19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

More documents

Recommendations

Info

PORTRET Locotenent-colonel Locotenent-colonel (r) (r) Cristinel Cristinel VECERDEA VECERDEA Cristinel – – CRIV CRIV: CRIV Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro CARICATURA – O ARM~ CARE NU TREBUIE ÎNCUIAT~ ÎN RASTEL {I PENTRU CARE NU AI NEVOIE DE PERMIS – CRIV, ce leg`tur` ai descoperit între cariera militar` [i caricatur`, între cifre [i desen? Sunt dou` activit`]i situate la poli opu[i, sistemul militar, caracterizat prin rigiditate, iar caricatura, prin zâmbet. – Nu a fost greu s` împac milit`ria cu caricatura. La tot pasul, se iveau situa]ii haioase sau ridicole. Le analizam [i le puneam pe hârtie într-o manier` satiricoumoristic`. Atunci, ca [i acum, de altfel, în armat` exist` situa]ii care m` inspir`. Norocul meu a fost c` în caz`rmi sunt posturi de paz`... [i umorul nu poate s`ri gardul s` evadeze. O lung` perioad` a vie]ii mele am petrecut-o în cazarm`, de la liceul militar pân` am ajuns ofi]er [i dup` aceea, la tot pasul întâlneam umorul [i satira „cazon`”. Poate unora li se pare ceva deosebit, dar, pentru mine, este ceva normal [i firesc s` scrutez cu un ochi critic ceea ce se întâmpl` în jurul nostru. Poate este [i caricatura o arm` care nu trebuie încuiat` în rastel [i pentru care nu ai nevoie de permis. De obicei, î[i atinge ]inta [i nu d` rateu... – Î]i mai aminte[ti prima caricatur`, când ai realizat-o [i ce te-a inspirat? – Prima caricatur` s-a n`scut pe b`ncile liceului militar, la Alba Iulia, prin anul 1975, din câte îmi aduc aminte... Ne tundeau cam des... [i atunci am f`cut un desen pe care l-am lipit pe u[a frizeriei. Era cam a[a: o pas`re intra într-un nor pe care scria „frizerie” [i ie[ea pe partea cealalt` f`r` pene, ele se scurgeau sub nor... Am g`sit, cu doi ani în urm`, acest desen [i l-am donat Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul din Alba Iulia. Cred c` e pus acolo, în holul cu istoria liceului. De fapt, desenam de mai mult timp, de la gr`dini]`, dar abia în liceu am descoperit c` pot face caricaturi. Chiar am fost pus s` desenez pentru gazeta de perete a batalionului. Am avut multe „nepl`ceri” cu [efii, dar [i cu colegii... Pe ace[tia din urm` îi întrebam cum s`-i desenez, aveam clien]i permanen]i, aceia care mai f`ceau boac`ne... De multe ori, desenul disp`rea dup` ce era afi[at la gazeta de perete. Cu alte cuvinte, aveam de pe atunci „fani”... Cel mai tare moment a fost când unii dintre ace[ti „fani”, au luat gazeta [i au aruncat-o pe fereastr`... {tiam cine sunt, dar am t`cut... Câteva zile am luat [i eu pauz` cu desenatul... – Debutul oficial când s-a întâmplat? – Am debutat oficial la 1 aprilie 1979, la un salon de caricatur` în Târgu Mure[. Acolo am luat contact cu marii caricaturi[ti români de la acea vreme. Eram la început, desenul meu era mai stângaci, dar aveam idei [i... poten]ial. Cu timpul, m-am specializat [i am trecut [i la portrete. Faptul c` de atunci pân` în prezent am fost „r`spl`tit” cu peste 62 de premii na]ionale [i interna]ionale dovede[te c` nu am pierdut timpul. Portretistica este ceva special, nu mul]i caricaturi[ti sunt [i portreti[ti. La noi în ]ar` po]i s`-i numeri pe degetele de la dou` mâini. Vorbesc doar de cei performan]i... Chiar am câ[tigat un premiu trei, la un concurs interna]ional, la