O scrisoare Pierduta - I. L. Caragiale - Universitatea"Petru Maior"

UNIVERSITATEA PETRU- MAIOR, TÂRGU-MUREŞ 

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI LITERE 

SPECIALIZAREA:ROMÂNĂ- FRANCEZĂ 

ŞI 

ROMÂNĂ- ENGLEZĂ GR.1 

ANUL II 

DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE 

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI 

Coordonator: Eva Monica Szekely 

Studentele: Gabor Imola Orsolya 

RF ŞI RE GR.1 

Fustos Timea RF 

ANUL II

CUPRINS 

Programa şcolară a clasei a X-a, la limba şi literatura română 

Criteriile de evaluarea manualelor alternative. Argumentarea 

alegerii manualului: editura Corint, 2005 

Planificarea unitătii de conţinut 

Proiectul didactic de sinteză pentru: „O scrisoare pierdută”, I. 

L. Caragiale 

Anexe la proiect: fişe de lucru, evaluare formativă, evaluare 

sumativă, scheme, matrici semantice 

Planul şi modelul eseurilor : 

-COMICUL ONOMASTIC ÎN „O SCRISOARE PIERDUTĂ „ 

-CARACTERIZAREA PERSONAJELOR DIN COMEDIA” O SCRISOARE 

PIERDUTĂ”

Nr. 4598 / 31.08.2004 

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.2004 

M I N I S T E R U L E D U C A Ţ I E I Ş I C E R C E T Ă R I I 

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM 

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A 

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI 

L I M B A Ş I L I T E R A T U R A R O M Â N Ă 

Bucureşti, 2004 

NOTĂ DE PREZENTARE 

Aprobat prin ordin al ministrului 

Disciplina limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii 

elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare „pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi

economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post-şcolar la învăţarea pe toată durata 

vieţii“ (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002). Achiziţia, actualizarea continuă şi 

ridicarea nivelului de cunoaştere, a deprinderilor şi a competenţelor sunt considerate o condiţie 

preliminară pentru dezvoltarea tuturor cetăţenilor în vederea implicării acestora în societatea învăţării, 

de la cetăţenia activă la integrarea pe piaţa muncii (cf. European Report on Quality Indicators of 

Lifelong Learning - Fifteen Quality Indicators, 2002, Comisia europeană; Olivier de Schutter, Notis 

Nebessis, John Paterson, La gouvernance dans l’Union européenne, 2001). 

În perioada învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de 

comunicare, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se 

exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi 

scrise, în diverse situaţii de comunicare. 

Studiul limbii şi al literaturii române are, de asemenea, o contribuţie esenţială la formarea unei 

personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze 

propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale şi 

manifestând interes pentru varietatea formelor de expresie artistică. 

Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi de 

atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe 

specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în 

principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele 

Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cât şi în competenţele transversale, menţionate în 

acelaşi document, din domeniile Cultură antreprenorială, Sensibilizare la cultură, Competenţe civice 

şi de relaţionare interpersonală, A învăţa să înveţi. 

Paradigma programelor de limba şi literatura română (pentru gimnaziu şi pentru învăţământul 

liceal) este una comunicativ-funcţională. Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi 

al textului literar. Principiile actualului model sunt: 

• urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul întregii 

şcolarităţi obligatorii; 

• adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea accentului de 

pe simpla achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi atitudini, cu valenţe ulterioare 

de actualizare şi de extindere; 

• diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la grupul-ţintă; 

• asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii române, prin conectarea sa la realităţile 

vieţii cotidiene; 

• echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale; 

• îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi a proceselor de producere a mesajului; 

• adoptarea unei perspective consecvent comunicative, în cadrul căreia accentul să fie plasat pe 

aspectele concrete ale utilizării limbii. 

Domeniile în care vor fi contextualizate activităţile de învăţare pentru studierea limbii şi a 

literaturii române în clasa a X-a sunt: (a) limbă şi comunicare; (b) literatură. 

Potrivit planurilor-cadru de învăţământ în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei, 

Cercetării şi Tineretului nr. 5723 / 23.12.2003, la clasa a X-a, disciplinei limba şi literatura română îi 

sunt alocate trei ore pe săptămână în trunchiul comun, la toate profilurile şi specializările. 

În afara trunchiului comun, următoarele profiluri şi specializări au alocată câte o oră pe 

săptămână în curriculum diferenţiat (CD): filiera teoretică – profilurile real şi umanist; filiera 

vocaţională – profilurile militar (M.A.I.), pedagogic şi artistic (specializarea arta actorului).

Prezentul document oferă două tipuri de curriculum diferenţiat: 

• CD de tip A, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin semnul **, destinat 

specializărilor din cadrul filierei teoretice – profil real, specializărilor din cadrul filierei 

vocaţionale – profil pedagogic, precum şi profilului militar (M.A.I). 

• CD de tip B, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin semnul *, destinat 

specializărilor din cadrul filierei teoretice – profil umanist şi specializării arta actorului din cadrul 

filierei vocaţionale – profil artistic. 

Structura programei pentru clasa a X-a este următoarea: 

• Competenţe generale; 

• Valori şi atitudini; 

• Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora; 

• Recomandări privind conţinuturile învăţării; 

• Sugestii metodologice. 

Programa pentru clasa a X-a vizează consolidarea aceloraşi competenţe 

generale, valori şi atitudini menţionate în programa pentru clasa a IX-a, dar dezvoltă, 

în plus, competenţe specifice noi. Ca atare, programa este structurată pe aceleaşi 

domenii de conţinut: limbă şi comunicare şi literatură. În primul domeniu, vor fi 

consolidate şi extinse cunoştinţele şi deprinderile de exprimare orală şi scrisă şi de 

receptare a mesajelor orale şi scrise. Cel de-al doilea domeniu cuprinde următoarele 

module: receptarea textului literar şi literatură şi alte arte.

COMPETENŢE GENERALE 

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în 

diferite situaţii de comunicare 

2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor 

texte literare şi nonliterare 

3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare 

VALORI ŞI ATITUDINI 

• Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii 

• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate 

• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române 

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de 

comunicare 

• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi 

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia în 

dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural 

• Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI 

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite 

situaţii de comunicare 

Competenţe specifice 

1.1. Identificarea 

particularităţilor şi a 

funcţiilor stilistice ale limbii 

în receptarea diferitelor 

tipuri de texte 

1.2. Receptarea adecvată a 

sensului / sensurilor unui 

mesaj transmis prin diferite 

tipuri de texte orale sau 

scrise 

1.3. Folosirea adecvată a 

strategiilor şi a regulilor de 

exprimare orală în monolog 

şi în dialog 

1.4. Redactarea unor 

compoziţii despre textele 

studiate şi alcătuirea unor 

texte funcţionale sau a unor 

proiecte 

Conţinuturi 

Trunchi comun CD tip A ∗ 

- limbaj standard, limbaj literar, - valori stilistice ale 

limbaj colocvial, limbaj unor categorii 

popular, limbaj regional, limbaj morfosintactice. 

arhaic; argou, jargon; 

- expresivitatea în limbajul 

comun şi în limbajul poetic. 

- sens denotativ şi sensuri - citirea graficelor, a 

conotative; 

schemelor sau a 

- cunoaşterea sensului corect al tabelelor sinoptice, a 

cuvintelor (în special al altor documente 

neologismelor); 

specifice domeniului 

- elemente care înlesnesc sau de specializare. 

perturbă receptarea (canalul, 

codul, contextul); 

- mesaje din domeniul audiovizualului. 

- diverse tipuri de monolog şi 

dialog pe teme de interes curent 

sau pornind de la textele literare 

studiate; 

- dezbatere, interviu de angajare; 

- elemente verbale, nonverbale 

şi paraverbale; 

- stilurile funcţionale adecvate 

situaţiei de comunicare. 

- analiză, comentariu, eseu 

structurat şi eseu liber; 

- cerere, proces-verbal, 

curriculum vitae, scrisoare de 

intenţie, scrisoare în format 

electronic (e-mail); 

- proiecte (planificarea 

activităţii, munca în echipă şi 

atribuţii asumate, prezentarea 

proiectului, finalităţi, modalităţi 

de evaluare a proiectului) 

- documente specifice 

domeniului de 

specializare (de 

exemplu, referate 

ştiinţifice, procesverbal 

etc.). 

CD tip B ∗ 

- valori stilistice ale 

unor categorii 

morfosintactice. 

Curriculum diferenţiat A (CD tip A) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil 

real; filierei vocaţionale – profil pedagogic, profil militar (M.A.I.) şi profil teologic. 

∗ Curriculum diferenţiat B (CD tip B) se adresează specializărilor din cadrul liceului teoretic – profil 

umanist şi specializării arta actorului din cadrul liceului vocaţional – profil artistic. 

