strategia de transformare a armatei româniei va avea efecte pozitive

www.presamil.ro
EXCLUSIVITATE
STRATEGIA DE TRANSFORMARE A ARMATEI
ROMÂNIEI VA AVEA EFECTE POZITIVE
Modific`ri conceptuale
– Domnule general, care este semnifica]ia
Strategiei de Transformare a Armatei Rom#niei?
– Documentul are semnifica]ii multiple. De la
modific`ri conceptuale pân` la cele de ordin
pragmatic. În primul rând, Strategia de
Transformare a Armatei României este de natur`
s` înlocuiasc` conceptul de reform` cu acela de
transformare. De fapt, evolu]ia acestui concept a
cunoscut [i o perioad` intermediar` între reform`
[i transformare, cea pe care noi am utilizat-o sub
denumirea de reorganizare sau restructurare.
Conceptul de transformare mi se pare mult mai
nimerit pentru procesul care se deruleaz` în acest
moment în Armata României. Transformarea nu se
desf`[oar` numai la noi [i în toate armatele
na]ionale ale statelor membre NATO, dar [i la
nivelul Organiza]iei Atlanticului de Nord. Este [i
motivul pentru care unul din comandamentele
strategice ale Alian]ei a c`p`tat denumirea de
Comandamentul pentru Transformare. A[ vrea s`
fac o remarc` privind diferen]a dintre conceptul de
reform` [i cel de transformare. Acestea se
deosebesc esen]ial prin aceea c` reforma este
perceput` ca un proces cu durat` determinat`, cu
obiective exact formulate, care, odat` îndeplinite,
încheie procesul. Or, ast`zi, lumea are o dinamic`
accentuat`, care ne pune în situa]ia ca, pe parcurs,
s` fim obliga]i s` modific`m unele lucruri, s`
schimb`m direc]ii sau viteze de deplasare. Mai
sesiz`m un aspect. În toate planurile, modific`rile
se produc continuu [i nu am putea s` stabilim un
termen-limit` la care s` avem preten]ia c` opera
este încheiat`. De aceea, conceptul de transformare
folosit pentru acest proces al domeniului militar
este cu mult mai nimerit decât conceptul de reform`.
Afirm c` strategia cap`t` valen]e atât conceptuale,
cât [i pragmatice, pentru c` a fost construit` pe
etape succesive ale procesului, încercând s` definim
foarte exact ceea ce se întâmpl` în etapele imediate
[i doar s` deschidem c`i pentru procesele care se
vor întâmpla în etapele îndep`rtate. Documentul
este important prin faptul c` a fost însu[it de
Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii. Asta înseamn`
asumarea de c`tre elementul politic românesc a
obiectivelor, etapelor de urmat, costurilor [i
implica]iilor. Este primul document de acest gen,
intitulat strategie. Documente de tipul acesta au
mai existat sub alte denumiri, cu alte proiec]ii în
timp. Fiind asumat politic [i reprezentând o gândire
strategic` cu etapiz`ri pe termen scurt, mediu [i
lung, este de natur` s` deschid`, cred eu, toate
posibilit`]ile de a evolua pe calea transform`rii, cel
pu]in în trei domenii.
Un proces dinamic
– Care sunt acestea?
