19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

More documents

Recommendations

Info

10 Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro Academia Academia Tehnic` ehnic` Militar` Militar` Militar` (A (A (ATM) (A (A TM) a a a organizat, organizat, s`pt`mâna s`pt`mâna tre trecut`, tre trecut`, cut`, Sesiunea Sesiunea Sesiunea Sesiunea Sesiunea cut`, cut`, anual anual anual````` anual anual de de de de de comu comu comunic`ri comu comunic`ri nic`ri nic`ri nic`ri a a a a a cercurilor cercurilor cercurilor cercurilor cercurilor [tiin]ifice [tiin]ifice [tiin]ifice [tiin]ifice [tiin]ifice studen studen studen]e[ti studen studen]e[ti ]e[ti ]e[ti ]e[ti cu cu cu cu cu participare participare participare participare participare interna]ional` interna]ional` interna]ional` interna]ional` interna]ional` – CERC CERC 2012. 2012. Studen]ii Studen]ii Studen]ii români români [i [i str` strìni, str` ini, militari militari [i [i civili, civili, au au au avut avut la la dispozi]ie dispozi]ie 14 14 domenii domenii de de de interes interes grupate grupate în în tot tot atâtea atâtea sec]iuni sec]iuni pentru pentru pentru a-[i a-[i prezenta prezenta lucr`rile lucr`rile lucr`rile [i, [i, implicit, implicit, realiz`rile. realiz`rile. realiz`rile. Anul acesta, pentru prima dat`, CERC a avut [i o sec]iune de robotic`, prilej pentru studen]ii ATM, de a-[i prezenta proiectele care, de cele mai multe ori, au însemnat mecanisme robotizate cu diverse aplica]ii, de la controlul prin Internet al obiectelor electrocasnice, la ma[ini autonome. Mecanismele sunt destul de complexe, pentru c` temele au fost propuse în concursuri [i aprobate de organizatori, spune maiorul inginer Cristian Molder, coordonatorul sec- ]iunii, dar [i al cercului de robotic` din ATM. Complexitatea se poate vedea la num`rul de instruc]iuni scrise în cod, la num`rul de piese folosite, la algoritmi, se vede în nivelul de inteligen]` al platformei respective. Mai to]i robo]ii prezenta]i de studen]i au fost construi]i în ultimele [ase luni, proiectele fiind propuse ca teme de participare la diverse concursuri de profil organizate în ]ar`. Acceptarea proiectului într-un concurs presupune [i sponsorizarea, de organizatori, cu o parte din piesele necesare construc]iei mecanismelor. Alte piese (atât cât exist`) studen]ii le primesc de la cercul de robotic`, iar o alt` parte, chiar important`, din cheltuieli se face din buzunarul propriu. Dac` tot po]i s` procuri gratuit ni[te piese, este bine s` combini hobby-ul cu concursurile [i s` mai faci rost [i de dot`ri, explic` Molder interesul studen]ilor pentru participarea la competi]ii na]ionale. Dac` programele informatice nu sunt o problem` pentru studen]ii militari, pentru c` [i le scriu singuri, [i la produse electronice sunt ajuta]i de sponsoriz`ri, p`r]ile mecanice ale ma[in`riilor construite trebuie s` [i le achizi]ioneze singuri, [i pre]ul acestora reprezint`, adesea, pân` spre jum`tate din pre]ul de cost al robotului: Mecanica ne omoar`, spune Molder, pentru c` n-avem bani [i nici n-avem unde s` facem piesele. Cam toate proiectele