You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor în alte<br />
scopuri decât cele necesare procesului de învăţământ, este<br />
sancţionată potrivit legislaţiei în vigoare.<br />
ISTORIA UNIVERSALĂ<br />
A ARHITECTUR<strong>II</strong> ŞI I ARTELOR / 2010 2010-201<br />
2011<br />
ANTICHITATEA<br />
ŞI I EVUL MEDIU<br />
curs 23 2 / semestrul semestrul<br />
<strong>II</strong><br />
Lector drd.arh. Corina LUCESCU
Mausoleul Santa Constanza <strong>–</strong> Roma / 360-370
Mausoleul Santa Constanza <strong>–</strong> Roma
Mausoleul Santa Constanza <strong>–</strong> Roma
Mausoleul Galla Placidia <strong>–</strong> Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placidia <strong>–</strong> Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placidia <strong>–</strong> Ravenna / 424
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Mausoleul Galla Placida - Ravenna
Biserica Santo Stefano Rotondo / Roma / 462 - 482
Biserica Santo Stefano Rotondo
Biserica San Vitale <strong>–</strong> Ravenna / sec. VI
Biserica San Vitale <strong>–</strong> Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna<br />
Împăratul Iustinian
Biserica San Vitale - Ravenna<br />
Împărăteasa Teodora
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica San Vitale - Ravenna
Biserica Sant Apollinare in Classe
Biserica Sant Apollinare Nuovo<br />
La Sant Apollinare Nuovo din Ravenna, în<br />
imensul mozaic al acesteia apar cei trei magi,<br />
dar nu în costumaţia orientală, tradiţională, ci<br />
îmbrăcaţi ca tarabostes daci, având pe cap<br />
pileus, cuşma getică specifică. În urma celor<br />
trei magi, fără legătură cu aceştia, apar<br />
sfintele mucenice care poartă îmbrăcăminte<br />
ţărănească românească: cămăşi albe cu poale<br />
lungi, catrinţe decorate cu motive variate,<br />
marame albe de borangic cu franjuri către<br />
glezne.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol<br />
Monumentul cel mai semnificativ al<br />
arhitecturii bizantine este Catedrala<br />
Sfânta Sofia din Constantinopol <strong>–</strong><br />
construită în sec. VI d.Chr. de către<br />
arhitecţii Antemios din Trales şi Isidor<br />
din Milet.<br />
Cupola semisferică aminteşte de cea a<br />
Pantheonului din Roma
Cupola, ce simbolizează cerul, este aşezată pe un tambur fals care<br />
reprezintă de fapt o îngroşare a bazei cupolei. Tamburul se constituie ca un<br />
inel care leagă calota peste nivelul ferestrelor şi primeşte contraforturile<br />
care întăresc baza cupolei. Marea cupolă este urmată de încă două semi<br />
cupole cu aceeaşi rază ca şi cea principală.<br />
În plan apare pentru prima dată crucea greacă.<br />
Cupola principală are 40 de ferestre, fapt ce se poate explica în mai multe<br />
feluri:<br />
- Influenţă romană <strong>–</strong> sistem zecimal 4 x 10<br />
- Influenţă greacă <strong>–</strong> pentagrama pitagoreică: 2 x 5 = 10 şi 8 x 5 = 40<br />
- Simbolism creştin - numărul 40 apare de mai multe ori în evanghelii, cu<br />
diferite semnificaţii mistice<br />
Volumele sunt puse în proporţie după<br />
secţiunea de aur şi după triunghiul lui<br />
Timeu <strong>–</strong> deci metode de tradiţie greacă.<br />
Pe verticală, există o punere în proporţie<br />
a volumelor prin procedee geometrice cu<br />
punerea în proporţie a elementelor şi<br />
detaliilor prin procedeul aritmetic al<br />
ritmării cu ajutorul unor şiruri recurente.
Pe dinafară are aspectul unui<br />
dreptunghi (aproape pătrat de 77<br />
x 71,70m).<br />
În faţă are un atrium, un<br />
exonartex si un nartex de mici<br />
proporţii faţă de restul clădirii.<br />
Interiorul e împărţit într-o navă<br />
centrală, mai mare, şi alte două<br />
laterale mai mici, peste care se<br />
ridică galeriile în două etaje.<br />
Atenţia e atrasă de marea cupolă<br />
centrală de deasupra navei<br />
centrale, încadrată de două semi<br />
cupole şi şase cupole mai mici.<br />
Cupola centrală e o adevărată<br />
minune constructivă, atât prin<br />
mărimea ei (diametrul de 31 m),<br />
cât şi înălţimea la care e ridicată<br />
(54 m), datorită căreia pare<br />
suspendată în văzduh, luminată<br />
de cele 40 ferestre de la baza ei.<br />
Panouri subţiri de marmură<br />
absorbeau şi reflectau lumina a<br />
mii de lumânări şi lămpi care<br />
luminau atât de bine interiorul,<br />
încât biserica era folosită şi ca far,<br />
deşi azi este întunecoasă şi<br />
misterioasă.
