admiterea la facultatea de geografie a universităţii din bucureşti
admiterea la facultatea de geografie a universităţii din bucureşti
admiterea la facultatea de geografie a universităţii din bucureşti
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ADMITEREA<br />
LA FACULTATEA DE<br />
GEOGRAFIE<br />
A UNIVERSITĂŢII DIN<br />
BUCUREŞTI
Universitatea <strong>din</strong> Bucuresti<br />
Facultatea <strong>de</strong> Geografie<br />
Tel. +40-21-314 35 08 int 189<br />
+40-21-315 30 74<br />
Fax +40-21-315 30 74<br />
Http://geo.unibuc.ro<br />
B-dul Nico<strong>la</strong>e Balcescu Nr. 1<br />
70 111 Bucuresti, Sector 1<br />
Romania<br />
E<strong>la</strong>borarea testelor a fost efectuată <strong>de</strong> Prof. dr. Mihai IELENICZ şi Conf. dr. Marian ENE
TESTE DE ADMITERE<br />
Va<strong>la</strong>bile pentru sesiunea 2012<br />
(Pentru obeservatii si sugestii: AdmitereGeo@yahoo.com)<br />
A. REZOLVAŢI ÎNTREBĂRILE PRIN<br />
ÎNCERCUIREA VARIANTEI CORECTE<br />
1. România, <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re geografic, se <strong>de</strong>sfăşoară în spaţiul:<br />
a. Carpato-danubiano-panonic;<br />
b. Carpato-danubiano-pontic;<br />
c. Carpato-danubiano-balcanic.<br />
2. Lungimea ţărmurilor continentului european <strong>de</strong>păşeşte:<br />
a. 80.000 km;<br />
b. 95.000 km;<br />
c. 90.000 km.<br />
3. Într-un c<strong>la</strong>sament <strong>de</strong>mografic, cu cei peste 700 mil. loc ai săi, Europa este:<br />
a. A treia pe glob;<br />
b. A patra pe glob;<br />
c. A doua pe glob.<br />
4. Ce paralelă, care trece prin România, are un rol distinct în poziţionarea acesteia în<br />
emisfera nordică?<br />
a. 35 0;<br />
b. 25 0;<br />
c. 45 0.<br />
5. Altitu<strong>din</strong>ea medie a continentului european este <strong>de</strong> cca.:<br />
a. 300 m;<br />
b. 200 m;<br />
c. 250 m.<br />
6. Începând cu anul 2004, România a <strong>de</strong>venit ţară membră a:<br />
a. U.E.;<br />
b. O.S.C.E.;<br />
c. N.A.T.O.<br />
7. Începând cu anul 2007, România a <strong>de</strong>venit ţară membră a:<br />
a. U.E.;<br />
b. O.S.C.E.;<br />
c. N.A.T.O.<br />
8. Europa avea în componenţa sa <strong>la</strong> finele anului 2007:<br />
a. 27 state;<br />
b. 46 state;<br />
c. 35 state.<br />
9. Densitatea medie a popu<strong>la</strong>ţiei <strong>la</strong> nivelul continentului european este <strong>de</strong>:<br />
a. 96 loc./km 2;<br />
b. 71 loc./km 2;<br />
c. 67 loc./km 2.
10. Altitu<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> 4807 m este atinsă <strong>la</strong> nivelul continentului european în:<br />
a. Vf. Elbrus;<br />
b. Vf. Moldoveanu;<br />
c. Vf. Mont B<strong>la</strong>nc.<br />
11. Altitu<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> 2544 m este atinsă <strong>la</strong> nivelul României în:<br />
a. Vf. Moldoveanu;<br />
b. Vf. Omu;<br />
c. Vf. Negoiu.<br />
12. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tectonic (structural) continentul în care se încadrează şi<br />
România aparţine:<br />
a. Plăcii Euroasiatice;<br />
b. Plăcii Europene;<br />
c. Plăcii Euroat<strong>la</strong>ntice.<br />
13. De <strong>la</strong> finele mezozoicului (acum circa 70 mil. ani) şi până în prezent s-au format<br />
munţii Pirinei, Carpaţi şi Caucaz care aparţin sistemelor:<br />
a. Hercinice;<br />
b. Alpine;<br />
c. Caledonice.<br />
14. Aproape 85% <strong>din</strong> relieful european este reprezentat <strong>de</strong>:<br />
a. Dealuri înalte şi munţi;<br />
b. Câmpii şi podişuri joase;<br />
c. Podişuri joase şi <strong>de</strong>aluri înalte.<br />
15. Circa 15% <strong>din</strong> relieful european este <strong>de</strong>:<br />
a. Dealuri înalte şi munţi;<br />
b. Câmpii şi podişuri joase;<br />
c. Podişuri joase şi <strong>de</strong>aluri înalte.<br />
16. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re altimetric, pe teritoriul României, relieful se <strong>de</strong>sfăşoară între:<br />
a. 0 metri şi 2535 metri;<br />
b. 0 metri şi 2445 metri;<br />
c. 0 metri şi 2544 metri.<br />
17. Care <strong>din</strong> următoarele unităţi <strong>de</strong> relief sunt pe structuri <strong>de</strong> orogen?<br />
a. Carpaţii şi Podişul Moldovei;<br />
b. Câmpia Română şi Carpaţii;<br />
c. Subcarpaţii şi Podişul Mehe<strong>din</strong>ţi.<br />
18. În prezent, în Europa, există gheţari în masivele care <strong>de</strong>păşesc altitu<strong>din</strong>ea <strong>de</strong>:<br />
a. 3000 m;<br />
b. 1000 m;<br />
c. 2000 m.<br />
19. Sistemul montan european care are o lungime <strong>de</strong> circa 1200 km aparţine munţilor:<br />
a. Carpaţi;<br />
b. Alpi;<br />
c. Pirinei.
20. La est <strong>de</strong> Bazinul Vienei, cu altitu<strong>din</strong>i ce <strong>de</strong>păşesc 2500 m, se <strong>de</strong>sfăşoară:<br />
a. Munţii Alpi;<br />
b. Munţii Carpaţi;<br />
c. Munţii Balcani.<br />
21. În următoarele masive <strong>din</strong> Carpaţii Româneşti se află un relief g<strong>la</strong>ciar:<br />
a. Făgăraş, Go<strong>de</strong>anu, Rodnei;<br />
b. Făgăraş, Ceahlău, Bucegi;<br />
c. Făgăraş, Cozia, Parâng.<br />
22. Următoarele fluvii europene formează <strong>la</strong> vărsare <strong>de</strong>lte:<br />
a. Elba, Tamisa, Volga;<br />
b. Tamisa, Dunărea, Volga;<br />
c. Volga, Dunărea, Pad.<br />
23. Următoarele fluvii europene formează <strong>la</strong> vărsare estuare:<br />
a. Elba, Volga, Dunărea;<br />
b. Elba, Tamisa, Sena;<br />
c. Tamisa, Dunărea, Volga.<br />
24. Câmpurile <strong>de</strong> dune <strong>din</strong> sud-vestul Franţei şi Câmpia Mării Caspice sunt forme <strong>de</strong><br />
relief:<br />
a. Eolian;<br />
b. Litoral;<br />
c. Vulcanic.<br />
25. Masele <strong>de</strong> nisip <strong>din</strong> sudul Olteniei şi <strong>din</strong> Câmpia Carei sunt forme <strong>de</strong> relief:<br />
a. Eolian;<br />
b. Carstic;<br />
c. Ruiniform.<br />
26. Mai puţin <strong>de</strong> 3 terase fluviatile se găsesc pe râurile principale în:<br />
a. Câmpii;<br />
b. Dealuri joase;<br />
c. Podişuri.<br />
27. Circurile, morenele şi custurile <strong>din</strong> Făgăraş, Parâng şi Retezat sunt forme <strong>de</strong> relief:<br />
a. Eolian;<br />
b. Carstic;<br />
c. G<strong>la</strong>ciar.<br />
28. Între formele <strong>de</strong> relief carstic reprezentate în Europa pot fi enumerate:<br />
a. Peşterile, dolinele, cheile;<br />
b. Peşterile, alunecările, <strong>de</strong>ltele;<br />
c. Dolinele, ravenele, peşterile.<br />
29. Care sunt vulcanii activi <strong>din</strong> Europa?<br />
a. Vezuviu, Camerun;<br />
b. Etna, Stromboli;<br />
c. Vulcano, Pinatubo.
30. Precizaţi numele <strong>la</strong>nţului muntos cu o lungime <strong>de</strong> peste 2000 km, <strong>de</strong>sfăşurat <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />
nord-sud şi care este situat în extremitatea estică a Europei:<br />
a. Munţii Caucaz;<br />
b. Munţii Ural;<br />
c. Munţii Taurus.<br />
31. Care este unitatea montană <strong>de</strong>sfăşurată în România <strong>de</strong> <strong>la</strong> graniţa cu Ucraina şi până<br />
<strong>la</strong> Valea Prahovei şi care are o lăţime <strong>de</strong> peste 100 km?<br />
a. Carpaţii Orientali;<br />
b. Carpaţii Occi<strong>de</strong>ntali;<br />
c. Carpaţii Meridionali.<br />
32. Precizaţi numele <strong>la</strong>nţului carpatic care se <strong>de</strong>sfăşoară între Valea Prahovei şi culoarul<br />
<strong>de</strong>presionar Timiş-Cerna:<br />
a. Carpaţii Occi<strong>de</strong>ntali;<br />
b. Carpaţii Orientali;<br />
c. Carpaţii Meridionali.<br />
33. Sistemul muntos cu o lungime <strong>de</strong> peste 600 km ce se <strong>de</strong>sfăşoară pe teritoriul Franţei,<br />
Elveţiei şi Germaniei este:<br />
a. Ar<strong>de</strong>ni;<br />
b. Alpi;<br />
c. Jura.<br />
34. Cea mai extinsă câmpie <strong>de</strong> pe glob, cu o suprafaţă <strong>de</strong> cca. 4 mil. km 2, situată în Europa<br />
este:<br />
a. Câmpia Germano-Poloneză;<br />
b. Câmpia Est-Europeană;<br />
c. Câmpia Panonică.<br />
35. Unitatea montană care se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>de</strong> <strong>la</strong> Valea Someşului (nord) <strong>la</strong> Valea Dunării<br />
(sud) poartă numele <strong>de</strong>:<br />
a. Carpaţii Occi<strong>de</strong>ntali;<br />
b. Carpaţii Meridionali;<br />
c. Carpaţii Orientali.<br />
36. Ce peninsulă <strong>din</strong> Europa este formată <strong>din</strong> podişuri, p<strong>la</strong>touri vălurite şi cordiliere?<br />
a. Peninsu<strong>la</strong> Cotentin;<br />
b. Peninsu<strong>la</strong> Bretagne;<br />
c. Peninsu<strong>la</strong> Iberică.<br />
37. Depresiunea care ocupă 10% <strong>din</strong> suprafaţa României, fiind încadrată în cea mai<br />
mare parte <strong>de</strong> Carpaţi (est, sud, nord şi parţial vest) este:<br />
a. Depresiunea Braşov;<br />
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;<br />
c. Depresiunea Târnavelor.<br />
38. În cadrul Carpaţilor Occi<strong>de</strong>ntali, <strong>la</strong> nord <strong>de</strong> râul Mureş, se <strong>de</strong>sfăşoară:<br />
a. Munţii Banatului;<br />
b. Munţii Apuseni;<br />
c. Munţii Poiana Ruscă.
39. Ce grupă montană <strong>din</strong> Carpaţii Meridionali se <strong>de</strong>sfăşoară între Valea Dâmboviţei<br />
(est) şi Valea Oltului (vest)?<br />
a. Retezat;<br />
b. Parâng;<br />
c. Făgăraş.<br />
40. Ce grupă montană <strong>din</strong> Carpaţii Meridionali se află între Valea Prahovei (est) şi Valea<br />
Dâmboviţei (vest)?<br />
a. Bucegi;<br />
b. Făgăraş;<br />
c. Parâng.<br />
41. Ce grupă montană <strong>din</strong> Carpaţii Meridionali se <strong>de</strong>sfăşoară între Valea Oltului (est) şi<br />
Valea Jiului (vest)?<br />
a. Făgăraş;<br />
b. Retezat;<br />
c. Parâng.<br />
42. Ce grupă montană <strong>din</strong> Carpaţii Meridionali se află între Valea Jiului (est) şi Culoarul<br />
Timiş-Cerna (vest)?<br />
a. Retezat;<br />
b. Parâng;<br />
c. Poiana Ruscă.<br />
43. Cheile Argeşului, Olteţului şi Jaleşului sunt localizate în:<br />
a. Carpaţii Orientali;<br />
b. Carpaţii Meridionali;<br />
c. Carpaţii Occi<strong>de</strong>ntali.<br />
44. Depresiunea Braşov este o <strong>de</strong>presiune:<br />
a. Intracolinară;<br />
b. Submontană;<br />
c. Intramontană.<br />
45. Depresiunea Braşov este o <strong>de</strong>presiune situată în:<br />
a. Carpaţii Orientali;<br />
b. Carpaţii Occi<strong>de</strong>ntali;<br />
c. Carpaţii Meridionali.<br />
46. Podişul Valdai este localizat în:<br />
a. Europa <strong>de</strong> Vest;<br />
b. Europa <strong>de</strong> Est;<br />
c. Europa Centrală.<br />
47. Cel mai lung <strong>la</strong>nţ muntos <strong>de</strong> pe teritoriul Europei este:<br />
a. Pirinei;<br />
b. Alpi;<br />
c. Ural.<br />
48. Peninsu<strong>la</strong> Iberică se află în:<br />
a. Europa Vestică;<br />
b. Europa Sudică;<br />
c. Europa Centrală.
49. Ţările baltice fac parte <strong>din</strong>:<br />
a. Europa Nordică;<br />
b. Europa Centrală;<br />
c. Europa Vestică.<br />
50. Arhipe<strong>la</strong>gul Britanic face parte <strong>din</strong>:<br />
a. Europa Insu<strong>la</strong>ră;<br />
b. Europa Nordică;<br />
c. Europa Vestică.<br />
51. Câmpia colinară a Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei) este localizată, în cadrul<br />
Depresiunii colinare a Transilvaniei:<br />
a. În centru;<br />
b. În sud;<br />
c. În nord-vest.<br />
52. Subcarpaţii, care au o suprafaţă <strong>de</strong> 16.400 km 2, se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>la</strong>:<br />
a. Exteriorul Carpaţiilor Occi<strong>de</strong>ntali;<br />
b. Exteriorul Carpaţiilor Meridionali;<br />
c. Exteriorul Carpaţiilor.<br />
53. Subcarpaţii se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>la</strong> exteriorul Carpaţilor, între văile:<br />
a. Moldova şi Jiu;<br />
b. Moldova şi Motru;<br />
c. Bistriţa şi Jiu.<br />
54. Câmpia Boianului este o câmpie:<br />
a. De subsi<strong>de</strong>nţă;<br />
b. De terase;<br />
c. Tabu<strong>la</strong>ră.<br />
55. În categoria câmpiilor piemontane şi <strong>de</strong> g<strong>la</strong>cis <strong>din</strong> România este inclusă:<br />
a. Câmpia Bărăganului;<br />
b. Câmpia Râmnicului;<br />
c. Câmpia Olteniei.<br />
56. Câmpia Vlăsiei este o câmpie:<br />
a. Tabu<strong>la</strong>ră;<br />
b. De subsi<strong>de</strong>nţă;<br />
c. De terase.<br />
57. Câmpia Moldovei este o unitate <strong>de</strong>:<br />
a. Munte;<br />
b. Câmpie;<br />
c. Podiş.<br />
58. Subcarpaţii Moldovei sunt alcătuiţi <strong>din</strong>:<br />
a. Un şir <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri şi două <strong>de</strong> <strong>de</strong>presiuni;<br />
b. Un şir <strong>de</strong> <strong>de</strong>presiuni şi unul <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri;<br />
c. Două şiruri <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri şi unul <strong>de</strong> <strong>de</strong>presiuni.
