Raport final 2007 - Ministerul Culturii si Cultelor

ANEXA Nr. 4: RAPORT DE ACTIVITATE - model-cadru 

Prezentul raport de activitate a fost elaborat pentru evaluarea managementului de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului NaŃional denumit în 

continuare autoritatea, pentru Muzeul NaŃional al łăranului Român, aflată în subordinea sa, în conformitate cu prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a 

Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituŃiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, 

denumită în continuare ordonanŃă de urgenŃă, precum şi cu cele ale Regulamentului de evaluare. 

Analiza şi notarea raportului de activitate 1 şi a interviului se fac în baza următoarelor criterii 2 de evaluare 3 : 

1.evoluŃia instituŃiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituŃional existent; 

2.îmbunătăŃirea activităŃii instituŃiei; 

3.organizarea/sistemul organizaŃional al instituŃiei; 

4.situaŃia economico-financiară a instituŃiei; 

5.strategia, programele şi implementarea planului de acŃiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituŃiei, conform sarcinilor şi obiectivelor 

formulate de autoritate; 

6.evoluŃia economico-financiară a instituŃiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menŃionarea resurselor financiare necesare de alocat 

de către autoritate. 

În conformitate cu prevederile contractului de management, datele şi informaŃiile din prezentul raport sunt aferente perioadei: 

de la 1 august 200 la 31 decembrie 2009 reprezentând prima evaluare. 

Structura raportului de activitate 

PARTEA I: 4 

a)EvoluŃia instituŃiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul instituŃional existent: 

a.1.colaborarea 5 cu instituŃiile/organizaŃiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităŃi - tipul/forma de colaborare, după caz, proiectele 

desfăşurate împreună cu acestea; 

01 august – 31 decembrie 2007 

- De ziua crucii. Semne, colaborare cu FundaŃia DALA, septembrie 2007 

- łinuturile României – łinutul Buzăului, colaborare cu Muzeul NaŃional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul NaŃional de Geologie, 

proiect finanŃat de AFCN, martie – octombrie 2007. 

- Patrimoniu etnologic online, colaborare cu Muzeul de Etnografie – Braşov, în parteneriat cu Muzeul NaŃional al Satului “Dimitrie Gusti”, finanŃat 

de AFCN, martie – octombrie 2007. 

- Moşii de Toamnă, colaborare cu Clubul łăranului, AsociaŃia Culturală Macondo, octombrie 2007. 

- PopulaŃii istorice româneşti astăzi, colaborare cu FundaŃia Tzigara-Samurcaş şi Universitatea de Vest, Timişoara, finanŃat de Ministerul 

Afacerilor Externe din România, Departamentul pentru RelaŃiile cu Românii de Pretutindeni, ianuarie – decembrie 2007. 

- Târgul łăranului, colaborare cu FundaŃia ADEPT, Autoritatea NaŃională Sanitar Veterinare şi pentru SiguranŃa Alimentelor (ANSVSA), AsociaŃia 

Prietenii Muzeului łăranului Român, ReprezentanŃa Comisiei Europene în România, FederaŃia Patronală Română din Industria Alimentară– 

Romalimenta, FundaŃia Familia RaŃiu, DC Communication, Transylvania Authentica - The Prince's Charities Foundation şi AsociaŃiei Culturală 

Macondo. Sprijin oferit de sponsorii OTP, Bank Romania şi Orange, decembrie 2007. 

- ExpoziŃii ale meşterilor populari, colaborare cu Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 6, decembrie 2007. 

1 ianuarie – 31 decembrie 2008 

- Primăvara Culturală, proiect derulat în colaborare cu Primăria Sectorului 1, Bucureşti, în perioada martie – iunie 2008. Organizare de Târguri, seri 

culturale, evenimente pentru copii, februarie – iunie 2008.

- Proiectul Puzzle, acŃiunea „Povestea vecinilor”, proiect derulat de Centrul de ConsultanŃă pentru Programe Culturale Europene şi finanŃat prin 

programul Anul European al Dialogului Intercultural, program al Comisiei Europene. Muzeul łăranului Român a fost partner în proiect în perioada 1 

martie–30 noiembrie 2008 şi a organizat 13 seri culturale cu 11 comunităŃi etnice din Bucureşti, 2 evenimente stradale organizate cu voluntarii pe 

tema dialogului intercultural. Implicarea a 15 asociaŃii şi centre culturale ale comunităŃilor din Bucureşti: FederaŃia ComunităŃilor Evreieşti, 

CENTROPA, Centrul Rromilor Amare Rromentza, AsociaŃia Culturală Artisroma, AsociaŃia Societatea Culturală Aromână, Forumul Democrat German, 

Centrul Cultural Casa Schiller, Institutul Francez din Bucureşti, Uniunea Democrată a Turcilor din România, Centrul Cultural al Republicii Ungare în 

România, AsociaŃia Italienilor din România, Institutul Italian de Cultură “Vito Grasso”, Uniunea Polonezilor din România, Comunitatea Elenă din 

București, Uniunea Armenilor din România, februarie – decembrie 2008. 

- China. Sărbători şi Festivaluri, în colaborare cu Ambasada Chinei, 19 noiembrie–1 decembrie 2008 

- Bucharest Metroart – PiaŃa Victoriei 1, proiect derulat de AsociaŃia din Pod şi FundaŃia MORA, mai–septembrie 2008 

- Retrospectiva TIFF, în colaborare cu Festivalul InternaŃional de Film Transilvania, iunie 2008 

- Târgul łăranului Român, în colaborare cu AsociaŃia Prietenii Muzeului łăranului Român şi Grupul de IniŃiativă Radu Anton Roman, ianuarie – 

decembrie 2008. 

- proiecŃie de filme PoliŃia politică. InstrucŃiuni de folosire, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, 2008. 


6 filme documentare, Europenii necunoscuŃi, Femei despre femei, Festivalul de muzică Klezmer, colaborare cu Forumul Cultural Austriac, 

februarie, martie-aprilie, iulie 2009. 

Festivalul de Film European, colaborare cu Institutul Cultural Român, mai 2009. 

Best of ASTRA Film Festival¸colaborare cu ASTRA Film Festival, aprilie 2009. 

TIFF retrospectivă, colaborare cu Transilvania Film Festival, iunie 2009. 

Târgul łăranului, Ziua Recoltei, Terra Madre, colaborare cu Grupul de iniŃiativă „Radu Anton Roman”, AsociaŃia Prietenii Muzeului łăranului 

Român, DC Communication, ARK, Slow Food România, ianuarie-decembrie 2009. 

Târgul pentru o viaŃă sănătoasă, colaborare cu SC Events SRL, mai 2009. 

Târgul de antichităŃi, colaborare cu Jurnalul NaŃional 

Ziua Africii, colaborare cu FDSC, mai 2009 

Ziua rusă, colaborare cu Centrul cultural rus, mai 2009. 

ExpoziŃie de artă populară contemporană, în colaborare cu Muzeul NaŃional de Artă, iunie 2009. 

Seara culturală poloneză, colaborare cu Uniunea Polonezilor din România, iunie 2009 

ExpoziŃie fotografică Dobrogea, colaborare cu Societatea de concerte BistriŃa, iunie 2009 

Târgul de Sânziene, colaborare cu J’info Tours, iunie 2009. 

La medicina magica, colaborare cu Muzeul NaŃional al Agriculturii Slobozia, iunie – noiembrie 2009 

Apa, focul, pământul şi sarea, colaborare cu Muzeul NaŃional al Agriculturii Slobozia, iunie-septembrie 2009 

Suveniruri muzeale, colaborare cu AsociaŃia ARTEX şi ReŃeaua NaŃională a Muzeelor din România, iulie – septembrie 2009. 

ADfel, Festival de publicitate neconventionala, colaborare cu IQads, Bucureşti, septembrie 2009. 

60 de biserici din lemn, colaborare cu FundaŃia DALA, Ordinul ArhitecŃilor din România, septembrie – octombrie 2009. 

Broderii din Ucraina, colaborare cu Uniunea Ucrainienilor din România, ian-dec. 2009 

Fragments of the Earth, Urme rural-urban, Magic Blocks, colaborare cu AsociaŃi Zeppelin, octombrie, noiembrie 2009. 

Retrospectiva ANONIMUL 2009, colaborare cu Festivalul InternaŃional de film independendt Anonimul, august 2009. 

ProiecŃie specială NEXT, colaborare cu Societatea culturală NexT, august 2009. 

Povestitorii de la Şosea, ConferinŃele de la Şosea, colaborare cu Clubul łăranului, ianuarie – decembrie 2009. 

2

Bulgarii din România, colaborare cu Uniunea NaŃională a Etnicilor Bulgari, iunie – prezent. 

Numitorul comun: moartea, colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Muzeul National de Istorie a 

Transilvaniei din Cluj-Napoca, Fundatia Konrad Adenauer, noiembrie 2009. 

ConferinŃe, colaborare cu Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, septembrie – decembrie 2009. 

Calendarul „Frumos e tot lucrul curat”, colaborare cu AsociaŃia Prietenii Muzeului łăranului Român, P&G, decembrie 2009 

Târguri de meşteri, colaborare cu Primăria Mun. Bucureşti, Primăria Sect. 1, City Mall, ARCUB, FundaŃia Voiculescu, Sala Dalles. 2009 

a.2.participare în calitate de partener (coorganizator, coiniŃiator, invitat, participant etc.) la programe/proiecte europene/internaŃionale 6 ; 

1 august 2007 – 31 decembrie 2009: 

Casa de piatră, proiect derulat de MNTR şi finanŃat prin programul european Cultura 2000, septembrie 2006 – august 2007. Colaborare cu 

Universitatea Lyon II (Franta), AsociaŃia EPACTE (Franta), INOE (România), Universitatea din Plovdiv (Bulgaria). 

A 17-a oaie. NopŃile României în Yaffo, colaborare cu Institutul Cultural Român din Tel Aviv, Israel, septembrie-octombrie 2007. 

Transditions. Moving Traditions from Romania, expoziŃie la Bruxelles, colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, decembrie 2007. 

„La medicina magica”, colaborare Laboratorul de antropologie „Rocca Grimalda”, Italia, septembrie 2007 - mai 2009. 

Attention, Tsiganes!, colaborare cu Muzeul ASTRA (Sibiu), Primăria oraşului Luxembourg şi Primăria oraşului Helsinki, martie – octombrie 2007, 

aprilie – septembrie 2009. 

Festivalul Filmului European, in colaborare cu Institutul Cultural Român şi DelegaŃia Comisiei Europene la Bucureşti, mai 2008 

Olt-Olten-Oltenie, expoziŃie organizată în colaborare cu Muzeul de Istorie din localitatea Olten, ElveŃia, 15 feburarie – 20 martie 2008 

ScoarŃa noastră cea de toate zilele, expoziŃie organizată la VeneŃia, la invitaŃia Institutului Român din VeneŃia, Italia şi Institutul Cultural Român, 

2008. 

Icoane româneşti, expoziŃie organizată la Ierusalim, la invitaŃia Institutului Cultural Român din Tel Aviv, Israel, 2008. 

360 de grade, colaborare cu Ambasada Mexicului, septembrie 2009. 

Patrimoine en mouvement, colaborare cu Musee Theodore Monod, Dakar, iunie 2009 

Festivalul Tamisei, colaborare cu Institutul Cultural Român, Londra, septembrie 2009 

On the clothesline, colaborare cu Institutul Cultural Român, Londra, septembrie 2009. 

Judecata de apoi, colaborare cu I.C.R. + Comitetul Patronal al Mileniumului Catedralei Torcello – VeneŃia, iunie-septembrie 2009 

Sokrates-Erasmus, burse de studii în colaborare cu Universitatea din Perugia, Italia, iunie–septembrie 2009. 

Obiecte de artă populară contemporană, expoziŃie în colaborare cu Ambasada Română din Luxembourg, octombrie 2009 

Remembering Communism. Theoretical Approaches to the Memory of Communism, colocviul international colaborare cu Universitatea din 

Leipzig şi cu Volkswagen Stifftung 

a.3.acŃiuni de publicitare 7 a proiectelor proprii ale instituŃiei; 

1 august – 31 decembre 2007 

Nr. 

crt. 

Eveniment/târg/expoziŃie 

EXPOZIłII TEMPORARE 

Perioada 2007 Materiale promoŃionale 

1 De ziua crucii. Semne 

14-29 septembrie ExpoziŃii promovate înpreuna cu Târgul iconarilor şi al 

meşterilor cruceri. 

2 Portret/Atelier Paul Balaci 14-29 septembrie 

3

3 łinuturile României – łinutul 

Buzăului 

4 PiaŃa de artizanat 

5 Trei sate. Fotografii de Jean 

Cuisenier 

6 Am pingălit, am chipuit, am 

snimuit 

EXPOZIłII ÎN STRĂINĂTATE 

1 Attention, tsiganes!, 

Luxemburg 

22 septembrie – 27 

octombrie 

18 octombrie – 15 

noiembrie 

Promovare realizată de către Muzeul de Geologie 

Comunicat de presă distribuit electronic contactelor din presă 

şi postate pe site-uri specializate 

(www.comunicatedepresa.ro, 

www.comunicatemedia.ro) şi sub formă de newsletter cu 

3500 de abonaŃi, 

150 afişe format 70 x 50 cm (100 buc. postate in reŃeua 

RATB, 30 buc. postate în staŃiile METROREX, 20 buc. postate la 

facultăŃile din cadrul UniversităŃii Bucureşti), 

200 invitaŃii distribuite prin poştă prietenilor muzeului, 

6 bannere dimensiuni 6 x 1 m, afişate cu sprijinul Primăriei 

Sectorului 1 în PiaŃa Presei, PiaŃa Victoriei, PiaŃa Romană şi 

PiaŃa UniversităŃii. 

Machete de presă 

24 FUN – apariŃie 18 octombrie – 24 noiembrie 

COTIDIANUL – ¼ pagina, apariŃie 18 octombrie 

Spot Radio Guerrilla difuzat de 5 ori pe zi, timp de 10 zile. 

16-29 noiembrie Comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 

presă şi pe site-uri specializate: 

www.comunicatedepresa.ro, www.comunicatemedia.ro. 

Newsletter cu peste 3600 de abonaŃi 

20 de afişe postate în incinta MłR 

Afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR 

19-20 noiembrie Comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 




20 de afişe postate în incinta MłR 


24 martie – 21 

octombrie 

2 TradiŃii în tranziŃie, Plovdiv, 1 iulie-31 august Comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 

4

Lyon, Bruxelles 

3 A 17-a oaie. NopŃile României 

în Yaffo, Tel Aviv 

4 Transditions. Moving Traditions 

from Romania, Bruxelles 

TÂRGURI 

1 Târgul iconarilor şi meşterilor 

cruceri 

2 Moşii de Toamnă 

3 Târgul de Sfântul Nicolae 


octombrie 



10 de afişe 

Promovare realizată de ICR. 

Comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 

presă. 

10 de afişe 


11-13 decembrie Promovare realizată de ICR. 


presă. 

20 de afişe 


14-16 septembrie Comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 




200 de afişe postate în incinta MłR, la Facultatea de Litere, la 

Facultatea de Arhitectură şi în mijloacele de transport RATB. 

Macheta pe presă în Cotidianul, 24 Fun, Time Out Bucureşti, 

Spot la Radio România ActualităŃi 


20-21 octombrie Comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 




20 de afişe postate în incinta MłR. 

200 de foi de Târg. 

Macheta pe presă în Cotidianul, 24 Fun. 


30 noiembrie – 2 

decembrie 





200 de afişe postate în incinta MłR, la Facultatea de Litere, la 

Facultatea de Arhitectură şi în mijloacele de transport RATB. 

150 de invitaŃii trimise prietenilor MłR. 

5

1 

EVENIMENTE/COLABORĂRI 

Atelier de sunet şi meşteşug 20-21 octombrie 

2 Târgul łăranului Român 

8-9, 15-16, 22-23 

decembrie 

CONFERINłE, DEZBATERI 

1 Making & Consuming Traditions 

/ Faire et consommer les 

traditions 

2 Colocviul „La Medicina Magica. 

Terra, fuoco, aqua, sale”, Rocca 

Grimalda, Italia 

19 – 21 octombrie 

septembrieoctombrie 

2007 

Macheta pe presă în Cotidianul, 24 Fun, Time Out Bucureşti, 

Spot la Radio România ActualităŃi şi Radio Guerrilla 


Eveniment promovat de Grupul de Initiativa Radu Anton 

Roman. 


Nr. 

crt. 

Eveniment/târg/expoziŃie 

EXPOZIłII TEMPORARE 

Perioada Materiale promoŃionale 

1. Olten – Olt – Oltenia 14 feb – 20 mar comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 

specializate (www.comunicatedepresa.ro, 

www.comunicatemedia.ro) şi sub formă de newsletter 

cu 3600 de abonaŃi; 

postare a informaŃiei pe site-ul MłR; 

100 afişe A2 (50 buc. postate în staŃiile METROREX, 20 

buc. postate la facultăŃile din cadrul UniversităŃii Bucureşti, 

20 buc. în muzeu); 

250 invitaŃii distribuite prin poştă prietenilor muzeului; 

Catalog ilustrat, 100pp, 2000 ex. 

Machete de presă: 24 FUN – full page 

2. George Chirovici 28 mar – 17 apr comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 





20 afişe A3 (în muzeu); 


6

3. ColecŃia Regală de artă 

10 mai – 21 iun 

200 de cataloage de expoziŃie. 

comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe site- 

tradiŃională – Regina Elena 

uri specializate (www.comunicatedepresa.ro, 




20 afişe A2 ( în muzeu); 


500 foi sală. 

4. S-him tu numir – toari şi 10 mai - 22 mai comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe site- 

cumăts di bană armânească 


Aromânii. Urme şi fragmente 


de viaŃă armânească 



50 afişe A2 ( în muzeu); 

100 invitaŃii distribuite prin poştă prietenilor muzeului. 

5. Poveşti Luminate 1 – 16 iunie comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 





10 afişe A2 ( în muzeu). 

promovare impreuna cu Targul de 1 iunie. 

6. ColecŃii şi colecŃionari. Expozitie 12 iun – 1 iul comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe site- 

de carti postale vechi 





30 afişe A2 (10 buc. postate la facultăŃile din cadrul 

UniversităŃii Bucureşti, 20 buc. în muzeu); 


5 modele carti postale, serie mica 

7. Hrana care leagă 

29 iun – prezent comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe site- 

vernisajul noii sali din 


expunerea permanentă 


Hrana pe pământ şi hrană în 29 iun – 29 sept cu 3600 de abonaŃi; 

cer – expoziŃie temporară 


20 afişe A2 (10 buc. postate la facultăŃile din cadrul 

UniversităŃii Bucureşti, 10 buc. în muzeu); 


30 de mape de presă pentru conferinŃa de presă. 

7

8. TroiŃe / Semne / Locuri 12 - 30 sept 

Carte-catalog, 120 pp, 500 ex. 

Machete de presă: 

24 FUN – ½ pagina, 

Revista Arhitectura (nr. iulie-august) – full page 

Revista La Cucina (nr. octombrie) – full page 

Promovare împreună cu Târgul iconarilor 

9. ColecŃia ColecŃiilor 26 sept – 12 oct comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 





200 afişe A3 (100 buc. postate in reŃeaua RATB, 50 buc. 

postate în staŃiile METROREX, 20 buc. în muzeu); 


30 de dosare de presă pentru conferinŃa de presă. 

Machete de presă: 24 FUN – ½ pagina, 

10. ExpoziŃia HORIA BERNEA – 

gesturi potrivite 

30 oct – 6 ian 2009 comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 

presă şi pe site-uri specializate 


www.comunicatemedia.ro, www.pubbing.ro, 

www.newsmart.ro) şi sub formă de newsletter cu 3000 de 

abonaŃi; 

250 afişe format A2 (10 buc. postate în muzeu, 100 buc. 

postate în reŃeaua RATB, 80 buc. postate în staŃiile 

METROREX, 50 buc. postate la facultăŃile din cadrul 

UniversităŃii Bucureşti); 

500 invitaŃii distribuite prin poştă prietenilor muzeului, 

1 banner afişat la intrarea în muzeu; 


24 FUN – full page, apariŃie 24 octombrie – 30 octombrie 

OBSERVATORUL CULTURAL – ¼ pagina, apariŃie 30 

octombrie, 

Spot Radio România ActualităŃi, Radio România Cultural, 

Smart FM, 

Banner web: port.ro, smartfm.ro hotnews.ro 

11. China. Sărbători şi Festivaluri 19 nov – 1 dec comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 





20 afişe A3 (15 buc. în muzeu); 

8

12. łesături / cusături – 

exporiment 

16 dec 2008 – ianuarie 

2009 

crganizarea cocktailului cu ocazia vernisajului; 


comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 





20 afişe A3 (20 buc. în muzeu); 


Machete de presă: 24 FUN – ½ pagina, Observator 

cultural – ¼ pag. 

TÂRGURI ŞI EVENIMENTE 

1 Târgul de MărŃişor 28 febr – 2 mar comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 






postate în staŃiile METROREX, 10 buc. postate la facultăŃile 

din cadrul UniversităŃii Bucureşti, 20 buc. în muzeu); 


4000 foi de târg, format A3; 

Povestea martisorului, 30pp, 300 ex. 

Spot la Radio Itsy-Bitsy si Radio Lynx. 

Promovare prin concursuri: 

online pe hotnews.ro, 

concurs cu tragere la sorti in cadrul targului. 

Machete de presă : 24 FUN – ½ pagină, Time Out 

Bucureşti, ¼ pagină 

2 Târgul de Florii 18 – 20 apr comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 






postate în staŃiile METROREX, 10 buc. postate la facultăŃile 

din cadrul UniversităŃii Bucureşti, 20 buc. în muzeu); 


4000 foi de târg, format A3; 

Spot la Radio Itsy-Bitsy si RRA. 

9

3 Noaptea muzeelor 17 mai 

Machete de presă: 24 FUN – ½ pagină 







postate la facultăŃile din cadrul UniversităŃii Bucureşti, 20 

buc. în muzeu). 

Machete de presă: 24 FUN – ¼ pagină, 

Banner web 468*60 pe port.ro 

In urma semnarii unui parteneriat, promovare comuna, 

alaturi de actiunile celorlalte muzee din Bucuresti prin 

brosuri, flyere si afise. 

4 Târgul de 1 Iunie 1 iunie comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 





20 afişe A3 (în muzeu). 

Spot la Radio Itsy-Bitsy. 

5 Târgul iconarilor şi al meşterilor 

cruceri 

14 sept comunicat de presă distribuit electronic în presă şi pe siteuri 






postate în staŃiile METROREX, 20 buc. în muzeu); 


Spot la Radio Itsy-Bitsy si RRA. 


6 Târgul de Sf. Nicolae 5 – 7 dec comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 




www.newsmart.ro) şi sub formă de newsletter cu 3000 de 

abonaŃi; 

250 afişe format A2 (10 buc. postate în muzeu, 100 buc. 

postate în reŃeaua RATB, 80 buc. postate în staŃiile 

METROREX, 10 buc. postate la facultăŃile din cadrul 

UniversităŃii Bucureşti); 

10

ATELIERE DE CREATIVITATE 

1 Atelier de sunet şi meşteşug 3 

Vacanta la Atelierul de 

creativitate 10 

Ateliere de ceramică, de 

construit instrumente muzicale, 

de tipărituri şi realizare de 

carte pentru copii, la Atelierul 

de creativitate 6 

Ateliere de creativitate pentru 

copii - 6 

Ateliere cu copii organizate in 

colaborare, in urma 

parteneriatelor pe care Sectia 

Marketing-PR le-a incheiat cu 

Asociatia din Pod – Proiectul I 

love Bucharest si Radio Itsy- 

Bitsy: 

I love Bucharest 

aprilie – iunie - Atelierele de 

creaŃie si cursuri de actorie, 

proiect realizat în colaborare cu 

Itsy Bitsy. 

PROIECTE 

1 Proiectul 1. NOUL 

CINEMATOGRAF 

REGIZORULUI ROMAN 

AL 

Proiectii ocazionale de filme, in 

pregatirea lansarii 

cinematografului, prin 

21 – 26 febr 

1 iul – 1 aug, 


octombrie 

1 octombrie 2008 – 15 

iunie 2009 

24 iunie – 13 iulie 

2 bannere afişat la intrarea în muzeu; 


24 FUN – full page, apariŃie 4 – 10 decembrie 

OBSERVATORUL CULTURAL – ¼ pagina, apariŃie 3 

decembrie, 

Spot Radio România ActualităŃi, Radio România Cultural, 

Radio Itsy Bitsy 

Bannere web pe www.hotnews.ro, www.smartfm.ro, 

www.port.ro. 

Concurs online pe hotnews.ro 

comunicat de presă distribuit electronic contactelor din 






afişe format postate in muzeu si la sediile unor institutii 

partenere. 






10 afişe A2 distribuite in muzeu. 

11

incheierea de parteneriate 

Retrospectiva TIFF 

În parteneriat cu Institutul de 

Investigare a Crimelor 

Comunismului în România, 

proiecŃie de filme: PoliŃia 

politică: instrucŃiuni de folosire. 

Filme documentare din arhiva 

securităŃii maghiare 

3 Scurt metraje romanesti: 

2 

Megatron, Joi, Bricostory 

Proiectul 2. POVESTEA VECINILOR. 

LA TAIFAS CU „CEILALłI”. 

STRADA 

INTERCULTURAL 

DIALOGULUI 

Cu ocazia lansării oficiale a 

campaniei Anului European al 

Dialogului Intercultural şi a 

proiectului PUZZLE, Muzeul 

łăranului Român a organizat o 

seară de film: 4 pe 5 la 6 

De vorbă cu EVREII, seara 

culturală evreiască 

13 – 20 iunie 

7 octombrie 

10 octombrie 

5 martie 

27 martie 

Spot la Radio Guerrilla 


S-au împărŃit participanŃilor materiale informative despre 

proiectul Puzzle şi despre acŃiunea Povestea vecinilor. 

Promovarea a fost făcuta timp de o săptămână (26 

februarie – 1 martie) prin intermediul afişelor, a 

newsletter-ului, prin postarea pe site-ul MłR şi prin 

transmiterea unui comunicat de presă. La eveniment au 

participat reprezentanŃi ai presei dintre care amintim TVR 

Cultural, RRA. 

100 postere (afişate în staŃiile de metrou, în autobuzele 

RATB, în universităŃi, institute culturale partenere); 

200 invitatii trimise atât din partea MłR cât şi din partea 

comunităŃii evreieşti oamenilor de cultura şi oficialilor aleşi 

de pe listele de protocol; 

comunicat de presă (publicat ca atare sau prelucrat pe 

site-urile şi în publicaŃiile partenerilor) şi newsletter trimis 

unui număr de 3600 de abonaŃi; 


spoturi radio – RRA şi Itsy Bitsy; 

interviuri acordate de către reprezentanŃii comunităŃii 

evreieşti pentru RRA, Radio România Cultural, Radio Lynx, 

12

La taifas cu RROMII, seara 

culturală rromă 

La taifas cu AROMÂNII, seara 

culturală aromână 

La taifas cu GERMANII, seara 

culturală germană 

La taifas cu FRANCEZII, seara 

culturală franceză 

La taifas cu TURCII, seara 

culturală turcă. 

La taifas cu MAGHIARII, seara 

culturală maghiară 

La taifas cu ITALIENII, seara 

culturală italiană 

7 aprilie 

10 mai 

12 mai 

13 mai 

14 mai 

15 mai 

16 mai 

Mediafax, TVR, TVR Cultural. 

75 postere (afişate în staŃiile de metrou, în universităŃi, 

institute culturale şi locuri de afişaj din oraş); 

300 invitaŃii – trimise atât din partea MłR cât şi din partea 

comunităŃii rromilor (prin intermediul AsociaŃiei Amare 

Rromentza) oamenilor de cultură şi oficialilor aleşi de pe 

listele de protocol; 

comunicat de presă (publicat ca atare sau prelucrat pe 

site-urile partenerilor) şi newsletter trimis unui număr de 

3600 de abonaŃi; 


publicarea unei machete (1/4 de pagina) în ghidul 24-FUN 

valabil în săptămâna 4 – 10 aprilie (prin parteneriat în 

sistem barter); 

spoturi radio – RRA şi Itsy Bitsy (prin parteneriat în sistem 

barter); 

interviuri acordate de către reprezentanŃii comunităŃii 

rromâni pentru RRA, Radio România Cultural, TVR 

Cultural; 

reportaj realizat de către Realitatea TV şi difuzat în 

jurnalele de ştiri din data de 8 mai. 

Aceste seri culturale au fost promovate împreună prin: 

350 postere (afişate în staŃiile de metrou, în mijloacele de 

transport în comun la suprafaŃă (parteneriat RATB), în 

universităŃi, institute culturale şi locuri de afişaj din oraş; 

450 invitaŃii trimise atât din partea MłR cât şi din partea 

comunităŃilor (prin intermediul instituŃiilor partenere) 

oamenilor de cultură şi oficialilor aleşi de pe listele de 

protocol; 

comunicat de presa (publicat ca atare sau prelucrat pe 

site-urile şi în publicaŃiile partenerilor) şi newsletter-uri 

trimise de 4 ori in timpul campaniei de promovare unui 

număr de 3600 de abonaŃi; 

postare a informaŃiei pe site-ul MłR, precum şi a 

programului serilor culturale; 

publicarea a doua machete (full page) în ghidul 24 FUN 

valabil în săptămânile 2 – 8 mai şi 9 – 15 mai (prin 

parteneriat în sistem barter); 

publicarea unei machete (1/2 pagina) în numărul din mai 

13

La taifas cu POLONEZII 

La taifas cu GRECII - seara 

culturală elenă 

23 iunie 

29 sept. 

al revistei de informaŃie vizuala CMYK(prin parteneriat în 

sistem barter); 

spoturi radio – RRA si Itsy Bitsy (prin parteneriat in sistem 

barter); 

interviuri acordate de catre reprezentantii comunitatilor 

pentru RRA, Radio Romania Cultural, Smart FM. TVR 

Cultural a fost prezent prin reporteri la fiecare dintre cele 

sase seri culturale, inregistrarile si interviurile urmând să 

fie difuzate în emisiuni speciale. Au fost prezenŃi şi au 

consemnat evenimentele reporteri de la departamentul 

„MinorităŃi” din cadrul TVR. 

promovare prin asocierea cu Festivalul Filmului European: 

în broşura cu programul festivalului, pe site-ul oficial şi în 

suplimentul 24 FUN apărut cu ocazia festivalului. 

- postere (100 buc) - afisate in autobuze si statiile de 

metrou mai importante, in universitati, institute culturale si 

locuri de afisaj public. 

- invitatii tiparite (150 buc) – Un numar de 100 de 

invitatii au fost trimise din partea MNTR oamenilor de 

cultura si oficialilor alesi de pe listele de protocol. Cealalta 

parte, 50 de invitatii, au fost expediate de catre Uniunea 

Polonezilor din Romania – Dom Polski Bucuresti. 

- comunicat de presa transmis celor cateva sute de adrese 

de e-mail din baza de date a MNTR, publicat ca atare pe 

site-urile partenerilor sau, in alte cazuri, dezvoltat si 

transformat in articole mai ample. 

- newsletter catre cei peste 3300 de abonati 

- postarea informatiei pe site-ul MNTR 

- spoturi radio – Radio Romania Actualitati si Itsy Bitsy 

(prin parteneriat in sistem barter) 

- interviuri acordate de catre reprezentantii comunitatii 

poloneze prezenti la eveniment pentru RRA, Radio 

Romania Cultural, TVR cultural, precum si interventii in 

direct de la fata locului pentru RRA si RRC. 

- postere A2 (100 buc) - Parteneriate cu RATB si 

Metrorex. Afisajul s-a desfasurat si in universitati si 

institute culturale partenere. 

- invitatii (200) – trimise atat din partea MNTR cat si din 

partea comunitatii elene oamenilor de cultura si oficialilor 

14

La taifas cu AROMÂNII (II) 

La taifas cu ARMENII 

1 

COLABORĂRI 

Festivalul de 

2008 

Film European 

2 Târgul łăranului Român 

3 Bienala de Arhitectură 

Bucureşti 2008 

29 octombrie 

26 nov 

alesi de pe listele de protocol. 

- comunicat de presa (publicat ca atare sau prelucrat pe 

site-urile si in pubicatiile partenerilor, 


- postare a informatiei pe site-ul MNTR 

- interviuri acordate de catre reprezentantii comunitatii 

elene pentru RRA, Radio Romania Cultural 

- anuntarea in emisiuni culturale, in perioada 22 – 29 sept, 

la radiourile partenere: Smart FM, RRA, Itsy Bitsy 

Promovare prin comunicat de presa si newsletter. 

- postere (100 buc) - afisate in autobuze si statiile de 

metrou mai importante, in universitati, institute culturale si 

locuri de afisaj public. 

- invitatii tiparite (300 buc) – Un numar de 200 de 

invitatii au fost trimise din partea MNTR oamenilor de 

cultura si oficialilor alesi de pe listele de protocol. Cealalta 

parte, 100 de invitatii, au fost expediate de catre Uniunea 

Armenilor si artistul Hari Tavitian. 

- comunicat de presa transmis celor cateva sute de adrese 

de e-mail din baza de date a MNTR, publicat ca atare pe 

site-urile partenerilor sau, in alte cazuri, dezvoltat si 

transformat in articole mai ample, 


- publicarea a doua machete: 1/4 pagina in revista Ioana 

aparuta in perioada 20 nov – 4 dec si a unei machete 1 / 

1 in numarul 30 din noiembrie al revistei Diverta (prin 

parteneriat in sistem barter). 

- postarea informatiei pe site-ul MNTR 

8-18 mai Promovare prin postarea informatiei pe site. 

12 aprilie – 21 

decembrie 

15 octombrie – 15 

noiembrie 

Colaborare in promovarea evenimentului prin postarea 

informatiilor, periodic, pe site-ul muzeului, trimiterea de 

comunicate de presa si newslettere. 

Promovare prin postarea informatiei pe site, newsletter. 


15

Nr. 

crt. 

1 

Eveniment/târg/expoziŃie Perioada Materiale promoŃionale 

Cusături/Ńesături.Exporiment. 

Atelier de cusut şi privit (în 

cadrul expoziŃiei) 

2 6 filme documentare marca 

Nikolaus Geyrhalter 

16 decembrie-8 

februarie 

3 februarie 

- newsletter trimis la 4700 de persoane 

- comunicat de presa trimis la aproximativ 500 de 

jurnalişti din presa scrisă, online, televiziuni şi radiouri 

- spot RRC de 3 ori pe zi/7 zile 

- ½ pagină 24FUN 

- 4 machete Observator cultural 

- 250 invitaŃii expediate prin poştă 

- postarea comunicatului pe site-urile specializate: 

pubbling, communicate media, communicate de presa 

- postarea de informaŃii pe site-ul MłR 

27 ianuarie-1 februarie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

- comunicat de presa trimis la aproximativ 70 de jurnalişti 

din presa scrisă, online, televiziuni şi radiouri 


pubbling, communicate media, communicate de presa 

- publicare machetă ¼ pagină Observator cultural 

- publicare machetă ½ pag. 24FUN 

- peste 500 de flyere 

3 Atelier de hârtie manuală 7 februarie-iunie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- postare pe site MNTR 

4 ExerciŃii de feminitate – 

expoziŃie de pictură – Ana 

Tzigara Berza 

19 februarie-8 martie - newsletter si reminder trimis la 4700 de persoane 



- publicare machetă ¼ pag. Observator cultural 

- postare pe site MNTR (text, poze) 


pubbling, communicate media 

5 Târgul MărŃişorului 25 februarie-1 martie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




www.comunicatedepresa.ro, 

16

6 ConferinŃele de la Şosea. Ana 

Giurchescu, Ioana Popescu 

(ediŃia a II-a) 

7 Europenii necunoscuŃi. 10 

minorităŃi răspândite prin 

Europa şi adunate în fotografii 

de Kurt Kaindl. ExpoziŃie 


www.newsmart.ro 

- postare pe site şi pe blog MNTR (text, poze) 

- ApariŃii machete în presă: 

24 FUN – 2 x half page, apariŃie 19 febr. si 26 febr. 

Observatorul Cultural – ¼ pagina, apariŃie 25 febr. 

Ziua – 2 x ¼ pagina, apariŃie 24 febr. si 27febr. 

- Difuzare spot radio la: 

Radio România ActualităŃi: 2 ori/zi, 5 zile 

Radio România Cultural: 3ori/zi, 7 zile 

SmartFM: 3ori/zi, 7 zile 

- Afişare bannere web pe: www.hotnews.ro, 

www.smartfm.ro, www.port.ro. 

- 40 de afişe lipite la Metrorex 

- 100 de afişe panotate în mijloacele RATB 

- 20 afişe la Universitatea Bucureşti, Universitatea de 

Arhitectura, Librăriile Cărtureşti 

- 250 de invitaŃii expediate prin poşta şi email 

4 martie 





- apariŃie machetă ¼ ziarul Ziua 



- 50 dosare distribuite publicului 

6 martie-6 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- apariŃii machete în presa scrisă: 

machetă ¼ pag. ziarul Ziua 

machetă ¼ pag. 24Fun 

17

machetă ¼ pag. Observator cultural 


pubbling, communicate media 


8 Târgul Ńăranului 14 martie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

9 Seară de muzici tradiŃionale – 

Hegheduşii din Bihor şi Taraful 

Argint 

10 Concertul tarafului 

bucureştean al lui Vasile 

Năsturică 

11 Clubul Filantropia. Vintilă 

Mihailescu, Mihai Coman 

12 Shukar, expoziŃie foto de 

Marina Obradovic 

17 martie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- postare pe site şi pe blog 









13 martie-3 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




www.comunicatemedia.ro, www.pubbing.ro 


- apariŃii machete în presa scrisă: 

½ pag. 24 FUN 

¼ pag Observatorul Cultural 

- difuzare spot radio la 

Radio România Cultural, de 3ori/zi, 7 zile 


13 ConferinŃele de la Şosea. 1 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

18

Marketizarea tradiŃiilor. Vintilă 

Mihailescu şi Florin Dumitrescu 

(EdiŃia a III-a) 

14 Minciuni literare. Dialog 

cultural româno-maghiar 



- apariŃie machetă în presa scrisă: ¼ pag Observatorul 

Cultural 



- 50 dosare distribuite publicului 

2 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




15 Ouă încondeiate. Familia Zinici 5-9 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




16 Târg de Florii 10-12 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- postarea pe site-uri specializate 


www.comunicatemedia.ro, www.pubbing.ro) 

- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR 

- apariŃii machete în presă: 

24 FUN – 2 x ½ pagină 

Observatorul Cultural – ¼ pagină 

Ziua – 2 x ¼ pagină 

- difuzare spot radio la: 




RFI: 3ori/zi, 7 zile 

- afişare bannere web pe www.hotnews.ro, 

www.smartfm.ro, www.port.ro, www.ziua.ro 

- 30 de surse/relatări în presa privind evenimentul 


19

- 100 de afişe panotate în mijloacele RATB 



- trimitere invitaŃii (300 buc.) prin poştă şi în format 

electronic 

17 Târgul Ńăranului 17-18 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

18 Dumitru Şchiopu şi Tînăra 

GeneraŃie, Violeta şi Eugen 

Pătru, Vlădeşti Vâlcea. 

Expo ceramica de Vlădeşti 

22-26 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




19 Târgul Ńăranului 25-26 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

20 Clubul Filantropia. Adela 

Tolpean 

21 ConferinŃele de la Şosea. Să 

mori la umbra unui blog. 

Rodica Zane şi Şerban 

Anghelescu 

(EdiŃia a IV-a) 

22 6 Ńări.6 zile. 6000 de km. 

Happening 

28 aprilie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- postarea comunicatului pe site MłR 

6 mai - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- ApariŃie machetă în presă: 

24 FUN –¼ pag 



- postarea reclamei pentru conferinŃă pe panoul digital de 

reclamă de pe faŃada clădirii Cocor , timp de o săptămână 

6 mai - newsletter trimis la 4700 de persoane 




- 5 afişe lipite 

23 Târg de antichităŃi Ńărăneşti 23-24 mai - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- postat comunicat pe site-uri specializate 

20



www.comunicate.mediafax.biz), 

-apariŃie machetă în presă : 

24 Fun – 2 x ½ pagină 

Observatorul Cultural – ¼ pagina 





- postarea reclamei pentru târg pe panoul digital de 


- 90 chestionare completate şi prelucrate 

- 300 foi de târg 

- 250 invitaŃii trimise prin poştă 

- 40 afişe la Metrorex 

- 80 afişe lipite în mijloacele RATB 

24 Târgul Ńăranului 23-24 mai - newsletter trimis la 4700 de persoane 

25 Târg pentru o viaŃă sănătoasă 29-31 mai - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- postare pe site-ul şi blogul muzeului 

26 Târg de 1 Iunie 1 iunie - newsletter trimis la 4700 de persoane 









21

27 Timoc Cocktail. ProiecŃii şi 

conferinŃă 

28 Clubul Filantropia. Smaranda 

Vultur, Otilia Hedeşan, Nicoleta 

Muşat, Corina Popa 

29 ConferinŃele de la Şosea. 

SperanŃa Rădulescu, Florin 

Iordan 

(EdiŃia a V-a) 

30 Dantele si broderii. Exporiment 

2 iunie 





- apariŃie machetă în presă : 

¼ pag 24 Fun 


3 iunie - newsletter trimis la 4700 de persoane 











5 iunie -25 iulie -14 

septembrie 





www.comunicatemedia.ro, 

www.comunicate.mediafax.biz www.pubbing.ro, 


- ApariŃie machetă în presă: 

24 Fun – 1 x half page 

Observatorul Cultural – ¼ pagina, 

Ziua – 1 x ¼ pagina 

Difuzare spot radio la: 



22

250 invitaŃii expediate prin poştă 

30 de afişe lipite în spaŃiul Metrorex 

31 Târgul Ńăranului 6-7 iunie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

32 Cabina de proiecŃie – veşmânt 

de hârtie 

7-12 iunie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- 250 de flyere trimise 

33 Târgul Ńăranului 9-10 mai - newsletter trimis la 4700 de persoane 

34 ExpoziŃie fotografică Dobrogea 

35 Dobrogea, identităŃi şi crize. 

Lansare carte şi expoziŃie foto 

10- 30 iunie 

10 -30 iunie 





www.comunicatemedia.ro, biz www.pubbing.ro, 

- un interviu de 30 minute la RFI 

- reportaj la TVR 1 - 10 minute 


37 Povestitorii de la Şosea. Lucian 

Dan Teodorovici, Florin 

Lăzărescu 




- postarea informaŃiilor pe site-urile specializate: 

www.comunicatedepresa.ro 

www.comunicatemedia.ro 

www.comunicate.mediafax.biz 

www.pubbing.ro 

- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR şi pe blog (text si 

poze) 


24 Fun - 1/2 pag. 

Observatorul Cultural – ¼ pag. 

Suplimentul de cultură – ¼ pag. 





23

- 20 de afişe lipite la Universitatea Bucureşti, Librăriile 

Cărtureşti, ICR 


39 ExpoziŃia „Apa, focul, pamântul 

şi sarea” 

(organizat la Muzeul NaŃional 

al Agriculturii Slobozia) 

24 iunie – 24 

septembrie 


40 Târg de Sânziene 24 iunie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

41 Ateliere de vară 30 iunie-1 august 



- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR si pe blog (text si 

poze) 


- 20 de afişe lipite în zona centrală a oraşului 




- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR şi pe blog (text şi 

poze) 

42 Judecata de Apoi, expoziŃie de 

icoane 

43 Povestitorii de la Şosea. Mircea 

Cărtărescu 

30 iunie-3 septembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




poze) 

2 iulie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR şi pe blog (film, text 

si poze) 







Arhitectura, Librăriile Cărtureşti, ICR 

ApariŃie machetă în presă: 

24

24 Fun - 1/2 pag. 




Radio România Cultural, 3ori/zi, 7 zile 

44 Târgul Ńăranului 4-5 iulie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



47 Bulgarii din România. ExpoziŃie 16 iulie - - newsletter trimis la 4700 de persoane 





49 Târgul Ńăranului 15-16 august - newsletter trimis la 4700 de persoane 

50 ADfel - festival de publicitate 

neconvenŃională 

51 Târgul iconarilor 11-13 septembrie 

52 TroiŃe – expo foto 11 septembrie – 15 

octombrie 

august, 1 septembrie - realizarea unui stand de prezentare MłR 

- realizarea a 300 de cărŃi poştale manuale şi 50 de 

sorcove, obiecte oferite publicului 

- afişarea informaŃiilor pe blog (text şi poze), facebook, 

twitter 










ApariŃie machetă în presă : 

24 Fun - 1/4 pag. 







SmartFm: 3ori/zi, 7 zile 

25

80 de afişe în mijloacele de transport ale RATB 

53 60 de biserici din lemn 11 septembrie – 7 

octombrie 

Postare pe blog (text + imagine) 

54 Târgul Ńăranului 12-13 septembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

55 ExpoziŃie în colaborare cu ICR august – septembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

Londra 

- postare pe blog 

56 Festivalul Tamisei 12-13 septembrie 

On the clothsline - expoziŃie 14-25 septembrie 

57 Expo foto “360 de grade” 14-30 septembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

Eveniment lansare 



- postarea informaŃiilor pe site 

- 80 de invitaŃii expediate prin poştă 

58 Povestitorii de la Şosea. 17 septembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 

Răzvan Petrescu, TO Bobe 






- postarea pe blog si site MłR (texte + imagini) 




59 “PorŃi şi ferestre deschise” - 

expo foto în cadrul proiectului 

ColecŃii săteşti 

25 septembrie-18 

octombrie 










- apariŃie machetă în presă 

24 Fun - 1/4 pag. 


26





- 20 mape de presă 


60 Ateliere de creativitate 1 octombrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




poze) 

61 Ziua Recoltei 2-4 octombrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




- postarea informatiilor pe site-urile specializate: 



62 Expo arhitectura specific 

japoneză. “Fragments of the 

Earth” 

63 Povestitorii de la Şosea. Radu 

Cosaşu 

2-30 octombrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




14 octobmrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR si pe blog (film, text 





- apariŃii machetă în presă 

24 Fun - 1/2 pag. 





27



64 ConferinŃele Institului de 

Istorie a Religiilor – Andrei 

Pleşu 

15 octombrie - afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR ( text şi poze) 

65 Târg de antichităŃi Ńărăneşti 16-18 octombrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 










66 “Urme - rural si urban în 

Bucureşti” 

InstalaŃii 

67 Expo foto şi documente din 

arthiva CNSAS. Ioana Voicu 

ArnăuŃoiu 

16 octombrie -1 

noiembrie 

22 octombrie-7 

noiembrie 

- ApariŃii machetă în presă: 

24 Fun - 1/2 pag. 








Arhitectura, Librăriile Cărtureşti, ICR 

- 80 de afişe în transportul în comun 

- apariŃia a cinci articole dedicate evenimentului, în 

Jurnalul NaŃional 

- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR şi pe blog (film, text 

şi poze) 






28






- difuzare spot radio la Radio România Cultural de 3ori/zi, 

7 zile 

68 Festivalul de muzică Klesmer 3-8 noiembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




poze) 




- postarea informaŃiilor pe platforme sociale media: 

Facebook, Twitter 

69 ExpoziŃia Magic Blocks 9-26 noiembire - newsletter trimis la 4700 de persoane 



- afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR şi pe blog (text si 

poze) 

70 ConferinŃele de la Şosea. De la 

camera buna la living. Vintilă 

Mihăilescu, Anamaria Iuga şi 

Bogdan Iancu 

71 ExpoziŃie Numitorul comun: 

Moartea 

10 noiembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 






- interviuri la RFI, Deutsche Welle, Radio România 

InternaŃional, Trinitas TV 

11-29 noiembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 







72 ConferinŃele Institului de 12 noiembrie - afişarea informaŃiilor pe site-ul MłR ( text şi poze) 

29

Istorie a Religiilor. 

Cunoasterea cardiaca in istoria 

religiilor 

73 Povestitorii de la Şosea. Ana 

Maria Sandu şi Dan Lungu 

74 ExpoziŃie de Măşti Ioan Albu 27 noiembrie – 3 

decembrie 

18 noiembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 









24 Fun - 1/2 pag. 


NopŃi şi zile – ½ pag 













- apariŃie machetă în presă 


- postari pe platforme sociale media: Facbook şi Twitter 

75 Târgul de Sfântul Nicolae 4-6 decembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 





24 Fun – 2 x ½ pagină 

30

76 Povestitorii de la Sosea. Fillip 

si Matei Florian 












reclamă de pe faŃada clădirii Cocor, timp de o săptămână 


- 80 afişe lipite în mijloacele RATB 

8 decembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 










77 Târgul Terra Madre 10-13 decembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 










31

78 ConferinŃele de la Şosea. 

România rustică 





reclamă de pe faŃada clădirii Cocor, timp de o săptămână 

16 decembrie - newsletter trimis la 4700 de persoane 




- spot radio: 




79 Calendar 2010 octombrie - realizarea a 2000 de calendare , constituind material 

publicitar 

80 Realizarea prezenŃei muzeului 

- site: 

în mediile virtuale de 

- up-datarea zilnica a informaŃiilor de pe site (postere, 

comunicare 

fotografii, informaŃii); 

postarea de text şi fotografii pentru rubrica “Texte şi 

contexte” a sărbătorilor de peste an; 

- postare pe site-ul MłR a programului săptămânal al 

Clubului łăranului în prima jumătate anului 2009; 

- trimiterea de newsletter; 

- blog: 

- up-datarea zilnică a informaŃiilor de pe blog (postere, 

fotografii, informaŃii) 

- Twitter 

- realizare cont în 30 martie; 

- postarea de stiri 

- Facebook 

- realizare cont în 7 iulie 

- postarea de ştiri 

- raspuns la comentariile publicului 

32

81 Diverse media şi publicitate 

Tot timpul anului - trimiterea de informaŃii şi imagini despre evenimentele 

care vor urma luna urmatoare către publicaŃiile: Tabu, 

Elle, Time Out Bucureşti, La Cucina 

- reînnoirea ianformaŃiilor de pe ecranele Cocor Media 

Channel de cel puŃin două ori pe lună 

Noul Cinematograf al Regizorului Roman. 2009: 

Tip eveniment Nume eveniment Perioada Parteneri Activitati Rezultate 

1 Festival de FESTIVALUL FILMULUI 9-17 mai ICR Materiale promotionale: 

20 proiectii 

film 

EUROPEAN 

- afisare pe site-ul MNTR 

- afisare informatii pe blog-ul 

MNTR 

- comunicat de presa distribuit 

electronic contactelor din 

presa 

- newsletter la peste 4500 

abonati 

- flyers format A4 (program, 

synopsis, fotografii, premii 

ale filmelor). 

