19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

More documents

Recommendations

Info

SQNQTATE PIC~TURA DE VIA}~ Elena DAVID Lichid Lichid vital vital vital indispensabil indispensabil existen]ei, existen]ei, existen]ei, sângele sângele reprezint` reprezint` reprezint` îns`[i îns`[i îns`[i via]a, via]a, poate poate de de aici aici [i [i caracterul caracterul sacru sacru al al acestuia acestuia exprimat exprimat exprimat în în glasul glasul glasul glasul glasul sângelui. sângelui sângelui sângelui sângelui. . . . Un Un Un Un Un singur singur singur singur singur glas, glas, glas, glas, glas, dar dar dar pe pe patru patru patru voci, voci, reg`sit reg`sit reg`sit în în cele cele patru patru grupe grupe sanguine. sanguine. Cu Cu ajutorul ajutorul ajutorul Lumini]ei Lumini]ei Pînzariu, Pînzariu, asistent asistent medical medical la la Cen- Cen trul trul de de Transfuzie ransfuzie Sanguin` Sanguin` Sanguin` al al Ministerului Ministerului Ap`r`rii Ap`r`rii Na]io Na]io- Na]io Na]io nale, nale, o o o persoan` persoan` care care care are are are toate toate atuurile atuurile unui unui om om om de de de de de imagine, imagine imagine imagine imagine înnobilate înnobilate de de pasiunea pasiunea [i [i dedica]ia dedica]ia acesteia acesteia pentru pentru munca munca sa, sa, v` v` prezint prezint prezint câteva câteva câteva informa]ii informa]ii legate legate de de importan]a importan]a gestului gestului nobil nobil dedicat dedicat actului actului don`rii don`rii de de de sânge. sânge. Într-o clinic` din Bucure[ti, o tân`r` m`mic` a[teapt` cu ner`bdare [i emo]ii pe m`sur` intrarea în sal`, pentru opera]ia de cezarian`. Totul merge perfect pân` când o hemoragie puternic` destabilizeaz` reu[ita aducerii pe lume a unui nou-n`scut. Grupa sanguin` a gravidei este una rar`, cu factorul Rh negativ, iar cantitatea de sânge disponibil` insuficient`. Orice minut pierdut instaleaz` panica. Via]a puiului de om [i a mamei sunt în pericol. Familia este anun]at` [i to]i caut` solu]ia salvatoare. {i a venit. De la un prieten din Gala]i, care, aflat la serviciu, a dat alarma [i peste 20 de oameni au venit s` doneze sânge. Totul s-a petrecut pe ultima sut` de metri. Finalul a fost unul fericit, dar detaliile de aici fac totul: prieteni la momentul oportun [i dorin]a de a salva via]a unui necunoscut. Pentru mul]i totul pare o poveste pân` în clipa în care realitatea ne demonstreaz` c` avem nevoie, la un moment dat, de pic`tura de via]`. Acesta ar fi momentul când mul]i afl` cât de important le-a fost gestul, cât` umanitate [i cât devotament, con- [tient sau nu, au cei care pot face un asemenea act. Pentru c` sângele este unicul medicament din În memoria medicului [i cercet`torului austriac Karl Landstainer (n`scut pe data de 14 iunie, acum 144 de ani), cel care a primit premiul Nobel pentru medicin` (pentru descoperirea grupelor sanguine), Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii (OMS) a hot`rât ca ziua în care s-a n`scut acesta s` fie celebrat` ca Ziua mondial` a donatorului de sânge. Descoperirea epocal` a marcat [i momentul dezvolt`rii transfuziei moderne. lume care nu se g`se[te în farmacii [i nu poate fi fabricat în regim de urgen]`. D`ruit printr-un gest de omenie, sângele poate salva o via- ]`. Ast`zi a unui necunoscut, dar mâine poate fi a ta. {i asta nu e o lozinc`! Comparativ cu media european`, care este de cinci procente, România are pu]ini donatori de sânge, aproximativ 1,7 la sut`. Cele mai grele interven]ii, cum ar fi transplantul hepatic, cel cardiac, protezarea de [old, accidentele, hemoragiile interne [i interven]iile cardiovasculare, necesit` transfuzii importante de sânge. Ajutorarea pacien]ilor cu pre]iosul lichid, donat de rude, este o practic` frecvent` în România, dar insuficient`. Din acest motiv, prin diferite evenimente publice, se popularizeaz` Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro actul don`rii benevole de sânge. Nevoia de donatori tineri este real` deoarece sângele acestora este mai curat [i mult mai bogat în nutrien]i. Pentru securitatea transfuzional`, donatorului i se fac ini]ial teste de laborator. În plus, acesta completeaz` un chestionar [i este indicat s` r`spund` sincer. Drept r`splat`, cel ce doneaz` beneficiaz` de un set de analize gratuite, de [apte bonuri de mas`, o zi Po]i Po]i dona dona dac`: dac`: liber` pentru salaria]i [i o zi scutire de frecven]` pentru elevi [i studen]i, precum [i de reducerea costurilor privind transportul în comun. Donarea nu este indicat` bolnavilor de diabet, celor cu afec]iuni cardiovasculare, celor care au suferit de hepatite, sifilis, TBC, 23 femeilor îns`rcinate sau celor care al`pteaz`. Nu pot dona nici cei cu team` persistent` sau obosi]i excesiv. Ministerul Ap`r`rii Na]ionale dispune de un Centru de Transfuzie Sanguin`, care se afl` în acela[i spa]iu cu Spitalul Clinic de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila Bucure[ti. Dintotdeauna colectivul Centrului [i-a adus contribu]ia la o serie de cercet`ri specifice privind înlocuitorii de volum ai sângelui, reanimarea în faza de moarte clinic` prin transfuzie intraatrial`, conserv`ri de transplant de ]esuturi sau cele privind prelungirea duratei de conservare a sângelui la temperaturi joase (primii din ]ar` care au reu[it s` conserve sângele la – 80 de grade Celsius [i apoi la – 196 de grade Celsius în azot lichid). Tot aici, pentru reducerea riscului hepatitei post-transfuzional` [i, în general, a riscului transfuziei cu sânge alogen, Centrul a introdus autotransfuzia în spitalul militar. O preocupare special` a fost [i prepararea de derivate din sânge pentru toate spitalele din ]ar` sau extinderea gamei de produse, prin colaborarea cu Institutul Cantacuzino. Aceste produse au fost preparate pentru prima dat`, în ]ar`, de speciali[tii militari (imunoglobulina 16 la sut` [i albumina 20 la sut` sau masa de frac]ionare a plasmei). Pentru profesionalismul acestora, dar mai ales pentru rezultatele muncii lor, Centrul a fost afiliat la institu]ii similare din UE prin accesarea programelor de parteneriate profesionale. Ca o recunoa[tere pe plan na]ional, precum [i pentru modul de implementare [i men]inere a unui sistem de management al calit`]ii pe activit`]i definite, Centrul de Transfuzie Sanguin` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale este acreditat [i de c`tre CertRom (organismul de certificare a sistemelor de management al calit`]ii). Renumita institu]ie militar` acreditat` apeleaz` la campanii pilot de promovare a don`rii de sânge, dar [i la strategii de recrutare [i de fidelizare a donatorilor din sistemul na]io- e[ti e[ti o o persoan` persoan` s`n`toas`; s`n`toas`; ai ai vârsta vârsta cuprins` cuprins` între între între 18 18 [i [i 65 65 de de ani; ani; ai ai greutatea greutatea corporal` corporal` corporal` peste peste 50 50 de de kilograme; kilograme; ai ai ai tensiunea tensiunea arterial` arterial` 100-180 100-180 mmHg; mmHg; ai ai dormit dormit suficient suficient suficient pentru pentru a a nu nu fi fi obosit; obosit; ai ai mâncat mâncat diminea]a diminea]a un un mic mic dejun dejun format format din din proteine proteine [i [i glucide, glucide, f`r` f`r` prea prea multe multe gr`simi, gr`simi, dar dar cu cu multe multe lichide lichide dulci, dulci, dulci, ceai, ceai, cafea, cafea, sucuri sucuri naturale; naturale; nu nu ai ai fumat fumat [i [i nu nu ai ai consumat consumat consumat alcool alcool înainte înainte de de donare. donare. donare. nal de ap`rare pentru sensibilizarea [i schimbarea atitudinii fa]` de actul don`rii, pentru crearea unei baze extinse de selec]ie pentru corpul donatorilor benevoli, constituit` din persoane responsabile, care [tiu ce înseamn` securitatea transfuzional`, dar mai ales noble]ea unui asemenea gest.
