poezii si fabule107p..pdf

.
AUTORII ROMANI, VECHI I CONTIMPORANI
.
*. , , ...
EDITIUNE SCOLARA
*data de Ministerul Instructiunei Paine- i al Cu Haler
. 44. GR. ALEXANDRESCU ..., :
POEZII I FABULE
BUCURE*TI
-;
: r
N., . ".:
:
.
' ct. ,
, i
- . ., .., .
, ,... ..
. .
. . .-
.
s
. ,
-4.4
;..
.,.4(.4 -
.
711. '
Editura Librariei SOCEC & Co., Ca lea Victoriei, 21
.1,
r.0
,
:
.
4.
'

,
..--, . ..
r, - ,
. ...
Atelierele SOCEC & Ca., Bucure.,ti
,
Ed. V
' .
A r
,
A.
I.
;,
#
si
.
,
4
11

1/4
GR. ALEXANDRESCU
POEZII SI FABULE
1/4

1
GRIGORIE ALEXANDRESCU
. 4
Grigorie Alexandrescu este unul din fruntasii poeziei
române. El a fost prima aparitiune insemnata pe orizontul
liricei noastre moderne. Inteo _epocA cAnd Bolintineanu
i Alexandri erau Inca nume necunoscute, Alexandrescu
fAcuse deja sa rAsune in acorduri marete
cateva din profundele sale inspiratiuni.
NAscut in 1812 la Targovi$te, cetatea poetilor, unde
au vazut lumina Carlova si Eliad, Gr. Alexandrescu
s'a format Mai intaiu sub directiunea acestui din urmA.
El a urmat apoi cariera militarA, ce o pArAsi in: curand
spre a se putea consacra literaturei. Mai tarziu a ocupat
diferite functiuni sub VodA-Bibescu, la care sta in mare
favoare. Sub Cuza, in 1859, a fost- cAtva timp ministru
interimar la Culte. Putin dupri aceea fit lovit de appoplexie
$i aceasta crudA boala nu 1-a parasit pand la
moarte,, in 1885.
Poezia a fost in totdeauna ocupatiunea de predilectiune
a lui Gr. Alexandrescu. Satirile Si mai ales fabulele
sale politice ii cAstigarA o mare popularitate, pe
care poetul o plati cu inch isoarea, ca toti patriotii
.sinceri si entuzia$ti din acea epoca. Odata cu fabulistul
nostru fusese inchis si istoricul Nicolae BAlcescu, pe
atuncia cadet in armata, acuzat de a fi vorbit sergentilor
regimentului sAu despre eroismul Domnilor romAni de
odinioara.
Sub raportul activitAtei sale literare, Gr. Alexandrescu
poate fi considerat dintr'un indoit punct de ,
vedere : ca poet liric $i ca fabulist. .
,

6
Ca poet liric el a turnat intr'o romaneasca curata
gandiri de o rara originalitate. Talentul säu. meditativ
s'a relevat cu frumoasa poezie Anal 1840, in care descifreaza
eternitatea din ruina unui an". Dar la vederea
ruinelor patriei, se aprinde mai ales sufletul .A.11 mare
oi
nobil. De timpuriu poetul nostru s'a simtit atras, ca
si Car lova, de acele ramasite dintr'un trecut stralucit,
in cari s'au refugiat gloria strabuna 0. umbra de eroi."
Prima sa inspiratiune pe ruinele trentului Adio la
Targoviste" respira deja acel avant maret, acele accrete
patrunzatoare, de care abuza lira sa ori de cate ori
cauta amintirile glorioase ale cetatilor i eroilor de
odinioara. Punctul culminant ii atinge poetul cu Umbra
lui Mircea la Cozia, in care evoaca cu o putere fait
seaman figura mareata a eroului, la aparitiunea careia
natura insa-si pare a-si parasi eterna ei imobilitate
Ca fabulist, Alexandrescu a lasat cu mult in urma
pe toti predecesorii sai. Observator profund al apucaturilor
ridicule ale vitiilor i relelor societati, el a creat
o mica lume, unde, sub invelisul animal, fabulosul biciueste
,patimile i slabiciunile omenesti.
Rand pe rand detileaza inaintea noastra traditionala
ingamfare a parvenitului (Boul si vitelul), tradatorul
rasarit din mijlocul al lor sai (Toporul i padurea),
ipocrizia sub haina religioasa (oarecele i pisica), grandomania
bazata pe spita neamului (Pisica salbatica i tigrul),
despretuirea meritului real ($oarecele isgonit), etc.
Pe cand compunerile sale lirice n'au putut sa devie
din cauza maturitatii neobicinuite a cugetarii o proprietate
a natiunii, cum s'a intamplat cu baladele lui
Bolintineanu, fabulele sale prin stilul lor simplu oi
natural l'au facut din contra unul din scriitorii nostri
cei mai populari.
-
t,

4 ;' a tio
POEZII
r
,
:
"
:Ss

I .:
l .... c"'
. S
..
.
. .
11 '
i
4 P
4
w .
-
.
I
;
-
.,
.. ,
" ,
,
, ' '4 "I
*
, .) - ,
. ,!.....,4 . .., , . , -..
A '* * 7, .,
.1-g
: ,
.
h r.
?
ANUL 1840 ,.,
,
-
I ,
S.
.stkiânim durerea care pe om supune,
asteptäin in pace al soartei ajutor; i
Caci eine stie oare, si. eine imi va spune
Ce o s'aduca ziva si anul viitor?
, - ,
I
.
Maine, poimaine, poate, soarele
Se va arata vesel pe orizon senin:
Bine le ades vine pe urmele rnâhnirei
Si o zambire dace dupun amar suspin..
.
. .
Ash zice tot omul ce'n viitor trae§te,
Ash 'zieek odata topilaria mea;
Si un an vine, trece, §'alt an il mosteneste,
Si ce nadejdi d unul, acelalalt le ia.
.
...
'4"
. 4
. ,
.
-

10
Putine-as vrea, iubite, din zilele'mi pierdute,
Zile ce 'n vecinicie' idu repedele zbor;
Putine suvenire din ele am placute:
'A fost numa 'n durere varietdtea lor!
Dar pe tine, an anal., te vaz cu multumire!
Pe tine te doreste tot neamul omenesc!
$i
eu sunt mica parte din trista omenire,
$i eu a ta sosire cu lumea o slavesc!
Mad se nasal copilul ce s'astepth sa vie,
Ca sa ridice iaraqi pe omul cel facut,
Un batrân ii lua 'n brate, strigand cu bucurie:
Sloboaqe-ma, stapane, fiind-ca l'am vazut."
'
-
Astfel dreptii ar zice, de ar vedea 'mplinite
Cite 'ntr'al tau nume ne sunt fagaduite,
0 an, prezis atata, maret reformator!
Incepi, prefa, rastoarna i Imbunatateaza,
Arata semn acelor ce nu voesc sa creaza;
Ado, taxa zabava o turma f,i'un pastor.
k.
!t

11
/ A lumei tethelie se mirk se clgtqte,
Vechile-i institutii se r-terg, s'au ruginit;
Un duh fierbe in lume, §i omul ce gindeqte
Aleargsa cktre tine, Midi vremea a sosit!
Ici, umbre de noroade le vezi ocirmuite
De umbra unor pravili &Orate, siluite,
De alte mai mici umbre, neinsemnati pitici.
Oricare sentimente inalte, generoase,
Ne par ca ni§te basme de povestit frumoase,
§i tot eniusiasmul izvor de idei mici.
Politica adancA st5, in fanfaronadg,
Si qtiinta vietii in eroism cumplit;
D'a omului marire nimic nu dg
§i. numai despotismul e bine infarit.
An nou! Aqtept minunea-ti ca o cereascl lege:
Dacg last pastoral ce tu ni l'ai alege,
Va fi tot ea pitstorii de cari-avem destui,
Atunci 1as n starea-i bátrana tiranie.
La darurile tale eu- nu simt bucurie,
De 'mbunkTatiri rele cite vrei suntem sgtui.
A
4

0%
.
li
c'
- 12
Ce bine va aduce o astfel de sehimbare?
§i ce mai rau ar face o stea, up comet mare,
Care sa arza globul s'ai lui locuitori!
Ce pasa bietei turme, in veci nenorocita,
Sa stie de ce mang va fi macelarita,
§i daca are unul sau multi apasatori?
-
Eu nu iti cer in parts nimica pentru mine:
Soarta-mi cu a multimii as vrei s. o unesc:
Dad', numai asupra-mi, nu poti s'aduci vr'un bine,
;
Eu rad de a mea durere i o despretuesc,
Dupa suferiri multe inima se 'mpetreste:
Lantul ce 'n veci te-apasa nitam eat e de greu;
Raul se face fire, simtirea amorteste,
§i traesc in durere ca 'n elementul meu.
Dar as vreit sä vad ziva pamantului .vestita,
§i s respir un' aer mai liber mai curat;
S. pierz ideea trista de veacuri intarita,
.
Ca
lumea mostenire despotilor s'a chit! .
A,
s.

.
13
Atunci dac'a mea frunte pa1id, obosia,
Dac'a mea privire s'o 'ntoarce spre mormAnt,
Dac'a vieti'mi triste ache osanditA
S'o 'ntunech, s'ar stinge d'al patemilor vânt.
4.
Pe aripile rnortii celei mintuitoare,
Voi pgrsgsi locasul unde-am n'aAjduit;
Voi rash fericirea aceluia ce-o are,
Si-a mea suvenire acelor ce-am iubit.
,
"I
'';
.3
) .
.
'

I
UMBRA LUI MIRCEA LA COZIA
Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate,
Cgtre grmul din potrivg se intind, se prelunges6,
$'ale valurilor inindre generatii spumegate
Zidul vechi al msangstirei in cadent ti izbese.
Dintr'o pesterg, din râpg, noaptea ese mg 'm-
[presoarg:
De pe muche, de pe stanch', chipuri negre se cobor;
Muschiul zidului se mirk' . printre iarbg se
[strecoarg
0 suflare, care trece ea priu vine un fior.
Este ora nglucirei: un =meant se desveleste,
0 fantorng 'ncoronatg din el ese o zgresc .
, .
%Is
11
I

15 .=
Ese ... vine catre tgrmuri stg tn preajma
Raul inapoi se trage
[ei priveqte .
muntii varful ti clAtesc.
Ascultati! marea fantomg face semn . ; . da.
[o porunch .
C;otiri; taberi fArg numár mprejuru-i inviez .
,Glasnl ei se 'ntinde, crWe, repefa din stfin-cl 'n
.
[stall*
Transilvania 11 aude Ungurii se inarmez.
Oltule, care-ai fost martor vitejiilor trecute,
Si puternici legioane pe-a ta margine-ai privit,
Virtuti mari, fapte cumplite, i sunt tie cunoscute,
Cine oare poate sk' fie omul care tela 'ngrozit?
I
r,
,
:
Este el, cum il aratg sabia lui §i armura 9,
Cavaler de ai credintei, sau al Tibrului stapan,
Traian, gloria Romei ce se luptg cu. natura? 2)
Urial e al Daciei, sau Mircea cel batran?
I) In biserica dela Costa. Mircea este zugrdvit in costum de
cruciat.
2) Pe malul-stng al Oltulni se rad canna, falcate de Traian.
. .
-

t
,
16
.
I 4.
44 s ,
-
Mircea! imi raspunde dealul; Mircea! Oltul
[repeteaza;
Acest sunet, acest nume valurile 11 primesc,
Unul altuia II spune, Dunarea se instiinteaza,
S'ale ei spumate unde catre mare il pornesc.
Särutare rynbra vecbe! prime§te inchinaciune
Dela fii ai Ronnaniei, care tu o ai cinstit. -...
Noi yenim mirarea noastra la mormantu-ti a
[depune
Veacurile ce "nglait neamuri al tau nume Pau rapi
- ;.1
. -. -
A # #
_
.,. ..
-,