- machete pe Cocor 

- realizarea vizibilităŃii 

evenimentului prin afişaj 

exterior 

TRANSILVANIA 

10-17 iunie TIFF Materiale promotionale: 

18 filme 

INTERNATIONAL FILM 

- afisare pe site-ul MNTR 1446 spectatori 

FESTIVAL 


MNTR 

- afisare informatii pe blogul 

cinematografului(synopsis, 

trailer, program fotografii) 



presa si pe site-uri 

specializate 

(communicate.mediafax.biz, 

pubbing.ro) 


abonati 

33

ANONIMUL 

KINODISEEA 

18-23 

august 

22-27 

septembrie 




- Machete pe Cocor 

- Realizare machete – 24 Fun 

Fundatia Anonimul Materiale promotionale: 



MNTR 







specializate 

(comuncatedepresa.ro, 

comuncatemedia.ro, 

pubbing.ro) 


abonati 






Metropolis Materiale promotionale: 



MNTR 






presa 


abonati 




46 scurtmetraje 

11 lung metraje 

1292 spectatori 

16 filme pentru 

copii 

34

2 Proiectii 

tematice 

“Spatiu feminin – femei 

in fata si in spatele 

obiectivului” 

- tinere regizoare 

romance 

- regizoare spaniole 

Atentie, motor si … 

stiinta, (proiectii de filme 

doc spaniole) 

4-30 aprilie Institutul 

Cervantes, UNATC 

si Hyperion 

19, 20, 26, 

27 mai 

Ciclul filmului agrar 8, 9, 15 

iunie 

Institutul 

Cervantes si 

Asociatia Spaniola 

de Film si Imagine 

Stiintifice, UNATC, 

www.stiintaazi.ro 

Institutul 

Cervantes 

Materiale promotionale: 



MNTR 




specializate (pubbing.ro) 


abonati 







MNTR 




specializate (pubbing.ro) 


abonati 







MNTR 







specializate 



pubbing.ro) 

4 calupuri x 5 

filme= 20 

scurtmetraje 

3 lungmetraje si 

un calup de 4 

scurtmetraje 

4 calupuri de 

scurt metraje 

23 de proiectii, 

scurt si lung 

metraje 

35

Zilele filmului austriac . 

Femei pentru femei 

Zilele filmului polonez 

Scurt metraje realizate 

de studenŃi la şcoala 

Andrzej Wajda 

Next – 4 scurt metraje 

premiate la Festivalurile 

NexT 

7, 8 iulie Forumul cultural 

austriac 

23-25 iulie Institutul Cultural 

Polonez 

27 august Fundatia Culturala 

Next 


abonati 












specializate 



pubbing.ro) 


abonati 












abonati 











4 proiectii 


10 proiectii 

scurtmetraje 

39 spectatori 

4 proiectii 


36

3 Proiectii 

eveniment 

Zilele filmului mexican 14-22 

septembrie 



specializate 

(comuncatemedia.ro, 

pubbing.ro) 


abonati 




Ambasa Mexicului Materiale promotionale: 








specializate 


pubbing.ro) 


abonati 





Zilele filmului rus Media 







abonati 

Andrei Ujica – Out of the 

Present, intalnire cu 

Andrei Ujica si Alexandru 

Solomon 

2 aprilie Materiale promotionale: 






10 proiectii 

2 proiectii 

37

Andrei Dascalescu, 

Constantin si Elena, 

proiectie speciala 

Pelicula restaurata Il 

bidone; intalnire cu 

Alberto Castaldini, 

Directorul Institutului 

Italian de Cultură şi 

Cătălin Mitulescu, 

regizorul lunii septembrie 

1 iulie, 26 

august 

30 

septembrie 

Institutul Italian 

de Cultura 



specializate 


pubbing.ro) 


abonati 












specializate 



pubbing.ro) 


abonati 







cinematografului (synopsis, 





specializate 



pubbing.ro) 


abonati 

1 proiectie 


1 proiectie 


38

4 Regizorul 

lunii 

5 Ziua filmului 

documentar 

Alexandru Solomon 

Radu Munteanu 

Tudor Giurgiu 

Nae Caranfil 

Catalin Mitulescu 




2 aprilie 




22 mai cinematografului(synopsis, 


32 spectatori 

23 iunie - comunicat de presa distribuit 


60 spectatori 

26 iulie presa si pe site-uri 

61 spectatori 

septembrie 

Astrafilm Aprilie, 

mai, iunie 

O chestiune de gust – 

scurtmetraje despre 

gastronomie si gust 

specializate 



pubbing.ro) 


abonati 












specializate 



pubbing.ro) 


abonati 




17, 18 iulie Materiale promotionale: 




18 proiectii 


2 proiectii cu 

calupuri de 

scurtmetraje 

39

6 Alte proiecŃii Tot timpul 

anului 





specializate 



communicate.mediafax.biz, 

pubbing.ro) 


abonati 












specializate 



pubbing.ro) 


abonati 




37 spectatori 

Aprilie – 28 

proiecŃii 

Mai - 25 proiectii 

Iunie - 35 proiectii 

Iulie - 41 proiectii 

August - 52 

proiectii 

Septembrie - 37 

proiectii 

Octombrie – 45 

proiecŃii 

Noiembrie – 47 

proiecŃii 

Decembrie – 64 

proiecŃii 

a.4.acŃiuni întreprinse pentru îmbunătăŃirea promovării/activităŃi de PR/de strategii media; 


Încheierea de parteneriate media cu: 

24 FUN – publicarea unei pagini de publicitate pe lună timp de un an; 

Radio România ActualităŃi – spoturi de promovare a evenimentelor MłR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiunile RRA; 

Radio Guerrilla - spoturi de promovare a evenimentelor MłR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

Cotidianul - publicarea unei machete de publicitate pe eveniment; 

Port.ro - publicarea pe site a comunicatelor de presă ale MłR şi afişarea unui banner web pentru evenimentele de mai mare amploare a MłR; 

Time out Bucureşti – realizarea de articole de promovare a MłR; 

40

CMYK - publicarea unei pagini de publicitate pe lună timp de 6 luni; 

www.comunicatedepresa.ro – postarea gratuită a comunicatelor de presă; 

www.onlinegallery.ro – promovarea pe site a evenimentelor MłR. 

2008 



Radio România ActualităŃi – spoturi de promovare a evenimentelor MłR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiunile RRA; 

Radio Romania Cultural - spoturi de promovare a evenimentelor MłR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

Radio Lynx - spoturi de promovare a evenimentelor MłR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

Radio Itsy-Bitsy - spoturi de promovare a evenimentelor MłR destinate copiilor şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; postarea 

comunicatelor pe site; 

Radio Smart FM - spoturi de promovare a evenimentelor MłR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

Radio Guerrilla - spoturi de promovare a evenimentelor MłR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

HotNews – publicarea pe site a comunicatelor de presă ale MłR şi afişarea unui banner web pentru evenimentele de mai mare amploare a MłR; 

Port.ro - publicarea pe site a comunicatelor de presă ale MłR şi afişarea unui banner web pentru evenimentele de mai mare amploare a MłR; 

La Cucina - publicarea unei pagini de publicitate pe lună timp de 6 luni; 

Ioana - publicarea unei pagini de publicitate pe lună timp de 6 luni; 

Observator Cultural – publicarea ¼ pagină pe săptămână; 

Timeout – realizarea de articole de promovare a MłR 


Arhitectura - realizarea unui articol pe lună de promovare a unui veniment MłR. 

Încheierea de parteneriate în sistem barter cu alte organizaŃii / instituŃii: 

AsociaŃia din Pod (Proiectul I love Bucharest – Bucharest METROART); Radio Itsy Bitsy pentru organizarea unor ateliere cu copii; DC 

Comunication, ICR şi Videofil pentru organizarea Festivalului Filmului European; FundaŃia Principesa Margareta pentru realizarea expoziŃiei 

ColecŃia Regală de artă tradiŃională – Regina Elena. 

2009 

Afişarea informaŃiilor pe site-ul şi blogurile MNTR. 

Postarea de afişe în zonele centrale (Universitate, Librăriile Cărtureşti, Teatrul NaŃional, Facultatea de Arhitectură, Clubul łăranului) şi în Muzeu. 

Trimiterea de comunicate de presă către adrese media. 

Trimiterea de newsletter către publicul înscris la newsletter (aprox. 6.000 adrese de mail). 

Realizarea de flyere şi bannere pentru diferite evenimente. 

Publicarea de comunicate de presă pe următoarele site-uri specializate: o www.comunicatedepresa.ro (unul gratuit pe lună), o www.comunicatemedia.ro (nelimitat, 

gratis), o www.comunicate.mediafax.biz (8 gratuite pe 6 luni), o www.pubbing.ro (nelimitat, gratis), o www.lumebuna.ro (nelimitat, gratis), www.webpr.ro 

(nelimitat, gratis). 

Acordare de interviuri la televiziuni, radio, reviste locale. 

Publicarea de machete de promovare a evenimentelor în diferite reviste şi ziare. 



Radio România ActualităŃi – spoturi de promovare a evenimentelor MNTR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiunile RRA; 

41

Radio Romania Cultural - spoturi de promovare a evenimentelor MNTR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

RFI – realizarea de spoturi, interviuri şi anunŃuri radio. 

Radio Lynx - spoturi de promovare a evenimentelor MNTR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

Radio Itsy-Bitsy - spoturi de promovare a evenimentelor MNTR destinate copiilor şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; postarea 

comunicatelor pe site; 

Radio Smart FM - spoturi de promovare a evenimentelor MNTR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

Radio Guerrilla - spoturi de promovare a evenimentelor MNTR şi difuzarea de ştiri, interviuri şi informaŃii în emisiuni; 

HotNews, webpr.ro – publicarea pe site a comunicatelor de presă ale MNTR şi afişarea unui banner web pentru evenimentele de mai mare 

amploare a MNTR; 

Port.ro - publicarea pe site a comunicatelor de presă ale MNTR şi afişarea unui banner web pentru evenimentele de mai mare amploare a MNTR; 

La Cucina - publicarea unei pagini de publicitate pe lună timp de 6 luni; 

Ioana - publicarea unei pagini de publicitate pe lună timp de 6 luni; 

Observator Cultural – publicarea ¼ pagină pe săptămână; 

Timeout – realizarea de articole de promovare a MNTR 


Arhitectura - realizarea unui articol pe lună de promovare a unui veniment MNTR. 

Suplimentul de cultură – ¼ pagină pentru ConferinŃele de la Şosea 

Cocor Media Channel – publicare pe cele 5 ecrane a machetelor evenimentelor MNTR 

Ziua – publicare articole post eveniment şi postare 2/3 pagină / eveniment 

Liternet – postarea pe site-ul Liternet a comunicatelor de presă 

www.121.ro – postarea pe site a comunicatelor de presă şi trimiterea de newsletters 

Mediafax – realizarea unui cont pe site-ul www.comunicate.mediafax.biz de postare a 8 comunicate în mod gratuit. 

Încheierea de parteneriate în sistem barter cu alte organizaŃii / instituŃii: 

RATB, METROREX; DC Comunication, ICR şi Videofil pentru organizarea Festivalului Filmului European. 

a.5.apariŃii în presa de specialitate - dosar de presă aferent perioadei de raportare 8 ; 

Vezi ANEXA A1 

a.6.profilul beneficiarului actual: 

- analiza cifrelor estimate comparativ cu cele realizate; 

- estimări pentru atingerea altor categorii de beneficiari 9 ; 

Creşterea substanŃială a numărului de vizitatori s-a făcut în principal pe seama publicului tînăr. Principala caracteristică a profilului beneficiarului o 

constituie astfel vîrsta medie mult mai scăzută comparativ cu anii precedenŃi. A fost păstrat însă şi „publicul tradiŃional” al muzeului, alcătuit din 

persoane cu studii superioare între 40 şi 60 de ani, sporul în această plajă de vîrstă fiind însă, comparativ, mult mai mic. IntenŃionăm de asemenea 

să deschidem muzeul şi spre persoanele în vîrstă şi cele din categorii defavorizate, venind însă noi în întîmpinarea acestora prin activităŃi la domiciliu 

sau în spaŃii publice de proximitate 

a.7.realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari - măsurători cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată; 

2007: 

Perioada de realizare a studiilor pe public al muzeului: 1-30 septembrie 2007. 

Metoda folosita: chestionare cantitative 

42

Cercetare realizata de 10 voluntari ai Muzeului Taranului. 

Rezultate: 696 chestionare completate, dintre care 402 femei, 294 barbati; 266 români, 430 straini, categorie de varsta: 14-80 ani 

Rezultatele cercetării au fost prezentate în cadrul ConferinŃei Anuale Regională Muzeală „Diversificarea experienŃei muzeale. Un simpozion pe tema 

educaŃiei muzeale şi a marketingului muzeal”, 21-25 octombrie 2007. 

2008: 

Perioada de realizare a studiilor pe public al muzeului: 1-17 septembrie 2008. 

Metoda folosita: chestionare calitative si cantitative 

Cercetare realizata de 1 voluntar al Muzeului Taranului. 

Rezultate: 62 chestionare completate, dintre care 31 femei, 31 barbati, straini, categorie de varsta: 21-80 ani 

2009: 

Realizarea de interviuri semi-structurate cu mesterii populari care participa la Targurile de Mesteri, pentru completarea bazei de date a MNTR. 

Perioada de realizare a 50 interviuri: 4-6 decembrie 2009. Interviurile au fost realizate de 8 voluntari ai MNTR. 

beneficiarul-Ńintă: 

- pe termen scurt: vizitatori ai muzeului din toate categoriile de vârstă, din Ńară şi din străinătate. 

- pe termen lung: vizitatori ai muzeului din toate categoriile de vârstă, din Ńară şi din străinătate, studenŃi voluntari, copii participanŃi la 

Atelierele de Creativitate etc. 

a.8.analiza utilizării spaŃiilor instituŃiei 10 ; 


1. Contract din 13.12.2007 – cu “FUNDATIA PESTALOZZI”, in valoare de 700 lei 

2. Contract nr. 4879 / 24.10.2007 – cu S.C. RELOAD FILM S.R.L., in valoare de 8.825,54 lei 

3. Contract nr. 3580 / 10.07.2007 (partial de la 01.08.2007 – 30.11.2007) – cu FINCOP BROKER DE PENSII PRIVATE S.R.L, in valoare de 

13.000 lei 

4. Contract din 29.10.2009 – cu S.C. ALPHA LEASING ROMANIA IFN S.A., in valoare de 700 lei 

5. Contract nr. 5400 / 29.11.2007 – cu Partidul National Taranesc Crestin si Democrat, in valoare de 700 lei 

6. Contract nr. 4565 / 01.10.2007 – cu S.C. ERUDIO S.R.L., in valoare de 500 lei 

7. Contract nr. 4884 / 24.10.2008 – cu S.C. HELIOS SECURITY S.R.L. Galati, in valoare de 1.400 lei 

8. Contract nr. 4935 / 26.10.2007 – cu Asociatia “ARIPI”, in valoare de 500 lei 

9. Parteneriat nr. 4468 / 24.09.2007 - cu Uniunea Femeilor Arhitect din Romania 

10. Contract nr. F359 / 20.09.2007 – cu GMP, in valoare de 950 lei 

11. Contract din 24.09.2007 – cu S.C. MEDIA ONE S.R.L. Ploiesti, in valoare de 2.100 lei 

12. Contract din 22.09.2007 – cu Asociatia SAHAJA YOGA ROMANIA, in valoare de 800 lei 

2008: 

1. Contract din 20.02.2008 – cu Amare Rromentza în valoare de 1.400 lei 

2. Contract din 15.03.2008 – cu Mitra Film în valoare de 33.390 lei 

3. Contract din 24.03.2008 – cu Ambasada Irlandei în valoare de 1.724 lei 

43

4. Contract din 24.03.2008 – cu SC Oferta SRL în valoare de 1.000 lei 

5. Contract cu FundaŃia Arte Vizuale în valoarede 2.800 lei 

6. Contract din 11.04.2008 – cu AsociaŃia Prime SRL în valoare 2.800 lei 

7. Contract din 10.05.2008 – cu AsociaŃia Propact 2005 în valoare de 2.000 lei 

8. Contract din 22.05.2008 – cu SC Take Public SRL în valoare de 1.312,65 lei 

9. Contract nr. 2200/29.07.2008 – cu Carpathian Energy companie petrolieră în valoare de 1.050 lei. 

10. Contract nr. 3104/17.10.2008 – cu Editura Bizantină în valoare de 700 lei 

11. Contract nr. 2959/6.10.2008 – cu SC Velux România SRL în valoare de 2.800 lei 

12. Contract nr. 3254/31.10.2008 – cu Liberty International Tourism Group SRL în valoare de 3.626,20 lei 

13. Contract nr. 3388/13.11.2008 – cu SC Millenium Image Communiation SRL în valoare de 1.360,17 lei 

14. Contract nr. 3497/24.11.2008 – cu Canacheu Costică în valoare de 2.800 lei 

15. Contract nr. 3639/8.12.2008 – cu Hi Film Productions în valoare de 3.190 lei 

2009: 

Denumire instituŃie Data Sala Suma 

New York media 30.04.2009 3.561,35 

AFR 31.05.2009 Curtea interioara 9.785,06 

FederaŃia organizaŃiilor 

neguvernamentale pt dezvoltare din 

România 

25.05.2009 Curtea muzeului 1.756,77 

AsociaŃia decembrie 1989 Metrou 

România 

18.06.2009 Sala OaspeŃi 294,12 

Ambasada Spaniei 18.06.2009 Sala OaspeŃi 3.781,51 

Vosganian Varujan 08.07.2009 Sala Horia Bernea 1.176,47 

Blocul naŃional al revoluŃionarilor din 

decembrie 1989 

20.07.2009 Sala Horia Bernea 1.176,47 

Centru de Proiecte Culturale 

S.c Studiourile Media Pro s.a 12 – 

25.09.2009 

30.09.2009 Curtea interioara 4.249,50 

Muzeul Hereşti 26.889,71 

S.c Lemon Studio srl 21.11.2009 Curtea interioară 700,00 

Ambasada Portugaliei 24.10.2009 Sala Acvariu 1.050,00 

AsociaŃia Script 13.11.2009 Curtea interioara 1.500,00 

AsociaŃia Zeppelin 24.11.2009 Sala Oaspeti 1.500,00 

AsociaŃia Zeppelin 24.11.2009 Curtea interioara 1.500,00 

AsociaŃia Aldo Moro 08.12.2009 Sala Foaier 1.000,00 

ProspecŃiuni S.A 10.12.2009 Sala OaspeŃi 1.260,50 

Total 61.181,46 

44

a.9.îmbunătăŃiri aduse spaŃiilor în perioada raportată: modificări, extinderi, reparaŃii, reabilitări, după caz. 


1. Servicii de realizare proiecte tehnice si avizare sistem de supraveghere video in Corpurile A si B si exteriorul incintei Muzeului National al 

Taranului Roman si sistem antiefractie Corp A + sistem de detectie si avertizare incendiu in Corpul A – Contract nr. 4270 / 10.09.2007: 8.875 

lei + TVA 

2. Servicii de refacere Placa Sponsori – Comanda din 25.09.2007: 

425 lei +TVA 

3. Servicii de confectionare si montare panouri semnalizare monumente istorice (bisericile din lemn Julita, Grosii Noi, Lunca Motilor si Troas) – 

Contract nr. 4271 / 10.09.2007 : 13.317,40 lei + TVA 

4. Executare lucrari de ignifugare la sistemele invelitorilor Vila Samurcas, Corpurile C, C1 si C2 – Contract nr. 4446 / 21.09.2007: 

13.047,86 lei (neplatitor de TVA) 

5. Executare lucrari de ignifugare la sistemele invelitorilor Corp A si Complexul Muzeal Herasti – Act Aditional Nr. 1 / 04.12.2007 la contract nr. 

4446 / 21.09.2007: 20.305,28 lei (neplatitor de TVA) 

6. Lucrari de realizare circuit electri de forta, nou, pentru alimentare Atelier Restaurare Lemn – Comanda nr. 4828.19.10.2007: 2.700 lei 

(neplatitor de TVA) 

7. Executare lucrari de constructii si igienizari in Sala Arhiva Foto – Ordin de Incepere nr. 5712 / 14.12.2007: 7.339 lei + TVA 

8. Realizare timplarie PVC la Sala Arhiva Foto + Birou Pompieri + Birou Muncitori – Comanda din 24.10.2007: 1.741,04 + TVA 

9. Lucrari de inlocuire traseu apa defect, subsol Corp C, spre Atelier Restaurare Lemn: - Comanda nr. 5311 / 26.11.2007: 3.000 lei (neplatitor 

de TVA) 

10. Studiu de fezabilitate tehnica si financiar – contabila pentru concesionarea serviciilor specifice Librariei – Contract nr. 3557 / 12.07.2007: 

7.000 lei + TVA 

11. Furnizare Sistem complex de depozitare bunuri culturale mobile pentru colectiile: Port Gros, Port Subtire, Tari Straine Si Arhiva de Imagine – 

contract nr. 4989 / 31.10.2007: 1.249.494 lei + TVA 

12. Furnizare Sistem complex de depozitare bunuri culturale mobile pentru colectiile: Religioase si Ceramica – Act Aditional nr. 1 / 26.11.2007 la 

contract nr. 4989 / 31.10.2007: 630.252,10 lei + TVA 

2008: 

1.Servicii de intretinere si revizie a echipamentelor din dotarea celor doua centrale termice: 27.031,53 lei + TVA 

2.Contract furnizare piese de cazane, supape de siguranta : 3.748,00 Euro + T.V.A. 

3. Autorizare centrale twermice : 6400,90 +t.V.A. ; 

4. Contract furnizare bariera de acces trafic intens :7.175,00 lei + TVA ; 

5. Reparatii sistem invelitoare Casa Lift Corp C : 23.584,00 lei (neplatitor de TVA) 

6. Contract reparatii ascensor Corp C: 2.944,79 + TVA 

7. Lucrari amenajare cuva retentie si lucrari auxiliare: 3.560,00 lei + TVA 

8. Culoar deflagratie Vila Samurcas : 5.142,00 (neplatitor de TVA) ; 

9. Ventiatie + tablou camera proiectie : 1.604,00 + T.V.A, (neplatitor de TVA) 

10. Furnizare si instalare pilon (PILLAR) retractabili : 14.800,00 + TVA 

11. Aplicare folie autocolanta geamuri sala « Horia Bernea » :4.241,40 + T.V.A, 

12. Lucrari amenajare camera proiectie :3.430,00 + T.V.A, 

13. Reabilitare instalatie electrica corp B / Scara I : 3.666,00 + T.V.A. (neplatitor ) 

45

14. Interventie canalizare: 34997,77 + TVa 

15. Achizitionare supapede siguranta pentru centrala termica: 3.977, 33 lei +T.V.A. 

16. Instalatii de climatizare:220.900,00 lei T.V.A. 

17. Sisteme de tratare si de climatizare partiala (modificare si adaptare tubulatura 

ventilatie) 8.200,00 lei + T.V.A. 

18. Achizitionare lada frigorifica pentru camera de carantina :18.000,00 + T.V.A. 

19. Mobilier modular pentru depozite :232.000,00 lei + T.V.A. 

20. Aparat de proiectie : 21.156,00 lei + T.V.A. ;\ 

21. Ecran de proiectie :: 7.052,00 lei + T.V.A. ; 

22. Instalatie de sonorizare sala Horia Bernea : 27,963,00 lei + T.V.A. 

23. Servicii de proiectare a sistemelor de incalzire (pentru obtinere avize ISCIR) : 1.800,00 lei + T.V.A. 

24.Servicii de proiectare specializata (electrice) : 7.500,00 lei + T.V.A. 

25. Lucrari de demontare, devieri, etc. : 6.200,00 + T.V.A. 

26. Lucrari de reparare si intretinere a centralelor termice : 24.294,14 lei + T.V.A. ; 

27. Lucrari de reparare si intretinere a acoperisurilor : 25.000,00 lei + T.V.A. 

28. Lucrari de instalatii electrice : 3.606,00 lei + T.V.A. 

29. Lucrari de instalare de echipament tehnologic :1.604,00 lei + T.V.A. 

30. Lucrari de amenajare camera carantina : 8.252,98 lei + T.V.A. 

31.Lucrari de timplarie si de dulgherie (executare rampa acces, din lemn, expozitia « HRANA » : 19.100,00 lei + T.V.A. 

32. Lucrari de compartimentate (culoar deflagratie C.T. Vila Samurcas) : 9.000,00 lei + T.V.A. 

2009: 

1. Servicii de supraveghere si verificare tehnica a instalatiilor de ascensoare –RSTV-Contract nr.1530/1.05.2009 : 1.613,52lei + TVA 

2. Lucrari de reparatii la acoperis « Vila Samurcas »- Contract nr. 9829/7.04.2009 : 6.000 lei (neplatitor de TVA) 

3. Lucrari de instalare geamuri termopan- Contract MNTR01/1401402009 : 6480 lei + TVA 

4. Service si intretinere sisteme de aer conditionat – Contract 453/26.02.2009 ; 2.588 lei + TVA 

5. Servicii de reparare si intretinere a instalatiilor interioare de gaze – Contract 2074/3.08.2009 : 3.800 lei + TVA 

6. Lucrari de reparatii partiale acoperis la « Casa de Piatra – Udriste Nasturel » din cadrul Complexului Muzeal Herasti – Contract 

3083/3.11.2009 : 8.500 lei (neplatitor de T.V.A.) 

7. Lucrari de consolidare perete subsol Corp A – Contract 2184/13.08.2009 : 57.094.56 lei + TVA 

8. Lucrari executie instalatii de joasa tensiune – Contract 1718/30.06.2009 : 51.660 lei + TVA 

9. Lucrari de instalare si completare sisteme de alarma impotriva incendiilor – Contract nr. 2162/2.08.2009 : 19.327.73 lei + TVA 

10. Lucrari de finisare spatii existente – Contract 2184/13.08.2009 17.718,49 lei +TVA 

11. Lucrari de instalare sisteme de iluminare, semnalizare si mica automatizare – Contract 2179/13.08.2009 : 40.336,13 lei + TVA 

12. Achizitionare componenete si materiale electrice (intrerupatoare generale automate, baterii de condensatoare, tablouri locale de distributie, 

cabluri, aparate de masura si control, etc.) 176.400,00 lei + TVA 

13. Proiectare instalatii electrice – Contract din 7.05.2009 (13.800 euro) – 

56.967,78 lei +TVA 

14. Servicii de verificare, reparare si asistenta tehnica sistem de alimentare cu aer proaspat Sala « Horia Bernea »- Contract 1690/26.09.2009 : 

7.348 lei (neplatitor de TVA) 

15. Reparatii cos de 4 fum la centrala termica din « Vila Samurcas » - Contract 964/22.04.2009 : 7348 lei + TVA 

46

16. Contract servicii de cadastru (Sediu Muzeu + Corp administrativ, Bucuresti) – Contract 784/1.04.2009 : 15.000 lei + TVA 

17. Lucrari auxiliare reabilitare, modificare, completare conducte si cabluri (separare circuit de incalzire cu ventiloconvectoare , circuit alimentare 

+ contor Atelier Hartie, tablouri trifazice)- Contract 3416/7.12.2009 : 22.436,97 lei + TVA 

18. Servicii de reparare si intretinere rezervoare si statie pompe PSI – Contract 2550/18.09.2009 : 50.420,17 lei+ TVA 

19. Reparatie ascensor - Contract 824/dec. 2009 :2.289,97 lei + TVA 

20. Confectionare suporti pentru fixare in pereti a unor obiecte grele de patrimoniu (troite, stalpi,usi) : 11.199,98 lei +TVA 

21. Releveu si studiu de prefezabilitate amenajare spatiu cultural « Clubul Taranului »/ Contract 3549/15.12.2009 : 10.910 lei +TVA 

22. Achizitionarea de accesorii de mobilier pentru depozitarea obiectelor de patrimoniu – contract nr. 3483 / 11.12.2009 : 50.420,15 lei + T.V.A. 

23. Servicii de verificare, reparatii si intretinere a instalatiilor electrice de iluminat si de forta in Corpul B. 

24. Lucrari de reparatii generale si renovare (refacere glaf prabusit Corp A , curtea de lumina + grilaj de protectie, refacere partiala hidroizolatie_ 

- contract nr. 2658 / 29.09.2009 : 33.613,45 lei + T.V.A. 

25. Reparatii şi lucrari de refacere a hidroizolatiei si finisari la balcon – 3361 / 03.12.2009 : 9.489,00 lei (neplatitor de TVA) 

b)îmbunătăŃirea activităŃii profesionale a instituŃiei: 

b.1.proiectele proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituŃiei; 

Dezbateri interne pe tema programelor muzeelor: tradiŃii, colecŃii săteşti, promovarea patrimoniului muzeal, modalităŃi de organizare e expoziŃiilor. 

Organizarea din 2009 de conferinŃe publice pe tema tradiŃiilor (ConferinŃe la Şosea), organizarea de lecturi publice (Povestitorii de la Şosea), 

dezbateri despre cărŃi de specialitate (Clubul Filantropia). 

b.2.proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituŃiei (în proximitate: judeŃ, judeŃe limitrofe, alte judeŃe, alte Ńări etc.); 


Proiectul „Stone House”, finanŃat prin programul european Cultura 2000 a fost derulat în Hereşti (jud. Giurgiu), Plovdiv (Bulgaria), Lyon (FranŃa) 

Proiectul „Patrimoniul Ńăranului recent: radiografiere, valorificare, expunere”, finanŃat prin AFCN, a fost derulat în jud. DâmboviŃa şi Olt. 

Proiectul „łinuturile României. łinutul Buzăului”, finanŃat prin AFCN, a fost derulat în jud. Buzău. 

Proiectul „La medicina magica” a fost derulat în regiunea Rocca Grimalda (Italia) 

Proiectul „PopulaŃii istorice româneşti astăzi” a fost derulat în Ucraina, Ungaria şi Bucovina. 

ExpoziŃia „Transditions. Moving Traditions from Romania” a fost organizată în Bruxelles (Belgia) 

Evenimentul „A 17-a oaie. NopŃile României la Yafoo” a fost organizat în Tel Aviv (Israel). 

ExpoziŃia „Attentions, tsiganes!” a fost organizată în Luxembourg. 

ExpoziŃia „Ulciorul de nuntă, tehnică şi simbol” a fost organizată în VeneŃia (Italia). 

Sprijinirea în organizarea de târguri în alte spaŃii din Bucureşti, în colaborare cu Primăria Generală şi Primăria Sectorului 6. 

2008: 

- Ateliere de creativitate în licee din Bucureşti 

- Anul european al dialogului intercultural: cercetari de teren cu 69 de voluntari, in 11 comunitati etnice din Bucureşti. Au fost organizate 2 

evenimente stradale (a cate 11 expozitii) în Bucureşti şi în HaŃeg. 

47

2009: 

Ateliere de creativitate în licee din Bucureşti. 

Proiectul „ColecŃii săteşti din România”, finanŃat prin AFCN, a fost derulat şi în alte 6 judeŃe. 

Promovarea patrimoniului muzeului prin organizarea de expoziŃii (Tel Aviv, Bruxelles, Luxemburg, Helsinki, VeneŃia, Londra). 

Sprijinirea în organizarea de târguri în alte spaŃii din Bucureşti, în colaborare cu Primăria Generală, Primăria Sectorului 1, Primăria Sectorului 6. 

b.3.participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în Ńară, la nivel naŃional/internaŃional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte 

state); 


Festivalul a 17-a oaie. Zilele României la Tel Aviv, colaborare cu Institutul Cultural Român, Tel Aviv (1 expoziŃie, târg de meşteri şi produse 

locale, concerte muzică tradiŃională). 

Organizarea de expoziŃii în străinătate (Bruxelles, VeneŃia, Luxemburg, Plovdiv, Lyon) 

Organizare expoziŃii temporare la sediul muzeului (6) 

Organizare târguri la sediul muzeului (4) 

Organizarea de evenimente şi conferinŃe (2) (Bucureşti, Italia – Rocca Grimalda) 

Participare la târguri de meşteri organizate de Primăria Sectorului 6 

2008: 

2009: 

ExpoziŃie de costume populare la Palatul Parlamentului Summit 2008 (29 martie-4 aprilie) 

Etno-rustica expoziŃie organizată la Muzeul NaŃional de Istorie (25-28 septembrie) 

Parada Costumului Popular în cadrul Evenimentului Open Day (7-13 octombrie) 

ExpoziŃie de costume populare organizată la Centrul Cultural Român din Viena (decembrie) 

ExpoziŃie de obiecte de artă populară contemporană la Ambasada Română din Luxemburg (decembrie) 

Colaborare la realizarea „OPEN DAY“ – 14.10.2008, duplex Bruxelles – Bucureşti 

Coordonare festival „TRADIłII CULINARE“ – 16-19 oct. 2008, PiaŃa Unirii 

Organizarea de ateliere de creativitate săptămânal 

Organizarea de expoziŃii la sediul muzeului (12 expoziŃii) 

Participare la „Festivalul Tamisei”, septembrie 2009, Londra; participare la Festivalul de publicitate neconvenŃională ADfel, septembrie 2009. 

Organizarea de târguri la sediul MNTR (Târgul de MărŃişor, Târgul de Florii, Târgul de 1 iunie, Târgul de Sânziene, Târgul de AntichităŃi – 

organizat de două ori, Târgul iconarilor, Târgul de Sf. Nicolae, Târgul Ńăranului – săptămânal, Târgul pentru o viaŃă sănătoasă). 

Organizarea de expoziŃii în străinătate (2 expoziŃii la VeneŃia şi Londra). 

Organizarea de expoziŃii la sediul muzeului (19 expoziŃii). 

Organizarea de ateliere de creativitate săptămânal (hârtie manuală, ceramică, fotografie, Ńesături, cusături, teatru de păpuşi, instrumente 

muzicale). 

b.4.proiecte realizate ca partener/coproducător. 


Parteneriat MNTR – Programul european Cultura 2000, sept 2006 – sept. 2007. Parteneriat cu AsociaŃia EPACTE (Franta), INOE (România), 

Universitatea din Plovdiv (Bulgaria). Organizare proiect cultural (cercetare de teren, expoziŃii itinerante, colocvii, atelier de vară). 

48

2008: 

2009: 

Parteneriat MNTR – Institutul Cultural Român din Tel Aviv, organizare eveniment, festival şi expoziŃie. 

Parteneriat MNTR - Laboratorul de antropologie „Rocca Grimalda”, Italia, organizare conferinŃă şi prelegeri publice 

Parteneriat MNTR – Muzeul ASTRA (Sibiu) şi Primăria oraşului Luxembourg, organizare expoziŃie 

Parteneriat MNTR – Ministerul Afacerilor Externe, organizare eveniment şi expoziŃie la Bruxelles. 

Parteneriat MNTR – FundaŃia DALA, organizare expoziŃie 

Parteneriat MNTR – Muzeul NaŃional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul NaŃional de Geologie, cercetare de teren, organizare 

expoziŃie şi evenimente comune. 

Parteneriat MNTR - Muzeul de Etnografie – Braşov, Muzeul NaŃional al Satului “Dimitrie Gusti”, cercetare de teren, organizare de evenimente. 

Parteneriat MNTR - FundaŃia Tzigara-Samurcaş şi Universitatea de Vest, Timişoara, cercetare de teren, organizare de expoziŃii, dezbateri 

publice, publicaŃii şi conferinŃe. 

Parteneriat MNTR – Grupul Radu Anton Roman, AsociaŃia Prietenii Muzeului łăranului Român, organizarea de târguri de produse locale. 

Parteneriat MNTR – Primăria Sectorului 6, organizare târguri de meşteri. 

Parteneriat MNTR – Centrul de ConsultanŃă pentru Programe Culturale Europene – proiectul PUZZLE, acŃiunea WP3: Povestea vecinilor. În 

cadrul aceluiaşi proiect s-au încheiat parteneriate cu: FederaŃia ComunităŃilor Evreieşti, CENTROPA, Centrul Rromilor Amare Rromentza, 

AsociaŃia Culturală Artisroma, AsociaŃia Societatea Culturală Aromână, Forumul Democrat German, Centrul Cultural Casa Schiller, Institutul 

Francez din Bucureşti, Uniunea Democrată a Turcilor din România, Centrul Cultural al Republicii Ungare în România, AsociaŃia Italienilor din 

România, Institutul Italian de Cultură “Vito Grasso”, Uniunea Polonezilor din România, Comunitatea Elenă din București, Uniunea Armenilor din 

România. 

Parteneriat MNTR – REGIONE PIEMONTE – LABORATORUL DE ANTROPOLOGIE ROCCA GRIMALDA – „La medicina magica“, expoziŃie 

temporară 

Parteneriat MNTR + I.C.R. + Institutul Român de Cercetări Umanistice – VeneŃia – „ScoarŃa noastră cea de toate zilele“, expoziŃie temporară 

Parteneriat MNTR + I.C.R. + Institutul Cultural Român Tel Aviv – „Icoane româneşti“, expoziŃie temporară 

Parteneriat MNTR + MUZEUL MUNTELUI, TORINO + EDITURA ALCOR – ALBUM ICOANE PE STICLĂ („RELIGIOSITA DI VETRO“) 

Calendar-album – pictură religioasă Ńărănească (punerea în valoare a siturilor muzeului din Arad şi Hunedoara) 

Cercetare etnologie-antropologie 

Parteneriat MNTR - Universitatea de Vest Timisoara – MAE – Romanii de dincolo. Cercetari de teren, expozitie, dezbatere, publicarea 

rezultatelor in volum. 

Parteneriat MNTR – Fundatia DALA – Repertoriu TROITE – expozitie, catalog 

Parteneriat MNTR - Universitatea de Vest Timisoara – MAE – Romanii de dincolo. Cercetari de teren, expozitie, dezbatere, publicarea 

rezultatelor in volum. 

Parteneriat MNTR – Muzeul NaŃional de Artă, expoziŃie 

Parteneriat MNTR – Laboratorul de Antropologie Rocca Grimalda (Italia), expoziŃie 

Parteneriat MNTR - Forumul Cultural Austriac – ProiecŃii, festivaluri şi expoziŃii. 

Parteneriat MNTR - Institutul Cultural Român – Festival de film 

Parteneriat MNTR - Grupul de iniŃiativă „Radu Anton Roman”, AsociaŃia Prietenii Muzeului łăranului Român, DC Communication, ARK, Slow 

Food România – Târguri de produse locale 

Parteneriat MNTR - SC Events SRL- Târg eco. 

49

Parteneriat MNTR - Jurnalul NaŃional – târg de antichităŃi. 

Parteneriat MNTR - Societatea de concerte BistriŃa, expoziŃie fotografie 

Parteneriat MNTR - J’info Tours - târg 

Parteneriat MNTR - Muzeul NaŃional al Agriculturii Slobozia, expoziŃii 

Parteneriat MNTR - AsociaŃia ARTEX şi ReŃeaua NaŃională a Muzeelor din România, proiect de artă. 

Parteneriat MNTR - FundaŃia DALA, Ordinul ArhitecŃilor din România organizarea de expoziŃii, repertoriu biserici lemn. 

Parteneriat MNTR – AsociaŃia Zepplein, expoziŃii de arhitectură japoneză. 

Parteneriat MNTR- Festivalul InternaŃional de film independendt Anonimul, proiecŃii film. 

Parteneriat MNTR – TIFF, proiectii film 

Parteneriat MNTR – ASTRA FILM FESTIVAL, proiectii film 

Parteneriat MNTR - Societatea culturală NexT, proiecŃii film 

Parteneriat MNTR - Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, 

Fundatia Konrad Adenauer, organizare expoziŃii 

Parteneriat MNTR - Primăria Mun. Bucureşti, Primăria Sect. 1, Sala Dalles, City Mall, ARCUB, FundaŃia Voiculescu, organizare de târguri de 

meşteri. 

Parteneriat MNTR - Ambasada Mexicului, organizarea de expoziŃii 

Parteneriat MNTR – Musee Theodore Monod, Dakar, organizare schimb de experienŃă şi expoziŃii. 

Parteneriat MNTR - Institutul Cultural Român, organizare expoziŃie şi participare festival. 

Parteneriat MNTR - Uniunea Ucrainenilor din România, expoziŃie 

Parteneriat MNTR – Muzeul Astra Sibiu – Primăria Oraşului Helsinki, proiect 

Parteneriat MNTR – Uniunea NaŃională a Etnicilor Bulgari, expoziŃie 

Parteneriat MNTR – ICR – IRCU VeneŃia – Comitetul Patronal al Mileniumului Catedralei Torcello (VeneŃia), expoziŃia Parteneriat MNTR - 

Universitatea din Perugia, schimb studenŃi ERASMUS. 

Parteneriat MNTR – Ambasada Română în Luxembourg, expoziŃie 

c)Organizarea/Sistemul organizaŃional al instituŃiei; 

c.1.măsuri de reglementare internă în perioada raportată; 

2009 - Renegocierea tutror contractelor de servicii. ObŃinerea Cadastrului şi a Întabulării ansamblului de imobile MNTR la o adresă unică. 

c.2.propuneri de reglementare prin acte normative, înaintate autorităŃii în perioada raportată, după caz; 

c.3. delegarea responsabilităŃilor 11 : activitatea consiliilor de conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale, modificarea limitelor de competenŃe 

în cadrul conducerii pe perioada evaluată etc.; 

Întruniri săaptămânale ale Cons de conducere, semestriale ale Cons. De Adm şi întruniri ale Cons. Şt. de câte ori a fost nevoie. 

c.4.perfecŃionarea personalului - cursuri de perfecŃionare 12 pentru conducere şi restul personalului: 

august-decembrie 2007: 

ParticipanŃi FuncŃia DirecŃie / SecŃie Cursul de pregătire/perfecŃionare 

1.Popescu Cristina muzeograf gr.I SecŃia colecŃii Curs limbă engleză 

2.Manoliu Furnică Vladimir cercetător şt. Birou arhivă şi bibliotecă Curs limbă engleză 

3.NiŃu Florin restaurator gr.I Birou restaurare „ „ 

4.Negulescu Rodica restaurator gr.II Birou restaurare „ „ 

5.Mihalache Carmen cercetător şt. SecŃia documentare şi valorificare „ „ 

50

6.Pascu Ana muzeograf gr.I Birou etnologie „ „ 

7.Crăciun Mariana conservator gr.I Birou conservare „ „ 

8.Bălan Iuliana muzeograf gr.II Birou relaŃii publice „ „ 

9.BuŃă Raluca muzeograf gr.II Birou organizare târguri şi expoziŃii „ „ 

10.Stancu Angelo restaurator tr.I Birou restaurare „ „ 

11.Ionescu Alexandrina conservator gr.I Birou conservare „ „ 

12.Bătrânu Ioana artist plastic gr.I Compart. antropologie vizuală „ „ 

13.Iancu Bogdan asistent cercetare şt. Birou etnologie „ „ 

14.David Mihaela contabil tr.IA Serv.financiar-cont. „Contabilitatea de angajamente – 

domeniu de referinŃă în reforma 

managementului financiar din 

instituŃiile publice şi Închiderea 

exerciŃiului financiar 2007”. 

29.11.2007 

15.Ispas Adriana muzeograf gr.II SecŃia colecŃii „Curs perfecŃionare muzeografi” 

(modulul II) 

16.Condu Gabriela muzeograf gr.II Birou arhivă şi bibliotecă „ „ 

17.Turcu Dan muzeograf gr.II SecŃia patrimoniu „ „ 

18.Dimcea Adrian muzeograf debutant SecŃia patrimoniu Curs film documentar 

Promovari: 

23.08.2007 - Iuga Anamaria – promovat din muzeograf gr.I în cercetător ştiinŃific 

18.09.2007 - Iordan Florin – promovat din muzeograf gr.II în muzeograf gr.I 

09.10.2007 - Mateescu Venus – promovat din restaurator gr.I în restaurator gr.IA 

23.10.2007 - Mihalache Carmen – Liliana – promovat din cercetător ştiinŃific în cercetător ştiinŃific pr. gr.III 

18.12.2007 - Iancu Bogdan – promovat din asistent cercetare şt. în cercetător ştiinŃific 

2008: 

1.David Mihaela contabil tr.IA Serv.financiar-cont. „Contabilitate publică : situaŃii financiare 

Şef serviciu şi salarizarea personalului bugetar în România”. 14.03.-16.03.2008 

2.Petre ConstanŃa referent tr.I Serv.financiar-cont. 

3.Ceauşu Marieta economist spec.gr.IA Compart. audit public „Salarizarea personalului bugetar şi sistemul de pensii şi asigurări sociale în 

2008”. 16.05.-18.05.2008 

4.Marin Corina consilier gr.I Birou resurse umane 

5.Crăciun Mariana restaurator gr.I Birou conservare Curs formatori 19.05.-29.05.2008 

6.Ceauşu Marieta economist gr.IA Compart. audit public „Reglementări fiscal-contabile şi control financiar preventiv în instituŃiile publice”. 

04.06.-08.06.2008 

7.Mihaly Daniela contabil tr.IA Serv.financiar-contabilitate 

8.David Mihaela contabil tr.IA Serv.financiar-cont. „NoutăŃi legislative în domeniul finanŃelor şi contabilităŃii publice, audit şi control financiar 

preventiv”. 16.07.-20.07.2008 

9.Dumitru Alina referent de spec.gr.II Serv.financiar-contabilitate 

51

BURSE 

10.Ceauşu Marieta economist spec.gr.IA Compart.audit public „EficienŃa şi eficacitatea auditului intern pentru entităŃile publice”. 21.07.- 

27.07.2008 

11.Ion Gheorghe tehnician tr.IA DirecŃia administrativă Curs ISCIR – „Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a 

instalaŃiilor”. 

12. David Mihaela director economic DirecŃia economică „Expert achiziŃii publice” 02.11-09.11.2008 

13. Petrechescu Adrian director administrativ DirecŃia administrativă 

14. CuniŃă Mihaela consilier juridic 

15. Lupu Oana restaurator tr.II Biroul patrimoniu recent „DTP designer” 03.11.-14.11.2008 

PROGRAME DE STUDII POSTUNIVERSITARE, MASTERAT URMATE DE SALARIAłI : 

1. TESĂR CĂTĂLINA – DOCTORAND – OXFORD - muzeograf gr.I 

2. IUGA ANAMARIA – DOCTORAND – finalizarea tezei - cercetator st. 

3. BANICA SIMINA – DOCTORAND – CEU - asist. Cercetare 

4. MOISIL COSTIN – DOCTORAND – ATHENA - asist. Cercetare 

5. IONIłĂ SORIN – DOCTORAND – susŃinerea lucrării - muzeograf gr.II 

6. CIOBANU BIANCA – DOCTORAND AN II - muzeograf gr.I 

7. POPESCU CRISTINA – DOCTORAND AN II - muzeograf gr.I 

8. CRISTEA MIRELA – DOCTORAND AN I - muzeograf gr.II 

9. POPASTERE MĂDĂLINA – EXPERT RESTAURARE - restaurator gr.IA 

MASTERAND AN II 

- DOCTORAND AN I 

1. MATEI AURORA – DOCTORAND AN I - conservator gr.II 

2. POPESCU DANA – DOCTORAND AN II - restaurator gr.II 

3. ISPAS ADRIANA – MASTERAND AN I - muzeograf gr.II 

4. BUłĂ RALUCA – MASTERAND AN II - muzeograf gr.I 

5. SÎRBU NICOLETA – MASTERAND AN I - muzeograf deb. 

6. CRĂCIUN MARIANA – EXPERT CONSERVARE PATRIMONIU MOBIL - conservator gr.IA 

7. MATEESCU VENUS – EXPERT RESTAURARE LEMN - restaurator gr.IA 

8. COSTANDACHE MIHAELA – MASTERAND AN I - gestionar custode tr.III 

9. DIMCEA ADRIAN – MASTERAND AN II - muzeograf gr. II 

10. IORDAN FLORIN – MASTERAND AN II - muzeograf gr.I 

11. PASCU ANA – DOCTORAND – susŃinerea lucrării - muzeograf gr.I 

12. SIFFT SEBASTIAN – MASTERAND AN I - cercet.ştiinŃific 

13. TURCU DAN – MASTERAND AN II - muzeograf gr.II 

1. MATEONIU MARIA – Bursă New Europe College (2007-2008) - cercetător şt.gr.III 

52

2009. Cursuri de perfecŃionare: 

PARTICIPANłI FUNCłIA CURSUL DE 

PREGĂTIRE/PERFECłIONARE 

1. Ceauşu Marieta economist 

spec.gr.IA 

(auditor) 

„ Sistemul achiziŃiilor publice 

construcŃie instituŃională la 

nivel european- audit intern şi 

control financiar preventiv” 

DURATA 

30.01.- 

01.02.2009 

2. Andreescu muzeograf gr.I Curs formator 30.03 – 

Magdalena 

10.04.2009 

3. David Mihaela director 

„ Contabilitatea publică” 20.05 – 

economic 

23.05.2009 

4. Sandachi Laura muzeograf gr.II „ Comunicarea cu mass-media : 15.05instumente 

şi tehnici” 

17.05.2009 

5. Anton Corina gestionar 

„ Comunicarea cu mass-media : 15.05custode 

sală instumente şi tehnici” 

17.05.2009 

6. Biju Mioara arhivar tr.I Curs arhivistică 04.05 – 

22.05.2009 

7. Marin Corina consilier gr.I „LegislaŃie şi reglementări în 09.07 – 

domeniul muncii şi protecŃiei 

sociale” 

12.07.2009 

8. Mihaly Daniela economist gr.I „ Controlul financiar şi fiscal în 28.06 – 

instituŃiile publice” 

05.07.2009 

9. David Mihaela director 

„ Bugetarea şi finanŃarea 

12.07 – 

economic 

instituŃiilor publice. Contabilitatea 

de 

angajament - faze execuŃie B.V.C. 

19.07.2009 

10. Dumitru Alina referent de spec. „ Bugetarea şi finanŃarea 

12.07 – 

gr.II 


de 


19.07.2009 

11. Mîndroc 

casier tr.I „ Bugetarea şi finanŃarea 

12.07 – 

Marieana 


de 


19.07.2009 

12. Ceauşu Marieta economist „Controlul financiar şi fiscal în 19.07 – 

spec.gr.IA instituŃiile publice” 

(auditor) 

26.07.2009 

13. Sifft Sebastian cercetător curs de perfecŃionare în regie şi 

ştiinŃific 

producŃie de film documentar 

14. Bălan Iuliana muzeograf gr.I „ DTP designer” 07.09 – 

53

15. Petrechescu director 

„Managementul administrativ” 

25.09.2009 

01.11 – 

Adrian 

administrativ 

08.11.2009 

16. David Eugen şef birou 

„Managementul administrativ” 01.11 – 

administrativ 

08.11.2009 

17. Grădinaru conservator „Conservator bunuri culturale” 02.11 – 

Roxana 

gr.II 

convocarea I 

13.11.2009 

18. Romanescu pompier tr.I Curs servant pompier 13.04 – 

Radu 

08.05.2009 

19. Popescu Florin şef formaŃie Curs servant pompier 13.04 – 

pompieri 

08.05.2009 

20. Costea Ionel pompier tr.I Curs servant pompier 13.04 – 

08.05.2009 

21. Bejinariu Mihai pompier tr.I Curs servant pompier 13.04 – 

08.05.2009 

22. Răspopa Iulian şef birou achiziŃii „AchiziŃii publice” 27.11 – 

publice 

29.11.2009 

23. Nicolae 

consilier gr.I „AchiziŃii publice” 27.11 – 

Georgeta 

29.11.2009 

24. OiŃă Anton magaziner tr.II „AchiziŃii publice” 27.11 – 

29.11.2009 

PROGRAME DE STUDII POSTUNIVERSITARE , MASTERAT URMATE DE SALARIAłI 2009 

1. IUGA ANAMARIA – DOCTOR - cercetător ştiinŃific 

2. PASCU ANA – DOCTOR - muzeograf gr.I 

3. IONIłĂ SORIN – DOCTOR - muzeograf gr.II 

4. BLĂJAN ION – DOCTORAND – susŃinerea lucrării - muzeograf gr.IA 

5. CIOBANU BIANCA – DOCTORAND AN III - muzeograf gr.I 

6. POPESCU CRISTINA – DOCTORAND AN III - muzeograf gr.I 

7. IANCU BOGDAN – DOCTORAND AN III - cercetător ştiinŃific 

8. POPESCU DANA – DOCTORAND AN III - restaurator gr.II 

9. TESĂR CĂTĂLINA – BURSĂ DOCTORAT anul II - ANGLIA 

10. CRISTEA MIRELA – DOCTORAND AN II - muzeograf gr.II 

11. POPASTERE MĂDĂLINA - DOCTORAND AN II - restaurator gr.IA 

12. MATEI AURORA – DOCTORAND AN II - conservator gr.II 

13. ISPAS ADRIANA – MASTERAND AN II - muzeograf gr.II 

14. SÎRBU NICOLETA – MASTERAND AN II - muzeograf gr.II 

15. COSTANDACHE MIHAELA – MASTERAND AN II - gestionar custode tr.III 

16. DIMCEA ADRIAN – MASTERAND AN II - muzeograf gr. II 

17. IORDAN FLORIN – MASTERAND AN II - muzeograf gr.I 

18. SIFFT SEBASTIAN – MASTERAND AN II - cercet.ştiinŃific 

54

19. TURCU DAN – MASTERAND AN II - muzeograf gr.II 

19. MIHALY DANIELA – MASTERAND AN I - economist gr.I 

20. DAVID MIHAELA – MASTERAND AN I - economist gr.I 

21. DUMITRU ALINA – MASTERAND AN I - referent de spec.gr.II 

- evaluarea 13 personalului din instituŃie; 

În anul 2009 nu s-au acordat premii şi prime. S-au acordat 27 salarii de merit în conformitate cu criteriile elaborate de Ministerul Culturii, 

Cultelor şi Patrimoniului NaŃional. 