- calităţile generale şi 

particulare ale stilului: 

claritate, proprietate, 

concizie, precizie, 

puritate, corectitudine, 

variaţie stilistică, 

simetrie, naturaleţe, 

cursivitate, eufonie. 

- sinteză, paralelă; 

- tipuri de frazare în 

funcţie de tipul de text 

(concizie, prolixitate, 

organizarea discursului 

prin parataxă sau prin 

hipotaxă etc.).


1.5. Utilizarea, în 

exprimarea proprie, a 

normelor ortografice, 

ortoepice, de punctuaţie, 

morfosintactice şi folosirea 

adecvată a unităţilor lexicosemantice, 

compatibile cu 

situaţia de comunicare 

Trunchi comun 

Conţinuturi 

CD tip A CD tip B - folosirea adecvată a cuvintelor - scrierea şi 

- folosirea adecvată a 

în context; 

pronunţarea corectă a neologismelor în 

- folosirea corectă a formelor numelor proprii şi a context 

flexionare; 

neologismelor 

- utilizarea corectă a elementelor specifice domeniului 

de relaţie; 

- utilizarea variantelor lexicale 

literare; 

- utilizarea corectă a unităţilor 

frazeologice; 

- etimologia populară, 

hipercorectitudinea; 

- pronunţare corectă (pronunţii 

hipercorecte). 

de specializare 

2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte 

literare şi nonliterare 


2.1. Analiza principalelor 

componente de structură, 

de compoziţie şi de limbaj 

specifice textului narativ 

Conţinuturi 

Trunchi comun CD tip A ∗ 

- particularităţi ale construcţiei 

subiectului în textele narative 

studiate; 

- particularităţi ale compoziţiei în 

textele narative studiate (incipit, 

final, episoade / secvenţe 

narative, tehnici narative); 

- construcţia personajelor; 

- modalităţi de caracterizare a 

personajului; tipuri de personaje; 

- instanţele comunicării în textul 

narativ; 

- tipuri de perspectivă narativă; 

- specii epice: basm cult, nuvelă, 

roman; 

- registre stilistice, limbajul 

personajelor, limbajul naratorului; 

- stilul direct, stilul indirect, stilul 

indirect liber; 

- momente ale evoluţiei prozei în 

literatura română. 





CD tip B ∗ 

- specii epice (în plus 

faţă de cele menţionate 

la conţinuturile de 

trunchi comun): 

povestirea; 

- formule narative: 

povestirea în ramă, 

povestirea în povestire


2.2. Identificarea şi analiza 

principalelor componente 

de structură şi de limbaj 

specifice textului dramatic 

2.3. Identificarea şi analiza 

elementelor de compoziţie 

şi de limbaj în textul poetic 

2.4. Folosirea unor 

modalităţi diverse de 

înţelegere şi de interpretare 

a textelor literare studiate 

Trunchi comun 

Conţinuturi 

CD tip A CD tip B - particularităţi ale construcţiei - specii dramatice (în - specii dramatice (în 

subiectului în textul dramatic; plus faţă de cea plus faţă de cea 

- particularităţi ale compoziţiei prevăzută pentru prevăzută pentru 

textului dramatic; 

trunchiul comun): trunchiul comun): 

- modalităţi de caracterizare a 

personajelor; 

- registre stilistice, limbajul 

personajelor, notaţiile autorului; 

- specii dramatice: comedia; 

- momente ale evoluţiei 

dramaturgiei (creaţie dramatică 

şi spectacol) în cultura română. 

drama 

drama 

- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi 

- lirism obiectiv şi 

de simetrie, elemente de recurenţă 

(motiv poetic, laitmotiv); 

- figuri semantice (tropi); 

- elemente de prozodie; 

- poezie epică, poezie lirică 

instanţele comunicării în textul 

poetic; 

- momente ale evoluţiei poeziei în 

literatura română. 

lirism subiectiv 

- temă şi viziune despre lume; 

- sensuri multiple ale textelor 

literare. 

3. Argumentarea în scris sau oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare



structurilor argumentative 

în vederea sesizării logicii 

şi a coerenţei mesajului 

3.2. Compararea unor 

argumente diferite pentru 

formularea judecăţilor 

proprii 

3.3. Elaborarea unei 

argumentări orale sau 

scrise pe baza textelor 

studiate 

Trunchi comun 

Conţinuturi 

CD tip A ∗ 

- structuri şi tehnici 

- structuri 

argumentative în texte literare şi argumentative în 

nonliterare, scrise sau orale texte nonliterare 

(consolidare); 

specifice domeniului 

- logica şi coerenţa textului. de specializare. 

- interpretări şi judecăţi de valoare 

exprimate în critica şi în istoria 

literară, în cronici de spectacol. 

- tehnici de argumentare; 

- verbe evaluative, adverbe de 

mod / predicative ca mărci ale 

subiectivităţii evaluative; cuvinte 

cu rol argumentativ; structuri 

sintactice în argumentare; 

- tipuri de texte: eseu, comentariu, 

analiză. 

- argumentări orale şi 

scrise uzuale în 

domeniul de 

specializare. 

RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 

Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii: I. Literatură şi II. Limbă şi comunicare. 

Pentru domeniul Literatură, programa clasei a X-a urmăreşte aprofundarea studiului privind principalele 

tipuri de texte literare; noţiunile şi tehnicile de analiză şi de interpretare menite să înlesnească receptarea 

textelor epice, dramatice şi lirice, în proză sau în versuri; repere de ordin istoric, care să ajute la formarea 

unei viziuni de ansamblu asupra valorilor şi evoluţiei literaturii române. 

Modul de prezentare a conţinuturilor permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile 

optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea abordării 

acestora, structurarea unităţilor didactice). 

În clasa a X-a se vor studia minimum 12 texte literare la profilurile şi specializările cu 3 ore 

pe săptămână / minimum *13 texte literare la profilurile care au curriculum diferenţiat de tip A şi 

minimum **14 texte literare la profilul umanist, care are curriculum diferenţiat de tip B. La 

acestea, se adaugă studiul integral sau fragmentar al unor texte ilustrative pentru recenzie / 

cronică literară (1 text), eseu sau studiu critic (1 text) şi cronică de spectacol (1 text), alte texte 

nonliterare specifice domeniului de specializare (*3 texte). Profesorii (şi autorii de manuale) vor 

alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. 

În alegerea textelor, se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă 

minimală, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării 

intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; 

volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. 

Cel puţin jumătate dintre textele selectate vor aparţine autorilor canonici din următoarea listă: 

Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian 

Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, 

E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Profesorii (autorii de manuale) pot 

alege şi alţi autori, ale căror texte ilustrează în mod adecvat şi relevant cerinţele programei. 

Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale. 

Evident, lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, mai ales în cazul speciilor literare 

de mari dimensiuni (nuvelă, roman etc.). 





CD tip B ∗ 

- momente ale 

evoluţiei criticii literare 

în cultura română; 

- dosarul critic.

Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi 

suplimentare în corelaţie cu tipurile de texte studiate. Pentru ilustrare, pot fi recomandate şi scrieri 

din literatura universală în traducere românească. 

I. LITERATURĂ 

1. Receptarea textelor literare 

1.1. Lectura textelor literare 

A. Lectura prozei narative: înţelegere şi interpretare 

• Proză scurtă - cel puţin 2/**3 texte: un basm cult, o nuvelă, **o povestire. 

• Roman - 3 texte, reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţiei acestuia: 

acţiune şi personaje; perspectivă narativă; tehnici narative, stil, expresivitate. 

• Evoluţia prozei în literatura română: repere istorice şi actualitate. 

B. Lectura poeziei 

• Se vor studia minimum 6 texte poetice, care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului şi 

ale evoluţiei acestuia: poezie epică, poezie lirică; instanţele comunicării în textele poetice; sugestie 

şi ambiguitate; diversitate prozodică etc. 

• Evoluţia poeziei în literatura română: repere istorice şi actualitate. 

1.2. Confruntarea cu receptarea de către ceilalţi a textelor literare 

A. Discutarea textului literar 

• Argumentarea interpretărilor şi a judecăţilor de valoare 

B. Utilizarea judecăţilor de valoare ale criticii literare 

• Recenzia / cronica literară; eseul / studiul critic 

C. **Receptări diferite ale aceleiaşi opere literare de-a lungul timpului 

• **Dosarul critic 

• **Evoluţia criticii literare în cultura română: repere istorice şi actualitate 

Studiul textelor critice se va face prin raportare la operele literare la care se referă acestea. 

2. Literatură şi alte arte 

2.1. Textul dramatic şi arta spectacolului 

• Lectura unui text dramatic / a două texte dramatice (*CD de tip A şi **CD de tip B) şi 

familiarizarea elevilor cu arta spectacolului. În acest scop, profesorii pot să vizioneze 

împreună cu elevii spectacole de teatru, pot folosi înregistrări video ale unor spectacole sau 

înregistrări audio ale unor dramatizări radiofonice, fotografii din spectacole sau pot realiza 

împreună cu elevii dramatizări ale piesei citite, astfel încât aceştia să înţeleagă elementele 

specifice artei spectacolului şi relaţia dintre textul dramatic şi punerea lui în scenă. 

• Cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia. 

• Evoluţia dramaturgiei (creaţie dramatică şi spectacol) în cultura română: repere istorice şi 

actualitate. 

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE 

Studiul limbii române se axează pe două coordonate: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca 

obiectiv formarea la elevi a deprinderilor de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în 

producerea şi în receptarea textelor orale şi scrise. 

Abordarea conţinuturilor propuse se face fie în ordinea aleasă de autorii de manuale, fie în funcţie 

de opţiunea profesorilor, prin integrarea acestora în segmentul care le asigură eficienţă didactică. Se 

recomandă pentru studiul limbii folosirea textelor-suport selectate pentru domeniul „Literatură“, 

ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline, având ca obiect folosirea limbajului (retorică, 

stilistică, pragmatică etc.). 

Prezenţa unui anumit element de conţinut din programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu 

în manual. Se recomandă abordarea conţinuturilor prin modalităţile care permit înţelegerea

fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse 

la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice. 

1. Producerea mesajelor orale şi scrise 

1.1. Exprimarea orală 

A. Dialogul 

- dezbaterea; interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); 

- actualizarea regulilor, a tehnicilor şi a structurii dialogului. 

B. Monologul 

- monolog argumentativ; 

- actualizarea regulilor, a tehnicilor şi a structurii monologului. 

C. Evaluarea discursului oral, în funcţie de următoarele repere: 

- conţinutul discursului (adecvarea la tema expunerii, a dialogului; pertinenţa intervenţiilor, 

claritatea ideilor, înlănţuirea logică a acestora); 

- componenta verbală (utilizarea corectă a aspectelor de ordin fonetic, lexical şi de sintaxă a 

propoziţiei şi a frazei; utilizarea adecvată a regulilor şi procedeelor care asigură organizarea 

generală a unui text: legătura între fraze, coerenţa între părţi, structura textuală dialogală sau 

argumentativă, utilizarea regulilor şi procedeelor care determină folosirea limbii în context: 

utilizarea registrelor limbii, a normelor de interacţiune verbală, adaptarea la parametrii situaţiei 

de comunicare etc.); 

- componenta nonverbală (privire, atitudini corporale, mişcări, gesturi, expresia feţei; poziţia 

locutorilor etc.) şi componenta paraverbală (vocea: calitate, debit, inflexiuni, intonaţie, pauze 

etc.). 

1.2. Exprimarea scrisă 

Elevii vor redacta următoarele tipuri de texte: 

- rezumat, caracterizare de personaj, eseu structurat şi eseu liber (actualizare), comentariu, analiză, 

**sinteză, **paralelă; 

- cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoare în format electronic, *alte 

texte specifice domeniului de specializare; 

- proiecte. 

1.3. Niveluri de constituire a mesajului în comunicarea orală şi scrisă 

• fonetic, ortografic şi de punctuaţie 

- pronunţarea corectă (pronunţarea şi scrierea corectă a numelor proprii, evitarea pronunţiilor 

hipercorecte); 

- pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie); 

- norme ortografice şi de punctuaţie; 

• morfosintactic 

- folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de 

comparaţie, numerale etc.); 

- utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.); 

• lexico-semantic 

- utilizarea corectă şi adecvată a sensurilor pe care le au cuvintele în context (mai ales 

neologismele); 

- utilizarea variantelor lexicale literare; 

- utilizarea corectă a unităţilor frazeologice; 

- etimologia populară, hipercorectitudinea; 

- sens denotativ, sensuri conotative; 

• stilistico-textual 

- stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;

- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; 

argou, jargon; 

- stil direct şi stil indirect, stil indirect liber; 

- **calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, 

variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie; 

- **tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin 

parataxă sau prin hipotaxă etc.); 

• nonverbal şi paraverbal 

- rolul elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul 

dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc. 

2. Receptarea diverselor tipuri de mesaje 

Conţinuturile menţionate mai jos se abordează în raport cu textele studiate, cu accent asupra interpretării 

semnificaţiilor acestora. 

- informaţia verbală în domeniul audio-vizual (ştiri radio, ştiri TV); 

- factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul). 

2.1. Niveluri ale receptării 

• fonetic, ortografic şi de punctuaţie 

- dificultăţi de înţelegere a mesajului cauzate de forme incorecte de pronunţare; 

- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise; 

• morfosintactic 

- ambiguităţi morfosintactice care îngreunează înţelegerea mesajului; 

- *, ** valori stilistice ale unor categorii morfosintactice; 

• lexico-semantic 

- înţelegerea sensului cuvintelor în context; 

- câmpurile semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale; 

• stilistico-textual 

- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice; 

- rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor; 

- receptarea în funcţie de tipurile de texte (ficţionale şi nonficţionale); 

- receptarea în raport cu genurile şi speciile literare în care se încadrează textele respective; 

- interpretarea semnificaţiilor textelor studiate; 

- tipuri de texte şi structura acestora: textul narativ, textul poetic, textul dramatic; diverse texte de tip 

funcţional; textul argumentativ; 

• nonverbal şi paraverbal 

- influenţa elementelor nonverbale şi paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral. 

SUGESTII METODOLOGICE 

• Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptânduşi 

demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează eficient prin 

centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici, necesitatea de a pune accent 

pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune în 

rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. În activitatea la clasă, profesorii vor respecta 

programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor 

concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Profesorii au libertatea de a selecta atât 

metodele pe care le consideră cele mai adecvate pentru atingerea finalităţilor vizate, cât şi 

temele şi textele pentru studiu. Opţiunea pentru selectarea temelor şi a textelor se poate face 

şi pe baza unor chestionare de evaluare a capacitaţilor şi a intereselor de studiu ale elevilor din 

clasă. 

• Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la 

bază competenţele generale şi cele specifice, conţinuturile sunt mijloace de realizare a 

finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează

competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte variate (rezumare, analiză, 

comparare, argumentare, descriere etc.). Textele ficţionale şi nonficţionale vor fi folosite ca 

mijloace pentru formarea deprinderilor de receptare, care să fie aplicate adecvat şi la lectura 

altor texte de acelaşi tip. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se va consulta 

volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura 

Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum. 

• Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării poate fi 

asigurată şi prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic. Este 

recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile 

de evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă şi evaluare sumativă; evaluare de proces, de 

produs şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode şi 

instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, 

investigaţia, referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Pentru exemple şi sugestii, se va 

consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 

2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare. 

CRITERII 

Criterii care au stat la baza alegerii manualului alternativ de Limba 

şi Literatura Română, pentru clasa a- X-a

Criterii Corint 2005 Corint 2000 Art 

Manualul care îmbină cel mai 

bine informaţiile din domenii 

diferite 

În cea ce priveşte conţinutul 

fiecărei manual 5 

După logica internă a 

materialului predat 

Pentru o mai bună 

sistematizare a cunoştinţelor 

elevilor 

Conectării studiului limbii 

române la realităţile vieţii 

cotidiene a elevilor 

5 

5 3 

4 3 

5 4 

5 4 2 

5 5 5 

Total punctaj 25 21 

ARGUMENTAREA ALEGERII MANUALULUI 

de Limba şi Literatura Română, clasa a-X-a, Editura Corint, Bucureşti, 

2005 

În alegerea manualului de limbă şi literatură română , am pornit de la 

respectarea cerinţelor care apar în programa şcolară . În alegerea manualului am luat 

în considerare , că aceasta trebuie să îi stimuleze să gândească pe cont propriu , 

familiarizându-i să-şi exprime argumentat propriile opinii . 

În urma studierii a trei manuale alternative , apărute la editurile Corint 

2005 , Art , Corint 2000 am constatat că toate sunt concepute într-o viziune modernă 

şi realizate la un nivel ştiinţific şi metodologic superior . De asemenea , toate trei 

edituri respectă studierea cronologică a fenomenului literar⁄ cultural , începând cu 

4 

18

perioada veche şi încheindu-se cu perioada interbelică . Pentru ca manualul să permită 

formarea de competenţe culturale , acesta trebuie să faciliteze asimilarea de cunoştinţe 

dintr-un domeniu cât mai varait , nu doar din domeniul literaturii . Manualele care 

reuşesc cel mai bine să îmbine informaţiile din domenii cât mai variate sunt cele ale 

editurii Corint 2005 , acesta furnizând informaţii din domeniul picturii , 

cinematografiei , istoriei universale , simbolisticii şi Corint 2000 . Editura Art fiind în 

dezavantaj la acest capitol Fţă de celelalte două manuale acesta făcând referiri doar la 

literatură . 