– În domeniul transform`rii permanente a
conceptelor, se vizeaz` adaptarea lor, în strict`
conformitate cu lec]iile înv`]ate, în diverse locuri
unde se manifest` armatele lumii, implicit Armata
României. Se creeaz` posibilitatea unei dinamici
conceptuale complexe, cu însu[irea [i dezvoltarea
noilor concepte de abordare a diverselor tipuri de
opera]ii. Al doilea plan, pentru care strategia
deschide c`i de dezvoltare, este acela al preg`tirii
capabilit`]ilor, începând cu sistemele de instruc]ieeduca]ie
[i continuând cu suportul educa]ional [i
cel pentru instruc]ie. Esen]ial` este abordarea
procesului educa]ional [i instructiv de la individ
pân` la grupurile foarte mari, inclusiv la nivelul
comandamentelor. În fine, al treilea domeniu este
cel al transform`rii continue a echipamentelor
militare care, consider eu, prin strategie, au deschis
poarta evolu]iei c`tre înaltele tehnologii ce impun
ast`zi modific`ri în lumea militar`. În strategie, sunt
cuprinse 12 proiecte, fiecare referindu-se la un
domeniu exact al manifest`rii militare, începând
cu respectarea angajamentelor asumate fa]` de
organiza]iile interna]ionale, NATO [i Uniunea
European`, trecând prin sistemele de comand`control,
resurse umane, planificare-programare,
evaluare a resurselor de ap`rare, continuând cu
cre[terea calit`]ii vie]ii militarilor. Documentul era
necesar s` apar` în aceast` form` [i sub autoritatea
aprob`rii CSA}, pentru ca to]i oamenii implica]i în
• Interviu cu generalul dr. Eugen B~D~LAN,
[eful Statului Major General
transformarea Armatei României s` deruleze ac]iuni
în cuno[tin]` de cauz`, temeinic organizate [i
coordonate, pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor
etapei.
– {i cu o baz` legal` bun`.
– Foarte clar`. A[tept efecte pozitive de la
aceast` strategie. {i, a[a cum am spus [i în alte
împrejur`ri, suntem preg`ti]i s` ne asum`m [i
riscurile unor nereu[ite din acest parcurs.
– Este un element de noutate.
– Da. Ne asum`m [i riscurile unor modific`ri
ale unor concepte, grafice, ac]iuni [i chiar m`suri.
Pentru c`, dac` nu vom vedea acest proces al
transform`rii în sens dinamic, elastic, în care se
accept` analize, revederi din când în când, atunci
înseamn` c` putem fi acuza]i deja de o gândire
rigid`, ce nu ]ine cont de evolu]iile [i de realitatea
vie]ii.
În 2007, vom fi 90.000
– Cel mai interesant subcapitol din
Strategia de Transformare a Armatei
României pare a fi cel care vizeaz` zona
resurselor umane. Ce metamorfoze se vor
întâmpla pe termen scurt, mediu [i lung?
– Sunt dou` aspecte care pot fi abordate. Pe de
o parte, cel al cantit`]ii resurselor umane care vor fi
angajate în acest proces [i finalul numeric al Armatei
României în 2015. Sunt convins c` aceast` zon`
poate na[te atât reac]ii pozitive, cât [i negative. Le
accept`m în egal` m`sur`. Pentru c` avem în vedere
o diminuare, în continuare, a num`rului de militari
[i civili din Armata României, proiec]ia prevede ca,
pân` în 2007, s` oper`m cu cifrele care sunt deja
intrate în con[tiin]a noastr`, a tuturor: o armat` de
90.000 de oameni – 75.000 de militari [i 15.000 de
civili. Cu o descre[tere, în continuare, din 2008
c`tre 2015, pân` la 80.000 de oameni, dintre care
70.000 de militari [i 10.000 de civili. Din acest
punct de vedere, procesul genereaz` [i reac]ii
pozitive, [i negative. Negative, în rândul celor care
nu în]eleg c`, în ziua de ast`zi, capabilit`]ile unei
armate nu sunt date de num`r, ci de poten]a pe
care o cap`t` noile structuri militare. Pe aceast`
tem`, probabil c` vor exista, de acum încolo, înc`
multe lu`ri de pozi]ie. M` a[tept la alte opinii, mai
ales din partea celor care au r`mas cu mentalul
st`pânit de r`zboiul de mas`, al întregului popor,
unde o mul]ime de oameni lipsi]i de echipamente
performante se ofer` s` participe la o confruntare,
în care elementul principal este energia uman` sau
cea dat` de masivele unit`]i de blindate. Pentru c`,
probabil, unii se mai a[teapt` ca r`zboiul s` se
duc` dup` regulile din secolul trecut. Nu îi condamn
pe ace[ti oameni care nu în]eleg direc]ia de mers a
armatelor lumii, inclusiv a Armatei României. Dar
nici nu pot s` îi aprob.
