19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Observatorul militar
FONDAT FONDAT FONDAT LA LA 23 23 23 IULIE IULIE 1859 1859 ANUL XXI Nr. 23 (1159) 13 - 19 iunie 2012 24 PAGINI 1,20 LEI
SALT SPRE
PERFORMAN}~
Para[uti[tii militari au atuul
care le d` libertatea de a fi
mai aproape de Dumnezeu.
Metaforic spus, sunt cei care
„privesc cerul f`r` s`
p`leasc` [i p`mântul f`r` s`
ro[easc`!”, dup` formula
generalului francez Charles
de Gaulle.
Dincolo de curajul,
profesionalismul, t`ria de
caracter, mentalitatea de
înving`tor [i capacitatea
sporit` de autocontrol,
para[uti[tii sunt singurii
militarii care creeaz` o punte
de leg`tur` între cer [i p`mânt.
Pagina 6
Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler
EDITOR:
EDITOR:
MINISTERUL MINISTERUL MINISTERUL AP~R~RII AP~R~RII NA}IONALE
NA}IONALE
NA}IONALE
Foto: maior Dorel DANCIU

Observatorul militar
2 AGENDA SQPTQM~NII
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
BUCURE{TI. În zilele de 7 [i 8 iunie, la sediul Academiei Tehnice
Militare, s-a desf`[urat cea de-a XI-a edi]ie a sesiunii anuale de comunic`ri
a cercurilor [tiin]ifice studen]e[ti cu participare interna]ional`‚ CERC 2012.
Anul acesta, manifestarea [tiin]ific` a fost organizat` pe 14 sec]iuni [i a
reunit peste 200 de studen]i de la universit`]i militare [i civile, din cinci ]`ri.
Foto: c`pitan Bogdan OPROIU
„ DIXI !
Dac` nu vom g`si solu]ii pentru achizi]ionarea unui
avion multirol, nu vom avea alt` [ans` decât s` revitaliz`m
parte din flota de MIG-uri pe care o avem [i s` extindem
durata opera]ional` pân` în 2018. Singura solu]ie ar fi s`
utiliz`m în mod inteligent resursele pe care le avem, astfel
încât s` identific`m un volum apreciabil de venituri proprii
care s` satisfac` nevoia de înzestrare.
Corneliu DOBRI}OIU
Ministrul ap`r`rii na]ionale
PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT
În perioada 2-9 iunie, în saloanele expozi]ionale ale Muzeului Marinei
Române, s-a desf`[urat Campionatul Na]ional de navomodele machete clasa
„C”. Manifestarea, ajuns` la cea de a XXIII-a edi]ie, a fost organizat` de Federa]ia
Român` de Modelism, prin Direc]ia Jude]ean` pentru Sport [i Tineret
Constan]a – Clubul Sportiv Farul Constan]a [i Muzeul Marinei Române. În
concurs s-au înscris opt echipe din Bac`u, Bucure[ti, Constan]a, Gala]i,
Medgidia, Suceava [i Timi[oara (cu dou` cluburi), iar la individual au participat
70 de sportivi care au expus peste 250 de modele. Printre medalia]i s-a num`rat
[i directorul Muzeului Marinei Române, comandorul Olimpiu Manuel
Glodarenco, proasp`t legitimat la Clubul Sportiv Farul Constan]a, premiat
pentru macheta navei Sarnhorst.
Andreea CROITORU
Ofi]erii care urmeaz` Cursul postuniversitar de perfec]ionare în conducere
strategic` – nivel JOINT, în cadrul Departamentului opera]ii întrunite, studii
strategice [i de securitate din Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I, au
parcurs etapa de planificare strategic` a Exerci]iului de Instruire prin simulare
constructiv` SIMEX UNAp 1.12.
Sub îndrumarea personalului didactic al universit`]ii s-a realizat evaluarea
militar-strategic`, s-au configurat op]iunile militare de r`spuns [i s-au elaborat
documentele militar-strategice necesare planific`rii, în continuarea
exerci]iului, a ac]iunilor militare la nivel operativ.
Cursan]ii au avut posibilitatea s` îmbine cuno[tin]ele acumulate pe timpul
cursului cu experien]a dobândit` în func]iile de r`spundere pe care le
încadreaz` în structurile centrale ale Statului Major General, ale categoriilor
de for]e ale armatei [i în comandamentele marilor unit`]i [i unit`]i subordonate.
Colonel Mircea T~NASE
Marinarii militari au fost prezen]i la cea de-a doua edi]ie a Seminarului
Tehnic Na]ional Autoap`rarea – Educa]ie [i Spirit, organizat de {coala
Na]ional` de Preg`tire a Agen]ilor de Penitenciare, în parteneriat cu Federa]ia
Român` de Taekwondo WTF, în perioada 5-7 iunie, la Târgu Ocna. În aceast`
ac]iune au fost implicate institu]ii din sistemul na]ional de ap`rare, ordine
public` [i siguran]` na]ional`, care folosesc taekwondo în cadrul programelor
de preg`tire a personalului propriu. Delega]ia For]elor Navale, condus` de
profesorul George Ungureanu, de la Academia Naval` Mircea cel B`trân, [i
format` din locotenentul Sorin Suliman, caporalul Ciprian Encic`, studen]ii
Rodica }i]eic`, Ionu] Mihalache [i Gerard Munteanu, a sus]inut un program
demonstrativ practic privind autoap`rarea.
Liga Naval` Român` [i Statul Major al For]elor Navale au organizat
duminic`, 10 iunie, o activitate de promovare a spiritului marin`resc [i a tradi-
]iilor acestei categorii de for]e. Elevi de la [coli generale din localit`]ile Valul lui
Traian [i Constan]a au participat la un concurs de jocuri marin`re[ti în Portul
Militar Constan]a [i au vizitat Nava-[coal` Mircea, simbolul tradi]iilor marin`re[ti
române[ti. Evenimentul s-a bucurat de un real succes în rândul tinerilor elevi,
pe care, poate, îi vom reg`si în viitor în cadrul For]elor Navale Române.
Maior Cornel PAVEL
RECONSTRUC}IA SISTEMULUI
DE PENSII MILITARE OCUPA}IONALE
Ministrul ap`r`rii na]ionale a aprobat joi, 7 iunie,
constituirea Comisiei pentru elaborarea actelor
normative care s` reglementeze reconstruc]ia
sistemului de pensii militare ocupa]ionale. Acest
organism are drept misiune analizarea [i evaluarea
situa]iei actuale a pensionarilor militari din perspectiva
aplic`rii legilor 119/2010, 263/2010 [i a OUG 1/2011,
în vederea elabor`rii actelor normative care s`
reglementeze drepturile actualilor pensionari militari,
cât [i cele ale viitorilor pensionari militari, în prezent
în activitate.
Consider c` acest prim demers întreprins ast`zi este
o dovad` a respectului pe care îl dator`m celor care
[i-au f`cut [i î[i fac datoria fa]` de ]ar`, precum [i o
prob` a faptului c` ne ]inem promisiunea de a ac]iona
SIMPOZION NA}IONAL
DE PSIHOLOGIE MILITAR~ APLICAT~
Psihomil, simpozionul na]ional anual de psihologie
militar` aplicat` a ajuns la cea de-a noua edi]ie. Desf`[urat
pe durata unei singure zile, 7 iunie, Psihomil IX a reunit
pentru câteva ore psihologi militari [i civili interesa]i de
evolu]ia acestei [tiin]e în organiza]ia militar`. Cele peste
260 de lucr`ri înscrise în edi]ia de anul acesta au avut
drept tem` Dinamica progresiv evolutiv` a organiza]iei
militare – premis` pentru schimb`ri conceptual-metodologice
în domeniul psihologiei aplicate. Simpozionul
r`mâne de referin]` pentru psihologii militari, a declarat
colonelul dr. Adrian Pris`caru – coorganizator [i moderator
al unei sec]iuni – [i anul acesta, ca noutate, am
organizat, pe lâng` cele trei sec]iuni [i dou` workshop-uri.
Se vede mai mult` seriozitate din partea participan]ilor,
Foto: c`pitan Bogdan OPROIU
mai mult` implicare [i concluzii pertinente. Eu am remarcat
doar la aceast` sec]iune (n.b. Evaluarea psihologic` a
resursei umane din organiza]ia militar` pentru activit`]ile
specifice transporturilor, muncii [i serviciilor) cel pu]in
cinci lucr`ri foarte bune. Se merge pe o prezentare cu o
cercetare, cu cazuistic` din practica de zi cu zi. Avem teme
noi care nu au mai fost abordate în anii anteriori.
Psihomil pune mai multe probleme organizatorilor
s`i, faptul c` se desf`[oar` într-o singur` zi, spre exemplu,
este de natur` s` descurajeze participarea multor psihologi
din teritoriu, care ar trebui s` c`l`toreasc` o noapte
pentru redarea demnit`]ii [i a drepturilor unei categorii
nedrept`]ite de m`surile arbitrare luate anterior.
Comisia s-a n`scut din nevoia stimul`rii unui dialog
social efectiv între rezervi[tii [i militarii în retragere,
societatea civil` [i sfera politic`, în interesul solu]ion`rii
problemelor reale acumulate, a apreciat ministrul
Corneliu Dobri]oiu.
Pre[edinte al acestei comisii a fost numit` Simona
Lumini]a Sîrbu, consilier al ministrului ap`r`rii
na]ionale, specialist în drept. La lucr`rile comisiei vor
fi invita]i parlamentari [i reprezentan]i ai asocia]iilor
[i sindicatelor cadrelor militare în rezerv` [i în
retragere.
În prima reuniune a acestei comisii, stabilit` pentru
s`pt`mâna viitoare, va fi aprobat calendarul ac]iunilor.
întreag`, s` participe la lucr`ri [i apoi s` plece înapoi spre
cas`, pentru ca a doua zi s` se prezinte la unitate. Cred c`
este o evaluare eronat` a comandan]ilor, c` nu le acord`
m`car o zi de deplasare, spune Pris`caru. În plus sunt
foarte multe manifest`ri [tiin]ifice [i atunci se duc (n.b.
psihologii) pe plan zonal, unde efortul de participare, [i fizic
[i financiar, este mai mic.
Trecând peste toate problemele, lucr`rile prezentate
sau publicate în volumul simpozionului, bazându-se pe
cercet`ri reale asupra membrilor organismului militar,
sunt extrem de interesante pentru urm`rirea st`rii [i
evolu]iei s`n`t`]ii militarilor [i denot` importan]a pe care
psihologii militari ar trebui s` o aib` ca [i consilieri ai
comandan]ilor. Decizia psihologic`, spune Pris`caru, nu
este aceea[i cu decizia
comandantului [i termenul
nu ar trebui s`-l sperie pe
acesta. Psihologul doar pune
informa]ia la dispozi]ia comandantului
care, în cuno[tin]` de
cauz`, ia o decizie. Chiar dac`
psihologul, spre exemplu, nu
recomand` o persoan` pentru
un anumit post, comandantul
este cel care ia decizia numirii
sau nenumirii în func]ie.
Ca în fiecare an, [i la edi]ia
din 2012 un membru marcant
al comunit`]ii psihologilor militari a fost recompensat
cu premiul Valeriu Ceau[u, pentru contribu]ia pe care a
avut-o la dezvoltarea psihologiei militare. Anul acesta
premiul a revenit comandorului (r) Marin Ro[u, fost [ef
al Laboratorului psihologic al SMG.
Simpozionul Psihomil IX a fost organizat de Biroul
coordonare selec]ie [i asisten]` psihologic` din cadrul
Direc]iei personal [i mobilizare a Statului Major General.
SISTEM ULTRAMODERN
DE SUPRAVEGHERE
C`pitan Bogdan OPROIU
La începutul lunii iunie 2012, o serie de militari ai Armatei României vor începe instruirea pentru utilizarea
unui Sistem Permanent de Supraveghere Terestr` (PGSS) la o unitate a For]elor Terestre române de la
Buz`u. Sistemul aerostat [i programul de instruire preg`tesc dislocarea în Afganistan a militarilor români
care vor deservi sisteme PGSS în sprijinul misiunii NATO, informeaz`, într-un comunicat de pres`, Ambasada
SUA la Bucure[ti.
Acest sistem de instruire va fi transferat For]elor Armate ale României de For]ele Armate ale Statelor Unite în
sprijinul angajamentului continuu al României pentru securitatea militarilor americani, români [i altor militari NATO
disloca]i în Afganistan. Anterior, instruirea militarilor români care operau PGSS era realizat` numai în Statele Unite
[i necesita deplasarea acestora în SUA înaintea disloc`rii. Programul de instruire de la Buz`u va continua s` fie
finan]at de Guvernul Statelor Unite pentru militarii români care particip` la misiunea ISAF.
PGSS include baloane cu senzori ancorate fie prin cablu, fie pe structuri verticale. Acest sistem, care
poate fi instalat [i dislocat rapid, înt`re[te capacit`]ile de supraveghere [i recunoa[tere [i furnizeaz`
comandan]ilor o cât mai complet` imagine a câmpului de lupt`, pentru a proteja militarii de dispozitivele
explozive improvizate (IED) [i de alte atacuri din partea insurgen]ilor.

VIZITE
DE INFORMARE
ÎN MARI UNIT~}I
DIN ARDEAL
{I BANAT
Ministrul Ministrul ap`r`rii ap`r`rii na]ionale,
na]ionale,
Corneliu Corneliu Dobri]oiu,
Dobri]oiu,
[i [i [i [eful [eful Statului Statului Major Major General, General,
General,
general-locotenent general-locotenent {tefan {tefan D`nil`,
D`nil`,
au au efectuat efectuat joi joi [i [i vineri, vineri, 7 7 [i [i 8
8
iunie, iunie, vizite vizite de de informare informare în
în
garnizoanele garnizoanele C#mpia C#mpia Turzii,
Turzii,
Cluj-Napoca Cluj-Napoca [i [i Timi[oara.
Timi[oara.
La Câmpia Turzii, cei doi demnitari au
vizitat facilit`]ile construite de partenerul
american, dat fiind faptul c` personalul
flotilei aeriene particip` la exerci]ii comune
cu for]e aeriene ale SUA.
Generalul de flotil` aerian` Laurian
Anastasof, comandantul Flotilei 71 Aerian`
General Emanoil Ionescu, a prezentat
principalele misiuni ale marii unit`]i – poli]ie
Foto: maior Cornel PAVEL
Foto: Petric` MIHALACHE
EVENIMENT
aerian` sub comand` NATO, serviciu de
lupt` c`utare-salvare sub comand` na]ional`
– precum [i modul de asigurare a
acestora din punct de vedere al resurselor
umane [i materiale.
Ministrul ap`r`rii na]ionale, Corneliu
Dobri]oiu, a apreciat importan]a misiunilor
executate de avia]ia militar`, ar`tând locul
pe care îl ocup` în agenda ministerului
problematica avionului multirol.
Vizita a continuat în garnizoana Cluj-
Napoca, unde ministrul ap`r`rii na]ionale [i
[eful Statului Major General s-au întâlnit cu
structura de comand` a Diviziei 4 Infanterie
Gemina, precum [i cu comandan]ii de
brig`zi [i unit`]i subordonate.
Cu aceast` ocazie, au fost prezentate
oficialilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
problemele de personal [i înzestrare ale marii
unit`]i, ace[tia apreciind eforturile f`cute de
militarii diviziei pentru îndeplinirea
misiunilor [i pentru repartizarea eficient` a
resurselor în perioad` de criz`.
Vineri, 8 iunie, cei doi oficiali, au efectuat
o vizit` de informare în garnizoana Timi-
[oara, unde au vizitat facilit`]ile militare ale
Brig`zii 18 Infanterie Banat [i ale Escadrilei
712 Elicoptere [i s-au întâlnit cu militari în
activitate [i în rezerv` din garnizoan`.
Generalul de brigad` Gheorghe Simina,
comandantul brig`zii b`n`]ene, a prezentat
conducerii MApN misiunile marii unit`]i [i
UN NOU ATA{AT NAVAL
LA AMBASADA SUA
Vineri, 8 iunie, [eful Statului Major al For]elor Navale, viceamiral Aurel Popa, a primit
vizita ata[atului naval al Ambasadei SUA în România, c`pitan-comandor Joseph W.
Vandelac, care [i-a încheiat mandatul, [i a c`pitan-comandorului Joshua B. Wilson, noul
ata[at naval al Ambasadei SUA. Cu acest prilej, viceamiralul Popa a mul]umit pentru buna
cooperare dintre For]ele Navale Române [i partenerii americani, exprimându-[i dorin]a ca
aceste rela]ii s` continue pe acelea[i coordonate.
Maior Cornel PAVEL
ZIUA
PARA{UTI{TILOR MILITARI
Foto: Emil MORITZ
m`surile întreprinse pentru preg`tirea
viitoarelor particip`ri în teatrele de opera]ii.
Ministrul Corneliu Dobri]oiu a apreciat
experien]a militarilor batalionului mixt româno-ungar
care au derulat pân` acum zece
exerci]ii comune [i i-a felicitat pe militarii
timi[oreni pentru rezultatele ob]inute în
executarea misiunilor în Irak [i Afganistan.
La Escadrila 712 Elicoptere, ministrul
ap`r`rii na]ionale [i [eful Statului Major
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
COOPERARE MILITAR~
ROM@NO-MOLDOVEAN~
Para[uti[tii militari au fost s`rb`tori]i vineri, 8 iunie, la Muzeul Militar Na]ional de Avia]ie din
Bucure[ti. Cu acest prilej, au fost omagia]i para[uti[tii veterani care au f`cut cinste ]`rii
de-a lungul timpului. Cinci combatan]i para[uti[ti în cel de Al Doilea R`zboi Mondial, între anii 1941-
1945, – colonel (ret) Tudor Marinescu, colonel (ret) Aurel C`runtu, sublocotenent (ret) Lauren]iu
M`rginean, sublocotenent (ret) Dumitru Hanibal, plutonier-adjutant (ret) Toader Port`rescu – au
fost medalia]i de loc]iitorul pentru opera]ii [i instruc]ie al [efului Statului Major General, generallocotenent
Valeriu Nicu], cu Emblema de Onoare a SMG pentru merite deosebite [i promovarea
imaginii armatei române.
Totodat`, în cadrul activit`]ii a fost inaugurat [i spa]iul dedicat generalului Grigore Ba[tan.
Om de legend`, para[utist de elit`, general al armatei române, Grigore Ba[tan [i-a dedicat
întreaga via]` acestei pasiuni. În octombrie 1950, intr` în istorie drept comandantul primei unit`]i
de para[uti[ti din armata român`. De numele s`u se leag` o serie \ntreag` de inova]ii aduse
echipamentului utilizat de para[uti[tii români: stabilizator, dispozitiv de largare a voalurei, declan[ator
mecanic de largare a stabilizatorului. Lui i se datoreaz` [i realizarea unui nou tip de para[ut` care,
din 1951, a intrat în dotarea armatei noastre, recunoscut` [i brevetat`, care ast`zi îi poart` numele.
Grigore Ba[tan este para[utistul care de]ine recordul na]ional de în`l]ime. În 1971, generalul se lua
la întrecere cu norii, încercând ceea ce nimeni nu îndr`znise pân` atunci în România: o s`ritur` de
la 10.000 de metri. Cu aceast` s`ritur`, generalul a doborât vechiul record, nici el de neglijat, de
7.100 de metri, care fusese stabilit de para[utistul Traian Dumitrescu Popa.
Tot în cinstea acestui eveniment, la activitatea organizat` de Centrul de Instruire pentru
Opera]ii Speciale din Buz`u, în colaborare cu Funda]ia General Grigore Ba[tan, a fost prezent` [i
Valentina Ba[tan, fiica temerarului Grigore Ba[tan, care le-a urat para[uti[tilor militari un c`lduros
„La mul]i ani!” [i mult succes în misiunile viitoare.
Locotenent C`t`lina }~RU{
3
General au fost informa]i despre executarea
serviciului de lupt` [i de ac]iunile de c`utaresalvare
[i evacuare medical` întreprinse de
personalul unit`]ii.
Vizita oficialilor Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale se înscrie în seria de activit`]i de
informare începute în garnizoana Buz`u [i
continuate la Caracal.
Locotenent-colonel
Cosmin LUM|N~ROIU
O O delega]ie, delega]ie, condus` condus` de de comandantul comandantul Comandamentului Comandamentului For]elor For]elor Terestre erestre
din din Armata Armata din Na]ional` Na]ional` Na]ional` a a a Republicii Republicii Moldova, Moldova, general
general de de brigad` brigad` Igor Igor Cutie, Cutie, a
a
efectuat, efectuat, s`pt`mâna s`pt`mâna trecut` trecut` trecut`, trecut` , o o vizit` vizit` oficial` oficial` în în România, România, la la invita]ia invita]ia [efului
[efului
Statului Statului Major Major al al For]elor For]elor Terestre, erestre, general-maior general-maior Ariton Ariton Ioni]`.
Ioni]`.
Vizita a avut ca obiectiv evaluarea activit`]ilor bilaterale efectuate pân` în prezent la nivelul
For]elor Terestre [i identificarea domeniilor care pot intensifica cooperarea militar`.
Programul vizitei a inclus, printre altele, briefing-uri de prezentare, vizite [i primiri la [eful
Statului Major General [i la Comandamentul Diviziei 2 Infanterie Getica [i o activitate practicaplicativ`
în garnizoana Br`ila, la Brigada 10 Geniu Dun`rea de Jos. Cu acest prilej, oaspetele
moldovean a urm`rit un exerci]iu de instruire la cursul de ap`, prezentat de militarii br`ileni.
La finalul vizitei, generalul-maior Ariton Ioni]` a remarcat trendul ascendent al cooper`rii între
cele dou` armate [i [i-a exprimat dorin]a extinderii activit`]ilor comune.
Foto: plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

4
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Dup` [ase luni...
Timp de [ase luni, militarii
Grupului de comand` Zabul al
Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat`,
comandat de colonelul Adrian
Tonea, au planificat, coordonat [i
monitorizat ac]iunile trupelor
române[ti din provincia Zabul. De
asemenea, au sprijinit autorit`]ile
afgane în procesul de men]inere a
securit`]ii [i stabilit`]ii [i au sus]inut
constant efortul de reconstruc]ie în
aceast` parte a Afganistanului.
Ai grij` de tine, tati!
Plecarea într-un teatru de opera]ii
reprezint` pentru orice militar [i
familia lui o piatr` de încercare, un
examen sufletesc dificil.
…Mai e doar pu]in pân` la
desp`r]irea de cei dragi. Vor urma
[ase luni grele pentru purt`torul de
uniform` în teatrul de opera]ii.
Noaptea cu al s`u întuneric se lupt`
cu zorii zilei. Orele petrecute al`turi
de cei dragi au devenit minute [i, apoi,
secunde. Plec, gata! \[i spune militarul.
Sunt preg`tit pentu o nou` misiune!
Dragii mei r`mân, îns`, singuri, s-a
gândit militarul. Casa mea... Acolo,
pentru mine o s` fie bine, indiferent cât
de greu va fi. Al`turi de camarazii mei
de arme, form`m o alt` familie. Dar cei
de acas`, pe um`rul cui o s` ....? Se
ridic` [i pa[ii i se îndreapt` c`tre
camera copilului. Acesta doarme
lini[tit cu juc`riile preferate al`turi.
Mâna tat`lui \l mângâie u[or. O mic`
tres`rire a copilului... O lacrim` a
ap`rut în col]ul ochiului p`rintelui.
Militarul a îndep`rtat-o repede, apoi
s-a aplecat [i l-a s`rutat u[or pe cre[tet.
Cel mic a zâmbit prin somn. Militarul
l-a privit cu dragoste, l-a sorbit din
priviri [i a închis încet u[a camerei. A
revenit în buc`t`rie, unde îl a[tepta
so]ia. A strâns-o la piept [i a s`rutat-o.
Ambii au vrut s` spun` ceva, dar au
preferat s` tac`. S-au privit doar. S-au
Ceremonia din baza Lagman s-a
desf`[urat în prezen]a comandantului
Regional Command South,
general-maior James Huggins, a
comandantului Brig`zii 3-2 Stryker
Combat Team (SBCT) [i Combined
Task Force Arrowhead, colonel
Charles Webster, a reprezentantului
Centrului de Comand` Opera]ional`,
colonel Daniel Petrescu, [i seniorului
na]ional reprezentativ al României,
colonel Mircea Gologan, precum [i a
comandan]ilor OMLT, a altor militari
români [i americani.
Dup` intonarea imnurilor na]ionale
ale României [i SUA, au luat
cuvântul comandan]ii celor dou`
deta[amente române[ti, cât [i cei doi
comandan]i americani.
De-a lungul misiunii noastre am
avut ocazia de a lupta al`turi de dou`
unit`]i reprezentative pentru US
Army: Brigada 116 [i 3-2 SBCT, a
declarat colonelul Adrian Tonea.
Am lucrat împreun` [i cred c` am
schimbat multe lucruri în bine. Sunt
convins c` mai sunt multe de f`cut [i
sunt sigur c` cei ce ne înlocuiesc ast`zi
vin cu o nou` putere de munc` [i
energie. Ne vom întoarce curând acas`,
la familiile noastre. Este greu pentru
mine s` mul]umesc, în câteva cuvinte,
camarazilor [i partenerilor no[tri
pentru ajutor [i cooperare.
Rezultatele muncii militarilor
vrânceni au fost apreciate de partenerii
americani [i în discursurile avute
cu aceast` ocazie. Comandan]ii americani
prezen]i la ceremonie le-au
mul]umit pentru efortul depus de-a
lungul misiunii. În cadrul activit`]ii
au fost medalia]i militari români [i
americani. Un moment emo]ionant a
fost prilejuit de generalul-maior James
Huggins, care a adus un tricou pe care
militarii au scris mesaje de încurajare
[i sus]inere pentru camaradul lor,
plutonierul-adjutant Florinel Enache,
r`nit luna trecut`. Tricoul va ajunge
la subofi]erul român aflat sub
tratament la un spital din SUA.
Militarii Brig`zii 2 Vân`tori de
Munte Sarmizegetusa, comanda]i de
LINIA |NT~I
TRANSFER DE AUTORITATE ÎN AFGANISTAN
Joi, 7 iunie, în Baza militar` Lagman din Afganistan, a avut
loc ceremonia militar` prilejuit` de executarea transferului de
autoritate între Grupul de comand` Zabul al Brig`zii 282 Infanterie
Mecanizat` Unirea Principatelor [i cel al Brig`zii 2 Vân`tori de
Munte Sarmizegetusa.
LA REVEDERE,
ROMÂNIA!
Pe lâng` satisfac]iile profesionale oferite, executarea
unei misiuni într-un teatru de opera]ii implic` multe
momente dificile. Unul dintre acestea este desp`r]irea
de cei dragi.
a[ezat unul în fa]a celuilalt [i au b`ut
cafeaua. Ai grij` de tine, tati!, îi spune
ea, scurt. Noi aici, acas`, o s` ne
descurc`m. {i-au strâns mâinile [i
t`ceau. Doar priviri...
Gata, plec, se apropie ora, a spus el
în cele din urm`. S-a înc`l]at sub
privirile so]iei. {i-a aranjat ]inuta în
fa]a oglinzii. S-a verificat, rapid. Este
ok, ar`]i bine!, a zis ea. El [i-a luat
rucsacul [i s-au îmbr`]i[at cât pentru
[ase luni. {i-a trecut mâinile prin p`rul
so]iei, l-a mirosit [i a s`rutat-o lung.
Lacrimile se luptau s` nu apar`.
Fiecare vroia s` mai spun` ceva, îns`,
nu mai era timp… A aruncat o privire
scurt` spre ea, aflat` în pragul u[ii. I-a
f`cut cu ochiul. Din acel moment,
femeia a [tiut c` b`rbatul a plecat la
familia camarazilor de arme.
A oftat lung [i a închis u[a casei,
apoi s-a lipit cu spatele de ea. A început
s` plâng`. Pu]in. S-a dus în camera
copilului. S-a a[ezat lâng` el [i a privit
tavanul alb. Cel mic s-a întors spre ea
[i a luat-o în bra]e. L-a s`rutat pe
cre[tet. Tati a plecat, i-a spus ea, u[or,
s` nu îl trezeasc`, apoi a l`sat lacrimile
s` îi cucereasc` obrajii.
Familia camarazilor
de arme
El a ajuns la unitate. Unul câte
unul, to]i militarii deta[amentului
intr` în cazarm` [i se adun` pe
platou. Familia camarazilor de arme
din Brigada 2 Vân`tori de Munte
Sarmizegetusa s-a reîntregit. Comandantul
a ap`rut. Suntem to]i, gata de
misiune!, i se raporteaz`. Se face poza
de grup. Militarii se îmbarc` în
autobuz. B`trânul RD 111 a pornit
astmatic. Motorul torcea vesel, gata
de un drum lung spre aeroport.
Kilometru dup` kilometru, distan]a
fa]a de cei dragi de acas` cre[tea.
Peste tot câmp înverzit, p`duri [i câte
o ma[in` care trecea în vitez` pe
drum. Au început micile discu]ii
despre misiune. Îns`, to]i erau
absorbi]i de priveli[te, de verdele
naturii de care o s` le fie dor. U[or,
România se trezea pentru o nou` zi.
O halt` scurt` [i din nou la drum.
La radioul din autobuz se transmiteau
[tirile dimine]ii. Lini[te,
gânduri [i un motor torcând în
surdin`. Apari]ia aeroportului a
revigorat spiritele. Gata, am ajuns,
preg`ti]i-v`!, s-a auzit comanda.
Disciplina]i, militarii au coborât
colonelul Cristinel Cernea, au început
deja misiunile specifice în cadrul
Grupului de comand` Zabul. Având
în vedere preg`tirea desf`[urat` în
]ar` [i sprijinul acordat aici de colegii
din Brigada 282 Infanterie Mecanizat`,
ace[tia s-au acomodat rapid
[i au preluat misiunile specifice.
Pentru fra]ii no[tri de arme din
Brigada 282 Infanterie Mecanizat`
este momentul s` revin` acas`, al`turi
de cei dragi, [i s` se gândeasc` la
misiunile grele ce le-au executat timp
de [ase luni, a afirmat colonelul
Cristinel Cernea. Îi salut [i le doresc
toate cele bune. Pentru noi s` ne
concentr`m pe misiunile viitoare.
Trebuie s` fim cu mintea deschis` si
concentra]i tot timpul.
Momente
inedite
turisit cei doi. Am vorbit mult
înainte, acum schimb`m locurile.
Ne-am împ`rt`[it opinii, p`reri,
cum este pe aici, am aflat ve[ti din
]ar`. Sper`m ca totul s` fie bine [i s`
ne revedem s`n`to[i, la iarn`, în
România.
În aceste zile, sergentul Claudiu
B`r`g`u a devenit t`tic. So]ia
sa, Veronica, a adus-o pe lume pe
fiica lor, Daria-Alexandra. Sunt
bucuros c` ambele sunt bine. Îmi pare
r`u c` nu sunt acas` lâng` ele, dar
a[a e via]a militarului, a declarat
sergentul Claudiu B`r`g`u. Sper ca
totul s` fie bine în continuare, timpul
s` treac` repede [i vreau s` le
transmit c` le iubesc mult de tot [i le
port în sufletul meu.
La sfâr[itul ceremoniei,
aten]ia mi-a fost
atras` de un alt moment
emo]ionant. Fra]ii Adi [i
Nicu[or {tefan sunt gemeni.
Ambii sunt mai[tri
militari clasa a III-a. Adi
a încheiat misiunea
al`turi de camarazii s`i
din Brigada 282 Infanterie
Mecanizat`, iar
Nicu[or este la început.
Revederea ne-a f`cut s`
tr`im clipe greu de descris
în cuvinte, mi-au m`r-
Pagin` realizat` de plutonier-major Lucian IRIMIA
ordonat [i s-au îndreptat c`tre
cl`direa aerog`rii.
Aici, lume mult` era în a[teptarea
curselor aeriene. Pu]ini se
d`deau la o parte pentru a face loc
militarilor. Unii c`l`tori râdeau, al]ii
se uitau urât. Oamenii în uniform`
de de[ert vedeau [i priviri în care se
sim]ea apreciere. Militarii auzeau [i
diferite p`reri despre participarea lor
la misiune. Mul]i se uitau la ei, dar
nu judecau. A fi militar nu este
pentru oricine. Iar ca s` îi în]elegi...
trebuie s` sim]i ceea ce simt ei.
Poate cei ce râdeau sau îi acuzau
acolo, în aerogar`, î[i vor schimba
p`rerea într-o zi, când vor putea
c`l`tori unde vor, f`r` viz`, [i
datorit` lor, militarilor. Poate
afaceristul deranjat de prezen]a
militarilor în aerogar` va constata
c` poate face afaceri lini[tit în lume
doar pentru c` România are trupe
într-o zon` fierbinte de conflict, iar
cei care au trecut prin fa]a lui [i-au
f`cut treaba foarte bine, departe de
cas`. Poate c` tân`ra aceea, din col],
va realiza ce înseamn` s` fii mândru
c` e[ti român [i nu va face
comentarii, de genul `[tia în bocanci
au f`cut praf, nerealizând c` tocmai
ea intrase într-o zon` unde se f`ceau
repara]ii la cl`dire.
Militarii au f`cut check-in-ul [i au
a[teaptat îmbarcarea în aeronava
militar`. Se dau ultimele telefoane.
Ultimele ur`ri. Cursa de Afganistan
începe îmbarcarea, s-a auzit în difuzor.
O ultim` ]igar`, un ultim ziar
cump`rat înainte de zbor. Unul câte
unul, militarii s-au îmbarcat în avion,
nu înainte de a-[i mai umple înc` o
dat` piepturile cu aer proasp`t, curat
românesc. Fiecare s-a a[ezat pe locul
lui cât mai confortabil. Trapa s-a închis
u[or, parc` pentru a l`sa fiec`ruia
posibilitatea de a memora o ultim`
imagine cu România. Apoi, gata, nu sa
mai v`zut nimic. Aeronava a decolat
ducând cu ea atâta dragoste, iubire
[i vise înc` neîmplinite.

