Screening pentru prevenirea_cancerului de col uterin citologie

PROIECT POS DRU/63/3.2./S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” 

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU 

SCREENING ÎN CANCERELE DE COL 

UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL 

CAIET DE CURS 

(MANUAL) 

PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI 

ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR 

Avizat CMR,

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA 

SANATOASA – PROIECT ID-20596 

Screening pentru prevenirea 

cancerului de col uterin / citologie 

Prof. Dr. Maria Sajin 

Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596 

Obiectivul general: 

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde: 

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, 

- urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, 

- prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de 

screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.


Rezultate: 

Rezultate: 

1.Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea 

ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de 

cancer 

2.Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai 

buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale 

Aplicantului 

3.Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant 

referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 

4.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii 

(transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la 

program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening 

- / -


Rezultate: 

5.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de 

Screening 

6.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor 

de Screening pentru cancerul de san, col uterin si colon, si a importantei pe care o au efectele 

economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de 

catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening - 

Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 

7.Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 

8.Derularea intregului proiect, dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de 

informare (6), in conditii de eficacitate si eficienta

DEFINIŢIA SCREENING-ULUI 

persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o 

condiţie particulară în: 

persoane probabil afectate de boală şi 

persoane probabil sănătoase 

persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice, iar în cazul confirmării 

diagnosticului se instituie tratamentul adecvat

NIVELURILE PROFILAXIEI: de la 

Şef de lucrări Dr. Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I. Haţieganu” 

Cluj-Napoca 

Populaţie sănătoasă Pacienţi 

Absenţa bolii 

Sănătate 

PRIMORDIALĂ 

Agent cauzal 

PRIMARĂ 

Cel mai mare beneficiu 

Perioada de 

incubaţie 

Debut real Debut aparent 

SECUNDARĂ 

Boală 

asimptomatică 

Boală clinic 

manifestă 

Latenţă Prodrom Perioada 

de stare 

TERŢIARĂ 

Ameliorat 

Agravat 

Recidive 

Consecinţele 

bolii 

CUATERNARĂ

Etapa de screening in prevenirea 

cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie 

Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 

Indicatii - pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani 

Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie, ginecolog, planning familial, specialitati 

inrudite.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + 

raportare Bethesda 2001 

Adenocarcinomul de tip endometrial : 

Tehnica de coloratie 


Clasic / conventional: cel mai ieftin 

Mediu lichid /monostrat: 

-avantaj conservare celule 

Testare HPV 

eliminare detritus 

realizare strat uniform 

cantitate celule mai mare 

procesare automata 

1.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 

2.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 

3.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + 

raportare Bethesda 2001 



1. screenig-ul cancerului de col uterin: 

- frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou 

Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%, 

Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 90- 

95% 

- testare HPV- 

Sensibilitate = 75-100%; 

Specificitate = 85-96%


Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / 

Strategii de colectare şi management al datelor 

Utilizarea unei baze de date corespunzătoare 

Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent, 

uniform şi de încredere, care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor 

componentelor programului. 

Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient, care să înregistreze toate datele 

necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă 

Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate




PROPUN=DE DISCUTAT 

LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP, 

LA DECONTAREA DE CATRE CNAS, PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITO- 

HISTOPATOLOGICA 

REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????




Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale: 

Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori 

directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic 

al atipiilor (international) 

Medici de laborator, biologi, etc.screening citologic, sub verificarea unui medic anatomopatolog





De remarcat, in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: 

In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la 

mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 

2009), demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a 

colului uterin, in conditii standard, IN AFARA ORASELOR

16.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING 

nu de cancer invaziv 

(apare exceptional deoarece are acuze) 


Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite, pentru a aprecia: 

- componentele programului- evaluare operaţională / nu este cazul, deja banii dati de CNAS sunt 

suficienti 

- rezultatele - evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara, 

prin e-mail a cazurilor atipice, obligatoriu insotite de CNP, conf.datelor internationale



Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator: 

La mijlocul ciclului menstrual 

Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) 

Etalare uniforma

PAP test / tehnica de coloratie 

Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 

Instrumente pentru recoltare: 

Tampon de vata 

Cytobrush 

Spatula bifida Ayre 

Intinderea pe lama: 

-dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) 

-prin rotirea periei endocervicale (nu 

prin stergere!).



FIXAREA imediata a materialului recoltat - primul pas esential pentru acuratetea 

diagnosticului citologic. 

Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. 

citochimice esentiale diag. 

Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer, care apare in 10 sec. de la intinderea frotiului, poate face ca 

frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat.



Exista trei tipuri de fixare : 

- fixare umeda - prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare. 

- fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara - frotiurile se introduc imediat intr-o solutie 

fixatoare o anumita perioada de timp, dupa care se scot din fixator, se usuca si apoi se transporta in 

laborator. 

- fixarea cu spray - spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o 

substanta ceroasa 

- spray: sub unghi drept la 20cm; 

-alcool etilic 90-95%, 

-alcool izopropilic 70-90% 

-alcool/eter (50/50)



Metoda de colorare Papanicolaou 

Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului 

indiferent de prelevare: 

Avantajele coloratiei: 

- - evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor 

- - transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand 

vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus. 

- - posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici



Coloranti citoplasmatici: 

sunt sintetici, derivati de gudroni de cărbuni, ale căror formule chimice sunt standardizate. 

Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens 

keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal 

sau cervical, dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie). 

Ea 50 - un amestec policrom compus din eozina, verde de luimina si brun Bismarck. Eozina 

coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature, nucleolii si cilii. Verdele de lumina coloreaza 

citoplasma celulelor metabolic active, cum ar fi celulele parabazale, intermediare si cilindrice



Colorarea nucleilor: 

Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian . 

Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are 

afinitate pentru nucleoproteine.