Cultura militar`
s-a schimbat
– Am fost acuza]i c`, în presa militar`,
prea ne focaliz`m cu mediatizarea pe
"neînsemnatele" batalioane române[ti din
teatrele de opera]ii, când mai importante ar
fi e[aloanele mai mari.
– În actualul fenomen militar mondial, atunci
când discut`m despre mediile tactic, operativ [i
strategic, nu mai putem s` definim aceste domenii
ale artei militare dup` nivelul structurilor implicate
în ac]iune. Tradi]ional, am fost obi[nui]i s` spunem
c` de nivelul strategic se ocup` [i sunt angajate
fronturile, grupurile de armat`, iar în nivelul operativ
s` fie angajate armatele, corpurile de armat`, nivelul
tactic fiind de la brigad` în jos. Ast`zi, cultura
militar` s-a schimbat. Pot fi îndeplinite obiective
strategice cu grupuri de cinci sau [ase oameni. Nu
mai putem delimita domeniile artei militare dup`
num`rul de participan]i la îndeplinirea obiectivelor,
dac` obiectivele strategice pot fi îndeplinite [i cu
minuscule structuri militare, nu cu fronturi. Atâta
timp cât asist`m la o schimbare esen]ial` în cultura
militar`, nu cred c` este cazul s` facem multe
considera]ii sau s` intr`m în dispute aprinse cu
cei care apar]in unei alte culturi militare.
R`m`sesem dator la capitolul resurse umane. Nu
trebuie s` uit`m c` descre[terea numeric` continu`
creeaz` [i o zon` a indivizilor supu[i acestui
proces. Din aceast` zon`, procesul poate fi
încetinit, uneori chiar stopat pentru o perioad` de
timp, datorit` unor interese individuale sau de
grup. Care, fiind obiectul transform`rii, se pot
implica direct, ca subiec]i, în încercarea de a stopa
procesul sau de a îl încetini m`car. Cred c`, pentru
a putea derula procesul în condi]ii de normalitate
[i în ritmurile impuse de aceast` strategie, trebuie,
în permanen]`, s` g`sim solu]ia pentru a realiza
un echilibru perfect între interesele organiza]iei
[i cele ale oamenilor care o compun. S` nu punem
niciodat` în contradic]ie interesele organiza]iei
cu cele ale oamenilor care o alc`tuiesc. Pentru c`
atunci, cu certitudine, procesul va avea tendin]a
de a fi încetinit sau stopat.
Detaliile Planului
de implementare
– De altfel, anexele aferente acestui
document clarific` perspectiva organismului
militar românesc. |n ce m`sur` se asigur`
ajungerea datelor referitoare la oameni direct
la ei?
– De foarte mult` vreme [i aproape întotdeauna
am auzit acest lucru: oamenii nu cunosc ce au de
f`cut, nu [tiu care este procesul. Textul acestei
strategii a ap`rut pe site-ul Ministerului Ap`r`rii.
To]i cei care sunt interesa]i pot accesa site-ul [i s`
ia contact cu tot ceea ce urmeaz` a se întâmpla în
Armata României. Mai mult decât atât, la nivelul
ministerului, s-a realizat un Plan de implementare
a acestei strategii care urmeaz` s` fie difuzat tuturor
comandan]ilor, pân` la batalion inclusiv, pentru ca
fiecare s` cunoasc`, în p`r]ile ce privesc structura
militar` respectiv`, care îi sunt urm`torii pa[i pân`
în 2025.
– Când se va întâmpla asta?