-- 17
In acel loca§ de piatrA, drum ce duce la vecie,
Uncle tu te gande§ti, poate, la norodul ce-ai iubit,
CAtii ai simtit plAcere &and a lui Mihai sotie 1)
A venit sa-ti -povesteasa fapte ce l'au strMuciti
Noi citim luptele voastre, cum privim veChea
[armurA
Ce un uria§ ()data In rgzboaie a purtat;
Greutatea ei ne-apucA, trece's]aba-ne inh'surà,
Ne 'ndoim dac'aqh oameni intr'adeva'r au stat,
Au trecut timpii aceia, timpi de fapte strAlucite
Inch triste i amare; legi, naravuri se 'ndulcesc
Prin stiinte i prin arte naOile infratjte,
In gAndire gi in pace drumul gloriei Osese.
C5ci Azbolul e bieiu groazoie, care moartea II
[iube§te,
§i
ai lui .s'angeraft dafini na011e fi plate.;
1) Doamna Florica sotia lui Mihai este Ingropata in acelasi
element cu Mircea, chip& cum arata inscriptia de pe plated.
6066 And. Rom. Gr. Alexandrescu 2
/

-- 18
E a eerului urgie, este foc Care tope0e
Crângurile inflórite, pgduri can il Inquest:
Dar a noptei neagrA mantA peste dealuri se
[16te0e
La apus.. se adun norii,, se intind ca un *e§mânt;
Peste unde i 'n faiie intunericul donme0e:
Tot e groaz5, qi thcere ... umbra intrA in mormânt.
3.
Lumea e in mteptare... turnurile cele 'nalte
Ca fantome de mari secoli pe eroii lor jeksc;
-Talurilor In Andre generatii spumegate
Zidul vechi 'al mAnástirei in cadet* II izbesc.

RA..SARITUL LUNEI LA TISMANA
Deck in frumoasa noapte grid plitpAnda-i linh
[reef
A copilei duke frunte .cu vii timbre colora,
0 priveli§te c'aceea ochi-mi n'au putut s yeah.
Lun'a§a ineantkoare n'am avut a admirà. .
Si inlet, ea o stelnO, ca niche dep4rtaa,
Ce drumetul o aprinde in pustiuri rgacind,
In a brazilor desime, in padurea 'ntuneeafa,
P'intre frunzele clkite, am zarifo lipurind. -
14
' Apoi tainicele-i raze, dand pezi§ pe o zidire,
Ce pe muche se ,ridieg, local trist, nelocuit,
Mange, a ei ruin g. cu o palidh zknbire
Ca un vis ce se strecoarit intr'un suflet pustiit.

20
Apoi, glob rubinos, noptei dând mipare i viata,
Se 'nalta, §i din prejuru-i dese umbre depärtând,
P'ale stejarilor varfuri, piramide de verde*,
1
Se opri ; apoi privirea-i peste lume aruncand, 4
Lumina adamci praphstii, manastirea invechitg,
Feodalg cetatue, ce de tunuri ocolita,
Ce de lung co1orat i privith de departe,
Parek unul din acele Ozianice palate,
Unde geniuri, fantome cu urgie se izbesc;
Si pustiul Meg margini, qi cgrarea ratacità,
Stânca, peiterg adinca, tn vechime locuitg
De-al muntelui sfânt pusnic ce sgrmanii 11 iubesc
Erau dulci acele ore de estas §i de gindire: !
..1
Soaptele, adânci murmure ce iau viath in pustiii
A mormintelor tacere ce domnek in manastire,
Loc de sgomot alta-data, de politici vijelii.
Noaptea, totul astei scene colosala da mrire,
Doug, nobile instincte cu putere de§tepth:
Un, a cerului credintg, alt, a patriei iubire,
Ce odatk 'n aste locuri pe stramo§i. ii insufla,
Muntii no§tri-au fost adesea scump azil de libertate

21
Si din varful lor Rom Anil, torent iute furios,
S'aruncau : multimi barbare pentru pradg,' adunate,
Lei, sosind, erau la fuga ca un cerb rgnit, fricos.
, Cu trufie Riga ungur dare tail 'nainteazg: ')
1,Sunt plini muntii de Wire, sung zalele de fier;
',-
iPintenii lucesc; la luna sgbiile scAnteiazg;
Basarab incheie pacea cum vrgjma§ii lui o cer: 2)
t
V^
Dar Rominii nu vor pacea, nu vor trista umi-
!
i
[1in
Ce asuprg-le aduce un necinstitor tractat;
Ura lor e ne'mpkcath; in a lor, multi dorintg
Coprind muntii, inchid drumul ungurului späi manta t.
Astfel e atunci omorul, cgt osta§ul inc-eteazg
Obosit, si Riga singur cu putini scapa fugand;
Strglucitele-i ve§minte le aruncg el de ground,
Plânge, §i in a sa targ ,se intoarce blesterngnd.
9 Carol I, regele Ungariei, la anul 1330.
2) loan Basarab.
s

22
Nici odat5, asts lunA, ce nnoat n tine,
Ca fanal purtat de valuri pe a m'arilor cimpie,
Mai mult numgr de cadavre de atunci n'a luminat.
Niciodatá mândru vultur ce 'n vgzduh se cumpA
[ne§te,
Acel domn al atmosferei ce un veac intreg trge§te,
De-o prad'asa bogat5, inca nu s'a 'ndestulat.
Se ggsesc q'acum pe rape bucgti de armuri zdro,
[bite; .
Am vAzut in§ine pinteni de ruging putreziti,
p'al reizboiului munte monstruoasele morminte,
Unde §efli unguriniei zac cu totii gramaditi.
Dar Românii, fii ai celor ce 'n vechime se luptara,
Cu sudori aria') pAmantul, cfi§tig hrana in dureri;
Sunt plugari; i alte nume, oameni noi se ingltar4;
Oameni ne'nsemnati §i mindri de vechimea lor de
[eri.
Streini printi ce ne-apásarg, an dat lor drept
mingiere,
A veri, cinsti, care odat5, se 'mpArteau drept ras-
[platiri;
.

23
--
Monopol fac. azi de drepturi; n a lor scurtà ye-
[dere
Propasirei neinvinse pun ei dese 'mpotriviri.
Nu-i asa legea naturei, nu-i asa a tgrei lege;
Ca tot ce nu e la locu-i, va aMok trufia lor;
Al sudorilor streine rod ei nu-1 vor mai culege;
Va fi mare tot Romanul, tgrei lui folositor.
Cugetari adanc. ascunse, idei drepte
Ce n inimile-alese ura lor le aph'sà,
i nalte,
Vor Tedea, lumina zilei; si in forma' de mari fapte,
Sub privirea providintei, lumei se vor arath. .

-,
0
IMPRESIE
DEDICATA OSTIREI ROMANE
22 Aprilie 1846.
Putini erau la numai Osta§ii României,
Dar cand ale lor cete pe luciul campiei
Semet inainta:ra cu pas rasunator,
Din sulite, din coifuri, din armele albite,
Gaud soarele in unde, in raze aurite,
Lumina i ra'sfranse pe steagul tricolor; .
Gaud caii, repezi, ageri cu coame rasfirate, .
Cu nitrile aprinse, cu gurile spumate,
Mu§când de neastimpar zabala ce-i tin*
Izbind sub ei pamantul §i Asuiland omorul,
La sunete de lupta pe camp ill. lua zborul,
Ca vulturii e 'n aer o prada ar. vedea;
.

.
- 25 -
Si and auzii glasul -armatei tunatoare,
Si and vgzui Silitra de fulger purtatoare,
Campia, atmosfera de fum intunecand,
Iar p'intre fum, p'fn
ceatg, egretele-albicioase
Mi§candu-se departe, ca umbre fioroase
Ce es din intuneric o crima-amenintând;
Electrica santee simtii §i bucuria,
Din inima pe chipu-mi stria ca mania,
Pe fruntea-mi se aprinse, n ochi-nni straluci:
Sub pasurile mele inii arzand pamântul,.
Si vechea stralueire cu zgomotul, en vântul,
Iluzii-mi bogate en fala se M..
A! unde e acuma puternica marire
Din vremea, and a Orli eroia Wire
In lupte uria§e Buze§tii comanda;
and vulturul Daciei cu fruntea 'ncorbnatit,i
duhul razbunarei cu manta-i sangerata
Da semnul biruintei i calea ne-arath!
Calugarenii 1né pastreaza pomenirea
Vitejilor ce 'n valea-i aflara nemurirea,
Al faptelor de cinste pret vecinic meritat;

- 26 _
Tar praful ce acolo de vanturi viscoloase
In aer se ridica, e pulbere de oase,
Ce" tabere dumane n treaeat an lasat.
Spun, cä in urma luptei, in Azia bogat5,
Duel Mahometanii vedeau eke odata
Un .armasar ce 'n preajma-i ca'th el sforaind ;
Coprinai d'adanca spaima ziceau cu 'nfiorare,
Ca el a vazut umbra .acea ingrozitoare
A lui Mihai Viteazul appra-le viind.
AP.a era odata' Romanii, dar unirea
Ce le hraneh curajul, ce le 'nsufla marirea
Cu vechea simplitate din inimi a lipsit,
A patriei iubire, object de irOnie,
In veci este pe bute acelui care §tie
Cu numele-i s trag g. norodul amagit.
A§a in proaste capifti, care treceau de Ante,
Al idolilor preot cu magice cuvinte
Multimei adunate oracole 'mpartea;
011.

27 -
Oracole viclene, de interes dictate,
De inteles lipsite, de patemi explicate.
'n care ne§tiinta neincetat credea.
-
Dar tot se afla Inca virtuti, i viitorul
In ele se increede, alteapta," ajutorul
Ce II aduc la natii barbati mantuitori :
Insui Domnul naturei zisese alta data,
CI
pentr'un drept el iarta G omAra vinovata :
Dreptatea i virtutea in ceruri sunt surori.
Iar voi rázboinici tineri, drage batalioane,
Fiice ale-acelor vestite legioane,
Care intre popoare un nume ne-au Inset;
Voi, caror acest nume e dat.el in pastrare,
Cu cinste yeti. raspunde l'a patriei chemare.
Cand vechiul nostru sange nu poate fi schimbat.

RUGACIUNEA
Al totului parinte, tu a carui vointa,
La lumi ne'nfiintate ai daruit fiinta,
St KpAne Creator !
Vutere lark' margini, izvor de vecinicie,
Al earuia sant nume pg,thantul nu-1 §tie,
Nici omul muritor!
Dad, la cer s'aude glasul fapturei tale,
F5, ea 'n totdeauna pe-a virtutei cale
Sa, merg nesteamutat.
CAnd soarta mg, apasg, cum §i cind furl zâmbe§te,
Gaud vesell m'ajutA., &And aspra m gone§te,
Sa
poeiu fi neschimbat.
Mindria 'n fericire sa nu ma sapaneascA,
Mahnirea n restri§te sa nu mg umileaseg,
I.

.
29
Dreptatea s o §tiu.
,
Constiinta sh-mi fie cereasca ta pova,
Prin ea tu ma'ndrepteaz`a, §i &And gre§ese rna'nvata
Cum trebue s fie.
FA sa, doresc de obste al omenirei bine,
S m cunosc pe insu-mi, si p'altul deck tine
SA. nu 'am Dumnezeu.
La oameni adevarul sa'-1 spui fgra sflala',
De cel ce ra'u imi face, de cela ce ni 'n§eal'a
Sa. nu imi r'azbun eu.
Si fa ca totdeauna al meu suflet s vast,
Lumina alteptafa, a nemurirei raia,
Dincolo de mormint,
Acolo unde viata cea vecini zambe§te
Sgrmanului acela ce'n viatA pkimelte,
Gonit p'acest pámint.
tiu cum el lumea noastra, intre globurile multe
Ce sunt pentru m'arirea-ti cu un cuvânt facute
Dept un vecinic plan,
Nimica inainteti nu poate A, se creazil,
C'a§a de putin este, §'atAta insemneaza%
Un val in Ocean.