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XIV)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)
Biserica San Marco din Veneţia (sec. X-XI)
BIZANŢUL<br />
BIZAN UL<br />
RUSIA<br />
Stilul bizantin, trecând spre nord, dă naştere turlelor.<br />
Punerea în proporţie bizantină a trecut în Rusia cu<br />
priorităţi ascensionale, creând o triangulaţie specifică,<br />
bazată pe elementul geometric cel mai zvelt: triunghiul<br />
dreptunghic cu catetele în raportul 1: 2+√2. 2+ 2.<br />
Triangulaţia este evidenţiată direct prin înclinarea<br />
apelor acoperişurilor turlelor, prin elemente decorative<br />
repetate (ocniţe triunghiulare) şi prin silueta generală.<br />
Trecerea de la biserica bizantină cu cupolă/cupole la<br />
biserica rusă cu turle ţuguiate s-a realizat treptat, prin<br />
forme intermediare, toate membre ale familiei √2. 2.
RUSIA<br />
Prezenţa nelipsită a elementului<br />
aritmetic √2 2 , atestă o influenţă dublă:<br />
- de la răsărit <strong>–</strong> India, Persia<br />
- de la apus <strong>–</strong> Europa occidentală<br />
şi centrală prin intermediul Poloniei.<br />
Migrarea bisericii bizantine spre nord<br />
păstrează cupola-cer dar o mută tot mai<br />
sus, la capătul superior al turlei<br />
principale <strong>–</strong> planul centrat se<br />
transformă în cruce greacă iar<br />
simbolismul general se amplifică.<br />
Biserica Sfântul Blajennâi din Moscova<br />
Aceeaşi punere în proporţie după raportul 1:2+√2 1:2+ este respectată şi în<br />
plan. Alături de pătrat, care este foarte frecvent datorită turlelor pe<br />
pandantivi, există dreptunghiurile impuse de bolţi iar crucea greacă este<br />
aproape generală.<br />
Simbolismul este exacerbat până la ultima sa expresie. Fiecare element al<br />
compoziţiei arhitecturale are valoare simbolică şi participă, astfel, pe cale<br />
geometrică sau aritmetică, la punerea în proporţie.
RUSIA<br />
Biserica Sfânta Treime din Nenoska
RUSIA
RUSIA
RUSIA - 1890
RUSIA
RUSIA
RUSIA
ŢĂRILE ĂRILE ROMÂNE <strong>–</strong> BIZANŢUL BIZAN UL DUPĂ BIZANŢ BIZAN<br />
S-au folosit două tipuri de plan:<br />
- tipul în cruce greacă înscrisă<br />
- tipul trilobat<br />
Tipul în cruce greacă înscrisă cedează locul tipului cu<br />
pronaos supralărgit în cazul bisericilor domneşti,<br />
mitropolitane şi mănăstireşti, compoziţie care se<br />
întâlneşte exclusiv în arhitectura Ţãrii Româneşti şi<br />
reprezintã un tip autohton.
ŢARA ARA ROMÂNEASCĂ<br />
În sec. X<strong>II</strong>I-XIV d.Chr., planurile au raporturi numerice<br />
simple iar în secţiune se foloseşte triunghiul<br />
echilateral.<br />
În sec. XIV d.Chr. apare elementul care va domina<br />
construcţia de biserici în Ţara Românească până în<br />
epoca modernă: CRUCEA GREACĂ ÎN PLAN ŞI ÎN<br />
SPAŢIU.<br />
Această punere în proporţie:<br />
• exprimă, repetat, atât simbolul crucii cât şi<br />
elementele geometrice specifice <strong>–</strong> pătratul în plan şi<br />
secţiuni şi cubul în spaţiu.<br />
• permite trecerea uşoară, prin intermediul<br />
pandantivilor, la tamburul turlei pe care sprijină<br />
cupola.<br />
Biserica din Snagov
ŢARA ARA ROMÂNEASCĂ<br />
Volumul este dimensionat pe baza valorii √2, 2, adică pe<br />
baza ideii de pătrat, peste care se înalţă cercul tamburului<br />
turlei şi semisfera cupolei.<br />
Sistemul cerc peste pătrat a fost aplicat de mii de ani, din<br />
Extremul Orient până în Roma, în cele mai variate religii,<br />
pentru punerea în proporţie a edificiilor religioase<br />
monumentale. În Ţara Românească, acest sistem se<br />
îmbină cu crucea greacă <strong>–</strong> simbolul Crucii.