ZIUA CONSTRUCTORILOR MILITARI
Primele structuri cu
atribu]ii în domeniul
construc]iilor [i domeniilor
militare au fost constituite prin
Corpul de Stat Major General,
înfiin]at la 12 noiembrie 1859,
prin Înalt Ordin de Zi al
domnitorului Alexandru Ioan
Cuza.
Hronicul o[tirii
consemneaz` îns`, ca
moment important în crearea
unei structuri organizatorice
cu responsabilit`]i în
domeniul construc]iilor [i
domeniilor militare, data de 18
iunie 1920. Atunci, regele
Ferdinand I a emis [i
promulgat Decretul Regal nr.
2645, care consfin]ea
înfiin]area Direc]iei a XII-a
– Chestiuni privitoare la
construc]ii, cazarmament,
mobilier [i domenii militare –
cu atribu]ii în administrarea
terenurilor [i cl`dirilor aflate în
posesia Ministerului de
R`zboi, repararea,
amenajarea sau executarea
cl`dirilor necesare, precum [i
dotarea acestora pentru
ad`postirea trupelor. Noua
structur` a avut ca principal
obiectiv crearea sistemului
organizatoric, care s`-i
permit` s` elaboreze regulile
potrivit c`rora se va
desf`[ura activitatea de
administrare a patrimoniului
imobiliar, s` conduc`, s`
controleze [i s` îndrume
corecta utilizare a
construc]iilor, terenurilor [i a
celorlalte materiale de resort.
În anul 1921, s-a efectuat
prima inventariere a tuturor
caz`rmilor [i terenurilor aflate
în folosin]a armatei, denumit`
Anuarul construc]iilor [i
domeniilor militare. Începând
cu anul 1950, direc]ia a suferit
mai multe transform`ri,
reorganiz`ri [i schimb`ri ale
denumirii. În prezent, în
calitate de structur` tehnic`
de specialitate a Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale pentru
managementul propriet`]ii
imobiliare, aceasta are în
compunere sec]ii structurate
pe birouri [i compartimente,
iar în subordine, cinci centre
de domenii [i infrastructuri, un
centru de interven]ie în situa]ii
de urgen]`, precum [i un
centru de studii [i proiectare
construc]ii militare, structuri
care îi permit rezolvarea în
condi]ii bune a
responsabilit`]ilor ce-i revin.
INTERVIU
Pavilionul IGAF Mangalia
(c`min de garnizoan`).
Anul trecut s-au finalizat
lucr`rile de consolidare
[i repara]ii capitale.
Colonelul Gheorghe Nistor
s-a n`scut la 26 decembrie
1963, în Suceava. Dup` ce a
urmat cursurile Liceului Militar
{tefan cel Mare din Cîmpulung
Moldovenesc (1982), a absolvit
{coala Militar` de Ofi]eri
Activi de Transmisiuni (1985) [i
Facultatea de Drept din cadrul
Universit`]ii Bucure[ti (1994).
A urmat, de asemenea, mai
multe cursuri postuniversitare –
Probleme de drept privat, de conducere în domeniul achizi]iilor [i de
perfec]ionare în domeniul Securitate [i ap`rare na]ional`. {i-a început
cariera de ofi]er la Regimentul 48 Transmisiuni [i a lucrat în domeniul
pentru care s-a preg`tit în [coala militar` pân` în anul 1995. De
atunci, a fost încadrat în diferite func]ii – consilier juridic, [ef sec]ie
valorificare active imobiliare, [ef sec]ie achizi]ii publice [i [ef sec]ie
patrimoniu imobiliar – la Direc]ia Domenii [i Infrastructuri. La 16 iulie
2010, a fost numit [eful acestei structuri.
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI
IMOBILIAR AL MApN
– interviu cu [eful Direc]iei Domenii [i Infrastructuri, colonel Gheorghe NISTOR –
– Domnule colonel, la sfâr-
[itul anului 2012, trebuie încheiat`
activitatea de intabulare
a caz`rmilor. Ve]i reu[i s` v`
încadra]i în acest termen?
– Activitatea de intabulare a
caz`rmilor este coordonat` de
Direc]ia domenii [i infrastructuri în
colaborare cu Direc]ia Topografic`
Militar`. Pân` acum, au fost înscrise
în Cartea funciar` 83,6% din caz`rmile
aflate în administrarea Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale. La finalul
anului 2012, se preconizeaz` ca toate
imobilele s` aib` m`sur`torile efectuate
[i documenta]iile tehnice
întocmite. În func]ie de situa]ie, în
cazul apari]iei unor litigii, se vor
ini]ia demersurile pentru ac]ionarea
în justi]ie în vederea solu]ion`rii
acestora. Am reu[it s` constituim o
baz` de date în care sunt cuprinse
toate caz`rmile aflate în patrimoniul
imobiliar al Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale. Aceasta se actualizeaz`
permanent, ca urmare a modific`rilor
intervenite în patrimoniu [i în
sistemul de administrare, precum
transferuri de imobile c`tre alte institu]ii
ale statului, intabularea imobilelor
în Cartea funciar`, constituirea
de imobile noi prin dezmembrare
din cele existente, schimbarea
administratorului caz`rmii sau alte
situa]ii similare.
– Direc]ia Domenii [i Infrastructuri
asigur` managementul
proiectelor [i programelor imobiliare
din MApN [i al proiectelor
finan]ate prin Programul de
Investi]ii în Securitate al NATO
(NSIP). Ce realiz`ri a]i înregistrat
pe aceast` linie?
– În cursul anului 2011, au fost
efectuate 25 de recep]ii la terminarea
lucr`rilor [i 17 recep]ii finale,
dup` expirarea perioadei de garan-
]ie. De asemenea, sunt în derulare,
în cadrul NSIP, procedurile de
achizi]ie a lucr`rilor [i a serviciului
de consultan]` pentru proiectul Refacere/modificare
pist` decolareaterizare
aerodrom Fete[ti. Din
bugetul ministerului, au fost recep-
]ionate, în cursul anului 2011, 26 de
investi]ii necesare categoriilor de
for]e [i altor beneficiari de folosin]`,
iar în anul 2012, sunt în derulare 46
de obiective.
– În domeniul imobiliar, anul
trecut [i de la începutul acestui
an [i pân` acum, au fost modificate/emise
mai multe ordine ale
ministrului ap`r`rii na]ionale.
Urmeaz` [i alte modific`ri?
– Din 2011 pân`
acum, activitatea privind
elaborarea actelor
normative specifice,
doctrinelor [i manualelor
militare s-a
concretizat prin emiterea
unor ordine pentru
reglementarea aspectelor
privind constituirea
dreptului de
folosin]` asupra terenurilor
sau schimbarea
regimului juridic
al acestora în vederea
realiz`rii de
MApN a unui program
pentru construirea de
locuin]e. Tot prin ordine
ale ministrului, au
fost stabilite competen]ele
de aprobare
a documenta]iilor tehnico-economice
ale
obiectivelor de investi]ii
imobiliare în
MApN [i normelor
privind închirierea
unor imobile sau p`r]i
din acestea, disponibile,
aflate în administrarea
ministerului [i în
proprietatea public` a
statului.
În planul cu actele
normative specifice
domeniului nostru de
competen]`, mai sunt
incluse, în vederea
complet`rii [i modifi-
5
Irina-Mihaela NEDELCU
c`rii, ordinele pentru aprobarea
Regulamentului privind ini]ierea,
elaborarea, con]inutul-cadru [i
aprobarea documenta]iilor tehnicoeconomice
aferente proiectelor de
investi]ii imobiliare în MApN [i a
Instruc]iunilor privind folosirea de
personalul armatei [i al]i beneficiari
a fondului construit al MApN,
destinat caz`rii, refacerii capacit`]ii
de munc` [i activit`]ilor recreative
[i sportive. De asemenea, vor fi modificate
Instruc]iunile privind realizarea,
recep]ionarea [i stabilirea
valorii definitive a lucr`rilor de construc]ii
[i instala]ii aferente, executate
din fondurile alocate prin programele
MApN [i Normele metodologice
privind vânzarea de MApN a
unor locuin]e de serviciu pe care le
are în administrare.
– Ce obiective v-a]i propus s`
îndeplini]i pân` la sfâr[itul
anului 2012?
– În afara celor men]ionate mai
sus, care ]in mai mult de partea
„teoretic`” a domeniului nostru de
competen]`, avem o serie de obiective
practice, a c`ror derulare o vom
urm`ri \n acest an. Astfel, vom
participa la activit`]ile interna]ionale,
mai ales cele privind Acordul
dintre SUA [i România referitor la
activitatea for]elor SUA sta]ionate pe
teritoriul ]`rii noastre, contractarea,
urm`rirea [i finalizarea lucr`rilor în
cadrul NSIP, finalizarea documenta]iilor
tehnico-economice [i executarea
lucr`rilor la obiectivul de investi]ii
Deveselu. Trebuie s` facem [i o
analiz` a notific`rilor adresate ministrului
ap`r`rii na]ionale, în urma
aplic`rii prevederilor Legii nr. 10/
2001 privind situa]ia juridic` a unor
imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989. Vom urm`ri, în continuare,
derularea Programului na]ional de
construire de locuin]e destinate
tinerilor [i personalului armatei, prin
programe ANL, ca urmare a adopt`rii
hot`rârilor de guvern privind
transferul unor imobile, condi]ionat
de asigurarea locuin]elor pentru
personalul propriu. Un alt obiectiv
important îl constituie analizarea
caz`rmilor care au devenit disponibile
ca urmare a procesului de restructurare
a armatei, crearea cadrului
legislativ necesar pentru
valorificarea acestora în vederea
supliment`rii bugetului MApN.
– În timp, Direc]ia Domenii
[i Infrastructuri a suferit multe
restructur`ri care au dus la diminuarea
num`rului de personal.
Din ceea ce [ti]i în acest moment,
mai urmeaz` [i altele?
– Este necesar ca direc]ia s` fie
restructurat` conform noilor cerin]e
[i necesit`]ilor reale privind func-
]ionalitatea sistemului. Astfel, vom fi
în m`sur` s` realiz`m un management
eficient, mai ales în ceea ce
prive[te proprietatea imobiliar`
aflat` în administrarea Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale.

6
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Anima]i, probabil, de acea doz` de
nebunie calculat` pân` la cel mai
mic detaliu, para[uti[tii militari au
atuul care le d` libertatea de a fi mai aproape
de Dumnezeu. Metaforic spus, sunt cei care
„privesc cerul f`r` s` p`leasc` [i p`mântul f`r`
s` ro[easc`!”, dup` cum spunea generalul
francez Charles de Gaulle. De ce sunt trupele
de para[uti[ti structuri de elit` pe care orice
armat` le dore[te? Pentru c`, dincolo de
curajul, profesionalismul, t`ria de caracter,
mentalitatea de înving`tor [i capacitatea sporit`
de autocontrol, para[uti[tii sunt singurii militarii
care creeaz` o punte de leg`tur` între cer [i
p`mânt [i care nu pot gre[i decât o singur`
dat`.
„Icarii” cu para[ute
Trupele de para[uti[ti sunt „Icarii” zilelor
noastre, care nu au aripi, dar au para[ute. {i
îndr`zneala clipei. „Icarii” Armatei României
mai au ceva în plus: sunt cei care permanent
duc în spate responsabilitatea lucrului des`vâr[it
[i care pun accentul pe îndr`zneal`,
dorin]` de aventur`, credin]` în propriile
for]e [i încredere în camarazi, convingerea
c` orice misiune, indiferent de riscurile pe
care le implic`, poate fi dus` la bun sfâr[it.
De toate aceste lucruri aveam s` m` conving,
de curând, la Câmpia Turzii, acolo unde i-am
întâlnit pe militarii Brig`zii de Opera]ii
Speciale din Târgu Mure[. Aveau de
executat un exerci]iu de para[utare în comun
cu US Marines, parte integrant` a exerci-
]iului Black Sea Rotational Forces.
SALT SPRE PERFORMAN}~
Locotenent C`t`lina }~RU{
Preg`tirea special`, permanenta stare de disponibilitate capacitatea de a
folosi cea de-a treia dimensiune a câmpului de lupt`, spa]iul aerian au conferit
de-a lungul timpului trupelor de para[uti[ti o importan]` deosebit`. Pe lâng`
posibilitatea de a p`trunde rapid în zone improprii celorlalte categorii de for]e,
trupele de para[uti[ti asigur` ast`zi îndeplinirea celor mai complexe [i dificile
misiuni cu influen]e hot`râtoare în desf`[urarea ac]iunilor trupelor de uscat,
fiind apte s` ac]ioneze la mari distan]e [i s` cucereasc` puncte strategice [i
operative dificile.
…Dup`-amiaza acelei zile nu p`rea tocmai
potrivit` pentru salturi cu para[uta, deoarece
cerul se acoperea din ce în ce mai tare cu nori
aduc`tori de ploaie. Militarii din For]ele pentru
Opera]ii Speciale nu p`reau foarte îngrijora]i
de acest lucru. Î[i controlau cu aten]ie
para[utele pentru a putea efectua apoi controlul
medical. Trebuie spus c`, înainte de orice
para[utare, preg`tirea este necesar` [i const`
în exerci]ii fizice, antrenament în baza de
para[utare, care presupune, în principal,
instruire la scara progresiv`, la trenajor [i
plierea para[utelor. Pliajul reprezint` procesul
de împachetare ordonat` a para[utei [i se
execut` în scopul realiz`rii saltului [i pentru
însu[irea de militari a tehnicii plierii para[utelor.
Cu aceast` ocazie, se face un control
am`nun]it asupra p`r]ilor componente de baz`,
iar dac` sunt depistate defec]iuni care nu pot fi
remediate pe loc, de exemplu ruptura pânzei
para[utei, aceasta va fi oprit` de la salturi. Înaintea
începerii pliajului, para[utele sunt întinse [i
scuturate, fiind îndep`rtate toate impurit`]ile care
au fost prinse în voalur` (pânza mare) la
strângerea para[utei pe câmp sau la saltul
anterior. Dup` pliaj, fiecare para[ut` este ajustat`.
Activit`]ile de para[utare cuprind para[ut`ri
de antrenament [i para[ut`ri tactice, atât cu
para[uta rotund`, cât [i cu para[uta arip`.
Bineîn]eles c` aceste para[ut`ri se fac în condi]ii
meteo normale sau grele. Ast`zi avem condi]ii
de vreme dificile, cu turbulen]e atmosferice [i
front atmosferic care se apropie, dar asta nu ne
împiedic` s` ne ducem la bun sfâr[it misiunea.
Folosim tehnic` [i echipament similare
para[uti[tilor americani, ceea ce ne d` încrederea
c` putem ac]iona în comun în misiune, ne-a
INSTRUC}IE
precizat comandantul Brig`zii de Opera]ii
Speciale din Târgu Mure[, generalul de
brigad` Adrian Ciolponea..
De obicei, în raioanele pe care le avem în
Câmpia Turzii, para[ut`m echipaje de 10
para[uti[ti la para[uta rotund` [i pân` la 15
la para[uta arip`, pentru a men]ine un interval
de siguran]` [i pentru a avea un control asupra
for]ei care se disloc` dintr-o regiune în alta.
Odat` ce militarii din For]ele pentru Opera]ii
Speciale au trecut prin controlul medical [i au
efectuat exerci]iile fizice, li s-a precizat starea meteo
care prevestea ploaie, [i-au controlat fiecare în
parte para[utele [i au primit ultimele indica]ii
legate de zbor [i salturi. Apoi, dup` ce s-au
îmbarcat în aeronava care avea s`-i duc` în înaltul
cerului [i aceasta a decolat, lini[tea s-a a[ezat peste
tot. Ne-am deplasat la locul prev`zut pentru salturi
[i am a[teptat în t`cere cu ochii a]inti]i spre cer.
Ploaia începea s` se fac` sim]it`, dar, dup`
aproximativ zece minute, al`turi de stropii de
ploaie, au început s` cad` din cer, alinia]i,
para[uti[tii militari. Rând pe rând, se leg`nau în
b`taia vântului, [i, cu o m`iestrie de invidiat,
71 DE ANI DE PARA{UTISM MILITAR
La 10 iunie, s-au împlinit 71 de ani de la înfiin]area primelor
trupe de para[uti[ti militari români. Aceast` nou` structur` militar`
a ap`rut în contextul evenimentelor politico-militare interne [i
interna]ionale din perioada anilor 1940-1941, factorii de
decizie politic` [i militar` de la Bucure[ti hot`rând înfiin]area
primelor unit`]i de para[uti[ti militari români. A[a se face c` Statul
Major al Ministerului Aerului din acea vreme a dispus înfiin]area,
la 10 iunie 1941, a {colii de Para[uti[ti Militari pe lâng` Centrul
de Instruc]ie al Aeronauticii Militare.
struneau para[utele într-un zbor lin, parc`
matematic calculat, pân` ajungeau pe p`mânt.
Precizia ateriz`rii, con[tiinciozitatea cu care
militarii [i-au strâns para[utele dup` contactul cu
solul [i lumina din ochii lor dovedeau faptul c`
sunt ni[te profesioni[ti care î[i iubesc meseria.
Totul a decurs normal conform planului. Am
executat cel de-al unsprezecelea salt din cariera mea,
dup` cele cinci f`cute în SUA [i cinci la noi în ]ar`.
Ne antren`m foarte mult pentru asemenea salturi,
dar totul este incitant [i merit`. Dai mult la
antrenament, te preg`te[ti foarte bine [i, atunci, în
lupt` i]i este mult mai u[or, ne-a spus sublocotenentul
M`d`lin B`ban, pe care l-am abordat
imediat dup` aterizare. {i pentru c`pitanul Rare[-
Claudiu Man saltul a fost reu[it: A fost primul din
acest an, dar ne instruim pentru s`riturile cu
para[uta înc` de la începutul carierei, de când
suntem breveta]i. De atunci suntem într-o continu`
preg`tire. Cea mai mare emo]ie o am întotdeauna
înainte de îmbarcare, apoi concentrarea devine
maxim` [i totul decurge de la sine!
Un general…la în`l]ime
Dar exerci]iul nu s-a încheiat aici. Odat`
ploaia oprit`, în miez de noapte, para[uti[tii
Brig`zii de Opera]ii Speciale din Târgu Mure[
s-au preg`tit pentru un nou salt, de la în`l]imea
de 3.000 de metri. Pe timp de noapte. Nu s-au
distins dup` s`ritur` decât în momentul
contactului cu solul, fiind înv`lui]i de întunericul
care masca orice urm` de lumin`. Prioritare
pentru for]ele speciale atât în teatrul de opera]ii,
cât [i la instruc]ie sunt ac]iunile pe timp de noapte.
Am executat un salt de tip HALO – High Altitude
Low Opening, cu inser]ie într-o zon` predestinat`
în apropierea unui obiectiv. Acesta necesit` o
preg`tire intens` cu un echipament special, dar [i
mult` experien]`. Salturile de noapte sunt mult
mai dificile decât cele pe timp de zi, fiindc`
percep]ia lucrurilor se produce mult mai greu.
Adic` distan]a, viteza vântului, înscrierea pe axul
de aterizare, priza direct`, iar orice gre[eal` atrage
dup` sine un complex de împrejur`ri care poate fi,
uneori, nefavorabil. Chiar dac` a plouat, nu au
fost probleme la aterizare [i întreg deta[amentul a
ajuns la sol f`r` probleme, ne-a relatat generalul
de brigad` Adrian Ciolponea, în timp ce-[i
strângea para[uta.
Datorit` profesionalismului de care dau
dovad`, trupele de para[uti[ti sunt pionii
principali pentru For]ele Speciale, component`
specializat` de interven]ie, discret` [i rapid` a
Armatei României, destinat` s` execute cu o
mare precizie o gam` larg` de misiuni cu
caracter deosebit, în deplin secret, în sprijinul
desf`[ur`rii for]elor clasice sau al stabiliz`rii
unor situa]ii în deplin consens cu interesele
statului.
Para[utismul este, dincolo de toate, o
pasiune. Poate momentul adev`rului [i al
pl`cerii duse la extrem. Ca într-un basm,
para[uti[tii militari cad din cer pentru a retr`i,
a nu [tiu câta oar`, senza]ia primordial` ce i-a
adus aici în armat`.

Primul instructor
nu se uit` niciodat`
P`s`rile de fier sunt aliniate la start. De
jur-împrejurul lor, mai[trii militari controleaz`
câte o parte din avion. Aripile gri par a striga
dup` mângâierea norilor. Ultimele verific`ri
sunt f`cute de fiecare înv`]`cel [i instructor.
Studen]ii de anul III au început deja
preg`tirea pe avionul cu reac]ie IAR-99
Standard.
Pe studentul sergent Marius Magherc`
l-am v`zut în timp ce se preg`tea s` coboare
din avion. Dup` ce [i-a dat jos casca DASH
(Display and Sight System) – pe al c`rei vizor
sunt afi[ate toate informa]iile relevante din
timpul zborului – [i [i-a scos mapa din porthartul
de pe picior, Marius mi-a povestit de visul lui de
a pilota. A absolvit Colegiul Militar Liceal {tefan
cel Mare (CML) din Câmpulung Moldovenesc,
iar dup` ce a fost declarat admis la testarea
medical`, a sus]inut examenul de admitere la
AFA. În timp ce alt coleg de-al lui se preg`tea
de zbor, Marius mi-a spus: De mic m` vedeam
pilot, acesta a fost [i unul dintre motivele pentru
care am f`cut liceul militar. Este o fire
ambi]ioas` [i cu mult curaj. Am vrut s`-mi
demonstrez c` pot, afirm` în timp ce î[i salut`
colegul ce ruleaz` avionul, iar zgomotul
motorului cu reac]ie începe s` se fac` auzit.
Toate deciziile din via]a mea m-au ajutat pentru
cre[terea încrederii în sine. Ca orice student în
an terminal, Marius se gânde[te la reparti]ie,
dorindu-[i s` ajung` s` piloteze avionul multirol.
Î[i aduce aminte cu nostalgie de primul zbor
efectuat în anul întâi: A fost cu Yak – 52 , nici nu
mi-am dat seama c` zbor. Era o inunda]ie de
sentimente care te cople[eau. Când am aterizat, am
realizat c` am f`cut primul meu zbor. Pe fa]a lui
parc` se v`d emo]iile de atunci.
Pentru a fi admi[i la zbor, studen]ii sus]in
în fiecare an o vizit` medical` [i multe ore de
preg`tire intense. Instructorii îi înva]` toate
secretele acestei meserii, oferindu-le condi]iile
ca, la sfâr[itul ultimelor ore de pilotaj, ace[tia
s` fie breveta]i ca pilo]i în armata român`.
Nu am avut niciodat` sentimentul de team`,
adaug` Marius privind avionul ce vine la
aterizare. Când e[ti la sol, î]i vin în minte multe
situa]ii tehnice [i gânduri, îns` în momentul în
care te afli în cabin` [i începi s` rulezi avionul
spre pist`, orice emo]ie sau sentiment dispare.
INSTRUC}IE
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
ZBORUL SE ÎNVA}~ DE PE B~NCILE {COLII
Maistru militar Gabriela IVAN
gabriela.ivan@presamil.ro
Pe aerodromul din Boboc, studen]ii anului III ai Academiei For]elor
Aeriene Henri Coand` (AFA) execut` dou` luni de practic` prin zbor.
De altfel, acest gen de preg`tire începe înc` din primul an de studiu.
Emo]iile sunt importante, dar ele nu trebuie s` se fac` sim]ite în
momentul lu`rii unei decizii.
Student sergent George Neagu
Datorit` perioadei scurte de preg`tire
practic`, orele de zbor se execut` [i în timpul
weekendului. Timpul liber sacrificat – atât al
instructorilor, cât [i al studen]ilor – va fi r`spl`tit
cu bucuria ob]inerii brevetului de pilot. Am un
respect deosebit pentru to]i instructorii pe care
i-am avut, spune studentul sergent Marius
Magherc`. Dar pe omul care mi-a pus prima
dat` man[a în mân` [i m-a înv`]at s` jonglez cu
palonierul (dispozitivul de pedale) nu am s`-l uit
niciodat`. Acesta este locotenent-comandorul
Remus Balea, care mi-a demonstrat c` visul meu
de a zbura se poate îndeplini.
Important este s` zbor
În fa]a avionului ce a aterizat, locotenentcomandorul
Emilian Vi[oiu, instructor de
zbor pe IAR-99 Standard [i {oim, face
debriefing-ul zborului cu studentul sergent
Liviu Munteanu. Încerc`m s`-i determin`m
s` înve]e ce au de f`cut [i s` gândeasc` în avion,
s` nu fie robo]i, afirm` instructorul în timp ce
se uit` la Munteanu. Instructorul face parte
din prima promo]ie de pilo]i de dup`
Revolu]ie, promo]ia Libertatea 1990. A pilotat
de la IS-28 MA – motoplanor – pân` la IAR-99
{oim [i Standard. Zborul e ca [ofatul, se înva]`
[i nu se uit`, explic` locotenent-comandorul
Comandor Remus Gherasim
Emilian Vi[oiu. Sup`r`tor este atunci când
vezi c` studentul este înc`p`]ânat. Le recomand
s` fie mai serio[i din punct de vedere al
preg`tirii [i s` înve]e tot ce li se pred` în
academie în timpul anului.
De la st#nga la dreapta: locotenent-comandor Emilian Vi[oiu,
student sergent Liviu Munteanu [i student sergent Marius Magherc`.
Între dou` ateriz`ri, studentul sergent
Munteanu mi-a povestit cât de dor îi este de
Yak-52, primul avion pe care a zburat, deoarece
este un avion un pic mai complicat la tehnica de
pilotaj. La fel ca [i colegul lui, Munteanu a
terminat CML {tefan cel Mare. Am ales s` devin
pilot pentru c` de mic aveam o imagine format`
din filmele americane cu pilo]i [i a[a mi-am
dorit s` ajung. Acesta este [i motivul pentru care
am ales avionul cu reac]ie, afirm` studentul.
Este în anul terminal, dar pentru el nu este
important unde va fi repartizat, important este
s` zbor, nu conteaz` în care unitate. Mi-ar pl`cea
s` ajung instructor, deoarece ideea de a-i înv`]a
pe al]ii m-a atras întotdeauna. Chiar dac` în
anul întâi de academie a fost pentru prima dat`
în avion, lui Liviu nu i-a fost fric`, ci, din contr`,
avea o stare de euforie: Eram uluit de cum se
vedeau norii când sp`rgeam plafonul. Totul era
mic [i aveam impresia c` eu stau pe loc, suspendat
în aer, iar norii [i p`mântul treceau pe lâng`
mine foarte repede. Dup` câteva minute, în care
a auzit din partea instructorului lucrurile pe
care le-a gre[it în timpul zborului, Munteanu
are o fa]` senin`, ce eman` mult` ambi]ie. Sim]i
c` ]i-ai dezam`git instructorul când mai faci câte
o gre[eal`, dar important este s` înv`]`m.
Datorit` acestui lucru, în momentul în care noi
ne corect`m singuri în timpul zborului,
instructorul se bucur`, spune el. Se ghideaz` în
via]` dup` un singur motto, Continu` s` tr`ie[ti
clipa, care l-a ajutat de fiecare dat` s` treac`
mai departe f`r` regrete [i s` se bucure de
7
fiecare zbor în parte, deoarece niciunul nu
seam`n` cu cel`lalt.
Între pasiune [i familie
Studentul sergent George Neagu are 22
de ani, ca [i colegii s`i. Înainte s` intre la
Academia For]elor Aeriene, acesta a fost pilot
sportiv pe planor la Clubul Strejnic Gheorghe
B`nciulescu. El recunoa[te c`, fa]` de colegi,
a avut alte tr`iri: Am avut multe emo]ii c`
am schimbat tipul de aeronav`, deja era vorba
despre alte în`l]imi [i viteze. S-a n`scut în
Tecuci, într-o familie de militari, [i a crescut
pe lâng` elicoptere. Chiar dac` este foarte
tân`r, George este c`s`torit de un an [i are
o feti]` de [ase luni. Familia lui este la
Constan]a, dar distan]a nu l-a afectat foarte
mult. Îi este dor de copilul lui, îns` încearc`
s` ajung` acas` s`pt`mânal. Pentru George,
anul întâi, când a ie[it la simpl` comand`, a
reprezentat un alt nivel. Mi-am îndeplinit
obiectivul pe acel an, m`rturise[te el. Cine
îndr`zne[te, câ[tig`!.
Comandorul Remus Gherasim este
instructor-[ef. El este de p`rere c` nu ai cum
s` te compor]i cu studen]ii altfel decât te-ai
comporta cu proprii t`i copii: De ceea ce-i
înv`]`m depinde viitorul lor. S` fii instructor
de zbor este o art`, iar emo]iile îi n`p`desc
[i pe ei: În timpul preg`tirii, orice student
mai face gre[eli, dar sunt gre[eli care se pot
corecta. Sunt limite cu care te înscrii în marja
de eroare. Noi avem emo]ii când d`m unul
dintre studen]i la simpl`(n.b. comand`),
afirm` instructorul-[ef. Comandorul î[i
iube[te meseria [i o recomand` cu c`ldur`
tuturor celor care vor s` simt` mângâierea
norilor: {i-au ales o meserie frumoas` [i grea.
Le recomand s` înve]e [i s` acumuleze cât
mai multe cuno[tin]e din cele predate în
academie [i în zbor, pentru a ob]ine ceea ce-[i
doresc cu adev`rat, detaliaz` Gherasim.
Studen]ii de la IAR-99 Standard î[i aduc
aminte cu zâmbetul pe buze de botezul f`cut
în m`r`cini – dac` marinarii sunt uda]i cu
ap` la prima ie[ire pe mare, pilo]ii, dup`
primul zbor la simpl` comand`, sunt arunca]i
în m`r`cini pentru a ]ine minte primul zbor
independent. Chiar dac` mai g`seau câte
un spin înfipt în piele [i dup` o lun` de zile,
botezul a reprezentat o modalitate prin care
au realizat c` locul lor este aici. Au mers
pân` în punctul în care [i-au dorit s` intre
în rând cu pilo]ii experimenta]i [i [i-au f`cut
emblema plutonului. Aceasta este constituit`
dintr-o pas`re recunoscut` pentru
rapiditatea sa, [oimul. Deasupra p`s`rii de
prad` stau scrise câteva cuvinte: Alege-]i
visele cu propiile tale aripi.