La nivelul anului 2009 în instituŃia noastră nu s-au aplicat sancŃiuni disciplinare. 

- promovarea personalului din instituŃie; 

01.04.2009 - Grădinaru Roxana - Nicoleta promovat din gestionar custode sală tr.II în conservator gr.II 

01.04.2009 - Sîrbu Nicoleta promovat din muzeograf debutant în muzeograf gr.II 

01.05.2009 - Tanu Teodora promovat din gestionar custode sală tr.III în gestionar custode sală tr.II. 

Ulterior nu au mai putut fi organizate concursuri nici pentru posturile vacantate după 31.12.2008 , datorită intervenirii OrdonanŃei de UrgenŃă 

a Guvernului nr.34/11.04.2009. 

c.5.măsuri luate 14 în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităŃii sau ale altor organisme de control, în perioada raportată. 

2007 : În anul 2007 nu am fost controlati de nici un organism de control 

2008 : 

In anul 2008 muzeul a fost controlat de Curtea de Conturi pentru activitatea desfasurata in anul 2007; din raportul de control intermediary 

intocmit la data de 30 iunie 2008 mentionam urmatoarele aspecte gasite in "neregula" in evidenta financiar - contabila: 

inregistrarea eronata in contul de creditori a sumei de 47.334.48 lei primita de la AFCN pentru derularea proiectului “Patrimoniul taranului 

recent: radiografiere expunere si valorificare”, ceea ce a dus, la neinregistrarea sumei asa cum era corect, intrr-un cont de venituri, astfel nici 

finantarea si nici platile efectuate nu au fost reflectate in situatiile financiare incheiate la 31.12.2007. Prin aceasta au fost incalcate prevederile 

legale ale Legii Contabilitatii nr.82/1991. raspunderea pentru deficienta constatata a revenit D-nei David Mihaela , Sef Serviciu Financiar- 

Contabilitate careia i s-a solicitat explicatii scrise. 

In anul 2007 in baza contractului de concesiune de servicii nr.86/2007 MNTR a concesionat gestiunea serviciilor de organizare a 

evenimentelor culturale ale “Clubului Taranului”, conform contractului, concesionarul are obligatia de a plati lunar o redeventa de 1500 Euro 

in echivalent lei. 

Potrivit art.8 alin 4 din contract, redeventa si utilitatile consumate se platesc lunar pana la data de 20 ale lunii urmatoare pentru luna 

precedenta; de asemeni, neplata sau executarea cu intarziere a obligatiei da dreptulo concedentului sa ceara concesionarului penalitate 

conform legislatiei in vigoare. 

Reflectarea eronata in contul de executie a articolului bugetar 20.05 “Bunuri de natura obiectelor de inventar” achizitionate in anul 2007 au 

fost reflectate eronat la cheltuieli efective. Situatia a fost generata de faptul ca la aceasta pozitie datele nu au fost inscrise in baza 

informatiilor furnizate de contabilitate. 

In procesul – verbal intocmit s-a propus acordarea descarcarii de gestiune pentru activitatea desfasurata in anul 2007, iar prin decizia 

nr.32/04.07.2008 s-au decis urmatoarele masuri: 

Se va factura la termenele prevazute in contractul de concesiune redeventa si se va evidentia in contabilitate ca venit la data respectiva, 

conform prevederilor OMFP nr. 1917/2005. 

Pentru redeventa neincasata periodic se va calcula, evidentia si urmari incasarea penalitatilor de intarziere. 

55

Pentru cota parte de utilitati, datorata de concesionar in semestrul I 2008 se va lua masura stornarii din cheltuieli si inregistrarea acesteia ca 

o obligatie de plata a concesionarului. Se vor calcula, evidentia, pretinde si urmari incasarea dobanzilor aferente cotei parti de utilitati achitate 

cu intarziere. 

Aceste masuri au termen de rezolvare 31.08.2008. 

2009 : 

I.S.U. (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta) 

Inspectoratul pentru situatii de urgenta (ISU) a efectuat in anul 2009 controale tematice la M.T.R. in data de 21 iulie 2009 si in data 04 

noiembrie 2009, la Biserca de lemn (proprietatea M.T.R.) din satul Julita comuna Varadia de Mures jud. Arad. 

Controalele au avut ca tema apararea impotriva incendiilor conform Legii nr.3007/2006, privind apararea impotriva incendiilor si ordinal nr. 28 

din 26.03.2009, privind apararea impotriva incendiilor la obiectivele de cult. 

Intrucat nu a constatat incalcari flagrante ale Legii, ISU nu a dispus sanctiuni 

ci a formulat doar recomandari. 

Urmare a celor constatate de ISU s-au luat urmatoarele masuri: 

Persoanele responsabile cu problemele de P.S.I. si protectie civila din cadrul M.T.R. au prelucrat cu angajatii institutiei recomandarile facute 

de organele 

de control si au stabilit termene pentru aducerea acestora la indeplinire. 

A.N.R.M.A.P. (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) 

In perioada 09 – 13 martie 2009, in baza Comunicarii nr. 3428 / 03.03.2009 privind inceperea procedurii de supraveghere, A.N.R.M.A.P. / 

Directia Generala de Supraveghere, Monitorizare si Evaluare a efectuat o verificare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii 

publice din anii 2007 si 2008. 

In urma controlului, a fost intocmit Raportul de control nr. 317 / 18.847 / 30.03.2009, intrat la Muzeul National al Taranului Roman cu nr. 

1317 / 26.05.2009. 

In sedinta Consiliului de Administratie, care s – a desfasurat urmare a depunerii raportului, s – a luat decizia ca acesta sa fie contestat in 

instanta. 

Pina la data prezenta, instanta nu s – a pronuntat inca. 

De asemenea, cele stipulate in raport au fost aduse si la cunostinta biroului de specialitate si a celorlalti sefi de directii si compartimente 

implicate, pentru a se preveni, in viitor, repetarea unor eventualele deficiente. 

d)SituaŃia economico-financiară a instituŃiei; 

d.1.execuŃia bugetară a perioadei raportate: 


- bugetul de venituri (subvenŃii/alocaŃii, surse atrase/venituri proprii) 

Bugetul de venituri = 8260000 lei 

subventii = 7312000 lei 

venituri proprii = 700151 lei 

sponsorizare = 6000 lei 

Total 8260000 lei 

- bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenŃii/contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de 

capital, cheltuieli de întreŃinere; cheltuieli pentru reparaŃii capitale) 

56

2008: 

2009: 

Bugetul de cheltuieli 

cheltuieli de personal = 3570000 lei 

bunuri si servicii = 2258429 lei 

cheltuieli de capital =2333000 lei (dotari independente) 

asistenta sociala (tichete cadou) = 0 lei 

Total 8260000 lei 

- bugetul de venituri (subvenŃii/alocaŃii, surse atrase/venituri proprii) 

Bugetul de venituri = 9.749.832 lei 

subventii = 8.365.000 lei 

venituri proprii = 1.164.448 lei 

sponsorizare = 220.384 lei 

Total 9.749.832 lei 

- bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenŃii/contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de 

capital, cheltuieli de întreŃinere; cheltuieli pentru reparaŃii capitale) 

Bugetul de cheltuieli 

cheltuieli de personal = 4.405.000 

bunuri si servicii = 2.494.431 lei 

cheltuieli de capital = 2.745.961 lei (dotari independente) 

asistenta sociala (tichete cadou) = 77.000 lei 

Total 9.722.392 lei 

- bugetul de venituri (subvenŃii = 6736 000 lei, venituri proprii = 1182859 lei); 

- bugetul de cheltuieli (personal = 4357000 lei convenŃii/contracte încheiate în baza legilor speciale = 143133 lei; bunuri şi servicii = 2873119 

lei; cheltuieli de capital = 660000 lei, cheltuieli de întreŃinere = 382375 lei; cheltuieli pentru reparaŃii capitale = 0 lei); 

d.2.date comparative 15 de cheltuieli (estimări şi realizări) în perioada raportată: 


Nr. crt. Programul Tipul proiectului 

1 

Denumirea 

proiectului 16 

Devizul estimat Devizul realizat 

(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

AFCN 

proiecte mici 

proiecte medii: 

- proiect cultural naŃional, 

cofinanŃare AFCN, Muzeul 

NaŃional de Istorie Naturală 

Gr. Antipa şi Muzeul NaŃional 

de Geologie. 

łINUTURILE 

ROMÂNIEI. 

łINUTUL 

BUZĂULUI 

33.000 Lei 33.000 Lei 

57

1 

2 

Programul 

Cultura 

2000 

AFCN 

proiecte mari: 

-proiect cultural european, 

cofinanŃare Cultura 2000, 

EPACTE, Univ. Din Plovdiv, 

INOE. 

-proiect cultural naŃional 

cofinanŃare AFCN 

STONE HOUSE 

(2006-2007) 

PATRIMONIUL 

łĂRANULUI 

RECENT: 

RADIOGRAFIERE, 

VALORIFICARE, 

EXPUNERE 

197.992,50 EURO 

49.326,39 LEI 

Total: 3 Total:3 Total: 

82.326,39 lei 

197.992,50 euro 

167.064,39 EURO 

49.326,39 LEI 

Total: 

82.326,39 lei 

167.064,39 euro 

2008: 

Cheltuieli de intreŃinere efectuate în anul 2008 au fost de 371.257 lei; în anul 2008 MNTR nu a efectuat cheltuieli pentru reparaŃii capitale. 

In anul 2008, muzeul a desfăşurat un proiect cu fonduri nerambursabile PHARE cu titlul “Noul cinematograf al Regizorului Român – Studioul Horia 

Bernea”, pentru care trebuia să folosim suma de 68.480 euro conform devizului iniŃial. 

Suma cheltuită conform decontului depus a fost de 61.039.69 euro. 

In cadrul acestui proiect s-au achiziŃionat : 

- echipament de sunet sala interior = 9.927,34 euro 

- echipament proiectare film 35 mmm = 39.174,96 euro 

- videoproiector profesional = 5.110,69 euro 

- ecran proiecŃie = 1.960,97 euro 

- alte servicii = 4.865,73 euro 


1 

Denumirea 



(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

PHARE 

proiecte mici 

proiecte medii 


-proiect cultural multimedia 

Noul 

cinematograf al 

Regizorului 

Roman- 

Studioul Horia 

Bernea 

68.480 euro 

61.039,69 euro 

58

2 

3. 

2009: 

AFCN 

AFCN 

- proiect cultural naŃional 

- proiect cultural editorial 

Patrimoniu si 

identitate locala 

. Identificarea 

si promovarea 

unor colectii 

satesti din 

Romania 

Revista 

MARTOR 12 

30.000 lei 

19.000 lei 

Total: Total: Total: 

68.480 euro 

49.000 lei 


1 

2 

Denumirea 


30.000 lei 

19.000 lei 

Total: 

61.039,69 euro 

49.000 lei 


(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

AFCN 

cofinanŃare 

AFCN 

proiecte mici 



proiect cultural editorial 

proiect cultural naŃional 

Revista 

MARTOR 13 


din România 

44.000,00 lei 

32.800,00 lei 

44.000, 00 lei 

27.150,00 lei 

Total: Total: Total: 76.800,00 Total: 71.150,00 

d.3.gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor instituŃiei: 


= 8.81% 

- veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituŃiei pe categorii de bilete/tarife practicate: preŃ întreg/preŃ redus/bilet 

profesional/bilet onorific, abonamente, cu menŃionarea celorlalte facilităŃi practicate = 207885 lei; 

- veniturile proprii realizate din alte activităŃi ale instituŃiei = 123016 lei; 

- venituri realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităŃi publice locale= 375250 lei; 

2007 – grad de acoperire din veniturile proprii a cheltuielilor instituŃiei 

– activităŃi bază – bilete; 

59

2008: 

– alte activităŃi organizatorice = LR, DC, MS; 

– prestări servicii – amenajări 

8.018.151 total venituri 

8.161.324 total cheltuieli 

– venituri proprii realizate din activităŃi specifice = 207.885 

– alte activităŃi = 375.250 

– prestări servicii = 123.016 

Total = 706.151 

Grad de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor institutiei % = 8.81% 

- venituri proprii realizate din activitatile de baza, specifica institutiei = 207885 lei 

- venituri proprii realizate din alte activitati = 375250 lei 

- venituri realizate din prestari servicii = 123016 lei 


profesional/bilet onorific, abonamente, cu menŃionarea celorlalte facilităŃi practicate; 

- veniturile proprii realizate din alte activităŃi ale instituŃiei; 

- venituri realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităŃi publice locale; 

2007 – grad de acoperire din veniturile proprii a cheltuielilor instituŃiei 

– activităŃi bază – bilete; 

– alte activităŃi organizatorice = LR, DC, MS; 

– prestări servicii – amenajări 

8.018.151 total venituri 

8.161.324 total cheltuieli 

700151 x 6000 

= 8,65% 

8.161.324 

– venituri proprii realizate din activităŃi specifice = 207.885 

– alte activităŃi = 375.250 

– prestări servicii = 123.016 

Total = 706.151 

Grad de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor institutiei % 

1.164.448 

= 11.98 % 

9.722.392 

- venituri proprii realizate din activitatile de baza, specifica institutiei = 188.852 lei 

- venituri proprii realizate din alte activitati = 604.503 lei 

- venituri realizate din prestari servicii = 495.341 lei 

60

2009: 

= 14.99 (%) 


profesional/bilet onorific, abonamente, cu menŃionarea celorlalte facilităŃi practicate = 172842 lei; 

- veniturile proprii realizate din alte activităŃi ale instituŃiei 520505 lei; 

- venituri realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităŃi publice locale 489512 lei; 

d.4. gradul de creştere a veniturilor proprii în totalul veniturilor 

2007 = 8.81% 

2008 = 11.98 % 

2009 = 14.93(%) 

d.5. ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor 

2007 = 43.74% 

2008 = 45.31 % 

2009 = 55.22 % 

d.6. ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total 

2007 =28.24% 

2008 = 27.73 % 

2009 = 8.50% 

d.7.gradul de acoperire a salariilor din subvenŃie 

2007= 48.82% 

2008= 52.66 % 

2009 =64.68(%); 

- ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte 

şi convenŃii civile); 

2007=2.26% 

2008= 1.62 % 

2009= 3.28% 

d.8.cheltuieli pe beneficiar, din care: 


- din subvenŃie= 111.62 lei 

- din venituri proprii = 8.65 lei 

2008 

- din subventie 71.490 

= 0.85 % 

8.365.000 

61

- din venituri proprii 71.490 

= 6.14 % 

1.164.448 

2009 

- din subvenŃie= 26.94 lei 

- din venituri proprii = 4.73 lei. 

e)Strategia, programele şi implementarea planului de acŃiune pentru îndeplinirea misiunii specifice instituŃiei, conform sarcinilor şi obiectivelor 

managementului: 

e.1.scurtă analiză a programelor (eficacitatea acestora în funcŃie de răspunsul comunităŃii la proiectele incluse în acestea); 

Programe: 


- Programul PATRIMONIUL łĂRANULUI RECENT. A fost derulat proiectul „Patrimoniul Ńăranului recent: radiografiere, valorificare, expunere”, 

finanŃat prin AFCN, în care au fost radiografiaŃi meşterii olari din DâmboviŃa şi Olt. 

- Clasarea obiectelor de patrimoniu. 

- Organizarea de expoziŃii temporare. Program de discurs expoziŃional de valorificare a patrimoniului muzeal. 

- Organizarea de târguri de meşteri şi produse locale. 

- Colaborare cu terŃi. 

2008: 

- Program ANUL EUROPEAN AL DIALOGULUI INTERCULTURAL. Muzeul a mobilizat 11 comunitati etnice din Bucuresti, cu care a dezvoltat 

relatii durabile, cu prelungire in proiectele culturale ulterioare ale institutiei noastre. 

- Program PATRIMONIU SI IDENTITATE LOCALA. Au fost identificate 50 de colectii particulare satesti; prin intermediul colectionarilor, Muzeul 

a intrat in relatie cu cele 50 de comunitati locale, care vor raspunde pe tot parcursul programului (5 ani) la propunerile de colaborare ale 

Muzeului. 

- Clasarea obiectelor de patrimoniu. 

- Organizarea de expoziŃii temporare. Program de discurs expoziŃional de valorificare a patrimoniului muzeal. 


- Colaborare cu terŃi. 

2009: 

- ColecŃii săteşti – cercetarea şi promovarea patrimoniului local din România 

- Noul Cinematograf al Regizorului Român – proiecŃii de filme premiate documentare şi de ficŃiune 

- Clasarea obiectelor de patrimoniu 

- ExpoziŃii temporare. Program de discurs expoziŃional de valorificare a patrimoniului muzeului 

- Târguri – organizarea şi găzduirea de târguri de meşteri şi produse tradiŃionale (bază de date, cercetare) 

- Clubul Taranului – organizarea de evenimente pentru publicul larg (ConferinŃe, dezbateri, concerte, teatru de păpuşi etc.) 

- Colaborare cu terŃi – organizarea de evenimente în colaborare cu alte instituŃii culturale din Bucureşti 

e.2.scurtă analiză a proiectelor din cadrul programelor (eficacitatea acestora în funcŃie de răspunsul comunităŃii la proiectele incluse în acestea); 

62


- Programul PATRIMONIUL łĂRANULUI RECENT. S-a concretizat într-o cercetare de teren, expoziŃie, CD multimedia şi, în anul următor, un 

număr al revistei MARTOR. 

- Clasarea obiectelor de patrimoniu, activitate curentă. 

- Organizarea de expoziŃii temporare 


- Colaborare cu terŃi. Organizarea de evenimente în colaborare cu alte instituŃii culturale din Bucureşti. 

2008: 

- Proiectul POVESTEA VECINILOR s-a concretizat în 13 seri culturale LA TAIFAS CU VECINII, la care au participat 11 comunităŃi etnice din 

Bucureşti. In paralel, în cadrul proiectului au fost implicaŃi şi voluntari reprezentanŃi ai acestor grupuri culturale. 

- Proiectul COLECTIA COLECTIILOR a pus bazele unei retele a colectionarilor, in vederea infiintarii unei asociatii de profil. In acest fel, 8 

comunitati au fost incurajate sa se descopere si sa colaboreze intre ele. 

- Clasarea obiectelor de patrimoniu, activitate curentă. 

2009: 

- ColecŃii săteşti – derularea de proiecte co-finanŃate în vedere cercetării şi promovării colecŃiilor săteşti. Cercetarea a 6 colecŃii şi promovarea 

lor prin organizarea de expoziŃii temporare. ColecŃionarii care au participat la proiect au decis să continue să lucreze împreună prin 

organizarea unei asociaŃii proprii. 

- Noul Cinematograf al Regizorului Român – colaborarea cu regizori români şi asociaŃii sau instituŃii care organizează festivaluri de film şi 

distribuie filme, în vederea derulării de proiecŃii regulate de filme în cadrul cinematografului: 4 festivaluri de film, 8 proiecŃii tematice, 3 

proiecŃii eveniment, 5 întâlniri cu regizorul lunii, fiecare miercuri – ziua filmului documentar, 374 alte proiectii. 

- Clasarea obiectelor de patrimoniu. Activitate curentă. 

- ExpoziŃii temporare. Organizarea de 21 expoziŃii temporare. 

- Târguri. Organizarea de 15 târguri, cu atragerea unui public numeros (60.655 pers.). 

- Clubul Taranului – organizarea de evenimente pentru publicul larg (ConferinŃe, dezbateri, concerte, teatru de păpuşi etc.) 

- Colaborare cu terŃi – organizarea de evenimente în colaborare cu instituŃii culturale din Bucureşti. Lărgirea publicului Ńintă prin oferirea de 

programe dedicate altor arii culturale decât cultura tradiŃională. 

e.3.analiza programului minimal realizat, în raport cu cel propus, în corelaŃie cu subvenŃia/alocaŃia primită: 

2007: (1 august – 31 decembrie) 

Programul/Proiectul Scopul Beneficiari Perioada de realizare FinanŃarea 

(subvenŃie/alocaŃie 

şi surse 

atrase/venituri 

proprii) 

ObservaŃii 

(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

Denumirea 

iniŃială/modificată 

Declarat/Atins Estimat/Realizat Estimat/Realizat Estimat/Realizat 

63

ExpoziŃie itinerantă 

Muzeul Boierului 

Târgul iconarilor şi 

meşterilor cruceri 

ExpoziŃie „Imaginile 

Ńăranului. Imagine şi 

text” 

Revista MARTOR 

Cercetare de teren 

expoziŃia HRANA 

E plină Ńara de Ńări. 

Zona Buzăului 

Târg de Sf. Nicolae 

Arca lui Noe – de la 

Neolitic la Coca Cola 

Album The Best of 

Atelierul de 

Creativitate 

2008: 

iniŃiative locale 

ExpoziŃie itinerantă 

Bulgaria, FranŃa, 

Belgia 

târg de meşteri 

organizare 2 

expoziŃii temporare 

expoziŃie şi 

publicaŃie seria 

„Ivire din privire” 

lansare revistă. 

Volum destinat 

Muzeului Boierului 

public larg iulie-august 5.000 lei 

public larg septembrie 20.000 lei 

public larg septembrie --- 

public de specialitate octombrie 39.000 lei 

cercetare de teren specialişti septembrie 5.200 lei 

expoziŃie public larg octombrie-noiembrie 8.000 lei 

târg de meşteri public larg decembrie 20.000 lei 

reeditare volum public larg decembrie 39.000 lei 

editare publicaŃii public larg decembrie 10.000 lei 

cercetare patrimoniu 

recent; organizare 

expoziŃie temporară 

specialişti, public 

larg 

Program/proiect Scop Beneficiari 

martie-octombrie 40.000 lei 

Perioada de 

realizare 

InternaŃional 

Cultura 2000 

internaŃional 

Cultura 2000 

proiect AFCN 

proiect AFCN 

Finantare(subventie/alocatii/surse 

atrase/venituri proprii) Observatii 

Initial Realizat Initial Realizat Initial Ch - realizat 

1 2 3 4 5 6 

OLT/OLTEN/OLTENIE 

expoziŃie 

public larg 

14 FEB -20 

MART 

10.000 RON 

(VENITURI 

PROPRII) 

580,00 

47 

64

ATELIER + EXPO. 

INSTRUMENTE 

MUZICALE SI 

TIPARITURI 

HRANA 

PREZENTAREA 

COLECTIEI REGALE 

DE ARTA 

TARANEASCA 

NOAPTEA 

MUZEELOR 

COLECTII SI 

COLECTIONARI 

HORIA BERNEA 

COLECTIA 

COLECTIILOR 

CERCETARE DE 

TEREN STAGIU 

FOMARE MASA 

ROTUNDA 

ATELIERE CERAMICA 

ATELIER DE 

CREATIVITATE 

PUZZLE - STRADA 

DIALOGULUI 

INTERCULTURAL 

atelier copii 

expoziŃie 

permanentă şi 

expoziŃie temporară 

expoziŃie 

eveniment cultural 

cercetare, expoziŃie 

public larg, copii 21 - 26 FEB 

specialişti, 

public larg 

public larg 

20 APR - 20 

IUN 

10 MAI - 10 

IUN 

public larg 17 MAI 

specialişti, 

public larg 

expoziŃie public larg 

expoziŃie 

cercetare teren 

public larg 

- 

525,91 

10.000 RON 

(VENITURI 

PROPRII) 

/10.000 

(MCC) 36548.53(MCC) 

2.500 RON 

(VENITURII 

PROPRII) 

25 IUN - 11 

IUL 3.000 RON 

14 SEPT - 30 

OCT 

27 SEP - 15 

OCT 

specialişti FEB - NOV 

- 

500,00 

- 

395,00 

80.000 RON 

(VENITURI 

PROPRII) 24.871,18 (MCC) 

28.000 RON 

(FINANTARE 

EXTERNA) 

120.000 RON 

(AFCN + 

MNTR) 

10.000 (FINANARE 

EXTERNA) 

000,00 

ateliere de 

creativitate copii 1 - 5 OCT 2.000 (MCC) 3.600(MCC) 

organizare ateliere 

cercetare de teren, 

exopziŃii, seri 

culturale 

copii, 

adolescenŃi 

public larg, 

voluntari 10 - 16 MAI 

3.160 

(VENITURI 

PROPRII) 

13.700 

(FINANTARE 

EXTERNA) 

4.000 (VENITURII 

PROPRII) 

5 

2 

1 

120 

13.700 (FINANTARE 

EXTERNA) 

65

CANTAREA 

ROMANIEI 

TARG DE MARTISOR 

TARG FLORII 

TARG 1 IUNIE 

TARG SF NICOLAE 

PUBLICATII : 

MARTOR 13 

PUBLICATII : 

CAIETUL HRANA 

2009: 

expoziŃie 


public larg 1 - 21 MAI 

public larg 

targ de meşteri public larg 

28 FEB - 02 

MAR 

18 - 20 

APRILIE 

târg de meşteri public larg 31 MAI -1 IUN 


publicare revistă 

specialitate 

publicare catalog 

expoziŃie 

public larg 5 - 7 DEC 

22.100 

(MCC) 22.000 (MCC) 

10.000 

(MCC) 

15.000 

(VENITURI 

PROPRII) 

20.000 

(VENITURI 

PROPRII) 

- 

11.118,53 (VENITURI 

PROPRII) 

43.240 (VENITURI 

PROPRII) 


PROPRII) 


PROPRII) 

specialişti, 

public larg - 20.000 (MCC) 20.642,93 (MCC) 

public larg, 

specialişti - 

20.000 (MCC 

) 21.992,27 (MCC) 

Programul/Proiectul Scopul Beneficiari Perioada de realizare FinanŃarea 

(subvenŃie/alocaŃie 

şi surse 

atrase/venituri 

proprii) 

ObservaŃii 

(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

Denumirea 

iniŃială/modificată 

Patrimoniu si 

identitate locala. 


Declarat/Atins Estimat/Realizat Estimat/Realizat Estimat/Realizat 

Cercetare de teren, 

strangere materiale 

expozitie, 

monitorizare colectii 

satesti 

Colectionari, publicul 

larg, cercetatori 

Trim I – IV 32.000 lei / 27.150 

lei 

Observatorul vizual. Cercetare de teren Publicul larg Trim. I-IV 3.000 lei Proiect 

Proiect co-finantat 

AFCN 

66

Servitute si putere pentru 

videodocumentar 

Arhiva orala. Ultimii 

povestitori 

Arca lui Noe. De la 

Neolitic la Coca Cola 

Etnologia timpului 

prezent. Institutiile 

trecerii 

Produsele Ńăranului. 

Etnologia timpului 

prezent. Maneaua 

Ethnophonei. CD-uri 

audio 

Cercetare 

meşteşuguri 

tradiŃionale 

ExpoziŃia „Dumitru 

Schiopu şi tânăra 

generaŃie” 

Familia Zinici. Ouă 

încondeiate 

Descoperirea, 

salvarea si 

valorificarea unor 

tezaure umane vii. 

Povestitorii Ńărani 

Culegere şi publicare 

de memorie urbană 

a timpului prezent 

Culegere de teren 

urban. Identificare 

rituri recente de 

trecere si a 

performării lor 

Cercetare pentru 

identificarea şi 

documentarea 

asupra tradiŃiilor 

culinare regionale 

Public tânăr şi copii, 

specialişti. 

Tim. I-IV 16.500 lei 

Public larg Trim. I-III 25.000 lei 

Specialişti Tim. II-III 5.000 lei 

Specialişti Trim. II-IV 8.000 lei 

international 

Cercetare de teren Specialişti Trim. II-IV 5.000 lei Colaborare 

internaŃională. 

Culegere si 

prelucrare muzică 

tradiŃională 

Cercetarea 

meşteşugurilor 

tradiŃionale din 

diverse zone 

ExpoziŃie de 

prezentare şi 

promovare a 

meşterilor populari 

ExpoziŃie de 


promovare a 


Public larg Trim. I-IV 30.000 lei Interes 

internaŃional 

Specialişti Trim. II-IV 20.500 lei 

Publicul larg Trim. II 500 lei 

Publicul larg Trim. II 700 lei 

Ioan Albu. Măşti ExpoziŃie de Publicul larg Trim. IV 700 lei 

67

Exporiment II. 

Dantele şi broderii 

Design interior 

TroiŃe II 

Europenii 

necunoscuŃi 

ExpoziŃie de pictură 

AncuŃa Berza 

ExpoziŃia de 

fotografie Marina 

Obradovic 

Muzeul Misionar 

La medicina magica 

ExpoziŃie Hrana pe 

pamânt, hrana în cer 

Attention tsiganes! 

ExpoziŃia „ScoarŃa 

noastră cea de toate 

zilele”, Torino 


promovare a 


ExpoziŃie de 

educaŃie muzeală 

ExpoziŃie de 

educaŃie muzeală 

Cercetare 

recuperare şi 

valorificare 

meşteşug. ExpoziŃie 

de educaŃie muzeală 

ExpoziŃie de 

fotografie pe tema 

minorităŃilor din 

Europa 

Valorificare picturii 

feminine interbelice 

Cunoaşterea culturii 

rrome 

Cercetare de teren 

despre amintirea 

începuturilor 

ExpoziŃie în 

colaborare cu 

muzeul din Slobozia 

ExpoziŃie în 

colaborare cu 

muzeul din Slobozia 

ExpoziŃie Helsinki si 

itinerare 

Luxembourg 

Realzarea unei 

expozitii de 

promovare a 

patrimoniului de 

Publicul larg Trim. I şi IV 5.000 lei 

Tineri şi copii Trim. II - 

Publicul larg Trim. III - 

Publicul larg Trim. II-III 800 lei 

Publicul larg Trim. I 10.000 lei 

Publicul larg Trim. I-II 5.000 lei 

Bătrâni din casele de 

bătrâni 

Trim. III 10.000 lei 

Publicul larg Trim. III-IV 10.000 lei 

Publicul larg Trim. III-IV 15.000 lei 

Publicul larg Trim I-III --- InternaŃional 

Publicul larg Trim. II-IV 25.000 lei Parteneriat cu 

Regione Piemonte 

68

ExpoziŃia de icoane 

Judecata de Apoi, 

VeneŃia 

ConferinŃele de la 

Şosea 

Noul Cinematograf 

al Regizorului 

Român 

Târgul MărŃişorului 

Târgul de Florii 

Targul de 1 iunie 

Târgul Iconarilor 

textile mari 

Itinerearea 

expoziŃiei la VeneŃia 

Promovarea culturii 

româneşti 

Promovarea 

dezbaterilor publice 

privind problematica 

tradiŃiilor în cultura 

română 

ProiecŃia de filme 

documentare şi 

artistice 

Promovarea 

regizorilor români şi 

europeni 

Promovarea 

muzeului si a 

valorilor sale 

centrale 

Promovarea 

meştesugurilor 

locale şi a tradiŃiilor 

Identificarea şi 

prezentarea de 

meşteri locali 

Promovarea 

educaŃiei alternative 

bazate pe 

creativitate şi 

cunoaşterea de 

patrimoniu 

Recuperearea şi 

valorificarea unui 

meşteşug specific în 

contextul actual 

Publicul larg Trim. II-IV 25.000 lei Parteneriat cu 

IRCVV 

Publiucul larg, tineri 

specialişti în 

domeniile umaniste 

Trim. I-IV - 

Publicul larg Trim. I-IV - 

Publicul larg Trim. I 12.000 lei 

Publicul larg Trim. II 20.000 lei 

Publicul larg, copii, 

tineri 

Trim. II 10.000 lei 

Publicul larg Trim. III 10.000 lei 

Târgul de Sf. Nicolae MenŃinerea Publicul larg Trim. IV 20.000 lei 

69

Ateliere de 

creativitate 

interesului publicului 

pentru cultura 

tradiŃională 

Identificarea şi 

prezentarea unor noi 

meşteri şi 

meşteşuguri 

Ateliere organizate 

pentru copii în 

perioada de vacanŃă. 

EducaŃie alternativă 

Copii şi tineri Trim. II-III 7.000 lei 

EducaŃie muzeală Colaborări externe Copii, specialişti Trim. I-IV 20.000 lei 

Catalog. 

Cusături/Ńesături, 

Dantele şi broderii 

Revista MARTOR, nr. 

14 


Biblioteca MNTR 

Publicare catalog Public larg Trim. I-III 15.000 lei 

Publicare revistă de 

antropologie 

Public larg Trim. III-IV 15.000 / 44.000 lei Co-finanŃare AFCN 

Publicare album Public larg Trim. I-IV - În cadrul 

proiectului 

„ColecŃii săteşti”, 

co-finanŃare AFCN 

ÎmbogăŃire fond 

carte biblioteca 

MNTR 

Specialişti Trim. I-IV 3.000 lei 

e.4.managementul de proiect: centralizatorul 17 de programe/proiecte/beneficiari: 


Nr. crt. Programul Tipul proiectului Numărul de proiecte Numărul 18 de 

expozŃii/publicaŃii *) 

1 

Numărul de 

beneficiari 

(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

AFCN 

proiecte mici 

proiecte medii: 

- proiect cultural 

naŃional, cofinanŃare 

AFCN, Muzeul NaŃional 

de Istorie Naturală Gr. 

Antipa şi Muzeul 

NaŃional de Geologie. 

łINUTURILE 

ROMÂNIEI. łINUTUL 

BUZĂULUI 

1 expoziŃia, 1 

publicaŃie 

aprox. 800 pers. 

70

1 

2 

CULTURA 2000 

AFCN 


-proiect cultural 

european, cofinanŃare 

Cultura 2000, EPACTE, 

Univ. Din Plovdiv, INOE. 

-proiect cultural naŃional 

cofinanŃare AFCN 

STONE HOUSE 

(2006-2007) 

PATRIMONIUL 

łĂRANULUI 

RECENT: 

RADIOGRAFIERE, 

VALORIFICARE, 

EXPUNERE 

3 expoziŃii, 1 atelier 

de vară, 2 

conferinŃe, 3 

publicaŃii 

1 CD multimedia, 1 

expoziŃie 



Total: Total: Total: 

2008: 

Nr. Programul Tip proiect Numărul de 

Număr de ..... Numărul de beneficiari 

Crt. 

Proiecte 

(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

1. PHARE 

Proiecte mari 1 Dotarea Studioului Horia 

Bernea cu aparatura de 

specialitate – proiectie filme 

14 – filme prezentate 


2. 

Proiect mediu 1 Cercetare de teren – 7 Beneficiari direcŃi: 7 colecŃionari 

colectii particulare; 7 

Beneficiari indirecŃi: 486 

colectionari. 

vizitatori 

1 – expoziŃie cu colectiile 

cercetate. 

3 

AFCN 

AFCN Proiect mic 1 Cercetare, tiparire revista 

MARTOR 12, 1000 ex. 

2009: 

Nr. crt. Programul Tipul proiectului Numărul de proiecte Numărul 18 de 

expozŃii/publicaŃii *) 

Cititori 

Numărul de 

beneficiari 

(1) (2) (3) (4) (5) (6) 

proiecte mici 


71

1 

AFCN 

proiecte mari 2 1 expoziŃie, 1 

publicaŃie 

1.000 

Total: 2 Total: 2 Total: 1000 

e.5.evidenŃierea 19 numărului de beneficiari ai proiectelor instituŃiei în afara sediului; 


ExpoziŃiile şi festivalurile din străinătate (Tel Aviv, Bruxelles, Luxemburg, VeneŃia, Plovdiv, Lyon) au fost cu intrare gratuită. Aprox. 5.000 pers. 

Cercetările de teren din cadrul proiectelor de cercetare au avut un public Ńintă aproximativ de 800 pers. 

2008: 

ExpoziŃii în străinătate (VeneŃia, Ierusalim) au fost cu intrare gratuită. Aprox. 1000 pers. 

Evenimente în stradă (Parcul Grădina Icoanei – Bucureşti; Centrul oraşului HaŃeg): beneficiari direcŃi – 69 (voluntari); beneficiari indirecŃi (public) – 


2009: 

ExpoziŃiile şi târgurile organizate în afara sediului MNTR (în Ńară şi străinătate) au fost cu intrare gratuită. ExpoziŃie VeneŃia – aprox. 500 vizitatori, 

expoziŃie şi festival Londra – aprox. 3.000 vizitatori. 

e.6.servicii culturale oferite 20 de instituŃie în cadrul programelor proprii, rezultate din misiunea acesteia, altele decât cele din programul minimal, 

după caz; 


ExpoziŃii temporare – 6 

ExpoziŃii în străinătate – 7 

Evenimente şi conferinŃe - 4 

2008: 

ExpoziŃii temporare – 6 

Seri culturale – 13 

Evenimente culturale - 2 

2009: 

Participarea la festivaluri în urma invitaŃiei organizatorilor (Festivalul Tamisei – Londra, Festivalul ADfel – Bucuresti). 

Organizarea de târguri extra-programului minimal (Târgul Eco, Târgul de antichităŃi, Târgul de Sânziene) 

Organizarea de lecturi publice (Povestitorii de la Şosea) 

Organizarea de conferinŃe publice (ConferinŃele de la Şosea) 

Organizarea de activităŃi cu voluntarii (inventarierea arhivei cu materiale din vechiul muzeu al Partidului; participare la Festivalul ADfel) 

e.7.alte servicii oferite 21 comunităŃii căreia se adresează instituŃia, după caz; 

Oferirea de consultanŃă în vederea achiziŃionării, clasării obiectelor Ńărăneşti. 

Oferirea de materiale informative de promovare a Muzeului şi a României către instituŃii din Ńară şi din străinătate. 

Formare pe anumite domenii – voluntariat. 

e.8.indice de ocupare a sălilor/spaŃiilor destinate beneficiarilor (la sediu) (%). 


Sala Acvariu: 5,22 % 

72

2008: 

2009: 

Sala Oaspeti: 5,22 % 

Sala Foaier: 43,13 % 

Sala Irina Nicolau: 38,56 % 

Studioul Horia Bernea: 7,18 % 

Sala Irina Nicolau: 48,7% 

Sala Foaier: 35% 

Sala Oaspeti: 44,9% 

Sala Acvariu: 13,9% 

Studioul Horia Benea: 7,7% 

Curtea interioara: 20% 

Clubul łăranului: 90% 

Sala Irina Nicolau: 63,83 % 

Sala Foaier: 16,43 % 

Sala Oaspeti: 21,36 % 

Sala Acvariu: 34,79 % 

Studioul Horia Benea: 63,83 % 

Clubul łăranului: 90 % 

f)EvoluŃia economico-financiară a instituŃiei, pentru următoarea perioadă de management, cu menŃionarea resurselor financiare necesare de alocat 

de către autoritate: 

f.1.tabelul valorilor de referinŃă din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului; 

2007 2008 

Bibliotecă 24.620 35.257 

Stand 288.705 268.116 

Dinamică personal (special) 18 posturi 18 posturi 

AutofinanŃare (subvenŃie) 7.311.895 8.360.000 

f.2.tabelul investiŃiilor în programe din proiectul de management, actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului; 

Nr. Programe / Surse de Categorii de Nr. de proiecte InvestiŃie în Nr. de proiecte InvestiŃie în Total investiŃie 

crt 

finanŃare 

investiŃii în în primul an proiecte în în anul „x” proiecte în anul în program 

proiecte 

(2010) primul an 

„x” Primul Anul 

(2010) 

an „x” 

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) 

1 Programul a)..... (mici)... lei - - - - 

- - 

(medii)... lei - - - - 

73

2 Total din care: - Total nr. 

proiecte în 

primul an 

(mari)... lei - - - - 

Total investiŃie 

în proiecte în 

primul an (lei), 

din care: 

Total nr. 

proiecte în 

anul „x” 

Total investiŃie 

în proiecte în 

anul „x” (lei), 

din care: 

- - 

3 Surse atrase - - - - - - 

4 Bugetul autorităŃii 600.000 - - 1 - 600.000 - 

f.3.tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituŃiei pe categorii de bilete/tarife practicate din proiectul de management, 

actualizat/concretizat pentru următoarea perioadă de raportare a managementului (2010); 

Perioada Nr. de proiecte proprii Nr. de beneficiari Nr. de bilete 

Venituri realizate 

(mii lei) 

(1) (2) (3) (4) (5) 

Anul de referinŃă 2010 21 expoziŃii temporare 

15 târguri 

255000 vizitatori 255000 1025000 

TOTAL 51 : 255000 1025000 

f.4.proiecŃia 22 obiectivelor pentru următoarea perioadă de raportare a managementului, în raport cu lista obiectivelor prevăzute în contractul de 

management; 

Pentru perioada 2010-2012, managementul va avea ca obiectiv principal dezvoltarea Muzeului National al Taranului Roman din Bucuresti, urmărind: 

a)managementul resurselor umane: 

Pregătirea sau perfecŃionarea specialiştilor şi a personalului tehnic este o investiŃie absolut necesară pentru dezvoltarea instituŃiei. În acest sens 

instituŃia noastră colaborează foarte bine cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, precum şi cu alte firme specializate. 

(i)conducerea : directorul general şi cinci directori; 

(ii)personalul :183 angajaŃ; 

b)managementul economico-financiar: 

(i)bugetul de venituri (subvenŃii = 20435000 lei si venituri proprii = 4424000 lei; 

(ii)bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenŃii/contracte încheiate în baza legilor speciale = 13160000 lei; bunuri şi servicii = 

8456000 lei; cheltuieli de capital = 1853000 lei, cheltuieli de întreŃinere= 1387000 lei; cheltuieli pentru reparaŃii capitale= 0 lei; 

d)managementul de proiect: 

Pentru perioada avută în vedere ne propunem următoarele obiective principale: 

1. PATRIMONIUL LOCAL: continuarea cercetării formelor de patrimoniu local, sprijinirea şi instituŃionalizarea acestro iniŃiative şi marketizarea 

acestora în perspectiva unor proiecte de dezvoltare locală şi regională; 

2. MUZEUL VIRTUAL: Dezvoltarea programelor de cercetare – valorificare muzeologică şi etnologică în mediul virtual, cu atragerea publicului în 

vizite interactive, pe toată perioada şantierului de consolidare; realizarea unor 

parteneriate public-privat pentru constituirea infrastructurii digitale necesare proiectelor viitoare; 

3. MUZEUL VIRTUAL AL COPILĂRIEI: Crearea unui muzeu virtual al copilăriei care să valorifice cercetarea realizată pe tema copilăriei din mediul 

rural, dar şi urban. 

74

4. PRIMA DATĂ: colecŃie de memorie orală cu bătrîni din mediul rural şi urban; 

5. TÎRGURI: multiplicarea şi diversificarea formelor de tîrguri Ńărăneşti organizate şi/sau găzduite de MNTR; 

6. PUBLICAłII: conceperea şi editarea unor lucrări de reflecŃie muzeografică (MNTR – 20 de ani, Cartea tradiŃiilor, Catalogul MNTR); 

7. COLECłIA TIMPULUI PREZENT: intensificarea cercetării şi interpretării datelor referitoare la tradiŃiile actuale; 

8. FOUND RAISING: lansarea unor iniŃiative de strîngere de fonduri pentru finanŃarea proiectelor curente ale muzeului, în colaborare cu 

„AsociaŃia prietenii MNTR”; 

9. „CONTINUITATE”: continuarea activităŃilor curente ale muzeului (evidenŃă şi conservare patrimoniu, atelierele de creativitate, ConferinŃele de 

la Şosea, colaborare cu Clubul łăranului, Cinematograful Regizorului Român, Librăria Cărtureşti, etc.) 

f.5.analiza swot a următoarei perioade de raportare a managementului, după caz; 

Puncte forte: 

- trandul ascendent al imaginii muzeului 

- existenŃa unui sistem stabil de publicitate şi parteneriate 

- existenŃa unui site performant 

- externalizarea unor activităŃi conexe, aducătoare de venit 

- angajarea în proiecte naŃionale şi internaŃionale 

- finalizarea unor depozite performante care asigură conservarea patrimoniului în cele mai bune condiŃii 

- AsociaŃia Prietenii Muzeului łăranului Român prin care se sprijină proiectele muzeului. 

- coagularea unui grup compact de voluntari, cu activităŃi de formare în funcŃie de nevoi 

- perfecŃionarea şi promovarea permanentă a specialiştilor Muzeului 

Puncte slabe: 

- capacitatea redusă de atragere de sponsorizări 

- volumul redus al parteneriatelor şi colaborărilor internaŃionale 

- lipsa unei conectări digitale performante cu alte muzee 

OportunităŃi 

- posibilitatea de mărire a numărului de tîrguri şi astfel a surselor de autofinanŃare 

- posibilitatea de creştere a numărului de vizitatori tineri prin parteneriat cu Clubul łăranului din incinta muzeului 

- posibilitatea de organizare a unor activităŃi ale muzeului în incinta şi cu colaborarea Clubului łăranului, care nu va fi afectat de şantier 

Obstacole 

- începerea iminentă a şantierului de consolidare a clădirii vechi a muzeului şi riscul unei abordări neadecvate a lucrărilor, de natură să blocheze pe 

termen lung toate activităŃile muzeului 

- criza financiară şi limitarea consecutivă a fondurilor de investiŃii 

- dificultatea (imposibilitatea financiară) de trecere de la site la un portal de natură să adăpostească o galerie virtuală şi, în perspectivă, vînzare on 

line de obiecte tradiŃionale, conform strategiei manageriale actuale 

- prelungirea procesului legat de Casa de piatră (Hereşti), ceea ce înseamnă continuarea cheltuielilor şi imposibiltatea desfăşurării unor activităŃi de 

anvergură (e.g. Muzeul Boierului Român) în conformitate cu planul managerial. MenŃionăm ca Muzeul desfăşoară în continuare activităŃile de 

conservare a monumentului, cu cheltuielile aferente. 

f.6.propuneri pentru următoarea perioadă de raportare a managementului privind indicele de ocupare a spaŃiilor destinate beneficiarilor. 

În 2010 urmează să înceapă şantierul de consolidare şi restaurare a clădirii muzeului, un proiect de anvergură şi de durată, astfel că spaŃiile în care 

se vor mai putea organiza evenimente (expoziŃii, târguri, evenimente etc.) vor fi folosite la maxim. 

75

PARTEA II: 

(OpŃional) 

Propuneri 23 privind modificarea şi/sau completarea clauzelor contractuale, formulate, după caz, în baza prevederilor art. 39 alin. (2) din ordonanŃa de 

urgenŃă. 

______ 

1 

Raportul de activitate depus pentru evaluarea finală va face referire la activităŃile/proiectele/programele derulate pe întreaga perioadă de 

management. 

2 

Enumerarea este limitativă. Autoritatea nu poate modifica/completa/nuanŃa criteriile a)- f). În funcŃie de specificul şi de specificităŃile instituŃiei pot 

fi modificate/completate/nuanŃate subpunctele fiecărui criteriu de evaluare. 

3 

Criteriile sunt stabilite cu luarea în considerare a prevederilor art. 12 din ordonanŃa de urgenŃă. 

4 

Autoritatea poate limita numărul de pagini al raportului de evaluare şi poate indica întinderea maximă admisă pentru fiecare criteriu/subcriteriu. 

5 

Prezentare succintă. 

6 

Lista programelor/proiectelor şi o scurtă descriere a lor. 

7 

Lista acestor acŃiuni. 

8 

Nu se vor ataşa comunicate de presă, ştiri sau anunŃuri, ci doar articole (cronici, recenzii, reportaje, anchete etc.). 

9 Comparativ cu ultimul raport. 

10 Cele destinate publicului: de primire, de prezentare, de producŃie, administrative, alte spaŃii folosite de instituŃie. 

11 Numărul întrunirilor, data acestora. 

12 Lista nominală cu menŃionarea duratei şi tipului cursului de perfecŃionare/formare profesională. 

13 Premieri, acordări de prime, comisii de disciplină (măsuri, sancŃiuni dispuse), altele. Nu se solicită descrierea evaluării anuale a personalului, 

rezultatele acesteia. 

14 Extras din măsurile dispuse prin procesele-verbale, modul în care s-au realizat. 

15 Tabelul trebuie să ofere o imagine a investiŃiilor făcute în proiecte (mici/medii/mari). În cazul mai multor proiecte de acelaşi tip, se recomandă şi 

menŃionarea separată, în coloanele (5) şi (6), a investiŃiei planificate şi realizate pe fiecare proiect. 

16 În funcŃie de specificul fiecărei instituŃii, coloana (4), "Denumirea proiectelor" va conŃine, după caz, titlul producŃiei artistice (spectacolelor, 

concertelor, altor reprezentaŃii), expoziŃiilor, prezentărilor publice, cercetărilor, activităŃilor specifice din biblioteci (restaurare, lectură publică, 

împrumut) etc. 

17 Tabelul trebuie să ofere o imagine a impactului proiectelor (mici/medii/mari) asupra beneficiarilor. În cazul mai multor proiecte de acelaşi tip, se 

recomandă şi menŃionarea separată, în coloanele (5) şi (6), a impactului pe fiecare proiect. Numărul de beneficiari (spectatori, vizitatori etc.) poate fi 

doar cel rezultat din înregistrările în evidenŃele contabile ale instituŃiei, indiferent de categoria de bilete - preŃ întreg, redus, profesional, onorific etc. 

18 În funcŃie de specificul fiecărei instituŃii, coloana (5) va conŃine numărul de contacte nemijlocite cu diferitele categorii de beneficiari ai proiectelor: 

după caz, spectacole, concerte, alte reprezentaŃii, expoziŃii, prezentări publice etc. 

19 Prezentarea sintetică a evoluŃiei numărului de participanŃi/beneficiari ai proiectelor instituŃiei în afara sediului acesteia. Numărul de beneficiari 

(spectatori, vizitatori etc.) poate fi doar cel rezultat din înregistrările în evidenŃele contabile ale instituŃiei, indiferent de categoria de bilete - preŃ 

întreg, redus, profesional, onorific etc. 