Seul, cu portrete de fotbali[ti coreeni. M` pot lùda c` zilnic sunt „pomenit” de mii de oameni de pe mapamond, c`rora le-am f`cut portretul. Unii l-au pus în dormitor, deasupra patului, a[a c` adorm [i se trezesc cu mine-n gând, sughit des... În armat`, portretele f`cute unor colonei i-au propulsat la gradul de general... am avut eu unele premoni]ii. Cele f`cute generalilor i-au ajutat s` mai ia o stea sau s` ias` la pensie... Chestia asta cu premoni]ia grafic` e valabil` doar la colonei [i generali, deci cei care doresc, s` m` caute... Eu nu prea exagerez grafic atunci când fac un portret, dar caut s` prind acel specific, ceea ce are personajul mai deosebit, privirea [i ceva din caracter. Îmi place s` spun c` fac „caricaturi vii”, surprind privirea fiec`ruia în a[a fel încât s` ai impresia c` vorbe[te. Sunt – Am fost în Bosnia [i Her]egovina, în 2000 [i în 2008, iar în Afganistan în 2003 [i în 2004. Caricatura militar` are mare efect în armat`, chiar [i în teatrele de opera]ii, unde am desenat portrete militarilor [i personalului prezent în bazele respective. Pot spune c`, prin presta]iile mele, am creat o imagine pozitiv` armatei, mul]i [i-au schimbat p`rerea despre milit`rie. La început, nu mi-am dat seama, dar, cu timpul, am ajuns la concluzia c` am f`cut un mare serviciu armatei române. În Bosnia [i Her]egovina, la Sarajevo, la dineul oferit de ziua României, se f`cuse coad` la masa mea... diploma]i, consuli, ata[a]i militari. Dup` întoarcerea în ]ar`, am aflat c` americanii trimiseser` un elicopter s` m` duc` în baza lor s` desenez... În Afganistan, am primit chiar o diplom` [i o medalie din partea comandantului bazei din CRIV CRIV (Cristinel (Cristinel V VVecerdea) V ecerdea) s-a s-a n`scut n`scut la la Sibiu, Sibiu, Sibiu, în în ziua ziua ziua când când se se împlineau împlineau 100 100 de de ani ani de de la la Unirea Unirea Principatelor Principatelor Române Române Române (24 (24 ianuarie ianuarie 1959). 1959). A urmat urmat 1959). cursurile cursurile Liceului Liceului Militar Militar Mihai Mihai Mihai Mihai Mihai Militar VV Viteazul VV iteazul iteazul iteazul iteazul din din Alba Alba Iulia Iulia [i, [i, apoi, apoi, ale ale {colii {colii Militare Militare de de Ofi]eri Ofi]eri Nicolae Nicolae Nicolae Nicolae Nicolae B`lcescu, B`lcescu B`lcescu B`lcescu B`lcescu , arma arma finan]e. finan]e. La La absolvire, absolvire, în în 1981, 1981, a a fost fost repartizat repartizat ca ca ofi]er ofi]er financiar financiar la la o o unitate unitate militar` militar` din din Lipova. Lipova. În În 1982, 1982, c#nd c#nd s-a s-a apreciat apreciat apreciat c` c` [i [i un un finan]ist finan]ist trebuie trebuie s` s` ia ia parte parte la la instruc]ia instruc]ia pe pe TAB-uri, AB-uri, cu cu cu nepl`cute nepl`cute consecin]e consecin]e pentru pentru tehnica tehnica de de lupt` lupt` utilizat`, utilizat`, unitatea unitatea s-a s-a desfiin]at desfiin]at [i [i [i CRIV CRIV a a fost fost mutat mutat la la Lugoj, Lugoj, unde, unde, 15 15 ani, ani, a a lucrat lucrat în în domeniul domeniul financiar financiar. financiar . În În 1997, 1997, a a fost fost numit numit [eful [eful Cercului Cercului Militar Militar Lugoj Lugoj (dup` (dup` ce, ce, în în prealabil, prealabil, a a f`cut f`cut f`cut o o caricatur` caricatur` caricatur` „cuiva”). „cuiva”). A trecuttrecut în în rezerv`, rezerv`, în