ANUARUL - BCU Cluj

шт 4
UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" CLUJ
RECTORATUL
ANUARUL
• •
1934—35
SUIVI D'UN RESUME EN FRANQAIS
CLUJ (ROMÂNIA)
TIPOGRAFIA „ARDEALUL*
19 3 5

ANUARUL
UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I CLUJ
PE ANUL ŞCOLAR 1934/35
CLUJ
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ARDEALUL, STR. MEMORANDULUI NO. 22.
19 3 5

UNIVERSITATEA DIN CLUJ
PATRON :
REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI.
SENATUL UNIVERSITAR IN ANUL 1934—1935
Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Rector
Uri:
Prof. NICOLAE DRĂGANU Decan Litere (Prorector)
R. ROILĂ
GH. MARTINESGU
D. MICHAIL
V. STANCIU
L. IACOB
I. HAŢIEGANU
S. PUŞCARIU
„ Drept
MedBcinăpanăla1.IV.935
Medicină dela 1-1У.935
Ştiinţe
Delegat Drept
„ Medicină
„ Litere
I. POPESCU-VOITEŞTI „ Ştiinţe
Secretar, CONST. JURCAN Secret. G-l al Univ.
LISTA FOŞTILOR RECTORI
1. SEXTIL PUŞCARIU
2. (f)VASILE DIMITRIU
3. DIMITRIE CĂLUGĂREANU
4. IACOB IACOBOVICI
5. NICOLAE BĂNESCU
6. CAMIL NEGREA
7. GHEORGHE SPACU •
8. IOAN MINEA
9. (f)GH. BOGDAN-DUICĂ
10. EMIL HAŢIEGANU
11. EMIL G. RACOVIŢĂ
12. IULIU HAŢIEGANU
13. NICOLAE DRĂGANU
în anul universitar 1919,1920
1920,1921
1921/1922
1922/1923
1923/1924
1924/1925
1925,1926
1926/1927
1927/1928
1928/1929
1929/1930
1930/1931
1931/1932

DOCTORI HONORIS CAUSA :
M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI.
MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din Torino
(Italia).
OCTAVIAN GOGA, literat.
GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Me­
dicină din Bucureşti.
EMMANUEL DE MARTONNE, profesor la Sorbona
(Paris).
PAUL MONTEL, profesor la Sorbona (Paris).
H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină din:
Paris. " * f
AUGUSTE-FELIX-CHARLES DE BEAUPOIL, COMTE
DE SAINT-AULAIRE, fost Ambasador al Franţei.
HENRY WICKHAM STEED, profesor la Universitatea
din Londra, Director al revistei „The Review of Review".
ROBERT WILLIAM SETON WATSON, profesor la King's
College (Londra).
METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow
{Ceho-slovacia).

Discurs inaugural şi dare de seamă
rostite în zina de 3 Noembrie 1935 cu ocazia deschiderii
solemne a anului universitar 1935/36, de Domnul Morian
Şte/ănescu-Goangă, Rector Universităţii din Clnj.
Domnilor Colegi, Iubiţi Studenţi,
Doamnelor şi Domnilor,
Acum 16 ani, exact în ziua de 3 Noembrie 1919, Universitatea
noastră şi-a inaugurat cursurile primului său an şcolar
printr'o strălucită şi înaripată cuvântare a Prof. Vasile
Pârvan, unul din ctitorii acestei Universităţi. Atunci s'a rostit
pentru prima dată, în faţa întregului corp profesoral, a studenţilor
celor patru facultăţi şi a reprezentanţilor autorităţilor
şi intelectualilor din oraş, într'o atmosferă de puternică
cutremurare şi înălţare sufletească prima lecţie românească
în nou creata Universitatea românească a Ardealului.
Această cuvântare cu semnificativul titlu „Datoria vieţii
noastre" a fost în acelaşi timp o mărturisire de credinţă şi un
program de acţiune, cu o directivă şi un ţel, pe care prima
echipă de profesori ai acestei Universităţi îşi propunea să-1
realizeze prin activitatea lor în decursul anilor următori.
Acest fericit început a avut darul să deschidă un drum şi să
•dea naştere unei tradiţii. De atunci în fiecare an, cursurile
Universităţii noastre s'au deschis totdeauna în aceeaşi atmosferă
sărbătorească, în faţa aceluiaşi select şi statornic auditoriu
doritor să afle aceea ce Universitatea reuşise să înfăptuiască
în decursul anului ce expira şi aceea ce se străduise
să realizeze în desfăşurarea anului care începea.
Datorită acestei fericite şi sănătoase tradiţii ne găsim
astăzi cu toţii împreună, întreaga familie universitară, pentru
ca pe de o parte să vedem, într'o priviire de ansamblu, care
* fost rodul activităţii noastre în decursul anului trecut, care
au fost greutăţile pe care a trebuit să le învingem, care sunt
piedicile ce ne stau în cale, care sunt lipsurile şi durerile noa-

sire, iar pe de altă parte să chibzuim, ce treime să facem şii
pe ce trebue să ne întemeiem, pentru ca printr'o sforţare comună,
cu puteri unite, să ne putem îndeplinii greaua şi înalta
misiune ce ni s'a încredinţat.
Doamnelor şi Domnilor,
Anul şcolar trecut a fost ca şi anul precedent un an de
muncă liniştită şi rodnică. Nici un fel de agitaţie, nici un feL
de izbucnire tinerească n'a turburat stăruitoarea şi armonica
sforţare a ordonatei şi impozantei comunităţi de lucru a Universităţii
noastre. —
Constat, cu deplină satisfacţie sufletească, că studenţii
Universităţii noastre au înţeles că interesele superioare ale
ţării cât şi interesul lor propriu sunt mai bine servite dacă;
fiecare din ei se încadrează în ritmul ordonat al activităţii
academice, cu hotărârea fermă de a studia şi de a-şi cultiva
toate puterile şi însuşirile personale, pentrucă numai printr'o»
muncă intelectuală ordonată şi printr'un antrenament continuu
se poate dobândi acel complex de cunoştinţe şi acel mănunchi
de deprinderii, fără de care nici o lucrare temeinică şi
folositoare nu se poate realiza, nici o operă mare şi durabilă
nu se poate creia.
Numai astfel pregătiţi, studenţii pot da acele elite sociale,
acea armată de minţi echilibrate şi înţelepte, de caractere
ferme şi oameni întregi, de care ţara noastră are atât de mare
nevoie. Agitaţia nu-i activitate, iar activitatea numai atunci
este creatoare şi binefăcătoare, când izvorăşte din imbolduri
nobile, din sentimente înalte şi când se desfăşoară perseverent
şi disciplinat sub directiva ideilor clare şi vederilor largi
şi generoase.
Doamnelor şi Domnilor,
Studenţi. In cursul anului şcolar 1934—35 s'au înscris înr
Universitatea noastră 4300 studenţi*), dintre care
3449 studenţi în procente 80,24%
651 studente în procente 19,76%;
*) A se vedea în continuare statistica detailată.

In comparaţie cu anul precedent numărul înscrierilor
arată o mică scădere de 145 studenţi, ceeace îşi are explicarea
sa naturală în faptul mutării la Universitatea din Bucureşti a
secţiunii farmaceutice a Facultăţii noastre de Medicină.
Este interesant de remarcat că această scădere nu atinge
numărul studenţilor, care faţă de anul trecut a crescut cu 51,
ci pe acela al studentelor, care arată o scădere de 224 unităţi.
Este prima dată dela înfiinţarea Universităţii noastre, când
numărul studentelor, care an de an a fost în continuă creş
tere, arată o reducere importantă, ce atinge proporţia de
4,25%.
Pe facultăţi studenţii au fost repartizaţi în modul următor:
Băeţi: Fete: Total: In procente:
La Facultatea de Drept 2050 134 2184 50,79 %
„ „ „ Medicină 830 175 1005 23,37%
„ „ ,, Litere 325 383 708 16,47%
Ştiinţe 244 159 403 9,37 %
Total . . . 3449 851 4300 100,00%
Faţă de anul trecut se constată un spor însemnat de 405
studenţi la facultatea de drept, urmarea firească a contopirii
facultăţii de drept din Oradea cu facultatea noastră de drept
şi o mică diferenţă în plus de 17 studenţi la facultatea de filosofie
şi litere. In schimb la facultatea de medicină se constată
o diferenţă în minus de 195 studenţi şi o scădere considerabilă
de 151 studenţi la facultatea de ştiinţe, ceeace faţă de numărul
studenţilor din anul trecut al acestei facultăţi, înseamnă o
reducere ce depăşeşte proporţia de 25%.
După origina etnică repartiţia studenţilor ia aspectul următor:
Români 2757 în procente 64,11%
Maghiari 945 în procente 21,97%
Evreî 396 în procente 9.23%
Gejrmaini 177 în procente 4,11%
Alte naţionalităţi . . . . 25 în procente 0,58"^"
Comparativ cu anul precedent, se constată o creştere simţitoare
a studenţilor români faţă de studenţii de origne etnică
7

б
minoritară. In vreme ce numărul celor dintâi a crescut cu 219
numărul celor din urmă s'a redus cu 392, ceeace înseamnă că
proporţia studenţilor români faţă de studenţii de origină etnică
minoritară s'a ridicat dela 56.65% cât era în anul 1933/34,
la 64,11%, arătând astfel un spor de 7.46%.
II. Titluri şi diplome. In cursul anului şcolar trecut Universitatea
a acordat 233 titluri de licenţă şl 300 titluri de doctori,
după cum urmează:
Licenţiaţi:
35 La Facultatea de Drept,
102 „ „ „ Filosofie şi Litere,
96 „ „ „ Ştiinţe.
Dintre aceştia:
155 sunt Români,
49 „ Maghiari,
21 „ Germani,
7 „ Evrei,
1 este Rus.
Doctori:
197 la Facultatea de Drept (dintre care 100 doctori în
drept şi 97 doctori în ştiinţe de stat)
98 „ „ „ Medicină,
1 „ „ „ Litere şi Filosofie,
4 „ „ „ Ştiinţe.
Dintre aceştia:
178 sunt Români,
47 „ Maghiari,
13 „ Germani,
59 „ Evrei,
1 este Polon,
1 „ Rus,
1 „ Cehoslovac.
In total în cursul anului şcolar 1933—34 Universitatea
noastră a acordat titlul de doctor sau licenţiat la un număr de
533 de candidaţi. Dintre aceştia:

Români
Maghiari
Evrei
Germani . . . .
Alte naţionalităţi .
333 în procente 62,47%
96 în procente 18.01%
66 în procente 12.38%
34 în procente 6.39%
4 în procente 0.75%
Total: . . . 533 în procente 100,00%
III. Corpul profesoral a fost compus din 152 membri, re­
partizaţi în modul următor:
2 profesori onorifici,
85 „ titulari,
15 „ agregaţi,
13 „ suplinitori,
16 conferenţiari definitivi
3 „ suplinitori
18 docenţi.
Din cauza dificultăţilor financiare prin care trece statul,
13 catedre şi 3 conferinţe vacante, au rămas fără prevedere
bugetară. De aceea ele n'au putut fi ocupate prin concurs. învăţământul
însă n'a suferit deoarece aceste catedre au fost
suplinite în mod cu totul gratuit de membrii colegiului nostru
profesoral, ceeace dovedeşte că în acest corp, adeseori hulit
pe nedrept, se găseşte mult spirit de jertfă şi abnegaţie.
In corpul profesoral al Universităţii noastre au survenit
următoarele schimbări.
La Facultatea de Drept a fost pensionat pentru limita de
vârstă profesorul Hovany. Dl Prof. G. Leon, titularul catedrei
de finanţe, a fost chemat la aceeaşi catedră a facultăţii de
diept dela Universitatea din Bucureşti.
La Facultatea de Medicină au fost numiţi profesori titulari
prin chemare:
Prof. Gh. Buzoianu la catedra de oto-rino-laringologie.
Prof. Gh. Popovici la catedra de Clinică Infantilă, rămânând
astfel vacantă catedra de fiziologie la care funcţiona ca
titular.
Dl Prof. G. Maftinescu, titularul catedrei de farmacologie,
a fost chemat la Facultatea de Farmacie a Universităţii
din Bucureşti, catedra sa rămânând astfel vacantă.
9

10
Di Prof. Titu Gane, titular la catedra de clinică infantilă»
a fost chemat la aceeaşi catedră la Facultatea de Medicină a
Universităţii din Bucureşti.
La Facultatea de Ştiinţe Dl Docent Gh. Călugăreanu a fost
numit conferenţiar la conferinţa de analiză matematică.
Personalul ştiinţific ajutător a fost compus din 225 membri,
repartizaţi în modul următor:
4 lectori,
1 adjunct,
42 şefi de lucrări,
93 asistenţi,
85 preparatori.
Din cauza reducerilor efectuate în bugetul Universităţii
în anii trecuţi, au rămas fără prevedere bugetară: 1 post de
şef de lucrări, 9 posturi de asistenţi şi 14 de preparatori. Lo^
curile acestea au fost împlinite de un personal ştiinţific recrutat
din titraţii Universităţii noastre, care îşi îndeplinesc
serviciul în mod gratuit.
Activitatea ştiinţifică. Activitatea corpului didactic al Universităţii
noastre nu se reduce numai la învăţătura predată
de pe catedră şi la lucrările şi exerciţiile practice ce se fac
cu studenţii în Institutele, laboratoarele, clinicile şi seminarele
diferitelor facultăţi, ea are o întindere cu mult mai mare
şi se îndreaptă cu predilecţie spre câmpul cercetărilor ştiinţifice.
Universitatea noastră nu a pierdut nici odată din vedere
faptul că misiunea sa principală este să facă ştiinţă, de aceea
sforţările ei în această direcţie s'au intensificat din an în an,
s'au îmbogăţit şi s'au extins la domenii din ce în ce mai variate
şi mai strâns legate de realităţile noastre naţionale. In
măsura în care această activitate a sporit şi câştigat în adâncime
în aceeaşi măsură reputaţia ştiinţifică a Institutelor şi
laboratoarelor Universităţii noastre a crescut şi s'a extins
peste hotare, până în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.
Ca semn vădit al acestei bune şi! meritate reputaţii este şi
faptul că Universităţile mari din Occident au început să cheme
pe profesorii noştri, să facă cursuri şi conferinţe la aceste
Universităţi, aşa cum s'a întâmplat până acum cu profesorii:
Sextil Puşcariu, E. Racoviţă, I. Lupaş, G. Kisch, P. Sergescu
care au ţinut cursuri şi au conferenţiat la Universităţile dirt

Paris, Berlin, Leipzig, Montpellier, Poitiers, Bruxelles, Rraga ;
,
etc, iar în ultimii ani au trimes chiar» asistenţi de-ai lor pentru
a-şi însuşi metodele noastre de cercetări, cum s'a întâmplat
de exemplu cu Dr. M. Kuras, asistentul profesorului I. V.
Dubsky, Directorul Institutului de Chimie analitică al Universităţii
„Masaryk" din Brno, care a fost trimes la Institutul
nostru de chime anorganică de sub conducerea Dlui Profesor
Spacu spre a fi iniţiat în metodele sale de lucru şi unde
a lucrat mai bine de doi ani, efectuând împreună cu D-sa o
serie de lucrări originale care au fost publicate în mai multe
reviste ştiinţifice din Germania şi în Buletinul Societăţii de
Ştiinţe din Cluj.
Cele mai multe din roadele activităţii ştiinţifice ale Universităţii
noastre au fost închegate fie în opere mari de sinteză
care s'au tipărit în volume separate, fie în lucrări măi
modeste care s'au publicat în broşuri sau în diferitele reviste
din ţară şi străinătate. Este locul să amintesc că în editura
Universităţii noastre apare o bogată serie de publicaţii ştiinţifice
şi un număr însemnat de reviste, care abundă în lucrări
de o reală valoare ştiinţifică, datorită aproape în întregime
coirpului nostru profesoral şi personalului ştiinţific ajutător
al Universităţii. Nu voi să abuzez de răbdarea D-voastre, citindu-vă
lista tutulor publicaţiilor ştiinţifice apărute în anul
trecut, г ceasta se va tipări în anuarul Universităţii dar voi
cita, ca documentare a celor spuse mai sus, pe cele mai importante.
ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ.
La Facultatea de Drept:
1. Prof. Alexandru Angelescu:
a) Nebunia ca motiv de divorţ.
b) Despre bunul de familie.
2. Prof. Victor Cădere:
a) Tratat de procedură civilă după legile de unificare şi
legile provinciale în vigoare (ediţia II-a)'.
b) La structure economique de la Roumanie.
3. Prof. Aurelian Ionaşcu:
a) Les principes generaux de la responsabili te delic-
li

12
tuşile dans Ies systemes juridiques en Transylvanie et Bu­
covine.
b) Teoria coposesiunei în dreptul civil român. Extras din
volumul „In memoriam C. Hamangiiu".
c) Introducere în studiul dreptului civil român (curs predat
stud. an. I, litografiat).
4. Prof. Tibefiu Moşoiu:
a) Creditorii şi debitorii în Roma republicană.
5. Prof. C. Petrescu-Ercea:
a) Curs de drept comercial (litografiat).
b) Criza parlamentarismului.
6. Prof. Gheorghe Sofronie:
a) Beitrâge zur kenntnis der Theorie und Praxis des volker-rechtlichen
Plebiscitz.
b) La lettre Millerand et la valabilite juridique des clauses
territoriales du Trăite de Trianon.
c) Egalite oui hierarchie internaţionale?
7. Prof. Eugen Speranţia:
a) Legile şi formele gândirii ca proecţiuni ale proprietăţii
vieţii.
b) Perspectiva istorică în viaţa socială, în cultură şi în
educaţie
La Facultatea de Medicină:
1. Prof. Dr. Kernbach şi N. Romanescu: Hotarul tradiţional
şi legal al profesiunii medicale (un volum de 396 pagini).
2. Prof. Gh. Buzoianu şi Dr. Cotul: Vocea şi igiena vocală
(526 pag.).
3. Prof. Dr. Gheorghe Popovici: Contribuţiunile româneşti
în pediatrie şî puericultura în sec. XIX şi XX (173 pag.).
4. Prof. Dr. E. Ţeposu: Derivaţia urinelor în chirurgie

) Proţ. F. Ştefănescu Goangă, A. Roşea şi S. Cupcea:
Teste pentru măsurarea funcţiunilor mintale.
c) A. Roşea: Teste colective neverbale pentru măsurarea
inteligenţei la copii (seria b).
d) D. Todoranu: Psihologia reclamei.
2. Proţ. Onisifor Ghibu:
a) Acţiunea catolicismului unguresc şi a sfântului scaun
în România întregită. Raport adresat M. S. Regelui Garol II
cu 176+45 acte şi documente + 983 pagini.
b) Doi uzurpatori ai drepturilor Regelui României şi ai
Universităţii din Cluj.
Secţia Filologiei Clasice:
3. Prof. Şt. Bezdechi:
a) Manualul de vânătoare al lui Xenofon (traducere in
româneşte).
b) Traducerea în latineşte a patru poezii din M. Eminescu.
Secţia Filologiei Moderne:
In Editura Universităţii (Fondul B, publicaţii ştiinţifice)
au apărut următoarele două lucrări:
4. Prof. suplinitor: Emil Petrovici: Graiul Caraşovenilor.
5. Asistent: Ioan Breazu: Michelet şi Românii.
Secţia Istoriei:
6. Prof. Ioan Lupaş:
a) Răscoala ţăranilor din Transilvania la 1784.
b) împăratul Iosif II şi răscoala ţăranilor din Transilvania
(Analele Academiei Române).
c) Ursprung und Entwicklung der konfessionellen Minderheiten
in Rumănien (Berlin 1935).
d) l'Empereur Joseph II et Houia (Bucureşti 1935).
7. Prof. Constantin Marinescu:
a) Le Pape Calixte III, Alfonse V d'Aragon roi de Naples
et l'offensive contre Ies Turcs (Bulletin historique de
l'Academie Boumaine).
8. Prof. Coriolan Petranu:
a) Bisericele de lemn ale Românilor ardeleni.
9. Conferenţiar Constantin Daicovici.
La premiere division de la Dacie.
13

14
Ştiinţele Matematice:
La Facultatea de Ştiinţe:
1. Prof. Petre Sergescu a publicat capitolul „Sur Ies traits
earacteristiques des mathematiques contemporaines en France"
în lucrarea „L'evolution des sciences physiques et mathematiques"
din „BibMotheque de Philosophie scientifique" (Paris,
Flammarion).
Ştiinţele fizice:
2. Prof. Gheorghe Dima: Curs complect de ştiinţe fizicochimice
pentru învăţământul secundar, în şapte manuale.
3. Conferenţiar Gheorghe Atanasiu: Recherches sur Ies
piles de Becquerel" (în Annales de Physique, Paris).
Ştiinţele chimice:
4. Prof. Gheorghe Spacu: a publicat în colaborare cu
elevii săi Kuraş, Popper, Spacu şi Murgulescu, mai multe liberării
în diferite reviste de specialitate din ţară şi străinătate,
care vor fi specificate detailat în Anuar.
Ştiinţele naturale.
5. Institutul de Speologie, de sub conducerea Dlui Prof.
G. Racoviţa, a publicat:
a) Rezultatele misiunii iCh. Aluaud şi P. A. Chappuis „Sahara,
Niger, Cote d'Ivoire" (au apărut patru memorii sub direcţia
Dlui! Chappuis).
b) Rezultatele misiunii în regiunea fluviului Ото şi a lacului
Rodolph (sub direcţia Dlui Jeannel).
Dl P. A. Chappuis, a mâi publicat aparte: Als Naturforscher
in Ostafrika (119 pag. Stuttgart).
! 6. Prof. Ioan Popescu-Voiteşti:
a) L'etat actuel des connaissances geologiques sur le probleme
de la genese du petrole des regions Carpathiques roumaines
(în limba polonă şi franceză).
• '•' b) Privire generală asupra structurii şi evoluţiei morfologice
şi geologice a juid. Gorj.
' 7. Prof. Ioan Grinţescu:
Ciupercile bune de mâncat. (Biblioteca Agricolă a ziarului
Universul).
Tot ca o manifestare ştiinţifică a Universităţii noastre
rebue să menţionez activitatea pe care Dl C. Daicoviciu, con-

îerenţiiiar la Facultatea de Litere, a desfăşurat-o cu multă pricepere
şi sârguinţă la săpăturile arheologice dela Amfiteatrul
din Sarmisegetuza, inaugurate anul trecut de M. S. Regele Carol
II. Lucrările au fost executate cu sprijinul Dluil Prim-
Ministru G. Tătărescu, iar cheltuielile au fost suportate, prin
bunăvoinţa Dlui Ministru Alexandru Lapedatu, de Ministerul
Cultelor şi Artelor. Săpăturile au desvelit complect amfiteatrul
cetăţii, singurul amfiteatru din ţară.
Tot la Sarmisegetuza Dl conferenţiar C. Daicoviciu a terminat
şi lucrările de desgropare a palatului Augustalilor şi a
Forului, începute încă din anul 1924, mulţumită donaţiei de
100.000 Leii, făcută, în numele M. S. Regelui Cairol II, de către
Măria Sa Marele Voevod Mihai, cu prilejul vizitei Măriei Sale
la Sarmisegetuza în luna Maiu 1935.
La Facultatea de Şiinţe:
REVISTE ŞI PERIODICE.
1. Biospeologica: revistă internaţională sub direcţia Dlui
Prof. Emil G. Racoviţă a pregătit pentru pubicare fascicolele
62—63.
2. Mathematica, revistă internaţională sub conducerea
Dlui Prof. Petre Sergescu (voi. X, 242 pag.).
3. Revista Muzeului Geologic şi Mineralogic, sub conducerea
Dlui Prof. Ioan Popescu-Voiteşti.
4. Buletinul Societăţii de Ştiinţe.
5. Buletinul Grădinii şi al Muzeului Botanic, sub conducerea
Dlui Prof. Alexandru Borza (voi. 14).
Muzeul Botanic a scos centuriile 12, 13, 14 din publicaţia
monumentală: „Flora Romaniae exsiccata".
La Facultatea de FUosoţie şi Litere:
6. Dacoromania, sub direcţia Dlui Prof. Sextil Puşcariu
(voi. VIII. în pregătite).
7. Anuarul Institutului de Studii Clasice.
8. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, sub condu^
cerea Dior Prof. Alexandru Lapedatu şi I. Lupaş.
9. Dl Prof. S. Dragomir şi Dl Conf. Roşea redactează valoroasa
„Revue de Transylvanie".
15

16
La Facultatea de Medicină:
10. Clujul medical, sub conducerea Dlui Prof. Tătaru.
11. Revista de stomatologie, sub conducerea Dluî Prof.
I. Aleman.
O apreciere justă asupra activităţii şi creaţiunli ştiinţifice
a unei Universităţi numai atunci) se poate face când se are
în vedere utilajul ştiinţific şi fondurile materiale pentru cercetări
ştiinţifice de care dispune acea Universitate. Cine cunoaşte
cât de redus este acest utilaj ştiinţific al Universităţii
noastre, faţă de acela al Universităţilor din Occident şi! mai
ales cât de inexistente sunt fondurile ce ne stau la îndemână
pentru cercetări şi publicaţii 1
ştiinţifice, numai acela îşi poate
da seama că activitatea noastră ştiinţifică, comparativ vorbind,
nu stă mai pe jos de activitatea ştiinţifică ce se desfăşoară in
universităţile de aceeaşi mărime din Occident. Cu siguranţă,
activitatea noastră ştiinţifică ar putea fi cu mult mai bogată
dacă Universităţii i s'ar da fondurile necesare pentru cercetări
şi publicaţii ştiinţifice. Din nenorocire aceste fonduri, nu
ni se dau, cu toate intervenţiile şi nenumăratele memorii pe
care Universitatea le-a înaintat diferitelor guverne ce s'au
perindat la conducerea statului. Este bine să fie cunoscut faptul
că din anul 1930, în bugetul statului nu este prevăzut nici
un fond pentru cercetări ştiinţifice ale Universităţii, iar cu
începere din anul 1932 s'au suprimat cu desăvârşire şi puţinele
fonduri care erau prevăzute pentru cheltuielile de laborator,
necesare pentru pregătirea ştiinţifică a studenţilor. Dacă
n'ar exista taxele de laborator pe care le plătesc studenţii,
Universităţile încă din anul 1932 ar fi trebuit să închidă toate
laboratoarele şi institutele lor, pentru că n'ar fi avut materialul
necesar cu care ar fi putut funcţiona. Fără cărţi şi reviste,
fără material de experimentat şi de cercetări, fără aparate şi
Utilaj ştiinţific modern, este foarte greu să desfăşori o bogată
activitate ştiinţifică. Aceasta trebue s'o recunoască chiar acei
ce adeseori ne ponegresc prin campanii nedrepte de presă,
wrmata ştiinţifică are nevoie ca şi armata care ne apără graniţele
de utilaj modern, îndestulător, de scule perfecţionate
şi de muniţii suficiente, adică de Institute şi laboratoare modern
organizate şi de material bogat de cercetări. Fără acestea
putem fi expuşi, să nu eşim biruitori în luptă, cu tot avântul,
cu toată priceperea şi puterea de sacrificiu a luptat orii o"

Relaţiile noastre ştiinţifice interuniversitare cu străinătatea,
au l'ost tot aşa de strânse şi de numeroase ca şi în anii
precedenţi. Universitatea a fost vizitată de numeroşi profesori
şi oameni de ştiinţă cărora le păstrăm o vite recunoştinţă şi o
plăcută amintire. Seria oaspeţilor streini a fost deschisă de
una din cele mai proeminente personalităţi din lumea ştiinţifică
a Occidentului: de Prof. S. Chaflety, Rectorul Universităţii
din Paris. Dsa ne-a făcut marea cinste să stea două zile
în m'.jlccul nostru în 26 şi 27 Noemvrie 1934. In acest scurt
interval de timp a vizitat Rectoratul, clinicile, căminele, biblioteca
şi o parte din Institutele noastre, interesându-se de aproape
de organizarea Universităţii noastre, în special de organizarea
pe care noi am dat-o vieţii studenţeşti, faţă de care şi-a
exprimat cele mai măgulitoare aprecieri. Cu ocazia recepţiei
ce i sa făcut în Aula Universităţii, Dsa a ţinut o cuvântare de
o rară distincţie şi delicateţă de gândire şi simţire, care ne-a
mers la inimă şi pe care nici odată nu o vom uita.
Seria oaspeţilor străini a fost continuată de:
2. Dl E. Albertini, profesor la College de France, care a
ţinut următoarele trei conferinţe:
o) De la pa x romaine â la desagregation de l'Empire (29
Oct. 1934).
b) De la paix romaine â la desagregation de lEmpire,
suite, (30 Oct. 1934).
c) L'Afriquie romaine (31 Oct. 1934).
3. Dl Nicola Fetide, profesor la Universitatea din Genova
(Italia) şi Directorul celebrului Institut de Biotipologie din
această localitate, a ţinut în Aula Universiăţii o conferinţă cu
titlul: „Educazione i'isica orto-genelica". Expunerea subiectului
a continuat apoi în sala V. Pârvan, cu proiecţii (25 Februarie
1935).
I. Dl E. Gamillscheg, profesor de limbile romanice la
Universitatea din Berlin, a \h\v.l în Aula Universităţii o conferinţa
în limba rom Ană, despre „Raporturile între români şi
germani în trnjjurilc vechi" (21 Martie '935). Dl Gamillscheg
a ţinut şi o romuibcare ponţi-: реек: • ,\ la Muzeul Limbii
Romane (22 Arutie 1935).
5. Gmho Berlmu. profesor de filologie romanică la Universitatea
Regală din Roma, a vorbit în Aula universităţii, în
2
ir

18
limba italiană, despre „Limba lud Dante" şi despre „Noui
probleme de critică literară" (10 Aprilie 1935).
6. Dl E. АШх, Decanul Facultăţii de Drept din Paris, a ţinut
în Aula Universităţii o conferinţă despre „La politique
monetaire de la France depuis 1913" (8 Mai 1935) iar la Facultatea
de Drept a ţinut o lecţie de seminar cu studenţii (2
Mai).
7. Dl Paul Montei, profesor de teoria funcţiunilor la Universitatea
din Paris, a ţinut cu studenţii facultăţii de ştiinţe,
secţia matematică, un curs de 6 lecţii, tratând despre „Funcţii
periodice şi aproape periodice".
Pentru eminentele sale merite ştiinţifice şi pentru bogata
sa activitate pusă în serviciul promovării ştiinţei româneşti
Dsa a fost declarat în ziua de 22 Maiu 1935, „Doctor Honoris
Causa" al Universităţii noastre 1
).
8. Dl Hans W. Hartman, profesor şi redactor la ziarul
„Neue Ztiricher Zeitung" a ţinut o conferinţă despre „Cetăţile
medievale din Elveţia" (17 Maiu 1935).
Profesorii noştri în străinătate.
Din cauza că Universitatea noastră nu dispune de nici un
fond pentru plata cheltuielilor de deplasare a profesorilor invitaţi
să ţină conferinţe la Universităţile din străinătate sau să
participe la diferitele congrese ştiinţifice, numărul acelora
dintne noi care au putut răspunde la invitaţiile ce au primit,
este foarte redus. Aceasta cu atât mai mult că Universităţile
n'au putut obţine nici măcar valuta necesară pentru profesorii
care voiau să plece pe cheltuiala lor la diferite congrese ştiinţifice,
unde aveau să facă comunicări.
Cu toate aceste dificultăţi şi pe propria lor cheltuială următorii
profesori au reprezentat Universitatea noastră la diferite
congrese ştiinţifice din străinătate.
Dela Facultatea de Dtept.
1. Dl Prof. Eugeniu Speranţia, la congresul internaţional
de filosofie ştiinţifică din Paris (15—23 Septembrie 1935).
Dela Facultatea de Medicină.
1. Dl Jules Gmart, profesor de onoare al Universităţii noastre
la al X-lea congres internaţional de istoria medicinei din
Madrid (Sept. 1935).
A se vedea în continuare cap. „Acte solemn*".

2. Dl Profesor V. Bologa, care fusese ales raportor oficial
Ua secţia III-a (etnografia medicală) ş>a prezentat raportul
.despre ^Pragmatismul studiului etnografiei medicale" prin
Dl Gomoiu din Bucureşti.
3. Dl Prof. E. Ţeposu a prezentat două comunicări la al
XXXIV-lea congres al Asociaţiei franceze de Urologie (Paris,
-Octombrie 1934), cu titlul:
a) Sur un nouveau cas de tetanie manifeste apres urogra-
phie descendante.
b) Le symptâme Alexieff-Schramm dans un cas d hematomyelie
avec lesion du cone terminal.
4. Dl Dr. Grigore Benetato, şef de lucrări la Institutul de
Fiziologie, a luat parte la congresul Internaţional de Fiziologie
(Leningrad Moscova, August 1935), unde a făcut o comunicare
cu titlul „L'influence de l'excitation faradique repetee
sur le pouvoir tempon du muscle" (în colaborare cu Dl M.
Munteanu).
Dela Facultatea de Filosofie şi Litere.
1. Dl Prof. Gustau Kisch a ţinut la Universitatea din
Berlin, unde a fost invitat oficial, o conferinţă despre „Conti-
-nuitatea germană în Ardeal". Dsa a mai participat ca oaspe
de onoare al societăţii „Goethegesellschaft" din Weimar la
serbarea semicentenarului acelei societăţi.
2. Dl Prof. C. Marinescu a participat la al IV-lea congres
internaţional de studii bizantine (Sofia, Sept. 1934) unde a
.prezentat o comunicare întitulată: „Le Pape Nicolas V et son
attitude envers l'Empire byzantin".
3. La acel congres a participat şi Dl Prof. Coriolan Petranu.
Dsa a prezidat o şedinţă şi a făcut o comunicare cu
titlul „Die Stellung Siebenburgens in der byzantinischen Kunstgeschichte".
4. Dl Prof. suplinitor R. Vuia a participat ca delegat al
Ministerului Afacerilor Străine la festivitatea internaţională
de dansuri populare (Londra Iulie 1935) unde a ţinut o conferinţă
despre „Originea jocului de căluşari şi a dansurilor
înrudite la alte popoare ale Europei".
Dela Facultatea de Ştiinţe.
1. Dl Prof. E. de Martonne, doctor de onoare al Universii-
Щ'п noastre şi Dl Rene Jeannel, prof. de onoare al facultăţii
!
de ştiinţe din Cluj, au reprezentat Universitatea şi Facultatea
19

20
de Ştiinţe Ia serbările celui de al treilea centenar al Muzeului:
Naţional de ştiinţe naturale din Paris.
2. Dl Prof. P. Sergescu a ţinui trei lecţii de algebră superioară
la Universitatea din Clermond-Ferrand, unde a iost
invitat.
3. Dnii Pi of esori Gh. Bratn şi Petre Sefgescu, cum şi Dl
şef de lucrări /. Armcunca, au reprezentat Consiliul Naţional'
Astronomic şi Universitatea din Ch'j ia Congresul Internaţional
de Astronomie din Par's.
4. Dl Prof. Peirc Sa seva л luai parte si la întâiul Congres
Internaţional de filosof ie ştiinţifică din Paris.
Dl Prof. loan Popescu-Yoiteşli a luat parte la Congresul
de Geologie din Paris.
Universitatea noastră a luat parte si la serbarea jubileului
de 10 ani al înMUutulin Francez de înalte Sindii din Bucureşti,
printr'o delegaţie compusă din Rectorul Universităţii
şi Dnii Prof. RacmKţă şi Yvc-ч Anger. La această serbare care
a avut loc in prezenţa şi sub înaltul patronagiu al M. S. Regelui
Carol II, Reclorel a ţinut o cuvântare ocazională.
Premii şi Distincţii Onorifice.
Cea mai înaltă dbl-'nc-iic pe tare ţara noastră o poale'
acorda unui învăţat al său, în semn de recunoaştere şi preţuire
a meritelor sale ştiinţifice, este aceea de a îi ales preşedinte
al Academiei Române, cea mai înaltă şi cea uiai venerabilă
instituţie de cultură a naţiunii remâne. Universitatea noastră
este mândra şi se mte onorată că această supremă distincţie
a Cost acordată colegului nostru Prof. Alex. Lapedatu,.
Ministrul Cultelor şi Artelor. Fiindcă prin alegerea sa ca preşedinte
al Acactemfei Române şi prin înalta valoare a activităţii
sale ştiinlifice si culturale a contribuit într'o mare măsură
la ridicarea prestigiului Universităţii noastre, în numele
Senatului şi al Corpului profesoral ii trimitem omagiul recunoştinţei
noastre. Acest omag'u de preţuire şi de recunoştinţă
ţin să-1 aduc în această zi solemnă pentru noi şi savantului,
vene; aiului şi LubUului nostru coleg, Prof. Em. Racolată,
care si j n această direcţie ca şi în multe altoie a fost pentru
linhcrsilrtlca noastră un deschizător de drumuri şi un
precursor, el cel dintâi dintre toii, primind această supremă
consacrare a muncii sale ştiinţifice şi a devotamentului său:

neţărmurit pentru ştiinţă, prin alegerea sa de preşedinte al
Academiei Române.
O nouă dovadă a prestigiului ştiinţific de care se bucură
•Universitatea cluj ană este şi faptul că Academia Română îşi
recrutează o bună parte din membrii ei din corpul nostru
profesoral. Până anul trecut Universitatea noastră a dat Academiei
6 membri activi, pe profesorii Gh. Bogdan-Duică, Al.
Lapcdatu, E. Racoviţă, S. Puşcariu, I. Lupaş şi S. Dragomir.
Anul acesta Academia Română a acordat această distincţie
bine meritată colegului nostru Teodor Capidan.
Au mai obţinut dinstincţii următorii colegi: Dnii Prof. I.
Haţieganu, D. Michail, C. Urechea, I. Minea si I. Moldovan, au
fost aleşi membri activi ai Academiei de Medicină din Bucureşti.
Dnii Prof. I. Popescu-Voiteşti şi Alexandru Borza au fost
aleşi membri activi ai Academiei de Ştiinţe din Bucureşti.
DI Prof. Petre Sergescu a fost ales membru activ al Academiei
Internaţionale de Istoria Ştiinţelor din Paris, membru
corespondent al Societăţi Regale de ştiinţe din Liege şi membra
de onoare al Societăţii de Geografie din Lima.
Di Prof. Valeriu Bologa a fost ales membru în comisia
permanentă pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a Comitetului
Internaţional de Istoria ştiinţelor.
Dl Prof. E. Ţeposu a fost reales preşedinte al Societăţii
Ştiinţelor Medicale din Cluj şi membru colaborator al revistei
italiene de Urologie din Torino.
Au fost premiaţi de Academia Română:
Dl Prof. Gh. Popovici şi Dl Şef de lucrări Gr. Benetato
cu premiul Orodeanu pentiu lucrarea „Elemente de fiziologie
umană". .
Dl Şef de lucrări P. Vancea cu premiul Adamaki, pentru
lucrarea: „Introducere in neurologie oculară".
Dl Conferenţiar D. D. Roşea, cu premiul Gh. Asacki, pentru
lucrarea: „Existenţa tragică".
Dl Docent Ştefan Pasca, cu premiul Statului Eliade Rădulescu,
de 50.000 Lei, pentru lucrarea: „Nume de persoane %şi
nume de animale în ţara Oltului".
Dl Prof. Gh. Sofranie a fost premiat de ziarul .jUniversul"
pentru lucrarea „Principiul naţionalităţilor în tratatele de
pace din 1919—20".
21

22
Au iost decoraţi cu Ordinul Ferdinand I:
Dl Sextil Puşcariu (în gradul de mare ofiţer);
Dnii Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu şi Y. Moldovan (în gradul
de comandor).
;
Dnii N. Drăganu şi S. Dragomir (în gradul de ofiţer),
Doamnelor şi Domnilor,
Organizarea vieţii studenţeşti constitue unul din titlurile*
de merit ale Universităţii noastre şi obiectul de laudă al personalităţilor
streine care ne vizitează. In toamna trecută am
avut marea satisfacţie să constat ce impresie deosebită a făcut
opera pe care Universitatea cluj ană a realizat-o în această 5
direcţie, asupra Dlui Charlety, Rectorul Universităţii din Paris,
care se bucură după cum ştiţi, între altele şi de faima binemeritată
a unui organizator de primul ordin al vieţii universitare.
Am fost copleşit de elogiile ce ne a adresat şi de mărturisirea
ce mi-a făcut că prima lui preocupare, îndată ce va
ajunge în Franţa, va fi să încerce introducerea unei organizări
a vieţii studenţeşti, similară cu a noastră, la Universitatea din:
Paris.
Această operă de organizare a vieţii studenţeşti a căpătat
în anul trecut un nou impuls prin crearea unor servicii
noi, prin organizarea şi complectarea celor existente şi prin
gruparea lor armonică în Oficiul Universitar, prevăzut delege.
Sub noua lui alcătuire acest important oficiu cuprinde
următoarele şase servicii:
1. Informaţii şi documentare asupra vieţii universitare
din ţară şi străinătate.
2. Asistenţa medicală.
3. Asistenţa socială.
4. Educaţia fizică.
5. Turism.
6. Orientarea profesională academică.
Fiecare din aceste servicii îşi are misiunea şi organizarea
sa proprie. Amănuntele acestei organizări vor fi prevăzute'
într'un regulament ce se va publica în anuarul Universităţii..
Oficiul Universitar astfel reorganizat va putea satisface, într'o
măsură şi mai mare ca până acum, multiplele cerinţe
şi nevoi ale studenţilor universităţii noastre..

Pentru a vedea opera realizată de acest oficiu în cursul
anului trecut, daţi-mi voie să vă prezint următoarele date.
Serviciul asistenţei sociale a pus la dispoziţia studenţilor
trei cămine ale Universităţii» două pentru studenţi şi unul pentru
studente şi o cantină universitară.. In aceste cămine au
fost găzduiţi 331 studenţi şi 150 studente, în total 481; iar la
cantina universitară au luat masa zilnic 275 studenţi şi studente.
Pentru ajutorarea studenţilor săraci dar merituoşii s'au
distribuit 91 burse întregi (casă şi masă în cămine) şi 40 de
burse în alimente, masă grabuiită la cantina universitară şi 30 de
burse în bani. In total 161 burse. In afară de aceasta Rectoratul
a mai dat ajutoare în bani la 225 studenţi şi studente.
Totalul cheltuielilor făcute de Universitate în anul trecut în
Contul Serviciului asistenţei sociale se ridică la suma de
2,761.498 Lei, repartizată în modul următor:
1. întreţinerea Căminelor şi alimentaţia
studenţilor bursieri . . ' 1,912.500 Lei
2. întreţinerea Cantinei universitare şi a
studenţilor bursieri la cantină 411.296 Lei
3. Ajutoare în bani date de Rectorat stu>denţilor
merituoşi dar lipsiţi de mijloace . . 437.702 Lei
23
Total: . . 2,761.498 Lei
Serviciul asistenţei medicale a pus la dispoziţia studenţilor
un dispensar antituberculos şi un dispensar antiveneric şi
tratamentul gratuit în clinicile Universităţii, pentru studenţii
bolnavi.
In afară de aceasta Universitatea mai dispune de un sanatoriu
la Colibiţa pentru repaosul studenţilor debili.
Pentru cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală Universitatea
a distribuit următoarele sume:
1. Pentru întreţinerea şi tratamentul studenţilor
bolnavi în clinici 404.830 Lei
2. Pentru tratament şi medicamente în
dispensarul antituberculos şi antiveneric . . . 85.275 Lei
3. Pentru întreţinerea studenţilor la sanatoriul
Colibiţa 80.150 Lei
4. Pentru întreţinerea studenţilor la staţiunea
marină Budachi 54.679 Lei
5. Ajutor de boală pentru studenţi . . . . 20.372 Lei
Total: . . . 645.306 Lei

24
Serviciul educaţiei fizice ia din an în an o desvoltare din
ce în ce mai mare. Anul trecut în afară de activitatea desfăşurată
de echipele sportive ale Universităţii sa organizat o
sală de gimnastică, pusă sub conducerea unui maestru de educaţie
fizică. Graţie energiei şi stăruinţelor neobosite ale Prof.
I. Haţieganu, Parcul Sportiv al Universităţii va fi în curând
complect terminat. El a fost în cursul anului şcolar trecut pus
la dispoziţia studenţilor.
Pentru educaţia fizică a studenţilor Universitatea a cheltuit
următoarele sume de bani:
1. Pentru lucrările de amenajare ale Parcului
Sportiv , , . , . 708.000 Lei
2. Pentru plata terenului cumpărat, necesar
complectăriii acestui parc 150.000 Lei
3. Ajutor societăţii sportive Universitare . 95.000 Lei
4. Pentru înzestrarea sălii de Gimnastică . 69.000 Lei
Total: . . . 1,022Ю00 Lei
5. La aceasta se adaogă suma de . . . . 1,100.000 Lei
provenită dintr'o donaţie făcută de Ministerul
Sănătăţii din timpul când era Ministru Prof.
I. Lupaş.
Total: . . . 2Д22.000 Lei
In total Universitatea noastră "în cursul anului trecut a
venit în ajutorul studenţilor, prin Oficiul său Universitar, cu
importanta sumă de 5,528.804 Lei.
Desigur acest ajutor, ţinând seama de greutăţile financiare,
prin care trecem, este destul de important, el nu satisface
însă decât într'o mică măsură nevoile reale ale studenţknii
şi interesele superioare ale naţiunii. Pregătirea profesională
în Institutele superioare de cultură fiind legată din
ce în ce mai mult de cheltuieli pe care numai cei avuţi le pot
suporta, cu vremea elementele superioare, dar lipsite de mijloace
vor fi îndepărtate într'o proporţie din ce în ce mai mare
dela binefacerile culturii academice, dacă statul, sau societatea
prin diferitele ei organizaţii nu va veni în ajutorul lor, înlesnindu-le
posibilităţile de studiu.
Chestiunea aceasta constitue în ţara noastră şi cu deosebire
în ţinuturile alipite nu numai o serioasă problemă socială,
ci şi o foarte mare şi actuală problemă naţională. In aceste

ţinuturi, giaţie împrejurărilor vitrege ale trecutului nostru
istoric, clasele avute sunt reprezentate, într'o proporţie impresionantă,
de minorităţile etnice, pe când Românii reprezintă
ca şi până acum populaţia cea mai numeroasă, dar şi
cea mai săracă. Minorităţile etnice fiind mai bogate şi locuind
la oraşe, au, într'o măsură cu mult mai mare decât populaţia
română, putinţa de a dobândi o cultură superioară academică
şi deci posibilitate de a pătrunde mai uşor şi într'o proporţie
mai mare în ocupaţiile superioare şi profesiunile de conducere
în stat. Interesele superioare ale statului cer ca situaţia
aceasta nedreaptă să înceteze. Cu cât mai repede, cu atât mai
bine.
Este evident că poporul român nu poate refuza nici unui
element etnic minoritar dreptul de a frecventa şcolile statului.
Dreptul fiecăruia de a se cultiva conform cu aptitudinile
sale Irebue să rămână neştirbit, indiferent de grupul etnic
din care face parte. Putem însă pretinde ca statul şi societatea
românească să nu mai lase pe studenţii români, săraci,
dar merituoşi, pradă celor mai grele suferinţe, putem cere ca
toate piedicile ce se pun in caiea celor superiori înzestraţi să
fie înlăturate, ca sărăcia şi situaţia socială să nu mai împie-
•d'.ce pe nici un român merituos şi dornic de învăţătură dela
binefacerile şi benei' i С П j С с u Hurii superioare. Prin urmare
nici privilegii, nici restricţii, ci condiţii egale de luptă pentiu
toţi cei ce au nobila năzuinţă de a-şi îmbogăţi mintea şi de a-şi
întări sufletul cu luminile ştiinţei, iată cceace este drept şi
ceeace statul nostru este dator să realizeze câi mai neîntârziat.
Când sărăcia şi condiţiiinile seriale mi vor mai constitui
o piedică de neînvins pentru ce: meriiuod, când drumul liber
spre cultura superioară va fi asigurat tutulor valorilor reale,
atunci se va ridica din marea massă a naţiunii noastre atâtea
talente şi minţi luminate, atâtea energii si forţe creatoare, încât
ocupaţiile productive şi superioare nu vor mai fi copleşite
de elementele etnice minoritare, funcţiunile şi situaţiile
dominante economice nu vor mai fi în mâinile străinilor,
viaţa orăşenească va lua aspectul românesc şi puterea economică
a ţării va servi interesele culturii noastre româneşti într'o
măsură mai mare ca până acum. Atunci vom putea zice
că Românii au putut să între în toate drepturile lor.
25

26
SHuaţia mater l
ală a Universităţii a continuat şi anul trecut
să fie din cele mai grele, deşi am reuşit să ridic bugetul
Universităţii pentru cheltuieli de material dela 4,053.882 Lei
ba 7,504.313 Lei. Aceasta pentrucă nevoile Universităţii sunt
foarte mari, şi cu suma prevăzută în buget nu se pot acoperi
nici cheltuielile de întreţinere cele mai urgente ale Universităţii,
cum sunt cele de încălzit, luminat, taxe comunale, etc.
Greutăţile sunt cu atât mai mari cu cât pe de o parte sur
mele prevăzute în buget se reduc automat cu 10%; ilar pe de
altă parte restul nu se poate încasa decât cu mari întârzieri
şi cu foarte mari sforţări personale.
Din bugetul anului trecut nu s'a putut încasa efectiv decât
suma de ЗЛ53.113 Lei, restul de 542.146 Lei în ordonanţe
de plată şi 2,759.622 în acte justificative, urmează să fie plătit
furnizorilor în cursul acestui an.
Deoarece dificultăţile financiare devin din ce în ce mai
mari, nu putem spera că situaţia materială a Universităţii se
va putea înbunătăfi prin înscrierea în bugetul statului a sumelor
de care avem absolută nevoie.
Pentru a ieşi din greul impas în care ne aflăm, se impune
să gospodărim şi să distribuim în aşa fel fondurile Universităţii
noastre, încât să putem face faţă celor mai urgente şi
mai indispensabile cheltuieli necesare pentru normala funcţionare
a Universităţii, cu toate Instituţiile, Laboratoarele şi
Seminariile sale. Puţinul pe care-1 avem din taxele universitare
ar trebui să facă un fond comun, pe care Senatul să-1 distribue
tuturor instituţiilor universitare după nevoile lor reale
şi proporţional cu aceste nevoi. Nu este drept, şi nu este
nici în interesul superior al Instituţiei noastre, ca unele din
Institutele şi laboratoarele noastre, să nu mai poată funcţiona
din lipsă de fonduri, în vreme ce altele dispun poate peste
nevoile lor reale, din vreme ce-şi permit să plătească din ele
şi pentru cheltuielii de personal.
In ce priveşte administrarea fondurilor de care dispune
Rectoratul s'au făcut cele mai mari şi severe economii! şi s'a
căutat, printr'o reorganizare a serviciilor administrative să se
reducă cheltuielile la minimul posibil. In acest scop au fost
reorganizate atelierele Universităţii, prin concentrarea lor într'un
singur organism unitar central, care cuprinde următoarele
patru secţiuni:

I. Secţia de reparaţii şi întreţinere a edificiilor şi â instalaţiilor
interioare, cu însărcinările:
1. Apaduct-canalizare.
2. Luminat electric şi instalaţii electrice.
3. Tâmplărie.
4. Tinichigerie.
5. Văpsit şi desinfectare.
II. Secţia aparatelor şi instrumentelor de preciziune, cur
însărcinările:
1. Mecanică fină.
2. Galvanoplastica şi îngrijirea acumulatoarelor.
3. Fotografie, etc.
III. Secţia de legătorie, cartonaje şi împânzire.
IV. Secţia mecanicilor speciali şi Institutelor, cu subsecţiile:
1. Fochiştii.
2. Mecanicii Institutelor.
2Г
Această reorganizare s'a dovedit foarte utilă, căci datorită
ei, Universitatea a realizat în anul trecut economii importante,
prin faptul că multe din lucrările de instalaţii şi reparaţii,
care mai înainte se făceau de antreprize particulare,,
acum s'au făcut de personalul nostru mecanic.
Acest început mulţumitor va fi desăvârşit şi prin alte reorganiza
:i similare, care ţintesc micşorarea cheltuielilor prin
reducerea personalului inutil şi prin mărirea puterii de producţie
a serviciilor cu caracter economic.
Sper că şi în această privinţă voi avea ca şi până acum
concursul colegial şi înţelegător al tutulor facultăţilor şi serviciilor
Universităţii.
Printr'o reorganizare a serviciului de aprovizionare şi
printr'un control mai sever al distribuţiei şi consumului de
curent electric şi combustibil, s'au putut realiza economii importante
şi la acest capitol.
Anul trecut s'au executat lucrările necesare la cazanele
vechi ale Uzinei Centrale a clinicelor pentru a obţine mărirea
debitului de abur necesar încălzirii bibliotecii Universităţii
Şi Institutelor de Fiziologie şi Anatomie. Datorită acestor lucrări
s'au putut realiza economii de peste 200.000 Lei anual.

28
Pentru a putea reduce cheltuielile extrem de mari ale
consumului de apă, am depus toate stăruinţele de care a fost
nevoie, şi a fost nevoie de multe stăruinţe, pentru a încheia cu
Uzina de apă a oraşului un nou contract, prin care costul apei
s'a redus cu 50% fală de lanful normal, desfiinţând şi plafonul
de supraconsumaţie care era prevăzut în vechile contracte.
Prin această convenţie Universitatea a realizat o economie ce
. trece de 800.000 Lei anual. La acest fericit rezultat n'aş fi putut
ajunge dacă n'a-ş fi avut concursul foarte preţios al Dlui
Prof. N. Drăgan. primarul Municipiului, căruia îi aduc şi din
acest Ic'C cele mai recunoscătoare mulţumiri ale Universităţii.
Cu această ocazie ţin să vă aduc la cunoştinţă că Primăria Municipiului
ne-a acordat în cursul anului trecut următoarele
ajutoare:
a) Nc-а pus la dispoziţie în mod gratuit localul cantinei
studenţilor.
b) Ne-a dat pentru nevoile diferitelor Instituţii şi servicii
Universitare un ajutor bănesc de 109.000 Lei.
c) Ne-a scutit de taxele de depunere în stradă a materialelor
de construcţie.
Nutresc speranţa că aceste modeste ajutoare vor spori
din an în an şi că Municipiul va da Universităţii, care-i aduce
atât de mari foloase de ordin spiritual şi material, sprijinul
ce i-se cuvine.
Graţie economiilor severe ce am putut realiza atât din
fondurile bugetare, cât şi din cele provenite din taxele de întreţinere
ale Universităţii, mi-a fost posibil să dau Institutelor
şi Laboratoarelor Universităţii o modestă sumă de 856.325 Lei
pentru cheltuielile de material didactic şi ştiinţific de care au
nevoie, zic o modestă sumă pentru că golul provocat prin reducerile
bugetare la acest capitol este imens. Spre a vă da
seama de aceasta îmi permit să vă dau câteva cifre. In bugetul
Statului pe anul 1929 se prevedea pentru cheltuielile de
material ale Institutelor, Seminarelor şi Laboratoarelor Universităţii
noastre, suma de 9,020.325 Lei. Aceasta este cea mai
mare sumă ce a fost prevăzută la acest capitol în bugetul statului
de când există Universitatea noastră şi ea abea a putut
satisface cerinţele reale, minimale de atunci, ale Institutelor
şi Laboratoarelor 'Universităţii, zic de atunci, pentrucă în
: acel an Universitatea abea atinsese numărul de 3.000 de stu-

denii, iar de aiimci numărul acestora a trecut de 4400, adică
a crescut în proporţie de aprcape 50% şi este evident că cheltuielile
pentru materialul didrctic şi de lucrări practice în
Institute şi Lsboraloa-:e cresc şi ele în măsura în care creşte
numărul student'Ier. Ar trebui deci, ca astăzi, proporţional
cu numărul mărit al studenţilor, să avem pentru cheltuielile
de materiei didactic inclusiv cele de labera'.oare, suma de 9
miiione prcvăzulă 'n huidui din i829. măr lă cu '50 %, ceeace
în dfî e rotunde i-r însenina о sumă loială de aproximativ 14
milioane lei. J)ST CU începere din anul îmonciar 1932—33,
nv'nislcrul a sn?! imar. cu desăvârşire acest fond din bugetul
UmvorulRlii. .Vvsi IPIPUS {л\ de 11 milioane ici n'a putut fi
umplut nici până ннХйяи căc :
suina de 2,702.329, pe care Facultatea
de McrJIc'nă, Ştiinţe şi Litere au incaş at-o- anul trecut
dsn laxele de . ;Facu.llale, dcslim-de în întregime pentru cheltuieli
de seminalii fi laboratoare, esle foarte departe de a
ai.iige suma indicată шаг sus. Acei care iac campan.j de presă
i ura laxelor universitare, ca şi acei studenţi care cer ca ele
să fie reduse sau suprimate, iară să ţină seamă de faptul că
acei dintre ei care sunt săraci, dar merituoşi, sunt scutiţi de
eie, nu cunosc se vede această tragică realitate, pentrucă dacă
ar eumoaşte-o sunt convins că n'ar fi atât de nedrepţi în atacurile
şi agitaţiile lor, ci mai de grabă ne-ar ajuta să ieşim
din acest teribil impas, aducând astfel un real serviciu atât
studenţilor, cărora Universitatea le-ar putea oieri tot ceeace
este necesar penliu temeinica lor pregătire ştiinţifică şi proiesională,
cât şi societăţii care, în măsura în care greutăţile
vieţii cresc, are din ce în ce mai mare nevoie de profesionişti
şi conducători harnici şi pricepuţi, capabili să le rezolve.
Un alt capitol de o însemnătate covârşitoare, pentru care
nu există nici o prevedere bugetară, este acela privitor la publicaţiile
ştiinţifice ale Universităţii. Esle evident, că fără
manuale didactice, bune şi eftine, ţinute la curent, deci în
ediţii noui revăzute, pregătirea studenţilor suferă şi sforţarea
ştiinţifică şi mereu trează a profesorului scade; iar fără publicaţii
şt.inţifice, icoana vie a activităţii lor neîntrerupte, Universităţile
îşi pierd prestigiul, fără de care nu pot trăi; iar
slujitorii lor, în linsa emulaţiei şi stimrlf..luilm înviorător pe
caie-1 ponte da publicitatea sunt tentaţi să-şi caute afirmarea
şi consacrarea pcrscnalilăţii lor în alte domenii de activi-
29r

ж
tate, străine de preocupări ştiinţifice şi adeseori în opoziţie
cu ele.
Gu cât o Universitate este mai tânără cu atât nevoia ei
de a se afirma prin creaţiune ştiinţifică este mai mare. De
aceea Universitatea noastră a făcut mari şi necontenite sforţări
pentru a găsi fondurile necesare pentru aceste publicaţii
înfiinţând în acelaş timp şi un oficiu de editură care anul trecut
a fost complectat şi reorganizat.
Universitatea a pus în anul trecut la dispoziţia acestui oficiu
următoarele sume:
Pentru lucrări ştiinţifice 100.000 Lei
Pentru publicaţiile periodice ale Universităţii 200.000 Lei
Total: . . . 300.000 Lei
Din fondurile extraordinare care ne-au stat la dispoziţie,
din economiile realizate în'buget şi din fondul de întreţinere
al Universităţii s'au făcut lucrări de reparaţii şi întreţinere la
edificiile Universităţii în sumă totală de 2,544.447 Lei, repartizate
după cum urmează:
La edificiul central al Universităţii . . . 98.320 Lei
La Institutele Facultăţii de Medicină . . . 1.013.080 Lei
La Institutele Facultăţii de Ştiinţe . . . 808.947 Lei
La Institutele Facultăţii de Litere . . . . 329.598 Lei
La Biblioteca Universităţii 294.502 Lei
TotaTT . . . ^544^447 Lei
Din taxele de bibliotecă s'au cheltuit pentru Biblioiteca
Universităţii, pentru cărţi şi reviste la toate
Facultăţile suma de . . . , 607.392 Lei
Doamnelor şi Domnilor,
Dacă fondurile bugetare ordinare ale Universităţii au fost
reduse, dacă fondurile proprii ale Universităţii, provenite din
taxele studenţilor, au fost foarte anemice, în schimb Universitatea
a obţinut, după cum vă este cunoscut, dela guvernul ţării,
prezidat de Dl Prim-Ministru G. Tătărăscu, un foarte preţios
•••dar de 44 milioane de lei, graţie căruia, în cursul anului tre-

cut s'au îndeplinit următoarele lucrări, de cea mai mare importanţă
pentru Universitatea noastră:
1. S'a terminat complect monumentala clădire a Institutului
de Botanică de sub conducerea Dlui Prof. Alexandru
.Bo'i'za. In această clădire care împodobeşte frumoasa noastră
grădină botanică s'a instalat în cele mai bune condiţiuni Muzeul
de Botanică al Universităţii noastre, unul din cele mai
bogate şi mai bine înzestrate muzee de botanică din toată
Europa.
2. S'au terminat lucrările de înnoire şi mărire a clădirii
Institutului de studii clasice din Str. Gen. Gherescu. Prin
aceste lucrări Universitatea a fost înzestrată cu un palat impunător
cu două etaje şi suteren pe întreaga întindere a clădirii.
Corpul vechi al clădirii care a fost renovat, cuprinde 30
de săli de muzeu, iar corpul cel nou 3 săli mari de expoziţie,
lapidarul roman, în parter, secţia daco-romană, la etajul I şii
pinacoteca V. Gioflec în etajul II; 6 camere destinate tezaurelor
antice şi medievale, cabinetului numismatic, ceramicei şi
costumelor medievale moderne. Aripă nouă mai cuprinde numeroase
încăperi pentru magazii şi depozite de material eşit
din săpăturile arheologice, un laborator pentru lucrările de
conservare şi curăţire ale materialului arheologic, precum şi
un atelier fotografic.
In afară de aceste încăperi, clădirea mai cuprinde: o sală
mare de bibliotecă pentru studenţi, două săli mai mici de bibliotecă,
birourile de lucru ale profesorilor şi personalului
ştiinţific, precum şi încăperile necesare pentru administraţie,
arhivă şi arhiva fotografică. Aranjamentul şi reorganizarea
interioară a Muzeului de antichităţi şi a pinacotecei V. Gioflec
sunt în curs de execuţie. Până acum au fost aranjate: Lapidariul
roman şi lapidariul medieval. Prin această monumentală
clădire, cu toate bogăţiile artistice ce ea cuprinde, Universitatea
a înzestrat Municipiul Cluj cu cel mai mare şi mai bine
organizat Institut de studii clasice din ţară, cu un muzeu arheologic
de primul rang şi cu una din cele mai importante
pinacoteci de artă naţională din cuprinsul ţării.
3. Clădirea Institutului de Bacteorologie a fost complect
renovată şi prevăzută cu tot mobilierul de care a avut nevoie.
S'a construit o nouă aripă unde au fost instalate sălile
de lucrări practice ale Institutelor, cu tot utilajul şi mobilierul
corespunzător ultimelor cerinţe ale ştiinţei.
3L

32
4. La Biblioteca Universităţii s'a construit un nou etaj
deasupra sălii de hărţi câştigându-se astfel spaţiul necesar
pentru depozitul de cărţi devenit insuficient şi pentru instalarea
unor noui săli de lectură pentru cetitorii al căror numărs'a
mărit considerabil.
Caloriferul Bilb'otecii a fost pus in legătură prin conduct
de ţevi subterane, cu Uzina centrală a clinicelor, îezolvinduse
astfel în mod economicos problema înlocuirii cazanelor,.
care nu mai funcţionau din cauza extremului: lor uzaj. Acesteconstrucţii
şi transformări coniplectează în mod fericit întreaga
serie de lucrări făcute în ultimii trei ani la Biblioteca
Universităţii şi rezolvă del'nitiv toate cerinţele ei de local pentru
o perioadă de cel puţin 20 de ani.
5. S'a clădit un etaj nou la monumentala dar nepiractic şirău
construita clădire a Institutelor de Speologie şi Zoologie,pe
care am moştenit-o dela fosta stăpânire maghiară. Prin
această lucrare s'a rezolvi! vechea, neplăcuta şi costisitoarea
problemă a teraselor acestei clădiri, care din cauza defectuozităţii
lor, de construcţie, lăsau să se infiltreze în abundenţa
apa în încăperile Institutelor, producând astfel în fiecare atr
serioase pagube nu numai clădirii, dar şi bogatului material'
didactic şi ştiinţific adăpostit in ea. Cu această ocazie s'au făcut
şi reparaţiile, de care această clădire avea urgentă nevoie.
6. S'au executat lucrările necesare pentru mărirea debitului
de abur la Uzinele centrale ale Clinicelor, transformând
vechile cazane şi făc aud legă!urile necesare pentru încălzirea
Bibliotecii şi Institutor de AnafoiivV şi Fiziologie dela Centrala
termică a Clinicelor.
7. S'a pus în construcţie noul palat al Clinicelor, după
planurile întocmite de arhitectul I. iinescu, preşedintele asociaţiei
aihilecţilor din România. Aci vor fi instalate: Clinica
de 01 o-R:no-Laringologie (nas, gât si urechi), clinica de urologie
(căile urinare) şi clnsieile de semiologie şi balneologie.
Până la 1 Dec. această eh" di re va fi terminată de roşu şi va
fi pu-ă sub acoperiş.
8. S n construit monumentala clădire a Casei Universitare,
!âiî-;ă Pala'nl Universităţii, din slr. Kogălnîeeanu, după
planurile m'-erv'^ de arhUeetuI G. Orislincl. Acest edificiu
este compus d'n -1,-к>ч co !
pvri de clădiri, strâns legale între
ele. Corpul din dreapta, din Slr. Kogălniceanu. cuprinde o

sală toarte spaţioasă pentru conferinţe, concerte şi serbări
şcolare, în care încap 1500 de persoane. Un foyer, cu două saloane,
cu un bufet şi o sală pentru fumători. O sală de recepţie,
trei saloane pentru conferenţiari şi muzicanţi, trei săli
pentru reuniunile profesorilor şi patru camere pentru oaspeţii
streini. Corpul din stânga, din Str. I. C. Brătianu cuprinde
cantina studenţilor, cu o instalaţie modernă de bucătărie,
o sală vastă, unde pot lua masa până la 1000 de studenţi, o
sală mare pentru serbările şi reunirile studenţilor şi încăperile
necesare pentru sediul Centrului Studenţesc Universitar
„Petru Maior" şi sediul celor patru societăţi studenţeşti pe facultăţi,
recunoscute de Senatul Universitar. Cu acest impozant
edificiu, care va fi complect terminat în cursul acestui an,
Clujul se îmbogăţeşte cu o nouă operă arhitectonică, iar Universitatea
se înzestrează cu un nou templu consacrat vieţii
universitare eu multiplele ei manifestări ştiinţifice şi culturale.
Doamnelor şi Domnilor,
Cea mai importantă danie pe care Universitatea noastră
a primit-o până astăzi, este aceea făcută de Dl Gheorghe Sion,
cetăţeanul de onoare al Clujului. Valoarea acestei donaţii este
de nepreţuit. Ea cuprinde peste 4500 de volume între care se
găsesc 205 cărţi româneşti vechi, dintre care câteva unice şi
necunoscute, numeroase manuscrise şi documente, monede şi
medalii şi o foarte preţioasă colecţie de stampe între care se
găsesc 29 desene originale ale lui Bouquet.
Urmând pilda demnă de laudă a tatăluii său, dl Gh. Gh. Sion
a donat în anul trecut Universităţii noastre suma de 897.760
Lei, făcându-ne următoarea declaraţie, pe care ţin s'o> cunoaşteţi
pentru frumuseţea sentimentelor din care a izvorât:
„Subsemnatul Gh. Gh. Sion, proprietar, domiciliat în Slănicul
Moldovei, urmând în calea celor bine începute de veneratul
meu părinte Gh. Sion, cetăţean de onoare al Clujului, şi înţelegând
să cinstesc şi eu în măsura puterilor mele marea operă
de românism şi cultură pe care o întreţine Universitatea Regele
Ferdinand I din Cluj, donez acestei Instituţii suma de
Lei 897.760 Lei, în efecte de Stat..."
Fapta Dlui Gh. Sion tatăl, şi Gh. Gh. Sion fiul, vorbeşte
dela sine. Ea n'are nevoie să fie comentată, ci numai imitată.
33
3

34
Iată Doamnelor şi Domnilor, în linii generale bilanţul activităţii
desfăşurate de Universitatea noastră în cursul anului
trecut.
El reprezintă un activ de care avem tot dreptul să fim
mulţumiţi. Depinde de noi, profesori şi studenţi, ca bilanţul
pe care-1 vom încheia la sfârşitul anului viitor să fie şi mai
impunător, şi mai bogat în realizări. Să ne silim deci cu toţii
să ne facem datoria fiecare la postul unde suntem puşi şi într'o
comună şi armonică sforţare, într'un spirit de largă înţelegere
şi conlucrare, să muncim şi mai intens şi mai cu spor
decât în anul trecut. Să dovedim prin fapta noastră de toate
zilele că ştim să ne unim forţele pentru a ne împlini chemarea.
Mulţumindu-vă cu recunoştinţă pentru activitatea ce aţi
desfăşurat şi pentru sprijinul ce mi-aţi acordat, declar deschise
cursurile anului şcolar 1935 36.
După acest discurs inaugural, Dl Profesor George S of ironie
dela Facultatea de Drept a făcut o lecţie de deschidere despre
„fenomenul războiului în lumina angajamentelor internaţionale".

1CTE SOLEMNE
L
«Comemorarea regelui Alexandru al Jugoslaviei şi a Ministrului
de Externe al Franţei, Louis Barthou,victimele odiosului atentat
din Marsilia.
Marile personalităţi cari au căzut victimele zguduitoarei
diame din 9 Octombrie 1934 au fost comemorate de Universilalea
noastră în cadrul unei solemnităţi care a avut loc în
Aulă, în ziua de 18 Octombre 1934 orele 12 a. m. şi la care au
luat parte corpul profesoral, reprezentanţii bisericilor, autorităţile
diplomatice, militare, civile, studenţii şi publicul din
oraş.
Festivitatea de comemorare a fost deschisă de Dl Rector
al Universităţii, profesor Florian Ştefănescu-Goangă, cu următoarele
cuvinte introductive:
Doamnelor şi Domnilor,
In momentele acestea în care un întreg popou copleşit de
•o profundă jale, însoţeşte la locaşul de veci corpul neînsufleţit
al marelui şi eroicului său Rege, ne-am adunat, stăpâniţi de o
adâncă emoţie să unim sincera şi profunda noastră durere cu
imensa durere a întregului popor jugoslav, şi să-i exprimăm
în aceste clipe de sfâşietoare jale întreaga şi îndurerata noastră
afecţiune.
Aceleaşi sentimente de profundă durere şi caldă afecţiune
le trimitem şi nobilului popor francez, atât de ciunt lovit prin
iragica moarte a ilustrului său bărbat de stat, Louis Barthou,
marele şi în veci neuitatul nostru prieten.

36
Fie ca sângele înfrăţit printn'o atât de dramatică moarte
a acestor două ilustre exemplare umane, căzute la înaltul lor
post de răspundere în serviciul patriei şi umanităţii să strângă'
şi mai puternic legăturile de amintire ale ambelor, popoare şi
să contribue la organizarea păcii căreia ei i-au adus sacrificiul'
suprem al nobilei lor vieţi.
In clipele acestea când clopotele tuturor bisericelor dim
Iugoslavia cântă jalnicul imn de vecinica pomenire al regelui
martir să Ine ridicăm cu toţii şi în câteva momente de pioasă!
reculegere să-1 purtăm în sufletul nostru şi din adâncul îndurerat
al fiinţei noastre să rostim „vecinica pomenirea lui".
După aceste cuvinte introductive, a urmat- cuvântarea-
Dlui S. Dragomir, Profesor la facultatea de Litere, asupra regelui
Alexandru.
Cu ocazia acestei comemorări Rectoratul a trimis şi următoarele
telegrame de condolenţe:
MAIESTĂŢII SALE REGELUI CAROL II
SINAIA
Membrii Senatului Universităţii Regele Ferdinand I din.'
Cluj cutremuraţi până în adâncurile cele mai profunde ale
sufletului de odiosul atentat al cărui victimă a fost eroicul
Rege Alexandru, aliatul devotat al ţării noastre, roagă pe Majestatea
Voastră să primească îndureratele lor condoleanţeprecum
şi acelea ale întregului corp profesoral.
Rectorul Universităţii Ştefănescu Goanga
MAJESTĂŢII SALE REGINEI MĂRIA
BUCUREŞTI
Senatul Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj adânc
cutremurat de monstruosul atentat care a costat viaţa M. S.
Regelui Alexandru vă roagă să-mi îngăduiţi a prezenta cu cell
mai adânc respect condoleanţele sale îndurerate.
Rectorul Universităţii Ştefănescu Goangăl

Л SQN EXCELLENCE MONSIEUR DOUMERGUE
PRESIDENT DU CONSEIL
PARIS
Le oorps professoral de l'Universite de Cluj profondement
semu de la mort tragique du president Barthou, le grand et
.devoue ami de la Roumanie vous prie d'agreer ses condoleances
profondement affligees. Au nom du Senat universitaire
reuni aujourd'hui je prie egalement voitre Excellence d'agreer
l'hommage emuâ la memoire du grand dispăru eternellement
lie â notre patrie ainsi que notre profond attachement
к la noble France.
Recteur de l'Universite Steţanesco Goanga
A SON EXCELLENCE MONSIEUR UZUNOVICI
MINISTRE PRESIDENT
BELGRAD
Le corps professoral de rUniversite Roi Ferdinand I de
Cluj profondement secoue de l'odieux attentat dont la victime
a ete votre hero'ique et grand Roi Alexandre I, 1'alMe devouć
de notre pays, vous assure qu'il prend part â votre grande
douleur et vous prie d'agreer ses condoleances sinceres et
affligees
Le Recteur de l'Universite Stefănesco Goangă
A SON EXCELLENCE MONSIEUR D'ORMESSON
Ministre de France â
BUCAREST
L'odieux attentat qui a coute la vie au venerable homrae
d'Etat Louis Barthou a profondement consterne l'Universite
de Cluj Au nom du Senat universitaire reuni aujourd'hui je
prie Votre Excellence d'agreer l'hommage emu â la memoire
du grand dispăru eternellement lie â notre patrie.
Le Recteur Stefănesco Goangă

II.
Vizita şi recepţia solemnă a Dlui SEBAST1EN CHARLETY"
Rectorul Universităţi din Paris
Domnul SEBASTIEN CHARLETY, Rectorul Universităţii
din Paris, însoţit de Doamna şi de fiul său, fiind invitat In
România spre a lua parte la inaugurarea primului deceniu de
activitate a Institutului de înalte studii franceze din Bucureşti,
a vizitat cu această ocazie şi Universitatea din Cluj în zilele de
26 şi 27 Noembrie 1934.
Cu acest prilej s'a făcut Dlui CHARLETY, îh Aula Universităţii,
în faţa corpului profesoral a autorităţilor şi publicului,
o recepţie oficială la care Dl Rector aT Universităţii,, prof. Flo^
rian Ştefănescu Goangă a rostit următorul discurs;.
MONSIEUR LE RECTEUR r.
Cest avec une grande joie que je salue dans I'enceihte de
la jeune Universite de Cluj, le Rectetir de rillustre et antique-
Academie de Paris.
Vous avez bien voulu sacrifier quelques heures d'un
temps dont chaque minute est precieuse poutr connaître personnellement
notre Universite: acceptez l'expressioni de notrc
profonde gratitude.
Votre presence ici, Monsieur Ie Recteur, est le gage de la
sympathie fraternelle que nous porte TUniversite de Paris;
elle nous en avait donne deja bien des preuvesr: votre visiter
est pour nous un nouveau tenraignage d'amitiei.

Nous avons accueilli â maintes reprises ici des maitres des
Univeisites de France. Aujourd'hui, c'est le chef rame de
lAcademie de Paris quii vient sceller de sa presenee Ies liens
indissolubles qui unissent TUniversite franţaise et l'Universite
roumaine.
Loasque l'Universite roumaine de Cluj a pris naissance,
elle a sollicite l'aide de sa grande soeur de Paris; cette aide lui
a ete accordee avec une generosite sans reserve.
L'initiative de cette collaboration franco-roumaine a ete
prise par plusieurs universitaires roumains, soutenus par le
Ministre de 1 Instruction publique d'alors et d'aujourd'huii, ie
I)r. Angelescu. Une convention fut signee des le 19 juin 1919
entre ce dernier et le Recteur Poincare, convention qui regit
aujourd'hui encore le statut des professeurs francais entres
au service de l'Etat roumain. Une commission fommee des
professeurs Cantacuizene, Levaditi, Pompei et Racovitza fut
chargee de Ies recruter au nora du Conseil dirigent de Transylvanie.
Monsieur E. de Martonne Fillustre geognaphe presida pendant
un an la premiere annee de notre existence — â notre
enseignement geographique . M. Guiart professeuir â la Faculte
de medecine de Lyon, nous a fait pendant quatre ans des
cours tres apprćcies, d'histoire de la Medecine. Monsieur Jeannel,
aujourd'huii professeur au Museum, a ete plusieurs annees,
sous-directeur de notre Institut de Speologie, et professeur de
biologie.
Ces maîtres nous ont quittes, niais leuir souvenir reste
vivant parmi nous. Aujourd'hui encore l'Universite compte
dans son sein trois oollaborateurs francais: M. Thomas, professeur
de chimie biologique â la Faculte de Medecine et MM
Augen et Jacquier professeur et lecteur de langue et litterature
francaises â la Faculte des Lettres. Outre ces membres
permanents, notre Universite a recu le concours precieux des
savants francais Ies plus eminents venus pour nous aider â
mieux connaître Ies aspects de la science et de la pensee francaises:
MM. Focillon, Roques, De Martonne, Montei, Diehl,
Meillet, Loth, Carcopino, Sergent, Caulleray, Breuil, Perez,
Faure, Perrin, Vendryes, Collinet, Duguit, Jousserand, Capi-
39

40
tan, Alazard, Albertinii, Blondei, Anthony, Labbe, Gillot,
Achard, Reau, Patte, Denjoy, Mendelbrojt, Urbain, Borel, ont
tour â taur illustre de leur presence Ies chaires de nos Facultes.
L'Institut francais de hautes etudes en Roumanie dont
nous fetions, il у a quelques jours, le dixieme anniversaire est
le trăit d'union permanent entre la France et la Roumanie.
Preoccupe de faire auissi connaître quelques uns des aspects
essentiels de notre vie spirituelle, il a invite plusieurs de
nos maîtres â donner des conferences dans Ies Universites
francaises: M. Sextil Puşcariu, M. Raoovitza, M. Sergesco.
Nous sommes heureux Monsieur le Recteur de pouvoir
vous dke de vive voix ooimbien cette collaboration entre Ies
forces spirituelles de nos deux pays nouis est chere.
La sollicitude de l'Univerisite de France s'etend aussi â
nos etudiants; chaque annee plusieurs d'entre eux recoivent
du goiuvernement francais des bourses qui leur permettent de
continuer leurs etudes en France; cet automne un d'entre eux
entre â lEcole Normale Superieure.
L'Universite de France continue ainsi ses glorieuses traditions:
c'est depuis des generations, en effet, qu'elle constitue
ponr nous Roumains un foyer precieux de ouiltuire et de progres.
Nous avons pris contact avec l'esprit de la civilisation
occidentale surtout par l'Universite francaise et en particulier
la Sorbonne. A une epoque pour nous decisive ce contact
a eu une importance capitale. Pourquoi? Nulle part ăilleurs
nous ne pouvions acquerir mieux l'esprit critique, l'esprit de
finesse. La cullure francaise plus que tonte autre nous a appris
â ne pas confondre la qualite et la quantite; elle nous a appris
surtout que la verite s'impose plus fortement â l'esprit qnand
elle a le rayonnement de la clarte et la beaute de la forme.
Elle nous a apris enfin que, pour etre vraiment fecond, la
science doit partir de la vie et â aboutir â la vie.
Vous etes, Monsieur le Recteur, un des representants Ies
plus illustres, un des ouvriers Ies plus infatiguables de cette
pensee francaise.

Apres avoir consacre de longues annees â l'enseignement
•de l'histoire â la Faculte des Lettres de Lyon, vous etes entre
dans l'administratin en acceptant le Rectorat d'une Academie
doublement chere au coeur firancais, celle de Strasbourg.
Puis-je le dire? La mission spirituelle que nous accomplissons
ici, a Cluj, n'est-elle pas celle que vous avez eue vous-merne
en Alsace? Assurer sans aucun exckisivisme, sans rien perdre
de la sćrenitć qui sied aux hommes de science le developpement
de la culture superieure dans un esprit non point naţionaliste,
mais naţional. D'ailleurs le nombre des etudiants de
langue maternelle hongroise et allemande qui frequentent nos
cours, prouve que Ies portes de notre Universite sont largement
ouvertes â tous ceux qui viennent у chercher une formation
scientifique serieuse.
L'oeuvre que nous avons pu realiser jusqu'ici est encore
modeste, mais si nos ressources materielles sont parfois insul
fisantes, notre zele est ardent et nous esperons â force de
.tiavail et de perseverance que notre Universite accomplira,
dans cette province, la mission qui lui incombe.
Cher et illustie maître, soyez le bien venu parmi nous:
acceptez l'hommage de notre vive reconnaissance pour ГАсаdemie
aux destinees de laquelle vous presidez.
Dans quelques jours vous serez de retour â Paris: nous
vous prions de transmettre aux professeuris de cette glorieuse
Universite l'expression de notre profonde gratitude et de notre
amour fidele pour la douce France.
Din partea studenţimei univeirisitare, Dl Grigore Popa preşedintele
Centrului studenţesc universitar Petru Maior a rostit
următoarele cuvinte:
Monsieur le Recteur,
Les etudiants de rUniversite de Cluj ont l'heureuse occasion
de vous saluer comme le representant de l'Universite de
41

42
Paris et comme le porte-parole de la grande Nation francaise.
Voţus n'etez pas seulement le representant de l'Universite, de
la culture et de l'esprît francais, mais en meme temps le
porte-parole d'une grande Nation alliee. En cette double qua-
lite, vous apportez parmi nous le prestige de la civilisation
francaise, dont nous avioms toujours admire Ies creat'ions, Ies
vertus, la generosite.
Monsieur le Recteur,
Les etudiants de lUniversite de Transylvanie, dans une
etroite collaboration avec leurs professeurs, ont fait ici, en ce
coin eloigne de latinite, une vraie et reelle cite universitaire.
Les foyers. les cantines, l'ass'istance sociale, l'assistance medi­
cale' des etudiants, l'entr'aide universitaire ont toujours as-
socie les efforts des professeurs et des etudiants. Vous avez
l'occasion de voir tout pr'es de l'Universite la Maison Univer­
sitaire qui va se construire. En cette direction, notre Univer­
site, grâce â la competence de M. Florian Ştefănescu Goan­
gă, Recteur de notre Universite a beauooup realise.
Monsieur le Recteur,
Les bons sentiments d'amitie qui unissent nos peuples,
unissent aussi nos etudiants. La collaboration etroite que
nous, les etudiants roumains et francais, avons deployee tou­
jours dans les reunions internationales des etudiants, surtout
au sein de la Confederation Internationale des Etudiants, est
une evidence au delâ de tout doute.
Au nom de cette amitie, sainte et eternelle pour nous, je
vous salue, et par moi tous les etudiants de la Transylvanie,
qui restera toujours, toujours roumaine!

JtSpondant aux allocutions qu'il vient d'entendre, Monsieur le
Recteur CHARLETY s'exprime â peu preş en ces termes :
Monsieur le Recteur et Cher Colleaue,
Messieurs Ies Etudiants.
Rien ne m'a ete plus agreable â entendre que vos paroles...
J'en veux surtout retenir 1 expression de la fidelite de votre
affection pour mon pays. Vous la traduisez avec tant de franche
et de touchante simplicite que Fon ne peuit pas vous entendre
sans etre emu et sans vous remercier du fond du ooeur.
Lorsquie tant d'autres semblent tout occupes â nous apprendre
que nous meritons tant de crtitiques, vos paroles au contraire
nous confirment dans cette opinion qu'apres touit nous
n'avons peut-etre pas tort d'etre, vous et nous, comme nous
sommes, et de le rester.
Dans cette viile ou tant de souvenirs nous sont communs,
оц vous avez rćalisć et ou vous perfectionnez chaque jour le
meilleur instrument de paix et de culture qui puisse rapprocher
Ies hommes, il est particuliei ement emouvant d'assister
au travail commun, de le voir en pleine prosperite, en grand
progres, et de constatei -
que sur bien des points vous donnez
1 exemple et vous etes en avance. Les etablissements que j'ai
eu le privilege de visiter ce matin meme sont une preuve que
vous n'avez plus rien â apprendre des autres, que votre seul
devoir est de developper vos forces, de leur donner tout leur
eclat, toute leur efficacite. Permettez-moi encore, (ici je m'avance
peut-etre sur un domaine qud est plus particulierement
reserve et qui concerne le plus intime de votre vie morale),
permettez-moi de penser que le devouement aux infortunes
de la vie, que la passion du bien public qui animent quelquesuns
d'entre vous, sont le signe le plus sur d'un avenir qui
s'annonce eclatant. On ne saurait etre inquiet, ou meme preoccupe
de l'avenir de votre action dans l'ordre intellectuel et
dans l'ordre moral quand on a ete assez heureux pour regarder
d'un peu preş et pour admirer votre deşir du bien.
Messieurs les Etudiants, vous m'avez dit tout â l'heure
des paroles que je ne saurais oublier. Je ne veux rien dire, ne
Hit-ce que par modestie, de la sympathie que vous voulez ine
temoigner et je sais qu'aujourd'hui meme, soit dans la visiteque
je ferai dans vos foyers, soit dans la fete intime ou vous .
43;

44
avez bien voulu me convier pour ce soir, j'aurai l'occasion,
comme j'en ai maintenant le deşir, de vous voir de plus preş
et de vous dire combien je serai heureux de rapporter â Paris,
â vos camarades et â vos compatriotes, l'impression que je
garde de votre accueil. Mais je veux ne pas oublier et je deşire
relever ici les propos que vous m'avez tenus un instant
avânt que s'ouvrît cette seance soilennelle, rien ne me semble
plus important que la facon dont notre jeunesse universataire
cherche par tous pays, â s'organiser, â se grouper, â se constituer
un cadre solide pour у installer sa vie morale; rien non
plus n'est plus difficile aujourd'hui dans la rupture des cadres
sociaux anciens que la guerire et les crises qur se sont succede
et qui ne sont pas toutes purement economiques, rien de plus
necessaire que de ne pas abandonner la jeunesse â son isolement,
je dirai â sa solitude. Vous avez resolu, et je crois
bien que vous en etes satisfaits, les problemes de vos Associations.
Autant il etait, au debut meme de la renaissance de la
vie estudiantine, necessaire de grouper en un seul i'aisceau les
etudiants de toutes origines et de toutes disciplines pour leur
faire prendre conscience de leur vie commune, autant aujourd'hui
le grand nombre, je veux dire le trop giand nombre
de nos jeunes gens, semble-t-il exiger ше .organisation plus
nuancee, plus adaptee aux nćcessitćs, aux interets, â la vie particuliere
de chacun de vous. Cest pourquoi votre formule
d'associations groupdes qui se reunissent sous la forme d'un
bureau commun compose des presidents de chacune, me paraît
bonne, souple, assez raisonnable pour vous eviter les controverses
inutiles ou parfois risquent de s'envenimer les problemes
et de se perdre les amities. Peut etre est-ce â cette sagesse
que vous devez, quelles que soient vos origines, d'affirmer
avec une aisance, avec une bonne foi que j'aime, votre union.
Mes chers collegues, croyez bien que le souvenir de ma
visite â Cluj restera un des plus precieux de la vie un peu
errante que je dois mener parfois. Le fraternei accueil que
j'ai eu le privilege de rencontrer, que d'autres ont trouve chez
vous et que d'autres trouveront encore, affirme la deja vieille
et naturelle amitie entre vos Universites et notre vieille Sorbonne,
grand'mere de toutes les Universites. Elle salue vos
succes, elle souhaite votre bonheur, elle vous accompagne
dans le voeu qui est au plus profond de vos coeurs: Fonder
sur des bases, solides comme vos montagnes, 1'unite indestructible
de la Roumanie ćternelle.

După recepţia oficială, D-l Rector al Universităţii din Paris
a vizitat birourile Rectoratului nostru, interesându-se în
deaproape de relaţiile internaţionale şi interuniversitare ale
Universităţii noastre. I s'a arătat D-lui Charlety atât opeiile
adunate în Biblioteca Rectoratului cu privire la învăţământul
francez cât şi felul în care vom căuta să contribuim la înfiinţairea
biroului internaţional de documentare interan'iversitară
dela Sorbona, pentru care Rectoratul nostru a şi trimis un
mare stoc de lucrări.
0 vizită la Clinici.
Dela dreapta la stânga: D-l E Racoviţă, D-l Charlety, D-na Charlety,
D-l I. Haţieganu, D-l Floffian Ştefănescu-Goangă.
In fund ^dela stânga): D-l Charlety fiul, D-l Cristea Grigoriu, D-l T. Popovici,
In după amiaza aceleiaş zile, D-l Charlety, însoţit de D-l
Rector Flortan Ştefănescu-Goangă şi de D-l profesor Emil'
Racovitză au vizitat Clinicele universitare şi câteva instituteale
Universităţii.
Seara s'a aranjat în sălile Căminului Avram Iancu un bufet
rece, precedat de un program artistic şi muzical în cinstea^
iluştrilor oaspeţi, la care au participat profesori şi studenţi..
45.-

iPromovarea de Doctor honoris causa л Dlui Pani Montei
profesor la Sorbona (Paris)
Consiliul Facultăţii noastre de Ştiinţe dorind a consacra
atât gloria pe care marele savant matematician prof. Paul
Montei dela Sorbona a câştigat-o în domeniul ştiinţelor matematice
cât şi meritele sale deosebit de mari faţă de Universitatea
noastră, a propus Senatului universitar să-i confere titlul
de Doctor honoris causa.
Senatul acceptând aceasta propunere, a fixat ziua de 22
Maiu 1935 pentru şedinţa solemnă de promoţie.
Festivitatea ţinută în Aula Universităţii în prezenta tuturor
autorităţilor universitare şi a reprezentanţilor autorităţilor
bisericeşti, diplomatice, militare, şcolare, administrative
şi a unui public numeros, s'a desfăşurat astfel:
1. Şedinţa a fost deschisă de Dl Rector al Universităţii
profesor Florian Ştefănescu-Goangă, cu următoarele cuvinte:
Domnilor colegi,
Doamnelor şi Domnilor,
In urma propunerii Facultăţii de Ştiinţe făcută în şedinţa
sa din 11 Maiu 1935 şi a deciziei Senatului universitar luată în
ziua de 15 Maiu 1935, Universitatea noastră a hotărît să acorde
Dlui profesor P. Montei titlul de doctor honoris causa pentru
eminentele sale merite ştiinţifice în vastul domeniu al
ştiinţelor matematice, cât ş;i pentru meritele deosebit de mari
ce şi-a dobândit faţă de noi Românii şi de Universitatea din
Cluj, prin prietenia ce ne-a arătat-o în toate împrejurările şi
pentru bogata sa activitate pusă în serviciul promovării ştiinţei
româneşti şi a ridicării prestigiului Universităţii noastre.

Pentru desfăşurarea solemnităţii acordării acestei înalte
distincţiuni, Senatul universitar a fixat şedinţa de promoţie
în ziua de astăzi.
Declar deschisă şedinţa de promoţie şi dau cuvântul Dlui
raportor al Facultăţii de Ştiinţe, Dl prof. G. Bratu.
2. „Referat în vederea acordărei titlului de Doctor Honoris
Causa al fac. de ştiinţe a Universitate! Cluj Domnului Profesor
P. Montei" citit de Dl Prof. Gh. Bratu.
In mişcarea matematică contimporană, Dl Paul Montei,
profesor de teoria funcţiunilor şi fost director al studiilor de
matematici la Sorbona, a deschis, prin cercetările sale adânci,
căi noui acolo unde se credea că rezultatele erau definitive. In
adevăr, domenii întregi din matematici, ca familiile de funcţiuni
sau iteraţiunea, pornesc dela ideile acestui maestru. Şi
teoria funcţiilor de variabilă imaginară (cu algebra) ş'i teoria
funcţiilor de variabilă reală îi daloresc descoperiri fundamentale.
Pentiu stabilirea condiţiilor de analiticitate ale unei funcţiuni,
ridicându-se direct la condiţiile lui Cauchy, Dl. P. Montei
a dat rezultate fundamentale utilizate de Dnii Ch. de la
Yallee-Poussin, Loomann, Saks, etc. Studiul limitelor funcţiilor
analitice a dat roade în cuceririle ulterioare ale Dior
Ilartogs, Rosenthal, Laorentieff, Menchoff. Pe de altă parte,
căutând să precizeze analogiile între şirurile de puncte şi şirurile
de funcţiuni, Dl P. Montei a descoperit, în 1914, noiţiunea
de familie normală de funcţiuni. Aceasta formează azi
imul din cele mai de seamă instrumente de investigaţie în teor;a
funcţiunilor. Ea reprezintă o totală schimbare de punct de
vedere faţă de metodele anterioare. De unde înainte se studia
o singură funcţiune în tot planul vecin unui punct singular
izolat, acum se studiază o infinitate de funcţiuni într'o
parcelă din plan. Cu acest procedeu, demonstraţia celebrelor
teoreme ale Dlui E. Picard apare sub o lumină nouă, lărgind
cadrul cercetărilor şi legând rezultate vechi. (Schottky, Landau)
cu cele contimporane. Noua noţiune a servit pentru
aprofundarea studiului valorilor excepţionale ale funcţiunilor,
pentru găsirea distribuţiei singularităţilor, pentru studiul
punctelor critice ale şirurilor de funcţiuni. Tot de la familiile
normale purcede şi procedeul iteraliunei, care poale fi pus în
47

48
paralelă cu acela al aproximaţiilor succesive. Matematicieni
iluştri, din lumea întreagă, în descoperirile lor, au utilizat ca
mare folos familiile normale de funcţiuni. Cităm pe P. Fatou,.
pe Dnii G. Julia, G. Valiron, R. Nevanlinna, A. Ostrowski, A.
Bloch, H. Cartan.
Dlui Montei îi datorim moţiunea de multivalenţă şi de
univalenţă în studiul familiilor de funcţiunii.
In algebră, Dl P. Montei a avut ideea fecundă de a separa
rădăcinile unei ecuaţii în două grupe, după cum sunt mai
mici sau mai mari ca o limită fixată dinainte şi depinzând de
anumiţi coeficienţi ai ecuaţiei. Această ordine de idei a preocupat
apoi zeci de matematicieni, cari au pornit de la memoriul
fundamental din 1923 al Dlui P. Montei. Cităm, între
alţii, pe Dnii Van Vleck, M. Biernacki, L. Tchakaloff, N. Ob-
/rechkoff. Iar la noi în ţară s'a stârnit un întreg curent de cercetări
în această direcţie.
In teoria funcţiunilor de variabilă reală, Dl P. Montei,
urmând închinarea spiritului său de aprofundare, a dat rezultate
de aceiaş mare valoare ca cele de la variabilele complexe,
cu privire la condiţiile ca o expresie să fie diferenţială
totală exactă (1905). In ultimii ani, Dl P. Montei e unul din
făuritorii teoriei funcţiilor subarmonice, alături de Dnii F.
Riesz, C. Caratluodory.
Pe lângă aceste daruri de creaţie, Dl P. Montei are pe
acela de organizator. Fondator şi director al marei colecţii A.
Colin (200 volume apărute), unde toate volumele se încadrează
într'un plan minuţios precizat, Dl P. Montei a reuşit în ÎS
ani să constitue o colecţie egală în renume cu cele mai celebre
colecţii mai vechi din lumea întreagă. (Adăugăm că Dl Montei
a rezervat câteva volume României şi autorilor români).
Dl P. Montei este directorul părţei matematice din noua
Encyclopedie francaise, în curs de apariţie, unde are colaboratori
de valoarea Dior E. Borel, H. Lebesgue, J. Hadamard,
E. Cartan, A. Denjoy. A fost mulţi ani preşedintele Federaţiei
profesorilor de învăţământ superior din Franţa; e membru în
consiliul consultativ al Ministerului Instrucţiei Publice din
Franţa, membru ales al Casei cercetărilor ştiinţifice.
Pentru noi Românii, Dl prof. P. Montei a fost totdeauna
un mare prietin. De la războiu, Dsa a făcut parte din juriul
aproape al tuturor tezelor de doctorat în matematici trecute la

Sprbona. E membru de onoare al Academiei Române şi al
Societăţei Române de Ştiinţe. E membru în comitetul Institului
Francez din Bucureşti, în comitetul burselor ce se acordă
de Franţa studenţilor iromâni. împreună cu Dnlii E. de Martonne,
H. Focillon, M. Roques, a creat la Paris asociaţia „Les
Pelerins de Roumanie" care întreţine vlie, în adunări lunare,
amintirea ţărei noastre.
Dar mai ales pentru noi Clujenii, DI prof. P. Montei nu
a precupeţit niciodată sprijinul său moral şi material. Din
1927 e director de onoare al Seminarului de matematici al
Universităţei din Cluj, unde a venit până acum de trei ori ca
să facă cursuri de câte 3—4 săptămâni. Unul din aceste сигsurii
s'a tipărit la Paris de celebra casă de editură Gauthier-
Villars, sub titlul: Publicaţiohs du Şeminaire Mathematique
de l'Universite de Cluj, ceea ce aduce mult nume bun activităţei
noastre. La apariţia revistei „Mathematica", Dl P. Montei
ne-a adus spontan preţioasa sa colaborare, a cerut colaborarea
multor matematicieni iluştri. In cazuri de îndoială, am
recurs la Dsa spre a decide de publicarea memoriilor primite
la redacţie. In curând Dl P. Montei va veni la Cluj să facă o
a patra serie de cursuri de teoria funcţiunilor.
Ilustrul savant ne-a arătat întotdeauna cea mai sinceră
prietenie şi a fost mereu aproape de noi şi cu sfatul şi cu fapta.
Având în vedere meritele eminente ale Dlui Prof. P. Montei,
atât pentru ştiinţa matematică în general, cât şi pentrU noi
Românii şi Universitatea din Cluj în special, suntem de părere
ca Facultatea de Ştiinţe a Universităţei din Cluj să propună
onor. Senat Universitar să proclame pe Dl prof. P. Montet
Doctor Honoris Causa al Universităţei din Cluj.
3. Dl Decan al Facultăţii de Ştiinţe, prof. Victor Stanciu,
a dat apoi citire următorului raport:
Facultatea de Ştiinţe a Universităţii „Regele Ferdinand I"
din Cluj are fericirea de a prezenta omagiul său decernând
titlul de doctor honoris causa savantului Paul Montei profesor
la Fac. de Ştiinţe din Paris.
49
4

50
După ce ani de zile a construit din sufletele elevilor săi
români, astăzi profesori de matematici ai Facultăţilor şi şcoalelar
superioare din ţara noastră, piloţii podului cane face
şi mai strânsă legătură dintre Franţa şi ţara noastră, după ce
în 2 expediţii de cursuri la Facultatea noastră a consolidat cetăţile
trainice ale iubirii şi stimei noastre pentru ştiinţa şi
poporul francez, după ce a croit pentru Ardeal drumuri noui,
pe cari le-a îndreptat înspre Roma zilelor noastre, spre Pa-
\ ris, a reluat în 1932 din nou drumul primei cuceriri latine în
Dacia, a descălecat la Turnul Severin luând tabără la congresul
matematicienilor, de unde cuceritor al sufletelor noastre
a intrat în Universitatea Daciei superioare să ţină cursuri.
Prin drumurile sale, prin cursurile ţinute, alături de discipolii
săi, actuali profesori, a ridicat prestigiul Universităţii
t noastre latinizate şi a spulberat spuza injuriilor ce se aruncau
neputincioase din gura învinşilor.
Facultatea de ştiinţe a cărei secţie de Matematică este alcătuită
în bună parte din elevii maestrului iubit este mândră
că poate să-i prezinte omagiile ei de recunoştinţă şi în unanimitate
a hotărât conferirea titlului de doctor honaris causa,
singura şi cea mai mare distincţiune ce o poate oferi.
4. După citirea acestui raport, Dl Rector pronunţă următoarea
formulă de promoţie:
In urma propunerii Facultăţii de Ştiinţe şi a primirii ei
In unanimitate de Senatul universitar, declar Doctor honoris
causa pe Domnul Paul Montei.
Apoi, adresându-se sărbătoritului!, Dl Rector pronunţă
următoarea alocuţiune:
Qu'il me soit permis, illustre Maître et tres cher Collegue,
d'ajouter quelques mots moins protocolaires â la phrase sacramentelle
qui vous consacre „Docteur Honoriis Causa" de
notre Universite.
Je deşire en effet vous faire part de la joie que ressentent
mes collegues et nos etudiants, de constater qu'un nouveau
lien vient de se creer, qui vous attache encore plus etroiitement
â notre Universite. Des votre premiere visite dans notre
maison, vous nous avez convainous que votre sympathie nous
etait acquise et que nous pouvions compter sur votre agissante

3jienveill-an.ee. Laissez^moi vous assurer, que nous avons re-
•pondu â ces sentiments, par une profonde admiration pour
vos eminents merites scientifiques et par des sentiments
-sinceres de gratitude, pour tout ce que vous avez fait en fa-
-veur de notre chere Universite, et en la faveur de ses eleves.
Pensonnellement, je tiens â vous assurer que je me considere
comme grandement honore d'avoir preside une de ces
-manifestations collectives, qui se situent le plus pres du coeur
de tous Ies Roumains, car elles leur permettent de proclamer
trois sentiments qui leur sont traditionnels et tres chers:
Leur veneration pour la culture latine dont ils s'efforcent
-d'etre Ies devoues propagateuirs.
Leur reconnaissance pour la science francaise quii îut leur
principale educatrice.
Leur indelebile affection pour la France, leur noble et
devouee amie de bons comme de mauvais jours.
Je termine en exprimant Ies voeux de tous Ies Universilaires
de Cluj pour une icollaboration de plus en plus etrpite,
entre l'Universite de France et TUniiversite de Cluj et en vous
assurant, illustre maîfcre et tres cher collegue, que nous avons
tous l'espoir de vous revoir souvent parmi nous.
5. Dl Profesor P. MONTEL răspunde, mulţumind pentru
titlul conferit, cu următoarea alocaţiune:
Monsieur le Recteur, mes chers СоИёдмез,
Je vous nemercie de la haute distinction. que vous vene*
de me conferer. Comme vous Г avez dit, elle ajoute un lien
nouveau â ceux qui m'utnissent deja â l'Universite de Cluj et
â la Rjoumanie.
Je ressens profondement lTionneur que vous me faites.
Cet honneur serait pour moi plus lourd â porter si je ne pensais
que vous avez voulu manquer votre sympathie â Гепsemble
des mathematiciens francais, en ehoisissant parmi eux
celui dont la figure vous est le plus familiere et dont l.affection
pour votre pays est le plus eprouvee.
Vous avez bien voulu rappeler mes rapports avec vos
jeunes chercheurs. J'ai pu apprecier leurs belles qualites dont
Ies plus frappantes sont la fraîcheur de rimagination et Г ele-
ы

52
gance de la forme mathematique. Si tous ne possedent pas att
mame degre la penetrati-on inventive d'un PQMPEIU ou lharmonieuse
precisiion d'un TITEICA, ces qualites se trouivent
du moins chez presque tous et s'y developpent avec aisance~
LAGRANGE disait vers la fin de sa vie ,Д est doux de:
voir pousser dans le jardin d'autrui les plantes dont on a soi
meme seme les graines". Je vois qu'il est plus doux encore de
defricher son propre jardin avec l'aide de bras que la jeunesse
et la foi rendront vigoureux, dans l'amiteale collaboration.
d'esprdts dont les pensees s'apparentent.
Sans doute, on a dit souvent que la Science n'a pas de
patrie. Cela est vrai si l'on se borne â affirmer la valeur universelle
des lois scientifiques. Mais, si les resultats n'ont pas
de patrie, la forme de la pensće qui chercne, la forme de Ia
pensee qui s'exprime en ont une. Ici s'acousent les differenoes
entre les personnalitćs et entre les groupes. Pour les mathematiciens
roumains et les francais, ces differences sont
tres faibles: c'est-lâ, je crois bien, une des raisons profondes
des affiniles des deux eooles.
Les buts memes de la Mathematique diffenent suivant les.
pays et les hommes. Les uns la cultivent piour sa valeur technique,
d'autres lui attribuent un. caractere sportif, d'autres.
enfins la recherchent pour les joies est&etiques qu'elle offre
aux inties. Je cois que, vous et nous, appartenons â cette derniere
categorie et que, pour cette raison, notre collaboratoin,
feconde et forte, continuera â faire bonneur â votre jeune et
vaillante Universite.

Fundaţiile Universitare *)
1. FONDUL „VASILE PÂRVAN" al Facultăţii de Litere
((administrat de Decanul Facultăţii) constatator din rentă în
valoare de 21.750 lei, din 5328 lei în numerar depus la Casieria
Administraţiei Universităţii şi din 66D6 lei în bonuri de impozite
primite dela Banca Marmorosch-Blank ca restituire a depozitului
rămas neridicat şi semnate la tranşa В. a împrumutului
de înzestrare, total 33.684 lei, faţă de 33.046 lei din anul
trecut, cum se vede din extrasul depunerilor eliberat de banca
.Marmarosch-Blank şi anexat la dosarul socotelilor Decanatului
pe 1934—35.
Comisiile pentru acordarea de premii, în şedinţele lor au
hotărât să acorde din fondul „V. Pârvan" un premiu echivalent
cu veniturile ce se vor realiza din acest fond în anii 1934
şi 1935 pentru cea mai bună lucrare cu titlul „Problema momentului
triumfal dela Adam-Klissi (Expunerea teoriilor).
o. crt. 1
2. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ."
A) Fundaţia „Regele Ferdinand 1."
Situaţia
O B I E C T U L
I n t rate E ş i t e
2; Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Octombrie 1934
Numerar . 30.000 30.000
2
3
4
5
6
Efecte . . 400.000
Libele bancă 12.364 412.364
Din cupoane scadente la 1.
X. 934 şl 1.IV.935 s'a încasat
dela Banca Naţională
Dobânzi după depunerea la
Pierdere Ia Banca Albina
27'/2%
Incacasat dela Banca Albina
Depunerea cf. conv. . .
Sold Ia 30.IX.1935, numerar
• • •
42
20.000
9.006
3.400
9.006
400.000
59.006
TOTAL 412.406 59.00б| 412.406 59.006
*' Istoricul Fundaţiilor de până acum a fost publicat în Anualele
anterioare (1929—30, 1930—31 şi 1931—32).

54
o. crt. 1
В) Fundaţia „Patriarhul Mifon Cristea".
Situaţia
O B I E C T U L
Intrate E ş i t e
z Efecte (Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Oct. 1934: Hârtii
de valoare . . 220.000
Libele de bancă . 38.060 258 060
2
3
4
5
6
7
8
9
Din cup. scadente Ia 1 .XI. 1934
Idem 1. V. 1935 dela Banca
Dobânzi capitalizate . . .
d i n
Pierdere 27V2% libele
Dela Bea Albina conf. conv.
Premiu acordat pentru Dra
Premiu acordat pt. Ioan Sabău
Sold la 30 Septembrie 1935
5.031
312
• • •
5.022
41.567
1.836
41.567
220.000
7.000
3.000
36.589
[ TOTAL 263.403 46.589 263.403 46.589
3. DONAŢIA „GH. SION"
Obiecte intrate în cursul acestui an şcolar:
29. I. 1935. Nr. 1. GI. Neculce, fotografie; 2. Radulescu—
Niger, fotografie veche; 3. Fam. Brandia—Iaşi, fotografie veche;
4. Brandia, prof. univ. Iaşi, fotografie; 5. Filip XenopoL.
arhitect, fotografie; 6. Album sârb; 7. Gh. Rosetti — fiul şi
scriitorul Rosetti . tatăl, fotografie; 8. Elena Bonteş, fotografie
veche; 9. Gl. Cernat; 10. 30 fotografii vechi (interesează
portul şi costumele).
17. IV. 1935. Nr. 11. Ronsarda Castro, Orchidee negre,
poezii, 1 voi.; 12. Donaţiunile şi darurile pt. bis. ort. din Tg..
Mureş, 1 voi.; 13. I. Lupaş, La chute de la Monarchie Austron-
Hongroise, 1 voi.; 14. V. Biianu, însemnări din Războiul României
Mari 1 voi. (II).
25. V. 1935. Nr. 15. „Căluşerul" dansat în Budapesta îm
1879 de stud. grupaţi în Soc. Petru Maior.

4. FONDURILE EXTRAORDINARE ALE GRADINEI
BOTANICE
Încasări: Soldul anului 1933—34 Lei 19.954
Subvenţii! Lei 46.428
încasări din bilete de intrare . . . . Lei 110.544
Vânzări de plante, fructe, etc. . . . Lei 33.573
Abonamente şi ajutoare la Buletinul
Grădinii şi Muzeului Botanic . . . . Lei 5.370
Total încasări: . . . Lei 215\869
Cheltueli: Diferite amenajări şi întreţinerea
gradinei botanice etc Lei 208.869
Indemnizaţie casierei şi dactilografei . Lei 7.000
55
ToTaTcheltueli: ... Lei 215.869
5. FONDUL „Dr. I. SCURTU", AL FACULTĂŢII DE LITERE
Constatator din rentă în valoare de 50.000 lei; din 8.355
lei depuşi la Casieria Administraţiei Universităţii şi din 16.392
lei primiţi în bonuri de impozite dela banca Marmarosch-
Blank în contul depozitelor de acolo şi semnaţi la împrumutul
de înzestrare tranşa B, cum se vede dih extrasul depunerilor
eliberat de banca Marmarosch-Blank şi anexat la dosarul
socotelilor Decanatului pe 1934—35; total 74.747 lei faţă de
71.030 lei despre care am raportat anul trecut.
Comisiile pentru acordarea de premii, au hotărât să acorde,
din acest fond un premiu de 3.000 lei pentru cea mai bună
lucrare cu titlul „Influenţa poeziei populare în poezia lui Eminescu",
fixând ca termen de înaintare a lucrărilor ziua de
1 Ianuarie 1936.
6. Fondul „Bogdan Duicâ" de ajutor şi împrumut pt. studenţi
bl
o
d
O B I E C T U L
1 n t r a t e E ş 1 t e
Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold. la I Octombrie 1934 300.520 4.298
2 Ajutor studertului Gh. Biriş 1.000
3 Replătiri din împrumuturi . ... 3 250
4 Dobânzi capitalizate lib. la
1.029
5 Dela Bea Albina în baza coi v. • • * 218.906 218.906
6 Pierderi la Bancă 2V/ 2°/o • 82.643
7 Sold la 30 Septembrie 1935 225.454
1 TOTAL 301.549 226.454 301.549 226.454

o. crt. j
7. Fundaţia „V. Parvan" a Senatnlui Universitar.
O B I E C T U L
1 n t r a t e E ş i t e
Z Efecte |Numerar Efecte Numerar
1 Sold Ia 1 Octombrie 1934 . 21.750 2.258
2 Donajia „N. Teodor" pentru
premierea stud 3.000
3 1.086
4 Decanat. Fac. Litere, ridică . 2.258
5 Rect. Univ. ridică pt. premie-
3.000
6 Sold la 30 Septemviie 1935 . 21.750 1.086
TOTAL 21.750 6.344 21.750 6.344
P R E M I I
In confirmitate cu propunerea Comisiei, aprobată de Senatul
Universitar, (Rectorat No. 1734/935) s'a publicat concurs
pentru cea mai bună lucrare asupra temei: „Ce trebue
să ştie fiecare tânăr intelectual român despre opera şi viaţa
lui V. Pârvan". Premiul de 3000 lei a fost atribuit studentului
Dumitru D. Mateiaş (Litere), lucrarea sa fiind considerată cea
mai bună. Menţiuni au fost acordate studenţilor: Iosif Eugen
Nagy (Litere), Irina Juricskay (Litere), Gheorghe Noveanu
(Litere).
o. crt. 1
8. Fundaţia „Căpitan C-tin Botez".
Situaţia
O B I E C T U L
I n t I a t e E ş i t e
z Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Octombrie 1934
2 Dobânzi capitalizate . . .
12.979
56
3 Pierdere la Bancă 21 l
/ 2°/o •
4 Dela Bea Albina conf. conv. • • 9.466
3.5f,9
9.466
5 Sold la 30 Septembrie 1935 9.466
TOTAL 13.035 9.466 13.035 9.466
9. DONAŢIA SIMU.
Situaţia neschimbată. Obiectele ce compun această donaţie
sunt publicate în Anuarul 1929—30, pag. 27—28.

10. Fnndaiia «Virgil Cioflec«.
Situaţia
r
Intrate E ş i t e
o
O B I E C T U L
Z Efecte Numerar Efecte Numerar
1 Sold la 1 Oct. 1935. Numerar • # • 71
Libele de bancă 5.471
Hârtii de valoare 5.797.100 5.802.571
2 Din cup. scad. la 1. XI. 1934
289.854
3 Dobânzi după libel de Bancă
4 Taxa de păstrare şi comisionul
Băncii Naţ, pentru hâr-
20
5
6 Institutul de Studii Clasice
8 268
231.196
14.028
7 Pierdere la Bancă 2^/2 % •
1.505
8 3.986 3.986
9 Sold la 30 Septembrie 1935 5.797.100 40.419
57
TOTAL 5.802.591 293.91 lJ5.802.591 293.91 1
NOUI ACHIZIŢII LA PINACOTECA V. CIOFLEC.
In conformitate cu art. 3 din Regulamentul Fundaţiei! (publicat
în Anuarul 1929—30, pp. 36—38), din fondul A s'au făcut,
în intervalul dela 1 Oct. 1934—1 Oct. 1935, următoarele
achiziţii:
1. A. Hrandt, Peisaj din Balcic. Desen-lavis.
2. A. Hrandt, Cap de Tătar. Desen-lavis.
3—10. Şt. Constantinescu, Gravură in lemn.
11. R. Ioisif, Natură moartă. Gravură.
12. Şt. Constantinescu, Vedete pe cheiul Dâmboviţa. Ulei.
13. Paul Miracovici, Natură moarta. Ulei.
14. Tonitza, Natură moartă (ulcică cu mere şi pere). Ulei.
15. Tonitza, Portret de femeie. Ulei.
16. Paul Miracovici, Peisaj din Fontenay. Ulei',
17. Paul Miracovici, Ulcică cu flori. Ulei.
18. Iser, Nud. Guaşă.
19. Paul Miracovici, Lac la Fontenay. Ulei.
20. Paul Miracovici, Natură moartă. Ulei.
21. R. Iosif, Peisaj. Ulei.
22. N. Grigorescu, Opt panouri cuprinzând 20 desenuri.
23. Paul Miracovici, Natură moartă. Ulei.

58
24. A, Hrandt, Efect de primăvară în Cişmigiu. AquareL
25—28. A. Hrandt, Peisaj din Vâlcov. Cărbune.
29. L. Grigorescu, Peisaj din Sudul Franţei. Guaşă.
30. Iser, Parcul Buttes Chaumont din Paris. Guaşe.
31. Şt. Constantinescu, Bosfor. Aquarel.
32. Dărăsou, Vedere din Balcic Ulei.
33. L. Grigorescu, Peisaj din Sudul Ffanţei. Ulei.
34—38. Tonitza. Desen în cărbune.
11. FUNDAŢIA „PROFESOR IOAN PAUL"
Sold 1933—34 169.116
27.5% redus la „Albina" 38.123
ШШ '
Augmentat în 1935 cu 8.000
Sold la 30. IX—1935 . 138.993
DONAŢJI NOI
12. DONAŢIA GHEORGHE GH. SION*)
DECLARAŢIE.
Subsemnatul Gheorghe Gh. Sion, proprietar, domiciliat
în Slănicul Moldovei, urmând în calea celor bine începute de
Veneratul meu părinte Gh. Sion, cetăţean de onoare al Clujului,
şi înţelegând să cinstesc şi eu în măsura puterilor mele
marea юрега de românism şi cultură pe care o întreţine Universitatea
Regele Ferdinand I dih Cluj, donez acestei Instituţiuni
suma de lei 897.760 (Optsutenouăzeci şi şaptemii şapte-
suteşasezeci) conţinute în efectele de stat enumerate după
fim urmează:
Recipisa Nr. 96.619 pt. Lei 36.800'— 31. I. 1925.
» 177.756 7i 23 800 -
n 86.866 »
- 7.
53.000 — 11.
V. 1925.
X. 1627.
» я 79.725 » » 55.000' — 16. 11. 1929.
» 18.374 » 38.000-— 12. 11. 1931.
» У) 83.128 28.000'— 25. Vil. 1930.
n n 83 068 » 70 — 25. VII. 1930.
n n 28 232 И 130.000'— ' 5. VIII. 1932.
»
»
n
»
41.490 я »
92.895 »
14.600 — 20.
97.000'- 29.
X. 1932.
V. 1933.
11 я 99.758 n » 12.100*— 26. VI. 1933.
n
n
»
»
64.113 n
84.866 » n
55.900 — 23.
234.600'— 12.
111. 1934.
VI. 1934.
» n 78.538 » » 117.100'— 4. Vil. 1935.
я я 78.511 1* 1.490 — 4. VII. 1935.
Lei 897.760'—
*) înregistrată la rectorat sub No. 3382/1935 şi acceptată de Senatul
Universitar la şedinţa din 27 Noembrie 193'.

cari efecte sunt depuse la Casa de Consemnaţiuni din Bucu­
reşti şi cari sunt proprietatea mea pe baza actului autentificat
de Trib?malul Bacău la 16 Decembrie 1922 sub Nr. 3388.
Universităţii Regele Ferdinand I căreia îi fac această donaţiune,
îi impun însă următoarea rezervă şi sarcină:
Venitul integral al acestui capital donat de mine mi-1 rezerv
pe tot timpul vieţii mele, urmând ca Admnistraţia Universităţii,
la scadenţă, să încaseze cupoanele, iar sumele încasate,
împărţite în rate lunare, să mi le servească la mâna
mea proprie sau la adresa ce o voi indica dela caz la caz, nimeni
nu va avea dreptul de a se atinge afară de mine de
acest venit pe care-1 voi întrebuinţa cum voi crede eu de cuviinţă.
Pentru a putea efectua această operaţiune, urmează
ca întreg Dosarul donaţiunei împreună cu recipisele să fie
depuse la Administraţia Universităţii.
Efectele de stat sus enumerate, reprezentând capitalul de
lei 897.760, donate de mine se vor păstra şi pe mai departe Ia
Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni din Bucureşti, iar cele
cari vor ieşi la sorţi se vor înlocui prin alte efecte de stat corespunzătoare.
Fondul acesta donat de mine va rămâne şi după moartea
mea ca un fond inatacabil, urmând ca din venitul lui Biblioteca
Universităţii Regele Ferdinand I. să-şi cumpere şi integreze
cărţile române şi străine cu referinţe la istoria naţională
română, ce-i lipsesc colecţiei Gh. Sion, cum şi de a ajuta
pe cei care ar voi să lucreze la cercetarea istoriei neamului
nostru ori să facă publicaţiuni sau albumuri cu extrase din
biblioteca Clujană din sala Gh. Sion.
Cluj, la 18 Iulie 1935.
ss. GH. G. SION
Conf. art. 22. par. 40 din legea
timbr. scutit de taxă de timbru.
Nr. 915—1935.
PROCES VERBAL
S'a prezentat înaintea noastră Dr. Baruch Reinfeld substitutul
notarului public Dr. Ioan Gosma din Cluj în data şi
ziua mai jos arătată dl Gheorghe Gh. Sion proprietar domiciliat
în Slănicul Moldovei, cu petrecerea actuală în Cluj,
Piaţa Mihaiu Viteazul Nr. 35, cunoscut de noi în persoană şi
б^

EXTRAS
din Monitorul Oficial Nr. 253 din 4 Noem. 1935 pagina 7342.
DECRETE REGALE
MINISTERUL INSTRUCŢIUNII AL CULTELOR
ŞI ARTELOR
CAROL AL H-lea,
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţională, Rege al
României,
La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la
Departamentul Instrucţiunii al Cultelor şi Artelor cu No.
157.636—10580 din 1935;
Văzând Jurnalul Consiliului de Miniştri No. 2050 din
1935 şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 811 şi 817 din codul
civil şi cu avizul Consiliului de avocaţi al acelui Departament
cu Nr. 869 din 1935.
Am decretat şi decretăm:
Art. I. . Universitatea „Regele Ferdinand" din Cluj, este
autorizată să accepte donaţiunea făcută de dl Gheorghe G.
Sion, proprietar, domiciliat în Slănicul Moldovei, prin declaraţia
autentificată de substitutul notarului public Dir. Ioan
Cosma din Cluj, prin procesul verbal Nr. 915 din 19 Iulie
1935, constând din suma de 897.760 lei, valoare nominală în
efecte de Stat, care să constitue un fond inalienabil din al cărui
venit, după moartea sa, să se cumpere cărţile române şi
străine, cu referinţe la istoria naţională română, ce-i lipsesc
colecţiei „Gh. Sion", în conformitate cu prevederile declaraţiei
de donaţie a donatorului.
Art. II. — Ministru nostru Secretar de Stat la Departamentul
Instrucţiunii?, al Cultelor şi Artelor este însărcinat cu
aducerea la îndeplinire a prezentului decret.
No. 2381, Min. Instr.
Dat la 28 Octomvrie 1935 CAROL
Si

62
In baza art. 22 § 40 din legea timbrului scutit de timbru*
DOVADĂ
Certificăm, că cele cuprinse în procesul verbal de mai
jos corespund adevărului.
Dresat în Cluj la patrusprezece (14) Ianuarie una mie
nouă sute treizeci şi şase (1936) prin Doctor Ioan Cosma notar
public din Cluj, în materia comunicării unei notificării
S'a prezentat dl profesor Florian Ştefănescu-Goiangă, Rectorul
Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj, lucrând în
numele şi pentru această universitate, cunoscut de noi în persoană
şi prezentândur-ne în patru exemplare actul de acceptarea
donaţiunii anexat într'un exemplar acestui proces verbal,
ne-a rugat ca să-i legalizăm semnătura pe acest act, din care
un exemplar să notificăm donatorului d. Gheorghe G. Sion
în Cluj, iar două exemplare să-i restituim Domniei Sale, dân-
•du-i dovadă despre procedura noastră.
Citit, aprobat şi semnat: Şt. Goangă m. p.
L. S. Ioan Cosma m. p. notar public
Textul actului legalizat:
„In baza art. 22 § 40 din legea
timbrului scutit de timbru.
ACT DE ACCEPTAREA DONAŢIUNII
Subsemnatul profesor Florian Ştefănescu-Goangă, Rectorul
Universităţii „Regele Ferdinand I" din Cluj autorizat prin
Înaltul Decret Regal Nr. 2381/1935, publicat în Monitorul Oficial
partea I., Nr. 253 din 4 Noemvrie 1935 şi prin hotărîrea
din 27 Noemvrie 1935 a Senatului Universitar, declar că accept
donaţiunea făcută acesteia de către dl Gheorghe G. Sion,
domiciliat în Slănicul Moldovei care constă din suma de
897.760 (Optsute nouăzeci şi şapte mii şaptesute şasezeci) lei,
în efecte de Stat, donaţiune cuprinsă în declaraţia (act de donaţiune)
autentificată de notarul public Dr. Ioan Cosma din
Cluj, conform procesului verbal Nr. 915 din 19 Iulie 1935.
Dat la Cluj, la 14 Ianuarie 1936.

