19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

More documents

Recommendations

Info

12 Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro Peste 800 de militari din Brigada 15 Mecanizat` Podu Înalt s-au aflat, timp de dou` s`pt`mâni, în Poligonul Smârdan, din jude]ul Gala]i, pentru a executa o serie de exerci]ii tactice cu trageri de lupt`. Este pentru prima dat` când antrenarea [i evaluarea participan]ilor s-au f`cut în cadrul unui scenariu opera]ional în care au ac]ionat structuri de tip battle-group (grup de lupt`) de nivel batalion. Activit`]ile militarilor brig`zii în poligon s-au axat, în principal, pe executarea a trei exerci]ii tactice cu trageri de lupt`. Primul dintre acestea a fost condus de Batalionul 151 Infanterie, îns` la el au participat [i tanchi[tii din Bacù, artileri[tii din Boto[ani, dar [i militari din subunit`]ile de brigad`, împreun` formând Battle-Group-ul Lupul. Apreciez c` a fost un exerci]iu reu[it, sincronizarea s-a desf`[urat în condi]ii bune, iar toate for]ele implicate [i-au îndeplinit misiunile planificate, ne-a spus la finalul exerci]iului loc]iitorul comandantului Batalionului 151 Infanterie, locotenent-colonel Marius Iacobu]. La nivelul subunit`]ilor, noutatea exerci]iului a constituit o provocare, comandantul Companiei 1 Infanterie, locotenent {tefan S`ndel, m`rturisind: Este prima dat` când particip la un astfel de activitate, de o complexitate deosebit`. A fost ceva pl`cut, interesant, nou [i cred c` este bine s` se repete. La rândul sù, plutonierul-major Liviu Ro[u, comandant de pluton, ne-a declarat: Exerci]iul a eviden]iat coeziunea militarilor în cadrul subunit`]ii, factor covâr[itor în îndeplinirea misiunii primite. Modul în care subordona]ii au r`spuns la solicit`rile din câmpul tactic a fost foarte bun. Conducerea celui de-al doilea exerci]iu a revenit Batalionului 631 Tancuri, Battle-Group-ul Ursul având în componen]` [i infanteri[ti din Batalionul 151, precum [i o baterie a Batalionului 335 Artilerie. Este un lucru pozitiv c` am v`zut, nu numai cu ochii min]ii, cum se poate desf`[ura o opera]ie militar` interarme. Ac]iunea în cadrul unui grup de lupt` este un element de noutate care ne-a permis s` cunoa[tem mai bine [i alte capabilit`]i din Brigada 15 Mecanizat`. Consider c` principalul câ[tig al acestui exerci]iu este cre[terea coeziunii între structurile participante, este p`rerea [efului opera]iilor Batalionului 631 Tancuri, maior C`t`lin Diaconu. Sprijinul infanteriei [i tancurilor a fost asigurat de o baterie de rachete antitanc dirijate, al c`rei comandant, locotenentul Daniel Cioban, ne-a spus: Acum se v`d rezultatele antrenamentelor anterioare. Poligonul de aici ne d` posibilitatea s` vedem cu adev`rat capacitatea noastr` de a ne îndeplini misiunile. Jderul a fost al treilea grup de lupt` constituit [i a fost condus de Batalionul 634 Infanterie, care a avut sub comand` [i subunit`]i de tancuri [i artilerie. {eful de stat major, maior Gabriel Vrabie, este de p`rere c` exerci]iul a decurs exact în parametrii pe care i-am planificat, iar militarii au putut s` ac]ioneze în cooperare cu structuri din alte arme. Este foarte important ca, pe lâng` preg`tirea pentru opera]iile de stabilitate [i sprijin ale p`cii, s` ne instruim [i pentru ac]iunile de lupt` clasice. Pentru comandantul unei grupe de infanterie, sergent Cornel Marin, cel mai interesant lucru a fost battlegroup-ul în sine. Este prima dat` când, într-un exerci]iu de acest fel, noi, infanteri[tii, am primit sprijinul artileriei [i tancurilor. Militarii din subordine au executat ordinele pe care le-am transmis [i totul a decurs conform planului. Toate aceste exerci]ii au avut ca scop antrenarea [i evaluarea participan]ilor pentru planificarea [i desf`[urarea opera]iilor intermediare precum deplasarea, înaintarea spre contact [i lupta de întâlnire, combinat cu forme de lupt` principale, precum [i executarea unor misiuni de lupt` specifice. De la comandan]ii grupurilor de lupt`, de la personalul statelor majore [i pân` la comandan]ii de subunit`]i, tr`g`torii [i servan]ii grupelor [i echipajelor, câ[tigul acestor dou` s`pt`mâni de efort nu este dat numai de calificativele ob]inute ci, în primul rând, de plusul de experien]` ob]inut prin executarea unor exerci]ii complexe, inedite [i, totodat`, extrem de dinamice. Prezent al`turi de militarii din subordine, comandantul Brig`zii 15 Mecanizate, general de brigad` Vasile Roman, a concluzionat c` efortul pe care l-au f`cut unit`]ile brig`zii a meritat din plin [i a demonstrat c` statele majore pot conduce, la nivelul unui battle-group, structuri de arme diferite, iar militarii, în câmpul tactic, sunt în m`sur` s` coopereze unii cu ceilal]i. Nu în ultimul rând, exerci]iile au ar`tat c` spiritul Brig`zii 15 Mecanizate este unul puternic, de echip`. Realismul ac]iunilor într-un poligon de anvergur` [i ineditul scenariilor realizate de planificatorii exerci]iilor sunt elemente de care au nevoie lupt`torii în dezvoltarea lor profesional`. Smârdanul [i exerci]iile desf`[urate aici au însemnat un nou test, trecut îns` cu brio de militarii Brig`zii 15 Mecanizate Podu Înalt. Maior Adrian GÎTMAN Foto: locotenent-colonel Daniel BURLACU, maior Adrian GÎTMAN FOTOREPORTAJ FOTOREPORTAJ LUPUL, URSUL {I JDERUL {I-AU TESTAT PUTERILE ÎN POLIGONUL SMÂRDAN În pozi]ia de tragere acoperit`, sec]ia de obuziere cal. 152 mm este preg`tit` pentru deschiderea focului. Arunc`torul de grenade AG-9 a deschis focul asupra unui obiectiv. Servan]ii obuzierului cal. 152 mm preg`tesc piesa pentru tragere. Bateria de tunuri antitanc cal. 100 mm dezl`n]uie focul asupra blindatelor. Infanteri[ti \n momentul plec`rii la atac. Un battle-group, constituit din tancuri [i blindatele infanteriei, în plin` ac]iune. Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro Corectarea focului la arunc`torul cal. 82 mm. Elicopterul MEDEVAC, o prezen]` frecvent` pentru salvarea r`ni]ilor. 13 Subunit`]ile de sprijin de lupt` (aici arunc`torul de grenade AG-9) sunt gata pentru interven]ia cerut` de infanteri[ti.
14 Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro Noua oua strategie strategie a a a Pentagonului, Pentagonului, „Sus]inerea „Sus]inerea Conducerii Conducerii Globale Globale Globale Americane: Americane: Americane: Priorit`]i Priorit`]i pentru pentru ap`rare ap`rare în în secolul secolul XXI”, XXI”, oficializeaz` oficializeaz` oficializeaz` orientarea orientarea politicii politicii militare militare [i [i externe externe a a SUA SUA dinspre dinspre Atlantic Atlantic [i [i Orientul Orientul Mijlociu Mijlociu Mijlociu înspre înspre Asia. Asia. Asia. De De asemenea, asemenea, strategia strategia define[te, define[te, în în viziunea viziunea Pentagonului, Pentagonului, felul felul în în care care va va va ar`ta ar`ta armata armata american` american` la la finele finele anului anului 2020. 2020. 2020. În În În mod mod sigur sigur, sigur , noua noua strategie strategie reformeaz`, reformeaz`, reformeaz`, în în mod mod mod semnificativ semnificativ, semnificativ , cea cea cea mai mai puternic` puternic` armat` armat` din din lume. lume. R`zboiul R`zboiul cibernetic cibernetic [i [i avioanele avioanele avioanele f`r` f`r` pilot pilot vor vor vor deveni deveni arme arme de de temut temut în în în panoplia panoplia viitoarelor viitoarelor viitoarelor conflincte conflincte. conflincte Documentul de numai opt pagini proiecteaz` o for]` capabil` s` câ[tige un r`zboi [i, în acela[i timp, s` \mpiedice adversarul s`-[i ating` scopurile într-un al doilea conflict, ceea ce este o schimbare fa]` de vechiul obiectiv sus]inut mult` vreme, ca SUA s` poat` lupta, având câ[tig de cauz`, în dou` r`zboaie, în teatre diferite de opera]ii, simultan. Secretarul ap`r`rii, Leon Panetta, a citat, spre exemplu, posibilitatea