30
Cunosc eu toate acestea si Tat cu 'ncredintate,
Ca'n fapta cea mai mica si'n lucrul eel mai mare
De o potriva esti.
Ca, la a ta dreptate nu este partinire,
Ci ingrijesti de toate, e fail osebire'
S'asupra mea privesti.
Cu tunetul din ceruri tu ocolesti pamântul,
Infloresti eu natura i racoresti cu vântul,
Esti viata ce ne-ai dat.
Ascultà dar, stapane, supusa rugaciune
Ce sufletul o 'nalta,
ce inima depune
La trconu-ti ne'neetat.
Pana'n ceasul din urma amorul tau sa-mi fie
Comoara de nadej de, de dulee bucurie,
Izvor de fericire;
El singur sa-mi stea feta n acele minute,
CAnd planuri viitoare i arnagiri trecute
Se sterg ea nalueiri.
r
=

1ICIGA$U1. FARA. VOlE
0 temnitg adâncsa imi e locuinta: ')
Prin dese, prin negre gbrele de fier
0
.razA perduth imi spune fiinta
Cerescului soare, seninului cer.
1/
§i frigul rn 'nghea0; e umed pgmAntul;
De ziduri, de lanturi, eu sunt ocolit :
Aici suferinta mteaptii mormantul,
Caci,legile lumei a§a au voit.
9 Sujectul acestei poezii este o Intamplare adevitiratii. Osanditul
socotesc Ca traeste Inca, si nu e mai mult de patru ani de
coed s'a judecat pricina la tribunaluri, unde el marturisind fapta,
cauta 'a se desvinovati prin povestirea nenorocosului vis. Dar
judecatorii, temandu-se ca nu cum-va Indurarea care acesta
sã lumina i altora dorinta de a visa, au aplicat pravila, care
nu cuprinde nimic despre vise, cad pravila criminala, dupa cum
stim, e Inca nedesavarsita.,

32
Adus ca o crudg, salbatecg hiarg,
L'a temnitei poarta ngdejdea-am läsat,
simt chinuire atit mai amara
Cli cat a mea soartg eu n'am meritat.
0 noapte fatala!, o noapte cumplita!
Pe patu-mi de Mudd dormeam obosit.
Er:\ despre skit: sotia-roi iubitg
Sedei laugh mine ... un vis, vis cumplit!
Irazui: in batrane paduri departate
Payed c m'g aflu; eram calator; .
Dar calea perdusem; pe ramuri uscate
Cantà cucuveaua cu glas cobitor.
Copacii hi preajmg-mi parch, ca
Din tomb.' tulpina un gemet e§ei
nviaza:
Flimandi", cumplita, vedeam ca-mi urmeazg
0 ceata, turbatg de lupi, ce urli. r,
§4i
eu fugeam iute, fugeam cu grabire,
Dar locul sub mine de singe 'nchegat
Silintei-mi zadarnici punch, 'mpotrivire;
D'o rece sudoare eram inundat.

S3
Sofia un Taut iute, i luna 'ngrozitg
In -spatiuri vepici trecea alergand,
Cu stinsele-i raze, cu fata-i pglitg
Intinse pustiuri abia luminând.
.
Apoi deodatg in nori se aseunse,
Si lipsa ei dete cumplitul semnal;
. . .
In spaima nespusg ce-atunci mg pätrunse,
rand trecand moartea pe palidu-i cal.
Schelet d'altg lume, cu forme cumplite,
.Ranjind, entre mine prima neclintit :
In mana-i uscatg, in unghi ascutite
lunch o femee... Din capu-i sdrobit.
IVIura cateodatg, murk cu. -turbare,
Si creeri i oase din gurg-i cgcleg.
Uimit ramasesem : la orice mi§care
Pgrea eg ea rupe .din inima mea.
Dar ceata de hiare o vgd ... mg sose§te...
Perbintea-i suflare acum o simtii...
M. plec, cat §i mana4iii grea peatrg 'ntalne§te,
Coragiu desngdejdea imi dg, §i . izbii. . .
6066. Aut. Rom. Gr. Alexandrescu. 3
.
.

_
34
Un tipt s'aude eu sam n picioare,
Din somnu-mi de groaza atunci desteptat:
Sotia-mi 1ipsit d'a vietei suflare
Zaceh . . . capu-i tartar era sfaramat! .
D'atunci zile multe i nopti os'andite
Pe fruntea-mi trecura! Eu nici am simtit
A lor osebire; vedenii cumplite
tipatu-acela in veci m'a 'nsotit.
%sung el seara; l'auz dimineata,
Precum n minutul prin prima, 'nsemnat;
Si
eu trAesc inca! traesc, cad. viata,
Amara pedeapsA, in dar mi s'a dat.
Aici astept vremea i ziva dorita;
S. vaz dac dreptul cerese imparat
Priveste la fapfa-mi ce este cumplita,
Sau numai la cuget ce este curat.
--

MEDITATIE
Vara-si apua sborul spre thrmuri deOrtate,
Al toamnei dulce soare se pleacg la apus,
galbenele frunze, pe dealuri serngnate,
Simtiri deosebite in suflet mi-au adus.
0! cum vremea cu moartea cosesc Alta 'neetare!
Cum schimbsatoarea lume fugand o re'noese!
CAta nemgrginit g. pun ele dep`artare ,
Intre cei din morminte si acei ce doresc!
Unde atati prieteni placuti de tinerete?
Unde acele fiinte cu care am crescui?
Abia ajunsi n varsta frumoasei diminete,
Ca ea, fAr a se intoarce, ea &Ansa au trecut!
V.
-

,
36
Ce neteda ample! Cum ochiul se uime§te! ')
Ce de§ert se arata, ori incotro prive4ti !
Intinsa departare se pare a una.lte,
Cu ale lumei margini, hotarele cere§ti.
Cat sange aste locuri setoase inghitira!
Cate oase razboiul aci a semanat I
Cati veterani rzboinici moartea purtand, murira
Pentru izbanzi de care ei nu s'au;._bucurat !
Imi pare ca-i vaz Inca rasturnati in taxa,*
Pe 4ncretita lOr frunte slar§itul aratand,
Dar mai clatinduli capul, i c'b murinda, mama,
Fierul care le scapa .cu furie strangand.
Ei nu gandesc la moarte, nu gandesc la viata,
Ei nu gandesc. fapte, ce 'n viacau urmat,
9 cAmbia. brdilei.
?

37
Ci,icand sufletul sboath, cAnd .sangele ingheath,
Toatit durerea le este, ea nu §i-au thzbunat!
Putin mai inainte, un monument s'arath; !
S-1 prm... Dar ce semne de onoare pe elsunti
Negre§it cei dintr'insul slAviti, au fost odath:
Azi slava sttt d'asupra3 §i omul n .pgmântl
lath, filth 'ndoialit, o mare mangLere
0 voi, care un titlu s'un nume' pizmuiti !
CAnd tot ce e 'nalt cade, §i cand mArirea piere, '
Mgrirea, ingltarea la ce le mai doriti?
Din vremile trecute, in veacuxi. viitoare,
Un nume s rgsune, cu. slava. 'mpodobit, .
SA tread, peste varste, §i peste ani 4th sboare,
Acela ce Ii poarth' cu ce s'a folosit? .
Gaud marea 'nthrtttatti, corabia-ti sdrobe§te,
(Ind loc de mântuire nu este, nici liman,
CAnd cti grozave furii asupra ta porne§te
Spumoasele lui valuri lAtrânul Ocean:
I .
-
. .

'
38
Spune-mi, ti pasa atuncea s tii de mai pluteste
Catartul fara pAnze ce nu-ti e de-ajutor,
S.
vezi dad, pe unde se tine, se cla'teste,
slack' ai fost odata n barca sau vapor?
Viata e o imp* o drama variata,
actu-i cel din urma in veci e sangerat :
Aloartea-1 incoroneaza, moartea neimpacata,
Care in a sa cale pe nimeni n'a uitat.
A, intorand privirea spre veacurile trecute,
Si ne'ncetat parnantut Azandu-1 pustiit,
Vazand tot aste rele, tot zile nepleicute,
De soarta omenirei din suflet m'am mahnit !
Cale feluri de chinuri asupra4 se aduna!
Insä vezi cum speranta o 'nsala ne'ncetat?
Cu o dulce zambire vine, tiind de Walla
Icoana fericirei. Dai s'o prinzi. . A scapat.
Astfel un vis ti-arata o iubita flinch;
Astfel cu bucurie voesti s'o imbratisezi,
Dar astfel umbra 'wilt' zadarnica-ti ;
Acum din maini iti scapa, acum iarasi o vezi.

39
Daa in cartea soartei omul ar sti s citeascA,
SA-si nile fiecare grozavul viitor,
Cine-ar mai vreh, sap"ane, aicea s trgiascg,
and lumea e de chinuri nedesert izvor?
Irremea d'acum, trecutul, a-1 §ti avem putere,
Numai ce-a sg se 'ntAinp10 noi nu putem Ted*
Dar când oka sose4te, când n'alucirea piere,
Se trage deodatg si vesnica perdeh.
\
;
Of

: ,
. .:
: , ,
CANELE SOLDATULUI
Ranit in razboaie soldatul &amuse,
Si n putine zile chinuit murl,
Departe d'o Minna' care 11 crescuse
Si care-1 iubl!
Siirman, aril. rude, .pe farmuri streine
N'avea nici prieteni, nici un ajutor;
Nu era flinta care sa. suspine,
Pentr'un trecator,
Singurul tovark de nenorocire,
Singura-i avere, un aine iubit,
Sedea 1anga dânsul §i 'n
mare inalniiT
parea adAncit,

41
ileum tot e gata pentru ingropare;
Acum ridic trupul pe inhini de soldati,
Onori hotgrite acelbra care
Mor pentru 'mpgrati.
In fruntea paradei divide porne§te
Din ochii lui pica 1acrrni pe ph'inânt,
Ca un duhit frate el. 11 insotqte
Ranh' la mormânt:
Acl se opre§te, acl se arad.,
Nimic nu il face a se depk.th:
A§teapfh, sh-1 strige crede c'o skl mach
(and s'o de§tepth!
Chteodath couch piatra s'o ridice,
Chteodatit latd dup' un caTator;
Coprins de durere: Vino, par' ear zice,
SA-mi dai ajutor.
Apoi and streinul de min, voqte
A-1 trage d'o parte §i hranh' a-i da,
El i§i plead, capul in pgrnant prive§te
li
nimi . nu va!

.
Ft
vuop !Jo valdvou 11D ato.tqum .alvs
paajsplia Tulsa-a J 'illIAU
Intuviu.res auIva utp trim op apt'
Iso.1 msdllau
;Ma
V9Dre 'aavolitn.
ad puva S vld'ea4§ap pum 4.to4taut1ui
vaavz vSuv,i vc-TuoJS laout op .caavIspluI
alaulvo Jozy

ADIO LA TARGOVISTE
Culcat p'aste ruine, sub care adância
E gloria stkbung 0 umbra de eroi,
In liniste, Deere, vgz lumea adormitA
Ce uitg, 'n timpul noptti, necazuri i nevoi.
Dar eine se aude i ce este fist sunet?
Ce oameni, sau ce armii, i ce repede pas?
Pitmântul 11 crate.ste rArboinicescul tunet.
Sgomot de taberi, sopte, trece, vajle-un glas
Dar unde sunt aeestea? s'an dus! a fost pArere,
Chci armele, vitejii, i toate au gent.
Asa orice marire nemicnicifg piere!
A noastra,, a Palmirii s'a Romei a trecut.
.
.

