35.- Neculai Beldiceanu - Adevarul.ro

<strong>35.</strong>- <strong>Neculai</strong> <strong>Beldiceanu</strong>
(1844-1896)
Land pilda dela marele poet national Vasile Alecsandri,
o seams de scriitori, care au venit dupa el
s'au folosit in operele for de datinile si credintele
poporului .nostru si au zugravit cu mult drag si cu
multa maestrie frumusetile pamantului romanesc. In
randul acestora trebue sa punem pe <strong>Neculai</strong> <strong>Beldiceanu</strong>,
mult cunoscutul profesor si poet at lasului
de odinioard.
Nascut si crescut la tail N. <strong>Beldiceanu</strong> a cunoscut
in de aproape toata literatura poporului, a vorbit
si a simtit in graiul lui minunat, a copilarit in mijlocul
naturei incantatoare si toate acestea au rascolit
sufletul sau ales si s'au cristalizat in stihuri maestre
care au ramas pentru viitorime.
Tot ce lel a vazut in mijlocul poporului, tot ce s'a
oglindit in inima si sufletul sau de poet, a capatat
mai tarziu intruparea spirituals si vesnic nepieritoare
a scrisului frumos si ales. <strong>Neculai</strong> <strong>Beldiceanu</strong> s'a
nascut in anul 1844 la 26 Octombrie in satul Preutestii
din judetul Baia. A fost profesor la gimnaziul
din Folticeni, la Botosani si la un gimnaziu din Iasi.
A publicat cateva studii de istorie veche ca de pilda:
.Antickitcl.tile dela Cacuteni", (Iasi 1887); Epitafut
allot la Banesti" (Iasi 1888); O carte de cetire"
$i o istorie a Romanilor pentru clasele primare in
tovarasie cu alti profesori.

290
GH. CARDA$
Dar numele lui <strong>Neculai</strong> <strong>Beldiceanu</strong> s'a pastrat pentru
viitorime nu pentru aceste mid studii si carti
ci prin Rinunatele sale poezii, publicate in revista
,,Convdricri literare", Contemporanul" §i Arhiva"
din Iasi.
Spuneam mai ,sus ca N. <strong>Beldiceanu</strong>, a cantat datinile
pcporului nostru. SA vedem cum le 1nfatiseaza.
SA luau' de pilda, datina de 1 Mai, numita de Romani
Armindenul:
In frumoasa noastra Nth, tuna florPor sosecte,
Cu sedn ,si cu lumirur, ziva se impodobe7te;
Pe mIlidifli mugurie frunzele se desve'esc,
.51 de pulbere de aur, flutura,sii strulacesc".
D'apoi Sara lid Sf. Vasile ", s'o vedeti ce minunata
este puss in stihuri de acelas poet:
Prin orase rasfatate,
Prin bordeie si
prin sate,
Sara dupa asfinfit,
Uratorii au pornit.
Simbolul de ,avutie,
Plugul bine vestitor.
Ne aduce bucurie,
An de bunuri roditor.
Vorba leganata merge,
Suna clopotul tot rar;
Pocnesc bicele de-odata,
Inimile viu tresar...".
Tot asa trece pe dinaintea ochilor nostri si natura
mareata cu munca de toate zilele a omului dela
.tars pe care el le-a vazut $i le-a simtit tot asa de
bine ca $i cei din mijlocul lui. In poezile Apusul
Soarelui", Tarbia", PrJ5Itorit', c7h/a", Bradiifel-21",
.,Moldova ", Bo;an-#T'.Rt2,sca" si multe
altele el a oglindit in versuri armonioase, frumusetile
f

Poufs romaneasca 291
tarii n oastre 5i indeletnicirile gospodaregi ale taranului
Roman.
Nici trecutul istoric n'a fost uitat de acest poet
al vietii dela taro. Cat de duios ne spune el, in poezia
inchinata ora5ului Suceava din Bucovina, despre rapiaceste
prov_ncii:
Cand de trei cucosul cants, spre rastiznire
Hristos fu dat Caiafei, ce trista potrivire I
In anul care poarta pe 5epte de trei ori.
Suceava ie trecuta la alti stapanitori...".
Ca 5i marele invatat B. P. Ha5deu, poetul N.
<strong>Beldiceanu</strong> a suferit in vista o addnca durere. Un
copil drag i-a fost rapit in floarea varstei. Durerca
tatalui siesnadajduit a lost infatisata incuvinte duioase
de poet:
Se lass gerul pe pamant,
Tu dormi, &gine, in mormant
0, dac'ai fost ca sa te duci
In lumea trist&or na uci,
De ce, frumosule pribag,
Ai mai trecut al vietei prag?
Suflarea mea, caldura me;
Lumina, ce n'oiu mai vedea,
Cum te samt eu 5i cum te port
In inima mea mort!...".
Pentruca i-a placut mult limba 5i literatura populara
N. <strong>Beldiceanu</strong> a scris un *5ir de poezii pe care
le-a umit dine $i care au forma 5i intruchiparea
celor populare. De pilda Doina dorului, Doina Volnicului,
Doha mIngaerd, Doi:m dorulai de mama 5i
multe alte'e.
Nici pe cei sarmani 5i lipsiti de painea zilei nu
i-a uitat poetul. In cateva bucati el ne infati5eaza
parti sfa5ietoare, din vieata sbuciumata a celor cari
sufar.

292 GH. CARD
Poezia Lautarul" e una dintre cele mai frurnoae.
S'au implinit 40 de ani dela moartea acestui poet
atat de iubit odinioard. 0 parte din poeziile lui mai
staruie si astazi prin manualele de $coala i prin
culegeri de bucati alese. Dar numele lui a fast dat
ttitarii... Aceeasi soarta au avut-o $i alb scriitori
dela noi. In fata vremurilor mai bune cand tot ce
este romanesc $i frumos va fi pus pe treapta inalta
opera poetului N. <strong>Beldiceanu</strong> va fi si ea ridicata la
dreptul ce i se cuvine.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICI:
1. Thalia. la$i. 1883.
2. Antichitatile dela Cucuteni. Iasi, 1885.
3. Epitaful a/tat la Bune,sti. Iasi, 1888.
4. Poezit. Iasi, 1893 (Colectia Saraga").
5. Poema Piinland" in revista Arhiva". 1 si
1893-1894.
6. Poezit. Buc. 1914.
ARKINDENUL
In frumoasa noastra tars luna s
Cu senin si cu lumina ziva se impodobestc;
Pe mladita mugurie frunzele se desvalesc,
Si do pulbere de our flutu-a,i. stralucesc.
florilor sect
Prin livezi acum s'arata pilcuri vesele de lune,
Om cu om se infrateste, toate vorbele sunt Blume
Spre ogoare cerul cats cu ochi bine voitori,
Si pe fetele voioase bucuria pune flori.
Jos pe iarba stau intin. se laicere inflorite,
Si pe ele se arata strachinile zmaltuite.

Poezia romaneasca 293
Panea alba sta alaturi cu malaiul auriu.
lar de-o parte mar; ulcioare, pline toate cu rachiu.
La o vatra pe carlige spanzura un ceaun mare,
Si alaturea asteapta melesteul taranesc;
Mielul gras, incet, cu lene se invirte pe frigare,
Si galustele cu clocot in ulcele se sfadesc.
Jos sub nucul aromatic, toti la umbra se aseaza,
Cobza, naiul si vioara pe Arminden it serbeazi;
Sus paharul se ridica, sanatatile pornesc,
$1 cu cat se trece vinul, vorbele se inmultesc...
Un mosneag cu barbs alba, vechi batran cu gheba 'n
[spate
Zice: Mu Ita sanatate! voua, meseni de prin sate,
De voiti o primavara cu Cori albe de Ia rai,
Dupa datinele tarei sa cinstim pe intai Mai;
,,Si de vreti cosare pline si de vreti pline hambare,
Luna roadelor iubite o primiti voios, cu vin;
,,Iar de vreti in poloboace sa nu prinda vinul floare,
,,Faceti, cum fa.'ceau strabunii: Ia Arminden beti
[pelin".
SORIN
Se lass gerul pe pamant
Tu dormi, Sorine, in mormant
0! dac'ai fost ca sa to duci
In lumea sfintelor naluci,
De ce, frumosule pribeag,

294
OH. CARDAS
Ai mai trecut al vietei prag?
Suflarea mea, caldura mea,
Lumina ce n'oiu mai vedea 1
Cum to simt eu, cum to port
In inima mea, mort I...
Singuratate, vino, yin,
De liniptepte al meu sin;
T_.asa-ma singur cu Sorin...
Lauda mea, sprijinul meu!
)e care n'am sa-1 mai vad eu
Soare, dupa care gerul
In inima-mi infipt-a ferul
$i mi to -a rupt din inima,
Depteapta-te, auzi-ma,
Swine! descbide ochii
SA-i vad cum stau in fundul gropii...
3orinel descleapta gura
Pe care boala pi-a pus arsura...
Sorine! vorbepte, zi: tail...
0! blastamata lopata...
ki turnat pe el pamantul
Sa nu-i mai and cuvantul...
Cumintele tatei, cuminte!
Imi vine sa-mi es din minte.
Cand vad prea bine, cfind ptiu
Ca n'am sa-I mai vad viu...
Leule! oprepte-al tau pas,
Durerei mele da-i glas,
Sa plang sfanta comoara,
Ce nu mai poate si moara...

Poezia romaneasei 295
Da-mi dinti, inima sa -mi rup
Da-mi ungliii, groapa s'o destup...
Cu sete mare sa ma cobor,
In groapa cu sete, cu dor
Mult sa ma uit la klinsul, mult
A lui gemete s'ascult...
Sorinule,
Seninule;
Frumosule
Minteosule!
Sub a5ternutul de ghiata,
Cine te tine pe brute?
and plange vantul pe morminte,
Cine vine s5. te-alinte?
Ginga§ele-ti glume cui
Dragutule, le mai spui?...
Nenorocitul de mine!
Zadarnic te caut pe tine;
Zadarnic la zile te chem.
Zadarnic pe groapa to gem.
Glas in sicriu nu patrunde,
Din sicriu glas nu rispunde...

36- Dimitrie Petrino
(1844-1878)
Dimitrie Petrin s'a nascut in satul Rujnita din
Basarabia in anul 1844 sau 1838 cif t o veche tamilie
boereasca. Tatal sau Pe rachi et no, era proprietar
in acest tinut, iar mania sa, Euiosina, fiica
lui Eudoxiu Hurmuzachi, era bu oineanca.
Dimitrie Petrif!) a invatat i i Basarania scoala
primary si cateva cunostinte de Hiram rusa franceza.
Dupa moar ea hunicului sau, Eudox u Hurmuzachi,
mosia acestuia, Cer iauca din Bucovina, a
fost mostenita de mama poetului. Muta idu-se in Bucovina,
Dimitrie Petrin, a fost ii stri it de un student
teolog Niculai Sbiera, iar educa i na i na a a ca
patat-o dela unchii lui, fratii Hurmu achi, mari patrioti
bucovineni.
Mostenind o avere mare (le la un unchi al sau,
contele Petrovici de Armis, Dimi ri Petrino paraseste
Bucovina si petrece in desfrau, risipind toata
averea prin mai multe orate din Italia, Germania si
Franta. Sotia sa fiica baronului Buchental din Mihalcea,
a cautat sa -1 in 'repte pe calea vietei ordonate,
dar total a fost in zadar, intro care i-a pricinuit
chiar moartea in anul 1866.
Ruinat materialiceste si iziceste poetul se intoarce
in Bucovina, iar in 1875 trece in Romania.
Oprindu-se in Iasi unde avea prie eni printre seri:
torii Junimisti, el este numit director al Bibliotecii

Poezia romaneasca 297
Statului la I lulie 1875, in locul lui M. Eminescu.
Se zice ca ar fi fast profesor de literatura romans
la universitate.
Inbolnavindu-se din nou, cauta vindecare la Bucuresti,
unde moare in anul 1878 la 29 Aprilie si este
inmormantat in cimitirul Serban-Voda.
* * *
De pe cand era la Florenta in 1860, Dimitrie Petrino
scrie poezii de inspiratie usoara, inchinate vinului
$i petreceri or.
Moartea sotiei sale i-a prilejuit un deal de poezii
tr'ste, intitulate Flori de tnortnanl".
Din anul 1874 incepe sa cola )oreLe la revista
Convorb.ri literare', unde publica poezia iredentista
La tnornuintul lid Grigore Ghica Voevod",
poemul Raul" imitat dupa Rolla lui Alfred de Musset'
, Adio Bucovinei", Laura din Mirce5ti", Pe
pragul tnotti" $i alte'e.
Ca eva poezii de ale sale, sunt scrise subt intluenta
lui Dimitrie Boljntineanu si mai ales Vasile
Alecsandri, caruia ii inching poemul Raul"
Poetul Dimitrie Petrin6 nu ne-a la at nici o opera
de talent. El s'a bucurat de-o oarecare popularitate
in epoca 1860-' 878 fiind si igurul poet al Bucovinei
din acea vreme.
In poezile sale pre fomina nova pesimista, rota
personals care nu putea sa interese7_e urea mult pe
publicul cititor,
Sentimentul national si regional apare sporadic.
In aceasta directie si-ar fi castigat poetul simpatia
romaneasca.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Flor de mormat, Cernauti, 1867.
2. Patin cavint dcspre corupetea limbei rotniine
in Bucov;na. Cernauti, 1869.
3. Lumine si unthre. Pewit.
Cernauti. 1870
4. Raul, pa tn. Cernauf, 1875.

293
011. CARDA$
5. Discurs rostit la serbarea funebra... la local
ande Grigore (Mica a fost decapitat. la5i,
1875.
6. La guru soiei, poem in 3 canturt, 1a$i, 1876.
7. Poeme, Iai. (Biblioteca 5araga" No. 33).
8. Poezii ease. Cu o prelatic' de N. lorga. VA
lenii-de-Munte, 1908.
RUINITA
Leagan scump al vietii mete.
Sat in care m'am nascut.
Cu-al tau cer si -a tale stele
Mii de on eu to ,salut!
Dupii ani de despartire
Trecuti pe-un pamant strain.
Eu cu vechea mea simtire
Astazi iar la tine vin.
Caci in trista departare
Prea curand m'am scuturat
De sperantele, cu care
Numai to m'ai leganat.
Te-am lasat inca'n pruncie.
Inca'n zile de placeri,
$i de-atunci a mea jtmie
S'a racit prin multe tari.
Am vAzut cetAti antice
Cu arcade de marmor.
Sub arcadele ferice
Eu am suspinat de-amor.

Poezia romtheascg 299
Am pa5it pe-acea carare
Ce-ades duce- la noroc:
Fericire, desperare,
Le-am simtit si eu pe loc.
Am vizut .tari fericite,
Mai lin cer decat al tau.
Vai cu mult mai inflorite
Incantau sufletul meu,
Dar ca tine loc de pace
Altu'n lume dam gasit,
Mai mutt decat orice-mi place
Cuibusorul meu iubit,
Locul unde fare &lima
La lumina m'am trezit.
Unde numele de mama
Prima data 1-am rostit.
Te salut deci dar campie,
Unde in a vietii zori,
Pentru-o floare de junie
Culegeam frumoase flori.
Salut vesela gradina
$i casuta ce mi-a fost
0 lume de comori plina,
Leagan, scut si adapost.
Pe voi stanci §i pe voi dealuri
Si pe tine rausor,
Ce in tulburile-ti valuri
Ca si viata-mi treci usor.

300 GH. CARDA*
Si cuprins de-o suvenire
Mai fac cruce de trei ori,
Cand privesc sfanta zidire
Cu-al ei turn plecat de nori,
Toate imi aduc aminte
Visul meu copilaresc,
Si cu mii de glasuri sfinte
Ma ingfina, imi vorbesc:
bleat, cand ma vac] aice,
As vrea sa fiu copilas,
$i sa dorm un somn ferice
Pe-un san dulce, dr'galas.
Leagan dulce-a vietii mele,
Sat in care m'am nascut,
Cu-al tau cer, cu-a tale stele
Mii de ori eu to salut!
DEDICARE
(Lui V. Alecsandri)
Era o noapte neagra si cerul fara stele,
Si eu fara sperare si sfinul meu ranit,
and te-am citit pe tine, i glasul musei mele
Din lunga-i letargie de-odata s'a trezit.
Si te-am vazut in visu-mi zicandu-mi: Cants Inca,
Cantarea-i mangaierea celor ce patimesc !"
Atunci am pus condeiul in rana mea adanci
S'am scris cu al meu singe pacatul omenesc.

Poezia romAneascil 301
S'am vrut sa spun durerea, de care patimete
Orfan de-a sa credinta, pierzand pe Dumnezeu.
Pamantul fara carma pe care-1 invarteste
In jurul desperarii al vremii brat ateu.
Si tie, numai tie, tot ce-i mai bun in mine,
Pan' §'ale mele lacrimi eu voiu s'aduc in dar;
Sa treaca peste Molna, s'ajunga pan' la tine.
Asa precum tamaea patrunde la altar.
Iar tu, poete-rege, tu lesne-i intelege,
De ce suspina lira-m;, §i inLindru pot sa zic,
Ca not avem in lume o inima §'o lege:
Tu, care e0i cel mare ,§i eu care-s cel mic.
Din soare '§i is lumina steluta calatoare,
Si soarele pe ceruri sta falnic, neclintit:
Eu sant asa steluta, tu pentru mine soare,
Primesc dar o raza, ce 'n tine am sorbit

37.- Constantin 1. Belimace
(1848 ? )
Primul poet aroman care s'a bucurat de o Iarga
primire in tarile noastre, a fost Constantin T. Belimace,
autorul vestitei poezii regionale Dimandarea
parinteasca", cunoscuta de toSi romani.
Ne servim de pretioasele date biografice scrise
de Tache Papahagi, pentru a face cunoscut si pe
scriitor.
S'a nascut in Julie 1848, in Molovi,ste, unde
a ,si inviitat carte religioastl, a,sa cum se invala pe
vremuri (veil Graiu bun" Calendar aromanesc, 1910,
p. 92-94). In 1860 se duce la $coala sarba din Belgrad,
uncle face $1 serviciul mi,i`ar (1868-1870). In
1873 vine in Bucure,sti; ad deschide un restaurant,
unde se intalneau bucuros, pr:ntre a'(i!, Apostol Margarit
$1 I. Caragiani. Nationalist de /nude, in 1878,
impreuna ca A. Bagav, 5t. Mihilileanu $1 C. Cairelli
all scos revista arortz,lat asca Macedonia. In aceasta
valtoare de lapla nationa.111, C. Belima-e, scrie prima
lai poezie ,si anume Cucolul". Se intoarce in Macedon'a
in 1893, hind numit ca intendent la liceut-internat
roman din Bito'ia, unde se gase$te $1 astlizi.
(In anul 1922). °data cu izbucnirea riizbolului in
1916, e dus, irnpreund cu alti franla51 at culture?
aromilne$ti, de Bulgari ca ostatec in Bulgaria, uncle
a $i descris boate peripegile prin care a trecut intPun

Ponta romaneasca 303
poem de peste 2500 versari, pe care it posedd in
manuscris". (Cfr. Tache Papahagi Antologia aromaneasca".
Buc. 1922, p. 196).
Reproducem mai jos, in dialect,poezia lui C. Belimace
Dinuindarea parinteascti". dupii antologia lui
T. Papahagi.
DIMANDAREA PARINTEASCA
Parinteasca dimindare
Ne sperg:ura cu foc mare,
Fral di mums §i di-un tali,
Noi, Armadi di eta toata.
Di sun plocile di murminti
Striga-a no§tri bun'i parinti:
Blastem .mare se-aiba 'n casa
Cari di limba lui se-alasa.
Care ''Iasa limba lui
S'Iu-arda pira focului,
Si s'dirina v'iu pri loc,
Si-l'i
si friga limba foc.
El in vatra-11 parinteasc
Fumeal'ia s'nu -,si hariseasca;
Di fumel'i curun'i s'nu bade,
Nat in leagan si nu nfa5e
Care fudze de-a lui mums
Si di parinteasca-11 numa,
Fuga-l'i doara Domnu'ui
Si dul.leamea somnuli I".

38 Mihai Eminescu
(1850-1889)
La mijlocul secoluiui al X \-.ca, tinutui Botoanitor
din nc.srdul 114oldovii a fost harazit sa ne dea pe cel
mai mare si mai genial poet al neamului nostril.
Ne pare rau ca nu stim Inca cu precizie, data nasterit
sale. Se admite in genere, pana se va putea des.
coperi ceva mai sigur, ca data a nasterii, 15 Ia.
nuarie 1850, in orasul Botosani.
Mentionam in treacat si pe celelaite ipoteze id
legatura cu anul nasteri. Se mai dä: 14 $i 20 De.,
cemvrie, 1849 $i 6 Decemvrie, 1850. Dar nu numal
data de nastere are diferite pgreri, ci $i originet
familiei sale a fost si este mutt discutata. I se atribuie
obarsii deosebite: ruseasca $i ruteneasca; turceascf
armeneasca si poloneza. Thal sat', Gheorghe care
ocupa functia de sulger pe vremea domnitoru ui Mi
hai Sturdza, ajunge ajutor la mosia boerului Ball
din Dumbraveni. Se insoarii in 1840 cu Raluca fiia
stolnicului lurascu dela Joldesti. Avand legaturi
familia boereascii Bats, el Isi insuseste putind culturl
$i prinde gust pentru cititul cartilor. lntre timp 4
arendeaza mosia Ipotes i, unde isi construeste o cast
gospodareasca. Satia lui era o femee cu firea blanda
mica de statura si cu o inteligenta naturali. Ea a
nastere la mai multi c pii. Pe not insg, ne interesea
poetul. Copilul Mihai si -a petrecut primii ani ai vietet
la tars, in mijlocul naturei pe cat e el a iubit-o asa de mull.
cy
dal

Poezia romilneasca 305
Clasele primare le-a facut la Cernauti, unde a stat
dela 1858-1863. Acolo a cunoscut pe fratii Bumbac
cu care a legato prietenie de lungii durata. A
locuit catva time in casa profesorului sau de limba
romans, Aron Pumnul, unde are prilejul sa citeasca
multe carti cie literature. Clasa a III-a de liceu, a
inviltat-o la Sibiu, de unde apoi se intoarce inapoi la
Cernauti, si continua cursul liceal in particular. Moartea
profesorului sau iubit, Aron Pumnul, in anul
1866 o plange in versuri duioase $i sincere. Din
Cernauti pleaca cu trupa teatrala Fanny Tardini, ratace$te
prin diferinte Orli ale tarii, se intoarce pentru
catva timp la Batosani ,unde ocupii modestul post de
copist la tribunal. In 1865 incepe sä colaboreze la
revista Familia" a lui losif Vulcan, dela Oradia
Mare. Pleaca apoi la Blaj pe jos, strabatand muntii
Carpati si atatea tinuturi romanesti frumoase. Acolo
a incercat sä is clasa V-a in particular, insa cade
la limba elina. Pleaca apoi spre tara libera, trecand
prin Alba lulia, Sibiu, muntii Carpati si frantiera
Vama Cucalai", $i dupe zile grele de pribegie aajunge
la Bucuresti, ca scufleur in trupa teatra' ascali.
In acest timp iI cunoaste nuvelistul I. L. Caragiale.
In anul 1869, spre toamna, silit de parinti pleaca la
Viena, unde audiaza cursurile dela univeritate, in
special pe filosoful Zimmerman si pe filologul Musafia.
Aid face cunostinta cu un grup de studenti
romani, care pe langa studii formasera $i doua grupari
literare: Societatea Romania" $r Junimea", ca
erau in rivalitate. Din cauza palemicei dintre Titu
Maiorescu $i Simeon Barnut, unii fiind partizanii
latinistului S. Barnut, iar altii ai criticului T. Maiorescu.
Eminescu ii impaca $i cele doug grupari fuzioneate,
formeaza societatea Romania junti". In 1871 membrii
acestei asociatiuni au organizat un congres $tudentesc
cu pelerinaj la mormantul lui Stefan cel-
Mare dela Manastirea Putna. La Viena M. Eminescu
a stat 'Ana in anul 1872. Se intoarce pentru
2Gt

306
GH. CARDA$
putin timp la Iasi unde a fast primit cu drug de
membrii societatii literare dunimea".
T. Maiorescu fiind ministru, ii trimite sa faca
doctoratul in filozofie la Berlin, pentru a putea fi
numit profesor la universitatea din Iasi. La Berlin
a fost functionar la agentia noastrA diplomatica.
In capitala Germaniei a stat foarte putin fara sa -si
i-a titlul academic si se intoarce din nou la Iasi, unde
a fast numit director la biblioteca statului, apoi revizor
scolar si redactor la ziarul Carierill de Iasi".
Intre timp frequenta adunarile societatii Junimea"
unde a cunoscut pe Ion Creanga, V. Conta, Alex.
Lambrior si altii... Cu I. Creanga leaga o stransa
prietenie. In 1877, pleaca la Bucuresti ca redactor la
ziarul Timpul". Aid publics el minunatele sale artioole
politice si literare.
In anul 1883 se duce la Iasi ca sä asiste la desvelirea
statuei lui Stefan-cel-Mare. Nu i-a parte la
festivitate, dar retras intr'un colti singuratic, compune
patriotica poems Doitza".
La Bucuresti M. Eminescu a dus o viatA foarte
neregulata. Inca din anul 1881, el incepe sa-si siinta
povara unei vieti chinuite. Inteo scrisoare catre sora
sa Hanrieta, poetul I i descrie astfel viafa:
Toamna anului e ana pe an; apoi urmeazli poimiivara.
Toamna vietli vine Pail sa stii cdnd, nici de
unde; tuzmai vezi ca total a trecut pentru a nu se
mai intoarce. 51 atunci se simte omul biltran, si ar
vrea sa moara. E malt de atunci, Hanrietii, de ciind
eram mid de tot, si ne spuneau mosnegii povesti.
Povesti sant toate in lumea aceasta"..
In anul 1883, boala nemiloasa de origins eredirafa
izbucni. Ea a fost desigur grabitii si de vieafa sbuciumata
care a dus-o nefericitul poet in capitala 'aril
sub ochii atator oameni cu dare de mans si cu putere.
Nepasarea noastra a fost prea mare si pierderea prea
timpurie a c elui mai mare geniu romanesc, a fost o
greseala de neertat. Putinele glasuri de alarms contra
acestei neglijente revoltatoare, nu si-au produs efectul.
Ceiace scria profesorul Stefan Vargolici la

Poufs rornineasci 307
1887, despre M. Eminescu exemplified realitatea vremii:
Eminescu care e la Niamtu e cu total bine, dar
data ar veni in la,31 n'ar avea cu ce tral. Nu s'ar
putea face ceva pentra ddnsul? Vr'o rents viagerii,
vr'D recompense nationala? sau vr'o pensiune de la
vr'un bogatas de pe acolo? Este o adevarata ru,sine
pentru tare' ca an aseminea om se' nu alba cu ce:trat
in v iata and numele lid va trai cdt veacurilce". In
inima profesorului dela Iasi, a vibrat revolta intregului
nostru neam, atunci cand a scris eceste randuri
duioase. Ajutat de Maiorescu $i de alti prieteni,
Eminescu este trimis in strainatate la Viena, Venetia $i
Floret*. Intors in lard, vindecat provizoriu, ocupd
catva timp vechea functie de bibliotecar la Iasi, se
inbolndveste din nou, este dus la bdile Repedea si
apoi la Botosani, unde a fost ingrijit cu drag de
sOra lui Hanrieta. A stat scurt timp la ospiciul de
alienati din Manastirea Neamtului, si apoi la ospiciul
Caritas al doctorului Sutu din Bucuresti, unde moare
in ziva de 15 lunie 1889.
* * *
Mihai Eminescu a inceput se' colaboreze din anul
1865, in revista Familia", a lui losif. Vulcan, cu
mici poezii lirice sub inspiratia poeziei populare $i a
poetilor romani mai vechi. Debutul la revista Con-
vorG'd
literare", it face in anul 1870 cu poezia Veneta
si Madona". Cele mai de seams poezii ale sale
apar treptat in coloanele acestei reviste.
Activitatea literary a lui M. Eminescu s'a desfa$urat
intre anii 1865-1883. Dela aceasta data in tot ce-a
mai scris el, se resimte germenul boalei nemiloase,
care ni-l-a rapit dupe citiva ani. In mai putin de
cloud decenii, dela varsta de 15-16 ani pans la 33
de ani poetul M. Eminescu a creiat opere pe care nu
ni-le-a dat nici u n poet din lume la o varsta asa .de
timpurie $i intr'un timp asa de scurt. Marii creatori
ai capodoperelelor din literatura universals, poetii
cu renume mondial $i-au zamislit operile for nernuritoare,
dupe varsta de 40 de ani $i dupd o activitate
de cel putin 20-30 ani.

308
GH. CARDAS
M. Eminescu a scris minunate pagini de proza lite.
rare, a publicat in ziarele Curierul de la,si" 5i
Timpul",
unde el a lost redactor, neintrecute articole
politice $i literare; a scris piese de teatru, a facet
traduceri, dar pe deasupra tuturor acestor productiuni
literare se ridica opera poetics. In domeniul poe.
ziei M. Eminescu a creat cele mai nemuritoare opere.
Foarte multe dintre ele se claseaza pe cea mai
nalta trepta de ierarhie estetica, stand al Ituri de cele
mai renumite capodopere ale poeziei universale. Poe.
zia romaneasca si-a ajuns culmile de creatiune cu
versurile lui Eminescu. Dela el incepe adevarata poe.
zie de valoare artistica superioara $i el va fi multa
vreme la not modelul de comparatie dupa care ne pu
tern pronunta despre marimea talentului unui alt ser
tor.
Care sunt culmile la care s'a inaltat poezia emi
nesciana? In primul lac lute°, literatura in dezoltare
cel mai mare rol it joaca forma. In literaturile a,
traditii, forma sae mai precis limba si imaginile d
care se serve$te poetul, pentru a imbraca gandire
sa noug, are o fixitate $i mijloace de perfectiune
stabilite. Aceasta observatie poate fi intarita de in.
su$i marele Eminescu. In primele sale incercari poet
tice aparute prin revistele din Ardeal, Eminescu imita
pe D. Bolintineanu $i V. Alecsandri. Genialul poet
de mai tarziu $i-a dat seama dela inceput de marea
importanta ce o are in creatiunea artistica, mijloacele
formate, in primul loc limba; $i a cautat sa se inspire
dela acei scriitori care reu$ise sa introduce elemente
noui, elemente romane$ti in poezia tor; indiferent
de mijloacele insuficiente ale talentului tor. Poezia
eminesciana, r idicata de poet to o maturitate cu totul
superioara, este o creatiune aparte in literatura noas
tea. Eminescu a reusit sa -$i formeze o limba poetic
unica. Structura components a acestei limbi este for
,mata din (bug elemente: lexicul viu al graiului ro
manesc popular $i arhaic $i armonia interns a genia
lului poet ,care i-a dat o coloratura neintrecuta. Fart
ajutorul elementelor nationale, aceasta poezie nu se

Poetic romaneascli 309
putea ridica la o culme asa de mare, dupa cum si
farg acea armonie interns speciali poeziei eminesciene,
elementele lexicale populare nu puteau fi ridicate
la rangul de limn poetics. Pornind dela aceste
mijloace, Eminescu a reusit sä creeze o poezie aparte
in literatura noastra, superioard $i originals ca fond,
unica si geniala ca forma.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. - Poezii. Editia T. Maiorescu. Buc. 1883 si apoi:
-
1887, 1889, 1892, 1895, 1901, 1922, etc.
Proza si vcrsuri. Ed. V. G. Mortun. Iasi, 1900.
- Culegere de articole dale lui M. Eminescu.
Ed. Gr. Pgucescu, Buc. 1891, 1896.
4. - Nuve le. Iasi, 1893. (Bib. Saraga).
5. - Poezii complecte. Iasi, 1893. (Bib. $araga).
6. - Poezii. Buc. 1908. Ed. I. Scurtu.
7. - Lumina rte tuna. Buc. 1910. Ed. I. Scurtu
8. - Scrieri politico ni literare. Buc. 1905. Ed. I.
-
Scurtu.
9. Literaturd popular& Ed. I. Chendi. Buc.1902.
10. - Poezii postume. Buc. 1902. Ed. N. Hodos.
11. Poezii postume. Buc. 1905. Ed. I. Chendi si
1908.
12. - Oeniu Pustitt, roman inedit. Ed. I. Scurtu
Buc. 1904, 1907 $i 1909.
13. - Proza literare .Buc. 1908. Ed. I. Scurtu.
14. - Prozit, Buc. 1908.
15. - Poestiri. Buc. 1908.
16. - Icoane vechi .,si twat. Valenii de Munte, 1909.
17. - Stirmanul Dionis, nuvela. Buc. 1907.
18. Bogdan Dragon. Buc. 1906.
19. - Opere complete. Ed. A. C. Cuza. Iasi, 1914.
20. - Poezii. Bucuresti, 1916. Ed. M. Dragomirescu
si C. Marinescu.
21. - Poezii. Buc. 1921. Ed. Adamescu.
22. - Poezii. Buc. 1922. Ed. N. lorga.
23. -
Poezii filosofice si sociale. Buc. 1923. Ed.
L. Blaga.