sunt realizate din banii de buzunar, din piesele pe care le aveam dinainte, din sponsoriz`rile pe care le ob]inem de la concursuri, toate le punem cap la cap s` ias` ceva. Am avea nevoie de piese multe ca s` ias` ceva ca lumea. Studen]ii caporali {erban Bejan [i Aurelian Radu prezint` Aeroglisorul comandat giroscopic, un proiect complex pentru anul II de studii. Pasiune Pasiune pentru pentru robotic` robotic` Pasiunea pentru robotic`, evident` în calitatea prezent`rilor f`cute de studen]i în cadrul CERC 2012, se manifest` [i în num`rul de ore pe care ace[tia le petrec lucrând la proiectele lor. În ianuarie, l-am cunoscut pe studentul sergent Narcis Costiuc, când am scris despre cercul de robotic`, lucrând în lemn la proiectul pe care avea de gând s`-l prezinte la concursul Digilent Design Contest, de anul acesta. Este vorba de un bra] artificial, ac]ionat de servomotoare [i controlat prin intermediul unei m`nu[i cu senzori. Între timp, a participat la concurs unde a ob]inut premiul al treilea oferit de compania Microchip România [i premiul patru la faza european` a Digilent DC. Bra]ul, spune ALMA MATER ROBO}I DIN… BANI DE BUZUNAR Ramona Costea prezint` robotul autonom. constructorul sù, are poten]ialul de a fi folosit în medicina operatorie la distan]`, ca bra] bionic controlat vocal – o idee a sa! – sau ata[at la un robot genistic, pentru a dezamorsa dispozitive explozive. Vorbe[te cu pasiune despre proiectul sù [i spune c` mai sunt multe de optimizat la el, dar, momentan, este în sesiune, a[a c` nu mai are timp deloc. Proiectul, estimeaz` Narcis, a costat cam 600-700 de dolari în total, o treime din valoare fiind acoperit` chiar de el. Este convins c` ar putea s` realizeze bra]ul bionic comandat vocal cu un cost de 1.000 de dolari. Ramona Costea, anul IV, specialitatea transmisiuni, este singura fat` care a prezentat un proiect la sec]iunea de robotic`. Cu toate acestea, a reu[it s` realizeze, ca parte a proiectului de diplom`, un robot autonom ce urm`re[te un traseu prestabilit. Dotat cu receptori optici care sesizeaz` culoarea neagr` a traseului marcat pe jos [i cu un motor de doar 19,5 grame, robotul Ramonei ar putea fi utilizat la transportul muni]iei radioactive, spre exemplu, sau în orice alt` activitate care ar pune în pericol via]a unei persoane. Tot în anul IV sunt [i studen]ii Andrei Coci[ [i Mihai T`rb`[an, care au prezentat un rover cu bra] robotic. De prin noiembrie, anul trecut, ne-am gândit s` facem proiectul, mi-a spus Andrei, [i am pornit de la zero [i cu soft, [i cu hard. Am lucrat [i 12-13 ore pe zi. Ne-a costat destul de mult, c` multe lucruri le-am cump`rat de dou`, trei ori, pentru c-au mai ars motoare [i altele. Pentru c` sunt de[tep]i, compenseaz` lipsa banilor, atunci când se poate. Dac` în loc de rover ar fi f`cut un vehicul pe [enile, acesta ar fi avut precizie mult mai mare, dar [i pre]ul ar fi crescut cu mult, a[a c` l-au f`cut pe ro]i, c`rora le-au aplicat principiul de deplasare al tancului, ro]ile de pe o parte putând s` se învârt` independent de celelalte, vehiculul având posibilitatea de a se