Descarca PDF (5.3MB) - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

14 - nr. 4 (27), decembrie 2012 CONCEPTUL DE CERCETARE ŞI INOVARE RESPONSABILĂ REFLECTAT ÎN PROGRAMUL „ORIZONT 2020” Dr. Veaceslav KULCIŢKI Consiliul Consultativ de Expertiză CONCEPT OF RESPONSIBLE RESEARCH AND INNOVATION REFLECTED IN THE „HORI- ZON 2020” PROGRAM Advent of the new EU program „Horizon 2020” has brought a lot of new approaches in the organization of collaborative research projects on European level. One of the relevant aspects in this context is connected to the interactions between research communities and the whole society. The former Science in Society program of FP7 has been integrated into entire Horizon 2020 structure under the term Responsible Research and Innovation. The main features of this philosophy are discussed in the present paper. Este binecunoscut faptul că Uniunea Europeană promovează cu fermitate activităţile de cercetare-inovare prin intermediul acţiunilor colaborative. Pentru actorii implicaţi în procesele investigative nu este nou efectul benefi c al acestei abordări, independent de dimensiunea ei. Colaborarea internaţională poate fi organizată atât prin combinarea eforturilor cercetătorilor din acelaşi domeniu al ştiinţei, dar mai ales prin unirea în consorţii de cercetare a specialiştilor din sectoarele adiacente, ceea ce permite a aborda în mod complex problemele studiate şi a identifi ca soluţii la interfaţa între diferite domenii ştiinţifi ce. Începând cu anul 2014, în schimbul programului comunitar al UE de promovare a proiectelor colaborative PC7 (Program Cadru 7), va veni unul nou numit sugestiv „Orizont 2020”. Sub aspect structural, acesta are multe diferenţe faţă de predecesorii săi. Ceea ce le deosebeşte mai mult este defi nirea provocărilor europene şi globale şi centrarea eforturilor de cercetare-inovare pe identifi carea de soluţii pentru aceste imperative ale timpului. După cum se poate observă, este vorba de o abordare mai pragmatică şi o apropiere temporală mai avansată între Akademos demararea unui proiect de cercetare şi benefi ciul real obţinut de societate în urma aplicării rezultatelor acestui proiect. Cercetarea reprezintă o latură indispensabilă unei societăţi moderne. Ritmul alert de implementare a inovaţiilor tehnologice în toate domeniile activităţii umane fac inevitabilă abordarea serioasă şi pragmatică de către toţi actorii sociali a activităţilor ştiinţifi ce cu caracter investigativ. Din momentul defi nirii, cercetarea trebuie să aibă ca fi nalitate benefi cii reale aduse societăţii. Analiza şi estimarea câştigurilor obţinute urmează să reprezinte baza pentru evaluarea activităţilor de cercetare în ansamblu. Acest aspect constituie o chestiune deloc simplă, fi ind caracteristic nu numai domeniului de cercetare din Republica Moldova, dar întregii comunităţi ştiinţifi ce la nivel global. Acutizarea problemei respective este direct legată, bineînţeles, de nivelul de prosperitate socială în timpul de faţă. În condiţiile unei crize fi nanciare globale, evaluarea efi cienţei cercetărilor ştiinţifi ce apare în prim-planul factorilor de decizie. Scopul fi nal al unei evaluări pragmatice a cercetării trebuie să fi e distribuirea efi cientă a surselor fi nanciare pentru activităţile de cercetare. Succesele ştiinţei au fost continuu în beneficiul societăţii. Însă finanţarea cercetării şi promovarea inovării impune identificarea priorităţilor. Nu toate proiectele pot fi finanţate, nu toate inovaţiile merită promovate. De aceea programul comunitar „Orizont 2020” înaintează conceptul de cercetare şi inovare responsabilă. Sensul acestui concept este evident şi pe înţelese oricui: cercetarea şi inovarea