Raport privind Bunele Practici Europene - Greenmountain-see.eu

“MUNTELE VERDE” 

Model de dezvoltare durabilă pentru zonele tip 

Muntele Verde 

Raport european de bune practici 

Proiectul Muntele Verde – Un model de dezvoltare durabilă pentru zonele de tip Muntele 

Verde: Raport european de bună practică 

1

INDEX 

1. FIŞĂ DE IDENTIFICARE ........................................................................................ 3 

2. INTRODUCERE ŞI METODOLOGIE ...................................................................... 4 

3. BUNE PRACTICI .................................................................................................... 6 

3.1 UNESCO Rezervaţia Biosferei Great Walser Valley (Austria) ......................... 6 

3.2 Peisajul Naţional Het Groene Woud (Olanda) .............................................. 11 

3.3 “Verdiskapingsprogrammet for matproduksjon” VSP mat (Norvegia) – 

Programul pentru valoare –adăugată în producţia alimentară .................... 16 

3.5 Proiectul pânie-grâne: pâine organică din Tirol din soiuri de cereale 

clasice provinciale (Austria) ........................................................................ 27 

3.6 GENE-SAVE – conservarea resurselor genetice vegetale din Alpi (soiuri 

de cereale, legume şi mere) (Austria şi Italia) ............................................. 32 

3.7 EuroMARC (European Mountain Agrofood products, Retailing and 

Consumers): Produse alimentare (Agrofood), comerţ en detail şi 

consumatori din regiunile montane ale Europei (EU) ................................. 39 

3.8 IPAM Toolbox: Management integrant al zonei protejate, cu 

exemplificare în regiunea Alpi-Adriatica (UE) ............................................. 45 

3.9 SURE: Restaurarea şi Reabilitarea de Succes ce Însoţesc Intervenţiile în 

Infrastructură (UE) ...................................................................................... 50 

3.10 Proiectul PADIMA: Politici împotriva Depopulării în Zonele Montane – 

Bune practici de învăţământ şi pregătire (UE) ............................................ 56 

3.11 Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în zona de 

protecţie a naturii şi a peisajului - inclusiv NATURA 2000 (Slovacia) ......... 62 

3.12 Amprenta ecologică: educaţie de mediu pentru şcolile generale ciclul 

primar şi secundar – sub-proiect din cadrul Bunei practici 

Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în zona de 

protecţie a naturii şi a peisajului (inclusiv NATURA 2000) .......................... 66 



2

1. FIŞĂ DE IDENTIFICARE 

Acronim proiect MUNTELE VERDE 

Titlu integral proiect UN MODEL DE DEZVOLTARE DURABILĂ 

PENTRU REGIUNILE TIP MUNTE VERDE 

Pachetul de lucru WP3 – Dezvoltarea comună a Modelului de 

Dezvoltare & Management Durabil 

Activitate WP3.1 – Schimb de informaţii, experienţă & bune 

practici 

Data livrării 12.09.2011 

Tip Raport 

Status & versiune (proiect sau 

final) 

(European Good Practices) 

Versiune finală 

Partener responsabil AREC Raumberg-Gumpenstein 

Autor(i) Silke Heinrich 

Alţi colaboratori Bernhard Krautzer (A), Christian Partl (A), Wilma van 

der Pijll-Hermans (NL), Ruth Moser (A), Hilde 

Halland (N), Ulrike Naumann (N), Christian Uhlig (N), 

Johann Wagner (A), Michael Jungmeier (A), Valerie 

Wetsels (NL), Desiré van Laarhoven (NL), Giovanni 

Peratoner (I), Marie Guitton (BE), Jana 

Šimonovičová (SK) 



3

2. INTRODUCERE ŞI METODOLOGIE 

Obiectivul acestei activităţi este de a identifica şi analiza diferitele Bune Practici care ar putea fi 

valorificate substanţial, dezvoltate şi utilizate în continuare de cele 3 Grupuri de Lucru în activitatea 

lor referitoare la: activităţi şi produse cu susţinere economică; strategii şi planuri de management 

coordonate şi integrate şi; metode şi strategii pentru creşterea eficientă a conştientizării. 

Bunele practici vor adăuga valoare şi vor aduce inovaţie şi cunoaştere dincolo de parteneriat, din 

iniţiative, proiecte, practici şi rezultate relevante deja realizate. În acelaşi timp această activitate 

asigură şi o scurtă panoramă asupra celor mai recente informaţii privind nivelul de inovaţie din 

Europa referitor la cele 3 zone tematice de proiect. 

Bunele practici pot fi iniţiative, metode, acţiuni, proiecte etc. exemplare care au influenţat în mod 

pozitiv sistemele şi practicile datorită activităţilor şi rezultatelor incluse, şi care merită să fie 

transferate şi exploatate în diferite contexte şi medii de către noi utilizatori sau entităţi. 

Buna practică poate fi definită ca o practică creativă şi durabilă care asigură un răspuns eficient 

bazat pe idee utilizării prin cunoaştere directă şi care poate fi folosit ca “ghidaj inspiraţional” cu 

potenţial de reproducere şi contribuţie la dezvoltarea politicii. 

Bunele practici sunt definite de Naţiunile Unite şi de comunitatea internaţională în general ca 

iniţiative de succes care: 

au un efect demonstrabil şi un impact tangibil asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii pentru 

oameni; 

sunt rezultatul parteneriatului eficient între sectoarele public, privat şi civic ale societăţii; 

se susţin social, cultural, economic şi din punct de vedere al mediului. 

Bunele practici sunt promovate şi utilizate ca metode de: 

îmbunătăţire a politicii publice; 

creştere a conştientizării de partea factorilor de decizie la toate nivelurile publicului, 

soluţiilor potenţiale la problemele uzuale sociale, economice şi de mediu; 

împărtăşire şi transfer de cunoştinţe, experienţă prin reţele şi educare. 

Selecţia bunelor practici necesită în primul rând un set de criterii sau caracteristici, care să permită 

colectarea şi clasificarea exemplelor de bune practici. Aceste criterii includ: 



4

Inovaţie (a procesului, rezultatului, contextului): rezultatele inovatoare sunt cele care prezintă 

trăsături noi şi specifice, distingându-le de celelalte cu caracteristică similară şi adăugând 

valoare raportat la soluţia convenţională. 

Reproducere şi transferabilitate: în ce măsură practica poate fi reprodusă în altă parte şi 

transferată în alt context. Măsura în care iniţiativa se poate adapta la contexte diferite este 

esenţială. 

Contribuţia semnificativă la curentul principal/ dezvoltarea sistemului: buna practică trebuie să 

contribuie în mod semnificativ la curentul principal şi dezvoltarea sistemului. 

Durabilitate: este capacitatea proiectului/practicii de a-şi continua existenţa şi de a funcţiona şi 

dincolo de perioada de probă. 

Impact (economic şi asupra mediului): reprezintă efectul pe care proiectul şi rezultatele sale îl 

au în diferite sisteme. Buna practică are un impact pozitiv recunoscut în rentabilitatea 

investiţiei, economia de costuri, mediu, productivitate sau calitate. 

Consistenţă: nivelul de consistenţă între rezultatele şi obiectivele practicii/proiectului. 

În acest context, un raport concis de Bune practici europene devine un instrument util care permite 

compararea, obţinerea de cunoştinţe suplimentare şi împărtăşirea metodelor şi celor mai bune 

practici privind trei zone tematice de proiect. Astfel de metode şi bune practici pot fi validate şi 

transferate în curentul principal la nivel european, sau pot fi îmbunătăţite şi adaptate la contextele 

regionale şi locale proprii. 



5

3. BUNE PRACTICI 

DENUMIREA BUNEI PRACTICI 

3.1 UNESCO Rezervaţia Biosferei Great Walser Valley (Austria) 

IDENTIFICAREA BUNEI PRACTICI 

Indică ţara şi denumirea organizaţiei/ departamentului care generează buna practică, 

titlul programului (dacă iniţiativa derivă dintr-un proiect), anul implementării etc. 

Crearea unei rezervaţii de biosferă UNESCO în provincia Vorarlberg din Austria – 

iniţiatorul a fost REGIO (Asociaţia Regională de Planificare pentru Great Walser Valley, o 

cooperare existentă între şase comunităţi participante pentru cooperare şi coordonare 

multilaterală a chestiunilor legate de planificarea spaţială şi pentru dezvoltarea habitatului 

regional în privinţa aspectelor ecologice, economice, culturale şi sociale potrivit modelului 

rezervaţiei de biosferă) şi a fost puternic susţinut de provincia Vorarlberg. Solicitarea din 

partea regiunii a sosit în mai 2000 iar desemnarea rezervaţiei de biosferă a fost făcută de 

UNESCO în noiermbrie 2000. 

FUNDAMENT 

De ce a fost declanşat proiectul? Ce probleme, nevoi sau factori au grăbit acţiunea ? 

Pantele cu înclinaţie mare din Great Walser Valley nu sunt potrivite practicării agriculturii 

intensive sau turismului pentru schi sau pentru vreo altă formă de turism intensiv. Când 

avântul turismului din anii 1960 şi 1970 a îngheţat, s-a pus problema modului de 

conservare a acestei văi îndepărtate pentru generaţiile actuale şi viitoare ca regiune 

care-şi poate asigura existenţa. Speranţa transformării Great Walser Valley într-o 

rezervaţie de biosferă urma să dea un impuls pozitiv dezvoltării regionale şi să asigure 

turismul durabil fără pierderea identităţii locale sau culturale. 

Zonele de conservare (natura) existente, care au îndeplinit cerinţele principale ale 

UNESCO şi modificarea legii privind conservarea naturii care a avut loc la scurt timp 

după aceea, au fost favorabile creării rezervaţiei de biosferă. 

OBIECTIVE 

Ce anume se propune pentru a fi efectuat în cadrul iniţiativei, atât pe termen scurt cât şi 

pe termen lung? Care au fost obiectivele generale şi specifice? 

Obiectivul de prim rang a fost şi este în continuare crearea de metode prin care să se 

asigure un viitor durabil locuitorilor din Great Walser Valley şi crearea unui fundament 

pentru aceasta. Locuitorii din vale joacă un rol important şi sunt solicitaţi să participe activ 

la crearea unui trai valoros în viitor. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost pornite 

numeroase proiecte în domeniile turism, afaceri/ferme, sporirea conştientizării de mediu, 

cercetare, promovarea produselor/etichetelor regionale precum şi alte iniţiative şi 

colaborări. În 1999 a fost dezvoltat un model pentru regiune, cu participarea a peste 60 

de persoane din Great Walser Valley. Acest model este actualizat la fiecare cinci ani şi 

include principiile de bază şi obiectivele de dezvoltare din diferite sfere (afaceri, turism, 

agricultură, cultură şi societate, mediu şi energie etc. ). 

RESURSE 

Descrieţi resursele folosite pentru implementarea bunei practici, ex. resurse financiare şi 



6

umane, aptitudini, cunoştinţe, TCI, locaţii, echipament sau alte elemente. 

2001: Înfiinţarea biroului de management pentru rezervaţia biosferei, în Thüringerberg 

(finanţare din partea Biroului pentru întrebări viitoare şi Departamentul de mediu al 

provinciei Vorarlberg) 

2001 – 2004 (2005): Proiectul UE – Viaţa “Eco Monte” (finanţare din partea UE şi a 

rovinciei) 

Din 2005: finanţarea de bază din partea guvernului provinciei Vorarlberg (de asemenea 

contribuţii din partea comunităţii, sponsorilor, sponsorizări pentru proiect) 

2008 – prezent: finanţare prin proiectul LEADER “Managementul rezervaţiei de biosferă” 

(plus sponsori, în jur de 20,000 € pe an, contribuţii din partea comunităţii, în jur de 

30,000 € anual); potrivit solicitării 30,000 € pe an din partea provinciei Vorarlberg (costuri 

neimpozitabile în proiectul LEADER) 

Procinica probabil va rămâne principalul finanţator al costurilor însumate de 

administrarea rezervaţiei de biosferă pe termen lung. 

Biroul de management al rezervaţiei biosferei din Thüringerberg: trei angajaţi part-time 

(managerul lucrează 90%, asistentul de proiect lucrează 50%, administrativul lucrează 

50% din perioadele de lucru curente) 

Participarea populaţiei locale la diverse proiecte, cooperarea cu organizaţii turistice şi 

altele 

Organigramă 

Planificarea strategică a rezervaţiei de biosferă este subiectul consiliului de împuterniciţi 

pentru rezervaţia de biosferă. În calitatea de factor de decizie, este susţinut de un comitet 

de experţi precum şi de diverse subcomitete ale REGIO – asociaţia de planificare 

regională (în domenii precum agricultura, tineretul, mediul, energia etc.) 

Consiliul biosferei: primarii celor şase comunităţi participante, şeful asociaţiei pentru 

planificare regională, managerul rezervaţiei de biosferă. 

Comitetul de consiliere: Biroul pentru afaceri viitoare al provinciei Vorarlberg, 

Departamentul de mediu al provinciei Vorarlberg, Insitutul de energie din Vorarlberg, 

Autoritatea districtuală din Bludenz 

IMPLEMENTARE 

Ce s-a efectuat în cadrul practicii pentru a realza obiectivele, când s-au folosit resurse 

umane sau de alt fel? Vă rugăm faceţi o prezentare de ansamblu a principalelor 

caracteristici ale practicii/iniţiativei: acţiuni principale/activităţi asumate, nivel temporal, 

metode aplicate, inclusiv informaţii relevante cu privire la factorii cheie precum 

cooperare/parteneriat etc. De asemenea specificaţi zona/locaţia în care a fost 

implementată practica. 

Crearea rezervaţiei biosferei Great Walser Valley, etapele principale: 

1998 s-a organizat simpozionul “Conservarea şi Designul Peisajelor Naturale din 

Vorarlberg” precum şi excursii în rezervaţia biosferei Rhön-ului; toate cele şase 

comunităţi participante au votat pozitiv pentru înscrierea ca rezervaţie de biosferă 

şi s-a demarat cultivarea conştientizării în rândul populaţiei 

1999 crearea unui model cu participarea a numeroase persoane 

2000 numirea unui manager pentru rezervaţia biosferei din partea provinciei 

(biroul pentru întrebări viitoare) 

solicitarea adresată UNESCO în mai, 



7

desemnarea din partea provinciei Vorarlberg în iulie, 

desemnarea ca rezervaţie de biosferă din partea UNESCO, în noiembrie 

Principala sarcină a managementului rezervaţiei de biosferă este implementarea şi 

supravegherea proiectelor potrivite rezervaţiei de biosferă, în colaborare cu populaţia 

locală. 

Ideile pentru numeroasele proiecte vin în principal de la consiliul împuterniciţilor şi de la 

subcomitete, dar stimulările din partea populaţiei sunt foarte dorite şi sprijinite. Primul 

seminar practic de viitor cu participarea populaţiei a avut deja loc în 2007, din păcate din 

cauza resurselor limitate de personal administrativ, nu au putut fi încă puse în aplicare 

decât puţine idei. 

Câteva exemple de activităţi şi proiecte din Rezervaţia biosferei Great Walser Valley: 

Educaţie de mediu – crearea unei “Aventuri în rezervaţia biosferei”, un pachet de 

educaţie de mediu pentru şcoli în colaborare cu întreprinderile de turism 

Sporirea nivelului de conştientizare, comunicare şi relaţii publice : ziarul 

rezervaţiei de biosferă “Blickwinkel”, broşuri, pagini web, calendare, evenimente, 

campanii locale (indicaţie publică vizibilă a varietăţii zonelor din rezervaţia de 

biosferă împreună cu explicaţii şi trimiteri directe) 

Dezvoltarea brandului pentru produse locale, printre care “Walserstolz” (sortiment 

local de brânză), “Walser EigenArt” (arte şi meşteşuguri), “Alchemilla” (produse 

din ierburi şi cursuri), “Bergholz” (o colaborare a companiilor procesatoare de 

cherestea : mobilă eco şi case) etc. 

“Walser Thaler” – sistem monetar regional pentru susţinerea întreprinderilor locale 

şi cultivarea valorii adăugate regionale 

Afaceri partenere în turism 

Activităţi în domeniul energiilor reciclabile cu scopul producerii de energie 

ecologică 100% din regiune (programul e5 redus, model de energie şi regiune 

climaterică – proiectul E-Regio) 

Trasee tematice – ex. Traseu de studiu al florii Faschina, Traseu aventură – 

pădurea Marul, Traseu avalanşele din Blons, piatră spaţiu tonal 

“Planul de afaceri total pentru conservarea naturii” proiect cu întreprinderile 

agricole partenere care oferă excursii 

Ofertă extensivă de excursii 

Programul de vară al rezervaţiei biosferei 

Colaborare : precum cele realizate prin autoritatea de construcţii reciproce ale 

celor şase comunităţi, iniţiativa cheresteaua montană 

Pe parcursul restructurării modelului pe perioade determinate, se înregistrează măsura în 

care au fost îndeplinite ultimele obiective propuse precum definirea unor obiective noi şi 

adecvate. 

IMPLICAREA RESPONSABILILOR/ GRUPUL ŢINTĂ 

Descrieţi actorii implicaţi, grupul(rile9 ţintă specifice şi beneficiarii direcţi şi indirecţi ai 

iniţiativei. 

Populaţia locală, Asociaţia de Turism Great Walser Valley şi firmele turistice, agricultorii, 

întreprinderile meşteşugăreşti, asociaţiile locale, asociaţia de planificare regională 

(REGIO) şi subsuduarele sale, şcoli, comunităţi, politicieni locali, guvernul provincial, 

institutul de energie, Departamentul de Mediu şi Afaceri Viitoare din provincia Vorarlberg 



8

REZULTATE ŞI IMPACT 

Descrieţi rezultatele directe şi indirecte ale practicii precum şi impacturile pozitive şi 

tabgibile. 

Din momentul desemnării sale de către UNESCO ca rezervaţie de biosferă, persoanele 

implicate din vale au încercat să creeze filosofia rezervaţiei. Numeroase proiecte/iniţiative 

au intrat sub motto-ul “trai şi lucru în armonie cu natura” Obiectivele principale ale acestor 

proiecte se concentrează pe câştigul de venituri şi beneficii pentru comunităţile/populaţia 

din regiune cu ajutorul dezvoltării regionale durabile. 

De-a lungul anilor numeroase proiecte din domenii precum dezvoltarea durabilă, 

comercializarea produselor biosferei, turismul şi meşteşugurile durabile, educaţia de 

mediu şi energia reciclabilă au contribuit la asigurarea sau îmbunătăţirea calităţii traiului 

în regiune şi la crearea posibilităţilor populaţiei de a obţine venituri. La cinci ani după 

desemnarea Great Walser Valley ca rezervaţie de biosferă, acceptarea ideii de biosferă 

din partea responsabililor, localnicilor şi vizitatorilor a fost analizată iar primele efecte 

economice au fost examinate. Studiul s-a concentrat în principal pe proiecte concrete de 

dezvoltare acordând atenţie strategiei realizării şi acceptării regionale din partea 

responsabililor precum şi contribuţia lor la dezvoltarea durabilă a regiunii. 

Rezultatele acestui studiu au arătat în mod impresionant că s-au obţinut rezultate vizibile 

datorită mărcii “Rezervaţie de biosferă”. Acceptarea la nivelul populaţiei s-a situat la nivel 

foarte înalt (84% dintre cei chestionaţi au afirmat că rezervaţia de biosferă este o idee 

bună, şi chiar o idee foarte bună ca proiect). Gradul de pregătire pentru participare activă 

la dezvoltarea regională a fost de asemenea unul mare (40% dintre cei chestionaţi au 

afirmat că se văd în postura de participanţi la proiectele viitoare ale rezervaţiei de 

biosferă). Rezervaţia de biosferă este considerată predominant ca instrument de 

conservare a naturii şi de dezvoltare regională durabilă, în special în sfera turismului. 

Efectele pozitive enumerate sunt creşterea gradului de conştientizare, cooperarea 

îmbunătăţită cu comunităţile şi posibilitatea de comercializare a produselor regionale. În 

plus, gradul internaţional de conştientizare a regiunii la nivelul publicului a crescut. 

PUNCTE DE REŢINUT ŞI CONCLUZII 

Raportaţi concluziile specifice pentru această iniţiativă şi observaţiile dvs. privind o 

posibilă capitalizare. Cât de uşor poate fi adoptată sau adaptată această practică la alte 

contexte? 

Conceptul de dezvoltare regională prezentat aici este evident utilizabil în elementele sale 

de bază, dar trebuie adaptat la respectivele condiţii şi obiective. Dacă se doreşte 

desemnarea unei rezervaţii de biosferă, mai întâi trebuie verificat în mod individual dacă 

se îndeplinesc criteriile internaţionale (naţionale) prevăzute de UNESCO. 

Rezervaţia biosferei Great Walser Valley este potrivită ca bună practică pentru toate cele 

trei GL. Pentru GL1 diversele activităţi şi dezvoltarea de brand pot servi ca impuls de a 

descoperi şi dezvolta posibilităţile economice ale propriilor regiuni proiect. 

O abordare importantă în privinţa managementului durabil, deci de interes pentru GL2, 

este înregistrarea constantă a status quo-ului procesului de dezvoltare şi modificarea 

potrivită a planurilor viitoare pentru următoarele etape propuse. 

Integrarea activă a populaţiei a contribuit în mare măsură la acceptare şi crearea unei 

conştientizări a reuervaţiei de biosferă în Great Walser Valley. Printre altele, a fost 

esenţial ca informaţiile complete privind oportunităţile oferite de o regiune rezervaţie de 

biosferă şi diminuarea prejudecăţilor şi temerilor cu privire la limitări, să fie oferite în 

avans localnicilor. 