No. 47/1936. In baza procesului verbal dresat de noii azi
sub Nrul indicat certificăm, că domnul profesor Florian Ştefănescu-Goangă,
Rectorul Universităţii „Regele Ferdinand I"
din Cluj, lucrând în numele şi pentru aceasta Universitate,
cunoscut de noi în persoană a subscris acest act înaintea noastră
cu mâna proprie.
Cluj, patrusprezece (14) Ianuarie unamie nouăsute treizeci
şi şase (1936). Taxa lei: 110.
L. S. Dr. Ioan Cosma m. p. notar public.
In baza acestei cereri am legalizat semnătura dlui profesor
Florian Ştefănescu-Goangă, rectorul Universităţii din Cluj
şi aflând că dl Gheorghe G. Sion actualmente se află internat
la Spitalul Central, Secţiiâ IV-a Bucureşti, i-am trimis un
exemplar al actului legalizat la această adresă pinin poştă, recomandat,
conform recepisei poştale anexată acestui proces
verbal.
Drept care am eliberat spre apărarea drepturilor al recercantului
prezenta dovadă — netimbrată — prevăzută cu iscălitura
noastră şi cu sigilul nostru.
Cluj, 14 patrusprezece Ianuarie 1936 unamienouăsutetreizeci
şi şase.
L. S. Notar Public, ss. Dr. Ioan Cosma
PERSONALUL RECTORATULUI.
Rector:
FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ.
Prorector:
NICOLAE DRĂGANU.
A) Secretariatul:
Secretar general: Dr. Constantin Jurcan.
Secretar: Ioan A. Vătăşescu.
Arhivar registrator: Ioan Ruja.
Ajutor de secretar: Irina Ruja.
Impiegat: Olga Greter.
Custode: Gaspar Kirsch.
Camerist: Vasile Lung.
63

64
В) Administraţia şi Contabilitatea:
Administrator: Dr. Simrlbn Nicoară (pus în disponibilitate lat
15. IV. 1935).
Contabil şef: Bela David; Admtor delegat dela 10. II. 1934.
Casier: Ioan Galoş.
Secretar: Andrei Secui.
Şefii de birou: Ioan Moldovain, Ernest Geiger.
Ajutori de secretar: Elisabeta Secui, Silviu Haşiaş (până la 21
IV. 1935). Eutimiu Lazăr (dela 1 VIII. 1935).
Bibliotecar: Mircea Ştefănuţ, până la 31 III. 1935; Impiegat de
la 1 IV. 1935.
Impiegaţi: Măria Sortau, Stela Ionescui, Cornel Opincariu până.
la 31 VII. 1935). Alexandru Budreală (dela 1 VIII. 1935).
Intendent: Ilie Budreală.
Mecanic: Petru Bărăian sen. (până la 31 XII. 1934). Vasiile:
Flueraş (dela 1. I. 1935).
Portar: Iosif Man.
Oameni de serviciu: Iosif Piroska, Andrei Cipcigan, Constantin
Hidişan, Vasiile Tălnaciu, Iulia Piroska, Măria Cipcigan»
Fochişti: Ioan Pop (până la 31 III. 1935). Gheorghe Lazar (de
la 1 IV. 1935). Filip Cazan (până la 31 III. 1935). Gavrilă
Căpâlnă (dela 1 IV. 1935).
Lemnair: (portar la Parcul Fac. de ştiinţe): Ioan Cordoş (de:
la 1 IV. 1935).
C) Oficiul Universitar.
Şeful Oficiului: Dimitniie Todoranu.
Secretar: Gheorghe Iova.
Impiegat: Constanţa Mehedincu.
D) Uzina Universităţii.
Şef mecanic: Petru Bărăian sen. (dela 1 I. 1935).
Mecanici: Conrad Scapă (până la 28. II. 1935). Petru Bărăian.
jun. (dela 1 IV. 1935) Ludovic Tioth.
Fochişti: Tănase Iacob, Ştefan Marian.
Tinichigiu: Erancisc Tusoni (angajat cu contract).

FACULTATEA DE DREPT
şi
ŞTIINŢE DE STAT
5

A) DECANATUL.
1. Foştii Decani.
fVASILE DIMITRIU în anul universitar 1919—20.
С AMIL NEGREA în anii universitari 1920—21 şi 1926—27.
EMIL HAŢIEGANU în anii universitari 1921—22 şi 1927—28.
fVICTOR ONIŞOR în anii universitari 1922—23 şi 1928—29.
ROMUL BOILĂ în anii univ. 1923—24, 1929—30 şi dela 21.
XII—1932 înainte.
PETRE PORUŢIU în anii universitari 1924—25 şi 1930—31.
TRAI AN POP în anii universitari 1925—26 şi 1931—32.
NICOLAE GHIULEA dela 27—X pcână la 21. XII—1932.
1. VASILE DIMITRIU.
2. VICTOR ONIŞOR.
2. Profesori decedaţi.
3 Personalul Decanatului.
Decan:
ROMUL BOILA
Prodecan:
NICOLAE GHIULEA
Secretar: Ferdinand Szathmâry.
Registratoi-Arhivar: (vacant).
Dactilografă: Roza Zornik.
Pedeli: Ludovic Biro şi Andrei Laţi.
Laboranţi: Grigore Cheţan şii Dumitra Cucea.
Curier: Mihai I. Pâzsi.
Servitor: Mihai Solom'e.

4. Personalul didactic
Profesori titulari.
1. Alexandru C. Angelescu, născut la 10 Decemvrie 1902
in Bucureşti. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti
(magna cum laude); Doctor în Drept şi Laureat al Universităţii
din Paris (cu diplomele de studii superioare de Istoria
dreptului, Drept roman şi Drept privat). Intrat în învăţământul
superior pe data de 1 Martie 1931, în calitate de conferenţiar
de Diept civil la Facultatea de Drept din Oradea; fost
profesor agregat de Drept civil la Facultatea de Drept din
Oradea (1931—1934) până în ziua de 1 Iulie 1934, când a fost
ridicat la rangul de profesor titular.
Titularul catedrei de Drept civil IV şi directorul seminarului
corespunzător; membru la „Societe de Legislation
comparee" din Paris.
2. Romul Boilă. Născut la 8 Octomvrie 1881 în Diciosânmartin
jud. Târnava-Mică. Doctor în ştiinţele juridice şi politice.
Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de
drept constituţional. Fost advocat, fost membru al Consiliului
Dirigent din Ardeal şi şeful departamentului Comunicaţiilor
si al alimentării. (2 Decemvrie 1918—5 Aprilie 1920), în mai
multe rânduri Deputat şi Senator, fost Vicepreşedinte al Senalului.
Decan în anii 1923—24, 1929—30, 1932—35. Prodecan
în anii 1924—25, 1928—29 si 1930—31. Directorul Seminarului
de drept constituţional. Decorat cu ordinele „Steaua României"
în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I" în gradul de
comandor şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ"
-I. I.

68
3. Victor G. Cădere. Născut la 22. Iulie 1891 în comuna'.
Buhalniţa judeţul Neamţ. Doctor în drept dela Universitatea,
din Iaşi. Diplomat în ştiinţele politice dela Paris. Certificat
de agregaţie de drept privat dela Paris. Numit profesor titular
de procedură civilă la Facultatea de drept din Oradea peziua
de 4 Martie 1926. Titularul catedrei de Procedură Civilă,
II şi directorul seminarului respectiv. Ministru plenipotenţiar
al României la Varşovia. Fost deputat şi Secretar, general la.
Ministerele de Justiţie şi Interne.
Preşedintele onorar al F. I. D. A. C.-ului. Membru în societatea
de Legislaţie din Paris. Membru al Societăţei de Geografie
americană din New-York etc.
Decoraţii: Steaua şi Coroana României de războiu, Comandor
al ord. Ferd. I., Crucea pentru merit, Mare ofiţer
Coroana României, Marele cordon de „Polonia restituta", Coroana
Jugoslaviei, Ordinul Sf. Mormânt etc.
4. Ioan C. Cătuneanu. Născut la 9 Mai 1883 în Bucureşti,,
jud. Ilfov. Doctor în drept dela Universitatea din Berlin. Numit
pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat şi pe ziua de 1 Iulie
1924 titular la catedra de drept roman. Directorul Seminarului
de drept roman. Deputat. „Răsplata Muncii pentru învăţământ"
cl. I.
5. Nicolae Ghiulea. Născut la 11 Sept. 1884 în Iaşi, jud:.
Iaşi. Numit pe ziua de 1 Oct. 1919 agregat, iar pe ziua de 1
Ian. 1926 titular la catedra de Politică socială. Directorul seminarului
de Politică socială. Fost director general al Casei'
Centrale a Asigurărilor sociale. Fost consilier tehnic cu grad
de secretar general în Resortul muncii şi ocrotirilor sociale
din Consiliul Dirgent. Fost secretar general al Ministerului
Muncii. Fost Deputat, Preşedinte al comisiei bugetare şi Raportor
general la Bugetul general al Statului. Decan în anul
1932—33. Prodecan în anii 1933—34—35. Decorat cu ordinele
„Coroana României", în gradul de comandor, „Vulturul" în
gradul de cavaler şi medalia „Răsplata Muncii" pentru învăţământ
cl. I.
6. Emil Haţieganu. Născut la 9 Decemvrie 1878 în TrituV
de sus, jud. Turda. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat.
Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular la catedra
de procedură civilă. Directorul Seminarului de procedură ci-

•vilă. Suplinitor la catedra Il-a de drept comercial dela 1 Octomvrie
1925 până la 1 Februarie 1930. Fost membru al Consiliului
dirigent din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2
Decemvrie—5 Aprilie 1920), fost — în mar multe rânduri —•
şi actual deputat, fost vicepreşedinte al Adunării deputaţilor!,
fost subsecretar de stat la justiţie, fost ministru al Muncii,
fost Ministru al Ardealului. Prodecan în anii 1920—21 şi
1922—23. Decan în anii 1921—22 şi 1927—28. Rector în anul
1928 29. Prorector în anul 1929 30. Decorat cu ordinele
„Coroana României", în gradul de mare cruce, „Steaua României"
şi „Ferdinand I" în gradul de mare ofiţer, şi medalia
„Răsplata Muncii pentru învăţământ" ci. I.
7. Lazăr Iacob. Născut la 28 Martie 1884 în Peşteş judeţul
Bihor. Doctor în teologie. Fost profesor de Drept bisericesc
la Academia Teologică ortodoxă din Arad (1908—1922).
Numit profesor titular de Drept bisericesc la facultatea de
drept din Oradea (1. Noemvrie 1921—22 August ^934). Profesor
titular de Drept bisericesc. Fost deputat, senatcr şi preşedinte
al Casei Naţionale Bihor. Fost decan 1925—1927. Fost
director al Căminului Studenţilor în drept — Oradea (1927—
1934). Membru în Consiliul eparhial şi Adunarea Eparhiali
din Oradea; membru în Congresul Mitropoliei Sibiu. Preşedintele
Comisiei Căminurilor în 1931—35. Membru în Senatul
Universitar. Ofiţer al „Coroanei României" şi „Steaua României".
8. Aurelian R. lonaşcu. Născut la 3 Aprilie 1903 în Iaşi.
Doctor în drept dela Universitatea din Paris cu diplomele de
studii superioare de drept privat şi de economie politică.
Fost conferenţiar de drept civil la Facultatea de drept din
Iaşi (1 Ianuarie 1930—1 Decembrie 1930) şi la Facultatea de
drept din Oradea (1 Decembrie 1930—15 Iunie 1931). Numit
profesor agregat de drept civil la facultatea de drept din Oradea
pe ziua de 16 Iunie 1931. Ridicat la rangul de profesor
titular pe ziua de 1 Iulie 1934. Titularul catedrei de drept civil
III. (Introducere în drept civil) şi directorul seminarului corespunzător.
Suplinitorul catedrei de procedură civilă II. Membru
în Societatea de legislaţie comparată din Paris. Decorat
cu Crucea Comemorativă a Războiului, Medalia Interaliată
«Victoria" şi Meritul Sanitar cl. L
№

îO 1
9. Bogdan loncscu. Născut la 20 Iulie 1875, în Bârlad jud"..
Tulova, licenţiat în matematici din Bucureşti 1896, absolvent
al şcoalei Superioare din Bucureşti 1897; numit profesor secundar
din 1897 (Bucureşti 1902, cu examen de capacitate primul
pe toată ţara) până la 1921; licenţiat în drept din Bucureşti
1906; înscris în Baroul advocaţial din Bucureşti 1906—
1923; doctor în drept din Paris 1914; înscris în Baroul advocaţial
Bihor 1923—1934; profesor titular de drept civil la Facultatea
de drept din Oradea 1921 şi trecut cu acelaş titlu la
Facultatea de drept din Cluj 1934. Membru al Ateneului Român
Bucureşti din 1906, fost preşedinte al Ateneului Român
Oradea 1923—1934. Decoraţii: „Coroana României" în gradul
de Cavaler 1904 şi comandai' 1922; „Steaua României, în gradul
de cavaler 1906, ofiţer 1912 şi comandor 1925; „Răsplata
Muncii" pentru învăţământ cl. I. 1915, „Avântul Ţărei" 1914
pentru războiul din 1913, „Crucea Comemorativă" 1918 pentru
războiul din 1916—1918.
10. Dimitrie B. Ionescu. Născut la 12 Februarie 1883 în
Câmpulung, jud. Muscel. Doctor în ştiinţele economice, financiare
şi politice dela Universitatea din Rerlin. Numit pe ziua
de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 August 1926 titular
la catedra de economie politică. Directorul Seminarului
de economie politică. Decorat cu ordinul „Coroana României"
în gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru
învăţământ" cl. I.
11. Lazăr Liviu. Născut în anul 1899 în Oradea. Doctor în
Drept dela Universitatea din Cluj (1921) Doctor în Drept dela
Facultatea de Drept a Universităţii din Paris (1924). Conferenţiar
suplinitor la Facultatea de Drept din Oradea în Aprilie
1930. Profesor agregat (1931). Profesor titular (August
1934) de legislaţie agrară şi industrială.
12. George N. Leon. Născut la 29 Aprilie 1888 în Iaşi, jud.
Iaşi. Doctor în economie politică dela Universitatea din Jena.
Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1
Ianuarie 1926 titular la catedra de Finanţe şi statistică. Directorul
Seminarului de Finanţe şi statistică. Directorul revistei
„Analele economice şi statistice". Preşedintele Asociaţiunei
generale a economiştilor din România. Secretar general al Mi-

asterului de Industrie şi Comerţ Decorat cu „Răsplata Muncii
pentru învăţământ" cl. I. Transferat la Universitatea din Bucureşti
prin chemare.
13. Cassiu Mcmto. Născut în 27 Iulie 1867 în Şimleul-Silvaniei,
jud. Sălaj. Doctor în ştiinţele juridice, fost advocat. Numit
pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de politică.
Suplineşte catedra de filosof ia dreptului. Directorul Seminarului
de politică şi filosofia dreptului. Decorat cu ordinele
„Steaua României" în gradul de comandor, „Ferdinand I" în
gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ"
cl. I.
I
14. Vaier Moldouan. Născut la 5 August 1875 în Câmpeni,
jud. Turda. Doctor în Drept. Numit pe ziua de 25 Ianuarie
1930 agregat, iar pe ziua de 1 Aprilie 1933 titular la catedra
de drept bisericesc. Directorul Seminarului de Drept bisericesc.
Fost Secretar general în Consiliul dirigent. Fost delegat
director ministerial al Ardealului în rang de subsecretar de
stat. Fost subsecretar de stat la Ministerul Insrucţiunei. Fost
vice-preşedinte al Senatului. Decorat cu ordinele „Steaua României"
în grad de mare ofiţer şi „Ferdinand I" în gradul de
ofiţer.
15. Tiberiu Moşohi. Născut la Târgovişte în 23 Iunie 1898.
Doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. Profesor titular
de drept roman.
16. Dumitru D. Mototolescu. Născut în Brăila la 31 August
1884. Licenţiat în drept şi doctor în drept dela Facultatea de
drept a Universităţii din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de
Litere a Univ. din Bucureşti; doctor în filologia slavo-română
in pedagogie dela Facultatea de litere cehă a Universităţii Caro!
IV din Praga.
Profesor titular la Istoria dreptului român. Membru al
Instituţiilor: Krâlovska ceskâ spolecnost nauk v Rraze (Soeiete
royale des lettres et des sciences de Boheme); Institutul
slav din Praga, ş. a. Decoraţii: Leul alb gr. III cehoslovacia
s. a.
17. Camil Negrea. Născut la 25 Februarie 1882 în Făgăraş,
judeţul Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice, advocat. Numit
71

72
pe ziua de 1 Octomvirie 1919 profesor titular de drept civil.
Directorul Seminarului de drept civil. Prodecan în anii 1919—-
20 şi 1926—27. Decan în anii 1920—21 şi 1926—27. Rector în
anul 1924—25. Prorector în anul 1925—26. Preşedintele Comisiei
Căminurilor în anii 1925—26,1926—27,1927—28,1933—
34. Decorat cu ordinul „Coroana României" în grad de Comandor,
„Răsplata Muncii pentru învăţământ" ci. I., şi „Răsplata
Muncii pentru construcţii şcolare".
18. Constantin Petrescu-Ercea. Născut la 28 Noembrie
1892, în comuna Ercea jud. Mehedinţi. Licenţiat în drept din
Bucureşti. Doctor în drept din Paris. Fost Conferenţiar la Facultatea
de Drept din Cernăuţi. Profesor titular la Catedra de
Drept Comercial I. Membru în Societatea de Legislaţie comparata
din Pairis.
19. Traian Pop. Născut la 10 Februarie 1885 în Şincaveche,
jud. Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice. Advocat. Numit
pe ziua de 15 Noemvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 15
Februarie 1923, titular la catedra de Drept penal. Directorul
Seminarului de drept penal. Suplineşte catedra de Procedura
penală. Decan în anii 1925—26 şi 1931—32. Prodecan în anii
1926—27. Fost deputat. Senator. Membru în comusiunile de
legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Senatului. Membru
în comisiunea de unificare legislativă. Membru al Comisiei
de 3 care a redactat proectul de cod penal 1933. Raportor
al Comisiei speciale compusă din membrii ai Comisiilor de
legislaţie civilă, cum şi criminală ale Corpurilor legiuitoare.
Decorat cu oirdinul „Coroana României" în gradul de comandor
şi cu „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I.
20. Petre Poruţiu. Născut la 5 August 1884 în Timişoara,
jud. Timiş-Torontal. Doctor în ştiinţele juridice şi politice de
la Universitatea din Budapesta. Advocat. Numit pe ziua de 1
Octomvrie 1919 profesor titular de drept comercial. Directorul
Seminarului de Drept comercial. Prodecan în anii 1923—24
şi 1931—32. Decan în anii 1924—25 şi 1930—31. Membru în
comisiunea de unificare legislativă şi în consiliul de administraţie
al Casei autonome a Monopolurilor Statului român.
Decorat cu ordinele „Steaua Românniei" în gradul de comandor,
„Coroana României" în gradul de mare ofiţer, „Ferdi-

nand I" în grad de ofiţer şi medalia „Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I". Suplineşte cealaltă catedră de Drept comercial
din 1 Februarie 1930.
21. lorgu Radu. Născut la 6 Decemvrie 1886 în Bacău, jud.
Bacău. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din Berlin.
Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua
de 1 Mai 1923, titular la catedra de drept internaţional. Directorul
Seminarului de drept internaţional. Suplineşte catedra
de drept civil român. Decorat cu „Răsplata Muncii pentru învăţământ"
cl. I.
22. Andrei Sigmond. Născut la 15 Iunie 1875, în Cluj. Doctor
în Drept, Doctor în ştiinţe de Stat. Profesor titular de Statistică
şi Finanţe. Ofiţer al ordinului Coroana României, Ofiţer
al ordinului Steaua României.
23. Gheorghe Sofronie. Născut la 23 Aprilie 1901, în comuna
Timişeşti, judeţul Neamţ. Doctor în Drept de la Universitatea
din Bucureşti, Licenţiat în Litere. (Studii de specializare
la Universitatea din Geneva, Institutul de înalte Studii
Internaţionale şi Biroul de Studii Internaţionale din Geneva.
Profesor titular la catedra de Drept Internaţional Public (Decretul
Regal Nr. 2172 1934, pe ziua de 1 Iulie 1934). Fost Deputat
şi Secretar al Adunării Deputaţilor, Prefect al Judeţului
Bihor, Preşedinte al Comisiuni Interimare a Municipiului
Oradea.
24. Eugenia Sper'anţia. Născut în Bucureşti la 6 Maiu 1888.
Studiile universilane (drept ş/ 1
filosofie) la Bucureşti. Doctor
în Litere şi Filosofie din 1912. Studi'i de specializare la Univ.
din Berlin în 1913 şi 1914. Fost profesor secundar din 1913,
l'.tular din Sept. 1916. Fost membru în comisiunea pentru examinarea
candidaţilor de profesori în Cluj, 1920—1921. Fost
director al învăţământului superior la Secretariatul General
al Instrucţiunii din Cluj (1920). Numit conferenţiar supl. de
Filosofia Dreptului la Oradea în Sept. 1921. Conf. Supl. de Sociologie
la 1 Oct. 1923. Conferenţiar definitiv de Sociologie şi
Filosofia Dreptului la 1 Febr. 1927. Agregat în 1931. Profesor
titular în 1934. Transferat la Univ. din Cluj la 1 Iulie 1934.
Fost Preşedinte al Asoc. prof. Secundari din Oradea (1921—
1925). Vice-preşedinte al Reuniunii culturale „Cele trei Cri-
73

74
şuri". Membru al Societăţii Române de Filosofic (Bucureşti).
Membru al Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti (din 1919).
Premiat de Academia Română. Membru în „Internationale
Vereinigung fur Rechtsphilosophie" (Berlin) din 1928. Cavaler
al ord. Coroana României.
25. George Stfat. Născut l a 4 Noembrie 1894. Licenţiat în
drept de la Universitatea din Iaşi. Doctor în drept de la facultatea
de drept din Paris în anul 1922. Laureat al facultăţii de
drept din Paris în anul 1923. Referent titular al secţiei economice
a Consiliului Legislativ din anul 1926—1934. Consilier
onorar al Consiliului Legislativ din anul 1935. Conferenţiar
al catedrei de Economie politică de la Facultatea de Drept din
Oradea din 1926—1929. Profesor agregat şi apoi titular la catedra
de Economie politică la aceiaşi facultate până în anul
1934. Profesor titular al catedrei de Economie politică II.
Membru al Institutului Social Român. Vice-Preşedinte al secţiei
Economice. Membru fundator al Asocialiunei Române
pentru progresul social. Membru fundator al Asociaţiunei Generale
a Economiştilor din România. Membru al Institutului
Regal de Ştiinţe Administrative din România. Preşedintele şi
fundator al Revistei „Libertatea". Conferenţiar al Universităţii
Libere din Rucureşti. Decorat cu ordinele: „Steaua României"
în gradul de ofiţer, „Coroana României" în gradul
de cavaler cu spade, „Crucea de războiu cu 5 barete", Medalia
interaliată „Victoria", „Meritul Sanitar de aur" şi „Vulturul
alb al Iugoslaviei" clasa а V de războiu.
Tablonl
doctorilor promovaţi în anul şcolar 1934/1935.
1. A dor j ani Desideriu(M)
2. Albu Gheorghe (R)
3. Alunaru Dumitru (R)
4. Ambrozy Pavel (M)
5. Andrecuţ Ioan (R)
6. Anton Mihail (R)
7. Baciu Liviu (R)
8. Bacso Geza Ştefan (M)
In Drept.
9. Ban Vasile (R)
10. Bârsan Ioan (R)
11. Bartoşiu Sever (R)
12. Belciu Gherasim (R)
13. Bocoş Amalia m. Stan (R)
11. Boeri'u Ioan (R)
15. Bcrdan Teodor (R)
16. Buru Mihail (R)

17. Buttinger Anton (M)
18. Cerghit Teodor (R)
19. Chiorean Nistor (R)
20. Cupâs E. Ioan (R)
21. Cuntuţiu Măria Silvia (R)
22. Czitron Leopold (E)
23. David Samoilă (R)
24. Deleu Ovidiu (R)
25. Doroga Aurel (R)
26. Duca Dumitru (R)
27. Farkas Ernest (E)
28. Fidler Lothar (G)
29. Fodor Alexandru (E)
30. Fogarasi Iosif (M)
31. Foszt Zoltan (G)
32. Fried Ernestin (E)
33. Fulea Ioan (R)
34. Fulo Mihail Tiberiu (M)
35. Garo Magdalena (E)
36. Gogoman Gavril (M)
37. Grecu Ioan (R)
38. Groza Victor (R)
39. Gruber Iosif (M)
•10. Gurgu Mihail (R)
41. Horvâth Nicolae (M)
12. Hossu G. Velimir (R)
43. Hu.'zăr Coloman (M)
44. Igyârto Zoftân (M)
45. Indrean Simion (R)
46. Jacob E. Romul (R)
17. JuiOnaş Traian (R)
48. Kegyes Martin (M)
49. Kertesz Nicolae (E)
50. Kovâcs Ladislau (M)
51. Lukâes Vasile (M)
52. Macavei Dionisie (R)
53. Mâtyâs Nora (E)
51. Micluţia Teienliu (R)
55. Miklos Andrei (M)
56. Mitea Simion (R)
57. Moga Ermil (R)
58. Moldovan U. Ioan (R)
59. Munteanu Gheorghe (R)
60. Muntean Andreiu (R)
61. Muntean Mircea (R)
62. Muntean Olimpiu (R)
63. Muzsay Ştefan (M)
64. Muller Adalbert (G)
65. Muller Eugen (M)
66. Nâdai Ştefan (E)
67. Nagy Ludovic (M)
68. Nicoară Letiţia (R)
69. Ocneanu Traian (R)
70. Orţan Gheorghe (R)
71. Perva Ioan Onica (R)
72. Pop Dumitru (R)
73. Pop Gheo-ighe (R)
74. Pop Sever (R)
75. Reulea Andronic (R)
76. Riscuţia I. Nerva (R)
77. Roth Bodog (E)
78. Rusu Emil (R)
79. Şaitoş Ioan (R)
75
80. Sânjoanu S. S. Septimiu(R)
81. Sârbu Valeriu (R)
82. Szâsz Vilhelm (M)
83. Szentpeteiry Elemer (M)
84. Şoic Alexandru (R)
85. Stanca Horia Sebast. (R)
86. Stoiacoviciu Gheza (R)
87. Suciu Şandru Aurel (R)
88. Şuta Vasile (R)
89. Schutz Erich (G)
90. Szocs Ervin (M)
91. Takâcs Ludovic (M)
92. Todoran Emil (R)
93. TJisu Ioan (R)
94. Varo Gheorghe (M)

76
95. Viski Ernest (M)
96. Vlădescu Ioan (R)
97. Vlăşceanu Xenofonte (R)
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
Adlerstein Herbert Alf.(E)
Andraş Aurel (R)
Anton Ilie Mircea (R)
Bălibanu M. Valeria (R)
Balint Ioan (R)
Balogh Gheorghe (R)
Benianovici Martin (E)
Bodo Vasile (R)
Botta Sever (R)
Cătălina Simion (R)
Ciorogariu Constantin (R)
Cociuban Ioan (R)
Crăciun I. Sextil (R)
Csedo Adalbert (M)
Deac Victor (R)
Doczy Zoltan (M)
Dolfin Herbert (E)
Drimmer Izrael (E)
Ehrlich Emeric (E)
Einhorn Izidor (E)
Fastnacht Francisc (G)
Felix Martin (E)
Fischer Vasile (E)
Fogaş Iustin (R)
Gomboş Victor (R)
Gorgan Vasile (R)
Graustein Manfred (E)
Grunberg Leonhard (E)
Guttmann Desideriu (E)
Hayer Martin (G)
Hanciu Teodor (R)
Harth G. Rerthold (E)
Hollinger Izidor (E)
Husar Ioan (R)
98. Vlossâk Rudolf (M)
99. Weinberger Sigismund
100. Zikeli I. Carol (G)
In Ştiinţe de Stat.
35. Iancu Clara (R)
36. Jebelean Iuliana (R)
37. Kalmâr Ioan (E)
38. Kampos Eugen (M)
39. Kirsch Vilhelm (G)
40. Klein Iosif (G)
41. Klein Maxilian (E)
42. Klef.n Ştefan (E)
43. Kligler Adolf (E)
44. Klinger Coloman (E)
45. Kostensky Geza (Pol.)
46. Kovâcs Adalbert (Ii)
47. Lăpuişte Ioan (R)
48. Lingvay Mihail (M)
49. Linker Maxinxlian (E)
50. Mălaiu Gaus (R)
51. Maksay Iosif (M)
52. Man Gheorghe (R)
53. Mann Iosif (E)
54. Marian Virgil (R)
55. Mangu Florian (R)
56. Mâlyâs Lorant (E)
57. Meth Carol (E)
58 Miclea Sever (R)
59. Mojem Gheorghe (G)
60. Mocsi Carol (M)
61. Monţia Ermil (R)
62. Mureşan Iufiu (R)
63. Nagy Zoltan (M)
64. Nasta Luoia (R)
65. Nemeth Gh. Alex. (E)
66. Neumann Leon (E)
67. Podea Titus Liviu (R)
68. Peter Alexandru (R)

69. Pop Ioan Ştefan (R)
70. Pop Iuliu (R)
71. Pop Victor (R)
84. Spielmann Eugen (E)
85. Sporea Nicolae (R)
86. Ştefaniga Nicolae (R)
72. Popoviciu Emilian (Rus) 87. Steimmetz Sigismund (E)
73. Ramler Herbert (E) 88. Suciu Zenovia (R)
74. Rauch Paul (E)
89. Spasser Maximilian (E)
75. Rebreanu Mircea (R) 90. Schlossberg Leo (E)
76. Rosenbeirg Simion (E) 91. Schmidt Şloime (E)
77. Rosenmann Manired (E) 92. Schwartz Alfred (E)
78. Russu Vasiie (R)
93. Schwarz Mina (E)
79. Şaitoş Alexandru (R) 94. Szilârd Pavel (E)
80. Salom Elemer (E) 95. Timbuş Victor (R)
81. Sâmuel Andreiu (E) 96. Tîrbu Afrodita (R)
82. Seucan Mihail (R)
83. Şoic Cornel (R)
97. Popa Iuliu (R)
Tabloul
licenţiaţilor în drept în anul şcolar 1934/1935.
1. Albrecht Desideriu (M) 19. Peter Pavel (M)
2. Asztalos Alexandru (M) 20. Popovici P. Emil (R)
3. Bozga Dumitru (R) 21. Ridi Francisc (M)
4. Ciulea Ioan (R)
22. Rosenberg Oscar (E)
5. Crăiuţiu Ioan (R) 23. Savu Victor (R)
6. Cucu Ştefan (R) 24. Stan Ioan (R)
7. Czumbel Canol (M) 25. Titorov Ştefan (R)
8. Erhan Vasile (R) 26. Toduţiu Iuliu (R)
9. Fătu Măria (R)
27. Vancea Caius (R)
10. Ivan I. Romul (R) 28. Oltean Ioan (R)
11. Iuga Laurenţiu (R) 29. Meer Moise David (Ej
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
Lazăr Dumitru (R) 30. Bâtea Vasile (R)
Lazar Ioan (R)
31. Nagy Arpad (M)
Lascu Sever (R)
32. Ştefănuţ Lucrelia CR)
33. Meteş Mircea (R)
34. Baca Liviu (R)
35. Polacsek Desideriu (M)
Luminosu Vasile (R)
Mozes Livia (E)
Niculescu Cecilia (R)
Papp Amos (R)
77

В) ACTIVITATEA DIDACTICA.
I. Cursuri de licenţă.
t. Drept roman I.
Prof. tilular: Ioan C. Cătuneanu.
S'au linul cursuri de istoria dreptului roman, drept privat
roman şi procedură şi s'au făcut două ore seminar pe săptămână.
2. Drept roman II.
Prof. titular: Tiberiu Moşoiu.
A ţinut cursuri pentru anul al doilea de licenţă tratând
despre teoria generală a obligaţiunilor, despre delicte private
şi contracte. A făcut eră de semnar.
3. Drept bisericesc.
Prof. titular: Lazar lacob.
Istoria izvoarelor dreptului bisericesc ortodox, catolic şi
protestant. Organizarea bisericească, cu deosebită considerare
la biserica ontodoxă, catolică şi protestantă. Organizarea cultelor
în România. Raportul dintre Stat şi Biserică. Regimul
cultelor în România.
4. Istoria dreptului român.
Prof. titular: Dimitrie D. Mototolescu.
A făcut cursuri despre desvoltarea dreptului public şi privat
român, plecând din timpurile cele mai vechi urmărind
desvoltarea lui până la epoca contemporană (Anul 1865). A ţinut
un curs introductiv despre „Registrum Varadinense examinum
peri caudentis" şi unul de încheiere sub titlul „Statul
român în trecut, prezent şi viitor".

Cursuri:
5. Filosofla dreptului şi sociologia.
Prof. titular: Eugenui Sperantia.
1. Sociologie.
A) Introducere generală cu privire la natura şi geneza
vieţii sociale.
B) Problemă aprofundată: Teoria claselor sociale după
concepţiile biologice (organiciste şi darwiniste), după antroposociologi,
după şcoala psihologică şi după adepţii determinismului
ideologic. Critică şi concluzii.
2. Enciclopedie juridică.
Obiectul Enciclopediei juridice. Definiţiile Dreptului. Discuţiuni
asupra sancţiunii privite ca element caracteristic al
dreptului. Raporturile dintre Drept şi celelalte tipuri de normaţiune
socială (morală, moravurile, ceremonial, reguli de
etichetă etc). Originea Dreptului. Evoluţia Dreptului şi legile
ei. Clasificări ale Dreptului. Drept subiectiv şi Drept Obiectiv.
Noţiunea de subiect de Drept.
3. Filosofia Dreptului.
A) Introducere generală în problemele filosof iei juridice.
B) Problemă aprofundată: valabilitatea şi obligativitatea
morală a ordine? de drept. Teoria religioasă sau a emanaţiei
dh ine, în antichitate şi în perioada primă a creştinismului.
Concepţia democratică a dreptului Teoria Dreptului natural.
Dreptul raţional. Concepţia şooalei istorice. Concepţiile negative:
utilitarism, hedonism, teoria forţei în Drept. Critica generală
şi concepţia spiritualistă.
Lucrări de seminar.
Referate şi discuţiuni asupra următoarelor subiecte:
1. „Regles de la methode sociologique" de Durkheim.
2. Evoluţia sociologiei ca ştiinţă.
3. Social Evolution de Benj. Kidd.
4. Psihilogia mulţimii.
5. Individualismul (după Nietzsche).
Au participat la lucrai'. în mod activ studenţii: Rădulescu
Horian Ţepelea, Elena Georgescu, Petrescu Râul, Barabasi S.,
Lax Râul, Boceanu, Raţiu, Andona Traian, Dinică Dumitru,
l.UiCu Li viu, Sasu, etc.
79

80
в. Drept constituţional.
Prof. titular: Romul Boila.
S'a tratat problema Statului şi a Dreptului! în general.
Defimjţiunea, menirea Statului. Statul în comparaţie cu alte organizaţiuni
de oameni. Condiţiunille de existenţă a Statului.
Condiţiunile de Stat. Statele de azi. Statul mondial. Asociaţiile
de Stat. Organizaţia de Stat. Dreptul, difiniţiunea, originea, diviziunile
lui. Izvoarele dreptului! constituţional. Legea. Constituţia.
Constituţii diferite. Principii constituţionale. Garanţii
constituţionale. Reprivini istorice. Revizuirea constituţiei. Tratatele
internaţionale. Decretele Consiliului! Dirigent. Regulamentele
Adunărilor. Uzul. Elementele constitutive ale Statului.
Elementul teritorial şi! principiile însorise în Constituţie,
privitor la acest element. Populaţiunea. Naţiunea. Cetăţenia.
Condiţiunile cetăţeniei. Pierderea. Redobândirea ei. Drepturile
şi libertăţile cetăţeneşti. Condiţiunile lor. Egalitatea de
drept. Dreptul la viaţă, la sănătate, la fondarea familiei, la
nume, la onoare, la limbă. Libertatea individuală. Tratarea în
general a tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti însorise
în Constituţie.
Lucrări in Seminar.
S'a tratat problema defiiniţiunei Statului. Interpretarea
unor noţiuni privitoare la Stat. S'au cetit, discutat şi criticat
următoarele lucrări ale studenţilor: Valentin Bocianu: „Concepţia
de Stat a lui Napoleon cel Mare" Ion Mureşan: „Ardealul
dealungul istoriei", Dumitru Dinică: „Stat şi Drept" o conferinţă
liberă şi una scrisă, Zaharie Moga: „Statul viitor".
7. Drept administrativ.
Prof. titular: Vaier Moldovan.
Importanţa Dreptului administrativ. Noţiunea, sisteme de
tratare, literatura lui. Izvoarele dr. administrativ. Organele
centrale ale puterii executive. Drepturile Regelui. Guvernul.
Responsabilitatea ministerială. Organizaţia departamentelor.
Administraţia locală. Judeţul. Noţiunii generale. Servicii judeţene.
Funcţionarii judeţeni. Prefectul. Rectorul. Originele
autonome ale judeţelor. Consiliul judeţean. Organizaţia sa.
Comuna. Consideraţiuni generale. Apartenenţa comunală. Со-

mune rurale şi urbane. Controlul şi tutela administrativă. Directorate.
Asociaţii judeţene. Organizaţia Capitalei. Comitetele
locale de revizuire. Finanţele administraţiei locale. Contenciosul
administrativ. Istoria. Legea din anul 1925. Funcţionarii
publici. Consideraţiuni generale. Statutul funcţionarilor publici.
Responsabilitatea lor. Drepturile şi datoriile lor. Legea
pensiilor. Personale juridice în general. In România. Problema
administrativă a Siguranţei şi ordinei. Poliţia. Jandarmeria.
Problema populaţiei. Sănătatea publică. Asigurările sociale.
Agricultură. Zootehnică. Silviculturii. Minele. Regimul apelor.
Industrie. Comerţ. Muncă. Comunicaţii. Cultele. Şcoala. Administraţia
finanţelor, externelor, justiţiei şi a armatei.
Lucrate în Seminar:
Repetarea şi discutarea materiei predate la Curs. Colocvii.
8. Drept penal şt procedura penală.
Prof. titular: Traian Pop.
La cursul de Drept penal s'a tratat materia din Crimonologie
şi Drept penal (Partea generală), după cum s'a publicat
în Anuarul 1932—1933 (pag. 54—55).
La cursul de Procedură penală s'a tratat materia, după
cum s'a publicat în Anuarul 1932—1933 pag. 55.
La Seminar s'au cercetat diferite procese penale.
9. Procedura civilă I.
Prof. titular: Emil Haţieganu.
Natura juridică a procesului. Noţiunea distinctivă şi noţiunea
explicativă a fenomenului juridic procesual- Raportul
juridic procesual. Caracterul de drept public a raportului juridic
procesual. Elementele constitutive ale raportului procesual.
Persoanele din raportul procesual. Instanţa. Independenţa
magistraturei. Organizarea internă şi externă a instanţelor
judecătoreşti. Părţile din proces. Terţe persoane în proces.
Cuprinsul raportului procesual. Situaţiune subordonată a
părţilor în proces. Actele de procedură. Elementele constitutive
ale actelor de procedură. Capacitatea procesuală. Capacitatea
de a sta în judecată. Capacitatea de a acţiona în proces.
6
81

82
Voinţa relevantă la actelor de procedură. Manifestarea voinţei
la actele de procedură. Clasificarea actelor de procedură. Actele
de apărare, actele de atacare. Actele de procedură ale
judecătorului şi ale părţilor.
Principiile diriguitoare în proces. Sistemul de probaţiune.
Despre oonstrucţiunea procesului în general. Procedura în
jure şi în judicio. Constituirea procesului; desbaterea în fond.
Obiectul procesului. Procesul civil cum este reglementat. Constituirea
procesului. Mersul desbateriî pentru constituirea procesului.
Excepţiunile împiedecătoare de proces. Natura lor
juridică. Desistarea, renunţarea, recunoaşterea, modificarea
acţiunei, transacţiunea, confuziunea, şi perimarea ca moduri
de stingere ale procesului. Deosebirea între recunoaştere
şi mărturisire. Desbaterea în fond.
Probaţiunea. Despre probe. Mijloacele de probaţiune. Hotărârile
judecătoreşti. Autoritatea lucrului judecat. Căile de
atac.
10. Procedura civilă II.
Prof. titular: Victor Cădere suplinit de prof. Aurelian Ionaşcu
Exeoupa silită în dreptul român şi dreptul local, curs predat
studenţilor anului III. S'a tratat despre: Istoricul, definiţia,
importanţa, caracterele şi natura legilor de execuţie; Conflictul
în timp şi în spaţiu al legilor de execuţie; Isvoarele formale
ale dreptului execuţional în România; Problema unificărei
execuţiei silite; Regulele generale ale execuţiei silite (modalităţile,
obiectul, condiţiunile, procedura şi efectele execuţiei
în dreptul român şi local); Execuţiunea mobiliară în vechiul
regat (somaţia de plată, sechestrarea, vânzarea publică,
distribuirea preţului şi poprarea); Execuţia mobiliară în Transi
1
. ania (sechestrarea, contestaţiile în contra sechestrărei, licitaţia,
distribuirea preţului şi poprirea); Execuţia imobiliară
în dreptul român şi local (regulele generale, comandamentul,
pregătirea vânzărei publice, adjudecarea prin licitaţie, distribuirea
preţului).
Lucrări de Seminar:
S'au făcut exerciţii de cercetări bibliografice şi jurisprudenţiale,
comentarii de texte şi exerciţii de redactare a actelor
de procedură.

11. Drept civil I.
Prof. titular: Camil Negrea.
I. Introducere. 1. Despre drept in general. Cuprinsul normelor
(regulelor) juridice. Drept privat şi drept public. 2. Isvoarele
dreptului civil. Interpretarea şi modul de aplicare a
legilor civile. Consideraţiunile istorice. Analogia. Principiile
de drept natural. Antinomie. 3. Forţa obligatoare a legii. Efectele
recunoaşterii legii. Efectele legiloir cu privire la timpul ce
cârmuese; neretroactivitatea legilor. Efectele legilor sub raport
teritorial; drept civil interlocal (interprovincial). încetarea
eficacităţii legilor.
II. Câteva capitole din teoria generală a dreptului civiL
1. Drepturi subiective. Drepturi de personalitate. Clasificarea
drepturilor subiective. 2. Persoanele fireşti (fizice). Capacita-
•tea juridică şi capacitatea de-a lucra. începutul personalităţii.
Numele; protecţia dreptului asupra numelui. Circumstanţele
cari influenţează capacitatea persoanelor. Domiciliul. încetarea
personalităţii fizice. Comorienţi. Absenţa. Măsuri provizorii
şi măsuri definitive cu privire la absenţi. Declaraţiunea
absenţei şi declaraţiunea judiciară a decesului. Legea dela 12
Dec. 1923 pentru constatarea morţii presumate a celor dispăruţi
în timpul războiului. 3. Persoanele juridice (morale). Noţiunea
pers. jurid. Teorii. Glasificaţiunea pers. jurid. Asooiaţiuni
şi fundaţiuni. Legea persoanelor juridice (1924). Creaţiunea
persoanelor juridice. Raporturile de drept, organizarea
•şl modul de funcţionare a pers. jurid. încetarea pers. jurid.
Drepturile reale. Introducere. Enumerarea legală a drepturilor
reale; critica ei. 1. Posesiunea. Noţiunea tradiţională;
critica ei. Capacitatea de-a poseda. Lucruri susceptibile de posesiune.
Acte materiale de dobândirea posesiunei. Dobândirea
posesiunei prin intervertirea titlului. Dobândirea prin persoane
intermediare. întinderea posesiunei şi momentul dobândirei
ei. Posesiunea sub raportul legalităţii. Efectele juridice
ale posesiunei. încetarea (pierderea) posesiunei. Protecţiunea
posesiunei. Legitima apărare. Acţiunile posesorii: acţiunea
în reintegrare şi acţiunea pentru tulburarea pos. Culmului
posesoriului cu petitoriul. Reclamaţiuni înrudite cu acţiunile
posesorii. 2. Teoria generală a regimului fonciar. Istoric

84
Noţiune; funcţiunile cf. Obiectele cf... Sisteme. întocmirea cărţilor
fonduare: lucrările de localizare; publicarea prot. fond.,
prooed. de rectificare. Localizare suplimentară; cărţi fonduare:
pierdute, distruse etc. Idei conducătoare (principii) pentru
funcţionarea cărţilor fonduare: principiul consensului; principiul
inscripţiunei, forţa constitutivă a inscripţiei; presumţ?unea
exactităţii şi deplinătăţii cf.; principiul publicităţii; corectivele
acestuia; principiul specialităţii, neutralităţii, legalităţii,
oficialităţii. Autorităţi (instanţe) fonduare, Competenţă
în materie graţioasă şi litigioasă. Inscripjiunile fonduare. Condiţiunile
materiale şi de formă cerute pentru inscripţiile fond..
Rangul inscripţiunilor. Efectele inscripţiunilor. Modificarea,
stingerea inscripţiunilor. Rectificări. Prescripţiunea tabulară.
3. Dreptul de proprietate. Definiţiuni legale şi doctrinare.
Condiţiunile de dobândirea dr. de proprietate. Exercif|iul ;
dreptului de propriet.; restricţiuni în privinţa actelor materiale
şf în privinţa actelor juridice, restricţiuni de drept public
şi de drept privat. Dobândirea dreptului de proprietate.
Formula „titulus" şi „modus" aquirendi; critica ei. Dobândirea
proprietăţii mobiliare: tradiţiunea; dobândirea propriet.
dela neproprietar; accesiunea (adjrmcţiune, amestecare, specificare);
uzucapiunea; ocupaţirinea: lucruri părăsite, vânat,
pescuit, lucruri pierdute, tezaur. Dobândirea proprietăţii imobiliare.
Transferare prin registrele fonduare. Conflicte între
achizitorul tabular şi cel extratabular. Proprietate dobândită
fără inscripţie fond. Accesiune: naturală, artificială mixtă.
Uzucapiune. Expropriere. Efectele dobândirei propriet. Acţiunile
derivând din dreptul de propriet. Stingerea dreptului de
proprietate. 4. Dreptul de servitute. Generalităţi. Regule generale
pentru drepturile de servitute. Servitutile prediale. Servitutile
personale. Dobândirea drepturilor de servitute. Stingerea
drepturilor de servitute. Acţiunile pentru protecţiunea
drepturilor de servitute.
13. Drepfnl civil II.
Prof. titular: Bogdan lonescu.
Curs de drept civil român predat la anul III. de licenţă.
Teoria generală a obligaţiunilor. Noţiuni generale. Efectele
obligaţiilor. Stingerea obligaţiilor. Transmisiunea obligaţiilor.
Modalităţile obligaţiilor. Isvoarele obligaţiilor: delicte-

•şi quasi delicte; îmbogăţirea fără cauză (gestiunea de afaceri
şi plata nedatorită); contracte (generalităţi, validitatea contractelor,
efectele contractelor, desfiinţarea Ciontractelor).
Contractele numite. Vânzarea. Cesiunea creanţelor. Schimbul.
Locaţiunea cu variantele ei. Societatea. Mandatul. împrumutul.
Depozitul. Jocul şi prinsoarea. Renta viageră. Tranzacţiunea.
Fidejus'unea. Gajul. Anlicreza. Dreptul de retenţiune.
Privilegiile. Privilegii generale asupra imobilelor. Privilegii
speciale asupra anumitor mobile. Conflictul între privilegi.
Seminal.
S'au discutat, cu studenţii anului III şi la doctorat, diferite
probleme de sintetizarea şi aplicarea practică, referitor la
cursurile făcute. S'a urmărit prin aceste disouţiuni desvoltarea
puterei de cuprindere a studenţilor, asupra materiei dreptului,
ascuţimea spiritului lor juridic, precum şi stimularea iniţiativei
lor personale în soluţionarea unei probleme de drept.
I. Cursuri:
13. Drept civil 111.
Prof. titular: Aurelian lonaşcu.
1. Introducere in studiul dreptului civil român, curs predat
studenţilor anului I. în primul semestru al anului şcolar-
S'a tratat despre: Noţiunea de drept în general; Regula de
drept şi Instituţia juridică; Isvoarele regulei de drept (Cutuma,
Legea, Juirisprudenţa şi Doctrina); Teoria Generală a legei;
Isvoarele dreptului civil în vigoare în Vechiul Regat, Transilvania,
Bucovina şi Basarabia; Legile de unificare şi problema
unificare! legislaţiei civile; Noţiunea de subiect de drept; Personalitatea
fizică (Durata, Numele şi Domiciliul); Personalitatea
juridică şi reglementarea ei actuală; Teoria generală a
drepturilor subiective. Noţiunea de patrimoniu. Teoria generală
a bunurilor. Noţiunea de voinţă juridică. (Gondiţiunele ei
şi autonomia voinţei). Teoria actelor juridice (Categorii, Condiţii,
Modalităţi, Sancţiuni şi Efecte); Teoria sumară a probelor
(Noţiunile generale şi mijloacele de probă admise de legea
română).
85

ж
2. Dreptul familiar român, curs predat studenţilor anului
I in al doilea semestru al anului şcolar.. S'a tratat despre: Noţiunea
de familie; Căsătorie; Divorţ; Uniunea liberă; Filiaţiunea
legitimă; Filiaţiunea naturală; Adopţiune; Obligaţiunile
alimentare.
II. Lucrări de seminar:
A) Referate: 1. Dl Dimcă Dtru a rezumat volumul „Introductiion
â la science du droit" de Gaston May; 2. Dl Ţereanu
Teodor, lucrarea dlui prof. R. Boilă întitulată „Diviziunea
dreptului în drept public şi privat"; Dl MUea FI., volumul „La
vie du droit" de Jean Cruet; 4. Dra G. Teodoresou, capitolul
despre eretro activitatea legilor din cursul de drept civil al
Dlui prof. C. Negrea; 5. Dl Gozman E., capitolul despre aplicarea
regulei eretroactivităţei din. volumul „Precis de droit civil"
de J. Bonnecase.
B) Conferinţe: Au ţinut conferinţe: 1. DI Dimcă Dtru despre
„Abrogarea legilor prin desuetudine"; 2. Dl Bocian V.
despre „Publicarea legilor"; 3. Dl Raţiu despre „Conflictele de
legi în spaţiu"; 4. Dl Păsărariu despre „Teoria statutelor"; 5v.
Dl Chira Aurel despre „Personalitatea juridică a mănăstirilor
din Moldova".
Toate referatele şi conferinţele au fost însoţite de critici
şi discuţiuni.
C) Lucrări practice. S'au ţinut 5 şedinţe în care s'au făcut
exerciţii de cercetări bibliografice şi jurisprudenţiale, utilizându-se
în acest scop: Bibliografia franceză de Grandin,
tratatele de drept civil român şi cataloagele de drept a editutrilor
şi librăriilor române . în lipsa unei bibliografii şi
culegerile sau revistele de jurisprudenţă române şi franceze.
(Pandectele române; Jurisprudenţă generală; Curierul judiciar;
Jurisprudenţă română; Dreptul; Pandectele săptămânale;
Culegerile franceze Dalloz şi Sirey; Revue Tirimestrielle de
droit civil; Dalloz hebdomadaire).
D) Colocvii. S'au ţinut 12 şedinţe de inteirogaţiuni şi discuţiuni
asupra materiei predată la cursul de „Introducere în
studiul dreptului civil român" la cânii au participat în mod
efectiv şi regulat circa 60 de studenţi.

I. Gursari:
14. Drept civil IV.
Prof. titular: Alexandru Angelescu.
1. Introducerea în studiul dreptului civil român, curs pire*
dat studenţilor anului II licenţă în primul semestru al anului.
S'a tratat despre: Noţiunea de drept, domeniul dreptului şi a
moralei, diferitele clasificări ale drepturilor şi criticele la cari
dau naştere. Dreptul civil, evoluţia acestei noţiuni, 'importanţa
ei (privire generală), a) Caracterele dreptului civil (drept pozitiv,
naţional, privat). Diferite teorii existente în această materie,
b) Obiectul dreptului civil: studiul persoanei ca subiect
de drept, studiul (obiectului de drept, naşterea şi stingerea dreptului,
sancţiunea lui. Privire generală asupra probei, c) Izvoarele
dreptului civil: legea şi cutuma. Caracterele şi importanţa
lor în decursul timpului (şcoala filosofică franceză şi
istorică germană). Codul civil Napoleonian, dificultăţi! la cari
a dat loc redactarea sa. Calităţi şi defecte. Evoluţia dreptului
civil la sfârşitul sec. al 19-lea şi al 20-lea. Doctrina, principalele
reviste de drept clivil.
Izvoarele dreptului civil român: în Vechiul Regat, Ardeal,
Bucovina, Basarabia. Redactarea codului civil român, superioritatea
lui asupra legislaţilor cari l-au precedat (codul Caragea,
codul Iui Calimach); insuficienţa sa astăzi.
Teoria legii: domeniul de aplicare al legii în timp, în spaţiu.
Interpretarea legilor; interpretarea judiciară (şcoala exegesei,
şcoala liberei! interpretări juridice). Culegeri de jurispradenţă
şi importanţa lor.
2. Dreptul de familie, curs predat studenţilor de anul II,
în al 2-lea semestru. S'a tratat despre: Teoria generală a persoanei:
a) Starea civilă, actele de stare civilă (condiţii de formă
şi de fond, reguli speciale aplicabile actelor de naştere şi
de deces. Sancţiunea lor). Rectificarea actelor de stare civilă.
Acţiuni de stat: clasificări; reguli speciale privind exerciţiul
acestor acţiuni, competinţa. Autoritatea lucrului judecat în
materie de stat. b) Starea persoanelor în societate; domiciliul,,
numele, c) Starea persoanelor în familie: c 1
) Căsătoria: natura
ei juridică, condiţii de formă şi de fond, sancţiunea condiţiilor:
opoziţie, nulitate (căsătorii inexistente). Căsătoria pu-
87

88
tativă. Proba căsătoriei. Efectele căsătoriei: obligaţia alimentară,
datoria de credinţă, sprijin, ajutor şi de cohabitare. Puterea
maritală: consecinţe, atenuări, legea din 1932. C-) Desfacerea
căsătoriei, Istoricul şi cauzele divorţului. Injurii grave
ca motive de divorţ; Procedura divorţului. Consecinţele divorţului.
Divorţul prin consimţământ mutual, c 2
) Fsliaţjunea
legitimă: probele filiaţiunei materne, presumţia de paternitate
ca dovadă a filiaţiunei paterne, c 4
) Filiaţiune naturală, Uniunea
liberă. Mijloacele de probă în materia de filiaţie naturală;
Recunoaşterea voluntară, recunoaşterea forţată, c 5
) Legitimaţia.
c 6
) Adopţiunea.
II. Lucrări de seminar:
A) Conferinţe: Au ţinut conferinţe domnii studenţi: 1. G
Ardeleanu, despre „Capacitatea femeii măritate în dreptul roman
şi în dreptul modern". 2. I. Popescu, despre „Căsătoria
Ia Roma şi în dreptul modern". 3. I. Issecuţiu, despre „Ipoteca
femeii măritate". 4. C. Vasiliu, despre „Proprietatea literară".
Toate conferinţele au fost însoţite de critici şi discuţii la
cari au luat parte toţi studenţii anului II.
B) Colocvii şi lucrări practice: s'au ţinut 35 de şedinţe în
cari s'a discutat întreaga materie de drept civil a anului, insistându-se
mai ales asupra „materii proprietăţii şi a celorlalte
drepturi reale". Această din urmă materie neputând îi
tratată la curs, din lipsă de timp, a fost examinată pe de antregul
la seminar sub formă de lucrări scrise şi discuţii la cari au
luat parte circa 40 de studenţi.
15. Drept comercial I.
Prof. titular: Petre Poruţiu.
Noţiunea şi locul dreptului comercial în sistemul dreptului
pozitiv. Izvoarele dreptului comercial. Legile şi obiceurile
comerciale. Dreptul comun ca izvor al dreptului comercial.
Printirpalele coduri comerciale europene. Reprivire istorică
asupra codificărilor. Actele de comerţ: enumerarea şi caracterizarea
lor. Comerciantul şi societăţile comerciale ca subiecte
ale obligaţiunilor comerciale. Obligaţiunile comerciale
şi izvoarele lor. Contractele comerciale. Contractele speciale
în dreptul comercial român, transilvănean şi bucovinean. Re-

gulele cari cârmuesc obligaţiunile comerciale. Interpretarea
contractelor comerciale. Faptele concludente. Tăcerea. Contractele
între persoane îndepărtate. Momentul perfecţiunii contractului.
Forma contractelor comerciale. Pnobaţiunea contractelor
comerciale. înscrisul. Actul autentic şi actul sub
semnătură privată. Verificarea actului sub semnătură privată.
Clauza de bun şi aprobat. Data scripturei private. Registrele
comercianţilor ca instrumente probatorii. Comunicarea şi înfăţişarea
registrelor. Onerozitatea contractelor comerciale. Dobânda.
Solidaritatea contractanţilor. Interdicţiunea dilaţiunilor.
Plata. Determinarea preţului. Normele dreptului comercial
internaţional şi interlocal. Prescripţiunea obligaţiunilor
contractuale. Cumpărarea-vânzarea. Capacitatea contractanţilor.
Obiectul. Dobândirea proprietăţii lucrului cumpărat.
Preţul. Vânzarea după mostră, pe încercare. Vânzarea de mărfuri
încărcate pe o navă. Executarea şi efectele contractului de
cumpărare-vânzare. Obligaţiunile vânzătorului: predarea lucrului,
răspunderea pentru evicţiune, răspunderea pentru viţiile
lucrului. Obligaţiunile cumpărătorului: plata preţului. Neîndeplimirea
şi efectele sale. Executarea coactivă. Cesiunea. Retractul
litigios. Contractul de furnitură. Reportul. Operaţiunile
de bursă. Transportul. Scrisoarea de trăsură şi de cărat.
Răspunderea cărăuşului. Gajul legal şi privilegiul cărăuşului.
Transportul persoanelor. Căile ferate. Transporturile cumulative.
Transportul de ştiri. Depozitul de mărfuri şi depozitul
bancar. Contractul de asigurare. Asigurătorul, asiguratul, beneficiarul,
riscul. Reasigurarea. Asigurările contra daunelor
şi asupra vieţii. Asigurări contra incendiilor, grindinei şi de
transporturi. Mandatul. Comisionarul. Gajul comercial.
Seminar: Aprofundarea unora dintre capitolele precedente.
T
16. Drept comercial II.
Prof. titular: C. Petrescu-Etcea.
S'au tratat, din materia Dreptului Comercial, următoarele
părţi:
Introducere: Izvoarele Dreptului comercial; Teoria actelor
de comerţ; Comercianţii; Auxiliarii comercianţilor; Societăţile
comerciale.
«9

90
Cu privire la cambie s'a tratat: Evoluţia istorică a cambiei;
Natura juridică a cambei; Condiţiuniile de validitate;
Circulaţiuniile de validitate; Ciroulaţiunea; Acceptarea.
La lucrările de seminar s'au expus conferinţele:
„Evoluţia istorică a Dreptului comercial" (Dl Floriţa
Ioan); „Istoria Dreptului Comercial român (Dl Farcaş Ladislau);
„Actele de comerţ obiective" (Dl Magda Ioan); „Actele
de comerţ subiective" (Dl Iliescu Aurel); „•Comercianţii" (Dl
Hulea Sever).
17. Drept internaţional public.
Prof. titular: Gheorghe Sofronie.
S'a ţinut un curs general de Drept Internaţional Public,,
pentru anul III. licenţă, privind următoarele materii: Persoanele,
Bunurile, Relaţiile internaţionale, Actele juridice internaţionale,
Soluţionarea pacifică şi violentă a diferendelor internaţionale,
Dreptul de Acţiune (Războiul). Principiile dreptului
clasic şi tendinţele noui în aceste materii.
(Acest curs a fost publicat sub formă de „Note şi idei sistematizate"
în Editura Cioflec).
In Seminar, s'au comentat şi interpretat diferite texte de-
Drept Internaţional pozitiv (Tratate, convenţiuni internaţionale
anterioare Pactului Soc. Naţ. şi de sub regimul Pactului).
ÎS. Drept internaţional privat.
Prof. titular: Iorgu Radu.
Definiţia dreptului internaţional privat. Denumirea, premisele
lui. Ordinea publică în dreptul internaţional privat.
Natura lui juridică. Teoria retrimeterii. Teoria calificărilor.
Naţionalitate.
19. Politica.
Prof. titular: Cassiu Maniu.
S'a tratat următoarele chestiuni: Noţiunea ştiinţei politice.
1. Deosebirea dintre ordinea politică şi ordinea juridică.
Deosebirea dintre ştiinţa politică şi ştiinţa dreptului constituţionale.
2. Factorii a cărora rezultantă este naţiunea: а) со-

munitatea năzuinţelor; b) comunitatea coheziunei de limbă;
c) comunitatea neamului; d) comunitatea tradiţiilor; e) comunitatea
teritoriului; ţ) comunitatea aspiraţiilor; g) comutea
datinelor, moravurilor, a obiceiurilor; h) comunitatea credinţei;
i) comunitatea caracterului; j) comunitatea încrederei;
k) comunitatea principiilor; l) comunitatea conştiinţei de sine
naţionale. 3. Despre educarea personalităţii conştiente ca temelie
a conştiinţei de sine naţionale. 4. Elementele alcătuitoare
ale personalităţii conştiente: a) individuaţiunea; b) determinaţiunea;
c) Puterea mentală ca condiţiunea puterea de
voinţă; d) Puterea de voinţă ca temelie a caracterului; e)
Conştiinţa de om civilizat. 5. Personalitatea conştientă, voinţa
şi caracterul în raport cu naţiunea, cu societatea, Gu statul. 6.
Conştiinţa ca factor dominator în viaţa politică. 7. Conştiinţa
ca punct central şi fix în judecarea fenomenelor de ordin demografic,
economic, juridic, religios şi de guvernament. 8. Importanţa
momentului psiehologic pentru a propaga în sânul
naţiunei încrederea în viitor, credinţa succesului întreprinderilor
private şi publice, curagiul individual şi naţional. 9. Regenerarea
politică a naţiunei care atârnă dela educarea conştiinţei
individului prin minte, prin voinţă şi prin caracter.
Lecţiunile în orele de seminar.
Explicarea fenomenelor politice, analizate în cursurile
săptămânale din punctele de vedere ale a) istoriei politice;
b) demografiei politice; c) geografiei politice; d) dreptului
public; e) psihologiei; f) filosof iei; g) economiei politice.
20. Economia politică 1.
Prof. titular: D. B. Ionescu.
Istoria doctrinelor economice.
1. Sensul, importanţa şi împărţirea unei istorii doctrinelor
economice. 2. Economia şi cultura Vechiului Orient: Egipt,
Mesopotania, ludea. 3. Ideile economice ale Antichităţii a)
Grecii; evoluţia societăţii şi economiei la Greci, naşterea burgheziei
şi democraţiei. Sofiştii, Platon, Aristotel. Decadenţa,
reacţiunea individualistă, pedantismul, teoria legii şi dreptului
natural, b) Romanii, evoluţia societăţii şi economiei la romani,
caracterul ei, scriitorii de rerustica, dreptul roman şi
viaţa economică, decadenţa economiei societăţii antice. 4.
91

'92
Ideile economice ale Evului mediu. Regresul economic, creştinismul,
ideile sociale ale creştinului Sf. Augustin. Lumea
barbară, organizarea ei socială. Dezvoltarea oraşelor. Corpus
juris conuonici, scolastica. Cruciatele şi dezvoltarea vieţii economice.
Toma d Aquino zorile lumei noi. 5. Mercantilismul:
Ideile generale ale Mercantilismului, bazele Mercantilismului.
Influenţa renaşterii, dreptului natural şi reformaţiei. Naşterea
spiritului capitalist. Doctrina mercantilistă, politica mercantilistă,
fazele ei. Mercantilismul în Italia, Spania, Franţa,
Anglia, Olanda, Germania. Ultimii mercantilişti. Trecerea la
liberalismul economic. Bazele psichologice şi etice ale individualismului
şi liberalismului economic. 6. Şcoala fiziocrata.
Introducere, şcoalei generale. Fr. Quesnay şi şcoala fiziocaţie.
Doctrina economico-agrară. Tabloul economic şi circulaţia
bonurilor. Doctrina ordinei naturale. Rolul statului. Dezidenţii.
Oondillac. Adversarii fiziocaţiei. 7. Şcoală liberală.
Ad. Smith. Malthus şi Ricardo. J. B. Say. Caracterele generale
ale şcolii clasice şi oferirea ei. Fr. Bastiat. J. St. Mill.
Opoziţia contra şcolii literale. Ad. Muller. Fr. List. 8. Socialismul.
Bazele socialismului. Socialismul francez şi englez.
9. K. Marx şi Socialismul ştiinţific. Provizorismul. 10. Historismul.
11. Noile direcţiuni: Şcoala matematică. Socialismul
de Stat. Bolşevism, fascism, Naţionalism.
Seminar 1 oră pe săptămână.
Conversaţie asupra problemelor principale ale Economiei
politice teoretice şi generală.
21. Economia politică.
Prof. titular: George Strat.
Curs ţinut la anul I de licenţă. Lecţia inaugurată. Experienţa
Roosvelt. Economi a politică ca ştiinţă. Legile, metodele
ei. Observaţiunea şi Experienţa în Economia Politică. Şcoala
liberală din p. de vedere al metodei. Şcoala matematică şi
şcoala psichologică austriacă. Şcoala istorică germană. Doctrinele
Economiei la Greci şi Romani. Economia medievală.
Mercantilismul. Doctrina fiziocratică. Adam Smith şi începuturile
şcoalei clasice engleze. Malthus. Ricardo S. St. Mill.
Şcoala clasică franceză. Say. Bastiat, Danvoger. Şcolile socia-

93'-
liste. Obiectionismul. К. Marx. Neoimarxismul. Bolşevismul.
Termiologia economică. Factorii producţiunii şi puoducţiunea
in general. Teoria fiziocratică a produsului net. Natura, factor
al producţiei. Capitalul factor al producţiei. Organizarea
producţiei. Fenomenul diviziunii muncii. Maşlinismul şi industrialismul
modern. Libertatea muncii. Libera concurenţă.
Fenomenul concentraţiunii şi integraţiunii în producţie. Trusturi
şi cartele. Magazine generale şi stabilimente cu sucursale
multiple. Despre schimb şi circulaţia bunurilor. Moneda de
hârtie. Reparaţia bunurilor. Dreptul de proprietate evoluţia,
legitimitatea ei. Venitul muncii. Salariul pământului şi agenţilor
naturali. Renta, teoriile ei. Venitul capitalului. Dobânda.
Lucrare în seminar.
Condiţiunile generale cerute unui iurist. Metoda. împărţirea
lucrării. Cartea lui Fustei de Coulanges. Referat asupra
vieţii economice la Romani. Comunicarea studentului Lutzas
asupra Societăţii! economice române. Comunicarea studentului
Dragoş asupra regimului economic în Roma imperială.
Comunicarea studentului Milea asupra laturei sociologice a
operei lui Fustei de Coulanges. Comunicarea studentului Raţiu
asupra laturei sociologice a economiei antice. Comunicarea
studentului Apostol despre organizarea breslelor şi corporaţiunilor
în Principatele române. Conferinţa studentului
Ladislau Beraban despre organizarea breslelor şi corporaţiunilor
în Transilvania. Comunicarea studentului Boceanu despre
situaţia elementului românesc din Ardeal în bresle. Comunicarea
studentului Lupea asupra economiei naţionale romane
din а II. jum. a veacului al XIX astfel cum apare din
opera lui I. Ghica. Comunicarea studentei Agripina Lipan
despre Ion Ghica economist român. Două conferinţe ţinute
de Dna Cândea şi Dşoara Felan asupra vieţii şi operii lui Adam
Smiith.
8». Politica socială.
Prof. titular; Nicolae Ghiulea.
Socialul şi Realitatea socială. Viaţa socială. Voinţa socială.
Cadrul social. Manifestările sociale. Cadrul cosmologic.

'94
Materie. Reacţiunile contra forţelor cosmologice. Manifestări
economice. Cadrul uman. Cadrul biologic. Cadrul psihologic.
Reacţiuni. Manifestări vitale. Manifestări spirituale:
Cultura. Manifestări sufleteşti: Civilizaţia. Manifestări etice.
Manifestări juridice. Cadrul istoric. Forţe. Instituţii. Idei forţe
nerealizate. Ideologie. Manifestări administrative. Manifestări
politice. Atitudine socială. Politica social-eeonomică. Munca
în fenomenele economice. Apărarea omului. Elementul individual:
Apărarea fiinţii. Elementul social: Apărarea funcţiunii.
Elementul de progres: Perfecţionarea. Organizarea muncii.
Educaţia profesională. Piaţa muncii. Contractul de muncă.
Reglementarea muncii. Ocrotirea muncii. Munca copiilor, femeilor,
bătrânilor. Asigurarea putinţii de a munci: Asigurarea
preventivă, represivă, reparatoare. Politica social-biologică.
Higiena socială. Higiena individului. Higiena aglomeraţiilor.
Higiena alimentară. Lupta contra barililor. Lupta contra paraziţilor
şi insectelor vătămătoare. Medicină socială. Organizarea
sanitară. Boalele sociale. Lupta contra mortalităţii copiilor.
Apărarea rasei. Eugenia. Ridicarea standardului naţional
(Principiul social). Cultul personalităţii (Principiul individual).
Politica social-sufletească. Educaţia simţului social.
Asociaţia profesională. Asociaţia economică. Asociaţia eticosocială.
Educaţia sufletului. Educaţia intelectului. Scoale. Biblioteci.
Muzee. Politica social-ideologică (etico-iuridică).
Dreptatea socială. Pacea socială. Progresul social. Politica social
organizatorie (politica administrativă). Organizarea administrativă.
Ordine. Confort. Căi de comunicaţie. Organizarea
politică. Politica comunală. Politica naţională. Politica de
partid. Organizarea socială. Familia. Contractul social. Circulaţia.
Seminar:
Studiul legii contractului de muncă, în special contractul
de ucenicie.
33. Ştiinţa şt Legislaţia financiară.
Prof. suplinitor: Romul Boilă.
Numirea şi importanţa catedrei de Ştiinţa şi Legislaţia
financiară. Noţiunea şi cuprinsul materiei: Ştiinţa, legislaţia
financiară.

34. Statistică.
Prof. titular: Andrei Sigmond.
S'a tratat: Metoda ştiinţifică şi ştiinţa statisticei. Istoria
desvoltării statisticei. Statistica modernă: tendinţa germană
şi franco-belgiană. Organizarea statisticei din punctul de vederea
culegerilor prelucrării şi publicării datelor statistice.
Materia statisticei moderne. Statistica populaţiunii in raporturile
internaţionale.
Lucrări de seminar:
Secţiunea ultimului recensământ al populaţiunii în România.
Calcularea cifrelor statistice. întocmirea tabelelor statistice.
Pregătirea Magamelor şi Caztogramelor.
35. Legislaţia agrară, şi industrială.
Prof. titular: LWiu Lazar.
Teoriile individualiste asupra dreptului de proprietate şi
exploatarea agricolă. Concepţia lui Henry George asupra preţului
pământului. Teoriile socialiste asupra proprietăţii. Teoria
comunistă.
II. Cursuri de doctorat.
1. Drept roman.
Catedra I.
Prof. titular: Ion C. Cătuneanu.
S'a tratat materia prevăzută în program.
2. Drept roman.
Catedra II.
Prof. titular: Tiberiu Moşoiu.
O serie de prelegeri despre „Transformările instituţiilor
politice romane".
95.

3. Drept Msericese.
Prof. titular: Lazăr Iacob.
Concordatele postbelice. Concordatul României cu Sfântul
Scaun.
4. Drept constituţional.
Prof. titular: Romul Boilă.
Tema aleasă: Istoria Constituţionalismului. Importanţa,
concepţia, condiţiunile, principiile, practica, garanţiile constituţionalismului.
Maniifestaţiuni constituţionale la popoareleantice,
în special greci, romani „Evul mediu şi constituţionalismul".
Desvoltarea constituţionalismului englez în decursul
veacurilor. Manifestaţiuni constituţiiionale în Ungaria, Litvania,
Svedia, Danemarca, Polonia în evul mediu. Constituţionalismul
american. Constituţionalismul francez.
5. Drept administrativ.
Prof. titular: Vaier Moldovan.
Justiţia administrativă. Noţiuni generale. Importanţa ei.
Justiţia administrativă în Anglia, Franţa, Germania, Italia,
Ungaria. Istoricul legislaţiilor de contencios administrativ de
la 1864—1925. Dispoziţiile Constituţiei. Legea din 1925. Analizarea
ei aprofundată. Comitetele de revizuire. Organizarea
lor. Contencioase spec'ale.
6. Drept penal şi Procedura penală.
Prcf. titular: Trasau Pop.
Diviziunea dreptului penal în partea generală şi specială.
Tehnica părţii speciale. Noţiuni generale asupra părţii speciale.
Noţiuni generale. Importanţa ei. Criteriile de repartizare
a infracţiunilor în partea specială. Actualele coduri penale
şi noul proect de cod penal român. Elemente constitutive
speciale. Definiţia infracţiunei. Analiza actelor constitutive ale
infracţiunilor, în general. Crimele şi delictele contra Statului.
7. Procedura civilă.
Catedra I.
Prof. titular: Emil Haţieganu.
Natura juridică a căilor de atac în procesul civil. Opoziţia,
apel, recurs, revizuire.

8. Procedura civilă.
Catedra II.
Prof. titular: Victor Cădere (în concediu).
Prof. suplinitor: Aurelian Ionaşcu
Procedară înaintea tribunalelor şi curţilor de apel unificată
prin Legea accelerării judecăţilor din 1929, curs predat
studenţilor dela doctorat. S'a tratat despre: Domeniul de aplicaţiune
al legei din 1929; Dispoziţiumle de competinţă ale acestei
legi; Cererea de chemare în judecată; întâmpinarea; Participarea
terţilor în proces; Rolul judecătorului; Administrarea
probelor; Termene, amânări şi suspendări; Audienţe, wtaţii,
înmânări şi dispoziţiuni fiscale şi penale în legătură;
Căile de atac (desfiinţarea opoziţiei, condiţiunile apelului şi
dispoziţiunile referitoare la recursuri); Sancţiunile organizate
de legea din 1929 (nulităţi, decăderi şi despăgubiri); Dispoziţiunile
tranzitorii şi finale ale legei.
9. Drept civil.
Catedra I.
Prof. titular: Camil Negrea.
Regimul matrimonial.
10. Drept civil.
Catedra II.
Prof. titular: Bogdan Ionescu.
91
Curs detaliat şi aprofundat asupra responsabilităţei civile-
(contractuală şi în special delictuală şi quasi delictuală).
11. Drept civil.
Catedra III.
Prof. titular: Aurelian Ionaşcu.
Proprietatea şi Posesiunea în dreptul civil român, curs
de doctorat predat în comun şi studenţilor anului I. S'a tratat
despre: Formele juridice de apropriere a bunurilor; Noţiunea
de proprietate (Istorie, Evoluţie, Fundament); Caracterele şi
conţinutul dreptului de proprietate; Absolutismul dreptului
de proprietate: Limitaţiunile constituţionale ale dreptului de
proprietate; Limitaţiunile legale de ordin administrativ şi cele
rezultând din vecinătate; Limitaţiunile convenţionale (Clau-
7

98
zele de inalienabilitate); Limitaţiunile jurisprudenţiale. (Teoria
abuzului de drept); Regimul special al proprietăţei agricole;
Regimul special al proprietăţei ţărăneşti dobândite prin
înproprietărire; Regimul special al subsolului şi al minelor;
Regimul special al apelor; Regimul special al energiei; Proprietatea
incorporală; (Proprietatea literară şi artistică, Proprietatea
industrială, Proprietatea scrisorilor); Coproprietatea
ordinară; Coproprietatea forţată şi perpetuă; Proprietatea pe
etaje şi apartamente; Posesiunea (Natura juridică, Caractere,
Condiţii, Efecte); Noţiunea de coposesiune.
12. Drept civil.
Catedra IV.
Prof. titular: Alexandra C. Angelescu.
Despre teoria probei şi a izvoarelor obligaţiilor în dreptul
civil român, curs de doctorat predat comun şi studenţilor
dela anul II licenţă. S'a tratat despre: Teoria probei: a) Actele
autentice, actele subt semnătură privată, scrisori, telegrame.
Valoarea copiilor actelor (autentice, subt semnătură privată).
Acte recognitive, confirmative. înscrisuri nesemnate: registre
comerciale, acte şi registre domestice, b) Proba cu martori:
art. 1191, derogări legale şi jurisprudenţiale. început de
dovadă scrisă, c) Prezumţii de ale omului, de ale legii. Autoritatea
lucrului judecat, d) Mărturisire. Jurământul supletoriu
şi estimatoriu. e) Clause convenţionale modificatoare a dreptului
comun a probelor.
Izvoarele obligaţiilor: a) Contracte, clasificarea contractelor.
Teoria voinţii, — viţiile de consimţământ: eroare, violenţă,
doi, leziune. Nevoia acordului de voinţă, oferta şi
acceptarea, — diferite teorii (expediţiei, recepţiei). Promisiunea
de vânzare, obţiunea. Obiectul, Cauza: diferite teorii existente
în această materie, b) Teoria quasi-contractelor, — critica
acestei teorii. Gestiunea de afaceri, alte cazuri, c) Obligaţiuni
legale: îmbogăţirea fără cauză, repetirea lucrului nedatorat,
d) Delicte şi quasi-delicte, Răspunderea delictuală:
culpă, conştiinţa culpei, legătură cauzală, prejudiciu.

13. Drept comercial.
Catedra I.
Prof. titular: Petre Pomţiu.
Societăţile comerciale în dreptul român, transilvănean,
bucovinean şi în proectul noului cod comercial.
Definiţiunea şi clasificarea societăţilor. Norme generale.
Formalităţi. Societăţile dregulare. Modificarea contractului de
societate (statului). Societăţile străine.
Societatea în nume colectiv. Societatea în comandită simplă
şi pe acţiuni. Societatea anonimă pe acţiuni şi pe cote. Societatea
cu răspundere limitată. Asociaeunile ocazionale, în
particip aţiune şi de asigurări mutuale. Norme comune pentru
societăţile de capitaluri: constituirea, simultană şi succesivă.
Actul constitutiv. Fondatorii. Capitalul. Acţiuni. Obligaţiuni.
Acţionari. Obligatari: adunarea generală constitutivă, ordinară,
extraordinară. Dreptul de vot (quorum). Atacarea hotărârilor
adunărilor generale. Administratorii. Cenzorii. Bilanţul.
Societăţi cu capitalul variabil: cooperativele. Desfiinţarea, fuziunea
şi lichidarea socieetăţilor.
14. Drept comercial.
* Catedra II.
Prof. titular: Constantin Petrescu Ercea.
Dreptul cambial comparat.
15. Dreptul internaţioal public.
Prof. titular: Gheorghe Sofrome.
Două cursuri speciale de Doctorat, privind: 1. Teoria generală,
organizarea, competihiţa şi activitatea Societăţii Naţiunilor;
2. Problema Securităţii Internaţionale.
16. Drept internaţional privat.
Prof. titular: Iorgu Radu.
Natura juridică a dreptului internaţional privat.
17. Politica.
Prof. titular: Cassiu Maniu.
Naţiunea şi statul, capodopere delicate ale geniului
«menesc. Buna ocărmuire şi binefacerile ei. Despre cauzele
flisoruţiunei. Despre cauzele disoluţiunei statului. Exemple d*
93>

100
cataclisme politice. Urmările decadenţei autorităţii senatului*
a împărăţiilor, la Romani. Urmările decadenţei autorităţii îrt
fosta monarhie Austro-ungară în Rusia, în Germania. Trecerea
stăpânirii dela o naţiune la alta, dela o dinastie la alta,
ca urmare a nedreptăţilor, a luxului şi a desfrâului. Individualităţi
mari cari au fost la înălţirea chemărei ca întemeietori,
ca susţinători, ca constructori de naţiuni şi de state. Carol cel
Mare, Richelieu, Colbert, Mazarin, Napoleon cel Mare, Frederic
cel Mare, Mussolini, Poincare.
18. Economia politică.
Catedra I.
Prof. titular Dumitru B. Ionescu.
Principiile politice economice.
Conducerea vieţii economice. Organizaţia economică şi
cea politică. Conducerea economică în economia sătească şi
orăşenească. Statul naţional în politica economică. Sistemul
politicei mercantiliste. Politica economică liberală individualistă:
Reacţiunea socialistă, irieacţiunea conservatoare. Studiai
grupelor sociale. Şcoală social politică. Disoluţia vechilor
idealuri ale politicei economice şi sociale. Partidele politice.
Sindicalismul. Influenţa organizaţiilor economice confesionale.
Есоподша naţională şi colaborarea economică internaţională.
19. Economia politică.
Catedra II.
Prof. titular: George Strat.
Doctrina individualistă. Viaţa economică antică şi doctrinile
ei. Doctrinile filosofice ale veacului V. Şcoala socratică
şi individualismul. Şcoala platonică şi Aristot. Apariţia şcoalei
sofiste şi rolul ei. Cugetarea individualistă în dreptul şi jurisprudenţa
romană. Dreptul roman şi contribuţia jurispmdenţei
în formularea drepturilor individuale. Evoluţia individualismului
în epoca, medievală şi opera lui St. Thomas de
Aquino. Individualismul în epoca Renaşterii. Doctrina Părinţilor
bisericii. Umanismul şi Renaşterea în legătură cu bazele
juridice ale individualismului. Contribuţia lui Bodin Puffen-

lOi
ăovî Grotius în formularea ideii de libertate prin dreptul natural.
Locke şi ideia de libertate. Contribuţia lui Montesquieu
la formularea concepţiei de libertate. Revoluţia franceză şi
ideia de libertate în evoluţia cugetării individualiste.
30). Ştiinţa şi legislaţia financiară.
Prof. suplinitor: Romul Boilă.
Bugetul în general.
21. Politica socială.
Prof. titular: Nicolae Ghiulea.
Raportul dintre Politica socială şi celelalte ştiinţe sociale:
Sociologia, Economia politică, Politica economică, Biopioilitica,
Etica, Estetica, Teologia, Piolitîca culturală, Pedagogia socială,
Ideologiile sociale, Dreptul public, Dreptul privat, Politica.
22. Statistică.
Prof. titular: Andrei Sigmond.
Teoria generală a statisticei. Activitatea întemeietorilor
statisticei moderne. Literatura statisticei ştiinţifice. Sfera cercetărilor.
Cercetarea în massă şi legea cifrelor în mare. Cifre
statistice. Formarea regularităţilor şi legalităţilor statistice.

С) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICA.
1. Prof. Alexandru C. Angelescu.
a) Nebunia ca motiv de divorţ 1934.
b) Despre actele respectuoase în materie de căsătorie 1934.
c) Despre bunul de familie 1934.
2. Prof. Victor G. Cădere.
a) Tratat de Procedură Civilă după legile de unificare şi
legile provinciale în vigoare, ediţia II., Bucureşti, 1935.
b) La responsabilite civile en droit civil roumain (Themis
Polska viol. IX. 935).
c) La structure economique de la Boumanie (Btin d'Expansion
1935).
3. Prof. Nicolae Ghiulea.
a) Politica socială pentru ţărănime. („Societatea de mâine"
Bevistă socială culturală, Bucureşti 1934, An. XI, Nio>. 6,
pag. 107).
b) Un nou program 'cooperatist. („Cooperaţia" economică,
socială, culturală, Bucureşti 1934, An. II No. 6—7, pg. 1).
c) Ţăranii şi muncitorii industriali. („Bevista muncii, sănătăţii
şi ocrotirilor sociale", Organ de documentare sanitară
şi îndrumare socială. Buc. 1934, An. II, No. 7—8, pag. 10).
d) Ridicarea satelor. („Libertatea" economică, politică, socială,'
culturală. Buc. 1934, An. II, No. 17, pg. 257).
e) Caracterul politicei sociale pentru ţărănime. („Societatea
de mâine" Buc. 1934, An. XI, No. 7—10, pg. 134).
f) Problema funcţionarilor publici. („Tribuna financiară"
revistă de economie politică şi finanţe, Buc. 1934, An. II, No.
19—20, pag. 3).
g) Ocrotirea ţărănimii. („Independenţa economică" Buc.
1934, An. XVII, No. 7-8, pag. 193).

h) Repausul duminical. („Revista muncii, sănătăţii şi ocrotirilor
sociale" Buc. 1934, An. II, No. 9, pag. 5).
i) Reorganizarea Statisticei generale a Statului. („Revista
Muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale" Buc. 1934, An. II, No.
10, pag. 5).
j) Simplificarea aparatului de Stat. („Tribuna Financiară"
Buc. 1934, An. II, No. 21, pag. 2).
k) Chestiunea funcţionarilor specialişti. . („Independenţa
economică" Buc. 1934, Ân. XVII, No. 9—10, pag. 225).
1) Organizarea Statului şi Statistica. („Revista muncii, sănătăţii
şi ocrotirilor sociale", Buc. 1934, An. II, No. 11, pg. 13).
m) Cooperaţia şi cultura. („Societatea de mâine" Buc.
1934, An. XI, No. 11, pag. 168).
n) Cooperaţia şi Politica. („Furnica" organ de cultură şi
propagandă cooperativă. Chişinău 1934, An. XVII, No. 23 (517)i
pag. 153). _
o) Daţi autonomie deplină mişcării cooperative. („Acţiunea
coperatistă" Buc. 1934, An. I, No. 1, pag. 1).
p) Chemare cooperatistă. („Cooperată", Buc. 1934, An.
11, No. 12, pag. 3).
q) Cooperaţia şi Statul. („Acţiunea cooperatistă" Buc.
1935, An. I, No. 3 pag. 1).
r) Statul ţărănesc şi cooperaţia. („Acţiunea cooperatistă",
Buc. 1935, An' I, No. 4, pag. 1).
s) Autonomia mişcării cooperative. („Pagina Cooperaţiei"
Dreptatea, Bucureşti, 19. I. 1935, pag. 3).
t) Echilibrul bugetar. („Prezentul" economic, financiar,
social. Buc. 1935, An. I, No. 6, pag. 1).
u) Drumul cel Bun. Studenţimea în serviciul ridicării satelor
(„Noi" Tribuna românismului creator, Cluj 1935, (An.
III, No. 2, pag. 3).
v) Salariile funcţionarilor publici. („Prezentul" economic,
financiar, social. Buc. 1935. An. I, No. 11, pg. 1).
w) Realizări sociale. Cooperaţia. Asigurarea muncitorilor
agricoli. „Politica socială" Buc. 1935, An. III, No. 59, pg. 3).
x) Lupta pentru cooperaţie. („Adevărul" Buc. 1935, An.
49, No. 15727 pag. 3).
y) Decretul-lege pentru organizarea statist ;
cei. („Revista
muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale Buc. 1935, An. III, No.
3, pag. 8).
ж

404
z) Problema cooperaţiei. („Prezentul" Buc. 1935, An. I,
No. 40, pag. 1).
aa) Cooperaţia cere libertate. („Excelsior" economic, financiar,
social. Buc. 1935, An. I. No. 7, pag. 4).
bb) Cooperaţia nouă. („Viaţa cooperativă", Buc. 1935,
An. I, No. 3—4 pag. 12).
cc) Asigurarea cooperativă. („Excelsior" Buc. 1935, An.
I, No. 11, pag. 5).
dd) Salarizarea funcţionarilor Statului. („Tribuna Financiară"
Revistă de economie, politcă şi finanţe. Buc. 1935, An.
III, Nr. 29, pag. 2).
ее) Organizarea Statului. Mijloace şi metode noui. Bucureşti
1935. Un volum mare în 8° pag. 204.
ff) Sindicalismul şi reforma Statului. („Revista muncii,
sănătăjji şi (ocrotirilor soo :,
ale" Buc. 1935, An. III No. 5, pg. 6).
gg) Experienţa mişcării cooperative. („Viaţa cooperativă"
Buc. 1935 An. I, No. 5, pag. 18).
hh) Organizarea cooperaţiei în autonomie. („Excelsior"
Economic, Financiar, Social. Buc. 1935, An. I. No. 14, pag. 4).
ii) Organizarea agriculturii prin cooperaţie. („Adevărul"
Bucureşti An. 49, No. 15758, Dum. 2. VI. 1935, pag. 4).
jj) Cooperaţie şi credinţă. („Excelsior" Economic, Financiar,
Social Buc. 1935, An. I. No. 16, pag. 4).
11) Asociaţia liberă. („Revista muncii, •sănătăţii şi ocrotirilor
sociale" Organ de documentare sanitară şi îndrumare
socială. Buc. 1935, An. III, No. 6, pag. 4).
4. Prof. Aurelian Ionaşcu:
a) Les principes дёпёгаих de la responsabilite delictuelle
dans les sijstemes J4ii\diques en vigueur en Transylvanie et Bucovine.
Extras din „Revue generale du droit, de la legislation
et de la jurisprudenee, Biere, Bordeaux, 1934;
b) Reparaţiunea daunelor cauzate în stare de necesitate,
Cuinierul Judiciar, Bucureşti, 1934;
c) Teoria Coposesiunei în dreptul civil român, Extras din
volumul „In memoriam C. Hamangvu", Cluj, 1935;
d) A colaborat la ediţia Il-a a Tratatului de Procedură Civilă
a dlui prof. V. Cădere în ce priveşte punerea la curent cu
noua legislaţie şi jurisprudenţă şi cu principiile proectului
noului cod de procedură civilă".

PubUcaţiunile didactice ale seminarului:
105
a) Introducere în studiul dreptului civil român, cursul
predat studenţilor anului I în primul semestru al anului şcolar,
litografiat, Cluj, 1935;
b) Programul analitic al materiei dreptului cWil român
obligatorie pentru examenele de doctorat, litogr., Cluj. 1935;
c) Activitatea didactică a anului şcolar I93k—1935. (Cursurile
predate şi lucrările seminarului), litografiat, Cluj, 1935.
5. Prof. Tiberiu Moşoiu.
Creditorii şi debitorii în Roma republicană. Lucrare apărută
în anul 1934.
6. Prof. C. Petrescu-Ercea.
Publicaţii.
a) Curs de Drept Comercial. (Introducere, Izvoarele, Actele
de Comerţ, Comercianţii, Auxiliarii comercianţilor). Litografiat.
b) Criza Parlamentarismului. Impr. Naţională, Buc. 1935.
Conferinţă.
„Dreptul şi Morala" conferinţă ţinută la Casa Luminii,
Tuirnu-Severin, Februarie, 1935.
7. Prof. lorgu Radu.
Ştiinţa şi tehnica dreptului internaţional privat. Voi. II.
568 pag. Ediţia Universtăţii.
8. Prof. Gheorghe Sofronie.
a) Beitrăge zur kenntnis der Theorie und Praxis des volkerrechtlichen
Plebiscitz (Extras din „Revue de Droit International
3—1934 Geneve.
b) La Lettre Millerand et la valabilite juiiidique des clauses
territoriales du Trăite de Trianon (Extras din „Revue de
Transylvanie") Bucureşti 1934.
c) Egalite ou Hierarchie Internationale? (Extras din „Revue
de DroiH International") Geneve 1935.
d) Războiu sau Pace? Aspectul Poliţe Internaţional. In
„Viaţa Românească" Dec. 1934.

106
e) Securitatea Statelor şi Factorul Economic. (In „Observatorul
Social-Economiic" Cluj No. 1. a. 1935).
ţ) Problema integrării noului drept Internaţional în Constituţiile
Naţionale. (Extras din „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma
Socială") Bucureşti 1935.
g) Rapports entre le Droit International et le Droit Interne
â la lumiere du principe de Г unite du Droit Public. (Extras
din volumul omagial al Prof. Paul Negulescu) Bucureşti 1935.
h) Moyens pour assurer le progres du Droit et le respect
de la justice en dehors de la guerre. (Raport prezentat la Conferinţa
Internaţională a Securităţii Colective, ţinută la Londra,
în Iunie 1935).
Conferinţe publice.
La Cluj: a) Raymond Poincare şi Louis Barthou, constructori
ai nouri ordini internaţionale. (La „Alliance Francaise";
publicată şi în broşură); b) Un document anti-revizioi-
"nist: Scrisoarea Millerand. (La „Extensiunea Universitară");
c) Stat naţional şi revizionism sub regimul Societăţii Naţiunilor
(La „Societatea Studenţilor în Litere şi Filosofie"; publicată
şi în broşură).
La Bucureşti: Mijloacele de a asigura progresul dreptului
şi respectul Justiţiei, în afară de Războiu (La „Institutul Social
Român").
La Braşov: Statutul juridic al Minorităţilor sub regimul
Societăţii Naţiunilor. (La „Liga Culturală").
La Târgu-Mureş: Revizionismul teritorial în lumina noului
drept internaţional. (La „Liga Anti-revizionistă" şi „Tinerimea
Română").
La Huniedoara: Valoarea juridică a Tratatului de la Trianon
(Extensiunea Universitară).
Premiat de ziarul „Universul", pentru lucrarea „Principiul
Naţionalităţilor în Tratatele de Pace din 1919—20.
9. Prof. Eugeniu Speranţia.
Publicaţii.
a) Legile şi formele gândirii ca proecţiuni ale proprietăţilor
vieţii. (Edit. Societ. Română de Filosifie; Buc, 1934).
b) Al VUI-lea Congres internaţional de Filosofie. (Extras
din Rev. de Filosofie, No. 4, 1934).

1071.
c) Asupra aceluiaş subiect, o altă redactare în 1. franceză,>
apărută în rev. „Scientia" (Milano, Maiu, 1935).
d) Perspectiva istorică în viaţa socială, în cultură şi educaţie.
(Imprimeria Naţională; Bucureşti, 1934).
Conferinţe.
a) Orientările actuale ale biologiei şi câteva aplicări sociale
(Braşov, 29 Noembrie 1934, în cadrul „Astrei").
b) Valoarea personală şi criteriul ei social (Cluj, Extensiunea
Universitară, 15 Februarie, 1935).
c) Cauzele ideologice şi morale ale crizei economice actuale
(Soc. stud. Litere şi Filosofie. Univ. Cluj, 2 Mart. 1935).
d) Memorie şi memorizare (Cercul Institutorilor, Cluj,
April, 1935).
e) Concepţia dinamică a cunoştinţei şi aplicările ei didactice
(Idem, Maiu, 1935).
10. Prof. Gheorghe Strat
a) T. R. Malthus şi Principiul Poporaţiei (Geller, Bucureşti
1934).
b) Despre necesitatea unui nou ideal naţional (Geller, Bucureşti
1934).
c) Experienţa economică americană a lui Roosvelt (Geller,
Bucureşti, 1935).
d) Evoluţia economiei româneşti în curs de un veac. (Geller,
Bucureşti, 1935).
e) Limitele intervenţionismului de Stat (Torouţiu, Bucureşti
1935).
f) Imperativul industrializărei în economia românească
(Excelsior, Buc. 1935).
g) Lipsa criteriului în viaţa economică românească. (Excelsior,
Buc. 1935).
h) Curs de Economie Politică, 550 pag. Ed. Cioflec, Cluj
1935.
Un mare număr de articole şi recenzii ştiinţifice publicate
în revistele Libertatea, Analele statistice şi economice, Tribuna
financiară, Administraţia financiară şi Excelsior.

108
Conferinţe ţinute în anul 1934—1935: la Institutul social
Шп Bucureşti, la Asociaţia Generală a Economiştilor din România,
la Uniunea Intelectuală română din Bucureşti, la Academia
de Export din Galaţi, la Soc. Astra din Braşov, Ia Asociaţia
Prof. Secundari din Ploeşti, la Soc. Astra din Arad, la
Societatea studenţilor în filozofie din Cluj.

FACULTATEA DE|MEDICINÂ

1UL1U HAŢIEGANU
IOAN MINEA
IACOB IACOBOVICI
CONSTANTIN URECHIA
TITU GANE
D1MITRIE NEGRU
IULIU MOLDOVAN
IOAN NIŢESCU
TITU VASILIU
MIHAIL A. BOTEZ
CORIOLAN TĂTARU
IOAN DRĂGOIU
VICTOR PAPILIAN
CRISTEA GRIGORIU
GHEORGHE MARTINESCU
A) DECANATUL
1. Foştii decani
2. Profesori decedaţi
Dr. GHEORGHE BILAŞCU.
3. Personalul decanatului
în anul universitar 1919—20
1920-21
1921—22
1922—23
1923—24
1923—24
1924—25
1925—26
1926—27
1927—2&
1928—29
1929—30
1930—31
1931—32
1932—34
Decan:
Prof. Dr. GHEORGHE MARTINESCU (până la 31—III 1935).
Prof. Dr. DUMITRU MIHAIL (dela 1—IV 1935).
Prodecan:
Prof. Dr. CRISTEA GRIGORIU.
Secretar: Iosif Tăpălaga (până la 31 III. 1935) şi Mircea
Ştefănuţ (delegat dela 1. IV. 1935).
Ajutor de secretar: Teodor Chiran.
Archivar: Ioan Saşcă.
Impiegat: Elena Zugravu.
Dactilografe: Otilia Cosma şi Măria Danciu-Ţigăreanu. ,
Pedel: Simion Rumcanu.
Cureri: Ştefan David şi Timoftei Chifor.

4. Personalul didactic
a) Profesori titulari.
1. Baroni Vitotd, născut în anul 1883. Doctor în medicină
şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de Bacteriologie.
Director al Institutului de Bacteriologie. Decorat cu „Virtutea
militară de aur", „Bărbăţie şi Credinţă", „Meritul Sanitar",
„Comandor al Coroanei", „Medaille des epidemies".
2. Botez A. Mihail, născut în 1881. Doctor în medicină şi
chirurgie. Profesor titular al catedrei de Patologie generală şi
experimentală. Director al Institutului de Patologie generală
şi experimentală. In anul şcolar 1921, cursul de Igienă şcolară
pentru revizorii şcolari din Ardeal. Fost Decan al Facultăţii
de medicină şi farmacie din Cluj, în anul şcolar 1927—28.
Decorat cu medalia „Răsplata muncii pentru învăţmânt" cl. L
3. Buzoianu Gheorghe, născut la 28 Decembrie 1901, în comuna
Tg. Bujor, judeţul Covurlui. Doctor în Medicină şi Chirurgie
dela Facultatea de Medicină din Bucureşti. Fost intern
(prin concurs), secundar (prin concurs) şi asistent la Clinica
1-a Chirurgicală din Bucureşti. Docent la Clinica 1-a Chirurgicală
din Bucureşti. Fost: medic asistent oto-rino-laringolog la
dispensarul Lahovary din Bucureşti şi medic şef consult, chirurg,
la dispensarul Bonaparte din Bucureşti, medic şef otorino-laringolog
al Societăţii române de telefoane din Bucureşti.
Profesor titular I a catedra de oto-rino-laringologie dela
1 Octombrie 1934 (Decret Regal Nr. 2841 M. Of. Nr. 251—934.
Directorul Clinicii Oto-rino-laringologice din Cluj. Decorat cu
Meritul sanitar cl. I-a (D. R. 3045—934).
4. Drăgoiu Ioan, născut în 19 Decembrie 1878 în com una
caransebeş, jud. Severin. Medic veterinar. Profesor titular al
catedrei de istologie şi embriologie. Profesor suplinitor la
Catedra de Fizioligie dela 1 Aprilie 193g. Fost Decan al Facultăţii
de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1929 30. Pro-

112
decan în anii 1928—29 şi 1930—31. Director al căminului studenţesc
V. Babeş. Colonel în rezervă.
5. Gane TUu, născut în anul 1883, în Galaţi, Doctor în:
Medicină şi chirurgie din Bucureşti (1910). Profesor titular
de clinică infantilă, Director al clinicei Infantile, până la data
de 1 Decembrie 1934, când a fost transferat la Facultatea de
Medicină din Bucureşti. Fost Decan al Facultăţii de medicină
şi farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922—23. Fost Secretar
General al Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Inspector
General de Ocrotire. Decorat cu „Răsplata Muncii
pentru învăţământ" cl. I.
6. Goia Ioan, născut la 21 August 1892, în comuna Sohodol,
Judeţul Alba. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular al catedrei de Semiologie medicală dela 15 Februarie
1930. Vicepreşedintele despărţământului Cluj al Astrei. Decorat
cu Coroana României în gradul de Comandor.
7. Gngoriu Creştea, născut la 1 August 1883, în comuna
Tg. Ocna, Judeţul Bacău. Doctor în Medicină şi chirurgie.
Profesor titular de Clinica Gynecologică şi obstetricală dela
1 Octombrie 1919. Directorul Clinicei Ginecologice şi Obstetricale.
Fost Dec an al Facultăţii de medicină şi farmacie în
anul şcolar 1931—32. Prodecan în anii şcolari 1932—33,
1933—34 şi 1934—35. Decorat cu „Răsplata muncii pentru
învăţământ" cl. I.
8. Haţieganu Iuliu, născut la 14 Aprilie 1885, în comuna
Dârja, Judeţul Cluj. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Profesor
titular de clinică Medicală dela 1 Octombrie 1919. Director
al Clinicei medicale. Fost Decan al Facultăţii de Medicină
şi Farmacie in anul şcolar 1919—20. Preşedintele secţiunii
Medicale şi Biopolitice a Astrei. Preşedintele Soc. Şoimii Carpaţilor.
Preşedintele Soc. Medicale pentru Educaţia Fizică Cluj.
Membre de la Societe d'etudes scientifiques sur la tuberculose.
Consilier la Societatea Culturală Principele Carol. Membru
al Ateneului Român. Consilier technic la Oficiul Ed. Tineretului
Român. Inspector general la „Străjerii ţării' pentru
Ardeal şi Banat. Membru în Comitetul Central al ligii contra
tuberculozei. Membru în Consiliul superior consultativ al Institutului
superior de educaţie fizică. Membru ales al Academiei
de Medicină Române. Fost Ministru al Ardealului în
1931. Rector în anul şcolar 1930—31, Prorector în 1931—32.

118
Comandor al Coroanei României. Ofiţer al Instrucţiunii franceze.
Cavaler al Legumei de onoare (Franţa). Coroana României
în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ
cl. I. Comandor al ordinului Sf. Sava (medalia jugoslavă).
9. Kernbach Mihail, născut la 3 Mai 1895 în comuna Vidra
Jud. Putna. Doctor în Medicină şi Chirurgie al Facultăţii de
Medicină din Cluj. Profesor titular al catedrei de Medicină.
Legală din 1 Noembrie 1933. Diplomat în Medicină Legala a
Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Medic legist titrat al Tribunalului
Cluj. Medic sublocotenent în campania 1916—1919.
Vicepreşedinte al Colegului Medical al Judeţului Cluj. Decorat
cu medaille des epidemies. Ofiţer al Coroanei. Fost bursier al
Fundaţiei Rockefeller, Membru al Societăţii de Medicină legală
germană şi membru al Societăţii de Biologie Paris. Referent
pentru România la Dtsch Z. f. gerichtliche Medizin, Berlin.
Premiat de Academia Română (Premiul Adamachi 1935).
10. MarUnescu Gheorghe, născut la 31 Ianuarie 1874, în
comuna Miceşti Judeţul Olt. Doctor în medicină şi chirurgie
(Bucureşti). Profesor titular al Catedrei de Farmacologie (16
Martie 1926—1 Aprilie 1935). Director al Institutului de Farmacologie.
Inspector General Sanitar. Medic Colonel în rezervă.
Fost subdirector şi Director General al Serviciului Sanitar.
Decoraţii: Steaua României în grad de ofiţer (1922). Coroana
României în gradul de Mare Ofiţer (1926). Dec an al Facultăţ i
de Medicină şi Farmacie în anii şcolari 1932 33 şi 1933—34,
în anul şcolar 1934—35 a fost Decan până la dat a de 15 Februarie
1935. Transferat la Fac. Med. din Вщс. pe dat a de 1
IV 1935.
11. Michail Dumitru, născut în anul 1886. Doctor în medicină
şi chirurgie. Profesor titular de clinică oftalmologică.
Directorul Clinicei Oftalmologice. Decorat cu răsplata Muncii
pentru învăţământ cl. I. Decan al Facultăţii de Medicină dela
data de 1 Aprilie 1935.
12. Minea Ioan, născut la 17 Decembrie 1878 în comuna
Tulgheş, Judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de clinică neurologică din 1919. Directorul Clinicei
neurologice. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi
Farmacie în anul şcolar 1920—21. Rector în anul şeolar ГЭ26-
1927. Prorector în anul 1927—28. Decorat cu Răsplata Muncii
pentru învăţământ cl. I.
8

114
13. Moldovan hiliu, născut în anul 1882 în comuna Bogata
de Mureş Jud. Turda. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular al Institutului de Igienă şi igienă socială. Fost Decan
al Facultăţii de medicină şi farmacie din Cluj, în anul
şcolar 1925—26. Directorul Institutului de Igienă şi Săntate
publică Cluj. Membru şi fost preşedinte al Societăţii de Biologie
Cluj. Fost Secretar. General şi Inspector General sanit.
şi de ocrotire al Ardealului. Fost Ministru Subsecretar de Stat
la Departamentul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Fost
deputat de Hunedoara, Senator de Arad. Preşedintele „Astrei".
Meritul Sanitar cl. I. Steaua României în grad de ofiţer. Coroana
României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I. Membru corespondent al Academiei Române.
Medic Colonel în rezervă.
14. Negru Dimitrie, născut la 30 Decembrie 1883, în comuna
Buciumeni, Judeţul Tecuci. Doctor în medicină şi chirurgie.
Profesor titular al catedrei de Radiologie dela 26 Ianuarie
1923. Directorul Institutului de Radiologie. Fost Decan
al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar
1923—24. Prodecan al Facultăţii de Medicina în anul şcolar
1924—25. Inspector General Sanitar, directorul centrului de
Radiologie. Medic Colonel în rezervă. Decoraţii: Crucea de
Războiu. Steaua României cu spade (cavaler). Crucea meritul
Sanitar cl. I. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Coroana
României în gradul de Comandor.
15. Papilian Victor, născut la 17 Iunie 1888 în comuna Gala
li, Jud. Covurlui. Doctor în medicină dela Facultatea de Medicină
din Bucureşti. Extern şi Intern al Eforiei Spitalelor
civile din Bucureşti. Profesor agregat şi apoi profesor titular
al catedrei de Anatomie descriptivă şi topografică dela Facultatea
de medicină din Cluj. Fost Decan al Facultăţii de medicină
şi farmacie din Cluj, în anul şcolar 1930—31. Prodecan
al Facultăţii de Medicină şi farmacie din Cluj în anul şcolar
1931—32. Membru al Societăţii de Biologie şi al Societăţii de
Antropologie din Pars şi a diferitelor societăţi ştiinţifice din
ţară. Director al Operei Bomâne Cluj. Medalia Băsplata Muncii
pentru învăţământ cl. I.
16. Pop Alexandru, născut la 31 Mai 1895. Doctor în medicină
şi chirurgie. Docent. Fost Conferenţiar definitiv de Semiologie
chirurgicală. Fost agregat onorific (1 Iulie 1932).

115
Fost suplinitor al catedrei de Clinica chirurgicală dela 1 August
1933. Profesior titular al catedrei de clinica chirurgicală
dela 1 Noembrie 1933. Director al Clinicii Chirurgicale. Membru
al Societăţii Germane de chirurgie din Berlin. Membru al
Asoc. Franceze de chirurgie din Paris. Post medic primar
la Inst. pentru Profilaxia cancerului din Cluj. -Distincţiuni:
.Steaua României în gradul de ofiţer Decret Nr. 25930—1930.
Crucea Meritul Sanitar cl. I. Decret Nr. 2230—1933.
17. Papavici Gheorghe, născut la 17 Aprilie 1895, în comuna
Chişineu, Judeţul Arad. Doctor -în medicină şi chirurgie.
Docent al Facultăţii de Medicină din Cluj (1926). Fost şef
de lucrări al Inst. de Farmacologie 1922—32. —- şef de secţie
(inspector de puericultura) al Inst. de Igienă şi Sănătate Publică
din 1929. Suplinitor al catedrei de Fiziologie dela 1" Octombrie
1932. Titular al aceleiaş catedre dela 1 Noembrie 1933
până la 1 Martie 1935. Titular la Clinica infantilă dela .1 Martie
1935 şi suplinitor la Institutul de Farmacologie dela 1 Aprilie
1935. Referent la Zentralblatt fur Hygiene, Tbc. Forschung,
Kinderheilkunde, Gynecologie, Kinderforschung şi la Nervenarzt.
Membru al Soc. de Biologie. Memhru al Soc. de chimie
biologică (Paris). Membru pe viaţă al Astrei etc. Vice-Preşedinte
al Societăţii Ştiinţelor Medicale Cluj. Comandor al Coroanei
României. Premiat al Academiei Române.
18. Sturza Marius, născut la 27 August 1876 în comuna
Sepreuş, Jud. Arad. Doctor în medicină şi chirurgie (Iunie
1901) al Universităţii din Viena. Prof. agregat de balneologie
şi fizioterapie prin concurs din 15 Februarie 1931. Profesor
titular din 1 Mai 1934. Directorul medical al staţiunei balneare
Sovata din 1922. Vicepreşedinte al Societăţii române de balneologie
şi climatologie medicală. Membru al Societăţii de
balneologie germ. (Deutsche balneologische Gesellschaft);
Membru al Societăţii de Ralneologie austriace (Oesterreisohe
balneologische Gesellschaft). Distincţiuni: Goroana României
în gradul de comandor I. D. R. 27804—1928; Steaua Rimâniei
în gradul de comandor, I. D. R. 60454—1929. Răsplata muncii
penru biserică cl. I. I. D. R. 4473—1929.
19. Tătam Coriolan, născut la 15 Mai 1889, în comuna Cornei,
Judeţul Someş. Doctor In medicina şi chirurgie. Profesor
titular de clinică dermato-venerică dela 1 Februarie 1923.
Directorul clinicei dermato-venerice. Membru în comisiunea
Clinicelor. Vicepreşedinte al Soc. Ştiinţelor medicale. Fost

116
Directorul Căminului stud. în medicină. Director General aii
Soc. de Salvare. Preşedintele comitetului Regional Cluj, al.
Fed. de Sport din România. Decorat cu Coroana României iu
grad de ofiţer şi de comandor. Medalia Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi
Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1928—29. Prodecan în anul
şcolar 1929 30. Fost Ministru al Ardealului.
20. Thomas Pierre, născut la 12 Mai 1876 in Flavigny,
Franţa. Doctor în ştiinţe de la Sorbona. Fost Şef de lucrări
de chimie biologică la Sorbona, fost asistent şi şef de lucrări
la Institutul Pasteur din Paris din 1898—1922, fost director de
laborator bacteriologic în timpul războiului. Decorat cu Legiunea
de onoare franceză. Comandor al Coroanei României.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
21. Ţeposu Emil, născut la 29 Septembrie 1890, în comuna
Comăna de sus, Judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie.
Profesor titular la catedra de Clinica boalelor Căilor
Urinare. Monitor al clinicei Urologice Necker din Paris (anul
1921—22). Membru corespondent al Asociaţiei franceze de
Urologie (Oct. 1928). Membru al soc. Internaţionale de Urologie
(Aprilie 1930). Membru al Societăţii germane de Urologie
din Berlin (Oct. 1928). Membru colaborator al revistei italiene
Urologia. Preşedinte , al Societăţii Ştiinţelor medicale din Cluj,
pe anul 1933—35. Fost deputat de Sălaj (sesiunea d'n Iunie
1931). Fost Vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (1931—32).
Deputat sinodal al Eparchiei Clujului (ales al districtului Zlatna).
Distincţi uni: Ordinul „Coroana României" cu spade în
gradul de Cavaler (Decretul Nr. 8471 din Sept. 1920). Crucea
de Războiu. Crucea „Meritul Sanitar cl. I." (Decret Nr. 3372'
din Martie 1930). Medalia Regele Ferdinand I, cu spade (Decret
R. Nr. 3916 din 4 Decembrie 1931). Medic maior în rezervă.
(I. D. R. Nr. 1542 din 31 Mai 1934).
22. Urechia Constantin, născut la 30 Octombrie 1883, în
comuna Fălticeni, Judeţul Fălticeni. Doctor în medicină şichirurgie.
Profesor titular de clinică psichiatrică dela 1 Octombrie
1919. Director al clinicei psichiatrice. Decan al Facultăţii
de Medicină şi farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922_
23. Fost director al secţiunei medico-pedagogice depe lângă
clinica psichiatrică. Membru al Soc. de Neurologie şi al soci
de,s Hopitaux de Paris. Membre dans le comite de direction

117
des „Arhives internationales de neurologie". Membru al Soc.
anatomice din Paris. Membru al Societăţii de Neurologie şi
Psihiatrie din Elveţia. Fost preşedinte al Soc. de Biologie. Referent
la Zeitschrift fur Neurol. und psichiatrie. Comandor al
Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
23. Vasiliu ТЦи, născut la 8 Mai 1885, în comuna Hârlău,
judeţul Botoşani. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Profesor
titular al catedrei de Anatomie patologică din Oct. 1922. Director
al Inst. de Anatomie patologică. Distincjiuni: Medic locotenent
colonel de rezervă. Medic căpitan în camp. 1916—19.
Fost preşedinte al Soc. med. din Cluj. Membru ai Soc. de Biologie
Cluj. Preşedintele R. Anatomie Cluj. Membru corespondent
al Soc. de Anatomie, Paris. Membru al Soc. de Hematologie,
Paris. Bărbăţie şi Credinţă cl. I. Medalia Regina Elisabeta
cl. I. (Meritul Santar). Medaille d'honneur des epidemies
Franţa. Cavaler aî Stelei României de Războiu. Ofiţer al Coroanei
Române. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Fost
Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar
1926—27. Prodecan în anul şcolar 1927—28.
b) Profesor de onoare.
24. Gu l
art Mes, născut la 4 Iulie 1870, în comuna Château
Thierry Franţa. Doctor în medicină şi ştiinţe. Fost profesor
angajat cu contract special pentru catedra de Istoria medicinei
şi frmaciei dela 1 Aprilie 1921, până la 1 Iulie 1930, iar
dela acea dată profesor de onoare al acestei facultăţi, fost Director
al Inst. de Istoria medicinei şi farmaciei. Profesor titular
de Parazitologie şi Istoria naturală medicală la Facultatea
de Medicină şi Farmacie din Lyon. Corespondent al Ac. de
med. din Paris. Membru al Academiei Lyoneze. Secretar General
al Soc. de Zoologie franceză şi membru în alte Societăţi
savante franceze. Membru în comitetul de onoare al Congresului
de Istoria medicinei şi în Comitetul Internaţional de Istoria
medicinei. Membru corespondent al academiei române
al „Asociaţiunei". Membru de onoare al Soc. ştiinţelor medicale,
din Cluj. Membru al Soc. de ştiinţe Cluj. Membru de
onoare al Soc. Reg. Române de Istoria medicinei 1930. Preşedintele
Societăţii Linneenne din Lyon 1931. Vicepreşedinte al
Soc. de Geografie din Lyon. Medic Maior în armata franceză.