de a purta un r`zboi în Coreea de Nord, în timp ce va trebui s` fac` fa]` unei amenin]`ri navale din partea Iranului în strâmtoarea Hormuz, în acela[i timp. De fapt, Beijingul [i Teheranul lupt` din r`sputeri pentru a bloca for]ele americane în Marea Chinei de Sud [i în Strâmtoarea Hormuz. Apari]ia, la sfâr[itul anului 2011, a pre[edintelui Barack Obama, în camera de situa]ii de urgen]` a Pentagonului, în „creierul” opera]iilor militare, a f`cut parte din programul de lansare a noii strategii militare, conceput` pentru reducerea cheltuielilor armatei PRIORIT~}ILE ARMATEI AMERICANE americane cu peste 450 de miliarde de dolari în urm`torii zece ani. „Armata noastr` – declara pre[edintele Obama la Pentagon – î[i va reduce dimensiunile, dar lumea trebuie s` [tie c` Statele Unite ale Americii î[i vor men]ine superioritatea militar`, cu for]e agile, flexibile [i preg`tite s` înfrunte toate tipurile de amenin]`ri”. Odat` cu sfâr[itul implic`rii Statelor Unite în Irak [i a reducerilor semnificative de trupe programate pentru Afganistan, pân` la sfâr[itul anului 2014, noua strategie serve[te ca o foaie de parcurs pentru cazul în care armata va trebui s` prioritizeze resursele în anii bugetari austeri care urmeaz`. Dimensiunea armatei SUA se va mic[ora la nivelul anului 2007, iar ac]iunile de contrainsurgen]` se vor diminua numeric. Armata american` va deveni una condus` de m`rimea bugetului, ceea ce pentru senatorul republican John McCaine, un veteran al r`zboiului din Vietnam, pare un risc ce nu trebuie asumat. {i, cu toate acestea, strategia spune c` SUA nu poate elimina riscurile la adresa securit`]ii na]ionale printr-un buget enorm, care s` permit` orice fel de achizi]ie sau s` produc` capabilit`]i de orice natur`. A[a cum se întâmpl` în cazul oric`rei strategii [i aceasta ]ine seama de priorit`]i prin raportare strict` la fondurile de care Pentagonul va dispune. Noua politic` militar` va pune accentul pe combaterea terorismului, men]inerea capacit`]ilor de descurajare nuclear`, ap`rarea teritoriului SUA [i respingerea agresiunilor unui poten]ial adversar. Nu este vorba, prin urmare, de capacit`]i sau ini]iative noi în domeniul ap`r`rii. Statele Unite vor retrage aproximativ 7.000 de militari sta]iona]i în Europa, în cadrul noii strategii americane de ap`rare [i a m`surilor de austeritate care afecteaz` bugetul Pentagonului. Strategia eviden]iaz` interesele incontestabil durabile ale SUA în Europa [i cre[terea importan]ei NATO, dar afirm`, în acela[i timp, c` Europa a evoluat, iar situa]ia nu mai este aceea din timpul R`zboiului Rece. Finalizarea opera]iilor militare din Irak [i Afganistan înseamn` necesitatea de a men]ine un num`r redus de militari, în special pu[ca[ii marini pentru opera]iile de lupt` împotriva insurgen]ilor. For]ele SUA nu vor mai fi dimensionate pentru a efectua opera]ii prelungite [i la scar` larg` pentru men]inerea stabilit`]ii. Generalul Martin Dempsey, pre[edintele Comitetului Întrunit al {efilor de State Majore, a declarat c` noua strategie nu înseamn` c` SUA nu va lupta în r`zboaie în teren. „Nimeni nu a spus c` nu vom lupta în opera]ii de stabilitate. Dar am afirmat explicit c` vom fi capabili s` conducem opera]ii de-a lungul întregului spectru de r`zboi”, a precizat Dempsey. „Toate evolu]iile – cele demografice, geopolitice, economice [i cele militare – î[i au sorgintea în Pacific, de aceea provoc`rile noastre strategice, în viitor, vor veni, în mare parte, din regiunea Pacificului”, a mai spus Martin Dempsey. De asemenea, trupele de uscat [i pu[ca[ii marini vor suferi reduceri între 10% [i 15%, în urm`torii 10 ani. Trupele de uscat vor ajunge, probabil, la 490.000 de militari de la 570.000, iar pu[ca[ii marini, care, în prezent, num`r` peste 200.000 de militari, vor ajunge la 186.800, cifre oricum mai mari decât înainte de 11 septembrie 2001. Portavioanele sunt un mod eficient de proiectare