310
GH. CARDAS
24. Poezii lirice. Buc. 1923. Ed. L. Blaga.
25. Poezii. Buc. 1924. Ed. G. Bogdan-Duica.
26. Poezii. Buc. 1928. Ed. G. Murnu.
27. Articole poltlice. Craiova 1929. Ed. D. Mu
rara§u.
28. Poezii. Ed. G. Ibraileanu.
29. Poezii. Ed. Const. V. Botez. Buc. 19<strong>35.</strong>
30. Literatura poputard. Ed. D. Muraraw Cra.
iova, 1936.
EPIGONII.
Cand privesc zilele de-aur a scripturelor roman,
Ma cufund ca intro mare de visari dulci §i senine,
$i in jur par'ca-mi colinda ,dulci $i mandre primaveri,
Sa vad nopti ce 'ntind deasupra-mi toceanele de stele,
Zile cu trei sori in frunte, verzi dumbravi cu filbmele,
Cu isvoare-ale gandirii §i cu rauri de candy'.
Vad poeti ce-au scris o limbs ca un fagure de mien
Cichindeal gura de aur, Mumulean glas de durere,
Prale firea cea intoarsa, Daniil cel trist §i mic,
Vaciirescu cantand dulce a iubirei primavara,
Cantemir croind la planuri din cutite $i
pahara,
Beldiman vestind in stihuri pe resboiul iMmic.
Lira de argint, Sihleanu, Donici cuib de 'ntelepciune)
Care, cum rar se intamplii, ca sa mediteze pune
Urechile ce-s prea lunge on coarnele dela cerb;
Unde-i boul lui cu minte, unde-i vulpea diplomatal
S'au dus toti, s'au dus cu toate pe o cale ne'nturnati
S a dus Pan, fiul Pepelei, cel istet ca un proverb
Eliad zidea din visuri §i din basme seculare
Delta biblicelor sfinte, profetiilor amare,

Poezia romfineasca 311
Adevar scaldat in minte, sfinx patruns de 'nteles,
Munte cu capul de peatra de furtune detunata,
Sta ai azi in fata lumii o enigma ne 'splicata,
$i veghiaz 'o stance arse dintre nouri de eres.
Bolliac cants iobagiul s'a lui lanluri d=
arama,
L'ale terei flamuri negre Carlooa io§tirea chiama,
In present vrajeste umbre dintr'al seculelor plan;
$i ca Byron, treaz de vantul cel salbatic al durerei
Palid stinge-Alexandrescu sfanta candela sperarei,
Descifrand eternitatea din ruina unui an.
Pe-un pat alb ca un lintoliu zace lebada murinda,
Zace palida virgins cu lungi gene, voce blanda,
Viata-i fu o primavara, moartea-o parere de rau;
Iar poetul ei cel tanar p privea cu imbatare,
$i din lira curgeau note si din ochi lacrimi amare,
$i astfeliu Bolintineanu inc4pu cantecul sau.
Murapn scutura lantul cu-a lui voce ruginitit,
Rumpe coarde de arama cu o 'Dana amortita,
Chiama piatra sa invie ca si miticul poet,
Smulge muntilor durerea, brazilor destinul spune
$i bogat in saracia-i ca un astru el apune,
Preot desteptarei noastre, semnelor vremei profet.
Jar Negruzzi sterge colbul de Ipe cronice batrane,
Caci pe mucedele pagini ,tau dome file roman,
Scrise de mana cea veche a'nvatatilor mireni;
Moae pana in coloarea unor vremi de mule trecute,
Zugraveste din nou iar4i panzele posomorite
Ce-ariitau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.
$'acel rege-al poeziei, vecinic tanar si ferke,
Ce din frunze iti doineste, ce cu fluerul iti zice,

312
GR. CARDAS
Ce cu basmul povesteste veselul Alecsandri,
Ce'nsirand inargaritare pe a stelei blanda raza
Acum seculii strabate, o minune luminoasa,
Acum rade printre larimi, cand o cants pe Dridri;
Sau visand o umbra dulce pi
de-argint aripe albe,
Cu doi ochi ca doua basme mistice, adance, dalbe,
Cu zimbir. ea de virgins, cu glas bland, duios, incet,
El ii pune pe-a ei frunte mandru diadem de stele,
0 aseaza'n tron de our sa domneasca lumi rebele
$i iubind-o fara margini scrie Visul de poet-.
Sau visand cu doina trista a voinicului de munte
Visul apelor adance si a stancelor carunte,
Visul selbelor batrane de pe umerii de deal,
El desteapta'n sinul nostru dorul Wei cei stribune,
El revoaca 'n dulci icoane a istoriei minune,
Vremea lui Stefan cel mare, zimbrul sombru si regal.
Iara noi? noi epigonii?... Simfiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi; inimi batrane-urite,
Mash razande puce bine pe un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbra, patria noastra: o fraza,
In noi totul e spoiala, totu-i lustru fara baza;
Voi credeli in scrisul vostru, noi nu credem in nimic!
$i de-aceea spusa voastra era sfanta si frumoasa,
Caci de minti era gandita, caci din inimi era scoasa,
Inimi mari, tinere Inca, de-si voi sunteli batrani.
S'a intors masina lumei; cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarasi trecuful fara inimi, trist si rece;
Noi in noi n'avem nimica, totu-i calp, totu-i strain;

Poesia rointmeasca 313
Voi, pierduti in ganduri sfinte, convorbeafi cu idealuri,
Noi carpim cerul cu stele, not manjim marea cu valuri,
Caci . al nostru-i sur si rece, marea noastra-i de
[inghet.
Voi urmati cu rapejune cugetarile regine,
Cand plutind pe aripi sfinte printre stelele senine,
Pe-a for urme luminoase voi asemene mergeti.
Cu-a ei candela de aur palida intelepciune,
Cu zambirea ei regala, ca o stea ce nu apune,
Lumina a vielei voastre drum de rose semanat:
Sufletul vostru un inger, inima voastra o lira,
Ce la vantul cald ce-o misca canturi molcome respira;
Ochiul vostru vedea'n lume de LiQoane un palat.
Noi? Privirea scrutatoare ce nimica nu viseaza,
Ce tablourile minte, ce simlirea simuleaza,
Privim reci la lumea asta va numim vizionari.
O conventie e totul; ce e azi 'drept nnaine-i minciuna;
Ati luptat lupta desarta, ati vanat lints nebuna,
Ati visat zile de aur ipe-asta lume de amar.
Noartea succede vietii, vieala succede la moarte",
Alt sens n'are lumea asta, n'are Alt scop, alta soarte;
Oamenii din toate cele fac icoana. si simbol;
Numesc sfant, frumos si bine ce nimic nu insemneazi,
Impartesc a for gandire, pe sisteme numeroase
Si pun haine de imagini pe cadavrul trist si gol.
Ce e cugetarea sacra? Combinarea maiestrita
Unor lucruri n'existente; carte trista si 'ncalcita,
Ce mai mult o incifreaza eel
ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Inger palid cu priviri curate,

314
GH. CARDAS
Voluptos joc cu icoane si cu glasuri tremurate,
Strai de purpura si our peste farina cea grea.
Remaneti dara cu bine, sfinte firi vizionare,
Ce faceati valul sa cante, ce tpuneati steaua sa sboara
Ce creati o alts lume pe-asta lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi in noi, maini in ruin
Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, luminii-
Toate-s praf... Lumea-i cum este... §i ca d art
[suntem nay
MELANCOCIE
Parea ca printre nouri s'a fost deschis o poarla
Prin care trece alba regina noptii moarta.
O dormi, o dormi in pace printre faclii o mie
$i in mormant albastru si 'n panze argintie,
In mausoleu-ti mindru, al cerurilor arc,
Tu adorat si dulce al noptilor monarc!
Bogata in intinderi sta lumea'n promoroaca,
Ce sate si campii c'un luciu val imbraca;
Vizduhul scinteiala, si ca unse cu var
Lucesc zidiri, ruine pe campul solitar.
$i tintirimul singur cu strambe cruci veghiazi,
0 cucuvaie sura pe una se aseaza.
Clopotnita trozneste, in stalpi isbeste toaca
$i straveziul demon, prin aier and sa treaci,
Atinge 'ncet arama cu zimtii-aripei sale
De-auzi din ea un vaiet, un aiurit de jale.
Biserica'n ruin&
Sta cuvioasa, trista, pustie si batrina,
$i prin ferestre sparte, prin usi tine vintul.

Poesia roma:leaser 315
Se pare ca vrajqte 5i ca-i auzi cuvantul.
Nauntrul ei pe stilpi-i, pareti, iconostas
Abia conture triste §i
umbre au ramas;
Drept preot
Drept dascal
toarce-un greier un gaud fin §i obscur,
toad cariul sub invechitul mur.
Credin. ta zugraveste icoanele 'n biserici
$i sufletu-mi pusese poveOile-i feerici,
Dar de-ale vietii valuri, de al furtunei pas
Abia conture triste §i umbre-au mai ramas.
In van mai caut lumea-mi in obositul creer;
Cad ragusit, tomnatec, vrajeste trist un greer;
Pe inima-mi pustie zadarnic mana-mi tiu,
Ea bate ca §i cariul ancet intr'un sicriu.
$i cad gandesc la viata-mi, imi pare cal ea cure
Incet repovestiti de o strains gura,
Ca §i cind n'ar fi ca ri cand n'a5 fi fost_
Cine -i acel ce-mi spune povestea pe de rost,
De-mi tin la el urechea §i rid de cite-ascult
Ca de dureri steine ?... Parc'am tnurit de mult!
LUCEAF ARUL
A fost odata ca 'n poveti,
A lost ca nici °data
Din rude mari imparategi
0 prea frumoasa fats.
$i era una la parinti
$i mandra toate cele,

316
OH. CARDAS
Cum e Fecioara intre sfinti
Si tuna intre stele.
Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si'l indreapti
Langa fereastra, unde 'n colt
Luceafarul asteapta.
Privea in zare, cum pe mari
Rasare si straluce,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce.
II vede azi, it vede mani,
Astfel dorinta-i gata;
El iar privind de saptamani,
Ii cade draga fata.
Cum ea pe coate-si razima
Visand ale ei tample,
De dorul Iui si inima
$i sufletu-i se imple.
5i cat de viu s'aprinde el
In on si care sara
Spre umbra negrului castel,
Cand ea o sa-i apara.
* * *
$i pas cu pas pe urma ei
Aluneca 'n odae,
Tesand cu recile-i scantei
0 mreaja de vapae.

Poezia romatieasca 317
$i cand in pat se 'ntinde drept
Copila sA se culce,
I-atinge manile pe piept,
I 'nchide geana dulce.
$i din oglindA lumini§
Pe trupu-i se revarsa,
Pe ochii mari, bitand inchisi,
Pe fata ei intoarsa.
Ea it privea cu un surfs,
El tremura 'n oglinda,
Caci o urma adanc in vis
De suflet sA se prinda.
Iar ea, vorbind cu el in somn,
Oftand din greu suspinA :
O dulce-al noptii mele Domn.
De ce nu vii tu? Vina!
Cobori in jos, luceafar bland,
Alunecand pe-o razA,
;,Patrunde 'n casa si in gand
$i viata-mi lumineaza !"
El asculta tremurator,
Se aprindea mai tare
$i s'arunca fulgerator,
Se cufunda in mare;
$i apa unde-a fost cizut,
In cercuri se roteste,
$i din adanc necunoscut
Un mandru tanar creste.

318 oH. CARDA$
U§or el trece ca pe .prag
Pe marginea ferestii
Si -tine 'n mina un toiag
Incununat cu trestii.
Parea un tanar Voevod
Cu par de our moale;
Un vinat giulgiu se 'ncheie nod
Pe umerele goale.
Iar umbra fetii stravezii
E alba ca de ceara
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scanteie'n afara.
Din sfera mea venii cu grei'
,,Ca
sa -li urmez chemarea,
Iar cerul este tatal meu,
Si mums -mea e marea.
,,Ca in camara ta sa yin,
Sa to privesc de-aproape,
Am coborit cu-al meu senin
Si m'am nascut din ape.
,,O vin', odorul meu nespus,
Si lumea ta o Iasi;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar to sa-mi fii mireasa.
Colo 'n palate de margean
Te-oiu duce veacuri multe,
toata lumea 'n ocean
De tine o s'asculte ".

Pavia romaneasca 319
O esti frumos cum inuna'n
Un inger se arata,
Dara pe calea ce-ai deschis
N'oiu merge niciodata ;
Strain la vorba si la port
Lucesti far' de vials,
,,Caci eu sunt vie, to esti mort,
$i ochiul tau ma 'ngheatr.
* * *
Trecu o zi, trecura trei,
$i iara.' s, noaptea, vine
Luceafarul deasupra ei
Cu razele-i senine ;
Ea trebui de el in somn
Aminte sa-si aduca,
$i dor de-al valurilor Domn
De inim'o apuca :
Cohori in jos, luceafar bland,
Alunecand pe-o raza,
Patrunde 'n casa si in gand
,,$i via ta-mi lumineaii !'
Cum el din cer o auzi,
Se stinse de durere,
lar ceru 'ncepe a roti
In locul unde piere.
In aer rumene vapai
Se 'ntind pe lumea 'ntreagh'
$i din a chaosului vri
Un mandru chip se ncheagii.
vis

320
GH. CARDAS
Pe vitele-i negre de par
Coroana-i arde pare,
Venea plutind in adevar,
Scaldat in foc de soare.
Din negru giulgiu se desfasor
Marmoreele brats,
El vine trist 5i ganditor,
Si palid e la -Wit;
Doar ochii mari si minunati,
Lucesc adanc, chimeric,
Ca doui patimi fara sat
$i pline de 'ntuneric.
Din sfera mea venii cu greu
Ca sa te-ascult 5'acuma,
Si soarele e tatal meu,
Iar noaptea este muma,
O yin', odorul meu nespus,
Si lumea to o lass;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar to sa-mi fii mireasa.
O yin', in parul tau balai
S'anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri sa rasai
Mai mandra decat
ele-.
O esti frumos, cum numa'n vis
Un demon se arata;
Dara pe calea ce-ai deschis
N'oiu merge niciodati 1

Paula romaneasa 321
Ma dor de crudul tau gmor
A pieptului meu coarde,
Si ochii mari 5i grei ma dor,
Privirea to ma arde".
Dar cum ai vrea sa ma cobor?
Au nu 'ntelegi tu oare,
Cum ca eu sunt nemuritor
,,Si tu esti muritoare ?"
Nu caut vorbe pe ales,
Nici stiu cum as incepe;
Deli vorbesti pe inteles,
Eu nu te pot pricepe.
Dar daca vrei cu crezamant
Sa te 'ndragesc pe tine,
Tu te coboara pe pamant,
Fii muritor ca mine".
Tu'mi ceri chiar nemurirea mu.
In schimb pe-o sarutare?
Dar voiu sa stii asemenea, .
Cat te iubesc de tare,
Da, ma voiu naste din pacat
Primind o alta lege:
Cu vesnicia sunt legat,
Ci voiu sa ma deslege".
Si se tot duce... S'a tot dus
De drag'unei copile,
S'a rupt din locul lui de sus
Pierind mai multe zile.
21

322
GIL CARDAS
In vremea asta Cita lin,
Vic lean copil de casa
Ce umple cupele cu vin
Mesenilor la mass,
Un paj ce poarta pas 0.1 pas
Kmparatesei rochii,
Bitiat din ilori §i de pripas,
Dar indraznet cu ochii,
Cu obrajei ca doi bujori
De rumen, bats -i vina,
Se furi§eaza panditor
Privind la Catalina.
Dar ce frumoasa se facu
5i mandril, arz'o focul!
Ei, Cata lin! acu-i acu
Ca saqi incerci norocul!
Si'n treacat o cuprinse Yin
Intr'un ungher de grabs.
Da ce vrei, mari Catalin!
Ia las', cats -li de treabii-.
Ce voiu? A4 vrea si nu mai stai
Pe ganduri totdeauna,
Sa razi mai bine Si sa-mi dai
O gura, numai una.
Dar nici nu 5tiu macar ce-mi ceri,
Da-mi pace, fugi departe!
,,O, de luceafgrul din ceriu
M'a pries un dor de moartel

Poezia romaneasch 323
,Daca nu stii, ti-as arata
,;Din bob in bob amorul,
Ci numai nu te mania,
Ci stai cu binisorul;
Cum vanatoru 'ntinde 'n crang
La pasarele latul,
Cand ti -oiu intinde bratul stang,
Sii ma cuprinzi cu bratul;
Si ochii tai nemiscatori
;Sub ochii mei ramaie;
De te inalt de subsuori, .
Te 'naltii din cidcaie;
Cand fain. mea se pleaca'n jos,
In sus ramai cu fats,
Sa
ne privim nesatios
,,Si dulce toata viata;
Si .ca sali fie pe :deplin
Iubirea cunoscuta,
Cand sarutandu-te ma 'nclin,
Tu iaras ma sarutr.
Ea-I asculta pe copilas
Uimita si distrasa,
Si rusinos si dragalas
Mai nu vrea, mai se Iasi.
$i-i zice 'ncet: Inca de mic
Te cunosteam pe tine,
,,Si guraliv si de nimic
Te-ai potrivi cu mine...

324
GH. CARDA$
Dar un luceafar, rasarit
Din linistea uitarii,
Da orizont nemarginit
Singuratatii marii;
,,Si tainic genele le plec,
Caci mi le umple plansul,
Cand ale apei valuri trec
Calatorind spre dansul;
Luceste c'un amor nespus
Durerea sa-mi alunge,
Dar se inalta tot mai sus
Ca sa nu-1 pot ajunge.
Patrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-1 desparte...
In veci it voiu iubi si 'n veci
Va ramanea departe...
De-aceea zilele imi suet
Pustii ca niste stepe:
Dar noptile 's de-un farmec sfant
Ce nu-1 mai pot pricepe".
Tu esti copila, asta e!
Hai s'om fugi in lume,
Doar ni s'or pierde urmele
$i nu ne-or sti de nume;
Caci amandoi vom fi cuminti,
Voir' fi voiosi si teferi,
Vei pierde dorul de parinti
,,Si visul de luceferi".

Poezia romitheasca 325
Porni laceafarul. Cre§teau
In cer a lui aripe,
Si cai de mii de ani treceau
In tot atatea clipe.
Un cer de stele de desupt,
De-asupra-i cer de stele,
Parea un fulger ne'ntrerupt,
Ratacitor prin ele.
5i din a chaosului vai,
Jur imprejur de sine,
Vedea, ca 'n ziva cea dintai,
Cum izvorau lumine.
Cum, izvorand, it incun)or
Ca ni0e miiri, de-a 'notul...
El zboara, gand purtat de dor,
Pan' piere totul, totul;
Caci unde-ajunge, nu-i hotar,
Nici ochiu spre a cunoa§te,
Si vremea 'ncearca in zadar
Din goluri a se na0e.
Nu e nimic, §i totu§ e
0 sete care'l soarbe,
E un adanc, asemene
Uitarii celei oarbe.
De greul negrei vecinicii,
Parinte, ma desleaga,
Si laudat pe veci sa ii
Pe-a lumii scars 'ntreaga;

326 GM GARDA§
O cere-mi, Doamne, on -ce pret,
Dar da-mi o alai soarte,
Caci to izvor esti de vieti
,Si datator de moarte;
Reia-mi al nemuririi nimb
,,Si focul din privire,
,Si pentru toate da-mi in schimb
O ora de iubire...
Din chaos, Doamne-am aparut
.,$i m'as intoarce 'n chaos...
Si din repaos m'am niscut,
Mi-e sete de repaos-.
Hiperion ce din genuni
Rasai c'o 'ntreaga lume,
Nu cere semne si minuni
Care n'au chip si nume.
Tu vreai un om sa te socoti,
Cu ei sa te asameni?...
Dar piara oamenii cu toti,
S'ar naste iarisi oameni.
.,Ei numai doar dureaza'n vent
Deserte idealuri,
Cand valuri afla un mormant,
Rasar in urma valuri;
Ei doar au ste'Le cu noroc
,,Si prigoniri de soarte;
Noi nu avem nici timp, 'lid loc,
,,Si nu cunoastem moarte.

Poezia romaneasca 327
Din sinul vecinicului ieri
Trieste azi ce moare,
Un soare de s'ar stinge'n ceriu,
S'aprinde iarasi soare.
Para.'nd pe veci a rasari,
Din urma moartea '1 paste,
Caci toti se nasc spre a muri.
,,Si mor spre a se ,naste.
Iar to, Hyperion, ritual
Ori unde ai apune...
Cere-mi cuvantul meu de 'ntai
,,Sa-ti dau intelepciune?
Vrei sa dau glas acelei guri,
Ca dup'a ei cantare
Sa se is muntii cu paduri
Si insulele 'n mare?
Vrei poate'n fapta sä arati
Dreptate si tarie?
,Ti-asi da pamantul in bucati
Sa-I faci. imparalie.
,Ili
dau catarg langa catarg
Ostiri spre a strabate
Parnantu'n lung 5i marea'n larg,
Dar moartea, nu se poate...
Si pentru cine vrei sa mori?
Intoarce-te, te'ndreapta
Spre-acel pamint ratacitor
Si vezi ce to asteaptr.

328 GH. CARDA$
In locul lui menit din ceriu
Hyperion se'ntoarsa
Si, ca si 'n ziva cea de ieri,
Lumina si-o revarsa.
Caci este sara 'n asfinjit
Si noaptea o sa'nceapa,
Rasare luna .linistit
Si tremurand din apa.
Si umple cu-ale ei scantei
Cararile din cranguri...
Sub sirul lung de mandri tei
Sedeau doi tineri singuri.
0 lass -mi capul meu pc sin,
Iubito, sa se culce,
Sub raza ochiului senin
Si negrait de dulce;
,,Cu farmecul luminii reci
Gandirile strabate-mi,
.Revarsa liniste de veci
Pe noaptea mea de patemi.
Si de asupra mea ramai
Durerea mea de-o curma,
Caci esti iubirea mea dintai .
,,Si visul meu din urma- ;
Hyperion vedea de sus
Uimirea 'n a for fats;
Abia un bras pe gat i-a pus,
Si ea l'a prins in brats..

Poezia romilneasca 329
Miroase florile-argintii
$i cad, o dulce ploae,
Pe crestetele-a doi copii
Cu plete lungi, balae.
Ea imbatata de amor
Ridica ochii. Vede
Luceafarul si ncetisor
Dorinlele -i increde:
--Cobori in jos, luceafar bland.
Alunecand pe-o raza,
Patrunde 'n codru si in gand,
Norocu-mi lumineaza!"
El tremura ca alte dati
In codri si pe dealuri,
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri;
Dar nu mai cade ca'n trecut
In mari din tot inaltul:
Ce-ti pass tie' chip de lut,
Dac' oiu fi eu sau altul?
Traind in cexul vostru strimt,
Norocul vii setrece
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece ".

3,30
Gil. CARDAS
GLOSSA
Vreme trece, vreme vine.
Toate-s vechi ;.i notha toate;
Ce e rau si ce e bine,
Te intreaba fi socoate
Nu spera $i nu ai teams.
Ce e val, ca valul trece,
De te'ndeamna, de te chiama;
Tu ram& la toate rece,
Multe trec pe din" ainte,
In auz ne suns multe.
Cm' e tine toate minte
$i ar sta sii le asculte?
Tu aseaza-te de-oparte
Regasindu-te pe tine,
Cand cu sgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici incline a ei limbs
Recea cumpan'a gandirii
In spre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se ,naste
$i o clipa tine poate:
Pentru cine o cunoaste,
Toate-s vechi ?-i noua toate;
Privitor ca la teatru
Tu in lume sa te 'nchipui;
Joace unul si pe patru,
Totusi to ghici-vei chipu-i
$i, de plange, de se cearta,

Poe:. la romSaeasca 331;
Tu in colt petreci in tine
Si'ntelegi din a lui arta
Ce e rau fi ce f bine,
Viitorul si trecutul
Sant a filei doua fete,
Vede 'n capat inceputul
Cihe stie sa le 'nvele.
Tot ce-a fost on o sa he
In prezent le-avem pe toate;
Dar de-a for zadarnicie
Te intreaba Si socoate
Caci acelorasi mijloace
Se supun cate exists
Si de mii de ani incoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masci, aceeas piesa,
Alte guri, aceea§ gams
Amagit atilt de-adese,
Nu spera si nu ai teams.
Nu spera eland vezi mizerii
La izbanda facand punte;
Te-or intrece nataraii
De ai fi cu stea in frunte.
Teams n'ai; cata-vor iarasi
Intre dansii sa se piece,
Nu to prinde for tovaras:
Ce e vat, ca valul trece,
Cu un eantec de sirens
Lumea intinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii 'n scena,

332 GH. CARD A$
Te mone§te in varteje.
Tu pe alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de sama,
Din cararea to afara
De te'ndeamna, de te chiama;
De te-ating, sa feri in laturi,
De hulesc, sal taci din gura!
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacii §tii a for masura?
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca 'n lume cine-o trece;
Ca sa nu 'ndrage§ti nimica,
Tu ramai la toate rece,
Tu ramai la toate rece,
De te'ndeamna, de te chiama ;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera Si nu ai teams.
Te intreaba Si socoate
Ce e rau qi ce e bine,
Toate-s vechi si noua toate;
Vreme trece, vreme vine.
SATIRA III.
lin sultan dintre aceia ce domnesc peste vrrol limbs
Ce, cu-a turmelor pawne, a ei patrie §'o schimba,
La pamant dormea, tinandu-si
capatai mina cez:
[dreapta;
Dara ochiu 'nchis a fara, inlauntru se de§teapta,
Vede, cum din ceruri luna luneca si se coboara
i s'apropie de dansul preschimbata in fecioara.

Poesta romaneasca 333
Inflorea cararea ca de pasul blandei primaveri;
Ochii ei sunt plini de umbra tainuitelor dureri,
Codrii se infioreaza de atata frumusete,
Apele 'ncretesc in tremur straveziile for fete,
Pulberea de diamante cade fins ca o burs,
Scanteind plutea prin aer
pe toate din natura.
$i prin mandra fermecare sun 'o muzica de soapte.
Iar pe ceruri se *Malta curcubeele de noapte.
Ea, sezand cu el alaturi, 'Om fins i-o intinde.
Parul ei eel negru 'n valuri de matasa se desprinde:
Las' sa." leg a mea viata de a ta. In brate-mi vino,
$1 durerea mea cea dulce cu durerea ta alin o,
Scris in cartea vietei este si de veacuri si de stele,
Eu sa fiu a ta stapana, to 5tapan vietii mac-.
Si cum o privea sultanul, ea se 'ntuneca, dispare,
Iar din inima lui simte un copac cum ca. rasare,
Care cre;.te intr'o clipa ca in veacuri, mereu creste
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lateste,
Umbra lui cea uris.sa
orizontul i1 cuprinde
$i sub dansul universul intr'o umbra se intinde.
Iar in patru parti a lumi vede siruri muntii marl
Atlasul, Caucazul, Taurul .5 i Balcanii seculari.
Vede Eufratul ti Tigris, Nilul Dunarea batrana;
Umbra arborelui falnic peste toate e stapana.
Astfel Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri
$i corabiile negre leganandu-se pe rauri,
Valurile verzi de grane, leganandu-se pe lanuri.
Marile tarmuitoare Si cetati langa limanuri,
Toate se intind 'nainte-i. Ca pe-un urias covor
Vede tars langa tars Si popor langa popor,
Ca prin neguri alburie se strev'ad si se prefac
In intinsa 'mparatie sub o umbra de copac.
si

334
GH. CARDAS
Vulturii, porniti la ceruri, pan 'la ramuri nu ajung;
Dar un vant de biruinta se porne§te indelung
$i love§te randuri, randuri in frunziwl sunator.
Strigate de Allah! Allah! se and pe sus prin nor.
Sgomotul cre§tea ca marea turburata §i inalta,
Urlete de batalie s'alungau dupa olalta;
Irma ffrunzele-ascutite se indoae dupa Vint
$i deasupra Romei noua se inclines la pamant.
Se cutremura Sultanul... se deteapta... ¢i pe cer
Vede luna ce plute§te peste plaiul Eschiser,
$i prive§te trist la casa Seihului Edebali.
Dupa gratii de ferea.stra o copilira el zari,
Ce-i zambeste, mladioasit ca o creanga de alun:
E a $eihului copila, e frumoasa Malcatun.
Atunci el pricepe visul ca-i trimes de la Profat,
Ca pe o clips se 'naltase chiar in raiu la Mahomet,
Ca din dragostea-i lumeasca un ',imperiu se va naste,
Ai ciiruia ani si margini numai cerul le cunoavte.
Visul sau se 'nfiripeaza §i se 'ntinde vulture*,
An cu an imparatia tot mai large se sporete,
lara flamura cea verde se inalta an cu an,
Neam cu neam urmandu-i sborul i sultan dupa sultan.
Astfel tars dupa tare drum de glorie-i deschid...
Pana 'n Dunare ajunge furtunosul Baiazid.
La un semn, un term de altul legandi vas de vas se
[leagit,
$i in sunet de fanfare trace oastea lui intreaga,
leniceri, copii de suflet ai lui Allah, §i Spahii
Vin de 'ntuneca pardantul la Rovine, in campii;
Raspandindu-se in ro:uri, intind corturile mari
Ntuna 'n
zarea departata suns codrul de stejari,

Paula romaneasca 335
lata vine-un sol de pace c'o naframa'n ivarf de bit.
Baiazid, privid la dinsul, 11 ,intreabii cu dispret:
Ce vrei to ?" Noi? Buna pace! $i de (n'o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul imparat".
La un semn deschisa-i calea, i s'apropie de cort,
Un bateau atat de simplu, dupa vorba, dupa port.
,,Tu esti Mircea ?"
Da 'mparate
Sa
Ai venit sa mi to 'nchini,
nu schimb a ta coroana Intr'o ramuni; de spin ?"
Orice gand ai, imparate, si on cum vei fi sosit,
Cat suntem inca pe pace, eu iti zic: Bine-ai venit!
Despre partea inchinarii, insa, Doamne, sa ne ierti,
Dar acu, vei vrea cu paste psi razboi ca sa ne certi,
Dr vei vrea sa faci intoarsa de pe-acum a ta cale,
Sa ne dai un semn Isi noua de mila Mariei-Tale
De-o fi una, de-o fi Alta: ce e scris si pentru noi
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i rasboi-.
Cum? Cancl lumea mi-e deschisa, a privi gan-
[desti ca pot
Ca Intreg Aliotmanul sit se 'mpedice de-un ciot?
0, to nici visezi, 'Dateline, cati in cale mi s'au pus!
Toati floarea cea vestita a intregului Apus,
Tot ce sta in umbra crucii, imparati §i regi, s'aduna
Si dea piept cu uraganul ridicat de Semiluna;
S'a 'mbracat in zale lucii cavalerii de la Malta;
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului, care
In tu.burarea-i furtunoasa a cuprins pamant si mare;
N'au avut de cat cu ochiul on cu mana semn a face
Si apusul isi Impinse toate neamurile 'ncoace;

336 G H. GARDA*
Pentru-a crucii biruinta se miscara rauri-rauri,
Or din codrii riscolite, on starnite din pustiuri,
Sguduind din pace-adanca ale lumii inceputuri,
Inegrind tot orizontul cu-a for Izeci de mii, de scuturi
Se miscau ingrozitoare ca paduri de lanci Si sabii,
Tremura inspaimantata marea de-ale for corabii!
La Nicopole vazut-ai cate tabere s'au strans
Ca sa stee inainte-mi ca si zidul neinvins.
Cand vazui a for multime cats frunza, cats iarba,
Cu o ura ne 'mpacata mi-am soptit atunci in barbi
Am jurat ca peste dansii sa trec falnic, fara pas
Din pristolul de. la Roma sa dau calului? ovas !...
Si de crunta-mi viteije to te aperi c'un toiag?
Si, puriat de biruinta, sa ma'mpedic de-un mopeaf
De-un mosneag da, imparate! Caci mesneagula
[privesti]
Nu e om de rand, el este Domnul Tarii-RomanOt
Eu nu ti-as dori vr'odata sa ajungi sa ne cunosii
Nici ca Dunarea sa 'nece spumegand A. tale osti.
Dupa vremuri multi venira, incepand cu acel °apt
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu al lui Istaspri
Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vr'un pad
De-au trecut cu spaima lumii si multime de noroJ
Imparati, pe care lumea nu putea sa-i mai incapa
Au venit si 'n Cara noastra de-au cerut pamant si ark
Si nu voiu ca sa mi laud, nici ca voiu sa te'nspaimia
Cum venial, sa facura toti 0 apa si-un parnant.
Te falesti ca inainte-ti rasturnat-ai val vartej,
Ostile leite 'n zale de 'mparati si de viteji?
Tu te lauzi ca Apusul inainte ti s'a pus?...
Ce-i mana pe ei in lupta, ce-a voit acel Apus?
Laurii voiau sa-i smulga de pe fruntea to de fer
A credintii biruinta cata orice cavaler.

Poezia romaneasca 337
Eu? Imi apar saracia §i nevoile §i neamul!
$i de-aceea tot ce mipca tam asta, raul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, Tara tie du§man este;
Du§manit vei fi de toate, far'a prinde chiar de veste.
N'avem opti,
dara iubirea de jno§ie e un zid
Care nu se 'nfioreaza de-a to faima, Baiazid ".
Si abia pleca batranul... Ce mai freamat, ce mai sbu-
[cium,
Codrul clocoti de sgomot §i de arme §i de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoasa
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra'ntunecoasi,
Calaretii umplu campul §i roesc dupa un semn
5i in caii for salbateci bat cu scarile de lemn;
Pe copite iau in fuga fata negrului pamant,
Lanci scantee lungi in soare, arcuri se intind in vant;
Si ca nouri de arama §i ca ropotul de grindeni,
Orizontu 'ntunecandu-1, vin sageti de pretutindeni,
Vajiind ca vijelia §i ca plesnetul de ploae...
Urlit campul si de tropot §i de strigat de batae.
In zadar striga 'mparatul ca §i leul in turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare §i mai mare;
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,
Caci cuprinsa-i de pieire §i in fata §i in coaste,
Caci se clatina rarite §iruri lungi de batalie,
Cad Arabii ca §i palcuri risipite pe campie.
In genunchi cideau pedegrii, colo caii se rastoarna,
Cad sagetile in valuri, care uera, se toarna
Si lovind in faja, 'n spate, ca §i crivatul Si gerul,
Pe pamant for li se pare ca se name tot cerul.
Mircea insu§i mans 'n lupta vijelia 'ngrozitoare,
Care .vine, vine, vine, calca totul in picioare.
Dudu:nd sosiau calarii ca un zid inalt de suliti,
Printre cetele pagan tree rupandu-6 large uliti;
22

338 GH. CARDAI
Risipite se 'mpra§tie a du§manilor §iraguri,
$i gonind, biruitoare, tot veneau a tarii steaguri,
Ca potop ce prapide§te, ca o mare turburata.
Peste-un ceas paganatatea e ca pleava vanturata,
Acea grindin' otelita inspre Dunare o mans.
Jar in urma ei se 'ntinde falnic, armia romana!
Pe cand oastea se a§eaza, iata soarele apune,
Voind cre§tetele 'nalte ale tarii sa 'ncunune
Cu un nimb de biruinta; 4ulger lung increment
Margine§te muntii negri in intregul asfintit,
Pan' ce isvoresc din veacuri stele una cite una
Si din neguri dintre codri tremurand s'arata luna.
Doamna marilor ,'a noptii varsa lini§te §i somn.
Lange cortu-i unul dintre fii falnicului Domn
Sta zambind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
S'o trimita dragei sale de la Arge§ mai departe:
De din vale de Rovine
Graim, Doamna, catre tine,
Nu din gura, ci din carte,
Ca ne e§ti a§a departe.
Te-am rugs, maxi, rugs,
Sa-mi trimiti prin cineva
Ce-i mai mandru 'n valea Ta:
Codrul cu poenele,
Ochii cu sprancenele;
Ca *i eu trimite-voiu
Ce-i mai mandru pe la ,noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul §i cu ramurile,
Coifurnalt cu penele,
Ochii cu sprancenele.
Si sa. §tii C a S sanatos,
...
Ca, multamind lui Christos,
Te sarut, Doamna, frumos.
. .
.

Peezia rotnaneasca 339
De-asa vremi se 'nvrednicira cronicarii si rapsozii...
Veacul nostru ni-1 umplura saltimbancii si Irozii,
In isvoadele batrane pe eroi imai pot sa caut
Au cu lira visatoare or icu sunete de flaut,
Pot sa'ntampin patriotii ce-au venit de-atunci incolo?
Inaintea acestora to ascunde-te, Apollo!
0 eroi! care 'n trecutul de mariri va adumbriseti,
Ali ajuns acum de mods de va scot din letopiseti;
Ce cu plugul si cu spada ati bans mosia voastra
Mestecand veacul de .aur in noroiul greu al prozii.
Ramaneti in umbra sfanta, Basarabi ssi voi( Musatini,
Descalecatori de tare, datatori de legi si datini,
Ce cu plugul si cu spada ati intins mosia voastra
De la munte pan' la mare i la Dunarea albastra!
Au presentul nu pi-i mare! N'o sa-mi dea ce-o sa)cer?
N'o sa aflu intre-ai nostri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem Tanga capistea spoelii?
Nu se nasc glorii pe strada si la usa cafenelii?
N'avem oameni ce se lupta cu retoricele suliti
In aplausele grele a canaliei de uliti
Panglicari in alte tarii care joaca ca pe funii,
Marti cu toate din renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute nu vorbeste liberalul
De ai crede ca viata-i e curate ca cristalul?
Nici visezi ca inainte-ti sta un stalp de cafenele
Ce isi rade de-aste vorbe inganandu-le pe ele.
Vezi colo pe uraciunea fare suflet, fare cuget
Cu privirea 'mparosata si la falci umflat si buget:
Negru, cocosat 1.1 lacom, un izvor de siretlicuri,
La tovara.'sii sa-i spune veninoasele-i nimicuri;
Toti pe buze-avand virtute, iar in ei monde calpa,
Qtantesenta de mizerii de la crestet pane'. 'n talpa!
i d asupra tuturora oastea sa 3i-o
recunoasca,

340
GIL CARDA0
Isi arunca pocitura bulbucatii ochi de broasca...
Dintr'acestia tara noastra isi alege astazi solii!
Oameni vrednici ca sa saza in zidirea sfintei Golii
In camasi cu maneci lunge ,si pe capete scufie,
Ne fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie,
Patriotii! Virtuosii, ctitori de asezaminte,
Unde spumega desfraul in miscari si in cuvinte,
Cu evlavie de vulpe ca in strane sed pe locuri,
$i aplauda frenetic schime, cantece si jocuri!
$i apoi in Sfatul Tarii se adun' sa se admire,
Bulgaroi cu ceafa groasa, grecotei cu nas subtire --
Toate mutre!e acestea sunt pretinse de Roman,
Toata greco-bulgarimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta 'nveninata, asta plebe, ast gunoi,
Sa ajung' a fi stapana isi pe tara si pe noi?
Tot ce 'n tarile vecine e smintit si starpitura,
Tot ce-i insemnat cu pata putrejunii de natura,
Tot ce e perfid si 1acom, tot Fanarul, toti ilotii,
Tuti se scursera aicea si formeaza patriotii,
In cat fonfii si flecarii, gagautii si gusatii,
Balbtiiti cu gura stramba, sunt stapanii astei natii!
Voi sunteti urmasii Romei? Niste rai si niste fameni!
E rusine omenirii sa va zica voua oameni!
$i aceasta ciuma'n lume si aceste creaturi
Nici rusine n'au sa iee in smintitele for guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ()mei,
Indrasnesc ca sa rosteasca pan'si numele tau, jariti
La Paris, in lupanare de cinizme si de lene,
Cu femei'e-i pierdute si 'n orgiile-i obscene,
Acolo v'ati pus averea, tineretele la stos;
Ce a scos din voi apusul, cand nimic nu e de scos?
Ne-ati venit apoi drept m:nte o sticlutA cu pomada
Cu monoclu 'n ochi, drept arms betisor de, promenade,

Poezia romaneasea 341
Vestejiti fail de vreme, dar ,cu creeri de copil,
Drept stiinta 'valid in minte vre'un vals de Bal-Mabil,..
Iar in schimb cu-averea toata vr'un phpuc de
[curtezana...
0 te-admir, progenitura de origine romana!
Si acum priviti cu spaima fata noastra sceptic, rece,
Va mirati, cum de minciuna ftstazi nu vi se mai trece?
Cand vedem ca toti aceia, care vorbe mari arunca,...
Numai banul it vaneaza si castigul fara munca,
Azi cand fraza lustruita nu ne poate in§ela,
Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v'ati aratat arama, sfasiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine §i ocara,
Prea Vali batut joc de limbs, de strabuni §i obicei,
Ca sa nu s'arate odata, ca sunteti: niste misei!
Da, castigul Para munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie, Geniul? o nefericere!
Dar lasati macar stramosii ca sa doarma '41
colb de
[cromci:
Din trecutul de marire v'ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Tepes-Doamne, ca punand mana pe ei
sa-1 imparti in doua cete: in smintili si in misei;
Si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!
SONET
Trecut-au anii ca nori lungi pe wsuri
$i niciodata n'or sa vie iara,

342 GH. CARDAS
Ciici nu ma 'manta azi cum ma mi§cara
Pove§ti §i doine, ghicitori, eresuri,
Ce fruntea-mi de copil o'nseninara,
Abia'ntelese, pline de 'ntelesuri,
Cu-a tale umbre azi in van ma'mpresuri,
0 ceas al tainei, asfintit de sari.
Sit smulg un sunet din trecutul vietii,
Sa fac, o suflet, ca din nou sa tremuri?
Cu mina mea in van pe lira lunec:
Pierdut e totu'n zarea tineretii
$i muta-i gura dulce-a altor yremuri,
Iar timpul creoe'n urma mea... ma 'ntunec!
LACUL
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni it incarci,
Tresarind in cercuri albe
El cutremura o barca.
$i eu trec de-alung de maluri
Par'c'ascult i .par'c'a§tept
Ea din trestii sa rasara
$i sa-mi cada lin pe pept.
Sa scrim in luntrea mica,
Inganati de glas de ape,
$i sa scap din mans carmq
$i lopetile sa-mi scape,

Poezia romaneasea 343
Sa plutim cuprinsi de farmec
Sub lumina blandei lune,
Vanturn trestii lin fosneasca,
Unduioasa ap a sune...
Dar nu vine ! Singuratic
In zadar stispin si sufar
Lfinga lacul cel albastru
Incarcat cu flori de nufar.
S'A STINS VIEATA...
S'a stins viea la falnicei Venetii,
N'auzi cantari, nu vezi lumini ode baluri;
Pe scarf de marmura, prin vechi portaluri
Patrunde luna inalbind paretii.
Ocheanos se plange pe canaluri.
El numa 'n veci e 'n floarea tinerelii,
Miresei dulci i-ar da suflarea vielii,
Izbeste 'n ziduri vechi, sunand din valuri.
Ca 'n tintirim tacere e 'n cetate.
Preot famas din a vechimei Aile,
San-Marc, sinistru, miezul noptii bate.
_ Cu glas adanc, cu graiul de, Sibile,
Rosteste lin in clipe cadentate :
Nu'nvie mortii e'n zadr, eopile !