Î1&
Ofiţer al Academiei. Cavaler аГ meritului agricol. Ofiţer aii
stelei d'Anjeuan. Ofiţer al instrucţiei publice. Laureat al Institutului
şi al Acad. de medicină din Paris. Cavaler al Legiunei
de Onoare cu titlul- militar. Coroana României. Meritul
Sanitar (Român),. Benemerenti cL I. „Meritul Cultural", gradi
de Cavaler..
c) Profesori agregaţi.
25. Aleman Ioan, născut la 2 August 1891 în Sacadate de:
Olt. Judeţul Sibiu. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent
dela 1 Iunie. 1926. Profesor agregat la catedra de clinica stomatologică.
Numit prin concurs pe data de 1 Aprilie 1932. Directorul
Clinicei stomatologice din Cluj. Distincţiuni: Steaua-
României în grad de ofiţer pentru merite sanitare.
26. Bologa L. ValeHa, născut la 26 Noembrie 1892, în comuna
Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Absolvent ai«
Facultăţii de Ştiinţe. In învăţământ dela 1 Oct. 1919. Docent
la 1 Iunie 1927. Prof. agregat de Istoria Medicinei şi Farmaciei
dela 1 Ianuarie 1932. Membra corespondent al Academiei Internaţionale
de Istoria Ştiinţelor, Paris. Membru în Comisia'
permanentă pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a Comitetului
internaţional de istoria ştiinţelor. Membru în comitetul
de redacţie al revistei Archeion, Roma; etc. etc. Medic căpitan
în rezervă. Medalia „Ferdinand I" cu spade. Crucea comemorativă
cu baretele „Italia" şi 1919 Medalia Victoriei.
d) Agregaţi onorifici.
27. Secăreanu Ştefan, doctor în chimie. Docent, conferen^
ţiar, agregat onorific însărcinat cu prelegerile şi conducerea
Laboratorului de chimie medicală. Membru la diverse societăţi
ştiinţifice. Decorat ou ord. Coroana României Cu spade.
28. Zolog Mihail, născut la 2 Dec' 1894 în comuna Coroisânmartin.
Jud. Târnava mică. Doctor în medicină şi chirurgie.
Docent. Conferenţiar definitiv. Agregat onorific de Igienă
colectivă. Şef de secţie la Inst. de Igienă şi Sănătate. Membru
al Societăţii de Biologie Cluj. Membru în Consiliul general al
Sănătăţii şi ocrotirei. Diplomat al şcoalei de Igienă Harvard"
(Harvard School of Public Health) Boston U. S. A. Comandor
al „Coroanei României".

e) Conferenţiar definitiv.
119
29. Bărbulescu Nicolae, născut în Bucureşti la 10 Iulie
1900. Conferenţiar definitiv de fizica medicală dela Iulie 1932.
f) Docenţi.
1. Отоса Valeriu, născut la 1898 în comuna Hidiş. Judeţul
Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent
al Clinicei dermatologice.
2. Daniello Leon, născut la 2 Noembrie 1898 în comuna
Budapesta (Ungaria). Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Asistent al clinicei medicale.
3. Gavnlă Ioan, născut la 26 August 1898, în comuna
Ohaba, Judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Asistent al Clinicei medicale.
4. Iancu Axente, doctor în medicină şi chirurgie. Docent
la Clinica infantilă.
5. Konradi Dănilă, născut la 24 Ianuarie 1891, în comuna
Goldăi, Judeţul Someş. Doctor în medicină şi chirurgie.
Docent. Şef de lucrări la Clinica dermato-venerică.
6. Nichita Emanoil, doctor în medicină şi chirurgie. Medic-căpitan
abilitat docent în specialitatea „Ortopedie şi chirurgie
infantilă" cu data de 1 Februarie 1932.
7. Popovici Traian, născut la 1 Mai 1894, în comuna Berechiu,
Judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Şef de lucrări la Clinica Ginecologică şi obstetricală.
8. Vancea Petru, doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Şef de lucrări la Clinica oftalmologică.
9. Velluda Constantin, născut la 18 Noembrie 1893, R. Sărat,
Judeţul R. Sărat. Doctor în medicină şi chirurgie. (Nov.
1921). Docent. Şef de lucrări la Inst. de Anatomie descriptivă
şi topografică. Membru al Soc. Anatomice din Paris. Cavaler
al ord. „Coroana României".
10. Voicu Ioan, născut la 4 Aprilie 1892, în comuna Blaj,
Judeţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent.
Asistent la clinica ginecologică şi obstetricală.
11. Zugravu Gheorghe, doctor în medicină şi chirurgie.
Docent. Şef de lucrări la clinica infantilă.

120
Lista doctorilor în Mediciuu promovaţi în anul
şcolar 1934—35.
"l.'Achim Ioan (R) 38. Ionescu Tiberiu (R)
2. Anastasescu Ioan (R) 39. Iosif Simion (R)
3. Antonescu Caius (R) 40. Kusztos Gavril (M)
4. Bodiş Gaşpar (M) 41. Kiss Iuliana (M)
б. Băncilă Eugenia (R) 42. Liuba Corneliu (R)
6. Buttinger Tereza (G) 43. Lapteş Petru Mircea (R)
7. Baumgarten Alexandru (M)44. Leza Roz. Cornelia (R)
8. Braţe Vasile (R) 45. Macaveiu Ioan (R)
9. Braicu Gavril (R) 46. Matache Ştefan (R)
10. Biasini Alexandru (M) 47. Morariu Olimpiu (R)
11. Bucur Nicolae (R) 48. Molnar Viorica (M)
12. Comşa Nicolae (R) 49. Mureşan Augustin (R)
13. Coman Onoriu (R) 50. Molnar Francisc (M)
14. Găiman Aurel (R) 51. Modran Liviu (R)
15. Chioseaua Gheorghe (R) 52. Moga Ruxandra (R)
16. Cristea Vasile (R) 53. Mânu Cornel (R)
17. Constantinescu Mihail (R) 54. Mu ţiu Alexandru (R)
18. Ciplea Alexandru (R) 55. Mihalca Virgil (R)
19. Dabiciu Petru (R) 56. Milştein Moise (E)
20. Drăghincescu Felicia (R) 57. Mucuţă Adrian (R)
21. Dicu Ioan (R) 58. Naftali Nicolae (E)
22. David Augustin (R) 59. Nedelcu Ion (R)
23. Dragoş Sirona (R) 60. Nagy Iosif (M)
24. Feldstein Eva (E) 61. Popovici Gheorghe (R)
25. Farago Clara (E) 62. Roip Florica n. Oana (R)
26. Glantzman Sofia (E) 63. Puşkaş Gheorghe (M)
27. Grigoriu Iile (R) 64. Pop Iuliu (R)
28. Gheorghiu-Dungă Ctin(R) 65. Păunescu Maxim (R)
29. Gavrilescu Nistor (R) 66. Peneş Felicia (R)
30. Gligore Viorel (R) 67.
Pârvulescu Mihail Grig.(R)
31. Hevesi Ludovic (M) 68.
Pop Tiberiu Eugen (R)
32. Horvath Samuil (M) 69.
Pereverschi Pinkas (E)
33. Hălmăgeanu Stela (R) 70.
Petrescu Ştefan (R)
34. Hamburg Irina Becski(E) 71.
Pârlog Gheorghe (R)
35. Havlik Francisc (Ceh) 72.
Pârjol Petru (R)
36. Ioanid Gristu (R) 73.
Pjintilie Gheorghe ţ(R)
Popescu Nicolae (R)
37. Ionescu Dorin (R) 74.

75. Păcescu Nicolae (R)
76. Rednic Toma (R)
77. Roxin Sever (R)
78. Rusu Sextil Viorel (R)
79. Simko Gheorghe (M)
80. Sallak Gheorghe (M)
81. Şiara Ioan (R)
82. Secarea Vaier (R)
83. Sumea Măria (R)
81. Sehap ra MauriЦи (E)
85. Szentpali Iuliu (M)
86. Stoicoiu Traian (R)
87. Stanciu Odisea Polix.(R)
88. Stoinescu Mircea (R)
89. Salamon Ernest (E)
90. Tomuş Goiriolan (R)
91. Vonhaz Ştefan (G)
92. Volentitr Iuliu (R)
93. Wolf Isac (E)
94. Weinstein Bruno (E)
95. Viciu Emil (R)
96. Weber Vasile (G)
97. Wittig Ştefan (M)
98. Vlad Aurel (R)
6. Lista echivalărilor de diplome de doctori
în medicină şi chirurgie.
1. Weisz Iuliana (Viena)
2, Hunvald Henrich (Basel)
121

В) PERSONALUL ŞI ACTIVITATEA DIDACTICA-
1. Clinica chirurgicală.
Director:
Prof. titular: Dr. Alexandru Pop.
Şef de lucrări: Dr. Ioan Mureşan.
Asistenţi: Dr. Zeno Borza, Dr. Daghie Vasile, Dr. Saltă Emil,
Dr. I. Totoianu.
Preparatori: Dr. Badu Puşcariu, Dr. Ioan Prăgoi, până la.
31. V. 1935), Dr. A. Nana, Dr. Eugen Adam (dela 1. VI. 1935).
Secretar-dactilograf: Măria Popa.
Custode: Toma Petre.
Laboranţi: Vasile Toma şi I. Hurdubaia.
Cursurile ţinute de Profesorul şi Directorul CUnicei cu
studenţii anului IV.
In cursurile cu studenţii anului IV. cari fac tranziţia de
la Semiologia chirurgicală la Clinica chirurgicală s'a avut în
vedere ca studenţii să-şi poată utiliza şi pune în practică noţiunile
de semiologie chirurgicală învăţate în anul III, iar pe
de altă parte să se iniţieze în mica chirurgie.
Cursurile au fost următoarele:
1. Consideraţiuni generale de chirurgie (sala de operaţie,
instrumentarul, pregătirea operatorului, pregătirea bolnavului,
anesteziile. 2. Anesteziile: locală prin congelai ie, locală
prin infiltraţie, intravenoasă cu evipan) însoţite de demonstraţiuni
practice. 3. Primul ajutor medical. 4. Demonstraţiuni
făcute la serviciul de consultaţii gratuite. 5. Tratamentul plăgilor
cu aplicaţiuni practice. 6. Stările de deshidratare în chirurgie
şi tratamentul lor. 7. Transfuzia de sânge cu aplicaţiuni
practice. 8. Anevrismul traumatic arterial cu prezentare de
caz şi demonstraţie operatorie. 9. Unghia încarnată cu prezen-

atare
de caz şi demonstraţie operatorie. 10. Flegmonul mâini
cu prezentare de caz şi demonstraţie operatorie. 11. Ateromul
cu prezentare de bolnav şi demonstraţiune operatorie. 12. Os-
teomielita acută cu prezentare de bolnav şi demonstraţie ope­
ratorie. 13. Panariţiul cu prezentare de bolnavi. 14. Mastita
puerperală de lactaţie cu prezentare de caz şi demonstraţie
operatorie (curs ţinut de Dl şef de lucrări Dr. I. Mureşan)..
15. Stenoză intestinală cu operaţie (asistent Dr. Z. Borza).
Cursurile Profesorului ou studenţii anului V şi VI.:
Gu studenţii anului V şi VI cari în urma cursurilor de
Semiologie chirurgicală din anul III şi mică chirurgie d[n anul
IV, Ii-s'au putut da noţiunile pregătitoare pentru pătrunderea
în problemele de mare chirurgie s'a căutat să se facă cursuri
şi să se prezinte cazuri din domeniile cele mai variate ale patologiei
chirurgicale propriu zise .Pentru a putea epuiza cât
mai multe capitole şi a prezenta demonstraţiuni operatorii în
faţa studenţilor cât mai numeroase s'a ţinut curs comun cu
anul V şi VI în cât astfel studenţii de anul V să beneficieze
de ora de chirurgie a celor din anul VI şi vice-versa.
Cursurile au fost următoarele:
1. Osteomielita acută şl cronică cu prezentare de cazuri
(Dr. I. Danicico). 2. Artritele septice în general, a genunchiului
în special (Dr. I. Danicico). 3. Herniile inghinale cu demonstraţiuni
pe bolnavi. 4. Tratamentul chirurgical al Herniilor
inehinale, ou demonstraţiuni operatorii. 5. Hemangiimul,
cu prezentare de caz clinic. 6. Stricturile esofagiene, esofagoplastiile
de derivaţii cu demonstraţie operatorie pentru stenoză
complectă esofagiană (esofago-pastii timp. II., fixarea tuberozităţii
mari a stomacului subcutan după procedeul I.
Jianu) curs ţinut de Dl şef de lucrări Dr. I. Mureşan. 7. Fracturile
claviculei cu demonstraţii pe bolnavi. 8. Tratamentul
operator al fracturilor claviculei cu demonstraţie operatorie.
9. Demonstraţiuni practice pentru diagnosticarea hemoroizilor
cu prezentare de cazuri şi executări de recto-romanoscopie.
10. Clinica şi terapeutica hemoroizilor. 11. Angiomul cavernos
(Dr. I. Mureşan). 12. Tumorile mixte ale parotidei cu
demonstraţie de caz. 13. Chirurgia ulcerului duodenal cu demonstraţie
operatorie. 14. Sechelele post operatorii după ope-

124
raţiunile pe stomac. 15. Tratamentul chirurgical al ulcerului
peptic jejunal cu demonstraţiuni operatorii. 16. Gangrenele
membrelor inferioare cu prezentare de bolnav. 17. Boala lui
Pctt (Dr. I. Mureşan). 18. Hernia epigastrică cu prezentare de
bolnav. 19. Apendicita cu prezentare de caz şi demonstraţie
operatorie. 20. Consideraţiuni generale asupra tumorilor
osoase: clasificaţie clinică, prognostic şi tratament, cu prezentare
de caz (Dr. I. Mureşan). 21. Icterul mecanic în chirurgie
cu demonstraţii operatorii pentru tumora capului pancreasului.
22. Lipomul cu prezentare de caz. 23. Tratamentul empiemului
pleura! cu prezentare de caz şi demonstraţie operatorie.
24. Chistul hidatic al ficatului cu demonstraţie operatorie.
25. Tumora albă a genunchiului cu prezentare de bolnav.
26. Flegmonul cervical circumscris cu demonstraţie operatorie.
27. Fracturile cutiei craniene cu prezentare de bolnavi. 28.
Chirurgia veziculei biliare cu prezentare de bolnav. 29. Sechelele
post operatorii în afecţiunile căilor biliare extra-hepatice
şi tratamentul lor. 30. Chirurgia tuberculozei pulmonare
(frenicectomia cu prezentare de caz şi demonstraţie operatorie.
31. Tratamentul osteomielitei acute cu demonstraţie operatorie.
32. Anusul contra naturii cu demonstraţie operatorie.
33. Epiteliomul buzelor cu demonstraţie operatorie. 34. Tratamentul
chirurgical al anginei de piept cu demonstraţie operatorie.
35. Demonstraţii practice de pansamente (asistent Dr.
Daghie). 36. Indicaţjiunile splenectomiei cu demonstraţie operatorie.
37. Complicaţiunile şi sechelele apendicectomiei. 38.
Epiteliomul papilei lui Vater cu demonstraţie operatorie.
Cursurile de Semiologie chirurgicală ţinute de Dl şef de
lucrări Dr. I. Mureşan:
1. Definiţia Semiologiei chirurgicale. Observaţiunea bolnavului
(asistent Dr. Z. Borza). 2. Istoricul boalei, foaia de
observaţie. 3. Examenul medical. 4. Temperatura, pulsul. 5.
Respiraţia şi tensiunea arterială. 6. Examenul obiectiv al bolnavului
din punct de vedere chirurgical. 7. Foaia de observaţie:
examenul local, probe de laborator. 8. Aplicaţiuni practice
de observare a bolnavului cu prezentare de caz (hidrocel). 9.
Idem cu demonstraţiuni practice la doi bolnavi cu osteomielit'ă
tbc. tarsianâ şi osteom acut al tibiei. 10. Idem (eventraţie,
stenoza intestinului subţire). 11. Idem (hernie inghino-crura-

125>
lă). 12. Traumatismele. 13. Traumatismele in general, plăgile
în special. 14. Aplicaţiuni practice cu demonstraţiuni de bolnavi
cu plagă cervicală, paralizia membrului superior stâng,
contuzia sacrului cu fractură. 15. Cangrenele cu demonstraţii
de bolnavi. 16. Plăgile muşcate şi prin armă de foc. 17. Combustiile.
18. Combustiile prin substanţe caustice (stenoza esofagiană).
19. Leziunile produse prin agenţi fizici. 20. Congelaţiilc.
21. Leziunile traumatice ale ţesutului celular subcutanat
ale aponevrozelor şi muşchilor. 22. Leziunile traumatice a
tendoanelor a nervilor periferici şi arterelor. 23. Leziunile
traumatice ale sistemului vascular arterial si limfatic. 24. Contuziile
articulare, luxaţiile în general. 25. Fracturile în general.
26. Fracturile, simptome obiective şi subiective cu prezentare
de caz. 27. Fracturile patologice şi fracturile articulare.
28. Fracturile prin arme de foc, tratamentul general al fracturilor.
29. Complieaţiunile generale ale traumatismelor. Embolia
grăsoasă, şocul traumatic. 30. Inflamaţia. 31. Apărarea
organismului faţă de infecţie. 32. Microbii supuraliunilor chirurgicale.
33. Tuberculoza în general şi în Clinica chirurgicală.
Tuberculoza osoasă. 35. Fracturile bazei craniului. 36.
Afecţiunile chirurgicale congenitale (buza de epure, palatoschizis
etc). 37. Tumorile în general.
Cursurile şi lucrările practice de technică chirurgicală ţinute
de Dl asistent Dr. Z. Bofza:
1. Gonsideraţiuni generale, technică ligaturilor. 2. Generalităţi,
izolarea, ligatura arterelor, arcade palmare superfi-'
ciale a radialei în tabachera anatomică. 3. Descoperirea arterei
numerale, anatomia regiunii, anomalii, technică. 4. Descoperirea
arterei axilare, noţiuni de anatomie chirurgicală. 5.
Descoperirea arterei axilare în a I-a şi a IlI-a porţiune. 6. Descoperirea
subclavicularei. Noţiuni de anatomie chirurgicală.
7. Demonstraţiuni pe cadavre: descoperirea arterelor făcute
la curs. 8. Demonstraţii pe cadavru, descoperirea arterelor
descrise la curs. 9, Curs, technică descoperirei arterei subclaviculare,
a carotidei primitive cu noţiuni de anatomie chirurgicală.
10. Demonstraţii practice. 11. Curs, descoperiri: carotida
primitivă, carotida externă (Anatomia regiunilor). 12 Demonstraţiuni
practice. 13: Curs.. Descoperiri; artera linguală,,

126
tiroidienele superioare şi inferioare, vertebrala, faciala. 14.
Demonstraţiuni practice pe cadavru. 15. Curs: descoperiri:
art. temporală, occipitală, trunchiul bracheo-cefalic, iliaca primitivă.
16. Demonstraţii pe cadavru. 17. Curs teoretic: descoperiri:
art. iliacă ext. şi int. a epigastricei, fesiera, ischiatica
şi ruşinoasa internă. 18. Curs. Anatomia triunghiului lui Scarpa
cu descoperirea femoralei la acest nivel. 19. Demonstraţii
pe cadavru. Ligaturi: iliaca internă, iliaca externă etc. 20.
Curs. Descoperiri ale arterei femorale în triunghiul lui Scarpa
şi canalul lui Hunter. Noţiuni de anatomie chirurgicală şi
technica descoperim arterei poplitee. 21. Lucrări practice pe
cadavru: descoperiri, artera iliacă primitivă trans şi extraperitoneală;
hipogastrica, iliaca externă, epigastrica, femorala
şi fesiera. 22. Curs. Noţiuni de anatomie chirurgicală a arterelor
din regiunea posterioară a gambei. 23. Curs. Idem continuare.
Lucrări practice pe cadavre. Descoperiri, a arterelor,
ischiatica, fesieră, femorală, în triunghiul Scarpa şi canalul
Hunter. 24. Descoperiri pe cadavru a arterelor cu ruşinoasa
internă, femoralei etc. 25. Descoperiri pe cadavru a arterelor
poplitee, tibiala posterioară în diferite regiuni şi peroniere.
26. Curs. Noţiuni generale despre amputaţiuni, bont bun, bont
vicios. Materialul de folosit pentru acoperirea bonturilor. 27.
Descoperiri pe cadavru a arterelor poplitee, tibială, posterioară
şi peronieră. 28. Curs. Generalităţi despre amputaţiuni
(bont, vitalitatea ţesuturilor, clasificare, instrumentar). 29.
Curs. Metodele de cinematizare a bonturilor. Aparate de proteză.
Amputaţiunile mânii prin continuitate şi contiguitate.
30. Demonstraţii pe cadavru: amputaţia falangelor prin diferite
procedee a degetelor etc. 31. Curs. Noţiuni de anatomie
pentru dezarticularea degetelor prin diferite procedee. 32. Lucrări
practice pe cadavru; dezarticulări la nivelul falangelor
şi degetelor. 33. Idem, continuare, în plus dezarticulaţia pumnului.
Noţiuni de anatomie şi technica. 34. Demonstraţii pe
cadavre. Amputaţia antebraţului la diferite nivele şi dezarticulaţiunile
cotului. 35. Aplicaţiunile practice pe cadavru a celor
dela punctul 34.

127
Cursurile teoretice cu aplicaţiuni practice ale Dlui Dr. M.
JSiichHa Docent în Orthopedie:
1. Introducere. Definiţia Orthopediei, importanţa ei. Generalităţi
asupra etiologiei şi patogeniei diformităţilor, clasificaţia
lor. 2. Semiologie orthopedică: metode de examinare:
inspecţii, palpaţii, percuţii. Puncte, linii, axe şi planuri de reper,
măsurători de reper. 3. Prezentarea a doi bolnavi cu exostoze
osteogenice (clasificarea exostozelor, etiologie, patogenie,
anatomie patologică, clinică. Tratament: operaţia unei
exostoze solitare a omoplatului în faţa studenţilor). 4. Măsurarea
membrelor inferioare: scurtări şi alungiri reale sau anatomice;
scurtări şi alungiri aparente sau geometrice; compensaţii.
Scurtări şi alungiri funcţionale, compunerea lor. Procedeu
de măsurare şi de corectare. Halux valgus, etiologie şi patogenie,
anatomie patologică, clinică şi tratament. (Operaţiile
Bălăcescu şi Juvara). Prezentări de bolnavi, numeroase planşe.
5. Determinarea poziţiei articulaţiilor şi mobiltăţilor. Nomenclatura
mişcărilor în general. Diferitele mişcări ale articulaţiilor
mari dela membrul superior, amplitudinea lor, rolul
lor în staţionare şi în mers. Prezentarea unei luxaţiii (cu
fractură) coxo femorală dreaptă veche, iliacă fixată în poziţie
vicioasă. Măsurarea acestui membru. Prezentarea unui bolnav
cu tbc. a piciorului. 6. Generalităţi asupra tuberculozei
osoase şi articulare. Etiologie, patogenie, anatomie patologică,
evoluţie, clinică, prognostic şi tratament. 7. Mişcările articulaţiilor
membrului superior. Poziţiile vicioase de capacitate
maximă, (Bonnet) şi poziţiile corecte de imobilizare a diferitelor
articulaţii in caz de anchiloză. 8. Generalităţi asupra poliomielitei:
etiologie, patogenie, anatomie patologică, evoluţia
şi formele clinice. Tratament orthopedico-chirurgical din faza
cronică a boalei. 9. Exploatarea clinică directă a muşchilor,
membrelor după metoda Dr. Charles Ducroquet. Valoarea ei
practică, demonstraţie pe o bolnavă cu paralizia membrului
inferior drept după poliomielită. 10. Picioarele strâmbe, consideraţiuni
generale, clasificare, etiologie şi patogenie. Picioarele
strâmbe congenitale. Var equin. Evoluţia clinică şi tratamentul
după vârstă. S'a prezentat un caz în curs de tratament,
s'a demonstrat masagiile modelante şi bandajul lui Ducroquet
şi bandajul gipsat circular. 11. Principii generale pentru apli-

Is­
carea aparatelor gipsate. Technica acestor aparate. S'a aplicat
la sfârşitul orei un aparat gipsat cu atelele Maisonneuve
pentru o fractură închisă a gambei. 12. Cuvânt de pomenire
a medicului insp. general, Prof. Dr. Butoianu. 13. Luxaţiile patologice:
clasificarea etiopatogenetică, clinică .prognostic şi
tratament. 14. Tratamentul piciorului strâmb, var equin congenital
între 1 şi б ani. Demonstraţie practică cu o bolnavă de
3 ani la care i s'a făcut narcoză cu ether, corectarea forţată a
adducţiei şi basculei calcaniene, imobilizând ambele picioare
în aparate gipsate circulare, fixând şi genunchiul în flexiune.
15. Fracturile extremităţii superioare a osului numeral: clasificare
anatomo-patologică, clinică, complicaţii, prognostic şi
tratament. Prezentări de cazuri clinice cu aplicare de aparate
pentru extenzie continuă în abclucţie (Prof. Iacobovici). lti.
Atitudinile vicioase în coxalgie, formele, patogeneza şi tratamentul
lor. Osteotomia subtrochanteriană. Prezentări de bolnavi
cu luxaţii patologice cu reducere sub narcoză şi aplicare
de aparat gipsat în faţa studenţilor, la fel prezentarea unui
caz cu anchiloză osoasa în abducţie-îlexie-rotaţie externă (tratament,
osteotoniie subtrochanteriană oblică). Un altul cu luxaţie
traumatică veche, cu anchiloza şoldului (tratament, osteotoniie
subtrochanteriană). 17. Prezentarea unui caz clinic,
copil de 9 ani cu fractura condilului extern al osului humeral.
Fracturile cotului la copii: etiologie, mecanism, clasificare,
simptome, diagnostic, prognostic şi tratament. 18. Leziunile
traumatice ale menisculilor articulaţii genunchilor. Definiţie,
istoric, forma anatcmo-palologice, mecanism, simptome şi
forme clinice, diagnostic şi tratament. Demonstraţii operatorii
în faţa studenţilor. 19. Prezentări de bolnavi cu a) fisură intertrochanteriană
la o femee de 63 ani, b) tumoră albă a genunchiului,
c) fractura colului chirurgical cu angrenare de
fisura longitudinală a meniscului intern a genunchiului cu
prezentare de piesă. 20. Consideraţiuni asupra staticei şi mersului
normal şi patologic. Diferitele poziţii de echilibru static,
simetrice şi asimetrice. Analiza mersului normal şi tulburările
lui în inegalitatea membrelor inferioare şi anchilozele
articulaţiei sale. (După Ducroquet). 21. Generalităţi asupra
anchilozelor: anatomie patologică, etiologie, clinică, metode
de tratament, prezentări de cazuri: a) anchiloza cotului de-

129
natură traumatică la un bolnav de 18 ani, rezecţie cu interpoziţie
musculară, b) anchiloza genunchiului în semiflexiune
de natură tbc. la o fată de 16 ani. 22. Tratamentul rănilor părţilor
moi prin proectile de război. 23. Fracturile cotului la
copii: etiologie, patogenie, clasificare, clinică, diagnostic, prognostic
şi tratament. Demonstraţii practice pe bolnav în faţa
studenţilor reducându-se o fractură supracondiliană la un
copil de 5 ani.
La finele fiecărui semestru studenţii au fost supuşi la câte
un colocviu din materia expusă la curs. Colocviile au fost
parte ţinute în scris, parte oral.
2. Clinica lioalelor căilor urinare.
Director: Prof. titular: Emil Ţeposu.
Şef de lucrări: Dr. Ioan Danicico. Dr. E. Mureşan până la
31_V. 1935.
Asistent Dr. I. Prăgoiu (dela 1. VI. 1935).
Preparatori: Dr. Petre Bruda şi Dr. I. Popa.
Laborant: Uţ Dumitru.
Cursurile de Clinică Urologică, au fost urmate, în 2 ore
pe săptămână, de studenţii anului V de medicină.
Prin activitatea didactică a clinicei, compusă din cursuri
teoretice, lucrări practice şi şedinţe operatorii, s'a căutat a se
face o cât mai apropiată legătură între studenţi şi bolnavi; de
a pătrunde mai bine cauzele şi natura maladiilor urinare şi
să beneficieze în cea mai largă măsură de mijloacele de explorare
şi de tratament urologic.
Predarea Semiologiei urologice a fost încredinţată Dlui
Dr. 1. Danicico, şef de lucrări, iar la stagiul de spital au colaborat
Dnii Dr. P. Bruda, Dr. I. Popa şi Dr. I. Bulbuca.
Cursurile făcute de Prof. Dr. E. Ţeposu sunt următoarele:
1. Introducere în studiul urologiei (lecţie de deschidere. 2.
Anatomia şi embriologia rinichiului. 3. Anomaliile reno-ureterale.
Prezent, de cazurii şi pyelogrenne. 4. Tuberculoza renală
(etiologie şi patogeme). Prezent, de cazuri şi pyelograme. 5.
Tuberculoza renală (în continuare: simptom, diagn. şi tratament).
Şedinţă operatoare. 6. Hiperbrofia de prostată. Prezent,
de cazuri. Şedinţă operatoare. 7. Arsenalul instrumentar în
9

130
urologie (cistoscopia, uretroscopia, cateterismul ureteral, etc.).
8. Calculoza vezicală, cu prezentări de bolnavi şi şedinţă operatorie.
9. Litiaza renală, cu prezentări de bolnavi şi radiograme.
10. Papilomatoza penisului, cu prezentare de bolnav. 11.
Orchiepididimita bacilară, cu prezentări de bolnavi. 12. Tulburările
urinare de origine nervoasă, cu prezentări de cazuri.
13. Hidronefroza şi Pyoneîroza, cu prezentări de cazuri şi
pyelograme. 14. Introducere în explorarea funcţională a rinichilor
şi fiziologia renală. 15. Examenul funcţiunii renale:
Urma şi elementele ei. 16. Pielonefritele acute şi cronice, cu
prezentări de cazuri. 17. Tumorile testiculare, prezentări de
cazuri şi şedinţă operatorie. 18. Rinichiul polichistic, prezentări
de cazuri şi demonstraţii pyelografice. 19. Cancerul prostatei:
20. Examenul funcţiunii renale, în continuare (coloranţii,
probele de supra încărcare, etc). 21. Complicaţiile chirurgicale
ale blenoragiei (balanopostita, flegmonul periuretral,
prostatita, vesiculita şi epididimita). Dr. I. Danicico. 22. Calculii
ureterali, cu prezentarea unui caz şi radiograme. 23. Tumorile
vezicei; şedinţă operatorie. 24 Fistulele vezico-vaginale,
cu prezentare de bolnavi. 25. Metodele de explorarea funcţiunii
apoase a rinichiului. (Albaran, Volhard-Strauss, Violle,
etc.).26. Rinichiul mobil, cu prezentare de cazuri şi şedinţă
operatoare. 27. Azotemia şi importanţa ci cFnică. 28. Abcesul
para-renal, cu prezentare de cazuri. 29. Constanta lui Anbard
şi valoarea ei practică. 30. Tumorile renale, cu prezentare de
bolnav şi pyelograme. 31. Stricturile uretei şi tratamentul lor,
cu prezentări de bolnavi. 32. Spina bifidă ocultă, cu prezentare
de bolnavi. 33. Rezerva alcalină şi importanţa ei în urologie.
34. Examenul radiologie al arborelui urinar (pyelografia ascendentă
şi urographia, etc). 35. Traumatismele renale, cu
prezentare de bolnav, 36. Cateterismul evacuator şi terapeutic.
37. Maladia colului vezical, cu prezentare de bolnavi. 38.
Cistitele şi pielitele (patogenie, diagnostic şi tratament).
Cursurile ţinute de Dl Dr. I. Daninico, şef de lucrări:
1. Introducere în semiologia urinară: Antecedente, foaia
de observaţie şi simptomul durerii, etc. 2. Tulburările în
micţiune (polachiurie, disurie, retenţiile, incontinenţa, etc). 3.
Tulburările în cantitatea minei (pol'uria, oliguria, anuria,

ж
;etc); 4. Tulburările an calitatea urinei (hematuri, pyhsie, bac-
.teriurie, albuminurie, etc). 5. Examenul urinei normale şi patologice.
6. Infecţiile urinare. 7. Tulburările în sfera apăratului
genital (prostato- şi spermatoree, priapism, inmotenţia generandi
şi coenudi, etc).
3. Clinica medicală.
Director: Prof. titular Dr. Iuliu Haţieganu.
-Şef de lucrări: Dr. JVIarius Hăngănuţ.
Asistenţi: Dr. Leon Daniello, Dr. Ioan Gavrilă, Dr. Tiberiu
Spârchez şi Dr. Aurel Moga.
Preparatori: Dr. Cornel Todea, Dr. Grigore Mihăileanu, Dr.
Degan Emil, Dr. Paul Sichet, Dr. Ilie Olteanu, Dr.
Florian Căprariu, Dr. Octavian Stanca şi Dr. Ioan
Oprean.
Preparator technic:, Ioan Bâzsa.
Desenator: Elena Todea on. Finta.
Guslode: "Gal Iuliu.
Laborant: Vasile Popovici (până la 30. IV. 1935), Cornel Meteş
(dela 1. V. 1935).
a) Raportul Dhii Director al Clinicei.
Graţie faptului, că volumul I al Tratatului elementar de
Semiologie şi Patologie Medicală, care conţine în mod principal
aparatul respirator şi cardio-renal, a apărut şi a fost pus
la dispoziţia studenţilor, în cest an şcolar s'a putut reduce învăţământul
teoretic, insistând mai mult asupra învăţământul
iui practic la patul bolnavului.
Clinica a funcţionat aproximativ ca şi în anii precedenţi,
continuându-se tradiţia inaugurată de Dl Profesor Haţieganu
dela începutul învăţământului medical românesc la această
Universitate, de a face vizitele sale matinale la patul bolnavului,
Profesorul Haţieganu a ţinut cursurile prevăzute în program
cu studenţii anului IV—V, apoi a făcut cu studenţii anului
VI. săptămânal o oră de policlinică examinând şi discutând
în faţa studenţilor cele mai variate cazuri de bolnavi din Clinica
Medicală, insistând mai ales asupra consideraţirmilor de
natură practică. Ca şi în anii precedenţi Dl Docent Dr. L. Daniello
a făcut cursuri asupra tuberculozei pulmonare cu stu-

132
denţii anului VI. aducând cât mai mulţi bolnavi cu acestecb'olE
în faţa studenţilor.
Stagiile de spital s'au făcut în felul următor:
Anul IV—V a făcut stagii de 4 ori pe săptămână câte doua.
ore curs Dl Dr. Moga.
Studenţii anului VI. au făcut stagii la secţia de boli pulmonare
2 ore pe săptămână cu Dl Docent Dr .Daniello, apoi:
la secţia de boli infecţioase a Clinicei 2V 2 ore pe săptămână cu
Dl docent Dr. I. Gavrilă şi la Spitalul Epidemic din Cluj, odată,
pe săptămână (1V 2 oră) cu Dl Docent Dr. I. Gavrilă.
In cursul anului 1934 au fost internaţi în Clinica Medicala,
şi secţiile sale următorul număr de bolnavi:
1. In Clinica Medicală , . . . 3267
2. In secţ. de boli pulmonare a Clinicei . . . 438
3. In secţia de boli infecţioase a Clinicei . . . 430
— 4135
La consultaţiile gratuite ale Clinicei au fost examinaţi în?,
cursul anului 1934 un număr de 7772 de bolnavi. Aci se fac
consultaţii gratuite în fiecare zi înainte de masă de către £
asistenţi în mod paralel, unul pentru femei altul pentru bărbaţi,
ajutaţi de 2 externi.
In ambulanţa Clinicei în fiecare Joi, după masă, dela 6—&
se fac consultaţii medico-sportive.
Dispensarul studenţesc contra tuberculozei funcţionează
în ambulanţa Clinicei Med>cale, unde de 2 ori pe săpt., dela-
1—3 p. m., se examinează studenţi universitari de către asistenţii
Clinicei (vezi raportul dispensarului Antituberculos).
La începutul anului şcolar au fost examinaţi de către asistenţii
Clinicei toţi studenţii cari au intrat în anul I de Universitate.
Cursurile ţinute de Dl Prof. Dr. I. Haţieganii cu studenţii:
anului IV—V medicină.
1. Curs de deschidere „Importanţa socială a cardiopatiilor".
2. Prezentări de cazuri: astm. 3. Curs: astmul. 4. Prezentări
de cazuri: septicemie cu det. artic. Maladia lui Hodgsori.
Insuficienţă aort. Endocardită. 5. Prezentarea unui caz de in-

133
-suficienţă aortică. Pleureziile la cardiaci. 6. Prezentări de cazuri:
1. Pleurezie cronică cu cholesterină. 2. Anevrism aortic.
3. Insuficienţă aortică. 7. Prezentări de cazuri: ipertensiune,
aortită luetică. 8. Prezentări de cazuri: ulcer duodenal, aortită,
tumoră pulmonară. 9. Insuf. aortică, două cazuri. Arterită obliterantă,
2 cazuri. 10. Prezentări de cazuri: claudicaţjiune intermitentă,
tumoră pulm. 11. Tumori pulmonare: prezentări
de cazuri, aneurism al aortei, sindrom mediastinal. 12. Prezentări
de cazuri: sindrom mediastinal. Boala lui Pott, tumoră
pulmonară. 13. Cardiopatiile şi graviditatea. (Prezentare de
caz: stenoză mitr. la graviditate.) 14. Ciroză cardiacă (o bolпала
cu b. mitrală). 15. Sindromul miocardic (trei cazuri). 16.
Nefritele. Trei cazuri. 17. a) Maladia lui Hodgson cu angină
pectorală, b) Algie cardiotoracică (două cazuri). 18. Flebitele.
(2 cazuri). 19. Flebitele. (1 caz.). 20. Endocardita acută (un
caz). 21. Supuraţii şi tumori pulmonare, (radiografii). 22. Tumori
cu supuraţii pulmonare, (două cazuri). 23. Pericarditele
(un caz). 24. Supuraţiile pulmonare. Tratamentul. 25. Chist
hidatic pulmonar. Sindrom cardio-renal. 26. Sindrom mediastinal
anterior, pneumonie. 27. Pericardită (un caz), pneumonie,
(un caz). 28. Tumori pulmonare, C. pulmonar (un caz).
29. Pneumonie gravă ataxo-adinamică. 30. Arterită obliterantă
post tifică cu gangrena, claudicaţiune intermitentă. Senilă. (3
cazuri). 31. Pleureziile tuberculoase (trei cazuri 2 copii). 32.
Pleureziile netuberculoase şi tuberculoase (2 cazuri). 33. Pleureziile.
Dg. Progn. Tratament. 34. Tratamentul cardiopatiilor.
35. Tratamentul insuficienţei circulatorii.
c) Cursurile ţinute de Dl Prof. Dr. I. Haţieganu ou studenţii
anului VI. med.
1. Febra ganglionară. 2. Policlinică: Tumor Hausmann Şi
cazuri dela ambulanţă. 3. Policlinică: Ulcer duodenal. 4. Policlinică:
Cholecistită. 5. Policlinică: Ulcer duodenal, stenoză
pilorică. 6. Policlinică: Boală mitrală, reumatism poliarticular.
7. Policlinică: Insuficienţă aortică (Pan aortită). Ulcer pe
mica curbură, nefrită cr. Sindrom miocardic. 8. Policlinică:
Sindrom astmatic pulm. Sufluri cardiace, sifilis hepatic pseudo-tumoral,
C. gastric. 9. Policlinică: Insuficienţă aortică, angină
pectorală, (trei cazuri). 10. Policlinică: Nefrită clorurernică,
tumoră pulm. sindrom ganglionar. 11. Sindrom cardio-

pulmonar. (2 cazuri). 12. Policlinică; chist hidatic pulmonar..
С. c. gastric. 13. Policlinică: Sindrom miocardic. Sindrom,
mediastinal (un caz). 14. Policlinică: Ulcer gastro-duodenal,.
tumoră abdominală, ileo-cecală. Intoxicaţie cu Thaliu. 15. Nefrită
ipertensivă (1 caz) cloruremică. Sindrom mediastinal..
16. Chist hidatic al splinei (1 caz) С. c. stomacal. 17. Claudicaţie
intermitentă senilă (1 caz). Cholecistită. Arterită obliterantă
post tifică (cu gangrena), cliptorchidie (1 caz), 18. Turberculoză
pulmonară fibroasă (1 caz). 19. Policlinică: malarie
cu graviditate (1 caz). 20. Policlinică: Tetanos, tumoră pulmonară
cu osteo-sareom metast. Insuficienţă circulatorie, diabet,
sindrom duodeno^-vezical.
Cursurile ţinute de Dl Doc. Dr. I. Gavrilă cu stud. anul VI..
1. Febra tifoidă — Tablou clinic. Prezentarea unui caz de
scarlatină. 2. Febra tifoidă; continuare, forme clinice. 3. Febra
tifoidă; complicaţiuni, diagn. diferenţial. 4. Febra tifoidă:,
tratament Cazuri: erizipel, scarlatină. 5. Febrele paraţiioide.
6. Scarlatină. Tablou şi forme clinice. 7. Scarlatină; complicaţiuni,
etiologie, patogenie. Tratament profilaxie. 8. Erizipel. 9..
Diabetul. Forme diferite. 10. Diabet. (3 cazuri). Tratament.
11. Difteria. Forme clinice. 12. Difteria. Complicaţiuni şi localizări
extrafaringiene. 13. Difteria. Diagnostic, anatomia patologică.
14. Difterie: etio-patogenie, epidemiologie. Tratament.
Cufsurile ţinute de Dl Doc. Dr. Damello cu stud. anul VI.
1. Consideraţiuni în legătură cu un caz de pneumotorace
spontan tuberculos. 2. Pneumoniile fibro-cazeoase şi infiltratele
pulmonare tuberculoase. 3. Caverna tuberculoasă şi însemnătatea
ei clinică. 4. Pleurezia tuberculoasă. 5. Infiltratele
tbc. precoce.
4. Semiologie medicală.
Director: Prof. titular Dr. Ioan Goia.
Preparator: Dr. Ioan Giaur.
Catedra de Semiologie Medicală a funcţionat şi anul acesta
(cum funcţionează de altfel dela înfiinţarea ei) in Clinica
Medicală.
Stagiul de spital cu studenţii anului III s'a făcut ca şi în:
anii precedenţi, conform programului Facultăţii de către asis-

135
teiiţii şi preparatorii clinicei medicale atât în Clinica Medicală,
cât şi în secţia de boli pulmonare a Clinicei.
Cursurile ţinute cu studenţjii anului III. de Medicină de
Profesor Dr. Ioan Goia au fost în număr de 55, şi au tratat
despre următoarele:
Istoricul şi importanţa semiologiei medicale. Noţiuni generale
de propedeutică medicală: Anamneză, interogator. Atitudinea.
Fizionomia. Starea psihică. Statura, constituţia, starea
de nutriţie. Examinarea tegumentelor. Gălbenare-icter.
Pigmentaţiile anormale ale tegumentelor. Edemul. Circulaţia
venoasă colaterală în tegumente. Turburări trofice. Erupţiuni
cutanate. Hemoragii cutanate, purpura. Ganglionii limfat'ciadenopatii.
Temperatura.
Aparatul respirator': Noţiuni de anatomie şi fiziologie. Explorarea
indirectă a aparatului respirator, a) interogatoriu, b)
simptome funcţionale: 1. durerea, 2. dispneea, 3. tuşea, 4.
sputa. Explorarea directă: Inspecţia, palpaţia, mensuraţia toracelui.
Percuţia toracelui. Auscultaţia aparatului respirator:
Respiraţia normală. Sufluri. Raluri. Frecături. Bronchofonie.
Combinaţia percuţiei cu auscultaţia. Puncţia exploratoare.
Aparatul circulator: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie.
Explorarea indirectă a aparatului circulator. Interogatorul.
Simptomele funcţionale: dispneea, palpitaţiile cardiace,
durerile precordiale. Explorarea directă: inspecţia, palpaţia,
percuţia: matitatea absolută şi relativă în cazuri normale.
Matitatea cardiacă în cazuri patologice. Auscultaţia inimii:
sgomote cardiace normale. Sufluri. Sufluri accidentale. Sgomotele
extracardiace.
Semiologia aparatului vascular: inspecţia, palpaţia, auscultaţia.
Pulsul, presiunea arterială. Aritmiile. Simptomatologia
specială a bolilor cardiace: insuficienţa valvulara. Stenoza
valvulară şi afecţiunile valvulare combinate.
Semiologia tubului digestiv: Exploraţia cavităţii bucale.
Exploraţia esofagului. Examenul general al abdomenului. Semiologia
stomacului: noţiuni de anatomie şi fiziologie. Interogator.
Simptomele funcţionale: Durerea, vărsături, turburări
dispeptice. Examenul obiectiv: inspecţie, palpaţie, percuţie,
auscultaţie. Examenul funcţiunii şi motilităţii gastrice. Examenul
chimic al conţinutului stomacal. Exploraţia tubului in-

136
testinal: noţiuni de anatomie şi fiziologie. Interogator. Simptome
funcţionale: durerea. Examenul obiectiv: inspecţia, palpaţia,
percuţia, auscultaţia. Examenul macroscopic şi chimic
al fecalelor. Examenul microscopic al fecalelor.
Semiologia pancreasului: noţiuni generale de anatomie şi
fiziologie. Interogator. Simptome funcţionale: Durerea, diaree,
(scaune abundente-lienterie, denutriţie). Examenul obiectiv:
inspecţia, palpaţia. Examenul funcţional (triptoliză, amiloliză).
Semiologia ficatului: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie.
Explorarea indirectă: interogator, simptome funcţionale:
durerea, Explorarea directă: inspecţia, palpaţia, percuţia,
auscultaţia. Exploraţia funcţională: Sindromul icterului.
Semiologia peritoneului. m
Semiologia splinei: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie.
Explorarea indirectă: interogator, simptome funcţionale:
durerea. Explorarea directă: inspecţie, palpaţie, percuţie.
Semiologia aparatului иго-poetic. Noţiuni generale de
anatomie şi fiziologie. Explorarea indirectă: interogator, simptome
funcţionale: durerea turburări urinare. Explorarea directă:
a rinichilor şi vezicei. Explorarea funcţională a rinichilor.
Examinarea urinei: examenul fizic. Analiza chimică a urinei.
Simptomatologia specială a afecţiunilor renale. împărţirea
afecţiunilor renale. (Nefrită, nefroză).
5. Clinica psihiatrică.
Director: Prof. titular Dr. Constantin Urechia.
Şef de lucrări: Dr. Leonida Dfagomir.
Asistenţi: Dr. Gheorghe Retezanu, Dr. Alexandrina Retezanu.
Preparator: Dr. Autel Blaşiu.
Desenator: Sever Furdui.
Secretar-dactilograf: Elisabeta Blaşiu.
Custode: Iosif Nagy.
Prim-supraveghetori: Vasile Blag, Valeria Radu.
Infirmieri speciali: Ştefan Demeter, Niculae Gavriluţiu,
Berta Ajkai, Petru Plic, Zamfira Plic, Sita Gheorghiu, Andrei
Demeny.
Servitor: Raveca Nagy.

137
1. Boala lui Addison. 2. Prezentări de cazuri cu diferite
afecţiuni mentale (introducere). 3. Boala lui Burger. 4. Glanda
suprarenală; teoretic; prezentare de cazuri cu Epilepsie Jack-
.soniană. 5. Epilepsia Jacksoniană; Infantilismul curs şi demonstraţii.
6. Prezentare de cazuri cu Infantilism; Glanda Hipofiză.
7. Distrofia adiposo-genitală; Matronismul lui Pende.
S. Acromegalia; Gigantismul. 9. Glanda Epifiză; Sindrome epifizare.
10. Epilepsia. 11. Epilepsia din punct de vedere medicolegal.
12. Terapia şi Anatomopatologia Epilepsiei. 13. Tumorile
cerebrale. 14. Polinevrite şi psicho-polinevrite; Tumori
cerebrale. 15. Tumorile cerebrale, simptome de localizare. 16.
Tumorile cerebrale; terapia tumorilor. 17. Boala lui Reklinghausen
(hiper paratiroidism). 18. Isteria; Acroparestezia. 19.
Mielopatia sifilitică. 20. Spasmul de torsiune. 21. Semiologie
gie psihiatrică, curs. 22. Idem; curs. 23. Idem; curs. 24. Lichidul
cefalo-rachîdian. 25. Lichidul cefalo-rachidian. 26. Psihanaliza.
27. Emiplegia isterică; Gangrena simetrică a extremităţilor
(Raynaud). Crampele profesionale. 28. Morbul lui
Pott cervical; Morbul lui Pott suboccipital; Celulita. 29. Perversiunile
sexuale. 30. Diabetul insipid; Melancolia. 31. Melancolia;
Guşa chistică. 32. Mania. 33. Claudlcaţia intermitentă
(arterita obliterantă); Tumoară la baza pulmonului, alterând
a XII coastă D. invadând măduva; Spondilita post-infecţioasă
(erizipel); Psichozele maniaco depresive. 34. Prezentare de
cazuri cu demenţă precoce. 35. Demenţa precoce; Amauroza
isterică. 36. Confuzia mintală. 37. Paranoia. 38. Demenţele senile.
39. Prezentare de cazuri cu sifilis cerebral şi paralizie
generală. 40. Sifilisul cerebral. 41. Paralizia generală. 42, Tratamentul
sifilisului cerebral şi al Paraliziei generale.
6 Clinica neurologică.
Director: Proţ. titular Dr. Ion Minea.
Şef de lucrări: Dr. Teofil Dragomir.
Asistenţi: Dr. Mihail Keusch, Dr. Vilhelm Prack.
Preparator: Dr. Desideriu Duma.
Custode: Măria Balcea.
Infirmieri: Ana Ungurean, Măria Gavriluţiu, (până la 31.
VII. 1935), Floare Dovan şi Olimpia Turdeşan (dela 1. VIII.
1935).

138
Laborant: Nicolae Brana.
Servitor: Gheorghina Avramescu.
S'au ţinut, de Dl director al Clinicii, câte 2 ore săptămânal
lecţiuni clinice cu prezentări de bolnavi, piese anatomopatologice
macro- şi microscopice şi proecţiuni asupra tuturor
celor mai importante afecţiuni din patologia nervoasă privind
mai ales practica medicală (emiplegii, paraplegii, tabes, afecţiuni
nervoase periferice, nevralgii, atrofii musculare în diferitele
lor manifestaţiuni clinice).
7. Clinica gynecologică şi obstetricală.
Director: Prof. tUular Dr. Cristea Grigoriu
Şef de lucrări: Docent Dr. Popouici Tr'aian.
Asistenţi: Docent Dr. Voicu Ioan, Dr. Mangmca Ioan şi
Dr. Purge Gheorghe. ,
Preparatori: Dr. Căprioară Dumitru.
Moaşa primară: Bura Matilda.
Laborant: Roşea Ilie.
Servitor: Buzilă Ştefan.
S'au ţinut următoarele cursuri:
Importanţa glandelor endocrine. Rolul endocrin al ovarului.
Ovolul, fecundaţie şi desvoltarea oului fecundat. Modificările
organelor femeieşti în graviditate. Semnele de graviditate.
Diagnosticul de graviditate. Higiena sarcinei. Antisepsia
în Obstetrică. Basinurile. Prezentaţiile. Naşterea. Lăuzia.
Infecţia puerperală. Avorturile. îngrijirea noului născut. Sarcina
gemelară şi multiplă. Placenta şi circulaţiunea sanguină
placentarâ. Mola hidaliformă. Hidramniosul. Sarcina extraulerină.
Eclampsia. Febra puerperală.
Operaţiunile Obstetricale: Versiunile. Aplicarea forcepsului.
Decapitaţiile. Cranioclasiile. Secţiunea cesariană.
Gynecolgie.
Semiologia gynecologică. Turburări menstruale. Retroversiile
uterine. Prolapsurile. Vulvovaginita. Metrita. Salpingoovarita.
Bartolinite. Tumori în general. Chistele ovarului. Fibroamele
organelor genitale femeieşti. Carcinomele. Chorioepitelioamele.
Histerectomie subtotală. Histerectomie largă
Wertheim. Histeropexii. Colporafii şi colpo-perineorafiu Sar-

139*
cina extrauterină. Prolapse uterine. Colpotomii. Fistule vesico-vaginale.
Afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au
mai făcut stagiu clinic de 3 ori pe săptămână. Erau impărţiţi
în serii repartizaţi la Gynecologie, Obstetrică şi Fantom, demonstrându-li-se
în cele 18—20 zile de stagiu fiecare secţie,
toate cazurile aflătoare în tratament şi practicând operaţiile
Obstetricale la Fantom. La Clinica Gynecologică exista societatea
de „Reuniunea de Gynecologie şi Obstetrică" ce cu începerea
anului şcolar s'a transformat în „Societatea de Endocrinologie,
Gynecologie şi de Obstetrică". Aceasta Societate
in decursul anului a prezentat un program foarte bogat şi
variat.
S. Clinica infantilă.
Director: Prof. utular Dr. Titu Gane (până la 30. XI. 1934).
Prof. supl. Dr. Gheorghe Zugravu (1. XII. 1934—31. III."l935).
Prof. titular: Dr. Gheorghe Popouici (dela 1. IV. 1935).
Şef de lucrări: Dr. Gheorghe Zugravu (dela 1. VI. 1935 suplinit
de Dl Dr. Gheorghe Munteanu).
Asistenţi: Dr. Iuliana Cirlea, Dr. Ilie Toma.
Preparatori: Dr. Adriana Berariu, Dr. Ortansa Mihailescu.
Custode: I. Osvath.
Supraveghetor: Zenobia Filipescu (până la 31. VII. 1935), Ru-
\anda Moga (dela 1. VIII 1935).
Laborantă: Măria Mesaroş.
Cursurile de Clinică Infantilă au fost predate studenţilor
din anul V. în număr de 137 şi conform programului s'a făcut,
in mod regulat, câte 3 ore de curs săptămânal. Cursul a fost
făcut studenţilor dela 6 Noembrie 1934 până la 4 Martie 1935
de Dl Docent Dr. G. Zugravii, ce fusese delegat cu suplinirea
catedrei, cu întrerupere dela 18—27. XI. 1934, când a fost în
concediu şi suplinit de Dna Dr. I. Cirlea, asistenta clinicei.
Dela 4 Martie 1935, cursurile au fost predate de Prof. Dr. G.
Popoviciu, noul titular al catedrei.
Tot în cursul anului şcolar 1934—35 şi anume în semestrul
de vară, s'a mai ţinut de către Prof. Dr. G. Popoviciu, un
curs de Puericultura pentru medicii cari au urmat cursurile
de specializare în Igienă.

140
Pe lângă cursurile menţionate, Dna Dr. I. Cirlea asistenta
clinicei, a făcut 48 ore (2 lecţii de câte 1 юга pe săptămână)
de Puericultura şi Pediatrie pentru elevele Surori de Ocrotire.
Aceste eleve fac tot timpul un stagiu de practică în clinică,
într'o secţiune specială amenajată cu concursul fundaţiei
Rockefeller.
In afară de cursuri, o activitate didactică importantă a
iost ţinerea lucrărilor practice cu stagiarii anului V. medicină,
cari au fost repartizaţi de către Decanat, în două serii: Seria
I-a — 1 Decembrie 1934— 1 Februarie 1935, Seria Il-a — 1
Februarie 1935—1 Aprilie 1935.
Deasemenea medicii dela cursul de specializare în Igienă
cari au fost repartizaţi de Institutul de Igienă şi Sănătate Publică
din Cluj, pentru un stagiu de 2 luni, au frequentat clinica
şi au urmărit regulat activitatea ei în dimineţele zilelor
de Luni şi Joi.
Lucrările practice s'au făcut sub conducerea Dlui Prof.
Dr. G. Popoviciu, ajutat de personalul medical al clinicei.
Prof. Dr. G. Popoviciu a mai colaborat la cursurile de
perfecţionare aranjate pentru medici de Asociaţia Docenţilor.
S'au ţinut deasemenea cursuri şi demonstraţiuni practice
pentru personalul didactic primar.
Dela preluarea conducerii clinicei de către noul titular,
s'a amenajat noua bucătărie de lapte primită dela Ministerul
Sănătăţii.
Deasemenea s'a lărgit cu o sală nouă şi cu amenajamentul
corespunzător, laboratorul şi s'a aranjat o sală pentru
asistenţi.
S'a lărgit activitatea consultaţiilor gratuite dela Clinică,
împărţindu-se în acelaşi timp pentru copiii bolnavi lipsiţi, din
oraş, lapte dietetic pregătit în bucătăria de lapte a Clinicei, în
contul fondurilor Primăriei şi ale Biroului de Ocrotire, primite
la stăruinţa noului titular.
9. Clinica dermato-venerică.
Director: Prof. titular Dr. Cor[ 0lan Tătam.
Şef de lucrări: Dr. Dănilă Konradi.
Asistenţi: Dr. Vaier Cimoca, Dr. Leonida Pop, Dr. Cirlea
Petru.
Preparatori: Dr. Bichard Hoffman, Dr. Nicolae Lengyel,
Vasile Tătaru.

Desenator: Ida Motentan..
Laboranţi: Ioan Dull, Ioan Eienle.
Servitor: Francisc Asztalos.
14L
Disciplină de dermato-sifiligrafie a fost predată în 69 ore
de curs, â câte 3 ore pe săptămână cu următorul program:
A) Boli venerice.
1. Istoricul bolilor venerice, importanţa lor din punct de:
vedere a bolilor sociale, combaterea şi profilaxia lor. 2. Sifilisul:
Etiologia, metodele de diagnostic bacteriologic. Infecţia
sifilitică. Perioada de incubaţie şi patologia în perioada primară.
Manifestaţiunile clinice în perioada primară. Serologia
perioadei primare. Perioada secundară: patologia generală în.
perioada secundară. Septicemia sifilitică şi manifestaţiunile
clinice. Erupţiunile secundare precoce şi recidivante, simptoamele
clinice, diagnosticul şi diagnosticul diferenţial. Sifilisul
latent. Serologia perioadei secundare. Perioada terţiară: patologia
şi manifestaţiunile clinice. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.
Serologia în perioada terţiară. Tratamentul sifilisului:,
metodele de tratament. Tratament preventiv. Tratament abortiv.
Tratament cronic intermitent. Preparatele antisifilitice:.
Mercur, bismut, şi preparatele arzeno-benzolice. Modul de.
aplicaţiune. Accidentele provocate de aceste preparate şi combaterea
accidentelor. 3. Şancăml moale. Etiologia, patologia.
Manifestaţiuni clinice, diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Complicaţiunile
locale: Fimoză, parafimoză, fagadenism. Complicaţiile
la distanţe: Limfangita lineară şi nodulară. Adenită.
Şancru mixt. Tratamentul şancrului şi a complicaţiunilor. 4.
Blenoragia. Etiologia şi patologia. Uretrita blenoragică acută
anterioară şi posterioară. Manifestaţiuni clinice. Uretrita bbnoragică
cronică, manifestaţiuni clinice. Diagnosticul pozitiv
şi diferenţial. Complicaţiunile blenoragiei: prostatita, spermatocistita,
orchiepididimită, artrita.. Manifestaţiunile clinice al
complicaţiunilor şi tratamentul lor. Vaccino^terapia în blenoragie.
Criteriile de vindecare a blenoragiei. Vulvo-vaginita;
blenoragică. 5. Limfogranulomatoza inghinală siibacută. Manifestaţiuni
clinice, diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamen-tul.
B) Boli cutanate:
Patologia generală: leziunile elementare primitive şi secundare.
Cauzele morbifice externe şi interne. Topica medir-

142
caţiunii în dermatologie. Dermatoze parazitare: Pediculoza,
scabia, etc. Dermatoze microbiene: Impetigo, Piodermii, ectime,
furunculoza. Tuberculoza cutanată: Lupusul vulgar, scrofulodermia,
tuberculoza verucoasa, tuberoulide: papulo-necrotice.
Dermatozele buloase: Pemfigus, dermatita polimorfa
dureroasă. Dermatoze cauzate prin agenţi fizici: arsuri şi congelaţie.
Dermatoze criptogamice: Favus, trichofiţie, microsporie,
eritrasma, pitiriaza verzicolora. Dermatoze iper-keratozice.
Dermatoze scuamoase. Eczema.
In afară de capitolele înşirate s'a prezentat un număr însemnat
de cazuri clinice, cari au fost comentate împreună cu
auditoriul.
Studenţii au frecventat stagiile clinice, fiind repartizaţi în
grupuri, fiecare grup având un timp de 6 săptămâni.
10. Clinica oftalmologică.
Director: Prof. titular Dr. Dumitru Mihail.
Şef de lucrări: Dr. Petre Vancea.
Asistent: Dr. Elena Hendea.
Preparatori: Lavinia Rusu, Cornel Codreanu, Dr. Gheorghe
Iliescu.
Preparator tehnic: Adam Simedru.
Laborant: Axente Buda.
S'a predat în total 38 de lecţiuni teoretice şi de clinică
oftalmologică în 76 ore de curs, studenţilor din anul V. cu
următoarele subiecte:
1. Anatomia şi Fiziologia anexelor globului ocular: pleoape
conjunctivită, aparat lacrimal, orbită. Metode de examinare.
(Lecţiune făcută de Doc. Dr. P. Vancea). 2. Anatomia
şi Fiziologia globului ocular: Metodele de examinare ale corneei
camerei anterioare şi irisul. (Lecţiune făcută de Dl Doc.
Dr. P. Vancea). 3. Importanţa studiului oftalmologiei: legăturile
sale cu restul medicinei. Deviziunea studiului oftalmologiei
în: chirurgical, medical, neurologic, optic. (Această lecţiune
ca şi restul lecţiunilor până la sfârşitul anului au fost
făcute de dl Prof. Dr. D. Michail). 4. Conjunctiva: Anatomie,
Fiziologie, istologie cu consideraţiuni în legătură cu patologia
conjunctivală. 5. Conjunctiva: Semiologia b o alei or conjuncţi-

143
vale, mijloacele de examinare ale conjunctivei, diviziunea
afecţiunile conjuctivale. Prezentări clinice: o echimoză conjunctivală,
o conjunctivită foliculară, o argiroză conjunctivală
(prezentări cu interes semiologic). 6. Conjunctivita blenoragică
(simptome, evoluţie, complicaţii, patogenie, forme clinice,
etiologie, pronostic, tratament). Prezentări clinice: 1 caz
cu oftalmia noilor născuţi; demonstrarea examenului ocular
cu depărtătoarele Desmares; examenul microscopic al secreţiei
conjunctivele; spălaturile conjunctivale. 7. Clasificarea
conjunctivitelor.- Conjunctivita subacută Morax-Axenfeld (expunere
clinică). Prezentarea unui bolnav cu conjunctivită
subacută cu leziuni palpebrale. Demonstrarea diplobacilului
Morax-Axenfeld la microscop. 8. Papilomul conjunctivei. Tuberculoza
conjunctivei (descriere clinică, evoluţie, diagnostic
diferenţial, pronostic, tratament. Prezentări clinice: 1 papilom
al cutei semilunare la o bătrână, 1 tuberculom limbic, 2
conjunctivite foliculare. 9. Patologia căilor lacrimale (anatomia,
mijloace de examinare, semiologie). Prezentarea unui
caz de epiforă cu punct de plecare nazal şi a unui caz de dacriocistită
supurată. Prezentarea de radiograme ale căilor lacrimale.
Prezentarea microscopică a cazului de papilom al
scutei semilunare demonstrat în şedinţa anterioară. 10. Pterigiomil:
Studiu clinic, istologie, evoluţie, pronostic, tratament.
Prezentarea clinică a unui caz de pterigion nazal bilateral.
11. Trachomul (simptome, evoluţie, complicaţii). Prezentări
clinicei 3 cazuri de trachom la diverse vârste şi în diferite
faze de evoluţie. 12. Tfaehomul: (recidive, etiologie,
contagiozitate, trachom unilateral). Prezentări clinice: 2 cazuri
de trachom cu complicaţii (eutropion, trichiază) şi recidive.
O epiforă cronică prin afecţiune nazală. O dacriocistorinoslomrie
bilaterală pentru dactriocistită cronică la un ochi,
asociată cu pericistită la celălalt ochi. 13. Patologia căilor la-
(nmale. Un mucocel lacrimal închistat (discuţie asupra patogenici
şi tratamentului său); 1 dacricistită cu pericistită fistulizată
şi cu glob atrofie de aceeaş parte (discuţie asupra patogeniei
şi tratamentului). 14. Preztntări clinice: 1 caz de lago-
Halmie paralitică într'un caz de paralizie faciala prin fractura
stâncei. Un caz de ulcer cornean traumatic total cu complicaţii
(perforare şi înclavarea irisului). 15. Prezentări clinice:
1 bolnavă cu mucocel lacrimal extirpat cu explicarea opera-

ţieii şi prezentarea piesei; 1 bolnavă ou. tarsită trachomatoasă,.
ptoză, trichiază, cu extirparea tarsurilor â la Kuhut; 1 bolnavă
cu ectropion cicatricial al pleoapei superioare consecutiv
unui epiteliom sclerozant durând de 22 ani. Explicarea
patogeniei ectropionului şi blefaroplastiile. 16. KeraUta parenchimatoasă
(simptome, evoluţie). Prezentarea a 5 cazuri
diferite de K. p. de diferite vârste, sexe şi faxe evolutive. 17.
Oftalmia simpatică (simptome, evoluţie, anat. patologică, etiologic,
patogenie, tratament). Prezentarea a: 2 cazuri de oftalmie
simpatică în urma unor traumatisme prin corn de bou;
a 2 piese microscopice de oftalmiie simpatică, una interesând:
şi nervul optic. 18. Bleţaro-cherato-conjunctivitele exematoa.
se (simptome, evoluţie). Prezentare clinică: 3 cazuri de cheratohconjunctivite
flictenulare. O plagă perforantă a limbului
cu inclavarea irisului, acoperire conjunctivală. 19. Simblefaronul.
Prezentarea unei anoftalmii operatorii dupa un traumatism
perforant prin glonte al orbitei care a strivit ochiul
şi a produs ulterior un frâu cicatricial de simblefaron ce împiedeca
aplicarea protezei. Discuţie asupra simblefaronului şi
a operaţiei de practicat în acest caz. 20. Stafilomul corneei.
(Aspect clinic, patogenie, complicaţii, tratament). Prezentarea
clinică a unui caz de stafilom cornean cu glaucom secundar
la un ochi şi a unei cicatrice limbice aderente la celalalt ochi,
consecutiv cheratitei flictenulare. O piesă microscopică de
stafilom cornean. 21. Examinarea clinică a cristalinului (examenul
direct, oftalmoscopic şi biomicrosciopic). Prezentarea
a 2 cazuri de cataractă congenitală la 2 surori. 22. Osteoperiostita
orbitei. (Simptome, evoluţie, etiologie, tratament).
Prezentarea unui caz de osteoperiostHă a marginei orbitare,
tuberculoză fistulizată cu ectropion întins al pleoapei superioare
şi ulcer cornean lagoftalmic perforant cu inclavarea
irisului. 23. Cataracta congenitală (formele sale clinice, evoluţia
şi tratamentul ei). Prezentarea a 3 cazuri clinice familiale
de cataractă congenitală zonulară (tatăl şi două fetiţe,
operate prin capsulectomie). 24. Herpesul corneean. Prezentarea
unui caz de herpes corneean febril după gripă. 25. Cataracta
senilă (simptome, evoluţie). Prezentarea a 2 cazuri
de cataractă senilă şi a unei blefaroplastii cu grefă liberă la o
pleoapă superioară ectropiinată cicatricial printr'un cancer

145
schiros vechi. 26. Cataracta senilă (evoluţia cataractei senilei
faza de intumescenţă, maturitate, ipermaturitate, degenerare
calcară, rezorbţie spontană) prezentare clinică). Un caz de
chist sebaceu orbitar. 27. Cataracta senilă (principiile technice
ale operaţiilor de cataracta senilă. Prezentarea clinică a %
cazuri de cataractă senilă cuiridectomie pregătitoare. 28. Cataracta
senilă. Principiile technice ale extracţiei cataractei senile.
Prezentare clinică: 1 ectropion cicatricial al pleoapei superioare
după arsura regiunei palpebrale. 29. Prezentări clinice:
1 ectropion cicatricial cu osteoperfostită tuberculoasă a
marginei orbitare în faza de reducere a ectropionului superior
şi blefarolafie totală (va urma resecţia pereta'ui ext. al
orbitei şi plastica pleoapei); 1 caz de stafilom corneean, enucleaţia
globului cu proteză şi 1 buftalmie ou rezecfia Critchett.
30. Afakia (aspectul clinic, defectele optice, corecţia). Prezentarea
unui caz de afachie operatorie după extracţia cataractei
senile. 31. Prezentarea unui caz de corp străin magnetic intraocular
cu cataractă traumatică. Extracţia corpului străin. Prezentarea
radiogramelor; technică localizării corpilor străini
oculari şi a corpului străin extras. Pericistită lacrimală fistulizată
(mecanismul producerei sale) cu prezentarea unui caz
clinic. 32. Prezentarea cazului de dacriocistită cu pericistită
fistulizată operat prin extirparea sacului (consideraţii operatorii
şi postoperatorii). Prezentarea unui traumatism perforant
al corneei cu cataracta trumatică parţială. Referire asupra
unui caz de corp străin intraocular şi cataractă traumatică
prezentat anterior care a făcut accidente de galucom secundar
urmate de paracenteză. 33. Prezentarea unei hemoftalmii
traumatice consecutive unei lovituri de corn de hoiu.
Discutarea cazului din punct de vedere clinic, pronostic şi
terapeutic. 34. Prezentări clinice: Un caz de trachom cu cicatrice
şi granulaţii interesând cutele semilunare, cu entropion-trichiază
parţială nazală; 2 cazuri de epiteli'om: unul
pornind dela pielea pleoapelor altul dela conjunctiva bulbară
care a invadat şi globul. (Discuţie cHnică pronostica, terapeutică).
35. Despre glaucom. Măsurarea tensiunei oculare, degital,
cu tonometrul. Stările glaucomatoase. Semnele clinice
obiective ale glaucomului. Prezentarea unui caz de glaucom
la un bătrân. 36. Despre glaucom: semnele clinice subiective.
Diviziunea glaucomului clinic. Glaucomul infantil (aspect cli-
10

446
mic, evoluţie, pronostic, tratament). Prezentarea unui glaucom
infantil operat prin trepanaţia Elliot; un caz de glaucom
secundar un ulcer corneean perforat cu inclavarea irisului.
37. Glaucoamele secundare.- Tratamentul glaucomului în general;
(miotice, operaţii antiglauoomatoase: sclerotomia, paracenteza,
trepanaţia iredectomia). Prezentări clinice: 1 glau>com
infantil cu trepanaţie Elliot şi iredectomie periferică; un
glaucom acut cu iredectomie; 1 glaucom subacut operat prin
ciclodializa Heine. 38. Prezentări ctinice: un epiteliom invadant
al orbitei şi globului; un simblefaron operat prin plastie
cu grefă liberă; 1 simblefaron parţial al pleoapei infer. cu
centrul corneei.
Tot în acest an s'a făcut un curs elementar de oftalmologie
pentru elevele institutului surorilor de ocrotire de către
Dl Docent Dr. P. Vancea.
11. Clinica stomatologică.
Director: Prof. agregat Dr. Ion Aleman.
Şef de lucrări: Dr. Inocent Băbuţiu.
Asistent: Dr. Vasile Vasilescu.
Preparatori: Dr. Liviu Ghidrai, Dr. Ion Uleia (până la
31. VII. 1935), Dr. Francisc Klima (dela 1. VIII. 1935).
Mecanic-electrician: Vasile Petcaş.
Infirmieri: Cătălina Decsei, Susana Decsei.
Laborant: Molnar Ştefan.
Cursul de Clinică Stomatologică două oire pe săptămână
a fost urmat de studenţii de Medicină anul IV, şi a urmat astfel:
I. Istoricul stomatologiei şi raportul dintre Stomatologie
şi celelalte discipline medicale. II. Anatomia şi Embriologia
cavităţii! bucale. III. Istologia dinţilor, a mucoasei bucale şi
a glandelor anexe. IV. Fiziologia gurii şi a dinţilor. V. Bacteriologia
cavităţii bucale. VI. Patologia şi Terapeutica bucodentară
cu următoarele subcapitole: A) Patologia şi terapeur
tica dentară (caria dentară, tratamentul cariei dentare, complilcaţiunile
cariei dentare, locale, regionale şi la distanţă, patologia
erupţii dinţilor, anomalii dentare, pioree alveoolară).
B) Patologie şi terapeutică bucală: (mediul bucal, influenţa
sistemului dentar asupra stărei generale şi invers, septicîta-

147
tea cronică buco-dentară şi influenţa sa asupra organismului,
leziunile mucoasei bucale, sifilisul, tuberculoza şi actinomd>coza
bucală). VII. Igiena şi profilaxie. (PoHmicrobismul bucal,
igiena buooi-dentară colectivă). VIII. Chirurgia maxilofacială
(anestezia în stomatologie, extracţiunile dentare, re-
-zecţia apicală, grefe dentare). IX. Patologia chirurgicală a cavităţii
bucale (boale chirurgicale ale buzelor, obrajilor, planşeului
gurei, glandelor salivare, Iimbei, vălului palatin, maxilarelor,
articulaţiei temporo-maxilare. X. Generalităţi asupra
ortopedici maxilo-faciale, protezelor restauratoare buco-dentare
şi radiologiei în Stomatologie. Cursurile au fost complectate
cu prezentări de cazuri clinice.
Dl Prof. Dr. I. Aleman. Filme dentare în legătură eu diferite
afecţiuni ale aparatului buco-dentar. Operaţiuni executate
înaintea studenţilor, de: Granulome, chiiste, pioree alveolară,
redresări forţate, buză de iepure, gură de lup, luxaţii de
maxilare.
Lucrările practice au fost executate sub conducerea şefului
de lucrări al Clinicei Dr. I. Băbuţiu în orele de stagiu
8—12 a. m., în serii de câte 10, conform repartiţiei făcută de
Decanat. Insistând îndeosebi asupra: 1. Instrumentarul dentistic.
2. Tehnica de examinare. 3. Diagnosticul clinic. 4. Anestezia
prin injecţii, congelaţii, rauşuri. 5. Tehnica extracţiunilor
dentare. 6. Calmarea durerilor în pulpite, periodontite.
In decursul anului s'au susţinut următoarele teze peSutru
doctoratul în Medicină şi Chirurgie:
Mânu Cornel: Fracturile maxilarului superior.
Dabiciu Petru: Leziuni dentare în etiologia afecţiuaiîlar
gastrice.
Naftali Nicolae: Buza de iepure.
Cursul de specializare în Stomatologie.
In acest an au urmat cursul de specializare în Stomatologie
un număr de 34 doctori în medicină. Pe lângă lucrările
practice executate sub supravegherea Prof. Clinicei şi a personalului
ajutător, zilnic între orele 8 г
/ 2—127 2 a. m. s'au mai
ţinut în orele d. m. cursuri de tehnică dentară şi cursuri teoretice
pentru iniţierea în lucrările practice dupăcum urmează:

148
Prof. Dr. I. Aleman: a) diagnosticul clinic al cariilor, b>
anesteziile în Stomatologie, c) indieaţiuni şi contraindicaţiuni
la extracţia dinţilor, d) Complicaţiunile extracţiunilor şi
tratamentul lor. e) interpretarea filmelor radiologice.
La fiecare operaţie Profesorul a fost asistat de un doctor-stagiar
al Clinicei.
Dr. I. Băbuţiu, şef de lucrări: a) materialul de plombat,,
proprietăţi fizice, chimice, indieaţiuni şi contraindicaţiunL
Ъ) excluderea umidităţii, drenajul salivei, diga. c) formarea
cavităţilor, tehnica operatorie a obturaţiunilor. Obturaţie provizorie,
obturaţia canalelor, obturaţia definitivă, d) tratamentul
profilactic, igiena buco-dentară.
Dr. V. Vasilescu, asistent: a) caria dentară, tratamentul
curativ, b) Iperestezia dentinei, sterilizarea ei. Pansamente
calmante, c) caria penetrantă. Pulpitele, tratamentul lor. Necroza
pulpei fără carie.
Dr. Ghidrai LWiu, asistent onorific: a) Examenul metodic
al gurei. Nomenclatura clinică a leziunilor buco-dentare.
b) Instalaţia-instrumentaţia pentru tratamentul conservativ.
c) Sterilizare, asepsia, antisepsiia în tratamentul conservativ.
Dr. I. Uleia, preparator; Tehnica operatoare şi instrumentarul
extracţiunilor.
La terminarea stagiului de 12 luni (început Ia 1 Oct. şi 1
Maiu) doctorii stagiari au trecut examenul de specializare în
faţa comisiunei compuse din Directorul Clinicei Stomatologice
şi Profesorul de Clinică Chirurgicală.
Celor promovaţi, Decanatul Facultăţii de Medicină le eliberează
io diplomă, care dă dreptul de liberă practică a Stomatologiei
în ţară în conformitate cu dispoziţiunile legii sanitare
în vigoare. s .
18. Clinica oto-rino-laringologică.
Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Buzoianu
Asistenţi: Dr. Dorin Ionescu, Dr. Aurel Vaida.
Preparatori: Dr. Ana Perţia, Dr. Teodor Naghiu.
Supraveghetor: Aneta Mfon.
Laborant: Dumitru Gal.
Servitor: Aurica Roman.
1. Consideraţiuni de ansamblu asupra otohrino-laringologiei,
a învăţământului 0. R. L. şi a legăturilor pe care le are-

14&
cu medicina generală specialitatea bolilor de nas, gât, urechi.
2. Anatomia faringelui. Mijloacele de explorare clinică şi instrumentală
a faringelui nasal, bucal şi laringean. 3. Anatomia
lojei amigdaliene şi a amigdalei. Flegmoianele gâtului (Redus,
Chassaignac, Dupuytren). Flegmoanele perifaringiene retrofaringiene
şi laterofaringiene. 4. Angina lui Ludwig. Flegrnonul
lojei tiroepigloto-glosse. Malformaţile faringiene, stenosele
faringiene, plăgile faringelui, corpii streini ai faringelui.
Amigdalita acută. 5. Sinteza asupra anginelor acute. Difteria,
complicaţiile ei. Anginele pseudo-membranoase nespecifice.
Anginele primitive şi anginele secundare. Angina agranulocitozică.
Angina Vincent. 6. Periamigdalita flegmonoasă,
simptome, diagnostic, complicaţii, tratament chirurgical, geлега1,
consecutiv. Hipertrofia amigdaliană, cauze, forme, complicaţii,
tratament; medical, chirurgical, radio, radiumterapie,
electrocoagulare. Tratamentul hemoragiei după amigdalectomie.
7. Faringitele cronice: eritematoase difusă, granuloasă, hipertrofică,
atrofică. Sifilisul faringean: primar, secundar, terţiar.
Tuberculosa f aringeană: primar, secundar,terţiar. Tuberculosa
faringeană: acută, ulcerativă, lupus. Herpesul faringean.
Zona faringeană. Micoizele faringo-amigdaliene. 8. Vegetaţiunile
adenoide, etiolgie, frecvenţă, anatomie-patologică, simptomatologie
(locală, regională, generală). Sindromul Citelli. Evoluţie,
complicaţii, importanţă patologică, socială, diagnosticul
sugar, copil, de certitudine, de prezumţie. Tratamentul vegetaţiilor
adenoide, indicaţii, contraindicaţii, îngrijiri preoperatorii,
anestezia, technică, îngrijiri postoperatorii, complicaţii,
rezultate. Tratament postoperator, respirator. 9. Tumorile faringiene.
Clasificaţie. 10. Tumorile faringiene benigne. Tumorile
canceroase, Simptomele cancerului naso-faringean, bucofaringe,
hipo-faringe. Evoluţia cancerului faringean. Cancerul
amigdalian. Tratament chirurgical, fizioterapie. Paraliziile
vălului şi faringelui, complete şi incomplete, cauze, simptome,
tratament. 11. Spasmele faringiene-cauze. Turburări de
sensibilitate ale faringelui. Anatomia laringelui şi mijloacele
•sale de explorare. Laringoscopia. 12. Dispneea laringeană, caractere,
cornaj, tiraj, respiraţie seratică, etiologie. Tracheotomia,
superioară, inferioară, crico-tracheotomia, laringectomia
intererico-tirodiană, technică. 13. Tracheotomia, decanuîarea,
dificultăţi. Plăgile laringelui, simptome, complicaţii şi

150
tratamentul lor. Laringita catarală acută gripală. 14. Rupturile
tracheei şi emfisemul mediastinal. Tratamentul plăgilor
tracheale şi a emfisemului mediastinal. Laringitele secundare
(febre eruptive) herpetică, laringotiphus. Crupul. 15. Edemul
glotic (Laringita oedematoasă). Laringita flegmonoiasă. Pericondrita
laringeană. Laringita catarală cronică nespecifică.
16. Prolapsul ventricular laringean. Laringocelul intern şi extern.
Raporturile lor ou tuberculoza şi sifilisul. Tuberculoiza
laringeană, forme: disfonică, disfagică, dispneică, patogenie,
evoluţie. 17. Tuberculoza laringeană, tratamentul medical,
chirurgical, special, general. Sifilisul laringean primitiv, secundar
şi terţiar. 18. Tumorile laringeene benigne. Polipii
corzilor vocale. Pailomatoza laringeană difuză, caracterele
ei esenţiale. Cancerul laringean: intrinsec, extralanngean, simptome
funcţionale, obiective, generale. Diagnostic: biopsia. Formele
anatomo-patologice: tipul microscopic, macroscopic, tipul
extensiunei, localizării şi terenului pe care evoluiază. 19. Mijloacele
chirurgicale, îizioterapice şi protetice de tratament ale
cancerului laringean. Laringotomia, Laringectomia totală,
hemi. parţială. Rezultate. Paraliziile laringiene: musculare,
nervoase, centrale. Paralizia dilatatorilor, recurenţială. 20.
Hemiplegiile laringiene asociate: sindromul Avelis, Schmidt,
Jakson, Tapia. Paralizia laringeană histerică. Stenozele laringiene.
Tratamentul chirurgical, laringostomia. 21. Anatomia
foselor nasale. Ideii generale asupra operaţiilor intranasale
(îngrijiri preoperatorii şi post operatorii, hemostaza, anestezia).
Mijloacele de explorare ale foselor nasale, rinoscopia ant.
post. tuşeul naso-faringian, radiografia. 22. Epistaxisul, cauze
locale, generale, tratament local, general, paliativ, defiinitiv.
Tamponamentui anterior şi posterior al foselor nasale. Sindromul
obstrucţiei nasale. Hematomul şi abcesul septului.
Corpii străini endonasali Rinoliţii. Fracturele oaselor nasale.
23. Sinechiile foselor nasale, cauze, simptome, tratament. Deviaţiile
septului anterioare, posterioare, superioare şi inferioare.
Crestele septului osoase, cartilaginoase. Pantenii septului.
Simptome. Tratament operaţiile minime, operaţia mare
(op. Asch, op. lui Kilian, op. Krieg-Lubet-Barbon). Techn'ca.
24. Rinitele vestibulare: eczema, foliculita, furoncul, impetigo.
Coriza acută adenoidiană, secundară (gripală, rugeola, d'fte-

151
rie blenoragie, morvă, mening. c. spinală) toxică (iod). Coriza
spasmodică, astmul polinic, hidroreea nasală, reflexele nasale,
sindromele vegetative nasale. 25. defaleea rinogenă, turb.
ac. rinogene, astmul nasal. Reflexul naso facial-sindromul
sfeno palatin. 26. Rinitele cronice, rinita cronică hipertrofică,
turbinotomiile, rinita cronică atrofică simplă. Ozena: trat.
medical, chirurgical op. Broeckert-Мооге, Briinings, Lautenschlăger,
Halle, Witmach, Leriche. 27. Sifilisul nasal (primar,
secundar, terţiar). Heredosifilisul nasal. Tuberculoza nasală
(lupusul nasal, tbc. nasală banală). Rinosclenoimul. Lepra nasală.
Anosmia, hiperosmia, parosmia. 28. Polipii mucoşi ai
foselor nasale. Polipul solitar coanal. Fibromul naso-faringian.
Tumorile benigne ф tumorile maligne ale foselor nasale.
Anatomia sinusului maxilar. Anatomia sinusului frontal. 29.
Simiizitele maxilare acute: catarale şi supurate, cauze, simptome,
diagnostic, tratament. Diafanoscopia. 30. Sinuzitele maxilare
cronice supurate, diagnostic, trat.: op. Claoue, Caldwel
Luc, Lombard le Mee etc. Sinusitele frontale: acute, cronice,
supurate, catarale. Sinusitele etmoidale. Sinusitele sfenoidale,
nevritele optice consecutiv infecţiilor sinusale. 31.
Anatomia esofagului. Oesofagita acută. Corpi străini oesofagieni,
stenozele esofagiene postcaustice. Tratamentul lor. Esofagosoopia.
Esofagoplastiile. 32. Cardiospasmul, megaesofagul.
Cancerul esofagian-gastrostomia. Anatomia urechei externe
(pavilion şi conduct auditiv extern). 33. Afecţiunile pavilionului
urechii (malformaţii, othematom, plăgi, sifilis, neoplasm).
Afecţiunile conductului auditiv extern (corpii străini
inorganici, organici, animaţi; cerumenul, otita externă, eczema,
neoplasmul conductului auditiv extern). 34. Anatomia
timpanului (deducţii patologice şi terapeutice). Anatomia urechi
mijlocii: cassa timpanului, etajele cassei timpanice, atica,
atrium, recesussul hipotimpanic. Condiţiunile normale şi
patologice ale cassei. 35. Anatomia trompei lui Euistache. Rolul
fiziologic al trompei lui Eustache. Anatomia regiunei mastoidiene:
mastoida şi cavităţile sale, rapoartele antrului şi
aditusului ad antrum. Deducţiuni patologice. 36. Fiziologia
urechii medii. Funcţia de transmisiune a vibraţiilor sonore
(ipoteza osciculară, aeriană, mixtă osoasă). Funcţia de aeo*
modaţiune auditivă (ipoteza antagonism, muşchilor cassei,
ipoteza optică a audiţiei (Bonnain) ipoteza sinergiei fiziolo-

152
gice a muşchilor eassei. 37. Examenul acumetrdc: metoda vocală,
metoda voco-instrumentală, metoda instrumentală (ceas,
diapazon, acumetru, Bing, Politzer). Probele cu diapazon:
Weber, Rinne, Schwabach, Bing, proba lui E. Gelle. 38. Sindromul
surdităţii de transmisiune. Sindromul surdităţii de recepţiune.
Sindromul surdităţii mixte. Clasificaţia surditătilor
(Molinie). Clasificaţia otitelor medii. Otita medie supurată
acută. Miringotomiile: miringotomia atrio-atieală. Indicaţii,
contraindicaţii, technică. 39. Mastoidita acută, simptome, complicaţii,
tratament. Trepanaţia mastoidiană. Antro-celuk>tomia
totală. 40. Otita cronică supurată, complicaţii endocraniene
ale otitei medii cronice supurate şi ale mastoiditei (meningita
difuză localizată, abcesul cerebral, cerebelos, subdural,
trombo-flebita sinusului lateral. 41. Otita catarală medie acută
şi cronică, simptome, evoluţie, tratament. Insuflaţiile tubare
(Bonnafonnt, Triker, procedeul Frank), masajul timpanic.
42. Otospongioza. 43. Anatomia şi fiziologia urechei interne.
Probele vestibulare pat. (pr. calorică, pr. rotatorie, pr. voltaică,
pr. pneumatică. Labirintitele acute. 44. Neurolabirintilele.
(acute, cronice, sifilis, toxice, tumorile endocraniene).
Lecţiuni ţinute cu medicii igieniştt.
Noţuniuni practice de O. R. L. ţinute în şase lecţiuni în
cursul lunei Mai 1935 medicilor higienişti din anul 1934—35.
Lecţiunile ţinute medicilor higienişti Mai 1935. de dl profesor
Dr. G. Buzoianu.
1. Patologia urechii externe, maladiile pavilionului şi
conductului auditiv extern (furuncul al c. aud. extern, eczema
conductului, corpi străini auriculari animaţi, neanimaţi:
organici, anorganici). Higiena ur. externe. 2. Otita medie sup.
acută: profilaxia infecţiilor urechii medii. Miringatomia: indicaţii
contra indicaţii tehniică. Tratamentul otitei medii sup.
acute. Indicaţiuni asupra profilaxiei cmpl. otitelor supurate.
Otita medie sup. cronică: profilax. sup. cr. ale urechii. Complicaţiile
locale, granulaţii, polipi, colesteatomul, osteită şi complicaţii
de vecinătate, mastoidita, paralizia facială etc. Tratamentul
medicamentos al supuraţiei cronice auriculare. 4. Sindromul
adenoidian în practica medicală (simptome, complicaţii,
tratament, ace dente). Importanţa patologică şi socială

153
a veg. adenoide. Importanţa sindromului Citteli. 5. Anginele
acute în practica medicală, Amigdalo-faringita acută, catarală,
pultacee, pseudomembranoasă, Periamigdalitele flegmonoase.
Anginele acute simptomatice. 6. Angina agranulocitozică, flegmoanele
perifaringiene şi cervicale. Furunculul vestibulului
nasal. Oedemul glotei.
13. Institutul de Istoria medicinei, farmaciei
şi de folklor medical.
Director onorific: Prof. Dr. Jules Guiart (Lyon).
Director: Prof. agreg. Dr. Valeriu L. Bologa.
Asistent: Dr. Constantin Gheorghiu.
Custode: "Petre Zseiki.
1. Cursul principal de Istoria medicinei (anul IV. şi VI.
med.): 1 oră pe săptămână: Medicina veche. Introduceri în
Istoria Medicinei. Paleopatologia animală. Antropogeneza.
Omul preistoric. Paleopatologia umană. Reconstituirea medicinei
preistorice. Medicina primitivă. Etnografia medicală.
Medicina populară românească. Pragmatismul studiului etnografiei
medicale (curs făcut de dl asistent Dr. C. Gheorghiu).
Medicina archaică. Mesopotamiia. Egipt. Etica medicului în
cursul veacurilor. In total 25 ore. Cursurile au fost ilustrate
cu proiecţiuni.
2. Curs special de Istoria Medicinei (facultativ pentru anii
IV, V şi VI med.): Istoria medicinei in România. Preistoria
Şi protoistoria Daciei şi Sciţiei minore. Medicina în Dacia
preistorică şi protoistorică. Civilizaţia Daciei romane. Medicina
romană provincială. Medicina în Dacia Traiană. Băile
şi cultul lui Esculap în Dacia Traiană. Medicina medievală în
Principate şi Ardeal. Medicina saşilor şi ungurilor din Ardeal,
începuturile medicinei româneşti. Medicii aromâni. Precursorii
la Dacoromâni. Pinariu. Grupul din Iaşi. Epascopescu şi
precursorii lui Davila. Şcoala lui Carol Davila. Istoriografia
medicală românească. Acest curs s'a ţinut în semestrul de
vară, 1 oră pe săptămână, în total 12 ore. A fost frecventat de
38 studenţi şi absolvenţi.

3. Proseminar de istoria medicinei (facultativ pentru anii
IV, V şi VI med.). Introducete în cercetări medico-lstorice^
Prof. V. Bologa: Literatura medico-istorică. Vechi autorii medicali
clasici. Lecturii din Regimen salernitanum. Demonstraţii
în muzeul medico-istoric şi în muzeul de antichităţi clasice
al Universităţii. Au făcut referate următorii domni şi domnişoare
studenţi: Kepp, Macri, Bărbulescu, Nappendruck, Laew,
Inacenko, Băncilă, Popp, Gross, Bremza, Vasianu, Mehedinţi,
Ionescu. Proseminarul s'a ţinut în semestrul de vară
2 ore pe săptămână, în total 11 şedinţe. Au participat la proseminar
50 studenţi şi doctoranzi.
4. Seminar de Istoria Medicinei (facultativ, numai pentru
doctoranzii cari îşi lucrează teza la institut). Au prezentat
planul tezei, care a fost discutat în amănunte, dnii doctoranzi:
Hristu Ioanid, Gheorghiu Constantin, Horvâth A., Schapira
Mauriţiiu, Morariu, Ionescu Tiberiu, Szent-Pâliy Iuliu, Gligore
Viorel, Pintilie, Braţe Vasile, Rusu Sextil, Weiss, Kustos Gavrilă,
Biasini, Roxin. S'au ţinut în total 25 şedinţe a 2 ore.
Biblioteca. Prin schimb şi graţie câtorva micii donaţii,
biblioteca Institutului a ajuns la 8875 numere inventariate,
colecţiile muzeului medico-istoric „Jules Guiart" la 411 numere
şjj colecţia manuscriselor la 90 numere.
Intre donatori relevăm în deosebi pe Dna Prof. E. Constantinescu-Bagdat,
care a dăruit institutului un număr de 14
manuscrise medicale, rămase dela regretatul Dr. Gh. Constantinescu.
Biblioteca a fost frecventată de un număr de 123 persoane,
cari au consultat opere şi au lucrat chiar în localul
bibliotecii. Afară de aceea s'au dat împrumut la 115 persoane
463 volume. Dintre acestea au fost 15 profesori universitari
şi 26 asistenţi, preparatori etc, dela Universitatea noastră.
Din străinătate s'au cerut pentru consultare 3 opere de specialitate.
Dosarele biografice au sporit cu 54 bucăţi.
Legături nouă de schimburi au fost iniţiate cu Harvard
Library, Cambridge, U. S. A., ou Institutul de Farmacologie
din Bale, Elvefj'a, ou Dl Docent Dr. Aschner şi Buschan-
Stettin.

155.»
14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică^
Director: Prof. Utular: Dr, V. Papilian.
Şef de lucrări: Docent Dr. Constantin С Velluda.
Asistent: Dr. Ioan Gabriel Russu.
Preparatori: Dr. Titu Spătaru, Dr. Victor Preda, Dr. Gaius
V. Antonescu, Dr. N. Rumbăcescu (până la 15. XI. 1934),
Puiu Vespasian (dela 16. XI. 1934), V. Ilian.
Desenator: Ştefan Toth.
Intendent: Ioan Ossian.
Custode: Mihail Baciu.
Laboranţi: Ananie Aschilean, Ioan Rerti, Vasile Moldovan.
Servitori: Gavril Năsăudean, Vasile Roşea.
1. Activitatea didactică a Institutului se compune din: lucrări
practice şi cursuri teoretice.
Lucrările practice au fost împărţite în aşa fel încât în cele-
3 semestre (un semestru pentru anul I şi două semestre pentru
anul II) studentul să disece toate regiunile corpului omenesc.
Astfel în anul I fiecare student a disecat două piese (capul
şi unul dintre membre); iar în anul următor a treia piesă,
splanchnele şi creerul. Tot în anul al doilea în cadrul lucrărilor
de Topografie s'au făcut descoperirile organelor
(nervi, vase, viscere) cu importanţă chirurgicală, precum şi
explorarea diferitelor regiuni la suprafaţa corpului, ca şi proecţliunea
organelor.
înainte de a începe disecţiunea unei regiuni, studentul
trebuia să cunoască toate reperuriile necesare prin explorarea
regiunii, iar în timpul disecţiei să desemneze pe caetele
personale de planşe, toate planurile şi raporturile mai importante,
întâlnite în cursul disecţiei. Cu modul acesta fiecare
student a cunoscut corpul omenesc în întregul lui, prin explorare
manuală, disecţie şi desemn.
Lucrările s'au făcut sub conducerea asistentului şi preparatorilor,
fiecare având câte trei mese; totul sub supravegherea
şefului de lucrări.
Cursurile teoretice. S'a predat în anul I următoarele materii
Osteologia Docent Dr. С. C. Velluda.
Mediastinul, Perineul, Regiunile mai importante al capului
şi gâtului Prof. Dr. V. Papilian, iar în anul II următoarele::

.166
.Splanchne, Morfogeneză, Organe de simţ Prof. Dr. V. Papilian;
Sistem nervos Prof. Dr. V. Papilian şi Doc. Dr. С. C.
Velluda. Anatomia Topgrafică Doc. Dr. С. С Velluda.
Muşchii şi articulaţiile s'au studiat în cadrul lucrărilor
practice în sălile de disecţie.
O parte din cursurile teoretice s'au făcut sub formă de
coloquiu. Studenţii, anunţaţi din vreme, veneau pregătiţi, cu
materia, ce urma a se discuta. Cu modul acesta cele mai grele
•chestiuni erau dezbătute pe larg, facilitându-se înţelegerea lor. .
15. Institutul de anatomie patologică.
Director: Prof. titular Dr. Titu VasHiu.
Şef de lucrări: Dr. Rubin Popa.
Asistenţi: Dr. Dachnovici Valentina, Dr. Petru Radu.
Preparatori: Dorin Ionescu, Dr. Augustin Mureşianu,
.Юг. I. Plauchitiu.
Preparator tehnic: Iosif Biro.
Intendent: Ioan Dicu.
Custozi: Dionisie Biro, Ioan Ciiutac.
Laboranţi: Vasile Maier (până la 31 III. 1935), Elisabeta
Biro, Leontina Ciutac, Vasile Popovioi (dela 1 IV. 1935).
Mecanic: Dionisie Kolozsvâri.
Partea didactică consistă din tratarea tuturor capitolelor
de Patologie clinică, întrucât titlul de „Anatomie patologică"
nu corespunde exact cadrului acestei specialităţi; scopul urmărit
fiind de a da medicului posibilitatea de a se familiariza
cu leziunile anatomo-patologice ale diferitelor boale. învăţământul
patologiei umane în Facultatea de Medicină din Cluj,
nefiind cursuri de Patologie externă şi internă, făcute ex catedra,
toate capitolele de Patologie trebuiesc făcute odată cu
observarea leziunilor la cadavru, în Institutul de Anatomie
patologică. Observându-se că, practica obişnuită la multe catedre
de Anatomia Patologică, de a se face înaintea cursului
de Patologie specială, unul de Anatomie patologică generală
(Patologia generală, numită de şcoala germană), este nepractic,
acest curs fiind sintetic, face acest studiu concomitent cu
capitolele de Patologie specială, plecând dela leziunea obser-

157
vată, în diferitele organe şi ajungând la procesul complex Anatomo-fiziologic.
S'au împărţit studenţii în 3 grupe — de câte 40 studenţi una
— fiecare grup lucra în câte o zi d.n cele trei atribuite Anatomiei
Patologice, de la orele 2 1
/ 2—6, făcând o jumătate de
timp microscopie, iar cealaltă jumătate macroscopie. Se prezentau
capitolele de patologie într'o ordine stabilita, cunoscucută
de student, care este obligat să citească acest capitol
acasă; dintr un tratat recomandat. Capitolul era acelaş, atât
la microscopie cât şi la macroscopie. La microscopie se proectează
preparatele însăşi cu ajutorul aparatului de microproecţie
(Zeiss) şi individual studentul descifrează şi analizează
structura microscopică, împreună cu profesorul sau cu
asistentul încredinţat (Dra Dr. Dachnovici). Câteva şedinţe
pentru technică şi mai cu seamă pentru coloraţie cât şi de
observaţie cu microscopul propriu, complecta acest învăţământ.
Şedinţele de macroscopie formează „Cursul" făcut astfel
prin coloquii, deci nu prin o recitare, citire „lesen", în
nemţeşte de către profesor, din care nu se alege mare lucru,
făcând pe student să lucreze el însuşi, deprizându-1 să observe
şi să interpreteze, având obligaţia de a-şi aduna singur —
lucrând acasă — informaţiile asupra subiectelor tratate, prin
lecturi proprii. Studentul este notat în aceste cursuri colocviale,
iar în timpul anului toţi studenţii trec 2 sau 3 colocvii
scrise, făcute în clasă; toate se sumează, formând nota care
reprezintă aprecierea modului de a lucra a fiecărui student,
studentul devenind o personalitate nu un număr. Materia predată
a fost capitolele cele mai importante de Patologie clinică:
1. Leziunile elementare ale ţesuturilor cu turburările de
metabolism. 2. Turburările circulatorii sanghine şi limfatice.
3. Procesele inflamatorii specifice şi nespeoifice în diversele
ţesuturi şi organe. 4. Procesele tumorale: benigne şi maligne,
a diverselor ţesuturi şi organe. 5. Turburări de desvoltare. 6.
Procese proliferative şi regenerative. 7. Parastitologie umană.
Anul acesta a dat concursul la cursul de macroscopie şeful
de lucrări Dr. R. Popa.
Cu studenţii anului III s'au făcut şedinţe de technică autopsiei
şi de parasitologie, tratându-se capitolele publicate îrt
Anuarul 1933—34 pag. 133.

:158
Serviciul de Prosectură a constat din 274 autopsii şi din
1316 biopsii. Biopsiile constituiesc o secţie aparte in Institut,
aceste analize microscopice sunt venite din clinici şi din 52
spitale din provincie, în special Transilvania, cât şi medici
particulari şi oficiali.
16. Institutul medico-legal.
Director: Proţ. titular Dr. Mihail Kernbach.
Şef de lucrări: Dr. Coriolan Cotuţiu.
Asistent:Dr. Vasile Hurghişiu.
Preparator: Anton Bişcuţia.
Custode: Dionisie Crăciun.
Laborant: Constantin Oltean.
Dl Profesor M. Kernbach a început un curs liber de
-„Deontologia studentului medicinist" tratând despre caracteristicile
medicinei contemporane, vocaţiumi şi aptitudinile necesare
profesiunea medicale. Acest curs a fost întrerupt din
cauza grevei studenţilor. Cursul a fost audiat de studenţii
anului doi a Facultăţii de Medicina
Dl Profesor Kernbach împreună cu DZ Profesor Ştefănescu-Goangă
au ţinut un ciclu de conferinţe despre „medicina
şi psichologia criminală" pentru studenţii Facultăţii de
Drept. Subiectele de medicină criminală au fost: 1. Din aspectele
criminologiei moderne, 2. Probele medicale în crimele
şi atentatele în contra integrităţii şi sănătăţii corpului
omenesc. 3. Probele medicale a crimelor şi delictelor contra
pudoarei şi a bunelor moravuri. 4. Concepţiile moderne asupra
omului criminal.
Lucrări practice:
Ele s'au făcut cu studenţii repartizaţi în serii, asupra următoarelor:
i
1. Technica şi instrumentarul autopsiei medico-legale.
2. Examinarea organelor din punct de vedere medico-4egal.
"3. Bedactarea raportului medico-legal. 4. Redactarea certifiicaMui
medical. 5. Identitatea pe schelet. 6. Examenul petelor.
7. Examenul impresiunilor.

In cursul acestui an s'a dat o deosebită importanţă învăţământului
practic ţinândut-se în total 11 şedinţe de seminar
in care s'a parcurs toată materia medicinei legale.
17. Institutul de chimie biologică.
Director: Prof. angajat cu contract Dr. Pietre Thomas.
Şef de lucrări: Dr. Elena Mafteiu.
Asistenţi: Dr. Măria Bulgariu.
Preparatori: Dr. Măria Malevanaia, Dr. Ecaterina Kâlmân.
Laborant: Nieolae Mocan.
Om de serviciu: Ioan Badiu.
S'au ţinut-cursuri şi lucrări practice cu stud. în medicină
conform regulamentului, tratându-se capitolele publicate în
Anuarele precedente.
18. Biologia generală.
Curs predat de Prof. E. Racovilţă, directorul Institutului
de Speologie, pentru studenţii în Medicină din anul I.
1. Subiectul cursului. Materiele tratate sunt cele enumerate
în Anuarele Universităţii pe anii şcolari 1931—32 p. 145
şi 1932—33 p. 114, cu oarecare modificări şi adaosuri, între
care: Polimorfismul. Asociaţia pentru existenţa şi Societăţile
animale.
2. Raportul asupra pregătirii studenţilor şi asupra rezultatului
examinelor na putut fi publicat în Anuarul de faţă, din
cauză că nu s'a putut încă culege materialul documentar suficient.
Se va publica deci în anul viitor datele pe doi ani
odată, date care vor ţine seamă şi de liceul unde studentul
şi-a făcut şcolaritatea şi de notele obţinute la bacalaureat.

160
19. Institutul de fiziologie.
Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Popoviciu
(până la 31. III. 1935).
Prof. supl. Dr. Ioan Drăgoiu (dela 1. IV. 1935).
Şef de lucrări: Dr. Grigore Benetato.
Asistenţi: Dr. Bomul Oprean, Dr. Cornel Oprişiu.
Preparatorii: Dr. Nicolae Munteanu, Ioan Birău.
Preparator tehnic: Teodor Georgiu.
Custode: Simion Pop.
Laboranţi: Vasile Hurdubaia, Măria Popşor (până la 31-
X. 1934), Ioan Dopşa (dela 1. XI. 1934).
1. Curs de fiziologie pentru studenţii în medicină anul I,
II şi III în număr de 587.
S'au ţinut următoarele prelegeri, demonstraţii şi lucrări:
Anul I. a) 16 lecţiuni, total 26 ore. Obectul: b) Fiziologie generală
şi digestie, c) 20 şedinţe de lucrări practice, total 52
ore. d) un (1) colocviu scris şi oral.
Anul II—III. a) 39 lecţiuni, total 69 ore. Obiectul: funcţiunile
de nutriţie (generalităţi, metabolismul energetic şi material,
circulaţie, respiraţie), corelaţiunile (secreţie internă,
reproducţiunea şi creşterea, mişcarea, nutriţia, funcţiunea sistemului
nervos), b) 33 şedinţe de lucrări practice, total 102 1
/ 2
ore. c) 16 demonstraţiuni, total 40 ore. d) 6 colocvii verbale
şi scrise.
2. Curs elementar de nutriţie şi igienă alimentară, 16 lecţiuni,
total 16 ore.
20. Laboratorul de fizică medicală.
Director: Conf. Dr. N. Bărbulescu.
Preparator: Mihail Pamfil.
Servitor: Ioan Oroianu.
Cursul de Fizică medicală, 3 ore pe săptămână, a fost
audiat de studenţii anului I, în număr de 227. S'au ţinut 46
lecţiuni de câte l 1
/ 2 oră şi 6 colocvii de câte 1 oră. Materia
tratată a fost cea indicată în anii precedenţi.
S'au ţinut 20 şedinţe de demonstraţiuni, de câte 2 ore,
sub conducerea dlui M. Pamfil, preparatorul laboratorului.

31. Institutul de radiologie.
Director: Prof. Mular Dr. Dimitrie Negru.
Asistent: Dr. Constantin Berariu.
Preparatori: Dr. Viorel Rusu şi Traian Vasculescu.
Electrician-constructor: Rudclf Stransky.
Desenator-fotograf: Ana Stransky.
Laborant: Onofred Vântu.
Infirmieri: Rozalia Simon, Elisabeta Elecheş.
Fochist: Maxim Stretea.
m
Cuts teoretic: (2 ore curs şi 2 ore lucrări săptămânal
Prof. Dr. Dimitrie Negru). Razele Rontgen şi proprietăţile lor.
Radiodiagnosticul afecţiunilor plămânilor, tracheei, bronchiilor,
pleurei mediastinului, diafragmului, inimei.
Lucrările practice: (Dr. C. Berariu asistent). Demonstraţiuni
asupra curenţilor electrici şi aparatelor de raze rontgen.
Technica radioscopiei şi radiografiei. Interpretarea radiografiilor
normale şi patologice. Demonstraţiuni de radiografii:
sistemul osos normal, patologie osoasă (fracturi, tuberculoza
osoasă, osteomielită, sifilisul osos, rachitismul, tumorile osoase
etc). Articulaţiunile.
33. Institutul de igienă şi igienă socială.
Director: Profesor titular Dr. Iuliu Moldovan.
Şef de lucrări: Dr. Titu Turcu.
Asistenţi: Dr. Ovidiu Comsiia, Dr. Făcăoaru Ioan.
Preparatori: Dr. Petre David, Dr. Ilie Ardelean.
Preparator tehnic: Carol Ivanek.
Laboranţi: Pavel Barciuc, Gavrilă Morar.
Servitori: Carolina Lup, Alexandru Anică.
Cursul de igienă şi igienă socială s'a predat studenţilor
din anii V şi VI Med., câte 3 ore cursuri şi 4 ore lucrări practice
săptămânal, separat pentru fiecare an.
Cursurile pentru anul VI Med., au fost făcute de Dl Prof.
Dr. Iuliu Moldovan, iar pentru anul V de Dl agregat Dr. Zolog,
conform aprobării Consiliului Facultăţii.
Cu stud. anului V. Introducere. Definiţia igienei şi a sănătăţii
publice. Consideraţiuni generale asupra mediului fizic
extern, mediului social şi asupra eredităţii ca factori pa­
li

162
togeni. Deosebirea între medicina curativă şi igienă. Igiena
personală şi igiena publică sau colectivă.
Factorii mediului ertern, favorabili, nefavorabili. Aerul,
acţiunea lui asupra omului prin componentele sale şi prin
proprietăţile fizice. Presiunea, temperatura, umiditatea, mişcarea
aerului, Climatul. Temperatura efectivă. Ionii din atmosferă.
Ventilaţia, scopul şi condiţiunile unei ventilaţii bune.
Ventlaţia naturală, mecanică. Controlul ventilaţiei.
încălzirea, condiţiile unui sistem bun de încălzire. Luminăţia,
condiţiile unei luminaţii bune.
Definiţia solului din punct de vedere igienic. Fenomene
fizice, chimice şi biologice în sol. Microbii din sol. Transformările
substanţelor organice în sol.
Apa. Rolul apei în organism. Apă potabilă şi nepotabilă.
Procesul de autopurificare a fluviilor. Factori fizici, chimici
şi biologici. Apa subterană. Aprovizionarea cu apă subterană.
Diferite tipuri de fântâni rurale. Desinfecţia fântânilor infectate.
Aprovizionarea cu apă de izvor. Aprovizionarea cu apă
a colectivităţilor mari. Filtru lent, filtru rapid. Construcţia,
funcţionarea şi eficienţa lor. Desferuginarea şi demanganizarea
apei. Desinfecţia şi sterilizarea apei cu clorură de var,
clor, ozon, raze ultra-violete.
îndepărtarea rezidiilor. Diferite tipuri de latrine rurale,
îndepărtarea rezidiilor în mediul urban. Diferite procese în
epuraţia apelor reziduale.
Consideraţiuni generale asupra alimentaţiei. Clasificarea
alimentelor. Toxi-infecţiunea alimentară. Rotulismul. Laptele
ca aliment. Alterările laptelui. Rolile transmise prin lapte.
Pasteurizarea laptelui. Carnea ca aliment. Controlul cărnii.
Tenioze şi trichinoze.
Cerealele. Compoziţia, impurităţile şi falsificările cerealelor.
Pelagra. Simptomologia, etiologia şi profilaxia pelagrei.
Igienă şcolară. Scopul şi importanţa. Edificiul şcolar.
Sala de învăţământ. Luminatul şi încălzitul sălii. Banca şcolară.
Examenul medical al elevilor. Defectele fizice mai frecvente
la elevi. Igiena instrucţiei.
Igiena industrială. Scopul şi importanţa. Salubritatea generală
şl specială a industriilor. Problema oboselii. Pneumoconioze
şi intoxicaţii profesionale.
Statistică demografică. Importanţa şi metodele ei.

.'Anul V. Lucrări.
103
Analiza fizică, chimică şi bacteriologică a aerului. Analiza
fizică şi bacteriologică a solului. Analiza fizică, chimică
şi bacteriologică a laptelui. Analiza corpilor graşi. Analiza cerealelor,
a cărnii, a beuturilor alcoolice. Interpretarea buletinelor
de analiză.
Anul VI. Curs.
Definiţia epidemiologiei. Consideraţiuni generale asupra
importanţei boalelor infecţioase. Agent patogen, infecţiune,
boală infecţioasă, patogeneză, diagnosticul clinic şi etiologic,
factorii speciali hotârîtori pentru răspândirea boalelor infecţioase:
izvor, cale de infecţiune, poartă de intrare, rezistenţă
naturală şi imunitate. Factori generali: vârstă, sex, rassă, anotimp,
climat, condiţiuni sociale. Epidemie, endemie, pandemie.
Izvorul de infecţiune: Poarta de intrare. Poarta de intrare
unică, multiplă. Mecanismul rezistenţei naturale. Profilaxie
generală. Consideraţiuni generale asupra organizării luptei
contra boalelor infecţioase. Epidemiologia şi profilaxia specială.
Holera. Febra tifoidă: febrele paratifoide (toxfinfecţiuni
alimentare). Botulism. Disenterie baoilară şi amibiană. Pojar,
rubeolă. Scarlatină. Difterie. Variolă, varicelă. Tusă convulsivă,
parotidită epidemică, gripă. Pneumonie. Meningită cerebrospinală.
Poliomielită. Encefalită epidemică. Tuberculoză.
Lepră. Morvă. Cărbune. Tularemie. Turbare. Febră ondulantă.
Ciumă. Exantematic, Febra recurentă. Paludism. Tetanus.
Trachom. Guşă. Boli venerice. Boli exotice. Seruri şi vaccinuri.
Desinfecţia. Desinfecţia continuă şi terminală. Metode mecanice
şi fizice de desinfecţie. Căldura umedă. Agenţi chimici.
Acid fluorhidric, azotic, clorhidric, sulfuric, hidrat de sodiu
si potasiu, lapte de var, ozon, apă oxigenată, permanganat de
potasiu clor, hipocloriţi, clorură de var, sublimat, formol, paraform,
lisoform, fenol şi derivatele lui.
Deparazitarea şi deratizarea.
Igiena socială.Definiţie şi consideraţiuni generale asupra
etiologiei, răspândirei şi profilaxiei plăgilor sociale. Tuberculoza,
boalele venerice, şi alcoolismul ca boli sociale.
Igiena naţiunei. Popor, naţiune, rassă. Ereditatea şi mediu.
Biologia şi patologia naţiunei. Problemele populaţiei. Eu-

ш
genia. Igiena rassei, igiena naţiunei. Sterilizare şi segregaţiune_
Politică demografică, legislaţie eugenică.
Organizare şi administraţie sanitară şi de ocrotire. Biok
politică. Definiţia biopoliticei şi aplicarea principiilor ei în.
variatele câmpuri de activitate a Statului.
Anul VI. Lucrări.
Morfologia microbilor. Medii de cultură. Goloraţiuni. Rezistenţă
şi desinfecţie. Diagnosticul etiologic a holerei, febrei
tifode, paratifoide, disenteriei. Anchete epidemiologice pentru*
fiecare boală.
Pneumocooi, streptococi, meningococi. Difteria, proba
Schick şi Dick. Cărbune, morvă, febră ondulantă. Tuberculoză,,
vaccinul В. C. G. Sifilis. Gonoree, Reacţia Wassermann, Kahn-
Hematozoarul malariei, Coloraţia Giemsa în picătură
-groasă şi frotiu. Ţânţari.
Demonstrarea aparatelor de formolizare, a etuvelor şi
sterilizatoarelor.
Ocazional filme, diapozitive, preparate demonstrative.
33 Institutul de patologie generală şi experimentală.
Director: Prof. titular Dr. Botez MihaU.
Şef de lucrări: Dr. Arsilia Aleman.
Asistenţi: Dr. Eugenia Maho-Botez, Dr. Virgil Baduleţ.
Preparatori: Dr. Tiberiu Albon, (până la 31—X—1934)»
Dr. N. Bumbăcescu dela (15—XI—1934) Dr. L. Bogdan (până
la 31— V—1935), Dr. Ştefan Matache (dela 1—VI—1935).
Custode: Dr. Lapteş Petre (până la 31—XI—1934), Adalbert
Albin (dela 1 XII 1934 până la 31 VII 1935).
Laboranţi: Vasile Manciulea, Irimie Ţiiplea.
Oameni de serviciu: Măria Manciulea, Măria Cuibus, Ilie-
Rus.
Cursul de Patologie Generală şi Experimentală a început
la 7 Noemvrie 1934 cu o lecţie de deschidere întitulată: Patologia
generală şi experimentală în medicina actuală şi a continuat
în 44 lecţii, cu studenţi, din anul al 4-lea de medicină,
asupra următoarelor subiecte:
1. Patologia generală şi experimentală în medicina actuală.
2. Definiţia Patologiei, definiţia Patologiei generale şi

465
•experimentale şi a noţiunii de boală. 3. Evoluţia Patologiei
generale şi experimentale. 4. Schimburile de nutriţie. Oxigenul.
Viaţa. Caracterizarea ei. Fenomenele de oxidaţie, turburările
lor. 5. Azotul, Idrogenul, Clorul, Fiorul, Iodul etc. 6.
Rolul apei în organism în stare normală şi patologică. 7. Rolul
clorurei de sodiu în stare normală şi patologică. 8. Calciul
.{în stare normală şi patologică). 9. Magneziul. Ferul. 10. Sulful,
Fosforul. 11. Carbonul. Vederi generale despre schimbu>rile
de substanţe minerale în organism în stare normală şi patologică.
12. Compuşii carbonului. Grăsimile. 13. Lipoizii. Idraţii
de carbon. 14. Glicozuria. Diabetul. 15. Substanţele albuminoide.
16. Vitaminele. 17. Factorii fizici în fenomenele de
nutriţie. 18. Tipurile nutritive. Turburările de nutriţie în general.
19. Autointoxicaţiunile. 20. Fiziopatologia funcţiunilor
de respiraţie. 21. Fiziopatologia funcţiunilor de digestie. 22.
Continuare. 23. Fiziopatologia funcţiunilor de circulaţie. 24.
Continuare. 25. Fiziopatologia ematopoezii. 26. Fiziopatologia
renală. 27. Continuare. 28. Fiziopatologia glandelor endocrine.
29. Continuare. 30. Continuare. 31. Insuficienţa pluriglandulară.
Termogeneza şi turburările ei. 32. Fiziopatologia sistemului
nervos. 33. Fiziopatologia sistemului muscular, osos,
articular şi locomoţiei. 34. Infecţia. Căi de infecţie microbiană.
35. Virulenţa microbiană. 36. Inflamaţia. Imunitatea. 37-
Imunitatea celulară. 38. Imunitatea umorală. 39. Vaccinuri.
Seruri. 40. Anafilaxie. Allergie. 41. Ereditatea. Generalităţi. 42.
Ereditatea (continuare). 43. Ereditatea (continuare). 44. Ereditatea
patologică.
In afară de aceste 44 de lecţii, s'au făcut şi 36 şedinţe de
lucrări practice cu studenţii repartizaţi în 3 serii. Lucrările
s'au făcut, ca şi în trecut, sub conductrea Dlui Director şi au
fost urmate în fiecare şedinţă de convorbiri cu studenţii cu
privire la ele şi chestiunilor în legătură cu ele.
Lucrările practice au avut ca subiect următoarele chestiuni:
Concentrarea moleculară, soluţiile; isotonice, ipotonice
şi ipertonice; Acţiunea antagonică între clorura de potasiu şi
clorura de sodiu; Acţiunea antagonică între sărurile de Magneziu
(clorură, sulfat) şi Clorura de Calciu; Alcoolii în organismul
animal; Acetona, acetonemia experimentală şi neutralizarea
cu ser bicarbonat; Ureea şi Carbonarul de amoniu în
•organismul animal; Adrenalina şi Trinitrina ca vasodilatatoir;

166
Infecţia experimentală; Reacţia de emoliză, Reacţia de fixarea
alexinei; Reacţiuni de aglutinare, precipitare; vaccinuri,,
vaccinarea antirabică.
Pe lângă cursul şi lucrările cu studenţii anului al 4-lea,,
s'a mai făcut, ca şi în anii precedenţi, un curs şi lucrări practice
de Introducere în studiul Patologiei Generale cu studenţii
anului al 2-lea de medicină, în total 10 lecţiuni şi 11 şedinţe,
de lucrări practice, asupra următoarelor chestiuni:
1. Utilitatea cursului. Condiţiile de desvoltare al Patologiei.
Boala, etiologia-patogeneza. Simtomatologia. 2. Individualitatea,
tipul constitutiv. 3. Mijloacele de exploraţie medicală.
4. Continuare. 5. Cauzele de boală. Fizice. 6. Continuare..
7. Continuare. Cauzele chimice. 8. Continuare. Cauze chimice.
9. Continuare. Cauze biologice. 10. Cauze psiho-soiciale..
Pronostic. Terapeutică.
Lucrările practice s'au făcut, deasemenea sub conducerea.
Dlui Director, cu studenţii repartizaţi în 4 serii şi au avut ca.
obiect următoarele chestiuni: Contenţia animalelor de experienţă;
Injecţiuwile: subcutane, intramuisculare, intraperitoneale,
intravasculare, — Sterilizarea materialului, instrumentelor.
Institutul de Patologie Generală şi Experimentală, conform
obligaţiilor luate de Facultatea de Medicină, a asigurat'
zilnic, ca şi în trecut, cu personalul său, prepararea vaccinului
antirabic, care vaccin se pune zilnic, pentru administrare,;,
la dispoziţia Institutului Antirabic.
Institutul a asigurat, deasemenea zilnic, examinarea microscopică
a creerilor animalelor suspecte de rabie trimişi,
pentru examinare.
24. Institutul de istologie şi embriologie:
Director: Prf. titular Dr. Ioan Drăgoiu
Şef de lucrări: Dr. Cornel Crişan.
Asistenţi: Dr. Mihail Gtindisch, Dr. Mihalca Iosif..
Preparatori: Dr. Iulian Găină, Dr. Dumitru Pană, Irina;
Zagony.
Custode: Vasile Cristea.
Laboranţi: Valeria Gheleţuş, Măria Borşan.
Cursul de istologie şi embriologie se face în trei semestre;
un semestru cu anul I şi două semestre cu anul al IL-lea..

