Protoiereu-mitrofor Ioan Ciuntu.O corabie a Mântuiiri - Catedrala ...

cea din stânga – ieşirea. Dar poate că pe uşa din dreapta se intra în capelă,
coridorul căreia ducea (şi mai duce) spre cafas, iar cea din stânga era pentru
profesori, administratori, părinţi.
Potrivit lui I. Bubis5 , Gimnaziul de fete a fost construit în stilul
arhitecturii ruse. În sec. XIX, dar mai ales după anul 1834, când a fost
aprobat Planul Urbanistic General al Chişinăului, accentul se punea pe
dezvoltarea centrului capitalei. Unii specialişti în materie afirmă că stilul
arhitectural selectat pentru construcţia viitoarelor clădiri a fost clasicismul
rus6 , eu, însă, am rezerve faţă de aceste afirmaţii. Mai curând e o împletire
a arhitecturii ruse din sec. XVII cu cea arabă-musulmană, completată pe
alocuri cu elemente tradiţionale moldoveneşti. Arhitectul Ghenadie Rusanov
deduce în lucrarea sa7 că Alexandru Bernardazzi a întruchipat în proiectul
capelei „ideea prieteniei celor două popoare – fraţii ruşi şi moldoveni”.
Capela e un locaş bisericesc unic în ţinutul nostru şi unicitatea lui
derivă din faptul că este nu o simplă instituţie bisericească, o construcţie
auxiliară, ci o parte componentă a Gimnaziului de fete (actualmente Liceul
Teoretic „Gheorghe Asachi”). Pare oarecum straniu că un arhitect de talia lui
Bernardazzi s-a aventurat în construcţia unui locaş hibrid, pentru că, orice
s-ar spune, era riscantă această idee cu «дружба народов»... Ilustrul publicist
bucureştean Boris Buzilă, după vizita întreprinsă la Chişinău cu ocazia
Simpozionului consacrat împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei
Basarabiei, scria în presa română:
24
„...aidoma liniaturii unui caiet de
aritmetică, se află o construcţie hibridă.
Dacă n-ar avea nici turle pe biserică, în vârf
cu ceapa rusească, ai zice că e „reşedinţa”
unui aristocrat de pe vremuri, cu o fantezie
mai năstruşnică” 8 .