în 2001, 2001, cu cu gradul gradul de de locotenentlocotenent- colonel colonel [i, [i, de de atunci, atunci, îndepline[te îndepline[te, îndepline[te , ca ca civil, civil, aceea[i aceea[i func]ie. func]ie. func]ie. solicitat în multe locuri în ]ar` pentru a face portrete, am ceva vitez` [i la color. În „tinere]e”, f`ceam câte 80-90 de portrete într-un interval de [ase, [apte ore. Acum, nu prea m` mai „]in genunchii”, dar mai am ceva vitez`. Oboseala ochilor î[i spune cuvântul... – Când ai avut prima expozi]ie? – În 1979, la Casa Armatei din Sibiu (a[a se numea cercul militar), pe tema „dezarm`rii”, care era la mod` atunci. – Recunoa[terea na]ional` [i interna]ional`, num`rul mare de premii, particip`rile la expozi]ii în ]ar` [i în strìn`tate [i apari]ia de caricaturi cu semn`tura CRIV în peste 30 de publica]ii, interne [i externe, evident, te-au bucurat. Ai avut numai ecouri pozitive de pe urma caricaturilor? – Dup` cum s-a v`zut, am lipsit, de exemplu, mul]i ani din presa militar`. De ce oare?! Bineîn]eles c` nu po]i avea doar bucurii de pe urma caricaturii. Când unii [efi nu au sim]ul umorului, mai bine-]i vezi de drum. Este o calitate pe care nu o are oricine. Îi deplâng pe cei f`r` sim]ul umorului, dar mai ales pe cei care încearc` s` bage [i „pumnul în gur`”, în cazul meu, „s`-mi îndoaie peni]a”. {i mai e [i cenzura... Dar, nu am „dezarmat” [i nici nu am „dezertat”. Am a[teptat s` se a[eze lucrurile. Mul]i îmi spun „ce mai cau]i în armat` cu talentul tù?”. Tocmai, pentru c` în armat` mi-am descoperit acest har, consider c` sunt dator, moral [i material, s` ofer armatei talentul meu. Nu au fost mul]i caricaturi[ti militari, vreo doi, trei din câte [tiu, dar se pare c` mai desen`m doar eu [i Octavian Covaci. – Ai fost în teatrele de opera]ii unde ac]ionau militari români. Cum ai fost primit [i privit de ace[tia? Kandahar, colonelul William B. Garrett, pentru „aportul la ridicarea moralului trupelor cu ajutorul caricaturii” \n acea baz`. Pentru mine, a fost o apreciere mai mare decât orice premiu pe care l-a[ fi câ[tigat la vreun concurs. În anul 2007, am fost invitat, împreun` cu colonelul Ion Petrescu, directorul de atunci al Trustului de Pres` al Armatei, la sediul NATO din Bruxelles, unde am expus caricaturi [i am f`cut portrete personalit`]ilor militare [i civile din comandament. Nu o spun ca s` m` laud, dar se f`cuse o coad` mai mare la masa mea de lucru decât la s`rm`lu]ele [i m`m`ligu]a româneasc`. De[i, a[a cum am mai spus, la noi în sistem ]i se mai îndoaie peni]a, confra]ii mei, caricaturi[tii români [i chiar strìni, m` privesc cu simpatie [i respect... La un salon de caricatur` m-au „avansat” la gradul de „general al caricaturii române[ti”. – În via]a de zi cu zi ai r`mas îns` tot locotenent-colonel în rezerv`... – ... [i referent la Cercul Militar Lugoj. Am fost nevoit s` aleg aceast` cale... În 2001, func]iile de [ef de cerc militar s-au transformat din ofi]er în civil. Începuse reforma în armat` [i preg`tirea pentru intrarea în NATO. Nu am avut solu]ie mai bun` de ales, a[a c` am revenit dup` câteva luni la Cercul Militar Lugoj, am dat concurs pe post, de unul singur, [i culmea... am [i reu[it! – Dac` intr`m în Cercul Militar Lugoj, vedem expuse caricaturi cu semn`tura CRIV? – Dac` ave]i curajul s` intra]i în cl`dire, nu ve]i g`si nicio caricatur`. Am amenajat, în urm` cu 15 ani, o galerie de art` [i nu am avut timp s`-mi organizez o expozi]ie de caricaturi. Poate, dup` ce ies la pensie a doua oar`... – Ast`zi, ce activit`]i se organizeaz` la cercul militar? 