59. În Podişul Mehe<strong>din</strong>ţi predomină:<br />
a. Relieful carstic;<br />
b. Relieful structural;<br />
c. Relieful <strong>de</strong> tip „bad <strong>la</strong>nds”.<br />
60. Europa se <strong>de</strong>sfăşoară în:<br />
a. Zona <strong>de</strong> climă caldă şi zona <strong>de</strong> climă temperat-oceanică;<br />
b. Zona <strong>de</strong> climă caldă şi zona <strong>de</strong> climă temperată;<br />
c. Zona <strong>de</strong> climă temperată şi zona <strong>de</strong> climă rece.<br />
61. În Munţii Apuseni este specific climatul temperat-continental:<br />
a. Cu influenţe vestice;<br />
b. Cu influenţe continentale;<br />
c. Cu influenţe submediteraneene.<br />
62. Câmpia Română <strong>de</strong> <strong>la</strong> est <strong>de</strong> Argeş se află sub influenţa climatului temperat:<br />
a. Oceanic;<br />
b. Continental;<br />
c. Baltic.<br />
63. Fluviile care se varsă în Oceanul Arctic se caracterizează în sezonul rece prin <strong>de</strong>bite:<br />
a. Reduse;<br />
b. Complexe;<br />
c. Bogate.<br />
64. Unul <strong>din</strong> fluviile europene cu scurgere bogată tot timpul anului este:<br />
a. Peciora;<br />
b. Sena;<br />
c. Nipru.<br />
65. Rhonul se varsă în:<br />
a. Marea Mânecii;<br />
b. Marea Mediterană;<br />
c. Marea Nordului.<br />
66. Vistu<strong>la</strong> formează <strong>la</strong> vărsare:<br />
a. Liman;<br />
b. Estuar;<br />
c. Deltă.<br />
67. Ce fluviu izvorăşte <strong>din</strong> Munţii Pădurea Neagră şi este legat <strong>de</strong> fluviul Rhin printr-un<br />
canal?<br />
a. Dunărea;<br />
b. Rhon;<br />
c. Elba.<br />
68. Al doilea fluviu al Europei, cu o lungime <strong>de</strong> 2860 km şi o suprafaţă a bazinului<br />
hidrografic <strong>de</strong> 805.300 km 2 este:<br />
a. Volga;<br />
b. Dunărea:<br />
c. Nipru.
69. Cel mai important fluviu european, cu o lungime <strong>de</strong> 3696 km şi o suprafaţă a<br />
bazinului hidrografic <strong>de</strong> 1,36 mil. km 2 este:<br />
a. Dunărea;<br />
b. Volga;<br />
c. Peciora.<br />
70. Câte <strong>la</strong>curi sunt în România?<br />
a. Peste 4000 <strong>de</strong> <strong>la</strong>curi;<br />
b. Peste 6000 <strong>de</strong> <strong>la</strong>curi;<br />
c. Circa 7000 <strong>de</strong> <strong>la</strong>curi.<br />
71. Cel mai extins <strong>la</strong>c g<strong>la</strong>ciar <strong>din</strong> România este:<br />
a. Zănoaga;<br />
b. Bâlea;<br />
c. Bucura.<br />
72. Cel mai adânc <strong>la</strong>c g<strong>la</strong>ciar <strong>din</strong> România:<br />
a. Gâlcescu;<br />
b. Bucura;<br />
c. Zănoaga.<br />
73. Cel mai întins <strong>la</strong>c al Europei este:<br />
a. Marea Caspică;<br />
b. Lacul Ladoga;<br />
c. Lacul Onega.<br />
74. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biopedogeografic insulele arctice şi nordul continentului<br />
european sunt incluse în:<br />
a. Zona <strong>de</strong> taiga;<br />
b. Zona <strong>de</strong> tundră;<br />
c. Zona nemorală.<br />
75. Sudul Europei se înscrie <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biopedogeografic în:<br />
a. Zona mediteraneană;<br />
b. Zona nemorală:<br />
c. Zona <strong>de</strong> silvostepă.<br />
76. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biopedogeografic, <strong>din</strong> zona stepei face parte:<br />
a. Cea mai mare parte a Dobrogei;<br />
b. Câmpia Someşului;<br />
c. Câmpia <strong>de</strong> <strong>la</strong> vest <strong>de</strong> Argeş.<br />
77. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biopedogeografic, în zona silvostepei se înscrie:<br />
a. O bună parte <strong>din</strong> Dobrogea;<br />
b. Câmpia Crişurilor;<br />
c. Dealurile <strong>de</strong> Vest.<br />
78. România, ca formă <strong>de</strong> stat, este o:<br />
a. Republică;<br />
b. Monarhie;<br />
c. Dictatură.
79. Cele mai multe ţări europene sunt, ca formă <strong>de</strong> stat:<br />
a. Monarhii;<br />
b. Republici;<br />
c. Dictaturi.<br />
80. Dintre ţările europene cu regim monarhic, pot fi amintite:<br />
a. O<strong>la</strong>nda, Norvegia, Monaco;<br />
b. O<strong>la</strong>nda, Italia, Marea Britanie;<br />
c. Marea Britanie, Norvegia, Portugalia.<br />
81. Popu<strong>la</strong>ţia Europei <strong>de</strong>păşea în anul 2005:<br />
a. 750 mil. locuitori;<br />
b. 800 mil. locuitori;<br />
c. 700 mil. locuitori.<br />
82. Sporul natural al popu<strong>la</strong>ţiei <strong>la</strong> nivel european este prepon<strong>de</strong>rent:<br />
a. Negativ;<br />
b. Pozitiv;<br />
c. Stagnant.<br />
83. Principa<strong>la</strong> religie pe continentul Europei este:<br />
a. Creştinismul;<br />
b. Iudaismul;<br />
c. Is<strong>la</strong>mismul.<br />
84. Principalul cult creştin practicat în România este:<br />
a. Catolicismul;<br />
b. Ortodoxismul;<br />
c. Protestantismul.<br />
85. Ten<strong>din</strong>ţa <strong>din</strong>amicii numărului <strong>de</strong> locuitori în România, în ultimii ani, este:<br />
a. Stagnantă;<br />
b. Pozitivă;<br />
c. Negativă.<br />
86. Densitatea medie a popu<strong>la</strong>ţiei României este <strong>de</strong>:<br />
a. Cca. 90 loc./km 2;<br />
b. Cca. 70 loc./km 2;<br />
c. Cca. 110 loc./km 2.<br />
87. Oficial, minoritatea naţională cea mai numeroasă <strong>din</strong> România este reprezentată <strong>de</strong>:<br />
a. Germani;<br />
b. Rromi;<br />
c. Maghiari.<br />
88. Care sunt cele trei ţări europene un<strong>de</strong> popu<strong>la</strong>ţia rurală o <strong>de</strong>păşeşte pe cea urbană?<br />
a. Albania, Bosnia-Herţegovina şi Republica Moldova;<br />
b. Albania, Bosnia-Herţegovina şi Macedonia;<br />
c. Albania, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru.<br />
89. Cea mai mare aglomeraţie urbană <strong>din</strong> Europa este:<br />
a. Londra;<br />
b. Paris;<br />
c. Moscova.
90. Al doilea mare centru universitar şi cultural-ştiinţific al României, după Bucureşti,<br />
este:<br />
a. Cluj-Napoca;<br />
b. Iaşi;<br />
c. Timişoara.<br />
91. Cărui oraş – capitală <strong>din</strong> Europa – i s-a atribuit epitetul <strong>de</strong> „Cetatea Eternă”?<br />
a. Paris;<br />
b. Roma;<br />
c. Atena.<br />
92. Cărui oraş european i s-a atribuit epitetul <strong>de</strong> „Oraşul <strong>de</strong> pe şapte coline”?<br />
a. Roma;<br />
b. Atena;<br />
c. Madrid.<br />
93. Ce mare capitală europeană găzduieşte Universitatea Sorbona?<br />
a. Roma;<br />
b. Paris;<br />
c. Amsterdam.<br />
94. Cel mai mare centru urban <strong>din</strong> vestul României este:<br />
a. Arad;<br />
b. Timişoara;<br />
c. Ora<strong>de</strong>a.<br />
95. Care este municipiul <strong>din</strong> România în care se află Universitatea „Babeş Bolyai”?<br />
a. Ora<strong>de</strong>a;<br />
b. Timişoara;<br />
c. Cluj-Napoca.<br />
96. Care este cel mai mare centru urban al României situat în regiunea montană?<br />
a. Braşov;<br />
b. Cluj-Napoca;<br />
c. Baia Mare.<br />
97. Care este oraşul af<strong>la</strong>t în centrul României, <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat „Capitală europeană a culturii” în<br />
2007?<br />
a. Alba Iulia;<br />
b. Braşov;<br />
c. Sibiu.<br />
98. Între activităţile economice în Europa, pe primul loc, se află:<br />
a. Serviciile;<br />
b. Industrie;<br />
c. Transporturile.<br />
99. Precizaţi care sunt ţările europene un<strong>de</strong> se exploatează cărbuni:<br />
a. Rusia, O<strong>la</strong>nda, Is<strong>la</strong>nda;<br />
b. Germania, Portugalia, Ucraina;<br />
c. Germania, Rusia, Polonia.
100. Precizaţi în care <strong>din</strong> ţările europene indicate se exploatează petrol:<br />
a. Rusia, Marea Britanie, Norvegia;<br />
b. Rusia, Is<strong>la</strong>nda, Portugalia;<br />
c. Norvegia, Elveţia, O<strong>la</strong>nda.<br />
101. Precizaţi în care state europene se exploatează minereuri <strong>de</strong> fier:<br />
a. Rusia, Albania, O<strong>la</strong>nda;<br />
b. Ucraina, Is<strong>la</strong>nda, Rusia;<br />
c. Ucraina, Portugalia, Malta.<br />
102. Care sunt marile porturi europene?<br />
a. Marsilia, Rotterdam, Londra;<br />
b. Rotterdam, Tirana, Riga;<br />
c. Le Havre, Poznan, G<strong>din</strong>ya.<br />
103. Care ţări sunt principalele cultivatoare <strong>de</strong> cereale în Europa?<br />
a. Rusia, Franţa, România;<br />
b. Rusia, Turcia, Malta;<br />
c. Franţa, Marea Britanie, Is<strong>la</strong>nda.<br />
104. Precizaţi care sunt principalele ţări europene cultivatoare <strong>de</strong> cartofi:<br />
a. Polonia, O<strong>la</strong>nda, Germania;<br />
b. Polonia, Suedia, Is<strong>la</strong>nda;<br />
c. Rusia, Spania, Italia.<br />
105. Cele mai mari efective <strong>de</strong> bovine <strong>la</strong> nivel european le <strong>de</strong>ţine:<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Germania;<br />
c. Rusia.<br />
106. Cele mai mari efective <strong>de</strong> ovine <strong>la</strong> nivel european le <strong>de</strong>ţine:<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Franţa;<br />
c. Rusia.<br />
107. Cele mai mari efective <strong>de</strong> porcine <strong>la</strong> nivel european le <strong>de</strong>ţine:<br />
a. Franţa;<br />
b. Rusia;<br />
c. Germania.<br />
108. În România, pomicultura este practicată predominant în:<br />
a. Regiunile <strong>de</strong> podiş şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>al;<br />
b. Regiunile <strong>de</strong> câmpie;<br />
c. Regiunile <strong>de</strong> munte.<br />
109. În România, grâul se cultivă predominant în:<br />
a. Podişul Getic;<br />
b. Câmpia Transilvaniei;<br />
c. Câmpia Română.<br />
110. În România, porumbul se cultivă predominant în:<br />
a. Podişul Dobrogei;<br />
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;<br />
c. Câmpia Română.
111. Pe teritoriul României ovinele se cresc mai ales în:<br />
a. Depresiunea colinară a Transilvaniei;<br />
b. Dobrogea;<br />
c. Delta Dunării.<br />
112. Pe teritoriul României bovinele se cresc mai ales în:<br />
a. Podişul Sucevei;<br />
b. Delta Dunării;<br />
c. Câmpia Olteniei.<br />
113. Cel mai mare producător <strong>de</strong> petrol <strong>din</strong> Europa este:<br />
a. Rusia;<br />
b. Norvegia;<br />
c. Marea Britanie.<br />
114. Cel mai mare producător <strong>de</strong> gaze naturale <strong>din</strong> Europa este:<br />
a. Norvegia;<br />
b. O<strong>la</strong>nda;<br />
c. Rusia.<br />
115. Cel mai mare producător <strong>de</strong> cărbuni <strong>din</strong> Europa este:<br />
a. Polonia;<br />
b. Rusia;<br />
c. România.<br />
116. Cel mai mare producător <strong>de</strong> atutoturisme <strong>din</strong> Europa este:<br />
a. Franţa;<br />
b. Germania;<br />
c. Marea Britanie.<br />
117. În România, principalul producător <strong>de</strong> aluminiu se af<strong>la</strong> <strong>la</strong>:<br />
a. Ora<strong>de</strong>a;<br />
b. Tulcea;<br />
c. S<strong>la</strong>tina.<br />
118. În România, autoturisme se construiesc <strong>la</strong>:<br />
a. Timişoara;<br />
b. Braşov;<br />
c. Piteşti.<br />
119. În România, combinate petrochimice sunt <strong>la</strong>:<br />
a. Piteşti şi Midia-Năvodari;<br />
b. Midia-Năvodari şi Buzău;<br />
c. Ploieşti şi Ga<strong>la</strong>ţi.<br />
120. Hidrocentra<strong>la</strong> Dniepr se află în Ucraina, pe fluviul:<br />
a. Nistru;<br />
b. Nipru;<br />
c. Don.
121. La O<strong>de</strong>illo, în Franţa, funcţionează o centrală:<br />
a. Nucleară;<br />
b. Hidroelectrică;<br />
c. So<strong>la</strong>ră.<br />
122. La Rance, în Franţa, funcţionează o centrală:<br />
a. Hidroenergetică;<br />
b. So<strong>la</strong>ră;<br />
c. Mareomotrică.<br />
123. Importante surse <strong>de</strong> energie geotermală sunt localizate în:<br />
a. Spania;<br />
b. Grecia;<br />
c. Is<strong>la</strong>nda.<br />
124. Surse importante <strong>de</strong> energie mareemotrică sunt localizate în:<br />
a. Marea Nordului;<br />
b. Marea Mediterană;<br />
c. Marea Baltică.<br />
125. La nivel european, în structura producţiei <strong>de</strong> energie electrică predomină:<br />
a. Atomoenergia;<br />
b. Termoenergia;<br />
c. Hidroenergia.<br />
126. Ţara europeană care-şi produce în proporţie <strong>de</strong> aproape 100% energia necesară<br />
prin hidrocentrale este:<br />
a. Elveţia;<br />
b. Norvegia;<br />
c. Austria.<br />
127. Ţara europeană care îşi obţine cea mai mare parte a necesarului <strong>de</strong> energie <strong>din</strong><br />
atomocentrale este:<br />
a. Germania;<br />
b. Italia;<br />
c. Franţa.<br />
128. Principalele centre <strong>de</strong> exploatare a petrolului în România sunt localizate în:<br />
a. Estul Câmpiei Române;<br />
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;<br />
c. Subcarpaţii Getici.<br />
129. Principalele centre <strong>de</strong> exploatare a gazului metan în România sunt localizate în:<br />
a. Podişul Transilvaniei;<br />
b. Subcarpaţii Moldovei;<br />
c. Podişul Getic.<br />
130. Cel mai important bazin huilifer <strong>din</strong> România este:<br />
a. Rovinari;<br />
b. Petroşani;<br />
c. Berbeşti-Alunu.
131. Cea mai mare termocentrală <strong>din</strong> România, cu o putere insta<strong>la</strong>tă <strong>de</strong> peste 2500 MW<br />
este:<br />
a. Rogojelu;<br />
b. Işalniţa;<br />
c. Turceni.<br />
132. Cea mai mare hidrocentrală <strong>de</strong> pe râurile interioare <strong>din</strong> România, cu o putere<br />
insta<strong>la</strong>tă <strong>de</strong> 550 MW este:<br />
a. Lotru-Ciunget;<br />
b. Vidraru;<br />
c. Stejaru-Bicaz.<br />
133. Râul <strong>din</strong> România cu cele mai multe hidrocentrale este:<br />
a. Oltul;<br />
b. Argeşul;<br />
c. Someşul.<br />
134. Cel mai mare exportator <strong>din</strong> Europa şi <strong>din</strong> lume (1/10 <strong>din</strong> totalul comerţului<br />
mondial) este:<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Rusia;<br />
c. Germania.<br />
135. Dintre ţările europene cu o ba<strong>la</strong>nţă comercială <strong>de</strong>ficitară (valoarea importurilor o<br />
<strong>de</strong>păşeşte pe cea a exporturilor) amintim:<br />
a. Grecia şi Spania;<br />
b. Germania şi Portugalia;<br />
c. Ir<strong>la</strong>nda şi Marea Britanie.<br />
136. Dintre ţările europene cu o ba<strong>la</strong>nţă exce<strong>de</strong>ntară (valoarea exporturilor o <strong>de</strong>păşeşte<br />
pe cea a importurilor) amintim:<br />
a. Germania şi Spania;<br />
b. Germania şi Danemarca;<br />
c. Germania şi Marea Britanie.<br />
137. România întreţine re<strong>la</strong>ţii comerciale cu:<br />
a. Circa 50 <strong>de</strong> ţări;<br />
b. Peste 100 <strong>de</strong> ţări;<br />
c. Peste 150 <strong>de</strong> ţări.<br />
138. Staţiunile Nisa, Marbel<strong>la</strong> şi San Remo se află pe litoralul:<br />
a. Mării Negre;<br />
b. Oceanului At<strong>la</strong>ntic;<br />
c. Mării Mediterane.<br />
139. Staţiunile Whitby, Biarritz şi Estoril se află pe litoralul:<br />
a. Oceanului At<strong>la</strong>ntic;<br />
b. Mării Mediterane;<br />
c. Mării Negre.<br />
140. Staţiunile Ialta, Soci şi Varna sunt pe litoralul:<br />
a. Mării Negre;<br />
b. Mării Tireniene;<br />
c. Mării Egee.