întoarce aidoma unui tanc. Bra]ul robotic are nou` servomotoare [i poate face acela[i gen de mi[c`ri ca un bra] uman. Pe cele trei ecrane ale pupitrului de comand` se afi[eaz`, în paralel [i în timp real, datele citite de senzorii cu care cei doi au burdu[it robotul. Chiar dac` termin` studiile anul acesta, cei doi sunt hot`râ]i s` continue lucrul în echip` la proiectele lor. Studen]ii Andrei Ciocan [i Marius Ene au prezentat proiectul denumit SmartHmeter, un dispozitiv dublat de un program informatic care permite controlul la distan]` al prizelor, având [i o caracteristic` de reducere a consumului de curent. Pentru control au f`cut un server compus dintr-un microcontroller cu patru periferice – modul wireless pentru transmiterea informa- ]iilor, ceas – pentru asigurarea unei etichete de timp, card SD – pentru stocarea datelor [i o interfa]` cu re]eaua fizic`. Studentul sergent-major Mihai T`rb`[an manevreaz` bra]ul robotic al roverului pe care l-a construit \mpreun` cu Andrei Coci[. C`pitan Bogdan OPROIU bogdan.oproiu@presamil.ro Performan]e Performan]e mari, mari, la la anii anii mici mici Toate proiectele prezentate au fost extrem de interesante, multe dintre ele dovedind cuno[tin]e superioare celor pe care ar trebui s` le aib` în mod normal studen]ii din diver[i ani de studiu. Chiar dac` doar din anul II se pot apuca de robotic`, pentru c` de atunci încep s` primeasc` cuno[tin]ele necesare, multe dintre proiectele prezentate au fost f`cute chiar de studen]i din anul II. Un exemplu este proiectul Blue Tracker al studen]ilor caporali Dan Mototolea [i Drago[ Vasile, un robot ce poate fi controlat fie prin intermediul unui laptop, fie de pe un smartphone. Servomotoarele care ac]ioneaz` bra]ul robotic al vehiculului pot fi controlate individual de utilizator [i tipul de platform` aleas` permite deplasarea pe diverse tipuri de teren, precum [i dep`[irea unor obstacole dificile. Senzorii [i camera care transmit imagini live fac din acest robot unul cu performan]e asem`n`toare celor utiliza]i de armat`. Conceput [i început a fi construit în luna decembrie a anului trecut, robotul a fost înscris în concursul Digilent. Din p`cate, chiar în preziua concursului, datorit` unui scurtcircuit, motorul nu primea voltajul necesar [i cei doi studen]i nu au putut s`-[i prezinte realizarea la adev`rata valoare. Dar asta nu-i dezam`ge[te [i spun c` mai au timp s` înve]e, tocmai pentru c` abia sunt în anul II [i, oricum, tot ce au înv`]at au asimilat dup` ore, la cercul de robotic`. Bìe]i ar putea s` lucreze pentru industrie, îi laud` maiorul Molder pe cei care [i-au prezentat lucr`rile la sec]iunea de robotic`. Au [anse mari în viitor, dac` lucreaz` în inginerie. Dac` vrei s`-i folose[ti la valoarea lor, trebuie s`-i la[i s` lucreze în domeniul în care se specializeaz`. Dac`-i pui în birou s` fac` acte, i-ai stricat [i arunci banii statului pe geam. Din punctul de vedere al muncii studen]ilor [i al rezultatelor ob]inute, profesorul se declar` mul]umit de realiz`ri [i sper` ca lucrurile, dac` nu se îmbun`t`]esc, s` continue cel pu]in la fel ca pân` acum.