39.- Veronica Hide
(1850-1889)
Veronica Ana Campeanu s'a nascut in orasul NAsand
din nordul Ardealului, in anul 1850. In 1852
parintii ei, an venit la Iasi, unde fiica for a studiat
la 5coala Centrals, pe care n'a terminat-o, deoarece
in 1864 profesorul universitar $tefan Micle se casatoreste
cu ea.
In anul 1879 ramane vaduva si in 1885 se muta
la Bucuresti cu cele doila fice ale ei Virginia si Valeria.
Vara eo petrece la manastirea VAratecul, uncle
la 4 August 1889 a murit.
***
Primele incercari literare ale poetei sunt in domeniul
prozei, mici schite si nuvele pe care le-a
publicat sub pseudonimul Corina in ziarul Noul
curler roman ", care a aparut la Iasi intre anii 1871-
1873, avand ca director pe istoricul Theodor Codrescu
,si redactor pe poetul ardelean loan Scipone Badescu.
Dintre toate aceste producfiuni in proza, amintim
nuvela Rendez-vous", ca cea mai reusita. Colaboreaza
apoi cu poezii originale si cu traduceri din romanticii
francezi in Co/tunna lui Traian" a lui B.
P. Hasdeu; in Trompeta Carpatitor" a lui Cezar
Bolliac; in FamEia" lui Iosef Vulcan si in Convolbul
literare". Cunostinta pe care a facut-o cu
Eminescu in anul 1873 la Wiena si prietenia pe care

Paula romaneasci 345
a avut-o cu el la Iasi si in Bucuresti, i-a prilejuit
compunerea catorva poezii lirice destul de reunite.
Citam prima strofa dintr'o poezie inchinata marelui
poet:
Varful 'nalt al piramidei ochiul meu abia-1 atinge...
Lan' acest cobs de platrii vezi to cat de mica sant
Astfel to 'n a carat ',ante aniversul se resfrange,
Al tau geniu peste veacuri ramane-va pe pamant.
Numele poetei Veronica Miele a limas in literatura
noastra nu atat prin volumul ei de vresuri,
cat mai ales prin legatura de prietenie pe care a
avut-o cu Mihai Eminescu.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
i. Poezil. Bucuresti, 1887.
2. Poezil. Iasi, 1909. (Biblioteca $araga) No.
22-23.
3. Poezii. Bucuresti, (1914), (Biblioteca p. toti)
No. 924.
LAC-OGLINDA
tozemiti, lozemiti, vale tainica §i duke,
Pe-al tau sin ca de matase nemiKat §i panic Luce
Lac-oglinda cu a sa fata peteda ca un cristal
Vesnic limpezi a lui ape, vesnic far' de nici un val.
Calatorii spun, ca lacu-i o minune nestimata,
Rasfrangand §i stanci si arbori In oglinda sa curate,
Fara ca de icand e lumea cine-va sa-i fi zarit
Apa tulbure vre-odata §i-al sau luciu increlit.

346
OH. CARDA4i
Lac-oglinda 'n nepasare si 'n eterna linistire!
Cred, ca to ai vazut multe si-ai ramas in neclintire
Dar, o clips d'ai resfrange starea sufletului meu,
Te vei tulbura indata si-ai fi tulbure mereu.
MATER DOLOROSA
In negru este imbracata,
Cu val de crep pan' la pamant
$i trista Si ingenunchiata
Pe marginea unui mormant.
Tu, carui un popor se 'nchina
$i sta 'naintea ta plecat,
0 mult slavita mea Regina,
Naintea cui ai genunchiat?
Tu, care din a ta 'naltime
Supui o lume c'un cuvint...
Durerea mortei cu cruzime
Plecat-a fruntea-ti la piimint.
$i 'n locul mantiei Regale
Ti-a pus un negru val de doliu,
$i-asupra bucuriei Tale
Un alb si trist, etern lintoliu
$i far' de nici o manzaere,
In durerosul tau avant,
Tu pari un finger de veghere
Pe lespedea unui mormant.

40,- J. Boniface lletrat
(1851-1911)
J. B. Hetrat francez de origins a venit la noi:
in tail, unde a fost profesor de limba francezl la mai
multe licee si sco'i particulare. Nascut in anul 1851
a murit in anul 1911 ca profesor la scoala militara
din Bucuresti.
Mare admirator al limbei $i literaturti noastre
populare $i culte, J. B. Hetrat a invatat repede romaneste,
compunand chiar versuri destul de reunite.
A colaborat la reviste'e, Convorbiri Harare", Lumea
ilustratti", Vatra", Arhiva" .5i Vieata north".
In 1907, isi aduna toate versurile inteun volum intitulat
Aevea". A scris poeme, satire, pasteluri si inspecial
sonete. Dintre toate poeziile lui, cea mai
cunoscut6 este Glossa".
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Texte alese din eratura franceza pentrir
Koala. Vol. 1-III. Bucuresti, 1899-1901.
2. Textes choisis de litterature francaise. XIX
siecle. 2-e edition. Bucarest, 1904.
3. Aevea, Poezii, Bucuresti, 1907.

348 GH. CARDA$
GLOSSA
Purtandu-ti fruntea'n veci senina,
Urmeaza-ti brazda inainte,
Departe de-a multimii tins,
Stapan pe gandul tau cuminte.
SA nu ura§ti pe nime'n lume:
Destul de urii lumea-i plina...
Fii bun, in al dreptatii nume,
Purtandu-ti fruntedn veci senina,
Te lasa'n voia mintii tale
$i-a inimii ce nu to minte...
Pe-al vietii drum batut de jale
Urmeaza-ti brazda inainte,
Milos §i drept, nu'ntoarce fata
Dela durere, §i-o alina
Ca doar cu rost sii-ti fie vieata
Departe de-a multimii tins,
De-ti rasplatesc chiar mi§ele0e
Iubirea cei saraci la minte,
Tu da din umeri... §i zambe§te
Stapon pe gandul tau cuminte.
Sta. pan pe gandul tau cuminte.
Departe de-a multimii tins,
Urmeaza-ti brazda inainte,
Purtandu-ti fruntea'n veci senina,

41. Matilda Cugler-Poni
(1853-1931)
S'a nascut in anul 1853 la Iasi din OHO germani,
venifi din Bucovina. A auvt o educa;ie serioasA, studiind
cu multA atenfie pe langA iimba germand $i
romans, si franceza, italiana, spaniola si engleza.
Ea a fost sofia vestitului profesor din Iasi, Petru
Poni. I
$i-a inceput colaborarea cu poezii la revista ,,,Convorbiri
li. erare" din Iasi, Inca din primul an. A mai
colaborat si la a to reviste; de exemplu: ,,Revista
literard si steinalica", Literatorul", Revista lite-
rani" din Bucuresti; Familia" dela Oradia Mare
9i
Tribuna" din Sibiu.
Opera sa poetics a fost apreciata elogios de pon-
tiful critic al societatii Junimea" cu urmatoarele
cuvinte:
Ceiace atrage pe cEilorii poediror sale !hire,
zice T. Maiorescu, esle elegan(a lintbagiutui ,si
sincerl'atea simfrci. Un merit deose';it este precizia,
cu care sunt compise si care to lereste
repetifii, ale aceleasi idei, ce de altminterea se gylse.te
in std ea poe .ii ale i erat 'rei /wash e. Nu se
poate tagillai, a din poe-rle domnisoarei Cugler,
spare totoded o inraurire predomnitoare a lui Heine
,si Lena; el! dar in 'he asta e nimic: avem cel
pun a lace cu lardrirea lui Heine si Letzau!"
Cele mai cunoscute poezii ale poetei sunt: In
i's

350
GH. CARDA$
natura-i grea Were", Ultima dorinte, Floarea in
comp", care au fost puse pe muzica si raspandite
pe aceasta cale si prin diferite antologii.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii. Iasi, 1871.
2. Un tutor, comedic in cloud acte ci un tablou.
Iasi, 1881.
3. Poezii. Iasi, 1883. (Colectia 5araga").
4. Poezii. Bucuresti, 1927 (Editura literary a Casei
Swale lor).
5. Povestiri adevOrate. Bucuresti (f. a.) Editura
Cartea Romaneasca.
IN NATURA -I GREA TACERE...
In natura-i grea tacere:
Pasarile au mutit,
$i in tainica durere
Florile s'au vestejit.
Caci o veste mult amara
Le-a adus al toamnei vent,
Le-a soptit, ca se coboara,
Trista iarna pe pamant.
Arborii plini de mahnire
Misca varful for uscat;
Mii de corbi, la cruda stire.
De pe crengi s'au ridicat.
Apoi cerul se 'nalbeste,
$i inset, inset din nori

Poezia romaneasch 351
1
Cade neaua §i 'nvaleoe
Frunze moarte, moarte flori.
Tot ce-a fost in lume viata,
Ce-a fost dulce in trecut
Sub lintoliul cel de gbiati,
Ca un vis a disparut.
ULTIMA DORINTA
In padurea inverzita
Si-mi sapati mormantul meu
Unde nu-s nici cruci, nici pietre,
Unde nu-i pamantul greu;
Caci mult greu am dus in lume,
Pan' ce viata-mi s'a sfarOt,
Pan'ce sufletul in mine
De durere s'a sdrobit.
Numai blande lacramioare
Seminati-mi pe mormant,
Ca sa tie toti, Ca lacrimi
Mi-a fost partea pe peimant.

42.- Ronetti Roman
(1853-1908)
Ronetti Roman evreu de origins s'a nascut In
anul 1853 la Roman. A fost pedagog sipreparator
pentru limba germana la institutul Urechia"dinl
Bucuresti si translator de limba german5, la ministerul
de extern e. Catre sfarsitul vietei a Wait mai
mult la tail In satele Raznov Si Davideni din Judetul
Neamt.
A merit la Iasi in noaptea de 7 lanuarie 1908.
* * *
Ronetti Roman a scris mai intai in limba
braic5, iar in literatura romaneasca, a debutatin
anul 1877 cu opera satirica Domnul Kanitverstan
Publics apoi o poems in 3 canturi si fragmentu I
dintr'o alts poems intitulatA Ivan" in revista Con
vorbiri
literare" si in alte publcatii periodice.Opera
cea mai important a lui ,care-1 face cunoscut este
drama in 4 acte Manasse".
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Domnul Kanitverstan. Bucuresti, 1877..
2. Rada. Poem& Bucuresti, 1878. Ed.. II Buc.
1911.

Paula romaneaseA 353
3. Dotal masuri. Buc. 1893. Ed.. II. Buc. 1912.
4. Manasse. Drama in 4 acte. Buc. 1900. $i alte
editii.
INCHINARE
Sed iar la vechea masa cu vechea papa 'n dreapta,
Si capu-mi plin de ganduri kle stanga-mi razamat;
Departe gandu-mi sboarit §i din Tnormant dweaptii
Figurile iubite, de mult ce s'au culcat.
Si eu am fost ferke, fence ca ori-cine,
De ale lumii chinuri, de plangeri n'am §tiut,
Si am gandit atuncea, in zilele senine,
Ca -a§a o sa ziunina dar toate au trecut.
5'acum sint singuratec in asta lame mare.
Toli cauta placere §i-mi lase -al meu suspin,
Cand veselia-mi vine, se schimba 'n intristare:
Ma bucura poema-mi dar n'am cui s'o
Nu cant diminutive pe uta, el si
ice,
Cum spiritelor papici le place la cants;
Florica xnititica, fetica gingkica,
Sint lucruri de minune dar nu le pot gusta.
Frumoasit §i splendida
Din cer cand se coboara
natura cea senina,
'n serbatoresc vetmant,
Cand aer lin respire, straluce de lumina,
Cand florile-o 'ncununa §i stelele je- argint.
Dar o iubesc cand trece 'p salbateca-i splendoare,
Fugind pe nori calare cu parul despletit,
23

354
OH. CARDA5
Cand vifore respira, straluce de vulvoare,
Cand fulgerul gi bezna ii sery de 'mpodobit.
$i fericit e omul, a caruia Vala
Neturburata trece ca linistitul eau
Ce curge printre malur. smIt-ite cu verdeata"
Si'n fundu-i oglindeste tot cerul azur'u
Dar mie-mi place cela ce fierbe ca o mar
Zadarnic infrinata de mal inalt, p'et s,
Cand vintul se revolts si-o sgudue'n t rhare,
Ea cants ca furtuna un can tee furtunos.
Poema-mi inchina-voi acelora ce soartea
Le promisese miere si
le-a turnat venin,
Acelor ce ateapta sä vie-odat5. moarte ,
Sa stingi cu viata-mi si necurmatul chin.
Fiintelor plapande cu inimi simtitoare,
Ce dupi idealuri zadarnic au ,umblat,
Ce au mers pe marea vietei cu panze sburatoar
Si cu catarte rupte in port an reintraf.
Si acum sint singurateci pe tot pamantul mare,
Toti autsa plagere uitand al for suspin,
Norocul cand le vine se schimba 'n intristare:
Ace lora in lume poema mea be 'nchin.
(Din poema Rada")

43.- Constantin Morariu
(1854-1927)
S'a nascut la 5 Mai 1854 in Mitocul-Dragomirnei
din Bucovina. A studiat liceul in Suceava si teologia
la Cernauti. A fost preot in satul Toporauti, la
biserica s f. Paraschiva din Cernauti, si in urma la
biserica I ii Ste 'an cel Mare din Patrauti pe Suceava.
A fost un desilvarsit carturar si un mare patriot.
Pentru ideile sale nationa e a suferit in vieata mult
$i a cunoscut chiar temnita austriaca. A avut insa
fericirea sa vada eliberarea tinutul Ili sail drag Bucovina,
de sub jugul strain.
Moare la 16 Martie 1927.
***
Preotul Constantin Morariu a desfasurat in vieata
sa o bogata si variata activitate.
Eradit faro pedanterie si ford nici o pretentie,
vorbitor lard pampa zadarni,d, om de conducere fard
dorinta el, a ieyi el pe planta intaiu, crestin flird
fanalism yi Roman /lira aril faed de alte neamuri,
el aduna din Coate insusirile cu care se poate impodohi
an tom ce era mai cuviincios, mai masurat #
mai armonios" (N. lorga in Neamul Romanesc",
25 Martie 1927).
In domeniul poeziei C. Morariu s'a distins prin
cAteva versuri ci riginale, sincere $i corecte, printr'o
serie de fabule pline de invataturi $i mai ales prin
minunate traduceri din limba germanl.

356 GH. GARDA$
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1- Cultur historische and ethnographische Skizzen
fiber die Rumdnen der Bukovina. Wien,
1888-1891.
2. - Istoricul scoalei reale greco-orientule din Cer.
ttliuti. Cern AO 1889.
3. - Herman si Dorothea de Goethe. Tra.lucere.
Gherla,1884.
4. - 0 rugiiciune de Carmen Sylva. Traducere.
Cernauti, 1887.
5. - I Chrisostom. Notra-spre-zece omilii. Traduducere.
Cernauti, 1889. (In colaborare cu St.
Saghin).
-
6. Poezii germane de Goethe si Schiller. Tradu
cere. Gherla, 1890.
7. - Parfi din istoria Romar or bucovineni. Bro.
§ura I-II. Cernaufi, 1893-1894.
8. - Cliteva cuvinte despre folosul limbei rorenesti.
Cernauti, 1897.
9. - Mosia si limba noastra. Cernauti, 1901 (Far
nume).
0. Cititi, citi f ce poate credinta in Duntnezeu.
Buc. 1907.
12. - Arhierul Curio Botosilneana. Schiffi blograficii
CernAuti, 1909.
12. - Pe drumul ideceu'ul. Cernauti, 1920.
13. - Sfaturi pentru tineret. Caransebq, 1920.
14. - Ceva despre minini. Conferira. Caransebet.
1921.
15. - Cinstea, numele ref bun si gloria °mewed.
Cizaiis,the, 1721.
16. - Ffirtl lumina legii lui Hristos nu este ntan/Yire.
Caransehq, 1921.
17. - Filosofia rafionalista nu poate feri^i ontenirea.
Caransebq, 1921.
18. - Neamul romfinesc e ameninlat... Cernauti,
1921.
19. - Cu ce-% &intern nol datori luf lisus... Carasebm
1922.

Poesla romaneasea 357
20. Semne tare vadesc inceputal insanato$ii...
noastre. Cern Auti, 1923.
21. Virtutea mllei cre$tine$11. Cernauti, 1923.
22. Schiller $i Goethe. Versuri. Traduse Cernauti,
1923.
23. Grija cea mare trebue s'o avem de viata cea
ve,snicd. Cernauti, 1924.
24. Goethe, Herman $i Dorothea. Traducere. Ed.
II. Cernauft, 1924.
25. Versuri originate $i traduse. Cernauti, 1924.
26. Un otriivitor Ide suflete. Cernauti, 1924.
27. Viriutea tlindetei cre,stine$ti. Cernauti, 1924
28. Summum bonum sau mantairea. Cernauti,
1924.
29. Fara cruce sau amilitil ha
e inantuire. Cern5uti,
1925.
GRAIUL PARINTESC
Din Regensburger Liederkranz-, cu observarea
ritmului musical)
O to ai grai dulce parintesc
Ce farmec mare ai!
Cand te aud, cand te yorbesc
Ma simt strapus' in rai.
Dar multi din fii te-au parasit,
O parasiti ar fi
De tot, ce'n lume au iubit
Si Inca vor iubi.
0 scumpule graiu parintesc,
Tu cel mai dulce farmec gi
O dragul meu graiu rominesc
Ca tine nu-i alt graiu.

358 aft. CARDA$
Din toate cate 'n lume sant,
Tu-mi e0i cel mai iubit,
Prin tine eu pe-acest pamant
Sant cel mai fericit.
Ori.;:ice tonuri de-armonii
De inimama strang,
Dar ale tale melodii
Cand le aud, eu plang.
"laci par'ca vad n'aintea mea
Cel timp de dragi minuni,
Cand mama manile-mi nalta
Spuindu-mi rugaciuni,
$i-atunci ma prinde -un jalnic dor
$i din adanc suspin:
In veci, o graiu, eu to ador
$i tie ma 'inchin.
N'AM $OVAIT
N'am §ovait, ci totdeauna
Am stat ca stanca 'n fata sortii
$i-am infruntat mereu minciuna.
In schimb cunosc fiorii mortii,
Ce ades w m'au fulgerat,
Incat simtirea-mi amorti.
Ce bine-i, cand ai invatat,
Traind, sa tii ce-i a muri

KVA( CUWADea3CA 359
Si sa ai dulcea constiinta
Ca nu'n zadar ai suferit,
Caci greul drum de suferinta
11 lasi de spini mai curatit,
Celor ce au sa to urmeze
Atuncia ei tot mai usor
Vor incetca sa intrupeze
Eternul vis al tuturor:
Viata numai in lumina!"
Dusman de moarte-i e minciuna.
Traeste viala mea cea mai plina
Cine-o infrunta totdeauna.

44. Alexandru Macedonski
(1854-1920)
Fiu al generalului Alexandru Macedonski, primul
general si ministru de rasboi al Principatelor-Unite,
poetul Alexandru Macedonski s'a nascut la 14 Martie
anul 1854 In orasul Craiova. Dupa mama se Inrudea
cu vestitele familii boeresti: Urdarenii $i Brai loii,
Liceul I-a facut la Craiova, iar facultatea de litere
la Wiena. A calatorit apoi prin mai multe OH din
apus, oprindu-se pe la Geneva, Piza si Florenta. In
anul 1876 cand Basarabia de sud facea parte din
Moldova, a fost catva timp prefect la Bolgrad. A
fost numit apoi inspector general al Monumentelor
istorice $i, catre sfarsitul vietei functionar la Ministerul
Culfelor. In anul 1883 se casatoreste cu Anna
Ralet-Slatineanu din Candesti de veche familie boereasca
Si domneasca.
Alexandru Macedonski a murit In ziva de 24 Noemvrie
anul 1920 in Bucuresti $i a fost inmormAntat
la cimitirul Bellu.
A oolaborat la mai multe reviste literare incepand
din anul 1872, dar In acelas timp a fondat
mai multe ziare si reviste. Dintre cele mai Insemnate
a fost Literatorul", care a aparut Intre anii
1880-1885, 1886, 1887-1890, 1892-1894, 1895-
1904 (cu intreruperi) $i din nou In 1918-1919.
La aceasta revista s'au format numerosi poet', din

-___
Poezia romfineascd 361
care chain pe : Th. M. Stoenescu, Iuliu C. Savescu,
Stefan Petica, Mircea Demetriad, D. Teleor, Traian
Demetrescu, Cincinat Pavelescu, Duiliu Zamfirescu,
N. Tinc, Alex. Stamatiad, D. Karnabatt, Alex-Obedenaru,
Radu Rosetti, Donar Munteanu, 0. Bilciurescu
si multi altii.
Alexandru Macedonski a colaborat la mai multe
ziare si reviste straine, facandu-se cunoscut in strainatate.
Diferite antologii si cArti aparute in Occident
i-au reprodus fragmente din lucrarile sale.
Prin soul curent literar creat de Al. Macedonski
la revista sa Literatorul" si prin cateva poezii de
talent ,dintre care mentionAm in special Noaptea
de Decemvrie", el si-a faurit un nume in literatura
noastra de primul rang.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. - Prima verba. Buc. 1872.
2. - Parizlna. Dupa Lord Byron. Buc. 1878.
3. - lthalo. Poema. Buc. 1878.
4. - Drama banala. Nuve16. Buc. 1886.
5. - Poezii. Buc. 1882.
6. - Saul. Tragedie in 5 acte. Buc. 1894. ( In cola
borare cu Cincinat Pavelescu).
7. - Excelsior. Poezii. Buc. 1895.
8. - Bronzes. (Versuri franceze) Buc 1897.
9. - Cartea de aur. Nuvele $i schite. Buc. 1902.
10. - Le Clavaire du Feu. Paris 1906.
11. - Flori sacre. Buc. 1912.
12. - Zaacherlina in continuare. Buc. 1919.
13. - Poezii alese. Buc. 1920.
14. - Cartea nestematelor. Poezii .Buc. 1923.
15. - Albine de aur. Nuvele. Buc. 1924.
16. - Poema rondelelor. Buc. 1927.

362 Gil. CARDAf
NOAPTEA DE DECEMVRIE
Pustie si alba e camera moarta...
$i focul sub vatra se stinge scrumit...
Poetul alaturi, traznit sat de soarta
Cu nici o scanteie in ochiu-adormit...
Iar geniu-i mare, e-aproape un mit...
$i nici o scanteie in ochiu, adormit.
Pustie si alba e 'ntinsa campie...
Sub viscolu-albastru ea geme cumplit...
Sfilbatecii flare restristel sfasie,
$i luna-I priveste cu
ochiu-otelit...
E'n negura noptii un alb monolit...
$ lima-I priveste cu ochiu-otelit...
Nametii de umbra in juru-i s'adunii...
Faptura de hums de mult a pierit.
Dar fruntea tot mandra ramane in lung,
Chiar alba odaie in noaptea-a murit...
Faptura de hums de mult a pierit.
E moarta odaia, si mort e poetul...
In zare, lupi groaznici, s'aud rfigusit,
Cum Tatra, cum urla, cum urca cu 'ncetul
Un tremol sinistru de vent nabusit...
Iar crivatul tips... dar el ce-a gresit?
Un haos, urgia se face cu ncetul.
Urgia e mare si 'n gandu-i .i-afara,
$i Luna e rece in el i pe cer...,
$i bezna lungeste o strasnica ghiara,
$i lumile umbrei cihar fruntea i-o cer,

$i luna e rece in el si pe cer.
Poezia romaneasci 363
Dar scrumul sub vatra de-odata clipeste...
Pe ziduri alearga albastre naluci...
0 flacara vie pe cos isbucneste
Se urea palpita, trosneste vorbeste...
Arhanghel de aur, cu tine ce 'aduci?
$i flacara spune: Aduc inspirarea
Asculta si cants si tanar ,refii
Alunga pIansoarea, alungii oftarea,
Avut Si puternic emir, voi sa fii...
$i flacara spune: Aduc inspirarea-
Sill' alba odaie alearga vibrarea.
Ra§tristea zipezii de-afara, dispare...
De-asupri-i e aur, si aur e 'n zare,
$i iati-1 emirul orasului car...
Palatele sale sunt albe fantasme,
S'ascund printre frunze cu poame din basme
Privindu-se in luciul paraului clar.
Bagdadul! Bagdadul! si el e emirul...
Prin aer, petale de roze plutesc...
!Mama, pe paturi, marita cu firul
Nuante ce'n umbra incet vestejesc....
Havuzele loci limpezi soptesc:
Bagdadul! Bagdadul! si el a emirul.
$i el e emirul; si are 'n tezaur
Movile inalte de-argint $i de aur.
$i jaruri de pietre cu flacari de son;
Hangeare 'n tot locul, oteluri cumplite.
In grajduri, cai repezi cu foe in copite,
$1 ochi impreittru-i,
on spuzi, on Min

364
GH. CARDAS
Bagdadul 1 Bagdadul! un cer ce -palpita,
Bagdadul! Bagdadul! un rai de gradini,
Argint. de isvoare si zare-aurita.
Bagdadul, poiana de roze si crini,
Djamii, minarete, si cer ce palpita.
$i el e emirul si toate le are...
E radar, e farmec, e traznet, e zeu,
Dar zilnic se simte furat de-o visare...
Spre Meka se duce cu gandul mereu,
$i'n fata dorintei, ce este, dispare,
Iar el e emirul si toate le are.
Spre Meka '1 rapeste credinta, vointa,
Cetatea prea sfanta it chiama in ea.
Ii cere simlirea, ii cere fiinta,
Ii vrea frumusetea, tot sulletu'i vrea,
Din talpi pada 'n cretet, ii :ere fiinta.
Dar Meka, e 'n zarea de flaciiri, departe,
De eaA o pustie imensi '1 desparte,
$i prada pustiei cati oameni nu cad?
Pustia e-o mare aprinsa de soare,
Nici cantec de paseri, nici pomi, nici izvoare,
$i dulce e viata in rozul Bagdad.
$i dulce e viata in sali de-alabastru,
Sub bolli lucitoare de-argint si de azur.
Invie lumina tronand ca un astru,
Cu albele forme de sylfi imprejur
In ochi, cu lumina din /otusu-albastru.
$i dulce e viol in verdea grading
Prin care, gasiii superbi, infloresc

Poezia rombneasca 365
Din galbenii nasturi parfumul suspini,
Dau rara extaza de cantec ceresc
Gaziii, gaziii, din verdea grading.
Dar eats §i ziva cand robii armeaza...
Camila gateste §i negri-armasari,
Convoiul se 'risira, in zori scanteiaza.;
Porneste cu zgomot, multimea-I urmeazi;
Spre porli napustita cu mici ¢i cu maxi.
$i el e 'n frunte pe-o alba camila,
Jar viu de lumina sub rosu-oranisc,
S'opreste o clips pe verdele pisc
Privindu-si orasul in rosa idila...
S'opreste o clips pe verdele pisc...
Din ochiul sau mare o lacrima pica
Pe cand, de sub dealuri, gal soarelui disc
In gloria'i de-aur incet se sridica...
$i lacrima clara luceste ¢i pica.
Din apa fantanei pe care o stie
In urma, mai cere odata sa bea...
Curmali-o'nfacoara c'o umbra-albastrie...
Aceiasi e apa spre care venea
Copil, sa-si alinte blondetea in ea,
Si intreaga lantana, e tot cum p stie,
Sri
E tot cum o stie, Jdar searbad la fala,
Sub magica umbra un om se rasfata,
Mai slut e ca iadul, sdrentos i pocit,
Hoit jalnic de bube, de drum prafuit.
Viclean la privire si searbad la fat&

366 43H. CARDAS
De name '1 intreaba emirul de-odata,
5i-acesta 'i raspunde cu voce ciudata:
La. Meka, plecat'am a merge si eu.
La Meka?... La Meka?... si vocea ciudati:
La Meka! La Meka! rasunit mereu.
$i pleaca drumetul pe-un drum ce coteste...
Pocit, schiop si searbad, abia se taraste...
$i drumu-ocoleste, mai ulit. tot mai mult.
Dar mica poteca sub pomi serpueste.
0 tanara umbra, de soare '1 fereste,
Auzu 1 se ample de-un vesel tumult,
$i drumu-ocoleste, mai mutt, tot mai mult.
Jar el, el emirul de-asemenea pleaci,
Pustia l'asteapta in largu'i s'o treacA...
Prin prafu'i se insira camile si cai,
Se mistue 'n soare Bagdadul si pere
Mai sters decat rosul de flori efemere,
Mai stins decat visul perdutului rai.
In largu-i pustia sa treaca l'asteapta...
$i el nainteaza si calea e dreapta,
E dreapta, tot dreapta, dar zilele curg,
$i foc e in aer, zori si 'n amurg,
$i el 'nainteaza, dar zilele curg,
Nici urmi de ierburi, nici pomi, nici izvoare,
$i el inainteaza sub flacari de soare...
In ochi, o naluca de sange, in gat
Un chin fara margini, de isete-arzatoare...
Nisip, si de-asupra, cer rosu, si-atat,
$i tornainteaza sub flacari de soare.

Poezia romaneasci 367
$i tot Ears margini pustia se 'ntin' de,
$i tot nu s'arata orasul prea sfant,
Nimic n'o sfarseste in zori cand s'aprinde
$i n'o 'nvioreaza suflare de want,
Luceste, vibreaza, si 'ntr'una se 'niinde.
Abia ici si cob gasesc cafe- odata
Verdeata de oaza cu dor asteptata...
Sageata alearga cal alb si cal murg,
Camilele-alearga sageata si de,
La cantecul apei se fac usurele...
Izvor sau citerna in clips le scurg,
Dar chinul re'ncepe, si zilele curg.
$i tot nu s'arata naluca sublime...
Si apa, in foale descreste mereu...
and calul, cand omul, s'abate victims,
lar mersul se face din greu psi mai greu...
Cu trei si cu pa tru mor toti plini de zi le
Dragi tineri, cai ageri. si manclre cami le.
Si tot nu s'arata cetatea de vise...
Merindele zilnic in traisti se sfarsesc...
Pradalnice sboruri de paseri sosesc,
S'arunca pe lesuri cu ciocuri deschise,
Cantile, cai, oameni, cad, pier, se raresc...
Doar negrele paseri mereu se 'nmultesc,
$i tot nu s'arata cetatea de vice.
Cetatea din vise departe e inc4,
$i vine si ziva cumplita cand el,
Ramas din toti singur, sub cer de otel,

368 GU. CARDAS
Pe minte isi simte o noapte adanca...
Cand setea, cand foamea grozave la fel
Pe pept on pe pantec ii pun cate-o stanca,
Prin aeru 'n flacari sub cerul de-otel.
Perduti sunt toti robii cu cai, cu
Sub aeru 'n flacari zac robii movile...
Nainte, in laturi, 'napoi, peste tot
Oribil palpita aceiasi culoare...
E-aprins chiar plimanul hranit cu dogoare,
Iar ochii, se uita zadarnic cat pot
Tot rosu de sange ziresc peste tot
Sub aeru flacari al lungilor zile.
$i foamea se face, mai mare, mai mare.
Si ilnic tot cerul s'aprinde mai tare...
Bat tamplele... ochii, sunt demoni
Cutremur, e setea, si-a foamei simtire
E carpe sbattindu-si a ei svarcolire
In pantec, in sange, in nervii 'ndarjiti...
Bat tamplele... ochii, sunt demoni cumpliti.
Abia mai pii,ote camila ce'l poarta...
Speranla, chiar dansa, e'n sufletu-i moarta...
Dar hill.. parere sa fie, sau ea?
In zarea de flacari, in zarea de sange
Luceste... Emirul, puterea si-o strange...
Chiar portile albe le poate vedea...
E Meka! E Meka! si-alearga spre ea.
Spre albele ziduri, alearga, alearga,
Si albele ziduri, lucesc, stralucesc.
Dar Meka, incepe si dansa sa mearga
cumphti...

Poozia romaneasca 369
Cu pasuri ce 'n fundul de zare-o rapesc,
Si albele ziduri, lucesc, stralucesc!
Ca gandul alearga spre alba ,naluca,
Spre poamele-i de-aur din visu'i ceresc,
Camila, cat poate, grabeste sa-1 duca...
Dar visu-i, nu este un vis omenesc,
$i poamele de-aur lucesc, stralucesc,
lar alba cetate ramane naluca.
Ramane naluca, dar tot o zareste
Cu porti de topaze, cu turnuri de-argint,
$i tot catre ele s'ajunga lz_orege
Cu toate ca §tie Area bine cal mint
Si porti de topaze si turnuri de-argint.
Ramane naluca in zarea pustiei
Regina trufasa, regina magiei,
Frumoasa lui Meka, tot visul tintit,
$i vede o iazma ca-i trece sub poarta,
Pe cand §ovaeOe camila ce-1 poarta...
$i 'n Meka strabate drumetul .pocit,
Plecat schiop pi
searbad pe drumul cotit
Pe cand sovaeste camila ce'l poarta...
$i moare emirul sub jarul pustiei.
$i moare emirul sub jarul pustiei,
Si focu 'n odae se stinge Iii el.
Iar lupii tot urla pe 'ntinsul catnpiei,
$t frigul se face un briciu de otel:..
Dar lung cea rece, §i-acea dusmarne
De lupi care urla, si-acea saracie,
24

370
OH. GARDA;
Ce-aluneca zilnic spre ultima treapta,
Stint toate .pustie din calea cea tdreapta
$i-acea izolare, si-acea dezolare,
Sunt Meka cereasca, sunt Meka cea mare.
Murit-a emirul sub jarul pustiei.