– Foarte repede, pentru c` Strategia a fost deja
distribuit` pân` la nivel batalion. Urmeaz` s` ajung`
pân` la acela[i e[alon secven]e din Planul de
implementare pentru fiecare structur` în parte, cu
toate detaliile. În acest fel, nu cred c` vor mai exista
oameni care s` afirme c` nu cunosc mersul
transform`rilor în armat`.
Promovarea valorilor
– La bilan]ul de la J1 – Direc]ia Organizare,
Personal [i Mobilizare, din SMG –, a]i
f`cut o afirma]ie interesant`, în sensul c`
managementul de carier` va trebui s` se mute
de la centru acolo unde evolueaz` cadrul
militar.
– În accep]ia mea, carierele individuale nu pot
fi gestionate decât de oameni sau structuri ce
cunosc am`nun]it activitatea [i personalitatea celor
care fac obiectul acestui proces. Din nefericire
pentru noi, în acest moment, datorit` unei evolu]ii
în timp, de care nu cred c` se face vreunul dintre
noi vinovat decât prin faptul c` am contribuit la
încurajarea sistemului – sau dac` nu la încurajare,
m`car la lipsa de implicare în stoparea lui –, s-a
ajuns, în domeniul gestion`rii resurselor umane,
la o form` de supercentralizare, care nu are nimic
comun cu promovarea valorilor. Un proces care,
dup` opinia mea, nu se poate începe decât de la
cunoa[terea real` a valorilor. În acest moment,
nimeni nu are competen]a numirii în func]ie, de
exemplu, de la sergent pân` la locotenent-colonel,
decât [eful categoriei de for]e. Care nu face nimic
altceva decât s`-[i pun` semn`tura formal` pe un
document în leg`tur` cu numirea în func]ie a unui
om, pe care nu îl va întâlni, probabil, niciodat`. Dar
s` îl mai [i cunoasc`?
– Care este solu]ia?
– Am sus]inut [i sus]in aceast` idee a
descentraliz`rii sistemului de management al
carierelor individuale. {i al pred`rii din nivel în
nivel a oamenilor pe care i-au dus unii pân` acolo.
Pentru c`, la nivelul categoriei de for]e, al Statului
Major General sau la nivelul ministrului ap`r`rii, ei
trebuie s` gestioneze carierele individuale ale
oamenilor care fac obiectul lor de preocupare [i a
c`ror valoare ar trebui s` le fie cunoscut`.
Gestionarea informa]iilor
de ap`rare
– S` ne referim acum la zona teatrelor de
opera]ii [i la calitatea speciali[tilor no[tri în
informa]ii de ap`rare. Acestea fac obiectul unui
alt subcapitol al Strategiei de Transformare
a Armatei Rom#niei.
– În general, informa]iile nu au fost percepute
ca una din principalele resurse ale ap`r`rii.
Întotdeauna, a[a cum mai vedem inclusiv pe la
analize sau bilan]uri, când se discut` despre
resursele ap`r`rii, se face o singur` analiz`:
bugetul. Atâta timp cât nu vom opera cu cele cinci
resurse la îndemâna armatei – oameni, bani,
continuare \n pagina 6
Nr. 12 (29 martie - 4 aprilie 2006) Observatorul militar 5

materiale, informa]ii, timp – [i nu vom g`si ecua]ia
optim`, echilibrul necesar între aceste cinci resurse,
care s` ne dea trendul normal al organiza]iei, nu
cred c` vom putea avea preten]ia c` gestion`m în
mod corect resursa pentru ap`rare. Informa]iile
militare, ca resurs` a ap`r`rii, în opinia mea, joac`
un rol la fel de important ca [i banii, oamenii [i
materialele. De aceea, cred în dezvoltarea
sistemului de informa]ii militare, pentru ca prin el
s` gestion`m toat` resursa de date ce o putem
ob]ine, care se dobânde[te în urma unor eforturi
sus]inute, cu oameni de înalt` calitate, cu
profesioni[ti de înalt` ]inut` ai domeniului. Altfel,
vom c`p`ta o informa]ie nesemnificativ` sau de
bruiaj, în locul uneia utile, care, în loc s` ne ajute,
mai mult ne va împiedica în luarea unor decizii [i în
stabilirea unor cursuri de ac]iune. Din fericire
pentru noi, teatrele de opera]ii ne-au dat m`sura
înaltei calit`]i a profesioni[tilor no[tri în a culege,
prelucra [i disemina corect informa]ia de interes
pentru ap`rare. Atât pentru ac]iunile din teatru, cât
[i pentru întregul context al ap`r`rii. S-a instituit o
regul`, a[ spune, de aur, în utilizarea informa]iei,
mai ales în teatrele de opera]ii: primul care intr` în
contact cu informa]ia este comandantul din teatru,
cel care trebuie s` ac]ioneze. Abia ulterior,
informa]ia circul` c`tre centrele noastre de analiz`,
pentru a putea fi procesat`, în sensul de a g`si sau
de a anticipa eventualele cursuri ulterioare ale
fenomenelor.