Corpul Pu[ca[ilor Marini americani a solicitat Comandamentului NAVAIR extinderea duratei de testare în teatre de opera]ii a elicopterului K-MAX, pân` la sfâr[itul lunii septembrie a anului curent. K-MAX a intrat în teste opera]ionale în luna decembrie a anului 2011. K-MAX este produs de compania Kaman Aerospace în cooperare cu Lockheed Martin [i este un elicopter cu rotoare secante, primul aparat de zbor de acest tip conceput special pentru cargo, materialele fiind transportate la exterior, ata[ate de cele patru cârlige de suspendare. K-MAX cânt`re[te gol 2.334 kg [i poate transporta o greutate de 2.722 kg dac` zboar` la în`l]imi mici [i maxim 1960 kg dac` zboar` la 4.000 de metri, mai mult decât propria-i greutate! Viteza maxim` de deplasare este de 185,2 km/h, iar cea de croazier` de 148,3 km/h, autonomia fiind de 494,5 km. Elicopterul este foarte îngust [i pilotul are o vedere foarte bun` asupra înc`rc`turii transportate. Dar K-MAX, pe lâng` operarea cu pilot, poate fi utilizat [i ca vehicul telecomandat, devenind, astfel, un UAV. De la nevoia de a-l adapta pentru teatrele de opera]ii [i a-l Corpora]ia Harris a semnat un contract cu Comandamentul American pentru Opera]ii Speciale (USSOCOM) pentru achizi]ionarea de sta]ii radio cu band` larg`, de mân`, Falcon III AN/PRC-152A, în valoare de 39 de milioane de dolari. Acesta reprezint` doar o parte dintr-un contract de 400 de milioane de dolari, f`r` date fixe de livrare, pe care Harris îl are cu USSOCOM. Noile achizi]ii sunt un pas intermediar în vederea schimb`rii sta]iilor radio din dotarea for]elor pentru opera]ii speciale [i, pe lâng` sta]iile de mân`, comandamentul american va achizi]iona [i sta]ii radio portabile Falcon III AN/PRC-117G. Sta]iile radio de mân` AN/PRC- 152A asigur` comunica]ii instantanee de voce [i transfer de date în mi[care. De[i sunt echipamente de ultim` genera]ie, se pot conecta cu TEHNICA SECOLULUI XXI Observatorul militar Nr. 23 (13 - 19 iunie 2012) www.presamil.ro K-MAX, ELICOPTERUL DE TRANSPORT AL PU{CA{ILOR MARINI FALCON III PENTRU MILITARII AMERICANI sta]ii de band` îngust` de tipul SINGARS, Havequick II [i, în general, orice alt` sta]ie care emite între 30 [i 512 MHz. Propriu acestor sta]ii este emisia pe band` larg`, de la 225 la 450 MHZ. Având putere [i acoperire pentru mai multe tipuri de frecven]e (chiar [i 762 – 870 MHz), AN/PRC-152A este, probabil, singura sta]ie radio de mân` care asigur` comunica]ii sigure [i stabile operatorului [i, foarte important, este interoperabil` cu toate tipurile de radio pe care armata american` le are în dotare la unit`]ile din teatrele de opera]ii. Aplica]iile pentru transfer de date includ transmiterea de imagini video, cartografiere [i percep]ie global` a situa]iei, sms [i email, aplica]ii tip telefon mobil. Produc`torul asigur` nivelul ridicat de confiden]ialitate a informa]iilor transmise, precum [i stabilitatea [i rapiditatea conexiunilor în re]ea. O sta]ie AN/PRC-152A cânt`re[te un kilogram cu tot cu baterie [i rezist` la ap` pân` la o adâncime de doi metri. Func]ioneaz` în parametri normali la temperaturi cuprinse între -30°C [i +60°C. Sta]iile radio din genera]ia Falcon III sunt sisteme radio definite prin integrarea de programe informatice (software-defined), genera]ia viitoare în acest domeniu. Bazat pe extinderea posibilit`]ilor de programare a întregului sistem, componentele analogice mai r`mân doar antena, microfonul [i difuzoarele. Componentele de intercalare a semnalelor cu frecven]e diferite în scopul ob]inerii transla]iei de frecven]` sunt [i ele eliminate în aceste sta]ii radio, la fel ca [i componentele pentru amplificarea analogic`. Companiile produc`toare de armament [i echipament, care vor s` reziste pe pia]`, trebuie s` ]in` cont de schimb`rile [i evolu]iile care survin în domeniul