a for]elor, marina men]inându-[i flota de 11 portavioane. Un alt mod pentru SUA de a-[i proiecta puterea în urm`torul deceniu este oferit de achizi]ionarea a mai mult de 2.000 de F-35 Joint Strike Fighters. Programul a fost deja „asaltat” de dep`[irea costurilor, rezultat` din dificult`]ile de produc]ie, dar merge înainte. Strategia actual` trebuie s` men]in` un echilibru între actualele conflicte [i preg`tirea trupelor pentru noi conflicte; între institu]ionalizarea capabilit`]ilor, precum cele ale contrainsurgen]ei, [i asisten]a militar` General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ c`tre statele aliate; între a men]ine cutumele culturale militare care au f`cut armata SUA câ[tig`toare de-a lungul timpului [i cele care afecteaz` abilitatea de a rezolva situa]iile militare actuale de o mare complexitate. Dezbaterea actual` asupra contrainsurgen]ei [i a rolului ei ocup` nu numai [edin]ele Pentagonului, dar [i pe cele ale institu]iilor militare de înv`]`mânt din SUA. De fapt, dezbaterea se poart` între cei care cred c` for]ele conven]ionale trebuie s` înving` alte for]e conven]ionale [i cei care cred c` pot înlocui conflictele conven]ionale cu opera]iile de contrainsurgen]`. Trebuie s` în]elegem c`, de fapt, contrainsurgen]a nu este un alt tip de r`zboi, ci o strategie prin care o for]` conven]ional` abordeaz` un nou tip de r`zboi asimetric. Insurgen]ii, grup`ri de for]e de mici dimensiuni, bine antrena]i [i bine motiva]i, de]inând informa]ii de prim` mân`, ocup` zone bine populate pentru a înfrânge un inamic superior numeric. Insurgen]ii nu doresc înfrângerea inamicului, pentru c` nici nu ar putea, dar obiectivul este ca, în final, interesul for]ei superioare s` scad` fa]` de înfrângerea insurgen]ilor. Pira]ii din Cornul Africii nu reprezint` o amenin]are statal`, dar poten]ialul distrug`tor este imens. Lumea este plin` de puncte obligatorii de trecere, precum strâmtorile Gibraltar, Hormuz sau Malacca. Aici apare necesitatea opera]iilor [i a unit`]ilor speciale. Dezbaterea privind contrainsurgen]a deschide u[a reconsider`rii dimensiunilor for]elor militare [i a faptului c` o misiune de ocupare a unui teritoriu este necesar` în condi]ii extreme (vezi cazul Libiei). Care sunt misiunile primare enun]ate în strategie? Contraterorismul [i r`zboiul iregular, unde for]ele americane trebuie s` continue lupta împotriva for]elor teroriste de tip Al Qaida [i a afilia]ilor lor; descurajarea [i înfrângerea oric`rei agresiuni, ceea ce înseamn` c` for]ele trebuie s` înfrâng` orice tip de inamic; proiectarea for]elor în condi]iile în care na]iuni importante militar încearc` blocarea accesului acestora în zone cu risc deosebit de conflict; opera]ii în cyberspace [i în spa]iu; opera]ii umanitare. Orice viitor trebuie preg`tit inclusiv din punct de vedere militar. Suportul pentru programele militare este adânc înr`d`cinat în departamentele din Pentagon, iar militarii americani se gândesc la viitoarele echipamente [i la noile capabilit`]i pe care acestea le introduc în câmpul operativ. Cert este c` for]ele conven]ionale vor juca în continuare un rol important în lupta împotriva extremi[tilor [i a terori[tilor. Îns`, acolo unde este posibil, m`surile de bun` guvernan]` trebuie s` înso]easc` opera]iile militare, iar programele economice trebuie s` deserveasc` [i, în egal` m`sur`, s` rezolve nemul]umirile popula]iei din zonele de conflict. Strategia militar` a SUA este un moment de referin]` într-o situa]ie de criz` financiar` [i economic`, la nivel global, un document care transpune realit`]ile de zi cu zi în modul de gândire a opera]iilor militare. LUMEA DE AZI SUMMIT UE-RUSIA Discu]iile oficiale ale celui de-al 29lea summit Rusia-UE au fost inaugurate la 4 iunie la Palatul Sfântul Constantin, situat la periferia ora[ului Sankt Petersburg. A fost primul summit de acest gen de când Vladimir Putin a revenit la Kremlin. Liderii