15 sec – 24 ore –alcool, eter 

2 x apa distilata 

3-5 min hematoxilina Harris 

2 x apa distilata 

10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 

2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) 

- / -

30 sec alcool 70, 90, 96 grade 

3 -4 min orange G 

1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 

10 – 15 min EA 50 sau EA 51 

2 alcooluri 96 grade 

1 alcool absolut 

Xilol 



montarea lamelei peste lama frotiului



Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou: 

tipul de fixator folosit 

formula de hematoxilina selectata 

formulele celorlalti coloranti 

durata timpilor de colorare 

numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte 

pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) 

temperatura apei 

ph-ul colorantilor 

- / -



vârsta colorantilor utilizati 

prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate 

variabilitatea metodei de colorare 

posibila contaminare a solutiilor de deshidratare 

calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase, subtiri, fixate prin uscare) 

ph-ul probei recoltate 

prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii.

1.Grd.de evaluare: 

Satisfacator: 



- celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000-12.000 ; in LBP: 5.000 

- minim 10 cel endocol / metaplaziate 

Nesatisfacator: 

- leucocite, hematii / lame sparte, neetichetate, etc. 

- Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!!

LBP, din mai 2009 / Novaprep 

Solutia Orphée / metoda semiautomata

Caracterizare generala: 

(--) pentru lez. intraepiteliala / maligna 

Altele 

Anomalii ale cel. epiteliale 

Alte neoplasme 

Recomandari 

SISTEMUL BETHESDA 2001

SISTEMUL BETHESDA 2001 

- Negativ pentru lez. intraepiteliala/maligna: 

(Tv, organisme fungice / candida, 

cocoizi, actinomyces, modif. asoc. HSV).

Modif. reactive celulare asociate cu: 

- inflamatie / - iradiere - / - DIU 


- Anomalii celulare cel.scuamoase: 

ASC-US 

ASC-H 

LSIL 

HSIL 

Carcinom scuamos 


- Cel. glandulare: 

- AGC endocervicale 

endometriale 

NOS 

- AGC in favoarea unei neoplazii 

- AIS - ADK endocervical 

- ADK endometrial 

- ADK extrauterin 


SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 

1. Negativ pt.lez.intraepiteliala / maligna : 

- Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani 

- Inflamatie – trat.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 

2. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.invaziv 

- prelev dupa 3 - 6 luni, in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau 

colposcopie imediata. 

- postmenop–trat.estrogenic- noua prelevare 

- / -

SISTEMUL BETHESDA 2001 

RECOMANDARI 

ASC-H – colposcopie imediata. 

LSIL , HSIL : 

Colposcopie satisfacatoare ( se evid.JSC ) – 

- o noua prelevare dupa 6 luni 

- daca exista lez.colposcopica: se indica curetaj endocervic. ( ECC ) + biopsie 

- daca nu exista lez.colposcopica: ECC +/- testare HPV : 

a. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an 

b. ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia 

( pt.LSIL) sau conizatie (pt. HSIL).

HISTOLOGIA COLULUI UTERIN 

HISTOLOGIA COLULUI UTERIN 

Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat 

Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat 

Zona de transformare (ZTN), fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa 

- la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j. s-c, situata pe exocol; catre menopauza 

ZTN se retrage in canalul endocervical.

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN 

coloratie HE si PAS

Exocol cu str.granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.)

ZONA DE TRANSFORMARE

ENDOCOL

CITOLOGIA COLULUI UTERIN 

1. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 

2. Celule bazale ( B ) 

3. Celule parabazale ( PB ) 

4. Celule intermediate ( I ) 

5. Celule superficiale scuamoase ( S ) 

1. Celule cu origine in endocol 

2. Celule cu origine in endometru

Alte celule prezente in frotiul normal 

Alte celule prezente in frotiul normal 

Polimorfonucleare neutrofile 

Macrofage si histiocite 

Hematii 

Serozitate 

Mucus 

Spermatozoizii 

Bacili Doderlein ( Lactobacillus )

CELULE BAZALE (B) 

Talie mica Ø= 8 -10 µm 

Rotunde sau ovale 

Nucleu central, voluminos, cromatina densa 

Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) 

redusa 

- nu apar in frotiul normal, numai in carente 

hormonale mari si eroziuni imp. asociate 

cu inflamatia ! 

CELULELE BAZALE (Cel. B)

CELULE PARABAZALE (Cel. PB) 

CELULE PARABAZALE (PB) 

Ø= 15-25 μm 

Rotunde sau ovale 

Nucleul Ø= 8-9 μm, asemanator nucleilor cel. Intermediate 

Citoplasma cianofila( bazofila )- ocazional mici vacuole 

N.B. Sunt rare in frotiul normal, nr.lor ↑ dupa 35 ani,in prezenta pr.patologice vaginale si 

cervicale.

Cel. B si PB

Celule Intermediate (Cel. I) 

Celule Intermediate (I) 

Cel. I adevarate: 

- Ø= 20-35 μm 

- nucleu 7-8 μm , usor excentric 

- citoplasma cianofila,cu acumulari de glicogen 

( in partea centrala ) 

Cel. I mari : 

- Ø= 35-60μm 

- nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm 

- citoplasma cianofila, cutata la periferie 

- aceiasi talie cu cel.S, dar nucleul mai mare, vezicular.

Cel. I adevarate

Cel. I mari

Celule I adevarate / 

naviculare 

varietate a cel. I adevarate: nuclei 

veziculari, citoplasma mai groasa, bazofila, 

bogata in glicogen 

prezente in sarcina si in menopauza de tip 

dens 

Cel. naviculare

Celule I mari 

Cel.mari Ø= 35-60μm 

Poligonale 

Nucleu picnotic Ø≤ 5μm 

Cel. superficiale scuamoase ( S ) 

Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui,cu rare cutari, transparenta 

Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina!

Cel. S

Celule superficiale (S) 

Cel. S cu citoplasma galbena sau portocalie 

In locul nucleului – arie centrala luminoasa 

Scuame anucleate 

N.B. Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ). 

- in prelevatele citologice vulvare 

- Inflamatii 

- Prolaps uterin 

- DIU 

- Infectii cu HPV cu leucoplazie 

- Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ).