167
Cu ani I s'au făcut în total 21 de lecţiurni de tehnică microscopică
şi citologie, fiecare lecţiune fiind urmată de 2 ore
de lucrări practice şi demonstraţiuni.
Subiectele lecţiilor au fost publicate în Anuarul 1932—33,
pag. 127—128.
Cu anul al II-lea două semestre: Studiul ţesuturilor şi al
organelor. S'au făcut în total 42 lecţiuni, fiecare lecţiune fiind
urmată de 3 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni.
In scopul de a aduce servicii studenţilor atunci când vor
face studiul anatomiei patologice, s'a executat în acest an, ca
şi în anii trecuţii, de către personalul ştiinţific al institutului,
160 colecţiuni complecte de ţesuturi şi organe, adică în total
16000 preparaţiuni microscopice cari au rămas în proprietatea
studenţilor.
25. Institutul de bacteriologic.
Director: Prof. titular Dr. Vitold Baroni.
Asistent: Dr. Elena Baroni.
Preparator Dr. Mitiţa Dumitrescu.
Custode: Nicolae Bodea (până la 31 V 1935), Traian Toma
(dela 1 VI 1935).
In acest an şcolar nu s'au ţinut cursuri şi lucrări practice
de bacteriologic din cauza schimbării programului. Cursul
de Microbiologie se va face după nou regulament cu studenţii
din anul III, în loc de a se ţine ca până în anul acesta cu
cei din anul II.
Tot în acest an şcolar s'a terminat construirea sălii de
lucrări şi amenajarea localului cumpărat pentru Institutul de
Bacteriologie, care urmează să înceapă a funcţiona în localul
propriu în toamna anului 1935.
36. Institutul de balneologie şi fizioterapie.
Director: Prof. Utular Dr. Marius Sturza.
Asistent: Dr. Eugen Morariu.
Laborant: Iuliana Huber.
S'au predat 2 ore teoretice pe săptămână şi 2 ore lucrări
practice. De 2 ori pe an s'a făcut cursuri cu proiecţiuni pentru
a demonstra tehnică balneară şi hidroterapeutică care nu
se poate demonstra în lucrări practice, în lipsă de instalaţiuni.

168
Stagiu nu s'a putut face până acum pentrucă lipseşte cu
totul un Institut de Balneologie şi Fizioterapie.
In cursuri se propune:
Drin Balneologie: partea II A) 1. Istoricul scurt al Balneologiei
şi Fizioterapiei. 2. Importanţa studiului balneologiei
şi al fizioterapiei în special pentru România. 3. Geologia apelor
minerale: a) Rocele permeabile şi impermeabile; b) Litoclazele
(leptoclase, diaclase, paradase); c) Apele de infiltraţie,
condensaţie, apele juvenile, apele de zăcământ veterice; d)
Naşterea izvoarelor. Izvoarele descendente şi ascendente; e)
Provenienţa sărurilor, gazelor şi a temperaturii apelor minerale;
f) Variaţiunile cantitative şi calitative ale surselor minerale.
4. Definiţiunea şi clasificarea apelor minerale. 5. Proprietăţile
fizico-chimice ale apelor minerale: a) Teoria soluţiunilor;
b) Disociaţia electrolitică; c) Ionii, sărurile, coloizii,
catalizatorii; d) Hidroliza; e) Difuziunea, presiunea osmotică,
concentraţiunea osmotică; f) Grammoleculele, gram-valenţele,
milimoli, milovali, imilivali, milivali-procente.
B) partea Il-a. Farmocologia apelor minerale. 1. Acţiunea
şi efectele generale ale apelor minerale în baza proprietăţilor
lor fizico-chimice. 2. Acţiunea şi efectele fiziologice şi terapeutice
ale elementelor constitutive din apele minerale: a)
Acţiunea şi efectele apei comune; b) Acţiunea şi efectele bioxidului
de carbon (G0 2); с) a clorurei de sodiu (NaCl); d) a
hidrocarbomatului de sodiu (NaHC0 3); e) a sulfatului de sodiu
(Na 2S0 4); ţ) a sulfatului de magneziu (MgSOi);^) a ionului
sodiu (Na); h) a ionului potasiu (K); i) a ionului calciu
(Ca); к) a ionului magneziu (Mg); l) a ionului fier (Fe); m)
a ionului iod (I); n) a ionului litiu (Li); o) a ionului (HAs0 4);
p) a ionilor H 2 S, HS, S 2 0, 3; r) Acţiunea reciprocă a ionilor.
3. Radioactivitatea apelor minerale: a) Fizica elementelor radioactive;
b) Acţiunea şi efectele radioactivităţii apelor minerale;
c) Indicaţiunile terapeutice ale apelor minerale radioactive.
4) Acţiunea şi efectele diferitelor ape minerale după
clasificarea lor: a) Aktratopegele; b) Aktratotermele; c) Apele
carbbgazoase; d) Apele alcaline; e) Apele feroase; f) Apele
cloruro-sodice şi iodurate; g) Apele feruginoase; h) Apele sulfatate;
i) Apele sulfuroase. 5. Nămolurile, a) Origina nămolu-

169
iilor; b) Proprietăţile lor fizice şi chimice; c) Nămolurile de
turbă; d) Nămolurile sapropelice, acţiunea, efectele şi indica
ţiunile lor terapeutice; e) Nămolurile vulcanice. 6. Tehnica
balneară.
II. Din Hidroterapie.
1. Definiţiunea şi domeniul Hidroterapiei. 2. Acţiunea
agenţilor termici asupra tegumentului la aplicaţiunea locală.
-3. asupra distribuirei sângelui. Reacţiunea consensuală, legea
Dastre-Morat, ipoteza lui Hauffe. 4. Acţiunea agenţilor termici
asupra compoziţiei sângelui. 5. asupra cordului şi tensiunei
arteriale. 6. asupra respiraţiei. 7. asupra musculaturei. 8. asupra
secreţiunilor. 9. asupra sistemului nervos. 10. asupra economiei
calorice. 11. asupra metabolismului. 12. Reacţiunea în
hidroterapie. 13. Tehnica hidroterapeutică pentru: a) Fricţiuni
şi spălări; b) Comprese, cataplasme şi hidrofore; c) împachetări;
d) Băi generale şi parţiale: Baia jumătate, baia cu
valuri, cu peria, cu masage, băi kinetoterapeutice, baie de
imersiune, paturile de baie; e) Băile medicinale, f) Băile de
-aburi, aer cald, băile cu becuri electrice, băile de nisip, generale
şi parţiale (Termoterapia); g) Băile faradice, galvanice,
ionoforeza; h) Duşurile; i) Afusiunile; k) Irigaţiunile; 14. Indicaţiunile
terapeut'ce ale acestor proceduri.
III. Din Ciimatologia medicală.
1. Noţiuni de meteorologie şi climatologie medicală. 2.
Fizica climei. 3. Fizica razelor solare. 4. Acţiunea diferiţilor
factori atmosferici. 5. Clasificarea cl'materilor. 6. Acţiunea diverselor
climaturi. 7. Indicaţiunile terapeutice ale diverselor
climaturi. 8. Clima României din punct de vedere terapeutic.
S'au mai ţinut cursuri teoretice şi practice cu surorile de
ocrotire despre: Tehnica idroterapiei, în curs de 22 ore.
27. Institutul de farmacologie şi farmacognozie.
Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Martinescu
(până la 31 Martie 1935).
Ptof. supl. Dr. Gheorghe Popoviciu (dela 1 Aprilie 1935).
Şef de lucrări: Dr. Măria Gheorghesou.
Preparator: Dr. Măria Dornescu (până la 31 Martie 1935)
Dr. Eugenia Băncilă (dela 1 Apriffie 1935).
Preparator technic: Gheorghe Radul eseu.
Laborant: Alexandru Lungu.

470
Activitatea didactică a acestui Institut s'a limitat fajă de
alţi ani numai la partea medicală urmând programul expus
în Anuarele din anii precedenţi, secţia farmacognostică şi botanică
farmaceutică fiind mutată în acest an la Facultatea dk
Farmacie din Bucureşti.
28. Laboratorul de chimie medicală.
Director: Agregat Dr. S. Secăreanu.
Ca şi în anii precedenţi s'a dnsitat, în primul semestru,,
asupra principiilor generale ale chimiei ca şi asupra părţii
anorganice respective. In semestrul al doilea s'a studiat în
linii generale chimia organdcă insistând în special asupra chestiunilor
în legătură cu biologia şi medicina.
Lucrări practice.
A) Demonstraţiuni privitoare la diverse operaţii de laborator:
filtrare, decantare, distilare, extrageri etc.
B) Analiza calitativă anorganică: recunoaşterea anionilor
şi cationilor curenţi.
C) Analiza cantitativă volumetrică: alcalimetrie, oxidimetrie,
iodometrie.
29. Farmacia Clinicilor.
Director: Prof. Dr. Constantin Urechia.
Şef farmacist: Dr. Aurel Russu.
Şef de lucrări: Dr. Ioan Manta.
Asistenţi: Aurelia Buzescu-Lupaş, Măria Simon, I. Lupaş.
Preparatori: Iulia Abrudan, Măria Popescu, Elena E.
Russu.
Preparatori ajut.: Victoria Ciocănelea, Mihail Peter jun.,
Eugenia Săpuneanu (până la 31. XII 1934), Elena Rădulescu
(până la 30. IV. 1935), Lucreţia Penteher, Matilda Peter Valentini
(dela 1 II. 1935), Virgil Lupea (dela 1 V. 1935).
Mecanic-şef: Mihail Peter sen.
Fochist: Gheorghe Cadar.
Custode: Ştefan Gebefughi.
Portar: Szâsz Beniaimfln.
Laborant: Alexandru Balint.
Servitori: Gheorghe Vlas, Petru Gal (până la 31. X. 1934)*
Victor Oltean (dela 1 Nov. 1934).

С) CURSURI DE SPECIALIZARE.
1. Cursori de specializare în igienă.
In baza art. 204 din legea sanitară şi de ocrotire s'a continuat
şi în anul şcolar 1934—35 cursul de specializare în Igienă,
organizat de Facultatea de medicină şi farmacie, la Institutul
de Igienă şi Igienă Socială de sub conducerea dlui Prof-
Dr. I. Moldovan. Au fost admişi la acest curs 12 candidaţi.
Lecţiunile şi lucrările practice ca şi stagiile clinice reglementare
au început la 9 Nov. 1934 şi au durat până la 15 Iunie
1935, urmând ca după terminarea stagiilor practice pe teren
şi elaborarea tezei candidaţii să treacă în toamnă examenul,
de specialitate.
Cursurile obligatorii au fost
1. Legislaţie şi administraţie
sanitară
2. Pedagogie
3. Puericultura
4. Oto-Rino-laringologie
5. Igienă şcolară
6. Igienă alimentară
7. Tuberculoză.
8. Boli infecţioase
9. Bacteriolgoie, Epidemiologie,
entomologie şi parazitologie,
10. Boli venerice,
11. Asigurări sociale,
12. Psihologie aplicată şi orientare
profesională,
13. Inginerie sanitară.
14. Statistică
15. Igienă industrială
16. Igienă socială
17. Analize de apă şi alimente
18. Eugenie
următoarele:
Prof. Dr. L Moldovan
Prof. Dr. V. Ghidionescu
Prof. Dr. Gh. Popoviciu
Prof. Dr. Gh. Buzoianu
Agr. Dr. M. Zolog
Agr. Dr. M. Zolog
Doc. Dr. L. Daniello
Doc. Dr. I. Gavrila
Dr. T. Turcu
Dr. C. Weber
Dr. C. Crişan
Asist. Dr. Roşea
Ing. N. Gherman
Dr. P. Râmneanţu
Dr. L. Prodan
Dr. O. Comşia
Chimist F. Cristea
Dr. I. Făcăoaru

П72
Date asupra subiectelor cursurilor s'au publicat la capitolele
Institutelor şi Clinicelor din care face parte personalul
care a predat aceste cursuri.
2. Cursuri de specializare în stomatologie.
Programul acestor cursuri s'a publicat la capitolul Cli-
~nicii stomatologice (pag. 147).
3. Cursuri de perfecţionare medicală organizate de
„Asociaţia Docenţilor Universitari dela Facultatea
de AJedicină din Cluj".
„Asociaţia docenţilor universitari dela Facultatea de medicină
din Cluj", de sub conducerea dlor dr. Axente lancu
preşedinte şi dr. 1. Gavrilă secretar general, a organizat şi
anul acesta în cadrul facultăţii şi sub patronajul dlui decan al
facultăţii, un curs de perfecţionare medicală pe seama medicilor
din ţară, despre „Actalităţi în diagnosticul şi terapeutica
clinică".
Marţi 25 Iunie 1935 a avut loc în prezenţa unei nuiv^roase
asistenţe compusă din medici sosiţi din toate unghiurile
ţării inaugurarea cursului de perfecţionare medicală în amfiteatrul
clinicei medicale, de faţă fiind şi autorităţile universitare
locale.
Dl prof. dr. Mihail, decanul facultăţii de medicină scoate
în relief activitatea meritorie desfăşurată de Asociaţia docenţilor
universitari dela această facultate, care înţelege să-şi continue
activitatea inaugurată anul trecut pentru difuzarea învăţăturilor
folositoare în domeniul apărării sănătăţii individuale
şi colective; Aduce cursiştilor salutul de bun sosit al
Facultăţii de medicină, scoţând în evidenţă şi contribuţia efectivă
adusă de către corpul profesiral al facultăţii.
Dl docent dr. Axente lancu, preşedintele asociaţiei, aduce
expresia respectuoaselor şi recunoscătoarelor mulţumiri dlui
decan al facultăţii pentru deosebita cinste, pe care o face asociaţiei,
asistând la inaugurarea acestui al 2-lea curs de perfecţiinare
medicală. In continuare dsa a scos în relief importanţa
acestor cursuri şi a menţionat că printre conferenţiari iau
parte activă şi delegaţii Asociaţiilor docenţilor dela facultăţile
de medicină din Bucureşti şi Iaşi.

173:.
La deschiderea solemnă a cursului de perfecţionare a mai
fost sărbătorit Dl Prof. dr. Iuliu Haţieganu, cu prilejul implinirii
a 50 ani de viaţă exprimându-se din partea „Asociaţiei"
toată admiraţiunea „eminentului om de ştiinţă, savantului neobosit,
creatorului de şcoală medicală românească şi înfăptuitorului
atâtor admirabile realizări biopolitice pe teren".
Au participat la acest curs medici din toate provinciileromâneşti,
fără excepţie. A făcut deosebită impresie participarea
în număr mai mare a medicilor basarabeni. Este demn
de reţinut că medicul de circumscripţie şi de spitale rurale
care luptă cu serioase dificultăţi de ordin material şi profesional
a mai găsit entuziasmul, răgazul şi mijloacele necesare
de a se putea rupe dela rosturile lor de acasă şi de a se
deplasa pentru unii la o distanţă considerabilă, dându^şi toate
silinţele ca să se ţină la curent cu cele mai recente cuceriri"
ale practicei medicale, pentruca întorcându-se la vetrele lor
să taie brazdă nouă în ogorul înţelenit încă al sănătăţii noastre
publice.
Prezenţa medicilor la acest curs de perfecţionare, din
iniţiativă proprie şi fără exercitarea vreunei presiuni din partea
organelor administrative, precum şi participarea a numeroşi
medici practicieni particulari denotă, că cursurile de
perfecţionare medicală organizate de facultatea de medicină
din Cluj sunt bine apreciate de publicul nostru medical din
întreaga ţară şi că ele corespund unei reale necesităţi. Dealtfel
şi compunerea programului s'a făcut cu multă grije, lăsându-se
în bună parte conferenţiarilor latitudinea alegerii
subiectelor, ei fiind în măsură să cunoască atât actualităţile -
din domeniul specialităţii lor, cât şi dificultăţile cu care luptămedicul
practician şi care se evidenţiază pe bolnavii sosiţi
dela ţară şi internaţi în diferitele servicii clinice şi spitaliceşti.
Se prevede pentru un timp îndelungat încă necesitatea de
a se ţine prelegeri din câmpul tuturor specialităţilor medicinei,
toate interesând deopotrivă activiatea multilaterală a medicului
practician. Caracterul esenţial al cursului de perfecţionare,
în afară de nota actualităţii, a mai constat şi în partea
sa practică prin excelenţă. Conferinţele au fost întovărăşite
de numeroase prezentări de cazuri, iar în toate serviciileau
avut loc demonstraţiuni practice clinice şi de laborator de-

174
natură să complecteze cunoştinţele medicului practicând într'un
mediu, care reclamă mereu lupta cu diversele adversităţi
ale Împrejurărilor neprielnice. Multe din conferinţele din
programul dela Cluj interesează subiecte care au format
obiectul preocupărilor şi la cursul de perfecţionare organizat
de facultatea de medicină din Viena, Paris, Bruxelles („Fondation
Tomarkin"). Superioritatea cursurilor noastre naţionale
însă mai constă şi în faptul că ele sunt adaptate la nevoile
noastre specifice şi că nu reclamă prea mari sacrificii
de ordin pecuniar din partea medicilor cursişti, comitetul organizator
luând toate măsurile necesare pentru procurarea
unor condiţiuni avantagioase de întreţinere. Participarea
efectivă, printre conferenţiarii cursului de perfecţionare şi a
celor doi delegaţi ai Asociaţiei docenţilor dela facultatea de
medicină din Bucureşti a adus o notă nouă, evidenţiind totodată
şi tendinţa de colaborare mai accentuată între diferitele
facultăţi din ţară.
Programul cursului de perfecţionare a fost următorul:
25 lume:
10—11 Prof. Dr. luliu Haţieganu: Diagnosticul şi tratamentul
gastritelor.
11—12 Prof. Dr. E. Ţeposu: Diagnosticul şi tratamentul
calculozei renale.
12—1 Prof, Dr. C. Grigofiu: Actualităţi terapeutice în obstetrică
şi ginecologie.
4—5 Doc. Dr. \oicu: Diagnosticul şi tratamentul febrei
puerperale.
5—6 Doc. Dr. 1. Gavrită: Diagnosticul şi tratamentul comei
diabetice.
6—7 Doc. Dr. A. Iancu: Diagnosticul şi tratamentul subalimentaţiei
sugarilor în mediul nostru rural.
26 Iunie.
10 11 Prof. Dr. D. Michail: Diagnosticul şi tratamentul
conjunctivitelor în general.
11—12 Prof. Dr. I. Goia: Importanţa diagnostică şi terapeutică
a examenului secreţiunii gastrice.
12—1 Prof. Dr. D. Negru: Valoarea rontgendiagnosticului
în otologie.

175
5—6 Prof. D. E. Ţeposu: Pielografia şi importanţa ei în
•diagnosticul şi terapeutica urologică (Institutul Pasteur).
6—7 Prof. Dr. Al. Pop: Indicaţiunile de tratament în apendicită.
27 lume.
10—11 Prof. Dr. C. Tătaru: Tratamentul sifilisului
11—12 Prof. Dr. I. Aleman: Noi concepţii asupra cariei
dentare (diagnostic, tratament, profilaxie).
12—1 Doc. Dr. I. Voicu: Forcepsul în varietăţile transverse
şi oblice posterioare.
5—6 Prof. Dr. C. Urechia: Traumatisme şi accidente de
muncă.
6 7 Prof. Df. G. Buzoianu: Otita medie supurată acută
şi cronică în practica medicală.
28 Iunie.
10—11 Prof. Dr. C. Tătaru: Tratamentul sifilisului.
11—12 Prof. Dr. M. Sturza.- Indicaţiunile terapeutice a
staţiunilor climatice.
12—1 Prof. Dr. M. Sturza: Idem.
4—5 Dr. T. Spârchez: Diagnosticul şi tratamentul sindromului
rectosigmoidian.
5—6 Prof. Dr. C. Urechia: Traumatisme şi accidente de
muncă.
6 7 Prof. Dr. G. Popoviciu: Cunoştinţele noastre actuale
asupra vitaminelor.
1 Iulie.
10—11 Prof. Dr. I. Aleman: Anesteziile în stomatologie.
11—12 Doc. Dr. I. Bazgan: Tratamentul specific al scarlatinei.
12 1 Doc. Dr. P. Vancea: Relaţiunile între afecţiunile
oculare şi bolile generale.
4—5 Dr. А. Мода: Diagnosticul şi tratamentul arteritelor.
5—6 Doc. Dr. L. Damello: Rolul medicului practician în
depistarea şi tratamentul tuberculozei pulmonare.
6 7 Prof. Dr. G. Buzoianu: Amigdalitele acute şi flegmoanele
periamigdaliene, maladii din patrimoniul practicianului
general.

476
2 Iulie. \
10—11 Ptof. Dr. I. Minea; Geneza şi valoarea simptomelor
în neurologie.
11—12 Doc. Dr. M. Nichita: Osteo-mielitele.
12—1 Doc. Dr. T. Popoviciu: Diagnosticul şi tratamentuL
fibromului uterin.
4—5 Dr. T. Dragomir: Tratamentul sciaticei.
5—6 Ptof. Dr. G. Popoviciu: Fapte noi în diagnosticul şi
terapeutica infantilă.
6—7 Prof. Dr. G. Popoviciu: Idem.
3 Iulie:
10—11 Prof. I. Mmea: Tratamentul medical al tumorilor
cerebrale.
11—12 Prof. Dr. V. Bologa: Pragmatismul în terapeutica,
populară. (Clin. Dermatologică).
12—1 Doc. Dr. V. Cimoca: Exema şi tratamentul ei.
5—6 Doc. Dr. C. Stanca: Turburările de origină auto-intoxicativă
a femeii (prin meno-, spermo- şi cordotoxine) şi
tratamentul lor.
6—7 Doc. Dr. C. Stanca: Idem. (Inst. de Cancer, Calea
Victoriei).
4 Iulie.
10—11 Doc. Dr. A. Iancu: Difteria la sugari.
11—12 Dr. M. Hăngănuţ: Consideraţiuni generale asupra
colecistografiei şi avantajiile tehnicei noastre.
12—1 Doc. Dr. Konradi: Reacţiunile serologice în sifilis
şi interpretarea lor.
4 5 Dr. G. Purje: Tratamentul turburărilor de meno- .
pauză.
5—6 Doc. Dr. V. Cimoca: Micozele pielei păroase a capului.
(Profilaxie şi tratament).
6—7 Doc. Dr. M. Nichita: Picioarele plate.
5 Iulie.
9 10 Doc. Dr. I. Marcu: Despre terapia hormonală %
aparatului cardio-vaseular.
10—11 Doc. Dr. L. Daniello: Auroterapia tuberculozei.

177
11—12 Doc. Dr. С. У eluda: Consideraţiuni anatomo-fizdologice
asupra sistemului vegetativ în raport cu o terapeutică
raţională a lui.
12—1 Doc. Dr. T. Popoviciu: Diagnosticul şi tratamentul
fibromului uterin.
4—5 Dr. I. Mureşan: Tratamentul plăgilor.
5—6 Doc. Dr. C. Veluda.- Idem, dinainte de masă.
6—7 Doc. Dr. L. Popp (Galaţi): Despre apendicita cronică
şi importanţa examenului radiologie în această maladie
(Inst. de Radiologie).
6 Iulie.
9—10 Doc. Dr. I. Gavrilă: Diagnosticul şi tratamentul
obezităţii.
10—11 Doč. Dr. P. Vancea: Ipertensiunile intra oculare.
Definiţia şi limitele ipertensiunei. Indicaţii terapeutice medicale
ş chirurgicale.
11 12 Doc. Dr. L. Popp (Galaţi): Diagnosticul şi tratamentul
tumorilor mediastinale maligne.
12

D) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICA.
1. Clinica chirurgicala.
A) Lucrările directorului Clinicii, prof. Dr. Alex. Pop.
1. Rezultatele operatorii tardive în afecţiunile căilor biliare
cu procedeul Pribram. Gom. congr. V. de Chirurgie Bucureşti
(5. XI. 1934).
2. Consideraţiuni asupra chistului hidatic pulmonar. Corn.
la al V-lea congr. de chirurgie (împreună cu Dr. E. Mureşan)
Bucureşti 8. XI. 1934.
3. Rezultatele operatorii în afecţiunile căilor biliare.
Com. Soc. şt. med. Cluj, 26. I. 1935.
4. Idem: Clujul Medical Nr. 3—1935 pag. 164.
5. Ulcer peptic jejunal, cu prezentare de caz, operat, vindecat.
Corn. Soc. şt. med. Cluj 1935, 9. II.
6. Simpatectomia lombo-sacrată în tratamentul gangrenei
membrelor inferioare cu prezentări de cazuri. Com. Soc. şt.
med. Cluj, 9. III. 1935.
7. L'action de la Sympathectomie pericarotidienne sur
l'elimination lacrymale du Na. Cl. Com. Soc. Biol. Cluj 31. I:
1935. (în colaborare cu Prof. Dr. D. Mihail).
8. Consideraţiuni în legătură cu două cazuri de plombaj
extra-pleural recent operate. Com. Soc. şt. Med. Cluj 11. V.
1935. (în colaborare cu Docent Dr. L. Daniello).
9. Evoluţia chirurgiei moderne. Conferinţă ţinută la Soc.
„Astra" Blaj, 7. IV. 1935.
10. Indicaţiunile de tratament în apendicită. (Conferinţă
la ,cursul de perfecţionare a medicilor. Cluj, 25. VI. 1935.

-В) Lucrările colaboratorilor:
17»
1. Dr. I. Mureşan: Piloroplastie cu transplant dela distanţă.
Com. la al V-lea Congr. de Chirurgie, Buc. 7. XI. 1934.
2. Dr.I. Mureşan: Conduita Clinicei chirurgicale din Cluj
in fracturile deschise în ultimii 10 ani (în colab. cu Dr. A.
Nana). 8. XI. 1934. Com. la al V-lea Congr. de Chirurgie,
Bucureşti.
3. Dr. I. Mweşan: Operaţia Frede—Ramstadt în hipertrofia
congenitală a priorului (în colab. cu I. Ţirlea). Rev. de
Chir. Nr. 7—8 1934.
A. Dr.I. Mureşanu şi Prof. Dr. Aleman: Rezecţiile maxilarului
superior Rev. stomatologică Nr. 3. Martie 1935.
5. Dr. I. Mureşan: Tratamentul fisurilor palatine cu lambou
dela distanţă. Com. Soc. şt. med. Cluj, 11. V 1935.
6. Dr. Z. Borza; Studiul clinic asupra neoplasmului colonului
şi tratamentul său chirurgical. Clujul medical Nr. 1/1935,
(în colab. cu Dr. I. Totoianu).
7. Dr. Z. Bofza; Un caz de anevrism arterio-venos al arterei
femorale štg. Com. Soc. şt. med. Cluj 30. XI. 1934.
8. Dr. Z. Papai: Preparatul Octinium-Knoll în tratamentul
post operator al afecţiunilor abdominale „Clujul Medical"
№. 4 1935.
9. Dr. A. Nana; Raport asupra activităţii operatorii în Clinica
chirugicală din Cluj pe anul 1934. Com. Soc. şt. med.
Cluj 22. II. 1935.
-2. Clinica lboalelor căilor urinare.
Director: Prof. Dr. E. Ţeposu,
a) Lucrări.
1. Prof. E. Ţeposu: Sur un nouveau cas de tetame manifeste
apres urographie descendante. Lucrare prezentată la al
XXXIV-lea Congres francez de Urologie, ţinut la Paris în zilele
de 7—12 Oct. 1934. şi publicată în Buletinul Congresului
pag. 388.
2. Prof. E. Ţeposu: Le symptdme Alerieff-Schramm dans
un cas d'hematomyelie avec lesion du сђпе terminal. Lucrare
prezent în colab. cu Dr. I. Bulbaca, la al XXXIV-lea Congres
francez de Urologie. Paris Oct. 1934 şi publicată în Buletinul
'Congresului, pag. 39., cu o fotografie.

180
3. Prof. E. Ţeposu: Derivaţia urinelor. Џ chirurgie: Derivaţia
înaltă. Raportde 71 pag..şi 4 planşe, prezentat celui d&
al V-lea Congres naţjional de chirurgie, ţinut la Bucureşti hi.
zilele de 5—8 Nov. 1934 şi publicat în Buletinul Congresului.
4. Prof. E. Ţeposu şi Dr. I. Danicico: Le diagnostic durem
polichistique. Censiderations sur onze cas personnels^
Revista română de Urologie. Anul II. Nr. 3, Iunie 1935, pagi.
219—255; cu 9 fotografii.
5. Prof. E. Ţeposu, Dr. I. Danicico şi Dr. P. Bruda: Ba^
ciloză renală grefată pe hidronefroză ргщ vas anormal. Re^
vista rom. de Urologie. An. I: Nr. 6, 1934. pag. 492—498, cu.
o fotografie.
6. Prof. E. Ţeposp: Religia şi Medicina. Volumul omagial
închinat. Prea Sf. Sale Episcop Ivan. Cluji 1935. Tipografia
Diecesană; pag. 12.
7. Dr. I. Danicico şi Dr. I. Popa: Un caz de hidronefrozau
prin vas anofmal, secţiunea vasului şi control pielagrafic posb
operator. Rev. rom. de Urologie Nr. 5 din Oct. 1934 pg. 420.-
8. Dr. P. Bruda: Activitatea Clinicei Urologice din Cluji
dela 10 Oct. 1919 & până la 1 Oct. 19M. Rev; România Medicală
Nr. 1, 1935, pag. 10—11.
9. Dr. P. Bruda: Combaterea parezei intestinale şi a retenţiilor
de urină postoperatorii. Rev. Clujul Medical Nr. 2î
din 1935, pag. 90—92.
10. Dr. P. Bruda şi Dr. Z. Radu: Calculoza uretrală în le±
gătură cu 23 cazuri observate în clinica Urologică din Cluj..
Rev. Clujul Medical Nr. 5 din Maiu 1935", pag. 262—267.
11. Dr. I. Popa: Consideraţiuni asupra Chinin-Calcium-
Egger, în afecţiunile chirurgicale postoperatorii. Rev. Clinic
et Laboratorium Nr. 5, 1935. pag. 7—12.
12. Dr. I. Popa: Chistele cordonului, spermatic Rev, Clujul
Medical Nr. 10, 1935. pag. 531—537..
2. Comunicări.
1. Prof. E. Ţeposu, Dr. I. Danicico şi Dr. I. Popar Consideraţiuni
asupta concluziilor renale, în legătură ou un caz recent.
Soc. Ştimţ. Med. 20 Oct. 1934 şi publicat Clujul Medicat
Nr. 12, 1934 pag. 698.
2. Prof. E. Ţeposu şi Dr. Р.. Bruda: Asupra unui caz dediverticol
vezical, secundar unei hiperirofii de pfostata; Sacu.

$МЩ.ЗШ. :3 Nov. 1934,.publicat Clujul Medical Nr. 12, 1 Dec
1934, pag. 699.
3. Prof. E. Ţeposu şi Dr. Găprariu: Rachischisis şi Emireză
noctuPnă, Rezultatele tardive. Prezentări de cazuri. Soc.
Ştiinţ. Med. 30 Nov. 1934, publicat Clujul Medical Nr. 2, 1935
pag. 105.
4. Prof. E. Ţeposu, Dr. I. Danicico şi Dr. P. Bruda: Ne-
Jrectomie pt. baciloză renală, intr'un caz de cifoză dorso-lombafă,
de natură popcă. Soc. Ştiinţ. Med. 22 Febr. 1935, publicat
„Clujul Medical" Nr. o, 1 Mai 1935, pag. 289—290.
5. Prof. E. Ţepoosu, Dr. I. Danicico şi Dr. Bruda: Asupra
tratamentului fistulelor vezico-vaginale, în legătură cu 2 cazuri
recent operate şj vindecate. Soc. de Endocrina, GinecoL
$i Obst. dm Cluj, la 28. Martie 1935.
S. Prof. E. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Bruda: Calcul ureteral
inferior 1
, r
Ta o fetiţă de 12 ani. Ureterolitotomie mf. Vindecare.
Soc. Ştiinţ. Med. 6 Aprilie 1935 şi Clujul Medical Nr.
€>, 1 Iunie 1935, pag. 334—335.
.7. Proî. E. Ţeposu şi Dr. I. Popa: Un caz de ruptură a rinichiului,
fistulă urinară postoperatoare. Nefrectomie. Vindecare.
Soc. Ştiinţ. Med. 9 Febr. 1934 şi Clujul Medical 1934.
8. Dr. I. Danicico şi Dr. I. Popa: Un caz de rinichiu hipoplazic.
Soc. ŞUinţ. Med. 9. Febr. 1934 şi Clujul Medical 1934.
9. Dr. I. Danicico şi Dr. I. Popa: Vaccinarea regională
prin injecţii la poarta de intrare, în tratamentul complicaţiilor
blenoragice. Soc. Ştimţ. Med. 3 Nov. 1934 şi Clujul Medical
№. 1, 1935 pag. 57.
10. Dr. V. Gimoca, Dr. P. Bruda şi Dr. I. Popa: Papilomatoză
voluminoasă a glandului. Soc. Ştiinţ. Med. 26 Ian. 1935,
publ. Clujul Medical Nr. 3, 1 Martie 1935 pag. 166.
11. Prof. Ё. Ţeposu şi Dr. I. Danicico: Asupra 11 cazuri de
rinichi polichistiai. Soc. Ştiinţ. Med. 9 Martie 1935, publ. Clujul
Medical Nr. 5, 1935 pag. 291.
3. Conferinţe.
> 1. Prof. E. Ţeposu: Valoarea clinică a Urografiei. Asociaţia
Internilor de Spitale. Bucureşti, 6 Nov. 1934.
2. Prof. E. Ţeposu: Importanţa pyelografiei ascendente

in diagnosticul afecţiunilor urinare. Soc ŞţUnţ, Med..30 Nov_
1934. < •
3. Prof. E. Ţeposu: Mijloace noi fizice în explorarea feпаШ.
Oursul de perfecţionare, ţinut la Sibiu.
4. Prof. E. Ţeposu: Religia şi Medicina. Conf. ţinută la.
Blaj, în ziua de 31 Martie 1935, în cadrele. „Astrei".
5. Prof. E. Ţeposu: Noua gândire medicală. Soc. Stud. îm
Medicină; şedinţă publicată 4 Mai 1935.
6. Prof. E. Ţeposu: Diagnosticul şi tratamentul calaulozei.
renale. Cursul de perfecţionare Asoc Doc. Univ.. Cluj 25 Iunie
1935.
7. Dr. I. Danicico: Arsenalul instrumentări şi medicamentos
în urologie. Asoc. Doc. Univ. Cluj, 3 Iulie 1935..
4. Tezele lucrate în Clinica Urologică, în anul. 1934—35.-
1. Dşoara Felicia Peneş: Colibaciloza urinară.
2. Dşoara Măria Sumea: Traumatismele renale.,
3. Dşoara Eugenia Băncilă: Rinichiul polichistic.
4. Dl Matache V.: Nefritele din punct de 1
gical.vedefв-chirur­
5. Tiberiu Pop: Leziunile uretrei posterioare şi ale colicului
seminal.
6. Grigoriu: Tratamentul chirurgical al. fistulelor, vezicoyaglnale.
5. Participări la Congrese.-
Prof. Dr. E. Ţeposu, a fost însărcinat raportor, asupra;
,J)erivapei Urinelor în Chirurgie" la al V-lea Congres naţional
de Chirufgie, ţinut la Bucureşti în Nov»-1934 şi а ргегецtat
două comunicări la al XXXIV-lea Congres al Asoc. franceze
de Urologie, ţinut la Paris în Oct. 1934:.
1. Sur un nouveau cas de tetanie manifeste' apres urographie-descendante
şi
2. Le symptdme Al&xieff-Schtamm dans шг cas d'hema.
lOmyelie avec lesion du c^ne terminal" în colab. cu: Dr. 1
IL
Bulbuca. —

6. Societăţi şi reviste ştiinţifice.
188
Prof. Dr. E. Ţeposu, a fost reales ca preşedinte al Societăţii
Ştiinţelor Medicale din Cluj şi pe anul 1934—35, precum
şi membru colaborator al revistei italiene „Urologia" Torino.
3. Clinica medicală.
Prof. Dr. Iuliu Haţieganu şi Dr. Aurel Мода: Algiile submamare
la femei în ipertensiune. Societatea Ştiinţelor Medicale.
Nov. 1934.
Prof. Dr. I. Haţieganu şi Dr. Hăngănuţ: Consideraţiuni
asupra colecistografiei în diabetul zaharat. Primul Congres
Naţ. de Radiologie şi Electrologie Med. Bucureşti, 1934. Pag.
48—55.
Prof. Dr. Ioan Goia, Doc. Df. I. Gavrilă, Dr. Spârchez:
Tratamentul fetanusului prin chloroformizare şi ser antitetanic.
Metoda Dufour. Primul Congres Naţ. asupra bolilor contagioase
Craiova, 1934.
Prof. Dr. I. Goia, Doc. Dr. Daniello et Dr. Hăngănuţ: Considerations
sur Ies formes pseudo-tuberculeuses de la lymphogranulomatose
maligne. Arch. Medico-Chirurgicales de l'app.
respiratoire. Tom. X, Nr. 4 1935. Paris.
Prof. Dr. I. Goia: Contributions â la forme hepatique de
la lymphogranulomatose maligne. Le sang 1935, Nr. IV. Pag.
366—375.
Prof. Dr. I. Goia: Contributions â la forme aigue de la
lymphogranulomatose maligne. Le sang. 1935 Paris.
Dr. M. Hăngănuţ şi Dr. Răduleţ: Câteva consideraţiuni
asupra cholecistografiei în baza alor 942 cazuri. Primul Congres
Naţ. de Radiologie şi Electrologie Med. Bucureşti. 1934.
Dr. Hăngănuţ şi Dr. Rădul&ţ: Despre anomaliile vesiculei
biliare. Primul Congres Naţ. de Radiologie Med. Bucureşti
1934. Pag. 48—55.
Doc. Dr. Daniello: Ameliorarea rezultatelor pneumotoracelui
terapeutic prin rezecţia aderenţelor intrapleurale. Mişcarea
Med. Nr. I—II, 1935.
Doc. Dr. Daniello: Morbiditatea tuberculoasă într'o comună
din Munţii Apuseni Comunicare la al III-lea Congr. Naţ.
de Tbc. 1935.

184
Doc. Dr. Darttello: Sănătatea satului românesc din Ardeal.
Observatorul Social Economic Nr. I. 1935.
Doc. Dr. Daniello şi Prof. AL Pop. Despre plombajul extrapleural.
Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1935.
Doc. Dr. Daniello, Dr. Bălănescu şi Dr. Teodoranu. Chrysoterapia
tuberculozei pulmonare. Raport la al III-lea Congr.
Naţ. de Tbc. Iaşi. 1935.
Dr. Daniello şi Dt. P. Chiper. Regresiunea radiologică a
leziunilor pulmonare după auroterapie. România Med. 1935.
Doc. Dr. Daniello şi Dr. Rusa.- Modificările hematologice
survenite în cursul chrysoterapiei. Comunicare la al III-lea
Gongr. Naţ. de Tbc. 1935.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Tratamentul difteriei. Clujul Medical.
Nr. 8 1934. pag. 489—491.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Metabolismul bazai în stare normală
şi patoloogică. Clinica et Laboratorium 1934 anul Ш, Nr. 3-4.
Doc. Dr. 1. Gavrilă: Seroterapia antidifterică în secţia de
boli infecţioase a Clinicei Medicale din Cluj, 1925—1934. Primul
Congr. Naţ;. asupra bolilor contagioase, 1934, Craiova.
Doc. Dr. Gavrilă: Patogenia şi tratamentul obezităţii. Clujul
Med. Nr. 2, 1935. pag. 75—80.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Paraliziile post difterice şi tratamentul
lor. Primul Congr. Naţ. asupra bolilor contagioase 1934.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Seroterapia în formele grave de scarlatină.
Primul Congr. Naţ. asupra bolilor contagioase. 1934.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Boala lui Heine Medin. Clinica et Laboratorium
1934 Nr. 10—11.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Trei cazuri de scarlatină gravă din
aceeaşi familie (surori vindecat. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şedinţa
din 17. XI, 1934. Clujul Medical.
Doc. Dr. 1. Gavrilă: Tratamentul Basedowului. Clujul Medical
1934 Nr. 10 pag. 551—554.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Consideraţiuni asupra reumatismului
scarlatinos. România Med. Bucureşti Nr. 7, 1 Apr. 1935; pag.
97—98, anul 13.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Asupra sedormidului Roche în bolile
medicale. Clujul Med. anul 16, Nr. 4, 1935. Pag. 197—198.
Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Â. Man: Sindrom de confuzie mintală
acută în boala serului. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj şedinţa din
20, X, 1934. Clujul Med. 1934.

485
Doc. Dr. Gavrilă şi Dr, Şzckely: Tratamentul scarlatinei
-cu ser de convalescenţă. Mişcarea Med. Română lOraiova. 934.
:Nr. 11—12. Pag. 963—972.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Primul Congres Naţional de boli contagioase.
Clujul Med. anul 15, Nr. 12, 1934. Pag. 692—95.
Doc. Dr. I. Gavrilă, Dr. A. Man: Consideraţiuni asupra se-
Toterapiei antistreptococice în erizipel. Clujul Med. Nr. VII.
1934, pag. 415—419.
Dr. T. Spârchez, Dr. lancu şi Drd. Meţianu: Infatilism intestinal.
Soc. Ştiinţ. Med. Apr. 1935.
Dr. Spârchez şi Dr. ОНеаПи: Hemiplegii în infecţiunile
tifice, paratifice. Soc Ştiinţ. Med. Apr. 1935.
Dr. Spârchez şi Dr, Rusu: Există un antidotism barbitur
jştrichnină. Soc. Ştiinţ. Med. Mai, 1935.
Dr. Spârchez şi Dr. Rusa: Cercetări experimentale în intoxicaţiile
cu cbarbituri. Soc. Ştiinţ. Med. Mai 1935.
Dr. А. Мода: Observaţiuni clinice asupra diureticului
mercurial novurit. Clujul Med. Nr. VII, 1934 pag. 419-^23.
Dr. P. Şichet: Consideraţiuni asupra unui caz de pleurezie
cu cholesterină. Clujul Med., anul XVI, Nr. 4, pg. 191—192.
Dl Docent Daniello a ţinut 10 lecţii asupra tuberculozei
pentru medicii cari urmează cursul de specializare în higiena
apoi 10 lecţiuni cu elevele surori de ocrotire asupra aceluiaşi
subiect.
Dl Docent Gavrilă a, ţinut 20 lecţiuni asupra bolilor infecţioase
cu medicii higienişti şi 20 lecţiuni teoretice şi practice
asupra aceluiaşi boli cu elevele surori de ocrotire.
Dl Dr. T. Spârchez a făcut 20 lecţiuni pentru elevele surori
de ocrotire asupra bolilor interne.
Dl Profesor Dr. I. Haţiegan a participat în August 1935,
la congresul internaţional de gastro-enterologie dela Bruxelles.
In Oct. Dl Dr. M. Hăngănuţ a participat la congresul naţional
de radiologie la Bucureşti.
Dl Docent Dr. I. Gavrilă a participat în Octomvrie 1934 la
primul congres naţional asupra bolilor contagioase, la Craiova,
ca reprezentant al Facultăţii de Medicină din Cluj.
Dl Docent Dr. L. Daniello a participat în Iunie 1935 la
congresul naţional de tuberculoză la Iaşi.

286
TEZE:
Horea Danielevici: Turburările intestinale în tuberculozapulm.
Teză de doctorat în Med. 1934. 5 Iulie.
Secarea Vaier; Consideraţiuni asupra complicaţiunilor
viscerale în saturnism. Teză susţ. în 25 Ian. 1935.
Etnii Viciu; Colecistitele după apendicectomie. Teză de
Med. Cluj 1935.
Gheorghe Pârlog: Abcesul pulmonar. Teză de Med. Cluj,.
1935.
4. Semiologia medicală.
Profesor Dr. Ioan Goţa, Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Spârchez.
Tratamentul tetanusului prin cloroformizare şi ser antitetanic.
Metoda Dufour. Primul congres naţional asupra bolilor
contagioase Craiova 1934.
Profesor Dr. I. Goia, Doc. Dr. Daniello et Dr. Hăngănuţ.
Considerations sur les f ormes pseudo-tuberculeuses de la lympfogranulomatose
maligne. Arch. Medico-Chirurgicales de Гарр.
respiratoire. Tom. X, Nr. 4. 1935. Paris.
Profesor Dr. I. Goia; Contributions â la forme hepatique
de la lymphogranulomatose maligne. Le sang 1935, Nr. IV.
pag. 367—375.
Profesor Dr. I. Goia: Contributions â la forme aigue de
la lymphogranulomatose maligne. Le sang. 1935. Paris.
5. Clinica psihiatrică.
Dl Director al Clinicii, profesor Dr. C. Urechia a publicat
în diferite reviste de limbă franceză următoarele articole:
1. Syndr6me de la calotte protuberantielle et tabes fruste.
2. Syndrâme bulbaire chez un syphilitique avec insuffisance
aortique (cu L. Dragomir).
3. Spondylite cervicale infectieuse apres un îuronele de
la face et un erysipele de la jambe (cu L. Dragomir).
4. Ramollissement cerebrale â cellules geantes.
5. Alonalomanie. Essai de traitement par l'alcool intraveineux
(cu L. Dragomir).
6. Psychose post-operatoire.
7. Nouvelles recherches sur le brâme sanguine (cu Mme
Retezeanu). ^

187.
8. Recherches sur un principe febrigene contenii dans lesurines
humaines (cu I. Manta şi M. Bumbăcescu).
9. Sur deux cas de paraspasme facial bilateral.
10. Encephalite periaxiale Schilder evoluant sous Г aspect
d'une tumeur.
11. Nevralgie du petit sciatique et des sciatiques apres une
injection de quinine (cu L. Dragomir).
12 Ataxie aigue tabetique.
13. Maladie de Addison avec tension arterielle normale et
retention de potassium (cu L. Dragomir et Mme Retezeanu).
14. Le r6le de l'hypophise dans la psvchose maniaco-depressive
(cu Kernbach şi Mme Retezeanu).
15. Spasme de torsion avec troubles de la deglutition (cu
Mme Retezeanu).
16. Ependymite de nature probablement syphilitique (сш
M. Bumbăcescu).
17. Deux cas de la maladie de Pick, un cas de la maladiede
Alzheimer. Existe-t-il des rapports entre ces maladies? (cu
L. Dragomir şi N. Elekes).
18. Sur cinq cas de tuberculose du cerveau.
19. Boala lui Pick, Atrofia cerebrală localizată.
20. Asterio-sclerose et tuberculose du cerveau.
21. Arthropathie tabetique febrile (cu Mme Retezeanu).
22. Meduloblastome du vermis cerebelleux.
23. Deux cas d'amyotrophie syphilitiques.
24. Retraction de l'aponevrose palmaire avec dissociatiom
syringomyelique de la sensibilite (cu L. Dragomir).
25. Deux nouveaux cas d'epilepsie cardiaque.
26. Une subsance pyretogene dans les urines humaines.
normales et pathologiques (cu I. Manta şi M. Bumbăcescu).
27. La Sanocrysine dans le traitement de la Dćmence precoce
(cu M. Bumbăcescu).
28. Hemiplegie et polynevrite post-dyphterique avec controle
anatomique (cu Mme Retezeanu).
29. Tumeur paravertebrale situee â la base du poumon, sepropageant
â la moelle correspondante.
30. Sur trois cas de crampes profesionelles (cu L. Dragomir).
mir).
31. Hemisyndrome cerebelleux syphilitique (cu L. Drago

- 32. Raralysie generale chez le pere et la fille.
33. Le potassium sanguin apres i'extirpation des glandes
^surrenales (cu Benetato şi Mme-Retezeanu) .
34. Abces de la moelle dc la region paravertebrale correspondante.
• -
Dl Prof. Dr. Urechia a mai analizat la Zentralblatt fur die
..ges. Neurologie und Psychiatrie, lucrările de specialitate publicate
în limba română, a inspirat mai multe teze de docto-
Jat şi a ţinut câteva conferinţe medicale ca invitat în diferite
IocaHlăti. , (
6. Clinica neurologică.
Lucrările Dlui Director al Clinicii, prof. Dr. Ioan Minea.
1. Sur un cas de syphilis spinale amyotrophique conjugale.
Volume jub. du Prof. Parhon, Iaşi, 1934.
2. Tratamentul biologic al nevritelor şi polinevritelor.
-Mişcarea medicală, 1934.
3. Un cas de tumeur maligne cancereuse de l'hipophyse
avec acromegalie, obesite et diabete insipide. (în colab. cu
Prof. Marinescu Bucureşti). Bull. et mem. de la Soc. roum.
de neurologic etc. No. 2, 1935.
4. Cercetări asupra virusului sclerozei în plăci. Congr.
Soc. roum. de neurologie etc. 1935.
5. Metamorfoza sindromelor rezidoare postencefalitice;
ibid.
6. Hemimioclonie cu- cataplexie striato-cerebeloasă; ibid.
7. Două cazuri de polinevrită postvaccino-antirabică cu
consideraţii asupra patogeniei paraliziilor vaccinale antirabi-
,-oe; ibid.
8. In colaborare cu Dr. T. Dragomir şef de lucrări: Rezultate
noui ale lecitinoterapiei intraarachnoidiene în scleroza
în plăci; ibid.
9. In colaborare cu Dr. T. Dragomir: Câteva date statistice
asupra sclerozei în plăci; ibid.
7. Clinica ginecologică şi obstetricală.
Profesor: Dr. Grigoriu Cr.
1. Tratamentul prolapsului uterin prin procedeul Profe-
-sorului Grigoriu (cu Doc. Fopovici).
Raport general prezentat la al 5-lea congres naţional de
Chirurgie ţinut Ia Bucureşti 5—8 Noembrie 1934.

189-
2. Metode biologice în Gynecologie şi Obstetrică (cu Dr.
Purge), comunicare ţinută la al 5-lea congres naţional de Chirurgie
ţinut la Bucureşti 5—8 Noembrie 1934.
3. Actualităţi în Gynecologie şi Obstetrică. Cernăuţi medical
An. 1. Nr. 1.
4. Ce trebuie să ştie poporul despre cancer, (cu Doc. Voicu).
Satul şi Şcoala An. IV pag. 253.
5. Actualităţi terapeutice în Obstetrică şi Ginecologie.-
Conferinţă ţinută la cursul de perfecţionare a medicilor în 25-
Iunie 1935.
B) Docent Dr. Popovici Ttaian.
1. Tratamentul chirurgical al prolapsului uterin prin pror
cedeul Profesorului Grigoriu (cu Dl Prof. Grigoriu). Raport
general prezentat la al 5-lea congres naţional de Chirurgie-
Gynecologie, Obstetrică şi Urologie. (Noembrie 1934).
2. Despre determinarea toxicităţii diferitelor lichide normale
şi patologice ale organismului uman prin influenţa lor
asupra florilor şi a ţesuturilor vegetative. Comunicare făcută
la Congresul naţional de Chirurgie, Gynecologie, Obstetrică şi
Urologie. (Noembrie 1934 Bucureşti).
3. Apendicita şi afecţiunile organelor genitale femeieşti.
Cernăuţi medical Nr. 2, 1935.
4. Consideraţiuni asupra avortului tubo-abdominai cur
inundaţie peritoneală acută cataclismică (cu Dr. Căprioară)»
Clujul medical Nr. 4, 1935.
5. Tratamentul insuficienţei ovariene. Conferinţă ţinută
la Sibiu (17 Noembrie 1934) în cadrele asociaţiei generale a..
medicilor, filiala Sibiu.
6. Două cazuri de avorturi tubo-abdominale cu revărsare
cataclismică vindecate prin operaţiuni de urgenţă (cu Doc.
Voicu şi Dr. Căprioară). Societatea de Endocrinologie, Gynecologie
şi Obstetrică, (şed. 23 Ianuarie 1935).
7. Un chist ovarian gigantic. Societatea de Endoerinolo*
gie, Gynecologie şi Obstetrică, (şed. 23 Ianuarie 1935).
8. Un caz de polidactilie (cu Dr. Pană). Societatea de Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică, (şed. 13 Iunie 1935).
9. Terapeutica gynecologică (50 pagini) apărută în forim*larul
terapeutic al clinicelor din Cluj, (1935).

С) Docent Dr, Voica Ioan.
1. Contribuţiuni la actul ejaculării obţinută cu diferite
substanţe (cu Dr. Petrescu) Clujul medical 1934, pag. 518-527.
2. Gluconatul de calciu „Egger" în inflamaţiunile genitale
femeieşti, (cu Dr. Gherculescu) Clinica et laboratorium Sept.
1934.
3. Facere distocică cu chist dermoid rupt intrapartum.
JJiscizii ale colului, forceps, histerectomie totală, vindecare,
(cu Dr. Căprioară). Reuniunea de Gynecologie şi Obstetrică
11 Dec. 1934.
4. Sarcină într'un corn rudimentar cu inundaţie acută
peritoneală acută (cu Dr. Căprioară). Societatea de Endocrinolgie,
Gynecologie şi Obstetrică. (11 Dec. 1934).
5. Consideraţiuni asupra avortului tubo-abdominal cu
inundaţie peritoneală acută cataclismică în legătură cu două
cazuri, (cu Doc. Popovici, şi Dr. Căprioară). Societatea de
Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, (23 Ian. 1935).
6. Emoragia cerebrală în sarcină în legătură cu modificările
isto-patologice ale hipofizei (cu Dr. Pană). Societatea
de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, (28 Febr. 1935).
7. Prolaps intestinal congenital la un nou născut (cu Dr.
Kese). Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică
(28 Martie 1935).
8. Asupra alor două cazuri de seminom al ovarului, (cu
Dr. Kese). Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică,
(12 Iun. 1935).
9. Terapeutica Obstetricală. Formularul terapeutic a Clinicelor
din Cluj, 1935.
10. Ce trebuie să ştie poporul despre cancer (cu Dl Prof.
Grigoriu). Satul şi Şcoala, An. IV, pag. 253, 1935.
11. Diagnosticul şi tratamentul febrei puerperale. Conferinţă
ţinută în amfiteatrul Clinicei Gynecologice a Universităţii
la 25 Iunie 1935, în cadrele cursului de perfecţionare pentru
medicii practicieni.
12. Forcepsul în varietăţile transverse şi oblice posterioare.
Conferinţă ţinută în cadrele cursului de perfecţionare
pentru medicii practicieni la 27 Iunie 1935.

D) Dr. Purge Gheorghe.
iei
1. Metode biologice în Gynecologie şi Obstetrică, comunicare
făcută la al 5-lea congres a societăţii române de chirurgie,
ţinută la Bucureşti 5—8 Noembrie 1934, (în colaborare
cu Dl Prof. Grigoriu iCristea).
2. Studiu biologic asupra molei hidatiforme, comunicare
făcută la Reuniunea de Gynecologie şi Obstetrică 11 Dec.
1934, (în colaborare cu Dr. Coja şi Dr. Kese).
3. Prezentări de câteva cazuri endocrine, comunicare la
şedinţa din ziua de 23 Ianuarie 1935 a Societăţii de Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică, (în colaborare cu Dr. Mureşan).
4. Contribuţiune la originea Prolanului, comunicare făcută
la şedinţa din 28 Martie a Societăţii de Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică, (în colaborare cu Dr. Coja).
5. Sterilizarea biologică. Clujul medical, Nr. 5, 1935.
6. Tratamentul turburărilor de menopauză. Conferinţă
ţinută la 4 Iulie 1935 în cadrele cursului de perfecţionare
pentru medici.
E) Dr. Căprioară Dumitru, asistent.
1. Facere distocică cu chist dermoid rupt intrapartum.
{Comunicare la Soc. de Endocrinologie Obstetr. şi Gynec.
Cluj, şed. 11. Dec. 1934, în colab. cu Doc. Dr. Voicu).
2. Sarcină într'un cern rudimentar cu inundaţia peritoneală
acută gravă. (Com. la Sc. de Endocrinolog. Obstetr. şi
Gynec. Cluj, şed. 11. Dec. 1934, în col. cu Doc. Dr. Voicu).
3. Distocie prin făt mare şi ascitic. (Soc. de Endocrinol.
Obstetr. şi Gynec. şed. la 23 Ian. 1935, în colab. cu Dr. Petrescu
şi Dr. Mureşanu).
4. Consideraţiuni asupra avorturilor tubare. (Clinica et
Laboratrium Cluj, 1935, No. 3).
5. Două cazuri de avorturi tubo-abdominale cu inundaţie
peritoneală, acută cataclismică. (Clujul Medical) Cluj, An.
XVI, 1935, No. 4. (In col. cu Doc. Dr. Popoviciu).
6. Asupra unei distoci prin toracofagi. (Clujul Medical
Cluj, 1935, No. 7, în col. cu Doc, Dr. Voicu).
7. Cranioclazie atipică într'un caz de boală mitrală gravă.
(Clujul Medical, Cluj, An. XVI 1935, No. 4, pag. 136—139).

192
8. Excesul de volum fetal ascita şi hidronefroza congenitală.
(Clujul Medical Cluj, 1935, No. 9, în col. cu Dr. Petrescu.
şi Dr. Mureşanu).
9. Asupra unui caz de exotoză craniană la un nou născuL
(Com. la Soc. de Endocrin. Obstr. şi Gynec. Cluj, 1935, Iunie,,
în colaborare cu Doc. Iancu).
10. Consideraţiuni asupra avorturilor tubo-abdominale cu
inundaţie acută cataclismică (Com. la Soc. Endocrinologie
Obstetr. şi Gynec. Cluj, 1935, Ian. 23, în col. cu Doc. Dr. Popoviciu
şi Doc. Dr. Voicu).
F) Dr. Coja Nicolae.
1. Studiu biologic asupra molei hydatiforme. Comunicare
făcută la Reuniunea de Gynecologie şi Obstetrică din 11
Dec. 1934. (în colaborare cu Dr. Purge şi Kese).
2. Studiu experimental asupra acţiunii foliculinii şi prolanului
administrate intratubar. Comunicare făcută la Reuniunea
de Endrocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, în şedinţa
din 23 Ianuarie 1935. (în colaborare cu Dr. Pană).
3. Gontribuţiune la origina Prolanului. Comunicare făcută
la şedinţa din 28 Martie 1935 a Societăţii de Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică. (în colaborare cu Dr. Purge)-
G) Dr. Kese Gheorghe.
1. Tratamentul hiperemesei gravidice cu ser de gravidă
normală. Comunicare făcută la şedinţa din 23 Ianuarie a Societăţii
de Gynecologie şi Obstetrică.
2. Studiu biologic asupra molei hydatiforme. Comunicare
făcută la Reuniunea de Gynecologie şi Obstetrică şedinţa di»
11 Decembrie 1934. (în colaborare cu Dr. Purge şi cu Dr.
Coja). •
3. Prolaps intestinal la noul născut. (Comunicare făcută
la Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şedinţa
din 28 Martie 1935. (în colaborare cu Dr. Voicu).
4. Un caz de seminom al ovarului. Comunicare făcută la
Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică în
23 Iunie 1935. (în colaborare cu Dr. Voicu).

H) Activitatea „Reuniunii de Gynecologie şi Obstetrică" şi a
„Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică".
Şedinţa din 11 Decembrie 1935.
19t
1. Doc. Voicu, Dr. Căprioară: Comunicări de cazuri.
2. Dr. Căprioară, Dr. Petrescu, Dr. Mureşan: Distocie
prin făt mare şi ascitic.
3. Doc. Veluda: Importanţa perioadei de alăptare în evoluţiunea
creerului.
4. Dr. Kese: Tratamentul hiperemesei gravidice cu ser
de gravidă normală.
5. Dr. Purge, Dr. Kese, Dr. Goja N.: Studiu biologic asupra
molei hidatiforme. In această şedinţă se propune de către
Dl Profesor Grigoriu transformarea Reuniunii în Societatea
de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică, a cărei prime
şedinţe se ţine sub prezidenţia Dlui Prof. Grădinesou Ar.
Şedinţa dm 23 Ianuarie 1935.
1. Docent Popovici, Doc. Voicu, Dr. Căprioară: Consideraţiuni
asupra avortului tubo-abdominal, cu inundaţie peritoneală
acută cataclismică.
2. Conferenţiar Crăiniceanu (Bucureşti): Contribuţiuni
la fiziologia ovarului.
Şedinţa din 28 Februarie 1935.
1. Prof. Grădinescu, Dl Santa, Dr. Lucan Ionescu: Influenţa
gestaţiunii asupra duratei de supravieţuire a animalelor
suprarenalectomizate.
2. Prof. Kernbach, Dr. Cotuţiu: Două cazuri de infecţie
puerperală prin resturi placentare.
3. Dr. Coja, Dr. Pană: Studiu experimental asupra efectului
foliculinei şi prolanului administrate intratubar.
4. Dr. Leitner: Importanţa purtătorilor de germeni în
lupta contra epidemiilor de difterie.
Şedinţa din 28 Martie 1935.
1. Doc. Voicu, Dr. Pană: Hemoragia cerebrală în sarcină.
2. Doc. lancu: Mixedem Ia copil.
3. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico, Dr. Bruda: Asupra tratamentului
fistulelor vesico-vaginale în legătură cu două cazuri
recente.
13

494
4. Dr. Purge, Dr. Coja: Contribujiune la originea prolanului.
Şedinţa din 13 Iunie 1935.
1. Docent Popovici: Chist gigantic ovarian.
2. Docent Popovici Traian, Dr. Pană: Un caz de polidactilie.
3. Doc. Iancu, Dr. Căprioară: Exces de osificare în viaţa
intrauterină.
4. Docent Voicu I., Dr. Kese Gh.: Un caz de seminom al
ovarului.
8. Clinica infantilă.
1. Publicaţii. - Conferinţe. — Comunicări.
Prof. Dr. G. Popovidu: Diferenţele pe sexe în mortalitatea
copiilor. Legături cu vitaminele. (Conferinţă ţinută la Soc.
Ştiinţelor Medicale 1935, în curs de publicare în Clujul Medical
1935).
Prof. Dr. G. Popovidu: Fapte noi în diateza exudativă.
Frecvenţa ei în România. (Comunicare făcută la Soc. Ştiinţelor
Medicale 1935, în curs de publicare în Clujul Med. 1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu, Dr. C. Oprişiu: Gontribuţiuni la
rolul şi originea H, sN-lui sanguin. (Comunicare la Soc. Ştiinţelor
Medicale 1935, în curs de publicare în Clujul Med. 1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu, C. Blos: Contribuţiuni la studiul
metabolismului mineralelor la copii. (Comunicare la Soc.
Ştiinţelor Medicale 1935, în curs de publicare în Clujul Medical
1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Cunoştinţele actuale asupra vitaminelor.
(Conferinţă ţinută la Soc. Ştiinţelor Medicale 1935,
în curs de publicare în Clujul Medical 1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Fapte noi în diagnosticul şi terapeutica
infantilă. (Conferinţă ţinută la Soc. Ştiinţelor Medicale
1935, în curs de publicare în Clujul Medical 1935).
Prof. Dr. G. Popovidu, Dr. V. Curtuţiu: (Gontribuţiuni la
frecvenţa tuberculozei pulmonare infantile în România, în
raport cu leziunile banale respiratorii. (Comunicare la Congresul
de tuberculoză dela Iaşi 1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu, Dr. Qrtansa Mihalescu: Contribuţiuni
la auroterapia tuberculozei infantile. (Comunicare la
Congresul de tuberculoză dela Iaşi 1935).

195
• Prof. Dr. G. Popoviciu, Dr. V. Gh. Munteanu: Date asupra
morbidităţii şi mortalităţii infantile prin turburări digestive
3n România. Raport prezentat Congresului Internaţional de
Pediatrie din Bruxelles, 18—25 Iulie 1935).
Prof. Dr. G. Popouidu, Df. V. Gh. Munteanu: Protecţia copilului
în Plasa Sanitară Model Gilău. (Raport prezentat Congresului
Internaţional de Pediatrie din Bruxelles, 18—25 Iulie
1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu: La natalite et le mortalite infantile
en Roumanie. (Bulletin International de l'Hygiene Publique
1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Progresul puericultura! în Plasa
iSanitară Gilău. (Buletinul eugenie şi biopolitic 1934).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Legiferarea protecţiei mamei şi
copilului. "(Buletinul eugenie şi biopolitic 1935).
Pr~of. Dr. G. Popoviciu: Hrana copilului preşcolar. (Conferinţă
ţinută la Congresul Institutoarelor de copii mici. Cluj,
Mai 1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Diferenţe şi asemănări de rasă
între Români şi Maghiari. (Conferinţă ţinută la Vălenii-de-
Munte 1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Situaţia puericulturală comparativă
la Români şi Unguri. (Conferinţă ţinută la Vălenii-de-
Munte 1935).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Efectul demineralizant al hranei
•cu cereale. (Conferinţă ţinută la Vălenii-de-Munte 1935).
Dr. Iulîana Orlea: Un caz de dermatită exfohativă Ritter.
(Comunicare făcută la Soc. Ştiinţelor Medicale 1935).
Dr. I. Cirlea, Dr. Ortansa Miholescu: Meningococemie formă
pseudo-palustră. (Comunicare la Soc. Ştiinţ. Med. 1935).
Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz de hemofilie. (Comunicare
la Reuniunea de anatomie 1935).
Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz de malarie terţă cu anemie
gravă, vindecat. (Comunicare la Soc. Ştiinţ. Medicale 1935).
Dr. Adriana Berariu: Date noi în alimentarea copiilor de-
ЪЩ congenitali. (Comunicare la Soc. Ştiinţ. Medicale 1935).
Dr. Adriana Berariu: Un caz de maladie albastră. Cianoză
intermitentă Variot-Sebileau-Ferrand. (Comunicare la Soc
Ştiinţ. Medicale 1935).

-196
Dr. Adriana ВегаПи: Prezentarea unui caz de ipotyrobdism
cu debilitate motrice Dupre. (Comunicare la Soc. Ştiinţ..
Medicale 1935).
Dr. llie Toma, Dr. R. Puica: Asupra a 3J cazuri de diateză,
exudativă, tratată cu Roentgenrterapie asupra timusului. (Comunicare
la Soc. Ştiinţ. Medicale 1935).
Dr. R. Puica, Drd. 1. Danciu: Cazuri de tuberculoză pulmonară
la copii. (Comunicare la Soc. Ştiinţ. Med. 1935) .
Dr. Bela HorovHz, Dr. P. Radu: Uns caz de polidactilie..
(Comunicare la Soc. Ştiinţ. Medicale 1935).
Diferite teze de doctorat asupra clinicei şi igienei copilului.
(Dr. Onoriu Coman, Dr. Fr. Hawlik, etc),.
II. Alte lucrări şi comunicări de Pediatrie şi Puericultura,
publicate de Prof. Dr. G. Popoviciu, în partea Г-а a anuluii
1934—35, în colaborare cu Institutul de Igiena şi Sănătate
Publică, Cluj.
Prof. Dr. G. Popoviciu, Dr. llie Toma: iGontribuţiuni гсь~
mâneşti în chirurgie infantilă. (Comunicare la Congresul de.
Chirurgie, Bucureşti 1934).
Prof. Dr. G. Popoviciu, Dt. llie Toma:: Contribuţiuni la.
tratamentul empiemelor pneumocoeice la copii, prin. autopioterapie.
(Comunicare la Congresul de Chirurgie, Buc. 1934)..
Prof. Dt. G. Popoviciu: Contribuţiuni româneşti în neurologia
infantilă. (Comunicare la Congresul de Neurologie,
Psichiatrie, Endocrinologie, Cluj 1934).
Prof. Dr. G. Popoviciu, Dr. llie Toma: Contribuţiuni la;
combaterea difteriei într'o colectivitate infantilă. (Comunicare
la Congresul de boli infecţioase, Craiova 1934).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Contribuţiuni româneşti în rachit'sm.
(Clinica et Laboratorium, Cluj, 1935).
Prof. Df. G. Popoviciu:Mijloace noi în combaterea mortalităţii
infantile. (Sibiul Medical 1934).
Prof. Dr. G. Popoviciu: Gontribution â l'etude dii role du
metabolisme minerale dans lă tuberculose infantile: (Rev..
franc. pediatrie. 1934).
Prof. Dr. G. Popoviciu, Dr. N'. Niculae: Contributîons a
l'etude des reactions tuberculihiques (Rev. franc; pediatrie
1934).

197
Prof. Dr. G. Popoviciu, Dr. I. Toma: L'autopyotherapie
(dans les empyemes des enfants. (Rev. franc, pediatrie. 1934).
III. Lucrările şi comunicările din Institutul de Fiziologie
ale Profesorului Popoviciu (a se vedea cap. Institului de Fiziologie.
IV. Participări la congrese, conferinţe etc.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, a participat ca reprezentant al
României (delegat al Facultăţii de Medicină din Cluj) la Congresul
Internaţional de Pediatrie din Rruxelles 18—25 Iulie a.
c, unde a făcut 3 comunicări, asupra situaţiei şi rezultatelor
Jn ocrotirea copiilor din România cât şi a legăturei turburărilor
digestive cu vitamina B 1 (v. detalii la lucrări). In acelaş
timp a vizitat în Relgia, Germania şi Anglia, clinicele, spitalele
şi diferite instituţii şi opere de asistenţă infantilă şi ştiinţifice
fdin Bruxelles, Dongelberg, Rixensart, Tervueren, Dortmund,
Castrop, Rauxel, Londra şi Cambrindge.
A conferenţiat la cursurile de vară ale Universităţii Populare
dela Vălenii-de-Munte.
A mâi conferenţiat şi făcut comunicări la Congresele de
Chirurgie din Rucureşti 1934; Neurologie, Psichiatrie şi Endocrinologie,
Cluj, 1934; Boli infecţioase, Craiova, 1934; Tuberculoză,
Iaşi 1935; Institutoare de copii mici, Cluj, 1935; la cursurile
de perfecţionare din Sovata: Fapte noi în balneo- şi fizioterapia
copiilor, conferinţă, Sept. 1935.
V. Lucrările Dlui Docent Dr. lancu.
Docteur Axente Iancou: Contribution â la pathogenie des
crevasses du mamelon, Revue Francaise de Pediatrie, Tome
X. No. 1. 1934. unde sunt făcute cunoscut lumii medicale internaţionale
ideile cuprinse în lucrarea:
Docent Dr. Axente lancu: Pericolul congenital şi mijloacele
de ordin sanitar pentru combaterea sa. Conferinţă ţinută
la „Societatea medicală din Cernăuţi" la 1 Iunie 1934 vezi şi
revista Cernăuţii Medical Anul I No. 2. Dec. 1934 pag. 135.
Docent Dr. Axente lancu: Biroul pentru selecţionarea şi
plasarea doicelor. Clujul Medical No. 2 1934.
Docent Dr. Axente lancu: Copiii prematuri: patogenia şi
•profilaxia prematurităţii. Conferinţă ţinută la 30 Martie 1934

198
în marele amfiteatru al Spitalului Colţea, în cadrul ciclului 1
de conferinţe organizat de „Asociaţia Docenţilor Universitar?
dela Facultatea de Medicină din Bucureşti" publicată în revista:
Mişcarea Medicală Română, Anul VIII-lea No. 3^-4,.
1935 pag. 151—168. ,
Docent dr. Axente Iancu: Evoluţia curbei termice în sifilisul
congenital. Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj şedinţa, din 20*
Aprilie 1934 vezi Clujul Medical Nr. 6. 1934. pag. 366.
Docent dr. Axente Iancu: Tehnica alăptării la noui născuţi.
Conferinţă ţinută la 7 Iulie 1934, în amfiteatrul Clinicei
Obstetricale şi ginecologice la „Cursul de perfecţionafe" or~
ganizat de „Asociaţia Docenţilor Universitari dela Facultatea'
de medicină din Cluj".
Docent dr. Axente Iancu: Mixedem asociat de eczema feţii;
la vârsta de 8 şi V 2 luni într'o familie cu doi membri guşaţi.
Societatea de Endocrinologie, ginecologie- şi obstetrică diw
Cluj. Şedinţa din 28 Martie 1935.
Docent dr. Axente Iancu: Exces de osificare craniană fetală.
Soc. de Endocrinologie, ginecologie'şi obstetrică; Cluj, şedinţa
din 13 Iunie 1935.
— Docent dr. Axente Iancu: Diagnosticul şi tratamentul subalimentaţiei
sugarilor în mediul nostru rural. Conferinţă ţinută
în amfiteatrul clinicei obstetricale şi ginecologice a universităţii
la 27 Iunie 1935 în cadrul „Cursului de perfecţionare
medicală", organizat de „Asociaţia Docenţilor Universitari dt
la Facultatea de medicină din Cluj":
Docent dr. Axente Iancu: Difteria la sugari. Conferinţa^
ţinută la 4 Iulie 1935, în amfiteatrul Clinicei obstetricale şi ginecologice
a universităţii, la „Cursul de perfecţionare" organizat
de „Asociaţia Docenţilor dela Facultatea de medicinal
din Cluj".
Docent dr. Axente Iancu: Tehnica alăptării noului născut
Conferinţă ţinută la 6 Iulie 1935 ora 9—10 a. m. îh amfiteatrul
clinicei obstetricale şi ginecologice, cu institutoarele patticw
pante la „Cursurile medico-sanitare".
Docent dr. Axente Iancu: Obstacolele alăptării lâ sân dinpartea
maternă şi a noului născut. Conferinţă ţinută în amfiteatrul
Clinicei obstetricale şi ginecologice a universităţii la
8 Iulie 1935 ora 9—10 a. m. la „Cursurile medico-sanitare" or-^ganizate
pe seama institutoarelor.

199
Docent dr. Axente Iancu: Noţiuni de fizio-patologia noului
născut. Conferinţă ţinută la 10 Iulie 1935, în acelaş loc şi
la acelaş curs.
Docent dr. Axente Iancu: a mai făcut acelaş curs şi cu a
doua serie de institutoare. Dsa a mai făcut tot la clinica obstetricală
şi demonstraţiile practice referitoare la „îngrijirea
noului născut' 1
la 9—10—11—12 şi 13 Iulie 1935 şi la 10,
12, 13, 14, 16 şi 17 August dela 4—7 ore p. m. cu cele două
serii de institutoare care au frecventat „Cursurile medicosanitare".
Dl Docent dr. Axente Iancu: a ţinut cursuri atât cu elevele
dela „Şcoala de moaşe" asupra fizio-patologiei noului
născut, cât şi cu cele dela „Şcoala de îngrijitoare de copii"
afectate maternităţii noastre. Dsa a mai fost un colaborator
permanent al, profesorului şi al directorului acestei clinici la
înfăptuirea întregului complex de opere multiple realizate în
cea mai strânsă conexiune cu serviciul acestei clinici ca: organizarea
salonului model pe seama noilor născuţi, ca centra
de demonstraţie şi instrucţie; organizarea „serviciului social",
conferinţe şi demonstraţiuni practice" cu elevele de moaşe,
elevele de îngrijitoare de copii, cu gravidele şi cu studenţii în
medicină; organizarea „biroului pentru selecţionarea şi plasamentul
doicelor", etc.
I. Lucrări originale.
O. Clinica dermatologica.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. LWiu Modtanu: Lipobi, un
nou preparat bismutic în tratamentul sifilisului. Clujul med.
Nr. 11—1934.
Prof. Dr. C. Tătaru: Ancheta referitoare la problema neosalvarsanului
în tratamentul sifilisului şi al altor boli. Clujul
Med. Nr. 11—1934.
Prof. Dr. C. Tătaru: Solu-Salvarsan în terapeutica anUsifilitică.
Clujul Med. Nr. 1—1935.
Prof. Dr. C. Tătaru: Rivanol, un nou antiseptic în tratamentul
dermatozelor piogene. Clujul Med. Nr. 2—1935.
Prof. Dr. C. Tătaru: Raport asupra combaterii veneriilor
în România, prezentat Congresului Internaţional de Dermatologie
şi Sifiligrafie din Budapesta 13. IX. 1935.

200
Doc. Dr. V. Omoca: Contribuţiuni clinico-terapeutice la
studiul pemfigusului. Revista Stomatologică Nr. 4 1935.
Dt. Leonida Pop şi Dr. M. Benetato: Gonsideraţiuni asupra
metodei Coutard în legătură cu câteva cazuri tratate. Cancerul
Nr. 9—1934.
Dr, Leonida Pop şi Dr. Popa Rubin: Micetomele în legătură
cu un caz de micetom actinomicozic al piciorului (picior
de madură). Cancerul Nr. 1—1935.
Dr. Leonida Pop şi Dr. M. Benetato: Gonsideraţiuni clinice
asupra lupusului eritematos acut în legătură cu tuberculoza
viscerală. Cancerul Nr. 2—1935.
Dr. Lengyel Nicolae: Neo-olesal, un nou preparat bismutic
în tratamentul sifilisului. Clujul Med. Nr. 6—1935.
Dr. Modranu Liviu: Galcium Ifah în tratamentul dermatozelor
pruriginoase. Clujul Med. Nr. 5—1935.
II. Comunicări:
Doc. Dr. V: Cim'oca: 1. Tuberculoză cutanată grefată pe
teren eredosifilific. (Soc. Şt. med. Nr. 12. I. 1935).
2. Ulceraţiune postgangrenoasă perforantă a prepusului
(Soc. Şt. med. 12. I. 1935).
3. Papilomatoză gigantică şi importanţa ei diagnostico>terapeutică
în practica medicală. (Soc. Şt. Med. 26. I. 1935).
4. Granulom favic grefat pe teren eredo-sifilitic şi tratat
prin cryoterapie (Soc. Şt. Med. 22. II. 1935).
5. Seronegativitatea sifilisului în perioada terţiară şi interpretarea
sa în practica medicală. (Soc. Şt. Med. 22. II. 1935).
6. Alcoolul iodat şi aplicaţiunile sale în terapeutica dermatologică.
(Soc. Şt. Med. 9. III. 1935).
7. Sifilis pigmentar în legătură ou o infecţie extragenitală.
(Soc. Şt. Med. 23. III. 1935).
8. Infecţia gonococică la un individ cu stare elefantiazică
a prepuţiului şi cu uretra fistulizată prin strangulare din copilărie.
(Soc. Şt. Med. 19. IV. 1935).
9. Acetatul de thallium în dermatologie. (Soc. Şt. Med.
25. V. 1935).
10. Sifilis malign generalizat, (Soc. Rom. de Derm. şi Sif.
23. VI. 1935).

•201
11*. Lichen plan atrofie generalizat şi complicat cu icter
după tratament arzenical. Soc. Rom. Derm. şi Sif. 23. VI. 1935.
12. Vaccinul Sărăţianu în practica medicală. (Soc. Rom.
Derm. şi Sif. 23. VI. 1935).
Dr. Cirlea Petre: 1. Un caz de sifilis ereditar tardiv, fără
stigmate. (Soc. Şt. Med. 3. XI. 1934).
2. Sclerodermie diabetică. (Soc. Şt. med. 3. XI. 1934).
3. Un caz de difterie vulvară primitivă. (Soc. Şt. Med. 9.
II. 1935). (în colaborare cu Dr. Puica).
4. Trei cazuri de infecţie sifilitică extragenitală într'o. familie.
(Soc. Şt. Med. 9. III. 1935).
5. Piodermie cronică vegetantă. (Soc. Rom. Derm. şi Sif.
23. VI. 1935).
6. Un caz de boala lui Recklinghausen, (Soc. Rom. Derm.
şi Sif. 23. VI.°1935).
7. Un caz de lichen cornos hipertrofie. (Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. 23. VI. 1935.).
Di 1
. Lengyel Nicolae: 1. Un caz de pemfigus vegetant, (Soc.
Rom. Derm. Sif. 23. VI. 1935.).
2. Epididimită bacilară bilaterală la un copil de 5 ani.
(Soc. Rom. Derm. Sif. 23. VI. 1935).
Dr. Modranu Livin: 1. Pemfigus vulgar emoragic. (Soc.
Rom. Derm. Sif. 23. VI. 1935).
2. Lichen ruber plan. (Soc. Rom. Derm. Sif. 23 VI. 1935).
III. Conferinţe:
Prof. Dr. C. Tătaru: Două conferinţe despre boalele venerice
şi profilaxia lor, ţinute studenţilor în sala IV. a Universităţii
în luna Februarie 1935.
Doc. Dr. V. Omoca.- Neosalvarsanul in prevenirea şi combaterea
sifilisului şi aplicaţiunile sale în alte afecţiuni. (Soc.
Şt. Med. 6. IV. 1935).
IV. Cursuri;
Doc. Dr. D. Konradi: 2 ore „Serologia Sifilisului". (Studenţi
anul VI'.).
Doc. Dr. V. Omoca: 10 ore Diferite capitole din Dermatologie.
(Curs de docenţă).
8 ore boalele venerice şi combaterea lor (cursuri pentru
Surorile de ocrotire).

202 Dr. Р. Orlea: 3 ore despre Blenarogie. (Curs pentru stucL.
anul VI.).
3 ore despre Bolile venerice şi Pelagra. (Cursuri pentru
învăţătoare).
Dr. Modranu Liviu: 2 ore Bolile venerice. (Cursuri pentru,
învăţătoare).
Participări la Congres.
La Congresul Internaţional de Dermatologie şi Sifiligrafie
Clinica a fost reprezentată prin Dl Profesor Dr. C. Tătaru ca
delegat al Societăţii Române de Dermatologie pentru Secţia
combaterii bolilor venerice.
La Congresul Internaţional de Dermatologie şi Sifligrafie
din Budapesta Clinica a participat cu moulage şi material didactic
la expoziţia ştiinţifică, unde a obţinut premiul I. şi medalia
de aur.
IO. Clintea oftalmologică.
1. Profeso? Dr. D. Mihail: Degenerare calcară a corneei.
Clujul Medical Р. Т. XV. p. 71.
2. Prof. D. Mićhail: Chist hematie al orbitei. Clujul Medical
voi. I. pag. 306.
3. Prof. Dr. D. MichaH şi Doc. Dr. Vancea Р.: Literatura
oftalmologică Clujeană în 1933—34. Clujul Medical voi. XV.
pag. 139.
4. Prof. Dr. D. Michail: Sindrom paralitic ocular datorit
sifilisului stâncei. Clujul Med. Voi. XV. p. 54.
5. Prof. Dr. D. Michail: Abces trian exogen. Clujul Medical.
Voi. XV. p. 65.
6. Prof. Dr. D. Michail: Consideraţiuni asupra a trei cazuri
de chist hidatic al orbitei. Clujul Med. Voi. XV. р. 102.
7. Prof. Dr. D. Michail: Angiomatoza retinei (Boala lui
Hippel). Clujul Medical. Voi. XV. pag. 109.
8. Prof. D r. D. Michail: Keratita filamentoasă şi reumatismul
cronic deformat. Clujul Med. Voi. XV. p. 164.
9. Prof. Dr. D. Michail: Traumatismele oculare şi tuberculoza
carioretiniană. Clujul Med. Voi. XV. pag. 212.
10. Prof. Dr. D. Michail: Oftalmii simpatice benigne saur
false oftalmii simpatice? Clujul Med. Voi. XV. p. 289.

203::
11. Prof. Dr. D. Michail: Aspecte istologice ale tuberculozei
uveale. Clujul Medical. Voi. XV. pag. 295.
12. Prof. Dr. D. Michail: Aspecte istologice variate ale granulomelor
conjunetivale. Clujul Med. Voi. XV. pag. 297.
13. Prof. Dr. D. Michail şi Doc. P. Vancea: Gliom retinian;
bilateral vindecat spontan. Clujul Med. Voi. XV. pag. 54.
14. Prof. Dr. D. Michail şi Doc. Dr. Vancea Р.: Sindrom
ocular neuroparalitic consecutiv fraeturei bazei eraniuluî. Clujul
Med. Voi. XV. pag. 104.
15. Prof. Dr. D. Michail şi Doc. Dr. Vancea Р.: Aspectul!
istologic al unui chist de invazie epitelială intracameriană.
Clujul Med. Voi. XV. pag. 399.
16. Prof. Dr. D. Michail şi I. Păcurariu: Granulom conjunctival
şi chist palpebral consecutiv înfigerei unui spic de
grâu în sacul conjunctival. Clujul Med. Voi. XV. p. 54.
17. Prof. Dr. D. Michail: Periflebita tuberculoasă a retinei.
Clujul Med. Voi. XV. pag. 694.
18. Prof. Dr. D. Michail şi Doc. Dr. Vancea Р.: L'influence
des zones vasosensibles reflexogenes du sinus carotidien sur
la circulation oculaire. (Soc. de Biologie du 22 Nov. 1934).
pag. 469 din 1935.
19. Prof. Dr. D. Michail, Pop Al. et dplea AL: L'action de
Ia sympathectomie peri-carotidienne sur l'elimination lacrymale
du Na CI. pag. 1499 din Soc. Biolgie 1935.
20. Prof. Df. D. Michail: Sarcom primitif du muscle petit
oblique pag. 755 din Archives d'ophtalmologie 1934.
21. Prof. Dr. D. Michail: Degenerescence calcaire primitive -
de la cornee pag. 247 din Archives d'ophtalmologie, 1935.
22. Prof. Dr. D. Michail: La cystîcercoze oculaire en Roumanie,
pag. 385 din Annales d'oculistique 1930.
23. Doc. Dr. P. Vancea: Emoragie şi edem retinian în urma
compresiunei toracice. Clujul Med. Voi. XV. pag. 395.
Conferinţe:
1. Doc. Dr. P. Vancea: Betinitele ipertensiuneî arteriale
generale. Soc. Ştiinţei Medicale, Cluj.
2. Doc. Dr. P. Vancea: Tratamentul balneo-climatic al'
boalelor de ochi. Cursul de perfecţionare al medicilor Sovata,.
Sept. 1935.
3. Doc. Dr. P. Vancea: Simţul estetic al ochiului. Soc. Tinerimea
Română, Târgu-Mureş, 1935.

Premii:
Docent Dr. P, Vancea şef de lucrări a fost premiat de
Academia Română cu premiul Adamachi pentru lucrarea: Introducere
la Neurologia Oculară. (Raportor fiind Dl Prof. Dr.
Gh. Marinescu).
Teze:
1. Rosenfeld Ana: Spasmul arterei centrale a retinei.
2. Hevesi Ludovic: Contribuţiuni la studiul clinic al tumorilor
muşchilor oculari extrinseci.
3. Bodiş Gaşpar: Tuberculoza glandei lacrimale.
4. Liuba Corneliu: Consideraţiuni asupra abceselor miliare
multiple ale conjunctivei.
5. Ioanid Cristu: Embryotoxon cornae posterius.
6. Comşa Nicolae: Complicaţiuni oculare în xeroderma
pigmentosum.
7. Molnar Viorica.- Contribuţiuni la studiul clinic al sacului
lacrimal.
8. Puşcaş Gheorghe: Vindecarea spontană a gliomului retinian.
9. Glantzman Sofia: Epiteliomul metastatic oculo-orbitar
consecutiv cancerului mamelei.
10. Pop luliu: Metaplasiile epiteliomului sacului lacrimal.
11. Molnar Francisc: Aspectul oftalmoscopic al cancerului
metastatic coroidian.
12. Păunescu Maxim: Periflebita tuberculoasă a retinei.
13. Petrescu Ştefan: Chistele corneene.
14. Pârjol Petre: Chistul hematie al orbitei.
15. Cristea Vasile: Manifestări oculare în clinica psichiatrică.
16. Baumgarten Alex.: Anestezia locală şi regională în
oftalmologie.
17. Popescu Nicolae: Manifestările oculare în patologia
nervoasă. (Studiu clinic şi statistic).
18. Constantinescu Mihail: Variaţiunile tonusului vegetativ
în raport cu operaţiunile oculare.
19. Leza Rozalia: Tratamentul cisticercoozei întraoculare.
20. Kis luliana: Angiomul conjunctivei.
21. Bucur Nicolae: Tulburările de refracţie oculară la clinica
oftalmologică.
22. Ciplea Alex.: Cercetări experimentale asupra permebialităţii
glandei lacrimale pentru iod.

11. Clinica stomatologică.
Ptoţ. Dr. I. Ateman:
1. Extracţii la cald, (Revista Stomatologică anul V, Nr,
1—1934 în colab. cu Dr. 1. Uleia).
2. Consideraţiuni clinice asupra actinomicozei cervicofaciale.
(Revista Stomatologică anul V. No. 2 1934).
3. Hemoragii dentare, (Revista Stomatologică Nr. 2—1934
în colab. cu Dr. I. Uleia şi Dr. I. Osipov.).
4. Contribuţiuni Ia tratamentul constricţiei maxilare prin
introducerea unor noui aparate. (Revista Stomatologică Nr.
3—1934).
5. Consideraţiuni asupra adamantinomului chistic în legătură
cu 4 observaţiuni clinice. (Revista Stomatologică Nr.
4—1934.
6. Chist folicular gigantic al maxilarului inferior. (Rev.
Stomatologică. No. 1—1935).
7. O metodă simplă pentru prepararea Inlay-ului de porcelan.
(Revista Stomatologică Nr. 2—1935).
8. Rezecţiile maxilarului superior în colab. cu Dr. I. Mureşan,
şef de lucrări la Clinica Chirurgicală. (Revista Stomatologică
No. 3—1935).
9. Câteva particularităţi ale molarului de 6 ani, în colab.
cu Dr. I. Uleia. (Revista Stomatologică Nr. 3—1935).
10. Nouvelles conceptions sur Ies lesions buco-dentairesdans
le diabete (în colab. cu Dr. I. Uleia, Revista Stomatologică
Maiu 1935).
11. Contribuţiuni la studiul stigmatelor buco-dentare ale~
heredo-sifilisului în colab. cu Dr. I. Uleia (România Medicală,
Maiu 1935).
12. Consideraţiuni asupra Nomei în legătură cu 6 observaţiuni
clinice în colaborare cu Dr. V. Vasilescu şi Dr. I. Pruneş.
(Revista Stomatologică No. 7—8 din 1935).
13. Câteva consideraţiuni asupra evoluţiei măselei de minte,
în colaborare cu Dr. V. Vasilescu).
Profesorul a făcut la şedinţele Asociaţiei Medicilor Stomatologi
din Cluj 8 comunicări, a ţinut în cadrul cursurilor
de perfecţionare a medicilor organizate de Societatea Docenţilor
Universitari două conferinţe, tratând despre a) Indicaţiunile
şi contraindicafiunile dentare, b) Repercusiunea focarelor
infecţioase buco-dentare asupra organismului.

Dr. I. Băbuţiu, şef de lucrări;
1. Iperestezia dentinei şi combaterea ei în colaborare cu
-Dna Dr. Negoeseu. (Revista Stomatologică Nr. 2—1934).
2. Etiologia şi tratamentul pioreei alveolare. (Revista Stomatologică
No. 4—1934 şi No. 1—1935).
3. Formularul terapeutic al Clinicei Stomatologice. Apă-
~rut în cadrul .formularului terapeutic al Clinicelor Universi-
-tăţii Cluj.
4. Tratamentul conservativ al inflamaţiunilor periapicale
•; acute şi cronice ale dinţilor. (Rev. Stomatolog. No. 4—1935).
Dr. V. Vasilesou, asistent;
1. Consideraţiuni asupra infeoţiunei focare dentare.
2. Antagonismul dintre carie şi pioree alveolară (în colab.
«cu Dna Dr. Galoghiru).
3. Asepsia şi antisepsia în practica stomatologică.
4. Prepararea cavităţilor.
5. Chirurgia feţii, protetica.
6. Tulburările metabolismului calciului în raport cu dezvoltarea
aparatului dentar.
7. Rolul glandelor salivare In eliminarea hormonilor sexuali
(în colaborare cu Dr. Pascu).
8. Consideraţiuni generale asupra sifilisului cavităţii bucale
(în colab. cu Dr. Tr. Marinescu).
9. Acţiunea metalelor asupra fermentaţii cu aplicaţii în
Stomatologie. (în colab. cu Dr. I. Orient).
Dr. 1. Uleia:
1. Metabolismul calciului în Stomatologie in colab. cu Dr.
Tr. Marinescu.
2. Leziunile sinusului maxilar în timpul extracţiunii, (în
colab. cu Br. Sandor).
3. Stadiul actual al tratamentului cu raze ultra-violete în
Stomatologie.
4. Noui concepţiuni în profilaxia cariei dentare.
5. Cercetări asupra cariilor la tuberculoşi. (în colab. cu
"Dr. Grobocopatel).
6. Extracţia fragmentelor intra-alveolare, provenite din
fracturarea dinţilor, în colab. cu Dr. Pancu).

207:
7. Cercetări asupra erupţii primului dinte de lapte la
•copii crescuţi în Azilul de Copii din Cluj, (în colab. cu Dr.
V. Bocoşiu).
Dr. L. Ghidrai:
1. Netonocaină ca anestezic în Stomatologie.
2. Alcoolul excelent agent terapeutic în Stomatologie, (în
-colab. cu Dr. Osipov).
Majoritatea lucrărilor enumerate mai sus au fost publicate
în Revista Stomatologică.
La Clinica Stomatologică apare Revista Stomatologică,
singurul organ de specialitate din ţară. Această revistă apare
lunar cu un conţinut ştiinţific de 64 pag. format 17X25.
13. Clinica oto-rino-laringologică.
1. Prof. Dt. Buzoianu: Problema tratamentului chirurgical
în ilegmoanele periamigdaliene. „Revista
Decembrie 1934.
de chirurgie".
2. Prof. Dr. Gh. Ruzoianu: Noui contribuţiuni clinice la
semiologia cefaleei de origine nasală. „Spitalul".
1934.
Octombrie
3. Prof. Di 1
. Gh. Buzoianu: Traitement chirurgical de la
paralysie faciale definitive. Rapport presente au Y-e congres
naţional roumain de chirurgie, avec M. agrege J. Jianu Noemrie
193k. Bulletin du congres.
4. P^of. Dr. Gh. Buzoianu: Importanţa bolilor de urechi,
conf. Soc. ştiinţelor medicale Cluj 17 Nov. 1934. „Clujul
dical" Ianuarie 1935 pag. 55.
me­
5. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Adenopatie latero-cervicală
cronică revelatoare a unui cancer al rinofaringeluii. Soc. şt.
medicale 12 Ianuarie 1935. „Clujul med." Martie 1935 pg. 160.
6. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Chirurgia surdităţii cronice.
Lecţie inaugurală de deschidere a cursului de O. R. L. la Facultatea
de medicină din Cluj. 30 Nov. 1934.
7. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Trepanaţia mastoidiană actuală.
Soc. şt. medic. „Clujul medical" Martie 1935.
8. Pfof. Dr. Gh. Buzoianu: Reflecţii relative la tratamentul
tumorilor maligne ale rino-faringelui. „Spitalul" Febr. 935.

ж
9. Prof, Dr. Gh. Buzoianu: Sinuzitek maxilare de origine
dentară la copii. „Revista stomatologică" Februarie 1935.
10. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Colesteatom al mastoidei şi al
urechii medii după antrotomie. Soc. ştunţ. med. Cluj. 23
Martie 1935.
11. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Fistulă jugală consecutivă unei
antrite maxilare supurate cronice. Soc. şt. med. Cluj 23 Martie
1935.
12. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Polip nasal fibro-mucos invadant
al sinusului maxilar. Operaţia Denker. Soc. ştunţ. med.
Cluj. 23 Martie 1935.
13. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Sarcom al peretelui latero-faringian
cu evoluţie clinică specială. Soc. şt: Medicale Cluj,
19 Aprilie 1935.
14. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Epifora cronică rinogenă.
„România medicală" 1 Mai 1935.
15. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Sifilisul laringean. „Clinica şi
laborator". Martie—Aprilie 1935.
16. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Procedeul unghiului în cura
radicală a sinusitelor supurate cronic. Revista „Spitalul" Iunie-
1935.
17. Prof. Dr. Gh. Buzoianu: Emphyseme cervico-mediastinal
trăite par simple incision suprasternale. „Revue de Laringologie".
Juin 1935.
18. Prof. Dr. Gh. Buzoianu şi D. Ionescu: Reticulo-sarcom
cervico-mediastinal. „Clujul medical" 1935.
19. A. Vaida şi J. Weinstein: Determinări rino4aringologice
în astmul bronchial şi echivalentele sale. „Clujul medical"
1935.
20. M. Dumitrescu, I. Weinştein şi Baram Andrei: Consideraţii
generale asupra imunităţii şi Antivirusterapieil în O. R.
L. şi Stomatologie. „Clujul Medical" Ianuarie 1935.
Conferinţe ţinute de prof. Dr. G. Buzoianu în cadrul cursului
de perfecţionare organizat de Asoc. docenţilor dela facultatea
de medicină din Cluj, luna Iunie 1934.
1. Otita medie acută şi cronică în practica medicală.
2. Amigdalita acută şi flegmonul periamigdalian, maladii
din patrimoniul medicului practician.
Conferinţa ţinută la Soc. studenţilor în medicină din Cluj
în luna Mai 1935.
Profesor Dr. G. Buzoianu-. Nevoia de ideal.

13. Institutul de Istoria mediciuei şi farmaciei
şi de foliilor medical.
I. Publicaţii:
a) Lucrările Prof. V. Bologa:
20â>
1. (220). Lamaştu-Korina-Samca. Revista Ştiinţelor Medicale
XXIII, 5, pag. 647—665, 8°, 5 figuri în text, Bucureşti 1934.
(A apărut şi separat în „Biblioteca medico-istorică", Nr. VIL
Cluj, Tip. Transilvania, 1935, IV+23 pag. 8°, cu 5 figuri).
2. (221). Cum ni venea Neamul românesc la Braşov. Neamul
românesc pt. popor, XXII, pag. 216—217, 8°, Buoureşti-
Văleni, 1934.
3. (222). Profesorul nostru Alexandru Bogdan. Ţara Bârsei,
VI, 6, pag. 522—526, 8° 1 il. cromo, Braşov 1934.
4. (223). Universitas litterarum und Wissenschaftesgeschichte
(Mit? besonderer Beruchsihtigung der Verhâltnisse ia
Rumânien). [Abb. z. Gesch. d. Med. u. Natr. Heft 7]. Berlin,-
Ed. Ebering, 1935, 26 pag. 8°.
5. (224). The Crisis in Medical Thought and in Historicai
Synthesis. Medical Life, N. S. 175, pag. 202—206, 8°, Frobe»
Press, New-York, 1935.
6. (225). Necesitatea sintezei în ştiinţe. Gândirea, XIV,
6, pag. 289—294, 8°, Buc, Cartea Rom., 1935.
7. (226). Michele Turrini. — Gazeta ilustrata, IV, 7—8 r
pag. 94, 4°, cu o fig. în text, Cluj 1935.
8. (227). Jubileul Doctorului Ed. Knaff. România Medicală,
XIII, 18, pag. 233, 4°, Bucureşti 1935.
II. Conferinţe:
9. (228). Geschîchte der Heilkunde und Wissenschafts^
geschichte. Deutscher Ărzteverein, Braşov, 15. Noemb. 1934.
10. (229). Istoria Sifilisului. _ Asoc. Gen. a Med. dir*
Rom., Fii. Braşov, 16. Noembrie 1934.
11. (230). începuturile ştiinţelor medicale la Români. Liceul
A. Şaguna, Braşov, 17. Nov. 1934.
12. (231). Influenţe franceze asupra medicinei româneştL
Alliance francaise, Cluj 5. Dec. 1934.
13. (232). Din istoria vaccinării. Extensiunea universitarăV
Cluj, 1 Februarie 1935.
14. (233). Femeile medici în România. Gruparea femeilor
române, Cluj, 4. Februarie 1935.
14

210
15. (234). Istoria Sifilisului în Ţările Româneşti. Extensiunea
Univ., Hunedoara, 24 Febr. 1935.
16. (235). Medicina românească. Astra, Careii-Mare 17
Martie 1935.
17. (236). Istoria Medicinei româneşti. Astra, Blaj, 24
JMartf'e 1935.
18. (237). Viaţa intelectuală a studentului medicinist. Soc.
Stud. Med., Cluj, 29 Martie 1935.
19. (238). Din medicina românească a Ardealului. Soc. regal.
Rom. de Ist. Med., Bucureşti, 19. Aprilie 1935.
20. (239). Cel dintâi medic daco-român, Ioan Pinariu.
Soc. Ştiinţelor Med., Cluj, 25. Mai 1935.
21. (240). Pragmatismul în terapeutica populară. Cursul
de perfecţionare pentru medici, Cluj, 3 Iulie 1935.
b) Lucrările Asistentului.
Dr. Constantin Gheorghiu.
1. (115). Pragmatismul studiului etnografiei medicale româneşti.
Comunicare la Societatea de Antropologie Cluj. (A
apărut în Rev. Şt. Med., XXXIV, 4, pag. 491—496, 8°, Buc. 935).
2. (116). Asfaltul şi petrolul ca medicamente. (Biblioteca
medico-istorică, Nr. VI), 39 pag. 8°, 4 fig. în text, Bacău 1935.
(A apărut şi ca teză de doctorat).
c) Lucrările colaboratorilor Institutului:
1. (117). Dt. V. G. Mateesou (fost asistent): Actualitatea
Hipocratismului. Clujul medical, XV, 7, pag. 426—430, 4°,
€luj 1934.
2. (118). Dr. V. G. Mateescu: Descântece din Judeţul Năsăud.
Rev. Şt. Med., XXIV, 8, pag. 978—982, 8°, Buc. 1935.
3. (119). Dr. Leon Munteanu: Malaria ca factor istoric
Rev. Şt. Med., XXIII, 6, pag. 750—778, 8°, Buc. 1934.
4. (120). Dr. Lia Dima: Cele dintâi încercări de cultivare
a bumbacului în România. Rev. Şt. Med. XXIII, 7, pag. 883—
885, 8°, Buc. 1934.
5. (121). Dr. Hector Safafidi (Constanţa): Ex-votourile
dela bilserica „Schimbarea la faţă" din Constanţa. Rev. Şt.
Med., XXIII, 7, pag. 886—893, 8° cu 4 fig. în text, Buc. 1934.

ш
6. (122). Dr. Hector Sarafidi: Medicina empirică şi medi-
-camente empirice. Mişc. Med. Rom., VIII, 1—2, pag. 111—120,
• 8°, Craiova 1935.
7. (123). Dr. Dimitrie Olatiu: Cultul pădurilor şi al arborilor.
Rev. Sănătatea, XXXV, 2, pag. 37—39, 4°, cu 1 fig. text^
Buc. 1935.
8. (124). Dr. Odis&u Apostol: Descântece din judeţul Cluj.
Rev. Şt. Med., XXIV, 8, pag. 970—978, 8°, Buc. 1935.
d) Teze de doctorat.
1. (125). Luka Margareta: Observaţiile doctorului I. M.
Minderer despre ciuma şi alte epidemii în Moldova în cursul
războiului ruso-turc 1769—1774. 23 pag. 8°. Cluj, 1934.
2. (126). Uiescu Gheorghe M.: Nicolae Kreţulescu ca medic.
24 pag.

212
12. (136). Rusu SextU: Cea dintâi lucrare medicală în liilmba
românească „Despre apele minerale" de Vasile Pop. 28»
pag. 8°, Cluj, 1935.
13. (137). Roxin Sever: Scurtă privire asupra evoluţiei
medicinei în Jugo-Slavia. 28 pag. 8°, Cluj, 1935.
14. (138). Biasini Alexandru: Câteva date pentru istoricul
spitalelor din Ardeal, Banat şi părţile ungurene înainte de:
1869. 16 pag. 8°, Cluj, 1935.
15. (139). Muouţă Adrian C: Ştiri din unele periodice româneşti
ardelene despre îngrijirea răniţilor în războiul din-.
1877—78. 28 pag. 8°, Cluj, 1935.
e) Participări la Congrese şi distincţii.
Directorul onorific (şi întemeetor) al Institutului, Dl Prof.
Dr. Jules Guiart a reprezentat Facultatea de Medicină din Cluj
şi Institutul la al X-lea Congres internaţional de Istoria medicinei,
ţinut în Septembrie 1935 în Madrid.
Directorul Institutului Prof. agreg. Dr. Valeriu L. Bologa,
fiind încredinţat de Facultate cu aceeaşi misiune, neputând
lua parte la Congres, a transmis biuroului congresului felicitările
Facultăţii şi ale Institutului printr'o adresă oficială. La
acest congres profesorul Bologa a figurat ca raportor oficial
la secţia III (etnografia medicală). Baportul său „Despre pragmatismul
studiului etnografiei medicale" a fost prezentat de-
Dl Dr. Victor Gomoiu din Bucureşti.
La Congresul internaţional de Istoria Ştiinţelor ţinut în
Octomvrie 1934 la Coimbra (Portugalia), în sesiunea ordinară
trienală a Academiei internaţionale de Istoria Ştiinţelor, (4
Octomvrie 1934) Profesorul V. Bologa a fost ales membru în
Comisia permanentă A (comisia pentru rectificarea erorilor
ştiinţifice).
In 26 Iunie 1935 a fost ales membru al „American Associatibn
of the History of Medicine".
14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.
Prof. Dr. V. Papilian: 1. Sincopa adrenalino-cloroformică.^
Sibiu Medical No. 5—1934.
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. I. G. Russu: 1. Formaţiuni:
limfoide obţinute experimental. Clujul Medical Nr. 11—1934-

213
2. Suturile supranumerale la craniu de hldrocefal. Congresul
de Neurologie. Cluj 1934.
3. Noi anastomoze între sistemul carotidian extern şi intern.
Congresul de Neurologie. Cluj, 1934.
4. Sistemul reticulo-endotelial după ligatura vinei splenice
şi extirparea ganglionilor mezenterici. Clujul Medical Nr.
12—1934.
5. Suturile supranumerare la un craniu de hidrocefaL
Clujul Medical Nr. 1—1935.
6. Cercetări asupra sistemului reticulo-endotelial. Clujul
Medical Nr. 1—1935.
7. Recherches sur le systeme reticulo-endothelial du
chien. Societatea de Biologie. Paris, Ianuarie 1935.
8. Hemoragiile datorite blocajului sistemului reticulo-en-
«dotelial. Societatea de Biologie. Paris, 1935.
Prof. Dr. V. РарШап, Dr. I. G. Russu şi Dr. С. V. Antanescu:
1. Le sympatique et syncope adrenalino-chloroformique.
C. R. Soc. de Biol. Nr. 5. CXVIII. 1934.
2. La syncope adrenalino-chloroformique et le plexus
lombaire. Societatea de Biologie. Paris, Februarie 1935.
3. Noi cercetări asupra mecanismului sincopei adrenalino-cloroformice.
Clujul Medical Nr. 4—1935.
Prof. Dr. V. PapiUan şi Dr. N. Bumbăcescu: 1. Studiul injdicelui
auricular la Români şi Unguri. Clujul Med. No. 1. 1935.
2. Studiul comparativ asupra diametrelor transverse ale
capului şi feţei la Români şi Unguri. Soc. Rom. de Antropologie.
Iunie 1935.
Prof. Dr. V. Papilian şi Drd. V. Preda: 1. Sindromul
Brown-Sequard, cercetări experimentale. Congresul de Neurologie.
Cluj, 1934.
2. L'influenoe de bicarbonate de soude sur la glycemie
adrenalinique. C. R. Soc. de Biol. No. 5. CXVIII—1935.
3. L'influence de bicarbonate de soude sur la glycemie
pilocarpinique, et la glycemie par la ligature de la veine porte.
Societatea de Biologie. Paris, Iunie 1935.
4. Influenţa bicarbonatului de Na. asupra glicemiei pilocarpinice,
adrenalinice şi prin ligatura vinei porte. Clujul Medical
No. 6—1935.

214
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. S. Gnnţescu: Gonsiderajiiunt
asupra unui os frontal de craniu preistoric. Soc. Rom. de Antropologie.
Cluj, Februarie 1935.
Doc. Dr. С. C. Velluda: 1. ConsiMeraţiuni asupra eredităţii
unor caractere câştigate. Congresul de Neurologie. Cluj, 1934.
2. Asupra inserţiilor inferioare a câtorva muşchi dela
coapsă. Clujul Medical No. 12—1934.
3. 0 problemă de antropogeneză. Conferinţă. Clujul Med.
No. 1—1935.
4. Influenţa perioadei de alăptare asupra desvoltării creerului.
Conferinţă. Societatea de Obstetrică şi Ginecologie. Cluj,
Decembrie 1934.
5. Noi consideraţiuni asupra desvoltării omului. Conferinţă.
Societatea Ştiinţelor Medicale. Clujul Med. No. 3—1935.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. I. G. Russu: Le blocage du
systeme reticulo-endothelial et la syncope adrenalino-chloroformdique.
Societatea de Biologie. Paris, Iunie 1935.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Drd. T. Spătaru: Reacţiunile sistemului
reticulo-enfotelial în supraalimentare şi inaniţle. Reuniunea
Anatomică 1935.
Dt. I. G. Russu: 1. Oprirea în desvoltare a osului timpanal.
Clujul Medical Nr. 6—1934.
2. Variaţiîuni de sutură ale aripilor mari a sîenoidului.
Clujul Medical. No. 12. 1934.
3. Osificări musculare multiple într'un caz de fractură a
bazinului. Reuniunea Anatomică. Cluj, Martie 1935.
4. Consideraţiuni asupra suturei parietale trasverse în legătură
cu două cazuri de suturi persistente. Societatea Română
de Antropologie. Cluj, Aprilie 1935.
5. Absenţa bilaterală a ligamentului rotund din articulaţiunea
eoxo-femurală. Clujul Medical, No. 4. 1935.
Dr. I. G. Russu şi Dr. T. Spârchez: 1. Există un antidotism
barbitur-strichnină? Societatea Ştiinţelor Medicale. Apr. 1935.
2. Cercetări experimentale asupra intoxicaţiei cu bărbiturice.
Societatea Ştiinţelor Medicale. Cluj, Maiu 1935.
Dr. С. V. Antonescu: 1. Consideraţiuni istorice asupra
dezvoltării antropologicii în România. Soc. Rom. de Antropologie
Cluj. Februarie 1935.

215
2. Contribuţiuni la studiul inervaţiunii sinului carotidian
şi a morfologiei nervului carotidian. Reuniunea Anatomică.
Cluj, Maiu 1935.
Dr'd. V. Preda: 1. Cercetări antropologice asupra formei
capului la maniace şi schizofrenice. Sibiul Medical. Nr. S—10.
1934.
2. Studiul corelativ între craniul maniacelor şi schizofrenicelor.
Clujul Medical Nr. 4. 1935.
3. Noi date istologice asupra lobului intermediar la hipoiiza
de câine. Reuniunea Anatomică Cluj. Martie 1935.
Teză: Contribuţiuni la studiul sincopei adrenalinc-cloro
formice. С. V. Antonesou, Februarie 1935.
15. Institutul de anatomie patologica.
Fiecare caz de autopsie este o problemă de patologie, pentru
a cărei deslegare se cere examenul macroscopic, microscopic
şi bacteriologic. Bacteriologia este făcută aproape la fiecare
cadavru, Institutul posedând o secţie de Bacteriologic
(Asistentă Dşoara Dr. V. Dahnovici). Aceasta este metoda maestrului
Anatomopatolog şi Bacteriolog, Victor Babeş, metodă
ce dă roade admirabile. Aceste probleme fac obiectul comunicărilor
la Reuniunea Anatomică. Tot aceste cercetări de pură
Anatomie Patologică, fac subiectele comunicărilor, publicate
în diferite reviste româneşti şi străine sau la Societatea Ştiinţelor
medicale din Cluj şi Bucureşti.
S'au făcut astfel următoarele comunicări şi publicaţii:
a)Comunicări: Titu Vasiliu şi P. Radu. Bronxolita scleroasă
obliterantă (Soc. Med. Hop. Bucureşti). La Reuniunea
anatomică Cluj.
1. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Tumoră bronşială
cu stenoza şi ectazia bronşiilor.
2. Prof. Titu Vasiliu ou Dr. Pettu Radu: Persistenţa găurii
lui Botal şi stenoza congenitală a aortei.
3. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Un caz de graviditate
şi abces pararenal.
4. Prof. Titu Vasiliu cu Drd. Plauch'thiu: Septicemie la o>
gravidă.
5. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Insuficienţă miocardică
şi moarte rapidă.

216
6. Prof. Titu Vasiliu ou Dr. Augustin Mureşan: Un caz de
limfogmnulomatoză generalizată.
7. Prof. Titu Vasiliu cu Augustin Mureşan: Stenoza şi insuficienţa
orificiului mitral cu hipertrofia ventriculului drept.
•Hemofilie.
8. Dr. Petru Radu: Hipertrofia cu dilatarea litoimei drepte
•şi scleroza arterei pulmonare. Cianoza extremităţii cefalice.
9. Prof. THu Vasiliu cu Dr. Augustin Mureşan: Tumoră
•xantomatoasă a tecii smoviale.
10. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Teratoblastom
testicular cu metastaze extinse.
11. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Rubin Popa: Mieloză leucemică
cronică asociată cu piemie stafilococică şi erizipel.
12. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Radu Petru: Tumoră primitivă
a capsulei suprarenale (simpatom).
1. Dr. Rubin Popa: Asupra unui caz de intoxicaţie cu
mercur.
2. Dr. Rubin Popa: Carcinom primitiv al ficatului simulând
un chist hidatic.
3. Dr. Rubin Popa şi Dr. А. Мода: Leziunile anatomo-patologice
într'un caz de sindrom Adams-Stoekes.
4. Dr. Rubm Popa, Dr. Stupariu şi Dr. Prăgoiu: Tumoră
cu mieloplaxe a ischionului.
5. Dr. Rubin Popa şi Drd. E. Mezincescu: Tumoră pulmonară
pseudo-glandulară cu metastaze cerebrale.
6. Dr. Rubin Popa şi Doc. A. Iancu: Vărsături incoercibile
aoetonemie la 9 luni.
1. Dr. Petru Radu: Steatonecroza pancreasului.
2. Dr. Rubin Popa şi Dr. Horovitz Bella: Un caz de polidactilie
şi gangrene întinse a tegumentelor.
Publicaţii:
1. Dr. Rubin Popa: Stările precanceroase ale buzei şi cavităţii
bucale (Rev. Stomatologică. Cluj, No. 4 Dec. 1934 pag.
209).
2. Dr. Rubin Popa şi Doc. Dr. C. Stanca: Limfangiom
chistic al regiunii vulvo-vaginale, asociat cu sarcină. („Cancerul"
No. 3. 1934. pag. 147).
3. Dr. Rubin Popa şi dr. Leonida Pop: Micetomele; în legătură
cu un caz de micetom actinomicosic al piciorului, picior
de Madura.

16. Institutul de medicină legală.
a) Cătţi didactice:
21?
Prof. M. Kernbach şi N. Romanescu: Hotarul tradiţional
şi legal al profesiunei medicale. (Un volum de 369 pag., cu o
prefaţă de Prof. Balthazard. Tip. Transilvania, Cluj, 1935).
b) Publicaţii:
Prof. M. Kernbach et Dt. V. Hurghişiu: Contribution â
l'etude de la chute. (Extrait du: Volume jubilaire en l'honneur
du professeur С. I. Parhon. Brawo, Iaşi 1934).
Prof. M. Kernbach: Din progresele medicinei-legale (Sibiul
Medical No. 1—1935).
Prof. M. Kernbach: Ştiinţa şi profesiunea medicală faţă
de codul penal român. (Cernăuţi Medical, No. 5 ditn 1935).
Prof. Ж. Kernbach: Evoluţia concepţiilor doctrinare şi
juridice asupra responsabilităţii medicale. (Revista Muncii,
Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale No. 6 din 1935. Bucureştii).
Ptof. M. Kernbach: Spre o nouă organizare a corpului
medical: Camerile profesionale. (România Medicală Nr. 23
din 1934. Bucureşti).
Prof. M. Kernbach: Problemele medico-juridice şi deontologice
ale avortului. (Raport la al V-lea Congres Naţional
de Chirurgie, Noembrie 1934, Rucureşti).
Prof. M. Kernbach şi V. Dachnovici: Tetanosul puerperal
şi avortul criminal cu două cazuri personale. (România Medicală
No. 9 din 1935).
Prof. M. Kernbach în colaborate cu С. I. Urechia şi Mme
Retezeanu: Le role de l'hypopsye dans la psychose maniacodepressive.
(L'encephale, journal de neurologie et psychiatrie,
Nr. 3 din 1935, Paris).
Dr. C. Cotiiţiu: Accidentele de muncă la Casa de Asigurări
Sociale din Cluj. (Revista de Igienă Socială, No. 1 din
1935, Bucureşti).
Dr. C. Cotuţiu: Accidentele de muncă în raport cu Întreprinderile,
(Revista de Igienă Socială No. 2 din 1935).
Dr. C. Cotuţiu: Accidentele de muncă în raport cu segmentele
corpului uman. (Revista de Igienă Socială Nr. 6,1935).
Dr. C. Cotuţiu: Accidentele de muncă şi evaluarea lor.

218
с) Conferinţe şi comunicări:
Prof. M. Kernbach: Secretul medical (Societatea Ştiinţelor
Medicale).
Ptof. M. Kernbach: Importanţa şi diagonsticul medico**
legal al beţiei. (Societatea Ştiinţelor Medicale).
Prof. M. Kernbach: Ce este grafologia şi ce este scrisul
de mână. (Societatea de Psichologie, Cluj).
Prof. M. Kernbach: Solidaritatea profesională şi solidaritatea
ştiinţifică. (Societatea Studenţilor în Medicină).
Prof. M. Kernbach: Progresele din ultimii ani ai medicinei-legale.
(Colegiul Medicilor, Timişoara).
Prof. M. Kernbach: Ce este scrisul de mână. (Ateneul român,
Timişoara).
Prof. M. Kernbach: Evoluţia ideilor de responsabilitate
medicală. (Raport la Congresul General al Medicilor din România).
Prof. M. Kernbach şi Dr. Hurghişiu: Contribuţiuni la studiul
căderii (Reuniunea Anatomică, Cluj).
Dr. C. Cotuţiu: Un caz de pneumonie traumatică. (Reuniunea
Anatomică).
Dr. C. Cotuţiu: Pancreatită hemoragJcă la un cardiac.
(Reuniunea Anatomică).
Dr. C. Cotuţiu: Două cazuri de broncho-pneumonie la sugaci.
(Reuniunea Anatomică).
Dr. C. Cotuţiu: Un caz de scleroză poliviscerală. (Reuniunea
Anatomică).
Prof. M. Kernbach şi Dr. C. Cotuţiu: Două cazuri de infecţii
mortale după retenţie placentare post-partum şi postabortum.
(Reuniunea Ginecologică).
Dr. C. Cotuţiu: Cu ocazia unui caz de evaluarea incapacităţii
de lucru. (Societatea Ştiinţelor Medicale).
Dr. C. Cotuţiu şi Dr. Hurghişiu: Două cazuri de sifilis latent
la bătrâni. (Reuniunea Anatomică).
d) Teze:
Vonhaz Ştefan: îngroparea şi transportarea cadavrelor.
Gheorghe Simko: Accidente de muncă cauzate prin agenţi
fizici.
Hălmăgianu Stetla: Constituţia şi personalitatea delicventului.

21*»
Horuăth Samuil: Din Istoria Medicinei Legale la Români.
Isac L. Wolff: Avortul indicat.
Mircea Stoinescu: Activitatea medico-legală a stomatologului.
МЩШ Alexandru: Studiu comparativ a legislaţiilor bolilor
profesionale din diferite state.
Virgil Mihalca: Intoxicaţiunile cu un studiu statistic pe 10
ani a intoxicaţiunilor din Cluj.
Milştein Moise: Consideraţiuni asupra diagnosticului precoce
în sarcină şi importanţa sa medico-legală.
17. Institutul de fiziologie.
a) Publicaţiuni.
1. Gh. Popoviciu, N. Munteanu: La production du methylglyoxal
dans Ies tissus racliitiques, C. R. Soc. Biol. t. 118, p.
1502, 1935.
2. Gr. Benetato, N. Munteanu: Linfluence de l'excitation
faradique repetee sur le pouvoir tampon du muscle, C. R.
Soc. Biol. t. 119, p. 441, 1935.
3. Gh. Popoviciu, C. Oprişiu: Contrjbution â l'etude de
rammoniogenese. C. R. Soc. Biol. t. 118, p. 473, 1935.
4. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato, C. Oprişiu: Contribution
â l'etude de rammoniogenese. Lammoniaque sanguin dans la
tetanie de l'hyperventilation. C. R. Soc. Biol. t. 119, p. 443,.
1935.
5. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato, R. Opr'ean: Gontributioa
â l'etude de l'action rachitigene des cereales. Le calcium et le
phosphore liberes par la digestion des cereales in vitro, avec
ou sans CI Na. C. R. Soc. Biol. t. 119, p. 445, 1935.
6. Gr. Benetato: Sur l'action antilipasique provoquee du
scrum du Lapin. C. R. Soc. Biol. t. 118, p. 476, 1935.
7. C. Urechia, Gr. Benetato, A. Retezeanu: Le potassiurn
sanguin apres l'extirpation des glandes surrenales. C. R. Soc.
Biol. t. 119, p, 349, 1935.
8. Gr. Benetato, N. Munteanu: Contribuţiuni la studiul
activităţii musculare. Clujul Medical Nr. 5, 1935.
9. Gr. Benetato: Alimentaţia ţăranului din Munţii Apuseni
(comuna Măguri) publicat în Monografia comunei Măguri,
publicaţiunea „Astrei" (sub presă).

