25.12.2012 Views

RAPORT Activitatea 3 - Institutul National de Sanatate Publica

RAPORT Activitatea 3 - Institutul National de Sanatate Publica

RAPORT Activitatea 3 - Institutul National de Sanatate Publica

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Proiect POSDRU/63/3.2/S/20596<br />

Instruire si preventie pentru o viata sanatoasa<br />

Evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire pentru<br />

medicii implicati in <strong>de</strong>rularea<br />

Programelor <strong>de</strong> Screening<br />

<strong>RAPORT</strong> <strong>Activitatea</strong> 3<br />

MAI 2011<br />

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA<br />

BUCURESTI 2011<br />

1


Echipa care a elaborat raportul:<br />

Dana Galieta Minca (coordonare)<br />

Alexandra Maria Cucu (manager proiect INSP)<br />

Carmen Ungurean<br />

Adriana Galan<br />

Claudia Dima<br />

Sorin Marcel Baciu<br />

Irma Eva Csiki<br />

2


Cuprins<br />

1. Introducere .................................................................................................................................... 5<br />

1.1 Recomandarile europene privind asigurarea calităţii in screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> col<br />

uterin – instruire personal................................................................................................................. 5<br />

1.2 Recomandarile europene privind asigurarea calităţii în screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân - –<br />

instruire personal.............................................................................................................................. 7<br />

1.3 Recomandarile europene privind asigurarea calităţii în screeningul pentru cancerul colorectal<br />

– instruire personal......................................................................................................................... 12<br />

2. Contextul evaluării nevoilor <strong>de</strong> instruire în România................................................................. 16<br />

3. Evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire a medicilor implicaţi în Programele <strong>de</strong> screening .................... 17<br />

3.1 Motivaţia cercetării. ................................................................................................................. 17<br />

3.2 Metodología cercetării.............................................................................................................. 18<br />

4. Rezultate şi discuţii ........................................................................................................................ 21<br />

4.1. Tehnica autoevaluării .............................................................................................................. 21<br />

4.2 Focus-grupul............................................................................................................................. 22<br />

4.3. Informatorii cheie.................................................................................................................... 23<br />

4.4. Evaluarea conţinutului programelor <strong>de</strong> formare medicală...................................................... 23<br />

4.5. Rezultatele anchetei Delphi – runda I. .................................................................................... 24<br />

4.6. Rezultatele anchetei prin chestionar....................................................................................... 25<br />

4.7. Rezultatele run<strong>de</strong>i a II-a a anchetei Delphi ............................................................................. 27<br />

4.8. Rezultatele grupului <strong>de</strong> consens pentru formarea Radioimagistică, Gastroenterologie,<br />

Sănătate Publică. ............................................................................................................................ 28<br />

4.9. Rezultatele grupului <strong>de</strong> consens din 23.05.2011..................................................................... 33<br />

Grup <strong>de</strong> lucru privind consensul asupra structura curiculară a instruirii în screeningul pentru<br />

cancerul <strong>de</strong> sân, cancerul <strong>de</strong> col uterin si cel colorectal................................................................. 33<br />

5. Concluzii ........................................................................................................................................ 35<br />

6. Recomandări................................................................................................................................... 36<br />

Bibliografie......................................................................................................................................... 37<br />

Lista anexelor .................................................................................................................................... 38<br />

Anexa 1- Chestionar privind autoevaluarea abilităţilor pentru implicarea într-un program <strong>de</strong><br />

screening vizând cancerul <strong>de</strong> col uterin, cancerul <strong>de</strong> sân, cancerul colorectal .................................. 40<br />

Anexa 2 - Ghidul <strong>de</strong> focus-grup pentru medicii din specialităţile chirurgicale ................................. 41<br />

Anexa 3 - Ghid <strong>de</strong> focus-grup pentru medicii din specialităţile <strong>de</strong> Medicină Preventivă ................. 42<br />

Anexa 4 - Lista întrebărilor cadru din interviul non-formal pentru informatorii cheie...................... 43<br />

Anexa 5 - Curs <strong>de</strong> citologie cervico-vaginală, tehnica Bethesda 2001-2011..................................... 44<br />

Anexa 6 - Documente necesare anchetei Delphi................................................................................ 46<br />

Anexa 7 - Chestionar ancheta <strong>de</strong> opinie............................................................................................. 56<br />

Anexa 8 - Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru diagnosticul <strong>de</strong> screening în cancerul <strong>de</strong> sân – medici<br />

specialişti Radio-imagistică................................................................................................................ 58<br />

Anexa 9 - Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor citologi în diagnosticul <strong>de</strong> screening<br />

(faza I) în cancerul <strong>de</strong> col uterin......................................................................................................... 59<br />

Anexa 10 - Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formare în ve<strong>de</strong>rea screeningului a medicilor<br />

gastroenterologi.................................................................................................................................. 60<br />

Anexa 11 - Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor Obstetrică-Ginecologie în ve<strong>de</strong>rea<br />

screeningului cancerului <strong>de</strong> col uterin................................................................................................ 61<br />

Anexa 12 - Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor <strong>de</strong> familie în activitatea din<br />

programele <strong>de</strong> screening pentru principalele cancere (col uterin, sân, colorectal) ............................ 62<br />

3


Anexa 13 - Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor din specialităţi <strong>de</strong> Medicină<br />

Preventivă în screeningul pentru principalele cancere....................................................................... 63<br />

Anexa 14 - Curricula <strong>de</strong> formare în screening <strong>de</strong> cancer a specialiştilor <strong>de</strong> Sănătate Publică .......... 64<br />

Anexa 15 - Curricula <strong>de</strong> formare în screening pentru cancerul <strong>de</strong> sân a medicilor specialişti în<br />

Radiologie-Imagistică Medicală ........................................................................................................ 65<br />

Anexa 16 - Curricula <strong>de</strong> formare în screening pentru cancerul colorectal pentru medicii specialişti în<br />

Gastroenterologie ............................................................................................................................... 66<br />

Anexa 17 - Curricula <strong>de</strong> formare a medicilor <strong>de</strong> familie în screening pentru principalele cancere... 67<br />

4


1. Introducere<br />

Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 2 <strong>de</strong>cembrie 2003 privind screeningul pentru<br />

cancer recunoaste importanta asigurarii cu personal şi a instruirii acestuia in programele <strong>de</strong><br />

screening şi preve<strong>de</strong> in articolul 4 ca personalul cu nivel a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> instruire constituie un element<br />

esential in furnizarea unor servicii <strong>de</strong> screening <strong>de</strong> inaltă calitate.<br />

Raportul Comisiei Europene privind implementarea recomandarii Consiliului Uniunii Europene<br />

privind screeningul pentru cancer mentineaza ca 20 <strong>de</strong> state memebre ale UE (din totalul <strong>de</strong> 22 <strong>de</strong><br />

state care au perticipat la raportul <strong>de</strong> supraveghere a stadiului implementarii recomandarii) au<br />

raportat un nivele <strong>de</strong> instruire a<strong>de</strong>cvat al personalului implicat la toate nivelurile in programele <strong>de</strong><br />

screening.<br />

1.1 Recomandarile europene privind asigurarea calităţii in screeningul<br />

pentru cancerul <strong>de</strong> col uterin – instruire personal<br />

In domeniul asigurarii cu resurse umane şi al unui nivel a<strong>de</strong>cavt <strong>de</strong> instruire sunt prevazute<br />

urmatoarele categorii <strong>de</strong> personal şiunitati medicale:<br />

Specialişti în sănătate publică - sunt necesari pentru a asigura un sistem informaţional<br />

populaţional capabil să monitorizeze fiecare etapă a programului <strong>de</strong> screening. Acesti specialişti,<br />

localizaţi la nivel regional sau national, trebuie să pose<strong>de</strong> un nivel a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> cunoştinţeprivind<br />

epi<strong>de</strong>miologia, statistica şi comunicarea. De preferat, aceştia ar trebui să urmeze un curs european în<br />

domeniul monitorizarii şievaluarii programelor <strong>de</strong> screening.<br />

Unitati la nivelul carora se recolteaza frotiul cito-vaginal<br />

Categoriile <strong>de</strong> personal implicate în prelevarea frotiului citovaginal variaza <strong>de</strong> a un stat la altul, în<br />

funcție <strong>de</strong> sistemul <strong>de</strong> sănătate existent şi<strong>de</strong> cultura respectivului stat. Acestea pot fi: medici,<br />

asistente medicale, personal paramedical.<br />

Medicii <strong>de</strong> famile reprezinta o categorie <strong>de</strong> specialiştiimplicati la acest nivel al progamelor <strong>de</strong><br />

screening in ţări ca Danemarca şi Olanda. Moaşele sau asistente medicale <strong>de</strong> laborator sunt<br />

implicate în recoltarea frotiurilor cito-vaginale in ţări ca Finlanda, Suedia, Italia şi in cateva proiecte<br />

pilot din Grecia.<br />

Asistentele medicale recolteaza frotiul cito-vaginal în state ca regatul Unit al Marii Britanii.<br />

Structura <strong>de</strong> bază a instruirii trebuie elaborata in funcţie <strong>de</strong> categoriile <strong>de</strong> personal ce urmează a fi<br />

implicate în recoltare.<br />

Necesarul <strong>de</strong> bază al cunoştinţelor pe care trebuie să le <strong>de</strong>ţină personalul implicat în recoltare se<br />

refera la:<br />

- anatomia tractului genital feminin<br />

- managementul rezultatelor anormale<br />

- screeningul populaţional.<br />

De asemenea aceştia trebuie să ştie:<br />

5


- utilizarea speculei<br />

- vizualizarea şievaluarea aspectului colului cervical<br />

- importanţa recoltariii din zona trasformare<br />

O corecta intrepretare a unui buletin <strong>de</strong> analiza a frotiului cito-vaginal asigura complianţa femeilor<br />

şi participarea acestora în program, atât pentru testare, cât şi pentru revenirea la testare şi urmărire şi<br />

diagnostic.<br />

Laboratoare <strong>de</strong> anatomo-patologie<br />

Laboratoarele <strong>de</strong> anatomo-patologie trebuie să aiba personal foarte bine calificat, sub îndrumarea şi<br />

în coordonarea unui medic.<br />

Citotehnicienii au ca sarcina primară, în cadrul programelor <strong>de</strong> screening, testarea femeilor fără<br />

simptomatologie specifică.<br />

Pentru i<strong>de</strong>ntificarea corectă a leziunilor precursoare, în atribuţiile personalului din laboratorul <strong>de</strong><br />

anatomie patologică intra:<br />

- sarcini administrative (contactul cu pacienţii, personalul care recolteaza frotiul, medicii <strong>de</strong> familie,<br />

ginecologi şi cu alte laboratoare şi spitale). Este foarte importantă respectarea confi<strong>de</strong>nţialităţii şi <strong>de</strong><br />

aceea aceştia trebuie să aibă cunoştinţe soli<strong>de</strong> privind cadrul legal national şi international în aceasta<br />

privinţă.<br />

- sarcini tehice <strong>de</strong> laborator (manipularea specimenelor, proceduri tehnice <strong>de</strong> laborator, <strong>de</strong>sfaşurarea<br />

<strong>de</strong> proceduri medicale şi <strong>de</strong> siguranta). Participarea în programe <strong>de</strong> educatie continua, programe <strong>de</strong><br />

control al calităţii şi sesiuni <strong>de</strong> feed-back trebuie să fie obligatorie pentru toti citotehnicienii<br />

participanţi în programele <strong>de</strong> screening.<br />

- monitorizarea rezultatelor şia activitatii <strong>de</strong> asigurare a calităţii<br />

- arhivarea lamelor<br />

Citotehnicianul specialist coordonator este <strong>de</strong> obicei responsabil cu procesul <strong>de</strong> control intern al<br />

calităţii şi trebuie să aibă cunoştinţe privind controlul extern al calităţii. Se recomandă un minimum<br />

<strong>de</strong> 5 ani experienţa în citologie ginecologică.<br />

Personalul tehnic <strong>de</strong> laborator trebuie instruit în concordanţă cu atribuţiile specifice.<br />

Aceştia trebuie să fie capabili să:<br />

- <strong>de</strong>sfăşoare toate tehnicile în concordanţă cu ghidurile şi procedurile;<br />

- să <strong>de</strong>sfăşoare proceduri medicale şi <strong>de</strong> siguranţă<br />

- participe la programele <strong>de</strong> control al calităţii<br />

Citopatologul este responsabil pentru evaluarea finală a probelor cervicale. Atribuţiile sale specifice<br />

sunt:<br />

- evaluarea şi autorizarea tuturor cazurilor <strong>de</strong>ferite clinicienilor pentru investigaţii suplimentare sau<br />

tratament<br />

- rezolvarea discrepanţelor între diagnosticele citotehnologilor<br />

6


- revizuirea şi discutarea cazurilor în care exista discrepanţe serioase între rezultatele cito- şi<br />

histologice<br />

- comunicarea cu ginecologii, personalul care recolteaza frotiurile în cazuri specifice<br />

- comunicarea şi instruirea citotehnicienilor în cazuri dificile sau discordante<br />

- participarea în programe <strong>de</strong> asigurare a calităţii<br />

Personalul administrativ trebuie să fie instruit:<br />

- în terminologia medicala<br />

- în sisteme <strong>de</strong> baze <strong>de</strong> date automate<br />

- reglementarile legale în vigoare privind confi<strong>de</strong>nţialitatea<br />

Specialişti în colposcopie - trebuie instruiti continuu, conform unor curicule naţionale validate.<br />

Medicii <strong>de</strong> familie<br />

Acesti specialişti trebuie implicati în programele <strong>de</strong> screening, chiar dacă nu sunt implicaţi în etapa<br />

<strong>de</strong> recoltarea a frotiului cervical. Ei trebuie să aiba cunoştinţe în:<br />

- structura programului <strong>de</strong> screening<br />

- schema <strong>de</strong> invitare a populaţiei<br />

- comunicarea cu populatia pentru asigurarea complianţei<br />

- utilizarea datelor <strong>de</strong> mortalitate pentru evaluarea eficientei programelor <strong>de</strong> screening<br />

- gestionarea informaţiilor fiecarui pacient în ve<strong>de</strong>rea programarii la testare, investigare şi diagnostic<br />

1.2 Recomandarile europene privind asigurarea calităţii în screeningul<br />

pentru cancerul <strong>de</strong> sân ‐ – instruire personal<br />

Categoriile <strong>de</strong> specialişti implicati în programele <strong>de</strong> screening pentru cancerul <strong>de</strong> sân sunt:<br />

- clinicieni<br />

- radiologi<br />

- histo/citopatologi<br />

- asitenta medicala<br />

- fizicieni<br />

Toate aceste categorii <strong>de</strong> profesionisti trebuie să <strong>de</strong>ţină calificările prevăzute în legislaţia nationala şi<br />

să fie instruiţi în domeniul diagnosticului imagistic al sânului.<br />

De asemenea aceştia trebuie să participe în programe externe <strong>de</strong> control al calităţii.<br />

Screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân trebuie să aiba la bază un program naţional <strong>de</strong> asigurare a<br />

calităţii, cu proceduri <strong>de</strong> control al calităţii şi manuale <strong>de</strong> asigurare a calităţii.<br />

De mare importanţă este nominalizarea unei persoane responsabile cu controlul <strong>de</strong> calitate fizicotehnică<br />

în cazul ficarei unităţi participante la diagnosticul sânului, la toate nivelurile.<br />

7


Fiecare dintre serviciile implicate în screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân trebuie să aiba directori<br />

coordonatori însărcinati cu evaluarea performanţei şi a calităţii serviciului oferit.<br />

Echipa multidisciplinară implicată în programele <strong>de</strong> screening pentru cancerul <strong>de</strong> sân cuprin<strong>de</strong>:<br />

- epi<strong>de</strong>miologi<br />

- fizicieni<br />

- radiologi<br />

- anatomopatologi<br />

- chirurgi<br />

- asistenţi medicali<br />

- oncologi/radioterapişti<br />

Toate categoriile <strong>de</strong> personal trebuie să <strong>de</strong>ţina cunoştinţe <strong>de</strong>spre principiile <strong>de</strong> bază ale screeningului<br />

pentru cancer. Aceste cunoştinţe ar trebui să fie dobandite prin cursuri în centre autorizate.<br />

Performanţele <strong>de</strong> calitate ale programului <strong>de</strong> screening se obţin printr-o abordare multidisciplinară.<br />

De aceea comunicarea interprofesionala constituie un element esenţial al structurii curiculare <strong>de</strong><br />

instruire. Se recomandă instruirea comună a tuturor specialiştilor din echipa multidisciplinară.<br />

Toate specialităţile implicate în programele <strong>de</strong> screening pentru sân trebuie să <strong>de</strong>ţină informaţii <strong>de</strong><br />

bază privind:<br />

- epi<strong>de</strong>miologia cancerului (inci<strong>de</strong>nţa, mortalitate, prognostic)<br />

- introducere în conceptul <strong>de</strong> prevenţie secundară<br />

- terminologia screeningului pentru cancer (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă)<br />

- evaluara eficienţei programelor <strong>de</strong> screening (parametri <strong>de</strong> performanţă, rata <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie, rata <strong>de</strong><br />

rechemare, distribuţia stadializării tumorilor, reducerea mortalitaţii)<br />

- practici curente în programele <strong>de</strong> screening (programe centralizate/<strong>de</strong>scentralizate, programe<br />

populaţionale, meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> invitare, rate <strong>de</strong> răspuns)<br />

Epi<strong>de</strong>miologi<br />

Aceasta categorie <strong>de</strong> specialiştitrebuie să <strong>de</strong>ţină cunoştinţeprivind procesul <strong>de</strong> generare al datelor în<br />

ve<strong>de</strong>rea evaluării programelor.<br />

Instruirea <strong>de</strong> bază se face în domeniul epi<strong>de</strong>miologiei clinice:<br />

- inci<strong>de</strong>nţa, prevalaneţa, trenduri <strong>de</strong> mortaliate<br />

- leziuni preclinice<br />

- terminologia screeningului<br />

- surse <strong>de</strong> bias în programele <strong>de</strong> screening, practici curente în doemniul screeningului<br />

- aspecte etice ale confi<strong>de</strong>nţialităţii<br />

- i<strong>de</strong>ntificarea şiinvitarea populaţiei ţintă, sistemul <strong>de</strong> chemare/rechemare, sistemul <strong>de</strong> urmărire<br />

- strategii <strong>de</strong> colectare a datelor: fişele individuale, arhive computerizate, legătura cu registrele <strong>de</strong><br />

cancer, clasificarea rezultatelor testelor <strong>de</strong> screening, proceduri <strong>de</strong> control al calităţii<br />

8


- analiza şiintrepretare statistică a rezultatelor: indicatori <strong>de</strong> performanţă pentru evaluare procesului,<br />

predictori <strong>de</strong> impact al screeningului, evaluarea eficienţei şi impactului screeningului, calcule <strong>de</strong><br />

bază ale cost-eficienţei, surse <strong>de</strong> bias, a<strong>de</strong>renţa la program, efecte secundare ale programelor <strong>de</strong><br />

screening<br />

- prezentarea datelor şi elaborarea <strong>de</strong> rapoarte<br />

Programele <strong>de</strong> instruire ar trebui să fie organizate pentru cel putin o săptamâna, în centrele<br />

responsabile <strong>de</strong> coordonarea programelor <strong>de</strong> screening. Cursurile internaţionale în domenii specifice<br />

ale programelor <strong>de</strong> screening sunt <strong>de</strong>zirabile.<br />

Fizician<br />

Implicarea unui fizician, <strong>de</strong>ţinător al calificarilor în fizica, inginerie fizica, inginerie biomedicala<br />

sau fizica tehnica şia unor calificari postuniversitare este <strong>de</strong> preferat.<br />

Competentele acestuia trebuie să fie:<br />

- <strong>de</strong>zvoltarea şimentinerea unui sistem <strong>de</strong> asigurare a calităţii<br />

- consilierea în achiziţionarea şiutilizarea echipamentelor <strong>de</strong> mamografie<br />

- comunicarea standar<strong>de</strong>lor curente <strong>de</strong> practică<br />