20 Lista programelor/proiectelor/acŃiunilor realizate în afara programului minimal şi o foarte scurtă descriere. 

21 Lista activităŃilor nespecifice instituŃiei, necuprinse în programele acesteia, şi o foarte scurtă descriere. 

22 ProiecŃia obiectivelor pentru continuarea implementării proiectului de management, în funcŃie de evoluŃia în timp a fiecărui obiectiv prevăzut la pct. 

nr. 2 (lit. a-d) din anexa nr. 3 la contractul de management. 

23 Propunerile trebuie să respecte cadrul general instituit prin proiectul de management aprobat de autoritate şi să fie motivate. 

76

CUPRINS 

Târgul Iconarilor..........................................................................................................................2 

Târgul de Sfântul Nicolae ...........................................................................................................4 

Piaa de artizanat………………………………………………………………………………..23 

1

Târgul iconarilor i al meterilor cruceri 

. Srbtoarea Crucii în meteuguri 

16.09.2007 

de Irina Munteanu 

Victor Stroe/Jurnalul Naional 

Expoziii - La târgul iconarilor au venit meteri din toat ara 

La Muzeul ranului Român, Ziua Crucii a fost prilej de târg, praznic i expoziie. Dac v 

grbii, astzi îi mai putei vedea în curte pe iconari i cruceri. 

"Cruce-n cas/ Cruce-n mas/ Cruce-n toi patru cornuri de cas/ Dumnezeu cu noi la mas/ 

Maica Sfânt la fereastr/ S ias tot rul din cas/ Cruce-n cas/ Cruce-n piatr" spune pe o foaie 

ce-am gsit-o într-un scule-cadou, oferit vizitatorilor la expoziia "De ziua crucii. Semne". "Am 

vrut ca de data asta de Ziua Crucii s facem aici la Muzeu puin altceva. Am imaginat totul ca un 

praznic de trei zile i am oferit publicului un traseu generos", ne-a explicat Lila Passima, 

organizatorea evenimentului. Pe lâng expoziia deja aminitit, alte locuri de popas au fost: Sala 

Irina Nicolau, unde expozeul vizual "Portret/ Atelier Paul Balaci" a reconstituit traseul unui 

meteugar de troie, instalaia "Praznic" de pe pajitea din spatele Muzeului, sala Acvariu, cu 

instalaia "Însemne". 

ICOANE PE STICL. În curte am întâlnit meteugari sosii din ar sau de prin blocurile 

bucuretene s-i expun i s-i vând arta. Natalia Lupolov Tnase, 28 ani, a venit din Dubsari 

– Transnistria s studieze artele plastice la Bucureti. Dei e cstorit cu un român, n-a obinut 

cetenie, aa c nu îi poate gsi un loc de munc. Îi ocup timpul pân la vremuri mai bune cu 

pictarea icoanelor pe sticl, pe care le vinde cu acelai pre pe care îl cerea i în 2003. "O icoan 

2

mai mare cost 2 milioane; dar vând foarte slab – anul trecut am dat una sau dou. Am mai mult 

succes de Florii i de Sfântul Nicolae". 

Din inutul iconarilor Laz – Lancrm – Alba, a venit la Târgul de Ziua Crucii Nicu Muntean. 

"Datorit lui Dumnezeu, încerc s pstrez tradiia iconarilor transilvneni", ne-a spus cu mândrie 

brbatul îmbrcat în costum popular. "Am fost tehnician la Întreprinderea Mecanic din Cugir, 

dar întotdeauna m-am identificat cu acest meteug, pictatul de icoane." Nicu Muntean pledeaz 

prin culori i cuvinte pentru arta popular autentic, pentru "spiritul iconarului tradiional". El se 

laud c icoanele lui au ajuns peste tot în lume – mai mult de 50.000 de icoane. Preul e de un 

milion de lei vechi, dar pentru cine cumpr e i mai puin. 

CERAMIC. Ligia Cmârzan, 43 de ani, o fost profesoar de biologie, s-a apucat de lucrat 

ceramica dup naterea copilului, ca s scape de program. "Anul acesta mi se pare c a fost o 

selecie mai riguroas a meterilor venii la târg; nu am mai vzut kitschuri. Îmi place atmosfera 

de aici, de la Muzeul ranului, i, de câteva ori pe an evadez în grdin. Pentru noi, cei de la 

blocuri, e ceva extraordinar." Ea face cruci din ceramic, dar i plcue cu modele ce pornesc de 

la semnul crucii, aflate de Ligia pe iile din colecia Muzeului. "Crucea înseamn pentru mine ce 

înseamn pentru toat lumea – un simbol. Mi se pare i extrem de decorativ, cred c de fapt sta 

e lucrul cel mai important pentru mine. Mi-a plcut mereu s port cruci la gât i m-am întrebat 

mereu cum ar fi fost dac m-a fi nscut musulman." 

De la târg mai putei cumpra miniaturi, izvoade, mozaicuri, lucrri care au ca surs 

meteugurile iconarilor i crucerilor. 

http://www.jurnalul.ro/articole/102770/sarbatoarea-crucii-in-mestesuguri 

3

de Adriana GHEORGHE 

Târgul de Sfântul Nicolae 

Târgul de Sfântul Nicolae, la Muzeul ranului 

Târgul de Sfântul Nicolae, la Muzeul ranului 

01 DECEMBRIE 2007 

C orice srbtoare sau minune i anul acesta Târgul de Sfântul Nicolae ine trei zile. Prima a 

fost ieri, de Sântandrei, când s-a promis, la intrarea la Muzeul ranului Român, fr a se onora 

promisiunea, “usturoi, s apere de strigoi”. 

Pentru c, despre ziu /noaptea de Sântandrei, tradiia precretin spune c “atunci se deschid 

mormintele i se întorc spiritele morilor”, ori “se deschide cerul i se pot face farmece”, ori 

amândou. (În aceast zi, Biserica Ortodox Român îl prznuiete pe Sfântul Apostol Andrei, 

cel Întâi chemat, ocrotitorul României). Tot ieri s-au instalat zeci de meteri olari, iconari, 

cojocari, lingurari, pielari, care cu împletituri, esturi sau podoabe, care cu mti, oale, strchini, 

instrumente muzicale, jucrii i tot felul de bunti de mâncare, de post au ba. 

To te acestea, plus multe altele se petrec i azi, de diminea de la zece, pân seara la ase. La 

patru jumate, de exemplu, în sala Horia Bernea, Valentin Albeteanu i taraful lui vor cânta 

4

“Hora staccato”, “Caruta potei”, “Dans ungar nr. 5“ (Johannes Brahms) sau “Ceasornicul” 

(Grigora Dinicu). 

I r mâine, duminic, pe lâng sarmale, plcinele, telemele, dulceuri, cozonaci, kurtos kalacs, 

turt dulce, ciuperci murate i vin fiert (i uitatul dup cadouri), este anunat fanfara din 

Cordreni (Botoani), care din zori i pân la spartul târgului va umbla cu Capra printre târgovei. 

Mascaii or s joace i-or s fac trboi “ca s alunge duhurile rele de peste an pentru renaterea 

curat a timpului”, promit cei de la Muzeul ranului Român (MR). (Au mai promis ei i cu 

usturoiu…). 

Plusuri i minusuri 

Plusuri: s rmalele, plcinelele cu dovleac, turta dulce, sucul de mere i acadelele. De post. i 

vinul fiert. Un vârlic din Arge, lucrat cu fir de metal, auriu i argintiu, vechi de optzeci de ani, la 

preul de dou milioane jumate, care se poate negocia pân spre un milion apte sute. 

Minusuri: lipsesc (din m gazin, ce-i drept, nu din târgul propriu-zis) îngeraii din foi de porumb. 

Au aprut, la tot pasul, nite monstruoase ciubote ornamentale, prezentate cu mare tam-tam pe 

site-ul MR (“bocanci flmânzi, pantofi vechi, papuci, opinci i târlici, toate aurite i dichisite, 

aezate pe la coluri, ca s-l atepte pe mou’”, unde „aurite” nu e o metafor). Plus c e cam la 

fel în fiecare an, ceea ce nu-i ru, ceea ce nu-i aa de bine. 

adriana.gheorghe@gandul.info 

http://www.gandul.info/arta/targul-sfantul-nicolae-muzeul-taranului.html?3940;1069549 

5

Targul de Mos Nicolae de la Muzeul Taranului 

Postat de Gina in La zi | 

02 Dec 2007 

Peste weekend toti cei care au dorit sa inceapa devreme achizitiile destinate sarbatorilor au putut 

face asta si la targul de la MTR, unde surprizele s-au tinut lant. Pentru inceput, trebuie sa 

recunoastem ca a fost un targ foarte bogat si bine organizat, iar traseul printre expozanti te purta 

prin curtea, foaierul si salile muzeului. 

Alternativele au existat din plin si toate erau foarte frumoase si facute cu multa grija si pasiune.Pe 

de-o parte erau obiectele de mestesug traditional, ceramica de Horezu, paturi de lana, costume 

populare din diferite zone, Moldova, Transilvania si Muntenia, mobilier din lemn pictat, iar pe de 

alta parte erau tot felul de obiecte facute manual. 

6

De la ceramica, la tablouri si oglinzi, accesorii si bijuterii, targul avea de toate pentru toti si 

pentru toate buzunarele. Cu 5 lei puteai sa iti cumperi felicitari pictate sau decorate cu panza, 

nasturei sau desene, obiecte de agatat in brad din ceramica, hartie sau frunza de porumb sau 

semne de carte decorate cu ata colorata. Ah, si desigur tot cu 5 lei puteai sa iti cumperi un pachet 

de turta dulce aromata si glazurata cu vanilie. 

7

Iar jucariile de la targ isi meritau cu siguranta un loc in ghetutele oricarui copil. Chiar daca nu era 

vorba de roboti care se transforma sau vreo masina teleghidata, toate erau facute manual, iar 

cateva dintre ele erau umplute cu levantica, cele facute de Ana Ponta. Preturile la jucarii incepeau 

de la 25 de lei, iar obiectelele erau din bumbac, fara umpluturi sintetice. 

8

Oferta de opinci s-a aratat mai pregatita pentru noile tendinte ca niciodata, cu modele in culori 

mai ciudate, verzi, rosii, gri si cu snururi colorate. Si din cate am vazut cei care le cumparau 

intentionau sa le si foloseasca pe post de incaltari, nu doar de decor. Pentru decor erau bune miniopincuntele 

la 10-15 lei. 

9

Fiind ultima zi de targ se purtau tot felul de lichidari de stoc sau se faceau reduceri in cazul 

cumparaturilor mai mari. Un stand ce punea in vanzare produse facute de catre elevi primea 

oricat dorea cumparatorul sa ofere pe obiectele de lut, deoarece se strangeau fonduri pentru o 

excursie si voiau sa le faca o bucurie copiilor vanzand toate obiectele la care au lucrat acestia. 

Ne-au impresionat mai ales decoratiile pentru brad facute manual din portelan de Ligia 

Camarzan, pentru ca erau foarte fine si altfel, in peisajul multicolor al targului. Aceeasi artista 

improvizase un suport "naiv" pentru globulete si accesoriile ei ceramice si ne-a linistit spunand ca 

decoratiunile vor fi disponibile dupa inchiderea targului de la MTR la targul de cadorui de la 

Dalles. 

10

Si pentru ca am adus vorba de naiv, tablourile si ramele parca desenate de copii iti luau ochii si te 

admeneau cu preturi deloc mari. Gaseai rame pictate de la 15 lei la 35 lei, iar cu 30 lei iti puteai 

lua o oglinda cu rama colorata dupa bunul plac al tau sau la artistului. Vestea buna a fost ca au 

expus foarte multi tineri, iar farmecul si originalitatea produselor lor, care se jucau ingenios cu 

traditia si moda contemporana, aduceau un aer fresh targului. 

11

Nu au lispit braurile margelate, cazanele din alama (pe care nu mi-as fi dorit sa le vad neaparat, 

pentru ca erau de departe cele mai putin pitoresti din curte), scaunele taranesti, lingurile de lemn 

si traistutele rustice si foarte colorate. Nu am stat sa mananc o sarmaluta, dar dupa coada pe care 

am vazut-o, cred ca erau foarte bune :) 

12

Lume... ca la targ. Care cu un scaunel traditional in brate, care cu o cutie impletita din foi de 

papusoi, care proband margele. De cele mai multe ori vanzatorii purtau costume si accesorii 

populare foarte colorate, ceea ce contribuia la spectacolul general. Cu mic, cu mare vizitatorii 

veneau (era coada la intrare) si nu plecau cu mana goala, ceea ce nu poate fi decat bine pentru 

artizanii care au demonstrat ca produsele lor sunt nu numai foarte atractive, dar si cautate si 

cumparate. De aceea nu credem ca s-ar supara nimeni daca targurile de acest gen ar fi mai 

frecvente si mai ales daca Mos Nicolae ar veni mai des :) 

Mai multe fotografii in Galerie 

http://metropotam.ro/La-zi/2007/12/art1551734768-Targul-de-Mos-Nicolae-de-la-Muzeul- 

Taranului/ 

13

www.kerucov.ro 

SARBATORILE INCEP CU TARGUL DE SFANTUL NICOLAE - MTR 

de Andrei Vocurek 

Luna cadourilor a inceput prin Targul de 

Sfantul Nicolae de la Muzeul Taranului 

Roman din Bucuresti. De vineri, 30 

noiembrie 2007, de ziua Sfantului 

Andrei, si pana duminica, 2 decembrie 

2007, intre orele 10 - 18, mesteri populari 

cu impletituri, podoabe, masti, tesaturi, 

oale din lut, instrumente muzicale, bucate 

traditionale au transformat locul intr-un 

adevarat targ romanesc. 

In fiecare an la Targul de Sfantul Nicolae poti gasi diverse lucrusoare taranesti, numai 

bune de oferit in dar de Sarbatori celor dragi, celor care apreciaza simbolurile si viata 

simpla de la tara, celor care isi mai amintesc de casa bunicii. 

14

http://www.kerucov.ro/articol_vizualizare_text.php?artcod=116 

16

Zmeura’s Weblog 

December 3, 2007 

Am avut un weekend insorit si plin. Ne-am bucurat de vremea frumoasa si am stat mai mult pe 

afara. 

Sambata am fost la Muzeul Taranului Roman la Targul de Mos Nicolae. Luat de acolo cadouri 

frumoase, ca de obicei. Eu sunt mandra ca mi-am luat ie. De mult imi doream. Iar Mariucai i-am 

luat jucarii din lemn, de fapt doi pitici pe un balansoar. I-au placut mult. 

Ne-am vazut cu multa lume cunoscuta, am mancat colac secuiesc, sarmale de post, turta dulce si 

niste painici. 

Tot sambata am vrut sa vedem si noi maretul brad care a creat o adevarata isterie in masa. Nu ne 

asteptam sa fie ce a fost. Cuvintele sunt de prisos, era sa murim. 

Am plecat de acolo si am ajuns pe Lipscani unde am cautat un loc in care sa ne mai linistim. 

Toate barurile erau pline. Am ajuns in Spice Club pana la urma, am baut un capucino si o bere si 

apoi ne-am dus acasa. Eram si cu Mariuca. 

Ea s-a comportat mult mai bine decat noi in nebunia aceea cu bradul. Nu s-a speriat, n-a plans. A 

simtit ca ceva era in neregula si a stat cuminte in brate la mami…..Super copil. 

Duminica am fost din nou la biserica, am impartasit copilul, dupa care ne-am dus la targul de 

cadouri de la Romexpo. Si de acolo am cumparat multe lucruri frumoase. Noi merseseram in 

special pentru indieni si thailandezi. 

Ce weekend fain! 

http://zmeura.wordpress.com/2007/12/03/cultura-de-weekend-targul-de-mos-nicolae-staff/ 

17

Evenimentul Zilei Nr. 5011 

Vine Mos Nicolae! 

Oana Botezatu 

Primele targuri de cadouri pentru Sarbatori si-au primit ieri vizitatorii. 

Luni, 03 Decembrie 2007 

Luna in care umblam sa gasim cadoul perfect, bun de daruit de Mos Nicolae sau de 

Craciun, isi intra astazi, oficial, in drepturi. Nu-i de mirare ca, in Capitala, s-au si 

deschis primele targuri in care suvenirurile stau aliniate in asteptarea cumparatorilor 

care gandesc in perspectiva. 

In avans cu cinci zile fata de noaptea in care ne lustruim ghetutele, „Targul de Mos 

Nicolae”, de la Muzeul Taranului Roman, si-a primit ieri primii vizitatori. Tot ieri sa 

deschis si targul de la Sala Dalles. 

Strachini, ciubuc si sarmale de post 

La miezul zilei, pe aleile de la Muzeul de La Sosea e lume multa si pestrita. La 

intrare, fiecare a luat in buzunar un catel de usturoi, „ca sa se apere de strigoi”. Unii 

cumpara strachini cu 2 lei, altii dau banii pe scaunele si straie populare. Prichindei cu 

nasurile inghetate se zgaiesc pofticios la ciubucurile rozalii si turta dulce aliniate pe 

masa unui mester din Bascov, Arges. „Si de asta una!”, arata cu degetul o fetita. 

Mama plateste cate 4 lei pe-o turta dulce si 2 lei pe-un ciubuc in forma bastonaselor 

din Abecedar. 

Interes mare e si la masa cu sarmale din curtea muzeului. Tanti Iulia Corau si 

Mariuca, fiica ei, le-au invartit pe timp de noapte si le-au fiert de dimineata, la tuciul 

instalat in curtea muzeului. „5 lei portia, cu tot cu paine. Avem si de post - cu pasat si 

ciuperci, si de dulce - cu amestec de carne”, explica gospodina din Maramures. 

Pentru prima zi de targ a facut 1.500 de sarmale. Pentru astazi si maine, va face peste 

2.500. 

http://www.evzvest.ro/article.php?artid=332807 

18

CANCAN 

Mos Nicolae a "rupt" buzunarele targului 

Luni, 03 Decembrie 2007 

Atractie. La expozitia de la Muzeul Taranului Roman, dulciurile si papusile "palnie" au 

facut furori printre vizitatori 

Alexandra Nastase 

Aglomeratie mare, ieri, in ultima zi a Targului de Mos Nicolae, organizat la Muzeul Taranului 

Roman din Capitala. In goana dupa cadourile potrivite, bucurestenii au cheltuit o caruta de bani 

pentru a fi siguri ca micutii vor fi multumiti de ce vor gasi in ghetute. Peste o suta de mesteri 

populari din toata tara au expus, pe langa tesaturi, podoabe sau instrumente muzicale, obiecte 

decorative din ceramica si jucarii realizate manual. La mare cautare au fost, insa, cadourile dulci, 

pe care copiii le-au savurat cu placere chiar inainte de Mos Nicolae. Cu preturi cuprinse intre 5 si 

12 lei, turta dulce, in diferite forme, a atras atentia atat parintilor, cat si celor mai mici vizitatori. 

Pe gustul copiilor au fost si papusile sau jucariile din lemn. Cea mai ieftina marioneta a putut fi 

achizitionata la pretul de 40 de lei, in timp ce papusile "palnie" si cele umplute cu levantica, ce au 

fost si atractia targului, au costat intre 50 si 80 de lei. Pentru jucariile din lemn de fag, colorate cu 

vopsea pe baza de apa, parintii au platit sume cuprinse intre 40 si 150 de lei. Nici ornamentele 

pentru brad nu au fost mai ieftine. Clopoteii din ceramica sau lemn au costat nu mai putin de 15 

lei. Cadouri mai pot fi achizitionate si de la Targul de Suveniruri de la Romexpo. Aici sunt 

prezente 200 de firme din 14 tari care au pus in vanzare bijuterii, articole sport, produse 

cosmetice sau decoratiuni interioare. Targul poate fi vizitat, zilnic, intre 12.00-20.00, pana pe 9 

decembrie. Pretul unui bilet de intrare este 3 lei. 

http://www.cancan.ro/2007-12-03/Mos-Nicolae-a-rupt-buzunarele-targului.html 

19

10 idei de cadouri pentru Mos Nicolae! 

Ramona Nita 

30 Noiembrie 2007 

Iti spuneam acum cateva zile ca la Muzeul Taranului Roman va fi in aceasta perioada (30 

noiembrie, 1 si 2 decembrie) un targ dedicat Sf. Nicolae. Ca puteai sa cumperi lucruri dragute, 

facute manual, probabil banuiai si tu, doar ca pana nu vezi ce ai putea sa cumperi parca nu iti vine 

sa te duci. 

In aceasta situatie (recunosc ca si eu sunt la fel!), m-am gandit ca ar fi bine sa dau o raita pe acolo 

si sa-ti arat cam ce pierzi daca nu ajungi la MTR in acest week-end. 

12:30 Ajung la MTR impreuna cu Cristi ("fotograful" de serviciu). Cei care isi prezinta produsele 

zambesc si te invita sa admiri si sa cumperi, bucurosi sa vada oameni interesati si de produse 

specific romanesti si nu doar de fake-uri. 

La intrare esti intampinat de turta dulce in diferite forme: inimioara, bradut, Mos Craciun, 

ciuperca, buburuza, stea etc. Pe urma privirea iti este sedusa de o multime de obiecte, lucrate 

manual din lemn, care asteapta sa fie folosite. Sunt atat de albe incat le-as lua doar sa le pun 

frumos in bucatarie si sa nu le folosesc! 

Iar doamna care ma imbie sa le cumpar imi face oferte speciale si imi propune mai multe obiecte 

la un pret mai mic. Spre exemplu castronelul din lemn si setul format din lingurita si furculita 

la doar 25 de RON. 

O tava mai lunga cu trei compartimente, ajunge si ea la 25-30 RON in functie de marime. 

Tave, castronele, tocatoare si alte obiecte din lemn, de diferite dimensiuni, asteapta sa le 

cumperi. 

Chiar si scaunele mici din lemn si o masuta poti sa gasesti. Preturile variaza intre 5 si 50 RON. 

Linguri supra-dimensionate din lemn tratat isi asteapta si ele cuminti viitorul posesor, al carui 

camin il vor infrumuseta. 

Mi-au placut la nebunie batranei lucrati in lut sau copilasii. 

20

Daca vrei o gentuta din piele, atunci ar fi bine sa ai la dispozitie aproximativ 200 de RON. 

Pretul variaza de la model la model. 

Special pentru aceasta perioada a Sarbatorilor de iarna am gasit cateva obiecte care iti vor seduce 

musafirii. 

Astfel poti achizitiona globulete lucrate din panusi (foile care infasoara stiuletele de porumb). 

Mi-au placut foarte mult ingerasii din imagini. Au o dimensiune de aproximativ 10 cm si sunt la 

pretul de 10 RON. Poti gasi si globulete mai micute la preturi incepand de la 1 RON. 

Nu m-am putut abtine sa nu-mi cumpar o tarancuta facuta tot din panusi. 

Migala cu care sunt lucrate mi se pare demna de toata admiratia. 

Pret: 10 RON. Ieftin, nu? avand in vedere ca arata atat de bine! 

Acest bradut superb din imagine este si el tot la pretul de 10 RON. Este lucrat in lemn si vopsit 

si arata mult mai bine decat in poza! 

In interior, mi-au mai atras atentia cateva tablouri facute de Ioan Maric, in care sunt 

reprezentate imagini si persoane care par desprinse din alta lume. 

"Pictura lui Ion Maric atrage prin fascinantele sale personaje. Povesti de o luxurianta fantezie 

se dezvaluie intr-o cascada de fapte si intamplari. Expresivitatea chipurilor da glas 

compozitiilor naivului nostru drag. Un univers plin de viata, plin de haz si de pilde." - spune 

Ona Gabriela Petrica, director Centrul National pentru Conservarea si promovarea Culturii 

Traditionale, despre Ion Maric. 

Pret tablou: 75 RON 

Sper ca ti-am dat destule motive ca sa te fac sa iesi din casa in acest week-end si daca tot e ziua 

ta, poate ti-ar prinde bine o incursiune in lumea mirifica a taranului roman. 

21

Am doua sfaturi sa-ti dau, daca te hotarasti sa te duci: 

1. Nu pleca de acolo inainte sa iti iei ceva dulce sau ceva sarat. La capitolul dulce ai turta, suc 

ecologic de mere (5,5 RON -1 litru sau 1 ron paharul) sau kurtos (8 RON), iar in ceea ce priveste 

gustarea sarata, ce-ai zice de niste sarmalute? Arata delicios! 

2. Ia-ti la tine ceva mai multi bani (daca ai la dispozitie), caci ai sa gasesti o multime de lucruri 

tentante! Si daca vrei sa te duci, ar fi bine sa te ajungi pana pe 3 decembrie, aceasta fiind ultima 

zi a targului. 

Week-end placut! 

http://www.idieta.ro/articol/4566_targul_de_sfantul_nicolae_de_la_mtr.html 

22

Piaa de artizanat 

Muzeul Taranului Roman octombrie 15, 2007 

Posted by Adina Pop in Evenimente. 

trackback 

Citeam zilele trecute ca pe 18 octombrie incepe Piata de Artizanat la Muzeul Taranului Roman. 

Inca un eveniment admirabil marca MTR. Pentru mine, Muzeul Taranului Roman este unul 

dintre cele mai tari muzee din tara. Prima oara cand l-am vizitat am simtit ca intru in alta lume. 

Niciodata nu am citit cu atata interes foile de prezentare de pe langa diversele exponate. 

Sa zicem ca am profitat de aparitia comunicatului de presa privind Piata de Artizanat ca sa spun 

cat de mult imi place acest muzeu Recomand tuturor celor care nu l-au vizitat inca sa se duca 

macar acum la acest targ (intrarea este libera, by the way). 

http://adinapop.wordpress.com/2007/10/15/muzeul-taranului-roman/ 

23

Cuprins 

2008 

TÂRGUL DE MRIOR....................................................................... 2 

COLECIA REGAL DE ART TRADIIONAL............................. 7 

NOAPTEA MUZEELOR.......................................................................... 8 

HRANA...................................................................................................... 13 

MUZEE I COLECII STETI.............................................................. 25 

TÂRGUL ICONARILOR........................................................................... 35 

EXPOZIIE LA TEL AVIV........................................................................ 38 

HORIA BERNEA – gesturi potrivite.......................................................... 42 

CHINA. SARBATORI SI FESTIVALURI.................................................. 57 

TÂRGUL DE SFÂNTUL NICOLAE...........................................................61 

ARTICOLE DIVERSE ..................................................................................66 

1

de week-end: târg de mrior 

Scris de oferul pe 2 martie 2008 

TÂRGUL DE MRIOR 

Blog Sofrul 

Foarte frumos Târgul de Mrioare de la Muzeul ranului Român. Lumea se clca astzi în 

picioare s intre. O coad la intrare care m-a fcut s m gândesc c omu’ de Bucureti este 

interesat de târguri tradiionale. Înluntrul târgului îns, aceeai lume se clca în picioare la 

grtarul cu ceaf de porc, pastram de porc i cârnai de berbecu. Un fum frumos ieea din 

grtar i înmiresma zona. Berea i vinul fiert erau i ele la loc de cinste lâng grtar. 

În rest, mrioare frumoase, dar nu prea tradiionale. Noi s fim sntoi, c organizatorii clar au 

o problem cu grtarul i berea. Dar de ce m mir? Doar grtarul i berea sunt tradiii la 

Românica. 

Acest articol a fost publicat pe 2 martie 2008 at 7:28 pm and is filed under oraul. Tagged: 

bucuresti, muzeul taranului, targ. Poi urmri rspunsurile acestei însemnri prin RSS 2.0 feed. 

Puteti las un rspuns, or trackback from your own site. 

3 Rspunsuri sa “de week-end: târg de mrior” 

1. Dan Spune:: 

3 martie 2008 at 10:52 am 

N-am prea apucat sa vad martisoarele, dar in schimb m-am plimbat prin muzeu. Singurul 

lucru cat de cat placut in orasul asta distrus… 

2. teo.georgescu Spune:: 

3 martie 2008 at 11:02 am 

mai…dar ce bun era carnatul ala de berbecut….yamyyyyyy!!! 

3. maria coman Spune:: 

3 martie 2008 at 12:46 pm 

2

din pacate la noi toate astea se transforma in mici si bere. acum citiva ani am fost la un 

targ de paine prin parcul de la stadionul national. unde era si niste paine….initiativele 

sunt foarte bune, din pacate se transforma in mici & bere 

http://soferul.wordpress.com 

Dac v-ai sturat de tarabele aglomerate din centru care vând mrioare „Made in China” i alte 

brizbrizuri care nu au nicio legtur cu obiceiurile româneti închinate venirii primverii, putei 

vizita Târgul de mrioare din incinta Muzeului Tranului Român. Zecile de mii de mrioare 

unicat, lucrate manual i expuse în cadrul evenimentului v vor reine atenia cu siguran pre de 

câteva ore, iar singura problem va fi faptul c nu v vei putea decide prea uor pe care s-l 

alegei . 

Mai putei vizita, azi i mâine, la Muzeul Tranului Român, Târgul mriorului. La ediia din 

acest an sunt prezeni, la fel ca i în anii trecui, peste 200 de artiti plastici, studeni la arte, dar 

mai ales meteri rani venii din toate colurile rii. Curtea muzeului este neîncptoare pentru 

miile de vizitatori i reueti cu greu s te strecori printre standurile cu exponate. Gseti 

mrioare pentru toate gusturile: mai colorate, retro sau postmoderne, cu motive folclorice sau 

chiar minimalistice. Mrioare adevrate, nicidecum confecionate, lucrate cu sufletul! Toate 

sunt lucrate manual, cu mult, infinit migal, de parc meterii ar fi izvodit o arip de fluture 

sau o petal de floare. Sigur c da, preul niel piperat al unora dintre mrioare poate s-i sperie 

pe unii vizitatori, dar preul acela este pe deplin justificat de orele pierdute pentru minunile ce sau 

nscut din inima i mâinile pricepute ale meterilor. Unii dintre expozani vin deja de ani de 

zile iar cumprtorii îi cunosc. „Vin de câiva ani buni la târg la Bucureti i am clienii mei care 

m cunosc. Chiar mai mult, unii m sun cu o lun înainte i m roag s le pstrez unele 

mrioare mai artoase sau alte obiecte de artizanat” a declarat un meter venit tocmai din 

Bucovina. 

Trei lei pentru câteva ore de linite i frumos 

De apreciat este faptul c organizatorii târgului nu s-au gândit s fac cine tie ce afacere 

financiar din acest eveniment. Preul de intrare este cel de-acum un an, de-acum doi ani i aa 

mai departe. Adic trei lei pentru aduli i un leu pentru studeni, elevi sau copii. De asemenea, 

preul pltit de ctre comerciani pentru un stand în incinta muzeului este simbolic: doar 10 lei 

pentru o zi. „Prefer s vin aici i s-mi vând mrioarele în linite i la persoane care le 

apreciaz, decât s stau la Universitate unde mai i pltesc o groaz de bani pentru autorizaie” a 

susinut o student de la ceramic. Atmosfera din incinta muzeului este una neateptat de plcut 

iar vremea, care parc ine cu mriorul , te face s nu vrei s mai pleci. Zeci de tineri hippy 

adunai la o bere, mini-terasa unde poi servi un mic sau ceva dulce i atmosfera retro 

caracteristic evenimentului te transform fr s vrei, într-un nostalgic. Printre musafirii de 

seam ai târgului trebuie s-l menionm pe unul dintre cei mai cunoscui i apreciai interprei 

de muzic popular, Grigore Lee, cel care ne invit duminic de duminic la tv, s batem „La 

porile ceriului”. De altfel, Grigore Lee, ca un adevrat iubitor al folcorului autentic de calitate, 

este o prezen nelipsit i de bun augur la astfel de evenimente. 

3

În week-end suntei poftii la concert 

Sâmbt i duminic vizitatorii sunt invitai la un concert al formaiei „Trei parale”, un grup 

format din patru tineri care au reuit s recupereze sonoritati vechi din secolul XIX, cântecele 

mahalalelelor, târgurilor i oraelor din Moldova i Tara Româneasc. Grupul foloseste 

instrumente vechi, precum fluierul, cavalul sau cobza, instrumente aproape uitate de ctre lumea 

modern. Dac, prin cine tie ce minune, la concertul formaiei „Trei parale” ar cânta i Grigore 

Lee, mcar un cântec, atunci mriorul din acest an de la Muzeul ranului Român, ar fi unul 

de neuitat, nu numai de excepie, aa cum este el acum. (A.F) 

http://www.atac-online.ro 

Mriorul este o Cele mai vechi mrioare erau fcute din lân alb i neagr“ 

srbtoare tradiional româneasc a primverii, a prospeimii, a bucuriei, a victoriei 

binelui împotriva rului. Cu aceast ocazie, tinerii, fetele, dar i femeile i brbaii, în 

funcie de zona geografic, primesc mici cadouri, sub form de mrioare, legate cu un 

nur alb-rou, ce aduce, aa cum se spune în tradiia popular, noroc, bunstare, sntate, 

rolul lor fiind unul de protecie. 

Tradiia srbtorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datând din vremea 

dacilor. Muli au asociat numele mriorului i al lunii martie cu cel al zeului Marte din Roma 

antic, îns este amintit i un zeu al dacilor numit Marsyas Silen. Dac femeile dace purtau 

monede legate cu fire împletite, obiceiuri asemntoare sunt semnalate i în Bulgaria, 

Macedonia, Albania. 

Românii numesc luna martie chiar mrior. Acum începe aratul i semnatul, se cura livezile 

i grdinile, se scot stupii de la iernat i se „reteaza“ fagurii de miere utilizai ca leac în medicina 

popular. 

„Mrioarele jucau un rol important în victoria noului anotimp, cel clduros, asupra celui vechi, 

friguros, reprezentat de ultimele capricii ale Babelor. Rolul cel mai important îl avea torsada, 

cele dou fire împletite care iniial erau alb i negru, aa cum erau i oile babii“, a menionat 

Marcel Lutic, de la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Naional Muzeal 

„Moldova“. 

4

Albul i negrul reprezentau unirea cerului cu pmântul, simbolul fertilitii, a împletirii luminii 

cu întunericul, a iernii i a verii. Ulterior, s-a folosit în loc de negru albastrul, iar mai recent, de 

prin secolul XVIII-XIX se folosete roul. Mrioarele erau oferite în special copiilor sau 

tinerilor i aveau un rol de protecie, dup cum a mai menionat Marcel Lutic. 

Culorile mriorului 

„Prin 1914, Tudor Pamfile, ne asigura c vechile colori erau puine: albul firesc, negrul firesc i 

negrul cafeniu sau negrul curat, galbenul frumos i roul întunecat“, a menionat Marcel Lutic, 

care a adugat, amintind de spusele lui Tudor Pamfile, c „dup gusturile de astzi, vechile colori 

nu erau frumoase, adic nu erau aprinse i de felurite nuane decât foarte rareori. Nu erau 

«ochioase», «nu sriau în ochi», «nu bteau la ochi»“. 

Etnograful a remarcat c „asemenea înaintailor notri de acum 100 de ani, muli dintre noi nu 

mai tim de ce se confecioneaz mrioarele sau de ce se pstreaz cu încpânare firul 

împletit în cele dou culori“. Acesta este motivul pentru care meterii populari aduc, alturi de 

mrioarele cu alb i rou i pe cele cu alb i negru sau alb i albastru. „Cele mai vechi 

mrioare erau fcute din lân alb i neagr. Albul este semnul puritii, fiind ca i negrul, o 

sum a tuturor culorilor. În valoare absolut, albul este egalul negrului, dei, acum, se 

valorizeaz pozitiv numai albul. Etnologii au convenit c albul este o culoare de trecere, 

exprimând cel mai bine moartea i renaterea“, a precizat Marcel Lutic care a adugat c atât 

negrul, cât i albul sunt ambivalente, albul fiind folosit în vechime pentru doliu. 

La fel, „Baba Dochia moare i renate simbolic în cele 9 sau 12 zile ale sale de la începutul lunii 

martie. Iar aceast celebr bab nu ar fi altceva decât ilustrarea simbolic a timpului care se 

nate, curge i moare cu o ciclicitate stabilit cândva, demult, dup ritmul lunii. Nu întâmpltor, 

altdat, mrioarele se puneau la apariia pe cer a Craiului Nou (lunii noi)“. Fiind în legtur cu 

pmântul, Dochia are legtur direct i cu negrul, cealalt culoare a mriorului arhaic, a 

precizat Lutic, care a adugat c negrul reprezint pmântul roditor. 

Astfel, „în torsada mriorului, albul cu negrul reprezint o îmbinare fericit a luminii cu 

întunericul, a zilei cu noaptea, a iernii cu primvara, redând timpul anului, al cerului i al 

pmântului. Albastrul, culoarea cerului i a apei, era un substitut al negrului. Culoarea roie a 

exercitat i înc mai exercit o fascinaie deosebit asupra oamenilor. Etnologii consider c ea 

produce cel mai puternic efect asupra simurilor, fiind simbolul frumuseii, tinereii, sntii i 

bogiei. Este asociat în multe culturi arhaice venirii primverii, naterilor i cstoriilor, a 

începuturilor. Înc i azi se pun canafi roii la viei, mânji, miei i la copiii nou nscui“, a 

precizat Marcel Lutic. 

Târgul mriorului la Muzeul ranului Român 

Începând de joi, 28 februarie pân pe 2 martie, la Muzeul ranului Român din Bucureti s-a 

deschis Târgul mriorului. Peste 200 de meteri rani, artiti plastici i studeni ofer 

publicului mrioare, cadouri de primvar i flori. Aa cum promit organizatorii, de la târg nu 

lipsesc sucul de mere, prjiturelele, turta dulce, mâncrurile tradiionale i muzica. 

Pe parcursul manifestrii, în Sala „Irina Nicolau“ au loc loc demonstraii în ateliere de realizare a 

mrioarelor bucovinene pentru copiii prezeni în târg. Genoveva Sauciuc, meter din comuna 

Stulpicani, judeul Suceava, le va arta celor mici cum se pregtesc mrioarele. 

Sâmbt, 1 martie i duminic, 2 martie, de la orele 14:00, la Clubul ranului are loc recitalul 

trupei „Trei parale“, un grup de patru tineri care încearc s recupereze sonoritati vechi, din 

secolul al XIX-lea, cântece din mahalale, târguri i orae din Moldova i Valahia. 

„Târgul mriorului este un târg mic i colorat. Este al doilea an, într-o formul pe care am 

cutat-o i ne-a plcut foarte mult, în sensul în care am vrut s prezentm mai multe categorii 

5

antropologice ale mriorului. Avem laolalt mriorul de magazine, mriorul de ora, 

mriorul tradiional cu surse de inspiraie din ceramica veche precum i nurul tradiional“, a 

precizat Lila Pasima, coordonator al seciei aciuni culturale, din cadrul muzeului. 

Târgul a fost asaltat de lume, meteugarii i micile lor opere de art fiind în centrul ateniei. 

Unul dintre cei mai renumii meteri prezeni la acest târg este Viorel Marian care a venit cu 

mrioare din lemn. El este cunoscut i prin meteritul lingurilor pe care aeaz cu miestrie 

diverse simboluri vechi, tradiionale, precum dragobetele, simboluri solare, soarele rotitor, cercul 

vieii. Meterul a început s lucreze în lemn cruciulie i alte obiecte de inspiraie religioas, 

avându-l ca maestru pe Ioan Chiril din Flticeni. „La nea Ioan mergeam des cu un prieten care a 

început înaintea mea s deprind acest meteug. Stteam i priveam cum lucra btrânul încet i 

cu mult grij i încercam s furm meserie. Ce am deprins în primul rând la nea Ion a fost 

dragostea de lemn i de românesc. Am început cu cruciulie, apoi am prezentat obiectele mele la 

muzeul din Sibiu“, a precizat Viorel Marian. 

Din prile Neamului am întâlnit-o la Târgul de la Muzeul ranului Român pe Ana 

Dumitracu: „Am învat s facem mrioare din copilrie. În familia noastr, în satul nostru se 

fcea un nur alb i negru, din a de bumbac. Se purta 30 de zile în partea dreapt de ctre 

doamne i domni. Apoi, se lua din piept i se aga iretul de crengua unui pom i rmânea în 

pomul respectiv pân primvara urmtoare. Mrioarele acum sunt foarte stilizate, picturale, au 

tot felul de forme“. 

Maricel Apalaghiei, din satul Hulub, judeul Botoani, utilizeaz la confecionarea mrioarelor 

i motive pe care, de obicei, le aeaz pe lzile de zestre, pe lavie i pe linguri. Marcel 

Apalaghiei i-a amintit i o poveste a mriorului pe care a prins-o de la btrâni: „Se spune c la 

noi, undeva pe valea Jijiei, într-un an, pe vreme de secet, un cioban s-a retras cu turma de oi la 

umbra unei pduri, departe de cas. De dragul i dorul soiei a crestat pe o lingur dou psri, 

simbol al dragostei. Se gândea c soia a rmas acas i are grij de copil aa cum psrile 

pdurii au grij de puii lor“. (Ciprian BÂRA) 

Mrioare pe strada Lpuneanu 

Ca în fiecare an, strada Alexandru Lpuneanu din Iai este umplut, la început de primvar, de 

mrioarele tradiionale aduse de meterii populari din ar, precum i de cei din Republica 

Moldova. Manifestarea este organizat de Asociaia Meterilor Populari i Asociaia „Alexandru 

Lpuneanu“, în parteneriat cu Primria Iai. 

Marcel Lutic, muzeograf din cadrul Muzeului de Etnografic al Moldovei, a menionat c intenia 

acestei manifestri este de a „readuce în actualitate mriorului tradiional, mai ales acum când 

piaa este invadat de diverse obiecte de un gust îndoielnic“. Membrii Asociaiei Meterilor 

Populari, doresc s promoveze arta tradiional, astfel încât publicul s poat deosebi 

mrioarele adevrate de cele de prost gust. 

Tatiana Harja, din Iai, lucreaz mrioare în tehnica macrame, folosind unele modele din cele 

folosite la încondeierea oulor. Elena ivlic din Botoani lucreaz mrioare din mtase, Ana 

Grunzu din Tometi lucreaz, alturi de mrioarele, figurine care o reprezint pe Baba Dochia 

alturi de fiul ei, Dragobetele. Eugenia Moldovanu ,din Bli, Republica Moldova, a adus 

„Îngerul Moldovei“. Ali meteri au venit cu mrioare din mrgele, paie, lemn, metal, textile, 

ceramic. 

http://www.ziarullumina.ro/a 

Oana RUS 

6

Prin Oras 

COLECIA REGAL DE ART TRADIIONAL 

- REGINA ELENA 

Lux rnesc 

Când auzi cuvântul “rnime” uii s te gândeti la partea bogat a rnimii româneti. 

Cum astzi sunt la mod hainele vintage, aa i prinesele de pe vremuri erau atrase de 

portul popular al rii. Colecia regal de art tradiional - Regina Elena, pân pe 10 

iunie, de mari pân duminic între orele 10:00 -18:00, Muzeul ranului Român. 

Expoziia de la Muzeul ranului scoate în fa porturi tradiionale dintre cele mai bogate i 

stilate din colecia personal a Reginei Elena, croetate i cusute de acele trnci care spau la 

vie dimineaa i lucrau la rboi seara, totul în aceeai pereche de opinci. Aceast simplitate rural 

se pstreaz i în costumele regale pe care numeroi prini i prinese i le-au comandat pentru 

ocazii speciale. Catrine, fote drepte sau cree, brâuri esute la rzboi, marame i baticuri pentru 

dame. 

Bogia este trdat doar de calitatea materialelor i de folosirea abundent a firului de aur. 

Pentru domnitori, costumele sunt mai rigide, dar la fel de miglos cusute. Cma dreapt cu 

“barburi”, pantaloni, chimirul, plrie i cizme, demne i pentru cel mai important comandant de 

oaste. Se tie c unele dintre costumele expuse la MR au fost purtate de Regine i Prinese ale 

României în zile de srbtoare. Cu mici adaptri, aceste costume rneti merit purtate chiar i 

în secolul 21, fiind o adevrat demonstraie de stil i iscusin, pentru regalitatea (sau ranul) 

din noi. 

Timeout, 22 mai 2008 

7

Noaptea muzeelor. Povestita de Oly. 

NOAPTEA MUZEELOR 

Istodor 

Despre asta e vorba 

Oly povesteste cum a fost Noaptea muzeelor. Comentariul lui de ieri l-am transformat in postul 

de azi. Era prea haios ca sa ramina ingropat. 

”Eheheei, Eugen, iaca povestire in exclusivitate senzationala si nemaintalnita! Am fost la 

noaptea muzeelor. Am vazut Antipa, Geologia, si taranul roman; nu, nu muzeul, taranul roman in 

actiune. 

Pe la 7 coada de la Antipa se`ntindea pana spre muzeul taranului. Antenistii s-au adunat ca la 

crima, viol, talharie, sa transmita nemaivazutul: se`nghesuie lumea la muzeu ca la mici electorali 

si apa sfintita de izvorul tamaduirii. 

Cand am reusit sa ies din Antipa (o singura usa, doua randuri de oameni intrand si iesind care-ncotro, 

bushituri, inghesuiala, o tanti zapacita de cap care urla “coborati scarile nu aveti voie 

acolo! nu puneti mana!” si alte asemenea) coada era si mai mare: atinsese muzeul taranului. Un 

antenist zapacit lua cadre cu multimea. Am vazut acolo, nu neaparat in ordine: trenderi, flenderi, 

coolisti, roackeri suparati, emo-kizi, manelari infecti cu 3 kile de aur la gat, pirandele lor la fel de 

aurite, familii cu copilasi mici aproape calcati in picioare de multime, vreo cativa pensionari. 

Statistic vorbind, o romanie in mic. La Antipa respect totusi organizarea: se intra in grupuri, nu 

era inghesuiala la exponate, erau suficiente geamuri deschise cat sa nu te sufoci si chiar sa poti sa 

admiri exponatele comod. De acolo (am vrut sa ma) duc sa ma racoresc la Clubul taranului. Am 

gasit atmosfera de miting electoral: fum de mici, bere la pahar de plastic, si cam toate mesele 

ocupate. Ceva mai “boem” era chiar la clubul propriuzis, insa la fel de plin. Am renuntat rapid la 

idee, si am luat-o spre Geologie. Acolo nu era coada, pentru ca intra care cum vroia. Rezultatul a 

fost o sauna irespirabila, transpiratia adunata a catorva sute de oameni inghesuiti intr-o camera, 

din aceleasi categorii ca la Antipa, ciocneli, mici altercatii. N-am reusit sa vad tot muzeul, din 

motive medicale: mi s-a facut rau de la caldura si aer irespirabil si am renuntat dupa jumate de 

tur. Pietricele de vanzare, ace, brice si carice, cristale, roci , bolostanci de tot soiul, frumos de 

vazut intr-o zi normala cu aer in camere. Cand am iesit se facuse 9 si ceva, spre 10. La Antipa 

coada depasise muzeul taranului. Kiselefful misuna de oameni. Frumos, in mare, pana auzi fraze 

gen “ai vazut fah ce mare era coltzu’ la mamutu` ala?” . 

Fac si eu o intrebare: de ce vine lumea la muzeu in card numai cand e mocca?” 

http://istodor.catavencu.ro/2008/05/18/noaptea-muzeelor-povestita-de-oly/ 

8

Romania libera 

Noaptea devoratorilor de muzee 

Coada pentru arta la Noaptea Alba a Muzeelor din Bucuresti 

Elena Vladareanu, Vlad Ursulean 

Luni, 19 Mai 2008 

» A doua Noapte Alba a Muzeelor din Capitala a scos pe strazi 

peste 100.000 de bucuresteni. 

» Pe harta Noptii Albe din acest an au intrat 12 muzee, dar unele 

dintre acestea au ales sa inchida inainte de miezul noptii. 

» Nu au lipsit incidentele, cele mai multe intre vizitatori si 

gardienii muzeelor, oamenii nefiind foarte incantati ca trebuie sa 

astepte pentru a intra in acestea. 

Pe la 21.00, cand am coborat la leu pentru Muzeul Cotroceni, am observat ca in fata intrarii se 

forma o coada de aproximativ 200 de metri, fara nici un fel de exagerare. Asezati pe mai multe 

coloane, doritorii sa intre gratuit in Palatul Cotroceni umpleau tot trotuarul de pe partea cu 

muzeul, astfel incat cei care nu voiau sa se aseze la coada se vedeau nevoiti s-o ia prin strada. Nu 

au lipsit istericalele tipic dambovitene, pentru ca accesul in muzeu nu se facea decat in grupuri, 

lucru cu care oamenii nu erau de acord, dorindu-si sa se buluceasca cu totii in gradinile palatului. 

Muzeul s-a inchis printre primele, la ora 23.00, asa ca multi au preferat sa plece la alte muzee din 

circuit. 

Sedintele foto de la Muzeul Militar National 

Punctul urmator pe harta muzeelor, pentru cei care si-au propus sa urmeze un traseu logic, a fost 

Muzeul Militar, aflat la doar cateva statii de troleu de Muzeul Cotroceni. Spre acest punct se 

indreptau atat cei care vazusera deja Cotroceniul, cat si cei care nu au avut rabdare sa stea la 

coada. Muzeul Militar a fost unul dintre muzeele norocoase, pentru ca oamenii au putut sa intre 

dezorganizat, asta, datorita mai ales curtii generoase in care sunt expuse masini de razboi, chiar 

daca neluminate. Un pusti – despre care am aflat ca a castigat mai multe premii la festivaluri de 

gen – improviza la orga in curte, dar oamenii pareau mai interesati de expozitia cu aparate de 

zbor organizata de TAROM in sala din spatele muzeului. Daca nu as fi vazut si doar mi s-ar fi 

povestit, nu as fi crezut in ruptul capului ca oamenii se opreau minute in sir sa citeasca fisele 

tehnice ale unor motoare sau despre Smaranda Braescu, prima femeie parasutist din Romania. 

Din pacate, aici s-a verificat si povestea aia cu "dai un deget si ramai fara mana". Pentru ca nu 

erau gardieni, doar cativa supraveghetori civili, vizitatorii au profitat si si-au catarat odraslele pe 

aripile avioanelor pentru sedinte foto, la finalul carora odraslele incepeau inevitabil sa oracaie si 

sa loveasca in obiectul pe care tocmai se fotografiasera. Urmatoarea oprire din traseu: Muzeul 

National de Arta. Am preferat sa mergem cu RATB-ul, nu cu autobuzul "Noaptea Muzeelor", 

arhiplin de fiecare data. La MNAR, doua cozi imense. In curte, foiala, oameni care stateau direct 

pe asfalt, in lipsa unor banci – cele trei-patru mese cu scaune din terasa improvizata fiind 

insuficiente –, altii care beau cafea din pahare de plastic. Pana sa ma prind unde se vindea cafea, 

pe o mica scena amenajata intre cele doua cozi uriase, doua actrite incercau sa "joace" un tablou, 

intr-un minispectacol de Carmen Vidu. Am luat-o pe jos pe Calea Victoriei, in ideea de a ajunge 

pe ruta Muzeul Taranului Roman-Muzeul de Geologie-Muzeul "Antipa", care au fost vedetele 

precedentei nopti albe a muzeelor. Am trecut pe langa Muzeul Colectiilor de Arta, care anul 

9

trecut nu intrase in harta muzeelor insomniace, dar care acum era asaltat de sute de curiosi. 

Situatia se repeta la Muzeul "George Enescu". 

Atmosfera clasica la Muzeul "Enescu" 

Coada la intrare insa nu este. Sala mare e plina in timp ce se desfasoara recitalul de lieduri. La 

final, soprana Anelia Vidinova este aplaudata indelung, in timp ce lumea se indreapta catre 

camerele in care este expozitia "Enescu si Casa Regala a Romaniei". Nici aici insa oamenii nu se 

opresc prea mult din cauza caldurii. Puncte de atractie au fost, in schimb, busturile din bronz, cu 

care multi tineri au cautat sa se pozeze. Recitalul s-a auzit bine si in curtea din spatele Palatului, 

unde s-au retras cativa oameni stand pe banci sau pe treptele racoroase ale casei lui Enescu. 