Scuame anucleate

Distributia anatomica, grafica a 

j. s – c: N=1-10 mm la dr. verticalei

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia 

din zona de tranzitie

Distributia anatomica a j. s – c / metaplazia 

din zona de tranzitie

Celule de endocol 

Cel.endocolului 

aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) 

formeaza grupuri compacte 

polul bazal efilat , mai largi spre polul apical 

Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila 

( poate contine mucus clar ) 

Nucleul fin granular, aceiasi talie cu nucleii cel.I sau PB, 1-2 nucleoli mici

Cel. endocolului 

Cel. endocolului

Cel. endocolului 

Cel. endocolului

Celule de endocol, dediferentiate si metaplaziate 

Celule de endocol, dediferentiate si metaplaziate

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere 

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate 

Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate

Cel. endometriale 


Apar in primele zile de la menstruatie 

2 tipuri :1. glandulare 

2. stromale 

1. Cel.alungite sau rotunde, mai mici decit cele endocervicale, rasucite, - citoplasma putina, 

densa, uneori cu vacuole mici 

- nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel.PB sau I),opac,cromatina granulara. 

2. Cel.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici, margini celulare slab definite 

- citoplasma putina, fin vacuolata 

- nucleu reniform sau oval

N.B. 

Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii 

sau dupa menopauza indica 

anomalii endometriale !! 


Cel. endometriale

Cel.endometriale epiteliale stromale 

Cel.endometriale epiteliale stromale

Cel.endometriale 

Cel.endometriale

Nealterate nu definesc o infectie 



Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub 

“pilula” – exces de progesteron

Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani 

- Forme bine pastrate 

( cu cap si coada ) 

- Forme degenerate 

( flagel distrus,cap marit ) 

- Forme fagocitate de macrofage 

Spermatozoizii 

Spermatozoizii

Gram pozitiv, rosu pal spre albastru 

Utilizeaza glicogenul din citoplasma 

cel.PB si I – produce o citoliza normala 

Supravietuieste la un pH =5 

Bacili Doderlein 

Bacili Doderlein



Apar rar si semnifica o inflamatie cronica 

Limfocitele 

LIMFOCITELE

Intre 48-52 ani 

MENOPAUZA – DATE GENERALE 

Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti 

La femeile “plinute” – cantitate mai mare de 

estrogeni prin aromatizarea hormonilor la 

nivelul cel.adipoase 

Menopauza - date generale 

Menopauza - date generale

TIPURI MENOPAUZA 

1. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice 

2. Menopauza de tip dens 

3. Menopauza preatrofica 

4. Menopauza atrofica ( avansata ). 

TIPURI MENOPAUZA

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice 


La femeile obeze, cu viata sexuala 

Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% 

Cel. I – nuclei veziculari de talie normala


Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Numai cel. I = 100% 

Menopauza de tip dens 

Menopauza de tip dens 

Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. 

Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

Evidentiaza o carenta hormonala 

Cel. I ( 90-10% ), cel. PB si cel. B 

Acelasi aspect si la femeile care alapteaza 

Menopauza preatrofica 

Menopauza preatrofica

Menopauza preatrofica 

Menopauza preatrofica

Cel. PB = 100% 

- 3 tipuri: 

1. Menopauza atrofica cu celule izolate 

Menopauza atrofica 


2. Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri 

3. Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei, picnoza nucleara si kariorhexis.


Menopauza atrofica

LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 

LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 

1. Procese de dediferentiere epiteliala 

2. Fenomenul de keratinizare 

3. Postradioterapie 

4. Postchimioterapie

Procese de dediferentiere epiteliala 

Procese de dediferentiere epiteliala 

La nivelul endocolului, cel.diferentiate nu se pot multiplica, nu se descuameaza 

Sub actiunea iritantilor - cel.de rezerva 

( situate in strat discontinuu intre MB si cel.columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.de 

rezerva

CELULELE DEDIFERENTIATE 


Mici, greu de diferentiat de histiocitele mici, cel.endometriale stromale sau cel.PB 

Cel.izolate sau in grupuri mici, aspect sincitial 

nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili, membrana nucleara bine vizibila,cromatina fin 

granulara 

Citoplasma aerata,putin abundenta, cu mici picaturi de mucus, slab bazofila


CELULELE DEDIFERENTIATE

CELULE REMANIATE 

Stadiu intermediar intre cel.dediferentiate si cel.metaplaziate 

Cel.rotunde sau ovalare 

CELULE REMANIATE 

Nucleu omogen, nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara 

Citoplasma omogena, cianofila, cu picaturi de mucus

Celule de regenerare 

Celule de regenerare

Celule de regenerare 

Celule de regenerare

Stelate, in placarde, cu punti intercelulare 

Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus 

Celule metaplaziate 


Nucleul omogen,fin pulverulent cu cromocentrii vizibili. 

Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios )- risc ↑ pt.carcinomul scuamos


Celule metaplaziate


Celule metaplaziate

1. Ortokeratinizarea 

2. Parakeratinizarea 

3. Diskeratinizarea 

Fenomenul de keratinizare 

Fenomenul de keratinizare

ORTOKERATINIZAREA 

ORTOKERATINIZAREA 

Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) 

La nivelul cel. I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu 

abundente granule de keratohialin, nucleu negativ sau scuame anucleate.

Celule orangeofile 

Celule orangeofile

Cel.cu granule de keratohialin 

Cel.cu granule de keratohialin

Reprezinta o keratinizare atipica 

Parakeratinizarea 

Cel I mari eozinofile, care descuameaza izolat,nuclei picnotici, intunecati 

Se asociaza cu modif.preneoplazice - ASCUS 

Intilnita in : - Condylloma acuminatum 

- leucoplazii 

- procese iritative cronice( DIU ) 

Parakeratinizarea

Proces de keratinizare atipica pe o cel.PB 

Diskeratocit = cel.rotunda ,Ø= 15-20μm, 

citoplasma rosu intens, cu nucleu picnotic. 

apare la : - femeile la menopauza 

- procese iritative cronice 

Diskeratinizarea 

Diskeratinizarea

Leziuni distrofice postradioterapie 

Leziuni distrofice postradioterapie 

Leziuni imediate : citoliza, hemoragie, inflamatie ( din a 12 a zi ), afinitate tinctoriala( dupa 18 

zile ). 