.220
10. Gr. Benetato, I. Găină, C. Oprişiu: L'influence de lhypertrophie
provoquee de la cortico-surrenale et de l'extrait
-cortical sur la resistanoe aux certaines intoxications. C. R.
Soc. Biol. 1935.
11. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato, N. Munteanu: Gontributions
â l'etude de la croissance. C. R. Soc. Biol. 1935.
12. Gh. Popoviciu, I. Birău: Nouvelles contributions â l'etu-
-

18. Laboratorul de fizică medicală.
N. Bărbulescu: La theorie dipolaire des solutions, Journal
de Chimie-physique. Paris, (18 pagini).
19. Institutul de radiologie.
Profesor Dr. D. Negru.
1. Radioterapia în cancerul mamelei. Raport la primuk
Congres naţional de Radiologie şi Electrologie medicală. Oct.
1934 Bucureşti.
2. Rezultatele radioterapiei fibromului uterin obţinute în-
Institutul de Radiologie Cluj. (Mişcarea medicală Nr. 11—12,
Nov Dec. 1934).
3. Ultimele descoperiri în structura atomului. Neutronul
şi electronul pozitiv. Materializarea energiei ondulatorie. Dematerializarea
electronilor. (România medicală, anul XIII No.
3, 1 Febr. 1935).
4. Ignorabimus? (România medicală, anul XIII No. 6—15
Martie 1935).
5. învăţământul Radiologie în România. Raport prezentat
la al II-lea Congres Naţ. de Radiologie. Timişoara Iunie 1935.
6. Teoria relativităţii în biologie. Conferinţă ţinută la I-ul
Congres profesional de Radiologie. Timişoara 8 Iunie 1935.
Publicată în România Medicală de la 1 Iulie 1935.
7. Valoarea radiodiagnosticului în Otologie. Conferinţă:
ţinută în cadrul cursurilor de perfecţionare organizate de Soc.
Docenţilor Universitari Cluj 26 Iunie 1935.
20. Institutul de igienă şi igienă socială.
Ptof. Dr. Iuliu Moldovan:
1. Modificarea legii sanitare şi de ocrotire (I—II). Bul.
eug. şi biopol. voi. V. 1934, Nr. 8—10, 11—12.
2. Sora de ocrotire. Idem, Nr. 11—12.
3. Modificarea legii sanitare şi de ocrotire (III) Bul. eug.
şi biopol. voi. VI. 1935, Nr. 1_3.
Agr. Dr. M. Zolog.
1. Institutul naţional de Igienă din Varşovia, Bul. eugşi
biopol. voi. V. 1934, Nr. 11—12.
2. Pe marginea unui proect de reformă sanitară, Ibidenvvol.
V. 1934, Nr. 11—12. . ,

.222
3. Baza biologică a instrucţiei şcolare, Ibidem, voi. VI.
1935, Nr. 1—3.
4. Rezultatul vaccinării cu В. C. G. în Plasa sanitară mo-
• del Gilău; Bulet. eug. şi biop, voi. VI. 1935, Nr. 4—6.
5. Condiţiunile de munca ale elevilor de şcoală, Ibidem,
voi. VI. 1935, Nr. 4—6 (în colaborare cu Dr. P. Râmneanţu şi
Dr. Г. Prodan).
6. Examinarea, biologică a preparatelor arseno-benzolice.
€lujul medical, 1935, Nr. 4. (în colaborare cu Dr. O. Comşia).
7. Lucrări practice de Igienă, voi. I—II. Editura Institur
tului, 1935. (în colaborare cu E. Cristea).
8. Curs de igienă şcolară, Editura Institutului 1935.
9. Vaccinarea antituberculoasă cu В. C. G. Gonîerinţă ţinută
la „Zilele Medicale" în Sibiu, 1935.
10. Igiena apelor minerale, conferinţă ţinută la cursul de
perfecţionare în Balneologie şi Fizioterapie în Sovata, 1935.
Dr. T. Turcu, Dr. Rusu I., Napendmk C: Profilaxia şi
combaterea specifică a difteriei. (Primul Congr. Naţ. Boalelor
cont., 1934, Craiova, 26 Oct. p. 235).
Df. T. Turcu, Dr. Rusu I., Gruiţa, Napendruk C, Kovaci:
Profilaxia şi combaterea specifică a scarlatinei^ Ibid, p. 237.
Dr. T. Turcu: Noui directive în combaterea difteriei şi
scarlatinei. Bulet. eug. şi biop. voi. V. 1934, Nr. 11—12 pag.
268—295.
Dr. T. Turcu, Dr. Iancu şi Dr. Dariu: Noua metodă de sterilizarea
purtătorilor de germeni difteriei. Clujul Medical, voi.
XVI, 1935, pag. 162.
Dr. T. Turcu ei Dr. Rusu I.: La lutte simultanee contre la
diphferie et la scarlatine, par la vaccination preventive, avec
Ies toxines formolees. Gomptes rend. de la Soc de Biol. Tome
CXIX, 1935, pag. 448.
Dr. T. Turcu et Dr. Rum I.: L'efficacite de la reaction de
Moloney dans la vaccination contre la diphterie et la scarlatine,
avec la toxine formolee, chez Ies sujets ages de plus de
dix ans. Compt. rend de la Soc. de Biol. T. CXIX. 1935, p. 451.
Dt. O. Comşia, Dr. P. Avrămoîu, Dr. I. Ardeleanu: Gonsideraţiuni
asupra pero-diagnosticului sifilisului prin reacţia
Kahn (Cluj. med., 1934.
Dr. O. Comşia: i. Terenul biologic în cancer, Cap. II.
'Cancerul, 1934, Nr. 3, pag. 137.

228
2. Biologia familiei. Bulet. eug. şi biop. 1934, Nr. 8, 9, 10
pag. 193.
3. Terenul biologic în cancer, Cap. III. Cancerul 1934,
Nr. 4, pag. 202.
4. Biologia familiei II. Bulet. eug. şi biop. 1934, Nr. 11 12.
pag. 301.
5. Biologia familiei III. Ibid. 1935, Nr. 1, 2, 3. pag. 28.
6. Cancerul în perspectiva terenului. (Trimis la invitaţia
Ligei Argentiniene pt. studiul şi combaterea Cancerului, pentru
a apare în volumul omagial dedicat Prof. Roffo.
7. Terenul biologic în cancer. Cap. IV. Cancerul, 1935, Nr.
2, pag. 57.
8. Biologia Familiei IV. Bulet. eug. şi biop. 1935, Nr. 4,
5, 6. pag. 127.
9. (Vezi Zolog M. şi Gomşia O.).
10. Curs elementar de igienă socială (1935, Editura Institutului).
Dr. I. Făcăoaru: 1. Contribuţie la studiul eredităţii dispoziţiei
pentru crimă. Comunicare la congresul aniual de neurologie,
psihiatrie şi endocrinologie din Septembrie 1934.
2. Ereditatea dispoziţiilor disgenice. Buletinul Eugenie si
Biopolitic. Voi. V. 1934. Nr. 8—10.
3. Legiuirile recente pentru sterilizarea eugenică. Bul.
Eug. şi Biop. Voi. V. 1934. Nr. 8—10.
4. Nomenclatura genetică şi eugenică. Bul. Eug. şi Biop.
Voi. V. 1934. Nr. 8—10.
5. Antropologia familiei. Bul. Eug. şi Biop. Voi. V. 1034.
Nr. 11—12.
6. Statura Românilor din Măguri (Cluj). Comun, la Soc
Rom. de Antr. (Clujul Medical) 1935. Nr. 1.
7. Comparaţie între statura Românilor, Ungurilor şi Săcuilor
Comun, la Soc. Rom. de Antr. (Clujul Med.) 1935 Nr. 1.
8. Forma capului (indicele cefalic) la Români. Comun,
la Soc. Rom. de Antr. Bul. Eug. şi Biop. Voi. VI. 1935, Nr. 1-3,
9. Legea germană privitoare la moşia succesorală. Bul.
Eug. şi Biop. Voi. VI. 1935, Nr. 1—3.
10. Indicele morfologic facial la Românii, Săcui şi Unguri.
Bul. Eug. şi Biop. Voi. VI. 1935. Nr. 4_6
11. Proectul legii eugenice poloneze. Bul. Eug. şi Biop.
ITol. VI. 1935. Nr. 4—6.

224
12. Inmulţirta disgenicilor şi costul lor pentru societate şi
stat. Bul. Eug. şi Вюр. Voi. VI. 1935. Nr. 4_6.
13. Armonia fizică în populaţia din Măguri. Bul. Eug. şi
Biop. Voi. VI. 1935. Nr. 7—9.
Teze de doctorat:
1. /. Frăţilă: Educaţia Igienică în mediul rural.
2. L. Modranu: Evoluţia demografică a Populaţiei dirt
Ardeal.
31. Institutul de istologte şi embriologie.
1. Gundisch Mihail: Cercetări volumetrice asupra pancreasului
endocrin. Clujoil Medical Nr. 7. 1934.
2. Pană Dumitru: Contribuţiuni la prezenţa glicogeniului
în tegumentul extern în legătură cu câteva afecţiuni cutanate.
Clujul Medical Nr. 11. 1934.
3. C. Crişan: Cercetări asupra jigantismului experimental
la broască. Clujul Medical Nr. 12. 1934.
4. I. Găină: Cercetări asupra elementului conjunctivoelastic
în uterul gravid. Clujul medical Nr. 1. 1935.
5. Crişan Mihalca.- Un al V-lea arc arterial la embrionii
de şoarece alb. Clujul Medical Nr. 3. 1935.
6. C. Crişan: Les troubles de la pigmentation de la peau
du tetard de grenouille apres ingestion d'hypophyse fraiche
de boeuf. C. R. Soc. de Biologie Nr. 14. 1935.
7. C. Crişan: Die Entwicklung des thyreo-parathyreothymischen
Systems der weissen Maus. Zeitschr. f. Anatomie
und Entwicblungsgescbichte. Band 1D4. Heft 3. 1935.
33. Institutul de patologie generală şi experimentală.
1. Ptoţesseur M. A. Botez: Quelques donnees sur les resultats
de la vaccination antirabique obtenus â Cluj durant
la peri ode de 1928—1932. Annales de VInstitut Pasteur, Paris.
(Numero Commemoratif sur la Rage) 1935.
2. Prof. Dr. Mihai A. Botez şi Dr. V. Răduleţ. Raport de
activitatea Institutului Antirabic din Cluj în anul 1933. Clujul
Medical Nr. 9—1935.
Conferinţe: (Extensiunea Universitară Cluj).
Boala, moartea şi longevitatea la marii oameni. (Conferinţă
ţinută la 10 Martie 1935 la Cluj).

33. Institutul de balneologie el fizioterapie.
Prof. Dr. Mafius Sturza.
1. „Metode noui în întrebuinţarea apelor minerale sulfuroase".
Conferinţă ţinută la Congresul Balneologie Naţional
din Bucureşti, în Dec. 1934.
2. „Exploatarea apelor noastre minerale din punct de vedere
economic şi technic", conferinţă ţinută la Adunarea generală
extraordinară a Societăţii de Hidrologie în Maiu 1935»
în Bucureşti.
3. „CUmatoterapia în tratamentul tuberculozei, cu privire
specială la Climatul României", raport susţinut la al treilea
Congres Naţional de tuberculoză, în Iaşi, Iunie 1935.
4. „Apele carbogazoase în terapeutică", conferinţă ţinută
la Cursurile, de perfecţionare aranjate de Asociaţia medicilor
din Sibiu. c
5. „Fierul în Balneologie", conferinţă ţinută la Asociaţia
medicilor bănăţeni în Februarie 1935 în Timişoara.
6. „Indicaţiuni terapeutice pentru staţiunile noastre balneo-climatice",
conferinţă ţinută la Cursurile de perfecţionare
aranjate de Societatea docenţilor şi asistenţilor universitari de
la Facultatea de medicină din Cluj în Iunie 1935.
7. „Importanţa balneologică şi balneoterapeutică a heltotermelor",
două conferinţe ţinute în cadrul Cursurilor de perfecţionare
în balneologie şi fizioterapie din 8—15 Sept. 1935
în Sovata.
Directorul Institutului a luat parte în cursul anului şcolar
1934—35 la Congresul balneologie Naţional din Bucureşti, în
Dec. 1934, ţinând 2 (două) conferinţe: a) „Metode noui în întrebuinţarea
apelor minerale sulfuroase" şi~b) Mersul staţiunilor
noastre balneare în cursul sezonului 2934.
La Adunarea generală extraordinară a Societăţii de Hidrologie
din Mai 1935, a ţinut o conferinţă despre: „Exploatarea
apelor noastre minerale din punct de vedere economic
şi technic".
A reprezentat Universitatea din Cluj la al treilea Congres
Naţional pentru combaterea tuberculozei, figurând totodată
ca raportor al acelui Congres cu raportul: „CUmatoterapia în
tratamentul tuberculozei cu privire specială la climatul României".
15

226
A ţinut în luna Nov. 1934, în cadrul cursurilor de perfecţionare,
aranjate de Asociaţia medicilor, Centrul Sibiu, o conferinţă
despre: „Apele carbogazoase în terapeutică; în luna
Febr. 1935 o conferinţă despre: „Fierul în balneologie", la
Asociaţia medicilor bănăţeni în Timişoara; în luna Iunie 1935,
în cadrul Societăţii docenţilor şi asistenţilor Facultăţii de medicină
din Cluj, o conferinţă: „Indicaţiuni terapeutice pentru
staţiunile noastre balneO-climatice".
A organizat şi prezidat Cursurile de perfecţionare în balneologie
şi fizioterapie, ţinute între 8—15 Sept. 1935, în cadrul
Societăţii române de Hidrologie în Sovata, cu colaborarea
Dior profesori univ., agregaţi, conferenţiari, docenţi şi specialişti
ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj, ţinând în acelaş
timp, la aceste cursuri două conferinţe: „Despre importanţa
balneologică şi balneoterapeuUeă a heliotermelor".
21. Laboratorul de chimie medicali.
Agregat Dr. S. Secăreanu.
In această perioadă s'a stabilit un nou procedeu pentru
obţinerea substanţei gonadotrope care se găseşte in urina femeilor
gravide. (Cercetările au arătat că noua metodă permite
separarea, cu mari rendemente, a acestui hormon într'un grad
de puritate imposibil de atins pe alte căi, afară numai dacă
nu se recurge la mijloace cu totul speciale cea ce implică şi
mari pierderi de substanţă.
Titrarea biologică a arătat că pe calea studiată, se ajunge
•cu uşurinţă şi în minimum de timp la un produs a cărui puritate
se cifrează la 0,005 mgr. pentru o unitate.
Asupra acestei chestiuni ca şi asupra existenţii formei a
şi £ a Prolanului se va reveni de altfel prin publicaţii ulterioare,
întrucât cercetările sunt încă în curs.

FACULTATEA DE LITERE Şl FILOSOFIE

A) DECANATUL.
1. Foştii Decaui.
fGHEORGHE BOGDAN-DUICĂ în anul
NICOLAE BĂNESCU „ „
ALEXANDRU LAPEDATU „ „
tIOAN URSU „ „
NICOLAE DRĂGANU în anii univ. 1923tVIRGIL
BĂRBAT în anul
SILVIU DRAGOMIR
DUMITRU M. TEODORESCU
THEODOR CAPIDAN
ONISIFOR GHIBU
GHEORGHE GIUGLEA
PETRE GRIMM
ŞTEFAN BEZDECHI
2. Profesori şi conferenţiari decedaţi.
1. 10ÂN PAUL.
2. IOAN URSU.
3. IOSIF POPOVICI.
4. VASILE BOGREA.
5. VIRGIL BĂRBAT.
6. GHEORGHE BOGDAN-DUICĂ.
7. GHEORGHE MATEESCU (conferenţiar).
3. Personalnl Decanatului.
Decan:
NICOLAE DRĂGANU
Prodecan:
ŞTEFAN BEZDECHI
univ. 1919—Ж
„ 1920—21.
„ 1921—22.
„ 1922—23.
-24 şi "1932—35.
univ. 1924—25.
1925—26.
1926—27.
1927—28.
1928—29.
1925—30.
1930—3T.
1931—32.
Secretar supl. Gheorghe Vătăşescu.
Ajutor de secretar supl.: Olga Dimitrescu.
Arhivar: Ana Ghibu.
Intendent: Andrei Turos.
Ordonanţe: Batiz Geza, Baciu Ioan şi Caian Ioan.

4 Ресводдиц

230
4. Theodor Capidan. Născut la 15 Aprilie, 1879 în oraşul
Perlepe, Macedonia jugoslavă. Numit în învăţământ la 15 August
1902. Doctor în Litere dela Universitatea din Lipsea-
Fost asistent al Institutului Balcanic din Lipsea. Decan în anul
1927—1928. Prodecan în anul 1928—1929. Membru al Academiei
Române. Răsplata Muncii pentru învăţământ ci. I. Coroana
României, Comandor.
5. Nicolae Drăganu. Născut la 18 Februarie 1884, în comuna
Zagra, judeţul Năsăud. Numit în învăţământ la 1 Septemvrie
1906. Doctor în Filosofie. Docent, apoi profesor titular
de Limba şi Literatura română şi Limbi clasice la liceul
din Năsăud, 1906—1919. Membru al Comisiunii pentru organizarea
Universităţii din Cluj (1919). Comisar ministerial pelârigă
Directoratul regional al învăţământului secundar din-
Gluj, 1919. Directorul cursurilor pentru pregătirea de profesori,
Cluj, 1919—20. Preşedinte al iQomisiunii pentru examinarea
candidaţilor de profesori, Cluj, 15 Sept. 1919—30 Iunie
1924, apoi membru în comisiunea examenelor de capacitate.
Decan în anii şcolari 1923—24, 1932—33, 1933—34, 1934—35.
Rector al Universităţii în anul şcolar 1931—32. Prorector din
12 Maiu 1919 până la începutul anului şcolar 1919—20, apoi în
anii şcolari 1932—33, 1933—34, 1934—35. Preşedintele Comisiunii
Căminurilor, 1923—24. Preşedintele Comisiunii Bibliotecii
Universităţii 1932—33. Membru al iCiomisiunii Căminurilor
şi al Bibliotecii Universităţii, mai mulţi ani. Preşedintele
Oficiului de Editură al Universităţii, 1932—33,1933-^34,1934—
1935. Membru corespondent al Academiei Române. Membru
al Comitetului central şi al Secţiei literare a Asociaţiunii pentru
literatura română şi cultura poporului român, al comitetului
de lectură al Teatrului Naţional din Cluj, al societăţii
AGRU, etc, etc. Delegat al Ministerului Cultelor şi Artelor la
Uniunea Muzeului Ardelean, din Decemvrie 1925. Director de
studii şi disciplină la Căminul „iGasa învăţătorilor" 1925/26—
1930—31. Preşedintele Extensiunii Universitare din 1932. Preşedintele
comisiei interimare a Municipiului Cluj din 18 Noemyrie
1933. Comandor al Coroanei României (DecreFRegal
Nr. 2429 din 7 Iunie 1920). Răsplata muncii pentru învăţământ
clasa I (Brevet Nr. 6790, Decret Regal Nr. 4102 din 17 Decemvrie
1930). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.
(Brevet Nr. 259, Decret Regal Nr. 3994 din 10 Decembrie'

231
1931). Ofiţer al ordinului „Ferdinand" (raportul Min. de Externe
Nr. 32U14 din 22 Maiu 1934, Decret Regal Nr. 1556 dine
8 Iunie 1935, publ. Mon. Oficial Nr. 129 din 10 Iunie 1935).
6. Silviu Dragomir. Născut la 13 Martie 1888, în comuna
Gurasadului, judeţul Hunedoara. Doctor în teologie. Numit în
învăţământ la 11 Iunie 1911. Profesor titular de istoria sudest
europeană. Fost profesor la seminarul teologic din Sibiu.
Decan în anul 1925—26. Prodecan în anul 1926—27. Membru
al Academiei Române (1928). Directorul revistei „Revue de
Transylvanie". Mare ofiţer al ordinului Coroana României,
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I, Leul alb, Comandor
(Cehoslovacia), Meritul cultural, ofiţer, Coroana României,,
cordon.
7. Omsifor Ghibu. Născut la 31 Mai 1883, în comuna Sălişte,
judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie dela Universitatea din
Jena. Profesor titular de Pedagogie. Numit în învăţământ Iâ
1910. Inspector al învăţământului primar din Arhidieceza ortodoxă
a Transilvaniei (1910—1914). Profesor la Seminarul
Andreian şi Şcoala Normală din Sibiu (1911—12), Membru al
Consiliului judeţean Sibiu (1912—15). Membru al Comitetului
naţional al Românilor ardeleni şi bucovineni refugiaţi (Odesa
1918). Membru şi delegat al Comisiunii şcolare moldoveneşti
de pe lângă Zemstva gubernială a Basarabiei (1917—18). Membru
al Comisiunii bisericeşti din Basarabia (1918). Asesor
onorar al Consistorului bisericesc din Basarabia (1918), şi al
celui din Eparhia Vadului, Feleacului, Clujului (1920). Membru
în comisia universitară "Cluj 1919. Secretar general al Resortului
de Culte şi Instrucţie publică din Transilvania (1918—
20). Deputat în marele Sfat al Transilvaniei. Membru corespondent
al Academiei Române. Membru şi preşedinte al Secţiei
Şcolare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura
poporului român din Transilvania. Membru de onoare al Universităţii
populare, al Societăţii istorice-arheologice bisericeşti
din Chişinău şi al Ateneului român din Dorhoi, al Sindicatului
Presei din Ardeal şi al Societăţii meseriaşilor şi industriaşilor
români din Cluj. Membru al Societăţii Regale Române
de Geografie. Membru în comitetul naţional român al
Alianţei mondiale pentru înfrăţirea popoarelor prin Biserică,
Fost Comisar general al Astrei pentru Basarabia. Fost senator
de Orhei. Decan al Facultăţii de Filosofie şi Litere în anul

232
1928—29. Prodecan în anul 1929—30. Vice preşedinte al Ligei
antirevizioniste. Bărbăţie şi credinţă cl. I. Comandbr al Ordinului
Coroana României. Mare Ofiţer al Coroanei României.
Răsplata muncii cl. I. Mare ofiţer al ordinului Steaua României.
Ofiţer al ordinului Ferdinand I. Medalia Ferdnand I,
cu spade.
8. Wadimi? Ghidionescu. Născut la 28 Martie 1878 ,în comuna
Iaşi, judeţul Iaşi. Doctor în Filosofie, numit în învăţământ
în 1916. Profesor titular de Pedagogie. Director al Seminarului
pedagogic universitar şi al Laboratorului de Pedagogie
experimentală. Premiat de Academia Română. Membru
în Comitetul internaţional pentru congresele Ligei internaţionale
pentru educaţia nouă. Membru al Societăţii regale Române
de Geografie. Membru al Secţiei şcolare a Asociaţiunii
pentru literatura şi cultura poporului român. Răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroanei României. Comandor
al Stelei României.
9. George Gbuglea. Născut la 29 Ianuarie 1884, în comuna
Satulung, judeţul Braşov. Doctor în Litere. Profesor
titular de Filologie romanică. Numit în învăţământ la 1
Septembrie 1912. Fost lector de limba română la Sorbona

235
silier în consistorul suprem bisericesc evangelie din Sibiu
(1912—1920). Fost inspector şcolar confesional (1911—i*A)).
Membru al comisiunii pentru examinarea candidaţilor de profesori,
Cluj 1919—20. Membru în Comisiunea examenului de
capacitate (1931). Membru al Comitetului permanent al Societăţii
„Verein fur siebenburgische Landeskunde". Membru
de onoare al Academiei Române. Membru de onoare la „Societć
d'etudes lînguistiques et dialectologiques din Luxembourg"
(1924) şi al Societăţilor: „Bistrizer Gesangskrânzchen'*
şi „Czernowitzer Mănnergesangverein". Membru corespondent
al „Academiei Schiller" din Munchen. Ofiţer al Ordinului
Couronne de Chene, Grand Duche de Luxembourg (1906).
Crucea pentru merite civile în războiu cl. II. (1917). Comandor
al Ord.nului Coroana României (1922). Răsplata muncii
pentru 25 ani în serviciul Statului (1931). Răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I. Medalia jubilară.
12. Gheorghe Kristof. Născut la 2 Octombrie 1878, în comuna
Dumbrăvioara, jud. Mureş. Intrat în învăţământ la 1
Septembrie 1903. Doctor în Filosofie. Profesor tîîular de limba
şi literatura maghiară. Fost profesor la liceul reformat
Kun din Orăştie (1903—1922). Fost preşedinte al secţiei Filosofice,
Linguistice şi Istorice a Societăţii Muzeului Ardelean
(Erdelyi Muzeum Egyestilet-, Bolcseszet-, nyelv es tortenettudomânyi
szakosztâly). Membru al Societăţii literare ardeleneşti
din Cluj. Membru corespondent al Societăţii Pet6fi (Petofi
târsasâg) din Budapesta. Membru în comitetul Societăţii
Filologice din Budapesta (Budapesti Philologiai Târsasâg) şi
al Societăţii de Istoria literaturii maghiare (Magyar Irodalomtorieneti
Târsasâg) din Budapesta. Preşedinte al secţiei literare
ştiinţifice şi artistice a societăţii'reformate Kârolyi Gâspâr.
Membru al Congresului Eparhiei reformate. Răsplata
muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.
13. Alexandtu Lapedatu. Născut la 14 Septemvrie 1876, în
comuna Cenatul Săcelelor, jud. Braşov. Licenţiat în Litere
(Istorie şi Geografie). Numit în învăţământ Ia 1 Aprilie 1904.
Profesor titular de Istoria veche a Românilor (1919). Codirector
al Institutului de Istorie Naţională. Membru (1918) şi
Preşedinte (1935) al Academiei Române. Preşedinte al Comisiunei
Monumentelor Istorice pentru Transilvania (1921).
Membru al Comisiei istorice a României (1923). Membru de
onoare al „Asociaţiunei" (1924). Membru activ sau de onoare
al mai multor societăţi istorice şi literare din ţară. Ministru

234
al Cultelor şi Artelor (dela 9 Iunie 1934). Senator în Paria- "•;
ment (dela 1933). Membru în Adunarea eparhială a Episcopiei
Clujului, în Congresul bisericesc al Mitropoliei Transilvaniei
şi în Congresul naţional al Bisericii ortodoxe române.
Fost secretar al Comisaunei Monumentelor Istorice (1904-
1919) şi al Comisiunei istorice a României (1911—1919). Fost
consilier al Delegaţmnei române la Conferinţa de Pace dela
Paris (1918—1920) şi dela Genova (1922). Fost decan (1921—
1922) şi Prodecan (1922—23) al Facultăţii. Fost Director general
al Arhivelor Statului (1923). Fost Ministru al Cultelor
şi Artelor (1 Noembrie 1923—31 Martie 1926 şi 4 Iunie 1927—
10 Noembrie 1928). Fost Ministru de Stat (14 Noembrie 1933—
9 Iunie 1934). Fost deputat în legislaturile: 1922—1926 şi
1931—1932. Fost senator în legislaturile: 1919—1920, 1926—
27, 1927—1928, 1928—1931 şi 1932—1933.
Mare cruce cu cordon a ordinelor: Coroana României,
Sf. Mormânt, Coroana Italiei, Polonia Restituia, Sf. Grigorie
cel Mare şi Steaua Romniei. Mare ofiţer al Ordinului Regele
Ferdinand I. Comandor al Legiunei de onoare. Comandor (cl.
II) al Vulturului României. Ofiţer al Meritului Cultural. Bene
merenti (cl. I) pentru scrieri istorice şi literare. Răsplata
muncii pentru biserică (el. I.) Răsplata muncii pentru învăţământ
(cl. I.). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul
Statului. Medalia Regele Ferdinand I cu spade. Medalia Peleş.
14. Ioan Lupaş. Născut la 9 August 1880, în comuna Sălişte,
judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie. Intrat în învăţământ
la 1 August 1905. Profesor titular de Istoria modernă a Românilor
şi Isoria Transilvaniei. Codirector al Institutului de
Istorie Naţională. Fost profesor la Seminarul „Andreian" din
Sibiu (1905—1909). Inspector şcolar confesional (1909—1919).
Secretar general al Resortului de Culte şi Instrucţie • Publicăîn
Sibiu (T918—.1919). Membru activ al Academiei Române
(din 1916) şi preşedinte al secţiunii istorice (1932—35). Premiat
de Academia Română (1910) pentru Monografia istorică
asupra Mitropolitului Andrei Şaguna. Deputat în Parlamentul
României (1919—1920, 1922—1926 şi 1926—1927). Deputat
în Congresul naţional bisericesc din Bucureşti, în cel Mitropolitan
din Transilvania şi în Sinodul Eparchiei Cluj. Fost membru
în Comisia celor 15 pentru pregătirea proiectului de lege
relativ la unificarea organizaţiei constituţionale bisericeşti şi

2%
în Comisiunea pentru conservarea monumentelor istorice*,
secţia pentru Transilvania. Vicepreşedintele Secţiunii istorice
a Asociaţiunii. Ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale:.
(1926—.1927). Preşedintele Comisiunii examenului de capacitate
al profesorilor secundari, specialitatea Istorie (1925—26,„
1927—28 şi 1935). Decorat de Regele Carol I cu Benemerenti
cl. I. Mare Ofiţer al Ordinului Coroana României în grad de-
Mare Cruce cu cordon. Răsplata muncii pentru învăţământ.
Ordinul Regele Ferdinand I şi Meritul Cultural cavaler cl. I'
dela Regele Carol II. Crucea şi Steaua Sf. Mormânt, primitei
dela Patriarhul Ierusalimului Damianos (31 August 1928).
15. Constantin Marinescu. Născut la 11 August 1891, în comuna
Şerbăneşti-Poduri, jud. Dâmboviţa. Doctor în Litere,!,
licenţiat în drept. Intrat în învăţământ la 1918. Bursier al Universităţii
din Bucureşti pentru studii de specializare în Istoria
Medievală la Paris. Fost membru titular la Ecole Pratique des
hautes Etudes din Paris. A urmat cursuri de specializare
la Sorbona şi la Ecole Naţionale des Chartes. Conferenţiar
la Universitatea din Bucureşti (1923 1925). Profesor
agregat de Istorie Universală dela 15 Ianuarie 1925 până la Г
Martie 1928, când a fost ridicat la rangul de titular al acestei:
catedre cu ord. Minist. Instr. No. 32153—1928. Directorul Institutului
şi Seminarului de Istorie universală. Membru corespondent
al Academiei Regale din Barcelona, al Soc. de
Geografie din Lisabona şi al Academiei Române. Membru îti
secţiunea istorică a Astrei şi al Extensiunii Universitare dirt:
Cluj. Membru al Comisiunii Internaţionale a învăţământului
Istoriei şi al Comisiunii Internaţionale a Marilor Descoperiri*
geografice. A participat şi a prezentat comunicări în urmă-foarele
Congrese Internaţionale de Istorie: Bruxelles (1923),..
Bucureşti (1924), Belgrad (1927), Oslo (1928), Atena (1930),;
Varşovia (1933), Sofia (1934). Reprezentant al Comitetului Istoric
Român la şedinţele Comitetului Internaţional al Ştiinţelor
Istorice dela Veneţia (1929), Cambridge (1930), Budapesta
(1931), Varşovia (1933), Paris (1934). Medalii militare: Avântul
Ţării (1913). _
16. Theodor A. Naum. Născut la 1 Septembrie 1891, în comuna
Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat al Universităţii din Iaşi, specialitatea
Filologie clasică. Doctor în Filologie clasică dela
Universitate din Cluj. Numit în învăţământ la 1914. Profesor/
suplinitor de Limba şi Literatura latină d n 1 Nov. 1926. Ţi-

286
tular dela 1 Aprilie 1929. Director gerant al Institutului de
studii clasice. *
17. Emil PanaHescu. Născut la 11 Februarie 1885, în comuna
Cudalbi, jud. Covurlui. Intrat în învăţământ în Septembrie
1909. Doctor în Litere şi Filosofie, profesor titular de
Istoria antică. Directorul Seminarului de Istoria antică. Membru
al Comisiunii Monumentelor Istorice secţia pentru Transilvania
(1928). Membru al Comisiunii Muzeului etnografic
din Cluj (1922). Membru al Asociaţiunii Astra. Fost
profesor suplinitor de Arheologie la Universitatea din Iaşi
{1919). Fost profesor conferenţiar la Seminarul pedagogic
universitar dîn Bucureşti. Fost conferenţiar de Istoria antică
la Universitatea din Cluj. Fost director al Institutului de studii
clasice din Cluj (Febr. 1929—Febr. 1932). Directorul Şooalei r,o- ,
mâne din Roma din 1929. Fost deputat în legislaturile dela
1920—22 şi 1927—28. Membru în adunarea eparhială a Episcopiei
Clujului. Membru ordinar (Socius ordinarius) al Institutului
arheologic german din Berlin (1929). Membru ordiлаг
al Institutului Arheologic din Viena (ordentliches Mitgliedoesterreichisches
Archâologisches Institut Wien). Membru
corespondent al Academiei Pontificîa din Roma (Pontificia
Accademia Romana di Archeologia 1931). Cooptat în comitetul
Associazione Interaazionale degli Studi Mediterranei,
Roma 1930. Membru de onoare al Societăţii Numismatice din
Bucureşti. Premiat de Academia Română cu premiul „V. Pârvan"
pentru descoperiri arheologice. Răsplata muncii pentru
învăţământ cl. I. Meritul cultural pentru cultură cavaler cl. I.
Mare ofiţer al coroanei Italiei.
18. Corialan Petranu. Născut la 11 Ianuarie 1893, în comuna
Siria, jud. Arad. Doctor în Filosofie al Universităţii din
"Viena (1917). Fost funcţionar de specialitate al Muzeului de
Bele Arte de stat din Budapesta (1918). Intrat în învăţământ
la 2 Septembrie 1919. Conferenţiar definitiv dela 2 Sept. 1919
până la 15 Ianuarie 1925. Profesor agregat de Istoria artelor
pană la 1 Martie 1928, când a fost ridicat la rangul de titular,
cu ord. Ministerului Instrucţiunii Nr. 32155—1928. Fost inspector
general al Muzeelor din Transilvania (1920—22). Fosl
Relegat al Guvernului român pe lângă Comisia de reparaţiuni
din Budapesta, pentru recuperarea comorilor de artă ale
Transilvaniei (1922). Membru corespondent al Societăţii Numismatice
române (1922). Consilier technic al Conferinţei româno-maghiară
din Bucureşti (1923). Membru al Secţiei arte-

3â5T
lor a Asociaţiunii (1925). Conferenţiar de Istoria artelor la
Şcoala de arte frumoase dm Cluj (1926). Conferenţiar de
Estetică la Şc. de arte fr. (dela Februarie 1932). Membru al
comisiunii de conducere a aceleiaşi şcoli (1926). Inspector
onorific al Muzeelor (1929). Marianerkreutz des Deutschen.
Ritterordens (1918). Cavaler al ordinului Coroana României.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
19. SextU Puşcariu. Născut la 4 Ianuarie 1877, în comuna
Braşov, jud. Braşov. Doctor în Filosofie. Intrat în învăţământ
la 17 August 1904 ca docent de Filologie romanică la Universitatea
din Viena. Profesor titular de Limba şi Literatura română
la Universitatea din Cernăuţi (decan în 1914—1918),
iar dela 1919 încoace la Universitatea din Cluj. Director al
Muzeului Limbii Române. Fost comisar general al Consiliului
Dirigent, pentru organizarea Universităţii din Cluj. Rector
în anul 1919—20. Prorector în anul 1920 21. Fost vice preşedinte
al Sfatului naţional din Bucovina şi secretar de stat pentru
afacerile străine (1918). Delegat al României la Societatea
Naţiunilor (1922—25). Membru în comisiunea istorică. Membru
corespondent al Comitetului permanent internaţional de
linguistică. Premiat de Academia Română. Membru al Academiei
Române (1914), din a cărei însărcinare publică Dicţionarul
Limbii Române (dela 1906 încoace). Preşedinte al Frăţiei
ortodoxe române. Membru activ al secţiei literare a Astrei.
Membru onorific al Societăţii de Medici şi naturalişti din
Iaşi. Membru corespondent al Societăţii Regale Deputazione
di Storia Patria din Veneţia. Membru de onoare al fundaţiunii
Rudolf-Eucken-Haus din Jena. Mare Cruce a ordinului Coroana
României. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor
al ordinului Steaua României. Cavaler al legiunii de
onoare. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata
muncii pentru 25 ani în serviciul statului. Ofiţer al Meritului
cultural pentru Litere şi Opere literare.
20. Giandomenico Serra. Născut la 4 August 1885 în comuna
Locana Canavese, provincia din Torino, Italia. Numit în
învăţământ în Italia la 1913, la noi la 1 Decembrie 1920. Doctor
în Litere al Universităţii din Torino. Profesor titular (angajat
cu contract) al caedrei de Limba şi lieratura italiană.
Membru al „Societa Piemontese di Archeologia e Belle Artî
din Torino", membru al „Societa storica subalpina din То-

*238
rino". Membru al „Societa italiana per il Progresse delle
Scienze" din Roma. Membru al „Societa Arheologica Comense"
din Como, academician onorar al Academiei „Lunigiane-
-Se di Scienze Giovani 'Capellini" din La Spezîa, membru al
Societe de Linguistique Romane". Ofiţer al Coroanei României
şi decorat cu Crucea de războiu (Italia).
21. Florian Ştefănescu Goangă. Născut la 5 Aprilie 1881 în
comuna Curtea de Argeş, jud. Argeş. Numit în învăţământ la
1 Sept. 1906. Doctor în Filosofie din Lipsea. Profesor titular
de psihologie. Directorul Institutului de psihologie experimentală,
comparată şi aplicată. Fost director al Căminului „A.
.Iancu". Fost membru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor
de profesori Cluj. Fost director al învăţământului
primar şi normal. Fost senator al Universităţii. Rector al Universităţii.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata
muncii pentru 25 ani în serviciul statului.
22. Marin Ştefănescu. Născut la 10 Maiu 1880, în Bucureşti,
jud. Ilfov. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona (Paris).
Numit în învăţământ la 3 Nov. 1914. Profesor titular de
Filosofie. Director al seminarului de Filosofie Cluj. Asistent
de Logică la Universitatea din Bucureşti în 1914. Docent la
Universitatea din Bucureşti în 1915. Conferenţiar ăî Universităţii
din Bucureşti 1918.
23. Dimitrie M. Teodorescu. Născut la 25 Septembrie 1881,
în Bucureşti, jud. Ilfov. Numit în învăţământ la 7 Noembrie
1912. Profesor titular de Arheologie şi Numismatică. Fost director
al Institutului de Arheologie şi Numismatică. Membru
al Comisiunii monumentelor istorice, secţiunea regională din
Transilvania. Membru corespondent al Societăţii numismatice
române. A obţinut premiul „Hillel", premiul „V. Pârvan"
: al Academiei Române, pentru descoperiri arheologice. Ofiţer
al Coroanei României. Răsplata muncii pentru înv. cl. I.
Profesori de onoare.
24. Nicolae Iorga. Născut la Botoşani în 6 Iunie 1871.
Doctor în Litere al Universităţii din Lipsea. Diplomat dela
Ecole pratique des Hautes Etudes din Paris. Profesor titular
la catedra de Istoria Evului Mediu şi Modern dela Universitatea
din Bucureşti (Octomvrie 1895). Fost: Decan al Facul-

239
taţii de Litere din Bucureşti, Rector al Universităţii din Bucureşti,
Ministru al Instrucţiunii, Preşedinte al Consiliului de
Miniştri, etc.
Doctor honoris causa al Universităţilor din Cernăuţi, Geneva,
Lyon, Oxford, Roma, Strasbourg, Wilno, Paris. Doctor
honoris causa al Facultăţii de Teologie protestană din Paris.
Membru al Academiei române. Membru corespondent: al
Institutului Franţei, al Academiei polone, al Academiei Cehe,
&\. Academiei Suedeze, al Academiei Sârbeşti, al Academiei
Armene dela San-Lazzaro din Veneţia, al Academiei „Dei
Xincei" din Roma.
Membru: al Societăţii de Istorie din Lemberg, al Societăţii
Ateneo Veneto, al Societăţii Instituto Veneto, al Societăţii
La Deputazione Veneta di Storia Patria, al Societăţii ae Studii
Bizantine din cStena, al insitutului slav din Londra, al Institutului
slav din Praga.
Profesor de onoare al Facultăţii de Litere şi Filosofie din
Cluj dela 3 Martie 1929.
b) Profesori suplinitori.
25. Emil Petrovici. Născut la 23 Decembrie 1898, în comuna
Toracul-Mic (Mali-Torak), Iugoslavia. Licenţiat al Facultăţii
de Litere din Paris. Elev titular la Ecole pratique des
Etudes din Paris. Doctor în litere (Cluj). Asistent la Laboratorul
de Fonetică Experimentală al Universităţii din Cluj dela
1 Septembrie 1926. Suplinitorul catedrei de Slavistică dela 1
Octombrie 1931.
26. Constantin Sudeţeanu. Născut la 27 Martie 1885, în
comuna Buzău. Doctor în Sociologie din Bucureşti. Docent.
Suplinitorul catedrei de Sociologie şi Etică din Dec. 1931. A
fost ales preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari din
Cluj pe o perioadă de 3 ani.
27. Romulus Vuiia. Născut la 28 Ianuarie 1887, în comuna
Comloşul-mare, jud. Timiş-Torontal. Numit în învăţământ la
1 Septebrie 1910. Doctor în Geografie. Profesor suplinitor al
catedrei de Etnografie şi Folklor din 1926. Directorul Muzeului
Etnografic şi al Parcului Naţional din Cluj. Membru activ
al Secţiunii geografice-etnografice al Asociaţiunii. Membru al
Societăţii Antropologice din Berlin. Membru în Consiliul per-

240
manent al Congresului Internaţional de Antropologie şi Etnologie.
A obţinut premiul „Fundaţiei Regele Ferdinand I" pentru
monografia „Ţaţa Haţegului şi Regiunea Pădurenilor".
Coroana României în gradul de ofiţer. Comandor al Ordinului
Coroana României.
'c) Conferenţiari definitivi.
28. Constantin Daicoviciu. Născut la 1 Martie 1898, în comuna
Căvăran, jud. Severin. Doctor în Litere, Docent
în specialitatea Istoria antică (Antichităţi clasice şi Epigrafie).
Conferenţiar definitiv la conferinţa de Antichităţi
şi Epigrafie, Secretarul Comisiunii Monumentelor istorice,
secţia pentru Transilvania. Membru corespondent al Institutului
Arheologic german din Berlin, membru al „Soc. de Arheologie
şi Istorie bănăţeană", membru corespondent al „Societăţii
Numismatice române", Bucureşti. Administrator al Institutului
de Studii clasice al Universităţii.
29. Constantin Diculescu. Născut la 25 Martie 1880, în comuna
Pietrari, jud. Dâmboviţa. Licenţiat în teologie din Bucureşti.
Doctor în Fiiosofie al Universităţii din Berlin. Numit
în învăţământ la 1 Febr. 1925. Conferenţiar provizoriu din
Febr. 1925 până la 15 Oct. 1927 când a obţinut titlul de definitiv
la specialitatea Istorie medievală a Facultăţii de Fiiosofie
şi Litere din Cluj. Membru în secţiunea literară şi ştiinţifică
a Asociaţiunii „Astra", membru al Extensiunii universitare
din Cluj.
30. Dumitru D. Roşea. Născut la 29 Ianuarie 1895 în comuna
Sălişte, jud. Sibiu. Licenţiat şi doctor în Fiiosofie dela
Sorbona. Diplomat al Şcoalei de Ştiinţe Politice din Paris.
Asistent la Facultatea de Litere din Iaşi (1929). Docent în specialitatea
Istoria Filosofiei şi Estetică, Conferenţiar provizoriu
de Fiiosofie teoretică dela 1 Aprilie 1930. Conferenţiar definitiv
dela 1 August 1933.
31. Lwiu Rusu. Născut la 9 Noembrie 1901, în comuna
Sărmaşul-mare, jud. Cluj. Doctor în Fiiosofie, Conferenţiar
suplinitor de Psihologie aplicată dela 1 Martie 1929 până la 23
Martie 1932, când a oobţinu't titlul de definiţie. Docent în Psihologie
pe ziua de 23 Decembrie 1931.

d) Conferenţiar provizoria
241
32. Sever Pop. Născut la 27 Iulie 1901, în comuna Poiana-
Ilvei, jud. Năsăud. Licenţiat în Filologia romanică (1923), doctor
în Litere (1925) al Universităţii din Cluj. Fost membru al
Şcoalei române din Franţa (1925—27). Elev titular al Şcoalei
de înalte studii din Paris. A fost numit la Muzeul Limbei Române:
funcţionar (1919), apoi secretar-bibliotecar (Г921), asistent
suplinitor (1923) şi asistent provizoriu (1928), Lector de
Dialectologie din 1929—1931, Conferenţiar suplinitor de dialectologie
din Ш1—1933, iar provizoriu din 1933.
e) Conferenţiar suplinitor.
33. Ioachim Crăciun. Născut la 25 Iunie 1898, în comuna
Dârfos, jud. Târnava mare. Licenţiat în Litere (Istorie
şi Geografie) al Universităţii din Bucureşti şi doctor
în Litere al Universităţii din Cluj. Numit în învăţământ
la 1 Octombrie 1934. Conferenţiar suplinitor la conferinţa
de Bibliografie generală dela 1 Octombrie 1932. Asistent
la Institutul de Istorie naţională. Funcţionar de specialitate
la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti ('1921—23).
Colaboratorul permanent al României la „International Bibliography
of Historical Sciences" din Washington-Paris (începând
cu anul 1926). Membru al Societăţii Bibliologice a Institutului
Social Român din Bucureşti. Secretar al Comisiunii
serbărilor Jubilare ale Universităţii (1930). Membru corespondent
în secţiunea istorică a Asociaţiunii „Astra" (1934).
f) Docenţi.
34. Nicolae Mărgineanu. Născut la 22 Iunie 1905, în comuna
Obreja, jud. Alba. Licenţiat şi doctor în Filosofie al Universităţii
din Cluj. Docent în Psihologie pe ziua de 23 Decembrie
1931.
35. Victor Motogna. Docent în Istoria Românilor.
36. Ştefan Pasca. Născut la 22 Martie 1901 în comuna Criscior,
jud. Hunedoara. Licenţiat şi doctor în Litere al Univer-
16

242
sităţii din Cluj. Fost membru al Şcoalei Romane din Roma
(1927—29). Docent în Litere pe ziua de 3 Februarie 1932. Premiat
de Academia Română. -
g) Lectori.
37. Anelli Francesco. Născut la 8 Iunie 1898, In comuna
Caruncbia, Provincia Chieti. Laurea in Lettere e Filosofia R.
Universita di Firenze. Croce di guerra (guerra Mondiale). Lector
de limba italiană.
38. Diaconii E. Ioan. Născut la 30 Iunie 1898, în comuna
Pănceşti, jud. Putna. Licenţiat în Engleză la Universitatea din
Oxford. Lector de limba engleză.
39. Henri Jacqatier. Născut la 25 Septembrie 1900, în Grenoble,
Franţa. Numit în învăţământ la 1 Oct. 1923. Licencie
es lettres-philosophie (Lyon). Ancien boursier d'agregation.
Conferenţiar suplinitor de limba şi literatura franceză dela 1
Octombrie 1925 până la 1 Ianuarie 1931, iar de atunci lector.
Ofiţer al ordinului Steaua României. Răsplata muncii pentru
învăţământ cl. I.
40. Frideric Lang. Născut la 20 Maiu 1894, în comuna Orăştie,
jud. Hunedoara. Doctor în Filosofie. Numit în învăţământ
la 1 Febr. 1920. Lector de limba germană. Fost profesor de
liceu.
5. Tabloul doctorilor promovaţi în anul şcolar
1934—S5.
1. Beniuc Mihai. Filosofie (Psihologie, Filosofie).
6. Echivalări de diplome.
1. Marica Gheorghe diplomă de doctor în filosofie dela
Universitatea din Koln a fost echivalată cu Nr. 177 din 7 Decembrie
1934 cu o diplomă de doctor în filosofie.
2. Balca Nicolae diplomă de doctor în filosofie dela Universitatea
din Jena din 13—VII 1934 a fost echivalată cu Nr.
426 din 15—IV 1935 cu o diplomă de doctor în filosofie.

Si3
7. Lista licenţiaţilor din acest an. >
a) Sesiunea Octombrie i934. . , -
tir.
«cor. Numele şl pronumele Specialităţile Menţiunea
1. Aichelburg C. Ad. L. L. germană, L. L. fran-
Wolf (G) ceză, L. L. engleză. cum laude
2. Andreşel Ioan (R) Ist Românilor, Ist. sud-est
europeană şi Geografi, cum laude
[3. Antal Margareta (M) L. L. franceză, Filologie romanică,
L. L. maghiară.
4. Arcan Teodor (R) * Psihologie, Filosofie, Socio- magna
logie. cum laude
,5. Bălan Vioara (R) L. L. latină, L. L. greacă,
0
Arheologie. . ,
6. Bânyai Vasile (M) Ist. universală, Ist. Românilor,
Geografie.
7. Benea Ioan (R) L. L. latină, L. L. greacă,
Bizantinologie.
8. Bledy Ludovic (M) L. L. latină, L. L. greacă, magna
Istoria antică. eum laude
"9. Bucur Veturia (R) Literatura română, Limba
română, Arheologie.
HO. Câmpean Octavia (R) Literatura română, Limba
română, Pedagogie.
ăl. Capidan Emil (R) L. L. franceză, Limba română,
Literatura română, cum laude
12. Caramea Sevastia (R) L. L. greacă, L. L. latină,
Arheologie.
43. Chibelean Valeria (R) Psihologie, Filosofie, Sociologie,
cum laude
14. Csekme_Ştefan (M) Ist. universală, Ist. Românilor,
Geografie.
45. Deac Aurelia (R) Ist. universală, Ist. Românilor,
Arheologie.
46. Denderle Iosif (M) Ist. universală, Ist. Românilor,
Geografie. cum laude

ш
Яг.
«or. Nomele ţi prommele SpeeMitiţik. Meaţiune»
17. Haţieganu Aurora (R) Limba română, Literatura.
— română, Ist. Românilor, cum laude­
le. Ionescu Traian (R) Filosofie, Sociologie, Peda­
gogie.
49. Jianu Traian (R) L. L. latină, L. L. greacă*
Arheologie. cum laude-
2©. Kardos Vasile (E) L. L. franceză^ Filologie romanică,
Liiigvistică.
21. Labo Paulina (R) Literatura română, Limba
română, Ist. Românilor.
22. MagdaValeria Măria (R)L. L. engleză, L. L. franceză,
Pedagogie.
23. Măreuş Ioan (R) literatura română, Limba
română, Filol. romanică, cum laude-
24. Melzer Victor (G) Limba română. Literatura
română, L. L. germană, cum laude-
25. Missits Ileana (R) L. L. franceză, Filologie romanica,
Pedagogie.
26. Olariu Dorina (R) Ist Românilor. Ist: universală,
Geografie.
27. Olteanu Elena (R) L. L. franceză, Filologie romanică,
L. L. italiană.
28. Pestrea Nicolae (R) L. L. latină, L. L. greacă;
Arheologie.
29. Petrovici George (R) L. L franceză, Filologie romanică,
L. L. latină.
30. Radivoi Elena (R) L. L. franceză, Literatura română,
Filologie romanică,
31. Ramba Ioan (R) Filosofie, Psihologie, Sociologie,
cum laude
32. Roşianu Viorica L. L. franceză, L. L. en«-
Sofia (R) gleză, Pedagogie.
33. Szentmiklosi L. L. Maghiară, Liter. ro-
Francisc (M) mână, L. L. franceză.
34. Tatâr Francisc (M) L. L. franceză, Literatura
română,Filolog: romanică..

«or. Numele şi pronumele Specialităţile KtnţiUM
35. TSniş Alexandrina (R) L. L. Jfcanceză, Filologie romanică,
Literat, română.
36. Torok Ioan Iosif (M) Ist. Românilor, Ist. universală,
Geografie.
37. Valea Titus (R) Filosc-fie, Sociologie, Litera- 1
*
tura română. cum laude
38. Vâncza Clara (M) L. L maghiară, Literat, română,
L. L. germană.
39. Wallner Oskar Ioan (G) L. L. germană, Limba română,
L. L. latină. cum laude
40. Dinyer Iacob Iosif (G) Literatura română, Limba
română, L. L. germană, cum laude
b) Sesiunea Februarie 1935.
1. Âdam Ioan Todor (M) Ist. Românilor, Ist. universală,
Geografie.
•% Circo Stela Marina (R) L. L. engleză, L. L. franceză,
Pedagogie.
3. Cristorian Nicolae (R) Fitosoiie, Pedagogie, Sociologie,
cum laude
4. Damian Veturia L. L. franceză. Filologie
Lucreţia (R) romanică, Pedagogie.
5. Damian Margareta, L. L. franceză, Filologie ro-
Epifania f Catarina (M) manică, L. L. maghiară.
6. Dam6 Măria Vilma (M) Ist. Românilor, Ist. universală,
Geografie.
7. Dronca Andreiu L. L Maghiară,* Literatura
Ioan (R) română. Limba română.
8. Duma Voichiţa (R) L. L. franceză, Filologie romanică,
Limba română.
9. Enescu Lidia (R) L. L. engleză, L. L. franceză,
L. L. latină.
10. Gheţie Nicolae (R) L. L. germană, Literatura
română, L. L. franceză.
11. Gropşianu Zina (R) Ist. Românilor, Ist. universală,
Geografie.

246
Ко.
cor. Nomele şl pronnmele , Specialităţile Menţiunea* 1
-12. Henning Ştefan Isi. Românilor, Ist. univer-
Herrhann (G) sală, sud-st europeană.
13. Krepil Ecaterina (G) L. L, germană, Limba română,
Lingvistică. cum laude'
14. Lux Francisc (G) L. L, germană, Limba ro-
. • - mână, L. L. franceză. cum laudei
15. Marcu Eugenia (R) Psihologie, Filosofie, Limba
română.
16. Mibutia Aurelia (R) FHosofie, Sociologie, Literatura
română.
17. Milosits, Adalbert L. L. magiară, Ist. univer-
Francisc (M) sală, Ist. Românilor.
18. Parisianu Alice Sociologie, Psihologie, Filo-
Alexandrina (R) sofie. cum laude
19. Peptea Cornelia (R) L. L. latină, L. L. greacă,
Arheologie.
20. Perseca Leontina (R) Istoria Românilor, Arheologie,
Geografie.
21. Philippi Kurt (G) Istoria universală, Istoria
Românilor, Geografie.
22. Puşcariu Lia (R) Limba şi Literatura română, magna
Filologie romanică. cumlaude-
23. Puskâs Prisca (M) L. L. maghiară, L. L. germană,
Limba română.
24. Râcz Ludovic (M) L. L. germaDă, Limba roromănă,
L. L. franceză, cumlaude
25. Ramonţian Letiţia Pedagogie, Filosofie, Socio-
Silvia (R) logie.
26. Romer Alexandru (G) L. L germană, Istoria Românilor,
Pedagogie. cumlaude
27. Rossignon L. L. italiană, L. L. fran-
Ioana-Ivoha (R) ceză, Filologie romanică.
28. Sabău Măria (R) L. L. latină, L. L. greacă,
Arheologie.
29. Şevici Lucia L. L. franceză, Filologie ro-
Victoria (R) manică, Limba română.. :

cor. [Numele şi pronumele Specialităţile Menţiunea
247
30. Şofan Livia Roza (R) L. L. germană, L. L. engleză,
Literatura română, cum laude
31. Zeii Emilia (G) L. L. germană, Limba română,
L. L. franceză.
c) Sesiunea Iunie 1935.
1. Becker Elena Literatura română, Limba
Ana Terezia (G) română, L. L. franceză, cum laude
2. Biriş Gheorghe (R) Literatura română, Limba
română, L. L latină. cum laude
3. Ceuca Silvia (R) Limba şi Literatura română,
Linguistica.
c
4. Daragus Viorica L. L. germană, L. L. fran-
Gabriela (M) ceză, Limba română.
5. Eustaţiu D. Cristea (R) Licenţă generală în filosofie
şi litere conf. art.9şi 46
din Regulamentul Facult.
6. Gheţie Iuliu (R) L. L. latină, L. L. greacă,
Arheologie.
7. Ghilezan Silvia (R) L. L. latină, L. L. greacă,
Arheologie.
8. Goldiş Magdalena Istoria Românilor, Bizanti-
Letiţia (R) nologie, Geografie.
9. Grigori Iaroslava Pedagogie, Filosofie, Socio-
Olga Elena (R) logie.
10. Havasi Elisabeta (M) L. L. franceză, L. L italiană.
Literatura română. cum laude
11. Heinrich Măria (G) Pedagogie, Psihologie, Filosofie.
12. Loffler Oscar (G) L. L. latină, L. L. greacă,
L L. germană.
13. Lorinczi Ecaterina (M) Literatura română, Limba
română, Ist. Românilor, cum laude
14. Lupaş Minerva Istoria Românilor, Ist. antică, magna
Marina (R) Ist. sud-est europeană, cum laude

248
Re.
Qer. Samele şl pronumele
15. Maca Veturia (R)
16. Meszâros Emeric (M)
17. Moroianu
Dorina Elisa (R)
18. Manta Valeria (R)
19. Mânu Silvia
n. Herbay (R)
20. Peter Margareta (M)
21. Pop Teodor (R)
22. Raţiu Cornel (R)
23. Schaffarczik
Ana Elza (G)
24. Serban Petronius
Fhvius (R)
25. Stoian Florentina (R)
26. Szocs Elisabeta
Ileana (M)
27. Teodori Ioan Iuliu (R)
28. Varga Adalbert
Tiberiu (M)
29. Vidrighin Sora (R)
30. Wider Marcu (E)
31. Wiihr Hedwig
Barbara (G)
Specialităţile Sentinţe*
Fiiosofie, Pedagogie, Socio-
, logie.
L. L. franceză, L. L. germană,
Filologie romanică.
L. L. latină, L. L. greacă,
Arheologie.
Isteria Românilor, Istoria
antică, Arheologie. cum laude
Istoria Romanilor, Arheologie,
Bizantinologie. cum laude
L. L. franceză, Limba română,
Filologie romanică, cum laude
Fiiosofie, Sociologie, Literatura
română. cum laude
Fiiosofie, Psihologie, Sociologie.
L. L. germană, L. L. franceză,
L. L. engleză. cum laude
Ist. Românilor, Ist. sud-est
europeană, Geografie.
Limba şi Literatura româna
Linguistica.
L. L. maghiară, L L. franceză.
Istoria universală.
L. L latină, L. L. greacă,
Arheologie.
L. L. franceză, Literatura
română, L. L. latină.
Istoria Românilor, Arheologie,
Geografie.
L. L. Engleză L. L. germană,
L. L. franceză. cum laude
L. L germană, L. L. franceză,
Istoria artelor.

В) PERSONALUL ŞI АСТШТАТЕА DIDACTICA.
Cursuri:
a) SECŢIA FILOSOFIEI.
1. Istoria filozofiei; logica.
Prof. titular: Marin Şteţănescu.
Istoria filosof iei; ştiinţa şi filosofia (1 oră pe săpt.).
Logica: problema ideilor (1 oră pe săpt.).
Seminar, (2 ore pe săpt.).
S'a examinat viaţa, sub diferitele sale aspecte, ca intermediar
între materie şi spirit, ca raport între materie şi spirit.
Astfel, s'au tratat subiecte cu privire la tendinţe, îmbinaţii,
instinct, acte reflexe, sensaţie, imagine, percepţie, gândire
sau inteligenţă, gândire discursivă, raţiune, raţionament, gândire
pură sau inteligenţă pură, intuiţie intelectuală.
a) Cursuri:
Conferenţiar D. D. Roşea.
Curs de Istoria FUosofiei: Romantismul german.
Curs de Filosofie generală: Introducere în filosofie.
b) Proseminar:
S'au ţinut 19 şedinţe. S'a citit şi explicat din: H. Bergson,
Les donnees immediates de la conscience.
Studenţii din anul preparator au prezentat liecare câte
o lucrare cu subiectul: „De ce fac filosofie?"
c) Seminar:
S'au ţinut 18 şedinţe. S'au ţinut următoarele lucrări de
următorii studenţi şi studente: 1. Lecţia I din Cours de РЫ-
.losophie Posifwe de A. Comte (dş. Andronache). 2. Introdu-

250
cere în filosofia lui Bergson (d. Matiaş). 3 4 Erkenntnis und ;
Irrtum de Emst Mach; cap. I şi XIX (dş. Athanasiu) şi Cap.
II şi X (dş. Ştefănescu-Goangă). 5. Plato: Timeos (dş. Herţia)-
6. Plato: Symposion (d. Vuia). 7. Plato: Parmenides (d. Popa
Grigore). 8. Plato: Phaidtos (dş. Leoca). 9. Plato: Theaitetoz
(d. Dăncilă). 10. Plato: Phaidon (d. Georgescu). 11. Plato:
Republica (d-na Arcan). 12. Plato: Apologia (d. Bârna). 13.
Valoarea metafizică (d. Kirceff). 14. Vloarea morală (d. Barbu).
15 Valoarea estetică (d-na Giurcă). 16. Valori vitale şi
valori culturale (d. Vuia).
I. Sociologia.
2. Sociologie şi etica.
Prof. suplinitor: Const. Sude\eami.
O serie de lecţii despre condiţiile istorice ale apariţiei
Sociologiei. Sociologia ajunge să-şi definească obiectul în momentul
când societatea se conturează ca un fapt distinct,
având condiţiile sale proprii de existenţă şi desvoltare. Aceasta
se întâmplă odată cu delimitarea dintre Societate şi Stat,
două fapte care erau mai înainte confundate. In legătură s'a
tratat despre aspectele felurite ale noţiunii de societate şi felul
cum ea se concretizează ca fapt, de care se leagă existenţa
noastră individuală.
O serie de lecţii despre Sociologia lui Durkheim şi Şcoala
Sociologică franceză.
II. EUca.
S'a tratat în câteva lecţii despre Morala biologică a lui
Charles Nicolle. Necesitatea unei atitudini morale. Fundamentele
comune moralei biologicei şi moralei religioase. Bazele
moralelor omeneşti. Fundamentele unei atitudini morale
biologice.
S'a tratat apoi despre Ştiinţa moravurilor la Levy-BruhL
Seminar de Sociologie. 2 ore pe săptămână.
Lucrări prezentate de studenţi, tratând subiecte privitoare
la concepţiile Sociologilor mai de seamă şl la opere apărute
recent.
1

3. Pemologia.
251*
Institutul de Psihologie Experimentală; Comparată şfc
Aplicată. o
A) Personalul;
Director: Prof.. Florian Ştefănescu Goangei
Asistenţi: Nîcolae Mărgineanu, Alexandru Roşea.
Preparatori: Mihail Beniuc, Tudor Arcan.
Preparator tehnic: Vasile Galambotşi.
Ordonanţă: Alexandru Horvath.
B) Cursuri;
F. Ştefănescu Goangă, profesor titular: Psihologie generală.
Alexandtu Roşca^ asistent definitiv:. Curs de psihologiaaplicată.
C) Semmarii;
Seminarul de psihologie, condus de Dl Prof. F. Ştefănescu,
Goangă.
Studenţi înscrişi 75.
Studenţi care au participat regulat 68'.
S'au ţinut 23 de şedinţe în care s'au prezentat şi discutat,
lucrările de mai jos asupra „Psihologiei Individualităţii".
1. Probleme generale ale psihologiei individualităţii. Tudor
Arcan.
П. Monografii.
2. Philosophie der Individualităt de R. Muller-Freienfels-
Dumitru Isac. 3. La personnalite de Ch. Blondei Patriciu Vasile.
4. Individuality de Edward L. TEorndike Tudor Arcan.
III. Substratul anatomic şi fiziologic al individualităţii.
5. Natura şi structura psihică a individualităţii Gruiat
Stroia.
IY. Substratul psihologic al individualităţii:
6. Natura şi structura psihică a individualităţii Avram
Ghircă.
V. Configuraţii psihice individuale.
7. Problema eului Frânase Frucht 8. Tipuri-psihologice*
Zevedei Barbu. 9, Temperament Măria Draser.. 10, Caracte?-

ш
Marcela Afcan. 11. Personalitate Traian MorariiL 12. Confijparaţii
psihice formale Ion Georgescu. 13. Configuraţii psihice
de conţinut Alexandru Jonaş.
VI. Cauzele difei'enţelor individuale,
14. Factorii ereditari Constantin Uţă. 15. Factorii de mediu
Vasile Bârna.
VII. Diferenţe interindividuale.
16. Dotaţia superioară Цеапа (?тгса. 17. Debilitatea mintală
Ileana Ghibu. 18. Criminalitatea Valeria Chibelean.
VIIL Diferenţe intraindividuale.
19. Problema inteligenţei Anatole Chircev. 20. Variaţia
.funcţiunilor psihice EUsabeta FaLk.
IX. Metode.
21. Metode empirice Emeric Asztalos. 22. Metode experimentale
Nicolae Găgescu. 23. Lucrare de sinteză Vasile Pupăză.
D) Proseminarul de psihologie, pentru studenţii anului
preparator, condus de Dl Dr. Alexandru Roşea, asistent definitiv.
Studenţi înscrişi 45.
Studenţi care au participat regulat 35.
S'au ţinut 22 şedinţe în care s'a analizat şi discutat pe
larg, capitol de capitol, manualul lui Iloward C. Warren:
„Precis de Psychologie", cu scopul de a familiariza studenţii
«cu problemele fundamentale ale psihologiei.
E) Lucrări ptactice de laborator, pentru studenţii din
anul I şi II, conduse de Dl asistent Dr. Alexandru Roşea.
1. Introducere în metodele psihologiei experimentale.
Studenţi înscrişi 43.
Studenţi care au urmat regulat 39.
S'au ţinut 21 şedinţe în care s'au expus metodele de cercetare
şi s'au făcut demonstraţii practice de laborator, cu primire
la următoarele probleme de psihologie experimentală:
I. Schiţarea programului de lucru. II. Metodele psihologiei.
III. Calcule şi statistici. IV. Coeficienţii de corelaţie. V.
"Exprimarea grafică (curbe). VI. Percepţia vizuală. VII. Per-
'cepţia auditivă. VITI. Percepţia chinestesică. IX. Percepţia

25$
tactilă. X. Memoria. XI. Atenţia. XII.. Imaginaţia şi asociaţia-
XIII. Inteligenţa (testele &inet-Simon). XIV. Testele de peijformanţă
pentru măsurarea inteligenţei. XV. Testele de grup
pentru măsurarea inteligenţei. XVI. Viaţa afectivă. XVII. Timpul
de reacţiune. XVIII. Aptitudinea tehnică. XIX. Aptitudinea
la desemn şi aptitudinea muzicală. XX. Temperament şi
caracter. XXI. Metoda observaţiei.
2. Lucrări individuale de psihologie experimentală au făcut
următorii studenţi:.
Nicolae Găgescu: Diagnoza imaginaţiei (comhinaţii de cuvinte).
Gl'igoi' Octavian: Asociaţia liberă. Octavian Măhăleanu:
Imaginaţia. Moşoiu-Giurcă Ileana: Diagnoza imaginaţiei
(permutări de litere). Gheorghe Neamţu: Măsurarea atenţiei
(testul Toulo'use-Pieron). Octavian Păcuraru: Memoria auditivă
de cifre. Vasile Patriciu: învăţarea (testul de substituţie).
Elvira Pescariu: Percepţia culorilor la copii de 4—7 ani. Vasile
Pupăză: Memoria auditivă de cuvinte. Pefre Turcanu::
Memoria auditivă de cuvinte.
3. Introducere în metodele psihologiei aplicate pentru studenţii
din anul III.
Studenţi înscrişi 25..
Studenţi care au urmat regulat 16.
S au ţinut 18 şedinţe conduse de Dl asistent Dr. Alexandru
Roşea. S'au făcut lucrări practice în legătură cu următoarele
probleme de psihologie aplicată (juridică şi medicală).
I. Studiul experimental al individualităţii criminalului. П..
Inteligenţa criminalilor. III. Viaţa emotivă a criminalilor. IV.
Trăsăturile psihopatice ale criminalilor. V. Psihologia martorului.
VI. Aprecierea valoarei depoziţiilor. VII. Diagnoza mărturiei
false. VIII. Aprecierea de timp şi distanţe. IX. Metodele*
psihologiei medicale. X. Studiul experimental al sugestiei. XI.
Tipuri de constituţie fizică (metoda Kretschmer). XII. Determinarea
tipurilor de temperament (metoda Kretschmer).
XIII—XV. Demonstraţii de fiziologie nervoasă. XVI—XVII.
Orientarea profesională a anormalilor. ХУНТ. Expertiza psihologică.
F) Examene parţiale şi de licenţa.
In sesiunea Octombrie anul 1934 s'au prezentat la examenul
parţial 25 de candidaţi..

In sesiunea Februarie anul 1935 s'au prezentat la examenul
parţial 19 candidaţi. . . .. -
In sesiunea Iunie anul 1935 s'au prezentat la examenul
-parţial 56 candidaţi. -
Teze de licenţă prezentate în sesiunea Octomb. anul 1934:
1. Măsurarea inteligenţei la adulţi Tudor Arcan.
2. Criminalitatea sub raportul desvoltării psihofiziologice
:şi sociale a individualităţii Valeria Chibelean.
In sesiunea Februarie anul 1935:
1. Memoria vizuală de imagini Eugenia Marca.
G) Biblioteca Institutului.
Biblioteca Institutului s'a sporit în cursul anului şcolar
1934—35 cu 31 cărţi în. 35 volume şi cu 29 reviste în 32 vokitne.
In total biblioteca Institutului posedă: 2450 cărţi în 2650
•volume şi 68 reviste în 515 volume.
Sala de lectură a Institutului este zilnic la dispoziţia stucdenţilor
dela ora 9 a. m. până la ora 7 p. m.
I. Cursuri :
'1. Pedagogie I.
Prof. titulr: Omsifor Ghibu.
1. Metodica învăţământului secundar (2 ore).
2. Istoria pedagogiei (1 oră).
3. Seminar de Istoria Pedagogiei (2 ore săpt.).
II. La Seminarul de Metodică şi Istoria Pedagogiei au fost
-înscrişi 39 membri. S'au ţinut 16 şedinţe. S'au citît şi dezbătut
următoarele subiecte:
1. Educaţia la Greci şi la Romani de Paraschiva Ciocan.
.2. Limba română în noile programe analitice de Octavian Dănilă.
3. Limba getmană în vechea şi Ы noua Programă anali-
-tică, de Ştefania Andronache. 4. Paralelă între Programa ana.
litică pentru învăţământul secundar din anul 193b şi între cea
dm 1933, de Anton Moisil. 5. învăţământul ştiinţelor pedago-
.gice în şcolile normate in baza noii Programe analitice, de
Vasile Pupăză. 6. Bibliografia analitico-istorică a filosofiei Şi
a pedagogiei româneşti, până la 1860, de Iosif Nagy. 7. Dreptul
de patron mprem al Regelui ungar asupra Bisericii catodice,
de Petru Nistor. 8. Bunurile afectate de vechii Regi ungari
Universităţii din Cluj, de Minerva Scorobeţiu. 9. Gonii-

255
nuatorii operei şcolare a Iezuiţilor din Transilvania: Piariştii,
de Veturia Nemeş. 10. Statul tomano-catoHic ardelean, uzurpator
al drepturilor Univeristăţii din Cluj, de Yasile Bârna,
ii. Institutele anexe vechii Universităţii din Cluj; Semmarui
ji Convieţui ces. reg., de Măria Cornea. 12. Opera de asistenţă
socială a Hambsburgilor în Ardeal şi Orfelinatul terezian din
Sibiu, de Victor Frătilă. 13. Studiul problemei Statului romano-catolic
ungufesc, ardelean dm punct de vedere istoric şi
juridic pentru directwarea opiniunei publice, de Irma Juricskay.
14. Catolicismul unguresc în luptă contra Românismului
ardelean, de Minerva Lipovan. 15. Ordinul călugărilor СЫегeiţi
in vechea Ungarie, de Angela Racoţi. 16. Ordinul călugărilor
franciscani conventuali (minoriţi) în vechea Ungarie şi
in România de astăzi, de Petru iGimponeriu. 17. Activitatea
educativă a Sf. I. B. De La Salle, de Ştefan Linu. 18. Opera
poetică-religioasă a lui Picu Procopiu Petruţiu din Sălişte;
spicuri din volumul manuscris „Versuri sau Stihos" dela 1842
—1850, de Virgil Ciotloş.
Lucrările de supt Nrii 7—14 s'au făcut având ca punct
de plecare cartea apărută în Nr. 1 al Bibliotecii Seminarului
de Istoria Pedagogiei sub titlul: Doi umrpatori ai drepturilor
Regelui României şi ai Universităţii din Cluj: Sfântul Scaun
dela Roma şi Statul romano-catoUc ardelean, de Proî. Onisifor
GhWu. Lucrările de supt Nrii 2, 15—18, din lipsa de timp,
n'au putut fi cetite în Seminar.
5. Pedagogie II.
a) Laboratorul de Pedologie şi Pedagogie experimentala.
Director: prof. titular Vladimir Ghidionescu.
Asistent: Aurel Pampu.
Ordonanţă: Mihail Meschin.
Problemele, cari s'au tratat întreg anul au fost „Psihanaliza
la copil" şi „Psihologia Individuală а Ш Adler în educaţie".
Lucrările şi cercetările experimentale au fost următoarele:
1. In prima şedinţă Dl Profesor VI. Ghidionescu, directorul
Laboratorului, a vorbit despre importanţa acestor probleme
în educaţie, arătând în linii generale procedeele şi meto-

366
tiele de lucru. 2. Dl Biji M. face o comunicare asupra „Noţiuc
nilor fundamentale ale Psihanalizei", precizând terminologia,
şi cadrul în care trebue privită problema. 3. Dl Biji M. continuă
comunicarea într'o a două şedinţă, insistând asupra
,psihowsexualităţii". 4. Dl Cnstorian N. face o expunere a problemei
„Metodele Psihanalizei". 5. Dra Boeriu Aurelia face
o comunicare asupra „Vieţii sociale a copilului" (psihologia
camerei copiilor etc.) din p. de v. al psihanalizei. 6. Dl M&.
nescu V. face o expunere asupra problemei „Constelaţiile familiare
din p. de v. psihanalitic". 7. Dra Coman SepUmia expune
„Problema jocurilor la copii din p. de v. psihanalitic.
8. Dra Szdbo Ana face o comunicare asupra problemei „Inhibiţiile
Intelectuale la copil din p. de v. psihanalitic". 9. Urmează
complectarea problemei din şedinţa anterioară cu contribuţia
Drei Juricskay Ir та, irina Pop şi Br&tan Alexandrina.
10. Dl Georgesau Ion face o expunere asupra „Copiilor vagabonzi,
părăsiţi, delicvenţi din p. de v. psihanalitic"'. 11. Dra
Juricskay Irma expune problema „Clarificării sexuale". 12»
Dra Ciocan P. tratează „Sinuciderea la copii din p. de v.
psihanalitic". 13. In această şedinţă se trece la a doua problemă
a anului: „Psihologia Individuală a lui Adler şi educaţia".
Deschide şedinţa Dl Lando Eugen, făcând o „Introducere
în Psihologie Individuială". 14. Discuţii asupra problemei,
„Precizarea termionologiei". 15. Dra Cimoca Sabina expune
lucrarea „Senticmentului social la copil" din p. de v. al
lui Adler. 16. Dra Senesieb Olga face o comunicare asupra
problemei „Insuficienţele organice la copil" (tendinţa de afirmare,
compensările etc). 17. Dra Grixnwald E. face o comunicare
despre „Constelaţiile familiare din p. de v. al Psihologiei
Individuale. 18. Dl Pupăză Vašile face o comunicare asupra
„Eredităţii la copil din p. de v. al Psihologiei Individuale.
19. Dra Falk E. expune problema „Formarea caracterului la
copil după Alfred Adler. 20. Discuţii asupra problemei din
şedinţa anterioară cu o complectare a Dlui Sturek Emil despre
„Copilul răsfăţat". 21. Dl Blaga Iosif face o expunere
asupra „Delicventei, deviaţiile morale etc. din p. de v. al lui
Adler. 22. Dra fflna Pop, face o comunicare asupra problemei
„Deviaţiilor psihice la copil („Nevrozele") după Adler.
In cursul anului expirat s'au mai lucrat în cadrele Laboratului
următoarele teze de licenţă:

1. Dra Gottlieb Liti „Interesul spontan al copilului" studiind
copii între 7—12 ani la diferite şcoli din Sibiu Cluj.
2. Dra Ramonţean Letiţia „Oboseala la copilul dela ţară
în raport cu inteligenţa", aplicând testul Krăpelin, Bourdon,
teste de memorie şi asociaţie etc. la 57 copii din comuna Morlaca
(jud. Cluj).
3. Sora Heinrich Aloisia, „Temperamentul la copil" aplicând,
pe baza unei povestiri, metoda tipologică a lui Jung la
un număr de 400 copii din SatUrMare: Clasele III, IV, V-a
primare.
4. Dra Grigoriu Iaroslava: „Simţurile la copilul mic" aplicând
materialul lui Decroly şi Montessori în grădinile de
copii şi leagăne de copii.
b) Seminarul Pedagogic Universitar.
director: Prof. Vladimir Ghidionescu.
Asistent: Romulus Demetrescu.
Secretar: George Demetrescu.
I. Şedinţele teoretice: Au frecventat şedinţele teoretice ale
acestui Seminar un număr de 407 studente şi studenţi, care
au fost împărţiţi, ca şi în anii trecuţi, în două serii, ţinânduse
seamă de repartizarea lor pe facultăţi.
Fiecare serie a lucrat câte o şedinţă pe săptămână (Sâmbăta).
In total s'au ţinut 12 şedinţe, din care una introductivă.
Problema studiată anul acesta a fost „Reforma învăţământului
în România". După ce dl prof. Vladimir Ghidionescu a
făcut istoricul reformelor învăţământului secundar în România
şi planul de lucru al acestor şedinţe, s'au stabilit următoarele
lucrări care s'au expus şi s'au discutat cu fiecare din
cele două serii, în şedinţele respective:
1. Reforma învăţământului după S. Mehedinţi (Şcoala
poporului). 2. Reforma învăţământului după Spiru Haret, în
comparaţie cu reforma învăţământului francez a lui Alex. Ribot.
3. Proectul de reformă a învăţământului după D. D. Negulescu,
în comparaţie cu proectul de reforma franceză a lui
Charles Chabot. 4. Proectul de reformă a dlui I. Petrovici,
comparată cu reforma lui Richert din Germania. 5. Reforma
17

.258
-învăţământului după dl Dr. G. Angelescu şi reforma franceză
după Berard.
Cu prilejul acestor lucrări, s'au discutat şi principiile
de metodică ale diferitelor materii de învăţământ.
II. La practica pedagogică, din anul acesta au fost înscrişi
362 de practicanţi (licenţiaţii şi absolvenţi, proveniţi de
la Universităţi şi alte şcoli superioare). Dintre aceştia au absolvit
practica pedagogică, primind certificate 236.
III. Liceul de aplicaţie а funcţionat anul acesta cu un număr
de 265 de elevi. Promovaţi au fost 222. Corijenţi 34 şi
repetenţi 9.
6 Estetica.
Prof. suplinitor: Petre Gfimm.
Curs: Istoria esteticii până la Kant (2 ore săpt.).
Seminar: Analize de drame din antichitate până în epoca
modernă (2 ore săpt.).
b) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE.
Institutul de stadii clasice.
Colegiul de direcţie: Profesorii Şt. Bezdechi, Th.. A. Naum,
Em. Panaitescu şi D. M. Teodorescu.
Director gerant: Prof. Th. A. Naum.
Administrator: C. Daicoviciu, conferenţiar.
Personalul ştiinţific:
Şef de lucrări: M. Roska.
Arheolog-asistent: Şt. Kovâcs.
Asistenţi: Al. Ferenczi, Gh. Pintea (la catedra de Istorie
antică) şi N. Laslo (la catedra de Limba şi Lit. Latină).
Preparatori: Mihail Macrea şi Tr. Jianu.
Practicant: Marius Moga.
Personalul administrativ:
Secretară-dact.: Lucia Bugnariu căs. Daicoviciu.
,Laborant: Petru Duca.
Pefsonalul de serviciu:
Ordonanţe: Iuliu Cheresteş, Pavel Chiorean, Gavril Mureşan,
Timotei Popa, Gavril Borza.

259
S'a continuat cu inventarierea sistematică şi studierea
•obiectelor de muzeu. S'a început tipărirea volumului II dia
Anuarul Institutului, cuprinzând o serie de studii şi articole
чЬп domeniul Filologiei, istoriei şi arheologiei.
In urma lucrărilor de înnoire şi mărire a clădirii Institutului
(începute la sfârşitul anului şcolar 1933—34 (vezi
Anuarul Univ. Cluj pe anul 1933—34, p. 214), în acest an şcolar,
a început reorganizarea completă şi definitivă a întregului
Muzeu alipit acestui Institut şi a Pinacotecii „V. Cioflec".
Au fost reorganizate şi aşezate definitiv, până acum, următoarele
secţii: lapidariul roman (în parterul clădirii noi) şi
lapidarml medieval şi modern (în parterul clădirii vechi).
Lucrările de construcţie fiind în întregime terminate, graţie
solicitudinii şi străduinţei dlui Rector FI. Ştefănescu-Goan-
,gă, Muzeul de Antichităţi al Institutului şi Pinacoteca „V. Cioflec"
vor avea pe viitor nu numai săli mari şi frumoase pentru
expunerea ştiinţifică a bogatelor sale colecţii, ci şi întreg
•aparatul necesar lucrărilor de muzeu şi de arheologie (rha-
.gazii, depozite, laborator, etc).
Biblioteca. A fost cercetată, în afară de studenţii dela filologia
clasică, istorie şi arheologie, şi de un număr însemnat
de specialişti şi cercetători din ţară şi streinătate. îmbogăţirea
ei şi în acest an a fost simţitoare, atât prin cumpărări cât şi
prin numeroasele publicaţii primite în schimb din ţară şi
streinătate.
Muzeul de Antichităţi în anul şcolar 1934—35 n'a putut fi
-deschis permanent publicului din pricina lucrărilor de construcţie
şi de reorganizare ce s'au îndeplinit.
Colecţiile acestui Muzeu au fost îmbogăţite însă şi în
acest an cu câteva piese: un leu funerar (din necropola antică
a Napocei), 7 monete de bronz şi argint, şi mai multe
obiecte preistorice.
Pinacoteca V. Cioflec n'a putut fi, de asemenea, deschisă
în mod regulat pe seama publicului din cauza aceloraşi lucrări
de construcţie de care s'a făcut amintire mai sus.
Reorganizarea ei în noua sală de expoziţie va avea loc în
anul şcolar 1935—36. Noile achiziţii făcute pe seama acestei
[Pinacoteci sunt înşirate la pag. 57 din acest Anuar.

260
Pinacoteca V, Cioflec a participat din nou cu: unele lu-rerări
ale ei, la o Expoziţie internaţională de artă plastică ffc
anume la Expoziţia Internaţională dela Bruxelles din anul
1935, trimiţând acolo, prin mijlocirea Fundaţiilor Regale,-următoarele
opere de artă:
Tablouri: N. Grigofescu, Fecior boeresc şi Prizonieri'
turcii; Andreescu, Peisaj; N. Tonitza, Negustorul de rahat.
xul.
Bronzuri: Paciurea, Portretul pictorului Luchiaw şi Sfin­
Cursuri:
7. Limba şi literatura greacă.
Prof. titular: Ştefan Bezdechi,
1. Istoria literaturii greceşti de la început până în epocai
clasică (Epopeia şi lirica).
2. Interpretări din Homer (Iliada, cântul XXIV; Odiseda»
cântul XI) şi lirici (Callinos, Mimner, Tirtea, Ârcniloc, Safcv
Alceu etc).
Seminar:
Versiuni graduate din diferiţi autori.
8. Limba şi literatura latină.
Prof. titular: Teodor A. Naum
1. Curs de Literatură Latină:
Literatura Latină în epoca lui Cicero, 1 oră pe săptămână
(curs obligator pentru studenţii din anii de licenţă, specialitatea
principală şi secundară).
2. Curs de Limba Latină:
a) Interpretări din autorii programului de licenţă, 1 or*
pe săptămână (curs obligator pentru studenţii din anul preparator,
secţia filologiei clasice, şi pentru toţi studenţii din
anii de licenţă).
In anul acesta s'au interpretat din Catul următoarele poezii:
1, 51, 2, 3, 5, 7, 109, 70, 72, 8, 107, 76, 68 (v. 15—26), 46,
101, 31, 4, 14, 50, 22.
b) Gramatica istorică a limbii Latine: Fonetica.

261
3. Seminat, două ore pe săptămână (obligator pentru
studenţii din anii de licenţă, specialitatea principală şi secun-
•dara). La acest seminar s'au făcut teme cu studenţii dela specialitatea
principală şi interpretări de texte din epoca lui Cicero,
şi anume din Sallustiu, Lucreţiu, Catul şi Cicero, cu
toţi studenţii seminarului. Temele au fost date, în special,
pentru exemplificarea următoarelor chestiuni sintactice: Propoziţiunile
relative. Propoziţia infinîtivală (cu întrebuinţarea
timpurilor infinitivului şi exprimarea potenţialului şi irealului
în ac. ou wf.). Propoziţia completivă conjuncţională; interogaţia
indirectă. Propoziţiunile circumstanţiale. Orafio оЪЧqua.
г
4. Proseminar, două ore pe săptămână, cu d. asistent N.
Laslo, numai pentru studenţii din anul preparator. La acest
proseminar s'a interpretat cartea VI din Comentariile lui
•Caesar; De bello gallico.
c) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE.
O. Istoria literaturii române moderne.
Prof. supl. Sexiil Puşcariu.
Asistent Radu Paul. '
Cursuri: Capitole alese din istoria literaturii moderne:
•Gh. Lazar; Gh. Asachi; Eliade Rădulescu; Fraţii Golescu; V.
iCârlova; C. Conachi; Gruparea dela Dacia literară.
Seminar; Scriitorii dela „Revista nouă" a lui Haşdeu.
IO. Limba şi literatura români I.
Prof. titular: Sextil Puşcariu.
•Curs: Vocalismul limbii române (2 ore săpt.).
Seminar: Exerciţii de sinonimică (2 ore săpt.).
Conferinţa de dialectologie.
Conf. provizoriu: Sever Pop.
Curs: Dialectul istro-român (2 ore săpt.).
Seminar: Interpretări de texte istro-române (2 ore săpt.).
Docent: Ştefan Pasca.
.Seminar: Derivaţia în limba română (2 ore săpt).

202
Muzeul Limbei Române.
(A se vedea datele publicate la capitolul Activitatea ştiinţifică^
Personalul Euzeului.
Director: Prof. SexUl Puşcariu.
Asistenţi: Ştefan Pasca, Măria Puşcariu.
Preparator: Dimitrie Macrea.
Prim custode: Emil Capidan.
Practicant: Gheorghe Biriş.
Laborant: Mihail Vonsza.
11. Limba şi literatura remână 11 (veche)*
Prof. titular: Nicolae Drăganu.
Asistentă: Dna Pia Gradea (pentru ambele catedre).
Curs:
Istoria limbii şi a literaturii române în sec. XVI, 2 ore.
Seminar:
Exerciţii de limbă veche, în special de sintaxă, 2 ore. Dintre
studenţii înscrişi au prezentat lucrări 30, şi anume: Adorjân
Clara, Andriţoiu I. Gheorghe, Asztalos Eva, Boldea Cornelia,
Caramea Theodora, Chinezu Georgina, Deleanu Vioara;.
Denderle Rozalia, Dumitrescu N. Alexandrina, Erdely Ştefan,.
•Fiat A. Alexa, Gavriş Augusta, Georgescu D. Victoria, S. Guszv
tus Ana, Jozsa Grigore, Mateescu Ştefan, Mihâjlovits Irina,.
Miess Hans, Munteanu Doina, Olteanu Ioan, Onu Liviu, S.
Oswald Teresa, Pervein Iosif, Peterfi Francisc, Platoş Virginia,
Popa Veturia, Sava Cristofor, Szigeti Iosif, Turcan H.
Nicolae, Zdrenghea Mircea.
13. Lingvistica. 1
Prof. titular: Theodor Capidan.
Asistent: Ioan Breazu.
Curs: Elementul indoeuropean şi latin din limba albaneză
(1 oră săpt.). Gramatica limbii albaneze (1 oră săpt.).
.Seminar: Cetire şi interpretare de texte albaneze (2 ore;
săpt.).

13. Filologie romanică.
Prof. titular: Gheorghe Giuglea.
263
1. Cursuri: a) Vechea provensală şi vechea franceză (consonantism).
b) Interpretări de texte din clasicii romanici (spanioli,
vechi francezi şi vechi provensali), câte o oară pe săpt.
2. Seminar.- Interpretări de texte latine vulgare, romanice
şi lucrări de lexicografie romanică.
La şedinţele de Seminar au lucrat următorii studenţi:
1. Riegert Amelie, Cervantes, Don Quijote. Partea II Cap. 45,
interpretare. 2. Moldovan Ana, Cervantes, Don Quijote. Partea
II. Cap. 42—43, interpretare. 3. Mureşan Măria, Calderon,
Lavida es seceno, actul II. interpretare. 4. Viciu Cornelia, Calderon,
La vida es seceno, actul III. interpretare. 5. Handa
Hortensia, Lope de Vega, La Estrella de Sevilla, actul I. 6.
Bălan Alina, Lope de Vega, La Estrella de Sevilla, actul II.
7. Fulepp Clara, Lope de Vega, La Estrella de Sevilla, actul
III. 8. Peter Margareta, Villon, Le Testament, vers. 1—320. interpretare.
9. Buraiu Lavina, Cretien de Troyes, Erec et
Enide, vers. 1—275. 10. Marin Victoria, Cretien de Troyes,
Erec et Enide, vers. 275—525. 11. Moldovan Ana, Cretien de
Troyes, Erec et Enide, vers. 1075—1350. 12. Săsărean Irina,
Lexicografie rom. Etimologii latine explicate după războiu.
13. Tănase Eugen, Traduceri alese şi interpretări din Lope de
Vega.
14. Limba şi literatura franceză.
Prof. cu contract: Yves Auger.
1. Cursuri: Jean Jacques Rousseau (2 ore săpt.).
2. Grammaire historique: Morphologie. (1 oră săpt.).
3. Seminar: Traduceri în franţuzeşte din M. Eminescu:
Scrisoarea II. Scrisoarea IV. Scrisoarea III Qj 2).
Lector: Henri Jacquier.
Studiul limbii franceze moderne: ortografia, gramatica şi
stilistica (2 ore pe săpt.).
Interpretări de texte: din poeţii romantici (Lamartine) şi
parnasieni (Th. Gautier, Th. de Banville, Leconte de Lisle, J.
M. de Heredia); din J. J. Rousseau; din Moliere (Malade Imaginaire)
(2 ore pe săpt.).
Traduceri din româneşte în franţuzeşte: din scrisorile
lui Ion Ghica; din V. Alecsandri (Pasteluri) (1 oră pe săpt.).

264
Cursuri:
15. Limba ţi literatura italiană.
Prof. cu contract: Giandomenico Serra.
1. Petrarca.
2. Antologia della prosa e della poesia italiana (continuazione).
3. Grammatica storica della lingua italiana.
4. Seminar: Interpretazione e discussione critica di testi
letterari.
5. Seminar: Esercizi di traduzione dai rumeno in italiano
e viceversa.
Lector: Francesco Anelli.
1. Introducere în studiul limbii italiene.
2. Letture sulla storia civile e sulla geografia dell'Italia.
* 3. Cenni di storia della leteratura italiana.
16. Limba şi literatura germană.
Prof. titular: Gustau Kisch.
Cursuri:
1. Istoria comparată a limbilor germanice.
2. Toponimia germană ca izvor al istoriei culturale.
3. Weimarul clasic.
Seminar (2 ore săpt.):
S'a cetit şi s'a interpretat: Walther von der Vogelweide
„Minnegesangs Friihling". S'au ţinut 27 şedinţe, toate sub conducerea
directorului, cu care ocazie s'au prezentat şi s'au cetit
27 lucrări, cari au fost discutate în şedinţele seminarului. Au
luat parte 54 studenţi.
Lucrări de seminar:
Stella Smocot: Ludwig Uhland als Dichter. Hedwig Wiihr:
Die Merseburger Zauberspruche. Livia Şofan: Johannes Fisehart.
Doris Hensel: Friedrich Riickert. Francisc Lux: Felise
Dahn als Romanschriftsteller. Emilia Zeii: Gellert. Geza Nagy:
Die Bedeutung Opitzens fur die deutsche Literatur. Friederike
Fielk: Der Pfarrer in der deutschen Literatur. Stella Smocot:
Deutsche Klassiker im Lichte der Stammeskunde. Adalbert
Fabian: Die Nibelungensage in der ungarischen Litera-

265
aur. Hedwig Romer: Der Pfarrerssohn in der deutschen Literatur.
Geza Hosszu: Lessing und Schîller als Asthetiker des
Dramas. Bruno Klein: Der Beowulf im Lichte der Mythoîogie.
EUsabeta Zsuljevics.- Richard Wagner als Dichter. Alice
ScMff: Das Elsass im Lichte der deutschen Literatur. Petronela
Şandru-Negoşanu: Die Rache als dichterisches Motiv in
der deutschen Literatur. Ecaterina Lăszlo: Goethe al Schuler
Herders. Valena Ledefer: Gottfried Keller. Ana Szabo: Die
Freundschaft als dichterisches Motiv in der deutschen Literatur.
Alexandru Schuller: Germanische Elemente im Magyarischen.
Ana Schaffarczik: Faust in der germanischen Literatur
(ausser Goethe). Adalbert Fabian: Die Kleinstâdterei in
der deutschen Literatur. Alexandru FUep: Goethe als Balladendichter.
WUhelm ReHer: Die historischen Gestalten des
№ebelungenliedes. Geza Tatăf: Herder als Philosoph. Alexandru
Shuller: Hans Sachs und seine dramatîsche Sendung.
Bella Wald: Die Freiheitskampf der Niederlânder in der
deutschen Literatur.
Lectoratul.
Dl lector Fr. Lang a ţinut un eurs (1 oră pe săpt.) pentru
necunoscătorii limbei germane ca introducere, în care a tratat
legile morfologiei şi sintaxei germane, ilustrându-le în legătură
cu lectura „Die Jungfrau von Orleans" de Fr. Schiller
(prolog, actul I şi IV). într'o oră s'au făcut traduceri din româneşte
şi nemţeşte şi anume: „Năpasta" actul I de Caragiale
şi M. Sadoveanu „Mormântul unui copil": „Străjerul" şi
„Plopul". Traducerile, cari complectau cursul întâi, se bazau,
afară de traducere tot pe explicarea şi exerciţiul legilor gramaticale,
împreună cu exerciţii în scris, pe care le-au corectat
auditorii însuşi.
O oră a servit pentru „Interpretarea şi traducerea lui
„Faust" de Goethe, Partea II, actul I şi II fiecare gândire a
acestei capodopere, aproape fiecare propoziţiune a fost comentată.
In cursul (1 oră) „Interpretarea poeţilor germani austriaci"
(Sec. 19) lectorul a interpretat şi tratat toate dramele
lui Franz Grillparzer şi poezia lirică din tinereţea lui Nicolaus
Lenau.

266
Un fel de adâncire în sufletul german a fost cursul despre
„Heinrich von Kleist şi Fr. Hebbel", explicând lângă interpretarea
şi comentarea dramelor acestor doi poeţi şi gândirea
lor.
Cursuri:
1T. Limba şi literatura engleza.
Prof. titular: Petre Gnmm.
1. Istoria literaturii engleze în sec. XVII şi XVIIII. (2:
ore săpt).
2. Lexicologie engleză (1 oră săpt.).
3. Seminar (2 ore pe săpt.).
Lector: E. Diaconu.
1. Proseminar: Lecturi, conversaţii şi exerciţii gramaticale
cu începători. (1 oră săpt.).
2. Istoria Angliei (1 oră săpt.).
3. Cetiri şi interpretări din scriitorii englezi (1 oră săpt.)-
4. Traduceri din româneşte în englezeşte (1 oră săpt.).
Cursuri:
ÎS. Limba şi literatura maghiară.
Prof. titular: Gheorghe Kristof.
1. Romanul maghiar (1 oră săpt.).
2. Epica în sec. XVI—XVII (1 oră săpt.).
3. Etimologie şi sintaxă (1 oră săpt.).
Seminar: (2 ore săpt.).
Capodoperile epicei până 1848. Analisa şi explicarea lor
din punct de vedere estetic şi istoric. Sau citit 26 lucrări de
seminar, cari au fost discutat sub conducerea directorului.
Cursuri:
19. Slavistică.
Prof. supl.: Emil Pettovici.
Limba slavonă la Români (2 ore săpt.).
Elementele slave ale limbii române (1 oră săpt.).
Seminar: Bibliografie slavo-română (2 ore săpt.).

d) SECŢIUNEA ISTORIEI.
30. Istorie antică.
m
Prof. titular; Emil Panaitescu.
Cursuri:
1. Istoria Grecilor până la sfârşitul războaielor pentru:
libertate (2 ore săpt.).
2. Seminar: Interpretarea de texte şi lucrări din istoriat
Atenei (2 ore săpt.).
Conferinţa de Antiehităfc şi Epigraf ie.
Conferenţiar definitiv: C. Daicoviciu.
Curs: Antichităţi private greco-romane (2 ore pe săpt.).
Seminar: (2 ore pe săpt.). Izvoare şi bibliografie privitoare
la istoria greacă (pregătirea materialului pentru seminarul
de Istorie antică).
Cursuri:
31. Arheologie.
Prof. titular: Dimitrie M. Teodorescu.
1. Arheologie I: Istoria artei în antichitate (Epoca preelnică
şi elenică), cu proecţiuni (2 ore săpt.).
2. Arheologia II: Preistoria (istoria civilizaţiei antice în<
Dacia), cu preocţiuni (1 oră săpt.).
Seminar; Isvoarele istoriei civilizaţiei antice în Dacia;
(2 ore săpt.).
33. Istoria universală
Prof. titular: Constantin Marinescu.
Secretar bibliotecar: Francisc Pali.
Ordonanţă: Martin Veress.
Curs: (2 ore pe săptămână).
S'a ţinut un curs general de Istorie Contimporană, dela
Revoluţia franceză până Ia Războiul franco-german din 1870-
1871.
Proseminar: (1 oră pe săptămână).
înscrişi 26 de studenţi. Au participat regulat Ia şedinţe 23 5
.'.
S'au ţinut 22 de şedinţe, în cari s'a citit, tradus şi interpretat'

•зт
din Fritz Kern, Qfuelten zur Gesčhičtite der mitlelăllerlichen

289*
Viorica, Henning Herman, Horedt. Knrt, Hunyadi Mateiu, Juricskai
Irma, Klusch Paul, Kutschera Rolf, Lăpedatu Victoria,.
Luca Victoria, Lupaş Minerva, Makkai Ladislau,, Metz losif,
Miiller Reghina, Sr. Oswald Tereza, Sabău Ioan, Schottel. Minerva,
Simon Toma, Tămăşan Margareta, Tasch Petru,. Triteanu
Elena, Vinulescu Gheorghe, Sr. Wachter Berta..
S'au ţinut 22 de şedinţe, în cari s'au citit dări de seamăi
asupra următoarelor lucrări: 1.. Sr. Damo Vilma: N.. Iorga,,
Generalităţi cu privire la studiile istorice. Bucureşti, 1934; 2L
Juricskai Irma:. A. Kleinklaus,, Charlemagne. Paris, Ш34; 3..
Macaveu Astra: Ch. Petit-Dutnillis, La monarchie feodale ere
France et en Angleterre (X^JXlIIe• siecles). Paris, 1933; 4..
Henning Hermann: W. Bauer, Einţăhrung in das Studium der
Geschichte. Ed. II. Tubingen, 1928; 5. Lăpedatu Victoria::
Paul Valerg, Regards sur le monde actuel. Paris, 1933? 6. Brătianu
Dan: Grousset Rene, Histoire des croisades, t. 1. Paris,,
1934; 7. Csipkes Irina: Gustave Schlumberger, Renaud de:
Châtillon, prince d'Antioche-. Paris, 1898; 8. Sabău Ioan: G.
Schlumberger, Byzance et croisades. Paris, 1927; 9. Sr. Soltesz:
Elania: G. Schnurer, L'Eglise et la Civilisation au moyen-âge,.
t. I. Paris, 1933; 10". Sr; Wachter Berta: A. FUche, La chretiente
medievale. Paris, 1929; 11". Luca Victoria şi Miiller Reghina:
A\ FUche", Histoire du moyen-âge; t. II. Paris, 1933..
INSTITUTUL DE ISTORIE ROMÂNA.
Directori: Prof. Alexandru Lapedatu şi Prof. Ioan Lupaş..
Personalul::
Asistenţi: Ioaehim Crăciun şi Ioan Moga..
Preparator: Hortensia Georgescu..
Practicant: Gheorghe Vinulescu..
Ordonanţă: Ioan Bărăian.
Biblioteca:
Biblioteca Institutului de Istorie Română, cu a cărei îngrijire
a fost încredinţat dela desfiinţarea postului de secretar
bibliotecar (1933); — dl Gheorghe Vinulescu, a crescut!
în cursul, acestui, an şcolar, cu 1870 de volume. De asemenea аил

270
fost complectate mai multe colecţii de periodice. S'au legat
Дп cursul acestui an 210 volume.
Institutul a continuat să fie abonat şi să aibe relaţii de
-schimb cu 30 de reviste şi periodice din ţară şi 6 din străinătate
(Ungarische Jahrbucher Berlin; L'Europa Orientale, Roma;
Orientalia Christiana Roma; Historisk Tidskrift Stock-
Tiolm şi Casopsis Nârodniho Musea şi L'Europe Centrale din
.Praga).
23. Istoria modernă a Romanilor şi Istoria
Transilvaniei.
Prof. titular: Ioan Lupaş,
Cursuri:
1. Istoria contemporană a Românilor, Domnia Regelui
»tarol I. (1 oră săpt.).
2. Istoria Transilvaniei în veacul al
săptămânal).
XVIII-lea (? oră
Seminarii: (1 oră săpt.).
1. Proseminar cu studenţii din anul preparator. La şedinţele
de proseminar s'au făcut ca şi în anii trecuţi exerciţii
de paleografie română sub supravegherea dlui asistent Ioan
Moga. Pentru aceste exerciţii s'au folosit manualele lui Al.
Roşculescu şi ale Preotului N. Popescu; Albumul de paleografie
românească al lui I. Bianu şi N. Cartojan precum şi o
serie de fotografii şi documente originale din colecţia Institutului.
In afară de aceste exerciţii de paleografie s'au. studiat
în şedinţele proseminarului Cronicarii şi istoricii români din
Transilvania şi Banat.
Au prezentat lucrări următorii studenţi:
1. Boroş Marioara, Cum înfăţişează Samuil Mtcu pe episcopul
Inocenpe Klein. 2. Boca Paulina, Tetboniu Laurian despre
Revoluţia din Ш8 a Românilor ardeleni. 3. Danciu Aurora,
Gheorghe Şincai despre Constantin Brâncoveanu. 4. Doican
Aurel, Cronici şi letopiseţe mai însemnate despre Români
in sec. XV. 5. Fulop Victoria, Ce scrie Damaschin Bojâncă

271
despre Ioan Huniade şi Mihaiu Viteazul. 6. Grinţescu Lucia,
Cum combătea Teodor Aron pretinsa origine slavă a Românilor.
7. Sora Gusztus Ana, Cum judeca Titu Maiorescu Detronarea
lui Cuza. 8. Sora Hermann Ileana, Ce scrie Vdcenţiu
Babeş despre politica lui Andrei Mocioni. 9. Hontert Radu,
Kinnamos, Anonymus şi Nest'or despre elementele vechi româneşti.
10. Lupaş Aurelia, Argumentele lui Petru Maior pentru
continuitatea Românilor. 11. Pascu Ştefan, Ce spune Dio
Cassius despre Războaiele lui Traian ou Dacu? 12. Roşeau
Natalia, Ce spune Andrei Şaguna despre alegerea sa ca episcop.
13. Roman Aurelia, Rogerius despre retragerea Tătarilor
din Ungaria şi Tramilvania. 14. Tomlo Iuliu, Rogerius
despre „Invazia Tătarilor" şi alte date din invazia lor.
2. Seminar (1 oră săpt.) cu studenţii din anii de licenţă.
-S'a studiat şi discutat „Istoriografia transilvană a evului mediu".
Au prezentat lucrări de seminar următorii studenţi. 1.
Sora Bogâthy Emma, Cronicarul maghiar Simion Kezai: „Despre
Săc'ui şi Români". 2. Căpuşan Măria, Antoniu Bonfini
despre lupta dela Baia. 3. Sora Fuchs Tereza Alvita, Informaţiile
lui Bonfini despre Originea Huniadeştilor. 4. Henteş
Viorica, Galeatto Martio: De egregie sapientes et jucose dictis
et factis Matthiae Regis. 5. Klima Hellmut, „Wărgengel"
(Mathias MUes). 6. Luca Victoria, Cronica lui Anonymus
în Istoria Românilor. 7. Mihai Ana, Cronicon Pictum
Vindobonense Lupta lui Carol Robert cu Basarab cel Mare.
8. Perjessy Iuliu, Johannes de Kukullei: „Despre Bogdan şi
exodul maramureşenilor în Moldova". 9. Sora Soltesz Elania,
Informaţiile lui Thuroczy despre Ioan Hunidde. 10. Stoica
Ioan Gheza, Datele biografice ale Regelui Carol I. 11. Tămăşan
Margareta, Miron Costin: De Neamul Moldovenilor.
Izvoare şi Idei. 12. Tomşa Ioan, Războiul pentru independenţă
după Memoţiile Regelui Carol I. 13. Tasch Petru, Georgius
Krauss Siebenburgische Chronik partea I. 14. "Weber
Ioan, Informaţiunile privitoare la chestiuni bisericeşti din
timpul lui Carol 1. 15. Feier Zoe, lstotia mineritului în regiunea
auriferă a Abrudului în epoca romană, a năvălirilor şi
sub dominaţia ungurească. 16. Mânu Emilia, Metoda istorică
a lui Miron Costm. 17. Moga Măria Magister RogerH Carmen
miserabile. 18. Baba Raveca, Situaţia economică a Principatelor
Române în timpul domniei Regelui Carol I.
4

272
24» Istoria тесле a Romanilor.
Prof. titular: Alexandru Lapektatu
In acest an şcolar dl. prof. Al. Lapedatu a fost suplinit
de către dl. conferenţiar Constantin Daicoviciu, care a făcut
următorul Curs:
Introducere în studiul izvoarelor istoriei române.
Seminar:
Cetirea şi interpretarea isvoarelor istoriei vechi a Românilor.
Au prezentat şi citit lucrări de seminar următorii studenţi:
1. Miiller Reghina, Notarul Anonim. 2. Ciobanu Lucreţia,
Bibliografia lui Anonymus. 3. Luca Victoria, Geograful
anonim şi Românii in cântecele medievale. 4. Moga Măria,
Cronica lui Simon Kezay. 5. Makkai Ladislau, Geograful
anonim şi localităţile din Ungaria. 6. Săsăreanu Irina, Cântecul
de jale al lui Rogerius. 7. Zdrenghea Mircea, Vechimea şi
răspândirea Românilor pe baza toponimiei şi a onomasticei
de N. Drăganu. 8. Mateescu Ştefan, Vechimea creştinismului
la Români. 9. Sora Aloisia Naghi, Creştinismul tn provinciile
danubiene în primele patru secole.
25. Bizantinologie
Prof. titular: Nicolae Bănesou.
Cursuri;
1. Istoria imperiului bizantin de la Constantin cel Mare
până la Constantin VII Porphyrogennetos. (2 ore săpt.).
2. Proseminat: Texte medievale greceşti: Leontios din
Neapolis, interpretare, Introducere în limba medievală
greacă. (2 ore săptămânal.).
Lucrare de licenţă: Cristea Eustaţiu: Mişcarea iconoclastă
la Rizanţi.
26. Istoria sud-est europeană.
Prof. titular: Silviu Dragomir.
Curs:
Relaţiile Românilor cu popoarele din provinciile danubiene
în sec. VII—XII. (2 ore săpt.).
Seminar; Exerciţii de paleografie şi diplomatică slavoromână.

2T. Istoria generală a artelor.
Prof. titular: Coriolan Petranu,
273
Curs: Arta barocă şi arta renaşterii nordice (2 ore săpt.).
Seminar: Analise sistematice ale operelor de artă (2 ore
săptămânal.).
Înavuţirea materialului didactic: 94 fotografii, 53 cărţi, 50
diapozitive, 2 obecte Ia inventarul mobilierului şi uneltelor.
Starea inventarelor: 11,454 diapozitive, 5463 fotografii,
2023 cărţi şi 48 mobile şi unelte.
Cursuri.-
28. Etnegrafle şi Folklor.
Prof. suplinitor: Romulus Vuia.
1. Etnografie. (2 ore pe săpt.): Rase şi popoare, clasificarea
lor.
2. Capitole alese din etnografia poporului român. (2 ore
săpt.). Aşezările şi tipurile de casă la Români.
Seminar. (2 ore săpt.). îndrumări privitoare la monografiile
săteşti şi monografii regionale.
Au fost înscrişi 41 studenţi, dintre care au urmat regulat
38. S'au ţinut 20 şedinţe, făcându-se şi două excursii în Feleac
şi Popeşti lângă Cluj.
In cadrul ciclului introductiv, Dl Prof. Romulus Vuia a
vorbit despre „Principiile monografiei etnografice". Dl /.
Chelcea tratează „Acţiunea monografică în România până în
prezent". Dl Octavian Vuia face o comparaţie între „monografie
sociologică şi etnografică". Dl Andrei Gnădig face o
dare de seamă asupra lucrării Dlui Traian Herseni: „Teoria
Monografiei Sociologice", iar Dl luliu Hegedus asupra lucrării
Dlui H. H. Stahl: „Tehnica Monografiei Sociologice". Se fac
apoi „dări de seamă" despre următoarele monografii săteşti
şi regionale. Dl Emeric Elek: Monografia satului Răşinariu,
de Victor Păcală; Dl Adalbert PiskolU: Ţinutul Săcuilor, de
Sabin Opreanu; Dl Ioan Vancu: Descriptio Moldaviae, de Dimitrie
Cantemir; Dl Carol Waldner: Braunschweiger Volkskunde,
de Richard Andree; Dl Lorand Bânkos: Vlasia şi Mostiştea,
de Vintilă Mihăilescu: Dl Ioan Weber: Landeskunde
18

m
der Provinz Brandenburg; Dl Emeric Kostyal: Basinul Trascăului,
de J. Janko. Dra Elena Minai: Le Folklore de Dauphine,
de A. van Gennep. Dl Ladislau Demeter.- face o „Dare de
seamă asupra excursiei dela Popeşti—Cluj". Se tratează apoi
următoarele capitale dintr'o monografie: Dl Teodor Onişof:
Cadrul geografic. Dl Csiszer Io&if prezintă o „Casă veche din
comuna Cioboteni, jud. Ciue", iar Dl Ştefan Adorjân o casă
din întorsătura Buzăului, jud. Braşov. Dra Dr. Luiza Netoliczka:
Metoda de cercetare a portului popular, iar Dl Dr. L
Făcăuaru, asistent la Institutul de Igienă, „îndrumări pentru
măsurători antropologice".
29. Laboratorul de fonetică experimentală.
Asistent: Emil Petrovici.
Ordonanţă: Pavel Podoabă.
Cursuri: (2 ore săpt.).
Conferinţa de Bibliografie Generală.
Conf. supl.: loachim Crăciun.
Curs general de Bibliologie (Istoria cărţii). (2 ore săpt.).
Cartea şi bibliotecile în antichitate. Cartea rulou şi cartea codex.
Cartea şi bibliotecile în Evul Mediu în Orient şi în Occident.
Bibliofilia şi arta cărţii în veac. XIV şi Xv; Miniaturiştii.
Cartea în timpul Renaşterii şi Reformaţi unii. Descoperirea
tiparului şi incunabulele. Tipografia în diferite ţări. Cartea şi
bibliotecile în veac. XVI şi XVII. Primele biblioteci publice
şi stilul baroc la biblioteci. Cartea şi bibliotecile în veac.
XVIII. Stilul rococo şi vignetele. Bibliofilii veac. XVIII şi buchiniştii.
Clasicismul şi arta cărţii. Cartea şi bibliotecile în
timpul revoluţiunii franceze şi în epoca lui Napoleon. Veac.
XIX şi XX: Industrializarea cărţii şi desvoltarea bibliotecilor
moderne.
Seminar: (2 ore săpt.).
Lucrări practice de bibliologie şi bibliografie (2 ore săptămânal.).
La seminar s'au prezentat diferite cărţi rulouri şi
codex din diferite timpuri în fotografii sau cărţi însăşi. Pen-

•275
jtru o mai intuitivă înţelegere a mecanismului tipăririi unei
cărţi s'a vizitat tipografia „Cărţii Româneşti" (25 Ianuarie
1935) din Calea Regele Carol II, unde, pe lângă studenţii obicinuiţi
ai seminarului, au luat parte şi alţi studenţi dela Facultăţile
de Ştiinţe şi Drept.
Cu ocazia vizitării Bibliotecii Universităţii noastre au fost
prezentate studenţilor mai multe incunabule şi exemplare din
Plantin, Moretus şi Elzeviriene, pe cari le posedă Biblioteca
(7 Martie 1935).
In ce priveşte activitatea bibliografică a seminarului, s'a
continuat cu adunarea de material pentru bibliografia „Istoriografiei
Române", apoi s'a cules material pentru o bibliografie
a „Istoriei Bisericii Româneşti", a „Filosofici şi Pedagogiei
Româneşti până la 1860"; „Cărţi latineşti scrise de autori
români până la T838", material pentru o „Bibliografie a
Ţării Năsăudului", „Bibliografie a Basarabiei" şi „Bibliografie
a Banatului"; apoi „Cărţile din Biblioteca Bruckenthal din
Sibiu privitoare la Istoria Ardealului" şi „Bibliografia lui Anonymus"
(cu studenţii dela Facultatea de Litere şi Filosofie).
S'a continuat şi terminat „Bibliografia Geografică a României
în 1929 şi 1930" (cu studenţii dela Facultatea de Ştiinţe)
şi s'a început o „Bibliografie Juridică Românească" dela 1918
încoace (cu studenţii dela Facultatea de Drept).
Lucrările au fost date în legătură directă cu specialitatea
principală aleasă de studenţii diferitelor Facultăţi.

С) ACTIVITATEA ŞTliSŢ1F1CĂ-LITERAR
a) SECŢIA FILOZOFIEI.
1. Istoria filozofiei; logica.
Prof. Marin Ştefănescu este în continuarea unei lucrări
despre Metodă, cu care se ocupă de mai mulţi ani.
Conf.: D. D. Roşea.
a) Filosofie şi Viaţă:
b) Pledoarie pentru spiritual (ambele conferinţe ţinute
In Cluj).
c) Redactează revista „Revue de Transylvanie".
d) Cartea Existenţa Tragică a fost premiată de Academia
Bomână cu o parte a premiului „Gh. Asachi".
3. Sociologie morală.
Prof. supl. Constantin Sudeţeanu:.
Opinia publică. Analiza condiţiilor şi aspectelor ei. Imprimeria
Fondul Cărţilor Funduare. Cluj, 1935. pag. 56i
3. Institutul de psihologie experimentală, comparată
şi aplicată.
1. F. Ştefănescu Goangă: Teste individuale verbale pentru
măsurarea inteligenţei (în curs de elaborare).
2. FI. Ştefănescu Goangă, A. Roşea şi S. Cupcea: Teste
pentru măsurarea funcţiunilor mintale.
3. Alexandru Roşea: Teste colective neverbale pentru, măsurarea
inteligenţei la copii (seria B.) (în curs de elaborare).
4. Dimitrie Todoranu: Psihologia reclamei.

Publicaţii:
4. Pedagogie I.
Prof.: Otiisifor Ghibu.
277
1. Acţiunea catolicismului unguresc şi a Sfântului Scaun
In România întregită. Raport adresat M. S. Regelui Carol II.
Cu CLXXVI+45 acte şi documente. Cluj, 1934, CV-f-983 pag.
2. Doi uzurpatori ai drepturilor Regelui României şi ai
XJniverstiăţii din Cluj: Sfântul Scaun dela Roma şi Statul romano-oatolic
ardelean (în Biblioteca Seminarului de Istoria
Pedagogiei dela Universitatea din Cluj, Nr. 1.).
3. Problema personalităţii juridice a Ordinelor călugăreşti
catolice din România, în Revista teologică, Sibiu. Extrasă
şi deosebit (12 pag.).
4. Liceul piarist din Timişoara, în reviste „Familia";
Oradea.
5. Memoriu cu privire la liceul piarist din Timişoara, în
Revista Cercului juridic bănăţean, Timişoara Nr. 11. 1934.
6. Cele dintâi inspecţii şcolare în Ardealul românesc, în
„Satul şi Şcoala" şi aparte.
7. O serie de 8 articole privitoare la Politica religioasă şi
şcolară a României întregite, în ziarul „Universul", (Martie—
Aprilie 1935).
8. Articole în „Secuimea", „Graiu românesc" (Odorheiu)
şi „Generaţia noastră" (Bucureşti).
Conferinţe:
1. învăţământul teologic în Universităţi, Ia Bucureşti (în
•ciclul de conferinţe organizate de Arhiepiscopia ortodoxă).
2. Politica religioasă a României întregite, o serie de 3
conferinţe ţinute la Academia teologică ortodoxă din Cluj.
Acelaş subiect, desvoltat în câte o conferinţă la Sibiu (Acade-
-mia teologică), Cernăuţi (Aula Universităţii), Timişoara (Teatrul
Naţional), Arad (Palatul Cultural), Caransebeş (Frăţia
'Ortodoxă română), Sf. Gheorghe (Frăţia ortodoxă română).
3. Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun, la Braşov
(Frăţia ortodoxă română).
4. Iredentism şi revizionism unguresc în România, la
Oradea, (in cadrele Extensiunii universitare), la Timişoara,
Arad, Satu mare, Baia Mare, Şimleul-Silvaniei, Sighetul Marunaţiei,
Cernăuţi şi Giurgiu (în cadrele Ligei Ântirevizioniste).