ŢARA ARA ROMÂNEASCĂ<br />
Biserica Sf.Nicolae Domnesc<br />
de la Curtea de Argeş<br />
ctitoria lui Neagoe Basarab - 1512
ŢARA ARA ROMÂNEASCĂ<br />
Din sec. XV d.Chr., faţadele bisericilor medievale din Ţara Românească<br />
sunt împărţite în două registre, separate printr-un brâu, care marchează în<br />
exterior nivelul naşterii bolţilor. Cele două registre sunt în general de<br />
înălţime egală, dar par inegale datorită frizei decorative de sub streaşină<br />
care reduce vizual, aparent, registrul superior. Raportul celor două<br />
registre apare vederii ca fiind 1:s.
ŢARA ARA ROMÂNEASCĂ<br />
Biserica episcopală<br />
de la Curtea de Argeş<br />
ctitoria lui Neagoe Basarab - 1512<br />
tipul cu pronaos supralărgit
ŢARA ARA ROMÂNEASCĂ
ŢARA ARA ROMÂNEASCĂ<br />
Trase ordonatoare<br />
şi proporţii<br />
Conf.dr.arh.Sorin Minghiat
MOLDOVA<br />
Influenţa bizantină s-a îmbinat cu cea occidentală, în mod special cea<br />
romanică şi gotică venite prin Ardeal şi Polonia.<br />
În plan se observă crucea greacă.<br />
Stilul românesc moldovenesc <strong>–</strong> stilul gotic moldovenesc <strong>–</strong> se diferenţiază<br />
de stilul românesc din Ţara Românească prin:<br />
• Detalii <strong>–</strong> ancadramente gotice de uşi şi ferestre<br />
• Prezenţa contraforţilor exteriori<br />
• Ogiva moldovenească <strong>–</strong> cu centrele de trasare foarte apropiate<br />
• Bolţile moldoveneşti<br />
• Postamente stelate ale turlelor<br />
• Planuri mai alungite în direcţia est-vest<br />
• Turle mai puţine sau de loc.<br />
În Moldova s-au folosit două tipuri de planuri:<br />
- un tip de plan drept<br />
- un tip de plan trilobat
MOLDOVA<br />
tip de plan drept<br />
Biserica Sfântul Nicolae<br />
din Rădăuţi
MOLDOVA<br />
Arhitectura Moldovei cunoaşte două etape de maximă importanţă:<br />
1. arhitectura din vremea domniei lui ŞTEFAN CEL MARE<br />
- arcele piezişe folosite la construcţia bolţilor<br />
- contraforturile dispuse pe faţaţe<br />
- intrarea principalã pe faţada de sud<br />
2. arhitectura din vremea lui PETRU RAREŞ<br />
- peste vechile siluete, peste vechile structuri<br />
moştenite de la Ştefan cel Mare se suprapune<br />
o decoraţie pictată<br />
- se adaugă un pridvor deschis, sub impulsul<br />
arhitecturii populare<br />
Boltă moldovenească Fereastră gotică<br />
Tip de plan trilobat
Biserica Adormirea Maicii Domnului<br />
sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI,<br />
com. Mănăstirea, jud. Suceava<br />
Biserica Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul<br />
sat ARBORE, com. Arbore, jud. Suceava
Biserica Înălţarea Sf. Cruci<br />
sat PĂTRĂUŢI, com. Pătrăuţi, jud. Suceava<br />
Mănăstirea Probota cu biserica Sf. Nicolae<br />
sat PROBOTA, com. Dolhasca, jud. Suceava
Biserica Bunavestire<br />
sat VATRA MOLDOVIŢEI,<br />
com. Vatra Moldoviţei, jud Suceava<br />
Biserica Sf. Gheorghe<br />
a mănăstirii Sf. Ioan cel Nou<br />
municipiu SUCEAVA, jud. Suceava
Mănăstirea Voroneţ, cu biserica Sf. Gheorghe<br />
sat VORONEŢ, oraş Gura Humorului, jud. Suceava
Change language