urmează a fi efectuate în mod responsabil. Dar cum poate fi implementat acest principiu? Evident, în modul cel mai clar şi pragmatic. Astfel, cercetarea şi inovarea responsabilă se bazează pe trei componente principale: a) acceptabilitatea etică; b) benefi ciul societăţii; c) managementul riscurilor aferente. Un aspect important al acestei abordări include mai multe elemente de noutate. În primul rând, e vorba de sensibilizarea întregii societăţi asupra problemelor şi provocărilor ce urmează a fi soluţionate de activităţile de cercetare. Astfel, toţi actorii sociali (societatea civilă, păturile politice, de afaceri, cercetătorii) sunt antrenaţi într-un fel sau altul în activităţile de cercetare şi inovare, mărind astfel calitatea, relevanţa, acceptabilitatea şi durabilitatea
procesului prin integrarea aşteptărilor, intereselor şi valorilor societăţii. E binecunoscut, de asemenea, că o societate şcolită, responsabilă şi creativă este alimentată prin acţiuni la toate nivelurile şi straturile sociale, inclusiv prin metode adecvate de educaţie ştiinţifi că în şcoli, programe de instruire a cercetătorilor (în special a celor tineri) în problemele etice, economice şi legale ale cercetărilor proprii, prin schimb public de opinii asupra preocupărilor din cercetare şi inovare, precum şi prin eliminarea barierelor discriminatorii pentru cei care doresc să se implice în acest proces, oferindu-se acces liber la rezultatele cercetărilor fi - nanţate din bani publici. Evoluţia spectaculoasă a reţelelor informaţionale globale a facilitat enorm schimbul de informaţii şi astăzi practic oricine poate avea acces la informaţiile ştiinţifi ce şi la tehnologii avansate de procesare a lor prin intermediul calculatorului personal. Aşadar, societatea în ansamblu este interesată de avansarea ştiinţei. De aceea, este important de a segrega părţile societăţii cu interese convergente, de a stabili cu ele un dialog şi de a identifi ca în baza lui priorităţile ştiinţifi ce în scopul aprofundării acestei relaţii între ştiinţă şi societate, întărind încrederea publică în ştiinţă. „Orizont 2020” urmează să favorizeze un angajament transparent al cetăţenilor şi al societăţii civile în problemele cercetării şi inovării prin promovarea educaţiei ştiinţifi ce, prin facilitarea accesului la cunoştinţele ştiinţifi ce, prin dezvoltarea agendelor de cercetare-inovare responsabilă care îndeplinesc grijile şi aşteptările societăţii civile şi a cetăţenilor, încurajând participarea lor în activităţile comunitare de cercetare. În urma acestei abordări întreaga societate devine responsabilă de planifi carea, implementarea şi efi cienţa activităţilor de cercetare şi inovare. Responsabilitatea este aferentă tuturor nivelurilor relevante: guvernare, instituţii de cercetare, cercetători individuali, alţi membri ai societăţii. Nu întâmplător am plasat în şirul precedent guvernarea, ca factor primordial în asumarea responsabilităţii sociale pentru activităţile de cercetareinovare. Sfera politică are o infl uenţă semnifi cativă Spaţiul european de cercetare asupra ştiinţei prin promovarea strategiilor de dezvoltare şi fi nanţarea acordată. Provocările relevante în contextul interacţiunii cu puterea ţin în mare măsură de caracterul incert al rezultatelor investigaţiilor ştiinţifi ce, pe de o parte, şi necesitatea de a satisface cât mai rapid nevoile societăţii, pe de altă parte. Deciziile politice ce vizează activităţile de cercetare se iau în condiţii de incertitudine, deoarece activitatea de cercetare reprezintă o incertitudine care produce valoare adăugată activităţii umane prin însăşi acţiunea investigativă, iar fi nalităţile cuantifi cabile reprezintă o consecinţă, uneori