278
Diferite:
In cursul anului şcolar Dl prof. Ghibu a funcţionat caa
preşedinte al Fondului Premiului „Vasile Pârvan", ca preşedinte
al Comisiei pentru examenul de bacalaureat din Oradea.
(Sesiunea Septembrie—Octombrie 1934) şi ca membru al Comisiunei
examenului de capacitate al candidaţilor de profesori
de limba franceză (Bucureşti).
Distincţii: Decorat cu Ordinul „Ferdinand" în gradul decomandor;
b) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE.
5. Limba şi literatura greacă.
Prof. Ştefan Bezdechi.
1. Manualul de vânătoare a lui Xenofon (traducere apărută
în editura Rev. „Carpaţi").
2. Pseudokynegetieos de Odobescu (ediţie pentru uzul
şcoalelor secundare, apărută în colecţia „Literatura clasică
românească" în editura Tipografiile române unite, Buc. 1935).
3. Marginalia ad OvidU Tristia în Anuarul Institutului de
Studii Clasice, II, (sub tipar).
4. Traduceri din poeziile lui Eminescu în latineşte (Odă:
în metru antic, Mai am un sigur dor, La steaua care-a răsărit,
Rugăciunea unui Dac), apărute în rev. Gând Românesc, anul.
1935 No. pe Februarie, Martie, Aprilie şi Mai.
6. Muzeul limbei române.
(Limba şi literatura română 1).
Publicaţiuni. In pregătire: Volumul VIII al Dacoromaniei.
In Biblioteca Dacoromaniei au fost publicate, anul acesta,
următoarele lucrări subvenţionate de Oficiul de Editură (fondul
b).
1. Emil Petronici: Graiul Caraşovenilor (Imprimeria Naţională,
Bucureşti, 1935).
2. Ioan Breaza: Michelet şi Românii (Cartea Românească
Cluj, 1935).
Şedinţele săptămânale ale Muzeului s'au ţinut regulat,
ca şi în anii trecuţi, Marţia între orele 5—8, cu comunicării
şi discuţii.

m
In secţiile Muzeului s'a lucrat ca şi în anul trecut. Secţia
bibliografică, condusă de asistentul Ion Breazu a alcătuit
bibliografia analitică pe 1931—1932. Secţia dialectologică a
înregistrat răspunsuri la Chestionarul al Vl-lea „Stupăritul"
şi a pregătit Chestionarul al VII-lea „Instrumente muzicale",
care se va distribui membrilor corespondenţi în cursul verii.
Anchetele pentru Atlasul Linguistic au continuat prin anchetorii
Sever Pop şi Emil Petrovici. Sever Pop a terminat (iar
Emil Petrovici numai în parte) Moldova, iar acum cei doi
anchetori lucrează în Muntenia. In Secţia de Onomastică, condusă
de asistentul Ştefan Pasca s'a scos materialul onomastic
cuprins în fişele de recensământ din jud. Hunedoara. Secţia
Arhivei de Folklor, condusă de Ion Muşlea a continuat strângerea
materialului folcloric şi a pregătit voi. III al Anuarului,
în curs de tipărire.
A. Legăturile cu streinătatea s'au păstrat ca şi în trecut.
In afară de schimbul Dacoromaniei cu 31 de publicaţiuni
streine, prin care Muzeul ţine viu contactul cu cercetările
ştiinţifice de peste hotare, Muzeul a primit vizita a doi învăţaţi
streini: Ernest Gamillscheg, prof. la Universitatea din
Berlin, care a ţinut la Muzeu două comunicări şi pe aceea a
dlui G. Bertoni, prof. la Universitatea din Roma.
c) CONFERINŢA DE DIALECTOLOGIE.
Conf.: Sever Pop.
A continuat anchetele pentru Atlasul Linguistic al Доmâniei,
studiind graiurile din Moldova, Dobrogea şi o parte
din Muntenia. Până în prezent a anchetat 272 de comune din
România. Materialul adunat până acum (1930—1935) este grupat
pe 600.000 de fişe şi se află depozitat la Muzeul Limbei
Române din Str. Elisabeta.
A vorbit la postul de Radio despre: „Românii din Istria".
A ţinut, la Târgu-Mureş, în cadrele Asociaţiei „Tinerimea
Română" precum şi la Reghin în cadrele Astrei câte o conferinţă,
cu proecţii, despre: „Cum trăiesc şi mor cuvintele".
In cadrul grupării „Gând Românesc", a ţinut în iCluj, o
conferinţă, cu proecţii, despre: „Graiul satelor din Ardeal".
In cadrul Ligii antirevizioniste, secţia Satu-Mare, a ţinut
o conferinţă despre: „Limba noastră argument al continuităţii"
(cu proecţii).

280
A adus doi elevi români din Istria (unul din Valdarsa şi
altul din Jeiani) la Şcoala normală de băieţi din Cluj.
A făcut numeroase comunicări de ordin filologic la şedinţele
dela Muzeul Limbei Române.
A publicat:
T. Lingvistica.
Prof. Theodor Capidan
1. Bilingvismul şi rolul femeii în păstrarea limhii în „Familia"
No. 8.
2. Un suffixe albanais en rouma\in în „Revue Internationale
des Etudes Balkaniques". Voi. II.
3. Elemente româneşti în limba albaneză în Dacoromania
VIII.
4. Articolul la Fărşetoţi în Dacoromania VII.
5. Etimologii, recenzii etc. în Dacoromania VII.
8. Limba şi literatura romană 11 (veche).
Prof.: Nicolae Drăganu.
1. „Grănicerii clujeni şi chestiunea administrării averii
comunelor grănicereşti năsăudene". Cluj (1935).
2. „Cum trebue înţeleasă revoluţia Ы Horia", în „Dimineaţa"
de la 1 Martie 1935.
3. „Ceva despre vechimea Românilor din judeţul Cluj",
în „Naţiunea Română", Cluj, Duminecă, 28 Aprilie 1935, Anul
IX, No.. 20, p. 5.
4. Treml Lajos, A romănsâg âshazăja es a kontinuitâs,
Rudapest, 1931, dare de seamă în „Revue de Transylvanie",
Tome I, No. 3, Novembre—Decembre 1934, pp. 397—407.
9. Limba şi literatura italiană.
Prof.: Giandomenico Serra.
„Da Altino alle Antille ossia della fortuna e del mito del
nome „Altilia", „Attilia", „Antilia", in „Studii Italiene", II
Bucureşti, 1935 (sub tipar).

10. Limba şi literatura germană.
Prof.: Gustav Kîsch.
a) Publicaţiuni:
281
1. Die „Hand" .als Grundbegriff unseres Zahlensystems
în „Siebenburgische Vierteljahrsschrift 1935, p. 137 ff.
2. Wilhelm Will, „Saarlăndische Sprachgeschichte" în
„Siebenburgische Vierteljahrsschrift" 1934, p. 325 (recenzie).
b) Conferinţe publice (ca membrul extenslunei Universitare)
:
1. Traducerile bibliei (Cluj), 2. Toponimia ca izvorul istoriei
culturale.
2. „Continuitatea germanică în Ardeal", — conferinţă ţb
nută la 27 Iunie 1935 în Aula Universităţii din Berlin caoaspe
al seminariilor de germanistică şi romanistică.
c) Comunicări ştiinţifice în „Muzeul limbei române".
d) Călătorie de studii: A făcut în Iulie şi August 1934, pe
spesele proprii o călătorie ştiinţifică în Cehoslovacia, Germania
şi Grand Duche de Luxembourg. La 27, 28, 29 August
1935 a participat ca o.aspe de onoare al Societăţii „Goethesgesellschaft"
din Weimar la serbarea semicentenarului acestei
societăţi.
II. Limba şi literatura maghiară.
Prof.: Gheorghe Kristof.
1. Szabolcska Mihâly Erdelyben. Erdelyi Muzeum v. V. a.
1934. pag. 185—244 şi în serie: Erdelyi tudomânyosfuzetek
No. 72.
2. Peterfi Kâroly esztetikâja. Irodalomtort. Kozlemenyek
a. 1934. p. 337—355.
3. Petofi es Erdely. Discurs de inaugurare în Petofi-târsasâg.
13. I. 1935.
4. Eminescu Mihâly koltemenyeyi. Erdelyi Muzeum. v.
VI. a. 1935. p. 13 31 şi în serie. Erdelyi tudomânyos fuzetek
No. 74.
5. Az ember tragediâja roman nyelven. Irodalomtortenet.
a. 1934. No. 3^4.
6. Limba maghiară. Conferinţă în cadrul Extensiunii
Universitare la Orăştie.
Articole şi recenzii în Keleti Ujsâg.

282
12. «JLwiatLc».
Prof. supl.: Emil Pettrovici.
A publicat: Graiul Caraşovenilor. Studiu de dialectologie
slavă meridională. Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1935, în_
8, XII—270 p. (Biblioteca Dacoromaniei, No. 8), subvenţionată
de Oficiul de Editură al Universităţii din fondul b).
A studiat pentru Atlasul Linguistic al României graiul,
din 11 localităţi, anume: 1. Cheniz (Sălaj); 2. Goropceni (Vaslui);
3. Movileni-Larga (Iaşi); 4. Mirceşti (Roman); 5. Tuzla
(Cetatea-Albă); 6. Găuşanii-Vechi (Tighina); 7. Valcani (Timiş-Torontal);
8. Cristeşti (Botoşani); 9. Călugăra-Mare (Bacău);
10. Isbiceni (Romanaţi); 11. Turtuoaaa (Durostor).
In localitatea Tuzla (Cetatea-Albă) a studiat şi graiul
ucrainean vorbit de Moldoveni.
Pentru Arhiva de Folklor a Academiei Române a cules
folklor din Valea Almăjului (jud. Caras). Materialul cules e
în curs de publicare.
A făcut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale
ale Muzeului Limbei Române.
d) SECŢIA ISTORIEI.
13. Conferinţa de antichităţi şi epigrafie.
Gonf. defin.: C. Daicoviciu.
Publicaţii: La premiere division de la Dacie (Cluj, 1934).
Conferinţe: Sarmizegetusa (La Iaşi şi Careii Mari).
Lucrări pe teren: Săpături arheologice la Sarmizegetusa
(Amfiteatrul şi Forul).
14. Istoria universală.
Prof.: Constantin Marinescu.
A participat ca delegat al Facultăţii de Litere şl al Universităţii
din Cluj la al IV-lea Congres internaţional de studii
Bizantine, ţinut la Sofia în Septembrie 1934. A prezentat acestui
Congres o comunicare întitulată „Le pape Nicolas V
(1447—1455) et son attitude envers Fempire byzantin". Acest
studiu se tipăreşte acum la Sofia în volumul care va conţine
comunicările prezentate Congresului.

А tipărit în Bulletin Historique de l'Academie Roumaine
studiul: Le pape Calixte III, Alfonse V d'Aragon, roi de Nap-
Ies et l'ofţensive contre Ies Turcs.
îşi continuă imprimarea la Barcelona a lucrăm La politique
orientale d'Alfonse V d'Aragon roi de Naples.
In revista Gând Românesc din Cluj a publicat dări de
seamă asupra lucrărilor următoare: N. Iorga: Les arts mineurs
en Roumanie (Bucureşti, 1935) şi I. Lupaş: Răscoala,
ţăranilor din Transilvania din 1784. (Cluj, 1935).
Conferinţe.
1. Femeia din timpurile noastre — o ancheta Internaţională
— în cadrul Extensiunii Universitare la Cluj şi Oradea.
2. Normandia şi Anglia in Evul Mediu, ţinută la Bucureşti
în Martie 1935, după invitaţia Institutului francez deînalte
Studii, din Bucureşti.
15. Istoria veche a Romanilor.
Prof. Alex. Lapedatu.
Publicaţii ştiinţifice.
1. Revoluţia ţărănimii române din Ardeal (1784—1785)..
Democraţia. Bucureşti, 1935, An. XXII, Nr. 6—8, p. 5—10.
2. In apărarea Academiei Române. Cuvântare ţinută la
Academia Română, în şedinţa din 29 Martie 1935. Analele
Academiei Române, Şedinţe. Bucureşti, 1934—35, Tom. LV,
p. 58—62.
3. Omagiul Academiei Române pentru M. S. Regele Carol
II: 8 Iunie 1935. Curentul 1935, Iunie 9; Universul 1935, Iunie
9. ^
4. Omagierea memoriei regelui Alexandru I al Jugolaviei
şi a lui Louis Barthou în şedinţa publică a Academiei Române
din 12 Octomvrie 1934. Analele Academiei Române, Şedinţe,
Bucureşti, 1934—1935, Tom LV, p. 15—17.
5. Omagierea memoriei lui G. Bogdan-Duică şi G. Balş.
în şedinţa publică a Academiei Române din 5 Octomvrie 1934..
Analele Academiei Române Şedinţe. Bucureşti, 1934—35,
Tom. LV, p. 10—11.
6. Elogiul Profesorului Gh. Vâlsan la Academia Română:::
20 Septemvrie 1935. Dimineaţa, 1935 Septemvrie 22.

^284
7. După şapte ani... (dela moartea lui I. I. !C Brătianu),
'25 Nov. 1934. Universul, 1934 Noemvrie 26.
8. La a 40-a aniversare a osândirii memorandiştilor...
Luceafărul. Timişoara, 1935, An. I, Nr. 1, p. 11—12.
Conferinţe publice:
1. Ion C. Brătianu: Conferinţă ţinută la Bucureşti în ziua
-•de 20 Martie Ш5 în sala Dalles. Publicată în Universul, Viitorul
şi Dimineaţa din 22 Martie 1935.
2. Poincare şi România. Cuvânt rostit la Radio—Bucureşti:
19 Novembrie 1934. Universul, 1934 Nov. 23; Viitorul
1934 Nov. 21.
3. La 100 ani dela moartea lui Vincenzo Belllni. Conferinţă
ţinută la Ateneul Român: 28 Martie 1935. Viitorul, 1935
Martie 30.
4. însemnătatea zilei de 24 Ianuarie. Conferinţă la Radio—Bucureşti;
24 Ianuarie 1935. Publicată în Dimineaţa,
Lupta, Universul şi Viitorul, 1935 Ianuarie 26.
Cuvântări ocazionale.
1. La funeraliile Mitropolitului Pimen (al Moldovei) (16
Noemvrie 1934).
2. Cu prilejul înmormântării Mitropolitului Nectarie Cotlarciue
al Cernăuţilor (7 Iulie 1935).
3. Cu ocazia înmormântării Mitropolitului Vasile Suciu al
Blajului (29 Ianuarie 1935).
4. Cu prilejul înmormântării Episcopului Grigore Gomşa
al Aradului (28 Mai 1935).
5. Cu prilejul comemorării a 25 ani dela moartea lui Augustin
Bunea (16 Decemvrie 1934).
6. Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 ani a P. S. S. Episcopul
Ivan al Clujului (26 Mai 1935).
7. Cu prilejul învestirii Mitropolitului Nicodem al Moldovei
şi Sucevei la Iaşi (3 Februarie 1935).
8. La solemnitatea desevelirii bustului lui Vincenţiu Babeş
la Timişoara (21 Noemvrie 1934).
9. Cu prilejul desvelirii monumentului martirilor Ciordaş
.şi Bolcaş la Beiuş (6 Iunie 1935).

285.
10. Cu prilejul înmormântării lui Anastase Simu (2 Martie.
1935).
11. La inaugurarea monumentului luptătorului memoran-v
dist Mihail Veliciu (21 Octomvrie 1934).
12. La Congresul Frăţiei ortodoxe la Sibiu (28 Oct. 1934)..
13. fiu prilejul sfinţirii nouii biserici ortodoxe de la Tg v
Mureş (Decemvrie 1934).
Cuvântări în Parlament:
1. La Senat, cu prilejul aniversării unirii Ardealului: li
Decembrie 1934.
2. La Senat, răspunzând d-lui senator N. Iorga, privitor
la notele generalului Banholtz: 17 Decembrie 1934.
3. La Senat, cu prilejul discuţiei generale a proiectului
Adresei de Răspuns la Mesajul Tronului: 17 Decembrie 1934;
4. La Senat, cu prilejul morţii I. P. S. S. Dr. Vasile Suciu,
Mitropolitul greco-catolic român al Alba-Iuliel şi Făgăraşului:
28 Ianuarie 1935.
5. La Senat, cu prilejul comemorării martirilor revoluţiei
dela 1784: Horia, Cloşca şi Crişan: 28 Februarie 1935.
6. La Senat, la discuţia proiectului de lege relativ la vatra
înconjurătoare a Mănăstirii Neamţu-Secu: 14 Martie 1935.
7. La Senat, privitor la bugetul cultelor, depus în Adunarea
Deputaţilor şi asupra legii de salarizare a clerului: 26;
Martie 1935.
8. La Camera, în chestia salarizării clerului. Răspuns la.
declaraţia partidului german: 30 Martie 1935.
Ioan Lupaş:
16. Istoria nouă a Românilor..
1. A existat în Transilvania episcopie ortodoxă înainte de
întemeierea regatului ungar? Biserica Ortodoxă Română, Bu T
cureşti, 1934, p. 149—153.
2. Miron Costin şi concepţia lui filosofică-religioasă asupra
istoriei. Revista Teologică. Sihiu, 1934.
3. Răscoala ţăranilor din Transilvania la anul 1784. Cluj»;.
Astra, 1934, 228 p.

::286
4. Varlaam, mitropolitul Moldovei 1632—Î653. (In:
„Zece ani în slujba Bisericii şi Neamului, 1924—1934", Cluj,
Ardealul, 1934, p. 55—77.
5. Situaţia elementului ortodox din Oradea Mare în sec.
XVIII. Biserica Ortodoxă Română, Bucureşti, 1934, p. 584-587.
6. împăratul Iosif II şi răscoala ţăranilor din Transilvan
nia. Acad. Rom. Mem. Secţ. Ist. Tom. XVI. 1935.
7. încă un vlădică din Transilvania întrat în legendă.
Revista Teologică, Sibiu, 1935.
8. Istoria Românilor, pentru curs superior. Ed. X. Bucureşti,
1935.
9. Istoria Bisericii ortodoxe române. Ed. V. Bucureşti.
1935.
10. L'Empereur Ioseph II et Horia. Revue de Transylvanie,
An. I.
Ioachim Crăciun, vezi activitatea la conferinţa de Bibliograţie
Generală.
Ioan Мода:
1. Aurel Mureşanu. Ţara Bârsei, Braşov, 1934 4, p. 295. 298.
2. La contesa fra Gabriele Bâthory e Radu Şerban vista
dalia Corte di Vienna în „Diplomatarium Italicum, Roma,
1934, Voi. III, p. 42_84.
3. Mişcarea Memorandistă. Viaţa Ilustrată, Sibiu, 1934.
4. Tribuniştii şi mişcarea memorandistă. Gând Românesc.
Cluj, 1934, p. 295—298.
5. Recenzii în Revue de Transylvanie An. I. şi în Anuarul
Institutului de Istorie Naţională (Cluj), Voi. VI.
Hortensia Georgescu:
Recenzii în Anuarul Institutului de Istorie Naţională
(Cluj), Voi. VI şi în Revue de Transylvanie An. II.
Gheorghe Vinulescu:
Recenzii în Reuue de Transylvanie An. II, Anuarul Institutului
de Istorie Naţională. Voi. VI şi Satul şi Şcoala

17. Istoria snd-est earopeană.
Prof. titular SUviu Dragomir a redactat „Revue de Transylvanie".
18. Bizantinologie.
Prof. Nicolae Bănescu
1. Marele-Vornic lordache Golescu, conferinţă ţinută Ia
„Universitatea liberă" din Bucureşti. Tipărită în biblioteca
de popularizare ^Cunoştinţe folositoare", Cartea Românească,
Bucureşti, 1935.
2. ContributWn ă l'histoire de la Seigneurie de Theodoro
(Thodoro) en Crtmee, în „Byzantinische Zeitschrift" 35
(1935).
3. Bulletift roumain, în „Byzantion" (Bruxelles) IX (1934).
4. Recenzii şi notiţe bibliografice în „Byzantinische Zeitschrift.
19. Istoria generală a artelor.
Prof. CorWlan Petranu.
Publicaţii: 1. „La part des trois nationalites de Transylvanie
dans la formation de son caractere artistique" în „Revue
de Transylvanie" I. 4. Cluj, 1935.
2. „Die Stellung Swbenburgens in der byzantinischen
Kunstgeschichte". Comunicare publicată în rezumat de al IVlea
Congres internaţional de studii bizantine. Sofia, 1934 —
Textul integral va apărea în albumul congresului.
3. „Cercetări recente asupra barocului din Ardeal şi
Crişana" în revista „Gând Românesc" III. 1. Cluj, 1935.
4. Discuţii asupra sintezei artei ardelene" (Răspuns d-lui
T. Gerevich) în „Gând Românesc" III. 2. şi în broşură.
5. „Discuţii asupra sintezei artei ardelene" (Critica încercării
d-lui A. Buday) în „Gând Românesc" III. 4.
6. „Muller.Reitzenstein-Rosemann: ТЖе deutsche Kunst
in Siebenburgen" Recensie în „Revue de Transylvanie" I. 4.
7. „Die Gleichwertigkeit der europăischen Rassen" Recenzie
în „Gând Românesc" III. 5.

288
8. „Balogh Jolăn: Mărton es Gydrgy koiosvări szobrăszok"
(Sculptorii clujeni Martin, şi Gheorghe) Recenzie subţ
presă.
9. „Un articol din Ungaria ampra attei ardelene" în ziarul
„Patria" din 12. I. 1935, Cluj.
10. „Un răspuns" în ziarul „Ştirea" din 28. IX. 1934, Arad*.
11. „H. Phlepe: Ost- und Westgermanische Bankultur" Re­
cenzie în „Revue de Transylvanie". II. 1.
2. Congrese. A presidat şedinţa din 14. IX. p. m. 1934 la
al IV. Congres internaţional de studii bizantine din Sofia, secţia
arheologice; a participat la lucrările congresului prin comunicarea
dela No. 2 şi luând parte la discuţii.
3. Conferinţe publice. Două în cadrele Extensiunii universitare:
la Oradea şi Cluj şi una în cadrele Societ. stud.
în Litere la Cluj.
4. Altă activitate: 1. ca inspector al muzeelor (onorific)*
2. ca expert al diferitelor autorităţi (de ex. al Primăriei pentru
separarea colecţiilor româneşti de cele ungureşti la Muzeul
Garpaţilor din Cluj).
30. Etnografie şi Folklor.
Prof. sup.: Romulus Vuia.
1. a. Types of villages and houses in Roumania and their
connection with the cultural circles in the South-East of Europe.
b) A Roumanian survival of suncult and fecundity rite.
Ambele în: „Compte-rendu de la premiere Session du
Congres International de Sciences Anthropologique et Ethnographique
â Londres. 1934".
2. A participat, ca delegat al Ministerului Afacerilor Streine,
la Festivalul Internaţional de dansuri populare ce a avut
loc la Londra (15 20 Iulie a. a). Cu acest prilej a ţinut, în
limba engleză, o conferinţă despre originea jocului de căluşari
şi a dansurilor înrudite la alte popoare ale Europei. A-

SS0
ceasta conferinţă a fost radiodifuaaiă şi va apare m itregime
în „The Journal of the Eaglish Foik Dance Society".
3. A publicat mai multe articole asupra problemelor
noastre de muzeu în ziarul „Curentul".
4. A ţinut conferinţe în cadrele Extensiune! Universitare
(Caransebeş: Portul nostru popular), Societatea Studenţilor
în Litere, Cluj (Tradiţie şi Modernism) şi Universitatea populară
Nicolae Iorga din Vălenii de Munte (Aşezările şi casa
la Românii şi ne-Românii din Ardeal şi Banat).
CONFERINŢA DE BIBLIOGRAFIE GENERALA
Conf. supl.: loachim Crăciun
A început să publice periodicul „Bibliotheca Bibliologica"
în limba română şi franceză. Din această „Bibliotheca
Bibliologica" au apărut:
1. I. Crăciun, O ştiinţă nouă, BibUologia, în învăţământul
universitar din România. Lecţie de deschidere ţinută la
Facultatea de Litere. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1933,
în 8°,* 26 p. No. 2. C. Gollner, Anul revoluţionar 1848 în Principatele
Române. O contribuţie bibliografică, Ouj, Tip. Cart.
Rom. 1934, în 8° 18 p. (Lucrare pregătită în Seminarul de Bibliografie).
2. Bibliografia istoriografiei Române în 1934, în voi. „International
Bibliography of Historical Sciences" (Bibliographie
internaţional des Sciences Historiques), 9-year, Washington.
Paris, 1934.
3. Bibliografia istorjică românească din Melanges-uri
şi Omagii dela 1880 până în zilele noastre. In curs de publicare
în voi. „Internatiol Bibliography of Historical Sciences",
voi. special pentru Melanges-uri şi Omagii.
4. Scrisoarea lui Petru Pellerdi privitoare la ajutorul dat
de Sigismund Bâthory lui Mihai Viteazul în campania din
1595. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1935, în 8°, 11 p. (Extras
din Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Voi. VI).
19

290

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

A) DECANATUL.
1. Lista foştilor Decani.
DIMITRIE CĂLUGĂREA NU decan în anul 1919X-20* 19Ж-21
ADRIAN OSTROGOVICH
GHEORGHE BRATU
GHEORGHE SPACU
IOAN GRINŢESCU
IOAN A. SCRIBAN
AUREL ANGELESCU
IOAN POPESCU-VOITEŞTI
AUGUSTIN MAIOR
THEODOR ANGHELUŢĂ
VASILE MERUŢIU
2. Fereonalal Decanatului-
Decan:
V. STANCIU.
Prodecan:
V. MERUŢIU.
Secretar: Dumitru Constantinescu.
Ajutor-Secretar: Emil Deva.
Archivar: Sofia Deva nasc. Papp.
Prim-pedel: Iacob Mureşan.
Pedel: Vasile Chiorean.
1921—22, 1922—23:
19231-24
1924—25
1925^26
1926^-27
1927L-28
1928—29 ;
19291-30!
19301-31
1931—32!

3. PertonaluL didactic
Profesori Mutări: t
1. Abramesću Nicelae, născut la 31 Marti« Ш у în Târ*
jgovişte. Doctor în Ştiinţele Malenmtiee. Numit hi IevS|ăB(îânt
in Nov. 1904. Conferenţiar 1* 1 Nov. 1919, agregat la 15 Sept
1921 prof. titular la 15 Martie 1926, Profesor titukar la catedra
de Geometrie Descriptivă infinitezimală. Membrii al Societăţii
matematice şi al Societăţii Astromomice di» Franţa, âl Societăţii
Gircolo Matematic-o di Pale**»©' Italia, âi Soeităţii Uniooe
mat. italiana, ăl Societăţii mat. geftfrifflie, âl Soeîtăpi ©âzeM
Matematică Bucureşti, й §6eie1SS|ît de Ştiitffe Ш Bucureşti, al
Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Referent ia Zentealblatt fur Sfathematik
Germania. Coroana R>6mânieif m gVadUl de Ofiţer,
.Răsplata Muncii pentru învăţăfliânt clas» I.
2. Angheluţă Theodor, născut în anul 1882. Doctor îtf matematici.
Profesor titular la catedra de Algebră su^erifiiâîfă.
Membru al Societăţii române de ştiinţe din Bucureşti, al 1
Soc.
de ştiinţe din Cluj, al Societăţii „Cazefa ntatemâtieă". Membru
al Societăţii de matematici din Franţa şi al Societăţii Astronomice
din Franţa. Decan al Facultăţii de* ştiinţe în 1930—31 şi
prodecan în anul 1931—32. Preşedinte al Comitetului de Cenzori
pentru Găminuri. Suplineşte catedra de Teoria funcţiilor
dela 1 Ianuarie 1930. Coroana României în grad de Comaredor.
3. Borza Alexandru, născut în anul Ш7, în Alba Pulia.
Doctor în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Profesor titular
de Botanică sistematică. Directorul Institutului de Botanică
'Sistematică, al Muzeului Botanic şi al Gradinei Botanice din
Cluj. Prodecan în М&—20,- 192®—21, Bfembru în secţiunea
ştiinţifică a Asoc. ,»Astra" şi al „Ateneului 1
Român" din Bucureşti.
Memferu corespondent al „Societăţi botanice cehoslovace",
âl „Societăţii de horticultura" din Lydn şi al Societăţii»
Wânsiivane de Şfiiinţe Naturale din Sibiu. Membru ёх-terii al

294
„Societăţii pentru Fauna şi Flora Fennică" din Helsingfors.,
Protopop onorar. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi
Bucureşti, al Soc. Botanice din Franţa, al Soc. reg. rom. de
Geografie. Membru onorar al Societăţii de Horticultura din
România şi preşedinte al filialei Cluj. Membru în Comisiunea
Monumentelor Naturii şi. preşedinte al Comisiunii pentru
Ardeal. Fost secretar general al Ministerului Instrucţiunii
Publice şi al Cultelor în timpul dela 1. VI. 1929—20. IV.
1931. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I; Răsplata Muncii
pentru biserică cl. I. Răsplata Muncii p. construcţii şcolare cl,
I. Mare Ofiţer al Coroanei României, Mare Ofiţer al Stelei României,
Comandor cu stea al Ord. Piu al IX-lea. Ordinul Ferdinand
I în gradul de Cavaler. Meritul Cultural pentru Ştiinţa,
cavaler cl. II.
4. Bratu Gheorghe, născut la 25 Februarie 1881, în Bucureşti—Ilfov.
Doctor în ştiinţele matematice dela Universitatea
din Paris. Profesor titular de Astronomie. Suplineşte catedra
de Calcul diferenţial şi integral dela 3 IV 1931. Prodecan în
1921—22, 1922—23, 1924—25, 1929—30. Decan în 1923—24.
Membru al societăţilor următoare: Societatea de ştiinţe dini
Cluj, Soc. de ştiinţe din Bucureşti. Soc. Gazeta Matematică din
Bucureşti, Societe mathematique de France, Societe Astronornique
de France şi Circolo matematico di Palermo, Italia..
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroanei.
României. Cavaler al Legiunei de onoare. Crucea comemorativă
a marelui războiu.
5. Dima A. Gheorghe, născut la 1 Martie 18.7:-, în Iaşi—
Iaşi. Doctor în ştiinţele fizice. Profesor agregat dela 1 Nov-
1919 titular dela 1923 la catedra de Fizică generală experimentală.
Directorul Institutului de Fizică generală experimentală.
6. Grădinescu Aristide, născut la 28 Februarie 1880, în
comuna Girov, jud. Neamţ. Doctor în Ştiinţele naturale. Numit
profesor agregat la 10 Febr. 1928; titular dela 3 Apr. 1931
la catedra de Fiziologie generală (animală). Directorul Inst.
de Fiziologie generală. Membru la „Societe de Chimie Biologique"
de Paris. Membru al Reuniunii Române de Biologie,
secţia Bucureşti şi Cluj. Membru al Soc. Regale Rom. de
Geografie şi al Soc. Naturaliştilor Bucureşti. Preşedinte al
Societăţii de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică dinr

29б
Cluj. Premiat de Universitatea din Bucureşti cu premiul Hillel.
însărcinat cu organizarea Laboratorului de Biologie al
Casei Şcoalelor din Bucureşti (1913). Premiat al Academiei
Române cu premiul Adamachi. Decoraţii: Medalia jubiliară
Carol I. Medalia „Bărbăţie şi credinţă clasa I. Crucea comemorativă
de războiu 1916—1918. Băsplata muncii pentru învăţământ
clasa I. Băsplata muncii pentru 25 ani în serviciul
Statului.
7. Grinţescu Ioan, născut la 13 Ianuarie 1874, în Broşteni
Neamţ. Doctor în Şt. naturale (1902) şi Diplomat în Farmacie
dela Universitatea din Geneva (1898). Asistent la Institutul
Botanic al aceleaşi Universităţi (1897—1898). Docent de Во*
tanică la Facult. de Ştiinţe a Univ. din Geneva dela 14 Mai
1903. Numit prin concurs profesor de Botanică cu titlul provizor
la Şcoala centrală de Agricultură dela Herăstrău (Bucureşti,
11 Mai 1911). Numit profesor agregat la 4 Sept. 1919
şi apoi profesor titular de Botanică generală (Anatomie şi
fiziologie vegetală) la Universitatea din Cluj, Directorul Inst.
de Botanică generală. Fost decan în anul 1925—26, prodecan
în anul 1926—27. Membru în Comitetul Societăţii de Ştiinţe
din Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor din România. Membru
al Reuniunii Române de Biologie, secţia Cluj. Membru
al Soc. helvetice de Şt. Naturale şi al Soc. Deutsche Botanische
Gesellschaft din Berlin. Membru al Soc. The International
Faculty of Sciences din Londra.
Medalia Jubilară Carol I. Bărbăţie şi Credinţă ol. I. Crucea
Meritul Sanitar. Crucea comemorativă a Războiului
1916—1918. Cavaler al Coroanei României. Răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I.
8. D. V. Ionescu. Născut la 14 Maiu 1901, în Bucureşti.
Doctor în ştiinţele Matematice dela Facultatea de Ştiinţe
din Paris. Fost elev al Şcoalei Normale Superioare din Paris.
Profesor agregat de Mecanică Baţională dela 15 Mai 1931;
Profesor titular dela 1 Iulie 1934. Membru al societăţilor: As-'
sociation des Anciens eleves de l'Ecole Normale Superieure,
Societe mathematique de France, Societatea de ştiinţe din
Bucureşti, Societatea de ştiinţe din Cluj. Societatea „Gazeta
Matematică".
9. Iuga Gheorghe, născut la 13/25 Octomvrie 1871, în Braşov—Braşov.
Doctor în matematici. Profesor titular al Ca-

tedrei de Matematici generale, numit la 1 Nov. 1923. Membra
al Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti. Fost director al
liceului din Tulcea, fost Inspector al şooalelor particulare
(străine), şi al şcoalelor Comerciale, fost Inspector general
al înv. Profesional, fost Membra în Consilul General

ж
arie 1967 (primul examen de Docenţă In chimie din ţară). Numit
conferenţiar de Chimie Generală cu Începerea anului
şcolar 1908—1909. Numit Conferenţiar definitiv la 1 Aprilie
1912. Profesor titular de chimie generală la Univ. Cluj, numit
la 1 Oct. 1919. Director al Institutului de chimie şi al Laboratorului
de chimie generală. Decanul Facultăţii de Ştiinţe în
-anul 1921—22, reales pe anul şcolar 1922—23. Membru al
Societăţii italiene de chimie (Roma), al Societăţii italiene de
chimie industrială şi aplicata (Milano), precum şi al Socităţii
de chimie din Franţa (Paris). Vicepreşedinte al Societăţii de
Ştiinţe din Cluj, fost vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe şi
al Reuniunei biologice din Bucureşti. Fost Membru în Comisiunea
Medico-legală din Bucureşti. Medalia jubilară „Carol
I". Comandor al Coroanei României, Ofiţer „Corona d'Italia'"
Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
13. Popescu-Voiteşti Ioan, născut la 18 Noembrie 1876,
în comuna Voiteşti-Gorju. Doctor în ştiinţele naturale dela
Universitatea din Paris. Numit profesor titular de Geologie
şi Paleontologie la 1 Oct. 1919. Director al Institutului de Geologie
şi Paleontologie. Fost decan în anul 1928—29. Membru
geolog colaborator şi fost director şi geolog şef al Institutului
Geologic al României. Membru al Societăţii geologice franceze
(Soc. geol. de France). Membru al Soc. „Geologische Gesellschaft
in Wien". Membru coresp. al Soc. Geol. de Belgique.
Membru al Soc. Regale Române de Geografie. Membru şi
vicepreşedinte al Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc.
Naturaliştilor din Bucureşti. Membru al Soc. Lineenne din
Lyon. Membru al Soc. geologice Române din Bucureşti. Membru
în Internationaler Bohrtechniker Verband (I. B. N.) şi
în Comitetul de conducere Krassin. Membru al Asoc. Inginerilor
şi Technicenilor din Industria minieră din România.
Membru al Soc. American Asociation of Petroleum geologists.
Colaborator la Revue de geologie et des Sciences Connexes.
Medalia jubiliară „Carol I". Răsplata Muncii cl. I. Comandor
al Stelei Române. Ofiţer al Coroanei României. Meritul Industrial
cl. I. Războiul 1913 şi 1916—1918. „Coroana Belgiei"
In grad de ofiţer. (Mon. Of. No. 289—1932).
14. Racoviţă G. Emil, născut la 15 Noembrie 1868 la Iaşi.
Licenţiat în drept (Paris 1889). Doctor în ştiinţele naturale
j(Paris 1896). Naturalistul expediţiei antartîce belgiane S. S.

'298
Belgica 1897—99). Subdirectorul laboratorului Arago, anexa
Sorbonei din Paris. (1900—1920). Profesor titular de Biologieşi
Directorul Institutului de Speologie (1 Mai 1920). Directorul
revistelor „Archives de Zoologie experimentale et generale
Paris". „Biospeologica, Etudes sur l'Histoire naturelle
du Domaine souterrain Paris şi Cluj" şi „Lucrările Institutului
de Speologie din Cluj". Preşedinte de onoare al „Societe-
Zoologique de France,' Paris". Preşedinte (1910) al „Societe
de Speologie, Paris", Preşedintele Academiei Române (1927—
1929). Preşedintele Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Senatorul
Universităţii din Cluj (1922—1923). Rector al Universităţii-
(1929—30). Prorector în 1930—31. Preşedintele Comisiei serbărilor
din Octombrie 1930. Corespondent al Institutului internaţional
de colaboraţie intelectuală (Soc. Naţiunilor). Coroana
României în grad de mare Cruce. Mare ofiţer al Stelei
Române. Rene Merente Cl. I. Comandor al însemnului pentru
Merit, etc. Comandor al Legiunei de Onoare Franţa.
15. Rădulescu Dan, născut la 13/26 Noembrie 1884, în Bucureşti—Ilfov.
Doctor în chimie. Numit profesor agregat în
anul 1919. Profesor titular de chimie fizicală. Directorul Laboratorului
de Chimie fizică. Membru al Societăţii de Ştiinţe
din Cluj, al Societăţii de chimie din Paris, al Societăţii de
Ştiinţe din Berlin. Membru de onoare al Soc. Carpatine Transilvane.
Preşedintele soc. de chimie din România secţiunea
Cluj. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
16. Scriban A. Ioan, născut în Noembrie 1897, în Iaşi.
Doctor în ştiinţele naturale. Profesor titular de Zoologie şi
Anatomie Comparată, numit în Noembrie 1919. Directorul
Institutului Zoologic. Fost decan în anul 1926—27, prodecan
în 1927—28. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru
al Soc. Reg. Rom. de Geografie. Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I. Răsplata Muncii el. I. p. 25 ani de serviciu.
17. Sergescu Petre, născut la 3 Dec. 1893 la T. Severin.
Doctor în matematici şi licenţiat în filosofie. Intrat în învăţământ
în 1916; primul, cu media zece, la examenul de capacitate.
Profesor titular de Geometrie Analitică dela 1 Aprilie
1931. Membru al Academiei Internaţionale de Istoria Ştiinţelor
(Paris) şi al Academiei Masaryk din Praga. Corespondent
la „Societas scientiarum Varsoviensis" şi la „Societe Royaledes
Sciences de Liege". Laureat al Academiei de Ştiinţe din

Paris şi al Academiei Române. Membru al Ateneului Român,
Preşedinte de onoare al Congresului Matematicienilor Polonezi
(1931). Membru de onoare al Societăţii Matematice din
Belgia şi al Societăţii de Geografie din Lima (Peru). Membru
în comitetul asociaţiei Prietenii gândirii şi artei francezer Membru al următoarelor societăţi ştiinţifice : Societăţile mate^
matice din România, Franţa, Polonia. Circolo Matematico di
Palermo, Asociaţia franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Societatea
astronomică din Franţa, History of Science Society,
Soc. politecnică română, Gazeta Matematică, Soc. de Ştiinţe din
Cluj, Soc. ştiinţifică din Timişoara, Soc. Română de filosofie,
Asociaţia istoricilor 1
români, Vicepreşedinte (1929) al Soc.
Române de Ştiinţe din Bucureşti, Preşedinte (1929) al Soc.
de Matematici din România, Corespondent al secţiunilor ştiinţifice
ale „Asociaţiei", Membru conferenţiar sau de onoare al
Univ. libere din Craiova şi Ploeşti, al „Tinerimei Române" şi
Ateneului N. Iorga din Bucureşti, al „Casei Luminei" din Severin,
al Ateneului din Câmpina şi al Prietenilor Poloniei".
Fost deputat (1931—32). Decoraţii: Comandor al ord. Polonia
Restituta, Cavaler al ord. Legion d'honneur, Cavaler al ord.
Steaua României, Bărbăţie şi credinţă (1913).
18. Spacu Gheorghe, născut la 5 Decembrie 1883, în Iaşi—.
Iaşi. Doctor în chimie, numit profesor agregat la 1 Nov. 1919,
Prof. titular de chimie anorganică şi analitică dela 1923. Director
al Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică
Prodecan în 1923—24. Decan în 1924—25. Rector în 1925—26.
Prorector 1926—27. Membru corespondent al Academiei Române.
Secretar general al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru
al Societăţii de chimie din Paris şi al Societăţii de Chimie
Americane din Washington. Vicepreşedinte al Societăţii de
chimie din Bucureşti. Membru al Societăţii chimice din Berlin.
Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I., Răsplata muncii
pentru 25 ani de serviciu şi alte ordine.
19. Stanciu Victor, născut la 28 Octombrie 1884, în Viştea
de jos, Făgăraş. Doctor în Ştiinţele naturale, numit prof. agregat
la 1 Sept. 1919. Profesor titular de Mineralogie şi Petrografie.
Director al Inst. de Mineralogie, Petrografie. Membru
al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Mineralogilor
germani. Membru al Asoc. Inginerilor şi Technicienilor din
Industria minieră din România. Preşedinte al secţiei ştiinţi-

ж
Jk* a v»As**ei** М>ж Comandor al Coroanei Нотйаме. fcăspfa*
4a МишЙ pentru Jweăfămâirt ei. 1. Fo^ Subsecretar de Stat îit
Ministerul Agriculturii.
20. Tănăsescu Ioan, născut Ia 23 Februarie 1892T în Bit
cureşti—Ilfov. Doctor în chimie, profesor agregat la catedra
de Chimie organică, numit Ia 23 Nov. 1927. Titular Ia 1 Ian.
1931. Membru al Soc. de ştiinţe din Cluj. Vicepreşedinte al
„Soc. de chimie din România". Membru al Soc. de Chimie
fraceze. Membru al Soc. de Chimie germane.
Profesori de onoare.
21. Rene Gabriel Jeannel, născut la 22 Martie 1879 în Paris,
Franţa, Doctor în Ştiinţe şi în Medicină. Maestru de Conferinţe
ta Toulouse, Profesor titular de biologie (1920—1931)
şi Subdirector al Institutului de Speologie din Cluj (1920—
1927). însărcinat cu crearea unui Vîvariu, apoi numit Profesor
de Entomologie la „Musee naţional d'Hîstoire naturelle"
din Paris. Directorul Revistelor: l'Abeille, Annales du Museum
(Zoologie), Revue Francaise đ Entomologie, Membru în
Comisiunea permanentă a congreselor internaţionale de Entomologie,
etc. etc. Doctor honoris causa al Universităţii din
Madrid. Membru corespondent al Academiei Române. Ofiţer
al Legiunei de onoare, Ofiţer al Stelei României, Răsplata
.Muncii pentru învăţământ cl. I.
22. Pompeiu Dimitrie. Născut în 1873. Doctor în matematici.
Profesor de Analiză superioară. Director al Seminarului
de matematici Profesor titular de Teoria Funcţiunilor
la Universitatea din Bucureşti. Profesor la Şcoala Politecnică
.din Bucureşti. Fost preşedinte al Consiliului Permanent al
Instrucţiunei Publice. Fost preşedinte al Adunărei Deputaţilor.
Membru al Academiei Române. Membru la „Societas
:Scientiarum Varsoviensis". Doctor honoris causa al Universitate!
din Varşovia. Profesor agregat la Universitatea din Paris.
Membru al Soc. Matematice din România şi Franţa. Membru
al Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Ateneului Român
-din Bucureşti. Decoraţii: Marea cruce cu cordon a ord. Coroana
României, Comandor al ord. pentru Merit, Ofiţer al
iord. Legiunea de onoare, etc.

23. Pierre A. Chappuis. Născut la 5 Septembrie l&Ql în comuna
Saint Cloud (Franţa). Doctor îa ştiinţe, 3$, Vî. 1930 Basel
(Elveţia). Conferenţiar angajat cu contract Rect. Np, 1735.
26. V. 1922. Subdirectorul Institutului de Speologie, numit la
1 XII 1927, Min. Instr. No. 17863. însărcin. ştiinfpće: Exploraţii
speologice anuale în România, Jugoslavia, Italia ţi Franţa.
Expediţii ştiinţifice: In regiunea Nilului superior (1921—
1922), în Nordui Saharei (19g9), în restul Africei (Saiiara,
Volta, Cote d'Ivoire), asociat misiunei Muzeului de istorie naturală
din Paris (1930—31). Misiunea oficială hydrobiologică
în Africa centrală. Regiunea fluviului Ото (Abissinia) şi Vulcanului
Elgon.
Conferenţiari;
24. Gheoţghe Athanasiu, născut la 13 Dec. 1893 în сот.
Iaşi, jud. Iaşi. Intrat în învăţământ în 1919 ca asistent la Universitatea
din Bucureşti. Examen de capacitate pentru profesori
secundari, 1920. Bursier prin concurs al Casei Şcoalelor
pentru studii în străinătate. Doctor în Fizică deia Sorbona
în 1925. Şef de lucrări la Universitatea din Bucureşti. Conferenţiar
provizor de Fizică la Universitatea din Cluj, Ianuarie
1926, însărcinat cu predarea Termodinamicei. Docent la Universitatea
din Cluj în 1929. însărcinat şi cu predarea, pentru,
anul 1929—30, a cursului de Fizică Generală pentru naturalişti.
Conferenţiar definitiv în 1930. Membru al Societăţii
Franceze de Fizică, al Societăţii de Ştiinţe din 'Cluj, al Societăţii
Române de Fizică. Coroana României cu spade şi cu
panglică de virtutea militară.
25. Raluca Ripan-Tilici, născută în anul 1894 în comuna
Iaşi, jud. Iaşi. Doctor în chimie dela Universitatea din Cluj.
Docent la Fac. de Ştiinţe din Cluj. Conferenţiară definitivă de
chimie Alimentară. Membră a Societăţii de Ştiinţe din Cluj,
a Societăţii de Chimie Bucureşti şi a Soc. de chimie din Paris.
26. George D. Călugăream, născut la Iaşi la 16 Iulie 1902.
Doctor în matematici din Paris. Docent în specialitatea „Teoria
funcţiilor" dela Universitatea din Bucureşti; docenţa.transferată
la Univ. Cluj în 1932. Asistent la Institutul pentru învăţământul
Matematicei. însărcinat cu conferinţa de Analiză
matematica în anii 1932—33 şi 1933—34. Membru al Societăţei
de Ştiinţe din Cluj, Soc. de Ştiinţe din Bucureşti şi al Societăţei
matematice Franceze. Membru corespondent al Academiei
de Ştiinţe din România. Cavaler al Coroanei României.

302
Docenţi:
/.Emil Pop,.născut \a 13 Aprilie 1897 în com. Bucerdea vinoasă'jud'.'Alba.
Licenţiat în teologie. Doctor în ştiinţe naturale.
Docent în specialitatea Geografie botanică. Membru al
Soc. de Ştiinţe din Cluj; secretar la Cercul botanic al acestei
Societăţi. Membru al Uniunii • Geobotanioe a Carpaţilor; secretar
al Grupului românesc. Membru, pe viaţă al „Astrei";
membru activ al Secţiei Ştiinţelor naturale. Membru al Asociaţiei
Internaţionale pentru Studiul Cuaternarului.
4. Lista doctorilor promovaţi.
1. Popper Ervin (R) Chimie cu distincţie
2. Ramonţan Eugen (R) Chimie foarte bine
3. Jula Octavian (R) Chimie foarte bine
5. Echivalări de Diplome (doctorat).
1. Popoviciu Tiberiu (R) Matematici Univ. din Paris
2. Oltean Rodica (R) Şt. Naturale Univ. din Geneva
6. Lista
1. Onişca Magda (R)
2. Silaghi Nicolae (R)
3. Morschl Ioan (G)
4. Veress Margareta (M)
5. Deak Francisc (M)
6. Somai Ioan (M)
7. Oszlaes Victor (M)
8. Horvath Zoltan (M)
9. Lindei îledda (G)
10. Veress Adalbert (M)
11. Brumariu Măria (R)
12. Ursu E. c. Moldovan (R)
13. Atanasiu Măria căs. Codarcea
(R)
14. Doboş Ernest (M)
15. Csapo Iosif (M)
16. Popa Sidonia (R)
17. Tretiu Traian (R)
licenţiaţilor.
Şt. Naturale Foarte bine
Şt. Naturale Foarte bine
Matematici Cu distincţie
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Foarte bine
Geogr. cu Şt. Nat. Suficient
Geogr. cu Şt. Nat. Bine
Geogr. cu Ist. Suficient
Geogr. cu Ist. Bine
Fizico chimice Foarte bine
Geogr. cu Şt. Nat. Bine
Geogr. cu Ist. Foarte bine
Matematici Suficient
Şt. Naturale Foarte bine
Şt. Naturale Foarte bine
Şt. Naturale Cu distincţie

18. Dumitriu Alexandrina (Б
19. Sălăgean Elena căs.
Murgulescu (R)
20. lmecs Martin (M)
21. Luca Rozalia (R)
22. Stanca Doina (R)
23. Ciurcu Emilia (R)
24. Sălăgean Eleonora (R)
25. Vior Măria (R)
26. Săsărman Traian (R)
27. Micu Veturia (R)
28. Klemm Werner (G)
29. Macaveiu Emil (R)
30. Pantea Lucia (R)
31. Glivici Alexei (Rus)
32. Negrea Valeria (R)
33. Stanislav Emilia (R)
34. Popa Margareta (R)
35. Rovinaru Angela (R)
36. Popa Măria Rozalia (R)
37. Silaghi Angela (R)
38. Buray Bela (M)
39. Weber M. Matei (G)
40. Kelemen Emeric (M)
41. Mihalca Melania (R)
42. Puşcaş Măria (R)
43. Podoabă Lucia (R)
44. Curcăneanu Dtru (R)
45. Iliescu Ioan (R)
46. Vlad Leontina (R)
47. Rusu Livia (R)
48. Harşan Olivia Marg. (R)
49. Vlasa Măria (R)
50. Timiş Aurelia (R)
51. Helgiu Iulian (R)
52. Sasu Viorica (R)
53. Petz Zoltân (M)
54. Popescu Gabriela (R)
55. Sovrea Minodora (R)
56. Viragh Veronika (Isr.)
57. Koreh Rozalia (M)
Geogr. cu Ist. Foarte bine
308 ;
,
Matematici Bine ;, ,
Fizico Matern. Suficient
Matematici Foarte bine
Geogr. cu Ist. Foarte bine
Matematici Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Matematici Suficient
Geogr. cu Ist. Foarte bine
Şt. Naturale Foarte bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Foarte bine
Matematici Suficient
Geogr. cu Ist. Foarte bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Şt. Nat. Bine
Geogr. cu Şt. Nat. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Suficient
Matematici Suficient
Matematici Bine
Şt. Naturale Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Chimie cu distincţie
Chimie Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Matematici Suficient
Geogr. cu Ist. Foarte bine 1
Matematici Bine '
Geogr. cu Ist. Suficient
Geogr. cu Ist. Bine
Matematici Suficient
Geogr. cu Şt. Nat. Foarte bine

304
58. Lazar Livia (R) i
59. Cioară Aurel (R)
60. Schiau Adrian (R)
61. Bulzan Tiberiu (R)
62. Incze Andrei (M)
63. Pelger Matilda (G)
64. Tudor Gospodin (R)
65. Andreica Măria (R)
66. Heimovici Libertina(Izr.)
67. Petruţiu Eleonora (R)
68. Căprioară Măria (R)
69. Constantinescu Vict. (R)
70. РаШу Francisc (M)
71. Arkosi Ladislau (M)
72. Bereczky Tiberiu (M)
73. Ghişa Eugen (R)
74. Lăzăriciu Aurelia (R)
75. Tepfenhart Iosif (G)
76. Cioată Romulus (R)
77. Oprişor Susana (RjT
78. Bumbăcescu N. Sevastiţa
(R)
79. Szabo El. M. Terezia (M)
80. Iliescu Măria (R)
81. Balint Eliza (R)
82. Boldor Sabina căs.
Trager (R)
83. Szanto Arc. Arpad (M)
84. Nicolaescu Valentin (R)
85. Hantoş Elena (M)
86. Maiorescu Hortenzia (R)
87. Crăescu Emanuela (R)
88. Mihuţiu Cornelia (R)
89. Dragoş Emilia (R)
90. Bârna Simion (R)
91. Mitachi Lucia (R)
92. Grădinescu Valeria (R)
93. Bărbulescu Emilia (R)
94. Guleşiu Lucreţia (R)
95. Călinescu Aurelian (R)
96. Vescan Teoîil (R)
Geogr. cti Şt. Nat. Foarte bitte-.
Chimie Foarte bine
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Suficient
Geogr. cu Şt. Nat. Foarte bine;
Fizico Chimice Suficient
Matematici Bine
Fizico Chimice Bine
Ştiinţele Naturale Bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Matematici Suficient
Geogr. cu Ist. Foarte bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Matematici Bine
Chimie Bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Geogr. cu Mat. Foarte bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Fizico Chimice Suficient
Fizico Chimice Suficient
Fizico Chimice Bine
Fizico Chimice Suficient
Ştiinţele Nat. Bine
Chimie Bine
Fizico Chimice Suficient
Chimie Suficient
Fizico Chimice Suficient
Geogr. cu Ist. Bine
Geogr. cu Ist. Bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Ştiinţele Nat. Bine
Ştiinţele Nat. Bine
Ştiinţele Nat. Bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Ştiinţele Nat. Foarte bine
Matematici Suficient
Matematici Suficient
Fizico Matemat. Foarte bine

В) ACTIVITATEA DIDACTICA,
a) Secţiunea ştiinţelor matematice.
Catedre şi conferinţe.
1. Matematici generale Prof. titular: G. Juga
2. Algebra superioară Prof. titular: Th. AngheluţS
3. Geometria descriptivă Prof. titular: N. Abramescu
4. Geometrie analitică Prof. titular: P. Sergescu
5. Calcul diferent, şi integral Supl. gratuit de G. Bratu
6. Astronomia
7. Mecanica raţională
8. Teoria funcţiunilor
9. Conf. de Anal. şi Mec.
10. Conf. de Anal. şi Matern.
Prof. titular: G. Bratu
Prof. titular: D7 V. Ionescu
Supl. gratuit de Th. Angheluţâ*
Supl. gratuit de N. Abramescu
Conf.: Gh. Călugăreanu
1. Seminarul de matematici.
Director onorific Prof. P. Montei
prof. la Sorbona (Paris)
Director Prof. D. Pompeiu
Asistent Dr. Radu Bădescu
Secretar T. Popovici până la 31 X. 1934.
Mariana Abramescu dela 1 XL-
1934.
Laborant Ioan Pipaş
2. Institutul pentru învăţământul matematice*
Director Prof. Th. Angeluţă
Asistent Dr. Tiberiu Popoviciu
Servitor Gh. Cuş
Director
Astronom
Preparator
Bibliotecar Secretar
Servitor • щ
Director
3. Observatorul astronomic.
Prof. Gh. Bratu
I. Armeanca
Gh. Avrămuţiu
Gheorghe Chiş
Gh. Tomuş
4. Seminarul de mecanică.
Prof. D. V. Ionescu
29

306
1. Seminarul de matematici.
a) începem acest raport sub semnul adâncei amărăciuni
ce ne cauzează vitregia cu care sunt tratate de autorităţi toate
sforţările noastre pentru ştiinţă. De ani de zile ni s'au suprimat
din budget două catedre fundamentale între care aceea
de calcul diferenţial şi integral, precum şi două conferinţe,
din care am obţinut anul acesta cu mari greutăţi, una. Or,
conştiinţa noastră nu ne permite să lăsăm studenţii fără cursuri
de bază ca Analiza matematică. Şi atunci, aproape fiecare
din profesorii secţiunei mai face în mod gratuit a doua
catedră. Adăugând la aceasta seminarele în vederea examenului
de capacitate, cursurile speciale, etc. se ajunge la media
săptămânală de zece-douăsprezece ore de curs pentru fiecare
profesor. S'a atras luarea aminte că acest regim aduce istovirea
repede a personalului, dar nimeni nu vrea să se seziseze
de gravitatea situaţiei. Prevederile noastre anunţate în
rapoartele precedente, încep din nenorocire să se îndeplinească.
Profesorul Th. Angheluţă a căzut bolnav In luna Februarie
1935. Din cauza surmenajului constat de medici şi
cauzat de prea multele ore de curs, Dl Th. Angheluţă nu a
mai putut relua cursul până la sfârşitul anului şcolar.
b) Cu toate marile greutăţi, Seminarul de matematici a
ţinut să dea strălucire cursurilor prin invitarea Dlui profesor
P. Montei de la Sorbona. Dânsul a venit la Cluj în a doua jumătate
a lunei Mai şi a făcut o serie de lecţii despre: Funcţiuni
periodice şi aproape periodice. Acest curs a atras la Cluj tineri
matematicieni din alte centre (Bucureşti, Timişoara).
In ziua de 22 Mai 1935, Dl prof. P. Montei a fost proclamat
Doctor Honoris Causa al Universităţei din Cluj.
La 23 şi 24 Mai au avut loc două şedinţe matematice festive
ale Societăţei de ştiinţe, adevărat congres matematic în
miniatură. Au făcut comunicări Dnii P. Montei, D. Pompeiu,
N. Ciorănescu, M. Ghermănescu, A. Pantazi, P. Sergescu, D.
V. Ionescu, G. Călugăreanu, B. Bădescu, Tib. Popoviciu, C.
lacob.
Dl Prof. D. Pompeiu a făcut mai multe expuneri de geometrie
analitică şi de analiză matematică.
c) Situaţia Publicaţiilor Seminarului de Matematici şi a

807
plănuitelor Monografii matematice e staţionară, din lipsa ori­
cărui fond.
d) Revista Mathematica a tipărit complet volumul X.
Aducem şi aci mulţumirile noastre Dlui Rector al Universităţei,
care a acordat (din fondul de publicaţii С) o sumă
de 45.000 lei ca ajutor pentru tipărire. Secretarul de redacţie
al revistei a donat în acest an, în acelaş scop, suma de
60.350 lei.
Toată munca cerută de publicarea revistei Mathematica
continuă a fi făcută gratuit de secretarul de redacţie prof. P.
Sergescu. Pentru unele corecturi, dânsul a fost ajutat de Dl
Tib. Popoviciu. Iar pentru expediţie, Dl N. Mureşan, exemplu
de devotament, a venit de la Bucureşti ca să ajute la
scrierea adreselor.
Colaboratorii noui, la voi. X sunt: J. Dieudonne, prof.
univ. Rennes; Gh. T. Gheorghiu, Bucureşti; B. Hostinsky,
prof. univ. Brno; S. КетрЫу, prof. univ. Wilno; N. Obrechkoff,
prof. univ. Sofia; T. Peyovitch, prof. univ. Beograd şi
/. Vignaux, prof. univ. Buenos Aires.
De la 1 Iulie 1934 până la 1 Iulie 1935, Mathematica a obţinut
pentru biblioteca Seminarului de Matematici unsprezece
schimburi noui.
Conform borderourilor încheiate de Institutul de Arte
grafice Ardealul, la 1 Iulie 1935, tipărirea Voi. X şi a celor 22
coaie din Voi. IX şi XI, împreună cu datoria de 71230 lei din.
anul trecut, s'a ridicat la 164.572 (una sută şasezeci şi patru
de mii cincisute şaptezeci şi doi) de lei. Acoperirea acestor
sume s'a făcut în modul următor:
Subvenţia Rectoratului Univ. Cluj (fond C) . 45.000
Seminarul de Matematici 3.880
Donaţia prof. P. Sergescu , 60.350
Datorie nouă la „Ardealul." 55.342
Total: 164.572
Conform chitanţelor de la dosar, cheltuelile de expediţie
a volumului X au fost de 13.635 lei, acoperite în modul următor:
m

308
Abonamente 10.980
Donaţia prof. C. Popovici Iaşi 1000
Datorie pentru viitor 1655
Total: 13.635
e) In ceea ce priveşte legăturile cu străinătatea, cităm căi
în Martie 1935 Dl prof. P. Sergescu a fost ales (cu 14 voturi din.
27 votanţi) membru activ al Academiei Internaţionale de Istoria
ştiinţelor. De asemeni a fost ales corespondent al Societăţei
Regale de Ştiinţe din Liege şi membru de onoare al Societăţei
Geografice din Lima (Peru).
In Septembrie 1934, Dl prof. P. Sergescu a luat parte, ca:
delegat al Universităţei Cluj, la al doilea congres al matematicienilor
din ţările slave, la Praga. A fost ales preşedinte al
secţiei de algebră şi a prezentat trei comunicări. Tot atunci,
Dl P. Sergescu a reprezentat Universitatea şi la al III-lea Congres
internaţional de istoria ştiinţelor la Coimbra-Lisabona..
A prezentat o comunicare şi a fost ales, pe cinci ani, în biuroul
priorităţilor.
In Iulie 1935, Dnii prof. G. Bratu, prof. P. Sergescu şi I.
Armeanca au reprezentat Universitatea Cluj şi Consiliul Naţional
Astronomic al României la Congresul internaţional de
astronomie din Paris.
Invitat pentru a doua oară la Universitatea din Clermont
Ferrand, Dl prof. P. Sergescu a făcut acolo trei lecţiuni în
Ianuarie 1935. Intr'una din lecţii a vorbit despre Trăsăturile
caracteristice ale Matematicei contimporane. Alte două lecţii
au avut ca subiect: Cercetări recente în teoria ecuaţiilor algebrice.
(Proprietăţi în legătură cu densitatea coeficienţilor:
Gauss-Lucas, Landau, Montei, Van Vleck. Proprietăţi în legătură
cu mărimea coeficienţilor: Kakeya, Montei, Sergescu,.
Biernacki, Hurwitz, Angheluţă. Proprietăţi în legătură cu.
forma coeficienţilor: Laguerre, Montei, Sergescu).
Seminarul nostru a luat parte, prin adrese omagiale şi
telegrame, la sărbătorirea matematicianului danez Juel, la
doliul pentru asasinarea lui L. Barthou, la inaugurarea Casei
Gazetei Matematice din Bucureşti şi la sărbătorirea prof. L.
Mrazec.

U. Institutul pentru învăţământul matematicei.
309
a) A organizat, ca şi în anii trecuţi, cursuri de maternaiici
elementare în care s'a tratat toată materia din programele
fostului liceu real.
b) Dl prof. Th. Angheluţă a organizat şi condus cursurile
speciale pentru toţi studenţii în matematici. In anul şcolar
1934—35 s'au tratat următoarele subiecte:
1. Prof. Th. Angheluţă (Teoria funcţiunilor). Probleme
moderne de teoria funcţiunilor.
2. Prof. P. Setgescu. (Istoria matematicei). Matematica
de la 1830 până azi.
3. Conf. G. Călugăreanu. (Geometrie diferenţială). Noiiuni
asupra calculului tensorial şi a spaţiilor bu\i Riemann.
4. Tib. Popoviciu. (Teoria funcţiunilor). Funcţtuni sub-
•armomce de două variabile independente.
5. R. Bădsecu. (Teoria funcţiunilor). Familii de funcţiuni.
6. Astronom I. Armeanca. (Mecanică cerească). Despre
invariabilitatea axelor orbitelor planetare.
7. N. Ghermănescu. (Conferenţiar Şc. Polit. Timişoara).
Probleme noui de analiză matematică.
c) Sub conducerea Dlui prof. Th. Angheluţă s'au continuat
şedinţele de Seminar Matematic de Marţi (6—7) şi Sâmbătă
(5—7). Au asistat toţi profesorii şi asistenţii, precum şi
numeroşi licenţiaţi, profesori secundari, studenţii din ultimii
ani. Ba chiar, am avut ascultători cari au venit îegulat din.
alte oraşe la şedinţele de seminar, ceea ce însemnează că ele
răspund la o necesitate. S'a avut în vedere în primul rând
pregătirea în vederea Examenelor de capacitate pentru profesorii
secundari, iar efectele s'au văzut în pregătirea candidaţilor
din primăvara 1935. S'au făcut şi expuneri de memorii
matematice mai însemnate, sau de încercări originale. Expunerile
au fost făcute de Dl Caius Iacob Dr. în matematici;
Dnii T. Vescan, M. Velea, A. Stan, G. Pick prof. sec, Drele V.
Ludu, Măria Licherdopol prof. secundar, M. Leber, D. Fabius
şi Dl G. Silaş.
d) Asociaţia licenţiaţilor în matematici ai Universităţei
•din Cluj a avut şi anul acesta aceiaş activitate rodnică, sub
prezidenţia Dlui Conf. G. Călugăreanu. S'a publicat fascicula

310
2 (80 pagini) de probleme de examen propuse la Cluj, cu soluţiile
lor.
e) Societatea studenţilor în matematici. (Prezident Г. Vescan)
a ţinut şedinţe aproape săptămânal, la care au participat
şi unii profesori. S'au rezolvat probleme, s'au expus încercări
•originale şi s'au făcut dări de seamă.
3. Observatorul astronomie.
In anul acesta s'a terminat construcţia parterului pavilionului
central, astfel că observatorul dispune de încă 3 camere
şi un antret. In aceste camere s'au instalat sălile de lucru ale
studenţilor şi personalului ştiinţific ajutător, precum şi biuroul
directorului. S'a transportat biblioteca observatorului
din localul universităţei în nouile biurouri. Mobilele vechi au
fost curăţite şi reparate.
S'a obţinut o maşină de calcul „Monroe" cu care putem
controla calculul nostru pentru Harta fotgrafică a cerului.
Mai trebue:
1. Punerea la punct şi regularea, atât din punct de vedere
mecanic, cât şi din punct de vedere optic a telescopulut
fără de care nu se poate face nici o observaţie cu caracter
ştiinţific. Această punere la punct ar costa câteva zeci de mit
de lei în total, sumă derizorie faţă de milionul de iei câî a
costat instalarea ecuatorialului. Dacă nu ni se prevede această,
sumă infimă, instrumentul nu poate funcţiona în condiţii
bune şi toate celelalte cheltueli au fost făcute zadarnic.
2. Adaptarea unui dispozitiv fotografic pentru telescop.
Marele astronom de Kerolyr de la Forcalquier ne-a promis că
vine la Cluj să ne monteze atelierul fotografic şi să facă primele
fotografii cereşti cu aparatul nostru.
3. Sismograful nostru, reparat şi pus la punct, stă în pivniţele
observatorului din Bucureşti din cauză că la noi la Cluj
nu se găsesc bani pentru construirea unei pivniţe sistematice
pentru instalarea sismograf ului. Planurile pentru această pivniţă
sunt date de Dl Ing. Ivaşcu şi arată că cu o sumă foartemică
putem instala sismograful. Observatorul din Bucureşti
ne-a prevenit că nu-1 mai poate ţine acolo, căci nu are loc. In
faţa carenţei noastre, municipiile Constanţa şi Craiova cer

311
să instaleze la ei sismograful, astfel că instrumentul nostru,
care e cel ma bun din ţară, rămâne inutilizabil sau înstrăinat
de Cluj. Toate aceste neajunsuri provin din cauză că nu
se găsesc câteva zeci de mii de lei pentru construirea pivniţei.
Lucrări. S'au efectuat calculele pentru şase clişee complete
din Marea hartă fotografică a Cerului, de către Dl director
prof. Gh. Bratu, în colaborare cu D-nii /. Armeanca şi
Gh. Chiş. Rezultatele calculelor noastre au fost comunicate
Congresului Internaţional de Astronomie din Paris în Iulie.
Dl prof. Gh. Bratu a lucrat şi în vara aceasta la Observatorul
din Paris, adunând datele numerice necesare pentru
clişeele ce vor întră în lucru în anul viitor.
D-nii Prof. Gh. Bratu, Prof. P. Sergescu şi Astronom 1.
Armeanca au participat ca delegaţi ai Universităţii noastre şi
ai Consiliului naţional astronomic la Congresul Internaţional
astronomic din Paris din Iulie 1935.
La Observator s'au făcut în tot cursul anului 1934—35,
lucrări practice de Astronomie pentru studenţii dela Matematici
şi dela Geografie; s'a asigurat serviciul regulat al orei.
4. Seminarul de Mecanică.
Seminarul nu-şi poate desvolta activitatea din lipsă de
fonduri. Cu cele câteva mii de lei obţinuţi ca subvenţie din
taxe, începe să cumpere cărţile strict necesare pentru alcătuirea
bibliotecei.
Programul cursurilor.
1. Nicolae Abramescu.
Profesor titular de geometria descriptivă şi infinitezimală.
In cursul anului şcolar 1934—35 a făcut în mod efectiv
177 (una sută şaptezeci şi şapte) de ore de curs şi anume:
a) Geometria elementară.
(Anul I; 47 de ore).
Programul e în Anuarul pe 1930—31, pag. 231—232.
b) Geometria analitică.
(Anul II; 58 de ore).
Programul e în anuarul pe 1928—29, pag. 190—191.
(Gratuit).

312
с) Geometria Descriptivă.
(anul II; 50 de ore)
Programul în anuarul pe 1930—31, pag. 232—233.
d) Geometria Infinitezimală.
(anul IV; 22 de ore).
Programul este în anuarul pe 1929—30, pag. 164—166.
2. Th. Angheluţă.
Profesor titular de algebră superioară.
Imbolnăvindu-se (din surmenaj) în Februarie 1935, nu a
putut face în anul şcolar 1934—35 decât 80 (optzeci) de ore
de curs şi anume:
a) Algebra superioară.
(Anul II; 6 ore săptămânal; 42 ore).
Materia predată e în anuarul pe 1930 31, pag. 232—234.
b) Teoria funcţiunilor.
(Anul IV; 3 ore săptămânal; 35 ore).
Programul e în anuarul pe 1931—32, pag. 262. (Gratuit).
c) Curs special de Teoria funcţiunilor
(înv. Mat; 1 oră săptămânal; 3 ore).
Probleme moderne de Teoria funcţiunilor. Teorema lui
Bloch. Prima teoremă a lui Picard. Teoremele lui Schotky
şi Landan. A doua teoremă a lui Picard.
3. G. Bratn.
Profesor titular de astronomie
In anul 1934—35 a făcut următoarele cursuri, al căror
program a fost publicat în anuarele anterioare :
a) Matematici elementare
(Anul I M. şi anul I F. C; câte două ore săptămânal)
Aritmetică şi Trigonometrie.
b) Geografia matematică.
(Anul I. Geogr.; 2 ore săptămânal).
c) Astronomia
(Anul III; 5 ore săptămânal)
In afară de curs, studenţii au făcut, în nopţile senine lucrări
practice la observatorul astronomic.

4. D. V. lonescu.
Profesor titular de mecanică raţională.
313
A făcut efectiv 157 ore de curs. Materia e publicată în
anuarele anterioare.
5. Gh. luga.
Profesor titular de matematici generale.
A fost mebru în comisia de capacitate pentru profesorii
secundari de băeţi Martie—Mai 1935.
A făcut în 1934—35 în mod efectiv 148 (una sută patru
zeci şi opt) de ore de curs şi seminar şi anume:
a) Algebra elementară.
(Anul I F. C; 2 ore săptămânal; 37 ore)
b) Matematici generale.
(Anul II; M, FM, F, FC; 6 ore săptămânal; 111 ore)
Programul e în anuarul pe 1931—32, pag. 267—268.
6. Petre Sergescu.
Profesor titular de geometrie analitică
Fiind membru în comsia examenului de capacitate pentru
profesorii secundari, matematici fete, Mart.-Mai 1935, nu
a putut face în anul 1934—35 decât 80 (optzeci) de ore de curs
şi anume:
a) Geometria analitică.
(Anul II; 1 oră săptămânal; 11 ore)
Complimente la cursul D-lui prof. N. Abramescu.
b) Analiza matematică
(Anul IV; 4 ore săptămânal; 59 ore)
Programul e în anuarul pe 1933—34 pag. 265—266. In
timpul absenţei la examenul de capacitate, s'au făcut în plus
ide către D-nii G. Călugăreanu şi Tib. Popoviciu lecţiuni de
integrarea ecuaţiilor diferenţiale şi despre teoremele de existenţă.
c) Istoria matematicei.
(înv. mat.; 1 oră săptămânal; 10 ore).
Subiectul cursului: Matematica dela 1830 până în zilele
de azi.
7 . G. Călugăreanu.
Conferenţiar de analiză matematică.
In anul 1934 35 a făcut în mod efectiv 166 (una sută
şazeci şi şase) de lecţiuni şi anume:

314
a) Trigonometrie. )
(Anul I; 2 ore săptămânal; 39 ore)
Programul se află în Anuarul pe 1932—33, pag. 262.
b) Analiza matematică
(Anul III; 6 ore săptămânal; 103 ore)
Geometria diferenţială; programul a fost publicat în anuarul
pe 1932—33, pag. 262—263.
c) Teoria funcţiunilor.
(Anul IV; 2 ore săptămânal; 20 ore)
A suplinit cursul D-lui Prof. Th. Angheluţă între 26 Februarie
şi 1 Iunie 1935. Programul e publciat în anuarul pe
1931—32 pag. 262.
d) Curs special de geometrie diferenţială.
(înv. mat; 1 oră săptămânal; 4 ore).
Subiectul cursului a fost: Noţiuni asupra calculului, ten-
sorial şi spaţiilor lui Riemann.
8. Rada Bădescn.
Doctor în matematici. Asistent.
In anul 1934—35 a făcut 194 (una sută nouăzeci şi pătrunde
ore şi anume:
a) Algebra elementară
(Anul I; 5 ore săptămânal; 101 ore)
b) Geometria analitică.
(Anul II; 2 ore săptămânal; 32 ore)
Qonstrucţia curbelor date în mod parametric, sau implicit,
sau în coordonate polare.
c) Matematici genetale.
(Anul II; 15 ore)
A suplinit pe Dl prof. G. Iuga, pe când era la examenul
de capacitate.
d) Geometria descriptivă
(Anul II; 2 ore săptămânal; 23 ore)
Epure de geometrie descriptivă.
1

315-
e) Teoria funcţiunilor. .
(Anul IV; 20 ore)
Studiul transformai ei omografice. Calculul integralelor în.
domeniul complex. Funcţii uniforme şi multiforme.
f) Curs special de teoria funcţiunilor.
(înv. mat.; 3 ore).
Convergenţă uniformă. Familii de funcţii olomorfe. Modul
de continuitate. Sfera lui Riemann. Familii de funcţiuni,
meromorfe. Teorema fundamentală de convergenţă. Familii
noomăle.
O. Tiberiu Popoviciu.
Doctor în matematici. Asistent.
In anul 1934—35 a făcut 134 (una sută trei zeci şi patru) i
de ore şi anume:
a) Matematici elementare
(Anul I M. 1С; 20 ore)
b) Aritmetica elementară.
(Anul I; 23 ore).
c) Algebra superioară
(Anul II ; 55 ore).
d) Analiza matematică.
i (Anul IV; 33 ore)
e) Cuts special de teoria funcţiunilor.
(înv. mat; 3 ore).
Subiectul cursului a fost: Funcţiile subarmonice de doua*
variabile independente.
Definiţia şi proprietăţile funcţiunilor subarmonice. Teoremele
D-lui P. Montei. Funcţiuni subarmonice discontinue.
10. I. Armeanca
Doctor în matematici. Astronom.
In anul 1934—35 a făcut 76 (şaptezeci şi şase) de ore şi
anume:
a) Trigonometrie plană şi oferică.
(Anul I M. 38 ore; Anul I C. 11 ore).

346
b) Cosmografie.
(Anul II. Geografie 10 ore; Anul III. Seminar 13 ore)
c) Curs special de mecanică cerească.
(înv. mat; 1 oră pe săpt; 4 ore).
Subiectul cursului a fost: Despre invariabilitatea axelor
mari ale orbitelor plantare.
b) Secţiunea ştiinţelor fizice.
1. Catedra de fizică generală experimentală.
Prof. titular G. A. Dima.
Directorul Institutului de Fizică Generală Experimentală
Şef de lucrări: Augustin Roth.
Asistenţi: Hariton Ţintea, Petre Pogăneanu.
Preparator: Gheorghe P. Nedelco.
Şef de atelier: Carol Policsek.
Custode: Elena Oros.
Mecanic: Ştefan Bodor.
Laboranţi: Arpad Pâzsint, Adalbert Mann.
Servitoare: Veronica Mureşan.
Anul I. (de îndrumare): 4 ore de curs pentru studenţii în
ştiinţe naturale, în chimie, în fizicochimice, în fizică şi
' fizico-matematici; 8 ore îndrumări la lucrările de laborator,
lucrări de laborator şi seminar pentru studenţii tuturor secţiilor,
afară de naturalişti.
Anul. II. 2 ore de seminar şi conferinţe, 4 ore lucrări de
laborator (un semestru).
Anul III. 4 ore lucrări practice de atelier mecanic (un semestru).
2. Catedra de fizică teoretică şi aplicată.
Prof. titular: A. Maior.
Directorul Institutului de Fizică teoretică şi aplicată
Şef de lucrări: Victor Marian.
Asistent: Ioan Max'm, Andrei Popa (până la 31 VIII. 1935).
Preparator: Petre Lamoth.
Mecanici: luliu Cservenetz, Gheorghe Fux.
Servitori: Gheorghe Turoş, Agneta Kosa şi Toma Kosa.

317
1. Curs ciclic de doi ani, comun pentru studenţii Facultăţii
de Ştiinţe, secole: fizică, fizico-matematici şi fizicochimice,
după programul publicat în Anuarul 1932—33 (pag.
264). ' • >
2. Probleme de fizică modernă* Partea III: Teoria relativităţii.
3. Lucrări practice de laborator cu studenţii anului II şi
III, secţiile; fizică, fizico-matematici şi fizico chimice: Calculul
erorilor. Măsuri de: rezistenţe, capacităţi, selfinducţii,
inducţii mutuale (9 lucrări); d. d. p. cu potenţîometrul şi cu
electrometrul (2 lucrări); putinţe electrice. Caracteristica dinamului.
Mobilitatea ionilor. Radioactivitatea (2 lucrări).
Magnetizarea ferului; curenţii Foucault. Măsurări absolute.
Radiotechnică (7 lucrări); Oscilograful. Fotografia în colori.
4. Lucrări practice de laborator cu studenţii în matematici,
în vederea examenului de capacitate pentru profesorii
secundari: Vernierul şi palmerul. Legile pendulului. Balanţa.
Densitatea corpurilor. Momentul de torsiune. Tubul lui
Kundt. Călduri specifice. Dilatarea lichidelor şi a gazetelor.
Reflexia şi refracţia luminii. Distanţa focală a lentilei. Fotometrie.
Legea lui Olsm. Legea lui Kirchhoff. Puntea lui Wheatstone.
Putinţa electrică. Telegrafia fără fir. Magnetism terestru.
5. Curs de „Istoria fizicei şi terminologie franceză şi
germană", cu studenţii anului preparator dela secţiile fizică
şi fizico-matematici.
Conferinţa de fizică.
Conferenţiar definitiv G. Athanasiu
S'au făcut 52 ore de curs şi 15 ore de seminar de Termodinamică,
pentru studenţii anului II Fizică, Fizico-chimice
şi Chimie. In afară de materia predată în anii precedenţi s'au
mai expus următoarele chestiuni: Teoria quantelor. Absorbţia
şi emisia discontinuă a energiei de către materie. Oscilatorii
lui Planck. Aplicare la energia radiantă. Demonstrarea
relaţiei lui Planck. Căldurile specifice ale solidelor. Relaţiile
lui Einstein şi a lui Debye. Legea „T 3
". Verificări experimentale.
Extensiunea teoriei quantelor la emisia atomilor şi a moleculelor.
Spectre atomice şi moleculare. Spectre de bande.
Calculul căldurii de disociere cu ajutorul spectrelor de bande.
Exemple pentru disocierea halogenilor, a hidrogenului, a oxigenului,
etc.

:318
с) Secţia ştiinţelor chimice.
1. Catedra de chimie generală.
Prof. titular: Adrian Ostrogovich.
Directorul general al Institutului de Chimie şi Director al
laboratorului de Chimie Generală.
Şef de lucrări: Gheorghe Gheorghiu.
Asistenţi: "Victoria Medianu, Măria Macarovici, Ionel
Tanislau.
Preparatori: Virgil Galea, Ion Cadariu.
Laboranţi: Mihail Ţentea, Ileana Stuparu, Livia Ţentea.
Secretar-contabil: Alexandru Băjenaru.
Mecanic brevetat: Andrei Ghebefughi.
Mecanic electrician: Iosif Ghebefughi.
Maestru sticlar: Francisc Ewald.
Fochist: Ioan Cociş.
Sau ţinut in total 94 de prelegeri de chimie generală de
1 oră şi un sfert fiecare, de 4 ori pe săptămână (Luni, Marţi,
Miecuri şi Joi) după programele publicate in anuarele precedente.
Au asistat studenţii în chimie, fizico-chimice şi în
ştiinţe naturale din anul I.
Pe de altă parte, sub supravegherea D-lui Director, Dl
Virgil Galea a ţinut 22 de prelegeri de o oră fiecare (curs
şi seminar) cu studenţii în chimie şi fizico-chimice din anul
preparator, tratând în mod elementar legile şi noţiunile fundamentale
ale chimiei, după un program stabilit de Dl. Director
al Laboratorului.
Lucrările practice cu studenţii naturalişti au fost conduse
de Dl I. Tanislau asistent şi Dl. Galea preparator, urmându-se
programul stabilit de Dl. Director şi publicat în anuarele precedente.
S'au ţinut 41 de şedinţe de lucrări de câte 4 ore fiecare:
Marţia şi Joia după amiază.
Lucrările practice cu studenţii chimişti şi fizico-chimişti,
din anul preparator, au fost conduse de Dnul Gh. Gheorghiu,
şef de lucrări, şi Dna Măria Macarovici, asistentă, şi au
avut loc în semestrul I în 12 şedinţe de câte 4 ore fiecare,
după programul stabilit de Dl Director.
Lucrările practice cu studenţii chimişti din anul I au
fost conduse tot de Dl Gheorghiu şi Dna Măria Macarovici şi
au avut loc în semestrul II; în total 13 şedinţe de 4 ore fiecare,
după programul întocmit de Dl Director.

3. Catedra de chimie anorganică şi analitică.
Prof. titular: Gheorghe Spacu.
319
Directorul Laboratorului de Chimie Anor. şi Anal.
Şef de lucrări: Petre Spacu.
-Asistenţi: Virgil Armean, Constantin Macarovici, Ervin
Popper, Ctoriolan Drăgulescu.
Preparatori: Lia Dima, P. Voichescu.
Secretar bibliotecar: Măria Brumam.
Laboranţi: Sabin Tolan, Ileana Bticoş.
Servitori: Măria Deac, Ion Flueraş, Justina Borza.
Fochist: Nicolae Niţă.
a) Cursul de Chimie Anorganică s'a făcut în 42 lecţiuni
a 1V 2 oră prelegerea, frecventate de 12 studenţii ai anului III •
secţia Chimie şi fizico-chimice. Programul urmat este identic
cu cel publicat în Anuarul 1932—33 pag. 266—267.
b) Lucrările practice de chimie analitică calitativă 46 şedinţe
a 7 ore şedinţa, frecventate de 12 studenţi ai anului Д
secţia chimie şi fizico-chimice; 26 şedinţe de laborator a 7
ore, frecventate de 5 studenţi ai anului III secţia chimie.
c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă 49
şedinţe de laborator a 7 ore şedinţa, frecventate de 14 studenţi
ai anului III şi IV secţia chimie şi fizico-chimice,
şi 18 şedinţe de laborator frecvente de 5 studenţi ai anului III
chimie.
d) Lucrările practice de analize de gaze 18 şedinţe de laborator
a 7 ore frecventate de 6 studenţi ai anului III secţia
chimie.
In cursul acestui an s'au mai ţinut cu cei 40 studenţi ai
anului preparator 40 de prelegeri de chimie anorganică elementară
şi terminologie chimică franceză şi germană de către
dl Drd. Coriolan Drăgulescu, asistent.
Conferinţa de chimie alimentară.
Conf. definitivă: Ruluca Ripan-Tilici.
S'au ţinut în localul Laboratorului de Chimie Anorganică
o
şi Analitică, 24 de conferinţe de chimie analitică a IV2
r e
conferinţa, frequentate de studenţii anului IV secţia Chimie.
Subiectul conferinţelor a fost publicat în Anuarul
1933—34 pag. 273.

320
b) Lucrările practice de Chimie alimentară: Analiza alimentelor.
22 de şedinţe de laborator a 7 ore şedinţa, frequentate
de studenţii anului IV Secţia Chimie.
3. Catedra dc chimie fizicală.
Proî. titular: Dan Rădulescu.
Directorul Laboratorului de Chimie fizicală.
Şef de lucrări: A. Georgescu (până la 30 XI. 1934), Dr.
V. Alexa (dela 1. V. 1935).
Asistenţi: Vasile Alexa (până la 30 IV. 1935), Florica Uzescu,
Măria Alexa (dela 1 V. 1935). ,
Preparator: Octavian Jula.
Custode: Măria Bănea (până la 30. X. 1934), Fluor Rădulescu
(dela 1. XI. 1934).
Laborant: Constantin Sândescu.
Servitori: Măria Duma, Ion Suciu.
S'au făcut cursurile şi lucrările practice prevăzute în program.
4-, Catedra de chimie organică.
Prof. titular: Ioan Tănăsescu.
Directorul Laboratorului de Chimie organică.
Şef de lucrări: Elena Tănăsescu, Giorgio Ostrogovich.
Asistenţi: Eugen Macovski (până la 30. XI. 1934), Alexandru
Silberg, Măria Cnobloch (dela 1 V. 1935).
Preparator: Eugen Ramonţeanu.
Laborant: Grigore Szilagyi.
Servitori: Nicolae Topan.
a) Curs cu studenţii anului III. (partea I-a). 47 prelegeri
a 1 oră, frecventate de 11 studenţi.
Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—•
1934, la pagina 274.
b) Lucrări practice cu studenţii anului III. (analiza organică
calitativă şi sinteze) 24 şedinţe a 7 ore şedinţa, frecventate
de 11 studenţi. » i
c) Curs cu studenţii anului IV (partea II) 45 prelegeri al
oră, frecventate de 15 studenţi.
Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933-—
1934, la pagina 275.
:

321
d) Lucrări practice cu studenţii anului IV (analiza organică
cantitativă şi sinteze) 32 şedinţe â 7 ore, frecventate de
8 studenţi.
e) Curs şi coloqvii cu anul preparator (secţia chimie şi
îizico-chimie) făcute de Dl. Dr. Giorgio Ostrogovich, şef de
lucrări, după normele indicate de către Directorul Laboratorului.
S'au făcut 43 ore de curs şi colocvii frecventate de
42 studenţi. S'au vizitat şi 5 fabrici din localitate.
d) Secţia ştiinţelor naturale.
1. Catedra de biologie şi Institutul de speologie.
Prof. titular: Emil G. Racoviţă.
Directorul Institutului de Speologie.
Sub-directorul Inst. de Speologie: Petru A. Chappuis.
Asistenţi: Vaier Puşcariu, Radu Codreanu, Margareta Codreanu.
Secretară: Clara Nagy.
Fotograf: Iuliu Viragh.
Preparator entomologist: Frederica Crenian.
Şef de echipă speologică: Ioan Roth.
Laboranţi: Ana Budai, Dumitru Flueraş.
Servitor: Floarea Flueraş.
Raportul D-lui Director asupra situaţiei şi activităţii Institutului
de Speologie.
In rapoartele precedente şi în special în acel al anului
şcolar 1922—1923, am descris organizaţia Institutului din toate
punctele de vedere: local, material ştiinţific şi de cercetări,
bibliotecă, personal, etc. Deatunci n'a întervenit nici o schimbare
esenţială care să necesite o nouă expunere. Cauza acestei
stagnări relative e cunoscută tuturor acelora care sunt în
curent cu starea păcătoasă a Universităţilor noastre, stare
datorită insuficienţii fondurilor de înzestrare şi de întreţinere
mai ales dela 1928 încoace. Nici unul din Marii Maeştri
ai Instrucţiei publice nu au avut priceperea, sau bărbăţia, de
a impune guvernelor din care făceau parte o „politică universitară"
potrivită nevoilor învăţământului superior şi importanţei
ce acest servicfu public trebue să aibă în gospodăria
naţională. Culmea acestei lipse de prevedere, ori slăbiciuni,.
2t

B22
s'a manifestat cu ocazia „politicii de economii". Aproape singurele
economii „efective" şi suprimări „reale" sau realizat
asupra Ministerului Instrucţiei şi în special asupra fondurilor
de înzestrare şi întreţinere ale Universităţilor : pentru
şcoalele de învăţământ superior, pendinte de alte Ministere
însă, era „politicei de economii" a fost o perioadă de încă
neîntrecută înzeslrare chiar şi în al cincilea an de restrişte.
Azi şi acele instituţii sunt lovite dar mult mai puţin decât Universităţile
din provincie.
Faţă de cheltueli inutile, sau neproductive, sau întru
nimic justificate de interesul obştesc, şi de lux nepermis, ce
continuă neîntrerupt parecă am trăi în timpuri de belşug, mă
mărginesc să constat cele ce urmează.
a) Din bugetul 1931, foarte redus deja, al Inst. de Speologie,
n'am putut încasa decât o parte din trimestrul întâi.
b) Bugetul universitar de materiale 1932—1933, suferind
alte mari reduceri, n'a putut satisface nevoile cele mai urgente:
reparaţii indispensabile pentru conservarea averii obşteşti,
lichidarea angajamentelor ce nu se pot rezilia, corespondenţa
cu străinătatea, expediţia schimburilor de pubhcaţii
atât de avantajoase pentru noi etc. etc. Totuş s'a putut
încasa, din taxe şi alte sume ocasionale, Lei 17.810.
c) Pentru anul şcolar 1933—1934 nu s'a repartizat Inst.
de Speologie decât 13.350 Lei.
d) Pentru anul Şcolar 1934—1935 Inst. de Speologie n'a
încasat dela Fac. de Ştiinţe decât 11.200 Lei.
S'a suprimat deci complet, din 1931, ori ce subvenţie de
Stat pentru materiale: cheltueli de laborator, de material didactic
şi bibliografic, cât şi pentru indispensabilele cheltueli
citate sub punctul b.
Toate aceste cheltueli fundamentale sunt lăsate pe seama
taxelor studenţeşti, şi ele considerabil reduse în urma unor
legiferări şi reglementări care sunt expresia celei mai
nesăbuite demagogii.
Taxele la Universitate sunt în general mai mici decât la
multe şcoli de învăţământ secundar; ele sunt absolut insuficiente
pentru a asigura funcţionarea normală a Facultăţilor
cu laboratoare, mai ales la Universităţile din provincie care
au mult mai puţini studenţi decât cea Bucureştiană; ele nu
permit ajutoare studenţilor săraci şi meritoşi, în detrimentul

323
'tineretului Românesc, cel mai sărac, dar în avantajul familielor
bogate care, prin această reglementare, sunt scutite de plata
unor sume ce ar putea achita fără greutate căci în realitate
taxele sunt foarte reduse.
Toate rezervele Institutelor noastre sunt acum mistuite;
toate serviciile au atât de mari datorii neplătite de ani de zile
încât furnisorii refuză noi creditări; comenzile, ce ar trebui
făcute de pe acum în vederea campaniei şcolare viitoare, nu
se pot face din lipsă de credit şi bani; nu se mai pot cumpăra
cărţi şi abona reviste, ceeace nu ne mai permite să ne ţinem
în curent cu progresele ştiinţei şi să facem, în Cluj, bibliografia
indispensabilă ori căror cercetări.
Menţin cu aceeiaşi convingere, dar cu încă mai mare amărăciune,
cele spuse în rapoartele din anii trecuţi asupra
răspunderii întregi, şi fără circonstanţe atenuante, a guvernelor
succesive în această lamentabilă tragedie universitară,
şi cu acelaş pesimism consider viitorul apropiat.
Totuş s'af putea găsi un modus vivendi provizoriu pentru
a permite o funcţionare suficientă a serviciilor universitare
pe timpul cât ar dura perioada de restrişte; sunf chior
convins că există un sistem prin care s'ar putea înlocui vremelnic
bugetul de stat falimentar. Am propus în 1929 şi în anii următori,
şi mai propun insistent, ca din taxele studenţeşti, inclusiv
taxele de examen, aceleaşi pentru toţi studenţii, să se constitue
un fond universitar de repartizat între servicii după
nevoile reale ale acestora. Sunt convins că numai acest mijloc
cooperatist, de complectă solidaritate universitară, poate să
salveze Universitatea de ruină materială şi de dezastrul ştiinţific
şi moral ce o ameninţă. Dacă totuşi vor birui egaismele
nesăbuite, să ştie cei jertfiţi: studenţi, părinţi, cercetători tineri
şi bătrâni, şi chiar obştia răbdătoare a ţării, cătră care
răspunzători să-şi îndrepte reprobarea.
Pe lângă aceste hotărâtoare neajunsuri în resursele Inst.
de Speologie, mai amintesc că din anul 1932 i s'a suprimat o
catedră, un post de secretar contabil şi unul de laborant.
Din cauza acestei lipse de mijloace, prezentul raport nu
poate semnala aproape nici un spor la materiale şi numai o
activitate ştiinţifică ce n'a putut fi complect distrusă de mizeria
vremurilor prezente.

S24
A. Biblioteca. _ S'a continuat cu catalogarea Bibliotecilor
Institutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 4.120) şi de Zoologie
(s'a ajuns la No. 3.499). Fiecare volum se numerotează,,
în ordinea Intrării, în Registrul inventar şi fiecare publicaţie
izolată se înscrie pe două fişe, una destinată catalogului alfabetic
pe nume de autor şi a doua catalogului clasat pe materii.
Bine înţeles că, încă dela finele anului 1931, constatând!
imposibilitatea executării bugetului, am cerut librarilor încetarea
tuturor abonamentelor şi furniturilor de cărţi, ordinal
însă n'a putut fi executat pentru „subscrieri anticipate ca
rabat". Editorii au răspuns, cu perfectă dreptate, că reziliaz&
angajamentul numai dacă, pentru fascicolele furnizate, să.
restitue rabatul consimţit.
Totuşi, după multe negocieri, au consimţit să întrerupă-:
furnizarea „urmărilor", încât actualminte Institutul de Speologie
nu mai are abonamente la Reviste şi nu mai primeşte
decât fascicolele unui singur tratat.
Descomplectarea colecţiilor noastre de periodice şi opuri
fundamentale, constitue un ireparabil dezastru material şi
cultural, căci multe periodice ştiinţifice limitează tirajul la.
numărul abonaţilor şi orice complectare ulterioară a colecţiilor
noastre va fi nu numai foarte costisitoare dar, în cele mai
multe cazuri, imposibilă.
Lipsa de fonduri împiedecă trimiterea schimburilor vechi
şi negociarea de schimburi noi. Din lipsa de interes pentru*
Universitate, din lipsa de prevedere şi de competenţă a deregătorilor
noştri, s'a sleit şi ultimul mijloc de a ne procura
publicaţii şi а ne îmbogăţi, cu o neînsemnată cheltuială, bibliotecile
noastre.
B) Colecţia de Hărţi geografice. Nici o schimbare.
C) Colecţia fotografică. A sporit cu câteva clişee executate
de personal din spese proprii, dar catalogarea pe fişe n'a
putut continua, astfel că funcţionarea „Fototecilor descrise în
raportul 1930—31 suferă o reînoită întârziere.
D) Colecţia de Diapozitive pentru Proiecţiuni. Obiectul
principal al acestei colecţii este ilustrarea Cursului de Biologie
generală care nu poate fi pur verbal, dat fiind stricta ne-
"voe de a fi documentat cu descrieri, observaţii şi experienţe,.

325

326
3. Catedra de zoologie şi anatomie comparată.
Prof. titular: Ioan A. Scriban.
Directorul Institutului Zoologic.
Şef de lucrări: Eugen Epure.
Asistent: Acrivo Cristalo.
Preparatori: Nicolae Pogorevici, Grigore C. Drăguţ.
Desenator: Măria Lecca (până la 30 X. 1934), Valeria Grădinescu
(dela 1 XI 1934).
Grădinar: Desideriu Ruşcă.
Mecanic: Bela Balla.
Laborant: Ion Jurca.
Servitori: Cristina Nagy, Ana Burca (până la 30 XI 1934),,
Ana Oros (1 XII 1934—31 V 1935), Elena Darea (dela 1 II
1935).
1. Cursuri: Zoologia şi Anatomia comparată a Protoeordatelor
şi a Vertebratelor cu studenţii naturalişti anii I, II,
III şi cu studenţii în Geografie cu Şt. Naturale anii II şi III.
In total s'au ţinut 87 ore de curs în 58 de prelegeri â 1 şi
jum. ore fiecare prelegere, de trei ori pe săptămână.
II. Lucrări practice. Zoologie şi Anatomie comparată^
pentru Protocordate şi Vertebrate cu studenţii naturalişti an.
I, II, III şi cu studenţii în Geografie cu Şt. Naturale an. II şi
III.
In total s'au ţinut 162 ore de lucrări practice în 65 de şedinţe
â 2 şi jum. ore fiecare şedinţă, de trei ori pe săptămână,,.
III. Excur&iuni. 1. Excursiuni cu studenţii în jurul Clujului.
2. Vizitarea abatorului comunal cu studenţii pentru studiul
anatomiei comparate a animalelor domestice.
3. Vizitarea f abricei de piele „Dermata" cu studenţii pentru
a căpăta instrucţiuni practice asupra industrializării pielei
ca derivat animal.
4. Vizitarea abatorului şi a hingherului comunei Cluj de
către personalul Institutului pentru recoltarea materialului
anatomic şi parazitologic pentru lucrările practice ale studenţilor.
5. Prof. I. A. Scriban a făcut o exurs'e pe litoralul Mării
Negre pentru cercetări ştiinţifice şi pentru lucrările practiceale
studenţilor.

327
6. Prof. I. A. Scriban a făcut o excursie la Iacul Snagov
şi celelalte lacuri din jud. Ilfov pentru recoltarea materialului
necesar Monografiei Hirudineelor.
7. Eugen Epure, Şef de lucrări, a făcut o excurshe în sudul
Basarabiei, pe litoralul Mării Negre, pentru recoltarea
materialului necesar lucrărilor ştiinţifice şi pentru lucrările
de laborator ale studenţilor.
8. Acrivo Cristalo 1
, Asistentă, a făcut o excursie la bălţile
din regiunea Galaţilor pentru recoltarea materialului necesar
tezei de doctorat.
9. Grigore Drăguţ, preparator, a făcut excursii în jurul
Clujului pentru recoltarea materialului necesar lucrărilor
practice cu studenţii şi pentru teza de doctoral.
IV. Executarea planşelor anatomice pentru cursul de
Anatomie comparată şi Zoologie.
V. Lucrări pentru conservarea materialului din colecţia
zoologică a Muzeului Ardelean, făcute de Nicolae Pogorevici,
preparator:
a) Revizuirea şi umplerea borcanelor cu piese zoologxe
şi anatomice conservate în alcool şi formal.
b) Desinfectarea materialului împăiat de Păsări şi Mamifere.
c) Aranjarea materialului recoltat în excursii pentru îmbogăţirea
colecţiilor Muzeului Zoologic.
VI. Determinarea şi Montarea materialului recoltat în
excursii pentru lucrările practice ale studenţilor.
4. Catedra de fiziologie generală
Prof. titular: Dr. Aristide Grădinescu.
Directorul Inst. de Fiziologie generală.
Şef de lucrări: Dr. Corneliu Degan.
Asistent: Eugen A. Pora.
Preparatori: Dr. Flavia Lucan-Ionescu şi Nistcr Şanta.
Laboranţi: Ileana Harastcşi şi Ioan Peteanu.
In cursul acestui an şcolar s'au făcut: 45 şedinţe de curs
de câte 1 şi jum. ore, deci 67 ore şi jum., 46 şedinţe de lucrări
practice de câte 3 şi jum. ore, dec, 161 ore şi 15 demonstraţiuni
experimentale.

328
Toate acestea au fost relativ la Funcţiunile de nutriţiune
şi reproducere.
Programa amănunţită a cursului, lucrărilor practice şi
demonstraţiunilor a fost publicată în Anuarul Universităţii
pe anul 1928—1929, pag. 217—225.
5. Catedra de botanică generală.
Prof. titular: I. Gnnţescu. .
Directorul Institutului de Botanică Generală
Şef de lucrări: Ion Mihăilescu.
Asistent: Rodica Olteanu-Crintea.
Preparator: Ştefan Peterfi, Ioan Stoia.
Desenator: Coloman Keresztes.
Secretară: Florica Stan.
Mecanic: Ştefan Bodor (până la 30 IV 1935), Ioan Moldovan
(dela 1 V. 1935).
Custode: Francisc Pâzsi.
Laborantă: Susana Pal.
Servitori: Victor Veress, Ioan Moldovan (până la 30 IV.
1935), Teodor Oargă (dela 15 VI. 1935).
a) Anatomia şi Fiziologia vegetată.
Curs: 3 ore pe săptămână, obligator pentru studenţi în
Ştiinţele Naturale şi Geografie cu Şt. Naturale. S'au ţinut în
total 65 ore de curs.
Subiectele desvoltate au fost publicate în Anuarul 1933—
1934 pag. 283—284.
Luci'ări practice: 5 ore pe săptămână. In cele 45 de şedinţe,
â 2 ore Vj, s'a studiat amănunţit: materia despre care
s'a făcut menţiune în Anuarul 1933—34 pag. 283.
Câteva şedinţe au fost rezervate studiului microscopic al
materiilor de rezervă.
Cursul şi lucrările practice au fost urmate regulat de 33
studenţi şi studente ai anului II de Şt. Naturale, Geografie cu
Şt. Naturale, precum şi de studenţi ai anului I. de Şt. Naturale.
Studenţii dela Geografie cu Şt. Naturale au luat parte la
toate lucrările practice, întocmai ca şi studenţii în Şt. Naturale.
-'

329'.
b) Curs şi Lucrări practice de Fiziologie vegetală, pentru
studenţii în Ştiinţele naturale din anul IV.
Curs: O oră pe săptămână (un semestru); lucrările practice
şase ore pe săptămână. Acest curs şi lucrări sunt obligatoare
numai pentru studenţii în Ştiinţe naturale. Deşi pentru
aceste lucrări practice nu dispunem în laboratorul din subsol
de cât de 8 locuri, am pnmit să lucreze 16 studenţi. S'au ţinut
în total 28 de şedinţe. Lucrările practice de Fiziologie vegetală
au fost conduse de Dl Dr. I. Mihăilescu şef de lucrări,
ajutat de Dl I. Stoia preparator. S'a urmat acelaş program ca
şi anul trecut, cu mici modificări.
c) Excursii. Personalul Institutului de Botanxâ generală
a făcut mici excursii în jurul Clujului, cu scopul de a aduna
material atât pentru lucrările personale cât şi pentru lucrările
practice ale studenţilor.
In ziua de 7 Iunie directorul şi personalul Institutului au
luat parte la excursia organizată de Institutul de Botanică sistematică
la Cheia Turzii.
d) Teze de licenţă în Şt. Naturale lucrate la Institutul de
Botanică generală.
1. Tegumentul seminţelor (Mihalca Melania).
2. Creşterea şi morfologia plantelor în funcţie de tempe-
-ratură (Palffy Francisc).
e) Biblioteca Institutului Botanic. In afară de cele 3 reviste
pe care le plăteşte din taxele de laborator, Institutul de
Botanică Generală, ne având alte mijloace, n'a mai cumpărat
nici o carte.
6. Catedra de botanică sistematică.
Institutul de Botanică sistematică, Muzeul şi Grădina botanică.
Director: Prof. Dr. Al. Botza.
I. Institutul de Botanică Sistematică.
Şef de lucrări: Emil Pop.
Asistent: George Bujorean.
Preparator: Eugen Ghişa (până la 31. X 1934), Eugen
«Ghişa (dela 1. XI 1934).
Laborant: Ignat Sas.
Servitori: Vasile Negrea, Ustina Mircea.

330
II. Muzeul Botanic:
Conservator de herbar: E. I. Nyârâdy.
Custode: Ioan Szilâgyi.
Laborant: Iosif Deaj.
Servitori: Valeria Lup, Sâe Negrea.
III. Grădina Botanică:
Şef de culturi: Cornel Gurtler.
Casier contabil: Veturia Suciu.
Şef grădinar: Augustin Trifu.
Grădinar titrat: Petru Ploaţă. " '
Grădinari: Ioan Lup, Ioan Borza, Gheorghe Roşea.
Vizitiu: Romul Lup.
Portar: Mircea Gavrilă.
Paznici: Ioan Capău, Mircea Vilă.
Lucrători permanenţi: Gavrilă Borza, Ananie Bolboacă.
SECŢIUNEA A) LABORATORUL DE BOTANICA
SISTEMATICĂ.
1. Curs de Botanică sistematică.
Prof. Dr. Al. Borza.
Săptămânal 3 ore curs, ascultat de studenţii în ştiinţe naturale
şi geografie cu ştiinţe naturale, anii III şi IV. In semestrul
de iarnă s'a ţinut în amfiteatrul Institutului de Botanică
generală, iar în semestrul de vară, în Institutul de Botanică
sistematică din Grădina Botanică. Pe timp frumos cursurile
s'au ţinut sub cerul liber, în Grădina Botanică. Materia de
curs se tratează în trei semestre. In cursul anului s'au ţinut 32
de lecţii, tratându-se: Schizophyta, Myxomycetes, Flagellatae,
Chlorophyta s. 1., Phaeophyta, Rhodcphyta, Fungi et Liche-.
nes, Bryophyta, Psilophyta, Pteridophyta (Lycopsida, Pteropsida,
Articulatae), Gymnospermae: Pteridospermae, Cordaitinae,
Bennettitinae, Cycadinae, Coniferae, Gnetales. Angiospermae:
Generalităţi şi clasificare. Ram. Centrospermae, Rosales.
Reprivire asupra evoluţiei regnului vegetal. Cât timp
prof. Rorza a fost ocupat la examenele de capacitate cursul a
fost ţinut de docent E. Pop.
2. Lucrări practice, 5 ore săptămânale penlru studenţii
naturalişti şi 2 1
/, pentru studenţii în geografie cu ştiinţe na-

331
turale. S'au studiat micro- şi macroscopic tipurile principale
ale grupărilor sistematice tratate la curs. Din Pteridof ;te, Gim?
nosperme şi Angiosperme pe lângă stud-i de anatomie, analize
şi diagrame, formule florale, s'au făcut şi determinări
după sistemul sexual a lui Linne şi după sistemul natural al
lui Engler. In total s au ţinut 41 de şedinţe de lucrări cu studenţii
naturalişti şi 22 de şedinţe cu studenţii geografişti.
3. Excursii. Cursurile sunt urmate de excursii botanice la
grupurile de plante tratate, iarna în sere şi vara în grădină.
Pe lângă aceste excursii obişnuite s'au mai făcut excursii
didactice cu studenţii la Pădurea Hoia, în Făget şi Tăul cu .
turbă de la Sălicea, Fânaţele Clujului, Cheia Turzii.
4. Teze de licenţă lucrate în laborator:
1. Elementul medteran în Flora României (E. Ghişa).
2. Elementul balcanic în Flora României (E. Balint).
o . C a i s (U Geografic lx,t,anică.
Docent E. Pop.
A fost audiat de studenţii în Ştiinţe naturale şi Geografie
cu Ştiinţe Naturale din anii III şi IV. In cele 15 lecţii s'au tratat
următoarele capitole:
Flora şi vegetaţia cauternară a României: Generalităţi.
Istoricul cercetărilor şi importanţa lor pentru interpretarea
stărilor de azi. Metodele de cercetare a florei şi vegetaţiei
cvaternare: paleobotanică, polenanalitică, corologică, paleofaunîstică
şi zoogeografică, geologică, agrogeolog că, climatologică,
preistorică, istorică, toponimică şi filologică. Flora şi
vegetaţia dela sfârşitul terţiarului. Diluviul cu glaciarele şi
interglaciarele cunoscute sau bănuite dela noi. Postglaciarul.
Evoluţia zonelor de vegetaţie şi originea elementelor floristice
dela noi.
SECŢIUNEA B) MUZEUL BOTANIC.
In toamna anului 1934 s'a început edificarea unei case de
scări, a etajului şi a mansardei peste parterul construit în anul
1933, cu scopul de a aşeza Herbarul în etaj, iar în locul de până
acum al herbarului să se instaleze Muzeul propriu zis îngrămădit
în mod foarte nepotrivit în teatrul vechiu. Incepându-se
tot în toamna anului 1934 dărâmarea teatrului ve--

332
•chiu, a trebuit mutat şi înghesuit şi mai tare materialul —
deşi numai provizoriu — în subsolurile Universităţii.
Planurile nouilor construcţii au fost întocmite de inginerul
I. Ivaşcu, iar lucrările au fost executate, sub conducerea
dsale, de firma Bohăţiel şi Devercseri. Instalaţiile calorife-
Tului cu încălzire de aburi au fost făcute de firma Instalator.
Clădirea nouă a Muzeului Botanic s'a terminat în mijlocul
anului 1935. Herbarul a fost mutat din parter în etaj. După
mutare s'a făcut curăţenia şi reparaţiunile necesare în parter,
unde în cursul verii 1935 s'a instalat Muzeul propriuzis,
aducând mobilierul şi tot materialul îngrămădit în subsolul
Universităţii.
In scopul lucrărilor muzeale s'au instalat în mansardă:
1. camera pentru uscarea şi prepararea plantelor (aci se găseşte
şi camera obscură); 2. o cameră unde se păstrează dublete
şi dulapuri albe; 3. o cameră pentru depozit de sticle şi
alte materiale.
In restul camerelor d'n mansardă sunt instalate: biblioteca,
laboratorul spaţios, sunt mese de lucru şi colecţiunea
de seminţe.
1. Herbarul s'a sporit cu următoarele plante lipite, inventariate
(numerotate) şi împărţite.
Prin colectările personalului 439 foi
Donate de Prof. M. Guşuleac 3 foi
Herb. Florae Asiae Mediae 94 foi
Prin aceste sporuri Herb. Univ. a ajuns la Nr. 434360 foi.
2. Am primit în schimb material de herbar dela urmă-
; toarele institute.
The Hebrew Univ. Ierusalem 172 foi
Botanisches Museum Oslo 202 foi
Berliner Tauschwerein Forst. i. L. . . . 167 foi
Brooklyn Bot. Garden, Brooklyn . . . . 100 foi
B. Inst. et Orto Botanico, Roma . . . . 307 foi
Sociedad pro cultura reg. Mazatlan (Mexico) 376 foi
Smithsonian Institution, Washington . . 126 foi
Inst. Bot. Masarykovsky Univ. Brno . . . 100 foi
Physiographical Museum, Krakow . . . 50 foi
Arnold Arboretum, Jamaica Plain . . . 101 foi
Harvard University, Cambridge . . . . 100 foi \

333
Toate aceste plante sunt păstrate încă în pachete originale
(cum au sosit), şi desinfectate; ele vor fi lipite şi inventariate
în curând.
3. S'au trimis în schimb la:
Sociedad pro cultura reg. Mazatlan (Mexico) 400 foi
Herb. Horti Bot. Univ., Taschkent . . . 400 foi
4. S'a împrumutat material pentru studiu cerut de:
Botaniska Institution, Uppsala, Genul Poa . 151 îoi
Botan. Garten u. Inst. Graz, Gen. Leontodon 100 foi
5. S'a cerut împrumut material pentru studiu dela:
Muz. Bot. Cernăuţi, Aconitum 17 foi
Muz. Naţ. Budapest, Carduus 1 foi
6. Sa cerut revizuirea materialului de Licheni dela
Prof. Lynge (Oslo) 50 exemplare
7. S'au donat plante medicinale pentru
Şcoala Normală de Fete, Şimleul Sîlvaniei . 13 exemplare
Personalul a făcut în cursul anului 1934/35 următoarele
excursii didactice şi ştiinţifice. 1. Cheia Turzii (2. IX, 1934.
E. I. Nyarady). 2. Cheia Turzii (11 13. IX. 1934. E. I. Nyarady).
3. Sovata (23. IX. 1935, Al. Borza). 4. Cheia Turzii (6.
X. 1934. E. I. Nyarady). 5. Fânaţele Clujului (15, X. 1934. Al.
Borza, E. Teodorescu). 6. Someşul Rece (23. X. 1934. E. Pop).
7. Hoia (4, XI. 1934. E. Pop, E. Ghişa). 8. Făget—Valea Plecica
(8. XI. 1934, Al. Borza, G. Bujorean, E. Ghişa, E. Balint
şi 20 studenţi). 9. Cheia Turzii (21. XII. 1934. E. I. Nyarady).
10. Fâneţele Clujului (13. IV. 1935. E. Pop, E. Ghişa). 11. Hoia
(16. IV. 1935. E. Pop cu studenţii nat.). 12. Valea Făgădăului
(17. IV. 1935. E. Pop). 13. Valea Mănăşturului (18. IV. 1935.
E. Pop, E. Ghişa). 14. Sângiorzul Românesc (20—21. IV. 1935.
E. Pop). 15. Cluj—Gilău (Apr. 1935. Al. Borza). 16. Cheia
Turzii (28—29. IV. 1935. E. I. Nyarady). 17. Fântâna Bilaşcu
(1. V. 1935, E. Pop, E. Ghişa). 18. Bucureşti—Băneasa (5. V.
1935. Al. Borza). 19. Bucureşti—Snagov (10. V. 1935. Al Borza).
20. Făgetul Clujului (10. V. 1935. E. I. Nyarady, E. Pop,
G. Bujorean, E. Ghişa, E. Balint şi 30 studenţi). 21. Fânaţele
Clujului (19. V. 1935. E. I. Nyarady, E. Pop, E. Ghişa, E. Ba-

334
lint şi 40 studenţi). 22. Cheia Turzii (20—21 V. 1935. E. I. Nyarady).
23. Cheia Turzii (25—26 V. 1935. E. I. Nyarady). 24.
Cheia Turzii—Turda (1. VI. 1935, Al. Borza, I. Grinţescu, E.
I. Nyarady, E. Pop, I. Mihăilescu, G. Bujorean, E. Ghişa, E.
Balint, 50 studenţi). 25. Cheia Turzii (8_9. VI. 1935. E. I.
Nyarady, E. Pop). 26. Cheia Turzii (23_24. VI. 1935. E. I.
Nyarady). 27. Fânaţele Clujului (24. VI. 1935. E. Pop, A. Trif,
P. Ploaţa). 28. Valea Făgădăului—Plecica (7. VII. 1934. E.
Pop). 29. Berchiş—Turda (8. VII. 1935. Al. Borza). 30. Tăurile
Salicei (11. VII. 1935. E. Pop cu M. Răvăruţ şi A. Arvat). 31.
Cheia Turzii (12. VII. 1935. E. I. Nyarady cu M. Răvăruţ şi
A. Arvat). 32. Munţii Sebeşului (13—19 VII. 1935. E. Pop). 33.
Stâna de Vale (16. VII—13. VIII. Al. Borza, G. Bujorean, A.
Tril). 34. Mamaia (22-23 VII. Al. Borza). 35. Timişoara (3.
VIII. Al. Borza). 36. Craiova (4—5 VIII. Al. Borza). 37. Mlaştinile
din Târnava Mare şi Făgăraş; Piatra Craiului (6—12.
VIII. E. Pop, E. Ghişa, I. Stoia). 38. Stâna de Vale (19—31.
VIII. 4—6. IX. 1935. E. Pop). '
SECŢIUNEA C) GRĂDINA BOTANICĂ,
a) Activitatea Grădinii propriuzise.
In anul 1934 s'a amenajat în secţia geografică o grupă
nouă, — o slâncărie cu cascadă, clădită din pietri de calcar şi
granit, — pentru flora Alpilor şi s'a făcut plantarea şi etichetarea
plantelor din grupa aceasta. S'a mai aranjat şi secţiunea
pomologică, plantând diferite soiuri de pomi fructiferi
străini, pe lângă bogata colecţie de soiuri indigene.
Primăria municipiului Cluj a dăruit Grădinii statuia de
bronz a poetului M. Eminescu, executată de sculptorul O.
Han. Ea va fi aşezată într'un colţ pitoresc al Grădinii, când
se vor obţine sumele necesare pentru ridicarea soclului.
In primăvara anului 1935 terminându-le clădirea monumentală
a Muzeului Botanic, în jurul noului edificiu s'a lucrat
la nivelarea terenului, de unde s'au transportat peste 500 m 3
de pământ. Aici s'au amenajat grupuri ornamentale, care vor
fi transformate într'un rozariu.
S'a construit din lemn, în stil japonez, un chioşc şi o pergolă
în grădina japoneză. Materialul de construcţie provine
din teatrul vechiu cu aprobarea dlui Rector. Planul a fost fă-

ж
cut, după indicaţiile Directorului, de maistrul S. Răutuţiu,
care a şi executat lucrarea.
Schimbul de seminţe în anul 1934—35 s'au făcut cu 150
grădini botanice din ţară şi străinătate, expediind 7117 probe
de seminţe şi primind în schimb 5915.
In anul 1935 Grădina a fost vizitată de dnii miniştri G.
Angelescu, Al. Lapedatu şi I. Nistor.
b) Staţiunea meteorologică-ecologică dela Stâna de Vale.
In cursul anului 1935 s'a organizat staţiunea şi s'au instalat
următoarele aparate: Termometre de maximă şi minimă
„R. W Bujorean" Berlin şi „Six—Bellam"; Termometre de
insolaţie maximă „Richter—Wiese—Bujorean"; Solarimetru
integrant Kipp—Zonnen—Bujorean Delft, Holland; Fotometru
„Eder—Hecht", Davos; Anemometru „Lambrecht", Gottingen;
Geohigrometru Bujorean—Lambrecht", Gottingen;
Pluviometru „Lambrecht", Gottingen; Drosometru automat
Bujorean, Cluj.
Măsurătorile se fac regulat de un om angajat. In această
toamnă s'a amenajat terenul pentru grădina botanică alpină.
c) Biblioteca.
Dela 1 Sept. 1934—1 Sept. 1935 Institutul a primit în total
64 reviste şi alte publicaţii periodice din ţară şi străinătate
în schimbul publicaţiilor Institutului. Institutul a mai cumpărat:
1 Stieler: Grand Atlas de Geographie Moderne; 2. Chappuis:
Als Naturforscher in Ostafrika; 3. Rommer: Die Pflanzenwelt.
7. Catedra de geologie-paleontologie.
Prof. titular: Ion Popescu-Voiteşti.
Directorul Institutului de Geologie-Palentologie.
Şef de lucrări: Ioan Maxim.
Asistent: Octavian Niţulescu.
Preparator: Justin Gherman.
Secretar-bibliotecar: Felicia Popescu.
Desenator-fotograf: Ştefan Pongrâcz.
Custode: Iosif Filip.
Laboranţi: Ioan Filip, Vasile Potora. '.

336
A. Catedra de Geologie-Paleontologie,
Prof. titular: I. Popescu-Voiteşti.
Deşi catedra este considerată ca una singură, s'au ţinut
şi anul acesta două cursuri, unul de Geologie şi altul de Paleontologie.
I. Cursul şi lucrările practice de Geologie s'au ţinut conform
programului — în total 45 şedinţe de câte două ore consecutive
(16—18) şi 48 şedinţe de câte două ore (14—16) de
lucrări, în cari s'au tratat toate capitolele de geologie generală
şi stratigrafie. Cursurile şi lucrările au fost frecventate regulat
de 59 studenţi şi studente (15 în Şt. Naturale an IV; 13 Geografie
cu Naturale an III; 31 dela Geografie cu Istorie an IV,
care nu iau parte la lucrări).
In afară de cursurile şi lucrările obişnuite, s'au ţinut şi
în anul acesta o serie de lucrări de seminar şi anume: 20 şedinţe
de câte o oră, în care au fost expuse de către studenţi
şi studente subiecte adecvate cursului, după care au urmat
discuţii lămuritoare.
Dispoziţia luată acum doi ani, ca studenţii care se prezintă
la examene să aibă şi câte o colecţie de roce şi fosile
din jurul Clujului sau din regiunile unde fac excursii, dând
roade foarte bune a fost menţinut şi anul acesta, ereindu-se
astfel o tradiţie. - д
II. Cursul şi lucrările practice de Paleontologie au iost
ţinute, conform programului, în 25 şedinţe de curs de câte
două ore consecutive (16—18) şi tot atâtea de lucrări practice
(14—16), în care s'a tratat Paleontologia Nevertebratelor (17
şedinţe*) şi a Vertebratelor (8 conferinţe, patru fiind ţinute
de Dl asistent Oct. Niţulescu, tratând despre Peşti, Amfibii,
Reptile şi Păsări, şi patru conferinţe despre Mamifere ţinute
de Dl şef de lucrări I. Maxim).
Pe lângă Paleozoologie, în anul acesta s'au ţinut şi 5 conferinţe
de Paleobotanică de către Dl preparator I. Gher-
*) Două fiind conferinţe despre Artropode, ţinute de Dl. asistent
Oct. Niţulescu.