44
Si
pe *Ana acea, de care odinioara
Se spaimântau tiranii de frica tremurand,
Al noptii talhar vine si pasari cobe zboara
Pe monumente trece pastorul §uerand.
,M scol, m mut d'aicea, dar pasurile mele
Ce pipae cararea in fundul unui crang;
Si las aste morminte cu suvenire grele
Pe care nu am lacrami destule ca sa plang.
Aicea am speranta s ahi multumire;
Eu voin sa. auz unda §i cerul sa-1 privesc;
S. vaz a Aurorei mult vesela zambire
Razele diminetei ce norii auresc.
Aci stejari cu fala se 'nalt, se indrepteaza
LiTreand ale lor ramuri spre'-azurele câmpii,
Aci plopii cu frunza o vale 'ncoroneaza;
Acolo se vsad dealuri, §'aici salbatici vii.
Din coasta acestor stance, din varful astui munte,
De unde i§i apuca vulturul al sail zbor,
A noptii stea ravarsa lumina p'a mea frunte
Si raza-i se reflecta pe limpdde izvor. .
,

45
Ael zefirul vesel prin frunze 'ncet suSpini;
Aicea orizonul e duke, luminos;
Aici aceste cannel ... Dar unda lor e ling,
Iar sufletu-mi e 'n valuri, dam soare seninos.
Din skull maicei mele, niscut n griji, necazuri,
Restristea mi-a fost Ieagn, en lacrimi m'am hank,
Ca ale mrii repezi i groaznice talazuri,
De vintul relei soarte spec am fost gonit.
Acuma pretutindeni intore a mea vedere,
Dar ochi-mi multumire de loc nu intilnesc,
Cici nimenea nu simte cumPlita mea durere,
§i oamenii pe mine trecand m ocolesc.
A§a! a§a! iubite, s'a dus scumpul meu bine;
,Vizand e. nu-mi Amine place!, pe Omani
VAzand ea, pentru mine s'au du, zilele line,
Pui mina p'a mea frante i caut un morMinf:
. ,
Din zilele trecute, din vechea fericire,
Din virsta mea de aur, din sintul lor amor,
Idei au therms numai precum o nalueire
Rimâne dimineata din visuri cari zbor.

46
A§a, fh'r g. 'ndoialä, amara mea viata
D'acuma e pentru mine nisip neroditor,
Ce vara fi usuc i iarna 11 nghiata'
nici o floare nu atilt sgrmanul ealKtor.
Dar ins5, suvenirul flintelor ubite
Va fi la al meu suflet etern infatisat
Ca frunzele aduse de vijelii pornite
La vechea lor tulping, ce-o data le-a purtat.
De visurile voastre sperante,am4itoare
Acum peste másurá rn vad indestulat;
Fugiti zadarnici zile, ce griji omoratoare
Pe tanara mea varsfa curand ati adunat.
and .toamna se arat a ernei rece soare,
Copacii plini de jale pierd frunza; se usuc:
A§a nenorocirea uscând a varsti-nii floare,
Zic lumei un adio: ian lira 0 m5, due.
. /

EPISTOLE SI SATIRE

A D 1 (
PENTRU PLECAREA PROCONSULULUI HALCINSKI
Pocit, faimos proconsul, model de tiranie,
Chimp Ha fie calea pe care ai plecat!
Cu apa consacrath, prin somnnl de vecie
Vom curAti pmantu1 ce tu ai intinat.'
Schelet fantasmagoric, fiinfa, infernalä!
Geroasa, trista-ti china, ea Inca n'a produs
Jiganie mai cruda.', o iazmh' mai fatalg,
De and soarele seara se plead, la apus.
Dator este Romtmul a sa recunoqtinth',
Monarhului ce tara en tine inzestrà,
Clot zelul tau Albatee, fanatica-ti siIinà,
De gratia robiei pe robi chiar dezgustg.
.
.

.
S
50
.Caci multi, care imprejurn-ti cersau a ta ranjire,
Vrgjmasi ai libertatei, ce binele nu-1 vor,
Nascuti era sit fie cu tine in 'mire,
De nu umileai, crude, §i chiar bazetea bor.
Tiran omeopatic, cum nu des se ggseste,
Otrava prin otravA in noi a vindecat,
0 natie intreagg prin mine-ti multumeste
Si
te proclam din parte-i al tarei Ipocrat.
A! Dace. vom ajunge la tinta *tilt visa*
De voin trI atuncea (§i-mi place sg, o crez),
Tn vei avea, fi sigur, o statua bogatg, .
Al cgrui bust cu lanturi en am sg-1 decorez.
In .jocul lor copiii te vor Scuiph in fath;
i and vie-Unui gade vom da numele tall,
Acel om se va crede nevrednic de viata,
Pierdut din .oinenire bgtut de Dumnezeu.
A§a, and toamna rodul s'a copt in vii,
Prune] ce se teme de hotii zburgtori,
Pe ramurg ;smith expnne la lumina',
Scheletul cotofenei, cadayrulunei ciori.
griidini,

51
Spectacolul gone§te jivine riipitoare, -
De laeoma lor .ceatg ogorul e ferit.
Tkanu-atunci profith de-a fetei lui sudoare,
E vese1 6 natura i omul multumit.
Adio! lung adio! i fgra' revedere,
Departe, mult departe, te du din tara mea!
Pustiul Siberiei te-a..teaptg cu pacere,
PaMântul s te 'nghi i dracul s te ia!
i
s.
.4
c,
, .4 :, ;

"
477.,
EPISTOLA DLUT ALEXANDRU DONICI
FABULIST MOLDOVEAN
I, . it
It' ' t
Cum mgsori ti se mrisoarA, este.un proverb strut.
Aste versuri, de lungimea celor ce tu mi-ai facut,
Sunt pornite srt-ti
adua ale mele multumiri,
Sunt ritspuns la ale tale vrednici de cinste gAndiri.
Nu qtiu bine dad, cerul, precum ziei, m'a inzestrat
C'un talent, ce mi se pare putin, slab, neinsemnat,
Iar iubesc talentu acesta, care tu il pretue§ti :
Tot ce e mai stint, mai nobil, in duh, inimi othene§ti,
Prin el ni se 'nfati§eaZh,' ; §i al binelni amor,
Se aprinde la Melia unui geniu creator.
Pe acei ce mi-i dai pika eu adesea i-am citit;,
La o slant meritatX en mAndrie m'am smerit;
Ssa-i urmez este alt lucru; cinstea poate o doresc,
Dar a lui Torquato soart . nici de cum n'o pizmuesc.

I
53
Am temeinice euvinte,m5 cello., ma.simt prea mic,.
Si nevrednic s iau urma ,unui mare mucenic.
Eu, sg-ti spni, nu 'nteleg bine cum a§ti oameni
[strgluciti, t
Produeea, faxa,' 'ncetare and era nenorociti.-
1
x
Pentru mine griji, necazuri; trebuinte, neplkceri '
Sunt izvorul nelucrkrei mieal
vecinicei aceri.
Crez cu tine a talentul ne e din cer dkrsuit,
Ck, e foe care se stinge, daca,' nu va fi nutrit,
Si de am o zi mai ling, un ceas bun de Intalnesc,
Cu pricere a-I aprinde, a-i da hrank m silesc.
Dar pe 'om, s'a lui naturg destul nu ai cercetat;
De voesti s fii ca raul care curge ne'ncetat.
Acel ram treee p'o vale, pe, campi6, printre flori;
lar prin relele vietii e mai greu s te strecori.:
Prozaice umilinte nu poti a le infrunta.
".. 2'i' .2
'
Tn vezi vremile de asta'zi; Te 'ntreb dad, muza ta,
Poftitk la tribunaluri, ar merge sg, .dek .euvant,
Sa spue in bung prod, de ce umblg dupg vânt.
De ti-ar zice judecata: Jiind c'am aflat c scrii,
Fiindcg vorbe§ti cu norii, i pui slove pe hartii,
Ado, versurile tale, avem pofta sa citim,
-
.

54
de n'ai atins pe nimeni, noi osanda-ti marginim".
Daca, zic plaeeri d'acestea de l'ai tai ai fi cercat,
La atatea dobitoace suflet oare ai fi dat?
Ai fi zis cir indrazneala de-un vulpoi judecator,
Det II vezi eke odata cu puf alb pe botifor?
Ca in eumpana dreptatii casul el l'a ciimPanit,
Mai ce prigonitorii cu nimic s'au pomenit?
.,:0,5iN
:. ,La. voi sunt mai domoli oameni, ei nu s'ating
[de nimic;
Aicea dau de nevoe, orice m incere s zic:
De voiu s cant eroismul bunilor nostri stramosi,
Auz 0 siith' de glaspri Ce? noi suntem ticalosi?
Numai cei vechi iti plac tie? Prilejul s'a 'Afatisat
§i noi dovezi de virtute, curaj nu am aratat?"
De laud vr'un orn de merit, vre-uil amploiat cinstit.
A ! rni zie de pe,delaturi, pe noi acum te-ai pornit?
.
Lh'udând faptele bune, arati, i invederat,
CA
nu suntem de aceia! Pe noi tu ne-ai satirat!"
Caci dumnea-lor stiu pre bine, ea oamenii eari eitese,
Ca, in lauda virtutei acei rái sit-i osAndesc.
De ar fi o maltumire s te vezi in tipar dat,
pe uliti cAte-odata,..cu degetul aratat;

- 55 -
S'auzi: ta e cutare! apoi eu te-a§' feria,
Pentru scrierile tale ce iubesc a le citi,
Ale carom sujeturi, stil u§or §i lArnurit,
Au a fabulei plgcute merit nefagAduit.
Sutu, zice intr'o carte, ea', n Grecia, de vrei,
Poti s scrii mice çi place, fall vorbg §i idei.
Multi din antorii no§tri an acest talent dorit,
Cu locul, en 'mprejurarea, cu vremile potrivit.
VAz c ci due foarte bine, §i' en o imitez;
0 sh"--i intrec, de se poate, nimic n'o mai lucrez.
Numai din vreme in vreme ai s au e tr'aese,
Si .muZele din Moldova cit §tiu sit le pretutse.
-PO
t

IV
,
EPISTOLA D-Lm I. V.
AUTORUL PRIMAVEREI AMORULUI"
-
Tu care-ai fost din pruncie al Muzelor favorit,
Si ea stramovasca-avere geniul ai moqtenit,
Cantator al primaverei, ce ai darul a plat*
A fi 'nalt cu desluqire, simplu gra a cad*
Care lucruri mici de sine §tii sa le mare§ti frumos,
Si
sa nu zici niciodata cuvânt ce-ar fi de prisos;
Dad, mai gAmde,.1ti i astazi cum attincea socoteai,
Când destinat de natiir s fin poet ma credeai,
Far' a-ti vorbi de folosul bunelor tale poveti,
La a mea nedeslu§ire ale* trick' sa m 'nveti.
Cand ne 'nteleasa :natura, din sanu-i eel roditor,
Cu talentul poeziei na§te pe un muritor, .
Va.