45- loan Nenitescu
(1854-1901)
loan Nenitescu s'a nascut in anul 1854 la Galati.
A fost profesor, revizor §i inspector colar, prefect
i deputat. Este cunoscut in literatura romaneased
prin poeziile sale patriotice, adunate in volum, sub
titlul Pui de lei". A murit in anul 1901.
loan Nenitescu a scris 7nai multe poezii patriotice,
o poems in 9 canturi Soinzil dela RiLsboeni", o
dram'4 istorica ,,Radu dela Alumati" gi mai multe istorioare
moralizatoare.
In 1895 a publicat o interesanta descriere ide
cal6torie Dela Romanii din Turcia europeand ".
Poeziile sale Plugar Roman", Pui de lei'', Tara
mea",Moarlea lui Decebal", Paul Chinezul" gi
Suceava" sunt cunoscute de toata lumea.
SP ICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1 Flori de primavard. Berlin 1880. Ed. II. Buc.
1889.
2. oirnii dela Rasboieni. Poem in 9 canturi. Buc.
1882.
3. Pui de lei, poezii eroice §i nationale. Buc. 1891,
alte editii, Buc. 1912 §i Bibliateca p. toti.

372 GH. CARDA§
4. Tat& nostru, in cdteva istorioare pe infelesul
tuturora. Buc. 1894.
5. Dela Romdnii din Turcia europeatul. Buc.1895.
6. Radu dela Afumafi. Drama istorica in 5 acte.
Buc. 1897.
7, Poezli. Buc. 1911.
PUI DE LEI.
Eroi au fost, eroi sunt Inca.
$i-or fi in neamul romanesc.
Caci rupti sunt ca din tare s Lanca
Rominii on si unde cresc.
E viata noastra faurita
De doi barbati cu brate tari
$i cu vointa otelita,
Cu minti destepte, inimi mari.
$i unu'i Deoebal cel harnic,
Iar oelalalt Traian Ica drept,
Ei pentru vatra lor, amarnic
Au dat cu-atatia dusmani pept,
$i din asa parinti de sama
In veci s'or naste luptatori,
Ce pentru patria for mama
Vor sta ca vrednici urmatori.
Au fost eroi §i-or sa mai fie,
Ce-or fringe dusmanii cei rai.
Din coapsa Daciei si-a Romei,
In veci s'or nage pui de lei.

Poezia romaneasa 373
TARA MEA
Acolo, unde-s nalti stejari
Si cat stejarii nalti imi cresc
Flacai cu pepturile tari,
Ce moartea 'n fats o privesc;
Acolo, unde's stanci si munti,
Si ca si muntii nu clintesc,
Voinicii cei cu peri ciirunti
In dor de Cara stramosesc;
Acolo, unde'i cer senin,
$i ca seninul cer zambesc
Femei, ce poarta Ind for sin
Copii ce pentru lupte cresc;
Acolo este tara mea,
$i neamul meu eel romanesc!
Acolo eu sa mor as vrea,
Acolo vreau eu sa traesc!
Acolo, unde intalnesti,
Cat tine fare 'n lung Si 'n
lat
Batrane urme viteje0i
$i osul celor ce-au luptat;
$i unde vezi mii de mormane,
Sub cari-adanc s'au ingropat
Multime de ostiri dusmane,
Ce cu robia ne-au cercat;
$i unde dorul de mosie
In totdeauna drept a stat.

374 Gtl. CARD A$
$i barbateasca viteije
A'mpodobit orice birbat ;
Acolo este Cara mea,
$i neamul meu cel rominesc I
Acolo eu sA mor a5 vrea,
Acolo vreau eu ssi traesc I

46.- Carol Scrob
(1856-1913)
Mutt cunoscutul versificator liric depe vremuri,
Carol Scrob, s'a nascut la 21 lulie anul 1856. In
timpul rAzboiului din 1877 avea gradul de sublocotenent.
A avansat pang la gradul de capitan, in arma
infanterie, iar in 1913 a murit.
Poetul Carol Scrob, a colaborat la revistele: eliteratorul",Revista
literara" si altele. S'a facut cunoscut
prin mai multe romanfe si poezii erotice, puse pe
muzicA si raspandite pe aceasta cale. Amintim mai
ales: Plunge Bistrila in vale", 5tii tu", Dor de
rilzbunare", Bardul lallnitatii", Luna ..stie", etc...
A facut si traduced din Carmen Sylva, Julia Hasdau,
Heinrich Heine, F. Coppee, etc...
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Rime perdute. Poesii. Craiova, 1881.
2. Poesii complecte .Bucuresti, 1883.
3. De-ale inimei .Poesii. Vol. I. Iasi, (f. a.) (Ed.
Saraga).
3. Rout/ ,si brumil. Poezii. Bucuresti, 1900.

376
GH. CARDA$
BARDUL LATINITATEI *)
(Dedicatiune Domnului V. Alecsandri).
De la Dunarea Jo. Sena,
Din Carpati in Pyrenei
Gintea nobila, latina,
Aduna poetii sei.
$i tinand in mans -o cups,
Blanda mums le §opti:
Cel ce m'o canta mai bine,
Asta cups va primi !"
Toti iau lira .§'o acorda
$i toti cant' armonios,
Numai unul sta d'o-parte
$i suspina dureros.
Este flu 'i cel mai june,
E Vasile-Alecsandri
El, de grija tarei sale
D'abia poate a zambi.
Dar in fine se decide
$i incepe a canta,
Si 'n cereasca armonie
I§i transforms doina sa.
Toti asculta §i'l admira,
Toti strabunii se de§tept,
$i cu lauri incununi
Fruntea lata de poet.
1 Cu ocazia premiului luat la Montpellier de D-nul V. Alecsandri,

poezia romaneasca 377
El is cupa 'n admirarea
Tarei mandre romanesti...
Lumea 'ntreaga azi saluta
Pe poetul din Mirce§ti.

47.- Nicolae Volenti
(1856-1910)
Nicolae Volenti s'a nAscut Ia 17 lunie 1856 in orasul
Galati. A studiat dreptul, a calatorit la Paris prin
1877, si in acelas an s'a inscris ca membru la societatea
Junimea", din Iasi. In 1880 a fost transferat ca judecator
dela Braila la Iasi, uncle a stat pang la dap
situl vietii.
Moare la 22 Septembrie 1910.
Lncepe sa colaboreze Ia Convorbirt literare", lad
din anul 1874, cu initialele N. V.. A colaborat si la
alte reviste, dar majoritatea operilor sale poetice s'au
publicat in coloanele revistei dela funimea".
Volumul sou de versuri aparut la Iasi in 1891
cuprinde patru capitole, care ne dau in acelas limp
si continutul poeziilor: lcoane din Viol", ,,Paste.
tali", With", si Trad,uceri" (din Victor Hugo, Al
fred de Musset si Francois Coppee). Printre poefi,
dela lanimea" N. Volenti, nu s'a distins cu un ta
lent deosebit. Dupa opinia critics a lui M. Draga
mirescu valoarea Iui poetics constg in urmatoarele
calitati:
Depe urma 11.1. Valenti ranzdn insd (loud lucrari.
ca fond doug salt fret bucati in care a lzbutit sd In.
trapeze, pentru intdia data in literatura noasfra,mele
colia sening horafiang, care nu are aface nici Cl
Alecsandri nici cu Eminescu; iar ca forma versul
amfibral lc rimat de 18 silabe, care este adevliratu

Poezia romaaeasci 379
$i naturalul vers reprezentant in Umbel noastra a exa-
Metrulai antic $1 care i-a servit de minune sa imbrace
acel fond". (Cfr. M. Dragomirescu, a Adamescu
si N. I. Russu. Literatura Romano ". Bur.
(1931) partea I, vol. Ii. p. 39).
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Cateva strafe. Galati, 1875.
2. Poezii. Iasi, 1891. -
3. Paste turtle tut Alecsandri. Conferinta. Iasi
1894.
4. Forma $1 fond. Conferinp. Iasi, 1894.
GANDURI DE TOAMNA
(Fragment)
Vine toamna 'mbrobodita cu un val de foi uscate
Palk% ca omul bolnav ce pt4ege spre mormant,
Ginduri multe trec prin mintea-mi, de 'ntristare in-
[circate
Ca §i pasiirile mute, care fug de asprul vent.
1,
Eri cirarea era verde §i cu flori impodobita;
Imprejuru-mi cantau paseri, desfatind at vielei plai,
Cerul limpede ca ochiul de fecioarii. fericitii,
Invii lea Omintulnimeni eri nu mai gindea la rai.
Se parea ca o antare duke 'n univers rgsunii,
Melodia primaverei, omenirea asculta,
Si de-atata m5ngaere si de-atata voe buns,
Uitam vorba strilmoseascii: vremea trece, not cu ea.

380 Gill. CARDA$
Dar asa ne e menirea, sa nu stim cata nainte,
Sit ne-orbim de o rata calda ce'ntr'o clips s'a si stins,
Si schimbam chiar firea 'ntreaga dup'a noastra slabs
[minte,
La ce-i mort not sa dam vieata, la ce-i mut sa
[dam cuvinte
Timpului antindem curse si sa credem ca Yam prins!

48.- Alexandru C. Cuza
(Nascut 1857)
Profesorul si marele nationalist, A. C .Cuza s'a
nascut in Iasi la 8 Noembrie 1857 ..A fost profesor la
facultatea de drept din Iasi. Actualmente este un
vajnic luptator politic, deputat si orator de seams.
Din anul 1883, a intrat ca membru in societatea literara,
lunimea", din Iasi. A colaborat cu poezii,
articole si studii, cugetari si spirituale epigrame, in
revistele: Convorbiri literare", Arkivat , Neamul
rom2nesc literar" si allele..
Pe langa volumele de versuri, a publicat numeroase
studii economice 0 politice .Prin cunoscuta sa carte
Nafionalitatea in arty ",", A. C. Cuza a sintetizat inintreaga
doctrina a curentului nationalist in cultura si
politica romaneasca.
Epigramele si monologurile sale in versuri, s'au
bticqrat de o larga raspandire in antologiile si manualele
scolare. In opera sa poetics predomina nota
satirica si polemics. In acest gen el este neintrecut.
SP ICU I RI B I BLIOGRA FICE :
1, Versuri. Iasi, 1887.
2. Generafla dela 1848 ,si era noun. Iasi, 1889.
3. Sergentul Grigore a Lucdt. Buc. 1895.

382
GH. CAROAS
4. Nationalitatea in ,arts. Buc. 1908. Ed'. II. Bur.,
1915.
5. Poezii, epigrame .,si cugetari in proza. Valenide-Munte
1909.
Unui prieten
NU CAUTA...
Nu data zadarnic fericirea
In lucrurile care te 'nconjoara,
$i pururea dorintele-ti mascara
Dupa puterea ce ti-a dat-o firea.
Deaceea 'n sfera ta te margine§te,
Ca'n sine fericirea cea mai mare,
Cand e si fie, omul §i-o gase§te.
Acolo pot.' s'o ai ca fiecare.
$i daca 'n tine nu hiliduege
Si ;All ca 'n lume loc aiurea n'are.
De nu veghezi, te Jura amigirea,
$i'n gandurile tale se strecoara:
Nu cauta zadarnic fericirea,
In lucrurile care te 'nconjoari 1
EPIGRAME
Te-ai final tat atit de sus
Prea bunul meu amic
Incat sa nu te miri ca-mi pari
De jos... alit de mic.

Unui
slirjba.g.
Poezia romAneasci 383
Ca nu-§i paze5te slujba lui
Natura-i vinovata:
$i-ar bate capul bietul om,
Dar n'are ce bata.
Barsi funebri.
E u§or a scrie versuri
Vaitandu-te mereu;
A boci pot §i copiii,
A gandi e mult mai grew.
Unui director
Unui individ
Pentru partea literara..."
Tu etti,
o vedem prea bine;
Insa partea literara
Nu $tiu. zau l de-i pentru tine.
Iar grasimea to de astazi
Cum s'o talmacesc mai bine?
Nu to ai intrat in slujba,
Slujba a intrat in tine!

49.- Andrei Barseanu
(1858-1922)
S'a nascut la 17 Octombrie 1858, dintr'o familie
de preot, in Darstele Brasovului. A studiat gimnaziul
la Brasov si facultatea de fiiosofie la Viena si
chen. Dela 1881 pans in 1916, cand a trecut la pen.
sie A. Barseanu a fost profesor la scoalele roma
nesti din Brasov. In anul 1911 a fost ales presedinte
al Asociafiunii pentru literatura ,si cultura poporulul
roman". Dupa razboiul de intregire a neamului a lost
numit director regional al invatamantului secundar, in
Sibiu; senator de Alba, vice-presedinte al marelut
slat nafional din Sibiu (1919). Inca din 1908 era
membru al Academiei Romfine, in locul lui losif
can.
A murit la 19 August 1922.
* * *
Literatura romans avea in persoana prole.
sorului Andrei Biirseanu lun suflet infelegator at fm
belsugatelor si le/irritator ei comori, precum si ua
entuziast cultivator al ei. Versuri'e silltarefe $i
aro
nioase, prin care Barseanu a reusit adeseori sa ex
prime simari, cari vibrau puternic in sufletulneamului
vor trill in amintirea contimporanilor ca ni,ste accen
to prelungite din epoca de regalitate poeticli aim
Vul

Poezia romilneasca 385
Vasile Alecsandri, jar publicafiunile sale de interes
didactic si folkloristic vor vesti posteritiltii numele
acestai dascalsifecior de popa'",cares 'a silit in toate
imprejurarile sic -si indeplineasca datoria de a imptirtasi
tineretului i poporului cot 'mai multa lumimi".
(I. Lupus, Andrei Barseanu (Necrolog) in Amami
Institutului de Istorie Nationala" II, Buc.. 1924
p. 513).
Cea mai frumoasa si mai nationala poezie a Iui
Andrei Barseanu este cunoscutul mars, cantat pe toate
plaiurile romanismului, Pe-al nostril steag" sau
Imnul Unirii". Ea a fost compusa in Viena la un
concurs de ptoezii intre studentii si membrii socie-
lath Romania Jung" si
a obtinut premiu. Talenta-
tul compozitor bucovinean Ciprian Porumbescu a
pus-o pe muzica.
In domeniul folklorului Andrei Barseanu, ne-a dat,
in oolaborare ett Dr. I. Urban Iarnik cea mai pretioasa
colectie de Doine si strigaturi din Ardeal".
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Doine si strigaturi din Ardeal, in colaborare
cu Dr. I. Urban Iarnik. Buc. 1885. Ed. IL
Brasov, 1895.
2. Cinatoria lui Stanley prin Africa centralii,
traducere dupa R. Roth. Brasov, 1886.
3. Cinzeci de colinde. Brasov, '1890.
4. Geografia pentru ,scoalele medii, prelucratii
daps D. Laky in colaborare cu D. Fazardsianu.
Brasov. 1890.
5. loan Lapedatu, discurs comemorativ. Brasov,
1898.
6. Invalliminte din viaea Metr. Andrei Saguna.
Brasov, 1898.
7. Insula morfilor, tract. din R. Voss. Brasov,
1900.
25

386
GH. CARDA$
8. Istoria ,scoalelor centrale romane gr. or. din
Brasov. Brasov, 1902.
9. Din traista lui Mo,s- Stoica, o colectiune de
anecdote poporale. (Fara numele autorului).
10. Orde:ste marea, poem. Buc. 1922 (Analele Academiei
Romane).
11. Catehismul luteran romonesc. Buc. 1923. (Academia
Roma*.
STEAGUL NOSTRU
Pe-al nostru steag e scris: Unire,
Unire'n cuget i'n simtiri-
Si -sub mareata lui umbrire
Vom infrunta orice loviri.
Acela'n luptal grea se teme
Ce singur e ratacitor;
Iar not uniti in orice vreme,
Vom fi, vom fi invingatori!
Am inarmat a noastra mans,
Ca sa pazim un scump pamant;
Dreptatea e a lui stapana,
Iar domn e adevarul sfant.
$i'n cartea veniciei scrie
Ca tani §i neamuri vor pieri:
Iar scumpa noastra Romanie
Etern, etern va inflori!

50.- Duiliu Zamfirescu
(1858-1922)
Talentatul romancier, Dui liu Zamfirescu, mai putin
cunoscut ca poet, deli in aceastg direcfie ne-a dat
cateva bucati de lungs duratg, s'a ngscut la 30 Octombrie
1858 in satul Plaine§ti din judetul Ramnicul-
Sarat. Scoala primary i gimnaziul le-a facut in orawl
Focpni, iar in vacantele de vary se ducea la Tara,
dupg cum singur ne marturise#e intr'o scrisoare cgtre
Iacob Negruzzi:
...Copildia mea cat nu am mers la 5coala si
dupii ce am mers, vacanfele, s'a petrecut in judefele
Riimnicul-Sarat ,si Braila, unde ai mei aveau piimantaxi
sau le theau cu arenda..."
Liceul 1-a terminat la Bucure$ti, unde 4i is i licenta
in drept. Atras de tfingr spre literature, el audia
i cursurile facultatii de litere, iar in anul 1880 debuteazg
la revista Literatorul", a Iui Al. Macedonski.
In acela an pgrasete Bucuregii, fiind numit supleant
de ocol la Har§ova. Dupg scurt timp, e Inaintat
procuror la Targov4te i in anul 1881 demisianeazg
din magistraturg. Candidand la un concurs
de atwt de legatie; in anul 1885, D. Zamfirescu se
indreapta spre cariera diplomaticg, care-i va da prilejul
sgli petreacg o bung parte din viata in strgmatate.
In 1888 a fost trimis secretar de legatie in
Roma, unde a stat mai bine de 15 ani, cu mici in-

388 OH. CARD/1$
treruperi: vara anului 1892 la Atena si Oita in 1894
la Bruxelles.
Dupi o serede de 18 ani in Apus se reIntoarce
in Cara, in 1906, ca secretar general in Ministerul
de Externe, obtinand si gradul de ministru plenipotentiar.
Academia Romans it alege membru activ in seziuuea
generala din 1908. A fost membru in comitetul
de lecturA al Teatrului National si membru
delegat in Comisiunea DunAreana. In timpul rasboiului,
,a stat la Iasi si la Bacau unde colabora la
Indreptarea", ziarul partidului condus de generalul
Averescu, si la Indreptarea literary ", suplimentul
artistic al gazetei de mai sus.
In aceasta revista D. Zamfirescu a publicat judicioase
orifice literare. Dupa rAzboi a fost reprezentantul
diplomatic al vechiului regat in 'Basarabia, cat
timp aceastA provincie a fost independents; deputat
de Putna, ministru de externe $i presedinte al Ca-
merii
A mudt in lunie 1922 la manAstirea Agapia $i
a fost inmormantat la cimitirul din orasul Focsani.
* * *
Dui liu Zamfirescu a colaborat la revistele: Literatorul",
Romania libera", Revista literary", Convorbiri
literare", Ateneul Roman", Literatura si
arta romanii",Lucealarul", Viafa Romilneasca",
etc... Dui liu Zamfirescu a scris: romane, nuvele $i
schite, cronici literare, piese de teatru, versuri si
traduced. In domeniul poeziei ne-a dat romance,
pasteluri, idile, balade, satire, poeme, cantece si
elegii. Cele mai reunite sunt pastelurile Vara" si
Barza", elegiile Sosesc" §i Patinodie" cu un vadit
fond filozofic .Traducerile din G. Leopardi si G.
Carducci pot servi de model. Dezvoltat subt influenta
lui M .Eminescu, poetul D. Zamfirescu s'a ridicat
la o originalitate proprie si la o valoare artistic
superioara care rivalizeazi cu acea a neintrecutului
romancier.

Poezia romarteaacii 389
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1.
2.
3.
4.
5.
Fard Title. Poeme si nuvele. Buc. 1883.
Alte Orizonturi. Buc 1894.
Imnurl pdgdne.
Poezii nova. Buc. 1897.
Poezii noun. Buc. 1899.
Miritg. Poem eroic.. Buc. 1910. (Academia
6.
7.
8.
9.
Romatia)
Pe Marea Neagra. Poezii, 1899-1918. Buc.
1919.
Poezii alese .Buc. 1922 (Editura Casei Scoalelor,
cu o prefa(a de M .Dragomirescu).
Cu prilejal celor dintdi 10 ani dela moarte.
Thalia Zamfirescit .Poezii alese. Focpni,1932.
(Cu to prefata de G. Dumitriu).
Poezii. Craiova, 1934. Editie comentata de Mariana
Rarincescu.
SOSESC
Sosesc cocoarele sosesc
De dupe deal de tintirim,
Iar anii tree, copiii cresc
Se schimbit tot ce-i omenesc
$i not imbittranim.
Mi-aduc aminte ca acum,
Gaud alergam cu capul gol
Pm" pritfaria de pe drum
$i and ardeam artile scrum
$i §coalei dam ocol.
$i mai tarziu, and am plecat,
Ce veselie in tritsural...
Cum nici n'am plans, nici m'am mirat.

390 GH. CARDAS
Pe card plangea un biet argat
C'un Beget dus la gull.
Si, vreme lungs mai tarziu
Cand m'am ,intors cu dor de bine.
Nehotarit, fara sa stiu
Ce pot sa fac si ce-am sa fiu
In lupta mea cu mine.
$i 'n fine astazi, cand gandesc
La ce ne este dat sa fim,
Cum anii trec, copiii cresc,
Batranii cum se odihnesc
In deal de tintirim.
Ma simt nepriceput si mic
In gloata de zadarnicii,
Si nu mai pot zice nimic,
Ci numai ochii ii ridic
Si caut spre copii.
V A R A
Cu firea ei cea arzatoare
Sosit-a vara inapoi;
TO pomii sunt in sarbatoare,
In tei sta floare langa floare...
E dulce vara pe la noi!
Cand dimineata se iveste
Din al vazduhurilor fund,
Tot campul parca 'ntinereste.

Poezla romlineasci 391
Iar, desteptata de pe prund,
Cireada satului porneste...
In urma ei un roiu de grauri
Ca niste valuri cenusii
S'amesteca prin balarii,
S'asaza'n coarne pe la tauri,
Fac fel de fel de nebunii
Pana ce'n zarea departata
Spre lacul trist se pun in drum,
$i cum se duc, acum s'acum
Se mai zaresc Inca o data
Ca ramitsita unui fum.

51.- Alexandru Vlahula
(1859-1919)
Poetul Alexandru Vlahuta s'a nascut in satul Plesesti
din judeful Tutova, la 5 Septemvrie 1859. si
nu la 1858 daps cum se da in genere in diferite manuale
scolare si istorii literare.. Si -a petrecut copilaria
in satul natal asezat pe valea raului Similia. Scoala
primara si cursul liceal le-a urmat la Barlad, unde
a avut ca profesor pe vestitul carturar, Stefan Neagoe.
Bacalaureatul 1-a luat in anul 1879 la Bucuresti. A
fost catva limp institutor la o scoala primara, si
profesor de limba latina si romans la un liceu particular
din Targoviste. Urmeaza dreptul la Bucuresti
si inainte de a-si lua licenta, practica advocatura in
;cateva orase din provincie si in Bucuresti.
A mai fost profesor la liceul militar dela Manastirea
Dealului si la Bucuresti, revizor scolar ,functionar
la Ministerul Domeniilor si in ultimul timp,
referendar la Casa Scoalelor. In timpul razboiului
a stat la Iasi.
Moare la Bucuresti in Noemvrie 1919.
*
Alexandru Vlahuta a intemeiat mai multe reviste
literare ,singer si impreuna cu altii. Asa avent: Armonk",
Targoviste 1881-1883; Viaea", Buc. 1893-
1896 (impreuna cu Dr. A. Urechia); Setrdinlitoral"
Buc. 1901-1905, (cu G. Cosbuc) ; revista pedagogics

Poezia romaneasca 393
Lamura"; ziarul ,Dacia" (impreuna cu I. A. Bratescu
Voinesti). A colaborat la cele mai de seams
reviste si ziare romanesti: Revista Noo4", Epoca",
Convorbiri literare", Familia", Ana tele literare",
Romania liber4",Luceaflirul", etc...
Alexandru Vlahuta a inceput sa scrie versuri subt
influenfa lui Eminescu. In 1882, cand iii incepea
colaborarea la Convorbiri literare",el scrie lui lacob
Negruzzi turmatoarele randuri despre marele sau,
maestru:
...,,Ma silesc sa Plc in mic, ceiace face in mare
D-1 Eminescu, a dirai tiz'etura geniald in versuri, nu
o pot indeajuns admira. Imi va sluji de model acest
mare maestro, care-si canoaste atilt de bine limba,
si care-si fradie atilt de artistic gatzdirea"...
Emancipat de Inraurirea eminesciana, Al. Vla hug
a creiat poezii originale, dar o buns parte dintre
criticii si istoricii literari 1-au considerat drept un umil
cirac si imitator al lui Eminescu. Opera sa poetics;
%And la o parte volumele tde nuvele, Romania pitoreasca",Din
trecutal nostru", romanul Dan" §i
diferite artioole critice; se imparte in mai multe ge-
Duri:
poeme filozofice, satire, elegii, ode si pasteluri.
Poet cu adanca analiza psibologica, Alex. Vlahuta,
a pAtruns in sufletul omenesc si ni I-a infatisat subt
toate aspectele sale intr'o minunatA forma artistica.
In satira Liniste", el analizeaza umilitoarea situatie
a artistului in societatea care nu stie sa-1 inteleaga
si sa-1 pretuiasca; In poema filozofica Din prag",
ne descrie starea de nehotarare si de sbucium a unui
orn in fafa mortii; in poezia Dormi in pace", poetul
ne da un minunat tablou a starii sale sufletesti impOrtit
in doua aspecte contrari: in fata mortii iubitei
sale, el neaga existenta puterii dumnezeesti, iar in
fafa naturii iii recapata increderea in Dumnezeu.
Un tablou mai miscator si mai reusit este dat
in poezia La icoand". Aici vedem ruga ferbinte pe
care o mama desnadajduita, vazandu-si copilul pe
moarte, o indreapta spre icoana Maicii Domnului,
iar la urma cand pruncul ii moare ea isi manifestO

394 GH. CARDA,
revolta $i dispretul fats de chipul bland $i nemi$cat
al iooanei. Satira Homo homini lupus" ne reprezinta
bestialitatea sufletului omenesc; 1907", aspecte
din rasooalele tarane$ti; iar in oda Lai Eminescu",
admiratia netarmurita a poetului fats de genialul.
sau maestru.
Prin puternica sa analiza psihologica, unica in felul
ei, Al. Vlahuta a reu$it sa ne infati$eze apologia
vietii omene$ti subt toate aspectele ei, prin redarea
intregului §ir de sentimente, potrivite pentru toate
varstele $i pentru toate vremurile.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii. Bucure$ti, 1887. Ed. II. Buc. 1892. Ed
III. Buc. 1894.
2. lubire, poezii 1888-1895. Buc. 1896. Ed. II.
Buc. 1897 (Bib. p. tati).
3. Poezii. Editie completes. Buc. 1899. Ed. II.
Buc. 1904. Ed. III. Buc. 1909. Ed. IV. Buc.
1915.
4. Poezii. Buc. Editura Cartea Romaneasca (f. a.)
UNDE NE SUNT VISATORII...?
Nu §tiu, e melancolia secolului care moare,
Umbra care ne inneaca la un asfintit de soare,
Sau deceptia, durerea luptelor de mai 'nainte,
Doliul ce se exala de pe-atatea marl morminte,
Raspandindu-se 'n viata, ca o trista mo$tenire,
Umple sufletele noastre de 'ntuneric §i malmtrer
Si impra$tie in lume o misterioasa jale,
Parc'ar sta sa bath ora stingerii universale:

Poezia romaneasca 395
Ce-i acest popor de spectri cu priviri intunecate,
Chipuri palide de tineri osteniti pe nemuncite,
Tristi poeti ce plang si cants suferinti inchipuite,
Inimi lase, abatute, far'a fi Juptat vr'o data.
Si strain de o simtire mai inalta, mai curata!
Caci ma intreb: ce sunt aceste vaete nemangaiate,
Ce sunt bratele acestea slabe si tremuratoare?
Ce-s acesti copii de cearafructe istovite'n floare?...
Si in bocetul atator suflete descurajate,
Cand, bolnavi, suspina barzii pe-a lor lire descordate
Si and tali, iar cor funebru, insirati la pragul muzii,
Isi and mintea ca sa spuna c'au pierdut orice iluzii,
Blestemand desertul lumii s'al vietii, in nestire,
Cand isi scalds toti in tacrimi visul for de nemurire,
Tu, attist, stapanitorul unei limbi asa divine
Ce-ai putea sa ne descoperi, ca un facator de bine,
Orizonturi largi si-atatea frumuseti necunoscute,
Te mai simti atras s'aluneci pe aceleasi cai batute,
Si-ti adormi si tu talentul cu-al desgustului narcotic,
Ca in propria ta zona, sa te-arati strain, exotic?
Cum, cand esti asa de tanar, e o glorie a spune
C ai imbatranit si' sita de viata te rapune,
Ca nimic pe lumea asta sa te miste nu mai poate,
Ca te-ai sbuciumat zadarnic si te-ai saturat de toate?
$tii tu Inca ce e viata? s'ai avut tu cand patrunde,
Nu problemele ei vaste, incalcite si profunde,
Dar un tremurat de suflet, licarirea ta de-o clips,
Cand atatea-ti schimba vremea c'a batae de aripa
In vertiginosul haos de privelisti ce te'nsala
Sub imensa si eterna armonie generals. ?...

396
GM. CARDA$
E0i de-abia in pragul lumii. Ti-i a§a de sprinten
[gandul:
Cate n'ar oi el sa prinda in vials aruncandu-1!
Cate frumuseti ascunse vi s'arata puma voua,
Fericili poeti: natura, lumea pururea e noua!
Pe sub ochii tai tablouri luneca stralucitoare,
Glasuri, i colori, §i forme to le, la0 sä se strecoare,
Leganand a tale ganduri adormite, ca pe-o apa,
Cand atatea adevaruri nerostite inca-ti scapa,
$tiu. Am fost §i eu ca tine amagit sa cre'd an; arta
Pot sa trec la nemurire cu revolta mea de§arta
$i cu lacrimi stoarse'n silk nu mi-a mai aduce-
[aminte
Am bocit §i eu... nimicuri, ce-mi pareau pe-atuncea
[sfinte !...
Dar, and m'am uitat in juru-mi §i-am vazut ca e o
[boali
$i ca toti incepatorii de abia scapati din Koala,
Ofiliti in floarea varstei de-un desgust molipsitor,
hi zadarnicesc puterea, focul tineretii lor.
Ca sa lege'n silabe pe tiparele gasite,
Desperari de porunceala §i dureri inchipuite,
Cand am inteles c'acestea e o mods care soarbe
Seva tineretii noastre, am zis gandurilor oarbe,
Ce-0 rotiau peste morminte sborul for de lilieci,
Sa s'abata, lasand mortii in odihna for de veci,
$i din florile vietii sa aleaga §i s'adune
In neperitorul fagur adevar §i 'ntelepciune!
Cate nu-s de scris pe lume! Cate drame miseatoare
Nu se pierd nepovestite in napraznica valtoare
A torentelor vietii! Cali eroi, iipsiti de slava,

Poezia romaneaaca 39T
Nu dispar in lupta asta gies'far§itA §i. grozava!
$i sub vijelia, soartei, thte inirni asuprite,
Cali martini, pe care vremea §i uitarea ii inghite!
$i cand lumea asta toata le o vecinica mi§care,
Unde cea mai mica forts impline§te o chiemare
$i cand vezi pe-ai lid cum sufer, cum se sbuciumi *Ii
[lupta
In campania aceasta mare §i ie intrerupta,
Tu, departe de primejdii, razna ca un dezertor,
Si arunci celor ce-a§teapti dela tine-un ajutor
Jalea §i descurajarea cantecului tau amar
$i sa-ti cheltue§ti puterea celui mai de seams dar
Ca sa-i faci mai rai pe oameni *i mai sceptici
(mai tri§ti...
Asta vi-i chemarea sfanta de profeti *i de artiti?...
Uncle ni-s semanatorii generoaselor cuvinte,
Sit ne carte rostul lumii ci splendorile naturii?
Uncle ni-s entuzir4tii, visatorii, trubadurii,
Magii ocrotiti de stele, mergatori inainte,
Sub credintele sfaramate §i sub pravilele .terse
Ingropand vechia durere, cu-al for cantec sa reverse
Peste inimile noastre mangaiere §i iubire,
Si cuvantul for profetic, inspirata for privire,
Valurile de 'ntuneric despicandu-le in doua,
Splendidit 'naintea noastra sa ne arate-o lume noui I
LUI EMINESCU
Tot mai citesc maiastra-ti carte,
De§i ti-o §tiu pe din afara:
Par'ci urmand §irul de slove,
Ce-a tale ganduri seminars.
si

.398 G H. CA R DAS
Ma duc tot mai in fund cu mintea
In lumile de frumuseti,
Ce-au isvorat, eterni luceferi,
Din noaptea tristei tale vieti.
$i te'nteleg, to simt aproape:
Cu-aceea§i suferinta'n fats,
Cu ochiul ganditor §i gales,
Satul de trudnica-ti viata.
A, nu ma mir ca ti se dete
0 zodie atat de trista,
Ca, sbuciumat de-atatea patimi,
Ravne0i pe cei ce nu exists.
Si ca potop de negre ganduri
Se strang §i ti se sbat sub frunte-
Pe veci intunecatii nouri
Sunt fratii varfului de munte!
0, daca geniul, ce scoase,
Ca din adancul unei mari.
Din fundul inimii sdrobite.
Comoara asta de cantari,
Nu te-ar fi ars svacnindu-ti tampla
De flacarile nabt4ite,
Ce-ti luminau ale gandirii
Imparatii netarmurite.
$i de-ar fi fost lasat, prin fume
Sa treci ca orice om cie rand,
Ce lesne-ai fi pus frau durerii
$i rasvratitului tau gand!

I Poezia romaneasci 399
Si cat de Para de pasare
Ai fi privit atunci la toate
Mizeriile in care lumea
Ursita-i pururea sii. 'nnoate!
Dar ti-a fost dat sa fii deasupra
Acestor inimi seci si strimte.
Si tu sa 'nduri toata durerea,
Pe care lumea n'o mai simte.
Sa plangi tu plansul tuturora
Din sbuciumul eternei lupte,
Si smulgi fulgeratoare versuri,
Bucati din inima ta rupte...
S'aprinzi in bolta vremii astri,
Din sborul tristului tau gand
Vapaie!... Ce-o sa-i pese lumii
Ca tu to mistui luminand?
DIN PRAG...
0, dar e miselnic lucru singur zilele sa-ti curmi!
Ce grozav imi vanturi mintea, i cu ce 'ndarjire-mi
[scurmi
Fundul gandurilor mele. Moarte, cand ili stau in fate.
Simt ca 'nnebunesc... Ma tulburi. Fugi cu neagra
[ta povatii!
Inteleg, imparatia ta, cu vesnica-i odihna,
Este singura-mi scapare. 0 sa fiu acolo 'n tihni:
Nici urit, nici dor; nici cobea neprielnicelor ganduri
N or mai rascoli cenuse rece, tintuita 'n scanduri.

400 GH. CARDAS
In sicriu dormi somn de piatra. Niciun sgomot,
[nicio grija;
Verrnii nu to mai intreaba,
,
de-ai fost aur, de-ai fost
[schija.
Cap de geniu, on de vita tot o harca scofalcita,
Goals,
batjocoritoare gura, pururea ranjita.
$'o sa dorm, in intuneric *i in liniste eterna.
N'o sa-mi pese capataiul de-mi va fi petroiu on
Iperna.
De-mi va putrezi sicriul si gateala de pe mine,
Pentru galbenele-mi oase nu va rfi nici rau, nici bine.
Neastamparatii soareci, dace 'n capul meu s'or face
Cuib, nesuparati de nimeni vor petrece-acolo 'n pace.
Poate-o lacrima, pe piatra, ce-mi va coperi mormantul
.
Va cadea din ochii mamii poate scutura-va vantul
Matisorii vr'unei salcii peste groapa l'nea tot una.
Plans de mama, plans de creanga... tot nimic eu nu
[voiu
Fie ca 'n senin, on riourii, va sta soarele, on tuna.
Fie ca va da zapada on ca iarba va 'nverzi.
Insii, uite, ma 'nspaimanta rttunericul de veci,
Ne 'ntreruperea acestei linisti impetrite, reci.
Sit nu mai revin in viata niciodata?...
0,-i grozava vorba astal... Limbs ne mai ,desghetati,
Hums ne mai incalzita de simtiri si de idei!
Nu de moarte ma cutremur, ci de vesnicia ei.
Viforoasa mi-e viata, si desarta, si amara.
Ce trudit ma simt sub cruda suferintelor povaril
Mi-i greu capul, ca de-o goapte lunga, dusa'ntr'o orgie.
Par'c'Ets fi de-un veac pe 'lume..,
0 paragina pustie...
Spulberatu-mi-s'a pan' si scrumul visurilor mele
$'acum gandurile toate, ca de plumb mi le simt grele.
Mi-a ramas inima rece si'mpetrita de durere,.
Si mi-i sila de-un prietin, de-un cuvant de mangatere,
sfi,
Niciodatal...

