

P. striatum, Entodon schre\eri, Hylocomium spLendens, |a care se tnai 

adatrgd lichenul Cladonia finftriata. Dintre plantele s-uperioare caracteristice 

sint Eriophorum uagitmluttt 9i arbuglii pitici, ca: Vaccinium ox-Acoccos, 

V. mllrtiltus,'V. tsitis-idaea, Saltx rep'ens, mai rar Andromeda poliloLia : se 

nrai lise'sc i Agrostis uulgaris, Scheuchzeria- palustris, Carex 5tp.,-C.omarum 

paluilre, Potentttta erecta, Drosera rotwdifolia, MenyantLtes trifolinta &'r. 

N.B. Descriere dupi M. Guguleac (53). 

o 

C. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE PIN NECRU 

l. - Arboretr-rl de pin negru, gorun, alun turcesc gi tei; in al do,ilea 

eta.i - mojdrean, sco,r[lg de mu,nte, uneori carpimi!5. Sutbstra- 

' 

turi c.aicaroase. 

. 

6?. AMESTEC DE PIN NEGRU CU FOIOASE PE CALCAR 

ArboretLrl de pin negru ; f,oioasele localizate in sttbartroret sau 

in ail doilea eta j, slab re'prezentart 

Consisten{a de cel mult 0,4 ; sub pirr de,siguri de ienupir sau 

de diterifi arbugti ioiogi. Substraturi de calcar. 

6J. RARISTE DE PIN NEGRU CU ARBUSTI 

- Arborete,le cu con'sisten{a de cel pulin 0,6 

- Srrbarboretul abLlnde'nt de moidrean. Sub,straturi de calcar 

6', F'IN NEGRU CU MOJDREAN PE CALCAR 

- Sr-rbarboretul rar, din exeniplare arbustive de : gorun, girni{5, 

cer, scorug de munte, mojdrean, tnai rar, Iag. Srrbstratttri de 

rcrci acide. 

5,1. PIN NECRU CU SPECII DE STEJARI, PE ROCI SILICIOASE 

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE PIN NEGRU 

'Arboretele 

de pin negru au iost cercetate pin! in prezenl nurnai din 

punct de vedere litosrociologic ; chrar astiel de cercetiri sint loarte sunlare. 

bin examinarea lor. criticd se pot admite in mod provizoriu ttrmitoarele 

tipuri dc pidrtre. 

6r. PIN NEGRU CU .elOJDRF./rN PE CALCAR 

B I D L I O G R.4 r" I E. Pinelum nigri banatici-orti (48) 

Cercetat pe Domugled 

Alt'itudini de aproxirnatir, 700-900 m, expozi{ii sttdice 9i srtd-estice,. 

versan{i stincogi gi 'grohotigr-lri, 

ctl soluri supeificiale cLt substrat de calcar 

titonic. 

L7L

Arboretul este constitLrit din pin negru cu 

cregterea 

-consistenla 

destul de activd. Subar-boretuf este 

pu{in mdceg (Rosa sp.; 

aproape plind ;i 

lormat din moidrearr si nrai 

A fosi semnalat si un stadiu anterior realizdrii arborstelor incheiate, 

caracterizat p_rin consistenla mai redusd a etajului de pin, pu,tind cobori 

pina la 0,6. Datoritd reducerii cornsister{ei, mojdrearnrl cre-ste ma,i viguros 

gi constituie un eiaj dominat continuu, cu indliimi de 5-7 m. 

N. B. Descriere dup[ C. Georgescu (48). 

PIN NEGRU CU SPDCiI DE STEJARI, PE ROCI SILICIOASE 

BIBLlOGRAFIE. Pinetum banatici-mgrtilti (Quercetum-Pineum nigri banalici- 

' ) 

t::tJ:"':i?, u(,1N n, * s r i i n 

"', ! i r i c d ( 1 e ) 

Acest tip de pidr'rre reprezintd o raritate, fiind semnalat rrumai intr-un 

punct po valea Cernei 9i [a Svini,ta. 

- , ,Arborelele 

respeotire. se gdsesc la altitudrrri de 250-300 rn pe solrrri 

:glr,elcte^loarte.strperficiale, 

cu substraturi de roci silicioase (granitit pe 

Valea (,ernei, breccie silicioasd la Svinita). 

Arborertul este compus din pin nergru.' consisten(a este de 0,6-0,2. 

cresterea este puiin activa. Uneie exerfrprare de pin iting pina la 20 rn 

rnaflnne, majoritatea insd sint scrrnzi ,1-2-14 m\. 

Un subarboret rar este comprrs din exempr'are arbrrstiie de gorrrn, 

girnitd,,cer, scorug de munts, rnojdrean, foar,te'pu{in fag. 

Pdtura vie este cornpusi din: chrysopogon gryrtusl Festuca duriuscula., 

.vu!pia..,mgurus, Genista pilosa, Aspbruti iynanchica, Hieraciurt 

paztichii, Achillea sp.; in staliunea din Valea Cerneiiini abunclenti \/accinium 

. 

my,rtillus, Cytisus. nigricans gi cytisanthus radiatus, care lipsesc 

co.rrrp[et 1a Svinifa, unde, in general, pitura vje esle {oarte siracd. Se 

gdsesc o serie de ljcheni, c,a:-Parmelia conspersa, clada'nia foliacea, C. 

Imtbriata, c..rang.ifonnis, 9i_mr-rgchii : Hypnum cupressilorme, i]rltoconiiut, 

sp., Iledusigia albicarts, Polytrichum attenuatun.t. 

* 

Tort aici se poa'te clasa rarigtea de pin negru de la piatra Trescovdlului, 

in. apropiere 

_de Svinifa (aliitr-rdinea aproxinaativ s00-670 m). Aici 

pinul este insotit de gorun, mojdrean 9i in- canititate mai micr de : fag, 

carpini{i, plop tre,mur.4tor, tei argintiu, toli mai rnult arbrustivi sau cel 

rnu'lt ca arbori scunzi. Dinire arbr,rgti veritabili esie abundent liliacul. In 

pdtura vie s-a sernnalat Vaccinium mgrtillus, dar foarte rar. 

62. AMESTEC DE PIN NEGRU CU FOIOASE. PE CALCA,R 

B I B L I O G R A F I E. QUETCCIUM _ 

sessitis) (4S) 

t72 

Pineum nigri banatici (Pinetum nigri banatici-

Semnalai numai pe va,lea Cernel 9i descris cu iotul sumar. 

Arbore'tele de acest tip se gdsesc pe picioarele dintre ogage, care brdz.deaza 

vel'santii loarte repezi, uneori povirni{i, si Domugle-dului si SLrgcr.rlrri. 

Subsiratul este calcaros. 

Arboretul are co,nsistenia redusd gi este c,ompus dintr-un ameste'c cle : 

p1n ilegru, gcrun, alun turcesc gi tei (toate irei specii); s-a mai semnirlat 

mes,teacdrnrl, iar dintre speciile din al doilea etaj : mojdreanul, scoru,srrl 

de mun'ie, mai rar carpinita. 

In srrbarboret se garu." so,rb (Sorb us cretica, S. borbdsii), b,ircoace, 

(Catoneaster inlegerrinta, C. tomentosa), vi;in turcesc, porumbar, pefaclrind 

de stincd, .spinul cerbului, scu'm,pie, corn, singer, capriloi (Lonirerc 

.rylosteum), iar dintre arbugtii pit,ici, drobnl (Cytisus hirsutus, Cytisanthus 

radiatus ). 

Pitura erb'a,cee este loarte bogatri, drr iorrlat:i maj mult din plirnte 

saxicole sau de locuri deschise. 

N.B. Descrierea dupi C. Georgescu (48). 

6"?. RARISTI DE PIN NEGRU CU ARBU9T] 

B I B L I O G R A F I E. Pirtetum'. 

nigri banatici-radial, (48) 

Pinetum rigri bartalici-juripereurrt (48) 

Pinelum banaticum-S!/ringeum narwe (481 

Descris fbrd numire gtiinJilicd (54) 

Rarig,tri de pin negru au I'ost sernnallate pe valea Cernei 9i in Oltenia" 

la altitudini de aproximativ 600-l 000 m, totdeauna pe versan{i insori{i' 

cu subs'trat de calcar. 

Arbore,tul este reprezentat prin pin ttegru cu cottsisten!a strb 0,4- 

Subarboretul este reprezentat prin desiguri de diferi{i arbugti, dupd caz: 

- ienupdr comun ; 

- ienupdr comun gi drob (Cytisanthus radiatus): 

- ienupir pitic 9i liliac ; 

- 

. 

-*cunrpie, tnojdrean -si liliac. 

Probabii, se nai glsesc 9i alte combina{ii, care n-au lost incd r-:ercetate. 

Pe alocuri se mai ad,augd exemplare diseminate dg 1ng5{s2c.iilr 9i 

plop tremurdtor, iar dintre arbugti, speciile de Sorbus, bircoace (C_otoircaster 

irilegerrinta), crrnuni{d bdniteand (Spirae'a banalica), rndce; (Roso 

canino), drob Cytisus nigricans), dirmox. 

Pdirlra erbacee este abundentl gi iormatd din specii de locLtri deschisq 

I.J.B. Descriere dupi C. Georgescu (48) 9i A. Haralamb (54). 

E. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE PADURE PURE 

SI A]IIESTECATE CU PARTICIPAREA LARICELUI 9I ZTMBRULUI 

( se e tcepteazu 

t i"Xffi li..l#,i"'?'"1iili1:li "jii#l prop orf i e mi cr 

l. - 

- 

I-aricele in propor{ie de cel pulin 0,8 

Arboretele ameitecate, ctt dorrd specii p'articipante 

de 0,3-0,7 

proporiie 

2. Pro,drrctivitate srrperioarl. In pdtura vie tlorI de mrrll. 

mari. 

6,4. LARICET CIJ FLORA DE MULL

Productivitate inlerioard. In pdturavie 

plan'te acidofile, inclusiv 

Vaccinium myrtillus. Altitudini Iorarte mari, terenuri stincoase. 

6'. LARICET DE LIMITA PE ST1NCARIE 

3. - Artestecuri rare de larice si zimbru la altitudini loarte mari 

- Ame,stecuri de larice si molid 

68. LARICETO-CEMBERT DE LIMITA 

4. - Productivirtate mijlocie. ln pltura vie Oxalis acetosella, la 

care s€ adaugd artit unele specii de mull, cit gi unele planie 

acidofile, inclusiv Vac'cinium mgrtiLlus 9i Luzula albida; 

ultima poate li chiar abundentd. Altitudini mari - foarte mari. 

66. LARICETO.MOLIDIS CU OXALIS ACETOSELLA 

- Productivitate inlerioar5. In pdtura vie planrte acidotile, mai 

ales Gramirleae, care frormeazl. un covor continuu. Altitr,rdini 

loarte mari, terenuri stincoase. 

62. LARICETO.MOLIDIS DE LIMITA PE STINCARIE 

F. DESCRIEREA TIPURILOR DE PADURE PURE SI AMESTECATE 

. CU PARTICIPAREA LARICELUI SI ZIMBRTJLUI 

64. LARICET CU F,I-OR,A DE MULL 

Acest tip de pddure a fost identificat pind in prezent nrttnai l.u p"qlele 

Ceahldr-rlui. Dupa toate aparen{ele, el trebuie privit ca un tip derivat, 

instarlat in locul altui iip, drstrus probabil de incendiu. Dar, importan{a 

lui economicd indre,prtdferste tratarea lui aldturi de tipurile de bazd. 

Arboretul de acest tip a lost gdsit intr-un singur loc, dar pe o slrprafald 

mare. Aititudine 1 300 m" pantd lind, expozilie sr-rd-estici ; solul 

brr-rn acid. scheleto-bo,lovInos. format pe grohoii; calcaros. 

Arboretul este alcdttrit din larice ; exemprlare diseminate de m,olid se 

localize,az\. in etairrl dominart. Co,nsistenta arboretului 0,6. Productivitatea 

trebuie calificartd ca superloari, laricele atingind dimensiunt apreciabile 

(pini la 29 m iniil,ime si 60 cm diametru de bazi). Arb,orii au forme bune 

Si si,nt bine elaga{i ; se poate o'bline material va,loros de lucrtt in can'titato 

apreciabild. 

Ifegenerarea laricelui deocamdatd nu se observi ; d,ar se i,nslaleazd 

pure(ii de molid destul de abunden{i, marcind astiel un inceput de succesiune 

spre molidig. 

Subarbore'tul hpseste. Piitura vie puiernic dezvoltatd, formind un 

covor continuu, este tormatd din: Slellaria nemorosa, Ranu.nculus denlatus, 

hlercurialis perennis, Euphorbia amygdaloides, Oxalis acetoselLa, 

Saluia gluttrtosa, Asperula odorala e[c. ; ap,ar 9i unele plante rrrderale 

(probabil, datoriti pdgunatului intens in trecut), ca Veratrunt album gi 

Urtica dioic'a. 

In apro'pierea arborertului descris s-a gisit si un caz de succesiune 

avansati, cu molidul iormind un al doilea etaj pe supraiala de apro- 

174

ximativ 0,5. In pdtr-rra vie apar unele specii acidotile, de exempht: Calamagrostis 

arundinocea, LuzuLa albida, Campa'nula abietina etc. Alte caraotere 

sint la iel ca in arboretul descris. 

Acest exemplu confirmd caraciterul derivat al laricetului cu flord de 

mull, care in genera{ia urmltoare se tra,nsformd intrun arboret amesteca/t. 

; 

65. LARICET DE LIMITA PE STINCAR]E 

B r B L r O A RAF r E. (32) (80) 

Laricet de limitd (78) 

Laricetum saxatile subalpinum (32) (80) 

Acest tip a lost studiai pind in prezenl numai in Bucegi, unde ocupd 

srrprrfe{e relativ rlrici. 

Arbore'te'le cercetate se gdsesc la altitirdini de I 500-1 750 m, pe 

brine ;i versanti rc'pezi si loarte repezi cu trepte slab inclinate, cu expozitii 

nordice, nord-estice gi n,ord-ve,stice. So'lurile variazd, pe distan{e scurte, 

iormilid un mo,zaic de sol brun schelert superiicial, sol brun de lineafd 

slab at-id, pulin proiund 9i podzorl de destruclre profund gi puternic acrd. 

Substrattrrile sint reprezenrtate prin conglomerate calcaroase. 

Arboreitele sint cornpuse din larice pur gi reprezintd, de fapt, rari;ti 

naturale, cu arbori grupali ori izolaI,i. 

Consrstenf a 0,3-0,5. Productivitatea prin apreciere trebuie 

ccnsiderati ca inlerioar5. Arborii ating l5-16 m inll{ime 9i 30 cm diametru 

de bazd. lrorma arbonlor este inci destr,rl de buni, cu trunchiuri 

drepte, dar conice gi ioarte slab elagaite, cu crdci pini la nrivelu,l pimintului 

; sint gi Llnele exemplare cu co,ro,a,ne deforrnate de vi,nt (in io'rmi 

de steag) sau cu viriuri rup'te. Lemnul desigr-rr poate ii lolosit pentrr't 

constrrrc{ii, dar este prea cepuros pe'ntru cherestea. 

Pe alocuri se gisegte un al doilea etaj de molid pipernicit, de 5-6 m 

indllime, cu coroflamente incepind de la sol. 

Qegenerarea laricelui pare destul de ugoard; puiefii se instaleazd in 

locuri mai luminate, cu solul ceva nai profund. Se gdsesc ici'co{o 9i 

puie(i de molid. 

Srrbarb,ore'tul este reprezentat prin grupe de anin verde, prin'tre care 

se mai gisesc tule de: jneapdn. ientrpdr, (luniperus commuftis .var. inter' 

media) si tulichind. 

Pitr-rra erbacee lormeazd, un covor co,ntinuu, constituit din plante de 

pajisti alpine. Dintre speciile de pddr-rre se mai intilnesc : Calamagrostis 

arundinacea, LuzuLo olbida, Voccinium myrtillus. Drntre mugchi se g5sesc 

perni{e rare de Rhytidtadelphus triquetrus, Entodon schreber{, Hylocomium 

solendens, Dicranum scoparium olc. 

Arboretele de acest tip indeplinesc Lln ro1 important de 

so1u1rri. 

66. LA.RICETO.MOLIDIS CU OXAtlS ACETOSELLA 

B I B L I O G R AF I E. Molidiq-laricet de lirnitd (78) 

Mo'lideto-laricet montan (32) (80) 

Piceeto-Laricetum nontanum (32\ (80)

. Acest. tip de pidure a fost studiat pind acurn in Bucegi, unde se gdrsegte.loc.al 

pe versanrtul prahovean gi pe Ceahrldu. 

Arboretele cercetate se. gdsesc la 'altitudini de (l 150) I 350-1 60i) 

(l 750) fl, p€ versan{i'sudici, sud-e,stici 9i estici cd paniti: repezi-ioarte 

repezi, uneori povirniguri, mai rar line. Soh,rl esie brun slab acid sa,r,r 

brun slab gilbui, milociu profund, cu textura ugoard; sche et sau scheletopietros_ 

Substrartul este conglomera,t calcaros, de,seori cu stinci aparente. 

Arboretele sint compuse drntr-un amestec de molid cu larice, iel dintii 

predominind de obicei sau avind cel pulin proportia de 0,5. Amestecul 

este foarte neregulat; in unele locuri se ajunge gi la pilctrri pr-rre, fie de 

mclid, fje de larice. Diserninat se mai gdsesc bradirl, fagul ,si paltinul de 

munte ; ultimii doi pot ajunge ia pr,oporfii de facies. 

Consisten{a naiturald este (0,5) 0,7-0,9; arborii deseori in 'pilcurr, 

intre,rup,te prin porliuni inierbate. Productivitatea nL1 se po'ate aprecia cu 

precizie ; se po,ate considera ca mijlocie, la molid eventual inrferioari ; 

inhllimile medii ajung la 20-25 m, iar d,i,ametre,le de baz\ medii - 40 cm 

la molid gi 50 crl la larice. Arborii sint bine co,nfo,rma{i, cu trunchiurile 

drep,ts, cilindrice, destul de bine elagate ; mai rar e,lagajul las:i de dorit ; 

spre lin-rita superioard a area'lului tipului, laricele sulerd de ruperea viriLriui 

prin vint, apbrind mr-rlte exemplare cu virl in baione,td sau in candelabru. 

Len'inul este de bund calitate gi fLrrnr zeazd nalerial de lucru 

valoros. 

Qegenerarea nalurall se produce destr_rl de greu, din cauzd cd irr 

masiv lLtmina esie insuficienid, iar in locuri mai luminate pd'tura vie 

este puternic dezvoltatd 9i irnpiedicd instalarea pLrie!ilor. Se gdsesc ceva 

pirieii de molid in ochiuri lormarte prin prdbu;irea arb,orilor bdtrini, iar 

puie,{ii de larice - ici-co,lo - in locuri mai luminate. 

Subarboretul este de obicei bine dezvoltat, in alte pdrfi insl reprezantat 

numai prin tLrle rare; se comrpune di'n: salcile (Salix silesiaca), 

cununi!5, bircoace (Cotoneasler integerrima), scorus de mu,n,te, zmetlr, 

agrig, iulichind, soc rogu, iar in lungul piraielor - anin de munte. 

Pdtura erbacee este slab dezvollatd in porfir-rni crr masivul mai incheiat, 

fiind compusd din Oxalis aceto,sella, ila care se aidaugd : Dryopteris 

filrx mas, D. sJtirtulosa, Calamagrostis arundinacea, Luzula albida, Actaeo 

sptcata, Fragaria uesca, Mercurialis perennis, ELLythorbia amygdaloides, 

Oeranium robertianum, Pulntonaria rubra, Primula elatior, SaLaia gtutinosa, 

Asperula odo,rala, Ga'liunt schultesti, Vacc'irtium. myrtillus, Senecio 

f uchsii, Hieracium transsiluanicunt, Myc'elis nturalis eitc. r\'iugchii sirrt 

pu{ini, doar perni{e rare de: Eurl4lnchium str[atum, Hylacondum si:lendens, 

Rhlltidiade'lphus triquetrus 9i Alniunt punctatum. In locuriie rnai 

Iurninoase se {o,rmeazii o pdturd vie abundentd, alcdtuita nrai ates din 

Luzulq albida 9i Ca'lamagrostts arundinacea, in a,rnestec cu nurneroase 

specii din paji;rtile allpine. 

Arboretele de acesit. tip indeplinesc in bund parte lunctiunea de protec{io 

a solului. 

N.B. Descrierea, in parte, dupi V. Leandru (in litt.). 

176

67. T,ARTCETO-MOLrDr$ DE LTMITA pE STINCARTE 

BI BLIOGRAFIE. Lariceto-rnolidig de l,irniiti cu Pinus montana;i luniperus intermedia 

(80) 

Molideto-laricet de iimita pe stincirie (80) 

Lariceto-molidig de limit6 (80) 

Molideto-laricet de stincdrie (32) 

Lariceto-molidig do stincdrie (32) 

I\ceeto-Laricetunt saxatile subaLpinum (32) (80) 

Lariceto-Piceetum saxatile subalpinu.m (32) (80) 

Acest tip de pddure a tos,t studiat pin2i in prezent numa,i in Bucegi, 

unde este destul de rdspin'dit la limita vegetatiei forestiere. 

Arboretele cercetate se gasesc la altirtudini de I 500-1 700 m, pe. 

versanrti abrup(i gi srtinc,ogi, cu expozi{ii nordice gi nord-estice. Solurile 

sint brune modera't acide, brune podzolice sau podzoluri primare, superficiale 

sau mijlociu protunde, cu textura ugoard, schelete sau scheletopietr,oase, 

cu inceput de turbd gi humus brut. Substra'tul este conglomerat 

calcaros. 

ArboretLrl repre'zintd o rari;te, cu cons,isten{a de 0,4-0,6, form,atd din 

larice 9i mo{id ; diseminat se gdseFte paltinul de munte, ceva mai rar 

zimbrul; acesita din urmd ajunfe sd lormeze un facies aparle. Cregterea 

es'te inceat5, productivitaitea inierioard. Arborii ating maximum 1B In 

indltime. deseoii numai 12-14 m. Ei sint in majoritate drepli, d,ar conici 

gi slab elaga{i. 

Regenerarea larjcelui este destul de ac,tivi, a moljdului slabd ; ici-colo 

se mai gdsepc pr-rie(ir rari de brad 9i pattin de rnunte. 

Srrbarborertrrl destul de bine dezv'olIat, in grupe sau tufe izola,te printre 

pilcr-rri de arbori ; e'ste compus din : jneapdn, ienupir (Juniperus communis 

iar. intermedio), anin de rnunte, salcie (Sa/lx sileslacu), scorui de munte, 

birooace (Coloneaster integerrima), zmetr, cununi{d, tul,ichind, uneori 9i 

exemplare pipernicite de tag. 

Pitura erbacee este reprezentatd mai ales printr-un covor continuu 

de graminee, ca : Cola'magrostis arundina:c'ea, Festuca carpatic'a, Po.a 

nem6ralis, Anthcxantlrum od'oratun'r. apoi Carex semperuirens, Luzula 

albida, L. silottlicu, Polygonum 'oioiparum, Alra:gene alpina, Ranurt:culus 

dentatus, A4ercuria:lIs peiennis, Dryas octopetala, Soldanella moniana, 

Primula elo-tior, Vacc[nium myrtilLus, V. oitis-ida:ea, Rhododendron ko{' 

schyi, IIie'racium transsiluanicum, Ho'mogyne alpina etq. Mu$hii sint 

abunden{i gi lornreazd un covor co'n'tinuu gi gros de l{glocomium splen' 

dens, Polytrichum. sp. etc. 

Acest tip de pidure are un ro1 importan't de protec{ie a 

68. LARICETO-CEMBRET DE LIMITA 

BTBLTOGRAFIE. (8ol 

Laricet de limitd, cu Pinus cembra 9i Pirtus montana (301 

Laricet cu zim'bru (78) 

Lariceto-Ccmbretufl subalpinwn (801 

f)escris f5rd numire gtiin-itificd (8) (12) 

12 - Tipuri de p5dure. - c' 241.

Acest tip de pddure se cunoagte la noi numai intr.un arboret nric din 

Bircegi (Jepii.\\ici). Ca aspect, el este asemdndtor cu pddurile subalpine 

din Alpi. 

Acest arboret se alld la altitudine de I 690-1 750 m, pe o bri'nd ctr 

panta repede gi expozi{ia nord-vesti,cd. Solul este podzol primar proiund, 

de texiuri nisipo'asd, slab schefle,t, lormat pe conglomera,t cvart'o,s cu ceva 

colrrviuni din mic'agisturi gi gresie silicioasd. 

Arbore'tul reprezinti o rarig,te, formatd din amestec de larice (65% ) 

gi zimbru (35%), cu co,nsisten'fa de 0,3. Laricele ajur-rge la 20 m indl{imc 

9i.40 cm diame'tru de bazd; arborii sint drep{i 9i bine dezrnoltati. Zimbrul 

atinge 25 m indlljme 9i B0 cm diarnetru de bazd; arborii in tinere{e a'.t 

fornre bune, dar Ia bdtrine(e, in majorita:tea cazurtlor, au trulr,chiurr defor- 

Itrate ;i co'roane pre,a dezvoitate. Ilegenerarea naturald nu erste prea a,crtivd, 

totugi se gdsesc destul de mu,l{i puie{i din ambele specir. 

Subarbcre'tul este rcprezentat prin exerl,plare rare gi pipernicite de 

salcie (Salix silesiaca), scorug de munrte, birc,oace (Coloneaster integerrima), 

preeu,rn gi ptr{ine tufe de jneapdn. 

Pdtura vie Iormeazi un c'ovor con,tinuu. compus mai ales din Vacciniun'r 

uitis-idaea, V. myrtillus 9i RhoCodendroti kolschyi, la care se 

adatrgd :Salix retusa. S. reltcuLata, Dryas octopetala, Calarnagrostfs arwtclinacea, 

An.thoxanlhum adoraturn, Ses/erio coerulans, Ifueteria tra,nssiluanictr, 

Luzula albida, Cerastiunt transsiLoonicum, Hypericurn alpinum^, 

Astrantia maior, Gentiana asclepiadea, Cantpanula roturtdifolia, Chrysanlhenrum 

rotund[folitLnt, [Iieraciunt lranssiluanicum ertc. PdfLrra de mugchi 

Iornteazd, de aselnenea, un covo'r continuu 9i gros din: ITylocomium 

splendens,.Rhytidiaclelphtts triquetrus, Dicranunt elongatwn, D. fuscescens, 

Sphagnum' sp. ; dintre licheni - Peltigera aphtosa.- 

Acest arboret, in suprarfatd totala de citeva hec,tare, trebLrie co'nside" 

rat ca iln no,nurnent al naturii 9i supus unui regirn de protec{ie absoluti 

N.B. Descrielea, ln mare parte, dupi A. Beldie gi P. Cretzoiu (8) (12).

t. - 

o 

CAPITOLUL XI 

FAGETE $I ARBORETE AMESTECATE DE DIFERITE 

FOIOASE DIN REGIUNEA DE MUNTI $I DEALURI 

(tormafiile XI, XII, XIII, XIV, XV) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE FAGETE 

(alte specii in proporfie de cel mult 0,2) 

Productivitate superioarA.Pdlura vie din plante de mull (uneori 

aproape lipsegte). Soluri profr-rnde gi lertile 

Prodr-rctivitaie mijlocie sau inlerioard 

Qegirlne de m,rrnte. Diseminat se, pot gdsi rdginoasele (mai ales 

bradrrl), paltinul de munte, ulmul de munte. 

69. FAGET NORMAL CU FLORA DE MULL 

- Regiune de dealrrri. Disernrnat se gisesc diierite loioa,se, inchrsiv 

specii de stejar ; in mod cu totul excepfional poate apdrea 

bradul. 

70. FAGET DE DEAL CU FLORA DE ÎULL 

3. - Prodr-rctivititto miilocie 

- Productivitate inieiioard 

4. _- Patura vie din plante tipice de mull 

- In pdtura vie predomind: Rubus hirtus, Festuca 

Co.rex pilosa,i plante de mul,l mai pu{ine 

5. - Regir"rne de munte, altitudini mari, mai rar mijlocii. Diserninat 

se pot gdsi riginoasele, paltrnul de munte, ulm,ul de munts 

- ftegir-rne de munte, altitudin,i mijlocii, sau regiune de dealr,rri.. 

Solr-rri bogaie in schelet, de,seori bolovdnoase sau stincoase 

6. - F,orma arborilor, in general, destul de buni, dar apar ,si exemplare 

defectuoase. Qdspindit in mare pa'rte a |5rii. dar rar in 

nord-est. 

7/. FAGET SUDIC DE ALTITUDINE MARE CU FLORA DE MULL 

2 

() 

'' 

ll

- Forma arborilor in maioritate defectuoasd. Numai in nordestul 

!irii. 

72, FAGET NORDIC DE ALTITUDINE MARE CU FLORA DE MULL 

7. - Regiune de munte, altitudini mijlocii. Diisemina't se pot gisi 

r dginoasele, paltinul de munte, rar praltinul de cimp. Srrlurj 

brune sau brune-gdlbui. 

73. FAGET MONTAN PE SOLURI SCHELETE CU FLORA DE MULL 

- Regiune de dealuri, al'titudini mici-mijlocii. Diserninat se pot 

gdsi diverse foioase, mai ales teiul, ciregul, ulmul de munte, 

paltinr-rl de munte gi de cimp, irasintt,l, uneori alunul turce'sc, 

nu,cul. Soluri de terra rossa. Numrai ifl s'ud-vest'ul tdrii. 

74. FAGET DE DEAL PE SOLURI SCHELETE CU FLORA DE MULL 

B. - In pdtura vie abundd Rubus hirtus I 

- Pd,tura vie de altd nattrrd lt! 

9. - Qegiune de munte, alti,tudini mijlocii. Disemjnrat se po,ate gdsi 

bradul, mai rar molidul 9i paltinul de munrte. In pdrtura vie, 

de obicei, destul de mrrltd Festuca silua.tica 

75. FAGET MONTAN CU RUAUS HIRTUS 

- Qegiune de de'aluri. Diseminat se gdsegte na'i ales gorunul, 

mai rar aninul negru, paltinul de munte 9i de cimp. In pdtura 

vie destul de mrrlte plante de mull. 

76.FAGET DE DEALURI CU RUBUS HIRTUS 

10. - Qegiune de munte, alii'tudini mijlocii-mari. Disemrinat se poi 

gdsi rigino,asele 9i diverse foio,ase (exceptind gorunul). Pbtura 

' vie dintr-un oovor continuu de f-esluca siloalico, une'ori gi 

Luzula albida,'puline plante de mull. 

77. FAGET CIJ FESTUCA SILVATICA 

- ftegiune de dealuri. Diseminat se gisegte gorunul gi alic 

foioase. In pd,tura vie predomind Carex pilosa, dar fdrd sd 

formeze covor continuu ; plante de mull destul de abundente. 

28. FACET CU CAREX PILOSA 

ll. - Pitura vie cu pre'dominarea 

categorich a plantelor de mr-rll. 

Qegiune de mrrnte t2 

- Pd,tura vio de alrtd naturi . lg 

12. - Aliiltrdini loarte mari (arborete de limitd). In pdtura vie nu 

existi elernente hidrolile; soluri firl exces de api. 

180 

81. FAGET DE LIMITA CU FLORA DE MULL

i3. - 

t4. - 

r5. - 

Altitudini mijlocii. Soluri cu exces de ape. In pdtura vie 

unele elenten'te hidrorfile, mai ales specii de Petasites 

Regiune de 

cinul. 

82. FAGET CU PETASITES ALBUS 

Irr pdtnra vie prerdomini, de o,bicei, ierburi acidolile mai ales 

Luzula albida gi Calamagrostis arundinacea,' uneori predominant 

este Ptertdium aquiLinum,' poaLie apdrea si 

.destul U: 

mult Vaccinium myrtillus 

In patura vie predomini evide,ntVaccinium myrtillus 

Ilegir-rne de munte. Diseminat se pot gdsi diverse rSginoase 

paltinul de munte, ulmul de munte, aninul alb. 

79. FAGET MONTAN CU LUZULA ALBIDA 

Regiune de dea;luri. Disernin,at se gisesc go,runul 9i alte toioase, 

in mod excep{ional, pinul silvestru. 

8d, FAGET DE DEALURI CU FLORA ACTDOFILA 

Regiune de munte. Diseminat se gdsesc molidul si mesteacdn 

u l. 

EIBI.IOGRAFIE. 

B. 

83. FAGET MONTAN EU VACCINIUM IIIYRTILLUS 

dealuri. Diseminat se gdsesc gorunul Fi ulestea- 

84. FAGET DE DEALURI CU VACCINIUM MYRTILLUS 

DESCRIEREA TIPURILOR DE FAGETE 

b9 FAGET NORI1AL CU FLORA DE MULL 

Fbgei cu AsperuLa odorata (78) (80) (l2ll 

Fdget cu Alliurn ursinum (172\ 

tr5geto-bradet cu llora de mull (121 

) 

Fagetum carpaticum, p.p. (123) 

Fagetum dacicum n,ormale, p.p. (9) (30) 

Fagetum allietoswn (1721 

Fageto-Abietum asperuletosum (l2l) 

Fagelum asperuletosum no'rnale (321 (80) (121) 

Svejaia cistaia bucina (l6l) 

Ylajnaia cisiaia bucina (161) 

Citat fard oume (168, a) 

Este tipul cel mai reprezentativ de f2rget, loarie larg rdspindit tn 

{ard. Totug, limitele precise ale arealulrri sdu nu sinrt incd bine cunoscute ; 

in orice caz, lipse;te in mun{ii din nordul Moldovei, unde iagul nu ajunge 

la productivitate superioard. 

Arboretele de acest 'tip au fost idemtificate pini acum la altitudini de 

700-1 200 m, in partea sud-vestica a {irii, chiar I 300 m. De'limitarea 

precisd fa{a de fdgetul de altitudiru mare cu llord de mull nv se po'ate 

face ; existi numeroase inirepitrr-rnderi. Acest tip se localizeazd mai ales 

t4 

15 

1.Et

pe versanti cu panta ljnd, coarne late, plat'ouri, dar uneori gi pe versanfii 

repezi ; expozil,ille sinrt, variate, to'tugi pe ce'le nordice se giseg'te mai rar, 

gi numai la altitudini rnai mici. Solurile sint brune de pddure tip,ice, rnei 

rar tlrune podzolice sau b,ru,ne-gi1b,ui, cu textu,ra lutoasd pi,nd la nisipc'lutoasl, 

totdearlna ioarte prolunde, bine drenate. In mod excepiional, 

nutnai in iacies cu brad, s-al-r glsii inge,puturi 'de hleizare. Substraiurile 

sint reprezentete irr rnnjoritaiea- cazuriloi prin roci bogate in calcar - 

conglomerate calcaroase, gresii calcaroase, amestecuri de gresri cu marne 

argiloase etc. ; mai rar s-ail semnalat gnaisu,ri 9i gisturi crist,aline, anurne 

in loc,uri agezate, bogate in rnate,rial corluvionar. Se poate sprlne, deci, trd 

din plr,nc,t de veldere edafic acest tip de p5'dure este Ioarte pretern{ios 9i 

ocupd cele mai brlne situafii. 

Arboretele sint formate din fag, la care se adaugii diseminat bradul 

9i paltinul de munte, mai rar molidul si ulmul de munite. Propor{ia bradului 

se po'ate ridirca pind la formarea faciesului aparte. 

Consisten{a naturald 0,8-1,0. Produciivita,te superioari. Forma arborilor 

este foarte bund, cu tr-rlpini drepte gi cilindrir:e. Elagajul se face irr 

ioarte bune condilii ; caracteris'tic pentru acest tip de pddure este aspectul 

sc,oartei, netedd, de culo,are cenugie-albicioasd-deschis. Lemnul este de bunzi 

calitate, poate f i folosit pentr'rr lucnu in p,ropoirtie mare; inirna ro,.sie este, 

in general, pu{in rdspinditd. 

Qegene'rarea naturald se p,roduce foarte activ. Tinereturile de fag se 

inslarleazd in abundentn, lie in grupe, fie pe toatl supralala. Dar, bineinfeles, 

numai in ochiuri luminaie cresc vigurcs, putind ajunge citeodatei 

ln scurt timp la nivelul e;tajulLri do,n-rinant. Sub masiv se instaleaz6. la 

incep'ut foarte dese, dar apoi se rdresc repede din cauza lipsei de lumind ; 

puiefii rdmagi sint de 0,5-l m inalfime, cu viriurile turtite. Pe lingl iag 

so gisesc iinere'turi de brad, mai p,ufin de molid, paltin 9i ulm. In uue'le 

locuri tendinla de succesiune spre brddet este foarte evidentd (mai ales 

in actualul fa,cies cu brad). 

Subarboretul, de obicei, lipsegte din cauza umbrei p,rea dese sau cet 

rnuli este reprezentat prin exemplare rare de zmeur, salbb (Euonytnus 

latiloita), tulichind, soc cornun, soc rogu etc. 

Pdtr-rra vie prezintd aspecte foarte variate. Este constituiid aproape 

exclusiv din plante tipice de mul1. Pre'domini de obicei Asperula odorata, 

in alte cazuri, Alliunt ursinum, Mercurialis perennis etc. Se mai intilnesc : 

Dryoptetis lilix mas, Po'lystichum setiferunt, Dentaria glandulosa, D. 

bulbifera, Actaea' spicata, Anemone nemorosa, Isopyrunt thaliclroides, 

Rubus hirtus, Oxalis ace'to,sella, Gerenium rober:lianum, Euphorbta dmygda,loides, 

Glechoma hirsuta, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis etr-i. 

Uneori se intilnesc ldgetele nude, in care p,if1112 vie lipsegte complet dirt 

cauza dezvoltirii prea puternice a litierbi. 1n alte cazuri, \,egetatia erbacee 

este reprezentatd numai prin puline elemeroide de prim5vard., iar in tirnpnl' 

verii arboreiul rimine de asemenea nud. Totugi, dupd caractterele silviculturale, 

aces,te arborete se incadreazd. in tipul de iald (aceasta, binein{eiles, 

nu exclude posibilitaiea aparifiei asp€dtelor nude gi in alte iipuri)- 

,\lugchii, do obicei, lipsesc. 

182

70. FAGEI DE DEAL CU FLORA DI] MULL 

BIBLlOGRAFIE. (121\. 

Figeturi pe poJzoluri (133) 

Figet pe podzol arg,ilos (78) (172) 

Fdgete din etajul mijlociu cu ilora de mull (171) 

i::'ii::r 

uuTfj,',' 

!,2.! *, [' ]', u,, 

Fagetum banatict-Filicis (48\ 

';'"f 

i;';";:;'lil,il,'7,,,,")l'),,,,''ii:f ;!J, 

Carpinclo-[agclunt tposeridelosunr, p.p. (123) 

Fagetum silaattcae, p p. (86) 

',i: n;#':,,i;'; 

:!o':# :; r ;i ;"7 : #"' ('t 2I ) 

1 a. Nudum Buchenuald Untertgp (167) 

2. Oxalis-Bucltenaald-T 11p (167) 

3. Carex pilosa-Buchenre;ald-Igp (167) 

Cilat ldrd nune (168, a) 

Acest tip de pldure este larg rdspindit in intreaga regiune deluroaszl 

din t:iri, reprezen,tind un corespondent al IagetulLri nornral cLr flord de 

mull din regiunea de munte. 

Arborertele din tipul de fa(d se gisesc ince,pir-rd de la lirnjta inlerioarl 

a Idgetelor, apro,ximativ 100 m (in Banat chiar 60 rn) 9i terminind cu lirniia 

dealurilo,r, la 700-800 m. TipLrl nu pare a Ii legat de expozilie ; 

este m,ai frecve,nt pe loc,uri mai agezate : platouri, tenaise, versa,nti cu panta 

lind, dar citeodati se gdsesite gi pe pante repezi ;i foarte repezi. Qolurile 

sint brune de pidure, uneori podzoli'te, sau p'odzoluri cenu;ii, profunde, 

cu textura lutoasd sau mai rar luto-argiloasd, tmeori cu un confinut moderart 

de schelet. In Banat s-a gdsrt gi pe soluri sernisc.lre'1e{e cu aspect de terra 

rossa. SLrbstratLrrile sint reprezentate prin argile si narrre, uneori in amestec 

cu gre'sii. 

Arboretele sint c,ompuse din iag, la care se pot anesteca ioarte nrLrlie 

alte specii : gorunul, cerr-rl, girnifa, stejarul pedunculat, carpenr.rl, ploprri 

trernurdtor, rrlmul de munte, paltinul de mun,te gi de cimp, teiul de dilerite 

specii (pr-rcios, argintir"r, cu fnrnza mare), sorbul, ciresul, Irasinrrl', 

in Banat, unde bradul coboard jo,s, in regiunea de dealuri, ajunge 9i el si 

pariicipe in arbore'te de acest tip. Uneori se schileazd un al doilca eLrj, 

iormat Cin : fag, carpen, ulrn, jugastru, tei, cire9, sorb etrc. Speciile dcamestec 

po,t da nastere la citeva faciestrri : cu gorrrll, carpen, tei, {rasin ; 

jn nordul Moldovei s-a sennalat gi un iacies cir stejar pedrrncLrlat ; in firre, 

destul dc lrecvent este faciesul cu nai multe speiil ite amestec drferitc, 

{drd ca vrerlna sd Iie oredorminantd. 

Consisterr{a natLrrala a arboretelor de 0,8- 1,0. Pro'dirctirritatea este 

srtperioard, to,tugi rdmine puiin in urrnd lata de tip,u1 .oturpunzltor diu 

regiunea nron,tand. Arborii sint bile coniorrna{i, cu trunchiurile drepte, 

cilirrdrice si bine elagate. 

Lennul este de bunl calitarte, poate Iurnjza ma,terial de 

de mult ; totLisi inima rogie se intilnegtb des,tul des.

Regene'rarea naturald se produce, de ob,icei, cu rrgurin!ii. Seminligurile 

de fag se instaleazd dupi liecare iructilica(ie ; se dezvolth ince,t 

datoritd u,mblrei arboretu'lui batiin, dar se menrii,n viabile un timp destul 

de indelungat. Destul de abundenli sint 9i puielii speciilor de amestec, 

ca : ulmul, carpenul, paltinr-rl de munte gi de cirnp, jugastrul, teiul etc. 

Fdgetele de acest tip reprezinth in foarte multe cazurr rezultatul unor 

strccesiuni relativ recent-e, piovenind din introducerea lagului in. gorunete 

cu flo'rd de mulL sau in ;leauri de deal cu gorun Fi fag, de productluitate 

superioard. In trecutul ceva mai indepdrtat, cind rtu existau incd idgete 

in dealuri,le noastre, fagul se gdsea numai ca specie de amestec in gleau 

de deal; de aici trebuie sd fi pornit expansiunea lui, care a dus treptat 

la formarea fdgetelor ac,tuale. 

Sr-rbarboretul rar, reprezen'tat prin exemplare izolate de : alun, p5dLrcel 

(C'rataegus monogyna), mlceg (Rosa canina), zmeLtr, salbd rnoale 

9i riioasd, clocotig, corn, singer, tulichind, solc negru 9i c5lin ; in Banat 

s-a mai gdsit rnoidr€,aflul gi Daphne laureola. 

Pitura vie este destul de p,r,rternic dezvo,ltatd, dar fdri sI prodLtcd 

inielenirea solului. Ba este consrtituitd din plante tipi,ce de mull 9i foarte 

bogartd in specii : Care'x siloatica, Asarum e'uropae'Lrm, Allium ursinwn, 

Arlemone hepatica, Lathyrus uernus, Euphorbia amAgdoloides, A4ercurialis 

pereruiis, Gera:niuin roberlianunt, Gle'choma hirsuta, Lamium maculafum, 

Saloia gLutinosa, Stachys siLuatica, Asperula odo'rata, A. taurina, Galiunt 

schultesii etc.; in Ba,nat se mai adaugi ; (uscus aculeq.tus, R. hypoglos' 

sum, Parietaria olficinalis, Lunaria rediuiua etc. 

* 

Aparte trebuie menlionatd aparilia insurlarzi a figetului de deal crr 

ilori de lr'rrll j,n rrord-vestul Dobrogei, i,n cttnosc,uta sta{iune din Valea 

Fagilor, ailuentd a vdii Luncavifa. Aici existi un arboret pur, cu tei gi 

jrrgastru diseminafi, in suprafa{d de nurnai 1,5-2 ha, situat pe un versant 

nordtc, in partea inierioarri si mrijlocie a coastei ;. solul este un podzol 

proirrnd. Dupd dimensiunile arborilor gi flora inso,{itoare, acest arboret 

aparfine inco,ntesiabil tipu,L-ri descris mai sus. 

In jurul fagetului p'ur mai existd tag amesiecart intr-un arbore'i de 

carpe'n gi jugastru. Acesrt arboret trebuie privit ca un fdget amestecat dirr. 

regiunea dle dealuri (45\. 

2,1. FAGET SUDIC DE ALTITUDINE MARE CU FLORA DE MULL 

BIBLIOGRAFIE. Figet de,al,t,itudine mare cu Asperula odorata (80) (121) (172) 

Abieto-Fogetum seminicense, p.p. (20) 

F:agetunt dacicum normale, p.p. (g) (30) 

F'agetum asperuletosum alticolum (ffi| (l2l) (172') 

Acest tip este coresp,onde'ntul de altitudine mafe al flgetului no,rmal cu 

llord de mull. In nordul Moldovei el ajunge, in unele locuri, destr-rl de 

jos (tdri a ti prea frecvent undeva), tiindca in condiliile climatice aspre 

de acolo chiar 600-700 m rc:prezinld altitudine mare penftu fag. 

In Carpafii Mbnidi,onali,iel a f'ost ilderntilicat l6 2rpnoximativ I 250-1 450 m 

altitu'dine,- in cei Orien'tali la (1000) I 100-1 350 m, i,ar in nordul 

184

-\loldovei coboard pind la 600-800 m. Se glsegte pe versan{i cu inclina{ii 

9i expozi{ii diierit6, iiind totugi rar pe cele nordice. Solurile sint brune 

sau 6rune-gdlbui, deseori schelete. Substratrrrile sint reprezentate prin 

gresii, deseori irr amestec cu marne argiloase sau prin-gisturi crisitaline. 

Arboretele sint co,npuse din lag, la tare se adaugd diseminat morlidLtl, 

bradui, paltirrul de mtinte; propor{ia nroliduluii po,ate sI creascl atit 

incit sd dea nagtere unui facies aparte. 

Consisiten{a de 0,7-1,0; in cazul consistenlei n-rai mici, poate..sd 

apard un etaj domina,t de fag. Productivitate mijlocie. Fornta trunchiurilor, 

in ge,nera,l, sb men{ine incd destul de bu'nd ; to'ttr9i, apar unele exemplare 

stri*mbe, noduroase, ct1 co'roane p,rea dezvoltate din cauza elagajuilui insrtiicient 

etc. &taterialul este de calitate mai slabi decit in tipul precedent ; 

lemn de lucru se obiine mai pufin ; inim'a ro,gie este trecventi. 

Qegenerare a naLurald se produce, in general, in condi{ii bune, aproxinrativ 

la fel ca in fdget nortnaL cu lLord de muLl. Pe linga lag se gdsesc 

tinereturi de molid, brad, paltin. In unele locuri molidul devine invadant 

gi ' tendinla de succesiune spre molideto-ldget este evidentd. 

Srrbarboretul, de obicer, lipseg,te total ; rareori se intilnesc pe rnargini 

tirle de sailcie cdprezsCd, scorug de munte etc. 

Pdtura vie, constituitd in mare palte din plante de mr-rll, prezintd 

aspecte mai mult ori mai pulin aseminitoare cu ale idgetului nortnal ctt 

flora de muli. Se introduc-gi unele specii mai a'cidoiile, ca, de exemplu: 

Luzula siloatica, Circaea alpina, Ver6nica officinalis, Campanula abietina 

etc., chiar gr Vaccinium ntyrtilLus. ,\lu9chii sint ceva mai abunden-fi, in 

special Entodon schreberi. 

Ca un caz excepfional trebui. ntlnl,onrt arboretul descris^ drgv't friget 

cu Calamogrostis tirundinacea din imprejurimile Oragului Stalin (78). 

Dupi caracJerele silviculturale, el trebr-rie incadrat categoric in tipul de 

mai sus. O serie de detalii, insd, se abat : 

- altitudinea de numai 1 150 m; 

- soltrl brLrn-gdlbui Podzolit; 

- pitura vie cu calamagrostis arundinacea. predominantS.,_pe lingd 

care se'gdsegte gi LuzuLa atiida, iar plantele adevhrate de mull sint itt 

cantrtate rttai mic5. 

Ultirnul caracter trebuie remarcat in mod deosebit, aritind ldmurit 

ci incadrarea arboretelor in tipuri de pidure, ficutd numai dupd pdtura 

vie, poate sii ducl la concluzii tr:'tal greqite. 

72. FAGE NOIIDIC DE ALTITUDINE MARE CU FL'ORA DE MUI-L 

In nordul .Nloldovei, distribu{ia fdgetelor cu llord de n-iull ia o formd 

aparte dtn cauz.a condi{iilor climatice- generale prea as.pre' DuPe 

-t,t]I :;' 

nienlionat gi mai sus, ldgetul normal cu flori de mull lipsegte alcl ; Ia_getrri 

de aitiiudine mare; cu productivitate ;i. calitate mijlocie, 

!?btrli 

ircr pini la lintita inierioard a rcglunii tttontane, dar, in general, este 

,rI. ;nfilirit; irr schirnb, este larg rrispindit tipul de ia!d, care .reprezintd 

ide.eiutrl iSget de munte din iceastd regiuhe; la limita altitudinald a 

185

faguhii se poate intilni, ca 9i in re,stul !drii, f:igetul de limitI cu flord 

de mr-rll. lntr-o schemd ace,astdrepartilie 

se poate repreze,nrta astlel : 

Sudul {6rii Nordul Molclovei 

Figet de limitd 

(productivitate qi calitate inferioard) 

Figet sudic de altitudine mare 

(productivitate gi calitate mijlocie) 

Figet normal (productivitate 

gi calitate 

supe_rioari) qi local liget pe soluri 

schelete (productivitate- Ei' calitate 

mijlocii) 

FIget de limiti 

(productivitate qi calitate inferioari) 

Fdget nordic de altitudine mare (productivitate 

n.rijlocie gi calitate inferioare); 

local fdget sudic de altitudine 

mare (productivitate Ei calitate mijlocii) 

. 

Acest tip..a iosrt identilicat la altitudini de ap,roxirmativ 600-1 000 nr, 

in partea mijlocie sau inferio,ard a ve'rsanlr,lor'cu expozitir yariabile gi 

crt i.ncli,nalii pina. la foarle repezi. Solurile sint bnrne^ sa,i br,,,,e-gnlbLri, 

pr.oltlnd-' satt rrti ilocii proftrnde, crr textrrra luto-nisipoasA saq ltrto,rsl, slab 

schelete salr semislchelete, crr drenaj normal. Su'b'strhrturile sirnt lorrnate din 

terenuri de tlig sau coluviuni calcaroase peste roci cristarime. 

Artrorete'ie sint c,ompuse. din fag ; diseminat se adaugi : m,olidul, 

bradul, riimrrl de munle gi paltinul de"munte i primii doi pot -sd r jungri ti 

proporiii atit de mari incit- sd dea nagtere ra taciesuri abarre. 

. . consisten{a naturald a arb,oretelor de 0,8-0,9.- piJductivitate nri.ilocie. 

Dar, calitatea ma,terraluh-ri este inlerioard. Arborii sint, in rnare 

ma ioritate, sirimb'i, nodurogi, pro,st elaga,ii. Tocmai in aceas,ta consta 

deo'sebirea jzr!5 de tiprrl de altitudine maie,' frecvent in sudul iarii ; drr,pa 

oarecare exerciiir-r, diferen{a devine ugor de sezisat cfi ochiul iiber. Ra;inoasele 

au in acest tip o cregtere vizibil rnai buni. 

fiegenerarea fagului se face in condilii destul de bune. Irr seutirrti_ 

srrrl apar si puie'{i de celelalte specii rep,rezentatte jn arboretul bitrin. 

Sr-rbetrboretu'1 rela'tiv slab reprezentat, al,cItuit din: a1un, tulicliinl, sor-. 

negrlr, capriloi (Lolticera xylosteunt) elc. 

Pdtr-rra vie este, in general, asemdndto,are cu a tipuh_ri precederrt ; 

trebr-tre sr fie sLrbliniatd aparilia destul de trecventd a lui symphytunt 

cardalum. 

N.B. Descriere dupX datele proiectanlilor de la Jll.U.F.-ul Srrha. 

73. FAGET A1ONTAN 

PE SOLURI SCHELETE 

CU FLORA DE MULL 

BIBLIOGRAFIE. Fige,iuri pe p,adzoluni schel,ete (133) 

Itrdget cu llora de mult de pantd accidentatti-repcde (l72t 

Citat fdrri nume 02ti

Este un tip de pldure pr-rlin rdspindit _si incd insulicient studiat. Se 

intilnegte in aiealLrl' fdgeiu[ut norrnal cu llord de mull,.aproximativ la 

aceleagi altitudini, dar ln anumite condilii edafice particulare. 

AnLrrne, el a tost identilicat la aliitudini de 700-1 200 m, in sud-vestui 

larii chiar I 300 m, pe expozifii sudice, r'estice 9i estice, cu inclittafii 

variabrle, dar mai des repezi si toarte repezi. Solurile sint brune sau 

brrrtte-gilbui, mi jlociu pro,fr-rnde, foarte bogate in schelert. SLrbstrattrrile 

sinl qresii sau gisturi cristalinc. 

Arboreteie sint contpuse din lag, 1a c'are se adaLrgi dise,minat : bradul, 

morlidr-rl, paltinul de rnLinte 9i uneori cel de cimp. Proporlia bradulrri sepoata 

' ridica pind la constituirea ttntti {acies aparte. 

Colsisterifa laturald de 0,8-0,9. Productivitale mijlocie ; se observd, 

rnsd, clar ci molidul gi bradul au o cregtere mai bund decit fagLrl. Porma 

alborilor de fag este mai proasid decit in fdget normol cu flord de_ null ;_ 

sint destul de mLrlte trunchiuri strimbe, noduroase, slab e,lagate. Letntrul 

estc rne'diocru ; nraterial de lucrr.r se poate obfine in cantitate micd. 

Regenerarea e'ste destr-rl de actn'i la fag, pe lingl. care se 949esc ;i 

ceva pLrie{i de rnolid, brad gi paltin de mttrt'te. Nt1 se observd tendinte de 

succeslttrle. 

Subarboreiul este reprezenta,t prin tule rare de alun, Scorttg de nltrtttc, 

zmeur etc., sarr lipsegte total. 

Pdttira vie eite asemlndtoare cu a iage'tultri ctr ilord de mull -si, de 

obicer, bine reprezentati ; n'iai lrecr,e,nte sint : Allercurialis perennis, Gera' 

niunt rolterlianum, Asperula odorata eIc. 

71. ITAGET DE DEAL PE SOLITRI SCHELEl'll CtJ FI-ORA DE MLILL 

Ca si ir-r regiunea muntoasd, se initilnegtesi 

la dealuri 1ln corespoll- 

dent al ldgetului obignuit cu llord de mull, dar soluri schelete. Desigrrr, 

irr aceasid regiune solttrile schele,te sin't mult mai rare. De aceea gi tipul 

da latd este rar intilnii ; a tost identilicai pina in prezent numai in sudul 

Aici, astlel de arbo'rete se gisesc ia altitudini variind intre B0 9i 700 

(800) rn, totdeauna pe pante toarte repezi, cu expozifii dirferite. So'lul este 

terra' rossa, rnijlociti piOlund saU profund sat:- ttne,ori c,hiar destttl de 

sLrperfici,al, bogat in sihelet ; de objcei, stinoi sau bolor.ani mari ap;tr izr 

ss'prala{d. ^ SLrbstratul este totdeautta calcaros. 

Arboretele sint totdeauna bietajate. Etaiul dominant, ctt consistettfa 

de 0,6-0,7, este iortra,t din fag; di.seminat se mai gdsesc: altlnLtl tttrcesc, 

nrrcul, ulmul de tnuttte, paltinirl de tnunte 9i de cimp, ciregul, teitrl (arginiiu 

gi cu frunza mare), irasinul. Etaiul dominat rar.este alcitttit - 

iio lingd fag 9i ce,lelaite specii din etajul dominant - din carpen 9i jttgastnl. 

S-a semnalat un lacies cu iei. 

" 

Prodr.rctivita,tea este rniilocie. Fo'rrna arborilor este, itr general, rnediocrd 

: sini nu-rlte trtttt,chiuri conice, strimbe 9i slab elaga'te, dar 9i uttele 

exemplare bine coniorma'te. Le,tnnul este bun mai mtrlt peniru ioc ; nraterial 

cie lrrcru se ob,fine pu{in. Prin agezarea lor aceste arborete joacd ttn 

ro,l important de protec(ie. 

Qegenerarea nalurald, este destul de dificild din cauza naturji solultti' 

Tinere,tiil se instaleazd in grupe, numai acolo unde gdsegte 9i solr,rl fortnat 

9i condi!iile de lumind po'trivite.

subarboretul este destul de bine reprezenta,t, lormat din : alun, vigin 

trrrcesc, salbii moale, salbi riioasd, clocdtig, corn, tulich ind, moid,rean, so" 

conrrrn ' ctc. 

Pdtura vje este puternic 'sitoalica, dezvoltatii, dar nu inlereneste solul ; este 

formatd d,in: carex 

Asarum europaeum, Ruscr-l.r acuteitis,-n. 

\!/Wglo.ssurn, 

Polygonatum officinote, Laliyrus ue,nietus, Ruhus hirtus, 

lvler.cur.Lalts |;erettnis;. s,anicula eur-opaea, Heracleunt sphondytium, chaerophy!lumâureunt, 

fledera helix, Giechoma hirsuta, Aiperuli oclorata, A. 

.taurina, Galium schultesii, Xfycelis muralis etc. 

In tjealurile din sudul eûnututrl s-au semnara,t 9i fdgete cu flord de 

nu1l,.avind. productivitate inferioard, agezate pe soluii scHelete loarte supe-rliciale 

gi stincoase (calcar). Aces,te arboreie au un procent destul de 

ridrcat de tei argintiu, reprezentind de tapL un facies ; hiseminat se mai 

gise'sc : nucul, carpe'nu,l, ulmu,l de munte, jugastrul, in pitLrra vie pre- 

,dorrind Asperula tourina, dar e.ste si rnult Ruicus aculeatus, apoi o s'erie 

de specii de_ mull si cjteva ferigi, legate mai mult de substra,tul stincos. 

,Nlaterialul exis,'tent nu permite sX se tragi concluzia, dacd asemenea 

arborete indeplinesc condi{iica sd fie conside"rate ca tip aparte. 

B I B L I o c R A F 

7'. FAGET MONTAN CU .RU.BUS HIRTUS 

t E' '',, (,75) 

F:;::,;";i::; :;:,:i;",tr/o1o*,,n1'11lof 

Fagelum rubosum (32) (80) fi2t) (1721 

. Acest tip prezintd multe alinitdfi cu figetul cu Festuca siluatica, 

'$ar_i1 acela.si trrnp se,apropie. intr-o oarecale mdsurii gi de teg"l. .; 

llora de rnull. El a tost senrnalat pind in prezent mai mult irr darpalii 

trileridionali, dar pe alocuri s-a gdsit gi in cei orientali, pind in 

Moldovei- 

";ij;i 

Arboretele cercetate se grsesc la alti,tudini de 700-1 100 (13s0) nr, 

pe 

.expoz.i{ii insorite - '*oi 

sudice, sud-estice, s,ud-r'estj,ce si vestjie - 

]xrlt ge locuri agezate, anume, baza versanfilor, coame late, rnici pla,torrri, 

dar rlrleon gr pe coaste inclinate. So,lurile sint brune .si brune-gdlbLii, tipice 

sau acide on acide.podzolice, prolunde ori mijlociu'proiunde", i"*ir,.n 

Iutoasd sau luto-nisipoasd, semichelete ori mai"rar schelete, bine "u drenate. 

Srrbs,traturile sint re,prezentate pr.in terernur,i de : flig, gresii calcaro,a,se, conglornerate 

calcaroase, gnais, gisiuri cristaline. 

Arboretele sint conltituite din rfag, la care se adaugd diseminat bradtrl, 

mai rar molidul si paltinul de mun-te. Destul de - dss" --- propor{ia r--I bradrilui 

se ridici 

.pind la iorharea unui lacies aparte- 

, ..consisten(a.naturali de (0,8) 0,9-r,0. producrtivitate mijlocie. Arbonr, 

i.n general. bine conformaii, drepfi 9i cilindrici, dar slab elasati. 

Lertrnul mai mult de foc; materjal de 'lucru se obfine' in caniiiate ;,t;: 

condi{iile de-regenerarc naturald sint, in general, desiul de bune. 

Dupa anlt de saminfd'. se instaleazi seminligurile- abunderrte gi rrspindite 

ma,i 

_mu'lt 

ori mai 

. 

pu(in unilorm pe toatd' iuprafala. Dar acest s6mintis 

se raregte repede drn cauza umbrei prea dese ; puie{ii rdmagi nu trec d6 

188

0,5 rn indl{irne 9i capatd un port iabular. Uneori apar semin(ig,u1i Sbundente 

de brad 9i se precizeazZ tendinla de succesiune spre brddeto-iiget. 

Dacd pdtura vie, Iormatd din mur, se indesegte prea mult, regenerarea 

der-ine diiicill. 

SubarboretLrl, de obicei, lipsegte. U,neori se gisesc exemplarie rare de 

iulichina. caprifoi (Lonicera xylosteunt) etc. 

Pdtrrra vie este, in m'ajoritatea cazurllor, bine reprezentatd, mai ale.s 

prin Rubus hirtus,la care se adaugd une,ori destul de multi Festuca sili'alica; 

din a'lte specii se, mat pof intilni : Dryo'pteris filtx mas, Luzula 

atbida, Oxalts ace{osella, Mercuiialis perennis, Asp,eruLa odorata, Myceli:; 

muralts etc. Dintre mLtgchi, uneori se gdsesc pernile de Entodon schreberi- 

Pdtura \,ie destul de boga,tii, in mod obignuit nll impiedicd regenerarea 

naturald. Dar, in aiboretele ceva mai rdrite Rubus hirtus poate si 

ajungd sd formeze un coivor continuu d.e cgarde impletite intre ele; acest 

covor nu stinjenegte dezvoltarea semifitigului existent, d,ar impiedicd ittstalarea 

puie{ilor noi gi poate sI co,mp'romitd parfial regenerarea 

76. FAGET DE DEALURI CU RUBUS H/RTUS 

BIBLIOGRAFIE. Fdgeto-gorunet cu Rubus hirtus, p.p. (l2l) 

Fageto-Quercetum rubosum. p.p. (121) 

Acest iip de pddure pare a ii puiin rdspindit; eJ q iost identilicat 

pini in prez|nt in -sudul Moldovei 9i anume numai ca facies, cu gorlrrl. 

' 

Arbbretele cerceta,te se gdsesc la altitudini de 400-650 m' _ oe ver.san{i 

cu expozitii sudice, estice 9i vesrtice, 9i cq pante .in 

general 

.leffti: 

dar' daf loarte IOarte fiimintate, lramlntate, prezentind' pfezentfnd numeroase nUmefoaSe por{iuni'orizo'ntale, 

pofllunl Orlzo{ltale' ridiclttri'i 

rlulcattr.ir 

9i chiar depresiuni inciise. So,lul este un pod2o'l gdlbui,^de,obi'cei,.c.tt.rnuli 

ichele,t de'pietrig 9i chiar bolovani de gr-esii, predominind oe'le silicioase. 

In depresiuni se-gdsesc petece de lacovigte, pe care.se l-ocalrizeat? ylit_y], 

Arboretele siiit consiituite din fag, la care se adaugh gorunul, in pro- 

por{ie e nini pind la O.2 0,2. l)iseminat Diseminat se gdsesc sdsesc : aninul aninul negru, paltinul de munte 

91 Oe crmp. 

Consisten{a naturald a arbo'retel'or este aproape plin5. Creste'rea este 

destrri de activh, prodrrctivitate mijlocie. Arborii au iorme buno, cu trttnchiuri 

drepte, cilindrice gi bine elagate. Se obfine material de lucru de 

calitate bund. 

Ilegenerarea Iagr"rlui es'te ugoard ; semintiturile se instale'azd abrtndent. 

Sint si tinereturi de paltin. Gorunul, itr schimb, se regenereaza greLt; 

ptrietii sint coplegi{i de fag. Evoltr{ia na,Iurald a arboretelor merge spre 

fdget pr,rr. 

Sr-rbarboretul este destul de bine dezvoltat, de obicei, in grupe 9i pil' 

format din: alun, mdceg (Qosa canina), singer, lemn ciinesc, soc 

comun si cdlin. 

Pdtrrra vie este de asemenea puternic dezvoliadd ; este compusd ntai 

ales din Rubus hirtus, R. caesius, Sanic'ula europ(Iea, Asperula odorata,. 

la care se mai adaugl : Melica uniflora, Brrchypodium siloaticum, Inthyrus 

uernus, Cytisus leucotr[chus, Pulmona:ria sp. etc. Pe alocuri este abundentd 

Luzula albida.

77. FAGET CU .iCESTUCA SILVATICA 

BrBr.rocRAFrE.(32) (78) (s0) (121) (t72\ 

Irdgete cu ierburi (171) 

Fiigei cu Festuca (175) 

F'agetutn dacicum fes/utetosum (9) (10) (30) 

Fagettun festucetoswn (32\ (E0) (t2t) (172) 

^" 'Fdgeiul cu restuca siloatica este Lrn tip de padure destul de rispindii. 

Pind in 

,p'rezenl a iost semnalat mai murlt in sirdul idrri, dar se pare ci 

aceaste localizare nu se datore;te condiiiilor climatic'e, ci rnai rnuit cel,or 

edaf ice. 

Acest tip. d,e pddure se gdsegte la al'ti,tudine de 800-1 250 (l 400) rn, 

pe expozifii diferite.(dar rnai des pe cele sudice 9i aproape nidiodata pe 

nordice), pe versan'li cu. diferite inSlina(ii (chiar' foarte i-epezi), .oani", 

vri largi etc. Soiurile sint, de o'bicei, podzoluri gdilbui sau' cenugii, urar 

rar. soluri brune gi brune-gdlbLri ; sint -mijlocilr plofunde pind la fo,arie 

profunde, cu textura lutoasd sau luio-nisipoabd, acid'e, c'u co,ntinrrt moderat de 

umidiiate ; niai rar se intilnesc p,o'dzoluri-schelete superiicia,le. Substrarturile 

sint reprezentate mai des prin roci bogate in caloar l- conglo,merate, gresii 

calcaro'ase, grohotiguri calcar'oase, dar uneori gi prin gisturi cristlline, 

gnais, gresii silicioase etc. 

Arbo'retele sinit comp'use, de obicei, din fag pur. Uneori se gisesc 

disemjnat bradul, rnolidui, carpenul, plopul tremirdtor, paitinul de Tlunte 

gi de cirnp. Bradul se poate ridica la propor{ii de facies. 

. . consisten{a. naturald de 0,2-0,9,^ uneori chiar 1,0. productrvitate mijlocie. 

Forma arborilor, in general, este mediocrd ; trunchir-rrile sint conice, 

noduroase, deseori strimbe 9i de obicei slab elagate ; dar, intr-un anumit 

procent se gdsesc si arborii bine conlormati. Lemnul este bun nrai mult 

pentru foc ; material de lucru se obtine jn cantitarte redusd. 

. \egenerarea naturald in majoriLatea c,azurilor este diiicila, din cauza 

pziturii 

- 

vri prea pu,ternic dezvoltate" Se gdsesc puie{i rari de f ag, rnai 

pufin de brad,_ car:pen, paltin etc.; acesti puie{l rdmin de o'bicei pipernici,i, 

netrercind de 0,5-l m indltime si cdpdtind portul tabular; nirnai in 

ochitrri ;i golrrri se dezvoltd mai bine. Dar, in ciztri cinJ pdtura vie este 

nai rard, irstalarea senrirr{r;rrrilor se lace in conditii mrrlliunitoare. 

Subarboretul este de obicei slab reprezenlat, forrnat 'tlin : tufe rare 

de. alrrn, salcie (salix silesiaca), mdceg de mun,te,, scoru-s de munte, tLrlichina,. 

soc roFu, .soc.comun etc. ; uneori lipsegte cu to'tui. 

Pdtrira vie de dbicei luxuriant dezvol'tati, compusd in cea mai rnare 

parte dtn Festuca siloatica,' aceasta cregte in tufe dese, cesp,itoase 9i, de 

obicei, rdmine steril5, alard de cazurile cind arboretrLl se' rrreste' prea 

mult. uneori se gdseste si Lt'zu!a trtbida, in cantitate apreciabrld. ne li'nge 

ele pot apdrea gi numeroase{e specii de p'lante de murl, dar totdeauna 

-in 

nrrmir mic de exemplare, c.a: oxalis ace'tosella, Mercurialis perennis, Ilub.us 

hirtus, 

lsperula odorata etc. In cazttri foarte rare poate deveni'predorninantd 

Calamagrostis arundinacea. 

- Laiel cu ceea ce se observd ru* iag.t" cu llord de muil, rigetul crr 

Festuca sik,atica, la lirnita vegeta{iei, tr&e probabil intr-un ati tipl carac- 

190

lerizal prin productivitate inferioard. Dar, asttel de cazuri. par a ti toarte 

rare ; dbocarirdata n-avem decit descrierea sumard a unui singur arboret 

din Bucegi, pe valea Jepilo'r, versantul sud,ic, aproape de limita supertoard 

a pZiCurii. Bste un ldget, cu arbc'ri .scunzi gi conici ; solul este acoperit 

cu un covor continuu Ei des de Festuca siluatica, la care se mai adaugh 

fire rare de: Drgopteris filix mas, Fra'garia uescd, Euphorbia amygdaloides, 

i\4ercurinlis perennis, SanicuLa euroryea, Digitatis avnbigua, Campa' 

nula abietlna, Mycelis nturalis etc. Sotul este p'odzo1 schele't gdlbui, pe 

conglomerat. In locuri prea pietroase arboretul se translormd intr-un tuidrrs 

de iag, cu bucheie de tulpini sirimbe 9i semirepente ; printre el se 

trrai gdsesc exentpla're rare de paltin gi ulm do tnunte 

78. FAGET CU CAREX PILOSA 

B I B L I a G R A F I E' 

;:Z:),:,^r,::rl;,,o,if:,', ?Wl,iu]'r,ff)"'l,?', 

Fagetwn caricetosurn (l2l) 

','{il,l,o',:::'"::r,11^'*!'o 

FAget,ri ,,, ,ii,*';:;,:":,::'i^'1,'n 

din farh. tll poate ii privit ca un corespondent al iiigetttlui ttt Festuca 

siluatica din regiunea de murt'te. 

Arboretele de acest tip au fost ideniilicate la altiiudini de 200*700 m ', 

pe partea superioard gi mijlocie a versanlilor cu expozilii -r'ariabile' 

iu pante repezt si ioarte repezi; terenul este de otricei, puternic framintat, 

prrriind rrrniele alunecbrilor lrecvente .si iiind traversat de vdi adinci. Soirrl 

esle podzol de degradare, de obicei cenusitt, tnai rar gdlbui, inijlocitt 

prolrrnd, tle textura lui6asi sau luto-nis'ipoasI, u,neori cq_.un mic con!inut de 

ichelet. SLrbstratLrrile sint reprezentate prin gresii silicioase. 

Arboretele sint constituite din fag, la care se adaugi diserninat : go' 

runul, carpenul, rnesteacinrtl, ulmul de mrtn,te, ciresul 9i paltinul de munte. 

Propor{ia 'ConsiJtenia gonrnului poate sd meargd pind la fornarea unui facies, aparte. 

natu,rald a arboretelor es,te 0,8-0,9. Productivitatea mijlocie 

; cregierea go,rrtnului este ceva mai buni decit a fagtrluri. Forma ar' 

borilor de iag este; de obicei, desrtul de bund, cu arbori drepfi 9i bine elaga\i 

; rlar se- gisesc -si rtnele exernplare strimbe, infurcite 9i cricinoasc. 

Gorunul are to'rnte evident rtrai bune decit fagul. Din fag se obline mai 

mult lemn de toc, cu tll-l tt-tic prorcent de lemn de lucru ; . gorunul furni' 

zeazd lemn de lucru in proporfie iusemnati gi de calitate bLrnd. 

Qegenerarea naturald se produce in condi'lii destul de bune. De o,bicei' 

se gaseste tineret de fag destul de abundent, in grupe-satt repartizal mai 

rnult oni mai pufin unilorm pe sLrprafa{d. Pe lingd iag se mai glsesc 

pui,efr ' do carpen gi de pal'tin de munte. 

:l'ipul 

de'ta!a'este destr-rl de siabil in condifiile actuale; dar, nu poate 

exista nici o indoial5 cd el provine in multe cazuri din inlocLtirea rela'tiv 

recentl a gorunetului cu Carex pilosa, trercind probabil ;i prin stadirt de 

goruneto-idget. 

Pe Mdgura Odobes,tilor, care 

ncobignuit dt ntari, acest tip 

aparlinc irrc6 regiunii 

a lost identiticat pin6 

deluroase, dar se ridicii la 

la 9/u m.

Subarboretul esJg reprezentat prin exemplare izolate de : alun, salcie 

cdprea_sci, piducel (crataegus moiogyna), njar prdure!, clocotig, corn etc. 

Patura vie este, de obicei, destul de abundenti, dar nu formeazi urr 

covor continuu, ci este^reprezen'tatd p'rin exemplare izolate ; nu se ajurrge 

la in-{elenire,a solului. Specia cea mai canaatenisrticd esiter carex pitosd; f,e 

ling.i ea_se gdsesc pe de o parte unii re'preze,ntan{i ai florei de mull,-ca: 

Hedera helix, viola.siluestiis, Asperula'odorata 'etc., pe de artd parte, 

unele..plante acidoiile, ca : Luzula albida, Ranischia'secunda, Mgce,tis 

muralis, pe alocrrri chiar Vaccinium myrtiltus,' citeodatd Rubus itirtu" 

poate deveni gi el destul de abundent. Muschii sint reprezenta{i prin : 

catharinea undulata, Mnium pwnctatunt, Dicranum sco,parium,' n6lytnchum 

sp., dar nu sint abunden{i. 

. 

79. FAGET MONTAN CU LUZULA AI.BIDA 

BIBLIOGRAFIE. Figet cu Luzutu nemorosa (78) (172\ 

Figet cu Luzula nemorosa gi Calamagroslis arundinacea (ll2l 

Faget cu Luzuta atbida (32) (S0) (l2l) 

Fdget cu trrrl,;r"r,r,O" 9i Catamagrostis arundinacea (32) (gfi) 

Fageto-bridet cu Luzula albida, p.p. (l2ll 

Iiiget cu Luzula (1751 

Fagelunt dacicum luzulelosurtt, p.p. (9) (10) (30) 

Fagetum tuzutetosunt (32) (S0) (121) (172) 

Fagetum luzuleloso-calamagrostidelosurn (3;2) (90) (l2l) fi721 

Fageto-Abielum lilzulelosuln, p.p. (l2l\ 

Acest tip este foarte larg rdspind,it peste tot in Carpalii nos,tri. 

Arboretele cerce'tate se gdsesc la artitudrni de 700-1 40o m pe expazilii 

variate, versan{i re,pezi 9i foarte repezt sa,u coame ori piatoLrri 

inguste, pietroase. Solurile sint, de obicei, podzoluri gdlbr-ri, mai rar poclzoluri 

cenugii tipice sau so{uri brune'gdlbui acide; nii.ytociu proiunde'saLr 

profu'n'de, m,ai rar superiiciale; text,ura lutoasr pind"la nisipoasd; slab 

schelete ori sclrclete, urreori cu stilrcrr.ie sau bolovaur,i la s,Llprafafi. SLrtrstraturile 

sint. reprezentaie prin gist'r-rni cnistaline, gresii gi co,ngio,merate 

slf icroase, gnais, mai rar gresii calcaroase 9i marne. 

Arboretele sint compuse din fag, la care frecvent se adaugd mo,iidul 

Si bradul ; tiecare din acestia doi se poate riddca la pnoporlie delenmi,nanti 

de facies. Diseminat se mai pot gdsi-: pa{tinul de niunte, ulmul de munte, 

aninrrl alb, local larice,le (Rucergi) gi pinir_rl silvestru (Vra'ncea). 

- C.onsistenla naturald a arboretelo,r de 0,6-0,8 (0,g); uneo;ri, in co,ndilii 

deosebit de grele, scade gi mai muli, tinzind spre 'adevrrate rarigti. 

Prodr,rc,tirritalea tagului inferioard, dar spne limita d-e sus (clasa a I\/-a 

de prodLrciie); molidLrl gi pinul silvestrr.i, cind se gdsesc in ames,tec, au 

cresterea vizibil mai bund decit iagul. Forma arborilor de fag este, in 

maioritatea cazurilo'r de'iectuoasd ; trunchiuri,le sint strim,be," inlurcite. 

conice, iar coroanele prea dezvoltate, cu crdci groase, din car_rza elagaj'rrlui 

insuiicie,nt.- sint insd, gi urnele de iag mai bine co.nforma*te. 

R59in'oasele au lorme mai bune, dar "xg,6'plar€ elagajul lasd d6 dorit gi la ere. Fagul 

nu p'oate hnniza decit lemn de foc, rrsitrorasele lemn de lucnu. de calit"ate 

potrivitd. 

192

Qegenerarea lagului este dificild , din cauza pdturii vii contirtui ; in 

locuri unde aceastd paturd este intrerupti, se pot instala pilcuri de tineret, 

care se dezvoltd incet. La altitudini mai mari se observd irecvent instalarea 

seminligurilor de rno,lid ; drrpa tiieri rase se poate produce o succesiuno 

rapidi spre molidig. 

Subarbore,tul este slab reprezentat. De o,bicei, numai pe margini se 

gdsesc tuie rare de salcie (Salix silesiaca, S. capraea), cttnrtni{d, scorrtg de 

munte, rndceg de munte, zme,Llr, t'trlichi,nd, soc rogu etc. 

Pitr-rra vie este foarte bogatri, formind de obicei tln covo'r contintttt' 

Este alcdtuitri in ce'a mai mare parte din Luzulo albida, la altitudini ntai 

nrari, pe soluri schelerte se adaugd deseori Calamagrostis arundinacea, 

care poate si ajLrngd la fel de abundentd. Aceste specii rdmin sterile si 

numai dupi exploatare se dezvoltd mai bine 9i ajung la fruc,tifica{ie. Pe 

lingd ele -se mai gdsesc : Festuca siluafica, Pos nemot'alis, Deschampsia 

fteiuosa. Rubus ltirtus, Oxalis acetosella, Vaccirium rnyrti'llus, V. uitisidaea, 

Hieraciwn transsiluanicuffi eic. A\ugchii sir-rt reprezentafi prin : 

Polytrichum juniperinam, Hypnunl cupressifonne, mai rar Entodon schre' 

beri, Dicra'num scapariuri, Rhyt[diadelphus triquetrus eIc. 

E'. FAGET DE DEALT,IRI CU FI,ORA ACIDOFILA 

BIBLIOGRAFIE. Fige,to-gorunet cu Carex pilosa (l2l\ 

Fageto-Quercetum caricetosum (l2l) 

t;^î",';,:'"y;:J"t[i;li-u"oenaaid-rsp(167) 

Acest tip de fdget este destul de rdspindit in unele regitrni din {ar5, 

putind ocupd supraf6{e intinse ; in alte pdrfi, ins5, este rar. El reprezinta, 

de fapt, coresponde'ntul fdgetului c t Luzula slbida din regir"rnea mLrntoasd; 

in majoritalea c'azurrlor se apropie de aces'ta gi prin compozilia 

ilorisiicd, dar uneori prezinld abateri sim{itoare. 

Arboretele cerce,tarte se gisesc la altrtLrdini de 400-800 (900) fl, pe 

versan{i cu expozi{ii diierite, dar tna'i Jrecvent tt'ordice gi nord-estice ; 

pantele pot fi gi e,le loarte variale, de la line - uneori aproape platouri - 

1a foarib repezJ. So,lrrl este podzol gdlbLri, de obicei, mijlocirr profund, 

usor, bogat i,n schele,t, uneori chiar cu bo'lovani la suprafafd. Substra'turile 

slnt reprezentate prin gresii sau cornglome'rate silicioase. 

Arboretele sint cons,titLrite din fag ; diserninat se adaugi : gorittrttl, 

carpenul, meste'aci'n'ul, plopul tremtt,ritor, tBiul, ciregtll, sorbul de cirnp, 

in unele cazuri rnai rare pinul silvestru. Propor{ia gorunr-r,lui se poate 

ridica pind la constituirea unui iacies aparte. Uneori se schi{eazI utr al 

doilea etai rar, format tot din fag. 

Consisten!a rraturald a arboretelor de 0,7-0,9. Produciivitatea este 

inferioard, dar spre limita de sus. Arb'orii au, in majoritaie, trunc.hiLrri 

conice, inlurcite, sirimbe si slab elagate : d,ar, se gdsesc gi destirl de 

multe exemplare bine co,nformate. In general, se ob{ine le'mnul de ioc, 

iar cel de lucru in cantitate redusd. 

Qegenerarea nalurald, es'te di,ficili in. cazttrile cind pitura vie este 

coniinrre 9i puternic dezvollatd. Acolo unde ea este mai intre'ruptE, iineretrrrile 

de iag se instaleazd destLrt de ugor, dar cresc vizibil mai incet 

t3- de pEdure. - c 195

decii in fdgetele cu llord de mull. Pe linga fag se mai gisesc puieli de 

gorun gi tei. 

In multe cazuri arboretele de acest tip provin indiscutabil dintr-o 

inlocuire relativ recentd a gorunetelor cu Luzula albida, trecind 9i prin 

stadiu de goruneto-Idget. 

Subarboretul este relativ rar, format din : alun, pdducel (Crataegus 

monogyna), scorug de munte (iarbustiv), drob (Cytisus hirsutus, C. nigricuns), 

corn, singer, dirmox; au mai forst semnalali carpi'nila (Bainat) gi 

nrojdreanul (Banat 9i Oltenia). 

Pd'tura vie este bine dezvaltath si Iormatd., de obicei, din Luzula 

albida ca specie predominantd ; la aceasta se adaugd : Dryopteris fiLix 

rna-:, Ptertdium aquilinum, Dactylis glomerata, Calamagrostis arundinacea, 

Carex pilosa, Fragaria uesca, F. collina, Rubus hirlus, Lathyrus uenetus, 

Euphorbia amygrlaLoide's, Sanic'uld europaea, Qa:ndschia sec'unda, Pulmonaria 

sp., GaLium schultesii, Campanula persicifolia, fuIycelis muralis ets. 

In Banat au iost intilnite gi arborete, in care aspectr"rl ge,neral al pdturii 

vii e,ste diferit; anume, predornind Iie Pteridium aquilinurn pLtr, tte P. aquilinum. 

irr anrestec cu Vaccinium myrtillus gi Luzula alhida. 

81. FAGET DE LIMITA CU FLORA DE MULL 

BIBLIOGRAFIE, (I7,II 

Faget cu Sgmphgtum cordalum (78) 

' 

Fagelum dacicurrt normale, p.p. (9) (30) 

Citat firi nume (121) 

Acesta este ultimul tip vicariant de fdget cr,r flo'rd de mull, care se 

localizeazd la altitudinile cele mai mari. 

Arbore'tele cercetate se gdsesc la altitr-rdini de I 000-1 200 rn in nordrrl 

firii, (l 100) 1200-1 400 ni in sud gi chiar pinl la 1500 ni in 

sud-vest (Banat). Se gisegte pe expozifii diferite 9i pe pante de la foarte 

line (u'neori aproape ,platouri), ,la foarte re'pezi gi chiar povirnite. Aparifia 

lui la altitudini lelativ mici, unde se interlereazd, cu alte tipuri nai productive, 

trebuie airibuitd condi{iilor micro,climatice' locale, in specizrl 

ao{ir,rnii vintului (cazuri analo,ge cu cele vdzule la molidigurile de altitudini 

nrari). Solurile sint brune de pddure, brune-gdlbui sau brune 

srrbalp,ins, profunde sau mi jlocii profunde, deseori bogate in schelet 9i 

citeodatl chiar bolovinoase, jilave ptnd 1a umede. Substraturile sint repreze,ntate 

prin roci cu confinut de calcar - conglomerate calcaroase, 

gresii calcarcase etc. 

Arboretele sint constituiie din fag, la care se adaugd diseminat molidnl, 

mai rar bra,dul gi paltinul de munte. 

Co'nsiste,n{a natuial| de 0,7-0,8 rareori 0,9. ProdrLrctivitatea inferioard. 

Forma arborilor este in m,are parte deiectuoasd, cu tulpini conice, 

strimbe, biiurcate, no'duroase. Elagajul se produce incet, coronamentele 

sint exagerat de dezvoltate. Caracteristic tipului este numdrul mare de 

lagi care Iorneazd ritidom. Se po'ate obfine numai lemn de foc de calitate 

inlerioarS. In schimb, arboretele de acest tip joaca frecvent un rol intportant 

in proteclia solr-rlui impotriva eroziuni| 

Regbnerarea in majorifatea cazurilor se produce in condi{ii grele; 

totugi, sint gi arborete, in care se gise'sc semin{i9uri destul de bogate. 

194

Subarbore'tul, de obiceii, slab dezvolt"al, rcpteze,niat pnin fine rare de 

salcie (Sa/ix silesiaca, S. c,apraec) gi scoruS de munte ; dar, uneori este 

destul de bogat, addugindu-se : alunul, agrigul, coacd,zul de munte, mdce;r-rl 

de munte, zfieurul, socul rogu etc. 

Pdtura vie deseori este bogatd, fiind lormati in mare majoritate din 

plante tipice de mull; to,tugi, numdrul de speci'i incepe sd devind mai mic 

fald de altitudini mai joase, fiind rare tocmai unele din cele mai caracteristice, 

ca : Euphorbia amggdaloides, Sanicula europaed, Asperula 

odorata. Mai trecvente sint Denta:ria bulbifera, D. glandulosa, Oxalis 

acetoseLla, Pulmnnar[a rubra gi, in sp,ecial, Symphytum cordatum,' mai 

ales in sudul {drii aceastd din urmd specie poate fi ccnsideratd ca o indi' 

c,atoare destul de bunl a tipului de ia{d, pe cind in nord ea este larg rdspinditd 

gi in alte tipuri cu flord de mull. Sint gi cazuri cind pitura vie 

este slab reprezentatd, fo,rmatd din pufine fire izolate, sa,u lipsegte ap,roape 

cu iotul. 

Existd semnaliri asupra fdgetelor pe calcare, gruprate sub nume colectiv 

de Fagetum carpaticun't caLcareum (30). Au'torul le credo deosebite 

de alie tdgete cu flord de mull, dar cercetarea lor tipologicd nu s-a fdcut 

pind acum. tsle sint deosebite dupi vigoare de vegeta{ie si productivitate, 

deci consti,tuie Idrd indoiald c.iteva tipuri de pddure. Solurile sini dilerite : 

rendzina tipicd sau degradatd, brund sau brund-ruginie, terra rossa. in 

general superiiciale pini la pufin profunde, lutoase pini la argiloase, 

Semischelete pinl 1a sche,le,te, scheleio-pietro,ase .si schele'to-stinco'ase. Cercetdrile 

r-rlterioare urmeazd sA stabileascd dacd aceste arborete pot ii incadrate 

in cele descrise mai sus sau trebuie considerate ca tipuri aparte. 

.BTBLTOGRAFTE. (78) 

82. FAGET CU PETASITES ALBUS 

T;"::,f ;::,:,i: tr#7,:,:;'i;T"i,fi^' 

Siraia cisl,aia carpatscaia hrtcina ( I 6l ) 

I--Sgetul cu Petasites albus a ,fost semnalat ca un lip de pddure apa.rte' 

dar nu- a iost pind in prezent cerce'tat amdnun{it din punct de vedere 

tipologic. Nu s-d precizai nici dach porfiuni{e de arborete de .acest aspect 

indepiinesc condi,tia suprafe{ei minime, acceptaii actualmente .pentrrr 

a 

putea fi conside,rate ca -tip aparte. Totugi, i[ menfiondrn aici sub rezerva 

veriticlrii ulterioare, date'liind caracterele lui cu to'tul pariiculare. 

Acest tip s-a identilicat pind in prezent numai in sudttl t, 

.fdrii la 

altitudini mijlocii de 800-l ObO m, in situa{ii cu totttl speciale, anume 

pe terenuri foarte slab inclinate in lungul piraielo'r de mttnte. clt curgerea 

hai inceati sau in loc'uri unde inclepe inmldgtinarea solulu,i ; dar, pe 

figii inguste arbore{e asembndtoare se gdsesc p€ alocuri 9i in _ lungul 

piraieloi cu cursul mai re,pede ; expozi\ia terenurilor nu p'are sb aibl vreo 

I I'lsie citat, ins6, 9i ia nord de granilele R.P.R., in

intportanfd. Determindri precise asupra solurilor gi subsolurilor nu s-arr 

fdcLrt pind in prezent. Sigur este cd -apa din sol se gdsegte in exces perntane-nt, 

ceea ce provoacd vegeta{ia nesatisfdcdtoare a f agr_rlui. 

Arboretul este fo,rm,at din iag, pe linga care se pot gisi diseminaf i : 

bradul, mesteacdn'ul, aninul alb, ulinul der rnunte, pltti,nd ae munte gi 

do cimp, frasinul (dar, to{i numai ca exemplare izolate). 

Co,nsisten{a naturald de 0,7-0,8. Nu -s-au lacurt mdsurdtori precise 

asupra productivitdf ii, dar se poate aprecia ca inierioar5. Arborii au 

lorrno in general deiectuo,ase, cu trunchiuri strimbe 9i co,roane prea dezr''oltate 

din cauza e'lagajului insuticrent. Lemnul este, de o,bicei, d-e calitate 

inlenoard,, bun numai pe,ntru toc. 

_ Rpgenerarea na,turald esie dificila. Se,rnin{igurile de tug se instale,azd 

nt"trai in ioc,uri ceva nrai ridicate gi se dezvoltd incit. Se rnai 

gisesc puie{i de brad gi paltin de munte. 

Subarboletul lipses,te sau este slab reprezent,at, mai mul,t pe marginea 

piraielor, tiind constituit din : alun, salcie cipreasci, sco,ru$ de nrlnte, 

crtnunifi, zmeur, soc ro',sll, soc colnun, capriloi (Lo'nicera nigra) elc. 

Pdtura vie este ioarte abundentd, form'atd mai ales din ierbr"rri hidroiile 

de talie inaltd, la care se adaugd gi unele plante do mull o,bignuite. 

Predominant este, de obicei, Petasites albus, uneoii gi p. hgbridas,.se mai 

g-aqesc Athyrium filix lemina, Dryopteris filix mas, Dentaria butbifera, 

urlica ciioica, oxalis acetosella, Geran[um robertia:num, Qubus hirtus,. 

Impatiens noli-tangere, Sanicula europdea, Pulmonaria rubra, Symphytum 

cordatum, Asp,erula odorata, Senccio fuchsii, Te'lekia speciosa,- Tissltaga 

larlara etc., 

83. FAGET MONTAN CU VACCINIUM MYRTILLUS 

BIBLIOGRAFIE. Fdget cu Vaccinium mgrtiuus (32) (80) (172) (tZ6) 

Fziget de limitd cu Vacciniunt (171) 

Fdget cu aiin (l2l) 

Fagetum dscicum luzuletosum, p.p. (9) (10) (30) 

Fn,getum mltrtiilosunt (82) (m) (l2l) 

Citat fdrd nume (168, b,c,d) 

- trigetul cu afin este un tip de pddure destul de larg rdspindit, darin 

general 3e gdseste pe suprafe{e mrci. 

Arboretele cercetate se localizeaza la allitudini foarte variate, anurle 

intre 700 gi I 400 m, pe platouri, creste inguste gi in partea superioard a 

versan_{ilor repezt ;i foarte repezi, cu expoZi{ii diierite, dar rnai des nordice. 

Solurile sini podzoluri de de'structi-e, mai rar podzoluri gilbui sau 

soluri brun!-sdlbLri acide gi podzo,lice ; sint, de obici:i, nrijlociu profurrde. 

sau proirrnde, usoare, slab schelete ori schelete ; drenaj normal, reaciia 

puternic acidi. Substraturile sint reprezen'tate prin rocl acide, nrai rar 

bazce. 

Arboretele sii-ri constituite din iag ; diseminat se gdsegte uneori rnes.' 

teacdnul, iar la altjtudini mai m,ari Si rnolidul. 

Consisten{a naturald a arboretelor este, de obicer, redusi, 0,6-0,2, rrrai 

rar 0,8-0,9. Productivitatea este inferioard ; dintre toate idgetele de 

rnunte aces'ta se remarcd prin cregterea cea mai slabd. Forma"arborilor 

este cu totul deiectuo;rsd ; sint scunzi, conici, strimbi pe aloctrri ajung 

r96

chiar arbrrstivi. EtagajLLl natural este loarte incet ; de obicei, coroanele 

incep aproape de sLrpraiala pdmirntLrlui gi sint forma,te din crdci groase. 

Nrr se obfine decit lemn de loc de oalitate i,nferioard. 

Qegcnerarea naturali se produce in condifii ioarte grele, din cauza 

pdiurii erbacee gi muscinale loarte dezvoltate. De obicei, puie{ii lipsesc 

sall se ghsesc intr-un numdr loarte redus si cresc incet. 

Sub*arboretul lipse-ste. Pdtura vie este' Ioarte puternic dezrroltatl si 

conrprrsd nai ales din Vaccinium rnyrtillus; la aceasta se adaugd: V. uilis-idaea, 

Luzulo. albida. Cttlomagrostis arundinacea, Deschampsia flexuosa, 

rrai rar Bruckenthalia spicnlifolia, Soldortella montana, Homctgyne alptna, 

Ilteracium transsi.iuanlcsm. ,\{,uschii sint ioarte abundenli 9i iormeazd o 

pdirtrd groasd, mai ales dtn Rhytidiadelphus triquelrus, ap,oi Dicrarrunt 

scotrttiriuitt, Leucobryum glaucunt, Polytrichunr cotTunune, Pta:giochiLa 

nsplenioides etc. 

B4. FAGI]T DE DEAT,URT CU VACCINIUM MYRTILLUS 

B l'B L I O G R A F I E. 12. Bodensauer'Mgrtillus-Buchenaald-Tgp (1671 

Citat lira nume (168, c,d) 

Acest tip de pddure reprezinld, corespondentr-rl fdgetLrlui nro'ntan cu 

Vaccinium myrtiLlus. El este destul de rar intilnit, citeodatd numai irr 

I'oruri de lragmente. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 400-600 m, pe expozi!ii 

rrmbrite - nordice, nord-estice, nord-r,estjce, cu pante ioarte repezi 

sarr povirnite sau uneori pe creste inguste. SolLrl este podzol gdlbui, superiicra[, 

schelet. Substra'turile sint reprezentate prin roci acide, in special 

gresir silicioase. 

Arboretul esie alcdtuit dir-i Iag, la care se poate adiLrga disernirrrl 

gcrunul -si mesteacdnul. 

Consiste'nta naturali a arboretelor este redusd, 0,5-0,7 (0,8). Pro- 

drrctivitate interioari : este iipul cel mai pu{rn prodLrctiv dintre toate 

Idgetele. Arborii sint scunzi- 

maximum B-10 m, uneori nurnai 5-6 m, 

conici, strimbi, inturci(i 9i crdcdnogi, din cauza elagajuh-ri natural clr 

to'trrl insuiicient. Se obtine numai lemn de foc de calitate inferioard. ln 

schirnb. arbore'tele de acesrttip 

joacd un ro1 important de proteclie a 

Regenerarea natr-rrali este pu,te'rnic. ingreuiati prin pitrrra continr.rl 

de aiin gi mr-r9chi ; puietii se gise,sc in cantitate micl 9i cresc loarte i'ncet. 

Subarboretul este reprezen'tat prin exemplare rare de salcie (Salix 

silesioca) 9i dr,ob (Cytisus nigricans). 

Pdtura vie puternic dezvoltatd, cu predominarea lui Vacciniunl tlllJrlilLtts: 

i'n unele regiuni din !ard la aces'ta se adatrgi Calluna ouLgaris, 

sat Bruckenthalia spicuLilolia,' dintre ailte plante superioa're se mai intiinesc: 

Polyl>odiunl uulgare, Asplenium trichomanes, Luzula albida elc- 

Pilura de muschi e'ste, de obicei, puternic dezvoltatd, predomdnirnd fie 

Entadon schreberi, tie Dicranum scoparium, Eurltynchium striatum, Hyloconium 

splendens, Rhytidiadelphus triquetrus, Polytrichu'm sp. Uneori se 

gdsesc si prr{ini licheni, Cladortia sp. 

Probabil, acesrtrri tip trebuie sd i se alageze antrmite f ragrirente 

glsite in munlii Banatului, foarte asemd,nitoare ca aspectLrl arboretulrri, 

t97

dar iard Vaccinium mgrtillus in pdtura vie. Aceasta este constituitd mai 

ales din mugchii : Hypnunt cupressiforme, Dicranum scoparium, Polgtrichum 

attenuatum;i lichenii: Cladonia fimbriafa, C. rangiferina, C. silaa.ttca, 

la care se adaugd pu{ine plan,te superioare, ca LuzuLa albida" 

Desc_ham.psia llexuosa, Genista ptlosa, Cytisus nigricans (pipernicirt). Astl'e,t 

de iragmente au iost gdsite pe suprafele ioarte mici, th altitudini de 

280-550 m, pe erpozi{ii sudice, cu pante varia,te gi soluri sche,lete (ll9). 

C. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE ARBORETE AMESTECATE 

DE DIFERITE FOIOASE DIN RECIUNEA DE MUNTE $I DEATURI 

(gorunul 9i riginoasele lipsesc sau sint cel mult diseminali ; ln mod exceplional 

bradut poate ti ceva mai mult, dar numai ln etajul dominat) 

l. - L-r arboret pred,omind fagul gi carpenul 

- Arboretele de altd compozilie 

2. - Amestec de fag, calpen gi tei, la care se mai pot adiuga frasinul, 

ulmnl de n'runte 9i ciregul ; carpenul uneori lipsegte satt 

este numai dise,rninat. 

85, FAGET AMESTECAT DIN REGIUNEA DE DEALURI 

- Ame'stec de fag gi carpen ; carpenul se localizeazd in etairtl 

dominat ; disemii,flate pot apate foarte multe specii (incl.usiv 

unele s'pecii de stejari), dar in numdr foarte mic de e,xemplare 3 

- Productivitate superioard. In piitura vie ilord de mull tipici. 

86. FAGETO.CARPINET CU FLORI DE MULL 

- ProdLrctivitate mijlocie. In pdtura vie predomind Carex pilosa, 

ial plante de mull sint pulin abunden,te. 

62. FAGETO-CARPINET CU CAREX PILOSA 

4. - Irt arboret predonrind frasinul sau paltinul de munte ; fagul 

lip-.et1. sau participd in proporfie micd (uneo,ri numai in eiaj 

dominat) ; in mod sxcs,ptiona,i, lagul ajunge predominant in 

etajLrl I, dar in acest caz propor{ia de paltin rdm,ine ridicatd (cel 

pulin 0,3) 5 

- In arboret predomind teiull 6 

c. 

198 

- Frasinul predo,minant, cu carpen, ulm de munte, paltini, tei 

diseminali ; in al d,oilea etaj, carpen cu fag sau brad cu fag. 

Solurile prolunde gi lertile. Ilegiunea de dealuri. 

88. FRASINET AMESTECAT DE DEALURI 

- In arboretul predominant este de obicei paltinul de mun,te; 

in amestec deseori ulmu;l de munte, care poa,te chiar si egaleze 

I SE nu se coulurnde cu teisurile derivate. 

o 

4

paltinr"rl ; fagul de obicei lipse"ste, dar in mod excep(ional p'oate 

ileveni chiai predominant, rdminind insd ;i mult paltin. Disernina.ti 

: molidul, bradul, sco'rugul de rnunte, paltinul de cimp, 

lrasinul' Grohotisuri in regiunea"f;,fr3lTESrEcAr 

pE GRoHorr$ 

6 - Teirrl in amestec cu a'lun turcesc, carpen, fag, sorb de cimp ; in 

runele cazuri teir-rl este ap,roape p'ur, celelalte specii numai diseminate. 

Soluri schelete foarte pietroase. Sudul Banatului. 

9'. TEIS CU ALUN TURCESC PE SOLURI SCHELETE 

- Teiul in anrestec cu rneste'acdn, anin atb, plop tremurdtor, ulm 

de munte, paltin gi lrasin. Soluri brune, semisc.herlete. Nordul 

.\loldovei. 

9I. TEI$ DE MUNTE AMESTECAT 

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE AMESTECURI DE DIFERITE FOIOASE 

DIN REGIUNEA DE MUNTI 9I DEALURI 

8,5. FAGET AMESTEC,{T DIN REGIT]NEA DE DEALURI 

BIBLIOGRAFIE. $leau de deal cu ing, firi gorun (30) (39) 

Fagetum banaticun?., p.P. (16) 

Fagetum banatici-Taurini (4Bl 

Acereto-Frarinetunt tgpicum (123) 

:i:r'i,ff':ilii', l;$"' "u" 

Acest tip de pddure se intilnegte peste tot in regiunea de dealuri, dar 

ldrd a li prea frecvent ; ceiva mai abundent este j1 1e'gittnea deluroasd din 

sndr,tl Banatului, apoi in Podigr-rl Central a1 Moldovei. 

Arboretele de acest tip au fost identiiicate la altitudini intre 150 

9i 550 m, pe expozi{ii nordice, estice gi vestice, cll pan'te de la s{abe pinir 

la foarie repezi, uneori in vdi. 

Solurile in eremp'lele cercetate ntai amdnun{it (Moldova) sint brune, 

de la slab pind la pr"rternic podzolite, ioarte proiunde, cu texturi variate, 

formaie pe nisiptrri, gresii calcaro'ase salr n'larlle trisipoase; s-aLr gisit ;i 

complexe de so,luri brune-crud gi tinere., neidecarb,ona{ate, formate.pe rnarne 

nisipoase cu nisipuri. In Bana't, soiurile examinate superliciail sint brunerogcate 

gi pe alocuri terra rossa destul de tipicd, cu destul de muli schelei, 

uneori pietroase la suprafa{d. 

Dupd compozi\ia arbore,telor. acest tip preztnId's a,numitd ase'mlnare 

cu gleaurile de deal, dar speciile de stejar lip,sesc aproape cu desdvir$ire. 

Arboretele sint compuse, in primrl rind, din lag (totdear"rna prezent), 

carpen tei argintiu (mai rar tei pucio,s), la care se mai pot adduga: 

frasinul, "si rrlmul de munte gi ciregul. Aproape tot'deauna se observi o eta- 

.iare ; c'arpenul se localize'azd in mare parte in etajul dominat, dar uneic 

exemplare se urce 9i in cel dominant; bineinteles, rdmin in etajul domirtat 

9i destr.rle exemplare de Iag, tei, Irasin, ulm gi cireg. Dupd participarea 

speciif or de amestec, s-au precizat pind in prezent trrmltoarele faciestrri : 

- rrormal (cu carpen, iei gi lrasin); 

cu tei;

-- cu carpen si tei ; 

- cu carpen gi irasirr; 

-- cu carpen, u;lur si tei ; 

rrim si tei ; 

- cu carpe,n, ulnr, cireg si lrasin ; 

-- cll tei si Irasin. 

Unele din aceste laciesuri par a fi destul de deosebite intre ele, incit 

s-ar putea pune problenra tipuriior dilerite de pddure. Dar, ca 9i in gleauri, 

ele sint legate prin treceri gradate ; iar speciile care - dupd ltllme -lipse"r,c 

dintr-un anu'mit iacies, de iapt sint prezente gi ele in stare diseniinati. 

Diseminat se mal gas€sc - in etajul dominant - paltinul de 

mrrnte ;i de cimp, i,n cel d'o'min,at, jugastrtrl gi sorbul de cinnp; mai rar 

.s-art serunalat gorurnul (Quercus petraea, mai rar Q. dalechan'tpii), aninul 

negru, plopLtl treinurdior 9i teiul pucios. In anurnite cazuri, Iagr-rl devine 

el insrr;i nurnai disenrinat (pot li 9r stadii de degradare). 

Consisten{a naturald, a arboreielor e,ste 0,9-:1,0. Cregterea este destul 

de activl; productivitatea mtjlocie (spre limita de sus). F-orma arborilor 

este frumoasS, cLr trLrrrchiuri drepte, cilindrice 9r bine elaga'te. Se poate 

cbfinc material de lucru de burra calitate, mai ales de tei 9i frasin. 

Regenerarea naturald este foarte actrvd la fag ; de asemenea, se iustaleazi 

ugor pLrielii de : carpen, ulnr, jugastru, paltin de rnunte gi de cimp, 

tei argiltitr gi pLrcios, cireg, sorb de cirnp, par pidure{, frasin, ioarte rar 

gorun, _cer gi plop irerntrrzi tor. Degi nrurnerrtnn toate speciile cornponente 

iarr p,rrtc la regenerarc, iotrrgi rrrr poate fi riici o indoiald cd arboretelc 

evclueazi treptat spre tdgeto-carpinet sar: fdget pur. 

Srrbarboretrrl este re'preze'ntat prin exemplare rare de : alun, piducel 

(Crataegus moncgyna), rndceg (Rosa canina), salbd nr,oale, s,albd riioaszi, 

clocotis, corn, singer, soc cornun etc. 

Ilintre plantele agd!dtoare se gisesc curpenul de pddure gr iedera 

(rrrrecri repenti ). 

Pitrrra vie este destr-rl de abundentl si formatd in mare oarte dirr 

plante de mrrll : Dryopieris litix nns, PolyslIchurrt seliferum, Albtica urif.lara, 

Corex si/ttttlicu, C. pilusu, Alliutt utsitturtz, Polygonalunt nzultiflorum, 

Conuallaria maialis, Arum maculalum, 'lamus communis, Parietaria 

officinal[s, Ascrurrl europaeunt, Stellaria holostea, Dentarla butbifera, 

Anemotte hepatica, A. nemorosa, Helleborus odorus, Geum urbanurn, Rubus 

hirlus, R. caesius, Fragaria uesca, F'. uiridis, Oxalis acetosella, Lathyrus 

uerrLus, L. uenetus, Eup'horbia anxlJgdaloides, Alercurialis perennis, Geranium 

robertianum, \/ictla siloeslris, Sanicula europaea, ChaerophtJllum temulurn, 

Pulmonaria afficinalis, Gle'choma hirsuta, I,arnium galeobdolon, 

Slachys germanica, S. siluatica, Saktia glutinosa, Asperula odorata, 

A. taurina, Gnllum aparine, Mycelis muralis elc. 

N.B. Descriere, in parte, dupd S. Purcelean pi G. Ceuc[ (in litt.). 

In Banat, in arboretele de acest tip s-ar"r glsit 9i ceva elemente termofile, 

an'unle : nucul gi teirr,l cu Irunza mare in arboret, cdnpini{a, r'iginul 

turcesc ;i mojcireanul in subarboret; tot aici s-a semnalat vi{a de pidure, 

prccunl 9i unele plante erbacee sudice. 

Datele prea sumare, ce s-au cules asupra unor astfel de arborete, nu 

perrnit sI se decicld dacd ar Ii cazul si se stabileasci r.rn tip aparte, cunr 

200

s-a iicut iu alte cazuri asemdnitoare (de exempltt : goruttet ctt carpini!5, 

sleao-ceret 

''-- de dealrri cu elemente termoiile etc.). 

p;i;- deg.rdiiu anirop,ogend, aceste.arborete pot aiunge in stare de 

rarigii de la! cu ceva .ripin ;i tei. argintirt, cu, un subarboret bogat dc 

caroiniIei, pe lingd care se rttai inntttl{esc 9l cellalll arDtl9ll' 

* 

l:ort in sudui Banatului au iost semnalaie lragmetlte de arborete contprrse 

rlin carpen gi tei argiltju, diseminat: fagu.l. (I-. siLuaticd ,si mai rar 

'F. 

orientaLis"t, cerrrl paltinrrl de cimp si mojdreanul. Sittrat. p9 glLt" 

repezi, crr soirrri schelcte stincoase, arboretttl are consistetlta rcdusa (U'b J' 

,f#'.it. a.rtrii d" f.utnos crescut. Pdtura vie este constituitd mai ales clin 

Stu',rin"", ca Poa nemrtralis ;i Alelica uniIlora,la care -se adauga ttnele 

;i;;i;;; nirrll si rltrtle lerigi (Dryopteris fiLix mas, Aspteitiunt triclir,i,,in"t, 

Polypodtum uutgare.)'"jn lipsi de mate'rial suiicie'nt' n'u se poate 

traSe ioncluzia dacA aceste'arborete indepiinesc condi{ii de tip aparte saLt 

dac] ar prriea Ii, eventual, clasate la tipLrl descris rnai sus' 

Cercetarea acestui tip de pddrrre a dai prilej 1a anrtnite disctrtii. Este 

vorba de folosirea termenitlui de ;Letu de deaL cu fa$, fcird gorwt. Desigur, 

orice telnen s,tiinlilic este conven{ional ; am avttt desttrle ocazii sd sccenttldru 

accst lttcru in cuprinsul acestei cdrfi' Dar' 'si in iolcsirea termettilor 

coni'enilonali trebuie sh existe o anumitd logic5 9i consecvenla. Silvicuttorii 

ronrini s-au o,b,ignttit de decenii sd zicd .sleatL-unei pidrtri, iti care 

specia cea mai imporiantd este o lqgcje.de_steiar. $teartl,. in{eies. irt IcIttl 

acesta, 3re o seiie de caracteristici bio{ogice ;i silr'iculturale hirte 

precizate : 

- specla cea lltai inlportantzi este mai de lrrmind decit^ specjile.de 

amestec (chiar frasinrrl ip tinerefe suportd ttmbrd mai bine decit steiarLrl); 

"u or" irirctitica(ia cea mai rari 'si cregterea in tinere(e cea nrai inceatii 

dintre componentele gleaulr_ri ; in sctrimb este cea mai longevirrzi ; 

-- claiorita proprieialilor de mai sus, spccia cea urai ilrrporianid a 

Slearrlrri ader.,iraf se rege'nefe aza greu, intr-un teritlen lung, ;i este coniiniru 

arne,rtirrfatd de e imirrare ; 

pe de altd parte, stejarul es'te o specie de flare valoafe, gos- 

oodirrir silt'icd in sleau se ofienteazd spre re'genefarea stejarultri; aceasta 

necesiti o tehnica destr-rl de linri, pe cir-rd specirle de allrestec se regenereazd 

singure. 

lntr-c, piidr,rre de tag in atnestec tot ctt calPel' frasin propfle- 

ldiile biologice 9r sih,icul'turate sint cu totul alte.le: 

j 

ip.ii, cea mai importantd este. cea . mai de umbrd ; degi fructifi- 

, 

ca!iile s'iht gi la ea destirl de rare, totugi regenerarea ,este 

ugoard in 

,r.)inrilclaa .rjl"iit"i., cazrtltlor: iaztrllor; in ceea ce oriveste privegte iuteala iu{eaIa de crestere cregtere 9i longevi' 

tatea, nu existl deosebiri rnari fa{}r de speciile de amestec ; 

- din aceste cauze, fagul, in majofitatea covirgitoafe a cazurilor 

este periclitat, ci dir-r-contraiel eLmind treptat speciile"99 

",*tf: i , 

sjlvicd trebuie te se orienteze spre men{inerea acestor specii de amestec. 

pc ci;rd iagul se regenereazd singur cu ugttrinfd. 

20t

Din aceastd comparafiosuccintd 

reiese clar cd nu se poate accepta 

propunerea sd se fo,loseascd in ambele cazuri acelasi termen, f ie cliiar 

insotjt de atribute diferjie. 

i 

S-ar putea obiecta impotriva clasirii in iorma{ii dilerite a tipului de 

fald 9i a fdgetului ameste'cat din re'giunea de munte, fiindcd sint, fAra discufie, 

.toarte apropiate. Este intr-adevdr un caz, in care inierpretdrile 

subiective sint rnevitabile. Interprertarea admisii aici se bazeazd, pi: faptul 

cd in figetul amestecat de munte participE totdeauna brad.ul (tie ;i in 

cantitate micS), derci locul lui este alrituri rie alte amestecuri de rdginoase 

9l roloase. 

86. FAGETO-CARPINET CU FI-ORA DE MULL 

B I B L I O G R A F I E. Carpineto-figet (105) 

F6get cu carpinig (171) 

Carpineto-Fagetum lilicetosum (105) (123, pp.) 

Carpineto-Fagetunt aposerid.etosum (123, p.p.) 

Querceto-Car ptnetum Olteniae (52) 

il;""'i'ir.?'Tff:'u,,8[i'nu "u" 

Acest tip de pddure este foarte larg rdspindit in {ard, pesie tot unde 

prealele iagului ;i carpenr,rlui ajung sf se 6uprapund. 

Arboretele de acest tip au fost ide'ntificate la hltitudini de aproxirnativ 

200-650 m, in situalii ioarte diierite : versan{i de orice expoziifie 9i cu 

inclindri de la slabe pind la repezt, plato,uri, coame largi, vdi e,tc. Solurile 

in exemplele cercetate sint brune de pddure, in diferite stadji de podzolire, 

foarte prc'tunde; citeodatd ele au un o,arecare conlinut in schelei si chiar 

cu bololani la srrpraf atd. Substraturile - ca la f agetele amestecate. 

Arboreiele sint constitu,ite din fag gi carpen. In tinere(e, ambele specii 

se men(in la acelagi hivel, dar ceva rnai tirziu se dileretrli'azi eviden,t in 

doud etaje. In etaju.l dorninant se localizeazd lagul, eventual cu unele exernplare 

de specii diseminarte, iar in etajul domlnat carpenul gi ceva iag, 

de ase,mene,a cu unele specii diseminate. Speciile diseminate sint nulte. 

dar in numir redus de exemplare : gorun, plop tremurito,r, mesteacdri, 

ulm de mu,nte, paliin de munte gi de c'imp, jugastru, arlar td,tlrdsc, tei 

argintir: gi pucios, sorb de cimp, pdr pdduie{, cireg, in une,le cazuri rare 

stejar pedunculat gi cer. 

Consistenla natural5 a arboretelor este 0,9-1"0. Cregterea este activd, 

productiviiate superio,ari. Forma arborilor de lag es,te loarte buni, cri 

trunchiuri drepte, cilindrice gi bine e,lagate; a cel,or de carpen.ceva nai 

puiin br-rnI. Se poate ob{ine material de lucru de fag. 

Qegenerarea naiurali a fagului este foarte aclivd, iar a carpenului 

apr'oape la iel. Se ins,taleazd gi sem,in'tig'trri de alte specii : gorun, plop 

tremurdttor. ulm, paltin de munte gi de cimp, jugastru, tei argintiu si 

pucios, cireg, frasin. 

Cels doud specii componente principale nu au iendinie sd se inlmrriascd, 

deci tip'ul este stabi,l. 

202

Subarboretul este reprezentat prin exemp'lare rare de : alun, salcie 

cepreascd, pid,ucel (Cratdegus moioggna), mdceg (Rosa. canina), zrneLt,, 

safbd moale, salbd iiioas5,corn, singer, crugin, soc comun, lemn ciinesc, 

mai rar porumbar, sorb de ci'mp (arbu'stiv), cloco,tig, caprilo'i (Lonicera' 

xylostetLm), cdlin, dirmox. 

" 

Ilintr6' pla,ntele agdldtoare se gdsesc curpe,rutl de pdd'r-rre gi iedera, 

care -..-- deseori rdmin tiritoare pe pamint. 

ili-B;ut ;i O'tt.nia se po,t'adduga carpinita 9i mojdrea,nul, care iac 

ire,cerer intre etajul do'minat 9i subarboret. 

Pdtr-rra vie irneori este bine dezvoltatd, in alte cazuri este reprezentata 

nunrad prin tire rare de terburi. Ea este constituitd in mare parte dirt' 

plante tipice de nrull, la care se adaugd in numdr mic unele specii acidoii1i 

nillo:ptrif" TiUi mas, Pteridiuri aquilinum, Ale.l1ca unifLora, C,arex 

ittiattca',' i-uzuLa'albida, Po,lllgonatum milti\to'rum, Allium ursinutn, Aruttt 

mdcuLatunl, Tamus communis, StelLaria holosteA, Asa'rum europaeunx' 

Rubus hirtus, Fragaria uesca, F. rtiridis, Euphorbia a'ffLAgdaloides, Merc'urialis 

perennis, Viota siloesfris, V. odorata, Vinca ryinol, 

Sanicula euro- 

2roti,' pulmonario 'Lllsimachia officina:lls, Salu'ia glut.inosa, Glechoma h.ederacea,. 

nummularia, Asperula odorata, Mycelis muralis etc. ; in vestul 

td"rii mai apar : Ruscus'aculeatus, R. hypoglossum, Lunaria rediuit:a, Asperula 

la.urina eIc. 

N.B. Descrierea, in parte, dupi S. Purcelean 9i G' Ceuci (in litt') 

87. FAGETO-CAR'PINET CU CAREX PILOSA 

Pe ling:i tipul precedent, larg rlspindii, a .fost sem.nalat 9i . 

un al 

doilei dotlea a tip tlp i'e fie de flqeto't,arpinet, flgeto-tarpinet, 

lageto-carplnel, care"pare'a care"pare-a 

care pare a fi II loarte rualttr rar; rar;.deocamdaid 

rdr, deocamdaid uE( este 

cunoscut' numai "din podigul Ardealului 9i aproape nestudjat' 

Arbore,tele de ai.est 'tip au fost semnalaie- 1a altitudini in junr,t e 

500 m, pe platour,i sau versanJi cu palla lind 9i n-rici agezdItffi, ctr 

exoozitii ' dilerite. So,lurile n-au fost cercetate. 

Arboretul esto compus din fag in etajul dominani carpen in etajul 

dominat. 

consisten{a arbo,retului de 0,9-1,0. cregterea destul de activd, pro.ductivitatea 

niijlocie, Rs,gsnerarea ioarte activa in iag, ceva mai slabl' 

in carpen. 

In sr_rtrarboret se glsesc numai exemplare arbustir,e de tei ptlcios.. 

Pi,tura rrie este d6stu,l de abundenti gi cornp,usd in ntare parie din 

carex pilosa, la care se adaugd exemplare rare de Asarum europ,aeum 

M.aiatnihe,num bilotium, Lathy"rus 'oenitus, L. n!ger, Stellaria holastea, 

Eifii6iOta lmtlgc|atoides, Mer:curialis perennis, Viola siksestri's, Pulmo.' 

niita oiltrtnni-t, .liugo geneuensis, Larytiun gaiffidotron,,Gallum schultesii 

eti'., precum 9i Exefrplare pipernicite gi tlritoare de Hedera helix' 

In apropierea tdgeto-carpinetelor se intilnesc in -regtunea 

gi unele derllniguri fure, absolut naturale I' Ele au iost citate 

I Sd nu se confunde cu carpinisurile

ttrri srrb nume de ctirpinet de poale de coastd (30) ; mai ni,merit D,sie, 

in93, _se li se spLrnd cdrpinet de aale. Intr-adevdi, asemenea arborete se 

intind in lungul viilor, de obicei, sr-rb formd de figii inguste. Ele n-aLr 

fost de loc cercetate pind in prezenl din punct de vedere"tipolo,gic gi nu 

se poate aprecia dacd este cazul sd, iie socotite Lur tip aparte. S-e ciieaza 

n'umai solu,l brLrn, tipic ori podzolit, sau p,odzol secundar cir textura lu,tonisipoasd 

bogat in material coluvio,nar gi cu uqriditate suiicienta (30). 

rorn]"area acestor carpinete pure irebuie explicatd prin prezen{a unui factor 

trimitativ pentru lag ; acesta nu poate fi decit inghe{Lrl de primdr.ard care 

elimrnd total IagLrl, dar este ugor suportat de (cu alte cuvinte, 

vdile respective reprezintd gauri de "a.p"tl 

frig, in care fagul nu poate pdtrunde). 

88. FRASINET A,UESTECAT DD DEALLIRI 

Frisinetele anestecate au fost semnalate pin5 in prezent numai iir 

dcalrrri drn sudul Banatului gi in nordul .\\oldovei (doohrl ei,"ca ) ; ir r 

general, ocrrpi supratete mici ; totLrgi, datd fiind importal!a ecolomicr 

a irasinu,lui, ele ureritd sd lie relevate ca tip aparte. 

Arboretele cercetate nrai detaliat de acest tip au fost identificate la 

ztltjtudinr de 400-600 (700) ur, in locLrri rrrar agezate - mici platouri, 

coaste line sau obirgii largi ale viilor, inditerent de expozi{ie. Solurile 

n-arr {ost cercetate amdnun{rt ; se menf io neazd, numai ca sirit pro{unde, 

reavene, cu textllra lutoasl 

Arboretele sint lormate in etajr-rl dominant dir-r frasin, uneori cu ulil 

de rnunte, paltin de cimp gi de rnunte, tei argintru si ceva carpen drsentina{i 

; al doilea etaj este format fie din carpen cll ceva iag, fie din 

bra{_ cu_ ceva fag ; diserninat se nral gdsesc jugastrul gi sorbul de cirnp ; 

in ,\loldova s-a mai semnalat aninrrl alb, iar in Banat - rnojdreanirl. 

se pot distinge dour f aciesuri dr,rpd compozif ia eta jului dorninat, care 

indicd gi tendin{e difente de succesiune. 