În ceea ce priveşte conţinutul fiecărei manual cel mai mare puntaj a 

primit editura Corint 2005 fiindcă informaţiile sunt organizate pe fiecare unitate de 

învăţare , bazându-se pe cunoştinţele asimilate în clasele anterioare . Singurul manual 

care nu face trimitere la experienţa elevilor este editura Art , şi din această cauză iam 

scăzut punctajul . După părerea noastră elevii reţin mai uşor teoria dacă e legată de 

evenimentele din viaţa lor personală . 

Fiecare unitate de învăţare e alcătuită dintr-o succesiune de teme , 

acestea fiind legate între ele printr-un conţinut corelativ . fiecare manual dispunând 

de o logică internă a materialului predat . Manualul care îmbină cel mai bine 

problemele de limbă cu cele de comunicare e cel al editurii Corint 2005 , dar şi cel al 

editurii Corint 2000 , acestea prezintă un dicţionar de termeni literari , înglobează 

exerciţii de fonetică , morfologie , stilistică , propune lucru în perechi / grupe care 

vizează atât comunicarea orală cât şi cea scrisă îmbinând domeniile cunoaşterii . 

Editura Art nu prezintă în manual decât probleme de comunicare scrisă şi orală , de 

aceea i-am acordat punctajul cel mai mic . 

Pentru o mai bună sistematizare a cunoştinţelor elevilor , fiecare 

editură a venit cu o propunere de exerciţii , fişe de lucru sau de evaluare , care prin 

conţinutul lor , cultivă şi dezvoltă competenţele generale şi specifice ale elevilor . 

Manualul care îmbină perfect metodele tradiţionale de evaluare cu cele mmmmoderne 

e cel al editurii Corint 2005 . La sfârşitul fiecărei lecţii sunt exerciţii care permit 

evaluarea iniţială , continuă . Aceste exerciţii urmăresc felul în care elevii şi-au 

asimilat în mod corespunzător achiziţiile lingvistice în propria exprimare scrisă şi 

orală . Editura Art şi are punctajul cel mai mic deoarece prezintă separat în evaluări 

problemele de literatură şi cele de limbă şi comunicare . 

Ultimul criteriu pe baza căruia am evaluat manualele alternative , 

acela al conectării studiului limbii române la realităţile vieţii cotidiene a elevilor . 

Fiecărei edituri i-am acordat punctajul maxim , fiindcă toate manualele pun accentul 

pe înţelegerea textului citit şi pe interpretarea acestuia în funcţie de propria lor 

experienţă culturală şi de viaţă , implicându-i pe elevi în propria învăţare . 

Punctajul maxim l-a realizat manualul editat Corint 2005 , la mică 

distanţă urmând tot cel editat de editura Corint 2000 , iar pe ultimul loc se află editura 

Art , care după părerea noastră nu corespunde cerinţelor . 

Cu toate diferenţele care există între edituri , fiecare manual serveşte doar ca suport , 

profesorul este cel care până la urmă alege manualul potrivit pentru clasa şi profilul la 

care o să predă . Singurul aspect pe care trebuie să aibă în vedere este acela ca 

manualul să fie în concordanţă cu cerinţele programei şcolare .

PLANUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT 

Aria curriculară:Limbă şi Comunicare 

Disciplina: Limba şi Literatura Română 

Unitatea de învăţare: 

Clasa: a –X-a, filiera teoretică 

Anul şcolar: 2006-2007 

Manual:Editura Corint, Bucureşti 2005 

Autorii manualului: Eugen Simion, Florina Rogalski, Daniel Cristea- 

Enache 

DETALIERI 

CONŢINUT 

Comedia 

“O 

scrisoare 

pierdută” 

de I. L. 

Caragiale 

Problemati 

ca 

comediei, 

structură şi 

compoziţie 

Încadrarea 

în epocă a 

comediei şi 

plasarea 

textului în 

context 

istoric, 

literar şi 

estetic 

Viziune 

generelă 

COMPETENŢE 

SPECIFICE 


şi analiza 

principalelor 

componente de 

structură şi de 

limbaj specifice 

textului dramatic 

2.4. Folosirea 

unor modalităţi 

diverse de 

înţelegere şi de 

interpretare a 

textelor literare 

studiate 

ACTIVITĂŢI DE 

ÎNVĂŢARE 

Familizarea cu 

caracteristicile 

comediei din 

secolul al XIX-lea 

Exerciţii de 

recunoaştere a 

particularităţiilor de 

construcţie a 

subiectului, a 

particularităţilor de 

compozoţie a 

textului dramatic. 

Exerciţii de 

identificare a 

particularităţiilor 

unor curente 

culturare, literare 

româneşti în 

context European 

Exerciţii de lectură 

RESURSE EVALU 

ARE 

TEMPORA MATERIAL PROCE- 

LE 

E 

DURALE 

4ore Textul Activitat Observ 

S3-S4 suport 

Dicţionar 

e 

frontală 

are 

sistem 

de termeni 

literari 

atică 

1 oră 

S5 

1oră 

S6 

Fişa de 

lectură a 

romanului 

studiat 

Activitat 

e pe 

grupe 

Activitat 

e 

frontală 

Activitat 

e 

Observ 

are 

sistem 

atică 

Observ 

are

asupra 

vieţii lui 

I.L 


Particularit 

ăţi de 

realizare a 

personajelo 

r 

Sursele 

comicului: 

Comicul de 

situaţie 

Comicul de 

moravuri 

Comicul de 

caracter 

Comicul de 

limbaj 

Comicul de 

nume 


structurilor 

argumentative în 

vederea sesizării 

logicii şi a 

coerenţei 

mesajului 

3.2. Compararea 

unor argumente 

diferite pentru 

formularea 

judecăţilor proprii 


particularităţilor 

şi a funcţiilor 

stilistice ale 

limbii în 

receptarea 

diferitelor tipuri 

de texte 

Exerciţii de 


modalităţiilor de 

caracterizare a 

personajelor(registre 

stilistice, limbajul 

personajelor, 

notaţiile autorului) 

Exerciţii de 


particularităţiilor 

comicului de 

situaţie 

Exerciţii de 


aspectelor 

comicului de 

caracter şi moravuri 

Exerciţii de 


particularităţilor de 

limbaj 

Exerciţii de 

explicare a 

semnificaţiilor 

numelui 

personajelor 

Exerciţii de 

interpretări şi 

judecăţi de valoare 

exprimate în critica 

şi în istoria literară, 

în cronici de 

spectacol. 

3 ore 

S6-S7 

1 oră 

S8 

2 ore 

S8 

1oră 

S9 

1 oră 

S9 

2ore 

S9 

Fişe de 

lucru 

Manualul 

Manualul 

Manualul 

Textu 

suport 

frontală sistem 

atică 

Activitat 

e pe 

grupe 

Activitat 

e pe 

grupe 

Activitat 

e pe 

grupe 

Activitat 

e 

individu 

lă 

Activitat 

e pe 

grupe 

Expun 

erea 

orală a 

proiect 

ul 

Observ 

are 

sistem 

atică 

ui 

Observ 

are 

sistem 

atică 

Expun 

erea 

orală a 

proiect 

ul

Timea 

1.4. Redactarea 

unor compoziţii 

despre textele 

studiate şi 

alcătuirea unor 

texte funcţionale 

sau a unor 

proiecte 

Enunţarea unui 

punct de vedere 

propriu faţă de o 

judecată de valoare 

exprimată în critica 

şi în istoria literară 

Exerciţii de scriere 

de eseuri despre 

comedie 

Discuţii pe tema 

relaţiilor dintre 

personaje 

PROIECT DE ACTIVITATE 

2 ore 

S10 

Propunătoare: Füstös 

Manualul Activitat 

e 

individu 

lă 

Expun 

erea 

orală a 

proiect 

ul

Unitatea de învăţământ : Liceul Teologic Reformat 

Data: 15.04.2008 

Clasa: a X-a β 

Disciplina: Limba şi literatura română 

Unitate de conţinut: 

Subiectul: Comicul onomastic în O scrisoare pierdută 

Tipul orei: Fixare de cunoştinţe 

Competenţe generale: 

01: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în 

producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare 

02: Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea 

diferitelor texte literare şi nonliterare 

03: Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare 

Competenţe specifice : 01.2 Receptarea adecvată a sensului / sensurilor 

unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise 

01.4 Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte 

funcţionale sau a unor proiecte 

02.4 Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor 

literare studiate 

03.3 Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate 

Strategii didactice 

Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin 

descoperire, analiza stilistică, dezbaterea 

Resurse: Manualul, opera în ansamblu, dicţionar explicativ, casete video sau Cdcu 

ecranizări ale operei , fotografi de epocă şi scene de film . 

Mijloace tehnice : casetofonul , dischete de CD . 

Forme de organizare : frontală , individuală şi pe grupe . 

ETAPE SECVENŢE DE 

CONŢINUT 

1.Moment Asigurarea cadrului 

organizatoric necesar pentru 

începerea orei , 

aerisirea clasei , 

pregătirea materialului 

didactic . 

