19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

More documents

Recommendations

Info

Pre[edintele rus Vladimir Putin a anun]at, la 4 iunie, c` pân` la sfâr[itul acestui an va fi început` construc]ia gazoductului South Stream. Putin a reamintit c` proiectul a primit un ajutor suplimentar din partea Turciei, care a aprobat trecerea gazoductului prin zona sa economic` „special`” din Marea Neagr`. Gazoductul va transporta 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Rusia c`tre Europa Central` [i de Sud [i va deveni opera]ional pân` în anul 2015. Rusia dore[te s`-[i diversifice rutele de transport pentru a reduce dependen]a de ]`rile de tranzit, a[a cum este Ucraina. Gazoductul va ajunge din Rusia în Bulgaria, prin Marea Neagr`. Din Bulgaria, o conduct` va merge spre Serbia, Croa]ia, Ungaria, Slovenia, Austria [i nordul Italiei, iar alta prin Grecia în sudul Italiei. LUMEA DE AZI SOUTH STREAM Marilena GEORGESCU SECURITATE ASIATIC~ Reorientarea Reorientarea strategic` strategic` a a Statelor Statelor Statelor Unite Unite ale ale Americii Americii c`tre c`tre Asia Asia va va produce produce probabil probabil unele unele schimb`ri schimb`ri schimb`ri în în regiune regiune regiune pe pe m`sur` m`sur` ce ce statele statele încearc` încearc` s`-[i s`-[i echilibreze echilibreze atât atât rela]iile rela]iile economice economice puternice puternice cu cu China, China, cât cât [i [i cele cele militare militare militare pe pe care care le le au au cu cu Washingtonul, Washingtonul, s-a s-a subliniat subliniat la la începutul începutul lunii lunii iunie iunie la la Conferin]a Conferin]a pe pe teme teme de de securitate securitate de de la la la Singapore, Singapore, Shangri Shangri Shangri Shangri Shangri - - - - - La La La La La Dialogue, Dialogue Dialogue Dialogue Dialogue , potrivit potrivit unei unei unei [tiri [tiri AFP AFP AFP..... AFP AFP Multe state asiatice au leg`turi de afaceri majore cu China, dar concomitent sunt alia]i în probleme de ap`rare cu Statele Unite ale Americii, conform celor declarate de ministrul ap`r`rii din Singapore, Ng Eng Hen. El a utilizat exemplul statelor ASEAN (Association of South East Asian Nations), precum [i al mai multor state din zon` cum ar fi Australia, Japonia sau Coreea de Sud. Aceste ]`ri au în China cel mai important partener comercial, iar în Statele Unite ale Americii au principalul aliat în probleme de securitate. Cu acela[i prilej, secretarul american al ap`r`rii, Leon Panetta, a declarat c` Washingtonul î[i va schimba gradual centrul de interes naval, astfel încât, pân` în 2020, peste 60 la sut` din vasele marinei sale s` fie concentrate în zona Oceanului Pacific, în prezent acest nivel fiind de 50 de procente. Panetta a subliniat c` noua orientare strategic` american` nu este în niciun fel o provocare la adresa Chinei. La rândul sù, ministrul australian al ap`r`rii, Stephen Smith, a salutat planurile americane [i a declarat c` acestea nu vor afecta rela]iile Australiei cu China. El a subliniat, într-un interviu South Stream este doar un proiect politic, iar banii investi]i nu vor fi recupera]i niciodat`, consider` expertul rus Mihail Krutihin, citat de ziarul Nezavisimaia Gazeta. Potrivit lui Krutihin, expert la firma de consultan]` RusEnergy, construirea gazoductului ar putea costa pân` la 40 de miliarde de dolari. acordat Australian Broadcast Corporation, c` prezen]a american` în zona Asia-Pacific s-a constituit într-o for]` pentru pace, stabilitate [i prosperitate, înc` de la finele celui de Al Doilea R`zboi Mondial. Smith a mai adùgat c` urmeaz` s` fac` o vizit` la Beijing în cadrul c`reia le va comunica partenerilor chinezi determinarea Australiei de a continua rela]iile economice strânse care au o istorie de 40 de ani. {i ministrul