- 

Consiste'nfa totald de 0,9-1,0, a e,tajulr-ri do,minant 0,7-0,8. Cre;terea 

irasinului este Ioarte activa, p'roductivitatea superioard. Forma arborilor 

es,te destul de bLuri, bineinfeles in mdsura posibila intr-un frdsinet. se 

ob{ine marterial de lucru de valoare. 

Qegenerarea na,turald pe alocuri se face cu r-rgurinfd, in alte pirfi nu 

se o,bservd. 

Subarboretul este re,preze,ntat prin exemplare rare de alu,n, prdr,rcel 

(Crala'egus monogyna), corn pi soc. 

Pdtura vie este bine dezvoltatd ; uneori predominant este Ailiurn 

ursinum. in alte cazuri este un amestec de plante de mull : poa nemoralis, 

Polygonalum latifolium, Arum maculalum, iamus commun[s, urfica dioica. 

Dênlaria bulbilero, Ficaria ranunculoide's, Rubus hirtus, Fragaria uesca, 

Geranittrn robertianurn, oxalis ac'etosella, Intpatiens noli-langire, chaeroplry/lum 

lemulunt, saluia glutinosa, stachys sil'ctatica, Lapsana contmunis 

etc. ; deseori se glsegle Hedera helix pipernicitl. 

204 

N.B. Descrierea, in parte, dup6, Z. przemelchi (in litt.).

89. PALTINIS AMESTECAT PE GROHOTIS 

B I B L I o G R A F t E. pe2:rohotis (30) 

;:iii:;t: 

tlcerclo-lJlnreiunt (9) (10) 

Ace ste p auin ig:',' :. ::';,:',:::,::,'"::' J;::.,, nu m a i rra gmen re c a re,,u 

indeplinesc condi{ia sr-rprate{ei n-iinime, admisa pentru diferen!ierea unui 

tip de padrrre. Aspectul lo'r crr totu,l a,prrte, i,nsd, meritl o descriere speciald. 

,\lenfioniur cd aceste paltiniguri nu sint legate de un anumit tip de 

pdd,ure din jur, ci apar in interiorul tipurilor dilerite. Aceasta denotl 

o anun-riid individualitate a lor, determir-ratd de condi{ii edaiice. 

Astiel de arborete au lost giisite la altitLrdini de 1000:-1 200 m, pe 

t'ersanti cu expozi{ii insorite gi pante repezi; ele se localizeazd pe grohotiguri, 

de obice'i, in iigii inguste, si,tuate uneo,ri in talvegul vilcelelor. 

Solurile sint scheleto-pietroaser, bogate in humus, deseori rendzinice. Srrb. 

straturile sint reprezentate prin grohotiguri, mai des calcaroase, dar unecri 

si silicioase. 

ArboretLrl rcprezintd o rarigte cu consistenla de apro'xima'tiv 0,5-0,6. 

Specia principala este in maioritatea cazurilor paltinLrl de m,unte. Speciile 

de ame'stec po,t sd varieze' rnrtlt din lcrc in l,oc. Uneori ulmul de munte 

ajunge aproape sd egaleza paltinul ; in alte cazuri, el e,ste numai dise,mina,t, 

pa[tinul rbminind ap,roape pur. Fagrrl, de obice,i, lipsegte, dar in mod 

excep'[ional poate sd ajungd la aproximativ 0,5 din arboret. intrecind chiar 

.sr paltinr"rl. Dise,nrina,t se mai gdse,sc uneori : rnolidul, bradul, paltinLrl de 

cimp, frasinul. LIn element nelipsit este sco,rugul de munte, care rlrnine 

de obicei in subarbore,t; dar ci'teodatd sint gi arbori mari, pind la 30-35 

cm dianretru de bazd. 

Productivitatea se poate aprecia ca mijlocie (deterrnindri precise tru 

s-art fdcut). Mo'lizii sint bine conforma{i, dar slab elaga{i; la celelalte 

specii atit iormele cit gi elagajul lasd de dorit. 

Qegenerarea naturald se produce greu. Ici-colo se gdsesc de 

diierjto specii. 

In subarboret, po lingd scoru;ul de m,unte, se rnai glsesc : alurnrl, 

salcia (Salix silesiaca), zmeutvl, micegul de munte, cununita, itrlichina, 

socul rogu, caprilo,iul (Lorticera xyiosteum). 

Pdtura vie este p,uternic dezvoltatd, compusd mai ales din: Fesluca 

silualtca, Bromus ra'mosus, Urtica dioica, Rubus hirtus, Geraniunt roberlianum, 

intr-o cantitate mai micd : Dryopteris filix mas, Milium effusunt, 

Geranium Jthaeum, Mercurialis pererutis, Pulmonaria rubra, Scrophularicr 

nodosa, Asperula odo.rata eic. 

Aceste arbo'rete inde'plinesc un rol intportant de 

9, TEIS CU ALUN TURCESC PE SOIL SCHELEI 

Asttel de arborete au tost ideniificate pinl in prezent nunrai in sudrrl 

Banatului ; dintre toate amestecurile, in care participi alunul turcesc, 

aces,ta este cel mai bine individualizat gi meritd sd iie considerat ca tip 

aparte (cu toate ci este desirrl-de rar si nu ocupd suprafefe rnari). 

Arboretele de acest tip au iosi ideniilicate la altitudini de 380-950 m, 

pe expozi{ii dilerite, cLr inclindri vali,ate, de la s,labe pini la foarte repezi, 

?05

pe alocuri chiar povirniguri. Soiurile sint de tiputl terra rossa, ioarte bogale 

in schelet cu piet're gi stinci rla suprafatl, ajungind unpori la adevdrate 

grohotigrrri. Substraturile sint reprezontate prin roci calcaroase. 

Arbcretele reprezinli rarigti de arbori bdtrini, cu co,nsisienla de 

'0,3-0,4. 

Predominant este toiul argintiu; la el se pot ame'steca in proporiii 

rnai mari : alunul turcesc, cirpenul, fagu{, sorbul de cimp ; desigur, 

uneo'ri aceste specii pot fi numai diseminate sau unele din ele si lipseasci 

.cu totul ; s-au glsit gi teiguri apro'ape pure, cu pu{ine elemente diseminate 

de alte specii i aluntl turcesc, insi, e'ste prezenl to,tdeauna, lie -si 

numai diseminat. Diseminat se mai gdsesc: gorunul, ulmul de munte, 

paltinul de munte 9i de cimp, jugastrul, pdrul p2idure{, frasinul. Sub aceastd 

rarigie uieori apare al doilea etaj desiul de dezvoltat, compus din: 

carpen, tei argintiu, mojdrean, diseminat alun turcesc, carpini{d, f ag, 

.gorun,, cer, ulm de munte, paltin de cimp, jugastru, cire.s, vigin turcesc, 

sorb de cimrp ; in alte cazuri, al 'doiflea etbaj lipsegte. Dupd le,partizarea 

:speciiior de amestec s-au putut deosebi urmdtoarele faciesttri : 

- cu alun turcesc, carpen, so,rb 9i mojdrean ; 

- cu alun turce,sc gi fag ; 

- cu carpen -si mojdrean. 

Cregterea este destul de slab5, producrtivitatea trebuie socotiti ca inierioard. 

Forma arborilor lasd 'de dorit, trunchiurile sint strimbe gi crdcdnoase. 

Qegenerarea naturald prin slmin{d nu se observd. 

Subarboretul uneori este destul de bine dezvoltat, predo,minind cornul ; 

in alio cazuri este rar, compus din : pdduce'l (Cra:taegus monogyna), 

mir pdd,uret, mrrr (Rubus sp.), miceg (Rosa canina), salbd moale, salbi 

riioas5, clocotig" mojdrean, soc comun, dirmo,x, mai rar scumpie, salbd 

mare (Euongmus latifolia), llliac. Dintre plantele agdfdto'are se gdse,sc 

,curpenul de pidure -si iede,ra, care deseori rdmin pipernicite. 

Pdtura rrie nu este prea pu{ernic dezvollati dirr c:ruza solului stincos. 

Ea poate avea aspecte destul de deo,sebite,, predominind insd plantele de 

mull, pe lingd care se gdsesc gi o serie de specii de locuri deschise 9i 

stincirii : Aspleniurn lrichomanes, Celerach officinarum, Polgp,odium aulga.re, 

Scolo'pendrium oulgare, Da:clylis glomerata, Melic'a uniflo'ra, Bronxtls 

roftiosus, Polygonatum ot'fic'inale, Asarum europaeum, Tamus co'mmunis, 

Llrtica dioica, Parietaria o,fficinalis, Lunaria rediuiua, Helleborus 

ociorus, Ane'mone hepatica, Geum urbanunt., Lathyrus oenetus, Euphorbia 

amygdaloides, Me'rcurialts perennis, Gera,niunt robertianum, Circaea lutetiana, 

Sanicula eurapaea, Torilis anthriscus, Chaerophyllum aureum, Litlrcsperrnum 

p'urpureo-caeruleum, Satureia oulgaris, S. intermedia, Cynanchum 

uincetoxic'um, Asperula odorata, A. taurina, Galium sc'ltLltesii, 

Conr,panula perstcifolia, Chrysanthetnutn co'rgmbosum, Inul.a conyza, Mycelis 

muralis etc. i un aspect aparte constituie arbore,tele cu patura 

prr ternic clezvo'lt atd de G er a nium mac ror rh7zunt. 

Aceste arborete joacd un ro'1 loarte important de lixare gi protecfie 

a solulgi. 

'2Js_

9/. TEI$ DE MUNTE AMESTECAT 

In nordul Moldovei a fost semnalat un singur arboret de acest tip 

care- insd, ocupd o suprafa{d apreciabil5. 

Acest arboret se alld la altitudine de 750-950 m, in partea inierioarii 

a coastei cu expozi{ia esticri gi pante de la moderatd pind 1s 1g,pede. 

Solul esie brun de pddure, mijlociu profund, semrischelet. 

Arboreiul este constituit din tei pucios predominant (aproximativ 0,6), 

la care se adaugd mesteacdnul, aninul alb, plopul tremurltor, ulmul de 

munte, paltinul de mmnte, paltinul de cimp gi irasinul. 

Consistenta arboretului de 0,6-0,9. Cregterea este activd. Arborii 

sint, in general, drepli gi bi,ne elagali. Asr-rpra productivitdlii nu se pot 

face preciziri. 

Segenerarea, in general, este pulirr actrvd. Numat pe margtni sint 

ceva puieli de tei, paltin, frasin.; pe alorcuri se introduc puieli de brad 9i 

molid, dar in car-rtitate loarte micb ; deocamdatd nu pcate ii vorba de o 

succesiune. 

Srrbarboreiul este destul de abundent, dar neuni{orm repartizat; pe 

alocur-i formeazd, desisuri compacte, in alte pdr{i poate lipsi cu desSvirgire; 

este co,nstiiuit din: alun, cununifd, cdlin -si capriloi (l'onicera 

xylosteunt). 

Pdttrra erbacee este abundentd .si constituiii dtn Dryopteris fiLix' 

mas, Athyriurn fiLix femina, PterLdium aquilinunt, Dactylis glornerata, 

,Brackypccliurn siLuaticum, Maehrirtgia trineruia, Hepattca transsilaanica, 

A4ercur:ialis perennis, Geranium phaeum, Oxalis acetosella, Sanicula 

europaed, Aegopodium podagraria, HeracLeum sptnndylium, Saluia glulinosa, 

Larnitinr. galeobdolon, Valeriana sambucifolia, Galium schultesii, 

So'tidago oirgaurea, Telekia,specio'sa, Senecio fucltsii etc. Dintre mugchi 

se gdsesc in cantitate fo,arte micd Rlrytt'Tiadelphus triquetrus si Catharinaea 

undulata. 

Acest arboret reprezintS, incontestabil, un relict din perioada xerc- 

'terrlici 

; asilel el apare ca o curiozitate gtiinlific5 de mare valoare, in 

timp ce importanla lui practicb este cu totul redusl. 

N.B. Descrierea dupfl V. Leandru (in litt.). 

'fot 

ir-r nordul ,to\oldovei a mai iost semnalat un caz ,Je tets amestecat : 

acesta, insd, ocupd o suprafald foarte micd gi nu poate fi socotit ca tip 

aparie. se gisegte pe un grohotig maruni de gresie, pe Versant sudic, 

cu pantl repede. 

Arboretrll es,te compus din tei pucios in amestec cu cafpen, in proporlii 

aproape egale. Di'seminat se mai gdsesc : mo'lidul, fagul,- paltinLrl 

io munfe gi- de c1mp, mlrul pidure! gi citeva exemplare tinere de irasin. 

Teiul gi carpenul au o vegetafie submediocrd ; arborii aLr indl{imi toarte 

207

mici, trunchiuri conice, c,oroane mari gi deformate. Nici alte loioase ttu 

au un aspect satis'ficiitor; in schirnb, molidul este destul de frumos. 

In subarborei sint destul de abunden{i alunul gi cununi{a, pe lingd 

care se nrai gdsesc exemplare rare de pEducel (Crataegus monogyna) 9t 

mdceg (Rosa cantna). 

Pdttura vie rard este reprezenlatd prin Fragaria oesca, Saluia gluti' 

nosa, GaLiunt schultesit etc. 

N.B. Descrierea dupi datele proiectanfilor de la M.U.F.-ul Suha.

l. - 

2. -_ 

3.- 

4.- 

CAPITOLUL XII 

GORUNETE 

(formafia XVI) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE GORUNETE 

(alte specii in proporfie de cet mult 0,2) 

Productivitate superioard. Regiune de dealuri. Pitura vie din 

plante de mull. 

92. GORUNET NORMAL CU FLORA DE MULL 

Productivitate mi jlocie sau inferioarh 

Productivitate mijlocie 

Productivita,te inierioard 

Regiune de dea,luri 

Qegiune de cimpie 

Pdtura vie cu predomi,narea evidentd a speciilor de mull 

In pdtura vie specii,le de rnull participii de obicei, dar nu 

sint p,redominante 

5.- Soluri brune, rni jlociu profr-rnde saLl profunde uneori cll 

destul de nrult sche,let, dar Iiirri stincdrie aparentd. 

96. GORUNET CU FLORA DE MULL, DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

Solun brune humiiere, superliciale, bogate in schelet, cu 

stincdrie calcaroasd aparerrtd 1a supraiald' 

99. GORUNET DE STINCARIE CALCAROASA 

6.- Arborete cll un evident ertaj do'minat, in care totdeauna 

existd cdrpinifa, de obicei chiar predominantd' In pitura vie 

- graminee gi destul de mr-rlte plante de mull. Regirune 

lorestierd sau silvostepd do de'arl. 

98 GORUNET NORMAL CU CARPINITA 

- In subarboret nu existd carpinild. Pdtura vie cu puline plante 

de rnull ; predomind Gramineae sau Carex pilosa 

14 - Tipuri de 

3 

l0 

4 

I 

209

., 

8.- 

In pdtura vie predomind, de obicei, Carex pilosa, la care se 

mai pot adiuga t\Ielica uniflora, specii de Poa, Luzu[a albida. 

Platouri gi versan{i slab inclinali. 94. GORUNET CU CAREX PILOSA 

Pitura vie constituitzi din Gramineae si Luzula albida 

Pdtura vie din Festuca siluatica, Melica uniflora, Calamagrostis 

arundina'cea, Poa sp., Luzula albida, producind o 

in{elenire co'rnp'letd a solului. Versar-r{i cu inclindri diferite. 

cu so'luri bine drenate. 

95. GORUNET DE COASTA, CU GRAMINEAE SI LUZULA ALBIDA 

In pitura vie predomind Festuca heteroplrylta, inso(itd de alte 

Grandneae precum qi de Genista ttncloria 9i specii de Cylrsas. 

Platouri gi terase vechi, cu sol gneu 9i compact, cu 

dienaj insuficient 9i variafii de umiditate. 

97. GORUNET DE PLATOU CU SOL GREU 

9. - Cimpii inalte gi terase la contaci intre cimpie gi dealuri, in 

zona fo,restierd. 

10. - 

t'-l 

93. GORUNET DE CIMPIE INALTA 

Depresiuni ceva mai adinci printre dune, in terenuri nisipoase 

de silvostepi din sudr.rl Moldovei. 

/OO. GORUNET PF NISIP 

Regiunea de silvostepd. Solul - cernoziom degradat, uneori 

-in Iranzit-ie s,pre brun-ro,,scat. IJ,neori mojdrEa,n ab,u,ndent 

in etajul dominat. 

- Zoma forestier5. Solurile de pddure . 

.IO] GORUNET DE SILVOSTEPA 

- Subarboret puternic dezvoltat cu parti,cipareaspecrilor 

ter- 

mo'file - carpinifd, mojdrean, scumpie - care uneori ajung 

si lormeze gi rrrr e'tai do,minat . . 

- Sirbarboretui nrai siab dezvoltut, fara specii termofile 

Srrbarboret sau al etaj constituit arles Car* 

pini!5. 

102. GORUNET CU CARPINITA DE PRODUCTIVITATE INFERiOARA 

Subarboret abundent de scumpie, deseori piperniciifr 

,O'. GORUNET CU SCUMP]E 

Iiormele arborilor destul de bune, cu trunchiuri drepte 

Formele arborilor detectuo'ase, cu trunchir-rri scundL, 

insuiicrient elaga,te 

Qegiunea de dealurr 

uneori pinul silvestru 

inalte sau nun{i mici. In arborete 

in amestec. In pitura vie predomind 

ll 

l4 

l5

de obicei Luzula albida, insolita de exemplare pipernicite de 

Cytisus sp; mai rar predomrinl unele Gramineae. 

- (egiunea de dealLrri joase, t" 

"Jfi;n::'ffi'Jli:": 

i:";^: 

tura vie predomini Lithospermum purpureo-caeruleum; L. al. 

Dida lipsesie. 

IO5. GORUNET CU LITHOSPERMUM PURPUREO.CAERULEUM 

15. - So,luri ioarte superiiciale, stinc,oase sau loare pietroase, aiungind 

uneori la adwarate grohotiguri. 

/,8. GORUNET DE STINCARIE 

- Soluri de la superliciale pind la profunde, podzoluri giilbui, 

nrai rar brune podzolite, brune-gd,lbui podzolite sau podzo- 

1_rri de desitruc{re 

16. - Pdtura vie de Gramineae, Carex pilosa, Luzula albida, uneori 

plante de mull ; arbugtii pi,tici acido,lili lipsesc sau sint 

pufini; citeodata se gisesc pulini mugchi. 

JO6. GORUNET DE CUMPANA INALTA 

-- Pdtura vie din arbugti pitici acidoiili, mai ales Vacciniunt 

myrtilLus, m,ai rar V. uitis-idaea, Calluna oulgaris, Bruckenthalia 

spiculilolia,' se adaugd gi al'te plante acidofile i pdtura 

de mugchi, de obicei, puternic dezvoltatl. 

107. GORUNET CU ARBUSTI PITICI ACIDOFILI 

IJ. DESCRIEREA TIPURILOR DE GORUNETE 

92. GORUNET NORN1AL CU FLORA DE MULL 

BIBLIOGRAFIE. Corunet pe solurri podzolite (,133) 

Gorunet (78) 

(iorunete de solttri rtpare (30) 

Fagetum siLuaticae, p.p (86) 

Descris f brb numire gtiin{ilich a) (172) 

Acest tip de gorunet este larg raspindit in regiunea deluroasa 

din lard. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 200-750 m, pe platouri, 

coame 9i in pdrlile supe'rioare ale versan{ilor cu expozitii variabtle 

gr pante pini la repezi, uneori in vii largi. S,o'lurile sint variate : brttne 

tipice gi podzolite, brr-rne-gdlbui tipice gr podzolite, uneori chiar podzoluri, 

cel pufin mijlociu pro,iunde, cu textula de obicei luto-nisipoasd satt lutoasl, 

uneori cu ceva sche,let. Substraturile sint reprezenta,te prin nisipuri, 

nisipuri cu pietriguri, luturi, gresii, depozite lacustre miloase, calcare etc 

Arboretele sint oonstituite din gorun (Quercus petraea in mare 

parte, trneori ceva Q. datechampii gi Q. polycarpa). Diserminat se mai 

l6 

2ll

gdsesc stejarul pedunculat, cerul, girnifa, fagul, carpenul, plopul tremurito,r, 

ulmul de munte, pa,ltinul de munte gi de cimp, jugastrul, teill 

argintiu gi pucios, pirul pddure'f, sorbul de cimp, ciregul. Fagul, ciregttl, 

carpenul 9i teiul se pot ridica pind la proporlii de facies. 

Consistenfa naturald a arboretelor este 0,8-0,9, uneori scade la 0,7. 

Cregtere'a este loarte activd, productivi,tatea superioard. Forma arborilor 

esto in majoritate b,und, cu trunchiuri drepte, inalte, cilindrice gi bine 

elagate ; to,tugi, mai into,tdeauna se gise,sc si tulpini de,fectuo,ase intr-urt 

procent oarecare. Se ob{ine material de lucru de bund calita'te gi in 

cantitate destul de mare. 

Qegenerarea nalurald prin sdminld a gorunului nu este prea dilicild; 

seminli9urile se instaleazd ugor, dar binein{eles numai in locuri luminate. 

In unele locuri se o'bservd nlvala puternicd a tinereturilor de carpen, 

ceva mai rar de fag sau de iei argintiu; ele pot forma al doilea etaj 

des. De aseme,nea se gdsesc puie{i de : jugastru, pal,tin de cimp, sorb de 

cim,p, cireg, lrasin. Existd, deci, tendiq{e de succesiune sp,re goruneto-glean 

sau gorune'to-fdget, dar nu in toate cazutile. 

Subarbore'tul nu este prea abundent ; e,srte format din : alun, plducel 

(Crataegus monogyna), mer pidure{, miceg (Rosa canina), jugastru gi 

afi,ar tdldrdr:sc arbustiv, salbd moale, sal,bd riioa'sd, tei p,ucios arb,ustiv, 

crugiri, spinul cerbului, corn, lemn ciinesc, mojdrean, soo comun, rnai 

rar salcie cdpreascd, po,rumbar gi scoru,g de munte arbustiv. 

Dintre plantele parazite este frecvent viscul de stejar, dintre cele 

agI{dtorare iedera; care uneo'ri rdmine pipernicitd gi tiritoare pc 

pzimint. 

Pitura vie es,te, de obicei bine dezvoltartd, dar i;oate ave,a aspecte 

variate. In majoritalea cazurllor ea este iormatd din pla,nte de mull : 

frlelica uriflora, Brachypodium siluaticum, Doctylis glamerata, Carex 

pilosa, C. siluatica, C. diuulsa, Conetallaria maialis, Maianthe'mum bifolium, 

Asarum europoer!m, Stellaria holostea, Helleborus purpurascens- 

Geum urbanum, Fragaria uesc'a, F. ztiridis, F. moschata, Rosa gallica. 

I"othyrus oe'netus, L. niger, Euphorbia amygdaLoides, Mere'urialis perennis, 

Viola siluestris, Aegopodium podagraria, Sanicula eurapaea, Torilis 

anthrisc'us, Pulmonaria o,fficinalis, Lysimachia nummularia, Aiuga geneoensis, 

A. reptans, Glechoma hirsuta, La:ntium ga'leobdolo,n, Saluia glu' 

tinosa, Stachys siluatica, Scutellaria altissirna, Scrctphula:ria nodosa, hLe' 

lantpyrum siloa'ticum, Asperula dorata (uneo'ri gr A. taurina), Galiurrc 

schultesii, G. cruciatum, Campanula persicilolia, Mycelis muralis etc. 

U'neori se adaugd 9i petrce de mugchi, ca Hypnunt cupressiforme, Dicranum 

scoparium, Catharinea undula,ta etc. Destul de frecve'nrt, insd, pe 

lingi plantele de mull apare gi Luzula albida in cantitate destul de tn,are, 

In alte cazur.i, pdtura vie poate fi lormatd dintr-un covor de Gramineae, 

mai ales Poa nemo'ralls, apoi Melica uniflora, Festuca siluatica elc. In 

iine, s-arr semtnalat cazsri cu urn desis c,ontinuu de Vinca minor dare, 

de obrcei nu ocupd o suprafa{i prea ntare. 

212

B I B L I o G R A F I E 

9J. GORUNET DE CIMPIE INALTA 

3"":i::k::;"/,r3:),pi,eo" $21 

Acest tip de pddure re localizeazd in cimpii inalte' la contact cu 

regiunea deluroasd. El a fost semrnalat in speci'al din partea vesticl a 

,Llunteniei. PenirLr prezen\a gorunetelor pure in cimpii inalte mai este 

cita'ti Oltenia (52 ), dar descrierea prea vagl nu permite sd se tragd 

conc,luzia dacd iip,ul respe,ctiv es,te identic cu cel d'i,n Muttie'nia 1. De altlel, 

gi ac,esta din urdrd este prea p,u{in cerceira,t ; nu este exclus ca un studi'u 

inai amanun{it sa indrepta{eascd unirea lui cu vreunul dintre tip'urile 

descrise din regiunea de- dealuri sau cel pu{in sd extindd arealul {ui 9i 

' 

in ace'astd din urmi regiune. 

Arbore,tele de acest tip au tost semnalate pe cimpii inalte 9i platouri 

din regiunea de trecere spre dealuri. Solurile sint brune-rogcate ori iutermediare 

intre brun-rogcat gi cernozio'm ds,gradat, cu o po'dzolire de la 

slabi la puter,nicd, cu textur,a luto-nisipoash 9.i cu suficie'ntd umiditate. 

Arboreteie sint constituite drn gorlln, 1a care se amestecd steiarrtl 

pedunculat, girni!a, ulrnul (ulmus foLiacea, u. montana), teiul argir-1tiu 9i 

prrcios, paltinul de cimp, sorbul de cimp, ciregul ; de obicei se schileazd 

r.rn al doilea etaj, complls mai ales din jugastru gi arlar tdtiriisc, la care 

s6 m?i adaugd carpenul, pdru,l gi marul p5dure{. Stejarul pedunculat se 

poate gbsi in proporlii de tacies. 

Consisienla nartttrali este de 0,8-0,9. Cregterea in mod normal este 

activd, iar productivitatea miilocie (chiar spre ltmi'ta de sus). F'orma 

arborrllor este destul de bund,, cL1 trunchiuri drepte, cilindrice 9i bine 

elagate. Se cbline material de lucru de valoare. 

Regenerarea naturalh nu a lost s'tr-rdiatd pind in ptezenl; 

se gtie, nu pare pre'a dilicild. 

In ul,timul timp, arbore,tele de acest tip au lost puternic aiectate de 

{enomenul r-rscdrii in masd, ceea ce le-a redrurs cons,istenla, le-a sldbit productivitatea 

gi a pus problema regenerdrii 9i relacerii 1or. 

Subarboretul erste comp,us drin: pdd'ucel (Crataegus monogyna), mdceg 

(Rosa canina), salbd moale, salbd riioatsi, crugirn, dracild, corn, singer, 

lemn ciine'sc, dirmox. 

Asupra paturii vii nu s-au pinii in prezent. 

94, GORUNET CU CAREX PILOSA 

BTBLTOGRAFIE. (78) (tzr) (172) 

Gorunete cu Carex (l7l) 

. Quercetum sessilit'lorae caricetosLLm (l?1) 

I Aceasti descriere vorbegte chiar de douh tipuri .de gorunete: unul xerofll 

alcituit 6in Quercus polgcarpa (platouri) qi altul mezofil format din Q. petrasa {ver. 

sanfi umbri{i); este foarte probabil ca ,acesta din urmd si f ie identic cu vreunul tliu 

tipurile de la dealuri.

- Acest tip este larg rispindit in regiunea

95. GORUNET DE COASTA CU GRAMINEAE ST LUZULA ALBIDA 

BIRLIOGRAFIE. Gorunet de soluri rnijlociri, p.p. (30) 

Gorunet cu Festuca silaatica ;i Calatnagrostis arundirrncea (172\ 

Gorunet cu Festuca (171) 

Gorunet cu Calamagroslis (l7l) 

Gorunet cu alun (121) 

Quercetunt sessiliflorae corUlosum (121) 

Citat f drl nume (168, c, p.p.) 

Acest tip de gorunet este frecvent in regiunea deluroasd din intreaga 

\ard. 

Arboreteie cerce,tate se gdsesc 1a altitLrdini de 300-600 m, pe versarlti 

de orice expozi{ie gi cu incliniri variind de la moderate la loarte repezi. 

Solurile n-au fost cerce'tate amdnunlit pind in prezenL; in unele cazuri 

s-?ti s€mfl,z1at podzo,luri g2ilbui, citeodatd slab schelerte. 

Arboretele sint compuse din gorun, la ca,re se pot adduga in stare 

diseminatd : iagul, carpenuil, ulmul de munte, jugastrul, teiul argi,ntiu, in 

cazttri rare girnila. Uneori se schiteazd o etajare, rdminind in etajul 

dominat ceva gorun cll carpen sau pulin iag tindr. 

Consistenla naturald a arbo,rertelor e,srte de 0,8-0,9, dar uneori scade 

pind la 0,7, probabil datoriti unor cauze antropogene. Cre;terea este 

destul de activd, productivitatea mi jlocie. Forma arborilor este destttl 

de bund, cu trunchiuri drepte, cilindrice gi destul de bine elagate. Se 

ob{ine rnarterial de lucru si de construciie. 

Qegenerarea naturald din simin,td a gorunului nu pare diiicill. 

Uneori se gdsesc se,minlisuri instalate pe toaid supraia{a, chiar in pdtura 

vie destul de deasd; in alte cazuri, ele se localizeazd in locuri mai lurttinate. 

Pe lingi gorun se mai in,tilnesc prrieli de : Iag, carpen, paltin de 

rnunte ,si de cimp, tei, cireg, sorb de cimp. In unele cazuri, lagLrl devine 

invadant, marcind o sllccesiune evidenth s,pre gontneto-Idget. 

Subarboretul este compus din: alun, piduce'l (Crtrtaegus monogyrm), 

mlceg (Rosa canina), jugastru (arbustiv), clocotig, corn, sirnger, lemn 

ciinesc, in unele rergiuni si mojd,rean; de obicei, nu e'ste prea abundent, 

dar s-au gasit gi cazuri cu subarboret ioarte des de alun. 

Dintre planitele p'araz.ite este lrecvent viscul de steiar. 

Pdtrrra vie este, de obicei, bogatd gi poate fi destul de variatd, pdstrind 

totLrgi un anumit aspect caracteristic. Ea ,p'oate sd d'ea un exemplu 

bun asupra rolr"rhri indicator relativ redus, pe c,are trebuie si-l atribLrim 

unor anumile specii din pitura vie in cazul gorunetelor, riminind insd 

important aspectul general al aceste'i pdtrrri. De obicei, pred,omini unele 

specii de gra'minee, mai ales Festuca siloatica, fie pr,rrd, iie in amestec 

cu hlelica uniflora ori Calantagro'stis arundina,ceo : Melic,a unillora poate 

deveni gi ea predontinantd ; in alte cazuri, in locul ce{or de mai srrs 

devin predominante diferite specii de pdiug, ca: Poa nemo'ralis, P. angu;lilolia, 

P. bulbosa. Luzula aLbida este 9i e,a aproape nelipsitS, iar in 

anumrte cazuri, mai rare, poa,te deveni predonrinantd in locul gramineelo,r ; 

astiel s-ar putea nagte conluzii cu gorunetul cu Luzula albido, de care, 

rnsd, cel dc {a{d cliieri priri prodrrctivitate rrrai ridicati. La aceste specit, 

c,are iomreazl iondLrl pdturii vii, se mai adaugii incd foarte multe, drr 

in carrtitate micd : Pteridium aquilinum, Carex pilosa, ilIaiantlrcrnunt 

215

_ifolium, Tamus communis, stellaria hoLostea, r'icario ranunculoides, 

Ranunculus allric,omus, Fra:garia uesca, F. uiridi,s, F. moschata, Lathyrus 

ntger , L. uenetus , c ytisus leucotric'hus, c . hirsutus, G enista tinctoria, 

G. sagitlalis, Euphorbia a'mygdaLotdes, Vinca minor, Viola siluestris, 

Pulmonaria_ oflicinalis, Aiuga reptans, satureia intermedia, s. uurgaris, 

Glechoma hirsuta, Melampyrum nemorosum,'veronioa officina'lis, Asperula 

odorata, Galium cruciata etc. 

.C]6. GORI]NET CU FLORA DE MULL DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

B I B L I O G R A F I E. Gorunet /105) 

Gonrnet de soluri mijlocii, p.p. (30) 

Gorunet cu Cgtisus nigricans (171, errorre l) 

Querceto-Cgtisetum nigricantis (105, errore !), (172, errore !) 

Suhaia pricarpatscaia sudubrava, p.p. (161) 

Citat iErE nume (168, b) 

Acest tip de gorunet este destul de larg rdspindit in regiunea deluroasd 

din {ard. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitLrdini de 500-700 (800) fl, pe 

expozi{ii variate, dar mai mult insorite, cu pante de asemenea variate, 

de la slabe la loarte repezi. Nu s-au ficut pini in prezenl studii arndnunlite 

asupra soluri,lor ; in exernplele cercetate s-au identiticat soluri brune, 

tipice saLr podzolie, deseorj cu un confinut apreciabil de schelet. Substraturi 

- nisipuri cu pietriguri, argile. 

Arboretele sint compuse din g,orun. Diseminat se mai gesesc : plopttl 

trenrurdtor, fagul, carpe'nul, jtLgastrul, sorbul de cimp ; cele trei specii 

din urmh formeazd un al doilea etaj loarte rar ; uneori rinine gi ceva 

gorlln in etajrr{ dominat. 

Consistenfa arborete,lor actuale este de 0,6-0,8 ; dar, cel pulin in 

parte, ea se datoresite degradirii prin om. Cregterea este destul de activd, 

productivitatea mijlocie. Formele arboril'or nu sint dintre cele mrai bune ; 

sint n-rulte tulpini strimbe ;i slab elagate ; dar gi aceasta poerto sI Iie 

atribuitd, cel prr{in in parte, degraddrii antroprogene. Se ob{ine material 'de 

cons,trucfie 9i, intr-o cantitate redusd, de lucru. 

Qegenerarea natura,ld prin sdmin,,td a gorunului este posibild, dar nn 

este prea activd. Se mai ghsesc semin{iguri de jugastru, mai p'u{in iag 

;i carpen. In orice caz, ultimele dor-rd specii nu au aici tendinfe invadante. 

astiel incit pericolul unei succesiuni nedorite este pulin pro,babil. 

Subarboretul, de obicei, este rdr, compus din exemplare izolate de: 

alrrn, pdducel (Crataegus manogyna), mdr pdd,ure.i, porumbar, rndce'g 

(Rosa canina), singer, local gi mojdrean. Dintre plantele paraziile se gdsegrte 

viscu,l de s,tejar. 

Pdtura vie e'ste desiul de abLrndentd, Iormatd in majoritate din specii 

de mull : Dactylis gLomerata, Melica uniflora, Poa nemoralis, Festuca 

pseudoc.tina, Carex pilctsa, Luzula albida, Canoallorio maiaLis, Asarum 

europae'uft7, Parietaria officinalis, Alliaria officinalis, Lychnis coronaria, 

Anemone ne'morosa, Ranunc ulus ouric'omus, H elleborus pLlrpur asc ens, G eum 

urbanum, Fragaria oesca, Rosa gallica, p. arrsensis, Lathyrus oernus, L. 

niger, L. aenetus, Cytisus hirsutus, C. nigricans, Genista t[ncloria, G. sagit- 

2r6

talis, Euphorbia antygdaloides, viola hirta, s,y.ryphgtum tuberosum, s.atu- 

;;'j;'r;id.;';it, oieitoiil arnhigua, 'Me!ampvr.um, bihari.ense, cvnonchum uince' 

'6iii*-, 'ls'perita 

odira,ta7 GaLium'ic'ltuttesii, Compan'ula persicifolia, 

Chrysanthentum corAmhosum, Lapsana co'mmunis elc' 

rn Dobrogea au fost semnalate f,orrnut"t" care ar putea sd aparlini 

tipului de mai sus, dar descrierea e*ste prea sumard pentru a se putea 

lrage -Arboretele o conciuzie Precisd. 

sint conrpuse din gorun, cu Lrn al doilea eiaj din: carpen, 

ulm. iusastru, paltin de'cimp, ariir tdidrdsc, tei, sorb de cimp'.pir 9i mdr 

;;d;r'.f;tr6un. ni..rinbt se mai noIeazl. stejarul (probabil, peduliltatl."piodlctivltatea 

e.ste mii,locie,,dar spre limita de jos- Regenerarea 

gorunului este u;oria. iir subirboret se.gasesc: alLttt, pdducel (Crataclut 

,rtonogyna), r:orumb'ar, corn, singer, dirmox' 

Ast{ei"ie goir.rnete se'giisesc in"zona lorestier6, pe 'ersatr{i insori{i, 

crt solurt centqii, profLrnde, relativ us.cate' 

N.B. Descrieiea dupi Z. Przemetchi (in litt')' 

97. GORUNET DE PLATOU CU SOL GREU 

BI BLIoGRAF I E' 

3"1l,1'E X?',Xti.tr*iit;'jit?,"" de e'oziune (30) 

Gorunetul de platou cu sol greu_ a fost semnalat in partea irrlerioarii 

u A"ufuiii"i, d"oci-dutb ir.r vesTul t\\un'teniei ; este prea pr'rlin cercetat' 

do acee,a nlr se poate da decit o descriere ioarte sumard. 

Arboretele de acest tip se lo'calizeazd la altitudini lllai llrlci, pe plato,trilii"i"i" 

t*tri, c1 podzoluri gdlbLri sau cenu,s.ii,.profunde, cu textura 

gr.u, iourtu.on',puoi", cri drena-j itsuticient gi 'ariaiii de rrmiditate mitri, 

[e substraturi de lut sau atgild... 

Arboretele rinf'-"o".tituite din gorr-rn. Consisten{a actuali este de 

O,Z-0,S. Cregterea in mod normal este destul de activd, 

-pt"91tt^t\:l:9i 

miilo'e. Forina trLrnchiurjlor la gorurt nu este prea brtna; se intllnesc 

;;di;i';"';i;li; 1;l;i;i acrect,,o"i" si stab elagarg. s" obtine materi;rl 

Au-iu..u, dar in proporiie ceva mai micd fa{d de alte gorunete' 

I{e,generare u nuturu;e a gorunului prin.srimin{a este de diiicili. 

,destul 

irr-ultimul timp, arboretEle de acest tip arr fost pttterttic alectate de 

'tln 

fenorrrencle uscdrii mase ; din acea sId 'cauzd, consistettla s-a redus' 

.i"it-*, si productivita,tea ar scdz,ut, iar reg'snerarea a de\e'niit 9i 

mai -- grea. 

,[iupro subarboretului gi pdturii r,.ii nu s-au iiictri cercetdri amdnunfite- 

S-a senmalat numai infe'lenire'a solului cu graminee, la care se rn-ai adaugl 

arbu,stii pitici xerolili,'ca cenista linctoria si specir de cytisus, 

Loniiliile edalice clescrise devin total nepotrivite pentlu. gorun in 

c-azul secetelor prelttngite ;i pulernice, ceea ce a 9i contribuit rnult la 

uiceri in masd'(chial mai rirLrlt decit in cazul stejdretelor de terasd, 

Iiindci stejarul pedunculat sr-rporii mai birre compactitatea -solului)- Acest 

lucru treblie trnut in seamA la relacerea arboretelor degradate prin 

ilscare.

98. GORUNET NORMAL CU C,{RPINITA 

- . .Acest tip de gorlrnet este destul de frecvent in sudul BanatulLri, birrei1{eles 

atit cit se intinde arealul carpini(ei ; se niai gdsegte *de in ciealLrrile 

Buzdulut, in figie de intrepdtrundere intre sr,lvostepa deal de aici 9i 

zona forestieri. A fo,st sem,nalat 9i in Dobrogea, unde nu pare prea rdspindit 

(2. Przemetchi, in litt.). 

Arbore,tele de 

_acest 

tip au fosi identificate la altiiudini de (7s) 

200-400 m, rnai des pe versanli cr-r expozi{ii insorite, rlar citeodatl si 

pe cele nordice, cu pante de la slabe la repezi. solurile n-au iost cercetate. 

amdnun{it; in Banat s-au semnalat, in general, soluri schelete, 

uneari avind aspect de terra rossa in Buzdu, cernaziamuri de,gradate 

sau so'l'uri schelete puternic erodate, au mult p,ietrig de 1a suprala{a. 

Arbore,tele sint constitr-rite dintr-un etaj dominant de gorLrri, la care 

se pot amesteca diseminat : stejarul pufo,s, cerul, girnila, paltinul de cimp 

gi_ teiul argintiu; in etajul dominat este ab,undenta carpirit,a la care se 

adar-rgd uneori exemplare jzolate de: fag, carpen, ukn (IJtmus suberoso, 

u' minor, U. ambigua), simbovind, jugastru, aitar tiidrrsc, cireg, pin 

pidure!, sorb de cimp, scorug comestibil, mojdrean. Stejarul puios' 9i 

jttgastrtrl se po,t ridica la propo,r{ie de facies. In schinib, in cazuri rtrre, 

carpirii!a ritnine ttttmai disernina,td, pdstrindr-r-se totr-rgi celelalte carac* 

tere ale tipului. lStajarea se realizeazd, binein\e,les, de la o virstd ceva, 

nrai nrare ; arboretele tinere reprezinta un amestec de g,orun 9i carpinifir 

la aeplaFi nivi:l gi, de obicei, in proprrNii ap,roxintativ egale. 

Consisten{a naturald a arborstelor e,ste de 0,g-0,g ; dar mu te artrorete 

sint rdrite artifjcial. Asupra cre,giterii gi pro,duc{ivitdiii s-au ldt:Lrt 

putrne cercetiri ; ele se pot aprecia ca mijlocii. Forma arborilo,r este 

potrivitd, cu trunchiuil in majoritate dre,pte gi destLrl de bine elagate. se. 

obfrne nraterial de construclie 9i in,tr-o mdsurd mai micd de lucru. 

I{egenerarea gorunului nu se observd; se ins,tareazd ceva tei. 

Subarboretul este destul de abundent, format din o parte de carnit":i!lt, 

care rdnine a^rbLrstivd, apoi u,lm de prutd, pdduiei (Crolae[us 

ntonoguna, mai rar C. pentagyna), ndr pddr_rre!, pdr pdduref (arbustiv;, 

porunibar, vigin tLrrcesc (in Banat), mice; (Rosa canina), n'tur (Rubu.s -sp.), 

scumpie, salbd riioasS, patarchind de stincd, cloc,otig, dracild, corn, sin[er, 

rrrojdrean, lemn ciinesc, dirmox. Djntre plantele parazite se gisesc viscul t1e 

steiar si ccl alb, iar dintre plantele agdlitoare curpenul dJ pidure gi r.i{a 

sdlbaticd. 

Pdtura vie este bine repreze'ntatd, t'ormatd din Brachypoclium si.oaticum, 

Daciylis glomerata, Care'x siloatica, ftuscus aculeatus, R. hllpotossum 

(ambii in Ba'nat), Tamus communis, Fragaria L'esca, Rosa aruensis,. 

Lathyrus uerrLus, L. ttenetus, Genista tincto,ria, cytisus heulfetii, c. ltirsutus, 

c. leucotrtchus', Euphorbia amygdaloides, Ilyperic,unt pe'rforaturn, 

Yigtq silaestris, Torilis anlhriscus, -Lithospermum purpureo,-caeruleurn, 

Glechoma hederacea, G. hirsuta, origanunt uuLgare,'stochys gernmnica,. 

Digitalis lanata, cynanchurn uincetltxicurn, Gdttum opoi,t"l solanunt 

dulcamara etc. 

2r8

99. GORUNET DE STINCARIE CALCAROASA 

Este un tip de pddure foarte rar, sem,nalat pind in prezent numai din 

irnprejurimile - Oragr-rl Stalin. 

Arboretele de acest tip au iost idenitiiicate la altitud'ini in jur de' 

800 nt, pe versanfi crr expozi{ii vestice gi pante repezi. Solurile sint brtttte 

humi{ere, superiiciale, luloase, bogate in schelet, - pe substrat de calcar' 

titonic ; stiniile de calcar apar lrecvent la supraiafd. 

Arbore,tul es,te format dtn gorun. Se schi{eazi un al doilea etaj rar 

din : iag, carpen, paltin de cinrp gr jtrgastrtt. 

Cousis,ten{a naturald este de 0,8. Cregterea este destul de rriguroasd' 

productivitatea rnijlocie. Arborii au lorme des,tul de bune, cu trunchittri 

drepte, dar relativ slab elagate. Se ob'!ine material de construcf ie, irr 

parte, - si de lucru. 

Qegenerarea naturald nu se observd; cel mLrlt se gdsesc puie{i rari 

do carperr gi jugastru. 

Stibarboreiul este destr-rl de bine dezvoltat, agezat de o'bicei itr 

brrchete ; este io,rmat din : alrtn, pddud (Crataegus monogyna), scorttg 

de mun,te (arbr"rstiv), mice; (Rosa caninu), spinul cerbului, salbd riioasS, 

singer, lemn ciinesc, caprifoi (Lonicera xglctsteum). 

" 

Pdtnra erbacee este aproape contin,ud si iormatl din: Dactylis glomerata, 

Asarunt europaeunt., 

'Helleborus puypurttscens, Fragaria ^Lte.sca, 

Lathyris uernus, Euphorbia am!/gdo.loides, Lamium gaLeobdoLon. GaLium 

schultesii, G. cruciata, Asperula odorata, fuIgcelis muralis etc. Pe siinc.i 9i 

pietre se gdsesc ferigi -' Asplenium trichoitanes, Potypodiitm uul,gore, 9i 

nrugchi -*Hypnurn cupressiforme,Thuidium tamariscinum,Tortella tortuosa". 

H ed'toigia albicans, Plagiochila asple'nioides. 

Aiboretele de acest-tip au ttn rol important de protec{ie a solrtlLri. 

N.B. Descrierea dupi ing. L. I'eandru (in litt )' 

1'0. GORUNET PE NISIP 

BI B LI OGRAFI E. Desoris fd,ri numire gtiirnlifici 

Astiel de arborete se intilnesc numai sub iormd lragtuentard in nisiprrrt 

cle ia Harttt Co,nacht. Degr ocuph abta o suprala{a totalb de citc-r'r-i 

iectare, prin originalitartea lor meriti o descrjere scrtrid. 

Ele se gdsesc_ in depre,siunrle mai adinci dintre dunele de nisip, itt 

iorrn:i de lilii orie'ntate' de la nord 1a sud. Solul este un cernozlonr 

degradat, ugcr, foarte proiund, clt seflne evidente de podzolire, Iortnat 

po - un nisip albicios, lipsit de calcar. 

Arboretul este constitrrit din gorun, la care se nai adaugd : ultnrrl de 

munte, arlartrl tiiSrisc, cire;ul gi pirul pddrrre{. \'e{eta{ia goru'nttltti este 

activd, de.si provine din ldstari de tulpini bdtrine. Prodt-tctivitatea ptiate 

li apreciatd 'In ca tttiilocie. 

sttbarb,oret se gdsesc pddr-rcelul (Crotaegus monogutltt), 

barul, spinul cerbului gi salba mo'ale. 

Pitnra erbacee destul de abundentd, compusd din Deschantstsia 

caespitosa, Xluscari co'mosunr, Polygonum, conr.toletulus, S[,lene inf lata, 

Melandryunt album, Clematis recla, Delphinium elatuny Thaliclrum ninus, 

Aristoloihiq cl,emaiitis. Dictantnus albus, Coronllla lsaria, Scrophularia 

219

sp., Galium rubioides, Sonchus araensis e,tc. Dintre plantele agdfdtoare 

so gisegte Humulus lupulus. 

Aceste arb,orete indeplinesc un rol important de proteclie, impiedicind 

pllnerea in migcare a nisi,purilor. 

N.B. Descriere dupi C. Chirith (2S). 

/01. GORUNET DE SILVOSTEiPA 

BIBLTOGRAFTE. (30) 

Suhaia dubrava s dubom scalnim, p.p. (161) 

Gorunetul de silvos,tepd a fost cercetat pinl in prezent in partea de 

sud-est_a podisului ,Lloldovei, unde silvos,tepa-aiunge id se urce lh dealuri. 

Arbcretele de ace'st tip ar,r fost semna'late la altltudini in jurr-rl a 200 rn, 

pe platouri ;i coaste, de ,o,bicei insorite. Solr-rrile sint rep,rezenrtate prin 

cernozionturi degradate, uneori in trecere spre br,u,n-ro$cat. 

Arboretele sin't consiituite din gonln, la -care se adaugd diseminat stejarLrl 

pr,rfo's. Di,n pLr{inele date existente rezultA ch se pot deosebi doud 

faciesuri : unul firri e,tajul dominat din alte specii, a1 doilea cu un eiaj 

dominat, corrlps5 in special din mojdrean, apoi ulm (Ulmus loliacea), 

irrgastrr-r, arlar tdlArdsc gi sorb'de cimp ; in tinerefe, mojdrean,ul se amesteci 

in acelagi etaj cu gorunul, mai Iirziu rirnine d,ominat t. 

. 

Consistenfa naturald este de 0,7. Cre,gterea este pulin activl, productivitatea 

inferioar5. Forrnele arborilor lasd de dorit, elagajul nr-r se prodrrce 

in brrne condi{ii. 

In tinereturi se gdsesc puie{ii de : gonrn, lrlm, jugastru, cires 9i rnojdrean. 

Subarboretul este compus din: pdducel (Crataegus tt'tonog!/na, C. pentagyna), 

salbi riioasS, corn. 

Pdtura vie nu este prea d,ezvo'ltatd, compusd totugi din :Merica uniflor,a, 

Dactylis glomerata, Asparagus officinati-s, conuariaria maiatis, Thaliclrunr 

aquiLegifoliunt, Geum urbanum, Lathyrus niger, I.itho'spernturn 

purp'ureo-caeruLeum, PrimuLa sp. 

(30 

). 

Descrierea dupi S. Purcelean 9i G. Ceuc6 (in litt.), ln parte dupi C. Chi- 

* 

In vestul {arii se gdsesc unele goru,nete, care ar avea, de aseme'nea, 

,aspecte de silvostepa, dar sint de'osebite de cele descrise mai sus. Ele au 

fost semnalate in podgoria Aradului, 1a altitudini de 300-3b0 m, pe ver- 

_sanli cu expozil,ie no,rd-esticd gi pante ropezi - toarte repezi. Solul este 

bogat in schelet, superiicial, puternic erodat, cr"r deiicit evident de umiditate 

: substratul este un sist micaceu. 

Arboretlrl este iorrnat ,din gorun, l3 car€ se adaugd arlarul titirdsc 

in cantitate ceva mai mare, iar drseminat : srtejaru,l pufol, carpenul, jugastrul, 

teiui argintiu, pirul pidure!, ciregul 

t Datele din prezenta descriere se r.e,fend mai arles la lacriles cu mroid,rean

In subarboret este deo,sebit de ca,racteris,tic ciregul pitic, pe alocr"tri 

Io'arte abundent. 

In pdtura vie apar unele plante de locuri secetoase, ca: Eryngiunl' 

cant pest r e,'f e uc rium c'lrumaedry s, As pe rul a cy nanchica, C entaurea mic ranthos, 

C. phrygia elc. 

Aceste arborete sint reprezepta te a,cum prin frag'mente foarte 

mici. Astiel nu se poate stabili dacd indeplinesc condi{iile pentru a Ii 

considerate un tip de pddure aparte. 

,1'2. GORUNET CU CARPINITA DE PRODUCI'IVITATE INFERIOARA 

Acest tip esrte descris din Dobrogea, unde pare sd fie cel mai rispindit 

dintre gorunete. 

Arboretele cercetate se gisesc in zona iorestierd, pe versan{i leryZi 

gi culmi, cu soluri schelete, pe un subs,trat de calcar. 

Arboretul este comp,us din gorun in etajul dominanrt, pe lingd care 

se gasesc diseminafi : stejarul puios, uhnul gi teiul argintiLr ; in al doilea 

eta i se localtzeazd : carpini{a, jugastrul, visinul turcesc, pdrul pidttre!, 

sorbul de cimp, mojdreanul. 

Cregterea este pu{in acliv6, produc'tivitatea - inferioard. Forma arborilor 

este defectuoasi, cu tulpini scunde, co,nice', strimbe gi coroane prea 

dezvo'ltate. Se ob{ine numai material de foc. Majoritaiea arboretelor actuale 

sint puternic degrada'te prin acliunea omului. 

Ilegenbrarea gorunului prin saminld pare a fi, in general, diiicilS. 

In subarboret se gdsesc pidLrcel (Crotaegus monogyrw), sa,lbd riioasd 

gi corn. 

Asupra compoziliei pdturii vii n,u s-au fdcut cercetdri. 

N.B. Desuierea dupl Z. Przenelchi (in litt.). 

IOJ. GORUNET CU SCUI1PIE 

BIBLIOGRAFIE, (I2I\ 

Quercelum sessilillorae cotinasum (1211 

Gorunetul cu scumpie este un tip de piidrrre rar.iniilnit; el a- fo-st 

iderr,tilicat pinl in pre2enl nrttmai r.]n ootti,l Carpa{itlor, incepin'd d" 

13 

Aldgura Od'obegtilor 

- gi termini,nid cu dealurrirle Isirifei ; nici in aceastd 

regirrne '- n'u.este frecvenrt. 

Arbcretele de acest tip au lost gdsite la altitudini de 300-500 m" pe 

p,la'touri, culmi gi versan{i insorili. Solurilo sint brune de pddu_re, pufin 

proiunde, deseori ioarte bogate in schelet, citreodatd cu bolovani la supraiata. 

' Substraturile sint repi6zentate prin calcare, gresii calcaroase, lnarne. 

Arbcretele sint complse din goiun pur ; rar apare diseminat stejarLtl 

pedrrncrrlat. Consistenf a ' nattrrali 

.'estc de 0,7*0,8. Cre;iere-a este ptr{irr 

hctivS, prodrtctivrtatea interioard. Arborii au forme nesaiisiicirtoare, ctt 

trunchiuri conice, strirnbe si slab elagarte. Se ob{ine cel mr-rlt material de 

construcfii rurale. 

Qegenerarea nalurald prin -si siminid este dificilS ; se gdses,c putini 

pLrie{i de gorun, pe alocuri de stejar ; se localizeazd, it't goluri din sLrbarboret 

9i se dezvoltd greu.

Subarboretul este abundent, iormat mai ales din scumpie; aceasta 

'se grup€azd in pilcuri dese gi scunde, uneori destul de intinse, pror,'enind 

de o,bicei din drajonarea puternici a unui singur exemp,lar, dar se intilnesc 

9i tufe de ci{iva metri inil{ime. Se mai gisesc exemplare diseminate de: 

piducel (Crataegus monogyna), mdceg (Rosa canina), s,alb,i riioasi, 

dracili, singer, lenrn ciinesc, precrlrru gi exe,mplare arbus'tive de carpen, 

sorb de cimp gi mojdrean. 

Pdtura vie este rar{, mai mult in locur,i ceva mai luminate ; este 

compusd mai ales din: Meltca uniflo'ra, Vero,nica chamaedrys, Galiunt 

cruciata, G. schultesii, apo,t Calamagrostis epigeios, Carex siluatica, Clematis 

re'cta, Cgtisus hirsutus, Genista tinctoria, Sedum. maximum, Asperula 

tauritm etc.. 

/04. GORUNET CU LUZULA ALBIDA 

tslBLIOGRAFIE. Gomrnet de soluri super,fici,ale schelete (30) 

Gorunet cu Luzula (l7l) 

Gorunet cu.Luzula nemorosa st Calamagrostis arundinacea (1721 

Goruneto-pinel cu Luzula albida (l2l) 

Gorunet cu drob pe soluri schelete (121) 

Querceto-Cglisetum nigricanlis, p.p. (123) 

Q.uercelo-Pinetum luzuletosum (121\ 

?t";::;,r,":;:;"'l:,:r,".?,':;:::;:li,.rli'tu 

Citat fdri nume (168, d) 

Acest t1p de gorunet este destul de rar, gzisindu-se numai in anumite 

regiuni de dealuri inalte sau munii mici. 

Arboretele de acest tip au fost identificate la altitudini de 4b0-700 m, 

'pe versanli cu expozilii diferite, dar mai des insori{i, gi cu pante, de obicei, 

retpezi - toarte repezij s-au gdsit, insi, gi pe plat,ouri ioarie slab incrlinate 

gi pe coame inguste. Solul este podzol gnlbui, crud, de la superricial la 

profund, de obicei cu mult schelet, uneori scheleto-pietros, cu 6olovani la 

sr-rprafafr. Subsiraturile sint rcprczcntatc pri.n grcsii, gistrrri, conglomcrate, 

nisipuri cu pietrr'guri, in toate cazurjle de iatura silicioasi. 

Arboretele sint iormate din gorun ; diseminat se gdses,te fagul ; in 

unele regiunl, mai ales _in vrancea, s-a semnalat 9i preTen{a pinilui silvestru, 

care se poate ridica la proporlii de facie's (pind,la o,t). uneori se 

schiteazi rrn al doi.lea etaj.dih exemplare rare de carpen, iei argintiu, 

mojdrean, care nu trec de 4-S m inilfime. 

.consjstenia a-rboretelor este de 0,7-0,g. cregterea esie pu{in activd, 

productii'itate'a inferioard ; pinul are o cregtere destul oe actlva. Forma 

arborilor, atit la gorlrn cit gi la pin, e,ste destul de bunr ; trunchiurile silt 

drepte si destul de bine elagate. Se poate obline material de co,nstrucfie 

;i chiar de lucru, dar la gorun de dimensiuni mici. 

Qegener:area narurala a gorunului prin siininld este dificili; rAr srgisesc 

pe alocrrri seminfiguri, de obicei slab dezvoltate. In schimb, in 

trnele locuri se o,bservd avansarea masivd a iagului, care marcfieazd, a 

e.videntE tendin{d spre succesiune ; sint chiar caziri cind se gi poarte vorbi 

despre un al doilea ertaj de fag, bine constituit. Se mai insta,leAzd pe alocuri 

seminliguri de carpen, mesteacin Si cireS. 

222

Subarbqretul, de obicei, lipsegte; uneori se gdsesc exemplare rare de: 

,alrrn, pdducel (Crotaegus ffLonogAna), mdceq (Rosa canirn) gi corn. 

Dintre plantele parazite e'ste trercvent viscul de stejar. 

Pitura vie e,ste puternic dezvoltatd, putind avea asp€cte variate; de 

obice,r predominanti es'te Luzula albida,la care deseori se adaugd arbugtii 

pitici: Cylisus nigricans, C. hirsutus, Genista tinctoria,' sint, insd 9i cazuri 

cind acegtia din urmd predornind, iar Luzula albida lipseg,te. Se mai 

gisesc : Pteridium aquilinum, Xlelica uniflora, Cal,amagrostis arundinacea, 

Daclylis glonterala, Poa sp., Fragarta oiridis, Lathyrus uernus, L. uenetus, 

Sanicula europaea, Satureja oulgaris, Veronica officinalis, Galium sc'hLtttesti 

etc. Vaccinium myrtillus nu este rar, iar citeodatl este destul de 

abrrndenit. Se gdsesc gi destu,l de nulli mugchi : Dicrarutm scoparium, 

Eurhynchium striatum, Polytrichura sp. etc. 

105. GORUNET CU LITHOSPERMUM PURPUREO.CAERULEUM 

BIBLIOGRAFIE. Suharia dubrava s dubom soaindm, p.p. (161) 

Acest tip de pddure este ioarte rar; a iost identiticat pini in prezent 

nnrrnaj in es'tr,rl podigului .Nloldovei. Aparilia lui trebuie pusd in legitura 

cu nuanta mai secetoasd a climei din apro,pierea silvostepei. 

Arboretele cercertate se alld la altitudini de 250-400 m, pe pla,touri de 

cumpand insorite, cu inclinalie u;oard. Solurile sint cenu,sii de pddure, 

slab la rnediu podzolite, bogate in humus, fo,arte proiunde, lutoase sau 

luto-nisipoase in A, compacte in B. Substraturile sini reprezenrtate prin 

nisipuri calcaroase. 

Arboretrrl e-ste co'nstrtui,t din gorun (Quercus dalechampii, Q. petraea), 

la care se mai adaugd teirurl argintiu, ciregul gi frasinul. Speciile de arnestec 

rrneori sint numai diseminate, in alte cazuri unele din ele se ridici 

la propor{ii de iacies. 

Consistenfa naturald a arbo're,telor este de 0,7-0,8. Cregterea es,te 

pu{in activd. Productivlta;tea este inierioari. Forma arborilor este destul 

de bund. 

Qegenerarea naturald din sdminld pare sd ile grea ; to,tugi in 

mai luminate se instaleazd seminiigurile de gorun, jugastru, ar{ar 

rlsc 9i cireg. 

Subarboretu,l uneori este destul de bine dezvoltat, compus din : pdducel 

(Cralaegus ffLonogyna, C. pentagyna), porumbar, salbi moale, salbd 

riioasi, corn, dirmox 

Pdtura vie este bogaiti ; caracteristic este Lithospermunx purpureocaeruleum,' 

se mai adaugi: Melica uniflora, Carex pilosa, C. diuulsa, 

Asparagus lenuilolius, Polygonatum latifolium, ALliaria ollicinalis, Lathyrus 

niger, Sedunt, maximum, Primula sp., Satureia uulgoris, Campanula 

rapuncultts, C. persicifolia, Lapsana comunis etc. 

N.B. Descrierea dupl S. Purcelean 9i G, Ceuci 

/06. GORUNET DE CUMPANA INAL1A 

BIBLIOGRAFIE. Gorunete de sorluri superficiale schele.te, p.p. (30) 

Suhaia pricarpatscaia sudubrava, p.p. (l6l) 

Citat fErE nume (121) (168, f.)

Acest tip esie frecvent in tot arealul de riispindire a gorunultri, dar 

ocupl 'Arboretele de obicei supraie{e mici. 

de acest' tip se gdsesc {a altitudini mai mari, 400-701) 

(850) m; ele se locaiizeaid de obicei in lunrgul crerste'lor illggsle, bitu'te 

de vinturi, intinzindu-se gi pe oarecare ldlime din versanlii alltura{i, cu 

expozilii insorite 9i pante'dg la moderate pind la repezi. Citeodatd, irrsii, 

ocilpn supraiefe mai hari pe cumpene nrai late, in lormd de platouri inalte. 

So,lurile n-au fost studjatir amdnunlit; au fost semnalate solurile brune 

podzolite -si podzolurile gdlbui, deseori scholete, citeodatd puternic erodate, 

fina ' ta roca-marni, repiezentatd prin arglle sau pietrigur.i. 

Arboretele sint con'stituite dirn gorun ;-diseminat se mai gdsesc: Iagul. 

carpenul, 'Consisrtenta teiul pucios, paltinurl de m,unte gi de cimp. 

naturaie este scdzute, 0,5-0,6, rareori pind la 0,8. Cresterea 

este Ioaite ince,atd, iar productivitartea irrferioard. Arborii sirrt rdLt 

oonformali, cu tulpini scunde, ionice, dese'ori strimbe, 9i coroane puternic 

dezvoltat6 ; frecveirt are loc deformarea corottame,nte,lor, in special dato' 

ritd uscirii virfurilor ; in situalii expuse vinturilor se obse,rvd coroa'nele 

rupte sau deforma,te in torma de srteag, uneori cu crdci_ pornind aproape 

da la supraiala solului. Se poate obtine cel mult mate,ria,l de, co,nstruc{ii 

rurale. ' 

Ilegenerare'a gorunului prin sdmin{d pare extrem de dif,icild, semln' 

ligurile lipsesc cu deszivirgire. Uneori se gdsesc semin{iguri de lag, care 

po,t torma desigr-rri ,continui ; se mai adaugl : carpenul, teiul, paltinii' ciregul. 

Astiel. succesiunea este evidentd. In alte ocazii, insd. nu se gdsesc 

nici seminli9uri de aces,te specii. 

Subarborertu{ ap,roape lipsegte ; cel mult apar exemplare rare de : 

alun, pdducel (Cralaegus nn'noggna), mdr pddlrref gi mdceg (Rosa ca' 

nina),la care se adaugd arbugtii pitici din pdtr-rra vie, ca : Cytisus nigri' 

cans, C. hirsutus, C. leucotrichus, Genista tinctoria. 

Dirrtre plante parazite, viscul de s,tejar es'te frecvent. 

Pd,tura vie de o icei bogatd, formind un covor continuu, dar scund 

9i slab dezvoltat ; poate avea aspecte diierite, ttneori pred,crminind specii 

de Poa sau de Festuc'a, in alte cazuri Luzula albida. Se mai a'daugd: Carex 

pilosa, Geum urbanum, Rubus hirtus, Fragaria oesca, F. moschata, 

Viola hirta, Thgmus sp., Vero'nica officina,lis, Vaccittitun myrtillus, Galiunt' 

cruciata, G. schullesii, Asperula odorata, Mycelis muralis, Hieracium pilosella 

etc. Destul de des se gdsesc gi unii mugchi: Hypnum cupressilorme 

Dicranunt sco,pariunt, Polytrichum sp. 

1'7. GORUNET CU ARBU$TI PITICI ACIDOFILI 

BIBLIOGRAFIE. Gorunet cu Bruckenthalta spiculifolia (78) 

Gorunet gs Vaccinium mgrtillus 3i I'uzula nemorosa (172) 

Querceto-C gtisetum nigricantis, p.p. ll23\ 

| 4. Bde nsaue r Mgrtillus - Eichena ald-T g p (167 .l 

Citat fard nume (121) 

Acest tip de gorune't es'te foarte rar intilnii ; a lost sernnalat pinh in 

prezerrt in Ardeal gi in sudul Motldovei. 

224

Arboretele cercetaie se gdsesc la altitLrdini ceva mai rnari, 500- 

I 100 m, p.e 

9o?1n9 sau in partea superioard a rrersantilor insorifi cu panta 

lina, pornind de la marginea plator-rrrlor. 

solurile sint sbrace gr acide, brr-rne-gdlbui podzolite, podzoluri galbtri 

sau chiar podzoluri de destruc{ie, mijlociu profunde sau-superficiale, cu 

textrtra.rtsoard gi un con{inut rjdicat in schelet, uneori puternic cinrentrte 

Ia o adincirne relativ micd. Substratr"rrile sint reprezeniate prin rcci siiicioase 

acide, ntai frecvent gresii. 

Arbore{ele sir-it compuse din gorun pur. consistenf a natr,rralr estc 

foarte micd, 0,4-0,7. cresterea esle pLrf in activd, productivitatea inierioarS. 

l'ortra arborilor esie delectrroasd, cu trunchiriri strimbe, iniurcite 

sarr chiar jn candelabru, 

_scunde 

gi conice ; elagajul natural se ,face greu, 

coroanele sint exagerat dezvoltate. Se ob{irre lenrn de loc, cel nult ie',,a 

rnaterial de construc{ii rurale. 

Arboretele de acest Iip reprezintd djn toate punctele de r.edere urifliurrrm 

de prodr,rctie ce poate da gorunul 

Iiegenera-rea_ naturald prin sdrninfd a gonrnului nu se prodrrce sarr 

este extrem de diiicila. In schirnb, pe alocuri se instaleazd semintisrrrile. 

de fag si carpen ; dar nrci ele nLr se' dezr.oltd ntul{umiior 

Subarboretrrl lipseste ; cel nrult apar rrnele exemplare arbustive c1e 

scorlls de munte. 

Pdtrira vie este puternic dezvoiltatd, ionnind de obicei l11l co\ior 

aproape continuu. E,lementul principal si nelipsit este V acciniutnntyrtillus. 

la care se adarrgi uneori: V'. uilis-idaea, Calluna t'ulgaris satrBrucken 

thaLia spicultlolia,' s-aL1 semnalat cazurt cind una dirr cele doud specii din 

rurrnii devine chiar pr_edomr'nantd in pdtura vie. 

Se ruai gdsesc : Colamagroslis aiundinacea, Dactytis gLornerata, Nardus 

stricta, Poa _angustifolia, Luzula albida, ,Ilajanllrcrttuin bifoliurn, Cytisus 

rti.gricarts, Hieracium sp. etc. Pitura de mrrgchi este gi 'ea puternic 

dezvoltatli, compusd din Etttodott schrehe'ri, Hylocomtum splendeis, Hyr;num 

cupressifornte, Thuidiurn s,p., Qhytidiadelphus triqu,elrus, Dicranutn 

scopariunt, Polytrichum juniperi,nunt, Cathurinea tutdlulolo. 

Bl BLlOGftrll:l 

Acest tip de gorunet este loarte 

Aloldovei din dreaota SiretLrlui si irr 

rioard a regirrnii de rnunte. 

/,6. G]RUNET DI] STI\CARIE 

(121) 

Corunete pe soluri schelete superiiciale, p.p (30) 

Querceto-Cgtisetunt tigricanli.s, p.p. (123) 

Qttercelun: sessiliflorae sa.ratile (121\ 

Citat farri nume (168, e) 

rar ; a fost identilicat in 

cotul Carpa!ilor, in partea 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 550-850 nr. pe \-ersan{ii 

sLrdici si r,.estici cu pante repezi sau loarte repezr. TerenLrl este 

stincos, rrneori loarie erodat, cu nrult pietrig, incit poate lua aspectrrl 

rtnui groho,ti,q nriruttt. Daci existi un strat de so{ format, aces{a r'ste 

lie un podz,ol gilbui, crud, scheleto'stincos, fie un sol brun foarte srrperltcial, 

dc asetteltea scheleto-s,tircos. Substraturile sint reprezentate 

prin gresii silicioase sau pritr arnestecuri de urarne 9i gresii. 

I5 - Tip:tri Jo Pridurc. - c. 225

Arbcretele sin,t comFruse din go'run pur ; diserninat se gdsegte pe 

alocurr pinul silvestru, carpenul, mesteacdnul 9i ulmul ^de 

munte. 

Consisten{a arboretel,oi actuale este redusd, 0,5-0,6, dar aceast;l 

poa,te si nu iie un fenomen complet natural. C,regterea esie loarte inieatd, 

productivitatea i,niorioard. Arborii sint rIu ocrniolmafi, slbiali l'a 

bazd,, sirimbi, cu co,foanele puternic dezvoltate, iormate din crhci ioarte 

groase. .- Se cb'{ine naateria'l de construc{ii rurale. 

eegenerarba natural6 prin sdminlii a gorunului este foarte diiicild ; 

totrrgi, Ici-colo se pot gisi -pilcuri de tineret. Nu se pfea instaleazd' nicJ 

prriefii ' de alte speiii, cel mutt cite un tir de pin silvesttru _sau 

mesteacdn. 

Srrbarboretul de obicei lip,segte ; foarte rar cite un alun. 

Pdtura erbacee, in schim-b, este do obicei pu'ternic dezvoltata, a-jungirrd 

sd formeze pe alocuri covor continuu, compus mai . ales din Cala' 

itagrostis arundiiacea, |a care se mai adaugd, in cantitSli mai mtci, 

Poia nemoralis, Luzula atbtda, Clematis recta, Hypericum perforalum, 

Galium schuLtesii, Veronica officinaLis, Hieraciunr. pseudobifidum e'tc. 

Sint, insd, 9i porfiuni in care pdtura vie este slab reprezentatd', anume 

cele cu so,lul piea pieit16s, de aspectul unui grohotig. 

Aces,te arboret6 au un rol rmportant de proteclie a so'lului 

Ca o curiozitate -stiinfiiicii mai trebuie si fie menlionat un gorunet 

pe teren stincos, cercetat in sudul Banatului, in ap,ropiere de co'muna 

Srzln11u. Expozilia esrte s,udicd, altitudinea de 250-430 'm, panta d,estul 

de repede. Solul schelet ioarte superlioial, uscat, cu iegiri de stinci de 

breccis silicioasd 1a suprafa{d. 

Arboretul se compune din gorrrn (Quercus petraea, rar Q. dalechampii 

;t Q. polycarpa), la care se adaugd pulin cer gi girni{d, apoi diseminat 

pinul negru, carpini{a, fagul gi mojdreanul, foarte rar nucul. Gorunul 9i 

celelaite ioioase au mai mu'lt forma de arb'u9ti, numai pinul e'ste ar' 

borescent. 

Srrbarboretul lipsegte. In pzitura vie sdracd se gdsesc flrai ale,s licheni 

(Cladonia fimbriata, C. foliacea, C. rangiformis, Parmelia conspersa) si 

nrrr.schi (Hedwigia albicans, Hypnum cupress[forme, Polytriclrum pilifer 

runt.) ; dintre plante supe'rioare - Pteridium aquilinum. $ Euphorbia 

cgparissias, alte specii numai in exemp'lare izolate (119).

CAPITOLUL ilII 

STEJARETE DE STEJAR PEDUNCULAT $I GORUNETO-STEJARETE 

(formafiile XVll 9i XVIII) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAREA STEJARETELOR DE STEJAR PEDUNCULAT 

$I A GORUNETO.STEJARETELOR 

l. - Stejar pedunculat in propor{ie de cel pulin 0,8 

- Siejar pedunculat gi gorun, in p,roporJie de 0,2-0,7 fiecare gi 

cel pulin 0,8 la un loc; al'te specii in proporfii de cel mult 0,1 

fiecare 

2. - Productivi,tate superioard 

- Productivitate miilocie sau inferio'ari 

3. - Terenuri iorestiere obignr-rite, neinundaibile 

- Lunci actuale, inundabile regulart sau lunci vechi, inundate 

exceplional, dar cu apa lreaticd ap'ro,piatl ; deseori complex de 

terenuri inundate 9i neinundale, repartizate in m'ozaic 

,4. - Cirnpii inalte, vdi largi 

cimpie. 

g,i depresiuni ugo'are in regiunea de 

,09. STEJARET DE CIMPIE INAT,TA 

- Versan{i gi p{atouri din regiunea 'de dealuri 

//s. STEJARET DE PLATOURI DIN REGIUNEA DE DEALURI tt 

"*"?Y,:;'o"rH;l 

5 - Regiune de cimpie, din zona forestierl pini in stepa 

r/0. STEJARET DE LUNCA DIN RECIUNEA DE CIMPIE 

- Qegiune de dealuri, luncile largi ale riurilor mai mari 

I'l. STEJARET DE LUNCA DIN REGIUNEA DE DEALIJRT 

6. - Soluri de conrrpactitate mare saJu mijtlocie 

- Soluri uFeare pe substrart de nisip 

l9 

a 

6 

,1 

.7 

' 18

7. - 

8.- 

Productir,jtate in general mi jlocie (dar in unele f ipuri din 

acest grup se semnaleazd slagndri de cre;tere 9i ttscSri jn 

masd in perioade nefavorabile, nrai ales secet,oa,se) 8 

Productivita,te inierioard 14 

Ilegir-rne de dealr-rri, coaste9i 

narea plantelor de mull. 

platouri ; pltura vie cu predomi- 

//2, STF}ARET DE COASTE SI PLATOURI DIN REGIUNEA DE DEALURI 

- l'erenuri de altd naturd 

DE PRODUCIIVIT,\TE MIJLQ(]IE 

9. - Terase joase ;i lLrnci vechi neinundabile din regir.rnea de dea- 

lrrri g1 cimpia inaltd 

- l-erenuri de altd naturd 

lC). - Terase joase di'n cimpia inaltd 9i dealr-rri joase ; sotluri grele 

si compacte, puternic podzolite ; regimul de umiditate variabil, 

de la excesiv rle umed primdvara pind la usc'at in timpul secetelor 

de vard. In perioade neiavorabile iniervin stagnlri de 

cregteli ;i chiar uscdri ale arborilor. Diseminat uneori gorunul, 

frecvent clrrpenul, uhnul, jugastrul etc. 

- Terase joase .si lu,nci vechi *,"".,olori:-? r*-:"t.JL:': 

luri ; solrrri cu textura lutoasd, lird varia{ii exce,srive in urrnid,itate. 

Diseminat irecve'nt mdlinul (al doilea etaj sar-r subarboret). 

11. - Zond forestieri 

- Silvostepi 

//5. STEJARET DE TERASE JO,ASE SI LUNCI VECHI DIN REGIUNEA 

DE DEALURI 

12. -.Cirnpii de divagafie, in apropiere de regiunea deluroasi. Podzol 

de hidrogenezd, greu ;i compact, c,rl \rariatii puternice, de 

trmiditate. In perioade nefavorabile intervin stagniri de cregieri 

9i chiar uscdri ale arborilor. Diserninat mai ales ulm si 

.!ugastru. 

. 

118. STEJARET DE CIMPIE DE DIVAGATIE 

- LLrnci largi ale rir-rrilor din regiLrnea de dealuri. Ldcovigti 

nrLtlt sarr nrai pu{in degradate, pro'funde (pini 1a I rn), 

rrrrriditate rnLrltd, fdrd variatii excesive. 

/20. STEJARET DE DEALURI PE LACOVI$TF DE IRODUCTIVITATE ]IIIJLOCIE 

- Tcrasc si irrterilLlrii, crr cernoziorn degradat, foarte compact, 

uneori acoperit deasrrpracrr 

rln strat de aluviuni mai recente 

Diserninat ntai a'les ulnt gi jugastru. 

/.16. STEJARET NORMAL DE SILVOSTEPA 

I 

lo 

li 

12 

I t-'

- Dcpresiuni inchise, cLr umrditatt abrrndenta, pLrtind ajunge la 

exces prelungit. Disemir-rat lrasin gi plop alb. 

i 4. - Ilegiune de dealuri 

_. Regirrne de cimpie 

1/7. STEJARET DE DEPRESIUNE DIN SIL\IOSTEPd 

i5. -Terasele rirrrilo,r, cu sol gre,u gi compact, podzolit puternic, ctr 

varia{ii mari de rrmiditate. Diserninat, deseori, plopul tremrrrdtor, 

mesteac5nul, carpenul, aninul negru, in alte cazuri gorunul. 

l 

121. STFJARET DE TERASA CU PRODUCTIVITATE INFERIOARA 

- I-uncile largi ale riurilor, cu soluri de ldcovigte mai mult ori 

mai pulin degradati, crr proiunzime rnai rnicd de I m. Diseminat 

jugastrul, mblinul, pirul pddrrre{. 

1/e. STEJARET DE DEALURT pE L^covrsre oe nRoDffiljliT 

16. - Conurile de dejec{ie ale riuriior 1a iegire din regiLrnea deluroasA, 

jn sudul tdrii. So,lul puternic podzolit, toarte compact. 

/22. S'TEJTRET DE CON DE DEJECTIE 

- Qegiuni rnai joase de cimpie 

17.- Cimpii joase mai intinse, in vestul firii. Soluri grele, conpacte, 

cu excese teltporare de ap,d, ce prol'oacd hleizarea si jnnrllstinarea. 

Disemjnrat an'inLrl negru, urlmrtl, carpenul, frasinul 

etc. 

/23 STEJARET DE CIMPIE JOASA. CU I.-ENOMEN.] DE TNMI-ASTINARE 

- Dcpresir:ni inchise (rovine) in cirnpii inalte din srrdrrl !Irii. 

Soiul puternic podzolit, crr excese prelungite de ap5. Diserninat 

plopul gi r"rlmul. 

/24. STEJARET DE ROVINA 

18. - Zona forestieri in nord-vestul {drii. Terenrrri nisipoase cLl 

reliei der drune ; pe dune stejar pur, -intre dune se amestecl 

meste,acinul, plopul trermnrrdtor, ulrmu;I, arfaru,l tdtdnlsc e,tc. 

/T'. STEJARET DE TERENUITI NISIPOA5E DIN ZONA FORESTIERA 

- Siivostepa din sudul .\lold,ovei ; stejarul pur localizat in depresiuni 

dintre dune neimpddurite. 

126. STEJARET DE TERENURI NISIPOASE DIN SILVOSTEP,\ 

i9. - ProdLrctivitaie miilocie. 

,22. GORUNETO-STEJARET DE PRODUCTIVITATE }1IJLOC1E 

- Prodrrctivitate 

inierioarS. 

,26. GORUNETO-STEJARET 

DE PRODUCTIVITATE INFERIOAI?A 

B. DESCRIEREA TIPURILOR DE STEJARETE 

109. STEJARE'I' DE 

INAI,TA 

B I B L I O G R A F I E. D,umbravele de antestep,i veche (r33) 

Stejdreto-9leau, p.p. (106) 

Stejziret-9leau (30) 

i6 

t7

Stejdret de rovind ugoard (30) 

Stejdret pur cu elemente rie gleau (171) 

?,i::,::::'::::::iz^,:"1x#"v:âcere,tosum'PP 

Acest tip a. paarru este destul de rdspindit in toatd regiunea de 

cirnpie a I,drii. 

El se localize'azd, pe cimpii inal'te, neinundabile, prin v5i largi, care 

fe traverse'azd, gi in depresiuni ugoare. In general apare in imediata vecindtate 

cu arboretele de gleau, in aceeagi sau aproximativ aceeasi situalic 

de reliei. Solul este brun-rogcat tipic sau moderat podzolit, foarte protund, 

cu textura lutoasl pind la argilo-lutoasd. Uneori pe petice mici poate li o 

lacovi-ste degradati-sartl t1n sol alul'ionrar r,'echi, in curs de trasformare -spre 

solrrl 6run-roScat ; acest lucru s-a observat in cimpia di,n vest'uX t5rii, unde 

arboretetre de acest tip alterneazd frecvent cu stejdretele de lurncd 9i separalia 

intre cele doui tipuri este greu de fdcut. 

Arboretul este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai gdsesc: 

cerul, girni{a, carpenul, plopul tre'mur5tor, ulmul (Ulmus foliacea 9i 

u. ambigua, mai rar u. procera). teiul argintiu, teiul pucios, sorbul de 

cinrp .si irasinul (F. excet.sior, ta, F. ho'lotricha). De obicei existi un al 

do,ilea e,tai rar, Iormat din carpen, jugastru, arfar tdtlrisc, pdr 9i mlr 

pddurei. Se gdsesc unele faciesuri aparte cu: 

- c.er ; 

- carpen (in etajul dominat): 

- ulm, jugastru si arfar tdtdrdsc (cei din urmi abundenli in etajul 

dominat) ; 

- tei argintin ; 

- irasin. 

Consis,te,nfa arboretelor este de 0,8-0,9. Cregterea este r''iguroaszi, 

productivitatei superioard. Forma arbo,rilor este bttnd ; elagajr-rl se face 

in brrne condi{ii Se obfine material de lucru de calitate superioard- 

Senrin(igurile de steiar se instaleazd destul de ugor, dar nu dureazd 

din cauza masivului inchis. Se gdsesc 9i seminfiguri de: carpen, rtlttt,. 

jugas.tru, frasin, mai rar de cireg gi subs'pon'tan d,e dud. Se observd a,numite 

tendin{e de succesiune spre stejdreto-gleau, prin instalarea tineretrtrilor 

din samin{d din specii de amestec ; aceastd succesiune se prodttce 

iie prin carpen, Iie prin ulm gi jugastru, iie prin frasin' In urma exploa' 

tariior se poate inmul{i mult irrgastrr-rl 9i arfarul titirdsc, ceea ce freb'Ltie 

pnvit, de fapt, ca un aspect de degradare. In fine, in faciesul cu tei, exploatzirile 

in cring duc la inmullirea puternicl a acestuja din rrrml prin 

drajonare ; ca Llrmare se ajunge repe'de la stejdreto-$|eau. apoi la gleau 

aderrlrat. 

'l'oate 

aces,te fenome,ne de succesiune aratd cd in general s,tejiretele 

de cirrpie evolueazd spre gleauri. Evolu{iei artroret'ulr-ri precede evolufin 

pdturii vii, care in multe cazuri nu se mai deosebegte de cea din gleauri 

(de aici iolosirea in trecut a numelui de steidreto-;leau pentru arboreteie. 

din acest tip). 

230

Subarboretul este destul de abundent, io'rmat din : plducel (crata' 

egus trnnogyna, uneari ;i C. oxyacantha), salbd rnoale, sjnggl $i ,lemn 

"Iin"." ; mai raf se intilnesc : alunrul, ulmul de plut5, rndrtrl pdd,ure , porumbarul, 

micegul (Rosa canina), spinul cerbului, crlt-sinul, salba riioasl, 

cornul, soc'ul comun, in mod exceptio,nal mdlinul. 

Dinire plante le,mnoase ag5fd,toare se geses'c cllrpenul de pddure ;i 

iedera, iar dintre cele pa,raziie, viscul de stejar. 

Pdtura vie este ioarte bogatd ca numer de specii 9i de indivizi ; este 

compusd mai ales din specii de rntrll obignuite, la care se adaugl ttrlele 

specii ceva mai xerroiite. Se pot nota firai ales: Dclt{.ylis glolldlattt;. 

Erach,ypodium siloaticum, Bromus ramosus, Festuca gigantea, Poa fri' 

pialis, Carex si/aatica, C. diuulsa, uneo,ri Si C. piLosa, PolygonatutrL 

tatifoiium, Corcallaria nmjalis, Arum maculatum, Rumex sa'nguineus, ALlia' 

ria officinatis, Cucubalis bac'cifer, Tamus communis, Rubus caesius, 

Rosa'gafiica, Geum urbanum, Geranium robe'rt[anum, circ'oea lutetiarm, 

Viota-hLrta, V. sil'oestris, V. odorata', Chaerophyllunt temulum, Torilis 

anlhriscus, Pulmonoria o,fficinalis, Lifhospermum purpureo'caer'ule'um, I'U' 

simachia nummularia, Aiuga gerleLtens{s, A. r'eptans, Glechonm hirsuta, 

Slachlts siloaltca, GaLiuru aparine, G. s:chultesii, Lapsana contmunis efc. 

1/'. STEJARET DE LUNCA DIN REGIUNEA DE CIMPIE 

BIBLIOGRAFIE.,Stejiret de lunci gi de vale umedd (30) 

Stej?iret de luncd in silvostepii (l7l) 

Stejar de luncd (172) 

Citat fdri nume (168, c) 

Acest tip de stejlret este destul de larg rispindilt, dar flrd a ocupa 

supraiete prea mari. Esie un tip azortal 9i ca atare se gdsegte peste tot 

in regiunea de cimpie, atit in zona loresitierd, cit gi in silvostepd 9i stepd ; 

riar, in silvostepd 9i stepd el capdtd unele caractere aparte (care totLrsi 

n-ar t'usiilica separarea unui alt tip). 

Arboretele de acest tip se gisesc in lunci inundabrle, dar ldrd ril 

inunda{iilc si fjc frcc','ente 9i lungi, precunl gi in lunci vechi, care ru se 

mai inrrrtdd decit in mod excep'fio,na1, in schimb au apa lreaticd apropiatii 

de srrpratafd. Solurile sint in majoritatea cezurtlor aluvionare, crLtde, de 

textrrra luto,asi ; uneori pot ii soluri brune slab rogcate del luncl, 15covisti 

deEradate sau c,hiar brune-rogcate slab podzolite. 

Arboretul este constituit din stejarul pe'dunculat, uileori absolut prrr ; 

in aite cazuri se gisesc diserninat : carpenul, aninnl ne rt1, plopr-rl atb, 

salcia albi 9i plesnitoare, uhnul (Ulmus loliacea, U. arnbigua, IJ. procera), 

vinjul, jugas,trul, teiul pucios gi argintiu, ciregul, lrasinttl cotnutt ; irr 

silvostepa gi stepa din partea sudici a idrii se mai po't intilni steiarLrl 

bnrnririu ;i frasinrrl pufos. Uneori arboretele se diferen{iazd itt douZi 

etaje; in al doilea etaj se gdsesc : carpenul, ulrnul, teiu,l, arlarurl tdtdrfusc, 

jugastrr"rl, pdrul 9i t-narul pddure!, Irasintrl. Dupd compozi,tie s-alt distirrs 

citeva iaciesuri : 

23r

- normal (stejar p,ur, s,pecii de amestec cel mr_rlt diseminate) ; 

- cu anin negrrl ,si salcie ; 

-- cu plop alb gi utm ; 

-- crr rrlrn.;i jtrgastrrr ; 

- cll lrasln. 

Ultimele dotrd taciesLtri irt rnocl frecvent sint reorezentate orin arboreie, 

frt-ca-re speciile de arnestcc sint localizate irr al doiler etai.'Ele reprczintd, 

de fapt, stadii de succesiune spre steidreto-sleau de lLrnch ; in asenlcnea 

cazttri existd o di,feren{d de r,irs,td intre steiar si celelalte specii. 

Inr''ers. f aciesurile cu p'articiparea aninului, plopului gi silciei sini tot 

siadii de succesiune, dar in care steiarnl n-a puttit cu,cerj incd tot terenul. 

Consistenfa naturali a arboretelor este de 0,8-0,9, dar uneorr poate 

Ii 9i mai redusd (0,7), farr vreo interr.en'tje dinafari. Creg,terea esie 

loarte actil'r, pro,ductivitatea superioari. Arborii au iorme bune, cu trnrrcltirtri 

drep,1g, cilindrice si bine elagate. Se ob{ine material de lucru rie 

cafitate superroard. 

, Qegenerarea natttrali a ste.ianrlrri dtn sdnrinti esie destul de dificild ; 

irr rtraioritalea cazurilor senrir{igurile lipsesc. ln schimb, sint abundente 

serninf igurile de frasin, uneori de rrlm ; acestea marcheazd inceputr.rrile 

strcce'srrrnilor care arr Ir:st menfionate rnai srrs. In arboreiele crr o oariicipare 

rnai mare a urlmului, i,r.r urrna tiierilor in cring proportie ltri se 

rtzregle dirr cauza dra.jondrii ; as,tiel succeslunea se poate piodLrce *"i pe 

aceasti cale. Se mai gisesc pLriefi de carper, r,'inj, jugastfLr, tei pr-rcios. 

Srrbarboretul este, de obicei, bine reprezentat, mai ales din: pldducel 

(Crttlaegus monoglLna, in vest ;i C. oxyacantha), ar\ar tatdrAsc, singer, 

soc conrufl, ceva urai pufin - alun, zd10g, salcie cdpreascd, ulur de pluti, 

portrmbrr. rndre; (Rosa canina), mar pidrrrel. (Naius sr/rreslris, \[. cotnrtturtis), 

spinul cerbului, cru;in, salbd moa1e, lemn ciinesc, cdlin : tn 

turele locuri poate Ii abundent clocotigul, dar in general lipseste. 

Dintre plantele agdl5toare se gdsesc hameiui 9i curpenul de pddure. 

iar dintre cele paraz ite, viscul de ste iar. 

PitLrra erbacee este de asernenca bcgatd gi consti,tuiti in nrare parte 

din plante de null ; se mai adar-rgd unele specii hidrolile. Se rernarczi 

ruai ales abirnden{a lui Rubus caesius,'rnai sint frecvente: Brachypodiunz 

siletcr.ticunt, Dactytis glomerata, carex s'p., Tamus communis, conuallar{a 

nrcialis, Polygonatum lattloliurrt, P. multiflorunt, Leucctjunt oesliuunt, IJrtica 

clioica, Alliaria ot'f icinalis, I;lcaria ranunculoides, caltha laeta, 

{)etrydalis caoa, Geurn urbanum, Lathyrus siluester, viola hirta, v. si/ire.slris, 

Circaea luteti.ano, ToriLis anthriscus, Heracleunt sphond'yLiurtt, pulntonoria 

off icinatis, symphytum olIicinate, I.amium galeobdotort, stachils 

siluatica, cynortchunt uincetoxicurn, Lys[machia nummularia, Veronico hederifolia, 

Gali.um aparine, G- schultesi[, solanum dulcamaro, Lapsano corttrttttttts 

eIc. 

De la acest tip existi treceri gradate pe de o par,te spre zir.oaie, pe 

dc alta parte spre stejdreto-gleauri de luncl gi, in fine. - spre steidrete 

de ciinpie inaltd din zona forestierl ori de silvostepl. 

232

111. S]'EJ1\I?ET DE LUNCA DIN REGIUNEA DE DI]ALI]RI 

Acest stejdret a fost cercetat pirrd in prezent nurnai in lunca OltLrlrri, 

in aproprere de Ora,sul Stalin la altittrdini de 500-5?0 rn. De fapt, el ntr 

reprezinta ttn tip cl.e pcidure, ct un cc-tntplex de tipuri, care se iorrneazr din 

cauza alternan{ei por{iunilor mai joase 9i mai inalte drn 1unc5. 

Locurile nai joase sint reprezer-rtate prin girle si depresirrni inLrndate 

regulat, zlvind astlel un exces permanent de ap5. Intre e1e se alld porltttni 

nrai ridicate, inundate irr rnod exceplicn:rl, dar cu apa freaticd apropiatd, 

toldeauna accesibilS pentru rdddcinile stejarLrlui. Solr-r1 peste tot 

este brur-r de lunci crud, proir,rnd, luto-nisipos sau ursipc-lutos, pe depozite 

alirvionare nisipoase sarr miloase, bogate in carbona{i. 

Arboretul este constitrrit din stejar pedr,rnctrlat, la care se urai anresleca 

irr iocuri nlai ioase puiirr virrj si jugastrtt, in cele rnai inalte - rrlrn 

'ile cinrp Si in al doilea etaj, ndr pidLrre{; toate aceste specii sint nunrai 

d i.'cettt in aie. 

Consisten!a arboretelor rariazi, intre 0,7 gi 1,0. Cresterea este actir-i, 

'prodnctir,,itatea si.rperioari. I;orrna arborilor este, irr general, destrrl de 

brrnd. [:lagajrrl, de objcei, se iace in butre corrditii, dar in lccrrri cLr co,rtsisieir{d 

cer,'a mai micd coroanele ajrrng la o dezr.oltare plea nrare. Sint frecr,errte 

geirvurrle. Se poate cb!irre nraterial de lLrcnr destul de rnr-r1t ;i de 

bund calitate. 

I{egenerarea siejarLrlrri este, in general, destul de diticilS. Se irrst:leazl 

in ttnii atri sernin{isurile de stejar, care insd uLt rezisi5 prea urrrlt. 

Ceva rnai frecvente sirrt semintisurrle de ulm. 

Subarboretrrl este slab reprezentat in porfrunile nrai joase, predontjr-rincl 

singerul, 1a care se mai adr6rlg; lire izo,laie de: mdlin, pidrrcel 

(Crataegus ntonogyna), salbd rtroale, soc cofllult, cdlin; in lccrrri nrai 

jrialte sLrbarboretrrl este des;i puternic dezvoltat, forrnat din acelea,si 

specii la care se urai adar-rgd: ahrnul, mdcegrrl (Rosa canina, R. losnenlasa), 

salba riioasi, spinul ce,rbului, tuilichina, dirmoxul, lemnul ciinesc 

Dintrc plantele aglfltoare se glse;ie harneiul. 

Pdtirra vie are aspecte variabile, dr,rpd microreliel. 1n lo,curile joase, 

regulai tnundate, predornind Rubus ca:esius, la care se adar-rgI mrrlte 

plante hidrofile, ca: Phragntites comrnuris, Baldingero arundinacea, Ra- 

,nuncLLlus repens, Chrysosplentum alternifolium, Symphyturtt, off icinale, 

Itlsiruachia uulgaris, L. nuntntuLario, Alentha uerticillata, Eupaloriunl. cot'Lrtabirtum, 

apoi Dacty[is gktrnerata, Calamagrostis orurldtnacea, Poa nento' 

rolis, Llrlica dioico, Geum urbanum, Geraniunt phaeum, Imp,atiens noiitangere, 

Aegopadiunt podagrario, Pulmonaria offi.cirtaLis, Glechovna hede' 

.rocee, Galeopsis letralit, G. oersicolor, GaLium aparine etc. 1n locurile 

rrrai ridicate, inrrndate rar, planrtele hidroiile in majoritate lipsesc, Rubtrs 

caesius gi Gramineae sint rnai pulin abunde'nte ; in schimb, se dezvolti 

o pitLrri iorrnati nrai ales dil plalte de rttttll, in care, pe lirtgd speciile 

lotate rnai sus, itrai participA Ilrachypodiurn siloaticutn, Carex siLuatico, 

233

Polygonatum latifolium, Corutallaria maialis, hloianthemum bilolium, Paris 

quadrifolia, Ga'la:nthus niualis, Ilelleborus purpurascens, Ane'mone ne' 

morosd, A. ranunculoides, Isopyrum thalictroides, Ficaria ranunruloides, 

Allia:ria officinalis, Corydalis solida, Eupho'rbia amEgdaloides, Aiuga rep' 

tans, Lamium maculatum, Galium schultesii etc. 

N.B. Descrierea, in parte, dupd L. Leandru, A. Slvulescu, H. Furnicd, V. Enescu 

(in litt.). 

1/2. STI]JARET DE COASTE SI PLATOURI DIN REGIUNEA DE DIIAI-URI, 

DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

BIBLIOGRAFIE. Stejirig de co,a,sti (105) 

Quercetum legumincsutn (105) 

Quercetunt roboris dacicum (19\ 

Descris ldrb nume (17) (16$ a) 

Acesta este tipul de stejdret cel mai irecvent irr regiunea de dealuri ; 

deosebit de rlspindit este in bazinul interi'or al Ardealu,lui, unde ocupd 

supra,fe,fe mari intre anumrite limite altitudinale. Unele arborets, de virstd 

desiul de mare, ar pu,te,a li artificiale la origine, dar aceasta nu con'trazice 

clasarea lor la acest trp. 

Arboretele cercetate se gdsesc 1a altitudini de (100) 250-500 (700) m, 

mai ales pe versan{i cu pante slabe sau moderate, citeodatd pe platouri ; 

expozi{ia nu pare sd joace rol, dar actualmente au rdm,as mai mult arboretele 

pe expozilii nordice, iiindci pe cele sudice pidurea a fost defrigatd 

gi terenul a primit altri destinafie. 

O situa{ie caracteristicd este reprezenta,td prin pante de separafie 

intre i.erasele succesive, ocupate de alte tipuri mai pu{in pr,oductive (cazul 

clasic la Giurgiu). Solr-rrile si'nt brune, mai rar brune-gdlbui, de texturd 

lutoasd sau luto-argirloasd, uneori (terase ) cu con(in'utul apreciabil in 

schelei (chiar bolovani destul de mari). 

Arbore'tele sittt cornp'use dirr siejar pedrtrrculiit; diserrrirraI se rnai 

gdsesc in etajul dominant: gorunul, iagul, ulmul de munte, paltinul de 

cimp gi de nrunte, ciregul, frasinul ; gorunul se poate ridica la propor{ii 

de Iacies. Al doilea etaj, de obicei, este reprezentat numai prin exemplare 

izolate de : stejar, carpen, plop tremurdtor, jugastru, tei pucios, mdr 9i 

pdr pidr-rre{, sorb de cimp, cireg ; dar, in unele cazuri mai rare, se ajrruge 

la tln eta j aproap€ continu,u de jugastru, arlar tdtdrdsc, par 9i mdr pddure{. 

As,tiel, dupii particip'area speciilor de arnestec, se pot deosebj ; 

- facies normal ; 

- facies cu gorun; 

- iacies cLr jugastru gi arfar. 

Consisten{a naturald a arboretelor este de 0,8-0,9 ; citeodatd, probabil 

din cauze antro,pogene,, ea scade la 0,7. Cregterea este destul de 

activd, pro'ductivitatea - mijlocie. Forma arborilor este destul de bund, 

dar se gdsesc ai unele trunchiuri strimbe, sinuoase sau slab elagate. Se" 

obline material de lucru si de constructie. 

234

Qegenerarea naturald a stejarului prin sdmin{d esie desirrl de diiicild- 

Totugr se gesesc ceva semin{iguri, dar se dezvoltd greu. Mult mai bine se 

regenerenid gorunul; in arborete de acest tip s-au petrecut in secolele 

din urrnri fenomene masive de inlocuire a stejar'ului pedunculart prin gorun' 

care au 9i restrins mult rdspindirea altitudinala a tipului. Se mai observd 

tendin;le de succesiune pfin carpen sau fag, care pe alocuri se instaleazi 

abundent. In fine, se instaleazd puiefii de : ulm de munte, cireg, iar uneori, 

la altiiucUni mari - de brad 9i chiar molid. In concluzie, deci, tipr-rl este 

pulin stabil, evo,lLrind mai ales spre goruneto'stejdret, gorttnet pllr sau 

mai rar stejdreto-gleau de deal. 

Srrbarboretul este destr-rl de bine de'zvoliat, format din : alun, pddLrcel 

(crataegus monogyna), porumbar, mSceg (Rosa canina, Q. dumetorum), 

salbd rnoale, salbd riioasd, spinul cerbultti, crugin, singer, lemn ciittesc, 

soc colllft, apoi exemplare arbustive de jugastrtt, arlar tlthrisc, pdr 

'(Matus 

9i 

mir pddrrr:et iiluestris, ful. purnila); m,ai 

lqr 

s.e gdsesc: 

.salcia 

capre'asc5, zmeurul, cloco,tigul, cornil1, capriioiul ( Lonicera xylosteurn), 

ceiinul. dirmoxul. t)inire plante'le agd{dioare se ghsegte curpenul de pIdrrre, 

dintre cele paraztte viscul de stejar. 

Pitura vie este bogatii gi, de obicei, puternic dezvoltatd, constituiti 

rnai ales din plante de iirull, la care se mai adaugd unele specii acidofile, 

ca : Dryopteris litix mas, Dactylis glonrcrata, Brac'hypodium siluaticunt, 

Brontus raffIosus, Festuca gigantea, Poa nemoralis, P. pratensis, Des' 

champsia caespitosa, Luzula atbida, PoLygonatum multiflorun't, P. latifolium, 

Conoallaria ma'ialis, Asorum eurctryeun':, Alliaria officinalis, Mc,ehringia 

trineroia, Silene nutans, S. uulgaris, Viscaria uulgaris, Anemone' 

nemorosa, Ranwuulus aurico'ntus, R. po'lya:nthemos, Helleborus purpurascens, 

Troliius europeaus, Fragaria utridis, F. uesca, Rubus cceslus, R. 

hirtus, Geum urbanum, Rosa galtica, Lathyrus niger, L. oernus, Trilolium 

alpesire,T. medium, Cytisus nigricans, C. hirsutus, Genista tinctoria, Sedwn 

maxintunt, Gerani.um robertianum, Astrantia rnaior, Sanicula europae(t, 

Ae go,podium podag rarta, C haero phy / l wn bulbosunt, T orilis ant hriscus, P ul' 

rnonaria o,fficinalis, Symphytum tuherosum, PrtmuLa officinalis, Lysimachia 

numnuloria, Aiuga geneoensis, Betorti,ca ofltcinalis, Larnium ntaculaturn, 

ivletitiis melisso,phyllum, Sature ja uuLgaria, Stachys silaatica, Digitalis 

ambigua, Mehmltyrum rLemorosunt, M. biharie'nse, Scrophularia nodo'sa. 

Veronica urticifolia, Cyna:nchum uincetoxicum, Asperula odorata, Galiurrt 

sclultesii, G. uernunt, G. cruciata, G. aparine, Chrysanthemunt coryrnbcsum, 

Hieracium urnbellatum, Lupsanu communis, Mgcelis muralis etc. 

//3. STEJTiRE'I DE PLATOURI DiN REGIUNEA DE DEALURI 

SUPERIOARA 

PRODUCTIVITATE 

In unele situa(ii stejdretele toarte asemdndtoare ca aspeoi cu tiptrl 

prececlent se pot ridica la prodttciivitate srrpe'rioard. Astlel de arborete 

au fost sernnalate din dealurile A'loldovei 9i Munteniei, rtnde atr fost gd-

llte p9 platouri, la altrtLrdini de 3b0-600 nr. In compozifia lor participd 

disenrjnat 

_fagul, iar sernin{igurile de aceastd ,puoiu sint abunclenie : 

zrstfel, tendinia de succesiune este evidenti, denoilnd implicit existenta 

rtnor condi{ii ecolcgice rnai bune. 

1iJ. STEJAREl' 

]\OR\iAI. 

DF, TF-RASA 

'BIBLIoGRAFIE- Dumbrivile de pe solurile cenugii iorestiere (133) 

:i:il::r_*#':: 1:,?,,, pp (30) 

Stejziret-9leau de terasd, p.p. (30) 

cu so*n' p (rTt) 

:fji';:,1',,.l:::'i',*1,",;'",ar 

Acegt 

^ . 

tip de pddLrre este larg rispindit in .[Iurrtenia, anlu]te in cimpia 

inalld si regiunea dealurilor joase. 

Arboretele din tiptrl de fa{d se localizeazd pe terasele irralte a1e rilrilcr. 

SolLrl esie brurr-ro';cat puternic podzolit, sau chiar un podzol de 

hr'droqen'ezi veritabil, gretr, foarte compact gi permeabil ; regirnLrl de urrriditaie 

este variabil, de la excesiv ce rrm,ed prirndvara p,ina la :lproape 

ruscat in timp,11l secetelor de vard. Substraturile si,nt reprezentate prin 

lrrtrrri grele argiloase, uneori cu pietrig mirunt. 

se corrsiderd cd acest sol nu ;nai corespunde stejarului pedLrncrrlrt; 

de aceea in attii de seceti s-au produs usclriie nasive c,,nosc1rte, care fl1 

ar,rit loc in spercial in acest tip. 

Arbr-,retrrl este constituit din stejar pedunculat, la care se pcr amesrec:l 

gor.rrnul, 

.ceru1 9i girni{a; gorunul se poate ridica pi.d la proportii de 

tacies. Diseminat se rnai.gisegte r:lmul (urmus foliacea si u'. nioniana). 

care poate da si el un facies; apoi jr-rgastrul, artarrl tdtarasc, urai r.rir 

carpenul, plopul tremrrdtor, teiui arginlirr ;i pucios, paltinul 'cle 'ciregrrl, 

clnpl 

pdrLrl gi 'rirul pddure{, sorbLrf de cirnp gi iraslnr-r1. cresterea stijarulrri 

pare si li lost r.iguroasd in trecr-rt. nai, in urnra anilor de secetri 

strccesivi gi datoriti olginii din ldstar a acesior arborete, ele arr lost 

puternrc alectate de uscdri rnasive. Asfiel, corrsistenla arboretelor s-a 

redus rrrult ia{i de.cea rlormald, iar productrvitalea a scazr-rt p1tild li 

socctitd astAzi ca mi.ilocie. I",orma arborilor este destLrl de br,rnd. Se obtirre 

material de lucru de bund calitate. 

Regenerarea prirr sdmin(i nll se observd i' actualele conditii. 

Subarboretul uneori lipsegte total, in alle caztrj este reprezerrtat prirr 

pttfine exenplare de:.ahrn, uhr de plutd, pdducel (crataegus monogyim), 

rndceg (Rosa cani.na), crusin' salbd moale, salbi riioasi, siuger, corn, 

lerun ciinesc, dirmox. 

Dintre plantele p,arazile viscrrl de s,tejar nrr este r ar. 

Pitura vie este puternic dezvoltatd, mergind pina la intelenirea to- 

tala a solului. Pini in prezent nlr s-aLr tdcut ierceflri amdnuntite asupra 

c.onrpozitiei ei specilice. 

236 

\

115. STEJARET DE TERASII JOASL SI LUNCI VECHI, DI\ Ri](:II,NI:A 

DI] DEALURI 

Acesi tip de siejdret actualmetite rlu rnai este prea rispindit ; tererrrrile 

respecttve au lost de{rigate gi air pritnit alta destina{ie. Totugi, nr'ai: 

sirrt unele rirnd;i{e ; pine in prezent existenla lor a fost sernnalatir iri 

Alrrtrtenier 9r A{oldor,a, dar peste tot rar gi pe s-r-rprale{e rnici. 

Arboretele de acest tip aLr fost identilicate 1a altitudini de 300-500 m" 

pe prirnele terase deasupra luncilor actuale sau chiar in |"rnci ceva ruai 

vechi, ie$ite de sub regimul inr,rnda{iilor. 

Asupra solurilor nLt s-atr ldcut cercetari pind in prezent. 

Arboretele sint ccnstitujte din stejar pedr-rnculat ; disemrnat se rnai 

gdsesc, in eta jul dominant, ulmul (IJ lmus foliacea) -si frasinul, iar iir 

etajul douti,nat, de obicei rar : carpenr"rl, jugastrul, ar{arnl tdtdrdsc, teitrl 

prrcios, cire'gul 9i mdlinul ; prezen{a acestuia din urrnd este decsebit de 

caractenstic5. S-a semnalat un lacies aparte cu lrasin gi jugastru. 

Consis'tenta naturald a arboretelor este de 0,8-0,9 ; actualmente rrrrele 

cln ele sint rdrite prin interven{ia omului pini la 0,5. Cregterea este ;rctii-d, 

prodnctivitatea mijlocie (spre lirn,ita de s rs). F,ornra arborilor este' 

loarte brrnd, cu tnrnchiuri drepte, ciilndrice gi bine elagate. Se obfine 

nraterial de lucru de valoare. 

Qegcnerarea naturald a stejarului este destr-r1 de ditjcild di1 cauza 

rutnbrei dese a subarboretulrri ; semintigLrrrle se instaleazd destrrl de lrecvent, 

dar rtu dureaz-d. In schirnb, apar pe al'ocuri senrin{igurile de: carpetr, 

rulrri, jugastnr, tei argintiu gi pr-rcios, cireg, lrasin, ,si chiar de unele specii 

care lipsesc in arboretul batrin - lug, paltin de cimp gi de nunte. Exista" 

;istlel, o tenciin{i de succesiune spre stejireto-gleau, fird a ii prea proltun!ati. 

Strbarboretul esie in rnajoritatea cazurilor puternic dezvoltat, aprr)ape 

contittttLt. Utteori categoric predominant este alunul ; in alte situatli este 

un anrestec de mai multe specii: alun, piducel (Crataegus monogyna),. 

rndr padr-rrei, porumbar, rndlin (foarte c,ara'cteristic, aproape nelipsit; exeriplare 

arbustive mai abuttdente decit cele arborescente din etaiul dorninat), 

rrrdces (liosa canina), salbd noale, crugin, singer, lenrn cijnesi, soc connrlr, 

cdlin, rrrai rar zrneur, corcodtrg, scorllg de tnunte (arbListir ), spintrl cerbr-r1tri, 

dinnox. In subarLroret, rrnii arbu;ti se rernarci priirtr-o cresiere, 

tc,arto vigrrroasd, de exemplu, singerul. 

Dintre plantele agd{itoare se gdsesc hanreirrl ,si iedera. 

Pdtrrra vie este bine dezvoltata, de obicer constitrrita din olante tie 

rnull, prirrtre care deseori predo,rnirrd Aegopodiurrt ltodograria'; se rnai 

adarrgd Fesluca gtgarttea., PoLygortatunt latifoliurn, Conualleria nruialts,. 

Arun"t ntticulatunt, Asarnm europaeutn, lJrtic,a dioictt, tllliaria olficinalis, 

,lnentctte rletnorose, A. rununculoides, I;icaria ranwrculoicles, 

"Frcrparia 

liridis, Geuin LlTbortutn, Euphorbla amllgdaLoides, Geraniutn p,haeuttr, c. 

roberltanurn, vioLa kirta, V. siluestris, circaea lule,licun, Intpatiens n',1[lungere, 

.Astrantia tnajor, sanicula europoe&, Pultnoflario ollicinalis, stlntlihylurtt 

tuberosuttt, A juga pen:eoensis, Gleclrctna hederacea, Lamiurtt pctleobclolon, 

L. rnrtculalunt, Saluia gluti.nosa., Lysintachia nurnmtrlaria, tlsperula 

rtclorata etc. S-att mai sernttalat si alte aspecte ale pitLrrii vri, lrnrLrnc 

crr predominarea lt,ti Ruhus coesius (ca irr 2dvoaie) iau Vinca rnrnor. 

237

116. STEJARET NORMAL DE SILVOSTEPA 

.B I B L I O G R A F I E.Stejar pe cernoziomuri degradate (133) 

Stejbret de terase 9i lntrelluvii (120) 

Suhaia grabovaia dubrava, p.p. (l6l) 

Citat i5ri nume (168, d) 

Acest tip de pddure es,te pu{in studiat. A iost identilicat in sudrrl Mol. 

,dovei din dreapta Siretu'lui, in Muntenia gi in Banat; peste tot, ins5, este 

rar gi citeodati iragmentar. Este loarte posibil sd iie mai lrecvent in 

lloldova din stinga Sireitului ; din aceasth regiune s-au semnalat stejirete 

de silvostepd, iormate din stejar pedunculat, darr au {ost pulin cercetate 

,din punct de vedere tipologic. 

Acest tip de pddure a fost identiticat pe interfluvii mai largi, precum 

gi pe terase in apropierea luncilor actuale ale riuritlor. Solul esie de obicei 

un cernozionr degradat, argil,os, foarte compact, cu drenaj insuficient 

si incepui de podzolire profunde de hidrogenezd. Substratul este ,format 

din aluviuni argiloase. In alte cazuri s-a gesit peste un astlel de sol un 

,strat de aluviuni noi luto"argiloase, incomplet de,saliniza,te gi bogate in 

carbonali, in grosime de aproximativ 50 cm. 

Fdni indoiald, aceste condifii edaiice pulin favorabile determind for 

marea arboreielor pure de stejar pedunculat; in special ele explica lipsa 

totala a stejarului brumiriu, care in nici un caz nu se poate instala pe 

astfel do sol. 

Arboretul este compus din stejar pedunculat; diseminat se mai gIsesc: 

plopul alb, plopul tremurdtor, ulmul (Ulmus ambigua), teir-rl argintiu, 

frasinul, iar in al doilea etaj, jugas,trul, ar{arul tdtlrdsc gi pdrul p5dr-rre!. 

In unele cazuri proporlia ulmului, jugastrului 9i ar{arului cregte 

pini la lorrnarea unui facie,s aparte. 

Co,nsistenla naturald a arboreielor este de 0,8-0,9 ; in majoritartea 

caznrilor, insi, consistenla este mr-rlt mai redusd din c,atna degradirii. 

Produc,tivitatea se poate aprecia ca mijlocie. Forma arborilor nu este prea 

bund, totugi se poate obfine material de constrr-ro{ie gi ceva de lucru. 

fiegenerarea narLurald, a stejarului esie probabil toarte diiicild. Seminligurr 

preexistenrte nu se observd. In schimb, apar cele de carpen, 

ulm etc. 

Subarboretrrl este abtrndent, compus mai ales din a\,un, ceva mai 

ptr{in pdducel (Crataegus mo,rngyna), porumbar, miceg (Rosa canina), 

salbd moale,, singer ; mai rar se gdsesc ulmul de p'lutd, mirul pldure!, 

spin,ul cerbului, salba riioasd, lemnul ciinesc, socul comun, cllinul gi 

dirrnoxirl. 

Dintre plantele agildtoare se gdsegte citeodatd curpenul de pddure. 

Pdtrira vie es'te destul de abundentd, tormath din: Dactylis glomerata, 

Brachypodium siluaticum, Alllaria officinalis, RuDus caesius, Geum urbanum, 

Aego'pMium pdagraria, Lysimachia num'rnularia, G.lechoma hirsuta, 

Ajuga geneaensis, Saluiq glutinosa, Pulmonorio officinalts, mai rar Galium 

mollugo, Centaurea pannonica, Aster pu:n"ctqtus, Serratula radiata, Lapsona 

communis elc. 

238

117. STEJARET DE DEPRESIUNE DIN SILVOSTEPA 

BIBLIOGRAFIE. Stejire't de depresiune (120) 

Acest iip de pddure pare a fi ioarte rar i a iosrt identiticait in 

Jind 

prezent nu-ii in titeva paduri din apropierea oragului Buzdu-Spltaru, 

lrrasinu, Cringul Buziului r. 

Arboretele cercetate se gasesc in terasa joasd dintre riurile Buzdu 

gi Cdlmd{ui, apnoape de izvoarele ace'stuia din urmi. Ele se localizeazit 

in depresiuni i.u exces temporar de apd, dar ceva mai pu{i1 adinci, pe 

cind iele mai adinci sint ocupate de frdsine'te de depresiune. Asupra solt-trjl,or 

nu s_au fdcut cercertiri. 

Arbore,tul este compus din stejarul pedunculart, la care se adaugd 

u{mul (lJtmus loLiacea,-U. ambigua) 9i jr,rgastrul, pind la proporfii. de 

Jacies;'diserninit se mai gdsesc: stejarul biumdriu, plopul alb, pdrul. 9i 

nrdrul plduref, Irasinul (Fraxinus excelsior, F' holotricha). Uneori arbo" 

retul se diteren{ieazd in doud etaje; cel dorninant este alcdtuit din stejar, 

cel dominat din celelalte specii cu pu{in stejar. 

Consistenla natura'ld este de 0,6-0,7. Cregterea destul de viguroasl, 

'c1ar Iormele arborilor lasd de dorit: mai ales elagajul nu se produce in 

bune condilii din cauza consisten{ei reduse. Prodrrc,tivita'tea se poate 

aprecia ca mijlocie. Se poate ob!ine material de construc{ii, mai pu}in 

do lrrcrtt. 

Qegenerarea din sdmin{d la stejar nu se observd ; in schim,b se tnstaleazd 

trlmul gi jugastrul, marcind astfel un inceput de evo'lufie spre gleau. 

Subarboretul este putennic dezvoltat, connpus din arfar tdririsc, mai 

putin ulm do plutd, porumbar, pdducel (Cralaegus monogyna), salbi moale; 

ceva nrai rar se gisesc: corcodugul, mlcegul (Rosa canina), mdrul plduret, 

salba riioasi, spinu[ ce,rbului, singerul, corn]ul, lemn'gl ciinesc, 

dirmoxul. 

Vegetalia erbacee este puternic dezvoltatd, dar asupra 

nu s-au f5c.ut cercetiri amdnuntite. 

//S. STEJARET DE CIJVT]PIE DE DIVAGATIE 

BIBLIOGRAFIE. Stejd,ret-9,1eam de cimpie joasi cu sol argilos (30) 

Acest tip de pldure a fost setnnala't in cimpia Munteniei, anume in 

partea ei de nord-vest. Pe teren, el se plaserazd intre stejdretele de terasd 

iau de cimpie inalt5 de o p,arte gi stejire'tele de luncd de partea cealalti. 

PinI in prezent nu a iost sfudiat am{nunfit. 

Arboretele din tipul de fafi se gdsesc in cimpia joasd, intre lunca 

actrratd si cirnpia inalt5. Solul este un podzol de hidrogenezd, cn textttra 

grea, loarte compact gi greu permeabil in orizonlul B. Regimul de r-rmiditate 

in solul propriu-zis este variabil, de la excesiv de umed in iimpul 

primiverii pind la uscat vara, cind se pot produce 9i crbpdturi adinci: 

I Intr-o lucrare preced.ent5 

am ardtat cd in C-ringul BuzSului s-ar gdsi. arb.orete de 

Irecere intre acesi tip,';leau ;i amestecul de stejar pedunculat-9i brumdriu din silvostepd 

(120). Dupb o ."..itui" mai amdnuniiti socotim cd aceasti pddure este, totugi, mat 

apropiatd de tipul de fatd decit de celelalte dou5.

acest ltlcrtt, it-tsi, este compensat intrucitva prin apa lreaticd la aclilcrirre 

rnicd. (.6*7 m). Substratul'este reprezentat prin liri urgiioi, trecLrt clrdra 

printr-rin stadiu de ldcovistizare, acest lut conline prrjin pietrig mdr,urrt_ 

ArboretLrl este constiturt in mod normal dirr st6jafLrl pedr-rncu1at, pe 

Itngd care se gdsesc.diseminafi : rirmur, jugast.itr, ,"t,*itr'tatarasc, 'urai 

Ili l9i:'ll,grrnr1a, stejaml brumiriu, carpenLrl, plopul alb, terul pLrcios $i 

:"-,^jlg]lt1r], riresul 9i frasirLrl. Urnul si lugasiruf se poi ridica prrra t. 

proporlll de fiactes, iar in a'rboretele tinere, provenite din lestar, lavdle,ste' 

puternic artanrl tdtdrdsc. 

- Cregterea este, in general, activd in perio,ade cu sulicienrtd lltjditate. 

dar devine linceda in urma secete,lor. In acest tip s-ar_r sennnalat uscdri 

catastro,fale in ur'ra_ ultimei perioade de sbceta i,r,t*iriica, la fel ca in 

stejaretul de terasi. In generai, asLlzj consisienla'u.roo.,iJo, este redusi 

tl1 urnJa,degladarii, iar-iornra arborilor - proveniti din lastari - este 

cleseofl dele':tuoas5. Toiugi, se rnai poate obline rnaierial de cor rslructie 

'st chiar de lucru. Prod'ctivrtatea se poate aprecia ca niijio.,". ---'""*'''- 

Hegenerarea in stejar ttu se obsi:rva. Se irrs'taleaza'pe alocuri seprirrti;rrrr 

d,e c.arperr, rrlnr;i ter. 

Srrbarboretrrl esle cornpus drn :-p,drrceI ((.'ralaegus,turog!/tn), nrlar 

tdtdrasc, salbd rrroale, salba nioasai strrger, corn, lerrur cirrresc, rrrai rar 

alrrn' mar paduret si calin. 

Pdtura erbacee este puternic dezvoltati, ajurrgind la irrlelenirea totai6 

a solLrlui; da6 asrrpra co,mpoziliei ei nu s-aLr"laJut cercetari amdnrrrr{ite. 

N.B. Descrierea, in mare parte, dup6 C. Chirifd (80). 

119. STEJARET DE DEALURI PE L,\COVI$TE, CU RRODUCTIVIT,\TE INFERIOARA 

Acest tip a lost identiircat numai in lunca oltrrlui in apropiere de 

Orasul Stairir, 

Arboretele cerce,ta.te se gdsesc pe terenuri;qese sarl slab inclirrate, 

cu 

,expoz,ilia 

nord-nor'd-estici.-Altittr:drni in jur de'500 m. Soluri de lzico- 

\ Igte., puttn rrrodil'jcatd sub actirrnea padrrrii, cu texlr,rrr lrrlrt;rsd. Grosiruea 

llzrologrca a solrrlui sub I nr, ureori abia 40-50 crrr. Apele Ireatice apr,rpiate; 

primdvara ele se ridicd la 30-40 cm sub nirel,Lrl soluh-ri. Srrbsint 

reprezerrtate 

:lilltli'li 

prin depozite .elrrr iorrare risipo-rniloase, Lrrrecri 

:::if ,ilg ,qr pre'trigrrri._Aceste depozite sirrt bogate irr ca'rborraii, care prirr 

apcle treattcc se ridicd si jn sol. 