ACTIVITATE 

DE ÎNVĂŢARE 

Pregătirea elevilor 

pentru oră , cărţi , 

caiete de Limba şi 

Literatura română 

sunt pe bănci şi sunt 

deschise la lecţia de 

METODE ŞI 

PROCEDEE 

EVALUA 

RE

2.Activizarea 

cunoştinţelor 

3.Captarea 

atenţiei 

pentru 

activitatea ce 

urmează 

Se comunică elevilor 

că marele nostru 

dramaturg a fost 

considerat şi un 

adevărat istoric al 

societăţii româneşti din 

perioada 1870- 1900 . 

Se poate verifica prin 

întrebări , dacă e 

cunoscută aprecierea 

lui G . Ibrăileanu : < 

Caragiale este cel mai 

mare istoric al epocii 

dintre 1870 – 1900 . 

Un istoric complet care 

arată , critică şi 

explică . Sintetizând în 

cîteva personaje şi în 

cîteva evenimente 

caracteristice, categorii 

sociale stări sufleteşti 

şi întâmplări produse 

de introducerea 

civilizaţiei apusene la 

noi . El a istorisit a 

criticat şi a explicat 

întreaga viaţă a epocii 

de care sa ocupat . 

Profesorul cere elevilor 

să enumere 

subcategoriile 

comicului : 

1.comic de situaţie 

2. comic de intenţie 

3- comic de caracter 

4.comic de limbaj 

5. comic onomastic 

astăzi . 

Un elev va răspunde 

că cunoaşte acaestă 

apreciere al lui G . 

Ibrăileanu şi va 

argumenta în cîteva 

fraze din ce cauză 

este Caragiale cel mai 

mare istoric al epocii 

1870 -1900 . 

Prin răspunsuri scurte 

, precise elevi , vor 

stabili cu exemple din 

piesă , mijloacele de 

realizare a diferitelor 

subcategorii al 

comicului : 

1. comic de situaţie : 

încurcătură , 

echivocul , revelaţiile 

succesive , 

deznodământul 

surpriză 

2. comic de intenţie : 

ironia , parodia , 

satira , sarcasm , 

caricatura 

3. comic de caracter : 

Explicativ 

Argumentativ 

Explicativ 

Conversativ 

Observaţie 

curentă 

Observaţie 

sistematică a 

elevilor

4.Enunţarea 

obiectivelor 

Se reaminteşte că la 

Caragiale comicul de 

situaţie , de intenţie şi 

de limbaj scot în 

evidenţă pe cele de 

caracter şi de moravuri 

şi de unde nota 

preponderent satirică a 

comediei caragialiene . 

La 

evidenţiereacomicului 

de caracter contribuie 

în considerabilă măsură 

şi procedeul 

comicului 

onomastic , adică al 

sublinieri prin sugestile 

numelui oriprin 

contrastul dintre 

semnificaţiile numelui 

şi personalitatea sau 

pretenţiile 

personajelor , a 

trăsăturilor de 

caracterizare ce se cer 

satirizate . 

Prin cîteva întrebări la 

care se pretind 

răspunsuri clare sunt 

reamintite începutul şi 

precursorii lui 

Caragiale în 

valorificarea comicului 

onomastic. 

În folosul lor va fi 

Dicţionarul explivativ 

şi studiul lui G . 

Ibrăileanu. 

Obiectivele : 

O1-să înţeleagă care 

încornoratul , 

demagogul , servirul , 

femeie voluntară , 

arivistă 

4.comic delimbaj : 

pronunţii greşite , 

etimologii populare, 

nonsensul 

Elevii vor primi 

întrebările şi în grupă 

o să dea un răspuns 

cât mai clar şi 

concis . 

Din fiecare grupă o să 

fie ales un 

reprezentant care o să 

scrie pe tablă 

răspunsurile . 

Elevii trebuie să ştie 

la sfârşitul orei : 

- să înţeleagă 

care este rolul 

Conversaţie 

Explicaţie 

Lucru pe grupe

5. Obţinerea 

feed-beck-ului 

6. Momentul 

final 

este importanţa 

comicului onomastic 

O2-să dea exemple de 

personaje din alte 

opere lui Caragiale 

O3-să grupeze 

personajele după 

statutul social . 

Citirea, compararea, 

completarea şi 

comentariile pe baza 

răspunsurilor la itemuri 

vor fi urmate de 

sistematizarea 

cunoştinţelor căpătate . 

Profesorul va scrie pe 

tablă tema de acasă : 

Scrieţi un eseu de 30 

rânduri despre comicul 

onomastic din O 

csrisoare pierdută 

comicului 

onomastic 

- să dea exeple 

de personaje din 

alte opere al lui 


- să grupeze 

personajele după 

statutul lor social Problematizare 

Reprezentantul din 

fiecare grupă va scrie 

pe tablă răspunsurile 

la întrebări . 

Elevii vor nota în 

caiete tema de acasă . 

Explicaţie 

Învăţarea prin 

descoperire 

Evaluare 

formativă 

Evaluare 

finală

Fişe de lucru 

I . 

1. Elevii trebuie să dovedească, că : Numele Tipătescu, Brânzovenescu, 

Ionescu, Popescu şi alte nume de familie formate cu acelaşi sufix, pe care le-aţi mai 

întîlnit fie la Caragiale, fie la alţi scriitori, fie în realitatea cotidiană, la ce concluzie vă 

conduc? 

2.B Ce prenume şi nume întîlnite în O scrisoare pierdută apar des şi în 

Momente şi schiţe? Cum vă explicaţi acest lucru? Cărei categorii sociale aparţin? 

.C Trei personaje ale comediei, aşa cum ne sugerează Caragiale prin numele lor, 

au, probabil, altă origine etnică, poate fanariotă. Identificaţi aceste personaje şi 

stabiliţi-le originea, prin analiza numelor. 

5.C Căutaţi în dicţionar termenul de la care este derivat numele lui Pristanda. 

Explicaţi, prin comportarea personajului, ambele sensuri ale noţiunii. Dar prenumele 

Ghiţă ce vă sugerează?

II . 

6.B Există, în comedie, şi un personaj care nu are nume propriu: Cetăţeanul 

turmentat. De ce credeţi că nu are nume? Pe cine reprezintă el? Puteţi găsi şi altă 

semnificaţie pentru turmentat decât cea care sugerează băutura? 

7.B Ştiind că etimologia numelui Zoe trimite la înţelesul de viaţă, interpretaţi, în 

acest sens, firea, caracterul şi atitudinea Zoei. 

10.A Cunoaşteţi vreo zicătoare referitoare la cineva care nu prea e bun de nimic, 

care nu realizează mare lucru, zicătoare sugerată de numele unui personaj din 

comedie? 

12. C Caragiale mărturisea că l-a creat pe Dandanache ca o sinteză: ”E mai 

prost decât Farfuridi şi mai canalie decât Caţavencu”. Şi, într-adevăr, Agamemnon 

Dandanache este cea mai caricaturală figură din întreaga dramaturgie românescă.

III . 

14.A Cunoscând caracterul personajelor şi manifestările lor, ce funcţii credeţi 

că au apelativele: onorabile, stimabile, venerabile? 

15.C Cu ce personaje dintr-o altă comedie a lui Caragiale se aseamănă Zaharia 

Trahanache şi prin ce? Dar Tipătescu? 

8.A Zaharia Trahanache nu este doar un bătrân ticăit, zaharisit şi încornorat. 

Pornind de la numele lui, Trahanache, derivat din cuvântul grecesc trahans, ce 

înseamnă griş cu lapte, ce sugerează amestec, ambiguitate, găsiţi noi trăsături ale 

caracterului său, justificate prin atitudini şi fapte.

Matrice semantice 

Procedee de crearea a comocului onomastic 

-degradarea prin nume –Brânzovenescu , Farfuridi 

- sugestia sonoră – Trahanache , Dandanache , Caţavencu 

- stereotipic-Ionescu , Popescu 

-apelativ cu trimitere ironică –amabilul , verabilul 

- contrast ironic între prenume şi nume – Agamiţă , Gagamiţă 

, Agamemnon Dandanache 

- derivarea cu sufixe – Dandanache , Farfuridi 

- derivare de nume de la noţiuni comune – Pristanda

Trăsături ale pers .semnificate de nume proprii 

- etnice – Popescu , Dandanache , Farfuridi , Tipătescu , 

Ionescu 

- sociale – Pristanda , Cetăţeanul turmentat 

- intelectual – Caţavencu , Farfuridi , Brânzovenescu , 

Dandanache 

- fizic şi referire la vârstă – Trahanache , Zoe , Dandanache

ESEU 

Scrie un eseu de 2-3 pagini despre comicul onomastic întro comedie studiată . 