- 57 -
(Fr s. mergem departe, atilt a§i dor). st-mi spui,)
Hot'afte deodatg §i felul scrierii lui?
Multi imi zic cum ca' aceasta nu e de taeaduit,
i a tot omul s'apleac`a la ce este mai pornit;
Ch
acela ce 'n tragedii face patemi a vorbi,
Nu poate §i n elegie chinurile a descri.
Doers iar in cea din limn §tii frumos s zugra-
[ve§ti,
Pacerea, melancolia, amor, chinuri suflete§ti;
Al odei cei infocate ton inalt nu poti sa'-1 tii,.
Nici s'alergi p'ale slavei pline de singe campii.
Felurile-s osebite, §i voesc osebit dar:
tine 'n mai multe se rear* osteneala-i in zadar,
Eu dar, ce din cruda-mi virsta% de &and ochii
tam desehis,
(Ind a 'nceput pentru mine al vietii amar ,vis,
Am iubit deopotriv`a tot ce mi-a pleat frumos,
Tot ce sutletu inal, i e miatii de kilos. .
Poet cum pot a mg, crede, and al lirei Dumnezeu,
Inca nu vrea, sarmi arate care- este felul men?
Tot ce-mi place mrt aprinde, §i 'n minutul ce
. ,
[citesc,
A putek lucra intocmai, deocamdatii, socotesc.
Apoi vine cugetarea. Pe-al meu spirit intreb: tii

58
Daa tu n felu acesta e§ti nascur sau nutS scrii?
Cate planuri asta asprg idee mi-a stanjenit!
k i
.din ce egari plgcute, cu putere m'a oprit!
Eu aseamgn a mea stare cu a uniti calgtor,
Care ne§tiinduli calea, filth povatuitor,
Se opre.§te pe-o campie, §i en totul intristat,
Drumuri vede, dar nu §tie care e adevarat.
Pleach, se intoaree 'ndatg, se porne§te iar pe ke,
Pierde vreme , pretioasa §i aleargg 'ntr'un noroc.
Astfel stint §i eu ; ca dânsul totdeauna ratheit,
Ca sg-1 nu-1 pierz, %sand drumul; poate and l'am
[fiemerit.
Apoi nu ajunge atata, .ei §i chiar and mg pornese,
A lucra cii hotgrare, pe un plan ce imi croesc,
Nu pot pazi cuviinta, nici c'un umblet mgsirrat,
La sfax§it s'ajung deadreptul, fr sh' mai mai abat.
Daa deseriu o pgdure, suma de copaci ii las,
Si la un stejar mai mare tree eu un repede pas.
Daa sunt intr'o grading, pe la flori de rand nu merg,
Ci la trandafir indata §i apoi la min alerg.
Departarea eea, mai mare, §i ocolul cel mai lung,
Un ceas nu ma above§te, fac trei pasuri §i ajung.
Marunti§urile-mi scapg, i ideile ce-mi vin,
Daa 'ncep cu o zambire, se sfar§esc en un suspin.
Aplicarea imi lipse0e, §.1 n'am darul insemnat,
A stria §i a preface ate sunt de indreptat.

59
Pgrg asea srabiciune ceva tot a§. izbuti;
Osteneala §i rgbdarea pot orice a dobandi;
Insg eu, ea s m apgr, las un lucru inceput,
Si 'ntr'un sfert stric cateodata ee 'ntr'o lung am facet.
De pgm'ant trântesc condeiul, meseria o urgsc,
Si sg nu-I mai iau n viatg, eu mg jur i hotgra'se.
Dar, precum Ba1 zice: un astampgr ne'nteles,
Ne'ncetat se 'mpotriveste hotgrarei ce-am ales;
De urechi pared -mg trage, din somn noaptea mg
[de-§tept;
Si en millet plecaciune rima mgndrg o astept.
Patima inimei mele, chiar §1 streine nevoi,
A le pune pe hgrtie, sunt silit farg sg voiu.
Apoi and n elegie destul nu pot sg vorbesc,
Si s'argt Park' sfialg. toate ate .socotese.
Vre un dobitoe indatg vine inaintea mea,
Si-mi ridicg eu inleznire sarcina ()rick de peek:
Lupii, ur§ii imi fae slnjba, leii chiar mi se supun,
Adevgruri d'un pret mare, and le poruncesc, ei
[spun,
8ocotese c putem zice, fr sg ne indoim,
Cg e prea bun pentru fabuli secolu 'n care traim.
Macar .a se afla oameni care nu pricep de loc,
Cum a putut s vorbeasa un .sglbatec dobitoc,
Si
care yin .sg te intrebe, dacg e adeva'rat,
Ci n vremea veche chinii au vorbit asa curat?
L
-

60
Insg, cum §tii foarte bine, adevgrul desvglit,
Fgrg masa intre oameni, lezne nu e primit;
Si sub felul de podoabe duet nu il titinue§ti,
Ne 'nteleapta lui ivire poate scump, s o pthteti
Tu dar, care-ai zis odatg cum a natiile 'ncep,
Prin poezie, fiinta 0-a lor stare deli pricep,
Slabiciunea musei mele, vino a o ind.reptà;
aci de scriu asth,' zi in versuri, asta este vina ta.
Tu amorul poeziei mie mi l'ai insuflat,
S, i exemple indestule de ce e frumos ai dat.
,
Asa, and viitorimea, al nostru judea' tor,
Care flail' de sfialg, aspru, nepgrtinitor,
It'al
sgu tribunal supune pe rkboinicii vestiti,
Pe despoti i pe mintri, scriitorii stráluciti,
Va voi s cerceteze pe acei care intE,
Saturn incepa'torii romine0ei poezii,
In randul celor de frunte, numele MAI va ggsl,
Si a 'ntemeerei cinste dela ea vei dobindi.
Sunt milli mai vrednici de slavg acei care au fgcut,
In §tiinte sau hi arte, fericitul inceput,
Deck cei ce dup dnii, i de dan§ii indreptati,
Au ajuns des'AvArqirea de exempluri ajutati.

SATIRA SPIRITULUI MEET
Trageti toti ate-o carte! Down le, e,Iti en mine
Sezi IU'a% rog impotrivg, i vezi de joacg bine.
Dar ti-am spus enconi, c eu din intAmplare
.Nici bine, nici nebine nu pot sh. fac Cercare.
Am uvinteIe mele; aste joeuri plgcute,
Cu voia dumitale, imi sunt .necunoseute:
Nebun eine te-o crede, vrei s te ruggan poate;
Astgzi chiar i copiii stiu jocurile toate.
Veacul inainteaea. Carb: vezi c, ti-e rândul;
Dar ee fact* 'acolo! uncle iti este Omani?
(land en am dat pe Riga, bati cu altamai mare
Astfel de ne§tiiiita' e luau de mirare!
)
A§a-mi zicea deunhzi, en totul supgraa,
0 data. ce a joenri e foarte inv`atafa.
Apoi §optind pe taint en citeva vecine:
Vedeti, zise, ce soar* i ce ',teat pe mine?

I
I
69
Doug, gre§eli ca asta, zu, sufletul mi-1 scot,
A! ce nenorocire! ma chere, ce idiot!
Vino acum de fath', i sfai la judecaa,
Tu care le faci astea, fiin prea clods* .
--
Spirit, ce joci o rol '. in lumea trea'toare; .
De ce treabg-mi Wi bung, putere ginditoare,
Gaud nu pot la nimica sit m ajut eu tine,
Dead nu te-ai deprins Inca nici vistu sA-1 joci bine?
,
Nu mai e4ti tu acela care 'n copiParie
Stiai pe din afarb," vestit' Alex'andrie,
Si viata ciudatg, a unui Crain cu -minte,
care 1as6 pe draeu MA, incalcaminte?`)
Tu care mai in urmA, razAnd d'aceste toate,
De rost puteai a spune tragedii insemnate, .
Meropa, .Atalia, ,§i altele mai multe,
.
Declamindu-le toate ciii vreh s te asculte?
Negreqit, imi vei zice, tiu minte ce Imi place,
Dar artile en mine nu pot s'0, se impace.
1) Arghir, eroul poemei ce paella numele lui, a furat dela
dracu o pereche de papuci, can sluglau drept aripl acelui ce se
Incalta cu detnsii.
.

-7 63
Mai lesne pociu a spune hotille urmate
La zece tribunale sub nume de dreptate, -
Mai leSne pociu sit numa'r pe degetele mele
Cati sfinti avem pe lung §i ate versuri rele,
Deck sg bag de seeing ce carte nu e data,
A cui este mai micA, §i eine o .sg bath'.
Gaud sunt in adunare, n'ani alta, multumire,
Deck sg se deschizg sujeturi de vorbire:
Atunci sunt gata liber, ascult §i cu placere,
Tu§esc, zambesc, ma leagan, §i-mi dau a mea pgrere.,
Frumos raspuns! Ascultg: pe cat mie imi pare,
De lume, de naravuri ai slabg incercare;
Trebue sit §tii jocul, §i dantul ce-ti lipse§te,
Si ni§te mici petreceri ce se zic romAne§te
Jocuri nevinovate". Nevinovate fie,
Macar c vin destule din ele pot s5, vie.
Trebue sa faci pasuri §i. complimente bune;'
La vorbe serioase and altii se vor pune
Sit n'asculti, s. 'spui glume, sit scoti la Sucg.rii,
Si pan' a rade altii s razi tu mai intai.
Vezi domni§oru cela care toate le §tie, .
Caruia vorbg,- spirit, ii sea in ',Marie,
in chipul de-a scoate cu gratii prefacute? .
Hainele dupg dansul sunt la Paris cusute:
Singuri ne'ficredinteazà. Lorneta .atArnatg,
sea
:

64
Este i mai groin?, de-o formh. minunath;
Vreh s'o cumpere Printul, dar ca un om eu minte
Dumnealui o tocmise ceva mai inainte.
Cand le-a spus astea toate, o ia la -ochi, prive§te
Chiar pe dama aceea en care atunci vorbeste;
Io d n nas, se plea* i in sfar§it o las
Zicându-i: Ce lorneth! te arath mai frumoasM
,Fie§i eine cunoa§te, ce- cap tanhrul are;
Dar pentruch dh bine din math §i din picioare,
trante§te la vorbe thrh sh se glandes,*
Am valent multi lume cu duh socoteasch
rata de ce talente avem noi trebuinth!
Dar tu, care uiti lesne, spirit fail de §tiinth,
Sobote§ti c poti oare, prin altfel de mijloace,
Arsatandu-te, 'n lume vre-o figur' a face?
Pretentia aceasta mi s'ar 'Area, ciudath.
Cand pe la munte baluri, ne ducem vre-o dath,
(Chci din nenorocire puternica natal?!
Ne-a unit impreunh' en o stransh leghturh,), ,
Raz vhzandn-te singur, i intr'un colt d'o parte,
Par'c'ai fi mers acolo ea s compui o carte, -

Iar nu ea sa te bucuri cu lumea dimpreung.
Dad, vr'o coconitA, frumoasa, dulce, buns,
Crezand c ne prefacem, ne indeamnA .ne pofte§te,
Ne ia la joc, grapla-i indatS §i-o plate§te:
Rar sa se afle (lama, de mij loc asa tare,
Ca s'a n'o fac srt cazA la cea dintai mi§care.
Asta 4i e talentul §i darurile toate!
Cat pentru darul vorbei, ce crezi c bi ai poate,
E numai o Orem.; 4i cér i ertaciune,
Ca nici pentru prieteni minciuni nu voi a spune.
Adevitrat, se 'ntaimplA s zici pe la soroace
Cate o vorba clout, care la unii place.
In cate randuri inst distractiile tale
Te fac s scoti cuvinte ce nu ar fl cu cale!
SA superi din gre§alá persoane insemnate,
Ba Inca' cate odata §i dame delicate,
Razand d'acele doug, statornica pereche,
Care ti petrec seara §optindu-§i la ureche,
De celelalte patru contese
!timid;
Umflate de pretentii -§i vrenice de jale,
Pe care, dad, printul le ia la bal d mama,
Numai,vorbesc cu nimeni cate o saptamana.
Astazi razi de-o pedantä, mane de o pretioasS;
Zeci d una. ajunsA n varstS euvioasS,
Ca
atestatul vremei nu va sArl primeasa;
6066. Aut. Rom. Gr. Alexandrescu.
5