"Lasa-i, ma, pe astia de la «Antipa»! Hai la o bere in Muzeul Taranului!" 

Fumul gratarelor de la MTR se simte din Piata Victoriei. Pe masura ce te apropii, incep sa se 

auda muzica de taraf si forfota din curte. N-au fost mai multi oameni ca la alte muzee, insa cei 

care au venit aici s-au simtit in largul lor: la mese de lemn, intinsi pe iarba sau pe scaune la terasa 

muzeului, cu farfuria de mici si paharul de bere in fata, cu banda de muzicanti din Bradiceni- 

Gorj cantand printre mese. 

Trecand printr-o perdea de fum strabatuta de lasere colorate, printr-un gang se ajunge in curtea 

interioara. Melodiile oltenesti se transforma in muzica electronica ambientala, fumul micilor 

devine efect de lumina, iar agitatie e doar in proiectiile video pe peretii acoperiti de vita-de-vie. 

In rest, bezna. Aceeasi ramane doar berea celor care stau si aici la mese si urmaresc spectacolul 

psihedelic. 

Dintr-o combina muzicala se aude, cu ecolul salii, o melodie tanguita cantata de un batran. 

"Expozitia regala de arta traditionala «Regina Elena»" nu mai e la fel de apreciata la ora 2.00. In 

sala au ramas doar trei studenti care se plimba incet si discuta despre "hainele", "covoarele" si 

"carpele" expuse. In curte insa e inca forfota. E coada la carnaciori si bere. Mici nu mai sunt, s-a 

terminat carnea. Oamenii se multumesc cu atat, dar pana la urma ii ajunge oboseala. Pe la 3.00 se 

sparge petrecerea si la Muzeul Taranului. 

Aglomeratie a fost si la Muzeul National de Arta Contemporana. Pentru multi a fost singura 

optiune de a petrece o noapte alba, tinand cont de cat de departe este acesta de celelalte muzee. si 

aici coada era pe trei randuri si depasea 100 de metri, se inainta foarte greu din cauza filtrelor de 

la intrare, dar si a capacitatii reduse a liftului. Multi dintre cei ajunsi aici au ramas sa socializeze 

pe langa muzeu, lasand vizita pe alta data. La ora 3.00 MNAC a decis sa inchida, pentru ca 

lifturile fusesera suprasolicitate, iar inauntru erau deja foarte multi care nu apucasera sa vada 

expozitia. Cei care asteptau sa intre nu au fost tocmai incantati de aceasta decizie, aventura 

sfarsindu-se cu un conflict intre acestia si gardienii muzeului. 

http://www.romanialibera.ro/a124851/noaptea-devoratorilor-de-muzee.html 

10

Anul V, nr.223 - 27 mai 2008 

TÎLC-SHOW 

Vintil MIHILESCU | ...hai-hui.ro 

Icoane i mici 

Dilema Veche 

- Ce i-a plcut cel mai mult? 

- Icoanele i micii - rspunde un vizitator, fr s clipeasc. 

Este noaptea muzeelor. "O noapte de excepie" - comenteaz, pentru PRO TV, un taximetrist 

încîntat de clientela neateptat. Într-adevr, este o noapte extraordinar i, ca s fim sinceri, 

neateptat i pentru organizatori. Afluxul de public pe traseele muzeelor este fr precedent, iar 

cozile care blocheaz circulaia în faa unora dintre muzee te duc cu gîndul la cu totul alte 

vremuri. Cozi pentru cultur! Doar pentru cultur?... 

În faa acestei îmbulzeli entuziaste nu poi s nu te întrebi ce îi aduce, de fapt, pe toi aceti 

oameni, pentru o noapte, la muzee, ce anume îi motiveaz suficient de mult pentru a sta la cozi 

cu care nimeni nu mai este obinuit i a se înghesui, fcîndu-i loc cu coatele, prin sli de 

expoziie altminteri prea puin vizitate. 

- Sîntem bugetari, nu avem bani i de muzee. Aa c profitm de ocazie acum, c e pe gratis - 

rspund muli dintre cei întrebai. 

- În timpul zilei nu avem timp, e o idee foarte bun s se deschid muzeele i noaptea, acum 

putem veni i noi - mai afirm alii. 

Oare chiar aa s fie? Nimeni dintre cei pe care i-am vzut perindîndu-se în aceast noapte prin 

slile Muzeului ranului Român nu avea aerul c nu-i poate permite preul unei beri pentru a 

vizita muzeul. De altfel, dup ce ieeau din muzeu, marea lor majoritate se opreau îndelung la 

mai multe beri, la grtar i la taraful gorjeneasc "ca la carte", care le cînta la mas i pe care îl i 

cinsteau cum se cuvine. Este greu deci s accepi ca atare motivaia financiar - chiar dac 

argumentul, nemrturisit, c "se d pe gratis" nu este chiar lipsit de importan nici în acest caz. 

Nici povestea cu timpul nu st prea bine în picioare. Este, desigur, o ocazie aparte, un "timp" de 

graie ce se cere folosit, dar aceasta nu înseamn c în tot restul anului toi aceti oameni nu ar 

avea dou, trei ore disponibile pentru a vizita un muzeu, dac i-ar dori cu adevrat acest lucru. 

Mai mult, unii nici nu tiu prea bine unde au ajuns: Auzi, fat, unde sîntem aici, la geodezie?... - 

se întreba un grup de tineri fcîndu-i loc prin sala Puterea Crucii de la MR. i atunci? 

"Ai motiv oficial s te prind dimineaa în ora: s-a deschis muzeul pentru distracie!" - titreaz 

TimeOut, oferind astfel i o anumit perspectiv asupra fenomenului. S-ar prea c Noaptea 

muzeelor este pe cale s devin - deocamdat cel puin, i cel puin în Bucureti - un fel de 

carnaval urban, spontan i pestri, nscut din nevoia de srbtoare a unui ora sufocat i sufocant. 

Un carnaval fr mti i ritual, dar un eveniment carnavalesc în care locuitorii urbei particip la 

jocurile diverse ale muzeelor i devin, contient sau nu, pentru un scurt timp, personaje ale unui 

alt scenariu decît cel cotidian. O fiesta al crei spaiu îl depete cu mult pe cel al slilor de 

muzeu, care se desfoar pe strzile i în parcurile oraului, pe traiectoriile întîlnirilor i în 

locurile unde poi s vezi i s fii vzut. Pe scurt, Noaptea Muzeelor nu se desfoar (doar) în 

muzee, ci mai mult într-o topografie urban pe care cetenii oraului o construiesc i o iau în 

11

stpînirea lor spontan i haotic. Deschizîndu-i propriile pori, muzeele deschid astfel, de fapt, 

porile oraului. Rezult o adevrat "tradiie inventat", într-un ora care i-a distrus sistematic, 

în timpul comunismului i dup, aproape orice tradiie urban. 

S corespund oare aceste efecte ce încep s se întrezreasc unor intenii i strategii îndelung 

elaborate ale organizatorilor? Nu cred c ar fi onest s spunem aa ceva... Lucrurile sînt la fel de 

confuze i improvizate i pe aceast parte. Muzeele trebuie s se deschid mai mult ctre public, 

mai ales publicul tînr, care nu este obinuit s vin la muzeu - declara o responsabil de muzeu 

pe unul dintre posturile TV. Absolut de acord, doar c exist foarte puine muzee care au început 

s fac acest lucru în mod sistematic i nu doar festiv(ist), cu ocazia Nopii muzeelor. Pe de alt 

parte, colaborarea dintre muzee este sublim, dar lipsete cu desvîrire, iar concurena este de 

genul capitalismului slbatic din anii 90: se copiaz, se invidiaz, se inventeaz, se încearc i 

se greete, dar, una peste alta, se mic. În sfîrit, cu rare excepii, muzeele nu sînt înc prezene 

urbane vizibile i valorizate i de cele mai multe ori nu fac parte din reelele turistice ale oraului. 

Cu ocazia Nopii muzeelor s-a pus la dispoziie, de pild, o linie de autobuz care s lege toate 

muzeele bucuretene active, dar ea a disprut a doua zi diminea aa cum a aprut. Un proiect 

de "muzeobus" permanent pentru Bucureti exist la MR de peste un an, dar înc îi mai 

ateapt ultimele binecuvîntri ale edililor. Alte proiecte care s lege muzeele de ora exist i în 

alte pri (nu neaprat în muzee), dar ele sînt percepute mai degrab ca nite ciudenii i au, cel 

mai adesea, o via scurt i un impact limitat. Pe scurt, oferta muzeelor în i pentru urbe este, 

deocamdat, aproape la fel de incipient i nesistematic precum cererea publicului urban, care 

nu vrea s rateze nici o ocazie. Marea îmbulzeal din acest an ar trebui s pun deci pe gînduri 

muzeografii, care vor trebui s-i (re)gîndeasc strategiile pentru a echilibra, cu tact i 

profesionalism, i nu de-a valma, "icoanele" i "micii" i a rspunde astfel unei cereri reale, chiar 

dac difuze, din partea publicului larg. i ar trebui s pun pe gînduri i edilii, care ar putea 

pricepe din astfel de evenimente mcar faptul elementar c simbolurile culturale sînt, în sine, o 

moned electoral mult mai puternic decît o lingur de fasole. Nu trebuie s fii Pompidou sau 

Chirac pentru a pricepe c Paris vaut bien un musée... 

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=223&cmd=articol&id=8322 

12

TÎLC-SHOW 


Anul V, nr.229 - 03 iulie 2008 

HRANA 

Dilema veche 

Hrana 

Inaugurat printr-un dublu vernisaj zilele acestea la Muzeul ranului Român, expoziia despre 

hran încheie i închide viziunea lui Horia Bernea. Nu întîmpltor de-abia acum, cci „hrana“ 

vorbete despre tot i este în toate. Probabil de aceea a i fost atît de greu de realizat, a luat atît de 

mult timp i a rmas ultima sal din „expunerea permanent“. 

Hrana, i nu mîncarea, hrana, i nu doar alimentaia. Hrana care – m încpînez s cred – l-a 

fcut pe om. Munca a venit doar mai tîrziu, pentru a procura hrana necesar… 

Într-un articol genial despre „sociologia prînzului“, pe care îl citez cu toate ocaziile, Georg 

Simmel îi pune, prudent, aceast problem a relaiei dintre „prînz“ – i, mai larg, comensalitate 

– i originea Omului, ceea ce l-a sltat pe acesta din regnul animal spre o lume aparte, pe care o 

numim uman. Sociologul german avanseaz chiar ipoteza c forma rotund a meselor i a 

vaselor constituie urme materiale ale acestei origini. 

Esena acestei metamorfoze o constituie „miracolul“ prin care mîncarea fiecruia a devenit hrana 

noastr cea de toate zilele, masa noastr comun. Practica prînzului (i a altor mese comune) a 

transformat tot ceea ce este mai biologic, mai supus imperiului necesitii i mai egoist în fiecare 

individ viu – mîncarea – în eveniment social împrtit de comuniti care devin, prin aceasta, 

umane. Cci nu m pot împiedica s fantasmez i s m întreb cum ar arta un leu sau un lup 

chemîndu-i confraii cu panicul „poftii la mas!“. „Prînzul“ lui Simmel transform astfel 

fiziologicul în sociologic i prezideaz constituirea socialului. Hrana împrtit cu aceast 

ocazie se transform din prad în dar, devine schimb între egali, care consimt s ofere, s 

primeasc i s înapoieze hran – ba chiar, mai departe, s renune eventual la ea pentru a o 

schimba pe alte bunuri umane. Or, omul pare a fi acel animal care a descoperit avantajele 

schimbului, îmblînzind i „umanizînd“ astfel, prin comensalitate i schimbul de femei, cele dou 

instincte naturale fundamentale: nutriia i reproducerea. Nu este de mirare astfel, pe de alt 

parte, c exact mîncarea i sexualitatea au fcut totdeauna i pretutindeni obiectul celor mai 

multe norme, tabuuri i celebrri, posturi i srbtori, încercînd s reglementeze sui generis 

aceast tensiune definitorie dintre tot ce este mai „josnic“ i în acelai timp mai „înltor“ în 

aceste practici umane. 

La o privire mai analitic, hrana configureaz spaiul uman prin dou coordonate distincte i 

îngemnate: dimensiunea „orizontal“ a ospitalitii i aceea „vertical“ a sacrificiului. 

Ospitalitatea, pe care o regsim pretutindeni i dintotdeauna, reglementeaz relaiile dintre 

oameni în planul existenei lor sociale. Prin ambivalena sa constitutiv (ospitalitate/ostilitate, 

hospes/hostis, substantive derivate din verbul hostire, a compensa, a trata de la egal la egal, a da 

înapoi), ea reprezint un fel de drept cutumiar internaional, dictînd atitudinea fa de Cellalt, 

fa de strin i stabilind criteriile dup care acesta va fi „omenit“ – i astfel transformat în „om 

ca i Noi“ – sau, dimpotriv, exclus de la masa proprie – i astfel alungat din rîndurile noastre, 

13

eventual omorît. De la popoarele Antichitii i pîn la kanun-ul înc funcional în Albania 

vecin, legile ospitalitii sînt dintre cele mai stricte i pun în scen o imens diversitate de 

practici culturale. 

Complementar, hrana poate fi i obiect al sacrificiului i astfel vehicul al relaiei cu divinitatea, 

începînd cu hostia (derivat i ea din verbul hostire), acea victim sacrificat pentru a compensa 

mînia zeilor i sfîrind cu varietatea indefinit de mîncruri rituale i ofrande aduse divinitilor 

i strmoilor. Cretinismul unete apoi aceste dou perspective, prin identificarea pîinii cu 

corpul Domnului i a vinului cu sîngele divin, transformînd astfel foamea i setea într-o adoraie 

de fiecare zi. 

Cele dou expoziii simultane de la MR se joac diferit cu aceste perspective i cu bogia 

etnografic fascinant a hranei. Într-un caz, scenografia se desfoar opulent i prin juxtapunere 

în planul descriptiv al etnograficului. În cellalt caz, ea evolueaz, printr-o spiral pe care se 

sprijin întreaga expunere, pe verticala legturii cu sacrul – dar i, în acelai timp, pe traiectoria 

ascendent a interpretrii antropologice, „la puterea a doua“, a (aproximativ) aceluiai material 

empiric. Vizibil opuse, chiar i la o prim vedere, cele dou expoziii oferite simultan de ctre 

Muzeul ranului Român reuesc performana rar în cultura recent a rii noastre de a sublima 

un conflict într-un dialog: vizitatorii au ceva de învat din privirea împreun a celor dou 

viziuni, i nu din competiia lor trivial. 

Împreun i dincolo de diferene, ele ne aduc aminte apoi despre cultura i istoria care se ascund 

în spatele gesturilor mrunte, în spe dincolo de ceea ce tratm cu indiferen ca „mîncare“. 

Nu pot, în acest context, s nu devin „tradiionalist“, comparînd rnescul – i „vechiul“ – poft 

bun! cu recentul i cu adevrat trivialul s avei poft! Expoziiile cu pricina ne aduc aminte 

înc o dat c nu despre „poftele“ corpului este vorba atunci cînd vorbim despre hran, ci despre 

acea poft bun, care transfigureaz animalul în om i-l apropie, prin acelai gest, de Dumnezeu. 

Aadar, v urez poft bun! i ducei-v s v împrtii din hrana „ranului român“!... 

14

Hran pe pmânt i în cer 

Raluca BRODNER 

Marti, 08 Iulie 2008 

Ieri, la Muzeul ranului Român, a avut loc inaugurarea, printr-un dublu vernisaj, a unei 

expoziii despre hran. Hrana într-o alt dimensiune, care nu se limiteaz la hrnire, ci 

leag oamenii între ei i pe acetia de Dumnezeu. Publicul vizitator a putut admira, pe 

lâng produse alimentare „de fiecare zi“ sau rituale (colaci, covrigi, mere), i obiecte 

rneti, toate expuse într-o îmbinare armonioas, care redau fidel lumea satului 

românesc. 

În deschiderea evenimentului, au luat cuvântul membrii echipei organizatoare, Vintil 

Mihilescu, directorul muzeului, Georgeta Rou, muzeograf, Ioana Popescu, director de 

cercetare, care au inut s sublinieze cu toii importana i valoarea lucrrilor expuse. 

Prima expoziie, „Hrana care leag“, este deschis permanent publicului vizitator. Aceasta pune 

în scen o viziune mai degrab „vertical“, materializat printr-o spiral, pe care vizitatorul urc 

i poate admira elemente de cultur popular româneasc, îmbinate cu produse alimentare. 

Parcursul de vizitare începe cu pcatul - Adam i Eva, mrul lui Adam. Chiar pe primul stâlp al 

balustradei se încolcete un arpe din cârpe i câli, care se întinde spre un mr-convenie 

supradimensionat. La mijlocul spiralei, este decupat un dreptunghi transparent, prin care se vede 

facsimilul gravurii rneti cu Adam i Eva. Traseul continu cu hrana care ritmeaz ciclul 

vieii, cele patru momente (naterea, nunta, moartea, dup moarte). 

„Hrana care leag, hran pe pmânt i hran în cer...“ este cea de-a doua expoziie i va fi 

deschis publicului pân pe 29 septembrie. Aceasta se desfoar pe „orizontal“, etalând o 

extraordinar bogie etnografic, în care fiecare obiect i ansamblu vorbete despre sine i se 

las admirat. Aici, hrana se împarte între vii i mori, între oameni i animale, între oameni i 

Dumnezeu. „Hrana care leag deci, pe orizontal, ca s spun aa, oamenii între ei prin legile 

nescrise, dar universale, ale ospitalitii - dar îi i desparte prin legile la fel de stricte i 

complementare ale ostilitii. i hrana care unete, pe vertical, pe toi muritorii cu lumea 

strmoilor i a sacrului - dar i desparte apele, prin modurile sale de folosire, între sacru i 

profan. Fr a uita de «hrana noastr cea de toate zilele», care devine o celebrare de fiecare zi 

prin identitatea cretin a pâinii i a vinului cu trupul cristic“, este de prere Vintil Mihilescu, 

directorul muzeului. 

Ceea ce impresioneaz la o prim privire sunt obiectele religioase (icoane, cruci, crucifixe, 

candele), lucrate manual, care sunt prezente în toate momentele vieii ranului. În josul unei 

icoane esute pe pânz de cas st scris: „Când M rstignir/ âN cruce/ De mr dulce,/ Piroaiemi 

btur/ Prin palme,/ Prin talpe,/ Piroaie de fier,/ inte de oel“. 

La mesele rituale de nunt, ursitori, botez, înmormântare, pomeniri, alimentul este deopotriv 

hran i ofrand: „-unde le btea/ Sângele curgea/ Tot vin se fcea...“ 

15

De la cderea „alimentar“ în pcat i pân la mântuirea prin hran sfânt, parcurgem un urcu 

programat de strmoi, înesat de prescripii i proscripii, cu mese abundente, excesive i cu 

mese deliberat srace. Chiar atunci când ne hrnim pur i simplu, în fiecare zi, ritmul meselor 

este fixat de tradiie. Nu poi mânca în orice loc, nu poi arunca oricum resturile. 

„Luatul“ mesei de rani pare o srbtoare. O srbtoare religioas început sub semnul crucii 

fcut pe pâine înainte de a o frânge, sfârit cu o rugciune adresat lui Dumnezeu, mulumind 

pentru îndestulare. „i-n cap 

c-Mi punea/ Comnac de spini,/ Negri mrcini./ -unde Mi-l dregea/ Lacrmi c-Mi 

curgea,/Tot mir se fcea.“ 

http://www.ziarullumina.ro/articole;604;1;11714;0;Hrana-pe-pamant-si-in-cer.html 

16

„Hrana” de la muzeu 

de Nicoleta Zaharia 

2008-07-16 

Adevarul literar si artistic 

Imagine din „Hrana care ne leag“, expoziie ... 

"Hrana care ne leag" i "Hran pe pmânt i hran în 

cer..." sunt cele dou expoziii deschise de curând la 

Muzeul ranului Român. 

Suntem ceea ce gândim, fptuim, vorbim, vism. Dar în 

substana noastr vie, suntem ceea ce mâncm", scrie pe site-ul Muzeului ranului Român. 

"Îngerii nu mnânc, se prefac doar. Noi suntem carne i sânge de animal sacrificat, ne hrnim 

prin violen i moarte, suntem lapte de femeie, de oaie, de vac, hran dulce i blând, suntem 

rod de plante ucise ca grâul sau culese fr durere, ca mrul i ciuperca. 

Suntem, simbolic vorbind, animalul ucis sau planta chinuit, îngropat, secerat, trecut prin foc, 

materia martir care capt putere prin sacrificiu iniiatic", continu mesajul. MR ne poftete din 

nou în casa lui primitoare, s ne înfruptm vizual i emoional cu tradiii i obiceiuri din secolul 

XIX i începutul secolului XX. 

arpele, Mrul, Pcatul Adam i Eva 

Prin "Hrana care ne leag" a fost inaugurat o nou sal care întregete expunerea permanent a 

muzeului i care încheie viziunea lui Horia Bernea. În mijloc, a fost instalat o construcie din 

lemn, pe care se poate urca pentru o vedere de ansamblu. Traseul începe cu Pcatul, Adam i 

Eva, mrul lui Adam. arpele, din câli i cârpe, se încolcete pe primul stâlp al balustradei 

ctre mrul biblic. 

În funcie de calendarul zilei i de locul prânzitului, este reprezentat momentul de mas: o 

gustare la rsritul soarelui, cu o bucat de pâine sau mmlig rece i ceap, prânzul mic i 

prânzul mare, cu bocceaua de merinde, pe câmp la umbra unui copac, sau cina la vatr cu hran 

cald. 

Fiecare col cu povestea lui 

Expoziia temporar "Hran pe pmânt i hran în cer" poate fi vzut pân pe 29 septembrie, în 

sala Oaspei. În acest spaiu viu, fiecare lucru are o poveste. Pentru a vedea aceast expoziie, 

trebuie s îi faci timp s zboveti cel puin cinci minute în fiecare colior i s fii atent la 

fiecare detaliu. Arunc-i o privire i pe perei. 

Vei citi reete de acum 100 de ani, vorbe din btrâni ("Mistuirea se începe în gur i se sfârete 

în mae") i cuvinte precum, chic, caltaboi, aluat, foale, papar, bob sleit sau miel fript. O s 

te amuze citatul "Miroase a sarmale peste munii Carpai/ Miroase de-i vine s mori". 

"Am vrut ca expoziia s fie prezentat cu mult lumin, cu mult soare, pentru c el este cel care 

face s triasc tot ceea ce devine hran", ne-a declarat Georgeta Rou, directorul direciei 

17

muzeografie din MR, introducându-ne într-o lume de demult, dar care nu trebuie uitat. „Hran 

pe pmânt..." este structurat pe mai multe segmente. 

Cel al stabilitii ne face cunotin cu instrumentarul pentru preparat i pstrat hrana.Custurile 

de pe perei vorbesc despre "Fripturici i cozonaci brbatului s-i faci!" sau alte îndemnuri 

privitoare la diverse feluri de mâncare. "Suntem într-un registru foarte sensibil i am vzut c 

place foarte mult vizitatorilor", a continuat Georgeta Rou, artându-mi msurile (lingura, ciurul, 

scafa) pe care le folosea gospodina când gtea. 

Dedesubtul podinei, sub ferestre transparente, pot fi privite blide, 

... 

Hai "La Petria", în cârcium 

Nu lipsete cârciuma "La Petria", unde "se punea ara la cale". 

"Oamenii care vin s vad aceast expoziie trebuie s tie i ce se mânca în satul tradiional. Ei 

trebuie s tie c baza era porumbul, deci mmliga, iar pâinea se mânca mai rar, la srbtoare", 

ne-a spus Georgeta Rou. 

În timp de înaintm în cltoria noastr printre amintiri, ajungem la o mas plin cu tot ce ine de 

natere, ursitul copilului, de nunt, de srbtoarea Patelui sau a Crciunului: turte, colaci, 

cozonaci, sticle cu uic sau vin. 

Dac îi las gura ap dup cozonacii apetisani i colceii rumeni i i s-a fcut poft de 

mâncarea gtit de bunica, oprete-te la terasa MR unde gseti cele mai bune plcinte cu mr 

sau brânz. 

http://www.adevarul.ro/articole/hrana-de-la-muzeu/360478 

18

Anul V, nr.231 - 27 iulie 2008 

LA SINGULAR I LA PLURAL 

Adela GRECEANU 

Dilema veche 

Te mnînc! 

Aceste cuvinte mi-au venit numaidecît în minte, atunci cînd am auzit de expoziia „Hrana care 

leag“ de la Muzeul ranului Român, o expoziie în doi timpi. Unul savant-elevat, fiindc în 

prima sal amenajat sub acest titlu eti poftit s urci pe un pode de lemn, care urc în spiral 

pîn în centrul încperii. Pe drum poi vedea, prin nite ferestre montate în podina de lemn, 

mesele momentelor-cheie ale vieii: natere, nunt, moarte. Dar i simboluri ale hranei de 

srbtoare cretin i ale postului. De asemenea, urcat pe pode, privirea îi este atras de textele 

de pe perei, tot despre hran, firete. Odat coborît de pe spirala de lemn, pasul urmtor te duce 

în al doilea timp al expoziiei. Timpul mic, cotidian, în care hrana nu mai e privit ritualic. Sau 

ritualul a coborît i el în mic, în derizoriu. A doua sal este ca o buctrie. Cu dulap de vase, cu 

oruri, oale, caiete de reete, borcane, o main de tocat din aceea grea, de font, cred, cum au 

mamele i bunicile noastre. O sal prietenoas, simpatic, primitoare. Ah! i mai ales cu acele 

adorabile buci de pînz alb, brodate manual cu figuri i cu texte gen: „Te iubesc, pentru tine 

mai triesc“. Am avut i noi în cas, la Sibiu, asemenea tergare – n-am tiut niciodat cum se 

numesc – i care nu erau numai decorative, puteau fi folosite, de pild în loc de masc de 

chiuvet. Pe unul dintre ele mi-aduc aminte c scria: „Dup aburi i miros, pare-a fi ceva 

gustos“. S m întorc la expoziie. În sala a doua, a timpului mic, poi zbovi mult i bine, 

fiindc e plin de obiecte familiare, din buctriile trecutului nostru recent. M rog, eu a fi 

zbovit mult i bine, fiindc mi-am petrecut copilria i adolescena în buctrie, pe lîng fusta 

mamii. i acum buctria e locul care m atrage cel mai mult într-o cas. Acolo mi se pare c se 

spun povetile cele mai faine, printre blide i aluaturi, creme i mirosuri delicioase. Hrana care 

leag, da. La Editura Martor, editura Muzeului ranului Român, a aprut i o foarte frumoas 

carte ce însoete expoziia. Iar la lansarea ei, muzeograful erban Anghelescu a vorbit despre 

„felul obligatoriu dramatic de a exista al hranei: pe de-o parte spui m hrnesc i asta înseamn 

un adaos vital, o fortificare a existenei i, pe de alt parte, spui sînt mîncat de griji, ca o anulare 

a existenei prin acelai act al mîncrii“. Iar eu a aduga o nuan, exprimat printr-o exclamaie 

care vine de se leag de actul dragostei, care st mrturie c hrana poate fi i cel iubit i care este, 

într-un anumit context, firete, una dintre cele mai frumoase declaraii de dragoste: „Te 

mnînc!“. 


19

Sursa: Arhiva Muzeului ranului Român 

Jurnalul Naional 

Metaforele hranei 

de Carmen Dragan 

20/08/2008 

Sacrul cu profanul, Dumnezeu cu oamenii, cerul cu pmîntul, universul vzut cu universul nevzut, muritorii cu 

lumea strmoilor, oamenii cu oamenii, oamenii cu animalele! În universul coerent i armonios al satului tradiional, 

hrana este cea care îi leag! Este o demonstraie pe care Muzeul ranului Român o propune omului contemporan 

prin dou expoziii paralele: "Hrana care leag" i "Hran pe pmînt i hran în cer...". 

Reconstituiri 

Expoziia temporar "Hran pe pmînt i hran în cer...", deschis pîn la 29 septembrie, a fost organizat de 

Georgeta Rou, directoarea Muzeului, Venus Marian Mateescu i Mdlina Papastere, artiti plastici. Ea surprinde 

alimentaia ranului român în toate ipostazele sale. Expunerea se desfoar pe orizontal, demonstrînd o 

extraordinar bogie etnografic. 

"Hrana cotidian, cea a cltorului, cea spiritual, hrana în postul i în timpul srbtorilor, hrana lichid i cea 

solid, apoi msurarea cantitilor, tehnici i reete de pregtire a hranei i, nu în ultimul rînd, spaii dedicate hranei 

i hrnirii, precum merindarul, fîntîna de hotar i cîrciuma, toate sînt prezente aici", a afirmat Mdlina Papastere. 

Expoziia este dominat de Masa Raiului. Pe aceast mas împrit în patru de o cruce realizat din diverse boabe 

sînt evideniate alimentele pregtite la srbtorile de Pate i de Crciun, apoi la natere i la nunt. Nu lipsesc de pe 

perei proverbe i zictori care au ca punct de pornire universul buctriei rneti. "Gtirea, dospirea, cernerea, 

frmîntarea, fierberea sînt verbe care au transgresat semantic, afirmînd sensibil puternice valori morale, estetice i 

religioase", a remarcat Venus Mateescu. 

Caracter comunitar 

"Expoziia mai surprinde un aspect: acela c masa are un caracter comunitar, cci ranul îi adun la mas pe toi cei 

apropiai în momente de rscruce ale vieii", a subliniat Georgeta Rou. Ptrunzînd în spaiul sacru al expoziiei, ai 

senzaia c nu a fost uitat nimic din vechile rînduieli legate de alimentaie din lumea satului. Prin obiectele expuse se 

pot vedea structurile lumii din care au venit i modul de gîndire al ranului, ce stau sub cuvîntul lui Dumnezeu. 

Doar sugestie 

Expoziia permanent "Hrana care leag" încheie i închide viziunea regretatului Horia Bernea, directorul muzeului 

pîn în anul 2000. 

20

"Aceast expoziie este o provocare. A trebuit s pstrm coerena cu tipul de discurs muzeologic al întregii 

expuneri permanente. Am încercat s pstrm un echilibru între ceea ce ne spunea Irina Nicolau: eroarea de gest 

trebuie valorificat, i ceea ce ne îndemna permanent Horia Bernea: mai puin scenografie, doar sugestie", a afirmat 

Ioana Popescu, director de cercetare. 

Expunerea pune în eviden o viziune "vertical", antropologic, sugerat printr-o spiral din lemn, pe care 

vizitatorul trebuie s aib îndrzneala s o urce. 

În drumul su va descoperi Pcatul, Adam i Eva, Mrul lui Adam, firide ce vorbesc despre hrana cotidian, texteobiect 

despre timpul i locul tradiional al mîncatului. Traseul va continua cu hrana care ritmeaz ciclul vieii. 

Înainte de a ajunge la trepte, îndrzneul vizitator va trece pe lîng sugerri ale hranei de Pate i de Crciun. 

Mai sus va intra în zona postului, a hranei vegetale încrcate de for simbolic. În centrul podinei se afl înfipt un 

prapor pe care este scris un text de colind rnesc în care Hristos rstignit picur din trup grîu, vin i mir. Privitorul 

rbdtor se va apleca s vad dedesubtul platformei, instrumentele de chin iniiatic ale plantelor, pentru 

transformarea lor în hran ritual (sap, secer, est). 

Expoziia se bazeaz foarte mult pe simboluri, pe care doar vizitatorul caracterizat prin curiozitate cultural le va 

deslui. 

Cabinetul de studiu 

Dup ce vizitatorul a parcurs "Spirala vieii" din expoziia permanent "Hrana care leag", va ptrunde în Cabinetul 

de studiu. Aici va întîlni un tip de expunere pedagogic, tip ierbar, unde se va putea delecta rsfoind crile de reete, 

textele liturgice, reetele de buturi, cartea ursitoarelor, textele sapieniale i cimiliturile, toate legate manual. Într-un 

segment al slii, orînduirea de termeni gastronomici, aleatorii, pictai pe perete, sugereaz legtura dintre hran 

(element fundamental i vital al omului) i cuvinte. Printre reetele bunicilor i strbunicilor notri va regsi 

pîrjoalele moldoveneti, chislia de prune, poalele în brîu, ciorba rneasc, merele coapte, mmliga ciobneasc, 

ciorba de perioare, sarmalele de post i multe altele. În cabinetul de studiu se afl i colul mcelarului, cu nelipsitul 

or ptat, cuitele, ustensilele i un "Registru de vînzare a mrfurilor standart". O parte a încperii este dedicat 

legturii puternice, pe care o întîlnim la sat, între hran i biseric: perei împodobii cu picturi în ulei cu Cina cea de 

Tain i vitrine cu fire de morcov, elin, leutean, lobod, toate cu denumirile brodate pe pînz. (Delia Kramer) 

"În expoziia permanent nu am expus obiectul-capodoper, ci pe cel umil, zgîriat, cu urme ale folosirii. Trebuie s 

priveti obiectele cu rbdare. Uneori te intrig i îi creezi propriile explicaii, pentru c totul e doar sugestie" 

Ioana Popescu - director de cercetare 

Sursa: Arhiva Muzeului ranului Român 

Pe colul plitei unde fierb bucatele tradiionale 

de Tudor Cires 

20/08/2008 

Atunci cînd vorbim despre buctria noastr naional, de prea mult vreme un clieu îi face loc: nu exist fel de 

mîncare românesc. Care este totui adevrul? Rspunsul îl aflm la Muzeul ranului Român. 

La întrebarea: "Exist buctrie autentic româneasc?", un cercettor în domeniile etnologiei, etnografiei, 

21

antropologiei ar putea avea un rspuns "mai rezonabil" decît al unor gastronomi (care ne-ar situa, mai degrab, în 

postura de "flmînzi ai istoriei", pîn ce vreun neam care ne-a subjugat vremelnic ori doar s-a învecinat cu noi ne-a 

"învat" cum s ne gtim bucatele). Am întrebat-o pe Georgeta Rou, muzeograf i director al Muzeului ranului 

Român, unul dintre cei care au impulsionat cercetarea de teren cu privire la gastronomia româneasc în ultimele 

decenii: "Care este adevrul?". 

de Carmen Dragan 

Credit: Bogdan Iuracu/JURNALUL NAIONAL 

"Mmliga-i stîlpul casei, pîinea-i cinstea mesei" 

În lucrarea sa de doctorat, "Evoluia regimului alimentar în secolul al XIX-lea în Balcani", Ion Bljan, director al 

Seciei Colecie de la Muzeul ranului Român, încearc s reconstituie regimul alimentar rnesc. Aa cum el 

însui afirm, este un demers foarte dificil, deoarece referirile din documentele istorice sînt în general extrem de 

srace, fragmentate. Ele provin din relatri ale cltorilor strini prin rile Române, din socoteli ale negustorilor 

sau din registre vamale. 

20/08/2008 

Regim alimentar 

Care este alimentul ce domin, înc de la începuturi, în alimentaia rneasc? Mmliga a reprezentat în sistemul 

alimentar rnesc clasic principalul nutriment, temelie a regimului alimentar, fapt ilustrat de o întreag serie de 

proverbe: "Nimic nu te stric/ Ca dorul de mmlig" i "Mmliga-i stîlpul casei/ Pîinea-i cinstea mesei". Aceeai 

constatare o fcea i François Recordon în "Scrisori despre ara Româneasc", subliniind frugalitatea i cumptarea, 

care fceau ca muli locuitori s ating vîrste foarte înaintate: "Porumbul este hrana lor de cpetenie; din mlai pregtesc 

un fel de pîine pe care o numesc mmlig". 

Care este locul grîului i al produselor din grîu pe masa rneasc? Pîn la sfîritul secolului al XIX-lea, grîul a fost 

o plant destinat mai degrab vînzrii, menit s umple punga, "abia gustat de rani, i nu pentru c nu le place, ci 

pentru c este mai scump i cere o preparaiune mai lung pentru a-l avea sub form de pîine. Din considerente religioase, 

grîul i produsele derivate din acesta au cptat caracterul unor alimente de srbtoare. Situaia s-a meninut 

neschimbat i la începutul secolului al XX-lea. Dac în alimentaia cotidian a ranului pîinea i-a aflat loc cu 

greu, ea a fost semnul definitoriu al srbtorii, al aciunilor ceremoniale (nunt, botez), ca principal obiect de 

recuzit. Prepararea pîinii sau a colacilor reprezint practic pregtirea srbtorii, marcheaz pragul dintre timpul 

cotidian i cel sacru. 

A fost carnea un lux pe masa ranilor? Carnea poate fi considerat un aliment de srbtoare, prea puin prezent pe 

masa ranului, iar afirmaia lui Criniceanu "c vor fi muli dintre acei rani care numai de cinci-ase ori pe an 

mnînc carne, i aceasta mai cu seam pentru cei care nu au avut porc în cas" nu trebuie socotit exagerat. 

Carnea a fost considerat mult timp un lux, un rafinament al mesei la care puini sînt cei care pot s ajung. 

Belugul casei 

Care era momentul din an în care masa românului era cu adevrat îmbelugat? Tierea porcului a reprezentat 

momentul culminant al buctriei tradiionale rneti, marea cantitate de carne pe care o ofer sacrificiul porcului 

trebuia conservat sau pregtit într-o serie întreag de specialiti care urmau s constituie o rezerv alimentar, 

menit a fi consumat în lunile urmtoare. Hrana de Crciun punea accentul pe calitate, dar i pe cantitate. Aadar, 

22

Crciunul era momentul în care românul avea masa plin. Carnea de porc, considerat de rani drept "belugul 

casei", constituia esena acestei mese. Prezena cîrnailor e semnul belugului alimentar. Ei constituie semnul 

definitoriu al unei vîrste de aur a omenirii, o vreme a securitii alimentare, "cînd ploua cu cîrnai i erau psrile cu 

cioc de argint", aa cum spunea Iuliu Zane. 

Care erau pentru ranul român sursele de aflare de noi reete? Buctria rneasc a fost una transmis pe cale 

oral, care nu a avut de-a face cu crile de bucate. Acestea erau un apanaj al profesionitilor. ranii nu au avut 

acces la reete elaborate, menite s înlocuiasc mîncrile fruste. Singura surs de iradiere a reetelor este în acest caz 

buctria arendaului sau a preotului, oameni care mîncau mai bine decît stenii, dar i hrana lor era departe de ceea 

ce am putea numi azi un lux al mesei. 

Slow food 

Hrana tradiional poate fi considerat, fr excepie, ceea ce numim azi slow food. Este o hran procesat, utilizînd 

vechile tehnici, care au la baz folosirea srii ca agent de conservare ce inhib dezvoltarea bacteriilor care 

acioneaz în principal asupra crnii i a alimentelor de origine animal. Aceste tehnici sînt: srarea, uscarea, 

afumarea, conservarea în saramur. 

Rugciune în cadrul Rînduielii mesei 

Binecuvîntat este Dumnezeu, Care ne miluiete i ne hrnete pe noi din tinereele noastre, Cel ce d hran la tot 

trupul, umple de bucurie i de veselie inimile noastre: ca totdeauna toat 

îndestularea avînd s ne prisoseasc spre tot lucrul bun, întru Iisus 

Hristos, Domnul nostru, cu Care ie se cuvine slava, stpînia, cinstea i 

închinciunea, cu Sfîntul Duh, în veci. Amin. 

Slav ie, Doamne; slav ie, Sfinte; slav ie, Împrate; c ne-ai dat nou 

bucate spre veselie. Umple-ne pe noi i de Duhul Tu cel Sfînt, ca s ne aflm 

înaintea ta bineplcui i neînfruntai, cînd vei rsplti fiecruia dup 

lucrurile sale. 

Mulumim ie, Hristoase, Dumnezeul nostru, c ne-ai sturat pe noi de 

buntile Tale cele pmînteti; nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta 

împrie, ci precum în mijlocul ucenicilor Ti ai venit, Mîntuitorule, pace 

dîndu-le lor, aa vino i la noi i ne mîntuiete. 

"Buctria rneasc a fost legat de pmînt, de produsele diverselor regiuni 

i anotimpuri, în strîns legtur cu ritmul naturii, bazîndu-se pe vechi abiliti transmise prin intermediul imitaiei i 

al obiceiurilor" Ion Bljan - director al Seciei Colecie de la Muzeul ranului Român 

Dovlecei în floare 

Ingrediente: 6 dovlecei în floare, 4 roii mari, dou liguri de untdelemn, o lingur de fin, o ceac de lapte, 

smîntîn, sare, piper, mrar i ptrunjel verde. 

Preparare: Se spal dovleceii, se rad pe rztoarea mare i se rumenesc în untdelemn. Apoi se aaz într-o crati i 

se presar cu sare i piper. Deasupra se pun roiile tiate felii i se sreaz i ele. Se toarn un sos alb (amestec de 

fin i lapte). Se scad la cuptor. Cînd sînt rumenite adugm înc puin piper i verdea tocat mrunt. Se mnînc 

fierbini. Deasupra putem pune cîteva linguri de smîntîn. 

Reet de Ecaterina Anton, Vasilai, Giurgiu, 1987 

Mlie în clcie 

de Tudor Cires 

20/08/2008 

23

Mînca sau nu mînca tefan cel Mare mmlig? Pentru unii, aceast întrebare pare s fac parte dintr-un test de 

inteligen. Cu siguran mînca acea fiertur de fin de mei, care probabil se fcea i pe vremea dacilor, pentru c 

tim c meiul cretea pe vremea aceea în zona noastr. Mînca mult vînat – de aceea voievodul s-a i îmbolnvit de 

gut – apoi brînz i lapte. Bea din vinul de Cotnari i de Hui, din vestitele crame domneti. 

Cît despre epoca în care s-a trecut de la mei la porumb... atestrile documentare sînt foarte vechi. În satul tradiional, 

în secolul al XVIII-lea, se cultiva porumb masiv i mmliga (de porumb) devenise esenial în alimentaie. 

"Mai degrab putem afirma cît se mînca pîine sau turt", ne spune Georgeta Rou, muzeograf i director al Muzeului 

ranului Român, ghidîndu-ne prin universul culinar al neamului nostru. "Se mînca la marile srbtori religioase i 

la srbtorile care ineau de ciclul vieii: natere, nunt, înmormîntare. Se mînca pîine – i se pstra special grîu i 

fin pentru acest moment – atunci cînd începeau muncile agricole, pentru c pîinea avea i o valoare energetic mai 

mare. La cîmp i la coal, în schimb, se mergea cu o bucat de mmlig în traist". 

Al treilea element 

Din nevoia de a diversifica alimentaia, a aprut un fel de mîncare mai deosebit, o pîine pregtit dintr-un amestec 

de fin i mlai. O întîlnim în Ialomia, Dolj sau Gorj, dar i în Bistria, în Maramure sau Bihor. "Se amestec 

fin i mlai i se fierb împreun (uneori se pune zahr). Se face ca o mmlig, care se coace apoi în tav, la foc 

domol, pentru ca acest amestec s fie cuprins de foc în mod egal i s nu rmîn crud la mijloc. Este o form de 

coctur de consistena unei turte – e grea cînd o ii în mîn, pentru c cele dou elemente se combin curios –, este 

gustoas, avînd avantajul c poate s fie pstrat mai multe zile". Cum a ajuns ranul român la aceast reet? În 

momentele cînd erau pe sfîrite fina i mlaiul, din raiuni practice, le combinau. "Apoi, se tie c nu tot timpul 

femeia aprindea cuptorul, de obicei se fcea asta într-o anumit zi a sptmînii, cînd se pregtea o cantitate mai mare 

de cocturi – fie c erau pîini, turte sau mlia". În acest context, în care avem mmliga aproape zilnic i pîinea de 

srbtori, a aprut nevoia de a crea ceva mai deosebit, de aici i încorporarea în reeta mliaului a unei anume 

cantiti de zahr. 

24

MUZEE I COLECII STETI 

26/09/2008 

MUZEE I COLECII STETI 

Muzeul ranului Român din Bucureti i un numr de opt colecionari v invit la vernisajul 

expoziiei-atelier "Colecia coleciilor. Muzee i colecii steti din România". Evenimentul are 

loc astzi, la ora 17:30, la Sala Oaspei. Construit dup principiul "poveste în poveste", Colecia 

coleciilor aduce împreun fragmente de colecii particulare steti, fiind rodul unui stagiu de 

formare i al unui workshop al colecionarilor împreun cu muzeografi. (M. tirbu) 

http://www.jurnalul.ro/articole/134631/info 

OMUL ZILEI - Vintil Mihilescu 

27/09/2008 

Credit: Viorel Lzrescu/agerpres 

Vernisajul expoziiei Colecia coleciilor, care a adus împreun fragmente de colecii particulare 

steti, fiind rodul unui stagiu de formare i al unui workshop al colecionarilor împreun cu 

muzeografi din Muzeul ranului Român, a avut loc ieri. În spaiul rural exist colecii 

particulare de obiecte de interes etnografic, realizate de persoane entuziaste, fr studii de 

specialitate. Expoziia este realizat în cadrul proiectului “Patrimoniu i identitate local. 

Identificarea i promovarea unei colecii steti din România”. Acesta îi propune s identifice i 

s promoveze colecii steti din România i s-i încurajeze pe colecionari. Pentru implicarea sa 

i pentru coordonarea acestei aciuni, Jurnalul Naional îl declar pe Vintil Mihilescu “Omul 

Zilei”. 

http://www.jurnalul.ro/articole/134726/omul-zilei---vintila-mihailescu 

Învându-i pe cei mai "mici" 

28/09/2008 

25

mai multe imagini 

O MÂN ÎNTINS • MUZEUL RANULUI ROMÂN ÎI ÎNCURAJEAZ PE 

COLECIONARII DE ART POPULAR 

ansa unui numr de opt colecionari de art popular de a beneficia de instruire specializat, 

programe de atelier i de o expoziie s-a numit Muzeul ranului Român. 

Satul românesc este în pericol de dispariie. La prima vedere, tinerii nu mai sunt interesai de 

valorile care au rezistat timpului. i, totui, sunt oameni care îi doresc ca munca i eforturile 

înaintailor notri s se transmit mai departe. Printr-un proiect de intervenie cultural, derulat 

anul acesta, Muzeul ranului a reuit s dea de urma unor colecionari de obiecte etnografice 

din sate, cu iniiativ, dar lipsii de resurse i sprijin din partea instituiilor la nivel naional. 

"ÎNVCEI". Coleciile particulare de obiecte de interes etnografic sunt realizate de 

persoane entuziaste, fr studii de specialitate, în gospodriile personale sau în spaii 

achiziionate prin finanare proprie i considerate "muzee" atât de iniiatori, cât i de comunitate. 

Reprezentanii muzeului i-au vizitat acas, le-au vzut coleciile i în final au selectat opt dintre 

acetia. 

Urmtorul pas a fost s-i aduc la Bucureti pentru un stagiu de formare i ateliere de lucru. Au 

vzut cu ochii lor cum funcioneaz un muzeu. Specialitii le-au oferit sfaturi legate de 

conservarea i punerea în valoare a coleciilor, de promovarea i atragerea de fonduri. 

Administraia Fondului Cultural Naional i-a oferit i ea sprijinul pentru acest proiect. 

TEME. Printre aceste activiti, au organizat o expoziie-atelier. Vernisajul expoziiei a avut loc 

vineri în prezena colecionarilor Aurel Flutur din Chicu, Maria i Nicolae Pipa din Tisa, 

Constantin Niu din Cornelu, Doina Dobrean din Subcetate, Kéri Gáspár din Galopetreu, 

Elena Mlinesc i Petru Glan din Sltinioara-Petroani, Anton Socaciu din Peteana i Seriha 

Menseit din Techirghiol. Construit dup principiul "poveste în poveste", Colecia coleciilor 

aduce împreun fragmente de colecii particulare steti, fiind rodul stagiului de formare i al 

unui workshop colecionarilor împreun cu muzeografi din Muzeul ranului Român. Colecia 

coleciilor este pentru publicul iubitor de cultur din Bucureti un prilej de a cunoate ce comori 

se ascund în coleciile particulare rspândite te-miri-unde prin ar. 

REUIT. Un alt punct important al serii a fost lansarea crii "Custuri artistice din Subcetate- 

Mure" (Harghita), o lucrare deosebit aparinând colecionarei Doina Dobreanu i realizat prin 

strduine proprii. "Sunt profesor în prag de pensionare i îmi doresc s-mi dezvolt aceast 

pasiune pentru obiectele de art popular. Pentru mine, casa printeasc a fost un atelier de 

26

creaie popular. Simt c trebuie s acionez pentru recuperarea tradiiilor." Visul doamnei 

Dobreanu este s cumpere o cas tradiional din satul su, pe care s o transforme într-un 

muzeu, s devin spaiul în care s etaleze toate iile pe care le-a colecionat de-a lungul timpului. 

În total, 85. Cele mai vechi dateaz din 1920. Unele sunt rmase din familie, pe altele le-a 

cumprat, îns a reuit s conving anumite persoane s i doneze ii. Dat fiind c se pricepe, pe 

unele aflate într-o stare avansat de degradare le-a recondiionat. "Toate sunt unicat, este 

evident tendina femeii de a aprea cu ceva nou la srbtoare." Se bucur c a fost aleas de 

muzeu pentru a beneficia de aceast instruire i c a gsit i ali "nebuni" pasionai s 

colecioneze. "Sunt îndrgostit de piesele pe care le am, m întregesc spiritual." Despre cartea 

pe care a lansat-o spune c este o pledoarie pentru casa-muzeu, "o cas-muzeu vie, în care copiii 

s vad cum se fac iile, s învee s le preuiasc i cum s le întrein pe viitor." Despre viitorul 

colecionarilor de art popular, doamna profesoar îi d cu prerea: "ansa noastr de a reui 

este s fim unii. S ne asociem. Astfel devenim o for." 

POVETI. i tot în seara de vineri a fost lansat lucrarea "Robii frumosului. Muzee i colecii 

steti din România" (Editura MARTOR), un volum de prezentare a celor opt colecii i a 

colecionarilor respectivi, menit s ajute la promovarea lor în relaia cu autoritile i cu ali 

posibili susintori. 

Expoziia "Colecia Coleciilor" va rmâne deschis pân la 11 octombrie, de mari pân 

duminic, între 10:00 i 18:00. 