Comedia este o specie a genului dramatic , în proză sau în versuri , care 

provoacă râsul prin surprinderea moravurilor sociale a unor tipuri umane sau a unor 

situaţii neaşteptate , având un final fericit . 

Comedia este o categorie estetică având ca efect râsul , declanşat de 

contrastul dintre aparenţă şi esenţă aşteptări şi rezultate . Comicul implică existenţa 

unui conflict comic a unor situaţii şi personaje . Tipuri de comic : comicul de situaţie , 

comicul de caracter , comicul de moravuri , comicul de limbaj , comicul de nume sau 

onomastic . 

Comicul onomastic este o formă prin carre autorul sugerează dominanta de 

caracter , originea sau rolul personajelor în desfăşurarea evenimentelor . 

Un alt mijloc de caracterizare indirectă este onomastica . Numele personajelor 

sugerează trăsătura lor dominantă . Numele personajelor sugerează : Zaharia – 

zaharisitul , ramolitul , ticăitul –Trahanache- derivat de la cuvântul trahana , o cocă 

moale uşor de modelat . 

Nae –populistul , păcălitorul păcălit –Caţavencu – demagogul . Agamiţă – 

diminutivul caraghios de la numele Agamemnon –Dandanache –derivat din cuvântul 

dandana care înseamnă încurcătură . Tache Farfuridi – denotă politicianismul liberal . 

Farfuridi , Brânzovenescu – prin aluzia culinară a numelor sugerează inferioritate , 

vulgaritate . Institutorii Ionescu , Popescu – fac parte dintre cei care se ridică din 

poporul de jos . Ghiţă – slugarnicul , individul servil şi umil în faţa şefilor – Pristanda 

– îşi trage numele de la un joc moldovenesc şi sugerează , zbaterea permanentă şi 

imitată , fără a ajunge undeva , la un rezultat sau exprimă ideea că e capabil să joace 

aşa cum i se cântă . Cetăţeanul turmentat – nu este individualizat prin nume , pentru 

că reprezintă o categorie, alegătorii turmentaţi / ameţiţi de conducătorii politici care îşi 

propun candidaţii în funcţie de interesele personale . Ştefan Tipătescu – prenumele cu 

rezonanaţă istorică este înlocuit de cunoscuţi cu diminutivul Fănică , ceea ce pune în 

evidenţă contrastul dintre aparenţă şi realitate . Zoe – o damă mare în politica de 

provincie . Zaharia Trahanache este tipul încornoratului dar şi a ticăitului . El este 

încornoratul , deoarece refuză să creadă în autenticitatea scrisorii de amor şi în 

adulterul soţiei . EL este o persoană uşor de şantajat şi de modelat de către soţia lui 

Zoe . Nae Caţavencu este tipul demagogului ambiţios El este îngâmfat şi doreşte să 

parvină , urmărindu-şi realizarea intereselor personale indiferent prin ce mijloace o 

face . De fiecare dată este ipocrit / teatral , sentimental plin de sine şi dovedeşte un 

tupeu ieşit din comun . Agamiţă Dandanache , el este însă imaginea prostului ticălos , 

întruchipat în el politicianul mai prost decât Farfuridi şi mai canalie decât 

Brânzovenescu . El confundă mereu persoanele , dar este un şantajist care obţine 

candidatura tot cu ajutorul unei scrisori compromiţătoare . Tache Farfuridii tot un tip 

de demagog , dar neînzestrat cu abilitate şi cu şiretenie . Iordache Brânzovenescu 

formează împreună cu Tache Farfuridii un cuplu comic atât prin comportare , cât şi 

prin numele lor cu rezonanţă culinară . Ghiţă Pristanda , el este poliţaiul oraşului , este 

tipul servitorului , al omului slugarnic . Pristanda ascultă şi execută ordinele stăpânilor 

. Cetăţeanul turmentat este , în general , tipul cetăţeanului comun şi al celui naiv şi

sincer . Ştefan Tipătescu ele este prefectul judeţului , este tipul junelui prim , al 

primului amorez . 

El este unul dintre stâlpii puterii locale căruia îi aparţine totul şi de aceea face abuzuri 

încălcând legea şi acceptă compromisuri . Ştie să-l facă servil pe Pristanda . Zoe 

Trahanache este soţia domnului Zaharia Trahanache , reprezintă în piesă tipul 

adulterinei , femeia voluntară şi autoritară .- Ea este frivolă şi îşi înşeală soţul , iar în 

momentul descoperirii adulterului luptă din răsputeri ca să-şi salveze reputaţia 

.Comicul onomastic ocupă un loc importanat , fiind nu numai o sursă de râs , de 

amuzament , ci şi un instrument a satirei . Cu ajutorul lui Caragiale a putut să-l 

ironozeze pe personajele lui din piesa O scrisoare pierdută . Numele personajelor din 

piesă o pot intercala întro clasă socială , cum ar fi exemplele următoare : etnice – 

Tipătescu , Ionescu , Popescu , Dandanache , Farfuridi ; sociale – Pristanda , 

Cetăţeanul turmentat ; fizice –referitoare la vârstă – Trahanache , Zoe , Dandanache ; 

intelectuale – Caţavencu , Farrfuridi , Brânzovenescu , Dandanache . Dra putem grupa 

şi după un alt criteriu care sunt următoarele : după sugestia sonoră – Trahanache , 

Dandanache , Caţavencu ; după degradarea prin nume – Brânzovenescu , Farfuridi ; 

după derivarea de la noţiuni comune – Pristanda ; după derivare prin sufixe – 

Dandanache , Farfuridi , Brânzovenescu ; după contrastul comic între nume şi 

prenume – Agamiţă , Dandanache ; după stereotipia –Ionescu , Popescu ; după 

apelative cu trimitere ironică – onorabilul , venerabilul , amabilul . Personajele din 

piesa O scrisoare pierdută se aseamănă cu alte personaje din alte piese de teatru al lui 

Caragiale cum ar fi cu cele din O noapte furtunoasă . Personajele Tipătescu şi Zaharia 

Trahanache se aseamănă cu personajele Jupîn Dumitrache şi Chiriac deoarece ca şi 

Zaharia Trahanache şi Jupîn Dumitrache este un încornorat adică un înşelat de către 

soţia lui , iar Tipătescu ca şi Chiriac este îndrăgostit de soţia prietenului lui cel mai 

bun care este Zaharia Trahanache din piesa O scrisoare pierdută iar Jupân Dumitrache 

din piesa O noapte furtunoasă . În ambele piese ale lui Caragiale este vorbe despre 

personaje care au nume semnificative şi caracteristice pentru personajele respective . 

În piesă apar şi nişte apelative cum ar fi amabile , onorabile , venerabile , care 

reprezintă clasele sociale , adică aceste apelative sunt folosite de anumite clase sociale 

, dar acestea sunt în piesă folosite ironic de către autor . 

Piesa de teatru O scrisoare pierdută prin aceste mijloace provoacă 

râsul , dar în acelaş timp , atraga atenţia cititorului / spectatorului , în mod critic , 

asupra comediei umane .

CARACTERIZAREA 

PERSONAJELOR 

DIN COMEDIA ”O SCRISOARE PIERDUTĂ” 

DE I. L. CARAGIALE 

GABOR IMOLA- ORSOLYA 

UNIVERSITATEA PETRU- MAIOR, TÂRGU-MUREŞ 

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI LITERE 

SPECIALIZAREA:ROMÂNĂ- FRANCEZĂ 

ŞI 

ROMÂNĂ- ENGLEZĂ GR.1 

ANUL II

Unitatea de învăţământ : Liceul Teoretic „Unirea” 

Data: 16.04.2008 

Clasa: a X-a C 

Aria curriculară: Limbă şi comunicare 

Disciplina: Limba şi literatura română 

Unitate de conţinut: 

Subiectul: „ O scrisoare pierdută” I.L.Caragiale 

Tipul orei: Fixare de cunoştinţe 

COMPETENŢE GENERALE: 

COMPETENŢE SPECIFICE: 

Proiect de activitate 

Propunătoare: GABOR IMOLA- 

ORSOLYA 

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea 

mesajelor, în diferite situaţii de comunicare 

2.Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea 

diferitelor texte literare şi nonliterare 

3.Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare 

1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte 

funcţionale sau a unor proiecte 

1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de 

punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice, 

compatibile cu situaţia de comunicare 

2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj 

specifice textului dramatic 

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare 

studiate 

3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate 

COMPETENŢE DERIVATE (La finalul lecţiei elevii vor putea):

• Să enumere câteva personaje din comedie 

• Să identifice caracteristicile personajelor în fragmentele date 

• Să prezinte comparativ două personaje din comedie 

• Să evidenţieze relaţiile dintre două sau mai multe personaje 

• Să participe activ la dezbatere aducând argumente în sprijinul celor susţinute 

prin trimitere la opera studiată 

Strategii didactice 

Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin 

descoperire, analiza stilistică, dezbaterea 

Forme de organizare : frontală , individuală şi pe grupe . 