ззт
man, de câte o oră şi jum., în care s'au tratat toate grupele
de plante fosile, cu o privare specială asupra celor găsite în,
ţara noastră.
Cursul şi lucrările practice au fost frecventate de 16 studenţi
şi studente din anul III în Ştiinţe Naturale.
Şi asupra Paleontologiei s'au făcut lucrări de seminar, în
17 şedinţe, în cari fiecare student a expus subiectul primit.
Ca şi la Geologie, studenţii care fac examen sunt obligaţi a
prezenta şi o colecţie de fosile din regiunile unde s'au făcut
excursii.
III. Excursiuni s'au făcut cu studenţii dela Geologie şi
Paleontologie: o excursie de o jumătate de zi pe Cetăţuie; una
de o jumătate de zi în Mănăştur-Valea Pleşca; două excusii
de câte o zi la Coasta cea Mare-V. Pleşca şi Coruş-Baciu; o
excursie de două zile la Baia Mare şi împrejurimile cu Excursia
Soc. Stud. în Ştiinţe, ataşată şi excursia de geologie-mineralogie
sub conducerea D-lor profesori Voiteşti şi Stanciu,
primele patru fiind făcute sub conducerea D-lor asistenţi.
8. Catedra de mineralogie-petrografie.
Prof. titular Victor Stanciu.
Directorul Institutului de Mineralogie-Petrografie.
Şef de lucrări: Eugen Stoicovici.
Asistent: Anton Sever.
Preparator: Lucian Stoicovici.
Custode: Felicia Runcanu.
Mecanic: Justin Moldovan.
Laborant: Ioan Gădălean.
Servitor: Ana Filip.
a) Cursul de Mineralogie-Petrografie s'a făcut în 45 prelegeri
de câte P/ 2 oră, cu studenţii anului II, dela secţiunile:
Chimie, Fizico-Chimie, Şt. Naturale şi cu studenţii anului III,
secţia Geografie cu Şt. Naturale, conform programului.
22

338
b) Lucrările practice de Mineralogie-Petrografie, urmate
de studenţii anului II în Fizico-chimice, Chimie, Şt.-Naturale,
s'au făcut în 48 de şedinţe de câte 2 1
/ 2 ore, tratândurse următorul
material: Cristalografie morfologică. Metode de reprezentare
grafică. Parametrii, indici şi unghiuri diedre. Analiza
şi reprezentarea grafică a formelor dîn sistemele crîstalografice.
Analiza morfologică a principalelor minerale cristalizate
în natură. Mecanismul proecţiunii stereografice şi reţeaua
Wulff. Rezolvarea grafică a raportului axial a:b:c şi a
indicilor feţelor cristalografice. Desemnul cristalelor, pe baza
proecţiunei stereografice. Exerciţii de proecţiuni stereografice
din toate sistemele utilizând goneometrul de contact şi reţeaua
Wulff. Determinări de constante fizice: densitate, duritate,
figuri de percursiune. Analiza morfologică a mineralelor
constituente ale rocelor şi filoanelor metalifere. Analiza
macroscopică a rocelor eruptive, sedimentare şi metamorfice.
Demonstraţii relativ la polarizaţia luminii în spatul de Islanda.
Proecţiuni luminoase relativ la structura şi componenţii
minerali ai rocelor. Interpretarea petrografică a analizei
rocelor eruptive, după Osann. Analize calografice. Analize pirochimice.
Analize microchimice.
c) Lucrările practice de Mineralogie-Petrografie cu stu­
denţii în Geografie anul III, au tratat, în 22 şedinţe de câte
2 ore, următorul material:
•Desemn în perspectivă a formelor din sistemul cubic, pa-
tratic, rombic hexagonal, monoclin şi triclin. Axe de coordi-
nate şi parametri.
Cunoaşterea mineralelor care cristalizează în aceste sis­
teme. Geneza, obvenienţa şi utilizarea mineralelor şi a zăcă­
mintelor cu importanţă economică, găsite şi exploatate îh
România. Reacţiuni pentru determinarea varietăţilor de căr­
bune. Analiza macroscopică a rocelor eruptive, sedimentare
Şi metamorfice. Principiile proecţiunilor stereografică (polară,
ecuatorială), gnomonică (polară, ecuatorială), şi aplicaţiuni în
cristalografie şi geografie.

d) Secţia geografică.
1. Institutul de geografie.
Director: Prof. V. Meruţiu.
Şefi de lucrări: Laurian Someşan, Tiberiu Morariu.
Asistenţi: Alex. Haţiegan, Radu Meruţiu.
Preparator: Elena Hotăran. -
Desenator: Fabius Dumbrava.
Desenator caligraf: Andrei Peter.
Mecanic-fotograf: Mihai Fekete.
Servitori: Simion Terec, Ioan Man.
1. Catedra de geografie fizică şi descriptivă.
Prof. titular: V. Meruţiu.
339
S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform
programului Fac. de Ştiinţe (secţia geografică).
a) Cursuri: România, cu stud. an. I. dela Geografie (spec.
princip.) şi cu studenţii dela Fac. de Litere, cari au geografia
ca specialitate secundară. S'au mai ţinut cursuri pregătitoare
de Geografia României şi a Continentelor. S'au făcut şi lucrări
de seminar, pentru cunoaşterea literaturii geografice.
b) Asia (р. II) şi America, curs general, cu stud. an. II,
III şi IV, dela Geografie.
c) Lucrări practice de cartografie:
Cunoaşterea şi explicarea hărţilor, semnele cartografice,
cote, curbe de nivel, haşuri, desenarea hărţilor, măriri şi micşorări,
schiţe.
d) In orele de seminar s'au citit şi discutat lucrări cu
subiecte alese, pe cari studenţii din anii înaintaţi le-au pregătit
prin cercetări în diferite regiuni. Acestea dupăce sunt citite
şi discutate în seminar, sub conducerea profesorului, se
completează ulterior în vederea tezelor de licenţă.
d) ЕхсигФиш. S'au făcut excursiuni cu studenţii în împrejurimile
Clujului, precum şi una în regiunea Turzii.

340
2. Catedra de geografie generală.
Suplinită de Prof. V. Meruţiu.
S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform
programului Facultăţii.
Cursuri: Principii şi istoria geografiei (cu stud. an. L).
Sau mai ţinut şi cursuri pregătitoare de Geografie fizică şi
bibliografie geografică.
Geografie generală. Cursuri de: Morfologie-hidrografie şi
bdogeografie, (an. II, III şi IV).
Cu studenţii an. II s'au făcut următoarele lucrări practice:
profile transversale şi longitudinale prin bloc-reliefuri*
Profile pe hărţi topografice, scara 1:100,000. Excursiuni pe
teren, în împrejurimile Clujului, cu care ocazie s'au făcut
orientări cu harta.
Cu anul III s'au făcut următoarele lucrări: profile transversale,
longitudinale şi de culmi, prin diferite forme orografice,
pe hărţile 1:200,000, 1:100,000, 1:76-000 şi l;25,000- Interpretarea
profilelor şi a hărţilor. Reprezentări grafice prin
sistemul coloanelor, diagrame cu reprezentaţii de climat, cartografierea
populaţiei. Excursiuni pe teren, în împrejurimil&
Ou j ului.

С) ACTIVITATEA ŞTI1NŢIFICÂ-LITERARÂ.
(Publicaţii, comunicări, conferinţe, distincţii, etc).
a) Secţia ştiinţelor matematice.
1. HS. Abramcscu.
Profesor titular.
Publicaţii ştiinţifice.
1. Revista Matematică Timişoara. An. XIV, 1934. Asupra
dreptelor isogonale, simediane şi punctul lui Lemoine.
2. Şthinţă şi Progres. Voi. I, 1935. Proprietăţi ale cercului
celor 9 puncte (Euler) şi ale dreptei lui Simson.
3. Algebra financiară.
4. Algebra superioară, pentru clasa VIII. ştiinţifică.
5. Aplicaţiile trigonometrici la Agrimensură (Topografie)
şi Statistică.
2. Th. Angheluţă.
Profesor titular.
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Mathematica, Voi. X, pag. 99—116. Sur l'integration
d'une equation fonctionnelle.
2. Gazeta Matematică, Voi. 40, 1934. Ecuaţiuni algebrice
cu rădăcini de acelaş modul.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Societatea Matematică din România. Bucureşti 3 Dec.
Asupra generalizării formulei lui Jensen de către Dl Denjoy.
3. G . Bratu.
Profesor titular.
a) Lucrări ştiinţifice.
1. S'au lucrat complect şase clişee din Harta fotografică
a cerului (zona+20). In colaborare cu D-nii I. Armeanca şi
Gh. Chiş.

342
2. Lucrări, în timpul verei, la Observatorul din Paris, pentru
adunarea datelor necesare pentru nouile clişee ce vor
întră în lucru în anul viitor.
a) A reprezentat Consiliul naţional Astronomic şi Universitatea
din Ouj, la Congresul astronomic din Paris.
b) Publicaţii ştiinţifice.
1. Trei Cărţi de „Aritmetică" pentru clasele I, II şi III de
liceu, în conformitate cu nouile programe.
4. G . Călngâreanu.
Conferenţiar.
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Ştiinţă şi Progres. Voi. I, 1935. Despre problema alergătorului.
2. Ştiinţă şi Progres. Voi. I, 1935. Teorema piesei de cinci
lei a Dlui prof. Ţiţeica.
1
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Cercul matematic al Soc. Ştiinţe Cluj. 27 Febr. 1935.
Asupra deformărei suprafeţelor.
2. Cercul matematic al Soc., Ştiinţe. Cluj. 23 Mai 1935.
Observări asupra deformărei suprafeţelor.
5. D. lonescu.
Profesor titular,
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Ştiinţă şi Progres. Voi. II, 1935. Proprietăţi ale patra-i
laterului complet.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Cercul mat. al Soc. Ştiinţe Cluj. 30 Ian. 1935. Formula
lui Stieltjes şi formula lui Taylor.
2. Cercul mat. al Soc. ŞUinţe Cluj. 30 Ian. 1935. Integrarea
ecuaţiei
f(b)4(a)- b
^na)-...- (
^ a
^f

34#
6. G. lnga.
Profesor titular.
Publicaţii ştiinţifice.
1. Mathematica, Voi. XI, 1935. Sur une propriete fonctionnele
de certaines surfaces.
7 . P. Sergescn.
Profesor titular.
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Congres de l'Assoc. Franc, pour ГAvancement des
Sciences. Chambery. Tome LVII, pag. 50—54. Sur une classe
particuliere d equations algebriques.
2. C. R. Second Congres des Mathematiciens Slaves. Prague.
Complements â ma communication de Chambery.
3. C. R. Second Congres des Mathematiciens Slaves. Prague
1934. Les mathematiques en Roumanie au XX-e siecle.
4. C. R. Second Congres des Mathematiciens slaves. Prague
1934. L enseignement des mathematiques en Roumanie.
5. Bolletin matematico. Т. VII, pag. 80 82. Buenos Aires.
Observaeion sobre el calculo de
6. Ştiinţă şi Progres. Voi. I, pag. 185. Câteva aspecte ale
matematicei franceze contimporane.
b) Comunicări ştiinţifice. Confer'mţe.
1. Congres internaţional d'IPstoire des Sciences. Coimbra,
3 Oct. 1934. Quelques aspects des tendances contemporaines
des mathematiques.
2. 3. şi 4. Second Congres des Mathematiciens slaves. Praga
24 Sept. şi 25. Sept. 1934. Trei comunicări, publicate în C.
R. Congresului. (Publicaţii, nr. 2, 3 şi 4).
5. Societatea matematică din Româna. Bucureşti 3 Dec.
1934. Asupra polinoamelor secţiuni ale desvoltărei unei fracţii
raţionale.
6. Societatea matemat că din România. Bucureşti 8 April
1935. Câteva aplicaţii ale unei teoreme a lui Van Vleck.
7. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 28 Nov. 1934. O
clasă de ecuaţii algebrice cu număr mărginit de rădăcini reale.
8. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 23 Mai 1935. Ecuaţiile
în care I я, I > I «о I, | a, |,... | а,-, |. | я +, |, ... | a n \.

344
9. Societatea ştiinţifică din Timişoara. 18 Dec. 1935. Generalizarea
unei Teoreme a lui Laguerre.
10. Cercul prof. de matematici. Timişoara. 18 Dec. 1935.
Metode d.recte în matematica contemporană.
11. Ateneul Român. Bucureşti. 25 Nov. 1935. Câteva aspecte
ale gândirei matematice contimporane. (Conferinţă de
recepţie, cu răspuns de prof. V. Vâlcovici).
12. Institutul francez din Bucureşl. (Sala Dalles) 14 Mai
1935. Science et encyclopedisme an Moyen Age.
13. Şcoala Politecnică din Timişoara. 18 Dec. 1935. Din
trecutul ştiinţei la Români.
14. 15. 16. Secţia ştiinţifică a Astrei Cluj 6 Nov. Prietenii
ştiinţei. Craiova 24 Mart. Extensiunea Universitara Sebeş-Alba
24 Febr. 1935. Din trecutul ştiinţei la Români.
17. Universitatea N. Iorga. Văleni 16 Iulie 1934. Tendinţele
moderne ale matematicei.
18. Casa Luminei. T. Severin 2 Dec. 1934. Criza contimporană
a ştiinţei.
19. Liga Culturală Braşov. 5 Dec. 1934. Noui direcţii în
matematică.
20. AlUance Francaise Cluj. 14 Nov. 1934. Câteva aspecte
ale ştiinţei franceze contimporane.
21. AlUance Francaise Cluj. 16 Mai 1935. Noua enciclopedie
franceză.
22. Soc. .ştiinţifică a liceului Moise N'coai'ă. Arad 30 Mart.
1935. Cum s'a ajuns la actuala şcoală matematică română.
23. Asociaţia femeilor române. Arad, 30 Mart. 1935. Câteva
femei de ştiinţă. 2
24. Casele Naţionale. Bucureşti 20 Mart. 1935. Tradiţie
şi ideal naţional.
c) Diverse.
1. Referent la revista Ar chei o n (Roma).
2. Ales in biuroul priorităţilor instituit de Academia Internaţională
de Istoria Ştiinţelor.
3. Preşedinte al Secţiei II (Algebră) la al doilea Congres
al Matematicienilor slavi. (Praga Sept. 1934).

345
S. Radu Rădescu.
Asistent
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Buletin de la Sect. Scient. de l'Academie Roumaine.
T. XVII. Nr. 1—2. Sur l'equation de Fredholm dans le domaine
complexe.
b) Comunicaţi ştiinţifice. Conferinţe.
1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 30 Ianuar 1935. Asupra
ecuaţiei lui Fredholm.
2. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 23 Mai 1935. Asupra
stratificatei fluidelor barotrope în rotaţie şi echilibru relativ
în jurul centrului.
9. Tiberiu Popoviciu.
Asistent
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. C. R. Academie Sciences Paris. 14 Ianuar 1935. Remarques
sur les equations algebnlques dont les equations derivees
ont toutes leurs racines reelles.
2. Bulletin de la Sect. Scient. de l'Academie Roumaine. T.
XVI, nr. 10. Sur la distribution des zeros de centrains polynomes
miniimisants.
3. Bulletin Mathematique de la Soc. Roumaine des Sciences.
T. XXXVI, p. 75—108. Sur le probleme des fonctions
convexes d'ordre superieur.
4. Mathematica. Т. X. p. 197—211. Sur certaines equations
fonctionnelles definissant des polynomes.
5. Gazeta matematică. Voi. 40. p. 155—160. Asupra mediilor
aritmetice şi geometrice.
7. Ştiinţă şi Progres. Voi. I. p. 217—221. Despre determi
narea unor funcţiuni de mai multe variabile.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 28 Nov. 1934. Despre
ecuaţiile algebrice ale căror derivate au toate rădăcinile
reale.
2. Cetcul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 27 Febr. 1935. Asupra
unor ecuaţii algebrice.
3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 23 Mai 1935. Asupra
unei condiţii suficiente pentru ca un polinom să fie pozitiv.

340
b) Secţiunea ştiinţelor fizice.
1. Institutul de fizică generală experimentală.
1. Profesorul G. Â. Dima a redactat un curs complet de
ştiinţe fizico-chimice după noua programă a învăţământului
secundar. Cursul alcătuit din şapte manuale a fost aprobat de
Minister.
II. Dela 7—31 Iulie 1935, dl prof. G. A. Dima a organizat
la Institutul său cursuri libere practice şi de perfecţionare
pentru profesorii secundari de ştiinţe fizice.
La aceste cursuni au luat parte 35 de profesori secundari.
Programa cursurilor a constat din:
1. Demonstraţiuni experimentale după programa fizicii
din cursul superior al liceului.
2. Lucrări de laborator după aceeaşi programă.
3. Lucrări practice de atelier mecanic şi construiiri de
aparate simple de fizică.
4. 28 de prelegeri şi conferinţe academice relative la chestiunile
noi din programa ştiinţelor fizico-chimice.
Aceste cursuri au fost sprijinite de Ministerul Instrucţiunrii
Publice, şi de „Cercul Profesorilor Secundari din Bucureşti
şi de „Casa de Credit şi Ajutor a Corpului Didactic".
Conferinţa de fizicii.?
Conferenţiar definitiv G. Athanasiu.
a) Lucrări ştiinţifice originale:
1. Piles photovoltaiques et piles photoelectriques â couche
de barrage. Comptes Rendus de VAcademie des Sciences de
Paris, t. 199, p. 1604, 1934.
2. Variation de l'effet photovoltaîque avec le temps de
i'eclairement. BiUei'nul Fac. de Ştun\e din Cernăuţi, voi.
VIII, p. 316—326, 1934.
3. Recherches sur les piles de Becquerel. Annales de
Physique. Paris, t. 4, pp. 377—449, 1935. Rezultatele preliminare
au fost prezentate sub formă de Note la Academia de
Ştiinţe din Paris (vezi anuarele precedente). Lucrarea (72
pagini şi 23 figuri) cuprinde următoarele capitole:

347
I. Introducere şi observaţiuni critice asupra altor lucrări
similare.
II. Influenţa ionilor H-f şiOH—.
III. Influenţa temperaturii.
IV. Curbe de sensibilitate în spectrul vizibil şi infra-roşu*
V. Pile cu sub-oxid de cupru. Rezumat. Concluziuni.
b) Alte publicaţiuni ştiinţifice:
1. Rezultate noi în domeniul temperaturilor foarte joase.
Revista Ştiinţifică „V. Adamachi", No. 1, 1935.
c) Secţia ştiinţelor chimice.
1. Institutul de chimie generală.
1. A. Ostrogovich. — Ricerche sulle у triazine Sulla fenildiossi-triazina
e derivaţi. Gazz. Ch. it. 65. 229 (1935).
2. A. Ostrogovich e V. Galea. — Ricerche sulle ytriazine:
Passaggio da alcune alchil-, arii- e aralchil-amino-tiol-triazine
ai derivaţi amino-idrossilati corrispondenti. Considerazioni
generali e descrizione di due nuovi omologhi alchilîci: l'etile
la propil-amino-idrossi-triazina. Gazz. ch. it. 65. 350 (1935).
3. A. Ostrogovich e V. Galea. — Ricerche sulle ytriazine —,
Su alcune aril-amino-idrossi-triazine. Gazz. ch. it. 65. 375.
(1935).
4. A. Ostrogovich e V. Galea. Ricerche sulle ytriazine
— Sulla benzil-amino-idrossi- e la stiril-amino-drossi-triazina.
Gazz. ch. it. 65. 368. (1935).
5. A. Ostrogovich. Ricerche sulle ytriazine Contributo
allo studio della melamină. Gazz. ch. it. 65. 566 (1934).
6. A. Ostrogovich. Tre apparecchi practici da laboratorio
(con figure) — Ann. di chim. applicata, Roma, 25. 563.
(1935).
7. A. Ostrogovich e G. Ostrogovich. Riduzioni catalitiche
nel gruppo delle ytriazine — Nota I (XXXII-a sulle ytriazine)
Passaggio dalia metil-diossi-triazina al cosiddetto acido
trigenico di Liebig e Wohler. Gazz. ch. il. 66. 48. (1936).
8. Gh. Gheorghiu. Sur l'isometrisation de quelques
derives 2.2. substitues de Tindanedione. C. R. 198. 755 (1934).

348
In afară de acestea sunt în curs de redactare alte două
lucrări isprăvite, asupra Cupri-cianuratului disodic, ale Dior
Prof. A. Ostrogovich şi G. Ostrogovich, şi în curs de studiu
alte lucrări ale Dlui Prof. A. Ostrogovich cu DI V. Galea,
Dna V. Bena-Median precum şi tezele de doctorat ale Dior
Ionel Tanislau şi Ion Cădariu.
2. Laboratorul de chimie anorganică şi analitică.
Director Prof. Gh. Spacu
a) Lucrări originale publicate în Buletinul Societăţii de
Ştiinţe Cluj, în Zeitschrift fur Anorganische Chemie, în Zeitschrift
fur Analytische Chemie şi în Zeitschrift fur Physikalische
Chemie.
1. G. Spacu et E. Popper.- Etude refractometrique sur la
formation en solution aqueuse d'une classe de combinaison
d'ordre superieur denommees auparavant sels doubles.
2. G. Spacu und P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung
des Selenocyans neben Chior und Brom.
3. G. Spacu und P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung
des Selenocyans neben Jod.
4. P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung des Selenocyans
neben Sulfocyan.
5. G. Spacu und J. G. Murgiilescu: Spektralphotometrische
Untersuchungen der wâsserigen Kobaltochloridlosimgen.
6. G. Spacu und I. G. Murgulescu: Spektralphotometrische
Untersuchungen iiber die wâsserigen Kupferchloridlosungen.
7. G. Spacu und I. G. Murgulescu und M. Vancea: Ueber
die Komplexen Kobaltioxalate.
8. G. Spacu et C. Macarov\ici: Une nouvelle methode volumetrique
pour le dosage indirect du zinc.
9.G. Spacu und M. Kuras: Ueber einige neue Brenzkatechinkomplexsalze
und ihre Konstitution.
10. G. Spacu und M. Kuras: Ueber eine neue volumetrische
Methode zur Bestimmung des Cadmiums.
11. P. Spacu: Eine potentiometrische Bestimmung der Arsenale.
12. G. Spacu und V. Armeanu: Eine neue volumetrische
Methode zur Bestimmung des Nikels.

349
13. G. Spacu et M. Vancea: Nouvelles contributions â l'etude
des cobaltioxalates complexes.
14. G. Spacu und C. Drăgulescu: Ueber die potentiometrische
Bestimmung der Sulfite.
15. G. Spacu und M. Kuras: Die Benutzung des Merkaptobenzthiazol
in der quantitativen Analyse (Vorlăufige Mitteilung).
16. G. Spacu et C. Macarovici: Sur une nouvelle methode
colori metrique pour le dosage du cobalt.
17. G. Spacu und C. Drăgulescu: Ueber eine neue potentiometrische
Methode fur die Bestimmung der Sulfite.
18. G. Spaau und L. Dima: Beitrag zur Kenntniss von
Komplexamminen der Borfluorwasserstoffsăure,
19. G. Spacu und M. Kuras: Die Anwendung eines neuen
Reagenses zur gravimetrischen Bestimmung einiger Metalle.
II Mitteilung: Die Makro- und Mikrobestimmung des Cadmiums.
20. G. Spacu und C. Macarovici: Eine Makro- und Mikrogravimetrische
Methode zur Bestimmung des Kupfers.
21. G. Spacu et Macarovici: Contribution â l'etude des sels
doubles (XX-eme Note) Ammines doubles avec la benzidine
et la tolidine.
b) Relaţii internaţionale interuniversitare.
Dl Dr. M. Kuras, fost asistent al Dlui Prof. I. V. Dubsky,
directorul Institutului de chimie analitică al Universităţii „Masaryk"
din Brno*, a lucrat în acest laborator timp de 2 ani şi
6 luni, adică până la 1 Septembrie 1935. In tot acest timp,
dupăce Dsa şi-a însuşit metodele noastre de lucru şi pentru
care a fost trimis, a efectuat împreună cu dl Prof. G. Spacu,
directorul Laboratorului o serie de opt lucrări originale cu
următorul titlu:
1. Une nouvelle methode volumetrique pour le dosage
du Cobalt.
2. Beitrăge zu den komplexen Metallsalycylaten.
3. tlber einige neue Brenzkatechinkomplexsalze- u. ihre
Konstitution.
4. Die Benutzung des Mercaptobenzthiazol in der Quantitativen
Analyse.

350
5. Ober eine neue volumetrische Metode zur Bestimmung
des Cadmiums.
6. Die Anwendung eines neues Reagens zur grawimetrischen
Bestimmungen einiger Metalle.
7. Idem. I. Mitteilung: Die Makro- und Mikrobestimnmng
des Kupfers.
II. Mitteilung: Die Makro- und Mikrobestimmung des
Cadmiums.
8. Idem. III. Mitteilung: Die Bestimmung von Blei, Thalium,
Wismuth und Gold.
Unele din aceste lucrări au fost publicate în Zeitschrift
fur analytische Chemie (Wiesbaden) sau în Journal fur praktische
Chemie (Leipzig), iar altele în Buletinul societăţii de
Ştiinţe din Cluj.
Conferenţiară Ralnca Bipan-Tilici.
Lucrări publicate în Zeitschrift fur Analytische Chemie:
1. Die Leitfăhigkeitsbestimmung von Cyanaten neben
Cyaniden.
2. Die Konductometrische Titrationen von Selenocyaniden
mit Silberbitrat.
3. Die Leitfăhigkeitsbestimmung von Selenocyaniden neben
Cyaniden.
4. Konduktometrische Titrationen von Selenaten mit Bleinitrat
u. Bariumchlorid.
5. Eine direkte und eine indirekte Argentometrische Bestimmung
von Cyanaten mit Adsorptionsindikatoren.
3. Laboratorul de chimie orgaaică.
1. I. Tănăsescu et E. Tănâsescu. N.-oxo-l.-p. dimethylanilino-2-,
carboxethyle-3-. indazole. Bull. Soc. Chim. France.
5e serie, t. 2, p. 1016; 1935.
2. I. Tănăsescu et E. Ramontianu. Sur Ies acridones (VII)
(1). Recherches sur 1'acridol, forme tautomere de l'acridone;
Bull. Soc. Chim. France. 5e serie, t. 2. p, 1485; 1935.
3. /. Tănăsescu et Al. Silberg. L'action des chlorures
d'acides sur Ies bases Schiff et considerations sur Ies produits
d'adition de ces bases. Bull. Soc. Chim. France. 5e serie,
t. 2; 1935.

Teze de licenţă lucrate în laborator:
lliescu Ioan. Tioeterii alchilici şi anilici şi derivaţii Ier
balogenaţi.
Nicoiaescu Valentin. Monografia acridinelor.
Boldur-Tragor Sabina. Inversiunea Walden.
Andreica Măria. Ergosterina.
Pelger Matilda. Acefalii glucozei.
Hantoş Elena. Monografia galactozei.
Brumam Măria. Efectul Raman. Aplicaţii în chimia organică.
d) Secţia ştiinţelor naturale.
1. Institutul de Speologie.
Publicaţii.
Biospeol&gica. Revistă internaţională, sub direcţia lui
E. Racoviţă, în care se publică studiile definitive asupra materialului
speologic, mai ales cel adunat la Institutul de Speologie.
Tomurile L—V sunt apărute. Textul Tomului VI (fascicolele
51—57) este de mult tipărit dar lipsesc Tabla de Materii
şi Indexele pe care nu le putem tipări căci ni s'au suprimat
complect fondurile de laboratoare şi de publicaţii de către
Guvernul Iorga (1931) „reformă" menţinută de toate Guvernele
următoare. Tomul VII este în curs de publicare cu fascicolele
58 pană la 61 tipărite.
Lucrările Institutului de Speologie. Acest periodic conţine,
împărţită pe volume, colecţia lucrărilor care nu figurează
în revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de către
personalul Institutului sau de către alţi cercetători asupra
materialului procurat de către Institut.
Au apărut tomurile I—VI. Textul Tomului VII este tipărit
de mult dar din cauzele expuse mai sus lipsesc chiar fondurile
reduse ce ar fi suficiente pentru tipărirea Tablei de
Materii, Indexelor etc. şi pentru cartonarea volumului. Tomul
VIII este în curs de tipărire.
Tot din cauza lipsei de fonduri, mai multe volume apărute
n'au putut fi trimise Direcţiunei publicaţiilor cu care Institutul
face schimb, ceeace poate provoca încetarea schimburilor
adică a singurului mijloc ce mai avem de a ne procura
publicaţii ştiinţifice.

352
Rezultatele Misiunei Ch. Alkiaud şi P. A. Chappuis, „Seu
hara, Niger, Cote d'Ivoire" în Africa Centrala şi W. 1
)
Lucrările secţiei hidrobiologice apar sub Direcţia Dr. P.
A. Chappuis. Patru memorii au fost publicate în Iunie 1935.
VI. Schneider W. Freilebende Nematoden (Arch. f. Нуdrobiologie,
Stuttgart, Voi. XXVIII, p, 1_20, 6 fig.).
VII. Roux J. Crustaces Decapodes d'eau douce (ibid. p.
21—34).
VIII. Klie W. Ostracoda aus dem tropischen West-Afrikaj
(ibid. p. 35—68, 63 fig.)
IX. Walter C. Hydracarina (ibid. р. 69—Г36, 106 fig.).
estică 2
Rezultatele ştiinţifice ale Misiunei Fluviului Ото (Africa-
).
Au apărut:
Mission scientifique de l'Omo, Tomul II, Zoologie, publice
sous la direction de R. Jeannel, Professeur du Museum
(P. Lechevalier, Paris, 310 р., 173 fig., pl. I—IX, 1 carte. Părut,
en Juin 1935).
Acest volum conţine mai întâi un „Itinerar cu o bstă a
staţiunelor de recoltare a materialului" de C. Arambourg, P.
A. Chappuis et R. Jeannel, apoi 16 lucrări originale asupra
Mammiferelor, Peştilor, Crustaceelor, Arachnidelor, Myriapodelor,
Lepidopterelor, Coleopterelor şi Furnicilor, culese
de către Misiune. In aceste Memorii sunt descrise, pe lângăun
foarte mare număr de forme cunoscute, următoarele categorii
taxonomice noi: 4 genuri, 103 specii şi 26 subspecii
sau varietăţi.
Chappuis P. A. Als Naturforscher in Ostafrika; Schilderung
einer Expedition zum Mt. Elgon, Rudolfsee, Omo-Fluss
(E. Schweizerbart, Stuttgart, 119 p. Pl. I—XIII, 2 cartes, Erschienen
15 Dec. 1934).
Chappuis P. A. Ostalpine Hohlencopepoden (BulI. Soc.
Sciences Cluj, T. VIII, p. 211—217, 10 fig. Păru le 28 Decembre
1934).
Chappuis P. A. Notes sur les Copepodes. 9. Sur la systematique
des Canthocamptinae du Canada. 11. Baikalocamptusi
J
) Vezi raportul special în Anuarul din 1930—31.
2
) Vezi raportul special în Anuarul din 1933—34. • • Г

358
Verestschagini Borutzky = Ganthocamptus Verestschagini
(Borutzky) (Bull. Soc. Sciences Cluj, T. VIII, p. 279—285,
Păru le 30 Juin 1935).
Puşcariu V. Gheţarul de la Scărişoara şi împrejurimile
lui (Cluj, Tip. „Cartea Bomânească", 32 р., 12 fig., 1 pl. Apărut
în Martie 1934).
Codreanu R. Rapports entre le developpement de Symbiocladius
rhithrogenae, Chironomide ectoparasite et la croise
sance de l'Ephemere-hote (Comptes Bendus Academie Sciences
Paris, T. 199, p. 100—102. Păru le 2 Juiillet 1934).
Codreanu R. La presence d'Ophryoglena, Cilies endoparasites
chez les nymphes de l'Ephemere Oligoneuria rhenana
Imh. en France. (Annales de Protistologie, Paris, Т. IV, p.
181. Păru en Juin 1934). '<
2. Institutul de zoologie şi anatomie comparată.
1. Prof. J. A. Scriban şi Eugen Epure: „Beobachtungen
iiber das Gefâss-system der Herp oh delii den". Bul. Soc. Sc.
Cluj, T. VIII, 1934, cu 8 fig. intext şi 3 pl. duble.
2. Prof. J. A. Scriban şi Gr. Drăguţ: „La structure du corpus
adipeux chez Simiulium. Bull. d'Hist. appldquee. Т. XII.
Nr. 3. 1935. . ;
3. Eugen Epure: „L'anatomie des organes genitaux des
Ascaris vitulorum Goese". (L'Ascaris vitulorum este une espece
distincte et non pas une espece physiologique).
4. Acrivo Crustato; 1. „t)ber die Neubildung von Kiemenlamellen
bei Scyllium canicula Cuv. Zool. Anz., Bd. 109, 1935.
2. „Sur certaines formations lymphoîdes de l'appareil respira,
toire brancial chez les Selaciens". Bull. Soc. Sc. Cluj, T.
VIII. 1935. 3. „Sur l'organisation et la structure du corps ca :
verneux ches Scyllium canicula Cuv." Bul. d'Histologie. Lyonl
Т. XII., 1935.
3. Institutul de fiziologie generală.
1. Gradinesco Ar. et Degan C.: L'action des alcools methylique
et ethylique sur l'excitabilite du nerf. Determination
faite par la methode de la chronaxie.
Journal de Physiol. et Path. gen., T. 32. (1934).
23

354
2. Gradinesco Ar., et Degan C.: L'evolution de l'azote
musculaire et hepatique chez la Grenouille verte Rana
esculenta — aux diverses epoques de l'annee.
С. r. Soc. Biol., Т. CXVIII, р. 465—468., (1934).
3 Gradinesco Ar., et Degan С L'evolution de l'eau, des
matieres organiques et minerales du muscle et du foie de la
Grenouille verte — Rana esculenta , aux diverses epoques
de l'annee. (premier memoire)
Bull. Soc. Chim. biol. Paris. (1935).
4. Gradinesco Ar., et Degan C.: L'evolution de l'azote musculaire
et hepatique chez la Grenouille verte Rana esculenta
— aux diverses epoques de l'annee. (deuxieme memoire).
Bull. Soc. Chim. biol. Paris. 1935.
5. Gradinesco Ar., et Рога E.: L'influence du courant
electrique conţinu sur la permeabilite branchiale, chez quelques
poissons d'eau douce.
Bull. Soc. Sc. Cluj şi Bull. Soc. Chim. biol. Paris.
6. Gradinesco Ar., N. Şanta et FI. Lucan-Jonesco: L'influence
de la gestation sur la duree de survie des animaux
surrenalectomises. Corn. la Soc. de Endocrinologie din Cluj
şi la Soc. de Biol. din Cluj., 1935.
Teze de licenţă (lucrate în acest institut)
1. Stroescu Irina: Histofiziologia glandei mamare şi laptele.
2. Gligor Minerva: Histofiziologia sistemului nervos simpatic.
3. Silaghi Nicolae: Placa motoare.
4. Popa Sidonia: Embriologia şi histofiziologia timusului.
5. Csapo Jullius: Chestiunea vitaminelor.
6. Tretiu Traian: Histofiziologia glandei genitale mascule.
7. Dragoş Emilia: Fermenţii.
8. Bârna Simion: Mecanismul coagulării sângelui.

4. Institutul de botanică generală.
355
I. Grinţescu. Ciupercile bune de mâncat. Biblioteca Agri-
«colă a ziarului „Universul" No. 45. — 38 pagini şi mai multe
•figuri în text. Bucureşti 1935.
Erwin Reimesch. Zur Frage der quantitativen Bestimonung
von Mikroorganismen nebst einer neuen diesbezuglichen
• allgemein Bestimmungsmethode. Zentralblatt fur Bacteriologie,
Parasitenkunde und Infectionskrankheiten II. Abteilung. 1935.
JBd. 91.
5. Institutul de botanică sistematică, muzeu
şi grădina botanică.
Prof. Al. Borza
a) Conferinţe: „Despre Syringa Josikaea şi Castalia lotus
thermalis" (Ateneul Român, filiala Oradea).
„Viaţa pădurii" (Staţiunea Stâna de Vale).
„Cele mai importante două plante dela Stâna de Vale"
»(tot acolo).
„Vieaţa stepei" (Tabăra cercetăşească dela Mamaia).
„începuturile cercetăşiei în Ardeal" (Cursurile de comandanţi
de cercetaşi, Cluj).
„Noţiuni de fitosociologie" (Cursurile de perfecţionare
•dela Academia de înalte Studii Comerciale, Bucureşti).
b) Comunicări: „Despre Syringa Josikaea şi staţiunile ei".
i{Soc. de Horticultura, filiala Cluj).
„Caracterul geobotanic al Câmpiei Ardealului" (Ateneul
Român, Bucureşti).
c) Publicaţii: 1935 fMarcel Brândză. Viaţa şi opera sa (cu
un portret) Marcel Brândză (Resume). 1 tab. (Buletinul Gră-
-dinii şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XIV (1934), No.
3—4, p. 199—210).
Noua clădire a Muzeului botanic din Cluj. (Buletinul Grădinii
bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XIV (1934),
№. 3_4, p. 243).
Staţiunea noastră botanică dela Stâna de Vale. (Buletinul
'Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XIV

356
Impresii din Basarabia. (Patria, t. XVII, No. 217; 219).
Borza, Al. et Pop E., Bibliographia botanica Romaniae,
XIX. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univdin
Cluj, t. XIV (1934), No. 3—4, p. 229—240),
Borza Al., Gurtler C, Trif A. Catalogul de seminţe oferite
pentru schimb de Grădina Botanică a Universităţii din Cluj..
Catalogue des graines offertes en echange par le Jardin Во—
tanique de l'Universite de Cluj. Roumanie. 29 p. (Buletinul
Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din.Cluj, t. XIV,.
app. 1).
Borza AL, Demetrescu M. şi Rădulescu D., Lecţiuni de
Zoologie; Botanica pentru cl. II; Elemente de Fizică pentru
cl. III; Chimia pentru cl. IV; Botanica pentru cl. V; Elementede
Chimie Anorganică pentru cl. V; Zoologie pentru cl. Vlr-
Anatomie pentru cl. VII; Lecţiuni de Biologie Generală pentru
cl. VIII. Toate la Ed'tura Scrisul Românesc: Graiova.
Docent: Dr. Emil Pop.
a) Comunicări: 1. Dare de seamă despre activitatea Cercului
Botanic pe 1933—34. 2. Pădurea diluvială dela Avrig.
Ambele la Cercul botanic al Societăţii de Ştiinţe, Cluj.
b) Publicaţii: 1. Societăţi ştiinţifice. .— Societes Soienti—
fiques (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Unrw
din Cluj, t. XIV, No. 3—4).
2. Bibliografia botanica Romaniae XIX. (v. Borza).
Conservator: E. I. Nyarady.
a) Comunicări: Câteva noutăţi din familia Composeelor..
(Cercul Botanic al Soc. de Ştiinţe, Cluj).
b) Publicaţii.- Adnotaţiuni la Flora României. IX. Câteva
noutăţi din familia Composeelor. — Glossen zur Flora Rumâniens.
IX. Einige Neuheiteh aus der Familie Campositae (Resume)
3 fig. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela
Univ. din Cluj, t. XIV (1934), No. 3—4, p. 218—225).
Dr. G. Bujorean, asistent.
a) Comunicări: Aegilops ovata şi Glaux maritima în Flora
României. (Cercul Botanic al Societăţii de Ştiinţe).
b) Publicaţii: Aegilops ovata şi glaux maritima în Flora'.
României. Aegilops ovata und Glaux maritima in der Florai

857
-Rumaniens (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii bot. şi al
Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XIV (1934), No. 3—4, p.
.225—228).
Şef _de culturi; C. Gurtler.
a) Comunicări: 1..Plantele urcătoare şi prezentări de Or-
.chidee.
2. Clasificaţia trandafirilor (Societatea de Horticultura,
-Filiala Cluj).
b) Publicaţii: ^Catalogul de seminţe (v. Borza).
Şef grădinar: A. Trifu
a) Comunicări: Cultura specială a cireşului şi a vişinului
({Societatea de Horticultura, filiala Cluj).
b) Publicaţii: Catalogul de seminţe (v. Borza).
6. Institutul de geologie si paleontologie.
1. Lucrări ştiinţifice şi pe teren.
.a) Prof. Dr. I. P. Yoiteşti a prezidat Societatea Română
.de Geologie pe anul 1934.
— Ca preşedinte, a condus lucrările Soc. Rom. de Geologie
pe timpul Congresului şi excursiunilor societăţii, organizate
de Dl Prof. Dr. David Preda, între 3—10 Octombrie în regiunea
Tg.-Ocna-Slânic-Doftana-Comăneşti şi Valea Trotuşului
până în zona isvoarelor.
_ A comunicat congresului în numele D-lud asistent Ni-
;ţulescu Oct.: Prezenţa „Radiolaritelor" în Jurasicul dela Turda.
— A.cercetat întinderea zăcămintelor pliocenice de asfalt
dela Tătăruş-Brustur-Derna-Buidoi, de unde a adus o interesantă
colecţiune de roce şi de resturi fosile de Mamifere (Dinotheriuni).
A ţinut o serie de conferinţe cu caracter ştiinţific la
tCluj, Tg.-Mureş,: Brad, Ţebea, iar la Tohanul Vechi, unde' ş0
găsea "Şc. de Ofiţeri din Bucureşti, a făcut un curs de trei (3)
fţediriţe despre importanţa studiului Geologiei pentru armată.

358
Lucrări apărute:
Publicaţrani.
1. L'etat actuel des connaissances geologiques sur le probleme
de la genese du petrole des regions Karpathiques rou—
maines (Zagadnienie pochodzenia гору w Karpatach Rumunskich)
Service Geologique des Karpathes; „Les Karpathes
et l'avant pays" (Karpaty i Przedgorze) III, pag. 91—116, cu,
1 fig. Warszawa-Boryslaw-Lwow 1934.
2. Privire generală asupra structurii şi evoluţiei morfologice
şi geologice a Jud. Gorjiu. Anuarul Liceului Tudor; Vladimirescu
(1924—1934) 35 pag. cu 2 fig. şi 1 schiţă geologică..
Tg.-Jiu 1935.
3. Evoluţia Geologică şi paleogeografică a Pământului,
românesc cu numeroase schiţe paleogeografice, pe cale de apariţie
în Revista Muzeului Geologic-Mineralogic Voi. VI.
No. 1.
b) Şef de lucrări Ioan Maxim a continuat studiul lacurilor
sărate din România: Lacurile sărate dela Turda.
—. A ţinut patru conferinţe de paleontologia Mamiferelor
cu studenţii an. III.
c) Asistent: Oct. Niţulescu a studiat regiunea PetriduL
de Jos-Buru, până la Surduc-Valea Ierii.
A ţinut studenţilor dela Paleontologie 6 conferinţe: două.
din ele tratând despre Artropode, 3 despre Peştii, Amfibiile,-
Reptilele şi păsările fosile, şi una despre „Practica în Paleon^tologie
şi deformările ce le suferă fosilele în strat", de câte
două ore fiecare (cu studenţii an. III).
„Radiolaritele dela Turda" comunicare la Congr. Soc.
Rom. de Geologie ţinut la Tg.-Ocna la 3. X. 1934, prin bunăvoinţa
Dlui Prof. Voiteşti.
d) Preparator: Iustin Gherman a studiat marginea
M-ţilor Apuseni în Jud. Alba, Depresiunea Haţegului.şi Munţii:
Bârgăului.
A ţinut 3 conferinţe de 1V 2 ore pentru studenţii dela Geologie
despre „Tectonica Munţilor Apuseni" cu o hartă tectonică
1:300.000 (manuscris).

359
A ţinut 5 conferinţe de Paleobotanică de câte l 1
/., oră,
pentru studenţii dela Paleontologie.
A publicat „Orogeneza şi evoluţia vieţuitoarelor" în Rev.
ştiinţifică „V. Adamachi" No. 4. 1934. Iaşi 1935.
2. Coîecţiuni ştiinţifice.
Colecţiunea s'a îmbogăţit anul acesta cu material geologic
şi paleontologic colectat de Dl Prof. I. P. Voiteşti din regiunea
Tătăruş—Brustur—Derna—Budoi; de Dl Oct. Niţulescu
din regiunea Petrid—Buru—Iara, Baia Mare, Coruş, s'au determinat
formele fosile din Coasta cea Mare (Cluj); s'au făcut
secţiuni microscopice în materialul dela Buru.—Petridul de
Jos; s'a lucrat o hartă geologică 1:75.000 Huedin—Turda, complectată
cu cercetări noui.
Dl Iustin Gherman a colectat material geologic din Marginea
M-ţilor Apuseni în Jud. Alba, din M-ţii Bârgăului şi dela
Baia Mare şi a executat (manuscris) harta tectonică a M-ţilor
Apuseni.
3. Biblioteca.
Biblioteca Institutului de Geologie-Palentologie s'a mărit
până la sfârşitul lunei Iunie 1935 cu 58 volume, cumpărate
sau primite ca donaţiuni şi în schimb.
7. Institutul de mineralogie.
Prof. Dr. Victor Stanciu a publicat:
Chestiuni de mineralogeneză, naşterea şi moartea pietrelor:
„Curentul" 17—21 Aprilie 1935. Peşterile din M-ţii Apuseni:
„Carpaţi" 15 Aprilie 1935. Valorificarea minereurilor şi
metalelor preţiose: „Pământul nostru".
A studiat pe teren cristalinul Carpaţilor Meridionali (Munţii
Făgăraşului).
A ţinut o şedinţă de comemorare a Prof. L. Mrazec la înplinirea
a 40 ani de activitate didactică şi mai multe conferinţe
în cadrele Extensiunei Universitare.
Dr. Eugen Stoicovici, şef de lucrări.
A lucrat pe teren în regiunea Ţara Ouaşului şi Izvoare,
colectând eşantioane de roce şi minereuri.

360
Lucrări: 1..— „Separaţiuni Magmatice", Revista Muz. Inst.
de Geologie-Mineralogie, Voi. V, No. 2 (în curs de publicare).
2. — Contribuţiuni la studiul cristalografie şi optic al
cianuratului cupri-sodic anhidru, în Gazzetta Chim. Italiana
(in curs de publicare).
Sever Anton, asistent. A continuat lucrările pe teren în
regiunea Băiţa-Bihor, colectând un bogat material documentar
în vederea preparării lucrării de doctorat.
Lucian StoicoviCi preparator. A studiat eruptivul şi apariţiunile
filoniene din regiunile Ţara Ouaşului şi Izvoare, dupăcum
şi produsele de metamorfoză la contactul dintre eruptiv
şi roca sedimentară, în Mţii Rodnei.
e) Secţia de geografie.
Institutul de geografie.
La Institutul de Geografie s'a continuat cu adunarea materialului
pentru un nou volum al „Lucrărilor Institutului de
Geografie" (întârziat din lipsă de fonduri).
S'au publicat în rezumat următoarele lucrări a personalului
ştiinţific făcute la Institut.
a) Dl Someşan Laurian, şef de lucrări, a publicat: Transhumanta
la Români şi a studiat: 1. Ţinutul colinelor dintre
V. Mureşului şi Bistriţa ardeleană. 2. Relaţiunile economice şi
sociale între Moldova şi regiunea de NE a Transilvaniei.
b) Dl Tiberiu Morariu, şef de lucrări. A făcut comunicări-*
Comuna Măguri (Mţii Apuseni) din punct de vedere geografic
şi etnografic. Comunicarea a fost făcută în şedinţele ştienţifice
ale Astrei (Aprilie 1935).
A studiat: 1. Păstoritul în masivul Hudinul-Mare până în
Gutin; 2. Păstoritul din Maramureş şi Polonia (frontiera polono-română);
3. Comuna Măguri (Mţii Apuseni) din punct de
vedere geografic şi etnografic.
Sub tipar: Păstoritul în Munţii Rodnei.
A publicat: Satul lui Coşbuc.
c) Dl Radu Meruţiu, asistent, a continuat cu studiul regiunii
Baia-Mare—Baia-Sprie, în vederea doctoratului.
d) Prof. V. Meruţiu, (sub tipar). „Cu privire la un nou
dicţionar geografic".

Теге de licenţă în geografie (în ordinea prezentării).
861
1. Şomai Ioan: Valea Firiza.
2. Deak Francisc: Oraşul Satu-Mare.
3. Veress Margareta: Isvoarele minerale şi Băile din jud.
«Odorheiu.
4. Hotvath Zoltan: Valea Trăscăului.
5. Oszlacs Victor: Valea Someşului Cald.
6. Veress Adalbert: Depresiunea Ciucului.
7. Elena Ursu-Moldovan: Urmele glaciale în Carpaţii Răsăriteni
şi Sudici.
8. Măria Atanasiu-Codarcea: încercare de monografie a
oraşului Huşi.
9. Dumitriu Alexandrina: Câmpia Brăilei.
10. Binder Heda: Plasa Sibiu.
11. Stanca Doina: Plasa Ocna Sibiului.
12. Sălăgeanu Eleonora: Regiunea Ecedului.
13. Vio r Mana: Valea Nerei.
14. Mica Veturia: Situaţia prezenta a populaţiei şi agriculturii
comunelor de pe malurile Oltului (jud. Făgăraş).
15. Macaveiu Emil: Valea Turului.
16. Pantea Lucia: Plasa M'ercurea-Nirajului (jud. Mureş).
17. Negrea Valeria: Valea Pojortei şi Valea Sâmbetei.
18. Stanislav ЕтШа: Plasa Arpaşul de jos (Jud. Făgăraş).
19. Popa Margareta: Bereteul şi împrejurimea.
20. Rovinam Angela: Basinul Jiului _ dela Tg. Jiu — Peşteana.
21. SUaghi Angela: Plasa Ardud.
22. Popa R. Măria: Plasa Şercaia.
23". Burai Bela: Regiunea de şes a Jud. Satu-Mare.
24. Podoabă Lucia: Plasa Gârbou (Jud. Someş).
25. Puşcaş Mafia: Basinul superior al Cogâlnicului.
26. Vlad Leontina: Regiunea plasei Mocod (jud. Năsăud).
27. Hârşan Olwca: Valea Câmpiei Ardelene dela Miheş la
vărsare.
28. Rusu Livia.- Plasa Zălau.
29. Timiş Aurelia: Plasa Vişeu.
30. Vlasa Măria: Regiunea salină dela Turda şi împreju­
rimi.
31. Sasu Viorica: Bazinul superior al Bistriţei aurii.

362
32. Şovrea Minodora: Plasa Copalnic-Mănăştur.
33. Popescu Gabriela: Plasa Dunărea.
34. Lazar Livid; Plasa Ileanda-Mare.
35. Koreh Rozatia: Peştera dela Mereşt şi Regiunea din jur_
36. Schiau Adrian; Comuna Răşinari.
37. Bulzan Tiberiu: Plasa Tileagd (jud. Bihor).
38. Incze Andrei: Valea Someşului mic între iCluj şi Gherla-
39. Constantinescu Victor: Valea Gălzii.
40. Tepfenhart Iosif: Basinul Vişeului.
41. Mawrescu Hortenzia; Regiunea isvoarelor Crişulub
Negru.
42. Crăescu Emanuela: Depresiunea Tăslăului Mare.

B I B L I O T E C A U N I V E R S I T A R A

Preşedinte:
Membri;
Secretar:
1 Comisiunea bibliotecii.
FI. Ştefănescu-Goangă, rector.
Prof. Titu Vasiliu, deleg. Fac. de Medicină.
„ Camil Negrea, deleg. Fac. de Drept
„ Gonst. Marinescu, del. F. de Fii. şi Lit.
„ Gheorghe Iuga, deleg. Fac. de Ştiinţe.
„ Eugen Barbul, directorul Bibliotecii.
Ion Muşlea, primbibliotecar.
3. Personalul bibliotecii.
a) Personalul ştiinţific:
Director General: Eugen Barbul, doctor în filosofie.
Primbibliotecari: Anton Valentiny, profesor secundar.
Ion Muşlea, doctor în litere.
Bibliotecari:
Arhivar-
^Sub-bibliotecari:
Gheorghe Ioanovici, doctor în drept.
Sabin Mureşan, prof. sec, doctor în drept
Ştefan Monoki, profesor secundar.
Viirgil Vătăşianu, doctor în filozofie.
Tulia Găvruş, profesoară secundară.
Olimpiu Boitoş, doctor în litere.
Traian Mitrofanovici, doctor în drept.
Ludovic Kelemen profesor secundar.
Ignaţie Balogh, abs. al Fac. de Ştiinţe.
Ernest Armeanca, licenţiat în litere,
(f 16 Martie 1935).
Teodor JMihailescu, licenţiat în litere.

Ь) Personalul administrativ şi tehnic:
Secretar deleg.: Dumitru Petruţiu, licenţiat în litere.
365ч
Cartotecari: Bela Karl, absolvent al Fac. de Litere.
Ioan Andrasofszky, abs. al Fac. de Drept.
Iolanta Fodor, învăţătoare.
Olga Csermâk, înv. pt. grăd. de copii mici.
Aurel David, licenţiat în drept.
Ilariu Albu (până la 1—XIL-1934),
Livia Crăcium, licenţiată a Fac. de Ştiinţe.
Dactilografe: Văd.. Ghizela Meder.
Margareta Orban.
Legător-şef:
Mecanic:
Mecanic-fo tograf:
Maestru de atelier:
Intendent: •
Primlaboranţi;
Laboranţi:
Servitori:
Anton Bohonyi.
Vilhelm Anlauf.
Dumitru Russe.
Ştefan Balâzs.
Augustin Todor.
c) Personalul de serviciu:
Iosif Nagy (până la 15 Iulie 1935).
Farcaş Erdei
Gheorghe Kovâcs
Ioan Vura,
Simion Sărmăşan
Martin Mate
Gheorghe Miklosi
Gheorghe Murăşan
Olimpiu Albon
Simion Sasu
Ilie Ghira
Gavril Moldovan
Ioan Bindea
Alexandru Ilea
Nicolae Todor
Vasile Săcară
Iosif Florian
Ioan Mihalache
Vasile Munte
9 . Mişcarea personalului în acest an.
Dl V. Vătăşianu, bibliotecar, a fost detaşat fără leafă la
Şcoala Română din Roma, dela 1 Sept. 1934 până la 1 Sept.
1935. (Adresa Minist. Instr. Publ. Nr. 117518 din 28 Iulie, 1934).
Postul d-sale a fost suplinit de dnii T. Mihailescu şi G. Raţiu
(Minist. Instr. Publ. Nr. 131780 din 25 Aug. 1934).

:366
Dl Ilariu Albu cartotecar, a demisionat la 1 Dec. 1934.

II. Circulaţia cetitorilor.
367
Numărul cetitorilor, cari au frecventat sălile de lectură
a fost 96.757; dintre aceştia: <
59.522 au consultat cărţi ale Bibliotecii,
4.877 au consultat reviste ale Bibliotecii, iar restul de
32.358 au cetit cărţi proprii în localul Bibliotecii.
96.757 în total, dintre cari 85.551 au fost studenţi universitari,
iar 11.206 de alte categorii.
In cursul acestui an şcolar s'au consultat:
84.247 opere ale Bibliotecii, cari au avut 100.349 volume.
Spre a se vedea circulaţia cetitorilor specificată pe luni se
publică în continuare un tablou sinoptic (pag. 374).
III. Circulaţia imprumutâtorilor.
Numărul cetitorilor cari au împrumutat cărţi în cursul
anului şcolar 1934—35 a fost 6395, şi se repartizează astfel:
231 profesori universitari,
4315 studenţi universitari,
1849 alte categorii,
6395 în total.
S'au împrumutat de către aceşti cetitori
9678 opere în 11444 volume, şi se repartizează astfel:
9380 cărţi
298 reviste
9678 în total
5754 opere ştiinţifice
3924 opere literare
9678 în total
6007 opere tipărite în limba română
3671 opere tipărite în alte limbi
9678 în total.
In acelaşi interval de timp s'au restituit 11164 opere în
13507 volume.

368
Circulaţia cetitorilor specificată pe luni se poate vedea,
în statistica publicată în continuare (pag. 375).
1. Numărul mai mic de cetitori decât în alţi ani (de ex. ÎIL
anul 1933—34: 3659 cetitori înscrişi) se explică prin faptul că.
în ultimii trei ani eliberându-se şi legitimaţii lunare, mulţi cetitori
se înscriau de 3—4 şi mai muite ori primind totdeauna
un număr nou în registrul înscrierilor.
2. Excedentul operelor restituite peste numărul operelor
împrumutate (s'au împrumutat 9678 opere şi s'au restituit
11.164) se explică prin faptul că multe opere din anii trecuţi
au fost energic reclamate şi ca urmare au fost restituite abia
în anul acesta.
6. Catalogarea, numerotarea şi legarea eărlilor.
S'au catalogat în cursul anului şcolar trecut 6655 opere în.
8620 volume, făcându-?e total 24634 fişe.
Sau numerotat 6165 opere în 7918 volume, cu Nrii:
271.526—277.690.
Pe lângă prelucrarea materialului curent, întreg personalul
Bibliotecii a fost ocupat cu înlăturarea unui neajuns. Al
2-lea catalog alfabetic, pus la dispoziţia publicului la mutarea
Bibliotecii în palatul său nou precum s'a arătat în raportul,
pentru anul 1933—34 a fost transformat dintr'un catalog topografic,
şi astfel au lipsit în acest catalog fişele de trimitere..
In anul şcolar 1933—34 s'a terminat executarea acestei lucrări
restante, făcându-se dela anul 1929 în total 117869 fişe de trimitere
şi a rămas pentru anul următor repartizarea acestor
fişe în ordinea alfabetică a catalogului susnumif. Pentru aranjarea
lor s'a angajat întreg personalul Bibliotecii, iarăş de
bună voie, la ore suplimentare şi a terminat această lucrare
până la sfârşitul anului, făcându-se cu această ocaziune o revizuire
generală a ordinei alfabetice a catalogului, pentru care
scop s'a alcătuit o instrucţie amănunţită.
In cursul anului şcolar 1934—35 s'au continuat lucrările
catalogului pe materii în baza sistemului zecimal Dewey.
S'au clasificat în cursul anului 12962 fişe, dar s'au controlat
din ele şi s'au aranjat definitiv numai 6164 fişe.
Această împrejurare se explică prin faptul, că prin delegarea
bibliotecarului dr. V. Vătăşianu la Şcoală Română din

Roma şi prin însărcinarea primbibliotecarului dr. I. Muşlea
cu alte agende, a devenit necesară Intrarea altor colaboratori
la această ramură a activităţii Bibliotecii. Astfel au intrat pe
rând bibliotecara Tullia Găvruş, bibliotecarul dr. O. Boitoş şi
regretatul sub-bibliotecar E. Armeanca.
Numărul fişelor clasate pentru acest catalog s'a urcat
până la sfârşitul anului la suma de 36162 fişe, ceeace dovedeşte
că, catalogul nostru poate da chiar de pe acum lămuriri preţioase
cercetătorilor.
In ce priveşte conservarea materialului, în cursul anului
1934—1935 s'a făcut un progres considerabil, fiindcă s'a legat
o mare parte a materialului întrat şi anume:
2740 volume de cărţi în suma de . . . 64211 Lei
549 volume de reviste străine în suma . 24814 Lei
769 volume de reviste româneşti în suma 26825 Lei
901 volume de ziare în suma de . . . 22012 Lei
Total: 4959 137862 Lei
7 . kJiblioieca populară.
Colecţiunea Bibliotecii Populare s'a sporit cu 471 volume^
In total Biblioteca Populară are în prezent 9343 volume. Numărul
cetitorilor a fost 31804. S'au legat 797 volume cu spese
de 11757 Lei.
Datele mai amănunţite referitoare la cetitori şi cărţi consulfate
le arată un tablou publicat în continuare (pag. 376)
8. Sporul bibliotecii prin schimb internaţional.
Biblioteca este în legătură cu 194 universităţi şi alte institute
ştiinţifice din întreaga lume. S'au primit prin Institutul
Meteorologie Central, ca Biroul de scMmburi internaţionale
pentru ţara noastră 126 pachete, conţinând cărţij reviste, anuare
universitare şi teze (cum arată raportul).
Biblioteca a expediat 52 pachete conţinând 2680 buc. de
teze din anul 1934 şi alte tipărituri.
24
r

370
9. Expoziţii.
In cursul anului şcolar 1934—35 Biblioteca a organizat
două expoziţii pentru marele public. întâia a avut un caracter
festiv, ocazional, fiind pusă în legătură cu serbările de comemorarea
revoluţiei lui Horia din primăvara anului 1935, iar
a doua, instructivă prin caracterul ei special, are tendinţa de
a se transforma într'o expoziţie permanentă.
a) Expoziţia Horia.
In ziua de 28 Februarie, când s'au împlinit 150 de ani
dela moartea tragică a lui Horia, a avut loc inaugurarea expoziţiei
de comemorare a revoluţiei evocate de numele său.
Materialul expus făcea parte din trei categorii.
Fotografiile reprezentând regiunea ce a format terenul
de luptă al răscoalei, cu oamenii ei, cu peisagiile şi aşezările
ei rurale, având în mijlocul lor o hartă cu indicarea tuturor
localităţilor atinse de valurile răscoalei dela 1784, au format
întâia grupă. Ea se întregea prin numeroasele stampe ce înfăţişau
pe cei trei conducători ai revoluţiei, Horia, Cloşca şi
Crişan şi altele cu scene caracteristice din cursul revoluţiei,
ca prinderea lui Horia, căpeteniile revoluţiei în închisoare,
executarea lor prin frângerea cu roata, etc.
A două grupă cuprindea documente oficiale şi scrisori
contimporane, în manuscrise originale sau reproduceri, referitoare
la mersul revoluţiei, precum şi o serie de broşuri manuscrise
cu însemnări şi versuri româneşti, ungureşti sau latineşti,
deasemenea contimporane sau din epoca imediat următoare.
Informaţiile şi documentele tipărite, împreună cu istoriile
parţiale sau generale cari vorbesc despre răscoala dela 1784,
.scrise în româneşte sau în alte limbi (latină, maghiară, franceză
şi germană), formau grupa a treia. In această categorie
au fost înglobate şi operele literare inspirate de revoluţie, dela
cele mai vechi cunoscute până la cele tipărite în cursul anului
comemorativ,
• Expoziţia a fost deschisă timp de două săptămâni şi a fost
vizitată de un public foarte numeros precum şi de elevele şi
elevii şcoalelor secundare din localitate.

371
La desfacerea expoziţiei o seamă din obiectele expuse, şi
•anume: 11 manuscrise, 4 periodice şi câteva tipărituri, mai
rare, contimporane sau din epoca următoare apropiată, apoi
o serie de stampe şi documente în facsimile, au fo»t transportate
la Bucureşti şi încadrate în expoziţia mai mare organizată
din acelaşi prilej la Academia Română.
b) Expoziţia de documente.
In locul expoziţiei sumare, demonstrative, pregătită anual
pentru auditorii cursului şi seminarului de paleografie şi diplomatică
ale dlui profesor Constantin Marinescu, în vederea
studierii pe bază de documente originale a evoluţiei scrisului
şi a sfragisticei în anul acesta s'a organizat o expoziţie mai
mare de această natură, destinată şi marelui public. Ea cuprinde
deocamdată numai documente, ca şi în anii trecuţi. Cu
timpul va fi completată prin exemplare alese şi de valoare din
alte colecţii, transformându-se într'o expoziţie permanentă,
accesibilă marelui public, înfăţişând piese caracteristice din
tezaurul de tipărituri şi manuscrise al Bibliotecii.
IO. Inovaţiuni şi îmbunătăţiri.
Lucrările de construcţiune necesare pentru întregirea edificiului
Bibliotecii în conformitate cu planurile originale au
fost continuate şi în anul şcolar 1934—35.
In toamna anului 1934 Dl Rector FI. Ştefănescu-Goangă a
* binevoit a aproba din fondurile Universităţii suma de Lei
360.000 Lei, pentru clădirea unei săli deasupra terasei din etajul
II. Sala ce s'a clădit va adăposti colecţiunea de manuscripte
în prezent depozitată cu o prea mare risipă de loc, într'o sală
din etajul I. După mutarea manuscriptelor în noul local, această
sală eliberându-se, va fi transformată în sală de lectură.
In primăvara anului curent, gardul de scânduri, care împrejmuia
o parte din grădina Bibliotecii, s'a dărâmat. Dl Rector
convingându-se, că direcţiunea nu mai poate lua răspundere
pentru siguranţa institutului, a ordonanţat 100.000 Lei,
din care sumă s'a construit un zid de 2.30 m., înalt, ce complectează
armonios aspectul clădirei Bibliotecii.

Biblioteca Populară până în anul 1931 s'a susţinut din.
fondurile bugetare primite dela Ministerul Instrucţiunii şi 3UL
sumele extrabugetare primite în anii 1923, 1925 şi 1927 dela
Ministerul Muncii. începând cu anul 1932 n'am mai avut pentru
Biblioteca Populară nici un fond bugetar. Deaceea direcţiunea
Bibliotecii în baza art. 5. din legea pentru întreţinerea
muzeelor şi bibliotecilor publice (publ. în Monit. Of. Nr. 89
din 14 Apr. 1932) a solicitat primăriei Municipiului Cluj cuvenitul
ajutor. In anul 1932 s'a acordat subvenţia de 15.000 Lei,
Iar pentru anul 1934 prin intervenţia Dlui Primar Prof. Nicolae
Drăgan subvenţia s'a urcat la suma anuală de 60.000 Lei,,
prin care fapt este înlesnită funcţionarea acestei instituţii.

€i8
Schimb internaţional
to
UI
«о ' оо
Exemplare legale .
] 00
! o
i D
•
! 3
o
! цад
: n'
; to
! 0 0
1 СЛ
Cumpărături ...
i *•
; oo
Voi. şi
broş.
materialului
Provenienţa
Cărţi
1 ii
1 1
[l
< Incunabule
- 1 1 1 - < Bibi. Rom. Veche
2287
1080
to
to
1
O
-4
N3
N3
N3 •A
оо ; 1
1498
*-
1 i
1490
to
o -J
to
со
oo
o>
со
to
1
o> 1
to 1
o>
да . to 1
1428
-4 !
o
1 ; ! .u '
ы ;
ю 1 1 IO 1
л.
ю ; 1 1 1 to ;
Ы 1 oo
1
1
Bibf. Magh. Veche
<
o Reviste
<
o
broş
o*
с
o
er
с
p
cr
с
o
buc. 1
Voi.
cr
с
Ziare
Teze
Universitare
Şcolare
Diferite
imprimate
Hărţi
j Anuare
Manuscripte
Acte şi
Documente
02
•O
O
£ 0
a *
В "
P
O
Ф
CC

374
Circulaţia cetitorilor fn anul şcolar
1934—1Э35
Lunii e
3
53 Parti<
Sept- 1934 1915 95 1050 3060 2599 501
1
Totalul
consultărilor
Opere
volume
3071 3845
Octomvrie я 5003 306 3677 8986 8050 936 7086 8442
Noemvrie n 6900 541 3010 10451 9098 1353 9911 11667
Decemvrie » 5117 512 2166 7795 6988 80" 7267 8508
Ianuarie 1935 6606 605 3710 10921 9302 1619 9330 11257
Februafie n 8187 579 5137 13897 12536 1361 11576 13580
Martie M 9176 798 5246 15220 13910 1310 12737 14598
Aprilie 71 5152 516 3240 8908 7985 923 7651 9807
Maiu » 5152 362 3002 8516 7537 979 6621 7969
Iunie 4645 253 1711 6679 5966 713 6034 6863
Iulie »
August »
Япеха 2.
1669 310 345 2324 1620 704 2963 3813
Total general 59522 4877 32358 96757 85551 11206 84247 100349

L u n i 1 e
Situaţia împrumutărilor -n anul şcolar 1934—1935. Anexa з.
Prof.
univ.
Au împrumutat Dintre cărţile împrumutate In total S'au înapoiat
a

376
flnexa 4.
Tabloul cetitorilor şi al eârfilor consultate
la Biblioteca Populara
Lunile
Numărul
vizitatori
o 1 P Au consultat •3 § " "5.
Au cetit i
mai ziai
Cetitori
O Cetikri
români
со O
с
O 1С.
О ы
X3
3 o
СЗ +л
Ъ 5
Cetitori
maghiari
с ьв
o w
« E
3
Sept. 1934 749 188 561 658 4u0 351 349 307
Octomvrie » 1625 360 1265 1446 883 783 742 663
Noemvrie n 2626 401 2225 2746 1499 1578 1127 1168
Decemvrie n 4036 625 3411 4378 2207 2401 1829 1977
Ianuarie 1935 4113 518 3595 4520 2212 2434 1901 2086
Februarie » 4717 494 4223 5681 2646 3203 207! 2478
Martie 4157 557 3b00 4807 2287 2641 1870 2166
Aprilie » 1802 268 1534 2059 1022 1186 780 873
Maiu n 1796 182 1614 2024 970 1105 826 919
Iunie я 2931 301 2630 2564 1580 1425 1351 1139
Iulie Я 2340 385 1955 1811 1212 979 1128 832
August » 912 147 765 833 501 464 411 369
Total general 31804 4426 27378 33527 17419 18550 14385 14977

EXTENSIUNEA UNIVERSITARA

1. Raport asupra activităţii în anul 1934—35.
In acest an a avut o activitate mai redusă, faţă de anul
trecut, din cauza lipsei de fonduri materiale. Oraşele n'au mai
putut plăti spesele de deplasare a conferenţiarilor, iar ajutoare
băneşti din altă parte nu au fost. Cu toate greutăţile
de ordin material, totuşi „Extensiunea Universitară" a căutat
să-şi realizeze pe cât posibil dezideratele după care s'a condus
timp de 10 ani: răspândirea culturii în massele mari ale poporului
român din Ardeal şi Banat. Astfel s'au ţinut în total în
acest an 33 de conferinţe în 8 oraşe. Lista acestor conferinţe
este cea dată mai jos.
In anul 1934 „Extensiunea Universitară" a pierdut pe unul
din cei mai activi membri ai ei: mult regretatul profesor G.
Bogdan-Duică. Pentru proslăvirea memoriei celui dispărut,
asociaţia noastră împreună cu Decanatul Facultăţii de Filosofie
şi Litere al Universităţii din Cluj a ţinut oi serbare de comemorare
în Aula Universităţii, Duminecă 25 Noembrie 1934 ora
11 a. m. Programul serbării a fost următorul:
1. Cuvântul de deschidere al Dlui Decan al Facultăţii de
Filosofie şi Litere şi Preşedinte al „Extensiunii Universtare"
Prof. N. Drăgan.
2. Conferinţă comemorativă Prof. S. Puşcariu.
3. G. Bogdan-Duică ca istoric, literat şi critic Dl I. Breazu.
La această serbare a participat corpul profesoral al Universităţii
noastre, familia prof. G. Bogdan-Duică, precum şi
un numeros public din oraş şi studenţi.
2. Conferinţele în anul de activitate 1934—35.
Alba-lulia
16 Dec. Religia primilor oameni . . . Prof. V. Stanciu
27 Ian. W. Shakespeare P. Grirnm
Caransebeş
2 Feb. Arheologia ardeleană (cu Гргоiecţiuni
. . Conf. 0. Daicovici
16 Mart. Portul nostru popular (cu proiecţiuni)
Prof. R. Vuia

Cluj
17 Nov. Traducerile Bibliei
25 „ Conferinţă comemorativă: G.
Bogdan-Duică „
30 „ Un domeniu nou cucerit al urtei
naţionale (cu proiecţiuni) . „
7 Dec. Curente politice în Europa actuală „
14 „ împăratul Iosif al II-lea şi Horea „
18 Ian. Un document anti-revizionist :
Scrisoarea Millerand (din 6 Maiu
1920) „
25 „ Femeea din timpurile noastre (o
anchetă internaţionala) . . . . „
1 Feb. Din instoria vaccinării (cu proiecţiuni)
я
8 „ Cum ar trebui organizat învăţământul
secundar spre a da
roadele ce Llniversitalea aşteaptă
dela el „
15 „ Valoarea personală şi criteriul
ei social „
22 „ America de azi Doc.
1 Mart. Ereditatea bolilor nervoase . . Prof.
8 „ Filosofie şi viaţă Conf.
15 „ Boala, moartea şi longevitatea la
marii oameni Prof.
22 „ W. Shakespeare „
25 „ Toponimie ca isvorul istoriei . „
29 „ Cancerul ochiului (cu proiecţiuni) „
5 Apr. Figuri contemporane ale Ardealului
: V. Goldiş dascălul, publicistul,
omul polii ic „
12 . Prin vigoare, conştiinţă, disciplină,
la renaşterea naţională . „
Hunedoara
24 Febr. Istoria sifilisului în ţările româneşti
(cu proiecţiuni) . . . „
3 Mart. Tratatul dela Trianon şi Justiţia
Internaţională „
40 „ Minele şi milionarii „
Oradea
12 Ian. Un domeniu nou cucerit al artei
naţionale cu proiecţiuni) . . „
9 Febr. Revizionism şi iredentism unguresc
în România „
30 Mart. Femeea din timpurile noastre (o
anchetă internaţională) . . . . »
G. Kisch
S. Puşcariu
C. Petranu
E. Panaitescu
I. Lupaş
G. Sofronie i
C. Marinescu
V. Bologa
I. Popescu-Voiteşti >
E. Speranţia
N. Mârgineanu
I. Minea
D. D. Roşea
M. A. Botez
P. Grimm
G. Kisch
D. Michail
S. Dragomir
I. Haţieganu:
V. Bologa
G. Sofronie
V. Stanciu
C. Petrann
O. Ghibu
G. Martinescu:

880
Orăştie
17 Mart. Limba maghiară Prol. G. Kristof
Reghin
20 Ian. W. Shakespeare „ P. Grimm
Sebeş-Alba
27 Ian. Minele şi milionarii „ V- Stanciu
24 Febr. Trecutul ştiinţei la români . . „ P. Sergescu

C L I N I C I L E U N I V E R S I T A R E

1. Consiliul Clinicilor.
Preşedinte: Coriolan Tătaru Directorul Clinicei Dermato^venerice
până la data de 15. V. 1935; iar dela această
dată Constantin Urechia.
Membrii: Iuliu Haţieganu Dir. Clinicei Medicale;
Ioan Minea Dir. Clin. Neurologice;
Grigoriu Cristea Dir. din. Gynecologice şi Obst.
Titu Vasiliu Dir. Instit. de Anatomie patologică;
Constantin Urechia Dir. Clin. Psichiatrice până
la 15. V. 1935;
Coriolan Tătaru dela 15. V. 1935;
Gheorghe Popovici Dir. Clin. Inf. dela 1. IV. 1935;
Dumitru Mihail Dir. Clin. Oftalmologice;
Dumitru Negru Dir. Institutului de Radiologie;
Ioan Goia Dir. Clin. Semiologice;
Ioan Aleman Dir. Clin. Stomatologice;
Emil Ţeposu Dir. Clin. Urologice;
Alexandru Pop Dir. Clin. Chirurgicale;
Gheorghe Buzoianu Dir. Clin. Oto-rino-laring;
Ion Buzilă Dir. ad-tiv al Clinicilor.
2. Comisiunea Clinicilor.
Preşedinte: Coriolan Tătaru (până la 15 Maiu 1935);
Constantin Urechia (dela 15 Mai înainte).
Membrii:
J până la 15. V. 1935;
1
I (dela 15 Mai înainte);
Ion Buzilă Dir. (ir. ad-tiv al Clinicilor.

3. Personalul administrativ şi de serviciu
al Clinicilor.
Director general cl. II.
Administrator:
Contabil:
Cassier :
Şef de birou:
Şef de birou:
Subşef de birou:
Jnventarizator:
Impiegaţi:
Verificator:
Registrator:
Economi:
Prim portari:
Ordonanţe de birou:
Şef mecanic:
Mecanici:
Lăcătuşi:
Electrician:
fochişti:
Buzilă Ion.
383
Popp Ştefan.
Timar Ella prov. autorizată cu girarea
postului de contabil.
Cutean Virgil autorizat prov. cu suplinirea !
postului de verificator.
Titişan Ioan şeful serv. personal.
Blăgescu Nicolae archivar şi registrator.
Burie Alexandrina (provizorie).
Hartmann Francisc.
Waedt Wilhelmina (def. cl. II).
Deac Petru (def. cl. I).
Corpădean Iustin, Missits Florica,
Muller Elisabeta (def. cl. II.),
Savu Maftei (def. cl. II.),
Jajna Samuil (def. cl. II.),
Petro Ştefan (def. cl. I.),
la Bucătăria Centrala.
Morar Ioan autorizat prov. cu suplinirea
postului de cassier,
Bartok Coloman.
Tătaru Ioan (la bucătăria Centrală),
Păltineanu Atanasie autor. prov. cu conducerea .
serviciului primirii bolnavilor.
Erdelyi Mihail (la poarta princ. Dir. Clin.)
Brăzdau Grigore (la poarta Clin. Psichiatr.)
Cociş Ştefan, Şooş Mihail.
Alicuci Petre, Uzina Centrală şi al
uzinei Clin. Neuro-Psiehiatrice.
Szabadi Petru, Kendoff Bela, Pop Vasile
(Uzina Centrala).
Bob Vasile, Kemenyi Gheorghe (Uzina Centrală)
Nanovszky Gheorghe (Uzina Psichiatrică)
Abrudan Lupu Teodor (Uzina (Centrală)
Kerekes Iosif, Huciu Sevastian, Feher Gheorghe
(Uzina Centrală) Torok Ladislau, Pura Gheorghe
Horvath Andrei (Uzina Psichiatrică).

384
Apaductori: Turcu Vasile (Uzina Centrală), Someşfălean
Vasile (Uzina Psichiatrică).
Prim grădinar: Tălnaciu Ioan
Tâmplar: Hogye Iosif.
Măcelar: Balla Ludovic.
Vizitii: Verde Gheorghe, Sălejan Ioan.
Portar la casa de cadavre: Vaida Dionisiu.
Portar fochist: Mureşan Ioan.
Oameni de serviciu:
Oameni de serviciu: 3 la poarta principală, 2 la poarta Ps
chiatrică;
Surori de caritate: 79 la toate Oinicile;
Spălătorese 8 la spălătoria Clinicilor;
îngrijitor de maşini: 1 la spălătoria Clinicilor;
Servitori pentru grădini: 4 la grădinăria Clinicilor;
Ajutor zidar (servitor): 1 la atelierele Clinicilor;
Servitori purt. de cadavre: 2 la casa de cadavre a Clin.;
Servitori în sala de cazane: 1 la uzină;
Ucenici: 9 la ateliere;
Servitori la Buc. centr.: 9;
Servitori pt. buc. dietetică: 4;
Bucătăreasă: 1 la Buc. Neuro-Psichiatrică;
Servitori: 3 la Buc. Neuro-Psichiatrică;
Ajutori mecanici: 2 la Uzina centrală;
Servitori: 1 la Uzina centrală;
Servitor: 1 la Uzina Psichiatrică.
Personalul Clinicilor.
a) Clinica Psichiatrică. Murăşan Gheorghe. Infirmier
băiaş, 21 servitori.
b) Clinica Neurologică. Brăzdau Vasile portar fochist, 7.
servitori.
servitori.
c) Clinica Chirurgicală. Ilyes Gheorghe portar fochist, 7
d) Clinica Medicală. Strugariu Gherasim portar fochis, 8
servitori.
e) Secţia boalelor infect. Ţiplea Ioan portar, 1 servitoare.

885
f) Sanatorul de boli pulmonare. Eerekes Martin portar
fochist, 5 servitori.
g) Clinica Gynecologică şi Obstetr. Ratz Emerich portar
fochist, 10 moaşe, 1 spălătoreasă, 5 servitori.
h) Clinica Dermato-venerică. Gebefugi Ştefan portar fochist,
Muntean Iosefa prim infirmieră, Ivan Petru, Marcuş
Ivan, Rus Ioan, Paşcu Gheorghe, Lăpuşan Gheorghe, Jakab
Gheorghe infirmieri, 6 servitori.
i) Clinica Infantilă. Horvath MiEail portar, Mihăilă Măria
prim infirm. 1 infirmier, 1 servitor, 1 spălătoreasă.
j) Clinica Oftalmologică. Câmpian Gavrilă portar fochist,
4 servitori.
k) Clinica oto-rino-laringologică. Titişan Vasile, portar,
1 servitoare.
1) Clinica Stomatologică. 2 servitoare.
m) Farmacia Clinicilor. 1 servitoare.
4. Dare de seamă
asupra fondurilor şl lucrărilor Clinicilor în annl şcolar 1931- 85.
FONDURI ÎNCASATE:
1. Ministerul Instrucţiunii lei 8.861.989
2. Ministerul Sănătăţii lei 2.500.000
3. Taxe de îngrijire încasate dela bolnavii internaţi,
inel. taxe de îngrijire pt. restanţe . . . lei 8.079.232
4. Taxe reglementare pt. Clinici . . . . lei 713.670
5. Venituri întâmplătoare lei 30.948
In total: lei 20.185.839
Au rămas neordonanţate, următoarele fonduri:
1. Ministerul Instrucţiunii lei 5.787.356
în total: lei 5.787.356
Ordonanţat şi neîncasat . . . . . . . lei 649.542
Bugetul personalului s'a urcat la suma de lei 3.335.951
TOTALUL CHELTUELILOR:
Materiale , . . . lei 24,494.226
, Personal lei 3,335.951
Fondurile neordonanţate au fost angajate şi actele justificative
se găsesc la Ministerul Instrucţiunii, Direcţiunea Cli-
25

886
meilor fiind descoperită faţă de furnizori. In cazul când aceste
fonduri vor fi plătite, gestiunea Clinicilor se va încheia cu
un excedent. In cazul contrar bilanţul Clinicilor se va încheia
cu un deficit de lei 6. 436.898— restul fiind acoperit din fonduri
cu altă destinaţie.
In cursul anului trecut s'au executat din fondurile bugetare
ale Direcţiunei Clinicilor următoarele lucrări de amplificare
ale Uzinei Centrale a Clinicilor:
1. S'a construit un rezervor pentru acumularea apei la această
uzină, care formează centrala termică pentru încălzitul
grupului central al Clinicilor, executându-se concomitent şi
lucrările de siguranţă la boilerele, cari sunt necesare la staţiile
de producerea apei calde la secţiile acestui grup de
clădiri.
2. S'a construit un rezervor — recipient pentru acumularea
combustibilului.
3. S'au executat lucrările necesare pentru refacerea staţiilor
de reducerea aburilor la legăturile dintre reţeaua de înaltă
şi joasă presiune din pavilioanele Clinicei Neurologice şi
Farmaciei; iar din fondurile Rectoratului Univ. Cluj, s'au
executat lucrările necesare pentru mărirea debitului "de aburi
şi transformările la cazanele vechi ale uzinei centrale a Clinicilor,
pentru a se putea livra surplusul de aburi necesar încălzirei
din această centrală termica a localurilor Bibliotecei
şi Institutelor de Fiziologie şi Anatomie, toate pendinte de
Universitatea din Cluj, precum şi lucrările pentru legarea caloriferelor.
In urma acestor din urmă transformări se va realiza o
economie cnsiderabilă de combustibil şi pentru Rectoratul
Univ., de care aparţin aceste instituţiuni.
In anul şcolar trecut au fost trataţi la Clinici 11.728 bolnavi,
cu 331.851 zile de tratament.
Alimentaţia unui bolnav a costat zilnic 18 lei, cu care
s'a asigurat o hrană de calitate mai bună pe seama diferiţilor
bolnavi.
Dat fiind că bugetul Clinicilor a fost limitat la o suma cu
care nu se putea face faţă tuturor cerinţelor reale ale diferitelor
secţii, serviciile au suferit din următoarele motive:

387
1. Fondurile Farmaciei au fost foarte reduse, simţindu-
;se din această cauză o lipsă de medicamente şi pansamente;
in special a trebuit redusă aproape complect aprovizionarea
Farmaciei cu specialităţi.
2. Lingeria bolnavilor încă lasă mult de dorit, ea fiind
uzată. Fondul alocat prin bugetul intern al Clinicilor a fost
_prea mic, pentru a putea complecta în întregime lipsurile
reale.
3. 0 mare parte din reparaţiunile şi transformările proiectate
nu s'a putut executa, aceste trebuind să fie amânate
până la o dată când Clinicile vor fi înscrise în bugetul anilor
viitori cu o sumă, care să acopere nevoile reale ale Oiniciior.
4. Din cauză că o parte din creanţele vechi a unor dintre
furnizorii Clinicilor n'au fost ordonanţate resp. încasate, aceste
fiind trecute la arierate, multe din firmele serioase, cari în
trecut puteau fi considerate de furnizori buni ai Clinicilor renunţă
a se mai prezenta la licitaţiile ce se ţin, ne mai dorind
să se angajeze la o furnitură cu riscuri prea mari şi piedeci
prea multe pe cari le au de întâmpinat, mai cu seamă acelea
dintre firme, care sunt forţate să importe mărfurile din străinătate.
5. Lipsa de personal suficient pentru serviciile auxiliare
ale Direcţiunei şi ale diferitelor secţii a Clinicilor.
Remedierea acestor lipsuri vă forma preocupaţiunea
principală a anului viitor.
In general Clinicile au funcţionat în mod satisfăcător,
funcţionarea normală pe viitor va fi însă posibilă numai cu
condiţia ca: bugetul care a fost succesiv comprimat şi care şi
în anul trecut a fost redus în aşa măsură încât acesta chiar
dacă ar fi fost în întregime ordonanţat n'ar fi acoperit decât
numai cele mai urgente şi indispensabile nevoi, să fie pe viitor
în întregime şi la timp ordonanţat.
Această condifiune este esenţială pentru un serviciu medical,
unde cheltuielile nu se pot adjusta sumelor bugetare
ciuntite şi ordonanţate cu mari întârzieri, ba unele din ele
neordonanţate chiar, decât sub formă de bonuri de impozite,
«te. .. -

388
Intrate Ш4 :
—
Proiectul Restul Intrate
о Venituri de S'a încasat de în
w
z
buget încasat Total
1 Subvenţii dela Min. Instr.
micşorat cu 10°/° 15.300.000 8.861.988- 6.436.898 15.298.887
2 Subvenţie dela Minist.
Sănătajii 2.500.000 2.500.000 2.500.000
3 Din taxele ce încasează
Ad-Jia dela bolnavii
internaţi . • • 6.000.000 8.Q79.232. 8.079.232
4 Taxe de ospitalizare pt.
bolnavii Munic. Cluj . 800.000
5 Taxa reglementară 400.000 449.830 449.830
6 Taxa unică . . . . 170.000 237.200 237.200
7 Pre{ul de cost al medicam.
elib. de Farmac. 15.000
8 Din taxele reglementare
încasate de Clinici
şi Institute . . 451.100
9 Contra-valoarea combustibilului
întreb, pt.
Incălz. Inst. Anatomie 250.000
10 Contra-valoarea curentului
electric, furnizat
Inst. de Chimie . 100.000
11 Vânzarea resturilor de -
12.000 30.948 30.948
S'a mai încasat
in total Lei 25.998.100 20.159.199 6.436.898 26.696.097
Pt. salarii pers. Adm. . 788.244 788.244
„ „ meseriaşilor 1.146.623 1.146.623 i
„ „ surorilor . . 592.500 592.500 \
„ n servitorilor . 808.584 808.584 j
Taxe de îngrijire pt.
>
restante (Stat) . . . ! 75:415 75.415 I
Taxa pt. sala de operaţie 2.000 2.00 J j
Fond special pt. Sanator 24*640- 24*640; »
•

—1935 Eşlte
О
о
Cheltueli materiale
şi personalul
Cheltueli
prevăzute
eonf.proect
de buget
Achitat
in
total
Restul de
achitat şi
înaintat spre
ordon la
Minister
Angajat
în
total
1 Hrana bolnavilor . . . 6.500.000 6.191.221
6.191,221
„ bucăt. dietică .
769.488
769.488
2 întreţinerea bucătăriilor 100.000 81.697 81.697
3 Rufăria 2.500.000 834.937 1.004.547 1.839.484
4 Medicamente . . . . 2.549.164 2.150 463 339.723 2.490.186
5 Aparate şi instrumente 360.000 75.240 5.000 80.240
6 Aproviz. spălătoriei . 160.400 144.229 144.229
7 Întreţin, instal. uzinei . 803.600 550.481 183.007 733.488
8 Constr. rezerv, recip. . 2.290.836 1.820.836 1.820 836
9 Plata subst.pt medicam. 15.000
10 Repararea clăditilor 925.000 811.855 811.855
11 întreţin, curţii, şos. . . 25.000 46.692 46.692
12 îngrijirea parcurilor . 45,000 8.964 8.964
13 întreţin, localurilor . . 490.000 363.890 26.248 390.138
14 Combustibil . . . . 6.136.200 4.118.455 640.530 4.758.985
15 Curent electric . . . 40.000 39.959 39.959
16 300.000 288 560 62.140 350.7OG
17 Cheltueli de birou . . 200 000 167 326 167.326
18 Taxe comunale, coşuri . 120,000 80.169 80.169
19 Taxa de apă . . . . 550.000 573 242 573.242
20 Vechicole, furaje . . . 100.000 109 165 109.165
21 Mobilier, repararea lui 166.800 195.429 69.443 174.872
22 80.000 61.858 61.858
23 Chelt. de autopsii .. . 20.000 17.997 17 997
24 Taxa rejlement. dela Venit. art. 5 400.000 449.830 449.830
25 Taxa Taxa unică „ „ „ fi
170.000 237.200 237.200
26 Plata dif. lucrâii, Radiografii, Шtermii.
venit- art. 8 . . 451 100
27 Diorae si deplasai Comisia Clinic. 300;000 101.925 101.925
28 Chelt. NEPFBV. si chelt. taitorii 800.000 961.083 961.083
29 Ref. conductei aboii la Cl. tal. 1.100.000 540.026 461.371 1.001.397
Sold ca economia anului
S'a mai cheltuit
In total Lei 27.698 '100 21.128.975 3.365.251 24.494.226
Pt. salarii person. Adm. 788.244 788.244
„ „ meseriaşilor 1.146.623 1.146.623
„ „ surorilor 592.500 592.500
„ servitorilor 80S.584 808.584
Taxe de îngr.pt. restante 75.415 75.415
„ pt. sala de operaţii 2.000 2 ООО
Fond^pec ial.pt. Sanator 17.760 6.880 24.649
389

CÂMIMURILE Şl CANTINA UNIVERSITARA

1. Comisia Căminarilor.
Preşedinte: prof. Camil Negrea până la 14 Dec. 1934,
prof. Iacob Lazar dela 14 Dec. înainte.
Membri: prof. Petre Grimm până la 14. XII. 1934.
Giuglea George dela 14 Dec. înainte.
Ioan Drăgoiu.
Alexandru Borza
Silviu Dragomir
Petre Poruţiu până la 30 Nov. 1934.
Camil Negrea dela 14 Decembrie 1934.
Iuliu Haţieganu până la 30 Noembrie 1934
Baroni Vitold dela 30 Nov. înainte.
Secretar: Constantin Jurcan.
3. Personalul Căminarilor.
a) Căminul Avram Iancu.
Administrator: Dr. Andrei Bugnariu. (f 10. V. 1935).
Secretar: Ilie Haşegan.
Econom: Emil. Sângeorzean.
Mecanic: Ştefan Ilea.
Portar: Luca Nan.
b) Căminul Studentelor.
Administrator: Constantin Buga.
Secretar: Măria Cnobloch (până la 30. IV. 1935), Livia
Morariu, (dela 1. V. 1935).
Econom: Măria Papp.
Mecanic: Augustin Morariu.
Portar: Ioan Sabău.
c) Căminul V. Babeş.
Administrator-. Silviu Miilea.
Secretar: Gheorghe Ciosa. . • 1
•
Econom: Victor Tătaru.
Direc
de
Cămin
Delega(ii
Facultăţilor

3. Căminul studenţesc „Avram Iancu".
393
Cu acest an şcolar Căminul studenţesc „Avram Iancu"
îşi închee al 15-lea an de activitate. Adăpost primitor al multor
generaţii de studenţi dela Unire încoace, el a fost de un
real folos studenţilor români veniţi la Universitatea din Cluj
într'un oraş cu o populaţie în mare parte minoritară oferindu-le
în condiţiuni avantajoase locuinţă, hrană şi posibilităţi
de studiu din cele mai favorabile.
Numărul studenţilor adăpostiţi în cămin în acest an şcolar
a fost de 205. Repartizarea după naţionalitate, facultăţi,
bursieri sau solvenţi este următoarea:
Naţionalitatea O.
Ui
Q
Burs. în nat. Solvenţi
1 Litere
со Medic.
1 Total
Drept
1 Litere
-2.
СО
1 Medic.
Total
Total gen.
15 15 15 15 60 40'12 20 39 111 171
Germani (saşi, şvabi) . . . . — 2 — — 2 6| 1 1 8 16 18
el- 2 5 13 13
il— 2 3 3
Total 43 П Î5 67 53|Тз 23 54 143 205
Bursierii în număr de 62 s'au recrutat de Facultăţi din
studenţii lipsiţi de mijloace materiale şi foarte buni la studii,
cei mai mulţi fiind fii de plugari (33 din 62) de preoţi, învăţători
şi funcţionari (21).
Solvenţii au fost în număr de 143 (42 fii de preoţi profesori
şi învăţători, 37 fii de funcţionari, 27 de agricultori, restul
de profesiuni libere).
Bugetul. S'a încasat pentru întreţinerea bursierilor din
subvenţia dată de Minister suma de lei . . . 1,332,280,—
dela solvenţi lei 1,427.879,—
pentru bibliotecă, bae şi diverse, suma de lei . 155,816,—
Total lei . . 2,915,975,—
Fonduri şi tranzitorii lei 1,691,141,—
Total intrate lei . 4,607,116,—

894
Totalul intratelor lei 4,607.116.
Cheltueli personale 199,300
Cheltueli alimentare 1,452.472
Cheltueli pt. luminat, încălzit, apă . 570.027
Cheltueli de întreţinerea edil', etc. . 100,110
Cheltueli pt. bibliotecă 35,353
Cheltueli diverse 94,322
Cheltueli comune 600,629 3,052.213-
Fonduri şi tranzitorii , . . 670.264
Mandate de plată din 1931 neachitate
116,304
Sold
768,335-
Totalul eşitelor . 4,607,116
Alimentaţia studenţilor s'a făcut în bune condiţiuni. Piaţa
nu a înregistrat diferenţe prea mari faţă de contractele cu
furnizorii. Media generală a costului alimentaţiei a fost de lei
27,38 de zi şi persoană.
Starea sanitară a studenţilor din cămin a fost satisfăcătoare.
In total numai 4 studenţi au părăsit căminul fiind
internaţi la sanator (2) sau clinici (2). Medicul căminului a
stat la dispoziţia studenţilor bolnavi decâte ori aceştia au avut
trebuinţă de asistenţa medicală. Baia căminului a funcţionat
de 2 ori pe săptămână, deşi taxele încasate nu au acoperit
cheltuelile de combustibil.
Grădina „Petran" din imediata apropiere a căminului luată
în arendă dela soc. „Astra" a servit ca loc de recreare şi
studiu până toamna târziu.
Biblioteca în cursul anului expirat s'a înmulţit cu 128 volume
în valoare de lei 28.272. Valoarea cărţilor (5,456 volume)
este de lei 1,016.012.—. Numărul cititorilor a fost de
23,781.
Casina a funcţionat cu preţuri reduse oferind studenţilor
în timpul liber o distracţie uşoară (jocuri de şah, biliard,
table, ziare, radio) fără să părăsească edificiul căminului.
Ordinea şi disciplina în cămin a fost mulţumitoare.
Inventarul căminului a sporit în cursul anului expirat cu
obiectele înscrise la Nr. 4104—4153 în valoare de 23,480—. lei
Valoarea mobilierului este de lei 1,782,380— care împreună
cu clădirea evaluată la lei 14,612,000,—, efectele şi rufăria de

395
pat de Iei 785,414,—, vesela şi alte obiecte de bucătărie de
181,784 lei, atelierul mecanic lei 41,936 şi biblioteca lei
1,016,012.— se urcă la suma de lei 18,419,526— la care se
adaugă valoarea imobilului cumpărat în str. Regală Nr. 29 în
suma de Iei 4,008,746.—..
Prosperitatea la care a ajuns acest cămin, ordinea care
domneşte în cămin, uşurinţa cu care căminul a putut străbate
perioada de criză din anii 1931—32, ca şi bunul nume' al lui,
se datoresc în bună parte şi muncii conştiincioase a fostului
administrator al căminului Dr. Andrei Bugnariu, decedat la
sfârşitul anului şcolar expirat şi care timp de 10 ani a fost
un slujitor devotat intereselor morale şi materiale ale instituţiei
noastre.
4. Lista studenţilor cari au beneficiat de Ibursă în
natură în Căminul „Avram Iancu", în anul şcolar
1934—1035.
1. Arsenie Constantin med. а. VI..
2. Arsenie Grigore şt. а. I.
3. Bal Lascu şt. a. L
4. Barbu Zevedei lit. а. I.
5. Bârna Vasile lit. а. I.
6. Bocianu Valentin dr. а. I.
7. Boţita Aurel med. а. VI.
8. Cedrechi Vasile şt. а. I.
9. Ciurdariu Pavel med. a. III..
10. Corcheş Longin med. a. VI­
II. Cornea Nicolae dr. а. II.
12. Cristea Vasile dr. а. II.
13 Dan Mihail lit. а. IV.
14. David Cornel med. а. VI..
15. Dănilă Octavian lit. a. III.
16. Degan Valeriu şt. а. I.
17. Drăghincescu Ion med. a. III..
18. Drimuş Iosif şt. a. III.
19. Faur Gheorghe med» а. II.
20. Floriţa Ioan dr. a. III.
21. Fodorean Ion lit. a. III.
22. Ghenuche Gheorghe dr. а. II.

;896
23. Horedt Kurt (sas) .lit. а. II.
24. Hulea Sever dr. a. III.
25. Isac Dumitru lit. а. II.
26. Iuhas Leontin dr. а. II.
27. Lechinţan Grigore dr. а. II.
28. Luştrea Vasile med. а. VI.
29. Magda Ovidiu :med. а. V.
30. Mateiaş Dumitru lit. а. II.
31. Mihăilă -Nicolae şt. а. I.
32. Morariu Traian lit. I.
33. Mureşan Ioan st. а. I.
34. Olariu Ioan med. а. V.
35. Oltean Gheorghe şt. а. I.
36. Oltean Ioan lit. IV.
37. Oprita Gheorghe med. а. IV.
38. Paica Ioan dr. IV.
39. Pali Iuliu şt. a. III.
40. Păcurariu Ioan med. III (dela 26. IX. 1934 la 1. III.
1935).
41. Pervein Iosif lit. а. I.
42. Pop Augustin şt. а. IV.
43. Pop Emil şt. а. II.
44. Popa Grigore lit. а. IV.
45. Popa Ion-Cicău lit. а. I.
46. Popescu Ion dr. а. II.
47. Pordea Petru dr. а. II.
48. Pupăză Vasile lit. a. III.
49. Ropan Gheorghe dr. a. I\.
50. Sabău Ion lit. а. I.
51. Silaş Gheorghe şt. III.
52. Spineanu Vasile med. VI.
53. Stoica Emil med. VI.
54. Taflan Tiberiu dr. a. III.
55. Tănase Eugen lit. a. III.
56. Tătaru Aurel dr. II.
57. Toma Ion şt. а. I.
58. Tomoiagă Gheorghe med. а. VI
59. Vancu Ion şt. а. II.
60. Vasiliu Const. dr. а. II.
61. Vlad Marin şt. a. TI.
62. Zdrenghea Mircea lit. а. II.
'63. Cordoş Victor dr. (dela 26. VI. la 30. VI. 1935).

5. Căminul studentelor universitare.
Situaţia averii Căminului.
Imobilul şi mobilier cu destinaţie imobilă . . . Lei 9.000.000'
Mobilier „ 1604.715
Efecte şi rufărie de pat „ 884.242
Veselă şi alte rech. de bucătărie . . . . . . . „ 182.727
Atelierul mecanic „ 41.409'
Biblioteca cu 2684 volume „ 365.969
Obiecte şi dependenţe la inst., plante trainice, etc. „ 1.354.155
397
Total Lei 13.433.217 —
Cheltuelile de alimentaţie şi personalul aflat in efectivul
Căminului în anul 1934—35.
S'a cheltuit Efectivul
pentru Stud. Stud. Pers. Pers.
alimentaţie int. ext. adm. de serv. Total Media
1.138.929'— 37.239 186 4.105 6.269 47.799 23,82
Intrate
Subvenţie dela Stat, rămasă
din 1932—33
1934, transit. .
Solve
Taxe de bibliotecă
„ „ bae . .
Cauţii
Salarii bugetare .
Diverse
Cont de gestiune.
Lei
245.899
2,045.415
32.600
51.073
50.375
185.161
19.668
E ş i t e Lei
Salarii, diurne . . . 369.276
Alimentaţie . . . . 1.138.868
încălzit, luminat . . 47.1.493
întreţin., curăţit, etc. 120.705
Spese de birou . . 8.422
Biblioteca 45.555
Inzestr. (completare) 58.130
Constr., zugrav., etc. 115.874
Restituire (transitorii) 265 911
Diverse 27.766 =
Total Lei 2.630.491 Total Lei 2.622.060'
Sold Lei 8.131.
Numărul persoanelor adăpostite în Cămin şi aflate în efectiv
in anul 1934—35.
Bursiere 27."
Solvente — variat între 100—140-
Custozi 2
Infirmieră . 1
Personal ad-tiv 7
de serviciu — variat între 17—21
Circulaţia studentelor în total . . . . . . . . . 483.'

398
в. Lista studentelor bursiere in acest an şcolar.
Fac. de Litere
Pop Lucia а. Ш dela 1. XI.
Barbu Plorica a. III dela 1. XI.
Lazar Emilia а. II dela 1. X.
Herţia Silvia a. III dela 1. X.
Savu Măria а. II dela 1. X.
fUrdea Măria а. II dela 1. X.
Neamţiu Lucia a. III dela 1. X.
Căbaş Cornelia a. III. dela 1. X.
Delean Viorica а. I. dela 1. X.
Creţiu Măria а. II dela 15. X.
Mustaţa Cecilia а. I. dela 1. XI.
Ciocan Paraschiva a. III dela 1. XI.
Peştean Aurora a. III. dela 1. XI.
Balta Motoria abs. pe X.
Hambaşan Hortenzia abs. pe X.
Şofan Livra а. IV pe X.
Marcu Eugenia abs. pe X.
Quai Aloisia abs. pe X.
Fac. de Ştiinţe
Constantinescu О. а. II dela 1. XI.
Drăgulescu Livia а. IV. dela 1. X.
Căileanu Zenovia a. III dela 1. X.
Lupan Aurora a. III dela 1. X.
Târziu Ana а. IV. dela 1. X.
Drăguţ Măria a. III. dela 15. X.
Moise Eliza a. III. dela 15. X.
Surani Georgina а. I. dela 1 XI.
Ogrean Letiţia a. III dela 1. XI.
Sandru Cornelia а. I dela 1. XI.
Fac. de Medicină
Balint Paraschiva а. VI dela 1. XI
Jaroşevici Veronica а. II dela! 15 XI.
Fac. de Drept
Buziu Letiţia а. II dela 1. XI.
Jiga Tulia а. II dela 15. XI.

7. Căminul studenţesc „V. Babeş".
399
Situat în Strada Dr. Victor Babeş Nr. 13, vis-â-vis cu Clinicele
şi la câţiva paşi dela Biblioteca Universităţii, Căminul
(parter, trei etaje şi mansardă) este destinat pentru adăpostirea
— numai cu locuinţă a studenţilor universitari.
In cămin se găsesc pentru închiriat: 41 camere, în total
cu 126 locuri.
o 3
в ё
сл .
~ £ ~
2 3 g
S = .2
riloi
Situaţii averii Căminului studenţesc „V. Babeş",
pe anul 1931/35.
о
о
ю
о
00
о
тГ
оо ю
с4
Ui 0)
rut
CL)
"o O.
CU
4-1
ЦЈ
эр
•
Л
15
de
Vese
rec
15 1С«
o
e
ra
o
ca
ii

400
8. с antina studenţească universitară.
(instalată provizoriu în Str. Memorandului Nr. 21\
Director: S. Stoicoviciu.
Administrator: Marin Cioacă.
1. Cantina s'a deschis la 16 Septembrie 1934 şi a funcţionat
fără întrerupere până la data de 30 Iunie 1935.
2. Costul abonamentului fiind de lei 700 lunar, sumă care
a fost cheltuită numai pentru alimente (3 feluri de mâncare
la prânz şi 2 feluri seara). Numărul abonaţilor cu toată insuficienţa
localului a variat între 265 şi 280. In lunile de vacanţă
numărul abonaţilor a variat între 80 şi 100.
3. Situaţia Casei la data de 10 Iulie, data întocmiri bilanţului
conform registrului de casă este următoarea:
Intrate: Sold în casă: Eşite:
1.868.660 lei 57.667 lei 1,810.993 lei
4. Din această sumă subvenţia în decursul acestui an
acordată de Rectorat fiind în valoare de lei 228.874.
Această sumă a fost astfel repartizată:
a) încălzit şi luminat Lei 11.743.
b) Complectarea mobilierului şi veselei . . Lei 38.049
c) Chiria pivniţei şi camerei cu aprovizionări Lei 8.500
d) Salariile personalului de serviciu . . . Lei 129.432
e) Diurna personalului administrativ . . Lei 41.150;
Repartizând această sumă la numărul abonaţilor şi zile ar
fi în medie 2 lei de student pe zi.

OFICIUL DE EDITURA
26

1. Consiliul oficiului.
In conformitate cu art. 2 din regulamentul oficiului, aprobat
de Senat la 16 Iunie 1934 şi publicat în Anuarul precedent,
„Oficiul de editură este condus de un consiliu de administraţie
numit de Senatul universitar pe doi ani cu începere dela 1 Octombrie.
Acest Consiliu se compune din câte doi delegaţi ai
fiecărei facultăţi şi din prorector ca preşedinte". In anul şcolar
Oficiul de editură a fost deci condus de vechea comisie în
compunerea următoare:
Preşedinte: Nicolae Drăganu.
Membrii: Camil Negrea.
Victor Papilian.
Constantin Marinescu.
Ioan Popescu-Voiteşti.
Secretar: Ioan A. Vătăşescu.
începând din luna Iunie 1935 consiliile facultăţilor au delegat
încă câte un membru, conform art. susmenţionat, în
persoana Dior prof.:
Gheorghe Sofronie (Drept);
Victor Tătaru (Medicină);
Gheorghe Giuglea (Litere);
Vasile Meruţiu (Ştiinţe)

403
In luna Septembrie 1935 sa prelungit şi mandatul vechilor
membri, astfel încât la sfârşitul acestui ад şcolar Consiliul
de administraţie al Oficiului de editură a avut formaţia
menţionată mai sus. care a fost aprobată şi de Senatul universitar
în şedinţa din 18 Octombrie 1935.
2. Regulamente.
Regulamentul Oficiului de Editură (fondul A şi B) aprobat
de Senat în şedinţa din 16 Iunie 1934, a fost publicat în
Anuarul 1933—34 şi in extras.
Senatul universitar aprobând înfiinţarea unui al treilea
fond (C) pentru subvenţionarea periodicelor, s'a redactat de
Prof. C. Negrea şi apoi s'a discutat în şedinţa Comisiei următorul
regulament (aprobat de Senatul Universitar în şedinţa
din 27 Februarie 1935, Rectorat Nr. 620—1935):
Art. 1. _ In virtutea hotărîrii Senatului Universitar dela
16 Iunie 1934 se înfiinţează Fondul Universităţii Regele Ferdîhand
I pentru subvenţionarea publicaţiunilor periodice ale
Universităţii (Fondul C).
Art. 2. — Patrimoniul iniţial al Fondului С îl constitue,
conform hotărîrii Senatului Universitar dela 16 Iunie 1934,
cota de 2
/ 5 din subvenţia de 2 milioane lei transformată în
rentă de Stat, care reprezintă efecte de Stat în valoare nominală
de lei...
Fondul C, se alimentează prin:
a) subvenţiile anuale acordate în acest scop Universităţii
de către Ministerul Instrucţiunii Publice ori de către ajt
Minister;
b) sumele alocate acestui fond de către Senatul Universitar
deodată cu alcătuirea bugetului anual;
c) orice alte sume donate sau destinate Universităţii pentru
scopurile urmărite prin creearea acestui fond.
Senatul Universitar va decide în fiecare an, cari dintre
, "veniturile Fondului urmează să fie adăogite Fondului iniţial
şi cari venituri pot fi întrebuinţate pentru subvenţii curente.

404
Fondul С constitue o massă independentă de bunuri. Ni*
se va putea face în sarcina sau în profitul acestui fond nici o>
operajiune aparţinând altei masse de bunuri ale Universităţii..
Art. 3. — Se vor acorda subvenţii din Fondul С exclusiv
publicaţiunilor periodice ale Institutelor şi seminariilor Universităţii
din Cluj.
Repartizarea subvenţiilor se va face după următoarele
norme:
a) vor fi preferite periodicele mai vechi, mai cunoscute
şi mai apreciate în ţară şi străinătate;
b) se vor ţine în seamă oheltuelile de tipar, încasările din.
vânzări, sumele bugetare, cum şi subvenţiile acordate de
Facultatea respectivă;
c) în măsura posibilităţii se va acorda subvenţia în valoarea
publicaţiunilor primite ca schimb pentru publicaţia ce:
urmează să fie subvenţionată.
Art. 4. — Cererile de subvenţie vor fi depuse la Rectoratul
Universităţii până la 15 Noemvrie, iar Senatul Universitar
va hotărî asupra lor cel mai târziu până la 15 Decemvrie.
Cererile de subvenţie vor fi însoţite de următoarele acte:
1. Oferta tipografiei;
2. Tabloul sumelor încasate din vânzarea publicaţiei dela
apariţia ultimului volum şi din eventuale anunţuri;
3. Arătarea sumelor bugetare şi a subvenţiilor primite
dela Facultatea respectivă;
4. Lista publicaţiilor primite în schimb, cu indicarea,
preţului şi cu arătarea numărului de înregistrare în biblioteca.
Institutului.
5. Avizul Facultăţii respective.
Art. 5. — Administrarea Fondului C. se face de către
Consiliul de Administraţie al Oficiului de editură al Universităţii
„Regele Ferdinand I" din Cluj, în conformitate cu legea
contabilităţii publice, cu art. 2 din Regulamentul Oficiului đeeditură
şi după normele ce se vor fixa printr'un regulament
intern de către preşedintele Consiliului. Sumele cheltuite vor
fi justificate cu acte, în conformitate cu prevederile legii. Nu-

405
merarul disponibil poate fi depus spre fructificare la una sau
mai multe instituţii bancare din localitate, cu aprobarea prealabilă
a Senatului Universitar.
Art. 6. — Controlul gestiunei Consiliului de Administraţie
este încredinţat Comisiunei de Censori, instituită prin Regulamentul
Oficiului de editură al Universităţii „Regele Ferdinand
I" din Cluj.
Comisiunea poate face controlul gestiunei oricând. Ea
este ţinută să-şi depună raportul cel mai târziu în cursul
primei luni a noului an financiar.
Art. 7. Consiliul de Administraţie înaintează Senatului
Universitar, la sfârşitul fiecărui an financiar, un raport asupra
activităţii anuale, împreună cu bilanţul şi cu raportul Comisiunei
de censori, spre aprobarea şi descărcare. Atât raportul
Consiliului, cât şi bilanţul vor fi semnate de toţi membrii
Consiliului de Administrate.
Art. 8. _ Cererile de subvenţie înregistrate la Rectorat
vor fi trimise Consiliului de Administraţie care va face Senatului
Universitar propunerile sale cu privire la publicaţiunile
periodice cari urmează să fie subvenţionate, arătând totodată
suma subvenţiei pentru fiecare publicaţiune.
Senatul Universitar va decide ţinând în seamă normele
art. 3.
Art. 9. Publicaţiunile periodice constituie proprietatea
Institutului respectiv. Fiecare Institut este ţinut să depună la
Rectorat câte zece exemplare complete din publicaţiunile
subvenţionate.
Acest regulament a fost aprobat în şedinţa Comisiei Oficiului
de Editură al Universităţii Cluj, ţinută în ziua de 16 Februarie
1935 sub preşedinţia Dlui Prorector N. Drăganu, Preşedintele
Comisiei, prezenţi fiind domnii profesori Sextil Fuşcariu,
delegatul Senatului, C. Negrea, V. Papilian şi C. Marinescu
delegaţii Facultăţilor.
Preşedinte: N. Drăganu; Membrii: C. Negrea, S. Рщса~
riu, V. Papilian, C. Marinescu; Secretar: I. A. Vătăşescu.

406
3. Completări şi interpretări de regulamente.
Luând exemplul editurilor universitare, bine organizate,
din alte părţi (Strasbourg, Lille, etc.), unde categoria lucrărilor
se distinge prin prezentarea exteriorului într'o i'ormă
unică şi permanentă, Comisia Oficiului de Editură a adoptat
propunerea D-lui profesor C. Marinescu ca pe viitor lucrările
ce se tipăresc subt îngrijirea acestui Oficiu să aibe un
format, un titlu şi o culoare standard. Excepţie dela aceasta
fac numai periodicele cari au un format de mult stabilit şi
cunoscut.
De asemenea s'a mai stabilit ca orice lucrare tipărită sau
subvenţionată de Oficiul de Editură să imprime pe copertă
titlul şi insigna Universităţii.
Lucrările ce se vor publica în contul fondurilor a şi b
vor mai trebui să reproducă pe copertă lista publicaţiilor
aparţinătoare facultăţii din care face parte autorul lucrării.
4. Bilanţul fondurilor.
Fondul „A" Manuale didactice.
*3 Intrate E s i t e
a
Obiectul
Numerar Libel de 2
Libel de
Numerar Numerar bancă bancă
1 Sold la 1 Octombrie 1934 241.924 455.000
2 In cursul an. s'a scos din b-că 48.347 48.347
3 Dobânda capitalizată . . . 1.534
4 Pierdere la bancă 27 jum. % 131.417
5 Încasat dela bancă . . . . 277.270 277.270
6 Inc. din vânzarea manualelor 127.158
7 610
Total Lei . . 694.699 457.034 610 457.034
Scăzând eşitele 610 457.034 — —
Sold la 30. IX. 1935 694.098 — — —

Fondul „В" Lucrări ştiinţifice.
t-)
Intrate Eşite
o
0 b i e с t u I
55 Lei Lei
1 215.000
2 Pentru alimentarea fondului dela fondul de întreţinere"
100.000
3 30.000
4 55.000
5 I. Breazu, pt. editarea lucrării sale . . . . 23.450
6 55.000
315.000 163.450
Scăzând eşitele . . . . 163.450 —
Sold la 30. Sept. 1935 . 151.550 —
Fondul „C" Publicaţii periodice.
Vi Intrate Eşite
Obiectul
Lei Lei
ti
z
407
I
1
100.000
2 Pentru alimentare dela Fondul de „Întreţinere" 200.000
3 Pentru reviste plătit în cursul anului . . . . t 150.100
Total 300,000 150.100
Scăzând eşitele . . . . 150.100 —
Sold la 30 IX 1935 . . 149.9001
i — 1
5. Publicaţii si subvenţii.
A) In contul acestui fond na s'a publicat nici un manual
, în anul şcolar curent. Manualele publicate până acum, in număr
de 13 sunt menţionate în lista dela pag. 432.
B) In contul aestui fond. s'au acordat următoarele subvenţii:
1. D-lui Emil Pctrovici pentru imprimarea unei
lucrări cu titlul „Graiul Caraşovenilor" lei 55.000
2. D-lui Ioan Breazu pentru imprimarea unei
lucrări cu titlul „Michelet şi Românii" lei 23.450
Total lei 78.450

408
С) In contul acestui fond s'au acordat următoarele subvenţH:
1
»*•!!lifej
1. Buletinul Grădinii Botanice şi Muzeului lui Bi Botanic:
a) pentru volumul XIV
b) pentru volumul XV (număr festiv)
2. Buletinului Societăţii de Ştiinţe
3. Revistei Mathematica
4. Revistei Muzeului Geolog. Mineralogic
5. Buletinului Dacoromania
6. Anuarului Institutului de Istorie română
7. Anuarului Institutului de studii clasice
35.000 lei
10.000 lei
35.000 lei
45.000 lei
35.000 lei
55.000 lei
55.000 lei
30.000 lei
Total 300.000 lei

OFICIUL UNIVERSITAR

1. Personalul.
Şeful Oficiului: Dr. Dimitrie Todoranu.
Secretar: Iova Gheorghe.
Impiegat: Constanţa Mehedincu (detaşată la Rectorat).
2. Activitatea practică'
a) Serviciul de Informaţiuni. j îndeplinite prinintermed.
b) Serviciul de asistenţă socială / Rectoratului şi rezum. în
şi economică. ' datele publ. la pag. 423.
c) Serviciul de asistenţă medicală. îndeplinit de cele două
dispensare a căror activitate se rezumă la pag. 413-422.
d) Serviciul de educaţie fizică a cărui activitate se vede la
pag. 422.
3. Activitatea ştiinţifică.
e) Organizarea orientării profesionale academice.
Organizarea orientării profesionale academice a format
unul din obiectivele principale ale activităţii ştiinţifice a Oficiului
Universitar. Această problemă este de o importanţă capitală
pentru viaţa universitară, dacă se ţine seamă de suprapopularea
Universităţilor noastre şi de dificultăţile de plasare
ale titraţilor universitari.
Orientarea profesională academică are menirea să dea
răspuns următoarelor întrebări esenţiale:
1. Care sunt însuşirile fiziologice şi psihice ale celor ce
doresc să îmbrăţişeze învăţământul superior şi care este facultatea
şi specialitatea potrivită, pe care trebue s'o îmbrăţişeze
aceşti candidaţi în vederea reuşitei lor în viaţa?
2. Care sunt cerinţele de ordin fiziologic, psihologic, economic
şi social ale fiecărei categorii de profesiuni pentru care
se prepară cei ce urmează învăţământul universitar?