Roala romaneascg 401
De-0 privire, ce-mi zambege vesela de mine
[insu-mi
A§ voi sa nu-mi intrebe nimeni cugetul §i-plansu-mi...
Ca un vant printre ruine simt ca-mi vajie
[ 'ntre tample...
E 'ntuneric §i cenu§a... Tot Wept sa mi se'ntample
Vr'o nenorocire cruda, ca sa ma mai mi§te-o leaca,
Si mai fulgere in noapte-mi, ca uritul sa-mi
mai
[treaca.
Ca sa mor!... Sa ma 'ntunec pe vecie?... Prea e crud.
Si nu mai gandesc nimica ,nici sa vad, nici sa aud?
Si nu mai privesc vapaia soarelui de primavara,
Or sa-mi racoresc vieata la un amurgit de sari,
$i sa mai ascult pe ganduri, doina tri§ca de la
[Carla,
Ori duiosul plans al apei, §opotind noaptea pe garla?
A, e negrait de lesne sa-ti repezi un glont in creer !...
Dar pe cer scanteie luna, dar in iarba cant'un) greer,
E-o mi§care, e un farmec, care'n veci nu se mai
[aura...
$i cand te intorci §i cugeti, lung privind ce la§i in
[urma,
Simli ca nu-i chip sa te saturi, c'a trai i-o fericire.
Primegi or'ce suferinta dar eterna nesimtire,
Nu. Durerea are un capat, Moartea-ti .zice:
[Niciodata.
Alta viata?... Alta lume?... i-o poveste minunata;
Insa, ca sa-i dea crezare, in veci mintea-mi n'o sa
[poata.
Eu o lacrima de-aicea nu mi -as da-o, pentru toata
Nestar§ita fericire din vieata de apoi.
26

402 DH. CARDA$
Cateva lopeti de lama... Ramai tarns §i gunoiu!
Bine e sa §tii, la moarte, ca; o dungy Iasi un nume,
C'ai scapat la zidul noptii c'ai muncit sa-ti scoti
[in lume
Din al creerului sbucium, ca pe-un diamant, ideia.
Urma fi-ti-va cunoscuta pe-unde ti-ai purtat scanteia...
0 scanteie 'n alergare e o raza... Mangaiere !...
Dulce-i sa ti-o stii la fundul vietii pline de durere.
Ah, fugiti gandiri nebune, soli ai negrului mormant!
Nu ma 'ndur, Pe cer sunt stele flori §i pasari
[pe pamant.
$'apoi... e miselnic lucru, singur zilele sa-ti curmi...
Ti-i zadarnica ispita, moarte, o degeaba-mi scurmi
$i-mi mai vanturi mintea 'n laturi, fugi cu neagra
[ta povati!
Inaintea mortii mele moartea dragostei de via*
SAMANATORUL
Pkeste'n farina samanatorul
$i 'n brazda neagra, umeda de roue,
Arunca 'ntr'un noroc vieata noua,
Pe care va lega-o viitorul.
Sunand grauntele pe bulgari ploua:
Speranta, dragostea lui sfanta, dorul
De-a 'mbelsuga cu munca lui ogorul,
Le samana cu mainile-amandoua.
Trudeste, ficatorule de bine,
Veni-vor, roiuri, altii dupa tine,
$i vor culege rodul bogatie.
1

Poezia romaneasca 403
Tu fii soldatul jertfei mari, depline:
Ca dintr'un bob si odrasliascA miea,
Cu sangele tau cald stropeste gliea!
SONET
A revenit frumoasa primiivara;
Copacii parca's ninsi de-atata floare;
Dorinli copilaresti, renascatoare,
Fac inimile noastre sa tresara.
Iubire e in razele de soare, .
Si farmec in a codrului fanfare,
$i visuri dulci in linistea de sari:
In cer §i
pe pamant e sarbatoare.
Ascult, privesc, respir cu lacomie,
Cad toata frumusetea asta-mi pare
CA niciodati n'are sa mai fie!
Si's fericit, c'am Post o clipa'n stare
Sa simt, in marea lumii simfonie,
A gandurilor mele intrupare.

51- Gheorghe din Moldova
(1859-1909)
Oh. I. Kernbach cu pseudonimul Gheorghe din
Moldova, s'a nascut in anul 1859 la Botosani.
A fost publicist si prefect de judet. A facut studii
statistice in Italia. Era non mare admirator at muntilor
nostri, pe care-i colinda in fiecare vara.
Moare in anul 1909 ,in varsta de 50 ani.
Gheorghe din Moldova si-a facut debutul literar
la Revista Nua4", a lui B. P. Hasdeu, care a scris
cuvinte de lauds despre tanarul poet.
A mai colaborat si la lalte reviste literare.
Poeziile sale, mai ales romantele si cantecele,
sunt scrise subt influenta lui H. Heine. 0 buna
parte dintre ele au fost puse pe note si raspandite
pe aceasta cale. Amintim de: Cand eram copii
°data"; Floricica foi de mare", etc.
Oh. din Moldova s'a inspirat si din poezia populara
romaneasca. Poemul sau Nanta" este scris
in ritmul si rima cantecelor dela tara.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii (1880-1889). Buc. 1894.
2. Versari si proza% Iasi, 1912.
3. Poezii. Bucuresti, 1930.

Poezia ronifineasca 405
SF AT
Nu-ti para rau de nici un bine,
Te mite orifice suspin;
Din cati traesc pe lumea asta,
Nu-ti fie nimenea strain.
$i chiar de nu-i rubegi pe oameni,
Tot fa-le bine, oricat poti,
$i razi de vreai de fiecare,
Dar plange-i, la un loc, pe toti !
Viata.
Scurt popas ii viata noastra
Intr'al vremii lung pustiu:
Cat descaleci dintr'un leagan,
Pan' te-aburca 'ntr'un sicriu.
Recenzie.
Vazui in geam la librarii
Expus un nou poet roman:
Legat volumu-i in vitel...
Dar... autoru-i mai batran.
Polemica
Da, cu Byron sameni tare
Diferenti doar un pic:
Un picior avea mai mic...
$i-un talent mai mare!

406 GH. CARDAS
Epigraf
Locuri sfinte §i frumoase:
Rhea, Sihla §i Cetate,
Am venit intreg aicea
Si mii'ntorc pe jumatate!

53. Th . M. Stoenescu
(1860-1919)
Theodor M. Stoenescu s'a nascut in Braila la 23
Septemvrie 1860 $i a murit la Bucuresti in anul
1919. A fost funcfionar in Ministerul Instrucfiunii.
A intemeiat Revista literary ", impreuna cu Stefan
Velescu, care era de fapt continuarea revistei Literatorul",
i care apare intre anii 1885-1905 $i in
1907. A fost adept al curentului creiat de poetul
Alexandru Macedonski.
In cursul vietii sale publics mai multe volume
de versuri originale l'in care se gasesc $i traduceri
si cateva piese de teatru.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii. 1880-1883. Prefata de A. Macedonski.
Buc. 1883.
2. Nuvele. Buc. 1885.
3. Sofia. Poem& Buc. 1887.
4. Zile-Negre. Buc. 1888. Ed.. II Buc. 1904.
5. Deceptii. Buc. 1891..
6. Poezii. Buc. 1892.
7. Nopti albe. Buc. 1887.
8. Curs de dicflune. Buc. 1913.

408 GH. CARDA$
PRIMAVARA VIETEI
0! Verde Primavara-a vietei
Cu dulci avanturi suflete§ti,
Tu singura mai incalze0i
Pe om, in iarna bitranetei 1
In ea, copii nevinovati,
Iubiti-vi cu lacomie;
Ca main' e ceasul o sit vie
De vials sa va saturati!
Caci astazi, de VA e destinul
Prin miere numai cunoscut,
Abia va trece un minut
Si-i veti cunoa0e §i veninul.
Deci, le,ganati al-vostru-avant
Pe bratele sublimei soarte!
Veti odihni destul o moarte
In fundul negrului Omani
Caci omul care n'a privit
Cand soarele pe cer rasare,
Nu poate i nici drept nu are
Sa-i pars rau ca a sfintit.
Aga, §i 'n primavara vietei
Cand omul nu s'a bucurat,
Nu va avea de regretat
?Mimic, in iarna Vatranetei.

54.- Mircea C. Demetriade
(1861-1915)
Mircea Demetriade s'a nascut la 2 Septembrie 1861
in Ocnele-Mari din judeful Vilcea. A. facut numai
4 clase de liceu .si apoi a intrat la Conservatorul din
Bucuresti, secfia arta dramatics. A trait ca publicist
in Bucuresti. Se iscalea citeodata, Mircea Dinzitriadi
sau Dimitriad. Colaboreaza la mai multe ziare $i
reviste din Bucuresti ,de exemplu: Literatorul", Analele
literare", Revista literarii", Lumea ilustrata",
Romdnul Nene', etc...
A scris piese de teatru cu subiect fantastic, poezii
sub influerrta maestrului satt Al. Macedonski, satire,
fabule, un roman, nuvele si diferite articole literare.
Moare in anul 1915.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Versuri, 1880-1884. Buc. 1884.
2. Fabule. Buc. 1883.
3. Fiit-Frumos. Pygmalion. Poezii Buc. 1889.
4. Opere dramatice. Buc. 1905.
5. Visu/ lui Ali, Poem in 8 icoane. Buc. 1913.
6. Renegatul, melopu in 3 acte Buc. Biblioteca
pentru tot°.

410 GH. CARDA$
GREERELE SI BOII.
Idea-n greer s'a-ntiirit
Pe boi chiar sii ademeneascii
Prin aria lui ciimpeneascii,
$1 spre cireada s'a pornit.
Ajuns,... s'a 5i begat in fan,
$i le pornege'n gringrintare,
Accentele ce se ingan
Pe o ritmatii cadentare.
Dar boii, giaba, nu'nteleg
Nimic l'al bardului cantat,
Din fan pe greer mi-1 aleg
$i 11 inghit nerumegat.
Printre-alte tari 5i-a noastra, o spun cu jale adancip
Ne'nteleganduii barzii, ca boii 5i-i minanca.

55. Alexandru Davila
(I862-1929)
Dam din Programul Teatrului NaVonal" cateva
notice biografice, despre cunoscutul autor dramatic,
date chiar dupa indicatiile scriitorului.
Al. Davila e nascut la 12Februarie 1862. Taal
sau era generalul doctor C. Davila, iar muma-sa.
Ana, era nascuta Racovita-Golescu, coboritoare directs,
prin tats, din Voda Mihail Racovita, care a domnit
17 ani in tarile rominesti.
Copilul, crescut de mums -sa in evlavia neamului
romanesc, invata carte, mai intai, la scoala comunal6
din Golesti, instalata intr'un pavilion at curtit bolerilor
Golesteni.
In timpul iernei, viitorul autor al lui Vlaicu Vodd",
imbracat mocaneste, urma clasele $colii Iuterane, uncle
mergea calare: astfel se nascu in Davila gustul de
sport, care niciodata nu 1-a parasit.
Dela 1871 la 1874, baiatul fu incredintat lui V.
A. Ureche, care deschisese un institut roman; iar
dupa acesti patru ani, tanarul fu trimis la Paris,
la Liceul St. Louis, (uncle fu coleg cu Jacques Fe-
raudy ai
cu Georges Feydeau.
Bacalaureat in litere in 1879, Al. Davila se imprieteni
la Paris cu Take lonescu, Morfun, Caligari,
Xenopol, Filipescu. Citea ca nesaf pe vremea
aceea Letopisetile" lui M. Cogalniceanu.
In 1881 fu numit atasat la ministerul de externe din

412 pH. CARDAII
Bucuresti, in anul urmator, in aceiasi calitate, la
Roma, $i dupa alt an, la Bruxelles.
In 1884, murind tatal sau, Davila parasi cariera
cliplomatica si incepu sa colaboreze la Epoca" $i
L'Independance Roumaine". Fu numit, in urma, inspector
de politic, apoi administrator al arondismentului
Main.
Demisionar dupa un an, Davila se dadu, in sfarsit,
literilor, pe care nu le parasise niciodata, si
studiului
lstoriei romanesti, care 11 pasiona. lata de unde s'a
infiripat Vlaicu-Vada". Strabunele case dela Golesti
ofereau sufletului sau hartuit, linistea de care
avea nevoie duhul poetic.
In iarna 1901-2, Vlaicu Voda" fu prezentat directiei
teatrulni National $i primit imediat; iar, la
12 Februarie 1902, fu jucat pentru prima oars; autorul
Implinea, in aceiasi zi 40 de ani.
Doi ani mai tarziu, Davila compuse o pantomini:
,,Domnita din vis", jucata in gradina palatului Cotroceni,
cu M. S. Regina Maria, in rolul principal.
In 1905, Davila fusese chemat la directia teatrului
National, unde ramase pans in 1908, cand
desarcinatul director forma faimoasa Compania dramatics
Davila", prima incercare de acest soi facuta
in Rominia. Compania se disolva in 1911, cand Davila
fu chemat, a doua oars, la directia teatrului,
uncle ramase pans in 1913.
Din acest an Davila puse de gand sa publice
intr'o biblioteca populara capod'operile literaturii romanesti,
dar evenimentele rasturnara pasnicul proect;
in 1914, isbucni razboiul mondial, iar in 1915 Davila
cadea victima unei incercari de asasinat.
Scapat cu viata, ramanand infirm $i aproape paralizat,
Davila duce un trai de intelept; aceiasi dragoste
pentru literile si cultura veche romaneasca, din
care a isvorit admirabilul Vlaicu Voda", it preocupa
si-i lumineaza zilele.".,
Alexandru Davila moare in anul 1929.

1.
2.
Poezia romaneasca 413
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
Le cotillon.. Bluiette. Bucarest, 1900.
Vlaicu Vocla, drama in 5 acte. Buc. 1902. Alte
edifii: Buc. 1908 (Biblioteca enciclopedica Socec),
Buc. 1921.
3. Duda ,s1 Mura, hor4. Bucuregi, 1917.
4. Din torsul firelor. Vol. I-II. 'Bucuresti.
BALADA STRAMO$ILOR.
Dormiti in morminte ticute,
Sub damburi sadite cu flori,
Sub panza curatei ninsori,
Sub umbrele linistei mute...
Pazita de paznici
piosi,
Sunteti a mosiei comoara;
Va fie tarana usoara!
Ne-aducem aminte, stramosi!
Voivozi, logofe i, bani si vornici,
Spitari, parcalabi $i cluceri,
Tarani, on mosneni, on boieri,
De-a neamului &lira dornici,
Cu toti deopotriva vanjosi
Stropit-ati cu-a singelui roux
Mosiile
voastre amandoua...
Ne-aducem aminte, stramosi!
Cu Gherghita, Baia, Rovine,
Nicopol, Grumaji, Rasboieni,
Cu vadul din Calugareni,
Cu rosiile branisti Cosmine
Crestat-ati prin veci negur(4i

414 OH. CARDA5
,
Raboj in istoria lunge:
Crests si Curcanul- o dungy!
Ne-aducem aminte, stramosi 1
Ne-aducem, ne-aducem aminte !
Cad. piatra Cu cruce si corb
E cartea din care se sorb
Credinta 'n menirile sfinte,
Lasate de mortii faimosi,
Si dragostea duke povara
De lege, de domn si de tarsi...
Ne-aducem aminte, stramosi !
$i dace pe lespedea franta
Pomelnicul vostru s'a sters
De vremi si de-al gloantelor mers,
Culesu-l-a doina §i.-1 cants
Batranilor codri pletosi,
Ce scutura 'n orice dumbrava
Un freamat de-a muntilor slava...
Ne-aducem aminte, stramosi !
INCHINARE
Iveascii-se dar pe mosie
Zbori blande sau timpi fiorosi,
Romane, lozinca sa-ti fie:
Ne-aducem aminte, stramosi I

56.- Maria Cuntan
(1862-1935)
S'a nascut in anul 1862 in Sibiu. N'a facut studii
superioare. A murit la sfarsitul lunei Noembrie 1935
in Bucuresti.
Maria Cuntan a colaborat la cele mai insetnnate
reviste literare din Ardeal §i vechiul regat, in special
la Lucealarul", Semanatorul", Foala Poportsha",
Convorbiri literare", Revista Noastra", Viata
literara 1 artistica", etc.
Ne-a dat bune traduceri din limba germane: Fecioara
din Orleans" de Schiller si poezii din Carmen
Sylva, publicate in volumele de versuri originale
Din caieral vremii".
Poeziile Mariei Cuntan au o simtire gingasA $i 0
forma armonioasa. Cadrul inspiratiei este foarte variat,
predomina insa poezia descriptivA influentati de
George Cosbuc ,si cantecele sau romanfele; unele
din ele raspandite prin muzica: Pe sub fereastra",
La castelul dintre brazi ", etc....
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
I. Obolul saracului la monumental rnarelui Maid.
Sibiu, 1898.
2. Poezii. Orastie, 1901.

416 GH. CARDAS
3. Poezii. Buc. 1905.
4. Ferioara din Orleans de Schiller. Traducere.
Sibiu, 1909.
5. Din caierul vremii.. Versuri. Vol. I-II. Buc.
1916.
PE SUB FEREASTRA.
Pe sub fereastrA curge-un rau:
Tot lacrimi de-ale mele.
Copilele, cu flori la briu,
hi spalA fata 'n ele.
$i rid cu risul for nebun,
Cand turmele;si adapa
$i nu 'nteleg dace le spun
CA-'s lacrimi, nu e apa.
Vin si batranele din sat
Cu limba for subtire
$i tin in drum de mine sfat:
CA n'am nici-o 'nrudire,
CA numai doine port in cap
$i canturi de iubire,
CA nu- 's destoinica sa sap
SA leg nu stiu trei fire !
C'o mina 'ntinsa pe rasboi
Cu alta 'ntre coclete
Ascult, ascult, Uri sa vroi
Povestile 'ndrAsnete.

Poezia romaneaaci 417
Iar cand ma doare-atata sfat
Si-states vorbe rele,
Inchid oblonul dinspre sat
Si- 'mi cant doinele male.
27

57.- T. Robeanu
(George Popovici)
(1863-1905)
S'a nascut la 8 Noembrie 1863 la Cernauti. A
studiat in orasul natal si apoi la Insbruck si Viena,
unde si-a luat in mod stralucit doctoratul in drept
(1894).
Moare la 12 lulie 1905.
George Popovici a fost un desavarsit istoric al
vechiului drept romanesc, mai ales din Moldova, dar
dela el ne-a ramas si o serie de poezit publicate mai
ales in Convorbiri literare", subt pseudonimul T,
Robeanu.
Intalnim la acest om dotat cu calitati asa de
rare, pe deoparte un erudit istoric, pe de alts parte
un poet talentat, de pe urma caruia au ramas cateva
versuri frumoase.
D-1 N. lorga a scr.s miscatoare pagini despre
George Popovici:
....Dac.a a fost vre-odata o viata de om ehinuitil
si jerifita pentru aleasa gingasie, pentru nernarginita
bunatate, pentru marinimia superioard a stifletului
regal care o sta'panea si nu putea sit stapAneasca
si imprejurarile unor vremuri nenorocite, a fost viata
prietenului nostru George Popovici. Intre invinsii pacatelor
noastre, intre acei ce i-a ucis prostia si rautatea
din acest neam, nu stiu niciunul pe urma caruia sä
trebuiascii atatea lacrimi. A fost our curat in calea

Poezla romaneasca 419
acelora cari, impodobindu-se cu plumbul, 1 -au calcat in
picioare. Aceasta nu se va intelege nici acum, cand
asasinatul s-a savarsit. Iar, cat despre noi, pufinii
lui prieteni carora n-a fast bine pe care sa nu ni-1
-doreasca, nici indatorire pe care sa nu ni-o ofere,
rugandu-se numai sä nu-i mai vorbim de dansa,
astfel rnie mi-a revazut stilul intregei istorii a
Romani lor in limba germana si a staruit hotarator ca
numele lui sa fie trecut supt tacere,noi nu vom putea
scrie un rand fail sa vedem necontenit langa noi,
peste hotarele mortii, pe omul acela care s'ar fi
buturat mai mult de scrisul nostru, de munca si
izbanda noastra".
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii posture. Cu o prefata de N. Iorga.
Buc. 1908. (Biblioteca Minerva" No. 6).
CANTEC VECHIU.
La Suceava in cetate
Ceas de miaza.' -noapte bate,
Pazitorii canta uliti
Razimati in albe suliti.
La Suceava in cetate
Ceas de miaza-noapte bate.
Zidul vechiu adanc rasuna:
Noapte buns, noapte buns ".
.Si din plaiu §i de la mare
Visurile yin calare,
Din risipe 'nceti§or
Crete -un mandru foic:or.

420 OH CARDA5
La prag luna tine straja,
Inlauntru doarme 'n vraja
Fata cea de voevod,
Cu par galben pus in nod.
Cine vine si-I desleaga,
Nu se duce noaptea 'ntreagii,
$i cui vine s'o sarute
Toate noptile-s pierdute.
Copilita mult natanga,
Ochii tai cu mana stanga
Sii-i acoperi; iar cea dreapta
Faca drum celui ce-asteapta,
Ca in ceasul de povesti,
Del.a dragile-ti feresti
In ispita sii nu -1 duce
Albul umar de naluca.

58.- Traian Demetrescu
(1865-1896)
S'a nascut la Craiova in ziva de 5 Decemvrie
1865. (Cfr.. C. D. Fortunescu in Arhivele Olteniei"
an. VI. p. 355). A invatat numai 3 clase de liceu,
dar s'a instruit singur, mai tarziu ajungand un bun
cunoscator al literaturei romanesti $i straine. Lipsit
de mijloace materiale, fail nici o slujba infra de
afar in ziaristick pentru a-si castiga existenta.
In literature a debutat ca elev a lui Macedonski,
la revista Literatoral". Primul satt volum de versuri
a lost .prefatat elogios de maestrul AI. Macedonski.
La Craiova a scos impreuna _cu G. D.
Pencioiu Revista Olteana", care a aparut dela 1888-
1892 cu intreruperi. T. Demetrescu s'a stins in arasul
natal la 16 Aprilie 1896.
* *
Desvoltat ca poet subt influenfa curentului literar
inaugurat la not de Al. Macedonski $i subt inraurirea
scriitorilor francezi, T. Demetrescu reuseste in
scurf timp sä creeze opere originale, atat in versuri
cat $i inproza. Romanele sale Cum iubim" $i
Iubita", s'au bucurat de o large popularitate in
cercul cititorilor nostri. Cateva dintre poeziile sale.
de exemplu Corbii", Singur", Catunul", Idua"
Gaud de toamnd", Pc nantul" i altele ,sunt date

422 GH. CARDAS
ca model in manualele de scoala si in antologii.,
Traian Demetrescu are si traduceri din poet ii fran.
cezi si din poetul englez W. Wordsworth, foarte
putin cunoscut la not pe vremea lui Lirid prin
excelenta, cu fine analize sufletesti impregnate de
o note pesimista, opera lui T. Demetrescu isi pastreaza
o valoare aparte in istoria literaturei noastre.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. - Poezii. Craiova, 1885. Cu o prefata de A.
Macedonski.
2. Freamide. (Poezii). Craiova, 1887.
-
-
3. Anturgul Poezii noui. 1887-1888. Craiova,
1888.
4. Evolatia in literature. Craiova, 1889.
5. Si.racii. Versuri. Craiova, 1890; ed. II-Craiova,
1897.
6. Profile literare. Craiova, 1891.
7. - Intim, poem in proza, nuvele. Craiova, 1892.
Ed. II .Buc. 1894. Ed. III. Buc. (Bib .p. toti).
8. - Sensitive (Poezii) Buc. 1894. Ed. II Buc. (Bib.
p. toti).
9. Willa .Craiova, 1895. .Ed. II. Buc. 1908 (Bib.
p. toti).
10. - Cum iubim. Opera postum4 ineditd. Craiova
1896. Ed.. II. (Bib. p. toti). Bucuresti.
11. - Nuvele postume. Craiova, 1896.
12. - PrivelWi din via#1. Craiova, 1896. Ed. II. Buc.
1912. (Bib .p .toti).
13. - Aquarele. Poezii. Iasi, 1896. Ed. II. Buc. (Bib.
p. toti).
14. - Simplu. Nuvele. Craiova, 1896.
15. - Nuvele ,si poezii. Buc. 1916.
16. - Nuvele si insernnari. Buc. 1924. (Pagini alese
din scriitorii romani).
17. - Versuri ,si proza. Craiova 1924.
-........

Poezia romatmaaci 423
CORBII.
Pe plopii ninsi
Coboara corbii 'n pale de doliu,
Cernesc al iernii alb lintoliu,
$i, tristi, de foame par invinsi...
Cugetatori,
Privesc spre cer, privesc departe,
Pe and un glas de vent imparte
Un cantec care di fiori...
In cimitir,
Pribegi s'au adunat la sfada;
Iar sub uitare si zapada
S'ascund mormintele in sir..,
Si pe cand tree,
In a crepusculului ore,
Spre groapa unde doarme-o sore
Si 'n suflet plansul it innec,.
In aiurari,
De spaima inima mea moare...
Acoperite de ninsoare
Pierdute sunt orice
Si ma invinge,
Un gand amar, stiind c'odatii
$i peste groapa mea uitata
Vor trece corbii si va ninge !...

424 OH. CARDA$
IDILA
Se bucura pomii pe floare...
E cald §i senin...
$i berzele vin,
$i prispa e plina de soare.
Sub straina veche i 'nalta
Sunt cuiburi §i'n ele
S'ascund randunele
$i vantul alearga prin balta
Un farmec te'mbatit de-aiurea:
E vent aromit
De camp inflorit...
$i suns de glasuri pidurea...
Molatic la vale se duce
0 turma de of
Un vers de cimpoi
Uitatele doruri-ti-aduce...
DE PROFUNDIS.
Mrntuneca uratul cu noaptea lui adanca
$i inima in golul durerii s'a inchis;
Ma simt uimit §i singur, ca un nebun pe-o stiinci.
Ce vrea sa se asvarle din culme in abis!
Ca niciodatii, astazi, m'a prins uda jale
De visele-mi pierdute, de '
. ...a. mea,

Poezia romaneascit 425
Ca un mosneag, sub trude, sdrobit, icazut in cafe,
Simtii, ca niciodatii, ca vieata este Brea 1
.Si-am plans precum ar plange amantul dupi dricul
Iubitei fidantate purtat spre cimitir;
5i-am plans precum ar plange murindul in delir,
Sau iarna, proletarul, cand it sfasie frigul...
i linistit, cu fruntea culcat pe bratul sting,
0 vesnicie 'ntreagi as fi volt sii piing!

59. George Cosbuc
(1866-1918)
Intre anii 1885-1890, cand poezia eminesciana era
in floare si
genialul poet se impunea tot mai milt
in opinia publics romaneasca, apare in Ardeal George
Cosbuc.
Nascut $i crescut intr'un mediu sanatos de tan,
Cosbuc introducea In poezia noastra o vieata noua.
Prin nota sa deosebita, prin vioiciunea taletului sau
proaspat si original, poetul nasaudean era sortit sa
joace un rol important in poezia romineasca pos.
teminesciana.
George Cosbuc s'a nascut la 8 Septembrie 1866
in satul Hordou de langa Nasaud din familie de
preoti. Se spune ca adevaratul nume al neamodui
sail ar fi fost Casian; iar pe cel de Cosbuc 1-ar fi
primit un strabunic al poetului dela un rus pribeag
prin acele tinuturi.
Copilul George invata scoala primara in satul na
tal cu dascalul bisericii Tanasuca, un om cu putina
stiinta de carte, dar destept si cu mult suflet romanesc.
Ispravind scoala primara trece la liceul gra
niceresc din Nasaud uncle la 1884 isi is bacalau
reatul. Sant foarte interesante amanuntele publicate
de d-1 prof. N. Dragan,, (revista T ransilvania" 1921)
despre activitatea literara si culturala a poetului ID
aceasta vreme.
Dupa terminarea liceului pleaca la Cluj, unde ur

Poezia romaneasca 427
meaza un an $i jumatate facultatea de filosofie. Desigur
toviird$ia colegilor unguri, care au p5catul de
a se considera totdeauna superiori, i1 indeparteazi
de acolo. Bucurandu-se de numele sau literar, pe
care revistele ardelene it cunogeati de pe cand avea
varsta de 15 ani, Co$buc este invitat de prozatorul
I. Slavici sa intre in redactia Tribunei" dela Sibiu.
Mare le nuvelist presimtea ce comoard scumpa sa ascunde
In sufletul sfiosu'ui tandr $i ii dd tot concursul
material pentru a putea sa se indeletniceasca
numai cu literatura,
De altfel insusi Co$buc a mdrturisit undeva ca
postul sat' dela .Tribuna" era o sinecura" data de
I. Slavici, cu singura obligatie, de a publica poezii
in foita literary a ziarului.
Adapostit de grijele materiale, sfatuit $i indemnat
de bunul salt confrate, poetul lucreaza cu multa ravel
$i entuziasm. Cele mai multe $i poate cele mai
frumoase poezii ale sale, dateazd din aceasta vreme.
In 1889 public5 la Sibiu minunata sa poezie
Narita Zamfirel". Revista Convorbiri literare din
Bucuresti o reproduce cu o notitA elogioasa la adresa
autorului. (Titu Maiorescu .entuziasmat It cheama
In capitala Romaniei libere.
Cu aceia$i veselie ca $i craiul Viorel din Nunta
Zamfirei" trece poetul muntii aducand pe malurile
Dambovitei intreaga lui lume de imparati $i zane
crgiese. In avantul sau tineresc, Co$buc nu-si
dadea
seama ca acea lume ideals $i poetics nu putea trai
deck numai sub umbra brazilor si in genunele muntilor
din meleaguri'e sale natale. Parerea de rau
a venit mai tarziu $i poetul a purtat-o cu adanca
mahnire pand la sfar$itul vietii sale. Transplantat
intr'un mediu nou $i cu totul deosebit de acel pe care
It tr5ise in Ardeal, Co$buc avea sa plangd in tacere,.
instrainarea asa cum mai plansese $i un poet popular
desrad'acinat din locurile natale:
Trandafirul rau tanjeste
Dac5--1 sapi de unde cre$te!...

428 OH. CARDA$
Tot asa tanjesc si eu
Dupa satisorul meu...
Dar dragostea ,nefarmuita pentru limba $i litera-
-tura nationals j.-a dat indemnuri vii $i indraznete.
El lupta iprin scris pentru ea si toata regenerarea
literaturii noastre dela 1890 incoace porneste dela
el. Prin revista Vatra" in tovarasia lui Caragiale
si Slavici, el pregateste curentul puteinic, care ja
fiinfa dupa 1900 la revista Semandtorul" unde are
de tovaras pe poetul Al. Vlahufa. Ceeace a inceput
la Semanatorul" continua cu I. Gorun la Viata
literara".
Pentru luminarea poporului poetul Cosbuc scrie
la revista Albino." si diverse brosuri in biblioteca
de popularizare Steaua". Drept rasplata pentru
munca sa sincerd in domeniul literaturii nafionale,
statul I-a recompensat cu un modest post de referendar
la Casa coale.or; iar Academia Romans cu premii
pentru... traducerii?...
Calvarul unei dureri adanci dar discrete, l-a dus
pana la sfarsitul viefii. Cel care a cantat asa de
furtunos vitejia poporului sau, era sortit de Futum"
sa moara ca $i viteazul Gelu, privind cu Induiosare
hoardele straine care stapfineau biata lui Ora.
Poezia cosbuciana marcheaza o etapa de progres
in istoria literaturii noastre. Desvoltata paralel cu
poezia posteminesciana, sau mai bine zis, cu acea
a curentului eminescian, ea venia sa se afirme cu
o nota aparte $i bine distincta. Noutatea de fond se
resfrangea $i Asupra formei. Avand le baza limba
vie si originals a poporului, Cosbuc a reusit O. creeze
o armonie specials in mijloacele sale formale, care
erau asa de admirabil potrivite cu fondul poeziilor.
Prin limba sa noua $i mai ales prin rima $i ritmul
versurilor sale mestesugite, Cosbuc este cel mai mare
maestru al versului romanesc.
Poetul George Cosbuc ca si genialul Eminescu
a reusit, cu ajutorul talentului sau neintrecut, sa ri-

Poezia romaneaaci 429
dice motivele poetice nationale la cea mai superioara
creatiune artistica.
Inraurirea strains, 'de care a facut mult caz unii
critici dela noi, n'a schimbat intru nimic din factura
originals $i romaneasca a opera sale.
Opera poetics a lui Cosbuc, impreuna cu acea
a lui Eminescu sant singurele creatiunii care vor
purta pecetea genealitatii dealungul veacurilor peste
versul romanesc si numai e!e trebue sä se infatiseze
in fata strainatatii ca o vie si stralucita m'arturie a
genialitatii creatoare izvorata din sufletul poporului
roman esc. ,
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Zlatna, traducere libera din Opitz, in Tribana",
Sibiu 1885 No. 107-113.
2. Blastam de mama, legends popora!a din jurul
Nasaudului, in Tribuna", Sibiu, 1885 pag.
678-698 $i in Bib. pop.a Tribunei" No. 13
in mai multe editii.
3. Pe pli !natal Turcului, in Trlfruna" Sibiu 1885
pag. 982-983 si in Bib. pop. a Tribunei"
No. 17 in mai multe editii.
4. Angelina, baladd din A'bania, in Tribuna"
Sibiu 1885 No. 281 pag. 1122, reprodUsa
in Adevilrul literar ,si artistic" IV (1923)
No. 134 din 17 Iunie.
5. Dowd intrebari (versuri) in Familia" 1885
pag. 234 sub pseudonimul C. Boscu.
6. Unde sbor (versuri) in ,,Famitia" 1885 pag.
305 sub pseudonimul C. Boscu.
7. Algae nos, in Tribuna", 1886 No. 60, 61
si 62 pag 237 $i urmare.
8. Tata craiului din cetini, in Tribuna" 1886,
No. 73, 74 $i 75 $i in Bib. pop. a Tribunei"
No. 23 in mai multe editii.
9. Ciintec, in Tribuna" 1886 No. 117, reprodus

430 OH. CARDA*
in Adevarci/ literar si artistic" IV (1923)
No. 130 din 20 Mai.
10. Draga mamei in Tribuna" 1886 No. 119,
120, 121 §i 122 $i in Bib. pop. a Tribunei"
No. 25 in mai multe editii.
11. Fulger poveste in versuri, Sibiu 1887, in Bib.
pop. a Tribunei" No. 33 in mai multe
12. Furia violonisttgui, balada istorica, in Tribune
1889 No. 8, reprodusU in Adeviirui
literar si artistic" IV (1923) No. 137 din
8 Iulie.
13. Nebuna (versuri), in Tribuna" 1889 No. 14
pag. 53-54.
14 Dr. Juris (versuri), in Tribuna" 1889 No.
53, reproclusa in <strong>Adevarul</strong> literar ;,I rtistic"
IV (1923) No. 126 din 22 Apri lie.
15. Fala morarului (versuri), in Tribuna" 1889
No. 86.
16. In biserica (versuri), in Tribuna" 1889 No.
102.
edini.
17.
18.
19.
20.
Ceuta/ D'albii (versuri) in Tribuna" 1889
No. 269 §i 270.
Actul al cincilea (dupa Edvin Bormann) in
Tribuna" 1889 No. 277.
Nunta Zamfirei in Convorbiri lit". XXIII,
(1889-1890) pag. 1009.
La oglindli in Convorbiri lit." XXIV pag.
21.
43.
Rea de plate in Convorbiri lit." XXV pag.
22.
794.
Nu-i ca ea in Convorbiri lit." XXV pag.
23.
24.
25.
26.
795.
Ouzel in ,,Convorb;ri lit." XXV pag. 796.
Fresco-Ritornele in ,,Convorbiri lit", XXVI,
pag. 419.
Inima mamei, poezie, in Lunzea ilustrale I
(1891-1892) pag. 243 sub pseudo/Uinta C.
BoKu.
Balade si idile, Buc. 1893, ed. II. Buc. 107,
ed. III.. Buc. 1902, etc....