8
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
PREG~TI}I PENTRU
IMPREVIZIBIL
Militarii Militarii Batalionului Batalionului 96 96 Geniu Geniu se se instruiesc instruiesc instruiesc pentru pentru a
a
face face face fa]` fa]` oric`rei oric`rei situa]ii. situa]ii. situa]ii. Ei Ei [tiu [tiu s` s` deschid` deschid` drumurile drumurile
drumurile
pentrupentrupentru infanteri[ti, infanteri[ti, s` s` distrug` distrug` blindate, blindate, s` s` acorde acorde primulprimul-
ajutor ajutor ajutor sau sau s` s` g`seasc` g`seasc` solu]ii solu]ii inovatoare.
inovatoare.
Distrug Distrug pentru
pentru
a a a deschide deschide deschide drumuri
drumuri
Caporalul Marian Afloarei, fost
militar în termen, a decis, dup` terminarea
stagiului, ca un timp s`
r`mân` civil. Dup` o scurt` perioad`,
a considerat c` trebuie s` revin`
în armat`. Ocupa]ia sa principal`
este plantarea [i deplantarea minelor,
distrugerea diferitelor obiective
cu explozibil.
O zi obi[nuit` pentru noi începe
cu arborarea drapelului, urmat` de o
or` de educa]ie fizic` militar`, spune
caporalul Afloarei. Apoi, instruc]ia
planificat` pentru ziua în curs, care
este diferit` mereu, pentru a parcurge
cât mai multe teme.
În ultimii ani, arma geniu
a trecut printr-un amplu
proces de transformare
atât concep]ional, cât [i
organiza]ional. S-a elaborat o
nou` doctrin` a armei, noi
manuale pentru lupt`, noi
instruc]iuni [i standarde. S-au
rea[ezat structurile de geniu
prin crearea unor entit`]i
flexibile, mobile, cu capacitatea
de a asigura sprijin genistic
la nivelul a[tept`rilor partenerilor
str`ini. În ultima perioad`,
militarii Batalionului 96
Geniu au participat la misiuni
de sprijin în teatrele de opera]ii
din Bosnia [i Her]egovina, Irak
[i Afganistan. Chiar dac`
tehnica din dotare nu este cea
mai nou`, experien]a bogat`
a mecanicilor-conductori [i a
speciali[tilor de mentenan]`
asigur` respectarea termenilor
oric`rei misiuni.
Soldat Cristian LENGA
În primul rând, se prime[te misiunea,
dup` care se formeaz` un culoar
de mine, care poate fi de dou`
tipuri: mecanizat sau grupat, cu
pionieri. Culoarul mecanizat se face
cu ajutorul ma[inilor sau al utilajelor,
în ajutorul c`rora vine grupul de
pionieri, care face spa]iu pentru trecerea
tehnicii sau pentru deplasarea
personalului.
Ei sunt deschiz`torii de drumuri,
echipa care distruge un punct obligatoriu
de trecere – un pod sau o
cale ferat`, pe care inamicul urmeaz`
s` se deplaseze, pentru a-i încetini
astfel înaintarea. Tot deschiz`torii
de drumuri se ocup` [i cu distrugerea
utilajelor blindate, cu ajutorul
minelor.
În cele dou` misiuni interna-
]ionale în care am fost implicat pân`
acum, am înv`]at c` organizarea
depinde de buna cunoa[tere a rolului
încredin]at, explic` Marian, con-
[tient de faptul c` fiecare în parte
este foarte important pentru succesul
de ansamblu al misiunii.
Lupt` Lupt` Lupt` Lupt` Lupt` precum precum precum precum precum
infanteristul
infanteristul
infanteristul
infanteristul
infanteristul
Caporalul Marius Gugiu compar`
tactica geni[tilor cu cea a
infanteri[tilor [i apreciaz` c`, în
cazul primilor, intervin acele no-
]iuni pirotehnice care nu le sunt
cunoscute decât la un nivel primar
celorlal]i. Caporalul Gugiu este
pionier în grupa asalt, care asigur`
protec]ia celorlalte subunit`]i
aflate în patrul` sau în alte situa]ii.
Una dintre temele instruc]iei
se nume[te Lupt` precum infanteristul.
Geni[tii au aceea[i desf`-
[urare pentru lupt` [i, în plus, pun
în practic` temele de geniu în
momentul descoperirii unui element
explozibil improvizat.
Caporalul Marian Afloarei,
\n ac]iune.
INSTRUC}IE
Preg`tirea
trotilului pentru
o demonstra]ie
de distrugere
în dou` medii
diferite: metal
[i beton.
Militarii sunt
aten]i la fiecare
detaliu.
Noi deschidem drumurile pentru
infanteri[ti, pentru c` ne deplas`m
înaintea lor [i desf`[ur`m misiunile
specifice, utilizând detectoare sau
costume speciale de protec]ie, spune
caporalul Marius Gugiu. Pe de alt`
parte, geni[tii au dovedit, inclusiv
în misiunile din teatrele de opera]ii,
c` echipa conteaz` foarte mult. To]i
oamenii sunt importan]i, fiecare are
un scop clar, este de p`rere Marius,
care crede c` toat` lumea trebuie
apreciat`, indiferent de func]ia pe
care o de]ine.
Sanitarul
Sanitarul
din din spatele
spatele
genistului genistului
genistului
Colegul lor, caporalul Alexandru
Nanu, în vârst` de 29 de ani, este
cerceta[-genist. Are în vedere colectarea
informa]iilor, a datelor despre
teren, despre patrule [i incursiuni. A
participat la diferite concursuri
pentru cerceta[i, precum [i în tabere
speciale de cercetare pe munte
Caporalii Marius Gugiu
[i Alexandru Nanu,
înainte de distrugerea
unui obiect din beton.
pentru opera]iuni în zonele împ`durite.
Unele misiuni au o complexitate
mai ridicat` [i necesit`
aten]ie sporit`, deoarece în teatrele de
opera]ii orice lucru obi[nuit poate
ascunde pericolul, spune caporalul
Nanu. Totul se desf`[oar` într-o
alert` continu`, pentru c` atacurisurpriz`
pot s` apar` în orice clip`.
Colegii se pot baza pe mine în cazul în
care cineva necesit` primul-ajutor,
deoarece am [i specializare de sanitar,
completeaz` caporalul Alexandru.
De cele mai multe ori, experien]a
geni[tilor în g`sirea unei solu]ii
tehnice, chiar inovatoare, i-a surprins
pe partenerii str`ini. În acest sens,
solda]ii [i grada]ii profesioni[ti ai
Batalionului 96 Geniu sunt militari
cu o capacitate de asimilare deosebit`.
Ei asigur` zona eficient, cunosc
procedurile pentru o patrul` eficace
[i reac]ioneaz` prompt la contactul
cu inamicul. Mai presus de orice, din
dialogul cu geni[tii, r`mâne ideea
conform c`reia succesul oric`rei
ac]iuni depinde de unitatea echipei.
Iar lucrul acesta, la geniu, este vital.

LOGISTICQ
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
DESPRE UTILITATE {I ÎMBUN~T~}IRI LA UN CURS DE STAT MAJOR
C`pitan Constantin PI{TEA
constantin.pistea@presamil.ro
Am ajuns la cursul de stat major de la {coala de Aplica]ie
pentru Logistic` General Constantin Zaharia în primele minute
ale unei [edin]e despre aprovizionarea unit`]ilor militare cu
carburan]i-lubrifian]i. B`ncile, pline de cursan]i aten]i, parc`
au f`cut un pas în spate când m-am recomandat ca fiind de la
Observatorul militar. Totu[i, în locul reticen]ei ini]iale, puse
pe seama lipsei de experien]` în rela]ia cu presa, s-a n`scut
un dialog relaxat despre utilitatea cursului [i modul în care
acesta ar putea fi îmbun`t`]it.
„Voluntari”
tra[i la sor]i
Conform unui principiu
nepl`cut, dar numai bun de aplicat
când voluntariatul se las` a[teptat,
cei care au avut „pl`cerea” de a
discuta pe marginea cursului au
fost nominaliza]i în urma unei
trageri la sor]i. Instructorul,
locotenent-colonelul Ionel U]`,
care abia notase pe tabl` tema
[edin]ei, a observat înclina]ia
cursan]ilor c`tre anonimatul lini[tit
al b`ncilor [i a ales trei numere, în
spatele c`rora s-au reg`sit trei
cursan]i, dup` ordinea din condic`.
Primul „nefericit” a fost c`pitanul
Gheorghe Albu, instructor
chiar în {coala de Aplica]ie pentru
Logistic`. L-am întrebat, fire[te, de
ce se afl` la cursul de stat major, iar
r`spunsul s`u a venit, la fel de
natural: pentru c` îl ajut` la
avansarea în carier`. C`pitanul
Albu urmeaz` s` devin` maiorul
Albu. Când? Sper c` anul acesta...
Func]ia pe care o încadreaz` este
de maior, a[a c`, l`sând la o parte
neprev`zutul, avansarea sa
r`mâne numai o problem` de timp.
C`pitanul Albu mi-a explicat
structura cursului de stat major: Se
desf`[oar` pe dou` module. Primul
a fost de preg`tire militar`
general` [i tactic`, iar al doilea
este de preg`tire de specialitate [i
metodic`. Durata celor dou`
module nu este egal`, prima parte
ocupând trei s`pt`mâni din timpul
alocat cursului, iar cea de-a doua,
restul de timp, pân` la opt s`pt`mâni.
Ce ar schimba c`pitanul Albu
la acest curs? Poate ar fi bine s` se
insiste pe executarea de exerci]ii, a
r`spuns viitorul maior. Am
participat chiar [i la un exerci]iu
prin simulare constructiv`, SIMEX,
dar chiar [i a[a cred c` ar fi bine ca
acest curs s` se axeze pe problemele
reale, cu care ne confrunt`m în
munca de zi cu zi.
Utilitatea cursului:
schimbul
de experien]`
În schimb, c`pitanul Ciprian
Pilipou]anu a m`rturisit c` nu ar
schimba nimic la acest curs. {ef
compartiment achizi]ii la Batalionul
30 Vân`tori de Munte Dragoslavele,
el a fost de p`rere c` raportul
practic`-teorie este echilibrat. Ce
mi se pare interesant aici e
schimbul de experien]` [i contactul
cu ceilal]i colegi din ]ar`, de la care
ai ocazia s` afli cum procedeaz`
în anumite situa]ii...
La rândul s`u, c`pitanul
Pilipou]anu a avut ocazia s` le
povesteasc` ofi]erilor de la curs
despre cum, în anul 2008, a
r`mas în ]ar`, la comanda unit`]ii
sale, pe timpul cât Batalionul 30
Vân`tori de Munte s-a aflat în
misiune, în Afganistan. A fost o
experien]` deosebit`, [i-a amintit
c`pitanul Pilipou]anu. Numai când
ajungi la comand` vezi complexitatea
func]iei de comandant de
unitate. A fost foarte dificil pentru
mine, mai ales c` nu aveam
preg`tirea formal` necesar`. O
umbr` de modestie pare a se ]ine
permanent de el: Oricum, eu n-am
fost comandant de unitate, doar iam
]inut locul... Trebuie c` le-a
spus [i colegilor de promo]ie
(1999, Academia For]elor Terestre),
nu doar reporterului, una
dintre lec]iile înv`]ate între timp: Cu
cât [tii mai mult, cu atât î]i dai
seama c` trebuie s` [tii [i mai mult.
Aceasta a fost, de altfel, una
dintre ideile care s-au desprins [i
din dialogul cu c`pitanul Gabriela
Manea, ofi]er din cadrul Coman-
E foarte bine c` la acest curs
putem s` expunem problemele
concrete cu care ne confrunt`m la
unit`]i, a fost de p`rere c`pitanul
Gabriela Manea. Pe de alt` parte, chiar
dac`, de exemplu, nu te ocupi cu
recep]ia carburan]ilor, e bine s` [tii
cum se face, pentru c` nu ai cum s`
prevezi ce-]i rezerv` viitorul, a mai
spus c`pitanul Manea.
damentului Logistic Întrunit. Cursul
nu este dificil, a men]ionat
c`pitanul Manea. Problemele apar
din cauza schimb`rilor dese în
legisla]ie: În acest domeniu,
prevederile se modific` des [i sunt
foarte dense, a[a c` sigur î]i este
de folos s` aprofundezi anumite
no]iuni. De altfel, c`pitanul Manea
a recunoscut c` func]ia pe care o
încadreaz` îi ofer` un anumit
confort profesional: În Comandamentul
Logistic Întrunit, fiecare
lucreaz` pe ce este specializat. În
schimb, la unit`]i, colegii mei ]in
func]ii prin cumul [i se lovesc de
probleme pe care eu nu le am.
Totu[i, îmi place s` le cunosc
pentru c` nu se [tie când o s` am
nevoie de aceste cuno[tin]e.
E bine s` [tii
unde s` cau]i
Format` pe filier` indirect`, dar
de 12 ani în sistem (a fost personal
contractual civil pân` în anul 2003),
Gabriela [tie c` oricând poate trece
pe o alt` func]ie sau, cine [tie, î[i
poate schimba unitatea. A[a c` îi
prind bine cât mai multe cuno[tin]e
din domeniul atât de vast al
logisticii. Legisla]ia fiind foarte
stufoas`, nimeni nu le poate [ti pe
toate, a punctat c`pitanul Manea.
Ideea e s` [tii unde s` cau]i când
ai nevoie de anumite informa]ii.
9
Instructor de numai câ]iva ani, locotenent-colonelul Ionel U]`
a constatat seriozitatea din ce în ce mai mare a cursan]ilor. Îi
simt mai preg`ti]i [i mai responsabili, a precizat instructorul. Cred
c` se vede interesul pe care îl arat` fa]` de instruc]ie, comenzile
unit`]ilor din care vin cursan]ii.
Chiar dac` nu avea num`r în
condic`, am discutat [i cu
instructorul c`ruia i-am r`pit timp
din [edin]a de aprovizionare a
unit`]ilor militare cu carburan]ilubrifian]i.
Locotenent-colonelul
Ionel U]` a f`cut involuntar leg`tura
cu reticen]a manifestat` ini]ial de
cursan]i spunând c`, la rândul s`u,
a fost marcat, pân` nu demult, de
timiditate. Sunt instructor de numai
trei ani, a spus locotenentcolonelul
U]`, [i, timid la început,
am fost nevoit s`-mi înving teama.
Venind în contact cu serii diferite
de cursan]i, am reu[it s` m`
acomodez... Locotenent-colonelul
U]` a m`rturisit c` func]ia de
instructor superior îl oblig` s` fie
permanent informat cu privire la
modific`rile legislative. Spre
deosebire de ce se întâmpla la
unit`]i, acum am timp s` studiez
[i chiar îmi face pl`cere s` spun
c` mi-am redescoperit pl`cerea
pentru lectur`, a ad`ugat instructorul,
care nu cite[te doar legi [i
regulamente, ci [i beletristic`.
Ultima carte? „Moartea unui
spion”.
Originar din Câmpulung Moldovenesc,
c`pitanul Ciprian Pilipou]anu a ajuns s`
lucreze în Câmpulung Muscel. Chiar
glumesc uneori cu prietenii c` parc` a[ fi
dat cu corectorul pe hart`, a spus ofi]erul
care a absolvit cursurile Academiei
For]elor Terestre în anul 1999.

10
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Academia Academia Tehnic` ehnic` Militar` Militar`
Militar`
(A (A (ATM) (A (A TM) a a a organizat, organizat, s`pt`mâna
s`pt`mâna
tre trecut`, tre trecut`,
cut`, Sesiunea Sesiunea Sesiunea Sesiunea Sesiunea cut`, cut`, anual anual anual````` anual anual de de de de de
comu comu comunic`ri comu comunic`ri
nic`ri nic`ri nic`ri a a a a a cercurilor cercurilor cercurilor cercurilor cercurilor
[tiin]ifice [tiin]ifice [tiin]ifice [tiin]ifice [tiin]ifice studen studen studen]e[ti studen studen]e[ti
]e[ti ]e[ti ]e[ti cu cu cu cu cu
participare participare participare participare participare interna]ional`
interna]ional`
interna]ional`
interna]ional`
interna]ional` –
CERC CERC 2012. 2012. Studen]ii Studen]ii Studen]ii români
români
[i [i str` str`ini, str` ini, militari militari [i [i civili, civili, au au
au
avut avut la la dispozi]ie dispozi]ie 14 14 domenii
domenii
de de de interes interes grupate grupate în în tot tot atâtea
atâtea
sec]iuni sec]iuni pentru pentru pentru a-[i a-[i prezenta
prezenta
lucr`rile lucr`rile lucr`rile [i, [i, implicit, implicit, realiz`rile.
realiz`rile.
realiz`rile.
Anul acesta, pentru prima dat`, CERC a
avut [i o sec]iune de robotic`, prilej pentru
studen]ii ATM, de a-[i prezenta proiectele
care, de cele mai multe ori, au însemnat
mecanisme robotizate cu diverse aplica]ii,
de la controlul prin Internet al obiectelor
electrocasnice, la ma[ini autonome.
Mecanismele sunt destul de complexe, pentru
c` temele au fost propuse în concursuri [i
aprobate de organizatori, spune maiorul inginer
Cristian Molder, coordonatorul sec-
]iunii, dar [i al cercului de robotic` din ATM.
Complexitatea se poate vedea la num`rul de
instruc]iuni scrise în cod, la num`rul de piese
folosite, la algoritmi, se vede în nivelul de
inteligen]` al platformei respective. Mai to]i
robo]ii prezenta]i de studen]i au fost
construi]i în ultimele [ase luni, proiectele
fiind propuse ca teme de participare la diverse
concursuri de profil organizate în ]ar`.
Acceptarea proiectului într-un concurs presupune
[i sponsorizarea, de organizatori, cu
o parte din piesele necesare construc]iei
mecanismelor. Alte piese (atât cât exist`)
studen]ii le primesc de la cercul de robotic`,
iar o alt` parte, chiar important`, din cheltuieli
se face din buzunarul propriu. Dac`
tot po]i s` procuri gratuit ni[te piese, este bine
s` combini hobby-ul cu concursurile [i s` mai
faci rost [i de dot`ri, explic` Molder interesul
studen]ilor pentru participarea la competi]ii
na]ionale. Dac` programele informatice nu
sunt o problem` pentru studen]ii militari,
pentru c` [i le scriu singuri, [i la produse
electronice sunt ajuta]i de sponsoriz`ri,
p`r]ile mecanice ale ma[in`riilor construite
trebuie s` [i le achizi]ioneze singuri, [i pre]ul
acestora reprezint`, adesea, pân` spre
jum`tate din pre]ul de cost al robotului:
Mecanica ne omoar`, spune Molder, pentru
c` n-avem bani [i nici n-avem unde s` facem
piesele. Cam toate proiectele sunt realizate din
banii de buzunar, din piesele pe care le aveam
dinainte, din sponsoriz`rile pe care le ob]inem
de la concursuri, toate le punem cap la cap s`
ias` ceva. Am avea nevoie de piese multe ca s`
ias` ceva ca lumea.
Studen]ii caporali {erban
Bejan [i Aurelian Radu
prezint` Aeroglisorul
comandat giroscopic,
un proiect complex
pentru anul II de studii.
Pasiune
Pasiune
pentru pentru robotic`
robotic`
Pasiunea pentru robotic`, evident` în
calitatea prezent`rilor f`cute de studen]i
în cadrul CERC 2012, se manifest` [i în
num`rul de ore pe care ace[tia le petrec
lucrând la proiectele lor. În ianuarie, l-am
cunoscut pe studentul sergent Narcis
Costiuc, când am scris despre cercul de
robotic`, lucrând în lemn la proiectul pe
care avea de gând s`-l prezinte la concursul
Digilent Design Contest, de anul acesta.
Este vorba de un bra] artificial, ac]ionat
de servomotoare [i controlat prin intermediul
unei m`nu[i cu senzori. Între
timp, a participat la concurs unde a ob]inut
premiul al treilea oferit de compania
Microchip România [i premiul patru la faza
european` a Digilent DC. Bra]ul, spune
ALMA MATER
ROBO}I DIN… BANI DE BUZUNAR
Ramona Costea prezint`
robotul autonom.
constructorul s`u, are poten]ialul de a fi folosit
în medicina operatorie la distan]`, ca bra] bionic
controlat vocal – o idee a sa! – sau ata[at la un
robot genistic, pentru a dezamorsa dispozitive
explozive. Vorbe[te cu pasiune despre
proiectul s`u [i spune c` mai sunt multe
de optimizat la el, dar, momentan, este în
sesiune, a[a c` nu mai are timp deloc.
Proiectul, estimeaz` Narcis, a costat cam
600-700 de dolari în total, o treime din
valoare fiind acoperit` chiar de el. Este
convins c` ar putea s` realizeze bra]ul
bionic comandat vocal cu un cost de 1.000
de dolari.
Ramona Costea, anul IV, specialitatea
transmisiuni, este singura fat` care a prezentat
un proiect la sec]iunea de robotic`.
Cu toate acestea, a reu[it s` realizeze,
ca parte a proiectului de diplom`,
un robot autonom ce urm`re[te un traseu
prestabilit. Dotat cu receptori optici care
sesizeaz` culoarea neagr` a traseului
marcat pe jos [i cu un motor de doar 19,5
grame, robotul Ramonei ar putea fi utilizat
la transportul muni]iei radioactive, spre
exemplu, sau în orice alt` activitate care ar
pune în pericol via]a unei persoane.
Tot în anul IV sunt [i studen]ii Andrei
Coci[ [i Mihai T`rb`[an, care au prezentat
un rover cu bra] robotic. De prin noiembrie,
anul trecut, ne-am gândit s` facem proiectul,
mi-a spus Andrei, [i am pornit de la zero [i cu
soft, [i cu hard. Am lucrat [i 12-13 ore pe zi.
Ne-a costat destul de mult, c` multe lucruri le-am
cump`rat de dou`, trei ori, pentru c-au mai ars
motoare [i altele. Pentru c` sunt de[tep]i,
compenseaz` lipsa banilor, atunci când
se poate. Dac` în loc de rover ar fi f`cut
un vehicul pe [enile, acesta ar fi avut precizie
mult mai mare, dar [i pre]ul ar fi
crescut cu mult, a[a c` l-au f`cut pe ro]i,
c`rora le-au aplicat principiul de deplasare
al tancului, ro]ile de pe o parte putând
s` se învârt` independent de celelalte,
vehiculul având posibilitatea de a se întoarce
aidoma unui tanc. Bra]ul robotic
are nou` servomotoare [i poate face acela[i
gen de mi[c`ri ca un bra] uman. Pe
cele trei ecrane ale pupitrului de comand`
se afi[eaz`, în paralel [i în timp real,
datele citite de senzorii cu care cei doi au
burdu[it robotul. Chiar dac` termin` studiile
anul acesta, cei doi sunt hot`râ]i s`
continue lucrul în echip` la proiectele lor.
Studen]ii Andrei Ciocan [i Marius Ene
au prezentat proiectul denumit SmartHmeter,
un dispozitiv dublat de un program informatic
care permite controlul la distan]` al
prizelor, având [i o caracteristic` de reducere
a consumului de curent. Pentru control
au f`cut un server compus dintr-un microcontroller
cu patru periferice – modul
wireless pentru transmiterea informa-
]iilor, ceas – pentru asigurarea unei etichete
de timp, card SD – pentru stocarea
datelor [i o interfa]` cu re]eaua fizic`.
Studentul sergent-major Mihai T`rb`[an
manevreaz` bra]ul robotic al roverului pe
care l-a construit \mpreun` cu Andrei Coci[.
C`pitan Bogdan OPROIU
bogdan.oproiu@presamil.ro
Performan]e Performan]e mari,
mari,
la la anii anii mici
mici
Toate proiectele prezentate au fost
extrem de interesante, multe dintre ele
dovedind cuno[tin]e superioare celor pe
care ar trebui s` le aib` în mod normal
studen]ii din diver[i ani de studiu. Chiar
dac` doar din anul II se pot apuca de
robotic`, pentru c` de atunci încep s`
primeasc` cuno[tin]ele necesare, multe
dintre proiectele prezentate au fost f`cute
chiar de studen]i din anul II. Un exemplu
este proiectul Blue Tracker al studen]ilor
caporali Dan Mototolea [i Drago[ Vasile, un
robot ce poate fi controlat fie prin intermediul
unui laptop, fie de pe un smartphone.
Servomotoarele care ac]ioneaz` bra]ul
robotic al vehiculului pot fi controlate individual
de utilizator [i tipul de platform`
aleas` permite deplasarea pe diverse tipuri
de teren, precum [i dep`[irea unor obstacole
dificile. Senzorii [i camera care transmit
imagini live fac din acest robot unul cu
performan]e asem`n`toare celor utiliza]i de
armat`. Conceput [i început a fi construit în
luna decembrie a anului trecut, robotul a
fost înscris în concursul Digilent. Din p`cate,
chiar în preziua concursului, datorit` unui
scurtcircuit, motorul nu primea voltajul
necesar [i cei doi studen]i nu au putut s`-[i
prezinte realizarea la adev`rata valoare. Dar
asta nu-i dezam`ge[te [i spun c` mai au timp
s` înve]e, tocmai pentru c` abia sunt în anul
II [i, oricum, tot ce au înv`]at au asimilat
dup` ore, la cercul de robotic`.
B`ie]i ar putea s` lucreze pentru industrie,
îi laud` maiorul Molder pe cei care
[i-au prezentat lucr`rile la sec]iunea de
robotic`. Au [anse mari în viitor, dac` lucreaz`
în inginerie. Dac` vrei s`-i folose[ti la
valoarea lor, trebuie s`-i la[i s` lucreze în
domeniul în care se specializeaz`. Dac`-i pui
în birou s` fac` acte, i-ai stricat [i arunci banii
statului pe geam.
Din punctul de vedere al muncii studen]ilor
[i al rezultatelor ob]inute, profesorul
se declar` mul]umit de realiz`ri [i sper` ca
lucrurile, dac` nu se îmbun`t`]esc, s`
continue cel pu]in la fel ca pân` acum.