411-
3. Care sunt perspectivele de plasare precum şi condiţiile
economice şi sociale pe care le prezintă diversele categorii
de profesiuni superioare în Stat?
1. In vederea diagnosticării individualităţii candidaţilor
ce urmează a se înscrie în Universitate, şeful Oficiului a lucrat
în cadrul Institutului de Psihologie al Universităţii din
Cluj la alegerea şi în parte la elaborarea metodelor experimentale
pe care le implică această diagnosticare. Ca întregire
s'a elaborat şi o serie de 6 fişe, care forrriează foaia personală
a candidatului şi în care se consemnează tciate rezultatele cercetărilor
experimentale şi ale anchetelor privitoare la studenţi.
Anume:
a) Fişa de stare civilă;
b) Fişa şcolară în care se menţionează antecedentele personale
ale candidatului (notele şcolare, încercările şi creaţiunile
personale de natură ştiinţifică, literară, etc.) din epoca
liceului precum şi performanţa din timpul şcolarităţii universitare.
c) Fişa socială şi economică. In această fişă standardizată
— care se poate deci elabora cantitativ se consemnează datele
principale referitoare la mediul familial şi social în care
s'a desvoltat candidatul până în preajma înscrierii în Universitate.
Ea cuprinde de asemenea o seamă de întrebări referitoare
la mijloacele băneşti cu ajutorul cărora studentul a urmat
liceul şi la posibilităţile economice pe care le posedă pentru
a urma cursurile universitare. O rubrică specială este rezervată
pentru menţionarea activităjii sociaie, culturale, etc.
pe care va desfăşura-o studentul in timpul anilor petrecuţi
în Universitate.
d) Fişa Fiziologică. In fişa fiziologică, ce se va completa
odată cu examenul medical (obligator), se va indica starea
fiziologică specială şi generală a candidaţilor precum şi indicaţiuni
privitoare la tipul morfologic constituţional pe care
aceştia îl prezintă.
e) In fişa medicală completată tot cu prilejul examenului
medical de căt-з medicul examinatei- — se va face menţiune
de aspectele patologice (sub raport fiziologic şi psihic)
ale individualităţii candidaţilor, dându-se de asemenea şi
un aviz in această privinţă pentruca cei ce prezintă desechi-

412
libruri funcţionale serioase să li se dea tratamentul adecuat.
f) In sfârşit, în fişa psihologică se va trece rezultatul examenului
psihologic al candidatului. Acest examen tinde să
stabilească nivelul intelectual, însuşirile de temperament şi
caracter precum şi aptitudinile generale şi speciale.
Pe temeiul datelor cuprinse în aceste fişe completate şi
elaborate în mod obiectiv şi ştiinţific — se va putea realiza
adevărata orientare profesională, spre Facultatea şi specialitatea
conformă atât cu dispoziţiile şi capacităţile candidaţilor
cât şi cu interesele şi înclinările lor personale.
Datele cuprinse în aceste fişe servesc însă nu numai la o
serioasă îndrumare profesională, ci ele cuprind şi indicaţiunile
necesare pentru organizarea ulterioară a asistenţei те.
dicale, sociale şi psihologice.
2. Orientarea profesională academică nu se poate însă
realiza fără cunoaşterea amănunţită a cerinţelor de ordin
psihologic, fiziologic şi social al diverselor categorii de profesiuni
ce pot fi ocupate după terminarea învăţământului universitar.
In vederea cunoaşterii diferitelor profesiuni superioare,
şeful Oficiului a elaborat aşa numitele monografii ale profesiunilor
academice. Până în prezent s'au elaborat monografiile
următoare necesare în prima linie pentru orientarea
profesională în cadrul Universităţii din Cluj: 1. Monografia
profesiunilor didactice (profesorul secundar pentru materiile
literare şi ştiinţifice); 2. M. profesiunilor medicale (cuprinzând
pe medicul practician, medicul de specialitate — în total
12 categorii, stomatologul, medicul de copii); 3. M. profesiunilor
juridice (judecător, magistrat, avocat); 4. M. profesiunii
de chimist; 5. M. profesiunii de geograf; 6. Mon. profesiunilor
administrative (superioare) şi diplomatice şi 7. M.
profesiunilor tehnice superioare (inginer, ing.-arhitect). Fiecare
din aceste monografii cuprinde următoarele capitole —
fixate de dl Prof. F. Ştefănescu-Goangă în opera „Selecţiunea
Capacităţilor şi Orientarea profesională". Cluj, 1929: a) Obiectul
şi natura profesiunii; b) Fiziologia profesiunii; c) Igiena
prefesiunii; d) Psihologia profesiunii; e) Tehnica profesiunii
şi f) Sociologia profesiunii.
3. Etapa ultimă a orientării profesionale academice o
• constitue indicarea posibilităţilor de plasare ce se prezintă

443-
candidatului odată cu terminarea învăţământului universitar.
In această direcţie Oficiul Universitar nu este încă în măsură
să dea indicaţii precise, deoarece stabilirea „pieţii muncii" în
profesiunile superioare-academice cade în sarcina statului.
Pentru a determina studiul acestei probleme importante s'a
înaintat un raport motivat şi detailat Institutului central de
Statistică a Statului.
4. Publicaţii.
Şeful Oficiului universitar a publicat în cursul acestui an
următoarele lucrări:
1. Bazele Psihologiei Caracterului. Tip. „Ardealul" Cluj,
1935.
2. Psihologia Reclamei. Studiu de Psihologie Economică.
Edit. Institutului de Psihologie. Univ. Cluj. 1935.
5. Asistenţa medicală.
A) Ospltalizarea gratuită în Clinici.
In cursul acestui an şcolar au fost internaţi în Clinicile-
Universitare şi trataţi în contul fondului de asistenţă medicală
un număr total de 245 studenţi pentru cari Rectoratul a
achitat suma de 404.830 lei după cum urmează:
Drept: 92 stud. lei 211.150
Medicină: . . . . 91 stud. lei 74.670
Litere: 34 stud. lei 88.120
Ştiinţe: 28 stud. lei 30.890
B) Dispensarul antituberculos
Total: 404.830
(instalat în localul Clinicei Medicale) condus de D» Docent
Dr. L. Daniello.
La 31 Iulie 1935 s'a încheiat al 8-lea an de activitate al
Dispensarului studenţesc ce funcţionează pe lângă Universitatea
din Cluj.
Scopul urmărit de această instituţiune este combaterea
infecţiunii tuberculoase printre studenţi. Mijloacele de cari
s'a servit sunt următoarele:
1. Examinarea obligatorie clinică şl radiologică a tuturor
studenţilor ce se înscriu în anul I. Această măsură, care până
în anul şcolar 1933—34 a fost aplicată numai la Facultatea de
Medicină, dovedindu-se a fi dintre cele mai utile, printr'o dis-*

414
poziţie a Rectoratului a fost extinsă, în ultimul an la toată
Universitatea.
2. Conferinţe de propagandă antituberculoasă, ţinute de
medicul Dispensarului imediat după începutul anului şcolar.
3. Consultaţiuni gratuite cu examen medical complect
(clinic, radiologie şi de laborator) date în localul Dispensarului
Miercurea şi Vinerea dela 2—4.
4. Anchete sanitare la domiciliul studenţilor şi la Căminurile
studenţeşti ori de câte ori nevoia o cere.
5. Internarea cazurilor de tuberculoză activă în Secţia de
boli pulmonare a Clinicii Medicale, taxele de îngrijire fiind
suportate de Universitate.
6. Triarea debililor, expuşilor la infecţiune şi a cazurilor
de tuberculoze discrete inactive, în vederea trimiterii lor, tot
în contul Universităţii în staţiunea de munte „Colibiţa" sau
la mare.
Personalul secţiei antituberculoase a Dispensarului a
constat dintr'un medic titular (Docent Dr. L. Daniello), un
medic ajutor (Dr. V. Secarea dela clinica medicală) şi o soră
de ocrotire (Dş G. Fall).
Redată în cifre activitatea Dispensarului pe anul trecut e
următoarea:
I. Examinarea obligatorie a studenţilor anului I.
a) Facultatea de medicină (examinată de Dl Dr. Daniello).
S'au prezentat . . . . -. ". . . . 214 studenţi
44 studente
total 258
Au fost găsiţi sănătoşi 120 (46,51%)
Au prezentat mici leziuni pulmonare inactive
(complexe primare, adenopatii calcifiate, simfize
pleurale, scleroze discrete) 133 (51,55%)
Au fost găsiţi cu tubercul, evolutivă, activă 5 (1,94%)
b) Facultatea de litere (examinată de Dl Dr. Albpn şi
Dr. Secarea).
S'au prezentat 126 studenţi
57 studente
• Total 183 '

Au fost găsiţi sănătoşi 69 (37,71%)
Cu mici leziuni pulmonare inactive . 112 (61,20%)
Cu tuberculoză pulmonară activă, evolutiyă 2 (1,09%)
c) Facultatea de ştiinţe (examinată de Dl Dr. Popeşcu).
S'au prezentat 71 studenţi
26 studente
до
Total: 91 '
Au fost găsiţi sănătoşi 64 (65,99%)
Cu mici leziuni pulmonare inactive. . 32 (32,98%)
Cu tuberculoză activă evolutivă . . . 1 (1,03%).
d) Facultatea de drept (examinată de Dl Dr. Hăngănuţiu).
S'au prezentat 397 studenţi
23 studente
c - - Total 420
Dintre aceştia au fost găsiţi sănătoşi . 363 (86,42%)
Cu mici semite radiol. de leziuni inactive 56 (13,33)
Cu tuberpuloză activă, evolutivă . . . 1 (0,25%)
Toţalizându-se aceste date avem:
Examinări obligatorii la începutul anului I
pentru întreaga Universitate 958
Dintre cari lipsiţi de orice semn clinic şi
radiolgic de infecţie bacilară 618 (64,46%)
Cu mici semne radiologice de infecţie bacilară
latentă inactivă . . . . . 333 (34,69$)
Cu tuberculoză pulmonară activă . . . 9 (0,85%)
In afară de tuberculoze au mai fost găsite
.fiu, ocazia acestui examen obligator:
Leziuni valvulare ale inimei 6 ^0,63%),
Guşă 1 caz
Surditate , , , . . 1 caz
Amauroză , . . 1 caz
Cifoşcolioză . . . , , 2 cazuri
Cazurile cu tuberculoză deschisă n'au fost înscrise la Universitate
ci Ц s'au dat indicaţiuni terapeutice, cele cu leziuni
,ţ$screţe inactive şi stare generală rea au fost sfătuiţi în ce
priveşte alegerea carierei.

416
II. Consultaţkmile Dispensarului în cursul anului şcolar
1934—35.
Numărul total al consultaţiunilor acordate a fost de 691
(98 studente şi 593 studenţi).
Din acest total au fost 302 cazuri cari aveau deja fişe la
Dispensar, fiind controlaţi şi în anii precedenţi şi 389 noi
înscrişi.
Dintre cei noi înscrişi au fost găsiţi indemni
de orice leziune pulmonară . . . . . 237 (60,96%)
Cu mici semne radiologice de tuberculoză latentă
, ,. , 144 (37,89%)
Cu tuberculoză pulm. activă, evolutivă . 8 (1,15%)
Dintre studenţii înscrişi la Dispensar şi în
anii precedenţi au fost găsiţi cu tuberculoză activă
evolutivă 7
Totalul cazurilor de tuberculoză pulmonară
activă, evolutivă, cu bacili în spută diagnosticate
în cursul anului trecut, dintre 691 studenţi prezentaţi
benevol .la.consultaţii a fost de . . 15 (2,17%)
Au fost internaţi în contul Universităţii, la intervenţia
Dispensarului, în secţia de boli pulmonare a clinicii medicale?
22 studenţi (15 băeţi, 7 fete) dintre cari 15 cu tuberculoză deschisă,
iar 7 pentru observaţie în vederea precizării diagnio^
ticului de activitate a leziunilor.
Cu afecţiuni netuberculoase au fost internaţi prin Dis««
pensar în Clinica Medicală 6 studenţi.
In afară de consultaţiunile propriuzise au fost examinaţi
în cursul lunei Iunie 81 studenţi cari au cerut să fie trimişi Ist
munte sau la mare.
Cu aceştia împreună numărul consultaţiunilor se ridica 1
la 772, iar cu cei examinaţi obligator la începutul anului şco*
Iar la 1727.
C) Dispensarul antlrenerian.
(Instalat în localul clinicii Dermatoi-Venerice).
Condus de Dl Dr. СШеа.
Dispensarul antivenerian înfiinţat prin contribuţia Mi«
nisterului Sănătăţii şi a Senatului Universitar, a desvoltat ae»
tivitatea sa în două direcţiuni:

1. Prin conferinţe, cari arătau pericoM venerian în toate
aspectele Jui, indicând în acelaş timp şi metodele de combatere
şi îndeosebi dând instrucţiuni detaliate pentru profilaxia
individuală.
2. Prin consultaţii şi tratament gratuit.
Dispensarul în tot decursul anului şcolar începând dela
1 Noemvrie până la 30 Junie a funcţionat după jHiasă între
orele 5—7.
Iată tabloul despre mişcarea bolnavilor, cari s*au adresat
dispensarului.
Totalul bolnavilor . . . . . . 1.128
Totalul consultaţiilor . . . . 13.000
Dintre aceştia:
Studenţi universitari 567
Facultatea de «drept 268
Facultatea de medicină . . . . 188
Facultatea de Litere şi filozofie . 61
Facultatea de ştiinţe . . . . . dl
Facultatea de farmacie . . . . 6
. TcM: 567
Alte şcoli: 561
Academia comercială 252
Academia de agricultură . . . . 77
Academia teologică . . . . . . 9
Politechnică 3
Academia de muzică . . . . . 14
Şcoala de arte frumoase . . . . 2
Şcoala normală 22
Şcoala de conductori technici . . 31
Şcoala comercială . . . . . . . 18
( Şcoala de menaj 13
Şcoala profesională de* fete . . . 4
Liceul . 91
Şcoala primară . . . . . . . . . 14
Şcoala Р. Т. T. . . . . . . . . 1
Şcoala C. F. R. . . . . . . . . 7
Şcoala navală 1
Total: 561
27

După sex: .
Femei 69
Bărbaţi 1059
Total' 1128
Studenţi universitari după anii de studiu:
Anul 1 221
Anul II. . . 131
Anul III 94
Anul IV 85
Anul V 11
Anul VI 8
Absolvenţi: 17
1. Sifilis
I. Boli venerice;
Total: 567
Sifilis primar 21
Sifilis secundar 6
Sifilis latent , . 48
2. Blenoragie:
Total: 75
Blenoragie acută necomplicată . . 180
Blenoragie acuta complicată . . . 46
Blenoragie cronică . . . . . . 5
Starea postblenoragică 11
3. Şaiicru moale:
Total: 242
Şancru moale neoomplicat . . . 85
Şancru moale complicat . . . . 38
Total: 123
1 Limfogranulomatoză inghinală Nicolas-
Favre: . . . . . . . . . 5
Total: 5

5. Alte afecţiuni ale sferei .genitale:
Balanită erozivă 45
Gondilome acuminate 25
Eritrasma . . . . . . . . . . 9
Fimoză , . . . . 9
Fimoză congenitală 2
Ftiriază inghinală . . . . . . . . . 5
Herpes progenital 23
Intertrigo . . . . . . . . . . . . . 1
Molluscum contagios . . . . . . 3
-Neurastenia sexuală 1
Ruptura frenului 4
Uretrită eatarală . 16
Uretrită microbiană 46
Uretrodinie » • • 2
Ulceraţiuni traumatice . . . . . 11
•Varicocel . . . . . . . . . . . 3
Epidermofiţie inghinală . . . . 7
Boli venerice după facultate:
Medicină:
Total: 212
Sifilis . . , ... . 8
Şancu moale . . . . . . . . 9
.«Blenoragie . 38
Limfogranulomatoză inghinală . . 2
"Drept:
Total: 57
-Sifilis . ...... . .. . . . 21
Şancu moale . , 33
Blenoragie . . . . . . . . . 57
Limfogranulomatoză inghinală . . 2
Farmacie:
Total: 113
"Sifilis: . . . . . . 1
'Blenoragie . ...... ^ . . . . 1
Total: 2

Litere şi filozofie:
Şancru moale ^
Blenoragie . . , 7'
Ştiinţe:
Total; 16
Sifilis: . &
Şancru moale L
Blenoragie • • • 5
Boli venerice după anii de studii:
Anul I.
Total: î>
Sifilis , • • I 7
Şancru moale . , . . « • • • 21
Blenoragie . . . , -55'
Anul II.
Total: 93
Sifilis • 4!
Şancru moale 16
Blenoragie 22
Anul III.
Total: 42:
Sifilis 5-
Şancru moale 7
Blenoragie . . . . . ИВ»
Anul 'IV.
Total:: 28
Sifilis 3;
Şancru moale . 5
Blenoragie . . . 'iâ
Nicolas Favre . . . . . • •• • Щ
Total: 21

-Sifilis • *f' + • %
Bteecxragi» . Ћ
Jteala tai Mîoofes Favre . . . . 2*
:В1ет>гаше . . . . . . . . . 2
Absolvenţi:
WaL; 2
„Sifilis 3
Blenoragie • • 1
Boala lui Nicolas Fa\re . . % . 1
"~ Total: 5.
'.ТоШЬ'ЪрШм- y.mşmş Ы M u i
* Universitari:
.Sifilis: . , 33
Şanejru; адраЈф . . . . . . . Щ
.ВДЧ№@0». • >, «!. « 1- ... .. Ш
Boala lui. Nicolas-Favre . . . . 4
II. Diferite dermaioze:
Totab 197
Abces I, Abces rece 3, Acne vulgară 23, Adej^t| inghfe
aaajă 8, Alopecie area,tă 8, Alopecie. difuză2, Alopecie pcjstlttţeeţioasă
I, Atopecie seboreică 6, Angiom stelat T, Anguhjs infecţios
I, Aterom infectat I, Boala serului, I, Gheloid spontan >,
Chjşl aebaeeşy, 2, Combustie 6, iGongelaţie II, Gornu cutaneu I,
Dartre furfuracee I, Dermatită artificială 20, Dermoepidermi-
-tă microbiană I* Đermografism 3, Disjiidrozjl 2, Ectime 5, Eczemă
dishidrotică 8, Eczematide 6, Eczematizaţie 10, Eritem
^xsudativ niultif orm I, Eritem nodoa I, Entraderţai» I, Eri-
-troză facială I, ErisipelT, Favua I % FeKcţdţte 19, F%iruneu]| 20,
9îemoroizi1,'Herpes lâbial 1, HidrpsadenţtS & Щр#?Щге#&

palmo-plant. 2, Impetigo 36, Keratoză folieulară: 1,. Lichen*
cornos 1, Lichen pilar 2, Limfongită 2, Lupus eritematos 1,.
Nevi 1, Nevi lineari 1, Panarijiu 1, Pediculoza de cap 2, Pernio
3, Pigmentaţiuni solare 2, Piodermie 15, Pitiriază albă 5».
Pitiriază rozată 6, Pitiriază versicoloră 20, Prurigo simplex 1,
Psoriasis vulgaris 6, Scabie 59, Sclerodermie 1, Scrufulodermie
4, Seboree 1, Seborea capului 20, Sicoză' simplă 1, Striaţiuni
lineare 1, Teleangiectazii 1, Tisonită 1, Toxidermie 3,-
Trichoepiteliom multiplu (Jarischn) 1, Trichofiţie superficială
9, Urticarie 6, Varicelă 1, Veruce vulgare 9, Vitiligo 3,.
Zonă 5.
Totalul dermatozelor: 449.
Din aceste tablouri reiese, că din numărul de 4263 studenţi
s'au îmbolnăvit de boli venerice 445, ceeace face ua.
procent de 9.72.
Morbiditatea a fost mai accentuată în primii ani de sturdii,
ea descrescând în ultimii ani de studii universitare. Faptul t
acesta ne îndeamnă ca pe viitor să dăm o atenţie mai marepropagandei
de profilaxie.
Rectoratul a acordat anul acesta ambelor dispensariîi
pentru tratament şi medicamente suma totală de lei 85.275.
D) Alte cheltnell de asistenţă medicală.
1. Pentru întreţinerea a 39 studenţi la Sanatorul Colibiţa.
(pavilionul Universităţii) în lunile de vară lei . . . 80.150-
2. Pentru întreţinerea a 16 studenţi la staţiunea marina
Budachi lei 54.679/
3. Diferite ajutoare de boală acordate îh numerar stib
denţilor lei , , 20.372
в. Educaţia fizică universitari.
Total: 155.201'
Educaţia fizica la Universitatea noastră a început în anuL
1934—35. Deşi nu era obligatorie, totuş numărul studenţilor
€ari cercetau aceste cursuri era suficient pentru fumarea unui.
program săptămânal de 12 ore.

Sala de gimnastică, foarte încăpătoare şi bine întreţinută
e prevăzută cu duşuri calde şi garderobă aşa că oferă studenţimii
condiţii optime, pentru practicarea acestei discipline
educative. : .
Numărul studenţilor cari au cercetat cursurile în anul şcolar
1934—35 a fost de 253 studenţi şi 36 studente. Total 289.
Conducerea cursurilor e încredinţată Dlui Onoriu,; Chetianu
licenţiat al Academiei de Educaţie Fizică din Berlin,
asistat de către Dnii: Dr. llie Olteanu, Drd. Ion Arnăutu, Dra
Zoie Munţiu (pentru studente).
Şeful serviciului medical este Dl Dr. Telia.
Autoritatea de control este Comisia de Educaţie Fizică al
cărei preşedinte activ este Dl Prof. Iuliu Haţieganu.
Exerciţiile practice: (dela 15 Nov 1 Aprilie); Gimnastică
de sală, gimnastica la aparate, scrimă, box, dansuri naţicnale.
Dela 1 Aprilie exerciţiile au loc în Parcul Sportiv Regele
"arol II. Aici se practică: Gimnastica, atletica uşoară, tenis
şi jocurile mici şi mari (foot-ball, Hand-ball).
Prin acest început modest, educaţia fizica ca factor de
educaţie integrală şi-a creat un drum sigur în Universitatea
noastră.
7 . Serviciul de informaţii.
Acest serviciu, care funcţionează la Rectoratul Universităţii
încă din anul 1928, iar sistematic din anul 1930, este
asigurat prin:
a) Călăuza studentului, întregită în fiecare an cu date
noui; *"iinj
b) Biblioteca de informaţii şi documentare care conţine
opere bogate cu privire la învăţământul superior din ţară şi
din străinătate;
c) Informaţii şi îndrumări practice ce se dau înscris sau
verbal de către Secretarul Universităţii.
8. Serviciul de asistenţă socială.''
In cadrul operei de asistenţă socială, rezumate în darea
de seamă publicată în acest Anuar (a se vede pag. 23), Rectoratul
a distribuit în acest an, pe bază de cereri individuale, cu
„bonuri de plată", suma de 199.050 lei. Aceste ajutoare, date

studenţilor săraci şi meritoşi don fondul de asistenţă socială
se repartizează astfeb
Studenţilor dela Fac. de Litere 46J600 lei
Studenţilor dela Fac. de Ştiinţe . . . . . 20i500 lei
Stmdenţflor dela Fac. «te Drept 42.800 lei
Studenţilor dela Fac. de Medicină . . . . 89.150 lei
TotaJ: 199.050 lei

-SOCIETĂŢI STUDENŢEŞTI

1. Lista societăţilor studenţeşti,
reorganizate în conformitate cu dispoziţiile regulamentului
general al legii învăţământului universitar (a(rt. 162—169) şi
recunoscute de autorităţile universitare:
., „ Data şed. Senat-
A) Generala: | П care s'a dat Ho. de
ID.(l.|
1. Centrul stud. univ. „Petru Maior" 21. II. No. 1065-
B) Pe facultăţi:
2. Societatea stud. în Drept . . . . 21. III. No. 771
3. Soc. stud. în Litere şi FHosofie . . . 21 II. No. 727.
4. Societatea stud. în Ştiinţe . . . . 7 III. No. 822.
5. Societatea stud. în Medicină.
C) Pe regiuni:
6. Cercul stud. univ. „Alba" 7 III. No. 874
7. Cercul stud. univ. Câmpia Transilvaniei 7. III No. 876-
8. Cercul stud. univ. Făgăreşeni 21. II. No. 772.
9. Soc. stud. univ. Hunedoreni 21. III. No. 1092
10. Soc. stud. univ. Sibieni 21. III. No. 912
11. Cercul stud. univ. „Mircea cel bătrân" 21. III. No. 913.
12. Cercul stud. univ. Valea Arieşului 21. III. No. 916
13. Soc. stud. univ. Someşana 21. III. No. 906
14. Cercul stud. univ. Oltean 21. II. No. 421
15. Cercul stud. univ. Bănăţean 21. II. No. 915
16. Soc. stud. univ. Moldova întregită 7. III. No. 823
17. Cerc. stud. univ. Mureşul Superior 7. III. No. 825
18. Cerc. stud. univ. Гага Bârsei 7. III. No. 875
19. Cercul stud. univ. Valea Târnavelor 7. III. No. 836
2. Activitatea societăţilor studenţeşti.
a) Societatea studenţilor în drept*)
1. Pentru a veni în ajutorul colegilor săraci, Comitetul în
urma aprobării şedinţei plenare, a distribuit ajutoare până la
concurenţa sumei de 5000 cinci mii — Lei.
2. In ceace priveşte latura ştiinţifică a programului fixat,
Dl prof. univ. Istrate Micescu a ţinut o conferinţă „Origineai
ideei de dreptate".
•) Preşedinte: I. Paica.

3. Sub conducerea Dlui prof. imiv. T. Pop şi a Preş. Societăţii
un grup de 60 stud. în Drept în decurs de o săptămână
au vizitat închisorile: Văcăreşti, Doftana şi Mislea, studiind la
faţa locului diferitele sisteme şi regimuri penitenciare ale închisorilor
Vechiului Regat.
4. S'a mărit Biblioteca Societăţii, cumpărând cărţi în valoare
de 30.000 Lei. Venind astfel în ajutorul studenţilor la
pregătirea lor ştiinţifică.
5. La Congresul internaţional al stud. în Drept ţintit la
Praga, Societatea a fost reprezentată prin preşedintele ei I.
Paica, care a făcut parte şi din delegaţia oficilă a Stud. rom.
creş. la Congresul Gen. studenţesc, ţinut tot la Praga, în luna
August.
;
b) Societatea studenţilor in medicină *),
(Fondată in 1919. Persoană morală şi juridică)
Din cărămizile puse în vânzare în valoare de lei 106.735;
pentru achiziţionarea unui teren de ridicarea localului propriu,
s'au încasat 13.265 lei, restul urmând a reveni Societăţii
în cursul anului următor.
2. S'a inaugurat o serie de conferinţe, a, cărui ciclu a fost
început de Dl Prof. Nicolae Minovîcî, Directorul Institutului
de medicină legală din Bucureşti, tratând subiectul: Intre
viaţă şi moarte, au urmat apoi Dl Prof. Kernbach „Sentimentul
solidarităţii ştiinţifice şi profesionale", Dl Drd. Emil Bulbuc
„Paulescu, omul şi opera", Dl Prof. Valeriu Bologa „Educaţia
şi viaţa intelectuală a studentului în medicină", Dl Proft
Emil Ţeposu „Gândirea medicală şi orientările ei actuale",.
Dl Drd. Todea „O excursie în ţările nordice", Dl Prof. Gheorghe
Buzoianu „Nevoia de ideal".
3. Biblioteca Societăţii se bucură de acum înainte de un
regulament, şi un inventar alcătuit pe specialităţi, făcându-se
abonamente la revistele de specialitate: Clujul medical, Revista
de igienă, Buletinul biopolitic şi eugenetlc, Spitalul, România
medicală, Revista de chirurgie, Revista de ginecologie
şi obstetrică, şi primind đonatitte DTor Prof. Haţieganu Iuliu
colecţia renumitei reviste enciclopedice „Le Mois", Dl Prof.
Kernbach un volum din lucrarea D'-S'ale „Hotarul tradiţional
*) Comitetul compus din Dnij: Preşedinte Tiberiu C'pou, Vice-,
preşedinte Dem. Milota, Secretar general,George Dimoftache. Bibliotecar
Emil Vicas, Casier Victor Apostolescu, Membrii in comiţi t: Pantelimon
Bărbulescu, Cornel Preda, Traian Damşa, Ion Viicu, Secretari deşedinjă
: Iosif Florescu, Traian Marineseu şi Alexandru Ventonic.

.•şjL ştiinpiQ ai.inedicmei IjŞgate" .IH,P/ţof... Щ cotebor,ase
cu Dl Gh. Gotul un, volum; di» „Уосел sjl igienic yo^
cală" iar Dl şef de lucrări Grigore Benetato 2r volwwe di»! сщ>
sul de fiagtogw. Societatea suportând; cu шаг! sacrificii c©^
tul energiei electricităţii deschide sala de lectură. piujând^Q) ia
dispoziţia: membrilor- săi-
4. La congr,esuL general studenţesc ţimi laţ Crai&va» W
Preşedinte Tiberiu Cipou a susţinut «aportul „ВтЬЬэвдз sa^
nitarj,în mediul ţuţal".
5., Редки. ргДща oasă studen&i Clujeni participă! în одода
intervenţiei sQieiefcăţiv la echipele Fundaţiei Qel|uţakţ> „ЈРчт*
cipele СадоД" contribuind la здфеэдеа păţurei rujaje im
toate punctele de vedere.
6. S'a obţinut un schimb de studenţi pejttri* stagiu de spital
cu Polnia, ber^Sicaed, de. masă, casă» practică ţa un spital
dijfe Warşccvia; plus o excursie la Marea Batoc£ 1 săptămâni,
îa urma u&ui angajament reciproc cu Societatea. Stu*
denţilor în medicina din B*cujceşti
7. Comisia de propagandă igienică^, sub. conducerea Dlui
Milota oMgHxte şi a Dini Dirnof,tacb,e raportor,, a străbătut 21
de- comune ţ^ându-se; 6Q de C©»f erinţe- complectate cu plante
şi numere de program artistwoy-cuitwraL
8. Societatea numără, în, f lus 3 membri de onoare Dnul
Prof. Kernbach, dela Universitatea din Cluj» Nicola pende, cfe
la Universitatea, Qm,'€mţgm. ş} A,, tejrnierre dela, universitatea
don Paris.
c) Stwjtţtatea etndenţttor în Litere şt FHo*ott»*)v
1. Comitetul a obţinut autorizaţia pentru înscrierea obligatorie
a tuturor membrilor societăţii prin achitarea unei cotizaţii
de 20 Lei» liberându-se cărţi de identitate* în acest chip
s'a mărit fondul ©ecesar pentru diversele cheltuieli.
2. Comitetul a înzestrat sediul Şoc. cu două; dulapuri pentru
păstrarea actelor şi cărţilor..
3. A fost un necontenit raport de colaborare între profesori
şi sţrtdenţu
«0 S'a comeroorat Uuâtru] profesor G, B, Puică.,
*) Preşedinte Vtogit MÂneseu, Vtee-огед* Qctairia? Vota Seţrţţargen.
Vasiie Ban»*, Sscrţta/ de. şed. de comitet Qmia Ştpift, Secretar

) S'a ridicat uia bust iui Vasik Bârvan, ctitoi'-ai spkitual
ai universităţii ©aciei Superioare.
c) S'au proclamat după un criteriu riguros ştafflţMie, aa.
membrii de onoare ai societăţii noastre 'profesorii: Ш. Şieiănescu
şi I. Petrovici, doi cugetători de frunte ai \Bilosofiei
româneşti.
4. Cultufute.
a) S'au 4оййа1 (-cicluri de conferinţe la cari au fost invitaţi
să «conleârenţieae iprofesori dela Universitatea clujană precum
цЛ dela celelalte universităţi. -S'aa urttt&rit ipria aceste «coftferinţe
iriiţierefe sîn problemele filo&ofice, uiterare, sociale ţi
politice de actualitate.
b) Studenţii dela facultate au conferenţiat şi ei în cadrul.
,|Gei>cului de studii".
c) S'a creat o bibliotecă prin donaţiile institutului dbr
'Psieh., Fundaţiei Carol ÎI, librăriei Cidflec, institutului Soc..
Ridttiân, institutului de Istorie naţională, editura Ardealul..
Această bibliotecă numără 694 volume -şi 335 mişte.
5. Asistenţa socială şi profesională.
a) S'a acordat & ajutoare în valoare de cinei m& una»,
sută lei.
b) S'au mai acordat zece ajutoare a patru sutte lei» sumSl
donată de un anonim.
c) S'a înaintat o adresă de (protest pentru suspendarea»
cotei de 44% Ia importul de cărţi streine.
6. Financiare.
Comitetul a 'putut realiza venituri apreciabile:
Tritrate:
Eşite:
1. A aranjat o excursie ştiinţifică la Baia Mare pfeîiteur
vizitarea Minelor de aur, a'fabrice! de -#cid 4
sulfuric „Phonix",
tBaia Sprie, Munţii Gutinului, SLaouI aaânelor etc. in - zilele ife*
11—12 Maiu. Excursia s'a făcut sub conducerea DM Шс*и-
Victor 'Sfeuadtt,. f»*of. Popescu-VoitQŞtt, participând şi mait
mulţi Domni asistenţi dela Facultate.. "
'*) Preşedinte : Gh. 'Befđea,
51533 Lei
44656 Lei
Societatea studenţilor In 'Ştiinţe *•»..

430
2. Comitetul a făcut toate demersurile necesare pe lângă
Decanatul Fac. de Ştiinţe pentru a primi concursul referitor
Да înscrierea tuturor studenţilor dela Facultate în Societatea
-Studenţilor în Ştiinţe.
3. Bilanţul:
La intrate 28.830 Lei
La eşite . . . . . . . . 15.417 Lei
Rest 13.416 Lei
4. Biblioteca Societăţii a funcţionat în mod obişnuit, stând
.la dispoziţia membrilor acestei Societăţi în fiecare zi. Din
cauze de economii bugetare nu s'a cumpărat nici o carte
nouă.
e) Dintre celelalte Societăţi Studenţeşti care au desvoltat
o activitate rodnică, se menţionează cele de mai jos, restul
Societăţilor studenţeşti recunoscute de Senat şi publicate în
Anuarul 1933—34 pag. 368, n'au semnalat nici o activitate.
1. Cercul Studenţesc Câmpia Transilvaniei. A aranjat serate
artistico-literare, conferinţe pentru culturalizarea satelor
asupra educaţiei cetăţeneşti, raţionalizarea agricolă şi educajţia
culturală. In cadrul lor s'au ţinut următoarele conferinţe:
„Drepturi şi datorii cetăţeneşti" şi „Cooperative economice
Jla sate" (de dl I. Valea în comuna Şeulia jud. Mureş). „îndemnuri
pentru ridicarea unui cămin cultural" (com. Sân-
-mihaiu) şi „Organizarea Statului nostru şi drepturi şi datorii
cetăţeneşti" (comuna Bungard) de dl Petre Stanca. „Mijloace
pentru ridicarea ţărănimii" (de dl Florea Vasile în comuna
Miheş). „Cămine culturale" (comuna Şanţ) şi „îndemn pentru
credinţă şi iubire" (comuna Soptemi) de dl Busu Alexiu.
„Fragmente din actualitate" (comuna Sopteni) şi „Necesităţi
săteşti" (comuna Râciii) de dl Popşor Alex. S'a început lucrarea
monografiilor a şapte sate după indicaţiile date de dl profesor
Guşti. S'a inspectat Bibliotecile formate de acest Cerc,
4n comune.
2. Cercul studenţesc Ţara Bârsei. A organizat o tabără
-de vară în localitatea Budarîii-Cordon, vizite în jur şi şezători
-culturale. A aranjat o serată artistică literară la Zărneşti.
3. Societatea studenţilor Hunedoreni. A înfiinţat doua biblioteci
populare în două comune.
4. Cercul studenţesc Alba. A aranjat Jrei şezători culturale.
• - . ' -

ANEXE

Lista publicaţiilor Universităţii din Cluj.
Liste des publications de l'Universite de Cluj.
a) Manuale didactice (ediţia Universităţii).
Manuels didactiques (edites par l'Universite).
1. Tratat de drept administrativ român (Trăite de droit
administratif roumain), 1923+784 pag.; de prof. V. Onişor.
2. Tratat de anatomie umană (Trăite d'anatomie humaine)
Voi. I. 1923+636 pag.; de Prof. Dr. V. Papilian.
3. Sângele şi organele hematopoietice, Hematologia (Le
sang et les organes hematopoietiques, Hematologie). Tratat
de patologie clinică şi anatomie patologică 1923+530 pag.; de
Prof. Dr. Titu Vasiliu.
4. Curs de matematici generale. (Cours de Mathematiques
generales) Voi. I. Matematici elementare. (Calcul numeric.
Calcul Algebric. Reprezentare grafică. Trigonometrie. Operaţii
cu numere apropiate). Fasc. I. 1926 + 320 pag. Fasc. II.
1927+321—524 pag. de Prof. Gheorghe Bratu.
5. Propedeutica Chirurgicală (Introduction â la Chirurgie)
1927+792 pag.; de Prof. Dr. I. Iacobovici.
6. Lecţiuni de Geometrie Analitică. (Lecons de Geometrie
Analytique) urmate de introducere elementară in studiul
analitic al geometriilor neeuclidiene şi noţiuni elementare de
geometrie vectorială 1927+620 pag.; de Prof. N. Abramescu.
7. Tratat de Oftalmologie Voi. I. (Trăite d'Ophtalmologie)'
1928+790 pag.; de Prof. Dr. D. Michail.
8. Curs de Botanică Generală, (Cours de Botanique Generale),
de Prof. Ioan Grinţescu.
Fascicola I: Organizarea generală a plantelor (Citologie,
ffistologie) 1928+110 pag.;
Fascicola II: Rădăcina, tulpina (pag. 111—278+1929).
Fascicola III: Frunza (pag. 279—388+1930).
Fascicola IV: Reproducerea plantelor (pag. 389—562+
1932).

Fascicola V: Reproducerea plantelor (sfârşit, cu bibliografie
şi index alfabetic) 1934+563—838.
9. Curs de biologie generală. (Cours de biologie generale).
Evoluţia şi ereditatea 1930+200 pagini; de Prof. Rene
Jeannel.
10. Lecţiuni de geometrie pură infinitezimală. (Lecons de
Geometrie pure infinitesimale). 1930+334 pag.; de Prof. Nicolae
Abramescu.
11. Elemente de Istologie şi de Tehnică Microscopica
(Elements d'histologie et de technique microscopique) de
Prof. Ioan Drăgoiu.
Voi. I. Microscopul şi accesoriile sale. Preparaţiunea microscopică
(le Microscope et ses accessoires. Preparations microscopiques)
1931+272 pag.
Voi. II. fasc. 1 Ţesuturile (Ies tissus) pag. 273—440+1932.
Voi. II. fasc. 2. Aparate, etc. pag. 441—720+1933).
12. Radiologie medicală. (Radiologie medicale) (noţiuni
pregătitoare şi technică generală) 1931+480 pag.; de Profesor
Dr. Dimitrie Negru.
13. Ştiinţa şi tehnica dreptului internaţional privat (la
Science et la technique du droit internaţional prive) de Prof.
Iorgu Radu.
Voi. I. Teorii fundamentale. Natura juridica şi metoda
dreptului internaţional privat (1933+428 pag.).
Voi. II. Elaborarea ştiinţifică a dreptului internaiţonal
privat (1934+568 pag.).
b) Publicaţii ştiinţifice şi literare.
Publications scientifiqu.es et litteraires.
1. BibJib.eca Institutului de Istorie Naţională. Bibliotheque
de iTnsUiui d'Histoire naţionale).
N. I. N. Drăganu: Toponimie şi Istorie. (Toponymie et
Histoire) 1928. 11+178 p.
No. 2. I. Crăciun: Cronicarul Szamoskozy şi însemnările
lui privitoare la Români. (Le iChroniqueur Szamoskozy «t seă
notes au sujet des Roumains). 1928. 214 p.
No. 3. I. Moga: Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea
politică a Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII. (La rivalite
polono-autrichienne et l'orientation politique des Pays
Roumains â la fin du XVII-e s.). IV. + 240 p.
No. 4. S. Stanca: Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile
Moga (La vie et l'activite de l'eveque Vasile Moga) (en cours).
до

434
* -2. Publications de l'Institut d'Histoire generale.
N-rul 1. S. Dragomir: Vlahii şi Mbrlacii, studiu din istoria
românismului balcanic. (Les „Vlaques" et Ies „Morlaques",
ietude sur les Roumains des Balkans). 136 р., (1924).
N-rul 2. C. Marinescu: Şcoala istorică raţionalistă. (L'Ecoîe
historique raţionaliste), 19 p. (1925).
N-rul 3. Melanges d Histoire generale, 381 р., fig. et carte
(1927).
- N-rul 4. închinare lui Nicolae Iorga. (Hommage â Nicolas
îorga) 440 р., fig. (1931).
3. Biblioteca Medico.Istorică (Bibliotheque Medico Historique
publice par l'Institut d'Histoire de la Medecine et de
la Pharmacie).
No. 1. J. Guiart: Medicina în timpul Faraonilor. (La Medecine
aux temps des Pharaons) epuise, (1926), 52 р. et 39 fig.
No. 2. V. Bologa: Contribuţiuni la Istoria Medicinei din
Ardeal. (Contributions â l'histoire de la Medecine en Transylvanie)
(1927) 104 p. avec 16 fig.
No. 3. V. Bologa: începuturile medicinei ştiinţifice româneşti.
(Les debuts de la medecine scientifique roumaine),
(1930), 91 p. avec 14 fig.
No. 4. V. Bologa: Din Istoria sifilisului. (L'Histoire de la
syphilis). (1931), 71 pag.
No. 5. Alexandru Lenghel: Istoricul ciumei în Cluj la
1738—1739. (L'histoire de la peste de Cluj en 1738—39),
(1931), 161 р., avec 20 fig.
4. Biblioteca eugenică şi biopolitică a „Asfrei". (Bibliotheque
eugenique et biopolitique de „Astra").
No. 1. Iuliu Moldovan: Igiena Naţiunei. (L'hygiene de la
nation), (1925), 70 р.;
No. 2. Iuliu Moldovan: Biopolitică. (La Biopolitique),
(1926) 95 р.;
No. 3. S. Mehedinţi: Şcoala română şi capitalul biologic
naţional. (L'Ecole roumaine et le capital biologique naţional)
(1927), 36 р.;
No. 4. E. Racoviţă: Evoluţia şi problemele ei. (L'evolution
et ses problemes), (1929), 183 p. 30 pl.

435
5. Biblioteca.medicală şi igienică a „Astrei". (Bibliothe-
*que medicale et d'hygiene de „Astra").
No. 1. Iuliu Haţieganu: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia
>ei socială, (1926), 57 р.; 10 fig.
No. 2. L. Daniello: Tratamentul tuberculozei pulmonare,
,{1926), 106 р., 7 fig.
No. 3. I. Iacobovici: Cancerul, (1926), 86 p. 15 fig.
No. 4. I. Goia: Boalele inîecţioiase şi prof ilaxia lor, (1927),,,
145 р., 12 fig. 3 pl.
No. 5. A. Iancu: îngrijirea şi alimentaţia copilului mic.

4№
No. 5. Ştefan Binder: KiHd, Knabe, MădcHen.irm Шсогоmanischen
Cluj, (1932) 43 p.
No. 6. Al. Prăccrpovici: P>oflume1e personal în furicfiuneî
morfologică verbală, Cluj, Bucureşti (1933), 16 p.
No. 1. N. Drăgânu: Numele proprii du sufixul -şa, Cluj—
Bucureşti (1933), 37 p.
No. 8. Emil Petrovici, Graiul CâraşoVenilor. (Le pârler.d«s
KfâsoVâfil). Cluj-^EUcureştl (1935), X + 270 р..
Š. Pablidătioris du Seminaire des Mafhematiques de l'Universite
de Cluj. Leton sur les fonctions entieres on meromorphes
par Paul Montei prof. â la Fac. des Sciences de,
1'UniV. de Paris, recuellies et redigees par P. Sergesco prof...
univ. Cluj. Paris, Gauthiers—Villars et Со. Edît. 1932..
9. Publicatiohs du Lăboratoire de Geologie, Paleontologie;
Elemente de geologie cu o privire generala asupra geologiei
României. (Eiements de geologie avec un.apercui general,
sur la geologie de la Roumanie), 460 p. 349 fig. et la. carte
geologique de la Roumanie en couleurs. Cluj 1924 (II. Edit..-
„Ardealul") par Prof. I. P. Voiteşti.
— Elemente de Paleontologie, I. Nevertebrate, 365. p. 4541
fig. Cluj 1928, par Prof. I. P. Voiteşti.
10. Publications du lăboratoire de Pedologie et de Pedagogie
experimentale de l'Universite de Cluj.
No. 1. P. Ilcuş: Inteligenţa copilului, studiu criticşi experimental.
(Intelligenee de 1'ehfant, etude critique et experimentale),
pp. VI + 208. şi 24 fig.
No. 2. Lazăr Antilă, Liviu Siroa, VI. Ghidionescu; şi Gh.
Comicescu: Inteligenţa copilului. (Intelligenee de l'enfant, Contributions
experimentales), pp. VIII + 206.
No. 3. Gh. Comicescu: Raportul între intuiţie; în învăţă- -
mânt. Elaborarea mintală. (Le rapport entre lmtuition. et
l'abstraction dans Fenseignement. L'elaboration mentale) pp.
VI + 230.
No. 4. Laboratorul de Radiologie şi Pedagogie experiment
tală: „Fişa Individuală" (La Fiche IndivldUelle), împreuna сил
Instrucţiunile, pp. 8.

"iL'SUiiiii şi Cercetări Psihologic?, publicate de Institutul
4ie Psihologie experimentală, comparată şi aplicată. (Eiudes
•et recherchee psjhologiques publiees par rinstitut de Psyho»
logie).
No. L FI. Şiefăaescu-Goaagă; Seteeţkmea capacităţilor şi
orientarea profesională. (La selaction des capaciies et l'orientation
professionelle), 1929. IV + 72. Ed. II.
No. 2. Liviu Rusu: Selecţia copiilor dotaţi. (La selection
. des enf ants bien doues), 1929, pp. IV 4- 228.
No, 3. Nicolae Mărgineanu: Psihologia exerciţiului. (Psychologie
de l'exercice) 1929. pp. XVI + 212.
No. 4. Liviu Rusu, etc. Psihologia configuraţiei. (Psych©logie
de la Forme), 1929. VI + 151.
No. 5. N. Mărgineanu: Psihotehnica în Germania. (La
.Psychotechnkjue en Allemagne). 192U pp. VI -f 82.
^No. 6. Alex. Roşea: Măsurarea inteligenţii şi debilitatea
.mintală. (La mesure de l'intelligence et la debilite mentale).
1930. pp..XIII + 190.
:No. 7. Nicolae Mărgineanu: Psihologia germană contimporană.
(Ea p&ychologie allemande contemporaine) 1930. pp.
X + 348.
No. & Lucian Rologa: Psihologia vieţii religioase. (Psycholqgie
de la vie religieuse) 1930. pp. X + 331.
No. S. !Liviu Rusu: Aptitudinea tehnică şi inteligenţa practică.
(L'aptitude technique et 1'intelligence pratique). 1931. pp.
1Ш q-141.
!No. 10. 'Nicolae Mărgineanu: Psihologia învăţării. (La psychologie
de Teducation). 1931. pp. XV 4- 165.
No. 11. Alex. Roşea: Psihopatologia deviaţilor morali. (La
psychopatologie des anormaux moraux). 1931. pp. VIII + 116.
No. 12. Alex. Roşea: Debilitatea mintală. (La debilite
mentale) 1931. ХП + 76.
No. 13. C. Pârlog: Psihologia desemmilui. (La Psychologie
du dessin) 1932. pp. VIII + 136.
No. 14. Dim. Todoranu: Psihologia temperamentului (La
Psychologie du temperament). 1932. pp. IV + 170.
No. 15. N. Mărgineanu: PsIKoîogia franceză contîmpora-
-xrât. (La Psychologie francaise contemporaine) 1932. pp. IV
ff- 169.
No. 16. Alex. Roşea: Delicventul minor. (Le Deliquant
mineur). 1932. pp. VII + 179.

438
No. 17. L. Bologa: Lectura tineretului (La Lecture de lă*
Jeunesse) 1933. pp. VI + 118.
No. 18. Al. Roşea: Psihologia Martorului. (La Psyhologiedu
temoin). 1934. pp. IX + 156.
•No. 19. M. Beniue: învăţare şi Inteligenţă la animale^
(Apprentissage et Intelligenee chez les animaux). 1934 pp.-
II + 86.
No. 20. FI. Ştefănescu-Goangă: Fişa personala de observaţie
psihologică. (La Fiche personnelle d'observation psy—
chologique). Instrucţii pentru utilizarea fişei personale. (In—
structions pour l'utilisation de la fiche personnelle). 1934. pp.-
25 + 44.
No. 21. FI. Ştefănescu-Goangă: Teste pentru măsurarea^
Funcţiunilor mintale p. 32.
No. 22. Dimitrie Todoranu: Psihologia Reclamei (La Psychologie
de la Reclame), pp. VI + 108.
12. Lucrări de Fonetică. Publicaţiunile Laboratorului de-
Fonetică Experimentală al Universităţii din Cluj. (Travaux de-
Phonetique. Publications du Laboratoire de Phonetique Exper
rimentale de l'Universite de Cluj).
No. 1. Joseph Popovici, Une prononciation bulgare, 1921,.
33 p.
No. 2. Iosif Popovici, Fiziologia vocalelor româneşti ăe
jşi î. (Physologie des voyelles roumaines ă et î). 1921, 34 p.
No. 3. Iosif Popovici, Ortoepia şi fonetica. (Orthoepie et"
phonetique). 1932, 70 p.
No. 4. Iosif Popovici, Abatele Rousselot creatorul fone*
ticei experimentale. (L'abbe Rousselot, createur de la phonetique
experimentale). 1926, 34 p.
No. 5. Iosif Popovici. Vocalele româneşti. (Les voyellesroumaines).
1927. 57 p.
No. 6. Emile Petrovici, De la nasalîte en roumain, 1930,'.
125 p.
c) Periodice (periodiques).
1. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic (Bulletin
du Jardin et du Musee botaniques de l'Universite de Cluj)»
Tome I. (1921), VII+94+14 р.;
Tome II. (1922), VII+124+16 p. 3 pl. 6 fig.;

Tome III. (1923), VII+118+20 р. 5 pl. 1 iig,;
Tome IV (1924), VIII+124+20 р.; 3 pl. 7 fig.;
Tome V (1925) VIII+134+49 р.; 3 pl.;
Tome VI (1926), VIII+134+24 p. 7 pl.;
Tome VII (1927), VI+160+16+27 p. 11 pl.; 19 fig.;
Tome VIII (1928) IX+160+54+20+27 p. 19 fig. 1 c.;
Tome IX (1929), VIII+226+22+28 p. 16 fig. 13.; 1 carte;
Tome X (1930), VIII+222+29 р.; 4 fig., 23 pl.;
Tome XI (1931) VIII+116+26, 11 fig. 2 pl.;
Tome XII (1932) VIII+168+4 p. 36 fig., 16 pl.;
Tome XIII (1933) VII+128+24 р., 44 fig., 6 pl.
Tome VIX (1934) VIII+246+29 р., 31 fig., 39 tab.
Tome XV (1935) în curs.
2. Contribuţiuni botanice din Cluj, (Contributions botaniques
publiees par l'Institut botanique de Cluj).
Tome I, (Fasc. 1—21) 1921—1930. XVI+281 р., 44 fig.
21 pl.;
. Tome II, en cours.
3. Publicaţiile Institutului de Chimie (Publications de
l'Institut de Chimie).
a) Laboratorul de Chimie generală.
15 Note publicate în diferite reviste din ţară şi străinătate
dela 1926 până la 1933, precum şi I-a parte a unui Manual đe
lucrări practice de Chimie generală „Operaţiuni de laborator"
publicată la Tip. „Ardealul" în 1925.
b) Laboratorul de Chimie anorganică şi analitică.
Tome I (1920—23) 175 р.;
Tome II (1923—26) 244 р.;
Tome III (1926—28) 254 р.;
Tome IV (1928—30) 510 р.;
Tome V (1930—32) 400 p.
c) Laboratorul de Chimie organică.
Tome I (1925) Serie A, 64 р.;
Tome II (1926) Serie A. 153 р.;
Tome III (1927) Serie A. 118 р.;
Tome IV (1929J Serie A. 134 р.; şi în plus 12 note separ
rate, publicate dela 1929—1932.

440
d) Laboratorul de chimie fizică. ]
Tome I (1932) Serie B. 75 р.;
Tome IV, Serie B. (1928), 117 p. şi 5 pl.;
Tome V, Serie B. 148 р.;
Tome VI, Serie B. (1930), 149 р.;
Tome VII, Serie B. (1932), 162 p.
4. Buletinul extensiunei universitare (Bulletin de l'Extension
universitaire de Cluj) 1924—25, 100 р.; 1925—26, 88 р.;
1926—27, 236 р.
5. Lucrările Institutului de Geografie (Travaux de l'Institut
de Geographie de TUniversite de Cluj).
Tome I (1922) XIII+351 p. 54 fig. 31 pl.;
Tome II (1926) 325 p. 24 fig., 11 c., 34 pl.;
Tome III (1929) 346 р.;
Tome VI (1931), 465 р., 6 с. 51 pl.;
Tome V (1931), 310 p. 19 pl.
6. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic (Revue du Musee
Geologique-Mineralogique de l'Universite de Cluj).
Tome I, No. 1 et 2, 185 р., 48 fig. 4 pl. 1 c.; ,
Tome II, No. 1, 59 р., 10 pl.; No. 2, 78 р., 3 pl.;
Tome III, No. 1, 83 p. 5 pl.; Tome III, No. 2;
Tome IV, No. 1, 111 р., 19 fig., şi 6 pl.; No. 2, 64 р., plusieurs
fig. pl. et cartes.
Tome V, No. 1, 137 р., plusieurs fig. pl. et cartes.
Tome V, No, 2, 211 р., avec 34 fig.
7. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (Annuaire de
l'Institut d'Histoire naţionale).
Tome I (1921—1922), XVI+434 р.;
Tome II (1923) XV+544 р.;
Tome III (1924—1925), X+1045 р.;
Tome IV (1926—1927) X+1000 р.;
Tome V (1928—1930), XII+793 р.;
Tome VI (1931—1935) en cours.
8. Clujul medical, revistă medicală lunară. (Le Cluj medical,
revue medicale mensuelle publiee par les Professeurs
de la Faculte de Medecine).
Tome I (1919)+1001 pag.;
Tome II (1921)+412 pag.; ' < • ,

Tome III (1922)+373 pag.;
Tome IV (1923)+367 pag.; • ;
Tome V (1924)+346 pag. + II p.
Tome VI (1925)+504 pag.;
Tome VII (1926)+532 pag.;
Tome VIII (1927)+638 pag.;
Tome IX (1928)+755 pag.;
Tome X (1929)+708 pag.;
Tome XI (1930+660 pag.; ^
Tome XII (1931)+686 pag.;
Tome XIII (1932)+669 pag.;
Tome XIV (1933)+730 pag.;
Tome XV (1934);
Tome XVI (1935).
Tome XVII, (1936) en cours.
Ш
9. Buletin eugenie şi biopoUtic. (Bulletin eugenique et
.biopolitique, organe mensuel de la section medicale et biopolitique
de „Astra", public par des professeurs de la Faculte
de Medecine).
Tome I (1927), 380 р.;
Tome II (1928) 384 р.;
Tome III (1929), 384 р.;
Tome IV (1930), 343 р.;
Tome V (1934) 384 р.;
Tome VI (1935) 384 р.;
Tome VII (1936) en cours.
10. Dacoromania (Bulletin du Musee de la Langue Rou­
maine).
Tome I (1920—1921) VI+608 р.;
Tome II (1921—1922), VIII+940 р.;
Tome III (1922—1923), X+1157 р.;
Tome IV (1924—1926) l-re pârtie. IV+640 р.; 2-me pârtie,
XV+1000 р.;
Tome V. (1927—1928), VIII+943 р.;
Tome VI (1929—1930), VIII+694 р.;
Tome VII (1931-1933) IX+697 p.
11. Mathematica, (Revue publiee par le Seminaire des
"Mathematiques de l'Universite de Cluj).
Tome I (1929) 159 р.;
Tome II (1929); 171 р.; ' < •

442
Tome III (1930), 157 р.;
Tome IV (1930), XVI+196 р.;
Tome V (1931), 163 р.;
Tome VI (1932) 181 р.;
Tome VII (1933), 164 р.;
Tome VIII (1934), 216 p.
Tome IX (1935), 333 p.
Tome X (1935), 212 p.
Tome XI (1935) 272 p.
12. Buletinul societăţii de Ştiinţe din Cluj. (Bulletin dela
Societe des Sciences de Cluj).
Tome I (1921—1923), 643 p. 173 fig., 3 pl.;
Tome II (1924—1925), XVI+384+235 p. 368 fîg. 8 pl.;
Tome III (1926—1927), XIII+424+201 p. 106 fig. 8 pl.;
Tome IV (1928—1929), 542+126 р., fig. 121, 7 pl.;
Tome V (1929—1931), 504+147 p. 99 fig., 2 pl.;
Tome VI (1931—1932), XVI+651 p. 188 fig., 3 pl.;
Tome VII (1933—1934), 641 р., 87 fig., 3 pl.;
Tome VIII fasc. 1 et 2 păru.
13. Lucrările Institutului de Speologie din Cluj. (Travaux
de l'Institut de Speologie de Cluj).
Tome I (Nos 1—25) 1920—1924, 553 p. 229 fig.;
Tome II (Nos 26—48), 1924—1926, XII+604 p. 523 fig.,
2 pl.;
Tome III (Nos 49—52), 1926—1927, IX+393 p. 366 fig.;
Tome IV (Nos 53—55), 1927—1928, IX+624 p. 1325 fig.,.
Tome V (No. 56), 1928, XII+808 p. 2270 fig.; '* "
Tome VI (Nos 57—80), 1928—1930, XVI+486 p. 184 fig.;.
Tome VII et VIII en cours.
14. Biospeologica. Etudes sur lTiistoire naturelle du domaine
souterrain. Editee par l'Institut de Speologie de Cluj.
Tome I (Nos 1-Х), 1907—1909, VIII+710 p. 33 fig. 42 pl;
Tome II (Nos XI—XIX), 1909—1911, VIII+1074 р., 104
fig-, 47 pl.;
Tome III (Nos XX—XXIX, 1911—1913, VIII+850 р., 46
fig., 56 pl.;
Tome IV (Nos XXX—XL), 1913—1919, VIII+8f2 р., 197
fig., 18 pl.;
Tome V (Nos XLI—L 1919^-1924, VIII+1138 р., 1206-
fig., 22 pl.;
Tome VI et VII fasc. LI â LXIII oarus.

44Г*
15. Catatogae des Revues scienUfiqhes et medicales, inventaire
methodique, (A) dans l'ordre alphabetique, (B). dansl'ordre
geographique des pays et villes d'origine et (C), dansl'ordre
des mstieres, dresse sous lâ dicection.de E. G. Racovitza
par. A. Valentiny. (Cluj, Universite, 455 p. 1926).
16. Anuarul Universităţii din- Cluj (Annuaire de l'Umverrsite
de Cluj).
Tome I 1919—20+40 p.
Tome II 1921—22+238 р..
Tome III 1922-^23+174 р..
Tome IV 1923—24+200 p.
Tome Y 1924—25+173 p.
Tome VI 1925—27+260 p.
Tome VII 1927—28+248 p.
Tome VIII 1928—29+298 p.
_ Tome IX 1929—30+296 p.
Tome X 1930—31+384 p. '
Tome XI 1931—32+365 p;
Tome XIII 1933—34+423 р..
Tome XIV 1934—35.
17. Revista de Sociologie.. (Revue de Sociologie publieer
par le prof. V. Bărbat ancien directeur. du Seminaire de Sociologie).
(No. 1—8).
;
d) Istoricnl Universităţii şi al învăţământulni superior.
(Histcrique de l'Universite et de l'enseignement superieur)..
1. Serbările pentru inaugurarea. Univ. Cluj în 1920+
168 p.
2. Fetes de l'inauguration de l'Universite roumaine de-
Cluj en 1920+170 pages.
3. Universitatea Daciei Superioare (Universite de la. Dacie
Superieure) de Prof. O. Gbibu 112 p. + 31 pl.). L'ouvragese
trouve au Rectorat de L'Universite.
4. Annuaire de l'Universite de Cluj^ (voir ci-dessus No. 16). -
5. La Faeulte de Medecine de l'Universite „Roi Ferdinand!
I-er" de 1919 â 1928. Cluj 1930.» 48 pag.,,1 fig.
6. Călăuza studentului la Cluj, (Guide de l'etudiant a Cluj)»
par Jean A. Vătăşescu, secretaire. (1928+263, pp. et 1" plan*,
complete chaque annee)>.

TABLOU-INDEX
al corpului didactic universitar pe anul şcolar 1934-35 în ordinea protocolară a Facultăţilor
I. FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE DE STAT ,
Numele j Catedra Locuinţa j Telefon Citat în anuar la pagina
a) Prof. titulari
1 Angelescu Alexandru Drept civil IV Str. Mârzescu 24 11, 67, 87, 9S. 101 .
Boilâ Romul Drept constituţional Str. Băii 1 1386 3,66, 67 80, ЬАу §6,1 Ol
3 Cădere Victor Procedura civilă II Ministr, plenipot. 11, 68,82, 97, 101, 104
4 Cătuneanu C. Ioan . Drept roman II Str. Regală И В 68, 78, 95,
б Ghiulea Nieo'ae Politica socială Hotel Âstoriâ Cluj 66> 68, 93, JOI, 102,
6 Haţieganu Emil Procedura civila I Str. Şineai 13 3, 66, 68, 81, 96
7 Iaćob Lazar Drept bisericesc Str. luliu Maniu 36/a 3, 69, f8, 96, 352,
8 Ionaşcu Aurelian Drept civil III (Introd.) Str. Gh. Dima 1 lf, 69, §2, 85, 91, 104,
9 Ionescu Bogdan Drept civil român II Str. Mareşal Foch 53 70, 84, 97
10 Ionescu B. Dumitru Eeonomia politică I Str. Gen, Grigorescu 55 70, 01, 100,

11 Lazar Liviu Legislaţia agrară şi indust. Str. Bolintineanu 47." 70* SS
12 Leon Gheorghe Finanţe Bucureşti 9, ТО
13 Maniu Cassiu Politica Str, Iuliu Maniu 4 71, 90, 99
14 Moldovan Valeriu Drept adroinistratiy Str. Regală 19 22 v 71,, 80, 96
15 Moşoiu Tiberiu Drept roman 11 Str. Grigorescu $q 12-, 71, 1% »Ş 4 »QS
46 Mototolescu Dimitrie Istoria drept. готДп Str. Elisabeta 45 71, 78
17 Negrea Camil Prept civil local I Str. Văcărescu 28 815 3, 66, 7i, аз,, &7, шк 392, 402, 405
18 Petrescu-Ercea C. Drept comercial I Gl. Grigorescu 64 5/67 12, 72, 89, 9Q, 105
19 Pop Trai&n Drept penal şi Proc, pen. Str. Avram Iancu 14 1025 66, 72, 81 x 96, 427„
20 Poruţiu Petre Drept comercial I Str. Regala 1Q/A 66, 72, «8, Щ % 392
21 Radu Iorgu Drept internaţional privat Str. EpiscopN.Ivan 20 73, 90, 99» 1Q5
22 Sigmond Andrei Statistica Str. Gh. Dima 1 73, 95, 1Q0
23 Sofronie George Drept internaţional public Str. Mico 16 12, 21, 34, 73, 90, 99,
105, 379, 402
Strat George Economie politică 11 Str. Marzescu 24 73, 92, 100, 107
Ц
џ
Speranţia Eugeniu Sociologie şi Fii. drept. Str. Bravilor 4 4588 12, 18, 73, 79, 106, 879

Numele
a) Prof titulari:
1 Baroni Vitold
2 Botez A. Mihail
3 Buzoianu Gheorghe
4 Drăgoiu Ioan
5 Gane Titu
6 Goia Ioan
7 Grigoriu Cristeâ
8 Haţieganu Iuliu
9 Kernbach Mihail
10 Martinescu Gheorghe
41 Miehail Dumitriu
12n Minea Ioan
Catedra Locuinţa Citat îh anuar la pag.
II. FACULTATEA DE MEDICINĂ
Microbiologie
Patologie generală şi experimentală
Clinica Oto-Rino-Laringologicâ
Istolugie şi embriolbgie
Clinica infantilă
Semiologie
Clinica ginecologică
şi obstetrieală
Clinica medicală
Medicină legală
Farmacologie şi farmacognozie
Clinica oftalmologică
Clinica neurologică
Str. Mareşal Foch 70
Str. Pasteur 8
Str. Regina Măria 49
Str. Pašteur 6 2-74
Bucureşti
Str. Petru Maior 8
Str. Prof. Th. Ionescti 3 6^68
Str. Ё mine seu 8 10-91
Str. Avram lancu 3 119
Eucureşti
Str. Maiorescu 8—10 4-90
Str. Băii 49 4-43
iii, i67, 39i
110, 111,164,224, 379
9,12, 111 148,171, 175,
207, 382, 428
110, 111, 160,166,392
10, 110, 112, 139,
112,134,174, 183, 186, 381
45, 110, 112, 138, 174;
188, 382 i
3,21, 24,45,110,112,131,113,171,
183,319.382, 392,423,42?
12, 113, 158, 217, 427,
I
3, 9, 110, 113, 169,379,"
3,21, 110, 113, 142, 172,
174, 178, 202, 379, 382
3, 21, 110,113,137, 116, 108, 319,382

13 Molđovan Iuiiu Igiena şi igiena socială Str, Regală 33 69 21,110,114,161,17b 221'
14 Negru Dimitrie Radiologie Str. Negruzi 5 110,114,161,174,221, 382
15 Papilian Victor Anatomie descriptivă Str. Stroescu 18 110, 114, 155; 2,12,402
şi topografică
16 Pop Alexandru Clinica chirurgicală Calea Moţilor 77 1544 114,122,175,178,184, 382
17 Popovici Gheorghe Fiziologie Str. Fântânele 5-37 9, 12,21,115,139,160,169,
171,175,176, 194, 219, 382
18 Sturza Marius Balneologie şi fizioterapie Str. Eminescu 12 2-18 115, 167, 175, 225
19 Tătaru Coriolan clinica dermato-venericâ Str. Rahovei 8 176 16, 110, 115, 140, 175,
199, 382, 402
20 Thomas Pierre Biochimie Str. Pasteur 10 39, 116, 159
21 Ţeposu Emil Urologie Str. I. G. Duca 3 12, 19, 21,116, 129, 174,
175, 179, 382, 427
22 Urechia Constantin Clinica psichiatrică Str. Pasteur 1 21, 110, 116,136,171,175,
186, 217, 219, 382
23 Vasiliu Titu Anatomia patologică Piaţa Unirii 11 12-70 110,117,156, 215, 364,382,
b) Prof. de onoare:
24 Jules Guiart Parasitologie Lyon-Franţa 58 Bd. 18, 39, 117, 153, 212
de Ia croix rousse

ci Numele Catedra Locuinţa Telefon Citat în anuar la pagina
c) Prof. agregaţi:
25 Aleman Ioan Stomatologie Str. Avram Iancu 16 10-46 16, 118, 146, 175,179,205
26 Bologa Valeriu
d) Agregaţi onorifici:
Istoria Med. şi Farm.
Specialitatea
Str. Rahovei 10 5-45 19, 21, 118, 153, 176,
209, 379, 427
27 Secăreanu Ştefan Clinica anal. calitat. Str. Moloasă 5/E 118, 170, 226,
28 Zolog Mihail
e) Conferenţiar def.:
29 Bărbuleseu Nicolae
30
31
32
P
f) Docenţi:
Axente Iancu
Cimoca Valeriu
Daniello Leon
Gavrilă Ioan
Igiena colectivă
Conferinţa
Fizică medicală
Specialitatea
Infantilă
Dermatologie
Fiziologie
Boli de nutriţie
Str. Bisericii ort. 3 2-16 118 ,171, 221
Calea Regele Carol 117 119, 160, 221
Str. Grigorescu 33
Str. Băii 4
Str. Iorga 6—8
Str. Mieo 42
4-37 119, 172, IT4, 176, 185,
197, 222,
119, 140, 176, 181, 210,
119, 134, 171, 175, 176,
178, 183, 186,413,414

34 Konradi Daniel Dermatologie Str. Moţilor 27 23 119, 140, 176, 201,
35 Nichita Emanuel Ortopedie şi chirurg, inf. Str. Marachal Foch 35 119, 127, 176,
86 Popovici Traian Clinica Gynecologică Str. Moţilor 20 12-35 45,119,138,176,177,188,189
37 Vancea Petru Oftalmologie Str. G. Coşbuc 9 43 21,119, 142, 175, 177, 202
38 VeHuda Constantin Anatomie deser. Str. I. Maiorescu 21 8-97 119, 155, 177, 193, 214,
39 Voicu Ioan Obstetrică Str. Regina Măria 34 8-80 119, 138,174,174,189,190
40 Zugravu Gheorghe Infantilă Cal. Reg. Carol II 25 6-38 119, 139,
Џ1. FACULTATEA DE LITERE ŞI F LOSOEIE
a) Prof. titulari: Catedra 20, 39, 2?9, 203
1 Auger Yves Limba şi 14. franceză Str. Moţilor 26
2 Băuescu Nieolae Bizantinologie Str. Iuliu Maniu 26 3, 228, 229, 272, 2Ş7
3 Bezdechi Ştefan Limba şi lit. greacă Str. Gda 13 jŞ, 22j8 229, 258, Ц0, 278
4 Oapida» Theodor Linguisiicâ Str. Homei 24 21, ?28, 230, 262, 280
5
•в
Dragomir Silviu
Dtagann Nieolae
Ist. popoar. sud-est
europene
Lifflba şi Ut, шшДпД Ц
Str. Mico 40
Sfc L, & ta 1
1441 15, 21, 22 36, 228, 231,
272, 287, 379, 392

7
8
Numele Catedra Locuinţa Telefon Citat în anuar la pagina
Ghibu Onisifor
Ghidionescu Vladimir
Pedagogie I
Pedagogie II
Str. Goga 7
Str. Kogălniceanu 9
1071
36
13, 22, 228, 231, 254,
276, 379
171, 232, 255, 257
9 Giuglea George Filologia romanică Str. Goga l/A 228, 232, 263,392, 402
10
11
Grimm Petre
Kisch Gustav
Limba şi lit. engleză
Limba şi lit. germană
Str. Eminescu 10
Str. Gherescu 6
228, 232, 258, 266, 378,
579, 380, 392
10,19, 232, 264, 281, 379
12 Kristćf Gheorghe Limba şi lit. maghiară Str. Mareşal Foch 44 233, 266, 281, 380
13
14
15
16
17
18
Lapedatu Alexandru
Lupaş Ioan
Marinescu Constantin
Naum Teodor
Istoria veche a Românilor
Istoria nouă a Românilor
Istoria universală
Limba şi lit. latină
Str. Bolintineanu 12
Str. Băii 21
Str. Gen. Dragalina 112
Str. Memorandului 8
1202
1501
15, 20,21, 228, 233, 269,
272, 283, 335
10, 13, 15, 21, 22, 234,
269,270, 285,379
13, 19, 235, 267, 282,
364, 379, 402, 405
235, 258, 260
Panaitescu Emil Istoria antică Str. Goga 5 4-86 236, 267, 379,
Petranu Coriolan Istoria artelor Str. Goga 7 13, 19, 236, 273,287,379
19 Puşcariu Sextil Limba şi lit. română I Str. Elisabeta 23 881 3.10, 15, 21,22, 30. 231, 261, 262, «9,106

2б| Serra Giandomenico
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Ştefănescu-Goangă FI.
Ştefănescu Marin
Teodorescu M. D.
b) Prof. de onoare:
Iorga Nicolae
c) Prof. suplinitori:
Emil Petrovici
Const. Sudeţeanu
Vuia Romulus
d) Conferenţiari def:
Daicoviciu Constantin
Diculescu Constantin
Roşea D. Dumitru
Rusu Liviu
Limba şi lit. italiană
Psihologie
Filosofie
Arheologie
Istorie
Slavistică
Sociologie
Etnografie
Conferinţa
Antichităţi clasice şi
Epigrafie
Istoria Medievală
Filosofie teoretică
Psihologie aplicată
Štr. Elisabeta 24
Str. Regală 11
Hotel Astoria (Cluj)
Str. Vău,13
Bucureşti
Str. Trecătoare 12
Str. Memorandului 4
Piaţa Mihai Viteazul
Parcul Etnografic
Str. G-l Gherescu 2
Str. Marinescu 39-41
Cal. Reg. Carol II 7
Str. Iuliu Maniu 1
970
8-73
237, 264, Ш
3,5,12,13,35,38,37,42,45,45,62,83,
238,251,259,216,364,311,412
238, 249, 276, 429
228, 238, 258, 267
238
13, 239, 266, 274, 278,
282, 406, 407
239, 250, 276
19, 239,273, 288
13, 14, 240, 258, 267,
272, 282, 378
240
15, 21,240, 249,276, 379
240

-
1
1
N u 4ni о 1 e !
i'
e) Conferenţiar prov.: j
С a t e d r a L о с и i n ţ a Telefon;
ii
Citat in anuar la pagin^
32 Pop Sever Dialectologie Str. Reg. Ferdinand 36 .241, 261, 279 !
f) Conferenţiar supl.:
33 Crăciun Ioacbim
g) Docenţi:
Bibliografie generală |j
!
:|
•i
Str. N. Bălcesou 3 ij
1
)
! 241, *269, -274, 289
ş
\
i
%
1
j
j
34 Mărgineanu Nicolae Psihologie | Str. Regală 16 241, 251, 379 j
Pasca Ştefan ! Onomastică
1
Str. Elisabeta 8 : 22, 241 l
f
Щ Victor Motogna Istoria Românilor Dej '} 241 1
i
IV. FACULTATEA DE ŞTIINŢE
1
i
a) Prof. titulari: Catedra
} Abramescu Niculae Geometria descript. infi­ Str. V. Alexandri 3 «93, 305, 311, 341
}
nitezimală
Angheluţă Teodor
f '!
• 1
*
Algebra superioară Str. Iuliu Manki 2 : 292, 2S3, 305, 306, 308;
3C9, 312, 341
Borza Alexandru Botanică sistematică -Sţr, -Regală -^88 1
-Sţr, -Regală -^88 652 • 15, 21,^31, 2*3, 329, 330,1
1
333, 334,355, 356, 392,j
l . • .; •
I

4 Bratu Gheorghe Astronomie
5 Dima A. Gheorghe Fizică g-lă. experimentală
6 Grădinescu Aristide Fiziologie generală
7 Grinţescu Ioan Botanica generală
8 Ionescu V. Dumitru Mecanica raţională
9 Iuga Gheorghe Matematici generale
10
11
Maior Augustin
Meruţiu Vasile
12 Ostrogovich Adrian
Fizică teoretică şi
aplicată
Geografie descriptivă
Chimie generală
13 Popescu Voiteşti Ioan Geologie şi Paleontologie
14 Racoviţă G. Emil
Biologie
15 Rădulescu Dan Chimie fizicală
16 Seriban A. Ioan Zoologie şi anat compar.
17 Sergescu Petre
Geometrie analitică
18 Spacu Gheorghe Chimie anorg. şi analitică
Str. Observatorului 4
Str. Băii 7
714 20,- 4

19
20
21
22
23
Numele Catedra Locuinţa Telefon Citat în anuar la pagina
Stanciu Victor
Tănăseseu îoan
b) Prof. de onoare:
Pompeiu Dimitrie
Jeannel Rene
c) Adjunct:
Chappuis Pierre A.
d) Conferenţiari definit-:
Mineralogie şi petrografie
Chimie organică
Algebră superioară
Entomologie
Biologie
Conferinţa
Piaţa Cuza Vodă 5
Str. I. G. Duca 1
Str. Braziliei 4, Parcul
Bonaparte, Bucureşti
Paris, Jardin des
Planies
Str. Grigorescu 7
Inst.
1531
Inst.
8-53
3,49, 292,299, 337, 359,
378,379, 380, 429
300, 320, 350
52, 300, 305, 306
14, 19, 300
14, 301, 321, 352
24 Athanasiu Gheorghe Fizică Str. Şaguna 18 14, 301, 317, 346
25 Ripan Tilici Raluca
e) Conferenţiar prov.
26 Călugăreanu Gheorghe
/) Docenţi:
Chimie alimentară Str. Şaguna 14 301, 310
Analiză Mat. Calea Moţilor 40 10, 301, 305, 306, 309,
313, 342
27 Pop Emil Botanică Str. Regalčj. 302, 32», 331, 333, 356
' i
•

RESUME DE L'AraUAIRE
1. Le personnel *).
Le personnel de l'Universite de Cluj a ete compose, â la
fin de cette annee scolaire, comrae suit:
a) Personnel enseignant: 4 professeurs honoraires, 89
professeurs titulaires dont trois de nationalite etrangere (2
Francais et 1 Italien), 2 professeurs agreges, 3 professeurs
suppleants, 2 agreges temporaires, 9 maîtres de conferences,
(dont 1 Suisse), et 15 docents. Au total 124.
b) Personnel scientifique-auxilîaire: 225 membres dont 4
lecteurs pour les langues etrangeres modernes, 42 chefs de
travaux, 93 assistants et 85 preparateurs.
c) Personnel administraţi}: 105 membres.
2. Reiations interuniversitaires et internaţionale».
a) Graiules solennites
1. L'Universite a commemore feu le roi ALEXANDRE de
Yougoslavie et LOUIS BARTHOU, victimes de I'odios attentat
de Marseille. La ocmmemoration a eu lieu le 9 octobre 1934
dans l'Aula de l'Universite devant le corps professoral, les
representants des eglises, les autorites diplomatiques, militaires,
civiles; les etudiants et le public de la viile (voir pour
detail pages 35—37).
2. Visite et reception solennelle de M. SEBASTIEN CHAR-
LETY, Recteur de VAcademie de Paris.
Monsieur CHARLETY, accompagne de Mme CHARLtfTY
et de son fils a visite notre Universite le 27 novembre 1934,
*) Pour le personnel enseignant voir a la fin de l'ouvrage
une liste par facultes, specialites, etc. (moins MM Leon, Gane, Martinescu
partis au cours de Гаппёе).
Le personnel scientifique-auxiliai-re et administratif est mentionne
avec nom et fonction dans le corps de l'ouvrage, au cbap. dff
l'institut auquel il appartient.

456
venant de Bucarest. A cette ©ccasion a eu lieu une receptioa
solennelle dans l'Aula de 1 Universite devant le corps professoral,
Ies represantants des eglises, Ies autorites diplomatiques,
militaires, civiles; Ies etudiants et le public de la viile. Au cadre
de cette reception M. FI. Ştefănesco-Goangă, Recteur de
l'Universite de Cluj, dans une allocution prononcee en francais
(p. 38—41) a mis en relief l'importance des rapports
franco-roumains pour notie Universite et a esquisse leur evolution.
Le president de 1 Association des etudiants a exprime
l'hommage des etudiants (pag. 41—42). A ces allocutions M.
CHARLETY a repondu par un discours (pp. 43—44) dune
haute distinction еГ a'une delicatesse de pensee et de sentiment
qui a dechaîne des ovations enthousiastes â l'adresse de
l'illustre hote et du genie francais. Avânt cette reeeption M.
CHARLETY a visite Ies bureaux du Rectorat, Ies cliniques
(voir phot. pag. 45) et differentes autres institutions. Le soir
a eu lieu une reunion des proîesseurs et etudiants donnee en
l'honneur des illustres hotes, dans Ies salons du toyer des
etudiants, avec un programme musical (musique classique,
chansons, danses nationales executees par des etudiants et
etudiantes), et buffet.
3. Promotion de docteur honoris causa. Au cours de
cette annee scolaire on a decerne le titre de „docteur honoris
causa" de l'Universite de Cluj, au grand savant mathematicien
Paul Montei, professeur â la Sorbonne. jCette solennitć
a eu lieu le 24 mai 1935 dans l'Aula de l'Universite devant le
corps professoral, Ies autorites de la viile, Ies etudiants et le
public (voir pp. 46—52).
b) Yisftes et confexences faites par đes sayants et uiiiversitaires
etrangers.
1. Monsieur E. Albertini, professeur au College de France
a donne Ies conferences suivantes:
De la paix romaine â la desagregation de l'Empire (29 et
30 _ suite _ octobre 1934).
L'Afrique romaine (31 octobre 1934).
2. Monsieur Nicola Pende, professeur â l'Universite de
Genova (Italie), directeur de l'Institut de Biotypoîogie a donne
dans l'Aula de l'Universite une conference, en italien,

45*7
^yant comme titre „Educazione fisica orto-genetica" (25
fevrier 1935).
3. Monsieur E. Gamillscheg professeur â l'Universite de
Berlin a donne dans Г Aula de l'Universite une conference en
roumain sur les „rapports entre les roumains et les aTlemarids
aux-temps anciens" (21 mars 1935). M. Gamillscheg a fait encore
une communication de specialite au Musee de la langue
roumaine (22 mars 1935).
4. Monsieur Giulio Bertoni, professeur de philologie romaine
â l'Universite Royale de Rome a parle, en italien, dans
l'Aula de l'Universite sur „la langue de Dante" et sur „les
nouveaux problemes de critique litteraire" (10 avril 1935).
5. Monsieur E. Allix, doyen de la faculte de đroit de Paris,
a donne dans l'Aula de l'Universite une conference sur
„la politique rrfonetaire dela France depuis 1913" (8 mai 1935)
et a fait une lecon de seminaire avec les etudiants en droit.
6. Monsieur Paul Montei professeur â la Sorbonne et docteur
honoris causa de notre Universite a fait un cours de six
lecons pour les etudiants de la section mathematique sur „les
fonctions periodiques et presque periodiques".
7. Monsieur Hans W. Hartman, professeur et redacteur
au journal „Neue Zuricher Zeitung" a fait en allemand une
conference sur „les cites medievales du moyen âge" (17 maî
1935).
c) Nos professeurs et nos đćlegnes â l'etranger.
L'Universite n'ayant pas de f onds propres, les professeurs
qu'on va mentionner ont participe â une activite internaţionale
sur leurs propres frais.
De la faculte de droit
1. Monsieur E. Speranţia a pris part au congres internaţional
de philosophie scientifique de Paris (15—23 septembre
1935).
De la faculte de medecine
2. Monsieur Jules Guiart, professeur honoraire de notre
Universite a represente la faculte de medecine de Cluj au X-e
congres internaţional d'histoire de la medecine de Madrid
(septembre 1935).

458
3. Monsieur V. Bologa qui avait ete choisi comme"гаррог—
teur officiel â la 3-е section (ethnographie medicale) a presente
son rapport sur „le pragmatisme de l'etude de l'ethno—
graphie medicale" par l'entremise de M. le prof. Gomoiu de
Bucarest.
4. Monsieur le professeur E. Ţeposu a presente deuxcommunications
au XXXIV-e congres de FAssociation francaise
d'Urologie (Paris, oct. 1934). On en verra le titre â la
page 19 et 179.
5. Outre les professeurs mentionnes, M. le Dr. Gr. Bene»
tato, chef des travaux â l'Institut de Physiologie a pris part
au congres internaţional de physiologie (Leningrad—Moscou
aout 1935) ou il a fait une communication sur „linfluence del'excitation
faradique repetee sur le pouvoir tempon du
muscle".
De la faculte des lettres.
6. Monsieur Gustav Kisch a fait une conference â l'Universite
de Berlin sur „la continuite allemande en Transylvanie"
et a participe comme hote d'honneur de Goethesgesellschaff
de Weimar aux fetes du demi-centenaire de cette societe.
7. Monsieur C. Marinescu a pris part au IV-e congres internaţional
d'etudes byzantins (Sophie sep. 1934) o u il a fait
une communication intitulee „Le Pape Nicolas V et son attitude
envers l'Empire byzantin".
8. Monsieur C. Petranu participant au тёше congres a
preside une seance et у a fait une communication, en allemand,
avec le titre „Die Stellung Siebenburgens în der byzantinischen
Kunstgeschichte".
9. Monsieur R. Vuia (suppl.) a participe comme deleguedu
Ministere des Affaires Etrangeres а la fete internaţionale
des danses populaires (Londres, juillet 1935) оц il a fait une
conference sur l'origine de la danse de „căluşeri" et les danses
apparentees chez les autres peuples de l'Europe.
De la faculte des sciences
10. Monsieur E. de Martonne, docteur d'honneur de notre
Universite et M. Rene Jeannel, professeur honoraire denotre
faculte des sciences ont represente l'Universite et la fa—

459-*
culte aux fetes du 3-е centenaire du Muzeum National de;
Sciences Naturelles de Paris.
11. Monsieur P. Sergesco a îait trois lecons d aigebre su—
perieure â l'Universite de Clermond-Ferrant et a pris part au,
I-er congres internaţional de philosophie scientifique (Paris)..
3. Fondations.
En dehors des fondations anciennes (en argent, en oeuv—
res d'art et en livres precieux) mentionnees aux pages 53—58,..
une nouvelle fondation a pris naissance cette annee, celle de
M. Georges G. Sion, le fils dont on a parle aux pages 58—63.
4. Titres et diplomes *).
Au cours de cette annće scolaire ont ete declares et promus:
Licencićs 233 dont 35 en droit, 102 es lettres, 96 es sciences.
Selon lorigine ethnique: 155 roumains, 49 hongrois, 21allemands
(saxon etc), 7 juifs, 1 russe.
Docteurs 300 dont 197 en droit (97 etant en sciences politiques),
98 en medecine, 1 es lettres, 4 es sciences. Selon
l'origine ethnique: 178 roumains, 47 hongrois, 13 allemands
(saxons etc), 59 juifs, 1 polonais, 1 russe, 1 tchccusiovaque.
5. Les etudiants.
Inscriptions**). Le nombre des etudiants inscrits pour
cette annee scolaire monte â 4300 (l'annee derniere 4445).
Par facultes: 2164- droit, 1005 medecine, 708 lettres, 403 sciences.
Selon 1'origine ethnique: 2757 roumains, 945 hongrois,
396 juifs, 177 allemands (saxons, etc), 8 russes, 2 albanais,
7 bulgares, 2 francais, 2 armeniens, 2 tchecoslovaques, 1 grec.
1 serbe.
Bourses, aides, foyers, assistance medicale, etc. L'assîstance
sociale et medicale de nos etudiants, organisee depuis
quelques annees a donne de tres bons fruits. Grâce â cette
assistance les etudiants ont recu des bourses (les pauvres), de
*) Pour details voir la statisitiique de la page 64 bis et la liste •
des licencies et docteurs pub'Kee au chapitre A de chaque faculte.
**) Voir la statistique detaillee, la carte representant la repartition
geographique des etudiants (ipage 64 bis) et les statistiques publiees
aux chapitres Л de chaque faculte.

460
bonnes places dans les foyers et des soins et traitement gratuits
dans les cliniques. Dans les chapitres correspondants de
eet Annuaire on en verra des details (pp. 393—400 foyers et
cantines, 410—424 p. offioe universitaire dont ou parlera dans
ce resume).
Pour des etudes en France nous avons recu cette annee
deux bourses â 8000 francs par an, que le gouvernement
francais a bien voulu accorder â deux etudiants recommandes
par nos facultes.
Soviete et activite des etudiants (voir page 426—430; on
en parlera plus lom.).
6. Le budget (sltuiition măteHelle, constructjons.etc.)
La situation materielle de l'Universite ne s'est pas amelioree,
quoique le budget de l'Universite ait monte, aux frai's
de materiei, de 4,053.882 â 7,504.313 lei, grâce aux interventions
energiques et persistantes de M. le Recteur.
Nombreux sont les travaux executes cette annee (reparations,
constructions, creations etc.) que M. le Recteur a raontres
dans sont compte rendu de cette annee (voir p. 26—34).
II est surtout important de mentionner la ^onstruction.
du nouveau palais des Cliniques et le monumental bâtiment
de la Maison universitaire (â cote du palais de l'Universite).
Celui-ci contiendra une grande salle moderne pour des conîerences,
concerts, etc, â 1500 places, quatrw chambres
pour les hotes de l'Universite, une grande cantine, les sieges
pour les cinq societes des etudiants, une salle de reception,
trois salons pour les reunions des professeurs, salons speciaux
pour les conferenciers et les musiciens, foyer, buffet,
etc.
T. La facnltć de droit et des scieuccs politiques.
Chaires et personnel. II у a 26 chaires occupees par des
professeurs titulaires, dont on voit les dates personnelles aux
pages 67—74 et 444.
Activite enseignante. Ce sont les cours et les seances des
seminaires (exercices pratiques) en vue de la preparation â
la licence et au doctorat, conformement au reglement de la

461:
f aculte. Des indications sommaires sur cette activite sont exposees
aux pages 78—101.
Activite 8с{еппј1цџе. Celle-ci, consiste en publications,.
o,uyrages ou articles de specialite et aussi en une activite extrauniversitaire.
Elle est exposee aux pages 102—108.
St La faeultć de m-6deeino.
a) Chaires et maitrises de conferences. Gette raculte
comprend 25 chaires reparties en 12 cliniques et 13 instituts
et aussi 3 maîtrises de conferences.
b) Personnel enseignant. Ii se compose de 23 prof esseurs
titulaires (dont 1 Francais), 2 profes. agreges, 2 agreges temporaires,
1 maître de conferences et 11 docents, (qui par leursfonctions
budgetaire font pârtie du personnel- scientifique auxiliaire).
Les °dates personnelles de tout le personnel 1
enseigant
sont specifiees aux pages ЪКЬ—119 et dans la liste de lapage
446.
c) Activite enseignante. Cette activite a consiste dans des;
cours oraux, des travaux pratiques et des observalions cliniques
pour les six ans d'etudes en vue du doctorat, conformement
au reglement de la faculte. Le resume de cette activite
est expose aux pages 122—152 (pour les cliniques) et 133—
170 (pour les instituts). A ces pages est publiee encore la liste
complete du personnel.
d) Cours de specialisation.
En hygiene (â l'institut d'hygiene) conformement к Ya.rU-
204 de la loi sanitaire. Ge cours dont la duree est fixee â uneannee
a ete suivi par 12 medecins admis par voie de concours
(voir pp. 171—172). —
En stomatologie (â la clinique stomatologique)- Ce cours
dont la duree est d'une annee, a ete suivi par 34 medecins.
Apres les cours, les travaux pratiques et le stage dont on fait
mention â la page 147, les candidate.ont subi ^examen du certificat
qui leur confere la.Hbre pratique de la stomatologie.
De perţectionnement- organise par. l'association des docents
avec le concours des^ prof esseurs de la faculte de me—
decine pour les medecins du pays entier. Voir le compte rendu
de l'activite et le programme suivi â la page 172—177.

'462
e) Activite stientiţique.
Cette activite a consiste en publication d'ouvrages, articles,
conferences, Communications scientifiques, etc. Eile est
mentionnee aux pages 178—208 (pour les cliniques) et 209—
226 (pour les institute).
9. Faculte des lettres et de philosophie.
a) Chaires, maitrises de confćrences et lectoruis. Cette
lăcuite comprend 27 chaires, 6 maitrises de conferences et 4
lectorats de langues etrangeres. Les chaires sont aotees de
seminaires, laboratoire (pedologie et pedagogie experimentale),
instituts (psychologie, etudes classiques, histoire universelle,
histoire naţionale) et musees (langue roumaine, ethnographie
et folclore).
b) Personnel enseignant. II se compose de 24 professeurs
titulaires, 3 professeurs suppleants, 6 maîtres de conferences,
3 docents et 4 lecteurs. Leur liste avec des details est publiee
aux pages 229—242 et 449.
c) Activite enseignante. Cette activite a consiste dans des
•- cours oraux et des exercices pratiques (travaux de seminaire).
Des mentions developpees sur le programme de cette
activite ont ete faites: pour la philosophie pp. 249—258; pour
la philologie classique pp. 260—261; pour la philologie moderne
pp. 261—266; pour l'histoire pp. 267—275.
Au chapitre correspondant de chaque chaire se trouve
aussi la liste de tout le personnel.
d) Activite scientifique. EUe consiste dans la publication
d'ouvrages, articles, conferences, Communications, etc. et est
exposee aux pages 276—278 (philosophie); 278 (philologie
classique); 278—282 (philologie moderne); 282—290 (histoire).
IO. Facultć des sciences.
a) Chaires et maitrises de conferences. Cette faculte
compte 25 chaires et 4 maitrises de conferences avec des
instituts, seminaire et laboratoires.
b) Personnel enseignant. Ce personnel se compose de
20 professeurs titulaires (4 chaires ćtant suppleees, 1 vacante),
4 maîtres de conferences et un docent. Leur liste avec des dates
est publiee aux pages 293—302 et 452.

463
c) Activite enseignante. Cette activite qui consiste dans
«les cours, des conferences et des travaux pratiques (seminaires,
instituts, laboratoires), est exposee selon les secuons,
ainsi:
Sciences mathematiqu.es (pp. 305—316).
Sciences physiques (pp. 316—317).
Sciences chimiques (pp. 318—321).
Sciences naturelles, у compris l'institut de speologie,
«reation unique (pp. 321—338).
Sciences geographiques (pp. 339—340).
Au chapitre de chaque chaire est publiee aussi la liste
«du personnel.
d) Activite scientifique. Cette activite consiste dans la
publication des ouvrages, articles, Communications, conferences,
etc. Oh peut voir cette riche activite aux pages 341—
346 (sciences mathematiques), 346—347 (sciences physiques),
347—351 (sciences chimiques), 351—360 (sciences naturelles),
360—362 (geographie).
11. Mlibliotheque universitaire.
La Bibliotheque de l'Universite de Cluj est, dans sa
tiouvelle organisation, une de ses institutions les plus belles
et les plus riches. Aussi est-elle dirigee par une commission
^p. 364) nommee pour trois ans et qui se compose d'un proiesseur
deleguć par chaque faculte et du directeur de la bibliotheque.
La fonction de president est exercee par M. Ie
Recteur. Le personnel scientifique compte: un directeur, deux
bibliothecaires en chef, sept bibliothecaires, un archiviste et
trois sous-bibliothecaires. II у a en outre le personnel administraţii
et technique (14 personnes) et le personnel de service
(13 personnes). Les collections ont augmente cette annee
de 9596 volumes. Le nombre des lecteurs s'est eleve â 96.757.
Notre bibliotheque est en relation d'echange avec 194 Universites
et autres institutions du monde entier. On travaille â
nn catalogue systeme Dewey. Au cours de cette annee deux
-expoeitions ont ete organisees к la bibliotheque: l'exposition
Horia â l'occasion de la comemoration de 150 ans de Гехе-

de 1 ecriture (voir pp. 370—371). Des allocations importantes.
ont ameliore et agrandi le bâtiment (pp. 371). Enfin des statistiques
suggestives montrent l'enrichissement de la bibliotheque,
la circulation des lecteurs et Ies prets (voir pp. 373:—
376).
La bibliotheque populaire, attachee â la bibliolneque universitaire
et fonctionnant pour Ies eleves et pour le public de
la viile aux jours feries, a augmente son depot de 471 volumes.
Elle possede 9343 volunţes et a compte 31804 lecteurs.
!£. I/Extension BilTer»itftlr«.
Cette institution,. unique en Roumanie, a pour but de repandre
la culture le plus largement possible. Elle a pris nais-
•sance en 1924. Le nombre des conferences que ses membres
ont dpnnees cette annee monte â 33 (voir pp. 378 380). Quelques
unes de ces conferences ont ete faites meme dans la 1ад-
• gue de la population minoritaire (saxons, hongrois) selon le
milieu ou l'occasion. Ces conferences, dont le jour prefere en
province est le dimanche, roulent sur des questions sociales,.
educatives, techniques, et litteraires.
13. Les clinţqjnes ujin eţsitafres.
Dirigees par un conseil, et pour Ies questions administratives
par une commission (p. 382) Ies cliniques de notre Universite
forment une grande institution universitaire ayant лп
personnel (pp. 383—385) et un budget (pp. 385—389^ фаг leur
atsurent un fonctionnement unitaire. Nombreux sont le.: travaux
et Ies ameliorations faits cette annee pour ieur assurer
un bon fonctionnement (pp. 386—387).
14» 1

«St Itafftce. de leditiou.
m
Prevu par Ia loî de renseignement universîlaîre, cet offrce
qui auparavant fonctîonnaît chez nous sc-us Ie titre eh
„commîssion des manueîs d'enseîgnement", est dirige par un
conseîl (p. 402) compose de deux professeurs de chaque faculte.
Le prorecteur remplft Ia fonction de presîdent.
L'Offîce d'edition dispose de trois fonds: A) manueîs
d'enseignement, B) travaux scientifiques, C) periodiques dont
on voit le bilan aux pp. 406—407". Le reglement pour Ies deux
premîers îon-cfe а ёЧё pubKe dans ГАппиаЈге- precedent. Le reglement
du fond С est рнЬВе aux page» 403—4Ш. Les subveations
aeeordees aux perk>dk{ues montent â 300.00© lei (p. 407).
16. Ii'Office universitaire.
On a reuni sous. ce titre diff exeata seirvices. desiines a etudder,
â assister et â. diriger ia vie des. etudiants. La plupajft de
ces services existait auparavant, comme par exemple eeux
qud assmraient: les. renseigniements, rassistaosce sociale» l'assi*tance
medicale. И a ete lande cette annee le service de ГеЉ*cation
physique conduit par un licencie de Г Academie de l'education
physique de Berlin et assiste par deux docteurs et
une demoiselle. Un grand parc sportif,. qui sera ЫепШ termine,,
mettra â la ddsposition de nos etudiaiits les plus modecnes
moyens de tous les sports (pp. 422—423). Un autre service
qui est en train d'organisation» est celui de l'orientation
professionnelle. Conîie â M. D. Todocanu, docteur et» philo>
sophie (psyehologie experimentelle,. comparee et appliquee)
qui est en тёте temps chef de l'offîce, ce service â Plmportante
mission de diriger le jeune candidat aux etudes universitaires
â une carriere en harmonie avec ses aptitudes et avec
les possibilites de se placer. Les directives et l'activite future
de ее service sont exquissees aux page 410—413. L'assisrtance
medicale est assturee par le traiteroent gratuit dans les cliniques
et par le fouctionnement de deux dispensaires, (antituberculeux
et aativenerien) dont on publie l'activite. de cette
annee aux pages 413—422. L'Universite a eîicore un pavilion
â un Sanatorium situe dans une admirable regioti montagneuse,
ou 39 etudiants ont ete envoyes stir les frais de l'Uni-
30

versite (р. 422). Le service de renseignements, qui fonctionne
au Rectorat, est aussure par: le guide de l'etudiant, ia bibliotheque
des renseignements et de documentation et par des informations
orales et ecrites donnees par le secretaire de l'Universite.
D'importantes sommes ont ete distribuees aux etudiants
pauvres sous titre d'aides par le service de l'assistance
sociale qui a fonctionne au Rectorat (pp. 423—424).
17. Soclćtće d etudiants.
II у a dans cette Universite 25 societes d'etudiants qui
sont reorganisees conformement â la loi de l'enseignement
universitaire. La liste de ces societes est publice â la
page 426. Les societes des etudiants par facultes ont developpe
une activite digne d'attention, dont on expose le resume uux
pages 426—430. En effet, ce qui retient l'attention en lisant
les resumes de leur activite, cest que les etudiants ont agi
avec fruit dans tous les domaines: social, naţional, cultural,
litteraire et hygienique, soit â Cluj soit dans de differenoes iegions
du pays. Un lien etroit et fructueux entre professeurs et
etudiants caracterise aussi l'activite des societes par facultes.
Annexes.
Dans ce dernier chapitre on publie par specialites la liste
des publications universitaires (pp. 432—443) avec indications
en francais.
On у voit qu'actuellement l'Universite de Cluj possede
les publications suivantes:
13 manuels d'enseignement edition de l'Universite,
63 travaux scientifiques et litteraires,
17 periodiques en 134 tomes
6 publications differentes.
L'Annuaire se termine par une liste-indexe des membres
đu corps enseignant, contenant les rubriques suivantes:
chaire (specialite), adresse dans la viile, no. du telepbon et
puis la page o u chacun a ete cite dans le present Annuaire;

TABLA DE MATERII
Senatul universitar în anul 1934/35 = 3
Lista foştilor Rectori 3
Lista doctorilor de onoare 4
Discurs Inaugural şi dare de seamă 5
Acte solemne
I. Comemorarea Regelui Alexandru şi a Ministrului
Barthou . . 35
II. Vizita şi recepţia solemnă a D-lui Rector S.
CharUty . ."' ; 38
III. Promovarea de doctor honoris causa a D-lui
profesor Paul Montei 46
Fundaţiile universitare 53
Personalul Rectoratului • 63
Statistica titlurilor 64 bis
Statistica generală a înscrierilor 64 bis
Harta pe judeţe a studenţilor din România . . . . 64 bis
Facultatea de drept şi ştiinţe de stat.
A) Decanatul
Foştii Decani 66
Profesori decedaţi 66
Personalul decanatului 66
Personalul didactic (cu date personale) . . . . 67
Lista doctorilor . 74
Lista licenţiaţilor 77
Statistica studenţilor 77 bis
B) Activitatea didactică
I. Cursuri de licenţă (1 —25) 78
II. Cursuri de doctorat (1—22) 95
C) Activitatea ştiinţifică (1—10) 102
Facultatea de medicină
A) Decanatul
Foştii Decani 110
Profesori decedaţi 110
Personalul Decanatului 110

468
Personalul didactic (cu date personale) . . . . 111
Lista doctorilor 120
Lista echivalărilor . 121
Statistica înscrierilor 121 bis
B) Personalul şi activitatea didactică
Clinica chirurgicală 122
Clinica boalelor căilor urinare 129
Clinica medicală 131
Semiologie medicală 134
Clinica psihatrică 136
Clinica neurologică 137
Clinica ginecologică şi obstre'ticâlă 138
Clinica infantilă 139
Oinica dermaiovenerică . . . . . . . . . . . 140
Clinica oftalmologi că 142
Clinica stomatologică » » 146
Clinica oto-rino-laringologică . . 148
leeWtetal de istoria medicinei ........... 153
Institutul de anatomie descriptivă 195
Institutul de anatomie patdtogică . . . . . . . 156
Institutul medico-legal . . . . . . . 158
Institutul de chimie biologică . . . . . . . . . 159
Biologie generală . . . . . . . . . . . . . . 159
InstituWl de fiziologie . . . . . . . . . . . 460
Laboratorul de fizică medicală 160
InslaitaBtul de radiologie . . . . . . . . . . . . . . . 161
Institutul de igienă 461
Institutul de patologie generală-exprim. . . . . 164
Institutul de istok>gie.şi embriotogie 466
Institutul de bacteriologie 167
Institutul de balneologie 'şi ftzMerapfe . . . . 167
Institutul de farmacologie şi farmacognorie . . 169
Laboratorul de chimie medicală 170
Farmacia clinicelor 170
C) Cursuri de specializare
In igienă . . . . . . 171
In stomatologie .. 172
Cursuri de perfecţionare medicală . . . . . . . 172
D) Activitatea ştiinţifică
Clinica chirergieaMi. . » 178
Clinica boalelor căilor urinare . 179
Clinica medicală 183
Semiologia medicală 186
Clinica psihiatrică . . . . . . %. 186
Clinica neurologică 188
Clinica ginecologică 188

« 9
Clinica infaatilă 194
Clinica dermatologică . . . . . . . . . . . . 199
Clinica oftalmelogică 202
Cliniea «tematologică 205
Clinica oto-rino-laringologică » - 207
îngfttatnî de isteria «redicâoei 209
Institutul de «natomîe "descripfivâ . - . . . . 212
Institutul ile awatofflie patologică, . . . . . . . . . 215
InstitoM бе medicinii legrâă 217
Institutul de fiziologie . 219
Laboratorul de fizică medicală 221
Institutul de radiologie . . . . . . . . . . . 221
Institutul de igienă ................... 221
Institutul de istologie .şi embiaoktgie 224
Institutul de patologie generală exp. . . . . . 224
Institutul de balneologie fi fizioterapie . . . . 225
Laboratorul de chimie medicală 226
Facilitatea de litere şi filozofie.
A) Decanatul
Foştii Decani 218
Profesori şi conferenţiari decedaţi 218
Personalul Decanatului .. - - - 218
Personalul didactic (cu date pamonafe) . . . . 219
Lista doctorilor . . . « , 242
Echivalări de diplome - 242
lista licenţiaţilor . . . . . . . . . . . . . . . 243
B) Personalul şi activitatea dîăacUcă
a) Secţia filosofiei (6 catedre, 2 conT. ) . . . . *2Î9
b) Secţia filologiei .clasice
Institutul de studii clasice . 258
Catedrele (2 şi 1 conf.) . . . . . . 260
c) Secţia filologiei moderne (11 catedre, 1 «md4 261
d) Secţia istoriei (9 catedre, 1 conf) 267
C) Activitatea ştiinţifîcâ-literară
a) Secţia filosofiei . . . . . . . . . . . . . . 276
bj Secţia filologiei clasice . . . . . . . . . . . 278
c) Secţia filologiei nrodeirne . . . . . . . . . . . 278
d) Secţia istoriei ...... . ,. ............ 282
Facultatea de âtiiaţe
A) Decanatul
Foştii Decani . . . . . . . . . . и . . . . . . 292
Personalul .Decanatul . . . . . . . . . . . . 292
Personalul didactic (cu date personale) . . . . 293

4?0
Lista doctorilor » 302
Echivalări de diplome 302
Lista licenţiaţilor 302
Statistica studenţilor 304 bis
B) Activitatea didactică
a) Secţia ştiinţelor matematice (8 catedre 2 conf). 805
b) Secţia ştiinţelor fizice (2 catedre, 1 conf). . . 316
c) Secţia ştiinţelor chimice (4 catedre, 1 conf). . 318
d) Secţia ştiinţelor naturale (7 catedre) . . . . 321
e) Secţia geografiei (2 catedre) 338
C) Activitatea ştiinţifică literară.
a) Secţia ştiinţelor matematice 341
b) Secţia ştiinţelor fizice 346
c)|Secţia ştiinţelor chimice 347
d) Secţia ştiinţelor naturale 351
e) Secţia geografiei 361
Biblioteca universitară.
• Comisiunea Bibliotecii 364
Personalul bibliotecii 365
Creşterea colecţiilor 366
Statistica cetitorilor 366
Catalogarea 368
Biblioteca populară 369
Sporul bibliotecii prin schimb internaţiănal . . . . 369
Expoziţii 370
Inovaţii şi îmbunătăţiri 371
Statistici (sporul materialului, circulaţia cititorilor, împrumuturi,
oărti consultate) 373
Extensiunea universitară
Raport asupra activităţii 378
Conferinţele 379
Clinicile universitare
Consiliul şi Comisia Clinicilor . . 382
Personalul Clinicilor 383
Dare de seamă (fonduri, lucrări) 385
Bilanţul 388
Cămimirile şi cantina universitară
Comisia Căminuriîor 392
Personalul Căminuriîor 392
Căminul „Avramlancu" (bursieri, solvenţi,buget,etc) 393

4Tl
Lista bursierilor în Căminul Avram Iancu . . . . . 395
Căminul studentelor (avere, gestiune, efectiv) . . . . 397
Lista bursierelor în căminul studentelor 398
Căminul „V. Babeş" (avere, gestiune) 399
Cantina universitară 400
Oficial de editară.
Consiliul Oficiului 402
Regulamente (textul regulamentului c) 403
Complectări şi interpretări de regulamente 405
Bilanţul fondurilor (a, b, c) 406
Publicaţii şi subvenţii 407
Oficial universitar.
Personal 410
Activitatea practică 410
Activitatea ştiinţifică 410
Asistenţa medicală.
A) Ospitalizarea în Clinici 413
B) Dispensarul antituberculos (dare de seamă) . 413
C) Dispensarul antivenerian (dare de seamă) . 416
Dj Alte cheltueli pe asistenţă medicala . . . . 422
Educaţia fizică universitară 422
Serviciul de informaţiuni 423
Serviciul de asistenţă socială 423
Societăţi studenţeşti.
Lista societăţilor studenţeşti recunoscute 426
Activitatea societăţilor studenţeşti.
Societatea studenţilor în drept 426
Societatea studeeţilor în medicină . . . . . . 427
Societatea studenţilor în litere 428
Societatea studenţilor în ştiinţe 429
Societăţi pe regiuni 430
Anexe
lista publicaţiilor Universităţii din Cluj (ctl titlurile tra*duse
în franţuzeşte)
Manuale didactice ediţia Univ. (1—13) . . . . 432
Publicaţii ştiinţifice literare
Institutul de Istorie naţională (1—4) 433
Institutul de istorie universală (1—4) . . . . 434
Biblioteca medico-istoiică (1—5) 434
Biblioteca eugenică şi biopolitică (1—4 . . . . 435

Biblioteca daceeamasaiei (1—8) . . . . . . . . i .. . 4bb
Seminarul d© matesmtki (i) . . . . . . . . . . . . . 430
Laboratorul de geok^ft-paleontologie (1—2) . . . . 436
Laboratorul de pedofcigie şi pedagogie exp r (1—4> . 436
Institutul de psihologie (t—22) 437
Laboratorul de fonetică (1—6) 438
Periodice (1 -17, în tomarile indicate) . . • 438
Diferite: istoric, călăuze (1—6) 443
Tablou-index al oofpntaJ dUacttc wherettar (pe 1934^35,
cu indicaţia numelui» catedrei, locuinţei şi pagineto« Ia care
at fost citat în anuar).
Facultatea de drept . 444
Facultatea de medicină 446
Facultatea de litere 449
Facultatea de ştiinţe . 453
Rćsuml de l'Amraalre 455
ERRATA

ERRATA
Pag. 47 rând 18 de jos să se citească „cercetările" în loc
de cuceririle.
Pag. 47 rând 17 de jos să se citească Lavrentief.
Pag. 48 rând 18 de jos să se citească Carathuodory.
Pag. 130 rând 5 de jos să se citească Dr. I. Danicico.
Pag. 278 după rândul 15 de jos s'a omis a se însera cu
majuscule c) Secţia filologiei moderne.
Pag. 392 după rândul 12 de sus s'a omis a se însera numele
delegaţilor facultăţilor de litere şi ştiinţe. Urmează deci
a se face complectarea următoare:
Ştefan Bezdechi
Ioan Grinţescu.

PAUL MONTEL
PROFESSEUR A LA SORBONNE

Felul
titlului
Facultatea de
Drept
Fac de Med.
Drept 1
ca
СЛ
0)
•o
cu
с
55- Filosofie
Facultatea
de
Litere
Filologie clas.
Filologie mod.
S t a t i s
titlurilor coDferite de Universitatea din Cluj pe anul
Români Maghiari
Facultatea
de
Ştiinţe
Istorie
Licenţa gen.
Şt. Naturale
Chimie
Matematici
Geogr. cu Ist.
Geogr. cu Şt.N.
1 Fizico-Chim.
j Fizico-Mat. |
Total R o m â n i
Facultatea de
Drept
Drtpt 1
53
•а de
%
•o
o
tu Facultatea
clas.
•а
а)
с
th Filologie
Litere
Filologie mod.
1 Istorie
1 Şt. Naturale
Matematici
Geogr. cu Ist.
Facultatea
de
Ştiinţe
Z
OQ-
Я
o
l*
o
O
Fizico-Chm.
Fizico-Mat.
Chimie 1
Licenţă 25 14 11 26 11 1 16 5 9 27 4 5 1 155 7 1 15 6 2 4 5 4 3 1 1 49
Doctorat 60 45 68 1 1 3 178 25 7 15 47
Total Maghiari

Ol Drept Facultatea de
Ol Ştiinţe de Stat Drept
со
со
Filusofie
Fac. de Med.
_
Filologie clas.
Filologie mod. 2 » c
2 » c
to
Istorie
Şt. Naturale
3 ş
Matematici
ч
3 3
&
ss
Matematici Ştiinţe **•
Ol Total E vrei
Ştiinţe de Statj Fac de Drept
- Total P о I o n i
- -
w
o
o
Ştiinţe de Stat| Fac. de Drept
_ Matematici \ Fac. de Ştiinţe
to
со
со
Total R u ş i
oloni 1
Ruşi
I Fac. de Med. ос O
Total Cehoslovaci
Total g e n e r a 1
eholov.
©
: o
«O
ce
os
&
d
O
5*
В
О
esc
ев
©

Numirea
Facultăţii
N-rul înscr.
după sex
JCCJ
ca Fete
gr. ort.
gr. cat.
înscrierilor la U
D u p ă r e 1 i g i e D a p â ţ a r a d
rorri. cat.
со
s
&

S t a t i s t i c a
niversitatea din Cluj, pe anul şcolar 1034—35.
ustria
<
ii a ş t e r e După originea e t n i с â D n p ă (
ce
с
ce usia
uigaria
merica
Oi ca < 1 Germania
1 Germania
Ibania
irecia
<
.5 na
-M
.9* > crai Щ
.5
>
Macedonia
sia Mică j
Români
Germani
Maghiaii
Ruşi
Evrei
Albanezi
Bulgari
Francezi
Armeni
Cehoslovaci
Greci
Sârbi 1
< B. 1 F. в. 1 F. B. 1 F. В F B. F В B. F. B. F. B. F. В F. B. F. B. B.
>! 6 1 1 — 11 1 1 _ _ — 1 1425 82 58 2 431 28 - 135 22 1 _ . 2046 134
6 — 8 4 3 1 1 2 1 1 __ 515 117 31 3 126 22 l 3 151 27 1 3 1 2 2 826 175 1 T
) 4 _ 3 8 2 3 1 154 245 35 30 121 75 2 13 27 1 1 1 1 1 1 323 382
1 — — — 7 1 — — — — — 106 113 14 4 109 33 2 — 15 6 1 244 159
17 1 12 4 29 4 3 5 1 1 1 1 2200 557 138 39 787 158 3 5 314 82 2 4 3 1 1 2 2 1 1 3439 850 1 1
Români
Maghiari
*

ă cetăţenie
Jugoslavi
Albanezi
Bulgari
Sârbi
Greci
Belgieni |
<
E-
O
Declaraţi în
cursul anului
"eţ
3»
В
a>
и
J Doctori
8. F B. F. B.i F. B. B. H B. F. B. F.
3 —. 1 — 2184 31 4 185 12
1 1 1 — 1005 81 17
_ .— 1 1 1 708 43 59 1
. _ 403 39 57 4
1 3 1 1 1 1 1 1 4300 113 liO 271 29

A N U L
N-rultnscr.
după sex
Băeţi
Fete
gr. ort.
S t a t i s
înscrierilor la Facultatea de Dr<
După religie După ţara de
gr. cat.
rom. cat.
"5?
E
£
CD evang.
unitari
s
mahomedani
Transilvania
şi părţile ei
Muntenia şi
Dobrogea
România
Oltenia
Banat
Moldova
Basarabia
Bucovina
Cehoslovacia
Anul I . . . . 467 32 187 194 48 27 11 8 24 _ 364 27 16 44 12 4 4 3
Anul 11 . . . 483 31 205 158 60 47 9 10 25 388 31 13 37 '5 3 2 3
Anul 111 . . . 541 37 193 189 82 54 23 8 29 —
î
447I 36 6 52 7 6 3 6
Anul IV . . . 559 34 215 166 70 39 17 6 79 l 431 15 17 59 14 9
21
TOTAL 2050 134 800 707 260 167 60 32 157 1 1630 109 52 192 48 22
30
16
4

t i с а
spt, pe anul şcolar 1934—35.
Jugoslavia
naştere Dnpă originea etnică Dnpă cetăţenie
Ungaria
Austria
1
«J
С
s Rusia
(L. 1
Macedonia
1 America
1 Germania
Albania
Români
Germani
Maghiari
Evrei
B. F. F l. F. В. 1 F. В. 1 F. В В. 1 F. B.|F. B.l F. T OTAL
4 10 3 1 1 1 5 . 359 22 10 1 78 5 20 4 467 32 , „ — 499
5 15 2 347 16
^
Albanezi
Români
Jugoslavi
Albanezi
169 8 18 7 483 31 514
1 12 — и. 2 354 28 32 1 137 7 28 1 541 37 1 578
7 9 3 2 1 ll 365 16 17 107 8 69 10 1 555 34 3 1 593
1 1
17| 46
6 1 1 1 11 1
1
1 1425 82 58 2 431 28 135 22 1 2046 134 3 - 1 2184
TOTAL

Anii de
stadii
No. tnscr.
după sex
(U
XS
а Fete
Gr. ort.
S t a t i s
înscrierilor la Facultatea de med
După religie După ţara de naştere
Gr. cat.
Rom. cat.
E
t*
o
tu
Oi Evangh.
Unitari
1
Izraeliţi
Protestanţi
Gregorian
— "3
a
со S,
С к;
са xtj
*» о.
Н
Anul 1 190 43 114 30 29 13 7 1 34 1 92 49 17 16 20 6 8 13 2 3 3 1
Ro
IM
£3
О
а
а
3
S
Oltenia 3
Banat |з
i a
CS
>
о
2
о
£
Basarabia
Bucovina 1
Cehoslovacia
Jugoslavia
Polonia
Ungaria
Austria
Rusia
Anul 11 155 29 94 31 15 11 7 _ 26 93 35 15 13 10 7 2 5 1 ! 1
Anul III 130 35 80 30 9 8 2 3 33 _ 76 25 14 14 17 3 6 1 1 5 1 1
Bulgaria
Grecia
Albania
Belgia
America
Anul IV 99 20 43 20 11 9 1 2 33 _ 69 7 10 10 8 3 3 1 1 1 2 1 _ _ _ 1
Anul V • 13 27 64 29 12 9 5 2 19 _ 75 22 11 13 8 2 3 1 3
Anul VI 143 21 76 23 20 8 7 „ , 29 _ 1 101 17 9 10 11 6 2 _ ? 1 3 1
TOTAL 830 175 471 163 96 58 29 8
1
1
178| 1 1 506 155 76 76 74 27 24! 2 5! 2 31 j 6
1
l|-
_
2
81 4 2|' 1 3

t i с а
cină, în auul şcolar 1934—:>5.
с
E
o
B. I
116
100
88
53
73
85
După originea etnică
29
23
22
1(
20
13
H- II 1 5151 117 31
с
Св
s
tu
O
B. F.
2
4
7 •
oa
ce
s
B. F.
27
23
14
17
20
25
126122
B.i
CC
M
B. F,
34
24
26
26
16
24
ce
во
3
CQ
B.IF.
V
a
2
с
cu
S
>
o
"35
o
cu
B|jF- B.lF. B.IF. В. I F.
187
155
130
99
113
142
151 27 3| 1 21- —I 2 826
După cetăţenie
с
«e
S
43
29
35
20
27
21 —
ce
ce
jşe
CQ
N
cu
с
ce
л
>
al
*S
O
S0
<
B. F. B.I F. B.I F. В I F- H
175 1|- II— 1 II-
H
O
233
184
165
119
140
164
1005

Anii Anii Anii de
stadii stadii
Anul
No. înscr.
după sex
a)
м Fete
Gr. ort.
Stat
înscrierilor la Facultatea de Liter
După religie După ţara de naşt e 1
Gr. cat.
Rom. cat.
Reformaţi
Evangh.
Unitari
Izraeliţi
Armeano-cat.
Total
Trans. şi
părţile ei
România
Munt. Dobr.
Oltenia
Banat
Moldova
1 Basarabia
Bucovina
1 Cehoslovacia
Jugoslavia
1 Polonia
Ungaria
Austria
Rusia
Ucraina
2 204 123 18 5 12 14 3 2 1 4 10 2 3 1
149 99 13 6 13 6 4 — 1 2 1 2 — — — —
22 1?, 5 5 153 llfi 6 7 7 4 1 2 2 3 — 3 — — — 1
Anul 111 23 21 4 2 10 121 90 7 6 4 6 — 2 1 — — 4 1 — — —
Anul IV 7 fi fi 1 2 _ 41 36 — 2 1 — — — — — — 1 — — 1
_Docţpraţ__
31 9 16 7 11 5 _ 1 40 26 3 1
TOTAL
25 43
4 3 1 3
TOTAL 325 383 235 153 127 97 41 13 40 2 708 490 47 25 43 32 8 6 5 9 1 20 4 3 1 3
5
1
1

t i s l i c a
e şi Filosofie, în anul şcolar 1934—35.
г e
"5
ce
E
Ut
i W
o
»j 2l
1-
8l II
o
t-
204
149
153
121
41
40
708
e
«3
В
o
К
51
29 48
32
16
10
16
După o p i g i n ea etnică
с
ce
5
Ы
cu
O
B.lF.
oe
ce
s
B. F.
81 10 2619'
51
49
12
2 4
25 21
26 16
2613
11
Oi
B.lF.
•c
ca
"3
B.
CQ
xe
B.l F.
>
1X1
B.l F-
o
CU
Wi
o
B.lF.
N
CU
O
С
ce
B.| FJ
1541 2451 35I30| 121 751 -i şl li 1 ] 13)2-71 1-1 li 1|
După cetăţenie
с

Anii de de
studiu
N-rul înscr.
după sex
xo
CQ Fete
gr. ort. j
Statistica
înscrierilor la Facultatea de Ştiinţe, pe annl şcolar 1934—35.
După religie După ţara de naştere Dnpă originea etnică
gr. cat.
rom. cat.
cs
S
£
CU evang.
V*
unitari 1
1
33.
"3
CS
b.
N calvini
Transilvania
şi părţile ei
România
Muntenia şi
[ Dobrogea
Oltenia
Banat
Moldova
Cehoslovacia
1 Basarabia
Ungaria
1 1 Polonia
Austria
1 America
1 Albania
Români
j
\ Maghiari
Ruşi
Evrei
Bulgari
Dapă
cetăţenie
Români
B. F. B. F. В. 1 F. В 1 В F. F. В. 1 F.
Anul preparator 32 9 7 7 12 10 1 4 25 3 4 4 — — — 4 1 — — 11 4 г — 16 4 — 3 1 — 32 9 41
Anul I . . . . 56 29 37 24 11 6 2 1 4 50 7 6 10 1 6 — — 1 3 1 31 30 1 — 18 — 1 3 — 1 56 29 85
Anul 11 . . . 56 41 31 20 21 12 3 1 8 1 60 11 3 8 4 2 1
Anul 111 . . . 52 43 24 21 22 19 4 1 3 1 70 4 3 7 5 4
— 4 — 4 — 22 29 i — 22 10 1 6 3 — 56 41 97
1 1 — — — 21 25 i 4 28 10 — 2 1 — 52 43 95
Anul IV . . . 48 37 26 21 23 9 2 2 2 _ 62 6 3 2 3 3 1 1 4 — — — 19 27 } — 25 9 — 1 1 — 48 37 85
TOTAL 244 159 125 93 89 56 11 6 21 2 267 28 18 31 17 15 3 1 14 1 7 1 104 115 1 i 4 109 33 2 15 6 1 244 159 403
TOTAL