Arbc,retul este 

.constiiuit djn steiar pedunculat ; disenrrnat se ur,rf 

gasesc jLrgastrul, miljnul si pdrul padLrre|. 

consisterta 

- 

arborertelor este plr'd saLr aproape pli'd. cre;terea esi.e 

inceati. Productrvitatea detern-iinata la virste in^ .iLrr ae 60 de ani s"il 

dovedit rniilocie, dar dupi r00 de ani ajunge inrerioari; coniorm principiuhri 

de a determina prodtrctir.itatea in jLriul r'irstei de exploatabilitate, 

- 

lrebuie acceptatd proclucttr,'itatera jnferioiri ca situafia caracte,ristic .i. 

F-o'rrna arborilor este btlni ; elagajul des,tul de brrn. GelivLrrile sinrt destrrl 

de irecven'te' Totugi, se produce remn de lucru in c:rniitate apreciabrld 

de Lrund calita{e. 

,si 

I{ege'erarea naturald prin siminf i a ste jarLrlLri 

deocarndatd 

este posibila, dur 

nu se poate p.oh,t"". tri ri.t"a anilor de irrrctificafie abrrn,derrt;i 

240

se instaleazd seninligurile bogate de stejar ; dan ele dureazd, pr,rfin 9i pier 

cu desdvirsire din cauza lipsei de lumind. Se mai gdsesc ici-colo tinereturi 

de ulm gi irasin, care rezistl ceva mai bine, dar nu sin't abundente; nu 

se poate spune, ,leocamdati, cd ar exista o tendin{d de succesiune. 

Sttbarbore,tul este abundent gi des ; in majoritatea cazurllor predomind 

ahrnul, citeodaid singerul ; se mai gdsesc : pidr-rcelul (Cratoegus monogyrta), 

mdcegul (Rosa canina), cruginul, spinul cerbului, salba mo,ale, 

salba riioasdo dracila, tulichina, lemnul ciinesc, socul comun, cdlinul, 

dirmoxul. 

Pdtura r,.ie este abnndentd, formatd mai ales dtn Aego,podium pMagraria, 

la care se mai adaugd : Brachypodium siLuaticuir,' polggonatwn 

I.atit'olium, F...mu_ltiflorum, fuIajanthemum bifotium, pa:ris q'uodrti6tta, colanthus 

tiiuaLis, 1"116s,jum uernunL, Arum maculatum, Aneino,ne netnoro\so, 

11. ranunculoides, QanuncuLus auricotnLls, Iso,pyrum thatictroides, oorydalis 

nmrschalLia'na, c. solida, Geum riuale, Adoxa moschatelina, viola mirabitis, 

Glechomo hederaceo, G. hirsuta, Asperula odorata, Galium schuttesii: mai 

rar - Deschampsia caespitosa, Colamagrostis epigeios, Festuca drgmeia, 

Poa nernoralis, carex sihtatica, Hera:c'le'um sphondylium, Lysimachia t'ulgaris, 

Pulmonoria ctfficinalis, symphytum officinate, Eupatortum cannebittum 

etc. 

120. STEJARET DE DITALURI pE LACOVTSTE, CU PRODUCI']\/TTATEA MIJLOCIE 

Aldturi de tipr:l precedent, uneori in complex cu el, cu reparlizarea 

nozaicatd, se intilnegte un al doilea tip, deosebii prin cregterea mai bund. 

Productivitatea rdmine mijlocie pind la virsta explbatabilitd{ii ; arborii sint 

mai bine c,onformaii. In subarboret este loar,te abundent alunul, pe linga 

care se mai gisesc singeml gi socLrl comun. 

Aceastd imbundt5{ire a cregterii se datoregrte mdririi grosimii fiziologice 

a solului, care in acest tip este de cel pu{in I m. 

; 

Prin intervenfia artificiald s-au creat in inieriorul steiirertelor de cele 

dor-rd tipuri descrise anllmite por{irrni crt aspect de stejiieto.glearr, cu o 

proporlie destul de ridicatd de frasin 9i ulm; in unele locuri este reprezentatd 

nurnai cite una din aceste doud specii, in alte pnrfi - amindoud in 

arnestec cu steianrl. 

N.B. Descrierea tipurilor 120 Ei l2l, in mare parte, dupi A. 

V. Enescu gi L, Leandru (in litt.) 

121. STEJAITET DE I'EIIASA CT] PRODI,'C1'I\TITATI] ]NFERIOARA 

BIBLIOGRAFIE. Stejdriq de terasd (105) 

Que rceto-C ar pin et um h el ul os urtt 

Citat idrd nume (168, b) 

Acest tip de pidure este loarte rar. in lorma 

sernnalat pinl in prezent nurnai din partea centrali 

Sighigoara). 

16 - Tipuri de ptrdure. - c.241. 

H. Furnici., 

el a fost 

(GLrrghiu, 

241

Este interesattt, insd, cI rdmdgifele unor arborete io'arte asemlrtdtoare, 

atit dupa cornpozilta speciilor cit 9i dupa condiliile edafice, au lost gasite 

tocrnai-in Banat, anume in amonte de Caransebeg, in cimpii inalte care 

pitrund adinc in dealuri, in lungul vdilor Sebegr-rlui gi Bistrei ,\ldrultri 

( aiti,iu

f'ysimachia nummula.ria., Myosotis p,alustris, Ajuga geneuensis, A. r'eptan', 

lJe.lonica ot'ficinalis, Mela'mpyrum bihariense, sLr\phitaria nodosa, As'Tterula 

t;dorata, Campanule paluta, Hieracturn auranliacurn etc. Se gasesc, insi, 

,.i suprafe{e complet in{ele,nite, in special prin carex elata sau}. brizoides. 

Intreruperea consisten{ei arboietului pe sLrprafete ceva nrai mari provoacl 

desttrl de des imburuienirea totrali a solul'ui prin plante hidro{ile de 

slaturd rrrare, mai ales De'sclrumpsia caespitoso Jincus^ eflusus, specir de 

Larex etc. 

Arborete, asemanitoare in linij gene,rale, s-aLl senrnalat si ir-r sudul 

!2irii (A{ihnegtr), dar n-au fost cercetate arndnrrntit. 

L.le sint constituite..din siejar pedr,rncr.rlat cu gorun diseminat, lipsind 

rrrsd carpenul, rnesteacdmri, anintrl negru gi plopul trernurdtor, irecven{i 

in t,ipul de'scris ltai sus. Productrvitatea este tot inferioard. Solul este asentdnitor 

cu cel din tipLrl descris ; el este in{elenit la suprafatd, mai ales 

prin graminee, 1a care se adaLrgd Lrnele plante hidroJile. 

BIBLIOGRAFIE. GA\ 

122. S]'ITJARET DE CoN DE DEJECTIE 

Acesi tip de pddure este pr-rtin siudiat pini in prezent. E1 a lost serlrralat 

ln A{r-rntenia, la contactul intre cimpie gt dealuri. 

Arbore,te,le se localizeazd pe co'n'urile plate de dejeclie ale citorva riuri, 

rurai ales Pralior-a, apoi Ialorni{a, Dimbovita, Argegrrl, 1a iegirea lor din 

dcalrrri. Solul este bnrn-roscat, puternic podzolit prin hidrogenezd., loarte 

conrpact, fonnat pe Lln lut grer-r cu mult pietris 9i pietre rulate de naturl 

silicioasd, mai abundente sLrb 1,25 rn. 

ArboretLrl esie cornpus din stejar peduncLrlat ; clisenrinai se ntai pot 

gasi girni{a, carpenul, uhnul, jugastrr-rl. 

Consistenla naturald este de 0,6-0,7. Productivitatea este inlerioard. 

Ilorma arborjior csie tle obicei delectr-roaszi, cu tulprni scr-rnde, conice, deseori 

strimbe ;i cu coroane p,uternic dezvoltate. Se poate ob{ine rnai mult 

lenrn de Ioc, pu{in iemn de construcfii rirrale. 

Desigttr, consisten{a redusa a arboretelor .si forrna delectuoasd a arborilor 

se datoregte 1n bunl parte degradarii prin 

'fotttgi, 

explcatzrre repetatd in cring 

,si pdsunat. au contribuit destrrl de nlrlt 9i co'ndi{iile ecolo,gice grele. 

Acest aspect a ficut ca pddtrrile respective si lie consideraie rrneori ca 

aparlinind silvosiepei (41 ). 

Regenerarea naturald este aproape inexistenid. 

Subarbotetul este rar, coruplls mai ales dtn pidLrcel (Cratoegus tttonogyna), 

artar tdtdrasc, lernn ciinesc, mar pu{in nriceg (Rosa canina), 

salbd nioale, singer etc. 

Pdtr-rra r,ie este puternic dezvoltatl, mergind pind 1a infelenrrea totald 

a soltt1ul. Asupra co,rnp'ozi{iei ei nu s-au iicut cercetdri. 

N.B. Descrierea dupi C. Chirifn (30). 

243

.12J. STEJARET DE CIMPIE JOASA CU FENOMENE DE lNMLA$TINARE 

B I B LI O G R AF I E. Stejiret'Je ml'aqtinh (38) 

Citat iar?1 nume (168' b) 

Astiel de siejirete au rfost semnalate. in cimpia de vest ' 

Jeli' f"]]ll: 

in impreiurimile"'fimigoarei Fi ale Satului xlare. Ele n-au lost sttrdrate 

amdnunlit pind in prezent. 

Arboreiele de'aces,t tip sint instalate pe .soluri 

grele, compacte,.cu 

.*...--iu.poiuo de apd ceea ce provoacd hleizareu ql-i'nimliqtinarea lor' 

Aitfef de tenomene aLilost semnaiaite chiar in arbore'te'le neatinse de expioatdri, 

dar devin loarte evidente in urma exp'loatdrii sau rdririi ar.bore' 

tului ; se ajrrngc la inrmldgtt,ndr,i pe supraie{e ma,ri, care lac aproape 1lllposibild 

regen er area pddurii. 

Arboretele sint- compuse din steiar pedtrnculat; diseminat se tn.ri 

adauad: aninul negru, ulmul (tJtmus loliaiea), 

jugastrtrl, arlarul tdtdrise' 

piruf '-- pdduret. mai rar carpenul, teiul 9i frasinul' 

b5;.i;l.ntu ^.'tuuld a'arboretelor este redusS, in_ bund parte, datori!i 

fenomenelor de uscare, petrecute in ultimul timp. Cregterea este ptttltl 

activd, iar productivitartea inierioard. 

Qegenerare a naturald a stejafl-rlui aproape nu, se produce ; se instaleazi'c-eva 

puie(i de : anin, p'lop alb, uim, lugastru, arfar, pdr pdduref 

gi frasin. 

Sgbarboretul este reprezentat prin exemplare rare de: ulm de pluiS' 

paducei (irataegus moiogyna, C.'..oxyacantha), porumbar, mdceg (Ros,r 

banina), crugin, mai rar alun si cilin. 

Pitura vie'este p'uternic dezvoltatS, constitLritd din Deschampsia caes' 

pi/oso, Agrostis atbd, Brachypdium siluaticurn, Dac'tyl,is glometa'ta, 

'tuca 

Fesgigantea, 

Calantagrostis sp., Carex bri,zoides, Iuncus effusus, Polg' 

gorum-hydropiper, Lythrum salicaria, Lysimachia nummularia, Senecio 

jacobaea etc. 

N.B. Descrierea, in mare parte, dupd N. Qonstantinescu (38) 9i Z. Spirchez 

(com. verb.). 

/,4. STEJARET DE ROVINA 

BIBLIOGRAjcIE. Stejdret de depresiune, pp. (134) 

Stejiret de rovind mare (30). 

Acest tip se intilnegie pe suprafele mici, in arealul gleaului normat 

de cimpie. 

El se iocalizeazd, in rouine ceva mai adinci, cu stagnare destr-rl de 

ILrnga a apei. Solul este puternic po'dzo'lit, bine drenat in orizonlul A, dar 

cu excese penodice de apd gi usoard hleizare in orizontul B argilos 9i grerr 

permeabil. 

Arboretele sinf tormate din stejar pedunculat ; diseminat se mai pot 

gdsi pl'opnl (Populus alba, P. canescens, P. tremula) gi ulmul (Ulmus 

Ioliacea, U. antbigua). 

Co,nsisten{a narturald a arboretelor este redusi 1a 0,5-0,6. Cregterea 

este pu{in activd, prodr,rctivitatea inferioarl. Forma arboril,or lasd de dorit : 

244

trunchiurile sint scunde, slab elagate, deseori strimbe' Se obfine material 

de construclii rura,le. 

fiegenei'area naturalS a stejarului este aproape inexistentd. Llneori 

se gisesc - puie[i de ulnr gi PloP. 

In subarboret se gisesc eiemplare rare de: pddgcel (Crataegus mono' 

121trto), arl,ar tltitrdsc gt crugin. 

P?itr-ria vie este alca,tuita din plante hidroiile. Ea se dezvolti dLtpd 

lrscarea apelor provenite din topirera- zd,pezrlor 9i uneori ajunge^sd.torneze 

ur-i covor iontiniru; este consiitilitA tn special din: Carex sp', Stelloria sp., 

Ranunculus repens, Gypsophila muralis, Galium aparine etc. 

125. STEJARET DE TERENURI NISIPOASE DIN ZONA FORESTIERA 

Asernenea arbo,re,te, care reprezintd indiscutabil un tip de pddr-rre 

aparte, se gdsesc in cimpia din nord-vestul {drii, ldrd sd'ocupe o supraiald 

prea rnare. 

[rie se localizeazd pe tere,nuri nisipoase, cu relief de dttne nLl prea 

prortun{at. 

Arboretul este consti,tuit din stejar pedunculat, care rlmine pur pe 

locuri nrai ridicate, pe cind in depresiuni intre dune apar diseminat : plopr-rl 

'tremurdtor, 

mesteacdnul, ar{arul tdtdrisc, in rno'd excepfional carpenul gi 

teiul. 

Productivitatea arboretelor n-a fosi determinatd precis ; este probabil 

sA Ii fosl mijlocie; acum, insi, pare inferioard. 

Ilegenerarea naturald a stejarului este foarte dificila ; chiar ;i cea arijilciala 

intimpind greutd{i serio'ase. Se alirmd cd acest lucru s-ar datora 

rrnei scideri genera'le a apelor freatice, in urrna indiguinilor ; nivelul actual 

al apei freatice permite ca ,arborertul batrin c,u inrdddcinarea adincd sd se 

nren{ind incd destul de bine, dar nu poate asigura umiditatea necesarl 

prrie{ilor. 

Subarboretul este relaiiv slab dezvoltat ; pe locr,rri rnai ridicate se men- 

{in nuniai porumbarul;i 

spinr-rl cerbului, in depresiuni se adaugd : alunul, 

cruginul, salba moale, salba riioasl gi singerul. Asupra vegetatiei erbacee 

fl11 s-au Idcut cercetdri. 

Arboretele de acest tip au un rol inrportant de protec{ie a care 

altlel ar Ii ameniniat sd se translorme in nisip nobil. 

N.B. Desuierea dupi Z. Spirchez (com. verbal[). 

T26. STEJARET DE TERENURI NISIrcASE DIN SILVOSTEPA 

BIBLIOGRAFIE. Citat liri nume precis (28) 

Acest tip de pddure a fost identificai numai in sudul Aloldor.ei, anume 

in nisipr-rrile de la Hanu Conachi, unde ocupd o supralatA micd. Dar, pentnr 

originalitatea lui meritd o scurtd menliune. 

Arboretele sint situaie in depresiuni ugoare sau terenuri plane joase. 

Solul esie de tipul cernoziomuh,ri degradat, u-sor, nisipo-lu,tos, pe subsirat 

de nisip. 

Arboretcle sint constituite din stejar pedunculat pur. Actualmente, ele 

sint puternic degradate, in urma tdierilor in cring la virste inainta'te. In 

245

ottce caz, nici in stare no'rtnald ele nu intreceau prodLrctil.rtatea jnferioarii" 

In unele locuri au rdrnas numai raristi sau arbori izolal,i. 

subarboretul este reprezentat piin piducel (crataegus tnonogyrto)" 

salbd nioale etc. 

Prtr-rra 'ie es'te bogatd, dar iormatd mai ales din specii de locuri cleschi'se, 

cn : Dactylis.,glomerata, chenopodium 

âlbum,'Attlpt"* s,p., IJrlica 

urens, r-ragaria u[ridis, Ag_rimonia eupaloria, Euphrtrbia cypartssiai, viola 

sp., Galea,p.sis, p'ubescens, Battota rtigia, stachys 'g"rioitiii 'f 

'po,tita, eucrium channedrys, 

G aLium rubi.otdes,, physaLis atkeken"gi,'-v eronica soncluts 

arLr€nsft , Cirsium aruense, Arteinisia uul garis"elc. 

Aceste arborete .ioacd un rol impor'iant in p,roteclia solLrlui, impiedicind 

punerea in rni;care a nisipuriloi. 

N.B. Descrierea dupi C. Chirifd (28). 

c PR I N c I P '' 

l^?+lTi!F. ii"3i::l I'il 

Ar{ E sr Ec u R I LoR 

Anrestecunle din doud, trei gi chiar patru specii de stejari sint destLrl de 

raspindite la noi in {ara. Ele pot aparea irr rrunreroase "'+, corrbinatii. Unele 

din aceste conrbinatii 

{n1 

ag.r in,tilniie, ocupr suprafe{e irii"n-rl. 

tlrt rol,irnportant 

,.i lr.r"e 

in silvicu{trru tioiiira. Asfiel'sint,'de-exemplu, ceretogirni{ete.le 

care par a fi chiar mai irecve,mte decit ceretele sad girni{etele 

pure ; de asemenea, go,runeto-stejdretele si't destul de raspfirditd. irr 

schinrb, sint gi multe cbmbinatii rare. 

iipo.logicd 

.,,_^9|=u.j.l].area 

a'acestor arnestectrri rrrr este prea ugoara- 

F llndca ltt paragralul urmdtor se dau primele descrieri ale tipurilor de acest 

gen, este indicat si se exprtni_aici pe larg principiile de clasilicaiie adoptate. 

. 

Binein{eles ar fi cu toitrl exagerat 

-se se considere liecare combila,f ie 

de specri. drept o forma{ie aparte, cllnl s-ar p,u,tea face printr-o irri"rf"" 

tare ad lilteram a 

-p,rincipiilor tipologice. uri calcul simplu poate aiafa 

unde ar duce o asttel de clasificaJie : in flora noastrd sini gaie specii de 

steiar, 'rai-rrnportanle din punct de vedere silvic; n,,,nui co,mb,inarea lor 

crte doua dLrce la l5 combina{ii posibile, din,tre care l4 au gi fost gisite 

pe teren. La aceasla.s-ar rnai ad_ar1ga combina;fiile ciie trei si cite 

care siltt 

[atrLr, 

si ele dcstul de rnulte. Astiel, numdrul iorma(iilor gi al tipLrrilor 

s-ar mdri loarte mr-rlt, Idri un folos practic evident. 

In lrrcririle noastre an'terioare am practicat sistemul de a constitrri 

tipLrrile de pddure dLrpd specia predominanti 9i taciesurile in cadrul tipului.dr-rpd 

speciile de amestec. Aces,t sistem avea ;i avantaiele si dezavanta.ie'le 

.lui. 

Dar, in orice caz, el nu mai coresprrnde spiritr-rirri directir.elor 

aciuale, in care principiLrl consiituirii tipuriior in pdduri amesteca,te 

drrpzi specia nredorninanti a iost abandonat-(o hotdrire gene,ra,li, dictat6 

rie ne'u'oile clasifica{iei pddurilor anrestecate de muntel, Inde intr-:rdevdr 

apltcare'a acestui principiu crea dificulta{i). Direcrtivele, insd, au ldrnurit 

crt suiicientd precizie nunrai co,nstituire,a iipLrrilor in cazul artresiectrrilr-rr 

de doud specii. Precizare,a ce'lorlalte aspecte dd nagtere la interpretdri 

rurai mult ori mai pufin subiecrtive. 

Pentru in'tocmjrea clasifica(iei tipologice a arnesiecurilor de stejari 

s-a arloptat in lucrarea de fa{a o grupare pe bazd ecologicd. Anume, cele 

246

$ase specii de stejar se pot gnrpa in prinrtrl rind dupd pretenliile lor falir 

de umiditate : 

a) nezofi{i - stejarul pedLrncr.rlat 9i gorunul; 

b 1 semixerofiti - cerul 9i girni{a ; 

c ) xerofiti - stejarul brumdriu ;i stejarul pufos. 

Cornbina!iile posibile in cadrul acestor trei grupdri deterrnind lornra{iile: 

-- amestecuri de stejari mezofi{i intre e,i (goruneto-stejirete) ; 

- anrestecuri de steiari semixero{i{i intre ei (cereto-girni{ete); 

- :irnesiecuri de stejari rnezolili 9i semixeroiili ; 

-- arnestecuri de stejari xerolili irrtre ei ; 

- amestecuri de stejari rnezolili, semixeroiili si xeroii{i ; 

- amestecuri de s{ejari rnezofifi 9i xeroiili ; 

- amestecuri de stejari se'rn'ixerofiti gi xerolili. 

Se reaminteste cd, pentru a se putea vorbi de un amestec, trebLrie si 

iie indeplinite anum,ite condilii de participare a speciilor : 

- cind sin't doud specii, fiecare trsbuie si aibd 0,3-0,7 ; 

- cind sint trei specii, iiecare trebuie sd aibd cel pulin 0,2 ; 

- cind sint patru specii, trei din ele treb'uie sd aibd cel pulin cite 

0,2, iar a patra cel pu{in 0,1. 

Speciile cu participare de 0,1-0,2 in primr-rl caz 9i 0,1 in al doilea 

rru sint de,termdnante de tipuri, ci de laciesuri ; elc nu apar in ntttnirt::t 

tipului; de asemenea, in cazul cind din patru specii doui au cite 0,1 ; irr 

acest din urmd caz arbore,tul se considerd ca rtn facies al amestecrtltti 

din ceie doud specii mai abundente. 

In stabilirea tipurilor, in cadrul iiecirei iornafii, s-a tnai linut seatna 

9i de pretenliile ialn de alte caractere edaiice. Astfel, stejaruil pedunctrlrt 

gi gorunul sint destul de deosebili ca preten{ii tatd de sol ; cerul 9i girnifa 

sint, in schinb, destul de aserndndtori intre ei din acest punct de vedere, 

dar deosebi{i de primul grup ; in fine, stejarul brumdriu gi cel pulos sirrt 

iard-si deosebi{i intre ei, primul putind ii asernuit mai mult cu gorunu[, al 

doilea cu cerul gi girnr{a. In cadrul arnestecurilor de trei gi patru spet'ii 

s-zr firrr-rt searna gi de aceste aspecte, pentrr-r a nu inmul{r nrrmarul tiptrrilor 

de pddure. Astfel, cerul gi girnila de,terrnini numai iaciesuri ; de exernpltt, 

in cadrul tipLrlui anrcstec norntal de gorun cu girnild ;i cer sint tret faciesuri 

: cu girni{d, cll cer si girni{d, cu cer. De asemenea au Ios,t considerate 

ca laciesuri anumite situa{ii loarte rar initilnite; de exenplu, in crdrLll 

amestecului de gorut-I, stejar brumdriu ,si stejar pulos exisI| nt lacies 

cu stejar brun'tdriu (Iard pufos). 

Brnein{eles, sistemul acesta de clasiiicafie este in bund p;rrte 

Dar, din diierite incerciri fdcute, pare a fi, iotugi, cel rnai bun. 

In expunerea materiei ce urmerazd, dilerite lormafii de ameste'curi sirrt 

tratate intercalat crr lormalrile pure din dilerite specii de steiar; altunte, 

Iiecare lorma{ie amesteca,td este inseratd dupii forma{iile pure ale speciilor, 

care intri in aceastd forma!ie amestecatd. Astiel, in paragrafr-rl urmitor 

se trateazd goruneto-stejdrete ; in capitolLrl XIV, dupd ceretele gi girni- 

{etele pure cereto-girnifetele Si amestecurile de ste jar pedunculat, 

o t'7

gonln, 

mAriu 

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE GORUNETO.STEJARETE 

,127. GORUNETO.STEJARET DE P'RODUCTIVITATE XIIJLOCIE 

BIBLIOGRAFIE. Stejirig de coastd arnesteca,t (105) 

Quercelwn legunlirlosum mixtum {1051 

Antestecurile de gorun ;i stejar se intilnesc destul de lrecvettt in regiltnea 

de dealuri ; dar, de obicei, ocupe supraiete mici, marcind situalii 

de trecere intre gorunete gi stejdrete pure. 'l'ipul de fafd a tost semnalat 

deocarndatd numai in Ardeal ; este prea pu{in cercetat, de aceea mai ios 

se dd o descriere sumard. 

Arboretele de acest tip au iost identilicate la altitudini de 350-600 rn, 

pe p,lafouri si versanli cu expozilii diferiite, mai de's umbrite, gi cu pante 

de la slabe la moderate. Solurile n-au iost cercetate amdnunlit ; se poate 

plesupune cd sint solurile brune de pddure - eventual podzolite - la lel 

ca rr goruneiele 9i stejdretele pure de tipuri asemdndtoare. 

Arboretele sint compuse din gorlrn gi stejar pedunculat in propor{ii 

variate, de obicei, aproximativ egale. Diseminat se ma,i gdsesc in etaju{ 

dominant fagul gi ulmul de munte, in cel dominart, care este rar - fagul, 

carpe'nul, mesteacdnul, plopul tremurdtor, salcia cipreasci, ulmul de murrte, 

jugastrul, paltinul de munte gi de cimp, teiu'l pucios, ciregul, mdrul 9i 

pdrLrl pddure!, sorbrrl de cimp, foarte rar {rasinul. 

Consisten{a naturalS a arboretelor este de 0,8-0,9. Oregterea este 

destul de activ?i, productivitatea mijlocie. Forma arboril,or de gorun destul 

de buni, cu trunchiuri drepte, cilindrice, bine elagate ; la stejar iorntele 

nu. sint atit de bune. Se obfirre material 'de lucru 9i de construcfie. 

Pegenerarea naturald a gorunului este destul de acti','d, a stejarului 

nrult mai slabI. Se obserr,S o inlocuire trcptati a stejarului prirr gorrrn, 

evidentd mtai ales aco,lo unde se gdse,sc aldtr-rri arbore,te de generalii 

diierite. 

Subarboretul este destul de bine reprezentat, compus din : alrrn, piducel 

(Crataegus murcgyna), mdr pddure!, porumbar, mdceg (Rosa canina), 

zfiIeur, salbd moale, crugin, clocotig, singer, corn, lemn ciinesc, soc 

comun, cdlin. 

Pdiura r.,ie este bine dezvoltatl 9i alc2ituit2i in mare parte din specii 

de mull ; compozi{ia ei, insd, n-a los't cercetaid in mod amdnunfit. 

/28, GORUNETO STETARET DE PRODUCTIVITATE INFERIOARA 

AIBI-IOcRAFIE. Gorunet de steiar (30) 

Fdrd indoial,i, tipul descris nu este unicul tip de goruneto-stejlret, 

dar cercetiri aminunfite asupra acestui subiect lipsesc. A mai iost semnalatd 

in dealurile MuntenLiei (de exemplu, la Ocolr,rl silvic Mihiegti) 

existenla unor goruneto-stejdrerte de productivi,tate inlerioarl. 

2+E 

cer gi girni!6 ; in capitolul XV, dupd tormafiile pure de stejar b'ru' 

-si pufos - toateamestecurile 

cu participarea acestor stejari xeroiiii.

Astfet de arborete se gisesc pe platouri gi ierase ori pe versanfi cu 

pante pind ia rnoderate gi expozifii umbrite. 

Solurile pronun{at podzolite sau podzoluri de degradare grele, compacte, 

greu permeabile, pe sedimente lutoase. Arboretele se caracterizeazd 

prin: consistenfa redusd (0,6 in cazul'cercetat) ; lormele arborilor destul 

de bune, dar cu tulpini scunde. 

Pitura 'i'ie cu mai puiine plante de mull, irr schimb cu multe graminee, 

ca : Poa sp., Luiula atbida, L. pilosa, Cytlsus hirsutus, Genista 

linctoria. etc., precum gi cu unii muschi, ca: XInium undulatum, Cathari' 

rtea wtdulata, Polytrichum sp.

CAPITOLUL NV 

CERETE, GTRNITETE, CERETO-GtRNITETE ; AMESTECURI 

DE STEJARI MEZOFITI $I SEMIXEROFITI 

(tormafiile XlX, XX, XXI, XXII) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE CERETE, CIRNITETE, 

CERETO-CTRNITETE SI AMESTECURI DE STEJARI MEZOFITI 

(STEJAR PEDTJNCULAT $r GORUN) $r SELTXEROFITT (CER $r GIRNTTA) 

(stejatul brumiriu gi pufos cel mult in proporfii de lacies) 

l. - Arborete constituite din cer in proporlie de cel p'"r!in 0,8 ; pot 

participa elte specii de steiar sau specii din alte genuri, dar 

fdrd si intreacd 0,2 la un loc 

- Arborete de alti compozifie 

2. - QegiLrnede 

clmple 

- Qegiunede 

dealuri 

3.- 

4.- 

250 

Sih'ostep5, uneori spre nla,rginea stepei ; soluri de cernozionr 

degradat iipic, nepod,zolit, pe suhstrat de loess, 

/,i/. cErrEr DE sllvosrEpA. pE cERNc)zroM DEGRADAT .r 

#":31.33 

Zona Iores'tierd sau partea imediat invecinatd a silvostepei ; 

soluri de otricei cu podzolire ptrternicd de hidrogenezl,; mai 

rar soltrri lorestiere tipice, nep,odzo,lite sau slab pbdzolite 

Cirnpii inalte ; solul brun-rogcat, puiernic podzolii ; arborete 

rrniiorrrie pe strprafe{e mari; deseori girni}a pind la 0,2. 

/29. CERET NORMAL DE CIMPIE 

Depresiuni inchise, cu suprafe{e micii 

podzol de depresiune. 

Productir itate srrperioara. 

Productivitate uri 

ilocie. 

I3O. CERET DE DEPRESIUNE 

,.32. CERET NORI{AL DE DEALURI 

/33. CERET DE DEALURI. CU PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

2 

t) 

a 

i)

6.- 

t, 

- 

B.- 

Arborete constituite din 

alte specii de stejar sau cel pulin 0,8 girni{d ; po't participa 

specii din alte genuri, dar Idrd si 

intreaci 0,2 

Arborete de altd compozi{ie 

(egiune de cimpie (zond 'forestierd sau partea irrlerna a sil- 

vostepei ) : solnrile cu podzolire evidentdde 

hidrogenezd. 

Qegiunede 

dealuri 

,IJ4. GIRNITET DE CIMPIE 

Productivitate mijlocie. Soluri proiunde Iird con!irrut apreciabii 

in schelet. 

]J5. GIRNITET NOR]\1AL DE DEALURI 

9. - 

Productivitate rnferioard. SolLrri schelete, ioarte pietroase, 

superficiale. 

/36. GIRNITET DE DEALURI IPE SOLURI SHELETE 

r\rboretele amestecate din cer gi girnild, arrind cel pu{in 

0,2-0,7 fiecare 9i cel pu{in 0,8 la un loc ; alte specii in pro- 

- 

porfie de cel mult 0,1 fiecare si 0,2 la un loc 

Arborete amestecate, in care pe lingd cerut sau girnita (sau 

amindoi), apar stejarul pedunculat sau gorunul (sau anrindoi), 

in propor{ie de cel pu{in 0,3 (cind sint 2 specii),0,2 

(cind sint 3) sau 0,1 (cind sint 4; in acest caz o singurd 

lO 

specie po'ate avea 0,1) 

tl 

10. - IlegiLrne de cimpie. 

- QegiLrne de 

I37. CERETO.GiRNITET DE CII\PIE 

/38. CEIIETO-GIRNITET DE DEALUITI 

Arboretele constituite din g.)run in ame'stec cu cerul sau gir- 

nifa sau cu amindoi la un loc; stejarul peduncLrlat lipseste sarr 

este numai diseminat 

Arboretul constrtrrit dilr stejarul peduncr,rlat in arnestec cu 

cerul sau girni{a sall crl amindo,i la un loc ; uneori pariicipd 

gi gonrnul 

Productivitaterni.ilocie. 

Soluri proiunde, ldrd schelet. 

/39. AMESTEC NORMAL DE GORUN CU GIRNITA SI CER 

ProdLrctivitateinlerioarii. 

Soluri schelete superliciale, Ioarte 

pietroase. 

/.10. AItESTIlC 

DE GORUN CU G1RNITA SI CER PE SOLURI 

Arboretu'l constituit din stejar pedunculat in amestec cll cerul 

sau girni{a sau cu arnindoi la un loc ; gorunul cel nrtrlt diseminat" 

/4'. ANIESTEC DE STEJAR PEDUNCULAT CU CER SI GIRNITA 

9

- ArboretLrl constituit dintr-un amestec de stejar pedunculat, 

gorlrn, cer gi girni{2i. 

,42. AMESTEC DE STEJAR PEDUNCULAT, GORUN, CER SI GIRNITA 

B DESCRTEREA rr'PURrLoil'.1tl:lu.:lfru' 

DE crMprE 

BIBLIOGRAFTE. Ceret (80) (t7t) 

Ceret d,e platou (134) (tT2) 

Ceret pur (30) 

Ceret de ugoari depresiune (30) 

Ceret de siivostepi Lrmedd (30) 

Ceret pur pe soluri cu podzolire de hidrogenez| (n2l 

Quercetum cerri (5C) 

Quercion cerri, p.p. (50\ 

Quercetum cerris (52) (131) 

Quercetum cerris tupicurn (122) 

ceretul pur este destul de larg ris,pindit in regiunea de cinrpie din 

Mrrntenia, olteni:, Banat gi crigana ; de asenenea se gisegte in sudr-rl 

Dobrogei, unde probabrl si aibd anumite caraotere particulare, care pind 

in prezent n-au fost cercetate din punct de vedere tipologic. 

Arboretele din acest tip se gdsesc in special pe platouri 9i cimpii 

inalte, ierasele riurilor, conurile de dejec{ie vechi sj Iargi, uneori lunci 

vechi gi versan{ii inso,ri{i ai vbilor. Ele se lcnalizeazd rnai mult in zonit 

iorestierd, $i arulme in xluntenia, oltenia gi Dobrogea in partea ei externi, 

la hotar cu silvostepa, pe cind in r,estn,l tdrii, mai mult spre reglLlnea 

dehrroasd (ur-rde se continua cu ceretele de dealuri) ; de asemenea, in 

AlLrntenra si oltenia pdtrund si in partea internd a silvostepei. In general, 

ce,retele pure - in asocia{ie cu unele tipu,ri apro,piate, ca cereto-giruriiete, 

cero-gleauri etc, - lorneaz,d o bandd largi cLr predominarea cate,gorici 

a cerulur. Pe alocr-rri, terenul ocupat de cer prezintd, un slab reliei de dune ; 

ir-r astfel de locuri arboretele de tipul de fa,!a se dispun pe teren rna,i ridicat 

alterrrind in mozaic cu cerete cle dep,resiw-Le saa cu arborete de alta 

cornpozi{ie (girnife,te, cero-91eauri, gleao-cerete etc.). 

Solul caracteristic acestui tip este un sol brrrn-rogcat cu puternici 

podzolire de hidrogenezd, Ioarte compact gi greu permeabil. In silvostepd, 

solrrl este reprezentat prin cernoziom degradat sau prin Iorme de trecere 

intre arces'ta 9i solul brun-ro,scat, dar, gi aici podzolirea este evidentd. 

Irrinrrvara acest sol line apa din topirea zdpezilor, iar vara se usuci 

puternic ;i crapi adinc. caracteristici rnai este prezenta calcarului la o 

adincime relativ micd. In general, se considerd, cd arealul cere,telor rle 

acest tip coresprrnde unui teri,toritr destul de intins, unde s-a produs o 

tasare a terenulLri, c.are a condus la lormarea solurilor cu caracterele 

ardtate, dar cauzele acestui fenomen inci n-au fost cercetate. 

cerul avind o rnare putere de expansiune, se poate intinde si in sta- 

!iuni, care nu-i sint tocmai tipice. Astlel, au mai fost gisite cere,te de 

.){o

acest tip gi pe soluri brune-rogcate slab podzolite ori nepodzo ite, dar ceva 

mai comp,acte (mai ales fac,iesul cu stejar brurniriu), apoi pe soluri erodate 

pind la orizontul B si chiar pe aluviuni in curs de-so,liiicare. 

Substraturile sint reprezentate rnai ales prin loess, dar si prin luturi 

grele. 

Arboretele sint constituite din cer, la care se adaugd uneori: girrrifa, 

stejarul pedunculat, ste jarul bru'mdriru, siejarul puios, carrpenul, trlmul 

(Ulmus ambigua, (J. suberosa, rareori U. f6tiacea), lugasirtil, artarul tziidrdsc, 

ieiul argintiu, pdrul gi mdrr-rl pddure!, ciregul, sorbul de cimp, lrasinul 

(Fraxinus excelsior, F. holotricha). De obicei, ,aceste specii sint 

numai diserninate, dar unele se pot citeodatd ridica la propor{ii d'e tacies ; 

astfel, pe lingd faciesnl normal (specii de anestec cel mLrlt diseminate), 

s-art mai semnalat: 

- facies cu girnifl ; 

* lacies cu stejar pedunculat; 

- facies cu steiar brumdriu : 

- facies cu stejar pulos: 

* facies cu ulm 9i jugastnr (fdcir-rd trecere spre cero-sleau). 

Ilai trebuie sI iie men{ionat cd in arboretele tinere deseori arfarrrl 

titdrdsc ajr-rnge si fie abundent, dar apoi se elirnini trepiat. Un alt aspect 

interesant e,ste reprezentat prin arborete in care teiul argintiu este 

abundent, fiind insd localizal in subarboret; urmeazd. si se precizeze 

ulierior, dacd gi in acest caz avenr de-a iace cu un iacies aparfe. 

Consistenfa nalurald a arbore'telor este de 0,8-0,9, dar actuallten{e 

ri-rulte din ele au ajuns intr-o stare avansatl de degradare, cu consistentzl 

de numai 0,5-0,8. Cregterea cenrlui este r.iguroasd ; productivitatea este 

in mod normal superioarS. Arborii sint bine coniormali, drepfi, cilindrici, 

bine elaga(i. 

(egenerarea naturald prin sinrinli nu pare prea diiicild, dar desigur 

nu so produce pe scari prea largd din cauza tinere{ii arbo,retelor actuale. 

Semtnligurile de cer se gdsesc destul de frecve,nt, precum gi cele de : girni{d, 

jugasiru, ar{ar tdtdrdsc, tei argintiu gi frasin. Dupd cum s-a specilicat 

gi mai sus, teiul apare uneori intr-o cantitate care creeazd impresia 

unei succe,siuni. 

Srtb'arboreiul, de obicei, esto bogat, constiiuit mai ale.s dirr pldLrcel 

(Crataegus nxonoglJna, uneori ;i C. pentagyna) gi lernn ciinesc, mai pr:{in 

ulm de plutI, mdceg (Rosa canina), mdr pidureit, p,orumbar, spinul cerbuft-ri, 

salbd moale, salbd riioasS, singer, corn, soc comun ; in mod excep- 

!iona1 apar alLlnul, c'iregnl pitic, corcodusul, pdrul argintiu (arbustiv), 

scorugul comestibil (arbustiv), scumpia, mojdreanr-rl (arbustiv). 

Pitr-rra vie este gi ea bine rep,rezentatd, chiar in arbore,te mai unrlt 

ori mai pu{in inche,iate, iar in cele poienite se ajunge 1a adevdrata irrlelenire 

a s'olului. Aceastd pitr,rrd mai cuprinde unele el,e'mente de rnull, dar 

in rnajoritate este constituitd din specii mai xero,lite. Ca cele mai caracieristice 

se pot nota Dactylis glomerata, Agrostis alba, Poa pratensis, 

P. angustifolia, Festuca pseudoaina, F. ualesiaca, Brontus stertlis, CaLdmagrostis 

epigeios, Koe,leria pyrarritdata., Andropogon ischaemutn, Carex 

ntichelti, C. praecox, Polygonatum latifollum, Ornifhoga,llum pyrarnidale, 

255

Crocus mo,esiacus, Iris uariegata, PoLygonum dumetorum, Silene r-tutgaris, 

Lychnis coronaria, Anemone- ronunculoides, T halictrum minus. T. tucidum, 

Paeon{a 

'l peregrina, Adutis oernalis, Alliaria officinalis, Turritis glabra, 

hlaspi perfoLiatum., Gypso'phita muralis, Sedum'maximum, Potentilll alba, 

P_. argentea, Geum urbanu,m, F-ilipenduta hexapetala, Fragaria uir[di.s, Latlry.rus 

niger, L. 'oerrctus, Dictamnus a'lbus, Euphorbia amygdaloides, E. 

|tolycitroma, lliola hirta, Peuceda:num alsaticwn, p. cerua:ria-, Lysimachia 

.nummula.ria, Lithospermurn purpureo-cseru/eum, Pulmonaria ntollissinta, 

Origanuni. uulgare, Satureia uulgaris, Glechoma h[rsuta, Teucriwn channedrys, 

Cgnanchurn uincetoxic'um, Veronica archidea, Digitalis [anatu, 

Companula persicifolia, Chrysanthemum corymbosum, Ch. tanacetunr, 

irtulo salicina, I. hirta, Lapsana communis, Lactuca chaixii etc. 

Din nord-r,estLrl ldrii ." ,"-nu,lazd existenla unui ceret de cimpie 

ioasd cu fenomene de irunldptinare, care ar reprezenta un tip paralel cu 

slejtiretul de cimpie joasd cu fennmene de inmldstinare. In subartro,ret 

se- alli crugin, mai pulin pdducel (Crataegus mono'gyna) 9i porLrmbar ; 

pdtura t'ie este asemhndtoare cll cea din stejbretul respectir, (2. Spirchez, 

,com. verbali). 

/"30. CERET DE DEPRf:SItlNE 

.BTBLTOCRAFTE. (134) 

Ceret de puternicd depresiune (30) 

Acest tip de padure se gdsegte mai mult sub forrnd de iragntenie in 

inleriorui pddrrrilor de glearr din cinrpi;r A\unleniei : trrreorj apaie 9i prin 

cerete obignuite, formindu-se gi aspecte de trecere. 

Arboretele de acest tip se gdsesc- localizate in depresiuni inchise (rovine), 

ocupind de obicei numai perifena lor, pe cind in partea nujrocie 

se gdsegte vegetatia erbacee hidro,filS sau chiaf o bdltoacr"cu apa in cea 

niai lnare..parte a.sezonului de vegelaiie; lzr s.lirgiiul verii, insi, apa se 

evapore,aza 9i solul se poate usca puternic, cdpdtind cripdturi adinci. 

Solul este un podzol de depresiune, argilos gi ioarte compact. 

Arbcretele sint compuse din cer, la cale se adar,rgi stejirul peduncrrlat 

;i_Irasinul ; primul se -poate ridica 1a propor{ii de Jacies." Consisten{a 

raturali este de 0,6.-0,7. cregterea nu este prea viguroasi, prodLrctiriitatea_miilocie. 

Arborii au, totusi, gi in acest t;p forme"destul de'llrrnoase. 

R.ogenerarea naturald a cerului prin sdmin{d este posibili ; se gdsesc 

destul de des semin{igr-rri de aceastd specie, precum gi de carpen"gi 

tei argintir,r. 

Subarboretul destul de abundent, Jormat mai ales din pdducel (crotaegus.. 

monogyna), mai pufin ulm de plLrtzi, arfar tdtdrbsc arbustir,, salbi 

riioasi, singer si lentn cijnesc. 

Pdtura erbacee este mai sdraci decit rrr ceretele obisnuite, iormatl 

jiyt:P9g pralensis, carel michelii, Asparogus lenu{forius,' Roripa siluestris, 

Ficaria ranuncuLoides, Myosurus minlmus, coiydalii marschall'iana, 

Gypscphila muraLis, I.ysima:chia 

-()etum, 

n.ummularia, Veroitica spicata, Galium 

Lactuca scariola etc. 

o(,{

IJl. CERET DE SILVOSTEPA PE CERNOZIOM DEGRADAT 

CU SUBSTRAT DE LOESS 

.BI BI. IOGRAFIE. Ceret de silvostepi uscat[ (30) 

Ceret de silvosteph (l7l) 

In Oltenia au fost identificate c,eretele pure in interiorul silvostepei, 

.chiar la limita dinspre step5. Ele se ca,racterizeazd prinlr-o vigoare de 

cregtere muli mai slabd 9t, in consecin{d, productir,itate mai scizLrtl decit 

tipul dirr zona lorestieri gi partea internd a silvostepei (deterrnindri 

precise asupra producrtiviti{ii nu s-au ficut pind in p,rezent). So'lul este 

lrn cernoziom degradat tipic, argilos, loarte compact, cu deiicite prelungite 

de umiditate. 

Probabil, acestui tip aparlin gi rrnele Iragmente de arborete din silvostepa 

Burnazului (pidurea Frasin). 

N.B. Descrierea dupi G. Chirifn (30). 

:i 

lot in Oltenia se seurnaieazd, pd,Lrunderea cerLtlt-ti pirti in regittnea 

'drrnelor nisipoase, ocupate in rnare parte de ste jartr'l brumiritt (52 ). 

Ceretele de silvosteph pe nisipuri trebuie privite, desrgur, ca un tip de 

pidure aparte, dar deocamdatd utt s-ar-r fdcut nici un iel de cercetdri 

.asupra lor. 

/.?2. CERET NOIi,\1AL DE DEAI-L;RI 

B I B Ll O GRAF I E. Ceret de coline (133) 

Ceret de platou (3C) 

Ceretele de clealuri se gd'sesc rnlrlt rdspir-rdite in Banat, Crigana 

gi r,'estul ArdealrrlLri, cer,.a ntai putin in Oltenia. Ele ocupd in mod obisnuit 

partea cea mai de jos a dealurilor, trecind pe nersimtite in cerete 

de cimpie. 

Asfiel, arboretele de acest tip se localizeazd la altitrrdini de 100-450 

rur, m,ai mult pe plator-rri, terase gi coame, dar rtneori trec gi pe versan{ii 

apropia!i, indi{erent de expozi{ie, chiar cu pante repezi. Apari{ia lor este 

determinati exclusir, prrin natura solului. Pe pilato,uri este u,n podzol 

de hidrogerrczb,, pe coaste run sol mai pulin podzolit si dieseori erodat 

la sr-rpraia{d ; dar, in orice caz, peste tot, solul este argilos, ioarte compact 

.si ioarle greu permeabil, crr rrariaiir rnari de urniditaie in cttrsul anului ; 

deseori conf ine 9i cantiiii{i insemnate de pietrig. Subst,raturile sint de 

obicei argile, dar s-au glsit gi gisturi cristaline. 

Arboretele sint compuse din cer, la care se adar-rgd pe alocttri : 

gontnul,, stejanrl peduncLtlat, girni!a, stejarul puios, fagrrl, carpenrrl, 

nresteacinul, plopul trernurdtor, ulmul ( IJ lmus f oliac'ea, I] . ntoriana), 

paltinul de cimp, iugastnrl, ar{aru1 tdtdrdsc, teiul arsintiu 9i pr-rcios, pinri 

padLrre!, sorbul de cirnp, scorusul comestibil, ciregul, irasinul. De obicei. 

aceste specii sint nurnai diseminate in exemplare rare, dar unele din ele se 

pot ridica gi la propor{ii de lacies. Astfel au lost iden'tificate; 

255

- iacies c,u gorun; 

- facies ou girnild ; 

* Iacles cu carpen. 

Consistenfa naturald a arbo,re'telor este de 0,9-1,0 ; dar in nulte 

locuri ea a fo,st redusd in urma intervenliei omulni pind la 0,6-0,7. 

Cregterea cerului este viguroasd,, productivitatea superioard. Fo,rma arborilor 

des ul de bund, cu trunchiuri drepte gi cilindrice. Se poate obline 

9i material de lucru. 

Qe,generarea naturald prin sdmin{d pare sd fie destr,rl de ugoard ; 

semin{igurile de cer, ceva mai pulin de girni{d, se gdsesc frecvent gi se 

dezvoltd bine. De asemenea, carpenul uneori se instaleazd sub cer in 

abLrnden{d, formind chiar un a1 doilea etaj continuu ,si marcind astlel 

o tendinid de succesillne spre cero-9leau. 

Subarboretul de obicei e,ste pute'rnic dezvoltat. rnai ales in arboretele 

riirite. Se compune mai ales din: pdducel (Cratae'gus morrogljna, 

C. oxyacantlru), mdr pddure{, porumbar, miceg (Rosa canina), salbd 

moale, salbti riioasi, singer, corn, le'mn ciine,sc, mat rar alun, ulm de 

pluta, pa{achinl de stincd, mojdrean, dirmox ; une'o,ri este abundent 

carpenul arbustiv; in nrod excepfional apare ienupdrul. 

Dintre plantele agi{dtoare se glsesc curpenul de pddLrre gi r-if a 

salbatica. 

Pitura vie e'ste bogatd ; mai ales in arboretele rdrite se ajunge la 

in{elerrirea continud a solului. Predominante sint gramineele : Poo triuiaLrs, 

P. bulbosa, Agro,stis ca:nir"a, Bra:chypoclium siLr:aticurrt, Dactylis 

glonrcrata elc.; se mai gisesc : Gypso'p,hila ntura:tis, Geum urbanunt, 

Fragaria uiridis, l. oesca, Rosa galLica, Cytis'us nigricnns,, Genist'a tinctoria, 

Dorycnium herbaceum, Sedum maximum, Ilypericum perforatwn, 

Euphorbia cgparissias, Lysimachia nttmmularia, Sature ja uuLgaris, 

Teucrium chantaedrgs, Veronica spicata, V. officinalis, Cgnanchum uincetoxicum, 

Galium L)erum e,tc., pe alocuri - (uscus acuLeatus ;i Vinca 

minor. Urreori se adaugd ceva mugchi Polgtrichum attenualum $j licheni 

Cladonia sp. 

1.?.]. CERET DE DEALURI CU P'RODUCTIVITATE MIJLOCIE 

Au lost semnalaie gi ceretele de deal de productivitate mijlocie (chiar 

spre limita de jos). Diseminat se gdsesc: gornnul, c,iregul; in cantitate 

mjcd se gdsegte fagul, ca,re rlmine in al doilea etaj. In subarboret : 

piducelrrl (crataegus monogyna), lemnul ciinesc, apol carpenul si teirrl 

arbustir'. Astiel de arborete se glse,sc in vestrrl ArdealLrlrrj, 1a altitrrdirri 

de il00-400 m (2. Przeme{chi, in liii.). 

In sudul Banatului au fost semnalate niste raristi de cer in amestec 

cu o serie de specii iermolil'e : n,uc, carpi,n:itd, alun trrrcesc, jugastnr bd,ndtean, 

vigin turcesc. Subarb,oretr"rl ioarte bogat, uneo,ri aproape impenetrabil, este 

constirtuit mai ales din scumpie sau liliac, la care se adaugd carpini(a, 

viginul turcesc, spinul cer-bului, patachina de stincS, cornul, diimoxui, moj- 

256

dreanul etc. Agezate pe tereLittri cu panta repede si sol siincos sau bolovdnos, 

aceste raristi par sd fie naturale. In orice caz tttl s-aLr gasit in 

apropiere arborete incheiate cu o cornpozi{ie asemlndtoare, care ar justitica 

presuprrnerea cd rarigtile respectjve ar reprezenla nigte stadii de 

degradare. 

C. DESCRIEREA IIPURILOR DE GiRNI'[ETE PURE 

134. CIRNITET DE CIMPIE 

BI BLI O GR..1F I E. Girni{et (30) 

Girnijet pur (3C) 

(iirni{et puf sau cu cer {171) 

(;irniJet prrr pe solLrri cu pod;-o1ire putcrnicl dc liiti!-r,getleza (122t 

Quercctutt.t, l:rainclli (30) (53, p.p.) (131) 

Quercetunr conlertae lllpictlm t.122) 

Acest tip de pidure este nrult rdspindii in gesurile inalie alte Oitettiei, 

unde lortne izd o'bandd urai mult ori mai prrlin continud ; irece apoi ir-t 

vestul lhrnteniei, iar in lortna fragntentarS-ajunge pind la irnprejurintile 

Brrcuregtrului, intrind chiar ici-colo jn silvostepd. 

Girniletele pttre, in aria lor principald de rdsp,indire, se localizeazd in 

;esurile iira.lte,-la altitudini de (140) 160-300 (320) nr, adici deasupra 

cere'telor pure. I\ai spre rdsdrit, insd, se gdsesc rnai mult in-v-irstate printre 

:erete, pe terase gi 1'echi contlri de deiec{ie sau, pe suprafele mai rnici, 

rn depresiuni ; aici ele cobo,ard pe alocr-rri rnai jos decit ceretele si ajLrng 

ln inrediata vecindtate a arbo,retelor de stejar brttmariu din silvostepd. 

Fa,ctorul determinant in localizarea girniletelor este solr,rl. Ele se gdsesc 

pe soluri brune-cenu;ii de pddLrre, pror,enite din soluri brune-rog,cate sau 

(in silvostepd ) irrterrnediare intre brune-rogcate ;i cernoziomuri degra- 

.late, care au suierit o puternicb podzolire de hidrogenezd. In linii generale, 

aceste solltri se aseantind ctt cele ale cereielor pure, dar ctt anumite 

proprieta{i lrai accenttta,te: sint mai grele si rnai cotnpacte, cu varialii 

mai puternice de umidjtate, vara se usucd rnai puternic 9i crapd foarte 

itdinc. Caracterisiich mai este levigarea foarte adincd a carbonafilof, care 

le deosebegte de soluriie ceretelor. Srrbstraturrle sint re'prezentate mai ales 

prin lrrturi dc origine lac,ustrd, rrneori ndmolrr,ri lacovi,ctizate, citeodatd 

loe-ss. 

Arboretele sint constituite din girni!d, uneori absolut purI, in alte 

cazuri ar,ind itr anrestec cer, stejar pedunculat, stejar brumdriu, siejar 

pufos, gorun, trln (Ulntus ambigua), jugastru, arfar tdtdrisc, pdr gi nrdr 

pidure!. In arbo'retele mai bltrine se observd u,nsori o etaiare, cu ulmul, 

acerineele ,qi pomii padttre{i in al doilea etaj. Dtrpa prezen{a speciilor de 

amestec s-au deosebit rrrnrdtoarele faciesuri : 

- lacies cu cer ; 

- facies cu stejar pedunculat; 

- Iacies cu gorun; 

-- facjes cu stejar brumdriu ; 

- facies cu ste jar pufos. 

In a,rboretele tinere'poate ii Ioarte abtrndent arlarul ti,tirisc, dar cu 

virsta proporlia Iui scade repede, deci nu este cazrrl sd iie deo'sebit Lrn 

tacies aparte. 

17 - Tipuri dc padure. c.

Consistenia naturali a arboretelor este de 0,8-1,0; dar majoritatea 

lor sin,t asldzi prrternic degradate de om gi ririte pind la consistenla 

de 0,6-0,7. Cregte,rea in aparenfd este rnediocrl, dar aceasta se datoregte 

faptul-ri cd din acest punct de vedere girni{a, in general, rdmine in ttnna 

altor specii de stejari. Exemplarele uriage, ce au nrai rdmas ici-colo, dovedesc 

ci 9i girnita poate si realizeze cregteri apreciabile. ,\\aterialr-rl esie 

propriu pentru construcfie gi chiar lucru. 

Qegenerarea naturald a girni{ei prin sdrnin!d se obsen'd in trttele 

cttzuri, dar in general nu esie prea activd. 

Subarboretul este destul de bine reprezentat, format mai ales din 

uddtrcel (Cralaegus tnonogAna, nrai rar C. pertagyna) j lemlt ciincsc. la 

care se mai adaugi : ulmul de p1ut5, micegul (Rosa canina), porttmbarul, 

rndnrl pidure!, salba noale, salba riioasd, spinttl cerbttltti, singertrl, cornul, 

ntai rar carpinit,a, ciregul pitic, mojdreattul. 

Pdtura vie este bine dezvoltatd, iar in arboretele rdriie se a.itrnge ia 

adev:iratd infelenire a s'o1ului. Ea este cornpusd din : Brachtlpodiurn si!oaticum, 

Carex michelii, Polygonatunt latifoliurtt, AlLiaria o'fficinalis, Ficat 

ia rariurtct"loides, Lychnis corottaria, !-ragario oirid:is, Potentilla argenlea, 

Filipendula hexapetala, Geum urbanum, posa gallica, Lithospermunr 

Purpureo-caeruleum, Glechonto hirsuta, Aiuga geneoensis, Teucrium chamaedrys, 

Lysintachia nuntmularict, Verbascun't phoenicum, Cynanchum 

uincetoxicum, Galium aparine, Lapsana communis, InuLa salicina ehc. 

Deocamclata girnifetel. au apar destr-rl de unitare, idcind in 

rnare rna.ioritate parte din tipul descris "rnlple rnai sus. Dar, cercetdrile mai atente, 

desigur, vor dezvilui in viitor existen{a unor deosebiri in productivitate, 

care vor conduce la diferen!ierea 'citorrra tipr-rri. Deocamdatl existi o 

nretrliune sumard asupra uno'r ,,girni{ete curate" cu ,,aspecte de arboret 

de limitd" (adicd cregterea slabd 9i productivitatea inierioara). Astfel de 

arborete au Iost semnalate in Oltenia, in teritoriul ocr-rpat de tipul norrnal. 

Ele se localizeazA aici pe pantele ctr expozitie sudici ale vdilor largi 9i 

puternic insorite, cll soluri schelete, pe cind plator,rrile inver:inate sint 

ocupate de tipul normal (52). FAra indoiali ar,'eur de-a face crr rrn tip 

aparte, dar caraciensticile lui nu ne sint cunoscrrte. 

B I B L I O G RA F I E. G0rnilS (133) 

135. GIITNI'fEl' NORI1AL DIr 1)lrALljltl 

Girni{etele de deaiuri se itttihtesc rnai ales in partea vesticd a }ririi 

- Banat, Crrgana 9i vestr,rl Ardealului ; dar au lost semnalate ;i in Oltenia 

gi nlutttenia de vest, unde ele irec pe nesirni{ite in girnitete de cinrpie. 

Irle se gdsesc printre cerete gi cereto-girnifete de deah-rri ; in orr'ce 

caz, sint nrai rare decit aceste dor-id tipuri. 

Girr-ri{eteie in regittnea de dealrrri se lo,calizeazd de obicei pe platorrri, 

terase, culmi sau \/ersanti cu panta slabd. Solul este uit podzol de hidrogenezd, 

argilos, loarte conpact, loarte grerl permeabil, cr-r contraste loarte 

258

mari de umiditaie, vara ajungind la uscare pLrternici 9i crdpare profundd. 

Substraturile sint reprezentate prin argile. 

Arboretele sint constituite din girnifd puri sau cu un amestoc de 

cer, gorrrn, jugastrtr, arlar, pdr pddr-rre{, frasin; de o,bicei, ace,ste specii 

sint nttrnai diseurinate ; s-aLr sernnalat, insd, r"rn iacies ctr cer gi rrnrrl 

crl gorun. 

Consisterrta natLrraid a arboretelor este de 0,9-1,0, dar de o,bicei este 

ntai scdzutl din cauza degradarii antropogene. Cresterea, ca si in girni- 

{etele de cimpie, este in aparen{d mediocrd, totusi se pot realiz;r dimenslttni 

destr-rl de mari. Se ob{ine rnaterialul bun pentrLr constnrctie gi lucru 

l?egenerarea naturald a girnilei prin san{niI se obserr.I pe alocuri 

5i pare destrrl de rr_soard. 

Subarboretul e.ste format din piducel (Cratasgus ntonoggna), mdr 

padure!, porumbar, spinul cerbului, salbi moale, singer, corn, lemn ciinesc, 

pe alocuri 9i mojdrean. 

Pd'tura vie este destul de dezvoltatd,, iar in a,rboretele degradate se 

ajurrge la inlelenirea totald a solului ; aceasti pituri constd din: Brachgpodium 

siloaticum, Dactylis glomerata, Agrostis canina, Poa bulbosa, 

Lychnts coronoria, Geum urbanum, Fragoria airidis, Ggpsophila muralis, 

Sedum maximum, Satureia oulgaris, Lithospermum purpureo-caeruleum, 

Lysimachta nummularia, Galium oerum, Campan,ula Wtuls, Lapsa'na 

communis eIc. 

136. GIRNITET DE DEALURI, PE SOLURI SCHELETE 

Acest trp a fosi semnalat, pind in prezent numai in sudLrl Banaturui ; 

chiar aici este foarte rar in prezent, deoarece majoritatea arbo,retelor au 

fost defrigate in trecut. Este de presupus, insd, cd se va gdsi in alte 

regiuni, unde girnifa ajunge sd creascd 1a dealuri. 

"ci 

Arboretele de acest tip se gdsesc pe coaste rhsorite, cu pa,nte repezi 

Fi soluri schelete, to,arte pietroase. Altitudinal ele se intercaleazh intre 

cereto gi gorunete. 

Arbore'tolc sint constiiuite dirr girnild, 1a care se adaugd disenrinat 

cerul gr gorunul ; pe suprafe{e mici acegtia din urmi se pot ridica la 

proporlie de iacies. cu iotr-rl excepfional s-a gdsit gi pinul negrlr dise'rninat. 

Consisten{a arboretelor actuale este de 0,6-0,7, dar posibil sd tie 

redusa din cauza degraddrii (taieri in cring gi ciolpdniri). Cregterea este 

inceatZi, prodr-rctivitartea se poate aprecia ca inferioari. Forltele arborilor 

lasi mult de dorii ; trunchiurile sint conice, no'duroase 9i slab elagate. Se 

poato obfine cel rnult maierial de consinrciii rLrrale. 

Qegenerarea naturald prin sdmin{i nLr se obsen.i de loc. 

Subarboretul reprezentat lumai prin fire rare de mojdrean. 

Prtura vie, de asemenea, ioarte rard, cu toate ci arboretele sint rdrite. 

Aceasta trebure atribuitd shrdcier gi usciciunii so,lului. Se gisec lire izolate 

dc : c-ylistts nigricans (pipernicit ). liuphorhia cypar[ssiis, Companula 

patula, Il ieraciunt paoichii etc. ; local se po,t gasi gi ce\ia inuqchi 

tlypnurtt cupresslfornte, IIedwIgia albicans gi liiherri-_* C!aclortia situaiica. 

259

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE CERETO-CIRNITETE 

/37. CERETO.GIRNilITET DE CI&IPIE 

B I B L I O G R A f I E. Ceret-girni{i (133) 

Cercto-girni{et (13a, p.p.) (171) (172) 

Ceret-girnilet (30) 

Girnilet-ceret (30) 

Quercetutrr F'rainetti'Cerris (52) (131) 

()uercetun Cerris-l"rainetli (52) (l3l) 

Umerenno bogata i srrha hilmisla dibrava of biagun i ier, p.p' (27) 

Arboretele de acest iip se intllnesc destul de frecven't in partea externd 

a zofiei iorestiere rlin ,\luitenia si Oltenia, aldturi cu ceretele saLl girnitetele 

prrre 'H,le ; de asentenea apar in Dobroge'a sudici. 

se localjzeazd pe platouri, uneori gi pe versan{i- (in arealui girni{etelor 

pure). Solul esie brun-cenugiu,,prorrenit dir-r cel brun-ro9cat, care 

a srrieri't'o podzolire pLrteriricd de hidiogelTezd; uneori se apropie. de 

adevdratui podzol de hidrogenezd. Este grell' compact, 9i greu pernreabil ; 

caracteristice sint cotrtrastele de unrjditate : ctt stagnarea apelor in primdvard 

gi uscarea plltentlcd in a doua jumzitate a verii. 

Arbore,tele sint constituite din cer gi girni(a ; de obicej, cerul predomin6, 

dar sint ,si cazuri cu aceeaFj participare sau cu predomi-na'rea girnilei. 

Disenrinai se utai gdsesc: stejarnl brumdriu, ultnrtl (Ulmus am-. 

bigua, mai rar Lt.loliacea gi U. procera), iugastrul, artarul tdtdrdsc, pd,rul 

gi rndrul pidure!, tnai f at, stejarul pedunculat, carpenul, teiul 

.argintiu, 

frasinul puios, rnojd,reanul. uneori se precize-azd o se'paraJie pe etaje,. speciile 

cle ite;ar -si in parte rrlmul constituind etajul_do'minant; de obicei, 

insd, in ar6oretele aciuale, tjnere si provenite din ldstar, etajarea ntl se 

observa. DLtpd participarea mai abrrndenrtd a speciilor de amestec s-atr 

deosebrt urniAtoirele laciesrtri (pe lingi cel no'rmal): 

- Iacies cu stejar Pedunculat; 

- lircies su stejar brumdritt ; 

-- facies cu ulm; 

-- iacies cu itlm gi mojdrean (loarte rar). 

De asemenea, ca 9r in iazLrl cefetelor pr1re, a iost semnalat u.n. aspec.l 

cu abundenia teiului argintfu tinir ; dar nici ajci nu s-a pLrtr'rt stabili dacd 

este o srtccesiltne in cuis sau teitrl joacd numai rolul unei specii de sub' 

arboret. 

Ccnststet;fa naturald a arboretelor atinge 0,8-0,9 ; dar in .ptezent 

majoritatea lor sint puternic degradate, consisten!a scdzind pina la 0,4- 

0,6. Cresterea esti vtguroasd ; producii'r'itatea in mod normal ar trebui sI 

fie superioard, dar scade din caLtza degraddrii. In arboretele incheiate 

arborir arr lorme lrumoase, cu trunchittri drepte, cilindrice gi bine elagate. 

Regenera,rea naturald prin sdmin{d, in gene,ral, nu se observd ; rareori 

se gdseic pu{ini puie{i de cer. Toirrgi, nu poale exista indoiald cd ea este 

posrbila - in condi(ii norntale. 

Srrbarboretul este de,stul de bine dezvoltat, alcdiuit din : ulnr de plLrid, 

pidrrcel (Crataegus monog!/na, unecri si C. p'entag!)na), porumbar, mdce9 

(liosa canina, R. dumelorum), sptnul cerbului, salbd moale, salbd riioas5, 

singer, corn, Iemn ciinesc, mai rar co'rcodug, scumpie, clocotig, rnojdrean. 

260

Pdtura vie eSie bogatd, cons,tituiid mai aies din: Poa pratensis, P. angustifolia, 

Festuc,a o&lesiaca, t'. pseudooina, Brachypodium siloaticum, 

tlndrolngon ischaemum, Po'lygonurL dumeto,rurn, Lychnis coronaria, T halictrum 

minus, Alliaria officinalis, Turrifis glabra, Thlaspi perfo'liatum, 

Poteniilla argentea, Geum urbanum, Rubus ta'mentosus, FilipenduLa lrcxa- 

1;etala, Fragaria -oiridis, Cytisus austriat:us, Dictarrutus albus, Viola hirla, 

Euphorbia polychroma, Litlrcspermum purpureo-caeruleunt, Ajuga geneoensis, 

A. reptans Teucrium charnaedrys, Saloia pratensis, Glechoma hirsuta, 

Satttreia uulgaris, Cynanchum uinceloxicurn, Veronica chama'edrys, 

t'erbascum phoeni.ceum, \,'. phlomoides. Digitalis larnf.o, Asperula taurina, 

Artenista austriaca, Achillea setacea, Irtula salicina, Serzecio iahobaea etc. 

1"?d. CI:RETO GIRNITIIT DI'. DIIAI-URI 

BIBLIOGRAFIE. Umerc,nno bogata i suha hi,lmista dibrava ot blagnn j ter, 

p.p. (27) 

,icest tip se inrtilnegte peste tot, unde cerul 9i girni{a ajLrng sd creascl 

aldturr in regiunea de dealuri, adicd in Banat, Crisana, r'estul .t\rdealulrri 

,si ceva nrai pu{in Oltenia. El este destul de rispindit, pe alocttri chiar 

mai irecvent decit ceretele gi girniletele pure. 

Arboretele de acest tip se gasesc, al5turi de ceretele pLrre, mai des pe 

platorrt'i, dar uneori si pe versan{ii de dilerjte expozifii si inclinalii, chiar 

pinil la loai'te repezi. Solul este 9i aici factorul ecologic determinani. De 

cbrcer este rrn podzol de' hidrogenezd sau pe coaste - ul'r soi puteritic 

podzolit ; dar in orice caz este argilos, Ioa,rte compact, grelr permeabil, cu 

varialii nrari de r-rmiditate in cursui anului. SLrbstraturile sint reprezentate 

prrn argrle, uneori prrn gisturi cristaline. 

r\rboretele sini constituite din cer ;i girni{i, anrestecate in diferite 

propor{ii ; de obicei, cerul este predorljnant. Diserninat se mai gdsesc 

gorunLrl, ste i;rrLrl pedunculat, f agrrl, carpenul, plopul tremrirdtor, ulurul 

(Lllmus loliacea, L. ntontana), jr-rgastrul, arfarul tltdrdsc, paltinul de 

rnunte, terLrl argintiLr gi pLrcios, pdrul si rndrul pddLtref, sorbul de cirnp, 

sconrsrri comestibii, cire,su1, frasinrrl. S-a semnalat Lrrr facies aparte, anuirle 

crr tci. Arlarrrl titirisc poaie fi;rburrdent irr arborete i.inere, dar rrrai 

tirzirr se elimini reoede. 

Consistenta naitrrald a arboretelor este de 0,8-- 1 ,0, dar in unlra 

degraridrii antropogene unele drn e1e arr fost ririte chiar pina 1a 0,5. Crc;tere:r 

este activd, productivitatea se poate aprecia ca superioarl. 1lr arboretele 

echiene rnai in virsti se poate observa birre cd cerul 1a aceezigi 

virsti ret:iizeazd dirnerrsiurti nrai rn:iri decit uirnifa. llulie arbo,rete actriale 

:trr o prodrrctie rnediocri, dar aceasta se datore,ste degradirii. Arborii ari, 

itr gerei;r1, lorrnc bune, crr trurrchirrri ciljndrrce, drepte gi bine elagate. 

Se obfine uraterial de lucru ;r corrstnrctie. 

ilegenerarea natLrrald prin sdnrin{d este destul de actir ?i 1a glrnrtS, 

de obicei ceva mai slabd 1a cer; sint, insd, ;i c:rzuri iirverse, chiar cu 

aspecte de succesiune spre ceret pur. 

SLtb;rrborettrl este slab dezvoltat irr arboretele incheiate, abrrndent pe 

alocrtri in cele rhrite. Este lormat din : plducel (('rataegus nTonoglJtLa, 

C. oxrTacantha.), portunbar, mdceg (Rosn cani.na). spinrrl cerbulrri, salbl 

261

moale, singer, corn, lemn ciinesc, mai rar salcie cdpreasci, r-rlm de plutd, 

scorus comestibil (arbustiv), rnojdrean 9i, in mod excep{ional, ienupdr- 

Drntre plantele parazite se gisegte viscrtl de stejar. 

Pdtura vie este bogata ; in arboretele rdrite se ajunge la in{elenirea 

continrrl a solulrri. Ila-este alcittutd mai ale's din: Poa lriaialis, P. bulhosa, 

P. nernr.tralis, Agroslls ca:nina, BrachgpMium siluaticum, Anthoxnnlhum 

ocloratum, Daitytts glomerat'a, Carex diuulsa, Alliaria officinal,ts, 

i,ychnts coronaria. A[oehringia trineruia, Geum urbanum, Fragaria uiridis, 

Latlulrus niger, L. uenetus, CoroniLla oaria, Cytisus hirsutus, C' nigr[ca:ns, 

Gen[sla ttniloria, Geranium robertia:num, Circaea lutetia:na, Sedum maxim,um, 

Lysimochto nummularia, Lithosperrnum purpureo'caerule'um, Salurela 

uulgoris, 'l-eucrium chamaedrys, Vinca ntinor, Galium cr'Wc:ial'un, 

G. uerunt, Cantpanulcr patula, Lapsana co'mmunis, Inula soLicina elc. 

In srrdtrl tlattatrrltri s-atr scmnaiu, ."r*,o-*irnilete, cu ulm, jugastru 

si pIr rrzidrrre! dise'rnina{i, gi cu u'n s,ubarboret foarrte bogat de carpi'ni{d, 

la care se rnai adaugd pidLrcel (Crataegus mornguna), mojdrean, lerffl 

c?irresc, iar dinii'e plantele agiitAtoare - cu'rpenul de pddrrre gi vita 

salbaticd. 

As,liel de arborete ar trebr-ri, probabil, sd constituie un tip aparte; 

dar, datele existente nu sint suficiente pentrtr a se putea lua o hotdrire 

definitivd in aceastd prit'in{d. Eventual ele ar fi identice cu cele descrise 

iri tlalcarti, ca girrtileto-ceret arnestecot (137). 

Problerna diieren{elor a,. p.oAr.Ltirritate 1a cereto-gir'nifete de dealurj 

este r-ieldmuriti. Exisiir, rncontestabil, arborete de productivitate superioard, 

dar 9i de productivitate mijlocie. ln ce misttrd, insd, aceste'a din 

rrriltd reprezinti un lenortren natural gi ar tre ui sd fie separate ca un tip 

aparte sau sint datorite nunrai degraddrii antro'pogene gi trebuie sd rdtuittd 

in cadrrrl tiorrlrri dcscris - datele existente nt1 ne nermit si decidem. 

Irr ziceastl ordjne de jdei trebuje meniionat i5 au iost semnalate irr 

vestrrl Olteniei cereto-girniletele de dealuri pe soluri uscate, bogate in pietris. 

l)isenrinat se nrai gdsesc : gorrrnul, ulmul, jugastrul, teiul, mirul 

sr parrrl pidrrre{. ln srrbarboret I plducel (Crataegus monogyna) rar. 

Regenerarea este d jiicila. Asupra productivitd!ii nu se dau detalii, dar 

trebnie sd presupttnetn cd ea este cel mtrlt mi jlocie (2. P'rze'me{chi, i,n litt. ). 

E. DESCRIEREA AMESTECURILOR DE STEJARI MEZOFIII $I SEJT1IXEROFITI 

119. ,,\,\'11:STEC NOli;\'lAL l)E (lORt-rN (lt (iIRNITA SI (iER 

BIBLIOGR,'1 FIE. $le'ao-ceret de deal (131 ) 

Quercetum cerris polgcarpiceae (52) 

Quercetum polpcorpiceae-Tilietum p.p. (52) 

',;;'7:)*::#:::,,,:'"i'lil:T'";,f::;;:,f:::ifl 

262 

tl,r91l,,fic5 

cnat {dri,i,,,,f,l. (a})

Amestecurile de gorun cu girnifa sau girni{a gi cer reprezintd un 

tip relativ rar, intilnit nrai mult in partea inferioari a dealurilor, citeociatd 

,si la altitudini ceva mai mari. A fost semnalat in Xluntenia, Oltenia, 

Banat, Cri,s31is gi vestul Ardealului, peste tot, unde girni{a gi cerul vin 

ln cofltetct cu gorunul. 

;\rboretele de acest tip se intilnesc pe terase rnalte, culnpene ale ape- 

Ior si coaste cu expozi{ii insorite 9i pante slabe ori moderate, la altitudini 

de aproximativ 100--300 rn; dar, local atr lost senrnalate gi ia peste 500 ur 

altitudine. Solurile .sint brLrne-rogcate podzolite sau cenugii-irrchis, luto-argjloase, 

conpacte, substraturile sint reprezentate prin argile sau nemolurr 

negre-vine{ii, in parte lacovi;tizate (sedirnente lacustre argiloase). 

Arbore,tetle sint con-stituite din gor,un gi girnifi, gorlrn gi ce,r sau toate 

trei specii la un loc. Proporlia speciilor e,sie varriatd, ru,neori egali [a toate 

specitle, in alte c.azuri cu predorn;narea gorunului. Diseminat s-au mai 

scurnalat: stejarrrl peduncuiat, stejarul pulos, Iagul, carpenul, plopul trenrurhtor, 

cire9ul, pdrul ;i nrdrul padure!, sorbul de cimp. In rrnele caztri 

utpare un al doilea etaj, constiiuit iie din jrrgastrr"r ;i aria'r titdrlsc, la care 

se pot adduga fagul 9i carpen,ul in cantitate micd, fie de ulm, cu carpen, 

jttgastru, paltin de cinrp gi tei argintiu diseminafi. 

Dupi natjrra amestecului se deosebesc trei faci'esuri, cu : 

_- glrnlla ; 

- cer si girnila ; 

- 

Lrl- 

Consisienla nat.wald a arbore,te,lor e,s,te de 0,8-0,!1, 'dar actualmente 

ttrrele drn ele sint rdrrte din cauza interl,entiei onrrlrri. Cresterea esie 

activl 1a ginufrl gi cer, medtocrl 1a gorun. ProdLrctivitatea in ansamblu se 

poate aprecia ca nijlocre. Arborii sini de iorme destul de bune, cu trunchiLrri 

drepte, cilindrice si elagate. Se poate obfine material de lucrLr cle 

cairt:rte buni (chiar din cer). 

I(egenerarea naturalS prin siurin{d a gorrrrrului nu este prea activd ; 

jrr sclrinrb, cenrl ;i, in special, girni{a se regenereaza ioarle bine. Se mai 

observi pe alocru'i semin{i;uri de Iag gi carpen. 

Subarboretul este destr-ri de bine dezvoltat, constrtuit din: alun, pbducel 

((ratoegus manoglyla, nai rar C. oxyacantha), singer, lemn ciinesc, 

nai rar salcie cipreascd, ntdr pidtrleN, scoruF conestibil (arbustiv), rr.rzice; 

(Rosa cartiiu ), porunbar, salbd tnoale, salbd riioasa, spinul cerbtrlrri, 

corn. dirrnox, pe alocuri 9i mojdrean. 

Pitrrra lie este outernic dezvoltati. rnai ales in a'rboretele cer.a nui 

rarite, lurde se ajLrnge la o in{elenire totald a sohrltrj. Ea este conrprtsa 

dirr l'esluca siLualit:a, Brachypoclium siluaticum, Poq nemoralis, Dactylis 

glomerata, .lnthoxarihLtrn r:doratum, Ailelica uniflora, Oarex sihtatica, C. 

dtuulsct, C. iortrcntosa, C. pseudodigitala, OoltualLarict maialis, Colcldcurtr 

ttuluntnale. Gladi.olus irnbricatus, Fragaria uiridis, F. uesca, It. moscltttta, 

Geurn urbonunt, Cytisus ttigricans, Coronillct uaria, Lathyrus uenetus, 

L. niger. Aenista tirtctoria, G. sagittalis, Gera'nittm ro'bertia:ruun, Vio,lo 

hirla, Vinca tninor, Ctrcaea lutetiana, Lysimachia rtummularia, Saturelo 

L,ulgaiis, Stachys palustrts, Valeriana officinalis, Galiunt schullesil, G. tie 

rutn, C. cruciatunt, Oynanchum oineeto'xicurn, Cam;tattula patula, Chrysanllternurtt 

ieucanlhemunt, Lapsana comtnunis etc. 

263

In Banat s-au sefilnalat -"i arborete amestecate de gorun, girrrlfa 9l 

cer, cu carpen si ilgastru diserninafi, avind un subarboret bogat de carpiniia, 

crr pr{in'ntojrl"rean, NLr existd sLrficjente date pentru..a putea decide 

daca asemenea arborete trebrrie considerate ca tip aparte (la lel ca gorunetuL 

cu carptni{a). Prin degradare aniropogend aceste arboreie ar putea 

sd ireaci in tirtiri-sLrri de" carpini{d ; dai astiel de caz,tri n-au iost 

observate. 

In vestul Ardealului au lost semnalate 9i arboreiele amestece.te de 

gorun cu cer, de prodr-rctir.itate sLrperioard. Drsenrina{i se mai gdsesc_: 

ltelarul peduncLrlat, girni{a, lagul,- carpenul, tremurdtor, uinrtrl, 

_plopul 

teiul, ciregLrl, pdrrrl gi'minrl pa-duref, sbrbul de cirnp. Irt subarboret - 

a1_rn, porurnbai, spiriui cerbulii, corn, lemn ciinesc, tltai rar, ienuplr 9i 

sorb (Sorbus mougeolti). 

Asttel de arborete se gdsesc la altitudini de 140-190 m, pe plaiorrri 

gi versanli insoriii, cu solurt fertile, dar ceva mai compacte decit in gorunete 

pure (2. Przemelchi, in lit't.). 

/4'. A.MESTEC I)I: GORUN CLI CIRNITA SI CER PE SOLURI SCHI1LETE 

Acest tip a fost identificat pini in prezenl numai in sudr-rl Banatuliti, 

pe coaste spre Dundre; dar nu este exclus sd se gdseasci 9i in alte 

iegruni, und-e girnifa gi cerul vin in contact cu gorunul. 

ArboretelJcercetate de acesi tip se gdsesc 1a altitr-rdini de 250-400 m, 

pe expozilii smclice gi vestice, cu pan'te lgpezi sau foarte tepez-i 9i soluri 

schelete, Ioarte pietroase. 

Arbore,tele sint constituite drn gorlln si girnili cu cer disenlinat saLt 

gorun gi cer cu girniid diseminati ; sint, deci, doud faciesLrri (teoretic ar 

[rebui sd cxiste si al ireilea, cLl gr]rlln, cer 9i girnitd in propo'rfii aproxiniativ 

egale, dar acesia n-a lost pin:a in prezenl intilnit pe terer-i). Disemina{i 

se maj gdsesc lagul, nucttl (eventual subspontan) gi pdrul pddrtret. 

Consistenla arboretelor este de 0,7-0,9. Cregterea este ptr{in activS, 

produciivitatea inlerioard. Arbo'rii sint scttnzi, conici, ctr tulpini nodrtroase 

gi coroane exagerat de dezr.oltate. Se poate ob{ine cel muit ntaierial 

de co,nstruc{ie. 

ftegenerarea naiLrrald drir siminfd nu se observd. 

Srtbarbcretul este rar, cottstitirit din carpini{i, ittojdreart;i exelnplare 

arbustrr-e de scortli cornestrbil. 

Pdtura vie este ,si ea rar5, constitLuti din Jire izolale de: Pteridi.un 

oquilirtunt, IJromus stertlis, Polygotwm dunrclo'rurtr, Lychrtis corortaria, 

Fragoria aesca, llttplLorbia cypartssias, Hypericuttt perloratunt, Teucrium 

clnrnaedrys, Tlrytnus sp., Ilieraciutn paoicltii, tlchi.Llea sp. Sc gdsesc gi 

puiini mrrgchi, cA Polylrichunr pililerum, Iledroigia albicans, HypnLun 

cupressifornze, si lichenul Cladortia sp. 

Aceste arborcte ittdepltnesc actttalmente ttn ro1 irnportarrt de protec{ie 

a solului. 

264

41. A'\IESTIIC DE STEJAR PTT.DUNCULAT CLr CER $l GIR\ITA 

BIBLlOCRAFIE. Stejdret cu girnitd sau girnita cu cor (30) 

Stejriret amestecat (31) 

Quercet amestecat (stejar, cer, girniti) (171) 

Acest tip de pddure a fost identilicat pini in prezent in vestul ;\Lrtnterriei, 

in cinrpia inaltd sau 1a cotltacttll ei ctt dealLlrile; apoi itr citttpta 

Banatulrri, in situafii asenendtoare. 

,,\rboretele de acest tip se gasesc in cimpie inaltd, 1a altittrdini de 

100-200 tn, pe terase gi pe vechile cotrrtri de dejec{ie ale riurilor, ttrai rar 

pe vii gi coaste lrrre ; Lineori ocLrpd supraie{e ceva ntai rnari ; in alte 

cazrrri se intercaieazl ra li;ii ingt'ste inlre cefete salt cereto-girniJete ;i 

gleauri. Solurile sint brltne-rogcate, grele si contpacte, cu podzolire de hidrogenezi 

evidentl, iorrnate pe loess ; in alte cazrtri pot ti alttviulli in 

cllra de transfornrare in sol-rl brttn-rogcat. 

Arboretele sint constiiuite din cele trei specii menlionate, crr propor!ii 

aproxirnativ egale. Se intimpla, .insi,_ si rdmina -stejarLrl 

ctt certll satl 

siejarul crr gtini{a, specia c-ealalta ajungind sd fie nLtlnai diseminata : 

stelarrrl poale sd'ajurigd predominant absolr-rt satl, din contra, proporfia 

lui sd siada muit "(pina ia 0,2), cerul 9i girni{a rdiltinind_ in proporlii 

egale. Abr-urclerrt tnai'poate fi pe rloctrri trltnui (tllntus ornbigua, t)..[o- 

Lfacel, care atinge chrar pirra fa 0,11. Dtrpi anlestecrrl speciilor s-art deo' 

sebit rrrmdto'arele faciesttri, ctt : 

- cer si girrii{d ; 

- cer; 

- cer si ulm; 

- girni{i. 

Deihrl de abundenli mai pot li jlgastrul 9i ariartri tdtdrasc care se 

localizeazd irr al doilea'etaj, impreund ctr o parte din Lrlrtt. Disenrinat se 

rnaj qi,sesc: stejarul brumariu, gorunr-rl, carpeti.ul, mesteacentll, ploprrl 

trernriiAtor, salcia cdpreascd, teir,rf a,rgintiu, pdrul 9i n-rdrLrl pidr'rrer{, irasinrrl. 

I-oca1 mai poate li abrrndent mojd,reanul, care itt tinere{e se lrtenfiue 

la acela;i livel ctt speciiie de stejar, apoi rinrine in sttbarboret satt iLl 

etai ' rlonrinai; dar, in marea rnajoritaie a cazLLtllof, lllojdreanttl lipse"ste' 

Arboretele aciuale sint degradate 9i rdrite din cauza inter"'entiei 

ourulrri, [)re,sfslgn este pLrlin actirid 1a stejarrrl pedrtncLrlat, destLrl de bLtni 

1a cer ;r girni.[5. Productivitatea in ansambltt este grert de apreci;tt ; irr 

rirboreiele actuale degradate esie cel mult rniiiocie. 

liegenerare;r este destrrl rle ttgoard, dar ttlleori rlo qloirr cer 

sint concttrafi de carpell. 

Srrbarboretrrl este destul de abundent, Iornra,t din : pddrrcel (CraloegLL's 

nlotloglJtla, uneori 9i C. ctxyacanlho sltt C. periaOytra), pontmbar, spintll 

cerbrrltti, salbl ntoale, salbd riioasi, corll, lettllt ciirtesc, ntai rar altttl, ttlrit 

de plr-rtd, corcodug, cireg pitic, mdceg (R.osa canina), corn, soc collltttl, 

Dintre plantele agdfrtoar'e se intihe'ste curpenttl de pzidttre' 

PdtLrra vie este puternic dezvoitatd, conpusi din specii de piclttre. 

cit ,sj 611', plar-rte de locrrri deschise, nIvIlite fu rtrrna rdririi '. ArtdroTir,tgott 

rschctemum, BracltlJpodium siluaticum, Pcta 1'tra/ensis, Dctctylis gLotltera[a' 

Polyganafum latifoliunt, Syrenia carn, Alliaria officirtalis, Getutt ttrbonurn^ 

265

Palentilla a,rgentea, Fragaria uiridis, Rosa gallica, Astragalus glycu- 

Ph!.tllos, Ilypericum perforatum, Viola hirta, Chaerophyllum lentulum, 

,1iuga geneoensis, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Lamium galeobdolon, 

I-. tttoculatum, Sal

C.4P]']OLU I, XV 

STEJARETE PURE $I AMESTECATE CU PARTICIPAREA 

STEJARILOR XEROFITI 

(formafiile XXlll,XXlV, XXV, XXVI, XXVII, XXVIIII) 

A. CHEIA PI,NTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE PADURE, PURE SI 

AMESTECATE. CU PARTICIPAREA STF,JARILOR XEROFITI 

(steiar brumlriu gi stejar pufos) 

i. - Arborete conipttse din cel pLr{in 0,8 ste jar brnrn5t'il,t 

- Arborete de altd cornpozifie 

2. - Regiune de dealuri ; sohrride 

certtozioru degradat satt psettdorendzir-rd. 

,4 

- Flegiune de cinrpie ; soluri 

/16, STEJAR BRUMARIU DIN SILVOSTEPA DE DEALURI 

de cernoziorn degradat 

3. - Solrrrile icrnrate pe drrne nisipoase ; partea externd a 

steper sau insular in stepd. 

1J5, STEJAR BRUMARIU PUR, PE CERNOZIOM PUTERNIC DEGRADAT. 

iorrnate pe loess 

CU SUBSTRAT DE NISIP 

(.errrozionrrrl puternic sau nrijlociLt degradat, ttneori in trecere 

spre solul brun-ro-scat. Cregterea ste jarultri brunidriLL 

vigrrroasi. Partea itlternl a silvostepei satt insttlar it't z-ona 

lorest i e ra. 

I43- STEJAR tsRUMARIU PUR, PE CERNOZIOM PUTERNIC DEGRADAT. 

CU SI]BSTRAT DE LOESS 

(,ernozionr slab deg,radat. Cregterea steiarultri brLrmdriu pu{in 

aciir zi Partea exteina a silvos,tepei ;i instrlar jn stepd 

/44. STEJAR BRUMARIU PUR PE CERNOZIOM SLAB DEGRADAT. 

CI] St BS-fRAT DL I-OI.]SS 

) 

.)

5. - Arboi:etele de obicei compuse din cel pu{in 0,8 stejar puios : 

in arboretele tinere, insi, poate fi amestecatd in cantitate 

apreciabild carpini{a. care mai tirziu rdrnine in eiajul dominat 

sarr subarboret; in orice caz, alte specii de stejar participd 

- 

cu cel nrult 0,2 la rrn loc 

At'boretele compuse dintr-un amestec de 2-4 

"6 

specii de stejar l0 

6. - Arborete cu participarea cdrpini{ei 

- Cirpini{a lipseste sau este cel mult diseminaiS 

7. - Zona forestierd in regittnea de dealitri din sud-vestul flrii : 

solrrile scheleto-pietroase neevo'lttate. 

'4C. STE.IAR PUFOS CU CARPINITA DIN ZONA FORESTIERA 

- Silvostepa din Dobro,gea gt dealnrile BuzIultti ; solurile de 

cernozionr degradat sau rendzinS. 

/50. STEJAR PUFOS CU CARPINITA DlN SILVOSTEPA 

B. - Zona forestierd in re'giunea de dealuri ; soluri schelete pieiroaso 

sau soluri neer,,oluate monoorizonte. 

/5/. STEJAR PUFOS PUR DIN ZONA FORESTIERI 

-- Silvostepi ; soluri de cernoziom degradat sar-r nedegradat 

uneori complexe de cernoziom degradat 9i soluri cenugii 

9. - Soluri de cernozion degradat sau nedegradat, cu subsirat de 

loess sau 1ut. 

J,I7 STEJAR PUFOS PUR, DIN SILVOSTEPA, PE SUBSTRAT DE LOESS SAU LUT 

- Soluri de cernoziom degradat sau complexe de soluri cenusiiinchis 

gi cernozionr degradat; substrat de nisip. 

I48. S'I'EJAR PUFOS PUR, DIN SILVOSTEPA, PE SUBSTRAT DE NIS]D 

- In arnestec stejar brumdriu ;i puios, in proporlii de A,2-0,7 

iiecare gi cel pulin 0,8 la un loc; alte specii de siejar in propo,r{ie 

de cel rnrrlt 0,1 ,fiecare si cel mult 0,2 la un 1o,c. 

152 AMESTEC DE STEJAR BRUNIARIU SI STEJAR PITFO.C 

de n aturi 

I L - In arrestet: partrcipd gorunLrl sarr stejanrl pedrrnculat, in proporlii 

deterrninante de tip (0,3 dacd sini dond specii, 0,2 dacd 

- 

sini trei specii, 0,1 dacd sir-rt patru specii) 

Gorurrr,rl si stefarLrl pedrrncrrlat lipsesc sarr 

nrinati 

c.el 

12 - In arnestec, stejarLrl 

tip; gorLrnrrl lipseste 

propor!ii cleternrinante de 

.7 

R 

I2 

1'7 

LI

- In anrestec, gorunui in 

pe duncttlat Lpsegte 

propor{ii deterninante de tip ; stejarul 

13. - In arnestec totcleauna stejar pedr-rr-iculat, stejar brumdriu 9i 

cer in proporfii de cel plrlin 0,2 tiecare; uneori apare 9i.girnifa 

in"propoilie de 0,1 -0,2; de asetnettea pot participa ulmul 

;r frasinul. 

-153, ;\MESTEC DE STE.IAR PEDUNCULAT $I BRUA'1ARIU CU CER $I GIRNITA 

- In aurestec, siejar pedLrnculat gi stejar brtttnaritt irr propor{ie 

c1e 0,2-0,7 lieiare; alte specii de stejar lipsesc; pot participa 

rtltnul, jrrgastrrrl 9i arfanrl titirasc 

14. - Silvostepa saLr par,tea invecinatd a zonei forestiere. cernoziom 

degradat tipic satt in tranzi\ie spre sol brttfl-ro"*cat' 

'5I AI1ESTEC NORMAL DE STE.IAR PEDUNCULAT SI STEJAR RRUTARIII 

- Grrndurile nistpoase din Delta Dunirii 

15. - Productivitate inlerioard. Arbor.ete destul de iniinse 

,iJ. STEJARET r\MESTECA'T DE HASI\IAC 

- Productivita,te exceplional de mici. Porfiuni mici in depresiuni 

inconjurate de nis,ipuri neimpddurite- 

/s6.RARIsTEDESTEJARPEDUNCULAT$IBRUMARIUDINHASMACEMICI 

16. - In amestec gorllll 9i stejar pulos, in propor{ie de 0,3-0,7 

iiecare ; in arboretele tine,re uneorj se adaugd cdrpini{a, care 

rdntine apoi in etajr-rl dominat sau srtbarboret. 

'57. AMESTEC DE AORUN SI STEJAR PUFOS 

- Itt amestec gorrln, stejar brunldriLr 9i stejar pulos in proporlie 

de cel pulin 0,1 iiecare; in cazuri ioarte rare stejarul 

puios poate Lpsi, rdminind celelalte doud specii in propor{ii 

ie 0,3-0,7 iiecare; mai poi participa ulmul, teiul, jugastrul 

ctc. 

/,J. AMESTEC DE GORUN, STEJAR BRUIIARIU SI STEJAR PUFOS 

17. - - 

Antestec din steiar brunrdriu cu cerutl saLr girr-rr{a (satt amindoi) 

; stejarul pulos lipsegte sau este nltmai diserninat 

Anrestec din stejar pttlos ct-t cerul sari girniia (sau amindoi), 

uneori gi crr stejartrl brumdriu 

l8 

19 

18. - Cregierea gi productir,'itatea evideni ntai bttnd ia cer si girnild 

decit 1a stejar brurldriu. Solrtri grele;i cornpacte, de obicei 

cu podzolir",f 

li,1|;g:Tlu;'- sr crRNrrA cu srr,rAR 

BRUMARIU 

- Cregterea si prodttctirritatea asernlnatoare 1a toate trei spe 

cii. Soh-rrile ceva ntai usoare 9i mai pu{in compacte' 

160. AT ESTEC DE STEJAR BRUNTAR1U CU CER $I GIRNITA 

IO 

t4 

l5

19. * In amestec totdeauna stejar brumdriu si stejar pulos, la care 

se adaugd fie cerul, Iie girni{a. 

,DI. AMESTEC DE STEJAR BRUMARIU sI PUFoS cU cER sI GIRN]TA 

- In amestec stejar puios gi cer sau girni{d (sau amindoi). 

162. I11B51gg DE STEJAR PUFOS CU CER SI GIRNITA 

B. DESCRIEREA TIPURILOR DE STEJAR BRUMARIU PUR 

14.? srErAR u*uttilu.,?;]$fr:, purERNrc DEGRAD^r 

TSYjJo.u 

B{BLTOGRAFTE. (t20) (t22\ (r72\ 

Stejdretul de s,tejai brumdriu pur pe cernoziom putelnic degradat 

cu substrat de loess din banda zonald a silvostepei (30) 

Stejiretul de stejar brumdriu pe cernoziom cu slabl pin6 la neti 

podzolire de hidrogenez6, pe substrat de lut geu (30) 

Stejdretul de stejar brum5riu pe cernoziom degradat de pe viile 

stepei 9i silvostep,ei cu re,lief accidentat, p.p. (30) 

Stejaret de stejar irrumdrirr pe cernoziom puternic degradat (l7l). 

Quercetum pedurrculiflorae tgpicum (87) (122\ 

Quercetunr pedunculiflorae, p.p. (52) (l3l) 

Quercetum pedunculiflorae-Aceretum tatarici (52) (l3l) 

Quercetum pedunculiflorae-Aceretum campestrls (52) (l3l) 

Sveja ravninn'a dibnava (27) 

Citat tdrd nume (168, a) 

Acest iip de pddure este larg rdspindit in silvostepa din estul llunteniei 

; se mai gdseste in cimpia Burnazului 9i mai rar in cimpia olteniei. 

El se gdsegte de obicei in partea inte,rnd a sih.oste'pei, pind la hotar 

cu zona forestier6. In silvosiepa Blrdganr-rl-ri, insd, pe alocuri avanseazA 

adinc pind in apropierea s,tepei ; aici, iilia in care se gdsesc. pdduri 

de acest tip devine ioarte largd, atingind pind 1a 40 km. Arboretele se 

lacaltzeazd, in general, pe cimpii inalte, p,recum 9i in r,bi mai largi ; no- 

.tdm cr l:ocalizarca in vii se observd artit la corxtactul cu zona iorestierd, 

la interferenfa cu cerete, cit si la contactul cu silvostepa rnai uscatd, la 

interlerenfa cr-r stejarul puios sau cu arboretele de stejar brumdriu de 

tipul urmdtor. Fragmentar, arboretele de acesi tip se gdsesc gi in zon? 

iorestieri (la nord gi nord-vest de Bucuresti), unde reprezintd, fdrd rlisculie, 

relicto din vechea vegetafie de silvostepd. 

solul caracteristic acestui tip in laciesul luj normal este u,n cernoziom 

pLrternic degradat, lutos, bogat in hrrmus, loarte profund, format 

pe loess ; in arborete ,de acest tip din zona iorestierE, iar pe alocuri gi in 

partea internr a silvostepei solul capiti caractere de trecere spre cel brunro-scat 

de pddure. Au mai fos,t sem'nal,ate, spre limita internd a silvo,stepei 

sau chiar in partea externd a zontei lorestiere, fragme,nte de arbore,te pe 

cernozio'm prr,ternic degradat, crr podzolire evidenti de hidrogenezd,, pe 

substrat de lut greu. 

.270

I'aciesul cu arlar tdtdrdsc a iost semnalat in Oltenia gi Burnaz,-pe 

pantele nordice ale viilor gi depresiunilo,r, in arealul ste jarr,rlui pulos. 

f acie,sul cu iugaslru si ar{ar tdtdrdsc s-a gesit tot in Rurnaz gi Oltenia, 

de asemenea pe pantele nordice, dar in arealul de rlspindire masivd a faciesrrlrri 

normal; se localizeazd, pe soluri azonale de tipul brun-rogcat 

slab podzolit ; a mai fost semnalat gi in zonra iores,tie'rd din apropiere:t 

Brrcuie,.tiului, pe solrrri intermediare intre cernoziom degradat 9i brrrnrogcat. 

In lirre se nat citeazd unele arbore'te din Dotrrogea, situate in zona 

iorestiera, pe sohrri brune-rogcate ; ele ar putea sd aparlini tot tipr-rlrri de 

ia!5 sau unuia apropiat, dar pind in prezenl n-au tost cercetate destttl de 

amdnunfit (2. Przemetchi, in litt.). 

Arboretul este format din stejar brumdriu aproape pur. Diserninat 

poate apdrea gi steja'rul peduncr,rlat (mai ales in apropierea pddLrrilor cu 

participarea rnai rtiare a acestei specii), apoi ulmul (Ulmus ambigua, mai 

rar IJ. procera 9i U. foliacea), arlarul tdtirdsc gi pdrul. Mai rar se gdse'sc 

disernina{i girni{a, cerul, stejarul pufos, jugastrul gi mirul pddure{ ; cu 

totrrl exceplional poate apdrea : gorunul (Quercus petraea), sorbul de cintp, 

teirrl argintirr 9i plopul tremr-rrdtor; ultimul se localizeazd in depresittni 

S-arr sernnalat citeva iaciesrrri deosetrite ale acesitti tip, cu: 

- s,teiar pedrrnctrlat ; 

-Ltl- 

*- girni{d ; 

- slejar prrfos : 

- jugastrr-r 9i ar{ar tatdrrisc ; 

- arlar tdtdrdsc. 

Cregterea stejaruh,ri brurni,rirr in acest tip esie destul de frumoas5, 

degi arboretele sint provenite din ldstar. Consistenta a,rboretului poate {i 

chiar plind. Arborii au lorme bune, cu trLrnchiuri bine elagate. Asupra 

prcductivitd{ii nu avem date precise, dar poate ti apreciatd ca superioari. 

Din pdcate, ins5, irr ma,rea ma.ioritate a cazurilor, arboretele din acest 

tip sini foarte puternic degradate prin idieri in cring 9i pdgunat ; de 

aceea nici nu nai pAstreazd aspectul 1or caraoteristic 9i cu gre,Lt pot fi 

decsebite de arbolete (de asernenea degradate) din tipul urmdtor. 

liegenerarea din slmin{d a stejarului brumirirr nu se observd, dar 

socotinr cI esto posibila. 

In arboretele bine incheiate, subarboretul este rar, in cele crr consistenfa 

ceva nrai redusa poate ii abundeni. Speciile cele rnai abundente 

sint pldrlcelul (Crataegus mano'gyna, mai rar C. pentagyna), porumbarul, 

salba moale, ceva nrai pu{in spinul ce,rbului si lemnul ciinesc. In cantitate 

mai mici se gdsesc ulmul de plutd, corcodugul, rnhcegul (Rosa canind, 

Il. durnelorurn), salba riioasd, singerrul, cornul; crr totul sporadic se mai 

pot intilni eiregul pitic, migdalul piiic, palachina de s,tlncd, scumpia gi 

Vegetatia erbacee se caracte,rizeazd prinir-un amestec de elenrente 

proprii stejdretelor in general cu cele de stepd ; se gisesc 9i unele specii 

de ;learr. In arboretele bine incheiate, pdtura vie este rarr gi rep.ereniate 

27r

lnaj rnult prjfl exemplare sterile ; in schjnrb, litje,ra este p,uternic dezvoitatS. 

In arboretele mai rare, tdieturi si poieni se dezvoltd o vegetalie luxuriantd, 

in care mai ales elenrentele stepice sint abundente. S-ar putea spune cI 

aici trebuie ciutate asldzt rarnasitele stepei de rerburi ir-ralte din trecut. 

Ca specii caracte,:istice se pot nola'. Poa p'ratensls, Carex michelii, Asparagus 

tenuifolius, tldonis uernalis, Thaltctrunt ninus, I-r'agarta uiridis, 

Filipendula hexapetala, PotentiLla aLba, Dictamnus albus,Viola hirta, Peucedarutm 

alsaticum, Vinca lterbacea, Cynanchum eincetoxicum, Lithospermun1. 

purpurea-caeruleum, Phlomis tuberosa. Ca specii de pddure mai mezofite 

se gdsesc : Dactylis glomerata, Brachypodium silentic'um, Polygonatum 

lal[folitm, Geum urbanum, Glechovna hirsuta, si mai rar Conuallaria 

majaLis, F-icorla ranunculo,ides, Alliarta o,fficinalis, IIeracleunt spfusndyliurn, 

Larnium galeohdolcn, Asperula taurina. In arboretele rdrite ndv5lesc 

elementele stepice, ca: Festuco oalesiaca, Andropogon ischaemunx, 

AchilLea setacea, Artenisia austriaco, excepiional ;i Stipa capillata. 

/44. srEr.lR BRrilirARru puR pE .,i,lT-3?rJr" SLAB DEGRADAT c,u suBSrRAr 

BTBLTOGRAFTE. 

,l20l 

(122\ (172) 

Stei;1ret de antestepzi noua (160) 

Stejbreiul de ste jar brumlriu pe ceruoziom slab pinir la rnijlociu 

degradat pe ioess, din insulele de pdduri din stepa (30) 

Srtejdretul de steja,r brrumd,niu pur, pe cernoziom pute,rnric degrad,at 

de depre,siiune cu subsitrart de loess (30) 

StejlretLtl de stejar brumdriu pe cernoziom degradat de pe r'21ile 

stepei gi silvostepei cu relief accidentat, p.p. (30) 

Que r ce I wn pedu n.culif lc,rae x e ro phgt unt (122) 

Acesi tip de pddure este rdspindit mai ales in estul Xtunteniei, atit 

in sih'ostepa continud, cit gi in insule de pddu,re din stepd ; de aici se 

ridicri pind in sr-rdul .\loldor,ei ; se gdsegte gi in silvostepa din Dobro,gea. 

In ceea ce privegte prezen{a lui in silvostepa Burnazului 9i Olteniei, aceasta 

trebuie verificati pe bazA de cerce tlri rrreri precise ; este posibil 'c:r aici 

statiunile respective sd iie ocupate de s,tejarr-rl pufos. 

Arbore,tele de acest tip se gdsesc in partea externd a silvostepei pe 

terenrtri Fese sau sulr forrnd de insule in stepa propiu-zisA, unde se locahzeazA 

mai mtrlt in depresiuni ugoare. So'lul este cernoziom slab pind la 

mtjlocir-r-degradat, lutos, indesat prin pSgunatul excesiv;in depresiuni se 

giseste lragrnent:t .si cernoziomul puternic degradat. Substratul-este loess. 

In Dobrogea a lost gdsit in teren valu'r at (localizat in talvegr-rl vdir, dar 

cu apa freaticd foa,rte adincd), pe cernoziom nedecarbonatat. 

Arboretele sint constituite djn s,teiar bnrmdrju: raroori apar disemina{i 

stejarrrl pulos, ulmul, pdrul pddLrre{ 9i arfarul tdtdrisc. Carac,teristicd 

este consisten!a mai redllsd a arboretelor, care citeodatd sint forrnate din 

arbori asezati in grupe 9i buchete, intrerup,te prin goluri inierbate. Arboretcle 

actuale, puternic degradate, nu permit sd se stab,ileascd cu precizie, 

in ce mdsuri redrrcerea consisten{ei reprezinti o consecin\it a defraddrii, 

implicii nici care a tost consistenia naturald. Dar, sint destule indicii doveditoare 

c.d qi iniiial arboretele au fos't mai rare decit in a,lte tipuri de 

stejar brumiriu pur. Asrrpra productivita!ii nu avem date certe i iir oricc 

272

caz este evident tttai scizuti decit in celelalte tipuri. Arborii sint scunzi, 

conici, -slab eiag..:{i, deseori cu coronarnenie exagerat clezr.oltate. Ntr se 

poate obfine decjt cel mult material de constructi'i rurale. 

liegenerarea nnlrrrali prin siminii nrr se obsen.d. 

subarho,retrll este de obrcei sdrac.in numdr de specii si de indivizj ; 

se corxp,une diu : pdduce] (Crytaegus rTlonogyna), porimbar, mdceg (Rosa 

canLna), lnaJ rar ulm de plutZi, corcodug, rndr pdduref, spinrrl cerbrrlLri, 

seJbr. rnoale,..roc comlln, lemn c-iine,sc, iar jn locui-i deschise 

_- 

si pe margini 

urrgdal pitic. 

. 

\'egeta{ia 

.erbacee este pttternic. dezvoltatd, clar constjtuiia nrai uiult 

din specii de locuri deschise. Dinile plantele de pddLrre se rnal mentine 

Fragario uiriclls, mai rar Dictatnnus'albus, so'laium clulcantira ;1..'i; 

schimb, sin,t abunden'te:. Andropogon ischaetnum, Fesiuca lalesiaca, Melica 

ciliata, Acld]lea setacea, Artemisia austriaca, Xeranthemum annuum 

etc., rrneori si S/rpc capi.llata. 

/45- STEJAR BRUMARIII PLIR PE (,F:RNozroM purERNlc DE(;R;\DAr 

CU SUBSTRAT DE NISIP 

BTBLTOGRAFtE. (t20). 

Stejdretul de stejar brulndriu pur, pe cernoziom deqradat cu suir- 

:l;:.lTitfr J,tl), o.*,*iu pur pe cernoziom puternic degradat 

pe terenuri

dttret, .iLtgastrLrl, chiar teiul argintiu. Ca aspect al arboretelor gi cregtere, 

acest tip pare sb se plaseze intre celelalte doud. Cregterea a tost gisitl 

asemltratoare cll a cerului (131). In orice caz, productivitatea se poate 

considera ca destLrl de ridicatd pentrti condifiile vitrege de la marginea 

satr chiar din mrjlocr-rl stepei. Consisten{a naturald cu greu s-ar putea 

restabili acunt, dar se apropie de a tipului pe cernozi

C. DESCRIEREA TIPURILOR DE STEJAR PUFOS PUR 

/li. STEJAR PUFOS PUR, DiN SILVOSTIIPA, PE SUBSTRAT DE LOESS SAI-: LIrl' 

BIBLIOGRAFIE. Stejiret de stejar pufos pe soluri nedecarhonatate sau slab 

decarbonatate (30) 

Stejiret dc stejar pufos pe ccrnozjonl dcgladat lutos sau lllto' 

argilos (3C) 

StejEret de stejal prrlos pe cernozioui slab dcgladat pe loess (171). 

Stejar pufos pur (172) 

Stejar putos pur pe cernoziom (122), 

Quercetum pubescenlis (30) (37) (52) (131) 

Quercetunt pubescerLtis tgpicunt (.122) 

Acest tip de stejdrei este larg rispindit ir-r silr'ostepa din sttdi,rl tIrii. 

inai ales in bltenia ;i Burnaz, iniular ii in earagan ; apare apo.i in sudili 

&toldovei dintre Pru't 9i Siret. De asemenea, erl octlpl srllpratete mari 

-in 

silvostepa din Dobrogea; dar aici a fost pind in prezen_t prea putin strdiat 

; eite posibil ca iercet6rile mai amdnunfite sd do."'edeascl necesitatezr 

separirii siejdretelor dob,rogene de stejar puios intr-Lrn -tip aparte.r. 1n 

tine, pare s,i Ii existat pe viemuri 9i in silvostepa Banatulni ; dar aici au 

rdmai acum numai grupe rnici 9i arbori izolal,i. 

Arboretele de acest tip se gesesc in silvosiepd la nord de Dundre in 

reliet de ges sau slab accidentat cu altitudini sub 100 m (Burnaz) ; in 

Dobrogea chiar intr-un relief pronuniat accidentat, pe expozitii insorite, 

cu altitudini pind peste 200 m. Solurile sint cernoziomuri in diferite stadii 

de degradare,- destul de irecvent to,tal nedegradate, cu carbonali 

abr-rndenfi la supraialI; textu'ra 1or este lrttoasi sall lLlto-argiloasl (mat 

grea decit in arboretele de stejar brumdriu din apropiere) ; in timptrl verii 

iint expuse unui deticit de umiditate pe perioade desttrt de lttngi. Sr,rbstratrrrile 

sint reprezentale prin loess sau lttt. 

Arboretele sint compuse din stejar prrfos (Qlcrcus pubescerzs in trtare 

mase ; diseminat se poate intilni ;i Q. uirgiliana). Diseminat se mai pot 

gisi: stejarr-rl bnrmdiiu, cerul, girniia, ulmul (Llrnus antbigua, u. folia' 

cea), jugastrul, ar{arul tdtdrdsc, phrul pdduref, exceplional sorbLtl de cirrrp; 

in Dobrogea se mai adaugd. pdrul argintiu, ntojdreanttl, itt rnod excep{ional, 

teiul argintill. 

Dupd participarea speciilor de arttestec se deosebesc rtrmdtoarele 

- all qlpi21 

- cu cer. 

Al treilea facies este cu subarboret de scumpie. 

Arboretele actuale sint foarte puternicdegradaie 

prin actiune'a ontttlui, 

asilel incit consisten{a lor a scdzut pind 1a 0,4-0,5. Ele arr trecut prin 

mai nulte genera{ii din listar, de aceeacregterea 

este putin viguroasi, 

tDe in silvostepa este frecvent cu carpinrfa.

iar productiviiatea scdzrrtd. Dar, unele exemplare de stejar pttfos_ provenite 

drn slmin{a, ce s-au pdstrat ici-colo, ating dimensitrni destrll de mari, 

pind la Z0-Bti, chiar 125 cm diametru de bazit 9i 25 m 

,inalfime ; deci, 

in staro absolut naturall se pot realiza cregteri destul de bune' 

eegenerarea naturald din sirnin{d pare imposibiln in condi{ir.nattrrale, 

cu arbo-rete io'arte rdrite si solul iir{elenit. Totugi, incercdrile ficuie att dovedit 

cd pind 9i o simpl:i oprire a pd;unattrlui este suticienta pentrLt a 

produce in uneie cazuri instalarea pirletilor de stejar pufos, chiar in sol 

inlelenit; iar rnobilizarea solului o provoacA ctt sigttran{d. Pe alocttri se 

obsen'd $i instalarea semin{igurilor de ulm. 

Subarbcretul este citeodatd loarte abLrndent, in alle 'cazuri relativ 

rar; este lormat, de obicei, din pddLrcel (Crataegus monoglina), porun-. 

bar, spinul ce,rbului, nrai puiin ulin de pluti, corcodug, cireg pitic, ntigdal 

pitic, mdceg (Rosa canina), salbh moale, singer, corn, lemn ciinesc ; in 

blienla este frecvent scoru.sul comestibil pipernicit. Un alt aspect al subarboretului 

este cu scumpie predominantd, pe lingd care se gisesc pu{ine 

exemplare din speciile aiatate mai sus ; acest aspect se intilnegte rar la 

nord de Dunire,- dar este frecvent in Dobrogea ; in aceastd di'n urrnd provincie 

au tost semnalate in plus alunrrl, salba riioasd, dirmoxul. 

Dintre plahtele agd{itoare se gdsegte curpenul de pddure' 

Pdtura -vie este tSaite dezvoltatd, formind un covor continuu. Ea este 

tormatd mai ales d.in: Andropogon i.schaemum, chrysopogon grgllus, Festuca 

ualesiaca, Alelica citiata,"Hierochloe odorata, Salgola ruthenica, AI' 

liaria olficinaiis, Lychnis cor:onaria, Pulsatitta montant, Adonis oernaLis, 

Qosa gdittca, R. pimpineltifo'lia, Rubus caesius, Irag_aria uir[dis, Po'tentilla 

argenleo, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Filipendula hexapetala, 

Cftisus heuffelii, C. hirsutus, Sedum ma:xin1um, Dictamnus albus, Euphorb{a 

cyparisiias, Hypericunx elegans, Althaea ca:nnabina, Viola hirta, Vinc'a 

herbicea, Peucedanum, alsatic'um, Lithospermum purpureo-cae,ruleum, 

Echium rubrum, E. attissimum, Verboscum phoeniceum, Digitalis la'nata, 

Teuctiuttt clntnaedrys, T. potium, Saloia aethiopis, Stach!;s aren,ariaeformis, 

Cgnanchum uircetoxicum, Galium aparine, Anthemis tincfctria, Inula ensi' 

1ilia, I-inosyris oulgaris, Iurinca mollis, Centaurea orientalis, Achillea 

setacea etc. 

:t 

Ca o situalie aparie, trebuie notat urt arboret de stejar puios din silvostepa 

Burnazuhti (pddurea Vitdnesti), sitLrat in condi{ii edafice neobi;nulte, 

pe sol brun-cenugiu, ctl puternicd podzolire de hidrogenezd, lulo' 

argilos, greu permeabil, co,mpact, pe lut greu (30). Degi agezat teritori;ll 

in silvostepd, acest arboret cregte in condi{ii de sol proprii zonei forestiere, 

anume : ceretelor gi girniletelo,r ; acest din u'rmd lapt se reflectd in existen{a 

mai multor exemplare de cer 9i girni{a, disemina,te p'rin arboret. 

Totugi, acest unic exemplu, nestudiat in mod amdnttn{it in privinla caracterelo,r 

icrestrere, nu pare sd indrep,tdleasca deosebirea unui alt tip de 

pddure. 

276

146. STEJAR PUFOS PI.}R, DIN SILVOSTEPA, PE SUBSTRAT DE NISIP 

BIBLIOGRAFIE. Stejiret de steja,r pufos pe cernoziom degradat nisipos-nisipo 

lutos (30) 

Stejar cufos pe dune nisipoase(r7r 

) 

f ipul acesta de pddure este rar in prezettt, liirrdch rnajoritatea -arboretelbr 

au lost deliigaie, dindu-se terenului alid destina!ie. El a fost 

identiiicat pind actrrtt nttmai in sud-eslut platoului Moldov-ei. 

Aici, arboretele cercetate se gisesc Ia- altitudini de 300-350 m' .pe 

coaste cu expozi{ii insorite, in apropiere,a cLllmilor sau pe cumpene. .So'lttrile 

sint cerioziomuri degradate- sitLt complexe de soluri cenugii-inchis 9i 

cernoziomurr degradate; 

-sini nisipoase, nisipo-lutoase sau ltrto-nisipoase, 

pe - srrbslraturi de n isip. 

Arbore,tele sint co,nsiituite din stejar ptt{os ; disertrinat se mai gdsesc: 

steiarul brurniriu, ulmul (ulmus loliacea, U. arnhigua), jtrgastrul, arlarr-rl 

titlrdsc, teir,rl alb, ciregul gi frasinul. Uneori speciile de amestec, mai 

ales stejarul brumdriu gi ulmul se ridici la proporfii de facies. 

Consistenta ectuali a arboretelor este de 0,6-0,7 ; probabil, sd fie 

scAzuld intrr:citva din cauza degradlrii. Cregterea esie inceatd ; productivitatea 

trebuie apreciati ca inierioard : in arborete'le de cring, la 20 de 

ani, stejzrrii ar"r abia 4-5 m indllime si 6-8 cm diametru de bazd. 

Re,generarea pare a fi diticila ; se gisesc puieli rari de steja'r prrfos 

gi ulm. 

Subarboretul este puternic dezvoltat, comipus din : porLtmbar, migdal 

pitic, mdce9 (Rosa iundzillii, 1?osa sp. ), spinul cerbrrlui, salbii riioasd 

gi corn. 

Pitura vie este foarte bogatS, iorrnati nlai ales din specii de locrrri 

deschise, predorninind gramineele; se gisesc '. Melica ciliata, Andropogon 

Lschaemum, Dactylis gTomerala, Thalicfrum aquilegifolium, Potentilla ar' 

gentea, P. recta, lragnria uiridis, Agimonia eupatoria, Euphor'bia sp., 

Lilhosperrnum pLLrllureo-coeruleurn, L. aruense, SaLr:ia netnorosd, Origartunt 

uulgare, Campanula hononiensis, Achillea sp., Artemisio sp., Cetr 

taureo solstitialis, Xeranlhentum annuunt elc. 

Jri.B. Descrierea dupX S. Purcelean gi G. CeucE (in litt.). 

/49. STEJ.\R PUFOS CU CARPINITA DIN ZONA FORESTIERA 

Este un tip loarte rar, selnnalat pina prezent deahrrile 

drrr slrdrtl Battatrrlrti 

Arboretele cercetate se gdsesc pe coaste din imediata apropiere a 

llundrii, la altitudini de 60-100 m, excep{ionai pind la 260 rn, pe expozilii 

insorite, cu pante foarte repezi; s'olurile sint scheleto.pietroase, neevolu;rte, 

pe alocuri cu stinci la suprala{i, pe substraturi de -sisturi cristalirrc 

sau brecii silicioase. 

Arboretelo sint constituite din stejar pufos si cdrpini{a in propor{ii 

varia'ie, de obtcei, aproximativ egale. In arboretele tinere, anrbele sptrir 

se men{in la aceiagi nivel, mai tirziu stejarul se ridicd in etajul dominant. 

Trebuie menlionat cd aici, pe linga Quercus puhescens, se glsegte 

277

irecverrt ,.j Q. otrgtLiana: local aces'ta din urmd poate ajttnge chiar prerlominant. 

Diserninat se lnal gisesc : gorltnul, girni!a, cerul, simbovina., 

lrrgastrul, iugastnrl bdnd{ean 9i sorbr-rl de cimp. 

Co,nsistenta actrralfi a arboretel'or este de 0,6-0,7, dar desigttr ea 

este redusd in rrnn:r degraddrii antro'pogene. Cregterea este slabI, iar 

prcrdrrctrvitatea rnierioard; totuqi s-atl semnalai exemplale de Q.,uirgiiiana 

pind la 60 cur dianretru de bazd -si 12 m indl{ime. Forma arborilor 

lasd de dorrt ; sirtt tnrtlte tntnchittri conice, strimbe 9i no'duroase, ctl ' 

coroane eragerat de dezvoltate. Se poate ob{i,ne cel mult material de constrrtclii 

rtrale. 

llegerterirrea natrrrald din sarnin{i nlt se observd. 

Srrbarboretrrl este c.onstii,lit din : carpini{I arb'ustivd, scttm,pie, pidtrcel 

((lratoegus rttortogg/na), vi;in turcesc, pa{achind de stlnci, salbd rfioasI, 

clocotis, corn, nrojdrean, liliac. 