Corpul Pu[ca[ilor Marini
americani a solicitat Comandamentului
NAVAIR extinderea
duratei de testare în teatre de
opera]ii a elicopterului K-MAX, pân`
la sfâr[itul lunii septembrie a anului
curent. K-MAX a intrat în teste
opera]ionale în luna decembrie a
anului 2011.
K-MAX este produs de compania
Kaman Aerospace în cooperare cu
Lockheed Martin [i este un elicopter
cu rotoare secante, primul aparat de
zbor de acest tip conceput special
pentru cargo, materialele fiind
transportate la exterior, ata[ate de
cele patru cârlige de suspendare.
K-MAX cânt`re[te gol 2.334 kg
[i poate transporta o greutate de
2.722 kg dac` zboar` la în`l]imi mici
[i maxim 1960 kg dac` zboar` la
4.000 de metri, mai mult decât
propria-i greutate! Viteza maxim` de
deplasare este de 185,2 km/h, iar
cea de croazier` de 148,3 km/h,
autonomia fiind de 494,5 km.
Elicopterul este foarte îngust [i
pilotul are o vedere foarte bun`
asupra înc`rc`turii transportate.
Dar K-MAX, pe lâng` operarea cu
pilot, poate fi utilizat [i ca vehicul
telecomandat, devenind, astfel, un
UAV. De la nevoia de a-l adapta
pentru teatrele de opera]ii [i a-l
Corpora]ia Harris a semnat un
contract cu Comandamentul American
pentru Opera]ii Speciale
(USSOCOM) pentru achizi]ionarea
de sta]ii radio cu band` larg`,
de mân`, Falcon III AN/PRC-152A,
în valoare de 39 de milioane de
dolari. Acesta reprezint` doar o
parte dintr-un contract de 400 de
milioane de dolari, f`r` date fixe de
livrare, pe care Harris îl are cu
USSOCOM. Noile achizi]ii sunt un pas
intermediar în vederea schimb`rii
sta]iilor radio din dotarea for]elor
pentru opera]ii speciale [i, pe lâng`
sta]iile de mân`, comandamentul
american va achizi]iona [i sta]ii radio
portabile Falcon III AN/PRC-117G.
Sta]iile radio de mân` AN/PRC-
152A asigur` comunica]ii instantanee
de voce [i transfer de date în
mi[care. De[i sunt echipamente de
ultim` genera]ie, se pot conecta cu
TEHNICA SECOLULUI XXI
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
K-MAX, ELICOPTERUL DE TRANSPORT AL PU{CA{ILOR MARINI
FALCON III
PENTRU MILITARII AMERICANI
sta]ii de band` îngust` de tipul
SINGARS, Havequick II [i, în
general, orice alt` sta]ie care emite
între 30 [i 512 MHz. Propriu acestor
sta]ii este emisia pe band` larg`,
de la 225 la 450 MHZ. Având putere
[i acoperire pentru mai multe tipuri
de frecven]e (chiar [i 762 – 870
MHz), AN/PRC-152A este, probabil,
singura sta]ie radio de mân`
care asigur` comunica]ii sigure [i
stabile operatorului [i, foarte
important, este interoperabil` cu
toate tipurile de radio pe care
armata american` le are în dotare
la unit`]ile din teatrele de opera]ii.
Aplica]iile pentru transfer de date
includ transmiterea de imagini
video, cartografiere [i percep]ie
global` a situa]iei, sms [i email,
aplica]ii tip telefon mobil. Produc`torul
asigur` nivelul ridicat de
confiden]ialitate a informa]iilor
transmise, precum [i stabilitatea [i
rapiditatea conexiunilor în re]ea.
O sta]ie AN/PRC-152A cânt`re[te
un kilogram cu tot cu baterie
[i rezist` la ap` pân` la o adâncime
de doi metri. Func]ioneaz` în
parametri normali la temperaturi
cuprinse între -30°C [i +60°C.
Sta]iile radio din genera]ia
Falcon III sunt sisteme radio definite
prin integrarea de programe informatice
(software-defined), genera]ia
viitoare în acest domeniu. Bazat pe
extinderea posibilit`]ilor de programare
a întregului sistem, componentele
analogice mai r`mân doar antena,
microfonul [i difuzoarele. Componentele
de intercalare a semnalelor
cu frecven]e diferite în scopul
ob]inerii transla]iei de frecven]` sunt
[i ele eliminate în aceste sta]ii radio,
la fel ca [i componentele pentru
amplificarea analogic`.
Companiile produc`toare de
armament [i echipament, care vor s`
reziste pe pia]`, trebuie s` ]in` cont
de schimb`rile [i evolu]iile care survin
în domeniul materialelor, tehnologiei,
dar, mai ales, în ceea ce prive[te
dinamica r`zboiului. Confrunt`rile
[i-au schimbat natura [i de aici [i
nevoia de echipamente individuale
care s` transforme lupt`torul într-o
adev`rat` unitate combatant`,
asigurându-i, nu doar armamentul de
asalt, dar [i echipamentul de protec]ie,
potrivit tipurilor de misiuni în care este
angrenat.
Aproape 30% din r`nile cauzate în
lupt` sunt la cap, fa]` [i gât, relev` o
analiz` f`cut` de armata american`.
Revision Battleskin Head Protection
System, un sistem de protec]ie a
capului produs de compania Revision
asigur` o protec]ie pe mai multe
niveluri contra loviturilor cu corpuri
contondente, exploziilor [i gloan]elor.
În partea de concep]ie a acestei piese
de echipament, proiectan]ii de la
Revision au pornit de la tipurile de
misiuni pe care militarii le au de
îndeplinit, de la lupt` la controlul
popula]iei sau misiuni umanitare.
Pentru fiecare din aceste tipuri de
misiuni, au decis cei de la compania
11
transforma într-un vehicul aerian
f`r` pilot s-a n`scut cooperarea
corpora]iei Kaman cu Lockheed
Martin. Inginerii celor dou`
companii au realizat [i omologat, în
2010, varianta UAV a acestui aparat
de zbor. Ca UAV, K-MAX poate
zbura autonom sau controlat la
distan]` [i este utilizat în aceast`
variant` în teatrele de opera]ii
pentru a livra materiale bazelor
înaintate, f`r` a mai risca via]a unui
pilot. NAVAIR a semnat un contract
pentru dou` elicoptere, în 2010, cu
cele dou` companii, aeronavele fiind
utilizate în Afganistan de pu[ca[ii
marini, transportând din decembrie
pân` în mai peste 500.000 kg de
materiale [i echipamente.
Chiar [i în varianta UAV, K-MAX
are un design simplu [i rezistent.
Are un singur motor, transmisie
unic` [i nu are rotor anticuplu codal.
Cele dou` elice care asigur`
portan]a [i deplasarea sunt dispuse
oblic una fa]` de cealalt` [i palele
lor se întrep`trund.
{i For]ele Terestre americane
au acordat un contract de 47 de
milioane de dolari celor dou` corpora]ii,
în 2011, pentru a dezvolta,
testa [i livra un sistem de transport
care s` utilizeze elicopterul K-MAX.
Pagin` realizat` de c`pitanul Bogdan OPROIU
CINE ARE CAP,
S~-I PUN~ CASC~ !
american`, militarul are nevoie de un
alt tip de casc` care s`-i asigure un
nivel optim de protec]ie, dar s`-i ofere
[i lejeritate în mi[c`ri [i s` fie
confortabil`. Battleskin (trad. piele de
lupt`) este un sistem de protec]ie
format din trei componente: casc`,
ochelari [i protec]ie mandibular` care
nu sunt, îns`, pur [i simplu trei piese
de echipament combinate, ci formeaz`
un tot unitar ce poate fi descompus în
elemente componente, în func]ie de
necesit`]ile de moment ale misiunii.
Battleskin poate fi utilizat ca un întreg
sau, la nevoie, ochelarii de protec]ie
sau sistemul mandibular pot fi
îndep`rtate sau înlocuite cu altceva.
Sistemul a fost supus la tot felul de
teste, la explozii, impact de glon] sau
lovituri. Unul dintre teste, pentru
suprapresiune, a presupus verificarea
rezisten]ei la explozia unei înc`rc`turi
de C4 de 14 kg, dispus` la [apte metri
distan]`. De[i este cu aproximativ 20%
mai u[oar` ca alte produse similare,
Battleskin ofer` protec]ie superioar`
[i permite, prin sistemul de prindere
de pe casc`, utilizarea unor echipamente
suplimentare, cum ar fi
dispozitivele de vedere pe timp de
noapte.

12
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Peste 800 de militari din Brigada 15 Mecanizat` Podu
Înalt s-au aflat, timp de dou` s`pt`mâni, în Poligonul
Smârdan, din jude]ul Gala]i, pentru a executa o serie
de exerci]ii tactice cu trageri de lupt`. Este pentru prima
dat` când antrenarea [i evaluarea participan]ilor s-au
f`cut în cadrul unui scenariu opera]ional în care au
ac]ionat structuri de tip battle-group (grup de lupt`) de
nivel batalion.
Activit`]ile militarilor brig`zii în poligon s-au axat, în principal, pe
executarea a trei exerci]ii tactice cu trageri de lupt`. Primul dintre
acestea a fost condus de Batalionul 151 Infanterie, îns` la el au participat
[i tanchi[tii din Bac`u, artileri[tii din Boto[ani, dar [i militari din
subunit`]ile de brigad`, împreun` formând Battle-Group-ul Lupul.
Apreciez c` a fost un exerci]iu reu[it, sincronizarea s-a desf`[urat în
condi]ii bune, iar toate for]ele implicate [i-au îndeplinit misiunile
planificate, ne-a spus la finalul exerci]iului loc]iitorul comandantului
Batalionului 151 Infanterie, locotenent-colonel Marius Iacobu]. La
nivelul subunit`]ilor, noutatea exerci]iului a constituit o provocare,
comandantul Companiei 1 Infanterie, locotenent {tefan S`ndel,
m`rturisind: Este prima dat` când particip la un astfel de activitate,
de o complexitate deosebit`. A fost ceva pl`cut, interesant, nou [i
cred c` este bine s` se repete. La rândul s`u, plutonierul-major Liviu
Ro[u, comandant de pluton, ne-a declarat: Exerci]iul a eviden]iat
coeziunea militarilor în cadrul subunit`]ii, factor covâr[itor în
îndeplinirea misiunii primite. Modul în care subordona]ii au r`spuns
la solicit`rile din câmpul tactic a fost foarte bun.
Conducerea celui de-al doilea exerci]iu a revenit Batalionului 631
Tancuri, Battle-Group-ul Ursul având în componen]` [i infanteri[ti din
Batalionul 151, precum [i o baterie a Batalionului 335 Artilerie. Este
un lucru pozitiv c` am v`zut, nu numai cu ochii min]ii, cum se poate
desf`[ura o opera]ie militar` interarme. Ac]iunea în cadrul unui
grup de lupt` este un element de noutate care ne-a permis s`
cunoa[tem mai bine [i alte capabilit`]i din Brigada 15 Mecanizat`.
Consider c` principalul câ[tig al acestui exerci]iu este cre[terea coeziunii
între structurile participante, este p`rerea [efului opera]iilor
Batalionului 631 Tancuri, maior C`t`lin Diaconu. Sprijinul infanteriei
[i tancurilor a fost asigurat de o baterie de rachete antitanc dirijate, al
c`rei comandant, locotenentul Daniel Cioban, ne-a spus: Acum se
v`d rezultatele antrenamentelor anterioare. Poligonul de aici ne d`
posibilitatea s` vedem cu adev`rat capacitatea noastr` de a ne
îndeplini misiunile.
Jderul a fost al treilea grup de lupt` constituit [i a fost condus de
Batalionul 634 Infanterie, care a avut sub comand` [i subunit`]i de
tancuri [i artilerie. {eful de stat major, maior Gabriel Vrabie, este de
p`rere c` exerci]iul a decurs exact în parametrii pe care i-am
planificat, iar militarii au putut s` ac]ioneze în cooperare cu structuri
din alte arme. Este foarte important ca, pe lâng` preg`tirea pentru
opera]iile de stabilitate [i sprijin ale p`cii, s` ne instruim [i pentru
ac]iunile de lupt` clasice. Pentru comandantul unei grupe de
infanterie, sergent Cornel Marin, cel mai interesant lucru a fost battlegroup-ul
în sine. Este prima dat` când, într-un exerci]iu de acest fel,
noi, infanteri[tii, am primit sprijinul artileriei [i tancurilor. Militarii
din subordine au executat ordinele pe care le-am transmis [i totul a
decurs conform planului.
Toate aceste exerci]ii au avut ca scop antrenarea [i evaluarea
participan]ilor pentru planificarea [i desf`[urarea opera]iilor
intermediare precum deplasarea, înaintarea spre contact [i lupta de
întâlnire, combinat cu forme de lupt` principale, precum [i executarea
unor misiuni de lupt` specifice.
De la comandan]ii grupurilor de lupt`, de la personalul statelor
majore [i pân` la comandan]ii de subunit`]i, tr`g`torii [i servan]ii
grupelor [i echipajelor, câ[tigul acestor dou` s`pt`mâni de efort nu
este dat numai de calificativele ob]inute ci, în primul rând, de plusul de
experien]` ob]inut prin executarea unor exerci]ii complexe, inedite
[i, totodat`, extrem de dinamice.
Prezent al`turi de militarii din subordine, comandantul Brig`zii 15
Mecanizate, general de brigad` Vasile Roman, a concluzionat c` efortul
pe care l-au f`cut unit`]ile brig`zii a meritat din plin [i a demonstrat
c` statele majore pot conduce, la nivelul unui battle-group, structuri
de arme diferite, iar militarii, în câmpul tactic, sunt în m`sur` s`
coopereze unii cu ceilal]i. Nu în ultimul rând, exerci]iile au ar`tat c`
spiritul Brig`zii 15 Mecanizate este unul puternic, de echip`.
Realismul ac]iunilor într-un poligon de anvergur` [i ineditul
scenariilor realizate de planificatorii exerci]iilor sunt elemente de care
au nevoie lupt`torii în dezvoltarea lor profesional`. Smârdanul [i
exerci]iile desf`[urate aici au însemnat un nou test, trecut îns` cu brio
de militarii Brig`zii 15 Mecanizate Podu Înalt.
Maior Adrian GÎTMAN
Foto: locotenent-colonel Daniel BURLACU, maior Adrian GÎTMAN
FOTOREPORTAJ
FOTOREPORTAJ
LUPUL, URSUL {I JDERUL {I-AU TESTAT PUTERILE ÎN POLIGONUL SMÂRDAN
În pozi]ia de tragere acoperit`, sec]ia de obuziere
cal. 152 mm este preg`tit` pentru deschiderea focului.
Arunc`torul de
grenade AG-9
a deschis focul
asupra unui
obiectiv.
Servan]ii
obuzierului cal.
152 mm
preg`tesc
piesa pentru
tragere.
Bateria de tunuri antitanc cal. 100 mm
dezl`n]uie focul asupra blindatelor.
Infanteri[ti \n
momentul
plec`rii la atac.
Un battle-group, constituit
din tancuri [i blindatele
infanteriei, în plin` ac]iune.
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Corectarea focului la
arunc`torul cal. 82 mm.
Elicopterul MEDEVAC, o
prezen]` frecvent` pentru
salvarea r`ni]ilor.
13
Subunit`]ile de sprijin de lupt` (aici arunc`torul
de grenade AG-9) sunt gata pentru interven]ia
cerut` de infanteri[ti.

14
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Noua oua strategie strategie a a a Pentagonului, Pentagonului, „Sus]inerea „Sus]inerea Conducerii Conducerii Globale Globale Globale Americane:
Americane:
Americane:
Priorit`]i Priorit`]i pentru pentru ap`rare ap`rare în în secolul secolul XXI”, XXI”, oficializeaz` oficializeaz` oficializeaz` orientarea orientarea politicii
politicii
militare militare [i [i externe externe a a SUA SUA dinspre dinspre Atlantic Atlantic [i [i Orientul Orientul Mijlociu Mijlociu Mijlociu înspre înspre Asia. Asia.
Asia.
De De asemenea, asemenea, strategia strategia define[te, define[te, în în viziunea viziunea Pentagonului, Pentagonului, felul felul în în care care va va va ar`ta
ar`ta
armata armata american` american` la la finele finele anului anului 2020. 2020. 2020. În În În mod mod sigur sigur, sigur , noua noua strategie strategie reformeaz`, reformeaz`, reformeaz`, în
în
mod mod mod semnificativ
semnificativ, semnificativ , cea cea cea mai mai puternic` puternic` armat` armat` din din lume. lume. R`zboiul R`zboiul cibernetic cibernetic [i [i avioanele avioanele
avioanele
f`r` f`r` pilot pilot vor vor vor deveni deveni arme arme de de temut temut în în în panoplia panoplia viitoarelor viitoarelor viitoarelor conflincte conflincte.
conflincte
Documentul de numai opt pagini proiecteaz` o for]`
capabil` s` câ[tige un r`zboi [i, în acela[i timp, s`
\mpiedice adversarul s`-[i ating` scopurile într-un al
doilea conflict, ceea ce este o schimbare fa]` de vechiul
obiectiv sus]inut mult` vreme, ca SUA s` poat` lupta,
având câ[tig de cauz`, în dou` r`zboaie, în teatre diferite
de opera]ii, simultan. Secretarul ap`r`rii, Leon Panetta,
a citat, spre exemplu, posibilitatea de a purta un r`zboi
în Coreea de Nord, în timp ce va trebui s` fac` fa]` unei
amenin]`ri navale din partea Iranului în strâmtoarea
Hormuz, în acela[i timp. De fapt, Beijingul [i Teheranul
lupt` din r`sputeri pentru a bloca for]ele americane în
Marea Chinei de Sud [i în Strâmtoarea Hormuz.
Apari]ia, la sfâr[itul anului 2011, a pre[edintelui
Barack Obama, în camera de situa]ii de urgen]` a
Pentagonului, în „creierul” opera]iilor militare, a f`cut
parte din programul de lansare a noii strategii militare,
conceput` pentru reducerea cheltuielilor armatei
PRIORIT~}ILE ARMATEI
AMERICANE
americane cu peste 450 de miliarde de dolari în urm`torii
zece ani. „Armata noastr` – declara pre[edintele Obama
la Pentagon – î[i va reduce dimensiunile, dar lumea
trebuie s` [tie c` Statele Unite ale Americii î[i vor
men]ine superioritatea militar`, cu for]e agile, flexibile
[i preg`tite s` înfrunte toate tipurile de amenin]`ri”.
Odat` cu sfâr[itul implic`rii Statelor Unite în Irak
[i a reducerilor semnificative de trupe programate
pentru Afganistan, pân` la sfâr[itul anului 2014, noua
strategie serve[te ca o foaie de parcurs pentru cazul
în care armata va trebui s` prioritizeze resursele în
anii bugetari austeri care urmeaz`. Dimensiunea
armatei SUA se va mic[ora la nivelul anului 2007, iar
ac]iunile de contrainsurgen]` se vor diminua
numeric. Armata american` va deveni una condus`
de m`rimea bugetului, ceea ce pentru senatorul
republican John McCaine, un veteran al r`zboiului
din Vietnam, pare un risc ce nu trebuie asumat. {i,
cu toate acestea, strategia spune c` SUA nu poate
elimina riscurile la adresa securit`]ii na]ionale
printr-un buget enorm, care s` permit` orice fel de
achizi]ie sau s` produc` capabilit`]i de orice natur`.
A[a cum se întâmpl` în cazul oric`rei strategii [i
aceasta ]ine seama de priorit`]i prin raportare strict`
la fondurile de care Pentagonul va dispune.
Noua politic` militar` va pune accentul pe
combaterea terorismului, men]inerea capacit`]ilor
de descurajare nuclear`, ap`rarea teritoriului SUA
[i respingerea agresiunilor unui poten]ial adversar.
Nu este vorba, prin urmare, de capacit`]i sau
ini]iative noi în domeniul ap`r`rii.
Statele Unite vor retrage aproximativ 7.000 de
militari sta]iona]i în Europa, în cadrul noii strategii
americane de ap`rare [i a m`surilor de austeritate
care afecteaz` bugetul Pentagonului. Strategia
eviden]iaz` interesele incontestabil durabile ale SUA
în Europa [i cre[terea importan]ei NATO, dar afirm`,
în acela[i timp, c` Europa a evoluat, iar situa]ia nu
mai este aceea din timpul R`zboiului Rece.
Finalizarea opera]iilor militare din Irak [i Afganistan
înseamn` necesitatea de a men]ine un num`r redus
de militari, în special pu[ca[ii marini pentru opera]iile
de lupt` împotriva insurgen]ilor. For]ele SUA nu vor
mai fi dimensionate pentru a efectua opera]ii prelungite
[i la scar` larg` pentru men]inerea stabilit`]ii.
Generalul Martin Dempsey, pre[edintele Comitetului
Întrunit al {efilor de State Majore, a declarat c`
noua strategie nu înseamn` c` SUA nu va lupta în
r`zboaie în teren. „Nimeni nu a spus c` nu vom lupta în
opera]ii de stabilitate. Dar am afirmat explicit c` vom fi
capabili s` conducem opera]ii de-a lungul întregului
spectru de r`zboi”, a precizat Dempsey. „Toate evolu]iile
– cele demografice, geopolitice, economice [i cele militare
– î[i au sorgintea în Pacific, de aceea provoc`rile
noastre strategice, în viitor, vor veni, în mare parte, din
regiunea Pacificului”, a mai spus Martin Dempsey.
De asemenea, trupele de uscat [i pu[ca[ii marini
vor suferi reduceri între 10% [i 15%, în urm`torii 10
ani. Trupele de uscat vor ajunge, probabil, la 490.000
de militari de la 570.000, iar pu[ca[ii marini, care, în
prezent, num`r` peste 200.000 de militari, vor ajunge
la 186.800, cifre oricum mai mari decât înainte de 11
septembrie 2001.
Portavioanele sunt un mod eficient de proiectare a
for]elor, marina men]inându-[i flota de 11 portavioane.
Un alt mod pentru SUA de a-[i proiecta puterea în
urm`torul deceniu este oferit de achizi]ionarea a mai
mult de 2.000 de F-35 Joint Strike Fighters. Programul a
fost deja „asaltat” de dep`[irea costurilor, rezultat` din
dificult`]ile de produc]ie, dar merge înainte.
Strategia actual` trebuie s` men]in` un echilibru
între actualele conflicte [i preg`tirea trupelor pentru
noi conflicte; între institu]ionalizarea capabilit`]ilor,
precum cele ale contrainsurgen]ei, [i asisten]a militar`
General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ
c`tre statele aliate; între a men]ine cutumele culturale
militare care au f`cut armata SUA câ[tig`toare de-a
lungul timpului [i cele care afecteaz` abilitatea de a
rezolva situa]iile militare actuale de o mare complexitate.
Dezbaterea actual` asupra contrainsurgen]ei [i a
rolului ei ocup` nu numai [edin]ele Pentagonului, dar
[i pe cele ale institu]iilor militare de înv`]`mânt din
SUA. De fapt, dezbaterea se poart` între cei care cred
c` for]ele conven]ionale trebuie s` înving` alte for]e
conven]ionale [i cei care cred c` pot înlocui conflictele
conven]ionale cu opera]iile de contrainsurgen]`.
Trebuie s` în]elegem c`, de fapt, contrainsurgen]a nu
este un alt tip de r`zboi, ci o strategie prin care o for]`
conven]ional` abordeaz` un nou tip de r`zboi asimetric.
Insurgen]ii, grup`ri de for]e de mici dimensiuni, bine
antrena]i [i bine motiva]i, de]inând informa]ii de prim`
mân`, ocup` zone bine populate pentru a înfrânge un
inamic superior numeric. Insurgen]ii nu doresc
înfrângerea inamicului, pentru c` nici nu ar putea, dar
obiectivul este ca, în final, interesul for]ei superioare s`
scad` fa]` de înfrângerea insurgen]ilor. Pira]ii din
Cornul Africii nu reprezint` o amenin]are statal`, dar
poten]ialul distrug`tor este imens. Lumea este plin` de
puncte obligatorii de trecere, precum strâmtorile
Gibraltar, Hormuz sau Malacca. Aici apare necesitatea
opera]iilor [i a unit`]ilor speciale. Dezbaterea privind
contrainsurgen]a deschide u[a reconsider`rii
dimensiunilor for]elor militare [i a faptului c` o misiune
de ocupare a unui teritoriu este necesar` în condi]ii
extreme (vezi cazul Libiei).
Care sunt misiunile primare enun]ate în strategie?
Contraterorismul [i r`zboiul iregular, unde for]ele
americane trebuie s` continue lupta împotriva for]elor
teroriste de tip Al Qaida [i a afilia]ilor lor; descurajarea
[i înfrângerea oric`rei agresiuni, ceea ce înseamn` c`
for]ele trebuie s` înfrâng` orice tip de inamic;
proiectarea for]elor în condi]iile în care na]iuni
importante militar încearc` blocarea accesului acestora
în zone cu risc deosebit de conflict; opera]ii în cyberspace
[i în spa]iu; opera]ii umanitare. Orice viitor trebuie
preg`tit inclusiv din punct de vedere militar. Suportul
pentru programele militare este adânc înr`d`cinat în
departamentele din Pentagon, iar militarii americani
se gândesc la viitoarele echipamente [i la noile
capabilit`]i pe care acestea le introduc în câmpul
operativ. Cert este c` for]ele conven]ionale vor juca în
continuare un rol important în lupta împotriva
extremi[tilor [i a terori[tilor. Îns`, acolo unde este
posibil, m`surile de bun` guvernan]` trebuie s`
înso]easc` opera]iile militare, iar programele economice
trebuie s` deserveasc` [i, în egal` m`sur`, s` rezolve
nemul]umirile popula]iei din zonele de conflict.
Strategia militar` a SUA este un moment de
referin]` într-o situa]ie de criz` financiar` [i economic`,
la nivel global, un document care transpune realit`]ile
de zi cu zi în modul de gândire a opera]iilor militare.
LUMEA DE AZI
SUMMIT UE-RUSIA
Discu]iile oficiale ale celui de-al 29lea
summit Rusia-UE au fost inaugurate
la 4 iunie la Palatul Sfântul Constantin,
situat la periferia ora[ului Sankt
Petersburg. A fost primul summit de
acest gen de când Vladimir Putin a
revenit la Kremlin. Liderii europeni, împreun`
cu pre[edintele UE, Herman
Van Rompuy [i
[eful Comisiei
Europene, Jose
Manuel Barroso
au dorit s` abordeze
cu Putin, pe
lâng` subiecte
dedicate cooper`rii
economice
[i energetice,
[i aspecte legate
de Siria [i
Iran. Discu]iile
au fost destul
de aprinse, având
în vedere c`, în cursul deplas`rilor
efectuate anterior la Berlin [i
Paris, pre[edintele rus a r`mas ferm
pe pozi]ie, excluzând orice sanc]iuni
din partea ONU împotriva regimului
lui Bashar al-Assad sau plecarea
liderului sirian de la putere. Potrivit
afirma]iilor pre[edintelui Consiliului
European, Herman van Rompuy, UE
[i Rusia au în prezent câteva divergen]e
pe tema sirian`, îns` ambele
p`r]i consider` c` cea mai bun` solu]ie
este planul lui Kofi Annan.
În ceea ce prive[te chestiunea
schimburilor economice, Jose Manuel
Barosso a ]inut s` sublinieze: Uniunea
European` este cel mai mare client
pentru exporturile ruse[ti [i pentru
energia acestei ]`ri. Împ`rt`[im un
interes comun în a tr`i în bun`
în]elegere [i într-o vecin`tate lini[tit`,
bazându-ne pe un sistem interna]ional
de reguli. În ultimii ani am progresat
mult în rela]iile bilaterale, am lucrat
la accederea Rusiei în Organiza]ia
Mondial` a Comer]ului, la parteneriatul
de modernizare, precum [i la
un dialog pe tema elimin`rii vizelor.
La rândul s`u, pre[edintele rus a
declarat: Nu vedem nicio problem`
între combinarea integr`rii Eurasiei
[i dezvoltarea rela]iilor noastre cu
Uniunea European`, a ]inut acesta
s` sublinieze.
UTILIZAREA EFICIENT~
A RESURSELOR
Janez Potoènik, comisarul pentru
mediu din cadrul Comisiei Europene,
a lansat cu câtva timp în urm`
Platforma european` pentru utilizarea
eficient` a resurselor - (EREP),
care are ca scop furnizarea de recomand`ri
la nivel înalt, vizând m`surile
strategice ce trebuie luate pentru
dezvoltarea economiei europene.
Utilizarea eficient` a resurselor
reprezint` unul dintre pilonii impor-
tan]i ai strategiei Europa 2020,
constituind o prioritate major` pentru
Comisia European`. Sarcina de baz`
a platformei se refer` la modalit`]ile
de atingere a obiectivelor, precum [i
concretizarea viziunii stabilite în
Foaia de parcurs c`tre o Europ` eficient`
din punct de vedere energetic,
inclusiv a obiectivului final privind
disocierea utiliz`rii resurselor.
Avem nevoie de oameni competen]i
[i cu o vast` experien]`, care s`
ne ajute s` solu]ion`m problema transform`rii
economiilor noastre într-un
model de cre[tere eficient`. Fie c` ne
place, fie c` nu, va trebui s` utiliz`m
resursele într-un mod mai eficient [i
cu cât o vom face mai repede, cu atât
va fi mai bine pentru competitivitatea
Europei [i pentru mediu. Prima reuniune
a platformei mi-a înt`rit
convingerea c` vom fi la în`l]imea provoc`rii,
consider`
Janez Potoènik.
Platforma
(EREP) este prezidat`
de John Bruton,
fost prim-ministru al
Irlandei [i ambasador
al UE în Statele
Unite. Printre cei 34
de membri se num`r`
cinci comisari europeni,
patru membri
ai Parlamentului
European, nou` lideri
în afaceri din
diferite sectoare,
patru mini[tri ai mediului,
precum [i reprezentan]i ai unor
organiza]ii [i institu]ii interna]ionale,
ai societ`]ii civile [i ai mediului
academic. Inten]ia este de a se combina
preg`tirea [i competen]ele
membrilor în vederea ob]inerii de
orient`ri utile pentru Comisia European`,
pentru statele membre [i
pentru actorii pie]ei.
Marilena GEORGESCU