Poezia roadaeasci 431
27. Noi vrent Omani!, in Gazeta Bucovinei ",
Cernauti IV (1894) No. 43 din 2/14 lunie.
28. Popa Cojoc (povestire istorica) in Ciazeta
Bucovinei", Cernauti IV (1894) No. 49 din
23 lunie.
29. Vatra, revista ilustrata bilunara, Buc. 1894,
(Cu I. L. Caragiale $i I. Slavici).
30. Chiaura (versuri) in Literatura si arta roman"
Buc. I (1896-97) pag. 725-728.
31. Lord Byron, Mazepa. Poems in versuri. Craiova
1896 (Bib. noun No. 1).
32. Prelata la: S. Cujba, Povestirl r.in copiltirie,
Buc. 1896.
33. Prelata la: I. Costin, Spre primavara, Buc.
1896.
34. Fire de tort, Buc 1896, ed. II Buc. 1896, ed.
III Buc. 1905, etc...
<strong>35.</strong> Vergilius Maro, Opere compete. I. flencis,
Buc. 1896, ed. II Buc. 1898, etc...
36. Antologia sanscri u, traducere in versuri, Craiova
1897 in Bib. pop." No. 37. Idem, Buc.
,,Bib. p. toti' No. 285 in mai multe editii.
37. Versuri si proza, Caransebe$ 1897 in ,,Bib.
noastra" No. 3 $i 4.
38. Sacontala, traducere libera, Buc. 1897 $i alte
editii.
39. Foaia interesantarevistii, Buc. 1897.
40. Prefagi la: Suspine, poezii pop. din Basarabia
adunate de Madan, Buc. 1897, Bib.. p.
to(i No. 138.
41. Povestea unei coronae de °lel, Buc. 1899 $i
alte editii.
42. Riisbotut nostru pentru itcaiarnare, Buc. 1899
si alte editii.
43. Fap e s vorbr rottainesti. Carte de cetire penfru
to(i Romanii, Buc. 1899 $i alte editii.
44. Din demaffo is poporntui roman, in Tributta"
Sibiu 1900 No. 15 pag. 59; No. 16 p. 63;
No. 18 pag. 71. sqq.

432 GH. CARDA$
45. - Din (ara Basarabilpr. Buc 1901 in Bib,
Steaua" No. 1.
46. - Ziarul unni 'picrde vara, Buc. 1902, ed. 11
Buc. 1909, etc...
47. - Carte de cetire, Buc. 1902. (In colaborare cu
A .Vlahuta).
-
48. Semanatorul, revista literati saptamanala,
Dela 2 Dec. 1901-29 Dec. 1902: A. Viahuta
si G. Cosbuc sant directori.
49. - Dintr'ale neamutui npstru, Buc 1903.
50. - Chntece de vitelie, Buc. 1904, ed. II Buc,
1908.
51. - Crestomafie pentru. tott Romanii, Buc. 1904.
52. - Dap/want dintre not, conferinfa la cercurile
culturale, Buc. 1905.
53. - Ostasul. Calitajile yci virtufile militare trebuincioase
scolarulal roman. Buc. 1906.
54. - Carmen Sylva, Valuri alinate, poezii traduse
de... Buc. 1906.
55. - Vergiliu, Georgicele, traducere, Buc. 1906.
56. - Prefafa la: Gh. C. lonescu, Note de drum
Buc. 1906.
57. - Carpi de cetire p. cursul primar (in colaborare)
Buc. 1908, etc...
58. - Parmeno de Terenfiu, Traducere, Buc. 1908,
59. - Superstliunile pagubiloare ale poporutui nostru,
Buc. 1909 (Bib. Steaua").
60. - Schiller, Don Carlos. Traducere, Buc 1910
(Bib. Teatrului National No. 10).
61. - 0 scrisoare in I. Slavici, Sbuciumbi politice
la Romanii din Ungaria, Buc. 1911 pag. 17.
62. - Rig-Veda, Mahabarata, Ramajana, traducere
in Bib. p. tor.
63. - Fragment epic i Neatarnarea, Numar festiv
din ,Pagini alese din Scriitorii Romani" No.
100-102, Buc. Cartea Romaneasca.
64. - .
C,osbuc, editata de R. Ortiz, Buc. Cartea Ro-
maneasca, 1924.

65.
Poezia romlneasci 433
Balade culese de.... Buc. 1922., Ed. II. (Biblioteca
secundarA a Casei 5coalelor No. 3).
Idem. Ed. HI. Buc. 1926.
66. Vatra, prima edi(ie publicata de 0. Mina,.
Buc. (f. a.).
67. Roma* ci ciintece.... publicate de 0. Minar.
Buc. (f. a.).
68. Poeme... publicate de 0. Minar. Buc. (f. a.).
Dante Alighieri. Paradisul, traducere de G.
69.
70.
Co§buc, editatA de R. Ortiz. Buc.
Dante Alighieri. Purgatorial, traducere de G.
Co,sbuc, editata de R. Ortiz. Buc.
EL-ZORAB
La pa.a vine un Arab,
Cu ochii stinsi, cu graiul slab.
Sunt, pass, neam de beduin
Si dela Bab-el-Mandeb yin
Sa vend pe El- Zorab.
Arabii toti rasar din cort,
Si-mi vada roibul, cand il port
$i-1 joc in frau si-I las in trapill
Mi-e drag ca ochii mei din cap
Si nu l-as da nici mort.
Dar trei copii de foame-mi mod
Uscat e cerul gurii lor;
$i de amar indelungat,
Nevestei mele i-a secat
Al laptelui izvor.
Ai mei piercluti sunt, pasii, toti:
0, mantue-i, de vrei, ca poti I
28

434
GH. CARDA$
Di-mi bani, pe cal! Ca sunt saric!
Da-mi bani! Daca-1 gasesti pe plac.
Da-mi numai cat socor.
El poarta calul, dand ocol,
In trap grabit, in pas domol.
Si ochii pasei mari s'aprind;
Carunta-i barbs netezind
Sta mut, de suflet gol.
0 mie de techini1) primestir
0, pass, cat de darnic esti!
Mai mult decat in visul meu!
Sa-ti rasplateasca Dumnezeu,
Asa cum imi plateti!"
Arabul is cu ochii plini
De zambet, mia de techini;
De-acum, de-acum ei sunt scapati!
De-acum vor fi si ei bogati,
N'or cere la straini!
Nu vor trai sub cort in fum,
Nu-i vor cersi copiii'n drum.
Nevasta lui se va'ntrema,
$i vor avea si ei ce da
Siracilor de-acum!
El strange banii mai cu foc
$i pleaca, beat de mult noroc,
$'alearga dus de-un singur gand...
1) Techint, era monedl de our ttaliana fn valoarea aproximativA
a until galben.

Poezia romAneasea 435-
Deodata insa, tremurand,
Se'ntoarce, sta pe loc,
Se uita lung la bani, si pal
Se clatina, ca dus de-un val.
Apoi la cal priveste drept :
Cu pasii rari, cu fruntea 'n piept
S'apropie de cal.
Cuprinde gatul lui plangand
Si 'n aspra-i coama ingropand
Obrajii palizi : Pui de leu ",
Suspina trist, odorul meu",
Tu stii ea eu to vand?
Copiii mei nu s'or juch
Mai mult cu frunze 'n coama ta;
Nu . to -or petrece la izvor ;
De-acum smochini din mana lor,
Ei n'or avea cui da!
Ei nu vor mai iesi cu drag,
Sa'ntinda mainile din prag,
Sa-i iau cu mine 'n sea pe rand
Ei nu vor mai iesi razand
In calea mea §irag !
Copiii mei, cum sa-i imbun?
Nevestei mele ce si-i spun,
Cand va 'ntreba de El-Zorab?
Va rade 'ntregul neam arab
De bietul Ben-Ardun!
!

436 611. CARDA$
Raira, tu, nevasta mea,
Pe- El -Zorab nu-1 vei vedea
De-acum, urmandu-te la pas,
Nisi in genunchi, la al tau glas,
El nu va mai cadea!
Pe-Ardun al tau, pe Ben-Ardun,
N'ai sa-1 mai vezi in zbor nebun
Pe urma unui soim wor;
Ca si-ti Impute §oimu 'n zbor,
Nu-i vei pofti : drum bun !
Nu vei zambi, cum salta'n vant
Ardun al tau in alb vestmant;
$i ca sa simti sosirea lui,
Mai mult de-acum tu n'o sii pui
Urechea la pamant !
O calul meu! Tu, fala mea!
De-acum eu nu to voi vedea
Cum tii tu narile'n pitmant
$i coada to fuior in vant,
In zbor de randunea!
Cum mesteci spuma alba 'n frau,
Cum joci al coamei galben rau,
Cum iei pamantul in galop
,,Si cum te-a0erni ca un potop
De trasnete 'n pustiu!
Stia .pustiul de noi doi
$i zarea se 'ngrozia de noi
Si tu de-acum al cui vei fi?

Poezia remain/ma 437
Si cine te va mai scuff
De vanturi si de ploi?
Nu vor grai cu tine bland,
Te-or tnjura cu toti pe rand
Si te vor bate-odorul meu,
Si te-or purta si mult §i greu;
Lasa-te-vor flimand!
Si te vor duce la razboiu,
Sii mori tu cel crescut de not l...
Ia-ti banii, pass! Sunt sarac
Dar fare cal eu ce sa fac?
Da-mi calul inapoi I"
Se 'ncrunta pasa. Esti nebun?
Voesti pe ieniceri sa-i pun
Sa te dea cainilor? Asa!
E calul meu, si dastepta
De doui on sa-ti spun!"
Al tau? Acel care-1 crescu
Iubindu-1, cine-i: eu on tu?
,,De dreapta cui asculta el,
Din leu turbat facandu-1 miel?
Al tau? 0 pass nu!
Al meu e! Pentru calul meu
Ma prind de piept cu Dumnezeu!
Ai inima! Tu poti sa ai
Mai vrednici si mai mandri cai,
Dar en, stapane, eu?

438
Gli. CARDA$
Intreaga mila ta o cer!
,,Alah e drept, s'Alah din cer
Va judeca ce-i tntre noi,
Ca ma rapesti si ma despoi
M'arunci pe drum sa pier.
$i lumea to va blestema,
Ca-i blestem faptuirea ta!
Voiu merge, pa0., sa cersesc,
,.Dar mila voastra n'o primesc:
Ce bine-mi poti to dar
Da pasa semn: Sa-1 desbracati.
$i binele in vergi i-1 dati !"
Sar eunucii, vin, it prind.
Se'ntoarce-Arabul rasarind
Cu ochii inghetati.
El scoate grabnic un pumnal,
$'un val de sange, rosu val
De sange cald a izvorit
Din nobil-incomatul gat
$i cade mortul cal.
Sta pasa beat, cu ochi topiti;
Se trag spahii 'ncremeniti;
$i-Arabul, in genunchi plecat,
Saruta sfingele 'nchiegat
Pe ochii 'ntepeniti.
Se 'ntoarce-apoi cu ochi pagani
$'arunca fierul crunt din mani:

Poezlii romaneasca 439
Te-or rasbuna copiii mei!
S'acum ma taie, daca vrei,
$'arunca-mä la Card!"
NUNTA ZAMFIREI
E lung pamantul, ba e lat,
Dar Ca Sigeata de bogat
Nici astazi domn pe lume nu-i,
$'avea o fata, fata lui
Icoana'ntr'un altar s'o pui
La inchinat.
$i dac'a fost petits des,
E lucru tare cu 'nte es,
Dar dintr'al printilor sirag
Cali au trecut al case' prag,
De bunasama cel mai drag
A fost ales.
El, cel mai drag! El a venii
Dintr'un afund de rasarit,
Un print frumos si tinerel
$i fata s'a 'ndragit de el,
Ca doara tocmai Viorel
I-a fost menit.
$i s'a pornit apoi cuvant!
$i patru margini de Omant
Ce strimte-au fost in largul tor,

440
OH. CARDAS
Cand a pornit sii-oi deie zor
Acest cuviint mai dilator
Decat un vent!
Ca ieri cuvantul din vecini
S'a dus ca astiizi prin strain,
Lasand pe toil, din cat afund
0 mie de craimi ascund,
Toti craii multului rotund,
De veste plini.
$'atunci din tron s'a ridicat
Un implirat dupe 'mparat
$i regii 'n purpur s'au incins,
$i doamnele grabit au prins
Sa se ga"teasc'al din adins
Ca niciodat'.
Iar cand a fost de s'a 'mplinit
Ajunul zilei de nuntit,
Din munli Si vai, de peste marl,
Din larg cuprins de multe zari,
Nunta§i din nouazeci de tari
S'au rascolit.
De cum a dat in fapt de zori,
Veniau cu fete §i feciori
'Trasnind radvanele de craiu
Pe netede poteci de plain;
La tot radvanul patru cai,
Ba patru sori.
Din fundul lumii, mai de sus,
$i din zorit, §i din apus,

Poezia romlaessal 441
Din cat loc poti gandind sa. bati,
Venit-au roiuri de 'mparati
Cum astazi nu-s.
Sosit era batranul Grin
Cu Sanda §i Rusanda lui,
$i Tinte§, cel cu trainic rost,
Cu Lia lui sosit a fost,
$i Barde§ cel cu adapost
Prin munti salhui.
$i altii, Doamne! Drag alint
De trupuri prinse'n margarint!
Ce fete dragi! Dar ce comori
De rochii lungi tesute'n flori I
Iar hainele depe feciori
Sclipeau de-argint.
Voinicii cai spumau in salt,
$i 'n creasta coifului inalt
Prin vulturi vantul viu vuia,
Vr'un print mai taniir cand tracer
Cu'n brat in §old §i pe plfisea
Cu celalalt.
Iar mai spre-ameazi, din depart:4r;
Vfizutu-s'a crescand in ze..ri
Radvan cu mire, cu nanasi,
Cu socrii mari §i cu nuntasi,
Iar nouizeci de feciorasi
Veniau calari.
$i, ca la mandre nunti de craiu.
Iesit-a'n cale-ales alaiu

442 GH. CARDAS
De sfetnici multi §i mult popor
Cu muzici multe'n fruntea tor;
$i drumul tot era covor
De flori de Maiu.
Iar cand alaiul s'a oprit
Si Paltin craiu a starostit,
A prins sa sune sunet viu
De treasc Ti trambiti ,i de chiu
Dar ce scrie eu? Ori cum sa scriu
E ne 'mplinit!
$'atunci depeste larg privdor,
Din dalb iatac de foi§or,
Iasi
Zamfira'n mers istet,
Frumoasa ca un gand raslet,
Cu trupul 'nalt, cu parul cret,
Cu pas wr.
Un trandafir in vai parea;
Mladiul trup i-1 incingea
Un brau de-argint, dar toati in tot
Frumoasa cat eu nici nu pot
0 mai frumoasi sa-mi socot
Cu mintea mea.
Si ea, mergand spre Viorel,
De mans cand a prins-o el,
Ro§ind s'a zapacit de drag,
Vatavul a dat semn din steag
S'atunci pornira toti irag
Incetinel.

Poezia romaneasei 443.
$i'n vremea cat s'au cununat
A prins poporul adunat
Sa joace in drum dupa tilinci;
Feciori, la zece fete, cinci,
Cu sdranganeii la opinci
C'an port de sat.
Trei pasi la stanga linisor
$i alti trei pasi la dreapta lor;
Se prind de maini si se desprind.
S'aduna cerc si iar se 'ntind,
$i bat pamantul tropotind
In tact u5or.
Iar la ospat I Un rau de yin!
Mai un hotar tot a fost plin
De mese, si tot oaspeti rani,
Tot crai si tot craese mari
Aliturea cu ghinarari
De neam strain.
A fost atata chin si cant
Cum nu s'a pomenit cuvant,
5i soarele mirat sta 'n loc
Ca 1-a ajuns s'acest noroc,
Si vada el atata joc
Pe-acest pamant!
De-ai fi vazut cum au ;twat
Copilele de imparat,
Frumoase toate si intrulpi,
Cu ochi sireti ca cei de vulpi,
Cu rochii scurte pana in pulpi,
Cu par buclat.

444 GH. CARDA$
Si principi falnici §i'ndrizneti,
De-al c,aror buzdugan istet
Pierit-au zmei din iaduri scoW
De-ai fi vazut jucand voioi
$i Feti-voinici, §i Feti-frumo§i,
$i Logofeti.
Ba Penes -imparat vazand
Pe Barba-cot, piticul, stand
Pe-un gard de-alaturi privitor,
L-a pus la joc ! $i'ntre popor
Saria piticu 'ntr'un picior
De nu-§i da rand !
Sunt grei batranii de pornit,
Dar de-i porne5ti, sunt grei de-oprit !
Si s'au pornit barbo§ii regi
Cu sfetnicii 'nvechiti in legi
Si patruzeci de zile 'ntregi
Au tot nunit.
$i vesel Mugur-imparat
Ca cel dintai s'a ridicat
Si- cu paharul plin in maini.
Precum e felul din bitrani
La orice chef intre Romani,
El a'nchinat.
5'a zis: cat mac e prin livezi,
Atatia ani la miri urez I !
S'un print la anul ! bland si mic,
Sa creasca mare §i voinic,
Iar not sii mai jucam un pic
$i la botez !"

Paula romineasca 445
NOAPTE DE VARA
Zari le de farmec pline,
Stralucesc in luminis;
Sboara merlele'n tufi§
$i din codrii noaptea vine
Pe furi§.
Care cu poveri de munch,
Vin incet si scartaind;
Turmele s'aud mugind,
$i flacaii vin pe lunch
Haulind.
Cu cofita pe'ndelete,
Vin neveste de la rau;
$i cu poala prinan brau
Vin cantand in stoluri, fete
Dela grau.
Dela garla'n palcuri dese
Sgomotosi copiii vin;
Satul e de vuet plin;
Fumul alb alene iese
Din camin.
Dar din ce in ce s'alinii
Toate sgomotele 'n sat,
Muncitorii s'au culcat.
Linistea-i acum deplina
$i 'a 'noptat.
Focul e'nvelit pe vatra,
Iar opaitele-au murit,
$i prin satul adormit

46 OH. CARDA$
Doar vr'un cane 'n somn mai Tatra
Ragusit.
Iat'o! Plina, despre munte
Iese luna din bridet,
$i se'nalta'ncet-incet,
Ganditoare ca o frunte
De poet..
Ca un glas domol de clopot
Suna codrii mari de brad,
Ritmic valurile cad,
Cum se sbate'n dulce ropot
Apa'n vad.
Dintr'un timp 5i vantul tace;
Satul doarme ca 'n mormant
Totu-i plin de duhul sfant:
Liniste 'n vazduh si pace
Pe pamant.
Numai dorul mai colinda,
Dorul tank si pribeag;
Tainic se 'ntalneste 'n prag,
Dor cu dor sa se cuprinda,
Drag cu drag.

60.- loan N. Roman
(1866-1931)
loan N. Roman, ardelean dupa parinti, s'a nascut
in anul 1866, dupa unele date la Botosani, sau
undeva prin partile Basarabiei, pe unde peregrinau
parintii lui. A studiat dreptul la Iasi si s'a facut
advocat. Din capitala Moldovii s'a mutat in orasul
Constar*, unde a murit in anul 1931.
1. N. Roman, a colaborat la revistele: Fanzilia",
Convorbiri literare", Literature)" si ,stiintii", Ovidiu",
§i altele... Prime le versuri le scrie sub influenta
lui Eminescu. Dintre poeziile sale cele mai
reunite citam pe acele cu caracter deceptionist si
subiectiv, gen in care poetul a excelat: Wince",
lluzia", Mariei", Zile de tocunne, Silviei" i
cunoscuta poezie Datoria", pe care o reproducem
mai jos.
1.
2.
3.
4.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
In contra direciianei literare dela Contemporanul",
Iasi, 1887 .
Un raspuns d-lui loan Gherea. Iasi, 1889.
Poesii.. Bucuresti 1894. Editiunea populari.
Buc. 1895.
Pagini din istoria culturii romilnesti in Dobrogea.
Constar*, 1920.

448
GH. CARDA$
DATORILA
I-a dat in grija sa 'ngrijeasca
De copila§
$i, sarutandu-i, s'a pornit.
E sot, parinte, negre§it...
Dar e osta§
$i trebue sa se porneasca:
In ordin scrie limurit
Sa nu lipseasca.
E drept ca-i zi de sarbatoare
$i-ar fi dorit
Sa o petreaca intre-ai lui;
Pentru ca nici de-un an el nu-i
Gospodiirit;
$i apoi ce crezi: e gluma oare
$a mergi asupra vantului
Pe-un viscol mare?
Ceru-i senin §i vantul bate
Nametii mari.
E ger, ca-i ziva de Craciun.
Marin i§i is tot ce-i mai bun:
Cojoc, itari
$i-un bet suman cirpit in spate,
Prin care crivatul nebun
U§or razbate.
$i merge-o zi pana sub seara
Cale de-un ceas,
Caci drumu-i troenit §i greu
$i c..find innoti prin vant mereu
Fara popas,

Poezia romaneasca 449
Chiar datoria catra tura.
Care e sfanta 'n felul sau,
Ili pare-amara.
'Naintea lui nori de zapada
Purtati de vant.
Un vajait indelungat
Pare-un suspin on un oftat
Adinc si slant.
$i-apoi un val ce sta si cada
$i cade repede, 'nspumat
Intr'o ca.scada.
Inainteaza, 'nainteaza
Bietul crestin
Prin crivatul descatenat,
Care colinda'n lung si'n lat
Tot mai hain;
Dar nu mai poate: sta, ofteaza
A ratacit... simte curat
Ca-1 sageteaza.
Se'ntuneca mai mutt, mai tare
El tot pe loc:
Unde sa mearga? $i cuvantul
I-a 'ncremenit, si-1 frige Vantui
Ca biciu de foc.
Un urlet se aude 'n zare
$i se cutremura pamantul.
Nici-o sc:apare!
El stringe pusca subsuoara...
De ce-a pornit?
Isi banueste blestemind
29

450
OH. CARDAS
Si cei de-acasi-i vin in gand
Necontenit.
Oh! simte bine c'o sa moara,
C'o sa-1 rasbeasca in curind,
$i se'nfioara.
$i iara dor de cei de-acasa,
5i, ce e drept,
In juru-i par'ca toate plang,
Se'ngramidesc troeni §i-1 strang,
Pana la piept;
Ci par'ca somnul it apasa
Si amintirile-i se sting
$i toate-I lasa.
Acoperit zace 'n zapada
Ca'ntr'un mormant,
$i
doarme. Crivatul turbat
Bate mereu: cind un of tat
Adinc §i sfant
$i cand un val ce sta sii cada
$i cade repede, 'nspumat
Intro cases&
Tarziu, tarziu, cand vijelia
S'a potolit,
Se mai vedea de sub troiaii
0 mineca de la suman.
$i I -au jelit
Ai lui, can' d au aflat urgia
Ce i-a lovit... Ce bietan!
Dar... datoria!

Poezia romaneascit 451
ZILE DE TOAMNA
Bate vantul, frunza cade
Votejita de pe ram,
Nourii se'ntind pe ceriuri
Ploaia 'ncet love§te 'n Beam;
Soarele piezi§
trimete
Dintre nouri raze reci,
Si pa5e§te-aceeai cale
Ce-a pa5it-o veci de veci;
Negura din vai se 'nalta
Catra ceriu 'ntunecos;
A padurilor podoabi
A§ternutu-s'a pe jos;
Buciumul nu mai rasuna,
Campurile sant pustii;
Nu se mai zaresc pe damburi
Cardurile de copii;
Valurile de pe garla
Se isbesc §i se fraimant:
Toamna trista, mohoriti,
Se pogoara pe pamant!

61. O. Carp
(Nascut 1867)
0. Carp este pseudonimul d-rului G. Proca. S'a
nascut la Iasi in anul 1867. Actualmente este profesor
la facultatea de medicine din Bucureti. Desi
om de stiinta doctorul Gh. Proca a scris frumoase
i talentate versuri, pe care le-a publicat in revistele:
Convorbiri literare", Contemporantil", Literature
si 5 Uinta ", Serndttatorut" , Fat I' rumos" (din
Barlad), Viata Romilneasca" i allele...
Criticul depe vremuri Dobrogeanu-Gherea II aprecia
cu aceste cuvinte:
...Ll exprima in versuri frumoase, intristare, descurajure,
aproape despera-e, condensattl, dar retinal&
si moleratil prin bleindefa-i salleteasca"... Cea mai
cunoscuta poezie a lui 0. Carp este Doina".
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Rdndunel. Poezii. Buc. 1906.
2. Rd/14nel. Ed. IL Buc. 1930.

Poczia romaneasca 453
DOINA
Atat de trist risuna doina
Far' de cuvinte inteleasa!
Ce dor hi spun cine-o cants
Si ce durere it apasa?
Ascult'o bine cum adie
Din munlii no§tri pana'n vale,
$i spune-mi daci §tii vre-un efintec
Mai dulce i mai plin de jale.
Nu-i plansul unei inimi numai
Si-al unei clipe trecatoare,
Ci neamul nostru 'ntreg hi cants
Durerile de care moare!

62.
Ion PAun
(PINCIO)
(1868-1894)
Nascut la 17 August 1868 in ora$elul Mihaileni
din judetul Dorohoi. Liceul I-a facut la Pomarla
$i la Boto$ani. Fiind lipsit de mijloace, nu poate
termina liceul ,ratace$te catva timp prin la$i $i apoi
vine la Bucuregi ,unde-$i capata un umil post de
telegrafist supranumerar. Paraseste in curand slujba
de telegrafist, dedicandu-se ziaristicei $i mi$carii socialiste.
Din cauza lipsurilor indurate, nefericitul poet
moare la spitalul Coltea in ziva de 30 Decemvrie
1894.
Ion Pawn ,care a publicat diverse scrieri, sub pseudonimul
Pincio, a colaborat la revistele Lurnea
Noma", Eventmentul literar ", Familia", Drepturile
omulul ", Contemporanul", Arhiva", Literaturd ji
$tiintti", etc..., De$i a trait foarte putin, I. Patin ne-a
lasat cateva poezii de talent din care desprindem o
sensibilitate si
o ginga$ie cu totul aparte.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Versuri ,si prozia.. Buc. 1896.
2. Versurt, prpza, scrisori. Cu o prefagi de G..
Diamandi. Buc. 1911.

Paula romaneasci 455
VAE SOLI...
M'am dus pe §esu 'ntins si vanat,
Prin luncile de pe Siret:
Un val de apa .argintie
$i alintat de-un plans incet...
Eram atat de trist si singur!
In preajma Jnea Si inapoi,
Cadeau, in golul din padure.
Din salcii, galbenele foi.
Eram eu singura viata
$i 'n linistea din jurul meu,
In trista nmaretie-a mortii,
Parea,
ca ma cufund si eu...

63. George Murnu
(NAscut 1868)
Profesorul George Murnu, vestitul traducator al
poemelor homerice, este de origins aromaneasc.A.
S'a nascut in Veria la 1 Ianuarie 1868. $i -a %cut
studiile liceale in Bitolia, iar lice* in litere, o is
la Bucuresti. Se specializeaza apoi la Munchen. AstAzi
George Murnu define catedra de arheologie $i istoria
artelor, la facultatea de litere din Bucuresti.
Este membru al Academiei Romane, $i neobosit publicist
* * *
George Murnu a publicat diferite studii stiintifice
de istorie, arheologie si filologie; dar in aceastA
carte prezentam cititorilor pe originalul poet.
In domeniul poeziei George Murnu a scris cateva
versuri de talent in dialectul aromanesc $i in limba
literary romaneasca. Printre cele mai remarcabile, aznintim
poeziile: Doina", Cli lina", Blahava",
Poem eroic ", Carmen Saecalare", $i altele...
- ---
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Giinduri ,si vise, versuri. Iasi, 1898.
2. Homer, Iliada. Traducere. Bucuresti, 1916.

Poezia romaneasca 457
3. Homer, Odiseia. Traducere. Bueuresti, 1924.
4. Alme Soc. Poezii. Bucuresti, 1925.
POEM EROIC
Un brad in plaiu s'a tanguit:
Ce vitreg, Doamne, ai impartit iubirea-ti parinteasca!
Priveste cum ai osandit samanta mea sa creascii
Pe-o coasts repede 'ntre stanci, deasupra unei rupte
Prapastii negre si adanci, sa duc eterne lupte
Cu Duhul mortii, sa ma'ndoiu sub nori care detuna
Batut de crivat, ros de ploi, pe vifor pi furtuna.
$i singur in pustiul nord i troenit in spate
Din rasputeri sa ma incord spre a Dutea rasbate
Prin drum de piatra in pamant cu biata-mi radacina
Si cu durere sa m'avant spre dulcea to lumina.
Doar chin gi sbucium dat mi-a fost pe ',culmea
[asta 'nalta
Pe sand spre vale 'n adapost stau frati-mi laolalta
Raspunse glas din slavi ceregti:
Tu lupti 1i sangeri gi 'nsutegti avantul spre 'naltime
$1 'nvingi, macar ca singur egti pi neproptit de nime.
Deaceea pi privind te-admir; mi-epti
scump ca nimeni
[shut,
Tu brad-erou, tu brad-martir, tu marele gi 'naltur.

64.- Artur Stavri
(1869 -1929)
S'a nascut in anul 1869 la Botosani $i a murit
in acela oral in anul 1929. A fost prefect de judet
i politician cu vaza in tinutul lui. A colaborat la
revistele: Contemporanul", Convorbiri literare",
Sentandtorul", i altele....
A scris sub influenta lui Eminescu, Alecsandri si
Cosbuc. Genul cultivat cu predilectie de poet a fost
cel liric, in domeniul earuia, ne-a dat pasteluri scrise
intr'o limbs aleasa $i intr'un vers sculptat.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii. 1888-1894. Buc. 1894.
2. De detnult.. Poesii. Buc. 1897. Ed. II. Buc..
1897. (Bib. p. toti).
3. Pe acelas drum. Buc. 1900. (Bib. p. toti).
4. Ciite-va clipe. Poezii. Buc. 1904.
5. Lumini,suri. Ia0, 1910. Editura Viata Ramaneasca.

Poezia romlneascii 459.
SONET
Isvoru'n munli, din stanca detunati,
Ca lacrima de limpede rasare
$i tremura in apele lui dare
Seninul cer, padurea rasturnata.
El prinde 'n mers, pe valuri calatoare,
Din asfintit beteala 'nflacarata
Si'n fats -i vezi, ca 'ntr'o oglinda, toata
Priveli5tea din drumul catre mare.
Dar toate pier... $i nici un colt din lume
N'a mai ramas pe coama lui de spume,
Cand l'a coprins neadormitul haos...
Cu piept deschis calatorim ca- dansul;
Dar not pastram in inima tot plansul
Ce-a isvorit in drumul spre repaos I

65.- Victor Vlad Delamarina
(1870-1896)
S'a nascut la 31 August 1870 in Satul-mic de
Tanga Lugoj, din parinti carturari. Tatal sau, a fost
pretor si advocat, iar masa sa Sofia Vlad, nascuta
RaGulescu, a fost scriitoare. A scris poezii $i piese
de teatru in revistele ardelenesti de pe vremuri,
Victor Vlad a urmat liceul la Lugoj, pans in clasa
IV, cand a fost eliminat de autoritatea ungureasei
din toate scolile din Ungaria. Cauza: ar fi scris
pe tabla clasei Tr:aitzscif Romania ", sau ar fi purtat
impreuna cu I. Popovici Banateanu si altii, pan-
glici tricolore. Tanarul entusiast a gasit insa refugiu
in vechiul regat, unde a terminat liceul la Bucuresti,
la co:egiul national St Sava. Urmeaza apoi scoala
militara din Craiova, Iasi si Bucuresti de unde iese
sublocotenet de marina, iar in 1895 este avansat locotenent.
Ca marinar calatoreste prin toate marile
Europei, viziteaza diferite tari si-si scrie impresiile.
Imbolnavindu-se de piept, boala crunta si nemiloasa
care, rapise literaturii noastre cu trei ani mai
inainte, pe alt scriitor al Banatului; Victor Vlad, care
adaugase la numele sau si
Delamarina, Hind ofiter
de marina moare in 3 Mai 1896 la mosia parinteasca
din Herendesti Tanga Lugoj.
* * *
Ca si Mistral la Francezi $i Taras Sevcenco la
Ucranieni, poetul Victor Vlad Delamarina a vrut sa

Poezia rom9neasc9 461
si introduca in literatura romaneasca, formele plaslice
ale dialectului din provincia care 1-a nascut.
Dad n'a reusit pe deplin sa ridice la rangul de
poezie adevarata tinerestile sale Incercari, apoi vina
nu este a acestui talentat scriitor, mort Ia varsta
de 26 ani.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii bfinlitene#1. Intocmiri. Adunate de Valeriu
Brani,ste. Lugoj, 1902.
2. Poezii. Buc. 1922. (Colectia Pagini alese No.
69).
3. Poezii bilnateneA... Sibiu, 1928. (Bibl. pop.
a Asociatiunii Astra" No. 155).
AL MAI TARE OM DIN LUME"
1)
Colivie.
21 Caraghioask.
Trambit, dobe, larma, chihot,
Fluier, strigat, ras si ropot...
Ce sa fie? Ce sa fie?
Iaca 'n targ minajerie !"
0 come die- d'a cu fiara
Si 'mprejur lume tars.
In cilletca 1) o maimuei
Bas ca omu manc'a nuca,
Alta blastamata, soada 2)
Se Linea numai in coada,
S'altele-manca-le-ar focu!
Nu-si gasiau o clips locu.

462 Gil. CARDA$
1) Sob° lard.
2) Coec4ate.
3) Sumete.
Lupi, ursi, mate, oi, cornute,
Fel de fel de joavini slute ;
Chitorani 1), arici si vulturi
Da prin lume, din tanuturi
D'elea .gabe 2), d'elea rele,
Feri-ma, Doamne de iele!
Multe-am vaz't, pa bani vezi bine,
Cum nu vede or Si cine,
D'apai l'am vazut anume
P'al mai tare om din lume ",
Care se juca cu leii
Si-i batea da-i lua toti zmeii !
Cui l'o dobori 'n farina
'n
Icea ca-i platete mans,
0 hartie d'a d'o suta
Fara de nici o disputa.
Dar cum mi to pui cu Niamtu,
Care 'n dinti iti rupe lantu?
Sa loviau feciorii 'n
coate
Cine-i? Unde-i? Care poate?"
Cand d'odata,iac' amaru!
Sandu Blegia, tabacaru,
Si sufulca a) si tuseste
Langa comediani s'opreste.
Sa radea Niamtu di Sandy,
Dari Sandu, feciorandu,
Mi-1 cuprinsa da subsoara

Poezia romaneasca 463
Si nu se lass cu doaral-
Strange-1! Suce-1! Zi-i pe nume!
Alui mai tare din lume!
Gafaia Niamlu, a sila
Dar lui Blegia nu-i 1u 7ni1a.
Hopa-tupa, tupa-hopa!
$'o gAsit Niemtoiu popa!
Tane-1! Lasa-1! Ia-1 da mana!
Zdup cu Niamtu in tarana!
Bravo! Sandu sa traiasca!
Dar cand fu sa ii plateasca.
'Ice Niamtu: Abar frate...
Nu sa prinde ca-i pa spate!"
Vrea: ca-i punga. §i ca-i teaca
Suta zuitatA s'o faca!
Nu to joci cu mine draga
Asta vezi in cap ti-o baga!
N'ascult vorbe io vi glume
Cand mi-s io mai tare '11 lume,
S'ada suta I- Ice Blegia,
Ca da nu-t fac prau comegia !"

66,ltefan Cruceanu
(c. 1872 ?)
Despre Stefan Cruceanu, talentat poet, cunoscut
prin cateva poezii originate, nu avem suficiente date
biografice. S'a nascut pe la anul 1872 gi a fast
medic la Paris. A colaborat la revistele: Lumea nowt
literara.", Convorbi i literare", etc..,
In 1898 ii apare la Iasi un volum de versuri intitulat
Lacrime". Antologia oParnasal Roman" (Cravw,
1892), i-a popularizat poeziile: Visul codrului"
si Cat 'firer; iar alte culegeri de versuri i-au
easpandit frumoasa si tradilionala bung Mos Craciun",
puss pe mu7ic'd.
MO$ CRACIUN
Mos Craciun cu plete d'albe,
A sosit de prin nameti;
Si aduce daruri multe:
Pe la fete si baeti.
Mos Craciun, Mos Craciun!
Din batr'ani se poveste§te:
CA 'n tot anul, negresit;
Mos Craciun pribeag soseste,

Poeria romanaascii
Niciodata n'a lipsit.
Mo$ Craciun, Mo$ Craciun!
Mo$ Craciun cu plete albe,
Incotro vreai sa apuci?
Ti-a$i canta: Florile d'albe",
Dac'a$i sti ca nu to duci.
Mo$ Craciun, Mo$ Craciun!
VISUL CODRULUI
Viseaza codru'n noaptea argintata
Sub chipul ganditor $i rece;
Un plans duios de harfa par'ca trece
In freamatul de frunze cate-odata.
De Fat-Frumos pe brate leganata
$i dornic ratacind printre potece,
Sub bolti de ramuri verzi nu mai petre::
A codrilor copila minunata.
De mult o plang stejarii $i suspini,
$i tri$ti batranii sorb o amintire
Intr'o romanta dulce $i diving.
De mai traesti tu, alba fericire,
.,0, vino $i durerea mi-o alina,
Si mai traim o clipa de iubire L."
465
30

67. Cincinat Pavelescu
(1872.1934)
E nascut la 20 Octomvrie 1872 in Bucure$ti. A.
urmat facultatea de drept din capitals si in urma a
intrat in magistrature. A fost juidecator la Sinaia mai
multi ani, Consilier la Curtea de Apel din Chi$inau
si Bra$ov.
Moue in anul 1934.
Este cunoscut in literatura noastra prin epigramele
sale neintrecute, inserate prin diferite reviste,
sau popularizate pe cale orall de toti acei care au avut
fericirea sä stea in preajma autorului. De abia in
1925 editura Ramuri" dela Craiova le publics In
volum.
Pe Tanga epigrame C. Pavelescu a scris numeroase
poezii $i fabule. Poeziile an fost publicate Intr'un
volum, inainte de razboi, la editura C. Sfetea",
iar fabulele adunate in volum n'au vazut Inca lumina
tiparului. Numele lui C. Pavelescu a ramas in
literatura noastra mai ales pentrul epigramele sale
spirituale, deli el ne-a dat $i cateva poezii $i fabule
foarte reusite.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezil .Buc. 1900.
2. Poezil. Buc. 1911.
3. Epigrame. Craiova, 1925.