Dirrtre planteie agalbtoare este destul de frecventa vi{a. sdlbaticl. 

Pitrrra i ie este reTativ rard, dirt caLtza sdrdciei nari a solului; este 

constitLritd din Dactytis glomerata, Brachypodium siloaticum, Ruscus 

aculeatrs, Lychnis coronaria, Cytisus hirsutus, Euphorbia -cyparissias, 

L. arnriqcloloides, Vi.ola aruensis, Cynanchum oinceto'xicum, Satureia in' 

ternrcdia, Ilieracium pauichii eic. ; pe alocuri se gds€sc mugchii Hypnum 

cupretsiiornte, lledw,igia ctlbicarts si lichertrrl Cladonia sllttatica- 

Aceste arborete att rtlt roi intportani in proteciia solului. In ttrma 

tdier,ilcldin irecut, o parte di,n ele s-au 9i tran,sformat i'n tr,rf drigtrri 

degradate,,cu predonrinarra carpini{ei. 

J5', STI]J\RUI- PI'F-OS CI] Ci\IIPINITA DIN SII-\TOSTEPA 

Acest tip de pzidure este propritt rtrai ales silvostepei si siepei dobiogene, 

rrnde este reprezentat prin arborete pttternic degradate, fdcind 

parte din categoria celor ce in Dobrogea se desemneazd ctt ntturele geleric 

Arboretele sint constituite din stejar pLrios 9i clrpirri{a ; cea din 

trrrnd atinge rnaxirnrrm 0,5. Arboretele actuale sint prolenite din ldstar ;i 

tinere; de aceea nu se produce incd diferentiere pe etaje, dar fdrd discrr{ie 

se \/a preciza nai lirziu. Disentiriat se nrai gdsesc : stejarLrl brum5riu, 

goru'nul, ulmul (Ulmus ambigua), jlrgastrrll, arlaml iitirdsc, pdrul 

pdduret comun 9i cel argintiu, teiul a'rgintirr, In unele cazuri devin abundenfi 

rri-sini-r1 turcesc 9i mojdreanul, care pot determina Iaciesuri aparte. 

Consistenta arboretelor actuale degradate este de 0,5-0,7. Irorrnele 

arborilor, prorrenrfi din ldstar, sint deleciuoase. -{supra productivitalii ntt 

se poate lrage vreo concluzie. 

In subarboret piducelul (Crataegus tnonogyna) este nelipsit gi, de 

obicei, abrrndent. ln unele cazttri apare rnrtltd scurnpie ; datd fiind iurportantir 

ei industriald, se poate socoti cd in asemette a cazttri aveut de-ir 

face clr 1ln iacies aparte. Alte specii nr,ai lrecvente sint porumbarul, 

cornul gi lemnul ciinesc, ceva rnai rare salba m'oale, salba riioasd, mdcesrrl 

(.Qo.sa canin,a), nigdalul pitic, sptnul cerbului, dirmoxul; in mod 

exceplional pot apdrea alunul, pa{achina de stincd, pd1iurul, socul coflrlln. 

Dintre plantele agd!Stoare pe alocuri este abundent curpenul de 

padure 

In pdtr-rra vie sint lrecvente atit rrnele elenente ioresiiere, proprii 

stejdretelor, cit gi o serie de plante stepice. Ea este puternic dezvoltatzi 

9i constitrritd mai ales din Anclropogon ischaentum, Polygonatum lati.foli.urn, 

Acionis uennlis, Reseda lutea, Roso gctllica, Dictamnus aLbus, Vto!a 

hi.rtn, Cynanchurtt uincetoxictttn, Arletnisia austriaca, Xerantltemunt at'tttuuttt, 

etc. 

* 

l)rin degraddri antropogene aselnenea arbt'irete se transfornra in tLriirisuri 

de carpir-ritd, atit de caracteristice canaralelor dtn silvostepi ,si 

stepa dobrogeand. In aceste tuldri;un, steianrl pLrlos ;i brLrrndriu riurin 

cel rnult diseminafi. \iginLrl turcesc gi nroidreanul sint uneori abundenii; 

de asenrenea, se ininul{esc arbustii, printre care predotnind, de obicei, 

padrrcelLrl gi cornul ; pe lingA celetalte specii, ardtate mai sus, apar irr 

phrs ulmul de pltttd, dracila, iasornia, in nrod excep{iona1 salcirrrrrl galbem 

((;aragana frutex) ,si singerrtl. Dinitre plan'tele agi{dtoare, r-ite salbatici 

1i Peri.pLoca groeca. In pdtura r,'ie se inmul{esc planiele de stepi, 

alit ca nllrrer de specri, cit si ca rnrmdr de indir-rzi. 

STEJAR PUFOS PUR DIN ZON.A FORESTIERA 

BIBLIOGRAFIE. Descris firi numire 

Acest tip de pddure a {ost sentnalat irr dealurile BuziLrlui si jn Pienrontrrl 

RintniculLri, apoi in centrLrl Ardealrrlui. Pesic tot este rar, avind 

trn pronrrn{at caracter relictic. 

Arboretele cercetate au fosi jdentjiicate in regirrrrea deluroaszi, 1a 

altitrrdini de 400-700 rn, pe expozi{ii su'dice, estic,e ;i nord-estice, crr 

partle repezi sarr loarie repezi. Solurile sint scheleie, crr pieirig Si bolovattr 

la sttprala{i, sarr solLrrj neerroluate monoorjzonte, nedecarbonatzrte, 

9io

tscate gi supuse eroziunii. Substraturile sint constituite din calcar sau 

grcsie calcaroasd. 

Arboretele sint constituiie din stejar pulos ; spre deosebire de tipurile 

asemdndtoare din silvostep5, aici Quercus uirgiliana poate Ii irecvent, 

citeodatd chiar predo,mina,nt fa!5 de Q. pubescens. Dise,mrinat se rnai gIsesc, 

goruruul, girni{a, carpenul, teiul p,ucios, mdrul gi pdrul piduret, 

sorbrrl de cimp, ciregul. S-a senrnalat un facies cri girni{d. 

Consisten{a a,rboretelor actuale este de 0,6-0,7; desigur ea se datoregte 

degraddrii antropoge,ne. Cregterea este sub mediocrd, productiviiatea 

inlerioari. Totugi, unele exermplare de Quercus oirgiliana pot atinge 

pind Ia I m diametru de bazd 9i B-10 m indl{ime. Fo,rma arborilor lasI 

mult de dorit ; trunchiurile sint conice, deseori strimbe gi noduroase, iar 

coronamenteie exagerat de dezvoltate. Se poate obline cel rnLrlt material 

de construclii rLrrale. 

Qegenerarea naturald din sziminld nu se observ5. 

Subarboretul este constituit mai ales din scumpie, pa{achini de 

stincd, dracild, nrojdrean ; in alte cazuri predornind ulmul de plutd, pdducelul 

(Crataegus monoggna), rnirul pidure{ (ItIalus siksestris, M. 

pumila), porumbarul, ciregul (arbustiv), migdalul pitic, salba riioasi, 

singerul, lemnul ciinesc. In Ardeal, elementele sudice lipsesc, cu excepfia 

patachiner do stincd. 

Pdtura vie este destul de abundentd, constituitd din Poa angustifotia, 

Agropyron glauc'um, Koeleria cristata, Iris hungarica, Polygonatum offi' 

cinale, Thalictrum minus, Rosa gallica, Coronilla aaria,.Cgtisus auslriacus, 

C. leucotrichus, C. n[gricins, Astragalus glycgphgllos, A. mon' 

spessulanus, Sedum moximum, Viola hirta, Peucedanum ceroaria, Bupleu' 

rum falcatum, Melamp!/rufti nenTorasLtm, Veronica orclddea, Teucrium 

chantaedrys, Satureia aulgaris, Saloia nutans, Cgnanchum r.tincetoxicum, 

Galium cruciatum, Aster amellus, Inula ensifol[a etc. 

Arborete de acest tip indeplinesc un ro1 insemnat de proteclie a 

solului. 

D. DESCRIEREA TIPURIT,OR DE AIYIESTEC INTRE S'TEJARII XEROFITI 

BIBLIOCRAFIE. 

/52. AMESTEC DE STEJAR BRUMARIU SI STEJAR PUFOS 

(122\ 

Durnbrdvile d,e antes.iepd noud (girneal5) (133) 

Stejbrete de stejar brumdriu 9i stejar pLrfos (30) 

Stejiiret amestecat Ce stejar bruntiiriu si stejar pttfos (l7l) 

Stejar brumdriu cu stejar pulos (172) 

?;:li:,:;,i,";::;:,':;,,i:";:;;,,;i,,,i; ' 

siil:;',1ii,:1f "'J'u,ii!,!!'Jii{rl,#',?10,, 

Acest tip de p2idtrre se intilnegte in siivostepa din sudrrl {5rii, trnde 

cele doud specii de stejar vin in contact. De multe ori, el reprezinti 

chiar pe teren lisii de trecere intre a,rboretele pr-rre iormate de fiecare din 

ele. De asemenea a fost semnalat in Dobrogea de nord (2. PrzerneI,chi, 

in litt.). 

280

Arboretele de acest tip se localizeazd pe cirnpii rnai rnLtlt ori ntai 

pufin plane, mai rar pe coaste line si inrsorite, cu soluri de tipul cernoziornuliri 

degrad'at, in general mai slab levig'ate, m'ai compacte Si mai 

uscate decit in arboretele pure de stejar brumdriu. In Olienia se gdsesc 

in regiunea ocupatd in mare parte de stejar p,t-tios pur, anume acolo unoe 

peste loessul mai compact s-a depus ceva nisip adtts de vint din apropierea 

Jiului, unde se intind dttnele nisipoase pe mare suprafafd. In Dobrogea 

s-au semnalat gi pe soluri prr{in profunde cLr substrate de calcar. 

Arboretele sir-ri constittrite din stejar brumd,riu gi stefar puios, anlestecaii 

in diferite proporlii, liecare putind fi local predominant. Diseminat 

se mai pot gdsi steiarul peduncr-rlat, cerul, girnila, ulmul (Ulmus antbigua, 

mai rar U. procero gi U. faliacea), pdrtl ,si mirttl pddttre!; in 

Dobrogea au mai fost semnalaii jugastrul, teiLrl argintiu, pirr-rl argintirt. 

sorbul de cimp gi mai rar - cdrpinifa, r,isinul ittrcesc,si moidreanul. In 

arbcrretele tinere ariarul tltdrdsc poaie airtnge chiar abundent. 

Actualmente arboretele sint puternic degradate, provenite din ldstar, 

cu corrsistenta numai de 0,5-0,7 si fo'rme defectuoase. Astrpra proclttctivitalii 

norr.nale nu se pot face aprecieri astAzi; dar trebuie presupus ci 

este c.eva mai mici decit in stejiretele pure de steiar brumiriir. 

Regenerarea naturalS din sdmintd ilu se obsen'd. 

Subarboretul este, de obicei, abundent gi constitLiit nrai ales ditr p5ducel 

(Cralaegus monogyna) gi spinr-rl cerbului, ceva mai putin ulm de 

plutd, porr-tmbar, corcodug, cireg pitic. rnigdal piiic, miceg (Rosa canina), 

salbd moale, lenrn ciine'sc etc. ; a fost semnalatd 9i scumpia, care in 

I)obrogea devine chiar abundentS. In mod excepfional se nrai intilnesc 

salba riioa,sd, cornul, singerul. dirmoxul si scrul com,un. 

Pdtura vio este constituitS, in general, din plante de locuri deschise, 

din catza degradlrii a,rboretelor. Mai frecvente sint : Andropogon ischaeffutm, 

Festuca oalesiaca, Hierochlot) odorata, Koeleria gracilis, Stipa 

capillata, Ir[s gram[nea, Adonis uernalis, Phlomis pungens. Aster li.nosgri.s, 

Artemisia austriaca elc. 

Sint informafii cI in Dobrogea amestecurile,de steiar brumdriu gi pulo's 

trec -si i,n zon'a ioresiier5, pe soluri brune-rogcate. Ele ar treb,ui sd iie consi'derate 

ca tip aparle, dar pentru caratterizarea lui completl lipsesc deocarndatd 

da,tele. In arborete, pe lingd cele doud specii de steiar, se senrnaleazd, 

disenrinali: carpini{a, uhnul, iugastnrl, ar!arLtl titdrdsc, teitrl 

argintiu gi prrcios, rndnrl pidurei, pinrl comun 9i argintiu, viginr.rl tnrcesc, 

mojdreanul, mai rar paltinul de cimp. Se observd inceptttttri de eliminare 

a steiarilor prir-r speciile de anrestec. lrt subarboret se gdsesc : 

scunrpia, pidLrcelul (Crataegus rnonogyna), porLtmbarul, salba moale, 

salba riioasd, cornul, singerul, lenrnul ciirresc, nrai rar aiunul, dracila si 

socr-rl corrrun. Arboretele se gasesc pe platorlri ,sj gs2sie cu e]:pozi{ii diferite, 

cu pante uneori destul de pronurtfate; sohrrile sirrt brLrne-rogcate pe 

substrai de loess sarr calcnr (2. Przeltetchi, in 1itt.).

l')ste probabil ca in tipLrl de mai sus trebuie sd lie incluse multe 

clrntre rrteselicuriLe d,obrogene. Deosebirile nrai importante par a fi antro- 

Ir()gene ; tttepelicul reprezrnti, de iapt, ultimtrl stadiu de degradare a pa. 

dLrnj aurestecate de stejar brumdriu si putos (satr de stejar pulos cu carpit'tila7, 

dar sint gi unele deosebiri nalurale, mai ales in ceea ce privegte 

corrditiile ecologice. 

lleselicurile se gisesc pe platoLrri gi r.ersan{i insori{i, cu panta de 

obtcei littd ; solurile sint cernozionmrjle carbonatate, foarte sLtperficiale, 

rtscate. pe sLrbstrat de calcar. 

Arbb'retele, puternic rdrite, sint compuse djn siejar brurnilrirr 9i pufos 

; arborii sint scunzi, crlcdno,gi, cu fo'rme deiectuoase. In a,mestec se 

gdsesc irlrrrirl, jugastrLrl, artarul tithtAsc, viginrrl turcesc, pdrul comun 

;r argrrtirr, mdrul pidr-rref, sorbul de cimp, mojdreanul, in urod exceptrcnal, 

gcrunul si girnifa ; pe soh.rri rnai pietroase apare carpinifa, de 

eisenrene:r viginrrl tLrrcesc 9i rnojdreanul devin rnai abLrnden{i. Regdnerarcii 

pnn sdrnirr!5 este foarte grea. S-a observat cd steiantl pufos ar avea 

iacult:itea de a drajona irr astlel de condifii grele, dar acest lucru trebuie 

cercetat nai amdnun{it. 

Srtba,rboretul este forrrrat din ; pEdircel (Crataegus monogyna), porurrbar, 

cires pitic, migdal pitic, urdceF (Rosa carina), scurnpie, spinrrl 

cerbrtlrri, salbd rnoale, salbd riioasS, corn, lemn ciirresc gi dirntox. 

Irittrra vie, pr"tternic dezvoitatS, este constrir-ritd mai mrrlt din specir 

de locLrri deschise, ca: Stt'pa capillata, Chrysopogon gryl/us, Artdropogon 

tschaen'nrm, Asparagus oerticillotus, Adonis uernalis, Paea'nia peregrirrc, 

Pulsatillct rnonlana, Glucium corniculatum, Lepidium perfoliatunt, Qapistt'um. 

pererurc, Hestrteris tri.stis, peseda lutea, Rosa gallico, Eup,horbia glarei)so, 

Aitdrosace maxima, Statice bess'eriana, ConuolztuLu.s cantabricus, 

Aittga lsxntanni, Alarrubium praecox, Stachys ongustifolia, S. arenarroefornti-:, 

'J-eucrium 

poLiutri, Phlonis putlgetls, P.-tuherostt, Cenla'urea 

dtffLrsct. C. arientolis, Crupilta uulgaris, Iiula germanico, .lurirrca arachnoicles, 

Lirtosyris uillosus, Lltrysanthentum millefoliatunt eIc. 

N.B Descrierea dupi, P. Enculescu (al) gi Z. Przemelchi (lBB,5i in litt.). 

E. DESCRIEREA TIPURILOR DE AMESTEC iNTRE STEJARII ]T,IEZOFITI. 

SEMIXEROFITI $I XEROFITI 

/53. ,$IESTEC DII STEJAR PEDUNCULAT $I BRUMARIU CU CER SI GIRNI]"4 

BIBLIOGRAFIE.:\mcstec de cer cu stejar brumiri,u i,n depresiun,i (134) 

. !,ste- g1 tip de pidure relativ rar intilnit gi pLriin stLrdiat pind acunr 

(citaiia bibliogralicd se referd la un aspect particular). tll se'intilneste 

irt cinrpi:r .Nlunteniej, in zona lorestierd, ca apari{ii insulare cu suprafete 

mici, printre cerete, cereto-girni{ete gi stejdrete pure ; aceste aparilii au 

un caracter reLctic, reprezentind rimdsifele veihii sih.osiepe,'cotropite 

dc curinri prin pidure. 

Arboretele de acest tip apar in terenrrri de cimpie inaltd sau in usoare 

depresirrni din. aceastd cimpie. Solul este intermediar intre cernoziom 

degradzrt sr' bnrn-ro;cat de pidure sarr chiar brun-ro;cat ; de obic_ei podzolirea 

de hidrogenezl este er.ide,ntd, dar Iird sd ajungd 1a prea rnare 

282

irr.lensitate. Par sd existe anutnite deosebiri de textttrd, ntergind de la 

lrrto-nisipoasi la lLrto-argiloesd ; ele ar prrtea determina diteren{a de productivitate, 

care insd nir se pot sezis,a in arboreitele actual,e degradate. 

Substratul este loess. 

l\rbcreteie sint constituite in nlod obi'snuit dintr-un amestec de steiar 

brrrrnirjrr. steiar pedtrnculat $i cer, in proportii variabile; ttneori pre- 

"domina 

prim'ii Odi cu participar6a aproxinialiv egali, iar cerrrl are abia 

0,2 ; in alte cazuri, toaie sp-eciile participl aproximativ 1a iel ; in iine, 

cerrrl poiite deveni p,redominant, pina la 0,5-0,6, iar celelalte doud.specii 

sA rdrnind crr proporfii ap,roxrnrativ egale. Poate apdrea ;i girnila, $rt.-ry 

trece cie 0,2. Aproape toideaura sint destrrl de 4bun'd9'qij .afiarul..Idi6' 

risc si jLrgastrLil, care iormeaza un etaj dorninat. Ulmrrl (Ulmus foliacea, 

u. ambigua) poate gi el in unele cazuri sd ajungd la p.articipare rnai 

actir,'d, pina'la'0,2-0,9, dar in ntod obigntrit este numai diseminat' Frasinul 

esic gi el de obicei diseminat, dar pe alocLtri in depresiuni se ridici 

la propor'fii de iacies. Astiel se pot pieciza lrnnAtoarele {ac-iesttri ctt : 

-- far. 

-- cer 9i rrlm; 

- cer si irasin; 

- cer 9i girntfi. 

Diseminat se mai intilnesc : carpenul, te,iul (7" tornentosa, 1nai rar 

T. corclata 9i T. platyphyllos), pdrul 9i rirdrul pldure!. 

Arboretele actuale sint degradate, ctt conststen{i sc6,zttl5, sttb cea 

nornrald" Cre;terea pare destul de activl ; productivitatea naturald este, 

probabil, cel pulin mijlocie, dar in arboretele actuale ea este scdzutd din 

iauza degraddrii. Ar i:xista rrneie indicii gi asrrpra Ltnor varia{ii naturale 

cle prodtrctivttate, in lunclie de sol, dar cercetari precise flt1 s-atl idcLlt; 

eventrral, in viitor s-ar pLriea pune chestiitnea scittddrii tiprrlrri irr dorri. 

Regerterarea ltaturale prin sdrnin{d se obseryi pe alocuri. In- speciaJ, 

cerul flLrctilicd desttrl de abundent ; sernin{iguriie de cer sint destul de 

irecr-ente. Se rnai instz.leazd, ulmul, jugastrul, arfarul tdtdrdsc ;i frasinrrl' 

Astiel, evolufia arboretelor pare si meargi spre ;teao-cere't- 

Subarboietul este. cle obicei, atrundent, tormat d,in : pdd,ucel (Cratae' 

gus monogyna., C. pentaggna), porr-irnbar, spinul cerirtrlui, salbi moale, 

laiba riicasa. singer, lenin cijneic. nai rar alun, ulm de plttii, mdcep 

(Rosa carirta), nrir pddttre{ si clocoti's. 

Pdtrrra r.re este destul de bogatd, foruratd din Rrachypodiurtt siluati' 

t:um, Dactylis glomerata, Brontus sterilis, Poa pralensi,s, Alelica urtifloro, 

Pctlygonalitm tatiTolium, Arunt nmculntu,n, Polygonunt 

.conoolaulus, 

Fica- 

,ra-ia,ru,rcu!oides, Geunt urbctnum, Euphorbia anrygdttloides, Viola lirto, 

\,/. oclorata, Peuceclo,nuin alsaticum, Lithospermwn pLtrpureo-caeruleun'1, Lysimctchia 

nuntmula.ria, \,'a|eriano oificinalis, Cynanchunt irtcetoxicttrn, Ga' 

Iium crw:ia,tum, Physal.is olkekengi. 

N.B. Descrierea, in mare parte, duni A. Clonaru (in 

* 

Ilai trebrrie sI Iie ntenfionat pe sctirt tttl atnestec apropiat de precedentul, 

anume compus din gorr"rn, siejar brttmlritr $i girni{Zr. Ill a iost semnalat 

nrrmai in sili'ostepa de pe dealrrrile Buzdtlui, rrnde stejarrrl brumd-

iu aju,nge in contact cu gomnul ; drar nu poate fi prea rdspindit, deoarece 

girnila reprezintd o raritate in regiunea 

-respectivd. Asttel nu se poate 

afirma ci ar fi inrdreptitit si co,nstituie un tip aparte. 

Arboretul cerceta,t se afli la altitudine de 370 m, pe expozi{ie estici 

gi pantd repede (pddtrrea Virful .\Iare, cotnu,na Blejani). 

La cele trei specii principale se mai adar_rgd multl carpinifd, apoi 

ceva 

.jugastru_ 

gi mojdrean. In sLrbarboret - piducel (crataegus monc'gyna), 

porumbar si salba moale. 

N. B. Descrierea dupfl A. Rhdulescu (com. verbald). 

F. DESCRIEREA flPURIto* 

,T*13.;lff 

15J. A,MESI'I]C NORMAL Dtr STEJAR 

rNrRE srErARrr MEzoFrTr 

PEDI]NCULAT SI STEJAIT BRLIMARIIJ 

B I B L I O G R A F 18. Amestec de stejar peduncul,a,t cu s,tejar brumi,rri'u pe pl,afouri (134) 

Stejdret antestecat de stejar brurndriu 9i pedunculat (120) 

.Acest lip de pddure este caracteristic silvostepei din sudul &toldovei gi 

nord-estui,&!-rnteniei (rn'ai ales in,tre Rimnicul Saiat 9i Adjud). La sud de 

Ialornr{a lipsegte in silvostepd, dar se intilnegte insular in partea externi 

a zonel forestiere, pe suprafele mici ; aici a,re un caracter r:elictic. 

Arboretele de acest tip se gisesc in silvostepd, mai ales pe cimpia 

inclinatd a Piemontului Rimnicului, dar gi in cimpi a propriu-zisd. solurile 

sint cernoziomuri degradate, adinci, inci bogate in humus, cu textura 

lu,toasd. Substraturile sint reprezentate prin loess, m,ar,ne sam aluviuni. In 

lunca veche a Siretului acest tip a fost gdsit gi pe aluviuni cu primele 

inceputun de solificare. In general, apa lreatici se grsegte la micd adincime 

- (4) 7-8 m. 

.Menlionarrr ca pe alocr-rri in Piemoniul Rimnioului, solul prea grsu 

produce disparifia completi a stejarului bru,mirju din amestec, rdminind 

arborete plrre de ste jar pedunculat (tipul sleidret norrndl de sf/oostepd). 

Arboretele s-int compuse dintr-un amestec de stejar brumarju gi pedunculat, 

in propor{ii variate. Se adar"rgi in plus ulmui (Ulmus ambigua, fL. 

foliacea, mai rar {J. procera), jugastrul, arlarul tl,tdrisc .si pdrul paduret. 

De obicei, aceste specii sint numai diseminate; destul de des- lipsesc 

crt totul. Au lost insd semnalate 9i cazuri cind ele aiung Ia proporfie de 

facies. Deci, pe lingd faciesul pur, au mai iost identilica% : 

- facies cu rrlm ; 

-- Iacies crr ulm, .iugastrLr si ar{ar. 

Lr cazul din urmd, arboretele nai in virstd se e'tajeazl ; jugastrurl, arlarul 

_si in bund parte ulmul rdmin in al doilea etaj. 

cottsistenfa arboretelor actuale este 0,7-0,9 ; ea este evident scrzLrti 

1n Lrrnra degradarii prin onr. cregterea gi productivitatea par a li mijlocii 

pe'trtru stejarul pedunculat, une'ori chiar i'nie,rioare ; d,ar aiest lucru s6 datoregte 

9i el, cel pLrlin in parte, degraddrii antropogene. In ceea ce prive9te 

steiarttl brtttrtziritt, se in{elege cd el i.-si glsegte aici cel pulin conrtilii 

egale crr cele uuri bune sialirrni de sih.ostepr, trnde apare p.ri. Deci, ar'Ii 

cazul ca productivitatea normali sd iie socotitd cea superioard. Acesta 

este un-.caz Iipic al inconvenientelor stabilirii claselor de prodLrctir,itate 

pe speclt. 

2E4

Forma arborilor uneori este destul de bund, cu tulpini drepie Fi bine 

eiagate ; acesta trebuie sd f ie aspectul norural. 1n rna.foritatea cazurilor, 

insd, tnlpinile proveniie din lastar au fornie nesatistiichioare. 

Ile'generarea naturald a stejarilor din sdmin{d nu se observd. Ulnrul, 

jugastnrl gi arfarul se instaleaza destul de ugor. 

Subarboretul este destul de abundent, lormat din pdducel (Crataegus 

nrcnogyna), rndceg (l?osa canina), porumbar, spinul cerbului, salbi moale, 

salbd riioa.s5, singer, lemn ciinesc, mai rar alun, ulrn de phrtd, corn, soc 

comun si cdlin. 

Dintre plantele rg5{aioare se gdsegte curpenul de pIdLrre. 

Patura vte este cons,titr"ntl din rnLrlte elemente de pddure, chiar dinire 

cele proprir gleaurilor ; pe de altzi parte, in arboretele rdriie navdlesc 

plantele de stepd. Astfel se gdsesc: Poa pratensis, Polygonatum latifolium, 

Clentatis recta, Rubus ca:esius, Fragaria uiridis, Geunt urbarutm, Genista 

tinctorta, Heracleum sphottdylium, Va:leriana offici.nalis, So,lanum dulcamara, 

Lapsana ccmrnunis, n-iai rar Scilla bilolia, Tulipa siluestris, Arum 

rttactt!atum, Stellaria graminea, Visca:ria sulgaris, h/lercurialis 1rerennis, 

Glechoma hirsula., La,mium galeobdolort, Doro'nicum lutngaricurn, Serralula 

tinctoria eIc.; pe de altd parte, Andropogut isclnernum, Potentillo 

argentea, Artemisia austriaca, chiar Stipa capillata .si Statice latifolia- 

Irr sudul Munteniei, amestecul de stejar brumdritr gi pedunculat se 

retrage din silvostepa in zona forestierd, unde se gisegte pe suprafele 

mici, printre arborete de glearr. Solul es'te cel bru'n-rogcat sau in,termediar 

intre brun-rogcat si cernoziorn degrada,t ; uneori se observd o podzolire 

destLtl de avansati. Aceste arborete sint de natura evident relicticd, reprezentind 

rdmdgi{ele unei silvostepe vechi, de curind, cotropitd prin pddure. 

Crr toatd deose,birea de condifii stalionale, nu este cazul ca aceste din 

urmi situafii sd dLrcl la diferenfierea unui alt tip, liinrdcd anb,oretul nu se 

deose,begte sensibil prin caractere silviculturale importante .si ocuph suprafe{e 

mici. 

/55. STEJARET AMESTECAT DE HASMAC 

bl BLiOG RAI'I E. Descris idrb numire stiintilicd (46) 

Acest tip de piidure este caracteristic pentru Delta Dundrii gi se g5segte 

destul de trecvent in pddurea Letea. El ocupd terenuri cu apd freaticd 

la adincime destLrl de micd. Solurile destul de bogate in hrrmus sint 

forrnate pe nisipuri. 

Arboretele sint compuse din stejar pedunculat gi stejar brumlriu ; 

disenrinai se gdsesc plopLrl alb, plopul tremurdtor, lrasinul oomun, frasinul 

puios, mdrul gi pdrul pddure{. 

Consistenia este de 0,7-0,6. Prodr-rctivitatea este inferioari. Formele 

arborilor sint, in general, nesatisfdcitoare, cu tulpini strimbe gi sinuoase; 

coroanele sint exagerat dezvoltate, oLr crengi groase. 

Regenerarea stejarr-rlui este destul de dificild, rnai ales din cauza subarboretr-rlui 

des. Puie{ir de stejar se instaleazd, dar pier curind ;i numai 

in locuri mat bine luminate dureazd. rrn timp rnai indelungat. 

Subarbcretlrl forneazi rrn desig aproape corrtjnurr. Se courptrte din: 

pSducel (Crataegus monogljno), singer, lomn ciinesc, cdlin ; pe nrarginile 

arboretelor se gdsesc porumbarul, spinul cerbului gi dracila.

Dintre plantele agifdtoare se gdsesc: curpenul de pddure, vila s5lbaticd 

si Periploca graeca (aceasta din urmd mai rar decit in alte tipuri). 

Pdtura erbacee se compune din pu{ine pilcr-rri de Conuallaria majalis, 

l?ubus caesius si Galiunt rubioides. localizate in ochiurile lSsate de subarboret. 

Actlralnrente, arboretele de acest tip se alld sub un regirn de protec{ie, 

ca rnonument al naturii (intreaga pddure Letea). 

N.B. Descrierea dupE V. Leandru (in litt.). 

156. RARI$TE DI] STEJAR PEDUNCULAT SI B,RUM,ARIU DIN FIASM,\CE MICi 

IJ I b LI O G R AI-'l E. Descris l5rii numire gtiin{ilica (41 

) (46) 

- Acest tip de pddure este frecvent intilnit in pldurea Letea. El ixLrpi 

depre^siuni . de dimensiuni mjci inconjunate de nisipuri neirnpddurite. 

SolLtrile sint tormate pe nisipuri, bogate in humus, cu apa ireatici 

la rrricd adincinre, dar tdrA sa ajungd lisuprafa{d. 

Arboretele sint compr-rse din stejar pedunculat si sie jar brurndriu ; 

disemrnat se gdsesc : plopul alb, plopul fremurdtor, plopui cerrugiu, irasinul 

comun, frasinul puios, ntdrul si- pdrul pddure(. 

- 

. .consiste,n{a arbone'telor este red'usd-; ele au aspectul Lrnor rangti. prodtrctivitatea 

este excepfional de micd. Arbo,rii au iormre nesatisfdcdioare, c1 

trunchiuri strimbe -si 

-sinuoase gi cu crengi groase, pornind aproape de la 

sLrprafa!a solului. 

Ilegenerarea tuturor speciilor are loc, in general, pe scard relusi, 

ruai ales datoritd puternicii dezvoltdri a suba*rboretLrlui, care umbreste 

prea puternic so,lrrl. Pe lingi speciile arztate mai sus apar in unele iocuri 

si puiefii de anin negrLr. 

Subarboreiul reprezintd un desig continuu lormat din pddLrcel (crataegus 

monoggna), spinul cerbului, cru.in, singer, le,mr-r ciinesc 9i cilin; 

pe 

.marginile arboretelor se gdsesc desisuri de porumbar, spinul'cerbului 

si dracila. 

. .. 

Dintre plantele agdlatoare se remarcd curpenul de p,ddure, vila silbalicd 

gi mai rar Periploca graeca. 

Pdtura elbacee se compune din pilcr-rri de Brachypodium silualicum, 

calamagrostis epigeios, conaallaria'rnaialis, Rubus iaesius, ctrnanchum 

ainceiaxicum, Gallum aparine, G. rubioides etc. 

N.B. Descrierea, in mare parte, dupi V. Leandru (in litt.) 

1,7. A,UESTEC DE GORIJN SI STEJAR PUFOS 

BlBLIOGRAI-'lE. Stejar pulos cu gorun (30) 

La nord de Dunire, acesi tip pare a reprezenta o raritate. A lost sernnalat 

numai in sudul A{oldovei si in cotul carpa{ilo,r, acolo unde silvostepa 

se urcd pe dealuri gi astfei devine posibii amesiecul intre stejirul 

pr-rlos gi gorun. Chiar din aceste situa{ii datele sint pr-riine gi fragrnentare ; 

prin urmare, ne rnul{umim cu o descriere suma,ri. Este 'foarte probabil ca 

tipr-rl sd fie mai rdspindit in pddurile dirr nordr-rl Dobrogei (2ona fore*. 

tierd), dar nu poseddm 

date de acolo. 

286

Arb'creteie de acest tip se glsesc in partea inlerioard a dealrtriior, la 

altitudini de 25fl-350 tn, pe pante slabe sau rnoderate crt expozilii insorite 

saLr pe clrnlpene ingtrste. Solui este, de obicei, ttn cernoziom degradat, ugor 

expus uscdciunii, tormat pe nisipuri sau pe lut nisipos cu pietri;uri ; 

ttneori solul este prtternic erodat, lipsind conrplet stratul de ltttmus, ct-t 

pielri;rrl ln srrprafa{i. 

Arboretele sint cornpuse in majoriiaiea cazurilor din gorr-rn gi steiar 

pufos, in propor{ii aproximativ egale. In dealurile Buzdtrir-ri se arnesteci 

uneori gi carpiniia ; in arbo,retele trnere, provenite din ldstar (cttru sittt 

cele cercetate), ea se rnen{ine la acelasi nivel cu speciile de stejar, ajLrngind 

pina 1a 50!i,; rnai lirzitL, desigur, iretrr-rie si rdmini in etajtrl dorninat 

sarr srrbarboret. in alhe caztti, ntai rare, carpinifa n-a iost sentnalata: 

astlei sint arboretele cita,te in liieratirra din sttdul N\oldovei (30). 

Arboretele fdrd carpirrita au fost intilnite .'si in dealrrrile Bttzlttltri ttnde 

insd arr o altd particularitate - sttbarboret des de sctttnpie. Ast{el, se pot 

deosebi trei iaciesLrri : 

-- rlof'mlal (nrrmai stejar pufos gi gorLur); 

- cu carpini{I ; 

-_ clr scumnie. 

Datzl liind iaritatea tipulLri, alribuim acestor aspecte dilerite nrturai 

st'rrrrtiIica{ia de Iaciesuri. 

Ca specir de amestec diseminat se mai intilnesc jugasirLrl ,si pdrul 

padure{. 

Asupra alior caracteristici ale arboretelor studiate, prea tinere si provenite 

din ldstar, nu se poate spune nimic. 

Srrbarboretul, dr"rpb cum s-a arhlaI, poate ti compus din carpini{i sarr 

scurnpie, cu amestec neinsemnat de alte specii ; in alte cazuri predomini 

pddr,rcelrrl (Crataegus monoggna) gi mojdreanul ; se rnai gdsesc : ulmul 

de plr-rti, porumbarul, mdcegul (Rosa conina), pa{achina de stinci, dracil;r 

,si cornul. 

Dintre plantele agdfltoare s-ar-r curpentrl de pidure rmp3rdteasa 

(Brycnia alba). 

PA,lura vie este destul de bogatd, co,nstittritri mai mult din elementc 

xerolite, cltiar stepice: Andropogon ischaeftIutn, Adonts uernalis, Pulsatilla 

montana, I-ragarta uiridis, Cytisus austriacus, Eryngium carnpestre, 

Saloia nemot'osa, Teuc'rium charnaedrys, Origa:num uulgare, Sotlanum duLcamara, 

Artemisia austriaca, Xeranthemum annuum eIc. 

158. AMESTEC DE GORUN, STEJAR BRUMARIU SI STEJAR PTJFOS 

Acest tip este rar ; pini irr prezent el a iost semnala,t mai ales in 

partea esticd a podi;ului central moldovenesc, apoi pe dealurile Buzdulrri. 

In linii generale, rdspindirea lui coincide cu a precedentului. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 280-360 nr, pe platouri 

de cumplnd sau culmi insorite, slab inclina'te. Solurile sint cernoziomLlri 

levigate, luto-nisipoase, lutoase sau luto-argiloase, foarte proiunde. 

Sr-rbsiraturile sint reprezentate prin nisipuri calcaroase ;i marne 

nisipoase. 

.)*;

Arboretele sini constiturrte din gorun (Quercus pelraea, mai rar Q. 

poLycarpa pi Q. dalechampii), siejar brurniriu 9i stejar putos, insumind 

la un loc 0,8-0,9. In amestec se mai gdsesc ulmul (Ulmus foliacea), jugastnrl, 

ar!aml tdtdrdsc, teiul argintiu, ciresul, pirul padLrre{. In motl 

excep{ional stejarul puios poate sd lipseascd, riminind go,runul gi stejarnl 

brumiriu cu ceva arnestec de tei 9i cireg ; dala fiind rarita,tea acestei situa{ii, 

o corisiderdn numai ca un facies. 

Consistenta actr-rald esie de 0,7-0,8, dar uneori scade pind la 0,5. 

ProdLrcttvitatea se poate aprecia'ca inierioard (pentrr-r goruri;. 

Qegenerarea sp-eciilor de stejar nu se ob,se,rvd. Se gasesc puiefi rari de 

jrrgastrrr, ter gi irasin. 

SubarboretLrl este cortpus din plducel (Crataegus monogyrla, C. pen- 

tlglitn) 

.porumbar, spinul cerbulur, salbd riioasb, corn, raieori ;i mig- 

dalul pitic. 

Patitra vr'e este de obicei puternic dezvoltata gi alcatuitd din: Festuca 

pseudouina, Brachypodium siluaticum, Dactylis gLomerata, carex diuulsa, 

Asparagus tenuifo'lius, Antheric'tLm ramosttm, Geum urbanum, Fragaria 

oiridis, Astragalus glycyphyllos, Cglisus austriacus, Lithospermum 

purpureo-caeruleurn, Glechoma hirsuta, Linaria genistifotia, Lapsana commuris, 

Artemisia absinthium etc. 

N. B. Descrierea dupi. S. Purceleanu gi G. Ceuci (in litt.) 

G. DESCRIEREA TIPURILOR DE AMESTEC TNTRE STEJARII SEMIXEROFTTI 

sr xERoFrTl 

159. AMESTEC DE CER SI GTRNITA C{J STEJAR BRU,&IARIU 

u l b l.I OG R Ab I !a. Cereto-girni{et, p.p. (134) 

Amestec de cer cu stejar brumdriLr pe platouri (134) 

Amestec de cer cu stejar brumiriu in depresiuni (134) 

8ill,JTTn:J i;,: J' i?b, 

Quercettut't peduncutiflorae-Cerris (l3l) 

Quercetum cerris mixtum (122) 

Quercetum confertae mixtum "1, (1221 

Acest tip.de phdure se localizeazd, in generar, in silvostepa 'e,l olteniei, 

BLtrrrazului si Bardganului la sud de Iato-rniJa. pe alocurj poate ti 

intilnit, pe supraie{e mici, ;i in partea externd a zonei forestiere, unde 

reprezintd de,sigur o apari{ie relicticd. 

Arboretele de acest lip se gisesc jn ierenrrri plane sarr in rr-soare depresiurri, 

pe s.olrrri de trec-ere in-tre cernoziom degiadat ;i nrrn-rbscal ae 

pddure, nepodzolite sau cu podzolire de hidrogen"eza evjdentd, cu tlxtuia 

Iutoasi pind.la argilo-lutoas5, compacte si eipuse uscdciunii tetnporare, 

ln .aparrltile insrrlare din zona forestieri, sorlu{ esite bru,n-rosc,at tipic, nepodzolit. 

Sub,stratul este loess. 

Arboretele sint constitrrlte din cer, girnifd si stejar brurndriu, amestecati 

in propor{ii dilerite. Aspectul cel mai des intilnit este cu cerul pre. 

dorninani,. stejartrl _brumdriu ceva mai prr{in gi girnila in propor}ie' de 

aproximativ 10Y0. Sint, ins5, gi cazuri cu girnifd-n,umai disimiiratd; pe 

de alta parte, proporlia girni{ei poate sd creasci, ajr-rngind la amestecdri 

2EE

de trei specii in proporfie mai mult ori mai pu{in egale, 9i mai deparie 

- la arborete cu predominarea girnilei si cerul numai diseminat ; stejarul 

brumd'riu nu ajr-rnge predominant. Aceste aspecte reprezintd tac.iesuri 

Si anume: 

- facies cu cer 9i girni{i ; 

-- Iacie,s cu cer ; 

- lacies cu girni{i. 

Diseminat se mai gdsesc: stejarul pedunculat (pe alocuri in depresiuni, 

poate chiar inlocui stejarrrl brumdriu, dar pe srrprafe{e rnici), stejarul 

pufos, carpenul, ulmul (Ulmus ambigua, mai'rar U. fctliacea), jugastrul, 

ar{arLtl titarisc, pdrul si nrdrul pddure{, frasinul corrlun gi trasinr,rl 

puios. In arboretele trnere arlarul tdtdrdsc poate fi abundent, dar mai 

tirziu propor{ia lui scade sensibil. La virste ceva mai mari se produce o 

diferen'fiere pe etaje ; in etajul dorninat rdrrnirne arfarul, jtrgastrul, carpenu,l, 

o oarte' ' din ulm etc. 

Consisten!a naturali este de 0,8-0,9 ; arboretele actLrale sint in btrni 

parte degradate prir-r actiunea omului 9i rdrite. 

Cregterea este actir.d la cer gi girni{a, medio,crd 1a stejarLrl brumdriu ; 

de la o v'irstd, se obse,rvd evide,nt cunr steia,ru'l bnlmdri'rl rdmine in urrmd 

Acesta este caractenrl principal de difereniiere a acestui tip fa{I de urmhtorul, 

f iindcd proporlia speciilo'r in unerle cazuri poaie sd a jungd la 

fel. Deosebirea in cregtere este, binein{eles, rezultatul condi{iilor ecologice: 

in. tipul de ia!5, staiiunea este favorabild cerului gi girnilei, iar 

steiarul bnrmdriu cu greu reugegte sd se rnentind; in tipul uimdtor condi{iile 

sint aproximativ 1a lel de favorabile tuturor trei'specij, dar cenrl 

poate sd ajungd abunden,t datoritd puterii lui mare de expa'nsiune. 

. 

Asupra productivitlfii, in ansamblrr, nu s-au ,fdcurt misurdtori precise, 

iar aprecieri aproximative sint greu de fdcut, tocm ai datoritd diferen{elo,r 

in cre;tere a speciilor comp'one'nte ; probabil, prodLrctirritatea in ansamblu 

ar putea ii caliljcata ca mijlocie. Forma a,rborilor este bund, cu trunchir:ri 

drepte, cilindrice gi destul de bine elagate. Unele rezerve de girni{d ating 

dimensir-Lni monument,ale ca gi in girnifetele pure. 

Regenelarea cerului prin sdmin{a este foarte activi. a girnifei 9i steiarului 

brumdriu mai stab?i. ln general, evolu{ia se indreaptd spre eliminareer 

steiarului brun'rlritr; aceastA eliminare merge mai rapid acolo unde 

predomind cerul. Se mai observd instalarea tinere,turilor de uhn, jugasirrr 

gi arfa,r 

Subarboretul este destul de abundent, compus rnai ales din : pidrrcel 

(Lratoegus monogllna) 9i, in arboretele mai rare, ponlffbar ; se mai adarrgd 

mlce;ul (Rosa cantna), mhrul piduref, spinul cerbului, salba moale, 

salba riioasd, singerul, cornul, lemnul ciinesc, in mod exceplional - pa- 

!achina de stincd. 

PdtLrra vje este compusi din: Poa p,ratensis, Bronttts slerilis, Dactylis 

glomerata, Fastuca aalesiaca, F. pseudouina, Carex michelii, C. praecox, 

Asparagus tenuifolius, Poiygonatum latilolium, lragaria otridi,s, PcttentiLle 

orgentea, P. alba, Geum urbarutm, Dictarnnus albus, Violo hirta, 

H ypericunt. perforatum, LLtsimachia nummuloria, Lithosperm.um purpureoca,eruleum, 

Ajuga geneuensis, Galtum cruciatum, Arte'misia absinthiunt, 

A, a:ustrtaca etc. 

l9 - Tipuri dc piduri - c. 241

60. AlvlESTEc DE STEJAR BRUdvLARIU CU CER $I GIRNITA 

B I B L I O O RA F.IE. Stejiret amestmat cu preidorni'narea steja'rului brurni'riu (ro) 

Stejiret amesteaat cu pnedomi'narea stejarului brumi'riu pe cernoziom 

puternic degradat (12) 

QuercetinL peduncultflorae cerretosull (87) (122) 

Acest tip, care dupA o serle de caractere (nrai ales cotnpozltia specilici) 

se asearndnd mtrli crr precedentul, are aproxiniativ aceeasi rlspindire 

- siivostepa C)iteniei, Burnazr-rlui 9i a Bardganultri la sud de Ialorni!4, 

crr apari{ii insula,re in zona lorestierd apropiatd._ 

Arb6retele de acest tip se gdsesc pe terenuri plane sau in depresiuni 

nFoare. Solurile sint cernbziom*uri degradate sall fontte de trecere intre 

aiestea si solurile brune-ro;cate, de oblcei cL1 'o podzolire de hidrogenezd 

care merge cle la incipienti pind 1a desttrl de pronunfatii-; in aparilii insulare 

din "zona lorestieri, solul este brLtn-roqcat tipic. In toate cazllrile, 

solul este mai ugo,r gi mai pu{in compact decit in tipul _precedent, 

dar ceva 

ntai greu si mil cornpact decit in arbore'tele pure de stejar brurndritr. 

Srrbstratul este loess. 

Arboretele sint constituite din stejar brumdrirr, de obicei predominant, 

pe iingd care apare cerul Fi girni{a in pro,por{ii diie.rite ; citeodatd 

_pr9q9l; 

ii;r, tie a cerrrlrii, iie a einritei, scade prrternic, specia respectivA ramlnlnd 

aGLrinita- Pe de altn -partei, 

proportid cerulrri pbate sa Creascd mult, datorita 

puterii lr.ri mari 'de exfan-siune ; astiel, se ajunge la arboreite cu 

predomirrarea evidentd a ceruiui, care trebttie to'ttrgi sd fie clasate, dupd 

ielelalte caractere, in tipr-rl de la{a. Faciesttrile sint asertrinitoare cLt ale 

trprrlrri precedent: 

- ctl cer gi girni{i ; 

- ct1 cer (inditerent de propor{ie) ; 

- cu girni{d. 

Disemina{i se tnai pot intilni : steja'rul pedLrnculat, stejarul pulos' 

carpenul, ulmul (Uimus ambigua, U. foliacea), itgasrt'rul, arfaml tdtdrdsc, 

p2irirl gi mdrul padure!. Ar{arr-rl tdtdrdsc abundd uneori in arborete tinere, 

ilar rrai tirziu 'propor{ia lrri scade repede. l-a r,'irste mai inaintate, arboretul 

se dileren.tiazX in dor,rd etaje, cu jugastrLrl, arfarLrl gi in parte tthnul 

in cel dorninat. 

Con-sisten{a naturald, a arboretelor este de 0,8-0,9. Actrtalmerlte, insi, 

ele sint in rnajoritate degradate 9r rirrte puternic din c:trrza ac{iunii omu- 

Iui. Cregterea este Ioarte activA la toate trei specii; spre deosebire dc 

tiptrl precedent, stejarul brurndritr realizeazd aici cregteri ca in cele mai 

productir,e arborete pure. ProdLrctivrtatea este superioard. Iiorma arborjlor 

este fntrnoasd, cu trLrnchiuri drepte, cililrdrice ;i birre elagate. Se 

poate ob{ine material de valoare. 

Qegenerarea naIffale din sdmintd se observd nai ales la cer, ceva 

-rrai pu{irr 1a ste.iarul brurtdriu 9i uhn ; apar ici-colo ;i puielii de specii 

rrereprezentate in arboretul bdtrin - tei argintir"r si Irasin. 1n ge,rreral, 

'evolu{ier arboretelor merge spre mirirea rapidi a propor{rei de cer. ln 

rrnele cazuri, a'rboretele actrrale sint rezrrltatele er.iden,te dintr-o expansiune 

a cerului in arborete vechi de stejar bnrnirirr, pure salt aproape pure. 

Sr,tbarboretul e,ste iorrnat rnai ales drn pidtrcel (Crtttaegus tltorloguna, 

rareori C. pentagyna) ,si po,rrrrnbar; pe alocuri abundl u1mul de plLrtd; se 

290

mar gesesc mdcesul (l?osa canina), nrdrul padure{, salba rrioale, salba 

riioasi, spinul cerbului, singerul, cornul, lemntil clinesl, rnai rar sctrlupia, 

ci,regul prtic ,si nrigdalul pitic. 

Patura vie este destdl de bine dezvoltatd, compusi d\n: Brachypodlury 

siloaficum, Poa pratensis, Bromus commutaris, Festuca oalesiaca, 

Andropogon isclaemum, carex michetii, c. diuulsa, Adonis uernalis, paeortia.peregrina, 

Rubus caesius, Fragaria oiridis, Fttipenduta hexa,petato, potentilla 

alba, P. argenlea, Geum'-urbanum, vicia'cracca, vinca herb'ac'ea, 

Dictantnus albus, v'tctla. hirta, Lithospermum, purpureo-caeruleunt, Lgsintachia 

riummularia, Glec-hotna hirsuta, Aiuga geneoensis, satureja oitgaris, 

Valerianrt oifuc,inatis, VerortIca chantaedry"s. daliuttt cru.clatunit,'G. opZrirre'. 

Aftemtsia auslriaca, Chrysanthemun ta,nacetum eIc. 

767. 4\4ESTEC DE STEJAR BRI-]M;\RIU sI pr,rFOS cu crrR sr aitRNIl'1\ 

BIBLIoGRAFIE. Stejdret amestecat cu p,redom,inarea stejaruluri p,uros, p.p.(30) 

(r72) 

Ceret amestecat, p.p. (30) 

Cer cu siejar brumdriu gi prrios (l7l ) 

Girnifet amestecat (172) 

Quercetum pubescenlis-peclunculiflorae-Cerris (37) (i2) (l3l) 

Ace_st tip de.pi.dure este rar gr a lost puiin cercetat pirrd in prezer-it. 

bl,se.gasegte rtai ales in silvostepa Burnazului, ceva mai iar irr silvostepa 

Q]tenig! 9i intr-un singur loc din silvorstepa Eidrdganulrri (padurea Baba 

chira lingi Fundr-rlea;. A fost sernnalat si'in sudr-rl Dobrogei (z.plzemetchi, 

in litt.). 

Arbo're,tele de acest tip se gasesc pe cernoziorn prrte'rnic degradat sarr 

pe 

_ soluri de trecere intre cernoziorn degradat ,si biun-rogcat de pidure, 

Srrbstralrrl este loess, uneori crr calcar airoape de srrpralate. 

Arboretele sint constituite din stejar biunririLr, 'stejar puros, cer ;i 

girnita in proportii variate; primele dotrd specii se qdsesc'Lotdoauna in 

proportie destrrl de ridicatd (cel prriin 0,1), dih celelait'e dotrd nunrai Lrrr:r 

(fie cenrl, tie girnila1 este in proior{ie mai nrare, iar a doua rrrnine diseminatd. 

Predominant absolLrt (pinn h 0,7) poate fi steiarul brurndriu, 

stejarrrl pulos sau cerul ; girnita- nll s-a senjnilat ca pred'ominanth. Dar 

sini;i arbc-rrete, in care calc trei specii se aiuesteci in propor{ii aproxlrnatirr 

eqâle. 

Disem'inat se mai g{rses9 ulmul (Ulmus arnbigua, L'. foLiacea), jugastrrrl. 

rrtlrul tdtardsc, mirrrl si pirul pddrrrel, frasintrl : 'ar[.rrrrl 'pciati ti 

abundent in arborete -tinere, drr drspaie repede mai tirziu.'ln Dbbrogea 

se anreste'ci o serie de specii propni acestei provincii : cirpini{a, viginr-rl 

tLtrce-sc, pdrul argintiu, mojdrearrul. Dupd ame,siecul specirlor s-air deosebit 

trei hciesuri : 

- iacies cu cer; 

- iacies cu girni{i ; 

- tacies dobr,ogean (cu cer ,si specii termoiile de amestec). 

Asupra altor caracteristici silvicr-rlturale ale arboretelor nu 's-au ldcut 

cerceidri, in special datoriti strrii lor de puternicd degradare antropogend. 

Srrbarb'oretrrl esie destul de abr.rnde,nt, for,mat din plducel (Ciataegus 

tllonogllt1o, niai rar L'. pentagyna), porttmbar, salbi nroale, salbd riioasi, 

spinul cerbrrlrrr, torn, singer, lerntr ciinesc, nai rar rrlm de plLrtd, cires 

291

pitic, corcodug, mdr pid,ure!, rniceg (Rosa canina)' $tm-ox ; scumpia es!! 

abundentd pe alocuri in Dobroge a, dar la norrd de Du'nd're n'a rost semnalatd. 

Dintre plantele aga{itoarese gisegte curpenul de pddure, iar in Dobrogea 

-paturu 9i vi!a sdlbaticd. 

r,'ie este abundentd, compusd mai ales .din: Brac'hyyMiunt' si!rsa,ticj,um, 

Poa pratensis, Carex diailsa, Asparag.us u.erlicillatus, Fragaria 

uiridts,'Rubus caesius,' R. tomenlosus, Po'tentilla olba, Geum urbanun'", 

Rosa galiica, Dictamnus albus, viola hirta, Lithosqrermum purwreg-ca!-rutiui,'Lysirnachia 

nummularia, Aiuga geneue'nsis, Glechoma hirsuta, Mar' 

rubium"prorro,r, Galium cruciaium etc.; in arboretele ririte ndvilesc 

pLantele de tocuri deschise, mai ales Androp'ogon is'chaemum 9i Artemisitt 

'auslriaca 

crtcndatd Si Stipa capillaln. 

T6'. A,&IESTEC DE STEJAR PIiFOS CLI CER SI GIRNITA 

btBLIOGR,4FIE. Stejriret amestecat cu predominarea stejarrrlrrii pulos, p.p. (30) 

t;::,,i:;"ffi',:,,!;1,, ff),is (37) (b2) (1 3, ) 

Acest tip de padure este puiirr rdspirrdit q]..u 

lo:t 

sernnalat pirrl in 

prezent ' nr-'ai diri silvosiepa Bu'rnazului gi a Olteniei' 

Arbo,retele cercetate se gdsesc in terenuri pilane sau ugor i'nclinate,- ta 

coniact inire silvostepd 9i z6na fores'tier5, pe s6lul de cernoztrxn degradat, 

cu textura lutoasd pirle li argilo-lrrtoasi, compact, g.rEtt permeabil, uscat, de 

oticei cu poclzorlire netd de hidroge,ne'zd, dar u'neori nepodzotfit. Mai rar se 

i,ntilnegte pe soluri brune-rogcatd de pddure, dar de ase'mernea mai compacte, 

grele 9i uscate. 

Arbo,re,tele sint Io,rmate din siejar putos, la care se amestecd fie cerul 

.si girnila impreund, fie nlmar unj dln aceste doud specii ; in cazul diir 

u.nld, a'doua specie de amestec se gbse'gte disemjnatd. Pro'por{iile sint.variate 

; {iecare dln cele trei spccii poate si ajungd la predominarea absolutd, 

pind la 0,6-0,7 ; dar sint gi cazuri cind toate trei sau doud atr 

propoili" egald. Diseminat se mai gdsesc stejarul brumdriu, ulmul (Ulmus 

o*'ttgin1,'iugas,tr.ul, a(arul tdtdriic, plrul 9i mirul pidurel I in arboretele 

t]nefe "arfarul tdtdrdsc poate Ii aburndent, d3t _ 

p" proporlia lut 

.urrnd 

i.rau ."peae.'Dupi pafiicipirea ce,lor ire'i specii de stejari s-au deosebit 

trei iaciesuri : 

*- cu cer gi girni{d ; 

- cu cer; 

- cu girniid. 

Arbore,tele actuale sint in mare majoritate puternic degradate, clt 

consisten{d scdzrrtd pind la cel mult 0,6-0,7. Cregterea, ilsar p?rg.destul 

de activd la toate trei specii, mai ales la cer. Asupra productivitdfii' caliti{ii 

procluselo,r gi posibitlta!ilor de regenerare naturald prin siminftr ntt 

ru' pot da prectzdri. Se poate spune, fotusi, cd evo,lLr{ia arborelelor pare 

si meargd ipre rndrirea |roporliei cerului ; itt ceea ce prives'te facies.uL cu 

cer, sint"moiive sd credem ca in unele cazuti el p'rovine din invazia tecentd 

a cerului in arborete pure de stejar ptrlos din trecut' 

292

Subarboretul este alcdtLrit mai ales din : pdducel (Crataegus monogyna), 

spinul cerbului, salbd rnoale, mai pulin porurnbar, corcodug, miceq 

(Rosa canina), salbd riioasd, singer, corn, lemn ciinesc. 

lrr pdtura vie s-au semnalat : Dactylis glomerata, Calantogrostil .eptgeios, 

Poa angustifoLia, Muscari. cofttosutrl, Ornitho'gallum umbellatum, 

Rosa gatlica, Geum urbanum, Filiryndula hexapetaLa, Lathgrus aenetus, 

Cytisus hirsutus,l,ithospermun'L purpureo-caeruleum, Glechoma hirsuta,Ga' 

lium uernum, Chrysanthentunt co,rymbosum elc.

CAPITOLU L XVl 

GORUNETO-FAGETE, 

$LEAURI DE DEAL $l $LEAURI DE CIMPIE 

CU STEJARI MEZOFITI 

(formafiile XXIX pi XXX)t 

A. PRINCIPII GENERALE DE CLASIFICATIE A AMESTECURILOR DINTRE 

SPEC|| DE STEJARI $r ALTE FOTOASE 

Clasiiica{ia acestor atnestecuri se rezolvl intr-un tnod,, care, id linii 

generale, este asemdndtor cu principiile de clasiiicare a amestecurile"r dintre 

dilerite specii de stejari. Ca 9i dincolo, di{icultatea principald este reprezentatit 

prtn numdrul rtrare de specii, care pot participa in amestec 9i, 

irnplicit, prin nurndrrrl loarte mare de combina{ii posibile. Dar, aceastd 

dilicultate. pc'ate {i solu}ionatd prin adoptare,a unui sistem de clasiiicalie 

mai largi, IdrA a se da importan{d pre'a rllare aminuntelor mirunte. Clasifica{ia 

9i aici trebuie sd se bazeze, in prim,ul rind, p€ caracterele ecologice 

ale diferitelor specii de stejari, carc rewezinti ele'mentele principale 

ale acesto,r amestecu,ii. Dar, apar gi unele sittralii noi, ps,nfm care tre uie 

aplicate - solr-r!ii speciale. 

Cele nrai caiacteristice anrestecuri de acest gen sint ;leauTile, inle' 

lese in setts larg (incltrsiv gorune,to-gleauri, stejdreto-gleauri, cero-gleauri' 

gleao-cerete, gleao-p{opistrri etc.). Itr aceasti accep{ie genert'ci a terntenu- 

Iui, un .sieau ittsearrtnd o pddrrre amestecatd in care participl o specie din 

gcnul Qaercus (Lrneori si doul) 9i o serie de specii din alte genuri, dintre 

care cele rnai carilcteristice sint carpettul, ttlmtrl (de dilerite spmii), jugastrul, 

teirrl (de dilerrte specii) pi frasinul; se mai pot adduga 9i multe alte 

specii. De obicei, rrtt gleau reprezintd un amestec pestri{ de 3-4 specii 

iritr-o proporfie nrar nrare (de cel pu{in 0,1). Citeodatd numlrul speciilor 

dc arnester: se rnicgoreazl, in special din cauza interven{iei om,ului. Astiel 

se poate aiilrrge la atttestectrri din ttttmai dor-rd specii, de exemplu, stejar 

pedunculat ;i carpen (tei, .iLrgastru). Aceste amestecuri reprezintd, de fap't, 

nigte slorli de

chiar dacd proportia specier de stejar scade pdna la 0,1; condifia esen{iali, 

irmd, este ca a doua specie si f ie o specie de arne,stec caracteristicl 

,sleaului. 

Sint 9i cazuri cind a doua specie de arnestec este o specie priltcipalii, 

care lornteazd in nlod frecvent arborete pure (irr cazul nostiu numai iagul), 

sau o specie pionerd care, de asemenea, poate forrna, in rrnele'situa{ii, arborete 

pure mai mult ori mai pr"rfin durabile (in cazul nostru plopLri alb). 

In ase,menea caz-uri, participarea unei specir de stejar in profrcrlie de 

0,1-0,2 determ'ini numai un facies. 7n cazul cind specia de stejar partic.rpr 

cr-r o proporfie mai nrare, se plrne pro,trlerna credrii rrntri tip aparte 

de p,idrrre arnestecatd. Din combinaliile posibile numai arnesteiurile de 

gorun ;i lug au- to'st consideriate c,a tipuri aparte mai dr-lrabile, pentnr 

care s-a adrnis o formalie a goruneto-fdgetelor. 

Amestecurile de specii de stejari 9i specii pionere sint considerate ca 

slodii de lrecere si nu sint descrise aparte. De obicei, ele ocupd suprale,fe. 

mici si nu sint durabile; specia pionerd se elirnind jn curind. In" caztrl 

particular al pddurilor de luncd, astfel de amestecuri (in primul rind, 

stejdreto-plopigrrri) trebrrie.sd {ie privite ca sladii ittitiate ale sleaului C. 

iuncti (mai c,orect ale ;leaap'lo'pigului de luncd). 

In .iudecarea sitLraliilor de acest gen, nu trebuie sd se uite cd ulmrrl 

;i irasinrrl pot jr-rca atit rolul speciilor pionere, cit 9i rolul de specii de 

amestec drn gleauri. lncadrarea antestecurilor de stejar cu ulur sair frasirr 

irebLrie sI se rezolve linind seama de lsto,ricul arbore,tului respectiv. 

In ciasr{icafia gleaurilor au lost adrnise o se,rie de iornrafii, determinate 

mai ales de caracteml ecologic al speciilor de sieiar participante 

(ca la stejdrete aurestecate), dar in parte si prin alte considerente. Aceste 

iorma{ii sint: 

_- gleauri cu stejari mezofiii (pedr,rnculat gi gorun); in practica silvicd 

se admite, de obicei, separa{ia in pleattri de deal (cu gortrn) .si.s/ear-rri 

de cimpie (cu stejar pedrrncr-rlat) ;dar, de iapt, aceastd separatie nu este 

destul de precisd, deoarece la dealrrri existd si glearrri cu participairea ambelor 

specii ; o separa{je netd ar fi greu de fdcut _si este preferabil sa se 

considore to,ate aceste canri ca alcdtui,nd o singLrrd forma{ie; 

- gleauri de luncd, sepanate datoritd situa{iei lor ecologrce spec.iale : 

specia de stejar este, in majorrtatea caztrilor, stejarurl pe,dunculat, dar 

runeori particlpa gi stejarul brumirju ; acesta, insi, r'tu poate constitrri rrrt 

rnotiv pen'tru separarea altei lo,rrnafii, deoarece a:otipul de luncl al steiarului 

brumdriu este apropiat ecologic de ecotiprrl re'spectir,, al pedurrculatului 

: 

- gleatrri crr stejari mezofifi 9i semixeroiili sa,u pleao-cerete,'speciilt: 

de arncstec din alte genuri sint incd bine reprezentate gi abundente; 

- gleauri crr ste,jari semixeroii{i sau cero-,s/eauri; cerracteristicd este 

predominarea absohdd a cerului gi reducerea importan{ei speciilor de 

anrestec (carponul lipseste de obice,r); sinrt gi cazuri rare ci,nd a,par gi 

stejarii xerolifi (pufosul Si brurniriu'l); dar raritatea acestor cazuri ntt 

indrepti{egte separarea unei forma{ii aparte; 

- gleatrri crr stejari xeroiifi sau gleauri de siluostepci ; rareori apar 

;i alte specii de stejari pind la proporfie de lacies; 9i aceste sitrratii sirrt 

prea rare, peniru a puiea determina micar un tip aparte. 

295

ln stabilirea tipurilor de pldure din dilerite forrnalii de gleauri sint 

determinante, in general, speciile de stejar ; se line searta 9i de p'ropor{ia 

ior, deosebindu-se cazurile, cind specrile de stejar participa cLr tttai pu{iri 

de 0,5 (;leauri propriu-zise) gi cind a,u 0,5 sau'm'ai mul{(steidreto-pleauri, 

goruneto-pleauri elc.). Uneori se co,nsiderd determirlante de tipuri aparte 

-si alte specir, anume cind po't imprima tipr-rltri anutnite caractere aparte, 

in spe,cial in privin{a succesiunilor (fagLrl la dealuri, plopul alb in lunci). 

ln cadrul uniri tip de gleau, totdeauna apar ioarte mr-rlte faciesuri 

(datorite numdrului mare de specii gi lelului variat in care se combind). 

Faciesurile sint determinate de speciile de amestec. De obicei se considerd 

ca f acies normal acela care are amestecul cel mai complet ; iar alte iaciesuri 

sint determii-rate de lipsa uneia din spe,ciile de amestec importante. 

Astlel, laciesuL no,rmaL al gleaului de cirnpie este cu partrciparea carpenulLri, 

teiului si trasinului (ulmul gi jugastrr-il nu se iau in consideratie, 

rolul lor liind mai pulin important) ; existd mai departe un facies cu 

corpen sl lel (adica, fdrd frasin), un facies c'u cctrpen .si frasin (fdra tei) 

etc. Pe de altd parte, in cazuri mai rare, un facies poate fi determinat 

gi de aparilia unei specii interesante, care nu existd in faciesul nnrmol : 

de exe,mplu, facies cu gorun al gleaului de citmrpie. 

B. CHEIA PENTRU DETERII{INAREA GORUNETO.FAGETETOR 9I $TEAURILOR 

cu STEJART MEZOF|TT (DE DEAL $r DE CIMPTE) 

l. - Dintre specii de stejar numai gorunul pa,rticipa in proporfie 

de cel pufin 0,1 

- Drntre specii de stejari participd gorunul 9i stejarul pedunculat, 

in propo'r{ie de cel pu{in 0,1 fiecare, sau numai stejarul 

pedunculat, in aceeagi proporlie . 12 

2. - Gorunul in amestec cu fagul in propor{ie de 0,3-0,7 liecare; 

alte specii cel mult diseminate 

- Gorunul in amestec cu carpenul, ulmul, jugastrr,rl, paltinii, 

frasinul, uneori gi fagLrl 

3. - Productivitate superioard. ln pEtura yie llora tipici de mull. 

163. GORUNETO.FAGET CT] FI-ORA DE MUI-I- 

- Productivitatemiilocie sau inierioard. PS,Iura vie de altl cornpozilie 

4. .- Productivitate mijlocie. In pdtura vie mai ales Corex pilosa, 

apoi Rubus hirtus, Luzula albida si unele plante de mull. 

'64. GORUNETO-FAGET CU CAREX PILOSA 

- ProdLrctivitatea inferioarE. In pdtura vie Luzula albida. 

296 

- Corunul in propor{ie de 

- Gcrunul in proporlie de 

/65. GORUNETO.FAGET CU LUZULA ALBIDA 

0,1-0,4 

0,5-0,7 

(; 

t0

'6. - 

7. - 

8.* 

r0. - 

il.- 

t2. - 

Prodr"rctrvitate superio,ar 5 

Productivitale ntijlocie 

Amestec de gorun si carpe,n, ceva tnai ptr{in j,ugastr,u sa'u tei ; 

lagul apare uneori, dar rdnine piperntcit in etajul dominat. 

/66. SLE-AU DE DEAL CU GORUN DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA 

Amestec de gorun, lag gi carpen, ceva ntai pr-rfin trlrn de 

munie, paltin de rnunte, tei gi lrasitt. 

167. $LEAU DE DEAL CU GORUN $I FAG DL PRODUCTIVITATI]. SUPERIOARA 

In arlestec carpen, uhn, jugastrlt, paltin de cimp, {rasin etc., 

preclrrn gi carpini{a gi mojdreanul abunden}i, care se localizeazd, 

in etajul dominai; numai in nordul Dobrogei. 

/7'. SLEAIJ DF, DEAL DOBROGEAN DE PRODUCTIVITATE AIIJT,OCIE 

- in ames'tec carpen gt tei, uneori lag ; regiunea delrtroasd Ia 

nord de Dundre . 

9. - In amestec carpen ;i tei ; rtneori apare fagtrl, dar rdmine pipernicit 

itt etajul dotninat. 

/d8. $LEAU DE DEAI- CU GORUN DE PRODUCTIVITATE MIJI-OCIE 

Iil amestec carpen, fag 9i tei ; tagul participd in etajul dominant. 

'69, SLEALJ DE DEAL CU CORUN $I FAG DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIF, 

Amestec de gorrrn, tag 9i carpell Productivitate superioard. 

/72. GORUNETO-SLEAU CU FAC DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA 

Amestec de gorun, carpen, jugastru, te'i, irasin ; lagul poate 

apare uneori, dar rdmine pipernicit in etajul do'minat 

Produc,tivitate superioard. In amestec carpell, tei, jugasirtt, 

frasin. 

/Z/, CORIINETO-SLEAU DE PRODUCTI\IITATE SLTPIRIOARA 

Productivitate rnijlocie. 1n atnestec'mai ales carpen apoi tei, 

iugastru, lneori mojdrean. 

173. GORUNETO'$LI]AU Dti PRODUCTIVITATE,MIJI-OCIH 

Participd gorunul gi stejarul pedunculat, in proporlie de cel 

pufin 0,1 iiecare 

Participd numai stejarul pedunculat in proporfie de cel pulin 

r3 

0,1 ; gorunul lipsegte sau este flumai diseminat 15 

13. - Gorunul 9i stejarul peduncr-rlat la un loc nu intrec 0,4 ; in 

amestec carpenul, jugastml, teiul, Irasinul. ProdLrctivitate 

mijlocie. 

/21, $LEAU DE DEAL CTT cORrrN $r STEJAR PEDUNCUT-;\T oo O*OOU:;,rrurrJt;; 

a 

I 

tl 

ll 

297

- Corunul si stejarul pedunculat la un loc au proportia de 

0,5-0,8 ; alte specii in proporlie de cel pr.rlin 0,2 . 1 l 

14. - Productivitate superioard. In arnestec carpen ; alte specii 

rrrrmai diseminate. 

' 

175. STEJARETO-CORUNETO.$LEAU DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA 

-_ Produotivitate mijlocie. In amestec carpen, trneori fag, jug,;astrrr, 

tei, cj,re9 e,tc, 

/26. STEJARI]TO,GORUNETO,$LEAU DE PRODUCTIVITATE AlIJLOCIE 

15. - Sle jarul peduncula.t in propor{ie de 0,1-0,4 16 

- Siejarul pedunculat in proporfre de 0,5-0,7 l9 

i6. 

- QegiLrne de cimpie 17 

- Qegirrne de dealuri 18 

Zortd 'fore 

17. 

stier5 ; sohrri lorestiere, de obicei, brrrne-ro;cate, tipice 

satr podzolite. 

- a"g'ua'tl':'J^:#l;ii :il-,:, 

:ii:":f1xi,,;:l'J:'iot'uri 

18. - Prodrrctivitate superioard. 

178. ST,I]AU DE SII-VOSTEPA CU STEJAR PEDUNCULA'| 

/79. SLE,{U DE DEAL CU STEJAR PEDUNCULAT DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA 

-- Prodr,rctivitate rnijlocie. 

16(r. st.uAu DII DEAI- CU S'TEJAR PF_DLINCr.]I-AT Dri PRODUCTiVITATE ,\lIJI_OCII: 

19. - Productivitate superioari 20 

- Produciivitate mi ilocie sau jnferioard 2l 

20. - Qegirrne de cimpie. In amestec carpen, tei, frasin, nrai putin 

rrlnt, jugasiru, arfar tdtirdsc. 

- pegirrne de dealrrri. In amestec oarpen. 

181. STEJARETO,SLEAU NORMAI- DE CIMPIE 

/82. STEJARETO.SLEAU DE DEAL, CU PRODUCTIVITAT! SUPERTOARA 

21. -"I'erenuri cu ,regim de unriditate normal 

- 'lerenuri 

cu varialir puternice de umiditate in cursul sezonului 

22' 

,de vegetalie, de la stag,ndri de arpe pind la u,scrare gi crdpare 23 

22. - [?egiune de cirnpie. In aurestec carpen, ulnr, .irrgastru, artar 

tdtdrdsc. 

298 

/8', STEJARETO-$I-EAU DE CIA,IPIE CU PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

- I?egiune de dealuri. In arnestec carpen, jugastru, rnojdrean. 

/84. STEJARDTO,SI"IIAU DE DEAL CU PRODUCTIVITATE A,lIJLOCII]

23. - Terasele riurilor in dealuri joase gi cimpii inalte. In amestec 

carpetr, trlrtl, tei, jugastrtt, 

lrasin. ,S5. STEJARETO-$I-EAU DE TERASA 

- Deoresiuni jnchise, putin adinci' in regiunea de cirnpie (uneori 

;i ln silvostepd). ln 'anrestec 

rrlm, vinj, jtrgastru, arfar ta- 

[a.es., mai pti{in cer, carpel-I, plop, tei, Irasin' 

186. STEJARETO-SLEAU DE DEPRESIUNE 

C. DESCRIEREA TIPURILOR DE GORUNETO.FAGETE 

16J. GORLiNETO.FAGET CLi FLORA DI] MTIT,L 

u l B LI OG R .il: I l:. Gorurr- lag (133) 

Gorunet cu lag i78) 

F6get cir gorurr (78) 

Acesi tip de goruneto-ldget se ir-rtilnegte in toat5 \ara, Iird insd a fi 

prea lrecvent. 

Arboretele cercetate se ghsesc la altitudini de 200-700 rn, nlai ales 

in par{ile inierioare ;i mijlocii ale versanlilor cu incliniri slabe-rnoderate 

gi expozilii variate, d,ar rnai ales sttdice gi vestice ; au mai tost glsite 

pe platou'ri _si cumpene late. Solurile n-au lost studiate amdnunlit; in 

exernplele cercetate s-au gdsit podzoluri de degradare, cenugii-deschis, 

argilozrse. rrneori clt ceva pietris, profunde, formate pe argile in amestec 

cu gresii. 

Arboretele sirrt courpuse ditr gorun gi fag' in propor{ii varia.te, de 

obicei, aproxirnativ egale. Destul de des cele doud specti se repa'rtizeazd 

pe gnrpe ; uneori se schi{eazI gi un etaj dominat de fag. Diseminat se 

rrrai gdse;te carpenul. 

Consistenfa naturald a arboretelor este de 0,8-0,9. Crog,terea este 

foarte activi. Prodrrc'tivitatea este superioarl ; in unele caztri se obsen,ii 

c-a lagr"rl rdrnine ca dimensiuni in urma gorunultti, ntenfinirrdr-r-se totusi 

in lirnitele productivitdlii superioare. Forrna arborilor este foarte bund, ctr 

trunchiun drepte, cilindrice gi bine elagate ; gorunul are aici forme mai 

burie, decit in arboretele pure. Se ob{ine material de lucru de valoare. 

Qegenerarea naturali este ioarte actir'5. Semin{igurile de gorun se 

ins,taleazA ugor iln ochiuri, iar cele de lag pes,te tot ; iagul este invadan,t qi 

coplegitor, eilnrinirrd ugor gorunul. Se mai observi instalarea semintigurilor 

de carpen gi ale unor specii, ce lipsesc din arboretul bdtrin - 

.in" 

gastnr, tei pucios 9i argintitt, cireg. 

Acest tip de pddure provine, neindoielnic, din introdtlcerea recenth a 

Iagului in gcrtrne'te cu tlord de mull. Pe tere'n se pot glsi in multe locuri 

exemple de stadiu inilial al acestei introduceri '- gorunete ptlre cu semin' 

.tigr,r'ri abrrndente de fag. In evolu{ia ltri naturald tipttl de faid merge 

direct spre un figet pur sau, in unele cazuri, spre ;leau de deal, care el 

insu$i evolueazi rnai departe spre fIget. 

299

SubarboretLrl este slab dezvoltat, forn,at din tuie rare de alun, cru$in 

ciocotig, corn. singer, tulichind, lemn ciinesc, soc comun. 

Dintre plantele agdfitoare este frecve,ntd iedera, care deseori se intilnegto 

-si sr-rb lormd tiritoare pe pamint. 

Pdtura r,ie este reprezentatd in mare parte prin plante de mull ; se 

gisesc Dactglis glomerata, fuIelica uniflora, Carex ptlosa, Asarum europaeum, 

Geum urbanum, Rubus hirtus, Lathgrus uenetus, L. riger, Euphorbia 

amygdalcides, Geranium ro'bertianum, Viola siLoestris, Sanicula europaea, 

Pulmonaria officinatts, Symphytum cordatum, Aiuga reptdns, Lamium 

galeodo[on, Sa[oia gtutinosa, Scrophular[a nodosa, Asperula odarata, Ga' 

lrurn schultesii, t\'Igcelis muralis e,tc.; pe lingd e'le, insd, se gisesie rtneori 

si Luzula albida, in cantitate destLrl de mare. Citeodatd :ipar gi ceva 

rnrrschi : Catharitrca urtdulala si Dicronum scopariurn. 

Lt ! B L I O G R,4 l: I E. (lztl 

/64. GORUNETO.FAGET CU C,AREX PILOSA 

Goru,net cu lag, cu Carex (171) 

Querceto-l:agetunt caricetosurn (121 

) 

Acest tip de pddr-rre a iost semnalat, pind in prezent, in sudul ,Vloldovei, 

unde pare a fi destul de rispindit. Fdrd indoiald se va gisi 9i in 

alte regiuni din tard. 

Arbore,tele cercetate se gdsesc la altitudini de 250-800 m, pe versanti 

estici, nord-estici =si sud-estici, cu inclinare slabd. Solurile sint brune satt 

bmne-gdlbrri podzolite, pe alocuri chialpodzolu,ri gdlbui, semischelete, pe 

substraturi de pietrigr-rri 9i gresii in amestec cr-r pulin lut nisipos. 

Arboretele sirt compuse dintr-un amestec de gontn si fag ; primul' 

de ohicei, predomind ugor gi citeo'dat5 apare pur pe porlirrni pir-rd la 'ln ha. 

Diserninat se mai gdsesc carpenul gi paltinul de munte. 

Consistenta natu,rald este de 0,9-1,0. Cregterea este desttrl de activS, 

productivitatea nrijlocie. In unele locuri se observd o anumiti diieren{i 

de cregtere intre cele doud specii, gorunul avind indllimi vrzibil mai mari, 

pe cind lagul are diametre ceva mai mari; in alte pdrfi, ambele specii se 

men{in la aceleagi dirnensiuni. Fo,rma arbo,rilor este, in general, bunI, mai 

ales la gorun ; trunchiurile sin,t drepte, cilindrice gi bine elagate; la fag 

elagajrrl pe alocut'i nu este perfect. 

ftegene'rarea natttrald este destul de activi, mai ales la lag; senrirr- 

!isurile de iag se gdsesc irecvent, lormind pe alocr-rri pilcuri dese. Gorunul 

se regenereazl gi el destul de ugor, unde nu este concurat de fag, in special 

und,e esrte ptrr. Se rnai gdsesc puieli de : carpsn, paltin de cimp, tei 

puc.ios, cireg, sorb de cimp, scorug de mu,nte. 

l'endinta de succesiune este ovidentd ; larii irrdoiali, arboretele de 

acesi trp au lttat nagtere din introducere'a relativ recentd a iagului in gorunete 

pure cu Carex pilosa. In viitor evolufia rnerge spre ldget pur. 

300

Subarborettrl este slab dezvoltat, comptrs din : alttn, nriceq (Rosa 

cantna), singer. 

Patura f ie este abundentd, p'redominind evident Carex- piloso ; . se 

rrrai adaitgd LuzuLo aLbida, Rubus' hirtus, Latthllrus .uenetus, 

Genista tinc' 

totia, Eufhorbia amygdalotdes, Viola silzLestris, Pulmonaria sp., Asperula 

odorata etc. 

* 

I.a z,ltitLrdjni mari au losl semnalate gi arboretele ctl productil'itate 

rnai niic?i (eventual chtar inlertoard) 9i ctr teridin{e nai pronun{ate de 

expansiune a iagtrlui ; ele n-au iost cercetate a'md'nrtnJit si ntr se .stie daci 

trcbrric considerate ca rrn alt tip. 

/65, GORUNETO-FAGET CU LUZULA ALBIDA 

Acest trp de pddure pare a Ii foarte rar, in concordan{5 cir faptul c.I 

gi Iigetele pur" in Luzita albida sint pir{in rispindrte in_ regiunea de 

dealtrii ; el .i iost tdentilicat pinl acunr llnrlrar ttt dealttrile Olteniei ;i prea 

pu!in cercetat. 

Arboretele de acest tip au fost gasite la altitudini de 450-500 m, pe 

versanfi cLr expozi{ii insorite 9i pante repezi-foarte repezi...puternic-lri.nrjntafi. 

Solul 6ste un podzol gil6Lri, cu texturd ttsoarS, rnijlociu prolttnd' 

Iorrnat pe gresii ;i conglomerate silicioase. 

Arboretele sint compuse dintr-un amestec de gontn 9i fag. 

consisten{a este de 0,6-0,9. cregterea este pufin activd, prodLrctivitatea 

trebuie apreciatd ca inlerioard. Forma arborilor este nesatisldcdtoare 

; sint multe tLrlpini delectuoase, strimbe, noduroase, slab elagate. 

Gortrnul poate lttrniza rnaterial de construc{ie, prea pu{in de lucru' 

Qegenerarea naturald nrt se observi in arboretele studiate. In orice 

caz, este e,vidertt cd, iu condifiile sta{ionale respectir,'e, go'runul ar trebtri 

sd se regertereze ceva mai bine decit iagul ; totugi, se obsen'd o rdspindire 

neobisnuitd a acestuia din urmd, explicatd p'robabil prin cauze istorice' 

anume vechimea rnare a fagulrri in arceastd regiune. Arboretele din tipul 

de fala evolueazd, de,sigur, spre figete pure. 

Subarboretul lipsegte iotal. 

Pdtura vie este reprezentata exenplare de LttzuLa albida. 

Au rnai fost se,tnnalate fragmente de gorLrneto-ligete de productivitate 

foarte scdzutd, pe ierenuri bo'lovdnoase, cu pdtura vie de Calluna oul' 

gar[s, Vacctniunt rnyrtillus, V. oitis-idaea, Luzula a(bida, Alelica uniflora 

etc., prectrm 9i rnulli mrtgchi, mai ales Hypnum cupressiforme 9i PoLytrichum 

junip'erinunL SiiLrate pe bottrri de de'al, la altitr.rdini de 550-600 nr, 

astiel de pilcuri separd gorttnetele de pe platorr 9i gortrrretolSgeiele de pe 

versanli (tipuri cu Carex plosa).' ele ocupi srtprafe{e prea rttici pentru 

a fi considerate ca tip aparte (121). 

301

D. DESCRTEREA TIPURIIOR DE 9LEAU CU STEJARI II{EZOFITI 

166. $LEAI,i DE DEAL CU GORUI.J DE PRODT]CTIVIT;\1.E SIIPERIOARA 

t I lJ L. I O G R ,1 l: I i:. Ooiurr-9leau (133) 

$leau de deal cu gorun, p.p. (30) (39) (171) 

$leau de deal (172) 

Que r c etc,- polg car piceae -T ilietunt, p.p. (.52) 

Qu ercelutn- poLgcar pi-T ilietum (52) 

Quercetunt polgcarpiceae-Carpittctilm (52) 

Querceto-Carpitrctum (52) 

Acest tip de gleau de deal este destul de larg rdspindit. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini db 150-550 nr, pe platorrri 

9i versan{i cil pante de la slabe pinl la rcpezi gi expozi{ii varjate, 

mai rnuit estice gi vestice. Asupra solurilor nu s-au fdcut pind in p'rezent 

studii anrinunfite; din cercetdri sumare ar rczulla cd sint, in general, 

reprezentate prin podzoluri de degradare, ce,n[rgii-deschise s'au g5lbrri, pro- 

Itrnde, h-rto-argiloase, po substraturr de argile. 

Arboretele sint compuse, in primul rind' din gorun gi carpen, la care 

se mai adaugd, in proporlii ceva mai mari, teiul argintiu sau jugastrLrl. 

Drseminat se rnai poi intilni : stejarul pedunculat, cerul, nlmul de rnunte, 

teiul pLrcios, pdrul pddrrre{, sorbul de cimp, scorugul comestibil 9i lrasinul. 

Uneori se gisegtc gi fagul, care insl in acest tip nu atinge dimensiuni 

nari. La virste nrai mari se produce o difereniiere ; carpenul, jugastrul, 

pdrul, sorbul, chiar pi fagul rimin jn etajul dominat. 

Consisten!a naturalS a arboretelor este de 0,8-0,9. C,regterea este 

foarte activd, productir,itatea superioarl. Forma arborilor este to'arte bund, 

cu trunchiuri drepte, crlindrice gi bine elagate ; gorunul are forma mai 

bunl decit in gorunetele pure. Se obline rnaierial tle lucrLr de calitate 

superioard. 

Regenerarea naturalh se prod,uce destrrl de a'ctiv atit la gorrln, cit 9i la 

carpen F1 tel. 

Binein{eles, seminfigurile rrltimeior dor-rd specri arr iendin}zi sI co,plegeascZr 

gorunul. Totusr, in condi{iile absolrrt naturale, pare cd tipul de 

fa{d este relativ stabil ; gorunul nu poate fi eliminat total, ca si stejarul 

iir slearr do cimpie, datoritd marii 1ui longeviid{i. 

Subarbo,retul este relativ rar, iormat din exernplare izolate de alun, 

pdducei (Crataegus monogyrru), mIr pdduref, mrices (Rosn canino), salbl 

nroale, singer, corn, lemn ciinesc, rnojdrean, soc comrln ; irt Banat au [ost 

serirnalate in plrrs carpinifa 9i scumpia. 

Dintre planteie agiiitoare se gdsesc curpenul de pddure ;i iedera 

care, deseori, rdmin pipernicite, tiritoare pe pdmint. 

['5{ura vie este reprezentatd in mare parie prin plante de mull -* 

Bracltitpodium siktalicum, Polggonatum latifolium, Arum maculatum, Tamus 

comnturtis, Alliaria officinaLis, Helleborus purpurascens (,in [Janat 

11 . odcrus), Geurn urbanum, Lathyrus aenetus, L. niger, Euphorbis a;trljgdaloicles, 

Via|a siLoestris, Symphytum luberosun';, Aiuga geneuensis, Asperula 

olarato etc. 

302

Arboretele de aspectul ;leaului ds deal, constituite din goruu, tei 

:rrgintin (la altitudrni rnai nrici) sau pucios (la altitudini mai mari,1 ,si 

carpen, aru lost semnalaie ca apari!ii relictice localizate pe versanfii sLldici 

printre fagete sau amestecuri de fag 9i rdginoase, la altitudini pini la 

I 200 nr (defileul Oltului, masivul Cazia). (52). 

/67. Sl-f-Ali Dtr DhAL CU GORUN SI FAG, DIr PRC)DUCTIVITATIi SIIPERIOART\ 

tilRLIOGRtlFIE. 

gleau de deal cu gorun 9i lag (30, p.p.) (39) 

$leau de deal cu lag 9i pujitt gorun (171) 

Aspcrula-lllchen-l{ahtbuchenaold-Tgp, p.p. (167) 

i ia. Aegopodium-Eichen-Hainbuchenaald-Untertgp, p.p. (167) 

6. Carex piktsu-[,ichen-HaitLbuchenuold-Typ, lr.p. (I67) 

Acest tip de pddLrre este destul de frecvent in regiunea de dealuri dirt 

toaid iara, reprezentind de lapt cazul cel rnai tipic al glear,rlui de deal. 

Arboretele de acest tip arr iost gisite la altitr-rdini de 200-700 m, 

pe platouri gi pe r,ersanli cr"r orice expozilii 9i ctt inclindri de la slabe lu 

repezi. Solr-rrile n-au fost studiate arndnunlit a in cazurile cercetate s-au 

gisit, in general, aceleagi soluri, ca la tipul precedent. 

Arbore,tele sint constitrrite, in primul rind, din gorun, lag 9i carper, 

la care se mai pot adluga in propcr{ie mai mare: teiLrl (I. tomentosa, 

nrai rar 'i . cordata), ulmul de nrunte, paltinul de munte si lrasinul. Disernrrrat 

se mai gdsesc: plopul tremurdtor, jrrgasinrl, so,rbul de cirnp. I-a 

virste cer,a mai mari, arboretele se dilerenliazi in doul etaje distincte ; 

carpenul, jLrgastrLrl, sorbul -si o parte din celelalte specii rdmin in etajnl 

orninat. Drrpi participarea specii,lor de amestec s-au putut deosebi urmltoarele 

IaciesLrri : 

-- normal (cu {ag, carpen, tei); 

- cu fag gi carpen; 

.._ cu fag, carpen, ulm, paltin 9i trasin. 

Consistenta natrrralb a arboretelor este de 0,8-0,9. Cresterea este 

ioarte activd, prodrrctir,itatea superioard. Forma arborilo'r este foarte birnI, 

cu tnrrrchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate ; gorunul este mai bir,e 

contormat decit in gor'unetele pure. Se o,bfine material de lucru de valoare. 

Regerrerarea naturald este destul de activ6, chiar gi la gorun; acesta 

insd se instaleazd numai in lo,curi ceva mai luminate, formind grupe, care 

nrr reuistl prea mult timp. In schimb, iagrtl, carpenul, teiul etc. se regenercazd 

ioarte LlFor ;i coplesesc semi,ntisurirle de gorun. Ev'olutia naturald 

a arboretelor tinde fdrd indoiald spre un idget amestecat, eventual 

mai departe rrn figet pLrr. 

Srrbarboretul este relativ slab dezrroltat, iormai din exernplare izolate 

cle: alrrn, pdducel (Crataegus monogyrn), salbd moale, salbl riioasi, corrr, 

lenrn ciinesc, soc con1l1n, mai rar ar{ar tdtdrdsc, porumbar, trrlichinl, nrcidrean, 

caprifoi (Lonicera xglosteum)' cdlin, dirmox. 

P5tura vie este slab dezvoltatl consiituita mai rnuli din plante de 

rnull, ca : Brachypodium siloaticum, Carex piloso, C. diuulsa, Polygo'natunt 

latifolhtm, Tamus c,otntnunis, Asarum eluropaeum, Heleborus purpurascens, 

I:ra:gari.a oescd, I:. oiridis, Geurn urbanwn, Cgtisus leucottichus, La,thyrtts 

.7-tenetus, L. niger, Viola siloestris, Heracleurn sphondylium, Sanicula euro' 

303

paea, PuLmonaria oflicinalis, Symphytum tuberosum, Lysimachia tutmmularia, 

Ajuga reptans, Melittis melissophyllum, Veronica officinalis, AsWruia 

odorata, Mycetis mudlis etc. 

In sudul Banatu,lui, anume pe valea Cernei, s-au sernnalat arborete, 

itt linii generale aseminitoa,re cu tipul descris, dar avind in compoz-ilia 

lor lrnele elernente sudice - alunul turcesc $i nucul. Dintre arbori se mai 

adaugd mesteacinul, teiul cu fru,nza m,aire, pa{tinrul de clmrp, scorug,ul 

comestibil ; dintre arbugti - mdcegul de murxte, sorbul de munte (Sorbus 

a,ria, S. cretica), bircoacea (Cotonewster integerrima, C. tomentosa), r,i$i,nul 

turcesc, corcodugul, salba mare, cruginiul, clocotigul, sitngerul ; dinrtre pilaniele 

agdldtoare - curpenul de pidure gi vila sdlbaticd ; in fine, dirntre 

pl,antele erbacee o sprie de e,lerrnernte srudice, ca Ceterach offici,narum, 

Parietaria officinalis, Lunaria rediuioa, Gera:nium macrorrhyzum, Scopolia 

carniolica elc. (48\ 

Astfel de arborete ar trebui, probabrl, socotiie ca un tip apartc ; in 

lipsa uraterialrrlui strlicient le menfiondm aici pe scurt. 

/n3. StIIAU DE DEAL Cti cORt-r\i DE PRODI]CTIVITATII MIJLOOE 

tsl DLIOG R.4 I:1.1. gleau de deal cir gorun, p.p. (30). 

Sleau de deal cu Caret pilosa (l2l) 

Querceto-Carpinetum sessiliflorae caricetosum (l2l) 

Acest tip de gleau a lost identiiicat pind in prezent numai in dealr_rrile 

din cotul Carpa!ilor ; chiar gi aici este rar. 

Arboretele studiate se gdsesc la altitudini de 200-300 m, pe platorrri. 

Cercetdri asllpra solurilor nLt s-all executat pina in prezent. 

Arboretele sint compuse din: go,run, carpen gi tei argintiu (mai rar, 

tei ptrcios), in propor{ii mai mult ori mai pu{in egarle; citeodatd se mai 

adarrgb gi fagul intr-o cantitate deslr-rl de rttare. Diseminat se mai girsesc 

plopul tremurdtor, jugastrul 9i ciregul. Arboreiele de o virstd ceva mai 

nrare se dilerenliazd in doLrd etaje. f n facies'ul normal, etajul do,minant este 

ccnstitr-rit din gorun, carpen 9i tei, iar cel dominat - numai din exenrplare 

rare de carpe,n gi jugastru. ln f aciesul c'u [ag, acesta din urmi constituie 

un etaj dominat mult nrai bine dezvoltat ; dar in acest tip iagrrl nu 

se ridir:I nicioda'ti in etajul dominant. 

Consistenfa naturald a arboretelo,r este de 0,9-1,0. C,resterea nu e'ste 

prea activil, product,ivitatea mijlocie. Arborii sint bine conforma{i, cu trrunclur-rri 

drepte, cilindrice gi irumos elagate. Se ob{ine material de lucnr de 


Qegenerarea naturald prin sinrinld nu pa,re a fr prea dificil5. Sernin- 

{igurile de gorlln se instaleazd, in ochiuri 9i in locuri mai luminate; 

ele se dezvoltd desturl de bine. Tinenetrrrile de carpen sint 

atLrnclente, cele de tei cer.a mai pr-rfine. Teiul se regenereazd gi prirr drajonare. 

ln condilii absolut naturale, tipul trebuie sd iie stabil ; din cauza 

interr,entiei omului, insd, proportia gorunului se reduce. 

304

Subarboretul este destul de bine dezvoltat, iormind pe alocuri chiar 

grrrpuri.nrai_compacte. El este compus din : alun, pddLrcel'(crataegus ntonogyla), 

salbi moale, salbd riioasi, si'nger, corn,-lerrxn ciirrcsc, cdiin. 

Pdtura vie este puternic dezvoltatd $i constifuitd din Care'x pitosct i^ 

printLrl rind ; se mai adar-rgi in special Melica uniflora gi Galiurn ichutte,sii. 

169. sLIrAIr DE DEAI- cu coRUN SI FAc, DE PRODUCTIVITATE 

MrJLociE 

Acesi irp pare a ii rar in fard. Pind in prezent el a iost identilicat 

nurrai iri podigLrl central moldovenesc. 

,\rboretele cercetate se gdsesc 1a aliitudini de aproxirr-rativ lJ00-400 rn, 

mai cles pe versan{ii rtrubri{i, uneori si la baza versantilor sudici, cLt inclirrziri 

r,ariate. Solrrrile sirrt de obicei brune, rnediu podzolite; ilr :ilte cazttri, 

solurile sint crnzite prin alunecdri ;i Ial jeij. Srrbstraturile sint 

reprezerrtate prin facies marnos al nisipr-rrilor sarmaliene. Un caz c1 totril 

exceplionei, care meritd sd fie subliniat in mod deosebii, a lost seninalat 

la- ocolLrl silvic Flusi,_unde acest tip de pddure (cr.r pu{in fag) a losi identiiicat 

gi pe un sol de tranzitie jitre cernoziom degradal' gi brun cle 

pddrrre. 

Arboretele sint bietajate. e,tajul...dominani 

"tl 

se gisesc gorunul 

((fue,rcus pelraea, nrai rai (). clatechampii), fagul, teiul a-rgintiu 

-si carpenul:. 

tiis.enrinat plopu,l tremurdtor (uneori poate atinge 0,1; si irasinul. 

In elrirrl dorrrinat rdrrrirre o parte drn {ag, carpen gi tei,"de aseme,rea rrlmrrl 

de mrrnte, jug_aslrLrl, paltinul de cimp; diseinina{i se gdsesc: salcia ciipreascS, 

sorbul de cimp, cire,sul. 

. ,consistenla._generald 

este plina. c'regterea este destr-rr de activr, productivitatea 

mrijlocie. Irorma arbo,nlor destLrl de bund, elagajul poirivit. 

ffegenerarea are loc destul de aciiv in iag, carpen, T"i, .iirgastrLr, 

rrneori gi in gcrun; de obicei, insd, gorunul se regen-ereazra rnai iiab 9i 

este,coplegit 

9e celelalte.specii ; se mai gdsesc pirieil Ae :;Jmi (Ulmtts 

mortana, (!. 

fc,liacea), paltin de munte si ?e cimf, cireg, ' trasin. 

srrbartroretul esie reprezentat prrn : alun, phducel (cratuegus monogyna), 

salbd moale, salbd riioasd, singer, corn, dirmox, cilin. 

Dirrtre plantele agdtdtoare se ghsesc curpenur de pidure ,:i jerlera ; 

cea din urmd rdminc deseori tiritoare pe pdrnini. 

Pdirrra vie este destul de bine dezvoitatr, formati din: Brachypodittm 

silaalicuni, Bromus r.amosus, h'Ielica uniflora, Miliurn efiusuml' carex 

piloso, C. siluatica, conoallarig.yaiali-s, po.tygonaturn iatit'\tiLtm, p. officinale, 

ilsa;'um euro'poeufii, stellaria horostea, Deriario tiulbifeia, Geir,t 

urbanuft, L.ali;1trus niger. L_. uernus, Euphorbia amygdaloicles,'fuIeicttrialis 

perennis, vir,tta siLueslrls, sanlcula europaea, putnioharitt officirtalis, Gtecltoma 

hir.sula, Lamiur.n 

.galeobdolon, MelamparunL nemorosum, Asperula 

odorata. 'ialium schultesii, Mgcelis muralis eti. 

N.B. Descrierea dupd S. Purcelean gi G. Ceuc5 (in litt.). 

ca rrn caz exceplional, au iort intrrnite arborete cu aspectul sleaului 

g_i in regiurrga de munte (Valea Bistri{ei). Ere, insd, sint puternic'clegradate, 

provenite din ldstar, cu gorlrn,ul rdmas nurnai diseminit. In arbor?tul 

20 - Tipuri de plduri - c. 24r 

3O5

actual prerlomitta crrpenitl, pe iinga care se mai gdsesc lagul, ulmul de 

'paltinLr[ 

nrunte. -'ju[asiiut, de iilnp, teiul pucios; dise'minat apar gorttnul, plopttl 

ii.|iliintii, 

ciiequl 9i lrasjnul. R.egenerarea a l,rtoa- 

.rtrttttrrtli 

slior este diiicjld; se gdsesc fuie{i de fag gicarpen,, dar iit nttmlr tnic. 

In schimb se observd 

-introdu'cerea molidului 9i bradului, care iorttteazd 

tirrereturi vlguroase. 

Prorluci."ivitatea arboretelor actuale este inferioari, dar rceasta ar 

pLrtea ' ti consecin{a degraddrii a-ntropogene. 

SLrbarboretul este-formai din : 'a1-,rn, 

rndceg (Rosa canilru), pdducel 

(t:ralaigis tttottogyna), singer, soc comun 9i calin. Pdiura vie cste alcdiLrita 

ma'l ales dirip,iarite de"nnill, la care se mai amestecd Ltnele specii acidoiile 

(V. Leandru, in liit.). 

120.$LEAUL]EDE,\t-D0BRo(]l-ANDEP|iODUcTIVlTAl.t.,,\lIJl-O 

$leaLrl de deal pare si fie - sai.r sI ii fosi - tipul de pidure cel. ntai 

riisnrirclit in nrasivuI pddrrros ai Dobrogej de nord; actttalmente o brrna 

o,';l; .i;; ,."it*-rruorete sint degrarlate"prin extragerea gortrnutrri 9i {rai;;;,,1,';';;; 

iirnrtolnate in"tip derivat de tei !i carpen. Studitrl..tipolo{ic 

al acestor "riiir arborete s-a tacut pind in prezent icarte stlmar. lll ar 

ii|n"ilpi'"i*iOat-spre a stabili daci acest pleau de d.eal este intr-rdevir 

unitar: ise poate pri,supune cI ar exista 9i,g.oruneto'.9Leoufi' 

Aiboreiele de acedt tip se glsesc la altitudini de 75--150 m pe. versanfi 

irmbrili 9i in t'ui lîgi, pe" solLrri. brune-roqcate in djierite gracle de 

p;;;;ii;;"-;ii,' .hir. p,odzSluri cenugii, prolunde, pe substrat de loess 

salt calcar. 

Arboreiele sint descrise, ca avind in etajLrl dominani go-rul, llm: 

iei argintiu. f.i, pLrcios, paliin de 

-cimp 9i frasin, iar in-etajttl domlnaT 

carDet. carplnlta, t'giittu, ar{ar titdrasc, rnir 9i p5-r pldrrref ' sorb de 

;;;'p, .."i,,i tpibdofiit .onr.stiUit),_.i1.;, lrojdrean. in.mod excep!ronal 

ste;ai'rrt (probabil peduncLrlai), girni{a,9i plopttl trernurdt'or. 

"rîlpri Ciegterei este"destul de activl, procluctivitatca mi.ilocie. Arhorii att 

forrne irrtmoase gi lurnizeazd, material de valoare' 

Qegenerarea gorrtnului este dgslu.l de u.soard ; dar puielii de gcrrttn 

sint pr:tetnic concurali de carpen 91 .te-I. 

Srrbarbore'trrl este bogat, il"atrlt din : alun, pddr-tcel (.Crataegus rrTono' 

gyna), salbd m.ale, salbi riioasd, clocoti.s, singer, corlt, lenn ciinesc, soc 

collrln, dirmox. 

Asrtpra pdturii vii nu s-au iScr-rt cercetdri' 

Pe linga arboretele de tipul o*.-,,, ltrai st-ts s-au mai sennalat in 

Dobrogea - - d"e .or.l arborete de' glearr de deal de prod'ctivitate inferioarS. 

eStief de arborete se localizeazd pe platouri 9i culr.i, ctt soluri semischelete 

.si superficiale. Ele srnt cbnstiiuite din gorun, tei, pa tin de 

.ui;:-;;. ;; ,l-A;ii;; 

"iri ' jugasli!, t95b de cimp ei mojd'rean' 

"n'pinifa, 

L(egenerarea gorLruulrri piin sahinfa este ditlclald ; concttrenia teiultti 9i 

car irri{ei estc foarte puternicd. 

306

In srrbarborei se ghsesc: alun, pddLrcel (Crataegus nwnoggrm), salbb 

rnoale, singer, corn. 

Nr,r sint date sLrficiente pentru a se putea decide daczi aceste arborete 

trt,hrrio sd Iie consrderate ca iip de pidurc aparte 

N.B. Ambele descrieri dupit Z. Przemefchi (in litt.) 

171. GORUNETO $LEALT DIl pROr)tiC1tVrTAll, 

ll j b Li (,) G R,1 l: I t:. $leau cu gorun (30) 

Gorunefgleau (30) 

St,'PtrRIOAftA 

Acest trp de pddure este destul de rdspindit, fiind identiticat pini 

acrrrn in majoritatea regiuflrlor dehrroase drrr tari, pe alocrrri coborind si 

in cinrpia inalti din vecinitate. 

Arbcretele de acest tip se giisesc la altitudini de 100-600 m, pe 

platorlrr si versan{i cu expozifii diferite, ntai mult insorite,,si pante pind la 

repezi; se gAseste.si in cimpii inalte la contactul cu dealurjle. Solurile, 

in exenplele cercetate, sini brune-rogcate, tipice sau slab podzolite, de 

iexturd lutoasd pind 1a nisipo-lutoas5, pe substratrrri de lu,t, uneori arco,perit 

de nisipuri cru pietriguri silicioase. 

Arboreteie sint compuse din gorun predominant, la care se amestecd 

in proporlii diierite: carpenul, teiul argintiu, jugasirul, irasinul. Diserninat 

se mai poi gdsi : stejarul pedunculat, plopul tremurdtor, ulnul de munte, 

paltinul de cimp, arfarul tdtdrlsc, teiul pucios, sorbul do cimp. De la o 

virstd, arboretul se diierenliazd : gorunul, trasinul, in parte gi teiul se 

localiz.eazd. in etajul dominant, iar carpenul, jugastrul, ceva tei etc., in cei 

dorninat. DLrpd participarea speciilor de amestec se pot deosebi urmdtoarele 

iaciesuri : 

-* normal (carpen, tei si trasin) ; 

_-- cu carpen Si tei; 

-_ cll carpen; 

- cu tei ;i frasirr. 

In arboretele tinere se observd frecveni abunden{a ploplrlui trenrrirdtor, 

care insd se elimind mai tirziu. 

Consisten{a naturald, a arboretelor este de 0,9-1,0. Cregterea este 

foarte activl, productivitatea superioar5. Forma arborilor este foarte bund, 

cu trunchiuri drepte, cilindrice 9i bine elagate; gorunul are forme mni[ 

mai frrrrnoase decit ln arboretele pure. Se obtine material de lucru de 

valoare. 

F{egenerarea naturald a gorunului este destul de difi'cild ; seminfigurile 

se rnstale,azl numai in ochiuri mai luminate. ln schimb, carpenul se 

regenereazd foarte activ. Se nrai observi introdLrcerea tinereturilor de lag; 

dar acesta, probabil, va rdmine localizat in etajul dominat. 

Evolu{ia naturald a tipr-rh-ri pornegte de 1a gorune,te purc gi mergc 

spre gleau de deal. 

subarbore'tul este destul de bine repreze,ntat, iormat din arun, pdducel 

(Craiaegus monogyna)., mdr pidure!, mdcei (Rosa canina), jugastru 

arbustiv, saibi moale, salbd riioasii, singer, corfl, lenln ciinesc, diimox ; 

in Banat se gdsegte gi mojdreanr-rl destul de trecvent. 

fi7

Pdtura vie este relativ rard, constituiti mai ales din Poa nemoralis 

gi Brachgpodium siluaticum, in care se mai a-daugd : Lathgrus niger, se' 

aum miitmum, Cynanchum ui,ncetoxicum, Satuieia etulgafils, S. inter,media, 

Hieracium umbellatum etc. 

/72. GORUNETO-$LEAU CU ;F-{G DE pRODU',CTIVIT.{TE SUPERIOARA 

E I B Ll O G R At: I E. Vlajnaia bucovaia dubrava (161) 

5. Asperula-Eichen'Hainbuchenaald-Tgp' p.p. (167) 

5 a. Aegopodium-Eichen-Hainbuchenaald'U niertyp, p.p- (167) 

'' 

6. Carex pilosa'Eicken-Hainbuchenwald'T!/p' p.p' (167) - 

Acest tip pate a Ii rar in I,ard; a iost identiiicat pind acum nunrai in 

dealunle Moldovei gi foarie pulin cercetat. 

Arboretele cercetate se gasesc la altitudini in jurul de 300 rn, pe 

platorrri gi versanfi, cu expoziJii insorite 9i inclindri pina 1a repezr. Asttpra 

solLrrilor nu s-au executaf cercetdri pind in prezent. 

Arboretul este compus din gorun predofirinant (pini la 0,7), la care 

se adaugd iagul gi carpenul in ia,-rtitdli aproximativ egale. Disemiuat se 

mai gdsesc jugastrul 9i teiul pucios. 

eonsisien,ta naturald a arboretelor este de 0,9- 1,0. Cregterea - este 

activd, produciivitatea superioari. Arborii au Iorme bune, cu trLrnchiuri 

drepte, iilindrice gi bine-elagate. Se ob{ine material de lucru de buni 

calitate. 

Regenerarea naturald prin sdmin{d a gorunulu.l esle destul de diiicil2i' 

totr-rgi s"e gdsesc ici-colo grupe de seminliguri viabile. ln gchimb, lagul se 

regenereaTd foarte activ ji in multe locuri este invad'ant. De asemenea' se 

initaleazd puie{ii de carpen, ulm, jugast'ru, paltin de cimp, tei 9i cireg. 

[.,olu{ia tiptrlui poinegte, desigur, de Ia gorunet pur 9i mergc spre 

un -sleau 'subarboret'ul de deal cu participarea masivi a iagului. 

esi6 slab- dezvoiiat, reprezentat numai prin exernplare 

izolatc de singer. 

Pdtrrra vj"e este iormatd din plante de mull, ca:. Melica uniflora, Poa 

nemoralis, Dactytis glomerata, cdrex siluqtica, Lathyrus uenetus, L. niger, 

Euphorbia am{gdatoides, \'iola siluestris, Pulmonaria officinalts, Aiuga 

geiteoensis, Lamium galeobdolon, Asperula odorata etc. 

17J. GORUNETO-SLEAU DE PRODUCTIV;TATE MIJLOCIE 

B 1 B L I o G R A u 

" 3::;:;:: ;':i:,,;;, : I' i 

",oi,'li,"", 

! l)! c erc su m \tzt l 

Acest tip este ceva mai rdspindit decit altele asemandtoare cu el (gorunete, 

fdgete, 9,leauri de productivitate mijlocie 9i cu Carex p1lo9a p19' 

dominant in pdtura vie). El a fost semnalat pina in prezent in de'aluri dirl 

cotul Carpafilor, in inieriorul bazinr-r'lui,ardelean 9i -in Panat. 

Arboietele cercetaie se gisesc la altitudini de 200-600 m pe platouri 

,uu u.rrun{i cu p,anta tind Ei expozi{ii diierite. Asup'ra .'olrtrilor ntt s-au 

fd,out pinh in preze'nt cerce'tdri. 

Aiboretele sint compuse din gorun predominant, la care se adaugi 

mai ales: carpenul, apoi teiul argintiu (uneori teiul pucios), jugastrul gi 

308

uneori niojdreanr"rl. Diseminat se mai gdsesc paltinut de cimp, ciregul, 

sorbul de cimp, in mod exceplional cerul. De la o anumitd virst5, arboretele 

se elajeazd, gorunul lormind etajul d,ominani, cu puiine exe'mp'lare 

de tei 9i carpen; irn etajul d,ominat predomind carpenul. Citeodatd se 

adaLrgi 'gi fagrl, lj,mine gi el in etajul donrinat, iie disem,inat, lie 

intr-o-cantitatJapreciabils, "r1-s cor-rstituind in ultimtrl caz un tacies cu iag. 

Consisten{a itatr-rrald a arboretelo'r este de 0,9'-1,0. Cre'gterea este destul 

de activi, procirrctivitatea nri iiocie. Arborii sint bine conformali, cu 

trunclriuri drepib, cilindrice, destul de bine elagate. Se ob{ine material de 

Irrcrrr do calitate brrnd. 

Regenerarea nailtralS se prodttce in condilii destLrl de bune, mai. ales 

in ochiirri, unde se iristaleazl seniin{i9urile de gorun. Pe lingd ele se 

mai gdsosc puieiii de carpen, tei, cire9, sorb, ci;te,od'ati ;i-de. fag, 

.iar 

in 

locuri'-mai deschise - mesteacln 9i plop tremurdtor. Evolufia natr-rrald 

pornegte, desigttr, de la un gorunet prrr gi merge incet spre un gle'au de 

deal cu gorun. 

Srrbirboreirrl este bine dezvoltat, uneori aproape continuu ; este cotr.stituit 

din alun, pdducel (Crataegus monog!/na), mdceg (Rosa canina), 

salbd moale, salbl riioasd, ar{ar tdtdrdsc arbttstiv, singer, lemn ciinesc' 

mai rar salcie cdpreascd 9i scofll.s comestibil arbttstir'; in Banat se adaugd 

moidreanrrl ' gi palachina de stincS. 

Pdtura r,'ie'esie destr,rl de abundentd, mai ales irr locuri mai luminate: 

subarboretul contintttt p,r,ovoacd rArirea ei. Predo'minant este Carex pilosa, 

la care se adaugd '. 'Pteridium aquili.nunt, Dactylis glome-rglq, Iuncus 

plomeratus, 'fiurpureo-caeruleum, 

Luzuto aLbida, Genista linctoria, Cytisus hirsutus, Lithospermum 

Glecfuvna hirsuta' Melampyrum netnorosurrt' (sau 

A4. bihartense), Galirtm schultesii, G. cruciatum, Chrysanthemum cofunt' 

hosum etc. 

174 DI] CIr SI SlllJAR PIDti\Cl'l..\T, 

MI.ILOCIE 

DI: PRODI-'Ci|IVITATII 

Acesi tip de ;1eau a fost identificai in prezent_ fn podi-srrt 

central nroldcvenesc: dar este probabil se gaseasca alte pir{i 

oln Iara. 

Arboretele cercetate se localizeazd la altihrdirli de 200-300 m, de 

cbicei pe versantii insoriti. SolLrrile sint cenu;ii, brune satl brllne sial) 

roscate, slab pi'ni 1a mijlocirr pocizolite. Substraittrile sint reprezentate 

prin ' laciesui rnarnos al rrisiprrrilor sarma{iene. 

Arboretele sint evident bieiaiate. Etaill dorninant se conrpune din: 

gonrn, steiar pedLrnculat, carpen, tei argintiu, irasin ; diserninati se mai 

[asesc trlmul (ulmus foliacea) 9i ciregul. Etaiul dominat este constitrrit 

din : carpen, iugastru, paltin de cimp ;i tei argintiLt. 

Consistenta-ge,nerald este de 0,8-0,9. Cresterea este destrrl de actir I. 

plodrrctivitatea mijlocie. 

In tinereturi se gisesc: gorunul, carpenul, teittl, cire;ul, frasinul' 

Subarboretul nu este prea abundent ; este constituit din pddrrc.cl 

(Crataegus monogyna), salbi moale, salbi riioasi, corn, dirmox. 

Pitura vie, de asemenea potrivit dezvoltatii, este constittritl dirl: 

Brachypodiurn silaaticum, Doctylis glomerata, llelica unillcra, hliliurtt 

309

eflusum, Carex piLosa, C. siloatica, Polygonatum Latifolium, Asarum europoeum, 

Stellari.a ln,Loslea, Dentaria buLbifera, Lathyrus niger' L. uenetus, 

,\lercurtalis perennis, Euphorbia amygdaloides, Viola siluestris, Hedera 

helix tiritoare pe pdnrirft, Glecho'ma hirsuta, Lamium go:Leobdo(on, Asperula 

u(iu{ala, GaLium schultesii, Xlycelts muralis eIc. 

N.B. Desmierea dupi S- Purcelean qi G Ceuci (in litt.). 

175. STEJARETO-C(ri{UNl:1'O-$l-l]Ati DF- PR()lltl(ll'l\il1'Al'l: S(ll'}ERiOARA 

Bt B L to GRAFIE 

dti::,1",j:#* u,l|,u\0o,,,,,,2 (105) 

. Acest trp este destrrl de larg rdspir-rdit, urai ales in interiorul bazirttrltri 

al delean. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altitudini de 300-500 m, pe platouri 

;i r''ersanfi cu expozi{ii diierite 9i inclindri moderate. Solurile n-au tost 

studiate in mod amdnun it; in exemplele cercetate s-au gdsit soluri 

irrrure, ttpice sau podzolite. 

Arboretele sirrt constituite diri stejar pedunculat gi gorun, la care 

se amestecd in cantitate mai mare carpenul ; d'i'seminat se flrai gdsesc 

pioprrl tremurdtor, jugastrul, ulmul (ulmus montana, U. foliacea), teiui 

argintiu gi pucios, pdml pddure!, ciregul, in utod excep{ional lagul gi 

rnesteacdnul. Arboretele mai in virstd sint evident etajate, cu stejarul gi 

gorurnrl in etajul domiuant gi carpenr"rl in etajul d'ominat. 

Consisterr{a naturala a arboretelor este de 0,9- 1,0. Cregterea este 

activd, prodrrctir,itatea superioara. Arborti sint bine conlorma{i cu trunchiuri 

drep'te, crlindrice si bine eiagate ; gorunul gi stejarul au forme mai 

bune decit in arborete pure sau in goruneio-stejiirete. Se obline rnaterjal 

de lucnr de valoare. 

Qegenerarea iraturald prin siirnirr{d a stejaruitri gi gorunului esie 

destrrl de dificilil ; sernin{igurile se instaleazd in locuri mai lunrinate, 

4*t se dezvoltd greu. In schimb, carpernrul se regenerea.z.d Ioarte acliv. 

Sc nai gisesc sernintiguri de ulm, jugastrrr, cireg, exce,p{ional ;i fag 

Evolu{ie naturall a tipului de fala pornegte, desigur, de la go,runetostejdret 

gi rnerge spre gle,au de deal. TreibnLrie observat, insd, cd au loc 

siniultan dotrzi procese : jntroducerea carpenului gi a celorlalte specii de 

:irnestec in locrrl gonrnului gi stejarului, dar gi inlocuirea treptatd a 

siejanrlui p,rin gorun (observatd gi in gorune,to-stejirete). 

Srrbarboretul este constituit din: alun, pdducel (Crataegus monagyna), 

rndr pddure(, rndceg (Rosa canina), s,albd moale, salbh riioas6, arfar thtdrisc 

arbustiv, spinrrl ce'rbrrlui, cr,ugin, singer, corn, lernn ciinesc, soc comufl, 

c_ilin, dirrnox, nrai rar salcie cipreascd, porum,bar, cireg pitic gi pafachin.i 

de stinci. 

Dintre plantele agdldtoare se gdsegte curpenrrl de pidure, dintte cele 

parnzite, vr'scul de steiar. 

I)dtrrra vrc este bogatd gi constituitd nai ales din plante de mtrll, ca : 

Dactylis glomerala, Brachllpotlium sil'oaticum, Melicta picta, M. altissima, 

Carex elata, Conua:llaria maialis, Majanthemunt, bifo6um, Polggonatunt 

multifiorum, ScilLa bifolia, Erythronium dens-ca,rds, Asarum europaeun"L, 

Dentaria bulbilera, Alliaria olficlnatis, Anemone nemorosa, A. ranuncu- 

3to

toides, Ficaria rarutnculoictes, Isopyrum thalictroides, LleLleborus purpurasceis,'Ranuncultts 

auricomus', R.'-potUantheffLos, Fragarla uesc, l''.,uiridi.s' 

pilintitto atba, P. si,taestris, Rosa gatlica, Vlolg hir|a, V. siLuestris, 

L;ii'i;;; 'futietiani, uirnu't, L. niger. Genisto__inctoria, Cytisus..hi.r'sutrts, Ciivae:nt 

Aegopoclium )icc)agraria, Heracleum spho'ndylium, Tori.lis gnthr,iscus, 

Saniciila europaea, i5ulmonaria olficinalis, P. a.ngustifolia,. Lilltg' 

spermunx purpureo-caeruleurn, Primula officina.l.is, Aiuga geneoensis, Gleiho*o 

hir'suto, G. hederacea, Betonica officinalis, Sclophu[aria nodosa, Dipititit 

ambiguo, Asperula odorata, Gatium schultesii,Chrysanthetnum corAmhosum, 

A4yceli.s tn.uralis elc. 

/76. S]'IIJARETO GoRt rNllTo-Sl-ir.q,ll Dll PR(.rl)UC:llVlTATI: MIJI'OClll 

B I B L I O G RA F I E. Stejireto-go'runeto-qlerau cu Cttrex pilosa (l2l) 

Quercelutn mixlum carpineloso-caricetosunt (121) 

Svejaia pricarpatscaia grabovaia sudrrhrala (161) 

Acesi 

prezent in 

l'iuntenia. 

Svejaia pricarpatscria bttcovaia sudttbrala (161) 

tip rle pddure este destrrl de rar ; a losi identilicat pind irr 

'iirferioara 

p;tt* 

a dealttrilor din sttdrrl iloldovet 9i ditr 

Arboretele cercetate se gdsesc pe plato'rrrr ;i terase 1a altitrrdini de 

200-300 m. Solurile n-au lost studiate pind in prezent' 

Arboretele sint constitrrite din stejar pedurnculat, gorun sl carpen' 

la care se adaugd jtrgastrrrl, paltinrrl dg cimp, leiul argintiLt ;t ctre;ut. 