europeni, împreun` cu pre[edintele UE, Herman Van Rompuy [i [eful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso au dorit s` abordeze cu Putin, pe lâng` subiecte dedicate cooper`rii economice [i energetice, [i aspecte legate de Siria [i Iran. Discu]iile au fost destul de aprinse, având în vedere c`, în cursul deplas`rilor efectuate anterior la Berlin [i Paris, pre[edintele rus a r`mas ferm pe pozi]ie, excluzând orice sanc]iuni din partea ONU împotriva regimului lui Bashar al-Assad sau plecarea liderului sirian de la putere. Potrivit afirma]iilor pre[edintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, UE [i Rusia au în prezent câteva divergen]e pe tema sirian`, îns` ambele p`r]i consider` c` cea mai bun` solu]ie este planul lui Kofi Annan. În ceea ce prive[te chestiunea schimburilor economice, Jose Manuel Barosso a ]inut s` sublinieze: Uniunea European` este cel mai mare client pentru exporturile ruse[ti [i pentru energia acestei ]`ri. Împ`rt`[im un interes comun în a trì în bun` în]elegere [i într-o vecin`tate lini[tit`, bazându-ne pe un sistem interna]ional de reguli. În ultimii ani am progresat mult în rela]iile bilaterale, am lucrat la accederea Rusiei în Organiza]ia Mondial` a Comer]ului, la parteneriatul de modernizare, precum [i la un dialog pe tema elimin`rii vizelor. La rândul sù, pre[edintele rus a declarat: Nu vedem nicio problem` între combinarea integr`rii Eurasiei [i dezvoltarea rela]iilor noastre cu Uniunea European`, a ]inut acesta s` sublinieze. UTILIZAREA EFICIENT~ A RESURSELOR Janez Potoènik, comisarul pentru mediu din cadrul Comisiei Europene, a lansat cu câtva timp în urm` Platforma european` pentru utilizarea eficient` a resurselor - (EREP), care are ca scop furnizarea de recomand`ri la nivel înalt, vizând m`surile strategice ce trebuie luate pentru dezvoltarea economiei europene. Utilizarea eficient` a resurselor reprezint` unul dintre pilonii importan]i ai strategiei Europa 2020, constituind o prioritate major` pentru Comisia European`. Sarcina de baz` a platformei se refer` la modalit`]ile de atingere a obiectivelor, precum [i concretizarea viziunii stabilite în Foaia de parcurs c`tre o Europ` eficient` din punct de vedere energetic, inclusiv a obiectivului final privind disocierea utiliz`rii resurselor. Avem nevoie de oameni competen]i [i cu o vast` experien]`, care s` ne ajute s` solu]ion`m problema transform`rii economiilor noastre într-un model de cre[tere eficient`. Fie c` ne place, fie c` nu, va trebui s` utiliz`m resursele într-un mod mai eficient [i cu cât o vom face mai repede, cu atât va fi mai bine pentru competitivitatea Europei [i pentru mediu. Prima reuniune a platformei mi-a înt`rit convingerea c` vom fi la în`l]imea provoc`rii, consider` Janez Potoènik. Platforma (EREP) este prezidat` de John Bruton, fost prim-ministru al Irlandei [i ambasador al UE în Statele Unite. Printre cei 34 de membri se num`r` cinci comisari europeni, patru membri ai Parlamentului European, nou` lideri în afaceri din diferite sectoare, patru mini[tri ai mediului, precum [i reprezentan]i ai unor organiza]ii [i institu]ii interna]ionale, ai societ`]ii civile [i ai mediului academic. Inten]ia este de a se combina preg`tirea [i competen]ele membrilor în vederea ob]inerii de orient`ri utile pentru Comisia European`, pentru statele membre [i pentru actorii pie]ei. Marilena GEORGESCU
Page 1 and 2: Observatorul militar FONDAT FONDAT
Page 3 and 4: VIZITE DE INFORMARE ÎN MARI UNIT~}
Page 5 and 6: ZIUA CONSTRUCTORILOR MILITARI Prime
Page 7 and 8: Primul instructor nu se uit` niciod
Page 9 and 10: LOGISTICQ Observatorul militar Nr.
Page 11: Corpul Pu[ca[ilor Marini americani
Page 15 and 16: 16 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 21 and 22: Observatorul militar 22 FINANCIAR N
Page 23: 24 Observatorul militar Nr. 23 (13

19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?