Există mai multe proiecte pe termen lung pe tema educaţiei de mediu. 



9

Acest exemplu este de asemenea interesant pentru GL3. 

CONTACT ŞI LINKURI 

Detalii de contact (persoană de contact, adresă, telefon, e-mail, website şi alte detalii 

utile pentru obţinerea unor informaţii suplimentare despre practică). 

Managementul Rezervaţiei Biosferei Great Walser Valley, Ruth Moser, 

Jagdbergstraße 272, 6721 Thüringerberg, 

Austria 

T +43 (0)5550 20360, 

moser@grosseswalsertal.at 

www.grosseswalsertal.at 

SURSE 

Raportaţi diverse surse, studii relevante şi alte referinţe utilizate pentru cercetarea şi 

dezvoltarea bunei practici. 

Coy, M., Weixlbaumer, N. (Hrsg.), 2009: Der Biosphärenpark als regionales 

Leitinstrument: Das Große Walsertal im Spiegel der Nutzer. Innsbruck, 126 p. 

Jungmeier et al. 2010: „Part_b: Partizipationsprozesse in Biosphärenparks“ 

http://epub.oeaw.ac.at/?arp=0x0023602f 



10


3.2 Peisajul Naţional Het Groene Woud (Olanda) 




Ţară: Olanda 

Iniţiată de Ministerul Planificării Spaţiale şi de Mediu 

Anul de implementare a fost 2005 

Regiunile unice sau specifice au fost desemnate drept Peisaje naţionale de către 

minister având scopul de a conserva aceste peisaje împreună cu valorile lor 

naturale, culturale, istorice şi de recreere şi în acelaşi timp de a promova 

dezvoltarea socială şi economică 

FUNDAMENT 


În 2005 guvernul naţional a desemnat 20 de peisaje naţionale în Olanda ca zone cu 

valoare specială naturală şi/sau culturală, care trebuie restaurate, conservate sau 

îmbunătăţite. Un număr mare de parteneri (precum organizaţiile de conservare a naturii, 

organizaţii culturale etc.) au făcut deja încercări de păstrare a peisajului din regiunea 

pădurii verzi. Au făcut lobby ca Pădurea verde să fie aleasă ca peisaj naţional şi au avut 

succes! 

OBIECTIVE 



Obiectivul general a fost şi este până în prezent găsirea de metode pentru a oferi un 

viitor durabil peisajelor naţionale şi includerea partenerilor locali în proces. Pentru 

realizarea acestor obiective au fost realizate diverse proiecte în domeniile turism, afaceri, 

educaţie de mediu şi promovarea conştientizării, cercetare, comercializarea produselor 

locale etc., şi au fost demarate iniţiative şi cooperări. În 2009 a fost înfiinţat un consiliu 

regional (Streekraad Het Groene Woud en de Meierij). DIn consiliu fac parte 

reprezentanţii unui mare număr de parteneri, precum guvernul regional (provincia 

Brabant de Nord), 12 municipalităţi, organizaţii de conservare a naturii, asociaţiile 

fermierilor, din turism şi afaceri, precum şi organizaţii culturale. Consiliul deţine sarcina 

de consiliere pentru guvernul regional în privinţa Pădurii verzi. 

RESURSE 


umane, aptitudini, cunoştinţe, ICT, locaţii, echipament sau alte elemente. 

Până în 2005: proiecte mai mici în domeniul Proiectului UE Salveazăţi Peisajul 

(Programul Interreg IIIB) 

2005-2007: diferite proiecte lider 



11

Din 2007: finanţat de provincia Brabant de Nord 

În jur de 50% (până la maxim 75%) din costurile de management au fost suportate de 

guvern până anul trecut, firme locale şi diverse alte organizaţii, precum asociaţiile pentru 

conservarea naturii, fiecare a contribuit cu 25%. Costurile anuale nu pot fi reproduse în 

mod exact în cifre; depind de fiecare proiect şi activitate executată în parte şi se ridică la 

nivel de 50,000 până la 100,000 euro. Din cauza situaţiei economice proaste, pentru 

acest an probabil că guvernul va susţine doar 25% din costuri. 

Birou: Streekhuis Het Groene Woud en de Meierij are un angajat part-time pentru 

activităţi administrative. Diverşi angajaţi ai partenerilor participanţi lucrează de asemenea 

part-time pentru Streekhuis. Cam zece persoane sunt angajate aici pentru activităţi parttime. 

Consiliul director include daja amintitul comitet regional Streekhuis Het Groene Woud en 

de Meierij regional committee. 

Localnicii participă la diferite proiecte şi există de asemenea o colaborare între 

organizaţiile de turism şi alte asociaţii. 

IMPLEMENTARE 







Principala activitate în pădurea verde este derularea de proiecte adecvate obiectivului 

peisajului naţional: implementarea unei economii regionale sănătoase şi durabile astfel 

încât să creeze posibilităţi de păstrare şi îmbunătăţire a valorii peisajului. 

Exemple de proiecte: 

Una dintre iniţiative este consolidarea identităţii şi economiei prin brandingul de 

regiune în forma unei cooperative care are ca obiectiv marketingul durabil al 

regiunii. Aceasta se realizează prin colaborare interdisciplinară pentru economia 

regională sub un logo comun; astfel valorile regionale sunt menţinute şi 

consolidate, iar veniturile antreprenorilor locali vor creşte. 

A fost dezvoltat un concept inovator prin crearea unui cont regional în 

combinaţie cu un fond regional. Fondul regional şi contul de economii 

Rabo Groene Woud sunt cele două componente principale prin care fonsurile 

auto-generatoare susţin financiar mai multe iniţiative regionale. ALimentarea 

fondului regional se face în principal prin conturile de economii regionale, care în 

acest caz se află în posesia companiilor, instituţiilor de stat şi societăţilor civile. 

Instituţiile primesc dobânzile uzuale pentru conturile de economii, iar transferurile 

bancare 5% din valoarea dobânzii totale a tuturor conturilor de economii regionale 

în acest fond. Banca beneficiază de pe urma numărului mai mare de clienţi 

împreună cu economiile lor, astfel că cota transferată în acest fond este relativ 

mică în comparaţie cu profitul băncii. Proprietarii de conturi pot plăti o rată 

specială a dibânzii direct în fond şi oricine poate dona în maniera obişnuită. 

Contul regional şi fondul regional oferă instituţiilor locale ocazia de a-şi demonstra 

implicarea în regiune. 

Organizaţia regională cuprinzând membrii din sfera publică şi din cea privată, 

doreşte să susţină şi să consolideze calităţile de bază ale Pădurii verzi precum şi 



12

economia locală. În plus, această organizaţie joacă un rol considerabil în 

promovarea zonei precum şi în procesul şi cooperarea inovatoare în regiune. 

Printre responsabilităţile acesteia se numără: 

- Aducerea laolaltă a diverselor partide/grupuri 

- Supravegherea şi influenţarea proceselor 

- Iniţierea proiectelor 

Susţinerea responsabililor, de exemplu în aspectele de administrare a finanţării 

proiectelor 

- Activităţi în domeniul energiilor reciclabile 

- Oferirea de locuri de practică pentru diferite ramuri de învăţământ 

- Conceperea şi crearea traseelor de bicilism şi plimbare 

- Educaţia de mediu în diferite centre pentru vizitatori 

Încurajarea produselor locale : precum un tip clasic de cereală cultivat în mod 

tradiţional şi utilizat pentru producţia de pâine şi bere. Produsele sunt puse la 

vânzare în magazinele locale 

- Creşterea nivelului de conştientizare prin pagini web, broşuri, evenimente 

etc. 

- Oferte de excursii 



iniţiativei. 

Toate organizaţiile incluse în Streekraad 

Populaţia locală 

Antreprenorii regionali 

Turiştii 



tabgibile. 

Denumirea peisajului naţional a rezultat din faptul că regiunea a atins un anumit statut. A 

crescut nivelul de conştientizare faţă de traiul într-o regiune frumoasă (dar se poate şi 

mai mult). Dar cel mai important rezultat este acela că s-au dezvoltat exemple de 

cooperare între oameni şi organizaţii pentru implementarea proiectelor care servesc la 

îmbunătăţirea regiunii. Există proiecte cu efect pozitiv direct asupra naturii şi peisajului 

(de exemplu o iniţiativă a agricultorilor care permite plantelor cu flori să crească la 

hotarele câmpurilor lor ca hrană pentru fluturi şi alte insecte, sau de replantare a fostelor 

garduri vii pentru a creşte varietatea speciilor). Pe de altă parte există şi activităţi cu scop 

economic (de exemplu cooperarea în sectorul turismului dintre oraşe şi agricultorii de la 

ţară). Şi mai există şi proiecte cu efect asupra sferelor conservării naturii, economică şi 

socială. Printre altele, a fost înfiinţată o firmă care angajază oameni handicapaţi 

Li se dă responsabilitatea de a se îngriji de cărări şi poteci pentru plimbare. Aceştia 

lucrează la tarife mai mici decât firmele “obişnuite”, potecile sunt conservate, peisajul 

devine mai atractiv, iar persoanele handicapate obţin locuri de muncă în conformitate cu 

aptitudinile lor şi devin independente de sistemul social. 

Până în prezent nu a fost realizată nicio evaluare, astfel că succesul nu poate fi calculat 

în acţiuni şi cifre. Dar gradul de pregătire a populaţiei şi al organizaţiilor de a deveni 

active în această privinţă este vizibil, iar până în prezent acesta este considerat cel mai 

important. 




13



contexte? 

Posibilitatea de a adapta o parte dintre aspectele acestui exemplu la alt context este cu 

siguranţă oferită. Totuşi, cel mai important lucru este interesul populaţiei şi participarea 

organizaţiilor la oferirea sprijinului. Această bunăvoinţă vine pesemne de la localnicii şi 

personalul implicat, iar aceştia nu trebuie obligaţi sau supuşi legislaţiei de către guvern. 

Această bună practică prezintă interes pentru toate GL. Acordarea unui nume de marcă 

regiunii a reprezentat un element foarte important pentru reuşita dezvoltării regionale. 

Brandingul a ajutat la crearea identităţii regionale. În plus a sprijinit şi sprijină în 

continuare comercializarea produselor regionale şi turismului. Exemplele de activităţi 

arată marea varietate de proiecte care fac parte din ezvoltarea durabilă, inclusiv energiile 

reciclabile precum şi încurajarea produselor locale şi a activităţilor turistice. Chiar şi 

proiectele sociale pot fi incluse în acest proces general de dezvoltare, cu rezultate 

pozitive în direcţia socială şi de mediu. 

Het Groene Woud este de asemenea relevant pentru GL2, deoarece managementul 

biroului reprezintă o abordare interesantă: oameni din diverse instituţii deja existente 

lucrează laolaltă (sprijiniţi de un singur angajat part-time) pentru a coordona programul 

de dezvoltare regională, aducând cunoştinţe, experienţe şi influenţa angajatorilor lor 

originali. Costurile personale (şi resursele) pot fi împărtăşite şi probabil sunt mai reduse 

decât dacă ar exista câteva persoane angajate full-time pentru desfăşurarea programului. 

Conceptul inovator al fondului regional este foarte interesant pentru GL2 şi GL3. Le oferă 

oportunitatea de a colecta bani pentru diferite proiecte de dezvoltare regională. Un alt 

avantaj este acela că instituţiile şi persoanele care deţin un astfel de cont regional de 

economii pot face ceva bun pentru propria regiune şi sunt implicate indirect în procesul 

de dezvoltare. În special pentru firme (şi chiar şi pentru partidele politice) din regiune , 

reprezintă o reclamă foarte bună, nu doar pentru a oferi locuri de muncă dar şi pentru a 

ajuta la dezvoltarea regiunii. 

Experienţa căpătată din Olanda demonstrează deopotrivă că obţinerea interesului şi 

entuziasmului locuitorilor este cerinţa fundamentală pentru succesul dezvoltării regionale. 

Aceasta se realizează cel mai bine printr-un circuit deschis de informaţii şi prin integrarea 

activă a publicului. Acest aspect, parţial, are legătură cu GL3. 




Désiré van Laarhoven (Fondul regional) 

Van´t Laar Hof 

Looeind 11, 5298 LX Liempde 

Olanda 

0031-6-83246226 info@vantlaarhof.nl 

Geert van der Veer (organizaţia de cooperare pentru Het Groene Woud) 

gvdveer@praedium.eu 

Tel: 0031413385820 sau mobil: 0031610960531 

SURSE 



14



Wilma van der Pijll, Provincia Noord-Brabant, WvdPijll@brabant.nl (realizatoarea 

majorităţii modelelor); Valerie Wetsels, Praedium 

Gebiedsmeerjarenprogramma Het Groene Woud & De Meierij 2009-2013 

(Streekraad 30-10-2008) 

Gebiedsjaarverslag 2010 Het Groene Woud en De Meierij (Streekraad 03-03- 

2011) 

Gebiedswerkplan Het Groene Woud en De Meierij 2011 (Streekraad 16-12-2010) 



15


3.3 “Verdiskapingsprogrammet for matproduksjon” VSP mat (Norvegia) – 

Programul pentru valoare –adăugată în producţia alimentară 




VSP mat 2001 – 2010 este un program al Norvegia Inovatoare. Norvegia Inovatoare este 

principalul instrument al guvernului norvegian pentru inovaţie şi dezvoltare a 

întreprinderilor şi industriei norvegiene. Este un program cadru general pentru susţinerea 

creării de valoare în diferite domenii, inclusiv de exemplu turismul, industria precum şi 

producţia alimentară. O altă sarcină importantă este aceea de a asigura dezvoltarea în 

zonele rurale. 

FUNDAMENT 


Fundamentul pentru înfiinţarea VSP mat în 2001 a fost crearea unui nivel mai mare de 

inovaţie şi a unei mai mari diversităţi a produselor alimentare locale. În plus, obiectivul 

său a fost de a spori valoarea producţiei de alimente pentru agricultori şi producţia de 

alimente pe baza materiei prime din agricultură. A apărut de asemenea o cerere tot mai 

mare pentru produsele alimentare produse local la scară redusă, datorită puterii de 

cumpărare de masă şi într-o anumită măsură datorită unei noi conştientizări a 

consumatorilor faţă de tradiţiile alimentare norvegiene, iar în ultimul rând dar nu cel din 

urmă, datorită industriei turismului. 

Programul a fost creat ca rezultat al raportului către parlament nr. 19 (1999-2000). Acest 

raport a prezentat necesitatea de dezvoltare şi sprijin pentru producţia norvegiană de 

alimente în scopul minimizării necesarului de importuri alimentare şi începerii creării de 

valoare în interiorul ţării. 

OBIECTIVE 



Obiectivul general a fost 

creşterea cantităţii, volumului activităţilor şi utilizarea produselor alimentare 

fabricate local, la scară redusă 

creşterea calităţii şi diversităţii produselor alimentare la scară redusă 

creşterea beneficiului în sectorul principal 

creşterea volumului de afaceri pentru produsele din întregul sector principal 

(agricultura) în Norvegia 

RESURSE 



Comitetul de direcţionare, desemnat de Ministerul norvegian al Agriculturii şi Administrării 

Alimentelor: Norvegia Inovatoare 



16

Strategii: Programul a fost evaluat de două ori pentru a-i verifica succesul 

Resurse financiare: În total aprox.. 825 millioane NOK pentru întreaga decadă (aprox. 

107 millioane Euro, raportat la rata de schimb valutară– în jur de 10,7 millioane Euro 

anual.) 

Principalele activităţi constau în: 

Alocaţii pentru dezvoltarea produselor întreprinderilor mici 

Clădirea unei reputaţii naţionale 

Clădirea de cunoştinţe (diverşi parteneri) 

Pentru executarea diverselor proiecte/activităţi, au fost implicaţi mai mulţi parteneri. 

Bioforsk, de exemplu, a fost implicat în majoritatea acţiunilor de cercetare. 

IMPLEMENTARE 







Cele mai importante activităţi au constat în: 

Dezvoltarea unui mare număr de produse alimentare norvegiene – specialităţi cu 

sau fără brand alimentar, în toate regiunile Norvegiei 

Înfiinţarea şi coordonarea Centrului de expertiză pentru procesarea de alimente la 

scară redusă (reţea naţională cu 5 centre, care oferă ajutor individual, transfer de 

cunoştinţe şi cursuri pentru producătorii din întreaga ţară) 

Clădirea unei reputaţii legate de industria naţională a turismului 

Înfiinţarea Pieţei norvegiene a agricultorilor, în mai multe oraşe 

Dezvoltarea brandingului alimentar în Norvegia (disponibil tuturor producătorilor) 

Crearea de cunoştinţe (proiecte de cercetare, implicarea responsabililor. 

Exemplu : proiectul arctic pentru carnea de miel, www.bioforsk.no/arktisklam, 

finanţat parţial de VSP mat) 


Descrieţi actorii implicaţi, grupul(rile) ţintă specifice şi beneficiarii direcţi şi indirecţi ai 

iniţiativei. 

Grupul ţintă – mici întreprinderi din agricultură, fermieri, firme de turism care implică 

resurse agricole) au fost implicate în mai multe moduri: 

Ca responsabili ai proiectului pe proiecte de cercetare şi dezvoltare 

Ca şi clienţi, în centrul de expertiză pentru procesarea alimentelor la scară 

redusă, ca participanţi la cursuri, ore, reţele şi oferirea de ajutor individual, 

asemănător unui proiect tutorial (care a avut mare succes şi adesea a putut 

rezolva problemele direct). 

Ca deţinători ai proiectelor în dezvoltarea de noi produse (inclusiv alimente ca 

suvenir şi mare experienţă în activitatea turistică) 

Ca deţinători de reţele/companii (ex. Pieţe pentru fermieri, cooperative cu 

vânzare) 



17



tabgibile. 

Evaluarea din 2006 a indicat că VSP mat avea rol important în dezvoltarea a 677 

produse noi, 560 inovaţii de produs şi înfiinţarea a 118 noi întreprinderi mici. 

Datorită evaluării pozitive a Programului VSP mat probabil la începutul lui 2012 va 

fi demarat un program follow-up pe termen lung. 

60 % dintre companiile care au primit ajutor financiar de la VSP mat fie şi-au 

diminuat costurile de producţie, sau şi-au sporit profitul fie ambele cazuri. 

Ajutoarele pentru dezvoltarea produselor sunt acordate numai pentru investiţii sau 

acţiuni pe durata procesului de inovaţie sau de demarare, şi nu se plătesc 

subvenţii pe termen lung pentru produse sau producători. 

Anumite proiecte sunt importante pentru o întreagă comunitate locală, cum ar fi 

“Rakfisk fra Valdres”, brandul “Lofotlam” sau compania de distribuţie Rørosmat 

SA care a fost înfiinţată cu ajutor financiar de la VSP mat. 

Clădirea de cunoştinţe (majoritatea muncii de cercetare se realizează din sursă 

externă) 

Transferul cunoştinţelor de succes între cercetare şi producători, între producători 

şi alţii, precum şi în rândul producătorilor 

Crearea de reţele, foarte importante pentru întreprinderile mici 

Concentrare sporită pe alimentele locale pentru consumatorii naţionali şi în turism 

Programul guvernamental a fost esenţial pentru dezvoltarea afacerilor alimentare mici, 

bazate pe inovaţie şi tradiţii. ANumite produse sunt bine cunoscute de şi uşor accesibile 

pentru toată lumea, de exemplu produsele din carne Aron Mat sau uleiul de rapiţă 

“Odelia”. Centrul de expertiză pentru procesarea de alimente la nivel redus este încă în 

funcţiune şi a câştigat competenţe importante în transferul de cursuri, tutoriale şi 

cunoştinţe, prin folosirea resurselor umane pe cât de mult posibil, în acelaşi timp 

incluzând la nevoie competenţa naţională şi internaţională. Transferul de cunoştinţe de la 

un producător la altul este adesea încununat de succes. 




contexte? 

După ce guvernul a admis că este nevoie de programe suplimentare pentru a menţine 

dezvoltarea sectorului alimentar cu producţie la nivel redus, în 2011 a fost demarat 

“Programul pentru alimente locale”, sub administraţia Norvegiei Inovatoare. Noul program 

păstrează cele mai eficiente elemente ale VSP mat. În 2011 grupul de coordonare pune 

bazele platformei noului program, dar s-a stabilit deja că noul program va conţine trei 

părţi principale: 

Programul de dezvoltare a producătorilor locali de alimente: metode economice 

pentru producătorii de produse alimentare locale referitor la producţia de bunuri 

pe bază agricolă. La acest capitol sunt incluse de asemenea reţelele de 

producători 

Centrul de expertiză pentru procesarea produselor alimentare la scară redusă 

(reţea naţională cu 5 centre, care oferă ajutor individual, transfer de cunoştinţe şi 

cursuri pentru producătorii din întreaga ţară) 

Clădirea reputaţiei naţionale în privinţa alimentelor locale, culturii alimentare, 

specialităţilor norvegiene, de asemenea în colaborare cu industria turismului. 



18

Km 

Scopul principal şi orientarea vor fi similare ca pe durata celor zece ani anteriori, în 

programul VSP mat. 

După cum demonstrează acestă bună practică, se poate să se atingă rezultate pozitive 

în cadrul unui astfel de program (au fost create numeroase produse şi întreprinderi noi). 