Lez. dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice; ↑ volumul celular, cu PMN pe suprafata , 

vol.nuclear ↑, mb.nucleara neteda ,rap.N/C normal, multinucleeri, falsa eozinofilie, amfofilie, 

vacuolizari, policromatofilie 

Lez.tardive – persista amfofilia; ↑vol.nuclear in raport cu citoplasma

Cel.gigante multinucleate 

Cel.gigante multinucleate

Lez.~ cu cele de iradiere 

Leziuni distrofice postchimioterapie 

Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice 

Mai moderate 

Mai rare 

F.rar cel.mari 

Leziuni distrofice postchimioterapie

INFLAMATII: 

Citologia proceselor inflamatorii 

acute cervico-vaginale 

Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 

1. citoplasmatic 

2. nuclear

Modificari celulare inflamatorii 

Modificari celulare inflamatorii 

Talia – normala sau ▲ ( 2x ); rap. nc/citopl = normal 

Forma cel.- N sau fuziforme, tetaroide, in butelie, bizare. 

Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi

Halou perinuclear 

Halou perinuclear

Falsa eozinofilie- cel.I si PB devin eozinofile 

Alterari citoplasmatice 

Alterari citoplasmatice 

( semn indirect de inflamatie caracteristic pt. Trichomonas ). 

Amfofilie – cel.este si rosie si verde in acelasi timp 

Policromatofilie – pe teritorii separate cel.este rosie si verde

Amfofilie si policromatofilie 

Amfofilie si policromatofilie

Hipocromazie – in infectii virale 

Hipercromazie 

Alterari nucleare inflamatorii 

Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) 

Forma – normala sau deformata 

Structura – karioliza sau kariorhexis 

Alterari nucleare inflamatorii

acut ( PMN) 

subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) 

cronic (histiocite, macrofage) 

- PMN alterate, grupate. 

Context inflamator 

Context inflamator 

- Macrofage cu vacuole 

- saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI 

Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein) 

2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 

3.Diphteroides 

4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 

5.Coci gram - :Neisseria 

gonorrheae 

AGENTI ETIOLOGICI

- Granuloma venerum 

- Actinomyces israelii 

- Leptotrix vaginalis 

- Chlamydia( Bedsonia ) 

- Mycobacterium 

- Infectii fungice – Candida albicans 

- Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis 

- Human Papilloma Virus ( HPV ) 

- Herpes Simplex Virus ( HSV 

Alti agenti etiologici 

Alti agenti etiologici

- este obisnuit la nivelul tractului genital inferior 

- Bacil gram(+) aerob 

- Determina citoliza cel.I bogate in glicogen in faza 

secretorie,inaintea menstruatiei, sarcina, 

menopauza precoce 


- Bacili roz,drepti sau usor curbati, cumargini drepte 

sau usor curbate 

- Formeaza lanturi scurte 


-bacil gram (-) , scurt, albastru intens,in cuiburi pe 

suprafata cel.,cu aspect caracteristic de “cer 

innorat”. 

⁭ 

- induce infiltrat neutrofilic si rari bacili 

- se poate asocia cu Trichomonas 

vaginalis 

Gardnerella vaginalis 

Gardnerella vaginalis

Chlamydia trachomatis 

- µorganism gram (-) ,intracelular la nivelul cel.endocolului si a cel.metaplaziate 

- cel.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 

1.corpi elementari( la nivel citopl.) 

2.corpi reticulati( perinucl) 

3.agregate – nebulare ( specifice) 

Chlamydia trachomatis 

Dg.dif. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative, SIL ! 

N.B. modificarile citologice nu sunt specifice pt.Chlamidia, ci doar sugestive – diag.se pune 

serologic !!!

Chlamidia trachomatis 

Chlamidia trachomatis

-cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat, 

sarcina,posttratament antibiotic, droguri 

Imunosupresive 

μ:- spori (ovali, mici ,maronii) 

-filamente(pseudohife) lungi, subtiri, brun-eozinofile 

- Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil 

Candida albicans 

Candida albicans

Candida albicans 

Candida albicans

- Protozoar flagelat 

- Se transmite prin contact sexual 

Trichomonas vaginalis 

- forma ovalara ,piriforma, Ø=8-20 μm,cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli 

- citoplasma cianofila, gri-verde cu granulatii rosii ,nucleu putin rosu,usor excentric 

- cuiburi de PMN pe cel.scuamoase (canibalism) 

Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) 

Trichomonas vaginalis

N.B. prezenta de atipii celulare : 

- variatii ale taliei nucleului 

- binucleeri ,macronuclei, nuclei picnotici 

- kariorhexis in cel. S sau PB 

- falsa eozinofilie 

- parakeratoza 

- halou perinuclear 

- citoliza excesiva 

TV 

TV

TV + Leptotrix 

TV + Leptotrix

TV + Leptotrix 

TV + Leptotrix

Gram (+),filamentos, anaerob 

Obisnuit in orofaringe, tract digestiv inf. 

Se asociaza frecvent cu DIU 

Actinomyces isrraeli 

Actinomyces isrraeli 

Apare in cuiburi filamentoase,cu zona centrala bazofila, densa( nu se vad AI) si o zona 

periferica in care se vad filamente ramificate,dispuse radiar = “raze de soare” 

Frotiu inflamator cu PMN, Ly,plasmocite, histiocite

ACTINOMYCES 

ACTINOMYCES

Virus ADN dublu-catenar 1 

Reprinted from Hagensee ME, Olson NH, Bakers TS, Galloway 

DA. J Virol. 1994;68:4503–4505, by permission of the American 

Society for Microbiology and Dr. Michael Hagensee. 

HPV 

HPV 

>100 tipuri identificate 2 

~30–40 tipuri anogenitale 2,3 

~15–20 oncogenice*, 2,3 

– HPV tipurile 16 şi 18 sunt 

răspunzătoare pentru majoritatea 

cancerelor cervicale din întreaga 

lume 4 

Tipuri non-oncogenice** 

*Risc înalt; ** Risc scăzut 

– HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai 

frecvent asociate cu condiloamele 

genitale externe. 3 

1. Howley PM, Lowy DR. In: Knipe DM, Howley PM, eds. Philadelphia, Pa: Lippincott-Raven; 2001:2197–2229. 

2. Schiffman M, Castle PE. Arch Pathol Lab Med. 2003;127:930–934. 3. Wiley DJ, Douglas J, Beutner K, et al. Clin 

Infect Dis. 2002;35(suppl 2):S210–S224. 4. Muñoz N, Bosch FX, Castellsagué X, et al. Int J Cancer. 2004;111:278–285. 