6
Noi func]ionalit`]i
– V-a[ ruga s` v` referi]i, în câteva
cuvinte, la conducerea militar`, a[a cum este
ea definit` la nivel strategic, operativ [i tactic.
Care este viziunea dumneavoastr` în acest
domeniu?
– Strategia are în vedere crearea unui sistem
de comand` militar`, care s` satisfac` necesitatea
racord`rii Armatei României [i a segmentului de
decizie politico-militar` a României la Sistemul
Comand`-Control aliat. {i când spun aliat m`
gândesc atât la cel al NATO, cât [i la cel al UE,
pentru c` sistemul este deschis ambelor organiza]ii.
Dar are în vedere [i conducerea unitar` [i
coordonat` a ac]iunilor Armatei României, atât
pentru a ac]iona pe teritoriul na]ional, cât [i în afara
sa. Pentru aceasta, s-au creat paliere distincte de
comand`, începând de la Centrul Na]ional de
Comand` Militar`, unde se iau deciziile strategice
politico-militare [i prin care se conduc [i se
coordoneaz` palierele subordonate pentru opera]ii
strategice na]ionale sau \n vederea asum`rii unor
roluri în ac]iuni operative sau tactice în cadrul unor
opera]ii strategice na]ionale sau aliate. Sistemul de
Comand`-Control, a[a cum a fost el conceput acum,
mai ales prin gândirea exact` a suportului lui
informatic [i de comunica]ie, este de natur` s`
satisfac` nevoile de comand` ale armatei [i s`
racordeze sistemul militar românesc la organismele
interna]ionale.
– Un studiu atent al strategiei arat` c`
s-a acordat aten]ie acestei disjunc]ii între
conducerea opera]ional` [i cea administrativ`.
Chiar în structura Statului Major
General vor ap`rea func]ionalit`]i noi.
– În Armata României, ca în oricare alt` armat`
a lumii, avem de-a face cu dou` tipuri diferite de
acte [i fapte. Pe de o parte, cele administrative, pe
de alt` parte, cele de comandament. Aceste dou`
tipuri de acte [i fapte sunt supuse unor domenii
juridice diferite. Cele administrative – Dreptului
Administrativ. Cele de comandament – Dreptului
Umanitar Interna]ional. Pe cale de consecin]`, este
nevoie ca aceste dou` tipuri de acte [i fapte s`
cunoasc` un proces de disjungere în lideran]a
militar`. Vom întâlni paliere sau structuri militare
care deruleaz` exclusiv acte [i fapte administrative
sau de comandament. Dar vom întâlni [i structuri
militare în care se deruleaz` ambele tipuri de
activit`]i, la baza sistemului militar [i în vârful
acestuia. În zona intermediar`, ele sunt specializate.
Comandamentul Opera]ional Întrunit, de exemplu,
va derula numai acte [i fapte de comandament. Pe
când batalionul este obligat s` materializeze atât
acte [i fapte de comandament, cât [i administrative.