Resurse: manualul, opera în ansamblu, dicţionar explicativ, fişe cu fragmente din 

textul caragelian, fişe de lucru, tabele 

Mijloace tehnice : casetofonul , dischete de CD . 

Evaluare: orală 

Nivelul grupului ţintă: medie 

ETAPE 

1.Moment 

organizatoric 

2.Activizarea 

cunoştinţelor 

SECVENŢE DE 

CONŢINUT 

Asigurarea cadrului necesar 

pentru începerea orei 

,notarea absenţelor, 

pregătirea materialului 

didactic , verificarea temei,. 

Se comunică elevilor faptul 

că I.L.Caragiale a avut 

intenţia de a contribui, prin 

râs , la ândreptarea 

moravurilor sociale , fiind 

adeptul cugetării 

clasice:”ridendo castigat 

mores”(râsul îndreaptă 

moravurile). 

Principalul mijloc de 

construire a personajelor este 

comicul, foarte variat ca 

ACTIVITATE 

DE ÎNVĂŢARE 

Pregătirea elevilor 

pentru oră , cărţi , 

caiete de Limba şi 

Literatura română 

sunt pe bănci şi sunt 

deschise la lecţia de 

astăzi . 

METODE ŞI 

PROCEDEE 

Explicaţia- 

Expunerea 

EVALUA 

RE 

Expunere 

orală

3.Captarea 

atenţiei 

pentru 

activitatea 

ce urmează 

manifestare, între care se pot 

enumera : comicul de 

situaţie, comicul de caracter, 

comicul de limbaj, comicul 

de moravuri, comicul de 

intenţie şi comicul de nume. 

Personajele din comedii au 

trăsături care înlesnesc 

încadrarea lor în diferite 

tipuri. Caragiale este 

considerat cel mai mare 

creator de tipuri din literatura 

română. Ele aparţin viziunii 

clasice pentru că se 

încadrează într-o tipologie 

comică având o dominantă 

de caracter şi un repertoriu 

fix de trăsături Scriitorul 

depăşeşte cadrul comediei 

clasice , având capacitatea de 

a individualiza personajele, 

prin comportament, 

particularităţi de limbaj, 

nume, dar şi prin combinarea 

elementelor de statut social şi 

psihologic. 

Profesorul împarte nişte fişe 

de lucru eleviilor. Prima 

foşă conţine fragmente din 

comedia “O scrisoare 

pierdută.” Pe baza acestor 

fragmente elevii vor trebui să 

caracterizeze în zece rânduri 

personajul despre care este 

vorba în fragmenrtele lor, şi 

să identifice câteva trăsături 

dominante ale personajelor. 

Elevii vor lucra pe 

grupe citind mai întâi 

fragmentele o să dea 

un răspuns cât mai 

clar şi concis. 

Din fiecare grupă o să 

fie ales un 

reprezentant care o să 

scrie pe tablă câteva 

caracteristici al 

personajelor 

completând astfel 

matricele semantice. 

Elevii completează 

matricile găsind 

următoarele trăsături 

ale personajelor: 

Zoe:-luptătoare 

-energică 

-actriţă 

-hotărâtă 

Activitatea pe 

grupe 

Explicaţiia 

Argumentaţia 

orală 

Observaţie 

sistematică a 

elevilor

4.Enunţarea 

obiectivelor 

Fi;a a doua are ca cerinţă 

prezentarea comparativ a 

două personaje din comedie. 

Fişa a treia are ca cerinţă 

selectarea cuvintelor care 

reprezintă relaţia dintre 

personajele din triunghiul 

conjugal. 

Se reaminteşte faptul că 

personajele aparţinând 

aceleiaşi categorii se 

deosebesc prin modul de a 

reacţiona la împrejurări. 

Tehnica nu este nouă, fiind 

utilizată şi de Alecsandri. 

Obiectivele : 

1.să identifice caracteristicile 

personajelor în fragmentele 

date 

-înger 

Zaharia:-ticăit 

-naiv 

-incult 

-manevrabil 

-înşelător 

Caţavencu:-ambiţios 

-şantajist 

-oportunist 

-exigent 

-linguşitor 

Tipătescu:-nestăpânit 

-abuziv 

-aventurier 

-amorez 

-inteligent 

Pristanda:- slugă 

-incult 

-viclean 

-devotat 

Elevii vor prezenta 

comparativ două 

personaje. 

Elevii vor selecta 

următoarele cuvinte: 

adulter, naivitate, 

minciună, 

comoditate, teatru, 

prefăcătorie, abuzare, 

influenţă, aventură, 

iubire, mariaj. 

Elevii trebuie să ştie 

la sfârşitul orei : 

1.să identifice 

caracteristicile 

personajelor din 

Învăţare prin 

descoperire 

Activitate 

frontală

5. Obţinerea 

feed-backului 

6. Momentul 

final 

2.să prezinte comparativ 

două personaje din comedie 

3.să evidenţieze relaţiile 

dintre două sau mai multe 

personaje 

Citirea, compararea, 

completarea şi comentariile 

pe baza răspunsurilor la 

itemuri vor fi urmate de 

sistematizarea cunoştinţelor 

căpătate . 

Profesorul va scrie pe tablă 

tema de acasă : 

Scrie un eseu de 40 de 

rânduri despre personajul 

preferat din comedia O 

scrisoare pierdută de 

I.L.Caragiale 

fragmente 

2.să prezinte 

comparativ două 

personaje din 

comedie 

3.să evidnţieze 

relaţiile dintre două 

sau mai multe 

poersonaje 

Reprezentantul din 

fiecare grupă va scrie 

pe tablă câteva 

caracteristici ele 

personajelor si 

cuvintele care 

reprezintă relaţia 

dintre personajele 

enumerate. 

Elevii vor nota în 

caiete tema de acasă. 

Explicaţie 

Învăţarea prin 

descoperire 

Evaluare 

formativă 

Evaluare 

finală

Fişa nr.1 

Formaţi cinci grupe şi caracterizaţi fiecare personaj în zece rânduri cu 

ajutorul fragmentelor date şi completaţi matricele semantice cu cinci 

trasături ale personajelor. 

Ghiţă Pristanda 

Pristanda: (asemenea) Curat caraghioz!... Pardon, să iertaţi coane 

Fănică, că întreb: bampir.....ce-i aia bampir? 

... 

Prsitanda: Dumneata sugi sângele poporului?... Aoleu! 

Tipătescu: Mişel! 

Pristanda: Curat mişel! 

Tipătescu: Murdar! 

Pristanda: Curat murdar! 

(Actul I, scena 1) 

Tipătescu: Nu ştie şi nenea Zaharia şi ea că eşti omul nostru.... 

Prsitanda: Al dumneavoastră, coane Fănică, şi al coanii Joiţichii, şi al 

lui conul Zaharia... 

(Actul I, Scena 1) 

Pristanda: Eu cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea? Zic: ia să 

mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică...şi binişor, 

ca o piesă, mă sui pe uluci şi mă pui s’ascult.... 

(Actul I, scena1)

Ştefan Tipătescu 

Tipătecu: Nu umbla cu mofturi, Ghiţă. Nu m-am plimbat eu la luminaţie 

în trăsură cu Zoe şi nenea Zaharia în tot oraşul?... 


Trahanache: E iute, n-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deştept, cu carte, 

dar iute, nu face pentru un prefect... 


Tipătescu: Atunci dacă nu e altă scăpare... Zoe! Zoe! mă iubeşti... 

Zoe: Te iubesc, dar scapă-mă! 

Tipătescu: Să fugim împreună... 

(Actul II, scena 6) 

Tipătescu: (bătând impacient din călcâi şi întrerupându-l) 

Ei! Să lăsăm frazele, nene Caţavencule! Astea sunt bune pentru 

gură-cască... Eu sunt omul pe care d-ta să-l îmbeţi cu apă 

rece?... 

Spune unde să fie! Bărbpteşte: ce vrei de la mine? (se ridică 

fierbând) 

(Actul II, scena 9)

Zaharia Trahanache 

Trahanache:... Ei, Fănică, să vezi imitaţie de scrisoare! Să zici şi tu că e 

a ta, dar să juri, nu altceva să juri! (Oprindu-se şi privind pe 

Tipătescu, care se plimbă cu pumnii încleşaţi, cu mirare şi 

ciudă) Uită-te la el cum se turbură! Lasă pmule, zi –i mişel şi 

pace! Ce te aprinzi aşa? 


Trahanache: Ai puţintică răbdare! Să vezi... M-am gândit să nu mă 

duc...să mă duc, să nu mă duc...ia, numai de ciriozitate, să 

mă duc, să văz ce moft mai e şi ăsta. Mă îmbrac de grabă, 

Fănică, şi mă duc... 

(Actul I, scena4) 

Farfuridi: Doisprezece... 

Trahanache: Cu Ienache Siripeanu,,, 

Brânzovenescu: Nici nu mai are drept de vot de când şi-a măritat fata... 