$t":i.Li Sf g;irn"t.intl a* o6ii:ei, in propor!ii.aproxrrnativ egale. Diseminat 

se' mlai gAsesc irneori girnifa, 'rrlnrul (U Imus foliacea); arfarul 

iaiaiasc, parui fadurct 9i mojdr?anul; fagrrl uneori. poate.lipsi total satt 

sd lie nrimai discrninat, dar citeodatd devitte deslttl de abrrndellt. 1\rDoretele 

de la o virstd devilr etajate ctt stejar, gorlln, tei si ccva carpen -in 

etajul dominrant ; cel dominal este constitilt rnai ales din carpen,, jugultir, 

puiIi", precttrn 9i din iag, cind se ges$ite 

"nte'r " .acesta -intr-o 

firotortie rnai mare ; laqul nu se ridica in eta jrrl dominant. Dupd parii.ipor.r 

speciilor de ariestec s-ntt deosebit rtrmiloarele iaciesrrri : 

cu carpen 9i tei : 

- clr carpefl, {ag gi 

- clr carpen 91 c1re9. 

c,onsrsterr{a nalurala'a arboretelor este de 0,9-1,0 (etaiLrl dominant 

pind la 0,7-0,8). C,regterea este destul de activd, productivitatea rnijlocie. 

Formn arborilor'este bund ctt trunchiuri drepte, cjlindrice, bine e'lagate 

Se o,b{ine maierial de lucru de bund calitate. 

I(egeneranea naturaili prin samrinfa a stejarului. gi 

.go,runrrlui 

egje 

destul Ie dificili, din cauza umbririi p,uternice a solrrlui. SerninligLrrile 

acestor specri se lnstaleazd numai in ochiuri mai bine lttlninate. In schitnb. 

se gdsesc. puie{i nurnero9i 9i bine dezvolta{i de ca'r1pen, tei, p21116, 9i oireg. 

Iivo"lu{ia tipului porne;te, desigur, de la rtn stej}reto-gorrrnet 9i nlefge 

spre gleatt de deal. 

Subarboretul este bine deZvo,ltat, uneori aproape contintttt ; este constitrrit 

din: alun, pdducel (Crataegus monogynn), mdceg (Rosn carina)' 

511

salbe nroale, salbi 'riioas5, clocoti;, singer, corn, lemn ciinesc, dirnrox 

li calin. 

Paiirra vie este neuniiorrn rdspinditi, lormirrd pe alocr-rri rut covor 

ccntinrrrr, alcd,tuit nrai ales din carbx pilosa, la care-se adar-rgd irr cantitate 

nrai rnicd trIelica uniflora, Asperula odorala, Galiunt sciirLtesti etc.: 

irr rltc pdrli lipseste;rproape total. 

177. $LEAIT NOIiI{AL DE CITUPIE 

BIBLIOGRAFIE. gteau propriu-zis (51) (125) 

$leau de podig (l25) 

$leau de depresiune (51) 

gleaLr (106, p.p.) (134) 

gleau de cimpie, p.p. (30) 

$leau de coastd (30). 

gleau de cimp (l7l) (172). 

Til io-Car pinetum ciscar paticunt (bl) 

Ttlio-Carplneturn aceretosum campestri (51) 

Querceta-Carpinetum. banaticum tgpicum, p.p. (106) 

i!:itr:.:,:,ffi' :':";:::i "itTr,', 

Vlajnaia grabovaia dubrava (l6l) 

$leaul normal de cimpie este un iip de piidure rdspindit mai ales in 

cimpra,&'k"rnteniei * cu centrul principal la-nord de Bucu,re;ti - si itr 

ciurpia din vestul firii. Pentru acesle regiuni, el este trpul de ordure 

cel rnai reprezentativ si cel rnai important tin punct de vedere economic: 

pe lingi.aceasta, in sleau apar uriele problemb interesante 9i dificile de 

silvotehnicd. Deci, acest tip de pddu16 meritd o aten{ie deosebitd din 

ntai mrrlte.pLrncte..de vedene; de al'tteil, diferite prob[enie in legrtund cu 

;leaul. au 

.gi fosi d.iscutate irecvent in literatura rioast,rd de specTalitate. 

sleaul normal de.cimpie.se grsegte in zona forestierd de cimpie, 

tnai mrrlt 

11 

partea ei..mijlocie. 

ô1upd aici interlruviile plane, coasiele 

Fi uneori chiar talvegurile rdilor. 

l1 

p'artea sudicd a 

destul 

!drii, $learrl'paiiund-e 

de adinc si in-lregiunea ceretelor, dar aici i"itiLird pe irersanfii 

yrllg! " 

,1ai. 

ales pe expozi{ii umbrite. .In partea ae mairma' .arprnaiiu 

l Fleaulul, laciesurile lui mai frecvente sint iepartizale pe teren in m.ozajc, 

de obicei I.drd a se prrtca observa r-reo reguld.'Dar, ta timite, spre formatii 

mar xerotlte - cereie irr prinrrrl rind - pe platorrri rdmin'frciesul crr 

tei gi cel cu frasin si tei, p-e cind cele cu partiiiparea carpenurlui se localizeazd 

pe. co,aste 

_umbrite.' In astfei de sifua!ii ;; ii indreptdfit 

sd se vorbeascd desprc ;leau de platou gi pi.eau de coostd, "rrJ"um cum se'face 

une'ori; dar acesta este un ,caz particular care nt1 tre,buie generalizat. De 

aseflienea, faciesul cu mojdrea.n es19 gi el localizat p co"aste in partea 

sudicd, a arealului sleaului. Faciesurirle c,u participarea gorunului 9l figului 

dlmpotrl\'a se gasesc numai in regiunea de rnaximd rdspindire a sleallLri 

-si chiar acolo sint prea rare. 

In arealul lui, gleaLrl nornral de cimpie vine frecvent contact 

cu alte tipuri de glearr - de luncd, de deat etc., prrtind aplrea 9i situa{ii 

intermedrare. 

alo

Sclrrl caracteristic pentru slear,r de cirnpie este solul brun-rogcat de 

pddure,.lie tiprc, lie_in diferii_e grade de pod2olire; in cazuri excep{ionale 

poate a.iringe chiar 1a un podzol de degradare ceuugiLr-deschis (iri 'depresiuni. 

rr-soare 

.,si pe substrate lipsite de calcjrr diri regiunea 'optimi a 

glea.ulrri). In Banat, arboretele cu aspectul tipic al sleaLrlIi normai aLr fost 

gdsite .si pe ldco,l'igte degradatd. caracteristicr esie starea jizici b rni a 

solirlrri, cu textLrra potrir.itd, permeatrilrtate bLrnd, coeziune moderatd si umiditate 

srrlicientl in permanente. SubstrzrtLrrile sint reprezentate prin loess, 

luturi nrr prea grele, rrneo,ri nisipuri. 

ArboretLrl este compus din: stejar pedunculat, carpen, tei argintirr, 

ulm de cimp (ULmus am,bigua, U. folidcea, rar IJ. piocera), iLrfastrLr, 

ar{ar -si lrasin in propor{ii variabile. Uneori apar in cantitate dediul de 

mare^ 9i alte specii, ce tei pucios gi cu frrrnza rnare, Lrlm de munte, paltirr 

de cirnp, mojdrean. Diseniinat se mai pot gdsi : certrl, girnifa, st6jarrrt 

br.rrmdrirr, plopul lremrrrdtor, r'injrrl. sorblrl de cirnp, pdnrl'pldirref, mirul 

pddurei, ciregul, toarte rar gorilnul, ,fagul, sconr.sul- cornestibil, frasinul 

pulos. 

Arboretul este de obicei separat irr doud etaje. In etaiul dominant 

intrd .stejarr"rl, teirrl, frasinul, citeodatl 9i u'lmtrl, praliinul de cimp etc. ; 

al doilea etai este compus mai ales din carpen si jirgastnr. Artarul trtdrisc 

si mlrul ,rintin.9i ntai mjci, schilind un inceput-de al treilea etaj. 

Peniru a deosebi diferite faciesuri in cadrul "-sleaului, s-au ales "din 

speciile de amestec 'trei mai importrante, atit ca rol edificrator in arboret, 

cit si ca valoare economicd - carpenul, teiul gi frasinul. Se consider.I 

ca facies normal arboretele care, pe lingi stejar, au toate a,ceste trei 

specii de amestec, in proporfie de cel puiin 0,1 fiecare. I-ipsa sau raritatea 

uneia san a doul din ele determind alte taciesu,ri, denumite dupl 

speciile de amestec prezente. Pe lingd aceasta, s-au rnai deosebit unele 

faciesuri mai rare, dupd aparifia in cantitate ceva mai mare a unor specii 

de amestec, care in mod obisnrrit lipsesc sau sint foarte rare. 

In felul acesta, pe lingi faciesul normal, au mai fost deosebite pind 

in prezent: 

- facies cu carpen Si tei; 

-- lacies cll carpen gi lrasirr ; 

- facies cu tei 9i frasin ; 

- facies cu carDen: 

- tacies crr tei ;' 

- facies cu frasin ; 

__ Iacies cu carpen si plop iremurdtor ; 

- facies cu gonln ; 

- facies cu fag; 

- facies crr gorun si fag : 

- iacies crr moidrean. 

Dintre aceste iaciesuri, cele cu carpen gi cu tei reprezinLd, in majoritatea 

cazurilor, stadii de degradare aniropogend, care pot sd meirgd 

pind la carpinete 9i teigr,rri pure. Probabil acelasi lucnr se poate spuiie 

despre faciesul loarte rar cu carpen gi plop tremurdtor. 

Consisten{a n aturald a arboretelor este de 0,8- 1 ,0. Cregterea este 

foarte vigtrroasi ; de fapt, in gle,au se re'alizeazd condi{ii optimale sau aproape 

optimale pentru majoritatea speciilor componente. Productivitatea este 

3t3

superjoard. Arborii bine conionnafi, cu trrtnchiuri drep'Le, cilindrice ;i bine 

eidgate. Se ob{ine material de lucru de calitzrte sttperioard, mai ales la 

stejar, tei ,si f12sin. 

(egenerarea naturalA a arboretelor de ;leatr reprezintd o problemh 

diircila-si incd insuiicient studiatd. Specia principald - stejarul peduncLrlat 

- se instaleazi destul de rar sub masiv, se dezvolti greu 9i piere 

pina la urnrd (de obicei, dupa o serie de autorecepdri). foate_speciile de 

imestec sint avantajate din a-cest pmnct de vedene fala de stejar. In'tr'adevdr, 

seminfigrrrile de carpen, tei, ulm, jugastru, arlar, paltin de cimp, rlneori 

;i de irasin se gdsesC din abunden{d, se dezvoltd bine gi deseori impiedicd 

rnstalarea stejarulur; in plus, teiul se regenereazd viguros 9i prin drajoni' 

in lelr-rl acesta se petrece, in aparenfd, o succesiune naturald a speciilor; 

inceprttunle silviculturii regulate, cu pretenlii de a regenera stejarul la 

epoci lixe, arr inlesnit desi5gurarea acestei succesiuni. l'otu9i, pina la aceste 

iuceputuri stejarul 9i-a menlinut 1ocul. Explica!ia trebuie sd tie clutatd 

in primul rind in marea lui longevitaie. ln c'o'nditii absolrr't nalurale o 

geirera{ie de stejar a supravieluit cel pu{in 2-3 generalii din specii de 

amestec. Astfel, instalarea unei no,i ge'neralii 'din aceste specii, la care asis' 

tim astdzi, nu inse,amnd citugri de pu{in ci stejra,rul di,n etajul dominatil este 

sortit sd piard fdri sd lase u'rma9i ; dimpotrivd,, eI a,r avea tot timptul 

si se regeflereze atlrnei cind aceasth noud genora{ie va ajunge la depericiu,ne 

s,au, si mai muilt decit atit, sd sttprarlieluiasca inc.{_ ttLnei .geneiatii. 

In tot cursul acestei vie{i foarte lungi a ttnei generalii de stejar se 

realizeazd anumlte imprejLrriri, cind regetterarea ltti devjne posibill 9i 

er,entual chiar lesnicroasd. Asitel, ln urma secetelor din ultimii aui s-alt 

observat rrscdri rrasir,e in tinereturi de specii de amestec, pe cind stejanrl 

a re'ztstat ioarte bine. Asemenea Jenornene au p,utui iavo,riza in trecut regererarea 

gi men!inerea stejarului. Probabil, se mai pot realiza 9i alte intprejrrrdri 

iavorabile. S-ar-r emis chiar ipateze cd in ,trecut steja.rul a fost 

ar-antajat prin gospodirirea neregrlatd din pddurile noastre, pe cind ittceptt' 

trrrile srlviculturii alr reprezentat o catastrofd penirtt el. 

Bineinleles, considerentele de nrai sus asupra posibilitS{ilor de regetieraie 

a stcjarului in condilii absohrt naturale nu se pot transprrne direr:t 

in ndsuri siivotehnice; dar poi da oarecare srrgesiii in aceastd privin{i'. 

Srrbarb'oretul in masive incheiate este slab reprezentat, dar dupd oarecare 

rdrire se dezvolti prrternic. El este fo,rrnat rn2i ales ditr alun, pdd'ucel 

(Crataegus tnotlogtJna, pe aloc,Lrri gi C. pentagyna ori C. oxyacantha), salbA 

moale, salbl riioasi, singer, corn, lernn ciinesc, mai rar rrLn de plutd, 

nriceg (Rosa canina), porumbar, corcodug, spinul cerbultri, soc coruutl, 

cilin ; local apar cire,gul pit,ic, clocoti-sul si rnojdrean'rrl, trlti'rnii d'oi pLrti,nd 

ajunge foarte abundenli. 

l rMarea lor-rgen'itate a stejalului se reflectd 9i irr strrictura naturald a alboreielor de 

slearr. Astizi, ir nrod obi;nuit, stejarul este localizat irr etajul dorninant, avind iniljimea 

la fel cu alte specii din acesi etaj, dar grosinri mult rrai mari. Sintem teniafi a atribtti 

at'.est aspect in irrtregimc faptului cE la prinrele exploatiri regrrlate au lost I6sate rezerve 

din stejarii cei rnai bitrini, pe cind' alte specii au fost tziiate. Nu tlebuie uitat, insa, cd 

li in conditii naturale a existat aceasti deosebire in dimensirrni, datoritb tocmai diferet.rfelor 

de vinsti maximi atinsd de diferite specii ; dar, brinefnfeles, raporturi:le lntre dimensirrni 

nu eiarr exact ca celc de acum. 

3r4

Dintre plantele ag5{dtoare se gdsesc curpemrl de pddure, v.ifa silbatrci 

si iedera (Lrltinia ttne'ori ritnine piperniciti in pdtttra l'ie), iar 

dintro piantele parazile - r'isctrl de siejar. 

Pitura vie este bogatd gi constltuiti jn cea rnai nrare parte din plante 

lrprce de rnull ; abundente sint plantele e{erneroide de printdvarS. Se poaie 

sprlile ch tocrrai in glear-rl de cirnpie flora de mull igi realizeazd aspectul 

ei cel mai caracteristic. De aceea este nime'rit ca ea si iie enurneratd aici 

mai amdnunlil:. Melica wdflora, ALilium ellusum, Bromus ramosus, Poo 

nentoralis, Carex siluoltca, C. contigua, C. dioutsa, C. pitosa, Allium ursi.num, 

Coriuollaria ntaialis, Polygonaturn Latifolium, P. multiflorunl., P. offictnale, 

Stilla bifoLia, Galanlhus rtiualis, Arum maculafum,'famus communis, 

Asarum europaeum, AlLiaria officinalis, Dentari,a bulbilera, D. 

glartduiosa, Aloehringia tri.neroia, Anemo,ne ranurrculoides, Ficaria rotuffttuloides, 

Rarturtc'ulus auricc.trnus, l?. poLyanthemas, Fragaria uiridis, Geum 

urbartunt, Lathyrus oenetus, Euphorbia amggdaloides, Mercurialis perennis, 

Geraniunt robertianum, G. phaeum, Viota hirta, V. canina, V. si|oestris, 

V. mirabilis, Corydalis marschalliana, C. caoa, C. solida, Aegopodtunt 

pociagraria, Chaerophyllum temulurn, Anthriscus ce'refo'lium, Torilis 

arihrisc'us, Heracleum spho,ttdylium, Sanicula europaea, Pulmonaria offictrtalis, 

Scrophulnrta. rtodoso, Glechama hirsuta, G. hederacea, Lalmium 

galeobdolo,rt, L. ma,culatum, Scutellaria altissima, Saluia glutinosa, Stachgs 

siluolica, Aluga gen.eoensis, Asperula odo,rala, A. taurtna, Ga:lium cruciatum, 

G. schultesii, Lapsana communis etc. Pe lingd aceastd llord tipici 

destrrl de irecr.ent apar in arborete de gleaLr si alte plante rnai pLrtin caracierislit'c 

: B_racltyltodiurn .silualiruttt, Daclylis glontet'nla, Poa pratensis, P. 

triuialis, Urtica dioic'a, Lyclutis corotl.orid, Rosa gdllico, Rubus ciaesius, 

Potentil la argentea, Lysimachia nummularia, Metampyrum nemorosum eIc. 

In interiorul arboretelor mai intinse de sleau se realizeaza, in unele 

lcrcrrri, pe sLrprafete mici anumite c-omplexe de condifii ecologice, care provoacd 

aparilia arboretelor de altd nat';r5. Unele din ele apariin tipurilor 

cunoscute din altd parte sau chiar in interio'rr-rl gleaulrri ocrrpd supralete 

irpreciabile. Astfel sinl steidrele'le de dep'7ss|r,tt 9i celefele de depresiune in 

depresiuni inchise (rovine) lrec'u'ente in gleaurile din cimpia Mrrnteniel; 

de asemenea anini;urile pe soluri hleizate, de produclioitate superioard 

in vii nrai adinci clr apa inc.et curgdtoare, In alte cazuri apar iragurente 

cie arborete, cir aspe,cte particulare, dar cu suprafa{a p'rea rnicd sp,re r 

prrtea {i co,nsiderate ca tiprrri aparte. Astfel, in rovine mici se gisesc plopisuri 

de rouittd, compuse din plop tremurdtor, uneori alb si cenugilr; de la 

ele exlsti treceri spre slejdretul de dapresiune, in fornrd de stejdreto-plo- 

Tttguri de rrtittnd. 1n vdi, intercalindu-se intre aninigurite din lund gi sleaul 

de pe versarrt, apar lisri inguste de frisinete pure. Aceste aspecte au fost 

cousiderate in trecrrt ca tipuri sau laciesuri aparte (30) (134). Dar suprafa{a 

1or este prea micd; de aceea se men{ioneazd aici pe scurt. 

ln cintpia Barratulrri, pe lingi ol"lrarut,tt gleau de cimpie si sleaul de 

luncd, a lost semnalat un pleau de cimpie ioasd, caracterizat prin predorninarea 

irasinrrlui si irlmului, cu participarea relativ redusE a stejarulrri. 

315

Solunle acestui tip de pddLrre sint ioarte compacte gi greu permeabile, ceea 

ce provoacd stagnarea apei provenite din ploi gi din topirea zdpezllor; ca 

urma,re, exploa'tarea sau rdrirea arboretelo,r prod,urc,e o inrmldgtinare putgrnicd 

a solului la suprafafi 9i ingreuiazd toarte mult regenerarea (38). 

17rf. sl,DALl DE SrL\/OSTEPA CU STITJAR PEDUNCULAT 

BIF'LIOGRAI:lE. Sleau de silvosteph, p.p. (30) 

$leau de cimpie (120) 

Arboretele de 91eau sint rare in silvostepd. Cel p'Lrfin in partea sudicl 

a ldrii, mai bine strrdiatd, ele apar in mod cu ttvtul excepfional. In sudul 

.A'ioldovei din dreapta SiretLrlui au fost identilicate in ciieva locuri arbo' 

rete rfoarte asemdndtoare cu gleaul tipic dtn zona lorestierl, dar situate in 

condi{ii edafrce de silvostep5. Este foarte pro,babil ca astlel de arborete sd 

se qdseascd 9i in restnl Moldovei. incd necercetat din punct de vedere 

tipologic. - 

Padurile de acest tip sint situate in relielul tipic de cimpie. Solul este 

un cernoziom degradat, incomplet decarbon'atat, profund, luto-argilos, bog4! 

irr lrrrrttrts, torrrraT pe material-aluvionar. Intr-ttn caz din apropierea lrrncii 

actuale a Siretului s-a gdsit ttn sol aluvionar, neevoluat, tormat din materiale 

argilo-lutoase 9i-luto-miloase incomplet desalintzate, cu ca'rbonat 

de calcru 

-de la sr-rprafa{d. Astfel apar aspecie de trecere spre gleau de 

h.rncd. 

ArboretLrl este constituit din: stejar pedunculat, carpen, ulm (UImus 

o"mbigua, mai rar U . foliacea), tei argintiu, jugastru, arlar idtdrdsc, lrasin 

; disetninat se mai gisesc teiul ptrcios gi p5'rul plduref. Cu virsta se 

prodrrce o diterenfiere iri dotrd etaje; stejarLtl, frasinr-rl ;i ulmtrl trec in etajul 

dorrrirant (din ultinele doud specii, insd, sint mrtlte exemplare gi in 

eta iul dorninat). 

Pe baza acelorasi criterii ca in $leaul 

zona forestier:i 

s-ar-r cleose,bii si aici trei fac.iesuri : 

normal (stejar, carpen, tei argintiu, jugasiru si f'rasin); 

clr frasin (stejar, ulm, jugastru, mult frasin, iar tei numai 

- cu tei (stejar, ulm, iei argintiu, iar frasin numai diserninat). 

Ccnsisten{a naturalS a arboretelor este de 0,8-0,9. C,regterea este 

vigrrroirsl ; prodirctivitatea se poate aprecia ca superioard (determindri 

plecise nrl s-au idcrrt). Formele arborilor sint destrrl de bune, finind seanra 

de provenienfa lor din ldstar. 

Qegenerarea naturald prin sdminfi nLr se observd la steiar; se gdsesc 

ceva puieli de specii de ame'stec. 

Subarboretul este destul de bogai. In unele locuri predomine categoric 

alunul, in altele este mai rar ; se mai gd,sesc u'lmul de plutd, ar{arutl idtdr5sc, 

pldrlcelul (Craloegus monoguno), mdr'r.rl pdduref, pommharul, saltra 

tnoale, salba riioasi, spinrrl cerbr-rlui, clocotigul, singerul, lemnrrl ciinesc, 

socul corriun, caprifoiul (Lonicera xylosteum), cdlinul 9i dirmoxul. 

Pdtr-rra vie este puternic dezvoltati .si comprrsd din ; Brachypodium 

silt,aticum, Carex silustica, Anemone ra:nunculoides, Geum urbanurn, F,u- 

316

phorbia 'muta amygdaloides, Aegopodium pdagraria,.Pukno.naria o.fficin"olis; Pri' 

offtcii1tis, Gtechomd hirsuta, Lomium gg!eo!/o!9n, Salaia glutinosa, 

Galium'cruciata, G. scl'tuLlesii, mai rar - scilla bifolia, Arum tnaculatum, 

Dentaria bulbilera, Viola silueslrls etc. 

r7e. gLEAU DE DEAL "u tT3#1?EDUI{CULAT DE PRoDtlcrlvlrArE 

B I B LI O G R A F I E. Sleau (78) 

Acest tip de pzidure este rar intilnit in regiunea de dealrrri, avind de 

iapt natrira'relictlca; a iost sentnalat pind in prezettt in Ardeal 9i in 

r\\oldova. 

Arboretele cercetate se gesesc la altitr"rdini de 100-450 m, pe terasele 

riurilor, platoLrri gi ve'rsan{i ioarte slab inclinafi, m,ai tnult cu 

expozilii nordiie 9i estii:e. Soluriie au fost studrate prea pu{tn pila 

ln 

pr'"runt. Sint podzoluri de degradare, cenrugii-deschis, de obicei prolunde 

gr - greie, *Arbc,retele uneori slab scheiets. 

siirt constituite ntai ales dirl stejar pedtrncttlrt 9i carpen, 

la care se adaugd uneori ulmul (Ulmus foliacea), paltinul de cimp., teiul 

aigintiu, teiul pircios, ciregul gi irasinul.' Dupd paiticiparea speciilor de 

arriestec, se pot deosebi urmdtoarele laciesuri cu : 

- carpcn; 

- 

. 

carpeil 91 tel; 

- carpen 91 clre-s ; 

- carpen, rrlm, paltin, tei gi irasin. 

Disemi'nat s-arr mai gdsit goru,nul, jugastrul, ar{arul tdririsc, pirul 

gi - rndrul pidure!. 

Consisten{a rtaturald a arboretelor este de 0,9- i,0. Crepterea este 

ioarte activd, productivitatea superioarA. Forlna arborilor este trumoasd, 

cu trunchiuri d-repte, ctlindrtce, bine elagate ; ntturai pe m_arginea arboreielor 

unii arbori -.int slab elagali, ctl coroaile prea trrari. Se ob{ine mate' 

rial de lucru de calitate superioard. 

Qegenerare a naturald. a stejarului este destul de dificili. Se instaleazS' 

in schimb, semintiFuri destul de aburndente de alte specii, mai ales de 

carpen, apoi de ulm, jugastrrr, paltin de cirnp, tei gi frasin. Ca gi la cimpie, 

sint ioarte evidente tenomenele de succesiune, care duc 1a inlocttirea treptaIA 

a stejartrlui. In general, Iorrmarea acestultri tip_ trebtrie. atribtriti introducerii 

re|atrv ,recente-a carpe,nului gi a alto,r specii de amestec irt stejiretele 

relictice, rimase in regiutrea de dealuri din postglaciarul cdlduros. 

Subarboretul estJslab reprezentat, forrnat din exemplane izolale de 

alun, pddrrcel (Crataegus monogyna), zmeur, salbd moale, salbd riioasi, 

crugin, jtrgastrrr (arbrrstiv), tei pucios (arbustiv), singer, corn, tttlichind, 

lenrn c.iinesc, capriloi (Lonicera xylosteum), soc colllull. 

Pdtura vie -este destLrl de bogatd gi tormatd mai mult din plante de 

nrrrll : Dactytis glomerata, Bro,rnus ramosus, Brachypodium siLuatic'um, Ca' 

rex pllasa, Nlalanthentum bifolium, Polggonatum latifoLium, P. officinale, 

Arunt ruoculetwn, Asarunt europaeutn, Helleborus purpurascens, Slellaria 

hol.ostea, Geum urbariurtt, Geranium 1'haeum, \/tttco rninor, Vi,oLa hirta, 

Circaea lutetiana, Aegopodium podagraria, Torilis anthriscus, Lysimachia 

3t7

nunlmulatia, Pulmonaria oflicinalis, Ajuga geneuensis, Ltuniu,trt maculotum, 

.scraphularia nodosa, Asperula odorata, Gatium svhultesii, Mgcelis 

rnuralis eIc. 

s 

Pe litrgd aspecttil descris mai srrs, caracterizal prin lipsa iagului, urai 

notdrrr Llri caz curios, unde apare gi acesta din urmi. Este vorba de urr 

ai-boret clt sltccesirttte evidetttd-a trei genera!ii: 0,3 stejar pedtrnculat foarte 

batrin, 0,3 Iag_ de virsti mijlocie, 0,4iarpen'9i iag tindr (pdri9). Cregterea 

aciir,d -si. productivitatea superioard la fag, mediocri 1a- stejar. F(egenerarea 

slabd in toate trei specii. Pdtura vie -din piante de rnr,rll, relatiislab 

clezvoitatd. Panta uroderati, expozilia sudicr, aliitudinea 500 m, sol schelet 

cLr ntrlt pietrig (Ocolul silvic Mihlieqti). 

De altfel, arnestscuri de stejar pedunculat cu carpen ;i ceva iag sirrt 

citate in literatura iitosociologicd sub numele de Querceto-Carpi*netum 

subas. transsilaantcum, pet1llu centrufl Ardealul,ui (19) ; dar descrierea es(e 

pre,a srrmard pentru a putea fi valorific,atd in scopuri tipologice 

/80. SLEAU DE DEAL CU STEJAR PEDUNCU,LAT DE PRODUCTIVITATE 

MIJLOCIE 

Acest tip apare in dealurile Moldor.ei. El a fost studiat rnai andnunlit 

deocanrdatd numai in pddurea Fintinele ; dar existd unele date surnarc 

gi din alte ocoale silvice (2. Przemefchi, in litt.). 

Arboretele cercetate se lo,calizeazd in parlea inlerioard a dealurilor, pe 

versanfii lini cu expozilii diierite ; solr-rrile sint podzoluri cenugii, de textr-rri 

lutoasd. 

Arboretul este compus din steiar peduncula,t, in ames,tec cil carpen, 

ul:n (IJlmus foliacea), jugastrr_r, palfin d-e cimp, tei argintitr 9i pucios, irasin 

; disemina{i - mesteacdn, plop tremuritoi, arlar Tdierdsc, rllr si pdr 

pidurc!, sorb dc cimip, circg. Exermplul studiat 1a Fintinbilc rc,prozintd un 

Iactes cu cornen, alte specii Iiind liLrmai diseminate. 

Cregterea este destdl de activS; p,roductivitatea miilocie. Fo,rma arbortlor, 

in general, este fnrmoasl, dar elagajul uneori lasI de dorit. 

- Qegenerarea stejarului este diiicil5, din cauza coplesirii prin tinereturi 

de alte spec-ii ; pe alocuri se observd apari{ia fagului. 

In subarboret se.gisesc alunul, pdd'ucelul (Crataegus monogyna), 

ponrrnbarLrl, salba moale, salbr riioasd, ilocotisLrl, singeruf cornul, iemnui 

cirnesc, socul comun, dirmoxul. 

Pitura,vje, in general 

_slab dezvoltatd, compusd din plante cle mull 

rnai ales : carex siloalica, viola siluestria, Pulrnonaria offiiinalfs etc. 

/8/. STEJARETO-SLEAU NORMAL DE CIMPTE 

BIBLIOcRAFIE. gleau, p.p. (106) 

318 

Stejdreto-qleau (134) (172) 

$leau de cimpie, p.p. (30) 

Qtterceto.Carpinetumbanaticumtgpicum,p.p,(106)

Stejzireio-gleaul se irrtrlne;te peste tot itt arealul glearrlui de cititpte, itr 

vecindtatea imediatd a arboretelor din acest din trrmi tip, dar mult mai 

rii. Et |eprezinld o trecere - in spa{ir,r si in timp --- de 1a stejdrete pure 

1a gleauri; pe teren poate prezenia, insd, 9i trecen spre stejdreto-gleau 

de luncI. 

Stejireto-sleaLtrile de cinrpie, in general, se localizeazd in aceleagi situafii 

ca 91ear,rri1e de cimpie. Solr.rrilesint brune-roscate, unecri ctt incepttt 

rie - podzolire, ntai uscaie, nrai fine _si ceva mai compacte decit in gleart. 

'In 

compozi\ia arboreielor, predorninant este stejarr-rl_ peduncirlat. ca 

specii cle amestec mai abundentb se gEsesc carpenul, teiLrl (2. torltentosa, 

niri tni T. cordala qi T. ptatgphgtloil), frasinul (Fraxinus excelsio'r, mai 

rar F. holotrtcha); riai pLrlin abunden{i: ulmul (ulmus f.oliacea, u. am.bigua), 

jrrgastrr,rl 9i ariarul'tdtlrdsc; diseminat se mai intilnesc: paltinul 

de- cirrip, bire;ul, parLri si rnintl pdduret. Dupd compozilia specifici arr 

outrrt Ii stabilite rtrndloarele iaciesuri : 

normal (tei 9i carpen abtrnden{i, izrr irasintrl disemitrat); 

- ctt carpen; 

-- ctr tei ; 

- ct1 ulm si jttgastrtt ; 

- cL1 frasin : 

- cli irasin 9i tei. 

consistenta naturald a arboreielor este de 0,8-0,9. cregterea este 

viguroasa, ral productivitatea superioard. Arborii sint bine coniormali, cit 

triinchiuri drepie, cilindrice gi trumos elagate. Se ob{ine material de lttcrtt 

de calrtate sup,erioard. 

pegeneraiea natttrald pune aproximativ aceleagi probleme ca in gleatri 

obiSnlii. Semintigurile de stejar se instaleazd destul de ugor, dar se dezyoltd 

greu si sint puternic concurate de ti'nerettrrile abrln'dente 9i vigttro'ase 

cle caipen, ulm, jrigastru, arfar, iei 9i trasin. Astlel, tendinlele de elintinare 

a stefanrlui sint ioarte evidente; ldr6, indoiald, in generalia urmdtoare, 

proporfia lui va deveni mult mai micd decit in arboretele actuale, 

dacd nir se rjor lua mdsrtri energice pentru meniinerea ei. De asemenea, 

se gisesc arborete biotalate, in care eiajul dominant oste de stejar, ctr 

,o".ii d" amestec diseminate, dar acestea din urnrh au 9i iormat un eiaj 

dominat. 

Srrberrboretul este destul de bine reprezentat, format mai ales din : 

aiun, pdducel (crafaegus monoglina, pe alocuri 9i c. oxyacantha), salba 

mcale, salbii riioasd, iinger, lemn ciinesc, mai rar ulm de plut6, m5ce; 

(Rosa canina), porumbar, corn. 

PdtLrra vie oste bogatfi gi, in general, asemdndt'oare cu cea di'n gle'a'u ; 

nraj frecvente sint : Brichypodittm" siLuatic'um, Dactylis glomerata, Melica 

uniflora, Polygonntum latifotium, Arum maculaturn, Tamus communis' 

L riica cltoici,-Rumex sanguineus, Altiaria officinalis, Asarum euroryeum, 

Geunt urbanum, Hypericui perforatum, Geranium robertianum, G. phaeum, 

Circa2a luteliana,-itoto niita, V. silttestris, Euphorbia amygdaloide-s, 7"oriiis 

antltriscus, Lysimachia numntularia, Pulmonaria ollicinalis, Lithospertnun| 

purpureo-caeruleum, Glechoma hirsuta, cantpanula patula etc. 

519

. 

In crrnpra din vestul |drii s-au semnalat tloud tipuri de stejdretoglearrri 

care, ldrd jndoiald, ar trebui prrvite ca trpuri apafte (38). Ele, insn. 

rt-arr losr ce'rcetate amdnun{it pina ih prezent. 

Astfel se citeazd stejareto-gleau de productivitate inaltd, format mai 

ales din 

.stejar 

pedtrnculal in etajul sr-rperior gi carpen in cei inferior (in 

text origirral i se splne chiar stejdreto-carpinet),. se mai gdsesc lrasinirl, 

ttlmul gi jrrgastrrrl. SolLrl esle_ brirn podzoiic, permeabil la"srrp,rafaid, dar 

compact, greu 9i imperneabil de la o anurnitd adincime (80-40 cm). 

. Al doilea iip ar ti stdjereto-sleaul cle cimpie ioasd, c,ompus di,n stejar 

pcdunculat, lrasin, ulm ;i jugastnr, cu pu{in carpen gi tei. pioductivitaiea 

este nriilocie. Solul este bnrn podzolic iompact iau podzol hleizat, cu orizontul 

B conrpact. 

Caracteristici pentrtr ambele- tipLrri este inmldstinarea pr-rterpicd a 

lerenrrlrri, ce' se obsen d irr speciar drrph exp,loatare ,uit'ihii, dripa o r;iire 

a arboretelor. Acest fenouren lace ca regenerarea acestor arborete sd fie 

lcarte dilicjlS, necesitind lucrdri de dren-aie costisitoare, S-a obsen,at ci 

innrldstinarea es,te nrai prr{in inte'nsd in iocLlri rrnde sinrt tnai ab,unde,nte 

specirle de arrestec, ceva.urai pretenlioase pentru urniditate, ca tei, i-;;p&, 

jugastru etc. 

1BJ. SI'EJARETO-gLE;1U 

DE DEAI_ DE PROD{JCTIVITATE 

SLTPERIOT\RA 

A.*ti tip a" pidure 

,^-, 

este rar intilnj't, de obicei in conrplex cu glcaul de 

deal crr steiar pedrrncrrlat. 

Arboreiele^cercetate se gdsesc la altit,dini de 400-500 ur, pe platouri 

satt coaste line ctt expozilii nordtce 9i estice. Asupra solurilo,r nu s-au idcut 

pini in prezent nici un fel de cercetdri. 

Arboretul este compus din stejar pedunculat gi carpen, cel di'tii predominind 

in niod categoric. In arboretele tinere ambele .p"iii se menlin la 

acelagi nivel, dar mai tirzin carpenul rdmine in etajul dominat. Diseminat 

se mai gisesc gortrnrrl, teirrl pr-rcios gi cire,crrl. 

. 

consistenta naturard a arborete,lor este de 0,g-0,g. cregterea este 

foarte 

.actir''i, 

productivitatea superioard. Fo,rma arboriio,r este bunr, cu 

trLrnchir-rri drepte, cilindrice 9i bine eragate. Se obfine material de lucru de 


_ Qegenerarea natunali a stejarului prin sdnin{d este destul de dificild. 

Seminlisrrrile se instaleazd, d,ar nu duieazd din cauza umbrei arboretului 

bztrin 9i a concuren{ei semin{iguriior de carpen, care sint mai abundente. 

S-a nrai semnalat apartlia paltinulLri de cimp in tjnereturi. Evolu{ia naturald 

a ace.s'tui tip porneste, desigur, de la un stejdre,t si me,rge spre -sleau. 

subarboretul este relativ rar, compus di,n : pdducel (critae[us monogyna), 

mdceg (Rosa canina), salbd moale, crrisin, singer, lenin ciinesc, 

soc comun. 

Pdtura r,'ie este destul de bine reprezeniatd, compusd din: Dactylis 

glomerala, Brachypodium siloaticum, Geum urbanum, circaea lutettina, 

chaeroplryllum temulum, Torilis a'nlhriscus, solztia glutinosa, stachys silaatica, 

Galium sclrultesii, Lapsana communis ele., 

320

18J. STEJARE'TO-$LEAU DE CIMPIE CU PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

E I B LI O G RAF I E. Ste;areto-9leau 

d,e margine (134) 

. Acest tip de pddr-rre se gdseFte in imediata vecinetate a arboretelor 

de slearr. 

- Arbcretele,se.gisesc 

_in situafii obignuite peniru sreau - plator-rri gi 

val ru prea adrnci, care Ie trarerseaza. 

Solr-r1 este brun-rogcat, podzolrt, nrai co,mpact clecit in gleau. 

Arboretul este bietajat. in etajul I se grselte stejarul pedunculat, cu pulin 

carpe,n ; - 

-dise-mri'na!i cenrl, uimul (t'1rnus lotiaiea gi'lJ. proceral, t6itrt 

argintru si frasinLrl. In etajul II - carpenul,'ulmul (acelea'si speoii), 

ga.stnrl,iu- 

ar{arul tdtardsc gi disemrnat sorbLrl de cinrp. In proporlre gene. 

ra.li1,^stej;rrLrl. a.re aproximaliv 0,5; carpenul, urrnul,' jrrgasirul, uilr.it - 

cite 0,1 ; celeialte specii la un loc - 0.1. 

consrstenta 

. , 

gerierala este de 0,7-0,8. cregterea este nie,diocrd. prodilctrvriaiea.se. 

poate aprecia ca mijlocie (de fapt, datorita etajdrii arboretttltri, 

diatnetrele rr.corespLrnde p'roductiiritd{ii sirperioare, jar iiraltirnlle - 

c.elei infetioale). Arborir sint inia destul de bine'confornra(i, cu tiunchir-rri 

drepte, cilindnce gi bine elagate. Se poate ob,!ine material de lucru de buni 

calitate. 

_ Ilegenerarea naturald_ a ste.iarului se produce, probabil, tot atit de greu 

ca in celelalte tipuri de glearr, stejareto-gli:au etc. in general, nr_r se gdiesc 

sentinti"suri. 

Subarboretul este destr-rl de abundent, format din alun, pdducel (cralaegtp 

monogAno, C. pentagyno), salbd rnoale, salbd riioasd, singer, corn. 

Pdtr-rra vie este gi ea destul de bogatd fiind constituiti dTn 'plante 

cbignLrite de rnull, printre care au invadit gi o serie de specii de'locLrri 

deschise" 

/B4. STEJARETO-$LEAU DE DEAL DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

Bl BLIOGRAFIE Stejdreto-9leau 

de deal cu Carex pitosa (121,1 

Quercetum rohoris carpinetoso-caricetosum (l2l\ 

Acest iip de pddure esie prr!irr rispindit. Pini in prezenr a {ost identrllcat 

nurnai in dealurile din cotul carpalilor, dar gi aici este rar. 

Arboretele cercetate se gdsesc la altltudini de 2oo-900 m, pe versan,fi 

foarte slab inclina{i, aproapi platourr, cu expozi{ia generald bdti.a. soturile 

sint brune slab acidificate. 

Arboretele sint 

.co'mpuse din stejar pe,d'unculat, carpen, jugastru ;i 

mojdrean ; diseminat se mai gdsesc ste jdrrrl brrrmdriu, ieiui 'ai!intiu ii 

paltinul de cinrp. Se observd o etajare hetd, siejarul fiind lociljzat in 

etajul dominant. 

consistenla naturald a arboretelor este de 0,8-0,9. cregterea nu este 

prea activi ; productivitatea este mijlocie, chiar spre linrita de jos. Arborii 

:jll: 

jn,qg,leral destrrl de bine confonnali, dar slab elagali, cu coroanele puterntc 

dezvoltate. Se obiine material de construciii rur7ld. 

' 

- ftegenerat'ea naturald a stejanrlui prin sdmiirti este destul de dificill ; 

puielii sint.pu{ini, se dezvoltd greu gi de obicei pie,r din cauza umbrei arboretelui 

bitrin. 

20-Tipuri de P5duri c.241 

3Zt

Evolulia arboreielor pornegte de la stejirete pure, car.e astazi nu tnai 

exista in r.lgiunu; dar s-air gdsit arborete i''curs d-e srtccesiune, unde etajLrl 

donrinat - abla a ajuns la dintensiuni de nuielis. 

Subarloretul'este bine dezvoltat, de obicei coniinuu, colllpLts din : -altrn, 

plrlucel (Crataegus tnonogAno), singer, rnai ptrlin salbd riioasa, drob (LAttsus 

ntgricarls), scumple, corfl, Iemn cllnesc. 

Patura vie este 

'sdracd, 

reprezentaid prin ptr{ine exemplare de oarex 

pilosa,la care se adar-rgi ici-colo 9i alte specii. 

/S5. STEJARETO-SLEAU DE TERASA 

B I B LI O G R AF I E. Stejareto-9leau de terasd, p.p. (30) 

Acest tip de pidure este relativ rar intilnit, provenind din introduceretr 

ireptatd a sdeciildr de amestec in stejdretul normal de terasd ; este loc'alizat 

in dealuri i6ase 9i cimPii inalie. 

Arboretele cercetate se gdsesc pe terasele inalte ale riurilor. Solul este 

brun-rogcat podzolit, cu textilrd grea, {oarte compact permeabil 

.sL .greu 

; regiinul 

d" n-iditute este variabil, de la exces de -Llmiditate 

primdvara pini 

iu a"ti.it in timpul secetelor puternice de varli. Strbst,ratrrrile sint lorfitate 

din lutr,rri argiloase grele, rrnebri ctr pietris mdrunt' 

Arboreteie sint ionstitr.rite din stejar pedr,rn,culat, la care se adaugd : 

carpenrrl, ulmul (Utmus foliacea, IJ.'ambigua), teiul argintitt, j.ueas'trul, 

,iii*t tdtlrdsc, irasinr-rl.'Este probabil sd se tealizeze diierite faciesuri, 

dar deocamdati ele ntl au lost- studiate ; s-a semnalat precis nrtmai ttrt 

facies cu carpen. 

Consistehfa arboretelor este de 0,7-0,9. Cre.sterea. siejarulr-ri pare sd 

ii iost visuroasd in trecttt, dar in ultilnul timp s-a resimlii in rtrma secetelor 

rcpe"tate. ProdLrctivitatea actuaid poate li socoiitd ca mijlocie. Forna 

trr-rnchiirilor gi elagajul sini desirrl de-bune. Se-obline ma.terial de lucru. 

fie,generarea nitdrald a stejarului este dilicila ; chiar dacd se p,roduce 

inStalaiia semin{igului, acesta eite concurat.{e puie'{ii speciilor de amestec. 

In subarboiei se gdsesc pdducel'1 (Crdlaegus rnonogyrLa), szrlbrt 

moale, salba riioasd, singerul, lemnul ciinesc. 

Pitr-rra vie esie puter;ic dezvoltat5, ajungind pind la inlelenirea total5 

a solulr-ri. Compozifii ei, ins5, n-a fost studiatd. 

Din cauza'condi{iilor edafice grele, stejarLrl din arborete de acest tip 

a iost alectat de usclri masive in timpLrl secetelor puternice din rrltimii ani. 

186. STEJARETO-$LEAU DE DEPRESIUNE 

EIBLIOGR.AFIE. Stejiret de depresiune (134) 

Acest tip de pddure este relativ rar ; se intilnegie in arealul gleatrh-ri 

din cimpia Munteniei, apoi a fost semnalat si in silvostepa din citnpia 

Crr;anei, unde se gdsegte aldturi de .sleauri si stejdreie de luncd. 

Arboretele de acest tip se lcrcalizeazd in depresiuni inchise, nu prea 

adinci, cu stagniri temporare de ape, provenite din ploi sau din topirea 

zdpezllor. Solul este interrnediar intre brun-ro'gcat 9i podzol de depresiune' 

cu-textura grea in orizonlul B, inceprrturi de hleizare 9i umiditate in exces 

322

in stratttrt rttai adinci, pe clnd cele superficiale prezmtd o urniditate variabiia, 

r'ara..prriind sd se usuce puternic si si crape. Aceste condi{ii edatice 

nelar'-orabile determini productivitatea ii'rferioard' a arboretelr-ri. 

Arboretul este co_mpus din stejar pedunculat, la care se adaugd : ulmul 

{ulmus procera gi u.foliacea), tinjul .jLrgastrLrl, arfarr-rl tdtiri"sc, iar in 

cantitate rnai mici: cerul, carpenul, ploprii iiemuritor'9i alb, teiul argintiu, 

pdrrrl ,si rnarrrl pidrrret, Irasinrrl. Proporfin speciilor esie steiar 0,7, rri]no,l, 

;trtar 0, I , iar celelalte specii, lr rrn loc 0, I 'sarr 

rrrrmai disenrinaie. Unenri 

rtlnrrrl ;i ar{arr'rl se locallzertzA tn al tloilea etaf reprezentind asttel rrn stadrrr 

de succesirrne. 

consisten{a arbo'retelor este redusr la 0,6-0,7. cresterea este nutilr 

acttrr;i, prodrrctivitatea inferioara. Arborii nu sint bine conformati, deleori 

au trLrnchirrri strimbe (in parte datoritd gi provenie'nlei din lastar);elaqajul 'Se 

Ilu 

.se 

produce iri bune conditii, co,ro,anele aLr dirnensirrni exagerate. 

poate- obtrrre lemn de construc{ie, prea pu{in de lucru. 

, . Regurrerarea natrrrald este diliciln. Se observd nrrmai prrtini prrie{i si 

dr,rjorri.dr'.rrlrrr.. plop alb si trernrrrdlor. Stejartrl nu r" t.genereazd de Ioc. 

subarboretul este de obicei 'rar, iormat din fire rdzlete de pdducel 

(,CrataegLt,s ttio.rtr.tgyna) 

9i c-rrrgin; irr alte cazurj, insr, se gdsesc desisuri 

de lrorurlbar, 1a care se adarrg_h speciile de mai srrs, precim gi zdlogLrt, 

nrdcegrrl ( I?osa canhn), spinrrl cdrburrri, salba moare, singerirl, lenirrrl 

cllnesc. 

Dintie plantele paraztle se giseste pe alocuri viscul de stejar. 

Pdtura vie este puternic dezvoltatS. Pe aloctrri Rubus caesius este 

abrrndent, in alte pdr.ti,preciomind speciile de Carex,. se mai gisesc Steltaria 

aquatica, G ryns.oohila murolis,.Ranunculus repens, G alium'apu.rine, Sarn- 

bucus ehulus, Aster punctatus etc.

l. 

2. - Stejarul pedunctriai in propor{ie de 0,5-0'7' In amestec car' 

pen, rrlrn, jrtgastrrt, iei, Irasin' 

f,. - Qegiune de 

- Qegiune de 

4.- 

5.- 

324 

CAP]TOLU L XV II 

SLEAURI ' DE LT]NCA 

(fornratia XXXI) 

A. CHEIA PI]NTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE $LEAU DE LUNCA 

-'l-erenrtrileobignrritedelrtncddtncursulapeiormari'inregitrnea 

de cimPie si de dealuri 

- Depresittni cu afia ireatica apr.opiatd pe grindr-rrile nisip'oase 

Ain Delta Dundrii (hasmacrtrt; 

'9J' STEJARETO-SLE.\U 

DE LUNCA^ 

- Stejaml peduncttlat, uneori atuestecat 

9i cu stejarul brumdriu' 

in propoi{ie de o,l-0,4 

cimpie 

dealuri 

Plonrrl alb de obicei lipsegte dlrt atttesiec satt esle ntrrtrai dise- 

-','"n"ri''-;;rl; ipur" iir mod exceplional in propor{ie de 0'l 

sau mai'ntttlt, d'ar in acest caz este insolit de carpen 9t.1et 

piooul alb totdeauna existd in amestec ; carpenttl este cel mLrlt 

diseminat, teir-r1 lipsegte complet 

Amestec variat, cir stejar ped"nc''1at, ttltn, Irasin' -.jugastrtt' 

arlar ldldrdsc, mai tnt .utpbn, ioarte rar tei, plop alb .9i 

anin 

nesrtl. Sie iarul 'traui brumdriu lipsegte' Zona lorestlera sl sllvo- 

;t.-pa ; Jui' - larli nirmii in partea internd a silvostepei. 

/87. SLEAU NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEA DE CIMPIE 

In amestec stejar pedunculat, stejar brumbriu 9i ulm ; steiarul 

brumdriu poarte ti numai diseminat; disemina{i mai pot 

ii plopul alb, alrtarr,rl tdtdrdsc, frasinul, in mod excep'{ional 

carpenul gi teiul. Silvostepa gi stepa din sudul ldrii' 

/S9. $LEAU DE LUNCA DIN SILVOSTEPA $I STEPA DiN SUDUL TARIT 

,)

6. - 1n amestes totdeauna stejar pedunculat qi plop alb, apoi salcie, 

ulm, velnig, jugastru, irasln, exceplional plop tremurdtor, 

p,lop cenugiu, arlar tdtdrdsc. Zona iorestierd.9i silvostepd, dar 

in budutr fdrii numai in partea internd a silvostepei. 

/88. SI-EAO.PLOPI$ NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEA DE CIMPIE 

-- In amestec stejar pe'dunculat, stejar brumiriu, plop alb 9i 

ulm, apoi velnig 9i dr{ar tdtirdsc ; stejarul brttmlrju -in 

cazuri 

rare rdmine numai diseminat. Silvostepa 9i stepa din sudul 

{drii. 

1e0' $ L E A o - P L o o t t tf^Tti 

?i .lru"T?o o?,i*, ;fr"t" 

7. - In amestec stejar pedunculat, anin negru, ulm, jugastru, Irasin, 

mai rar velnis. Ca specii diseminate caracteristic este 

mdlinul ; poate apdrea aninttl alb, ciregul gi chiar fagul. 

/91. SLEAU DE LUNCA DIN REGIUNEA DELUROASA 

- ln amestec stejar pedunculat, plop alb, ulm, uneori anin negru. 

192. SLEAO-PLOPI$ DE LUNCA DIN REGIUNEA DELUROASA 

B. - Arboretele compuse mai ales din stejarr (pedunculai 9i bru- 

- 

mdriu) 9i frasin (comun 9i puios) 

Arboretele compuse din stejar (pedunculat gi brumdrir"r), plop 

(alb, tremurdtor 9i ce'nugiu) ,si trasin (cornr,r,n gi puios) r0 

9. - Productivitateinferioard. 

Arborete cu oonsisten{d mai ridicati 

si de lntindere mai mare. 

r94. $LEAU DE HASMAC 

- Produ,ctivitaiea exceplional de micd. Arborete rdrite di,n de- 

presiuni mici, inconjurate de nisip neimpdd'urit. 

/95. RARISTE DE STEJAR SI FRASIN DIN HASMACE 

- Prodtrc,tivitate miilocie. 

/96. SLEAU.PLOPI$ DE HASMAC DE PRODUCTIVITATE A4IJLOCIE 

- Productivitate inferioarl 

- Arborete c,u con'sisten,ia mai ridioartd .si de intindere mai mare 

r97. $LEAO.PLOPIS DE HASMAC DE PRODUCTIVITATE INFERIOARA 

Arboreterdrite 

din depresiuni mici, inconjurate de nisip neimpidur,i,t. 

Productivitate excep{ional de micd. 

,98. RARI$TI DE STEJAR, FRASIN SI PLOP DIN HASMACE 

B. DESCRIEREA TIPURII,OR DE SLEAU DE LUNCA 

1B7. $LEAU NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEA DE CIMPIE 

B I B LI O G R.4l: I lJ. gleaurile (133) 

$ieau de lunc6 (3tr, p.p.) (51) 

Stejzireto-lrasineto-9leau (106) 

$leau, p.p. 

(134) (172) 

l1

auercela-Catpitelrrr, s.st. (50). 

3:T,i;:,:3:',i;,1,2',ri'ixl,T',',:7 

;il:li'"]'ll'i,'#, 

$lea.ul ltormal de luncd este larg rdspindit in regiunea de cirnpie. in 

zcna lorestiera gi in silvostepd; in sudul {arii (r\,luntenia 9i Oltenia) se 

gdsegte nrrmai in partea internd a silvostepei. A iost sernnalat gi in 

f)obrogea (2. Przerne{chi, in litt.). 

$leaLrrile norinale de luncd se localizeazd in luncile cerra mai inalte 

ale apelor curgdtoare din regiLrnea de cimpie. Aceste lunci nu mai sint 

rrundate in mod regLrlat, citeodatii nu ntai sint inundate aproape de loc 

(Iie in unna indiguirilor artiliciale, lie din ca\za ridicarii naturale a terenului 

prin depunerea aluviunilor). Dar, apa Ireaticd este totdeallna apropiata 

de suprafafa solului gi lolositd din plin de rdddcinile a,rborilor. De 

asemenea, 9i urniditatea atnoslerricd este ridicati. Solurile pot fi destrrl de 

variate, de obicei brune slab rogcate de luncb, rrneori slab podzolite; in 

alte cazuri s-au t:ons,tatat soiuri crude, chiar nedecarbonatate, sall cu Lrrl 

ittcep,ut de solilicrre la supralald ; textura solului este ioarte variatd, de 

Ia nisipo-lutos pind 1a luto-argilos, uneori cu alternanJe pe acelagi prolil; 

fenonenele de hleizarre apar intotdealtna ; apele lreatice se gdsesc de obicei 

la adincirne de 2-4 m. 

Acest tip este caracterizal printr-o compozi{ie ioarte variatd a arboreielor. 

In linii generale, insi, existi auurnitd asemdnare cu sleaul norrlal 

de crrnpie ; uneorr', aceastd aserndnare merge pind la aspecte aproape 

identice, in alte caztri apar unele ca'ractere proprii. Specia principaia 

este stejarul pedunctrlat. Speciile de amestec mai des intilnite sint r"rimul 

(Ulmus foliacea, U. ambigua, rnai rar IJ. procera) gi trasirnul (Fraxinus 

exceLsior, cileodatd ,si F. hototricha). Desttrl de irecvente sint arboretele 

compnse d,intr-un arnestec de s,tiejar, ulm gi frasin, cu alte specii n'r_rmai 

cliseminate ; in gazwi excepiionale, amestequl se poate redruce la stejar gi 

ulm sau stejar gi irasin. Dar in, s,tadii rna;i evo,luate se pot adduga gi alte 

spEcii de amestec : frecr.en jLrgastrul gi intr-o mdsurrd ceva mai rnjci 

arlarul tatdrdrsc ; incd desttul de des carpe,n,ul gi m,u,lt rnai rar teiul argintirt. 

AstIel, in lorma cea nrai evoluatd se poate ajunge la aceeasi conpozil,ie 

ca in faciesul normal al glear"rlui de cimpie, cu aproximativ aceeagi 

proporlie a speciilor. Pe de altd parte s-a semnalat citeodatd 9i prezen{a 

piopului alb, care reprezintd o rimigi{i din stadiLrl anterio,r de gleao-plopi;. 

In general, arboretele cu participarea rnai importantd a plopulLri {ac parte 

din tipul urrn5tor ; in aceste arborete nu participd carpenul si teiu1, ci cel 

rnult jugastrul. In evo'lu{ia gleaurilor de luncd dispari{ia plopuhri gi salciei 

are loc, in marea rnajoritate a cazurllor, inaintea apariliei carpenrrlui 9i 

ieiului. (desigur, se inle ege plopul 9i salci,a irnrtr-o proporlie ceva rnai 

nare, fiindcd disernirrat aceste specii pot ii prezente in orice facies al 

tipului de fald ). Ast{el, separa{ia intre tipul de fala gi urmdtorul (care in 

mersul evolu{iei se realizeazd mai inainte) este destul de bir-re marcati 

prin arborete de stejar, ulm ;i lrasi,n, {iri plop gi salcie, dar gi iara 

326

cafpen gi tei. Totugi, in mod excep{ional apar 9i arborete, in care participa 

atit carpenul 9i te,iul, cit 9i plopul alb ; ele sint clasate toi in tipul de ia!a. 

In cazuri rare pcate participa gi anintrl negrll jtr cantitate destul de 

male. Prezen{a lui ltu are aceeagi sernnificalie crt a plopr-rlui. Intr-adevir 

nlr s-arl gdsit treceri de 1a anini;uri p,ure 1a glearrri de ltrncd. Deci, aparitia 

h.u in ;leauri de luncd este de aceeagi na,turd ctt prezen{a lui in zivo'aie de 

plop. lrr consecintl, prezenla aninului determind nutnai un facies in tiprtl 

de iaii. 

Faciesurile acestui tip sint loarte multe gi legate intre ele prin nunleroase 

aspecte de trecere. Se arata rnai jos cele ce au fost gdsite pe 

teren. Spre deosebjre de clasificarea iaciesttrilor in gleaul de cimpie, in 

cazul acesta se {ine seanta gi de ultn, care aici reprezintd ttn element important 

; dar, ca gi acolo, nu se {ine cont de jrtgastru. Ca facles normal se 

consrderd aici cel compus din stejar, ulnr 9r lrasin (cel rnai irecvent intilnit 

pe teren). Celelalte faciesuri sint cu: 

- rrlm; 

- {rasin; 

- carpen (foarte rar, desigur provettit dintr-rrn stejiret de luncd) ; 

- ulm gi carpen; 

- irasin gi carpen; 

- rrlm, irasin ;i carpen ; 

- ulrn, carpen si tei ; 

_, uhn, frasin, carpen ;i tei ; 

- plop alb, ulrl, carpen 9i tei ; 

- anin negru, rrlrn 9i frasin. 

F aciesurile mai complicate au la o virstd mai ila jniatd stnrctura 

etajatd ; in al doilea etaj se Iocalizeazd carpenrrl 9i jugastrr-ri. 

Speciile diseminate sint: cerul, plopLrl negnl gi trernrrrdtor, salcia alb5, 

linjul, pzirLrl gi mirul padure!, tnai rar sorbul de cinrp gi ciresul. Binein- 

{eles, toate speciile notate in definirea iaciesurilor pot participa disemtnat 

9i irr faciesuri, r-rrrde n1l apar in denurnire; in spectal, aceasta se referzl 

la uhnul 9i plopul alb. 

Consrstenla naturald a arbore,telor este de 0,8-1,0. Cregterea este 

ioarte viguroasd la majoritaiea speciilor ; numai carpenul uneori aratd

Aspectele mai importante ale evo,lufiei tipului de iaii au 9i iost scl-rifate 

mai sus, liindcd fhrd ele nu s-ar fi pLrtut ardta diier;ite iaciesuri ale ltri. 

Subarboretul este, de obt'cei, bine reprezentat, constituit din : alun, 

pdducel (Crataegus mono,gyna), mlceg (Roso canina), crugin, spinul cerbult-ti, 

salbd moale, singor, scc comun, cdlin, lemn ciinesc, mai pr-rfin ulm 

de plutd, mdr pddure{, porumbar, salcim mic, clocotig, corn, dirmox. 

Dintre plantele agd{atoare se gdsesc hameiul, curpenul de pidLrre, 

iedera gi citeodata subspontan vifa americani. 

Pitura vie este bine dezvoltata gi constituitd in rnare parte din plante 

tjpice. de mrrll, la care se mai adaugd unele spec,ii cu alt c,aracter : 

Brachgpctdium silualicum, Dactytis glornerata, Festurw gigantea, poa 

trioialis, lvIeLica wifLora, Milium efiuswn, Deschampsia caespi{osa, Bromus 

ranloslts, Carex si/e;atica, C. diuuLsa, Allium ursinum, Comtallaria maialis, 

Arum maculatunt, Tamus commurlis, Anernone nemo'rosa, Ranun'culus 

aurlconuts, R. repens, Fica:ria ranwrculoides, Cheli,donium maius, Coryclalis 

caoa, C. solida, Rubus caesius, Geum urbanunt, Hypericum perforatum, 

H. hirsutum, Euphorbia amygda:loides, Geranium robertianum, Circaea 

lutetiana, VioLa odo'rata, V. siLuestris, Angelica sil'oestris, Sa,ntcula europaea, 

Lysimachia nummularia, Pulmonaria officinatis, p. mollissima, 

Symphytum officinale, Glechoma hederacea, G. hirsuta, Lamium gateobdolon, 

Stachus siktatica, S. palustris, Lgcopus exaltatus, Scrophularia 

nodosa, Asperula odorata, Galiunt cruciatum, G. schuttesii, stllanun,. 

dulcamara, Lapsana communis etrc. 

In cimpia Banatului se gdsesc in interiorr-rl arboretelor de acest tin 

mici depresiuni inchise gi pu{in adinci, in care stagneazd apa din ploi 

topirea 

;i 

zdpezllor. Aceste depresiuni au oarecare asemina,re cu rovinele 

drn gleaul de cimpie din,\krntenia, dar, spre deosebire d,e acestea, solul 

este 

.reprezentat 

prrintr-o lrcoviste, iar irboretul, de obicei, printr-un 

amestec de frasin cu stejan, citeodati frasin aproapc pur (este vorba de 

ecotipul biniiean, rezistent 1a inundafii gi stagnarea aiei, al lui Fraxinus 

e-xcelsior). Solul este acoperit printr-ur-r desigle Deschampsta caespitosa, 

ca:rex uuLpina gi lurtcus- elluius, la crare se adaugi totdeauna, dar in 

cantitato mai micd, Lysimachia nummuLaria si Lycipus exaltatus. 

1A3. $LEAO PLOPI$ NORMAL DE LUNCA DIN REGIUNEA DE CIMPIE 

BIBLIoGRAFIE. gleau de runci inundabili 

in silvostepi 

r'i stepi p.p. (30) 

$leau de iunca cu salcie 9i plop, in zona forestieri (30) 

gleau de 1unci, p.p. (l3l) 

^ 

Acest tip de pddure este destul de rrecvent in regiunea de cin-rpie, 

avind aproximativ aceeagi rlspindire ca pnecedentul. 

Arboretele de acest tip se gisesc in luncile apelor curgitoare nrari, 

in situa{ii ceva nai inalte decit zdvoaiele. Terenui este inundat, dar la 

in'tervale ceya rnai rare gi pe durati ceva mai micd decit in zdyoaie. Apele 

328

freatice sint destul de apropiate de suprafa{a 9i pot {i iolosite de riddcinile 

arborilor. Soirl este reprezentat prin aluvi,uni pulin evoluate, nedecarbonatate, 

nis,ipo-lutoase pi,nd la lutoase (deseori cu varia{ii pe acelagi protil). 

Arbore,tul are ca specii principale nelipsite stejarul pedunculat ;i 

plopul alb; speciile de amestec mai abundente sint salcia 

-albr 

9i pleinitoare, 

ulmul ((ilmus foliacea, IJ. ambigua, mai rar u. procera), viniut, 

jugastrr-rl, irasinul, mai rar - plopul tremuritor, plopul cenugiu, arfarr-rt 

tdtdrdsc. Diseminat se mai gisesc plopul negru, aninul negru, carpenul, 

mdrul gi parul piduref. 

Dupd participarea speciilor de amestec s-au putut deosebi urmdtoarele 

faciesLrri, cu: 

- salcie, ulm, velnig 9i lrasin ; 

- plop cenugiu, ulm, velnis si jLrgastru ; 

- plop trern';rdtor, jugasirr-r ;i ar!ar titirasc ; 

- ulm. 

Xlai trebuie sd lie men{ionate doui faciesuri, care reprezinti prinrele 

stadii initiale de sleau, pornrnd de l,a zhvoaie, cu : 

- plop alb ; 

- plop alb 9i salcie. 

Consistenta naturald a arboretelo,r este de 0,7-1,0. Cre,sterea este 

Ioarte vigLtroasd, iar productivitatea superio,ard. Forma arborilor este buni 

Ia stejar, ulm gi irasin, cu tulpini drepte, cilindrice gi bine elagate ; 

aceste specii produc gi material de lucru valoros. Plopul are uneori Jorme 

care lasi de dorit, cu tLrlpini strimbe 9i co,roane dezvoltate. 

ftegenerarea nat rrali din simintd se ob,servd mai ales la ulm si 

jugastru, mai pu{in la stejar; subsporntan se introduce dudul. Plopul alb, 

cenugiu gi tremuritor se inmul{esc prin drajonare, totugi, evolufia acestui 

iip rnerge spre disparifia speciitlor moi 9i realizarea urnui gleau normal 

do lunci. 

Subarboretul este destul de abundent, compus din pdducel (crafaegus 

monog!/n&), mdceg, (Ro,sa can-ina, R. dumetorum),salbd moale, crugin, 

spirrrrl cerbrrlui, singer, soc comlln, cdlin, lemn ciinesc, mai pu{in zdlog, 

rdchita rogie, ulm de plutd, porunbar, co,rcodug, mdr piduro!, salcim mic, 

clocotig, cdtinl albi, dirmox. 

Dintre plantele agd{dtoare se intilnesc hameiul, curpenul de pidure, 

vifa salbatica 9i iedera. 

Pitrrra vie es,te destr,rl de abundentd, formatd din : Brachypdium 

siluaticum, Dactylis glomerata, specii de carex, conualLaria majalis, 

Pctlygonatum latifolium, Altium ursinum, parietoria officinaLis, polygonum 

hydropiper, I-icaria ranunculoides, Attiaria olficinatis, Rubus caesius, 

Geum urbanurn, circaea lutetiana, Impatiens nori-tangera, Heracreunt 

sphondylium, Pulmonaria officinalis, Lithospermum purput-eo-caeruleunt, 

syntphytum officinale, GLechoma hederacea, stachus palustris, solanunt 

nigrunt, Galium aparine etc. In unele 'cazurj Rubus caesius lormeazd urr 

covor contintru.

1s9. $l-EALr DIr LLJNCA DIN SILVOSTEPA 9l STEPA DIN SI,DUL TARII 

BIBLIOGRAFIE. $leau de luncb, p.p. (131) (160) 

$leau cle luncd inundabild in s,ilvostepd 

ti stepi, p.p. (30) 

Acest tip de pidLrre esie pLrfin rdspindit, gdsindtr-se in ltrncile apelor 

cllrgAtoare mari din Xluntenia gi Olte:nia, anllme_in stepd 9i in partea 

externd a silvostepei n-a fost sentnalat in lunca Drrndrii. 

Arboretele de acest tip se gasesc in lttncile ceva mai inalte ale 

riurilor, care sint incd inirnd-ate destrrl de de,s. Apele ireatice sint rnai joase 

decit iri tior-r1 asemdrrator drn zonr lorestierd. Solrrl esrte ah-tvionar, cntd 

sau in trahsforrnare spre cernozjom nisipo-lrrtos pind la lutos, ttneori ctt 

r aria{ii sensibile pe acela$i proiil. 

Arbore,tele siht conrpuse din stejar peduncLllat, stejar brumiriLr_ 9i ulm 

(titmus foliacea, lJ. afibigua), amesteba;fi in diferite proporlii. Steiarul 

brumdriii uneori rdtnine numai diseminat, determinind astiel un tacies 

aparte. Disemina{i se mai gdsesc : plopul alb, ar{arul .iatanasc, 

parul 9i 

nidrul pdduret, lrasinul (Frixiltus exietiior ;i L. h.olotricha), iar in mo,d c"t 

totLrl excep(ional ca'rpenul 9i teiul argintitt. 

Consisten{a na'turald este de 0,8-0,9. Cregterea este incd desttrl de 

viguroasd, dar rdmine in urm,a tiptrlrri corespunzdtor din zona iorestierd ; 

asupra prodrictivitd{ii nu s-au idcut cercetiri precise, dar este probabil sir 

se me,n(inI incd in limiiele celei s,uperioare. Forma arbo,rilor de siejar este 

mai pu{in bund decit in zona forestierd, cu tulpini noduroase 9i coroane 

exagerate ; Ia ulm, forrnele rdmin bune. 

Qegenerarea natulald prin simin(d se observd mai mult la ulnr, 

ceva rnai ra,r gi mai pulin abundent la stejari. 

Subarboretul este destr"rl de abundent, Iornat tnai ales dirr sirrger, 

la care se adaugd: ulmul de plutd, pdducelul (Crataegus mono'gyna), 

porunrbarul, salba ntoale, spinul cerbului, cornul, lemnul ciinesc, scc1ll: 

iomrnr, cilt'nu1, dirtnoxul, in mod excepfio,rral alunttl si clocoiisLrl. 

Dinlre plantele agiidtoare se gdsesc curpenttl de pddure 9i vi{a s51b:rtica, 

Pitrrra vie ntl a fost cercetatd pind in prezent in mo'd atni'nrLrniit. 

Ea se compune rnai ales din Rubus caesius,la care se adadgd o serie de" 

alte specii. 

/94. SLE.,\O-PLOPIS DE LUNC,\ DIN SILVOST'EPA 9l STEPA DIN SIJDUL TARII' 

BIBLIOGRAFIE. Sleau de lunci, p.p. (131) (160) 

$lean rle luncd inttndabili in silvostepi ;i stepd, p.p. (30) 

Acest tip cle pddure este relativ pu{in rdspindit, localizindu-se in lLrncile' 

apelor curgdtoare mari din Muntenia gi Oltenia, anume in stepd 9i in 

partea externd a silvostepei (inclusiv lunca Drrndrii). 

Arboretele cercetate se gesesc in terenuri de luncd destul de joase 

si inundate lrecvent; totugi, nivelui apelor lreatice este nai scizut decit 

la tipLrl corespondent din zona forestierd (6-8 m in timpul verii). Solul 

esie aluvionar crud, nedecarbonatat, sau in diferite stadii de evolLrlie spre 

cernoziom nisipo-lutos pind la lutos, uneori cLr variaiii se,n'sibile pe acelagi: 

profil. 

330

Arbo,retele sin't compuse din stejar pedr"rnculat, siejar brumdrir,r, plop 

alb gi uln (Ulmus foliacea, U. arnbigia, mai rar U. procera),'uneori 

pct fi abr-rndente salcia, vinjul gi ar{arul t:itdrasc ; in cazuri rare, stejarlll 

brumiriu si ulmul pot sd rAnina numai disernina{i. Disemjnafi se mal 

gdsest- plopLrl negru gi pdrul pddure{. Citeodatd se observd o etajare, crr 

stejarul in etajul dominant, iar ulmul gi plopul in cel dominat ; in acest 

caz, plopul reptezintl incontestabil o noud genera{ie, apdrutd din draioni, 

Jirndcri diierenfa de virstd ia!d de stejar este evider-rtd. 

. Dupa participarea diteritelor specii se pot deosebi urrndtoarelc iacie- 

Srin : 

- nonnal (arnbele specii de stejar, uhn 9i plop); 

- cu plcp 9i r"rlln (stejarul brttmbriu disernirrat); 

- cu PloP ; 

- cLr plop gi salcie. 

Ultimeie 'dor-rd 

faciesurr reprezinlA desigilr stadii de trecere de la 

zdvoaie. 

Consisten{a rtalmald a arboretelor este de 0,7-0,9. Cregterea este 

incd desiul de aciiva, iotugi riimine in urma tiptrlui corespunzdior din 

zona iorestieri, mai ales la stejar. Asupra productirzititii nu s-att idcttt 

incd cercetdri precise; trebuie sd se presupund cd, in ansanrbllt, eil 

rimine in lirnit-ele ce'lei sLtperioare. Forma arborilor tasd de dorit ; in 

generzrl, c.oroanele la stejar sint prea mari, iar trrtnchittrile sint noduroase ; 

celelalto specii au lorure ceva mai bune. 

F(egenerarea natttrali prin sinrinii se observd la stejar ;i uLn; se 

rnai in'ticduce subsp,ontan dLrdr-rl. Plopul a1b se inmul{este prrirr drajonare. 

Evolu{ia arboretelor rnerge desigtrr spre tipul precedent. 

Subarboretul este destul de abuttdent, iortrat mai ales din singer, 

ia care se mai asocieazd: rdchita rogie, ttlnrtrl de plr-rtl, pdducelrrl (Crataegus 

monogyna), portturbarul, corcodugul, micegul ( Rosa canina), 

spinul cerbului, salba moale, cltina roqie 9i albd, lemnul ciinesc, cilinrrl 

si dirmoxul. 

Dintre plantele agdldtoare siut lrecvente : hartteiul, curpenul de pddure 

gi vita sdlbatici, 1a care, in lunca Dundrii, se adaugd 9i Periploca graeca. 

Pdtura vie, de obicei, nu este prea dezvoltatd, dar ttneori se ajunge 

la un covorr ccntinlttl, {o'rmat mai ales din Rubus caestas, la care se ruai 

adatrgd: Andropogort ischaemurn, Brachypodtum siluaticurn, Dactyli,s 

glomirala, s'pei:ii de Corex, Asparagus tenuifolius, Polygonaturn lotiloLiurrt, 

Polenlilla reptans, 7'rifoliurn prate'nse, Herac/eum sphortdyliurn, GLechonto 

Itederacea, Teucriurn scordiunt, Lilhospermum. purputeo-caeruleum, Synt- 

Tihytum officinale, Solanum dulcamara, Galiu,rn aparine, Artemisia ouslriaca, 

A- uulgaris, Loctuca clruixti etc. 

19l. SLEATJ DE I.T]NCA DIN REGIUNI]A DELI IROASA 

Un tip de pidr-rre relativ rar, semnalat pini in prezent irt X{oldova 

pi Ardeal. 

Arboretele de acest tip se gdsesc itt luncile inalte ale apelor curgitoare, 

de obicei, in partea inlerioarl a regiunii delttro,ase, dar citeoclatl 

.si la altitudirri destr,rl de mari (de exemplu, in pddurea P,rejmer, in apropiere 

de Oragul Stalin, altitudine de aproxirnativ 500 m). Aceste lunci 

331

mai sint de lcc sau sint foarte rar inundate, dar apele treatice se alld 

mici adincime. 

Solurile, in exemplele cercetate, sint brune de luncd sau cernozl0- 

niice de lrtncd, uneori-nedecarbonatate, prolunde sau ioarte proiunde, cu 

texturi variate, putind ii Ioarte oompacte. Subsiraturile sint reprezentate 

pfln ' aluvlunl. 

Arboretr.rl are ca specie principald stejarul pedunculat, iar ca specii 

de arnesiec rnai abundente sint: r:arpenul, aninui negru, trlmul (Ulmus 

fotiacea), jugastrul, teiul pucios gi lrasinul. Amestecul este Ioarte variat; 

an fost deoscbite ur'mdtoarele iaciiesuri, cu : 

- carpen, frasin, ulm gi jugastru; 

- carpen, tei, irasin gi jugastru; 

- anin negru, ulm gi jugastru ; 

- frasin (ulm diseminat); 

- Irasln 9r urm. 

ln primele trei faciesuri, jugasirul 

al doilea etaj (uneori gi carpenul). 9i o parte din ulm se |ocalizeazd 

ln 

Mai trebtrie sd fie men{ionatd o situafie aparte, anume un amestec 

de ufun gi irasrn, cu stejarul abia diseminat; acesta trebrtie sd iie privit 

tot ca aparlinind acestui tip, anume ca un stadiu ini{ial. 

Speiiite de amestec disemi'nate si,nrt io,arte numeroase: plopul alb 

9i cenirgir-r, salcla albd, plesnitoare gi cdpreasc5, aninul a1b, vinjul, paliinul 

de ciurp, arlarul tIt5rdsc, teiul argintiu 9i cu irunzl .mare, 

mdrr-rl 9i 

pdrr-rl pddLrre!, ciregul ; foarte caractelisticl este prezen\a constantd a 

indlinuiui, care a'tinge dimensiuni apreciabile - pind la 40 cm diame'tru 

de bazd si 12-15 m indllime; in mod excepiional s-au glsit 9i exemplaro 

' izolate de fag. 

f,gn5,istenfa nat|rali a arbo,retelor es'ie de (0,7-) 0,8-1,0-. Cregterea es'te 

foarte viguroa'sd, iar productivitatea supe'rioar5. Forma arborilor este, in 

general, 6und, cu trun-chiuri drepte, cilindrice gi bine elaga'te ; fac excep!ie 

exemplarele bdtrine de plop alb, de obicei, cu mai multe tulpini in buche,te 

9i coroarrele puternic dezvoltate. Stejarul, frasinul 9i aninul lwnizeazd 

material de valo,are. 

Qegenerarea nalsrald prin shminfd este desiul de activS, exceptind 

cazurlle arboretelor de consisten!5 prea mare. Se gdsesc rnai ales puieli 

de irasin, apoi carpeu, ulm de cirnp 9i de mun'te, jugastru, paltin de 

munte, tei, m5r gi cires. In unele cazttri 9i stejarr,rl se regenereazl acliv, 

mai ales in ochiLiri. 

Evoluiia acestui tip pornegte desigur tot de la zdvoaie de plop, ca 

gi la cirnpie ; dovadia este existenia tipului urmdtor care rep,rezinti un 

stadiu de trecere. Aciualniente se observd introducerea multor s'pecii nol, 

ceea ce va conduce la imbogd{irea compozifiei ;i realizarea faciesurilor 

noi. 

SubarboretLrlreste de obicei bogat, compus d'i'n: alun, piducel (Cralae' 

gus ntonogyna), mir pdduref, mdceg (Rosa canina), rn5lin (pe linga 

unii arbori mari, sint loarte abundente exemplarele arbustive in subar' 

boret ), porumbar, salbd moale, salbd riioasd, crugin, spinul cerbului, 

singer, corn., lemlr ciinesc, soc comun, cdlin, dirmox, in mod excep{ional 

salbd mare si tulichind. 

332

Dinire plantele agd{dtoare se gdsegte curpenul. de pddure, iar djntre 

cele paraziti, viscul alb 1pe jugastru, tei --'- 

9i salcie)' 

F;il;; ui" Lit. aestui de Sine dezvoliat"a 9i compusd nai ales din 

ptuni"-d""*ri, aur gi.multe,_ specii de locuri deschise.. Brachypodium 

Ilelica uiiltora, I-esluca gigantea, Agro.stis alba, P-oa sp., 

"lLra,ticu,r, 

C a re x si lo'atic a, C onu aL'Laria ma i atis, P o Ly gon at u m lal I foLi.um, P'ô[.[icinale' 

i,ioii',-,lni*um bifolium, Asaru'm europaeum, Urlica dictic^s, Polygonurn 

hgdropiper, p. auicuLare', SteLlo:ria hctos.teo, Rubus c,aesius, Geunt urbanum, 

tittro'giLui glyicyphyLtoi, Geranium robertianum, Circa'ea Lutetiana' Impaiiiii"iiii-triigtii, 

iiioto Sanicttla europaeo, Ileracleum sphortdy.lium, 

llrgopoi,r*'poclagraria, "p., iysimac.hia nummularia, Pulmona'ria o'fficin.alis, 

Gleclroma hecleracea, Satoila glLttinosa, Stachys siluatica, Lamium galeob' 

ioiir, Asperula odorata, Cyianchum oincetoxicum, hlycelis muralis elc' 

N.B. Descrierea, in patte, dupi S' Purcelean 9i G' Ceuci (in litt')' 

/gz.SLEAOPLOPI$DELUNC'ADINIIIIGIIiNIIADELIROASA 

Untiprar,semnalatpindinprezentnrtrnaiinXl"oldova' 

Arnoi6t"t" de acest tif se gds6sc in lunci ce'a mai joase decit 

,in 

tipr,rl precedent, in paltea lnierioard a dealrrrilor. Cercetiri asttprrt st;lttriior 

n Lt s-l u [acr rt pina tn prezenl ' 

Arboretrrl este iin : s{eiar pedrrrrctrlat, iln.t (U lrnus loliacea), 

plop alb si citeodatS "Snrlitiiit anin negrrr. S-att prectzat dotra laclestlrl : 

normal (Prirnele trei sPecii) ; 

- cu anin. 

Diseminat se mai gdsesc: ploptrl negru, 

tdidrdsc' 

.jrrgastrLrl,.ar{arttl 

mdrul piduret, ciregul, Irasinul, in.mod except-lonal tetlll puclos' 

Co,nsistenja naiurald a arboretelor este de 0,7-0,9. Creqterea, e.ste 

toarte aciivd, 'iar pioauitivitatea superioar5' Forma arborilor de stejar' 

iti"r ;i-anin'este 6rna, .u trunchiuii drep,te, gi bine elagate.; 

,cilindrice 

plooui este in *uioiifot" mii prost conformal, ctl coroafle prea dezgolirtJli 

tr,ipini strimbe si bilrrcate. Se ob{ine materi;rl de valoare, mat 

ales de la stejar. 

Regenerarea naturald din simin{d. se observd 1a steja'r, ul'm, irasin, 

i,'s.iiii-ii ciies. Ploptrl alb draionctzl' in loctrri cu masiv cev'i rnflr rlr' 

'"=''iji; 

il;;iA"'""i.r."'nf 

"",itr1i"i, acest tip reprezintA un staditr du' 

irecere - - - -sirbarboretul inire zdvoitLl de plop 9i iiptrl precedent' 

esrte desitri de bine reprezentat, iormat din : alttn, 

pdducel (cralaegus monogyna), milin, salbd moale, crLlgin, d,racild, singer. 

- 'Dintie corn, lemn ciinesc, soc comun, cdlin 9i dirmox' 

plantele agd{dioare se gdse-ste .curpenttl 

de pddure, iar dintre 

cele parazite viscul alb (pe plop 9i jugastrtr). 

p5tura vie este destul de abrinden,td, formati djn:. Rubus caesius, 

Geum urbununt, viota hirta, vinca minor, Aegopodiunt podagraria, Pulmonaria 

oflicinalis, SaLuia glutinosa, Lamium gale-obdolon 

.ertc- 

N.B. Descrierca, in parte, dupl S. Purcelean gi G. Ceucl (in litt.)' 

Au mai lost semnalaie arborete care, dupd compozif ie, ar trebr"ri 

denumite cu un termen complicat de steidreto-sleao-plopi,5 de lurncd. Ele 

sint constiiuite din stejar pedunc'"rlat cu predominare absolu'td, apoi in 

333

ar.neslec. clr proporiie lnei rnare ulm (u lmus foliacea), a,nin negru gi 

plcp alb, iar. diseminat - jugastru, tei pucios, cireg, milin gi Ilasin. 

Asemenea arborete se gdsesc in partea inie,rioari a dealunl,or djn t\1o1dova, 

jn imediata vecindtate cu ce'le doud tipuri precedenrte. Ele se urenlioneazd 

aici pe 

.scurt, pind 1a adrtnarea materiaiulr-ri suiicient pentru o 

incadrare tipologicd. 

1ei. STEJAREI'O-SLEAU DE LUNCA 

LItjLiOGRA[:lE. Stejdret-gleau de luncb (30) 

_In _complexul tipurilor de pddLrre din lr"rnci, siejdreto-sleaul apare destul 

de freo'ent, dar de obicei pe sirprafe{e mici. El a fos't identilicat peste 

tot,. unde se gdseste Fleaul de- lr-rnca ; de fapt, trebuie privit ca un s,tadiu 

de transformare de 1a stejdret spre gleau. 

Stejdreto-gleaurile de luncd se gdse'sc in lunci cu apa ireaiici apropiath 

de supralaf a solului, Ifud a rnai li inundate in rnod- regulat. -in SolLirile 

sint ahrvionare, brune de lrrncd. une,ori crrrde gi neevoluate, alte cazuri 

chiar slab podzolite, cu fenonte,ne evidente de hleizare ; textura solrrlui este 

variatd, de la nisipo-lutos la luto-a,rgilos, uneori cu alternantd de strate 

in acelasi loc. 

Arboretul are ca specie principald s,tejartrl pedunculat in propor{ie 

de 0,6-0,7. Pe llngd el mai pot ti abundenfi: carpenul, ulmul- (Ulmus 

anthigua, IJ . foliacea, mai rar IJ . montana gi chiar -(J. suberosa arbores 

cent), teiul argintiu, jugastrul si irasinul. Diserninat se rnai pot gdsi cerrrl 

{rar), aninul negru, ploprrl alb, salcia albi si plesnitoare, vinitil, arlaru| 

15tdrdsc. Dr-rpd abLrnden!a specirlor de amestec s-arr deosebit rrrmdtoarelc 

Tactesttfl, cil: 

- carpen ; 

- rltm; 

- tei : 

- lrasin: 

-- {rasirr, ulut sr iugastrrr. 

ln rnod frecven't, speciile de anrestec se lccalizeaza in etaiul dominat: 

aceasta confirntd 1n plris fapitrl cd avem de-a Iace crr o strccesirrne in crrrs. 

. cresterea.este foarte Acliva, productivitatea sLrperio'ard. consisien{zr 

naturald a arboretelor atinge 0,9-1,0. Arborii sint bine confornrali, crr 

trunchiurj drepte, cilindrice gi bine elagate. Se ob,{ine rnaterial de'calitate 

superioarS. 

._.. Qegenerarea naturali a steiarului prin sdrnin{i este destLrl cle dilicild 

; ,totugi, 

se gdsesc uneori seminfisirri. In schimb, irasinul, ulmul, 

lLtgastrul, .uneori gi carpenul Iormeazd, semin{i9uri abundente. 

subarhoretul este destul de bine reprezenla'|, format rnai ales din 

piducel (Crataegus 

.monoglJna, 

pe alocuri- gi C. oxyacontha), cnr'-sin, 5jnger, 

soc comiln, rnai prr{in ulm de plLrtd, mdceq (Rosa caniia), porumbar, 

corcodug, spinul cerbului, salbd.noale, salbd riio,asi, lemn ciinesc, cilin; 

1oca1 apar alunr-rl 9i clocotigLrl. 

Dintre plantele parazile se intilnegte viscul de stejar. 

Pitura vie este abundentd, constituitd din: Brachypodium situaticum, 

Dactyi.is glomerata, Bro'mus ramosus, Fesluca gigant-e'a, carex sih,tatica, 

334

()on.t,allaria rnajalis, Potygonatum totiloliunt, Leucoiurn aestiuunt, Asarunt 

euroDaeum, Tamus'communis, Cucuhalus bacctler, CorydaLis cauu, l?ubus 

caesius, Iiicaria nanancuLoides, Euphorbia amggdaloides, MercuriaLis peren' 

nis, viota hirta, Aego,podium pcdagraria, Torilis anthriscus, Lysintachi.a 

nuntrnularia, Pulmonaria officinalis, Glechoma hirsuttt, Lamium galegbdolon, 

Stachys siluatica, Asperula odorata, Lapsana contmunis etc. Dintre 

plantele agdldtoare se gdsesc h..rmeiul 9i iedera ; aceasta din ttrtni deseori 

rdnrine tiritoare pe pimirrt. 

194. SLE.\U DE HASMAC 

BIBt, IOGRAT^lE. Citat llra nLrnrire gtiin{itici (4ri) 

f\cest tip de pddure este caracteristic Deltei DLrrr|rii ; in special el 'r 

iost cercetat'in insula Letea. Aici, el octtpi dep'resiunile ctr apa freaticl 

la micd adincirne. SolLrl este hr"trrico-turbo's, iornlat pe nisip nlarln. 

Arboretele se comptln din : stejar pedunculat, ste.iar brutniriu, frasirr 

conntn, frasin pLrfos gi frasin de Ttrrkestan. In general lrasinr-rl predomini 

in loctirile rrai joase - cu apa la sLrprafa{5, iar stejarul pe locttrile ceva 

mai ricl jcnte. Lh marginea arboretelor a'par exem'plare de mdr 9i pdr 

pddureJ. 

Prodr rctir-itateaeste 

irrlerioar6. Arborii rru sint bine conlormafi, att 

tnrnchirrri sinttoase;i 

crengi groase, care porllesc din treirnea ittlerioari 

a trurtchiultti. 

Ilegenerarea tutttror speciilor de stejar 9i de-irasirr. se 

destul de brine. 

gi dracilh. 

Dintre plantele ag5{d'toare se pot 

'f face in condilii 

ineretrrrile att crt:9teri destrrl de active gi formeazi pe 

alocuri rtn etaj dominat contintttt. 

Subarboretrrl este destul de bine reprezentat 9i se compttnedirr 

singei' 

gi lemn ciinesc ; 1a marginea arbc'retelor se glsesc desiguri de porumbar 

sdlbaticd Periploca 

graec0. * 

Pdiura erbacee se compune din exemplare pLriin numeroase de'. Poa 

nemoralis, Ca'la'magrostis bpi.geios, Polygonatum offi,cirto,le, Coru-tallaria 

n'taialis, Rubus caeiius, Galium silz:alicum, Galium rubioides ete. 

" 

N.B. Descrierea dupi V. Leandru (in litt.). 

195. RARI$TE DE STEJARSI 

FR:\SIN DIN FIASMACE 

BIBLiOGRAFIE. Citat fbrb nttmire 

(46) 

Acest iip de pldure se gdsegte alhturi de precedentul in phdttrea 

Letea, dar este mai putin rdspindit. El octrpi ds'presirt'nile rnici ctt api care 

stagneazd la sLrprafa{5 citva timp in cttrsul_anului, precrtm 9i versantii 

dLrn-elor de pe niarginea acestor depresiuni. Solurile sint noderat bogate 

in humus, formate pe nisipuri marine. 

Arboretele sint compuse din stejar pedunc,ulat, steiar brumiriu, frasin 

comLrn, irasin puios si frasin de Turchestan; diseminat - plop alb 9i pdr. 

Stejarii predclnirrd pe versanfii dinspre dune, iar frasinii, in p5r{ile mai 

joase ale depresiunilor.

_ Arboretele reprezintd niste rarigti ; produotivitatea exceptio,nal de micd. 

Arborii nu sin't bine conforma{i, au trunchiuri sirnuoase .si crengile gro,ase, 

incepind din treirnea de jos a trunchiurilor. 

. Regenerarea tuturor speciilo,r se face destul de greu daioritd subarboretulrrj 

continrru. Numai in locuri mai bine luminate se gisesc semin- 

!i9uri atit de stejari, cit 9i de frasini. 

Sr:barboretul Iormeaz| un etaj aproape continuu compus din pddLrcel 

(C,rataegus nrcnogyna), crugin, singei, lemn ciinesc gi cdlin ; la marginea 

arboretelor se gdse'sc porumbarul gi spinul cerbului. 

Dintre speciile agd{Stoare se remarcd vi{a sdlbaticd 9i Periploca 

graeca. 

Pdtrira erbacee se compune din exemp'lare de Phragmites communis, 

specii de Carex, Euphorbia-lucida, Gatium rubioides elc". 

N.B. Descrierea dupi V. Leandru (in litt,). 

196. $LEAO-PLOPIS DE HASIWAC DE PRODUCTIVIT.{TE MIJLOCIE 

BIBLiOGRAFIE. Descris lird numire;tiinjiiicb (41) (46) 

.. . Acest 

.tip de gl,eao-plopis este cel mai reprezentativ din toate iipLrrile de 

padrrre existente in padurea Letea. El se gdsegte mai ales in Hasmacul 

rYtare 9i in alte citeva din jur, ocupind porliunile mai ridicate; f.ormeazd, 

figii de 1a{irni rrariabile in toati lunlimea hasmacului carg in general, are 

forrna lungi gi ingustd. 

Solrrrile sint formate pe n,isipuri cu un conlinmt moderat sau ridicat de 

hunrrrs. Apa freati'ci se gdsegte Ia o adincime micd; din aceasti c,auzd 

aplr pc rlocrrri concretirni fero-nranganoase si rrn inceprrt de hlejzare. 

Arboretele sint, de obicei, bietaiate. Primul etai se'compune din: ploo 

alb, plop tremurdtor 9i plop cenugiu. Arborii sint"destul de bine.orifotnra!i 

arrinrd indrl{imi care depdge,sc adesea 30 m, iar diametrele varjazd 

intre 35 9i 60 cm (in unele cazuri depisind aceste dimensiuni). Al doilea 

etai este iormat din steiar p,edunculat, stejar brumiriu, trasin comrln, frasi,n 

ptrlos gi frasin de 'l'urkestatr; irr unele"cazrrri frasirrr-rl este nurlai djsenrtnat, 

Iormindu-se astiel rrn facies aparte, localizar de obic.ei in locuri 

ruai inalte. 

, . A.rborii. aj'ng pini la 25-28 m indllime 9i 50 cm diametru. Trunchturile 

sint rdu conforma.te, sinuoase gi cu crengi gro,ase, incepind adesea 

din treimea inlerioari a trunchiului. Ih unele cizu?i rare, etajarea nu se 

mai observa, toate speciitj atingind aceea-gi inil{ime. Se mai gaseic disemrnafi 

: aninul negri, mdrrrl gi-pirul pdduret. 

consistenfa natura;ld a arboretelor este de 0,6-0,8. productirritatea 

este nrijlocie la p;lop, inferioard la steiar Si frasin. 

, .Regenerarea stejarrrlrri este in general ingreuiald din cauza subarboretulrrj 

destul de bine dezt'oltat. ln -locurile hrminate se gdsesc, insi, numerogi 

puieli de stejar pedunculat gi stejar brumdriu. In porliunile cu 

specii de frasin abundente se ins,taleazd ti'nereturile io,arte bogate ale acestor 

specii : ele se dezvoll"A foarte ltine, chiar in ,locuri puternic umbrite. 

Subarboretul este destLrl de bine dezvoltat. El are o rdspindire neregulati, 

formind pe alocuri desiguri compacte, iar in altele ldsind mici 

goluri. Srrbarboretul este format din pdd,ucel (Crataegus monngAtw), po- 

JJO

umbar, dracild, cmgin, spinLrl cerbului, singer, lemn ciinesc, soc conrun 

Si ca_!11 ; pe margini, in locuri rnaj umede, 2ang. 

- . 

Dintre plantele agd{itoare sint frecvente- hameiLrl, curpenul de 

pddure, vita salbatica gi Periploca graeca, iar dintre cele parazite, rtiscul 

de ste jar. 

Patura vie, destLrl de dezvoltatl in locrrri cr subarboretrrl slab reore. 

zenlal, eslc iorrrrrta 

.dirr petece rorLrpacie de polygortalurn ollicina!e, (|oncttllaria 

majalis { Rubus caesius, la care se adiued in cantitate destul 

de nare: Brachypodtum silualicum, Po,o nentorolis, Cala'magrostis epig,eios, 

Aristolr.tchi.a clemotitts, licario ronunculoi,c[es, Coroiti/la raiin., 

tistragalus glycyphyllos, v'rcr.a 5p., Ileraclewn sibiricum, Lithosr;ernunr 

pur purea-caeruleum, symplrylum o'fficinale, cynanc'hum uincetoxicum, G olium 

aparine, G. rubioides, Eupatoriunt cannahinum eic; i,n depresiuni 

rrmede se gasesc dc.sisrrri de Cnrex sp., lrrs pseudacorus si pe alocrrri 

r ilroQntr tcs commutlt s. 

N.B. Descrierea, in mare parte, dupd V. Leandru (in litt.). 

197. SLEAO pl-oprg DE H_{sMAc DE ,PRODUCTTVITATE INFERIO,\RA 

BIBLiAGR,4 I:1L. De:;cris IdrI nrrrnir.e gtiintilica (41) (46) 

. Acgs! tip de pddure este destul de rdspi;rdit in toatd prdurea l-etea, 

tormitld iigir in htngul hasntacelor sau suprafete circulare.' ferenulile pe 

cire regctetzd au apa ireaticd Ia rrricd adincime; pc alocirri ea iese clriar 

la strpraia(d. 

Arbo,retele sint f ornrate din amestec de plop a1b, plop tremurdtor, 

picp cenugiu, ste.iar pedunculat, stejar brumdriu, 'frasin ioniut-r, frasin cle 

I urkestan 9i frasin p,irios ; diseminat anin negnr. 

Prodrrctivita'tea tutLtror speciilor este inferioard, dar 1a margine'a arboretelo.r 

inspre nisipLrri ea scade in mod evident. Arborii sint,'in general, 

drep(r. 

-dar au crcngi groase care pornesc din treimea mijlocie a trLrnchirrrilor. 

Se gdsesc gi numeroase exemplare nesaiisidciior conlormate, cu 

crengi groase, incepind din treimea inferioard a trr-rnchiului, situa{ie care 

se observd Ia marginea arboretelor. Co,nsisten,fa gen.erald 0,6-0,7. 

, 

Instalarea puieiilor are loc in condi{ii destul 'de bune. Astiel se gdsesc 

lineretrtri destul de trine dezvoltate de frasin coflufl si frasirr pulos di mai 

pufin de steiar pedtrnculat gi stejar brumdriu. Seminiisurile se instaleazd 

in locrrri mai bine lrrnrinate. 

Subarboretul este bine dezvoltai si formeazd un etai continuu cu con- 

sistenla srsrenla n!a- de oe 0,7. u,/. Se 5e compune din dln pdducel pd p,aducel (Crataegut (Lrataegus *orrgyna), monogyna), crugin, 

singer, Iemn ciinesc,_crlin;.la marginea arboretelor se mai gdses'c dracila, 

porumbarul mbarul si spinul cerbului. 

Dintre plantele le iagdldtoare frecvente de piidure si 

ploca graeca. 

Pdtura erbacee este bine. re,prezentatd in arboneie mai l,umin'ate, unde 

apar. pete-ce dP calamagrosfis- epigeios, Potygonatum ofIicinvte, 'Rubus 

caesius, Ileracleum sibiricum, Galium aparine, G. rubioidei etc.; in arboretele 

cu subarboretul compact aceleasi specii apar numai sub fo,rma de 

exemolarc izolate. 

_ In depresir-rni sint desiguri de Phragmites communis Si de 

Carex. 

N.B. Desuierea dupi V. Leandru (in litt.l 

- c. 241

Igs.RARISTEDESTEJAR,FRASIN$IPLOPDINHASMACEMICI 

BTBLIOGRAFIE. Descris lhrb numire gtiiniiiicd (41) (46)' 

Acest tip de pddure este larg raspindit in p2idurea 

l-gtu3.cls.upl. 

depresiunile 

.u up, adeseori la supraTa!5, in alte caz:.ri destul de adincd. Soltrrile 

sint lormate pe nisipuri, bogate-in humus' 

Arboretele siirt conipu.e din*: plop alb, plop tre-murdtor, plop cenugiu' 

ste;ar-peaun.rtui, stejai bnrmdriu, liasin cbmutr, lrasin de 1'urkestan 9i 

ira!in birfos. Frasjnii se localizeazd in par!ile nrai joase ale depresitrnilor, 

;;;-pi"'pii 9i steiarii in pdr!ile rnai ridic.ite,s.j chiar pe dtrnele de nisip aldtuiaie.'Dideminat 

se m-ai gdsegte pdrul pdduret' 

Arboreiele reprezinid "nlqt" rriiqti, pnodtrctivitatea este exceplional de 

micd. Arborii sinf ,nesatisldcltor ooniormta{i, cu iulpinii strlmbe 9i sinuo'ase 

gi cu crengi grorase qproape de nivelul so'lul'ui' 

Regen;raiea frasrnrlor gt stejarllor se realizeazh destul de bine. Se 

gdsesc 

"semin{iguri 

abu,ndenite pe locurile mai b'ine luminate. Plopii se regeF 

igirate mai iles din drajoni,'asttel incit la ma't'gin.a arborertelor iau na9tere 

desiguri compacte din aceste specii. 

Subirboretul'fo|meazd un etaj' apro,ape co,ntinuu ; se comrpu,ne din 

piducel (Crataegus monogyna), oiugin, sfnger,.lem'n ciinesc _9i 

cdlin;.la 

lirrsi*u' arbore-te,lor re [ises'C desiguri to,rrnate din porumiba,r, dracild 

si spinul 'Numerosi cerbului. 

arbori sint inviluili in plante aga{dioare de : hamei, curpen 

de pddure, 'Pitura vitd sSlbaticd 9i Periploca graeca. 

erbacee se compune din petice de: Calamagros{is 

Rubus caesius, Heracleum -sibiricum, eptgeLos, 

Cgnanchunt rsitrceto'xicum, Salium 

aparine, G. cruciaturn, G. rubioides etc.,- agezate in locurile.lipsite de sr-rba'rboret; 

in depresiuni predomini speciile de Carex 9i Euphorbia. 

NB. Descrierea dupfl V. Leandru (in litt.).

CAPITOLUL XVIII 

$LEAO-CERETE, CERO-$LEAURT $r $LEAURT DE STLVOSTEPA CU 

STEJARI XEROFITI 

(formafiile XXXII, XXXIII 9i XXXIV) 

A. CHEIA DE DETERMINARE A $LEAO-CERETELOR, CERO-SLEAURILOR 

$t $LEAURTLOR CU STEJART XEROFTTI 

1. -- In aurestec participa cerul singur, cenrl gi girni{a sau foarte 

rar girni{a singurd ; de obicei, se gdsesc gl l-2 dintre alte 

specii de stejar (peduncLrlat, gorun, brumdriu, pulos) 

- In arnestec participd steja,rul brumdriu sau pufos ; cerrrl gi 

girni{a lipsesc sau sint cel mult diseminaf i 

2. - In amestec cerul gi stejarul pe,dun,culat, uneori gi girni{a, 

iiecare in proporfie de cel pulin 0,1 ; alte specii de stejar lipsesc 

sau sini cel mult diseminate 

- Stejarr-rl pedunculat lipsegte sarr este cel niult diseminat. 

3. - Regiune de clmpie. In amestec poate apdrea ;i irasinul comun, 

mai rar frasinul puios ; diseminat - stejarul brumiriu, 

,I99. $LEAO-CERET DE CIMPIE 

- Regiune de deal-rri. Carpenul poate der.eni predominant; irasinul 

lipsegte ; diseminat apare ciregul. 

,r,,, $I,EAO-CERET DE DEAL CU STEJAR PEDUNCULAT 

4. - In anestec cer $i gorun, uneori si girnifa, de obicei, in pro- 

por{ii ap,roximativ egale, 1a un loc cel mitlt 0,7. Qegirure 

de deal 

Specii detor,minan e de tip sint cerul .q'ingur sau in, co,mbinalii 

cu girni{d, steiarul pufos si steiarLrl brurmdriu. Qegiune de 

cimpie 

ln amestec gornn, cer, girni!5, carpen, tei; gorunul uneori 

rimine numai diserninat. Carpinita $i mojdreanul lipsesc. 

Productivitate mi ilocie. 

' 

202. SLEAO.CERET DE DEAL CU GORUN 

2 

t) 

4 

339

- 1n amestec gorun, cer, lag, carpell, iei I abunden{i carpini{a 

gi rnojdreanLrl in subarboret sau al doilea etaj. Produciirritate 

superioard. In sudul Banatului. 

2'1. $LI]AO-CERET DE DEAL CU ELEMENTE TERMOFILE 

6. - Cerul sau, tnai rar, cerul 9i girni{a predomind, pind 1r pro' 

porlie de 0,7 ; stejarul pufos lipsegte ; in amestec ttlm, jug;tstrtt, 

artar titdrdsc, frasin. Zona Iorestierd- 

t- 

B.- 

2TJ3. CERO-$LEAU NORM, 

In amestec cerul ctt stejaml pulos (in cazuri rare pcate ii 

numai diseminat) satl cu stejar pulos 9i brunidrirr 

Cerul preclominant ; in amestec stejarLrl puios, iugzrstrtrl, ar' 

iarul tatdrasc; in cazuri rare stejarul pLrIos este nunlai disen'inat; 

ulmrtl pe sr-rpraieie mici poate deveni predottrinant' 

Vestul fdrii, 1a co,ntact intre silvostepd qi zc'na fo're'stierd. 

204. CERO-SLEAU CU STEJAR PUFOS 

Amesiec de cet, steiar brumiriu si siejar ptrlos, cr-r carpini{i, 

uhnul, teiul, jugastrul, ar{arul tdtdrdsc, nrojdreantri. Sih'nstepa 

din sudtrl Dobrogei. 

205. CERO-SI,EAU DE SILVOSTEPA DOBROGEANA 

Amestec de stejar brumiriu, uneori gi stejar pulos, cu ulmul, 

jr-rgastrul, ariarul tdtdriisc, teiul, frasinul puios, mai rar catpenul 

si mojdreanul. Silvostepd din sudr-ri Mttntenjei 

2'6, $LEAII DE SILVOSTEPA Cl} STEJAR BRUMARIII 

In amestec de obicei stejarui brumdriu 9i teirrl, la care se pot 

adduga stejarul puios, gorunul, carpenul, r'rlmul, ir'rgasirLrl. In 

mod excep{ional, stejarul brr.rmdriu poate 1ipsr, aritestecul 

liind format de stejar prtio's, ulm, jr-rgastru, artar tdtdrhsc, tei' 

Silvostepa din regiunea de dealttri. 

2Tl/. SLEAU DE SILVOSTEPA DIN REGIUNEA DE DEALURI 

B. DESCRITREA $LEAO.CERE'I'ELOR 

199. $LEAO.CERET DE CIA1PIE 

B I B Li OG R,4F I E. Ceret-9leau (133) 

Cero-9leau, P.P. (125) 

Stejdreto-9leao-celet (1C61 

Slean cu cer (30) (134) (l7ll 

340 

$leao-cer (134) 

Sleao-ceret, p.pi (30) 

Tilio-Carpinetunt cerrtetosum (51) 

Quercetum-Carpinelum tgpicurn, p.p. (106)

Aces,t tip de p:idure este destr,rl de larg rdspindit in regiunea de cimpie 

din sudul firii, acolo unde ceretele ajung in contact cu gleaurile. 

Astlel iau nagtere o serie de situalii intermediare, care se pot grupa irt 

do'ud tipuri de pddure: ,sleao-ceret de cimpie 9i cero-glearu. $leao-ceretul 

esie nai aproape de gleaul propriu-zis; in majoritatea cazurilor el poate 

fi rnterpretat ca rezultai al introducerii cerr.tlui in dilerite faciesuri de 

gleau, dar citeodatd capdtA unele irisdturi proprii. 

Arbordtele din acesi tip de pddure se gdsesc, de obicei, pe platouri 9i 

versan{i lini in regiunea de cimpic, la contact intre 9leau gi cerete sau 

in forma insulari printre arborete de gleau. SolLtrile sint bntne-rogcnte 

podzolite (uneori chiar puiernic), mai grele, rnai compacte 9i rnai ttscaie 

decit in 91eau1 propriu-zis. SLrbstraturile sint reprezentate prin luturi grele, 

rrneori crr pietris silicios mdrtrnt. 

Arboretul este constituit asemenea 91eaului, din nai rnulte specii, nici 

rrna neavind predominare absolutd. Steiarr-rl pedunculat particip5, de objcei, 

intr-o prc'porlie ridicati, pinb la 0,,1 ; dar, in unele cazuri esie nttmai 

disemi,nat. Pe tingd e1 apare centl, in prorpo,rfie de 0,2-0,4, chiar 0,5. 

Ulmrrl (Lilntus ambigua, rnai rar U. foLiacea) este si el deseori abundent, 

pind la 0,3 9i joaci aici un ro1 mai important decit in gleau. Mai pot {i 

abundente speciile de amestec obignuite in gleau : carpenul, ittgastrul' 

ar{aru1 tltirdsc, teiul argintiu, lrasinLrl comun, mai rar cel puios. Dise' 

minat se mai gdsesc: girni{a, ste.iarul brumdriu, paltintrl de cirnp, teir-rl 

pucios, pdrul pdduret. Ca 9i in glearr, iau nagtere Ittllneroase faciesuri, 

caracterizate prin participarea tnai abundentl a unora dit, speciile de 

arnestec mai importante (carpen, ulm, tei. Irasin), pe cind celelalte ajLrng 

disenrinate ; pind in prezenl s-au precizat urmdtoarele faciesrrri : 

- normal, cu toate speciile de ameste,c aproxi'mativ in prcpnr{ie 

egald; 

- cu carpen; 

- clr carpen gi tei ; 

- crr rtlm; 

- cu tei ;i frasin: 

- cu tei, ulm Si frasin; 

- crl ulrr Si fras,in. 

Consistenta natrtrald a arboretului este plini sau aproape plin5 I dar. 

in urlna degradirii antropo'gene, arboretele actuale deseori nu intrec 

0,5-0,6. Prod,uctivitatea es,te superioarl. Fornta arborilor erste bun5, cu 

trLrnchiuri drepte, cilindrice si bine elagate. Se ob(ine rnaterialul de calitate 

sriperioard, ca gi in gleau. 

Qegenerarea prin sbmin!d a siejanrlui gi cerLrlui este diiicli ; puielii 

se gdsesc rareori. In schimb se regenereazd activ frasinrrl, ulmul si jngastrul, 

ceva mai pufin carpenul, ar{arul si teiul ; in unele situa{ii, tineretrrrile 

din prirnele irei specii ajung sh iormeze un al doilea etaj, pind la 

dimensiuni de pdri;. 

Subarboretul este destLrl de abtrn'dent, con'stituit mai al,es din pdducel 

(Cratcegus n'Lot-Lo'gynn), singer, lemn ciinesc, mai pufin r-rlm de plutd, 

mdceg (Rosa canina), porumbar, m5r p,Sdrrre!, spinul cerbr-rlrti, salbi 

ntcale, salbi riioasS, corn, local clocotig gi mojdrean. 

Dintre plantele agdl,dtoare se gdsegte curpenlrl de pidrrre. 

341

Pdtura vte este, de obicei, bine dezvoltatd, compLrsd din : Brachypod[urn 

s,ilttaticun't., Agrostis tenuis, Dactylis glomerala, Ar]elica uniflora, 

Poa pratensis, Carei pitosa, C. contigua, Polygonatum lotifoliuln, Aru-nt 

niaculatum, Lychnis coronaria, Anemone ranunc'uloides, Fragaria ttiridis, 

Geum urbanunt, Qubus caesius, Potentilla argentea, Hypericum. perfora' 

tum, I:uphorbia amygdaloides, Viola siluestris, V. hirta, Lgsimachia nummuLaria, 

Pulmonaria o,fficinnLis, Lilhospermum purpureo-caeruLeunt, GLechoma 

hirsuta., GaLiurn cruciatum, G. aparine eIc. 

z'CI. SLIIAO.CERET DE DEAL CU S]'EJAR PEDUNCULAT 

B I B L I O G R A F I E. gleao-ceret, p.p. (30) 

$leao-cereiele se intilnesc la dealuri mult mai rar decit la cimpie. 

In general, e'le apar in arealul continuu al ceretelor de dealuri. 

Acest tip de pddure este localizat in vbi mai pu{in adinci din partea 

inlerioari a arealului ceretului de dealuri (vdile mai adinci, cLr crrrsuri 

permanente de ap5, sint ocupate de gleau propriu-zis). De aici speciile 

insoiitoare de gleau cauti sd se rjdice treptat in platouri ocupate de ce'rete. 

pind ce sint oprite de condi{ii nelavorabile. Asupra solurilor nll s-aL1 Iecut 

pind in prezent c.ercetdri amiinuniite ; se poate presupLrne cd sint interniediare 

intre cele de gleau gi de cerete, in orice caz ttar pu{in compacte 

gi mai umede dercit cele din urmi. 

Arboretele sint constituite din ce,r, ste jrar pednnculat, oarpen, ulm 

(Ulmus foliacea), jugastru, in propor{ii variabile, citeodatd apioximativ 

egale; in unele cazuri, carpenul devine predorninant; in alte cazuri, propor{ia 

stejarr"riui scade muli gi el rdmine numai diseminat; diserninat mai 

apar girni{a, plopul tre'murdtor, teiul p'ucios, pdnrl 9i mdrul pid'r-ire{, sorbLrl 

de cimp, ciresul. 1n unele cazrlri, ar!arui tdtdrdsc esie abundent in 

arborete tinere, dar apoi se eliminl repede. 

Consistenfa naturald a arboretelor este de 0,8-0,9. Cregterea este 

tlesirtl dc viguroasi, productivitatea supcrioari. Arborii s?nt bine conforrua{i, 

cu trunchiuri drepte, cilindrice gi bine elagate. Se obiine material 

de lu'cru de bLrni calitate. 

Qegenerarea naturald a stejarului pedunculat este destr,rl de dificili. 

din cauza cople-sirii lui de cdtre alte spe'cii, a cemiui este ceva mai ugoard. 

Dintre speciile de amestec carpenul este invadant. Astlel iau nagtere probleme 

de succesiune asemdnzitoare cu cele din gleaul de cimpie. 

Subarboretul este desttrl de bine reprezentat, cornplls dtn : alun, pdducel 

(Crataegus monoguna, C. oxyacantha), porumbar, cnlgin, singer, conn, 

lemn ciinesc. 

Dintre plantele agdldloare se gise;te curperrul de pddr-rre. 

Pdtura vie nu este prea dezvoltatd si compusd mai ales din:. Melica 

uniflora, D'actylis glomerata, Carex dioulsa, Polygonatum latifolium, Cepltalanthera 

longifoLia, Tamus communis, Rubus cwe'sius, posa gallicct, 

Genista tinctoria, Lathyrus niger, Euphorbia amygdaloides, Viola hirta. 

Prin"tula oflicinalis, Pulmona:ria o,fficinaLis, Prunella oulgaris, Gali,unr 

ntollugo, Chrysanthemun't corAmbospm eIc. 

342

201. SLEAO CERET Dtr DEAL CU ELEuVIE,NTE TBRMOIF'ILE 

B I B Ll O G R Lt: I E. Quercetwn duinensis (48). 

Acest tip de pbdure este rispindit irr sudul BanatulLri, liind relativ 

rar ; s-a studrat pu{in pind in prezent, ntai mult din punct de vedere fitocenologic. 

Arboretele de acest tip arl lost semnalate 1a altiir-rdini de (80 t 

150-300 (650) nr, pe versarr{i crr expozi{ii gi inclindri variate. Solurile 

n-au lost cercetate amdnr-rnlii. Substraiurile sint reprezenlate nrai ales 

prn sisturi cristaline. 

Arboretele se caracterizeazd, printr-o compozi{ie specili,cd foarte pesirifa. 

Specirle cele mai irnportante sint : gorunul, cerul, Iagul, carpenul, 

tertrl (toaie trei specii, dar mai ales 1. tontentosa),'ceva mai rar gi, de 

obicei, nunrai diseminat se gesesc : ste.iarul pedunculat, girnifa, stejarul 

pufos, nucul, plopul tremurdtor, ulinul (ULmus tnontana, mai rar U. foliacea), 

jugastrul, paltinul de munte ;i de cirnp, ciregul, pdrul 9i mdrul 

piduret, sorbul de cimp, scorugul cornestibil. Uneori se schi{eazd un incepttt 

de al doilea etaj, nrai ales din specii de subarboret, care ajung sd ia 

Iorrne arb,orescente - carpinifa 9i mojdreanul. 

Creg.terea este fo,arte actir,i gi prodrictivitaiea superioard ; arborii se 

rernarcd prin fornele bune, crr trunchiuri drepte,, cilindrice gi bine elagate. 

Se obtirre material lemnos de valoare. 

Asrrpra regeneririi naturale nLl s-aL1 fdcut cercetdri. 

In snbarboret teste abunden'td in special carp'ini{a, dar se rna'i qdsesc 

altrnrri, pdducelul (Crataegus mo,noglJna, mai tar C. oxyacantha gi C. pentagyna), 

mdcegul (Rosa canina), rrurlll (Rubus candicans, R. oestii), porrunbarttl, 

vjsinr-rl turcesc, scuntpia, salba riioasi, singerul, 'c'ornLll, nlojdreannl, 

liliacul, mai rar salcia cdpreascd, orrlginul, socul comun. 

Dinire plantele agd{itoare se gdsesc : curpenul de pddure, r'ita si1batica 

gi iedera. 

Se crede cd iri ultimul tirnp s-au petrecut anumite ienomene de succesiLrne 

antropogen5, datorite exiragerii speciilor de Quercus, in locLr,l cdro,ra 

s-arl intins carpinila gi in rnai micd m5sur6, carpenul. 

Irr pdtLrra vre, destr-rl de abrrndentd, se remarcd mai ales : t\til[wn 

effusurtt, Dattylis glo'nterala, Luzuln albida, Iluscus aculealus, R. hypoglcssum, 

Parielaria officinalis, Lychnis coronaria, Qa'nunculus auricomus, 

Anemone ranunculoi.des, Geum urbanum, Fr,agaria ulridis, Lathyrus uernus, 

Cytisus rt[gricans, Geranium robertianutn, Eupho,rbia amqgcfutloides, 

Ctrcaea lutetia:na, Sorticula euro,paeo., Physocaulis nodosus, Pulntonar{a 

oflicinalis, Lithospermum purp,ureo-caer'uleum, Scutelloria altissinm., Stacru1s 

siluat[ca, Asperula odorata, A. taurina, Galium schultesii, G. hifaibelianum, 

Atropa belladona, Lapsana communis, hlycelis rnuralis, Hieraciwn 

transsiluanicum, Telekia speciosa, Solidago oirgaurea, Echinops 

sphaerocephalus, Inula conyza elc. 

* 

. Prin degradare antropogenS, arboretele de acesi tip se trairsiormd 

in rarigti cu aspect caracteristic, ioarte frecr.ente in sudul Banatului. ln 

aceste rarigti, etajul arborescent cu consistenia redusd se complrne din 

343

specjrle enumerate mai slls, pe lingi care s-aLl mai semnalat jugastrLri bdndtean 

si lrasinul comun. Subarbo'retul loarte des este compus mai ales din 

carpini{d ; uueori pot fi destul de abunderr{i scumpia si viginul turcesc ; 

citeodatl aceste doud specii din urmd pot deveni predominante, pe cind 

carpini{a rdmine diseminatd. Sint abunden!i 9i arbugtii, specificafi mai 

sus; s-au n.,-ru' aatnnr8lat" ar[arul td,tirisc, bigicoasa, cororn,igie,a, sp'inul cerbului, 

pa{achina de stincd, clocotigul, dracila, dinnoxul, in rnod excep- 

{ional Daphne Iaureola,' dintre plantele agd{dioare mai apare harneiril. 

2'2. SLEAO-CERET DE DEAL, CU ,GO.RUN 

Acest tip de pldure pare sI tie 9i mai rar decit gleao-ceretul de deal 

cu stejar pedunculat, iocalizindu-se in partea sllperioari a arealului ceretelor 

de dealuri, la contactul lor cu gorunete. 

$leao-ceretul de deal cu gorun a lost sernnalat pini in prezent mai 

ales in pirfiie inferio,are ale versan,tilo,r, cLr expozi{ii si incliinatri variate 

rrneori si pe platouri, pe soluri schelete cu ciestul de inult pietris. 

Arboretele sint constituite, de obicei, din cer, girnita, carp,en gi tei 

argintiu, in proporlii aproximativ egale, uneori cerul tiind ceva rnai abundent 

(pind la 0,4); elementul constant, dar de obicei numai diseminai, 

este goru,nLrl ; disCminat se m,ai g5'sesc jugastrul, c,iregul, p5ru,l 9i mlrul 

pddure{, sorbul de cimp, rar fagul. Tot aici trebuie clasate, ca un facies 

aparte, arboretele compuse dintr-un amestec de cer gi fag, la care se 

adaugi in cantitate mai micd gorunul 9i carpenul, apoi diserninat - plopul 

treniurdtor, r-r1mul, jugastrul, ciregul, mdnrl si pdrr-rl pddLrref, sorbul 

do cinrp (vestul Ardealului, dupd 7.. Przeme{chi, in litt.). 

Consistenta naturali a arbo,retelor este de 0,9-1,0. C,regterea gi productivitatea 

sirrt mijlocii. Arborii in general destr-rl de bine conformafi, 

cu truncltiuri drepte gi cilindrice, dar sint ;i Lrnele exentplare defectuoase. 

Se poate obtine material de constru,ctie 9i, in parte, de lucru. 

Regenerarea naturalS este foarte activd 1a tei .si carpen (in facies 

cu fag Si la acesta), se glsesc 9i cer.a puie'li de gorrln, mai puiini de cer 

gi gi,rnitd ; sint insd ;i cazuri cind ce,rnl se rege,nereazd binrsor : se pun, 

dcci, problemele de srrccesiune de acela;i gen ca in alte tipLrri de gleirrrr. 

Subarboretul este reprezentat prin: pdducel (Crataegus monogyna), 

porumbar, mdce; (Rosa canina), salbd moale, singer, corn, Ielrrt ciinesc, 

mai rar alun, salcie clpreascd, mojdrean, dirmox. 

Dintre planiele ag5!dtoare se gisegte curpenul de pddure (rineori 

rimine pipernicit, tiritor pe pdmint)- 

.. In plitura vie, care nu este prea abundentd, se gisesc Bra:chypodium. 

silrsaticum, Da:ctglis gLo'merata, 

-D'eschampsia 

caespiiosa, G ladiolus' im.bricatus, 

Helleborus odnrus, Moehringio trineruia, Geum urbanum, Fragarirt 

aesca, Genista tictoria, G. sagittalis, Geranium robertianum, Hypericum 

perforatum,,Pulmonan,a offlcinalis, Primula officinalts, Lysimachia 

nurnntuLaria, Glechoma hirsuta, Digitalis ambigua," Lapsana iommuttis, 

hlucelis muralis c|c 

* 

In literaturi a fost semnala'td existen(a unor arborete de trecere intre 

cele doud tipr-rri de mai sus, sub numele de Querceto-Cerris Tilietunt 

,sl Quercelo-cerris curpinetum (52). Ace,ste arbore,te si'nt compuse din 

344

cer, stejar pedunculat, gorun, carpen, tei arginiiu, 1a care se mat asociazd 

irasi'nLrl, paltinr-rl de cimp, te,iul p,ucios, sorbul de cimp. Asttel de 

arborete apar in teritoriirl de r?ispindire masivd a ceretelor din Oltenia, 

!n siiLralii intrazonale, anume in partea interio'ard a versanlilo,rcu 

expozi\ia 

nordici, pe solul brun-rogcat podzolit. 