malaezian al ap`r`rii, Ahmad Zahid Hamidi, a declarat c` ]ara sa va continua s` lucreze atât cu China, cât [i cu SUA [i c`, atâta timp cât eforturile americane sunt îndreptate c`tre stabilizarea zonei, Malaezia le va sus]ine. Pentru sus]inerea noii politici americane, Canada a prezentat statului Singapore propunerea de a g`zdui o mare facilitate logistic` pentru opera]ii de înl`turare a efectelor dezastrelor. Propunerea, prezentat` la conferin]` de ministrul canadian al ap`r`rii, Peter Gordon MacKay, [i care este analizat` de oficialii din Singapore, are la baz` [i un raport din luna mai al Asian Development Bank, conform c`ruia peste 42 de milioane de persoane au fost str`mutate din cauza dezastrelor naturale produse în ultimii doi ani. Silvia MIRCEA Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume. Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro 15 FLAC~RA OLIMPIC~, PURTAT~ {I DE MILITARI Printre cei 8.000 de oameni care vor purta flac`ra olimpic` în c`l`toria ei de peste 12.000 de kilometri de-a lungul Marii Britanii sunt [i numero[i membri ai armatei britanice. Flac`ra olimpic` a ajuns în Marea Britanie, la mijlocul lunii mai, la baza militar` Culdrose [i a început turul ]`rii pentru a ajunge pe stadionul olimpic la 27 iulie. Printre militarii care vor purta flac`ra pe traseul ei se reg`se[te [i caporalul Ricky Furgusson (foto) care, în ianuarie 2010, a fost r`nit în explozia unui dispozitiv improvizat. Caporalul a fost decorat cu Military Cross (decora]ie militar` acordat` pentru acte de curaj în lupt`) pentru faptul c` [i-a riscat via]a în încercarea de a-[i salva camarazii. El [i-a pierdut ambele picioare, ochiul stâng [i degetele de la ambele mâini. Cu toate acestea, a purtat flac`ra olimpic` pe o distan]` de 300 de metri, în localitatea Broseley, la 30 mai. Furgusson a declarat c` purtarea fl`c`rii olimpice este un adev`rat privilegiu [i c` a fi selectat dintre mii de doritori este un lucru special. În medie, 115 oameni poart` pe traseu flac`ra olimpic` în fiecare zi, fiecare pentru 300 de metri. RECONFIGUR~RI ÎN STRUCTURILE INFANTERIEI MARINE AMERICANE Corpul Infanteriei Marine americane va începe, în curând, s` fac` militarilor oferte de pensionare anticipat` cu compensa]ii în cadrul eforturilor de reducere a for]elor care vizeaz` diminuarea cu 20.000 a num`rului de func]ii în urm`torii patru ani, potrivit declara]iei unui oficial citat într-o [tire din Stars and Stripes. Conform acestui plan, militarii din Infanteria Marin` care au o vechime în serviciu între 15 [i 20 de ani vor primi oferte de pensionare anticipat` cu compensa]ii sau beneficii. Luna viitoare vor fi emise o serie de ordine administrative în acest sens, potrivit purt`torului de cuvânt, maiorul Shawn Haney, care a dat un interviu publica]iei citate. Ofi]erul a spus c` Infanteria Marin` inten]ioneaz` s` reduc` efectivele cu 5.000 de oameni în anul 2013 [i s` ajung` de la 202.000 la 182.000 de militari pân` la finele anului 2016. Pentru atingerea acestui obiectiv Infanteria Marin` inten]ioneaz` s` extind` programul, oferind [i militarilor angaja]i care mai au un an de contract, respectiv ofi]erilor care mai au [ase luni de contract, posibilitatea s` aplice pentru trecere în rezerv` anticipat`. Corpul Infanteriei Marine americane [i-a redus efectivele întotdeauna dup` marile conflicte la care a participat. Dup` cel de Al Doilea R`zboi Mondial, num`rul militarilor activi s-a redus, în cinci ani, de la 475.000 la 75.000, iar dup` r`zboiul din Vietnam de la 310.000 la 189.000, tot pe parcursul a cinci ani. RETRAGEREA TRUPELOR FRANCEZE DIN AFGANISTAN Pre[edintele François Hollande a sus]inut recent c` retragerea iminent` a 2.000 de militari francezi din Afganistan, în cursul acestui an, nu înseamn` [i