66
Si de alta ce inbe§te de cinSte s vorbeasea,
Ce aiic1L virtutea veci ti-o pomene§te,
eici 'ca e. virttioasa' cat stint noi evree§te.
Gre§elile acestea çi fac un urat nume.
,
Tu §tii ce se intampla cand se aude. 'n lume
Ca cineva§i s'apuca defectele sarate,
Multi: scot sub a lui nume minciuni nenumarate
S'a vorbit intr'o casa de un fanfaron .mare,
Declamand sentimente ce sigur nu le are,
Care la lot ar pune suflarea omeneasca,
Cand cinevh cu Mosul ar vreit sa o to.emeasca;
S'a zis ceva de Iancu, de Stan, de Laureseu;
Cine le-a scos acestea? --.- Le-a scos Alexandreseu.
Far' a zice nimic, singura ta zambire,
De te-i afia, de fair, e o 'nvinovatire.
..i!i
in zadar to porti bine §i lauzi cite odata,
Chiar .lauda in gurati de satira-i luata.
A§a in loc sa critici gre§alele streine,
in loc sa razi de alçii, mai bine razi de tine.
invata dantul, vistul §i multe d'al de alea,
Iar, (Ie vrei sii faci versuri, ia pilda dela Pralea 1).
Pralea, traduentorul Psaltirei in versuri.
!.,1 .
. , .
1.i
-; )
kii; Is
L.; 1111.4; ',.11'1:
---4 Pi 'ff In 1.11
.
'
,

FABULE
'No

VULPOIUL PREDICATOR
Un vulpoiu coprins''de 'bosh,
La putere fOarte prostyhist
invatat in' scoala,
Logica §tiind de iost, :
Fetal plan ca s'a% vOrbeasdh':..
Si sit predice 'ri puStii:
i
Se_sileh, s dbiredeaSea,
C'un stil dulce, vorb naii; fg
Cg. cu o sithplicitate
Si
cu trainl eel cOstit;: 41'11
Cu ngravnri l'Audate,
.
E on eine fericit;
lume desfrAnath'
4
Tot-deauna neamggote,'
Fill a ne da
Gate ne lägauOte..,-
Dar la buna-illiredicare
.
. : (..; )
I 4! :;k ,
C'asta.' ;!' ..1 ' '
vre-odata'.V.; Fi
'i'
:
:

- 70
Nimeni nu da ascultare.
Citiva qoareci, cerbi de munte
Veneau rar s o asculte.
lust ei in depk'rtare,
Neavând nici de cum stare,
FAA cinste sau favor,
Nu putek da 'neredintare,
Slava' Astui orator.
Ala el schimbK vorbirea,
Defaimsa, nAp`astuirea,
Pe ur§i, tigri, lei, pardo§i,
ArAtând a Jor turbare,
Si
a sangelui vgrsare,
.1 c sunt. nes'atio§i. ,
Atunci cerbi, ciutele toate,
§i
-
in lacrirni ,cufundate
Plecau dela adunare.
Vu1pea-0 fcü, mare nume.
Un leu foarte, Cu credinca,
Domn p'acea parte de tome.
SA' o v52 avit dorinca.
Deci §i. ea cu ,bucurie
La palat grabi s5, vie,
Unde ajungAnd, vorbefte.
Tonul ei inmkmure§te,
Pe-ai Odurilor tirani;
7:0.4 i9j., t
r
oui.) ho fti
%mil
!Id 4 -cp.

. .
,
- 71 -
Cu putere ea deserie,
Slaba nevinovgtie,
Pradg acestor du§mani,
Cufundat n durere,
Cerand la 'nalta putere
Asuprg-le ajutor.
Curtezanii in ,mirare
Ascu ltau cu supKrare,
CAci a§a vrea printul lor,
Care plin de bucurie.
La palat pofti sg, ,vie
Vulpea .in acel minnt.
Ce-ai vorbit, ii zise, 'mi place
Ca'ci prin tine mi se face
Adevarul cuhoscut..
lush' pentru ostenealg,
Spune arg, de Aida
Ce vrei? slujba', rang sau ba.ii"
Oratorul zise 'ndata:
Printule, in loc de plata
A§i pofti cAtiva curcani.".
,-;1.
1,144potti
14
.1,144 0a4
t r- stvf. 0,.
. 1u-:rikf
,) ....IV I
fi"fte4/. -fies,nq .g,51t; -!:4.4 .
-1

,
MAGARUL RASFITAT
Un magar vhza odata
Pe al shu sthpan e dormih,
s'apropie indath,
Bini§or al mangaia.
Dar sh §titi cO, dinainte
Era trist §.1 suparat,
Caci vedea cu ce cUvinte
Mang Aih invederat
Un chtelu§ mic de cash,
Glume jocuri ce-i Meek,
Si cu dânsul tot la mash
Ziva noaptea petreceh.
O ce rea nenorocire!
I§i
zicea bietul magar.
,De ce asta osebire?
,Are potaea vr'un dar?
Eu e alerg pftn seara,
It
I.

73.
Ca' muncese necontenit,
Ar cu boii toata vara,
kii de fan chiar sunt lipsit,
,Ba adesea i ciomege .
Pe spinare cam c4tig:
Asta este a mea lege,
,,S m erte, surda. stig.
Blestematului de cane,
Cad ti joaca imprejur,
Ii dau cea mai blink pane,
pe mine toti m 'njur.
Daca lingusirea este
Mijlocul d'a 'nainth,
Sh' ma due dar fai.76 veste
Ca si dansul a-i Alta"-
Cugetand astfel in sine,
Vine, calea 'Licensor,
i
--
&anti s'apropie bine,
Ii. layette c'un picior .
Atat de greu in spinare,
(Ba Inca' alkurând
Drkastosul glas ce are, .
Ca mai mult srt-i plack' vrand
Ineat omul de mirare,
De durere stapanit,
&riga, se Yalta tare:
Sariti c m'a prapadit".

- 74:-
Slugile alerg indafa,
Pe jupan 11 gionageSe;
C5, e ../Weiyar ii aratä,
Cu tufele-i mulfainese.
;:a0v.) inv)
Nu siliti natura;. , rAff
Yeti fi neplAeuti
Cu talentul care
r,/,.;tgr,afifFT
/ ;'
Nu sunteti daseuti.
I..
rot, VI..
1-). .
rai;
;, ,irr' arrei ,n-m)
:t( .7qiin
1 )3it 14 .
. ; ),731.1 ?(
fro:f.ri j 1.,
441 445.1.44 )

;riry;Ari' ?tr
.1! ['if ::0);,.,1
Lriit
PAPAGALUL I CELELALTE PASARI
L'asAnd a :sa colivie,
In *lure vru 'vie
Papagalu a se pliinba.
indatg, ce ajunse
judece el se puse
Sit
PAsgrile ce canth.
Ch' de loc nu sue bine,
Cit glasul ei prea lung sine,
Filomelei tot ziceà .
ga pe ori §i care,
Paske rnic sau mare
El A, tact le fleet. .`
Dar odat6 supgrate,
Paskile adunate,
Impotriva lui strigAnd,
Merser g. ea sh.' vorbeasa
Cu &omit §i sa,-1
sileasca
sg, date ceva, zicand:
"
F
'
'

-
76 -
Cana dar tu, impArate;
Fg, aceastg bungtate
Un esemplu s ne dai;
Gaci din a ta suerare,
Socotim en 'ncredintare,
OK prea minunat klas ai".
El atunci stg la 'ndoialg,
prea cu mule), sfialA,
Le rspunde c'un euvint:
Domnilor! en rAz prea bine
D'altii,, iar cat pentru mine,
De loc cantket nu sunt".
r i
r.J:j:.. I !.,, I
6

TOPOIZUL I PADUREA
Minune in vremea noastra.' nu vriz a se mai face,
Dar ea, vorbea, odata,' lemne §i dobitoace
Nu ra'rname Woiara,'; pentru a de n'ar fi,
Si
Nici nu s'ar povesti.
caii lui Achil care prooroceau,
Negre§ii ca,' au fost, de vreme ce-1 trageau.
intamplarea ce §tiu §i voiu s'o povestesc,
Mi-a spus'o un batran pe care il cinstesc,
Si care imi zicea,
Ca §i el co §tik
Dela stfamo§ii lui,
Care strgmo§i ai lui zicea, 1i
ei c'o §tiu
Dela un alt strmo ce numai este viu,
Si p'ai &brut strg.mo§i, ziin nu poti s vi-i spuiu.
Intr'o pa'dure veche, u ce loc nu ne pasa,

78
Un taran se dusese salt ia lemne de casa.
Trebue s titifinsa, si poet S dau dovada,,
C. pe vremea aceea toporul n'avek coada.
Astfel se incepe toate: vremea desavarmte
Orice iventa omul, orice spiritul naste.
Asa taranul nostru numai cu fern 'n mina,
Incepu s sluteasca padurea ce batrana. .
Tufani, palteni, ghindari, se ingrozira foarte:
Trista veste prieteni, ssa ne gatim de moarte,"
incepur s zica: toportil e aproape !
in fundul unei sobe taran-o s ne'ngroape :"
E vre unul d'ai nostri cu el ca sani
ajute ?"
Zise lin stejar mare ce avea ani trei sute,
Si care era singur ceva mai la o parte?
Nu." Asa fiti in pace: asta dat'avem parte;
Toporul i taranul alt n'o s isbuteasca,
Deck s osteneasca".
t.
Stejaru-avu dreptate
;
Dupa multa sill*, cercari indelungate,
Rand n dreapta i in stanga, eu puling sporire,
Taranul se intoarse aril de isbutire.
Dar cand avu toporul o coada de lemn tare,
Puteti judeca singuri ce trista intamplare.
- : - ,:135
Istoria aceasta, de-o fi adevarata,
-
Imi pare a arata,
,w.e, 7
"
' r ix:
,

,
- 70 -
, CA in fiesi-ce tart
Cele mai multe rele nu yin de pe afarii;
Nu le adue sträinii; ci ni le face toate
Un pgmântean d'ai nostri, o rudA sau un frate.
Ili phi-
. ci., )
.r.t;:
1:*/ i714
r -7.1.1!4) Ina .0
,Jii.r.:iit.itai if- C J: :,) ;Le)}
,n.1141
J, !e
rinn,
hpr...ttiq wilt) tielsagt,'
111 it .1.1frl.
r, 11 r

,
CANELE IZGONIT
Lupul en loath. prostia,
Carmuia, impitiatia;
Si
ca un sapânitor,
Unora 1 d avere,
Altora pe o Oven,
Le lila, chiar starea lor.
Favor, urh schimbgtoare
Izgonire sau chemare,
Al domniei era plan.
Cane le gonit de ioarta",
S'auzise cum c5, puma
Sentimenturi de du§man ;
\
cine,
C'ar fi zis, nu stiu la
Cum eh nu este prea bine
r

81
A mama atgtia Ariel ;
ca clack' le adunii
Lana lor pe orice lung,
Sa-i lase macar cu piei.
Asemenea mari cuvinte,
Precum fiieqi-eine .simte,
Nu sunt prea de suferit.
Pe loc yrur4 sA-1 goneasa,
Dar politica domneascA
-Alte pricini i-a gasit.
A zis c nimic nu stie,
Cb.' nu este bun, sit tie
Un rang, intre curtezani;.
Ca la orice-1 rândue?te,
Nici o slujbA nu implineqte,
C'Et nu face nici doi bani.
Atunci vulpe, same, broasa,
FAA macar sA-1 cunoasc4,
De prostia lui vorbeh.
Unul ziceh Ca. glas n'are,
6068. Aut. Rom. Gr. Alexandrescu.
'
: r
.
-

82
Altul ea nu esta in stare
0 peatrh de jos -Sh ieh.
. el.
Se mira, cum de rabdase
Domnul, i nu departase
Pe un cane ticalos,
A car ilia toata treaba
E s madame de geaba,
Far' a face vr'un folos.
Dar duph o lungh, vreme,
Satul n zadar a genie,
Jalbh &Allele a dat,
Zichnd c de'acu 'nainte
Toate ti vor ph'reh sfinte,
Numai sh fie iertat.
r.
Adesea nenorocirea
Schimba gandul i sirntirea!
Pe loe fu i slobozit.
Cinsti, averl, nu se mai spline:
Ce ziceh el era bune
Spirituel
era Vestit.
-
; .