Nu i-a dat casele de zestre ? Ei? Dacă votează merge la puşcărie 

onorabilul. 

Trahanache: Ai puţintică răbdare... Dar dacă-l putem duce să voteze cu 

noi.... 


Trahanache: Noi votăm pentru candidatul pe care+l pune pe tapet 

partidul întreg...pentru că de la partidul întreg atârnă binele 

ţării, şi de la binele ţării, atârnă binele nostru... 

(Actul II, scena1)

Zoe Trahanache 

Zoe: Lasă-mă... Dacă ambiţia ta , dacă nimicurile tale politice le pui mai 

presus de ruşinea mea, de viaţa mea, lasă-mă! Să mor... 

(plângând) Să mor cu siguranţa că opt ani de zile m-ai 

amăgit în fiecare minută, că nu m-ai iubit 

niciodată...niciodată... niciodată... 


Zoe: Da sunt hotărâtă, şi trebuie să biruiesc tot, şi pe tine... aşa de 

hotărâtă sunt, încât adineaori am poruncit lui Ghiţă să 

meargă să dea drumul lui Caţavencu şi să-l poftească aici din 

partea mea... 


Zoe:(cu energie) Nici o vorbă, nene, trebuie... 

Trahanache: De ce? 

Zoe(precipitată): Dacă mă iubeşti, dacă ţii la mine, acuma tăcere, şi spun 

pe urmă tot. 

(Actul IV, scena8) 

Caţavencu: Madam! Madam! Trahanache, eşti un înger... 

Zoe: Mulţumesc, eşti prea galant dar du-te de grabă... 

(Actul IV, scena 11)

Nae Caţavencu 

Caţavencu: Ce vreau? Ce vreau? Ştii bine ce vreau. Vreau ce mi se 

cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în 

oraşul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi...între fruntaşii 

politicii.... 


“Stimabilă doamnă, la redacţia noastră se află un document iscălit de 

amabilul nostru prefect şi adresat d-voastră. Acest document vi s-ar putea 

ceda în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în chestiune...” 


Caţavencu: Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul gambetta... 

(de fapt Machiavelli) 


Caţavencu: În sănătatea iubitului notru prefect! Să trăiască pentru 

fericirea judeţului nostru!

Fişa nr.1 




TIPĂTESCU 

PRISTAND 

A 

ZAHARIA 

ZOE 

CAŢAVENC

Fişa nr.1 MATRICE SEMANTICE 




TIPĂTESCU 

PRISTAND 

A 

ZAHARIA 

ZOE 

CAŢAVENC

Fişa nr.2 

Cu ajutorul fragmentelor citite mai înainte prezentaţi comparativ în 

douăzeci de rânduri două personaje din comedia “O scrisoare pierdută 

„ de I.L. Caragiale raportându-vă la felul în care reacţionează fiecare 

personaj în diferite situaţii.


Triunghiul conjugal 

Analizaţi relaţia dintre cele trei personaje identificând cuvinte care 

reflectă relatia dintre ei , selectând din cuvintele date: 

adulter, naivitate, minciună, comoditate, violenţă, teatru, prefăcătorie, abuzare, 

influenţă, maltratare, aventură, iubire, amant, mariaj, bani,dragoste. 

ZAHARIA 

ZOE 

TIPĂTESC 

U


Triunghiul conjugal 

Analizaţi relaţia dintre cele trei personaje identificând cuvinte care 

reflectă relatia dintre ei , selectând din cuvintele date: 

adulter, naivitate, minciună, comoditate, violenţă, teatru, prefăcătorie, abuzare, 

influenţă, maltratare, aventură, iubire, amant, mariaj, bani,dragoste. 

ZAHARIA 

ZOE 

TIPĂTESC 

U

Eseu 

Din fragmentele citate în prima fişă aflăm mai multe caracteristici ale 

personajelor rezultând din comportamentul lor şi din modul de a reacţiona la anumite 

situaţii. 

De exemplu aflăm despre Zoe Trahanache, soţia lui Zaharaia Trahanache, 

faptul că este o femeie foarte energică şi hotărâtă şi are o mare influenţă asupra 

bărbaţiilor din jurul ei prefăcându-se şi jucând foarte uşor teatru.Însă ea este văzută ca 

un înger, fapt evidenţiat în ultimul fragment.. 

Caţavencu este ambiţios şi exigent cerând ce i se cuvine şi chiar parcurgând la şantaj 

pentru a atinge acest scop, însă devine un linguşitor când nu mai are puterea scrisorii 

în mâinile lui. Aflăm şi faptul că este incult când afirmă că “Scopul scuză mijloacele , 

azis nemuritorul Gambetta” când de fapt aceste cuvinte au fost rostite de Machiavelli. 

În cea ce priveşte personajul Ştefan Tipătescu el este un aventurier şi amorez care 

abuzează de prietenia lui Zaharia fiind amantul lui Zoe. Este inteligent şi “bun băiat” 

în ochii celorlalţi însă devine nestăpânit faţă de Caţavencu. 

Pristanda este tipul slujitorului devotat, el însuşi afirmând în al doilea fragment că este 

omul lui Tipătescu, al lui Zoe şi al lui Zaharia. Este şi foarte viclean dar totodată 

foarte incult cea ce rezultă din limbajul lui. 

Zaharaia este tipul ticăitului, al încornoratului. Este naiv şi manevrabil mai ales de 

Zoe şi de Tipătescu însă este şi înşelător şi în politică şi în familie, în politică când 

falsifică voturile iar în familie faptul că el ştie de relaţia dintre soţia sa şi prefectul 

însă se preface din comoditate. 

Rezolvând fişa a doua am constatat următoarele trăsături ale personajelor 

Ştefan Tipătescu şi Ghiţă Pristanda.Cea este interesant de sesizat la aceste personaje 

este tocmai raportul dintre ei, pus în evidenţă încă din prima scenă a comediei. Acesta 

este de subordonare, determinat, în primul rând de diferenţele de statut social şi 

manifestându-se prin atitudine, mod de adresare şi limbajul folosit. Atitudinea lui 

Pristanda este de supunere oarbă, necondiţionată. Tipătescu i se adresează cu un ton 

hotărât apelând la un limbaj familiar, Ghiţă, deşi dialogul pe care-l poartă este unul 

formal, pe când limbajul slugarnic al lui Ghiţă alcătuit din expresii ca : curat, să trăiţi 

coane Fănică, sărut mâna se încadrează într-un dialog formal care abundă în expresii 

populare. Pe de altă parte Tipătescu este arogant, el trăieşte sentimentul abandonării 

unei cariere strălucite in favoarea partidului dar nu este lipsit de inteligenţă, este 

instruit cum afirmă chiar şi Zaharia despre el,dar de multe ori, nestăpânit, Chiar dacă 

cele două personaje sunt diferiţi au mai multe trăsături comune.De exemplu amândoi 

abuzează de persoanele din jur. Servilismul său este unul umil, dar Pristanda 

urmăreşte prin acest mod de comportare nişte avantaje. El este, după cum recunoaşte, 

unealta docilă a celor trei Tipătescu, Zoe şi Zaharia Pristanda ascultă şi execută 

orbeşte ordinele stăpânilor. 

În acelaşi timp Tipătescu abuzază de Zaharia, se preface pentru că-i convine. 

A treia fişă scoate în evidenţă relaţia dintre personajele din triunghiul conjugal. Zoe 

este soţia lui Zaharia pe care îl manevrează cum vrea, îl minte şi joacă teatru când nu-i 

convine ceva ca să profite de el. 

Ea nu-l iubeşte fiind în acelaşi timp şi amanta lui Tipătescu însă vrea să profite în 

continuare de statutul lui menţinându-şi şi ea statutul de doamnă distinsă. 

Zaharia este la curent de relaţia dintre soţia sa şi prefectul judeţului şi în acelaşi timp 

prietenul lui, însă se preface foarte bine că nu ştie pentru că pentru el aşa e mult mai

comod.Comică este situaţia în scena IV al actului I, în care Trahanache vine la 

Tipătescu aducându-i vestea şantajului. Comică este convingerea lui trahanache că 

scrisoarea de amor deţinută de Caţavencu este o plastografie ţi teama lui ca Zoe să nu 

afle de acuzaţiile avocatului, pentru că este o simţitoare. 

Tipătescu abuzează de statutul Zahariei, între timp îl face pe amorezul şi aventurierul 

cu soţia lui. . De fapt el stăpâneşte o adevărată artă a disimulării faţă de Trahanache. 

Prietenia dintre cei doi este o prefăcătorie , un fals, şi mariajul dintre Zoe şi Zaharia la 

fel, de fapt toate relaţiile din triunghiul conjugal se bazazează pe prefăcătorie şi 

falsicitate.

O scrisoare Pierduta - I. L. Caragiale - Universitatea"Petru Maior"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?