Totuşi experienţa pe termen lung arată importanţa supravegherii acestor procese pentru 

a păstra dinamica necesară noii dezvoltări. Comunicarea în termeni de suport tehnic 

precum şi dezvoltarea şi menţinerea reţelelor şi cooperării trans-disciplinare (ex. cu 

sectorul turistic) sunt vitale pentru obţinerea succesului. Evaluarea programelor şi 

proiectelor ajută la controlul succesului şi oferă posibilitatea de a modifica anumite 

aspecte, dacă este necesar. Un alt aspect foarte important este acela că nu se plătesc 

subvenţii pe termen lung pentru produse, există doar ajutoare oferite pe durata 

procesului de inovaţie sau de demarare. Aceste aspecte trebuie luate în calcul de GL2. 

Înfiinţarea pieţelor pentru agricultori şi crearea unui brand propriu sunt ocazii bune pentru 

creşterea vânzării produselor montane şi astfel sunt de interes pentru GL1. 

O parte principală a programului VSP o reprezintă comunicarea între şi la toate nivelurile. 

Schimbul dintre departamentele de coordonare şi întreprinderile participante este 

fundamentul pentru planificarea practică şi implementarea reuşită a dezvoltării produselor 

regionale. Sporirea nivelului de conştientizare în rândul populaţiei locale se poate obţine 

prin branduirea produselor regionale şi prin strategii de marketing conexe. Acesta 

reprezintă un aspect important pentru GL3. 




Norvegia Inovatoare, www.innovasjonnorge.no de Elin Hjortland 

Elin.Hjortland@innovasjonnorge.no 

Kompetansenettverk for småskala matproduksjon Nord-Norge (Centrul de expertiză 

pentru producţia de alimente la scară redusă Nordul Norvegiei), www.bioforsk.no/matnett 

(în limba norvegiană), de Hilde Halland, hilde.halland@bioforsk.no. 

SURSE 



Raport VSP mat (Norvegia Inovatoare, Inger Solberg og Elin Hjortland) şi 

Arbeidsgrupperapport (Raport) ”VSP mat etter 2010?”( Norvegia Inovatoare) 

http://www.innovasjonnorge.no/Contact-us/ câteva informaţii în engleză despre Norvegia 

Inovatoare 



19


3.4 Calea Steinbach (un model pentru Agenda Locala 21, Austria) 




• Dezvoltarea durabilă şi cuprinzătoare a comunităţii de Steinbach d.Hr., Steyr, Austria 

Superioară 

• A început în anul1986, continuînd cu o fază intensivă până în 2002; în prezent- parţial 

în curs de desfăşurare 

• Iniţiatorii acestui model au fost: fostul primar, inginerul Karl Sieghartsleitner şi Consiliul 

local 

FUNDAMENT 


În ciuda locaţiei sale abrupte, din Evul Mediu Steinbach d.Hr., Steyr a fost un centru al 

industriei de prelucrare a fierului-(fabricarea cuţitelor-şi tacâmurilor) şi a beneficiat de 

imediata apropiere a râului Steyr (apă de putere), precum şi pădurile din jur (lem de foc). 

Furnizarea de produse alimentare a fost asigurată de către fermele locale mici. Datorită 

globalizării, locaţie industrială în Steinbach, nu mai era competitivă în anii 1960 şi 1970 

şi a firmei acolo, cea mai mare sursă de locuri de muncă, în comunitatea cu mai mult de 

200 de angajaţi, intrând in faliment. Din cauza lipsei de clienţi, în anii următori, 

numeroase întreprinderi locale, cum ar fi hanuri, întreprinderile de comerţ şi de 

magazine, au fost, de asemenea, închise - în 1986 rămânând doar o firmă. Reinstalarea 

industriei noi a fost considerată imposibilă în Steinbach, din cauza faptului, că avantajele 

anterioare ale râului şi pantele abrupte din jur au fost împădurite, apoi au apărut mai 

multe dezavantaje locale (pericol de inundaţii, regulamentele de construcţii şi 

reglementările de protecţie a mediului de lângă râu, şi nu suficient de mare, pentru 

simplu motiv cladiri industriale oriunde altundeva în comunitate). La toate aceste lucruri 

a fost adăugată conexiunea slabă a trafic local din afara comunității, demisiile şi lipsa 

perspectivelor pentru viitor. 

In general, punctul slab, în spirală descendentă, a avut loc aproximativ 20 de ani de la 

faliment afacerii de tacâmuri, deoarece la acel moment mai multi proprietari cu afaceri 

locale s-au pensionat şi preluarea acestor afaceti nu a mai fost viabilă. 

Vechile clădiri industriale şi cele goale rezidentiale din centrul Comunității s-au degradat 

din ce în ce mai mult, devenind ruine, iar atelierele de fosta fabrica erau utilizate chiar şi 

pentru depozitarea neautorizată a deşeurilor periculoase. 

OBIECTIVE 



Comuniatea trebuie sa devină activă, în loc să se plângă 

Confruntarea cu problemele Comunităţii şi găsirea unor soluţii 

Trezirea-încrederii în sine a locuitorilor 

Descoperirea punctelor forte şi a punctelor slabe pentru comunitate şi dezvoltarea 

punctele forte pentru afaceri noi 

Dezvoltarea obiectivelor şi modele pentru viitor aduce viaţă în centrul comunei 

Reasigura aprovizionarea la nivel local pentru locuitorii săi. Crearea locurilor de muncă 

RESURSE 



Utilizarea infrastructurii şi a posibilităţilor comunitatii 

O asociaţie fondată să-şi asume sarcina educaţiei (corespondenţă, reuniuni, etc) şi, în 



20

parte, de a efectua cererea de sponsorizare 

Activităţile de voluntariat a numeroşilor cetăţeni 

Utilizarea de capital privat (cum ar fi renovarea de case particulare din centrul 

Comunităţii, dar cu sprijinul Comunităţii, prin furnizarea de lucrători - proiect de locul de 

muncă cu termen lung de persoane redundante) 

Utilizarea posibilităţii de sponsorizare în funcţie de proiect (de exemplu, construirea de 

mai multor microîntreprinderi care să folosească plante de încălzire a fost susţinut 

financiar de către UE) 

IMPLEMENTARE 







Acordul pentru un "climat politic nou", în cadrul Consiliului oraşului: reglementările au 

fost create pentru a asigura reciproc relaţii constructive cu politica de partid. (de 

exemplu, respingerea automată de sugestii de către membrii unuii partid politic diferit)! 

Reglementările au fost, după cum urmează: 

Succesul va fi împărtăşită de toţi 

Atitudini mai echilibrate si tolerante 

Accesibilitate la toate informaţiile 

Atingerea obiectivelor comune. 

"Oficiul de Brevete de idei": împiedicarea furtului de proprietate intelectuală şi intrarea 

ideilor personale noi vor fi încurajate ("ofiţer de brevet", în acest caz a fost primar) 

Diversitatea şi varietatea partidelor politice, vor fi respectate şi asigurate. 

Pentru măsuri suplimentare, la bază a fost analiza SWOT a punctelor forte şi a 

punctelor slabe ale comunităţii (fondator al grupurilor de lucru pentru diferite teme, 

cooperarea dintre experţi şi cetăţeni ai comunităţii, locuitorii devin experţi locali şi se 

identifica cu comunitatea lor). 

Un ghid vizionar a fost creat şi aprobat în 1987 pe baza punctelor forte şi a punctelor 

slabe ale comunităţii (discuţii inspirate de către experţi în toate domeniile tematice, cum 

ar fi planificarea spaţială sau puterea de alimentare, au fost elementare pentru 

dezvoltarea obiectivelor, deoarece nici o decizie sensibilă n-ar putea fi realizată fără 

cunoştinţe dintr- un domeniu!). 

Orientarea vizionară a fost actualizată după fiecare alegeri ale consiliului local şi 

revizuite în mod regulat. Fiecare nou membru ales al comunitatii depune un jurământ, 

să sprijine şi să adopte o orientare centrală la cea mai bună capacitate a lor. 

În 1989, conceptul de dezvoltare a fost aprobat de Consiliul Local. 

Cei patru piloni ai "Căii Steinbach" sunt: 

-comunitatea satului şi a calităţii vieţii 

-cultura şi identitatea 

-locul de muncă şi economia locală 

-natura şi mediul înconjurător. 

Numeroase proiecte au fost create pentru aceste teme pe parcursul anilor. 

Condiţia de bază în toate proiectele iniţiate a fost aceea de a fi realizabile, finanţate și 

efectiv durabile şi ecologice. 

Mai multe exemple concrete sunt: 

Renovarea caselor goale și atelierelor industriale din centrul comunității: 

Cele mai vechi ateliere industriale au fost în proprietate privată, fără interes în utilizarea 

ulterioară sau revitalizare lor. Odată cu creşterea deteriorării acestora, a avut loc 

neautorizarea depozitării deşeurilor (deşeuri periculoase, cum ar fi uleiul vechi, vopsea, 



21

etc, de asemenea, au fost depuse acolo), şi au devenit un spin în ochi în cadrul 

comunităţii. Consiliul Local a cumpărat ateliere de lucru; clădirea principală a fost 

renovată și reamenajată ca un muzeu Cutler. Instalaţiile de producţie contemporane 

pentru diverse afaceri, au fost create în ateliere numite "parc de afaceri în miniatură". În 

acest fel, ar putea fi susţinute înfiinţarea de întreprinderi şi, prin urmare, crearea de 

locuri de muncă locale. 

Costul de achiziţie şi de renovare a ajuns la un total de720,000 €, din care 30% a fost 

finanţat de către consiliul local, 45% au fost acoperite prin subvenţii şi restul de 25% a 

fost asigurată de un împrumut, care a fost rambursat integral prin venituri rezultate din 

chirie. 

Prin cooperarea cu centrul de locuri de muncă locală, 12 persoane disponibilizate au 

fost angajaţi în proiect pe termen lung.Renovarea atelierelor de lucru a dat impuls 

pentru revitalizarea centrului istoric al comunităţii vecine. Numeroase case de stat goale 

au fost în urgent renovate. Proprietarii caselor sunt în vârstă, cea mai mare au pensii 

mici, deci fonduri insuficiente, iar tineretul local în cea mai mare parte s-a mutat din 

cauza situaţiei locale: lipsa locurilor de muncă. Renovarea caselor, de exemplu, a fost 

susţinută prin furnizarea pe termen lung a lucrătorilor concediaţi în cadrul proiectului 

menţionat deja ocuparea forţei de muncă au fost încredințate firmelor locale şi regionale 

cu locuri de muncă calificate. 

În urma consultării cu proprietarii caselor şi terenurilor s-au redimensionat - aproximativ 

55,000 m² de domenii din afara centrului comunității - şi, astfel, printr-o concentrare de 

construcţie şi renovare în centrul comunei,centrul de comunitate a fost revitalizat. 

Planurile de construcţie în centrul comunitar au fost susţinute, printre altele, prin 

consultare clădire gratis. 

Fondatorii întreprinderilor au fost sprijiniți în diferite moduri de către consiliul local: 

Ajutor în căutarea unui loc potrivit. 

Închirierea de spaţii comunitare pentru fondatorii de afaceri 

Dezvoltarea de afaceri prin intermediul consiliului local şi ulterior predarea unor 

persoane private. 

Oameni creativi locali au fost abordați în mod specific ca potenţiali idei de afaceri la 

dezvoltarea comunității. 

Asigurarea furnizării de produse alimentare din comunitate (nu exista nici un magazin în 

Steinbach): 

Elaborarea unui concept de bază la nivel regional cu produse specifice (vânzarea 

produselor din comunitate şi regiune) şi sensibilizarea clienţilor în ceea ce priveşte 

oferta locală - sprijinirea producătorilor regionali 

Nu a fost un stand pe oferirea informațiilor despre ziua deschiderii ofertei locale şi 

importanţa acesteia 

Locuitorii au avut posibilitatea de a depune declaraţii de intenţie a lor de a acoperi 

nevoile lor alimentare, pentru cea mai mare parte, în magazinul local; 240 de astfel de 

declaraţii au fost date pentru proprietarca un cadou în ziua deschiderii 

Asociaţia sponsorizată de Consiliul Local au dat vouchere produse alimentare şi băuturi 

la evenimente 

Advent Steinbach ca program a avut primul loc în 1987, in prima săptămână de Advent 

la Bobotează. Astfel, cu cheltuială mică s-a dezvoltat și a luat ființă un eveniment de 

desfacere locală. Advent Steinbach numără în prezent aproximativ 20.000 de vizitatori 

anual, aproximativ 400 de cetăţeni lucrînd în cea mai mare parte de bună voie, printre 

altele, următoarele activităţi: 

Există un calendar Advent, în formă de 24 de ferestre c decorate artistişi iluminate în 

case în jurul piaţei. Geamurile sunt deschise zilnic la un anumit moment. Cântăreții 

Adventului sunt prezenți la sfârşit de săptămână în diverse locuri şi se efectuează de 

grupuri locale şi asociaţii. Există, de asemenea, o piaţă Advent unde sunt oferite și 



22

prezentate produse regionale, de arte şi meserii regionale vamale. Există acum un 

muzeu pentru copii care conţin mai mult de 350 pătuţuri din întreaga lume. 

Asociaţii agricole de producţie: 120 de soiuri de mere au fost înregistrate în timpul 

pregătirilor pentru expoziţia de mere din 1987."Steinbach fructe uscate " a fost infiintata 

in anul 1990 de comun acord pentru a utiliza potenţialul economic al fructelor şi de a 

menţine, de asemenea, un peisaj puternic structurat de pajişti cu fructe, precum şi o 

diversitate a soiurilor de fructe. Din anul 1991 aproximativ 15.000 de kilograme de mere, 

pere şi prune (netratate şi culese manual), au fost procesate şi vândute anual. Din 1996, 

o cooperativă a produs aproximativ 100.000 de litri anual sucuri, sub marca"Steinbach 

Sucuri naturale". 

"Steinbach Micro-District instalaţie de încălzire", a fost înfiinţată în anul 1990: 20 de 

agricultori au unit pentru a forma o asociaţie a lemnului de încălzire. Cinci centrale 

termice pe lemne au fost stabilite (unele cu subvenţii de la UE), care au funcționat în 

formă de reţele de încălzire urbană asigurând micro-vânzarea de căldură / energie în 

cadrul Comunităţii. Materii prime regenerabile sunt utilizate, eliminarea CO2 este redusă 

şi cheresteaua de prisos din păduri este folosită. Valoarea adăugată se realizează în 

cadrul comunităţii.Montarea de conducte a fost efectuată în acord cu Consiliul Local, 

astfel că banii ar putea fi salvați prin instalarea simultană de încălzire şi canalizare 

conducte. 

Iniţiative ecumenice: credinţa joacă un rol important în regiune şi bisericile au fost 

extrem de diverse, implicate în diverse activităţi de formare a unui sentiment de 

comunitate şi îmbunătăţirea a relațiilor în cadrul comunităţii. 



iniţiativei. 

Primarul, Consiliul Local şi structurile politice superioare 

Toţi cetăţenii din cadrul comunităţii (participarea activă directă şi "cu beneficii", cum ar fi 

locuri de muncă, sau indirect, prin creşterea calităţii vieţii) 

Specialistii din exterior din zone tematice diferite 

Diferite biserici, organizaţii de conservare a naturii, şcoli, etc 



tabgibile. 

Acordarea premiilor: 

1990 Premiul de mediu pentru cultură 

1994 Premiul Reînnoirea satului european 

1997 Premiul pentru Protecţia Mediului pentru landul Austria Superioară 

Soldul interimar pentru 2008 (sursa: Moser, Sieghartsleitner, Lichtenwörther 2008) 

Populaţia şi structura: 

Migraţia populației a fost oprită şi influxul atins - de la 1,847 locuitori (1986) la mai mult 

de 2.000 (2006) 

Inființarea a 27 de firme de afaceri şi servicii: 180 de noi locuri de muncă 

Revitalizarea clădirilor şi a patrimoniului cultural: 

15 case din centrul comunei, casa parohiala veche şi ateliere industriale vechi au fost 

revitalizate; 23 de capele şi 38 de cruci de cale s-au renovat 

Peisajul şi protecţia climei: 

Menţinerea întreprinderilor rurale (conservarea peisajului) 

Noi surse de venit agricol (din fructe uscate, sucuri naturale, energie ecologică, etc - 

aproximativ 180,000 € anual) 

Furnizarea alimentării cu energie ecologică, folosind aşchii de lemn din pădurile locale 

(brichete). 



23

Participarea locuitorilor şi noul climat politic: 

Atmosfera creativă în cadrul consiliului local. 

40% din locuitori sunt angajați în mod voluntar în proiecte, campanii şi diverse 

evenimente 

Potrivit studiilor, în comparaţie cu alte comunităţi din regiune, locuitorii au o atitudine 

foarte pozitivă faţă de viitor 




contexte? 

Piatră de temelie cea mai importantă pentru dezvoltarea pozitivă a fost de formare a 

unui sentiment de rolidarizare în cadrul comunităţii (folosirea termenului"noi" în loc de 

"eu") 

Trebuie lucrat pe calitatea relaţiilor dintre oameni, această dezvoltarea pozitivă este de 

asemenea esenţială. 

Dezvoltarea regională este egală cu dezvoltarea personală: ideile bune nu sunt 

suficiente, educaţia permanentă este o cerinţă de bază pentru a oferi tuturor 

participanţilor posibilitatea de a fi pregătiţi pentru activităţile lor şi pentru a oferi cele mai 

bune soluții. 

Cei trei factori mai importanți pentru un proces de dezvoltare permanentă sunt după 

cum urmează: 

Un sentiment de resolidarizare 

Includerea persoanelor / locuitori 

Proiecte concrete 

Noi parteneri de discuţii contribuie cu alte aspecte noi - includerea / luarea în 

considerare a mai multor persoane posibile (la un nivel rezonabil), precum şi noi idei şi 

sugestii 

Copierea sau preluarea unor exemple de succes, nu este posibilă, deoarece abordarea 

din spatele acestora trebuie să fie înţeleasă şi trebuie abordată personal la unele solutii 

locale, fiind necesară să fie dezvoltate alte noi soluții 

Este important succesul comun, nu succesul persoanelor individuale. 

Experţii externi procesului ar trebui să participe la procesele de dezvoltare pentru cel 

puţin unul sau doi ani. 

Este important faptul că ele trebuie să fie imparţiale şi obiective, se poate fi înțelese de 

oameni şi, de asemenea, moderat, lucrează mai mult în fundal, iar înfiinţarea structurilor 

asigură un proces aflat încă curs de desfăşurare. 

O abordare foarte similar cu "Calea Steinbach", pentru realizarea dezvoltării durabile la 

nivel local şi regional este, de exemplu, programul Agenda 21,care constituie piatra de 

temelie, care a fost stabilită la Conferinţa de la Rio în 1992. Sinergiile posibile şi 

posibilităţile de promovare ar putea fi acordată aici. 

Această bună practică este de mare interes pentru toate cele trei grupuri de lucruri 

(WG). 

Evaluarea status quo este capabilă să recunoască şi să utilizeze forme potenţiale de 

baza a dezvoltării de produse şi idei de vânzare. 

Iniţierea mai multor proiecte de gestionat (cum ar fi fructele uscate, sucuri, cidru de 

mere, aşchii de lemn, produse de ovine, etc), în locul unui proiect "mare" (promovarea 

producţiei de suc, de exemplu), prezintă o abordare mai largă şi mai multe posibilităţi 

pentru diverse firme şi poate duce, eventual, la un risc financiar mai mic. Este 

recomandabil să se folosească sinergiile cât mai multe posibil şi a forma cooperative. 

Utilizarea de servicii locale şi regionale în elaborarea sau implementarea de proiecte (în 

măsura în care este necesar), duce la păstrarea valorii adăugate în cadrul regiunii şi 

poate include orice relaţii ulterioare de afaceri (de exemplu, în expertiza necesară de 



24

firme regionale pentru producţia de suc din plante, posibillă cu acordul de livrare a 

sucului pentru a sărbători aceste firme ", etc) Acest lucru ar trebui să fie luate în 

considerare de către WG 1. 

Atâta timp cât "Calea Steinbach" este făcută clar, respectul şi negocierea corectă este 

baza pentru resolidarizare constructivă. Ea poate fi foarte benefică la începutul unui 

proiect sau program pentru întocmirea unor norme (cum ar fi: protectia brevetului de 

idei) pentru comportament comun şi se păstrează pentru ei. 

Participarea la un proces de către persoane externe, imparţiale, contribuie la asigurarea 

echității şi obiectivității în continuare, asigurând menținerea acestei dinamici și doar 

atunci, când este necesar este posibilă moderarea. 

Proiectele ar trebui să fie începute într-un mod ușor de gestionat şi să fie deschise la 

extindere, dacă este posibil, cu scopul de a fi continuate; fără finanţare - acest lucru 

aduce un risc mai mic financiar şi încurajează o mai mare independenţă. 

În conformitate cu obiectivul care trebuie atins, diversitatea mare a proiectui are sens 

atunci când mai multe persoane pot participa contribuind cu capacităţile și interesele lor 

diferite şi, prin urmare, pot obţine posibilitatea de a se identifica cu regiun ea lor. 

Cooperarea şi utilizarea sinergiilor reduce costurile şi permite realizarea obiectivelor mai 

mari decât atunci când sunt întreprinse de angajatsingur. Educaţie permanentă însoţită 

şi de intrarea specialiştilor externi, susţine "asigurarea calităţii", deoarece cunoştinţele 

disponibile sunt astfel extinse. Persoanele afectate ar trebui, dacă este posibil, să fie 

incluse în procesele decizionale şi obiecţiile lor luate în serios şi, dacă este posibil, luate 

în considerare. În cazul în care planurile sunt făcute peste capetele oamenilor, idei 

excelente pot fi aduse de la zero din cauza lipsei de acceptare, toate aceste aspecte 

fiind importante pentru Grupul de lucru 2. 