Pre[edintele rus Vladimir
Putin a anun]at, la 4 iunie, c`
pân` la sfâr[itul acestui an va fi
început` construc]ia gazoductului
South Stream. Putin a
reamintit c` proiectul a primit
un ajutor suplimentar din
partea Turciei, care a aprobat
trecerea gazoductului prin
zona sa economic` „special`”
din Marea Neagr`. Gazoductul
va transporta 63 de miliarde
de metri cubi de gaze naturale
din Rusia c`tre Europa Central` [i de
Sud [i va deveni opera]ional pân` în anul
2015. Rusia dore[te s`-[i diversifice rutele
de transport pentru a reduce dependen]a
de ]`rile de tranzit, a[a cum este Ucraina.
Gazoductul va ajunge din Rusia în Bulgaria,
prin Marea Neagr`. Din Bulgaria,
o conduct` va merge spre Serbia, Croa]ia,
Ungaria, Slovenia, Austria [i nordul
Italiei, iar alta prin Grecia în sudul Italiei.
LUMEA DE AZI
SOUTH STREAM
Marilena GEORGESCU
SECURITATE ASIATIC~
Reorientarea Reorientarea strategic` strategic` a a Statelor Statelor Statelor Unite Unite ale ale Americii Americii c`tre c`tre Asia
Asia
va va produce produce probabil probabil unele unele schimb`ri schimb`ri schimb`ri în în regiune regiune regiune pe pe m`sur` m`sur` ce ce statele
statele
încearc` încearc` s`-[i s`-[i echilibreze echilibreze atât atât rela]iile rela]iile economice economice puternice puternice cu cu China,
China,
cât cât [i [i cele cele militare militare militare pe pe care care le le au au cu cu Washingtonul, Washingtonul, s-a s-a subliniat subliniat la
la
începutul începutul lunii lunii iunie iunie la la Conferin]a Conferin]a pe pe teme teme de de securitate securitate de de la la
la
Singapore, Singapore, Shangri Shangri Shangri Shangri Shangri - - - - - La La La La La Dialogue, Dialogue Dialogue Dialogue Dialogue , potrivit potrivit unei unei unei [tiri [tiri AFP AFP AFP..... AFP AFP
Multe state asiatice au leg`turi de
afaceri majore cu China, dar concomitent
sunt alia]i în probleme de ap`rare cu
Statele Unite ale Americii, conform celor
declarate de ministrul ap`r`rii din
Singapore, Ng Eng Hen. El a utilizat
exemplul statelor ASEAN (Association of
South East Asian Nations), precum [i al
mai multor state din zon` cum ar fi
Australia, Japonia sau Coreea de Sud.
Aceste ]`ri au în China cel mai important
partener comercial, iar în Statele Unite
ale Americii au principalul aliat în
probleme de securitate.
Cu acela[i prilej, secretarul american
al ap`r`rii, Leon Panetta, a declarat c`
Washingtonul î[i va schimba gradual
centrul de interes naval, astfel încât, pân`
în 2020, peste 60 la sut` din vasele marinei
sale s` fie concentrate în zona Oceanului
Pacific, în prezent acest nivel fiind de 50
de procente. Panetta a subliniat c` noua
orientare strategic` american` nu este
în niciun fel o provocare la adresa Chinei.
La rândul s`u, ministrul australian al
ap`r`rii, Stephen Smith, a salutat
planurile americane [i a declarat c`
acestea nu vor afecta rela]iile Australiei
cu China. El a subliniat, într-un interviu
South Stream este doar un proiect
politic, iar banii investi]i nu vor fi
recupera]i niciodat`, consider` expertul
rus Mihail Krutihin, citat de ziarul
Nezavisimaia Gazeta. Potrivit lui Krutihin,
expert la firma de consultan]` RusEnergy,
construirea gazoductului ar putea costa
pân` la 40 de miliarde de dolari.
acordat Australian Broadcast Corporation,
c` prezen]a american` în zona Asia-Pacific
s-a constituit într-o for]` pentru pace,
stabilitate [i prosperitate, înc` de la finele
celui de Al Doilea R`zboi Mondial. Smith a
mai ad`ugat c` urmeaz` s` fac` o vizit` la
Beijing în cadrul c`reia le va comunica partenerilor
chinezi determinarea Australiei de
a continua rela]iile economice strânse care
au o istorie de 40 de ani.
{i ministrul malaezian al ap`r`rii, Ahmad
Zahid Hamidi, a declarat c` ]ara sa va continua
s` lucreze atât cu China, cât [i cu SUA
[i c`, atâta timp cât eforturile americane sunt
îndreptate c`tre stabilizarea zonei, Malaezia
le va sus]ine.
Pentru sus]inerea noii politici americane,
Canada a prezentat statului Singapore propunerea
de a g`zdui o mare facilitate logistic`
pentru opera]ii de înl`turare a efectelor
dezastrelor. Propunerea, prezentat` la
conferin]` de ministrul canadian al ap`r`rii,
Peter Gordon MacKay, [i care este analizat`
de oficialii din Singapore, are la baz` [i un
raport din luna mai al Asian Development
Bank, conform c`ruia peste 42 de milioane de
persoane au fost str`mutate din cauza
dezastrelor naturale produse în ultimii doi ani.
Silvia MIRCEA
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
15
FLAC~RA OLIMPIC~, PURTAT~ {I DE MILITARI
Printre cei 8.000 de oameni care vor purta flac`ra
olimpic` în c`l`toria ei de peste 12.000 de kilometri de-a
lungul Marii Britanii sunt [i numero[i membri ai armatei
britanice. Flac`ra olimpic` a ajuns în Marea Britanie, la
mijlocul lunii mai, la baza militar` Culdrose [i a început
turul ]`rii pentru a ajunge pe stadionul olimpic la 27 iulie.
Printre militarii care vor purta flac`ra pe traseul ei
se reg`se[te [i caporalul Ricky Furgusson (foto) care,
în ianuarie 2010, a fost r`nit în explozia unui dispozitiv
improvizat. Caporalul a fost decorat cu Military Cross
(decora]ie militar` acordat` pentru acte de curaj în lupt`) pentru faptul c` [i-a riscat via]a în încercarea
de a-[i salva camarazii. El [i-a pierdut ambele picioare, ochiul stâng [i degetele de la ambele mâini. Cu
toate acestea, a purtat flac`ra olimpic` pe o distan]` de 300 de metri, în localitatea Broseley, la 30 mai.
Furgusson a declarat c` purtarea fl`c`rii olimpice este un adev`rat privilegiu [i c` a fi selectat dintre mii
de doritori este un lucru special.
În medie, 115 oameni poart` pe traseu flac`ra olimpic` în fiecare zi, fiecare pentru 300 de metri.
RECONFIGUR~RI ÎN STRUCTURILE
INFANTERIEI MARINE AMERICANE
Corpul Infanteriei Marine americane va începe, în curând, s` fac` militarilor oferte de pensionare
anticipat` cu compensa]ii în cadrul eforturilor de reducere a for]elor care vizeaz` diminuarea cu
20.000 a num`rului de func]ii în urm`torii patru ani, potrivit declara]iei unui oficial citat într-o [tire
din Stars and Stripes.
Conform acestui plan, militarii din Infanteria Marin`
care au o vechime în serviciu între 15 [i 20 de ani vor
primi oferte de pensionare anticipat` cu compensa]ii
sau beneficii. Luna viitoare vor fi emise o serie de ordine
administrative în acest sens, potrivit purt`torului de
cuvânt, maiorul Shawn Haney, care a dat un interviu
publica]iei citate. Ofi]erul a spus c` Infanteria Marin`
inten]ioneaz` s` reduc` efectivele cu 5.000 de oameni
în anul 2013 [i s` ajung` de la 202.000 la 182.000 de
militari pân` la finele anului 2016.
Pentru atingerea acestui obiectiv Infanteria
Marin` inten]ioneaz` s` extind` programul, oferind [i militarilor angaja]i care mai au un an de
contract, respectiv ofi]erilor care mai au [ase luni de contract, posibilitatea s` aplice pentru
trecere în rezerv` anticipat`.
Corpul Infanteriei Marine americane [i-a redus efectivele întotdeauna dup` marile conflicte la care a
participat. Dup` cel de Al Doilea R`zboi Mondial, num`rul militarilor activi s-a redus, în cinci ani, de la
475.000 la 75.000, iar dup` r`zboiul din Vietnam de la 310.000 la 189.000, tot pe parcursul a cinci ani.
RETRAGEREA TRUPELOR FRANCEZE
DIN AFGANISTAN
Pre[edintele François Hollande a sus]inut recent c`
retragerea iminent` a 2.000 de militari francezi din Afganistan,
în cursul acestui an, nu înseamn` [i faptul c` Fran]a va
abandona aceast` ]ar`, conform unei declara]ii citat` într-o
[tire AFP. Hollande a f`cut o vizit` în Afganistan, unde s-a
întâlnit cu solda]ii francezi disloca]i în provincia Kapisa, dar
[i cu pre[edintele Hamid Karzai.
Cu acest prilej, el [i-a explicat decizia de a retrage
trupele franceze combatante din teatru pân` la finele
anului 2012, cu un an înainte de planul ini]ial [i cu doi ani înaintea alia]ilor din NATO. Este o decizie
suveran`. Numai Fran]a poate decide ce anume face, le-a spus Hollande militarilor francezi. El a mai
ad`ugat, în cadrul unei conferin]e de pres` sus]inut` împreun` cu Karzai, c` retragerea va fi f`cut` de
comun acord cu alia]ii [i în consultare cu autorit`]ile afgane [i c` Fran]a dore[te s` sprijine în continuare
afganii, concentrându-[i ac]iunile în domeniul educa]iei, culturii [i chiar al arheologiei.
REORGANIZAREA ARMATEI CANADIENE
Autorit`]ile canadiene inten]ioneaz` s` restructureze structura de comand` a for]elor armate în ideea
reducerii costurilor totale de operare, potrivit unei [tiri UPI. Transformarea este determinat` de o serie de
lec]ii înv`]ate din ultima perioad` de opera]ii intense [i va oferi armatei canadiene agilitatea de a se adapta
la mediul de securitate viitor cu un buget sustenabil, a spus Peter MacKay, ministrul ap`r`rii din Canada.
El a mai ad`ugat c` restructurarea va însemna o reducere cu 25 de procente a structurilor de comand` [i
control la nivel na]ional.
În acest sens, se inten]ioneaz` înfiin]area unui comandament pentru opera]ii întrunite (Canadian Joint
Operations Command-CJOC), care va reuni sub comanda sa diverse unit`]i din trupele de uscat [i va
r`spunde de toate opera]iile desf`[urate în Canada, America de Nord [i peste grani]e. Comandamentul ar
putea fi înfiin]at în lunile urm`toare [i va fi comandat de un generallocotenent.
{eful statului major general al armatei canadiene, general
Walter Natynczyk, a spus la rândul s`u c` noul CJOC va fi o structur`
mai mic`, dar mai eficient`, care va continua s` ofere acela[i nivel
de excelen]` în domeniul opera]ional atât la nivel na]ional, cât [i
interna]ional. Marina canadian` a reunit, recent, cinci [coli navale
într-o singur` autoritate de preg`tire.
Silvia MIRCEA

16
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucure[ti care, de-a lungul
existen]ei sale, a format sportivi de renume interna]ional [i a
ob]inut pentru România nenum`rate titluri [i trofee, a împlinit
joi, 7 iunie, 65 de ani de la înfiin]are.
Ap`rut în 1947, într-o perioad` postbelic`
marcat` de profunde convulsii economice [i
sociale, ca o continuare fireasc` a activit`]ii
sportive desf`[urate în Armata Român` timp
de o jum`tate de secol, clubul s-a n`scut ca o
asocia]ie ce pornea la drum cu [apte sec]ii
sportive – fotbal, volei, rugby, tir, atletism,
baschet [i tenis.
Rezultate remarcabile au fost ob]inute
chiar din anul înfiin]`rii, când tenismanul
Gheorghe Viziru a ob]inut pentru Steaua titlul
de campion al României. Nici la echipe performan]ele
nu s-au l`sat a[teptate [i în anul
1949, datorit` evolu]iei str`lucite a echipei
de rugby [i a celei de fotbal, s-a inaugurat
palmaresul titlurilor na]ionale [i cel al cupelor
României.
Astfel, \n acel an, a fost adus` în vitrina
cu trofee a tân`rului club sportiv prima Cup`
a României, performan]` apar]inând fotbali[tilor
militari. Acesta a fost prima mare
victorie dintr-un foarte lung [ir de succese,
care a culminat cu câ[tigarea Cupei Campionilor
Europeni, la Sevilla, în 1986.
Unul din anii de referin]`, nu numai din
istoria clubului, ci [i din cea a sportului românesc,
r`mâne anul 1952, c#nd sportivii militari
au participat pentru prima dat` la o edi]ie a
Jocurilor Olimpice, cea de la Helsinki.
Participarea a fost încununat` de succes
gra]ie reu[itei tr`g`torului Iosif Sîrbu, care
cucerea prima medalie olimpic` de aur a
României. Aceast` performan]` deosebit` a
fost completat` în urm`toarele edi]ii ale
Jocurilor Olimpice cu multe asemenea
medalii.
Nu mai pu]in important avea s` fie anul
1956, care a adus în palmaresul clubului
primul record mondial. Recordul a fost stabilit
de atleta Iolanda Bala[ la s`ritura în în`l]ime,
fiind primul din cele 14 recorduri mondiale
care au intrat în palmaresul acestei atlete de
excep]ie.
Atleta Iolanda Bala[, la s`ritura în în`l]ime,
stabilind unul dintre cele 14 recorduri mondiale
care au intrat în palmaresul acestei sportive de
excep]ie.
ISTORIE
65 DE ANI DE PERFORMAN}E
LA CEL MAI ÎNALT NIVEL
În anul urm`tor, lâng` primul record
mondial avea s` vin` [i primul titlu de
campion european, cucerit de boxerul de
categorie grea Gheorghe Negrea.
Începând cu anul 1959 s-a instituit în
România titlul de Cel mai bun sportiv al
anului, edi]ia inaugural` fiind câ[tigat` de
atleta Iolanda Bala[, care a repetat de [ase
ori aceast` performan]`.
Anul 1961 a adus o nou` schimbare a
denumirii clubului militar, care a devenit
Clubul Sportiv al Armatei, primind în acela[i
timp denumirea de Steaua – ajuns` ast`zi
Ilie N`stase este unul dintre cei mai importan]i
juc`tori români de tenis, fiind num`rul unu pe plan
mondial în 1972 [i 1973.
celebr` pe toate meridianele lumii. În acela[i
an, handbali[tii Cornel O]elea, Olimpiu
Nodea [i Aurel Bulgaru au devenit campioni
mondiali cu echipa României, la Dortmund.
În anul 1963, caiaci[tii Vasile Nicoar` [i
Haralambie Ivanov au câ[tigat trei titluri de
campioni mondiali la Jajce, în Iugoslavia, iar
în anul 1966 pistolarul Virgil Atanasiu a
ob]inut primul titlu de campion individual la
seniori.
În anul 1968, echipa de handbal Steaua
Bucure[ti a câ[tigat prima Cup` a
Campionilor Europeni, iar în anul 1969
tenismanul Ilie N`stase a început seria celor
patru titluri de Cel mai bun
sportiv al României, câ[tigând,
în aceea[i perioad`,
titlul de Cel mai bun tenisman
al lumii de dou` ori, în
1972 [i 1973.
Un alt an de referin]` în
istoria de peste jum`tate de
secol a clubului este anul
1980, care a adus cea de-a
o suta medalie olimpic`
româneasc`. Medalia a fost
câ[tigat` la Jocurile Olimpice
de la Moscova de lupt`torul
Constantin Alexandru,
triplu campion mondial
[i de cinci ori campion european.
Seria succeselor olimpice
ob]inute de sportivii
militari avea s` continuie [i
în urm`toarea edi]ie a
Jocurilor Olimpice de la Los
Angeles, în 1984, prin triumful
halterofililor Nicu Vlad [i
Petre Becheru, a atletei
Ani[oara Cu[mir-Stanciu [i
a lupt`torului Vasile Andrei,
câ[tig`tori ai aurului olimpic.
Aceasta a fost, de altfel,
PALMARES GENERAL CSA STEAUA BUCURE{TI
7 iunie 1947 – 7 iunie 2012
JOCURI OLIMPICE 91 medalii (28 aur, 32 argint, 31 bronz)
CAMPIONATE MONDIALE 517 medalii (144 aur, 192 argint, 181 bronz)
CAMPIONATE EUROPENE 738 medalii (211 aur, 257 argint, 270 bronz)
UNIVERSIADE {I CAMPIONATE MONDIALE UNIVERSITARE
una din cele mai prolifice
edi]ii, în care 28 de sportivi
steli[ti au reu[it s` cucereasc`
medalii olimpice de
aur, argint sau bronz.
Dup` 1990, evolu]ia
Clubului Sportiv al Armatei
Steaua a fost strâns legat`
de sui[urile [i coborâ[urile
perioadei de tranzi]ie pe
care o traverseaz` [i în
prezent societatea româneasc`.
Eforturile depuse
de sportivi, antrenori [i de
tehnicieni au dus totu[i la
continuarea succeselor sportive.
La Jocurile Olimpice de la Atlanta, în
1996, scrimera stelist` Laura Badea a reu[it
cea mai bun` performan]` a floretei
române[ti din istoria particip`rii olimpice,
cucerind medalia de aur [i titlul de
campioan` olimpic`. Alte medalii au fost
cucerite tot de floretiste, pe echipe – medalia
de argint, cu o echip` compus` în totalitate
din sportive militare (Laura Badea, Roxana
Scarlat, Reka Szabo), o medalie de argint
cucerit` de componentele caiacului de 8+1
[i una de bronz, prin
halterofilul Nicu Vlad.
Jocurile Olimpice
de la Sydney, din 2000,
au îmbog`]it palmaresul
clubului cu noi
performan]e [i medalii
olimpice, prin evolu]ia
str`lucit` a sportivilor
militari Veronica Cochelea,
Ioana Olteanu,
Magdalena Dumitrache,
Loredana Boboc [i
Claudia Presecan, cu-
ceritori ai laurilor
olimpici.
La Jocurile Olimpice
de la Atena, \n 2004,
înot`toarea Camelia Potec, gimnastele Silvia
Stroescu [i Alexandra Eremia, precum [i
canotoarea Aurica B`r`scu [i-au adjudecat
medaliile de aur [i titlul de campioane
olimpice, în timp ce triplu-saltistul Marian
Oprea a cucerit cea mai important` medalie
a atletismului românesc masculin – medalia
de argint.
În 2005, CSA Steaua reu[ea s` realizeze o
performan]` deosebit` la jocurile sportive, nu mai
pu]in de trei echipe ale clubului cucerind titlurile
de campioane na]ionale: hochei, polo [i rugby.
Seria succeselor a continuat [i la edi]ia
din 2008 a Jocurilor Olimpice de la Beijing,
151 medalii (60 aur, 35 argint, 56 bronz)
CUPE MONDIALE {I EUROPENE 227 medalii (66 aur, 77 argint, 84 bronz)
CAMPIONATE C.I.S.M. {I SPARTACHIADE MILITARE
353 medalii (93 aur, 116 argint, 144 bronz)
JOCURI BALCANICE 2.546 medalii (1145 aur, 873 argint, 528 bronz)
CAMPIONATE NA}IONALE 10.103 titluri
CUPA ROMÂNIEI 755
unde sportivii steli[ti au contribuit la zestrea
de medalii a României. Noile stele ale sportului
românesc au devenit atunci campioanele
olimpice: Alina Dumitru (judo), Sandra
Izba[a (gimnastic`), vice-campioana olimpic`
Ana-Maria Brânz` (spad`) [i medaliatele cu
bronz Rodica {erban, Eniko Baraba[
(canotaj) [i Andreea Florentina Grigore
(gimnastic`, echipe). Acela[i an avea s` mai
consemneze câ[tigarea titlului de campioan`
na]ional` de echipa de handbal masculin,
precum [i reînfiin]area sec]iei de baschet a
clubului.
Câ[tigarea pentru a treia oar` a Cupei
Campionilor Europeni la spad` feminin de
echipa CSA Steaua, titlul de campioane mondiale
ob]inut de spadasinele Ana-Maria
Brânz`, Simona Alexandru [i Anca M`roiu,
câ[tigarea pentru a [aptea oar` consecutiv a
titlului de campioan` european` de judoka
Alina Dumitru sunt câteva dintre ultimele
rezultate notabile ob]inute de sportivii
militari. Jocurile sportive au ad`ugat în
palmaresul clubului înc` dou` trofee, prin
câ[tigarea Cupei României de echipa de
rugby, în 2009, [i de echipa de hochei pe
ghea]`, în 2011.
Campioanele mondiale la spad` feminin: Anca M`roiu,
Simona Alexandru, Loredana Dinu [i Ana Maria Brânz`.
În anul 2012, gândurile [i speran]ele tuturor
sportivilor militari [i iubitorilor culorilor
ro[u-albastre se îndreapt` spre apropiata
edi]ie a Jocurilor Olimpice.
Ne exprim`m speran]a c` rezultatele
celor 27 de sportivi militari care vor reprezenta
România la Londra s` genereze un moment
festiv de neuitat, o dubl` s`rb`toare
care s` transmit` un puternic mesaj de
continuitate a suprema]iei [i importan]ei
sportului militar de performan]a pe plan
intern [i interna]ional.
Maior Cristian C|RLAN

PORTRET
Locotenent-colonel Locotenent-colonel (r) (r) Cristinel Cristinel VECERDEA VECERDEA Cristinel – – CRIV CRIV:
CRIV
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
CARICATURA – O ARM~ CARE NU TREBUIE ÎNCUIAT~
ÎN RASTEL {I PENTRU CARE NU AI NEVOIE DE PERMIS
– CRIV, ce leg`tur` ai descoperit între
cariera militar` [i caricatur`, între cifre
[i desen? Sunt dou` activit`]i situate la
poli opu[i, sistemul militar, caracterizat
prin rigiditate, iar caricatura, prin
zâmbet.
– Nu a fost greu s` împac milit`ria cu
caricatura. La tot pasul, se iveau situa]ii
haioase sau ridicole. Le analizam [i le puneam
pe hârtie într-o manier` satiricoumoristic`.
Atunci, ca [i acum, de altfel, în
armat` exist` situa]ii care m` inspir`.
Norocul meu a fost c` în caz`rmi sunt posturi
de paz`... [i umorul nu poate s`ri gardul s`
evadeze. O lung` perioad` a vie]ii mele am
petrecut-o în cazarm`, de la liceul militar
pân` am ajuns ofi]er [i dup` aceea, la tot
pasul întâlneam umorul [i satira „cazon`”.
Poate unora li se pare ceva deosebit, dar,
pentru mine, este ceva normal [i firesc s`
scrutez cu un ochi critic ceea ce se întâmpl`
în jurul nostru. Poate este [i caricatura o
arm` care nu trebuie încuiat` în rastel [i
pentru care nu ai nevoie de permis. De obicei,
î[i atinge ]inta [i nu d` rateu...
– Î]i mai aminte[ti prima caricatur`,
când ai realizat-o [i ce te-a inspirat?
– Prima caricatur` s-a n`scut pe b`ncile
liceului militar, la Alba Iulia, prin anul 1975,
din câte îmi aduc aminte... Ne tundeau cam
des... [i atunci am f`cut un desen pe care
l-am lipit pe u[a frizeriei. Era cam a[a: o
pas`re intra într-un nor pe care scria
„frizerie” [i ie[ea pe partea cealalt` f`r` pene,
ele se scurgeau sub nor... Am g`sit, cu doi
ani în urm`, acest desen [i l-am donat Colegiului
Militar Liceal Mihai Viteazul din Alba
Iulia. Cred c` e pus acolo, în holul cu istoria
liceului. De fapt, desenam de mai mult timp,
de la gr`dini]`, dar abia în liceu am descoperit
c` pot face caricaturi. Chiar am fost
pus s` desenez pentru gazeta de perete a
batalionului. Am avut multe „nepl`ceri” cu
[efii, dar [i cu colegii... Pe ace[tia din urm`
îi întrebam cum s`-i desenez, aveam clien]i
permanen]i, aceia care mai f`ceau boac`ne...
De multe ori, desenul disp`rea dup` ce era
afi[at la gazeta de perete. Cu alte cuvinte,
aveam de pe atunci „fani”... Cel mai tare
moment a fost când unii dintre ace[ti „fani”,
au luat gazeta [i au aruncat-o pe fereastr`...
{tiam cine sunt, dar am t`cut... Câteva zile
am luat [i eu pauz` cu desenatul...
– Debutul oficial când s-a întâmplat?
– Am debutat oficial la 1 aprilie 1979, la
un salon de caricatur` în Târgu Mure[.
Acolo am luat contact cu marii caricaturi[ti
români de la acea vreme. Eram la început,
desenul meu era mai stângaci, dar aveam
idei [i... poten]ial. Cu timpul, m-am specializat
[i am trecut [i la portrete. Faptul c` de atunci
pân` în prezent am fost „r`spl`tit” cu peste
62 de premii na]ionale [i interna]ionale
dovede[te c` nu am pierdut timpul. Portretistica
este ceva special, nu mul]i caricaturi[ti
sunt [i portreti[ti. La noi în ]ar` po]i
s`-i numeri pe degetele de la dou` mâini.
Vorbesc doar de cei performan]i... Chiar am
câ[tigat un premiu trei, la un concurs interna]ional,
la Seul, cu portrete de fotbali[ti
coreeni. M` pot l`uda c` zilnic sunt „pomenit”
de mii de oameni de pe mapamond,
c`rora le-am f`cut portretul. Unii l-au pus în
dormitor, deasupra patului, a[a c` adorm [i
se trezesc cu mine-n gând, sughit des... În
armat`, portretele f`cute unor colonei i-au
propulsat la gradul de general... am avut eu
unele premoni]ii. Cele f`cute generalilor
i-au ajutat s` mai ia o stea sau s` ias` la
pensie... Chestia asta cu premoni]ia grafic`
e valabil` doar la colonei [i generali, deci
cei care doresc, s` m` caute...
Eu nu prea exagerez grafic atunci când
fac un portret, dar caut s` prind acel specific,
ceea ce are personajul mai deosebit, privirea
[i ceva din caracter. Îmi place s` spun c` fac
„caricaturi vii”, surprind privirea fiec`ruia în
a[a fel încât s` ai impresia c` vorbe[te. Sunt
– Am fost în Bosnia [i Her]egovina, în
2000 [i în 2008, iar în Afganistan în 2003 [i în
2004. Caricatura militar` are mare efect în
armat`, chiar [i în teatrele de opera]ii, unde
am desenat portrete militarilor [i personalului
prezent în bazele respective. Pot spune
c`, prin presta]iile mele, am creat o imagine
pozitiv` armatei, mul]i [i-au schimbat
p`rerea despre milit`rie. La început, nu
mi-am dat seama, dar, cu timpul, am ajuns
la concluzia c` am f`cut un mare serviciu
armatei române. În Bosnia [i Her]egovina,
la Sarajevo, la dineul oferit de ziua României,
se f`cuse coad` la masa mea... diploma]i,
consuli, ata[a]i militari. Dup` întoarcerea în
]ar`, am aflat c` americanii trimiseser` un
elicopter s` m` duc` în baza lor s` desenez...
În Afganistan, am primit chiar o diplom` [i o
medalie din partea comandantului bazei din
CRIV CRIV (Cristinel (Cristinel V VVecerdea)
V ecerdea) s-a
s-a
n`scut n`scut la la Sibiu, Sibiu, Sibiu, în în ziua ziua ziua când când se
se
împlineau împlineau 100 100 de de ani ani de de la la Unirea
Unirea
Principatelor Principatelor Române Române Române (24 (24 ianuarie
ianuarie
1959). 1959). A urmat urmat 1959). cursurile cursurile Liceului
Liceului
Militar Militar Mihai Mihai Mihai Mihai Mihai Militar VV
Viteazul VV
iteazul iteazul iteazul iteazul din din Alba Alba Iulia
Iulia
[i, [i, apoi, apoi, ale ale {colii {colii Militare Militare de de Ofi]eri Ofi]eri Nicolae Nicolae Nicolae Nicolae Nicolae B`lcescu, B`lcescu B`lcescu B`lcescu B`lcescu , arma arma finan]e.
finan]e.
La La absolvire, absolvire, în în 1981, 1981, a a fost fost repartizat repartizat ca ca ofi]er ofi]er financiar financiar la la o o unitate
unitate
militar` militar` din din Lipova. Lipova. În În 1982, 1982, c#nd c#nd s-a s-a apreciat apreciat apreciat c` c` [i [i un un finan]ist finan]ist trebuie
trebuie
s` s` ia ia parte parte la la instruc]ia instruc]ia pe pe TAB-uri, AB-uri, cu cu cu nepl`cute nepl`cute consecin]e consecin]e pentru
pentru
tehnica tehnica de de lupt` lupt` utilizat`, utilizat`, unitatea unitatea s-a s-a desfiin]at desfiin]at [i [i [i CRIV CRIV a a fost fost mutat
mutat
la la Lugoj, Lugoj, unde, unde, 15 15 ani, ani, a a lucrat lucrat în în domeniul domeniul financiar financiar. financiar . În În 1997, 1997, a a fost
fost
numit numit [eful [eful Cercului Cercului Militar Militar Lugoj Lugoj (dup` (dup` ce, ce, în în prealabil, prealabil, a a f`cut f`cut f`cut o
o
caricatur` caricatur` caricatur` „cuiva”). „cuiva”). A trecuttrecut în în rezerv`, rezerv`, în în 2001, 2001, cu cu gradul gradul de de locotenentlocotenent-
colonel colonel [i, [i, de de atunci, atunci, îndepline[te
îndepline[te, îndepline[te , ca ca civil, civil, aceea[i aceea[i func]ie. func]ie.
func]ie.
solicitat în multe locuri în ]ar` pentru a face
portrete, am ceva vitez` [i la color. În „tinere]e”,
f`ceam câte 80-90 de portrete într-un
interval de [ase, [apte ore. Acum, nu prea
m` mai „]in genunchii”, dar mai am ceva
vitez`. Oboseala ochilor î[i spune cuvântul...
– Când ai avut prima expozi]ie?
– În 1979, la Casa Armatei din Sibiu (a[a
se numea cercul militar), pe tema „dezarm`rii”,
care era la mod` atunci.
– Recunoa[terea na]ional` [i
interna]ional`, num`rul mare de premii,
particip`rile la expozi]ii în ]ar` [i în
str`in`tate [i apari]ia de caricaturi cu
semn`tura CRIV în peste 30 de publica]ii,
interne [i externe, evident, te-au
bucurat. Ai avut numai ecouri pozitive
de pe urma caricaturilor?
– Dup` cum s-a v`zut, am lipsit, de exemplu,
mul]i ani din presa militar`. De ce oare?!
Bineîn]eles c` nu po]i avea doar bucurii de
pe urma caricaturii. Când unii [efi nu au
sim]ul umorului, mai bine-]i vezi de drum.
Este o calitate pe care nu o are oricine. Îi
deplâng pe cei f`r` sim]ul umorului, dar mai
ales pe cei care încearc` s` bage [i „pumnul
în gur`”, în cazul meu, „s`-mi îndoaie
peni]a”. {i mai e [i cenzura... Dar, nu am
„dezarmat” [i nici nu am „dezertat”. Am
a[teptat s` se a[eze lucrurile. Mul]i îmi spun
„ce mai cau]i în armat` cu talentul t`u?”.
Tocmai, pentru c` în armat` mi-am descoperit
acest har, consider c` sunt dator, moral
[i material, s` ofer armatei talentul meu. Nu
au fost mul]i caricaturi[ti militari, vreo doi,
trei din câte [tiu, dar se pare c` mai desen`m
doar eu [i Octavian Covaci.
– Ai fost în teatrele de opera]ii unde
ac]ionau militari români. Cum ai fost
primit [i privit de ace[tia?
Kandahar, colonelul William B. Garrett, pentru
„aportul la ridicarea moralului trupelor
cu ajutorul caricaturii” \n acea baz`. Pentru
mine, a fost o apreciere mai mare decât orice
premiu pe care l-a[ fi câ[tigat la vreun
concurs. În anul 2007, am fost invitat, împreun`
cu colonelul Ion Petrescu, directorul
de atunci al Trustului de Pres` al Armatei,
la sediul NATO din Bruxelles, unde am
expus caricaturi [i am f`cut portrete personalit`]ilor
militare [i civile din comandament.
Nu o spun ca s` m` laud, dar se f`cuse
o coad` mai mare la masa mea de lucru decât
la s`rm`lu]ele [i m`m`ligu]a româneasc`.
De[i, a[a cum am mai spus, la noi în sistem ]i
se mai îndoaie peni]a, confra]ii mei, caricaturi[tii
români [i chiar str`ini, m` privesc cu
simpatie [i respect... La un salon de caricatur`
m-au „avansat” la gradul de „general
al caricaturii române[ti”.
– În via]a de zi cu zi ai r`mas îns` tot
locotenent-colonel în rezerv`...
– ... [i referent la Cercul Militar Lugoj.
Am fost nevoit s` aleg aceast` cale... În 2001,
func]iile de [ef de cerc militar s-au transformat
din ofi]er în civil. Începuse reforma în
armat` [i preg`tirea pentru intrarea în
NATO. Nu am avut solu]ie mai bun` de ales,
a[a c` am revenit dup` câteva luni la Cercul
Militar Lugoj, am dat concurs pe post, de
unul singur, [i culmea... am [i reu[it!
– Dac` intr`m în Cercul Militar Lugoj,
vedem expuse caricaturi cu semn`tura
CRIV?
– Dac` ave]i curajul s` intra]i în cl`dire,
nu ve]i g`si nicio caricatur`. Am amenajat, în
urm` cu 15 ani, o galerie de art` [i nu am avut
timp s`-mi organizez o expozi]ie de caricaturi.
Poate, dup` ce ies la pensie a doua oar`...
– Ast`zi, ce activit`]i se organizeaz`
la cercul militar?
17
– Mul]i ani nu a existat armat` în Lugoj,
a[a c` am r`mas singur-singurel în cercul
militar. Fac de toate. M`tur, sp`l pe jos, fac
focul în centrala termic`, sunt gestionar [i
nu mai am cui s` dau ordine în calitate de
[ef. Sunt zile când nu am cu cine muta o
mas`... Mai trec pe aici pensionarii militari.
Anul trecut a fost record, cu revizuirea pensiilor.
Acum, de când lucrurile s-au mai
lini[tit, vin mai rar, doar clien]ii fideli. Încerc
s` reprezint aceast` institu]ie cum pot mai
bine. Chiar cu aceste greut`]i, mai organizez
câte o manifestare cultural`, mai particip la
manifest`rile din ]ar`, continui ceea ce am
început pe vremea când am fost ofi]er [i am
fost numit [ef al cercului militar. M`
str`duiesc s` men]in imaginea institu]iei la
cotele pe care le-a dobândit de-a lungul
timpului.
– Caricatura te-a ajutat s` dep`[e[ti
mai u[or momentele dificile din via]`?
– Faptul c` am o „doz`” mai mare de
ironie [i de umor m` face s` m` simt mai
puternic [i s` pot riposta la tot ce m` „atac`”.
Un caricaturist este, în primul rând, un
analist satiric al societ`]ii [i orice latur` a
societ`]ii – politic`, economic` etc. – trebuie
analizat` [i... ironizat`! A fost o perioad` mai
grea din via]a mea, acum vreo doi ani, când
mi s-a suspendat pensia ([i aceea anticipat`,
nu întreag`), apoi s-a redus salariul de
referent cu 25%, a urmat revizuirea
pensiilor... M-am sim]it un „nesim]it” (acum
m-au tratat, revizuindu-mi, în jos, pensia!),
umilit [i dezonorat, lucru care a f`cut s`
devin mult mai acid, mai ironic fa]` de aceia
care au privit armata a[a cum au privit-o.
Chiar am în lucru un volum de caricaturi pe
aceast` tem`, „caricaturi de trist` amintire”,
care sper s` apar` în aceast` var`. Cu cât
sentimentul de revolt` [i nemul]umire este
mai mare, ironia devine mai puternic`. De
obicei, „dictatura” na[te cea mai puternic`
satir` [i ironie. S` nu uit`m în ce perioad`
am început s` fac caricaturi...
– Putem finaliza dialogul într-o not`
optimist`?
– Optimism? A[tept s` înceap` un
„r`zboi”, c`ci doar la r`zboi voi mai primi o
func]ie în cadrul cercului militar. E greu s`
faci atâtea lucruri singur, mai ales din cele
pentru care nu e[ti preg`tit [i nici pl`tit. Nu-
]i mai r`mâne timp pentru cultur` [i art` de
calitate. Decât s` fac chiciuri, mai bine nu
fac nimic. Sper ca cineva, mai sus de ultimul
nivel al cercului militar din Lugoj, s`-[i dea
seama c` s-au f`cut gre[eli atunci când mau
redus la UNUL [i s`-mi „revizuiasc`”
statul de încadrare...
Redevenind optimist, pot spune c`, de
vreo doi ani, de când s-a înfiin]at din nou o
unitate militar`, în vechea cazarm`, lucrurile
au început s` intre, cât de cât, în normal.
M` bucur de sprijin din partea comenzii
unit`]ii [i colabor`m la organizarea diferitelor
evenimente. Chiar ne-am planificat s`
renov`m incinta cercului militar, materiale
avem, urmeaz` s` ne apuc`m de lucru.
V-a[tept`m atunci, când va fi gata...
Pe plan artistic, chiar m` gândesc s`
adun într-un volum toate caricaturile publicate
în presa militar`... Îl voi lansa aici, la
Cercul Militar Lugoj... [i, de ce nu, [i la
Trustul de Pres` al Armatei... M` primi]i?
– Te a[tept`m cu mult drag...
Interviu realizat de
Irina-Mihaela NEDELCU