neaşteptată, a procesului. Este clar, că oricare cercetător onest nu poate să afi rme în mod univoc dacă ipotezele ce stau la baza proiectelor sale de cercetare sunt juste şi vor aduce la rezultatul dorit. Dimpotrivă, majoritatea descoperirilor ştiinţifi ce revoluţionare au fost realizate într-un context adesea cu totul diferit de scopurile iniţiale ale proiectelor vizate. Din păcate, acest lucru este foarte greu de înţeles şi de acceptat de majoritatea societăţii. Iar politicienii au nevoie de soluţii urgente pentru problemele curente. De aici porneşte şi contradicţia principală în relaţia dintre factorii decizionali, pe de o parte, şi ştiinţă, pe de alta. Aceasta poate fi rezolvată numai prin conştientizarea şi responsabilizarea întregii societăţi asupra activităţilor inovative. Şi de aceea regulile şi principiile de guvernare urmează a fi ajustate pentru a favoriza promovarea principiilor men ţionate. Comunicarea între toate părţile interesate în succesul cercetării şi inovării trebuie să fi e bidirecţională. Termenul „dialog”, folosit anterior, urmează să fi e tratat în modul cel mai serios. Bineînţeles că formele acestei comunicări pot fi diverse şi selectarea lor depinde de mai mulţi factori, inclusiv de aspectele culturale şi barierele psihologice aferente. Această comunicare presupune compromisuri din partea tuturor, precum şi distrugerea unor stereotipuri şi moduri de gândire nefl exibile. Dar oricât de greu ne-ar părea, promovarea conceptului de cercetare-inovare responsabilă este inevitabilă, devenind un imperativ al societăţii moderne. nr. 4 (27), decembrie 2012 - 15
Page 1 and 2: akademos Revistă de ştiinţă, in
Page 3 and 4: O RECOMPENSĂ PENTRU UN ISTORIC, CA
Page 5 and 6: POLONIA, UN EXEMPLU DEMN DE URMAT P
Page 7 and 8: Noi în Polonia câteodată singuri
Page 9 and 10: 2012: DISTINCŢII PENTRU ŞTIINŢĂ
Page 11 and 12: UN AN DE LA ASOCIEREA LA PROGRAMUL
Page 13: european de cercetare, putem conchi
Page 17 and 18: ecomandările Curţii de Conturi di
Page 19 and 20: EVALUAREA ŞI ACREDITAREA ŞTIINŢI
Page 21 and 22: Tabelul 1 Baremurile de punctaj la
Page 23 and 24: RD Punctajul acumulat de instituţi
Page 25 and 26: Tabelul 7 Clasifi carea profi luril
Page 27 and 28: cu domeniile ştiinţifi ce structu
Page 29 and 30: Management în cercetare Teza de do
Page 31 and 32: SISTEM ANALITIC INFORMAŢIONAL PENT
Page 33 and 34: (Fig. 1), iar apoi pot fi exportate
Page 35 and 36: articolului ştiinţifi c). După a
Page 37 and 38: lor inovaţionale şi a anchetelor
Page 39 and 40: Categoria /dimensiunea de inovare/i
Page 41 and 42: Tabelul 6 Întreprinderile care au
Page 43 and 44: IMPACTUL SECTOARELOR C&D ŞI TIC AS
Page 45 and 46: AŞM pentru perioada de timp 2000-2
Page 47 and 48: 0.2972%, iar majorarea indicatorulu
Page 49 and 50: Să analizăm dinamica investiţiil
Page 51 and 52: BUNA GUVERNARE PRIN PRISMA OPŢIUNI
Page 53 and 54: tea eforturilor clasei politice na
Page 55 and 56: sale bine cunoscute (apatie politic
Page 57 and 58: PARTENERIATUL CIVIL-MILITAR: ABORD
Page 59 and 60: tirile despre implicarea armatei î
Page 61 and 62: O abordare similară a elementelor
Page 63 and 64: ECOLOGIA SOCIALĂ. CONCEPŢII ŞTII
Page 65 and 66:
devenise limpede că situaţia pe T
Page 67 and 68:
şi scopurile, întru atingerea că
Page 69 and 70:
REZOLUŢIE Congresul Mondial al Emi
Page 71 and 72:
ÎNTÂISTĂTĂTORUL MIHAI CIMPOI SA
Page 73 and 74:
literaturii române din Basarabia,
Page 75 and 76:
numai câteva verste de apele Nistr
Page 77 and 78:
confi rmă inefi cienţa infrastruc
Page 79 and 80:
din punctul de vedere al statului s
Page 81 and 82:
antrenaţi şi reprezentanţii agen
Page 83 and 84:
la 75 de ani, iar „bătrânilor b
Page 85 and 86:
sistemelor de sănătate, scăderea