- cunoştinţeextensive în domeniul tehnicilor <strong>de</strong> imagistică şi cunoştinţe aprofundate <strong>de</strong> imagistica a<br />

sânului<br />

Educatia medicală continua şiinstruire sunt necesare pentru mentinerea standar<strong>de</strong>lor profesionale.<br />

Ca regula generală se recomanda ca 5% din programul <strong>de</strong> lucru să fie alocat educatiei şi instruireii.<br />

Instruirea practică şiteoretică trebuie să cuprindă:<br />

- organizarea programelor <strong>de</strong> asigurare a calităţii<br />

- principiile procesării pe film (inclusiv artefactele şicauzele acestora)<br />

- principii <strong>de</strong> bază ale procesării în mamografia digitală<br />

- principii ale prezentării imaginilor în mamografia digitală<br />

- măsuri <strong>de</strong> asigurare a calităţii în cazul mamografleor cu raze X, accesorii stereotactice<br />

- riscuri <strong>de</strong> iradiere asociate mamografiei<br />

Radiolog<br />

Radiologii sunt responsabili <strong>de</strong> obţinerea unor imaginii <strong>de</strong> caliate şi<strong>de</strong> menţinerea proceselor <strong>de</strong><br />

asigurare a calităţii fizicotehnice şi profesionale. Aceştia trebuie instruiţi în domeniile mamografiei<br />

şi evaluarea radiologică a femeilor cărora li s-au <strong>de</strong>tectat imagini anormale. De asemena trebuie să<br />

fie familiarizaţi cu aspectele importante ale tehnicilor <strong>de</strong> procesare şiexpunere, care au un rol<br />

esenţial în calitatea imaginii finale în cazul echipamentelor analogice.<br />

Programele <strong>de</strong> instruire trebuie să cuprindă următoarele aspecte:<br />

- principii <strong>de</strong> bază ale imagisticii medicale pe film şidigital<br />

- principii <strong>de</strong> bază ale procesării şiprezentării imaginilor<br />

- poziţionări radiografice, inci<strong>de</strong>nţe standard, inci<strong>de</strong>nţe adiţionale<br />

- aspecte ale sânului normal, variante <strong>de</strong> sân normal<br />

- radiologia şi patologia leziunilor benigne, în special cele care simulează malignitatea<br />

9


- radiologia şi patologia bolilor maligne ale sânului<br />

- diagnosticul diferential al leziunilor, microcalcificarilor, modificarilor parenchimatoase,<br />

asimetria <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitate<br />

- importanta corelarii rdiologic-patologic în cazurile în care există o afecţiune intraductală<br />

extesivă, implicaţiile pentru managementul şitratamentul cazului<br />

- utilizarea şirolul ecografiei în diagnosticul şimanagementul leziunilor<br />

- localizarea şitehnici <strong>de</strong> biopsie pentru leziunile nepalpabile, citologia <strong>de</strong> aspiraţie<br />

- implicarea în citirea zilnică <strong>de</strong> mamografii <strong>de</strong> screening şi mamografii clinice<br />

- proceduri <strong>de</strong> auto-evaluare şicancerele <strong>de</strong> interval<br />

- aspecte epi<strong>de</strong>miologice ale screeningului pentru cancer<br />

- participarea în echipele multidisciplinare pre- şi post operatorii<br />

- tehnici imagistice suplimentare, inclusiv RMN<br />

- aspecte curente ale diagnosticului şitratamentului în afecţiunile sânului<br />

Anatomopatolog<br />

Diagnosticul <strong>de</strong>finitiv al leziunii <strong>de</strong>pistate mamografic <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> calitatea serviciului <strong>de</strong><br />

anatomopatologie. Acesta trebuie să fie în măsura să furnizeze date <strong>de</strong>spre:<br />

- semnificaţia predictivă şiprognostic<br />

- dimensiunile tumorii<br />

- starea ganglionilor axilari<br />

Specialiştii anatomopatologi trebuie să fi urmat un curs <strong>de</strong> formare <strong>de</strong> cel puţin două săptămâni<br />

înaintea implicării lor în programele <strong>de</strong> screening.<br />

Aspectele teoretice şipractice acoperite <strong>de</strong> cursul <strong>de</strong> instruire sunt:<br />

- manipularea specimenelor <strong>de</strong> biopsie, utilizarea specimenelor radiografice şi gradul <strong>de</strong> prelevare a<br />

specimenelor pentru examinare histologică<br />

- clasificarea leziunilor maligne inavzive/noninvazive<br />

- înregistrarea datelor <strong>de</strong> prognostic: dimensiunea tumorii, gradul <strong>de</strong> malignitate, starea nodulilor<br />

axilari, evaluarea testelor imunohistochimice<br />

- corelarea radiologic-patologic a leziunilor maligne/benigne<br />

- importanta corelării radiologic-patologic în cazul existentei unei componente <strong>de</strong> afecţiune<br />

intraductala extensiva şi implicaţiile pentru managementul şi tratamenul cazurilor<br />

- intrepretarea citologiei şi capcane asociate<br />

- rolul anatomopatologului în tehnica nodulului santinelă<br />

- evaluarea marjelor şi consecinţele pentru alegerea tratamentului<br />

- participarea la echipele multidisciplinare pre şi postoperatorii<br />

- principiile imagisticii leziunilor sânului<br />

- principiile tratamentulului cancerului <strong>de</strong> sân, chirurgie, radioterapie şi tratament medical<br />

- cancerul ereditar ş iconsilierea genetică<br />

-aspecte epi<strong>de</strong>miologice ale screeningului în cancerul pentru sân<br />

Specialiştiîn chirurgia sânului<br />

10


Managementul pacientilor <strong>de</strong>feriţi serviciilor <strong>de</strong> chirurgie în urma programelor <strong>de</strong> screening trebuie<br />

efectuat numai <strong>de</strong> către chirurgi, ginecologi, chirurgi <strong>de</strong> chirurgie plastică care au absolvit cursuri<br />

specifice în urma carora s-au specializat în chirurgia sânului.<br />

Cursurile teoretice şi practice trebuie să acopere urmatoarele aspecte:<br />

- imagistica sânului: mamografie, ecografie, RMN, tehnici <strong>de</strong> localizare<br />

- corelarea rdiologic-patologic a leziunilor benigne/maligne<br />

- clasificarea şimanagementul cancerelor invazive şi in situ<br />

- clasificarea şimanagementul leziunilor benigne<br />

- managementul afecţiunilor <strong>de</strong>pistate în cadrul programelor <strong>de</strong> screening<br />

- reconstrucţia sânului<br />

- radioterapia în cancerul <strong>de</strong> sân<br />

- utilizarea chimioterapiei şia tratamentului hormonal în cancerul <strong>de</strong> sân ca terapie preoperatorie şi<br />

adjuvantă<br />

- evaluare psihologică, comunicare şi consiliere<br />

- epi<strong>de</strong>miologia şi principiile screeningului pentru cancer<br />

- managementul multidisciplinar pre- şi post operator al cazurilor<br />

- principiile şi practica procedurilor <strong>de</strong> audit<br />

- trialuri clinice şi statistică<br />

Asistenta medicală<br />

Rolul asistentei medicale s-a dovedit a fi unul indispensabil în cadrul echipei mutidisciplinare.<br />

Acesta consta în:<br />

- furnizarea <strong>de</strong> informaţii<br />

- monitorizarea progresului fizic şipsihologic al pacienţilor<br />

- furnizarea <strong>de</strong> suport emoţional şi consiliere psihologică<br />

- furnizarea <strong>de</strong> consiliere în toate etapele <strong>de</strong> management al cazului<br />

Instruirea teoretica şi practica trebuie să cuprindă:<br />

- epi<strong>de</strong>miologie şi factori <strong>de</strong> risc<br />

- afecţiuni benigne ale sânului<br />

- afecţiuni maligne: clasificare şi stadializare<br />

- screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân şi<strong>de</strong>pistarea precoce<br />

- diagnosticare, examinare clinică şi tehnici imagistice<br />

- genetica cancerului <strong>de</strong> sân<br />

- aborduri terapeutice, implicaţii şi impact<br />

- reacţia la diagnostic, opţiuni <strong>de</strong> tratament, recuperare şireabilitare, urmărire, supravieţuire,<br />

menopauza prematură, infertilitatea secundară, protezare<br />

Specialistul oncolog/radioterapeutul<br />

Aceasta categorie <strong>de</strong> specialiştitrebuie să aibă în atribuţii managementul cazurilor <strong>de</strong>pistate prin<br />

screening cu indicaţie <strong>de</strong> tratament oncologic.<br />

Instruirea teoretica şi practica trebuie să cuprindă:<br />

11


- imagistica sânului: mamografie, ecografie, RMN, tehnici <strong>de</strong> localizare<br />

- clasificarea şi managementul leziunilor in situ şi invazive<br />

- corelarea radiologic-patologic a leziunilor benigne/maligne<br />

- clasificarea şimanagementul leziunilor benigne<br />

- managementul afecţiunilor <strong>de</strong>pistate prin screening<br />

- radioterapia în cancerul <strong>de</strong> sân<br />

- utilizarea chimioterapiei şia tratamentului hormonal în terapia pre-operatorie şi adjuvantă<br />

- evaluarea psihologică, comunicare şi consiliere<br />

- ereditatea în cancerul <strong>de</strong> sân şi consilierea genetică<br />

- epi<strong>de</strong>miologie şi principiile screeningului în cancerul <strong>de</strong> sân<br />

- managementul mutidisciplinar pre şi post operator al cazurilor<br />

- principiile şi practica proceselor <strong>de</strong> audit<br />

- trialuri clinice şi statistică<br />

1.3 Recomandarile europene privind asigurarea calităţii în screeningul<br />

pentru cancerul colorectal – instruire personal<br />

Personal administrativ<br />

Programele <strong>de</strong> screening pentru cancerul colorectal trebuie <strong>de</strong>sfăşurate în relaţie cu celelalte<br />

programe <strong>de</strong> screening. Personalul administrativ trebuie instruit în urmatoarele domenii:<br />

- cunoştinţe <strong>de</strong> bază privind programele <strong>de</strong> screening<br />

- cunoştinţe <strong>de</strong> bază privind tehnologia informaţiilor<br />

- cunoştinţe avansate <strong>de</strong> management şicomunicare<br />

Epi<strong>de</strong>miolog<br />

Responsabilităţile acestui tip <strong>de</strong> specialişti se referă la supervizarea şi coordonarea colectării şi<br />

analizei datelor pentru evaluarea programului.<br />

Instruirea trebuie să acopere următoarele teme:<br />

- epi<strong>de</strong>miologia cancerului colorectal (inci<strong>de</strong>nţă prevalenţă, mortalitate, trenduri)<br />

- teoria screeningului (boala în stadiul preclinic, selectie, bias)<br />

- terminologia screeningului pentru cancerul colorectal (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă<br />

pozitivă)<br />

- programele <strong>de</strong> screening pentru cancerul colorectal (organizare, modalităţi curente <strong>de</strong> screening)<br />

- aspecte etice şi <strong>de</strong> confi<strong>de</strong>nţialitate<br />

- organizarea programului (i<strong>de</strong>ntificare, invitare, sistemul <strong>de</strong> chemare/rechemare)<br />

- strategii <strong>de</strong> colectare şi management al datelor<br />

- analiza statistică şi interpretare a datelor<br />

- prezentarea datelor şi elaborarea <strong>de</strong> rapoarte<br />

Personalul <strong>de</strong> laborator<br />

12


Instruirea personalului <strong>de</strong> laborator se face în funcţie <strong>de</strong> testul folosit (guiac sau imunohistochimic,<br />

calitativ sau cantitativ). Personalul necesită supervizare <strong>de</strong> către specialişti în biochimie clinică.<br />

Instruirea acoperă următoarele teme:<br />

- cunoştinţe <strong>de</strong> bază privind cancerul colorectal şi beneficiile <strong>de</strong>pistării precoce<br />

- instruire în bune practici în laborator<br />

- instruire privind sângerarea fecala oculta<br />

- instruire informatică privind inregistrarea rezultatelor<br />

- managementul în laborator<br />

- proceduri <strong>de</strong> control intern şi extern şi <strong>de</strong> asigurare a calităţii<br />

Specialiştii în biochimie necesită instruire în:<br />

- cancerul colorectal- cunoştinţe avansate<br />

- screeningul pentru cancerul colorectal- cunoştinţe avansate<br />

- posibilitati <strong>de</strong> testare pentru <strong>de</strong>pistarea precoce a cancerului şi tehnologiile utilizate<br />

Medici <strong>de</strong> familie<br />

Rolul medicilor <strong>de</strong> familie este esenţial în procesul <strong>de</strong> invitare a populatiei vizate <strong>de</strong> către<br />

programele <strong>de</strong> screening şia<strong>de</strong>sea în a informa populaţia asupra beneficiilor participării în programe<br />

organizate <strong>de</strong> testare.<br />

Literatura privind experienţele acumulate în diverse state membre care au implementat <strong>de</strong>ja<br />

programe <strong>de</strong> screening pentru cancerul colorectal, insistă asupra faptului că medicii <strong>de</strong> familie nu<br />

trebuie incurajaţi să efectueze ei înşişi testele <strong>de</strong> <strong>de</strong>pistare a sângerarilor oculte fecale <strong>de</strong>oarece nu se<br />

poate asigura un nivel a<strong>de</strong>cvat al calităţii acestor testări.<br />

Instruirea medicilor <strong>de</strong> familie trebuie să acopere:<br />

- noţiuni avansate <strong>de</strong>spre cancerul colorectal (diagnostic, tratament, prognostic, stadializare)<br />

- noţiuni avansate privind screeningul pentru cancerul colorectal (noţiuni teoretice, beneficiile<br />

<strong>de</strong>pistarii precoce, efectele adverse, importanta asigurarii calităţii)<br />

- noţiuni avansate privind organizarea programelor <strong>de</strong> screening pentru cancerul colorectal şirolul<br />

medicilor <strong>de</strong> familie<br />

Specialişti în endoscopie<br />

Instruirea acestei categorii <strong>de</strong> specialiştiacopera urmatoarele teme:<br />

- noţiuni privind anatomia, fiziologia intestinului gros normal<br />

- noţiuni privind afecţiunile intestinului gros şi aspectul endoscopic<br />

- noţiuni privind endoscopia digitală<br />

- instruire completă în efectuarea sigmoidocopiei sau colonoscopiei flexibile<br />

- instruire completă în tehnica biopsiei şi polipectomiei/ managementul complicaţiilor, inci<strong>de</strong>ntelor<br />

endoscopice<br />

- noţiuni <strong>de</strong> asigurarea calităţii şi proceduri <strong>de</strong> control al calităţii<br />

Radiologi<br />

13


Rolul radiologilor intervine în cazurile în care nu se pot efectua supravegheri şi urmăriri complete.<br />

Evi<strong>de</strong>nţele arată că afecţiunile ne<strong>de</strong>tectate sunt în număr foarte mare acolo un<strong>de</strong> colonoscopiile au<br />

fost incomplete, iar examenul radiologic nu a <strong>de</strong>tectat modificări patologice.<br />

Instruirea acestei categorii <strong>de</strong> specialiştitrebuie să acopere:<br />

- cunoştinţe privind anatomia şi fiziologia colonului normal<br />

- cunoştinţe privind afectiunile colonului şi aspectul lor radiologic<br />

- cunoştinţe privind tehnica clismei baritate şi colonografia computerizata<br />

Anatomopatologi<br />

Competenţele acestei categorii <strong>de</strong> specialiştitrebuie să fie:<br />

- prepararea şi interpretarea histologică a specimenelor <strong>de</strong> polipectomie endoscopică<br />

- prepararea şi interpretarea histologică a specimenelor rezacate chirurgical<br />

- colonoscopie virtuală<br />

- interpretarea biopsiilor prelevate din tumori benigne şimaligne ale colonului şi rectului<br />

Instruirea lor trebuie să acopere:<br />

- cunoştinţeavansate privind fiziopatologia afecţiunilor colonului şiaspectul lor histologic<br />

- diagnostic diferenţial anatomopatologic între specimenele bioptice maligne şi cele benigne<br />

- diagnostic diferenţial anatomopatologic între specimenele <strong>de</strong> polipectomie maligne şi cele benigne<br />

- interpretarea rezultatelor imunohistochimice<br />

- prepararea specimenelor prelevate prin rezecţie chirurgicală, cu accent pe evaluarea marginilor <strong>de</strong><br />

rezecţie şi pe recoltarea ganglionilor limfatici<br />

Chirurgi<br />

Marea majoritate a cancerelor şi un procent mic din totalul a<strong>de</strong>noamelor <strong>de</strong> mari dimensiuni<br />

<strong>de</strong>tectate prin programele <strong>de</strong> screening beneficiază <strong>de</strong> tratament chirurgical. Efectul benefic al<br />

<strong>de</strong>pistării precoce prin programele <strong>de</strong> screening este profund <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> rate <strong>de</strong> mortalitate mici<br />

asociate tratamentului chirurgical.<br />

Instruirea chirurgilor implicaţi în etapele <strong>de</strong> tratament şi urmărire ale programelor <strong>de</strong> screening<br />

trebuie să acopere:<br />

- noţiuni privind principiile <strong>de</strong> bază ale screeningului, în special cel pentru cancerul colorectal<br />

- tehnici <strong>de</strong> rezecţie laparoscopică<br />

Asistente medicale<br />

Acestea au un rol important pe parcursul întregului program <strong>de</strong> screening.<br />

Instruirea acestora trebuie să cuprindă:<br />

- noţiuni avansate privind cancerul colorectal<br />

- noţiuni avansate privind procesul <strong>de</strong> screening<br />

- noţiuni <strong>de</strong> comunicare<br />

14


Specialişti în sănătate publică<br />

Rolul acestei categorii <strong>de</strong> specialiştieste acela <strong>de</strong> a asigura coordonarea programelor <strong>de</strong> screening,<br />

astfel încât să asigure furnizarea <strong>de</strong> servicii optime în cadrul programului.<br />

Instruirea acestora cuprin<strong>de</strong>:<br />

- noţiuni avansate privind cancerul colorecatl (diagstic, tratament, stadializare)<br />

- noţiuni avansate privind procesul <strong>de</strong> screening (befeficii, reacţii adverse, importanţa asigurării<br />

calităţii)<br />

-noţiuni privind organizarea programului <strong>de</strong> screening<br />

- promovarea sănătăţii<br />

15


2. Contextul evaluării nevoilor <strong>de</strong> instruire în România<br />

Actuala evaluare a nevoilor <strong>de</strong> instruire s-a făcut în cadrul proiectului „Instruire şi prevenţie pentru o<br />

viaţă sănătoasă”. Proiectul preve<strong>de</strong> instruirea unui număr <strong>de</strong> 6000 <strong>de</strong> medici <strong>de</strong> familie şia 1200 <strong>de</strong><br />

medici specialişti în domeniul screeningului pentru cancer. În acest context evaluarea nevoilor <strong>de</strong><br />

instruire s-a referit exclusiv la personalul medical superior calificat, <strong>de</strong>şi atât experţii în evaluare cât<br />

şi participanţii la cercetarea sociologică au fost conştienţi <strong>de</strong> necesitatea şi rolul implicării şi altor<br />

categorii <strong>de</strong> specialişti superior şi mediu calificaţi.<br />

În acelaşi timp evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire a ţinut cont <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>rile proiectului, în care<br />

sesiunile <strong>de</strong> instruire au o durată <strong>de</strong> 3 zile pentru fiecare categorie <strong>de</strong> medici.<br />

16


3. Evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire a medicilor implicaţi în<br />

Programele <strong>de</strong> screening<br />

Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> alte domenii, cercetarea sociologică prezintă un handicap ce este dat <strong>de</strong><br />

particularitatea contextului <strong>de</strong> investigat în raport cu instrumentul <strong>de</strong> cercetare, chestionarul.<br />

