Protoiereu-mitrofor Ioan Ciuntu.O corabie a Mântuiiri - Catedrala ...

18
Biserica „Sf. Constantin şi Elena”
Începând cu anul 1800, dar mai ales cu a doua
jumătate a sec. XIX, s-a înviorat şi activitatea ecleziastică.
Pe lângă unele biserici se deschid şcoli pentru
copii (prima din ele a fost deschisă, în 1800, pe
lângă Biserica Mazarache). La 28 mai 1803, printr-un
act emis de Alexandru Iâruzi, a fost fondată
prima Şcoală domnească din Chişinău.
Cu timpul, migraţia, dezvoltarea economică,
creşterea numărului funcţionarilor de stat, ai insti-
Biserica Mazarache tuţiilor bisericeşti din Basarabia au condus la extinderea
oraşului: dacă în anul 1818 Chişinăul avea
18 mii de locuitori, la sfârşitul sec. XIX numărul lor a sporit până la 110 mii
(doar câteva cifre, pentru comparaţie: în 1812 oraşul avea 7 mii de locuitori,
în 1830 – 26 mii, în 1835 – 34 mii, în 1845 – 52 mii, în 1850 – 58 mii).
***
Spaţiul cuprins între străzile Bucureşti şi 31 August 1989, la fel, între
străzile A. Puşkin şi Vlaicu Pârcălab formează un cartier (Nu este întâmplătoare
nici denumirea străzii Vlaicu Pârcălab. La 25 aprilie 1576 moşia Chişinăului,
care s-a aflat mai bine de un secol în stăpânirea urmaşilor lui Vlaicu
Pârcălab, a devenit proprietatea lui Dragoş, fost ureadnic de Iaşi. „Vasutca,
fiica Maricăi, nepoata lui Ieremia, ce a fost vistiernic, ...strănepoata lui Vlaicu,
de bună voia ei, de nimeni silită, nici asuprită, şi-a vândut ocina şi moşia