83
intr'o zi neavand trealA,
Domnul pe ai si intreabg:
Voi de caine ce ganditi?"
erpi,
opirle, de odatg:
Toti raspunsera indatg:
inaltime, sit tiaiti!
Tutulor este pacuta
Cinstea cea ou drept facutg
Astui vrednic dobitoc.
Al lui cap, a lui §tiinta, .
Grlas, putere, iscusinta,.
Pentru noi sunt un noroc.
,
. .
. .
De trup este prea puternic,
De slujbi multe este vrednic,
§"i in ltipte e vestit".
. Astea le $tiam prea bine,
tiam ce i, se cuvine,
Dar atunci era gonit".
,
,

,,
!:,,
§'OARECELE I PISICA
Un parece de neam, qi-anume Raton,
Ce fusese erescut sub pat la pension,
§i care in sfax§it, dupa un nobil plan,
Petreeek retirat intr'un vechin parmezan,
IntMnl intr'o zi pe Chir
Cotoiu care emit bun 'imine pisiei,
Cum ca' domnul Raton indata s'a. gatit
SA o ia la picior, nu e de indoit.
Dar smeritul cotoiu, cu ochii in pa'mânt,
Cu capu 'ntre urechi, cu un 'aer de sfant,
1.
incepu a striga.: ,;De ce ftgi, domni.fl men?
Nu curn-va iti fae Tau? Nu .gum-Va te !gouesc
Binele §oricese cat de milt il dorese .'
§i cat imi e§ti de scumpi o §tie Durimezeu!
Cunosc ce rautati v'an faeut fratii mei,
§i c aveti euvant s plangeti de
Dar eu nu sent cum crez; cad chiar asupra lor
Veneam s v slujesc, de vreti un ajutor.
Eu came nu mama.; ba inca socotesc,
De vreh Dumnezeu, s ma calugarese".
:
'
'
;:lol
ä "ei-,
.
!

85
La ast frumos savant, Raton induplecat,
Yazand ca' Dumnezeu de martur e luat,
1§i ceru ertaciune, 0-1
pofti a veni,
Cu neamul soricesc a se 'mpreteni.
11 duse pe la toti, i 11 infati§a
Ca un prieten bun ce norocul le da'.
SA. fi vazut la ei jocuri si veselii
Cxci oariëii cred mult la fisonomii, -
'acestui strain ata-ta de cinstit,
Nu le infatiqh nimic de banuit.
Dar intr'o zi, când toti, ii detera' un bal,
Dupa en raffia i limbi i cascaval,
Zicand eale in post si nu poate Manch,
Pe prietenii 'sai ceru a -imbiqtiO.
Ce fel de 1mbra4i§ari! Ce fel de sarutat!
Pe cati gura punek
tndat ii jertfia;
trick abia doi trei cu fuga au seapat.
:
Cotoiul cel smerit
E omnl ipoerit.
-
Eu prin cotoiul acesta s vt arat ,m'am silit
Icoana adevazata a omului ipocrit.
1,

PRIVIGHETOAREA I. MAGARUL
Nenorocita privighetoare,
Cana in *lure a ei durere,
Natura 'ntreagg' de ascultare.
Tot imprejuru-i era thcere.
Altii n locu-mi ar demi poate
Acele tonuri neimitate,
Glasul acelu mradietor,
Ce c'o 'ntorsurg, ling, usoath,
Treptat se urea,' si se coboarg,
Plin de simtire, plin de amor.
Eu vg, spui numai c despgr ire
i suvenirea /dint/ de jale
.
.

87
O nedreptalea, nelegiuirea,
Era, sujetul cantarii sale.
. , . .
Un magar mare ce o ascultase,
ca un aspru judecator,
Capul ploSise, sau ridicase
Cate-o ureche 'n semn de favor,
EI 'nainte sh'-i dea povata,
e'o neroadA. incredintare:
Am fost", ti zise, aci de fata,
Dar zau nu-mi place a ta cantare;
Cu toate-acestea am ngdejdi bune,
De nu i pare lucru prea greu,
La ni§te reguli a te supune,
77Luand d'exemplu cantecul meu".
Atunci incepe eu bucurie
Un &lime jalnic i necioplit,
In cat de aspra lui armonie,
Toatit pgdurea s'a ingrozit.
'-' .
: .
. er.",
.' :
. I
.

'88
Privighetoarea, frit .stia!16,.
Zise: ,;Povata e n zadar,
Cfici d'a§i urma-o, nu e 'ndoialä,
Ox eu in loeu-ti n'aqi
fi mggar".

-
C.A.NELE I CATELUL
CAI mi sunt de urite unele dobiteace,
Cum lupii, urii, leii, §i alte &Meta,
Care cred despre sine a pretuese ceta!
,;De se trag din neam mare, .
f
Asta e o 'ntâniplare:
. 1
eu poate sunt nobil, dar s'o aria nu-mi place.
Oamenti sPun adesea d'g 'n
Este egalitate.
cari civilizate
Toate iau o schimbare, i lumea se ciopl4te,
Numai pe noi mandria nu_ne mai Orge§te.
Cit pentru mine until, fleqte eine §tie,
,C'o
am de bucurie
band toath, lighioana, macar i cea mai pram*
Cane sadeh mi zice, iar nu domnia-voastrei ."
A§a vorbea deunAzi eu un bou oarecare
Samson, dulau de curte ce M,trk foarte tare.
Catelul Samurache, ce §edea la o parte
.
I

.
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Si cg, nu am mandrie, nici capritii delarte,
S'apropie indata,
Sg-§i arate iubirea ce are pentru ei:
G-Andirea voastre, zise, imi pare minunath
simtemântul vostru ti stimez, fratii mei".
Si
Noi fratiii tai," rgspunse Samson plin de m'Anie,
Noi fratii th'i potae?
O Ali dam o Mtae
Care s'o pomene§ti.
Cuno§ti tu eine suntem, §i tie se cade tie,
Lichea neru§inaeg astfel sa, ne vorbe§ti?
Dar ziceati..." i ce-ti pas'a? Te 'fitreb eu ce
,AdeN Arat vorbeam,
[ziceam?
CA
nu iubesc mAndria i c urAsc pe lei,
CA,' voiu egalitate, dar nu pentru cgtei".
Si
Aceasta intre noi adesea o vedem,
numal cu cei mari , egalitate vrem.
90
- .
.

I
PISICA SELBATICA I TIGRUL
Un cotoiu sau pisica,
Din doug. nu stiu care,
Nici mare nici prea mica, , ,
Dar foarte mfincatoare,
Si din soiul acela ce 'n paduri locueste,
Si. pe copaci trae,ste,
Vzi un tigru mare
Tree And pe o carare.
De sus de pe ghindar unde era, urcata,
Pisica socoti
CA, poate a-I ingrozi,
Si far' a perde vreme se adresa indata.
La tigrul ce trecea,
FATS de-a o vedeh.
Ia stai, mt rog, putin, jup&ne de pe jos,
Care te socotesti
77Ca
nu stiu eine esti.
-

02
nIVIA.ndria ce arati eu noi e de prisos.
Stii din ce neam m trag, §i c stramo§ii mei
Sunt fii de Dumnezei?
Nemuritori toti, din cer cand au fugit,
Subt nume de pisici in lume au trait.
Preotii eghipteni in templuri ii slavese,
ni§te tigri mici cu noi se potrivesc!"
Data' stramoqii ti cu tine semanh,
Negre.lit erau pro§ti cati lor se inchinh."
Raspunse tigrul men: iar dad au avut
Vr'un merit cumiscut,
Ceva dumnew..ese,
Atunci eu te caesc,
Si pentru -starea ta de mila stint patruns,
Caci de-ar fi cite spui, zau, prea rau ai ajuns".
Dell multi an zis-o eu tot o mai zic:
Gloria strabung pe stra'mo§i cinste§te;
In zadar nepotul en ea se falelte,
Cand e, cum se 'ntampla un om de nimic.

:
i
DREPTATEA LEULUI. -
I. , .
; 't
Leul de multä vreme ridiease ostire, .
Sa, se bath, eu riga ce se numea Pardos;
Cad era intre dansii o veche prigonire, .
galcevire mare, pentru un mic folos.
.
Vreau, adieá, sa stie, ::,
Cui mai mutt se cuvine
Sa tie pentru sine, .
. Un petec de campie :.
Si un colt de padure, de tot ne 'aemnator,
Ce despartia tinutul s't statnrile lor. - .
.
Acura Range mult curse, i multe luni trecurA,
Far' a se pute tI, ,
Cine va birui,
/ .
Elefantul nasos,
bivolul peptos, .
Cu lupul coada-lunga,
Multe izbanzi facura.
. r
,
. : .
4 I

- 94 -
Fiesi-care tulpinh erh plinh de Angell.
lei se vedea un taur jumgtate mâncat ;
Laugh el un tovarg§ ce zbiarg i 11 plange;
Colo, un pore sglbatie fgrg doug pieioare;
§i
mai la vale vulpea se tgvgle§te, moare,
Oftand duph eureanii ce ineg i-a segpat;
Iar mai vrednic de jale erh viteazul urs,
De doug coarne groase in inimh pgtruns.
Leul, vgzaild c. lupta nu se mai isprgve$e,
Trimese la maimuth, vestith vrgjitoare, -
Ce spun a stih mulie, i c proorocia
Intamplgrile toate, duph, ,ce se trecea.
Trimise, zic, la dânsa, sg-i fad, intrebare,
Cum poate sg ajungh sfax§itul ee doreste.
Ea se puse pe gAnduri, tusi, apoi rgspunse,
Rozand eu multumire darurile aduse: .
Ca sh poatg impgratul lesne sg biruiaseg,
Trebue sit jertfeasch
Pe acel ce 'n oaste e deck tori mai tare,
Mai vestit in rhzboaie, mai vrednie i mai mare."
Auzind astea leul stratise a sa ostire:
Lighioanelor!" zise, viu sg vg, dau' de §tire,
Cg astgzi din noi unul trebue sit murim:
27
A§a va proorocul. Rarnâne atom s tim,
Cine este mai take.
97
C'at pentru mine mull, emit
f-
dar mi se
[pare

..
95
,
C'S nu prea sunt puternic, eci pa'timesc de tuse."
77
Vulpea era aproape: Ce-are a face!" raspunse,
Inaltimea ta e§ti
Ori cat de slab pofte§ti."
Dar §i puterea noastea
E indestul de proasta."
Strigarg, tigrii, Urii, i cu un cuvint toate,
Lighioanele acelea ce erau mai coltate.
Nu famine 'ndoiara," le raspunse 'mparatul.
Epurele saxmanul crez earl tageh pgcatul ;
Sau pacate Mai multe . . 1-
De mo§i lui facute,--
Veal sa.-§i deit ,parerea. Dar toti, cat il earira,
Asupra-i naN Mira.
,I-a Vedeti-1." strigarS, cu buna 'ncredintare
- . El este cel mai tare! . ; .
S'ascundea urechiatul, §i nu-i platea
Ca sä ne fad, noug, biruinta u§oarS!
sit moara,
Pe el, copii! Luati-1: el are sly 'mplineasa
,Ce ne-a zis proorocul din porunca cereasca!
,
Cacti atunci sazira, ; *. '
§i'n grab& ti-I jupuirt.
Se alit vre-o tars, unde l'a§a intamplare
St se jertfeasct leul? Nici una, mi se pare.
Nu §tiu cum sa urmeaza., nu pricep cum se poate,
Dar vad c cei puternici ori unde au dreptate.