"Noi am fost robii frumosului" 

Casa soilor Pipa din satul Tisa, comuna Bocicoiu Mare, judeul Maramure, este o sum de 

colecii. "Mie, ce nu mi-o plcut de la bun început, nu am luat, pentru c e foarte greu s ii un 

chiria de care nu îi place în cas; aa e o lucrare de care nu îi place. Ce nu-mi place nu-mi 

trebuie. Noi am fost robii frumosului", spune Nicolae Pipa. Soii Pipa au adunat obiecte 

etnografice din Maramure, rneti i boiereti: port, ceramic de Scel, lzi de zestre, cri rare 

i documente vechi, fotografii, icoane pe sticl i lemn, dar i desene i gravuri de Marcel 

Chirnoag, Corneliu Baba, timbre, dantele. "Noi le artm celor care vin s le vad, le vorbim... 

de exemplu, la pictur despre pictori, le facem o scurt biografie, aa, apoi le explicm la arta 

popular, de exemplu, icoanele pe sticl, de ce s-au fcut, de cine s-au fcut i care e valoarea lor 

artistic." Dorina lor cea mare este ca aceste obiecte s rmân într-un muzeu în satul natal. 

http://www.jurnalul.ro/articole/134823/%C3%8Envatandu-i-pe-cei-mai-mici- 

Opt colecii particulare steti au atras vizitatori la Muzeul ranului Român 

Luni, 29 Septembrie 2008 

Expoziia-atelier „Colecia coleciilor. Muzee i colecii steti din România“, care cuprinde fragmente din opt colecii 

particulare steti, provenite din diferite zone ale rii, a fost vernisat la Muzeul ranului Român din Bucureti Îmbrcai în 

costume populare specifice zonelor de provenien, colecionarii îi prezint cu mândrie obiectele strânse de ani de zile, 

motenite, achiziionate sau chiar confecionate de ei 

27

Pân pe 11 octombrie, obiectele din cele opt colecii steti vor fi expuse la Muzeul ranului, vizitatorii putând s admire de la porturi 

populare la costume de mire i mireas, de la ii i tergare la broderii sau covoare cusute manual, de la fierul de clcat care se încingea pe 

plit la covat sau piu. Aurel Flutur din Chicu (Bihor), Maria i Nicolae Pipa din Tisa (Maramure), Constantin Niu din Cornelu 

(Olt), Doina Dobrean din Subcetate (Harghita), Keri Gaspar din Galopetru (Bihor), Elena Mlinesc i Petru Glan din Sltinioara - 

Petroani (Hunedoara), Anton Socaciu din Peteana (Hunedoara) i Seriha Menseit din Techirghiol (Constana) sunt oameni simpli de la 

sate care s-au decis s adune obiecte de art popular în colecii impresionante, spre pstrarea tradiiei. „Colecionarii sunt de formaii 

diferite i, cu toate acestea, au reuit s ajung la colecii impresionante, iar unii dintre ei s-i fac un fel de muzeu. Ca ei sunt foarte 

muli în ara asta i ne pare ru c proiectul a avut o finanare mic i nu au putut s vin mai mult de opt colecionari“, a spus Carmen 

Mihalache, curatorul expoziiei, conform Agerpres. Expoziia este construit dup principiul „poveste în poveste“, fiind rodul unui stagiu 

de formare i al unui workshop de o sptmân, la care au participat colecionarii i muzeografii de la Muzeul ranului Român (MR). 

La vernisajul de vineri a fost prezent i directorul Muzeului ranului Român, Vintil Mihilescu, care a declarat c obiectele prezentate 

sunt „demne de orice fel de mare muzeu din ar“. „Am vrut s îi ajutm s îi îngrijeasc i mai bine coleciile“, a mai spus curatorul 

expoziiei, adugând c la MR a fost adus o mic parte din coleciile celor opt participani, unii dintre ei având peste trei mii de 

obiecte. Patru dintre colecionari i-au construit un fel de muzeu pe care oamenii îl pot vizita fr s plteasc intrare. Este cazul lui 

Aurel Flutur, Keri Gaspar, Maria i Nicolae Pipa sau al lui Anton Socaciu. 

Elena Mlinescu din Petroani, unul dintre colecionari, a mrturisit c a motenit de la mama ei obiceiul de a coleciona obiecte de art 

tradiional i c i ea, la rândul ei, va transmite obiceiul fetiei sale. „Mi le-a transmis mama cu mult bucurie i a zis s nu le ard i s le 

pstrez“, a spus cu mândrie Elena Mlinescu, posesoarea a peste 50 de costume populare. 

În cadrul vernisajului de la MR a fost lansat lucrarea „Robii frumosului. Muzee i colecii steti din România“, un volum de 

prezentare a celor opt colecii i a colecionarilor respectivi, menit s ajute la promovarea lor în relaia cu autoritile i cu ali posibili 

susintori. Totodat, a fost lansat i cartea „Custuri artistice din Subcetate - Mure“, o lucrare aparinând colecionarei Doina 

Dobreanu i care ofer informaii detaliate despre felul în care se lucreaz un port popular, de la ie la vest sau fot. 

Expoziia „Colecia coleciilor. Muzee i colecii steti din România“, ce va putea fi vizitat pân pe 11 octombrie, este realizat în 

cadrul proiectului „Patrimoniu i identitate local. Identificarea i promovarea unei colecii steti din România“, realizat cu sprijinul 

Administraiei Fondului Cultural Naional. 

http://www.ziarullumina.ro/articole;685;1;14832;0;Opt-colectii-particulare-satesti-au-atras-vizitatori-la-Muzeul- 

%C5%A2aranului-Roman.html 

28

Colecii de patrimoniu folcloric într-o expoziie-atelier la Muzeul ranului Român 

2008-09-27 

Expoziia-atelier "Colecia coleciilor. Muzee i colecii steti din România", care 

cuprinde fragmente din opt colecii particulare steti, provenite din diferite zone ale 

rii este deschis între 26 septembrie i 11 octombrie, la Muzeul ranului Român 

(MR) din Bucureti. 

Îmbrcai în costume populare specifice zonelor de provenien, colecionarii îi 

prezint cu mândrie obiectele strânse de ani de zile, motenite, achiziionate sau chiar 

confecionate de ei. 

Vizitatorii pot admira costume populare de mire i mireas, ii, tergare, broderii, 

covoare cusute manual, precum si instrumentar casnic popular de la fierul de clcat 

care se încingea pe plit, la covat sau piu. 

Aurel Flutur din Chicu (Bihor), Maria i Nicolae Pipa din Tisa (Maramure), 

Constantin Niu din Cornelu (Olt), Doina Dobrean din Subcetate (Harghita), Keri Gaspar din Galopetru (Bihor), 

Elena Mlinesc i Petru Glan din Sltinioara - Petroani (Hunedoara), Anton Socaciu din Peteana (Hunedoara) i 

Seriha Menseit din Techirghiol (Constana) sunt oameni simpli de la sate care s-au decis s adune obiecte de art 

popular în colecii impresionante pentru pstrarea tradiiei. 

"Colecionarii sunt de formaii diferite i cu toate acestea au reuit s ajung la colecii impresionante, iar unii dintre 

ei s-i fac un fel de muzeu. Ca ei sunt foarte muli în ara asta i ne pare ru c proiectul a avut o finanare mic i 

nu s-a putut s vin mai mult de opt colecionari", a declarat pentru AGERPRES, Carmen Mihalache, curatorul 

expoziiei. 

Expoziia este construit dup principiul "poveste în poveste", fiind rodul unui stagiu de formare i al unui workshop 

de o sptmân la care au participat colecionarii i muzeografii de la MR. 

În cadrul vernisajului de la MR a fost lansat lucrarea "Robii frumosului. Muzee i colecii steti din România", 

un volum de prezentare a celor opt colecii i a colecionarilor respectivi, menit s ajute la promovarea lor în relaia 

cu autoritile i cu ali posibili susintori. 

Totodat, a fost lansat i cartea "Custuri artistice din Subcetate - Mure", o lucrare aparinând colecionarei Doina 

Dobreanu i care ofer informaii detaliate despre felul în care se lucreaz un port popular, de la ie la vest sau fot. 

Expoziia "Colecia coleciilor. Muzee i colecii steti din România" este realizat în cadrul proiectului 

"Patrimoniu i identitate local. Identificarea i promovarea unei colecii steti din România", realizat cu sprijinul 

Administraiei Fondului Cultural Naional. AGERPRES 

http://www.rompres.ro/full_medianews.php 

29

Arta din colectii private la Muzeul Taranului Roman 

Muzeul Taranului Roman din Bucuresti gazduieste, pana la 

11 octombrie, o expozitie atelier, “Colectia colectiilor. Muzee si colectii satesti din Romania”. 

Opt colectionari din toate provinciile tarii (Aurel Flutur din Chiscau jud Bihor, Maria si Nicolae 

Pipas din Tisa-Maramures, Constantin Nitu din Cornatelu, Doina Dobrean din Subcetate, Kéri 

Gáspár din Galospetreu, Elena Malinesc si Petru Galatan din Slatinioara-Petrosani, Anton 

Socaciu din Pesteana si Seriha Menseit din Techirghiol) contribuie la aceasta expozitie 

sincretica, construita dupa principiul “povestii in poveste”. Colectia este rodul unui workshop al 

colectionarilor impreuna cu muzeografi din Muzeul Taranului Roman. Expozitia este realizata in 

cadrul proiectului “Patrimoniu si identitate locala. Identificarea si promovarea unei colectii 

satesti din Romania”, cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National. 

In cadrul vernisajului de saptamana trecuta, a fost 

lansata si lucrarea “Robii frumosului. Muzee si 

colectii satesti din Romania”, aparuta la Editura 

MARTOR, un volum de prezentare a celor opt 

colectii si a colectionarilor respectivi. 

Organizatorii atelierului au acordat o insemnatate 

aparte judetului Bihor, cu doua colectii, dupa cum 

arata, la vernisaj, coordonatorul de proiecte al 

Asociatiei “Gata Oricand”, Ioana Lucaciu. 

http://www.cronicaromana.ro/arta-din-colectii-private-la-muzeul-taranului-roman-.html 

30

Doi colecionari bihoreni au fcut senzaie la Muzeul ranului 

Român 

de Laura Gal 

29 septembrie 2008 

La expoziia „Colecia coleciilor. Muzee i colecii steti din România”, inaugurat vineri la 

Muzeul ranului Român, particip opt colecionari din Bihor, Maramure, Hunedoara, 

Harghita, Olt i Constana care, în prealabil, au fost prezeni la un stagiu de formare despre 

modul în care îi pot conserva coleciile cât mai bine. 

Participanii la acest proiect, organizat de Muzeul ranului Român cu sprijinul Fondului 

Cultural Naional, au fost selectai pe baza unor criterii precum mrimea i complexitatea 

coleciei, reprezentativitatea ei pentru zona unde se afl i interesul, dorina colecionarilor de a- 

i valorifica aceste colecii, de-a le duce mai departe. 

„Familia Flutur din Chicu, judeul Bihor a impresionat într-un mod cu totul deosebit, atât prin 

colul pe care l-au amenajat, folosind obiecte din colecia personal, aduse chiar de dânii de la 

Chicu, cât i prin felul lor de-a fi, prin modestia i simplitatea lor îneleapt. Un alt colecionar 

bihorean prezent la expoziie este Keri Gaspar din Scuieni, care s-a fcut remarcat cu un interior 

de cas cu specific maghiar din satul Galopetreu, comuna Tarcea), motenit de la proprii si 

bunici”, a declarat, pentru Bihoreanul.ro, Ioana Lucaciu, coordonator de proiecte în cadrul 

Asociaiei Gata Oricând, organizaie care, printre altele, promoveaz meteugurile tradiionale 

din Bihor, i care a fost prezent împreun cu cei doi colecionari la vernisajul expoziiei de la 

Bucureti. 

Cele dou colecii sunt prezente i într-o brour lansat vineri, în prima zi a expoziiei, sub 

denumirea „Robii frumosului. Muzee i colecii steti din România”. Lucrarea prezint 

coleciile tuturor participanilor, încadrate în specificul istoric i cultural al zonelor de unde vin 

acetia. Expoziia va fi deschis pân pe 12 octombrie. 

laura.gal@bihoreanul.ro 

http://www.bihoreanul.ro/cultura-timp-liber/doi-colectionari-bihoreni-au-facut-senzatie-la-muzeul-taranului-roman- 

3241779 

31

Colecii etnografice bihorene, expuse la Muzeul ranului Român 

Autor: I. MATEA 

30.09.2008 

Expoziiile din cadrul Muzeului ranului Român din Bucureti au fost amenajate chiar 

de colecionarii participani, sub îndrumarea direct a specialitilor de la Muzeu. 

"La vernisaj au fost prezente peste 30 de persoane, dintre care muli erau prieteni de o via cu 

familia Flutur din Chicu, care a impresionat, din nou, într-un mod cu totul deosebit, atât prin 

colul pe care l-au amenajat, folosind obiecte din colecia personal, aduse de ei chiar de la 

Chicu, cât i prin felul lor de-a fi, prin modestia i simplitatea lor îneleapt", a declarat Ioana 

Lucaciu, coordonator de proiecte în cadrul Asociaiei Gata Oricând, prezent la Bucureti. 

Aceasta a mai adugat c cellalt colecionar, Keri Gaspar din Scueni, a fost, la rândul su, la 

înlime, prezentând un interior de cas cu specific maghiar din satul Galopetreu, comuna 

Tarcea, care valorific motenirea primit de la propriii si bunici. Tot în cadrul vernisajului care 

a avut loc vineri a fost lansat i o brour intitulat "Robii frumosului. Muzee i colecii steti 

din România", care prezint coleciile tuturor participanilor, încadrate în specificul istoric i 

cultural al zonelor de unde vin acetia. Editarea brourii a fcut parte din acelai proiect al 

Muzeului ranului Român care a finanat i expoziiile celor opt colecionari din ar. 

"Iat deci c patrimoniul etnografic, istoric i cultural al judeului nostru este înc o dat apreciat, 

prin efoturile întru totul personale ale acestor oameni, care nu au încetat s cread în valoarea 

acestuia i care l-au susinut, l-au pstrat i l-au valorificat de-a lungul întregii lor viei. Le 

mulumim pentru asta!", a mai adugat Ioana Lucaciu. 

http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/colectii-etnografice-bihorene-expuse-la-muzeul-taranului-roman- 

65277.html 

32

COLECTIA COLECTIILOR – Sotii Pipas din Maramures, prezenti 

la expozitia colectiilor de patrimoniu folcloric din Bucuresti 

27 septembrie 2008 

Maramuresul are reprezentanti la expozitia-atelier "Colectia 

colectiilor. Muzee si colectii satesti din Romania" din 

Bucuresti, de la Muzeul Taranului Roman. Aceasta cuprinde 

obiecte din opt colectii particulare satesti, provenite din 

diferite zone ale tarii, printre care si a sotilor Maria si 

Nicolae Pipas din satul Tisa, judetul Maramures. Cei doi au 

un adevarat muzeu la ei acasa, a carui faima a depassit 

hotarele. 

Expozitia, care a avut venisajul vineri, 26 septembrie, mai 

cuprinde colectii ale lui Aurel Flutur din Chiscau (Bihor), 

Constantin Nitu din Cornatelu (Olt), Doina Dobrean din 

Subcetate (Harghita), Keri Gaspar din Galospetru (Bihor), Elena 

Malinesc si Petru Galatan din Slatinioara - Petrosani 

(Hunedoara), Anton Socaciu din Pesteana (Hunedoara) si Seriha 

Menseit din Techirghiol (Constanta). 

Vizitatorii pot admira costume populare de mire si mireasa, ii, stergare, broderii, covoare cusute 

manual, precum si instrumentar casnic popular de la fierul de calcat care se incingea pe plita, la 

covata sau piua. 

Expozitia este realizata in cadrul proiectului Patrimoniu si identitate locala. Identificarea si 

promovarea unei colectii satesti din Romania, cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural 

National. Reprezentrantii MTR au aratat ca proiectul ”isi propune sa identifice si sa promoveze 

colectii satesti din Romania, sa-i incurajeze pe colectionari si sa le ofere cunostintele de 

specialitate de care au nevoie in munca cu obiectele”. In opinia oficialilor muzeului, expozitia 

”Colectia colectiilor” poate fi un bun prilej pentru oricine de a cunoaste ”ce comori se ascund in 

colectiile particulare raspandite te-miri-unde prin tara”. 

Expozitia va ramane deschisa pana pe 12 octombrie, de marti pana duminica, intre 10:00 si 

18:00. 

Autor: I.O. 

http://emaramures.ro/stiri/Stire.aspx?NewsID=16491&title=COLECTIA-COLECTIILOR-Sotii-Pipas-din- 

Maramures-prezenti-la-expozitia-colectiilor-de-patrimoniu-folcloric-din-Bucuresti 

33

Carmen Dragan 

TÂRGUL ICONARILOR 

Praznicul Sfintei Cruci 

De “Înlarea Sfintei Crucii” Muzeul ranului Român a prznuit alturi de meteri, iconari, cruceri, artiti i 

numeroi vizitatori dornici de a ptrunde înelesul semnelor din lumea rneasc veche. 

14/09/2008 

De ase ani încoace, de “Ziua Crucii”, Muzeul ranului Român din Bucureti organizeaz “Tîrgul iconarilor i al 

meterilor cruceri”. Anul acesta evenimentul s-a desfurat în perioada 12-14 septembrie, timp în care vizitatorii au 

putut cumpra troie, cruci, icoane i izvoade, pristolnice, pecetare, miniaturi sau îngeri esui. 

RECUPERAREA SACRULUI.Cu ocazia tîrgului s-au organizat i expoziiile “Troie. Semne. Locuri”, în studioul 

“Horia Bernea” i “În semne”, în sala “Acvariu”. “Încercm s recuperm un spaiu sacru, care a devenit agresat de 

cultura suvenirului. Prin expoziii, ateliere i instalaii reconstituim o tipologie a obiectului de gen, care redescoper 

frumuseea formei i a tiparului vechi, dublat de inovaiile interesante care creeaz cazuri atipice atît în creaiile 

tradiionale, cît i în cele contemporane”, a declarat Lila Pasima, organizatoarea, eful seciei “Activiti culturale” 

de la Muzeul ranului Român. Prima expoziie este rodul unor cercetri de teren în Valea Slnicului din judeul 

Buzu. Acolo au fost gsite troie nu numai la rspîntii, ci i în gospodriile oamenilor. “Am decoperit troie de tip 

cas sau staie. Oamenii au umanizat aceste spaii de parc Dumnezeu coboar i cuprinde casa omului”, a afirmat 

Lila Pasima. În a doua expoziie au fost expuse pristolnice. De la tîrg s-au putut cumpra i oale de praznic, linguri, 

brbîne, covei, polonice, msur de lemn, untelni, blindare sau obiecte de tranat carnea, toate originale. Aceste 

obiecte au fost adunate cu greu i restaurate de Hariutiunian Hariutiun din Timioara, pentru cumprtorii ce doresc 

s aib în cas un col de cultur tradiional româneasc autentic. 

MÎNCARE TRADIIONAL. erbet de nuci, zmeur, gutui, nuci, afine, ment sau lmîie i numeroase prjituri 

i turt dulce au fost atracia tuturor. Mioara Stochi din Teleorman a preparat pentru tîrgul acesta cozonac, poale-n 

brîu, prjitur i ciocolat de cas, plcint cu mr sau cu nuc, pandipan, dar i prjituri de post. Elisabeta Onu din 

Bascov a adus pentru copii turt dulce de post în diferite forme i ciubucuri. Evenimentul s-a încheiat cu o slujb 

religioas de pomenire pentru mori, ce a avut loc în faa bisericii din incinta Muzeului, urmat de un praznic cu vin, 

coliv, colaci i covrigi i un concert de cîntece bizantine. 

http://www.jurnalul.ro/articole/133591/praznicul-sfintei-cruci 

34

Troiele de pe Valea Slnicului 

21/09/2008 

vezi toate articolele scrise de Daniela Sontica , Mihai Stirbu 

An de an, din 2002 încoace, cercettorii de la Muzeul ranului Român refac Drumul Crucii, un program de cercetare 

antropologic al crui rezultat se concretizeaz într-o expoziie dedicat crucii i troielor, dar i meterilor care le lucreaz. 

Expoziia care s-a deschis de Ziua Crucii, la 14 septembrie, i care poate fi vizitat pîn la 30 septembrie scoate la iveal bogata 

tradiie a troielor de pe Valea Slnicului din judeul Buzu. Zon pitoreasc i cu oameni credincioi, aceast parte a rii a oferit 

antropologilor Lila Passima, Ciprian Voicil i Cosmin Manolache suficient material încît s îi doreasc s revin pentru 

aprofundare. La Muzeul ranului putei vedea o parte din rezultatul cercetrii lor, adic troie fotografiate de Marius Caraman, 

dar i unelte, schie, pensule, vopsele, alte obiecte care aparin meterilor cruceri întîlnii. 

CHIVOTUL CASEI. Lila Passima ne-a dezvluit cîte ceva din demersul realizat pe firul Slnicului, de la Mrcineni pîn sus, 

la Terca i Bisoca: “Laitmotivul a fost c a ridica o troi este semn de credin, c tot omul bun, care e ortodox, spun ei, face o 

troi, pentru c acolo ade gîndul bun. Troia se face la intersecii, pentru c pe acolo trec i spirite rele, iar Dumnezeu le 

risipete. Am aflat de la ei c se pune ap i se cldete în apropiere o fîntîn, ca tot omul însetat s-i ostoiasc setea i s se 

închine. Gseti i merinde cîteodat la troi. Oamenii ne povesteau c lsau i pîine, i brînz, uneori fructe. Noi am gsit glei 

cu ap, cni i fîntîni. Am gsit troie din 50 în 50 de metri, dar i în interiorul gospodriei, fixînd limitele acesteia undeva, între 

garduri. Gseam de cele mai multe ori troia ca un fel de chivot al casei, un fel de machet a acesteia”. 

DIVERSITATE. Fotografiile arat c în zona buzoian exist o mare diversitate formal a troielor: de la cele tip cabin pîn la 

cas sau tip staie de adpost. “În unele am descoperit bncue cu haine, semn c înnoptase cineva acolo. Tot ce se întîmpl în 

interiorul lor este o minune. Apar ca nite locuri umanizate, exist o prezen continu, nu este numai crucea, apare muamaua 

care este pe pereii interiori sau pluul din catifea ori dantelele din nylon, hîrtia ornamentat, dar sînt i cazuri de prsire 

general, în care vegetaia inund totul i ai senzaia c crucea a crescut din pmînt. Forma crucii este i ea foarte diferit de la un 

sat la altul sau în interiorul aceluiai sat: de la cruce dreapt, simpl, de lemn, la cruce trilobat, cruce de piatr sau din mozaic, 

mai nou. Am gsit i o troi care are termopane, iar proprietarul ne-a spus c a ales acest material pentru c este mai rezistent, nu 

se mai ud nici crucea i e mai modern”, a mai povestit Lila Passima. 

Cea mai veche cruce descoperit de cei trei cercettori este de la 1837, din piatr, cu inscipie chirilic. În curtea muzeului putei 

admira troie realizate de meterul Paul Balaci din satul Salcia, judeul Dolj, singurul crucer din zon care mai face troie ca 

odinioar, care “mai închipuie sfinii cum a apucat de tatl lui”. 

http://www.jurnalul.ro/articole/134132/troitele-de-pe-valea-slanicului 

35

Ziua Crucii, prznuit la Muzeul ranului Român Sambata, 13 Septembrie 2008 

Timp de trei zile, la Muzeul ranului Român (MR) din Capital se prznuiete Ziua Crucii cu meteri cruceri i povetile lor 

Cei aproape 50 de participani au pregtit de la cruci i troie la cruciulie din lemn sau din piatr, de la icoane pictate pe piatr 

la pânzturi cu chip de îngeri, de la tergare i ii la turt dulce sau prescuri, toate adunate la „Târgul iconarilor i al meterilor 

cruceri“ 

„ranii prznuiesc semnul Crucii la fel ca i lumea urban. Diferena e dat de faptul c satul are alt rit i alt timp al Srbtorii. ranii 

se adun la biseric, se fac parastase i este celebrat semnul Crucii, un semn ziditor, un semn protector al cretintii. Iar ce facem noi la 

muzeu este o recuperare segmentar a acestei Srbtori“, a spus Lila Passima, ef secie educaie muzeal la MR, conform Agerpres. 

Icoane i izvoade, pristolnice i pecetare, prescuri i oale de praznic, troie i cruci, toate pot fi vzute sau achiziionate la Târgul 

iconarilor i al meterilor cruceri, un eveniment al crui scop este de a recupera meteugul, tradiiile. Lila Passima a mrturisit c 

numrul crucerilor este din ce în ce mai sczut, precizând c abia se mai gsesc doi, trei printr-un sat. Potrivit acesteia, în judeul Dolj a 

mai rmas un singur crucer, Paul Balaci, restul alegând s plece în strintate pentru a câtiga mai muli bani. „Vizitatorii pot vedea 

traseul crucii sau al troiei. Cei mai muli dintre cruceri spun c au ales s-i continue meseria pentru a-i proteja familia sau pentru c 

este o tradiie motenit de la prini“, a mai spus reprezentanta muzeului. Tot în aceast perioad, s-a deschis i o expoziie, în Sala 

Foaier, care îi propune s inventarieze i s recompun o tipologie sumar a troielor din câteva sate româneti, construind un traseu 

vizual prin printuri fotografice dublate de texte. „Este interesant faptul c se regsesc i elemente ale culturii urbane, în sensul alturrii 

unor elemente agresive: termopan, Hristos pe cruce realizat în matri de plumb sau perdelue de nylon“, a precizat Passima, despre 

meteugul realizrii troielor. 

Concert cu Grupul psaltic Nectarie Protopsaltul 

Târgul se va încheia mâine-sear cu un concert de muzic psaltic susinut de Grupul Psaltic Nectarie Protopsaltul. Grupul a fost înfiinat 

în anul 2001 din dorina de a face cunoscut într-o mai mare msur cântarea bizantin, muzica tradiional a Bisericii Ortodoxe. Fondat 

de Valentin Gheorghe, fost protopsalt al bisericilor Sf. Arhangheli Stavropoleos i Sf. Grigorie Palama din Bucureti - astzi cântreul 

bisericii româneti din Londra - Grupul Nectarie Protopsaltul este condus din 2008 de Sabin Preda, asistent universitar la Facultatea de 

Teologie din Bucureti. Cântrile pe care grupul le interpreteaz sunt scrise cu precdere de ctre psali români din secolul al XIX-lea 

(Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu) i de tineri alctuitori din zilele noastre (diaconul Constantin Cornel Coman, 

Virgil Ioan Nanu). Cretinii ortodoci i catolici prznuiesc, mâine, Înlarea Sfintei Cruci, zi prin care se celebreaz gsirea crucii de 

ctre împrteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, i înlarea ei în timpul unei ceremonii solemne de ctre patriarhul Macarie de 

Ierusalim, la 14 septembrie 335. Înlarea Sfintei Cruci este una dintre cele dou zile de post strict din an, alturi de Tierea Capului 

Sfântului Ioan Boteztorul (29 august). În tradiia popular, Ziua Înlrii Sfintei Cruci reprezint momentul în care pmântul se închide 

în preajma iernii, luând cu sine insectele i erpii. Se spune c, dac va mai tuna dup aceast srbtoare, toamna va fi lung. 

http://www.ziarullumina.ro/articole;669;1;14241;0;Ziua-Crucii-praznuita-la-Muzeul- 

%C5%A2aranului-Roman.html 

36

EXPOZIIE LA TEL AVIV 

Obiceiurilor româneti le prinde bine Sabatul 

15 Sep 2008 Andra Matzal 

Dac în România cultura tradiional tinde în ultima vreme s intre la naftalin, la export se 

descurc mult mai bine. Cel puin aa arat feedback-ul pe care Zilele României la Yafo l-a avut 

la Tel Aviv. 

Asear s-au încheiat cele trei zile de festival care au adus în dou dintre cele mai importante 

orae israeliene, respectiv Tel Aviv i Haifa, mostre din cultura popular româneasc, de la 

obiecte din arsenalul artei tradiionale, cum ar fi lingurile sculptate, ppuile i mtile, pân la 

muzic, atât în variantele ei tradiionale, cât i în cele trecute prin interpretarea celor de la 

Nightlosers, devenii, în versiunea prezentatoarei, “Nightsleepers”. 

Cea de-a doua ediie a Festivalului Zilele României la Yafo, organizat de Institutul Cultural 

Român de la Tel Aviv în parteneriat cu Muzeul ranului Român, a adus în Piaa Kedumim din 

Yafo, unul dintre oraele cu cele mai încrcate istorii din Orient, i la Auditoriumul din Haifa 

câteva sute bune de spectatori, majoritatea membri ai consistentei diaspore române din Israel, 

pentru care toate aceste evenimente au fost, în fond, reluarea unei legturi cu spaiul cultural pe 

care l-au prsit cu ani în urm. 

Publicitate 

Îns în afara acestei componente nostalgice, artitii populari adui din mai toate zonele României 

au trezit i curiozitatea celor deloc obinuii cu sesiunile de “Tezaur folcloric”. Aa se face c 

meterii olari, care i-au adus de la Bucureti nu numai roatele i instrumentele necesare, ci i 

câiva sacii buni de lut - în practicile ceramicii din Israel folosindu-se alte materiale -, au avut la 

atelierele lor interactive ucenici din Malaezia, Israel, Anglia i din alte coluri ale lumii, iar la 

concertele grupurilor invitate - Iza din Maramure, Taraful Arginilor din Gorj i Nightlosers din 

Cluj - s-au distrat nu numai români, ci i spectatori mai exotici. 

Dac în prima zi de festival, adic joi sear, publicul n-a fost foarte numeros, sâmbt, de Sabat, 

când Tel Avivul intr în repaosul su tipic, piaa de lâng Biserica Sfântul Petru a gzduit câteva 

sute de oameni a cror medie de vârst a fost, ce-i drept, destul de ridicat, exceptând copiii de 

toate culorile care s-au adunat la atelierele de olrit. "Am plecat din România acum treizeci de 

ani i, dei m uit mai mereu la televiziunile româneti, îmi lipsesc toate obiceiurile noastre," 

spune o doamn mai vârstnic, în timp ce un tânr nscut la Tel Aviv, dar cu prini de origine 

român regret c, spre deosebire de anul trecut, de data aceasta a lipsit componenta culinar a 

festivalului: "Venisem pregtit s cumpr brandza i dulceacea pentru toat familia i pentru 

prietenii, pentru c anul trecut au fost foarte bune, dar am s plec cu mâna goal," spune el 

dezamgit. 

Invitaii acestei ediii au fost, pe de o parte, meteri populari mai degrab de muzeu, pentru c 

artele pe care le practic i-au cam pierdut adepii, cea mai mare parte trind din ceea ce vând fie 

la târguri, fie la muzee i fiind totodat obinuii cu practica exportului de art tradiional. 

Constantin Dumitru, din comuna Ciolpani, care tria într-o vreme foarte bine de pe urma 

olritului, recunoate c meteugul su a cam pierdut teren: "Merge treaba, merge, dar ne cam 

tachineaz plasticele astea", spune el. Alii se descurc, dimpotriv, foarte bine, lrgindu-i 

37

niele, cel mai bun exemplu fiind Taraful Arginilor din Gorj, o familie numeroas care face 

muzic de când se tie i care scoate bani cântând la nuni, botezuri&Co. i care, dup ce i-a 

schimbat papucii de plastic cu costumele populare, a urcat pe scen cu un repertoriu serios de 

cântece "învate de la btrâni". 

În afara artelor tradiionale, Zilele României au adus la Yafo i o expoziie de fotografie, 

deschis sâmbt la Muzeul de Antichiti din ora, care documenteaz o zon extrem de puin 

cunoscut a puzzle-ului cultural din România, i anume arta sinagogal din Moldova. Autorul 

fotografiilor, Teodor Rileanu, a mers, anul trecut, împreun cu un specialist în art evreiasc de 

la Universitatea Bar Ilan, la cele câteva sinagogi rmase, din cele câteva sute construite la 

începutul secolului al XIX-lea în Moldova, cartografiind atât elementele care atest apartenena 

acestui tip de art la o tradiie mai larg, cât i diferena specific, respectiv zone din imaginarul 

cretin i precretin pstrate în aceast regiune. Abandonarea acestei zone de patrimoniu despre 

care pân i localnicii tiu foarte puin, e ilustrat nu numai prin densele reele de pânze de 

pianjen pe care obiectivul le-a surprins pe tavanele sinagogilor, ci i prin tehnica folosit de 

fotograf, i anume jocul alb-negru/color. Expoziia, vernisat i la Bucureti, a fost deja solicitat 

de alte institute culturale, anul viitor urmând s fie prezentat, printre altele, i la Lisabona, i la 

Veneia. 

Amatorilor de cultur made in Romania, ICR de la Tel Aviv le va propune în aceast toamn i 

alte opiuni, tocmai pentru a atrage i un alt fel de public. Dac la jumtatea lunii septembrie va 

organiza la Ierusalim o conferin-satelit dintr-un proiect mai larg al Asociaiei Europene pentru 

Studiul Complexitii, a crei miz este s creeze reele dintre cercettori români din mai multe 

domenii i alte platforme academice internaionale, în octombrie va veni rândul filmului. 

Începând cu ultima jumtate a lui octombrie i pe parcursul primei jumti a lunii noiembrie, la 

trei cinemateci din Tel Aviv, Ierusalim i Haifa vor rula 15 filme româneti, alese din mai multe 

perioade cinematografice: de la "Reconstituirea" i "Filantropica", la "California Dreamin’ 

(nesfârtit)" i, evident, "4, 3, 2". În afara proieciilor, restrospectiva filmului românesc va avea o 

seciune dedicat jurnalelor din perioada comunist, dar i sesiuni de discuii cu actori, regizori i 

critici de film, printre invitai numrându-se, de pild, Ana-Maria Marinca, Dan Pia i Alex. Leo 

erban. 

Cotidianul este prezent la Tel Aviv cu sprijinul ICR. 

EXPLICATIE FOTO: 

Trupa Nightlosers a încheiat Zilele României la Yafo 

http://www.cotidianul.ro/obiceiurilor_romanesti_le_prinde_bine_sabatul-58172.html 

38

Clanul Argint a încântat Israelul 

Romania libera 

Simona Chian Luni, 15 Septembrie 2008 

Lutarii din Gorj au strâns sute de oameni la festivalul “Nopile României” din Tel Aviv, 

care s-a încheiat duminic. 

A doua ediie a festivalului “Nopile României”, organizat de Institutul Cultural Român din Tel 

Aviv, a reunit, între 11i 14 septembrie, în piaa din faa Bisericii Sfântului Petru, din oraul 

vechi Yafo, 32 de artiti din România: meteri populari din toata ara, Grupul Iza din Maramure, 

Taraful Arginilor din Pârâu de Pripor (comuna Godineti, judeul Gorj) i formaia Nightlosers. 

Dac formaiile au cântat în fiecare sear în faa a sute de oameni adunai în pia, ieri, festivalul 

s-a mutat la Haifa, ora aflat la 80 de km de Capitala Israelului. 

Numeroi evrei veniser chitii s cumpere brânza tradiional din burduf, “pe care nu o mai 

gseti nicieri în lume”. Din pcate, spre dezamgirea doritorilor, anul acesta, pentru produsele 

alimentare nu s-au mai obinut aprobrile necesare pentru a le aduce din ar. Ei s-au putut 

consola doar cu obiectele artizanale româneti. 

Sârbe, hore, “gorjenie” 

Într-un asemenea decor s-a remarcat, de departe, Taraful Argint de la Gorj. Îmbrcai în costume 

populare, dar cu sandale i pantofi moderni, cei cinci membri ai familiei Argint au venit din satul 

Pârâu de Pripor cu un sac de instrumente: viole, violoncel, braci ( o vioar mai mare), chitar, 

acordeon i contrabas. Un taraf pe cinste, renumit în toat zona, format din reprezentanii cei mai 

de seam ai clanului Argint: Victor Jr., Florian, Maria, Marian, dar i veriorul Pobirci Adrian i 

mtua Magdalena. 

Atât joi sear, cât i sâmbt sear, ei au cântat din melodii faimoase ale Mariei Ltreu, „Mai 

ii minte, mi, drag Marie”, „Mai treci neic i tu dealu’”, “cântece de ascultare”, cum le 

numesc ei, dar i unele ritmate - sârbe, hore, “gorjenie”, „ungurica” ( dans) sau ghimpele ( joc în 

doi). 

“Uurel trecui prin lume” 

„Arginii” au învat meserie din tat în fiu. i prinii, i bunicii lor au fost tot lutari. Când au 

început ei s cânte pe scena din piaa Kedumim, unii spectatori au împucat un joc pe toat 

cinstea. Când au schimbat registrul, cu doinele, „Uurel trecui prin lume” i „De mic, rmsei 

srac”, lutarii au scos lacrimi din ochii românilor cu dor de cas, aliniai pe scaunele din faa 

scenei. 

„De când m tiu cânt”, povestete Viorel Argint, eful grupului. „Nou ne place muzica 

btrâneasc, noi cântm cu instrumentele reci, adic live i numai cântece de Gorj”, explic el. 

„Tineretul sta ne-a denaturat folclorul nostru cel adevrat, dar noi încercm s-l mai inem cât 

putem. Au înnebunit tinerii tia, pe la nuni, ne cer s cântm i manele....nu mai îneleg nimic 

din muzica cea adevrat”, zice apsat i mama –solist Maria, care are ici-colo uvie roz prin 

pr. “Dar noi o cântm aci, la captul lumii, cu bucurie”, trage linia mama Maria, mândr nevoie 

39

mare. 

Dor de pisica de acas 

În piaa din faa catedralei Sfântului Petru din Yafo, portul de unde se spune c Iona a plecat pe 

mare i Sfântul Petru a înviat-o pe Tavita, meterii populari, trimii de Muzeul ranului Român, 

i-au expus cu mândrie blidarele, mtile cu dini de fasole, bâtele, cuele, sfenicele, 

prosoapele esute la rzboi, mrgelele cusute cu mâna pe broderii. 

Lumea a fost cu adevrat impresionat de roata olarului adus de nea Mitic tocmai din Piscu- 

Ciolpani. Mâinile bttorite ale lui nea Mitic au dovedit cum pmântul poate prinde via în 

mici ghivece sau cnie, iar mulimea de copii care l-a înconjurat „înotat” în lut i s-a murdrit 

din cap pân în picioare. 

Designerul Ana Ponta a expus pe taraba sa nite ppui i nite pisici de toat frumuseea, 

brodate cu mâna ei, care le-au întrecut în delicatee chiar i pe felinele israelite, care treceau 

tacticos prin pia. Pe pisica din România, “home- made”, scria: „Sunt o pisic cu levnic”. “i, 

da, cele mai sensibile pisici de pe pmânt rmân tot cele de acas…”, a oftat o românc plecat 

de 40 de ani din ar. 

Sufletul întregii mnifestri râmâne Madeea Axinciuc, directorul Institutului Cultural Român din 

Tel Aviv, care, alturi de mân de oameni din echipa sa, a fcut eforturi uriae pentru 

organizarea acestui festival, luptându-se din rsputeri cu birocraia. “Faptul c sute de persoane 

au participat la acest festival arat c a meritat toat zbaterea”, a spus Madeea Axinciuc. 

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/820720/Clanul-Argint-a-incantat-Israelul/ 

40

Veronica Marinescu 

HORIA BERNEA – gesturi potrivite 

Cu gândul la Horia Bernea 

27 octombrie 2008 

Pictorul Horia Bernea (1938-2000) ne-a lsat un aezmânt de cultur tradiional, unic în ar i în lume - Muzeul 

ranului Român, pe care l-a organizat dup toate exigenele muzeisticii contemporane. L-a slujit cu dragoste pân 

în ultima clip, din 1990 pân în 2000, cât timp a fost directorul general al instituiei. De fapt, „l-a construit ca pe o 

pictur", spunea muzeograful Costion Nicolescu. „Dar nu ca pe o pictur oarecare, ci, aa cum a mrturisit-o în 

repetate rînduri, ca pe o icoan a ranului Român". Iar aceast „icoan" nu a trecut neobservat: în 1996 muzeul a 

fost rspltit cu înalta distincie "European Museum of the Year", premiul pentru cel mai bun muzeu european al 

anului, pentru prima dat acordat unui muzeu aparinând unei ri din estul Europei. În condiii precare, coleciile 

muzeului au continuat s se îmbogeasc prin achiziionarea a noi piese valoroase sau prin obinerea de donaii. În 

plus, la iniiativa sa, au fost achiziionate ase biserici de lemn, dintre care dou au fost aduse la Bucureti (cea din 

Mintia, expus în interior, i cea din Bejani, în curtea muzeului - ambele din judeul Hunedoara), iar alte patru sunt 

pstrate i îngrijite in situ (la Lunca Moilor - jud. Hunedoara; la Groii Noi, Julia i Troa - jud. Arad). 

Despre Horia Bernea s-a spus c „deinea puterea de a-i stiliza - iradiant - habitatul", pentru c „el nu locuia 

undeva, ci transforma orice loc într-o extensie coerent a propriei fiine". Pentru c, structural, Horia Bernea avea 

aplecare spre recuperarea rdcinilor profunde ale fiinei umane. „Exist un pericol în care suntem sincroni cu 

Occidentul: pierderea identitii, uitarea rdcinilor noastre profunde… În faa unei lumi ameninate de 

descompunere, forate s renege reperele fundamentale ale existenei sale, artistul, omul de cultur în genere, trebuie 

s participe la sensul sacrificiului ce a mântuit lumea. El trebuie «s salveze»", scria în "Avantajele spirituale ale 

unui artist din Est", un fel de profesiune de credin, text publicat în albumul de picturi Horia Bernea, editat, în 

1997, de Muzeul Naional de Art al României - Departamentul de Art Contemporan. În amintirea i cu gândul la 

ctitorul acestui important aezmânt, Muzeul ranului Român inaugureaz joi, 30 octombrie, ora 17.00, la Sala 

„Irina Nicolau", expoziia „Horia Bernea - gesturi potrivite". Lucrrile expuse sunt în marea lor majoritate daruri pe 

care pictorul le-a fcut prietenilor: schie, desene, acuarele, lucrri mici, uneori fragmentare, care pstreaz în ele 

urma gestului neîncheiat i cldura unui dialog oricând posibil de a fi reluat. Între dou respiraii, Horia Bernea 

aternea pe hârtie idei, gânduri, nedumeriri, nemulumiri, sperane i soluii pentru Muzeul su; le exprima la fel de 

bine în scris (cu caligrafia sa inconfundabil, de coal veche, dar foarte expresiv) sau în desen. Cele mai 

interesante sunt lucrrile în care, cu acelai toc (cu cât atenie îi alegea i îngrijea peniele i pensulele!) scria i 

desena pe aceeai foaie de hârtie. 

Sâmbt, 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, va fi lansat caietul „Horia Bernea, 70 de ani, 70 de pagini. Texte i 

desene înc neprivite". 

41

Expoziia va rmâne deschis pân pe 15 decembrie, de mari pân duminic, între orele 10.00 i 18.00. Intrarea este 

liber. 

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2008-10-27/Cu+gandul+la+Horia+Bernea 

PRIETENIE 

Simona Chian 

„Ne e dor de Horia Bernea“ 

Cultura 

Joi, 30 Octombrie 2008 

Pictorul, care a recreat Muzeul ranului Român, ar fi împlinit 70 de ani anul acesta. Prietenii îi vor aduce aminte azi de 

cel care i-a pus întreaga art sub semnul crucii. 

Horia Bernea ar fi împlinit anul acesta 70 de ani, pe 14 septembrie. Fotii si colegi de la Muzeul ranului Român organizeaz 

astzi, la sala „Irina Nicolau“ a muzeului, de la ora 17.00, o întâlnire în care-i vor aminti de el. „Îl simim printre noi, i totui ne 

e dor. Dintre darurile pe care ni le-a lsat, le-am strâns pe cele scrise i pe cele desenate într-o expoziie de gesturi potrivite“, 

spun ei. 

Horia Bernea a fost numit director al lui muzeului în 1990, de ministrul culturii din acea perioad, Andrei Pleu. Fiul sociologului 

i etnologului Ernest Bernea a fost director general al Muzeului ranului Român pân în 2000, când a plecat dintre noi, la vârsta 

de 62 de ani. În primvara lui 1993, muzeul a fost deschis cu o prim parte a expunerii permanente, pus sub semnul Crucii. A 

urmat deschiderea slilor cu icoane în 1994, iar doi ani mai târziu inaugurarea etajului muzeului sub numele de „Triumf“. 

Bernea a fondat „un stil aparte în etnomuzeografia european, pe care îi plcea s îl numeasc muzeologie nscând, 

pâlpâitoare“, spune cercettorul Ioana Popescu. „Nu se temea s ocheze, s irite, s incite. Ne-a contaminat de îndrzneal, 

adresându-ne întrebri dificile - ce vezi aici? ce crezi despre asta? ce înelegi? de ce nu-i place? - sau invitându-ne s-l 

contrazicem. Nu a fost i nu e uor. Dar nimic din ce facem la muzeu sub aripa lui nu e uor“, explic Ioana Popescu. 

42

„Artistul trebuie s se salveze“ 

Unul dintre cei mai apropiai colaboratori i-a fost Irina Nicolau. Împreun au transformat muzeul într-un aezmânt de cultur 

tradiional, organizat dup toate exigenele muzeisticii contemporane. 

„Exist un pericol în care suntem sincroni cu Occidentul: pierderea identitii, uitarea rdcinilor noastre profunde... În faa unei 

lumi ameninate de descompunere, forate s renege reperele fundamentale ale existenei sale, artistul, omul de cultur în genere, 

trebuie s participe la sensul sacrificiului ce a mântuit lumea. El trebuie «s salveze»“, spunea Horia Bernea. În perioada 1998- 

1999 a realizat la Roma, împreun cu antropologul Teodor Baconsky, atunci ambasador al României pe lâng Sfântul Scaun, o 

mrturie ilustrat despre „Roma bizantin“. 

„Horia Bernea deinea puterea de a-i stiliza - iradiant - habitatul. El nu locuia undeva, ci transforma orice loc într-o extensie 

coerent a propriei fiine“, crede Teodor Baconsky. 

„Am vorbit despre Dumnezeu“ 

Una dintre cele mai emoionante portrete i le face Gabriel Liiceanu, în cartea sa „Declaraie de iubire“, aprut la Humanitas. 

S-au cunoscut, printr-un prieten comun, în anii ‘70, în curtea Institutului de Istoria Artei de pe Calea Victoriei. „Am fost la el la 

atelier, am petrecut cu el, am vzut împreun biserici, cimitire i sate, am fcut srbtori împreun, am vorbit despre Dumnezeu, 

despre Sfinii Prini i despre poporul român, ne-am comentat vieile i prietenii“, povestete Gabriel Liiceanu. 

„Grdinile, casele, dealurile, coloanele pe care le picta intrau în epifanie tocmai pentru c privirea lui ajungea pân în punctul în 

care totul vorbea despre Dumnezeu“, adaug filosoful. 

„Pictura lui este profund mistic nu pentru c într-un final a început s picteze biserici, altare i lumânri, ci pentru c atunci 

când, de pild, picta o fereastr îngropat în peretele umil al unei case de ar strvedea 

(i picta în ea) omniprezena crucii în viaa de zi cu zi“, rememoreaz Liiceanu. 

„Între noi 

s-a strecurat moartea“ 

S-au dus la Brad, în Ardeal, s vd un cimitir cu cruci sculptate în piatr din secolele 

XV-XVI. „Am o fotografie din acel loc: Bernea i cu mine stm pe o banc simpl de 

lemn, într-un peisaj mirific, i privim grav undeva în faa noastr, ignorând aparatul 

de fotografiat. 

Pleu, în picioare, în spatele nostru, cu o mân pus pe umrul meu, privete cordial 

spre aparat i reface legtura cu lumea pe care ceilali doi, interiorizai i 

melancolici, par s o fi întrerupt. Astzi, când m uit la poza aceasta tiu c între timp 

s-a strecurat între noi moartea“. 

ABSEN DUREROAS 

„S-a prbuit cu faa ctre Rsrit“ 

Horia Bernea a trecut la cele venice la Paris, în 2000, dup ce suferise o dificil 

intervenie chirurgical pe cord deschis. „Duminic, 3 decembrie, fcuse prima 

plimbare, iar luni seara se pregtea s ias, cu soia sa, Marga, într-o vizit. Erau 

singuri în cas când, în dreptul unui fotoliu din living, Bernea a btut aerul cu mâna i 

a apucat s mai strige o dat numele soiei sale. Apoi s-a prbuit cu faa ctre 

Rsrit“, povestete Gabriel Liiceanu, în cartea sa. Corpul artistului a fost adus în 

ar i înmormântat la Biserica Mavrogheni. „Dac am plâns, auzind vestea morii sale, este pentru c mi se fcuse dor de el pe 

msura acestei definitive absene care îi începea de-acum istoria ei în mine“, povestete Liiceanu. 

"În faa unei lumi ameninate de descompunere, forate s renege reperele fundamentale ale 

existenei sale, artistul trebuie s participe la sensul sacrificiului ce a mântuit lumea.", Horia 

Bernea, pictor 

Comentarii 

Horia Bernea... 

de Liana Ghiorghioff, joi, 30 octombrie 2008 - 01:36 

A fost extrem de lovit cand a aflat la Paris de revenirea lui Iliescu la Cotroceni.Cateva zile a fost suparat, nelinistit, fara somn.Sub o 

piatra simpla intr-un colt al curtii bisericii Mavrogheni se odihneste un mare artist si un mare roman.Odihneasca-se in pace! 

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/826362/Ne-e-dor-de-Horia-Bernea/ 

43

Cui i-e dor de Horia Bernea? 

Publicat octombrie 31, 2008 

Viaa la ar 

blog 

L-am cunoscut pe Bernea intai prin picturile sale, apoi ca om. Prin picturi, mergand disperata de 

trei ori la o expozitie la Muzeul National de Arta, prin ‘97, cred, cand eram anul I. Pe atunci nu 

ratam niciun eveniment artistic, teatru, film, fotografie, instalatii, pictura. Dar la nici o alta 

expozitie nu m-am mai intors. La Bernea am revenit de inca doua ori. Am fost zguduita de 

tablourile lui. Ma tot perpeleam cum sa fac sa fur unul (il tin si acum minte!). 

A fost o iubire totala, la prima vedere. In plus, ca orice iubire, era inexplicabila. Pe atunci habar 

n-aveam cine e Bernea, al cui e sau ce face. Credeam ca e un necunoscut numai pentru ca nu-l 

stiam eu. Mai tarziu aveam sa aflu ca e directorul Muzeului Taranului Roman (cine n-a vazut 

inca MTR-ul sa fuga imediat pana acolo! Si mai ales, sa nu-l confunde cu Muzeul Satului, fiind 

amandoua pe aceeasi ulicioara). 

L-am intalnit abia dupa ce am terminat facultatea, cand am vrut sa ma angajez chiar la Muzeu. 

Am avut privilegiul unei discutii personale, timp indelungat, cu el. Dar parca despre asta v-am 

mai povestit si nu vreau sa ma repet. 

Haideti mai bine sa vedem cum si-l amintesc altii pe Horia Bernea… Un articol din 

Evenimentul zilei: 

„Ne e dor de Horia Bernea“ (fragmente) 

„Exist un pericol în care suntem sincroni cu Occidentul: pierderea identitii, uitarea rdcinilor 

noastre profunde… În faa unei lumi ameninate de descompunere, forate s renege reperele 

fundamentale ale existenei sale, artistul, omul de cultur în genere, trebuie s participe la sensul 

sacrificiului ce a mântuit lumea. El trebuie «s salveze»“, spunea Horia Bernea. În perioada 

1998- 1999 a realizat la Roma, împreun cu antropologul Teodor Baconsky, atunci ambasador al 

României pe lâng Sfântul Scaun, o mrturie ilustrat despre „Roma bizantin“. 

„Horia Bernea deinea puterea de a-i stiliza - iradiant - habitatul. El nu locuia undeva, ci 

transforma orice loc într-o extensie coerent a propriei fiine“, crede Teodor Baconsky. 