* 

In Banat s-au selttnalat gi glea -cerete de productivitate superioarh, 

avind ca elemenie principale gorttnul, cerul, lagLrl, oarpein'ul, ia-r disenrinat 

: rnesteacdnr-rl, ploprrl trernttritor, salcia cdpreascS, frasinul. In suharboret: 

alunul, singerul, lentnul ciinesc (2. Przenefchi, in litt.). 

* 

Tot in Banat au iost seninalate arboretele, care dupd sitLra{ie ar trebui 

in'cadrate in tipul de mai sus, dar prezinld o compozi{ie particulard, anutne 

o predominare categoricd a ulmului, pe lingd care se mai gdsesc, in catltltate 

mici, cerul 9i frasinul. Ille ar putea reprezenta gi rtn stadiu de degradare 

antropog'^,nd. Datele existente fiind prea s'trIn,are, 1e rme,ntionint 

aicii pe sctrrt. 

C. DESCRIEREA CERO-$LEAURILOR 

20.3. CERO-$LEAU NORMAL 

BIBLIOG R,4I: ln. Cero-gleau (50) (i3a, p.p.)'(172) 

Ceret cu elemente de gleau (30) 

Cereto-9leau (30) (171) 

Querceto Cerris-.4ceretum (52\ 

Cero-sleaul este destul de rhspindit in regiunea de cimpie, ia ccutact 

intre 9leau propriu-zis 9i cerete. Este al doilea tip intermediar intre acestea 

doud, dar ntai apropiat de ceret. A fost semnalat 9i in Dobrogea de 

sud (2. Przemelchi in litt.). 

Arborete'le de acest tip se glsesc pe platouri, pe soluri brune-rogcate, 

tipice sar"i pind la moderat-podzolite, compacte gi mai uscate decit in 91eau. 

Substratrrrile sint reprez-entate prin lrrtLrri grele, uneori crr pietrig siilcios 

rndrrrnt. 

Dar, uneo,ri, cero-gleaurile s-au gisit jn staiiuni tipice Ce;lear-r, ardtind 

astlel o invazie relativ recentd a centlui. 

Arbo,re,tLrl este constituit din cer predo,rninani, avind proportia de 

0,6-0,7; pe lingd el pot ii abLrnderrfi: rilmul (lJlrnus ambigua, rar U. fo' 

liacea), jLigastrul, arf arul tdtdrisc, teir-rl argintirr gi frasinul ( Fraxinus 

excelsior, ntai rar F. holotricha),' stejarLrl pedunculat lipsegte iotal sair 

este diseminat ; girni{a de obicei lipse,ste, dar in unele cazllri rare poate 

ti abLlnden,iS. Dise,minafi se rn,ai gdsesc carpenttl 9i pdrutl padure{, rareori 

teiul pucios. 1n mod excepfional, pe suprafefe mici, se intilnesc arboretele 

in caie cerul este nurnai diseminat ; anestecul este con.rpus din girni!i, 

tei argintiLr, arlar tltirdsc, ln cantitate mai micd - steiarul brumiriu si 

trlnrul-; disenrinat se mai gdsesc : stejarttl peduncttlat, pdrul 9i mdrul pd' 

345

dure{. Dupa participarea dc amestec s-arr deosebit rrrmatoarele 

laciesuri, cr,r : 

- ulm; 

- 

lugastru (in al doilea etaj) ; 

- te1; 

- frasin; 

- girnifa 9i tei (idrd cer). 

Consisten{a naturald a arboretelor este de 0,9-1,0, dar in rtrma de- 

gradarii antropogene, arboretele actuale pot fi puternicrdrite. 

Cregterea 

este actild, productivitatea - pentru cer - superioari. Arborii sint bine 

coniorma{i, cr-r trunchiuri drBpte, cilindrice gi spilate de crdci. Se oLr{ine 

rnaterial de bunl calitate, dar pini in prezent astfel de arborete au Iost 

exploalate in cring si rnaierialul folosit numai pentru loc. 

Ilegenerarea naturald se produce destul de greu; se gdsesc pLtieii 

de cer, g.irnita, ar{ar, uneorri gi de alte specii, dar irn cantith[i mici. 

Subarboretul este destLrl de abr:ndent, constitr.rit urai ales din: pdducel 

(Crataegus monogyna) 9i lemn cii,nesc, apoi ulm de p'lut,{, mdces (Rosa 

canina), porumbar, rtrdr pddure{, spinul cerbului, salbd moale, salb,d 

riioasd, singer, mai rar alun, corcodr-rg, clocotiF, corn 9i mojdrean. 

PdtLrra vie este abrrndentd, compusd din : Bracltyy.todiurrt siluoticum, 

Dactylis glonrcrata. Carex pilosa, Polygonatum latifolium, Arum ntaculotum, 

Luchnis coronoria, Alltaria o'fficirLalis, I'ragario r:lridis, Rosa gallica, 

Potenlilla argentea, Gentsta tinctoria, Sedum maxintum, flypericunt perforaturn, 

Ge'raniurn robertianum, Viola hirta,'f orilis anthriscus, Lithospertnutn 

pltrpureo-caeruleum, Glechoma hirsuta, Betonlca officinalis, Satureia 

uulgaris, Origanuru uuLgare, GaLium cruciatum, G. aparine, Cumpanula 

persicifolta eIc. 

204. C|:RO $LEAIJ CLr STF|J,,\R PLiFOS 

B1t3LIOGR.4FIE. Descris liird numile sliintilicri (111) 

Acesl tip de pidure a fost jdentilicat nurnai in cimpia Banatului, la 

limi,ta dintre zona forest,ie,rd gi cilys'sfgrpd ; i,n treout pzrre sd {i iosi mai 

rrispindii. 

Arboretele cercetate se gdsesc pe rrltirrele rarr.ulicalii ale dealLrrilor 

bdndiene, pe plaiouri 9i versanfi lini. Solul nu a lost cercetat. 

Arboretele a11 o compozi!ie foarte pestrifd ; elel-rentul priucipal esie 

cenrl care, in rncd obisnrrit, ajLrnge la 0,5-0,6 ; la el se adaugd ulmul 

(l|lmus 

foliacea), de obicei in proporiie de 0,2-0,3, ln unele caz,uri mai 

rare numai diseminat ; pe alocllri ulmul poate ,deveni Ioarte abundent, 

intrecind, pe supraiefe n-rici, cerul. A treia specie irnportantd este steiarul 

pt-tlos, care atinge 0,1-0,3, mai rar este disemirrat. .lLrgastrirl si ariarLrl 

tdtdrdsc pot gi ei si atingd p,ind la 0,1 {iecare, ntai des sint diserninaii ; 

diseminat se mai gdsesc : girni{a, pdrul pddr"rret, rar Irasinrrl. 

Cregterea arboretelor este inci destul de bund, dar rdmine in urma 

ceretelor gi cero-gleaurilor obignuite clin vecindtate. Proclrrctiviiatea se 

poate aprecia ca miilocie. Consistenla naturald a arboretelor este de 

0,8-0,9. Arborii sint incd destul de bine conforma{i, chiar 1a sie iarrrl 

pttfos ;. dar, -in o.rice caz, condiiiile mai vitrege din silvostepi irrcep sI 

se resimtd. Se ob{ine material de construcfii iLrrale 9i de foi. 

3+6

Qegenerarea cerului 9i stejarLr|-ri pLrios lltt 

.se 

observi ; in schirr-rb, 

sint deitut de frecvente tlneretirrile de trlm, ntai rar de jugastru si de 

arfar ' tdtdriisc. 

subarboretui, destul de dezvoltat, este iormat mai ales din : pdducel 

(Cralaegus monogyna), porumbar, salbi moale, lenrn ciinesc, rlr3i rrr 

nr5ceg (Rntn canina), saibd riioasd, spinLrl cerbului, corn si soc collltlll. 

I'n 'pdtirra r ie Je gdsesc rrrai ales : Bracltyporliurrt. .sil:,olicutti. Pott 

Irilialis,'Daclylis gtomeiata, Bromus ramosus, AlLiaria officinalis, Iluntex 

sanguineus, Geunt urbanunt, Viola hirta, Lithospermum purpureo-caeru' 

leum eIc. 

2r5. CIlllO SLEAt; Dll SILYOSTEPA D()tsROCEANA 

BItJLlOGR,4 I:I[.. Bedna silno srtha dibrar,a (27) 

Acest tio a fost semnalat num'ai in sudul Dobrogei 9i descr'is loarte 

sumar. El r6prezintd, de iapt, o trecere intre cero-gleartri propriu-ztse 3i 

arborete amestecate de stejar brurtiritt 'si pttlos ; ambele aceste tipLrri se 

gasesc in vecindtate. 

" 

Arboretele cercetate se gdsesc pe coaste gi mai rar pe platouri, pe 

solrrri cenu5ii (probabit, brun-rogcate podzolite). 

Arboreir-rl este compus, in'primrri rind, din trei specii de steia.r, 

anllme cer' stejar brurndriu 9i itejar pulos ; la el se rnai atnestecd in 

propor{ie destui de ntare : carpini{a, ttltnlt1, teir,rl arglntiLt _ 9i pllclos, 

jLrgistiLrl, ar!arul tdtdrdsc, parl.lf 9i mdrr'rl pddure!, mojdreanttl. 

" " 

In sirbaiboret : piducelirl (Crataegus mo'nogyna.), ndcegrtl ( Rosa cit" 

nina), salba riioasd,-cornul, lemnul ciinesc, dirmoxul. 

N.B. Descrierea dupi Z. Przemelchi (in litt.). 

Arboretele clestul de asendnSaorl" ," cileazadin regittnile invecinate 

ale R. P. Bulgaria. Judecirrd dttpd descrieri, insd. acolo lipsegte stejanrl 

brurndriu; in ichirnb, apare in ttnele lo'cttri girni a (27). 

'l'rebr-rie 

sd se admita ca sint diferite Iaciesuri ale aceluia,si cle 

pddrrre. 

D. DESCRIEREA $LEAURILOR DE STLVOSTEPA CU STEJARI XEROFITI 

206. $LEAU DE SILVOSTEPA CU STEJAR BiRUMARI'U 

B]TJI,]I)GR.4F]E. de silvostepd p.p.) 

()uercetum pedunculifLorae geticum (87\ (122\ 

ftt arealtrl de rispindire conrpactd a stejarului brtttnirirt se ittttlltesc, 

pe alocuri, arborete cir aspect de 91eau, in care acesta inlocule-ste, total 

iarr in mare parte, stejarui pedunculat. Pind in prezenl, astfel de gleauri 

au iost pufin^ studiate-din punct dj: vedere tipologi'c' Stalrtrnea cea mai 

cunoscuth este masivttl pdduros CiorttLtleasa, in apropiere de Drtttdre, 

inire Argeg ;i A\osiigiea ;'aici astfel de arborete par sI .aib5 

ttn caracter 

reliclic, lrovenind din perioada de maxilnd expansillne a" p2idttrilor irspre 

stepa. ilie se rnai gisesc in locuri ctt reliei mai pronttn{at din plailorrna 

347

Burrtezdlui, incepind chiar drn padurea comana (partea sudicd, apar{inin

2A7. $LEAU DE SILVOSTEPA DIN REGIUNEA DE DEALURI 

Acest tip de pddure apare in cotul Carpalilor ;i in srrdrtl podigLrlui 

central moldovenesc, acolo unde arboretele gi solrtrile relictice de stlvostepd 

se gdsesc destul de adinc in regiunea dealurilor. E1 a iost putir-r 

studiat pirra in prezent. 

Arbbretele cercetate de acest tip se gdsesc la altitr,rdini de 300-500 n, 

po versanti cr-r expozi{ti sudice, estice g1 vestice 9i pante de la moderate 

irlna ta repezi. Soir-rriie sint cernoziomuri-degradate sau brune de pddttre. 

irneori pocizoiite, pro,fr,rnde sau Ioarte proitrnde, ltrto-nisipoase saLt lutoase. 

Substriturile sint- lLrturi loessoide nisipoase, b'ogate in c'arborl'at de calciit 

sau pietrrgurj calcaroase ori silicioase. S-art tnai semnalat rendzine arglioase, 

proirrnde 9i cormpracte, pe calcare oolitice si cochiUiere' 

Speciile mai inrpoitante care iorrneazA partea 

_principalS 

a atttesteclt- 

1ui, sint stejarLrl brumdritt 9i teiLrl argintiu; stejarLrl pr'rlos, gorttn'ul, carpenul, 

ulntul de mttnte, jr-rgastrul, arfarul tlrdrdsc, ;i lrasinul se gdsesc rlneor-1 

in propor{ie apreciabili; pe alocurt, irtsd, unele din aceste specii lJot ti 

lipseas'ca.'Diseminat se m'ai gdsesc: ploptrl tremurdtcr, neste'acdnLtl. pa1tinul 

de cimp, ciregttl, mdrul 9i parul -pddLrre(, 

sorbul de cirnp ;i scorttgttl 

comeslibil. 

Drrpa rdspindirea speciilor de anreste,c s-art ptttut deosebi ttrrtlitoarele 

faciesuri. cu : 

- steiar putos gi rrlm ; 

- steiar putos, Lrlm 9i lrasin; 

- stejrr pulos ;i carpen; 

- steiar pulos, gorun, carpen si ulm: 

- gorun, carpen 9i ulm; 

- r-arpen gi irasin. 

Constsien!a naturald poate atinge 0,8-0,!), daL in_arboreiele actuale 

ea este redusd din cauza 

-degradarif antropogene. ProdLtctivitatea trebtrie 

sa lio apreciatd ca mijlocie, d'ar s-au semnalit 9i c,rzLrri .de productivit:rte 

in{erioaii; ar trebui si se controleze dacd ntt este si ajci o urnrare a degraddt'ii 

aniropogene. Formele arborilor, in general, lasd de dorit ; elagajul 

este slab. 

Regenerarea n,aturald este pufin activd ; se gisesc pe alocuri de 

stejar r hrtrnrdrirr 

blumdriu ;i 9i frasin. frasin 

Srrbarboretul este coi constitLrit din : alun, pdducel (Crotaegus monoguna, 

rrrai rar C. pentogyna), porumbar, salbd tnoale, salbl riioasi, spinttl. c.erbului, 

c,orn,' dirmox ; in -dealrrrile 

B1zdul'ui s-au mai setnnalat carpini{a' 

scumpla si mojdreanul: 

Patuia vie este slab reprezentaid in arboretele incheiate. bogata ir. 

cele rirjte ; este compusd din Brachypodium siLuaticum, Asparagus_-tenuifolius, 

Polygonalum talilotium, Aristolctchia clematilis, Alliaria officinaiis, 

Geum urbanum, Lathyrus niger, Vicia pisiformis, Viola sp., SonlcuLa 

europaea, Lysimachia nummularia, Lilhospermum purpqlr'eo-caerLr.leum, 

Melarrxp!/rum sp., Asperula odorata, Galium aparine, Carnp'anulLt 

persicifolta, ' 

La:psana communis eIc. 

N.B. Descrierea, in mare parte, dupi A. Ridulescu (conr. verbali), S. Purcelean 

9i G. Ceuca (in litt.).

Ca o apari{ie neobignuiti nai trebuie notatd existenfa unor cazuri 

cind stejarul brurndriu lipseste. Arboretul este constituit din : gorlln, steiar 

ptrlos, tei argintiu, jtrgastru, artar Idllrdsc, ,mo,jdrean, iar diseminat - 

scorug comestibil. Astfel de arbo,rete au fost sernnalate tot in apro'pierea 

celor descrise mai slls. Necunoscindu-se deocamdatd cit de irecvente sint 9i 

ce supraiete ocrrpa, este mai indicat sd fie considerate in mod provizoriu 

toi ca un facies, pr,rlin mai aparte, al tipr,rlui de mai srrs (A. Ridulescu, 

com. r'erbald ). 

O alt5 sitr-ra{ie interesantd este re,prezentatd prin ame,stec de stejar 

prrfos (ntai nult Quercus rLirgiliana, mai pu{in Q pubescens), cu ulm, jLrgastrtt, 

pdr gi r-ndr pidure{, iar diseminali : gorun, carpen, paltin de cirnp 

gi cireg; semnalat in dealurile Istri{ei (104). 

* 

Itt fine, mai trebuie sd lie relevat cazul special al unor arborete din 

nordul Dobrogei. 

Pe lingd ;leaul de deaL clr gorlrn (tratat ca un tip aparte, dobrogean) 

se gdsesc pe aici ;i rrnele arborete, care se apropie mult de tipul descris 

mai sus. Dar astlel de arborete n-au fost pind in prezenl studiate. Intr-o 

recunoagtere ioarie rapidd in pddurea Babadag, s-a putut stabili numai 

existen!a acestor arborete, cu aspectul general de gleau, in compozi!ia 

cdrora participi aldtLrri stejaml pedunculat, ste.iarul brumdriu gi gorunul ; 

in anrestec se afli inai ales teiul argintiu, apoi carpenul, carpini{a, ulmul, 

.lLtgastrul ariarul tiitdrdsc, pirul pdduref, rnojdreanul etc. Deci, ar Ii ,r 

compozi{ie destul de asemdnitoare cu a tipului descris mai sus. 

TrebLrie sd fie subliniat cd aici astlel de arborete nu se gdsesc in silvostepd, 

ci in zona forestierd.

CAPITOLUL XIX 

ULMETE, ITRASINETE 9i ANINISURI 

(formafiile XXXV, XXXVI, XXXVII, XXXVIII, XXXIX) 

A. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE ULMETE PURE 

(alte specii in proporfie de cel mult 0'2) 

1. - Terenuri neinundabile, cel mult cu apa freaticd apropiati. Sil 

vostepd 

- Tererturi de lunci intrndabile 

2. - i{egiuue de dealr-rri. In ameste,c irasirt. 

210. \JLI,LET DE SILVOSTEPA DIN REOIUNEA DEI,UROASA 

- QegiLrne de cimpie 

3. - Coastele vdilor adinci. Disemitrat jugastru, ar{ar tdtdrdsc, 

uneori stejar brumiriu, Irasin, mojdrean. Cernoziotn degradat. 

208. ULMET DE COASTA DIN SILVOSTEPA I 

- Terenuri mai mrrlt ori mai pLrlin plane din vechile lunci colnatate 

sau terase. Diseminat stejar pedunculat, jngasrtrLr, arlar 

tdtdrdsc, une,ori plop 9i sa'lcie. Aluviuni recente ; alttviu'ni in 

transiorrnare spre cernoziotn, tttieori aco'perite cu aluviuni rnai 

noi ; rar cernoziom degradat. 

2Og. ULI.'{ET DE TERASE $I VAI COLMATATE DIN SILVOSTEPA 

4" - Consistenli ridicatd; productivitate superioard. Diseminate 

multe specii, inclusiv stejar pedunculat .si brrrmdriu, anin negru, 

plopi. SLrbarbore't bogat d'in specii vaniate. Din zo'n'a iorestierd 

pind in stePd. 

2//. ULMET NORMAL DE LIINCA 

* Consisten\d 0,4-0,6; prodr-rctivitate inierioari. Diserninat cel 

muli plop alb. Subarboret des de citind ro'gie, cu pu{ine exemplare-de-alte 

specii. Lunci slrace di'n stepd, 

212. I\LMET DE LUNCA CU CATINA ROSIE 

I Este, probabil, un tip derivat; totusi, a fost trecut aici liindcd in 

tuale -el se contportd 

la Iel cu tipul urmbtor de prima imphdLrrire.

B. DESCRIEREA TIPURILOR DE ULMETE PURE 

208. ULMET DE CO.{STA DIN SILVOSTEPA 

B I IJ Ll O G R,1 I: I n. Sleau de silvostepl, p.p. (30) 

Ulmet (122) 

Ulmetele de coastd au fost semnalate pind acum in silvostepa din 

estul Munteniei, nlai rar in cea din Burnaz..- Ele reprezintd, probabrl, un 

tip de pddr,rre derivat, apdrLrt in urma tratarnentuLii necorespunzdtor al 

stejiiretelor crr aiirestec de rrlm sau poate al gleaulLri de silr ostepii 

Ulmetele de acest iip se gdsesc, pe suprafe{e mici, pe coastele l,l,ostistei, 

mai rar pe ale Ialornitei si ale unor r,rii din Burnai. Ici-colo se mai 

pot vedea ramigitele de pidure, sr-rb formd de pilctrri sau arbori iz,olali 

de ulm, care aratd rdspin,direa mai largd in trecrit a ulmetelor. Solul este 

certtoziorttrrl degradat sau intermediar intre cernoziomul degradat gi cel 

brun-ro;cat, lrrtos, nl,l prea t-.ompact si cu rrmiditate suficienta. Substratul 

este loess. 

Arbcrretele sint constituite din ulm (ulmus procera, U. ambigua, lnai 

rar.u.,foliacea), la care se asociazd jr-rgastrul,' ar\arui tdtdrEsc-gi parLrt 

pddure!, 

.mai 

rar si numai loca1 : stejaru"l brumdriu, mojdreanul, 'frasinr_rl 

comun_ si cel pufos ; ace,ste specii de ames,tec siint, de obici:j, nmmai disemirrate,_.dar 

jugastrLrl poate a.iunge la propor{ii -este de facies. 

, 

consjsten{a naturald a arboreteior de 0,2-0,g. cresterea este 

tlcstlrl 

. dc. r rgrrroasd, prodrrrtivitatea se poate considera ca srrpcrioara 

(exceptfnd arboretele prea ,degradate de a-cliunea omului). F,ormL arborilor 

estc destul de bLrnd, crr lrunchirrri drepte gi bine elagate. 

- liegenerarea naturali din sdmintd nu se observd deo&rndatd ; ulmui 

so lrrrnullegte intr-o anumitd mdsuri' prin dra ioni. 

subarbore'tul este destul de abundent, constituit din : pidLrcel (crataegus 

1rcnogArla, mai 

^rar 

C. penta:gynaj, ntAceg (Roio ciutina), spinrrl 

cerbLr{iri, 

.singer., 

lernn ciinesc, mai rar r-rlm de plLrtd, m6r pddur"i .i,.CodLrg, 

:albi moale, salbd riio,asd, co,rn, soc co/mun, dirm,ox. 

-,, QjnJre plantele agdfitoare s-ar1 semnalat curpcnrri de pddure si yit;r 

sdl baticd. 

Patura vie este puternic dezvoltatd si constituitd mai mult din nlante 

de locuri deschise, chiar ruderale in parte; n-a iost cercetatd in amdnrrnt; 

s-aLl semnalat numai rrnele specii ca'Rubuscaesius, 

Cytisus nigricans (pipernicrt 

1, Santbucus ebulus elc. 

209. ULMET DE TERASE SI VAI COLMATATE DI,N S,ILVOSTBPA 

BI RL]OG RAF I E. de sol aluvionar 

Acesl 

, 

tip dc piidrrrc a lost identiiicat in silvostepa dintre siret si Iaronnla 

;.este un tip pioner, care se instaleazd in ionditii de silvosten.j 

dupd tuiarisurile de arbugti, 9i de obicei ocupd supraie{e'."Jur". a.tiiirrnente 

arboretele respective sint puternic degiadats de om. 

ulmetele de acest tip se localizeazd., de obicei, in vechile vdi colma, 

tate, care abundr in silvostepa, mai ales in imprejurimile oragului Rimnicu 

Sdrat; uneori. se gdsesc gi pe terase. Soiuriie s,imrt variate; soiuri 

aluvionare. pe. cale de translormare'spre cernoziom degradat, uneori aci.rperite 

cu alLrr jrtni noi ; alttvittni rnai reiente, inconrplet dEsalinizate gi decar- 

352

onatate ; uneori chiar, pe porfiuni mici, apar cernoziomuri degradate. Se 

gdsesc treceri sp,re ulmete normale de luncd. 

Arboretul este lorrnat din ulm (Ulmus fo'liacea, U. ambigua, mai rar 

!. 

procera gi U . suberosa) : diseminat se mai gdsesc : stejarui pedunculat. 

jugastrul, arfarul tzitiirdsc, pdrul gr rnirul paduref, mai rar plopul alb, 

plopul tremuritor gi salcia plesnitoare. 

Consistenfa naturald a arbo,retelor este de 0,9-1,0, dar actualmente 

ele sint in mare parte degradate gi ririte. Cregterea este destr"rl de activ6, 

d.ar ar Ii greu sd se facd aprecieri asllp,ra productivita{ii. 

_ Asupra regeneririi naturale prin sdminfn, de asemenea, nu se pot 

iace aprecieri, deoarece arboretele respective sint provenite din ldstar- si 

ttnere. 

In subarboret se gasesc : pdducelul (Crataegus monogyna), ponlnbarul, 

spinul cerbului, mai pulin corcodugul, mdrul pddure{, mdc4trl 

(1{osc conina), salba moale, singerul, lemnul ciinesc, socul contun, dirrnoxrtl. 

Dintre plantele agilitoare s-a semnalat curpenul de pddure. 

Pitrira vie este destul de bogatd, constitr"ritd din'. tsrachypodiurtt si.oaltcum, 

Dactylis glo,merata, Alliaria officinalis, Rubus ca:esius, Lithospernturn 

pur purect-caeruleunt. etc. 

210. ULMET DE SILVOSTEPA DiN REGTUNEA DELURO.ASA 

Asernenea ulmete au lost semnalate pind in prezenl numai in podisLrl 

ccntral moldovenesc. 

. - L:lle_ se gisesc la altitudini in jrrr de 300 m, pe coaste cu inclinrri 

slabe. Solul este cernozio,m levigat, mediu degradat, proiund, lutos sarr 

luto-argrlos, compact. Substratul este reprezentat pnin -depozite argilo-nislpoase. 

Arborettrl este constiiuit drn rrlnr, la care se gdsegte amestecat irasinul 

(in exemp'lele studiate in propor{ii de facies). Disemina!i se nrai 

gdsesc paltintrl de m,unte, parltrnul de clrnp, jugastrr-rl 9i ciregul ; Lrltirnii 

trei se localizeazd in etaiul do'minat. 

Se instaleaza semih{igurile abundente de nlm, mai pulin de lrirsirr 

9i jugastru. 

In subarboret se gdsesc: alurrul, pdducelul (Crataegus mo,nogyna.), 

salba moale, salba riioash si socul co'filun. 

Phtura vie este bogatd, constrturti din : Daclylis glo,merata, Polggonatum 

lattfoLium, Urtica dioico, Geunt urbanum, Geranium phaeum, 

Viola siltteslns, Lysintachia nuntrnularia, Scutellaria alt[ssima, Asperula 

oclorala, Lapsana communts eIc. 

N.B. Descrierea dup[ S. Purcelean gi G. Ceuca (in litt.). 

2ll. ULMET NORI\IAI- DE I-U\CA 

BIDLIOCRIf IE. Tipul ulm pur (14.1). 

Ulnrctunt (144\. 

Ulnieteler p.ure cll dezvoltare frurnoasd sint destul de lrecvente in 

luncile din regitrnea de cimpie, din z-orta lorestieri pind in s,tep,i; uneori 

se rrdici gi in partea inierioard a dealr"rrilor. trle au iost semnalate mai 

ales pe Ialoini{a, Siret, BLrzdu, iar in vestul larii, pe llrrreg. Aceste ulmete 

23 - Tiurlri de piidure. - c. 241. J5J

SE lorneazl, prin introducerea ulmului in zdvoaie sau in tuidri;uri de sal- 

cio ori cdtina gi evolueazd apoi spre gleauri de luncd. 

Ulmetele de acest tip ocupd, in general, locurile ceva rnai ridicaie 

din luncd, dar inci inundaie in mod regulat, cu aluviuni mai fertile, cevir 

mai compacte, prezentind un inceput de solificare. 

Arboretul este constituit dintr-un amestec de dilerite specii de ulm 

- Ulmus foliacea, U. amhigud, U. leois; mai rar, una din ele

Restul terenului este ocupat de un tufdrig des de cdtini rogie, la care 

se mai adaugi puline exem,plare de pdducel (Crataegus monogAna), mdceg 

(Rosa canina) 9i catind albI. 

Asupra pdturii vii nu s.au fdcut cercetdri. 

Aceste arborete reprezinld primul stadiu de instalare a plturii adev.Srate 

jn luncd. Pentm inc.eput, este necesar sI li se acorde protecfie 

absolriti pentru a lavotiza colmatarea. 

N.B. Descrierea dupl S. Rubfov (144). 

C. CHEIA PENTRU DETERMINAREA FRASINETELOR 

(alte specii in proportie de cel mult 0,2) 

.{. - Terenuri fdrd exces de apd. Cernoziom degradat. 

215. FRASINET DE SILVOSTEPA PE CERNOZIOM DEGRADAT 

-- 'lerenuri cu exces de api, cel pufin temporar 2 

2. -- l.urrcile apelor curgdtoare mari sau depresiuni in regiunea de 

cirirpie cu apd in exces 

- 'i'erenurile nisipoase din Delta Dundrii 

3. - Luncile inundabile sau terenuri din vecindtate cu apa freatica 

apropiatd de suprafa,f d. Zona forestierd de cimpie sau dealttri 

joase, mai rar silvostepd. 

213. FRASINET DE LUNCA 

- Depresiuni inchise sau malurile cursurilor linigtite de apa, crt 

soluri de ldcovigte, a,proape permanent inmldgtina'te. Silvostepd. 

4. - Produc,tivitatea mijlocie. 

214. FRASINET DE DEPRESIUNE DIN SILVOSTEPA 

216. FRASINET DE HASMAC, DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA 

- Productivitate interioard. 

2.I7. FRASINET DE HASMAC. DE PRODUCTIVITATE INFERIOARA 

D. DESCRIEREA TIPURILOR DE FRASINETE 

21J. FRASINET DE LUNCA 

BIBLIOGRAFIE. Frisi,net de lunrci.joasd in zona forest'ieri 

F'risinetele de lunci se intilnesc in re'giurnea de ci,rnoi'e - rnai des 

in zona forestierd gi mai rar in silvostepd - in luncile rnr,rndabile ale 

multor riuri, firi sd lie prea frercvente gi s,d ocr-rpe srrpralete prca mrari- 

.In une o locrrri ele rr,rch ,si in regiunea de dealuri joase. 

J 

4 

JJ5

Frdsinetele de lunci se localizeaza in lunci, ,care mai sint inuntlabile, 

dar pe intervale_ de tirnp rnar scurte. soluiile sint iluvionare, tlar 

mat evoluate, brun-slab rqca,t-e de luncd, cu un o,rizont p,ronunlat de hlei 

dedesubt. 

i\rboretele sint corrstitr.rite din lrasin ; in majoritatea cazurilor estc, 

ly1{nu1 excelsior pur. dar ln sudrrl ldrii s-au senr,nalat _si arboreiele cu 

t. holctrichu abrrndent, chiar predomirrant ; arnbele specii jiirrcj lcarte 

apropiate din purrct de ledere Ibrestier, nu este cazul ia se dilererrtie;:e 

tipuri apar(e din a_cest motiv. Se rnai pot adduga : stejarul peduncirlat," 

_!.1f.p.t,ul; 

plopul.alb,_salcia a.lbi 9i plesnitoare, ulmul (tLtntu's 

loliacea)",. 

lugastrul, ar{anrl tdtirdsc, pdrul pddurc{ ; s-au deosebit rrrmiiioarelc l;r. 

ciesuri (pe. linga cel normal), clt : 

-" steJar ; 

* ulm: 

- iugastru. 

. consistenta natrrrald a arboretelor oste de 0,2-0,9. cregterea frasi-. 

nului este extrem de viguroasd. Productivitatea este superioari. ca de 

9bjc9i,. 

ilt-frdsinete. pure, Torma arbc,rilor uneori nu este impecabill: unele 

trnipini sint strimbe, sinuoase 9i foarte des biiu,rcate. Mate,rialul insd". 

.,:to. ag calitale srrperioard 9i se po.ate ralorilica bine chiar in picse rnici ; 

decr, !orma lnrnchiurilor nrr prezintd prea mare importan!I.' 

. ,I(egenerarea 

na.trrralz prin saminfr se observd itit la frasin, cit sr 

l.l:j"iol,ulrrr, iugastru si ariar. Alai ales in arboretele tinere ar{arrrl p,,ais 

11, 

q?',ng.n"t, dar pe urmd propor{ia.lui scade. Frdsinetele de lLincr r-eprezttrt,i, 

de. iapt,^ Lrn 

^stadiu de -s,uccesiurne, i,nstalindiu-se dupd plo,pig,uni !aLr 

silcete si trecind i,n gleturi de lrrnci. 

Subzirboretul nu. este prea abundent, compus din: pdducel (crataegus 

monogl|no, pe alocuri g.i c. oxyacantha), mace$ (Rosa crinina), salbe moile, 

crugin, singer, lemn ciinesc, cdlin, mai rar alun, mir pliddret, po,rumbar, 

spinrrl cerbului. 

Il pnttrra_ vie se amesteci plantele de mtr.ll cu cele hidrofile," 

ca : Ilrachypodium siluaticum, Daclglis glornerata, phragmites communis', 

car.e'r. riparia,. C._uulpina, c. tomentoia, polygonaturi tarifotiunt, cont'allaria 

nrujalis, Rumex sanguineus, Qubus caeiius, Agrimonia eufiatoria,. 

Geum trrbanum, circaea litetiana, Lysimachia numiraria, putmonariaofficinalis, 

Srlmphytum officinale, Aiiga reptans, Glechoha hederacea, 

G. hirsuta, I.ycapus europaeus, Cyinnchurn oincetoxicum, Galium cruciatunt. 

etc. I-Ineor'i s-a semnalat pdtura vie lorrnati mai a,les din Pou' 

palustris gi specii de Carex. 

l,.te la arboretele de ace,st tip existd treceri : 

lrdsineto-aninls, trecere spre aninisul 1te soluri hteizate cu produc 

tiuitate :;uoerioard : 

- 

frdsineto-plopis, trecere spre zduoi de trtlop alb cu productiuilale 

srLperioard ; 

- uimeto-frdsinelul a lost mentionat mai srrs, iar sle jdreto-f rdsi nelu I 

trebirie considerat ca aparfinind gleaLrlui de luncd. 

Asemdndtoare crr adeviratele lrdsinetede 

lunci sint fragnrentele ,1e 

arborete care se gdsesc in fi;ii inguste irr lungLrl r.Eilor mai adinci diiir 

356

.arealul gleaului de cintpie ; rnai ral au fcst senrnalate gi in regiunea de 

^dealuri, pini la 250 rn altrtudine aproxinrativ. In cazul clasic, fun'dLrl r,dii 

,este acoperit cu un anini; pe solurL hleizate cu productiaitate superioard, 

jar cerra mal sus, intre acest aninig gi .sleaLrl de pe versan,t, se intercaleazl, 

c lisie Ce frdsinet. 

Solul este brun-rogcat, cu exces de apri gi lenomene de hleizare irr 

slratr,rrile ceva mai adinci ; la dealuri s-au glsit soluri bnrne, puternic 

colrrr.ionate, freatic umede. 

Arboretrrl este comprrs din frasin comun, la care se pot adiLrga dilerite 

specii de sleau : stejar peduncr.rl,ai, carpen, iei argintiu sau pucios, jugastru, 

paliin de cimp, in propo'r{ie pi,ni la 0,1. 

Creglerea esie, in mod normal, ioarte activi, productivitatea superioarA; 

clar s-au semnalat gi cazuri de productivitate rniilocie. 

P;itura vie este formati, de obicei, drn piante de" rnull; uneori se 

innrrrl{esc. unele granrinee. 

In trecut, aceste lrdsinete au lost descrise ca tip aparte (30) (l3a): 

'clar srtprafe{ele prea mici, pe care le ocupd, irnpun o rezeryd din acest 

prlnct de ve'dere. 

N.B. Descrierile, in parte, dupi S, Purcelean gi G. Ceuca (in litt.) 

214. FRASINET DE DEPRESIUNE DIN 

E I I'' t,lOG R AF I E. Frdsinet de depresiune (120). 

SIL\IOSTEP;\ 

;\cest tip de pidrrre a lost identilicat nurnai la sud de oragul BttzAtt, 

in pqdurile l"'rasinu gi Spdtaru. 

Arboretele cercetate se gisesc in depresiuni inchise foarte joase, 

aproape permanent intnligtinate (din caoza izvoarelo'r subterane), precum 

gr 1le malurile unor cursliri linigtite de apd. Solul este o lScovigte. 

Arboretul este compns din doul specii de lrasin: Iraxinus excelsior 

9i F. lrclotricha; predominl in mod categoric al doilea; disenr,inat se 

ntai gdsesc: ste,jarul pedunculat, aninul negru, plopr-rl alb, ulmul (Ulmus 

:tmbigua), pirr-rl pldure!, jugastrul 9i arlarul tdtlrdsc ; ulmu'l gi arfarul se 

poi ridica pi,tri lzr proporfii de iacies. 

Consisten{a generali erste aotualmente red,usd, 0,6-0,7, dar sint .si 

pilc.Ltri cu cortsisten{a aproape plind ; dJn informaliile cutle'se ar rezt:/rla 

c:i in trecu,t acesta a iost cazul general gi micgorarea consistenlei s-a 

'datorat exploatirilor neregulate. Cregterea este activd si productivitatea 

superioard. l'runchiurile sint destul de bine contormate, degi in majontate 

pror;in din lSstari. Se poate obline material de lu,cru de foarte buni calilalc. 

F{egenerarea naluralf a lrasinului ar fi, iara indoial5, desttrl de 

rrsoari, dar este impiedicatd prin cositul oontinuu al ierbii. t6 'p'unc,tele 

care nu se cosesc se gdse,sc semin{iguri preexistente de lrasin ; de asenrenea, 

in locuri mai joase se observd instalarea puefilor de anin. 

Subarboretul este destrrl de abtrndent, co,mpus d,in : piducel (Cratae' 

gus monogyna), mir pidtrre!, porumbar, mice; (Rosa canina), salbd 

rnoale, spinul cerbului, crugin, singer, lemn ciinesc, c5.lin, iar in locr.tri 

rnai joase, zdlog, 

JD/

Dintre plantele ag5{dtoare se gdsegte hameiul. 

Pitura vie este puterrnic dezvoltatl gi compusd mai mult din specii 

hidroiile, ca: Phragmites comntwds, Ca:/amagiostis arundinacea, Carer 

sp., lris pseudacorus, Gladiolus imbricatus, Leucoium uernum, Cardamine 

pqaten.sis, Caltha laeta, Genista tinctoria, Geranium palustre, Althaea 

oflrcinalis, Lythrum salicaria, Stttchys palustris, Lybopus eurorye'us. 

L. exaltatus, Symphytum officinale, Solanum dulcamara, Inula heleniurn, 

s.erralula caput.nojae elc. Spre marginea pidurii Sprtura, care se invecineazd 

cu sdrdturi, apa'r gi in interiorLrl padurii miii poieni cu sol sdrirtura,t 

gi vegeta{ie haloiile, mai arles de Suaeda maritiina. 

In trecut ar-r exiStat in paa'-,r.1 Cringul Ursului, in apropiere de 

Qinrnicu Sdrat, trdsinete a(proape pure, compllse m?i m'ult din Fraxinus 

excelsior, dar gi cll ceva F. holotricha. Diseminat se ma! geseau: stejaruil 

ped,u,nc'ulat, ulmul, ar{anrl tdtdrdsc, io,arte rar stejarul brrumlriu $i jLrga,strurl. 

Disiruse in timpul ultimului rdzboi, aceste arborete n-au fost studiate 

amdnuniit din punct de vedere tiporl,ogic. Trebuie co,nsiderate c,a o trecere 

intre [rdsinet db depresiune, pteai si .dmestec de steja,r pedunculat ;i brum.driu. 

Condifiile edalice pledeazd 9i ele pentru o astfel de presupunere, 

fiind vorba de o vale co'hiratatd, cu aluviuni la supraiafa, dai tdrd stagndrt 

de apd sau izvoare (120). 

21.'- FRAS]NET DE SILVOSTEPA PE CERNOZIOM DEGRADAT 

Acest tip de pidtrre a fost semnalat in silvostepa din centrul ,,si 

no'rdul ,\toldovei. Degi prea puiin studiat pind in prezent, prin originalitatea 

iltri, el meritd sd fie tra:tat ca un tip apa'rte. 

Arboretele cercetate se gdsesc pe versan!ii u,s61 inclina{i, aproap€. 

piatouri, c.u exp,ozif ii umhrite. Solr:1 este r:n cernoziorn levigat, mediu 

degradat, profund, lutos sau h-rto-argilos, ,co,nrpact, format pe depoziie 

argilo-nisip'oase. 

Arboretul este constituit din trasin comun, cu L1n amestec pind 1a 

0,2 de ulm (U'lnlus foLi.acea) 9i paltin de munte; dise,m,inat sle -gisegte 

jttgastrul, care rlmine in al doilea etaj, impreund cu putine exemplare 

oe lrasln. 

Consistenfa este redusi, 0,5-0,6. Productivitatea se poate ca 

nri ilocie. 

Subarboretr-rl este slab reprezentat, fornrat din: pdducel (Crotaegus 

monogyna), miceg (Rosa canina), salbd riioasd, soc comltn. 

Pdtnra vie este bogatd, co,mpusd din: Dactylis glomerata, Polggonurn 

conuo!;tulus, Chenopdiu,, sp., Ceranium sp., Viota hirla, Lamium purpureunt., 

Lapsana cornmunis, Artemis[a .absinthium elc. 

Aceste frisinete treb,uie sd iie considerate c,a arborete de prima impddurire, 

reprezentind un caz rar cind frasinul poate juca acest rol. Evoltifia 

lor r,-iitoare va merge, probabil, spre gleau. 

N.B. Descrierea dupi S. Purcelean 9i G. Ceuca (in litt.).

216. FRASINET DE H"{SMAC DE PROTDUCTIVITATE MIJLOCIE 

D I B LI O G R AF I E. Citat idrd nulre gtiinJilic (41) 

Acest tip de frdsinet se gdseFte in toate hasmacurile n-rai intinse dirt 

pldurea Letea, ocupind partea lor cea mai joase gi fornind ligii ingrtste. 

In aceste depresiuni, apa ireaticd se ridicd la suprafa{d in tirnpul apel'--'r 

mari aie Dundrii. Solurile formate pe nisipuri sint bogate in materii htttnice 

gi prezintri - o puternica hleiza're in orizonlul B. 

Arboretele- sin't formate din irasin colnlln, Irasin de Turkestan ,si lrasin 

pufos, iar diseminat: steiarul pedunculat, aninul legl!, 

plopLrl tretnttrdtoi, 

salcia albd, foarte rar ulnrul (Ulmus procera). Siejarul se poate 

ridica la proporlii de lacies. 

Consisten'ta de 0,6-0,8. Cregterea este actir'5, 'produc ivitaiea trebuie 

sd fie soco'titi ca mijlocie, dar formelte arLror'ilor lasd mult de 

dorii ; trunchir.rrile sint deseori strimbe, sinuo,ase gi inturcite, iar coroanele 

sint puternic dezvoltate, cu crengi groase pcrnind de.la inaliime..micd. 

(egenerarea are loc in condi{ii destul de bune ; se gSsesc sernin}igurile 

abundente de lrasini gi anin negru. Pr,rie{ii de stejar se instaleazd numii 

pe - locuri nrai inalte si luminate ; s-all observat 9i puieli- de ulm. 

Slbar boretll esie destul de slab dezvoltat in locurjle ttnde stagneazi 

mrrlt tirnp apa ; in locr,rrile mai inalte, Iormeazd. insd desigttri conpacte. 

I11 se corirpune din : pdducel (Crataegus mrtnogyna), crugin, singer, lentn 

ciinesc, cilin, rnai rar zdlog, spintrl cerbului 9i soc colrtln. 

Plantele agd{dtoare sint reprezentate p,rin : hramei, vi{d sdlbatic5 si 

Periploca graeca. 

Pdtura vie se compune mai ales din plante hidrolile, ca: Phragrnites 

contntunis, specii de Carex, Iris pseudacorus eIc., pe linga care nrai este 

abrrnde,nt Rubus caesius, apoi Poa sp., Corutallaria maialis, Heracleurn 

stbiricum elc. 

N.B. Descrierea,in nrare parte. dupi V. Leandru (in litt.). 

217. FRASINI]T DE HASMAC 

BIELlOGR.4 I:lE. Citat iiri nume 

DE PRODUCTIVITATE INFERIOARA 

Acest tip de irisinet se gdse;te destrrl de f recyent in pddurea Letea; 

a fos,t sernltalat gi in pridrrrea carao,rmal. El octrpd partea cea ffal joasa 

a hastnacelor nrici. Afa lreatici in timpuil inLrnda{iilor iese 1a suprata{d 

gi rdrnine astiel destul'de rnult tinrp. Solirrrle, ctt con{inr-rt ttrare de httrtrus, 

sirrt lorrnate pe rtisipurt. 

Arboretele sint cornpuse din irasin cornurr, frasin de 'f trrkestatr si 

frasirr puios. Nutnai pe -alocrrri se gisesc: stejartrl peduncrtlat, steiartrl 

bnrrndriu, iitiitrul negrtl, mdrrtl gi pdritl pddr"rref. In Caraortnan se gdseste 

gi ulm1l (Lllmus fotlacea, lJ. procira, lJ.- ambigua), care se, poate ridica 1a 

oro,oortii ' 'Consislen{a de Jacies. 

est-'de 0,7-0,8. Cresterea este prriin aciira, productivit,Tteir 

inferioard. ArLrorii att, in ge'neral, iorme delectuoase cLr tulpini strimbe 9t 

srnuoase; coroanele sint prea dezvoltate. 

Qegenera,rea frasinulul se realizeazA destr-tl de bine, .niai ales pe 

locurile ridicate. Ajci se gdsesc tineretr-rri dese gi cu cre,gtere activX.

Subarborettrl este destLrl de bine dezvol'tat, coinlp,us din pdducel 

(C,rataegus monogyna),_crugrn, lie,mn ci'inesc gi calin. La n-iarginea arboretelor 

apar md,cegLrl (Rosa sp.,) gi porumbarul. 

. Dintre plantele agd{Stoare se gdsesc curpenul de pddrrre, vifa salba- 

ttt:a si Periploca groeca, iar dintre parazile, iiscul de ite iar. 

Pdtura vie este reprezentata piin desigrrri de Phragrnitesc'ottttttutti.s 

,si specii de Carex, apoi mult Rubus caesiu,s si, intr-o mdsuri mai nrica, 

aite specii - Scutel[aria galericulata, SoLanum dulcavnara etc 

N. B. Descrierea dupd V. Leandru (in lit.) 

E. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE ANINISURI 

PT]RE 9I AMESTECATE 

(alte specii in proporlie de cel mult 0,2) 

l. - In arboret anintr,l negru: anin,ul alb cel rnai driseminat . 2 

-' Auresiec de anin negru si alb sau anin aib ptrr 7 

2. - Ilegiune de c.inrpie sau trecere intre citrpie 9i dealuri 3 

-- Qegiune de rnunte sau deal 6 

3. -- Belti intinse, permanent in,undate, in apropierea apelor curgdtoare 

mari ; aninul creste pe mllguroare inalte, intre care rdmine 

apa i plante erbacee hidrofile, inclusiv trestia, in cantitato 

mare. Rar. jn cimpia Xlr-rn,teniei si in Delta Dundrii 

- 

'l'erenrrri 

de alta naturd 

?18. ANINIS DE B,{I,TI 

4 

4 - Vdi tnici cu ape incet curgdtoare sau porfrluni irrmllgtinate 

dir-r lr,rncile apelor mai ma,ri. Soluri diferit-e, totdeauna puternic 

hleizate 9i aproape irr permanenfd inrnlzigtinate la supra,ia{d 

l'toductivitate superioarl. In cimpie prin'tre arborete de glearr. 

2i9. ANINIS PE SOL(IRI HLEIZATE DE PRODUCTIVITATE SUPERIOAR4 

- Luncile riLrrilor ntli mari, ncinmlig^tinatc. Dc obicci, aninul pe 

suprafe{e rnici, in complex cu zdvoaie de plop s 

5. - Lunci inuridate regulat, cu aluviuni recente, lutoase sau chiar 

rrisipoase. Productivitate srrperioard. eegir_rne d. ot1lt;,ruor 

DE ANrN 

- I-ocuri mai inalte si rar inundate din lunci ; soluri aluvionare 

fieizale, clr apa lreatici rnai adincd. Productivitate rniilocie 

Cirnpia la contact cu dealuri. 

222, ANINIS CU SOLURI HLEIZATE DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

6. - Regiune de dealuri. Lunci inundabile sau coaste dJn imediata 

apropiere, cu ie;iri de izvoare. Pnoductivitate superioarS. 

22l. ANrN NEGRU PUR. DE PRODUCTIVTTATE SUPERTOARA, ot*oJBcrtnJrlt, 

360 

- R.egi.u1e de rnunle. Platouri, cu solul inmldgtinat la suprafald 

;i hleizat in adincime. Uneorri aninul creste pe muguroaie, 

printre care stagneazd apa. Productivitate inierioara. 

22J. ANIN NEGRU PE SOL INMLASTINAT IN REGIUNE DE ,VIUNTE

7. -- Anrcstec de anin negnr si alb in regiunea deluroasd, pe alrrviuni 

recente din luncile apelor curgdtoare mai mari. 

226. AMESTEC DE ANrN NEGRU g1 AN/N ALB IN RECTUNF DELUROASA 

* Anin a'lb pur 

8. - l'erenuri de lLrnci dirt regirrne de munte, cu sc,luri brune. 

Diseminat pot apdrea rnolidr-rl 9i bradtrl. In pdtr,rra vie Oxalis 

acetosella, plante de rnull, unele specii hidrolile. Cre;terea 

Ioarte actir,i. 

22]. 41I.11"'' CU OX,4LIS ACETOSELLA 

- Terenuri de luncd din regiune de rnunte sall deal, cu aluviuni 

recente nisipoase sdrace,-uneori amestecate cu prundig. Diseminat 

pot apirea plopu,l, salcia, aninul negru. Plantele de rnull 

lipsesc. Cregterea mai puf in activS. 

225- ANIN ALB PE ALUVIUNI NISIPOASE SI PRTJNDISURI 

F. DISCRIEREA TIPURILOP DE ANINI$URI PURE $I AMESTECATE 

2I8. ANINIS DE BALTA 

Aninigul de baitl este un tip de pldure foarte rar ; a fost senrnalat 

pind in prezent in doui lorcuri dirr Delta Dundrii gi lragmentar in cimpia 

.A'lunteniei (valea Coleniinei). El merith sd tie men{ionat pe scurt ca o 

curiozitate stiintiiici. 

Arboretele sint conrpuse din anin negru ptr,r. Arborii cresc pe tnusLlroaie 

inalte, in ju'rr,rl clrora apa nu seaci niciodatd. Cres,ierea este vigrtroasi. 

Iiegenerarea se produce ugor. Pe rnarginea aninigului se gdsesc 

trrfe rizlefe de zAlog si dlesiguri de Phragntites comntul2is, care pitrtrnd gi 

in interio,rul arbore,tului. 

2/9. ANINIS PE SOLI'RI HLI1iZ.\Tt, Ctr PRODLICTI\/lTATI: SIiPERIOIR'\ 

B I B L I O G R.4 F I E. AniniEurile (133). 

Aninis (30) (134). 

4lnclurtt gLulirtosue (.131'1 .. 

Acest tip de pidure a fo,st identificat in cimpia Dr-rndrii 9i in sudul 

Iloldor,ei, unde se glsegte destul de frecvent, dar pe supraiefe relativ mici. 

Aninigurile cercetate se gdsesc in arealul sleaului, in'u'di mai adinc 

sdpate, cu apa freaticl apropiatd sau chiar la sr-rprafa{i, avind scllrgere 

lind. Ele se localizeazd., de obicei, pe o distantd relativ scu,rtd in tah,'egul 

r-dii, anume incepind de unde apa se apropie de sLrp'raiafI sau incepe chiar 

sd nrusteasci sub io,rmd de izvoare gi terminind acolo unde apa devine 

prea rnultl chiar pentru aninig ; in sus ele trec in arborete de gleau, uneori 

prin intermediul unei Iigii de lrbsinet pu,r, ia,r in jos - in tul5riguri de 

zdlog, dupii care urtneazl, vegeta{ia erbacee de baltl. 

Solut'ile pot ii destul de variate ca tip genetic, dar au trn caracter 

corttun : rrn orizont de hlei la o adirrcirne micd, datorit prezenlei apei stagrrante 

sau foa'rte incet curgdtoare. S-au gasit pini acum : 

36r

- scl brun-rogcat, puternic hleizat, cu carbonati de la srrprafa{a ; 

- ldcovigte, cll un orizonl de hlei fo'atte gros; 

- sol humico-tu,rbos hleizat. 

I 

Arboreiele sint compuse din anin negru, la care uneori se adaugl : 

ploprrl tremurdtor, salcia plesnitoare, ulmil (Ulmus procera),-frasin-ul c'ri"t'h 

9i lrasinul pirios, moi trr stejarul pedunculat 9i jugastrul sau in alte' 

plopul alti gi salcia albd ; speciil6 de amestec se poi ridica pinl la 

"ururi I0o/0, '"bonsis,tenfa 

dind aslfel un facies aparte. 

naturala a'arboretelor este de 0,8-1,0. Cregte_rea. este 

vigu,roasd. Prbdr-rctivitatea este sup.erioard ; la 40 de ani aninul aiutrge 

la-23-25 rn irnIllime. Degi arborii provin din ldstar, att fo'rmele bune, 

caracterislico aninulrti negru. 

Plieli de anin se g5"sesc rar gi in cantitaie micd ; ceva mai des se' 

intilnesc 'cei de ulm si" plop tremurdtor ; s-a observat 9i r'rn inceput de' 

pdtrundere ' 

a aria'rului tdtdrdsc. 

Subarboretui, de obicei, este abr-rndent, format mai a_les din : crugitl, 

singer, scc negru, cdlin, mai pulin alun, zdlog, salcie (Sc/ix lriartdra)' 

piducel ' (Cratabgus monogyna), sralbI moale, lemn ciinesc' 

Dintre plan"tele agI{51oare este irecvent curpenul de^ pidtrre. 

Pitura'erbacee de asermenea, toa,rte bogat5, formatd mai ale's 

din: Drytopteris thelyT'tteris, "ite, Carex riparia, Iiis pseudacorus, Caltha laeta,. 

Ficaria -ranunculoides, Ranunculus repens, Urtica dioica, Sfullaria 94uatica, 

Berula angusfifolia, Rubus caesius, Anthriscus siloest-er, l*po' 

tiens noli-tangeie, V'iola' palustris, Lysimnchia nuntmularia, Symphytutn 

officinate, Sciphutaria alata', Scutellaria europaeus, 

.galericulata, .Lyco'pus 

G'alium aparine, Solanum dulcamar'a, Bidens cernua elc- 

220. ZAYOI DE ANIN 

In cursul inferio'r al A,rgegului, pe aluviuni relativ ugorare. se glsesc 

aninisuri cL1 un aspect apaite, pentiu care socotim numele de mai st'ts 

ca cel m:ri nirttet'it. 

Acesto aniniguri se localizeaz6 in 7unc5 inundabild, unde ocupd, de 

obicei, portiunile cu aluviuni mai compacte, lutoase', mai rat cele nisipoase.. 

Arborete,le de anin apar deseo'ri amestecaie in mozaic cu porfiLrni 

iu predorrinarea plopului alb (tipul de productivitate supe,rioare ) ; s9 

realizeazd astiel un co'mpleJc de tipuri, in care nici aninul, nici ploptrl, 

luat aparte, nll insumeazd supralaia minirnd a unui tip de pddtrre. Dar, 

sint 9i cazuri, cind aninigul singur ocupd o intindere apleciabili. 

Arboretele sint compuse din anin negru, la carre se amestec.d plopul 

negru gi salcia albd ; s-au semnalat gi facies'r,rri - unul ctt plop 9i salcie, 

celalalt cu salcie. Diseminat se mai gdsesc : aninul alb, plopLrl alb, salcia 

plesnitoare, stejarul pedunculat 9i r-rlmrrl ((Jlmus procera), apoi exerttplat'e 

sdlbiticite de drrd alb gi ioarte rar de nuc' 

Consistenla natur1le a arbcreielor este de 0,8-1,0. Cregterca este 

ioarte activd, productivitatea superioard. Aninul, ca de obicei, are forme 

toarte bune, chiar acolo unde este provenit din ldstar; celelalte specii 

silrt cet'a mai slab conlormate 

362

ftegenerarea naturald prrin sdminfd a aninului desigr-rr nll se ob'serv5. 

Dar se tnstaleazd ceva puieli de ulm, mai rar de stejar pedunculat, urarcind 

un prim inceput de succesiune spre gleau de lunc5. 

Subarboretul destul de abundent, pe alocuri lormeaz| desiguri compacte. 

In special este abrrndent socul comun ; se mai glsesc : alunul, ar{arul 

tatdrrisc, pdducelul (Crataegus morutgyna), mdrul pddure{, cruginul, singerLrl, 

cdlinrul, iar pe margini ztrlogul, rlchita rogie 9i salcia (Salixtriandra). 

Pitura vie este bine reprezentatii, avind aspecte va'riate. 1n urrele 

pdrli este covor aproape continuu de Ruhus caesius, in alrte pdrli desiguri 

de Carex sp.; local mai pot li abunde,nte Parietaria oflicinalis -sr Scrnbucus 

ebuLus: se mai gisesc Brachypodium siluaticum, Polygonunt rnite,. 

Glechonta lrcderacea, Ga:leopsis grandiflo'ra, Solanum nigr'um, S. d'ulcurttara 

elc. 

Drntre plantele ag|\dtoa're - Humulus lupulus. 

Pe teren se gdsesc uneori treceri de la aninigLrri de acest tip gi de 

tiptrl precedent la zdvoaie de plop gi salcie din apropiere. Apar, astlel, 

porliuni de arborete apro,xirnativ cu 0,5 anin gi 0,5 plop (sau salcie) ori 

arnestecLrri de toato trei specii. Dar ele oicupd, de obicei, sLrprafe{e mici si 

nu este caztl s5, tie considerate ca tipuri aparte. 

??1. A\IN NEGRU PUR DE PR.ODUCTI\TITATI] SUPERIOARA DIN REGIUNE 

DE DEALURI 

u j B L1 o,i R A r. r E 

ffij::,?",::::,r:;,;,,, 

;i sa,,x purpurea (123) 

Arboretele pure de anin negru sint rare in regirtnea de deah-rri, totugi 

au fos't semnala'te in m,ai multe puncte din fard : in .Nloldova pe ambele 

pzir{i ale Siretului, in ,A{untenia, Oltenia 9i Arrdeal. 

Arboretele cercetate se gisesc la altitudini de aproximaiiv 100-400 m, 

in luncile inundabile ale riurilor gi piraielor mai mari, precum si pe 

coaste line cu iesiri de izvoare, Lrnde tere,ntll lrimintat creeazd, posibilitd-f 

de stagnare a apei pe supralele mici ; in unele locttri, aninigttl se tlr{li 

des,trrl de sus pe coastd. Solul in terenuri de luncd este reprezentat prin 

aluviuni mai fine, bogate in materii organice, fertile, citeodatE cu ce\ra 

pietrig. In staiiuni de coastd n1l s-au fdcut cercetdri asttpra so'lultti. 

Arboretul este constiiuit din anin negru, la 'care se adaugd diserninafi 

aninul alb, salcia albd gi plesnitoa're, stejarul peduncttlat, ultnul de nuttte : 

s-a semnalat un lacies cu rr1m 9i salcie. 

Consisten{a a,rbore'te,1,or este va'riatd ; uneori este chiar plind ( rtt.ti 

ales in arbore,tele de virste mijlocii), in alte cazur,i scader la 0,7-0,8. Cregterea 

aninului este foarte activd, prodr-rctivitatea superioard. Forrna arborilor 

este foarte bund, ca de obicei la anin. 

Qegenerarea nalurali a aninului negrll se observd in arboretele cu 

consistenla ceva mai redusd, mai ales in ochrrrrile provocate de dez'ridicinarea 

aniniior bltrini, care se produce destul de des. Se mai gdsesc 

seminfi;uri de ulm, precum si de rrnele specii care lipse'sc in arboretul 

biirin - carpen 9i frasin ; ulmul, carpenul ;i {rasinrrl par si se instaleze 

numai in locuri mai ridicaie. 

363

Srtbarboretul este reprezentat prin tLrle rare de: alun, pdducel (Cralaegus 

ntortogyna), rndceg (1iosa canina), singer, soc col11u1-1, loarte rar 

ultn de plutii. 

Pdtura vie este alcltLritd dintr-un amestec de plante de rnull gi cele 

hidrofile, tnai ales : Equisetum sp., Gagea sp., Arum macuLoturn, IIeLlebot'tLs 

durnetorum, Anentone nentorosa, A. silaat{ca, A. ranunculo[des, Rubus 

sp., Euphorbia arnygdaloides, Chrysospleriunt alternifoliurrt, Pulmonoria 

oft'icirtalis, Saluia glutinosa, Larnium galeobdolort, Tussilago far,fara, Petasiles 

albus, Telekia speciosa e1rc. 

222. AI{INIS PE SOLURI HLEIZATE DI] PRODI-iCTIVITATE A{IJLOCIE 

Acest tip de pddure a.iost identilicat pini in prezent numai in ,\1oldova, 

la contactul intre cirrp,re 9i dealuri ; in general, pane a ii ioarte rar. 

r\rboretele cercetate se gdsesc in luncile riurilor la iegirea lor din 

regittnea de dealuri, ocrrpind locurile rnai ridicaie, cu soiLr,ri aluvionare 

crude, cu o hleizare el'identd, dar cu apa freatici cel,a nrai ad?nci gi r'ntrnda{ii 

rare. 

Arboreiul este constituit din anin negru, la care se adaugi diseminat 

plopLrl alb, salcia plesnito'are, rrlmul (ULmus fol[acea), pirr.rl pddureif, in mod 

'excep{io'nral rdchrita albi. 

Consisten{a natr-r'rald a arboretulrri este de 0,7-0,8. Cregterea nL1 

este prea viguroasd. Prodr,rctivitaiea trebuie socotitd ca mijlocie ; este 

evident mai micd ta(d de tipul precedent, dar in lipsa tabelelor de producf 

ie trebuie sd ne mul{umim cu aprecieri. Irorma arborilor lasi de 

dorit ; nu se observa tulpini drepte, caracteristice aninului, decit in tinerefe; 

mai tirziu coroanele se dezvoltd prea nrult gi trunchir-rrile caphti 

deformdri. 

Qegenera,rea naturalA a aninului nu se observd ; plopul alb drajonerzi 

pe alocuri. 

SubarboretLrl este slab dezvoltat, format din tr-rfe rare de : rdchitl 

ro;ie, rrlm de pluti, padrrcel (Cralaegus ntono,gllna), mdceg (Rosa canina). 

cntgin, spinul cerbului, salbi moale, dracild, singer, cdtind albd, lemrt 

.ciinesc, cdlin. 

Dintre plantele agd{dtoare se gdsesc hameiul 9i curpettul de pddure. 

Pe anin, plop gi salcie paraziteazd viscul alb. 

Pdtura r,ie este relativ slab 'reprezentati, compusd mai ales din : 

Rubus caesius, Geum urbanum, Fragaria uesca, ChelidoniunT Inaius, Geroniunt 

robertianum, Lithosperntunx purpureo-caeruleum, Glechoma hederacea, 

Santbucus ebulus etc. 

22J. ANIN NEGRU PE SOL INMLA$T]NAT lN REGIUNE"\ DE MUNTE 

IJ I B LI O G R AI. I L. Descris l5rd mrmire gtiinliiicd (103) {l2l). 

Arboretele de acest tip au iost gdsite fragmentar pe supralete mici, 

in nrunfii Vlancei gi la obirgia Rimnicului Sirat. Prezenlalor 

in regjunea 

do nrunte este, desigur, de naturd relictica. 

Aceste arbo,rete s-au gdsit la altitudir-ri de 700-820 m, pe platouri, 

cu teren in general ges, dar prezentind mici depresiuni cu stagrrarea apei, 

36.1

in care se localizeazA aninul. Solul este inmid;tinat la supra{a{d ,"i pr,rternic 

l-ieizal de la o adincirne destLrl de rnicd.-Deseori apd apare ia sLrprala!2i 

; in rrnel,e cazuri, ani,nii sint agezali pe u'n lel d-e muguroaie de. 

supraiatd niai mult ori rnai pulin apreciabiia,^ prinire car? se intrui baltoace 

mlci cu api permanentd. 

ArboretLrl este con'stituit di,n anin negru pur sau cu ioarte pLr{ine 

exenrplare diseminate de mesteacdn si iag, l,ocali2ate pe mlrgini. 

uorrslsten{a este de 0,7-0,9; in unele locuri arboretrrl se poate irrtrerupe 

9i sd rdmina grrrpe de arbori pe locuri mai ridicate. cre;terea esle, 

ptttin r jguroasi; arborii nu ating dimen'sirrni mari, rrneori se redrrc la 

lornte at'btrstive. Prodrrctivitaiea se poate aprecia ca ir lerioara. Forrrrclr' 

arborilor nu sint atit de bune ca in alte tipuri. 

(egenerarea naturrali nu are loc; foarte rar se observd, pe rnargitri, 

puiefi de brad, slab dezvoliafi. 

Subarboretu,l lipseste. 

Piitura r,ie este, in general, destul de abundentd, compusi urai rnult din 

specii hidrollle: Deschampsia caespitosa, Carex remola,- Veratrunt alhunt, 

Rutr.ter sp_. Ronunculus repens, caltha laeto, 'mai pu{in Athyrium iiLir 

lemirtct, Lesluca giganlea,.lurtcus effusus, Llrlico dio'icu', Ru-bus hiitus, 

R. idaeus, Lysimach[a nuntrnularia, Myosotis palustris etc 

B I B L I o G R o o' to,))l)) 

224. ANTNI$ CU OXALTS ACETOSELLA 

incanac oxatid.osum (t2r\. 

Acest ti-p este destul de frecvent in regiunea ntuntoasi, unde pcate 

octlpa suprafe{e desttrl de intinse, formind un lel de zdrroaie in mini.itrrri, 

in alte cazuri este redus la figii inguste. 

Arboretele cercetate se gisec 1a altitudini de (600) 800-l 200 

(1300) m, in terenurile joase si orizontale dir-r imediata apropiere a albiilor 

actuale. Solr-rl este brun de luncd, cu propor{ri variate de schelet, iorrnat 

pe prundiguri. 

Arboretul este iorrnat din anin uneori se gdsesc molidul si bradLrl 

diseminaii. 

Consistenfa naturald este de 0,9-1,0. Cregterea aninulLri este foarte: 

activd; aprecieri asupra productivitd{ii nu se pot iace din lipsa tabelelor 

de produc{ie; se poate adnrite, totugi, cd in acest tip se realizeazd c,regterea 

cea mai bund. Forrnele arborilor lasd de dorit, probabil datoriti provcnien{ei 

aproape exclusiv din listar; rnulte trunchiuri sint strimbe ;i :rplccate. 

Lenrnul se utillzeazd pind in prezent numai pentru mici constrricfii 

rttrale ;i pentn-r foc. In subarboret se gdsesc tufe ioarte rare de znTeLtr. 

PitLrra vie este puternic dezvoltati, forntind Lrn col'cr aproape continrlu. 

Predorninan,ti este Oxalis acetosella, iuso{ita de mrrlte specii de mu1l : Geutrt 

urbanurn, Euphorbia omygclaloidbs, Cerantum robertianum, G. phaeutn, 

Pulmonaria rubra, Glechoma hirsuta, ceva mai rar Impatiens noli-tangere, 

Symphytunt cordatum etc. ; se adaugd si unele plante hidrolile, ca RanurtcuLus 

repens, Caltha laeta elc. 

365

Do la arboretele de tipul descris existd trece'ri gradate spre molidigurile 

pure, care se glsesc gi ele in terenuri asemdndtoire (de_ tipul molidigului 

irormal ctt Ox"a:Lis acetosella), dar, in general, aceste arbo,feie amestecate 

ocrrpd sLrprale{e mici 9i nu' merild si -fie considerate ca formind un tip 

aparte. 

22J. ANIN ALB PE ALUV]UNI NISIPOASE 

SI PRUNDI9URI 

.tlDLIOGRAFIE. Citat lard numire gtiinfilica (121). 

Arboretele de acest trp se glsesc in lungul piraielor din regittneq- m!rltoasd 

si deluroasl, lipsirid numai acolo unde nu existd aninul alb (4" 

exenrplu, in mun{ii Banatului propriu-zis). De obi'cei, ele s,jnt reduse la 

figii inguste, care nici nu ind6plihesc condi!iile rninimului de suprala!d 

pentru a fi considerate ca un tip de pddure, dar, pe alocrtri, luncile resfective 

ser ldrgesc gi ocupd o suiraia{d mai mare. De aceea este cazttl sd 

'se descrier pe scurt pi acest tip de pddure. 

Arboreiele cercetate se loiaUzelzd pe aluviuni rfoarte recente, formate 

din nisip aproape curat .si sirac, cu ihceputuri de hleizare la adincime 

destr-rl db mire (OO-OS cm), in alte ocazii- nisipul esrte amestecat cu mult 

prundig. ' Fot exiita treceri g,radate spre arboretele de tipul precedent. 

Aiboretul este con,stit"uit din anri,n alb, pri'ntre care se gdsesc diseminali 

: salcia albd, plopul alb 9i aninul negru. Salcia se poate ridica la 

propor{ie ' ' de facies. 

Consisten{a naturald a arbore{elor este de 0,9-1,0. Cregterea este 

destul de activd. Asupra productivititii nu s-au ficut cercetdti amdnun\i|e; 

in orice caz, ea estd ini'erloard celei din tipul precedent 9i trebuie, probabil, 

apreciati ca mijlocie ; in arborete de acqst tip, aninul .alb 

nu atinge 

dimensiirni atii de maii ca in tip'ul precedent. Formele arborilor sint ioarte 

bune, ca in general la anin. 

Qegenerfre a nalurald, a aninului alb prin s-dmin{d se produce. dar idrd 

a fi prea abundentd ; de asemenea, are loc drajonarea. Se mai observd 

instafa,rea puiciilor rari de pl'op alb, anin negrtt ;i chiar cire;. 

Subar6oretul este relaiiv iar, cormpus din rlchitd ro9ie, ma'ce; (Rosc 

canin"a), singer gi cdtind alb6. 

Pdtura vie 6ste 'rard. Compozil,ia ei nu a fost studiath amdnr-rntit; in 

'orice caz predo'minant este Rubus caesius. 

Arbor-etele de ace'st tip au un rol important de protec{ie a albiilor 

rirrrilor. 

226. AMESTEC DE ANIN NEGRU $I ANIN ALB DIN RECIUNEA DELUROASA 

BIBLIOGRAFIE. Citat firi numire grtiinrJiliicn (121) 

Acesit tip de pddure se iniilnegte in regiunea deluroasl peste tot, unde 

ambele specii de anin cresc imp,1sun5. 

Arboretele se situeazd pe malurile riurilor gi piraielor, pe aluviuni 

ceva mai line gi mai bogate; cercetdri pedologice amlnunlite ntl s-au 

fdcut pirrd in prezent. 

Arb,iretele sint compuse dintr-un amestec al celor doul specii, in pro- 

porfii variate. Diseminat se mai inti,lnesc plopul alb Si negru, salcia ples- 

366

nitoare 9i, irr mod excep!ional, rdchita ailbi. Saliia se poate r:idica la 

p'ropor{ie - - de facies, insd rar. In mod obignuit nu existi decit aninii. 

Consrstenla natur al| a arboretelor este de 0,9- I ,0. Cregterea este 

viguroasd. Asupra productivitifii nu s-au Idcut cercetdri ; cu aproxirnafie- 

€a se poate aprecia ca superioarl. Forma trunchiurilor este foarte bund, 

ca dc obrcei la anini. 

F{egenerarea nalurald la aninul negru nu se observd decit in cantitate 

redtrsi; aninul alb drajoneazd. S-au glsit puieli rari de siejar pe' 

dunculat gi plir. 

Subarboretul este ioarte rar, compus din : zdlog, richitd rogie, ulm 

de plutii, pdducel (Crataegus monogyna), singer, ciitind alba 9i lernn 

.cllnesc. 

Pdtura vie nu s-a str-rdiat aminun{it ; in unele locuri s-a gisii pitura 

deasd de Rubus caesius. 

Acest tip de pddure joaci un rol importani in protecfia albiei riurilor.

CAPITOLUL XX 

zAvoArE, PLOPI$URI 

$r CATTNT$URr 

(formafiile XL, XLI, XLtt, XLIll, XLIV, XLV. XLVI) 

CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR DE ZAVOAIE $I PTOPI$URI 

!. - 

- 

Plopul in proporlie de cel pulin 0,3 . 

Piopul in propor{ie de cel mult 0,2, salcia de cel pLr{in 0,8 

'2 

l0 

2. Plopul in proporlie ,de cel pu{in 0,8 

_- Plop'rl in proporlie de 0,3-0,7 

3. Ostroave mari din Delta Du,ndrii crr terenuri nisip,oase neinundabile. 

Qarigti de plop alb. 

230. RARISTI DE PLOP ALB CU SALIX I]OS,\,IARINIFOL]A 

- Lunci inundabile 

4.- 

6.- 

.7 ,- - 

368 

Plopul aib in proporiie de cel puiin 0,8 

r\nrestec de plop alb gi negru in pro,por{ie de O,2-O,7 iiecare 

qi cel pu{in 0,9 la un loc sau plopr,rl ltegru in proporlie de 

cel pu{in 0,8 

Produc'tivitate superioard. 

227 ZAVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA 

Productivitate mi jlocie saLl inferioard 

Productivitate nrijlocie. Arborete mai rnult ori putin incheiate, 

cu cel pufin 0,8 plop alb. 

228, ZAVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

Productivitate inierioard. Iiarigte de plop alb, de obrcei cu subarboret 

de cdtir-ri ,ro;ie. 

229. 7,AVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE INFERIOARA 

Plopul negrll in proporlie de cel pufin 0,8. Productir.itate srrperloara. 

231. ZAVO| DE PLOP NECRU 

.t) 

.9 

6

- Arnestec de plop alb gi negru in propor{ie de 0,2-0,7 iiecare ; 

alte specii in propo,r{ie de cel mult 0,1 iiecare 9i 0,2 la un loc. 

B. - Prodr"rctivitate superioard" 

232. ZAYOI AMESTECAT DE PLOP ALB SI NEGRU DE PRODUCTIVITATE SUPERIOARA 

- Productivitato mijlocie. 

233. ZAVOL AMESTECAT DE PLOP ALB $I NEGRU DE PRODUCTIVITATE MIJLOCIE 

9. - Lunca Dundrii gi a ape'lor inte,rioare. Amestec de plop alb, 

salcie albd si salcie plesnitoare (uneori o singurd specie de 

sa lcie ). 

231. ZAVOT NORMAL DE PLOP SI SALCIE 

- Grindurile din Delta Dundrii. Amestec de plop alb, plop 

negru, salcie albd .si salcie plesnitoa're (uneori o singuri 

specie de salcie). 

235. ZAYOL DE PLOP SI SALCIE DIN DELTA DUNARII 

10. -- Luncile apelor interioare. Cregterea foarte viguroasd. 

236. ZAVOI DE SALCIE DIN LUNCILE APELOR INTERIOARE 

- Lrirtca 9i Delta Dundrii t 1l 

.l 

ll. - Terenuri inalte, peste 5 hidrograde. Cregtere loarte vigttroasa. 

237. ZAVOI DE SALCIE PE LOCURI INALTE DIN LUNCA SI DELTA DUNARII 

- Terenuri joase, intre 3 si 5 hidrograde, uneo,ri acoperite cu 

ap2i in tot cursul anului. Cregterea mediocrd. 

' 238. ZAVOI DE SALCIE PE LOCLIRI JOASE DIN LUNCA $I DELTA DUNARII 

B. DESCRIEREA TIPURILOR DE ZAVOAIE $I PLOPI$URI 

227. ZAVOT DE PLOP ALB DE P.R.ODUCTIVITATE SUPERIOA.RA 

bIhLIOGRAI:lE. Z6voi, p.p. (30) (133) (160). 

Zdvoi de plop (134). 

Plopig, p.p. (172). 

Acest tip de zdvoi este larg rdspindit in regiunea de cirmpie 9i in 

partea irrlerioard a deah-rrilor. Spre deosebire de cazul zdvoaielor de salcje, 

socotim cd zdvoaiele de plop alb din lunca Drrndrii 9i din lttncile 

apelor interioare apar{in aceluiasi tip; nu este exclus ca cercetirrle viitoare 

si stabileasci deosebiri suiiciente 

-pentru separare de tiptlri aparte, dar 

deocamdatd o astfel de separare nu apare justificata. 

Zavoaiele de ace'st tip ocr-rpi sitr-ra{ii cer,a mai inalte din lunci. In 

lunca Dundrii ele se localizeazd pe teretrttri ce se ridici peste 5 hidrograde 

; se gdsesc gi in deltd, dar numai in partea ei din alnonte. In lun- 

Cile apelor interioare existd o denivelare evidenti fairi de zdvoarele de 

salcie,' sub iormd de treaptd cLr dirferen{a de nivel de I rn cel prt{in. In 

lelLrl acesta, inundaiiile sint aici mai rare ;i rnai pufin lungi decit irr 

zz,voaiele de salcie ; pe alocuri, terenul nici nu se rnai inundd, decit irr 

rnod excepfional. Solr-rrile sint reprezentale prin aluvittni c,rLrde iertile, de 

24 - Tipuri de pdtlure. - c' 241' 369

texturi diierite, de c'bicei rnai ugoare, citeodatd chiar nisipoasd ; mai rar 

aparo un inceput de evolu{ie spre solul brun de lunci. 

Arboretele sint constituite din plopul alb la care se mai arnesteci : 

plopul negru, plopul cenugiu, salcia albd 9i plesnitoare, aninul negru ;i 

nrai rar alb, stejarrtl pedunculat, ulmutl (Ulmus anfiigua, U. foliacea, 

uneori U. procera gr U. montana), vttnjul, jugasirul, parul pddure!, iraslnul 

gi, jn nrod excepfional, ciregul. De obicer, aceste specii sint numai 

diseminate, dar unele din ele se pot ridica la propor{ii de facies. Astfel, pe 

linga laciesul normal (plop alb cu alte specii cel mult diseminate) au 

turai fcst semnala'te laciesuri cu : 

- 

Plqp negru gi salcie ; 

- anln negru 9r Llrm ; . 

- ulm; 

- stejar pedurrculat ; 

- lfasln. 

Consistenta nalurald a arboretelor este plind in tinerele ; se rnicgoreazd 

apoi, putind scddea pind la 0,6. Cregterea plopului este foarte viguroasi, 

productivitatea superioar5. Forma arborilor insI, este destul de 

bund nurngi in trnere{e, apoi apar deiorrnirile gi lirgirea exageratd a 

coroalrclor.- caracteristice acester specii. 

Qegenerarea naturali a plopului din sdmin{d nu se prea produce; 

totrrsi, s-au semnalat r-rnele cazuri rare. In schinrb, plopul alb are o facultate 

rernarcabila de a se inmul{i prin dralonr, care se gisesc uneori irr 

abLrnden{i, chiar inaintea exploatirii arboretului bdtrin. Astiel se po,ate 

conta totdeauna pe o regenerare in plop. Pe lingh aceasta, se instaleazi 

pttielii de stejar, ulm, lrasin 9i, subspontan, dud. In special, tinereturile de 

rrlrn sint citeodatd abu,nde,nte si ajLrng si formeze un al doilea etaj continuu, 

cu dimen,siu'ni pini la pri jin,i; ; astfe,l, mersu'l succesiunii es'te evident. 

Evolufia zdvoaielor de plop poate sd po,rneascl si ea de la o renie, 

asornlnitoare c1u ce'a de salcie; in alie oazurri plopu,l se i'ntroduce treptat 

in zdvoaie de salcie. Dupi aceasta, zdvoiul el'olueazd de obicei spre o 

pddure amestecatd care ,reprezintl stadiul incipient al gleao"plopigulu[ de 

IttncS; ill alte cdzLrti cvolufia rrrerge spre urr stejiret, frisinet sarr rrlmet 

de lunca. Se poate p'roduce, dupd cum s-a aritat, 9i regenerarea pe loc a 

plopului, ia'r in cazvri rare se poate intimrpla ca arboretul sd se tra,nsforme 

intr-o rariste cu sol in{elenit si apoi intr-o pajigte. 

Subarboretul uneori este slab reprezentat, mai ales in arborete tinere. 

El este constituit din: _singer,^crugin, soc comLln, c6lin, ceva mai pu{in 

zdlog, rdchitd rogie, pddLrcel (Crataegus tnotrcgyrta), ntdr pddure( (Molus 

siluestris, M. pumila). nrdceg (1?osa canina), salbd moale, salbi riioasd, 

spinul cerbului, lemn ciinesc; mai rar apar porumbarul, salcimul mic si 

dirrnoxul ; in estul tdrii pot ii abundente cdtina rogie 9i albi. 

Dintre plantele ag5|Stoare se gdse,sc : h,ameiul, curpenul de pddure 

vilbaticS. 

. 

Pitura vie lipsegte in arboretele inchise, dar mai tirziu poate ajunge 

bine dezvoltatS. Un covo,r con,tinuu de Rubus caesius este caracteristic: 

se nrai gdsesc : Brachgpodium siloaticum, Dactylis glomerata, Phragmites 

contrnwils, specii de Carex, Urtica dioica, Phylolacca omericona, Ranunculus 

repens, Geunt urbanunt, Glycyrrhyza echinata, Toritis anthriscus, 

Lystrn"achia uulgarts, Pulmonaris oflicinalis, Syrnphyturn officinale, Lyco- 

370

pus exaltatus, Cllnanchum uincetoxicum, Galium aparine, Physalis alkekengi, 

Artemi.sia aulgaris, Mgcelis muroLis etc. 

Pe teren existd treceri frecvente intre acest tip gi alte tipuri de luncd. 

Astiel se cunosc : stbjdreto-p1opi;uri, ulme,to-plopigu,ri gi frlsi'neto-plop,iguri 

:;i, ca un caz exceplional, trecere sp're a,ni,nig (tipul zdroi de anin). 

Urrecrr zdvoarele de tipul acesta apar sub forma unor rarigti naturale, 

crl Ltn subarboret des, constiiuit Iie din cdtind rogie pur5, lie dintr-un 

arnestec de cdtind rogie gi alba, fie dintr-un amestec de alli arbu,st1, 92 I 

piducel (Crataegus monogyna), singer, lemn ciinesc etc. Aceste rarigti 

nrr t,rebuie confundate cu zdvoaiele de plop de productivitate inferioari, 

.care au de asemenea o consistenfd naturald scizutd; aici, dimpoirivd, 

plopul cregte loarte viguros, ca si in arbore'tele incheia,te de tipul descris. 

Uneori in aceste rarigti apar, pe lingd plop, aninul negru 9i salcia. 

nlai trebuie sd lie menfionate pe scurt zivoaiele inguste, cr'r€ s€ 

tormeazi 1a iegirea unor riuri din regiunea de deah-rri. Ele sint constituite 

din plop alb, in ame,srtec cru anin negru, anin alb gi salcie albl ; in 

subarboret, pe linga alte specii de arbugti, este caracieristici ctitirra albd. 

228. ZLVOI DE PLOP ALB DE PRODUCTIVITATE ,TIIJLOCIE 

BIBLIOCRAFIE.PIop alb pur (144). 

Albo-Populetum (l44). 

Acest tip de pddure a fost identificat in lunca Buzdului, dar iirli 

incioiald trebure sd se giseascd gi pe linga alte ape, ori unde condiliile 

ccologice nu sint favorabrle rcaliz4rti tipului precedent. 

In lunca Br,rziulLri arboretele de acest iip ocupb terenurile cele rnai 

ridicate, rareori inundate. Solurile sint ,reprezentate prin aluviuni nisi- 

'poase, 

avind in aiterna,ntd gi ceva strate sub{iri de argila ; aceste aluviuni 

- prezinld abia u,n prim incep'ut, de soliiicare. 

Arboretul este constituit din plop alb, pe lingd care se mai gdsesc 

diseminat,i ploprrl negru, salcia albd si ttlmrtl (Lilmus foliac:ea). 

Consisten{a natunald a arboretului este plind in tinerefe, dar poate 

sd scadi destul de mult mai tirziu. Cregterea nu este prea viguroasd pentru 

plop, iar productivitatea este rnijlocie. Forma arborifor este bttnb, ctt 

irr-rnchiuri drepte si cilindrice, in a,rboretele incheiate ; in cele ceva ntai 

rare, coroanele se dezvoltd exagerat, iar trunchiurile capdtd deform?iri. 

Regenerarea naturald din siminld nu se observd, dar in schimb cea 

prin drajoni are loc lrecvent, ca gi in iipul precedent. 

Subarboretul este slab reprezentat in tinere{e, dar se dezvolti pttternic 

mai lirziu, a.iungind uneo,ri sI formeze desisuri de nestribitrrt ; este 

fornrat drin : pidLrcel (Crataegus monogAna), salbd moale, si'nger, ci'tini 

rogie, citind albd, lemn ciinesc. 

Dintre planiele agd\dloare curpenul de pidure este abttndertt. 

Pitura vie este slab dezvoltatd, dar asupra compoziliei ei speciiice 

nlr avem date amdnun,tite. 

N. B. Descriere dup[ $. Rubfov (144)'

229. ZAVQI DE PLOP ALB CU P,RODUCTIVITATE INFERIOA,RA 

B I B LI O A RAlq /E: .{mestec intim de cdiini rogie cu plop (144). 

Albo-Populetum-Ta:maricetum (144). 

Arborelele de acest tip au lost semnalate numai in lunca Buzdulrri" 

dar idri indoiald trebuie sd se gdseasci gi in luncile altor ape cu caracter 

aserndndtor. 

Astiel de arboreie se localizeazd pe aluviuni serace, nisipoase pure 

sall cu straturi alternante de argild compactd, in vechile bra{e colmatate. 

Imbogd{i,rea treptati a solului poate druce la o ridicare a productivitalii 

arboretului. 

Arbare,tul este conrstituit din plop alb, la care se po,t armesteca foarte 

raro exemplare de salcie gi ulm. 

Consisten{a naturald este de 0,4-0,5. Cregterea plopului este pufin 

viguroasd, iar productivitatea scdzutd. 

ln subarboretul des se gdse'gte mai ales cdtina rogie, la care se 

adaugd citina albd, pdducelul (Crataegus monogyno), singerul gi lemnul 

ciinesc. 

Asupra paturii vii nu s-au fdcut cercetdri amdnun{ite; e,ste p'robabifi 

si fie asemindto,are cu cea din cdtiniguri pure aflate in apro,piere. 

N. B, Descrierea dupE $. Rublov (144). 

2rr. RARI$TE DE ptop A,LB CU SALIX ROSMARTNIFOLTA 

EIBLIOGRAFIE. Citat fdrd numire gtiin{ificd (4t) (46). 

In phdturea Letea gi ceva mai rar i,n Ca,raonma'n sint frewenrte situar 

tiile in care Salix rosmarinifolia acnpori sup,rafete destu,l de rrntinrse fornnfnd 

desiguri. Acesiea sintt, de obioei, 5,11,prafu{e pl,ane de inrtinderi dtifurite. Astiel, 

citeodatl reprezintd o continua,re a hasmacelor gi japgelor, in care caz au 

t',ntinderi destul de mari; alteori ocupd locurile joase dintre dunele de 

nisip. Siitraliile in care se gdsesc ,aceste desi;uri d,e sal,cie sirnt foarte caracteristice 

: tere'nurile sint plane cu foarte mici inclirndri cdtne hasrnace ; ele 

sint iormate din nisip curat. Apa freaiicd este la micd a'dincime, dind astfel 

posibilittate salciei si cre,ascd in co,nrditii destul die b,une. 

In apropierea hasmacelor in care se gdsegte plopul alb desigurile de 

salcie sint invadate de drajoni de plop. Plopul, din cauza solului sirac 

nu poato forma arborete incheiate, ci numai rari$ti. Astiel in numeroase 

locuri se observd rari$ti de plopi bdtrini cu un sub,arboret continuu de 

salcie. In apropierea plopilor batrini so instaleazd desiguri de plop din 

drajoni care insd nu ajung la indllimi mai mari de 4-5 m. Din acest 

nroment incepe rdrirea desisurilor, rdminind un ntrmdr redus ,de arbori. 

Arborii nu sint bine coniorma{i, au trunchiLrri strimbe gi crengi groase, 

incepind din treimea rnijlocie. 

. 

Pilcurile de plop astiel lormate amelio,reazr solul, imboga{indu-l irr 

humus. cu timpul, ochirrrile ldrgindu-se se unesc 9i formeazf un arboret 

372

incheiat de plop. O datd cu inchiderea arLroretului, salcia piere 9i se 

instaleazd subarbore,tul din alte specii. 

NB Descriere dupi V. Leandru (in litt) 

231. ZAVOI DE PLOP NEGRU 

bl BLIOG RAI- I E. Zi:oi, p.p. (30) (133). 

?lopi9, p.p. (78) \172). 

Zavcaiele de plop negnl pr-tr sint nu-tlt mai rare decit cele de plop atb. 

I-le au iost semnalate ln lunca Dunirir gi, pe alocttri, in lutrcile altor ape 

ctrrgatoare mari din ,regiune de cimpie. 

ZAvaaiele de acest tip se locahzeazd in por{iuni mai ridicate din 

lunci, care nu mai sint supuse decit inr-rnda{iilor lrai rare gi de sctrrtd 

,drrrata. Solurile sint reprezen'tate prin aluvir,rni ugoare, bine aerisite gi 

penueabile, fertile, cu inceputuri de soliiicare. 

Arboretele sini co,nstituite din plop negru, Ia care se mai poate anesleca 

: plopul alb, salci a albd gi plesnitoare, aninul negrll, stejarul peduncrrlat, 

vinjul, ulmul (Lilmus arnbigua), ar\arul tdtirisc gi parul paduref. 

Dintre aceste specir plopul alb gi salcia se pot ridica la propor{ii de facies, 

restul fiind diseminate. 

Consiste,nta naturall este pli,nd la incep'urt, dar a'poi se poa'te reduce 

mult. Cregte,rea este foarte ac,tivd, prod,uctivitatea su,perioard. Fo'rma arborilor 

din sdrninld es'te brrrnd, crrr trunchiuri drepte, ciLinrdrice gi bineelgate, 

iar cei din liis:tari sint insdbiali la bazd. 

F{egenerarea natural5 a plopului negru prin siminfd nu se prod,uce ; 

neavind dezvoltatd nici facul,ta'tea de a drr,ajona putern,ic (spre deosebire 

de plop'ul alb), posibilitdtile de regenerare sint red,u,se la listdrire in urma 

exploatdrilor. Se observd instalarea tinereturiior de alte specii, mai ales 

linirrl 9i rrlmul, care pe alocu'ri marcheazd o stlcce,sitlne evidenti; se mai 

gdsesc pLrie{i de stejar pedr-rncu'lat gi dud. In ge,ne,ral, evolulia zdvoaielor 

de acest tip nrr a lo,st srriicient cercetaid gi nu este cla,rilicatd. Ele po,t lua 

nagtere atit din renii, cit si din i'ntrod'ucerea plopuluii in silcete ; ulterior, 

esie ,prohahil si evolueze spre gleau de lurnci, dar mersul ace'stei evo{ufii 

nrr a putut fi inch sezisat prin observa{ii direcie. 

Srrbarboretr-rl este, de obicei, slab dezvoltat, forrnat din : crugin, singer, 

soc conrlrn, cdlin, mai pLr{in zdlog, rachita ro;ie, alLtn, pdducel (Crataegus 

monogyta), mdceg (Rosa carina), spinul cerbului, salbd rnoale, salbd 

riioasd, citind rogie, citind albi, lenn ciinesc. 

Dintre plantele agdldtoare a tost semnalatd vifa sdlbatica. 

Patnra vre, slab reprezentatd la inceput, se irnbogS{egte mai tirziu, o 

dati cu luminarea arboretului. Rubus caesius este nelipsit gi aici, dar nu 

se dezvoltl atit de viguros ca in alte zdvoaie 9i ocupd supralefe rnai mici, 

idri si totmeze covor continuu. Dirntre alte specii sint abundeflrle: Asparagus 

lenuifolius, Potentilla reptans, Trilotiutn prntense, Lysimaihia uul .qaris, 

Syrnphylum officinale, Glechoma hederacea, Teucr[um scordium, Solanum 

dulcantara, Arte'ntisia oulgaris, Lac'tuca chaixii etc., pe alocuri ;i Phragmiles 

contnturtis. 

373

2.72. ZAYOT AMESTECAT DE PLOP ALB $I NEGRU DE PRODUCTIVITATI] 

SUPERIOARA 

BIut,tOGRAt:lE. Zivoi, p.p. (30) (133) (t6C). 

Plopig, p.p. (78). 

Acest tip de pddure este destul de rlspindit in lunca Dundrir 9i irr 

luncile altor ape curgdtoare ma'ri din regiunea de cimpie gi partea inferioard 

a dealurilor. 

Arboretele cercetate octrpd terenurile mai ridicate din lunci (in lurrca 

Dundrii peste 5 hidrograde). Solurile sini reprezentate prin alur.iLrrri 

u,s6s1'., cu inceputuri de solilicare ; apa ireaiicd se gdsegte 1a adincime 

de 1-1,5 m; inunda{iile nu sint prea frecvente 9i nu dureazd mult. 

Arboretele sint compuse din cele doud specii de p,lop, amestecate in 

propor!ii variate. Se mai adaugi : salcia albd 9r plesnitoare, aninul negru, 

ulmul (Llltttus foLiacea), vinjul, mai rar aninul alb, stejarul pedunculai gi 

arfarul tdtdrbsc. In general, aceste specii slnt numai diseminate, dar s-ru 

sernnalat ;i urmdtoarele faciesuri : 

- facies cu salcie ; 

- iacies crr anirr negnl ; 

- iacies c,u vini gi r-rlm. 

Consistenfa naturald este plind 1a inceput, dar scade cu imbdtrinirea 

arboretului, putind a junge la 0,5-0,7. Cresterea este foarte viguroasd, 

productiviiatea superioard. F,orma a,rborilor este bunI, mai ales la plrp 

negrrl ; trrrnchi'uri'le sint drepte, cili'nrdrrice 9i bine elagate. 

Qegenerarea plopilor din sdmin{d nu se observd, dar cel alb draj,rneazd 

puternic dupd oarecare rd,rire a arbo,retului bdtrin. Din sdmintd se 

instaleaza aninul negrlr, vinjul, ulmul, mai rar aninul alb gi dudul. Astiel 

se obserr''a o tendinfi de succesiune, in sensul dispariliei plopr-rlr-ri negrLl tn 

genera{ia urmdtoare. 

Subarboretul es,te slab reprezentat la inceput, dar peate fi continuu;i 

ioarte des la vi'rste cer,'a mai mari ; este constituit din : pddncel (crataegLts 

nnno'gyna), rniceg (llosa canina), salbi noale, crusin, singer, leinrr ciinesc, 

soc comun, cdlin ; in partea esticd a lririi pot fr abundente cdtirra 

rogie gi albi ; mai rar se gdsesc : zdlogttl, porumbarul, salcimul ntic si 

spinul cerbului. 

Dintre plantele agd{dtoare este abundent curpenul de pddure ; in ulrd 

exccp{ional se gasegte viia silbaticl. 

Pitr-ira vie aproape ltpseste in arboretele mai inchise ; dar in cele 

rrrite se poate aiunge la infelenirea iotald a solului. ln unele cazuri, ea 

este coristitr_ritd din,tr-ult covor c,ontinuu de Ru.bus coes[us, cu pu!ine alte 

specii ; in alte cazuri predomind Poa pratensis, Dactylis glomerata, Trifolium 

pratense, la care se mai ad,augi Asparagus tenuifolius, Ronunculus 

repens,' PotentiLla reptans, Euphorbia cypaiissias, Plantago meclia, 

xlyosdlis palustris, Pulmonaria officinalis, Glechoma hederac,ea, Te,ucri.unt 

scardium, Galium aparine, Artemisia uulgaris, Lactuca chaixii, Alycetis 

muralis elc. 

371

2s,t. zAvor AMESTECAT oo t't?f,JlbBcrsl NEGRU C(r PRoDt.icTlvlrATE 

t3t BLIOG ReF I E. ZAtoi, p.p. (30) (133) (160). 

Acest tip de pddure se intilnegte in lrtncile apelor interioare mari, dar 

nrult mai rar decit precedentul. 

Arboretele cercetate se gdsesc in situafii asemdndtoare cu cel precedent, 

dar pe aluviuni mai sdrace. 

Arboretr"rl este co,nstituit dintr-un amestec de cele doud specii de plop, 

in proporlii variate. Diseminai se mai pot gdsi: salcia alb?i 9i plesnito:rre' 

aninul negnr, ulmul (Ulntus foliacea), vinjul, frasinul, mai rar ploptrl 

tremurdtor gi stejarul pedunculai. 

Consistenta arbo,retului este, de obicei, redusd, 0,5-0,7. Cregterea 

nu este prea activ2i, productivitatea miilocie; se obserrzd uneori deosebiri 

de cregiere intre specii, anume plopul ne'grtl rlmine in urmd. Forrltzl 

arborilor este incd destul de bund, dar nu egaleazd tipul precedent. 

Qegenerarea naturald din sZimintd nu se observd la plopi, cel alb 

se inmirlfegte bine prin drajonare. Din sdmin{d se instaleazi tthnul 9i 

vinjr-rl, mai rar stejarLrl Si dudul. 

Subarboretul esie, de obicei, prtternic dezrroltat, constituit din : pidtrcel 

(Cralaegus monogyna), miiceg (Rosa canina), salbd moale, singer, lenrn 

ciinesc, c6lin, mai rar alun, porumbar, dracilZi, cdtind albd. 

Dintre plantele agifdtoare este irecvent curpenttl de pldtrre. 

Pitura vie este de obicei puternic dezvoltatd, constiiLriti din Rrr6ris 

caesius la care se asociazd spec.ii de Carex. 

234. ZAVOT NORMA,L DE ,PLOP $l SALCIE 

B I B LI O G R t\ F I E. Zdvoi, p.p. (30) 

Ac.est tip de pddrrre este destul de rdspindit in lrrncile apelor ittterioare 

din regiunea de cimpie si din partea inierioarl a dealurilor ; I lost setn' 

nalat si in lunca DLrndrii. 

Arboretele cercetate se gdsesc in siiuaiii intermediare inire zdvoaicle: 

pure cle plop gi cele de salcie, pe aluviuni usoare si fertile. 

Arboretul este co'n,stituit din plop alb, salcie albd 9i s.rlcie plesnitoare, 

arnesiecate i,n diferite proporiii ; se poa'te intimpla ca din cele doul 

specii de salcie sd lie reprezentatl una singurzi. Disemirrat se mai gdsesc : 

ploprrl negr,u, ulmul (Ulmus ambigua, U. foliacecL), mai rar steiarul Deduncrtlat 

si frasinul. Plopr-rl negrl se poate ridica la propor{ie de facies. 

Consisten{a natural5 esie plind 1a incep'ut, apoi se reducc renede qi in 

arboretele b)trine poate sE aiungd 1a 0,6-0,7. Cregterea este ioarte r.iguroasd, 

prodLrctivitatea slperioari: dar, in urma interventiei onului arboretele 

actuale pot sa nrt mai iie aiit de productive. Fornrele arborilor sint 

destul do b'rne, cu trunchirrri drepie si bine elagate; in arbo,reiele tinere 

;i dese, insi, se produc deionndri din cauza zApezii. 

I?esenerarea naturalS din sdrninfd a speciilor principale nu se produce. 

Plopul alb se inmrrlteste p'rin draioni. Din slmintd se instaleazd 

rrlmrrl gi frasjnrl. Arboretele de acest tip pornesc si ele de la renii anre'stecate 

,si apoi evolueazh in majoritatea cazurilor spre slearrl de luncd. 

JID

Subarboretrrl este destul de bine dezvoltai, c'onstituit din : salLrd moale, 

singcr, lemn ciinesc, cdlin, mai pLr{in zdlog, ulm de plLrta, pcrLtnrbar, 

spinul - cerbului. 

Dirrtre plantele agd\dtoare se gdsegte hamejul, iar dintre cele paraziie, 

viscul alb (pe salcie 9i, ceva rnai rar, pe plop). 

PdtLrra vie este slab reprezentatd in arboretele tinere, dar bine dezvoltatd 

in cele ceva rnai rdrite; este formatd, mai ales, din Rubus caesius, 

la ca're se adaug2i :Leersia oryzoides, Phragmites comrnuni.s, specdi de 

Carex, Geum urbanum, Glycyrrhgza echinata, Lysimachia oulgaris, 

Symplrylum officinole, Lycopus exaliatus, GaLiunt schultesii, Solanum 

dulcarnara etc. ; in arboretele rdrite si degradate ndr.dleFte Santbucus 

ebuius 9r ceva mai pulin Urtica dioica. 

235. ZAVO\ DE PLOP $r SALCIE DIN DELTA DLrNAIlll 

Acest tip de pddure a iost semnalat numai in Delta Dundrii ; pare 

s;j lic pufin rdspindii. 

Arboretele din acest tip se localizeazd pe g'rindr-rrile din Delta Dundrii, 

:inllme in par{ile 1or mai joase, sub 5 hidrograde, cu aluviuni recente. 

:\rboretul este consiituit din plqp alb, plop negru, sa,lcie albd 9i 

salcie plesnitoare (eventual, o singurd specie dintre sdlcii ), amestecaf i 

in diferite propor{ii. 

Consrsten{a naturald a arboretelor este de 0,8-0,9 in tinere{e, se 

reduce si mai mult la virste mai avansate. Cresterea nu este prea activd, 

iar productivitatea mijlocie. Formele arborilor lasd de dorit ; multe tntnchirrri 

sint strimbe gi sinuoase. 

Qegenera,rea naturall din simin{i nu se obsen,d i plopLrl a1b drajoneaza 

destul de puternic in locuri ceva mai rdriie. 

Acest tip de piidure pare sI ia nagtere, ca stadiu urmdtor de evolr-rtie, 

irr locul zdvoaielor de salcie purE din locuri joase. Dupi cum se arati 9i 

la descrierea acestui din u,rmi tip, co'ndiliile srtalionale permit aici insta' 

larea unei noi renii in locul arb'oretului bdtrin rdrii in mod natural (ceea 

ce irr alte tipuri de z1voaie flru se observd decit excc,p{ional). O ridicare 

rt;oari a terenului gi posibiliiatea ir-rsiminldrii plopului duc la reaTizurea 

tipului de fa{d. Ulterior el trebr-rie sd evolueze spre zhvoi de plop alb. 

Subarboretul este reprezentat numai prin ir"rfe rare de cdtind rogie. 

Pd'tura vie leste slab dezvoliratd, fonmatd din Rubus caesius, apoi 

Pltagntiles commun[s, Polygonum hydro1aiper, Lysimachia nuntmularia, 

fu[entha aquatica, Bidens {ripartitus etc. 

Astfel de arborete joacl un rol important in colmalarea terenului, 

pind.ce acesta a.iunge trep'tat sd formeze o staiiune proprie aparifiei altor 

specrl. 

2.?6. ZAYOI DE SALCIE DIN LUNCILE APELOR INTERIOARE 

t:IBLlOGRAI:lE. Zavoi, p.p. (30) (133) (160). 

Zdvoi de salcie. (134). 

Zdvoaiele de salcie sint larg rdspindite in hlncile tuturor apelor curgltoare 

mari din cimpie 9i partea inlerioard a dealurilor. Socotim cd toate 

acesie zAvoaie apar{in unur singur tip de pddure; acest tip, ins5, nu este 

identic cu cele din luncl si Delta DunIrii. 

J/O

Arboreiele de acest tip se localizeazd de obicei in pIrlile mai joase 

ale luncilor actuale, pe aluviuni crude sau soluri lacovigtizate, cu texturd 

de 1a nisipo-lutoasd pind la luto-argiloasd, cLr umiditate continuS, provenitd 

din inundalii 9i din apa freaticd apropiatd (l-2 m). 

Arboretul este constitr,rit din salcie albb 9i salcie plesnitoare ; in 

unele cazuri este un amestec de ambele specii, predominiird de obicei 

prima ; dar se gdsesc -si a,rborete pure, iie de salcie alba, Iie de cea 

ples,nitoare. Ambele specii sint foarte ap,ropiate din punct de vedere biologic 

gi iorestier ; credem, deci, cd nu e,ste cazr-rl de separare de tipuri aparte. 

In aruestec se mai gdsesc : plopul alb gi negrlt, aninul Iregru, s'tejarrrl 

pedrrnculat, ulmul (Lllmus foliacea), pdrul pZidure!. S-au semnalat, prl 

lingd ce4 normal, urmd'toarele iaciesuri, cu : 

- plop alb; 

- plop negru ; 

- plop alb gi ulm ; 

- anin negru. 

Consisten{a naturali este plini in prinra tinere{e, apoi scade o datd 

crr imbitrinirea arboretului, p,utind ati'nge 0,7-0,8. Arbore1ele tinere (renii 

sau ttcirsdturi) sint extre'm de derse, ceea ce provoacl o cregtere rapidl 

in indl{ime, diametrele riminind mici. 'frunchiurile sint, in general, drepte 

;i bine elagate, dar tocmai datoritd disproporliei intre indlfime gi dianretru, 

arbo'rii nu au rezistenti si deseori sint cr-rlcafi sau incovoia{i de zdpada. 

Cresterca este loarte activS. 

Acesie zdvoaie reprezintd prin excelenld arborete de prirna irnpddurire 

; nu poaie ti vorba de regenerarea lor dir-r sbn-rir-rld pe loc. De tapt, 

sdnrin{a de salcie este adusd de apa inundafiilor, amestecaid cu ntil ; 

dupd depune,rea alrrviunilo,r gi retragerea apelor, tineretr-rrile de salcie 

apar inrediat pe insule gi bancuri noi. Ulterior, insi, aceste pdduri de 

obicei evolueazi spre plopiguri sau paduri de hlncd amestecate, in rrrrna 

deptttterilor noi de aluviuni, care inal{d terenul gi perurit instalarea altor 

specii. Dacd o as,tlel de succesiune nu se produce, arbo'retul de salcie se 

rare;te, solul se intelene"ste printre arbori gi, fdrd inie'rve'ntia ornului, se 

ajunge la o pajigte cu rare sdlcii bitri,ne ; acest din uinmd caz, insd, este 

rar in lttncile apelor interne. A'lai trebuie men!ionat ci, itr sttccesitttre, 

apar frecr,ent in arboret exemplare subspontane de dud. 

Subarboretul este de obicei puternic dezvoltat, tforntat mai ales din 

singer, care poate lua chiar lorma de arborag de 5-6 rn indllime 9i 

7-8 cni diametnt; se mai gAsesc: zhlogtrT, rbchita ro'gie, salcia (Salix 

lriandra), cruginul, cIlinrrl, rnai pulin alunul, ulrnul de plutd, pdducelul 

(Cralaegus mono,gyna), porumbarul, mdcegul (Rosa canina), spinul certrului, 

sal.ba moale, citina rogie, cAtina aTbd,lernnul ciinesc. Bineinfeles, 

srrbarboretul abundent se iustaleazl la virste ceva mai mari , la ittceprrt 

renijle sini lipsite de vegeta!ie arbustivd. 

Pitura vie, de aseiltenea, se lorrneazd numai dupi ce arboretrtl s-a 

luniinat intr-o mdsurd oarecare ; treptat, insd, se poate ajunge la o 

inlelenire total5 a solrrlrri. De o,bicei, absolut predorninant este Rubus 

caesius, la care se mai adaugi : Brachypodium siloaticum, Poa pratensis, 

L rtica dioica, Lysimachia uulgaris, Symphytum officina:le, Glechonta 

377

hederacea, Lycopus exallatus, L. europateus, Galiwn aparine, Solanunt 

dulcamara' Eupotorium cannabinum eitc., iar pe alocuri, Phragmites 

communis gi specii de Carex. Dintre plantele agdldtoare este irenettt 

Hunrulus licutits. 

237. ZAVO\ DE SALCIE PE LOCURI INALTE DIN LUNCA $l DELTA Dt;NAlill 

DIBLIOGRAI:lE. Sdlcete de locuri inalte (78) (172). 

Acest tip de pddure este freo'ent in lunca Dunirii, prectrm gi irl 

deltd, anurne pe pirlile mai ridicate ale grindurilor. 

Arboreteie cercetate ocupe porliunile mai ridicate din ostroavele Dundrii 

9i grindurile deltei, in general situate peste 5 hidrograde. Inundafiile 

sint regulate, dar nrr dwe,azd mult. Solunle sint aluvionare, ctt textura. 

lutoasi pina la nisipoasd. 

Arboretele sint constitlrite din salcie albd gi salcie plesnitoare ; ca 

gi in tipul precedent, poate fi ori un amestec di,n ambele specii, de obicei 

cu predoninarea celei albe, ori arborete pure de una sau cealaltd din ele 

In amestec se mai pot gasi plopul alb 9i plopul ltegru, care sirtt de' 

obicei disernin'ati, dar fiecare se poate rridica la proporlii de tacies. 

Consister-rfa naturald este plind in prima tinere{e, apoi scade o datd 

cu irnbdtrinirea arboretului (mai ales in urma tiierilor repetate in scaurn, 

cnm s-a practicat in trecut). Cregte'rea este foarte viguroash in tinerele; 

se cbserrid acelagi fenomen ca in zdvoaie din interior - cregterea raprdit 

in inZilfime gi mai inceatd in diametru, ceea ce provoacd sldbirea rezis' 

tenlei arborelrri gi il exprrne sd fie culcat de zApad6. DLrpd rdrirea arboretului, 

insd, se produce ingrogarea puternicd a trunchiului. Truncltittrile 

sint bine coniormate 9i elagate in tinerefe, dar pot suie'ri ulterior delrrmdri. 

Evolu{ia zAvoaielor de acest iip este la inceput asemdndtoare ctr a 

cclcr din tipul precedent. lncepe de la renii, care se instaleazd jrnediat 

dLrpd dcpunerea aluviunilor, din sdminfa amestecatd cu rniltrl pttrtat dt' 

a?a. Reniile se dezvolia repede gi incep sd se rdreascd. Aici, ins5, posibilitatea 

introducerii altor specii este redusd ; cel mult se poate prodrtce 

o er,olrrtie spre nlo'pig. da'r aceasta reprezintd Ltn caz relativ rar. De obicei 

de la o anumitd virstd incepe o rhrire natu'rall, oare druce la o pddure' 

porc (sarr pdsune impdduritit), ut sdlcii rare, bdirirxe 9i scorburoase, 

avind coroane mari ; intre ele rdmin poriiuni inierbate. Treptat ;i acegti 

arbori pier, ldsind terentrl transformat i'ntr-o pajigte. Sint foarte rare 

cazurrle'cind in urrna rdririi se produce reinstalarea ttttei renii, birrein{eles 

din siminta adLrsd de apele inundafiilor din altd parte. 

Subarboretul veritabil lipse;te in aceste arbo'rete ; cel mult se giscsr: 

tuie izolate de cdtind ro9ie. Dar, lo,cul lui poate fi 1r-rat de desisuri dc 

Rubus caesius, care ajung uneori'la 1,5-2 m irrdltime, ctr luieri irnpleti{i 

intre ei gi citeodatd urcaf i printre crengile sdlc jilor. Pe lingd ele, cu 

inbdtrinirea a'rboretului, se instaleazd ;i nurneroasele plante e'rbacee, ca 

Echirtocftloa crus-galli, Poa dnnua, Asporagus tenuifolius, Polygonunt 

hgdropiner, L11cop'us exaltatus, L.europaeus, Scutellaria galericulata, 

Eupatorium corutabinunr eic., pe alocLrri plante hidrolile, ca Pltragnite,s 

contntunis, specii de Carex elc. 

378

238. ZAVAI DE SALCIE PE LOCURI JOASE DIN LUNC,\ SI DELTA DUNARII 

BI B LI O GRAF I E: Silcete de locuri joase (78) (172) 

Acest tip este larg rispindii in lunca gi ostroavele DLrndrii, precilln 

9i in Delta, in pirlile mai joase ale grindurilor. 

Zdvoaiele de acest tip se inslaleazd in locunle cele mai .ioase, urrde' 

mai este posibila vegeta{ia arborilor, in general cuprinse intre 3 ;i 5 

hidrograde. Ele sint supuse unor inunda{ii ,regulate 9i foarte lungi ; porfiu,nile 

cele mai joase in unii ani rdrn,in i'n api pe toatl durata sezonullri 

d,e vegeta{ie. SolLrrile 5inf 1g'prez€nita'te prin aluviuni ou textura lutoasi sau 

chiar argiloasd. 

Arboretele sint constituite din salcie albd gi salcie plesnitoare, Iie in 

amestec, iie pure. 

Consisten{a naturald este plind la incepui, dar scade repede, ajuttgirrrl 

la 0,6-0,8. Cregterea este rapidd in prima tinerefe, dar scade in curirrri. 

Arborii rdmin cu inil{imi mai mici, clr coronamente puternic dezvoltate, 

trunchir-rri sinuoase si dilorrne; spre bdtrinele, trunchiurile par rnai groase 

decit sjni in realitate, din cauza rr-rul{imii de rdddcini adr.entive, care 

imbracd de jur imprejur tulpina. Productivitatea este vizibil mai rnici 

laln de tipul precedent. 

Instalarea pddurilo,r de acest iip are loc in acela"si mod ca a celtti 

precedent. Reniile respective, insd, iau nagtere mai grerr, deoarece tererrrrl 

rimine inundat un timp indelungat; de multe ori ele apar irt figii inguste, 

st-t,ccedindu-se citeva tisii de inriltimi diferite, instalate in citiva ani consecutivi. 

Reniile se rdresc, de asemenea, destr-rl de repede. Dar, evolLr{ia 

rrlterioara a arboretetor de acest tip este deosebitd. Sr"tccesirrnea Spr€ rr 

altd specie, in general, nu este posibila, deoarece condi{iile ecologice llr 

sint favo'rabile pentru instalarea in masd a nici unei specii arborescerrte. 

Cel mult se gdsesc puie{i razle{i de plop, dud si frasin de Pennsyh,'arria 

(Lraxinus pennsyluartica var. lanceolata). Nici evolufia spre paligte nr.r 

poaie avea loc decit loarte incei. Majoritatea arboretelor de acest tip rirrrirr 

irrrrndate rrn timp {oarie indelungat in fiecare sezon de vegetatie; la retragerea 

apelor abia reugegte sd se instaleze ptrlind iarbd scundd. Astfel, in 

rrrma rilirii si disparitiei treptate a arboretului bitrin rdmin conditii 

favorabile pentnl in'stalarea r-rnei renii noi ; me,n{iondrn, iotug'i, cd astiel 

de regenerlri n-au iost sezisate pind in prez-e,nt prin obsert'aiii directe. Irr 

arrunrite cazuri, insd, cclmatarea terenrrlrri poate sI meargl atit de rapicl, 

incii arboretele de acest tip si iasi de sr-rb regimul inundatirlor perrnanerrte 

gi prelr-rrrgite, evolrrirrd nrai departe in lnod atialo,g rru cele de tiptrl precedent. 

Suharboretul, practic vorbin'd, lipsegte; cel rnult apar ici-corlo ttrte izolate 

de cdtind ro;ie. Desi;uri de Rubus caesius se formeazd numai in locuri 

nrai ri,dicate gi nu ajurng ia dezvoltare prea mare. Iflco,lo, pdtura vie taneori 

lipsegte total sau este slab reprezentatd, {ormati din F.chinctchloa crusgalli, 

Alcpecurus aequalis, Carex sp., lris pseudacorus, Po,lygottum hydrcpiper, 

Ranunc'ulus reWns, Lysimachia nummularia, Lycopus exaltalus, 

Xlentha aquatica, Symphylum ofiicinale, Bidens triportitus etc. 

In deltzi s-a o'bsen'at in arborelele de acest tip viscul alb, ca parazit 

pe salcie, 

379

Lnportan{a lnare a acestui tip de pddure consti in colmatarea bll- 

!il,or, care se produce mult mai repede in caztl prezen{ei unei vegeta{ii 

lcnrnoase. 

In afara modului descris de instalare a reniilor se mai poate obsen'a 

apari\ia exernplarelor izolale de salcie in bdllile cu vegetalia hidrofild 

ab'undentd, reprezentatd prin tresrtie sam lipirig. Diar, tocmai datoritd co,ncurenfei 

acestei vegeta{ii, in asemenea cazuri nu se poate ajunge la lorrnare 

de arborete. 

C. CHEIA PENTRU DETERMINAREA TIPURILOR. DE CATINISURI 

DIN LUNCI $I DEPRESIUNI 1 

1. * 'l'uizirig constituit din cdtind albd in amestec cu al{i arbugti ; 

cdlina rogie lipsegte total sau este numai dise'minatd. 

241. CATINA ALBA PURA 

__ 'fuftiris constituit din cdtind rogie ; cdtina albd lipseste total 

sau este numai diseminatd 

2. - Cdtin a vegeteaza activ, atingind 3-4 m indllime ; consistenf a 

de cel pulin 0,6, uneori gi mai mare; in amestec unii arbugti. 

Aluviuni mai fertile. 

239. CATINA ROSIE CU VEGETATIE ACTIVA 

- Cdtina vegeteazd foarte slab ; tufirisul este rar ; nu se gasesc 

zrlfi arbugtr ; aluviuni recente, ioarte sirace. 

2.10. CATINA ROSIE CU VEGETATIE LTNCEDA 

D, DESCRIEREA TIPURILOR DE CATINI$URI DIN LUNCI $I DEPRESIUNI 

2.19. CATIN,,\ lto)tri Cu \:trGf;TATIE ACTIVA 

EIBLIOGRAT^lE. Cdtina rosie purb (144) . 

Ttunaricelunt (144). 

Cu ace,sta intrdm in studiul citorva tipuri de cdtinisuri; acestea nLr 

mai sint piduri adevdrate, iiindca elementele lor corrrponente nu intrec 

indllimea de 3- 4 m in cel mai bun caz. Totr"rgi, ele meritl sd fie trecute 

in tabloul general al tipurilor de pddure din {ara, tii,ndci in unele regiuni 

reprezinta unica vegetaiie lemnoasd, ocupd sr-rprafe{e intinse, inglobate 

in doneiriul lorestrer gi sr-rplinesc prin produsele lor o bund parte din 

nevoiie in lemn ale pop,ulaliei. 

fipul de fa{d este larg rispindit in lunca 9i Delta Dunhrii, in luncile 

altor ape mari din estul fdrii, precum gi in unele situafii speciale de stepii 

I Nu sint inglobate aici tufdrigurile de cEtinb albd pipernicitS, care se 

pe coastele ero,late in reg'iunea de dealunri. Acestea nu pot fi nici p,r!n 

cornsidenafe ca tipuri de pddure. 

380 

z 

instaleaz;l 

asemuire

din aceieagi regiuni, in condilii uo616,gice ioa,rte variate : in lunci inundabile 

gi pe terenuri ceva mai ridicate deasupra luncii crt soluri sdrace, de 

obicei compacte, dar uneori nisipoase, atit in silvostepl, cit gi in stepa 

proprir"r-zisd, aproape la toate cursurile de ap'5 ; apoi in stepa propriu-zisi 

la nord de Cdlmd{ui, pe terenurile joase cu soluri sdrdturate, uneori desttrl 

de departe de ape'le curgito,are ; resturile tuidrigu'rilor ase'man'atoare se gisesc 

gi in jrrrul unor lacuri, atit sirate, cit 9i d'ulci. Dar, tuidrigrrrile de 

acest tip lipsesc in stepd gi sil,5zostepd la sud de Ia{omiifa. 

l'ulirisul este constituit din cltind rogie, la care se mai adaugS cite 

o tuld de pddLrcel (Crataegus monogyna), mdceg (Rosa canina),'mai rar 

de salbd nroale, spinul cerbului, singer gi lernn ciinesc. 

Dintre planiele agd{dtoare se gisegte curpenul de pddure. 

Consisten{a tufdrigului uneori poaie ajr.rnge la 0,9 ; de obicei, irisd, 

nLr irece de 0,6-0,7. 

Cregterea chiinii rogii e'ste destul de activd ; ea poate 1ua lonne de 

arborag gi sd atingd, la 7-10 ani, 3-4 m inillirne, dacd nu este tAiatd 

gi pagunati continuu. Dacd este taiat 9i prigunat iuidrigul se degradeazilputernic 

gi nu se poate deosebi dupd aspectul exterior de tipul rrrmdtor. 

Regenerarea citinii prin simin{d ru.r este dificild, dar se lace, de' 

obicei, pe margini gi in locuri deschise. De altiel, tuiirigurile de acest tip 

.ioaci incontestabil un ro'1 de prima impddurire. Dacd nu sint degradate 

de om, ele evolueazd treptal spre pddure adevdratd, prin instala,rea plopu- 

Iui alb sau a ulnrului ; sint destr"rl de irecvente gi cazuri cind intr-urr 

astlel de c?itinig se gdsesc ici-colo arbori batrini de plop. 

Vegeta{ia erbacee este toarte bogatd, iiind constituitd mai ales din 

Agropyron reWns, Ca'la'magrostis epigeio,s, Andropogon ischasmum, 

Cynodon dactylon elc. 