LUPUL MORALIST
V'am spun, cum mi se ;pare, de nu-ti fi nitat,.
Ga. lupul se 'ntamplase s'ajungl impárat.
Dar flinda v'am -spus-o,. voiu inca sa tvh. spui,
Ceeace s'a urmat sub stápinirea. lui.
Auzind impsaratul, c& 'n staturile sale
Fac n'apastuiri multe proii dregatori;
Ca pravila sift 'n ghiare, c nu e .deal sau vale,
Unde s'a nu vezi jertfe mai multi prigonitori,
Porunci sg, s'adune ob§teasca, adunare
LingS un copaciu mare;
C'aci rea pe unii a1ii ski cam dojeneascä,
§i 'n putine cuvinte,
Sg. le aduc' aminte
Datoriile lor.
Toti se mnrati§arg, §i. 'naltinnea lupeasca . .
Incepit, sa vorbeasa
,
C'un glas dojenitor

-- 91
Domnilor de tot fella! Bune aunt astea toate?
Datoriile slujbei astfel le impliniti?
Nu .aveti nici sfiara, uici frici de 0.,ca.te,
Sh' faceti nedreptate, i s nipistuiti?
Toate slujbele voastre tara vi le pliteste;
inert pe la soroace,
Si eke ui dar vg." face.
Dar reaua niv4ire
,Ce o aveti din fire,
Nu se firng,dualte.
Vedeti eu ce morti grele
,Se sivir§ese din fume,
Si cum lash', fau nume,
Acei care fac rele.
.
Ganditi-va eg poate yeti da cuvint odatä
La, 'nala kidecat5.,
Ginditi-vi la gullet, i luati dela mine .
Pildi a face bine".
Ast euvint minunat,
Pe care domnul lup aud eg, 1-a 'nvrttat,
Trecind pe lingh' sat,
La ziva unui stint, eind preotul eitek
Si
propoveduii,
Pe multi din dregitori s p1âng i-a 'ndemnat.
E ce ati hoax* jupttni amploiati?
Oare o s v 'ndreptati?"

CC
ti intrebh atunci infiltimea, 'mblfinità,
Ce purth o manta- de oae jupuitfi..
Spuneti 0 s6 schimbati purtarea-vfi cea proastfi?,"
SA', trfiiti la multi ani dobitocia voastrfi",
Respunse un -v-alpoiu; in slujbe Ifindat:
Ll
Ne poate fi ertat,
Sfi, vfi 'ntrebfim smerit pe ,infiltimea ta,
De unde-ati cumpfizat postavul de mania?"
:.. ,. .
Când mantaoa domneasa este, de pei de oae,
Atunci judecfitorii fiti sigur cfi despoaie.
, .
. r.
' .
i
,
%: I
I
I. 1 '
1 t
1. '
4: . ,
t t

BOUL 1 VITELUL
Un bou ca toti boii, putin la slintire,
In zilele noistre de soart' ajutat,
cleat toti fratii mai cu osebire,
Dobindi 'n ciread5, un post insemnat.
Un bou in post mare?' Drept tarn. ciudat vine
Dar asta se 'ntimplg, in oricare,loc:
Decat multh. minte, §tiu c e mai bine.
ai totdeauna un dram de noroc.
S.
Asa de-a vietei veselk sehimbare,
Cum i de mandrie boul
Se credek a este &At toti mai mare,
Csa. cu ansul nimeni nu e potrivit. .
. .
11.
. . . I
r , it.,
t t's ' y
I .
.7
if
,.;
-
stA.pAnit,. . ,
.

100
Vite1u1 atuncea plin de bueurie,
Auzind c unchiul s'a facet boer,
O. are elai sum i livezi o mie:
Mg, duc", zise 'ndata, nitel fan sa-i cer".
,
FAr'a pierde vreme, vitelul porneste,
Ajunge la unchiul, ceard, a intra;
Dar pe loc o slug Vine '0-1 opreste:
Acum doarme", ziee, nu-1 pociu supgra".
Acum doarme? ce fel 1 pentru 'Main data
Dupa pranz s doarmg obiceiul lui
Era sa nu seazg ziva niciodata;
Ast somn nu prea-mi place, i o s. i-o spuiu".
Ba mutt treaba, ca' mánanci tranteata,
S'a schimbat boerul, nu e cum 41 stii:
Trebue 'nainte-i sit mergi en sfiala,
Primit in casa. daca Trei fit'.
La o mojicie atata de mare,
Vitelul raspunde ca va &step*
Dar unchiul, se scoala, pieac la plimbare, .
Pe laugh' el treee, far' a se uita.
- :
,r
'

101
Cu mahnire toate btiatul le vede,
List socote§te c unchiu-a orbit ;'
aci fart 'ndoialA nu 'sutra a crede,
O buna sa rudt st-1 fi ocolit.
A doua zi iar4i prea de dimineatt,
S-i gilseascit vreme nla dânsuli vent;
0 slug, ce-afart il vedeh c ingheatt,
Ca sh'-i fact bine de el pomeni.
Boer tile", ,zice, Weal)* afart
Ruda 1umi-ta1e,. al doamnei vaci fiu".
Cine? a mea rudA? mergi de-1 d
,
pe cart;
_ .
N'am astfel de rude,. i, nici yOiu sa-1 §tiu".
A ri
I .1,1 . .
'* . :" 'I
,
hz..; : t;'. $);
`4:1 ..tf ..; 7' ';.::;;- IA
.?

CANELE I MAGARUL
Cu urechea pliotit cu coada 'ntre picioare,
Cine 1e, trist i jalnie, mergek pe 6' ekrare.
Pupa indestul umblet, iath ek-1 inthlne4te
Un mAgar, opre§te:
0-1 .
Unde te. duci", Ii zise.,
tii par'ck te-a ploat, ce rg,u ti s'a intimplat?
A§a, stai de mihnit".
Dar, sunt nemultumit.
La impAratul leu in s1ujb k. m'am aflat;
Insg, purtarea lui,
De e slobod s'o spui,
M'a silit in sfirqit, A, fug, sg-1 pArksesc.
Acura cat alt stg,pan; bun unde sg-1 ga'sesc?"
Numai de-atat te plAngi?" mAgarul intrebk-1
Sth,panul 1-ai grtsit, 11 vezi, de fold sth.
Vino numai deck la mine sg te bagi;
-
'

103
Eu ti fagduesc-,
Nu film s te hrnesc:
Nimic n'o s lucrezi, nici grijg n'o s tragi".
La propunerea sa anele i-a rgspuns:
Ascu1ei-m5, sg-ti
spui, e rg.0 a fi supus
,La oricare tiran; dar slugg,
E mai umilitor, §i inch.' mai amar".
la: AnAgar,
.'
S.0

+Ng
BURSUCUL *SI VULPEA
Bursucului Ii venise rind ul §i el sg, domneasca
Peste un pogon de tufe in padurea ph'tintedscg,
Pe marginea unei ape. Regatul ii era mic.
Si acei ce H vgzura'i
Toti intr'o unire, zic,
Se invoesc a spune cg, nu era, alt nimic
Deck o miniatura. .
Dar riga voiajase,
Si 'n streingtate-aflase
C. un bursuc domnitor
Ce va sa-si fact un nume
Mare si faimos n lume,
E neapkat dator
S.
ia un ton de mkire,
S. dea, porunci pe o§tire,
Chiar de n'ar avea, soldati.
Ca,'d astfel obi§nuesc

1
LI.
105
Toti acei care dbmnesc,
Duel sau regi sau fmpgrati.
Asa si el slobozi
Patru ordine de zi
Intr'acest chip redigeate:
Cgtre armiile noastre de linie si de mare,
Cavalerii, infanterii i artilerii ware,
Poruncim i celelalte."
0 porunca din acestea, nu stiu cum s'a intamplat,
De Ira& a fost aruncata
In tara invecinata,
Unde domnea, leopardul. Acest domn s'a ingrijat,
Yazand eh' bursueul are
Armie asa de mare.
Spre a fi ilia mai sigur, el intr'acolb porni
Pe ministrul din afar* pe Vulpe, si-i porunci
Sh' saluteze pe printul, dar n tain' a- spionh,
Si a trage cu urechea, iar mai ales a aflà .
Cum merg trebile pe-acolo, cat e de primejdios,
Si cata armie tine vecinul s cel "Afros.
Sfarsindu-se ambasada, vulpea napoI veni;
Se infatisa la eurte, se 1nchin i vorbi.
.
Porunca am implinit;
Cu ochi-mi le-am vazut toate
Si poti dormi liniqtit
37FL% s ai griji desarte,

-
106
,,CAci toate acele armii de .linie si de mare,
Cavalerii, infanterii i, artilerii ware,
Nu sunt alt, poti fi prea sigur, pestritule impa'rat,
Deck un Soldat pe ap i o luntre pe uscat."
Vanitatea e mid vitiu; dar cu bunn 'ncredintare
Ea adesea ne expune la ridicol 'foarte mare.
.
141:
,. .
'NI-
. ;
; 1 . ' 4' 1Z1
'1" 1." '4. ;1
4: 4, - 1 ,
. . .

.,EPURELE, OGARUL I COPOIUL
.
Cali-acne noastre cele . mai la".udate
Ne stint ades in lume drept crime repropte;
Aceasta se intampra' decMe ori prin ele
Oprim executarea intentiilor rele:
1. :
r , ;,; ;
Epurele odath,
Fu tras la judecat6.
De un ogar. In tufe atuncea preside.
Copoiul, §i sentinte fart apel el da.
Ogarul chars el a§a se adresg,
'n limba lui striggt:
O tu ce prezidezi senatul cel Anesc,
Te rog s m ascutti : en yin sjeIuesc
De acest belles
Ce sufletul mi-a scos.

108
Cáci vrind a-1 nthil, pe deal sau pe
[eampii,
,El fuge par' c'ar fi gonit de vijelii;
§'apoi n'aleargk drept
Cu el sk poti da piept,
Ci merge tot roti§,
sare curmezi§.
C'un euvânt n'are pas, nici umblet cre§tinesc,
Dar ce sk mai vorbesc?
Gaud chiar maria ta, de-o fi cum am aflat,
Ai fost adeseori de &Ansa in§elat?"
Destul," latrk atunci copoiul cafeniu:
Pe el nici ii aseult5,; purtiirile-i le §tiu,
Orice pentru el crez, §i' osAndit
Sk fie jupuit.
Carnea va rkminek pentru judecktor,
Iar labele vor fi pentru jelnitor." .
-
Is et.
1.;

CASTORUL SI ALTE LIGHIONI
Mai multe lighioane, locuind intr'o vale,
Erau des +/tamale d'un iute ran vecin,
Care Rind cu zgomot din malurile sale
Stria vizuini, cuiburi, i traiul lor cel lin.
Ele .dar s'adunarii
Sti mult se .conSultarA,
Ce fel ar putea, face,
-
S'i
prin care mijloace
Stavia ar opune,
L'acea hme Selene.
Frati", zise un Castor
Zidar de soiul lui,
Eu aka socotesc:
De mi-ti dà ajutor, .
Sh m'apuc s clildese
17 Zid tare de pennant i apei open.

;
110
Bravo ! bine-ai gandit".
Strigara toti pe loc;
Esti patriot vestit
§i mare dobitoc."
Castorul incântat,
Far' a mai zabovi
S'apuca de lucrat,
,
Dar nu fit ajutat,
prea rau izbutl,
Caci raul furios,
De multe ploi umflat,
Izbl. §'asvarll. jos
Pamantul. inaltat.
Atunci ceilalti jfugind .
Pe me,ter blestemau
§i ttoti il defaimau
Zicând: Ce tica1os!
El a pricinuit
Raul ce s'a intamplat,
Pentruca a cereat
In neroada-i dorinta -
Lucru peste putinta.
Eu l'am povatuit,
Dar nu m'a ascultat,
§i de aceea noi
,,Tragem aste ,
nevoi."
.

111
Adese ori virtutea asa se pretueste:
Orice nobilg fapfg, mice dreaptg incercare
Pentru-al multimei bine s'a carei apgrare,
Mieii o defairag, data ,nu izbuteste.