Aşadar, am fost obligaţi să <strong>de</strong>zvoltăm o metodologie particulară, instrumente noi, acestea au<br />

fost testate. Persistă incertitudinea asupra validităţii şi fi<strong>de</strong>lităţii chestionarelor utilizate şi <strong>de</strong><br />

asemenea dificultatea <strong>de</strong> a imagina o modalitate <strong>de</strong> comparare a rezultatelor optime în acest studiu<br />

cu altele ulterioare.<br />

Nevoile <strong>de</strong> formare evi<strong>de</strong>nţiază acele discrepanţe dintre resursele existente cu anumite<br />

cunoştinţe, <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri, aptitudini, atitudini şi standardul dorit. Procesul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a acestora<br />

urmăreşte să sublinieze şi acele zone în care o intrare suplimentară poate îmbunătăţi nivelul<br />

cunoştinţelor sau <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilor şi implicit performanţele persoanei.<br />

Ca urmare, evaluarea nevoilor nu trebuie consi<strong>de</strong>rată o examinare sau o ju<strong>de</strong>care, ci un<br />

proces care sugerează necesitatea unei educări suplimentare într-o anumită direcţie, fără ju<strong>de</strong>căţi <strong>de</strong><br />

valoare implicite sau explicite privind abilitatea actuală <strong>de</strong> a rezolva o sarcină. I<strong>de</strong>ntificăm şi<br />

evaluăm nevoi pentru a putea îmbunătăţi performanţele lor şi pentru a completa competenţele unei<br />

persoane sau unui grup.<br />

3.1 Motivaţia cercetării.<br />

Dintre meto<strong>de</strong>le utilizate în evaluarea nevoilor <strong>de</strong> formare (Queeney 1994) cu precă<strong>de</strong>re atunci<br />

când se doreşte formarea unei imagini generale, a unei perspective <strong>de</strong> ansamblu asupra acestora,<br />

amintim: auoevaluarea, focus-grupul, grupul nominal, informatorii cheie (ca şi abordări pseudocalitative),<br />

cât şi anchetele pe bază <strong>de</strong> chestionar autoadministrat, sau cu operatori <strong>de</strong> interviu (prin<br />

excelenţă cantitative). Un loc aparte, <strong>de</strong> graniţă, îl are ancheta Delphi care este o abordare <strong>de</strong><br />

consens, dar care prin metodologia <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare controlează o parte din limitele acestor abordări.<br />

Este imposibil <strong>de</strong> precizat, fără să ne amplasăm într-un context anume, care dintre meto<strong>de</strong><br />

este “cea mai bună”. Specificitatea situaţiei justifică opţiunea. Aşadar procesul se <strong>de</strong>rulează la nivel<br />

<strong>de</strong> individ, <strong>de</strong> organizaţie, <strong>de</strong> comunitate, <strong>de</strong> grup social?<br />

Obiectivele sunt: <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>rea asupra nevoilor <strong>de</strong> formare ţintit pentru programe <strong>de</strong> screening,<br />

conţinutul programului să corespundă nevoii, selecţia <strong>de</strong> persoane beneficiare <strong>de</strong> formare trebuie sau<br />

nu avută în ve<strong>de</strong>re în această etapă? Sunt <strong>de</strong> interes rezúltatele secundare, opinii exprimate <strong>de</strong>spre<br />

17


acelaşi subiect (care nu pot fi acoperite <strong>de</strong> proiectul în <strong>de</strong>rulare), dar pot constitui baza <strong>de</strong> plecare în<br />

alte intervenţii?<br />

Evaluarea performanţelor este <strong>de</strong> obicei forma cea mai laborioasă a evaluării <strong>de</strong> nevoi.<br />

Deoarece apreciind performanţele comparăm nivelul la care o persoană în<strong>de</strong>plineşte o anumită<br />

activitate (dacă a efectuat sau nu acea activitate în concordanţă cu standar<strong>de</strong>le stabilite). Pentru<br />

profesiunile medicale termenul <strong>de</strong> Standard are <strong>de</strong> obicei o dublă dimensionare: o componentă<br />

“calitativă” care oferă răspuns la întrebarea “Cum trebuie să se facă?” şi se completează cu un<br />

parametru cantitativ care măsoară “Cât trebuie să se realizeze?”. Evaluarea performanţelor nu<br />

trebuie confundată cu evaluarea, <strong>de</strong>terminarea abilităţilor practice (skills) cu care o persoană poate<br />

face faţă rezolvării unor anumite sarcini specifice (Rogers 1966) care aparţine domeniului <strong>de</strong><br />

competenţă. Acest termen are sensuri multiple şi tot mai complexe. În formarea medicală a fost întro<br />

vreme <strong>de</strong>numirea unui tip <strong>de</strong> program <strong>de</strong> pregătire finalizat printr-un document formal: “Certificat<br />

<strong>de</strong> competenţă”, mai recent înlocuit cu “Atestat <strong>de</strong> studii complementare”.<br />

Sensul laic al termenului <strong>de</strong> competenţă presupune cunoştinţe teoretice (knowledge),<br />

atitudini structurate în mod particular la nivelul personalităţii (skills) (Dumitru 2001). Formărilor în<br />

profesiile medicale le sunt necesare atât competenţe generale, cât şi mai ales competenţe (utile în<br />

activităţile generale) specifice – pentru un domeniu limitat <strong>de</strong> activităţi şi sarcini, care pot fi periodic<br />

re<strong>de</strong>finite în concordanţă cu standar<strong>de</strong>le. Particularitatea rezidă din faptul că <strong>de</strong>ţinerea<br />

competenţelor specifice într-un moment nu constituie o premiză a păstrării acestora la o evaluare<br />

ulterioară. De exemplu, competenţele diagnostice imagistice prin meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> radiologie clasică<br />

(imagine film) nu se păstrează pentru diagnosticele radiologiei digitale.<br />

3.2 Metodología cercetării.<br />

În <strong>de</strong>rularea activităţii 3. ”Evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire a medicilor implicaţi în Programele <strong>de</strong><br />

screening” nu ne-am limitat la o singură metodă, ci am utilizat îmbinarea <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> tehnici care<br />

au oferit fragmente din puzzle-ul cel mai amplu.<br />

3. 2.1. Autoevaluarea furnizează informații asupra propriilor nevoi <strong>de</strong> formare, indicând şi un<br />

anumit grad <strong>de</strong> interes faţă <strong>de</strong> domeniul dat. Cu toate că nu prezintă un grad înalt <strong>de</strong> structurare,<br />

autoevaluarea poate fi utilizată ca un prim pas în formarea unei perspective generale asupra nevoii<br />

percepute.<br />

În situaţia <strong>de</strong> faţă aceasta metoda s-a folosit pentru responsabilii <strong>de</strong> formare – stabiliţi prin<br />

proiect (instrumentul utilizat a fost un chestionar autoadministrat – Anexa 1)<br />

18


3. 2.2. Metoda focus-grupului serveşte la obţinerea <strong>de</strong> date primare, subiective; presupune<br />

totuşi o discuţie structurată. S-a consi<strong>de</strong>rat util să fie folosită pentru că oferă informații <strong>de</strong>spre<br />

populaţia-ţintă, reacţiile la noile i<strong>de</strong>i, temele <strong>de</strong> interes pentru programe (Gilmore, Campbell, Becker<br />

1989). Marele <strong>de</strong>zavantaj al meto<strong>de</strong>i îl reprezintă caracterul subiectiv al discuţiilor care <strong>de</strong>termină<br />

rezerve în generalizarea ulterioară a informaţiilor obţinute. O particularitate în studiul <strong>de</strong> faţă a fost<br />

dată <strong>de</strong> persoana facilitatorului care în unele circumstanţe avea un prestigiu <strong>de</strong> funcţie sau <strong>de</strong> nivel<br />

profesional particular (prea înalt).<br />

În ancheta <strong>de</strong> faţă s-au <strong>de</strong>sfăşurat două întâlniri <strong>de</strong> focus-grup (una cu medici din<br />

specialităţi chirurgicale (10 participanţi); cealaltă cu medici din specialităţi <strong>de</strong> medicină preventivă<br />

(6 – 10 participanţi) – Ghidul <strong>de</strong> focus-grup în Anexa 2,3.<br />

3.2.3. Informatorii cheie reprezintă o metodă valoroasă <strong>de</strong>oarece cei selectaţi ocupă poziţii<br />

influente în raport cu un grup, datorită cunoaşterii subiectului, pregătirii profesionale şi practice.<br />

Selectarea acestora, astfel încât să reprezinte o gamă relevantă <strong>de</strong> opinii, apreciem că a oferit o<br />

perspectivă valoroasă cu privire la nevoile educaţionale. In cazul nostru, informaţiile au fost obţinute<br />

în baza unor comentarii nonformale (ca răspuns la nişte întrebări conjuncturale ale cercetătorilor –<br />

Anexa 4). Modalitatea <strong>de</strong> testate a opiniei utilizată face ca datele să aibă riscul <strong>de</strong> a fi impregnate <strong>de</strong><br />

erori sau perspective proprii (ex. medicii oncologi se consi<strong>de</strong>ră ca fiind actori importanţi în<br />

<strong>de</strong>rularea programelor <strong>de</strong> screening, unul dintre reprezentanţi apreciind că le revine responsabilitatea<br />

acestora; la întrebarea “Concret, ce activităţi le-ar reveni? Răspunsul a fost: “Să conştientizeze<br />

populaţia”!)<br />

3.2.4. Ancheta pe baza <strong>de</strong> chestionar s-a folosit pentru a avea informații <strong>de</strong>spre interesele,<br />

percepţiile, preferinţele unor grupuri <strong>de</strong> persoane care prin poziţia lor în sistem sunt utilizatori<br />

direcţi ai rezultatelor formării (coordonatorii local ai registrelor <strong>de</strong> cancer, colegiile ju<strong>de</strong>ţene ale<br />

medicilor). Nu s-a avut în ve<strong>de</strong>re numai acest nivel (care putea să confere reprezentitivitate<br />

cercetării), consi<strong>de</strong>rând că este nevoie <strong>de</strong> cunoaştere mai aprofundată, <strong>de</strong> tip tehnic care să poată<br />

justifica recomandările curriculare.<br />

3.2.5 Ancheta Delphi – literatura o recomandă ca o opţiune inspirată când se urmăreşte<br />

surprin<strong>de</strong>rea unor aspecte multiple asupra necesităţilor, unor i<strong>de</strong>i noi, acceptarea unor standar<strong>de</strong><br />

neutilizate anterior, în condiţiile unor resurse limitate, constrângeri financiare, <strong>de</strong> timp, <strong>de</strong> personal.<br />

Ca principiu general, metoda Delphi se bazează pe opinii mai <strong>de</strong>grabă <strong>de</strong>cât pe fapte, nota <strong>de</strong><br />

subiectivitate fiind un <strong>de</strong>zavantaj (Anexa 6a Scrisoare, 6b Chestionare, 6c Ancheta Delphi)<br />

Metoda Delphi şi-a <strong>de</strong>finit caracteristicile particulare la sfârşitul anilor ’50, iar acestea sunt:<br />

circuit structurat al informaţiilor, feed-back constant (la intervale cunoscute), anonimatul<br />

19


participanţilor. Această ultimă caracteristică este <strong>de</strong> multe ori esenţială pentru a avea succes. În<br />

mo<strong>de</strong>lul “tip” al anchetei i<strong>de</strong>ntitatea individuală a respon<strong>de</strong>nţilor <strong>de</strong> multe ori nu este comunicată<br />

nici după publicarea raportului studiului. Aceasta <strong>de</strong>oarece se previne executarea autorităţii funcţiei,<br />

personalităţii, reputaţiei prin care unii participanţi pot domina pe parcursul cercetării faţă <strong>de</strong> alţii. Pe<br />

altă parte anonimatul favorizează exprimarea liberă a opiniei, favorizând “bié-ul individual”, dar<br />

minimizând “efectul <strong>de</strong> hallo”, metoda încurajează exprimarea liberă a părerilor, încurajează critica<br />

<strong>de</strong>schisă, facilitează reve<strong>de</strong>rea critică a erorilor din etapa iniţială (faza I). Persoana care coordonează<br />

cercetarea este numită facilitator, aşadar trebuie să îi ajute pe toţi cei selectaţi, care pentru anchetă<br />

sunt egali, având acelaşi statut <strong>de</strong> expert pentru subiectul care trebuie <strong>de</strong>zbătut. O dată inclus şi<br />

acceptat în panelul <strong>de</strong> experţi fiecare îşi joacă rolul <strong>de</strong> a-şi face cunoscute părerile respectând<br />

regulile. Răspunsurile sunt colectate şi analizate, se reţin cele comune şi se separă cele divergente.<br />

Pe <strong>de</strong> o parte zona <strong>de</strong> consens este <strong>de</strong> interes imediat, pe <strong>de</strong> altă parte, răspunsurile neagregate sunt<br />

analizate in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. Facilitatorul este în măsură să transmită <strong>de</strong> la o rundă la alta spre <strong>de</strong>zvoltare<br />

acele acţiuni care ating consensul sau se apropie şi să le ignore pe celelalte. Scopul este <strong>de</strong> a<br />

interacţiona pentru atingerea obiectivului (normativ sau strategic).<br />

20


4. Rezultate şi discuţii<br />

4.1. Tehnica autoevaluării a fost utilizată <strong>de</strong> 10 subiecţi omogeni pentru următoarele<br />

caracteristici: medici, membrii în echipa <strong>de</strong> proiect (ID 20596 “Instruire pentru o viaţă sănătoasă”)<br />

pentru diverşi parteneri; 4 <strong>de</strong> gen masculin, 6 femei, 7 cadre didactice din învăţământul medical, 1<br />

cercetător, 2 lucrând pentru organizaţii profesionale (ONG). Ca şi spectru <strong>de</strong> specialitate s-a acoperit<br />

totalitatea celor vizate <strong>de</strong> proiect: OG, radioimagistică, gastroenterologie, anatomie patologică,<br />

oncologie, epi<strong>de</strong>miologie, medicină <strong>de</strong> familie, sănătate publică. Persoanele cu formare <strong>de</strong> sănătate<br />

publică au apreciat convenabil şi satisfăcător nivelul <strong>de</strong> cunoştinţe şi abilităţi pe care îl <strong>de</strong>ţine<br />

referitor la screening în cancere. Acest nivel era realizat numai în baza formării prin rezi<strong>de</strong>nţiat, dar<br />

respon<strong>de</strong>ntul mai urmase între 10 – 12 săptămâni <strong>de</strong> formare <strong>de</strong>dicate acestui domeniu (<strong>de</strong> la<br />

organizare la monitorizare şi evaluare). Specialistul anatomo-patolog citolog a apreciat că <strong>de</strong>ţine atât<br />

cunoştinţe, cât şi abilităţi practice pentru diagnosticarea în faza I a cancerului <strong>de</strong> col uterin şi<br />

diagnosticarea cu stadializare în celelalte cancere (sân, colorectal) şi faza a II-a col uterin. Subiectul<br />

avea o experienţă <strong>de</strong> 24 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> practică şi urmase 12 – 16 săptămâni <strong>de</strong> formare suplimentează<br />

vizând criteriile <strong>de</strong> calitate în screening, meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> verificare şi stadializare etc. Medicul oncolog a<br />

apreciat că <strong>de</strong>ţine cunoştinţe, dar nu şi abilităţi referitoare la screening şi <strong>de</strong> altfel nici nu erau <strong>de</strong><br />

interes <strong>de</strong>cât pentru dimensiunea calitativă a diagnosticului diferenţial. Toţi ceilalţi au consi<strong>de</strong>rat că<br />

<strong>de</strong>ţin cunoştinţe, dar nu stăpânesc abilităţile care să îi facă “pe loc” eligibili pentru a fi incluşi în<br />

etapa unui program <strong>de</strong> screening.<br />

Un comentariu special trebuie făcut pentru autoevaluarea medicilor <strong>de</strong> familie care consi<strong>de</strong>ră<br />

că au nevoie <strong>de</strong> completarea cunoştinţelor teoretice şi <strong>de</strong> dobândirea unor abilităţi care se întind pe o<br />

listă extrem <strong>de</strong> lungă <strong>de</strong> la cele tehnice la cele <strong>de</strong> relaţionare şi comunicare, în funcţie <strong>de</strong> rolul care li<br />

se atribuie în echipă.<br />

Nr.<br />

Crt<br />

Tabel nr. 1. Distribuţia pe specialităţi medicale a grupului autoevaluat<br />

Specialitatea medicală Nr.<br />

specialişti<br />

1 Obstetrică Ginecologie 2<br />

2 Radiologie- Imagistica Medicală 1<br />

3 Gastroenterologie 1<br />

4 Oncologie 1<br />

5 Anatomo-patologie/citologie 1<br />

6 Epi<strong>de</strong>miologie 1<br />

21


7 Medicină <strong>de</strong> Familie 2<br />

8 Sănătate Publică 1<br />

4.2 Focus‐grupul<br />

S-au <strong>de</strong>rulat două întâlniri cu medici din specialităţi chirurgicale şi cu profesionişti din domeniul<br />

medicinei preventive (epi<strong>de</strong>miologie, sănătate publică).<br />

Componenţa grupului <strong>de</strong> medici din specialităţile chirurgicale este prezentată în tabelul nr. 2.<br />

Nr<br />

crt<br />

Tabel nr. 2. Componenţa grupului <strong>de</strong> medici din specialităţi chirurgicale<br />

Specialitatea chirurgicală Nr.<br />

specialişti<br />

1 Obstetrică Ginecologie 2<br />

2 Chirurgie generală 3<br />

3 Oncochirurgie 1<br />

4 Chirurgie toracică 2<br />

5 Neurochirurgie 2<br />

Pentru toate specialităţile a fost percepută ca o necesitate existenţa unor programe <strong>de</strong><br />

screening organizate în mod constant. Mai <strong>de</strong>parte nu părea important dacă acestea să fie <strong>de</strong> tip<br />

oportunist sau populaţionale. Această atitudine era <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> opinia “nu avem cu cine” (7/10),<br />

“nu avem cu ce” (8/10), “nu ştim cum” (5/10). În privinţa rolului medicului <strong>de</strong> familie se aprecia că<br />

acesta trebuie să ştie “să trimită” ceea ce corespun<strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificării pe baza riscului înalt, să fie<br />

informat <strong>de</strong> rezultate pentru a putea dirija persoana şi aprecia lucid opţiunile terapeutice (doi 9/10 au<br />

consi<strong>de</strong>rat că în realitate nu se comunică, nu se informează, iar personal 3/10 o făceau în proporţie<br />

<strong>de</strong> 40 %). 6/10 au consi<strong>de</strong>rat că o formare focalizată pe diagnostic <strong>de</strong> suspiciune, precoce ar fi utilă,<br />

dar nu au putut să precizeze la ce nivel <strong>de</strong> formare profesională să fie furnizată. În ceea ce priveşte<br />

consultarea interdisciplinară, 6/10 se consultau suplimentar cu medicul anatomo-patolog, iar 8/10 cu<br />

cel <strong>de</strong> radioimagistică. Relaţia cu medicul oncolog pare a fi iniţiată <strong>de</strong> specialistul care a<br />

diagnosticat boala (8/10 <strong>de</strong>feră pacienţii, dar 10/10 afirmă că frecvent pacienţii au opţiuni bazate pe<br />

recomandările terţilor).<br />

Focus-grupul cu specialişti din medicina preventivă relevă că 6 subiecţi s-au focalizat pe<br />

evaluarea aprecierii necesarului în formare prin prisma dimensiunii <strong>de</strong> sănătate publică. 6/6<br />

22


espon<strong>de</strong>nţi sunt <strong>de</strong> părere că există în prezent o formare care să vizeze punctual capacitatea<br />

diagnostică în examenele <strong>de</strong> screening cu excepţia anatomo-patologilor/ citologi care au o formare<br />

<strong>de</strong> 14 zile printr-un curs <strong>de</strong> Citologie cervico-vaginală, tehnica Bethesda (Anexa 5). 5/6 nu cred ca<br />

rezultatele programelor <strong>de</strong>sfăşurate pot fi valorificate “nu ştim cum au măsurat”, “nu ştim ce au<br />

măsurat”. 4/6 nu cred că medicii sunt dispuşi să se implice în screening (nu vad cadrul legal,<br />

criteriile, recunoaşterea). 6/6 sunt <strong>de</strong> părere că va trebui început cu screening în cancerul <strong>de</strong> col<br />

uterin (“mai ieftin <strong>de</strong> diagnosticat”, “mai tratabil cu posibilităţile noastre”). Pentru cancerul <strong>de</strong> sân,<br />