materialelor, tehnologiei, dar, mai ales, în ceea ce prive[te dinamica r`zboiului. Confrunt`rile [i-au schimbat natura [i de aici [i nevoia de echipamente individuale care s` transforme lupt`torul într-o adev`rat` unitate combatant`, asigurându-i, nu doar armamentul de asalt, dar [i echipamentul de protec]ie, potrivit tipurilor de misiuni în care este angrenat. Aproape 30% din r`nile cauzate în lupt` sunt la cap, fa]` [i gât, relev` o analiz` f`cut` de armata american`. Revision Battleskin Head Protection System, un sistem de protec]ie a capului produs de compania Revision asigur` o protec]ie pe mai multe niveluri contra loviturilor cu corpuri contondente, exploziilor [i gloan]elor. În partea de concep]ie a acestei piese de echipament, proiectan]ii de la Revision au pornit de la tipurile de misiuni pe care militarii le au de îndeplinit, de la lupt` la controlul popula]iei sau misiuni umanitare. Pentru fiecare din aceste tipuri de misiuni, au decis cei de la compania 11 transforma într-un vehicul aerian f`r` pilot s-a n`scut cooperarea corpora]iei Kaman cu Lockheed Martin. Inginerii celor dou` companii au realizat [i omologat, în 2010, varianta UAV a acestui aparat de zbor. Ca UAV, K-MAX poate zbura autonom sau controlat la distan]` [i este utilizat în aceast` variant` în teatrele de opera]ii pentru a livra materiale bazelor înaintate, f`r` a mai risca via]a unui pilot. NAVAIR a semnat un contract pentru dou` elicoptere, în 2010, cu cele dou` companii, aeronavele fiind utilizate în Afganistan de pu[ca[ii marini, transportând din decembrie pân` în mai peste 500.000 kg de materiale [i echipamente. Chiar [i în varianta UAV, K-MAX are un design simplu [i rezistent. Are un singur motor, transmisie unic` [i nu are rotor anticuplu codal. Cele dou` elice care asigur` portan]a [i deplasarea sunt dispuse oblic una fa]` de cealalt` [i palele lor se întrep`trund. {i For]ele Terestre americane au acordat un contract de 47 de milioane de dolari celor dou` corpora]ii, în 2011, pentru a dezvolta, testa [i livra un sistem de transport care s` utilizeze elicopterul K-MAX. Pagin` realizat` de c`pitanul Bogdan OPROIU CINE ARE CAP, S~-I PUN~ CASC~ ! american`, militarul are nevoie de un alt tip de casc` care s`-i asigure un nivel optim de protec]ie, dar s`-i ofere [i lejeritate în mi[c`ri [i s` fie confortabil`. Battleskin (trad. piele de lupt`) este un sistem de protec]ie format din trei componente: casc`, ochelari [i protec]ie mandibular` care nu sunt, îns`, pur [i simplu trei piese de echipament combinate, ci formeaz` un tot unitar ce poate fi descompus în elemente componente, în func]ie de necesit`]ile de moment ale misiunii. Battleskin poate fi utilizat ca un întreg sau, la nevoie, ochelarii de protec]ie sau sistemul mandibular pot fi îndep`rtate sau înlocuite cu altceva. Sistemul a fost supus la tot felul de teste, la explozii, impact de glon] sau lovituri. Unul dintre teste, pentru suprapresiune, a presupus verificarea rezisten]ei la explozia unei înc`rc`turi de C4 de 14 kg, dispus` la [apte metri distan]`. De[i este cu aproximativ 20% mai u[oar` ca alte produse similare, Battleskin ofer` protec]ie superioar` [i permite, prin sistemul de prindere de pe casc`, utilizarea unor echipamente suplimentare, cum ar fi dispozitivele de vedere pe timp de noapte.
Page 1 and 2: Observatorul militar FONDAT FONDAT
Page 3 and 4: VIZITE DE INFORMARE ÎN MARI UNIT~}
Page 5 and 6: ZIUA CONSTRUCTORILOR MILITARI Prime
Page 7 and 8: Primul instructor nu se uit` niciod
Page 9: LOGISTICQ Observatorul militar Nr.
Page 13 and 14: 14 Observatorul militar Nr. 23 (13
Page 21 and 22: Observatorul militar 22 FINANCIAR N
Page 23: 24 Observatorul militar Nr. 23 (13

19 iunie 2012 - trustul de presa al ministerului apararii nationale

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?