18
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
JOCURILE
DE NOROC
Cine nu este convins c` jocurile de noroc
(c`r]i, rulete etc.) sunt [arlatanii [i ho]ii deghizate?
To]i juc`torii se a[eaz` la joc cu gândul s`
goleasc` buzunarele prietenilor de joc. {i, din
toate acestea, nu câ[tig` nimeni, c`ci ce se
câ[tig` azi se pierde mâine cu vârf [i îndesat.
Cluburile sunt singurele care câ[tig`.
Osta[ii care au fost ataca]i de aceste vicii au
ajuns întotdeauna r`u. Mul]i s-au împu[cat,
fiindc` pe lâng` c` au p`c`tuit contra sentimentului
datoriei, c`ci ce treab` de instructor
educator [i comandant poate face un juc`tor de
c`r]i, care vine cu ochii umfla]i de nesomn, ca
s`-[i îndeplineasc` apostolatul s`u? Dar mul]i
au mâncat solda companiei, banii aprovizion`rii
sau banii din casa corpului sau casierului. Sau
se împrumut` pe cuvânt de onoare [i nu mai pot
pl`ti. {i câte alte acte de degradare moral`!
Chiar în timp de r`zboi s-au v`zut ofi]eri
(activi [i de rezerv`) care n-au pregetat a se
LEXICON MILITAR
AUTOVEHICUL ROBOT. Cel mai vechi [i mai
cunoscut în domeniul militar este avionul f`r`
pilot, îns` în ultimele decenii s-au dezvoltat \n egal`
m`sur` [i robo]i mobili care ac]ioneaz` pe uscat
sau pe (sub) ap`. De regul` recuperabil, autovehiculul
robot se deplaseaz` automat pe baza unui program
prestabilit sau este dirijat prin semnale radio
de c`tre o persoan` aflat` la distan]`. El se folose[te
pentru cercetare sau alte ac]iuni de mare risc
pentru un om sau desf`[urate în medii în care el nu
ar putea supravie]ui. În limbajul militar american [i
NATO (inclusiv în limba francez`), autovehiculul
robot este numit drone. De[i nu apare în dic]ionarele
normative române[ti pe care în mod firesc ni se
cere s` le respect`m, în ultimul timp a fost pus în
circula]ie la noi cuvântul dron`.
BABORD. Babordul [i tribordul apar în
dic]ionarele generale doar ca p`r]i ale navei, ignorându-se
faptul c` ele sunt [i direc]ii la bord [i în
spa]iu corespunz`toare p`r]ilor respective, dup`
cum rezult` din formul`rile de genul litoralul se
vede în babord sau vântul bate din tribord. Totodat`,
aceste dic]ionare au inventat [i forme de plural,
inexistente în marin`. Marinarii spun, de exemplu,
c` navele de regul` acosteaz` cu tribordul (nu cu
tribordurile), a[a cum unor obraznici li se repro[eaz`
c` [i-au luat nasul la purtare (nu nasurile).
Construind forme inutile, lexicografii au trecut îns`
cu vederea derivatele babordez/tribordez, prin care
se în]eleg marinarii din cele dou` schimburi ale
serviciului de cart. Dar, a[a cum unii lexicografi cu
preg`tire tehnic` doar la nivel de cultur` general`
Limba român` este patria mea.
Nichita St`nescu
În]elesul cuvântului „jubileu” ar fi, conform defini]iei
academice, „s`rb`torire a împlinirii unui num`r de ani (de
obicei cincizeci) de la producerea unui eveniment important”
(„Dic]ionarul explicativ al limbii române”, edi]ia a II-a,
Editura Univers Enciclopedic, 1998). Ceva mai precis,
„jubileu” înseamn` solemnitatea public` pe care o organizau,
din 50 în 50 de ani, vechii evrei, indulgen]ele acordate
de papi credincio[ilor catolici la anumite intervale
temporare [i ceremoniile care aveau loc simultan, s`rb`torirea
a 50 de ani de via]`, de profesie sau de la c`s`torie.
În latine[te, „jubila” se refer` la strig`tul de bucurie [i
„jubilaeus”, la solemnitatea evreiasc` organizat` din 50 în
50 de ani.
Este posibil ca aceste explica]ii s` devin` mai clare
dac` li se al`tur` men]iunile care urmeaz`.
„Gr`it-a Domnul c`tre Moise în muntele Sinai, zicând:
„[…] Dup` ce ve]i intra în ]ara pe care Eu v-o dau, […] cel
de al [aptelea an s` fie an de odihn` a p`mântului, odihna
Domnului: ogorul s` nu ]i-l semeni [i via s` nu ]i-o tai. […]
General C.
DRAGU
Educa]iunea
moral` [i na]ional`
în armat`. No]iuni
de pedagogie
Edi]ia a III-a
rev`zut` [i ad`ugit`
Sibiu, Tipografia
{coalei Militare de
Infanterie nr. 2,
1928, p. 111
jefui de bani unii pe al]ii, jucând jocuri de noroc,
tocmai atunci când existen]a neamului era în
pericol de moarte, când orice clip` neîntrebuin]at`
în folosul salv`rii situa]iei era o pierdere
foarte mare [i când cei cu adev`rat` dragoste
de neamul lor se v`itau c` n-au destul timp
pentru lucru spre a-[i putea face în întregime
datoria.
Aceasta probeaz` pân` la eviden]` cât sunt
de grozave patimile omene[ti [i cât` t`rie de
suflet trebuie pentru a face fa]` patimilor ce
clocotesc într-un om [i c` numai cei care au
voin]` de fier – [i caracter – pot sc`pa din
ghearele lor [i pot fi de folos carierei [i neamului.
dau tehnicienilor de meserie ni[te indica]ii pre]ioase
de folosire a vocabularului de strict` specialitate,
s-au g`sit [i marinari cul]i care s` dea explica]ii etimologice
f`r` s` fie în stare s` deosebeasc` nici m`car
un verb tranzitiv de unul intranzitiv. Astfel, cuvintele
babord/tribord au fost explicate, de un amator care
înc` mai are adep]i, prin fr. batterie (pronun]at batri),
unde silaba ba este în stânga (de aici bordul babord!)
[i tri în dreapta…într-adev`r, românii i-au copiat pe
francezi (babord/tribord, babordais/tribordais),
dar ace[tia i-au avut ca model pe olandezi, care spun
bakbord/sturbord.
BABORDEZ (din. fr. babordais). Marinar
care, în organizarea serviciului la bord pe dou`
schimburi, face parte din doimea numit` conven-
]ional barbord(v. [i tribordez).
P
rofit de acest prilej ca s`-mi exprim regretul
c` recenta retip`rire a DEX-ului pentru
repararea unei nedrept`]i în leg`tur` cu etnia
romilor nu a dus [i la eliminarea unei sumedenii de
alte erori, dup` ce multe au fost semnalate [i în
Observatorul militar. {i nu este vorba numai de
probleme mai complicate de etimologie, semantic`
etc., ci chiar de simpla verificare a textului dactilografiat
înainte de a fi încredin]at tiparului. De
exemplu, la unele cuvinte precum câine, cântec,
cârcot`, cârm` etc. DEX-ul a înlocuit semnele
diacritice cu accente grafice… Sup`r`tor este [i
faptul c` s-au folosit caractere atât de mici [i de
sub]iri, încât se citesc cu oarecare greutate, iar
filele se dezlipesc de cotor destul de u[or, f`când
dintr-o carte legat` o map` cu foi volante.
Comandor (r) Neculai P~DURARIU
Î]i vei socoti […] de [apte ori câte [apte ani, a[a ca […] s`-]i
dea patruzeci [i nou` de ani. În cea de a zecea zi a lunii a
[aptea, glas de trâmbi]e va r`suna în tot p`mântul vostru; în
ziua isp`[irii […]. {i ve]i sfin]i anul al cincizecilea, [i'n toat`
]ara voastr` ve]i vesti eliberare pentru to]i cei ce locuiesc
într'însa. An jubileu s` v` fie.” (Leviticul, 25, 1-12) An jubileu
înseamn` „an al semnalului de eliberare” [i, în textul ebraic,
îi corespunde cuvântul „yovel”, „berbecul”, din al c`rui corn
JUBILEUL
se f`cea instrumentul muzical de proclamare a eliber`rii (v.
„Biblia sau Sfânta Scriptur`”, Edi]ie jubiliar` a Sfântului
Sinod […] Versiune diortosit` dup` Septuaginta, redactat`
[i adnotat` de Bartolomeu Valeriu Anania […] Editura
Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, Bucure[ti, 2001).
La vechii egipteni, se s`rb`torea trecerea celui de-al
treisprezecelea an de domnie a unui faraon [i, în continuare,
a fiec`rui al treilea an.
Dante poveste[te c`, în cercul al optulea al Infernului,
dintr-o vale a locului denumit „Malebolge”, veneau cu pa[i
CULTURQ
CERCUL MILITAR NA}IONAL
S`pt`mâna 11-17 iunie
EXPOZI}II
Galeria Artelor g`zduie[te expozi]ia de excep]ie a doi valoro[i
[i mari pictori români: Angela Popa Br`dean [i Traian Br`dean.
Artista Angela Popa Br`dean, n`scut` în anul 1934, este fiica
pictorului [i profesorului Nicolae Popa (1909-1962), fost decan al
Academiei de Arte Frumoase din Ia[i. A beneficiat în familie de un climat cultural
deosebit, întâlnind de la o vârst` fraged` pe marii pictori ai vremii, printre care [i
Nicolae Tonitza. Mai târziu, student` la Bucure[ti, s-a bucurat de [ansa de a studia cu
maestrul Alexandru Ciucurencu la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, pe
care l-a absolvit în anul 1959.
La institut [i-a cunoscut so]ul, Traian Br`dean, n`scut în anul 1927, la Arad.
Încurajat de maestrul Ciucurencu, acesta deschide prima expozi]ie în 1957, la Galeria
Galateea, încununat` de un mare succes: Corneliu Baba îi cump`r` 10 desene, iar
Academia Român` i-a achizi]ionat altele 60 pentru sec]ia Stampe.
La vernisaj, criticul de art` Cornel Ostahie i-a caracterizat pe fiecare în parte:
Doamna Angela Br`dean [i-a urmat destinul artistic cu noble]e [i devotament, realizând
o carier` exemplar`. Lucr`rile sale reflect` un univers feminin, cu flori, peisaje, cu
lucrurile de baz` ale vie]ii, precum [i lumea satului românesc, cu portrete de ]`r`nci,
cu oameni în momentele semnificative ale vie]ii. Traian Br`dean este considerat unul
dintre cei mai mari desenatori pe care i-a avut pictura româneasc` dintotdeauna,
subiectele sale preferate abordate în tablouri sunt inspirate din mediul de via]` al
]`ranilor transilv`neni : ]`ranul în straiele tradi]ionale, încadrat în peisaje de câmpie
sau de munte, al`turi de animalele mioritice (oi, câini, cai, catâri).
Tematica, viziunea [i cromatica stilurilor celor doi arti[ti au r`mas constante de la
debut pân` ast`zi. Ei s`rb`toresc anul acesta 55 de ani de c`s`torie [i de parcurs
artistic împreun`. Amândoi au primit distinc]ia Ordinul Meritul Cultural în grad de
Ofi]er, au avut numeroase expozi]ii pe toate continentele [i au lucr`ri în colec]ii de stat
[i particulare din toat` lumea. Începând cu prima expozi]ie deschis` în anul 1992, so]ii
Br`dean au expus în mod constant în Galeria Artelor a Cercului Militar Na]ional.
Expozi]ia poate fi vizitat` pân` la data 21 iunie 2012.
Sala Rond`. Expozi]ia de numismatic` Domnitori români în poezia Eminescian`,
realizat` de Clubul Colec]ionarilor de Medalii Eminescu al Cercului Militar Na]ional, cu
prilejul comemor`rii a 123 de ani de la trecerea în nefiin]` a poetului na]ional [i universal
Mihai Eminescu. Membrii Clubului expun medalii, monede [i plachete emise de-a
lungul timpului, reprezentând personalit`]i ale istoriei na]ionale evocate de Eminescu
în scrierile sale poetice. Expozi]ia este deschis` în perioada 9-23 iunie 2012.
Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` a artistului plastic Ion Hultoan`, deschis` în
perioada 11-24 iunie 2012.
Expozi]iile sunt deschise zilnic, între orele 11.00-19.00.
Volumul Psihologie militar`. Pentru oameni, în
beneficiul organiza]iei, cuprinde 38 de studii,
repartizate pe dou` sec]iuni: Psihologia în slujba
structurilor din sistemul de ap`rare [i siguran]` na]ional`,
respectiv Evaluarea [i dezvoltarea personalit`]ii. Studiile se
remarc` prin caracterul lor practic-aplicativ [i, a[a cum
men]ioneaz` generalul-locotenent dr.ing. Gheorghe Savu
în Prefa]`, dincolo de fundamentarea academic` a no]iunilor
[i proceselor psihologice, bazat` pe studii de specialitate aprofundate,
propun [i argumenteaz` modalit`]i practice de
rezolvare a unor problematici specifice organiza]iei militare,
de cunoa[tere a personalit`]ii umane [i de utilizare a psihologiei în ac]iuni specifice
activit`]ii structurilor din sistemul na]ional de ap`rare [i siguran]` na]ional`. Publicat`
la Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I, sub coordonarea colonelului
dr. Cristian Dobre, cartea se bucur` de semn`turile unor psihologi militari cu
experien]` (inclusiv în teatrele de opera]ii). Este o invita]ie la lectur` nu doar pentru
speciali[ti, ci [i pentru comandan]i sau militari de pe orice treapt` a ierarhiei, care vor
s` fie informa]i cu privire la ce este nou în fenomenologia psihologic`, psihosocial` [i
sociologic`. (C.P.)
mari p`c`to[i asemenea celor care, la Roma, se îndreptau
spre Basilica Sf. Petru s` ob]in` indulgen]e în 1300, proclamat
„l'anno del giubileo” de papa Bonifaciu al VIII-lea,
repetabil dup` o sut` ani. Ulterior, au fost declara]i îns`
jubiliari fie al 50-lea an, fie al 33-lea. În secolul al XX-lea,
Biserica Catolic` a considerat ca fiind jubiliari anii 1925,
1933, 1950, 1975. Papa Ioan Paul al II-lea a anun]at „Marele
Jubileu” pentru anul 2000.
În 2011, în România a fost s`rb`torit „Jubileul 90” al
regelui Mihai.
Dintre monarhii epocii contemporane, au celebrat
„jubilee de argint”, la împlinirea a 25 de ani de domnie,
reginele Marii Britanii (1977), Danemarcei (1997) [i
Olandei (2005) [i regii Suediei (1998) [i Spaniei (2000).
Regina Marii Britanii [i-a s`rb`torit „Jubileul de aur” în
2002, la împlinirea a 50 de ani de domnie. Recent, tot în
Marea Britanie, au avut loc festivit`]i dedicate Jubileului
de Diamant al reginei Elisabeta a II-a la împlinirea a 60 de
ani de domnie. Se preconizeaz` ca, la împlinirea celor 70
de ani, s` se celebreze „Jubileul de platin`”.
Aurelia N~STASE
aurelianastase@yahoo.fr

Comandor
Alexandru LEAUA
alexandru.leaua@presamil.ro
Adev`rul este c`
suntem cam…
nevorbi]i, de ceva
vreme încoace. Poate de aceea,
ne vin în minte tot felul de tr`sn`i
de prin armie, de nici nu [tim ce
s` v` povestim mai întâi! O vom
face, u[or, u[or, chiar dac` se vor
învolbura unii „tovar`[i”…
Gazet`ria, fie ea [i militar`,
nu se poate face la ordin. Nu po]i
s` scrii în pozi]ie de drep]i, cum
nu po]i s` prime[ti o circular`
prin care s` ]i se impun` s` scrii o
carte. Nu. Chiar dac` facem
pres` departamental` [i urm`m o
strategie de imagine, exist` o a[anumit`
clauz` de con[tiin]`, cum
exist` [i deontologia profesional`.
Nu po]i s` a[terni pe hârtie
idei în care s` nu crezi. Se spune
c` un jurnalist bun este acela care
se „vinde” o singur` dat`, unei
singure idei. Dac` serve[te mai
multor interese, ocupa]ia lui va fi
asemuit`, f`r` doar [i poate, cu
cea mai veche meserie din lume.
Din p`cate, în ultimii ani,
oameni f`r` coloan` vertebral` sau
coco]at în unele func]ii înalte [i
au uitat de unde au plecat,
aservind ziarul [i emisiunile de
radio [i de televiziune ale o[tirii
mai marilor zilei. Au confundat
presa cu rela]iile publice [i
comunicarea intern`, au ridicat
osanale [efilor [i au dat ordin s` se
scrie numai de bine. De parc` ar fi
curs mereu doar lapte [i miere! {i,
numai gazet`rie nu a mai fost...
Îns`[i ra]iunea de a fi a presei
este s` semnaleze neregulile [i
abuzurile dintr-un sistem. Nu
degeaba a fost denumit` „a patra
OPINII
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
19
CU BOTUL PE LABE?
putere în stat” sau „câinele de
paz` al democra]iei”. În armata
american`, publica]ia Stars and
Stripes îndr`zne[te, adesea, s`
semnaleze anumite abuzuri. Un
lucru esen]ial nu trebuie uitat,
îns`: ziarul armatei americane
prime[te bani de la bugetul
ap`r`rii, dar nu se subordoneaz`
... un jurnalist bun
este acela care se vinde
o singur` dat`, unei
singure idei.
acesteia, ci este în totalitate sub
autoritatea Senatului american.
Tocmai de aceea are independen]a,
pârghiile [i puterea
necesare pentru a veghea la felul
în care sunt chivernisi]i banii
verzi ai contribuabilului.
Revenind, cum se spune, la
oile noastre, de când n-a]i mai
v`zut în mass-media militare
jurnalism de investiga]ie? Din
p`cate, presa civil` a ultimilor ani
a semnalat destule abuzuri [i prin
gr`dina noastr`, dar presa
militar` pare a nu le fi observat...
Unii sunt de p`rere c` – vezi
Locotenent-colonel
Florin {PERLEA
florin.sperlea@presamil.ro
M` ia la rost. La refec. Sobru, ex cathedra. Pretinde c` e un
cititor pasionat al s`pt`mânalului armatei. Înc` din 1955.
A[adar, pare a avea o vârst` venerabil`. A[a s` fie, de[i am
propriile mele îndoieli. „Citesc «Observatorul militar» cu
pl`cere”, îmi scrie. Cu bunele [i „mai pu]in bunele” sale, l`sând
s` se în]eleag` c` e tolerant [i c` face din aceasta o virtute pe
care mi-o flutur` moralizator sub ochi ca pe un certificat de
bun` purtare în societate pe care este musai s`-l iau în seam`.
O toleran]` de parad`, desigur, c`ci scopul scrisorii este cu
totul altul.
Spune c` nu-mi cunoa[te opera [i se asigur` c` acest cuvânt
greu de sens este cuminte plasat între ghilimele, astfel încât
trage n`dejde c` ironia va fi complet`. E o chestiune care nu
Desen: Cristi VECERDEA-CRIV „
DREPTUL LA ZÂMBET
„
Doamne – dac` am fi semnalat
vreo problem`, imediat ar fi
preluat-o colegii din presa civil` [i
ar fi devenit o vulnerabilitate de
imagine. De parc` nu s-ar fi aflat
oricum, mai devreme sau mai
târziu... Îns` poate c` tocmai
luarea în vârful condeiului a unor
metehne ar fi demontat, înc` din
fa[`, perpetuarea unor asemenea
practici. Dar a[a...
Redactorii no[tri au scris
frumos [i cu elan dar... numai de
bine. Slav` Domnului, se mai
întâmpl` [i lucruri bune prin
armat`, mai avem [i oameni
remarcabili. Dar, de aici [i pân` la
a ne transforma, din nou, în corul
l`ud`torilor... Nu zic s` mu[c`m,
toat` ziua bun` ziua, mâna care
ne d` de mâncare. Dar, dac` se
fur` din cote], trebuie s` mai [i
mârâim...
Avem nevoie, ca de aer, rapid
de o schimbare de atitudine.
Altfel, în loc de câinele de paz` al
democra]iei, risc`m s` ne
transform`m, iremediabil, într-o
potaie cu botul pe labe.
Comandorul Alexandru Leaua
este loc]iitorul directorului
Trustului de Pres` al MApN.
CURAJ
conteaz` în ceea ce are s`-mi spun`, fire[te, dar este nevoie de
„demonizarea” preopinentului. De desfiin]area lui. {i nu ezit` s`
vorbeasc` despre „oper`” cu greutatea celui care pare s` fi
produs pân` în prezent câteva opuri voluminoase, de referin]`,
care vor fi însumat ani mul]i de studiu. Sau care î[i va fi tocit
Ei bine, au [i „profesorii” na]iei
sl`biciunile lor...
coatele hainelor modeste prin marile biblioteci ale lumii, unde –
ne[ans` sau neputin]`? – nu-mi va fi g`sit „opera”. C`utat` asiduu.
„Nu e în chestie”, ar fi spus Mihai Ralea, dar acest mic am`nunt
aproape c` nu mai are vreo relevan]`. Scopul s`u este îns` altul.
De ce scriu despre anumite subiecte, de pild`, m`
chestioneaz`, impetuos, c`ci mi-a explicat cum st` situa]ia
cu „opera”. Dac` scriu, de ce scriu într-un anume fel. Pare
a fi [i aceasta o culp` [i nici nu [tiu cum a[ putea s` m`
dezvinov`]esc. M`rturisesc, este greu s` te a[ezi în fa]a
calculatorului cu gândul c` trebuie, într-un articol, s`
cuprinzi toate opiniile celor care te citesc. Mi-ar fi imposibil.
„ În amintirea fiului
meu, Alexandru-Sebastian,
la un an de la
desp`r]irea noastr`.
Avea 27 de ani...
General de brigad` dr.
Maricel POPA
PE LOC, REPAUS!
• În fiecare zi, timpul ne fur` câte ceva. {i vine o clip` când, f`r`
avertizare, ne fur` [i pe noi. • Moartea este o ac]iune final`, doar
pentru cei care au murit f`r` a contribui cu ceva la proiectarea vie]ii
viitoare. • Ecua]ia bios-ului este surprinz`tor de simpl`: supravie]uirea
speciei se bazeaz` pe moartea individului. • Chiar [i celor cu inima de
piatr`, o plimbare prin cimitir le dezv`luie adev`rata dimensiune a
clipei, valoarea [i frumuse]ea ei. • Pe cât de mic` [i fragil` ne este via]a,
pe atât de monumental` este neputin]a noastr` în fa]a mor]ii. • A
trecut un an de la desp`r]irea noastr`. O clip` pentru eternitate, o
eternitate pentru mine. • Moartea nu poate exista f`r` via]`. Cu alte
cuvinte, ciudata dragoste a mor]ii pentru via]` reprezint` o axiom`. • În
mod simplu, via]a este drumul ireversibil al fiec`rui muritor, de la leag`n
la mormânt: cu bune [i cu rele, greu sau u[or, frumos sau urât, mai
scurt sau mai lung... • Prin pierderea ta, am înv`]at o lec]ie amar`: c`
moartea este cel mai important eveniment al vie]ii – unul profund,
esen]ial, unic... • Moartea se strecoar` în noi, încet dar sigur, în
momentul în care încep s` ne p`r`seasc` cei dragi din familie [i prietenii.
• Se spune c` moartea, ca [i soarele, nu poate fi privit` în fa]`. Singurii
care o sfideaz` sunt mor]ii tineri. • Shakespeare spunea c` moartea
este o datorie pe care fiecare nu o poate pl`ti decât o singur` dat`. Tu
te-ai gr`bit prea tare, ca s`-]i pl`te[ti aceast` datorie!... • Noi suntem
surprin[i de oamenii care trec pe lâng` moarte. {i nu prea suntem
surprin[i de cei mul]i care trec pe lâng` via]`... • A tr`i [i a muri sunt,
dincolo de alte nuan]e, verbele esen]iale ale existen]ei. Acest adev`r
asigur` [i profunzimea dilemei hamletiene. • Moartea înseamn`
stingerea luminii ochilor. De aceea, conteaz` mult lumina pe care o la[i
în urm`. • Cu cât un om tr`ie[te mai mult, cu atât mai mult tr`ie[te
aproape de moarte. • Moartea! Toat` lumea, optimist`, gânde[te: nu
va începe cu mine, nu m` va vizita pe mine [i pe ai mei... Dar, în timp,
undeva, în zare, la loteria destinului vine o clip`... • Orice mormânt se
închide pentru totdeauna. Acest totdeauna face diferen]a între culturi,
filosofii, credin]e... Dar, pentru cel care sufer`, acest lucru nu conteaz`.
• To]i tr`im [i murim; fiecare cu via]a lui [i fiecare cu moartea lui.
• Opri]i-v` o clip` din agita]ia cotidian` [i asculta]i tic`itul ceasului!
Este cel mai ciudat, mai neiert`tor, dar [i mai ignorat remember posibil...
• Credin]a adev`rat` este singura care poate s` instaureze la om
convingerea c` moartea nu este un argument al faptului c` via]a-i
trec`toare. • Dragul meu copil, un lucru este sigur: tu nu vei îmb`trâni
niciodat`. • Dac` a[ reu[i s` r`mân prietenul prietenilor t`i, a[ fi un om
foarte bogat pentru tot restul vie]ii mele. • Doamne, tu [tii c` am fost
sup`rat pe tine. Dar m-am alinat cu gândul c`, a[a cum dai fiec`ruia
moartea lui, cred c` a[a ai f`cut [i cu copilul meu. • M-a durut, Doamne!
{i am vrut s` m` revolt [i s` strig. M` doare, Doamne! {i am în]eles c`,
într-adev`r, marile dureri sunt mute. • A[a cum t`cerea ascunde multe
vorbe, tot a[a lacrima ascunde multe dureri. • Omule, vrei s`-]i în]elegi
neputin]a?! Te rog s` aduci înapoi clipa care tocmai a trecut!...
Îmi asum riscuri. Recunosc, infinit mai pu]ine decât oricare
alt militar silit s` ac]ioneze în medii ostile.
Apoi face un salt a c`rui elasticitate m` surprinde cu
des`vâr[ire [i acoper`, totalizator, con]inutul publica]iei. De
ce public unele [i altele. În baza unui principiu neenun]at, dar
subîn]eles, îmi atrage aten]ia cumva c` el, cel care ne cite[te
din ’55, ne face sumarul. {i urechile noastre se dovedesc închise
la dolean]ele sale. S-ar putea spune c` nu produc probele unei
empatii autentice, a[a cum îmi repro[a, savant, alt`dat`, un
personaj indignat.
Îmi dezv`luie o inechitate. Una din multele inechit`]i din
armata român` de ieri [i de azi. Ceea ce îmi semnaleaz` este
corect, chiar dac` ]ine deja de un trecut imediat. {tiu acest
lucru. {i-mi spune c` „înghi]ea în sec”, v`zând nedreptatea
(de[i, din câte [tiu, „a înghi]i în sec” trimite mai degrab` la a
pofti la ce este al altuia [i poate c` mâna „p`c`tosului” adev`r
scrie!). Dar nu pot s` nu observ c` e [i aceasta o form` de
curaj. În fond, nu le po]i cere tuturor s` înfrunte nedreptatea
protestând. Asumându-[i un protest public. C`ci, nu-i a[a, [i
înghi]itul în sec este o modalitate de a-]i exprima nemul]umirea.
Cine sunt eu s`-i judec pe al]ii?
Apoi î[i încheie epistola, conving`tor: „Nu-mi dau numele
[i adresa reale, întrucât sunt în vârst` [i bolnav [i nu pot s` m`
judec cu dumneavoastr` prin s`lile de tribunal”.
Ei bine, au [i „profesorii” na]iei sl`biciunile lor...