Acest exemplu arată clar că nu numai expertiza este esenţială pentru succesul 

dezvoltării durabile, ci că și competenţa socială a tuturor actorilor implicați joacă un rol 

important (poate cel mai important rol). WG 3 ar trebui să se asigure că un sentiment de 

conştientizare există în rândul tuturor persoanelor participante - sau, dacă este necesar 

– această conștientizare ar trebui să fie dezvoltată. 

Trezirea motivaţiei şi interesul locuitorilor este o condiţie de bază pentru succesul 

proiectelor de dezvoltare regională (contribuţia personală a fiecăruia, sprijinul produselor 

consumatoare de energie locală, etc). 

Experienţa acestei bune practici arată că aceasta este excelent realizată atunci când un 

sentiment de comuniune poate fi dezvoltat şi locuitorii simt că sunt luați în serios. Acest 

lucru necesită, de asemenea, o formare şi o educaţie continuă în continuare pe 

parcursul proiectelor şi în cercuri de lucru pentru a oferi actorilor şi factorilor de decizie 

posibilitatea de a fi în măsură să se pregătească pentru activităţile lor.O mai bună 

cunoaştere într-un domeniu, de calitate mai mare se poate obține şi astfel avem o mare 

atunci când avem de-a face cu ea. 




Karl Sieghartsleitner 

Ing.karl.sieghartsleitner@aon.at 

Tel: 0043-664-4101594 

www.steinbachsteyr.at 

www.europeanbestpractice.com 



25

SURSE 



Conversaţie cu ing. Karl Sieghartsleitner, fostul primar al Steinbach anunţ Steyr 

(mandatul fostului primar: 1986-2002) 

Günther Humer, ing. Karl Sieghartsleitner (2002): Calea Steinbach, Asociaţia pentru 

Promovarea Austria Superioară de Dezvoltare (această broşură este, de asemenea, 

disponibil în alte limbi) 

Günther Humer, ing. Karl Sieghartsleitner (2006): Der Weg Steinbacher; nouă ediţie în 

anul 2006, publicat de Asociaţia pentru Promovarea Austria Superioară de Dezvoltare 

Sieghart Leitner (2008): poveste de succes ", Steinbach, un Steyr der". Cetăţenii 

împreună pentru a câştiga: In: Moser, Sieghart Leitner, Lichtenwörther (2008). Manz 

Verlag Wien, pp. 17-60. (318 pp.) 



26


3.5 Proiectul pânie-grâne: pâine organică din Tirol din soiuri de cereale 

clasice provinciale (Austria) 




Provincia Tirol/Austria 

Departamentul de expertiză responsabil al Guvernului provinciei Tirol, ca partener în 

cooperare cu Ruetz Bakery, diverşi cultivatori de cereale organice, Cooperativa de 

cultivare seminţe din Tirol, Camera de Agricultură şi Silvicultură din Tirol, “Bio vom Berg” 

(cooperativa de comercializare a agricultorilor de produse organice din Tirol) şi Asociaţia 

de Marketing Agrar din Tirol. 

The project was started outside of set official programmes and from the beginning was 

integrated within the activities of the Gene Bank of Tyrol and the agricultural trial 

department of the office of the Provincial Government of Tyrol. 

The start of the project, including the preliminary talks and preparations, took place in 

1999. The reproduction of seeds took place in 1999 and 2000, the first planting in 

practice by project farmers took place in the autumn of 2001, the first harvest could be 

undertaken in 2002. 

FUNDAMENT 


Au fost folosite soiuri clasice sau de provincie pentru a menţine diversitatea şi valorile 

culturale, pentru consolidarea identităţii regionale şi nu în ultimul rând din motive 

economice (premii pentru cultivarea soiurilor agricole rare, suplimente pentru metodele 

de producţie organice) pentru producţia de cereale cultivate organic. Agricultura organică 

– folosirea de metode extensive, prin urmare – este foarte potrivită pentru soiurile clasice 

(provinciale). În plus, materiile prime naturale din respectiva regiune ar trebui utilizate 

pentru fabricarea de produse cu specificaţii geografice şi de asemenea acestea trebuie 

etichetate clar (consultaţi şi secţiunea “OBIECTIVE”). 

OBIECTIVE 



a) Conservarea şi revitalizarea soiurilor provinciale: 

Multe meşteşuguri, cunoştinţe şi tradiţii sunt în legătură cu fiecare tip cultural, cu fiecare 

soi. Acolo unde speciile şi soiurile dispar, cultura relaţionată cu acestea este de 

asemenea pierdută complet, sau parţial. Păstrarea şi revitalizarea cunoştinţelor 

valoroase şi valorilor culturale este un domeniu de lucru important al Băncii de gene din 

provincia Tirol. Printre altele, mai multor soiuri provinciale li se vor da încă o dată scop 

practic. 

b) Situaţia şi dezvoltarea cultivării cerealelor în Tirol: 

După crearea blocului comunist a avut loc o scădere accentuată a zonelor agricole şi a 

diverselor culturi de plante. Legat de aceasta, şi nivelul de autonomie a scăzut puternic. 

Zonele cultivate cu cereale s-au redus de la 14,500 hectare la numai 700 hectare în 2011 



27

iar cota de cereale pentru pâine a fost minimă. Făina, respectiv cerealele pentru 

producţia de pâine a brutarilor din Tirol, trebuie aproape în întregime importată. 

Odată cu lista SAC (plante agricole cultivate rar) în ÖPUL (Programul Austriac pentru 

Agro-mediu) s-a creat un instrument de promovare a cultivării soiurilor clasice sau 

provinciale. Acele specii şi soiuri din Tirol care păreau foarte potrivitepentru utilizare, au 

fost adăugate pe lista SAC. 

c) Situaţia pieţei, legătura regională şi nivelul de conştientizare a consumatorilor faţă de 

sănătate: 

Consumatorii au aflat tot mai multe despre originile produselor alimentare şi despre 

materia primă folosită, ajungând să prefere din ce în ce mai mult produsele regionale, 

mai ales specialităţile regionale. Această creştere continuă de-a lungul mai multor ani s-a 

văzut în raza întregului lanţ de valoare adăugată. 

d) Înfăţişarea turistică şi a peisajelor: 

Ca efect colateral, înfăţişarea peisajelor din regiunile folosite agricol mai intensiv va fi mai 

colorată şi mai variată prin creşterea suprafeţelor cu grâne. 

RESURSE 



Resursele financiare utilizate nu pot fi redate exact în cifre, dar sunt foarte reduse 

(instrumente de măsură, scale,etc., câteva mii de euro). 

De asemenea, nici implementarea lucrărilor nu poate fi măsurată ci doar estimată în 

mare : majoritatea lucrărilor a fost asumată ca parte a activităţillor « zilnice » ale tuturor 

participanţilor, iar capacităţile necesare au fost create prin schimbarea focusului. A 

existat posibilitatea de a apela la know-how-ul şi infrastructura disponibile în majoritatea 

domeniilor. Sarcinile de lucru unilaterale au putut fi în mare parte evitate prin distribuirea 

diferitelor domenii mai multor parteneri. 

Activităţi importante în proiect (fără a pretinde epuizarea lor) : 

Selectarea materialului pentru a stabili speciile şi soiurile adecvate 

Reproducerea şi producţia de seminţe 

Analize tehnice şi chimice de laborator (analiza făinurilor şi a calităţii de coacere, 

teste de viabilitate, puritate şi stare de sănătate a seminţelor) 

Teste de măcinare şi coacere 

Consilierea şi asistarea profesională a agricultorilor 

Crearea de contzracte de livrare şi achiziţie inclusiv definirea calităţii necesare 

Calcularea costurilor de producţie, procesare şi comercializare 

Organizarea şi executarea recepţiei, uscării şi curăţării (dacă este cazul) 

materialelor şi transportul (logistica în întregime) 

Extragerea de mostre din diverse loturi, analize 

Transmiterea rapidă şi exactă a informaţiei între toţi participanţii 

Evaluarea datelor; calcule economice şi prezentarea rezultatelor 

o parte dintre aceste sarcini au fost executate gratis de indivizi interesaţi din cadrul 

proiectului (ex. multe dintre testele de coacere). 

Pentru obţinerea succesului în mod fundamental, relaţiile interumane bune trebuie făcute 

să “funcţioneze” între partenerii proiectului, precum şi o atitudine profesională faţă de 

lucrări. 

IMPLEMENTARE 




28






Bunăvoinţa reciprocă a tuturor participanţilor şi determinarea principalilor parteneri au 

fost decisive pentru funcţionarea organizaţională a proiectului. 

A inclus de asemenea un orar ambiţios dar realist (secţiunea IDENTIFICAREA BUNEI 

PRACTICI), care a permis obţinerea de rezultate pe o perioadă de timp prevăzută. 

Partenerii implicaţi şi-au asumat obligaţiua contractuală de a-şi îndeplinii sarcinile proprii, 

dar în acelaşi timp au fost şi protejaţi corespunzător. 

Principalele domenii de lucru sunt prezentate în secţiunea RESURSE, toate metodele 

implementate sunt standard pentru fiecare sferă individuală. 

Direcţia proiectului în timp a fost dată în primul rând de cerinţele biologice ale cultivării şi 

reproducerii grânelor: până la obţinerea unei cantităţi suficiente de seminţe, s-au putut 

efectua teste preliminarii iar agricultorii au avut prin urmare de câştigat. La patru ani de la 

demarare, proiectul se derulează acum cu cheltuieli reduse, cu sprijin suplimentar 

necesar conform orarului, dar încă fără autonomie. 

Regiunea pentru proiect: partenerii au fost distribuiţi în întreaga provincie Tirol, cu 

excepţia celor care, din cauza regimului de precipitaţii, sunt în mod aproape obligatoriu 

suprafeţe de păşune, în zona de est. 



iniţiativei. 

Departamentul de expertiză al biroului guvernului provincial din Tirol: furnizor de idei, 

consultant privind soiurile, producător de seminţe, know-how-ul şi infrastructura au fost 

disponibile (laborator de seminţe etc.) prin zone de sarcini ale “Banca de gene din Tirol 

pentru plante cultivate agricol” şi teste de cultivare a plantelor 

Ruetz Bakery: o afacere de familie din Tirol inovatoare şi (cu extindere regională) 

aventuroasă şi o importantă sursă de energie de-a lungul întregului proiect; riscul 

antreprenorial este recompensat prin succesul comericalizării 

Agricultori/producători organici: un grup ţintă important, parteneri simultani la proiect din 

domeniul natural, care au participat cu preţuri foarte bune la proiect 

Cooperativa de cultivare a seminţelor din Tirol: (facilităţi recepţie, curăţare şi uscare, 

posibilitate de depozitare...) 

Camera de Agricultură şi Silvicultură din Tirol: reprezentanta intereselor agricultorilor cu 

sarcina de supraveghere şi consultanţă 

“Bio vom Berg” este o cooperativă comercială independentă a agricultorilor organici din 

Tirol 

Asociaţia de Comerţ Agrar din Tirol este o organizaţie comercială pentru produsele 



29

provenite din sectorul agricol Tirol 

Consumatorii: grupul ţintă absolut – proiectul există pe baza acceptării produselor de 

către cumpărători. 

Peisajul: o diversitate mai mare a înfăţişării peisajului prin sporirea proporţiei de zone 

cukltivate cu grâne, face terenul mai atractiv pentru localnici şi oaspeţi, fapt care de 

asemenea promovează turismul. O provincie turistică precum Tirolul, caracterizată în 

special de termeni precum “natură intactă” şi “mediu sănătos”, beneficiază pe măsură de 

această diversitate vizibil sporită. 

În general “beneficiarii” ar putea fi identificaţi prin OBIECTIVE (mai sus) deoarece 

proiectul s-a desfăşurat mai mult sau mai puţin conform orarului stabilit (şi sperăm că va 

funcţiona o lungă perioadă de timp) 



tabgibile. 

Ca parte din proiect, în Tirol între 20 şi 45 de hectare de grâne pentru pâine sunt iarăşi 

cultivate şi culese, în fiecare an, de aproximativ 20 de agricultori. Câştigurile obţinute 

sunt foarte bune, la o calitate adecvată, calculele de amortizare arată câştiguri totale de 

2,700 € la hectar şi un profit net mediu de 1,300 € la hectar. 

Cantitatea de pâine produsă anual este în jur de 100,000 franzele de un kilogram, iar 

costurile pentru brutari ajung la 15% din profituri. Această pâine produsă şi 

comercializată sezonier se vinde foarte bine. 




contexte? 

Îndeplinirea unui astfel de proiect este cu atât mai uşor posibil cu cât doar foarte puţine 

resurse suplimentare trebuie create sau dobândite. Posibilitatea de a obţine acces la 

structurile existente, la măcar o parte dintre cunoştinţele şi abilităţile disponibile, 

facilitează planificarea şi executarea acestor proiecte – costurile de pornire sunt reduse, 

investiţiile necesare mici nu descurajază părţile interesate, iar dacă eforturile nudau 

roade, produsele pot fi comercializate în altă parte, deşi mai puţin profitabil. 

Această bună practică reprezintă un interes special pentru GL 1 şi 2. Pâinea tiroleză este 

o specialitate regională consacrată. Cerinţele importante ale demersului au constat în 

know-how-ul expert privind existenţa, cultivarea şi reproducerea soiurilor clasice utilizate, 

precum şi testele de adecvabilitate a cerealelor pentru procesarea ulterioară. Lucrările de 

bază efectuate în avans au reprezentat elementul esenţial în succesul pe termen lung. 

În ciuda bazei economice solide, este utilă şi necesară supravegherea în continuare a 

proiectului pâine-grâne pentru a asigura cerinţa de “neutralitate” a coordonării. CAest 

aspect trebuie luat în calcul de GL2 pentru dezvoltarea planurilor de management 

durabile. 






30

Christian Partl 

Biroul pentru Guvernarea Provinciei Tirol 

Departamentul pentru Agricultură, Şcoli, Vânătoare şi Pescuit 

Heiliggeiststrasse 7-9 

6020 Innsbruck 

Austria 

landw.schulwesen@tirol.gv.at 

www.tirol.gv.at/agrar/ 

SURSE 



Povestiri ale bătrânilor agricultori 

Analiza posibilităţilor de exploatare a terenului agricol 

Analiza posibilităţilor de creare de produse cu « caracteristici individuale de producţie » 

Estimarea atitudinilor consumatorului înainte de începerea proiectului 

Fără chestionare pentru consumator înainte şi pe perioada proiectului (neplanificat în 

prezent sau pe viitor) 

Publicaţii şi lecturi: 

2006 ALVA Conferinţa din St. Pölten: 

Conservarea soiurilor provinciale şi utilizarea posibilităţilor practice, exemplificate de 

“Proiectul pâine-grâne”, pagina 86 după 

ANDREAS TSCHÖLL, CHRISTIAN PARTL & KASPAR HOLAUS 

http://www.alva.at/upload/Publikationen/Tagungsband/ALVATagungsband2006.pdf 

O dată sau de două ori pe an, prelegeri pe durata modulelor de pregătire, cursuri, 

formare certificată, evenimente de informare etc. 



31


3.6 GENE-SAVE – conservarea resurselor genetice vegetale din Alpi (soiuri 

de cereale, legume şi mere) (Austria şi Italia) 




Proiectul presupune cooperarea dintre provincia autonomă Bolzano din sudul Tirolului 

(Italia) şi provincia Tirolul de Nord (Austria). Proiectul a durat din 2003 până în 2008. 

Proiectul a fost încorporat îm proiectul Duration of the project was from 2003 to 2008. 

The project was embedded within the INTERREG IIIA 2002-2008 îin Italia şi Austria. 

FUNDAMENT 


În întreaga lume există jur de 300,000 până la 500,000 de specii de plante, dintre care 

250,000 sunt descrise iar 30,000 sunt considerate comestibile. La nivel global, alimentele 

vegetale constituie nucleul alimentaţiei umane. Numai 30 dintre cele 7,000 de specii 

globale utilizate sau cultivate de oameni asigură în jur de 95% din produsele lor 

alimentare vegetale. Totuşi, în prezent, varietatea de specii intermediare sau subspecii 

din agricultură şi horticultură sunt ameninţate de importurile din zonele cu condiţii de 

producţie ecologic şi economic mai ieftine, precum şi de preferinţa pentru speciile şi 

soiurile supra-cultivate, cu eficienţă mare. Prin supra-cultivare, soiurile se îndepărtează şi 

mai mult de speciile sălbatice şi de formele primitive de culturi. Astfel materialul vegetal 

folosit în cultivarea încrucişată devine tot mai limitat la spectrul existent de soiuri. Odată 

cu răspândirea a numai câtorva soiuri supra-cultivate, rezultatul este o limitare genetică 

în rândul plantelor cultivate. Dezvoltarea continuă a agriculturii adăposteşte pericolul 

marginalizării produselor regionale importante în trecut şi a formelor lor de utilizare, 

precum specii, stocuri şi soiuri specifice. Schimbarea structurală accelerată impusă de 

competiţia internaţională şi de agricultorii care încearcă să sporescă profiturile marginale, 

poate de asemenea duce la o pierdere a resurselor genetice. Cultivarea plantelor 

reprezintă un utilizator foarte important al resurselor genetice, deoarece în dezvoltarea 

soiurilor, sunt în mod constant căutate noi caracteristici. În acelaşi timp cultivarea 

resurselor genetice este utilă în agricultură şi horticultură. 

Soiurile provinciale de cereale şi legume sunt acelea pe care agricultorii le-au păstrat şi 

cultivat de-a lungul timpului, cu bună ştiinţă sau în alt mod. Adaptarea plantelor la o 

locaţie sau un climat are loc de-a lungul cultivării repetate. Totuşi în cazul cultivării 

fructelor se vorbeşte de « soiuri vechi” atunci când acestea nu mai sunt replantate sau 

sunt replantate foarte rar. Acestea pot fi autohtone (indigene), dar şi butaşi naturali sau 

“accidentali” care încă nu au fost descrişi. O mare parte din soiurile provinciale şi soiurile 

vechi, şi astfel o mare parte din resursele genetice locale de plante, nu mai este cultivată. 

Trebuie presupus că în regiunile montane anumite soiuri sunt încă cultivate de “iubitorii 

de diversitate” , dar şi această preocupare va scădea în viitorul apropiat dacă nu se iau 

măsuri. Interesul faşă de soiurile locale, păstrarea şi reproducerea lor sporeşte în 

principal printre agricultorii care au început producţia de nişă, în cadrul turismului, 

horticulturii ca hobby şi în cultivarea plantelor. Soiurile locale, în special pe termen lung, 

în Tirolul de Sud în Italia şi în Tirolul de Nord în Austria, ar putea avea o mare importanţă 

pentru cultivare. Ca resurse genetice vegetale, soiurile procinciale şi soiurile clasice sunt 

o moştenire naturală şi culturală vitală. Documentarea precisă, caracterizarea molecular- 



32

iologică şi conservarea profesională în banca de gene sunt necesare pentru păstrarea 

şi protejarea acestora. Deoarece în cele două provincii experienţa şi expertiza variază în 

cazul zonelor de cultivare a cerealelor, legumelor şi fructelor, schimbul de cunoştinţe 

trebuie să reprezinte obiectivul principal al cooperării internaţionale între Tirolul de Sud în 

Italia şi Tirolul de Nord în Austria. 

OBIECTIVE 



Colectarea şi conservarea soiurilor provinciale şi a soiurilor clasice încă 

disponibile din Tirolul de Sud şi Tirolul de Nord. 

Documentarea experienţei şi cunoştinţelor agricultorilor în legătură cu soiurile 

provinciale 

Caracterizarea şi identificarea soiurilor provinciale şi a soiurilor clasice prin 

descriere agronomică şi botanică dar şi cu ajutorul metodelor molecularebiologice 

(pentru mere şi cereale) 

Crearea materialului sănătos de seminţe şi plante pentru conservarea in-situ şi 

păstrarea diversităţii genetice, precum şi crearea unor produse de nişă în 

agricultură 

Înfiinţarea unei bănci de gene în Tiroul de Sud în strânsă cooperare cu banca de 

gene din Tirolul de Nord şi crearea unei bănci de date comune. 

RESURSE 



Trei instituţii 

Centrul de Cercetare din Laimburg pentru Agricultură şi Silvicultură din Tirolul de 

Sud 

Biroul guvernului provincial din Tirolul de Nord, departamentul pentru instituţiile de 

învăţământ agricol, cu cercetarea agricolă ca şi domeniu de expertiză 

Împreună cu Camera de Comerţ a provinciei Tirolul de Nord şi departamentele şi 

asociaţiile responsabile, în jur de 25 de persoane au fost implicateşi au lucrat 

pentru proiectul GENE-SAVE. 

Instituţiile participante au adus următoarele resurse în proiect : 

Cercetare ştiinţifică 

Cunoştinţe agricole (legătură puternică cu universul agricol, cultivarea plantelor) 

Cunoştinţe şi echipamente pentru conservarea resurselor genetice vegetale 

Cunoştinţe şi echipamente pentru caracterizarea moleculară-biologică şi de 

fenotip a resurselor genetice vegetale 



33

IMPLEMENTARE 







2003 

Relaţii publice intensive (conferinţă de presă, reportaje şi interviuri radio-, televiziune- şi 

de presă scrisă) pentru promovarea obiectivelor proiectului şi cercetarea resurselor 

genetice vegetale printre populaţia agricolă. 

Procesarea cuvintelor cheie pentru descrierea de fenotip. Demararea descrierii de fenotip 

a soiurilor vegetale în teste de câmp. 