3/6 sunt <strong>de</strong> părere că sistemul nu are resurse nici umane, nici materiale şi, <strong>de</strong>şi este perceput “mai<br />

urgent” faţă <strong>de</strong> colorectal, ca fezabilitate 5/6 le situează pe acelaşi nivel, apreciind că faza I la<br />

cancerul colorectal este mai bine primită (poate duce la o a<strong>de</strong>renţă bună) şi este “mai ieftină”. 6/6<br />

sunt <strong>de</strong> părere că medicul <strong>de</strong> familie ar trebui să facă parte din echipă şi să primească o formare<br />

corespunzătoare, axată mai ales pe comunicare (pentru care are nevoie <strong>de</strong> formare). Managementul<br />

ar trebui asigurat <strong>de</strong> echipe multidisciplinare (medici <strong>de</strong> sănătate publică,<br />

informaticieni/statisticieni).<br />

4.3. Informatorii cheie<br />

Au fost reprezentaţi <strong>de</strong> 8 persoane toţi <strong>de</strong> nivel <strong>de</strong> predare universitară (conferenţiari sau<br />

profesori). S-au consi<strong>de</strong>rat “cheie“ prin postura lor <strong>de</strong> a formula conţinutul tematicilor programelor<br />

medicale (rezi<strong>de</strong>nţiat, atestat, cursuri <strong>de</strong> educaţie medicală continuă). Pentru specialitatea proprie<br />

fiecare a admis necesitatea formării (<strong>de</strong> la răspunsul “toţi specialiştii” dat în radio-imagistică la<br />

răspunsul “pentru cine n-are cursul.... “ al anatomo-patologilor. Resursele tehnico-materiale, <strong>de</strong><br />

dotare necesare formării sunt apreciate “precare“, <strong>de</strong> asemenea, greu <strong>de</strong> validat numărul <strong>de</strong> probe<br />

necesare <strong>de</strong> efectuat (cantitativ), cât şi evaluarea concordanţei (calitativ).<br />

4.4. Evaluarea conţinutului programelor <strong>de</strong> formare medicală<br />

Odată ajunşi la acest nivel al cercetării <strong>de</strong> opinie, ne-am propus să coroborăm rezúltatele cu<br />

evaluarea conţinutului curricular în vigoare.<br />

S-a lucrat în echipă cu partenerul 3, Colegiul Medicilor din România (CMR). Partenerul 2,<br />

<strong>Institutul</strong> Naţional <strong>de</strong> Sănătate Publică (INSP) a furnizat o listă <strong>de</strong> termeni care ar trebui să se<br />

regăsească în conţinutul programelor. Lista propusă are secţiuni <strong>de</strong>stinate pentru fiecare dintre<br />

programele <strong>de</strong> screening <strong>de</strong> interes în proiect şi este întocmită în conformitate cu recomandările<br />

ghidurilor europene. Pe lista exhaustivă alcătuită iniţial s-au purtat discuţii <strong>de</strong> consens la nivelul<br />

echipei proiectului, în final obţinându-se versiuni scurte care să fie căutate în programe. Rezultatele<br />

acestei cercetări a documentelor au arătat că NU există nici un tip <strong>de</strong> formare care să fie focalizat pe<br />

23


screening, concordantă cu recomandările europene. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al cunoştinţelor teoretice,<br />

curricula <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţiat în Sănătate Publică alocă 8 h <strong>de</strong> curs - Examenelor <strong>de</strong> masă tip screening, 6<br />

h curs – Strategii pentru screening în principalele cancere, 20 h <strong>de</strong> lucrări practice pentru Evaluarea<br />

calităţii probelor <strong>de</strong> screening, 6 h curs şi 6h lucrări practice pentru Planificarea şi monitorizarea<br />

programelor <strong>de</strong> screening. Pentru specialitatea Anatomie patologică/citologie există un curs (Anexa<br />

5) cu durata <strong>de</strong> 14 zile cu 36 h curs, 48 h activitate practică.<br />

4.5. Rezultatele anchetei Delphi – runda I.<br />

Metoda Delphi am avut-o în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la bun început ca recomandată pentru cercetarea<br />

propriu-zisă. S-a consi<strong>de</strong>rat că formularea chestionarului run<strong>de</strong>i I pe baza unor informații obţinute<br />

prin alte meto<strong>de</strong> (autoevaluare, focus-grup, informatori cheie, i<strong>de</strong>ntificarea ariei în materialele<br />

existente) va conferi substanţă acestuia (Anexa 6c).<br />

S-a distribuit chestionarul run<strong>de</strong>i I următorului grup ţintă:<br />

- parteneri <strong>de</strong> proiect (<strong>Institutul</strong> Oncologic Cluj Napoca - IOCN)<br />

- parteneri responsabili <strong>de</strong> formare ai Ministerului Sănătăţii (UMF “Carol Davila”, CMR)<br />

- tuturor celor care au beneficiat <strong>de</strong> vizita <strong>de</strong> documentare la partenerul 1- Centro di Riferimento<br />

Oncologico Aviano Italia<br />

- coordonatorilor <strong>de</strong> registre <strong>de</strong> cancer regionale (<strong>Institutul</strong> Oncologic Bucureşti IOB, IOCN, INSP).<br />

Modalitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare prin e-mail, la runda I s-au trimis alături <strong>de</strong> chestionar<br />

următoarele documente: scrisoarea <strong>de</strong> însoţire (Anexa 6a), rezumat al activităţilor <strong>de</strong>sfăşurate<br />

anterior în proiect (Anexa 6b). Chestionarul run<strong>de</strong>i I cuprin<strong>de</strong> 3 secţiuni: <strong>de</strong> <strong>de</strong>limitare a domeniului<br />

studiat, <strong>de</strong> stabilire a ipotezelor şi <strong>de</strong> operaţionalizare a conceptelor. Fiecare dintre secţiuni conţine<br />

întrebări <strong>de</strong> opinie şi <strong>de</strong> cunoştinţe (Anexa 6d). S-au trimis 58 <strong>de</strong> mesaje. Au fost confirmate ca<br />

primite 50. S-au primit 28 <strong>de</strong> răspunsuri care au fost validate.<br />

Din răspunsurile primite s-au i<strong>de</strong>ntificat ca elemente pentru care s-a manifestat consensul:<br />

- necesitatea formării tuturor categoriilor <strong>de</strong> medici implicati în <strong>de</strong>sfăşurarea programului <strong>de</strong><br />

screening, cu predilecţie a medicilor <strong>de</strong> familie.<br />

- nevoia <strong>de</strong> formare în comunicarea cu pacientul, cu accent pe comunicarea rezultatelor pozitive,<br />

şi în ceea ce priveşte cunoştinţele <strong>de</strong>spre strategiile preventive (screening).<br />

- necesitatea <strong>de</strong> instruire a medicilor implicaţi în programul <strong>de</strong> screening, indiferent <strong>de</strong><br />

specialitatea pe care aceştia o au, <strong>de</strong>spre criteriile <strong>de</strong> diagnostic recomandate european şi<br />

<strong>de</strong>spre ghidul european <strong>de</strong> diagnostic.<br />

24


- majoritatea formărilor necesare specifice screeningurilor respective nu se regăsesc în<br />

curriculele <strong>de</strong> specialităţi, subspecialităţi şi competenţe şi ar trebui introduse individualizat în<br />

sistemul <strong>de</strong> formare individuală sau într-un proces <strong>de</strong> educaţie medicală continuă.<br />

În această etapă s-a <strong>de</strong>finitivat lista specialităţilor care vor fi formate în cadrul proiectului<br />

(Ginecologie, Gastro-enterologie, Radiologie, Medicină Preventivă, Medicină <strong>de</strong> laborator,<br />

Anatomie patologică, Medicină <strong>de</strong> familie).<br />

La acest moment al cercetării sociologice, unul dintre parteneri (IOCN) cu un număr <strong>de</strong> 12<br />

chestionare distribuite, nu a respectat regulile metodologice ale abordării Delphi. Subiecţii nu au<br />

răspuns în mod individual, furnizând în schimb un răspuns unic însoţit <strong>de</strong> o scrisoare <strong>de</strong> comentarii<br />

adresată nu investigatorului, ci structurii administrative superioare, în speţă partenerului principal,<br />

Ministerul Sănătăţii. Această perturbare a cercetării calitative ar fi putut ameninţa validitatea<br />

rezultatelor prin pier<strong>de</strong>rea unui grup valoros <strong>de</strong> subiecţi, atât numeric, cât şi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />

opiniei. Modalitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a cercetării <strong>de</strong> faţă, care nu a respectat condiţia <strong>de</strong> anonimat a<br />

respon<strong>de</strong>nţilor a făcut posibilă la nivelul celor din IOCN să se exercite autoritatea administrativă în<br />

dauna liberei exprimări a opiniei. La revenirea facilitatorului cu explicaţii suplimentare privind<br />

necesitatea respectării <strong>de</strong>mersului metodologic s-a răspuns că ei au stabilit consensul la nivel<br />

organizaţional. Pe <strong>de</strong> altă parte răspunsul transmis <strong>de</strong> la nivel organizaţional şi punctele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

exprimate în scrisoarea însoţitoare transmisă prin bunăvoinţa partenerului principal (MS) exclu<strong>de</strong>au<br />

o abordare etapizată.<br />

În consecinţă s-a revăzut literatura pentru a găsi modalitatea cea mai corectă <strong>de</strong> continuare a<br />

cercetării sociologice iniţiale. S-a <strong>de</strong>cis continuarea anchetei Delphi cu cele 28 <strong>de</strong> răspusuri validate<br />

la runda I, iniţierea în paralel a unei anchete prin chestionar, la nivel local.<br />

Pe <strong>de</strong> altă parte s-a avut în ve<strong>de</strong>re şi găsirea unei modalităţi <strong>de</strong> utilizare a răspunsului IOCN<br />

în forma finală <strong>de</strong> document.<br />

4.6. Rezultatele anchetei prin chestionar<br />

S-a <strong>de</strong>cis alcătuirea unui chestionar cu întrebări închise şi <strong>de</strong>schise (Anexa 7) care s-a bazat<br />

pe răspunsurile primite în runda I Delphi şi pe evaluarea <strong>de</strong> documente. Ipoteza <strong>de</strong> lucru a fost că<br />

nivelul acesta este al beneficiarilor formării propuse şi că vom obţine un volum <strong>de</strong> rezultate<br />

reprezentativ.<br />

Chestionarul a fost trimis în format electronic la nivelul ju<strong>de</strong>ţelor. Distribuirea s-a făcut <strong>de</strong><br />

către partenerul contractant (MS) la direcţiile ju<strong>de</strong>ţene <strong>de</strong> Sănătate Publică şi <strong>de</strong> către CMR la CM<br />

ju<strong>de</strong>ţene.<br />

25


S-au vizat un număr <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> răspunsuri (40 DSP, 40 CMJ). S-au primit 12 <strong>de</strong> la DSP şi 28<br />

<strong>de</strong> la CM ju<strong>de</strong>ţene. Interesant este că există ju<strong>de</strong>ţe care nu au răspuns la nici o rundă <strong>de</strong> proiect (nici<br />

la anchetă prin chestionar a activităţii 1). Apreciem aşadar ca foarte mare rata <strong>de</strong> non răspuns pentru<br />

DSP <strong>de</strong> 78% şi relativ convenabilă cea 30% a colegiilor ju<strong>de</strong>ţene. O particularitate a interesului<br />

exprimat este dată <strong>de</strong> faptul că unele colegii ju<strong>de</strong>ţene au pus chestionarul pe site-ul propriu şi au<br />

continuat să sosească răspunsuri <strong>de</strong> la medici interesaţi. Acesta a fost un rezultat secundar, indirect<br />

util partenerilor care sunt responsabili <strong>de</strong> activitatea <strong>de</strong> formare (CMR şi UMF).<br />

Rezultatele obţinute sunt indicate în tabelul nr. 3 şi reflectă consensul asupra specialităţilor<br />

care ar trebui implicate în formarea privind examenele <strong>de</strong> screening.<br />

Tabel nr. 3. Lista specialităţilor implicate pentru formare în ve<strong>de</strong>rea screeningului<br />

Ginecologie 40<br />

Radioimagistică 40<br />

Anatomie patologică 40<br />

Gastroenterologie 40<br />

Oncologie 32<br />

Epi<strong>de</strong>miologie 18<br />

Sănătate publică 24<br />

Medicină <strong>de</strong> familie 40<br />

26


Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al conţinutului curricular, formarea medicilor implicaţi în prográmele <strong>de</strong><br />

screening ar trebui să cuprindă noţiuni <strong>de</strong>spre:<br />

- comunicarea rezultatelor – 36 răspunsuri<br />

- mobilizarea pentru screening – 40 răspunsuri<br />

- <strong>de</strong>finirea <strong>de</strong> indicatori – 21 răspunsuri<br />

- evaluarea acoperirii populaţiei – 15 răspunsuri<br />

- indicatorii <strong>de</strong> calitate – 18 răspunsuri<br />

Răspunsurile la întrebările <strong>de</strong>schise sugerau extin<strong>de</strong>rea formării la alte categorii <strong>de</strong> personal<br />

(biologi), implicarea în programele <strong>de</strong> screening a altui personal (asistenţi medicali – pentru<br />

recoltarea în screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> col, tehnicieni <strong>de</strong> laborator în screeningul pentru col şi<br />

colorectal, tehnicieni pentru radioimagistică în screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân, psihologi<br />

(comunicarea veştilor proaste), informaticieni (constituirea şi managementul bazelor <strong>de</strong> date).<br />

4.7. Rezultatele run<strong>de</strong>i a II‐a a anchetei Delphi<br />

Pe baza rezultatelor validate la prima rundă, în concordanţă cu activităţile prevăzute în<br />

proiect s-a alcătuit chestionarul run<strong>de</strong>i a II-a. S-au inclus în întrebări criteriile din ghidurile europene<br />

<strong>de</strong> screening (Anexa 6d).<br />

Rezultatele obţinute au avut o plajă foarte largă <strong>de</strong> variabilitate care a fost sintetizată sub<br />

forma unor propuneri <strong>de</strong> conţinut curricular pentru formarea medicilor <strong>de</strong> radioimagistică în<br />

diagnosticul <strong>de</strong> screening al cancerului <strong>de</strong> sân (Anexa 8)<br />

� formarea medicilor din domeniul medicinei preventive (Anexa 13)<br />

27


� formarea medicilor anatomo/patologi citologi (Anexa 9)<br />

� formarea gastroenterologilor (Anexa 10)<br />

� formarea medicilor ginecologi (Anexa 11)<br />

� formarea medicilor <strong>de</strong> familie (Anexa 12)<br />

Din consi<strong>de</strong>rente care ţin <strong>de</strong> activităţile din proiect s-a completat această abordare cu întâlniri <strong>de</strong><br />

lucru pentru obţinerea avizului Comisiilor <strong>de</strong> specialitate ale MS şi CMR.<br />

4.8. Rezultatele grupului <strong>de</strong> consens pentru formarea Radioimagistică,<br />

Gastroenterologie, Sănătate Publică.<br />

Grup <strong>de</strong> lucru privind structura curiculară a instruirii în screeningul pentru cancerul<br />

<strong>de</strong> sân<br />

Scop:<br />

Grupul <strong>de</strong> lucru a fost organizat pentru prezentarea rezultatelor primelor doua run<strong>de</strong> ale anchetei<br />

Delphi privind evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire a medicilor si obtinerea consensului asupra structurii<br />

curiculare pentru fiecare categorie <strong>de</strong> specialisti ce urmeaza a fi implicati in programele <strong>de</strong><br />

screening. De asemenea s-a urmărit stabilirea numarului <strong>de</strong> participanti la instruirea prevazuta in<br />

cadrul proiectului.<br />

Participantilor la intalnire li s-a propus un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> structura curiculara <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> către prtenerul<br />

2 -INSP pentru specialitățile sănătate publică si radiologie, asa cum au rezultat din cele doua run<strong>de</strong><br />

<strong>de</strong> chestionare distribuite experţilor si in concordanta cu Ghidurile Europene <strong>de</strong> asigurare a calităţii<br />

in screeningul pentru cancer (san, col cervical si colo-rectal) si cu informaţiile primite cu ocazia<br />

vizitelor <strong>de</strong> studiu la partenerul 1 - <strong>Institutul</strong> Oncologic din Aviano, Italia, efecutate in Octombrie<br />

2010, in cadrul activitatii 2 a proiectului.<br />

Participanţi:<br />

‐ Prof. Dr. Dana Galieta Mincă – coordonator activitatea 3, preşedinte comisia <strong>de</strong> Sănătate<br />

Publică şi Management a C.M.R<br />

‐ Prof. Dr. Gheorghe Iana - preşedinte Comisia <strong>de</strong> radiologie-imagistică medicală şi medicină<br />

nucleară a M.S<br />

‐ şef lucrări Alexandra Cucu – manager proiect partener 2 INSP, membru Comisia <strong>de</strong> Sănătate<br />

Publică a M.S<br />

‐ dr. Adrian Ne<strong>de</strong>lciu – expert instruire partener 4 - C.M.R<br />

‐ dr. Carmen Ungurean – expert evaluare partener 2 - INSP<br />

‐ dr. Lacrămioara Brînduşe – asistent proiect<br />

28


Prof. dr. Dana Galieta Mincă în prezentarea stadiului actual al proiectului a precizat faptul că<br />

obiectivele şi activităţile proiectului, precum şi numărul şi categoriile <strong>de</strong> specialişti vizaţi în acest<br />

proiect au fost stabilite în anul 2009, într-un context politico-administrativ diferit <strong>de</strong> cel actual şi că<br />

legislaţia privind implementarea proiectelor POS-DRU nu permite modificări ale proiectului iniţial,<br />

astfel că opiniiile experţilor trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re flexibilitatea redusă în ceea ce priveşte atât<br />

numărul, cât şi categoriile <strong>de</strong> personal ce urmează a fi instruiţi prin acest proiect. Acelaşi lucru este<br />

valabil şi în ceea ce priveşte numărul <strong>de</strong> lectori şi numărul <strong>de</strong> zile alocate fiecărei sesiuni <strong>de</strong><br />

instruire. Proiectul vizează instruirea exclusiv a medicilor.<br />

De asemenea a fost subliniat faptul că din evaluările <strong>de</strong> până acum, făcute împreună cu partenerul 4,<br />

Colegiul Medicilor din România, a rezultat că screenigul pentru cancer nu se regăseşte în curiculele<br />

<strong>de</strong> educaţie medicală continuă existente.<br />

Prof dr. Gheorghe Iana a propus structura curiculară pentru specialiştii în radiologie pentru<br />

cancerul <strong>de</strong> sân, avand la baza mo<strong>de</strong>lul propus rezultat din ancheta Delphi si Ghidurile Europene <strong>de</strong><br />

asigurare a calităţii in screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân:<br />

‐ Această structură are la bază recomandările Ghidurilor Europene <strong>de</strong> asigurare a calităţii în<br />

screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân. Întrucât tematica <strong>de</strong> instruire prevazută în Ghidul<br />

european este extrem <strong>de</strong> vastă şi ar necesita cel puţin 30 <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> instruire, s-a făcut o<br />

selecţie a principalelor aspecte ce sunt indispensabile pentru instruirea specialiştilor prin<br />

acest proiect.<br />

‐ Curicula <strong>de</strong>zvoltată în cadrul acestui proiect urmează a fi acreditată <strong>de</strong> către C.M.R şi<br />

reţinută şi inclusă în calendarul <strong>de</strong> formare al C.M.R pe tremen lung.<br />

În privinţa specialiştilor ce urmează a fi incluşi în programul <strong>de</strong> instruire din cadrul proiectului se<br />

reţin următoarele aspecte:<br />

‐ există numeroşi medici specialişti ce <strong>de</strong>ţin certificate <strong>de</strong> competenţă în senologie, în urma<br />

programelor <strong>de</strong> formare, însă foarte puţini practică, în absenţa dotarilor cu aparatură.<br />

Numărul estimat <strong>de</strong> mamografe instalate este <strong>de</strong> 120.<br />