Una dintre cele mai emoionante portrete i le face Gabriel Liiceanu, în cartea sa „Declaraie de 

iubire“, aprut la Humanitas. „Grdinile, casele, dealurile, coloanele pe care le picta intrau în 

epifanie tocmai pentru c privirea lui ajungea pân în punctul în care totul vorbea despre 

Dumnezeu“, adaug filosoful. 

44

S-au dus la Brad, în Ardeal, s vd un cimitir cu cruci 

sculptate în piatr din secolele XV-XVI. „Am o fotografie din acel loc: Bernea i cu mine stm 

pe o banc simpl de lemn, într-un peisaj mirific, i privim grav undeva în faa noastr, ignorând 

aparatul de fotografiat. 

Pleu, în picioare, în spatele nostru, cu o mân pus pe umrul meu, privete cordial spre aparat 

i reface legtura cu lumea pe care ceilali doi, interiorizai i melancolici, par s o fi întrerupt. 

Astzi, când m uit la poza aceasta tiu c între timp s-a strecurat între noi moartea“. 

„Dac am plâns, auzind vestea morii sale, este pentru c mi se fcuse dor de el pe msura acestei 

definitive absene care îi începea de-acum istoria ei în mine“, povestete Liiceanu. 

http://viatalatara.wordpress.com/2008/10/31/cui-i-e-dor-de-horia-bernea/ 

45

Expo Bernea 

Publicat noiembrie 4, 2008 

Am reusit sa ajungem sambata la expozitia HORIA BERNEA – gesturi potrivite de la Muzeul 

Taranului. Cu un ochi m-am bucurat sa regasesc cateva din lucrarile pe care mi le aminteam atat 

de bine, desi au trecut 10 ani de cand le-am vazut expuse. Cu alt ochi am plans, pentru ca erau 

atat de putine… Mai ales ca eram sigura ca voi gasi si portretul pe care i-l facuse Irinei Nicolau, 

o Irina altfel decat o stiam, un pic bosumflata, in care insa ea se recunostea cu uimire. 

Am gasit insa altceva care mi-a placut: o poza din copilarie a lui Horia, in bratele tatalui, Ernest. 

Fericiti, in lumina, inainte de a se intampla toate… 

Cateva tablouri, unele chiar din expozitie, ca sa va deschid apetitul… 

46

…Si totusi, oare ce s-a intamplat cu portretul Irinei Nicolau? 

Dar cu cartile Irinei?… 

Dar cu samovarul, candelabrul, divanul, pernele, vitrina cu margele, painea si branza pe care le 

mancam, stand turceste, in timp ce Irina sedea pe scaunul ei? 

Daca s-ar face un muzeu “Irina Nicolau”, eu m-as face paznic. 

http://viatalatara.wordpress.com/2008/11/04/expo-bernea/ 

47

OBSERVATOR CULTURAL 

ARTE VIZUALE. „Horia Bernea practica libertatea fr s se 

minuneze de ea“ 

Interviu cu Ioana POPESCU, pe marginea expoziiei Gesturi potrivite, consacrat lui Horia Bernea 

Autor: Mihai PLMADEAL 

Joi, 30 octombrie, a avut loc la Muzeul ranului Român, în Sala „Irina Nicolau“, vernisajul expoziiei Gesturi 

potrivite, bazate pe lucrri cunoscute sau inedite din creaia lui Horia Bernea, i pornind de la o idee de 

prezentare care îl apropie pe spectator de obiectele vizuale expuse. Larga recunoatere a activitii artistice i 

muzeale a marelui artist, ca i expoziiile organizate în actualul deceniu, au determinat faptul ca, pîn în 

prezent, s se gloseze destul de mult (în mod salutar) pe marginea subiectelor berniene. Cu ocazia 

evenimentului amintit, am preferat unor comentarii noi despre un subiect niciodat epuizabil, s oferim 

cititorilor notri un interviu pe care ni l-a oferit dna Ioana Popescu, director de cercetare la Muzeul ranului 

Român. 

L-ai cunoscut îndeaproape pe Horia Bernea cu care ai avut ocazia de a lucra. Care au fost coordonatele pe 

care le-ai avut în vedere cînd ai organizat acest eveniment? Aa cum, de altfel, ne i ateptam, MR propune 

un eveniment plasat în contemporaneitate, în dauna unei comemorri, s-i spunem, atemporale. 

Am lucrat cu bucurie la aceast expoziie i cu sperana c ceea ce simim va ajunge la publicul vizitator. Nu 

este vorba de o iniiativ in memoriam, ci despre o sum de gesturi potrivite reunite sub egida darului spiritual 

pe care ni l-a lsat Horia Bernea. Gesturi, deoarece asta considerm c este cel mai inspirat s facem pentru 

marele om i artist, nu ca act devoional, cci nu avem cum s-i mulumim pentru lucrurile realizate, potrivite, 

pentru c întreaga sa activitate st sub semnul msurii. Simplificînd, expoziia este un semn de iubire din 

partea noastr – micul nostru gest „potrivit“. 

Apoi, expoziia nu are caracter comemorativ, deoarece Bernea se afl permanent în preajma noastr, ceea ce nu 

este întotdeauna plcut. Ne simim supravegheai i cîntrim de fiecare dat dac, de exemplu, este prea mult 

scenografie sau reconstituire în ceea ce facem. Nu de puine ori revenim, încercînd s mergem mai clar pe 

sugestii. Asta pentru c, de fapt, continum s îl simim în preajm. De multe ori ne descoperim vorbind între 

noi prin cuvintele lui. Cînd facem un gest de expunere, ni-l argumentm cu ideile sale. Este ceva ce am realizat 

acum, lucrînd la expoziia Gesturi potrivite. Ne-am dat seama c, dei o parte dintre notele, desenele i schiele 

48

pe care le-am expus erau inedite, tiam totui perfect coninutul lor. M-am întrebat dac aceast comunicare 

fantastic între el i noi s-a produs pe filier oral, dac, vorbindu-ne despre ceea ce gîndea, a reuit s ne 

transmit atît de precis algoritmul su de gîndire. Cred c în relaia cu Horia Bernea intervenea un soi de 

magie. Un singur cuvînt spus de el fcea ca ideea nerostit pîn la capt s germineze în mintea noastr. Era o 

„percutan“ extraordinar în felul în care transmitea gîndurile i în care atepta reaciile de la noi. 

V rugm s dezvluii cititorilor notri în ce const marea schimbare pe care a adus-o Horia Bernea în 

gîndirea muzeografic a Muzeului ranului Român, un spaiu (re)cunoscut drept viu, plasat în plin secol XXI. 

În 1990, Horia Bernea lucra cu o echip abia ieit din comunism, beat de libertate i netiind cum s o 

foloseasc. El descindea dintr-o istorie total în afara sistemului; nu lucrase niciodat ca salariat – fusese free 

lancer toat viaa. Veneam din dou lumi total diferite – el practica libertatea fr s se minuneze de ea; pe noi 

ne nuceau posibilitile nou deschise i nu tiam cum s le gestionm. Mrturisesc faptul c, iniial, nu am 

îneles ce vrea de la noi, ce încearc s ne spun, dar, încet-încet, am învat. A lucrat cumva cu 

temperamentul, caracterul i modul nostru de a fi. Toate acestea ar trebui s se simt cumva în expoziie. 

Uitîndu-m acum, dup ce s-a terminat lucrul, nu tiu dac Horia Bernea ar fi fost deplin mulumit. Expoziia 

vorbete despre ritm, vecintate, spaiu activ, articulare, toate lucrurile care in de acea muzeografie sau 

expografie Bernea, de stilul lui, dar nu tiu dac se simte magia pe care a generat-o i care se simea de fiecare 

dat în preajma sa. Muzeul funcioneaz, în continuare, pe coordonatele menionate. 

Dincolo de faptul c MR-ul este viu, vizitatorul, trecîndu-i pragul, intr într-o relaie cu numinosul, cu sacrul. 

Crucea i troia ocup un loc aparte în muzeu. În ce msur se suprapune sacrul cu cretinismul în sistemul de 

gîndire (aplicat la muzeu) al lui Horia Bermea? 

Astzi, n-a mai îndrzni s numesc „cretin“ modul lui Bernea de a vedea lumea satului, aa cum a fi fcut-o 

acum zece ani, de exemplu. E ceva ce are de-a face cu credina, cu felul în care vezi lumea i te raportezi la 

realitatea înconjurtoare i la modurile în care încerci s faci lucrurile cît mai bine i pe tine cît mai bun. 

Aceast viziune este ceva ce realmente a lsat Horia Bernea în urma sa. 

Ai vorbit în debutul interviului despre darul pe care l-a oferit Bernea MR-ului i în mod implicit, tuturor 

celor care îl viziteaz ori intr (alt)cumva în contact cu el. În ce ar consta acest dar? 

Dincolo de partea vizibil, nu cred c exist ceva la MR care s nu aib atingere vizibil cu 

Horia Bernea. Chiar i programul actual de cercetare, care este foarte diferit astzi, se leag 

totui de el. Ne-am simit cumva obligai s facem altceva decît în perioada la care ne referim i 

care a rmas un veritabil punct de referin. Din dorina perfect legitim de a nu pastia, din 

admiraia pentru ceea ce am fcut împreun, programul actual se axeaz mai mult pe ranul 

recent, pe patrimoniul actual, stîlcit, ameninat de kitsch, dar învluit în aur de mister (pentru c 

nu tim ctre ce se va dezvolta), decît pe ranul tradiional, pe care îl „urmream“ în anii ’90. 

Structura pe baza creia derulm programul de cercetare este îns cea instituit de Bernea. 

Aceasta înseamn lucrul în echip, i nu în colectiv, ceea ce este extraordinar i foarte rar în 

lumea româneasc, i nu numai. Mai este i un anume fel de a simi lucrurile i de a 

problematiza, care vine din aceeai surs, i a spune c aceasta ar fi o parte din rspunsul la 

întrebarea pe care mi-ai pus-o. 

http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles%7Cdetails?articleID=20743 

49

horia bernea, memorial, muzeul taranului roman 

Gesturi potrivite si ganduri bune 

In expozitii laice on noiembrie 6, 2008 at 10:36 am 

Laic Yes 

LaicArt?!? 

Ca de fiecare data cand ma duc sa vizitez o galerie sau un muzeu, si acum am plecat spre 

expozitia memoriala Horia Bernea “Gesturi potrivite” de la MTR cu multe, teribil de multe 

asteptari. Am avut de-a lungul timpului ocazia sa cunosc Muzeul Taranului Roman si oamenii 

care ii dau viata si stiam cat de coplesitoare si impresionanta este personalitatea lui Bernea 

pentru ei… 

Ma asteptam ca o expozitie meoriala sa fie tratata cu tot respectul si ca organizatorii sa faca din 

aceasta un eveniment. Cand am ajuns la muzeu am aflat ca expozitia se tine la sala Irina Nicolau, 

iar asta mi s-a parut un omagiu superb (desi un operator de televiziune se ratacise pe acolo, 

cautand de fapt studioul Horia Bernea, care este in alta aripa a muzeului). 

La intrarea in sala ne-a intampinat o atmosfera calduroasa, familiala. Ceva muzica romaneasca 

intregea decorul cantand diintr-un casetofon vechi - din acela care inca mai foloseste casete. 

Nu mi s-a parut ca expozitia ar fi fost ordonata tematic sau macar cronologic, ci mai degraba 

prezentand fiecare latura a personalitatii artistice a lui Bernea. La inceput ti se arata schite, schite 

si desene mici cu capite de fan si alte elemente pitoresti. Schite fragile si dragalase. Apoi multe 

acuarele in verde… sau poate nu atat de multe acuarele, dar cu siguranta mult verde. Un verde 

cald, senin si pasnic. Aproape zen. 

Imediat langa, niste mici picturi prefateaza obsesiile geometrice ale lui Bernea. Romburi de 

diverse culori. Mai intai desenate plat si corect, simplist si suprematist. Iar mai tarziu (pe un alt 

perete) evoluand in lucrari puternice, cu textura si volum, capatand o prezenta fizica greu de 

ignorat. 

Pe langa pereti, pe suporturi de lemn sunt asezate niste picturi speciale inspirate de prosoapele 

traditionale care se impart la inmormantari. Bernea reuseste sa adune in aceste imagini atat de 

multe linii si culori, atat de multe simboluri, incat pare sa-ti ia o vesnicie sa incerci sa le 

descifrezi. 

Inca aflata in mijlocul incursiunii in lumea lui Bernea, mi-a atras atentia un element prezent atat 

in acuarelele de pe pereti cat si in paginle de caiet expuse in vitrine - coloana alba. Coloana alba 

care se furiseaza in coltul imaginii si care se evidentiaza prin contrast. Un alb pur ce-ti atrage 

atentia in orice compozitie. 

Tabloul meu preferat, (o lucrare mica in ulei denumita Biserica) ma uimeste si mai intriga tocmai 

datorita acestei coloane albe. Apare intr-un colt al tabloului, furand primul plan in defavoarea 

bisericii care ocupa tot restul spatiului. E doar o coloana alba aflata intr-un complet dezacord cu 

restul peisajului. E o coloana alba a carei prezenta nu poate fi justificata logic. 

50

Uitandu-ma destul de mult la tablou aproape ca am confundat coloana cu tulpina unui salcam si 

capitelul cu nodulii arborelui. Templu al naturii nu suna a ceva ce-as spune eu cand comentez un 

tablou, dar asta e impresia pe care mi-a lasat-o. 

Revenind la expozitie - a doua jumatate a salii mari mi s-a parut determinata intr-o masura destul 

de mare de nuante de rosu si ocru, care puneau in evident atat un excelent si cutremurator 

autoportret cat si lucrarile geometrice de care vorbeam mai devrme. 

Cateva fotografii isi gasesc loc printre acuarele si desene de tot felul pentru a atrage atentia 

asupra vietii creatoare. Un instantaneu de atelier marit intr-atat incat ustensilele sa fie reprezentte 

la marime naturala ocupa spatiul vecin cu o alta fotografie. O imagine mica, cu mult alb si putin 

negru, reprezentand o cruce aflata in zapada, dincolo de ramele protectoare ale unei ferestre. 

Contrastul puternic alb/negru este sustinut de impartirea intre spatiul interior in care se afla 

autorul fotografiei si in care ne aflam noi, privitorii, aflat in opozitie cu spatiul exterior rezervat 

desertului de gheata si crucii. O parte viata/o parte moarte. Elementar. 

O ultima categorie de lucrari o reprezinta schitele arhitecturale si planurile muzeului. Aflate intro 

sala mai mica, alaturate unor fragmente de text din caietele lui Bernea, acestea sunt adevaratul 

omagiu. 

Cand ai putea sa faci un muzeu care a mai existat intr-o cladire care exista, cu un patrimoniu de 

traditie? 

Cam asa suna una din intrebarile pe care ni le pune/ si le pune Horia Bernea de pe peretii salii de 

expozitie. Intr-un alt colt ne explica intelegator care e diferenta dintre un obiect creat de cultura 

traditonala si unul creat in cultura industriala. Primul este viu, flexibil si folositor, pe cand al 

doilea este mort si rece, banal. 

Si tot asa, pareri despre viata si lume, mici schite, mari schite, acuarele, uleiuri, biserici si planuri 

de muzeu, multe simboluri, multa religie, dar si viata simpla, frustrari ocazionale, nuduri, 

caligfarie si stampile - asta este mostenirea lui Horia Bernea. 

http://laicart.wordpress.com/2008/11/06/gesturi-potrivite-si-ganduri-bune/ 

51

Prin Oras Salveaza Favorita 

Gesturi potrivite 

Muzeul ranului Român, Sala Irina Nicolau (intrarea dinspre strada Monetriei), pân 

pe 15 decembrie 

Expoziia-omagiu reunete i prezint picturi, desene, acuarele, fotografii, caiete i însemnri ale 

artistului i omului de cultur Horia Bernea – mici capodopere care au fost, la un moment dat, 

druite apropiailor si. Lucrrile, în mare parte miniaturi cu un vag caracter fragmentar, 

reprezint puncte eseniale din creaia artistului. Apar, în varietatea expunerii, schie-proiect, 

desene, acuarele i mici picturi în ulei din marile teme ale creaiei berniene – Dealuri, Prapori, 

Coloane sau Altare. 

Atât scrierile, cât i gestul pictural sunt specifice unui spirit creativ interesat i convins de 

lucrurile primordiale, simple, arhaice. Horia Bernea a fost preocupat de cutarea i promovarea 

autenticitii spiritualitii cretine, i-a ales marile provocri plastice i minunatele sale rezolvri 

din ceea ce a fost i înc mai este pur românesc. Ca pictor, a reuit s creeze adevrate bijuterii 

cromatice, în care culorile au rolul de a înnobila obiectul, dincolo de calitatea lor de a-l descrie i 

justifica. 

Ca desenator-proiectant, artistul a operat cu mijloacele cele mai preioase ale acestei arte, având 

deopotriv grij s armonizeze ideile cu forma finit a obiectului i cu spaiul-gazd. 

Simona Vilu 

http://www.timeoutbucuresti.ro/prin-oras/6346/3442832/gesturi-potrivite.html 

52

Horia Bernea, gesturi potrivite 

• Autor: Victoria Anghelescu 

• Data: 19 nov 2008 

ADEVARUL 

Muzeul ranului Român prezint o selecie din opera mai puin cunoscut a marelui pictor. 

Lucrrile expuse provin, în cea mai mare parte, din colecii particulare. Sunt desene, studii, 

acuarele druite de obicei de ctre artist prietenilor. 

Prapurii, crucea, coloana sunt semne ale integritii morale i estetice, la Horia Bernea Foto: 

MR 

Ideea de a organiza expoziia în Sala “Irina Nicolau” este un gest delicat din partea specialitilor 

muzeului de a aminti, de fapt, dou personaliti fr care instituia nu ar fi existat. Cel puin, nu 

în forma ei actual. 

Pai într-un laborator de creaie 

Mai puin obinuit, selecia este cu atât mai interesant. Ea permite intrarea în “laboratorul de 

creaie” al unui artist de obicei discret, iar pentru publicul larg este un prilej rar s descopere ce 

se afl în spatele picturilor pe care le vede în expoziii. 

Desene, schie pentru stâlpi, pentru pori, pentru atât de cunoscuii prapuri sau pentru interiorele 

de biserici stau alturi de însemnri privind organizarea muzeului. Poi bnui întregul demers 

conceptual al naterii acestei instituii, citind, de exemplu, textul scris cu o peni fin, aceeai cu 

care traseaz alturi desene: “Un obiect e fcut pentru a acoperi o anume nevoie, cu un anumit 

scop, pentru o anumit întrebuinare etc. 

Obiectul fcut de civilizaia tradiional e un atelier deschis, viu, care fa de obiectul produs de 

societatea industrial, obiectul anonim, mort, închis, are o întreag zon a existenei prezent în 

el”. 

Onestitatea artistului 

Studii, tratri secveniale ale unor subiecte ce permit vizitatorului s descopere devenirea marilor 

cicluri ale picturii lui Horia Bernea, de la urmrirea atent a naturii, a detaliilor anatomice sau a 

peisajului la Dealurile din ce în ce mai epurate sau la temele legate direct de tema credinei i a 

53

morii: Prapurii, Hrana, Catapeteasma, Coloana… Autenticitatea, sinceritatea preocuprilor sunt 

atestate i de însemnrile artistului: “V gândii c în faa morii toate ierahiile mai mult sau mai 

puin falsificate ale felului nostru de a gândi i simi nu mai sunt valabile, c atunci apare 

adevrata ierarhie i c dac ne-am putea apropia de ea am lucra i conlucra mult mai ziditor?” 

De la peisajele cu case de ar la coloan i mai ales la catapetesme, selecia din expoziie 

traseaz un drum artistic de imens onestitate. 

Documente de via i de art 

Emoia ce se degaj din nedumeririle notate în scris sau în desen, cldura peisajelor de ar, 

severitatea ciclului hran sau somptuozitatea catapetesmelor au calitatea de a prilejui un alt tip de 

apropiere de autor, mai uman, mai direct. i poate lucrul cel mai important pe care îl reuete 

expoziia de la MR este descoperirea integritii în spatele unei creaii artistice autentice. 

Info 

Expoziie: “Horia Bernea 

- gesturi potrivite” 

Unde: Muzeul ranului Român, Sala “Irina Nicolau” 

Când: pân la 15 decembrie 

Program: mari - duminic, între 10.00 i 18.00. 

http://www.adevarul.ro/articole/horia-bernea-gesturi-potrivite.html 

54

Marea Expoziie Bernea 70 

Academia Catavencu 

Acest articol a aparut si in Academia Caavencu din 05 Nov 2008 | Ioan T. Morar 

Zilele acestea ar fi împlinit 70 de ani, dar destinul su s-a frînt cu cîiva ani mai devreme, lsînd 

o oper neterminat, dar, paradoxal, întreag. Horia Bernea a fost unul dintre vectorii eseniali ai 

picturii româneti din ultimele decenii, un creator profund i original, dar i un fel de Învtor al 

multora. Expoziia Bernea 70 recapituleaz etape ale creaiei i adun multe lucrri necunoscute 

publicului pentru c fac parte din colecii particulare rspîndite prin lumea larg. 

Inconfundabilele sale peisaje spiritualizate, chiar schiele i desenele recuperate pentru acest 

eveniment ni-l evoc pe Horia Bernea în pelerinajele sale la Poiana Mrului i în alte locuri care 

parc-l ateptau pentru a-i reaeza frumuseile dup rigoarea ochiului su. 

Impuntor este ciclul „Praporilor“ care ocup o sal întreag, o colecie de meditaii asupra 

semnelor sacre avînd anvergura unor picturi de întemeiere cultural. Aa cum întemeiere 

cultural major este i Muzeul ranului Român, o instituie creat de Horia Bernea împotriva 

clieelor muzeistice. 

Bernea 70 e o expoziie care merit s fie vzut. i ar merita s fie fcut într-o sal mare 

(Dalles-ul, poate, chiar dac e obturat). Pentru c ea nu exist, iar aceste rînduri despre o 

expoziie necesar, dar neorînduit înc, sînt un fel mrunt de a-i aduce un omagiu marelui pictor 

i marelui spirit Horia Bernea, cel plecat dintre noi pentru a picta bolile cerurilor. 

Taguri: cultura Bernea 

http://www.catavencu.ro/marea_expozitie_bernea_70-4036.html 

55

CHINA. SARBATORI SI FESTIVALURI 

Expozitie la MTzR: China. Sarbatori si festivaluri 

Postat de Cristina Petrescu in Recomandari | 20 Nov 2008 | 0 comentarii 

Aseara a avut loc la Muzeul Taranului vernisajul unei expozitii de cultura chineza - traditii si festivaluri. 

In Sala de oaspeti de la etajul 2 al muzeului, sub lumina lampioanelor colorate, se desfasoara pe pereti povestile cu iz mitologic 

ale traditiilor chinezesti care se intind pe tot parcursului unui an: 

- Festivalul inceputului de primavara (Anul Nou Chinezesc), 

- Qing Ming in aprilie (festivalul de aducere aminte a mortilor si "maturare a mormintelor"), 

- Duan Wu, festivalul Barcilor Dragon in mai, 

- festivalul de toamna al Lunii, 

- Chong Yang (de doua ori 9 - ziua a noua, luna a noua) si terminand cu solstitiul de iarna. 

Festivalurile mai mari si mai mici sunt prezentate sub forma de text si imagine (caligrafie, desen si fotografie), pe anotimpuri, cu 

explicatii. 

56

Dupa ce am parcurs cateva planse, am remarcat sub ele niste peticele de hartie, de dimensiunile unei batiste. Erau traducerile in 

limba romana ale textelor de pe planse (in engleza in original), scrise maruntel si firav. 

Toate respectele si multumirea Ambasadei Chineze la Bucuresti, care a adus expozitia la MTzR, dar credem ca un gest frumos ar 

fi fost reproducerea planselor dupa traducerea lor in limba romana. Sau, daca mergem pe directia bilingva, macar o traducere de 

dimensiuni mai accesibile, care sa nu iti lipeasca nasul de zid la citit. 

Pe langa povestile fascinante ale credintelor seculare (zborul catre luna al zeitei Chang Er, prajiturile Lunii, legenda galustelor 

Zong Zi, zmeiele care alunga spiritele rele, desfasurarea covoarelor gigantice Thangka), expozitia ne mai arata si obiecte de cult 

sau arta: 

par solnite, dar sunt cutii pentru greieri (al caror cantec a fascinat artistii chinezi de secole) 

57

yoyo-ul chinezesc, diabolo 

instrumente muzicale chinezesti sau ale altor grupuri etnice 

Expozitia (cu intrare libera) se poate vedea intre orele 10-18 pana pe 1 decembrie, in Sala de oaspeti a Muzeului Taranului 

Mai multe fotografii in galerie 

58

http://metropotam.ro/Recomandari/2008/11/art4027138306-Expozitie-la-MTzR-China-Sarbatori-si-festivaluri/ 

59

Targ de Sfantul Nicolae @ MTR 

Postat de Gruia in La zi | 06 Dec 2008 | 0 comentarii 

TÂRGUL DE SFÂNTUL NICOLAE 

Pe 5 decembrie, la Muzeul Taranului Roman s-a dat startul la Targul de Sfantul Nicolae. Si, desi ne asteptam ca majoritatea 

bucurestenilor sa-si petreaca sambata dimineata acasa in familie deschizand cadouri, se pare ca un numar foarte mare a preferat 

sa ia parte la acest targ pentru a cumpara cadouri. 

Targul mai este deschis si maine, 7 decembrie, intre orele 10:00 - 18:00, iar intrarea este de 4 lei pentru adulti si 2 lei pentru 

copii. Aglomeratie a fost inca din prima zi de la prima ora si probabil ca asa va fi si maine. 

Atractia principala a reprezentat-o numarul cu Ursul si Capra, iar in jurul acestei reprezentatii s-au strans foarte multi curiosi, 

printre care multi erau vorbitori de limbi straine ce nu au ratat aceasta ocazie de a face foarte multe poze cu ineditele personaje. 

Targul de acest an vine cu o oferta generoasa pentru toata lumea si cu produse foarte atractive mai ales pentru vizitatorii din alte 

tari. Exista foarte multe standuri cu vase traditionale din lut, cu linguri si alte obiecte din lemn pentru bucataria traditionala 

romaneasca, paturi si perne din lana, tot felul de decoratii pentru brad facute de mana din ceramica sau din lemn, ii si alte obiecte 

de port romanesc etc. 

60

Pe langa aceste standuri, mai exista si cele cu produse ale comunitatii rrome, din nou foarte apreciate de straini, dar in 

acelasi timp destul de scumpe (un exemplu ar fi ibricele din alama sau cupru cu preturi cuprinse intre 150 lei si 300 lei). 

61

Dar, pe langa toate acestea, mai puteti gasi si produse naturale de consum fara E-uri, coloranti sau alte substante toxice, cum ar fi 

palinca, mierea si alte produse apicole, muraturi, zacusca, gemuri, cozonaci, turta dulce si kurtos. 

Pe langa toate standurile cu o oferta generoasa de cadouri si la care cu siguranta veti gasi ceva pe placul prietenilor sau al 

membrilor familiei, puteti oricand sa va faceti si voua insiva un cadou si sa degustati unul dintre multele feluri de mancare 

traditionala servite la standurile de aici. 

Si, daca tot treceti pe aici si va opriti sa admirati obiectele de pe la standuri, nu ezitati sa faceti un pic de conversatie si 

cu vanzatori, astfel veti afla o gramada de povesti interesante din toate colturile Romaniei si, cine stie, poate veti obtine si o 

reducere. 

In orice caz, un targ foarte "fain" si de la care va garantam ca nu veti pleca cu mana goala. 

Mai multe poze pe 100eyes 

© Copyright Metropotam 2006-2008. 

http://metropotam.ro/La-zi/2008/12/art2353571888-Targ-de-Sfantul-Nicolae-MTR/ 

62

Ardeanul Petru Mihu picteaz de 40 de ani scene din lumea satului: ulie sufocate de 

nmei, snii alunecând pe ghea, colindtori, pajiti de un verde intens, lanuri de grâu 

aurii, vite la fântân, culesul fructelor, jocuri de copii, dar i legende sau scene fantastice. 

L-am întâlnit pe pictorul naiv de 81 de ani astzi, la expoziia de Mo Nicolae de la Muzeul 

ranului Român 

. 

Una dintre picturile sale, reprodus pe cartea sa de vizit, înfieaz un peisaj nocturn, scldat 

într-o lumin violet, ireal, cu siluetele fantomatice ale unor copaci goi sub cerul plin de stele. 

Pe coline se vd mai multe case rsfirate. În prim-plan, un brbat cocoat în vârful unei scri 

pete pe o lun în form de secer. Pictorul îmi dezvluie taina din spatele tabloului: este vorba 

de bunicul su, care a fost preot. „Bunicul a pus o scar în noaptea de Crciun ca s se urce la 

Dumnezeu. i s-a urcat în Lun”, povestete artistul i îmi spune c tabloul cu pricina a fost 

cumprat de Rzvan Teodorescu la preul de 20 de 

milioane de lei. 

„La sate lumea e mai credincioas” 

"”Dac faci ru cuiva, s nu-i ajute Dumnezeu”, mi-a 

zis bunicul meu. M-a blestemat. i nu pot s fac ru”, 

spune pictorul. „La sate lumea e mai credincioas. Nu 

înjur, nu ucide. În Arad nu se fac crime”. 

Familia lui de oameni credincioi a avut de suferit în 

timpul comunismului: „Unu din trei era turntor. Ne era 

fric s vorbim”, povestete el i amintete de „ochii 

ca la arpe” ai bieilor de la Securitate. 

Unii securiti îi ziceau „M, nu vrei s-l faci pe eful 

statului?”, „Nu, c e prea frumos i mâna mea nu 

rezist”, le spunea Mihu. 

Un tablou e gata într-o sptmân i cost între 100 i 

300 de lei. Fiica lui, Rodica, i-a dat doctoratul în matematic la Paris, dar i ea picteaz. „Ea are 

un alt stil. Nu ne copiem”, explic artistul. 

63

Una dintre cele mai mari atracii ale târgului au fost ppuile tradiionale fcute manual, dup 

design-ul Anei Ponta. Ea face ppui de 14 ani de zile, iar fiecare dintre ele poart un bileel cu 

harta României i regiunea din care este originar costumul. „Nu este ceva din care s se 

îmbogeasc omul. Este foarte mult treab”, spune Ponta. 

Dac v-ai plictisit de globuleele tradiionale de brad, putei încerca decoraii fcute din foi de 

porumb sau din pai de grâu, unele dintre ele ornate cu semine de dovleac, realizate de un meter 

din judeul Mure: stelue, îngerai, globuri – toate din materiale vegetale. 

Inginerul care modeleaz personajele lui Creang 

Ionela Lung locuiete în Humuleti, „la trei pai de casa lui Ion Creang”. De zece ani, de când a 

terminat facultatea, face în timpul liber figurine. E inginer i pred la licee tehnologice, iar 

meteugul este pentru ea o relaxare. Sursa principal de inspiraie sunt povetile lui Creang: 

„Sunt unicate. Îi modelez pe fiecare în parte i îi fac cum zicea i Creang – dintr-un bo de 

hum. În fiecare st un personaj. Sunt pasionat de Creang, de viaa lui.” Mo Ion Roat, Tua 

Mrioara, Fata Moneagului, Stan Pitul sau Pcal sunt câteva dintre personajele care au primit 

un chip cu ajutorul imaginaiei Ionelei. O figurin costa 30 - 40 de lei. 

„tia muli dintre ei sunt dintre vecinii mei”, spune ea 

despre feele schimonosite, cu gurile strâmbe, ale unora 

dintre figurine.”Mai trec prin faa porii, m mai 

enerveaz i imediat le fac feele”, spune Ionela râzând. 

De fapt, „e figura ranului român caricaturizat. Am i 

simul umorului”, explic ea. 

Figurinele sunt modelate din argil, dup care le arde 

puin la cuptor pentru a le da rezisten. Apoi le picteaz 

i în acelai timp coase cciulie din piele tbcit de 

miel. Merge la stân, ia pieile crude, le pstrez în sare i 

apoi le duce la tbcit. 

Pe lâng personajele din Creang, Ionela face i „pungue cu doi bani” din piele în care clienii 

chiar vor gsi dou monede lucioase de câte un ban. 

Meterul Ion Albu din Târgu Neam face mtile pe care i le pun oamenii la dansurile populare i la jocurile cu ursul sau cu 

capra. Meterul alege întâi materialele (postavuri i piele de oaie), apoi le croiete, face pernuele pentru ochi, gura, iar la sfârit 

aplic dinii, nasul i cciula. Cu ochii bulbucai, gura roie, coli ce ies amenintor din gur i nas rou uria, mtile par s fie 

nite personaje malefice. De fapt, ei sunt nite monegi, 12 la numr în folclor, care reprezint cele dousprezece luni ale anului. 

Rolul lor este unul benefic, de protecie i de alungare a spiritelor rele, motiv pentru care i sunt folosite în dansul cu strigturi. 

Târgul de Mo Nicolae poate fi vizitat sâmbt i duminic, între orele 10 i 18. 

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/831186/Lumea-lui-Creanga-reinviata-de-Mos-Nicolae/ 

64

ARTICOLE DIVERSE 

ADEVARUL 

Stm mai bine la cultur decât la civilizaie 

1 dec 2008 

În loc s ridice palate, românii i-au gsit vocaia în cultura popular 

Etnologul erban Anghelescu, de la Muzeul ranului Român, spune c românii nu au reuit s 

produc o „civilizaie comparabil cu cea a romanilor - strmoii reali sau mitici”. „Nu cred c 

asta este vocaia românului - civilizaia prin construcie, prin monumente somptuoase, prin 

confort personal i poate chiar i igien personal”. 

George Clinescu s-a amuzat s constate atunci când scria „Cronica pesimistului” c românul nu 

intervine în natur, povestete Anghelescu. „Dac Dumnezeu a lsat s cad zpada, românul nu 

strânge zpada, c tot d soarele. Nu se amestec în opera Divinitii, nu pune mâna pe lopat. 

Sunt lucruri scrise cu muli ani în urm pe care le vezi i în ziua de astzi”, spune etnologul. 

Cu totul altfel stau lucrurile în privina culturii, crede etnologul. În vreme ce locuia cu toat 

familia într-o singur camer - într-o austeritate i lips de intimitate greu de suportat -, ranul 

român „avea o via ritual foarte rafinat”. 

Etnologul spune c el credea în eficacitatea actului ritual, un act religios care preceda orice 

activitate. În opinia specialistului, credina îi fcea pe rani s fie convini c pot influena 

lumea, c pot chema ploaia, i erau activi în acest domeniu, spre deosebire de „noi”, care „stm 

cu braele încruciate i ne lsm în voia climei”. 

În viziunea lui D. Drghicescu, lipsa de disciplin, de ordine, plan sau sistem se vede i în 

construcia oraelor, de fapt un amestec între sat i ora, în care grdinile de legume rsar printre 

vile. „Ce amestec bizar de vile, de palate mree (...), alturi de bordeie, de cocini i maghernie”. 

Statul, privit cu neîncredere 

O alt caracteristic definitorie a românului este permanenta „nevoie de libertate”, provenit de 

la prea muli „stpâni”, dar i faptul c suntem superstiioi „mai mult decât orice alt popor din 

Europa”, rivalizând poate doar cu ruii. 

65

Încrederea în puterea credinei i a ritualului contrasta cu lipsa de încredere în autoriti, mai 

veche decât fanarioii sau comunitii, deoarece statul a aprut întotdeauna ranului ca „un 

jefuitor”. Capitalismul, care a venit dup o ruptur „întâi aparent i din ce în ce mai profund de 

comunism”, de voina unic i lipsa, aparent, de rivaliti i conflicte, a sporit neîncrederea 

românilor în autoriti, crede Anghelescu. „Cei mai muli români cred i acum c sunt înelai i 

c marile averi sunt rezultatul furtului i corupiei”, explic etnologul. 

Se pierd caliti vechi, se descoper altele noi 

În prezent îns este foarte greu s gsim trsturi comune tuturor românilor, crede etologul 

Marius Radu, cercettor 

la Academia Român care se ocup cu studiul obiceiurilor popoarelor, pentru c tradiia s-a 

pierdut i fiecare român are trsturi dictate de capacitatea sa de filtrare a valorilor, „prin 

contactul permanent cu avalana înbuitoare de informaie”. 

Radu crede c românii au multe alte caliti pe care nu i le descoper, dovad succesul multora 

în strintate, în contact cu „un alt sistem de apreciere al valorilor”, care îi impulsioneaz s 

demonstreze ce pot. 

La noi se observ o confuzie stranie între ora i sat (...) un amestec bizar de palate, bordeie, 

de cocini i maghernie 

Dumitru Drghicescu, doctor în sociologie 

http://www.adevarul.ro/articole/stam-mai-bine-la-cultura-decat-la-civilizatie.html 

TÎLC-SHOW 

Anul V, nr.239 - 11 septembrie 2008 


N-a fost s fie? 

Dilema veche 

„Dou expoziii, aceeai idee.“ De fapt, era vorba despre aceeai tem, cele dou expoziii avînd idei total diferite. Dar, m rog, 

ce mai conteaz! Rsfoiesc dosarul de pres pe care colegele mele de la PR mi l-au adus azi diminea. Este un volum apreciabil, 

cuprinzînd, se pare, toate anunurile i articolele aprute în media referitor la cele dou expoziii despre hran organizate de ctre 

Muzeul ranului Român. Imensa lor majoritate reiau cuvînt cu cuvînt cîte un pasaj din comunicatul de pres sau din caietul de 

sal. Firesc, îmi spun, doar e vorba de PR! Nu reuesc s m conving i merg mai departe, la cele cîteva – foarte puine – articole 

care spun ceva i despre expoziii, dincolo de simplul anun publicitar. Le tiam, le citisem pe msur ce apruser, dar acum, 

aezate unul lîng altul, mi se înfieaz brusc drept expresia seac a unui eec: toate sînt laudative, unele sînt excelente, dar nici 

unul dintre autorii acestor apariii mediatice nu vorbete la plural, nu se refer, de fapt, la cele dou expoziii, nu ia în 

considerare, ca atare, aceast expunere în oglind. Dup afiniti i partizanate, este vorba fie despre o expunere, fie despre 

cealalt. Fiecare angajeaz un dialog personal cu o expoziie, trecînd cu vederea dialogul celor dou puneri în scen, care rmîne 

astfel mut. 

i totui, aceasta era miza dublei expoziii, care se dorea o provocare la dialog. Nu era un secret pentru nimeni c în muzeu exist 

(cel puin...) dou viziuni profund diferite despre cultura noastr popular i modalitile de punere în scen a acesteia. Pentru 

cunosctori, era la fel de evident c nu este vorba aici doar despre persoane diferite sau despre eternele i fascinantele cabale 

interne din orice instituie româneasc, ci despre mize i viziuni puternic înrdcinate în istoria noastr cultural. A le da ocazia 

s se confrunte (nu înfrunte!) la masa verde, ca s spun aa, a le crea condiiile s-i expun crezul i s-l fac astfel vizibil pentru 

public era, în capul meu, o dubl provocare: pentru autorii viziunilor i pentru publicul îmboldit astfel s reflecteze asupra 

raiunilor mai profunde a ceea ce vede i ceea ce îi place sau nu. De fapt, ca s spun totul, speram, în secret, la o mic dezbatere 

naional despre patrimoniu i identitate, despre cine sîntem i cam ce vrem de la noi, dar i despre diferen i toleran în 

cultur, în general. Pe scurt, speram c aceast punere în dialog va nate dialog. Un dialog naional, cci, dincolo de pretextul 

„hrana“, miza era naional, adic interpela ceva profund din „fiina“ noastr cultural. Dincolo de scenografie, se profilau 

66

politici diferite ale identitii, majore, comune, dar prea puin supuse spiritului critic ale fiecruia. 

Simplu eec? Nu, categoric nu! Mai degrab n-a fost s fie! – constat „fiina cultural“ din mine. Dar este mult tristee în 

aceast constatare... 

Mult i întemeiat tristee, cci, de fapt, este vorba despre înc o expresie a imposibilitii noastre structurale de dialog. Mai 

exact, despre scoaterea din dialog a celei de a treia persoane, a terului: El nu exist! O a treia persoan ar introduce posibilitatea 

diferenei legitime i a preferinelor ne-exclusive: exiti i tu, dar exist i el, îmi place mai mult ce faci tu, pentru c..., dar este 

de luat în considerare i ce face el, întrucît... Ei bine, nu: dac vorbesc despre expoziia ta, nu vorbesc despre expoziia ei i 

invers! Un al treilea punct de vedere nu are ce cuta în relaia noastr. „Relaia triangular“, cum spune prietenul meu F., 

psihanalist de profesie i vocaie, relaia mediat de un al treilea punct de vedere nu este o practic obinuit la poporul român. 

Într-o cultur centrat pe propriul specific, se pare c diferena nu poate fi decît obiect de bancuri sau revendicri – sau, cel mult, 

de ciorba reînclzit a „unitii în diversitate“. Diferena nu este niciodat o alternativ legitim. Totul se joac doar între Eu i 

Tu, cu cele dou relaionri generice i polare, de simpatie sau de antipatie i excludere reciproc. Iar El nu poate avea decît o 

existen efemer, fiind automat metabolizat într-un Tu ce urmeaz fie a fi integrat, devenind „unul de-ai notri“, fie expediat 

înapoi în non-existen, prin excludere sau simpl indiferen: despre „la“ nu merit s vorbeti. Ca despre „cealalt“ expoziie, 

oricare ar fi fost aceasta. 

S mai spun c, previzibil, aceste cîteva reflecii mici i triste îi vor supra i pe unii i pe alii, fiecare luînd totul ad personam? 

C nu voi fi cadorisit cu statutul de posibil El, în raport atît cu unii, cît i cu alii? Pi, ce faci, moner, eti cu noi sau cu ei? – îmi 

vor bate obrazul dimpreun. Nu, mai bine s nu m gîndesc. Pur i simplu, n-a fost s fie nici de data asta... 


Camera de zestre 

26/10/2008 

de Costin Anghel 

MUZEU • LOCUL DIN CARE TE ÎMPRTETI CU TRADIII Haidei s ne împrtim cu România ranului, a 

tradiionalului. S mergem într-un loc impresionant. I se spune Galeria de Art rneasc. Locul în care-i poi 

îmbogi sufletul i casa. O camer de oaspei, Camera de zestre a românului, în incinta Muzeului ranului Român. 

De cum intri în Galerie, lumea se schimb. Dup cum le place celor de la muzeu s spun, eti în Camera de Zestre a Muzeului 

ranului Român (MR). Pete cu grij... 

TRADIII REUNITE. Pe-o banc mai mare, pe-o banc din vis, stau alturi Banatul, Oltenia, Moldova, Muntenia, Dobrogea i 

Transilvania. Surorile i-au trimis aici, la Bucureti, reprezentani i reprezentante de seam. Lucruri... tot ce ine de tradiia 

fiecrei zone istorice din ceea ce noi numim România. Poate nu este chiar ara pe care o tii voi, este România tradiiilor, a 

icoanelor sfinte agate în cui, a tergarelor frumos cusute, ori a maramelor de mirese, a fetelor rumene în obraji i îndrgostite. 

Este ara jocurilor, a sârbelor, a horelor, a Braovencei ori a bnenelor. În Camera de Zestre a MR-ului st ce are ranul 

român mai bun de oferit, de druit, de împrtit. Poate pare o legend, este doar realitate. 

O GALERIE PENTRU METERI I FRUMOS. Pe vremea lui Carol I, Al. Tzigara-Samurca devenea directorul a ceea ce s-a 

numit atunci Muzeul de Etnografie, de Art Naional, Art Decorativ i Art Industrial. Un mare pas înainte pentru cultura 

tradiional româneasc. Desfiinat pe vremea comunismului, muzeul a fost reînfiinat în 1990. Director devenea pictorul Horia 

Bernea. De la vechea denumire a muzeului s-a ajuns la cea actual, Muzeul ranului Român. Un muzeu în care arta tradiional 

româneasc, arta ranului, s fie artat, promovat i... vândut. Galeria de Art rneasc, magazinul muzeului, a fost 

deschis în 1990, o dat cu reînfiinarea muzeului. 

Muzeograful Oana Halpern povestete: "S-a dorit în 

primul i-n primul rând o susinere financiar i nu 

numai a meterilor populari. În galerie sunt expuse 

creaii contemporane, ale meterilor care pân astzi 

au reuit s creeze, s pstreze i s duc mai departe 

arta tradiional româneasc. Bineîneles este i 

funcia educaiei publicului românesc, i nu numai, 

pentru c astfel ne putem vedea adevratele valori". 

EXPONATE ALESE. Aproape tot ce înseamn 

cultur rneasc poate fi vzut i achiziionat din 

67

Galeria MR. Fie c vrei s-i faci ie o bucurie, cuiva din familie ori unui prieten, poi veni aici cu încredere. Frumoasele ii, cu 

modele fel i fel, cu simboluri puternice pentru creatorii lor, cmile brbteti, dar i femeieti, catrinele, clopurile, plriile cu 

pan de pun... covoare minunate, tergare... marame... i câte i mai câte! Odat îmbrcat omul... e bine s-i ia i o icoan. S-i 

fie casa binecuvântat, ferit de rele i de ri. Pune-o-n cui, cu busuioc... i ia-i i un tergar frumos, din acela special pentru 

icoane, cci mai sunt i altfel de... înelegei, nu? Îmbrcat, binecuvântat... omul trebuie s se veseleasc! S-i cumpere i-un 

fluier, un caval, o ocarin, ori o pasre cânttoare din lut... i s purcead la joc i voie bun... pe covoare olteneti; de l-o lua 

foamea, s-o aeza la mas, unde-l ateapt ou încondeiate, ori acoperite ca-n poveti cu mii de mrgelue... i-o bea vinul bun i 

rece, din cni mari de lut ars, i-o mânca i s-o înfrupta din vase smluite, cu linguri de lemn ori cu gvane, cu un fel de farfurii 

mai adâncite din lemn, pictate au ba! De toate are Galeria, de toate pentru toi. Tu, cumprtorule, s tii ce s alegi... s tii ce 

vrei... s tii s-i asculi pofta inimii de frumos, de bun, de tradiional. 

DOAR CE ESTE MAI BUN. Povestea Camerei Curate a Muzeului ranului Român nu este doar frumoas, ca de poveste... 

Obiectele din galerie ajung acolo doar dup... ce le aprob o comisie de specialiti! "Meterii populari care expun la noi în galerie 

nu au fost descoperii toi dintr-o dat. De fiecare dat primim meteri noi care lucreaz în spirit tradiional. Se face o comisie, 

obiectele sunt prezentate comisiei i dac acestea se încadreaz în spiritul tradiional, obiectele intr în galeria de art rneasc." 

În galerie sunt obiecte i mai noi, i mai vechi. În spate sunt foarte multe lucruri mai vechi, mai ales obiecte vestimentare. Multe 

dintre ele depesc vârsta de 50 de ani. "Unele dintre acestea au fost inute de oameni acas, în lada de zestre. Poate muli au 

murit. Când nepoii au dat de ele nu au tiut ce s fac cu respectivele lucruri i le-au adus la noi. Li se pare c «parc stau în 

plus». Eu una m mir când aud aceste lucruri. O ie nu poate sta în plus într-o cas. Când îmbraci o ie, mai ales una veche, 

privirile oamenilor de pe strad se aintesc asupra ta, aduci ceva nou. Este un lucru pe care-l poi purta cu plcere i mândrie 

indiferent de moment", spune muzeograful. 

DE PESTE MRI I RI. Galeria de Art rneasc nu este 

aproape niciodat goal. Mereu, mcar câiva clieni. Români, dar i 

foarte muli strini. Din Europa, din America, din Asia... cei din Asia 

sunt oarecum preferaii angajailor de la magazin. "Asiaticii cred c 

sunt fruntea. Sunt ei un pic tipicari, dar pân la urm aleg lucrurile de 

calitate", explic Oana Halpern. La galerie, oamenii vin ca la muzeu. 

Exponatele pe care în muzeu le pot doar vedea, aici le pot i atinge... 

bineîneles, indicat este s le i cumpere. Vin vizitatorii muzeului, vin 

oameni adui de târgurile periodice pe care le organizeaz muzeul, vin 

cei care... prin cumprarea produselor din galerie fac altora sau lor 

înii o bucurie... Cât cost bucuriile la galerie? Depinde, ce vrei s 

cumperi... de unde vine... i tot aa... Muzeograful nu consider 

preurile prea... sau prea: "Preurile? Mari, mici? Consider c prin 

munca lor, meterii populari sunt îndreptii s cear aceste preuri. 

Din punctul meu de vedere nu gsesc c preurile sunt foarte mari, eu 

zic c sunt echilibrate". Tot dânsa face o scar a preurilor. Cele mai 

scumpe ar fi covoarele. Sunt mari, frumoase, greu de fcut. Apoi vin 

picturile pe sticl natural, fcut de mâna omului. Icoanele... hainele 

frumoase completeaz scara cu preuri. Pân la urm, fiecare cumpr 

ce-i place i... ce-i permite! Trebuie tiut îns c obiectele din galerie 

sunt lucrate manual, nu în fabrici, nici în uzine, nici pe vreun vapor, 

cum sunt fcute kitschurile ce ne-au invadat magazinele i viaa. Nu de mult, o tânr bucureteanc a venit la galerie cu o mare 

rugminte... i-a dorit s fie... mireas muscelean. Cu ajutorul muzeografilor, a oamenilor de la galerie, ea i-a cumprat un 

costum întreg de mireas din Muscel... Cu maram, cu fir vrjit de borangic, cu cruci pe la poale s-i poarte noroc i mai ales cu 

credina c mritiul ei va fi i mai special când îi va lua binecuvântarea, în costumul ei tradiional, de rncu mândr, cu 

maram pe fa i iubire în suflet... 

http://www.jurnalul.ro/articole/137254/camera-de-zestre 

Evenimentul zilei 

Muzeul ranului, distracia oreanului 

Oana Botezatu Vineri, 13 Iunie 2008 

Astzi se împlinesc trei ani de când Muzeul de la osea este condus de sociologul Vintil 

Mihilescu, cel care l-a transformat în instituie „cool“. 

La târgurile de Mrior sau de Florii, nu ai unde s arunci un ac, aa de mult lume vine s 

68

cumpere suveniruri cu poveti sau cozonaci copi pe vatr, s mnânce sarmale în foi de varz 

sau s încing sârbe în iarb, pe muzici de fanfare. La concertul Kumm sau Timpuri Noi din 

clubul decorat cu lzi de zestre, tinerii Capitalei se calc în picioare ca s in ritmul. În Piaa 

Amzei, bucuretenii fac coad, în fiecare weekend, ca s cumpere ca din vârf de munte, pstrv 

în cetin sau cârnai adevrai de Plecoi. Toate astea - din „vina“ Muzeului ranului Român 

(MTR), care, în ciuda numelui pe care-l poart, a devenit unul dintre cele mai „cool“ locuri de 

petrecut timpul liber în ora. 

Cunoscut pân nu demult pentru linitea cu care-i primea vizitatorii i pentru „cuminenia“ 

evenimentelor din program, Muzeul de la osea s-a schimbat la fa în ultimi trei ani, de când e 

condus de sociologul Vintil Mihilescu (instalat oficial în funcie pe 13 iunie 2005). MTR e pe 

val. i-a crescut numrul de vizitatori, i-a apropiat publicul tânr al Bucuretiului i, cel mai 

important, a reuit „s sar pârleazul“ dintre viaa steanului i viaa oreanului. 