Reprinted from J Virol. 1994;68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals 

Department.

Estimarea afectării mondiale prin bolile 

cauzate de infecţia cu HPV 

Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale 

Cancer cervical: 0,493 milioane în 2002 

Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane 2 

Leziuni cervicale de grad redus: 

30 milioane 2 

Condiloame genitale: 30 

milioane 3 

Infecţie HPV fără 

anomalii detectabile: 300 

milioane 2 

1. Parkin DM, Bray F, Ferlay J, Pisani P. CA Cancer J Clin. 2005;55:74–108. 2. World Health Organization. Geneva, 

Switzerland: World Health Organization; 1999:1–22. 3. World Health Organization. WHO Office of Information. WHO 

Features. 1990;152:1–6.

Statistici globale pentru HPV: 

riscul de infecţie pe durata întregii vieţi 

Statistici globale pentru HPV: 


Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite 


pentru femeile şi bărbaţii activi sexual 

este de cel puţin 50%. 1,* 

* Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. 2,3 

1. Centers for Disease Control and Prevention. Rockville, Md: CDC National Prevention Information Network; 2004. 2. 

Meijer CJLM, Helmerhorst TJM, Rozendaal L, et al. Histopathology. 1998;33:83–86. 3. Schiffman M, Kjaer SK. J Natl 

Cancer Inst Monogr. 2003;31:14–19.

Modificari caracteristice : 

1.Koilocite 

2.Diskeratoza 

3.Cel.PB atipice, mici,cu 1-2 nuclei hipercromi 

4.Fondul frotiului moderat inflamator 

Aspecte citologice asociate HPV 

Aspecte citologice asociate HPV

KOILOCIT 

KOILOCIT

Cel.scuamoase mici, ovalare sau fuziforme,cu 

nuclei picnotici,citoplasma orangeofila 

Apar izolate sau in grupuri 

Sunt sugestive dar nu diagnostice pt. HPV !!! 

DISKERATOCIT 

DISKERATOCIT

HPV si lez.intraepiteliale scuamoase (SIL ) 

HPV si lez.intraepiteliale scuamoase (SIL ) 

Asociere orizontala – SIL alterneaza cu 

focare de infectie cu HPV 

Asociere verticala – SIL in straturile 

superficiale, lez. de HPV in profunzime 

(asociatia inversa este mai rara ). 

Asociere mixta –lez.HPV sunt amestecate 

cu SIL.

Herpes Simplex Virus ( HSV ) 

Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal 

Paraziteaza cel.scuamoase 

Nucleul creste,dar raportul nc./citoplasma nu se modifica, aspect in “ geam mat ” sau granular 

cu incluzii nucleare eozinofile;mb.nucl.neteda 

Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun, se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”. 

N.B. HSV se asociaza √ cu Chlamidiile. 

Herpes Simplex Virus ( HSV )

HSV 

HSV

Nucleu 

Diag.diferential – modificari inflamatorii si SIL 

Modif.inflamatorii SIL 

Marit sau picnotic 

Mb.nucl.subtire, contur neted 

Marit( 3x cel.I ) 

Mb.nucl.groasa, contur ondulat 

Cromatina Normo-/Hipocromatica omogena Hipercromatica, granulara 

Rap.N/C Usor crescut Crescut 

Citoplasma 

Diag.diferential – modificari inflamatorii si SIL 

Opaca,policromatofilie 

Vacuole,halou perinucl 

Semitransparenta, 

Fara vacuole,halou

SIL 

SIL 

Anomalii ne - invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa 

agresivitate: 

1. LSIL - condilom plan, CIN 1= displazia minora 

2. HSIL - CIN 2, 3= displazia moderata si severa, CIS.

Cel.mature anormale inlocuiesc stratul 

bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea 

epiteliului ) 

Cel. isi pierd polaritatea 

LSIL – histopatologic / citologic 

Nuclei mari si pleomorfi, raport N / C ▲ , 

binucleeri, hipercromazie 

Mitoze tipice rare 

Diskeratoza asociata cu koilocitoza 


Cel.S si I singure / in plaja 

Nuclei 

- dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de 

nucleul cel.I normale - ▲rap.N / C 

- moderata variatie in talie si forma 

- binucleere, multinucleere 

- hipercromazie - cromatina uniform 

distribuita sau degenerata, patata 

- nucleoli rari 

- membrana nucleara vizibila, cu 

neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina 

este patata (+ HPV).


LSIL – histopatologic / citologic

Diagnostic diferential LSIL 

1. Lez.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari, hipercromatici, cu pastrarea rap.N/C 

2. Lez. postchimioterapie 

3. Deficienta de acid folic 

4. Frotiu atrofic 

Diagnostic diferential LSIL 

5. Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza 

benigna ( HPV pozitiva )

Anomalii mai marcate decit cele atribuite 

modif.reactive dar mai mici cant. / calit. decit SIL 

Lez.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate 

ASCUS = cel.scuamoase atipice 

de origine nedeterminata: 

definitie / entitati clasif ca ASCUS 


de origine nedeterminata: 

definitie / entitati clasif ca ASCUS 

Nucleu de 2,5-3 X cel.I cu o usoara ▲a rap.N/C, 

pleomorfism usor, hipercromazie moderata, 

binucleeri ocazionale, cromatina uniform distribuita; 

mb.nc. neteda, usor neregulata 

1. Atipii scuamoase 

2. Metaplazie atipica 

3. Atrofie atipica 

4. Regenerare atipica 

5. Parakeratoza atipica


de origine nedeterminata 


de origine nedeterminata

Diagnostic diferential: 

- modificarile survin in celulePb, sau metaplaziate 

imature 

- nucleul ; cromatina inegal distribuita, 

hipercromazie , contur neregulat 

-leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu 

sunt suficiente pt diagnostic) 

-leziunile au val. predictiva pozitiva pt HSIL 

ASC-H 

Diagnostic diferential: 

-Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu 

raport N/C crescut, (nucleu de 1,5-2x cat N, 

hipercromatic, cromatina in gramezi); cel izolate sau in 

gramezi de minim 10 

- Gramezi compacte de cel. coezive atipice: cel Pb 

grupate, poligonale, greu vizibile, evocand o 

diferentiere mai mult malpighiana, decat glandulara, 

cu piederea polaritatii nucleare,, cu citopl.densa

ASC-H 

ASC-H

HSIL – histopatologic / citopatologic 

Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. 

imature, anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS 

Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii, 

pleomorfism marcat, 

Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat, 

hipercromazie, mitoze anormale frecvente 

Asocierea cu infectia HPV 


Celule izolate, in plaje sau agregate sincitiallike, 

de tip PB, metaplaziate < decat cel. din LSIL 

Nucleul ▲, poate fi chiar mai mic decit in 

LGSIL / aria citoplasm. este mai mica ( rap. N / 

C ▲). 

Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau 

grosolan granulara 

Nucleoli in general absenti 

Limita nucleara neregulata 

Citoplasma – imatura, delicata sau dens 

metaplazica 

Ocazional – “ matura” si dens keratinizata.


HSIL – histopatologic / citopatologic

Diag.diferential HSIL 

1. Cel.histiocitare – nucleu excentric neuniform, citoplasma spumoasa 

2. Cervicita foliculara limfocitara- Ly mici,hipercrome 

3. Cel.endometriale – nuclei mici, hipercromi, citoplasma palida, tendinta de a forma gramezi 

4. DIU – cel.endometriale reactive ,mari, uneori multinucleate 

5. HPV 

6. CIS sau carcinom invaziv 

Diag.diferential HSIL

NUCLEU 

CITOLOGIE 

ALGORITM HSIL / CIN 

CITOLOGIE 


CIN1 CIN2 CIN3 

volum + ++ +++ 

rap.nc./cit + ++ +++ 

colorabilitate ++ ++ +++ 

cromatina regulata pieptanata 

reticulata 

repartitie omogena omogena grosiera 

mitoze - -/+ + 

pieptanata in dezordine

CITOLOGIE 


CITOLOGIE 


Citoplasma CIN 1 CIN 2 CIN 3 

volum abundent putin abundent putin 

colorabilitate cianofila cianofila, 

uneori orangeofila 

cianofila, 

uneori orangeofila 

glicogen + +/- - ( uneori mici colturi 

juxtanucleare ) 

placarde - +/- + 

inflamatie +/- spre + + spre ++ +++

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie 


Toata grosimea epiteliului este afectata 

Cel.au hipercromazie marcata, pierderea 

polaritatii, rap.nc./citopl.↑↑↑, nuclei mari cu 

gramezi grosolane de cromatina, mitoze √ 

N.B. Nu depaseste membrana bazala !!! 

frotiu curat 

cel. rotund ovoide, tip PB, “in sir indian”, 

citoplasma cianofila / amfofila, cu vacuolizari 

Cel.maligne – “saci de PMN” 

Nucleu ▲, raport N / C▲, anizocarioza, 

hipercromazie, cromatina in gramezi, marginatie 

cromatiniana, nucleoli multiplii, fara mitoze


HSIL: CIS histopatologie / citopatologie

Dg.dif.: CIS / CIN 3 

Dg.dif. CIS CIN 3 

Nucleu 

Mare,hipercrom 

Zone optic vide 

Multinucleeri 

Nucleoli multiplii 

Rap.N/C ⁭ ⁭ ⁭ 

Cromatina 

Mb.ncl 

In gramezi, 

neregulata 

Marginatie periferica 

Dg.dif.: CIS / CIN 3 

Neregulat ingrosata spre citopl,neteda 

spre periferie 

Mare,hipercrom 

Omogen 

Multinucleeri 

Nucleoli absenti 

Reticulata, 

pieptanata 

Marginatie absenta 

Regulat ingrosata spre citopl,rugoasa 

spre periferie

Dg.dif.: CIS / CIN3 

Dg.dif. CIS CIN3 

Citoplasma 

-Anizocitoza 

-Putin abundenta 

-Cianofila/amfofila 

-Glicogen absent 

-Posibil orangeofilie 

-Anizocitoza 

-Putin abundenta 

-Cianofila/amfofila 

-Colturi clare juxtanucleare de glicogen 

-Posibil orangeofilie 

Mitoze absente Prezente,tipice 

Placarde cel Mici si rare Mici,mai frecvente 

Mediul de 

prelevare 

Dg.dif.: CIS / CIN3 

Curat,fara necroza,hemoragie f.inflamat,necroza,citoliza,hemoragie

Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri 

Se suspecteaza in prezenta: 

-pleomorfism marcat, mitoze atipice 

-cel. descrise la CIS, dar in plaja 

-keratinizare intensa pe cel. Separate 

-frotiu inflamator: cel. inflamatorii, hematii, fibrina, 

detritusuri celulare 

Carcinomul scuamos invaziv 

Carcinomul scuamos invaziv

Celule glandulare atipice , de origine 

endocervicala, endometriala sau incerta , care nu 

indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom 

AGC-NOS : 

- usoara variabilitate in privinta taliei si conturului 

nucleilor 

- celulele formeaza agregate bi- sau tridimensionale 

, cu o usoara suprapunere a nucleilor 

- +/- cromatina usor granulara 

Dg.dif: citologia cervicitei foliculare, regenerarea 

endocervicala, metaplazia tubara 

AGC: 

AGC:

- atipii sugestive dar insuficiente pentru 

diagnosticul de adenocarcinom in situ 

- modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : 

hipercromazie nucleara , nuclei de talie variabila 

AGC “favor neoplastic” 

AGC “favor neoplastic”

- numar mare de celule glandulare atipice , care 

formeaza agregate tridimensionale , 

pseudopapile sau rozete 

- nucleu rotund , oval sau alungit , de talie 

variabila , pierderea polaritatii , cromatina 

neregulata 

AIS 

AIS

Clasificare : 

1. Adenocarcinom de tip endocervical 

2. Adenocarcinom de tip endometrial 

3. Adenocarcinom extrauterin 

4. Adenocarcinom NOS 

ADENOCARCINOMUL INVAZIV 

ADENOCARCINOMUL INVAZIV

- fondul : +/- necroza 

- celularitate bogata 

Adenocarcinomul de tip endocervical: 

Adenocarcinomul de tip endocervical: 

- celule izolate sau sub forma de agregate 

tridimensionale neregulate ( morule ) 

- citoplasma eozinofila granulara , nuclei mariti 

de volum , cu raport N/C crescut , cromatina 

grunjoasa, neregulata, nucleoli proeminenti

- celule in numar mai redus 

- citoplasma vacuolara , cianofila 



- nuclei de talie mai mica , cu hipercromazie mai 

redusa , cromatina mai putin grunjoasa , rar cu 

nucleol

Informaţii esenţiale pentru paciente 

referitoare la infecţia HPV 

Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare. 