faptul c` Fran]a va abandona aceast` ]ar`, conform unei declara]ii citat` într-o [tire AFP. Hollande a f`cut o vizit` în Afganistan, unde s-a întâlnit cu solda]ii francezi disloca]i în provincia Kapisa, dar [i cu pre[edintele Hamid Karzai. Cu acest prilej, el [i-a explicat decizia de a retrage trupele franceze combatante din teatru pân` la finele anului 2012, cu un an înainte de planul ini]ial [i cu doi ani înaintea alia]ilor din NATO. Este o decizie suveran`. Numai Fran]a poate decide ce anume face, le-a spus Hollande militarilor francezi. El a mai adùgat, în cadrul unei conferin]e de pres` sus]inut` împreun` cu Karzai, c` retragerea va fi f`cut` de comun acord cu alia]ii [i în consultare cu autorit`]ile afgane [i c` Fran]a dore[te s` sprijine în continuare afganii, concentrându-[i ac]iunile în domeniul educa]iei, culturii [i chiar al arheologiei. REORGANIZAREA ARMATEI CANADIENE Autorit`]ile canadiene inten]ioneaz` s` restructureze structura de comand` a for]elor armate în ideea reducerii costurilor totale de operare, potrivit unei [tiri UPI. Transformarea este determinat` de o serie de lec]ii înv`]ate din ultima perioad` de opera]ii intense [i va oferi armatei canadiene agilitatea de a se adapta la mediul de securitate viitor cu un buget sustenabil, a spus Peter MacKay, ministrul ap`r`rii din Canada. El a mai adùgat c` restructurarea va însemna o reducere cu 25 de procente a structurilor de comand` [i control la nivel na]ional. În acest sens, se inten]ioneaz` înfiin]area unui comandament pentru opera]ii întrunite (Canadian Joint Operations Command-CJOC), care va reuni sub comanda sa diverse unit`]i din trupele de uscat [i va r`spunde de toate opera]iile desf`[urate în Canada, America de Nord [i peste grani]e. Comandamentul ar putea fi înfiin]at în lunile urm`toare [i va fi comandat de un generallocotenent. {eful statului major general al armatei canadiene, general Walter Natynczyk, a spus la rândul sù c` noul CJOC va fi o structur` mai mic`, dar mai eficient`, care va continua s` ofere acela[i nivel de excelen]` în domeniul opera]ional atât la nivel na]ional, cât [i interna]ional. Marina canadian` a reunit, recent, cinci [coli navale într-o singur` autoritate de preg`tire. Silvia MIRCEA
16 Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucure[ti care, de-a lungul existen]ei sale, a format sportivi de renume interna]ional [i a ob]inut pentru România nenum`rate titluri [i trofee, a împlinit joi, 7 iunie, 65 de ani de la înfiin]are. Ap`rut în 1947, într-o perioad` postbelic` marcat` de profunde convulsii economice [i sociale, ca o continuare fireasc` a activit`]ii sportive desf`[urate în Armata Român` timp de o jum`tate de secol, clubul s-a n`scut ca o asocia]ie ce pornea la drum cu [apte sec]ii sportive – fotbal, volei, rugby, tir, atletism, baschet [i tenis. Rezultate remarcabile au fost ob]inute chiar din anul înfiin]`rii, când tenismanul Gheorghe Viziru a ob]inut pentru Steaua titlul de campion al României. Nici la echipe performan]ele nu s-au l`sat a[teptate [i în anul 1949, datorit` evolu]iei str`lucite a echipei de rugby [i a celei de fotbal, s-a inaugurat palmaresul titlurilor na]ionale [i cel al cupelor României. Astfel, \n acel an, a fost adus` în vitrina cu trofee a tân`rului club sportiv prima Cup` a României, performan]` apar]inând fotbali[tilor militari. Acesta a fost prima mare victorie dintr-un foarte lung [ir de succese, care a culminat cu câ[tigarea Cupei Campionilor Europeni, la Sevilla, în 1986. Unul din anii de referin]`, nu numai din istoria clubului, ci [i din cea a sportului românesc, r`mâne anul 1952, c#nd sportivii militari au participat pentru prima dat` la o edi]ie a Jocurilor Olimpice, cea de la Helsinki. Participarea a fost încununat` de succes gra]ie