2004 

Continuarea colectărilor din toate sferelor (fructe, grâne, vegetale). Altoire cu butaşi şi 

tratament cu termoterapie a materialului vegetal al mai multor soiuri de mere. Demararea 

clasificării soiurilor de mere din partea unei echipe de experţi din Elveţia, Germania şi 

Italia. Pregătirea proprietarilor cu privire la altoirea pomilor fructiferi vechi. 

Demararea descrierii fenotipice a soiurilor de grâne şi continuarea caracterizării de 

fenotip a soiurilor vegetale de provincie. Începerea documentării experienţei şi 

cunoştinţelor în rândul agricultorilor (« banca de amintiri ») pentru legume şi grâne. 

Începutul caracterizării moleculare-biologice a soiurilor de mere. 

2005 

Continuarea relaţiilor publice şi ofertei educţionale prin numeroase publicaţii, rapoarte de 

presă şi lecturi. Includerea în bănci de gene, continuarea altoirii cu butaşi, colectarea şi 

definirea soiurilor de mere. Continuarea descrierii de fenotip precum şi colectarea unor 

noi soiuri provinciale şi documentarea experienţei şi cunoştinţelor agricultorilor referitor la 

legume şi grâne. Continuarea caracterizătii genetice a soiurilor de mere şi demararea 

caracterizării genetice a soiurilor de grâne de provincie. 

2006 


presă şi lecturi. Continuarea altoirii cu butaşi, colectarea şi definirea soiurilor de mere. 

Continuarea descrierii de fenotip precum şi colectarea unor noi soiuri provinciale şi 

documentarea experienţei şi cunoştinţelor agricultorilor referitor la legume şi grâne. 

Continuarea caracterizătii genetice a soiurilor de mere şi a caracterizării genetice a 

soiurilor de grâne. 

2007 


presă şi lecturi. Continuarea altoirii cu butaşi, colectarea şi definirea soiurilor de mere. 

Continuarea descrierii de fenotip precum şi colectarea unor noi soiuri provinciale şi 


Continuarea caracterizătii genetice a soiurilor de mere şi a caracterizării genetice a 

soiurilor de grâne provinciale. 

2008 




34

presă şi lecturi. Finalizarea altoirii cu butaşi, colectarea şi definirea soiurilor de mere. 

Finalizarea descrierii de fenotip precum şi colectarea unor noi soiuri provinciale şi 


Finalizarea caracterizătii genetice a soiurilor de mere şi finalizarea caracterizării genetice 

a soiurilor de grâne provinciale. 

Discuţiile şi contactul intensiv între partenerii implicaţi în proiect, s-au derulat pe întreaga 

durată a acestuia. 



iniţiativei. 

Au participat următoarele instituţii ca parteneri la proiect: 

Centrul de Cercetare din Laimburg pentru Agricultură şi Silvicultură din Tirolul de 

Sud 

Biroul guvernului provincial din Tirolul de Nord, departamentul pentru instituţiile de 

învăţământ agricol, cu cercetarea agricolă ca şi domeniu de expertiză 

Camera de Comerţ a provinciei Tirolul de Nord şi departamentele şi asociaţiile 

responsabile, 

Mai mulţi agricultori au fost implicaţi în activităţile proiectului de colectare a resurselor 

genetice vegetale. 

Următorii au avur de câştigat din acest proiect: 

- Populaţia agricolă pentru care este creată baza de produse şi forme regionale 

importante 

- Întreaga populaţie deoarece resursele genetice sunt conservate în scopuri de 

control al cultivării pentru produsele agricole vegetale din viitor 



tabgibile. 

Rezultatele concrete ale proiectului pot fi însumate după cum urmează: 

Colectarea soiurilor de mere 

Au fost înregistrate 1,150 rapoarte în Tirolul de Nord şi de Est şi au fost caracterizaţi în 

jur de 500 de pomi. Este interesant că aproape jumătate din numele date soiurilor nu 

corespund cu statisticile date. Există în prezent 259 de locaţii cu 927 de meri vechi în 

banca de date din Tirolul de Sud. 

Livezi (banca de gene pentru meri) 

Timp de peste 20 de ani Centrul de cercetare Laimburg a efectuat colectarea soiurilor 

vechi de meri. În cadrul proiectului “GENE-SAVE” au fost colectate încă 70 de soiuri 

vechi. Astfel numărul de soiuri de meri ce merită conservater în Tirolul de Sud se ridică la 

120. Acestea se păstrează în livada de specimene Centrului de cercetare Laimburg. În 

primăvara şi vara lui 2007, Instituţiile provinciale pentru agricultură din Imst şi Rotholz au 

creat livezi ce conţin soiurile de meri vechi din Tirolul de Nord şi de Est, iar în fiecare 

dintre locaţii urmau să fie conservate iniţial în jur de 90 de soiuri. 

Definirea soiurilor de meri 

Fructele utilizate în testele pentru definirea soiurilor, sunt culese anual. O echipă de 



35

promologişti din Germania, elveţia, Austria şi Italia au participat la definirea soiurilor. În 

plus, Asociaţia Tirolului de Sud pentru Varietatea Livezilor organizează în fiecare an o 

expoziţie de soiuri SoVie, cu sprijinul Centrului de cercetare Laimburg. Cu această ocazie 

au fost trimise numeroase alte exemple de definire a soiurilor. Numărul de exemple a 

definiţiilor neclare demonstrează că experţii cu experienţă în domeniul promologiei şi-au 

atins limitele în definirea exemplelor. În acest caz, metodele moleculare-biologice sunt un 

ajutor important în lămurirea neclarităţilor. 

Caracterizarea molecular-genetică a soiurilor vechi de mere 

Au fost colectate mostre de frunze de la 133 de copaci din Tirolul de Sud şi 279 de 

copaci din Tirolul de Nord pe durata proiectului între anii 2004 şi 2005 pentru 

caracterizarea molecular-genetică a soiurilor vechi de mere. Pe lângă testele principale, 

în jur de 580 de pomi din băncile de gene din Germania, Austria, Elveţia şi Tirolul de sud 

au fost testaţi, iar dintre aceştia 376 de specimene au fost selectate şi analizate ca soiuri 

de referinţă. Profilul genetic al specimenelor a fost în cele din urmă comparat cu 

referinţele pentru a verifica potrivirea definiţiei promologice sau pentru repartizarea 

pomilor care nu fac parte dintr-o definiţie promologică la un soi de referinţă. Rezultatelor 

analizelor molecular-genetice pot fi acum utilizate pentru crearea eficientă a livezilor de 

specimene şi ca ajutor de valoare în proiectele promologiştilor. 

Colectarea legumelor şi grânelor din Tirolul de Sud şi Tirolul de Nord şi Est 

Au fost colectate 21 de soiuri pe durata segmentului “legumele din Tirolul de Sud” . A fost 

raportat un total de 175 de soiuri locale. În plus, 150 de soiuri locale de cereale au fost 

transmise Centrului de cercetare Laimburg de către 87 de proprietari. 

De la începerea proiectului în 2003, au fost primite 208 rapoarte privitoare la soiurile 

provinciale de grâne şi legume în Tirolul de Nord şi de Est. După un început lent şi doar 

puţine rapoarte, numărul şi diversitatea de specii a fost surprinzătoare : usturoi, bostan, 

pătrunjel, ridichi negre şi albe, mazăre, fasole în toate variantele, mac, diverse soiuri de 

cereale şi uimitor de mulţi cartofi din întreaga provincie. 

Înregistrarea în banca de gene 

După raportarea şi colectarea seminţelor, s-a trecut la testarea viabilităţii în laboratorul 

băncii de gene din Innsbruck. Din păcate seminţele anumitor soiuri au fost prea vechi sau 

în condiţii proaste şi nu au putut fi aduse în stare de germinare. Aceste soiuri provinciale 

sunt considerate pierdute. Anumite soiuri provinciale cu viabilitate proastă şi capacitate 

de înmulţire pot fi revitalizate prin “cultivare specială” şi grijă deosebită. Seminţele cu 

calitate potrivită sunt uscate până la aprox. 8% conţinut de apă şi depozitate în unitatea 

de refrigerare a băncii de gene la minus minus 15°C. În acest mod viabilitatea este 

păstrată timp de mulţi ani. 

Descrierea soiurilor de grâne şi legume din provincie 

În verile anilor 2004 şi 2005 în Tirolul de Sud au fost descrise în total 124 de soiuri de 

cereale şi 81 de soiuri de legume din Tirolul de Sud şi de Nord cu ajutorul chestionarelor 

prelucrate în comun. În plus, au fost cultivate şi caracterizate 15 soiuri de cartofi. La fel 

ca în regiunea de sud, din Italia, şi în Tirolul de Nord au fost descrise numeroase soiuri 

provinciale (şi acestea deja disponibile în banca de gene), printre care 60 origini de 

cartofi, 36 soiuri de ovăz de provincie, 54 de soiuri provinciale de orz şi 48 de mac. 

Caracterizarea molecular-genetică a soiurilor de grâne selectate 

Secţiunea “caracterozarea genetică a soiurilor de grâne” a proiectului a demarat în iunie 

2005 cu examinarea genetică a soiurilor locale de grâu. Aceasta a presupus 

caracterizarea a 42 de tipuri de grâu cernut din Tirolul de Sud şi 56 din provincia Tirol de 



36

Nord prin metoda micro-satelitului şi compararea cu 11 soiuri sălbatice şi 35 de culturi 

vechi şi noi din Tirolul de Nord, Eveţia şi Italia. Datele obţinute despre soiurile provinciale 

sunt de mare importanţă pentru obţinerea diversităţii genetice şi planificării eficiente a 

băncii de gene. 108 făinuri de ovăz din Tirolul de Sud şi 19 derivate din ovăz din TRirolul 

de Nord au fost analizate împreună cu 21 specimene de referinţă. A fost de asemenea 

efectuată analiza molecular-genetică a aproape 120 făinuri de secară şi derivate din 

secară din Tirolul de Sud şi de Nord. 

Proiectul GENE-SAVE a fost punctul de plecare pentru formularea şi desfăşurarea altor 

proiecte cu scopul de a obţine informaţii de profunzime asupra diverselor caracteristici 

ale resurselor genetice vegetale, precum calitatea intrinsecă a soiurilor de mere sau 

caracteristicile agronomice ale soiurilor de cereale provinciale. 




contexte? 

Alături de experienţa şi cunoştinţele conexe, iniţiativa a dus la conservarea resurselor 

genetice vegetale încă existente. De-a lungul proiectului s-a realizat o caracterizare 

iniţială a materialului colectat, care reprezintă fundamentul pentru evaluarea şi utilizarea 

viitoare a acestor resurse. 

Acest exemplu este deosebit de relevant pentru GL1 şi 2. Este necesară o evaluare a 

status quo-ului pentru a reuşi punerea în mişcare a unui lanţ de adăugare a valorii pentru 

produsele regionale şi pentru realizarea primului pas. Iniţial trebuie creată o imagine de 

ansamblu a produselor regionale cu potenţial de cultivare iar ulterior trebuie examinate 

caracteristicile acestora în vederea procesării economice şi utilizării ulterioare precum şi 

altoirii de butaşi. De exemplu, dacă cererea de cultivare a unui soi clasic de cereală este 

utilă sau durabilă sau dacă porumbul este nepotrivit prntru coacere sau fermentare în 

condiţiile actuale de producţie. Importul sau cultivarea de soiuri străine de regiune nu 

sunt mereu recomandabiel ci adesea sunt problematice în regiunile montane deoarece 

soiurile locale sunt în general perfect adaptate la condiţiile zonei şi în mod clar sunt mai 

fiabile pentru crearea unei identităţi regionale. Crearea celei mai cuprinzătoare bănci de 

gene este o bază importantă pe termen lung pentru crearea de produse regionale de 

nişă. 




Giovanni Peratoner 

Centrul de Cercetare pentru Agricultură şi Silvicultură din Laimburg 

Laimburg 6 

I-39040 Post Auer (BZ), Italia 

Tel. +39 0471 969500 

Fax. +39 0471 969599 

E-mail: Laimburg@provinz.bz.it 

Pagină web: http://www.laimburg.it/ 



37

SURSE 



- Baric S., Dalla Via J., Hofer M., Storti A., Unterholzner S., Wagner J. (2008) 

Abschlussbericht INTERREG III A Projekt „GENE-SAVE“: Sicherung pflanzlicher 

Genressourcen in den Alpen. Teilprojekt: Molekularbiologie. Land- and 

Forstwirtschaftliches Versuchszentrum Laimburg, Pfatten, Auer (BZ), Italien. 

- Heistinger A., Peratoner G., Aichner K. (2010). Erbse, Ackerbohne and 

Wasserrübe. Historische Bedeutung and Landsorten in Südtirol. Gredleriana 10, 

63-88. 

- Peratoner G., Mair V., Schwienbacher F., Kasal A. (2008). Sind die Südtiroler 

Getreidelandsorten gefährdet? Abschlussbericht INTERREG III A Projekt „GENE- 

SAVE“: Sicherung pflanzlicher Genressourcen in den Alpen. Teilprojekt: Getreide 

in Südtirol. Land- and Forstwirtschaftliches Versuchszentrum Laimburg, Pfatten, 

Auer (BZ), Italien. 

- Peratoner G., Sartori C., Schwienbacher F., Kasal A. (2008). Die Vielfalt der 

Südtiroler Getreidelandsorten. Abschlussbericht INTERREG III A Projekt „GENE- 

SAVE“: Sicherung pflanzlicher Genressourcen in den Alpen. Teilprojekt: Getreide 

in Südtirol. Land- and Forstwirtschaftliches Versuchszentrum Laimburg, Pfatten, 

Auer (BZ), Italien. 

- Vogl-Lukasser B., Falschlunger G., Blauensteiner P., Vogl C. (2007) 

Erfahrungswissen über Lokalsorten traditioneller Kulturarten in Ost- and Nordtirol. 

Universität für Bodenkultur, Wien. 



38

TITLUL BUNEI PRACTICI 

3.7 EuroMARC (European Mountain Agrofood products, Retailing and 

Consumers): Produse alimentare (Agrofood), comerţ en detail şi 

consumatori din regiunile montane ale Europei (EU) 




În sfera celui de-al şaselea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnică 

Proiect follow-up pentru Produsele Mountain Quality Food 2002-2004 din cadrul celui 

de-al cincilea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnică 

Durata proiectului din februarie 2007 până în ianuarie 2010 – 6 ţări studiate (Austria, 

Franţa, Norvegia, România, Scoţia, Slovenia) 

FUNDAMENT 


Numeroase studii au fost deja centrate pe tema produselor alimentare de mare calitate, 

cu toate acestea până la începerea proiectului EuroMARC au fost doar foarte puţine 

încercări în privinţa caracteristicilor “montane”. A lipsit o privire de ansamblu referitoare la 

diferitele percepţii ale consumatorilor şi detailiştilor privind produsele alimentare din 

regiunile montane şi practicile conexe de pe piaţă. 

Comercializarea produselor montane reprezintă o ocazie importantă pentru adăugarea 

de valoarea în numeroase zone de producţie montane şi astfel este mai mult decât 

necesar să se revizuiască căile şi metodele pentru extinderea durabilă a comercializării 

acestor produse. 

OBIECTIVE 



Obiectivul principal al proiectului EuroMARC este studiul nivelului de conştientizare şi 

interes al consumatorilor europeni faţă de produsele alimentare de înaltă calitate 

provenind din regiunile montane. 

Pe această bază trebuie găsite căi pentru a creşte valoarea adăugată a produselor 

montane ca cerinţă de bază pentru supravieţuirea şi managementul diversităţii rurale şi 

culturale în regiunile montane. 

Un aspect foarte important este evaluarea interesului real şi actual al consumatorilor 

europeni faţă de produsele montane de înaltă calitate. Un alt punct important este 

optimizarea lanţului de adăugare valoare pentru produsele montane, pentru găsirea 

posibilităţilor de distribuţie echitabilă a valorii adăugate, valoare obţinută printre diferiţii 

actori de pe piaţă. 

Prin crearea unei situaţii de tip câştig-câştig, proiectul EuroMARC este de asemenea 

preocupat de metode originale pentru consolidarea dezvoltării regionale în aceste zone 

deosebit de fragile. Aceasta se realizează prin integrarea produselor montane de calitate, 

realizate de producătorii locali şi posibilitatea simultană de a păstra un peisaj vital şi un 

mediu sănătos. 

Un alt obiectiv important al proiectului EuroMARC este dezvoltarea suplimentară şi 



39

adaptarea implementării Cartei Europene pentru Produse alimentare de calitate din 

Regiunile Montane (aprobată la 5.12.2005). 

Următoarele obiective concrete au fost abordate în paginile de lucru individuale: 

- Evaluarea interesului, conştientizării şi aşteptărilor consumatorilor europeni faţă 

de produsele alimentare de calitate din regiunile montane 

- Identificarea interesului şi metodelor detailiştilor cu privire la produsele alimentare 

de calitate din regiunile montane 

- Anaşiza atitudinii şi strategiilor adoptate de actorii din lanţul de distribuţie cu 

privire la produsele montane 

- Identificarea factorilor care au condus la succesul sau eşecul iniţiativelor locale 

(tipologia liderilor) pentru comercializarea produselor montane 

- Investigarea politicilor naţionale şi la nivel european cu privire la dezvoltarea 

rurală şi regională, în special la dezvoltarea regiunilor montane 

- Prezentarea legăturilor dintre consumatori, actori din lanţul de adăugare valoare şi 

factorii de decizie politici cu privire la produsele montane de înaltă calitate – 

identificarea bunelor practici pentru îmbunătăţirea comercializării acestor produse 

montane pentru consumatori şi competiţia dintre firme precum şi consolidarea 

dezvoltării rurale a regiunilor montane 

RESURSE 



Finanţarea proiectului EuroMARC a avut loc predominant prin UE, iar restul este suportat 

de instituţiile participante. 

Costuri totale ale proiectului: 1,300,000€; contribuţie CE 950,000€ (190,000€ anul 1, 

370,000€ anul 2, 390,000€ anul 3) 

În total, 20 până la 30 persoane au fost implicate în cele 10 echipe ale partenerilor 

proiectului, în funcţie de perioadă şi de sarcina de îndeplinit. 

IMPLEMENTARE 







Pe durata proiectului EuroMARC au fost examinate următoarele puncte: 

Nivelul de conştientizare al cunsumatorilor privitor la produsele alimentare de 

calitate din regiunile montane: au fost iniţiate 21 de focus-grupuri pentru discuţii în 

şase ţări din regiunile montane precum şi în ţinuturile de şes. Fiecare grup a fost 

combinat în funcţie de vârstă şi sex şi a inclus locuitori atât de la munte cât şi de la şes; 

184 de persoane au participat la aceste discuţii de grup. 

O altă componentă a investigaţiei a constat într-un chestionar, completat de 1,904 de 

consumatori în total, din cele 6 ţări (unul din trei locuitor din zona sau apropierea zonei 

montane), prin interviuri personale sau prin internet. Persoanele care au completat 

chestionarul au luat parte de asemenea şi la evaluarea/estimarea conexă şi concretă a 

produsului. 

Investigarea pieţei en detail cu privire la produsele alimentare de înaltă calitate din 

regiunile montane: s-a efectuat o investigaţie a pieţei en detail în toate ţările pentru a 



40

identifica şi analiza oportunităţile de piaţă potenţiale pentru produsele montane de înaltă 

calitate. Investigaţia a fost efectuată cu ajutorul unei analize a produselor montane 

vândute de către detailişti (de la rafturile pieţelor locale la supermarketuri) şi al unui 

sondaj efectuat printre detailişti (prin interviu în persoană sau prin sondaj prin poştă). 

Strategiile actorilor din lanţul de aprovizionare cu privire la produsele montane: 

studii de caz orientate pe două dintre cele patru categorii diferite de produse – produse 

lactate, produse din carne, fructe/legume şi apă – au fost realizate în toate ţările 

participante. Aceasta s-a realizat prin interviuri personale cu fermieri, procesatori, 

comercianţi detailişti sau cu ridicata şi gastronomi. 

Studiu de caz al iniţiativelor locale pentru dezvoltarea şi comercializarea 

produselor montane: a fost efectuată o comparaţie între iniţiativele promovate de 

LEADER şi alte iniţiative. S-a creat un profil al fiecărei regiuni luate în calcul şi au fost 

desfăşurate cinci până la şapte interviuri pentru fiecare iniţiativă cu ajutorul unui 

chestionar standardizat, cu răspunsuri deschise. Rezultatele au fost analizate pentru a 

descoperi impactul programului de tipul LEADER. 

Limitările condiţionate politic şi posibilităţile de producţie, procesare şi 

comercializare a produselor alimentare din regiunile montane: în general condiţiile 

politice au fost iniţial înregistrate prin cercetări în literatură şi pe internet şi întrebări 

adresate partenerilor de proiect şi, în funcţie de influenţa acestora, repartizate celor patru 

activităţi cheie ale producţiei, procesării, comercializării şi vânzărilor. Condiţiile generale 

naţionale şi provinciale diferite au fost de asemenea clasificate în funcţie de corelaţia lor 

cu politica UE. În plus s-au realizat interviuri cu actorii importanţi la nivel local, naţional şi 

UE, iar cele două zone tematice tratate separat au fost condiţiile politice generale pentru 

produsele montane şi crearea de branduri şi comercializarea. 

Schimbul şi transferul de cunoştinţe: au fost organizate opt întâlniri în sfera proiectului 

EuroMARC, inclusiv mai multe evenimente publice cu participarea actorilor şi 

specialiştilor care obţin profit de pe urma experizei şi experienţei lor. 