‐ o posibilă soluţie privind numărul <strong>de</strong> medici care <strong>de</strong>sfăşoară activtăţi în domeniul senologiei<br />

este solicitarea transmisă către CNCAN privind numărul <strong>de</strong> dosare aprobate din care se pot<br />

i<strong>de</strong>ntifica şi medicii autorizaţi să opereze mamografele.<br />

‐ standardul <strong>de</strong> compentenţă propus: medicul instruit primeşte certificarea dacă în termen <strong>de</strong> 6<br />

luni <strong>de</strong> la absolvirea sesiuniii <strong>de</strong> instruire face dovada efectuării a cel puţin 150 <strong>de</strong><br />

mamografii efectuate în scopul <strong>de</strong>pistării precoce a cancerului <strong>de</strong> sân.<br />

29


Preşedinţii comisiilor <strong>de</strong> radiologie-imagistică medicală şi medicină nucleară ale M.S şi CMR<br />

urmează a elabora varianta finală a curiculei şi tematicii <strong>de</strong> instruire, precum şi o listă cu<br />

propunerile <strong>de</strong> lectori ai sesiunilor <strong>de</strong> instruire. Acestea urmează a fi transmise tuturor<br />

partenerilor implicaţi în proiect, responsabilii elaborării conţinutului materialelor <strong>de</strong> curs urmând<br />

a se stabili în cadrul proiectului.<br />

Propunerea <strong>de</strong> structură curiculară în domeniul sănătăţii publice a fost agreată. Aceasta vizează<br />

specialiştii în sănătate publică şi în epi<strong>de</strong>miologie ce urmează a fi instruiţi în ve<strong>de</strong>rea formării<br />

echipelor unităţilor regionale <strong>de</strong> coordonare a programelor <strong>de</strong> screening.<br />

Participanţii au fost <strong>de</strong> acord că programele <strong>de</strong> screening pentru cancer trebuie organizate pe<br />

regiuni şi coorelate cu centrele <strong>de</strong> implementare a registrelor regionale <strong>de</strong> cancer.<br />

De asemenea s-a conturat faptul că medicilor <strong>de</strong> familie le revine rolul <strong>de</strong> placă turnantă a<br />

programelor <strong>de</strong> screening, respectiv, acela în comunicarea rezultatelor testelor <strong>de</strong> screening, <strong>de</strong><br />

consiliere privind paşii <strong>de</strong> urmat şi <strong>de</strong> mobilizare a populaţiei în participarea în programele <strong>de</strong><br />

screening. De aceea instruirea medicilor <strong>de</strong> familie se va concentra pe aspecte privind<br />

comunicarea cu populaţia, în special comunicarea în cazul rezultatelor pozitive şi pe aspecte<br />

generale privind programele <strong>de</strong> screening.<br />

Grup <strong>de</strong> lucru privind structura curiculară a instruirii în screeningul pentru cancerul colorectal<br />

Scop: grupul <strong>de</strong> lucru a fost consultat privind categoriile <strong>de</strong> specialişti implicaţi în programele <strong>de</strong><br />

screning pentru cancerul colo-rectal ce urmează a fi instruiţi în cadrul proiectului, rolul şi atribuţiile<br />

medicului <strong>de</strong> familie in cadrul programelor <strong>de</strong> screening şi o tematica <strong>de</strong> instruire pentru fiecare<br />

categorie <strong>de</strong> specialşti implicaţi. De asemenea s-au discutat şi posibilităţi <strong>de</strong> organizare şi<br />

implementare a programului <strong>de</strong> screening pentru cancerul colo-rectal.<br />

Participanţi:<br />

‐ Prof. Dr. Dana Galieta Mincă – coordonator activitatea 3, preşedinte comisia <strong>de</strong> Sănătate<br />

Publică şi Management a C.M.R<br />

‐ Conf.Dr. Mircea Mănuc - secretar Comisia <strong>de</strong> gastroenterologie şi hepatologie a M.S<br />

‐ şef lucrări Alexandra Cucu – manager proiect partener 2 INSP, membru Comisia <strong>de</strong> Sănătate<br />

Publică a M.S<br />

‐ dr. Adrian Ne<strong>de</strong>lciu – expert instruire partener 4 - C.M.R<br />

30


‐ dr. Carmen Ungurean – expert evaluare partener 2 - INSP<br />

‐ dr. Lacrămioara Brînduşe – asistent proiect INSP<br />

‐ dr. Alin Preda - asistent proiect CMR<br />

Prof. dr. Dana Galieta Mincă în prezentarea stadiului actual al proiectului a precizat faptul că<br />

obiectivele şi activităţile proiectului, precum şi numărul şi categoriile <strong>de</strong> specialişti vizaţi în acest<br />

proiect au fost stabilite în anul 2009, într-un context politico-administrativ diferit diferit <strong>de</strong> cel actual<br />

şi că legislaţia privind implementarea proiectelor POS-DRU nu permite modificări ale proiectului<br />

iniţial, astfel că opiniiile experţilor trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re flexibilitatea redusă în ceea ce priveşte<br />

atât numărul, cât şi categoriile <strong>de</strong> personal ce urmează a fi instruiţi prin acest proiect. Acelaşi lucru<br />

este valabil şi în ceea ce priveşte numărul <strong>de</strong> lectori şi numărul <strong>de</strong> zile alocate fiecărei sesiuni <strong>de</strong><br />

instruire. Proiectul vizează instruirea exclusiv a medicilor.<br />

De asemenea a fost subliniat faptul că din evaluările <strong>de</strong> până acum, făcute împreună cu partenerul 4,<br />

Colegiul Medicilor din România a rezultat că screenigul pentru cancer nu se regăseşte în curiculele<br />

<strong>de</strong> educaţie medicală continuă existente.<br />

Conf. Dr. Mircea Mănuc a prezentat situaţia actuală a specialiştilor ce pot fi implicaţi în porgamele<br />

<strong>de</strong> screening:<br />

‐ majoritatea specialiţtilor în gastro-enterologie <strong>de</strong>ţin certificate <strong>de</strong> competenţă în edoscopie;<br />

‐ <strong>de</strong> asemenea există şi numeroşi chirurgi ce au urmat programe <strong>de</strong> competenţă în edoscopie;<br />

‐ numărul specialiştilor care efectuează colonoscopii este mai mic <strong>de</strong>cât cel al specialiştilor<br />

formaţi din cauza dotariii <strong>de</strong>ficitare cu aparatură;<br />

Specialştii vizaţi <strong>de</strong> programul <strong>de</strong> instruire în domeniul screeningului pentru cancerul colo-rectal<br />

sunt:<br />

‐ anatomo-patologi – aceştia necesită cu precă<strong>de</strong>re instruire privind intrepretarea biopsiilor<br />

prelevate din tumorile benigne/maligne ale colonului şi rectului şi prepararea şi interpretarea<br />

histologică a specimenului <strong>de</strong> polipectomie;<br />

‐ medici <strong>de</strong> laborator<br />

‐ gastro-enterologi – standardul <strong>de</strong> competenţă pentru ca aceştia să poată participa în<br />

programele <strong>de</strong> screening este numărul <strong>de</strong> colonoscopii totale cu vizualizarea cecului şi a<br />

valvulei ileo-cecale, documentate fotografic.<br />

31


Comisia <strong>de</strong> gastro-enterologie a MS urmează să propună curicula şi tematica <strong>de</strong> instruire pentru<br />

screening-ul pentru cancerul colo-rectal, responsabilii cu elaborarea materialelor <strong>de</strong> curs urmând a fi<br />

stabiliţi în cadrul proiectului.<br />

De asemenea s-a consi<strong>de</strong>rat utilă participarea specialiştilor gastro-enterologi la sesiunile <strong>de</strong> instruire<br />

pentru medicii <strong>de</strong> familie. Aceştia urmează instruirea medicilor <strong>de</strong> familie în domeniul încadrării<br />

populaţiei în grupe <strong>de</strong> risc şi gestionarea participării acestora în programele <strong>de</strong> screening conform<br />

încadrării, comunicare şi consilierea pacienţilor <strong>de</strong>pistaţi pozitv.<br />

Pentru medicii care efectuează colonoscopii urmează a se elabora un ghid <strong>de</strong> comunicare cu medicii<br />

<strong>de</strong> familie în funcţie <strong>de</strong> rezultatele investigaţiei.<br />

Rolul medicilor specialişti oncologi în cadrul programelor <strong>de</strong> screening este un aspect ce necesită<br />

atenţie. Aceştia reprezintă o categorie <strong>de</strong> specialişti care nu intervin în etapele iniţiale ale<br />

programelor <strong>de</strong> screening, dar al căror rol este esenţial şi indispensabil în etapele ulterioare <strong>de</strong><br />

diagnostic, tratament şi monitorizare a bolnavilor. De aceea medicii specialişti oncologi ar trebui<br />

incluşi în echipele multidisciplinare <strong>de</strong> coordonare şi management al programelor <strong>de</strong> screening, în<br />

mod special având în ve<strong>de</strong>re rolul acestora în constituirea registrelor <strong>de</strong> cancer, astfel că instruirea<br />

acestora în cadrul proiectului vizează atât aspecte privind managementul programelor <strong>de</strong> screening,<br />

cât şi participarea la constituirea registrelor <strong>de</strong> cancer.<br />

În cadrul celor două grupuri <strong>de</strong> lucru s-a schiţat şi o estimare privind numărul <strong>de</strong> medici specialişti<br />

ce urmează a fi instruiţi, plecând <strong>de</strong> la evaluările cantitative efectuate <strong>de</strong> către CMR si având în<br />

ve<strong>de</strong>re grupul tintă al medicilor specialişti vizat <strong>de</strong> proiect.<br />

- proiectul preve<strong>de</strong> instruirea a 1200 <strong>de</strong> medici specialişti;<br />

- oncologi - 50, specialişti sănătate publică – 60;<br />

- 190 specialişti radiologi<br />

- 90 specialişti laborator;<br />

- 270 – specialişti ginecologi;<br />

- 270 – specialişti anatomo-patologie;<br />

- 270 – specialişti gastro-enterologie.<br />

S-au obţinut variantele finale ale curriculei <strong>de</strong> Sănătate Publică (Anexa 14) şi ale curriculei<br />

<strong>de</strong> Radiologie – Imagistică Medicală (Anexa 15).<br />

32


4.9. Rezultatele grupului <strong>de</strong> consens<br />

Grup <strong>de</strong> lucru privind consensul asupra structura curiculară a instruirii în<br />

screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân, cancerul <strong>de</strong> col uterin si cel colorectal<br />

Scop:<br />

Întalnirea a fost organizată pentru obinţerea consensului asupra structurii curiculare <strong>de</strong> instruire în<br />

domeniile medicina <strong>de</strong> familie, anatomo-patologie, ginecologie, gastro-entorologie, aşa cum au<br />

rezultat din ancheta <strong>de</strong> evaluare a nevoilor <strong>de</strong> instruire.<br />

Participanti:<br />

Partener 1 Ministerul Sănătăţii – Direcţia generală implementare şi coordonare programe şi<br />

relaţii internaţionale:<br />

Dr. Mariana Postolache; Ec. Suzana Matei;<br />

Partener 2 – <strong>Institutul</strong> Naţional <strong>de</strong> Sănătate Publică<br />

Prof. dr. Dana Galieta Minca;<br />

sef lucrari dr. Alexandra Cucu<br />

dr. Carmen Ungurean<br />

ing. Adriana Galan<br />

Dr. Lacramioara Branduse<br />

Partener 3 - UMF Carol Davila Bucuresti<br />

Prof. Dr. Rodica Anghel<br />

Conf. Dr. Mircea Manuc<br />

Partener 4 Colegiul medicilor din Romania<br />

Dr. Adrian Ne<strong>de</strong>lciu<br />

Dr. Alexandru Voicu<br />

Dr. Alin Preda<br />

Comisiile <strong>de</strong> specialitate ale Ministerului Sănătății<br />

dr. Ileana Efrim – comisia medicina <strong>de</strong> familie<br />

Comisiile <strong>de</strong> specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania<br />

Dr. A<strong>de</strong>la Iancu– presedinte comisia medicina <strong>de</strong> familie<br />

33


Comisiile <strong>de</strong> specialitate <strong>de</strong> obstetrica-ginecologie ale MS si Colegiului Medicilor nu au participat la<br />

acesta întalnire.<br />

Prof. Dr. Dana Galieta Mincă – coordonator activitatea 3 – Evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire, a<br />

prezentat activitatile <strong>de</strong>sfăşurate în proiect şimetodologia <strong>de</strong> evaluare a nevoilor <strong>de</strong> instruire a<br />

medicilor. De asemenea au fost prezentate rezultatele cercetării aşa cum au rezultat ele din analiza<br />

răspunsurilor la ancheta Delphi şi din concluziile focus grupurilor organizate.<br />

Dr. Mariana Postolache a anunţat primirea a 7 structuri curiculare din partea partenerului 5 IOCN<br />

‘Pof. Dr. Ion Chricuţă” acestea urmând a fi armonizate cu cele produse şi agreeate <strong>de</strong> ceilalţi<br />

parteneri.<br />

Prof Dr. Rodica Anghel – coordonator proiect din partea UMF Carol Davila a anunţat finalizarea<br />

curiculelor <strong>de</strong> instruire în screeningul pentru cancerul <strong>de</strong> sân. De asemena domnia sa şi-a asumat<br />

rolul coordonator în ceea ce priveşte armonizarea structurilor curiculare produse in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt, astfel<br />

încat să rezulte un singur format <strong>de</strong> structură curiculara.<br />

Conf. Dr. Mircea Manuc a prezentat curicula <strong>de</strong> instruire în screeningul pentru cancerul<br />

colorectal, aprobată <strong>de</strong> comisia <strong>de</strong> specialitate a MS. De asemena a adus în discuţie necesitatea ca la<br />

sesiunile <strong>de</strong> instruire pentru medicii <strong>de</strong> familie să existe un număr <strong>de</strong> prelegeri susţinute <strong>de</strong> către<br />

medicii specialişti specifice fiecărui tip <strong>de</strong> cancer.<br />

Prof. dr. Mincă a prezentat structura curiculara în specialitatea anatomie patologică, bazată pe<br />

curicula <strong>de</strong> curs care se <strong>de</strong>ja se <strong>de</strong>sfăşoara, adaptată sesiunilor <strong>de</strong> instruire <strong>de</strong> 3 zile, aşa cum sunt ele<br />

prevăzute în proiect:<br />

In ceea ce priveşte curicula <strong>de</strong> instruire pentru medicina <strong>de</strong> familie, s-a convenit ca subiectele<br />

privind comunicarea cu pacientul să fie acoperite <strong>de</strong> către specialişti <strong>de</strong> medicina <strong>de</strong> famile,<br />

certificaţi ca formatori în cadrul unor cursuri <strong>de</strong> instruire ce se <strong>de</strong>sfasoara <strong>de</strong>ja, subiectele privind<br />

sănătatea publică sa fie acoperite <strong>de</strong> specialiştidin domeniul sănătăţii publice, iar subiectele specifice<br />

fiecărui tip <strong>de</strong> cancer sa fie acoperite <strong>de</strong> către medicii specialisti din domeniile specifice.<br />

S-au obţinut :<br />

– propunere <strong>de</strong> curiculă pentru specialitatea Obstetrică ginecologie. Curricula finală pentru<br />

specialitatea Obstetrică Ginecologie urmează să se <strong>de</strong>finitiveze în cadrul activităţii 5<br />

- curricula finală pentru specialitatea Anatomie patologică (Anexa 16)<br />

- curricula finală pentru specialitatea Medicină <strong>de</strong> Familie (Anexa 17)<br />

34


5. Concluzii<br />

Pe parcursul <strong>de</strong>rulării investigaţiei sociologice s-a relevat valoarea utilizării unei abordări<br />

complexe, care combină evaluarea opiniei cu evaluarea nivelului <strong>de</strong> cunoştinţe şi a expertizei<br />

profesionale.<br />

- Apreciem că metoda era singura în măsură să răspundă într-un interval scurt <strong>de</strong> timp unei întrebări<br />

ce vizează tipul <strong>de</strong> formare în 7 – 8 specialităţi medicale (Obstetrică Ginecologie, Radiologie –<br />

Imagistică Medicală, Anatomie patologică – laborator, Oncologie, Sănătate Publică, Medicină <strong>de</strong><br />

Familie, Gastroenterologie).<br />

- Au rezultat drafturi <strong>de</strong> curricule care vor servi la <strong>de</strong>zvoltarea suporturilor <strong>de</strong> curs din activitatea <strong>de</strong><br />

formare (5 drafturi <strong>de</strong> curricule pentru specialităţile Radiologie- Imagistică Medicală, Anatomie<br />

Patologică, Medicină <strong>de</strong> Familie, Medicină Preventivă, Gastroenterologie).<br />

- S-a obţinut acordul comisiilor <strong>de</strong> specialitate pentru conţinutul propus, astfel încât sunt create<br />

premizele sustenabilităţii ulterioare a unor cursuri cu acest conţinut.<br />

- S-au oferit partenerului UMF (responsabil <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> materiale) <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre zonele<br />

curriculare care trebuiesc aprofundate.<br />

- S-au oferit partenerului CMR implicat în selectarea formatorilor şi a participanţilor elemente <strong>de</strong><br />

fundamentarea selecţiei în funcţie <strong>de</strong> numărul şi structura medicilor în profil teritorial, <strong>de</strong> nivelul<br />

formatorului.<br />

- necesitatea inclu<strong>de</strong>rii formării în screening în Programele <strong>de</strong>stinate medicilor din specialităţile care<br />

pot fi implicate, în funcţie <strong>de</strong> particularităţile <strong>de</strong> strategie adoptată <strong>de</strong> respon<strong>de</strong>nţii <strong>de</strong> Sănătate<br />

Publică (Ministerul Sănătăţii).<br />

Ca rezultat secundar s-a confirmat necesitatea abordării interdisciplinare în strategia <strong>de</strong><br />

screening, <strong>de</strong>zvoltarea unor resurse umane <strong>de</strong>dicate unor asemenea activităţi cu o perioadă <strong>de</strong><br />

formare <strong>de</strong> durată mai scurtă, mai puţin costisitoare, focalizată pe acest tip <strong>de</strong> intervenţii (tehnicieni<br />

<strong>de</strong> radioimagistică, tehnicieni <strong>de</strong> laborator, moaşe). Înlocuirea medicilor în unele activităţi <strong>de</strong><br />

relaţionare şi comunicare cu alţi specialişti (psihologi) etc.<br />

35


6. Recomandări<br />

1. Retinerea curiculelor <strong>de</strong> formare și istruire in calendarul <strong>de</strong> cursuri organizate <strong>de</strong> către CMR<br />

și <strong>de</strong>zvoltarea lor pentru acoperirea mai multor aspecte ce vizează asigurarea calitații<br />

programelor <strong>de</strong> screening.<br />

2. Organizarea periodică <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> instruire avand la bază curiculele <strong>de</strong>zvoltate în cadrul<br />

proiectului, pentru toate categoriile <strong>de</strong> personal implicate în programele <strong>de</strong> screening<br />

3. Elaborarea unui proiect pentru instruirea celorlate categorii <strong>de</strong> personal mediu și superior<br />

necesar <strong>de</strong>sfășurării programelor <strong>de</strong> screening la parametri <strong>de</strong> calitate a<strong>de</strong>cvați<br />

Aceste trei recomandări reprezintă puncte critice <strong>de</strong> asigurare a sustenabilității atât a proiectuli cât și<br />

a programelor <strong>de</strong> screening.<br />

Insistăm asupra necesitații <strong>de</strong> asigurare a sustenabilității, întrucât programele <strong>de</strong> screening odată<br />

începute și implementate trebuie menținute, <strong>de</strong>zvoltate și permanent îmbunătățite. Succesul<br />

programelor <strong>de</strong> screening, evi<strong>de</strong>nțiat prin scă<strong>de</strong>rea ratelor <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>ntă a cancerelor și a celor <strong>de</strong><br />

mortalitate cu și prin cancer, <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mod esențial <strong>de</strong>:<br />