20
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
O ZI DEDICAT~ TUTUROR CELOR CU SUFLET DE COPIL
Ziua Interna]ional` a Copilului ofer` p`rin]ilor un motiv în plus pentru a d`rui bucurie celor mici. Fiecare
dintre noi î[i aminte[te cu emo]ie de 1 iunie, când p`rin]ii ne d`ruiau dulciuri, juc`rii sau h`inu]e. Pentru c`
to]i am fost copii, este o nou` ocazie de a s`rb`tori al`turi de cei mici frumuse]ea copil`riei.
Asocia]ia So]iilor de Cadre Militare din Rom#nia (ASCMR) – filiala Buz`u s-a preg`tit cum se cuvine s`
ofere o zi special` tuturor copiilor cadrelor militare din Unitatea Militar` 02000, din Buz`u. Anul acesta,
evenimentul s-a desf`[urat sâmb`t`, 9 iunie.
Atelierele, clovnii, dansul, muzica [i voia bun` s-au num`rat printre atrac]iile activit`]ii organizate de
ASCMR – Filiala Buz`u. Nu au fost uitate nici toboganele, saltelele, bicicletele, balansoarele. Au fost organizate
ateliere creative, de radio amatori, pictur` pe fa]`, poligon paint-ball, stand aeromodele.
SEMNAL
Continuând tradi]ia apari]iei periodicului armei, revista Ap`rarea CBRN nr. 21
(1/2012), editat` de Baza de Instruire pentru Ap`rare CBRN Muscel, aduce în aten]ia
cititorilor s`i numeroase articole, studii [i considera]ii interesante [i incitante, în acela[i
timp, în contextul securit`]ii mondiale actuale, influen]at` de riscurile [i amenin]`rile
CBRN, aflate în continu` schimbare [i diversificare. Totodat`, publica]ia oglinde[te
preocup`rile speciali[tilor privind dezvoltarea [i modernizarea activit`]ii de înv`]`mânt
[i cercetare în domeniul armei.
Dintre articolele care ne-au re]inut aten]ia, le remarc`m pe cele semnate de
locotenent-colonelul Costel Gu[teri]ean, Implementarea unui nou sistem de educare/
preg`tire/instruire în Baza de Instruire pentru Ap`rare CBRN, maiorul Haralambie Rumânu,
Centrul de analiz` [i prognoz` CBRN/SMFT, [i sublocotenentul Sandu Velea, Aditivii
alimentari. De asemenea, prin multitudinea informa]iilor de actualitate oferite,
recomand`m spre lecturare studiile Terorismul, risc asimetric la adresa securit`]ii na]ionale [i Arsenalul nuclear [i
evolu]ia geopolitic` mondial`, realizate de maiorii Ovidiu St`nescu [i Dumitru Ion, respectiv de maiorii Emanuel
Pantea [i Claudiu Margin. (Gh. V.)
PROMO}II
Promo]ia 1992 arma auto - subofi]eri - pluton 71, absolven]i
ai Institutului Militar Basarab I Pite[ti, organizeaz` sâmb`t`,
16.06.2012, în ora[ul Pite[ti, la hotelul Carmen, festivitatea prilejuit`
de împlinirea a 20 de ani de la absolvire. Persoane de contact:
Sticlaru Nicolae, tel. 0723 268 631, Tutu C`t`lin, tel. 0744 552
630, Pavel Daniel, tel. 0732 710 171. Sunt a[tepta]i s` participe [i
domnii Badea Costel, Panait Emil [i Fotache Dumitru.
Promo]ia 1977 (Promo]ia Independen]ei) a Liceului Militar
Dimitrie Cantemir, Breaza, organizeaz` revederea de 35 de ani
de la absolvire, la Breaza, în perioada 20-22 iulie 2012. Rela]ii la:
Nicu Cristian, 0722 188 676; Dumitru L`udatu, tel. 0722 669
337; Petru Dr`ghicescu, tel. 0736 601 045.
Promo]ia 1982 a {colii Militare de Ofi]eri Activi de Transmisiuni
Sibiu, cu prilejul s`rb`toririi a 30 de ani, invit` colegii la o întâlnire
amical`, în perioada 5-8 iulie 2012, în garnizoana Sibiu, la sediul
Centrului de Instruire pentru Comunica]ii [i Informatic` Decebal.
Persoane de contact: - Ionel Ciobanu, tel: 0728.885.380; e-mail:
iociobanu@hotmail.com - Eugen Maxim, tel: 0745.353.151; e-mail:
maxim.eugen@yahoo.com - Nicolae Parepa, tel: 0785.099.232;
e-mail: ijjialom@yahoo.com.
Promo]ia 1987 a {colii Militare de Ofi]eri Activi-femei Nicolae
B`lcescu Sibiu organizeaz` întâlnirea de 25 de ani de la absolvire,
în perioada 21 - 23 septembrie 2012, în garnizoana Sibiu. Detalii
suplimentare pute]i afla de la organizator, colonel Angela-Maria
Beldiman (Vladu), STAR 1002/450 [i mobil 0722 22 37 15, 0733
55 78 17, adresa e-mail angela_beldiman@yahoo.com sau Viorica
Popovici (Gatlan), tel. 0722 59 79 46.
Promo]ia de ofi]eri 1992 a Institutului Militar de Geniu,
Construc]ii [i C`i Ferate Panait Donici va s`rb`tori împlinirea a 20 de
ani de la absolvire, în data de 1 septembrie 2012, la sediul Centrului
de Instruire pentru Geniu, EOD [i Ap`rare CBRN Panait Donici din
Râmnicu Vâlcea.
Pentru to]i ofi]erii din armele geniu [i construc]ii – promo]ia 1992,
care doresc s` participe la aceast` aniversare, comitetul de organizare
adreseaz` rug`mintea de a confirma participarea prin depunerea sumei
de 200 lei/persoan` în contul RO89BTRL03901201B13650XX,
Banca Transilvania – Râmnicu Vâlcea.
Persoane de contact: Dan Cebuc – tel. 0723.767.356, STAR
5049/118; Liviu Boscagini – tel. 0740.190.196, STAR 5049/173.
Promo]ia 1992 de ofi]eri activi de artilerie [i rachete a Institutului
Militar de Artilerie [i Geodezie Ioan Vod` anun]` organizarea
revederii, dup` 20 de ani de la absolvire, la sediul institu]iei din Sibiu,
în perioada iulie-august 2012. Rug`m s` ne comunica]i confirmarea
de participare, date de contact [i propuneri privind desf`[urarea activit`]ii
la tel. 0723 277 257, locotenent-colonel Valentin Glod, [i la adresa de
e-mail glod1473@yahoo.com.
Promo]ia de ofi]eri activi de artilerie [i topografi 1982 a
{colii Militare de Artilerie Ioan Vod` se reune[te în Sibiu, la
sediul {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin Lupt`, în perioada
24-26 august 2012, pentru a s`rb`tori 30 de ani de la absolvire.
Costul estimativ este de 350 lei/familie, care vor fi depu[i în
contul RO15BITRSB1RON035056CC01, titular Popescu Marin,
Banca Italo-Romena Sibiu.
Persoane de contact: colonel Adrian Stroea, tel. 0723 320 612;
colonel Rizescu Alexandru, tel. 0745 365 008; colonel Popovici
Liviu, tel. 0721 330 622; colonel Zanfir Gheorghe, tel 0722 640 282;
Popescu Marin, tel. 0743 088 170, marin.popescu81@yahoo.com.
În perioada 24-26 august 2012, va avea loc la Colegiul Militar
Liceal Dimitrie Cantemir Breaza, întâlnirea Promo]iei 1967, pentru
s`rb`torirea a 45 de ani de la absolvirea acestei prestigioase institu]ii
de înv`]`mânt a armatei.
Îi a[tept`m, cu drag, pe to]i colegii no[tri la liceu, unde vor avea
loc activit`]i interesante, începând de vineri, 24 august, orele 18.
Avem ocazia s` rememor`m anii de liceu, s` reînnod`m
prieteniile atenuate de trecerea gr`bit` a timpului [i s` reîntâlnim o
parte a comandan]ilor [i profesorilor no[tri, pentru a le împ`rt`[ii
recuno[tin]a pe care le-o purt`m.
Detalii organizatorice ofer` colegul nostru Milo[ Ion, la num`rul
de telefon 0721.218.824.
Suntem convin[i c` revederea ne va poten]a energia pentru
anii ce vin!
Promo]ia 1992 a Liceului Militar {tefan cel Mare Câmpulung
Moldovenesc organizeaz` revederea de 20 de ani de la absolvire, în
perioada 28-30.09.2012. Pentru detalii organizatorice, persoan` de
contact este Cristian Tomescu, tel. 0751 188 981, e-mail: eugencristian.tomescu@citroen.com.
Promo]ia 1982 de ofi]eri activi de infanterie a {colii Militare
de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu se reune[te la Sibiu, la sediul
Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu, în zilele de 28 [i
29 septembrie 2012, pentru a s`rb`tori cei 30 de ani de la absolvire.
Detalii organizatorice se g`sesc pe site-ul academiei, la adresa
www.armyacademy.ro. Persoane de contact, colonel prof. univ.
dr. Robert St`nciulescu, tel. 0722 558 045 [i dr. Cosmin Roman,
tel. 0727 764 092.
Promo]ia 1987 a {colii Militare de Mai[tri Militari [i Subofi]eri
de Tancuri Basarab I organizeaz`, la sfâr[itul lunii august, întâlnirea
prilejuit` de împlinirea a 25 de ani de la absolvire. Pentru colegii care
doresc s` participe la aceasta întâlnire, comitetul de ini]iativ` adreseaz`
rug`mintea de a confirma telefonic, pân` la data de 30.06.2012,
contactând pe plutonierul-adjutant principal Gelu Ro[u, la telefon
0766 642 501 sau STAR 1027/188 sau pe plutonierul-adjutant principal
Costic` Iva[cu, la telefon 0721 209 922 sau STAR 5044-990, int.222.
IMPACT
ANUN}URI UMANITARE
Un copil de cinci ani, C`lin, [i p`rin]ii
lui au nevoie urgent` de ajutor. Totul a
început în urm` cu un an [i jum`tate când, în
urma unui consult la Spitalul de Recuperare
Ia[i, prof. dr. Cristian Popescu, neurolog
de specialitate, analizând RMN-ul cerebral
al lui C`lin l-a diagnosticat cu hidrocefalie [i
mici forma]iuni cerebrale care p`reau a fi
metastaze pornite din alt` parte a corpului.
Plecat cu p`rin]ii, de urgen]`, la Bucure[ti a
fost diagnosticat cu tumor` medular` T6-
T8, hidrocefalie tetraventicular` [i
disemin`ri cerebrale leptomeningeale. Se
instalase [i parapareza. Au urmat multe
[edin]e de chimioterapie [i kinetoterapie.
A efectuat tratamente la Institutul Oncologic
din Bucure[ti, Spitalul Bagdasar [i Spitalul
din Ravensburg, Germania. Aici, cu ajutorul
dr. Ioana Knoeller, a opera]iilor [i a tratamentului,
starea lui C`lin s-a îmbun`t`]it.
La nici dou` luni boala a revenit. În urma
biopsiei efectuate în Germania s-a stabilit c`
sufer` de tumor` glioneuronal` leptomeningeal`
difuz`. E un tip nou de tumor` cerebral`,
înc` neclasificat` de Organiza]ia Mondial`
a S`n`t`]ii. Se mai cunosc doar patru
cazuri, descoperite în Italia. C`lin face
chimioterapie de 10 luni. Dup` ce va termina
[i ultimele dou` cure de citostatice va trebui
s` mearg` la o clinic` în afara ]`rii pentru
radioterapie.
În scopul de a strânge fondurile necesare
tratamentului, precum [i a interven]iilor
viitoare, tat`l lui C`lin, plutonierul
(r) Bogdan Graur, a înfiin]at în octombrie
2011 o asocia]ie umanitar`, cu numele C`lin
lupt` pentru via]`.
Prin bun`voin]a celor de la
ROMTELECOM am ob]inut un num`r de
TELEDON valabil trei luni. Num`rul de
telefon 0 900 900 820 poate fi apelat doar
din re]eaua ROMTELECOM, iar cel care
sun` doneaz` în contul Asocia]iei C`lin Lupt`
Pentru Via]` suma de 5 euro.
Datele de contact ale asocia]iei sunt:
WWW.CALINGRAUR.INFO
CIF 29266400, Banca BCR, Cont
RO81RNCB0175124567850001,
IA{I, TEL 0735657423, FAX 0378106574,
Email:calin_lupta_pentru_viata@yahoo.com
ANIVERS~RI
DECESE
Colectivul U.M. 01079 Miercurea Ciuc
solicit` ajutor umanitar pentru sprijinul
camaradului nostru, plutonier-major Stancu
Partene Gheorghe, unic între]in`tor al familiei,
diagnosticat cu neoplasm al colonului transvers
operat [i paraparez` spastic`, cheltuielile
pentru efectuarea interven]iilor chirurgicale [i
pentru tratamentele post-operatorii dep`[ind
cu mult posibilit`]ilor financiare proprii.
Dona]iile se pot efectua în contul: Stancu Partene
Rodica, RO16RZBR0000060011044234,
deschis la filiala RAIFFEISEN BANK,
filiala Miercurea Ciuc, pe numele Stancu
Partene Rodica.
Colectivele Comandamentului
Comunica]iilor [i Informaticii [i Centrului
de Instruire pentru Comunica]ii [i Informatic`
Decebal v` solicit` ajutor financiar
pentru so]ia camaradului nostru, maiorul
Lauren]iu Irimia. So]ia acestuia a fost diagnosticat`
cu leucemie acut` monoblastic`
în luna ianuarie a acestui an. Tratamentul
acestei boli const` în Transplant alogen de
la donator HLA compatibil neînrudit, care
se poate face în Israel sau în Spania.
Cheltuielile pentru efectuarea tratamentului
sunt evaluate la 150.000 euro, sum` care
dep`[e[te cu mult posibilit`]ile financiare
ale familiei. Cei care doresc s` sprijine
familia pot depune o sum` în contul în RON
deschis pe numele Lauren]iu Irimia la BRD
Sibiu RO86BRDE330SV-08589853300.
Pentru mai multe detalii pute]i s`-l contacta]i
pe maiorul Lauren]iu Irimia la telefonul
0766731364 sau în re]eaua RMNC 2103/125.
Adrian Ionu] Brujan, în vârst` de 20 de
ani, singurul copil al maiorului (r) Ion Brujan,
a fost diagnosticat în urma concluziilor RMN
efectuate la centrul medical ELIM cu malforma]ie
vascular` frontal` paramedian`
stânga, care în profunzime ajunge p#n` la
nivelul cornului frontal al ventriculului
lateral stâng asociat` cu leziune schelar`
hemoragic` intraparenchimatoas` frontal`
stâng`. Oricine îl poate ajuta, cu orice sum`,
oricât de mic` ar fi ea. Tel. 0350 404 186,
0724 557 224. Conturi la banca Carpatica:
cont lei RO66CARP039000808628RO01,
cont euro RO23CARP039000808628EU01.
Centrul de Instruire pentru Comunica]ii [i Informatic` Decebal din
Sibiu s`rb`tore[te vineri, 22 iunie, 70 de ani de la înfiin]area primei institu]ii
militare de înv`]`mânt militar în arma transmisiuni.
Cu acest prilej, între orele 9.00 [i 11.00, por]ile institu]iei vor fi deschise
pentru to]i cei ce doresc s` viziteze locul în care se instruiesc speciali[tii
militari de comunica]ii [i informatic` [i totodat` s` asiste la festivitatea militar`.
Jurnali[tii interesa]i de eveniment vor fi a[tepta]i vineri, 22 iunie, la
sediul centrului din Sibiu, str. Vasile Milea, nr. 3-5, între orele 8.30 [i 8.45.
La 30 iunie a.c., Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii s`rb`tore[te
70 de ani de la înfiin]are. Ceremonia va avea loc la Centrul 89 Principal
pentru Comunica]ii [i Informatic` din [os. Bucure[ti – M`gurele, nr. 33.
Cu acest prilej, între orele 9.00 [i 12.00, por]ile institu]iei vor fi deschise
pentru to]i cei care doresc s` ne fie al`turi la acest eveniment.
Persoan` de contact: locotenent-colonel C`t`lin Dasc`lu: 0721 258 910.
FUNC}II SCOASE LA CONCURS
Academia For]elor Aeriene Henri Coand` Bra[ov anun]` scoaterea la
concurs pentru anul universitar 2012-2013 a urm`toarelor posturi didactice:
- instructor superior – c`pitan-comandor, Departamentul de specialitate
[i instruc]ie militar` de baz`, poz. 8 disciplinele „Reglement`ri aeronautice [i
securitatea zborului”, „Aerodromuri” [i „Managementul traficului aerian”;
- instructor superior – c`pitan-comandor/locotenent-colonel, Departamentul
de specialitate [i instruc]ie militar` de baz`, poz. 11, disciplina
„Instruc]ia ac]iunii asociate - Topografie”.
Condi]iile [i documentele de înscriere la concurs sunt precizate în ordinul
ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M-4/11.01.2002 pentru aprobarea
„Instruc]iunilor privind corpul instructorilor militari din institu]iile militare de
înv`]`mânt”.
Cererile de înscriere la concurs se depun la sediul Academiei For]elor
Aeriene Henri Coand` Bra[ov, str. Mihai Viteazul, nr. 160, în termen de 30
de zile de la data public`rii anun]ului în Observatorul militar.
Alte detalii privind desf`[urarea concursului se pot ob]ine la telefon
0268/423421, interior 133, 139.
Un ultim omagiu adus celui care a fost colonelul CORDEA DOREL.
(Fam. Marius - Andrei Diamescu)
Colectivul Direc]iei Audit Intern este al`turi de doamna func]ionar
public Du]u Florentina în momentele grele pricinuite de decesul tat`lui
s`u. Dumnezeu s` îl odihneasc` în pace!

Civiliza]ia ochiului
Foto: Eugen MIHAI
ÎN LUMINA
ASTRELOR
Plutonier Elena-Irina SPILC~
Via]a Via]a sentimental` sentimental` la la nativul
nativul
v`rs`tor: v`rs`tor: Se Se îndr`goste[te
îndr`goste[te
u[or u[or, u[or , ador` ador` femeile
femeile
sensibile, sensibile, sensibile, dar dar puternice
puternice
totodat`, totodat`, are are tendin]a
tendin]a
de de a a fi fi posesiv posesiv posesiv [i [i gelos.
gelos.
Îi Îi place place libertatea, libertatea, dar dar atunci
atunci
când când când se se hot`r`[te hot`r`[te hot`r`[te s` s` s` fac` fac`
fac`
pasul pasul c`s`toriei c`s`toriei c`s`toriei este este
este
stabil stabil [i [i face face face orice
orice
îi îi st` st` în în putin]`
putin]`
s` s` î[i î[i ocroteasc` ocroteasc` familia
familia
[i [i [i s`-i s`-i ofere ofere toate
toate
cele cele necesare.
necesare.
CALEIDOSCOP
C~R}I
Berbec (21 martie-20 aprilie): V` îndrepta]i cu pa[i repezi
c`tre o reu[it` profesional`, dar [i c`tre o schimbare major` pe
acest plan. Realiz`rile pe plan familial sunt satisf`c`toare, iar acest
aspect v` aduce lini[tea de care avea]i atâta nevoie.
Taur (21 aprilie-20 mai): Tactica de abordare a unor
oameni care nu v` sunt tocmai simpatici se dovede[te a fi
derutant`. Scoate]i din mânec` unele atuuri care au rolul de a v`
p`stra pozi]ia de lider la serviciu.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Remarca]i r`ceala cu care v`
înconjoar` persoana iubit` [i concluziona]i c` trebuie s` purta]i
cu aceasta unele discu]ii. Foarte surprins ve]i fi atunci când vi se va
oferi [ansa de a rezolva problema unor acte ce atest` vechimea unui
imobil.
Rac (22 iunie-22 iulie): V` st`pâni]i cu dificultate p`rerile
fa]` de o persoan` care v` provoac` prin diferite replici la
serviciu. Ave]i de f`cut drumuri suplimentare pentru a face
investiga]ii referitoare la sensibilit`]ile de s`n`tate pe care le-a]i
avut în ultimele luni.
Leu (23 iulie-22 august): Ac]iona]i la impulsul momentului
f`r` a v` st`pâni sl`biciunile, astfel c` sunte]i o prad` u[oar`
pentru cei care doresc s` v` supere. Rela]ia cu rudele se amelioreaz`
[i treptat pute]i începe s` comunica]i din nou cu acestea.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): V` intereseaz` s`
face]i bani într-un mod rapid [i sigur pentru a achita unele facturi
restante. Ve]i primi ajutor [i consiliere din partea unui prieten apropiat.
Rubric` realizat` de
maistrul militar principal
Cristian GHIZDEANU
Dezlegare
la careul
CONDUC~TORI
din Observatorul
militar
nr. 22/2012
M, G, S, ALO, A,
DIRECTOR,
REGE, NATURA,
MANAS, RID, IA,
MO, EL, SAS,
TAINE, ER, UT,
OF, FIARA, O,
ROLURI, RAVAS,
PUI, MONAH,
EMU.
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
{TIA}I C~...
Cogito
Cogito
21
…La balenele albastre doar masculii pot
emite o serie de sunete acute?
…Anghila, cunoscut` [i ca ]iparul de mare,
str`bate mii de kilometri pân` în Marea
Sargaselor, singurul loc de pe Glob unde se
reproduce?
…De[i planeta noastr` se nume[te Terra,
doar 30% din suprafa]a ei este p`mânt, restul
fiind reprezentat de ap`?
...Canada are cea mai lung` coast` de pe
glob ce se întinde pe 150.000 de mile marine?
...De[i teritoriile canadiene au fost
descoperite înc` din Evul Mediu, statul nordamerican
are drapel na]ional doar din anul
1949?
...La 31 mai 2009, în azilul de b`trâni din
Ashurst, Hampshire, situat lâng` portul
Sourhampton, de unde a plecat Titanicul,
moare ultimul supravie]uitor de pe nav`,
Millvina Dean, n`scut` în 1912? Cheltuielile
pentru îngrijirea sa au fost suportate par]ial
de Leonardo Di Caprio [i de Kate Winslet, cei
doi actori ai peliculei consacrate transatlanticului.
Millivna a fost cel mai tân`r pasager,
având nou` s`pt`mâni când p`rin]ii ei s-au
îmbarcat. Ea a tr`it 97 de ani. A fost coborât`
de pe Titanic într-un sac de po[t` în barca de
salvare.
...Micul stat european Andorra din Mun]ii
Pirinei este autonom din 1278?
...Canalul interoceanic Panama a fost
inaugurat în anul 1920 de pre[edintele SUA
Woodrow Wilson (1913-1921)?
...Cele [ase limbi oficiale ale ONU sunt:
engleza, franceza, araba, rusa [i spaniola?
...P`mântul este singura planet` care nu a
fost denumit` dup` un zeu din vechile mitologii?
...Singurele state din lume urbanizate în
totalitate sunt: Guadelupa, Nauru, Monaco,
Singapore, Bermuda [i Gibraltar?
...Napoleon Bonaparte a supranumit Dun`rea
drept Rege între fluvii?
...Oceania num`r` nu mai pu]in de 10.000
de insule?
Ilarion BARBU
Scopul cuvânt`rii nu este de a impune,
ci de a convinge.
I. NEGRUZZI
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Trece]i printr-o
perioad` înc`rcat`, dar benefic` în care reu[i]i s` pune]i la
punct tot ce v` propune]i. Înc`p`]ânarea persoanei iubite începe
s` cedeze [i astfel ve]i reu[i s` purta]i o discu]ie constructiv` cu
aceasta.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` este dor
s` ie[i]i cu prietenii [i s` încinge]i petrecerile de alt`dat`.
C`uta]i orice prilej s` v` sustrage]i de la munc`, ceea ce arat` clar
c` trebuie s` v` lua]i o perioad` de concediu.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Vre]i s` v`
face]i în]eles, dar se întâmpl` mereu pe dos. Poate tactica
dumneavoastr` este gre[it` sau tocmai faptul c` nu insista]i pe
ceea ce dori]i s` ob]ine]i este problema.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` zbate]i
pentru a ajuta o rud` apropiat` s` ob]in` o amânare de plat`.
Din cauza oboselii este posibil s` v` bloca]i în luarea unei decizii
finale ce implic` o persoan` drag`.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Beneficia]i de o
energie debordant` [i de bun augur. Trece]i cu u[urin]` de
la o stare la alta [i spre surprinderea unor persoane dragi scoate]i
la suprafa]` am`nunte picante din via]a dumneavoastr`.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Sunte]i deschis la nou
[i crea]i tot felul de lucruri interesante [i apreciate de cei din
jur din care vre]i s` scoate]i profit. Rela]ia de cuplu se consolideaz`
[i ve]i avea unele discu]ii privitoare la planurile de viitor.

