sabina fati transilvania o provincie în căutarea unui centru

TRANSILVANIA – O PERIFERIE CU TREI CENTRE
Încercarea românilor de a se opune integrãrii în spaþiul dominat de
puterea ungarã centralizatoare poate fi observatã într-o mãsurã semnificativã
în presa vremii. Pentru ‘mãsurarea’ acestor încercãri poate fi folositã analiza
de conþinut a celor mai importante ziare care apar fãrã întrerupere în
perioada 1892-1918: Gazeta de Transilvania 1 ºi Telegraful Român 2 , dar ºi a
Tribunei 3 – ca oficios al Partidului Naþional Român tipãrit la Sibiu pânã în
1903. Principalul scop al cercetãrii este surprinderea modului în care aceste
publicaþii reflectã realitatea socio-politicã a perioadei premergãtoare unirii
de la 1918. Subiectele predilecte alese de aceste gazete, importanþa acordatã
de editorii lor unor tematici anume aratã care sunt preocupãrile inteligenþiei
româneºti din Ardeal într-un interval de mare agitaþie politicã în Imperiul
Habsburgic, cât de interesaþi erau liderii politici ai comunitãþii româneºti din
Transilvania de o eventualã apropiere de Bucureºti ºi ce loc ocupa aceastã
preocupare în proiectele lor politice.
1 Gazeta de Transilvania apare la Braºov, de la 12 martie 1838 pânã la 26 octombrie
1918, la început de trei ori pe sãptãmânã, iar de la 16 aprilie 1884 devine cotidian.
Pânã în decembrie 1877, Gazeta de Transilvania este condusã de Gheorghe Bariþiu (cu
o întrerupere semnificativã între 1850-1876), apoi succesiv de Iacob Mureºianu,
Aurel Mureºianu, Gr. Maior, Traian H. Pop, Valeriu I. Pop-Reteganul, Teofil Frâncu,
G. Bogdan-Duicã, Liviu Rebreanu.
2 Telegraful român, numit de editori ºi „Foaie bisericeascã”, la început este un
bisãptãmânal ºi apare la Sibiu începând cu 3 ianuarie 1853, pânã la 31 decembrie
1918. Ulterior, sub titulatura Telegrafului român, va apãrea oficiosul Bisericii Orto -
doxe Române (BOR). Apoi apare de trei ori pe sãptãmânã, fiind susþinut de Mitropolia
Sibiului. Printre editorii ºi colaboratorii Telegrafului se aflã prelaþii ortodocºi din
Ardeal, dar ºi publiciºti consacraþi precum George Coºbuc, Ioan Slavici, Ilarie Chendi
etc. Miron Cristea, primul patriarh al BOR dupã unirea Transilvaniei cu România, era
unul dintre obiºnuiþii acestei gazete.
3 Tribuna, cotidian politic ºi literar, care apare la Sibiu în perioada 14 aprilie 1884 – 29
aprilie 1903. Prezintã în general punctele de vedere oficiale ale Partidului Naþional
Român. Ioan Slavici conduce Tribuna pânã în 1888, urmat de Septimiu Albini. Sub
conducerea lui Slavici, Tribuna preia gramatica bazatã pe principiile fonetice,
recomandatã Academiei Române de Titu Maiorescu.
29