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, cabinetul ministrului
[i structurile subordonate deruleaz` exclusiv acte
[i fapte administrative. Statul Major General este
obligat s` concretizeze atât acte [i fapte administrative,
cât [i de comandament. Deasupra, actele [i
faptele de comandament se înf`ptuiesc conform
Constitu]iei. Noi am definit cu exactitate
Observatorul militar Nr. 12 (29 martie - 4 aprilie 2006)
EXCLUSIVITATE
STRATEGIA DE TRANSFORMARE A ARMATEI
urmare din pagina 5
modalit`]ile prin care Autoritatea Na]ional` de
Comand` subordoneaz` întregul proces. În Autoritatea
Na]ional` de Comand` incluzând Parlamentul,
Pre[edin]ia, Guvernul [i CSA}. Deci tot ansamblul
de institu]ii cu atribu]ii [i competen]e în domeniul
securit`]ii [i ap`r`rii, dup` care, începând de la
Centrul Na]ional Militar de Comand` în jos, s-au
definit, prin strategie, atribu]iile, competen]ele [i
modul în care se exercit` cele dou` tipuri de acte
[i fapte administrative [i de comandament.
Obiective în concordan]`
cu resursele financiare
– De când a]i preluat func]ia de [ef al
Statului Major General, a]i exprimat o pozi]ie
clar`, constant` privind necesitatea unei
finan]`ri corecte. {i fac precizarea înainte de
a v` întreba cum caracteriza]i suportul logistic
necesar materializ`rii acestei strategii?
– Am insistat întotdeauna în leg`tur` cu
realismul în care abord`m problemele. Aceasta
datorit` faptului c` sunt convins de ac]iunile legii
concordan]ei depline între obiective, scopuri [i
mijloacele la dispozi]ie. A existat, din p`cate pentru
noi, o tendin]` de a ne stabili obiective irealizabile,
prin resursa la dispozi]ie.
Nu mi se pare deloc benefic pentru proiectarea
[i derularea unui asemenea demers, atâta timp cât
ne p`str`m în aceast` atitudine. Noi trebuie s`
oper`m cu o resurs` exact` [i toate obiectivele pe
care ni le propunem s` fie în concordan]` deplin`
cu aceast` resurs`. Este, în opinia mea, cu mult
mai profitabil pentru noi s` revedem de fiecare
dat` planurile, atunci când resursa se diminueaz`.
{i s` acord`m planific`rile cu aceast` resurs`, decât
s` p`str`m scopurile demersului în condi]iile în
care ele nu sunt acoperite cu resurse. De fiecare
dat`, am insistat asupra acestui lucru. Fie ne
asum`m obiective pe care dup` aceea le asigur`m
cu resurs` corespunz`toare. Fie, dac` ajungem la
concluzia c` nu putem asigura resursa, revedem
obiectivele în concordan]` cu resursele.
Caracteristicile viitoarelor
baze militare române[ti
– Apropo de obiective. Ce tip de baz`
militar` va fi la dispozi]ia categoriilor de for]e?
– Ne g`sim în fa]a unei situa]ii care nu mai
poate continua. În acest moment, cele mai multe
unit`]i militare se g`sesc în centrele localit`]ilor.
Pentru c` ele chiar dac` au constituit cândva
periferia localit`]ilor, prin dezvoltarea urban` a
României, acum sunt în centrul ora[elor, generând,
pentru comunit`]ile de acolo, o serie de probleme.
– {i disconforturi.
– O serie întreag` de restric]ion`ri în
dezvoltarea viitoare a acelor comunit`]i. Atunci când
discut despre aceast` problem`, dau exemplu
Batalionul de Tancuri de la Gala]i, care se g`se[te
în centrul ora[ului. Când iese în coloan` de tancuri
ca s` plece la instruc]ie sau când desf`[oar` exerci]ii
de alarmare, acel batalion scoal` dou` cartiere. Mai
adaug [i faptul c` zona ocupat` de acesta este, în
momentul de fa]`, o restric]ie agresiv` la planurile
de urbanism. Deci apare ca o necesitate scoaterea
unit`]ilor militare din interiorul ora[elor. Pentru a
fi reamplasate în baze militare care s` r`spund` la
câteva cerin]e.