24 Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro – De unde provine aceast` pasiune pentru medicin`, domnule general? – Pasiunea pentru medicin` este legat` de sfâr[itul ciclului gimnazial. P`rin]ii mei erau destul de s`raci. Mama era o femeie religioas` [i, la nivelul ei de instruc]ie, cea mai înalt` pozi]ie în sat era aceea de preot. Sunt singur la p`rin]i [i ea visa pentru mine aceast` pozi]ie. Tata, în schimb, m` vedea medic. Pentru el, medicul era un personaj care nu are nicio leg`tur` cu valurile politicii, fiindc` pentru orice durere te duci la doctor. Era, în viziunea lui, o meserie care „supravie]uie[te”, indiferent de vremuri. {i când am reu[it s` ajung la Facultatea de Medicin`, de la bun început am avut o aplecare spre partea chirurgical`. Am fost repartizat ini]ial, în 1957, ca medic de circumscrip]ie rural` în comuna Ungheni, jude]ul Arge[, apoi am fost activat ca medic de unitate la gr`niceri în Timi[oara, unde lucram zilnic 5-6 ore la Spitalul Militar. Acolo, am avut ca dasc`l un celebru chirurg, colonelul Victor Popescu, iar odat` cu mutarea la o unitate de gr`niceri din Constan]a, activitatea chirurgical` am desf`[urat-o la Spitalul Militar, având ca maestru pe colonelul Fleschin. Am dat apoi examen pentru un post la Spitalul Militar Central – chirurg generalist, cu preferin]` spre chirurgia cardiovascular`. Aici am avut dasc`li excep]ionali, pe generalii Eugen Mare[, Iuliu {uteu, Traian Oancea [i Gheorghe Niculescu. Datorit` lor, în spital exista un laborator de medicin` experimental` pe care l-am folosit intens în orele libere, inclusiv pentru teza de doctorat cu tema Participarea sistemului limfatic în [ocul traumatic – o noutate pentru vremea aceea – coordonat` de profesorul Exarcu Teodorescu. Am imaginat un model experimental [i am realizat dou` capitole de chirurgie experimental` care au stârnit senza]ie în lumea medical`, mai ales c` monografia despre acest [oc a emis teoria ({uteu [i Alexandru Bucur) care a demonstrat c` moartea clinic` se petrece la nivel celular [i subcelular, emi]ând conceptul de celul` de [oc. În 1976, am înfiin]at prima sec]ie de chirurgie cardiovascular`, la vremea aceea armata român` fiind singura armat` din Europa care avea o asemenea sec]ie. – Cum v` explica]i c` noi avem un asemenea pionierat? – Spitalele militare mai degrab` cooperau cu spitalele civile [i nu sim]eau nevoia unor sec]ii speciale pentru partea chirurgical` a cardiologiei. – {i totu[i, cum v` explica]i faptul c` în pofida acestor pionierate, cei care î[i permit din punct de vedere financiar apeleaz` la clinici sau spitale din Europa? – Noi nu putem face performan]` în lipsa unei finan]`ri absolut necesare [i decente, chiar dac` avem idei cu carul. Nu este Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88 Redactor de serviciu: 021/322.82.87 Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Marilena Georgescu, Silvia Mircea, Elena David. PERSONALITQ}I MI-A DAT DUMNEZEU DOU~ MÂINI DREPTE! Interviu cu generalul (ret) prof. univ. dr. Vasile CÂNDEA, pre[edintele Academiei Oamenilor de {tiin]` din România Generalul (ret) Vasile Cândea este creatorul specialit`]ii chirurgie cardiovascular` în armata român` [i cel care a pus bazele primului spital de monospecialitate din România, dedicat bolilor cardiovasculare. Recent, Centrul Clinic de Urgen]` de Boli Cardiovasculare – a[a cum se nume[te ast`zi centrul fondat de generalul Cândea – a primit, în cadrul unei ceremonii emo]ionante, numele celui care l-a înfiin]at, ca o recunoa[tere a meritelor sale excep]ionale în acest domeniu. Dac` m` f`cea vinovat de moartea lui? Dar, v` m`rturisesc c` întotdeauna mi-au pl`cut inova]iile, aspectele de vârf în care s` te implici. În afara creierului, am operat tot ceea ce se putea opera, inclusiv chirurgie plastic`! Pot s` spun c` mi-a dat Dumnezeu dou` mâini drepte. În activitatea operatorie, am peste 30.000 de cazuri operate. – Chirurgia este o metod` invaziv` riscant` [i sunt pu]ini cei care se