141. Staţiunile Chammonix şi Davos sunt situate în:<br />
a. Munţii Alpi;<br />
b. Munţii Apenini;<br />
c. Munţi Carpaţi.<br />
142. Staţiunea Zakopane se află în:<br />
a. Munţii Alpi;<br />
b. Munţii Carpaţi;<br />
c. Munţii Jura.<br />
143. În România, turism balneomaritim se practică <strong>la</strong>:<br />
a. Eforie, Mamaia, Mangalia;<br />
b. Ocna Sibiului, Mamaia, Năvodari;<br />
c. Amara, Mangalia, Năvodari.<br />
144. În România se practică turism balneoclimateric în staţiunile:<br />
a. Băile Felix, Băile Olăneşti, Păltiniş;<br />
b. Băile Govora, Băile Felix, Buşteni;<br />
c. Sovata, Călimăneşti, Băile Felix.<br />
145. În care <strong>din</strong>tre staţiunile <strong>din</strong> România enumerate se practică turism montan şi <strong>de</strong><br />
sporturi <strong>de</strong> iarnă:<br />
a. Călimăneşti, Sovata, Borşa;<br />
b. Borşa, Poiana Braşov, Govora;<br />
c. Sinaia, Păltiniş, Semenic.<br />
146. Poiana Braşov este o staţiune un<strong>de</strong> se practică:<br />
a. Turism balnear;<br />
b. Turism montan şi <strong>de</strong> sporturi <strong>de</strong> iarnă;<br />
c. Turism cultural-istoric.<br />
147. Sovata este o staţiune un<strong>de</strong> se practică:<br />
a. Turism balneoclimateric;<br />
b. Turism heliomarin;<br />
c. Turism cultural-istoric.<br />
148. Eforie Sud este o staţiune un<strong>de</strong> se practică:<br />
a. Turism balneoclimateric;<br />
b. Turism heliomarin;<br />
c. Turism cultural-istoric.<br />
149. Cel mai lung tunel rutier <strong>din</strong> lume, Laerdal (peste 24 km) este localizat în:<br />
a. Norvegia;<br />
b. Elveţia;<br />
c. Italia.<br />
150. Cel mai lung tunel feroviar <strong>din</strong> lume (aproape 20 km) face legătura între:<br />
a. Elveţia şi Italia;<br />
b. Franţa şi Elveţia;<br />
c. Franţa şi Italia.
151. Podul Ǿresund, cel mai lung <strong>din</strong> lume (aproape 8 km), face legătura între:<br />
a. Danemarca şi Norvegia;<br />
b. Danemarca şi Germania;<br />
c. Danemarca şi Suedia.<br />
152. Cel mai înalt pod <strong>din</strong> lume Mil<strong>la</strong>u (343 m) este localizat în:<br />
a. Franţa;<br />
b. Germania;<br />
c. Elveţia.<br />
153. Unul <strong>din</strong> cele mai mari noduri <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> pe Glob este:<br />
a. Varşovia;<br />
b. Londra;<br />
c. Lyon.<br />
154. Cu un trafic <strong>de</strong> peste 300 mil. tone/an (ocupă , <strong>de</strong> regulă, locul 1 pe Glob) este portul:<br />
a. Marsilia;<br />
b. Rotterdam;<br />
c. Hamburg.<br />
155. Fluviul european cu cel mai mare trafic <strong>de</strong> mărfuri (peste 300 mil.t/an) este:<br />
a. Dunărea;<br />
b. Rhonul;<br />
c. Rhinul.<br />
156. Cel mai mare port fluvial al Europei, dar şi <strong>de</strong> pe Glob (trafic anual <strong>de</strong> 100 mil. tone)<br />
este:<br />
a. Duisburg;<br />
b. Anvers;<br />
c. Lyon.<br />
157. Capita<strong>la</strong> europeană cu cele mai multe aeroporturi, (24 <strong>din</strong>tre care 4 internaţionale)<br />
este:<br />
a. Moscova;<br />
b. Londra;<br />
c. Paris.<br />
158. Din Bucureşti, principalul nod <strong>de</strong> comunicaţii al României, pornesc:<br />
a. 9 trasee majore aeriene;<br />
b. 9 magistrale feroviare;<br />
c. 9 magistrale rutiere.<br />
159. Cel mai mare aeroport românesc, situat în Bucureşti, este:<br />
a. Mihail Kogălniceanu;<br />
b. Aurel V<strong>la</strong>icu;<br />
c. Henri Coandă.<br />
160. Dintre coridoarele principale <strong>de</strong> transport continental, cel care tranzitează şi<br />
România, este:<br />
a. IV;<br />
b. VIII;<br />
c. VI.
161. Peisajul insu<strong>la</strong>r <strong>din</strong> Oceanul Arctic se caracterizează prin:<br />
a. Gheţari, vulcani activi, gheizere, taiga;<br />
b. Gheţari şi vegetaţie <strong>de</strong> taiga pe p<strong>la</strong>touri înalte, fiorduri;<br />
c. Gheţari, vegetaţie <strong>de</strong> tundră şi stâncărie.<br />
162. Peisajul is<strong>la</strong>n<strong>de</strong>z se caracterizează prin:<br />
a. Gheţari, vulcani activi, gheizere, tundră;<br />
b. Munţi cu gheţari, vegetaţie <strong>de</strong> taiga şi stâncărie;<br />
c. Lacuri g<strong>la</strong>ciare, m<strong>la</strong>ştini, păduri <strong>de</strong> conifere.<br />
163. Peisajul pol<strong>de</strong>relor o<strong>la</strong>n<strong>de</strong>ze se caracterizează prin:<br />
a. M<strong>la</strong>ştini, terenuri <strong>de</strong> cultură, câmpii înalte;<br />
b. Complex <strong>de</strong>ltaic, <strong>la</strong>curi şi m<strong>la</strong>ştini;<br />
c. Complex <strong>de</strong> diguri, <strong>la</strong>curi şi terenuri <strong>de</strong> cultură.<br />
164. Mediul temperat-rece în Europa corespun<strong>de</strong>:<br />
a. Pădurilor <strong>de</strong> foioase;<br />
b. Pădurilor <strong>de</strong> conifere;<br />
c. Vegetaţiei <strong>de</strong> tundră.<br />
165. Mediul cu extin<strong>de</strong>re <strong>la</strong> nivelul Europei sub forma unei fâşii înguste, ce cuprin<strong>de</strong><br />
Is<strong>la</strong>nda, nordul Pen. Scan<strong>din</strong>ave, Pen. Ko<strong>la</strong> şi nordul Câmpiei Est-Europene este cel :<br />
a. Al tundrei;<br />
b. Temperat-rece;<br />
c. Temperat-oceanic.<br />
166. Mediul ce cuprin<strong>de</strong> Europa <strong>de</strong> Vest şi Centrală, având o climă blândă, cu veri<br />
răcoroase şi ierni plăcute, este cel:<br />
a. Temperat-oceanic;<br />
b. Temperat-continental;<br />
c. Mediteranean.<br />
167. Mediul care ocupă un spaţiu întins, ce se extin<strong>de</strong> <strong>din</strong> estul României până în Câmpia<br />
Precaspică, este cel:<br />
a. Temperat-continental;<br />
b. Mediteranean;<br />
c. Temperat-rece.<br />
168. În România, mediul ce corespun<strong>de</strong> reliefului cu altitu<strong>din</strong>i cuprinse între 800 şi 2544<br />
m, caracterizat prin etajarea vegetaţiei, este cel:<br />
a. De <strong>de</strong>aluri şi păduri;<br />
b. Montan şi alpin;<br />
c. De păduri şi munţi.<br />
169. În România, mediul dominat <strong>de</strong> frecvente inundaţii, un<strong>de</strong> apele freatice se află <strong>la</strong><br />
mică adâncime iar solul are o umiditate re<strong>la</strong>tiv ridicată este cel al:<br />
a. Al câmpiilor;<br />
b. Al regiunilor <strong>de</strong>luroase şi <strong>de</strong> podiş;<br />
c. Al luncilor şi al Deltei Dunării.<br />
170. În România, mediul specific reliefului cu înălţimi cuprinse între 300 şi 1000 m este cel:<br />
a. Montan şi alpin;<br />
b. Al câmpiilor;<br />
c. Al regiunilor <strong>de</strong>luroase şi <strong>de</strong> podiş.
171. Grupa carpatică, ce se <strong>de</strong>sfăşoară între Bia<strong>la</strong> şi culoarul Rika-Sviea este cea:<br />
a. Nord-vestică;<br />
b. Centrală;<br />
c. Sud-estică.<br />
172. Grupa carpatică, ce se <strong>de</strong>sfăşoară între Dunăre (Bratis<strong>la</strong>va) şi Bia<strong>la</strong> este cea:<br />
a. Nord-vestică;<br />
b. Centrală;<br />
c. Sud-estică.<br />
173. Grupa carpatică, ce se <strong>de</strong>sfăşoară între culoarele Rika-Sviea, <strong>la</strong> nord şi Timok <strong>la</strong> sud<br />
este cea:<br />
a. Centrală;<br />
b. Sud-estică;<br />
c. Nord-vestică.<br />
174. Ce grupă carpatică inclu<strong>de</strong>, pe teritoriul României, cele trei sectoare: Carpaţii<br />
Orientali, Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occi<strong>de</strong>ntali?<br />
a. Centrală;<br />
b. Nord-vestică;<br />
c. Sud-estică.<br />
175. Principa<strong>la</strong> activitate agricolă practicată în Carpaţi este legată <strong>de</strong>:<br />
a. Creşterea animalelor;<br />
b. Pomicultură;<br />
c. Cultura p<strong>la</strong>ntelor tehnice.<br />
176. Potenţialul hidroenergetic al României, Slovaciei şi Poloniei este:<br />
a. Ridicat;<br />
b. Scăzut;<br />
c. Mediu.<br />
177. Peisajul crestelor şi vârfurilor <strong>din</strong> etajul alpin <strong>din</strong> Carpaţi se remarcă prin:<br />
a. P<strong>la</strong>touri şi văi cu terase acoperite <strong>de</strong> arbuşti şi ierburi;<br />
b. Creste, circuri g<strong>la</strong>ciare, grohotişuri, vegetaţie <strong>de</strong> licheni, muşchi şi diverse ierburi;<br />
c. P<strong>la</strong>touri acoperite cu tufărişuri şi păduri <strong>de</strong> conifere, grohotiş şi culoare <strong>de</strong> ava<strong>la</strong>nşe.<br />
178. Peisajul subalpin <strong>din</strong> Carpaţi se remarcă prin:<br />
a. Relief <strong>de</strong> creste, circuri g<strong>la</strong>ciare, vegetaţie <strong>de</strong> licheni, muşchi;<br />
b. Culmi, văi şi p<strong>la</strong>touri cu arbuşti şi vegetaţie ierboasă, forme <strong>de</strong> relief g<strong>la</strong>ciar;<br />
c. Culmi rotunjite şi văi cu vegetaţie forestieră în alternanţă cu păşuni şi fâneţe.<br />
179. Peisajul <strong>de</strong>presiunilor şi culoarelor <strong>de</strong> vale <strong>din</strong> Carpaţi se remarcă prin:<br />
a. Relief domol, culmi alungite, vegetaţie predominant forestieră;<br />
b. Culmi, văi şi p<strong>la</strong>touri acoperite <strong>de</strong> vegetaţie subalpină, grohotişuri, culoare <strong>de</strong> ava<strong>la</strong>nşe;<br />
c. Şesuri, râuri cu lunci şi terase, contact cu versanţii marcat <strong>de</strong> g<strong>la</strong>cisuri şi piemonturi, o<br />
vegetaţie naturală limitată în favoarea culturilor agricole şi aşezărilor umane.<br />
180. Care este al doilea stat european ca suprafaţă şi al şaselea ca popu<strong>la</strong>ţie:<br />
a. Ucraina;<br />
b. Germania;<br />
c. Franţa.
181. Care este principalul curs <strong>de</strong> apă al Ucrainei, supranumit „râul naţional”?<br />
a. Don;<br />
b. Nistru;<br />
c. Nipru.<br />
182. Ce stat european are capitală <strong>la</strong> Kiev?<br />
a. Be<strong>la</strong>rus;<br />
b. Ucraina;<br />
c. Polonia.<br />
183. Oraşele Harkov, O<strong>de</strong>ssa şi Donetsk sunt localizate în:<br />
a. Be<strong>la</strong>rus;<br />
b. Ucraina;<br />
c. Polonia.<br />
184. Oraşele Tiraspol, Tighina şi Bălţi sunt localizate în:<br />
a. Ucraina;<br />
b. Republica Moldova;<br />
c. România.<br />
185. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Chişinău?<br />
a. Bulgaria;<br />
b. Ucraina;<br />
c. Republica Moldova.<br />
186. Care este statul vecin României cu cea mai mică suprafaţă?<br />
a. Republica Moldova;<br />
b. Ucraina;<br />
c. Ungaria.<br />
187. Ce stat european, situat <strong>la</strong> sud <strong>de</strong> Dunăre, are un relief predominant înalt (Munţii<br />
Ri<strong>la</strong>-Rodopi, Stara P<strong>la</strong>nina, Pirin şi Podişul Prebalcanic)?<br />
a. Bulgaria;<br />
b. Serbia;<br />
c. Turcia.<br />
188. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Sofia?<br />
a. Serbia;<br />
b. Ungaria;<br />
c. Bulgaria.<br />
189. Oraşele Plovdiv, Ruse şi Burgas sunt localizate în:<br />
a. Ucraina;<br />
b. Bulgaria;<br />
c. Serbia.<br />
190. Care stat european <strong>de</strong>ţine locul 1 pe Glob <strong>la</strong> producţia <strong>de</strong> ulei <strong>de</strong> trandafir?<br />
a. Albania;<br />
b. Turcia;<br />
c. Bulgaria.
191. În ce capitală europeană se găseşte catedra<strong>la</strong> „Aleksandr Nevski”?<br />
a. Sofia;<br />
b. Belgrad;<br />
c. Kiev.<br />
192. Râurile Mariţa, Struma şi Com curg pe teritoriul:<br />
a. Ucrainei;<br />
b. Bulgariei;<br />
c. Serbiei.<br />
193. În Bulgaria, energia nucleară este obţinută în centrale <strong>de</strong> <strong>la</strong>:<br />
a. Belene;<br />
b. Cernobâl;<br />
c. Koslodui.<br />
194. Staţiunile Varna, Albena şi Z<strong>la</strong>tni se găsesc pe litoralul:<br />
a. Bulgăresc;<br />
b. Ucrainean;<br />
c. Turcesc.<br />
195. Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei este situat între râurile:<br />
a. Prut şi Nistru;<br />
b. Prut şi Nipru;<br />
c. Siret şi Nistru.<br />
196. Prutul şi Nistrul sunt principalele râuri ale:<br />
a. României;<br />
b. Ucrainei;<br />
c. Republicii Moldova.<br />
197. România se învecinează în sud-vest cu:<br />
a. Bulgaria;<br />
b. Serbia;<br />
c. Muntenegru.<br />
198. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Belgrad?<br />
a. Bulgaria;<br />
b. Serbia;<br />
c. Muntenegru.<br />
199. Câmpia Voivo<strong>din</strong>ei şi Câmpia Moraviei se găsesc pe teritoriul:<br />
a. Serbiei;<br />
b. Ungariei;<br />
c. Bulgariei.<br />
200. Oraşele Novisad, Pancevo şi Niš sunt pe teritoriul:<br />
a. Serbiei;<br />
b. Croaţiei;<br />
c. Bulgariei.
201. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Budapesta?<br />
a. Ungaria;<br />
b. Ucraina;<br />
c. Bulgaria.<br />
202. Oraşele Debrecen, Pecs şi Sopron sunt pe teritoriul:<br />
a. Slovaciei;<br />
b. Ucrainei;<br />
c. Ungariei.<br />
203. România se învecinează în nord-vest cu:<br />
a. Serbia;<br />
b. Ungaria;<br />
c. Ucraina.<br />
204. Graniţa României cu Ungaria este:<br />
a. O graniţă terestră;<br />
b. O graniţă terestră şi fluvială;<br />
c. O graniţă fluvială.<br />
205. Câmpia Ba<strong>la</strong>tonului se află pe teritoriul:<br />
a. Ucrainei;<br />
b. Ungariei;<br />
c. Serbiei.<br />
206. În anul 1951, 6 ţări europene (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi<br />
O<strong>la</strong>nda) înfiinţează:<br />
a. Comunitatea Economică Europeană;<br />
b. Consiliul Economic European;<br />
c. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului.<br />
207. În anul 1957, prin tratatele <strong>de</strong> <strong>la</strong> Roma, se hotăreşte înfiinţarea:<br />
a. Comunităţii Economice Europene;<br />
b. Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului;<br />
c. Consiliul Europei.<br />
208. La 2 februarie 1992, tratatul <strong>de</strong> transformare a Comunităţii Economice Europene în<br />
Uniunea Europeană a fost semnat <strong>la</strong>:<br />
a. Roma;<br />
b. Maastrich;<br />
c. Bruxelles.<br />
209. Primul preşe<strong>din</strong>te al Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.O.) a fost:<br />
a. Konrad A<strong>de</strong>nauer;<br />
b. Robert Schuman;<br />
c. Jean Monnet.<br />
210. În urma semnării tratatelor <strong>de</strong> <strong>la</strong> Roma, alături <strong>de</strong> Comunitatea Economică<br />
Europeană a mai fost înfiinţată şi:<br />
a. U.E.;<br />
b. EURATOM;<br />
c. Consiliul Europei Unite.
211. Potrivit Tratatului <strong>de</strong> <strong>la</strong> Maastrich a avut loc transformarea:<br />
a. Comunităţii Economice Europene în Uniunea Europeană;<br />
b. Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului în Uniunea Europeană;<br />
c. Consiliului Economic European în Uniunea Europeană.<br />
212. Cele 6 state fondatoare ale Uniunii Europene sunt:<br />
a. Belgia, O<strong>la</strong>nda, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia;<br />
b. Belgia, O<strong>la</strong>nda, Franţa, Germania, Italia şi Danemarca;<br />
c. Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi O<strong>la</strong>nda.<br />
213. Ultimul val <strong>de</strong> integrare în Uniunea Europeană, în urma căruia au fost primite<br />
Bulgaria şi România, a avut loc în anul:<br />
a. 2004;<br />
b. 2006;<br />
c. 2007.<br />
214. Dintre Austria, Elveţia şi Cipru, o singură ţară nu este membră a U.E:<br />
a. Austria;<br />
b. Elveţia;<br />
c. Cipru.<br />
215. Dintre Fin<strong>la</strong>nda, Norvegia şi Suedia, o singură ţară nu este membră a U.E:<br />
a. Fin<strong>la</strong>nda;<br />
b. Norvegia;<br />
c. Suedia.<br />
216. Care sunt cele 4 state membre ale U.E. incluse în grupul G 8?<br />
a. Franţa, Germania, Marea Britanie, O<strong>la</strong>nda;<br />
b. Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania;<br />
c. Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia.<br />
217. Uniunea Europeană ocupă o zonă aproape compactă în:<br />
a. Europa <strong>de</strong> Vest şi Europa Centrală;<br />
b. Europa <strong>de</strong> Vest şi Europa Nordică;<br />
c. Europa Centrală şi Europa Mediteraneană.<br />
218. Care stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Berlin?<br />
a. Germania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Austria.<br />
219. Cel mai mare stat situat în Europa Centrală este:<br />
a. Franţa;<br />
b. Germania;<br />
c. Polonia.<br />
220. Podişul Bavariei este o unitate <strong>de</strong> relief ce aparţine:<br />
a. Elveţiei;<br />
b. Austriei;<br />
c. Germaniei.
221. Masivul Harz este o unitate <strong>de</strong> relief ce aparţine:<br />
a. Germaniei;<br />
b. Austriei;<br />
c. Franţei.<br />
222. Cel mai mare stat al Uniunii Europene <strong>din</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al numărului <strong>de</strong> locuitori<br />
este:<br />
a. Franţa;<br />
b. Marea Britanie;<br />
c. Germania.<br />
223. Ţara cu cea mai puternică economie <strong>la</strong> nivelul Uniunii Europene este:<br />
a. Germania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Marea Britanie.<br />
224. În P.I.B.-ul Germaniei, circa 70% <strong>din</strong> valoarea totală este dat <strong>de</strong>:<br />
a. Industrie;<br />
b. Servicii;<br />
c. Agricultură.<br />
225. Pe teritoriul Germaniei curg următoarele fluvii:<br />
a. Dunărea, Rhin şi Elba;<br />
b. Dunărea, Rhin şi Rhon;<br />
c. Dunărea, Rhin şi Vistu<strong>la</strong>.<br />
226. Reţeaua feroviară are extin<strong>de</strong>rea cea mai mare în U.E. în:<br />
a. Franţa;<br />
b. Germania;<br />
c. Italia.<br />
227. Reţeaua <strong>de</strong> autostrăzi cea mai <strong>de</strong>zvoltată se află în statele <strong>din</strong> U.E.:<br />
a. Germania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Marea Britanie.<br />
228. Porturile Hamburg, Bremen şi Duisburg se află pe teritoriul:<br />
a. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
b. Franţei;<br />
c. Germaniei.<br />
229. Unul <strong>din</strong>tre cele mai mari aeroporturi ale Germaniei este cel <strong>de</strong> <strong>la</strong>:<br />
a. Frankfurt am Main;<br />
b. Rotterdam;<br />
c. Strasbourg.<br />
230. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Germaniei:<br />
a. Hamburg, Bremen, Lienz;<br />
b. Bremen, Bonn, Salzburg;<br />
c. Dusseldorf, Lubeck, Duisburg.
231. Care este canalul ce uneşte Marea Baltică cu Marea Nordului (lungime <strong>de</strong> circa 100<br />
km) şi care străbate sudul Peninsulei Yut<strong>la</strong>nda:<br />
a. Canalul Main;<br />
b. Canalul Rhin;<br />
c. Canalul Kiel.<br />
232. Cel mai mare port fluvial al lumii, situat pe teritoriul Germaniei este:<br />
a. Düsseldorf;<br />
b. Lubeck;<br />
c. Duisburg.<br />
233. Care este ţara cu ieşire <strong>la</strong> Marea Mânecii, Oceanul At<strong>la</strong>ntic şi Marea Mediterană?<br />
a. Germania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Spania.<br />
234. Franţa este situată în:<br />
a. Europa Vestica;<br />
b. Europa Centrală;<br />
c. Europa Mediteraneană.<br />
235. Care stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Paris?<br />
a. Franţa;<br />
b. Spania;<br />
c. Italia.<br />
236. Masivul Central este o unitate <strong>de</strong> relief ce aparţine:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Germaniei;<br />
c. Franţei.<br />
237. Pe teritoriul Franţei curg următoarele fluvii:<br />
a. Rhon, Rhin, O<strong>de</strong>r;<br />
b. Rhon, Sena şi Loara;<br />
c. Rhon, Loara şi Elba.<br />
238. Ţara cu cea mai <strong>de</strong>zvoltată reţea T.G.V. <strong>de</strong> pe Glob este:<br />
a. Germania;<br />
b. Marea Britanie;<br />
c. Franţa.<br />
239. Următoarele porturi se regăsesc pe teritoriul Franţei:<br />
a. Marsilia, Le Havre, Dunkerque;<br />
b. Marsilia, Bremen, Bor<strong>de</strong>aux;<br />
c. Le Havre, Nantes, Bremen.<br />
240. Colinele Normandiei se regăsesc pe teritoriul:<br />
a. Franţei;<br />
b. Germaniei;<br />
c. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i.
241. Podişul Lorenei este o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Germaniei;<br />
b. Spaniei;<br />
c. Franţei.<br />
242. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Franţei:<br />
a. Rennes, Marsilia, Lucerna;<br />
b. Strasbourg, Lille, Dijon;<br />
c. Nantes, Toulouse, Charleroi.<br />
243. Care este cel mai mare stat ca suprafaţă al U.E.?<br />
a. Germania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Polonia.<br />
244. Care este cel mai mare stat insu<strong>la</strong>r al Europei?<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Grecia;<br />
c. Is<strong>la</strong>nda.<br />
245. Munţii Grampiani reprezintă o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Germaniei;<br />
b. Spaniei;<br />
c. Marii Britanii.<br />
246. Ce strâmtoare separă insu<strong>la</strong> Marea Britanie <strong>de</strong> continentul european?<br />
a. Dover;<br />
b. Kiel;<br />
c. Gibraltar.<br />
247. Munţii Penini reprezintă o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Marii Britanii;<br />
b. Franţei;<br />
c. Italiei.<br />
248. Cel mai important râu al Marii Britanii este:<br />
a. Sena;<br />
b. Odra;<br />
c. Tamisa.<br />
249. Cea mai mare altitu<strong>din</strong>e (1343 m) <strong>de</strong> pe teritoriul Marii Britanii se află în vârful:<br />
a. Loch Lomond;<br />
b. Ben Nevis;<br />
c. Glen Coe.<br />
250. Ce stat are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Londra?<br />
a. Scoţia;<br />
b. Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii);<br />
c. Ir<strong>la</strong>nda.<br />
251. Cea mai mare pon<strong>de</strong>re în P.I.B.-ul Marii Britanii (circa 75%) este dată <strong>de</strong>:<br />
a. Industrie;<br />
b. Servicii;<br />
c. Agricultură.
252. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Marii Britanii:<br />
a. Liverpool, Cardiff, Dublin;<br />
b. Liverpool, Manchester, Kiel;<br />
c. E<strong>din</strong>burgh, Leeds şi Portsmouth.<br />
253. Principalul loc <strong>de</strong> atracţie turistică al Marii Britanii este:<br />
a. Loch Ness;<br />
b. Londra;<br />
c. Ben Nevis.<br />
254. Ce stat membru al U.E. a avut în trecut cel mai mare imperiu colonial cunoscut<br />
vreodată?<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Franţa;<br />
c. Italia.<br />
255. În ce capitală europeană funcţionează cel mai vechi metrou <strong>din</strong> Europa?<br />
a. Berlin;<br />
b. Paris;<br />
c. Londra.<br />
256. În ce ţară europeană a fost construită prima cale ferată <strong>din</strong> lume?<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Franţa;<br />
c. Germania.<br />
257. Aeroportul Heathrow, unul <strong>din</strong> cele mai mari ale U.E., este localizat în:<br />
a. Franţa;<br />
b. Marea Britanie;<br />
c. O<strong>la</strong>nda.<br />
258. Câmpia Padului este o unitate <strong>de</strong> relief <strong>de</strong> pe teritoriul:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Italiei;<br />
c. Greciei.<br />
259. Munţii Apenini se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>de</strong> <strong>la</strong> nord-vest <strong>la</strong> sud-est pe teritoriul:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Franţei;<br />
c. Italiei.<br />
260. Munţii Apenini se <strong>de</strong>sfăşoară în lungul:<br />
a. Peninsulei Italice;<br />
b. Peninsulei Iberice;<br />
c. Insulei Marii Britanii.<br />
261. Care este ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare producţie <strong>de</strong> petrol<br />
anuală (peste 80 mil.tone)?<br />
a. Norvegia;<br />
b. Marea Britanie;<br />
c. Franţa.
262. Care este ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare producţie anuală <strong>de</strong><br />
gaze naturale (cca. 100 mld.m 3)?<br />
a. Norvegia;<br />
b. Franţa;<br />
c. Marea Britanie.<br />
263. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Roma?<br />
a. Spania;<br />
b. Italia;<br />
c. Grecia.<br />
264. Râurile Tibru şi Arne curg pe teritoriul:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Franţei;<br />
c. Italiei.<br />
265. Shanon, Severn şi Tamisa curg pe teritoriul:<br />
a. Ir<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
b. Marii Britanii;<br />
c. Belgiei.<br />
266. Ce râu străbate Londra şi se varsă în Marea Nordului?<br />
a. Tamisa;<br />
b. Sena;<br />
c. Elba.<br />
267. Care este ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare producţie <strong>de</strong> struguri<br />
<strong>de</strong> pe Glob?<br />
a. Spania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Italia.<br />
268. Aeroportul Fiumicino <strong>de</strong>serveşte oraşul:<br />
a. Roma;<br />
b. Mi<strong>la</strong>no;<br />
c. Torino.<br />
269. Fluviul Pad curge pe teritoriul:<br />
a. Franţei;<br />
b. Spaniei;<br />
c. Italiei.<br />
270. Lacurile g<strong>la</strong>ciare Como şi Garda se găsesc în:<br />
a. Elveţia;<br />
b. Italia;<br />
c. Austria.<br />
271. Oraşele Torino, Mi<strong>la</strong>no şi Veneţia se află în:<br />
a. nordul Italiei;<br />
b. sudul Italiei;<br />
c. centrul Italiei.
272. Statul cu cea mai mare extin<strong>de</strong>re în Peninsu<strong>la</strong> Iberică este:<br />
a. Portugalia;<br />
b. Spania;<br />
c. Italia.<br />
273. Spania ocupă cea mai mare parte a:<br />
a. Peninsulei Italice;<br />
b. Peninsulei Iberice;<br />
c. Peninsulei Bretagne.<br />
274. Munţii Iberici reprezintă o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Italiei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Spaniei.<br />
275. Cordiliera Betică reprezintă o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Italiei.<br />
276. Statul situat în Peninsu<strong>la</strong> Iberică cu <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>la</strong> Marea Mediterană şi Oceanul<br />
At<strong>la</strong>ntic este:<br />
a. Portugalia;<br />
b. Spania;<br />
c. Franţa.<br />
277. Cel mai mare oraş-muzeu în aer liber <strong>din</strong> lume este:<br />
a. Roma;<br />
b. Madrid;<br />
c. Paris.<br />
278. Ce stat membru al Uniunii Europene <strong>de</strong>ţine cca. 50% <strong>din</strong> bogăţia artistică a lumii<br />
af<strong>la</strong>tă în patrimoniul U.N.E.S.C.O.?<br />
a. Spania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Italia.<br />
279. Munţii Pirinei se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>de</strong> <strong>la</strong> vest <strong>la</strong> est, fiind <strong>la</strong> graniţa <strong>din</strong>tre:<br />
a. Spania, Franţa şi Andorra;<br />
b. Spania şi Portugalia;<br />
c. Franţa şi Italia.<br />
280. Munţii Cantabrici reprezintă o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul :<br />
a. Marii Britanii;<br />
b. Spaniei;<br />
c. Franţei.<br />
281. Râurile Ebro, Tejo şi Duero curg pe teritoriul:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Italiei;<br />
c. Portugaliei.
282. Costa <strong>de</strong> Sol, Costa B<strong>la</strong>nca şi Costa Brava sunt zone turistice pe litoralul:<br />
a. Italiei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Spaniei.<br />
283. Care este ţara europeană cu capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Madrid?<br />
a. Italia;<br />
b. Spania;<br />
c. Portugalia.<br />
284. Ce stat membru al Uniunii Europene este cel mai mare producător mondial <strong>de</strong><br />
măsline?<br />
a. Grecia;<br />
b. Italia;<br />
c. Spania.<br />
285. Cel mai mare port al Spaniei, cu un trafic anual <strong>de</strong> mărfuri <strong>de</strong> cca. 60 mil. tone este:<br />
a. Algeciras;<br />
b. Barcelona;<br />
c. Bilbao.<br />
286. Cel mai mare producător <strong>de</strong> ulei <strong>de</strong> măsline <strong>din</strong> lume este:<br />
a. Grecia;<br />
b. Spania;<br />
c. Italia.<br />
287. Zaragosa, Bilbao şi Valencia sunt oraşe pe teritoriul:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Italiei.<br />
288. În partea vestică a Peninsulei Iberice se găseşte:<br />
a. Portugalia;<br />
b. Spania;<br />
c. Andorra<br />
289. Podişul Estramadura este o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul :<br />
a. Spaniei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Italiei.<br />
290. Fluviile Tejo (Taho) şi Guadiano curg pe teritoriul:<br />
a. Italiei şi Franţei;<br />
b. Franţei şi Spaniei;<br />
c. Portugaliei şi Spaniei.<br />
291. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Lisabona?<br />
a. Andorra;<br />
b. Spania;<br />
c. Portugalia.
292. Ce stat <strong>de</strong> mici dimensiuni se extin<strong>de</strong> pe teritoriul Munţilor Pirinei între Franţa şi<br />
Spania?<br />
a. San Marino;<br />
b. Liechtenstein;<br />
c. Andorra.<br />
293. Ce stat membru al Uniunii Europene <strong>de</strong>ţine supremaţia mondială <strong>la</strong> producţia <strong>de</strong><br />
plută?<br />
a. Portugalia;<br />
b. Spania;<br />
c. Italia.<br />
294. Oraşul Porto se află pe teritoriul:<br />
a. Spaniei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Italiei.<br />
295. Care a fost prima ţară ortodoxă primită în N.A.T.O. (1952) şi U.E. (1981)?<br />
a. Italia;<br />
b. Grecia;<br />
c. Cipru.<br />
296. Muntele Olimp este o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Greciei;<br />
b. Italiei;<br />
c. Spaniei<br />
297. Arhipe<strong>la</strong>gul Canare aparţine:<br />
a. Italiei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Spaniei.<br />
298. Insulele Baleare aparţin:<br />
a. Franţei;<br />
b. Portugaliei;<br />
c. Spaniei.<br />
299. Cea mai mare insulă ce aparţine Greciei este:<br />
a. Creta;<br />
b. Cipru;<br />
c. Rodhos.<br />
300. Munţii Pindului reprezintă o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Bulgariei;<br />
b. Greciei;<br />
c. Italiei.<br />
301. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Atena?<br />
a. Cipru;<br />
b. Grecia;<br />
c. Italia.