Poezia romIlaeasci 467
PANTUM
Vantul smulge frunza moarta
Pe pustiile carari,
Raza gandului ma poarta
In albastre departari...
Pe pustifle carari
Toamna svantura nisipul,
In 'albastre departari
Parca-i vad si astazi chipul.
Toamna svantura nisipul
Presarat cu frunze d'aur,
Parca-i yid si astazi chipul
Sub al buclelor tezaur...
Presarat cu frunze d'aur
Crangu plange-al sau noroc,
Sub al buclelor tezaur
Ochii ei pareau de foc.
Crangu plange-al sau noroc,
Plange crangu-a pustiire...
Ochii ei *eau de foc
Cand citeau a mea iubire!
Plange crangu-a pustiire,
Vanturi aprige '1 strapung...
Cand cites a mea iubire
Ma strangea in brate lung.

468 G H. CA RD A S
Vanturi aprige '1 strapung,
Simte crangul c'o sa moara,
Ma strangea in brate lung
Nestatornica fecioara.
Simte crangul c'o sa moara,
Pe cand frunza-i plange 'n vant...
Nestatornica fecioara
Mi-a facut un juramant;
Pe cand frunza-i plange 'n vant
Se 'ntristeaza vai si lunci,
Mi-a facut un juramant...
Unde-i vremea de atunci?
Se'ntristeaza vai si hind
Suferind aceeas soarta...
Unde-i vremea de atunci?
Vantul smulge frunza moarta,
EPIGRAME
Lui I. Brezeanu
pe o fotografie In care artistul e In frac si
cu decoratit
Brezene cand to -am admirat
In cetateanul turmentat
N'as fi crezut sa joci in frac
Vreodata rolul lui Ciolac.
Ali tabarit in chip hain
Pe bunul meu amic Cosmin,
Protestul lui Cincinat

Poezia romaneasca 469
Ciuntind portretul cu scalpelul
Se duce dracului modelul!
Lui A. de Herz
Inainte de reprezentarea piesei Pdianjenul
Fostul sef dela Comert
E un tanar eminent.
Insa e mai mull de Herz
Deck este de... talent!
Aceluias
dupa reprezentarea piesei Pdianjenul
Craps bunii tai dusmani
Insa tie ce-ti mai pass,
Cand Paiajenui la Casa,
'N loc de muste, prinde... bani? I
Lui Nigrim
Nigrim a scris o carte de orice fond lipsita
Si eu am cumparat-o, deli stiam ca-i rea.
Nigrim cu modul asta de doua on profita:
Intl de-a lui prostie, al doilea de-a mea !
Pe o cruce de marmura
Cu totii prin lume purtarn cate-o cruce:
Mai grea, mai usoara, precum ne e partea,
Si nu ne dam seama ca timpul ne-aduce,
Si Nara, si toamna, si iarna... si moartea.
Unui poet netalentat dar foarte pletos
Gasesc ca prea se'ngfinfa el
Cu paru-i arhiabondent:

470
GH. CARDA$
Alexandri era mai chel
Si... par'ca avea mai mutt talent!
A scos in fine Cincinat
Volumu-atat de asteptat
Si critica s'a si rostit:
E foarte bine... tiOrit !
Mie insu-mi

68. Dimitrie Anghel
(1872-1914)
Dimitrie Anghel, minunatul cantaret al florilor,
s'a nascut in anul 1872 In satul Corne#i din judetul
Ia0, unde Ufal sau avea mo§ie. Cursul liceal
1-a urmat la internatul Institatelor-Unile din Ia0.
Pleaca apoi in Italia §i Franta.
La Paris a stat aproape 10 ani. Acolo are prilejul
sä cunoascA Indeaproape literatura franceza i
sa se instruiascA in domeniul artelor. Intors in tail,
tfaie#e catva timp la Constanta i apoi se stabile0e
la Bucure§ti. A fost inspector at artelor in Ministerul
Cultelor.
D. Anghel s'a sinucis cu un glonte de revolver
in comuna Buciumeni din Judetul Tecuci, la 13 Noemvrie
1914.
1*
A Inceput sa publice de final- versuri in revistele
Floarea albastra", Atlevaral literar",Luntea
noise, $i a continuat la Senulnatorul", Flacara",
wide iscalea i cu pseudonimul Ola Canta; i la
altele... Cunoscand *Inca din timpul §ederii sale la
Paris pe $t. 0. losif, leaga cu acesta o stransa
prietenie i§i o bogata colaborare literara.
Primul sA-ui volum de versuri In gradina", aparut
in 1903, a fost primit cu articole elogioase de
critica literara *a vremii.

472 GH. CARDAS
D. Anghel a publicat: proza, versuri, traduceri,
teatru, etc....
Incendiul dela hotelul Luvru, unde el locuia, i-a
distrus mai multe lucrari, intre care $i un roman in
scrisori. A colaborat la opere originale si mai ales la
traduceri : Leon Feraru, I. Minulescu si Victor Eftimiu.
Cu St. 0.. losif ne-a dat cele mai multe opere
de colaborare Amintim in special cele 2 volume
de versuri satirice Caleidoscopul lzai A. Mirea".
D. Anghel a fost cel mai artist dintre poetii generatiei
sale. Desi a dus viatg retrasa, talentul sau
a fost remarcat repede de cei din jur. Din punct
de vedere al formei poetul a avut alesul cult al
cuvintelor, reusind sä scoata cu o finete deosebita
sonoritatea for muzicala. Tot asa $i in proA D.
Anghel a creiat poema in proza sau mai bine zis
proza lirica romaneasca.
Din seria minunatelor sale poeme lirice, amintim:
In grildine, Mtigheranii",Moartea Narcisului",
R4zbunarea buforilor", $i
alte cateva; poezii care
vor ocupa totdeauna local cuvenit in antologia poetilor
romani.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. In grdding, poem.. Buc. 1903.
2. Fantazii. Bucuresti, 1909.
3. Fantonze. Bucuresti, 1911.
4. Oglinda fermecatd. Buc. 1911.
5. Triumful viefii. Buc. (Bib. p. toji).
6. Stelua. Fantazii paradoxe. Buic. 1914.
(Bib. pentru toti).
7. Povestea celor neajifi.. Bur. (f. a.).
8. Rdsboiul.. Buc.. f. a. (Cu Victor Eftimiu).
9. Proza.. Bucuresti. 1924.
10. Poezii. Bucuresti, 1924.
11. La Fontaine, fabule. Trad. de D. Anghel si
St. 0. Losif. Buc. 1923.
Nola. Celelalte opere scoase in colaborare cu St. 0.
Iosif, vezi la bibliografia acestula

Poezia romilneascal 473
MOARTEA NARCISULUI
I.
-Traie§te Inca floarea frumoasa de ieri sara,
Surade Tanga mine, pe-o margine de cupa;
Caci eu ii port de grija cu drag, ca sa nu moara,
In amintirea manii ce s'a intins s'o rupa.
Traie§te Inca floarea, dar inima mea bate,
Vizand-o cum pale§te din ce in ce mai tare.
Stint alte flori de sigur mai mandre i bogate;
Dar numai eu tiu taina Narcisului ce moare.
Traie5te floarea Inca, dar mane 'ncet va plange
Alaturea de cupa, petala cu petala,
$i flacira ce arde in mine se va stange,
Ca focul care-1 uita pe vatra o vestals...
II.
Ma urmare§te floarea intr'una, §i mi-i teams,
Iar inima-mi se strange de-o grija ne'nteleasii;
Ma urmare§te 'ntr'una, §i pare ca ma chiama
Ca o fiinta scumpa ce sufere acasa.
Ma dojene§te dulce, i lung mi-aline drumul,
Trimite dupit mine nelini§tita floare :
Sfiohsa 4i trimite pe urma mea parfumul,
S'atunci ma 'ntorc acasa invins ca de-o mustrare.
Invin. s ma 'ntorc acasa, §i singur rad, dar cine
Nu s'ar intoarce care cu inima 'ngrijatii,
In apa unei cupe dac'ar avea ca mine,
0 floare daruita de-o !nada adorata?

474 GH. CARDAS
S'a ofilit Narcisul, si-s trist de-o zi intreaga...
Era ceva din tine in floarea asta drags;
Era ceva de sigur, caci altfel n'as pricepe,
De ce ma simt mai singur acum cand noaptea 'nce,)e,
$i n'o mai vad in umbra, luptand staruitoare
S'adune striducirea luminii care moare.
Avea ceva de sigur din fata ta curate,
Din toata gingisia to candida de fata,
Din tot ce straluoeste si-aduce bucurie!
0! tu, care mi-ai dat-o s'o am tovarasie,
De. a: pus un gand intr'insa, din clipa asta sfania,
In amintirea trista a celui care-o cants,
Tu spare -1 de lume, de moarte si uitare,
$i cugeta la raul ce-1 poste face-o floare.
IV.
In linistea odaii s'a stins incet-incet...
Nu si-a farmat viata petals cu petals,
Ci a murit cu fata din ce in co mai pale,
Ca un bolnav ce'ngroapa. cu dansul un secret.
Asa s'a stins in taina, si nimeni n'a stiut,
Caci in minuta asta de grea melancolie,
Eu singur stam de fata la muta-i agonie,
$i singur mi-am dat seama atunci ce s'a pierdut.
Iar and a fost ca toate aceste sa le scriu,
Asemeni unui suflet de moarte deslegat,
Un bland parfum in aer usor s'a strecurat,
$i-a ramas in casa plutind pan 'in tarziu.

Poezia romanca3ca 475
V.
Si totusi to vad Inca, naluca mea, s'acuma...
Se 'nall'un brat in aer, si iat-o ca apare:
Intr'un vesmant ce-o infasa ca un potir de floare,
Purtand in mina dreapta Narcisul alb ca spuma.
Mladie apoi bratul, s'asupra mea se'nclina,
Ca un vlastar ce-1 pleaci un vant de primavara,
Si o mireasma dulce de-odata ma 'mpresoara,
De parc'ar fi deschisa fereastra spre grading.
Si-acum manile-i pale le simt de mine-aproape..-
Ah! pale mini, tot raul va fie 'ntors in bine,
Ce duh iii poarta lampa arare on in mine
De pot vedea ca noaptea cand fulgera pe ape?
E magul amintirii icu lampa lui albastra
Ce s'a trezit si scrie in vechea lui scriptura,
Din tot ce e acuma, i toate cite (bra,
0 jalnica poveste, ce samara cu-a noastra.
CURCUBEUL
Ce schimbatoare e la munte
Lumina; cat ai sapara,
Un curcubeu a'ntins o punte
Din casa mea pan 'la a ta.
$i-un gand, un gand nebun imi vine!
Asa's poetii uneori

476 GH. GARDA§
Sa ma avant pang la tine
Pe puntea asta de culori.
Cu fruntea de lumini bra."zdata
Sa urc tariile ceresti
Si, cand nici nu te-astepti, deodati
Sa-ti bat cu degetu 'n feresti...
Dar cand sa urc, frumoasa punte
S'a klaramat, si-acuma norii
Au tras perdeaua cAtra munte:
Nebuni sunt, Doamne, visatorii!
IMN
Imparecheri ciudate de stove, o cuvinte!
Ce farmec se desteapta cand va rosteste gura...
De n'ati fi fost voi oare, atunci cu ce vesminte
S'ar fi 'mbracat pe lume si dragostea si ura?
Ce-ar fi ficut un suflet cu tot ce-adunit 'ntransulT
$i oare bratul volnic §i
buza ce saruta,
Si ochii, luminosii, ce au cu dansii plansul
Ar fi putut sa spuie ce tace-o gura mutai
Cuvinte, juvaere... voi singurele-amante
Ce mi-afi pAstrat credinta, din ce adanci nevoi
Ati rasiirit ca'n urma, ca niste diamante,
Din val in val s'ajungeti curate panla noi?
Sub bolta carei pesteri ati rasunat voi oare,
Ca dupg vremuri strAnse, vers dupa vers, cu greu

Poezia romaneasci 47?
In goana unei strofe pe veci nemuritoare,
Si risunati prin gura Si harfa lui Orfeu?
Cuvinte, juvaere, ecouri departate
A1'altor suferinte si bucurii, cuvinte,
Cu voi traesc trecutul, si clipa care bate
Si viata care'ncepe dincolo de morminte.

69. George Tutoveanu
(Nascut 1872)
George Ionescu Tutoveanu s'a nascut la 15 Noemvrie
1872 in orasul Bar lad. Copilaria si-a petrecut-o
in judetul Tutova, iar scoala primary 0 gimnaziul
le-a facut in orasul natal. Diplomat al scoalei
de institutori din Bucuresti in anul 1897, George
Tutoveanu a fost pe rand institutor in mai multe
orase din Cara, si apoi s'a stabilit in Bar lad, unde
locueste $i azi.
A mai ocupat $i alte functii: revizor scolar al
judetului Tutova, profesor de partea literary --ai director
al scoalei medii din Bar lad, inspector sef al
Regiunei a III-a Culturale, etc... In Bar lad a des-
%prat o bogatil activitate culturala, intemeind diferite
reviste, biblioteci publice si altele... A debutat
la revista Paloda", intemeiata in Bar lad de profesorul
St. Neagoie $i G. Catafanie; $i la Revista
'loud", a lui B. P.. Hasdau. Dupa aceia continua sä
publice la cele mai principale reviste literare din
tail: Convorbiri literare", Literature ci aria ronang",
Serna'ailorul", Luceafiiral", Fat-Framos" pe care
a intemeiat-o impreuna cu altii in- anul 1904, la
Barlad; Nowt revisf4 romans ", Neam21 rornanesc
literar" i
altele....
G. Tutoveanu este un poet traditionalist.. In versurile
sale armonioase, ctt rare frumusefi poetice,

Poazia romfineasci 479
ihtalnim toata vigoarea §i
toate canaille sufletesti
ale neamului nostru.
Poeziile sale cu subiect patriotic
o larga rgspandire.
s'au bucurat de
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Albastra. Bucuresti, 1910. Si alte editii.
2. La arme! Lapiatorilor pentru Para. Bar lad, 1913.
3. Balade.. Bucuresti 1919.
4. Tinerefa. Craiova, 1924.
5. Pairia, poezii.. Sibiu, 1924.
6. Poezii alese. Buc. 1924. (Editura Casei $coalelor).
7. Gedichle auswahl. In's Deutsche ubertragen von
A. Flachus. Barlad. 1934.
8. Logodnica lui Vifor.. aucuresti, 19<strong>35.</strong>
SE PLANG CARPATII
Spumeaza Dunarea 'ntre maluri
Din vadul Pestei panla Grind,
$i Tisa fulgera pe valuri
$i Nistrul vine clovotind :
Ca iara§i falfae la soare
Prin vai, stindard langa stindard,
$i mii de lanci scanteetoare
Se'ncing cu flacara, Si ard...
0§tiri mai aprige ca vantul
Sosesc talazuri peste zari,
Ca se'nfioara 'ntreg pamintul
Ca de navala unei mari,
$i'n zbor napraznic iau cu ele
Pe lanci, al doinelor mister...

480 GH. CARD/if
$i vulturii depe drapele
Se'ntrec cu vulturii din per...
Copii ne'nvin5i ai vremii noastre,
Ce duceti faima de Curcani
In visul Dunarii albastre
$i peste tainicii Balcani,
Cu glas de foc vä cheama fratii
Robiti strainului barbar,
$i catre voi se plang Carpatii
Ca iarasi at ramas hotar.
August, 1913,

70.- NuO Tulliu
(Nascut 1872)
Nusi Tulliu cel mai de seams poet liric al Aromanilor,
s'a nascut la 23 Aprilie 1872, in Macedonia
in satul Avdela. Scoala primary a facut-o la Clisura,
liceul din Bitolia si facultatea de litere la Bucuresti.
A fost revizor scolar, inspector regional in invatamnatul
din Macedonia, profesor la Silistra si acum
este profesor la limba romans la Chisin4u.
A condus mai multe reviste literare dintre care
mentionam Ecoul Macedoniei ".
Nusi Tulliu, a scris in versuri si proza. Majoritatea
scrierilor sale sunt compuse in dialectul aromanesc.
In acest sens, el este cel mai fecund dintre
toti scri:torii de origins aromaneascg; si totodata
si unul dintre cei mai talentali.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poe_ii lirice crcice. Bucuresti, 1907.
2. In muntii Pindului. Roman. Bucuresti.
3. File rupte din viata Aromanilor. Chisinau,
1919.
4. Poe_ii. Original si transpunere literati. Bucuresti,
1926. (Bib. NationalA a Aromanilor).
31

482
GH. CARDAS
BATRANUL
Mi-1 vad Si astazi batranul cu pletele arliontate
Cum sta langa turma, caciula la o parte,
Ciubucul in seleaf, tambariul [=--mantaua] aruncati
Pe umerii ce-avura de atatea neuri [= zapezi] parte...
Mi-1 vad pe Inaltul munte turma cum o mans
$i and §i astazi parea cum clopotele rasuna.
Eram copil atuncea. Pe fruntea mea curata
Nu trecuse Inca umbra durerii:
Imi parea de argint steaua, iar lung cea frumoasi
Imi parea in dulcele mai de our comoara.
Trecuta-i copilaria... Turmele? Unde-s turmele?
Unde-s talangile de altadata de cari rasunau pus.
[tiurile?
Trecura toate... Batranul Imi ramase numai in minte
$i mi-1 vad cum sta la turma, carligul Intr'o mane,
Mai alb ca o cruce de marmura pe mormant,
Mai fraged ca floarea de pe tarmuri de fantina.
Mi-1 vad cum sta pe piatra, cum anti Jut fluerul
Amurgul and se Iasi pe inaltimi-plewve pri-
[mavara.
Odata, o singura data mi-aduc aminte bine ,
Cants atat [de ]dulce, ca planse toata valea.
Era la scapatat[ul soarelui]. Cu accente duioase, pline
Cantau i patrunichi sa mi to strabata jalea I
Trecura ani de-atuncea Si vor trece multi Inainte...
Batranul, numai batranul icoana-mi sta in mintel

71. Gheorghe Orleanu
(1873-1911)
Gh. Orleanu s'a nascut in anul 1873 la Focsani.
Dupe ce $i -a luat licenta in drept, a fost magistrat,
procuror $i judecator la Focsani $i Galati. Moare in
acest din urma oras in primavara anului 1911.
Alaturi de magistratul corect si distins, avein
pe poetul $i bunul traducator al literaturilor straine.
A debutat in literature, pe la 1889, sub pseudonimul:
Gh. dela Odobasca.
A colaborat la <strong>Adevarul</strong>", Contemporanul", Tribuna",
Sernanatorul", ConvorLiri alike", etc... Depe
u rma lui ne-a ramas pe Tanga minunate traduceri
$i cateva versuri originale, care merits sä fie trecute
in orice antologie.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Painea pacatului. Parabola in 4 acte. (Drama).
Buc. 1907.
2. Sormanul Dionis. Poema scenia. Buc. 1909.
(In colaborare cu Jean Bart si C. Calmuschi).
3. Fr. Coppee. Pentra sceptru. Drama. Trad. Buc.
1898. (In colaborare cu D. Nanu).
SONE1'
Pe masa 'n roase pagini, Cornelius Agrippa",
Sub mreaja pacii doarme a ceasului grea limbs,

484
GH. CARDAS
5i tace tot, tacerea nimic n'o mai preschimba:
De-asupra-i parca timpul si-a intelenit aripa.
E singur miezul noptii de straja'n departare,
In geamuri bate luna fermecator de viu...
Treptata umbra creste, lumina lampii moare:
Ce trista e odaia mauzoleu pustiu.
'-
Si totusi de 'nalt fruntea din toata-a mea ruins
De lumea din afara, nici dragoste, nici ura
Nu mai resimt: uitarea m'a coperit de sgura.
E mutt de-atunci, in vremuri, luptat-am pentru cruce
Un templier cu fruntea scaldata 'n lumina
Ah, wide azi cura;u1 cu mine I-a§ mai duce?
CEATA
Departe, 'n tarile de ceata, intro cetate-episcopala,
Coboara sara mohorata, in linistea provincials;
Exil nostalgic, in odaie infrigurat raman sub lamps;
Sin' guratatea tese panza, rembrandiind ca'ntr'o estampa
0 viata de imagini sterse: trecut de umbra Si lumina.
. . . .
E toamna Nordului $i ploaia pe coperi§ bate'n sur-
(dina;
E toamna gandului §i visul hi frange aripa si
]moare;
Mara ploua, ploua 'n suflet:
Mi-e dor de Soare!

72.Ilaralamb G. Lecca
(1873-1920)
S'a nascut la 23 Februarie anul 1873 in orasul
Caracal .A studiat in orasul natal $i la Craiova,
unde a absolvit liceul .Pleaca pentru catva timp la
Paris, ca sa studieze medicina. H. G. Lecca, a fost
ziarist, actor dramatic pentru piesele sale $i fecund
publicist.
Moare la Bucuresti in anul 1920.
H. G. Lecca a scris mai multe volume de versuri
si de teatru, citite cu multa pasiune de publicul de
acum 30-40 de ani in urma. El a fost lansat in
poezia romaneascA de B. P. Hasdeu, care i-a prefatat
primul volum de versuri. Depe urma sa, ne-a ramas
numeroase traduceri in versuri $i in proza din literatura
europeanl.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
11. Prima. 1890 1895. Buc. 1896. (Cu o prefata
de B. P. Hasdeu).
2. Cinci poeme. Buc. 1897. (Bib. p AO).
3. Secunda. 1895-1897. Buc. 1898.
4. Ter(ia. Casta Diva. Buc. 1899. $i Bib. p. toti.
5. Quarta. lucdtorii de Mill. Pi-sa in 4 acte.
Buc. 1900.
6. Quinta. Suprema ford!. Buc. 1901

486
GIL CARDAS
7. Sexta. Versuri 1898-1900. Buc. 1901.
8. Septima. Cilinii. Piesd in 4 acte. Bu:. 1902.
9. Octava. Buc. 1904.
10. A nova. Poezii. Buc. 1904.
11. A zecea. I. N. R. I. Poems biblica. Buc.
1904.
12. Cancer la inimii. Mesa in 3 acte. Buc. 1907.
13. Poezil. Bucure§ti, 1911.
14. Noi Romdni'.. Trei oameni. Actori% Con lerhztii.
Buc. 1912.
15. Dinco lo de Duare. Buc. 1913.
16. Crlingi. Nuvele. Buc. 1914.
17. Zece monologuri. Buc. f. a.
DONA CLARA
Spun poveOile ea 'n Zara,
Tara 'n care primavara
Doarme beats de miros
Cu zefirul somnoros,
Carui pleoapele se-'nchid,
Cand pe camp ce-'ntinde seara,
Spun ca la Valadolid,
Numai pentru ca-1 privise,
Un Paez innebunise
Dup'o bruna: Dona Clara.
Si tarziu, dus de nebuna
Lui pornire, totdeauna
Saria zidul, singur el,
In grading, la castel,
$i-acolo, sub un balcon,
Atingand wor ghitara,
Ca vrajitul Apo lon,
Prins cu lira-'ntre naiade,

Poezia romaneasea 487
El, in ritm de serenade,
0 chema pe Dona Clara.
L'auziai din vreme-n vreme:
Nopti intregi o sit te cheme
Gandul meu, innebunit
De-un amor nenorocit,
Un amor, pe care-1 plang
De cu zori §i pans seara,
Caci in van vreau eu sa-'nfrang
,,Dorul meu a-tot-pulinte L..
.,Et e to: ca mai 'nainte:
Disperat e, Dona Clara!
.,Vino 1 Sa fugim din tara,
Tara 'n care primavara
Doarme beats de miros
Cu zefirul somnoros;
Vino, raiul sa-ti deschid,
Fermecandu-1 cu ghitara;
Vino din Valadolid,
Sa catam aiurea locul,
Uncle poate-o vrea norocul
Sa m'asculte Dona Clara.
Dac'ai gi ce tare-'mi bate
!nima, cand pe-'nserate,
Spre balconul tau majndrept
Sa te cant §i sa te-aoept,
Tot crezand c'o sa te-'nduri;
Dac'ai ti ce grea-i povara
Astor crude lovituri,
Poate c'ale mele oapte

488 CH. CARDA$
Mi-ar erta macar o noapte
S'o petrec cu Dona Clara ".
Spun poveOile ca-n tara,
Tara-n care primivara
Doarme beata de miros,
Cu zefirul somnoros,
Carui pleoapele se- 'nchid,
Cand pe camp se-'ntinde seara,
Spun ca la Valadolid
Amorezu-n dor amarnic
A cantat un an... zadarnic!...
Era surds Dona Clara.

73. Iu liu Cezar Savescu
(c. 1873-1903)
Originar din Braila, unde se ngscuse pela anul
1873, luliu Cezar Sgvescu a urmat cursul secundar
la liceul Sf. Sava din Bucure$ti. Prin inteligenta
si talentul sau precoce, a atras atentia profesorului
Bonifaciu Florescu, care 1-a introdus in cenaclurile
literate de pe acea vreme. Cu p:.ofesorul sau, B.
F. a scos gazeta familiars Duminica", intre anii
1890-1891. A colaborat, la Literatorul", lui A.
Macedonski, la Liga literarii" si ,,Revista literara"
A fost catva timp corector la Moni'oral Oficial".
Moare in primgvara anului 1903 in varstg de circa
30 de ani.
I. C. Sgvescu a incercat in 1901 sg-$i adune intr'un
volum toate versurile sale, dar din lipsa de mijloace
n'a tiparit decat 4 coale. De abia in 1926, Bibliofeca
pentru tor', ii publicg versurile sale, in care
se vede finetea 0i
sensibilitatea talentului poet.
CAMPESTR IS
Numai doresc nimica d'aici 'nainte 'n lame.
Nu-mi trebue avere, nici glorie, nici nume:
Palate cu pilastri, cu tu-le aurite,
Cu idoli ce in zidul cu spete garbovite,

490 GH. CARDAS
Nu-mi trebue; nici pace, nici vials, nici amo:
Aceste triste ziduri nu poarta 'n sinul lor,
Ci raspirand in tihna un aer campenesc,
Imi place printre lanuri de _grau sil ratacesc,
Sau fruntea incingandu-mi cu dulcea veselie,
Sa 'ncerc cu a mea lira mult blanda poesie.
La umbra racoroasa a fagului stufos;
Aicea iarba-i moale si plina de miros.
Sau cand se 'mpurpureaza campiile pletoase,
De via stralucire a mandrului apus,
Sub rasfatarea blanda a viselor frumoase,
Imi place 'n codru verde sa stau pe ganduri dus;
Sa schimb a lumei vials s'a ei prietenie
P'un asternut de iarba, pe-o dulce melodie;
Isvorul sa-mi murmure, iar grangurul iubit
Sa-mi cante in tufisul de raze prafuit.

74.- Ovid Densusianu
(Nascut 1873)
Distinsul $i eruditul profesor de filologie romanica,
dela Unievrsitatea din Bucuresti, fiul scri torului ardelean
Aron Densusianu, s'a nascut in anul 1873. 0.
Densu$ianu, este licenfiat al facultatii de li ere din
Iasi; diplomat at $coalei de Hautes etudes din Paris;
membru at Societlitii de vechi texte francex din capitala
Frantei; membru at Acadenziei Romiine din
anul 1919 $i indrumator cultural al mai multor generatii
de tineri scriitori.
A condus timp de 20 de ani revista Vieala Noe?'
(1905-1925) $i din anul 1923 revista de filologie
romanica $i de folklor Graf i Suflet".
Pe langa vasta sa activitate de savant filolog $i
folklorist, de neintrecut profesor i fin critic literar,
Ovid Densusianu a publicat mai multe volume de
poezii originate.
Versurile sale, au aparut mai intai, iscalite cu
pseudonimul Ervin, in revista Vie.tfa Aloud". Prin
factura for noua si prin fondul for modernist poeziile
acestea, impreuna cu acele ale altor poefi grupafi
in jurul revistei, erau o reactiune in contra
curentului traditionalist dela revistele Senainatorul"
d.uceafa'rul", Fat-Frumos" .$i altele....
Teoretician at noului curenf, poetul Ovid Densu$ianu
ne dadea in volumul de versuri Sub stanca
vremei" §i in altele, bucati minunate, care nil ex-

492
GH. CARDA$
cludeau preocuparea vietei noastre rurale $i a pa.
mantului nostru romanesc, (de exemplu poezia Sa
frumosul poem pastoral Alion Clobanut").
lul" i
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Intre cloud lumi.. Drama in 3 acte, in versuri
Buc. 1899..
2. Limanuri albe.. Paris, 1912.
3. Heroica.. Poezii. Bucuresti, 1918.
4. Sub stanca vremei.. Buc. 1919.
5. Salba clipelor. Buc. 1921.
6. Raze pesfe lespe -i.. Paris, 1924.
7. In zorile viefei. Buc. 1925.
CODRUL
La harul de lumina-al primaverei
Desisul amortit tresare
$i adieri se-aduna pe caritri,
Pe unde crivatul iii sageta
Nebuna lui cutreierare.
Cu mugurii ce mine au sa'nalte
Bo lti mandre de verdeata
Atitea doruri vin sa 'nmugureasca
$i pretutindeni bucu -ia cinta
Topirea temnitei de ghiata.
Reinviere-atita asteptati
De sufletele sub povara iernei,
Ce minunata-a fost in totdeauna
Puterea to si cite 'nseninari

Poezia romaneasca 493:
Ai revarsat in ochii 'ndurerati,
Facindu-i pe pamant sa vada
Priveli§te de rai
$i mladiind a graiului asprime
In cintece duioase, caiatoare
Din plai in plai.
Spre tine 'n. fiecare zi
Strabunii no5tri visu-si indrepiau
$i and veniai si le surazi in zare,
Ca veste de vicatii noua,
Ca izbavire-a celui ce se vede
Tiimaduit de-a chinului otrava,
Din glasul for seninul frunza verde-
Pornia sa se ridice 'n slava.
De cite ori, o codrule batrin,
$i totui tinar, vii sa ne vraje0i
Cu farmecul podoabei innoite,
Infiorare blinds ne cuprinde,
Infiorarea tainei suflete§ti
Ce peste vremi vieata noastri-o leaga
De-a celor ce ca not au suferit,
$i suferinta 'n cantec au topit-o.
Maria ta, o codrule 'nfrunzit,
Noi tie ne 'nchinam, caci langa tine
Altar al amintirilor ne 'nalta
Induioprea gandurilor noastre toate,
$i triste §i senine.

494 OH. CAROM)
COBOARA CORBII...
Privirea noastra 'nalta-un raiu
In fiecare colt de plaiu;
La glasul nostru 'n simfonii
Tresar gradinile pustii;
Cu gandul nostru 'ntindem punti
Si peste mari §i peste munti.
Dar umbre vezi? plutesc pe sus:
Coboara corbii spre apus.
$i cum trec mandri! Para. 'n sbor
Simt ca parnantu-i tot al tor.

75.- Dimitrie Nanu
(N5scut 1873)
Poetul D. Nanu s'a nascut la 26 Octomvrie 1873
in Campulung. Liceul $i facultatea de drept le-a
urmat la Bucuresti. Prime le dispozitii, le-a avut pentru
stiinta.
S'a inscris la scoala veterinary $i in anul 1894
a fAcut o comunicare Academiei de stiinte din Paris,
sub titlul: Note relative aux mouvements de quelques
animaux quand ils sont precipites d'un lieu eleve".
Aceasta comunicare a fost citata intr'o sedinta a
Academiei, de catre chimistul Moissan si apreciata
elogios de catre jurul academic. Actualmente este
bibliotecar la Ministerul de Industrie si Cornell si
harnic publicist.
***
D. Nanu debuteaza in literature cu poezii la varsta
de 15 ani, pe cand era elev la liceul Sf. Sava. In 1900
aduna primele poezii, publicate in diferite reviste,
intr'un volum numit Nocturne". In 1914 publics o
carticica de versuri Ispitirea de pe munte", jar in
1934 strange la un lac toate versurile sale, dintre
anii 1902-1934, intr'un volt= masiv intitulat Poesii",
cu urniatoarele capitole: Pronaos, Natura, In nostalgia
unui cOmin, Patria, Umanitatea, Dumnezeu.

496 GH. GARDA;
Acest volum a fost premiat de Academia Rolland.
Poetul a mai anuntat Inca 2 volume: Coloane de
Bronz", care va cuprinde traduceri din ma.ii poefi
francezi; si Vino'n parc sd stem de vorbd", esseuri
literare.
Poeziile lui D. Nanu le putem imparti in cateva
genuri bine distincte: primul ciclu it formeaza versurile
cu nota descriptive, pasteluri si idile, dintre
care amintim urmatoarele: In multi", ,,,Atolii ",
Ciirdruie", Piatra Kraiului'', Livada", etc....; al
doilea it formeaza cele cu nail patriotica: Tismana""
Fuga lui Petru Rarer ,RasvrlitituP, Coroana",
Raga ceaturionalui", ,:Mastrarea Dotnnu tut'', lntoarcerea
prizonielului"; in al treilea ciclu vine nota
umanitarista, din care desprindem poeziile: Altruism",
,5ti fu ce e via('i ", Cathedra la", etc....;
i in fine- ultimul si cel mai important ciclu it constitue
poeziile cu nota religioasa. Aicia avem doul
capodopere: Indoiald" §i ,,Ispitirea de pe munte".
D. Nanu este cel mai talentat poet al generatiei
de azi. Datat cu o culture filosofica adanca, stapan
pe a forma desavarsita, imbracata Intr'o limbs curat
romaneasca, D. Nanu a reusit sä dea poeziei romanesti
cateva opere de mare valoa.e artistica.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Nocturne.. Poezii. Limanuri, Caine, zuri stinse.
Campulung, 1900. (Bib.. Steua polara").
2. La focul rampei.. Bar lad 1906.
3. Ispitirea de pe munte.. Din Poamele credintei".
Buc.. 1914.
4. La mielul alb.. Trei acte in versuri. Arad,
1925 (cu Ch. Lebrun).
5. Poezii. Pronaos-Natura, in nostalgia unui
cdmin, Patria - Umanitatea - Dumnezeu. 1902-
1934. Buc. 1934.

Poezia romaneasca 497
INDOIAL A
Eu stiu ca vanitatea vietei e placerea,
$i-a sufletu!ui sfanta podoaba e durerea
0 aripa ce 'nalta pe om de tzei mai sus.
Ne-a 'mprumutat-o insusi Isus spre-a fi Isus.
E 'mpartasirea fortei in cea din urma ora
Cand luminat de-a mortii mult tainica-aurora,
Apropii Para tremur si fara de blestem
Paharul, ce cu spaima cei fericiti 11 bem.
5tiu cat e de vremelnic si sbuciumul si tcantul,
Fiorul ce incarca de primaveri pamantul
5i 'n cumpana sunt totusi nehotarat s'aleg:
Primi-voi suferinta murind semet, intreg,
Sau voluptatea vietei pana la fund sorbita
Cu pretu 'nQenunchierii din ultima clipita?
De ce reversi, Parinte, precum pe pajisti flori,
Comori de ispitire sub pasi sovaitori?
De ce la'sat-ai setea si-ai pus in drum )isvorul,
Din apa amagirii sa bea ratacitorul?
$i dacii lupta-i soarta acelui intelept,
La ce bun sangerarea si spinii 'n
drumul drept?
Miresme-ai pus in floare sa arda smirna 'n plaiuri,
In cantecul de pasari ecouri de prin raiuri,
In ochi ai pus uimirea, in suflete dorinti
5i farmec in primejdii, betii in nazuinti,
Impodobita-i valul ce duce pan' la tine,
Cu farmecul pierzarii surasului de-ondine.
As vrea ca sa ma pucur de tot ce ai creat,
Si nu stiu sovairea, nici teama de pacat.
31

498 GH. CARDA$
Dar ochiul tau in noaptea din sufletu-mi nu moare,
Aprinde-a remuKarii dureri mantuitoare I
0 sete-adanc ma arde, ma chinue mereu,
De-a ma topi in Tine, schimband pe om in zeu.
Puteri necunoscute imi dau intr'aripare,
Presimt mutt a§teptata gandirii impacare.
Ca dintr'un porn, din suflet cazand, se vestejesc:
De5artaciunea, floarea a tot' ce-i omenesc.
Tot ce incanta mintea §i tulbura simtirea
Palesc, cand inainte-mi contemplu nemurirea.
Pe piscurile 'nalte e insa-a§a de frig,
Si nu-mi raspunde nimeni, oh, nimeni daci strig
Din stanca fulgerata, pustie, innegrita,
M'atrage nostalgia de puma inflorita.
Un rau fugar e vieata, liar vadu-i nu e sec,
De stavile§ti undirea podoabelor ce trec?
Trudit imi caut raiul 5i-o umbra-mi sta de panda;
In culme sau abisuri tarasc a mea °sandal
Din calea Ta afar5. a$
vrea sa fug, sa pier,
Dar simt planand porunca §i bratul Tau de fier.
IN MUNTI
Curge murmur de cav ale
Dimineata de la stana,
Mieii 'n plans prelung le 'ngana
Caci pornind tihnite 'n cale
Curg mioarele la vale...