încumet` la o astfel de îndeletnicire. Ce simte un chirurg când [tie c` de îndemânarea lui depinde via]a unui om? – Dac` faci totul pas cu pas, f`r` s` te gr`be[ti, [i respec]i principiile elementare, atunci totul este în regul`. Iar îndemânarea de care vorbi]i este un dar de la Dumnezeu. Vasile Cândea s-a n`scut în 24 mai 1932, în comuna Lisa Vân`tori (jud. Teleorman). Dup` absolvirea Liceului Teoretic din Turnu M`gurele, în 1951, a urmat Facultatea de Medicin` General` din cadrul U.M.F. „Carol Davila” din Bucure[ti (1957), preg`tire postuniversitar` în chirurgie general` [i chirurgie de urgen]`, traumatologie, chirurgie toracic` [i chirurgie cardiovascular`, în perioada 1962–1976. Doctor în medicin` cu teza „Sistemul limfatic în [ocul traumatic – studiu de cercetare experimental` cu aspect fundamental”, prioritar în România, sub coordonarea [tiin]ific` a prof. I. Teodorescu Exarcu (1975). Stagii de specializare în Fran]a (1979, 1980); Austria (1989, 1990); Israel (1992); S.U.A. (1993, 1995); Danemarca (1999) [i Belgia (2001). Activitate profesional`: medic de medicin` general` în circumscrip]ii rurale (1957– 1959); medic militar de unitate (1959–1961); medic de chirurgie general` în Spitalul Militar Central (1961–1971) [i {ef Sec]ie chirurgie cardiovascular` la Spitalul Militar Central Bucure[ti (1976–1990); director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei (1990–1995); director al Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Bucure[ti [i [ef Clinic` II Chirurgie Cardiac`. Din 1972, începe activitatea didactic` la U.M.F. „Carol Davila” Bucure[ti, ca asistent universitar; în 1994, devine profesor titular, prin concurs. Din 2002, este profesor consultant la UMF „Carol Davila”. Din 2004, este general în retragere. Activitate [tiin]ific` [i publica]ii: a publicat, ca autor sau coautor, numeroase monografii [i tratate medicale, cum ar fi: {ocul. Fizio-patologie clinic`, tratament (1973); Sistemul limfatic în [ocul traumatic (1983); Chirurgie vascular` – Bolile arterelor (2001); Bolile venelor [i limfaticelor (2002); Patologie chirurgical` (2001); Tratatul de cardiologie (2003); Tratamentul chirurgical al valvulopatiilor (2005); Ecocardiografia perioperatorie (2005). Rolul omului de [tiin]` în societatea de tranzi]ie (1997, subredac]ie), Dezvoltarea în mileniul III (1999, subredac]ie), Apa – un miracol (2005, subredac]ie). Autor a peste 750 de lucr`ri [tiin]ifice, comunicate [i publicate în reviste de specialitate din ]ar` [i de peste hotare sau la congrese, simpozioane na]ionale [i interna]ionale. Este membru în comitetul de redac]ie al unor reviste de specialitate: redactor-[ef [i fondator al revistelor Annals of the Mediterannean Medical Entente (2005), Romanian Journal of Cardiovascular Surgery, inclus` în EMBASE (Excerpta Medica Europe, Chemical Abstracts – USA), precum [i redactor-[ef al revistei Archives of the Balcan Medical Union (fondat` în 1963, serie nou` din 1994, care i se datoreaz`). suficient s` ai idei, mai trebuie s` le [i pui în practic`. {i am s` v` dau un exemplu. Îl [ti]i pe celebrul Helmut Duckadam, portarul Stelei care a f`cut minuni la Sevilla, în 1986. Dup` un accident la vân`toare, când a c`zut [i i s-a învine]it mâna, pe fondul unui anevrism axilar, s-a prezentat la Spitalul Militar. Avea nevoie de o protez` vascular` pe care nu o aveam. Am tratat anevrismul [i am ref`cut axul arterial principal cu pere]ii anevrismului, pe care l-am înman[onat cu un rest de protez` sintetic` de m`rimea aortei, pe care am adaptat-o la ceea ce aveam nevoie. La vremea aceea, am muncit foarte mult, dar pentru c` la toate neajunsurile prin care treceam [i trebuia s` le facem fa]` se ad`uga o mare responsabilitate. O opera]ie chirurgical`, mai ales pe cord, este îns` rodul unei echipe. Un chirurg nu este un specialist în toate, dar trebuie s` cunoasc` bine ceea ce are de f`cut [i trebuie s` [tie ce s` cear` fiec`rui membru al echipei. Pe de alt` parte, pot s` v` spun c` un chirurg care