– Care ar fi acestea?
– Bazele militare s` aib` acea zon` a socialului
care s` asigure, pentru personalul unit`]ilor din
baze [i pentru to]i membrii familiilor, locuin]` [i o
via]` normal`. Cu gr`dini]`, [coal`, supermarket,
biseric`, sal` de sport, bazin de înot etc.
– Prin urmare, bazele noastre vor fi ca
acelea din America?
– Exact. În afar` de aceast` zon` a socialului,
trebuie s` se mai asigure una a activit`]ii
structurilor militare care presupune birouri, locuri
de lucru pentru toate structurile, de la pluton pân`
la comandamentul de brigad`, s`li de
antrenament, s`li de concepere a ac]iunilor [i de
exersare a lor [.a.m.d. Mai trebuie, obligatoriu,
o alt` zon` a parc`rilor de tehnic`, depozit`rilor
de materiale, sta]iilor de alimentare cu
carburan]i, lubrifian]i, locuri de îndeplinire a
activit`]ilor incluse în mentenan]`. Obligatoriu,
este necesar un spa]iu destinat antrenamentelor,
cu terenuri de tragere, cu locuri de aterizare
pentru elicoptere. Cam asta trebuie s` fie viziunea
în leg`tur` cu bazele militare. Apare problema
elementelor pozitive, dar [i a celor negative în
via]a locuitorilor acestor baze. Bazele militare
sunt de natur` s` asigure ceea ce, în acest
moment, nu reu[im s` realiz`m prin alte pârghii,
adic` spa]ii de cazare individuale [i familiale
pentru toat` lumea, de la soldat pân` la
comandantul bazei. {i soldatul voluntar [i gradatul
voluntar vor locui într-o garsonier`, nu în
dormitorul comun. Familia subofi]erului va locui
într-un spa]iu corespunz`tor num`rului de
membri, cu toate utilit`]ile. Rezolv`m problema
sistemului educa]ional pentru copii, cu gr`dini]`,
cu [coal`. Nu exclud ca în marile aglomer`ri,
cum se întrev`d a fi, cel pu]in, dou` dintre aceste
baze, s` avem chiar [i înv`]`mânt liceal în cadrul
acestor baze. Pe de alt` parte, apare tendin]a în
timp a copiilor personalului armatei s` fie în
contact cu o zon` monoprofesional`. Ne gândim
deja, a[a cum se încearc` [i în alte p`r]i, cum s`
facem s` dezvolt`m programe de socializare a
acestor copii.
– Ideea socializ`rii militarilor a]i mai
enun]at-o la începutul mandatului de lider
militar al Armatei Române.
– Da. Copiii personalului MApN vor fi socializa]i
în mediul militar [i un pic desocializa]i în raport cu
celelalte medii de manifestare ale societ`]ii
române[ti. Deci sunt aspecte pozitive [i negative
care trebuie [tiute, v`zute, analizate [i solu]ionate.
Comunicarea dezirabil`
– Ar mai fi aspectul îmbun`t`]irii
comunic`rii profesionale. Cum vede]i, în
aceste baze, rolul omului de rela]ii publice în
uniform` militar`? În bazele americane, exist`
câte un ofi]er de rela]ii publice cu atribu]ii
clare. El îl ajut` pe comandant s` regleze [i
rela]ia cu comunitatea civil`.