17 – Mul]i ani nu a existat armat` în Lugoj, a[a c` am r`mas singur-singurel în cercul militar. Fac de toate. M`tur, sp`l pe jos, fac focul în centrala termic`, sunt gestionar [i nu mai am cui s` dau ordine în calitate de [ef. Sunt zile când nu am cu cine muta o mas`... Mai trec pe aici pensionarii militari. Anul trecut a fost record, cu revizuirea pensiilor. Acum, de când lucrurile s-au mai lini[tit, vin mai rar, doar clien]ii fideli. Încerc s` reprezint aceast` institu]ie cum pot mai bine. Chiar cu aceste greut`]i, mai organizez câte o manifestare cultural`, mai particip la manifest`rile din ]ar`, continui ceea ce am început pe vremea când am fost ofi]er [i am fost numit [ef al cercului militar. M` str`duiesc s` men]in imaginea institu]iei la cotele pe care le-a dobândit de-a lungul timpului. – Caricatura te-a ajutat s` dep`[e[ti mai u[or momentele dificile din via]`? – Faptul c` am o „doz`” mai mare de ironie [i de umor m` face s` m` simt mai puternic [i s` pot riposta la tot ce m` „atac`”. Un caricaturist este, în primul rând, un analist satiric al societ`]ii [i orice latur` a societ`]ii – politic`, economic` etc. – trebuie analizat` [i... ironizat`! A fost o perioad` mai grea din via]a mea, acum vreo doi ani, când mi s-a suspendat pensia ([i aceea anticipat`, nu întreag`), apoi s-a redus salariul de referent cu 25%, a urmat revizuirea pensiilor... M-am sim]it un „nesim]it” (acum m-au tratat, revizuindu-mi, în jos, pensia!), umilit [i dezonorat, lucru care a f`cut s` devin mult mai acid, mai ironic fa]` de aceia care au privit armata a[a cum au privit-o. Chiar am în lucru un volum de caricaturi pe aceast` tem`, „caricaturi de trist` amintire”, care sper s` apar` în aceast` var`. Cu cât sentimentul de revolt` [i nemul]umire este mai mare, ironia devine mai puternic`. De obicei, „dictatura” na[te cea mai puternic` satir` [i ironie. S` nu uit`m în ce perioad` am început s` fac caricaturi... – Putem finaliza dialogul într-o not` optimist`? – Optimism? A[tept s` înceap` un „r`zboi”, c`ci doar la r`zboi voi mai primi o func]ie în cadrul cercului militar. E greu s` faci atâtea lucruri singur, mai ales din cele pentru care nu e[ti preg`tit [i nici pl`tit. Nu- ]i mai r`mâne timp pentru cultur` [i art` de calitate. Decât s` fac chiciuri, mai bine nu fac nimic. Sper ca cineva, mai sus de ultimul nivel al cercului militar din Lugoj, s`-[i dea seama c` s-au f`cut gre[eli atunci când mau redus la UNUL [i s`-mi „revizuiasc`” statul de încadrare... Redevenind optimist, pot spune c`, de vreo doi ani, de când s-a înfiin]at din nou o unitate militar`, în vechea cazarm`, lucrurile au început s` intre, cât de cât, în normal. M` bucur de sprijin din partea comenzii unit`]ii [i colabor`m la organizarea diferitelor evenimente. Chiar ne-am planificat s` renov`m incinta cercului militar, materiale avem, urmeaz` s` ne apuc`m de lucru. V-a[tept`m atunci, când va fi gata... Pe plan artistic, chiar m` gândesc s` adun într-un volum toate caricaturile publicate în presa militar`... Îl voi lansa aici, la Cercul Militar Lugoj... [i, de ce nu, [i la Trustul de Pres` al Armatei... M` primi]i? – Te a[tept`m cu mult drag... Interviu realizat de Irina-Mihaela NEDELCU