302. Râurile Aliakmon, Nestos şi Erros curg pe teritoriul:<br />
a. Greciei;<br />
b. Bulgariei;<br />
c. Italiei.<br />
303. Câmpia Macedoniei este o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Albaniei;<br />
b. Bulgariei;<br />
c. Greciei.<br />
304. Câmpia Thesaliei este o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Italiei;<br />
b. Ciprului;<br />
c. Greciei.<br />
305. Ce mare eveniment sportiv are loc odată <strong>la</strong> 4 ani, ale cărei origini se regăsesc în<br />
Grecia antică?<br />
a. Jocurile Olimpice;<br />
b. Campionatul european <strong>de</strong> fotbal;<br />
c. Universiada.<br />
306. Parthenonul reprezintă un important obiectiv turistic al:<br />
a. Romei;<br />
b. Atenei;<br />
c. Olympiei.<br />
307. Muntele Athos este o republică monastică pe teritoriul:<br />
a. Italiei;<br />
b. Greciei;<br />
c. Spaniei.<br />
308. În afara Atenei, alte oraşe importante ale Greciei sunt:<br />
a. Salonic, Pireu, Skodra;<br />
b. Pireu, Patros, Nicosia;<br />
c. Pireu, Salonic, Larisa.<br />
309. Vestigii ale civilizaţiei antice greceşti se regăsesc <strong>la</strong>:<br />
a. Cnossos şi Delfi;<br />
b. Cnossos şi Pompei;<br />
c. Delfi şi Pompei.<br />
310. Ce mare oraş grecesc se află în insu<strong>la</strong> Creta?<br />
a. Iraklion;<br />
b. Pireu;<br />
c. Larisa.<br />
311. Ce mare oraş grecesc se află în Peninsu<strong>la</strong> Pelopones?<br />
a. Iraklion;<br />
b. Patros;<br />
c. Salonic.
312. Fontana di Trevi este obiectiv turistic în:<br />
a. Veneţia;<br />
b. Pisa;<br />
c. Roma.<br />
313. Grecia este situată în:<br />
a. Vestul Europei;<br />
b. Centrul Europei;<br />
c. Sudul Europei.<br />
314. Grecia a <strong>de</strong>venit membră a Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1951;<br />
b. 1981;<br />
c. 1992.<br />
315. Italia a <strong>de</strong>venit membră a Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1951;<br />
b. 1981;<br />
c. 1992.<br />
316. Germania a <strong>de</strong>venit membră a Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1951;<br />
b. 1981;<br />
c. 1973.<br />
317. Marea Britanie a <strong>de</strong>venit membră a Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1981;<br />
b. 1973;<br />
c. 1951<br />
318. Austria a <strong>de</strong>venit membră a Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1973;<br />
b. 1981;<br />
c. 1994.<br />
319. Suedia şi Fin<strong>la</strong>nda au <strong>de</strong>venit membre ale Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1994;<br />
b. 1981;<br />
c. 1973.<br />
320. Ungaria şi Slovacia au <strong>de</strong>venit membre ale Uniunii Europene în anul:<br />
a. 2004;<br />
b. 2007;<br />
c. 1994.<br />
321. Portugalia şi Spania au <strong>de</strong>venit membre ale Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1973;<br />
b. 1981;<br />
c. 1986.<br />
322. Danemarca şi Ir<strong>la</strong>nda au <strong>de</strong>venit membre ale Uniunii Europene în anul:<br />
a. 1981;<br />
b. 1973;<br />
c. 1986.
323. Bulgaria şi România au <strong>de</strong>venit membre ale Uniunii Europene în anul:<br />
a. 2004;<br />
b. 1994;<br />
c. 2007.<br />
324. Estonia, Letonia şi Lituania au <strong>de</strong>venit membre ale Uniunii Europene în anul:<br />
a. 2007;<br />
b. 2004;<br />
c. 1994.<br />
325. Austria este situată:<br />
a. Europa Centrală;<br />
b. Europa Vestică;<br />
c. Europa Sudică.<br />
326. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Viena?<br />
a. Austria;<br />
b. Germania;<br />
c. Elveţia.<br />
327. Râurile Inn şi Enns curg pe teritoriul:<br />
a. Italiei;<br />
b. Elveţiei;<br />
c. Austriei.<br />
328. Vârful Grossglockner, cu altitu<strong>din</strong>ea <strong>de</strong> 3801 m se află în:<br />
a. Alpii Dolomitici;<br />
b. Alpii Elveţieni;<br />
c. Alpii Austrieci.<br />
329. Cea mai importantă zonă turistică a Austriei este:<br />
a. Tirolul;<br />
b. Viena;<br />
c. Linz.<br />
330. Ce mare fluviu european curge pe teritoriul Austriei?<br />
a. Dunărea;<br />
b. Rhin;<br />
c. Elba.<br />
331. Ce mare fluviu european străbate Viena?<br />
a. Rhin;<br />
b. Dunărea;<br />
c. Rhon.<br />
332. Suedia este un stat european localizat în:<br />
a. Peninsu<strong>la</strong> Iut<strong>la</strong>nda;<br />
b. Peninsu<strong>la</strong> Bretagne;<br />
c. Peninsu<strong>la</strong> Scan<strong>din</strong>avia.<br />
333. Podişul Karelo-Finic se suprapune peste:<br />
a. Peninsu<strong>la</strong> Scan<strong>din</strong>avia;<br />
b. Peninsu<strong>la</strong> Iut<strong>la</strong>ndă;<br />
c. Peninsu<strong>la</strong> Ko<strong>la</strong>.
334. Fin<strong>la</strong>nda este situată în:<br />
a. Europa Nordică;<br />
b. Europa Vestică;<br />
c. Europa Centrală.<br />
335. Norvegia este situată în:<br />
a. Europa Estică;<br />
b. Europa Vestică;<br />
c. Europa Nordică.<br />
336. Oraşele Göteborg, Uppsa<strong>la</strong> şi Lulea se găsesc în:<br />
a. Suedia;<br />
b. Norvegia;<br />
c. Fin<strong>la</strong>nda.<br />
337. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Stockholm?<br />
a. Fin<strong>la</strong>nda;<br />
b. Norvegia;<br />
c. Suedia.<br />
338. Ce stat european se întin<strong>de</strong> şi pe cea mai mare parte a Peninsulei Iut<strong>la</strong>nda?<br />
a. Danemarca;<br />
b. Suedia;<br />
c. Fin<strong>la</strong>nda.<br />
339. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Copenhaga?<br />
a. Suedia;<br />
b. Danemarca;<br />
c. Norvegia.<br />
340. Ce stat european are capita<strong>la</strong> al Helsinki?<br />
a. Danemarca;<br />
b. Suedia;<br />
c. Fin<strong>la</strong>nda.<br />
341. Ce stat scan<strong>din</strong>av nu este membru al Uniunii Europene?<br />
a. Fin<strong>la</strong>nda;<br />
b. Suedia;<br />
c. Norvegia.<br />
342. Statul european care are teritoriul acoperit cu păduri pe cca.70% <strong>din</strong> teritoriul său este:<br />
a. Norvegia;<br />
b. Germania;<br />
c. Fin<strong>la</strong>nda.<br />
343. Podişul Smő<strong>la</strong>nd este o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Fin<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
b. Suediei;<br />
c. Danemarcei.<br />
344. Rovaniemi, Oulu şi Tusku sunt oraşe pe teritoriul:<br />
a. Fin<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
b. Suediei;<br />
c. Danemarcei.
345. Cel mai mare producător <strong>de</strong> telefoane mobile <strong>din</strong> lume, Nokia, are sediul în:<br />
a. Fin<strong>la</strong>nda;<br />
b. Suedia;<br />
c. Danemarca.<br />
346. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Tallinn?<br />
a. Estonia;<br />
b. Letonia;<br />
c. Lituania.<br />
347. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Riga?<br />
a. Estonia;<br />
b. Letonia;<br />
c. Lituania.<br />
348. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Vilnius?<br />
a. Estonia;<br />
b. Letonia;<br />
c. Lituania.<br />
349. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Dublin?<br />
a. Ir<strong>la</strong>nda;<br />
b. Danemarca;<br />
c. Is<strong>la</strong>nda.<br />
350. Statuia ce reprezintă Mica Sirenă este un obiectiv turistic important al oraşului:<br />
a. Amsterdam;<br />
b. Haga;<br />
c. Copenhaga.<br />
351. Ir<strong>la</strong>nda este un stat:<br />
a. insu<strong>la</strong>r;<br />
b. peninsu<strong>la</strong>r;<br />
c. continental.<br />
352. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Reykjavik?<br />
a. Is<strong>la</strong>nda;<br />
b. Ir<strong>la</strong>nda;<br />
c. Fin<strong>la</strong>nda.<br />
353. Portul Antwerpen, al doilea mare port al Europei, se află pe teritoriul:<br />
a. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
b. Germaniei;<br />
c. Belgiei.<br />
354. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Bruxelles?<br />
a. O<strong>la</strong>nda;<br />
b. Belgia;<br />
c. Elveţia.<br />
355. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Amsterdam?<br />
a. Belgia;<br />
b. O<strong>la</strong>nda;<br />
c. Elveţia.
356. Ce stat european are sediul guvernului <strong>la</strong> Haga?<br />
a. Belgia;<br />
b. O<strong>la</strong>nda;<br />
c. Elveţia.<br />
357. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Luxemburg?<br />
a. O<strong>la</strong>nda;<br />
b. Belgia;<br />
c. Luxemburg.<br />
358. Portul Rotterdam este cel mai mare <strong>din</strong> Europa şi se află pe teritoriul:<br />
a. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
b. Germaniei;<br />
c. Belgiei.<br />
359. Oraşele Groningen, Breda şi Arnhem se găsesc pe teritoriul:<br />
a. Belgiei;<br />
b. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
c. Germaniei.<br />
360. Oraşele Gent, Antwerpen şi Brugge se găsesc pe teritoriul:<br />
a. Germaniei;<br />
b. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
c. Belgiei.<br />
361. Oraşele Brugge şi Charleroi se găsesc pe teritoriul?<br />
a. Belgiei;<br />
b. Franţei;<br />
c. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i.<br />
362. Podişul Ar<strong>de</strong>ni este o unitate <strong>de</strong> relief pe teritoriul:<br />
a. Belgiei;<br />
b. O<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i;<br />
c. Elveţiei.<br />
363. Estonia, Letonia şi Lituania au <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>la</strong>:<br />
a. Marea Nordului;<br />
b. Marea Baltică;<br />
c. Marea Albă.<br />
364. O<strong>la</strong>nda şi Belgia au <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>la</strong>:<br />
a. Marea Nordului;<br />
b. Marea Mânecii;<br />
c. Marea Baltică.<br />
365. În anul 1947, Belgia, O<strong>la</strong>nda şi Luxemburg au format o uniune economică numită:<br />
a. Uniunea Europeană;<br />
b. Ţările <strong>de</strong> Sus;<br />
c. Benelux.<br />
366. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Varşovia?<br />
a. Estonia;<br />
b. Polonia;<br />
c. Slovacia.
367. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Praga?<br />
a. Slovacia;<br />
b. Polonia;<br />
c. Cehia.<br />
368. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Bratis<strong>la</strong>va?<br />
a. Slovacia;<br />
b. Cehia;<br />
c. Polonia.<br />
369. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Ljubliana?<br />
a. Slovenia;<br />
b. Slovacia;<br />
c. Croaţia.<br />
370. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> La Valletta?<br />
a. Malta;<br />
b. Cipru;<br />
c. Andorra.<br />
371. Ce stat european are capita<strong>la</strong> <strong>la</strong> Nicosia?<br />
a. Grecia;<br />
b. Malta;<br />
c. Cipru.<br />
372. Ce ţară situată în peninsu<strong>la</strong> Iberică are ieşire numai <strong>la</strong> Oceanul At<strong>la</strong>ntic?<br />
a. Spania;<br />
b. Portugalia;<br />
c. Malta.<br />
373. Ce stat baltic obţine 80% <strong>din</strong> necesarul <strong>de</strong> energie prin atomocentrale?<br />
a. Letonia;<br />
b. Lituania;<br />
c. Estonia.<br />
374. Ce stat baltic obţine aproape în totalitate necesarul <strong>de</strong> energie prin termocentrale?<br />
a. Letonia;<br />
b. Lituania;<br />
c. Estonia.<br />
375. Slovenia, prin cele trei porturi importante ale sale, are ieşire <strong>la</strong>:<br />
a. Marea Adriatică;<br />
b. Marea Egee;<br />
c. Marea Ionică.<br />
376. Cipru este o ţară:<br />
a. insu<strong>la</strong>ră;<br />
b. peninsu<strong>la</strong>ră;<br />
c. continentală.<br />
377. Malta este o ţară:<br />
a. peninsu<strong>la</strong>ră;<br />
b. continentală;<br />
c. insu<strong>la</strong>ră.
378. Spania este o ţară:<br />
a. insu<strong>la</strong>ră;<br />
b. peninsu<strong>la</strong>ră;<br />
c. continentală.<br />
379. Portugalia este o ţară:<br />
a. insu<strong>la</strong>ră;<br />
b. continentală;<br />
c. peninsu<strong>la</strong>ră.<br />
380. Italia este o ţară:<br />
a. insu<strong>la</strong>ră<br />
b. peninsu<strong>la</strong>ră<br />
c. continentală.<br />
381. Austria este o ţară:<br />
a. insu<strong>la</strong>ră;<br />
b. continentală;<br />
c. peninsu<strong>la</strong>ră.<br />
382. Ungaria este o ţară:<br />
a. insu<strong>la</strong>ră;<br />
b. continentală;<br />
c. peninsu<strong>la</strong>ră.<br />
383. Bulgaria este o ţară:<br />
a. peninsu<strong>la</strong>ră;<br />
b. continentală;<br />
c. insu<strong>la</strong>ră.<br />
384. Slovacia este o ţară:<br />
a. peninsu<strong>la</strong>ră;<br />
b. insu<strong>la</strong>ră;<br />
c. continentală.<br />
385. Slovenia este o ţară:<br />
a. insu<strong>la</strong>ră;<br />
b. peninsu<strong>la</strong>ră;<br />
c. continentală.<br />
386. Germania, prin porturile maritime, are <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>la</strong>:<br />
a. Marea Nordului şi Marea Norvegiei;<br />
b. Marea Baltică şi Marea Nordului;<br />
c. Marea Nordului şi Marea Mânecii.<br />
387. Polonia, prin porturile maritime, are <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>la</strong>:<br />
a. Marea Baltică;<br />
b. Marea Nordului;<br />
c. Marea Caspică.<br />
388. Malta este un stat insu<strong>la</strong>r situat în:<br />
a. Marea Egee;<br />
b. Marea Mediterană;<br />
c. Marea Baltică.
389. Prin a<strong>de</strong>rarea în anul 2007 a României şi Bulgariei <strong>la</strong> Uniunea Europeană, numărul<br />
ţărilor membre ajunge <strong>la</strong>:<br />
a. 21;<br />
b. 27;<br />
c. 25.<br />
390. Par<strong>la</strong>mentul European are sediul <strong>la</strong>:<br />
a. Strasbourg;<br />
b. Bruxelles;<br />
c. Haga.<br />
391. Drapelul U.E. este format <strong>din</strong>tr-un un cerc pe fond albastru cu:<br />
a. 26 stele;<br />
b. 16 stele;<br />
c. 12 stele.<br />
392. Imnul U.E. este extras <strong>din</strong> simfonia a IX-a <strong>de</strong> L.Van Beethoven care se numeşte:<br />
a. Corul Vânătorilor;<br />
b. Marşul triumfal;<br />
c. Oda Bucuriei.<br />
393. Carpaţii reprezintă o ramură a <strong>la</strong>nţului muntos:<br />
a. alpino-hima<strong>la</strong>yan;<br />
b. an<strong>din</strong>o – caucazo- hima<strong>la</strong>yan;<br />
c. alpino-uralian.<br />
394. Ce fluviu european străbate 10 ţări şi patru capitale <strong>de</strong> <strong>la</strong> izvor până <strong>la</strong> vărsare?<br />
a. Rhin;<br />
b. Volga;<br />
c. Dunărea.<br />
395. Care sunt ţările riverane Mării Negre?<br />
a. Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, România;<br />
b. România, Rusia, Armenia, Turcia, Bulgaria, Ucraina;<br />
c. România, Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Turcia, Bulgaria.<br />
396. Care sunt cele patru capitale europene străbătute <strong>de</strong> fluviul Dunărea?<br />
a. Praga, Viena, Budapesta şi Belgrad;<br />
b. Viena, Bratis<strong>la</strong>va, Budapesta şi Belgrad;<br />
c. Viena, Budapesta, Belgrad şi Bucureşti.<br />
397. Care sunt statele membre ale Uniunii Europene cu ieşire <strong>la</strong> Marea Neagră?<br />
a. România şi Bulgaria;<br />
b. România, Bulgaria şi Turcia;<br />
c. România, Bulgaria şi Ucraina.<br />
398. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>mografic, România se înscrie ca <strong>din</strong>amică în evoluţia<br />
generală a popu<strong>la</strong>ţiei europene, prin:<br />
a. <strong>de</strong>ficit natural <strong>de</strong> popu<strong>la</strong>ţie;<br />
b. creştere naturală a popu<strong>la</strong>ţiei;<br />
c. stagnare a numărului <strong>de</strong> locuitori.
399. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>mografic, România se înscrie ca <strong>din</strong>amică în evoluţia<br />
generală a popu<strong>la</strong>ţiei europene, prin:<br />
a. creştere <strong>de</strong>mografică;<br />
b. întinerire <strong>de</strong>mografică;<br />
c. îmbătrânire <strong>de</strong>mografică.<br />
400. Între ţările membre ale Uniunii Europene, cu cei 238.391 km 2, România ocupă locul:<br />
a. 8;<br />
b. 7;<br />
c. 11.<br />
401. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re confesional, România se află în partea continentului european<br />
cu popu<strong>la</strong>ţie majoritară:<br />
a. catolică;<br />
b. ortodoxă;<br />
c. musulmană.<br />
402. Ţările care au semnat, în anul 2007, proiectul privind construcţia conductei (1.400<br />
km lungime) <strong>de</strong> transport a petrolului între Constanţa şi Trieste, sunt:<br />
a. România, Serbia, Muntenegru, Croaţia şi Italia;<br />
b. România, Serbia, Croaţia, Slovacia şi Italia;<br />
c. România, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Italia.<br />
403. Proiectul NABUCCO <strong>de</strong> transport a petrolului caspic spre Europa, are printre<br />
semnatare ţări ca:<br />
a. România, Rusia, Ucraina, Turcia şi Bulgaria;<br />
b. România, Ucraina, Rep. Moldova, Bulgaria şi Serbia;<br />
c. România, Georgia, Turcia şi Bulgaria.<br />
404. Ten<strong>din</strong>ţa <strong>de</strong> migraţie a forţei <strong>de</strong> muncă în interiorul Uniunii Europene este:<br />
a. <strong>din</strong>spre noii membrii <strong>din</strong> Europa <strong>de</strong> Est către ţările membre <strong>din</strong> Europa Centrală şi<br />
Occi<strong>de</strong>ntală;<br />
b. <strong>din</strong>spre membrii vechi <strong>din</strong> Europa Occi<strong>de</strong>ntală către membrii noi <strong>din</strong> estul continentului;<br />
c. <strong>din</strong>spre ţările Uniunii Europene <strong>din</strong> sudul continentului către cele <strong>din</strong> nordul continentului.<br />
405. În Spania şi Franţa, cea mai mare parte a imigranţilor sunt:<br />
a. maghrebieni;<br />
b. turci;<br />
c. asiatici.<br />
406. Cei mai mulţi imigranţilor în O<strong>la</strong>nda sunt:<br />
a. maghrebieni;<br />
b. turci;<br />
c. indonezieni.<br />
407. În Marea Britanie, cea mai mulţi imigranţi sunt:<br />
a. maghrebieni şi indieni;<br />
b. indieni şi pakistanezi;<br />
c. indieni şi afgani.<br />
408. În Germania, cei mai mulţi imigranţi sunt:<br />
a. turci;<br />
b. polonezi;<br />
c. maghrebieni .
409. În România, energia geotermică este utilizată prepon<strong>de</strong>rent în:<br />
a. Subcarpaţii Getici;<br />
b. Câmpia Română;<br />
c. Câmpia <strong>de</strong> Vest.<br />
410. Rezervele <strong>de</strong> huilă ale României, estimate <strong>la</strong> cca. 2 mld. tone, sunt localizate<br />
prepon<strong>de</strong>rent în:<br />
a. Depresiunea Petroşani;<br />
b. Subcarpaţii Getici;<br />
c. Munţii Aninei.<br />
411. Cea mai mare parte a rezervelor <strong>de</strong> cărbuni <strong>din</strong> România este reprezentată <strong>de</strong>:<br />
a. huilă;<br />
b. lignit;<br />
c. antracit.<br />
412. În Europa, <strong>la</strong> <strong>la</strong>titu<strong>din</strong>i mai mari <strong>de</strong> 60 o, pon<strong>de</strong>rea cea mai mare în mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong><br />
utilizare a terenurilor revine:<br />
a. pajiştilor şi pădurilor;<br />
b. terenurilor arabile şi pădurilor;<br />
c. livezilor şi pajiştilor.<br />
413. Cea mai mică pon<strong>de</strong>re a popu<strong>la</strong>ţiei ocupată în agricultură (15% <strong>din</strong> totalul<br />
popu<strong>la</strong>ţiei active) o are:<br />
a. O<strong>la</strong>nda;<br />
b. Belgia;<br />
c. Germania.<br />
414. Cea mai mare pon<strong>de</strong>re a popu<strong>la</strong>ţiei ocupată în agricultură (30% <strong>din</strong> totalul<br />
popu<strong>la</strong>ţiei active) o are:<br />
a. România;<br />
b. Bulgaria;<br />
c. Slovacia.<br />
415. Cea mai mare producătoare <strong>de</strong> grâu <strong>din</strong> Uniunea Europeană (cca. 40 mil. tone / an)<br />
este:<br />
a. Germania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Marea Britanie.<br />
416. Cea mai mare producătoare <strong>de</strong> porumb <strong>din</strong> Uniunea Europeană este:<br />
a. Germania;<br />
b. Marea Britanie;<br />
c. Franţa.<br />
417. Statele cu cea mai mare producţie <strong>de</strong> cartofi <strong>din</strong> Uniunea Europeană sunt:<br />
a. Italia şi Polonia;<br />
b. Germania şi Slovenia;<br />
c. Polonia şi Germania.<br />
418. Statele cu cea mai mare producţie <strong>de</strong> sfeclă <strong>de</strong> zahăr <strong>din</strong> Uniunea Europeană sunt:<br />
a. Franţa şi Germania;<br />
b. Franţa şi Grecia;<br />
c. Polonia şi Suedia.
419. Franţa şi Germania, <strong>la</strong> nivelul Uniunii Europene, sunt cei mai mari producătoari <strong>de</strong>:<br />
a. măsline;<br />
b. sfeclă <strong>de</strong> zahăr;<br />
c. citrice.<br />
420. Care ţări membre U.E. au cele mai mari producţii viticole?<br />
a. Italia şi Franţa;<br />
b. Italia şi Polonia;<br />
c. Franţa şi Marea Britanie.<br />
421. Agricultura Fin<strong>la</strong>n<strong>de</strong>i este specializată în:<br />
a. cultivarea sfeclei <strong>de</strong> zahăr;<br />
b. cultivarea cartofului;<br />
c. creşterea animalelor.<br />
422. Agricultura ţărilor baltice, membre ale U.E., este specializată în:<br />
a. cultivarea cartofului;<br />
b. creşterea animalelor;<br />
c. pomicultura.<br />
423. Agricultura extensivă se practică, în U.E., cu precă<strong>de</strong>re în:<br />
a. Europa Vestică;<br />
b. Europa Centrală;<br />
c. Europa Nordică.<br />
424. Agricultura intensivă se practică în U.E. cu precă<strong>de</strong>re în:<br />
a. Europa Estică;<br />
b. Europa Meridională;<br />
c. Europa Vestică.<br />
425. Practica vânatului şi a pescuitului <strong>de</strong> subzistenţă este caracteristică:<br />
a. zonei subpo<strong>la</strong>re;<br />
b. zonei temperate;<br />
c. zonei po<strong>la</strong>re.<br />
426. Care este ţara membră a U.E., un<strong>de</strong>, <strong>din</strong> totalul celor 470.000 locuitori, doar 1000<br />
au ca ocupaţie principală agricultura?<br />
a. Cipru;<br />
b. Malta;<br />
c. Luxemburg.<br />
427. Ce sector economic generează 80% <strong>din</strong> emisiile <strong>de</strong> gaze cu efect <strong>de</strong> seră <strong>din</strong> U.E.?<br />
a. industrial;<br />
b. energetic;<br />
c. agricol.<br />
428. În ce stat membru al U.E., energia eoliană acoperă aproximativ 20% <strong>din</strong> necesarul<br />
<strong>de</strong> energie?<br />
a. O<strong>la</strong>nda;<br />
b. Danemarca;<br />
c. Norvegia.
429. Care sunt ţările membre ale U.E. în care popu<strong>la</strong>ţia cu vârstă <strong>de</strong> peste 60 <strong>de</strong> ani<br />
reprezintă 25% <strong>din</strong> total?<br />
a. Italia şi Grecia;<br />
b. Franţa şi Germania;<br />
c. Italia şi Germania.<br />
430. Frecvenţa cea mai mare ca utilizare în comunicare <strong>la</strong> nivelul U.E. o are alfabetul:<br />
a. <strong>la</strong>tin;<br />
b. chirilic;<br />
c. ebraic.<br />
431. Cea mai reprezentativă organizaţie politico-militară <strong>la</strong> nivel mondial este:<br />
a. Tratatul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Varşovia;<br />
b. Organizaţia Tratatului At<strong>la</strong>nticului <strong>de</strong> Nord;<br />
c. Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa.<br />
432. În anul 1995, C.S.C.E. (Conferinţa pentru Cooperare şi Securitate în Europa) este<br />
înlocuită cu:<br />
a. Uniunea Europeană;<br />
b. Comunitatea Statelor Europene;<br />
c. Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa.<br />
433. Sediul Organizaţiei Tratatului At<strong>la</strong>nticului <strong>de</strong> Nord este <strong>la</strong>:<br />
a. Strasbourg;<br />
b. Bruxelles;<br />
c. Haga.<br />
434. Agricultura cerealieră, <strong>de</strong>sfăşurată pe câmpuri <strong>de</strong>schise ("open-field") este<br />
specifică unor zone precum:<br />
a. Bretania şi Normandia;<br />
b. Bazinul Londrei şi Bretania;<br />
c. Bazinul Parisului şi Câmpia Dunării.<br />
435. Agricultura <strong>de</strong>sfăşurată în câmpuri închise ("bocage") este specifică unor zone<br />
precum:<br />
a. Iut<strong>la</strong>nda şi Normandia;<br />
b. Bretania şi Bazinul Padului;<br />
c. Normandia şi Câmpia Tisei.<br />
436. Arii rurale cu intensă influenţă urbană şi intervenţie umană sunt localizate în:<br />
a. Belgia, O<strong>la</strong>nda şi nordul Italiei;<br />
b. Anglia, O<strong>la</strong>nda şi Ungaria;<br />
c. O<strong>la</strong>nda, Luxemburg şi Scoţia.<br />
437. Arii rurale cu influenţă urbană şi intervenţii antropice reduse sunt localizate în:<br />
a. estul Cehiei, Elveţiei şi sudul Italiei;<br />
b. Slovenia, Scoţia şi nordul Spaniei;<br />
c. Norvegia, Suedia şi Anglia.<br />
438. Arii rurale cu influenţă urbană redusă şi intervenţie antropică intensă sunt<br />
localizate în:<br />
a. Ungaria, Cehia şi Slovenia;<br />
b. Ungaria, Slovacia şi Cehia;<br />
c. România, Bulgaria şi Ungaria.
439. Comunităţile <strong>de</strong> tip hanseatic sunt localizate în:<br />
a. Austria, Germania şi Ungaria;<br />
b. Germania <strong>de</strong> Nord, Danemarca şi Polonia;<br />
c. Lituania, Letonia şi Estonia.<br />
440. Comunităţile <strong>de</strong> tip mediteraneean sunt localizate în:<br />
a. Franţa, Austria şi Cipru;<br />
b. Franţa, Spania şi Bulgaria;<br />
c. Spania, Italia şi Grecia.<br />
441. Comunităţile <strong>de</strong> tip baltic sunt localizate în:<br />
a. Estonia şi Norvegia;<br />
b. Lituania şi Letonia;<br />
c. Germania şi Polonia.<br />
442. Comunităţile <strong>de</strong> tip balcanic sunt localizate în:<br />
a. Macedonia şi Bulgaria;<br />
b. Serbia şi România;<br />
c. Grecia şi Macedonia.<br />
443. Comunităţile <strong>de</strong> tip central-europene sunt localizate în:<br />
a. Austria şi Polonia;<br />
b. Austria şi Ungaria;<br />
c. Austria şi Bulgaria.<br />
444. Comunităţile occi<strong>de</strong>ntale sunt localizate în:<br />
a. Spania, Portugalia şi Franţa;<br />
b. Franţa, Marea Britanie şi Austria;<br />
c. Franţa, O<strong>la</strong>nda şi Belgia.<br />
445. Dintre ţările europene propon<strong>de</strong>rent catolice pot fi amintite:<br />
a. Spania şi Italia;<br />
b. Spania şi Danemarca;<br />
c. Italia şi Franţa.<br />
446. Dintre ţările europene prepon<strong>de</strong>rent protestante pot fi amintite:<br />
a. Suedia şi Portugalia;<br />
b. Norvegia şi Spania;<br />
c. Norvegia şi Suedia.<br />
447. Dintre ţările europene prepon<strong>de</strong>rent ortodoxe pot fi amintite:<br />
a. România şi Ungaria;<br />
b. România şi Albania;<br />
c. Bulgaria şi România.<br />
448. Majoritatea musulmanilor <strong>din</strong> România sunt localizaţi în:<br />
a. Moldova;<br />
b. Dobrogea;<br />
c. Oltenia.<br />
449. Majoritatea protestanţilor <strong>din</strong> România sunt localizaţi în:<br />
a. Transilvania;<br />
b. Oltenia;<br />
c. Muntena.
450. Majoritatea catolicilor <strong>din</strong> România sunt localizaţi în:<br />
a. Dobrogea;<br />
b. Transilvania;<br />
c. Muntenia.<br />
451. Majoritatea greco-catolicilor <strong>din</strong> România sunt localizaţi în:<br />
a. Moldova;<br />
b. Muntenia;<br />
c. Transilvania.<br />
452. Majoritatea neo-protestanţilor <strong>din</strong> România sunt localizaţi în:<br />
a. Transilvania;<br />
b. Oltenia;<br />
c. Muntenia .<br />
453. Cea mai numeroasă minoritate <strong>din</strong> România este cea:<br />
a. rromă;<br />
b. maghiară;<br />
c. germană.<br />
454. Minoritatea maghiară pe teritoriul României este localizată cu precă<strong>de</strong>re în:<br />
a. Transilvania;<br />
b. Muntenia;<br />
c. Moldova.<br />
455. Minoritatea germană pe teritoriul României este localizată cu precă<strong>de</strong>re în:<br />
a. Dobrogea şi Transilvania sudică;<br />
b. Muntenia şi Banat;<br />
c. Banat şi sudul Transilvaniei.<br />
456. Comunitatea turcilor şi a tătarilor <strong>din</strong> România este concentrată în:<br />
a. Oltenia;<br />
b. Muntenia;<br />
c. Dobrogea.<br />
457. Care sunt metropolele <strong>din</strong> U.E. cu peste 5 mil. Locuitori?<br />
a. Londra şi Praga;<br />
b. Londra şi Paris;<br />
c. Paris şi Stockholm.<br />
458. Dintre metropolele europene, importante centre nodale mondiale, sunt:<br />
a. Londra şi Berlin;<br />
b. Londra şi Paris;<br />
c. Paris şi Roma.<br />
459. Dintre metropolele europene în curs <strong>de</strong> constituire, pot fi enumerate:<br />
a. Bucureşti şi Helsinki;<br />
b. Bucureşti şi Atena;<br />
c. Sofia şi Oslo.