„Un muzeu trebuie s fie o prezen urban, atunci îi împlinete menirea. Trebuie s in pasul 

cu viaa, pentru c altfel se exclude din via. Asta am încercat noi s facem cu MTR“, puncteaz 

directorul Mihilescu. 

„User friendly“ pentru 100.000 de vizitatori 

„Concert unplugged. În faa unui sat în delir“. Sau „Noua colecie toamn- iarn. Pret-a-porter pe 

toate uliele“. Anul trecut, oraul era împânzit de mesaje de promovare a noului Muzeu al 

ranului. Efectele campaniei agresive de promovare i ale desfurtorului plin cu evenimente 

neconvenionale - dublate de inaugurarea Clubului ranului Român i a Târgului ranului - nu 

s-au lsat ateptate: numrul vizitatorilor a ajuns la 100.000 pe an, o cifr mare, potrivit lui 

Vintil Mihilescu. Muzeul a intrat pe harta locurilor de distracie din ora. 

„Era important s schimbm imaginea de inaccesibilitate a muzeului în general: la muzeu se duc 

intelectualii cei mai intelectuali, în hainele de duminic, o dat la nu tiu cât timp; a merge la 

muzeu nu este nici un exerciiu de ascez, dar nici o ocazie de fcut poze de grup. Este o bucurie. 

Iar pentru asta trebuie s tii s-i vorbeti publicului. MTR a devenit, cred eu, un muzeu «user 

friendly» care tie s se adreseze tuturor categoriilor de public, spune Mihilescu. 

Ce facem cu motenirea? 

Odat ajuns la cârma muzeului, Vintil Mihilescu i-a propus s „repare anumite greeli din 

perioada anterioar“ (fcute sub conducerea istoricului Dinu C. Giurescu - n.r.). „A fost un prim 

rstimp de revenire, fr de care nu puteam merge mai departe. Ultima sal din ceea ce a fost 

Proiectul Horia Bernea este gata i va fi inaugurat în curând. Dar asta e motenirea. Ce facem 

mai departe? Nu putem s ne aezm pe lada de zestre, fr s o valorificm. Atunci nu mai e 

muzeu, e muzeificare. i de aici la mumificare nu mai e decât un pas“, apreciaz Mihilescu. 

Urmtoarea faz a fost încercarea de a deschide instituia spre un public mai larg i de a organiza 

dezbateri publice despre ranul român dup integrarea în UE, despre marketizarea tradiiilor i 

noua via de la sat, unde „ciobanul se nate pe munte, dar nu mai moare acolo, ci pleac la 

munc pe antiere din Germania“. 

"Un muzeu trebuie s fie o prezen urban, trebuie s in pasul cu viaa. Altfel, se exclude 

din via." - Vintil Mihilescu, sociolog, director MTR 

„Mergem de-a builea“ 

69

A treia etap, „fundamental pentru ce am eu de fcut aici“, spune Mihilescu, este ca ambele 

componente - deschiderea muzeului prin club, activitile neconvenionale i „zestrea“ dintre 

pereii instituiei - s se articuleze mai mult. „Nu trebuie s fie dou lucruri paralele. Aceste dou 

picioare trebuie s mearg împreun, pentru c sunt complementare. Deocamdat mergem cam 

de-a builea. Nu avem un model i trebuie s ne adaptm cât mai inteligent cu putin, din mers“, 

conchide directorul MTR. 

ISTORIE 

„Mereu actual. De la 1906“ 

MTR, înfiinat pe 5 februarie 1990, este continuatorul unor tradiii muzeale datând înc din 1875, 

când a fost constituit, pe lâng Muzeul Naional de Antichiti, prima seciune de art textil cu 

„lucrri fcute la ar“. Pe 11 octombrie 1906, ca urmare a strdaniilor numeroaselor pesonaliti 

ale vremii, este înfiinat un muzeu autonom al artei populare româneti. Director este numit 

istoricul de art Alexandru Tzigara-Samurca. În 1912, pe locul fostei Monetrii i al Palatului 

Mavrogheni, se pune piatra fundamental a Muzeului de Art Naional. În documentul de 

înfiinare, semnat de Regele Carol I, se consemneaz c muzeul era necesar „spre a cinsti arta 

strmoeasc cu un adpost vrednic de însemntatea sa“. Proiectul i lucrrile îi sunt încredinate 

arhitectului N. Ghica-Budeti. Cldirea muzeului „Mereu actual. De la 1906“ (sloganul 

campaniei de promovare a MTR în 2007), ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiia 

brâncoveneasc, dispus în forrma incintelor de tip monastic, a fost finalizat în 1941. Piesele 

aflate în patrimoniul muzeului, aproape 90.000, constituie cea mai bogat colecie de art 

popular din România. 

Anul V, nr.242 - 28 septembrie 2008 

...DIN POLUL PLUS 

Mirel BNIC 

Sala Timpul, Muzeul ranului Român 

În memoria Doamnei Irina Nicolau, omul unui timp aparte 

Timpul srbtorilor 

Pe masa ce domin centrul slii Timpul sînt expuse mai multe perne mici, brodate de mîn. August, cu Sfînta Marie Mare, o 

pern brodat cu legume, fructe, soare mult. Noiembrie, cu Sfinii Arhangheli Mihail i Gavril. Filipii de iarn. Kitsch-ul unor 

obiecte mrunte, neînsemnate (brdui de plastic i cabane de lemn minuscule gen „Suvenir de la Sovata“, lebd de plastic) este 

pus la treab i integrat în curgerea frumoas a timpului srbtorilor. De altfel, aceasta este una dintre marile întrebri deschise cu 

care este provocat vizitatorul acestei sli pas comme les autres din MR: kitsch-ul este o invenie a modernilor, a citadinilor 

însetai de confort mic burghez? Lumea lor, a ranilor, cea care mai exist acum doar la muzeu, cum reuea oare de îmblînzea 

firesc kitsch-ul, fie el i sub forma unor lebede de plastic aduse de la tîrgul Moilor? Transcriu citatele de pe perei pe un carnet 

mototolit din rucsac, la lumina slab din interiorul acestei sli mici, boltite, ciudate. Ce am fi noi fr srbtori? Din ce s se trag 

puterea noastr? … Faci o cas i se trece, faci o hain i se trece, toate se trec. În cealalt lume lucrurile stau mult, nu se trec. E 

într-un fel mereu. … Exist mai multe feluri de timp: super-timpul srbtorii, tic-tac-ul timpului cotidian, non-timpul 

penitenciarelor, suspendarea timpului în momente de trecere, timpul memoriei, ieirea din timp. Dar poate cea mai bun definiie 

a srbtorii este dat de rîndurile de mai jos, ce duc cu gîndul spre anii copilriei i spre calendarele ortodoxe lipite pe pereii 

buctriei bunicilor i aromele inegalabile ce veneau de acolo, în opoziie cu non-srbtorile rituale ce le-au luat locul, numite 

vacane. Anul cu srbtori – ca un irag de mrgele, albe i negre, mici i mari. Unele miros a sarmale i a friptur de miel. Anul 

fr srbtori este fcut din scame. Exist i grmjoare de scame roz ce înseamn vacan. 

La baza zidului acestei camere cei care au conceput-o au pictat un fel de fresc, asemntoare cu cele din bisericile ortodoxe. 

Fructe, muli struguri, psri, pocale, oameni de zpad. Totul suprapus pe patru straturi de culoare, asemntoare cu patru 

straturi de memorie. Albastru la baz, galben, rou i verde. Tot aici sînt pictai mai muli lupi i lupani. Guri deschise, coada în 

70

vînt, urlet îngheat. Tabloul general este extrem de cinetic, aproape c induce un sentiment de team i fric. Este vorba de filipii 

de iarn – îmi spune supraveghetoarea slii – cei care protejau gospodriile rneti iarna de atacurile lupilor. Lupii albi i negri 

micîndu-se haotic pe acel perete par a devora un timp de care nimeni nu mai are nevoie. În micua sal întunecoas a timpului i 

a povetilor intr Clara i Eliza, dou fetie cu vîrsta de trei i ase ani. Extrem de drglae, îmbrcate luxos i cu gust, însoite 

de un tat grijuliu de circa treizeci de ani, genul bancher branché sau director de agenie de publicitate. O întreb pe Eliza la ce se 

gîndete ea cînd vede lupii aceia negri micîndu-se pe perete. Rspunsul nu se las ateptat: „Lupii vor s atacheze’ lumea i s o 

mnînce“. Tticul cel branat la mod i grijuliu prsete sala împreun cu cele dou fetie spunîndu-le cu delicatee cum se 

conjug verbul „a ataca“. În spaiul de demarcaie între partea dedicat timpului srbtorilor i timpul istoric, este desenat un fel 

de cadran solar primitiv din care putem vedea i înelege c timpul cotidian i arhaic, al ranilor, era infinit mai complex i plin 

de nuane decît al nostru. Astfel, între miaznoapte i diminea mai exist înc trei timpi intermediari. Dinspre ziu – cînd se 

înmoaie întunericul, mijitul de ziu – se deschide cerul la rsrit i zorile – se arat roea pe cer. O mare diferen între ei i 

timpul nostru nocturn, marcat de finalul unui film american de serie B i zgomotul enervant i repetitiv al ceasului detepttor cu 

cifre roii i electronice. 

Timpul istoric 

Privirea este confiscat de cmaa cusut de Puna din Novaci, judeul Groj, în 1868, cu ocazia vizitei Regelui Carol I în satul ei. 

În anul 1912 a fost expus cu fal i la expoziia de art naional de la Bucureti, în plin avînt de construire a unei mitologii 

naionale româneti. Un mic bilet ce însoete acest exponat ne spune c însi tînra i frumoasa Regin Maria a vrut s o 

cumpere, dar înflorata cma nu a fost de vînzare. „În anul 1999 ea a fost donat Muzeului“ – ni se spune la sfîrit. De la cmaa 

Punei din Novaci privirea sare la un citat profetic al lui Lévy-Strauss: „Aranjm istoria în felul în care primitivii aranjeaz 

miturile: o manipulare arbitrar pentru a inventa o singur viziune a Universului“. Pe un perete din lemn sînt lipite imagini 

decupate din cartea lui Dumitru Alma, Povestiri istorice. Stilul edulcorat al desenelor devenite „culte“ ale lui Valentin Tnase 

ajut, într-o manier neateptat i extraordinar, la înelegerea construciei unei istorii naionale, liniare i fr surprize, niciodat 

pus la îndoial; o istorie al crei scop principal era forjarea unor buni i loiali ceteni, care s cread cu adevrat c triesc în 

cea mai bun, dar i cea mai încercat de istorie dintre rile lumii i ale Europei. Începînd cu Decebal i Traian, trecînd prin 

curtea lui Neagoe Basarab i sfîrind cu revoluionarii de la 1848, desenele sînt însoite de inscripii din „cartea timpului“ 

colarilor scrise pe simple bucele de band scotch de hîrtie. Efectul asupra privitorului este covîritor prin claritatea i 

simplitatea sa didactic. Cronologia evenimentelor naionale ia sfîrit cu anul 1989 i începutul „perioadei de tranziie“, semn ce 

indic importana pe care Revoluia a avut-o la începutul anilor 1990. Iar peste toat aceast alctuire este suprapus prin colaj 

arborele genealogic al lui Ion Ghica, prin de Samos i scriitor, 1816-1897. 

Timpul obiectelor 

Colii timpului muc adînc din obiectele din jurul nostru, iar noi ne dm seama de acest lucru abia cînd le vedem expuse într-un 

muzeu... Multe obiecte uzate, sumane, cmi, marame, atinse de o uzur „normal“, dac putem utiliza acest cuvînt, uzura vieii 

de fiecare zi. Plus dou fotografii, asemntoare cu cele ce se gseau altdat în saloanele bunicilor notri. Putem vedea trei 

rani care pozeaz în ziua cînd merg la tîrg, la ora, sprijinindu-se pe jumtate mîndri, pe jumtate stînjenii în umbrele de 

recuzit. O familie de rani ce pune la uscat pe iarba înalt o bucat uria de pînz alb, proaspt scoas din teascuri. Iar 

privirea tot cltorete pîn ajunge la cel mai ciudat obiect dintre toate cele expuse în sal. Este vorba de un „lin“ – un obiect 

scobit într-un trunchi puternic de stejar, semnînd puternic cu o luntre monoxil, dar i cu un sicriu deschis. Carnea vegetal 

zdrenuit a lemnului impresioneaz. Iar cei ce au conceput sala Timpul o tiu prea bine, fapt ce se întrevede în explicaia fidel 

însoitoare a obiectului. „Acesta este un obiect total. Poi s trieti în el, poi s mori în el: pat, sicriu, barc...“ Ce ar mai fi oare 

de spus atunci cînd nu mai este nimic de spus despre aceast încpere – metafor a timpului? Ocniele în care sînt desenate 

lumînri. Stilul cutat-naiv al tuturor inscripiilor (de altfel, o caracteristic a întregului muzeu), dar cu un impact vizual atît de 

puternic. Plafonul jos, din pînz de in, ce parc adaug o presiune suplimentar asupra vizitatorului, întregind îns sensul întreg al 

expoziiei. Ua albastr (bnuiesc c e vorba de o remiz de serviciu a administraiei muzeului) pe care s-a scris cu cerneal 

neagr: Dincolo de u nu mai exist timp. 

Un fel de concluzie 

Aceast sal a MR este un loc memorial al unui timp ce nu ne mai aparine, pentru c l-am pierdut, nu mai trim în el nici noi, 

citadinii, nici tristele resturi ale ranului român, branat i la paharul de vodc ieftin, dar i la manele TV. Este o colecie de 

resturi de timp, tot ceea ce mai subzist într-o contiin comemorativ, muzeal, dintr-un trecut care nu ne mai spune nimic. Aa 

cum spunea Pierre Nora, tot ceea ce numim astzi memorie nu este altceva decît dispariia sa în „focul istoriei“ i al uitrii i – 

îmi permit s adaug în acest caz precis – al modernizrii haotice i pierderii complete a ruralitii. 

Pe de alt parte, nimic nu este mai dificil decît s faci un elogiu al uitrii, al dispariiei. Memoria, timpul i uitarea se gsesc în 

acelai raport ca i viaa i moartea. Uitarea este o for vie a memoriei. Dac timpul încremenit în sala Timpul nu ar fi murit i 

disprut dintre noi, am mai fi putut noi oare asuma modernitatea, cu toate cele bune i rele ale sale? Orice vizitator inteligent i cu 

simul observaiei ce viziteaz aceast extraordinar sal a MR se simte puin ca Ulise. Întoarcerea lui Ulise în Ithaca este doar 

geografic, nu i temporal. De fapt, el nu mai poate intra într-un timp pe care l-a pierdut pe vecie, deoarece povestea lui nu se 

mai poate reînnoda niciodat. Pentru el, ca i pentru vizitator, ceea ce Irina Nicolau i echipa ei au scris cu cerneal neagr pe ua 

albastr sun ca o sentin, condamnare, dar i speran. 


71

Podoabe “olteneti” made in CH. Sau made in RO. - Time Out Bucuresti 

Time Out Bucuresti 

TIME OUT IN LUME TRAVEL INREGISTRARE LOGIN CAUTA: 

Editorial 

Arta 

Orasul 

Carti 

Cluburi si baruri 

Consum 

Copii 

Film 

Gay&Lesbian 

Gym&Spa 

Muzica 

Prin oras 

Sport 

Teatru 

Tv/Radio/Multimedia 

Unde fugim? 

Unde mancam 

Horoscop 

Mica publicitate 

Aplicatie Mobil 

Abonamente 

Newsletter 

Contact 

Multimedia Kit 

 

Bucuresti Home Prin Oras Salveaza Favorita 

PRINTEAZA PAGINA E-MAIL 

Podoabe “olteneti” made in CH. Sau made in 

RO. 

Podoabe elveiene la Muzeulranului 

Român. Stela Nadoleanu v invit la o 

expoziie de etnografie comparat 

pornind de la un joc de cuvinte. Un râu 

elveian, unul care traverseaz România 

i dou regiuni cu nume similare. 

Expoziia “Olten-Olt-Oltenia” se 

bazeaz pe mai multe premiere. 

Este primul proiect comun semnat de 

Historisches Museum Olten (Elveia) i 

MR, o expoziie de podoabe iniiat de 

Ambasada Elveiei la Bucureti. Pentru 

acest proiect, piesele din colecia muzeului elveian cltoresc pentru prima dat în 

afara granielor. Expoziia face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat “Naterea unei 

mari expoziii: A l'aube de l'Europe. Les grandes cultures neolithiques de Roumanie”, 

expoziie itinerant care îi va începe traseul din Olten, Elveia, în luna iunie. România 

va participa la acest proiect cu piese valoroase care nu au mai ieit dinar. 

Podoabele din expoziia de la MR sunt salbe, paftale, brri, inelei podoabe pentru 

cap, sunt obiecte lucrate din metal (argint, aram, cositor), sticli mrgele de sticl, 

coral. Olten-ul este renumit pentru produciile sale artizanale specifice: 

Trachtenschmuck (podoabele). Unele au dimensiuni foarte reduse, aa c vor putea fi 

“studiate” în cadrul expoziiei doar sub lup. “Podoabele din Olten sunt lucrate din 

metali pietre preioasei poart marca atelierului sau iniialele meterului care le-a 

realizat. Cele mai multe dintre bijuteriile de tip pandantiv funcioneazi ca marc a 

cultului religios. Au dou fee diferite, una dintre ele marcând apartenena la religia 

catolic (în plin revoluie cultural protestant – sfâritul de sec. XVII i sec. XIX) i 

se purta doar la anumite srbtori, iar cealalt, de factur laic, indica statutul socioeconomic 

al familiei”, explic Ioana Vaoti, de la Departamentul de Relaii Publice al 

MR. 

Dei Oltenia se remarc mai ales la capitolul ceramic iesturi, prin alturarea celor 

dou nume (Olten-Oltenia) s-a impus i prezentarea podoabelor româneti din 

aceast regiune. Dac obiectele reprezentative pentru Olten poart marca 

meteugarilor indicând anumite categorii sociale, nici podoabele româneti nu se 

rezum doar la funcia estetic. “i acestea au semne de cod indicând vârsta, sexul, 

statutul social, locul, prilejul (srbtoarea), fiind purtate dup rânduial”, spune Vaoti. 

Se poate spune c expoziia a pornit de la un joc de cuvinte, toponime de origine 

celtic: Olten-Oltenia-Olt. “Dac între Olten i Oltenia mai sunt câteva vocale 

http://www.timeoutbucuresti.ro/prin-oras/6346/2379581/podoabe-oltenesti-made-in-ch-sau... 

Page 1 

10.03.2008 12:33:19


diferen, ce zicei de râul Olt? Nu al nostru, ci al lor, mai mic, dar mai elveian.”, 

spune Ioana Vaoti. Însi expunerea împreun a celor dou seturi de obiecte nate 

comparaia etnografic. Nu este vorba despre o expoziie didactic, conceptul 

expoziiei încadrându-se în stilul MR-ist deja cunoscut, cu un discurs vizual prin 

obiectei un altul, al cuvântului, prin textele-obiect. 

“Olten – Olt – Oltenia”, expoziie româno-elveian de podoabe, 14 februarie – 20 

martie, Muzeulranului Român, Sala Irina Nicolau. 

Stela Nadoleanu , 14 feb 2008 

0 comentarii 

nume * 

Comenteaza acest articol 

comentariu * 

* campuri obligatorii 


Page 2 

10.03.2008 12:33:19


Inregistreaza-te pentru newsletterul nostru saptamanal adresa e-mail Aboneaza-te 

© 2007 Continutul acestui site este © Time Out Bucuresti 

Contact | Abonamente 


Page 3 

10.03.2008 12:33:19






Page 3 

10.03.2008 12:33:19






Page 3 

10.03.2008 12:33:19

Expo foto: Europenii necunoscuti. 10 minoritati 

din Europa 

la MTzR, 6 mar-6 apr 2009 

http://100eyes.ro/photogallery/public/Tari/Romania/Bucuresti/Evenimente/Expo-foto-Europeniinecunoscuti-10-minoritati-din-Europa/Expo-foto-Europenii-necunoscuti-10-minoritati-din-Europa- 

3766344471

http://www.cotidianul.ro/subiecte/marii-mediterane-18651.html

- Cultura - 30 martie 2009 

Calatorind prin traditie 

ZIUA 

Muzeul Taranului Roman (MTR) anunta o saptamana bogata in evenimente: conferinte, vernisaje, 

ateliere la care vor participa etnologi, antropologi, sociologi, psihologi, iubitori de lucruri frumoase, de 

teme vii si dezbateri aprige. 

Discutiile se vor incinge astazi (ora 18.00) la libraria Carturesti MTR (La nuiele) pornindu-se de la 

cartile "Antropologie. Cinci introduceri", de Vintila Mihailescu si "Introducere in antropologia culturala. 

Mitul si ritul", de Mihai Coman. Miercuri (ora 19.30) vor fi dezbatute in cadrul Conferintelor de la 

Sosea probleme ce privesc publicitatea si marketizarea traditiilor gastronomice. Invitatii Vintila 

Mihailescu, directorul Muzeul Taranului Roman, Florin Dumitrescu, si Cezar Paul Badescu, redactor 

"Dilema Veche", vor incerca sa raspunda la intrebarile: de ce tot ce-i traditional a devenit atat de trendy, 

cum si de ce sa nascut si la noi, recent, o piata de produse culinare traditionale, cine vinde, cine cumpara 

si de ce, dar si ce inseamna, de fapt, un produs culinar traditional, la noi si in lume. Sirul evenimentelor 

va continua joi (ora 18.00), la Sala de Oaspeti, cu expozitia "Europeni necunoscuti", care va constitui 

cadrul de desfasurare a atelierului "Minoritati europene si contributia lor la cultura Europei". Cei 

prezenti la eveniment vor afla mai multe despre arbaresii din Calabria, aromanii din Macedonia, 

deghesii si tapiterii din Slovacia, sefarzii din Sarajevo, sorbii din Lausitz, asirienii din Suedia, 

gottscheenii din Slovenia, germanii de la Marea Neagra si germanii memel din Lituania. Autorii 

expozitiei, fotografii Kurt Kaindl si Karl Markus Gauss au calatorit in multe parti ale Europei, adesea la 

marginile acesteia, pentru a se documenta asupra vietii acestor minoritati care sunt tot mai putin 

prezentate in discursul european. Totusi, aceste comunitati sunt dovada faptului ca, dupa cum spunea 

compozitorul Gustav Mahler, traditia nu inseamna a idolatriza cenusa, ci a transmite flacara. Maria, 

Anita si Ioan Zinici vor povesti sambata (ora 11.00), la Sala Acvariu, despre cum se incondeiaza si ce 

simbolizeaza oul "muncit" si de ce este bine sa ne clatim cu apa in care a stat oul rosu. Substitut al 

divinitatii, oul este gatit cu maiestrie prin vopsire si incondeiere in frumoase straie in Saptamana 

Patimilor, pentru a fi jertfit, prin lovire, dupa slujba de Inviere. De Pasti, in Bucovina nu exista 

gospodine care sa nu aseze pe masa, alaturi de bucatele traditionale, renumitele oua incondeiate. Datina 

straveche, "scrierea oualor" este ridicata la rang de arta in satele Bucovinei. Lucrate cu multa migala de 

maini iscusite, ele sunt ornamentele cu vechi motive cum ar fi: soarele, spicul, coarnele berbecului, 

fierul plugului, furca, frunza de stejar, imbinate intotdeuna cu crestinescul simbol al crucii. Expozitia va 

ramane deschisa pana pe 9 aprilie si va putea fi vizitata intre orele 10.00 si 18.00. 

Adriana Vasiliu 

http://209.85.129.132/search?q=cache:eWtnHtFchKMJ:wap.ziua.ro/2009-03-30/cultura- 

1.wml+atelier+Minoritatile+europene+si+contributia+lor+la+cultura+Europei&cd=19&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

Targuiti si daruiti! 

ZIUA 

-- Muzeul Taranului Roman (MTR) va invita, de astazi pana duminica, la Targul Martisorului. Gargarite 

tricotate, ghiocei sau motocei, flori alese, martisoare rasucite, pictate, migalite, cusute, din ceramica sau 

fir va asteapta sa le targuiti si sa le daruiti.Targul Martisorului, un iarmaroc mic si colorat intrat deja in 

constiinta colectiva prin diversitatea si unicitatea ofertei, propune o valorizare a simbolului primaverii 

prezent in categorii diferite precum martisorul traditional, de magazin, crosetat, de artisti, martisorul 

traditiilor reinventate sau "1000 de martisoare intr-unul singur". 

Pentru editia din acest an, s-au inscris 256 de participanti dornici sa-si expuna creatiile. Nu au fost selectati toti 

caci muzeul impune criterii stricte privind realizarea micilor podoabe de sezon: "creativitate, unicitatea ofertei, 

libertate in folosirea diferitelor materii avand drept scop si rezultat plasticitatea si expresivitatea obiectului finit, 

manualitate si mestesug, simt al umorului, inocenta", a declarat Lila Passima, sef la sectia de educatie muzeala. 

Asa ca nu veti intalni aici martisoare din genul celor expuse in piete, magazine care comercializeaza suveniruri 

sau obiecte decorative sau din cele peste care dati la diverse guri de metrou. Tot Lila Passima a subliniat ca nu 

sunt excluse obiectele realizate de catre artisti care au dorit sa reinventeze traditia, mai cu seama daca au folosit 

materiale novatoare sau daca isi iau ca sursa de inspiratie arta contemporana. Asadar, veti descoperi la MTR 

martisoare de tipul celor antedecembriste sau postdecembriste din colectia "Furnica" (foto). 

Oferta este insotita de numeroase delicatese gastronomice: turta dulce, kurtos kalacs, prajiturele de Alexandria, 

suc de mere 100% natural de Malancrav, miere etc. Iar MTR a pregatit, in aceasta perioada, multe alte surprize. 

Astfel vineri intre orele 13.30 si 16.00, pe terasa Clubului Taranului se vor desfasura ateliere de modelare a 

hartiei, coordonate de Razvan Supuran. Sambata, de la ora 12.00, Genoveva Sauciuc va da intalnire la povestea 

martisorului traditional, prilej cu care veti afla cum se mai realizeaza astazi martisoarele din fir alb si rosu. Portile 

sunt deschise zilnic, intre orele 10.00 si 18.00, pretul unui bilet de intrare fiind de 4 lei, respectiv 2 lei pentru elevi, 

studenti si pensionari. 

Cristina SPIRIDON 

http://www.ziua.net/display.php?data=2009-02-25&id=249716

ADEVARUL 

Mãriorul, o afacere profitabilã 

• Autori Ioana Danciu , Aura Bolboasa 

• Data: 26 feb 2009 

Mãrioarele sunt la mare cãutare în aceastã perioadã 

Oferii mrioare de 1 Martie? 

Comercianii de ocazie profit din plin de obiceiurile româneti ale lunii martie. În fiecare an, tot 

mai multe tarabe în rou i alb acapareaz trotuarele de pe principalele strzi ale oraelor din 

ar, dar i centrul Capitalei. 

Lia Ilie, artist plastic, realizeazã mãrioare de ani de zile: “Am fost studentã la Facultatea de Arte 

Plastice i fac mãrioare din pasiune, dar i pentru cã este un bussines profitabil. Realizez mãrioare 

din lemn pictat manual, past de modelat, ceramic, pietre, sticlã, cartoane colorate, ace de siguranã, 

etc.”, ne povestete Lia. 

Anul acesta Lia a facut de cinci ori mai multe mãrioare faã de anii trecui: “De obicei, pentru 1 Martie 

lucrez cam cu o lunã înainte, pentru a avea toate produsele gata. Anul acesta mi-am convins i colegii de 

serviciu i am fãcut împreunã 5.000 de mãrioare.” 

Profitul este asigurat i de locul în care vinzi 

Lia povestere cã anii trecui mergea cu produsele ei la Muzeul ãranului Român: “La muzeu, publicul 

este fidel, vin întotdeauna aceeai oameni i profitul nu e foarte mare. Anul acesta am vrut sã încerc mai 

mult i am fost la primãrie sã îmi iau tarabã, însã am avut surpriza ca munca mea sã nu fie prea 

apreciat. În Bucureti, pe tarabã, totul e 100% made in China, produse kitsch-oase i foarte ieftine care, 

din pãcate, se vând foarte bine.” 

“Nu m-am gândit nicio clipã la criza aceasta despre care se vorbete, mãriorul este o singurã dat pe an 

i nu cred cã existã român care sã nu cumpere mãcar unul. Anii trecui investeam cam 400 de lei în toate 

materialele i vindeam de aproximativ 3.000 de lei. Este o afacere profitabilã i cred cã i anul acesta o 

sã am un profit mare”, spune artista. 

“Se simte criza”

Elena Olariu, partener al unei Agenii de publicitate, s-a gândit sã încerce afacerea cu mãrioare: “Am 

vrut sã facem chiar noi produsele, însã ne-am hotãrât în ultima clipã i nu am avut timp. Avem tarabe în 

Romanã i în Dimitrov i dei sunt douã locuri bune, nu prea am avut vânzãri, cred cã se simte criza.” 

“A vrea sã mai vin i în anii urmãtori, însã pânã acum nu mi-am scos investiia. Ieri a fost cea mai bunã 

zi i am vândut de 300 de lei, foarte puin, având în vedere cã am cumpãrat produse de 600-700 de lei”, 

spune Elena. 

Târgul Mriorului, la Muzeul ranului Român 

Muzeul ranului Român a organizat i în acest an târgul 

devenit tradiional. Pe meterii populari îi putei gsi începând 

de miercuri, 25 februarie, i pân duminic, 1 martie, între 10.00 

i 18.00. 

La târgul din acest an gsii în special mrioare lucrate din 

ceramic sau porelan i din fibre textile. Preurile varianz de la 

3 sau 5 lei pân la 15-20 de lei pentru mrioarele tradiionale, 

îns aici putei gsi i cadouri mai scumpe - ppui sau casete 

pictate manual. 

Doamna Katalin Pozsony, din Cluj, a adus la târg mrioare – ppuele înfiând flori de cpuni, num-uita, 

nuferi sau narcise (foto). Dumneaei ne-a spus c deine carnet de meter popular înc din anul 

1996 i c particip la Târgul de la Muzeul ranului Român, de 

la momentul când acesta a început s se organizeze, de 12 sau 13 

ani. 

De asemenea, doamna Katalin ne-a spus c soul dumneaei este 

etnograf, specialist în cultura ceangiasc (ramur a maghiarilor 

aezai în zona Bacului), iar cu ajutorul su au fost pregtite 

ppuele etnografice - îmbrcate în costume tradiionale 

autentice, care au succes în special la strini. 

În ceea ce privete oferta gastronomic a Târgului, aici putei 

gsi i gusta kürtös kalács, turt dulce, prjiturele de Alexandria, 

suc de mere 100% natural de Mlâncrav, miere i alte delicatese. 

Unii meteri au venit la târg cu produse cât de se poate de originale, cum ar fi “lumânrile de perpeli”. 

(foto) 

Tot în cadrul Târgului, vor fi organizate dou ateliere. Primul va fi un atelier de hârtie manual cu 

Rzvan Supuran i va avea loc vineri, 27 februarie, de la 13.30, la 16.00, pe terasa Clubului ranului. 

Cel de-al doilea atelier va fi povestea mriorului tradiional, cu Genoveva Sauciuc, despre cum se mai 

fac astzi mrioarele din fir alb i rou, i va avea loc sâmbt, 28 februarie, între 12.00 i 12.30. 

http://www.adevarul.ro/articole/m-rtisorul-o-afacere-profitabil.html

• Autor: Oana Balan 

• Data: 25 feb 2009 

ADEVARUL 

Mrioare: verzi, handmade sau tradiionale 

Târgurile de mrioare au început de ieri s-i prezinte ofertele pân de Ziua Femeii, pe 8 

Martie, fie c sunt mrioare obinuite, ecologice sau „cu tradiie”. 

i 

Bucuretenii vor avea de unde s-i aleag simboluri diferite pentru ziua de 1 Martie. Ieri i astzi, 

Palatul Parlamentului a gzduit o expoziie de mrioare i felicitri cu vânzare, intitulat „Mrior 

românesc – copii pentru copii” adresat salariailor Parlamentului i deputailor. Fondurile obinute 

urmeaz s fie donate Centrului pentru copii cu dizabiliti „Domnia Bla” din Bucureti. Astzi a 

început Târgul de Mrioare de la Muzeul ranului Român. 

Acesta va fi deschis pân pe 1 Martie. Intrarea cost 4 lei, iar elevii, studenii i pensionarii vor plti 

doar 2 lei. Idei inedite de mrioare aduc Târgul de Mrior de la Muzeul Naional de Geologie, care îi 

ateapt pe bucureteni cu mrioare geologice desfurat în perioada 27 februarie - 8 martie i Târgul 

Mriorul Verde de la ASE. Târgul Verde de la ASE, care poate fi vizitat de astzi pân vineri între 

orele 10.00-18.00, în holul Facultii de Comer, propune mrioare ecologice.Un alt târg este cel de 

mrioare handmade, de la Green Hours, care se va desfura sâmbt i duminic. 

http://www.adevarul.ro/articole/martisoare-verzi-handmade-sau-traditionale.html

ADEVARUL 

Mrioare verzi i bijuterii din pietre semipreioase pentru doamne 

• Autor: Oana Balan 

• Data: 25 feb 2009 

Parlamentarii pot cumpra mrioare fcute de copii 

Târgurile de mrioare au început de ieri s-i prezinte ofertele pentru 1 i 8 martie. Ieri i astzi, 

Palatul Parlamentului a fost gazd pentru o expoziie de mrioare i felicitri cu vânzare, intitulat 

„Mrior românesc - copii pentru copii“. 

Fondurile obinute urmeaz s fie donate Centrului pentru copii cu dizabiliti „Domnia Bla“ din 

Bucureti. 

Astzi începe Târgul de Mrioare de la Muzeul ranului Român, care va fi deschis pân pe 1 martie, 

iar biletul de intrare cost 4 lei. Elevii, studenii i pensionarii pltesc doar 2 lei. 

Idei inedite de mrior gsii i la Târgul de Mrior de la Muzeul Naional de Geologie, din bulevardul 

Kiseleff. Bucuretenii pot achiziiona, de aici, în perioada 27 februarie - 8 martie, mrioare din pietre 

semipreioase. 

Târgul Verde de la Academia de Studii Economice (ASE) poate fi vizitat, de astzi pân vineri, între 

orele 10.00-18.00. Deschis în holul Facultii de Comer din ASE, târgul propune mrioare ecologice. 

Un alt târg de mrioare, de data aceasta handmade, se va deschide la Green Hours i se va desfura în 

perioada 28 februarie - 1 martie. 

http://www.adevarul.ro/articole/martisoare-verzi-si-bijuterii-din-pietre-semipretioase-pentrudoamne.html

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/841246/De-Martisor-cu-cosarul-in-piept-sau-cu-stripperul-degat/

cinekis 

 

 

Am fost i eu în plimbare la Muzeul ranului Român, unde se strânsese mult lume la coad la 

bilete pentru intrarea în Târgul Mriorului. Dup ce am luat bilet redus (student!) am intrat i 

admirat tarabele pline cu mrioare inedite. Cele mai multe erau confecionate dintr-o „past 

modelatoare”, dar am gsit i unele pictate pe lemn, pânz, piele sau coaj de portocal uscat. 

Ca s nu mai pun la socoteal mrioarele din ceramic autentic, sau cele din metal prelucrat. 

Târgul este un adevrat festin al imaginaiei i al creativitii. La Muli Ani ! 

http://cinekis.blogspot.com/2009/03/targul-martisorului-la-muzeul-taranului.html

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/841652/Martisoare-tampite/

Napocos News 

iganii, promovai la Muzeul ranului Român 

• publicat la: 6 Martie 2009 

Înc un eveniment menit s asimileze în contiina fiecruia c „rom=român” are loc chiar acolo unde 

românul ar trebui s fie prezent în originaritatea lui: Muzeul ranului Român. Trebuie s subliniem de 

la început c „igan” este un apelativ folosit chiar de igani între ei, de aceea nu considerm c-i insultm 

numindu-i cum se consider. În plus, apelativul aceasta ajut la o mai bun identificare a obiectului în 

discuie, nefiind, cel puin pentru oricine din Vest, motorul unei confuzii între igani i români. Dar 

simplul fapt c trebuie luate asemenea precauii într-un articol care îi privete pe igani d de gândit. 

Despre ce este vorba: de pe 13 martie pân în 3 aprilie, Marina Obradovici expune la Muzeul ranului 

Român o colecie de fotografii menit s promoveze viaa i cotidianul ignesc. Fotografiile sunt 

„rodul” unui an de convieuire cu iganii, în Ungaria, Slovenia, România i Polonia. Marina Obradovici 

a declarat c a fost mereu fascinat de romi i în 2000 a plecat într-o expediie de un an împreun cu fiul 

su în vârst de 5 ani în rile mai sus menionate. 

Aici, spune ea, s-a simit foarte bine când a vzut c exist o etnie nepreocupat de ziua de mâine, 

„interesai de tot ceea ce se întâmpl”, s vad „copii neastâmprai” umplând o camer alturi de 

btrâni i femei astfel încât, în cuvintele fotografului, s nu-i mai dai seama „ai cui sunt toi acei copii”. 

Pentru parizianca de origine polonez a fost, de-a lungul anului petrecut în cele patru ri, fermector 

stilul de via al iganilor. De câiva ani ine expoziii despre cei pe care i-a cunoscut în acest an. 

Expoziia de la Bucureti se întituleaz „Shukar”, care la igani înseamn „frumos, bun” iar, preluat la 

români, înseamn „necaz”. Probabil aceast diferen semantic sintetizeaz cel mai bine diferena 

dintre a sta un an cu „romii” i a tri toat viaa alturi de ei. 

Darcea Alexandru 

http://www.napocanews.ro/2009/03/tiganii-promovati-la-muzeul-taranului-roman.html

Napocos News 

iganii, promovai la Muzeul ranului Român 

• publicat la: 6 Martie 2009 

Înc un eveniment menit s asimileze în contiina fiecruia c „rom=român” are loc chiar acolo unde 

românul ar trebui s fie prezent în originaritatea lui: Muzeul ranului Român. Trebuie s subliniem de 

la început c „igan” este un apelativ folosit chiar de igani între ei, de aceea nu considerm c-i insultm 

numindu-i cum se consider. În plus, apelativul aceasta ajut la o mai bun identificare a obiectului în 

discuie, nefiind, cel puin pentru oricine din Vest, motorul unei confuzii între igani i români. Dar 

simplul fapt c trebuie luate asemenea precauii într-un articol care îi privete pe igani d de gândit. 

Despre ce este vorba: de pe 13 martie pân în 3 aprilie, Marina Obradovici expune la Muzeul ranului 

Român o colecie de fotografii menit s promoveze viaa i cotidianul ignesc. Fotografiile sunt 

„rodul” unui an de convieuire cu iganii, în Ungaria, Slovenia, România i Polonia. Marina Obradovici 

a declarat c a fost mereu fascinat de romi i în 2000 a plecat într-o expediie de un an împreun cu fiul 

su în vârst de 5 ani în rile mai sus menionate. 

Aici, spune ea, s-a simit foarte bine când a vzut c exist o etnie nepreocupat de ziua de mâine, 

„interesai de tot ceea ce se întâmpl”, s vad „copii neastâmprai” umplând o camer alturi de 

btrâni i femei astfel încât, în cuvintele fotografului, s nu-i mai dai seama „ai cui sunt toi acei copii”. 

Pentru parizianca de origine polonez a fost, de-a lungul anului petrecut în cele patru ri, fermector 

stilul de via al iganilor. De câiva ani ine expoziii despre cei pe care i-a cunoscut în acest an. 

Expoziia de la Bucureti se întituleaz „Shukar”, care la igani înseamn „frumos, bun” iar, preluat la 

români, înseamn „necaz”. Probabil aceast diferen semantic sintetizeaz cel mai bine diferena 

dintre a sta un an cu „romii” i a tri toat viaa alturi de ei. 

Darcea Alexandru 

http://www.napocanews.ro/2009/03/tiganii-promovati-la-muzeul-taranului-roman.html

REALITATEA.NET 

Târg de Florii la Muzeul ranului Român 

Muzeul ranului Român gzduiete, pe tot parcursul weekendului, mult ateptatul Târg de 

Florii. Meteri populari din întreaga ar au adus cu ei produsele specifice Srbtorii Patelui. 

Video (1) Foto (1) 

Vezi Galerie Articol 

Este o tradiie în mai toate zonele rii s se in târg în preajma Floriilor, înainte de Pate, ca tot omul s 

se înnoiasc i s îi cumpere cele trebuincioase pentru întâmpinarea marii srbtori a Învierii. 

Târgul a adunat meteri, meteugari, negustori i breslai din toate zonele rii care auadus cu ou 

încondeiate, icoane, pristolnice, scoare i blide, lemn, ibrice de alam, împletituri, ii i tot felul de 

custuri. 

i copiii au fost rsfai anul acesta de maetrii cofetari cu pasc, cozonaci, miere, acadelele i nuga, 

turta dulce i kurtos kolacs. 

Duminica Floriilor sau Floriile se srbtorete în fiecare an în ultima duminic dinaintea Patelui. În 

mod tradiional oamenii merg la biserica pentru a sfini crengue de salcie pe care le pun la geamuri, la 

ui sau la pori. 

În unele prti ale rii, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credina spune c 

acest ritual îi apr de boli i îi face mai robuti. De asemenea, apar casa de rele i o protejeaz de 

evenimente neplcute. 

În Duminica Floriilor, gospodinele merg la biseric i cur mormintele strmoilor, agtând de cruci 

rmurele de salcie. 

http://www.realitatea.net/targ-de-florii-la-muzeul-taranului-roman---vezi-video_493981.html

Hai la Targul de Florii! 

ZIUA 

-- Palinca, masti, cozonac si turta dulce, pe gustate si alese, la Muzeul Taranului Roman 

12 aprilie, 15:12 

Targurile din preajma Floriilor, din saptamana dinainte de Paste, au devenit traditie, in mai toate colturile tarii, 

astfel ca tot omul sa se innoiasca si sa isi cumpere cele trebuincioase pentru intampinarea sarbatorii Invierii 

Domnului. 

Expozitia cu vanzare gazduita pana duminica seara de Muzeul Taranului Roman din Capitala este locul perfect 

pentru cei care isi doresc cateva suveniruri deosebite, care sa le aminteasca de copilaria petrecuta la tara. Zeci 

de mesteri si negustori din toate zonele tarii au veniti aici, cu tuica si vin, cozonaci si turta dulce, oua incondeiate, 

oale, linguri, ibrice de alama, scoarte, dar si icoane pictate. "180 de mesteri sunt prezenti in acest an, din toate 

zonele tarii, din Bucovina, Bistrita, Bihor, Galati, Valcea, Prahova si multe alte regiuni", dupa cum declara 

muzeograful Simona Hobincu. Ea a mai precizat ca "Targul de Florii" se organizeaza in fiecare an, dar ca anul 

acesta s-au inregistrat mai putini vizitatori fata de anul trecut, cel mai probabil din cauza crizei financiare. Se pare 

ca anul trecut la eveniment au fost in jur de 20.000 de persoane. 

Vanzarile merg "asa si asa" anul acesta 

Peter Pann, un ceramist din judetul Harghita a venit la targ cu fel de fel de obiecte de ceramica, care mai de care 

mai spectaculoase, pentru a atrage cat mai multi cumparatori. Intrebat, insa, cum merg vanzarile anul acesta, 

raspunsul a fost usor trist: "asa si asa". Pe masa de prezentare are tot felul de obiecte folosite la bucatarie - 

sosiere, untere, ceainice, suporturi pentru linguri, fructiere, vase pentru apa, toate pictate si arse de doua ori, 

conform obiceiului. "Cam o luna de zile dureaza procesul, de la facutul formei, pana la arderea a doua oara, dar 

eu fac mai multe odata, ca altfel mi-ar lua o vesnicie", ne-a povestit ceramistul. Mesterul incearca sa atraga 

cumparatorii si prin obiecte mai interesante ca plicuri pentru scrisori, sau ceasuri functionale, din ceramica pictata 

manual. Pretul unui obiect incepe de la 10 lei si ajunge la 100 lei sau mai mult, in functie de marimea sa. 

Si diversi mestesugari in prelucrarea lemnului, din mai multe zone ale tarii, au venit la targ cu fel de fel de obiecte 

de uz casnic - gavane (n.r. obiecte folosite pentru framantat aluatul), salatiere, tavi pentru mamaliga sau peste, 

ustensile de facut usturoiul si multe alte obiecte, cu preturi modice, de la 10 la 50 de lei. "A mers vanzarea si anul 

acesta, a dat Dumnezeu si ne-am usurat bine, criza i-a afectat pe cei cu pensie, tinerii mai au bani si au cumparat 

diverse", a declarat, mult mai optimist, Bucur Badalan, un mester popular din Ramnicu Valcea. 

Palinca de Bihor si vinul ecologic atrag multi "degustatori"

Andreea Chise, negustor de palinca de Bihor 

Palinca de Bihor din prune, de 50 de grade, este, de departe, preferata vizitatorilor. Cu pretul cuprins intre 30 si 

60 lei litrul, palinca atrage la standul dedicat acestei bauturi, destui "degustatori". "Trebuie sa facem si degustari, 

ca altfel nu stie omul ce cumpara", a marturisit Andreea Chise, fata al carei chip apare pe eticheta sticlei de 

palinca. 

Andreea a mai spus ca familia ei face si vinde palinca de cand se stie. "Este o traditie, palinca se face in cazane 

vechi de peste 100 de ani", a povestit tanara. Intrebata cum se face ca apare pe eticheta sticlelor, Andreea a 

declarat ca este o eticheta proprie si ca astfel se deosebeste, fara sa se deguste, palinca facuta de familia ei de 

celelalte bauturi asemanatoare. 

Si vinurile sunt cautate, dar nu orice fel de vinuri ci cele ecologice, "produse din struguri proveniti din agricultura 

bio, adica fara pesticide si alte produse chimice ci doar cu ingrasamant natural", a spus Flavius Hadada, cel care 

le vinde. Familia Flavius si Irina Hadada afirma ca nu se adreseaza fitosilor cu acest vin bio, ci oamenilor care 

sunt mai pretentiosi si stiu sa deosebeasca un vin bun, natural, de unul din supermarketuri. Ei au declarat ca, desi 

are un pret mai mare decat celelalte vinuri, respectiv 20 de lei sticla de 750 ml, sortimentele de vin bio se bucura 

de succes la targ, deoarece sunt... pentru cunoscatori. 

Alungati duhurile rele cu masti populare 

Pe langa costume populare si ii, confectionate manual, ca pe vremea strabunilor, la targ va puteti achizitiona si 

masti populare. Ioan Albu, un mestesugar din judetul Neamt care vinde astfel de obiecte, garanteaza 

cumparatorilor ca mastile sunt menite sa alunge spiritele rele din casa. Confectionate din blana, piele de oaie, 

resturi de stofa si fasole, din care se fac dintii "mosilor", mastile pot fi folosite nu doar la dansurile populare de 

Anul Nou, ci si ca obiect de ornament, mai ales ca pazesc casa de duhuri diavolicesti. Pretul unei masti este 

cuprins intre 35 si 50 de lei dar mesterul spune ca, desi nu le-a mai scumpit fata de anul trecut, vanzarile au cam 

scazut. 

Targul de Florii poate fi vizitat pana duminica seara iar pretul unui bilet este de 4 lei, studentii si pensionarii 

beneficiind de reducere de 50%. 

Ioan Albu, mester popular de masti

http://www.ziua.net/news.php?data=2009-04-11&id=25570&kword=taranului

Iaromira POPOVICI | bazar 

 

Dilema veche

http://www.dilemaveche.ro/index.php?cmd=articol&nr=&id=10414

ZIUA 

Obiecte vechi de secole, dar pline de povesti, la Targul de Antichitati Taranesti de la 

MTR 

25 mai, 10:19 

Vesnicia s-a nascut la sat, spunea poetul, intr-o vreme in care tehnologia de azi era doar un vis. Oamenii aveau 

inca simplitate si inocenta-n priviri, isi munceau pamantul pentru ca, doar astfel, le puteau pune o paine pe masa 

copiilor lor. Azi toate par atat de indepartate, incat s-ar spune ca nu au existat vreodata. Si cu toate astea, Targul 

de Antichitati Taranesti, care s-a desfasurat in acest sfarsit de saptamana la Muzeul Taranului Roman (MTR), lea 

adus aminte vizitatorilor cine sunt si de unde-au plecat. 

Covoare, stergare, piese de costum popular, icoane pe lemn si sticla, ceramica, mobilier crestat, pictat, vase din 

lemn, fuse si roti de tors, toate adunate pentru a recrea atmosfera de altadata. Si cum la toate acestea se 

adaugau un pahar de suc de mere sau de palinca si ceva dulce, facut in casa, incantarea publicului a fost 

maxima. 

Negustorii si-au pus la bataie tot ce au avut mai bun, mai vechi, mai pretios. Preturile au variat nu neaparat in 

functie de produs, ci in functie de cine intreba sau, si mai bine, de cine cumpara. De exemplu, o laita costa intre 

1500- 2000 de euro pentru cel curios, iar pentru cel care vroia sa achizitioneze una, pretul devenea negociabil. 

Astfel incat, de la targ erau putine sanse ca cineva sa plece cu mana goala. Si mai mult decat atat, pleca cu 

sufletul plin, intrucat fiecare negustor stia exact povestea fiecarui obiect pe care il avea la vanzare. Asa se face ca 

cele mai vechi dintre lucrurile expuse datau de pe la 1800, printre ele aflandu-se ceasuri, timbre, bacnote, 

mobilier, dar si cate-o plosca, pentru viitorii miri, variind de la 100 la 150 lei, in functie de marime si de vechime, 

sau un aparat de fotografiat cum astazi nu mai vezi decat in muzee. 

Oameni mici si mari s-au aratat incantati de ceea ce au putut face inaintasii lor, apreciind din plin atat iile, cat mai 

ales lingurile si suporturile pentru ele, dar si tablourile, felinarele, lampile la lumina carora candva invatau carte, 

carele care vara se umpleau cu fan si taraful care le incanta auzulla ocazii speciale. 

Bineinteles, cei mai mari curiosi erau copiii, carora parintii le vorbeau bucurosi despre fiecare obiect in parte. Miam 

amintit, la randul meu, de copilaria petrecuta la tara, la bunici, cand cea mai mare placere a mea, pe atunci, 

era sa mananc la masuta cu trei picioare si sa stau pe scaunele din lemn. Mancarea avea atunci cel mai bun 

gust, intrucat era facuta in vase de lut sau intr-un tuci, pe pirostrii. Si daca era savurata la coasa sau la prasit de 

porumb, cand caldura se stingea cu apa rece, din ulcior, starea de bine era garantata. Am regasit la targ toate 

aceste obiecte si multe altele si m-am intrebat cati dintre copiii de azi mai au ocazia sa se bucure de astfel de 

lucruri, sau cati dintre ei mai stiu sa aprecieze ce tine de traditie. Probabil ca > li se par 

>, insa nu stiu cata fericire le aduce copilaria petrecuta printre calculatoare si iPod-uri. 

Am plecat de la targ cu zambetul pe buze. In jurul meu, vizitatorii pareau pur si simplu cuceriti si transpusi in 

lumea >, semn ca succesul initiativei a fost pe masura asteptarii organizatorilor.

ERROR: stackunderflow 

OFFENDING COMMAND: ~ 

STACK:

Raport final 2007 - Ministerul Culturii si Cultelor

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?