18 Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro JOCURILE DE NOROC Cine nu este convins c` jocurile de noroc (c`r]i, rulete etc.) sunt [arlatanii [i ho]ii deghizate? To]i juc`torii se a[eaz` la joc cu gândul s` goleasc` buzunarele prietenilor de joc. {i, din toate acestea, nu câ[tig` nimeni, c`ci ce se câ[tig` azi se pierde mâine cu vârf [i îndesat. Cluburile sunt singurele care câ[tig`. Osta[ii care au fost ataca]i de aceste vicii au ajuns întotdeauna rù. Mul]i s-au împu[cat, fiindc` pe lâng` c` au p`c`tuit contra sentimentului datoriei, c`ci ce treab` de instructor educator [i comandant poate face un juc`tor de c`r]i, care vine cu ochii umfla]i de nesomn, ca s`-[i îndeplineasc` apostolatul sù? Dar mul]i au mâncat solda companiei, banii aprovizion`rii sau banii din casa corpului sau casierului. Sau se împrumut` pe cuvânt de onoare [i nu mai pot pl`ti. {i câte alte acte de degradare moral`! Chiar în timp de r`zboi s-au v`zut ofi]eri (activi [i de rezerv`) care n-au pregetat a se LEXICON MILITAR AUTOVEHICUL ROBOT. Cel mai vechi [i mai cunoscut în domeniul militar este avionul f`r` pilot, îns` în ultimele decenii s-au dezvoltat \n egal` m`sur` [i robo]i mobili care ac]ioneaz` pe uscat sau pe (sub) ap`. De regul` recuperabil, autovehiculul robot se deplaseaz` automat pe baza unui program prestabilit sau este dirijat prin semnale radio de c`tre o persoan` aflat` la distan]`. El se folose[te pentru cercetare sau alte ac]iuni de mare risc pentru un om sau desf`[urate în medii în care el nu ar putea supravie]ui. În limbajul militar american [i NATO (inclusiv în limba francez`), autovehiculul robot este numit drone. De[i nu apare în dic]ionarele normative române[ti pe care în mod firesc ni se cere s` le respect`m, în ultimul timp a fost pus în circula]ie la noi cuvântul dron`. BABORD. Babordul [i tribordul apar în dic]ionarele generale doar ca p`r]i ale navei, ignorându-se faptul c` ele sunt [i direc]ii la bord [i în spa]iu corespunz`toare p`r]ilor respective, dup` cum rezult` din formul`rile de genul litoralul se vede în babord sau vântul bate din tribord. Totodat`, aceste dic]ionare au inventat [i forme de plural, inexistente în marin`. Marinarii spun, de exemplu, c` navele de regul` acosteaz` cu tribordul (nu cu tribordurile), a[a cum unor obraznici li se repro[eaz` c` [i-au luat nasul la purtare (nu nasurile). Construind forme inutile, lexicografii au trecut îns` cu vederea derivatele babordez/tribordez, prin care se în]eleg marinarii din cele dou` schimburi ale serviciului de cart. Dar, a[a cum unii lexicografi cu preg`tire tehnic` doar la nivel de cultur` general` Limba român` este patria mea. Nichita St`nescu În]elesul cuvântului „jubileu” ar fi, conform defini]iei academice, „s`rb`torire a împlinirii unui num`r de ani (de obicei cincizeci) de la producerea unui eveniment important” („Dic]ionarul explicativ al limbii române”, edi]ia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, 1998). Ceva mai precis, „jubileu” înseamn` solemnitatea public` pe care o organizau, din 50 în 50 de ani, vechii evrei, indulgen]ele acordate de papi credincio[ilor catolici la anumite intervale temporare [i ceremoniile care aveau loc simultan, s`rb`torirea a 50 de ani de via]`, de profesie sau de la c`s`torie. În