- sustenabilitatea lor financiară în toate fazele lor și la toate nivelurile (<strong>de</strong> <strong>de</strong>tecție, <strong>de</strong> diagnosticare<br />

și <strong>de</strong> tratament)<br />

- asigurarea cu resurse umane în număr a<strong>de</strong>cvat și cu un nivel <strong>de</strong> instruire corespunzător asigurării<br />

calitații programului<br />

- asigurarea cu resurse materiale<br />

-asigurarea cu evi<strong>de</strong>nțe științifice care să ateste eficiența și eficacitatea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecție<br />

precoce a bolii canceroase.<br />

La aceste recomomandări ce vizează asigurarea unui nivel ridicat <strong>de</strong> instruire al personalului<br />

implicat în programele <strong>de</strong> screening se adaugă aceea <strong>de</strong> a inclu<strong>de</strong> în echpa <strong>de</strong> formatori a proiectului<br />

specialiștii ce au efectuat vizitele <strong>de</strong> studiu <strong>de</strong> la <strong>Institutul</strong> Oncologic din Aviano, Italia, in cadrul<br />

activității 2 a prezentului proiect.<br />

36


Bibliografie<br />

1. Harold A. Linstone, Murray Turoff (1975) – “Delphi Method: Techniques & Applications”,<br />

Reading Mass Adisson Wesley, ISBN 9780201042948<br />

2. Michael Adler, Erio Ziglio (1996) – “Delphi Method and its Application to Social Policy and<br />

Public Health, London Kingsley Publishers, ISBN 9781853021046<br />

3. Rescher (1998) – “Predicting the Future: : An Introduction to the Theory of Forecasting”,<br />

Albany State University of New York, ISBN 0791435547<br />

4. Rowe, G., Wright, G., 2000. Expert opinions in forecasting: Role of the Delphi technique. In:<br />

Armstrong, J.S. (Ed.), Principles of Forecasting: A Handbook for Researchers and<br />

Practitioners. Norwell, Mass: Kluwer Aca<strong>de</strong>mic Publishers, forthcoming.<br />

5. Dona S. Queeney (1991) – “International Adult and Continuing Education”, Magill’s<br />

Literary Annual<br />

6. Gilmore Research Group – Focus Group (2001 – 2011) – www.gilmore-research.com.in<strong>de</strong>x<br />

7. Barbara Becker – “The Truth”, Mo<strong>de</strong>lica Aca<strong>de</strong>mica Licence<br />

8. European gui<strong>de</strong>lines for quality assurance in colorectal cancer screening and diagnosis, First<br />

Edition, ISBN 978-92-79-16574-0<br />

9. European gui<strong>de</strong>lines for quality assurance in breast cancer screening and diagnostic, Fourth<br />

Edition, ISBN 92-79-01258-4<br />

10. European gui<strong>de</strong>lines for quality assurance in cervical cancer screening, Second Edition,<br />

ISBN 978-92-79-07698-5<br />

11. The Council of the European Union – Recommendation of 2 December 2003 on cancer<br />

screening, (2003/878/EC) OJ L 327/34-38<br />

12. Report from The Commission to the Council, the European Parliament, the European<br />

Economic and Social Committee and the Committee of the Regions Implementation of the<br />

Council Recommendation of 2 December 2003 on cancer screening (2003/878/EC)<br />

37


Lista anexelor – Raport activitatea 3<br />

Proiect ID 20596 “Instruire pentru o viaţă sănătoasă”<br />

1. Anexa 1<br />

Chestionar privind autoevaluarea abilităţilor pentru implicarea într-un program <strong>de</strong> screening<br />

vizând cancerul <strong>de</strong> col uterin, cancerul <strong>de</strong> sân, cancerul colorectal<br />

2. Anexa 2<br />

Ghidul <strong>de</strong> focus-grup pentru medicii din specialităţile chirurgicale<br />

3. Anexa 3<br />

Ghidul <strong>de</strong> focus-grup pentru medicii din specialităţile <strong>de</strong> Medicină Preventivă<br />

4. Anexa 4<br />

Lista întrebărilor cadru din interviul non-formal pentru informatorii cheie<br />

5. Anexa 5<br />

Curs <strong>de</strong> citologie cervico-vaginală, tehnica Bethesda 2001-2011<br />

6. Anexa 6<br />

Documente necesare anchetei Delphi<br />

a. Scrisoare <strong>de</strong> prezentare<br />

b. Rezumatul activităţilor premergătoare<br />

c. Chestionarul run<strong>de</strong>i I a anchetei Delphi<br />

d. Chestionarul run<strong>de</strong>i II a anchetei Delphi<br />

7. Anexa 7<br />

Chestionarul în ancheta <strong>de</strong> opinie<br />

8. Anexa 8<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru diagnosticul <strong>de</strong> screening în cancerul <strong>de</strong> sân – medici<br />

specialişti Radio-imagistică<br />

9. Anexa 9<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor citologi în diagnosticul <strong>de</strong> screening (faza<br />

I) în cancerul <strong>de</strong> col uterin<br />

10. Anexa 10<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formare în ve<strong>de</strong>rea screeningului a medicilor gastroenterologi<br />

11. Anexa 11<br />

38


Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor Obstetrică-Ginecologie în ve<strong>de</strong>rea<br />

screeningului cancerului <strong>de</strong> col uterin<br />

12. Anexa 12<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor <strong>de</strong> familie în activitatea din programele <strong>de</strong><br />

screening pentru principalele cancere (col uterin, sân, colorectal)<br />

13. Anexa 13<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor din specialităţi <strong>de</strong> Medicină Preventivă în<br />

screeningul pentru principalele cancere<br />

14. Anexa 14<br />

Curricula <strong>de</strong> formare în screening <strong>de</strong> cancer a specialiştilor <strong>de</strong> Sănătate Publică<br />

15. Anexa 15<br />

Curricula <strong>de</strong> formare în screening pentru cancerul <strong>de</strong> sân a medicilor specialişti în<br />

Radiologie-Imagistică Medicală<br />

16. Anexa 16<br />

Curricula <strong>de</strong> formare în screening pentru cancerul colorectal pentru medicii specialişti în<br />

Gastroenterologie<br />

17. Anexa 17<br />

Curricula <strong>de</strong> formare în screening pentru principalele cancere a medicilor <strong>de</strong> familie<br />

39


40<br />

Anexa 1<br />

Chestionar privind autoevaluarea abilităţilor pentru implicarea întrun<br />

program <strong>de</strong> screening vizând cancerul <strong>de</strong> col uterin, cancerul <strong>de</strong><br />

sân, cancerul colorectal<br />

1. Dacă mâine ar <strong>de</strong>mara un program <strong>de</strong> screening pentru <strong>de</strong>pistarea<br />

- cancerului <strong>de</strong> col uterin<br />

- cancerului <strong>de</strong> sân<br />

- cancerului colorectal<br />

şi aţi fi invitat să lucraţi în activităţile din faza I, consi<strong>de</strong>raţi că <strong>de</strong>ţineţi:<br />

a. Cunoştinţe (teoretice)<br />

b. Abilităţi (practice)<br />

2. Evaluaţi (<strong>de</strong> la foarte bun, bun (convenabil), satisfăcător, insuficient) nivelul pentru cele<br />

două dimensiuni <strong>de</strong> la pct.1<br />

a. Cunoştinţe<br />

b. Abilităţi<br />

3. Formarea pe care o <strong>de</strong>ţineţi aţi dobândit-o în ce moment al formării dvs.<br />

a. Rezi<strong>de</strong>nţiat – teoretică<br />

- practică<br />

b. Program <strong>de</strong> atestat cu durata <strong>de</strong> …….. – teoretică<br />

- - practică<br />

c. Alt tip <strong>de</strong> curs cu durata <strong>de</strong> ............. – teoretică<br />

4. Ce vechime în activitatea profesională aveţi?<br />

……………….(nr. ani)<br />

- practică<br />

5. Ne sunt utile orice comentarii ne oferiţi referitor la caracteristicile pe care le-am<br />

investigat.<br />

Vă mulţumim pentru colaborare!


Ghidul <strong>de</strong> focus-grup pentru medicii din specialităţile chirurgicale<br />

1. În specialitatea dumneavoastră cre<strong>de</strong>ţi că sunt importante programele <strong>de</strong> screening?<br />

41<br />

Anexa 2<br />

2. Dacă în România s-ar organiza examene <strong>de</strong> screening pentru diferite cancere, am avea<br />

medici care să poată lucra în echipe?<br />

3. Ar trebui, poate, o formare focalizată pe diagnosticul <strong>de</strong> suspiciune?<br />

4. Medicul <strong>de</strong> familie trebuie să fie informat <strong>de</strong>spre rezultate?<br />

5. În practica curentă, dumneavoastră informaţi medicul <strong>de</strong> familie?<br />

6. În <strong>de</strong>ciziile pe care le luaţi pentru pacienţi, discutaţi mai mult cu anatomopatologul sau<br />

cu specialistul radiolog?<br />

7. Dar colegul oncolog vă consultă?


42<br />

Anexa 3<br />

Ghid <strong>de</strong> focus‐grup pentru medicii din specialităţile <strong>de</strong> Medicină<br />

Preventivă<br />

1. Rezultatele examenelor <strong>de</strong> screening, care se <strong>de</strong>sfăşoară oportunistic, cum pot fi<br />

utilizate?<br />

2. Populaţia medicală este pregătită să se implice în screening populaţional?<br />

3. Pentru care cancere ar trebui implementat mai urgent un program <strong>de</strong> screening<br />

populaţional? (cancer <strong>de</strong> sân, cancer <strong>de</strong> col uterin, cancer colorectal)<br />

4. Pentru care cancere este populaţia medical pregătită mai repe<strong>de</strong>? (cancer <strong>de</strong> sân,<br />

cancer <strong>de</strong> col uterin, cancer colorectal)<br />

5. Care cre<strong>de</strong>ţi că este mai fezabil? (program <strong>de</strong> screening pentru cancer <strong>de</strong> sân, cancer<br />

<strong>de</strong> col uterin, cancer colorectal)<br />

6. Medicul <strong>de</strong> familie ce ar trebui să facă în echipă?<br />

7. Ce specialităţi ar trebui să asigure managementul?


43<br />

Anexa 4<br />

Lista întrebărilor cadru din interviul non‐formal pentru<br />

informatorii cheie<br />

1. Ar fi util un program <strong>de</strong> screening pentru cancer <strong>de</strong> sân,cancer <strong>de</strong> col uterin, cancer<br />

colorectal?<br />

2. Cu cine l-am face?<br />

3. Sunt pregătiţi medicii <strong>de</strong> specialitatea X să pună diagnosticul în screening?<br />

4. În ce curriculă ar trebui introdusă această formare?<br />

- În viitor<br />

- În prezent<br />

5. Am avea echipamente şi dotare?<br />

6. Ar trebui să existe standar<strong>de</strong> calitative (numărul <strong>de</strong> probe), calitative (coeficient <strong>de</strong><br />

concordanţă)?<br />

7. Aţi fi interesat să susţineţi recunoaşterea unei asemenea formări?


44<br />

Anexa 5<br />

Curs <strong>de</strong> citologie cervico‐vaginală, tehnica Bethesda 2001‐2011<br />

Organizatori: Spitalul Universitar <strong>de</strong> Urgenta Bucuresti/ Serviciul Clinic <strong>de</strong> Anatomie<br />

Patologica<br />

CURS 1: Depistarea precoce a cancerelor genitale feminine prin citopatologie<br />

Generalitati,<br />

Testul / Coloratia Papanicolaou<br />

Seminar lame<br />

CURS 2: Comunicarea intre Cabinetul Medical / Cabinetul <strong>de</strong> Colposcopie si Laboratorul <strong>de</strong><br />

Citopatologie. Obtinerea <strong>de</strong> frotiuri cervico-vaginale in ve<strong>de</strong>rea diagnosticului citologic.<br />

Prelevarea citologiei cervico-vaginale<br />

Fixarea si colorarea frotiurilor cervico-vaginale<br />

Seminar lame<br />

CURS 3: Anatomia si citologia colului uterin si a vaginei<br />

Citologia – alte celule prezente in frotiul normal al tractului genital feminin<br />

Seminar lame<br />

CURS 4: Citofiziologia colului uterin – Efectul hormonilor polipeptidici <strong>de</strong> origine<br />

hipofizara (FSH, LH) zile.<br />

Actiunea hormonilor steroizi sintetizati <strong>de</strong> ovar pe celulele tinta<br />

Tehnici <strong>de</strong> evaluare citologica a stratului hormonal<br />

Seminar lame / Test<br />

CURS 5: Citologia si histologia sarcinii. Avortul. Contraceptia. Menopauza<br />

Corespon<strong>de</strong>nta dintre fazele ciclului si aspectul frotiurilor cervico-vaginale<br />

Corespon<strong>de</strong>nta dintre menopauza si aspectul frotiurilor cervico-vaginale<br />

Seminar lame / Test<br />

Tehnica <strong>de</strong> colorare Papanicolaou<br />

Abilitati practice – protocolul <strong>de</strong> lucru / colorarea propriu-zisa <strong>de</strong> frotiuri cervico-vaginale<br />

individual<br />

Seminar lame – colorate <strong>de</strong> cursanti<br />

Capcanele unei tehnici incorecte (vicioase) <strong>de</strong> colorare PAP a frotiurilor cervico-vaginale<br />

Verificare rezultate obtinute din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al tehnicii<br />

Recapitulare<br />

CURS 6: Evaluarea citologica a <strong>de</strong>zordinii menstruale. Metaplazia zonei <strong>de</strong> transformare a<br />

colului uterin.<br />

Amenoreea spontana. Amenoreea primara. Amenoreea secundara<br />

Alte leziuni cu efecte hormonale<br />

Efectul terapiei hormonale pe epiteliul scuamos<br />

Procese <strong>de</strong> <strong>de</strong>diferentiere epiteliala<br />

Femomenul <strong>de</strong> keratinizare<br />

Leziuni distrofice post radioterapie<br />

Chimioterapie<br />

Seminar lame / Test<br />

CURS 7: Inflamatii Organisme / Bethesda 2001 – partea I<br />

Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale


Seminar lame – Discutii / Test<br />

CURS 8: Inflamatii Organisme / Bethesda 2001 – partea a II-a<br />

Curs: ASC-NOS, ASC-H, L-SIL cu HPV si L-SIL (-)HPV<br />

Citologie: - anomalii <strong>de</strong> celule scuamoase ASC-US, ASC-H<br />

- L-SIL cu koilocite si L-sil fara koilocite<br />

Citologia proceselor inflamatorii cervico-vaginale<br />

Seminar lame – Discutii / Test<br />

CURS 9: Anomalii ale celulelor epiteliale. H-SIL, carcinom invaziv<br />

Celule scuamoase: - Celule scuamoase atipice <strong>de</strong> semnificatie ne<strong>de</strong>terminata, celule<br />

scuamoase atipice care nu pot exclu<strong>de</strong> o leziune intraepiteliala <strong>de</strong> gard inalt (ASC-H), L-SIL<br />

(Leziune intraepiteliala <strong>de</strong> grad scazut), H-SIL (Leziune intraepiteliala <strong>de</strong> grad inalt, cu suspiciune<br />

<strong>de</strong> invazie), carcinom cu celule scuamoase.<br />

Celulele glandulare: - AGC, AGC NOS, AIS, A<strong>de</strong>nocarcinom endocervical, celule tumorale<br />

extrauterine.<br />

Seminar lame – Discutii / Test<br />

CURS: Sistemul <strong>de</strong> legatura citopatolog / ginecolog. Scorul BETHESDA 2001 comparatie<br />

cu Test PAP si Bethesda 1998.<br />

Capcane in citologia cervico-vaginala<br />

Seminar lame / Discutii<br />

CURS 10: Capcane in citologia cervico-vaginala<br />

Test final <strong>de</strong> evaluare (proba scrisa / 1 ora, evaluare practica / 2 lame – una pentru o leziune<br />

intraepiteliala sau malign negativa si o lama pentru anomalii ale celulelor epiteliale).<br />

Discutii<br />

45


Documente necesare anchetei Delphi<br />

a. Scrisoare <strong>de</strong> prezentare<br />

b. Rezumatul activităţilor premergătoare<br />

c. Chestionarul run<strong>de</strong>i I a anchetei Delphi<br />

d. Chestionarul run<strong>de</strong>i II a anchetei Delphi<br />

Stimati colegi,<br />

46<br />

Anexa 6<br />

Anexa 6 a<br />

In cadrul proiectului POSDRu/63.3.2/S/20596 “Instruire si preventie pentru o viata sanatoasa”, <strong>Institutul</strong><br />

<strong>National</strong> <strong>de</strong> <strong>Sanatate</strong> <strong>Publica</strong> este partenerul 2 caruia ii revine din activitatea 3 evaluarea nevoilor <strong>de</strong> instruire<br />

a medicilor implicati in programele <strong>de</strong> screening. Pentru a in<strong>de</strong>plini acest obiectiv, va rugam sa raspun<strong>de</strong>ti la<br />

chestionarul anexat, sa precizati daca sunteti <strong>de</strong> accord cu anexa care contine sugestii <strong>de</strong> structura curicullara.<br />

In functie <strong>de</strong> raspunsurile primite vom reveni cu un alt chestionar <strong>de</strong>taliind subiectele <strong>de</strong> interes. Orice<br />

sugestii sunt binevenite.<br />

Va multumim pentru interes si asteptam raspunsuri.<br />

Cu stima,<br />

Anexa 6 b<br />

Proiect ID 20596<br />

“Instruire pentru o viaţă sănătoasă”<br />

<strong>Activitatea</strong> 1<br />

Rezumat al raportului <strong>de</strong> evaluare a sistemului sanitar din perspectiva <strong>de</strong>rulării Programelor<br />

<strong>de</strong> Screening<br />

Cancerul reprezintă cauza a 12% din totalul <strong>de</strong>ceselor, iar povara bolii prin cancer va fi puternic<br />

agravată până în 2030, mai ales în ţări cu venit mediu si mic. Cancerul mamar, <strong>de</strong> col uterin şi colorectal<br />

reprezintă una dintre cauzele majore <strong>de</strong> boală şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces în statele membre ale Uniunii Europene. Împreună,<br />

aceste tipuri <strong>de</strong> cancer reprezintă aproape unul din două cazuri noi (47%) şi unul din trei <strong>de</strong>cese (32%)<br />

cauzate <strong>de</strong> cancer în rândul femeilor din UE. In rândul bărbaţilor, cancerul colorectal reprezintă în prezent<br />

unul din opt cazuri noi (13%) şi unul din nouă <strong>de</strong>cese (11%). În România, aceste trei cancere sunt<br />

răspunzatoare <strong>de</strong> peste 40% din <strong>de</strong>cesele prin cancer la femei. Cancerul <strong>de</strong> colon la bărbaţi este pe locul doi<br />

(după cancerul <strong>de</strong> plămân) cu o rata <strong>de</strong> mortalitate <strong>de</strong> 66.92 şi cu o rată <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> 40.7. Decesele prin<br />

cancer <strong>de</strong> colon la bărbaţi reprezintă 27% din <strong>de</strong>cesele prin cancer la bărbaţi<br />

Cancerul mamar. Prezintă în România cea mai scăzută rată <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nţă estimată din UE (61.2) şi o<br />

rată <strong>de</strong> mortalitate <strong>de</strong> 23.9, constituind prima cauză <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces prin cancer la femei. Grupul ţintă a celor mai<br />

multe programe <strong>de</strong> screening este constituit <strong>de</strong> femeile cu vârsta între 50 şi 69 ani, cu un interval <strong>de</strong> doi ani<br />

între teste, cu efectuarea <strong>de</strong> mamografii (una sau două vizualizări), ceea ce conduce la scă<strong>de</strong>rea cu 20-30% a<br />

mortalităţii prin cancer <strong>de</strong> sân, in funcţie <strong>de</strong> durata screeningului.<br />

Cancerul <strong>de</strong> col uterin. România are cea mai ridicată rată <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nţă (25.4) şi cea mai ridicată rată<br />

<strong>de</strong> mortalitate din UE (18.7). Screeningul constă în efectuarea <strong>de</strong> teste Babeş Papanicolau la femeile <strong>de</strong> 25-60<br />

ani şi peste, la intervale <strong>de</strong> 3-5 ani. Screeningul regulat reduce riscul <strong>de</strong> cancer <strong>de</strong> la 80% până la 98%.<br />

Cancerul colorectal. Cancerul <strong>de</strong> colon este pe locul trei în ce priveşte <strong>de</strong>cesele cu o rată <strong>de</strong> 14.55 şi<br />

o inci<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> 25.1 în România. Screeningul se poate face prin mai multe meto<strong>de</strong>, inclusiv prin testarea<br />

hemoragiilor oculte (FOBT), cu ajutorul testului guaiac sau testelor imunohistochimice, recomandările fiind<br />

pt. populaţie 50-74 ani, la interval <strong>de</strong> 2 ani.