Riscul pentru CIN, AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 

%). 

În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV, foarte puţine persoane infectate vor face cancer.

Asocierea cu 

cancerul de col 

Risc scăzut 

Risc înalt probabil 26, 53 şi 66 

Risc înalt 

Genotipurile HPV 

Genotipuri 

Cele mai frecvente 6 şi 11 

40, 42, 43, 44, 54, 61, 70, 

72, 81 şi CP 6180 

Cele mai frecvente 16 şi 18 

31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 

58, 59, 68, 73, 82 

Efectele clinice 

posibile 

Condiloame genitale 


Leziuni precanceroase 

Cancer de col 


Leziuni precanceroase 

Cancer de col

ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE 

Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă 

şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi 

echipamentelor, derularea fluentă a fluxurilor de probe, materiale şi personal 

şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. Spaţiul 

serviciului trebuie compartimentat astfel: 

a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / 

eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. 

b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. 

c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator. 

d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale.

PERSONAL 

- medic anatomopatolog, asistenti medicali de laborator, registrator medicali 

MIJLOACE FIXE 

- microscop cu mărire x4, x10, x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) 

- baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) 

- hotă 

- histotecă 

- calculator cu imprimantă 

- centrifuga (optional) 

- frigider (optional)

CONSUMABILE: 

-cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) 

-sticlarie 

-suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul 

medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca; 

-recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate 

infectate, a categoriilor de reactivi utilizati, asubstantelor toxice, inflamabile 

si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap. IV); 

-reactivi pentru fixare, deshidratare, colorare uzuala; 

-dezinfectanti pentru suprafete, instrumentar si personal; 

-echipamente de protectie

Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică 

Controlul intern al calităţii: 

- Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator, protocoalele prevăzute şi normele de 

securitate 

- Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia 

- Efectuarea de şedinţe regulate, pentru discutarea problemelor de ordin tehnic, pentru training şi schimb de 

opinii în cazul cazurilor dificile 

- Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii, citotehnicienii, ginecologii, cu discutarea 

frotiurilor citologice, a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice

Controlul extern al calităţii: 

Educaţia continuă a personalului: 

- Participarea la simpozioane 

- Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare 

- Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi, a masteranzilor 

Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale

CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE 

PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE 

COL UTERIN SI COLORECTAL 

FURNIZORI EMC PRINCIPALI: 

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti 

Institutul Oncologic “ Prof. Dr. I. Chiricuta” Cluj Napoca 

PARTENERI IN PROIECT: 

Ministerul Sanatatii 

Centro di Riferimento Oncologico (C.R.O.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) 

Institutul National de Sanatate Publica 

Colegiul Medicilor din Romania 

ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI 

PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal 

cu experienta in programe organizate de screening 

Lista instructori 

DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: 

Ianuarie-iunie 2012

TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM, MAXIM SI OPTIM): 

Instructori 8; 

Participanti 220. 

IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: 

- Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local; 

- Monitorizarea si evaluarea unui program de screening; 

- Asigurarea calitatii intr-un program de screening; 

- Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening; 

- Diseminarea informatiei, constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening; 

- Comunicarea; 

- Analiza rezultatelor, elaborarea raportului intr-un program de screening. 

ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: 

- la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. 878/2003, care incurajeaza 

statele membre sa implementeze programe de screening populational, cel putin pentru depistarea 

precoce a cancerelor de col uterin, san, colorectal. 

- In Romania, desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe 

de screening, acest lucru nu s-a desfasurat, pana in prezent, la nivel populational. 

- In prezent, la nivel decizional si operational, se incearca organizarea de programe de screening 

populational; 

- Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete.

METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se 

asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor 

practice) 

- cursuri magistrale; 

- expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice, folosind 

mijloace multimedia/retroproiector; 

- aplicatii practice si teoretice asistate de calculator; 

- prezentari powepoint; 

- filme didactice; 

- studii de caz; 

- rezumate articole; 

- referate; 

- recenzii de literature de specialitate; 

- dezbateri.

STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI, INTRARI, IESIRI, RESURSE, COSTURI) 

Pasi: 

- identificarea participantilor; 

- planificarea sesiunilor; 

- convocarea participantilor; 

- desfasurarea propriu-zisa a programului de formare; 

- evaluarea participantilor; 

- evaluarea programului de catre participant; 

- ajustarea programului, in functie de feed-back-ul oferit de participant;

Resurse: - umane, materiale, financiare; 

Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata 

sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor 

si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3.2 “Formare profesionala si 

sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”; 

Evaluare: 

-a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere, pre 

si post curs; 

- a lectorilor (a formatorilor); 

- a programului- chestionar de opinie (stea).

SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL 

Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului 

Bethesda 2001. 

Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. 

Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare 

Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . 

Celulele bazale - caracteristici. 

Celulele parabazale - caracteristici. 

Celulele intermediate - caracteristici. 

Celulele superficiale - caracteristici. 

Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. 

Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. 

Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate. 

Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. 

Scuame: descriere si semnificatie. 

Caracterele celulelor de endocol. 

Caracterele celulelor endometriale. 

Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. 

Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. 

Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie. 

Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale

Modificari celulare la purtatoarele de DIU 

Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. 

Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. 

Menopauza de tip dens – caracteristici. 

Menopauza preatrofica – caracteristici. 

Menopauza atrofica – caracteristici. 

Fenomenul de displazie. 

Celule dediferentiate – definitie, caracteristici. 

Celule metaplaziate – definitie, caracteristici. 

Leziuni distrofice postradioterapie. 

Leziuni distrofice postchimioterapie. 

Fenomenul de keratinizare. 

Modificari celulare inflamatorii. 

Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. 

Candida albicans – aspecte microscopice. 

Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice. 

Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. 

Koilocitul – definitie, caracteristici. 

Fenomenul ASC - US – definitie, criterii de diagnostic. 

Entitati clasificate ca ASC-US. 

ASC-H – definitie, criterii de diagnostic.

LSIL – definitie, criterii de diagnostic citopatologic. 

HSIL – definitie, criterii de diagnostic citopatologic. 

Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) 

Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv 

Diagnosticul diferential al LSIL. 

Diagnosticul diferential al HSIL. 

Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL 

AGC – definitie, criterii de diagnostic. 

Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal normal 

Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat ASC – US 

Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat ASC – H 

Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat LSIL 

Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat HSIL 

Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico- vaginal diagnosticat AGC

Informaţii esenţiale pentru paciente 

referitoare la screening 

Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare 

examen citologic Babeş-Papanicolaou.

CURRICULA DE LABORATOR 

IN SCREENING-UL 

CANCERULUI COLO-RECTAL 

Testele de depistare a 

sângerărilor oculte din scaun

Ghidul European de 

Asigurare a Calităţii 

pentru screeningul şi 

diagnosticul 

cancerului colorectal 

- Capitolul 4

Recomandări referitoare la testarea 

hemoragiilor oculte în materiile fecale 

Ce test să fie utilizat şi de ce? 

Cum să fie utilizat ca să se obţină 

rezultatele clinice? 

Cum să fie obţinute rezultate de 

calitate?

Recomandări 

Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale 

a fost demonstrată ca o metodă cu 

caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în 

screeningul populaţional 

DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată 

recomandaţi

Recomandări 

Guaiac FOBT 

gFOBT nu este testul preferat pentru 

screeningul unei populaţii moderne, totuşi, în 

funcţie de costurile locale şi de mecanismul de 

distribuire şi colectare a kit-ului de testare, poate 

fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea 

şi-l poate permite mai bine decât testul 

imunochimic

iFOBT este testul preferabil pentru 

screeningul populaţional 

Este mai sensibil şi mai specific din punct de 

vedere analitic şi clinic 

Poate fi automatizat 

Poate fi ajustat pragul de pozitivitate

Testul imunochimic (iFOBT) 

Metoda Imunocromatografica 

Dispozitive de colectare disponibile: 

Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio 

OS-Sensor/ Diana – Eiken 

FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel 

HM –Jack Plus – Kyowa Kirin 

NS-Plus-Alfresa Pharma 

Sysmex 

Wako 

Enterix

Testul imunochimic (iFOBT) 

Aparatură pentru analiză: 

Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio 

OS-Sensor/ Diana – Eiken 

FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel 

HM –Jack Plus – Kyowa Kirin 

NS-Plus-Alfresa Pharma 

Sysmex 

Wako 

Enterix

Specimen recoltat – materie fecala in orice 

moment al zilei 

Recipient adecvat 

Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale 

bolului fecal 

Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi 

Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei

Limite si interferente 

Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu 

sange menstrual sau urina hematurica 

Reactii fals negative – difuzarea sangelui din 

bolul fecal in apa din WC 

Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – 

medicamente care produc sangerare gastro 

intestinala 

Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie 

incrucisata cu hemoglobina de animale , globina 

umana fiind unica

Recomandări 

NU restricţii la administrarea 

medicamentelor 

Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte 

administrarea de medicamente populaţiei care 

participă la programul de screening nici pentru 

testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

Recomandări 

NU restricţii în dietă 

Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte 

dieta populaţiei care participă la programul de 

screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel 

imunochimic.

Recomandări 

Până când vor fi publicate mai multe date 

despre stabilitatea testului este recomandabil să 

se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada 

de garanţie descrise în instrucţiunile 

producătorului.

Selectarea testului este foarte 

importantă 

Distribuirea testului 

Etichetarea 

Instrucţiunile de folosire 

Uşurinţa utilizării 

Proba 

Un program pilot local este util pentru alegerea 

dispozitivului de prelevare şi a modului de 

distribuire şi colectare a probelor.

iFOBT – Alegerea pragului pentru 

concentraţia hemoglobinei şi numărul de 

probe necesare trebuie să urmeze 

concluziile unui studiu pilot local

Controlul calităţii interpretării 

testelor de depistare a 

sângerărilor oculte din scaun ?

Organizarea laboratoarelor 

Numărul laboratoarelor implicate 

Personalul laboratoarelor 

Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea 

calităţii 

Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT 

Identificarea participanţilor şi a rezultatelor 

testelor 

Asigurarea calităţii

Minimizarea numărului de laboratoare implicate 

Automatizarea 

Utilizarea unor proceduri de testare comune

Organizarea laboratorului – 

monitorizarea rezultatelor 

Toate aspectele legate de performanţa 

laboratorului privitoare la screening trebuie să 

facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a 

calităţii. 

Intervalul de timp de la colectarea probei până la 

analiza ei 

Performanţa analitică 

Rata de pozitivitate 

Probe nesatisfăcătoare etc.

Personalul laboratorului 

Laboratorul - coordonat de un chimist/ 

biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile 

utilizate pentru analiză şi în procedurile de 

asigurare a calităţii

Identificarea corectă a 

participanţilor şi a rezultatelor 

testelor 

Trebuie implementate protocoale automate de 

verificare pentru identificarea corectă a 

populaţiei participante şi a rezultatelor testelor.

Acreditarea laboratoarelor 

ISO 15189 

Control intern de calitate 

Participare la scheme externe de control de 

calitate

Rolul colaborării multidisciplinare în 

screeningul colorectal 

Programele de screening pentru cancerul 

colorectal trebuie gestionate de o echipă 

multidisciplinară pregătită în mod corespunzător 

.

Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde 

de personalul specializat implicat în implementarea, furnizarea şi 

evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. Echipa multidisciplinară 

responsabilă cu programul de screening colorectal include: 

Personal administrativ şi de birou 

Epidemiologi 

Personal de laborator 

Medici generalişti 

Medici endoscopişti 

Medici radiologi 

Medici anatomopatologi 

Medici chirurgi 

Asistente medicale, şi 

Specialişti în sănătate publică.

Screening pentru prevenirea_cancerului de col uterin citologie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?