Observatorul militar
22 FINANCIAR
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
Radar economic
Investi]iile realizate în economia
na]ional` au crescut în primul trimestru.
Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul
Na]ional de Statistic` (INS), investi]iile realizate
în economia na]ional` au crescut cu 18,8% în
primul trimestru din 2012, fa]` de perioada
similar` de anul trecut, totaliz#nd 12,03 miliarde
de lei. Cre[terea investi]iilor a fost înregistrat` la
toate elementele de structur`, astfel: la utilaje
(inclusiv mijloace de transport) cu 20,8%, la
lucr`ri de construc]ii noi [i la alte cheltuieli cu
14,9% fiecare. Un volum mai mare de investi]ii
s-a realizat în industrie [i comer]/servicii
(comer]ul cu ridicata [i am`nuntul, repararea
autovehiculelor).
Guvernul japonez va sprijini românii
cu dizabilit`]i cu 1,8 miliarde de dolari.
Ministerul Muncii, Familiei [i Protec]iei Sociale,
împreun` cu Biroul B`ncii Mondiale la Bucure[ti,
au lansat joi, 7 iunie, Grantul de asisten]` tehnic`
[i dezvoltare pentru sprijinirea persoanelor cu
dizabilit`]i, în valoare de 1,8 miliarde de dolari,
oferit de guvernul Japoniei prin Fondul de Politici
de Dezvoltare a Resurselor Umane (PHRD),
administrat de Banca Mondial`. Principalul
obiectiv al proiectului care se va derula în
urm`torii trei ani îl reprezint` realizarea
protec]iei eficiente a persoanelor cu dizabilit`]i,
îmbun`t`]irea sistemului de evaluare a acestora,
precum [i o mai bun` informare a opiniei publice.
Pentru implementarea în ansamblu a proiectului,
se va demara un proiect pilot în trei-patru regiuni,
utilizând ateliere de lucru [i instruire în toat`
]ara.
Norvegia va oferi României un ajutor
nerambursabil de 306 milioane de euro. În
perioada 2012-2014, Norvegia va oferi României
un ajutor nerambursabil de 306 milioane de euro,
prin programele Mecanismului Financiar
Norvegian [i ale Spa]iului Economic European
(SEE), se arat` într-un comunicat al Ministerului
Economiei, Comer]ului [i Mediului de Afaceri.
Banii vor fi destina]i derul`rii programului Green
Industry Innovation, care urm`re[te cre[terea
competitivit`]ii întreprinderilor ecologice,
inclusiv ecologizarea industriilor existente,
inovarea în industria verde [i antreprenoriat. Prin
acest program se dore[te reducerea produc]iei
de de[euri [i a emisiilor în aer, ap` [i sol, m`rirea
oportunit`]ilor de afaceri
în ecologizarea
economiei na]ionale,
cre[terea
utiliz`rii tehnologiilorprietenoase
cu mediul
[i crearea de noi
locuri de munc` în
domeniul industriei
verzi [i a antreprenoriatului.
Grupul ]int` principal este format din
întreprinderi din sectorul privat, iar cel
secundar din institu]ii publice, universit`]i [i
ONG-uri.
Mai mul]i bani pentru programul
Prima cas`. Guvernul a aprobat cre[terea
garan]iilor care pot fi emise în cadrul
programului Prima cas` pân` la 200 milioane
euro. Sumele se aloc` în baza protocoalelor
încheiate de finan]atori cu Fondul Na]ional
de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi
Mici [i Mijlocii (FNGCIMM). Riscurile [i
pierderile se împart în mod egal între statul
român, reprezentat de Ministerul Finan]elor
Publice, prin FNGCIMM, [i finan]atori.
China stimuleaz` cre[terea
economic`. Începând de vineri, 8 iunie,
Banca Poporului din China (Banca central`)
a redus dobânda de baz` cu 0,25 puncte,
aceasta fiind prima ieftinire a costului
creditului adoptat` dup` 2008, transmite China
Nou`. Astfel, dobânda de referin]` pentru
creditele pe un an scade la 6,31%, iar cea
pentru depozitele pe un an la 3,25%. Decizia
se adaug` altor m`suri ce vizeaz` stimularea
cre[terii economice, printre care se num`r`
reducerea rezervelor minime obligatorii
pentru b`ncile chineze [i investi]ii în valoare
de 66 miliarde yuani (10 miliarde de dolari)
pentru construc]ia de locuin]e subven]ionate.
LEUL, |N REVENIRE
Prima s`pt`mân` a lunii iunie de pe pia]a valutar` intern` a fost una
benefic` leului, care a reu[it s` câ[tige teren în raport cu euro [i dolarul
american, tendin]` ce s-ar putea men]ine [i \n perioada urm`toare.
Astfel, dup` multe
zile în care deprecierea
monedei na-
]ionale în fa]a celor
dou` valute p`rea de
nest`vilit (euro dep`-
[ind, uneori, pe pia]a
interbancar`, maximul
istoric în raport
cu leul, la cursul afi-
[at de Banca Na]ional`
a României),
aceasta a reu[it s`
mai recupereze din
deprecierea suferit`
în fa]a dolarului [i s`
închid` la cel mai
bun curs, de dup`
23 mai, în raport cu
moneda unic` european`.
Av#nd \n
vedere evolu]iile
recente, interne [i
interna]ionale, este
de a[teptat ca, \n
intervalul urm`tor,
s` asist`m at#t la o
\nt`rirea a leului,
c#t [i a euro \n raport
cu principalele
valute.
M~SURI DE REDUCERE
A CHELTUIELILOR PUBLICE
Cheltuielile de protocol [i cele cu deplas`rile în str`in`tate
ale institu]iilor publice centrale [i locale vor fi diminuate cu 30%
în a doua jum`tate a anului, fa]` de perioada similar` din 2011,
potrivit unui proiect de Ordonan]` de Urgen]` adoptat,
s`pt`mâna trecut`, de Guvern.
Noul proiect de act normativ prevede
unele m`suri de reducere a
cheltuielilor publice [i înt`rire a disciplinei
financiare, ]inând cont de faptul c`, urmare a
controalelor efectuate de Curtea de Conturi, sa
constatat o serie de neregularit`]i cu privire
la anumite zone de utilizare a fondurilor publice.
Un exemplu în acest sens l-a oferit
vicepremierul Florin Georgescu, care a
declarat c`, în perioada 2008-2010, la numai
408 entit`]i supuse controlului, reprezentând
doar 3% din entit`]ile publice existente în
administra]ia româneasc`, s-au cheltuit cu
serviciile juridice 135 de milioane de euro, din
care 62 de milioane cu personalul angajat
permanent [i 73 de milioane cu servicii juridice
prestate, furnizate de companii, de firme externe,
autorit`]ii publice respective. Tocmai de aceea,
proiectul de ordonan]` interzice achizi]ia de
servicii juridice de consultan]`, asisten]` [i/
sau reprezentare pentru autorit`]ile [i
institu]iile publice ale administra]iei publice
centrale [i locale, indiferent de modul de
finan]are [i subordonare, dar [i pentru
societ`]ile [i companiile na]ionale, societ`]ile
comerciale cu capital integral sau majoritar de
stat, regiile autonome care au în structura organizatoric`
personal propriu de specialitate
juridic`. Aceste servicii vor putea fi achizi]ionate
doar în situa]ii temeinic justificate, în
care activit`]ile juridice de consultan]`, asisten]`
[i/sau reprezentare necesare nu se pot
asigura de c`tre personal de specialitate juridic`
angajat în aceste entit`]i. În situa]ia aceasta,
va fi necesar` aprobarea Guvernului, Consiliilor
locale sau Consiliilor jude]ene, dup` caz.
Textul proiectului mai stipuleaz`
reducerea cheltuielilor de protocol [i
cu deplasarile în str`in`tate cu 30%, în semestrul
doi al acestui an, ale institu]iilor centrale [i
locale, excep]ie f`când: proiectele finan]ate din
fonduri externe nerambursabile; cheltuielile cu
deplas`rile în str`in`tate aferente particip`rii
militarilor la misiunile prev`zute la art. 2 din
Legea nr.121/2011 privind participarea for]elor
armate la misiuni [i opera]ii în afara teritoriului
statului roman; cheltuielile cu deplas`rile în
str`in`tate ale poli]i[tilor [i func]ionarilor publici
cu statut special din sistemul administra]iei
penitenciare care desf`[oar` misiuni în cadrul
for]elor de men]inere a p`cii. Mini[trii, mini[trii
delega]i, secretarul general al Guvernului,
secretarii de stat, subsecretarii de stat,
personalul încadrat în func]ii asimilate acestora,
primarii, viceprimarii, pre[edin]ii [i
vicepre[edin]ii consiliilor jude]ene, consilierii
locali, precum [i înal]ii func]ionari publici, pe
perioada deplas`rilor în str`in`tate vor putea fi
înso]i]i de cel mult dou` persoane. În cazul
deplas`rilor în str`in`tate, delega]iile
ministerelor, Secretariatului General al
Guvernului, institu]iilor publice din subordinea/coordonarea
Guvernului sau a
ministerelor, institu]iilor [i autorit`]ilor publice
ale administra]iei publice locale pot fi alc`tuite
din maximum dou` persoane. Excep]ii se vor
aplica în cazul: deplas`rilor la institu]iile Uniunii
Europene [i ale NATO; deplas`rilor personalului
for]elor armate la misiuni, exerci]ii,
antrenamente, ceremoniale [i activit`]i conexe
organizate în afara teritoriului statului român;
deplas`rilor la reuniunile de cooperare
transfrontalier`; deplas`rilor poli]i[tilor [i
func]ionarilor publici cu statut special din
sistemul administra]iei penitenciare care
desf`[oar` misiuni în cadrul for]elor de
men]inere a p`cii; deplas`rilor din cadrul
proiectelor finan]ate din fonduri externe
nerambursabile. În cazuri temeinic justificate,
la propunerea ordonatorilor principali de
credite, majorarea num`rului de persoane se
poate aproba de primul-ministru sau viceprimministrul,
[i, respectiv, de consiliile locale sau
consiliile jude]ene, dup` caz.
O
alt` prevedere a proiectului de act
normativ se refer` la cump`rarea de
tip`rituri [i alte bunuri pentru ac]iunile de
reprezentare [i protocol, precum [i pentru zile
festive [i onomastice. Astfel, acestea vor putea
fi achizi]ionate, în condi]iile legii, numai pentru
evenimentele organizate la nivelul pre[edintelui
României, pre[edintelui Senatului,
pre[edintelui Camerei Deputa]ilor, primuluiministru,
pre[edin]ilor Cur]ii Constitu]ionale,
Înaltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie, Consiliului
Superior al Magistraturii, Cur]ii de Conturi,
mini[trilor [i celorlal]i conduc`tori ai institu]iilor
[i autorit`]ilor publice centrale [i locale cu rol
de ordonator principal de credite. Societ`]ile [i
companiile na]ionale, societ`]ile comerciale cu
capital integral sau majoritar de stat, precum [i
regiile autonome, de subordonare central` [i
local`, care au înregistrat pierderi în anul
precedent, nu pot achizi]iona tip`rituri [i alte
bunuri pentru zile festive [i onomastice.
Excep]ie fac ac]iunile de reprezentare [i
protocol aferente proiectelor finan]ate din
fonduri externe nerambursabile aprobate în
condi]iile legii.
De asemenea, autorit`]ilor [i institu]iilor
publice ale administra]iei
publice centrale [i locale, indiferent de modul
de finan]are [i subordonare, li se va interzice
efectuarea de cheltuieli pentru achizi]ionarea
[i/sau elaborarea studiilor de prefezabilitate,
a studiilor de fezabilitate [i a altor studii
aferente obiectivelor de investi]ii, dac` în
ultimii cinci ani bugetari au fost întocmite [i
înregistrate în contabilitate studii având
acela[i obiect; în aceast` situa]ie se procedeaz`
la actualizarea studiilor existente, dac`
obiectivul de investi]ii publice nu va putea fi
inclus în programul de investi]ii publice în
anul bugetar urm`tor. În cazuri temeinic
justificate, aceste achizi]ii se pot realiza numai
cu aprobarea Guvernului, prin memorandum
ini]iat de ordonatorul principal de credite în
cazul autorit`]ilor [i institu]iilor publice ale
administra]iei publice centrale, sau, dup` caz,
cu aprobarea consiliilor locale sau consiliilor
jude]ene în cazul autorit`]ilor [i institu]iilor
publice ale administra]iei publice locale. Sunt
exceptate de la aceste prevederi studiile
întocmite în vederea acces`rii de fonduri
externe nerambursabile. În programul de
investi]ii publice vor fi introduse doar acele
obiective/proiecte sau categorii de investi]ii
a c`ror finan]are poate fi asigurat` integral,
conform documenta]iilor tehnico-economice
aprobate, în limitele de cheltuieli stabilite
potrivit cadrului multianual de cheltuieli pe
termen mediu [i/sau strategiei fiscalbugetare.
Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

SQNQTATE
PIC~TURA DE VIA}~
Elena DAVID
Lichid Lichid vital vital vital indispensabil indispensabil existen]ei, existen]ei, existen]ei, sângele sângele reprezint` reprezint`
reprezint`
îns`[i îns`[i îns`[i via]a, via]a, poate poate de de aici aici [i [i caracterul caracterul sacru sacru al al acestuia
acestuia
exprimat exprimat exprimat în în glasul glasul glasul glasul glasul sângelui. sângelui sângelui sângelui sângelui.
. . . Un Un Un Un Un singur singur singur singur singur glas, glas, glas, glas, glas, dar dar dar pe pe patru patru
patru
voci, voci, reg`sit reg`sit reg`sit în în cele cele patru patru grupe grupe sanguine.
sanguine.
Cu Cu ajutorul ajutorul ajutorul Lumini]ei Lumini]ei Pînzariu, Pînzariu, asistent asistent medical medical la la Cen-
Cen
trul trul de de Transfuzie ransfuzie Sanguin` Sanguin` Sanguin` al al Ministerului Ministerului Ap`r`rii Ap`r`rii Na]io Na]io- Na]io Na]io
nale, nale, o o o persoan` persoan` care care care are are are toate toate atuurile atuurile unui unui om om om de de de de de imagine, imagine imagine imagine imagine
înnobilate
înnobilate de de pasiunea pasiunea [i [i dedica]ia dedica]ia acesteia acesteia pentru pentru munca
munca
sa, sa, v` v` prezint prezint prezint câteva câteva câteva informa]ii informa]ii legate legate de de importan]a
importan]a
gestului gestului nobil nobil dedicat dedicat actului actului don`rii don`rii de de de sânge.
sânge.
Într-o clinic` din Bucure[ti, o
tân`r` m`mic` a[teapt` cu ner`bdare
[i emo]ii pe m`sur` intrarea
în sal`, pentru opera]ia de cezarian`.
Totul merge perfect pân` când
o hemoragie puternic` destabilizeaz`
reu[ita aducerii pe lume a
unui nou-n`scut. Grupa sanguin`
a gravidei este una rar`, cu factorul
Rh negativ, iar cantitatea de sânge
disponibil` insuficient`. Orice minut
pierdut instaleaz` panica. Via]a
puiului de om [i a mamei sunt în
pericol. Familia este anun]at` [i to]i
caut` solu]ia salvatoare. {i a venit.
De la un prieten din Gala]i, care,
aflat la serviciu, a dat alarma [i
peste 20 de oameni au venit s` doneze
sânge. Totul s-a petrecut pe
ultima sut` de metri. Finalul a fost
unul fericit, dar detaliile de aici fac
totul: prieteni la momentul oportun
[i dorin]a de a salva via]a unui necunoscut.
Pentru mul]i totul pare
o poveste pân` în clipa în care realitatea
ne demonstreaz` c` avem
nevoie, la un moment dat, de
pic`tura de via]`. Acesta ar fi mo-
mentul când mul]i afl` cât de
important le-a fost gestul, cât`
umanitate [i cât devotament, con-
[tient sau nu, au cei care pot face
un asemenea act. Pentru c` sângele
este unicul medicament din
În memoria medicului [i cercet`torului austriac Karl
Landstainer (n`scut pe data de 14 iunie, acum 144 de ani), cel
care a primit premiul Nobel pentru medicin` (pentru descoperirea
grupelor sanguine), Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) a
hot`rât ca ziua în care s-a n`scut acesta s` fie celebrat` ca
Ziua mondial` a donatorului de sânge. Descoperirea epocal` a
marcat [i momentul dezvolt`rii transfuziei moderne.
lume care nu se g`se[te în farmacii
[i nu poate fi fabricat în regim de
urgen]`. D`ruit printr-un gest de
omenie, sângele poate salva o via-
]`. Ast`zi a unui necunoscut, dar
mâine poate fi a ta. {i asta nu e o
lozinc`!
Comparativ cu media european`,
care este de cinci procente,
România are pu]ini donatori de
sânge, aproximativ 1,7 la sut`. Cele
mai grele interven]ii, cum ar fi
transplantul hepatic, cel cardiac,
protezarea de [old, accidentele,
hemoragiile interne [i interven]iile
cardiovasculare, necesit` transfuzii
importante de sânge. Ajutorarea
pacien]ilor cu pre]iosul lichid, donat
de rude, este o practic` frecvent`
în România, dar insuficient`.
Din acest motiv, prin diferite evenimente
publice, se popularizeaz`
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
actul don`rii benevole
de sânge.
Nevoia de donatori
tineri este real`
deoarece sângele
acestora este mai
curat [i mult mai
bogat în nutrien]i.
Pentru securitatea
transfuzional`, donatorului
i se fac ini]ial
teste de laborator. În
plus, acesta completeaz`
un chestionar [i
este indicat s` r`spund`
sincer. Drept
r`splat`, cel ce doneaz`
beneficiaz`
de un set de analize
gratuite, de [apte
bonuri de mas`, o zi
Po]i Po]i dona dona dac`:
dac`:
liber` pentru salaria]i [i o zi scutire
de frecven]` pentru elevi [i studen]i,
precum [i de reducerea
costurilor privind transportul în
comun.
Donarea nu este indicat` bolnavilor
de diabet, celor cu afec]iuni
cardiovasculare, celor care au
suferit de hepatite, sifilis, TBC,
23
femeilor îns`rcinate sau celor care
al`pteaz`. Nu pot dona nici cei cu
team` persistent` sau obosi]i
excesiv.
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
dispune de un Centru de Transfuzie
Sanguin`, care se afl` în acela[i
spa]iu cu Spitalul Clinic de Urgen]`
Militar Central Dr. Carol Davila
Bucure[ti.
Dintotdeauna colectivul Centrului
[i-a adus contribu]ia la o
serie de cercet`ri specifice privind
înlocuitorii de volum ai sângelui,
reanimarea în faza de moarte clinic`
prin transfuzie intraatrial`,
conserv`ri de transplant de ]esuturi
sau cele privind prelungirea
duratei de conservare a sângelui
la temperaturi joase (primii din ]ar`
care au reu[it s` conserve sângele
la – 80 de grade Celsius [i apoi la –
196 de grade Celsius în azot
lichid). Tot aici, pentru reducerea
riscului hepatitei post-transfuzional`
[i, în general, a riscului
transfuziei cu sânge alogen, Centrul
a introdus autotransfuzia în
spitalul militar. O preocupare
special` a fost [i prepararea de
derivate din sânge pentru toate
spitalele din ]ar` sau extinderea
gamei de produse, prin colaborarea
cu Institutul Cantacuzino.
Aceste produse au fost preparate
pentru prima dat`, în ]ar`, de
speciali[tii militari (imunoglobulina
16 la sut` [i albumina 20 la
sut` sau masa de frac]ionare a
plasmei). Pentru profesionalismul
acestora, dar mai ales pentru rezultatele
muncii lor, Centrul a fost
afiliat la institu]ii similare din UE
prin accesarea programelor de
parteneriate profesionale. Ca o
recunoa[tere pe plan na]ional,
precum [i pentru modul de implementare
[i men]inere a unui sistem
de management al calit`]ii pe
activit`]i definite, Centrul de Transfuzie
Sanguin` al Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale este acreditat
[i de c`tre CertRom (organismul
de certificare a sistemelor de management
al calit`]ii). Renumita
institu]ie militar` acreditat` apeleaz`
la campanii pilot de promovare
a don`rii de sânge, dar [i la
strategii de recrutare [i de fidelizare
a donatorilor din sistemul na]io-
e[ti e[ti o o persoan` persoan` s`n`toas`;
s`n`toas`;
ai ai vârsta vârsta cuprins` cuprins` între între între 18 18 [i [i 65 65 de de ani;
ani;
ai ai greutatea greutatea corporal` corporal` corporal` peste peste 50 50 de de kilograme;
kilograme;
ai ai ai tensiunea tensiunea arterial` arterial` 100-180 100-180 mmHg;
mmHg;
ai ai dormit dormit suficient suficient suficient pentru pentru a a nu nu fi fi obosit;
obosit;
ai ai mâncat mâncat diminea]a diminea]a un un mic mic dejun dejun format format din
din
proteine proteine [i [i glucide, glucide, f`r` f`r` prea prea multe multe gr`simi, gr`simi, dar dar cu
cu
multe multe lichide lichide dulci, dulci, dulci, ceai, ceai, cafea, cafea, sucuri sucuri naturale;
naturale;
nu nu ai ai fumat fumat [i [i nu nu ai ai consumat consumat consumat alcool alcool înainte înainte de
de
donare. donare.
donare.
nal de ap`rare pentru sensibilizarea
[i schimbarea atitudinii fa]`
de actul don`rii, pentru crearea
unei baze extinse de selec]ie
pentru corpul donatorilor benevoli,
constituit` din persoane responsabile,
care [tiu ce înseamn`
securitatea transfuzional`, dar mai
ales noble]ea unui asemenea gest.

24
Observatorul militar
Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012)
www.presamil.ro
– De unde provine aceast` pasiune
pentru medicin`, domnule general?
– Pasiunea pentru medicin` este legat`
de sfâr[itul ciclului gimnazial. P`rin]ii mei
erau destul de s`raci. Mama era o femeie
religioas` [i, la nivelul ei de instruc]ie, cea
mai înalt` pozi]ie în sat era aceea de preot.
Sunt singur la p`rin]i [i ea visa pentru mine
aceast` pozi]ie. Tata, în schimb, m` vedea
medic. Pentru el, medicul era un personaj
care nu are nicio leg`tur` cu valurile politicii,
fiindc` pentru orice durere te duci la doctor.
Era, în viziunea lui, o meserie care
„supravie]uie[te”, indiferent de vremuri.
{i când am reu[it s` ajung la Facultatea
de Medicin`, de la bun început am avut o
aplecare spre partea chirurgical`. Am fost
repartizat ini]ial, în 1957, ca medic de
circumscrip]ie rural` în comuna Ungheni,
jude]ul Arge[, apoi am fost activat ca medic
de unitate la gr`niceri în Timi[oara, unde
lucram zilnic 5-6 ore la Spitalul Militar. Acolo,
am avut ca dasc`l un celebru chirurg,
colonelul Victor Popescu, iar odat` cu
mutarea la o unitate de gr`niceri din
Constan]a, activitatea chirurgical` am
desf`[urat-o la Spitalul Militar, având ca
maestru pe colonelul Fleschin. Am dat apoi
examen pentru un post la Spitalul Militar
Central – chirurg generalist, cu preferin]`
spre chirurgia cardiovascular`. Aici am avut
dasc`li excep]ionali, pe generalii Eugen
Mare[, Iuliu {uteu, Traian Oancea [i Gheorghe
Niculescu. Datorit` lor, în spital exista
un laborator de medicin` experimental` pe
care l-am folosit intens în orele libere, inclusiv
pentru teza de doctorat cu tema Participarea
sistemului limfatic în [ocul traumatic – o
noutate pentru vremea aceea – coordonat`
de profesorul Exarcu Teodorescu. Am
imaginat un model experimental [i am realizat
dou` capitole de chirurgie experimental`
care au stârnit senza]ie în lumea medical`,
mai ales c` monografia despre acest [oc a
emis teoria ({uteu [i Alexandru Bucur) care
a demonstrat c` moartea clinic` se petrece
la nivel celular [i subcelular, emi]ând
conceptul de celul` de [oc.
În 1976, am înfiin]at prima sec]ie de
chirurgie cardiovascular`, la vremea aceea
armata român` fiind singura armat` din
Europa care avea o asemenea sec]ie.
– Cum v` explica]i c` noi avem un
asemenea pionierat?
– Spitalele militare mai degrab` cooperau
cu spitalele civile [i nu sim]eau nevoia unor
sec]ii speciale pentru partea chirurgical` a
cardiologiei.
– {i totu[i, cum v` explica]i faptul c`
în pofida acestor pionierate, cei care î[i
permit din punct de vedere financiar
apeleaz` la clinici sau spitale din Europa?
– Noi nu putem face performan]` în lipsa
unei finan]`ri absolut necesare [i decente,
chiar dac` avem idei cu carul. Nu este
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
Redactor de serviciu: 021/322.82.87
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34
REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin
Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.
SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia,
Irina-Mihaela Nedelcu, Marilena Georgescu, Silvia Mircea, Elena David.
PERSONALITQ}I
MI-A DAT DUMNEZEU DOU~ MÂINI DREPTE!
Interviu cu generalul (ret) prof. univ. dr. Vasile CÂNDEA,
pre[edintele Academiei Oamenilor de {tiin]` din România
Generalul (ret) Vasile Cândea este creatorul specialit`]ii chirurgie
cardiovascular` în armata român` [i cel care a pus bazele primului spital de
monospecialitate din România, dedicat bolilor cardiovasculare. Recent, Centrul
Clinic de Urgen]` de Boli Cardiovasculare – a[a cum se nume[te ast`zi centrul
fondat de generalul Cândea – a primit, în cadrul unei ceremonii emo]ionante,
numele celui care l-a înfiin]at, ca o recunoa[tere a meritelor sale excep]ionale
în acest domeniu.
Dac` m` f`cea vinovat de moartea lui?
Dar, v` m`rturisesc c` întotdeauna mi-au
pl`cut inova]iile, aspectele de vârf în care s`
te implici. În afara creierului, am operat tot
ceea ce se putea opera, inclusiv chirurgie
plastic`! Pot s` spun c` mi-a dat Dumnezeu
dou` mâini drepte. În activitatea operatorie,
am peste 30.000 de cazuri operate.
– Chirurgia este o metod` invaziv`
riscant` [i sunt pu]ini cei care se
încumet` la o astfel de îndeletnicire. Ce
simte un chirurg când [tie c` de îndemânarea
lui depinde via]a unui om?
– Dac` faci totul pas cu pas, f`r` s` te
gr`be[ti, [i respec]i principiile elementare,
atunci totul este în regul`. Iar îndemânarea
de care vorbi]i este un dar de la Dumnezeu.
Vasile Cândea s-a n`scut în 24 mai
1932, în comuna Lisa Vân`tori (jud.
Teleorman). Dup` absolvirea Liceului
Teoretic din Turnu M`gurele, în 1951, a
urmat Facultatea de Medicin` General` din
cadrul U.M.F. „Carol Davila” din Bucure[ti
(1957), preg`tire postuniversitar` în
chirurgie general` [i chirurgie de urgen]`,
traumatologie, chirurgie toracic` [i
chirurgie cardiovascular`, în perioada
1962–1976. Doctor în medicin` cu teza
„Sistemul limfatic în [ocul traumatic –
studiu de cercetare experimental` cu
aspect fundamental”, prioritar în România,
sub coordonarea [tiin]ific` a prof. I.
Teodorescu Exarcu (1975). Stagii de
specializare în Fran]a (1979, 1980);
Austria (1989, 1990); Israel (1992); S.U.A. (1993, 1995); Danemarca (1999) [i Belgia
(2001).
Activitate profesional`: medic de medicin` general` în circumscrip]ii rurale (1957–
1959); medic militar de unitate (1959–1961); medic de chirurgie general` în Spitalul
Militar Central (1961–1971) [i {ef Sec]ie chirurgie cardiovascular` la Spitalul Militar
Central Bucure[ti (1976–1990); director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei
(1990–1995); director al Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”,
Bucure[ti [i [ef Clinic` II Chirurgie Cardiac`. Din 1972, începe activitatea didactic` la
U.M.F. „Carol Davila” Bucure[ti, ca asistent universitar; în 1994, devine profesor titular,
prin concurs. Din 2002, este profesor consultant la UMF „Carol Davila”. Din 2004, este
general în retragere.
Activitate [tiin]ific` [i publica]ii: a publicat, ca autor sau coautor, numeroase
monografii [i tratate medicale, cum ar fi: {ocul. Fizio-patologie clinic`, tratament (1973);
Sistemul limfatic în [ocul traumatic (1983); Chirurgie vascular` – Bolile arterelor (2001);
Bolile venelor [i limfaticelor (2002); Patologie chirurgical` (2001); Tratatul de cardiologie
(2003); Tratamentul chirurgical al valvulopatiilor (2005); Ecocardiografia perioperatorie
(2005). Rolul omului de [tiin]` în societatea de tranzi]ie (1997, subredac]ie), Dezvoltarea
în mileniul III (1999, subredac]ie), Apa – un miracol (2005, subredac]ie). Autor a peste
750 de lucr`ri [tiin]ifice, comunicate [i publicate în reviste de specialitate din ]ar` [i de
peste hotare sau la congrese, simpozioane na]ionale [i interna]ionale.
Este membru în comitetul de redac]ie al unor reviste de specialitate: redactor-[ef [i
fondator al revistelor Annals of the Mediterannean Medical Entente (2005), Romanian
Journal of Cardiovascular Surgery, inclus` în EMBASE (Excerpta Medica Europe,
Chemical Abstracts – USA), precum [i redactor-[ef al revistei Archives of the Balcan
Medical Union (fondat` în 1963, serie nou` din 1994, care i se datoreaz`).
suficient s` ai idei, mai trebuie s` le [i pui în
practic`. {i am s` v` dau un exemplu. Îl [ti]i
pe celebrul Helmut Duckadam, portarul
Stelei care a f`cut minuni la Sevilla, în 1986.
Dup` un accident la vân`toare, când a c`zut
[i i s-a învine]it mâna, pe fondul unui anevrism
axilar, s-a prezentat la Spitalul Militar. Avea
nevoie de o protez` vascular` pe care nu o
aveam. Am tratat anevrismul [i am ref`cut
axul arterial principal cu pere]ii anevrismului,
pe care l-am înman[onat cu un rest de protez`
sintetic` de m`rimea aortei, pe care am
adaptat-o la ceea ce aveam nevoie.
La vremea aceea, am muncit foarte mult,
dar pentru c` la toate neajunsurile prin care
treceam [i trebuia s` le facem fa]` se ad`uga
o mare responsabilitate.
O opera]ie chirurgical`, mai ales pe cord, este
îns` rodul unei echipe. Un chirurg nu este
un specialist în toate, dar trebuie s` cunoasc`
bine ceea ce are de f`cut [i trebuie s` [tie ce
s` cear` fiec`rui membru al echipei. Pe de
alt` parte, pot s` v` spun c` un chirurg care
s-a specializat în chirurgia cardiovascular`
are un orizont extraordinar.
– Care este realizarea profesional` de
care sunte]i cel mai ata[at?
– Înfiin]area specialit`]ii chirurgie
cardiovascular` în armata român` – împreun`
cu al]i colegi, desigur – [i crearea unei institu]ii
specializate, cu o abordare interdisciplinar` –
Centrul de Boli Cardiovasculare, care exist` [i
ast`zi [i care are o echip` ultra-performant`,
cu realiz`ri [tiin]ifice recunoscute pe plan
www.presamil.ro
tpa@presamil.ro
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutoniermajor
C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.
na]ional [i interna]ional. Am înfiin]at, de
asemenea, prima Societate de chirurgie
cardiovascular` [i prima revist` de chirurgie
cardiovascular` din România. Am contribuit,
în mod esen]ial, la actualul statut al Academiei
Oamenilor de {tiin]` din România.
– Regrete?
– Felul în care am fost trecut în rezerv`.
Am aflat în avion, în drum spre un congres
interna]ional, citind un articol în „Evenimentul
zilei”. În Enciclopedia Armatei României,
tip`rit` la Editura Centrului Tehnic-Editorial
al Armatei, am fost surprins s` constat c` autorii
capitolului dedicat medicinei militare nici
”
Am \nfiin]at specialitatea
chirurgie cardiovascular`
în armata
român` – împreun` cu al]i
colegi, desigur – [i am
creat o institu]ie specializat`,
cu o abordare interdisciplinar`
– Centrul de
Boli Cardiovasculare, care
exist` [i ast`zi [i care are
o echip` ultra-performant`,
cu realiz`ri [tiin]ifice
recunoscute pe plan na]ional
[i interna]ional.
m`car nu pomenesc numele meu, crearea
specialit`]ii chirurgie cardiovascular` în
armata român` [i a Centrului de Boli Cardiovasculare.
Chiar [i a[a, eu am fost [i r`mân
militar [i voi continua s` iubesc armata
român`.
– Sunte]i pre[edintele Academiei
Oamenilor de {tiin]` din România. Ce
este aceast` institu]ie?
– Academia Oamenilor de {tiin]` din
România este continuatoarea [i unicul legatar
al Academiei de {tiin]e din România (1936-
1948) [i al Asocia]iei Oamenilor de {tiin]` din
România, înfiin]at` în 1956, [i care, în 1996,
[i-a schimbat titulatura din Asocia]ia Oamenilor
de {tiin]` din România în Academia Oamenilor
de {tiin]` din România (AOSR). În ianuarie
2007, a fost adoptat` Legea nr. 31 privind
reorganizarea [i func]ionarea AOSR, semnat`
de pre[edintele României, Traian B`sescu,
c`ruia îi datoram [i sediul în care ne aflam de
când era primar general al Capitalei. Prin
Hot`rârea de Guvern nr. 641 din 20 iunie 2007
s-a aprobat actualul Statut al AOSR. Printre
membrii de onoare ai AOSR, de la înfiin]are
din anul 1936 pân` în zilele noastre, putem
enumera laurea]i ai premiului Nobel, precum:
fizicienii Louis de Broglie, Jean Perrin, Werner-
Karl Heisenberg, chimistul francez Paul
Sabatier [i prof. dr. George Emil Palade.
Întotdeauna ]in s` precizez c` este singura
academie care are o sec]ie de [tiin]e militare.
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea
edi]iei – luni,
ora 12.00
ISSN1223-3641.
144
C.1367/2012
Interviu realizat de
locotenent-colonelul
Florin {PERLEA
© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
„Reproducerea de scurte extrase
este permis` \n condi]iile
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”