Cadru legislativ. Comisia Europeană a elaborat un raport privind punerea în aplicare a<br />

recomandărilor privind screeningul pentru cancer. Recomandările Consiliului Uniunii Europene prezintă<br />

dovada eficienţei screeningului pentru cancerul mamar, <strong>de</strong> col uterin şi colorectal în reducerea implicaţiilor<br />

maladiei şi <strong>de</strong>scrie principiile fundamentale ale celor mai bune practici în <strong>de</strong>pistarea precoce a cancerului în<br />

ghidurile comunitare actualizate şi extinse.<br />

În România, nu există preve<strong>de</strong>ri legale specifice privind metodologii sau modalităţi <strong>de</strong> implementare<br />

a activităţilor <strong>de</strong> screening pentru cancerele <strong>de</strong> sân şi colorectal, singurele preve<strong>de</strong>ri existente fiind pentru<br />

screeningul <strong>de</strong> cancer <strong>de</strong> col uterin (lipsa <strong>de</strong>finiţiei screeningului pentru cancerul <strong>de</strong> col uterin, problematica<br />

inclu<strong>de</strong>rii în programul <strong>de</strong> screening a femeilor care nu sunt înscrise pe lista medicilor <strong>de</strong> familie, a modului<br />

<strong>de</strong> abordare a screeningului în mediul rural precum şi pentru femeile cu disabilităţi şi a grupurilor<br />

<strong>de</strong>zavantajate în general, probleme <strong>de</strong> management al programului precum şi modalitatea <strong>de</strong> trimitere a<br />

femeilor pentru a putea beneficia <strong>de</strong> serviciile incluse în program).<br />

Analiza instituţională<br />

- nivelul managerial: nivel naţional (MS şi CNAS - strategic),<br />

- nivel regional (IOB, IOC – tactic), IOB - <strong>de</strong>sfăşoară doar activităţi <strong>de</strong> screening oportunistic pentru<br />

cancerul <strong>de</strong> col uterin şi cel <strong>de</strong> sân, nu are personal alocat special programelor <strong>de</strong> screening. IOC- a<br />

<strong>de</strong>sfăşurat activităţi <strong>de</strong> screening pentru cancerul <strong>de</strong> col uterin, Resursele umane alocate programelor<br />

<strong>de</strong> screening : 2 medici epi<strong>de</strong>miologi, 1 medic chirurg, specialist chirurgie şi ginecologie oncologică,<br />

2 medici anatomopatologi, 1 medic medicină <strong>de</strong> laborator,1 medic radioterapie, competenţă în<br />

senologie imagistică, 1 medic radiologie şi imagistică medicală, 1 cercetător ştiinţific, 1 tehnician <strong>de</strong><br />

laborator, 3 tehnicieni radiologie, 1 registrator, 4 asistenţi medicali, 1 jurist, 1 referent.<br />

- nivel local (DSP-uri, CJASS, spitale, cabinete oncologice, laboratoare, centre <strong>de</strong> diagnostic –<br />

operaţional). La nivel local se <strong>de</strong>sfăşoară screening oportunistic şi initiative <strong>de</strong> organizare locală <strong>de</strong><br />

screening.<br />

Doar 11 ju<strong>de</strong>te au trimis informaţii relevante, numărul cabinetelor <strong>de</strong> asistenţă medicală primară ce pot fi<br />

implicate fiind între 317 (Argeş) şi 17 (Bihor, Buzău). Peste 80% dintre cabinetele <strong>de</strong> asistenţă medicală<br />

primară funcţionează în regim individual şi <strong>de</strong>cuplat <strong>de</strong> ceilaţi furnizori <strong>de</strong> servicii medicale. 70% dintre<br />

laboratoarele <strong>de</strong> analize medicale şi cele <strong>de</strong> anatomie patologică se află concentrate în oraşele capitală <strong>de</strong><br />

ju<strong>de</strong>ţ. Se constată un <strong>de</strong>ficit evi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> acoperire cu servicii medicale în zonele rurale şi zonele urbane mici,<br />

atât la nivelul asistenţei medicale primare, cât şi la nivelul serviciilor specializate.<br />

Dotări tehnologice<br />

Această evaluare nu cuprin<strong>de</strong> situaţia din Bucureşti (din cauza numărului foarte mare <strong>de</strong> unităţi<br />

medicale şi clinici) şi Cluj, pentru că nu a răspuns <strong>de</strong>loc.<br />

Cancerul <strong>de</strong> col uterin: toate ju<strong>de</strong>ţele au unităţi medicale care recoltează frotiul cito-vaginal Babeş-<br />

Papanicolau. Ju<strong>de</strong>ţele Alba şi Brăila au raportat că nu au unităţi medicale care efectuează colposcopii. sunt<br />

mai multe unităţi private <strong>de</strong>cât publice care efectuează acest tip <strong>de</strong> investigaţie, iar numarul mediu <strong>de</strong><br />

colposcopii raportat <strong>de</strong> acestea este mai mare <strong>de</strong>cat din sistemul public. Cu toate acestea, există o serie <strong>de</strong><br />

ju<strong>de</strong>ţe (Bihor, Botoşani, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Maramureş, Suceava şi Tulcea) care au raportat că nu există<br />

unităţi private care să efectueze colposcopii. Este <strong>de</strong> remarcat că în ju<strong>de</strong>ţul Bacău s-au raportat 16500<br />

colposcopii!<br />

Cancerul colorectal: Testul hemoragiilor oculte în scaun este o metodă accesibilă şi uşor aplicabilă<br />

care nu necesită dotări speciale. Există câteva ju<strong>de</strong>ţe care nu au unităţi medicale care efectuează colonoscopii:<br />

Botoşani, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea. Dintre cele 4 ju<strong>de</strong>ţe amintite mai sus, numai în ju<strong>de</strong>ţul Tulcea nu se<br />

efectuează nici o procedură <strong>de</strong> screening sau <strong>de</strong> diagnostic pentru cancerul colorectal. Sunt numai 6 ju<strong>de</strong>ţe<br />

un<strong>de</strong> se efectuează colonoscopia virtuală (Bistriţa-Năsăud, Braşov, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov şi Maramureş).<br />

În schimb, capsula endoscopică se utilizează numai în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi. Sunt mai multe unităţi publice <strong>de</strong>cât<br />

private care efectuează colonoscopii la nivelul întregii ţări.<br />

Cancerul <strong>de</strong> sân. Toate ju<strong>de</strong>ţele au raportat cel putin un mamograf, dar în anul 2009 unele<br />

mamografe nu au fost utilizate, fie din cauza lucrărilor la clădirile spitalelor, fie a aparatelor <strong>de</strong>fecte. Doar<br />

mamograful <strong>de</strong> la Spitalul Drăgăneşti, Vâlcea nu a funcţionat din cauza lipsei personalului calificat. La nivel<br />

<strong>de</strong> ţară există mai multe unităţi publice (47) <strong>de</strong>cât private (36) care <strong>de</strong>clară că posedă mamografe. Majoritatea<br />

mamografelor existente au ca sistem <strong>de</strong> arhivare filmul.<br />

Resursele umane. Niciuna din Direcţiile <strong>de</strong> Sănătate Publică nu au fost în măsură să comunice o situaţie la zi<br />

a personalului medical, pe specialităţi, ce activează în prezent la nivel ju<strong>de</strong>ţean. 60% dintre medicii specialşti<br />

47


îşi <strong>de</strong>sfăşoară activitatea în oraşele mari, capitale <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ. Raportările relevă un număr insuficient <strong>de</strong> medici<br />

specialişti şi tehnicieni <strong>de</strong> radiologie, în majoritatea ju<strong>de</strong>ţelor nefiind raportat nici un medic gastroenterolog<br />

sau oncolog.<br />

O strategie pentru <strong>de</strong>zvoltarea şi planificarea resurselor umane, împreună cu strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>scentralizare ar<br />

putea face posibil un program national <strong>de</strong> screening eficient. Principala investiţie a sistemului <strong>de</strong> sănătate ar<br />

trebui să fie în resursa umană. O strategie pentru planificarea şi <strong>de</strong>zvoltarea resurselor umane din sănătate,<br />

împreună cu implementarea unor mecanisme <strong>de</strong> reţinere a resursei umane în primul rând în ţară şi apoi în<br />

mediul rural şi în zonele <strong>de</strong>favorizate ar putea contribui la asigurarea sustenabilităţii unui program <strong>de</strong><br />

screening.<br />

Dat fiind că resursele financiare nu sunt nelimitate s-ar putea porni la început cu programe regionale <strong>de</strong><br />

screening numai pentru cancerul <strong>de</strong> col uterin, urmând ca screeningurile pentru cancerul <strong>de</strong> sân să fie<br />

programat ulterior, iar cel <strong>de</strong> colon să fie introdus ultimul <strong>de</strong>oarece se adresează unei populaţii mai extinse<br />

care cuprin<strong>de</strong> şi bărbaţi şi femei. Programele <strong>de</strong> screening trebuie începute numai atunci când resursele<br />

sistemului vor fi suficiente, pentru a asigura continuitatea programului. De asemenea, se impune o mai mare<br />

acurateţe a cadrului legislativ şi implementarea recomandărilor Consiliului European.<br />

48


49<br />

Anexa 6 c<br />

Faza I. Ancheta Delphi.<br />

Chestionar adresat unităţilor implicate în activitatea 4 “Formarea personalului<br />

medical”<br />

<strong>Institutul</strong> Oncologic Bucureşti/ Colegiul Medicilor România/ <strong>Institutul</strong> Oncologic “I.<br />

Chiricuţă” Cluj Napoca/ UMF “Carol Davila” Bucuresti<br />

1. După părerea dumneavoastră care dintre specialităţile medicale ar trebui implicate în<br />

<strong>de</strong>rularea programelor <strong>de</strong> screening pentru cancerele <strong>de</strong> col uterin, <strong>de</strong> sân, colorectal:<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari anatomo-patologi (citologie)<br />

c. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator (biochimie)<br />

d. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

e. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

f. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publică<br />

g. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

2. Consi<strong>de</strong>raţi că personalul din specialităţile medicale la care v-aţi referit la punctul 1 ar<br />

mai avea nevoie suplimentară <strong>de</strong> formare:<br />

- Da<br />

- Nu<br />

Dacă DA, precizaţi care din acest personal:<br />

………………………………………………………………<br />

………………………………………………………<br />

3. Medicii <strong>de</strong> familie ar necesita formare suplimentară privind:<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Strategiile preventive (screening)<br />

c. Indicatorii statistici<br />

d. Cunoştinţele <strong>de</strong> obstetrică-ginecologie<br />

e. Dispensarizarea pacientului oncologic


4. Medicii specialişti/primari anatomo-patologi care <strong>de</strong>sfăşoară în prezent activitate atât în<br />

sistemul <strong>de</strong> sănătate public, cât şi în cel privat, necesită formare suplimentară privind:<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Strategiile preventive (screening)<br />

c. Indicatorii statistici<br />

d. Criteriile <strong>de</strong> diagnostic recomandate european<br />

e. Cunoaşterea ghidului european <strong>de</strong> calitate<br />

5. Medicii specialişti/primari <strong>de</strong> laborator care <strong>de</strong>sfăşoară în prezent activitate atât în<br />

sistemul <strong>de</strong> sănătate public, cât şi în cel privat, necesită formare suplimentară privind:<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Strategiile preventive (screening)<br />

c. Indicatorii statistici<br />

d. Criteriile <strong>de</strong> diagnostic recomandate european<br />

e. Cunoaşterea ghidului european <strong>de</strong> calitate<br />

6. Medicii specialişti/primari obstetrica-ginecologie care <strong>de</strong>sfăşoară în prezent activitate<br />

atât în sistemul <strong>de</strong> sănătate public, cât şi în cel privat, necesită formare suplimentară<br />

privind:<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Strategiile preventive (screening)<br />

c. Indicatorii statistici<br />

d. Criteriile <strong>de</strong> diagnostic recomandate european<br />

e. Cunoaşterea ghidului european <strong>de</strong> calitate<br />

7. Medicii specialişti/primari radio-imagistică care <strong>de</strong>sfăşoară în prezent activitate atât în<br />

sistemul <strong>de</strong> sănătate public, cât şi în cel privat, necesită formare suplimentară privind:<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Strategiile preventive (screening)<br />

c. Indicatorii statistici<br />

d. Criteriile <strong>de</strong> diagnostic recomandate european<br />

e. Cunoaşterea ghidului european <strong>de</strong> calitate<br />

8. Medicii specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publica care <strong>de</strong>sfăşoară în prezent<br />

activitate atât în sistemul <strong>de</strong> sănătate public, cât şi în cel privat, necesită formare<br />

suplimentară privind:<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Strategiile preventive (screening)<br />

c. Indicatorii statistici<br />

d. Criteriile <strong>de</strong> diagnostic recomandate european<br />

e. Cunoaşterea ghidului european <strong>de</strong> calitate<br />

50


9. Medicii specialişti/primari gastroenterologi care <strong>de</strong>sfăşoară în prezent activitate atât în<br />

sistemul <strong>de</strong> sănătate public, cât şi în cel privat, necesită formare suplimentară privind:<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Strategiile preventive (screening)<br />

c. Indicatorii statistici<br />

d. Criteriile <strong>de</strong> diagnostic recomandate european<br />

e. Cunoaşterea ghidului european <strong>de</strong> calitate<br />

Chestionar adresat entităţilor implicate în formarea personalului medical – runda II<br />

<strong>Institutul</strong> Oncologic Bucureşti/ Colegiul Medicilor România/<br />

<strong>Institutul</strong> Oncologic “I. Chiricuţă” Cluj Napoca/<br />

UMF “Carol Davila” Bucureşti<br />

51<br />

Anexa 6d<br />

1. Consi<strong>de</strong>raţi că sunt necesare cursuri <strong>de</strong> formare a personalului medical la care să participe<br />

grupuri multidisciplinare<br />

a. Da<br />

b. Nu<br />

c. Dacă DA, motivaţi răspunsul<br />

...............................................................................................................................................<br />

.....................................................................................................................................<br />

2. Care consi<strong>de</strong>raţi că sunt specialităţile implicate în programul <strong>de</strong> screening care necesită<br />

cursuri <strong>de</strong> formare privind comunicarea cu pacientul<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari anatomo-patologi<br />

c. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator<br />

d. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

e. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

f. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publică<br />

g. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

h. Medici specialişti/primari oncologie<br />

3. Care consi<strong>de</strong>raţi că sunt specialităţile implicate în programul <strong>de</strong> screening care necesită<br />

cursuri <strong>de</strong> formare privind criteriile <strong>de</strong> inclu<strong>de</strong>re şi <strong>de</strong> exclu<strong>de</strong>re ale populaţiei ţintă<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari anatomo-patologi<br />

c. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator


d. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

e. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

f. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publică<br />

g. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

h. Medici specialişti/primari oncologie<br />

4. Care consi<strong>de</strong>raţi că sunt specialităţile implicate în programul <strong>de</strong> screening care necesită<br />

cursuri <strong>de</strong> formare privind noţiuni <strong>de</strong> epi<strong>de</strong>miologie a cancerului <strong>de</strong> sân, cancerului <strong>de</strong> col<br />

uterin, cancerului colorectal (inci<strong>de</strong>nţă, prevalenţă, mortalitate, trenduri)<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari anatomo-patologi<br />

c. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator<br />

d. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

e. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

f. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publică<br />

g. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

h. Medici specialişti/primari oncologie<br />

5. Care consi<strong>de</strong>raţi că sunt specialităţile implicate în programul <strong>de</strong> screening care necesită<br />

cursuri <strong>de</strong> formare privind teoria şi terminologia screeningului<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari anatomo-patologi<br />

c. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator<br />

d. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

e. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

f. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publică<br />

g. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

h. Medici specialişti/primari oncologie<br />

6. Care consi<strong>de</strong>raţi că sunt specialităţile implicate în programul <strong>de</strong> screening care necesită<br />

cursuri <strong>de</strong> formare privind evaluarea eficacităţii screeningului<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari anatomo-patologi<br />

c. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator<br />

d. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

52


e. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

f. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publică<br />

g. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

h. Medici specialişti/primari oncologie<br />

7. Care consi<strong>de</strong>raţi că sunt specialităţile implicate în programul <strong>de</strong> screening care necesită<br />

cursuri <strong>de</strong> formare privind factorii <strong>de</strong> risc ai cancerului <strong>de</strong> sân, cancerului <strong>de</strong> col uterin,<br />

cancerului colorectal<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari anatomo-patologi<br />

c. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator<br />

d. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

e. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

f. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publică<br />

g. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

h. Medici specialişti/primari oncologie<br />

8. După părerea dvs., consi<strong>de</strong>raţi că medicii <strong>de</strong> familie necesită formare suplimentară privind<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Criteriile <strong>de</strong> inclu<strong>de</strong>re şi <strong>de</strong> exclu<strong>de</strong>re pentru populaţia ţintă<br />

c. Noţiuni <strong>de</strong>spre cancerul <strong>de</strong> sân, cancerului <strong>de</strong> col uterin, cancerului colorectal<br />

(diagnostic, tratament, prognostic, stadializare)<br />

d. Noţiuni <strong>de</strong> bază <strong>de</strong>spre screening<br />

e. Importanţa şi beneficiile screeningului<br />

f. Altele…………………………………………………………………………<br />

9. După părerea dvs., consi<strong>de</strong>raţi că medicii <strong>de</strong> laborator necesită formare suplimentară privind<br />

a. Noţiuni <strong>de</strong> bază <strong>de</strong>spre screeningul cancerelor<br />

b. Noţiuni <strong>de</strong> bune practici în laborator<br />

c. Noţiuni avansate <strong>de</strong> imunochimie<br />

d. Noţiuni avansate <strong>de</strong> biochimie<br />

e. Noţiuni <strong>de</strong> utilizare a sistemelor IT<br />

f. Tehnici <strong>de</strong> control periodic al calităţii<br />

g. Altele……………………………………………………………………………….<br />

53


10. După părerea dvs., consi<strong>de</strong>raţi că medicii radiologi necesită formare suplimentară privind<br />

a. Cunoştinţe aprofundate <strong>de</strong>spre anatomia, fiziologia şi patologia sânului<br />

b. Cunoştinţe aprofundate <strong>de</strong>spre afecţiunile benigne şi maligne ale sânului<br />

c. Radiologia şi patologia leziunilor maligne mamare<br />

d. Noţiuni <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>pistarea precoce a cancerului <strong>de</strong> sân<br />

e. Criterii <strong>de</strong> diagnostic a cancerului <strong>de</strong> sân în screening<br />

f. Managementul cancerului <strong>de</strong> sân<br />

g. Tehnici <strong>de</strong> control periodic al calităţii<br />

h. Altele……………………………………………………………………………..<br />

11. După părerea dvs., consi<strong>de</strong>raţi că medicii anatomo-patologi necesită formare suplimentară<br />

privind<br />

a. Noţiuni <strong>de</strong> bune practice în laborator<br />

b. Noţiuni avansate <strong>de</strong> citopatologie<br />

c. Tehnici <strong>de</strong> histopatologie şi citopatologie<br />

d. Gradierea şi stadializarea neoplasmelor<br />

e. Noţiuni <strong>de</strong> utilizare a sistemelor IT<br />

f. Tehnici <strong>de</strong> control periodic al calităţii<br />

g. Altele…………………………………………………………………………………<br />

12. După părerea dvs., consi<strong>de</strong>raţi că medicii obstetrică ginecologie necesită formare<br />

suplimentară privind<br />

a. Comunicarea cu pacientul<br />

b. Tehnici <strong>de</strong> recoltare a PAP<br />

c. Gradierea şi stadializarea neoplaziilor<br />

d. Criteriile <strong>de</strong> diagnostic conform ghidurilor europene<br />

e. Noţiuni avansate <strong>de</strong> colposcopie<br />

f. Altele…………………………………………………………………………….<br />

13. După părerea dvs., consi<strong>de</strong>raţi că medicii epi<strong>de</strong>miologi şi sănătate publică necesită formare<br />

suplimentară privind<br />

54


a. Epi<strong>de</strong>miologia cancerului <strong>de</strong> sân, cancerului <strong>de</strong> col uterin, cancerului colorectal<br />