460. În rândul oraşelor <strong>din</strong> România, care se disting prin caracterul <strong>de</strong> centre nodale sau<br />
poli <strong>de</strong> creştere pot fi incluse:<br />
a. Constanţa, Ga<strong>la</strong>ţi şi Bacău;<br />
b. Piteşti, Timişoara şi Baia Mare;<br />
c. Arad, Ora<strong>de</strong>a şi Cluj Napoca.<br />
461. Care <strong>din</strong> oraşele <strong>de</strong> rangul 0 <strong>din</strong> România, are caracter metropolitan în curs <strong>de</strong><br />
constituire?<br />
a. Craiova;<br />
b. Cluj-Napoca;<br />
c. Bucureşti.<br />
462. În rândul oraşelor <strong>de</strong> rangul II, cu o mărime <strong>de</strong>mografică medie şi mare, o bază<br />
economică diversificată şi rol <strong>de</strong> centru regional <strong>de</strong> echilibru pot fi incluse:<br />
a. Arad şi Sibiu;<br />
b. Arad şi Timişoara;<br />
c. Sibiu şi Ploieşti.<br />
463. Cea mai mare <strong>de</strong>nsitate <strong>de</strong> autostrăzi <strong>la</strong> nivelul ţărilor europene este în:<br />
a. Germania şi Belgia;<br />
b. Germania şi Spania;<br />
c. Franţa şi Grecia.<br />
464. Pe teritoriul României, prima cale ferată a fost inaugurată pe traseul:<br />
a. Oraviţa – Caransebeş;<br />
b. Oraviţa – Baziaş;<br />
c. Caransebeş – Lugoj.<br />
465. Podul <strong>de</strong> cale ferată <strong>de</strong> <strong>la</strong> Cernavodă – Feteşti traversează:<br />
a. Prutul;<br />
b. Oltul;<br />
c. Dunărea.<br />
466. Ţările cu cele mai lungi reţele navigabile fluviale <strong>din</strong> Europa:<br />
a. Franţa, O<strong>la</strong>nda, Germania, Polonia şi Austria;<br />
b. Franţa, O<strong>la</strong>nda, Germania, Polonia şi Ucraina;<br />
c. Franţa, O<strong>la</strong>nda, Germania, Polonia şi Italia.<br />
467. Primul canal navigabil construit în Europa a fost:<br />
a. Kiel;<br />
b. Briare;<br />
c. Korintos.<br />
468. Cele mai mari încasări <strong>din</strong> turism, în anul 2004, <strong>din</strong>tre ţările europene, le are:<br />
a. Spania;<br />
b. Franţa;<br />
c. Italia.<br />
469. Ţara europeană cu cel mai mare aflux <strong>de</strong> turişti în anul 2004 este:<br />
a. Italia;<br />
b. Franţa;<br />
c. Spania .
470. Ţara europeană care a cheltuit cel mai mult pe activităţi turistice în anul 2004 a<br />
fost:<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Franţa;<br />
c. Germania.<br />
471. Cel mai important centru turistic <strong>la</strong> nivel european este:<br />
a. Roma;<br />
b. Paris;<br />
c. Atena.<br />
472. Côte d'Azur cu staţiunile Nisa, Cannes şi Monte Carlo se găsesc pe litoralul francez<br />
<strong>la</strong>:<br />
a. Marea Mediterană;<br />
b. Oceanul At<strong>la</strong>ntic;<br />
c. Marea Mânecii.<br />
473. Staţiunea <strong>de</strong> sporturi <strong>de</strong> iarnă Chamonix se află în:<br />
a. Alpii Elveţieni;<br />
b. Alpii Italieni;<br />
c. Alpii Francezi.<br />
474. Staţiunea <strong>de</strong> sporturi <strong>de</strong> iarnă Davos se află în:<br />
a. Elveţia;<br />
b. Franţa;<br />
c. Italia.<br />
475. Centrul turistic Salzburg se află în:<br />
a. Elveţia;<br />
b. Austria;<br />
c. Germania.<br />
476. Staţiunea <strong>de</strong> sporturi <strong>de</strong> iarnă Courmayeur se află în:<br />
a. Franţa;<br />
b. Italia;<br />
c. Elveţia .<br />
477. Dintre staţiunile balneoclimaterice <strong>din</strong> România af<strong>la</strong>te pe litoralul românesc al<br />
Mării Negre sunt:<br />
a. Mamaia, Mangalia şi Eforie;<br />
b. Mamaia, Mangalia şi Amara;<br />
c. Mamaia, Eforie şi Moldova Veche.<br />
478. În categoria statelor europene unitare, <strong>de</strong>scentralizate administrativ, intră:<br />
a. Franţa şi Austria;<br />
b. România şi Be<strong>la</strong>rus;<br />
c. Franţa şi România.<br />
479. În categoria statelor europene unitare, centralizate administrativ, intră:<br />
a. Be<strong>la</strong>rus şi Germania;<br />
b. Rusia şi România;<br />
c. Be<strong>la</strong>rus şi Rep. Moldova.
480. În categoria statelor europene fe<strong>de</strong>rale intră:<br />
a. Austria şi Elveţia;<br />
b. Germania şi Franţa;<br />
c. Elveţia şi Be<strong>la</strong>rus.<br />
481. Ce ţară europeană este alcătuită administrativ <strong>din</strong> 13 <strong>la</strong>nduri şi 3 oraşe stat:<br />
a. Elveţia;<br />
b. Austria;<br />
c. Germania.<br />
482. Ce ţară europeană are 8 regiuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare?<br />
a. Ungaria;<br />
b. România;<br />
c. Cehia.<br />
483. Regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Nord-Est cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele:<br />
a. Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui;<br />
b. Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Ga<strong>la</strong>ţi;<br />
c. Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vrancea.<br />
484. Regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Sud-Est cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele:<br />
a. Buzău, Brăi<strong>la</strong>, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa;<br />
b. Ga<strong>la</strong>ţi, Brăi<strong>la</strong>, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea şi Constanţa;<br />
c. Buzău, Brăi<strong>la</strong>, Vrancea, Ga<strong>la</strong>ţi, Tulcea şi Constanţa.<br />
485. Regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Nord-Vest cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele:<br />
a. Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Bihor, Arad şi Satu Mare;<br />
b. Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Bihor, Satu Mare şi Să<strong>la</strong>j;<br />
c. Cluj, Maramureş, Bihor, Arad, Satu Mare şi Să<strong>la</strong>j.<br />
486. Regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Vest cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele:<br />
a. Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin;<br />
b. Arad, Timiş, Bihor şi Caraş-Severin;<br />
c. Arad, Timiş, Bihor şi Hunedoara.<br />
487. Regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Centru cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele?<br />
a. Alba, Sibiu, Cluj, Hargita, Covasna şi Braşov;<br />
b. Alba, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov;<br />
c. Hunedoara, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov.<br />
488. Regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Sud-Vest cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele:<br />
a. Caraş-Severin, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt;<br />
b. Mehe<strong>din</strong>ţi, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Argeş;<br />
c. Mehe<strong>din</strong>ţi, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt.<br />
489. Regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare Sud cuprin<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţele:<br />
a. Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa;<br />
b. Argeş, Olt, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Girgiu;<br />
c. Argeş, Vâlcea, Olt, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman şi Girgiu.<br />
490. Ce strâmtoare asigură ieşirea <strong>din</strong> Marea Mediterană şi accesul în Oceanul At<strong>la</strong>ntic?<br />
a. Bosfor;<br />
b. Gibraltar;<br />
c. Ca<strong>la</strong>is.
491. Ce strâmtori asigură ieşirea <strong>din</strong> Marea Neagră spre Marea Mediterană:<br />
a. Bosfor şi Dover;<br />
b. Bosfor şi Dardanele;<br />
c. Bosfor şi Gibraltar.<br />
492. Trenul <strong>de</strong> mare viteză "Eurostar" circulă pe traseul:<br />
a. Paris – Bruxelles – Köln;<br />
b. Londra – Paris – Marsilia;<br />
c. Londra – Paris – Bruxelles.<br />
493. Trenul <strong>de</strong> mare viteză "Thalys" circulă pe traseul<br />
a. Paris – Bruxelles – Köln;<br />
b. Londra – Paris – Marsilia;<br />
c. Paris – Lyon – Bruxelles.<br />
494. A doua reţea <strong>de</strong> metrou, ca mărime, <strong>din</strong> Europa este cea:<br />
a. moscovită;<br />
b. londoneză;<br />
c. pariziană.<br />
495. Cel mai mare port <strong>la</strong> Marea Neagră:<br />
a. Constanţa;<br />
b. Trabzon;<br />
c. Burgas.<br />
496. Cel mai mare aeroport european (trafic <strong>de</strong> cca. 65 mil. Pasageri anual) este:<br />
a. Schiphol – Amsterdam;<br />
b. Heathrow – Londra;<br />
c. Charles <strong>de</strong> Gaulle – Paris.<br />
497. Cel mai mare exportator european şi unul <strong>din</strong> cei mai importanţi <strong>la</strong> nivel mondial este:<br />
a. Franţa;<br />
b. Germania;<br />
c. Marea Britanie.<br />
498. Turnul Eiffel simbol al turismului mondial, se găseşte <strong>la</strong>:<br />
a. Paris;<br />
b. Londra;<br />
c. Roma.<br />
499. Staţiunea balneoclimaterică Karlovy-Vary se găseste în:<br />
a. Cehia;<br />
b. Slovacia;<br />
c. Ungaria.<br />
500. Structura megalitică <strong>de</strong> <strong>la</strong> Carnac se găseşte în:<br />
a. Marea Britanie;<br />
b. Malta;<br />
c. Franţa.<br />
501. Muzeul Ermitaj se găseşte în oraşul:<br />
a. Madrid;<br />
b. Sankt-Petersburg;<br />
c. Paris.
502. Muzeul Luvru se găseşte în oraşul:<br />
a. Roma;<br />
b. Londra;<br />
c. Paris.<br />
503. Muzeul Prado se găseşte în oraşul:<br />
a. Madrid;<br />
b. Paris;<br />
c. Roma.<br />
504. Peştera Lascaux, renumită pentru picturile rupestre, se găseşte în:<br />
a. Franţa;<br />
b. Italia;<br />
c. Spania.<br />
505. Peştera Postojna, cea mai spectaculoasă <strong>din</strong> Europa, se găseşte în:<br />
a. Croaţia;<br />
b. Slovenia;<br />
c. Slovacia.<br />
506. Bulgaria este organizată administrativ teritorial în:<br />
a. prefecturi;<br />
b. voievodate;<br />
c. ju<strong>de</strong>ţe.<br />
507. Franţa este organizată administrativ teritorial în:<br />
a. prefecturi;<br />
b. <strong>de</strong>partamente;<br />
c. districte.<br />
508. Polonia este organizată administrativ teritorial în:<br />
a. comitate;<br />
b. ju<strong>de</strong>ţe;<br />
c. voievodate.<br />
509. Austria este organizată administrativ teritorial în:<br />
a. <strong>la</strong>nduri;<br />
b. cantoane;<br />
c. regiuni.<br />
510. Ungaria este organizată administrativ teritorial în:<br />
a. comitate;<br />
b. voievodate;<br />
c. ju<strong>de</strong>ţe.<br />
511. Marea Britanie este organizată administrativ teritorial în:<br />
a. <strong>de</strong>partamente;<br />
b. regiuni;<br />
c. districte.<br />
512. Ju<strong>de</strong>ţul <strong>din</strong> România cu cea mai mare suprafaţă (8.697 kmp) este:<br />
a) Prahova;<br />
b) Timiş;<br />
c) Constanţa.
513. Ju<strong>de</strong>ţul <strong>din</strong> România cu cea mai mică suprafaţă (1.583 kmp) este:<br />
a. Ilfov;<br />
b. Girgiu;<br />
c. Călăraşi.<br />
514. Ju<strong>de</strong>ţul <strong>din</strong> România cu cel mai mare număr <strong>de</strong> sate este:<br />
a. Timiş;<br />
b. Alba;<br />
c. Gorj.<br />
515. Unitatea teritorial-administrativă <strong>de</strong> bază <strong>din</strong> România este:<br />
a. Ju<strong>de</strong>ţul;<br />
b. Satul;<br />
c. Comuna.<br />
REZOLVĂRI TESTE ADMITERE<br />
Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R<br />
1 b 51 a 101 b 151 c 201 a 251 b 301 b 351 a 401 b 451 c<br />
2 a 52 c 102 a 152 a 202 c 252 c 302 a 352 a 402 c 452 a<br />
3 a 53 b 103 a 153 b 203 b 253 b 303 c 353 c 403 c 453 b<br />
4 c 54 b 104 a 154 b 204 a 254 a 304 c 354 b 404 a 454 a<br />
5 a 55 b 105 c 155 c 205 b 255 c 305 a 355 b 405 a 455 c<br />
6 c 56 a 106 a 156 a 206 c 256 a 306 b 356 b 406 c 456 c<br />
7 a 57 c 107 c 157 a 207 a 257 b 307 b 357 c 407 b 457 b<br />
8 b 58 b 108 a 158 b 208 b 258 b 308 c 358 a 408 a 458 b<br />
9 b 59 a 109 c 159 c 209 c 259 c 309 a 359 b 409 c 459 a<br />
10 c 60 c 110 b 160 a 210 b 260 a 310 a 360 c 410 a 460 a<br />
11 a 61 a 111 b 161 c 211 a 261 b 311 b 361 a 411 b 461 c<br />
12 a 62 b 112 a 162 a 212 c 262 c 312 c 362 a 412 a 462 a<br />
13 b 63 a 113 a 163 c 213 c 263 b 313 c 363 b 413 b 463 a<br />
14 b 64 b 114 c 164 b 214 b 264 c 314 b 364 a 414 a 464 b<br />
15 a 65 b 115 b 165 a 215 b 265 b 315 a 365 c 415 b 465 c<br />
16 c 66 c 116 b 166 a 216 c 266 a 316 a 366 b 416 c 466 b<br />
17 c 67 a 117 c 167 a 217 a 267 c 317 b 367 c 417 c 467 b<br />
18 a 68 b 118 c 168 b 218 a 268 a 318 c 368 a 418 a 468 a<br />
19 b 69 b 119 a 169 c 219 b 269 c 319 a 369 a 419 b 469 b<br />
20 b 70 a 120 b 170 c 220 c 270 b 320 a 370 a 420 a 470 c<br />
21 a 71 c 121 c 171 b 221 a 271 a 321 c 371 c 421 c 471 b<br />
22 c 72 c 122 c 172 a 222 c 272 b 322 b 372 b 422 b 472 a<br />
23 b 73 a 123 c 173 b 223 a 273 b 323 c 373 b 423 b 473 c<br />
24 a 74 b 124 a 174 c 224 b 274 c 324 b 374 c 424 c 474 a
25 a 75 a 125 b 175 a 225 a 275 a 325 a 375 a 425 a 475 b<br />
26 a 76 a 126 b 176 a 226 b 276 b 326 a 376 a 426 c 476 b<br />
27 c 77 b 127 c 177 b 227 a 277 a 327 c 377 c 427 b 477 a<br />
28 a 78 a 128 a 178 b 228 c 278 c 328 c 378 b 428 b 478 c<br />
29 b 79 b 129 a 179 c 229 a 279 a 329 a 379 c 429 a 479 c<br />
30 b 80 a 130 b 180 a 230 c 280 b 330 a 380 b 430 a 480 a<br />
31 a 81 c 131 c 181 c 231 c 281 a 331 b 381 b 431 b 481 c<br />
32 c 82 a 132 a 182 b 232 c 282 c 332 c 382 b 432 c 482 b<br />
33 c 83 a 133 a 183 b 233 b 283 b 333 a 383 a 433 b 483 a<br />
34 b 84 b 134 c 184 b 234 a 284 c 334 a 384 c 434 c 484 c<br />
35 a 85 c 135 a 185 c 235 a 285 a 335 c 385 b 435 a 485 b<br />
36 c 86 a 136 b 186 a 236 c 286 b 336 a 386 b 436 a 486 a<br />
37 b 87 c 137 b 187 a 237 b 287 a 337 c 387 a 437 b 487 b<br />
38 b 88 a 138 c 188 c 238 c 288 a 338 a 388 b 438 c 488 c<br />
39 c 89 c 139 a 189 b 239 a 289 b 339 b 389 b 439 b 489 a<br />
40 a 90 b 140 a 190 c 240 a 290 c 340 c 390 a 440 c 490 b<br />
41 c 91 b 141 a 191 a 241 c 291 c 341 c 391 c 441 b 491 b<br />
42 a 92 a 142 b 192 b 242 b 292 c 342 c 392 c 442 a 492 c<br />
43 b 93 b 143 a 193 c 243 b 293 a 343 b 393 a 443 b 493 a<br />
44 c 94 b 144 c 194 a 244 a 294 b 344 a 394 c 444 c 494 c<br />
45 a 95 c 145 c 195 a 245 c 295 b 345 a 395 a 445 a 495 a<br />
46 b 96 a 146 b 196 c 246 a 296 a 346 a 396 b 446 c 496 b<br />
47 c 97 c 147 a 197 b 247 a 297 c 347 b 397 a 447 c 497 b<br />
48 b 98 a 148 b 198 b 248 c 298 c 348 c 398 a 448 b 498 a<br />
49 a 99 c 149 a 199 a 249 b 299 a 349 a 399 c 449 a 499 a<br />
50 a 100 a 150 a 200 a 250 b 300 b 350 c 400 a 450 b 500 c<br />
501 b 506 c 511 c<br />
502 c 507 b 512 b<br />
503 a 508 c 513 a<br />
504 a 509 a 514 b<br />
505 b 510 a 515 c
TESTE GRAFICE PENTRU ADMITERE<br />
1. Ce reprezintă graficul <strong>de</strong> mai jos? Răspuns: ..............................................................................<br />
2. Completaţi semnificaţia graficului <strong>de</strong> mai jos: Răspuns: ............................................................<br />
3. Completaţi semnificaţia graficului <strong>de</strong> mai jos: Răspuns: ...........................................................
4. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A), a râurilor şi oraşelor principale indicate<br />
prin cifre: A .............................................; 1 .................................; 2 ...................................;<br />
3.....................................; 4...................................; 5................................; 6.............................
5. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a unităţilor montane limitrofe indicate<br />
prin cifre: A......................................; 1....................................; 2.......................................;<br />
3....................................; 4....................................; 5................................; 6..............................;<br />
7...................................; 8...................................; 9................................; 10..............................
6. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) ţi a oraşelor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8...................................; 9................................; 10.............................; 11................................;<br />
12..................................; 13...............................
7. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a oraşelor notate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8...................................; 9................................; 10.............................; 11................................;<br />
12..................................; 13..............................
8. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţilor geografice haşurate (A), a râurilor şi a statelor vecine notate<br />
prin cifre: A..................................; 1...............................; 2.................................;<br />
3....................................; 4....................................; 5................................; 6..............................;<br />
7...................................; 8...................................; 9................................; 10.............................;
9. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a subunităţilor notate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................
10. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a subunităţilor notate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8...................................; 9................................; 10.............................; 11................................;<br />
12......................; 13........................; 14.........................; 15........................; 16...........................
11. Precizaţi numele unităţii geografice haşurate (A) şi <strong>de</strong>numirea subunităţilor indicate prin<br />
cifre: A..............................................; 1............................................; 2...................................;<br />
3....................................; 4....................................; 5................................; 6..............................;<br />
7...................................; 8...................................; 9................................; 10...........................
12. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şia vecinilor indicaţi prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7..................................
13. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a masivelor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8...................................; 9................................; 10.............................; 11..................................
14. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a subunităţilor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8...................................; 9...............................
15. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a celor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8...................................; 9................................; 10............................
16. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a celor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8.............................; 9.........................; 10.........................; 11.........................; 12......................
17. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A), a braţelor şi a oraşelor indicate prin<br />
cifre: A..............................; 1............................; 2..............................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7..................................
18. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţilor geografice haşurate (A) şi a localităţilor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8..................................; 9....................................; 10............................; 11...............................
19. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a celor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................................; 5...................................................; 6........................................;<br />
7...................................; 8...................................;
20. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a râurilor indicate prin cifre:<br />
A..............................; 1............................; 2..............................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7..................................
21. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a celor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8..................................; 9....................................
22. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţilor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8..................................; 9....................................; 10..................................
23. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A) şi a celor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4....................................; 5................................; 6..............................; 7...................................;<br />
8..................................; 9....................................
24. Precizaţi <strong>de</strong>numirea unităţii geografice haşurate (A), a oraşelor, <strong>la</strong>curilor şi <strong>de</strong>fileelor indicate<br />
prin cifre: A..................................; 1...............................; 2.................................;<br />
3....................................; 4....................................; 5................................; 6..............................;<br />
7...................................; 8...................................; 9................................; 10.............................;<br />
11................................; 12......................; 13........................
25. Precizaţi <strong>de</strong>numirea grupelor hidrografice haşurate (A, B) şi a râurilor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1.................................; 2....................................; 3.................................<br />
B.................................; 5.................................; 6.....................................; 7......................................;<br />
8................................; 9..............................; 10.................................; 11....................................
26. Precizaţi <strong>de</strong>numirea grupelor hidrografice haşurate (A, B) şi a oraşelor indicate prin cifre:<br />
A..................................; 1...............................; 2.................................; 3....................................;<br />
4............................; 5.........................; 6........................; 7...................................; 8...............................;<br />
9................................; 10.............................; 11................................; 12..............................
27. Precizaţi <strong>de</strong>numirea râurilor şi <strong>la</strong>curilor indicate prin cifre: 1.....................................;<br />
2......................; 3.............................; 4.............................; 5........................; 6..........................;<br />
7......................; 8............................; 9...............................; 10......................
28. Precizaţi <strong>de</strong>numirea râurilor indicate prin cifre:
29. Precizaţi <strong>de</strong>numirea ju<strong>de</strong>ţelor şi oraşelor-reşe<strong>din</strong>ţă <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ indicate prin cifre:
B. Soluţia reprezentărilor grafice<br />
1. Debitele lunare ale unui râu<br />
2. Temperaturi………<br />
3. Precipitaţii………<br />
4. A. Câmpia Moldovei; 1. Prut; 2. Jijia; 3. Bahlui; 4. Iaşi; 5. Botoşani; 6. Dorohoi.<br />
5. A. Depresiunea Braşov; 1. M. Baraolt; 2. M. Bodoc; 3. M. Nemira; 4. M. Vrancei; 5.<br />
M. Buzăului; 6. M. Baiului; 7. M. Bucegi; 8. Culoarul Bran-Rucăr; 9. M. Piatra<br />
Craiului; 10. M. Perşani.<br />
6. A. Podişul Dobrogei; 1. Cernavodă; 2. Hârşova; 3. Măcin; 4. Isaccea; 5. Tulcea; 6.<br />
Babadag; 7. Negru Vodă; 8. Medgidia; 9. Basarabi (Murfat<strong>la</strong>r); 10. Năvodari; 11.<br />
Constanţa; 12. Eforie; 13. Mangalia.<br />
7. A. Câmpia Română; 1. Focşani; 2. Buzău; 3. Ploieşti; 4. Târgovişte; 5. Piteşti; 6.<br />
S<strong>la</strong>tina; 7. Craiova; 8. Alexandria; 9. Giurgiu; 10. Călăraşi; 11. Slobozia; 12. Brăi<strong>la</strong>; 13.<br />
Ga<strong>la</strong>ţi; 14. Bucureşti.<br />
8. A. Câmpia <strong>de</strong> Vest; 1. Someş; 2. Crişul Repe<strong>de</strong>; 3. Crişul Negru; 4. Crişul Alb; 5.<br />
Mureş; 6. Bega; 7. Timiş; 8. Caraş; 9. Ungaria; 10. Serbia.<br />
9. A. Grupa Parâng; 1. M. Lotrului; 2. M. Cibin; 3. M. Şureanu; 4. M. Parâng; 5. M.<br />
Căpăţânii; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Oltului.<br />
10. A. Grupa nordică a Carpaţilor Orientali; 1. M. Oaş; 2. M. Igniş; 3. M. Gutâi; 4. M.<br />
Ţibleş; 5. M. Rodnei; 6. M. Maramureş; 7. Pasul Prislop; 8. Obcina Mestecăniş; 9.<br />
Obcina Fere<strong>de</strong>u; 10. Obcina Mare; 11. Depresiunea Oaş; 12. Depresiunea<br />
Maramureş; 13. Depresiunea Câmpulung; 14. Depresiunea Dornelor; 15. M.<br />
Bârgău; 16. Pasul Tihuţa.<br />
11. A. Carpaţii Meridionali; 1. vf. Omul; 2. vf. Moldoveanu; 3. vf. Negoiu; 4. vf. Parângul<br />
Mare; 5. vf. Peleaga; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Turnu Roşu; 8. Depresiunea<br />
Loviştei; 9. Depresiunea Petroşani; 10. Depresiunea Haţeg.<br />
12. A. Depresiunea Maramureş; 1. Munţii Maramure; 2. Pasul Prislop; 3. M. Rodnei; 4. M.<br />
Igniş; 5. M. Gutâi; 6. M. Ţibleş; 7. Ucraina.<br />
13. A. Munţii Apuseni; 1. M. Bihor; 2. M. Pădurea Craiului; 3. M. Plopiş (Şes); 4. M.<br />
Meseş; 5. M. Vlă<strong>de</strong>asa; 6. M. Gilău; 7. M. Muntele Mare; 8. M. Trascău; 9. M.<br />
Metaliferi; 10. M. Zarand; 11. M. Codru Moma.<br />
14. A. Munţii Banatului; 1. M. Almăj; 2. M. Locvei; 3. M. Semenic; 4. M. Aninei; 5. M.<br />
Dognecei; 6. Pasul Poarta Orientală; 7. Defileul Dunării; 8. Culoarul Timiş-Cerna; 9.<br />
Depresiunea Bozovici (Almăj).<br />
15. A. Podişul Getic; 1. Podişul Cân<strong>de</strong>şti; 2. Dealurile Argeşului; 3. Podişul Cotmeana; 4.<br />
Podişul Olteţului; 5. Dealurile (Gruiurile) Jiului; 6. Podişul Strehaia; 7. Subcarpaţii<br />
Getici; 8. Podişul Mehe<strong>din</strong>ţi; 9. Câmpia Română; 10. Subcarpaţii <strong>de</strong> Curbură.<br />
16. A. Grupa Făgăraş; 1. M. Făgăraş; 2. M. Cozia; 3. M. Frunţi; 4. M. Ghiţu; 5. M. Iezer; 6.<br />
Depresiunea Loviştei; 7. M. Piatra Craiului; 8. Depresiunea Făgăraş; 9. Defileul Turnu<br />
Roşu; 10. Defileul Cozia; 11. Subcarpaţii Getici; 12. Culoarul Bran-Rucăr.<br />
17. A. Delta Dunării; 1. Braţul Chilia; 2. Braţul Tulcea; 3. Braţul Sulina; 4. Braţul Sf.<br />
Gheorghe; 5. Dunărea; 6. Tulcea; 7. Sulina.<br />
18. A. Depresiunea Colinară a Transilvaniei; 1. Bistriţa; 2. Dej; 3. Cluj-Napoca; 4. Turda;<br />
5. Alba Iulia; 6. Sibiu; 7. Făgăraş; 8. Târgu Mureş; 9. Sighişoara; 10. Mediaş; 11. B<strong>la</strong>j.<br />
19. A. Podişul Moldovei; 1. Obcina Mare (Grupa nordică a Carpaţilor Orientali); 2.<br />
Subcarpaţii Moldovei; 3. Câmpia Română; 4. Republica Moldova; 5. Ucraina; 6.
Podişul Sucevei; 7. Câmpia Moldovei; 8. Podişul Bâr<strong>la</strong>dului.<br />
20. A. Subcarpaţii <strong>de</strong> Curbură; 1. Trotuş; 2. Putna; 3. Râmnicu Sărat; 4. Slănic; 5. Buzău; 6.<br />
Prahova; 7. Ialomiţa; 8. Dâmboviţa.<br />
21. A. Grupa Retezat-Go<strong>de</strong>anu; 1. M. Retezat; 2. M. Go<strong>de</strong>anu; 3. M. Ţarcu; 4. M. Cernei;<br />
5. M. Mehe<strong>din</strong>ţi; 6. M. Vâlcan; 7. Depresiunea Petroşani; 8. Depresiunea Haţeg; 9.<br />
Defileul Jiului.<br />
22. 1. Câmpia Someşului; 2. Câmpia Carei; 3. Câmpia Ierului; 4. Câmpia Crişurilor; 5.<br />
Câmpia Miersig; 6. Câmpia Cermei; 7. Câmpia Aradului; 8. C. Vingăi; 9. Câmpia<br />
Timişului; 10. Câmpia Lugojului.<br />
23. A. Podişul Moldovei; 1. Dorohoi; 2. Suceava; 3. Botoşani; 4. Roman; 5. Iaşi; 6. Bacău;<br />
7. Vaslui; 8. Bâr<strong>la</strong>d; 9. Huşi.<br />
24. A. Grupa centrală a Carpaţilor Orientali; 1. Piatra Neamţ; 2. Bicaz; 3. Topliţa; 4.<br />
Gheorgheni; 5. Miercurea Ciuc; 6. Tuşnad; 7. Comăneşti; 8. Lacul Roşu; 9. Lacul Sf.<br />
Ana; 10. Lacul Izvoru Muntelui; 11. Cheile Zugreni (Bistrişei); 12. Defileul Topliţa-<br />
Deda; 13. Defileul Oltului (Racoş).<br />
25. A. Grupa <strong>de</strong> NV; B. Grupa <strong>de</strong> SV; 1. Tisa; 2. Vişeu; 3. Iza; 4; Bega Veche; 5. Canalul<br />
Bega; 6. Timiş; 7. Bârzava; 8. Nera; 9. Cerna; 10. Mureş; 11. Dunărea.<br />
26. A. Podişul Getic; 1. Curtea <strong>de</strong> Argeş; 2. Mioveni; 3. Scorniceşti; 4. Drăgăşani; 5. Piatra<br />
Olt; 6. Balş; 7. Filiaşi; 8. Ţicleni; 9. Rovinari; 10. Baia <strong>de</strong> Aramă; 11. Motru; 12.<br />
Drobeta-Turnu Severin.<br />
27. 1. Teliţa; 2. Taiţa; 3. Canalul Dunăre – Marea Negară; 4. Lacul Razelm; 5. Lacul<br />
Goloviţa; 6. Lacul Smeica; 7. Lacul Sinoe; 8. Lacul Taşaul; 9. Lacul Siutghiol; 10.<br />
Lacul Techirghiol.<br />
28. 1. Vişeu; 2. Iza; 3. Tisa; 4. Someş: 5. Someşul Mic; 6. Someşul Mare; 7. Barcău; 8.<br />
Crişu Repe<strong>de</strong>; 9. Crişu Negru; 10. Crişu Alb; 11. Mureş; 12. Târnava Mică; 13.<br />
Târnava Mare; 14. Bega Veche; 15. Bega; 16. Timiş; 17. Bârzava; 18. Nera; 19. Cerna;<br />
20. Dunărea; 21. Prut; 22. Başeu; 23. Jijia; 24. Bahlui; 25. Siret; 26. Suceava; 27.<br />
Moldova; 28. Bistriţa; 29. Trotuş; 30. Putna; 31. Râmnicu Sărat; 32. Buzău; 33. Bâr<strong>la</strong>d;<br />
34. Jiu; 35. Motru; 36. Gilort; 37. Olt; 38. Lotru; 39. Topolog; 40. Olteţ; 41. Cerna; 42.<br />
Ve<strong>de</strong>a; 43. Argeş; 44. Râul Doamnei; 45. Dâmboviţa; 46. Ialomiţa; 47. Prahova; 48.<br />
Teliţa; 49. Taiţa; 50. Canalul Dunăre – Marea Neagră.<br />
29. JUDEŢ / oraş: 1. SATU MARE / Satu Mare; 2. MARAMUREŞ / Baia Mare; 3.<br />
BISTRIŢA-NĂSĂUD / Bistriţa; 4. SUCEAVA / Suceava; 5. BOTOŞANI / Botoşani; 6.<br />
BIHOR / Ora<strong>de</strong>a; 7. SĂLAJ / Zalău; 8. CLUJ / Cluj-Napoca; 9. MUREŞ / Târgu- Mureş;<br />
10. HARGHITA / Miercurea-Ciuc; 11. NEAMŢ / Piatra Neamţ; 12. IAŞI / Iaşi; 13. ARAD /<br />
Arad; 14. HUNEDOARA / Deva; 15. ALBA / Alba Iulia; 16. SIBIU / Sibiu; 17.<br />
BRAŞOV / Braşov; 18. COVASNA / Sfântu Gheorghe; 19. BACĂU / Bacău; 20.<br />
VASLUI / Vaslui; 21. VRANCEA / Focşani; 22. GALAŢI / Ga<strong>la</strong>ţi; 23. TIMIŞ /<br />
Timişoara; 24. CARAŞ-SEVERIN / Reşiţa; 25. GORJ / Târgu-Jiu; 26. VÂLCEA /<br />
Râmnicu-Vâlcea; 27. ARGEŞ / Piteşti; 28. DÂMBOVIŢA / Târgovişte; 29. PRAHOVA /<br />
Ploieşti; 30. BUZĂU / Buzău; 31. Brăi<strong>la</strong> / Brăi<strong>la</strong>; 32. MEHEDINŢI / Drobeta-Turnu<br />
Severin; 33. DOLJ / Craiova; 34. OLT / S<strong>la</strong>tina; 35. TELEORMAN / Alexandria; 36.<br />
GIURGIU / Giurgiu; 37. ILFOV / Buftea; 38. CĂLĂRAŞI / Călăraşi; 39. BUCUREŞTI; 40.<br />
IALOMIŢA / Slobozia; 41. TULCEA / Tulcea; 42. CONSTANŢA / Constanţa.