s-a specializat în chirurgia cardiovascular` are un orizont extraordinar. – Care este realizarea profesional` de care sunte]i cel mai ata[at? – Înfiin]area specialit`]ii chirurgie cardiovascular` în armata român` – împreun` cu al]i colegi, desigur – [i crearea unei institu]ii specializate, cu o abordare interdisciplinar` – Centrul de Boli Cardiovasculare, care exist` [i ast`zi [i care are o echip` ultra-performant`, cu realiz`ri [tiin]ifice recunoscute pe plan www.presamil.ro tpa@presamil.ro TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei. CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutoniermajor C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache . DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160. Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980. na]ional [i interna]ional. Am înfiin]at, de asemenea, prima Societate de chirurgie cardiovascular` [i prima revist` de chirurgie cardiovascular` din România. Am contribuit, în mod esen]ial, la actualul statut al Academiei Oamenilor de {tiin]` din România. – Regrete? – Felul în care am fost trecut în rezerv`. Am aflat în avion, în drum spre un congres interna]ional, citind un articol în „Evenimentul zilei”. În Enciclopedia Armatei României, tip`rit` la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, am fost surprins s` constat c` autorii capitolului dedicat medicinei militare nici ” Am \nfiin]at specialitatea chirurgie cardiovascular` în armata român` – împreun` cu al]i colegi, desigur – [i am creat o institu]ie specializat`, cu o abordare interdisciplinar` – Centrul de Boli Cardiovasculare, care exist` [i ast`zi [i care are o echip` ultra-performant`, cu realiz`ri [tiin]ifice recunoscute pe plan na]ional [i interna]ional. m`car nu pomenesc numele meu, crearea specialit`]ii chirurgie cardiovascular` în armata român` [i a Centrului de Boli Cardiovasculare. Chiar [i a[a, eu am fost [i r`mân militar [i voi continua s` iubesc armata român`. – Sunte]i pre[edintele Academiei Oamenilor de {tiin]` din România. Ce este aceast` institu]ie? – Academia Oamenilor de {tiin]` din România este continuatoarea [i unicul legatar al Academiei de {tiin]e din România (1936- 1948) [i al Asocia]iei Oamenilor de {tiin]` din România, înfiin]at` în 1956, [i care, în 1996, [i-a schimbat titulatura din Asocia]ia Oamenilor de {tiin]` din România în Academia Oamenilor de {tiin]` din România (AOSR). În ianuarie 2007, a fost adoptat` Legea nr. 31 privind reorganizarea [i func]ionarea AOSR, semnat` de pre[edintele României, Traian B`sescu, c`ruia îi datoram [i sediul în care ne aflam de când era primar general al Capitalei. Prin Hot`rârea de Guvern nr. 641 din 20 iunie 2007 s-a aprobat actualul Statut al AOSR. Printre membrii de onoare ai AOSR, de la înfiin]are din anul 1936 pân` în zilele noastre, putem enumera laurea]i ai premiului Nobel, precum: fizicienii Louis de Broglie, Jean Perrin, Werner- Karl Heisenberg, chimistul francez Paul Sabatier [i prof. dr. George Emil Palade. Întotdeauna ]in s` precizez c` este singura academie care are o sec]ie de [tiin]e militare. ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160 Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX |nchiderea edi]iei – luni, ora 12.00 ISSN1223-3641. 144 C.1367/2012 Interviu realizat de locotenent-colonelul Florin {PERLEA © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale „Reproducerea de scurte extrase este permis` \n condi]iile prev`zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drepturile conexe.”
Page 1 and 2: Observatorul militar FONDAT FONDAT
Page 3 and 4: VIZITE DE INFORMARE ÎN MARI UNIT~}
Page 5 and 6: ZIUA CONSTRUCTORILOR MILITARI Prime
Page 7 and 8: Primul instructor nu se uit` niciod
Page 9 and 10: LOGISTICQ Observatorul militar Nr.
Page 11 and 12: Corpul Pu[ca[ilor Marini americani
Page 13 and 14: 14 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 21: Observatorul militar 22 FINANCIAR N

19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?