(inci<strong>de</strong>nţă, prevalenţă, mortalitate, trenduri)<br />

b. Teoria screeningului (boală preclinică, selecţie, bias)<br />

c. Terminologia screeningului (sensibilitate, specificitate, valoare predictivă etc)<br />

d. Organizarea programelor <strong>de</strong> screening<br />

e. Noţiuni <strong>de</strong> etică şi confi<strong>de</strong>nţialitate<br />

f. Proiectarea programelor <strong>de</strong> screening (i<strong>de</strong>ntificarea şi invitarea populaţiei ţintă, chemare<br />

rechemare la medic, sistem <strong>de</strong> urmărire)<br />

g. Strategii <strong>de</strong> colectare a datelor şi management<br />

h. Analiză statistică şi interpretarea rezultatelor<br />

i. Prezentarea rezultatelor şi scrierea rapoartelor<br />

j. Altele………………………………………………………………………………<br />

55


Chestionar ancheta <strong>de</strong> opinie<br />

56<br />

Anexa 7.<br />

1. După părerea dumneavoastră care dintre specialităţile medicale ar trebui implicate în<br />

<strong>de</strong>rularea programelor <strong>de</strong> screening pentru cancer <strong>de</strong> col uterin si <strong>de</strong> colon:<br />

h. Medici <strong>de</strong> familie<br />

i. Medici specialişti/primari anatomo-patologi (citologie)<br />

j. Medici specialişti/primari <strong>de</strong> laborator (biochimie)<br />

k. Medici specialişti/primari radio-imagistică<br />

l. Medici specialişti/primari obstetrică-ginecologie<br />

m. Medici specialişti/primari epi<strong>de</strong>miologi/sănătate publica<br />

n. Medici specialişti/primari gastroenterologi<br />

o. Alte categorii <strong>de</strong> personal implicate<br />

2. Cine ar fi cei care ar trebui să comunice rezultatele pozitive:<br />

a. Medici <strong>de</strong> familie<br />

b. Medici specialişti/primari care sunt implicaţi în programul <strong>de</strong> screening<br />

c. Alt personal <strong>de</strong> la nivelul unităţii <strong>de</strong> screening<br />

d. ONG-uri cu activitate în domeniu<br />

e. Alte persoane/organizaţii care sunt implicate în activităţi <strong>de</strong> screening<br />

Precizaţi...................<br />

3. Consi<strong>de</strong>raţi că este posibil parteneriatul public-privat pentru efectuarea examinărilor <strong>de</strong><br />

screening?<br />

a. Da<br />

b. Nu<br />

c. Nu ştiu<br />

4. Consi<strong>de</strong>raţi că pentru cazurile <strong>de</strong> cancer <strong>de</strong> col uterin şi cancer <strong>de</strong> colon diagnosticate şi în<br />

tratament putem avea informaţii<br />

a. În timp real: - Da<br />

Nu<br />

Nu ştiu


. Retrospectiv: - Da<br />

Nu<br />

Nu ştiu<br />

5. Consi<strong>de</strong>raţi că personalul din specialităţile medicale-chirurgicale care <strong>de</strong>sfaşoară în prezent<br />

activitate atât în sistewmul <strong>de</strong> sănătate public, cât şi în cel privat, la care v-aţi referit la<br />

punctul 1 mai are nevoie suplimentară <strong>de</strong> formare:<br />

- Da<br />

- Nu<br />

Dacă DA, precizaţi care din acest personal …Consi<strong>de</strong>r ca personalul care ar participa la o<br />

astfel <strong>de</strong> actiune ar trebui sa aiba bune abilitati <strong>de</strong> comunicare. Este foarte important<br />

modul in care comunica rezultatele pacientul, precum si explicarea <strong>de</strong>tailata a pasilor pe<br />

care trebuie sa ii urmeze acesta in cazul in care rezultatele probei <strong>de</strong> screening sunt<br />

pozitive.……………………………………………………<br />

………………………………………………………<br />

57


Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru diagnosticul <strong>de</strong> screening în<br />

cancerul <strong>de</strong> sân – medici specialişti Radio‐imagistică<br />

58<br />

Anexa 8<br />

1. Principii fizice <strong>de</strong> bază ale formării imaginii pe filmul radiografic şi ale mamografiei digitale<br />

(inclusiv calitatea imaginii, radioprotecţia şi asigurarea calităţii)<br />

2. Principii <strong>de</strong> bază ale procesării imaginii şi prezentării (inclusiv asigurarea calităţii prezentării<br />

imaginii pe staţiile <strong>de</strong> lucru digitale)<br />

3. Poziţionarea radiografică (standard, adiţional, mărire, specimene radiografice)<br />

4. Radiologia sânului norrnal şi variantele normalului<br />

5. Radiologia şi patologia leziunilor benigne, în special ale celor care simulează malignitatea<br />

6. Radiologia şi patologia bolilor maligne ale sânului<br />

7. Diagnostic diferenţial ale maselor lezionale, microcalcificărilor, modificărilor<br />

parenchimatoase şi asimetriilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitate<br />

8. Importanţa corelării radiologice şi patologice în cazurile în care există o componentă<br />

extensivă a unei boli intraductale şi implicţiile pentru conduită şi tratament<br />

9. Utilizarea şi importanţa ecografiei în diagnosticul şi managementul leziunilor sânului<br />

10. Tehnici <strong>de</strong> localizare şi biopsiere ale leziunilor nepalpabile, citologia prin aspirare cu ac fin<br />

şi biopsia cu ac core<br />

11. Implicarea în citirea mamografiilor screening şi diagnostic<br />

12. Proceduri <strong>de</strong> autocontrol, revizuirea imaginilor sugestive pentru cancer<br />

13. Aspecte epi<strong>de</strong>miologice ale screeningului <strong>de</strong> cancer <strong>de</strong> sân<br />

14. Participarea la întâlniri multidisciplinare pre- şi post-operatorii<br />

15. Tehnici imagistice adiţionale, inclusiv RMN<br />

16. Modalităţi curente <strong>de</strong> diagnostic şi tratament a afecţiunilor sânului


Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor citologi în<br />

diagnosticul <strong>de</strong> screening (faza I) în cancerul <strong>de</strong> col uterin<br />

59<br />

Anexa 9<br />

1. Depistarea precoce a cancerelor genitale feminine - generalitati, fixarea si colorarea<br />

frotiurilor cervico-vaginale, tehnica <strong>de</strong> colorare Papanicolau; capcanele unei tehnici vicioase<br />

<strong>de</strong> colorare PAP a frotiurilor cervico-vaginale<br />

2. Citologia – alte celule prezente in frotiul normal al tractului genital feminin<br />

3. Corespon<strong>de</strong>nta dintre aspectul frotiurilor cervico-vaginale si statusul hormonal<br />

4. Evaluarea citologica a <strong>de</strong>zordinii menstruale. Metaplazia zonei <strong>de</strong> transformare a colului<br />

uterin<br />

5. Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale<br />

6. Clasificarea Bethesda 2001<br />

7. ASC-NOS, ASC-H, L-SIL cu HPV si L-SIL(-)HPV<br />

8. Celule scuamoase, anomalii <strong>de</strong> celule scuamoase ASC-US, ASC-H<br />

9. Celule glandulare – AGC, AGC NOS, AIS, a<strong>de</strong>nocarcinom endocervical, celule tumorale<br />

extrauterine<br />

10. Scorul Bethesda 2001- comparatie cu testul PAP si Bethesda 1998<br />

11. Capcane in citologia cervico-vaginala<br />

12. Sistemul <strong>de</strong> legatura citopatolog – ginecolog


60<br />

Anexa 10<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formare în ve<strong>de</strong>rea screeningului a<br />

medicilor gastroenterologi<br />

1. Screeningul – tendinţe şi programe actuale la nivel mondial<br />

2. Cadru general al programelor <strong>de</strong> screening<br />

3. Calităţile probelor <strong>de</strong> screening<br />

4. Screeningul şi supravegherea cancerului colorectal în România<br />

5. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> screening în cancerul colorectal<br />

6. Screening-ul pentru persoanele la risc mediu<br />

7. Screening-ul pentru persoane la risc crescut<br />

8. Comunicarea cu pacientul: <strong>de</strong>finiţie, concepte, principii, mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comunicare în funcţie <strong>de</strong><br />

tipologia pacientului<br />

9. Codificarea, <strong>de</strong>pistarea şi <strong>de</strong>terminarea stadiului , fundamentul diagnosticării cancerului


61<br />

Anexa 11<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor Obstetrică‐<br />

Ginecologie în ve<strong>de</strong>rea screeningului cancerului <strong>de</strong> col uterin<br />

1. Modalităţi <strong>de</strong> screening – screening organizat vs. screening oportunistic<br />

2. Testele <strong>de</strong> screening şi managementul femeilor <strong>de</strong>pistate pozitiv<br />

3. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> diagnostic<br />

4. Colposcopia şi tratamentul<br />

5. Depistarea infecţiilor HPV- utilizarea testelor HPV în screening<br />

6. Managementul pacientului în funcţie <strong>de</strong> severitatea leziunilor


62<br />

Anexa 12<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor <strong>de</strong> familie în<br />

activitatea din programele <strong>de</strong> screening pentru principalele<br />

cancere (col uterin, sân, colorectal)<br />

1. Principii <strong>de</strong> bază ale <strong>de</strong>pistării cancerului în rândul populaţiei; proceduri privind <strong>de</strong>pistarea<br />

cazurilor <strong>de</strong> cancer<br />

2. Organizarea, aplicarea şi evaluarea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pistare a cancerului în rândul<br />

populaţiei<br />

3. Stabilirea predispoziţiei la cancer în rândul populaţiei<br />

4. Rezumarea, codificarea, <strong>de</strong>pistarea şi <strong>de</strong>terminarea stadiului , fundamentul diagnosticării<br />

cancerului<br />

5. Managementul pacienţilor cu rezultate normale<br />

6. Managementul pacienţilor cu rezultate anormale<br />

7. Definiţia, obiectivele şi principiile comunicării cu pacientul<br />

8. Planificarea, pregătirea şi dirijarea discuţiei medicului <strong>de</strong> familie cu pacientul,<br />

9. Disfunctionalităti în comunicarea medic-pacient. Efecte benefice ale comunicării a<strong>de</strong>cvate<br />

între medic-pacient. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> optimizare a comunicării dintre medic si pacient.<br />

10. Comunicare motivaţională<br />

11. Asigurarea a<strong>de</strong>renţei pacientului<br />

12. Comunicarea veştilor proaste, mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comunicare în funcţie <strong>de</strong> tipologia pacientului


63<br />

Anexa 13<br />

Propunere <strong>de</strong> curriculă pentru formarea medicilor din specialităţi<br />

<strong>de</strong> Medicină Preventivă în screeningul pentru principalele cancere<br />

1. Principii <strong>de</strong> bază ale <strong>de</strong>pistării cancerului în rândul populaţiei<br />

2. Proceduri privind <strong>de</strong>pistarea cazurilor <strong>de</strong> cancer<br />

3. Organizarea, aplicarea şi evaluarea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pistare a cancerului în rândul populaţiei<br />

4. Rolul registrelor <strong>de</strong> cancer în epi<strong>de</strong>miologia şi controlul cancerului.<br />

5. Stabilirea predispoziţiei la cancer în rândul populaţiei cu ajutorul registrelor <strong>de</strong> cancer<br />

6. Rezumarea, codificarea, <strong>de</strong>pistarea şi <strong>de</strong>terminarea stadiului<br />

7. Fundamentul diagnosticării cancerului<br />

8. Managementul pacienţilor cu rezultate normale<br />

9. Managementul pacienţilor cu rezultate anormale<br />

10. Epi<strong>de</strong>miologie <strong>de</strong>scriptivă – rate, standardizare, evoluţie temporală<br />

11. Epi<strong>de</strong>miologie <strong>de</strong>scriptivă – mo<strong>de</strong>le geografice<br />

12. Utilizarea datelor din registrul <strong>de</strong> cancer în epi<strong>de</strong>miologia <strong>de</strong>scriptivă<br />

13. Epi<strong>de</strong>miologie analitică<br />

14. Evaluări economice pe baza datelor furnizate <strong>de</strong> registrele <strong>de</strong> cancer<br />

15. Evaluarea şi calitatea datelor<br />

16. Întocmirea rapoartelor<br />

17. Declaraţia <strong>de</strong> presă, afişul


Curricula <strong>de</strong> formare în screening <strong>de</strong> cancer a specialiştilor <strong>de</strong><br />

Sănătate Publică<br />

64<br />

Anexa 14<br />

13. Principii <strong>de</strong> bază ale <strong>de</strong>pistării cancerului în rândul populaţiei<br />

14. Proceduri privind <strong>de</strong>pistarea cazurilor <strong>de</strong> cancer<br />

15. Organizarea, aplicarea şi evaluarea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pistare a cancerului în rândul<br />

populaţiei<br />

16. Rolul registrelor <strong>de</strong> cancer în epi<strong>de</strong>miologia şi controlul cancerului. Stabilirea predispoziţiei<br />

la cancer în rândul populaţiei cu ajutorul registrelor <strong>de</strong> cancer<br />

17. Rezumarea, codificarea, <strong>de</strong>pistarea şi <strong>de</strong>terminarea stadiului , fundamentul diagnosticării<br />

cancerului<br />

18. Managementul pacienţilor cu rezultate normale<br />

19. Managementul pacienţilor cu rezultate anormale<br />

20. Epi<strong>de</strong>miologie <strong>de</strong>scriptivă – rate, standardizare, evoluţie temporală<br />

21. Epi<strong>de</strong>miologie <strong>de</strong>scriptivă – mo<strong>de</strong>le geografice<br />

22. Utilizarea datelor din registrul <strong>de</strong> cancer în epi<strong>de</strong>miologia <strong>de</strong>scriptivă<br />

23. Epi<strong>de</strong>miologie analitică<br />

24. Evaluări economice pe baza datelor furnizate <strong>de</strong> registrele <strong>de</strong> cancer<br />

25. Evaluarea şi calitatea datelor<br />

26. Întocmirea rapoartelor<br />

27. Declaraţia <strong>de</strong> presă, afişul


Curricula <strong>de</strong> formare în screening pentru cancerul <strong>de</strong> sân a<br />

medicilor specialişti în Radiologie‐Imagistică Medicală<br />

1. Generalităţi privind examenul mamografic<br />

2. Aspect ale sânului normal mamografic şi variante ale normalului<br />

65<br />

Anexa 15<br />

3. Radiologia şi patologia leziunilor benign, în special a celor care simulează malignitatea<br />

4. Radiologia şi patologia bolilor maligne ale sânului<br />

5. Diagnostic diferenţial al maselor lezionale, microcalcificărilor, modificărilor<br />

parenchimatoase şi asimetriilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitate<br />

6. Importanţa corelării radiologice şi patologice în cazurile în care există o component<br />

extensivă a unei boli intraductale şi implicaţiile pentru conduit şi tratament<br />

7. Implicarea în citirea mamografiilor <strong>de</strong> screening şi diagnostic<br />

8. Aspect epi<strong>de</strong>miologice ale screeningului <strong>de</strong> cancer <strong>de</strong> sân<br />

9. Tehnici imagistice adiţionale, inclusive RMN


Curricula <strong>de</strong> formare în screening pentru cancerul colorectal<br />

pentru medicii specialişti în Gastroenterologie<br />

1. Ghidul Uniunii Europene pentru asigurarea calităţii în programele <strong>de</strong> screening în<br />

cancerul colorectal<br />

2. Relaţia dintre Autorităţile <strong>de</strong> Sănătate Publică - medic <strong>de</strong> familie - laborator (test<br />

hemoragii oculte) – endoscopist – anatomo-patolog în <strong>de</strong>rularea screeningului în<br />

cancerul colorectal<br />

66<br />

Anexa 16<br />

3. Aspecte epi<strong>de</strong>miologice ale cancerului colorectal în România, evaluarea gradului <strong>de</strong> risc<br />

pentru apariţia cancerului colorectal<br />

4. Organizarea şi dotarea unui laborator <strong>de</strong> endoscopie ce poate fi acreditat în programul <strong>de</strong><br />

screening în cancerul colorectal (dotare minimă, resursă umană)<br />

5. Accesorile utilizate în colonoscopia diagnostică şi terapeutică, <strong>de</strong>zinfecţia şi sterilizarea<br />

în endoscopie<br />

6. Rolul consimţământului informat, rolul sedării în colonoscopia <strong>de</strong> screening<br />

7. Principiile examinării colonoscopice, realizarea unei colonoscopii complete, tehnica <strong>de</strong><br />

biopsiere a leziunilor, asigurarea calităţii investigaţiei (parametri <strong>de</strong> evaluare)<br />

8. Interpretarea şi stocarea imaginilor, asigurarea calităţii, asigurarea secretizării datelor<br />

9. Terminologia utilizată pentru <strong>de</strong>scrierea colonului normal şi a leziunilor <strong>de</strong>pistate,<br />

rezultatul endoscopic, buletinul endoscopic standardizat<br />

10. Polipii şi polipozele colonice, cancerul colorectal – diagnostic endoscopic<br />

11. Diagnosticul endoscopic al leziunilor colonice non-polipoase<br />

12. Polipectomia endoscopică – indicaţii, tehnică, complicaţii<br />

13. Tehnici alternative <strong>de</strong> screening în cancerul colorectal – indicaţii, avantaje, limite<br />

14. Autocontrolul şi controlul extern în situaţii <strong>de</strong> diagnostic incert


67<br />

Anexa 17<br />

Curricula <strong>de</strong> formare a medicilor <strong>de</strong> familie în screening pentru<br />

principalele cancere<br />

28. Principii <strong>de</strong> bază ale <strong>de</strong>pistării cancerului în rândul populaţiei; proceduri privind <strong>de</strong>pistarea<br />

cazurilor <strong>de</strong> cancer<br />

29. Organizarea, aplicarea şi evaluarea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pistare a cancerului în rândul<br />

populaţiei<br />

30. Stabilirea predispoziţiei la cancer în rândul populaţiei<br />

31. Rezumarea, codificarea, <strong>de</strong>pistarea şi <strong>de</strong>terminarea stadiului , fundamentul diagnosticării<br />

cancerului<br />

32. Managementul pacienţilor cu rezultate normale<br />

33. Managementul pacienţilor cu rezultate anormale<br />

34. Definiţia, obiectivele şi principiile comunicării cu pacientul<br />

35. Planificarea, pregătirea şi dirijarea discuţiei medicului <strong>de</strong> familie cu pacientul,<br />

36. Disfunctionalităti în comunicarea medic-pacient. Efecte benefice ale comunicării a<strong>de</strong>cvate<br />

între medic-pacient. Meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> optimizare a comunicării dintre medic si pacient.<br />

37. Comunicare motivaţională<br />

38. Asigurarea a<strong>de</strong>renţei pacientului<br />

39. Comunicarea veştilor proaste, mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comunicare în funcţie <strong>de</strong> tipologia pacientului<br />

*în cadrul workshop-ului din data <strong>de</strong> 23 mai 2011, s-a stabilit ca, în cadrul formării<br />

medicilor <strong>de</strong> familie în ve<strong>de</strong>rea examenelor <strong>de</strong> screening la nivel populaţional, la<br />

sesiunile <strong>de</strong> instruire <strong>de</strong>sfăşurate să fie realizate cursurile cu aportul formatorilor din<br />

diverse specialităţi (căte 1-2 intrări pentru o altă specialitate).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!