Page 87 and 88:
estul - nu. Nici guvernul, nici ang
Page 89 and 90:
k rădăcina pătrată a variaţiei
Page 91 and 92:
izează temperatura medie anuală p
Page 93 and 94:
450 400 350 300 250 200 150 100 50
Page 95 and 96:
ASPECTE GENETICO- POPULAŢIONALE AL
Page 97 and 98:
ecosistemelor forestiere de stejari
Page 99 and 100:
STAREA ACTUALĂ A FLUVIULUI NISTRU
Page 101 and 102:
Tabelul 1 Debitul apei în fl .Nist
Page 103 and 104:
CONSUMUL COMBUSTIBILULUI TRADIŢION
Page 105 and 106:
mineral în 2003 a atins 12,5 trili
Page 107 and 108:
27 Тhаilanda 28 760 000 000 28 Ve
Page 109 and 110:
de către diferite ţări [3]. Stat
Page 111 and 112:
complex combination have been taken
Page 113 and 114:
The research by J. F. Vouillamoz an
Page 115 and 116:
DNA CAPS is of great theoretical an
Page 117 and 118:
last name. The time has come to int
Page 119 and 120:
Kristina et al. (1997) gives a thor
Page 121 and 122:
CÂND ŞI CUM, UN SOI DE VIŢĂ-DE
Page 123 and 124:
Analiza pigmenţilor antocianici ai
Page 125 and 126:
distanţi BC 3 deţin setul diploid
Page 127 and 128:
ИСТОРИОГРАФИ ЧЕСКИ
Page 129 and 130:
этом же регистре по
Page 131 and 132:
В 1918 году высший ор
Page 133 and 134:
Petru Ponici, Isaia, Stanimir, Zbie
Page 135 and 136:
PERCEPEREA OPEREI LUI DIMITRIE ŞI
Page 137 and 138:
În revistă este prezentată amăn
Page 139 and 140:
trie şi Antioh Cantemir a constitu
Page 141 and 142:
Ruinele unor fortifi caţii şi aş
Page 143 and 144:
şi străzi, rămaseră să fi e fo
Page 145 and 146:
istică renaşterea sintezei „mol
Page 147 and 148:
Mănăstirea Hârjauca este edifi c
Page 149 and 150:
a complexelor monastice ş.a., prec
Page 151 and 152:
ние. Иконы в техник
Page 153 and 154:
пространство соеди
Page 155 and 156:
(утратами красочно
Page 157 and 158:
VALORIFICAREA TEZAURULUI BISERICILO
Page 159 and 160:
tului Gavriil Bănulescu-Bodoni, sc
Page 161 and 162:
Hârbovăţ, după cum ar fi un Apo
Page 163 and 164:
pe Noembrie (Râmnicul Vâlcea, 186
Page 165 and 166:
VALOAREA ISTORICO-ARTISTICĂ A VEŞ
Page 167 and 168:
cinci piese realizate din brocart r
Page 169 and 170:
tradiţional au fost impuse să luc
Page 171 and 172:
erea, împreună cu clopotele, iar
Page 173 and 174:
ANDREI ŢURCANU: VERTICALITATEA DEM
Page 175 and 176:
IURIE MATEI: GRAVITAŢIE ÎNTRE LUM
Page 177 and 178:
Iurie Matei. Amintiri din copilări
Page 179 and 180:
ГРОСУЛ ЯКИМ СЕРГЕЕ
Page 181 and 182:
ACAD. IACHIM GROSUL: CONTRIBUŢII L
Page 183 and 184:
cerceta cu noi problema evoluţiei
Page 185 and 186:
ANDREI NEGRU - PERSEVERENŢĂ BOTEZ
Page 187 and 188:
DIMENSIUNILE PERSONALITĂŢII ACAD.
Page 189 and 190:
TRECUTUL ESTE CU TOTUL IMPREVIZIBIL
Page 191 and 192:
La solicitarea timpului, Ion Vatama
Page 193 and 194:
de factură populară, adesea stere
Page 195 and 196:
O VALOROASĂ COLECŢIE DE DOCUMENTE
Page 197 and 198:
teau să „fi e volnici în a-i al
Page 199 and 200:
teismului interbelic, fi reşte, au
Page 201 and 202:
PALETA CULORILOR FĂURITĂ DE NATUR
Page 203 and 204:
NEAMUL DUCA ÎN UNIVERSUL CERCETĂR
Page 205 and 206:
APORT INESTIMABIL ÎN ŞTIINŢA DES
Page 207 and 208:
CEL MAI ENERGIC CERCETĂTOR AL ENER
Page 209 and 210:
pentru efectuarea calculelor perfor
Page 211 and 212:
atului ţin astfel de domeniul fone
Page 213 and 214:
în calitate de colaborator ştiin
Page 215 and 216:
La cei 80 de ani ai săi acest resp
Page 217 and 218:
către Consiliul Europei. Prin efor
Page 219 and 220:
UN LUPTĂTOR PENTRU CAUZA ŞTIINŢE
Page 221 and 222:
2000 - şef al grupului, ulterior
Page 223 and 224:
(1992; 2007), trei dicţionare (199
Page 225 and 226:
Astăzi, prin aportul personal al d
Page 227 and 228:
şi medicinale, fi ind conducător
show all

Descarca PDF (5.3MB) - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?