latine[te, „jubila” se refer` la strig`tul de bucurie [i „jubilaeus”, la solemnitatea evreiasc` organizat` din 50 în 50 de ani. Este posibil ca aceste explica]ii s` devin` mai clare dac` li se al`tur` men]iunile care urmeaz`. „Grìt-a Domnul c`tre Moise în muntele Sinai, zicând: „[…] Dup` ce ve]i intra în ]ara pe care Eu v-o dau, […] cel de al [aptelea an s` fie an de odihn` a p`mântului, odihna Domnului: ogorul s` nu ]i-l semeni [i via s` nu ]i-o tai. […] General C. DRAGU Educa]iunea moral` [i na]ional` în armat`. No]iuni de pedagogie Edi]ia a III-a rev`zut` [i adùgit` Sibiu, Tipografia {coalei Militare de Infanterie nr. 2, 1928, p. 111 jefui de bani unii pe al]ii, jucând jocuri de noroc, tocmai atunci când existen]a neamului era în pericol de moarte, când orice clip` neîntrebuin]at` în folosul salv`rii situa]iei era o pierdere foarte mare [i când cei cu adev`rat` dragoste de neamul lor se vìtau c` n-au destul timp pentru lucru spre a-[i putea face în întregime datoria. Aceasta probeaz` pân` la eviden]` cât sunt de grozave patimile omene[ti [i cât` t`rie de suflet trebuie pentru a face fa]` patimilor ce clocotesc într-un om [i c` numai cei care au voin]` de fier – [i caracter – pot sc`pa din ghearele lor [i pot fi de folos carierei [i neamului. dau tehnicienilor de meserie ni[te indica]ii pre]ioase de folosire a vocabularului de strict` specialitate, s-au g`sit [i marinari cul]i care s` dea explica]ii etimologice f`r` s` fie în stare s` deosebeasc` nici m`car un verb tranzitiv de unul intranzitiv. Astfel, cuvintele babord/tribord au fost explicate, de un amator care înc` mai are adep]i, prin fr. batterie (pronun]at batri), unde silaba ba este în stânga (de aici bordul babord!) [i tri în dreapta…într-adev`r, românii i-au copiat pe francezi (babord/tribord, babordais/tribordais), dar ace[tia i-au avut ca model pe olandezi, care spun bakbord/sturbord. BABORDEZ (din. fr. babordais). Marinar care, în organizarea serviciului la bord pe dou` schimburi, face parte din doimea numit` conven- ]ional barbord(v. [i tribordez). P rofit de acest prilej ca s`-mi exprim regretul c` recenta retip`rire a DEX-ului pentru repararea unei nedrept`]i în leg`tur` cu etnia romilor nu a dus [i la eliminarea unei sumedenii de alte erori, dup` ce multe au fost semnalate [i în Observatorul militar. {i nu este vorba numai de probleme mai complicate de etimologie, semantic` etc., ci chiar de simpla verificare a textului dactilografiat înainte de a fi încredin]at tiparului. De exemplu, la unele cuvinte precum câine, cântec, cârcot`, cârm` etc. DEX-ul a înlocuit semnele diacritice cu accente grafice… Sup`r`tor este [i faptul c` s-au folosit caractere atât de mici [i de sub]iri, încât se citesc cu oarecare greutate, iar filele se dezlipesc de cotor destul de u[or, f`când dintr-o carte legat` o map` cu foi volante. Comandor (r) Neculai P~DURARIU Î]i vei socoti […] de [apte ori câte [apte ani, a[a ca […] s`-]i dea patruzeci [i nou` de ani. În cea de a zecea zi a lunii a [aptea, glas de trâmbi]e va r`suna în tot p`mântul vostru; în ziua isp`[irii […]. {i ve]i sfin]i anul al cincizecilea, [i'n toat` ]ara voastr` ve]i vesti eliberare pentru to]i cei ce locuiesc într'însa. An jubileu s` v` fie.” (Leviticul, 25, 1-12) An jubileu înseamn` „an al semnalului de eliberare” [i, în textul ebraic, îi corespunde cuvântul „yovel”, „berbecul”, din al c`rui corn JUBILEUL se f`cea instrumentul muzical de proclamare a eliber`rii (v. „Biblia sau Sfânta Scriptur`”, Edi]ie jubiliar` a Sfântului Sinod […] Versiune diortosit` dup` Septuaginta, redactat` [i adnotat` de Bartolomeu Valeriu Anania […] Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure[ti, 2001). La vechii egipteni, se s`rb`torea trecerea celui de-al treisprezecelea an de domnie a unui faraon [i, în continuare, a fiec`rui al treilea an. Dante poveste[te c`, în cercul al optulea al Infernului, dintr-o vale a locului denumit „Malebolge”, veneau cu pa[i CULTURQ CERCUL MILITAR NA}IONAL S`pt`mâna 11-17 iunie EXPOZI}II Galeria Artelor g`zduie[te expozi]ia de excep]ie a doi valoro[i [i mari pictori români: Angela Popa Br`dean [i Traian Br`dean. Artista Angela Popa Br`dean, n`scut` în anul 1934, este fiica pictorului [i profesorului Nicolae Popa (1909-1962), fost decan al Academiei de Arte Frumoase din Ia[i. A beneficiat în familie de un climat cultural deosebit, întâlnind de la o vârst` fraged` pe marii pictori ai vremii, printre care [i Nicolae Tonitza. Mai târziu, student` la Bucure[ti, s-a bucurat de [ansa de a studia cu maestrul Alexandru Ciucurencu la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, pe care l-a absolvit în anul 1959. La institut [i-a cunoscut so]ul, Traian Br`dean, n`scut în anul 1927, la Arad. Încurajat de maestrul Ciucurencu, acesta deschide prima expozi]ie în 1957, la Galeria Galateea, încununat` de un mare succes: Corneliu Baba îi cump`r` 10 desene, iar Academia Român` i-a achizi]ionat altele 60 pentru sec]ia Stampe. La vernisaj, criticul de art` Cornel Ostahie i-a caracterizat pe fiecare în parte: Doamna Angela Br`dean [i-a urmat destinul artistic cu noble]e [i devotament, realizând o carier` exemplar`. Lucr`rile sale reflect` un univers feminin, cu flori, peisaje, cu lucrurile de baz` ale vie]ii, precum [i lumea satului românesc, cu portrete de ]`r`nci, cu oameni în momentele semnificative ale vie]ii. Traian Br`dean este considerat unul dintre cei mai mari desenatori pe care i-a avut pictura româneasc` dintotdeauna, subiectele sale preferate abordate în tablouri sunt inspirate din mediul de via]` al ]`ranilor transilv`neni : ]`ranul în straiele tradi]ionale, încadrat în peisaje de câmpie sau de munte, al`turi de animalele mioritice (oi, câini, cai, catâri). Tematica, viziunea [i cromatica stilurilor celor doi arti[ti au r`mas constante de la debut pân` ast`zi. Ei s`rb`toresc anul acesta 55 de ani de c`s`torie [i de parcurs artistic împreun`. Amândoi au primit distinc]ia Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofi]er, au avut numeroase expozi]ii pe toate continentele [i au lucr`ri în colec]ii de stat [i particulare din toat` lumea. Începând cu prima expozi]ie deschis` în anul 1992, so]ii Br`dean au expus în mod constant în Galeria Artelor a Cercului Militar Na]ional. Expozi]ia poate fi vizitat` pân` la data 21 iunie 2012. Sala Rond`. Expozi]ia de numismatic` Domnitori români în poezia Eminescian`, realizat` de Clubul Colec]ionarilor de Medalii Eminescu al Cercului Militar Na]ional, cu prilejul comemor`rii a 123 de ani de la trecerea în nefiin]` a poetului na]ional [i universal Mihai Eminescu. Membrii Clubului expun medalii, monede [i plachete emise de-a lungul timpului, reprezentând personalit`]i ale istoriei na]ionale evocate de Eminescu în scrierile sale poetice. Expozi]ia este deschis` în perioada 9-23 iunie 2012. Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` a artistului plastic Ion Hultoan`, deschis` în perioada 11-24 iunie 2012. Expozi]iile sunt deschise zilnic, între orele 11.00-19.00. Volumul Psihologie militar`. Pentru oameni, în beneficiul organiza]iei, cuprinde 38 de studii, repartizate pe dou` sec]iuni: Psihologia în slujba structurilor din sistemul de ap`rare [i siguran]` na]ional`, respectiv Evaluarea [i dezvoltarea personalit`]ii. Studiile se remarc` prin caracterul lor practic-aplicativ [i, a[a cum men]ioneaz` generalul-locotenent dr.ing. Gheorghe Savu în Prefa]`, dincolo de fundamentarea academic` a no]iunilor [i proceselor psihologice, bazat` pe studii de specialitate aprofundate, propun [i argumenteaz` modalit`]i practice de rezolvare a unor problematici specifice organiza]iei militare, de cunoa[tere a personalit`]ii umane [i de utilizare a psihologiei în ac]iuni specifice activit`]ii structurilor din sistemul na]ional de ap`rare [i siguran]` na]ional`. Publicat` la Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I, sub coordonarea colonelului dr. Cristian Dobre, cartea se bucur` de semn`turile unor psihologi militari cu experien]` (inclusiv în teatrele de opera]ii). Este o invita]ie la lectur` nu doar pentru speciali[ti, ci [i pentru comandan]i sau militari de pe orice treapt` a ierarhiei, care vor s` fie informa]i cu privire la ce este nou în fenomenologia psihologic`, psihosocial` [i sociologic`. (C.P.) mari p`c`to[i asemenea celor care, la Roma, se îndreptau spre Basilica Sf. Petru s` ob]in` indulgen]e în 1300, proclamat „l'anno del giubileo” de papa Bonifaciu al VIII-lea, repetabil dup` o sut` ani. Ulterior, au fost declara]i îns` jubiliari fie al 50-lea an, fie al 33-lea. În secolul al XX-lea, Biserica Catolic` a considerat ca fiind jubiliari anii 1925, 1933, 1950, 1975. Papa Ioan Paul al II-lea a anun]at „Marele Jubileu” pentru anul 2000. În 2011, în România a fost s`rb`torit „Jubileul 90” al regelui Mihai. Dintre monarhii epocii contemporane, au celebrat „jubilee de argint”, la împlinirea a 25 de ani de domnie, reginele Marii Britanii (1977), Danemarcei (1997) [i Olandei (2005) [i regii Suediei (1998) [i Spaniei (2000). Regina Marii Britanii [i-a s`rb`torit „Jubileul de aur” în 2002, la împlinirea a 50 de ani de domnie. Recent, tot în Marea Britanie, au avut loc festivit`]i dedicate Jubileului de Diamant al reginei Elisabeta a II-a la împlinirea a 60 de ani de domnie. Se preconizeaz` ca, la împlinirea celor 70 de ani, s` se celebreze „Jubileul de platin`”. Aurelia N~STASE aurelianastase@yahoo.fr
Page 1 and 2: Observatorul militar FONDAT FONDAT
Page 3 and 4: VIZITE DE INFORMARE ÎN MARI UNIT~}
Page 5 and 6: ZIUA CONSTRUCTORILOR MILITARI Prime
Page 7 and 8: Primul instructor nu se uit` niciod
Page 9 and 10: LOGISTICQ Observatorul militar Nr.
Page 11 and 12: Corpul Pu[ca[ilor Marini americani
Page 13 and 14: 14 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 15: 16 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 19 and 20: 20 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 21 and 22: Observatorul militar 22 FINANCIAR N
Page 23: 24 Observatorul militar Nr. 23 (13

19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?