reu[itei tr`g`torului Iosif Sîrbu, care cucerea prima medalie olimpic` de aur a României. Aceast` performan]` deosebit` a fost completat` în urm`toarele edi]ii ale Jocurilor Olimpice cu multe asemenea medalii. Nu mai pu]in important avea s` fie anul 1956, care a adus în palmaresul clubului primul record mondial. Recordul a fost stabilit de atleta Iolanda Bala[ la s`ritura în în`l]ime, fiind primul din cele 14 recorduri mondiale care au intrat în palmaresul acestei atlete de excep]ie. Atleta Iolanda Bala[, la s`ritura în în`l]ime, stabilind unul dintre cele 14 recorduri mondiale care au intrat în palmaresul acestei sportive de excep]ie. ISTORIE 65 DE ANI DE PERFORMAN}E LA CEL MAI ÎNALT NIVEL În anul urm`tor, lâng` primul record mondial avea s` vin` [i primul titlu de campion european, cucerit de boxerul de categorie grea Gheorghe Negrea. Începând cu anul 1959 s-a instituit în România titlul de Cel mai bun sportiv al anului, edi]ia inaugural` fiind câ[tigat` de atleta Iolanda Bala[, care a repetat de [ase ori aceast` performan]`. Anul 1961 a adus o nou` schimbare a denumirii clubului militar, care a devenit Clubul Sportiv al Armatei, primind în acela[i timp denumirea de Steaua – ajuns` ast`zi Ilie N`stase este unul dintre cei mai importan]i juc`tori români de tenis, fiind num`rul unu pe plan mondial în 1972 [i 1973. celebr` pe toate meridianele lumii. În acela[i an, handbali[tii Cornel O]elea, Olimpiu Nodea [i Aurel Bulgaru au devenit campioni mondiali cu echipa României, la Dortmund. În anul 1963, caiaci[tii Vasile Nicoar` [i Haralambie Ivanov au câ[tigat trei titluri de campioni mondiali la Jajce, în Iugoslavia, iar în anul 1966 pistolarul Virgil Atanasiu a ob]inut primul titlu de campion individual la seniori. În anul 1968, echipa de handbal Steaua Bucure[ti a câ[tigat prima Cup` a Campionilor Europeni, iar în anul 1969 tenismanul Ilie N`stase a început seria celor patru titluri de Cel mai bun sportiv al României, câ[tigând, în aceea[i perioad`, titlul de Cel mai bun tenisman al lumii de dou` ori, în 1972 [i 1973. Un alt an de referin]` în istoria de peste jum`tate de secol a clubului este anul 1980, care a adus cea de-a o suta medalie olimpic` româneasc`. Medalia a fost câ[tigat` la Jocurile Olimpice de la Moscova de lupt`torul Constantin Alexandru, triplu campion mondial [i de cinci ori campion european. Seria succeselor olimpice ob]inute de sportivii militari avea s` continuie [i în urm`toarea edi]ie a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, în 1984, prin triumful halterofililor Nicu Vlad [i Petre Becheru, a atletei Ani[oara Cu[mir-Stanciu [i a lupt`torului Vasile Andrei, câ[tig`tori ai aurului olimpic. Aceasta a fost, de altfel, PALMARES GENERAL CSA STEAUA BUCURE{TI 7 iunie 1947 – 7 iunie 2012 JOCURI OLIMPICE 91 medalii (28 aur, 32 argint, 31 bronz) CAMPIONATE MONDIALE 517 medalii (144 aur, 192 argint, 181 bronz) CAMPIONATE EUROPENE 738 medalii (211 aur, 257 argint, 270 bronz) UNIVERSIADE {I CAMPIONATE MONDIALE UNIVERSITARE una din cele mai prolifice edi]ii, în care 28 de sportivi steli[ti au reu[it s` cucereasc` medalii olimpice de aur, argint sau bronz. Dup` 1990, evolu]ia Clubului Sportiv al Armatei Steaua a fost strâns legat` de sui[urile [i coborâ[urile perioadei de tranzi]ie pe care o traverseaz` [i în prezent societatea româneasc`. Eforturile depuse de sportivi, antrenori [i de tehnicieni au dus totu[i la continuarea succeselor sportive. La Jocurile Olimpice de la Atlanta, în 1996, scrimera stelist` Laura Badea a reu[it cea mai bun` performan]` a floretei române[ti din istoria particip`rii olimpice, cucerind medalia de aur [i titlul de campioan` olimpic`. Alte medalii au fost cucerite tot de floretiste, pe echipe – medalia de argint, cu o echip` compus` în totalitate din sportive militare (Laura Badea, Roxana Scarlat, Reka Szabo), o medalie de argint cucerit` de componentele caiacului de 8+1 [i una de bronz, prin halterofilul Nicu Vlad. Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000, au îmbog`]it palmaresul clubului cu noi performan]e [i medalii olimpice, prin evolu]ia str`lucit` a sportivilor militari Veronica Cochelea, Ioana Olteanu, Magdalena Dumitrache, Loredana Boboc [i Claudia Presecan, cu- ceritori ai laurilor olimpici. La Jocurile Olimpice de la Atena, \n 2004, înot`toarea Camelia Potec, gimnastele Silvia Stroescu [i Alexandra Eremia, precum [i canotoarea Aurica B`r`scu [i-au adjudecat medaliile de aur [i titlul de campioane olimpice, în timp ce triplu-saltistul Marian Oprea a cucerit cea mai important` medalie a atletismului românesc masculin – medalia de argint. În 2005, CSA Steaua reu[ea s` realizeze o performan]` deosebit` la jocurile sportive, nu mai pu]in de trei echipe ale clubului cucerind titlurile de campioane na]ionale: hochei, polo [i rugby. Seria succeselor a continuat [i la edi]ia din 2008 a Jocurilor Olimpice de la Beijing, 151 medalii (60 aur, 35 argint, 56 bronz) CUPE MONDIALE {I EUROPENE 227 medalii (66 aur, 77 argint, 84 bronz) CAMPIONATE C.I.S.M. {I SPARTACHIADE MILITARE 353 medalii (93 aur, 116 argint, 144 bronz) JOCURI BALCANICE 2.546 medalii (1145 aur, 873 argint, 528 bronz) CAMPIONATE NA}IONALE 10.103 titluri CUPA ROMÂNIEI 755 unde sportivii steli[ti au contribuit la zestrea de medalii a României. Noile stele ale sportului românesc au devenit atunci campioanele olimpice: Alina Dumitru (judo), Sandra Izba[a (gimnastic`), vice-campioana olimpic` Ana-Maria Brânz` (spad`) [i medaliatele cu bronz Rodica {erban, Eniko Baraba[ (canotaj) [i Andreea Florentina Grigore (gimnastic`, echipe). Acela[i an avea s` mai consemneze câ[tigarea titlului de campioan` na]ional` de echipa de handbal masculin, precum [i reînfiin]area sec]iei de baschet a clubului. Câ[tigarea pentru a treia oar` a Cupei Campionilor Europeni la spad` feminin de echipa CSA Steaua, titlul de campioane mondiale ob]inut de spadasinele Ana-Maria Brânz`, Simona Alexandru [i Anca M`roiu, câ[tigarea pentru a [aptea oar` consecutiv a titlului de campioan` european` de judoka Alina Dumitru sunt câteva dintre ultimele rezultate notabile ob]inute de sportivii militari. Jocurile sportive au adùgat în palmaresul clubului înc` dou` trofee, prin câ[tigarea Cupei României de echipa de rugby, în 2009, [i de echipa de hochei pe ghea]`, în 2011. Campioanele mondiale la spad` feminin: Anca M`roiu, Simona Alexandru, Loredana Dinu [i Ana Maria Brânz`. În anul 2012, gândurile [i speran]ele tuturor sportivilor militari [i iubitorilor culorilor ro[u-albastre se îndreapt` spre apropiata edi]ie a Jocurilor Olimpice. Ne exprim`m speran]a c` rezultatele celor 27 de sportivi militari care vor reprezenta România la Londra s` genereze un moment festiv de neuitat, o dubl` s`rb`toare care s` transmit` un puternic mesaj de continuitate a suprema]iei [i importan]ei sportului militar de performan]a pe plan intern [i interna]ional. Maior Cristian C|RLAN
Page 1 and 2: Observatorul militar FONDAT FONDAT
Page 3 and 4: VIZITE DE INFORMARE ÎN MARI UNIT~}
Page 5 and 6: ZIUA CONSTRUCTORILOR MILITARI Prime
Page 7 and 8: Primul instructor nu se uit` niciod
Page 9 and 10: LOGISTICQ Observatorul militar Nr.
Page 11 and 12: Corpul Pu[ca[ilor Marini americani
Page 13: 14 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 17 and 18: 18 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 19 and 20: 20 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 21 and 22: Observatorul militar 22 FINANCIAR N
Page 23: 24 Observatorul militar Nr. 23 (13

19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?