În plus, s-au prezentat cu regularitate informaţii în cadrul unui site web şi au fost 

publicate patru newslettere. Pe durata proiectului au fost publicate numeroase articole şi 

prezentări de interes general şi ştiinţifice. 

Rezultatele investigaţiilor au fost pregătite pentru utilizare directă şi practică şi au fost 

publicate în forma a două texte, după cum urmează: 

- “Indicaţii de dezvoltare, promovare şi comunicare pentru alimentele montane” 

- “Desemnarea şi promovarea produselor alimentare montane de calitate în 

Europa – Recomandări de politică” 



iniţiativei. 

Parteneri care au participat: 

- Euromontana, Belgia (coordonare generală) 

- VetAgroSup (Institut d´enseignement supérieur et de recherché en alimentation, 

santé animale, sciences agronomiques et de l’environment, campus agronomique 

de Clermont), Franţa (coordonare ştiinţifică) 

- UIBK - Universitatea din Innsbruck, Centrul de Cercetare pentru Fermele 

Montane, Austria 

- SAC - Colegiul de Agricultură din Scoţia, Marea Britanie (Scoţia) 

- FALS – Universitatea din Maribor, Facultatea de Agricultură, Slovenia 

- ÖIR – Institutul Austriac pentru Planificare Spaţială, Austria 

- SIFO – Institutul Naţional de Cercetare a Consumatorului, Norvegia 



41

- Universitatea din Highlands, Colegiul din Perth, Centrul pentru Studii Montane, 

Marea Britanie (Scoţia) 

- ICDM – Institutul de Montanologie din Cristian-Sibiu, România 

- ISARA - Institut Superieur d’Agriculture Rhone-Alpes Lyon, Franţa 

Grupuri ţintă: 

- Fermieri 

- Grupuri procesatoare 

- Comerţ 

- Consumatori 

- Factori politici de decizie 

- Comunităţi 

- Organizaţii de conservare a naturii 

- Populaţiile montane în general (locuri de muncă) 



tabgibile. 

După cum s-a pus în vedere în sfera acestui proiect, un procent din piaţa pentru produse 

montane a fost deja utilizat şi există o potenţială cifră de afaceri tot mai mare în sfera 

turismului. Produsele montane sunt considerate alimente pure, tradiţionale, de înaltă 

calitate, chiar dacă se cunoaşte posibila dezvoltare industrială, poluarea mediului şi 

utilizarea substanţelor chimice. S-a stabilit că în prezent nu există o definiţie oficială a 

termenului “produs montan” în majoritatea statelor membre şi că nu există nicio legătură 

convingătoare între imaginea montană şi ambalarea şi producţia în regiunile montane. 

Lipsa unei definiţii clare a produselor montane poate dezorienta cu uşurinţă consumatorii. 

S-a stabilit prin analiza condiţiilor politice generale că anumite programe de certificare nu 

corespund întotdeauna nevoii producătorilor de produse montane, ba chiar ar putea 

aduce mai degrabă dificultăţi decât susţinere. 

Nu a putut fi identificat niciun grup concret de consumatori de prodese montane 

deoarece achiziţia produselor montane depinde adesea de situaţie şi de produs: orice 

consumator are potenţialul de a dori să consume produse montane. 

In privinţa comercializării, proiectul EuroMARC a putut să arate că o mai bună 

comunicare a caracteristicilor produsului este esenţială pentru poziţionarea eficientă pe 

piaţa en details. Marketingul trebuie desfăşurat mai puţin din cauza motivelor montane de 

pe ambalaj, dar să se bazeze pe calitatea produselor individuale. Eticheta montană poate 

fi determinată ca instrument de protejare a produselor montane autentice dar şi ca o 

metodă de promovare şi identificare pentru piaţă şi consumatori. 

Proiectele LEADER pot reprezenta un ajutor iniţial valoros pentru instaurarea lanţurilor de 

adăugare valoare pentru produsele alimentare şi prin urmare pot susţine dezvoltarea şi 

stabilizarea acestora. Promovarea condiţiilor politice generale, spiritul de iniţiativă de 

întreprindere şi personală printre producători şi firmele procesatoare este necesară 

deoarece angajamentul participanţilor este elementul cheie esenţial pentru oricare proces 

de dezvoltare. 

Două rezultate foarte importante ale EuroMARC au fost publicaţiile relevante pentru 

această practică: “Indicaţii pentru dezvoltarea, promovarea şi comunicarea referitoare la 

alimentele montane” şi “Desemnarea şi promovarea produselor alimentare montane în 

Europa – Recomandări de politică”. Aceste publicaţii însumează toate rezultatele 

proiectului şi prezintă un fundament de lucru excelent pentru dezvoltarea durabilă a 

produselor montane. 



42

În baza documentaţiei, investigaţiilor şi chestionarelor aplicate, Indicaţiile pentru Produse 

Montane, abordează următoarele aspecte importante: 

- Imaginea produselor montane 

- Aşteptările consumatorilor 

- Posibilităţi de consolidare a lanţurilor pentru adăugarea valorii în regiunile 

montane 

- Strategii de marketing 

- Posibilităţi de îmbunătăţire în comercializarea produselor montane 

- Sinergii între produsele montane şi turism 

Stabilirea produselor alimentare montane de calitate şi comercializarea lor depinde în 

mod esenţial de condiţiile generale date. Protecţia, promovarea şi etichetarea produselor 

montane de înaltă calitate sunt măsuri importante pentru susţinerea dezvoltării regionale 

şi de obicei se întâlnesc în zonele de îndatoriri ale factorilor politici de decizie. Scopul 

recomandărillor pentru măsuri politice, publicate în sfera proiectului EuroMARC este 

acela de a oferi indicaţii pentru depăşirea dificultăţilor politice şi legislative la nivel 

european, naţional şi regional. 




contexte? 

“Indicaţii pentru dezvoltarea, promovarea şi comunicarea referitoare la alimentele 

montane” precum şi “Desemnarea şi promovarea produselor alimentare montane în 

Europa – Recomandări de politică” sunt o sursă foarte importantă pentru toţi partenerii 

muntele Verde pentru dezvoltarea şi marketingul propriilor produse regionale şi pentru 

controlul sau posibila modificare a condiţiilor generale prevalente. 

Indicaţiile pentru produsele montane ar trebui utilizate de GL1 ca bază pentru lucrările 

sale, astfel ca din sfera proiectului EuroMARC experienţa adunată şi informaţiile să fie 

luate în calcul în mod optim. 

Este de urmărit pentru punerea în mişcare a unui lanţ de aprovizionare durabil de 

alimente montane, faptul că condiţiile generale disponibile nu limitează procesul regional 

planificat. Acest aspect trebuie în mod clar luat în calcul de către GL2 pentru dezvoltarea 

de planuri de management durabile. În cele din urmă, mai poate fi necesară şi 

contactarea factorilor de decizie potriviţi şi formularea tuturor problemelor care apar. 




Euromontana 

Marie Guitton 

marie.guitton@euromontana.org 

Ancuta Pasca (responsabilă cu diseminarea Rezultatelor - EuroMARC- în procedurile din 

România) 

ancuta.pasca@euromontana.org 

2 place du champ de mars 

B-1050 Bruxelles, Belgia 

tel : 00 32 2 280 42 83 



43

fax : 00 32 2 280 42 85 

http://www.euromontana.org/en/projets/euromarc.html 

SURSE 



Indicaţii de dezvoltare, promovare şi marketing: 

http://cordis.europa.eu/search/index.cfm?fuseaction=proj.document&PJ_RCN=9643300 

http://www.euromontana.org/images/stories/projets/EuroMARC/docs_NL_et_actes/guidel 

ines_euromarc_report_final_en_a4.pdf 

Recomandări pentru măsuri politice: 

http://www.euromontana.org/images/stories/projets/EuroMARC/docs_NL_et_actes/Policy 

_Recommendations_EN_doc.pdf 

VetSupAgro – Clermont (2010): EuroMARC: Produse agroalimentare montane europene, 

en detailşi clienţi - Raport final. 25 pagini. 

Pagini de lucru pentru rezumate administrative: 

http://www.euromontana.org/images/stories/projets/EuroMARC/docs_NL_et_actes/eurom 

arc_sum_wp1_en.pdf 









Newslettere: 


arc_nl_1_en.pdf 




arc_nl_3_en_light.pdf 





44


3.8 IPAM Toolbox: Management integrant al zonei protejate, cu 

exemplificare în regiunea Alpi-Adriatica (UE) 




În cadrul Programului Interreg IIIB CADSES 

Durata proiectului aprilie 2003 – martie 2006 

FUNDAMENT 


Conservarea naturii la nivel oficial este puternic provocată de managementul zonelor de 

conservare care sunt în creştere. Zonele de conservare existente nu numai că sunt 

mărite şi extinse, dar se şi adaugă noi categorii cu obiective diferite. Datorită complexităţii 

solicitărilor şi influenţelor, planificarea şi implementarea acestor zone de conservare 

reprezintă o mare provocare. Alături de conservarea naturii, aspectele spaţiale, socioculturale 

şi economice, joacă de asemenea un rol extins. La acestea se adaugă condiţiile 

generale la nivel regional, naţional şi internaţional. Capacitatea juridică, administrativă şi 

tehnică de executare este un alt factor important în planificarea zonelor de conservare. 

Nu există repere uniforme de pentru procesele de planificare şi implementare în 

caracteristicile esenţiale ale conservării naţionale şi internaţionale; de asemenea lipsesc 

expertiza şi exemplele bune. Aceste zone problemă az fost abordate în cadrul proiectului 

IPAM. 

OBIECTIVE 



Scopul proiectului IPAM este de valuare, adaptare şi dezvoltare a metodelor, 

instrumentelor şi infrastructurii pentru planificarea şi managementul zonelor de 

conservare. Know-how-ul adecvat este colectat iar standardele de practică bună, expertă 

sunt dezvoltate. Ca rezumat, se va dezvolta un sistem expert pe computer pentru a se 

ocupa de problemele de analiză, cu propuneri pentru instrumentar şi exemple de cele 

mai bune practici, care gratis va fi disponibil unui grum extins de utilizatori. Exemple sunt 

activităţile pilor derulate în respectivele regiuni partenere, fnind iniţial exemple de bună 

practică, iar în viitor vor fi completate de alte exemple. 

RESURSE 



Buget de 2,370,000€, finanţat parţial de UE 

Şase zone de proiect Carinthia şi Styria (Austria), Friuli şi Veneto (Italia), 

Medimurje (Croaţia), Jihocesky kraj (Republica Cehă) 

Site web public cu zonă de acces limitată pentru parteneri 

Utilizarea infrastructurii partenerilor la proiect, iar compnaia fiind cea care 



45

conduce proiectul (E.C.O.) 

În jur de 20 de persoane, dintre toţo partenerii proiectului, implicaţi pe durata 

proiectului 

Următoarele domenii de cunoaştere au fost iniţial acoperite de instituţiile 

participante: 

- Departamentul planificării provinciale din Carinthia: conservarea naturii, 

planificarea peisajului, planificare spaţială 

- Departmentul de conservare a naturii pentru Styria: conservarea naturii 

- Friuli-Veneto-Julian: managementul zonei naturale; Veneto (Colli 

Euganei): managementul zonei naturale, competenţă organizaţională 

- Academia de ştiinţă a Republicii Chehe; ecologia peisajului 

- Croaţia: competenţă în planificare spaţială 

- Slovenia: conservarea naturii şi competenţă în planificarea spaţială 

IMPLEMENTARE 







2003 

Iniţial s-a efectuat o cercetare integrală în privinţa cererilor de management al zonei 

conservate provenite de la diverşi responsabili. A urmat literatura şi cercetarea media! Sa 

demarat schimbul cu partenerii de proiect şi un interviu internaţional cu persoanele şi 

instituţiile afectate via chestionar prin poştă dar şi prin email şi telefon. S-au purtat de 

asemenea, discuţii cu experţi din diverse instituţii naţionale şi internaţionale (ex. IUCN, 

Ramsar, autorităţile naţionale de protecţie a mediului, administraţia -parcul naţional – 

parcul de biosferă etc.) 

Suplimentar şi aproape simultan, s-a demarat conceperea unui instrumentar care să 

permită includerea imediată a rezultatelor interviurilor şi discuţiilor. În acelaşi timp au 

început activităţile regionale pilot în mai multe puncte focale: procese de conştientizare şi 

participare a publicului: 

Procesele de conştientizare şi participare a publicului în peisajul protejat al râului 

Mura (Ungaria) 

Branduirea diverselor tipuri de zone de conservare ca şi contribuţie la o mai bună 

înţelegere, exemplul Carinthia (Austria) 

Însoţirea procesului de comunicare cu extinderea şi gestionarea unei zone 

Natura-2000 în Val Alba cu privire la înfiinţarea unei zone de conservare 

regională (Italia) 

Inventar şi monitorizare 

Dezvoltarea unui sistem de înregistrare pentru zonele de conservare în Carinthia 

(Austria) 

Inventar extensiv al zonei alpine Natura-2000 prin explorare la distanţă în Tauern 

de jos/Styria (Austria) 

Implementarea planurilor de management 

Planurile de management pentru zonele Natura-2000 în peisajele de râu şi alpine 

din Carinthia (Austria) 

Înfiinţarea şi gestionarea unei noi zone Ramsar în Carinthia (Austria) 

Înfiinţarea şi managementul de mediu precum şi sistemul de audit (EMAS Eco- 

Management and Audit Scheme) în parcul regional Colli Euganei (Italia) 



46

Evaluare ştiinţifică elementară pentru planurile de management al Bohemian 

National şi al regiunii montane 

Novohradské hory (Republica Cehă) 

Provocările şi dificultăţile survenite din activităţile pilot au fost direct adăugate la 

dezvoltarea instrumentarului. Mai multe seminarii practice şi întâlniri pentru schimbul de 

cunoştinţe au avut loc pe parcursul anului. 

2004 

Dezvoltarea sistemului expert digital interactiv a fost deja pornit de la începutul anului. 

Acest program conţine un instrument pentru evaluarea personală a zonei 

planificate/controlate (de conservare), recomandări şi o bază de date cu bune practici. 

Activităţile pilot din provinciile participante la proiect au fost încheiate la finalul anului. Pe 

parcursul anului au fost organizate diverse seminarii practice şi întâlniri. 

2005 

Principalele activităţi pe durata acestui an au fost activităţile pilot de transfer al bunelor 

practici în sistemul expert şi crearea de unităţi de pregătire pentru utilizarea sa. 

Conferinţa finală şi întocmirea rapoartelor finale au avut loc la finalul anului. 

Transferul exhaustiv de informaţii şi cunoştinţe din cadrul proiectului IPAM a avut loc prin 

numeroase întâlniri, excursii, seminarii şi conferinţe. S-au organizat peste 170 de 

evenimente în sfera acestui proiect iar peste 2.800 de persoane au participat la 

seminariile practice şi prezentările regionale. 32 comunităţi, 53 grupuri interesate, 14 

ONGuri şi 34 autprităţi administrative au fost implicate în derularea activităţilor pilot. 

Rezultatele au fost publicate în broşuri şi trimise unui grup de aproximativ 40 de grupuri 

interesate. 



iniţiativei. 

Parteneri participanţi la proiect 

Provincia Carinthia, Departmentul de planificare spaţială (LP) 

Provincia Styria, Departmentul de conservare a naturii 

Provincia Friuli-Veneto-Julian, Direcţia regională pentru resurse agricole, naturale 

şi silvicole al Regiunii Autonome FVJ 

Republica Cehă, Academia de ştiinţe, Institutul pentru ecologia peisajului 

Croaţia, ţinutul Medimurje Departmentul de planificare spaţială 

Slovenia, Ministerul pentru Mediu şi Planificare Spaţială 

Partener extern: E.C.O. Institutul de ecologie, Klagenfurt 

Responsabili 

Internaţional: Ramsar, Uniunea internaţională pentru conservarea naturii (IUCN), 

Om şi biosferă (MAB), Convenţia pentru diversitate biologică (CBD) 

Instituţiile şi reţelele europene, e.g. CIPRA, Europarc, Alparc (Reţeaua zonelor 

alpine protejate), Panparks (Reţaua parcurilor naţionale europene), etc. 

18 provincii CADSES, autorităţile lor administratibe şi zonele de conservare 

Autorităţi administrative, zone de conservare şi ONG uri în fiecare provincie 

participantă la proiect 

ALte proiecte internaţionale, ex. Conspace, Vision Planet şi Estia (Interreg) 




47


tabgibile. 

Rezultate internaţionale 

Instrumentar conţinând o descriere cuprinzătoare a unor instrumente, ustensile şi 

metode foarte promiţătoare pentru managementul zonelor integrate de 

conservare; colectarea celor mai bune practici (din sfera activităţilor pilot şi a celor 

suplimentare) 

Un sistem expert pe suport web care reuneşte instrumentarul şi banca de date ale 

celor mai bune practici este disponibil gratis pe internet 

Rezultate regionale 

Implementarea respectivelor activităţi pilot (vezi mai sus) 

Înfiinţarea cursurilor de masterat “Managementul zonelor protejate” la 

Universitatea din Klagenfurt 

Publicaţii (selecţie) 

Peste 70 de publicaţii în forma unor articole de ziar, broşuri, mini-ghiduri, fluturaşi, 

mape de conferinţă, manuale etc. 

Proiectele de continuare rezultate 

PANet 2010 – Reţele pentru zonele protejate – înfiinţarea şi managementul 

culoarelor, reţelelor şi colaborărilor (rezultatele sunt de asemenea integrate ca 

bune practici în IPAM toolbox) 




contexte? 

Instrumentarul creat pe durata proiectului IPAM a fost alcătuit prin schimburi profesionale 

cu partenerii proiectului în timpul activităţilor pilot şi în domenii deja utilizate în condiţiile 

existente. Astfel este asigurată capacitatea de transfer între diversele zone problematice. 

Etapele individuale de planificare şi implementare a zonelor de conservare pot fi de 

asemenea aplicate în dezvoltarea generală – şi în planurile de management. De aceea 

trebuie presupus că odată cu dezvoltarea planurilor durabile de management în sfera 

proiectului Muntele Verde, instrumentarul va fi cu siguranţă de mare folos pentru GL2. 

O publicaţie recentă confirmă de asemenea că instrumentarul dovedeşte utilitate practică 

în evaluarea parcurilor naţionale (SVAJDA şi FENICHEL, 2011). 




Dip. Ing. Johann Wagner, MA 

Biroul Guvernului provinciei Carinthia 

Department 8 – Autoritatea pentru conservarea mediului, apelor şi naturii 

Subdivizia pentru conservarea naturii şi Legea privind parcul naţional 

Flatschacher Straße 70 

9021 Klagenfurt am Wörthersee 

Austria 

Tel.: +43 (0)50536 – 18248 



48

Mobile: +43 (0)664 80 536 18248 

Fax: +43 (0)50536 - 18200 

johann.wagner@ktn.gv.at 

Michael Jungmeier, MA 

E.C.O. Institutul de ecologie 

Kinoplatz 6 

9020 Klagenfurt 

Austria 

Tel.: +43-(0)463-504 144 

Fax: +43-(0)463-504 144-4 

jungmeier@e-c-o.at 

www.ipam.info 

www.panet2010.info 

SURSE 



JUNGMEIER, M. & VELIK, I. (2005): IPAM Toolbox. Raport final. Studiu iniţiat de : Biroul 

guvernului din Carinthia Dep. 20, Executat de: E.C.O. Institutul de ecologie Ltd., 

Klagenfurt, 67 p. 

WAGNER, J., JUNGMEIER, M., KIRCHMEIR, H., KUEHMAIER, M., VELIK, I. & ZOLLNER, D. 

(2005): IPAM Toolbox – Managementul integrant al zonei protejate. Sistem expert pentru 

planificarea şi managementul integrativ al zonelor protejate. 33p Biroul guvernului din 

Carinthia. Klagenfurt. Austria. 

JUNGMEIER, M., WAGENLEITNER, S. & ZOLLNER, D. (HRSG., 2008): PANet. Reţelele din 

zona protejată – Manual 116 p. Biroul guvernului din Carinthia Dep. 20. Klagenfurt. 

Austria. 

Wagner, J., Jungmeier, M. (2003): IPAM-Toolbox – ein länderübergreifendes 

Naturschutzprojekt. In: Kärntner Naturschutzberichte, Band 8, Seite 76-82. 

SVAJDA, J., FENICHEL, E. (2011): Evaluarea managementului integrant în zona protejată 

pentru parcurile naţionale slovace. În: Polish J. of Environ. Stud. Vol. 20, No. 4 (2011), 

1053-1060. Sursă internet http://www.minzp.sk/files/sekcia-ochranyprirodyakrajiny/ps- 

543/pjoes_svajda_vol_20_no_4_2011.pdf 



49

TITLE OF GOOD PRACTICE 

3.9 SURE: Restaurarea şi Reabilitarea de Succes ce Însoţesc Intervenţiile 

în Infrastructură (UE) 




Partenerul principal al proiectului SURE a fost LFZ (anterioe BAL) Raumberg- 

Gumpenstein în Austria. Durata proiectului, de la 1.1.2004 la 31.12.2006. Proiectul a fost 

parte a Programului de vecinătate Interreg IIIB CADSES 2000-2006. 

FUNDAMENT 


Terenul este deteriorat pe suprafeţe mari sau în puncte deosebit de fragile prin cultivarea 

intensă a materiilor prime sau prin extinderea infrastructurii (ex. în statele membre UE pe 

atunci noi) şi prin deschiderea regiunilor montane pentru turism. Aceste zone necesită 

recultivare permanentă, ecologic viabilă şi mai presus de orice adaptată la locaţie. 