NB. Descrierea, in mare parte, dupl S. Rubfov (144). 

240. CATINA RO$IE CU VEG,ETATIE LINCEDA 

RIELIOGRAFIE. Cdtina rogie pe solurile neformate (11,1). 

Acest tip de cdtinig a lost semnalat pind in p,rezent numai in ltrncile, 

Buzduhri .si Siretului, dar probabil existd gi in lur-rcile altor ape cLrrgitoare 

din estLrl !drii. 

Asttel de cdtinrguri sint localizate in terenuri joase din mdtcile vechi 

ale riului, cu nisip pur, toarte sArac, adin,c de cel pulin 50-60 cm. Ele 

reprezintd, fird indoiald, prirnul stadiu de instalare a vegetafier' lemnoase ; 

daci situa{ia se imbunatafegte prin depuneri de aluviuni mai fine, cdtinigul 

trebuie sd evolueze spre tipr,rt perecedent. 

TLrlSrigul este co,nstttuit din citind rogie pund, care nil i,n,trece 1,5-2 rn 

indllime, chiar la virs,te de 20 de ani. Tulrrisul este ioarte rar. Alte 

specii lemnoase n-au fost semnalate. In pdtura vje, Calamagr'ostis epigeios 

este deosebit de caracteristicd, dar rrici ea nrr poate si creascd bine pesie 

iot in condijiile extrem de r,itrege de aici. 

NB. Descrierea dupi S. Rubfov (144) 

38l

24l. CATINA ALBA PE ALUVIUNI 

Acest tip de cltinig se gese-ste in luncile riurilor din partea esticd 

a ldrii, in regiunea de dealuri gi mai rar la cimpie. 

Astfel de cdtiniguri se localizeazh pe aluviuni sirace, lormate din 

nisipuri gi prundiguri, uneori cu eiervescenle de sare. 

Tuiarigul esie constituit din cltind albd, uneori aproape pur5, in alte 

razuri cu a,nrostec de citini rog,ie pind I'a propor{ii.de facies. Diseminat se 

gisesc exemplare ,tinere de : plop alb gi negru, salcie albd 9i plesnitoare, 

anin alb gi negru, precum gi unii arbugti, ca : richiti ro9ie, mdceg (Rosrt 

canina), drob (Cytisus nigricans), citind mici. 

Dintre plantele agii{dtoare se gdsegte curpenul de pidure. 

Cregterea cltinii nu este prea viguroasd ; ea rdmine arbustive cu 

indltimi de 2-3 m cel mult. 'Iufdrigurile uneori IormeazA un desig de 

nepdtruns, in alte cazuri au consistenla de 0,7-0,8. 

Pdtrira vie este intreruptl, formatd mai ales din Rubus caesius, apoi 

Calamagrostis epigios, Cynodon dactylon, Andropogon ischaemum' Eu- 

Tthorbia ey parissias etc. 

Aceste cdtiniguri reprezintd vegetalia piorrerd pe aluviuni slrace gi 

contrrbuie mLrlt la ameliorarea lor. DupI ele se poate instala zdvoiul 

adevdrat. 

In unele locuri se gisesc tu{Iriguri amestecate, iormind trecerea intre 

tipul dc la{I si c|lina rogie cu vegetatie activ5.

PARTEA A III-a 

INTERPRETARI $I PERSPECTIVE DE VIITOR

CAPITOLUL XXI 

ASPECT€, PARTICULARE ALE TIPOI,OGIEI FORESTIERE 

DIN R.P.R. 

In \ara noastid apar anulnite sitrra{ii, care nlr se prea intilnesc in 

alte ldri unde s-a dezvoltat tipologia foresiierd clasicd. l)e aceea, tipologia 

iorestreri rorn.ind capdtd citeva aspecte particirlare. ;1,ceste aspecte pot 

Ii sezisatc gi din consultarea pdrtii speciale a lucririi de lati ; dar. ntr 

es[e lipsii de interes sd fie recapitnlate arci. Silr'iculionrl romin este intercsat 

rnai ales in tipologia pddurilor de nunte 9i de deal. Tocmai in pbdurile 

de mrrnte se gi semnaleaza o serie de p,articLrlaritd{i de acest ge,n. 

Pe de altd parte, insi, 9i pddLrrile de cimpie 1a noi prezintd rttrele 

caractere aparte. Aceste caractere le deosebesc din punct de rredere tipologic, 

atit de pddunle de munte gi de derl de la noi, cii gi de pddurile de 

ciinpro din U.R.S.S., Lrnde tipologia forestiera s-a niscrtt gi a ajuns la cea 

lrar l'u:lre Irne{e tocnrai prin strrdiLrl acestora din urrrI. S-ar putea sp,une 

aproape cd noi avem douii tipologii - una de munte si deal gi alta de 

cirnpie; nici rrna din ele nll se suprapune exact crt sisiemele tipologice 

clasice din U,R.S.S. 

SiivicLritorrrl sovietic dirr regirrrrile, in care s-a lorrnat tipologia lorestiera 

clasicd,lucreazA cu un nurndr relatrv mic de specii. Practic vorbind, 

ca specii principale conteazi fl1tmai trei : nro idrrl, pinnl silvestru ;i sieiarul 

pedunculat. Numirrrl spec.iilor de amestec nu este nici el p,rea mare. 

Iriidurile sint cornpLrse din prriirre specri ; de aceea, arboretele de aceea;i 

conrpozrfie specificd se intilnesc irr sitr-rafir destul de deosebite, dind na..iere 

1a tiprrri de pddrrre dilerite. Tocurai aceste aspecte loarte variate ale 

paclririlor de aceeagi compozifie specifrcd art drrs 1a c.ristailzarea treptali 

;r jdeir, cd o clasitica\ie bazatd ttttrnai pe criterirrt speciei predonrinante 

rrrr este dc airrns,. ci trebLrie si s,e nreargii pinl 1a deosebiri inai fine. 

l-a rrc,i, in regtLrne:r de ciruprte, rnai ales iir sttdul {irii, lr-erl ca specir 

prirrcipal.--. cirici specii de stejari ; 1a acestca se aclartqi si speciile de arnestec, 

desirrl de ntrnreroase. Pe ctc ait;i parte, ccndi!ii1e ecologice iru sint 

prea varrate; r'rici pe departe eler nu sint atit de variaie ca in imenstrl ;es 

rusesc. ticoarcce cimpia noastrii are o suprafala Irttrli rnai trrjcd. In co,ls.ecirrl,i, 

urr rrLrurir rnai rnare de specii trebr.rie s:i f:rcI ia1,d ttnrri nunrdr ntrti 

rrric cle stafrLrr-ri. Din aceasta citttza, arboretele de o attttttritd ccmpozi!ic 

speciiic:i se gisesc in relattr, ptr{ine stalir,rnr ; citeodatd o modificare in 

25- 

385

aparenlA.neinsemnatd a condiliilor sta{ionale duce repede la schintbarea 

col1rpozlllel specrllce. 

Nurndrul total de tipuri este mai redus la cimpie, decit la dealuri sau 

la munte (aproximativ 60fo ), tocmai ca o consecinfd a condiliilor mai 

pulin vanate. In acest numdr relativ redus, singura tormaiie a sieiarLrlLti 

pedttncr"rlat pur participd mai masiv. Proporfional, 1a cimpie, siejarLrl 

ocuph aproximativ acelagi loc ca gorunul la deahLri gi m'olidtrl la mLrnte. 

Celorlalte torrnalii le revin mult mai pufine tipuri ; unele din ele se reduc 

la 2-3 iipuri. In plus, la cimpie sint rnulte tipuri rare, care apar nrtntai 

in condr{ii stalionale cu totul speciale ; se pot cita : stejbretul de cimpie 

de divaga{ie, stejdretr-rl de con de dejectie, stejdretrrl de depresiune etc. 

Toate acestea conduc la o caracteristicd particr-rlard a tipologiei de 

cinrp'ie. Anurne, in majoritatea cazurllor ea se bazeazd pe diferen{e de 

conrpozilie speciii,ci. De exemplu, in cele 17 tiptrri de pddure din Ocoltrl 

silvic Jigdnegti sint 15 combinafii de compozilie specificd (doud compozilii 

sint reprezentate prin c;ite doud iipuri). DacI ludm spre compara{ie 

rn caz din dealurile noastre, anume Mdgura Odobegtilor, aveln l2 tipLrri, 

lii care corespund numai 7 combinalii de compozi{ie specificd, ditrtre care 

r1,na ou patru tipuri, rlna cu trei si restul cu cite unul. In fine, treci,nd la 

reglunea muntoas5, avem descriso drn muntii Vrancei 25 de tipuri crr 

numai 8 combinalii de compozilie specificd, dinire care una cu 7 gi una 

ctr 5 iipuri (l2l) (134) t. 

In condr{iile de cimpie din cenirul pdrfii europene a U.R.S.S., in renttrnitul 

masiv piduros a1 Breanscuhti, s-au descris nLrmai I I tipuri crt 

7 combinatii de compozilie specificd ; dar cornbinatia principald - pinet 

pur - este reprezentati prin 5 tipuri, iar restul prin ciie unul (89). Daci 

s-ar lua un ali exemplu, mai din nord, un,de apare gi molidul, des,igLrr situalia 

s-ar apro,pia 9i mai mult de cea din munlii nogtri. 

Credem cI aceste exemple sint suficiente pentru a sublinia diferenfa 

intre tipolo,gia clasici, care trebuie sri tie aplicatd la noi in dealuri 9i rnai 

ales Ia rnunte, si cazul particr"rlar al tipologiei noastre de cimpie. Aceasta 

din urml este mult mai sin-rpld 9i, deci, mai accesibild oriclrr,ri silvicultcr 

din produclie. Acest lucnr este gi in avantajul cercetdrii iipologice ; piidrrrile 

do cimpie, in mr-rlte cazuri puternic degradate prin acliunea omulrri, 

nu prea permit deternrinarea cu precizie a elementelor necesare diferentierilor 

mai fine. 

Pe de altl parte, in asemenea condi{ii utiliiatea clasifica{iil'or tipologice 

este mult mai redusd. Se poate spune, fard riscul de a gregi, ci in 

astlel de condi{ii insdgi ideea unei clasiiicdri tipologice n-ar Ii apdrut. 

Qamlne, deci, stabilit cd la noi cirnpul adevSrat al cercetdrii tipologice 

si al aplica{iei clasiiica{iilor tipologice in practicd este re,prezentat 

prin regiunea muntoasd gi cea deluroasd. Dar, ;i aici reliefr-rl accidentat dd 

nagtere unor aspecte particulare, care nu apar in tipologia clasicd. Aceste 

aspecte apar parlial 9i in lucrdrile tipologilor so'vietici executate in Caucaz, 

Crimeea gi Carpalii Ucraineni ; dar, se pare cd ele au iegit ntai pregnant 

la iveald ctt'ocazia cercetdri'lor edectuate in Carpatii din R.P.R. 

I In aceste 

cilrelc dilerd pu!in 

386 

exemple, tipurile au fost consid.erate dupi prlncipiile actuale, dcci 

fa!6 de primele publica!ii.

Cel mai interesant dintre aceste aspecte este reprezentat prin lnarea 

lrecvenld a tipurilor uicariante. Existenfa lor a lost semnalatd rnai de 

rnult in idgetele din Crimeea, de citre acad. V. N. Sukacev (l5l); de 

,nsemenea, iipurile vicariante sint descrise mai recent 9i in Caucaz (101). 

Irr Carpalii nogtri, ele poi ii urmdrite loarte rrgor gi prezintl o rerlarczlbili 

regLrlaritate in rdspindire. 

Esie vorba de anumite tiprrri de pddure, de obicei ase,mdndtoare sau 

cliiar ioarte ase,mdndtoare dup2i aspectul exterior, care se succed altitttdinal 

tle jos in sus, diieren{iitldu-se- prin prod'uativita'tea din ce in cel mai 

mici;,paialel pot interveni gi alte deosebiri, dar de obicei mai ptt{itt 

evrdente. 

Tipurile vicariante apar mai ales la fdgete montane 9i molidiguri. 

FdgeliL normaL cu flord de mull, de productivitate superioard. este inlocrrit 

la altitudini ntai mari printr-un lage,t loarte asemdnitor, dar de prodtrctivitate 

mijlocie ; si mai- sus apare fdgetul de limitit cu f lord de yull 

clo productivitate inierioard, deosebindu-se in plus prin iolma nesatisticd' 

toaie a arborilor gi regenerarea mai dificili. Idgetul cu Festuc,a siluatica, 

de productivitate rnijlocie, 1a altitudini foarte mari pare a fi inlocuit ctt 

un lip de productiviiate inle,rioari (care n-a iost inch studiat ambnrrnfit). 

Molkiipul normal cu Oxalis acetoseLla, de prodr,rctivitate sLtperioari, 

este iniocuit la altitudir-ri mari printr-un tip foarte asemdndtor, dar de 

productivitate mijlocie. O serie de tipuri de_molidigtri: molidis cu mu;chi 

:-terzi, moLidtp ci Po,lylric'hum, molidis cu Vaccirtium myrtillws 9t Oxalis 

acetosella, toate de productivitate mijlocie, 1a altitudini loarte mari sint 

inlocuite prin tipuri vicariante, de productivitate inferioard. 

In toate ac-este cazuri apar:i{ia tipului vicariant este deterrninatd de 

inbsprirea condi{iilor climatice generale, pe cind cele edafice nu vatiazd 

prea mult (o variafie oafecare, binein{eles, trebLrie si existe, fiind indisolubi1 

legatb de varialia climei). 

Dar, sint Si cazuri asemdndtoare datorite altor cauze. Fdgetul montart, 

trte soLur:i sche'lete cu llord de mull gi molidiSul cu Oxalis aeeto'seLla, 1te 

soLuri scheLete se gisesc 1a aceleagi altitudini cu tipr,rrile normale asemdnitoare, 

dar se delosebesc de acestea prin prodtrctivitatea mijlocie; deterrninanto 

devin, dupd cr-rm aratd 9i nuinele -acesior tiprtri, caracterele edaf 

ice. 

In legbturd,direcid cu problema tipurilor '"'icarianfe sta o aitd p_rcblemd 

asJmenAtoare. Ilste vorba de aparilia fragmentard 1a altitrrdiri 

relativ mi,ci gi pe soluri destul de bune a Llnor arborete din tiprrrile. c.araclerislice 

altitudinilor mari si conditiilor edaiice mai pu!in tavorabile. 

Astfel au losi gasite fragmente de molidlis de limit.d cu .Voccirtium 

mur' 

tiltus 9i Oxatii acetoseli-a, moltdis de timitd cu Vacciniurn qi fdget de 

limitd,'cu flord de mulL in situaiii, in care, in mod normal, ne-a6 ti a9teptat 

la irborete de productivitbte rnijlocie (care, de altfel, in ttnele caziri 

au ;i iost idelrtiiicale jrr imedjata apropiere ). In asemer ter cazttri, 

explicafia trebuie si.lie cdfiatd in particulariti{ile climei 1ocale, anllme 

in' aciiunea vintului i intr-adevdr tolte exemplele studiaie se gdsesc in 

sitLra{ii expuse vinturilor puternice. S-ar putea pune intrebarea, dace -n-ar 

ti cazul sd se considere si aceste arboretb ca ti'pirri aparte, cttm s-a ldcrtt 

crt cele de pe soluri schelete ; dar materialul documentar existent nu este 

suficient pehtru a da rdspuns la aceastd intrebare. 

387

Altd problemd_ interesantd in legdturi cu tipologia pddurilor de 

nrunte este ldspindrrea moLdisr-rrilor de timita. Se ionstata destul de des 

in Carpalii nogtri cd lirnita r.'egetatiei forestiere, reprezentatd prin pidurea 

de molid, se situeazd la altitLidini destul de diferite. Dar, urcarea lirnitei 

absolute 

_{. Pddrrrii nu inseamni si urcarea limitelor diieritelor tiptrri ce se 

srrcced altitrrdinal ; d_rmpotril'd, aceste din urmd lrmite rdmin, practic vorbind, 

nesclirnrbate'. Cu-alte cuvinte, mdrirea ldiimii benzii niolidisurilor 

(mdsu,ra'td in altitudine) se face irr favoarea ultimului tip de limitd, care, 

totdeauna este de valoare redusd ; deci, din pur-rct de vedbre al proclucirer 

de material lemnos, rjdicarea limitei superioare a pddurii ntr ieprezinti 

c.ine stie ce avantaj. De al1le1, este sigur cd in rnulte cazuri dilererr{ele 

lirnitelor altiiudinale nu srnt un lenomen natural, ci se datoresc defrigari 

1or. 

. Aspecle. interesante apar ;i in materie de rdspindire geografi,ci a tiptrrilor 

de pddLrre. Princrpitrl general, enun{at incf de G. F. fucrozov, este 

executalea sir-rdiilor lipologice pe Lrnitdli fitcgeograiice distincte ; acest 

principîu este exemphlicat loarte sLrgestiv in tar{ite lui cunoscute (Bs) 

(89 t. Jn scoala rrcraineand actuald, principiLrl geosralic apare irrlr-o 

'altd 

lcrrrnd. Anrrnrc se vorbegte despre tipriri de'padLire,'care se' irtlocuiesc geo.graftc, 

datoritd lapiului ca in cadrul aceh-riagi ltp c]e teren forestier itl d,iferite 

regiuni geogralice se gdsesc diferite asortimente natrlrale de specii 

ar Dorescente. 

La n'oi in tard s-a pus cu multi insistenld chestiunea unei raronriri 

tipoLogtce, adicd a impdriirii intregului teritoritj al iarii irt ratoane, in interiorLrl 

cdrora tipurile de pddure gl repartizarea lor'sint mai rnult ori rnai 

prrfin rnrl'orme. Se infelege cd ar ti foarte r-rtil dacd aceastd raionare s-ar 

putea lace cu anticipatie, pentru cd in cazul acesta, studiul tipologic al 

fiecirr-ri raion s-ar face cu multi usLrrin{d. Dar acest lucnr nu eite plosibil 'tipuri. 

pind. nu se cLrnoa;ie, nthcar cu aproximafr'e, reparti{ia diferitel,o'r 

StLrdiul repartifiei tipurilor 9i cartare,a lor sint 1a noi in iard la primele' 

loi inceputrrri. TotLr$i, din ceea ce se gtie se pot schita rrnele aspectc 

r n teresan te. 

. o regiune destul de bine studiatd din pr-rnct de vedere tipologic este 

siltostepa de cLnrpie de la Srret pind la olt, precurn gi o parie d"in zon* 

lorestieri irrvec-inatd, anrlrrie 1a nord, est gi srrd de Bucureg,ti. Dacd la 

cele ce sini cunoscute asupra repartizdrir tipr-rrilor de pidure in aceasti 

regiune se mai adaugd unele iniormafii iragmentare existente asr-rpra iip,ologiei 

pddurilor A'loldovei din stinga Siretului. apare o succesjuie foarte 

interesantd in rispindirea tipurilorl 

Pentrr-r inlelegerea rnai ugoard a lrrcrurilor este indicat sa se impartd 

siivostepa drntre Siret si Olt in citeva por{iuni, mai rnult sau rnai pu{irr 

rruiiorrire din pLrnct de r,'edere tipologic. 

- Prima subdirrizirrne este intre Siret gi Rimna, unde silvostep,.r 

aiLrnge pinz.la poalele dealrrrilor. Aici se gdsesc amestecuri de steiar pe. 

dLrncrrlat si bnunirrrr, stelarete pure de ste.iar peduncrrlat gi rar -_sleauri'cu 

stejar pedLinciriat. 1n parantezi trebuie se fie rnentib,nat'ca, ddpa unele 

citate clin literatLtrl (al) gr informalii verbale, cele'dou5 tipuri r!in urnii 

ar [i loarte lrecvente in sil'u'ostepa din nordul A,[oldovei; d)r, in general, 

datelo dirr regirinea 

_ respectivi sint prea f ragurentare ;i este preferabitr; 

s;i ttLr iie introdrrse deocarndatd in discr,rtie. 

388

- A doua subdiviziune este intre li-inna ,si CdimdtLri. Aici siivoslepa 

ajunge, de asemenea, pind la deair,rri si, in parte, trece chiar in interiorLrl 

regiLrnii deluroase (deocarndatii nu ne ocupdm decit de partea situatd rrr 

.cimpie).'l'ipul de pddure larg nispindit este amestecul de stejar brnrndrir,i 

gi pedLrnculat ; pe lingd acesta, insI, apar in partea externi - adicl 

inspre stepi - 

;i arboretele pure de stejar brumdriu. Stejiretele pure de 

peduncLrlat se ghsesc gi ele, dar pu{ine; gleaurile lipsesc crr totrrl. Irrsrilar 

aparc ,sr stejarul pufos, dar prezenla lLri aici este cu totul accidentald 

rrti este caztrl a se lua in considerafie. 

""i 

- A treia sr-rbdivrzjune este intre Cahnafui gi Ialorlifa. $i aici silrrostepa 

pe o drsian{d nrare atinge marginea dealrrrilor ,si se urcl pe e1e ; 

dar, in partea de vest ea se linrjteazd ctt o fi;re aparlinind zonei lorestiere 

de cimpie. Tipurile de pddure larg rdspindite 1n silvostepd sint cele dr: 

stejar brurndrirr pur. lroarte rar, nrrmai in partea internd, se gisesc arboretele 

de steiar peduncrtlat pur, iar gleaLrrile iipsesc tolal din sih'ostepa. 

Iii schinrb, in zona lorestieri invecinatd sleaurile 9i ste jireteie pirre cle 

peduncrrl,at sint foarte larg rispirrdile. 

- A patra subdiviziune este intre Ialorni{a ;i Dunare. Arci, sillr-stepa 

se limiteazi la r.est cLr zgna torestierii, care ccboari in bandi continud 

pind la I)undre. Tipurile prerlorninante in silvostepa sint tot cele de stejar 

brumdliu, care aici ajung la cea rnai largi rdspindire. Pe lingd ele aparc 

gi srtejarr,rl pufos, i'n amestec 9r chiar pur ; rinrine incl pLtlin rispi'ndit, in 

citeva sta{iuni insulare; cea nrai iLrportantd dintre ele se allzi in parteit 

externd a silvostepei, spre stepd. $iearrrile crr stejar pedunculat si sieiiiretele 

pure Crn aceasti specie nr1 mai exisrtd in aceasti poriiLri':e a sih'ostepei 

(exceptind padurile azo,nale de lr-urcd). In schirnb, sleaurile sint caracteristice 

zonei lorestiere inr.ecinate, rrnde se gdsesc si ste idretele pLrre 

tle pedLrrrculat. Dar, pe lingi ele, se rrai gdsesc in zona fcrestierd - ce-i 

clrept, Ioarte rar - anrestecuri de steiar pedLrnculat;i brtimdriu, precurtl 

,;r arborete pure de stejar brunrdriu. 

- Diviziunea urmdioare este reprezenlald prin silr'o:stepa BurnazuhLi, 

care se lttnrleazd 1a nord cr zofla forestierd de cimpie. 1n aceastd sjlvostepd, 

stejal,rl pulos este bine reprezentat, formlnd o bandi contit'tttd 

in partea ei externd (spre stepl)1. Stejarul brumdritr este 9i el inci destr.rl 

do rispindit, dar tornreazd o iigie nrai it'tgusii rlecit irr srrbdivizitrnea 

precedentd,;i localizatd in partea irtternd a silr'ostepei. ltr ceea ce pr1r-egte 

pzidrrrile din zona 'forestierS, ele sint ccnstitrrite aici rlai mult din 

'cer gr girnifl ; acestea cresc ir-r conditii ecologice neiavorabjle pentrtt stcjarul 

peduncLrlat si brumirirt. 1'otugi, gleaunle cLr steiar pe'dunculat se 

gasesc aici jn zona iorestrerS, dar nu sint prea rdspindite; existd si iniornraiii 

asrrpra unor inIil{ralii de stejar brrrrnirirr. 

Qecapiir,riind cele de tlai sus, se poate fornrrtla Lrrnritoarea lege generali 

: in silvostepa dintre Sirei si Olt tipurile de pddLrre se succed latitudinal, 

pe direc.fia genera,li NNE-SSV, deve,nind din ce rn ce mai xero- 

{ite; tipurile noi, mai xerofite, apar in partea externd a silr.ostepei (sprc 

stepd) ; tipurile ceva mai mezofrte, care in partea de nord se gdsesc pind 

la marginea stepei, mai la sud se lc;calizeazA in partea internd a silvo- 

t in Ollenia, s,tejarul pufos este gi mai abundent, dar aceasta provincie nu s-a 

rnai luai in consideralie pentru simplificare.

-stepei ; 9i mai la srrd ele dispar to,tal din silvostepd, dar se gesesc tn zona 

lorestrerd din vecinatate (pot sd nu iie aceleagi- tipuri, dar in orice caz 

sint apropiate). 

Intre Siret 

9i Qimna 

Succesiunea in spafiu a vegetafiei lorestiere in cimpia dintre Siret gi Olt 

Intre Rimna 

gi Ialomifa 

Intre Ialomi{a 

qi 

Dundre 

Intre Argeq 

Ei Olt 

(Burnaz) 

$leauri cu stejar 

peduncu Iat 

(Silvostepd) 

:[j:i"i?,,,x;",g: il*i+ l'lrt | ,**r,,, ,,,, 

I '"""':'ou 

Zond 

Zond iorestieri 

forestierd 

(Silvostepi) 

Zond forestierd Zond forestierd 

Zond iorestierd 

I 

mariu 

| 

'u"u 

Tabelut 2 

Stejdrete pure 

de stejar pufos 

si amestecuri 

de stejar pufos 

$i brum6riu 

Binein{eles, toatd aceastd prezentare este schematich. Mersul succesitrnii 

in spa{iu, schri{at mai surs, se de,natureazd, rnai arles dlirn dtdud cauze- 

- . :- In prirnLrl rind, intervine existen!,a unei silvo'stepe in dealurile Br-rzd-ului, 

care se invecineazd cu cea de cimpie, discutatd mai sus. caracte, 

rele acestei silrrcstepe.de dealuri nu sint incd bine studiate, dar se poate 

consiciera ca dovedit faptLrl cd sint nrult diferite fa[d de cele ale silvos. 

tepei din cimprla invecinatd;_ in -special caracteristici este abunden!a stejarului.pufos. 

De.aici, s,tejarul p'ufot se inljltreazd pulin 9i in cimpie, anu,me 

Ia nord de Rimnicu In discufia fdcu,td rnai sirs, silvoste,pi 

"Satu_t. 

di,n dealurile 

Buzdul,ui n-a iost luati in consideraiie. De f2rpt, se poate afirma cd 

relieiul,accjdentat (recte expozifiile i,nsoriie) echivaieazr iici o deplasare 

latitudi'nald spre s,ud : deci, silvostepa din deal'urirle Buzdurl,ui ".r poat€ li 

asemuitd cu cea din Dobrogea. 

l In al doilea rind, la-sud de Ialomi[a intervine aparilia cerului 

g.irniiei, 

rsi 

care inlluen{eazd destul de puternic aspectul padu.ilor de silvostepd 

(mai ales in Bu.rnaz). Ac-easta,'insd, ca 9i aparifia stelarului putos 

fn_ nord, trebuie privitri ca o infiltraiie strdind, care nu allereazd cafacterele 

propriu-zis-e ale silvostopei respeciive (acesi rafionament, insd, nu se 

referd la zona forestierd din -Bu,rnai, '.eruliri 

pentrq care tocmai abLrndenfa 

9i girni!-ei este caracterul cel mai imfiortant). 

In {ine, mai trebuie sd se rnenf ioneze cd in multe locuri lucrurile ar 

putea fi denalurate prin disparilia'pddurilo,r naturale,. Aceasta se relerl 

390 

Silvostepd 

Si I vostepi 

(Zond lorestieri) 

Silvostepi 

(Zond Iorestier 

d) 

Silvostepd 

(Zond Iorestieri) 

(Silvostepl 

Silvostepi

mai ales la prima gi a trera din por{itrnile descrise, intr-o' mdsurd nlai 

nri"a 9i 1a a'doua'(anutne 1a pariea ei sttdicd, inire Rimnicu Shrat 9i 

Buzdu). - - 

nri" aspecie foarte intere,sante, dar mai. putin. ce.rcetate, apar in regiurrea 

riiunioa'sa, irr legZitura crr distribrr{ia Iagului. Iu pariea a II-a a;t 

iost discrrtatd nrai pe-larg repartizarea diierrtelor tipuri de ldgete montrtte 

prrrc ' rrr ilora de rntrll. 

In partea srrdicl a !zirii al'erlt cele trei tiprrri '"'icariante, discrttate ;i 

la incepirtrrl acestui capitol ; ele se -srltced 

la altrtudini, care se pot tlttnrr 

- pentrrr Iag - millocii, ttnri si luorle mari. 1t ttordttl Aloldovei, tiptrl 

rtorittat (de frroductivitate-sttperioari) nu rnai exist5- 

'l'i91! d-e productivitate 

niiiiocie, in loc de altitirdini nruri, se gdsegte la altittrdili miiLocii.; 

dai gi ui"i .it" rar, liind inlocuit, in mare parte,. p,rintr-trn alt tip (tot de 

piodirctivitate rnijlocie). In iine, tiptrl de produciivitate inlerioard coboari 

ia altitirdini nnri, iar la altitudini'loarle mari nt mai existd fdgeie pttre' 

A{ai sint unele deosebiri intre' regiunile ardtate 'in aspectttl . amestccrrrrloi 

de molid gi tag. In srrdtrl tarji, rrl tipul cel ntai. prodtrctiv al rcesltri 

;;;ur1;., molidul'este- de prodrrctivitate srrperioara (clasa- a .l 

I-a), irr IrgLrl 

de prodr,rctivitate supeiioarii sau mijlocie. ln nordtrl Moldovei, molidLtl 

Este qr inat bun (clasa i;, irt fagul - de prodtLctivitaie inlerioard. Exist4 

o aeoiebire frapintd in 'aspectrrf insrtqi ai arboretelor res.pective in. cele 

doLra iegiuni ; ih sud difere'n{ele de dimensiLtni intre cele doLri sp.ecii sint 

neinscninaie, pe cind in nord ete sint atit de mari, incit se creeazd in-rpresia 

ca fagul este mult mai tin5r. 

I'ir-r f-oate exista indoiald cd sitrdiul amdnunlii al alior regiuni._ din 

lar/a va icoate la iveali 9i alte aspecte interesante, de aceeagi naturl cu 

cele de rnai st-ts sau privind alte aspecte. Deocamdatd, lipsegte materialLrl 

necesar pentru o disirr{ie rlai ampld a acestei probleme.

CAPITOLUL XilI 

ASPECTE ECOLOGICE ALE TIPOLOGIEI PADURILOR 

A. RELATil INTRE UNTTAT|LE DE CLAS|FICAT|E ALE PADURTLOR gr ALE 

STATIUNITOR FOREST!ERE 

Qaporturile intre trpurile de pidrrre 9i Lrnitd{ile de clasificafie sta- 

!ioriald reprezintd o problemd virr discutatl in cercurile de specialitate. 

Reautinlim pe s'crut cd, de la inceputurile tipologiei, G. F. ,[lorozov insugi 

a precrzat necesitatea de a se face o distinctie inlre tlpul de pddure si tipul 

de sta[iune forestierd (89). In cercei:irile lrri perso'r'ial,e, insi el nu s-a ocupat 

declt de tipLrrile de phdure, cr-rprinzind totdr:auna in aceastd noliune gi 

factorii stafionalr ai terenttllri irr-rpddr-rrit resipecti\'; nici n-a precizat criteriile 

petrtru stabilirea tipLrrilor de sta!iune, multumindrr-se crr errtrn{area 

citorva principii cr-r totrrl generale. 

ulterior, la E. r\1exeer, gisim tendinla exagerata de a rcicntiiica aLnbele 

nolirrni; acest autor iiielobeazi in tipurl cle oddure si ierenurile 

lolal despadLrrite, r';rre Au fos-i crndva ' ie upate de tiprrl respecti'. rle padure 

; intr-o formii ceva mai atenuatd, acest mod de a 'n'edea lucruiile 

nlat. pers,sta 

_la a1{i autori din scoala ucraineani. I-a acesti ar-rtori, inc.:ptnd 

cr-r E. Alexcer,-, epar criteriile precise de diierenfiere a tiprrrilor de 

statiune, anLtrrre dtrpd caracterele solulrri. 

.In.fine,.la.proI. D. \'. \/orobiev se cristalizeaza dehnitir. prilcipir_ri 

rurrei prirne clasifrcdri pLrr ecologice (mai precis, edalice), iir cadrirl cdieia 

se deosebesc ntai departe trpurile 

_de 

padirre prir,'ite ca unitati coilplere. 

Apare astlel o subordonare a tipLrlLri ie pidrrie ia{i de tipul'de stitiune 

(sarr traducind rnai preci.s term-enul original - tipLLl cle' teren forbstier 

ori. tipuL de teritoriu [.orestier). Tipurile dd stalir,rne sint reprezentaie graiic 

prin curiosctttttl cadrilai edafic al scolii ucrainene. Trerbuie'sd fie reafiintit, 

ittsa, fa.ptr-rl, cd acest cadrilaj edalic nv epuizeazd partea ecologica a clal 

silicafiilor tipologice rrcrainene. Anuniite situafii locale au dus" ia deo,sebirea 

unor noi srrbdir,'izjuni in interioml patraielor cadrilajuli_ri. Astiel, 

s-au adnris situalii de trecere - sr-rbtipuri - insemnate prin combinatii 

intre srnrbolurile respective,.de exemplu AB, BC, cD, pentirr troiicitate, .si 

1-2, 2-3 etc. pentru rrmiditate (sau prin adiLrgirea simbolurilor noi, 

I, II, III pentnr troiicitate 9i -, =:,: pentru urniditate; unde II si 

reprezintd 

= 

situafia, normald, iar celelalte, treceri spre tipuri vecine). 

Ue asernenea, s-au adlris uariattleie : 

392

- ale troficitatii - acidofild, calcifi.lti 9t nitrofitti, apoi srirdturata, 

inmliistinatrY eic. 

- ale umidit5{ii, anume in cazul amplitudinilor rnari ln cursul sezonului 

de vegetatie; 

- ale duratelor de inLurdaiie pentrLr pddrrn de lrrnc5, cu trei trepte. 

Actr,ralmente se vorbesie si de 'oariante cLimntice, desi in lucririie 

rnai vechi deosebirilor climatice li se acorda importan{i egald cu cele de 

trotioitate gi umiditate; era anu'n-t'at chiar ca in viitor ele r:or ii crrprinse 

intr-un gralic aserndndtor celLri edaiic. 

In iine, se mai vorbe- 

Ete de morfe determinate 

de,,situalia to,pograficS, 

textura solului, prezenta 

pief relor irr subsirat etc"'. 

\ 

6ru0c da ttoficitats 

A f $raca 

(l2e) (l6l). 

Pc de altd parte, s-arr 

ntr i ridic;tl Si pro'prrneri 

pentrtr rrn fel de pre,lrrngire 

a cadrila jului edaiic initiai, 

creindLr-se caiego,rii noi de 

troficitate, inse,mnate cu E. 

F si G. Degi acest mod 

ts \ 

de a vedea lLrcrurile nu 

es(e' irnpirtdsii de toaii .:: "": 

Irrmea, trebu,ie to,tugi .si 

F 

se refinl faptLrfl ci, in iornra 

lui ini{iali, cadrilajLii 

a 

edaiic nu pare sh satisiaca s 

toate cerintele 9i ne,cesitd 

contpletdri 

S-att ennnlerllt arrrbatttin'unlit 

toate aceste subunitati 

ecologice pentru a 

arAla I rrrrrrirrrl 1or fozrrie 

llrare. Un cal,cu1 sirnplLr 

arati lSnrLrrit c5, teoretic 

cel pu{in, acest rru'md.r in- 

$ 

trece cu rnrrlt nurndrul iipurilor 

de pddure cunos- 

Fig. i. Cadrilaj edafic al ;colii tipoiogice ucrainene 

Duph acad. P. S. Pogrebneak (129) 

te ; acest dirr rrrma tturrrdr 

jn ulti'rna sintezl publicatd se rrdicl la 201 ( ), pe numai nuntdrui 

subtipuriLor de sta{iLrne ar ajunge la 216. 

Asiiel, simplicitate,a sisternr-rlui ucrainean de clasilicaf ie ecologici, 

'care a clgtigat atit de mrrlfi admiratori, in realrtate este nurnai aparerrtd. 

Daci raminem la tipirrile iniliale ale cadrilajului edalic, constatdm cd in 

acela;r tip pot Ii ir-rcluse staliuni cu totul dileriie. De exemp'lrr, solurile 

nisipoase uscate 9i stincdriile calcaroase cu pu{in sol huurico-calcaros se 

clasilica in acelagi tip - 41, reprezentind rturnai doul ttaricLnte. In condi- 

393

liile din U.R.S.S., acest lucru nu apare prea ciudat, fiindcd ambele sta{iLttti 

se gdsesc pe teren in apropiere - pe malurile riurilor - gi poartd rregetalia 

asemdndtoare - pinete de productivitate inferioard. In condiiiile de 

la noi, ins5, el prorroacl o legitirnE nedumerire; credem cd nici un silt,icultor 

romin nll va adrnite o identiiicare intre stincdriile calcare cu pin dirr 

Piatra Craiului ;i nisipr-rrile cu stejar b,rumdritt de '1a Han,tr C'onachi. 

Astfel, in interiorul unui tip de sfa{iune, deosebirile ecologice pot ii 

in rtnele cazuri mai batdtoare la ochi decit intre doul tio'uri inrreciuate. 

f)e exemplu, doui terenuri cu acelagi tip genetic de sol, avind si alte proprietSli 

la fel, se incadreazl in |ipuri diieri,te dacd se deosebesc printr-urr 

singur grad de r-rrniditate (Dz;i Ds) ; aceastd din urmd deosebire poate sa 

nu fie prea ugor de sezisat gi poate nici sd nu se reflecie in aspectul 

vegetaliei (cazul {dgete,lor cu llord de mull). 

Dar, pe de altd parte, dacd se urmdresc condi!iile sta{ionale in detaliu, 

se consta'ti u,sor cd in ioarte multe cazuri un tip de pddure prezinti 

antrrnite particularitdl,i, care jLrstiiicd incadrarea lui aparte lntr-una din 

numeroasele subunitdli de natura ecologicd descrise mai surs. Cu alte 

cuvinte, un tip de pddure in asemenea cazuri are Lln anumit complex de 

lactori ecologici, propriu numai pent,ru el. Acesi lucru este, in orice caz, 

aderrarat pentru tipurile din aceeagi formalie ; este de neco'nceput sI 

existe, de exemplu, doui fdgete pure crr ace4eagi condi{ii ecologice, dar 

deosebite intre ele din alte puncte de vedere. Pot exista, in schimb, rn 

aceleagi condilii ecologice iipuri de pddnrre diferite, care sd se de,osebe,ascd 

prin conrpozi{ie specificS; aceasta are loc mai ales in ttrtna lcnom,cllelor 

ds succcsirrno natrrrald a speciilor. 

In aceastd situa!ie, se poate pune in disculie prirrcipiul insugi de 

subordonare a ttpurilor de pddure tald de tipurile de statiune, adoptat de 

gcoala rtcraineani. Mai poate ii vorba de o adevdratd subordonare dacl 

in interiorul unitdlilor de clasificalie superioare tipuri de staliune 

- stabiliie pe baze pur ecologice, apar incd deosebiri ioarte n-rari, tot de 

naturd ecologicd, deosebiri care uneori aiung sd fie proprii unei singure 

r"rnitifi irrlerio:rre - lip de ptidure 2 Se mai poatc pune 9i intreba,rea, daca 

aceastd subordonore obligatorie rispunde unei necesitdli reale. 

Ilaspunsul la aceste in'irebdri nn este ugor de dat. In judecarea intreqii 

chestir"rni nu trebuie sd se piardd din vedere faptul ci in stabilirea tipurilor 

de staliune gcoala ucraineand pleacd de la nigte criterii aprioric 9i 

rigid stabilite, care se considerd valabile pentru orice sitlra{le posibila. 

Acesle criterii. sint ,sj rdmin foarte bune pentru situaiia in care au fost 

elaborate prirna datd, dar valabilitatea lor universald nu a lost dovediti 

de nimeni gi este chiar foarte discutabili. Ele sint, de fapt, imprunrutate 

din agrrculturi. Dar, situa{iilo nu sint identice. In agriculturd, alegerea 

speciei cultivate rdmine la disc'refia o,niul'ui ; i,ar succe'sul c'Lrlturii esrte, 

intr-adevdr, Llsor de explicat prin tro'iicitatea si umidjiatea solului, c,are 

determinh in ansamblu lertilitatea lui electiva. In cerce,tarea pddurii, 

insd, deocamdaid se lucreazi mai muilt cu vege,ta{ia naturald. Clasdfica{ia 

nu trebuie sI explice numai productivitatea u'nei a'nLlmite specii in anru,m,ite 

condi{ii, dar gi raporfurrile di,ntre diienite specii, ca,re c,o,n'duc la realizatea 

tipudlor de pddur,e de compozilii diterite. 

394

In ceea ce prive.ste primul aspect, lertilitatea solului (ca rezultat al 

iroficitd{ii .si r"rmiditd!ii) int,r-adevdr explicd majoritatea situa!ii1or ce se 

pot ivi. Dar, 9i aici trebuie sd fie pdstrate unele rezerve. Nu trebuie si 

se uite influenlele climei 1ocale, foarte importante in condi{iile tarii 

noastre (cazttl tipLrrilor vicariante, discir-rta,t in capitolul precedent); ntt 

trebuie sd se uite nici posibilitatea unor inlluenfe excep{ionale ale unui 

anttmit lactor climatic, cum este cazul vinlului, care poate dttce la lormarea 

r-rnor tipuri de pddure, in aparenfd cu totul neeorespunzdtoare cottdi{iilor 

clirnatice gi edatice generale dir-r locul respectiv. 

Dacd ne reierim 1a raporturile dinire dilerite specii, insd, problerna 

se complici. Troiicitatea gi urliditatea solr-rlui pot explica in bund parte 

realizarea unor condilii mai mult".ori mai puiin far,orabile pentrtt o attttmitd 

specie. Dar, cornpozifia specilicd a unui tip de pidure nu este totdeauna 

dictatd de condifii deosebit de iavorabile pentru specia (sart 

speciile) predorninantd; citeodaid intervine mai puternic existen!a, unor 

factori limitativi, oare nru permit vege'ta{ia altor s,pecii. Aces'ti factori 

limitativi pot fi reprezenta\i prin troiicitate (pinete pure pe soluri fr-ritrte 

sirace) sau umiditate (zAvoaie de salcie purd in terenuri cu exces de 

apa). Dar, po,t Ii 9i de altd nalurA: 

- climaticd (mo,lidigLrrile pure i,n clima rece d,e la aliitu,dini mari) ; 

- edaficd, dar conditisnatd de alti factori decit iroficitatea si urniditatea 

(ceretele gi girni{etele in soluri p,rea compacte) ; 

- chiar fitocenoticd (fagetele pure, care apar datoritd caractertrlui 

jnvadant al ,fagului, pe de o parte in terenuri foarte lertile unde ar pu,tea 

sd se gdseascd amestecuri de mLrlte specii diferite, pe de altd parte, 

insd, sr in terenuri sdrace, unde conditiile edaiice sini-mr-rlt mai iavo,rabile 

prnului silvestru decit iagului 9i totusi acesia din urmd rerigegte 

sd cucereascd 9i sd meniind terenul ) r. 

SitLra{ia din gesLrl R.s.s. Ucrainene este de asa naturd incit cei doi 

factori socotifi ca determinra;n{i, inrtr-adevdr, oflerd explicatia satistdcdfoare 

jn marea majoritate a cazurilot Excep{iile de gentrl- celor semn alate mai 

stls par a ii pufine si de importanfi redusd. Altfel, desigr-rr, primii tipolosr 

ucraineni nici nu s-ar ii oprit asupra acestor iactori; aceas'td alegere a 

izvoril idri indoialS dintr-o analizd amdnruntitd a i,mprejurdril'or lotale. 

Este indreptatitd, insI, tendin{a actuald de a declara ace$ti t;rctori 

ca determinanli in orice si,tuafie, de a le a'corda o valabilitate irnir-ersrld 

9i, in special, de a pre,tinde categoric existen{a unor raporturi de subordonare 

inire unitllile de clasifica{ie stafionald, stabilite pe. baza acestor 

factori, .si unitdfile de clasifica{ie a pidurilor ? Experienla de la noi din 

lard ne silegte sd rdspundem nega,liv. Condifiile de la noi - si din multe 

alte !dri se dovedesc atit de deosebite incit aplicarea clasificatiei 

ttcrainene in forma ei iniiiald nu mai pare lustificaie. Ea nu e,-cte irnposibild 

; . poate sd_ fie chiar .destul de potrivitd pe,ntru urnele caz,uri locale ; 

dar este discutabil cd ar constitLri solu{ia cea nai bund pentru toate 

sitLraliile de la noi. A o impune cu orice pref ar insemna sd se incerce 

I Lucrurile nu trebuie sd se inleleagi in sensul cE ar exista un singrr factor 

determinant (sau un grup de lactori die aceeagi naturl), Sint mai mulJi factori determinan!i, 

chiar Si in exemple citate, d'ar se insistd asupra celui cu ceh mai puternici 

actiurne. 

395

incadrarea situatiilor Ioarte variate din naiura vie intr-un sistenr de 

clasificaiie artilicial gi rigid, bazat pe nigte criierjr dinainte stabilite ,"i 

invariabile, in loc sd se caute adevdratele cauze ecologice ale lormdrii 

Iiecdrur tip in parie. De obicei, astfel de incercdri n-att dat rezultate 

satis Idcdtoare. 

S-ar putea pune int,rebarea : ce semnilicafie principiald are, totttgi, 

cadrilainl edalic al gcolii ucrainene, cu subordonarea tipur!lor cle pddure 

ta{zi de ltpurile de sta{iurti? Qdspunsul nu este grelt de dat. Este ttn mod 

de a grupa tiprrrile de pddure in unitd{i de clasili'calie superioare. Nevot'a 

runei astlel de grupirr este incontestabild, Iiindca numdrul tipurilor de 

pddure este prea mare gi ar li toarte greu ca cineva si se orienteze in 

ele Iriri irrtroducerea unrti!ilor de clatifica{ie de orditt st"tperior. Scoala 

rtcrarrearrd a infeles sd constitLrje aceste unit5{i superioare pe baza car:rcterelor 

prtr ecolo.gice, neglijiild co,mpozi!ia specificd a arboretelor. Principial, 

procedeul este, perlect logic" Condi{iile sta!iorrale Iac parte integranrtd 

din con{inutul no{iirnrii tip de pddure. Deci, ele pot ii loarte 

u;or luate drept criteriu pentru consiitujrba grupdrilor superioare, dtrp:i 

crlm tot atit de logic se ,p,o,t lua d,rept criteritr -si alie caractere satt 

complexe de caractere (de exenrplu, cornpoziiia r,egetatiei in ansanrblu 

sarr nurn:ri a celei leurnoase). Nrr trebr-rie sa se uite nici laptul, ci orice 

.studiu dc vegeta{ie pornegte de la zone geogralice nari, care sint condif 

iortate de climd, adicd de un complex de lacto'ri ecologici ; dcci, in orice 

sistenr de ciasiilcafie se ajLrnge totugi la o grurpare srrperioard cu caracter 

ecologic (lie ca ii corespund gi anrrrnite caractere ap,arte ale vegetatiei). 

In conc:luzre principirrl in .sjne este perfec.t valabil. Daci aplicarea lui 

constittrie soh-rfia cea rnai justd intr-r-rn anrrnit caz gi dacd aceastd aplicare 

poate sd nieargd pe linia gcolii ucrainene, aceasta este altcer,-a. 

Socotim c2i rispttttsLrl 1a aceste din rrrnri intrebziri nrr poate fi dat decii 

str-rdrind ln mod foarte judicios impre.iurdrile locaile de la caz l,a caz. La noi 

s-a adrnis deocamdati 1n rnod oiiciai procedeul ce1ilarl,t, al =scolir acad. 

\ . \. Srrliacer 

1n colrcoplra acestei ;coli, grLrpdrile srrperioare sint reprezentate irr 

prirnrrl rind ptrn forma(ii gi grupe de tipuri deterrnina,te prin aspeciul 

vegeia{iei. Drntre ele, 1a noi, s-a acceptat folos,irea forrnatiilor, rdmini'nd 

ca rrttlitatea grupelor de tisturi sd lie stabilita prin cercetiri rrlterioare. 

S-ar pLrtea pune ;i aici aceea;i intrebare, anume dacii acceptarea 

lorntatitlt,,r, ,';r singrrra urritate de ordirr srrperior, reprezirrld solLr{fa cea 

rnai bund pentru toale caalrile. O examinare atentd a acestei chestiuni, 

mai ales tirrind seafra gi de rrza,nfele din practica, la-sd sd se nascd n 

anrrrniti ir-.Coiald. I-Lrjnd exernple din lara noastrd, r'edem ci sc preconrizeazd 

in rnod cure,nt tratarnente, op'eraiirrni cr,rlturatle, megltri de ameliorare 

etc., in fdgete, gorunete, mol[disuri etc., adici de {apt in forma{iile 

scolii acad. \1. N. Suliacerr; in aceste caztrri, specia predo,minantd prirneazd 

astipra condi{iilor ecologice in deterninarea caracterelor arb'oretelor si, 

tnrplicit. a mdstrjlor gospoddregti. Pe de altd parte, tot atit de curent sc 

vorbegte de mdsuri gospoddregli in pdduri de luncd, ceea ce constituie, de 

iapt, o grlrpare eco,logicd, in cuprinsul cireia igi gdsesc locul tipurile de 

piidure drn lorrna!ii diferite - sleauri, stejdrete, frasinete etc. ; in caznl 

acesta, aspectul ecologic primeazd asupra compoziliet speciiice 9i deter- 

396

mtnd aiit cele mai interesante caractere aie arboretelor, cit ,si rnisLrrile 

gospodaresti. 

,^ _ 193J" pe ,aceasti cale ar trebui sd meargd 9i teoreticienii trpologiei 

lorestterc, catttind pentru Jiecare caz sE, stabileascb prirr ce sirrt dcter]rrinate 

in mai rrlare masurd proprietd{rle importante ale arboretelor, ;l coristitrrrnd 

unitatile superioare- de clasjfica{ie'pe baza acestui criterir"r. 

_ . Intr-o prilrd aproximafie s-ar prrtea si fle mai co,mocl si se clasjiice 

paduriie zonale in- lunctie' de compozifia speciLca, jar cele azonale, in 

func{ie de Iactorii ecologici. Dar aceastd chesiiune nu a lost inci cerceiatd 

de nirneni rn mod arndn-untl]f gi o recolrandatie pre,cisd nu se poate da. Ar 

putea sd apari gi excepfii. Deocanrdatd, in cartei de fa{a r-u uioptit-.io.rilicarea 

in tLrnc{iie de Cornpoziiie specilicd, prescrisd prin directivele pe,ntrLr 

cercetdri tipologrce ;. numai separaiia gleaurilor d6 lLrncb, drept b forma,tie 

aDarte, ar ptltea ii socotitd ca o concesie f acr,rtd celuilalt'prrnct de 

vedere (dar 9i zrici apar unele deo,sebiri de compozifie). 'utritatu 

NLt trebttie sd iie uitat cii folosirea forma{iei superioard 

mai are un i,nconvenient serios, anLlme : greutatea de "a a preciza forrnafiile 

in cazttl arboretelor amesiecate, rnai ales-fara predonrini..u .it.[orici a 

,,ne-tanrrmile specii. Din acest prrnct de redere, clrsificaiia adiirisa in 

carleil de teta nu epvizeazd chestiLrnea gi lrebrrie sa fie coirsjtleraid crr o 

prrmd jncercare. 

f{evenind la r,rniti{ile de clasi{icafie cu bazd ecologicd, irebuie sd tie 

reanintit cr nevoia lor s-a simfit gi in gcoala acad. V. "N. Sr_rkacev ; asfiel 

!ggrrrRAri sint reprezertate prin sbrii r. b serie este iotalitatea tipurilor de 

padlrre, avind condiliile ecologjce asemdnd,toare, dar cornpozifii' specifice 

deosebite. Seriile sini analoge,lera a ri identice, cu tipurilri ae'terei 

t.ierfo;;;- 

ale scolii rrcrainene. Deosebirea consti tocmai in'iaptul cd tipuriLe de 

teren fores.lier se stabilesc dtrpd.. anumite caractere edafice dri,nai6te precizate,, 

pe cind.seriile. se formeazi dupa aspectr-rr general -t r:ug"tiifui.i* 

rpoate ii condi{ionat de complexe ioarte variate"de factori ec-ologici. Nt- 

{itrnea de ,serie este, deci, mr,rlt mai relastici. Nrrrndrrrl posibil al' serjilor 

ntt este dinarinte stabilit. Fdri indoiald, acest nrrmdr est-e rnai mare decii 

al ltpurtlor de teren forestier, dar mult nrai mic decit a1 tuturor subdivizinilor 

ecologice posibile in clasilicafia ucraineand. 

Seriile prezi:nIi avantaje i,ncontestabile pen,trrr cercetare, tocmai iiindcd 

ele nrr se s'tabile,sc pe baza u,nor e{e'mente dinainte prescrlise in mod 

rigid (cum este iro{icitatea gi umidrtaiea in cazul tipurilor cle teren forestier 

ale ;c'olii rrcrainene), ci pe baza facto'rilor care sin,t electivdeterminanti 

in fiecare caz co,ncre't. Nu,mdnrl lon nti este'limitat ;i poate li mirit 

fird nici-un incoven,ient, inrediat ce se constatd existen{a rinei situatii necuncscltte 

pind atrrnci. Acest lucru elirnind total necesitatea de a crea subunitSfi 

ecologice de tot ielu1, care' hipertroliazd sistemul atit de sirnpiu in 

Iornta ini{iala al gcolii ucraiuene ; r-ru trebtrie sd lie rritat nici faptLrl ca 

aceastd creare de sr-rbrtniidli drrpd criterii fixe gi dinainte stabilite duce 

Ia apariiia llnor cornpartimenter neo'cupate, care rnai irrg,reuiazd in nrod 

inutil sistenrul resoectiv. 

1La noi s-a spus uneoni serla ecoLogicd,'este un pleonasm, fiindci seria ette 

prin delini{ie o unitate ecologicS. 

397

Din cele spuse mai sus nu trebuie sd se tragS concluzia ci iolosirea 

serjilor repreziiti un procedeu ideal, care dd-so[u, i juste in tligs 51 u'afie' 

Dirnpotrir:a, 9i acest frocedeu are pdrlile lui slabe. 

tercetarile tipololice efectuate in Londiliile !drii no'astre au dezvAlt:it 

dorra lipsuri mai tmqortante. 

ln'regiunile munioase, gi in bund parte gi in cele deluroase, seriile 

apar dcstril de evjdente. De'exemplu, la dealtiri existi o serie cu Carex 

pitoso, compusd din urrnitoarele 'tipuri : gorunet, go'runeto-tiget, 15get, 

sleau de deal cu gorun, goruneto-gleau. In centrul arealului lor ec_olo'gic 

,cvasicomun, acesto- tipuri-cresc intr-adevdr in condifii stafionale identice 

(,,identice" in limita'toleran{elor admise'in diferenfierea tipurilor). Dar 

cdtre periieria acestui areal este ioarte posiQif qa nq mai existe .suprapunere 

; chestiunea nu este inci bine c.larificatd, dar sint tno'tive .puterllice 

,id credern cd fdgetut cu Carex pilosa se _gesegte in unele siitta{ii in care 

celelalte tipuri' a'ie seriei nu mai apar (degi, poaig, 9i acestea au existat 

in trecutui mai mult ori mai pulin indepdrtat). Invers, gorunetul_ poate 

cregio in unele situaiii, in care Iagul 9i speciile de amestec ale glearrlui 

- cel pulin deocamdatd - nu exJstd. Astfel, suprapunerea teoretic periecta 

a'arealelor ecologice pare s5 nll se tealizeze totdeauna pe teren. 

n'1ai muflt decit atitJ pot'apdrea 9i srr-rprapuneri rrnitre seriile invecinate. 

Continr,rind cu exemplul âralai mai sus - 

-la 

altitttdini mai mici - tipurilor 

enumerate li' se adaugd alte citeva, in care participe, .s.i siejarLrl 

iledr-rnculat. Ele nu poi fi incad;rate in aceeagi serie cu precedentele, tiindcd 

in nrod evident nlt se intind prin tot arealul ecologic al acestora; dar, 

,acolo unde toate accste tipuri se intilnesc pe teren in imediata apropiere, 

ar reiesi cd ele trebttie incadrate in aceeagr serie, deoarece toate ionditiile 

' pentnr o astlel de incadrar,e par a fi indepliniite. 

Repetiim cd aceste aspecte ri-au fost incd supuse unei cercetdri amdnr,rn,ite^; 

ele de-abia au iost sezisate gi nu se gtie citd importan{.d p.re.zinti. 

Rdniine ca stlldiils viitoare sd, ldmur:eascd acest lucru. Probabil cd inc'onvenr'entele 

semnalate vor putea fi eliminate, atribuind n9!iunii de serte 

ceva mai multd elasticitate, anume luind mai mult in conside'ralie dinamica 

vegeta{iei pe intervale lungi de tinp; se gtie, d.oar.ci seriile iatt nagtere 

ma-i ales in urma ienomenelor de succesiune nahtrald a speciilor, implicit 

a tipurilor -Al de pddrtre. 

doilea inconvenient apare in regiunea de cimpie de la noi. Aici 

devin deierminante uneori modificdri relativ mici ale lactorilor ecologici. 

Acesie modiii,cd,ri conduc de obicei la schimbarea compozi!iei specifice. 

Fenomeneie de succesiune naturald a speciilor sint pu{in evidente. In 

'consecinld, la cimpie seriile stabilite se r-educ de obicei la un singur tin 

de pdcluie ceea ce, practic vorbind, e,chivale'azd cu i'nutilita,tea de a le mai 

stabiii. 

S-a vdzut djn cele expuse mai sus, cum este priviti pro,ble,ma raporturilor 

dir-rtre unitdlile de clasiiicare a pidurilo'r gi a sta{iunilor de cdtre 

reprezenian{ii diteritelor gco,li tipologice. Este clar cd problema este departe 

de a fi solu{ionatd. Nici nu putem avea pretenfii de a o limuri aici. 

Dar, socotim cd este util sI facem unele apre,cieri asupra cdilor eventuale, 

co ar putea ti urmate pentru solulionarea ei. 

Se paro cd o anumttd dezorientare se creeazA din cauza lipsei de prec.izie 

in ceea ce privegte conlinutul noliunii die tip de staliune (eventual, gi 

co,ntinutul altor uniti{i de cla,siiicatie s,tationa'ld). 

398

No{rLrnea. d-e tjp de pidure s-a cristalizat treptat gi a ajuris destul de 

bino precizatd, iie chiar cd in practicd mai apar uirele divergi:nfe de pdreri. 

Nofiunea de. ti1\ d.e s.ta(iune bste mult mai pulin precisif Atit reiolulia 

cotllertnlei de tipologie lorestierd de la Moscova, cil si clirectivele tipoiogice 

din lara noastrd se limite azd,, de lapt, la enun{area unor priricipii 

generale; ele nu aratd in mod ldmurit cunr se stabileste un tio cJe'statiine 

{aga cum incearcd ,gi in.bLrnd parte reugesc directiv6le noasire tipolbgice 

in.privinla tipului de.pddure). De aici apar posibilita{ile unor interpre'lari 

srrbrective, care pot duce la lormuldri ioarte dileriie.' Lucrdri eteciiye de 

identrlicare 9r descriere a trpurilor de staliune s-au pr-rblicat prea puline 

(dacd lacem abstracfre de principiile 9co1ii tipo{ogiie ucrainbne) ;^ deci, 

nu s-ar putea spune nici cd o anumiti orientare s-ar Ii validat in practici. 

Iir rceas.th situa{ie ar li foarte greu sd se enun{e de pe acum adevdratele 

raporturi,, ce trebuie sd existe intre clasilica{ia tipoldgica a pddurilor ;i 

ee;r a 'l'ipul 

sta!iunilor. 

de pddure este, iard indoialr, o realitate. Dar, nu trebuie sd fie 

rtitat cd el cuprinde prin defini{ie si condi{iile stafion a\e. Tipul de slaliune 

a fost.conceput iniJial pentru terenuri lipsite de vegetatie iorestierd 

'(89), 

dar ulterlor, nofiunea s-a intins gi asupra terenurilor impidurrte. prin 

unltare, acceptind ambele not.iuni, irebuie sd admitem cd intr-un anurnit 

teren..iurpddLrrit existd aiit un tip de pddure care cuprinde 9i faotorii stalionali, 

cit gi un tip de sta{iune (in general, am ii tedtail s6'credem ca cel 

din urmi ar trebui sd se re'fe're nu'mai la factorii stationali). Aceastd 

coexisten{d, in,si, ar apd.rea ca Lln paradox, afard de cazul ci'nd se admit 

raponturi de subordo,nare intre cele doud unitd{i de clasificafie (cum 

procedeazd 9coa1a ucraineani). Dar lr-rcrind in spiritLrl directivelor noastre 

tipologice, trebuie si accelrtim coexis'tenfa acestor doud un,itd{i, Idrd 

raporturi de subordonare. Se ,na;te, prin urmare, intrebarea fireascd : ce 

legatrrri exis,td inttre cele dou6 tipuri? 

Qdspunsttl la aceastd intrebare depinde tocmai de aspectul neldmurit, 

aflurne, conlinutul atribuit nofirrnii de lip de ststiune. Foaite tentantd este 

o rezolvare simpli a chestir-rnii : a se considera ca tip de slatiune ansamblu.l 

condi{iilor ecologice corespunzdtoare unui lip 'a de padure.' mai dcparte, 

{inindu-se seama de fenomenele de succesiune speciilor, corespondenla 

ar irebui extinsi pind la o serie, Acest mod de a vedea lucrurile 'a gi fobt 

p.rls ili discu.tie la noi (175). Dar n,u pare sd reprezirnte o sorlulie justL.Tipurrle 

de slaliune asifel siabilile ar ii lrpsite de rrn con{inrrt prbprirr si ar' 

deveni. irigte anexe a1e. unitd{ilor. de clasiiicalie tipologicd 'n 

iredurilor ; 

aceas-td suprapunere ar face probabil ca gi iolosul lof pra6tic sd fie indoielnic. 

Acelagi lucru se poate_ sp,une gi despre sta,bilirea-r.rnitdfilor superioare 

do clasifica{ie stafionald. ca'un exemplu se poate cita tendin{a, di:stul de 

des mariifestalit Ia noj, de a deiini rnaiile regir,rni o,rografice drrpd aspectrrl 

vegetaJiei, do exemph-1 regiunea muntoasd- dupd piezenla rilsinoaielor ; 

aceasti tendin{5, ioarte promifdtoare 1a prirna vedere, nu rezistd nici ea 

rrnei exaruindri critice mai serioase. 

Considerdm cd o clasificalie sta{ionald anrdnunfitd ar ii foarte binevenit?i 

pentru dezvoltarea viiioare a lucririlor de tipologie a pidurilor. 

Dar, pentru a-gi inde,plini scopul, aceasti clasifica{ie ar lrebui sd se bazezg.!r 

prirnul rind pe caracterele intrinsece ale statiunii. Existenta rrnnr 

trniti{i stalionale este o realitate tot atit de evidentd ca si existenla tipurilor 

de pddure : dar delimitarea justl a acestor unitali r5mine pro- 

399

lenia deschisd. Jrr tipoloqia pddtrrilor ar interesa o clasi[rcaiie stalinnali. 

care sd lie intocmitd'- d"acd'in general acest lttcru este posibil - trrtmai 

pe baza caracterelor intrinsece ale sta{iLrnii, neglijindr.r-se total vege'tatia' 

Un stLrdiu in parale,l a unei astiel de clasifica{ii sta{ionale 'si a rtnci cla- 

.sriica{ii tipo'logice a pddurilor (intocmita dripd uzanlele actuale, adicd 

acorciild o prEponder6n{d caraoterelor vegetafiei arboresce.nte). ar .ptttea 

rezolva in bune'condi{ii inireaga problenra-a ecologiei tiptLrilor de pddtrre 

Implcii - s-ar rezolva o serie de aspecte ca : 

- raporturile adevdrate intre-lipul de pddure si tipul de staliune, ca 

unitiifi reale, existente in naturd ; 

- posibiiitatea existen{ei acel,uiagt tip de pddure in mai m,uite tipuri 

de sia{iune (teza inversd, a existeniei mai multor tipttri de pddure in acelagi 

tip de sla{iune, pare ci este acceptatd de toaid lumea asIlzi) i 

- existenla unei subordondri intre unitdtile de diierite ranguri atre 

celor doud clasiircatii etc* 

,in 

B, REPREZEN'TARI GRAF'ICE 

Fig.2. Reparti{ia claselor de produc{ie a arboretelor 

normale de rrolid, p.n, stejar ;i anin negru dupd 

tipurile de statiune din zonele de silvostepl 9r iaiga 

sudicl din partea europeanl a U. R. S. S. 

Dupi acad€micianul P. S. Pogrebneak (l:9) 

400 

'r."9 

. 

"li 

D 

f bcaale 

Lin alt aspect ecologir: 

interesant il reprezintd cons'irrrirea 

schenrelor'de roparttzare 

a tipurilor de piidure 

in fr"r,nc{ie de variatia Jactorrlor 

ecologici. Aceste scheme 

au losi citeodatd vitr disclrtate 

in ce,rcurile silvicLritorilor, 

airibuindu-ii-.se mai 

nrulti importanrtd decit rneritii 

in realitate. 

ln gcoa,la ucraineand 

schelna de re,prezenitare graf 

ica este chiar caclrila jul 

edaftc, despre care s-a r,orbit 

de,stul mai s,r,rs. Este o schelnd 

crr doui in;triri, simPli, 

dar rigidd. Desenirn,d pe hirtie 

.tcest cadrila j, la ner,oie gi cLr 

srrbtlprrrile respective de tere'n 

forestier, apoi trecirrcl in liecarc 

compartirnent tipLrrile de 

pddLrre core,sp,unT!{sarg, se 

obfine o reprezc,ntare destr-rl 

cle .sugestivi. inconverrieniul 

ei esie Iapiul ca, irr liecare 

conlpartirnent, ccn,cli{iile ecologice 

totrr;i ttu sint idenrtice" 

liinidci intervin di[e'ri1e rrorlante 

si evsntual ntorfe ; acestcl 

,rr ircbrri su {ie ittsernnate 

cu anu,rnitj indici spccrali 

; doci se pierde ar.anta.ill

simplicitd{ii, fiindcd in realrtate graiicLrl flu m3i este c,u doui intrdri, 

ci cLt rnai mutlte, ceea ce ingreuiazd mul't consultarea lui. Alt incor€rn,ient 

parlicular este reprezentat prin taptul cd u'nele sit,uatii aparte - in spe{d, 

pidurile de luncd - nu-gi gd.sesc totde,a,u,na locul jn acerst grafic. 

Qeprezentdrile grafice se mai 

fac uneori gi pentrru evidenlierea 

altor aspecte. Erle pot ii complelaie 

ctr o serie de c,nrbe, care circrrrnscriu 

(bfneinfeles, cr-r aproxima{ie) 

arealele ecologice a1e dileritelor "+ 

specii arborescente rna i irnportanrte, 

ardtimd -si ol,asa de prod,uclie, 

realizata in diferite tipuri de 

stafirlni. lntr-o altd reprezentare, 

in diierite tiprrri de siafiune sint 

ardtate cu sem,ne conventi,o,n.ale 

sau ou nu,miri gtii,nr{itice plan;te'le 

indicatoare pentru aceste tipuri de 

stafirrni. Astlel, se obtin reprezentari 

destrrl de suges,tive ale legaturilo,r 

exis,tente intre vegeta{ie gi 

cond{iii ecoil6glilg. 

CLr toate i,nco,nvenie'ntele sernnalate, 

cadrilajul edafic al ;colii 

u,orarinene a gdsit o largd recun,oagtere 

pri,nitre specialigtii din 

produc{ie. Acea,sta se datoregte, 

fdrd indoiald, faptr-rlui cd, in condi{ii'le 

locale din regirrne unde a 

lost e,laborat - $esul ucrainearracesi 

cadrila j (qi implicit tc atd 

clasi{icafia gcoli,i respeciive) corespunde 

foarte bine realitd{ilor teren,ului 

9i nevoilor silviculturll practice 

: firi inrdoialS. in aceste conditii 

inconrenientele sermrnalate 

sint re,duse la mi'ninrum. Dar, se 

poate pu,ne i'n acelagi timp un 

semn de inire,bare asupra pretenlirlor 

de sistenr unive'rsal, unic \1alabil 

in toate situaliile, pretentii r:e 

se o,glindesc in rnanilestirile u,nrtr 

reprezentan{i ai gcodii ucrainsne. 

Vom e'xenrrpflifica rnat jos aceastd 

indoialli prin cazuri Ce la noi drn 

tar5. 

In rnetoda scofii acad. V. li. 

Srrkacev, reprezentdrilo,r graiiceli 

s-a aco,rdat rnai prr{ini impo'rtarrid 

primul plan. O atitudi,ne, pe care o 

*: 

1;f r-l 

11' 

i.n 

j"pl tl, 

ir 

0 

f.66ate iil 

uscate I |-_- _I 

-1 i 

_\= i_::-:-J :.F-11 

2 

frcarrne '1-. 

J lr 

Unede lr 

( 

Uda 

-i 

J t! 

tllaslini 

I 

A a CID 

0or Sator Sugtu/a: t 6nud 

--.-t-"-, *---c..*...-d *e - -f 

---g -.-h i *J .--.K 

Fig. 3 - Arealul ecologic a celor mai importante 

plante indicatoare din pitura vie (ierburi, 

mu$chi ti licheni) 

Dupe academicianul P. S. Pogrebneak (129) 

Plante caracteristlce solurilor : a) sirace 5i uscale 

(CIadonia rangilerina, ThAmus scrp!/tlum, l ltutnt(\ 

pallasiunus, Cal.rarid islandico, Helich.rAsum arenarium, 

Sedum acre, Arctoslophilos utoa ursi, Potatrichum 

piliferum), b) sdrace si reavene (Varcinium aitis 

idaea, Polgtrichum iuniperinum, Dicranum undulatum); 

c) sdrace, umede Ql ude (Vdccinium n!./rlillus, 

Molina coerulea, PolAtrichum cotnmune, Ndrdxs 

-\lricto) ; d) rcl?lstlnoase sErace (Oxgcoccus paluslri.s, 

Vqccinium uliginosum, Ledum palustre, Andromeda 

poliifoli.a, Eriophorum sp., Cafex lasiocarpa. Sphagnun 

sp.J,' e) de fertilitate mijlocie, uscare (Ko?leria glouca, 

Slipo joannis, Kochia Iani[bro, Polentila oreiloria, 

Festuco oaina, Sedum sp.); f) reavene de leltilitate 

nrijlocie (Pleridium aauili.num, Genistd litlclorid 

Romischia secundo, Pirbla rotundifolia, Campdnuld 

persicifolio, Majdnlhemum hifoliumr; g) de iertilitate 

miilocie, umede Si ude (Lllsirnachia eulgaris, Polentilla 

cr,'cla. DrlJoplrri\ spiat!/o

schsme cu pretentji cle lalabiljtate universald. Existd a;a-zisa scher,nd gene' 

ralizata a t'ipuriLrtr de pt)dure, dar 9i aceas'ta se relerd n{ttlna'i la pidttrile de 

rdginoase clin gesrrl euro-siberian al [-i.R.S.S. De asemenea, s-aLt idcut scheme 

aparte - gerteralizate sau regionale.- pentrLt. diierite. iorrn4lii de rdginbase. 

PentiLr a construi o astfel de schemd, se alege in,tri tipul (sau seria) 

cel ma i reprezetltfltiv, 

care prirnegte 

numele de tip axiaL. 

Tiprrl axial se considerd 

ca origiltea axelor 

de r:oordonate. 

Apoi, pornind de la 

condiliile sta!ionale 

ale tipulLri axial se 

stabilesc direc{iile de 

r,ariatie a acestor 

condi{ii in ceielalte 

tipLrri ; binein{eles, nLr 

poate li vorba de .r 

!i \. 

\ \ 

sezisa varia{ia tutu- 

\. r\ \ 

ror conditiilor, ci nrimai 

a rnor anr,rmi{i 

iactori delerminan!i. 

In schennele peflr'crLi 

rdsinoase se iau 

pairu direc!ii de variaiie 

: 

A - rrdcgorarea 

unriditdtii 'B ; 

- mirirea ttmiditntii 

cLr tendirr'{e 

de stagnare; 

C - rrrit' jren iertilitdtii 

solulrri; 

D - mdrirea rrmiditatii 

idrd tendin- 

{e de stagnare. 

Fiecare direc!ie 

de 'r'ariatie \-! 

, -\r--- 

___L----' 

!_r 

Fig 4 - Schema generalizati a tipurilot de pddure (arealele 

edafo-fiiocenotice a speciilor lemnoase) 

Dupi Acad. V. N. Sul(acev (154) 

Ox- Oxdlidosa Sph.g-Spltagnosa 

M,.-IilgrtiLlosa 

V-Vaccitliosa 

P|, - Polatrichosa CI - Cladinosa 

Til - Titi.osa lt - Fonttnales 

Q 

e,ste repreze'ntai5 

pe graiic 

printr-o axd, iar in 

lrrngu'l axelo,r se ageaz.4 

succesiv tipLrnle 

tle pidure determinate de varia{ia din ce in ce mai acce'nttta'ti a factorulLri 

respectii'. TipLrrile de pddLrre agezate in lLrngu'l rtnei axe constitLrie 

rrn,sir eclafo-fitocenotic. 

Sint qi cazuri, cind un tip se dovedegte deterrniinat de faotori aflali 

pe doLrd axe ; in acest caz se admite a$ezarea lui in spa{iLrl dirntre axele 

principale, unindr,r-1 pf intl-o axI secrtndard cLr tipr.rrile inrudite de pe 

axele pr'incipnle. 

- Qucetosa Sph. p - Splldgneta pinosd 

Ct -- C'atcarea et cretaceo 

.\ - micgorarea umiditdlii 

B - mdrirea umidit5{ii cu tendinle de stagnlrre 

C - mirirea lertilit[{ii solului 

D - mdrirea ufliditetii i6rii tendinte de stagnare 

402

- _ 

In sclLenm generalizatd se mai adaugi o serie de curbe irnchise care 

rlelimiteazi areale/e-f ilocenolice ale dlieiitelor specii. In felLrl acesta 

,se obtine.gi prin acest procedeu o reprezentare, care oglinclegte ciestul de bine 

raporturile intre factorii ecologici, speciile arboreqce"nte ;i'restul vegeta{iei. 

In alte cazuri se iau alte sernnifrcatir 

pentru direcf iile de varialie, se reduce r 

nntmdrul axelor, se introduc ramiiicaiii ale 

of 

axelor. As.tiel, pentr,u pddurrle de pe nisi- fr 

-,1),o 

ptrri din Asia ,mijlocie (urn iel de s,ih'o,de- ..."- I Ll 

;ert) s-au adaptat urmdtoarerle di,rectii de I A 

varialie (170) : ,,'0 c 1^+ 

- mdrirea mobilitd{ii 

.ni,sipului ; yy_fi_fi1i 

- inriu'tdfirea aeraJiei gi regimulrri ,: o 

= 

hidric, di'n cauza acoperirii cLr iarb6 sr 

rrrrrgchi ; 

- micgorarea grosimii strattrlui de 

nlslp; 

- rndrirea trm'iditatii prin ridicarea 

nilelrrlui apelor lreaiice. 

De la capitrrl Lrliimei axe (cele mai 

rrmede sta{iuni) se face o ramiiicatie in 

sens,ul rniririi confinLr.tu'lli de sarLrri. 

Pentru regiu,nile munioase apare necesitatea 

de a introduce tacto,rul extrent de Fig. 5 - Schema ecol,:gicd gene- 

inrportant al altilrrdinii. Aceasta complica r:ald 'de ,rispd'n'dire a lui Haio- 

mLrlt sitLralia, fiinidcl lace xglon aphgllum qi 

aproape impo- 

HaLoxglon, 

perslcum, precum gi 

sibild in,tocrnrirea 

a diierite- 

rrnei scheme sim'ple, cu lor tipuri de pidure de Halo- 

dorrd intrdri (exceptind cazuri prriin comxglon dupd, condifiile sta{ionale 

plicaie de cercetbri locale). Astiel, pentrLr din pustiul Kara-lium 

pidtirile din Cau,caz s-au into,cmit doua 

DupA V. Z. Leontiev (t70) 

schenre, rrina mai cttprinz,dtoare privind ti- $irul B - A - mdrir€a mobilitafii nisiputui 

qi umidit6tii 

purile de pldure de pe solurile- Iorestiere SirulC D-lnrtruttr{irea aeraliei 

obig,nuite, alta mai fragmentari pentru Si regimului hidric, datoritd acoperirii 

nisipurilor cu iarbii $i muFchi 

tipLrrile de pidure de pe solr"rrile bogate girul F - E - micgorarea grosimii 

stratulili de nisip 

in carbonafi. 

$irul II - G - trrtrrirea umldllA{l prln 

Aceste scheme se apropie intrlrcitva ca 

ridicarea nivelului apelor freatice 

$irul I 

lormi de cadrila.iul edafic al ;colii rlc,rarnerne, 

an,llime reprezentarea se f ace tot 

in axe rectangulare obign'r-rite. Pe axa 

ordonatelor se agazi altitudi,nitle, iar pe 

axa absciselor umidi'tatea sorlrrlui in sen,s 

descrescind. Pentru respectarea spriritului 

ge,neral a me'todei gc'olii re'srpective se fixeazd 

gi in acest caz tipuriLe axiale (care 

yariaz:a ctr altilrrdinea ) ; ;tst[el aplre inca 

o axd verticald prin mijlocrrl schemei, marcind 

pozitia tipr-rrilor axiale. 

Toate aceste reprezentdri grzriice a'.r 

pdrtile lor burne ;i pdr{ile 1or slabe. Disctrtiile, 

trneori aprinse, care s-au purtat 

;i se poarti incd in jurrrl lor, nrr-;i prea 

-J -mErirea continutului 

de s5ruri 

L. Arnrnodendron conollgi (salcint 

de nisipufi) ct Aristida Pennata ; 

2. CalLigonunL sD. Salsolo ricllteri, 

rareori Haloxltlon persicum ; 3. 

Haloxalon persicum oe barcane cc 

se inierbeazd i 4. HqLox!./lon persi' 

curn ct Carex De nisiDuri vdlurate ; 

5. HaloxAlon persicum ct Carex $i 

mrrschi : t. Haloxlllon pe'sicum cr 

muschi ; 7. HaLoxglon &phalLum Pe 

deouneri aluviale si proluviale acoDerite 

; 8. arboret amestecat de 

Haloxulon De deDuneri aluviale si 

prolufiale ingropate i 9. Tantarix c,.t 

Halotlllon aphulum; 10. arboret de 

Halorulon aphallum ct Tenarix: 

1I Haloxulon aphilllum Dut, Halaxulgn 

aDhullum c\\ AlllaEi cattelorunt: 

12. arboret amestecat de 

Haloxalon; 13. arboret amestecat 

de Haloxalon cu muschi : 14. arlroret 

de Haloxslon qobullum: 1'. 

Haloxulon. ammodentlron 

403

au justificare. Nu trebuie sd se uite cd o asile,l de schemd nu este 

un scop in sine, cri numai un auxiliar in studiul' tipurilor de pd- 

dure ; ea trebuie sd dea un tablotr sugestir al t,uturor tipurilor de pidrrre 

T 3f r. SO, S0t 30,.S1x.,fllb. [ft. ,ft1. tfld. JSx 22t0a 

r. ft. 0t 0, 0t 0x 0t stlb. sk. SA $l ,ttr t800n 

5Rd 

h. 3t fl Cr. Rb, 0r. C/. t Pt llp ft. t. ll 3t 

L. td. 

Pc. 5t ft. aJll Rb. [v. Pt. Hp. fs. T tl lr 6J0n 

- 

pd. 

nAt un4l | flEt rl$ta( 

Frig. 6 - Sche,ma tipurilor de pidure ,lin Caucaz 

Dupd S. I. Socolov (154) 

4 

QL 

- 

- 

Azaleetosum 

Colchicum 

O.t 

Pe 

- 

- 

Oxalidosrrm 

petasitelosum 

3ir--?jli'".,'i#-Rhodod"rd,onetosrm fl'u : T:'l'*it,i'"* 

Fl - Filicetosum Rd - Doniict:iitroaodendronetosum 

Fs - Festucetosum si __ Struihlopie;idolum- 

H, - Herbosum .Sr _ Saxatilel/p 

-Htpericetos[m 

I _Telekiosum 

/ - Impat,entostrm J-- -, inaintea indicelui unui tip 

L - Laurocerasosum inseamnii corespondentul lui subalpin 

)U -,Myrtillosum 

existeir'te iutr-o auumiti regir-Lnc 9i al repartizdrir lor in func{ie de anumifi 

lactori eco{ogici. Pentru a putea reprezenta intr-adevdr un asilel de tablotr 

sugestiv, o scheme trebir"rie sd fie simprld. Ea nu poate imbriliga tot ansamblui 

factorilor,ecologici, ci trebuie sd se limiteze \a unii din ei, carr. 

sint co'ns,iderali ca determinanii. Acest caractler de determfnant, insA, in rnajaritatea 

sazurilor nu este chr'ar aga de ugor de scos la ivsald. Oricine a 

lucrat efectiv la int'ocmirea acestor scheme. stie ciie incercdri trebuie ldcute 

-si prin cite transtormdri trece o schernd pina ajunge la o torrrni, care 

se poate coinsidera ca aice'ptabLitd. In apreciere'a acestei forme acceptabile, 

desigur, poate interveni destul subiectivisrn ; cinerra se poate opri la o 

lormd care pentru altul este numai un stadiu intermediar de elaborare. Pentru 

aceeagi siiualie se po,t face do'ud, poate ,si trei sc'heme des'tul de diferite 

intre ele, fdrl ca cinev'a sd poatd afirrna cA una din e,le este categoric superioarl 

; fiecare poate ii btrnd din anumite pllncte de vedere Fi sh aibd 

pirli slabe in alte pr'ivinle (tiptLrile de pddure din nr,ordrLrl pirlii europene 

a LJ.R.S.S. sint reprezentate gi in schema acad. V. N. Sukacev gi in cadrilajul 

edafic al Ecolii ucrainene). 

f)e aeemenea, ntr trebuie sd se uite cd intr-o as,tlel de schemd variafi;r 

factorrlor ecologici nu poate ti exprimatd nunreric. Astfel, schemele tipolo- 

404

\*\ 

\:i" 

${s \.s\ 

$i.*r 

Nt. 

[| 

",i* 

N 

.i* 

{x 

$\ 

h'r 

!-srl 

i\]i 

sp 

\ 

- 

-= 

€o 

s l': 

Nvx 

.- q d 6 

- ", =* 

= =Fgs 

9 'x.- 6u93 a.- ee 

99 

nplS* 

!.9 E: Y& 

5-. 

o-.q 

5E 

ld"'. *'= 

7 = 

6 }: " o 

.c E k-t* 

! 

',s'E 

-e I 

6rf 

o o 

NLC: 

= 3'j.i 

29f.n 

af;3 

Eh"o 

6 

O o 

o; 

N-*iE -rctr: 

'd.7 

IE 

s'=

406 

s'-\ 

.5.\ 's 

s\s 

is- \ N 

\ S.' 

*iF 

. s -s s 

.=€ NN 

"" N€sN 

\.N 

N*s 

RSS 

sss 

Ss' 

5\ 

< 

'rQ 

-\ 

,:: S -\ 

>l Ct 

\s 

ES 

.t';: 

NS 

*= e* 

\-N 

'S *\ 

ss\ 

\s' 

i:irx 

:,s s. 

1:.s\ 

Sl ^\- S 

s.€F 

i?iillntl i"','?^4'[ li 

S,'rj;ftt l( r.9ri? 

Fig. 9 - Schema ecologicd a tipur'ilor 

A - Micsorarea Aenerald a umidititit 

Ar - -\'lirirea compactiiAtii 

M. 5 l;; a i lrit titi-r,r,'i 

tu ".u03tid. l/' 

:;t,,J/ /)(da/Lu/a/ 5i 

sienr lruniru 

i,'?da le flirLtsl1iil 

5t!tldt peltiti.ria! 

//0 .,. 

)ttiart^t ,t,' 

l! S//v1rit/,td 

de pidure din silvostepa dintre Siret 9i Ialomita 

A, - 

Ll 

C 

Nlic5orarea et 

Mir:rea compactititii solulrri' iilsotiii 

iilliLrirea generaib a umiditilii, IlrI 

in consecinte si de o nlirire locald a umiditnlii 

tendinte de stagnare si fir[ a ii insotii:i de mlrirea 

D - 

compaciitetii solulili 

I\i rirea locaid si puternicd a umi(l tl!ii, cu tendinle de stagnale 

,/n i'i,ir.t ,r/a;l 

"; 

ru cii{ii:',r1,, 

1r/1.r7t t! .,,?t;r 

!, ,;,u i:'e,a' 

i .iia/tr,:,triiri L 

tcrrul/0n ,!/!a1,., 

t! tllt/.J( lc 

Fig. 10 - schema ecologici a tipurilor de pidure f,in silvostepa d'inire Ialomita 

A - Ilicsorarea gelleralS 

Il -Nlicsorarea generali 

C - -Mdrit ea generald a 

D - M[rirea generali a 

$i Dunere 

a umidithtii firA' modilicdri sensibile in compactitater solului 

a rrmjdiiritii 'impreuni cu micsorarea compaciiletii solului 

umiditelii Idrri modificarea compactitdtii 

umiditdiii lmpreune cu mdrirea compactilelii solrlui

gice ntt sinrt reprezentiri ma'tematice exacte. nlai ales in reprezen,tdrile folosite 

de ,sCoala acad._ V. N. Sukacev, rleterminarea pozi{iei iiecinri tip in 

schernd este dest,ul de aproximativd 9i comportd mult sr-rbiectivism. In cadrilaiul 

edaf ic al scolii ucrainene lucrurilie iint ceva m,ai precise, dar nici 

aici nu se ajrrnge la o precizie jntr-adev|r na,Iem,atica (mai ales, datoriti 

IaptLrlui cd factorii dete,rminanii de o'bicei nu sint stabiliti pri,n mdsurdtori 

de oarecare precizie, ci prin indicaiiile date de aspectul vegetaliei). 

In lLrcrdrile ce s-alr executat la noi in taia, s-au i-ncercai diierite 

reprez-entdri graiice inspira,te din metodele scolii acad. V. N. Sukacer,. De 

Ia i'nceprtt trebuie si lie sLrblinLiat cd scherna origin,alh pern,tru pidLrrile de 

rdg,inoase s-a dovedit to.tal i,napiicabili in condiliile de'la noi.' Lucrul, de 

altfel, este si explio;rbil, fiindcd la noi pddurile de rdsinoase se gdsesc in 

regiunea de munte ; f actorii dieterminanti sint de altd na,tund decit iilsesul rus.esc.^Pe 

dc altd parte, .nici schemele oriqinale pentrrr pddrrrile de munie 

c'tn Caucaz n-aLr putut ii aplicate la noi ; -.-a dovedit ci factorii deternlinan{i 

atlnrigi acolo - a'ltittrdinea, Lrnriditatea solului si prezenla sau lipsa 

calcarultti in s,ol - n'u sinit de ajuns penrtru a putea exprlica toatd varietatea 

pddurilor ' din Carpaii. 

In diferiie rii iocale s-au constr,trit schemele loarte diferi,te. s-a 

prrtrrt folosi uneori "ut un singur iasoicol de axe, ca in metoda clasici a acad. 

\;. N- Sukacer', dar cu altr sem'niiicafie a axeror (l3a); in u,nele cazvri 

acest iascicol a fosi redLrs la dotri axe rectangulare, fiina de fapt o reprezentare 

cu doud intrdri, care s-ar putea ptrne gi sub forma uniri cadiilaj 

(isl r 122) ; ivlfv-1rn caz di,n regiLrnea mun,io,asr s-a ajuns la o schemd asemEndtoare 

celei din Caucauz, avind ca uin lactcr dele,rminant altitudin,:a, dar 

celdlalt, reprezentat prin productivitate in loc de trmiditaie (78) ; in alte 

cazuri,. cu re'prezenidri in fascicole de axe, r'arjatia altitudinii'apare numai 

in unele di,n aceste axe (121). 

, -Se reprod,uc aici citeva scheme rnai reprezentative ,tliin cele p,ublicate 

anterior ; u'nele din ele au fos,t imbu'ndtalite Iatd de for,ma ini{iala.'Nrr este 

cazul sd, ge de-a explicalii amrnrunfite asupra rnodului, curm au lost intoc. 

mtte aceste scherne ; ele rezrrltd dii'n cele ardtate mai sus Ei din lege,nrdele 

tigrrrilor. Treb'uie sd iie menfio,natd, insd, o particularitate'care a iesit la 

ir,eali cu ocazia aplicdrii schemelor dtrpd modelul acad. V. N. Sukacev in 

condi{rile 

_{drii noastre. Anume, in caz,ttl reprezentd,rii p,rin fascicll de axe, 

se intirnpld sd apard necesitatea ca une,le'axe sec,Lrnd'are sr nu olece din 

origi,nea axelor pn'nrcipale, ci dintr-un pu,nc,t o,arecare de pe t.eun,a din 

ace,ste axe principale ; ctr alte cuvinte, folmarea rr,rrrui tip anumit de padure 

nu. poate fi. explicata prin valiaf ia unui factor ecologic ^po,rninid 

de la tiput 

axial. ci de la u,n alt tip,. ca trn exempltr al trnei"astfel de siiuaiii poate 

servi schema alitnratd a tipr-rrilor de pdd'ure din silvoste,pa dintre'Siiet si 

Ia'lorrri{a..Tipul axial in aceasth regiu,ne este, i,ncontestabjl, amestecuf nornral 

de steiar pedrrnculat gi s'tejar bnu'mrliu ; de la acesi tip axial pornesc 

patnr axe foarte evidente de variatie a factorilor ecologici,' pe care se rep-a,rttzend 

foarie ugor. tipurile de pddure existente in-regiirne, exceptinid 

dorrd. Pe'ntru a da explicalia ecologicd formdrii acestor do,Lra tipiri, tre'b,uie, 

sd se admitd cr ele nru derivd din tipLrl axial, ci din tirpr_rl de steiar'brumdriu 

pur pe cernoziom puternic degradar, cu substrat de loess,. la rindul lu,i, 

acesta din urmi derivS.er,'ident pin tipul axiail, plasind,tr-se pe axa mic_sordrii 

ge'nerale a uTniditd{ii ; iar cerle doud tipuri in cAuzd se explicd foarte .itrpf ri, 

408

ytt c2/2/r/gcrp0,t4 

qelo etutpqqlf 

t 

ilsE $=$ 

tr 

q 

I 

Y 

\ 

s$ sF-q$*$$ 

tr 

a 

'* 

^q 

sE* 

l€ s 

TEt 

6S 

R\ 

s. 

R 

u t,G 

g 

i; 

s! 

i 

s. 

e g 

s.c 

.\ 

€ s 

a 

I

dar:i se intro'dtrc elemenle noi - ntdrirea si micgorarea compaciitiiii solului 

; aceasrta, insi, dtrce la aparifia tlnor axe sectln'dare, nlai precis - la 

trilLrrcarea unei axe principale. A{ai este interesant s2i iie addrrgat cd in 

regiunea imedrat inr-'ecinali - silvostepd dintre Ialorni{a qi Dttndre_relarlizarea 

tipurilor de pddLrre este ctt totr"rl alta, ceea ce se poale vedea 

clar in schema respectirrd. 

O data ce s-a ad'rnis principiul introd'ucerii urtror axe sectrndare itl 

orice punct al schernei, se poaie ajLrnge l,a co'ns'truirea ttnor sche'me ioarte 

corn,plicate, dar gi ioarte ihteresante; interesrrl lor constd tocmai in taptul, 

cd ele sint loarte elastice 9r reilectd foarte bi,ne varietatea sitrra!iilor 

ce se ivesc pe teren. au u""'nlprlu al unei asti'el de sche'me, se repro.Crrce -aici 

cea d.in mun-1ii \'rrancei l. In aceasti schema se {ace, in p'rirnrrl rin'C, ttz lar-g 

de sc'rlr, care sint Joarte evidente in regiu'nea respectivd. Astfel, ln 1'oc de 

tn tin axial , ayetn o serie axield, anttme seria ctl Luzula albida sltl seria 

[,uzulelosa. L)e la ,.eria axiald pleacd doud axe de l'ariafie principale, corespu'nzind 

cregterri tro{icita{ii so,lului (A) Si sciderii ei (B). Pe aceste axc 

se dispurr citet'a serii gi tipuri izolale. Apoi, apar trei axe seclrndare, care 

pot pleca n1l nrlmai din seria axiald, dar gi din alte pr-rncte ale schemei ; 

acesie axe co'respu,nd crestenr'i co,ntinutLrltri de schelet in sol (C), inllLrentei 

neiavorabile a vintului (D) qi mdririi altiitrdi'nii (E); toate aces'te direclii 

de variatie produc aparilia ti;p'Lrrilor de prodtrctir',ita,te rnai s'laba. Interesant 

este cd in aceastl ichemd molidisuL de litnitd cu Vaccin[unt rnyrtillus 5i 

Oxolis acestosella anare in do,rrd locr,rri" iiind conditionat o dail de a{tttudinea 

rnare 9i in all caz de inilrrenfa vintuluj la altitudine rnicd. ,Acela-si 

lucrt s-ar prrtea intirnpla 9i cu celelalte dotri tiprrri, a cbror apari{is s5ig 

atribLriti influen{ei lintulLri ; dar, pe teren s-au gisit nLrnlai cazurile tre' 

crrte in schgmd. Aceasti constatare dr-rce la ipolezd cd, in apar;{ia ttnor 

tipirri de limitd, factorul determinant nu este ansamblul condiiiilor ctrirnatice, 

ci numai iniluen{a vinttrlui 1a altitudini mari. 

Folosirea orocedeulrri de mai sus oo,ate li cdldrrros recomandatd in cazurile 

conrplicaie rrn'de apare 1rn nr1[xdr prea mare de tiptr,ri, determinate 

de condi{ii ecologice prea variate, 

Iixperienta construirjj st:he,nrelor ecologice iar co,ndi!iile {Zrii noastre iti' 

t-ireste co.nvinqerea, cd este zadarnic sd se incerce gdsirea unui sistem unir,ers,al 

valabil de reprezentare graiici. Exenrplele de rnai sus demcn'streazh 

acest ,lucrrr c'u prisosin'id. 

Este mai-util sd se construiascd pentrir iiecare caz in parie o schentd 

care sd oglindeascd in cel mai inali qrad condifiile locale speciale, decit s5 

se recurgl la tot tehrl de artilicii peniiru a incadra, ctt orice pre!, orice situalie 

inir-o reprezentare - gablon rigida. 

In acleastd ordine de idei trebr-rie sd lie analizald 9i proble'ma apliciirii 

cadrilaiului edafic ucrainean in conrdifiile noastre. Autorul acestor rindtrri 

s-a preocupat rnrrlt de posibilitatea folosirri ace,stui cadrilaj ca schentd universald. 

Dar, i,nconven,iente,le se dol,edesc a ii foarte serioase. Pe lingd cele 

ce s-au semnalat mai srrs, rnai apar gi altele des(ule. Ca o exemplificare in 

plus, se poate cita chestiunea incadrdrii in 'acest cadrilaj a unor lormatiL 

atit de importan,te pentrrr sjlvicultura noastrd, curn sint ceretele gi girnife- 

I -lceastd schemd diferd de cea d'i,n publicafia or.iginali (l2l), fiind construitl 

pe alt principiru gi confi'n,ind unele elemente cu totul noi. 

410

tele. Judecind.dupd plantele indicatoare, ele ar trebLri si intre Ia grupa de, 

trolitiiaic C. Dar variatia de urniditate de 1a excesivd pinl la aetiilUra 

(probabil, de la 5 la I ) n-ar perrnite agezarea lor in schbrn.a generali. .,\r 

treixri sd li se creeze o categorie aparte, notati cr-s; in p{us,"sd fi se rnai 

adaLrge trn indice pen'tru a evjta conlrrzii cu lunci inundabile, rrnde poate 

ipniel ac.elasi grad de troficitate gi acee,agi varialie a urnidita{ri (dar, tara 

tendinfe de stagnare). Toate acesie cornplica{ii se elimini de la sine intr-un 

sistem de reprezentare, in care se poate inrtrc'duce lactorul co,rnpacitdfii crescinde 

a soluhri, care de fapt conditioneazd, in mare misrrrd toate celelalte 

particLrlarrtlii ale ierenurilor respective. 

...Is{e ioarte .posibii 

cI acest cadrilaj edalic sar un cadrilaj intrLrcitr,.a 

modifrcat sd se dovedeascd ioarte bun in rrnele cazrrri locale. lncercari in 

aceasti direcije se gi fac de cei ce studiazi clasificarea specialS a srtatiun,ilor. 

I,n aceastd ordine de idei meritl sI lie rnen'tio,r-raie in mod'special 

schenrele_ecologice intocmite de tipologii rnaghiari (166) (167). Ei pleaca 

de la cadrilajul edafic ucrainean, dar il rriodiiica de la caz la caz. In general, 

se pdstreazd principirrl de a a;eza diferile grade de urniditate pe girLrri 

orizoliiale ; in unele cazrrri, ele sint inserrrn.ate prin carorrri. c,a ir sche,rna 

ucraineand originald, in altele n'u sint insenrnate. ln schirnb, se d6 sernnificatia 

dileritd, du'pva caz, girrrrilo,r rrerticale corespunzdtoare troficitl{ii 

solr"rlui ; in ioate schemele ce ne sint cunoscute, situatiile cele rnai prodLrctive 

n'u sini a,sezate la dre'apta schemei, ca in c,adrilajLrl edaiic original al 

;colii ucrainene, ci la nrijloc; s'pre stinga 9i spre dreapta prodiLrctivitatea 

scade, der aceastd scddere in dilerite caz,ttrj este datoritd cauzel.or dilerite. 

Trebuie sd fie rearnintit cd si unii tipologi r-rcnaineni au propus modilicarea 

cadrilajului original aproxirnati'u. in acelagi se,ns, aniume prin addrLgrrea 

ttnLri nttmdr de sinrri verticale la dreapta, corespu'nzind unei rniriri excesive 

a cointinutului in sdrrrri dirr so , ceea ce scade producti','itatea lrri 

cleclir'5. 

In schema irniocnriti pentru muntii BLikk, la mijlocul schemei se gIsesc 

solrrrile brune de pidtrre, proi'Llnde ;i bogate; la stinga se ingirii solrrrile 

pe -substrate de t-.alcar, rnergind pini !a ren,dzine srrperficiale crr rnult 

schelet, iar in dreapta, solurile pe ro,ci acide, mereind pina la po'dzoluri 

prirnare scheleie. Trr interiorrrl schemei sint aiezate dreptunghirtri reprezentind 

asocta{iile, iar in liecare dreptrrnghi sini insemnale tipuri[e si sublipurile,' 

acec,tea din rrrmi sint plasate ;i ele respectind prin,cipiul general 

al inserndrii rrmiditdtii si l-.ogdtiei soilului. Prin cercuri crr cifre rnat 

sint indicate stadiile cle t{ey1,radare, prtn s;igeti pline succesiLrinile progr,esive, 

prin sige{i prrnctate cele regresive, prirr hasuri pddurile de protet-.iie. 

Schema apa,re foarte incircati gi necesita o examinare atenti; dar la rrrnra 

rrrrnei, ea reLrsegte intr-ader'5r sa dea o irnagine co,mpleti -qi destul de srr^ 

gestiva a ec'ologiei padLrrilor respe,ctive, confinind in plrrs gi o serie de elementc, 

care in mod obign,rrit, nu iigureazd in astiel de scheme. 

In schema tipurilor de pddLrre din Cinrpia Ungara (Alldld) s-au adrris 

irrmdtoarele patrLr ;irrrri de bogitia solului : 

a ) soluri crude, nisipuri migcdtoare ; 

b) soluri lorestiere pe nisipuri; 

c) soluri foresitiere pe argile ; 

d) soluri alcaline -si turbo'ase hleizale. 

tt I 

"il t

cepc 

azz'fr/akie 

2 

'?eeb 

4 

lmed 

ca/uzr cruab 

nftqu.t 

a/uvr)n' 

ec.nE 

farrucl tt//t - P2/ lreacl 

caarrllrR// i e 

Poz/G- l4zba 

€4!y/, - €aacltt 

*incte t) y'amus 

luai iz 

cdrlaoert co/ /olo' 

leya/area e/a/u/u sluesu/ q * fuf\rc, 

/otmana /arl"t 

2/?/u,/. 

@-e/a/e @ -f"e//n."t 

- ncuccstune proV.^rrii -----+ succct/i2e n7*)J 

A -- crcs6rea asca-crtnri ta/i/or' 

Papa/a{t ,fa.lc*2m 

/fr1 

lr/ta-go7'V"Oo 

t"otn 

"lfo"rir'o.n 

P2lyO C?rr4tzrp/a 

/BPC/FCA€r' Hf,I/CA N 

,tt/a, 4P6 @ 

/4F'OPOa/U, C&€x tp/z 

:1!:I:l!P 

ct4a P.i,r. 

7' * n,bsozvnca /ropr,'/4li //ufi cfacant 

.9 -,no.!.{nua o,n,,11:,i n..k.i".t 

-lnofub/e 

' 

se mcVcs,t/ 

2- 

7"tfu-*,lr*.,1;'r4fu' 

frn/,i/;' I 

Fig. 12 - Schema ecologice a tipurrilor de pidure d,in Cimpia Urngard (Alfiild) DupE 

B. Z6lyomti ( 166)

\s 

q\ 

'{N \ 

'\ 

s \ 

\\ 

.N 

\ 

ij 

.\ 

\) 

t: 

N. 

N 

\ 

R.d 

\- s- .l 

\\ 

yr5 

N N'.1 

-\.N N" 

$-{ N 

r',.$,' 

'\R i 

NN\ 

\.\, & 

*s'N:{ 

0j\'t 

I 

\ 

,!i 

\ 

.G 

\\ 

N 

N 

$ 

r\ ''E 

.$r.t .*S 

i Rs 

S$N 

i9 ::- 

\\S 

\s' \ 'sr 

\\r 

NU 

'. $ il 

$N 

Nc$ 

^\ $ rq: 

":\N 

Fig 

.a'-- 

,Yt -'- lojt/ 

Vc ea/xa4laqa/ 

a/ce//4 ,t4?ef/c/a/ 

iV cabta, 

------ lnorr)ro 

f,b/zzaoa.e 

torr,ks 

l/7/IIOSP€RIWUH 

Qaenasb -Pale/tfoe 

/;\ 

\9 

PO4 - n€/qORAl/S - 

-ff€.UCA H€7€ROP4&LA- 

- CA'?€X /UA/|7A//A 

/ -// -//f 

/tEzrcA luzu/e 

-// t -/// 

tll -// 

crrcEz 

/_t 

PzasA 

(A 

ASPEPUTA 

ory'egaVa/.u- ' '' 

| /, 

/uzu/a 

/r-ut 

Ff'en 

/y/ty 

-tt 

fagluz 

nuabm_ 

?aRrr P/zot, 

/ -// 

. t.-t /uzu/a - 

iezcanc/rs ,r/ 

@/e5ro7odurn arAt/.e 

I 

I 

I 

I 

ls/re 

n u//7 

t-vr =C/cse le ,oraducbb/ah 

. ' =Pe'durt 3e proy'ccrli' 

,lrlareb deilta/E 

@. rartVrc @.4r ccrrri 

@ -zcl'/a 

€ocraas 

?ch 

\ 

st 

l. 

li 

iv 

N\r 

-. 

\ 4l 

/ ,,1 

I 

--i 

@ "rfuno^ +s4ct$//az //tgei/rt 

__> ,, zeqrce/lr 

,oa/zo/ie 

.Qrna2zze, Ea/urt /une /e VJdare 

+ --+ 8/€c 

7e airLrr. oi7cc 1c crt/cru, 

'dc/d 6afett/e/e/ 

ft/ze/Vt)-tt 

l3 - Schema ecologici a tripur'ilor de pddure din 

DuPe ts. Z6lYmi (167) 

Bilkk. 

s\(t. 

N 

\ 

N it 

N

. S-a rnai fixat o linie-lirniti de la care asocialiile sint inilr-rentate de 

apa IreaticA, anume intre girurile de Lrmiditate I g.i 2. In Iine, s'cherna mai 

este completati prin patnr axe, plecind din centm 9i aju,ngind in cele patru 

collrrri; pfin aceasta se incearci o paraielizare cu reprezentdri graiice 

ale ;colit acad. \/. N. Sukacerz. Este foarte i,n'tere,sant sd se sublinieze 

cd asocia{iile respectirre se cam re'parlizeaza in l,Lrngul aces,tor patru axe. 

pe cind in rest rdmin spafiile neocupate (de altfel, multe spa{ii-neocupate 

apar gi in alle schenie ecorlogice ale iipologilor maghiari). Acest lucru 

pcate fi interpretat in sensul cd pernrtru cazLil respectiv era mai indicatd 

reprezentarea dupd sistenrul acad. V. N. Sukacel,. Ca o curjozitate se poste 

rearninti ci ,si la co'nlerin{a de tipo,logie de 1a ,\loscova s-a derno,nstrat 

posibilitatea de a su,prapune schema originali a acad. V. N. Sukacev, cu 

'patru 

axe in cruce, peste cadrila iul edaiic llcrainean, la lel cum au frcLrt-o 

iipologii maghiari, cu axele trecind prin collurile cadrilajulLri (lZ0).

CAPITOLUL XNII 

TIPOLOGIA FORESTIERA DINAMICA 

Aspectele discirtate in acest capitol se relend 1a problema succesiunii 

speciilor forestiere (sau in alt termen, de asemenea lolosit, a aLternan{ei 

sliecii.lor Icrestiere). Reamintim cd prin succesiunile ercgetaliei se in{elege, 

in general, schirnbarea compozifiei speci{ice a litocenozei dintr-rrn a,nurnii 

teren de la generalie la genera{ie ; adicfi, mai corect - inlocttirea pe acelagi 

teren a unei anumite iitocenoze prin alta. Aceastd inlocuire poate repreze'nta 

- un fenomen natural sau po,ate fi datoritd ac!iunii omttlui. 

Problema slrccesiunilor, lie naturale lie antropoge,ne, ale vegeta{iei 

in general, sau ale vegetaliei iorestiere im special constituie de mttlt o 

preocupare irnportantd a geobotanistilorr gi silvicultorilor. Trebuie si rearninti,m 

cI tot prol. G. F. Morozor,, a ios't acela, care i-a acordat o importan{d 

deosebiti 9i a anafizat in mod amanuntit cazttrile mai i'nteresante 

pentru silvicultura practici (88). Dupd aceasta au apdrut gi alte I'Ltcrdri, 

tratind ,detaliat, lie problerna ge'nerald a srtccesilt'nirlff lrsgs{aIe, iie aspectrrl 

pa'rticular al succesiunilor fo,rest'iere, cu numeroasele lo,r consecin{e 

pentm silvicul,t rra practicd. Acad. V. N. S'ukacev a insistat, de ase'menea, 

i'n scrierile sa'le asupra fenomenelor de succesiume 9i a irntocrnit o clasifica{ie 

a lor (151) (154). 

Tn general, cei ce au tratat aceasti problerni s-ett ooup,at mai mr-rli 

de s'tabil.irea caLtzelor care pro\roace succesiunile vegetafiei. S-ar-r gi tdcut 

clasifica{ii ale succesinnilor bazale pe crite'riul cauzelor care le produc. 

Alli auto'ri atr ciutat sI clasifice s_uccesiu,nile drrpd c,adrul eco,logic, in care 

se desiSgoari ele (36) (154). 

FirI indoiali, ambele aceste a,specte sint cit se poate de i,nteresante. 

N\ai arles, pentru scopurile practice este ab,solu,t necesar a se cunoa;te atit 

cauzele de'terminante, cit gi condi{iile ecologice, in oare se prodrlce succesitrnea. 

Nrrmai i,n a,c'est fel poate fi vorba de a dirija fe,nornenele de 

sncoesiune, de a le grdbi, d,ac6 sint iavorabile, sarl de a le opri in lo,c dacd 

prezintA dezavantaje. 

Dar, un astlel de strrdiLr al succe,siuni;lo'r nu poate re,prezenta decit rr 

primd etapi. In momenttr{ de iafd, cinrd tipo,logia pidtrrilor a lu'at o amploare 

atit de mare, strrditrl succesittnilor trebtrie sd iie ptrs -si el pe o bazd 

tipologicd. Pind in pr,ezent, silvicr'rltorii s-au mullumit sd constate ci, in 

majoritatea caznrllor, iagr-rl elimind goru,nul, iar fen'ome'nu'l invers p1 2f€ 

415

loc ; mai departe, in an'Lrrnite condi{ii, tagul este la rirdul sdu eliminat de 

cdtre brad, dar in altfel de condifii se poate inrtimpla gi fe'no'me,nul invers. 

A fost cunoscut, de ase'mene a, cA in urma tdierilo,r rase, incendiilor sau 

dotroritr"rrilor, un rnoli,dig (mai corect - supraiala dezgorlitd in urma di'strugerii 

acestui molidig) poaie li inlocrr,it pri'nir-un arboret derivat de plop 

tre,murdto,r, mesteacdn ori s'alcie cdpneascd. An mai fost cuno,scute gi multe 

alte fenome,ne aserndnd'toare. In trecut pirera de ajuns ca ele sd fie prezentate 

in acest iel, anume sd se discnte numai inloc'uirea unei specii printr-o 

altd. specie. Actualme,nte o astfe,l de prezerntane nm mai este sulicienrtl. Dacd 

se urrndregte intr-ad,evdr sd se ajungd ia o silviculturd pe baze tipologice, 

atunci 9i fetromonele de succe'siu,ne trebuie sd fie traiate pe tipr"r'ri de padure. 

Trebuie sd se stabileascd cu precizie cd, prin fenomenul de succesiune 

natural5, un anumit tip de gorunet poa'te sd treacl intr-un anumil tip 

de goruneto-fdget 9i nrai departe - in,tr-u,n anumit tip de fdget. Trebttie 

sd se .;tie cI, in urma distrugerii unui arb'oret dlntr-un anumit tip de mo- 

Iidig, se ajunge la a'nttmite as'pecte ale rregefatiei erbacee, adici la Ltn anumit 

tip de tdieturd, iar rnai tirziu, la i,n,stalarea unror anrumite specii pionere, 

care tormeazd. un anumit tip deriuat de pddure. Tn cara'cterizare'a 

Lrnui tip funda,mental de pidure trebuie sI iigurez-e tipurile de tdieturi $i 

tipr-r,rile derivaie ce pot lua nagtere din sl, precum gi alte tipuri iundatnentale, 

in care el poate trece prin iratroduce,rea tre,p(atd a altor specii. 

In mod f iresc, tot arci igi va gdsi locul gi precizare a stadiitor de degraclare, 

ciare nu pot fi incd p,rivite ca tipuri noi, deriva,te. X{ai departe, 

toaie aceste as,pecte trebuie, des,igur, si fie {imrte in seamd la elaborarea 

cornplexului de mdsuri silvotehnice po,trivite pentru fiecare tip de pidure. 

In felul acest,a, studiul succersiunii specriilor iorestie're irebuie sd-gi 

modiiice stnrc.tura de pind acurm $i sd se in,tegreze in ti,polo'gia pddurilor; in 

r,iitor el r,a ligura, p,robabil, a,tit in doscrie,rile iiiecirLri tip in parrte, cit gi 

ca un capitol de sintezd care, pe drepi cuvint, trebuie sd poaite titlul de 

tipologie lorestierd dinamicd. 

Pind in prezent s-a gi ltrcrat cite ceva i'n aceastd materie. sertile 

stabilite de citre tipologii din gcoala acad. V. N. Sr-rkacev reprezintd un 

prim p'as in aceastd direc{ie ; ele pot crrpri'nde citeva tipuri, c:ire sirat de 

fapi stadii ale un'rri proces' de succbsiune. Astfel sint in U.R.S.S. ninetr_r1 si 

molidigul din acee,agi serie, cel dintii iucind deseori rolul de tio derir-at. 

mai ales in rrrnra incendiilor, care disirrrg mo,l idigrrrile. A\ai departe, in 

aceeagi serie sint cupri,nse si c{ele1a1te iipuii derivate, formate din speciipio,nere 

proprirr-zise (mestecdniguri, plopisLrri etc.). Si'nt gi cazuri'cinc{ 

tiprrrile de pddure, asezate in acee,agi serie, nu sint legate intre ele prin 

raporturi de succesiline in iimp, ci se. lo,calizeaza in aceleasi statitrn,i datoritd-altor 

.cauze; de exem,plLr, pornind to't de l,a schema generalizaid a acad. 

\/. N. Sukace'n,, se poate sptlne cd inire un pinet si u,n'iaricet drintr-o an,u* 

mitd serie ctl greLl ar pLrtea exista in co,ndiiii n'aturale raporturi de strccesi'u,ne 

in tinrp. Acest aspect al seriilor reprezinld rrn inco,nve,nien,t serios in 

strrdirr! lipologic rl srrccesirrnilor. In conclrrzie, o \erie apare, cel pr(in 

in partc, ca ttn gir de tipuri de pddure, ca're reprezintl in re;rlitaie stadii irr 

acelagi proces de succesiLrne (154). 

_ 

In ;co'ala ucraineand rrn lip de pddure inglobeazd toate lipttrile de 

arborele derir,-ate, deci oglindegte foarte bine lrn aspect al tipo,logiei dinarnice. 

Dar, e,ste negfijat aspectul celdlalt, al tiprrrilo,r de pd-dr-rrJcare iaLr 

416

Ila$tere din alte tiprrri prin fenomenul de s,uccesiune lenti. Doui tipuri' 

legate in ,mod evid-ent prin astiel de raporturi de succesiu'ne, si'nt tratate 

separat, tdra alta legdturd decit apartenenla 1a acelagi tip de sta{iune; astfel 

slnt considerate, de exemplu, fagetele pure 9i brdde'to'fdge'ie1e (161, 

p.3a4-345). Acest lucru n'u esie de ajuns, liindcd in'tr-Ltn tip de staliune 

iint ir-rglobate loarte multe tipuri -inconvenientul 

de pddure, in majoritate tdrd dependenle 

de sLrc&sirrne; prin Ltrmare, 

sem,nalat in cazul seriiLor aici 

este nttrlt mai pronrrnlat. 

ln iucrdrile executa'te 1a noi in {ard, amb'ele aspecte semnalatie au fo'st 

de-abia atinse in rr,nele cercetari. S-a incercat constitrrirea se'riilor i,n lrnele 

cazuri. In muniii Vrancei lenomenele d,g 5r1ggg5i1,n's au ie"eit loarte bine 1.r 

iveald in unele serii (121). 

Asle1, in seria cti Luzula atbida s-a id'erii,iticat cinci tipLrri de -pddure 

: goiunet, idgei, brddeto-Idget, brddet gi amestec de rS.sinoase ctr tag. 

Degi nu s-au gaslt toate srtua{rile intermediare pe te1e|n, totugi se poate 

afilrna cd priniele patru tipr-rri pot fi privite ca- stadiile rtnui proces-.de 

srrccesirrne;'nr trebiri si se nrai-intercaleze un goruneto-{aget, care lipseste 

clesigr rc din cattza raritdf ii gorttnll'lui in regiunea cercetatd. Neclard 

este situa{ia rrltimului tip, in c;onipr-rnerea cdruia participa molidu'l, bradul, 

pinrrl ' silvestru 9i 1aqu1. 

In seria cu Rub'us hirtus sint patru tipLrri de pdd,rre; trei dinlre ele 

se pot aseza, d,e aseniener, intr-rrn ;ir evirlent de jtrccesittne, si antlme-: 

{age,t amesteca't, tiget, bradeto-figet. Al patrtrlea tip este rrn pinet 

.derir,r-i 

- ieoretii ce1 prr{in 'ul'terior, 

-- poate lua naqtere din oricare dintre 

celelal1e "rr" trei gi sd ertolrrez.e de asemenea, cdtre .oricare 

din ele' 

Foarte cvidenti es,te sucoesiunea in setria cu Vacciniunt nryrtilLrts, 

unde sint numai dorri tiprrri - pinet 9i f iget. I'nlocttirea trepta'td , a 

pineiului prin ldget a puiut {i u$o'r constaiatd prin observatia direcid 

()e - teren. 

In seria ctt Asperula odorata, avind nu,mai doui trecerea de 

la taget la brddeto-tdget este tot a'tit de evidentd. 

In schimb, in seria de stincdrie, tot cru doLtd iipuri - pine't pi go'runet 

- raporturile reciproce sint neclare; se pare ci pinml are oarecare 

tendinli de a se introdtrce in gcrunet, dar numai irt urma rdririi lui din 

caLtze an'Iropogene. 

In partea deluroasi a bazinului Prltnei, pe ,N'\Zgura Odobe9tilor att 

iost co,nstatate num,eroase tiprrri de pddure -riscant cu Carex pilosa. Du'pb cttm s-a 

remarcat gi mai sllrs, este intruci'ti,'a sI fie considerate toate ace'ste 

tipuri ca formind aceeagi serie, iiin'dcI nu existd o s',llprrapunere Pe.rfeita 

a condiliilor ecorlogice. De aceea, in schema ecologicd apdrutd i'n 

studiul re'speciiv, ele au ocupat cinci compariimente diferite. Dor, c€f.' 

cetind mLai'cle aproape arealele ecolo,gice ale acestor tipuri,. se c'onstatd 

existe,nta unor suprapuneri par{iale destul d,e evidente. Astlel, s-ar putea 

r."orbi de trei giruri de succesiune in timp : 

-- la altitudini mici : stejdreto-gleau de dea1, stejdreto-goruneto' 

91eau, go'runeto-gleau, gleau de de,al cu gorun ; 

- 1a altitLrdini ceva nnai mari, in situaiii, care nu sint prielnice 

nici stejarr-rlui ped'rrnoulat, nici Iag'tr1ui : gorurlet, gorurneto-gleau, 91'eat1 de 

deal cu gorun; 

- in si'tu'afii prielnic,e pentrr-r gorunet, gorune,to-idge't, fIget. 

27 - Tlpuri de pdduri - c. 241

Si la noi i,n tarE existd serii, in cane tipuril nu par a ti- !9gq!9 

prin naportuii a" 'ru..usiune. Astllt se poate -cita ser.ia, micd, alcdtuitlt 

humai 'di,n ,doLrd tipuri, caracterizate prin producrtivitate excep{io'nald, 

alnu*" seria cu llorii de mull pe depozite de lliS sau coluttiuni (e'a n-a 

ioii descrlsd ca atare in p,lbliaafiiie 'a,niterioare, dar existen{a ei- este 

n'eindoie,lnicl). Mai cunoscut din aceastd se,rie este brrddetul pur, dar.a 

fost iden,tiflcit gi un molideto-brddet foa,rte asemd,ndtor, reprezentat prin 

arboretele virgi,ire cru virste maxirne pind la 400 de ani, atit Ia mo,lid, 

cit gi la bra6. In acest caz, rapo,rILLirile de sruccesiune nr.l se intrevid. 

Cerl intrlt s-ar p,utera emi,te ipoteza, ed, molideto-brddetul af rryrez:enlu ul 

rellct, o ultimi rd,mdgild a'arboretelor din treout, carre au evolu,at m'ai 

tirziu spre brddete pure, clar datele de teren nu ad'uc arg'urmente i'n spnijintrl 

- aces,tei ipateze ( 108). 

Pe lingd cornpararea tipurilor din aceeagi serie, se -poate 

lneori 

folo,si, in Jtrldiu,l succesiunilo,r Si o'bserrvafia direotd. Astiel, in- Bucegi 

sint evide'nte tendin;fele de succle,siune de la brddet normal cu fLord de 

mull la brddeto'fdget cu llord de mull, da,toriti inrstalSrii masive a tinereturil,or 

de fag (80). Se cunosc gi cazuri inve'rs€, dela fdgef normal c.u. 

flord de mull,la brddeto-fdget cu flord de mull, dd exernpl,u in rnur{ii 

Banatului, la poalele Semenicului. 

In schirnb, ar ii greu de procizat, daca se va ajunge la o schimbare 

a tipul,Lri de pid,ure in cazul mhririi prorpo,r{iei iagu'lui ln tipul de moli' 

deto-fdget sudic cu Oxalis acetosella (N). 

Tot prin observalia direc'td s-a p'utut sezisa un fernormqn analog c'u 

aparilia pinetului pur in locul arboretelor de alte specii, semnalat din 

Vran,cea ; acest feno,men s-a observat in nordul Carpa{ilor orientali. Aici, 

in urrna tiierilor rase in amestecuri de rti;inoase ;i fag cu flord de mull 

se instaleaza in mod natural (sau uneori seminatural, semiartif icial ) 

molidigrrrile pure. Se formerazd, asrtiel, un tip derivat : molidipul derioat 

ctt flord de' mull. In unele situafii asemenea molidriguri nru manite,sti, 

deocamdatA cel pu{in, teudinfe de succesiunc. Dar, in majoritatea caztt' 

rilor, se observi ca, 1a o anumitA virstd, se introduce intii bradul, iar 

ceva mai tirziu gi tagul. Se ajunge treptat 1a restabilife,a tipului ini{ial 

(V. Leandru, in litt.). 