– Comunicarea, în opinia mea, este o problem`
de sistem, dar [i una individual`. Nu to]i indivizii au
capacitatea de a comunica sau, ca s` nu fiu foarte
tran[ant, aceasta difer` de la un individ la altul. La
unii, este mai dezvoltat`, la al]ii – mai pu]in. Atunci
când sistemul are obiceiuri sau reglement`ri care s`
ne oblige la comunic`ri formale sau informale, între
indivizi [i grupuri de indivizi, comunicarea tot se va
statua într-o tendin]` fireasc` a oamenilor de a se
manifesta în social. Vrem sau nu vrem, semenii no[tri
vor discuta între ei. Grupurile de oameni vor
comunica între ele. Problema noastr` este dac` acest
dialog are loc în interiorul unei culturi a comunic`rii
specifice organiza]iei sau a uneia care se manifest`,
s` zicem, în satul românesc. Dac` va fi de tipul de la
formal înspre informal, în egal` m`sur`, de la
informal spre formal, sau dac` în interiorul acestei
comunit`]i umane militare, comunicarea va p`stra ca
preponderen]` de manifestare bârfa. Pân` la urm`,
discut`m de tipul de comunicare pe care îl dezvolt`m
în interiorul acestei comunit`]i umane [i de modul
în care încuraj`m tipul de cultur` al dialogului ce va
func]iona în interiorul comunit`]ii.
– Care ar fi comunicarea dezirabil` pentru
bazele militare române[ti?
– Tipul de cultur` al comunic`rii dezirabile
este, în opinia mea, respectarea principiului
egalit`]ii între comunicarea informal` [i cea formal`.
S` d`m dreptul organismelor institu]ionale, dar [i
organismelor noninstitu]ionale, care vor func]iona
în aceste comunit`]i umane, s` diriguiasc` sistemul
de comunicare. Dar s` d`m dreptul [i indivizilor [i
grupurilor de persoane constituite informal s`-[i
transmit` mesajele, în egal` m`sur`, c`tre grupurile
formale. În tot acest joc, eu cred c` exper]ii în
rela]ii publice vor trebui s` fac` fa]` în bazele
militare unor noi provoc`ri. Pân` acum, ofi]erul de
rela]ii publice se preocupa, mai ales, de zona de
contact dintre organiza]iile militare, dintre institu]ia
militar` [i elementele socialului românesc
exterioare acestuia. Acum cred c` ofi]erul de rela]ii
publice va trebui s` gestioneze în egal` m`sur` [i
comunicarea intrainstitu]ional`, nu numai pe cea
extrainstitu]ional`.
Un echilibru necesar
– În final, domnule general, în]eleg c` s-a
manifestat o grij` deosebit` în elaborarea
perspectivei fiec`rei unit`]i militare.
– Atunci când s-a conceput sistemul, s-au avut
în vedere dou` lucruri. Unul – realizarea
dispozitivului. Al doilea – a[a cum afirmam înainte
–, echilibrul dintre interesele institu]ionale [i cele
ale indivizilor care compun institu]ia. Uneori, ceea
ce la nivelul organiza]iei militare ni se pare un
lucru benefic, la nivel individual poate s` însemne
o dram`, pentru c` în acest proces vor fi oameni cu
multe probleme nesolu]ionate, pu[i în situa]ia de a
p`r`si sistemul. {i încerc`m s` g`sim acest
echilibru. S` nu afect`m major interesele oamenilor.
S` oferim, inclusiv celor care pleac` din sistem,
toate acele pârghii care s` nu le transforme
existen]a într-o dram`. De aceea sus]in g`sirea unui
pachet de asisten]` social` pentru cei care p`r`sesc
sistemul. Chiar dac`, în ultima vreme, sunt multe
voci ce sus]in c` oamenii care au purtat uniforma
militar` nu mai trebuie sprijini]i. Atâta timp cât
procesul de diminuare a efectivelor armatei va
continua, dac` nu îi suprapunem un sistem corect
de asistare a celor care p`r`sesc organiza]ia, risc`m
s` producem drame.
Interviu realizat
de colonelul Ion PETRESCU
Foto: Petric` MIHALACHE
C`t`lin OVREIU
www.presamil.ro