Cultivarea larg răspândită şi foarte ieftină a acestor zone atrage costuri ulterioare imense 

şi, deoarece plantele introduse în situri nu sunt adecvate, este nevoie de mult 

îngrăşământ, replantare şi alte măsuri de cultivare. Pe lângă adaptarea 

plantelor/seminţelor, fosta stare a lucrurilor este pe cale să se adapteze internaţional la 

cele mai noi descoperiri tehnologice pentru a obţine rezultate permanente în recultivarea 

pe termen lung a acestor zone. 

OBIECTIVE 



Proiectul SURE a contribuit la punerea în practică a cunoştinţelor din cercetarea utilizată 

şi a experienţei partenerilor participanţi la proiect şi de asemenea la oferirea informaţiei 

disponibile instituţiilor şi persoanelor afectate. Urma să fie creat şi pus la punct un 

standard contemporan garantat cu privire la re-cultivarea permanentă, ţinând cont de 

aspectele ecologice în situaţii extreme. Au fost abordate trei zone tematice: 

Recultivarea zonelor abrupte din locaţiile situate la altitudine (în special la 

altitudini între 1,300 şi 2,400 metri) 

Reinstaurarea fostelor zone miniere deschise 

Recultivarea suprafeţelor afectate după măsurile de construcţie a infrastructurii 

RESURSE 



În jur de 20 de persoane au lucrat la proiectul Sure iar costurile au atins 1,384,207 €. 

Austria şi Italia au fost cofinanţate cu 50%, iar Republica Cehă şi Slovacia, care s-au 

alăturat UE în perioada de derulare a proiectului, au primit cofinanţare de 57%, respectiv 

54%. Toate celelalte instituţii participante au primit până la 75% din partea UE. 

Cele 13 zone de test au avut toate dimensiuni în jur de jumătate de hectar, în timp ce 

zonele miniere deschise au avut dimensiuni ceva mai mari. 



50

În funcţie de provenienţă, instituţiile participante au participat la priect cu următoarele 

competenţe: 

Lucrări ştiinţifice 

Cunoştinţe agricole (cultivarea plantelor, însămânţarea) 

Cunoştinţe despre conservarea naturii şi planificarea peisajelor 

Cursuri de pregătire 

Un fond important de expertiză l-a reprezentat know-how-ul câştigat de pe urma unui 

proiect anterior (ALPEROS – noi standarde de restaurare ecologică în localităţile aflate la 

altitudine). În privinţa tehnicilor de restaurare, s-a folosit echipamentul firmelor de seminţe 

participante sau infrastructura instituţiilor implicate. Au fost create două pagini web ca 

parte a proiectului SURE, pagini care au adus o contribuţie importantă la schimbul de 

informaţii. 

IMPLEMENTARE 







2004 

Prima întâlnire a avut loc în martie 2004 iar în lunile următoare au fost elaborate şi 

definite în detaliu un catalog de metode şi o planificare temporală. A fost creată şi o 

pagină web specifică proiectului care să servească ca platformă de comunicare şi 

informare. 

Zonele pilot au fost selectate în vara lui 2004 şi au fost desemnate nouă zone de probă. 

Zonele au fost alese din Alpi şi Tatra de jos, în regiunile inferioare şi sud-estul Austriei şi 

Italiei, precum şi zone de cariere deschise din Republica Cehă şi Germania. 

În toamnă, în Italia au avut loc o conferinţă şi un seminar practic. În jur de 600 de oameni 

de ştiinţă, instituţii ştiinţifice autorităţi şi firme au fost informate asupra proiectuluiA 

workshop and conference took place in autumn in Italy. About 600 scientists, scientific 

institutions, authorities and firms were informed of the project. 

2005 

În acest an atenţia s-a îndreptat pe zonele de probă fiind înregistrate date exhaustive (ex. 

botanice, climatice, de sol etc.) trial areas and comprehensive data was recorded (e.g. 

botanical, climatic, soil etc.), care au fost pregătite, analizate şi evaluate. S-au adăugat 

două zone noi de probe în Italia şi Grecia în prima jumătate a lui 2005. Testele au fost 

efectuate în 13 locaţii diferite. 

A fost suplimentar extinsă reţeaua de experţi, şi în acest scop un instrument important l-a 

constituit pagina web, folosită ca interfaţă centrală de informare-comunicare. 

Au fost organizate de asemenea, trei seminarii practice concentrate pe realizarea 

practică a recultivării ecologice şi managementul pârtiilor de schi. 

2006 

Un seminar practic de mari dimensiuni, cu 80 de participanţi, a fost organizat în 

Germania, la începutul anului. Au mai fost încă două seminarii practice mai reduse tot pe 

tema recultivării şi managementului pârtiilor de schi. 

Pe baza datelor cultivate anterior, pe durata întregului an au fost publicate planuri de 

acţiune regionale pentru diferitele locaţii, inclusiv tipărirea unui manual despre 

restaurarea solului sălbatic. 



51

Conferinţa de final a avut loc în Austria în septembrie, în prezenţa a peste 170 de 

participanţi. Pe durata conferinţei s-a decis întocmirea unei propuneri de de schimbare a 

formatului ghidului UE pentru amestecuri de seminţe, deoarece cerinţele curente din 

acesta ar face rstaurarea ecologică specifică imposibilă. 

Seminarul practic legat direct de conferinţă a avut aproape 100 de participanţi, oameni de 

ştiinţi şi specialişti din 15 naţiuni. Piatra de temelie a unui standard european general de 

recultivare conform cu punctele de vedere ecologice a fost aşezată de grupul de lucru. 

Reţeaua de experţi s-a extins şi mai mult, iar pagina web a rămas ca interfaţă. În plus, au 

fost emise mai multe publicaţii, iar o selecţie rstrânsă a acestora este przentată în lista 

de lecturi a acestui model. 



iniţiativei. 

Următorii au participat în calitatea de parteneri la proiect: 

LFZ Raumberg-Gumpenstein (cercetare agricolă aplicată, Austria) 

Kärntner Saatbau (producţia seminţelor solicitate, Austria) 

Hochschule Anhalt (universitatea de ştiinţe aplicate, Germania) 

MIBRAG mbH (Mitteldeutsche Braunkohlengesellschaft mbH, Germania – 

operator de zone miniere deschise şi astfel responsabil pentru recultivarea 

acestora) 

Provincia di Pordenone, Settore Agricoltura Aziende Sperimentali Dimostrative 

(SAASD, cercetare agricolă aplicată, Italia) 

Fundaţia naţională de cercetare agricolă, Institutul de cartografiere şi clasificare 

(cercetarea solului, Grecia) 

OSEVA PRO Ltd., Grassland Research Station Roznov-Zubri (cercetare agicolă 

aplicată, cu orientare pe cultivarea plantelor, Republica Cehă) 

GMARI Banska Bystrica – Institutul de cercetare agricolă în zonele verzi şi 

montane, Slovacia) 

Următorii au beneficiat direct de pe urma acestui proiect: 

Proprietari/operatori/administratori ai zonelor care au nevoie de recultivare 

(cariere deschise, pârtii, infrastructură) 

Firme de seminţe 

Firme specializate în recultivare 

Agricultori 

Turism 

Grupuri ţintă: 

Localnicii regiunilor montane: minimalizarea pericolului de alunecări de teren şi 

avalanşe 

Locuitorii din vecinătatea fostelor cariere deschise: îmbunătăţirea condiţiilor de trai 

prin crearea unor potenţiale zone verzi de recreere 

Locuitorii din imediata vecinătate a zonelor afectate de elementele de 

infrastructură: sporirea siguranţei şi îmbunătăţirea înfăţişării peisajelor 

Buget: scăderea costurilor de întreţinere şi cultivare posibilă prin restaurare 

specifică (deşi iniţial mai scumpă) 




52


tabgibile. 

Restaurarea specifică a siturilor, uneori în condiţii extreme a avut loc în cazul a 13 situri 

de probă, ca parte a proiectului. Biodiversitatea a putut fi menţinută sau îmbunătăţiră în 

aceste zone. Prin selecţia de specii de plante locale, adaptate s.a observat că costurile 

de cultivare şi întreţinere a zonelor restaurate au fost diminuate, deoarece speciile 

specifice sitului au supravieţuit bine în condiţiile prevalente şi nu prea necesită măsuri de 

ajutor ca de ex. îngrăşământ. Au fost întocmite « Planuri de acţiune regionale » pentru 

respectivele regiuni de proiect. 

A avut loc un schimb de informaţii şi experienţă cu privire la gestionarea optimă a 

măsurilor de restaurare şi au fost înfiinţate reţele de experţi. În sfera restaurării cu locaţie 

superioară, nivelul cel mai actual de tehnologie a fost pus la dispoziţie şi publicat. În plus, 

au existat numeroase alte aplicaţii, inclusiv publicaţii ştiinţifice sau cu utilizare directă , 

cum ar fi manuale, pentru specialiştii în restaurare cu locaţie superioară sau în 

construcţia de drumuri. Publicaţiile pot fi descărcate în paginile web în limbile 

participanţilor. 

S-au dezvoltat proiecte/activităţi consecutive conexe proiectului SURE. În Austria, pe o 

perioadă de patru ani au fost organizate seminarii de vară extrem de bine pregătite pe 

teme de rstaurare cu locaţie superioară. Cel mai recent nivel tehnologic aplicabil a fost 

transmis specialiştilor. 

Proiectul austriac ulterior “Evergreen” pentru restaurarea îndiguirilor a prins viaţă 

abordând “implementarea speciilor specifice şi construcţiei peisajului precum şi producţia 

de seminţe a acestora”. Ulterior a fost dezvoltată, REWISA o asociaţie Austriainternaţională 

de asistenţă socială publică, creată dintr-o reţea de producători , şi ajută la 

vânzarea plantelor şi seminţelor regionale sălbatice. Un alt vlăstar al proiectului SURE 

este proiectul UE SALVERE care se desfăşoară în prezent şi se ocupă de “societăţile de 

păşuni naturale, o resursă de creştere a diversităţii speciilor”, la care participă o parte din 

foştii parteneri ai proiectului SURE. 




contexte? 

În cadrul proiectului SURE s-au înregistrat avantaje ale restaurării ecologice şi specifice a 

zonelor afectate, pertinente pentru părţile implicate (oameni de ştiinţă, specialişti, 

organisme administrative şi alţi responsabili). Crearea unui nivel de conştientizare în 

acest domeniu de expertiză şi distribuirea cunoştinţelor necesare au avut succes. 

În concluzie, se poate afirma că acest proiect a obţinut cu succes crearea unei baze 

extinse de informaţii pertinente din rezultatele proiectului predecesor. A fost organizată o 

reţea pentru implementarea măsurilor concrete. De asemenea o altă parte din proiectul 

SURE a demonstrat că analizarea condiţiilor de bază este evidentă şi importantă şi pe 

cât posibil trebuie realizate toate adaptările necesare pentru promovarea proiectului (ex. 

faptul că legislaţiile anumitor ţări înterzic însămânţarea cu amestec de seminţe nonstandardizate 

– o conflict de interese cu aspectele ecologice). Un lucru de asemenea 

elementar pentru derularea pe termen lung a acestor proiecte, sau a structurilor parţiale 

individuale,este ca de-a lungul duratei oficiale a proiectului nu numai persoanele direct 

orientate spre câştig să deţină cel mai dinamic posibil rol, deoarece ar putea apărea 

pericolul ca abordarea iniţială extinsă să fie pierdută în favoarea unor persoane sau 

companii individuale. 



53

Condiţiile juridice şi politice existente, trebuie luate în calcul în mod serios pentru 

implementarea cu succes a ideilor de dezvoltare durabilă. Pe parcursul acestui proiect a 

reieşit şi că în cadrul proceselor de dezvoltare trebuie căutată integrarea pe termen lung 

a persoanelor independente financiar. Acestea reprezintă valori importante obţinute prin 

experienţă care trebuie luate în calcul de către GL2. 

Proiectul SURE este, în plus, un bun exemplu de distribuţie a cunoştinţelor şi de 

comunicare fiind astfel de interes pentru GL3. Au fost create reţele pentru interschimbul 

de know-how şi informaţii iar pentru oferirea acestor cunoştinţe specialiştilor s-au 

organizat multe seminarii practice. Lucrul în reţea cu persoane şi instituţii relevante este 

important pentru dezvoltarea regională durabilă deopotrivă cu integrarea localnicilor, 

informarea şi atragerea interesului acestora. 




Bernhard Krautzer 

Raumberg-Gumpenstein Centrul de Cercetare şi Învăţământ Agricol 

Altirdning 11 

8952 Irdning 

Austria 

Tel.: +43 (0)3682-22451-345 

Fax.: +43 (0)3682-22451-210 

bernhard.krautzer@raumberg-gumpenstein.at 

SURSE 



Krautzer (2007): SURE: Restaurarea şi Reabilitarea de Succes ce Însoţesc 

Intervenţiile în Infrastructură – Abstract 

Iniţiativa Comunităţii UE INTERREG III B CADSES : 

Programul Vecinătăţilor – Raportul Final de Proiect 

Pagină de start: http://www.surenet.info/ 

Câteva publicaţii ale proiectului SURE: 

Krautzer, B.; Hacker, E., 2006 (Hrsg.): Ingenieurbiologie: Begrünung mit 

standortgerechtem Saat- und Pflanzgut. Tagungsband SURE 5.-9.9.2006, HBLFA 

Raumberg-Gumpenstein, 291 S. (dreisprachig - en, de, it) 

Krautzer, B.; Peratoner,G.; Bozzo, F. (2004): Tipuri de gazon şi iarbă specifice – 

producţia de seminţe şi utilizarea în restaurarea mediilor montane. Document 

FAO 32 Producţia şi protecţia plantelor, Organizaţia pentru Alimente şi 

Agricultură, Roma 111 S. 

Krautzer, B.; Wittmann, H.; Peratoner, G.; Graiss, W.; Partl, C.; Parente, G.; 

Venerus, S.; Rixen, C.; Streit, M. (2006): Restaurare specifică zonelor la altitudini 

mari din regiunea alpină. HBLFA RAumberg-Gumpenstein, 135 S. (dreisprachig - 



54

en, de, it) 

Kirmer, A.; Tischew, S., 2006 (Hrsg.): Handbuch naturnahe Begrünung von 

Rohböden. Teubner Verlag, 195 S. 

Broschüren für Praktiker (En, De, It): 

- Standortgerechte Wiederbegrünung im Straßenbau 

- Standortgerechte Hochlagenbegrünung in Österreich 



55

TITLE OF GOOD PRACTICE 

3.10 Proiectul PADIMA: Politici împotriva Depopulării în Zonele Montane – 

Bune practici de învăţământ şi pregătire (UE) 




Proiectul Interreg IVC PADIMA ajută la interschimbul celor mai bune practici cu privire la 

depopularea în regiunile montane. Se preocupă de asemenea, de dezvoltarea unor 

direcţii politice privind metodele eficiente de sporire a calităţii traiului în zonele montane, 

oprirea migraţiei şi încurajarea imigraţiei. 

Opt parteneri din cinci ţări (Spania, Italia, Franţa, Suedia şi Norvegia) lucrează la acest 

proiect de trei ani (ianuarie 2010-decembrie 2012) având următoarele teme de interes: 

- Învăţământ şi pregătire 

- Marketing teritorial 

- Diversificare economică 

Pentru a dezvolta în mod durabil o regiune şi pentru a o fortifica economic, nu este 

suficientă descoperirea doar a ramurilor economice propice mediului. Încercarea de a 

consolida această iniţiativă pe termen lung va eşua dacă nu există planuri viitoare 

referitoare la regiunea ce trebuie dezvoltată iar calitatea traiului populaţiei lipseşte. 

Exemplele oferite aici din sectorul de învăţământ şi pregătire al proiectului PADIMA se 

preocupă de îmbunătăţirea ofertei şcolare în zonele montane şi sunt adaptate 

respectivelor nevoi locale. Scopul lor este de a da impulsul de a lua în calcul şi acest 

aspect în cadrul dezvoltării unui plan de management regional durabil. 

Cele trei exemple selectate sunt abordate simultan şi fiecare dintre ele este descris pe 

scurt. 

Liceul “San Blas” provincia Teruel (Spania) 

Înfiinţat în 1972 şi adaptat de-a lungul timpului la nevoile educaţionale în 

schimbare 

Curs de implementare a iniţiativelor pentru cazare – activităţi orientate pe 

pregătirea femeilor şomere din regiunile montane, provincia Torino (Italia) 

Iniţial parte a unui proiect multi-regional (1999-2000) 

Ulterior dezvoltat de provincia Torino (2000-2001) 

Centrul Aragonez pentru Tehnologie şi Învăţământ, provincia Teruel 

Proiectul Atenea (1985-1992) 

Proiectul Aldea Digital (1997/1998) 

Proiectul Ramon y Cajal (2000) 

Programul Current Escuela 2.0 

FUNDAMENT 



56


San Blas 

Pierderea interesului faţă de agricultură în rândul populaţiei tinere şi migraţia în 

zone mai puţin rurale 

Potenţialul agricol mare al regiunii 

Lipsa spiritului dinamic şi antreprenorial 

Cazare 

Îmbunătăţirea şi expansiunea oportunităţilor de găzduire pe durata Olimpiadei de 

iarnă 2006 din Torino, limitată iniţial la văile olimpice 

Dezvoltarea în continuare pe termen lung a unui brand de calitate pentru oferte de 

cazare în provincia Torino 

Sprijinirea femeilor şomere pentru schimbarea statutului lor în regiunile ontane 

Centrul aragonez 

Acces la internet în şcolile publice rurale pentru conectarea la centre avansate 

prin tehnologia modernă de comunicaţii 

Integrarea tehnologiilor de comunicaţii şi informare în şcoli (clasa digitală) 

Diverse oferte de cursuri online deschise 

OBIECTIVE 



San Blas 

Învăţământ şi consultanţă drept module importante în înfiinţarea unei ramuri 

economice care să ofere perspective populaţiei din regiune 

În privinţa ofertei sale educaţionale, liceul s-a adaptat de-a lungul anilor la 

necesităţile educaţionale şi la situaţia de pe piaţa locurilor de muncă. 

Cazare 

Pregătirea femeilor şomere din zonele de munte cu privire la iniţiativele de cazare 

(iniţial orientate pentru găzduirea adecvată în timpul Olimpiadei de iarnă 2006 din 

Torino) 

Creşterea numărului de camere şi servicii de găzduire/catering disponibile în 

provincia Torino 

Susţinerea activităţilor antreprenoriale noi (mici) cu caracter familial, cu precădere 

în regiunile montane 

Îmbunătăţirea capacităţii de cazare în vecinătatea marilor centre pentru sporturile 

de iarnă 

Oferta de cursuri de pregătire corelate cu activităţile antreprenoriale cu costuri 

mici de investiţie: cazarea oaspeţilor în propria casă. 


Introducerea noilor suporturi tehnologice în şcoli 

Astuparea “prăpastiei digitale” dintre zonele de la ţară şi oraş 

De asemenea oferte de pregătire şi continuarea şcolarizării pentru adulţi 

(Proiectul Aularagon) 



57

RESURSE 



San Blas 

300 de hectare de teren cu clădiri pentru evenimente educaţionale 

Sistem internat 

Agricultură: animale sălbatice, păsări, porci mistreţi, vite, oi, capre, cai etc. 

Sere: producţie de plante, curăţare, protecţia plantelor (fără plantarea legumelor) 

Laboratoare 

Camere tehnologice 

Finanţat de stat până la 90%, 10% privat 

Cazare 

Resurse locale 

Rezidenţii regionali cu spirit de iniţiativă, în special femei 

Atractivitatea peisajului local 

Moştenirea naturală şi culturală disponibilă 

Resurse Sposorizare europeană 

Politica provincială în privinţa dezvoltării turismului în zonele îndepărtate de 

principalele rute turistice 

Eveniment de importanţă globală (Olimpiada de iarnă) 

Nu sunt disponibile date despre cadrul financiar 


Implementare majoritară în şcolile existente 

În anumite cazuri elevilor li s-au pus la dispoziţie laptopuri/calculatoare 

Finanţat de stat 100% în sfera programului curent 

IMPLEMENTARE 







San Blas 

Învăţământ superior în sfera managementului şi organizării resurselor naturale şi 

de peisaj (nivel A, specializat) 

Învăţământ intermediar în domeniile silviculturii şi protecţiei mediului (nivelul O) 

Ofertă suplimentară de şcolarizare în formă de cursuri pe diverse teme 

Cazare 

Ofertă de cursuri de pregătire 

Dezvoltarea unei mărci pe termen lung 


Oferte pe site-ul web 

Pregătire pentru profesori 



58

Material pentru cursuri la diverse nivele şcolare/educaţionale 

Platforme pentru bloguri şi site-uri web cu fundament pedagogic 

Posibilitatea organizării de video-conferinţe 

Software disponibil gratis pentru elevi cu nevoi speciale şi pentru 

studenţi în general 

Ofertă educaţională pentru adulţi (Aularagon) 

Comunităţile mai mici sunt favorizate deoarece în principal zonele urbane mai 

mari au acces mai bun la astfel de resurse; implementarea va fi susţinută de un 

profesor specializat 


Descrieţi actorii implicaţi, grupul(rile) ţintă specifice şi beneficiarii direcţi şi indirecţi ai 

iniţiativei. 