O problem5 interesantd este instalarea padurii in terenuri ocupate de 

vegotalia arbustivd surbalpini. Este greu de spus ast\zi dacd ea rcpre' 

zinth, inlr-adevdr, o cucerire a golului de munte cle catre padure sau 

numai o reinstalare a padurii la locul unde ea a existat cindva gi a fosi 

distrusd, iar te,renul a to'st tEmporalocupat de vegetalia arbtrsiivi. In 

orice caz, fenomenul actual are aparen{a unei avansdri a pidurii in golul 

de nrunte. Cazul a fost observat in Bucegi, u'nde in locul jnepeniguriilor 

pe substrat calcaros, s-a fo,rtnat vm molidi; de Limitd cu Vaccinium mAr' 

tiLlus gi Oxalis acetosella. Arbore,t,ul este bine i,nicheiat gi destul de caracteristic 

ca aspect; dar, in subarboret se mai pdstreaza ceva jneapan, 

deperisant sau uscat (80). 

O situa{ie, in care feno,menele de succesiune se pot sezisa destul de 

ugor prin otrservatli directe, este reprezentatd prin padurile din luncile 

413

apelor curgetoare mari. De altfel, ace,ste feno,rnerne au gi fost discutate la 

descrierea fiecarui tip in parte. Sche,ma aldturata sintetizeaza evolu{ia 

1g5,pectiVi, bineinleles, fara a cuprinde toate detaliile 9i cazurile particulare 

ce se pot ivi. Trebuie si fie subliniat cd mersul evolu{iei nu este 

totdeauna acelagi. El depinde de posibilitatea aducerii seminlelor de diferite 

spocii. Asttel, de 1a amestecul de plop gi salcie, se poate ajunge 

drirect la un gleao-plopig .si apoi la glreau d,e luncd, 6ssi speciile tani - 

stejarul, ulmu), lrasinul - se pot introduce ugor si si,multan ; sau se 

poate ajunge la un zavoi pur de plop, de la care, 1a rindul sau arboretul 

sI evoltreze lie spre gleao-p{opi9, iie spre u'n arbore't pu'r de ste'jar, ul,m 

sau frasin. Oricare din aceste trei specii poate sa inlocuiasca plopul (s-ar 

putea introduce gi direct in zdvoi amestecat de plop gi salcie, ceea ce ins,4 

pare a ti un caz exceptional, prea rar intilnit), formind arborete pure; 

totusi, mai tirziu aceste arborete rrure evolueazb tot s,pre arnestecuri de 

tipu,l gleaului de luncd, cu numeroasele laciesuri ale 'lui. Nu se poate 

tu. Sleao- 7l11is de lunci 

drii 

ngiuou ie anuc 

I 

i 

t.. 

/82 8/eau norma/ dc /unci din 

' 

regtwna de cinrie 

ll0. Clqlirel de luoci 

227 ldvot de plcp alb dd ptnducliyilalc sapenbgrd 

fi+. Ziroi namral de plot ,ti salcie 

7J6 tdyttt de sah.rc lln lar:tlo 

a7:|tt: iolt:t:t;t.'e 

Zil. A/, tel nornd 

0e, 

'unci 

.l 

/iJ. frisinot de 

'lunci 

Fig. 14 - Succesiunea in ti,mp a tipunilor de pl'dure,Jin luncile apelor curgdtoare mdri 

preciza deocamdata, daca formarea arboretelor pure de specii tari in lunci 

este conditionata gi de anumite particularit5li ecologice sau totul depinde 

de posibilitatea 

'Nu aduccrii semin{elor. 

este la,rnurit nici daca in aceasti evolu{ie a padurilor de lunci 

s-ar putea stabili serii, cum s-au stabilit in cazuri asemanatoare 1a munte 

-t 

I 

._._-) 

419

qi deal. In orice caz, este sigur cd prin colmatarea continua a terenului, 

condiliile ecologice t,ariazA repede gi pr-rternic. Deci, toate lipurile arAtate 

in schemA 

ll 

pot f i, socotite ca f ormind o singurd serie,; dar, ar f i riscant 

sa incerce cineva sd, precizeze cu cite serii avem de-a lace, pinA ce nlt se 

vor executa cercetari ecologtce de mare prccizie. 

. 

Exemplele de mai sus, prea putine la numar, sint bineinteles deparle 

de a epuiza chestirinea. L,le au fost discutate aici spre a ilu-s1ra cele'afirmate 

1a inceput asLrpra ner,'oii si posibilitalri de u irece ll stuCiLrl succe: 

siunilor vegetatiei forestiere pe baze tipoiogice.

CAPITOLUL XXIV 

PERSPECTIVELE TIPOLOGIEI FORESTTERE IN R.P.R. 

Viitoarele studii tipologice in R.P.R. trebuie sa se des{asoare in trei 

directii. 

In primul rind, trebuie sA lie terminata o'pera cie inventariere a tuturor 

lipurilor dc paclure existente in tara. CLr tot numarul mare a1 lipttrilor 

descrise in partea ar Ii-a a c.irtii de fa-[a, este ugor de vazut cd 

prohlema intocmirii ac.eslui prim invcrtar nu este inci definitiv rezolvata. 

FarI indoiaia, mai sint unele tipr,rri necunoscute, care asteaptii sa lie 

desc.rise. Pe linga aceasta, unele din tipr-rri identificate apar deocamdata 

uniforme, dzir aceasta numai din cauza insr-rticienlei cunogtinlelor ; in 

viitor, ele vor ajunge, desigur, sa {ie lmpdr.[ile mai departc. Mai sint 

gi cazuri dubioasc, specifrcate pe scurt in text, iala de care nu s-zt pt-ttut 

luar o atitudine precisa, tot din cauza insuf icientei cunogtinlelor actuale ; 

ele'u'or trehrti rezo,lvate in vritor. [-'e de alti parte, nu este excltts nici ca 

unele din trourile admise actualmente szi se dovedeasca ir viitor ca insr-tficierrt 

iusti{rcate si si fic gterse din lista: astfel de c.azuri se ivesc 1n 

origs operi de sistematizare in domeniul gtiin]e1or naturale, mai ales 1:r 

inceputurile ei,9i nu trebr,rte sa ingrijoreze pe nimeni. Prin urmare, ter., 

minarea inventarului tipr-rrilor de padure existente in lara este prima 

sarcini impcrtantii pentru cercetarlle rriitoare. 

In a1 doilea rind, nu mai poate intirzia nici trecerea 1a studii de 

detalirr asrrpra tipurilor de paclure clescrise. Cercetlrilc exccutate pinA in 

prezenl arr dt-ts la identificarc,a unui numef apreciabil de tipuri de padure; 

dar accasti identilicare s-a limitat in majoritatea cazurilor la stabilire:r 

runui numiir res.trins de carac.tere diferenli:tle ; nu este de ajuns. 

lncd la primele incepu{uri ale tipologiei prol. G. Morozov a spus cb 

tipurile trebuie intii recunoscute gi mai pe urmd cunoscute. Numai o 

astfel de cunoastere a'mdnunfitd va da gara,nfii suiicie,nte, cd mdsLrrile 

silvotehnice elaborale pe baze tipologice reprezinta ir-rtr-a.devar cele mai 

juste solufii. Aceastl utnoagtere presupune inilierea uno,r cercetAri migdloase 

de detaliLr, urmind in linii generale prevederile directivelor tipologicc. 

In al treilea r?nd trebuie inceputi o ac{iune larga de cartare tipologica 

a pddurilor larii" Aplicarea principiilor tipologice in produc{ie presupune 

prinire altele qi existen{a unei statistici a tipr-rrilor de pddr"rre ; 

421

numai in lelul acesta se poate stabili in mod sigur importanJa tiecdrui 

ti'p de padure pentru silvicultura nationala gi se poate preciza, in consecin!5, 

atitudinea noastrA fala de el. Se inJelege cd aceasta opera de 

cartare nu mai reprezintd o munci de cercetare propriu-zis5, ci este mar 

mult de competenta organelor de productie. Totugi, pentru evidenta este 

cazul sd fie menJionata aici. 

In general, nu poate ii vorba de o delimitare neta intre aceste trei 

preocupdri de cercetare tipologicd. Trebuie sA fie precizat, ca ar fi foarte 

indicat sd se antreneze un numar cit mai mare de silvicultori din produc{ie 

nu numai in munca de cartare, dar 9i in cea de cercetare. Deocamdata 

pare inca prematur de a preconiza trecerea totalA a cercetirilor 

sumare, de prima orientare, in sarcina organelor silvice de produc{ie (mai 

ales a celor de proiectare). Dar, gi in situa{ia actualS, aceste organe pot 

sd aduci o contribulie masivd in identilicarea tipurilor noi de pddure ; 

acest lucru a fost cu prisosinta dovedit cu ocazia lr:crarilor de amenajare 

a M.U.F.-ului Suha. Intr-un viitor ceva mai indepartat, pe mdsuri ce 

marea m,asd a silvicultorilor din oroductie se va orienta tot mai bine in 

recunoagterea tipurilor vechi, iar'numdrul tipurilor incd necunoscute va 

deveni din ce in ce mai mic, se va ajunge,-fari indoiala, 1a o situatie 

cind iderntificrarea gi descrie,rea ultimelo,r ti,furi d{e pddure sd revini organelor. 

de produc-fie. In acest fel, cercetdtorii specializali vor pute4 trece 

mai de vre,me la studii de detaliu. 

In aceste studii de detaliu isi asteapta rezolvarea, in primul rind o 

serie intreagE de aspecte, imporlanle locmai pentru interesele aplicarii 

tipologiei.i,n lucrdri de produc{ie. Este r"rtil ca ele sd fie e,nurrnerate aici 

pe scLlrt. 

1. Cerce,tdrile inireprinse pin'd i'n prezenrt au avut ca scorp prima recun.oaptere 

a tipuril,or de pddure existente in !ard, adicd o iden'tificare gi o 

descriere a 1or dupa exemplele cele mai caracteristice. Astfel au f ost 

examinate de preferin{d arboretele ajunse la virsta exploatabilita{ii, cind 

majoritatea caracterelor ies in evidenta cu cea mai mare claritate ; de 

asemenea s-a cdutat ca aceste exemple sa reprezinte situatii cit mai pu'tin 

idfluenlate de om, cu : compoziJia, structuia, co,nsistenta etc.., cit" mai 

apropiate- de cele normale. Binein.[eles, fac excepJie unele tipuri de padure, 

unde astfel de situatii nealterate nu rnai exista, cum ar fi c.ele dd silvogtepd 

; descrierea ,1o,r s-a f5cut dupa ,arboretele ce s-aiu putut gdsi pe 

teren, care in majoritatea cazurilor nu corespund cerinfeloi unui-studlu 

pretenlios. 

Qevenind la tipurile descrise dprpi exemplele mai mult ori mai pulin 

normale, este .u9or de inteles ca aceste situralii normale nu reprezinta 

decit o.parle din ce se gisegte pe teren. Sint loarte multe arbor6te parcurse 

de, taieri, chiar degradate de-a binelea sub ac{iunea ormului i in 

aceste arborete caracterele diferentiale stabilite dupa c:azuri normale pot 

sa fie estompate sau chiar sd dispara cu totul. De aceea, o sarcina importantd 

pentru viirtor este stabilirea Si descrierea exa'oth a acp,stor stadii 

de degradane. Ti,pologia fo,restieri romirri a ca,m rdrnas in urmd, di,n 

acest punct de vedere, Iatd de cea cehoslovaci sau bulgard, unde problema 

a gi fost pusi cu toatd seriozitalea. Qezolvarea ei nu este prea 

ugoar5. Nu trebuie si fie uitatd afi,rmalia u,nllli aurtor ceh, a,nume cd : diierenlele 

i,ntre aspectul normal al urnuii tip de prd,ure qi un stadiu de degra- 

422

dare a7 lui pot ii mai rnari, decit irntre aspectele n'orrnale a doud tipuri 

de oddure diferite (9"1). Probabil, insd, lucrurile sint pulin exagerate 9,t 

;-ri;;i-ti-vo,rna - - 

de stadiu de degradare, ci de un adevdrat tip deriuat. 

Alte situalii 4aecaracteristice sint reprezentate prin arboretele tinere. 

Deosebirile inire -acestea pi arboretele 'ajunse- la -maluritatg. pot.ii, de 

u.Lrn"nuu, destul de mari. Ele pot afectd unele caractere din ceie mat 

importante, incit o examinare superficiala ar putea Quc,e 1a presupunerea 

ca'ar ti vorba de tipuri dileriti:. Compozilid specilicd insdgi poate. sa 

vaileze de,stul de rnult. Esrie s,uiicierut sa iie reami'ntite urrele tipuri lormate 

din specii de stejar, in care ar{arul tatdrasc poate abundent in 

"fi 

tinerefe, iai pe urmd sd se elimine aproape cru toiul (girniletul nor.mal 

de cikpie, ceieto-girni{etul de dealuri).- 1,n, alte ciazuri rnu se. ajunge la.,o 

eliminare totala, Iar raporturile reciproce intre specii se sohimtri mult ; 

ca exemplu pot servi ameslecurile din specii de stejar 9i carplni!d; aceste 

specii in tinbrele conslilrrie acelasi etaj, iar m'ai tirziu carpinila se redtlce 

li rotul de subarboret sau etaj do,minat scund (gorunet cu carpinild)' 

Chiar dacd nu variazd, sbnsibil compozi{ia etajului arbores'cent, ct-i 

sigu'ran{i varia'zd celelalte etaje de vegetra{ie - subarboretul gi pdtura 

uG. g1. pot sa lipseasca total in arboretele tinere sau sd tie reprezentate 

prin putine exemplare slab dezvoltate ( in pdtura vie deseori steriie). 

Lipru' subarboretului in tirnerrlefe 9i abunden'fa lui la. maturita,te p9l s.1 

conditionere aspecte Ioarte deosebite in acelapi arboret. Iar lipsa lqturii 

vii poate catsza gi ea neajUnsuri serioase in cazuri cind aceasta paturA 

are 'o deosebiti vatoare indicatoare; bineinleles, aceasta se referi 1a cercetdri 

sulnof€, fiindca in studii amdnun{ite examinarea obligatorie a 

altor caractere importante suplinegte insuriicienla datelor asupra pdturii vii. 

In concluzie,'este neapdrat flecesar ca in {iecare tip d9 pd"dure si 

se precizeze aspectele, prin care trece un arboret in diferitele etape ale 

vieiil. In urm,a- acestei' precizAri, probabil, se va ajunge la necesitatea 

rle a nu mai caracteriza un tip de padure printr-o singurb descriere, ci 

prin cel pu{in trei - in prima tinere{e (nuielig-prajinig), la viista mijlotie 

(ta siirgitul fazei de pdrig) 9i in jurul virstei de exploatabilitate. 

In mod analog, este necesar sd se precizeze aspectele care iau nagtere 

in cadrul acefuiagi tip de padure, dar in arborete de torme dilerite 

arbOrete virgine de structura neregulatd, codru gradinarit, codru 

regulat, cring. Si din acest pun,ct de vedere deosebirile pot li destul de 

ma'ri, mai ales in ceea ce privegte aspeutufi ge,nera'l a1 arboretuluri, realizarea 

dileritelor etaje de art;ori, prezen{a gi dezvoltarea subarboretutui 

gi pdturii vii etc. 

2. Pro;b e,m a tipurilor de tdieturi gi a tipurilor derfuate este, de asemenea, 

cit se poate de importantd, mai ales pentru activitatea practic6. 

Un silvicultor-practician intilnegte la fiec'are pas arborete derivate gi suprafele 

texploaiaie gi neregenerate. Un sistem de clasiticratie al tipurilor 

de bazd, oiicit de bine ar ii pus la pu,nct, nu-l porate a j,u'ta sd se orienrteze 

in asemenea sitLlalii. (dmine, deci, ca in viitor si se acorde o aten(ie 

deosebiti acestei probleme. 

Din partea a ll-a a acestei cirJi se poate vedea ugor cd ceroetarea 

tipurilor deriuate la r:o'i in lard este de-abia i'nceputd. Materialul existe'n't 

este atit de irag'mentar incit in majoritatea cazurilor n-a meritat nici sd 

lie me'n{ionat. Exceplie s-a ficut numai pe'ntru undle tipiuri, deriuate de

fapt, dar constituite din specii atit de importante, incit au meritat sd fie 

descrise amanun{it, alaturi de tipurile fuhdamentale - molidig cu flord 

de mu'11, pinet cu Rubus hirtus, laricet ou tlo,rd de mull. S-au mai tdcut 

trnele men(iunii asrupra arboretelor - sau mai prtecis t$dripurilor - derivate 

de carpinita din sudul l3anatului, fiindca inaterial-tit existent asupra 

lor este ceva mai complet. Restul tipurilor derivate n-au puttrt sa fie nici 

mdcar 

-menliornate surmar. Asupra mestecdniguril'or, plopigurilor de plop 

tremurdtor, salcetelor de salcie capreascd, carpinetelor, tei;uriror -etc., 

cercetarile tipologice de la noi din'tara au fost'atit de sumare, incit nu 

s-au putut aduce incd precizari importante. De aceea, aceste tipuri derivate 

nici n-au fost menlionate in fext, socotindu-se cd nu este^cazul sa 

se repete lucrurile cunoscute de mult. 

Ca un aspect teoretic al problemei arboretelor derivate, este necesard 

o precizare de atitudine ; este oa,re mai inidicat ca to'ate sd iie co'nsiderate 

ca_ tipuri de p.(dure aparte (ceea ce ar duce la o cregtere exageratd 

a numarului tipurilor) sau cele mai putin importante sa fie tratite in 

cadrul tipului de baza, din care proviir (dupa hodelul scolii ucrainene), 

sl numai celo,r compuse drn specii de o importanta deosebita sa li sc 

rangul 

XcoJd,e 

de tipuri aparte.'Raspunsul la'aceasiA intrebare n, poui" 

tr- dirt decrt pe baza unui.malerial_ iaplic mai bogat. S-ar parea, tbtugl, 

ca at doltea procederr ar ti mai indicat. 

- In .ceea ce privegte tipurite de tdieturi, cercetarea lor n-a iost nici 

lnceputa.. 

.rf:ur 

D.at fiind cd ideea este cu t.tul noua gi in Ll.R.S.S., se 

lntelege cd trebuie privitd cu anurnite rezerve. Dar, incerca,rea de asemenea 

cercetdri la noi in tarA meritd sa fie Iacr-rta, fiindci aceasta iclee 

apare ca.ioarle. pr.omilatoare si aplicarea ei ar pureJ acluce servicii im. 

l)orlanle in unele lucrdri de nroduclie. 

, 

3, Problema^fipurilor ariiyiciaLe'n-a io,st cerceta,th incd in nici u,n fe,l 

ta nor_ rn 1ara. se inlelege ca irilr-o gospodrric silr ic,r intensir.i ea nu 

poate fi neglijata. Deci, se impune inc5peiea neintirziata a cercetarilor pi 

3lIql.a acestei categorii de arborete - salcinietre, plopiguri de plop negruhibrid, 

chiar .s'teidreie artiliciale eic. 

4. o cercetare mai aprotui-rdata trebuie sa cluca la revrzurrea unei 

serii 

, 

de situafii, care au f dst deocamdatd catalogate ca tipuri de pa;ure 

gparte sau din contra n-au _fost acceptate ca atare. considera]iile'teoretice 

dir.r, q?llea I 9i descrierile tipurilor din partea. a II-a arata indeajuns 

ca in stabilirea tipuriior ramine'incd o oareca.e dozi cle subiectivism, cu 

loate elorturile iacute pentru eli,minarea 1ui totaiS. Cercet5rile viitoare 

trebuie sd aduca multe precizart in accasta orivinta. 

, Dil. acest.punct dc vederc, trebuie sa'{ic cercetatc amdnrrntit doLra 

calegorii de situa!ii. In primul rind, vin in disculie poriiunile mici de 

padure cu arboretc pulcrnic. deosebite de cele ce dominr in iLrr: aceste 

deosebiri sint conditionate de particularitati 

_sta{ionale tot atit ,i" tpi.gnante. 

Din aceas,td categorie si pot cita: propi$urile de routnd drin -uaiio. cuprinsul 

arbo,retelor de s-leau ; Ii;iile de frasinete pure in lung;r,rl 

ceva mai adinci 9i eventual chiar aninigurlle din aceste vij, tot ln arealul 

gleaului ; figiile de carpinet pu-r- in lungul viilor nintuite- ie ingheiuii in 

regiunea de dealuri, printre figeto-caipinete ; peticele cle goiunete cu 

cregterea foarte proastd gi pdtuna vie din arbugii pitici acid,otili (vacciniurn 

myrtillus, caltuna uuLgar.is, Bruckenthatla sficulifolta) tn rnijlocul 

424

gorunetelor de tipuri mai prorluctive etc. Asemenea pilcuri de arboretc 

au de obicei o supralaJd in jurul minimei admise ; judecate din acest 

punct de vedere, ele rru prea meritii sd fie considerate Ca tipuri de pddure 

aparte. Pe de alid partie, i,nsd, e,le reprezintd aspecte toarte carac,teristice, 

rezullate dintr-o an'umitd s,ituatie ecologicd par,ticurl'ard, de m,Lrlte o,ri cLr 

caracter azonal. Daca intr-o cercetare de orientare sumara, ele ar outea 

fi trecr-rie cu vederea sau cel mult menlio'nate pe sourt, intr-un studiu 

amanuntit trebuie sa li se acorde mai multa imoortanla. ln asemenel 

studii amanunlite viitoare, trebuie sa se prec.izeze,'care din aceste situatir 

pot fi considerate ca tipuri de padure afarte ; iar pentru cele, cirora nu 

li se va putea aco,rda aceastd calitate, trebuie sd se precize,ze in ce iel 

urmeaza sd apard ele in descrierile arboretelor inconjuratoare gi ce repercusiuni 

poate trvea prezenla lor asupra caracterizdrii tipologice a acestora 

din rrrmd (de exemplu, - co,n'stitrrirea eve,ntuald a i,niri-cornplex cre 

tipuri sau intro,ducerea unei alte categorii de crlasificare neutrlizal| pinl 

in prezent). 

In al doilea rincl, urmeaza sa se aduca mai multa precizie in problema 

arboretelor amestecate. Deoc.amdata, lata de amestei.uri s-a adoftat 

o atitudine unilormd ; statiilirea unor criterii precise cle proporlie q ipeciilor 

pentr_u drilerenlierea tipurilor 9i stabilirea unei sripr:ite1e ml}i-e, 

mai mari decit in cazul arboretelor pure (dar, numai atunci, cind amestecul 

respectr.v rep_r.ezinta in mod evident o trecere intre doua tipuri pure 

bine 

.precizate). 

ultima clauzd, lasd sd se subinleleagd exisiten{a unor 

situa-lii de trecere, care nll merita sa fie considerate ca Tipuri apaite. 

In cercetdrile viitoare. de detzrliu, probrema tipurilor rie padirre amestgcaJe. 

va 

.trebui aprofundata. Este foarte posibif ca acestg cercetari sa 

duca la adoplarca trnei impirtiri a arborclclor ameslecale pe grupe, dupa 

mt-rdrrl lor dc Iurmare, iar f,icca-rc grrrp sa iic alttet tratai. din prn.t i* 

vedcre lipologic. l)eocamdala, in mod provizurirr, s-rrr prrtea precorrizrr 

existenla urmatoarelor grupuri. 

a.. situalii evidente de trecere, care apar pe teren intre doui arborete 

pure din forma'1ii di{erite sau ce1 putin in vlecin:itatea imcdiata a rlnul 

arboret pr-rr. Astfel de situatii nu piea merita sa fie considcrate ca tipuri 

aparle,. chiar- daca ocupa suprafele ceva mai mari decit minimum admis 

( 3-_5 ha ). In lrrcrareh de 'f :rtii au {ost socolite ca asttel clc trcceri o 

serie de situatii din padurile inLlnda,bile, ca de exemplu, frdsineto-anini. 

guri, frasineto-u1mete, ulmeto-aninisuri etc. ; cercetariie viitoare urmeazd 

sa stabileasci, claca aceasti atitudine cste irrstific.ata. 

6. Situatii i,n ca're amestecul ia nagtere irn rrrma lenornenslor de suc- 

9e:l.Lrry.a spe-ciJlor, Iari o mo,diiic,are sensibild a condifiiioi-6"oroe*; 

intii trebuie si Iie considerat a'mcstecul dintre speciile apioptate ecoibgic, 

d.e exemplu, bradul gl jagql. Pe teren asemsniea amesteiLrri *t, opar i-otdeauna 

ca o trecere intre doua arborete pure. E,volulia lor viitoare poate 

sa fie dilerita ; in unele c.azuri se poate ajunge la eliminarea uneia dint.e 

spccii, in alte cazuri, a-mestecul poate sa reprezinte o stare de echilibru, 

care are ganse sa se pcrpetrreze si in genera{ia urmitoare. 

Pina in prezent, anrbele aceste situatii au fost privite la {el si considcratc 

ca rcprczcrrtirrrl rrrr lip de padrrrc irparle. Iri viilor va 1r'etrui sa 

se cerceteze mai amanunlit mc-,dul de lormarc a amestecurilor in cele 

doud cazuri zrritate, mai alcs aspcctul ccologic al chestiunii. Nu este 

425

exclus sa se ajunge |a Separarea acestor situalii ; in acest caz, pf rma 

din ele nu prea ai merita ia tie considerata ca tip de^ padure ap_arte,, cl 

Ci o situa]i6 de trecere (in timp de data aceasta, pe cind cea aritatd la 

pu,nctul precedent reprezinti o trecerg in spa!iu). . , 

c. Situalii asemi,ndtoare celor tiatate 1a purrnctul prece.denrt, intsd speciile 

compo,ne,nte destr.rl de deosebite ecol'o,gi'c,- iar condifiil'e .ecologice 

locale aproximativ 1a fel de potrivite pentru amindou6 ; exemplul .clasic 

este al amestecului intre gorun 9i fag. In acest caz, evolu{ia viitoare 

merge in mod naturai cdtie e,liminarea inevitabila a gorunului ; .numai 

inteiven{ia priceputa a silvicultorului poate sd opreasca in loc aceasti 

evolu'fie 1. Raporiuriie intre cele doui specii sint determinate aici de pretentiil,e 

lor f a{a de lumind ; in asemenea cazuri, speciile mai pretenlioase 

{a{a ' de lumina sint, in general, dezavantajate 9i se eliminS. 

Aceste ameste,curi s-int considerate actualmente la un loc cu cele din 

cazul urmitor, ca un tip de pddure aparte. In viitor ur'meazd sd se cerceteze 

dacd este cazul sd se aiunga 9i aici la o separare; in a'cest caz, 

a'mestecurile discutate aici nu ar mai treib,ui considerate ca un tip de pddure, 

ci ca simplu stadiu de trecere in timp" 

ct. ToI in' cazul, a doud specii puternic d,eose;bfi" 

pot 

apirea amestecuri aparent stabile, in care nu se observd "g6l6rgiae9te fenomene de 

succesiune ; existd anunite goruneto-f dgete cu astiel de caracter. Desigur, 

aceasta situalie este determinati de un anumit com,plex de factori ecologici. 

In general, se poate spllne ci acest complex trebuie sa fie ceva mai 

favorabil pentru acea specie, care la condi{ii egale ar fi a'menin{atq c.u 

eliminarea (in exemplu'citat pentru gorun). Cercetarile viitoare trebuie 

sd precizeze acest complex de factori, in care cele doua specii reugesc 

sd lormeze arnestecuri durrabi'le. Se inflelege, citd -importa'n(d are preciza' 

rea acestui aspect al chestiunii pentru silvicultura practica. 

Arboreteie-amestecate de acest fel trebuie considerate, fird discutie. 

ca tipuri de padure aparte. 

5. l'ot in problema arboretelor amestecate, trebuie sd se dea mai 

multa aten{ie acelor cazuri cind la aceeagi compozi{ie specilicd intervin 

diterenle de alta naturd. Asemenea cazuri au 9i inceput sd {ie cer'cetate la 

noi ; deocamdata a lost ata'cat nu,mai aspectul vigorii de crestere 9i productivita.[ii. 

Reamintim amestecurile de molid sau brad cu lag, in. care' 

ambele specii se pot men[ine la acelagi nivel de productivitate sau dimpotrivA 

prciductivitdtea f agului sd scada puternic ( productivitatea superioard 

iu molid, inle,rioa"rd la fag in cAzul molideto-fdgetului nardic cu 

Oxalis acetosella),' 'de asemenea, amestecuril,e de cer gi stejar brumdriu, 

in care arnbele specii pot avea aceea.gi vigoare de cregtere, sau stejarul 

brumiriu rdmin viriUit in urma. Asemenea situalii au condus, pe buna 

dreptate, 'In 1a diieren.lieri de tipuri aparte. 

viitor este indicatd o revizuire generald din acest punct de vedere 

a tuturor tipurilor de padure amestecate. Cu aceastd ocazie urmeaza sh 

se stabileasca dacd, p-e tinga productivitate, nu sint 9i alte elemente, 

care variazd in mod asemindtor gi ar putea determina tipuri de padure 

I In interpretarea acesittti caz $i a celorr aserndmdtoare, nu tceh.rie uitat, ci 

evolufia naturald. se in elege aic( in cadrul silvicultur'ii regulate, Gorunul este deza- 

vantajat/ de necesitatea regenerdrii pidurii la o anuffiitd virstd. In pd,duri virgi'ne' 

marea lui longevitate l-a ajutat, desigur, sb se mentini mai bine. 

426

aparte. IJineinteles, este necesari ,si precizarea condi{ii1or, in care se 

pro'duc astiel de dileren{ieri. 

6. In cercetdrile viitoare de detarliu irebuie sd se acorde o deosebitd 

importanta f actorilor ecologici. Investiga{iile ecologice asupra tipurilor 

de pidure etiectuate pina acum n-au reugit in multe cazuri sa scoatb la 

iveald cu suficientd claritate diierenlele existente intre tipuri din acest 

punct de vedere. Era gi normal si fie aga, fiindcd aceste investigatii eco- 

Iogice au fost prea putine pini in prezent. Ele s-au limitat in majoritatea 

cazurilor la unele sondaje izolate, executate in aceleaEi puncte unde 

s-au ficut gi releveuri pentru descrierea tipurilor. Nu s-a urmdrit pind 

in prezent variafia complexului de iactori ecologici in tot arealul tipului 

de pddure respectiv. De aici rezultd unele aspecte, care la prima examin'are 

apar destu,l de ciudate. De gaermrplu, u,n a,nu'mit tip de pddurie 

poate apdrea pe soluri destul de deose,bite. MoLidipul cu Vacciniunt 

myrtillus ,sl Oxalis acetosella a lost gd,sit pind in predanl pe soluri 

brune moderat acide, brune acide podzolice, brune-gilbui gi chiar podzoluri 

de di,strttrctie. Gorunetul normal cu flord de mull a f,ost i,dentificat 

pe soluri brune tipice, brune podzolite, brune-gdlbui tipice, brune-gilbui 

podzolite gi podzoluri de degradare. Mai sint destule alte exemple, ce 

se pot vedea in partea a II-a. In acelagi timp, aceste tipuri se gisesc 

1a latitudini mult deosebite, pe forme de relief diferite, pe substraturi 

geologice diferite etc. Presupunerea logici este existenfa unei interdependenfe 

intre aceste elemente. Probabil, cd un anumit tip de pidure 

se poate gdsi pe soluri mai puJin fertile acolo, unde al{i factori ecologici 

sint mai favorabili : altitudine mai micd, expozilie mai cald5, situatie 

in general addpostitd etc., iar spre limita superioard a arealului sdu el 

se localizeazd pe soluri mai fertile, la care eventual se adaugl gi existen{a 

altor {actori favorabili : din nou expozitie mai insoritd, situa{ie 

addpostitd, poate substrat calcaros etc. Aceste considera{ii par sd reprezinte 

nigte lucruri prea cunoscute, s-ar putea spune chiar banalitd{i. $i 

totuqi, datele ecologice existente nu sint suliciente pentru o orientare 

siguri in aceastl problemd. 

Descrierile tipologice din partea a II-a abia ating unele aspecte 

ale ei, in prea pu{ine cazuri. S-au putut da, de exemplu, la unele tipuri 

limitele altitudinale aparte pentru ncrdul gi aparte pentru sudul {drii ; 

diferenfele dintre aceste limite reprezintd tocmai unul din aspectele mentionate 

- limitele sint mai joase in nord, unde clima generald este mai 

putin favorabil5. Unele tipuri nici nu mai apar in nord. S-a putut sezisa 

in unele cazuri influenfa nefavorabild a vintului, care face ca tipurile 

de limitl si ,coboare uneori la altitudini neobignuit de mici gi chiar sI 

se localizeze pe soluri de fertilitate ridicati, pe care nu se gdsesc in 

mod obiqnuit. S-au putut sezisa uneie aspecte interesante gi in cimpie, 

unde anumite tipuri de pidure in nord apar in silvostepi, iar in sud, 

tot ele sau corespondentele lor trec in partea externi a zonei forestiere. 

Toate aceste constatdri sint cit se poate de interesante, dar cu ele abia 

se pune problema. 

Cerce,tirile ecrologice viitoare trebuie sd iie mult ,mari apnotu,ndate. 

In primul rind, ele trebuie sa lina seama de principiul geogratic. Caracterizarea 

statiunilor, in care se gdsesc tipurile respective, trebuie sd lie fdcutd 

pe regiuni geogratice, stabilite, bineinteles, in aga fel incit sd seziseze 

427

deosebirile existente intre sta{ir.'ni. Asttei, in padurile de munte 9i de 

cleal, in mod special, va trebui sa se lixeze cu precizie o serie intreagd 

de date : 

- lirnitele altitudinale in diierite regiuni ale .[arii (un aspect care 

va 1i de cel mai mare lolos gi pentru raionaf ea tipologici, discutata 

amdnunJit mai jos) ; 

- localizar6a pe versanJi crt diferite expozilii, eventual. 9i pe alte 

iorme cle reliel, in ^diierite 'in 

regiuni a1e {Arii, func{ie de altitudine ; 

- localizarea pe soluri de dilerite tipr-rri 9i cu dilerite substraturi, 

in dilerite regiuni ate larii gi in functie de aititudine si reliei ; eventual, 

aici pot interveni gi alte proprietili edalice ; 

- existen{a Llnor aspecte particulare, 'mai ales microciimatice, curt 

ar Ii influenfa vintului, a inghelurllor tirzii etc. 

In regiunea de cimpie, aspectele ecologice sint mr-r1t mai sjmpig. 

Totugi, se intrevede Si aici nevoia unor precizAr-i asemdnatoare : locali' 

zarea unor tipuri de pddure in zona forestiera sau in silvostepa in diterite 

regiuni ate 1arii,- implicit localizarea 1or pe soluri dilerite ; localizarea 

eve,ntuald pe anumite forme de reliei (gleau pe platou, 91eau pe 

, oasle) clc" 

In cercetdrile ecologice asupra tipr-rrilor de pddure va trehui indrep' 

tatd atenlia asupra unui aspect care a iost atins in unele discu{ii teore' 

tice purtate 1a noi, dar n-a-putut ti elucidat, tocmai datorit6 lipsei unui 

mateiial faptic (11) (117) (118). E,ste vorba despre masura, in care 

legea unitdiii intre organism. pi mediu, stabilitd penrtru organisme i,ndividuale, 

poate fi extinsa 9i asupra biocenozelor, in cazul nostru, asupra 

tipurilo,r de padure. Se stie, ca in aceasta lege se ,lace distinctie intre 

mediul in ansiamblul lui 9i condi{iile de existen{d ale organism,ului res' 

pectiv. Condi{iile de exislenld reprezinLi nrrmai o parte di,n *r6'u. Un 

organ'ism oarecare poatie sd-;i gdserascd condiliile de existenld satisfdcute 

in-medii destul de- diferite; deci, e1 poale sA triiascd in aceste medii 

diierite, ldri sd suiere modilicdri adaptive. Pe de altd pa,rte, in acelaqi 

mediu triiesc organisme foarte rJeosebite, iiecare gasind posibilitalea sA-9t 

satisiacd cortdi{iile de existenld. 

Intrebarea este daca gi in ce masurd aceste consideralii, indiscutabile 

pentru organisme individuaie, pot Ii aplicate colectivitSlilor de organisme. 

In cani no'stru, condiliile sta{ionale sint irnglobate in con{inurtul 

no{iunii tipuLui de pddure,' pi'nA in prezont, elie au lost totdeauna privite 

in a,nsa,mblu, lard a separa condi{iile de existentd.. Darr conform vechii 

recomanda{ii, enuntate inci de prof . G. F. Morozov, deosebirile chiar 

destul de sensibile in condiJiile stationale se iau in c.onsidera{ie numai 

atunci, cind ele determina deosebirile importante din punct de vedere 

silvicultural in caracterele arboretului ; numai ?n acest caz se pune probiema 

un'ui tip de padure aparte. Este interesant sa se sublinieze ca 

prin aceasti recomandalie prot. G. F. Morozov pare cd a gi anticipat 

asupra aprlicdrii in tipologia forestierd a principrluriui condiliilor de ex[stenfd, 

despre care nici .nll se vorbea pe vremea 1ui. 

Ar trebui si se ri.spunda concret la inlrebdrile r-rrmdtoare: pina 1a 

ce limite se pot extincle cieosebirile condiJiilor sta{ionale pentru c.a si 

nu se puna problema statiilirii unui a|t tip de padure ? care sint ampli. 

tudinile admisibile de variatie a diferi{i1or lactori ecologici in cadrul 

428

aceluiagi 1ip dq padr.rre ? A/tai simplu intrebarea s-ar pltne in ielul urmdtor 

: cit de dilerite pot sa Iie statiuuile, in care se- gasegte un anumit 

tip de padure? () astiel de tormulare insa n-ar li riguros corecta, fiindcd 

ea desprin,de sta[iunea de tipul de pddure,' or, repetdrn, sta!iunea trebuie 

privitA ca parte integranta a tipLrlui de padure. 

Cercetarile ec,ol6gig. viitoare urmeazd, sd stabilieasci, deci, in ce 

misurA acest principiu i91 poate gasi aplicalia in str-rdiul tipr-rrilor de 

pidure. Revenind 1a cele discutate 1a inceputul acestui punct'; daca sc 

va constata ca intr-un anumit tip de piduie, 1a celelalte conditii ega1c, 

se pot gasi soluri atit de deosebite ca in exemplr-rl cit:it -- l;run moderat 

acid si podzol de destructie - aceasta nrr va-pLrlea fi inlerpretat altlel, 

decrt admitind ca in amircle liprrrr dc sol. regelbli.r rcspcctir i r;i gisegte 

satisiricLrt minimul condi{iiLor de existenld. Dacd, insi, pe lingd deosebi'rile 

de so1 exista sr alte deoscbiri care ar putea compensa pe cele 

dintii, raspunsul ar ii m:ri greu de dat. Chestilrnea se cbmplicd, binein{eles, 

prin faptul, ca al.em de-a face cu complexe de factori. Cazul 

ideal, presupus mai sLts, cu rrn singur f actor var iaL-il, se intilneste in 

naturd extrem de rar ; este greu sd se aju,ngd la solu{ionarea intregei 

probleme atit de complicate, porninld de la asemenea cazuri rarisime, 

iar in studiul c.omplexelor de factori ar ii foarte sreu de stahilit deocamdali 

cc anume lrebrtic sa fic limt in currsiderllie, ce anumc constituie 

acele condi{ii de existentrii incd n'ecLrnoscute. Intr-adevdr, acest aspect 

al problemei nu se cunoagte inca nici pentru organismele individr,iarle, 

c_u atit mai pulin pentru biocenoze. Dec.i, este loarte greu de preconizat, 

daca 9i cind ecologia vet putea da un rispuns in chestir_rnea aplicirii 

principiulLri condi{iilor de existen(iL i,n str-rdiut tipr-rril,or 'de pid,r"rre gi cit 

de precis va putea fi acest raspuns, in special in-ce masura- se va putea 

ajunge 1a precizari cifrice. [)ar, in orice caz, trehuie sd se.retind pirsibiiitatea 

explicarii cu ajutorul aicestui principir-r a Lluor situatri, cars alttel 

ar parea de neinlelcs: lrn tip de pidurc cuprindc in doua cazuri ansambluri 

diferile de conditri ecologice ; unul 'din aceste douA ansambluri 

ecologice apare intr-un a1 doilea tip de padure, iar celalalt - intr-al 

treilea (pentru exe,mplificare a se vedea cazul tipurilc,r cu Carex pitosa 

din Mdgura Odobegtilor, discutat mai sr.rs). 

Ilro'lrlerrra ar prrtea fi atacatzi gr dintr-un a1t punct de vedere, incercindu-se 

lSmtt,rirea u,nui asp,ect curios u1 sp,n5rtitutrii serttlor, relevat. gi 

mai sus. Reamintim ca intr-o serie a.r putea -sa fi doud sau mai multe trpuri 

de padure, lle cltror arcr le ecologice sc suf rapund numai in pailc : 

cel pu{in o .astfel de impresie s-a creat in rrneLe cazuri cercetate pe 

teren. In exe,m'plul citat, al seriei cu Carex pllosa de pe dealurile ,\1o1- 

!9vei, este -sigur ci in unele situa(ii se pot gisi gorunetul, gorunetofagetr-rl 

9i fagetul in conditii ecologice f ractlc identlce t sa G zicem 

c.azul A); dar, goru-netul se gdsegte 9i in conrdi{ii, uncle fagul nu pdtmnde, 

deci n,Lr existd nici fdgetul pur, nici goru,neto-tdgetul (cazit B). Goruneiul 

din cazurile A 9i 13 este identic (in limitele loleranlelor ad'mise'actualmente 

in diieren{ierea tipurilor ). Dar, poate f i el asezat in aceeagi serie cu 

fagetul din A, care flu se mai intilne;te in Il ? Pentru a raspunde 1a 

aceast.i intrebare, materialele existente nu sint de ajuns. O aproiundare 

din punct de vedere ecologic a problemer seriilor va putea aduce lSmuriri 

gi in aceastd chestiune. Deoc'amdatd, i,nsd, rneritd sd fie subliniat, cd 

429

si din acest pu'nct de vedere adoptarea pnirrcipiului condiliilor,de exis' 

ienld ar putea da un raspuns: go,runetttl gi-ar gas.i indepllnlte acesle 

"numai 

.or'aitli qi'in h ..i B, iar igge'bu'l irn A; ryergin:d l1'- d:p1tt:'^r:* 

poate' admite o a treia situa!ie, in oa,re fdgetul sd-gi gdseasc, satlsla- 

"d" 

i;i.-.;;J;ii'f existen!d, iar' gorunetul 55 nrt-si giseasca 9i, deci, 

nici sa nu existe. " 

Toate aceste co'nsidera{ii sint de ajuns pentru a.scoate in evidenJS 

rolul mare pe care ti"t,rl"' si-1 joace tetceiarile ecolo'gice in viitoareie 

studii - tipologice de detaliu. 

7. th st-uaiite tipologice viitoare mai trebu'ie acordatd o atenfie dleo' 

sebita aspectului taialolic. Sint loarte necesare cercetarile mai prect.se 

;;;p;" triuooi eiementelor taxatorice din fiecare.tip de.pidure la diferite 

uiiJt". in privinla aceasta pot servi -ca 

exemplu unele. lucrari strdine, 

iu..-orpiinif foiite multe amanunte de aceasti naturd (l38) (162)., Ar 

fi vorba, deci, in primul rind de o serie de precizdri necesare caracterizarii 

cil mai bune' a tipurilor de padure respective ; aceste precizari vor 

fi, desigur, Ioarte utile gi mai departe, in aplica{iile tipologrei padurrlor 

in acliv"itatea silvici practica, mai ales in materie de amenajarnent. Dar, 

pe lingd aceasta se 'ridica 9i unele chestiuni speciale, de un deosebit 

interes gtiinlific, c'are meritd o disculie mai detaliatd. 

In general,' criteriile taxatorice se lolosesc in diferenJierea .tipurilgrr 

ae piau?e; de otricei, aceasta se manifesta prin,.incadrarea arboretelor 

din'tiprrl respectiv intr-o anumitd clasd de produc.fie dar a 9i tost acceniuitd'n..etit'atea 

de a studia amanun!it mersul cregterilor in cadrul Iie- 

;;;;l iit-J" piaur" (l58). Intr-adev6r, impartirea acluala pe clase. de 

produc{ie se bazeaza'pe valori medii, care estompPa.ze anumite particuiaritdli, 

ce pot apdrea in unele cazurt. Desigur,.sint.multe cazuri, cind 

cregterea ef6ctivd^ a unui arboret se incad,reazA destul de bine in aceste 

valori medii ; alteori, ins[, acest lucru nu se intimp1d. Ideea de a urm5ri 

varia{ia fenomenelor de cregterre intr-un tip de padure gi a o reda in 

mod iidel prin ciire este principial loarte iustd, binein.teles, cu condifia 

ca aceastd'dcstigurare a 'cregterii sa repre,zinte intr-adevdr un caracter 

c.onstant a1 tipului respectiv. De aici este numai un.pas pina la.proptl.nerea 

de a intocmi-tabele d-e productie pe tipuri de padure sau mai precis, pe 

anumite grupe de tipuri, fiindca se in{elege ci nq_ se poate. preco-nrz.a 

intocmirea aiitor tabele, cite tipuri de padure sin1.'l'otu9i, trebuie sa lie 

recunoscut fdra inconjui, ci ac'easta prbpnnere ar fi inca prematurd, dar 

anumite cercetdri preliminare s-ar putea incerca. 

Aceste cercetdi.i ar avea in primul rind scopul de a verirfica, dacd 

ideea este realizabilA. Ar trebui -cercetat mersul cregterilor in anumite 

tipuri de pddure, asupra cdrora ar putea exista oareoafe indoiald. Desi_gur' 

uir tip de pddure, care pina |a exploatabilitate se men{ine in clasa I de 

orocldctie. n-ar comDorti nici o di-sculie, dar se semnaleaza unele cazuri 

tind .irs, de productie se schimb! in cursul vietii arboretului ; ele au 

9i stirnit oa.e.bre discutii ( 154) ( l58). Deocamdatd n-a cercetat nimeni 

cit de frecvente sint aceste oazuri pi ce importan{a practicl pot avea. 

Judecind teoretic, un arboret, c.are la virsta elploatabilita{ii este de clasa 

a III-a de produc{ie, ar Ii putut evolua in doua feluri diferite: in tot 

cunsul vie{ii sI se ti menlinut i,n aceastd clasd d{e prod'u,clie sa,rr sA li 

avut la inceput o productivitate mai ridjcata, care pe ur,ma s3 scadd 

430

simfitor, astfel incit la urma urmei sa dea prin insumare valorile caracterjstice 

pentru c!asq a III--a (ipoteza inveisa, a ridicarii productivitatii 

de la o anumitd virsta a fost busd si era in mod teoretic,'dar probabil 

rgPrezintd un caz. extrern de rar). Daci s-ar dovedi cd inrtr-un anu,mit tip 

de pddure, mersul cregte,rilor ut'meazd totde'a,u,na fie prirna, fie a doua din 

caile aratate, atunci 4r rez:ulta ldmurit cd acest mers al cregterilor trebuie 

sd iie privit ca o caracteris'ticd a tip,ului res,pegtiv. Ar u,rma, deci ca in caracterizarea 

taxatonicd a tipuflui, irn-loc de si,rnpli m,erntiu'ne 2sllrpr& pro'ducti-vita{ti, 

sa se specifice aminuntit intregul m-ers al cresteriloi la -diterite 

virste. In cazul cind in cadrul unui trp ie pidure s-ar constata deosebiri 

din acest punct de vedere, ar trebui se tie'cercetat, in ce misurd aceste 

deosebiri qpar cu o anumita regularitate. Astlel, s-ar putea pune in,ultima 

instanfa_ gi problema scinidarii iipului respectiv pe ba?a acestor deosebiri ; 

bineinteles, in aceasta eventualitate ar trebui sa f ie cumpanit $oaite 

bine, daca in acest fel numarul de tipuri admise nu se va inrirulti intr-un 

rnod exagerat gi draca, in general, 

'-aceasta inmultire este compensata 

prin avantaje reale de alta naturd. ln 

_fine, 

dacd s-ar ajunge,_ pe orice 

caie, oa intr-un anu,mit tip de padure sa se gaseasci numai*arbbrete cu 

un anu,mit mers a1 _cresterilor, atunci, desigur, s-ar putea pune gi problema 

intocmirii tabelelor de produc1ie pe grLrpe de tipurl cu mersul 

cregterilor asernindtor. rn caz contrar, acest lucrir nu ar 'avea rost. 

o altd chestiune taxatorica, ce a'r trebui sa fie mai bine pusa la 

punct, este_cea a consistenfei arboretelor din fiecare tip de pdciure. In 

descrierile din partea a ll-a s-au speciiicat la fiecare tip'limitdle de consistenld, 

ce au fost observate pe ieren ; dar, aceast a nu epuizeazd nici 

pe. d'eparte ohestiune.a. Limitele iespective trebuie sa iie preciz'ate mai bine, 

lolosindu-se si celela1te no{iuni taxatorice apropiate (densitate, eventual 

desime). 

-s-g atras aten!ia, cd in,anumite tlpurr ae pd'd,ure, consistenla 

sau densitatea niciodatd nu ajung la valori prba mari (tsa1. bstenecesa'r, 

deci, sa se precizeze limitele iespective la diierite virste in'cad,rul fiecarui 

tip de pddure. Accst^ lucru ar avea o importan'!a capitala in unele aplica{ii 

pr_actic-e, mai ales in legatura, cu calculeie asupra productivitalii'padirrilor. 

se intglege, ca el ar trebui sa lie tinut in sea,mu si in cazui c.ind 

s-ar ajunge_ la inrtocmirea. tabele,lor de produc{ie pe grupe d,e tip,uri. 

8. O che'-.tiune de altd nuanld edte cea' a'raYonirii tipoiogice. Respectarea 

principiului geogralic se impune gi 1a noi in {ara. Varietatea 

rnare a conditiilor sta{ionale gi numarul mare de specii compo'nente, cu 

origini diferite gi areale diferite dc distribulie in t'ar5, {ac ia numarul 

tipu'rilor de padure existente sa fie gi el destul de mare, iar arealele lor 

in rurlte caztni sa se grupeze in anumite regiuni. O impartire a larii pc 

astfel de negiuni tipologice aparc ca o necesitate rearld, pentru a cdiei 

sus{inere nu mai este cazul si se piedeze. Nu mai contesta nimeni acest 

lucru. l)ar, traducerea lui in practica se love;te deocamdata de greuti{i 

serioase._ De fap,t, o astiel de raionare apare pentru moment ca un cerc 

vicios. Scorptrl ei principal ar fi stabilirea unbr raioane tipologice, rigte 

ttnita{i de terito'riu mai mult ori mai pu{in uniforme din punct -de vedere 

tipologic. In interio'rui f iecarui raion irrme azA sA se execute cercetirile 

tipologice gi sa se stabileascd tipurile de padure. Deci, cunoagterea raionului 

respectiv crr limitele sale s-ar impune inainte de inceperea cercetarilor. 

Pe de aitd parte, insa, raioanele trebuie sa fie stabilite pe baza 

+Jl

cunoa$terii tipurilor de padure din interiorul 1or, liindci tocmai palticularitd{ile 

aiestor tipuri justificd separarea raioa'nelor intre "ele. Astfel, 

problema apare loartb altrlit de rezoivat. Solr-rtia cea mai buna ar Ii : 

-ltabilirea initiala a unor anumite raioane provizorii, cercetarea tipurilor 

din intertorul'1or 9i pe urmd definitivarea din aproape_in aproape a limitelor 

f iecarui raion ^ cu ca,racteristicile 1ui precise. Criteriile principale 

pentru stabilirea acestor r,aioane provizorii ar putea fi reprezentate' prin 

idspindirea diferiie(or specii importanrte de a,rbori, dar acest criteriu nu 

epuizeazd p'roblerna, liindca unel-e ditefen{e tipol,ogi'ce pot. apArea 9i.acolo, 

unde din iunct de vederc floristic nu se otrservd deosebiri sensibile. Ar 

trebLri sa se tini seama gi de alte c'riterii traturale - geomorfologice, 

climatologice, pedologice. litologice ; in felr-r1 acesta s-ar putea porni de 

la o p6imi raionare cbmplexa, dar, in r-rltima instanla, tot studir-rt tipuril':r 

de pdd,ure - trebuie sd dea criterii sigLtre de raionare. 

In cadrul acestei raionari trebuie sa se rezolve doud aspecte : o 

raionare orrzontala si una altitudinala" [-a noi in lari cei ce studiazi 

problemele cle acest gcn sint, ln gcnerll, ubilnrriti sd dca mai multi 

importanJa dileren.[ieiilor altitudinale. Din punct de vedere tipologic, 

acest lucru are justiticarea 1ui. Se poerle e,mitc de pe acum ipoteza ca 

in regiunea muntoas5 aspectele tipologice sint'mai 'uniforme pe suprafe{e 

mult mai mari decit 1a dealuri sau la cimpie. (,rr alte cuvinte, daca s-ar 

porrri dc la o impir{irc orizontala Si s-rr lttrr ..., attumrtli rcgittne, o Pluvincie 

istoricd, d'e exemplu Moldova, nttmarttl raioanelor de munte din 

interiorul ei ar fi relativ redus, fata de cele de deal 9i cu atit mai mult 

{a.[5 de cimpie. Dec.i, pentru comoditatea lttcrttlt-ti ar Ii mai indicat sa se 

separe intii regiunile orografice mari - mun.{i, dealuri si cimpie - apoi 

in lnterio'ru1 lor sa se di{eren{ieze raioanele. 

Acest lucrrr este confirmat si prin comparatJia situatiei de la noi cu 

cea din tdrile invec.inate (bineinferles, in mdsura, in care si3 poate aprecia 

dupd descrieri ; o comparalie perfect valabila ar trebui sa f ie iacutd de 

cineva, care a lucrat sihgr-rr'peite tot;. Intr-adevir, sint'destule asernAndri 

intre tipurile de padure de munte din Carpalii Moldovei $j cele din 

Carpa{ii licraineni; in unele cazuri se poate aiirma ca existi o suprapunere 

perfecta. In schimb, tipurile de stejarete din Molclova gi cele din 

gesul invecinat zrl Ucrainei nu par sa fie chiar atit de asernanatoare. 

La fel, se poate vorbi despre unele sllprapuneri perlecte de tipuri intre 

Carpatii Meridionali gi 13alcani, pe cind cele din cimpia Munteniei Si din 

regiunile mai joase din R.l). Bulgara de obicei nll se prea ase'amani 

(exceptind cele din Deliorman, care este continuarea natu,rald a Dobrogeri 

noastre, dar 9i aici apar une,le deo'sebiri, ca de exemrplu, tip,111 longoz 

din Valea Batovei). 

Este foarte probatiil ca o raionare perlecta va trebui sd nu se limiteze 

\a hotarele'tarii, ci anu'mite raioaire sa treaca. si in {arile vecine. 

In materie de raio,nare trebuie sd mrai fie men,fionat u'n aspec't diiicil, 

care nu este inca nici pe departe rezolvat. Anume, nu este clar inci, 

in ce fel trebuie sd se tra'seze limita dintre munte gi dealuri. Astfel, s-au 

descris fdgete de p'1s611.1ivitate superioara cu tilord de mull, aparte la 

munte gi aparte 1a dealuri, dar pe teren aceste tipuri prezinta f ara 

indoiald aspecte de trecere. Trebuie sd iie stabilite criteriile precisre, care 

sa permita dife'ren{ierea 1or, dar aceasta se va putea face numai atunci 

432

cind deosebirea dintre munte 9i deai va ii perfect limurita gi din punct 

de vedere stafional, Deocamdata, nici silvicr-rlto,rii, nici specialigtii din 

alte domenii n-au ajuns inca la un punct de vedere comun gi defirritiv 

in lceastd privinta. 

L O datd terminatd raionarea tipologici, se va putea pune $i protrlema 

unei ajustdri a rnetodelor de lucru in tunc{re de aceasta raionare. 

S-a pi aratat mai sus ci deocamclata s-au intrevizut oarecare deosebiri 

inlre tipologia forestie,ra de cimpic si cea de terenuri accidentate - deal 

gl nrunte - insi, aceste impresii trehuie sI fie verificate gi precizate pe 

baza unor ce'rcetir,i alndntrntite. Nu se poate incd intrevedea pind ir,nde 

se t a putea a jLrnge in aceasitd direciie. Tot rgi, problema meritd si fie 

menlionati aici pe scurt pentru evidentd. 

10. Precizarea pozi{irei tipolo.qiei forestiere iati de gtiin{ele irrrudite 

constituie, de asemenea, o preocllpare irnportantd penlru viitor. Dupii 

cilm s-a mentiouat gi in partea I, socotint normal oa gi in tara noastra 

tipologiei fore,stiere sd i se acorde acelagi rorl ca in U.R.S.S. Pe linrga 

rolrrt ei dc crpilol important al sih,iculturii generale, ea trebrtie si fie 

incad,ra'ti si c,a rln capitol de geotro,tanic5. In cadrttl stu,diultri general 

a1 rregetatiei lirii cercetirile asllprLr padurilor ar trebui sa se fac:i dup;:r 

metodele tipologice" Nu rnai insistirm iiici asupra detaliilor, Iiindci ele 

au si tost discutate rnai inainte. Rea'mintim numai, cd rezoilvarea acestei 

probleme nu depinde numai de voinla reprezentan]ilor tipotogiei f orestiere, 

ci intr-o masrtr:i mai rnare dc geobotanigli. Ramine ca in viitor 

sa se ajunga la o inlelegere pe aceastii linie. 

I l. t lltima problem5, care derir.';r direct din cele cloua precedente, 

c:ste cea a nomenclaturii. F:ira indoiala, ca iu oric.c prot;[ema de sistematicd. 

este destui de incomod faptul ca numirile tipurilor au fost schimbate 

mererr pe parcurs. In parlea a II-a s-a;i putut vedea ci in acest fel 

s-a a.iuns ca unele tipr-rri sa aiba rrn numar impresionant de sinonime. 

$i totupi, nici numirile acloptate in aceastA carte nu pot ti consideratc 

ca cletiniiir.e. O nomenclatura definitiva se va pute:r stabili nu,mai atunci, 

cind si sistemul intreg de clasificalie va lua torma definitivd. Tn aceastil 

ordine de idei, introducerea raionirii trebuie si aduca preciz-iri importante. 

Pornind de lr eremplrtl lipoloqitor sovietici, s-ur puter s5'se 

fc,loseascir nurniri asomr-initoare pentrr-l tipr,rrile rricarianle din diterite 

raioane, addugind cel mult un calificaiiv scurt pentru precizarea raionuiui. 

In felul acesta se vor prrtea introclrrce unele simplilicari in actrtal:t 

nornenc.laturi clestr-rl de complicatii. llineinteles, in paralel se mai pot 

face multe ameliorani atit in ceea ce prive;te principiile generrle rle 

denurnire a tiprrrilo,r, cit gi in rrnele cazuri particularc. 

Al doilea aspect important de nomenclaturii este iu legdtrrra cll 

incadrarca in geobotanici. Se in{elege cd aceastd t'ncadrare n'u se poate 

infaptui fdri acceptarea rnor prLnctc de vedere comune in anumite pro. 

bleme. O astfel de problern;i r.l fi reprezentatS, desigur gi prin Iolosirea 

nurnirilor latine, l,a care geobotani;tii rru par dispLrgi sd renun{e. Ctr 

toate decizijle h-rate gi 1a noi si in Ll.R.S.S., in aceasta ipotezA nlt se 

intrevede posibilitatea de a abandon:r iotaI nomenclatura latina. Vor 

trebui sa fie folosiie in paralel clou.i numiri, una romineasci si cealaltii 

latin5; in alcituirea numirilor laiine. poate si a celcr romine, r'a trebui 

!g - Tipuri de pdduri .- G 241 433

sd lie linutd seama de uzanlele generale, ce se vor stabili cu timpul in 

mate'rie de geobotanicd. 

In incheiere, rnen{iondtn cd i1 perspectiuete tipologiei .forestiere .in 

R.P.R. nrr am inleles sd imglobam gi ioate aspectele aplicaliilor practice 

ale tipologiei in biferite domenii de .gospodarie 

silr'ica. Aceasta omisiune 

nu trebuie" sd fie in-feleasb in sensltl cd aspectele respective ar prezente] 

importan'fa mai mici, decit cele . teo,retice, tratate pS 

]ulg Tai 

stls : 

rlirirpotriva, importanla lor esle f oarte fflraf€. Prin insagi natura 1or, 

ele 'depdges,c 

in,sd cadrul cdrlii de ta{i. Utmeazd ca speciali$tii consa' 

crati s6 le trateze in cadrul {ieciruia din domeniile respecttt'e.

I4. BO.RNEBUSCH 

c. H. 

15. BORZA A. 

16. BORZ \ .\. 

17. BORZ;\ .,1. 

BIBLlOGRAF-]E 

I. ALIOFIIN V. V. Rastitelnosti S.,S.S.R., Sovetska,ia Nauka, Moscova lg5l. 

'f 

2. .{LEX.,\N,DROU/ICZgprtI6gi 

;2na s! stemutyzuL:zy a Iusow sehoci nshlt:h., Roczn,iki nault 

\{r. B. si ZAREBA R lesnych, 1955, t III, p.p 109-178. 

:i. ,\NTICI M. 9i Hemiska reacliitt zemLi;ta u sumshim ttso!ialtantu MLridannecike 

BLjNU$EVAT T 

4. ANUCIN N. P 

Llotnene, Glasnik $Llruarscog faculteta, 1952, nr. 5, pp. 75-10a. 

Alexandr Feliltanoutci Rutlzchi (1838-lg0l),,V6daiugciesea 

dei atel i otece,stvennogo lesovodstva ", Gosle's,bu'm i z d,af , fol6sger/2 - 

Len,ingrad 1950, v. II., pp. 30-49. 

5. ANLICIN N. P. Stepnoie Lesoruzuedenie ne nujd.aetsia a naukoobraznom ucenii 

o biogheolenoee. Les i stepi, 1952, nr. 9, pp. 32-38. 

6. ,\NUCIN N. P. EScio raz o biogheolenoze ,,I-es,noie hoziai.s,tvo,,, 1gb:J, n.r. l, 

pp. 59-62. 

7. ANLICIN N. P. Protia o;ibocinih uzgleadou G. P. MotouiLorLa u oblasti lesnoi 

tipologhii,,,Lesnoie hoziais vo", 1955, nr. li, pp. 80-38. 

8. B'ELTDIE :\L. Obserualiuni usupra ttegetuliei lemnonse tlin muntii Br.Lcegt. 

Anarlele I.C.E.F'., 1941, v, VI, pp. 3-81. 

9. BELDIE .{L. Fdgetele montdne superioare dintre Valea lalomilei gi Vatea Buzriului, 

Edilura _\cademriei R.p.R., Bucure,Sti 1951. 

IO. BELDIE AL. Vegetalia masiuului Piatrq Craiului, Bul. 9tri,in,{. Academiei 

R 

I I. BELDIE AL. 

12. BELDIE AL. qi 

CRETZOILI P 

1;i. t[lQ"{(D A. L. 

p R., Secti,a de 6triin{e biologice. agrnnoice. geologice qi 

geograiict-'. nr. 111952, t. IV, pp. 999-1029. 

Tot in problema raporturilor dirLtre uegetalie ;i staliune, ,,pevista 

pddurilor" nr. 5/1956, pp. 289-292. 

Staliunea de Pinus cembra din abruptul prahouean al Bucegilor, 

,,Revista pddurilor", nr. 1211935, pp. 835-857. 

Lesnaia rustitelinosti ittgo-uostoka U.S.S.R. Editura Universi_ 

td,fii de stat ,,T. G. gevoenko", Kiev 1950. 

Danmarhs shoatgper, Acia forestalia fennri,ca, 193g, v. ll4, 1l l. 

Die Vegetation wtd Flara Qumliniens, Cu,ide de la Srixidme Ex. 

cursion Phlog6ographique I,nte,r,nation,ale, Clui 1931, pp. l-bb. 

Rotanischer Fiihrer tturth die Umgeburtg uor Bdite Herculane 

lHerculasbadl bis an die Doruru. lbidem, pp. 5,6-63. 

Bolanik Extursion through the ,,Ctmpia,., Ibidem, pp. 196-_206 

I 1n ,,Acta iorestalir fennica" liecare arlicoi porrlri un nnmrr de ordine gi are paginatie 

apar le. 

.t.ta

I8. BORZA 

19. BORZA 

20. BORZA 

21. B,RAUN-BLr\N- 

QUET J. 

BUNU$EVAT T. 

23. BUNUSEV.AT T 

,A 

?5 

CAJANDER A. K. 

CAJANDER 

A. K. 

CERNJAVSKI P. 

27 CERNJAVSKI P. 

li I4ARINOV M. 

!8 C,HIRITA C. 

29. C,FII,R.ITA C. 

30. CHIRITA C. 

31. CHTRITA C. 

r,I2. C,HIRII'A C., 

MEHEDI}ITI V., 

NONUTA I.. tr 

co,l,abofqre cu 

P,\UNESCU C. +i 

STANCIU N. 

33 (]HO,DZICKI E. 

34, CIALIKOV I. i. 

;j5. CIALIKOV I I. ti 

.{N(11,1 5. 

36. CLEMEN'IS F. E. 

37. CONSTANTI- 

NESCU N. 

Studii litosociologice tn Munlii Retezat, Bul. grd,dinii botanice 

;i al muzeului botan'ic de l,a Un,ivenstitLatea di'n Clu;, 

nr. 1-211934, v. XIV, pp. 1*E4. 

Contribulii la aegetalia 9l flora Bdilor Bazna. Ibidorn, 

nr. l:2/lg4l, v. XXI, pp. 49--56. 

Vegetalia nutntelui Semenic ditt Bunal. Iirirlt'rn, nr. l-2l19"16, 

v XXVI, pp. 24--56. 

P flanzensoziolog ie, G r undziige der V e ge tLtt ionsktt /rde. Sprin gt'r 

Vcrl., Berlin 1928. 

Gheologha podlog i rasproslranenie ;umskih asoyialia nn O{lednom 

clobru 'lvluidanecika Dom.ert'a i ni.egotsoi nepctsredttoi oho' 

lirri, C.lasnrik lunnarscog fakulieta, 1951, v. III, pp. i-23. 

Ecotoghia nehih pretstaanica prizernne llore ;umshilt tlso' 

lialia Srbie, Gla,snic guntarscog iaculteta, 1952, v. V.. 

p p. 105-1 48. 

Ueber lValdlgpen, Acta fo,re,stal'i,a f,ennica, 1913" v. I, 1. 

T'he theora of forest tgpes, Society fcn thc Finnisk Lit;rat'y, 

I Ielsinski 1926. 

O buhoaim $umama u F.N.R.'l ., Sborn,ik radova Institu{3 za 

IikologhijLr i Biogheografiju, 1950, nr. l, pp. 85-94. 

Ti.pota gora v Dobrtul ju t Golsko stotpanstvo, 1953, nr. I, 

DD. t-t+. 

iisfpurile tle La Hanul Conachi din purLtt de uetLere nalrtralisl 

;i iorestier, Analele I.C.E.'l'-., I938, v. III, pp. 3-125. 

Stalittni ltmitti pentru gorun determinate dc lactorul so/, .\nr- 

It'le I.C.E.l'., 1943, r'. VIII, pp. 150-157. 

Pedologie generala gi forestieru, Editu.ra de st,at ptntru literatu:'a 

;tiin{ifica, Bucuregti 1953. 

Pentru o ma.i bttnd lundamentare ecologicti a siluicul.tLtrii rtocrs- 

lre, ,,Qs1.j51, pidurilor" nr. l/1955, pp. 3_5. 

IIt. Studiul solurilor tipurtlor naturale de pd.dure, I.n luc,rarea 

,,Tipurile naturale de piduri di'n Ca,rpafii d,intre Olt ;;i Prahcrva", 

LC.E.S., Studii gi cercetlni, 1954, v. XV, pp. 56-108. 

Przebudoatr lusou kurpttckich a Prtlsce, Syllvan, 1956, nr. l(1. 

pp. 27-47. 

Po oiprosa za tiueidane na gorsk&td tipologhia ll /?4s. Gorsko 

stopanstvo, 1951, nr. 6, pp. 249-257. 

Za lipologhiceshete razlicie ! g.s.e. ,,Belmehen" i tiahnoto otra' 

jenie u praktihata Gorsko stop,anstvo, 19t53, nr. 9, pp. 403-410. 

Plant Succesion and lndicators, Ed. FI. \V. W,ilson (iomp., Nerv 

\ ork 1928. 

Steitrul pufos in OItenia, ,,Revista pidurilor" nr. 10-11/1945, 

pp. 2tt-224. 

I Pe Iinga articolul publicat s-r consIltrt In manuscris mli dezvoltrt cu acelasi subiect 

(donat de arriori. bibliotecii LC.E.S.). 

436

38. CONSTANTI. Contribulii la studlu,l regeflerarii steiaretelor de pe solurt cu 

NESCU N. 

It9. DAMACEANU C. 

lcnomene de innilugtinare din ctmpiile din uestuL 9t nord-uestul 

Irlrli,,,l?evrista 

ELIIISCU c. 

ENCULESCU P. 

C1\IICI M. 

CAIICI M. 

GAIICI M., 

coitcl M., 

IVANOVICI M. 

GEORGESCU C. 

GI]ORGISCU 

GEORGESCU 

GEORGESCU 

CEOIIGESCU 

GEORGESCU 

GiIORGESCU 

GI]ORGESCU C 

qi CO,NST,,\NTI- 

]\ESCU N. 

GTJSULEAC M. 

padur,i1or", nr. 3i1956, pp. l3l-136' 

Substituirea pdtturilor de tip proaizoriu (lirL podigul cerilral ul 

A4ollouei, ,,Revista pidurilor", rtr. 211954, pp. l9-20' 

Il,'lleclii pe nargitleu teoriei tipurilor Lle (trboreta, ,,Revista padurilor" 

nr. I l/1939, pp. 904-908. 

Zonele tle uegetalie lemnoasLr dirt Rominta in raport cLt corL' 

rliliile orohirlrogralice, climatcrice, de sol ;l de subsol, Me'm. 

lnslitntului geologic al Rominieli, 1924, v. I. 

O ueghet(tlii Co;ulniaca. Gla,s'nik tumarscog iaculteta, 

r'. 5, pp 283-308. 

Prilog pozna'aaniu nizinshih suma oholine Beograrla. Glasnik 

su,marscog faculteta, 1954, v. 7, pp. 277-288. 

Pregletl ynshih Iitolenoztt Planintt Mttlientt. Gllrsn'ik {1. 

42. 

4ll 

44 

llltnars' 

cog f aculfela, 1954, v. 7, p1':. 255-276. 

ln.sulele ile fag tlin pohrogea,,,Qevista pidurdlor", nr'- 4/1928. 

pp. 231-212. 

Contribuliurti lu studiuL ptidurii l-eleo,,,Revi's'Lapd 

d u riiloL 

nr. 10/1928, pp. 731-737 ; nt;. 211929, pp. 77--87. 

,14 

C. Contribuliuni ia slrtdiul piidurllor dintre Comana ;i 

vista paduri,lor", nr. 1211931, pp. 965-978' 

,l lJ 

C. Suttlii phgto-geogralice in basinul irtIerior ul Cernei, 

I.C.E.l-',., 1934, v. I, PP.7l-133. 

Rispintlireu rtrizontalii a pinuLui silt't'str u Curpa!ii Roniniei, 

5 (). c. 

.\naleie L(l E.F., 1939, v. V, pp. 3-78. 

Cerctele ca tip de ptidure,,,Revista pddurilor"' nr 8-9/1941, 

1tp. 447-4r;7, nr. 10-11, pp. 505-5'18. 

rr:cenzat:i ) 

$leaul ca tip de patture de rentabilitttle (Conienin{ii 

,,Rer,'ista 

I ort ;i Pinus silues' 

0ltenia, ,,Revista Prinr. 

l7--13, 

pzidu,ri'lor", nr. 1211945, pp 323-325. 

Tipurile naturo1e de pdtlure din regiunile lesurilor ioasc ;i 

inolte ale Olteniei,,,Revista pidurilor", nir. I211945, pp 277-29:l' 

CctnsirleralitLni geobotanice asupra Pinului siloestru din Bttcoufna. 

Bul. F'acultalii tle gtiin(e din Cerniu{i, 1930. v IV, lasc' 2, 

pp.3l0-375. 

II.\RALAMB AT. O stuliune de PintLs banatica Georg' 

si CIiETZOILJ P. tris L. pe ualea Soltodolului de Runc 

TIUFNAGL }I. 

r.lurrilor'" nr. 811937, pp. 765-778 

Waldtypen. .\llgemeine Foirszeitung, 

p p. 155-l 56. 

TiUFNAGL T{ Vegetatictnsentaicklurtg, Riichschlcige urtd Feftllciftttig, Allgr:meine 

Fors,tzeitung, 1950, nr. 19-20, 1t. 17l. 

HUFNAGL T{. Der SauerkLee - Schattertbliimchentgp, .\llgemeine Forsizeitung, 

1951, nr. 9-10, pp. 8l-82. 

I-\BLOKOV A. S. Biogheo[ettoloEhio'metafiziceshoe ucenie, I'es i 

10, 

ILVESS.\LO Y. 

Irprtri dc -- c. 241 

|p. zt-.ti. 

Notes on sonte lorest (site) tgpes in North America, '\cta forestrlia 

lennica, 1929, v. 34, 39.

IOV,{NOVICIB 

f;0 

Fitolenoza Quercetum cctnlerlae-cerris kao biolo;ki indicator, 

Glasn'ik qurnarskog facuitet,a, 1945, n'r. 7, pp.207*2,19. 

TOVANOVICI B. Sumske fitocenoze i stanigte Suue Planina, Glasnik sumarskog 

fakulterta, 1955, v. 9, pp. 3-101. 

{I2. IVANENKO B I. Osnoanie tecenia a lesnoi tipologhii,ln volumul ,,Razvitie russkogo 

lesovodstva", Gosudarstvenrnoe I'esotehniceskoe izdatelstvo, 

Moscova'Leningnad, 1948, pp. 32-1 ll. 

63 J,\EGER I{ Darstelung der Ergebnisse der Stundortskortierung,,,Der 

Wald", 1952, nr. 7, pp.2ffi-209. 

64 JUKOV A. B. O kritike biogheolenoza prof esorom N. P. Anuncitim, ,,Lesnoe 

hoziaistvo", 1962, nrr. 10, pp. 47--50. 

65. I( \BANOV N. E. Lesnaia iipologhia i eio primenenie a lesnom hoziaistue (soueg' 

ciante u Righe.), Vestnic Academii ,Nauk S.S S.R., 1954, nr. 1, 

KIRSTEIN 

pp. 102-106. 

Lettlands 

I(OCIK,dRI 

I(ORENETK 

't/aldtgpen, 66 

Actra forestalia fennica, 1929, v. 34, 33. 

67 

T. O hlassilihalii tipou lesa prof. V. G. Nesterooa, Lesno,ie hoziaistvo, 

1955, nr. I l, pp. 33-38. 

88. 

J. Geobotanichj s hospoddrcka nddrt lesndho komplixu Oraoshg- 

Podzitrnoh, 1956, Prirce wzkumni'ch 

1956, v. i0, pp. 77-94. 

ristavu lesnickich CSR. 

69. KOROVIN B. 1i Primenenie kompleksnot lesouodstuennoi hlassifihalit tipou lesa. 

BOLLJSEVSCHI E. L,esnoie hoziaistvo, 1955, nr. 4, pp. 39-41. 

70 KOSONOGOVA V.F.Opit 

sostaalenia harti lipoa /esa. Lesnoic hozia,istvo, 1955, nr,5. 

no.2l-23. 

7I. KRILOVA V. I. Sostaalenie kart tipou lesa po le'sn[.cestaam i leshozam, ,,Lesno,ic 

hoziaistvo", 1955, nr. 4, pp. 42*44. 

;2. KRL]EDENER A. lValdtgpen, Klassilihation und ihre uolksairtschaftliche BedetLtung, 

,1. Neum,ann Verl., Neudam,m, i927, v, I. 

73. LANG R. 

Forstliche Standortslehre, P,aul Pa,rey Verl., Berl'in, 1926. 

74. LASSILA I. On Influence of Forest Tgpe on \Y/eight of lYood, Acta foresstalia 

fennica, 1930, v. 36, pp. 119-125. 

75 L,\S.SILA L, Llntersuchung iiber den Einfluss rl,es lY/aldtlJlts auf dic Quolittit 

der l(ief er, Acla foresitalia fennica, 1931, r'. 37, pp. 1-.-128. 

76. L:WRI- 

NENKO D. D, 

Otenha lesorastitelnih usloxii - osnoanaia zadacia lesnoi tipologlrii. 

,rlesnoie hoziaistvo", 1953, nr. 11, pp. 48-42. 

77. L.{VRI- 

Napraulenia o lesnoi tipologhii i hlassifihalia prof. V. G. Nes- 

NENKO D. D. teroua, ,,Lesnoie hoziaistvo,", 195b, n,r. 6, pp. StI-37. 

78. LEAN,DRU V. 9i 

MEI'IEDIN'II V. 

Stud.ii tipologice in oc,oalele sliuice experimentele Ora.strl 

Stalin, Ctmpulung-Moldoaenesc, Sinaia, Co;ula 9j Fetesti, 

I C.E.S., Studi,i gi ceroetiri, 1953, v. XIV, p,p. t7Z_2J8. 

79 LE.\N.DRU V. Curente de bazd, in tipotogia soaietica,,,Revista piclurilor,,, 

nr. 10/1954, pp. 8-11. 

80. LEANDRU V. II. Studiul tipurilor naturale de pdduri, In luorarea ,,Tipurilc 

n,atul ale de pddurri din CLa,rpa{ii dintre Olt gi prahova,,, 

I.C.E.S. Stu,diii 9i cercetiri, 1954, v XV, pp. 1B-S4. 

8I. LINKOLA K, Zur Kenntnis der Valdtgpen Eesfis, .{cta forestalia fenni- 

82 LISENI(O T. D. 

ca, 1929, v. 34, 40. 

O poloien.ii u biologhiceshoi nauhe, Oghiz_selhozghiz, Moscova,1948. 

,l3fl

'l1 \1I:I I]il1\\/ rr I 

[jl UITZIiRA -\ 

85 i\lilZLR,\.\ 

86 

87 

s8 

}IOR.,\RIU I. 

TORARIU I. 

.\TOROZOV G. i.- 

89. .UOROZO\,' G. F 

K lipologhii konlentriro'',unih uiruboh u suiazi s izmeneniami 

c, rtapociuennom pokrote. ln volumul Konlentrirot,anie rubhi u 

lesalL seuera. Iz..\ka,dcmii Nauk S.S.S.R., 19,54, pp. ll0*125. 

Potleba komplexniho ctgzhumu lesu, Prrice agzkumngch istauti 

lcsnickfch eSR., 1953, r'. 3, pp. 5-38 

Lesnichti tApologie. budouci zdhlad ptstouati lesu, Sborn,ik Ceskosl. 

-,\kad. zem6d v6d lesn., 1955, t. 28, nr. 2' pp. 249-264 

(recenzat in,,'Referativin,ii Jurnal, Biologhia", 1957, nr. 3, 

p. 143). 

liegetalia Murtteiui !'ible;, Bul. soc. rcg. Ront. de gcografie, 

l94ll, t. LXI, pp. 143-180. 

.4supra ecologiei gi sociologiei lut Quercus pedunculillora 

C. Koch, ,,Revista pidurilor" nr. l0-12/1944, pp 257-267. 

Licenie o lese, ed. IV, Gosu,darstvennoe Izdat'els'tvo, Moscova- 

Lcningrad 1928 ; ed. VII, Gosleshurn.izdat' Moscova-Lcningr:ad 

1949 ; Studiul pddurii, ed. r'om'in5, i:d,itura de sta'i pcntru 

liieratura gtiin{if ica. Bucuregti 1962 : Die Lehre uom Waldc, 

.'d. germanl, Neuman-Neudalnrn Verl. 1928. 

IJcente o tipah. nasaidenii, 'Gosudarstvcnnoe 1163ls]5fvp 5c1sko- 

Itoziaistvenn,oi i kolhozn'okoopera ivnoi rliteraturri Moscova-Le- 

1,10 rovllov G. P i::;Z:Jt:ff)nie os nou i o r ganizal ii te s|to so ho ziai s ta a s.s .s.R. 

lz. Akadem'ii Nauk S.S.S.R., Moscova, 1955. 

l'lOTOVILOV G. P ..N oaaia" Ie sotipolo ghic eshaia klassif ikalta, Lesnoic hoziaistvo, 

1955. nr. 8, pp. 27-29. 

92. IAOTTL J. 

N daittaa u pralesoobnu reseruatu Bielouieza u Prilshu' ,,Lt's- 

9r. rtlQ,\Z K. 

nickd Prace", 1954, nr. 2, PP. 

94. MItlZ r( 

95 MUR-\NSI(-i' S 

NDSTL.RO\; V. G 

NESTI]I?OV V. S 

75-85 

90. 

91. 

Degracladni stadia lesnich /^r7pli. LesnickA Pr5cc, 1950, nr' 9-12, 

pp. 357-3B4. 

StanortiKtni tgp7 a ieiich degradainl stadia it Velgch Popoaic 

,,Pr6ce vyzkumn-vch rist'arnu lesn,iokich e .S'R ", 19'53, nr' ;1, 

p.p.375-428 

'Prirozend 

spolecenslua stietloie'skgh chlunni' Zprar'u Stalngch 

\ryzkumnych Ustavov Lesn'ickych e S rR ' Rocenrka' 1948' 

06 

pp. 76-100. 

Obcee leso',todstto ed- I, Goslesbu,rnrizdat, Moscova'Lenin' 

grad. 1949; ed. II, Goslesbumizdat Moscova-Lenrnigrad 1954' 

)7 

Ludochim Fitippoaici Zeabloaschi (1763-1846),,Vidaiugciesea 

deiateli otecestvennogo l,e'sovod'stva". Goslesbumizdat, Moscova- 

L.eningrad, 1950, v. II, pP. 15-16. 

{lB. NhSTEIIOV V G IJcenie o tipah lesa i th hlassiIihalla, Lesnoie hoziaistvo, 

nr. 2, pp. 7-18. 

99 NESTEROV V. G E;cio raz o uoprosah lesrni 

nr. I l, pp. 43-49. 

Lt.,snoie hoziaistvo, 

oL$.\NSKr ,\1. A Tuorceskuia roli otbottt a sr)ete nilciurinshogo ucenia, ,''\gro 

lriologhia", 1950, nr. 4, pp. 2l-37. 

ORLOV .\ t. Tiomnohuoinie lesa Se'uern.ogo l(auhuzu, 

Nauk 

S.S.S.R., Moscova 1951. 

102. OSli.\STON On lhe I'orest Tgpes in India, Acta 

r,. 3.1, 12. 

jennica,

103. PA$COVSCHT S. 

l04. PA$COVSCFTT S. 

r05. PA$COVS,CFII S. 

106. P,\$COVS(.HI S. 

107. PA$OOVSCHI S. 

loB. PA$COVSCHT S. 

109. PA$COVSCHT S 

I r0. P.\$covsclll s. 

r I r. PA$COVSCI II S 

ll2. p,\$covscHI s. 

113. P.\$COVSCHI S. 

114. PA$COVSCI'll S. 

I15. p.\$covsctJI s. 

116. PA$COVSCHI S 

1r7. P.\$COVSCHI S. 

ll8. p.\$covscl{I s. 

440 

Vcgt'tuliu arborescentd u munlilor iud. Rimrti.cul-Sciraf.,,Rcvista 

phdurilor" n'r. 5/19;J5, pp. 32:3-334. 

Quercus Virgiliana Ten, in pddureu Runceni, ,,Revista pldulilor" 

nr. S-lAll9+2, pp. 360-366. 

Studii ctsupra uegetaJiei pddurilor din impreiurimiIe Gurghiu- 

/al, Analele I.C.E F. 1943, v. \/lli. pp. l0G-149. 

Tipurile de arborele din pddurea. Casa Verde, Analele I.C E.F., 

1945, .:. IX, pp. 39-90. 

Con.tribuliuni. la studiul molidi;urilor de altitudine mare, 

I.C.E.S.., Studii ii ce'rce'tini, 1951, v. XII, pp. ll5-126. 

Recunoa;terea tipologicd. a. brddetelor pure ,i a amestecurilor 

de brad gi molitl din Murtlii Buzdului, LC.E.S., Studti'i qi cercetiri, 

1951, r.. XII, pp. 127-136. 

Situalia i.n tipologia forestierd souietica,,,Rcvista piidurilor', 

lemnului 6i hirtiei", nr. 1/1941, pp. 13-14. 

Perspectiuele tipologiei forestiere tn R.P.R..,,Revi,sta pidurilor, 

lemnului Ei hirtioi" nr. 6/1951, pp. 3-5) 

Contribulii la. studiul sik,ostepei din Banat, Bul. gtiinf. al ,\cadcmiei 

R.P.R., Sec{ia de 9t'irinle biologice, agronomice, gco'looice 

qi geograficc', nr. 311952, t" IV, pp. 705-714. 

I ttloctrirea steiarului petttLrrculat prin gorun i n Podi;ul Tran' 

siluaniei. Comuniicirile Acadenrinj R.P.R, nr. 7 8/1952, t. Il, 

pp.4l5-418. 

Metoda soaieticd. de fctlosire a tipologiei Iorestiere irt scoptLri 

practtce,,,Revista pddurilor", nr. l0/1952, pp. 24-25. 

l-tnele discu{ii in jurul problemei impdduririlor in stcpli. .\rralclcr 

Ilomiino-Sovietice, scria,,silvicultu,rii, Industria lcmnului", 

nr. I (17) 1953, pp.39-13. 

I.a sernicentenaruL tipologiei forestiere,,,,Revista pidurilor", 

n r. I / 1954, p p. 4-8. 

Pertlru o justd orientare in tipologiu Iorestierri, ,,Rcvista pidt-trjlor", 

nr. 3/1954, pp. 482-484. 

In problema raporturilor trtre l,egela!ie ;I stuliutre,,,Revista 

pidurilor", nn. 4/1956, pp. 203-206. 

Pe marginea art[colului ,,Tot in problcma rnporturilor i.rttre tegetalie 

;i stu!iune" de dr. ing. Al. Beldie, ,,llcvista pddurilor", 

nr. 8/1956, pp. 498*499. 

ll9. P.\$COVSrCIll S. Seria tipologicd cu pdturu uie dc licheni in munlii Bartalului , 

Comunicirile Academiei R P.R., n,r. 3,/1956, t. VI, plr. 443-447. 

l'20. rP-,\S,CrOVSC,Ht S., TipuriLe de pddure tlin siluostepa dintre Sirel ;i lalomila, Bul. 

CEU,CA C., CLO. gti)n. al Acacle,mie'i R.P.R., Sectiunea de $iriLnte biologice, agro- 

NARU ;\. 9i nomice, getlogice gi geogr''6,frlgs, nr.211954,,t. VI, pp. 639-656. 

LEANDRU V. 

l2l.'P:\SCOVSCHI S., Stttdiul tipurilor de pddure d.in bazinul su.pr:rior;i 

mijlociu ol 

LEA,NDRU V. 9i Putttei, .\nalelc I.C.E.S., 1955, v. XVI, p. I, pp. 107-154, 

PURCELEAN S. 

'lipurile 

122. PASOOVSCHT S., de piidure in siluostepu rlintre IalornLlu ;i Dundre, Bu|. 

LEANDRU V. 9i 

RADULESCU S. 

gtiin!. al .A,cade,miei R.P.R., Sectia de biologie 9i 

cole, nr. 1i1956, t. VIII, pp. 179-197. 

Etiinle agri-

123. PAUCA A. 

12,1. pERN L. I(. 

125. PETCUT M. 

126. poGREB- 

NE,.\CK P. C 

127. POGREB 

NEA"K P. S. 

128. POGIR'EB- 

NE,AK P. S. 

129. POGREB. 

NEAK P. S. 

130. Po,P E. 

I3I. POPESCU C. I 

132. PRZEMETCHT 

7 

I33. PRZEME'T.CHI 

9i VASILES,CUu. 

I34 PURC]ELEANU 

CHIRI'I]A C., 

P.\$COVSCHTS. 

9i BELDII- A 

135. PL]RI G. S. 

R.\DI(OV I. N 

RADKOV I. N. 

I 38. RADI(OV I. N 

I39 R,\\DUSK.\ D. 

z. 

140REIC,HELTH. 

$' 

ERLB.\CH 

RIOHTER 

r42. ltfrBirL E. 

143. ITUBTOV S 

s., 

Studii fitosociologice tn murtlii Codru si Mumu, AcadeLxia Romini, 

Situdii gi cercetiri 191 l, v. LI. 

Tipi lesa u prahtihe lesoustroistua,' ,,Lcsnoic hozia,irstvo", 1g56. 

nr. ll, pp. 38-43. 

Regenerarea prin sdmintd a arboretelor de ;lea.u, ,,Revista pidurllor", 

n,r. 3/1934, pp. 227-231 . 

Eoghentl Venedihtoaici Alexeeu (1869-1930),,,Vidaiugcicsca 

deiateli otecestvennogo lesovodstva", Coslesburmizdat, Moscov;i- 

L,eningrad 1950, v. II, pp. 91-99. 

Glteorghlt Nicolaeuici Vi,solhi ( lBbS-1 940).Ibidem, pp. I l7-146. 

O biogheoienoze, ego proishojtlenii i su;cestae, ,,Les i stepi,', 

1952, nr. ll, pp.38-44. 

Osnoui lesnoi tipologhii, lz. \kadcmii Nauk Lt.S.S.R., 

I(iev 1956. 

Date noi cu priL'irc lu rdspindirea si. t,eoetu.!iu pintLlui siluestru 

in Carpalr, Bu1. gridin,ii bot'arnice qi al ntuzeului bolanic dc 

la Llniversiiatea din Cluj, nr. l-411936, r,. XVI, p1t. 32-42. 

Condilii de instalare a. perdelelor forestiere de prolet:lie tt 

cimptilui irt Oltenia, Editu,r,a :\cademici R P.R., Buc,urcati 1g54. 

Tipurile de ttrborete, baza siloiculturit stiirtlifict,,,Econonria 

irorestierii", nr. l-3/1921, pp. 30-34. 

'[ehnica 

impdduririlor, E'ditura Progresui Silvic, BucLrrc5ti 1937. 

Studiul tipurilor de piidure dirt Ocrilul silurc ttxpcrimenIul Tigiinerti,I.C.E.S. 

Studii ;i ce,rcetir,ri, 1953, r,. XlV, pp. 127-176. 

Forest-types studies in In.dia, J. Indian Bot. Soc. l{)54,nr 

pp. l9-27 (reccnzal in,,Refe,rativnii Jurnal, Bir:loghia", 

nr.2, p. 1V4). 

l-izobnoui.aaane nu dihouite gori a seuenta Strandja, Sl;ornili 

nra Tentralnra Gorski Islcdovatelski Institu't, 1948, v. IV, 

pp. 207-250. 

Vizobnouiauurte na dibouite gori u iztocina Staru Planinu 

dem, 1949, v. V, pp. 127-188. 

Tipologhiceski. izuciaaania na iglolistni grtri ',: Rrlo 

Iz. na BtilEa,rskat,a -,\kademiia nra Naukitc, Sofia 1956 

Lesne Tgpg na Sloaenshu. Sb,or. eeskosl. akad. zem6d. v6(1.'lesn. 

1955, nr. 2, pp. 287-298 (recenzat in ,,Pefrrativnii Jur,nal. 

Biologhi,a", I957, n,r. 6, p. 121). 

Florentgpen als Hilf e filr Standorstshartierung trnd WaLdba.u itrt 

Mittergebirge, ,,Der W,ald", 1952, nr". B, pp. 239*244. 

Aufgahen und Methodih gegerbiittsnoller Forsteinrichtung,,\rchiv 

fiir For,stwesen, i952, nr. l-2, pp. 3l-46 

Zusammenfassende Schlussbetracliung zur Vortrugsrurtde tiber 

die BLLchenaiilder Europas, in ,,Dic Buchenw:ildcr Europas", 

Il. Huber Ver. Bern-Berlin 1932, pp. 49()*5{12 

Tipurile de pd.duri. irt literatura rasd, ,,Rev,ista 

nr. 711933. pp. 461-477.

tt4 RUB'IOV S. 

I4E 

I 46. 

RIJDSKI I. 

SCAMONI A 

l .t7 SC,\MONI A 

I 48. 

SC.,\MONI A 

149. SCIJENCI( C_ .\ 

l5o. $ENrr(ov 1. P 

151 S[JI(,\OEV V. N 

I52 

SLIK.\CflV V. N 

I53. SUI{ACEV \', N 

15,trSLiI( 

\CEV V. N. 

I Di) 

lJo 

SLI(AqEY Y "u 

SVOIJOD,\ P. 

157. SVI,NHUF. 

VT].D V. E. 

I 58. TI{,\CI]NKO M 

I5t). VINCEIiI' B 

IOO. VL.\D I. 

16I. \/OROBIIV D. V. 

162 VO'ROP.\NOV P. V. 

163. WATT .1. S. ei 

TANSLEY ;\. G. 

442 

Soluril.e zduoaielor Buzdulu.i si tipurile naturale de arboretc, 

,,Revista pidurilo,r", nr. 211940, pp. 81-90. 

'l'ipoui 

liiiarskih iuma jugoistotnog detu Sumutlije. Prirodniacki 

rnuzej Srpske zemlje, Na,Lrdni ,I{nriga, Beograd 1949. 

Ein neuer Tgp des Buchen-Traubeichenaaldes atts den ['lriming 

und seirt YergLeit:h mit \Y/aldlgperr des Jurtgcliluuiunts, 

.\rchiv ILir Forstwesen, 1952, nr. I-2, pp. 47-58. 

lValdgesellschaften uttd Waldstandorte, -\kadem,ie-Ve11., Bcrlin 

1954. 

Neue Erhenntnisse der forstlichen Vegetationshunde. -\rchiv liir 

Forstwcsen, 1955. nr. 5-6, pp. 501-5'|0. 

Fremdlundische IVald- und Parhbiiume. Vcrl. P. P,a,rey, Bctlin 

1939. 

Zumetki o metodihe klassifikalii rastilelnosti po Bruun-Bluttquet, 

in vol. ,,Akademiku V. N. Suk,aciovu k 75 letiu so dnria 

rojdonia", Iz. Akademii Nauk S.S.S.R., Mo'scova-Lleningrad 1956, 

pp. 581-590. 

Rastitelnie sooh;ceslua (Vvedenic v fitoso{iotoghiu) Iz. Kniga, 

\'1.oscova-Leningrad 1926. 

Rtftoaorlstao h issledouaniu tlpou iesou, Gosularstvennoc izdatelstvo 

seiskohozi,afstvennoi i kolhozno-kooperativnoi literaturi,1931. 

Die lJntersuchung d.er Valdtgpen tle.s Osteuropiiischen Flach' 

lrtndes. Handbuch der biolog. .\rbei,stem'iho,den', 1932, T. 6, Hefi 

2i, pn l9l-t-250. 

Dendrologhia s osnooami lesnoi gheobotanihi, Goslesbum,izdat, 

Moscova-Leninglad 1938. 

Osnooi teorii biogheolenologlti.i, in,,Jubiloin,ii sborrniik posviaErionii 

30-le'triu Velikoi Octi,a'brskoi So{ialis'ticeskoi ,Revol,i.u{ii, Iz. 

Akadermii Nrauk S.S.S.R., Moscovra-L'eninrgrid, 1947, v. II, 

pp. 283*305. 

Piinos sotsitske uedtt k lesni typologii. Lesndckd Pr5cr,1949, 

rir. I l-12. pp. 453--531. 

Untersuchungen iiber die boden-micro-biologischen Unterschiede 

der Cajander'schen Tgpen. '\cta forestalia lennica, 1937, 

v 44, pp. 1-63. 

O b ; c ee ! e sott odslu o, ed. I I, Goslcsbumi zclrat, tr4oscova -Lcningra rl 

1952', Silrticultura Generald, ed. ro'min'eascd, Ilditula Agro-Silvici 

de St,at, Buc'ure$ti 1955, 

Rosllinna spoletenstaa k lesni tqpologii. Lcsnickd 'Prdce, 1949, 

nr. 2-ll pp. 49-70. 

Tipuri tle pddtLre ,i tipuri tle arborete itt Ocolul siloic Slobozia 

(lalomita),,Reuista pddurilor", nr. 12l1945, pp. 294-300. 

'lipi 

lesoc ettropeishoi ciasll .S.S.S,R. Iz. .\kadtimii NaLtl< 

U.S.S.R., Kicv 1953. 

Elniki seuera, Gozbezlrumizdat, Moscova-Leningrad, 1950. 

IJritislr Beech llToods in',,Dic Euchcnwdldcr lruropas" H. Iiuber 

Verl., Eer,n-Berlin 1932, pp. 294-361.

I6,1- \\/ESTVF]I-D M. 

er aI. 

165. ZAITEV B, I) 

166. zoLYO.\lt B. 

167 ZOL\OMI B. 

J-\KUCS I'., 

B.\RATFI Z. I] 

HOR:\NSZKY A 

168. 

)i: * + 

169. * + :r: 

170 

171 

t72 

17 ?,. 

| /tl 

17:.) 

Natural forest uegeiution zorLes of Neaa Englund, ,,Journa1 oI 

Forcstr1,", 1956. v. 54, nr. 5, pp. 332-339. 

( uoprosu o tipah lesa. Lesnoie hoziaistvo, 1955, nr. 11, 

op.27-29. 

I'htllocinologis pl lo sglu[cLLlture etr Hongrie.,\ci'a Botarrica Acadentiae 

Scientialum Hungaricae, 1954, t I, f . 1-2, pp.2,15-222. 

Ittrstairtschttf tliche Er gebnisse der ger.tbotanischen KartiertLtt g 

im BlikkgL:birge, :\cta Botan,i,ca Academiac Scitntiarum llungaricae, 

1955, t I, i. ;l-4, -pp. :361-395. 

indrumdri tehttit:e in siLaiculturd, Mi,nisterrl Silviculturii, 1g49. 

lnstructiuni. tehnice de ttntenaju.reu patlurilt>r, Ministerul Silvicuitunii 

gi Indus.iniei Lemnului, Bucurnqti 1950. 

7 rudi soaegcianiu po lesnoi tipologhii, It . Akademii Na uk 

S S.S.R., Moscova 195,1. 

Instrucliun[ pentru intocmirea planului de perspectiud ('Lr 

priuire la impddurirea terenurilor goale ;i ameliornrea arboretelor 

de productiuitate redusd din fondul [orestier al Stulului, 

Mi,nisterul Gospodiriiei Silvice, Bucure;ti 1953. 

lnstrttcltuni pentru amenajarea pudurilor tlin R.P.R., Ministcrul 

Gospodariei Silvrice, Bucur,egti 1953. 

Sprauozdanie z honferencgi lipologiczni, w Rabstgnit' i Sceccrnftu, 

Svhvan, 195'1, nr. 2, pp. 131.-lll5. 

Manualui inginerului foresti.er, vol. I. Editura Tehnicri Bur'ufeStr 

lYb,t. 

Lucriirile confcrinlei de tipolagie lorestierti (1-3 martic 1955). 

LC.E.S. 1957. selia II. nr.8.

A fin 

.\griq 

Alun 

.,\lLrn turcesc 

Anin alb 

.\n'in negru 

:\nin vcrdc 

;\rfar titirisc 

B ircoace 

L-]ircoace neagri 

B i;icoa.sa 

Brad 

C iir;" 

Caprifoi 

(iarpen 

Ciirpinili 

Ciiiina albi 

(lzi,tina rnicl 

Ciitini rogie 

Cer 

Cireg 

Ciregul pitic 

ClocotiE 

Coaciz de mun,te 

Corcodug 

Corn 

Coronigtc 

Cruqi n 

Cununi!:'r 

444 

INDEXUL ALFABETIC 

al nunririlor qtiintifice ale speciilor de arbori .si arbu;ti 

Vaccinium mgrtiLlus L. 

Ribes grossaluria L. 

Corglus auellana L. 

Corylus colttrna L. 

Alruts incana (L.) Monch. 

ALnus glutinosa (L.) G,aertn. 

Alnus ulridis (Ch,aix) Larn. et D. C. 

Acer tatarlcum L. 

Cotoneaster irttegerrima Med. {daca nu se indici 

prec,i,s, aliiS specie) ; mai pot li C' tomen' 

losa (Ait.) Lrindl. 9i C. melanocarpa Lorld. 

Cotoneaster melttnocarpa Lodd. lCotoneasler 

ni gru (Eh'r.\ Fries.l 

Colttteo arborescen.s L. 

Abies alba Mill. (,4bies peclinala D. C..) 

Viburnum opultts L. 

Lonicera xglosteurn L., L. nigra L. 

Carpinus betulus L. 

Carpinus orientalis M,ill. (Carpinus rluinetrsis 

Scop.) 

Hi ppophad rhamttottles L. 

Mgricaria germanica (L.) Dcsv. 

Tamarix rantosissima. Led. 

Querc,us cerris L. 

Prunus auium L. (Cerasus auium (l-.) M6nch. 

Prunus f ruticoso Pall. (Cerasus frutico'sa (Pall \ 

Woronow. 

Staphglea pinnata L. 

Ribes alpinum L. 

Prunus cerasif era Eh,rh. (P. myrobalana Loiq ) 

Cornus mas L. 

Coronilla emerus L. 

Rhamnus frangula L. (Frangula alrtus Mill.) 

Spiraea ulmilolia *'oP.

Curpen de pidure 

Cu,rpen, 

de munte 

I)irmox 

Dracila 

Drob 

Drobifi 

Dud alb 

Frg 

Fag oriental 

Frasin, frasin comun 

F,nasin de Pe r,nsylvania 

Frasin de Turkestan 

Fr'asinul pufos 

Girni{I 

Gorun 

Hamd 

Iarbd neagrd 

Iasomie 

Iedera 

Ienupir, ienupbr comun 

Ienupir pitic 

Jneapdn 

Jugastru 

Jugastru binifean 

La'rice 

Lemn ciinesc 

Liliac 

Mdceq 

Mdoeg de munte 

MIlin 

Mi'r p5dure{ 

n{erigor 

MesteacEn, mesteacdn comun 

Mesteachn pitic 

Mesteacdn pufos 

.Vtigdai pitic 

Mojdrean 

Molid 

30 -- Tipuri de pdduri - 'c. 241 

Clematis aitalba L. 

Clematis alpina (L.) Mill. (Atragene atpina L.l 

Viburnum lantanu L. 

Berberis uulgaris L. 

Cytisus (diierite sp,ecii, totdeauna indica te precis) 

; Cgtisanthus radiatus (L). 

Genista tinctoria L. 

Morus atba L. 

Fagus stluatica L. 

Fagus orientalis Lipsky 

Fraxinus excelsior L. 

Fraxinus pennsgluanica Marsh. 

Fraxinus oxgcarpa Willd. (Froxinus oxgphgila 

Bieb.) 

Fraxinus holotricha rKoehrne. 

Queruts frainetto Ten. (euercu.s conferla l(it.) 

Quercus petraea (Mattuschka) Liebl. /e. ses. 

sili,f lora Salisb.), dacd nu existb indica{ie precisd 

asupra speciei ; mai pot li e. datechampii 

Ten. Ei Q. polgcarpa Schur. 

Humulus lupulus L. 

Calluna uulgaris (L). Hull. 

Iasminum fruticans L. 

Hedera helix L. 

Juniperus cummunis L. 

Juniperus sibiri.ca Lodd. (/. nana Willd.) 

Pinus montano Mill. (p. mugo Turra). 

Acer campestre L. 

Acer mon.spessularutm 

L. 

Larix decidu.a MiIl. 

Ligastrum aulgare L. 

Sgringa ttulgaris L. 

Rosa canina L., dacd nu este ,indicatd precis 

specia ; mai pot f i gi alte specii (sint indicate 

cu nume latine) 

Rosa pendulina L. 

Prunus padus L. IPadus ro.cemosa (Lam.) 

C. K. Scnmeid.l 

Malus silueslris Mill., dacd nu este indicatb 

precis specia : poate fi qi M. pumila MilL 

Vaccinium ottis-idaea L. 

Betula aerrucosa Ehrh. 

Betula humilis Schrank 

Betula pubescens Ehrh. 

Prunus nana (L\ $tok'es (Amggdalus nana L.) 

Fraxinus ornus L. 

Picea excelsa (Lam.) Link. 

445

Mur 

Nuc 

Peducel 

Pdliur 

Paltin de cimP 

paltin de munte 

Plltior 

Pirr piduret 

Pir argintiu 

Pa{.achini de siin'cI 

Pin negru 

Pin silvestru 

PloP alb 

Plop cenuqiu 

Plop negru 

Plop tremurator 

Porumbar 

Rechite albi 

Rbchiti rorie 

Salbi moale 

Salbi m'are 

Salbi riioasi 

Sa'lcie albd 

Salcie cipreasca 

Salcie plesnitoare 

Salcim 

Salcim mic 

Salcim galben 

Singer 

Scoruq comestibil 

Scorug de munte 

Simbovini 

Scumpie 

Soc comun, soc negru 

Soc rogu 

Sorb de olrnp 

Sorb de munte 

Spinul. cerbului 

Stejar, steja,r pedunculat 

Stejar bru,mbriu 

446 

Rabus (diierite specii, care sint indicate dc 

obcei cu numi,re latind) 

Juglans regia L. 

Crataegus monogAna Jacq., da:5 nu este tndicati 

precis altd specie; uneori C. oxgacantha 

L. 9i C. pentaggna W. et K. 

Paliurus spina-christi Mill. 

Acer platanoides L. 

Acer pseudoplatanus L. 

Ribes petraeum Wulf. 

Pirus communis L. 

Pirus elaeagrifolia Pall. 

Rhamnus saxalilis Jacq. 

Pinws nigra Arn. 

Pinus siluestris L. 

Populus alba L. 

Populus canescens Srn. 

Populus nigra L. 

Populus tremula L. 

Prunus spinosa L. 

Salix incana L. 

Saiix purpurea L. 

Euongmus latifolia Mill. 

Euonymus europaea L. 

Euongmus uerrucosa Scop. 

Salix alba L. 

Salix capraea L., dacd nu este indicaid precis 

specia ; poa,te fi g'i S. sllesiaca Willd. 

Salix fragilis L. 

\obinia pseudacacia L. 

Amorpha lruticosa L. 

Caragana frutex (L.) I\och. 

Cornus sanguinea L. 

Sorbus domesticq L. 

Sorbus aucuparla L. 

Celtis australis L. 

Cotinus coggggria (L.) Scop. (Rfras cotinus 

L) 

Sambucws nigra L. 

Sambucus racemosa L. 

Sorbus torminalis (L.) Cr. 

Sorbus arla (L.\ Cr. ; SorDus cretica (Lindl.\ 

Fnitsch 

; Sorbus borbdsii Jav.: Sorbus moigeolll 

Soy. Will. et ,Godr. 

Rhamnus cathartica L. 

. Quer,cus robur L. (Quercus pedunculata Ehrh.\' 

Quercus pedunculfflora C. Koch.

Stejar pufos 

Tei argintiu 

Tei cu frunza mare 

Tei pucios 

Tulichini 

Ulm, ulm de cimp 

Ulm de munte 

Ulm de plutl 

Velnig, v,inj 

Vigin turcesc 

Vlsc a,lb 

Visc de stejar 

Vi{a sdlbatici 

Vifa amelicani 

Zebg 

Zimbru 

Zmeur 

Quercus pubescens Willd., daci nu se ind,ica 

precis specia; poate fi 9i Q. uirgiliana Ten. (se 

indicl precis). 

Tilia tomentosa Monch. (T. argentea Desf.) 

Tilia platgphgllos Scop. 

Tilia cordata Mill. (I. paruifolia Ehrh.l 

Daphne mezereum L. 

Ulmus foliaceo Gilib., U. procera Salisb., 

U. ambigua Beldie 

Ulmus montano Stokes 

Ulmus foliacea G'ilib. L suberosa (Henry) Belo1e 

Ulmus leuis PaIl. (U. elfusa Willd.) 

Prunus muhaleb L. ICerasus mahaleb (L ) 

Milt.l 

Viscum album L. 

Loranthus europaeus L. 

Vitis silaestris Gmel. 

Parthenocissus quinquefoLta (Lam.) Planch. 

Salix cinerea L. 

Pinus cembra L. 

Rubus tdaeus L.

l^4, 

TI4NbI,/IECOB B PHP 

PE3NME 

fleprar uacrl pa6oru flpeAcraBJlaer co6oii

Bropar uactu pa6msr [peAcraBJrner co6ofi . Bce 

TrjnbI Jleca crpynupoBaHbr B Bbrclxue eAHHHI.Ibl, ycTaHOB,leHI'le no BHAOBOMy COCTaBy - 

. Bcero npuuaro 46 QopuarrHil. Ecrr $oprr,rauur.r qficrbtx flecoB-eJIbHHKoB' 

6yur.*r n r. A. n $opr'raqfiil cMe$aHnbrx JrecoB-nuxroBo-eJloBblx, 6yxoso-gy6otblx I.1 T. A. 

O6uee qucro onucaHHbrx runoB 24i. B noaasrttouleM 6onurunsctge 3To ocHoBgble ruIIbI, 

noroMy qro ri3yqeHue rtpoH3BoAHbrx rranoB B PHP eure HeaocraroqHo paapa6orano; 

oaHaKo, onucaHbr 14 HecKorrbKo npougBoaHbrx runoB, npeAcraBdlqloulxx oco6esnufi l.iHTepec. 

A,rq scex onucaHHbrx runoB ,(arorcrr cHaqaJla oflpe,(eJll.rreJlr.i o6r,txuoeeHHo no Qopuaqunu, 

a HHorAa AJlq AByx !inr.{ HecKoJrbKux $opraaqrlft BMecre (n c,ryuae $opnautlit coAepxa[lux 

fle6o6uoe uuc.no runon). flocne onpeAenurereii Aatorcq roqlrbre onilcaHltl rlrfloB reca. 

Kaxqui.i u]n o6oaHaneH HayqHbrM HauMeHoBar{ueM Ha pyMbrHcKoM tt3blKe I{ nopflAKoBbIM 

HoMepoM ; cofJlacHo oQ$zqua.nrustM HacraBJreHr.{qr\,r uageaHl4fi Ha JIaTHHcKoM qgstxe 6onuile 

ue ynorpe6,rarctcq. flpueoAllrcn norHat cliuoHllMI{Ka Haeeaunfi, KaK I'13 pyMblHcxofi, TaK 

1{ t43 r.rHocrpannofi .nureparypbr ; npfiBe,&eHbr r.t Ha3Banur ynorpe6lflBllluecs n $nrocoutio- 

,'rorHqecKofr aHTeparypbr (pasyueercn. ecrn Bo3Mo)KHo ycraHoBHTr' cooTBecrBlte Me)riAy 

onrrcaHHbrMH eaauntlaus). Co6creeHHo o[r{caHtze 3aK.IIrcqaer AaHHbte o pacnpocrpaHeHl'it4 

THna Jreca B cTpaHe rj ero npaKTHqecKoM 3HaqeHr.ru; SKoJrofliqecKHe ycJloBlrfi-BblcoTy HaA 

ypoBHeM Mopq, pelbeQ, eKcno3huttrc, noqBy, rpytlr, I.lHoraa r apyrt4e no,upo6uocrfi ; BHAo- 

eofi cocrag Haca)r(aeHufl; xoa pocra, 6ouilrer, rroJrHory, Qopuy leperleB, KaqecrBo ApeBe- 

cllHbl ; xol sogo6Hog,'reuHr ; HanpaBJreHr{e cMeHbr nopoA ; cocraB r4 Korlit{ecrBo floAJIecKa ; 

cocraB u KoJII4qecrBo rpaBf Hucroii pacrt{TeJlbHocrl4. 

Kpoue onucauHbrx xopotxo r{3yqerrHbrx TunoB, AaHbr eilIe MHoroqilcJleHHble yKa3aHl-lr 

o pa3Jrr4qHbrx qacrHbrx c,lyqasx, Tpe6yrounx eure AonoJIHI'treJIbHblx ucc,leaoeauhit A,'1R 

peureHlir Bonpeca, npeAcraBmror Jrn olni co6oi ornuqHble rltnbr Ilru Her. Taxuu o6paeol't 

6yAyrUire uccJleAoBaHr.rfi, Bo3MoxHo npr{BeAyT K HeKoTopoMy yBeIIiqeHI4Io qHcJ'la TI4noB fieca. 

Boo6ue ueo6xoAauo noAqePKHyrb, vro pa6ota npeAcraBnqer nepBylo flonblTKy Aarb 

6o,ree lun MeHeer nonHyn x,laccuQuraqulo TI{noB ,neCa PHP. B 6ylyufeu Aa)Ke HeKoropble, 

CeiruaC no4po6sg Onucasnde THnbI ;eca Moryr 6otrl no4reprHyTbl npoBepKe, no Mepe 

naKoueHr.rr 6onee nolpo6Hbtx MaTepr.ia.non. Bnpoueu 3lo He Moxer cqurarcq oqenl 6o.nr- 

rrnM HeaocratKoM, TaK xax geug6exno B Haqa,'Ie raxoti 6u ttu 6u,'to xJIaccuQnKaqut{ B 

o6nacru ecrecrBeHHHx HayK. 

flocne4unt uacrr pa6oru o3ar,'taB,yrflercrr

a 

cTaHilfl 'H qUCTo !'lecorHnor'lorHqecKoii KJ'taccuoHKarlnu ref Ko npuBe,to 6sl K noJlHoMy 

pa3peueHI'tto sxoJrortiqecxofi cropoHbr ,recuofi Tr,rnoJrorHH. 9ro xe Kacaercr noaquHeHlrn 

WALDTYPEN DER RVR. 

ZUSAMMEN F,4SSUNG 

In dem ersten Teil ,,Die Grundlagen der Waldtypologie" werden die Erscheinung 

und die Entwicklung der typologischen Schulen in dem damaligen Russland und 

Frinnland beschrieben. Es werden Angaben iiber beide typologischen Schulen, die 

gegenwiirtig in der Sowjet Union arbeiten, iibermittelt. Der Verlasser ist der Meinung, 

dass sie keine grundwesentlichen Unterscheidungen, besonders was die Bestimmungsart 

der wesentlichen Einheriten, der Waldtypen angeht, darstellen. 

Es wird ein kurze,r Ubenblick iiber die phyfocoeLn'ologirsche,n un,d biogeoaoenologischen 

Grundsdtze und Verlahren in der Sorvjet tlnion dargebieten : man unterstreichi, 

dasrs es i'n diesem Lande gelungen ist zu einem vollkommenen Eiverstdndnis 

zwischen allgemeinen Phytocoenologie und Waldtypologie zu schaf ien. Die Arbeit 

enthdlt weitere Angaben iiber die phytosociologischen Klassilikationsgrundsiitze, die 

in anderen Liindern verwendet werden. Der Verf asser ist der Meinung, dass die 

phytosociologischen Arbeiten wertvolle Angaben fiir die Waldtypologie enthalten ; 

trotzdem kann die phytosociologische die typologische Klassifikation nricht ersetzen, 

,lass ,sie von anderen Gru,ndsdtzen ausgeht und gewrinnlicherwetise gerade drie vom 

f orstlichen Standpunkte wichtigsten Prorblemen tibersieht. 

In Qumdnien sind die typologischen Grundlehren vor etrva 25-30 Jahren eingefrihrt 

worden. Es wurden aber verschiedene von den phytosociologischen Grundsdtzen 

stark beeinfliissten Arbeiten unternommen. Nach lg49 ist man stufenweise zu einer 

einheitlichen, rein typologischen Methode iibertreten. Im Grunde wurde die sowjetische 

Methode des Akad. W. N. Sukatschew angenommen; es wurden aber einige Einzelfrnderungen, 

die von lokalen Verhdltnissen ,bestimmt worden slnd, vollzogen. Nach der 

1955 Tagung wurden genauere Richtungen ffir die typologischen Forschringen bearbeitet. 

Diesen Richtungen zufolge werden die Waldtypen nach Holzarten oder Artenmischung, 

Ertrag, Baumform und Holzqualitiit, Verjungungsmdglichkeiten klassif ieziert. Was die 

Artenmischung und Ertrag anlangt, sind sogar zahlenmdssige, fiir die Typen unterscheidende 

Crenzen, festgestellt worden. Der Unterholz, die Kraut - und Grassve- 

getation und die Bodeneigernscha'ften kdnnen auch - 'aber ,nur sih,r seJten - die Typen 

bestimmen ; das geschieht nur wenn sie offenbar die wichtigen Merkmale des Bestandes 

oder drie fLir d,iesen Besiand geeigneten wal.dba.ulich-teh[:tischen I{assnahmen beeinflLissen. 

Auch die wesentlichen waldtechnischen Massn,ahmen kdnn,en eigenartige Typen 

best.immen. 

In der letzten Zeit sind die typologischen Grundlehren mehr und mehr in der 

waldbaulichen Praxis und zwar in Forsteinrichtungsarbe,iten, sowie in eigentlichen 

451

waldbaulichen Arbeiten verwendet worden. Es wurden auch typorogische I(artierungen 

unternommen. 

Am Ende des ersten Teirs wird eine ubersicht iiber die Lage der typologischen 

Forschungen in anderen Ldndern dargebiten ; Iiir d,iese Betrachtung **a.n 

dem Verlasser nur ungeniigende Data zur Verfiigung gestellt. 

Im zweiten Teil Beschreibung 

.,,D,ie 

det Waldtypen der RVR,, werden alle Typen 

in hdheren Einheiten, die sogenannten ,,Formationen.,, die der erigenartigen Verfassung 

gemiiss festgestellt worden sind, klassifiziert. Insgesamt geben 46 For*rtionen. Es 

geben Formationen von reinen wdldern - Fichtenwdlder, 

"I, 

Buchenwdlder usw. 

und X1d'sc,trformation - Fichten-Tannenwdlder, Eichen-,Buc,henwdlder uisw. Die Gesamtzahl 

de,r beschriebenen Typen arhebt sich zu 241. Die Mehrheit ist von Gruntltypen 

gebildet, 'i,st 

da die Forschung der rabgelei'teten, Typen der RVR noch am ,{nfarng ; 

trotzriem wur'den auch ei'n paar solohe abgelei,tete Typen, die ein besonderes Interesse 

besitzen, beschrieben. 

Ftir alle beschriebenen Typen werden zuerst die Bestimmungsschli.issel abgegeben 

; meistens sind sie von Formationen oder manchmal uon Jin", cruppieru"irg 

zweier oder mehrerer Formationen (wen die betrelfenden Formatronen zu wenige 

Typen enthalten) aufgestell'i worden. Es folgt drie aursfLihrliche Beschreib,g,ng dJr 

Jeder 

-waldtypen. 

Typus trigt den ,rumdnischen Namen und eine ordnungsziffei; den 

Voraussetzungen der Forschungsrichtungen gemdss werden nunme.hr keine lateinische 

Namen beniitzt. Es wird auch die vollstdndfge Synonimie, sowohl aus cler rumdnischerr 

I-iteratur, als auch aus den fremden Fachschriften gegeben, auch die Bennenungen, 

die in phytosociologischen Arbeiten benitzt worden sind, werden ribermittelt (selbstverstiindlich 

nut wenn d,ie Identiliz,ierung der Einheiten mriglich ist) . Die eigenliche 

Beschreibung besteht aus Einzelheiten iiber die Typenverbreitung im Lande und seine 

praktische Bedeutung ; tiber die

eobachten ; s;ie ist der Erhiihung der Fichtenbonitiit und der Verminderung derselben 

der Buche, je man mehr nach Norden geht, zu verdanken. Der letzte interessartte 

Umstand bildet die rdumliche Sukzession der Waldtypen in der Vorsteppe; wenn man 

nach Siiden vorricht, erscheinen mehr und mehr xerophytische Waldtypen. 

Weiter werden die dkologischen Probleme in Beziehung mit der Waldtypologie 

ausfiihrlich beschrieben. Es wird gezeigt, dass die Bildung der ,,Serien" im Sinne 

Sukatschews unter den in der RVR herrschenden Verhdltnissen auf Schwierigkeiten 

stiesst; zur Ldsung dieser Frage sind noch weitere Forschungen n6tig. Die Frage 

der Beziehungen zwischen ,,Wald-" und ,,Sthndortstyperr" wird noch besprochen. Der 

Verfasser ist den Meinung, dass eine Standontsklassiiiigation die Vegetart,ionsrnezkmale 

nicht zu beachten hat ; durch Vergleiche einer solchen Standorts- mit einer Waldtypenklassifikation 

wiirde zur vollstiindigen Ldsung der dkologischen Aspekte der Waldtypologie 

fiihren. Diese Arbeit weist die eventuelle Unterbrdnung der Waldtypen zu 

Einheiten der Standortsklassifikation (nach dem Vorbild der ukraLinischen typologischen 

Schule) ab ; die hoheren Einheiten sind die Formationen, die auf die eigenartige 

Veriassung iestgestellt worden sind. Aber fiir die Zukunlt schldgt der Verlassen die 

M

Redactor de carte : Ing 

Tehnoredactor : Andreica 

Corector : Turlescu Ion 

Popescu Valeria 

Virgil 

Dat ln lucru 15.1.58. Bun de tiDdr 22.5.58. Tiral 

1.3a0+100 ex. bro6ate,200 ex. legate. Hirlie uel. 

sat.65 gr.lm2 Farmat 16170X100. CoLi ed.itoriate 

36,t50. Coli tipar 28,750. Editia I. Comanda 15. 

bibLiotecile mari indicile de closificare 6349. 

Pentru bibliotecile mici 63. E. f6.360. 

TiDarul executat sub comanda nr.241 la Intre 

prinderea Poligraiicd nr. l, Str. Grigore Alexan 

drescu nr. 93-95, Bucure$ti. R.p-P.

Pdf - Editura Silvica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?