San Blas 

Administraţia generală din Aragon 

Departamentul de protecţie a mediului 

Departmentul pentru învăţământ 

Guvernul provinciei Teruel 

Controlul dezastrelor (co-finaţarea cursurilor individuale) 

Băncile locale (co-finaţarea cursurilor individuale) 

Şcoli 

Elevi 

Comunităţi 

Potenţiali viitori angajaţi 

Rezidenţi 

Cazare 

Provincia Torino 

Compania Dasein (managementul cursului) 

Comunitatea montană Val Chisone şi Germanasca 

Comunitatea montană Pinerolese Pedemontano 

Comunitatea montană Val Pellice 

Comunităţile locale 

Clubul Automobile Italian 

Asociaţiile locale de turism 

Asociaţiile naţionale de cazare (ANBBA, ScopriPiemonte) 

Întreprinderile de cazare 

Oaspeţi 


Ministerul Învăţământului din guvernul comunităţii autonome din Aragon 

Universitatea din Saragossa 

Guvernul provincial 

Administraţia comunitară a şcolilor participante 

Profesori 

Elevi 

Potenţiali angajatori (posibilitatea unei mai bune educaţii pentru populaţia rurală) 





59

tabgibile. 

San Blas 

Peste 100 de elevi din şcolile normale; o medie de aprox. 30 de persoane 

participă separat la cursurile oferite 

Pregătirea muncitorilor calificaţi din regiune, inclusiv a celor din domeniul stingerii 

incendiilor (regiunile cu incendii silvice), astfel îmbunătăţind calitatea vieţii 

rezidenţilor 

Deschiderea de noi posibilităţi pentru locuri de muncă şi începerea de afaceri 

bazate pe exploatarea peisajului şi a potenţialului său 

Cazare 

Creşterea disponibilului de camere pe durata olimpiadei de iarnă 

Pe termen lung 

Reducerea surplusului de calcul în regiunile montane (cel puţin venit suplimentar) 

Creşterea atractivităţii pentru turism: avantajul cazării turiştilor în consumul 

ofertelor şi produselor locale 

Susţinerea antreprenorilor în sectorul de cazare prin învăţământ superior şi 

adaptat 

Crearea unui brand de calitate în sectorul de cazare 


Schimbarea “calităţii clasei” în anumite cazuri prin utilizarea tablelor digitale 

Persoanele din zonele îndepărtate primesc oferte mai bune de pregătire şi vor 

deveni o parte din reţeaua mondială 

Oferta educaţională poate fi trimisă comunităţilor care nici măcar nu au o şcoală 




contexte? 

San Blas 

Transferabilă zonelor cu cerinţe de bază similare şi cu infrastructură posibil deja 

disponibilă, în special atunci când sunt necesare cunoştinţe speciale pentru lucrul 

în peisaj (de exemplu pericol extrem de incendiere a pădurii, cultivarea adaptată a 

zonelor montane) 

Experienţa araătat că este foarte important ca oferta educaţională să fie adaptată 

nevoilor regionale şi să se promoveze spiritul de iniţiativă 

Cazare 

Deja asumată în provincia Torino, oferte suplimentare în funcţie de circumstanţele 

regionale 

Resursele interne şi externe au fost îmbinate în mod inovator iar în acest caz în 

regiune s-a realizat plusul de valoare pe termen lung 


Sediul central pentru organizarea proiectului nu se află în capitala provinciei, ci 

este descentralizat în regiunea de la ţară – demonstrează că lucrul cu ajutorul 

noilor tehnologii eficiente în reţea este de asemenea posibil în zonele îndepărtate 



60

Îmbunătăţirea posibilităţilor de comunicare sporeşte la rândul său calitatea traiului 

în regiunile îndepărtate 

Utilizarea resursei de internet, oferă oportunitatea, în funcţie de domeniu, aducerii 

companiilor în zonele îndepărtate şi punerea la dispoziţia acestora de muncitori 

bine pregătiţi (ex. servicii de internet) 

Această bună practică oarecum neobişnuită ar trebui să contribuie şi să arate că 

învăţământul în regiune este un element esenţial de dezvoltare sau calitate regională. Pe 

de o parte o pregătire cu baze solide sporeşte oportunităţile de locuri de muncăşi astfel şi 

economia regională. Pe de altă parte procesul de dezvoltare poate fi susţinut printr-o 

ofertă educaţională adaptată la nevoile locale. Se pot oferi servicii şi în zonele 

îndepărtate cu ajutorul tehnologiilor moderne şi al ofertelor educaţionale. Astfel 

programul PADIMA prezintă interes ca iniţiator pentru GL3. 




Coordonarea Proiectului PADIMA 

EUROMONTANA – Sociaţia Europeană a Zonelor Montane 

Place du Champ de Mars, 2 

B-1050 Bruxel - Belgia 

T: +32 2 280 42 83 

F: +32 2 280 42 85 

padima@euromontana.org 

www.euromontana.org 

San Blas 

IFPE San Blas, Bº De San Blas, s/n. 44195 Teruel, Spania 

Tel. 0034-978-618-820 

www.ifpesanblas.es 

Bed and Breakfast 

Provincia Torino, Italia. Deparatmentul de turism, Dr. Burgay 

www.provincia.torino.it/turismo/bed_breakfast/index.htm 

http://www.anbba.it/index_eng.php 

http://www.scopripiemonte.it/ 


Gaspar Ferrers, gferrers@educa.aragon.es 

http://www.aularagon.org/index.asp 

http://catedu.es/webcatedu/ 

SURSE 



Provincia di Torino (2010): PADIMA – Politici împotriva depopulării în zonele montane. 

Bune practici de învăţământ şi pregătire. 92p. 

http://www.ecmc.de/nem/download/pdf/es.pdf 



61


3.11 Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în zona de 

protecţie a naturii şi a peisajului - inclusiv NATURA 2000 (Slovacia) 




Ţara: Slovacia 

Organizaţie: Autoritatea Slovacă de Mediu, Centrul pentru dezvoltarea peisajelor şi 

educaţie de mediu 

Denumirea programului: Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în 

zonele de conservare a naturii şi a peisajului (inclusiv zonele Natura 2000) 

Durată proiect: septembrie 2008 – decembrie 2012 

FUNDAMENT 


Programul educaţional de stat al Ministerului Învăţământului din republica Slovacă 

defineşte educaţia de mediu drept temă interdisciplinară importantă cu arie generală de 

pregătire. Unul dintre obiectivele esenţiale ale educaţiei de mediu este informarea 

şcolarilor, profesorilor, studenţilor şi publicului larg despre însemnătatea dezvoltării 

durabile drept perspectivă pozitivă pentru dezvoltarea viitoare a societăţii umane. Cel mai 

bun mod de dezvoltare a atitudinilor şi abilităţilor elevilor în privinţa dezvoltării şi 

conservării active a mediului, se realizează prin exerciţiu practic şi experienţă. Sfera 

dezvoltării durabile este extrem de bine procesată şi documentată teoretic, în schimb 

abordarea practică rămâne dificilă din punct de vedere educaţional. Din experienţa 

personală, cunoaştem că majoritatea profesorilor înţelege conceptul de dezvoltare 

durabilă la nivel teoretic, dar nu deţine abilitatea necesară pentru a oferi o pregătire 

interdisciplinară în această privinţă. Aceste aspecte sporesc necesitatea îmbunătăţirii prin 

exemple concrete şi activităţi practice ale specializărilor pedagogice în domeniul 

educaţiei de dezvoltare compatibilă cu mediul. 

Proiectul “Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în zona de protecţie 

a naturii şi a peisajului - inclusiv NATURA 2000”, doreşte să contribuie la sporirea 

nivelului de conştientizare asupra mediului cu referire la protecţia naturii şi a peisajelor 

(inclusiv NATURA 2000), în rândul pedagogilor, publicului profesionist precum şi 

publicului larg. Aceasta urmează a fi relizată prin crearea unor resurse de bază 

metodologice şi informative, prin derularea ciclului de pregătire acreditată şi a zilelor 

metodologice, conferinţe, activităţi educative, competiţii şi evenimente de informare. 

Aceste activităţi contribuie la ameliorarea comunicării şi colaborării între responsabili 

precum şi la schimbul de informaţii şi experienţă în acest domeniu. 

Implementarea activităţilor proiectului va ajuta la realizarea obiectivelor şi măsurilor 

actualului Concept al educaţiei de mediu pentru toate grupele şcolare în Republica 

Slovacă (Plan de acţiune al educaţiei pentru dezvoltarea durabilă, Planul european de 

acţiune pentru SR pentru anii 2005 până în 2010 (2005), UNECE Strategia de 

învăţământ pentru dezvoltarea durabilă etc.) 

OBIECTIVE 





62

Obiectiv principal: 

Îmbunătăţirea informării publice şi nivelului de conştientizare în domeniul protecţiei naturii 

şi peisajelor 

Obiective specifice: 

dezvoltarea surselor educaţionale şi informative pentru învăţământul şi pregătirea 

orientate pe protecţia naturii şi a peisajelor (inclusiv Natura 2000) 

îmbunătăţirea aptitudinilor profesionale ale experţilor din domeniul învăţământului 

şi pregătirii orientate pe protecţia naturii şi a peisajelor 

dezvoltarea ofertelor de programe educaţionale pentru şcoli, cu scopul de a spori 

nivelul de conştientizare şi cunoştinţele privind protecţia naturii şi a peisajelor 

consolidarea cooperării, comunicării şi informării între responsabilii implicaţi în 

sfera protecţiei naturii şi a peisajelor 

transmiterea informaţiilor despre protecţia naturii şi a peisajelor către publicul larg prin 

campanie media 

RESURSE 



Resurse financiare: 1 414 621,92 EUR 

Resurse umane: aprox. 50 

Resurse naturale: nesolicitate 

ABilităţi, cunoştinţe: abilităţi în domeniul educaţiei ecologice, comportamentului ecologic, 

campaniei media, cursurilor de pregătire, cunoştinţelor profesionale pe diverse topici 

ecologice (deşeuri, apă, energie, consumatori, alimente etc.), dezvoltării aplicaţiilor IT 

etc. 

TCI: aplicaţii speciale şi bază de date pentru portalul web al diferitelor programe şcolare, 

chestionare online, înregistrări online, calculator interactiv Amprenta digitală, pagini web 

etc. 

Locaţii: centre de educaţie de mediu, camere de conferinţe, camere de pregătire, 

spectacole (proiecţii de film pe ecran mare), media 

Echipamente : PC, internet, echipamente uzuale de birotică, echipament de proiecţie 

filme etc. 

IMPLEMENTARE 







Practica a contribuit la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor privind protecţia naturii şi 

a peisajelor deţinute de pedagogi, experţi, publicul larg şi alţi responsabili implicaţi. 

Activităţile principale: 

dezvoltarea publicaţiilor educative şi informative 

implementarea cursurilor de pregătire acreditate 

implementarea conferinţelor 

implementarea programului educativ pentru şcoli intitulat “Un tur prin natură” 

implementarea programului educativ pentru şcoli intitulat “Amprenta ecologică” – 



63

consultaţi de asemenea Modelul Amprenta ecologică 

implementarea competiţiei intitulate “ÎntreabăMediul” 

implementarea competiţiei de cunoştinţe şi aptitudini “Hypericum“ 

desfăşurarea pregătirii pentru personalul de coordonare a proiectului 

desfăşurarea Târgului pentru Programe Educative de Mediu 

desfăşurarea zilelor metodologice şi de informare regionale pentru profesori 

implementarea campaniei media 

Dimensiune temporală: 09/2008 -12/2013 

Metode aplicate: întruniri ale grupurilor de lucru, lecţii educative, activităţi practice, cursuri 

pregătitoare, excursii, chestionar de feedback, conferinţe, campanie media, programe 

educative 

Factori cheie: colaborarea cu universităţi, organizaţii profesionale din domeniul protecţiei 

mediului; Ministerul Educaţiei, Ştiinţei, Cercetării şi Sporturilor din Republica Slovacă; 

Ministerul Mediului din Republica Slovacă; Centre Metodologice şi Pedagogice; 

municipalităţi 

Zonă/locaţie: Slovacia (întregul teritoriu) 



iniţiativei. 

Actori: experţi din sfera educaţiei de mediu, experţi în domeniul protecţiei naturii şi 

peisajelor 

Grupul ţintă: şcolari, studenţi, pedagogi, administraţia de stat implicată în educaţia de 

mediu, publicul larg. 



tabgibile. 

Influenţă directă: îmbunătăţirea nivelului de conştientizare asupra mediului la copii, elevi, 

profesori, autorităţi şcolare, comunităţi şi publicul larg. 

Influenţă indirectă: reducerea influenţei negative ale axctivităţillor umane asupra mediului, 

îmbunătăţirea protecţiei mediului. 




contexte? 

Profesori au manifestat un interes considerabil pe durata proiectului pentru a obţine o 

pregătire mai bună în această complexitate de teme. Au apreciat oportunitatea de a 

participa la acest proiect, în special în privinţa schimbului de cunostinte cu experţi din 

diferite sfere ale problemelor de mediu şi achiziţia de informaţii noi, cu aplicabilitate 

practică din zona profesională şi privată. Se observă rezultate pozitive prin familiarizarea 

cu metodele educative noi, aplicabile practic, pentru promovarea dezvoltării durabile şi 

stabilirea unui fundament al viitoarelor colaborări între şcoli, stat şi alte organizaţii. 

Programele şi competiţiile şcolare educative (“Un tur prin natură”, “Amprenta ecologică”, 

“ÎntreabăMediul”, “Hypericum“) sunt foarte populare în rândul şcolarilor şi studenţilor, şi le 

îmbunătăţesc cunoştinţele despre ecosisteme, cicluri de viaţă, protecţia naturii şi 

dezvoltarea durabilă într-un mod interesant, eficient şi interactiv. 

Acţiuni similare cu cele din “Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în 



64

zona de protecţie a naturii şi a peisajului ( inclusiv NATURA 2000)” pot fi de asemenea 

folosite pentru a spori gradul de conştienţă a publicului faţă de problemele de mediu şi 

regionale ale partenerilor Muntele Verde. Aceasta se poate realiza prin educaţie cu 

concentrare regională pe şcolile din zonele afectate şi prin informarea publicului general 

despre posibilităţile cu privire la natură, cultură şi condiţii de trai în zonele respective. 

Astfel aceasta reprezintă o Bună practică foarte interesantă pentru GL3. 




Jana Šimonovičová 

Agenţia Slovacă de Mediu (SEA) 

Centrul de Creaţie a Peisajelor şi Educaţie de Mediu 

e-mail: jana.simonovicova@sazp.sk 

Tel: +421 048 4374 175 

Fax: +421 048 4133 628 

http://www.sazp.sk/public/index/go.php?id=1760&lang=sk 

SURSE 



Publicaţii educative şi informative 

http://www.sazp.sk/public/index/go.php?id=1760&idl=1760&idf=674&lang=sk 

Pagina de web a conferinţei 


Portal web pentru programul educaţional pentru şcoli intitulat “Un tur prin natură” 

http://snaturou2000.sk/ 

Portal web pentru programul şcolar intitulat “Amprenta ecologică” 

http://ekostopa.sk/ 

Calculator Amprenta ecologică: 

http://ekostopa.sk/moja-ekologicka-stopa 

Manual Amprenta ecologică: 

http://www.sazp.sk/public/photos/CEVAV/Vychova/Pulikacie/EkoStopa_Treningovy_man 

ual_500.jpg 

Formulare de lucru Amprenta ecologică: 

http://www.sazp.sk/public/photos/CEVAV/Vychova/Pulikacie/EkoStopa_PracListy_500.jp 

g 

Portal web pentru competiţia intitulată “ÎntreabăMediul”: 




65


3.12 Amprenta ecologică: educaţie de mediu pentru şcolile generale ciclul 

primar şi secundar – sub-proiect din cadrul Bunei practici 

Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în zona de 

protecţie a naturii şi a peisajului (inclusiv NATURA 2000) 




Ţara: Slovacia 

Organizaţie: Autoritatea Slovacă de Mediu, Centrul pentru dezvoltarea peisajelor şi 

educaţie de mediu 

Denumirea programului: Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în 

zonele de conservare a naturii şi a peisajului (inclusiv zonele Natura 2000) 

Durată proiect: septembrie 2008 – decembrie 2012 

FUNDAMENT 


Consultaţi de asemenea primele două paragrafe din secţiunea fundament a BP 

“Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în zona de protecţie a naturii 

şi a peisajului (inclusiv NATURA 2000)” 

OBIECTIVE 



Obiectiv principal: îmbunătăţirea abilităţilor educative în rândul pedagogilor din sfera 

educaţiei durabile de mediu. 

Obiective specifice: 

Îmbunătăţirea cunoştinţelor grupurilor ţintă în privinţa temelor de dezvoltare 

durabilă 

Prezentarea conceptului de Amprenta ecologică în cadrul grupurilor ţintă 

(pedagogi, agenţii de mediu ale statului) 

Introducerea unei metodologii pentru evaluarea Amprentei ecologice în cadrul 

grupurilor ţintă 

Îmbunătăţirea cunoştinţelor grupurilor ţintă în privinţa diferitelor categorii de nevoi 

în şcoli 

Şcolarizarea pentru grupurile ţintă în vederea utilizării unui portal web pentru 

programul şcolar “Amprenta ecologică” 

Îmbunătăţirea abilităţilor grupurilor ţintă pentru desfăşurarea unei pregătiri de 

mediu durabile în cadrul acestui proiect şcolar special. 

RESURSE 


umane, aptitudini, cunoştinţe, TIC, locaţii, echipament sau alte elemente. 

Resurse financiare: aproximativ € 100,000 (pentru seminarii de şase, cinci zile) 



66

Resurse personal: 10 experţi 

Nu se folosesc resurse naturale 

Aptitudini, cunoştinţe: aptitudini în domeniile educaţiei ecologice şi comportamentului 

compatibil cu mediul, cunoştinţe ale experţilor în diferite complexe în domeniul 

complexelor cu tematică ecologică (deşeuri, apă, energie, consumatori, produse 

alimentare etc.) 

TIC: aplicaţii speciale şi baze de date pentru portalul web al programului şcolar 

“Amprenta ecologică” (http://ekostopa.sk), chestionar online, computer interactiv 

Amprenta, pagini web etc. 

Locaţie: centrele educaţtive-de mediu disponibile 

Echipament: PC, Internet, obiecte uzuale de papetărie 

IMPLEMENTARE 







Acest proiect ajută la îmbunătăţirea abilităţilor corpului profesoral din sfera educaţiei 

durabile de mediu. 

Activităţi principale 

Informare pentru profesori, experţi şi lectorilor cu program redus sau integral 

privind dezvoltarea durabilă şi temele referitoare la Amprenta ecologică, şi 

posibilitatea de a participa la un program de educare pe această temă 

Dezvoltarea programului şcolar “Amprenta ecologică” 

Dezvoltarea manualului “Amprenta ecologică” 

Dezvoltarea formularelor de lucru “Amprenta ecologică” 

Organizarea de unităţi de pregătire (seminarii de şase, cinci zile) 

Evaluarea rezultatelor seminariilor (fiecare profesor trebuie să întocmească 

ulterior documentaţia) şi prezentarea unui certificat oficial din partea Ministerului 

Educaţiei din guvernul slovac 

Perioadă: septembrie 2009 – octombrie 2011 

Metode implementate: întruniri ale grupurilor de lucru, şedinţe educative, activităţi 

practice, seminarii, excursii, chestionare pentru feedback 

Factori cheie: colaborarea cu universităţile, organizaţiile profesionale din domeniul 

protecţiei de mediu, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Mediului din guvernul slovac, centre 

metodologice şi pedagogice, comunităţi 

Zona de lucru: tot teritoriul Slovaciei 



iniţiativei. 

Actori: experţi din sfera educaţiei despre mediu 

Grupuri ţintă: pedagogi, administraţia de stat implicată în educaţia despre mediu 



tabgibile. 



67

Consultaţi de asemenea secţiunea Rezultate şi impact în cazul “Îmbunătăţirea informării 

publice şi conştientizării de mediu în zona de protecţie a naturii şi a peisajului (inclusiv 

NATURA 2000)” 




contexte? 

Consultaţi de asemenea primul paragraf din Puncte de reţinut şi concluzii în cazul BP 

“Îmbunătăţirea informării publice şi conştientizării de mediu în zona de protecţie a naturii 

şi a peisajului (inclusiv NATURA 2000)” 

Acest exemplu poate fi folosit adaptat în fiecare caz pentru îmbunătăţirea conştientizării 

publice a problemelor de mediu şi regionale ale participanţilor în proiectul Muntele Verde. 

Aceasta se poate reliza prin educaţie, cu concentrare regională în şcolile din zonele 

afectate şi prin informarea publicului cu privire la posibilităţile de dezvoltare legate de 

natură, cultură şi condiţii de trai în zonele respective. Din acest motiv aceasta este o 

Bună practică importantă pentru GL3. 




Jana Šimonovičová 

Agenţia Slovacă de Mediu (SEA) 

Centrul de Creaţie pentru Peisaje şi Educaţie de Mediu 

e-mail: jana.simonovicova@sazp.sk 

Tel: +421 048 4374 175 

Fax: +421 048 4133 628 

http://www.sazp.sk/public/index/go.php?id=1760&lang=sk 

SURSE 



Portal web al programului educaţional intitulat “Amprenta ecologică” 

http://ekostopa.sk/ 

Calculator pentru Amprenta ecologică: 

http://ekostopa.sk/moja-ekologicka-stopa 

Manual Amprenta ecologică: 

http://www.sazp.sk/public/photos/CEVAV/Vychova/Pulikacie/EkoStopa_Treningovy_man 

ual_500.jpg 

Formulare de lucru Amprenta ecologică: 

http://www.sazp.sk/public/photos/CEVAV/Vychova/Pulikacie/EkoStopa_PracListy_500.jp 

g 



68

Raport privind Bunele Practici Europene - Greenmountain-see.eu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?