Poesia rwaikiemia 499
Ca din somn, in clar de tuna,
Codru-alene se desteapta.
Steaua zorilor le 'ndreapta,
Le surade: cale buns,
Iar cavalele rasuna...
$i tot yin, tot vin prin ceata,
Flori smulgand pe langi drum.
Din colnice urca fum
Aburi albi de dimineata,
s'ascund in ceata.
Val pe val, in zari pierdute,
Albastrii munti s'alunga...
E departe acum de strunga
Dar pe stancile-abitute
Fulgera clipiri tacute.
Colo 'n colt, spre asfintite,
Ca de cremene vin norii;
Speriati se strang prigorii
Cu lungi tipete-ascutite,
In bradeturi tainuite...
Turma 'n codru-acum s a tras:
Se resfira risipita,
Iar vizand-o naucita,
Ciobanasu 'n
loc a mas:
Lung ii suera-a popas...
Se strang oile gramada
Una 'ntr'alta nemiscate;
Parc'asteapta 'nspaimantate
Trasnetul de sus sa cada
$i 'nchid ochii sa nu-1 vada!

500 G H. CARDAS
Iata! norii toti se darma;
Ramuri grele 'ntind copacii,
Curg §uvoaele de ploaie,
Brazi varfurile 'ndoaie.
Cate-o craca 'n vai se sfarma
Ca un descarcat de ,arms...
Din apus razbindu-i vantul,
Norii fug in departari
Dui ca panzele pe mari...
S'a mai racorit pamantul,
Uite 'n ceruri Soare-sfantul!
Ciobana5u1 bland se 'nchina:
Dumnezeu e bun ni mare"
Vesel 5uera-a plecare;
A scapat §i-acum de ghina;
Turma-i teafara 'n lumina.
Uda-i sarica, batrana
Ca §i turma lui, de ploi,
Bland se 'ntoarce inapoi
$i-aducand la frunte mina
Cearca zari sali vada stana...
Val pe val in deoartare
Co-lr=i-albaotri se ingana...
E departe-acum de stana:
Colo muntii la hotare
Scalda varfurile in soa-e !
--

76. Radu D. Rosetti
(Nascut 1874)
Radu D. Rosetti s'a nascut in anul 1874 la Bucure0.
A facut liceul la Sf. Sava, Matei Basarab
i Sf. Gheorghe.
Licentiat al facultatii de drept, a fost timp de
6 ani magistrat, apoi a demisionat, inscriindu-se in
baroul din capitala ca advocat. Astazi este printre
primii advocati din Bucure$ti.
Radu D. Rosetti a publicat numeroase scrieri in
versuri §i proza: nuvele, opere dramatice, poezii, epigrame
i diferite traduceri din literaturile 5traine.
Ca poet R. D.. Rosetti este cunosout de intreaga
lume de cititori. Volumele sale au aparut in multe
editii. Prin nota for patriotica §i prin finetea for
spirituals, poeziile i epigramele sale au delectat
i delecteaza Inc a pe cititorii noOri.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Foi de loomed. Buc. 1892.
2. Venetia. Bucuresti 1893.
3. Epigrame. Bucuresti 1894. $i alte editii.
4. Din inimd. Poezii. Buc. 1895. Ed. II. Buc.
1896.
5. Fara iubire. Buc. 1896. .
6. Proza $i epigrame. Buc. 1896.

502
GH. CARDAS
7. Sincere. Poezii. Buc. 1897.
8. Duioase. Poezii. Buc. 1897.
9. Valuri. Poezii. Buc. 1900.
10. Cele din wind poezii. Buc. 1902.
11. Din lode. Poezii. Buc. 1908.
12. Da capo. Buc. 1919.
INCHINARE
Te-am revazut drapel al tarii mele!
Te leganau eri, mfindru, Vfinatorii,
Napraznicii viteji, biruitorii
Din ultimele lupte mari si grele.
Cfind ai trecut cu nimbul sfintei glorii,
Steag zdrentuit de gloante si srapnele,
Din ochii nostri-au picurat margele,
$i 'n inima ne-au strabatut fiorii.
Bine-ati veria, copii, dela izbanda!
Salut straveche flamura romana!
Navalnica 'n vfiltoarea fumegfinda,
Ai fluturat mereu, din mini 'n mina;
)i-acum te pleci spre crucile din zare
Spre cei ce te purtara la plecare.

77-
$tefan 0. Iosif
(1875-1913)
Nascut in anul 1875, sau 1877 la Brasov. Era
fiul fostului director al liceului de acolo si
nepot
de mama al lui Gavril Munteanu. Primele studii
liceale le-a facut la Brasov $i Sibiu, $i le-a terminat
in Bucuresti, unde se mutase parintii lui. Tot aici
a urmat facultatea de litere. A fast custode in biblioteca
Fundafiei Carol I $i ziarist.
A condus catAva vreme revista Sentdriatorul".
Moare in anul 1913.
***
Din activitatea poeticA a scriitorului Stefan losif putem
desprinde data aspecte bine distincte: unul epic
unul liric.
Lirica sa e Nana, melancolicii, duioasli, vibrdnd
de mai mita simfire deciit cea exprimald in cuvinte;
cantecul este specia sa favorita $i aceasta predilectie
apropie pe poetul nostril de maestrul Lidurilor",
de Heine; contecele lid St. 0 fosif said crampeie
de poezie din viata de Coate zilele, in can un sentiment
abia ndscand sau o amintire de simfiri aproape
uitate sent duioase motive de inspiratie pentru poetii
de temperament mijlociu; cele din 'Irma sunt numai
antece de iubire, iubire covaratoare, uciga$4, redata
lust) fart violent% cu o discrefie ci o sinceritate de

504
GH. GARDA§
expresii, care contrasteaza in chip fericit cu exuda-
Orville poefilor re se silesc din ra'sputeri sti pard
origiali si uimitori; tot de inspirafie liricii sunt pasagiile
mai interesante din Kaleidoscop" si din piesele
de teatru, carora insa amoral gingas a D-lui
D. Anghel le-a adaogat o nota de ironic usoard,
caracteristica.
Mai multi putere de sentiment se desvaluie in
bucdfile de inspirafie epic& Din zile marl ", sunt
poezii de avadata sldvire a trecutului, dar si in ele
temele triste, de sentimente discrete, inlibusite, sunk
mai apropiate de sufletal poetului; se credea si crezuse
o vreme el inszzsi, ca ar fi poetul chemat sa
ante durerile marl ale neamulut nostru si sfirdele
lei idealuri; ii lipsea insa avantul barbatesc, profetic
si de aceea nzarturisi el insusi,
Cd nu-i decdt un sol",
cantdreful cel mare aveind sd rasarl ma-
tdrzim. In-
spirafe epica a rautat situ lumea basmelor nodstre,
dar n'a mai exploa at vre-o tema epica decit atanci
ciz'nd vremurile tulburi prin cari trece Para noastra
au redesteptat pe ciintareful eroic de a/ta lafa si i-au
inspirat imnuri de o energie virile lard egal". (Cfr.
C. Sp. Hasnas, Cronica litelara din Flacara" anului
1913.).
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Alexandru Petofi. Apstolul si alte poezii. Traducere
.Buc. 1896. (Bib. pentru to(i No. 99).
2. Al. PetOli. Poezii alese. Traducere. Craiova
(1897). (Bibl. de popularizare No. 32).
3. Versuri. Buc. 1897
4. Patriarhale, poezii. Buc. 1901 $i alte editii.
5. Romanfe ci clintece din Heine. Trad. Buc.
1901.
6. Poezii. 1901-1902. Buc. 1902.
7. A lost °data, povest in versuri. Buc. 1903.
Ed. IL Buc. 1909. (Bibl. enciclopedica Socec
No. 38), $i alte editii.

Poezia romaneasca 505
8. - Traduceri din Paul Verlaine. Buc. (1903). (Cu
D. Anghel).
9. - Din zlle marl, poem istoric. Buc. 1904, $i
alte editii.
10. - Credinte, poezii. Buc. 1905 $i alte editii.
11. - H. Ibsen. Poezil. Traducere. Buc. 1906 (Cu
D. Anghel).
12. - Goethe, Dragoste cu toane. Traducere. Bra-
$ov, 1907.
13. - Legenda funigeilor, poem dramatic. la$i,
1907, Ed. II. Buc. 1909. (Cu D. A.)
14. - Zorile, drama istorica. Buc. 1907.
15. - Wagner. Tanhduser. Buc. 1908. (Bib. pentru
toti No. 318).
16. - Caleiaoscopul lui A. Mirea publicat de D.
s' I-1 I.
Anghel St. 0. losif. Vol. Buc. 1908-
1910.
17. - Cometa, comedie, Buc. 1908 $i alte editii
Buc. 1909 (Cu D. Anghel).
18. - Carmen saeculare. Poem. Buc. 1909. (Cu D.
Anghel).
19. - Talma iri. Buc. 1909 $1 alte editii.
20. - Camoens, poem dramatic de Hain. Tra 1.
Buc. 1909. (Cu D. Anghel).
21. - Strigoiul Carpatitor de Al. Dumas. Traduce e.
Buc. 1909. (Cu D. Anghel).
22. - Banvile, Gringoire. Trad. Buc. 1910 (Cu D.
Anghel).
23 - Poez7 1893 4908. Buc. 1910.
24. - 0 islori din zilele noastre de L. Detter.
Traducere. Buc, 1910.
25. - Ciresul Au Lucu'as (Schi(e). Buc. 1910. ((Cu
D. Anghel).
26. - Porttete. Buc. 1910. (Bib. pentru toti No.
580). (Cu D. Anghel).
27. - Din legen tele neamului Hohenzollern (Dupa
Schwebel). Buc. 1911.
28. - Cidul de Corneille. Traducere. Bug. 1911:
(Biblioteca pentru toti).
29. - C4ntece. Buc. 1912. Ed. IL Buc. 1922.

506 on. CARDAV
30. Tablouri culturale din trecutul Ronuinilor.
Buc. 1913. Ed.II. Buc. 1922 (Casa $coalelor).
Se tanguesc
Talangi pe ai,
$i neguri cresc
Din -negre vitt
Plutind pe munti...
La Ffigadau,
La Vaclul-Rau,
Sus, la rfiscruci,
Vin trei haiduci
Pe cai mfirunti...
Grfiesc incet...
Un scurt popas
$i spre brfidet
Pornesc la pas
Cei trei cfilfiri...
Sus, peste .plaiu,
Tficutul craiu
Al noptii reci
Umbrind poteci
Se'naltfi 'n zfiri...
DOINA
LA ARME!
$i neguri cresc,
S'aninii 'n crfingi;
Se tanguesc
$i piing talangi
Pe cai pustii...
Se duc uitati
Cei trei fartati,
%hand in sea,
Plutind asa
Ca trei stafii...
Dar, and ajung,
La cotituri,
Un chiot lung
Din mii de guri
Dfirfima stanci
Haiducii mei,
Doinesc toti trei;
$i clocotesc
$i hohotesc
Pfiduri adanci.
Veniti, viteji aparatori ai tfirii!
Veniti, ca sffinta zi a rAsarit:

Paula ronillneasca 50?
E ziva mare a reinaltarii
Drapelului de gloante zdrentuit I
Veniti din toate unghiurile zarii
Si cucerim ce-avem de cucerit!
La arme cei de-un singe Si de-o lege,
La arme pentru Neam si pentru Rege
Cand Patria ne chianti sub dray'
Datori sunt toti copiii ei s'alerge,
Sa-1 apere, sa moara pentru el!
Ce credeti voi, noroade nesatuie.
Ca nu ne poarta grija Cel -de -Sus?
N'am Infruntat not navaliri destule
Din Miaza- Noapte, Rasarit si-Apus?
Aduna-ri, Rege, °stile si du-le
La biruinta-asa cum le-ai mai dus!
La arme cei de-un singe si de-o lege f
La arme pentru Neam si pentru Rege
Cand Patria ne chiama sub drapel,
Datori sunt toti copiii ei s'alerge,
Sa-1 apere, sa moara pentru el!
Cu-al nostru singe-am scris al nostru numt
In cartes gloriosului trecut;
$i multi dusmani ar vrea sa ne sugrume
Dar Nina cand mai stau Carpatii scut.
Acel ce ne va sterge de pe lume,
Sa stie toti, ca Inca nu-i nascut!
La arme cei de-un singe si 4e -o lege!
La arme pentru Neam si pentru Rege!
Cand Patria ne chiama sub drapel,

508 GH. CARDAS
Datori sunt toti copiii ei s'alerge,
Sa-1 apere, sa moara pentru el!
Sa tie toti ca un popor nu moare
Cand veacuri a luptat necontenit
$i-i scris in cartea celor viitoare
Ca va sa vina ceasul preamarit
-Cand mandru straluci-va 'ntre popoare
Ca soarele, aici, in Rasarit!
In farmecul serii
Supwe's tacerii
Campiile 'n floare.
Doar luna balac,
Se scalda'n parae
Incet curgatoare.
Pe molcome vanturi
Vin tainice canturi
$i glasuri ciudate...
Caci duhul pierzarii
La marginea zarii
Din aripe bate.
La arme cei de-un sange si de-o legs
La arme pentru Neam si pentru Rege
Cand Patria ne chiama sub drapel,
Datori sunt toti copiii ei s'alerge,
sa-I apere, sa moara pentru el!
IELELE
Indeamna-ti fugarul
Sa taie hotarul
Ca gandul de iute!
N'auzi to pe cale
Cimpoaie, timbale
$i glas de-alaute?
Sunt iele maiastre
Pe urmele voastre,
Pe voi va vaneaza 1
Prea-sfanta Marie
Din 'nalta tarie
Ne aiba in paza!

Voinicul da pinten,
Fugarnicul sprinten,
Porneste, sageata,
$i sboara soimeste
Tarziu! Caci soseste
Napraznica ceata...
La mijloc ii prinde
$i 'n
juru-le 'ntinde
0 Nora pagans.
Lung clocote dealul
Voinicul si calul
Se sbat in farina!
Poezia romilneasca 509
Iar ielele, fetele,
Noua surori,
Isi spulbera pletele
Pans la nori.
$i suers
Fluera,
Chiota 'n lung;
$i'n lanluri
De danluri
Se 'ntind 6 s'aduni.
Salbateee can's
$i iarki s'avanta
In goana nebuna!

78, George Ranetti
(1875-1927)
Nascut la 19 Octomvrie 1875 in ora$ul Mizil,
pe care 1-a imortalizat intr'o frumoasa comedie Romeo
$i Jalieta la Mizil". A trait in Bucure$ti ca ziarist.
In timpul razboiului a publicat, numeroase poezii
patriotice in ziarul Romania", din Iasi.
Casa Scoalelor le-a editat in volum in anul 1921,
sub titlul D'atuncl $i d'acolo ".
George Ranetti a merit la Bucure$ti in anul 1927.
* * *
G. Ranetti, a scris piese de teatru, poezii, satire
Si fabule. A colaborat la revistele umoristice Mo$
Teach" i ,Moftul roman ";, iar in 1904 a intemeiat
cu N. D. T'aranu revista umoristica Farnica".
In istoria umorului romanesc G .Ranetti ocupa
-un loc de cinste. Faublele sale in versuri, originale
ca fond si armonioace ra forma, impreuna cu cateva
versuri satirice $i spirituale, i-au consacrat $i un nume
de poet.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. De Mimi albastra. Poezii. Buc. 1899.
2. Strofe $i apostrofe. Buc. 1900. Publicate sub
pseudonimul Cyrano

P.oszia romioeasci 511
3. Ahturi sl pfuri. Buc. 1901.
4. Eu rad, to rdzi, el rade. Buc. 1903.
5. Fabule. Buc. 1907. (Bib. pentru toti).
6. Romeo si Julleta la Mizil. Sdracul Dumitrescu.
Buc. 1907.
7. Schi(e vesele. Buc. 1909. (Bib. pentru toti).
S. Matache Pisa log. Buc. 1914. (Bib. p. toti).
9. D'atunci si d'acolo. (Poezil). Buc. 1921. (Casa
Scoalelor).
10. Poezil. Buc. 1924. (Colectia Pagini alese".
Ed. Cartea Romaneascd".)
ZDREANTA GLORIOASA
Ca printr'o vraja mi-am uitat
Durerea §i necazu,
In clipa cand am salutat
Drapelul ce-a fost decorat
Eri cu Mihai Viteazu ".
Rasplata steagului roman
E proaspitta, straluce...
Dar steagu-i vechi, este batran,
Si 'n fata lui zmerit raman,
Ma 'nchin ca la o cruce.
Un petecut, bravi vanatori,
In pumn 1-ai putea strange;
5'ale matasei vii culori
S'au ters batute deseori
De ploile de sange.
E-aka de mic al vostru steag,
Ca nu poi face-o funds

912 u H. CARDA$
Din el... Dar it urmati cu drag,
Cum steaua lui Isus un Mag,
Cu 'ncredere profunda.
$i n'ai vrea zdreanta to s'o schimbi,
Scump Regimente 9,
Caci poart' ai nemurirei nimbi,
$i mandru maine o s'o plimbi
Prin Romania Nona!
HERR VON FRANKFURTER
§i
NENEA CARTABO$
Era in ziva de Craciun,
Sunase ceasul de dejun.
Pe masa multe farfurii
Cu fel de fel de porcarii-
Menite ca ami umfle gw.
D'odata se deschide up
5i, far' sä fie invitat,
La masa mea s'a awzat
Un carnat
Exotic la infati,are.
Ii mai vitzusem mi se pare
Prin berarii, de nu ma 'nwl.
Ma rog, cu cine am onoare?
Zic eu, sculandu-ma 'n picioare.

Poezia romaozaaci 513
Herr von Frankfurter", zise el,
Ce vant te-aduse-aci in case ?"
Eu'nfit la tumneata la masa".
Purtarea lui deli bizara,
'Mi-era cam greu sa-1 dau afara,
Si mai ales p'un asa ger,
S'apoi sunt ospitalier
Ca on si care bun Roman.
Poftiti", ma pregatiam sa
Gaud deodata 'ntr'un castron
Aud un mormait, un svon,
$i combativ ca un cocos
Zaresc pe nenea Cartabos,
Ca top in centrul mesei sare
$i striga plin de indignare:
,
, ngan,
Hei mai nemtesc" ce cati aici?
Nu ne dai pace nova nici
La praznice cum e Craciunul?
Apoi sa nu fac pe nebunul
$i sa to dau d'a berbejeacu
De ceafa pans te-o lua dracu ?"
Cum stai cu-asa mosic la masa?"
Ma 'ntreba Neamlul c'o grimasa.
Mai Neamtule, nu ti-e rusine
Sa faci pe nobilul cu mine?"
Rispunde nenea Cartabos.
Tat'tu-i tot porc ca si al meu
Si porc a fost s'al tau stramo;..,
Ba Inca d'aia cu jujeu.
Eu nu's din neam de mitocani,
Am rude chiar Patriciani";
Dar eu nu vreau sa ma falesc
,,Cu-aristocratica mea vita
33

514
OH. CARDAS
Descind, da, dintr'un simplu
Dar dintr'un Ghita romanesc,
$i azi fiind o sarbatoare,
$i romaneasca. i cresting,
Pretind ea locul de onoare
La mass -i drept sa imi revina.
Iar asta-i locul Dumneavoastral
Racni crunt Nenea Cartabo
$i Herr Frankfurter, cocolo§,
Svar lit fu 'ndata pe fereastra.
Apoi, ceya mai
liniatit,
Ghitr,
Nea Cartabo, demn, mi-a graft :
Scuzati ma rog, cam brusc ma port,
Dar nu putui sa mai suport!
Pai bine nene 'n tars -aici
E un azil de venetici?
Tot ce este romanesc
Romanii di3pretliesc,
$i tot ce este strain
Admirabil e, divin!
Pans sf limba ce se cere
Sa vorbe0i azi in saloane
E adusa de cocoane
,,Tot de peste frontiere!
Tot si toate din pacate,
Ne yin din strainatate...
Haide, sa zic, luxul! bine,
Luati'l din tali streine;
Inca, pentru Dumnezeu,
Cum sa nu ma revolt eu
Cand vad ca voi importati
Pang §i ni=te carnati
Din Paris, Berlin, New-York?

Poezia romaneasca 515
Parca 'n biata Romanie
N'ar mai fi picior de porc!
Uite, asta-i porcirie''...
Nene Cartabos, adanc,
Ai vorbit !" ii zic eu 'n fine.
Mi-ai plgcut asa de bine
Cii'mi vine sit to marline'

79.- A. Toma
(Nascut 1875)
A. Toma s'a nascut la 11 Februarie 1875, in
satul Urziceni din judetul lalomita. Liceul 1-a urmat
la Ploesti, iar facultatea de litere $i filosofie la
Bucuresti. A fost mai multa vreme, profesor de istone
$i filosofie la diferite licee din capitala.
A colaborat la mai multe reviste literare, publicAnd
versuri originate $i diferite traduceri, iscalite
cu pseudonimele: Endymon, 5t.
Tomsa, Haucu, Fal-
staff, etc.
Volumul ski de versuri, aparut in 1926, in prima
editie i Fn 1930, in a doua editie, a fost premiat de
Academia Romans. A condus publicafiile: Steaua
copiilor", Arnica! copiilor" §i Lectura".
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Versuri. Trad. din Carmen Sylva. Buc. 1897..
2. Zi de yard pant? n sears, album de imagini cu
versuri pentra copii. Buc. 1925.
3. Poezii. Buc. 1926. Ed. IL Buc. 1930.

Paula romaneasei 517
DOINA FRATILOR RASLETI1)
De urci, gandule , Carpatii
Din Ardeal ofteaza fratii,
Dacii faci sit* taca Prutul,
Frati se piing ca -i bate cnutul,
$i de-o iei in sbor spre Pind
Frati pierduti auzi doinind...
Fa -te gand trei soimi voinici
$i 'n trei vanturi mergi sä zici:
Buns veste, feti si fete,
Dor de frate ma trimete
Si vit spun ca 'n vant asculta
Suspinarea voastra multi,
Ca prin minti ii curg fierbinte
Lacrimile voastre sfinte...
Dar se jura catre cer
Pe voinice maini de fier,
Pe Voivozii din mormant
$i pe greul lant ce-a frant,
Sa nu-si rabde clipii ling
Nici icoanei and se 'nchina,
1) Scrisa inaintea Unirii Mari, in 1912, cu prilejul centenarului
rApirii Basarabiei.

518
GH. CARDAS
Nici cand codrul painii fringe,
Nici cand prunc in brate strange,
Pan' ce fruntea abituta
Nu v'o 'nalta si-o saruta,
Pan' ce maini sanger'atoare
Nu vi-s slobode sub soare,
$i-un hotar din ele 'mbina
Pentru cantec si lumina!"
--

80.- Mihail Codreanu
(Nascut 1876)
Maestrul sonetului romanesc, M. Codreanu, s'a
ifascut in Iasi la 25 Julie 1876. Dupa terminarea
liceului, a urmat 2 ani medicina $i apoi si -a luat
licenta in drept $i absolventa la facultatea de litere
$i filosofie din la$i. Intre timp a fost si laureat
al oonservatorului de declamatie din acela$ oral. A
inceput sa practice advocatura, dar o grea afectiune
de ochi 1-a indreprtat spre publicistica. Pentru citirea
operilor si pentru scrierea lor, este ajutat de
un secretar. A fost directorul teatrului national din
la$i, inspector general $i actualmente este directorul
conservatorului de arts dramatics din capitala Moldovii.
A scris la mai multe reviste literare, dar majoritatea
operilor au aparut in Viata Romaneasca".
Pink' acum M. Codreanu a publicat 5 volume
de versuri in mai multe edilii. A fost premiat in
1915 de Academia Romans pentru volumul s'au de
sonete Statui"; iar pentru intreaga sa activitate poetics,
a fost laureat cu premiul national, in 1925.
Alaturi de talentatul $i neintrecutul maestru al sonetului
romanesc, avem pe virtuosul traducator din literatura
franceza. TalmAcirea in versuti a pieset Cyrano
de Bergerac", a lui Edmond Rostand este o
adevarata capodopera. Din acela$ autor a mai tra-

520 GH. CARDAS
dus. ,,Princesa indepartatd", iar din Jean Richepin
piesa de leatru Martira".
Originala ca fond poezia lui M. Codreanu., inpregnag
de o ideoloyie filosofica, castiga tot asa de
mult prin perfectiunea neintrecuta a formei. Armonia
dintre fond *i formi este o calitate a sa proprie.
Prin ea poetul M. Codreanu, stA in fruntea scriitorilor
tie astazi.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Diafane. Poezii. Iasi, 1901.
2. Din aind in aind. Poezii. 1901-1903. Iasi.
1904. Si alte editii.
3. &dui. Sonete. Iasi, 1914. Ed. II. Iasi, 1921.
-4. Co/decal de,sertacianii. Poezii. Iasi, 1921.
5. Turnul de fildes. Poezii. Buc. 1932.
STURZUL
Intr'insul par'cl supravietueste
Un dor de strimo§easci haiducie,
Cad flueri cu-atata voinicie
Incest poiana 'ntreagi clocote§te.
De-un freamit vechiu tot codrul se trezeve
$i 'nvie 'n el pierduta poezie:
Bujor nu-i mort; in munti 'Jianu 'nvie;
La Santa 'n vii Codreanul se ive§te.
Ca azi, cilutul meu, de vreme multi
Urechea nu-ai indreapti §i n'asculti...
Mai flueri-mi, mai sturzule, odatii...

Poezia roodomisca 521
Mai fluera... ca 'n vant sa se starneasca
Un duh viteaz de flints descarcat5
In inima de lifts paganeascal...
* * *
PLOPUL
Sta drept in sus; iar sobra majestate
A ramurilor sale 'n mladiere,
Vibreaza calm in magica tacere
Din visatoarea lui singuratate.
In crengi, usor... tot mai usor, strabate
Incetinel, zefiru 'n adiere...
$i-un freamat lin, un freamat de mistere,
Porneste 'n frunze-alene clatinate.
Ce simtitor e plopul- meu din vale:
and razi patrunde 'n ramurile sale
Un viu concert de rasete surdina.
Iar daca plangi, in plop ecoul sboara...
$i framantat de jale se 'nfioara
Din varf de crengi pan' la radacina.
MOARTEA ANAHORETULUI
Calugarul batran cu vechi metanii
Pe-un jilt stravechiu ades incremeneste
$i, numarand margelele gandeste,
Ca boabele pe sfoara curg ca anii.

522 GH. CARDA$
Din rostul inteleptelor cetanii
El a 'nvatat ca totul se sfarseste
Ca fierul chiar cu vremea rugineste
$i ca se plead Mortii chiar titanii.
Hai, una, doui, sapte, noua, zece...
$i nouazeci... si tot siragul trece...
$i 'ncepe dela capat iar siragul.
Sunt anii. lui. In mans bine-i strange
Dar, atipmd, ii scapa si se stange,
Vorbiti incetisor, Ca doarme magul!

81. tefan Petica
(1877-1904)
Stefan Petica s'a nascut la 5 Octombrie 1877 in
satul Buce$ti din judetul Tecuci $i a murit la 20,
Octomvrie 1904 in aceia$ comuna unde este inmormantat.
A -Halt $coala primary in satul natal $i
cursul liceal la Tecuci $i BrAila. Dupd ce a ispravit
liceul a venit la Bucuresti, unde in anal 1897 isi
is bacalaureattil.
MO de tanar a inceput sa colaboreze la mai multe
ziare $i reviste, dintre care citim urmatoarele: Lamea
noun ", Literatorul" (unde a fost secretar de
redactie $i prim redactor), Literatura si aria romand",
Romania tuna", Economia nafionalli", etc...
$tefan Peticii a fost un gazetar de mare talent.
Articolele sale inserate in revistele $i ziarele mentionate
mai sus, pot fi luate ca model.
A scris articole politice, economice, sociologice,
literare, apoi: poeme in proei, o piesa de teatru
$i poezii.
Stefan Petica este considerat drept un prunergator
al simbolismului in intelesul adevarat al a
cestui cuvant. Expresia decadenta", care se da scum
3 decenii poetilor noui, avea un inteles peiorativ.
Acest cuvant it supara mutt pe poet. Undeva
el scrie: Dacii e vorba de decadent in infelesul
vulgar, fin sa declar ca a,sa reva n'am lost niciodata.
Dacia insid se infelege prin areasta o cugetare mai

524 GH. CARDA$
subti14, o psihologie mai adevaratii, o forma mai
corecta, atunci astfel de decadent am lost totdeauna".
Cele mai renumite poezii scrise de St. Petica, sunt
poemele: Fecioara in alb", Canteen! Toamnei" si
Serenade Demonice". Din putinul material poetic
;limas dupii urma sa, istoricul literar poate totu5i
sä aprecieze la justa valoare, opera sa: St. Petica a
fost un poet de mare talent.
SP1CUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Fecioara in alb. Ctind vioarele tacurh. Aloartea
visurilor. Poeme. Buc. 1902.
2. Canteen! toamnei. Serenade dentonice. Buc.
1909.
3, Poeme. Buc. f. a. (Biblioteca Dimineata"
No. 19).
FECIOARA IN ALB
(Fragment)
Era odata un print vestit
Cu ochii tristi cu fata blandi;
Un vers de c.at itec ratAcit
Doinea in vorba-i tremurandii.
Pe tristul print cu ochii marl
Un gand adanc de pribegie
Spre negrii codri solitari
Il indemna cu viclenie.
Ah! palit-i floarea de cicoare,
Ca floarea dorului ce moare!

Poezia romhaeasea 525.
Un cal Si -o spade gatit
$i s'a perdut in departare,
Vai, blandul, tristul print vestit
Ce tristi sunt crinii pe carare!
In urma lui ingandurat
Privea un chip alb de fecioara
Dar numai colbul argintat
Se joaca 'n razele de sears
Ce trista-i floarea de cicoare,
Ah! floarea dorului ce moare!
Trecut-a timp si
s'au lasat
Dureri pe 'ntinsa. 'mparatie
De dorul ce!ui ce-a plecat
Pe lungul drum de pribegie,
Iar ochii candizi si albastrii
Ce-au plans pe urma frumuseter
Pareau pe ceruri niste astrii
Pierind in zarea diminetei.
$i [4ange floarea de cicoare
Ah! floarea dorului ce moare!
Tarziu de tot a revenit
Intr'un amurg de toamna rece,
Vai, blandul, tristul print vestit
Era o umbra care trece
Infasurata 'ntunecat
In greaua mantie de vise;
Domnea tacere in palat.
Feeioara palida murise.
Uscata-i floarea de cicoare
Ah! floarea dorului ce moare!

82.- Hildebrand Fro llo
(1878-1923)
Fiul profesorului romanist, G. L. Fro llo, Hildebrand
s'a nascut la 28 Noemvrie 1878 in Bucuresti.
A %cut studii serioase humaniste la universitatea
din Iasi si la Roma unde a urmat cursurile de filozofie
si drept canonic. Si-a luat licenta in filologie
clasica, iar dela 1906 a fost profesor de liinba Latina
la mai multe licee din capitala.
A colaborat la revistele: Convorbiri literare",
Convarbiri critice", Vi a(a nova ", Neamul romdnesc
literar", Vointa natiotzalci", etc...
S'a facut cunoscut in literatura noastra prin, bune
traduceri din autorii clasici si din cci moderni si
prin cateva poeLii corecte ca formA si originale ca
fond. \_
A murit in anul 1923 la Bucuresti.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Ininzs de student. Poezii. Buc. 1904.
2. Poezii. Bucuresti, 1906.
3. Antonio Fogazzaro. Buc. 1912.
4. Cicero. Pledoarie pentru Titus, A. Millo. Buc.
1914.

Poezia roknaneasca 527
5. 1ntologia 1atiizu pentru d. XVIII-a. Buc.1916.
(In colaborare cu A .Marinescu).
6. Manual de limba Latina. Buc. 1916. (In colaborare
cu I. Grama si C. Papacostea).
7. Eneida de Virigiliu. Ed. scolara. Buc. 1920.
----
AN NOU
An nou! dar niciun glas sfios si dulce
Nu spuse poetului, ramas in umbra,
Urarea vielii not 5 i nu i-a spus
Cintarea rasarituIui de soare,
Sfirsitul noplilor intunecate.
An nou! dar nici o tainica privire
N'a stat sa-i spuie ca seninul mindru
S'ascunde dupa norii grosi si negri,
Minati de vinturi repezi-aripate.
An nou, gi nici o mina calda, mica
Nu-i spuse printr'o stringere tacuta
Ca raza blond'a soarelui topeste
Or'cita ghiat'ar sti s'adune iarna.
Dar singur mut cum sta'n odaia scunda
Cu miinile de ger intepenite,
Privind prelung paretele din fata
Uitat pe lemnul prafuit Si negru,
Isus, mingietorul wort pe cruce,
Isus i'ntinde bralele deschise,
Isus i-aduce-aminte cu-o privire:
Eu sint lumina, vials si iubirer

83. Zaharia Barsan
(Nascut 1879)
S'a nascut la Brasov in anul 1879. De faulr a
venit la Bucuresti, dar in acelasi timp n'a rupt legatura
cu Ardealul.
Dupa razboi a fost primul director al teatrului
national din Cluj. In anul 1927 a demisionat din
aceasta functie.
Poet, novelist si actor, Zaharia Barsan este
popular la not in Ardeal. Neobosit ritspinditor al
culturii el a cutreerat sate $i orase purtdnd pretutinaeni
steagul Thaliei romdne "... A lucrat cu teatrul
situ nebanuit de mull la hzminarea con>llineci nalionale
,st la rafinarea gustului literar ,la not in Ardeal"
(Cfr. I. Clopo(el, Antologia scriitorilor Romani
Vol. IV. Arad, 1918, p. 257).
Zaharia Barsan s'a facia cunoscut in literatura
noastrit prin versuri samanatoriste si prin mult cunoscutul
poem dramatic Trandafirii roll", care a avut
pe vremuri, un succes mare la Bucuresti.
Poezia sa iredentista Ca Irani va bate ceasal" si
drama Se face zitui", care au zguduit puternic sufletul
ramanesc inainte de Unire, nu s'a bucurat totusi
de o raspandire prea mare, deoarece un alt poet al
Ardealului mult mai talentat atragea atentia opiniei
publice romanesti din area vreme. Acel poet avea
mai mult avant, mai multi vapaie; si cu versul lui
a cuprins inimile tuturor Romanilor: Octavian Gaga.

Ponta romaneasca 529
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Visurl de noroc. (Poezii). Buc. 1903.
2. Ramuri, proza. Budapesta, Editura Luceafarului,
1906.
3. Poezii. Buc. 1907. (Editura Minerva").
4. 0. Wilde, Salomea, traducere. Buc. (1907).
(Bib. pentru toti No. 261).
5. Nuvele. Buc. (1909). (Bib. Minerva", No.
35).
6. Impresiuni de teatru din Ardeal. Sibiu 1909.
(Editura Tribunei).
7. Sirena, piesa in 4 acte si Jurtinintul, pies1
1 act. Beitq, 1912.
8. Se face ziud, drama. Buc. 1914.
9. Nuvele Buc. 1914. (Bibl. Minerva" No. 159).
10. Trandafirii rocii, poem dramatic in 3 acte.
Buc. 1915.
11. Ca rani va bate ceasul, poezie Buc. 1915.
12. Poemul unirii, scenetli. Sibiu, 1922.
13. Poezii. Buc. (1924).
CANTECUL PLUGULUI
Ciocarlie, Ciocarlie,
Ce tot vrei sa-mi spui to mie
De ce 'nalli 5i
cobori iara
Tot asa ca si-asta-varit.
Urcit-te la cer mai bine
Spune-i cerului de mine
Spune norilor, le spune,
Ca mi-e dor de zile bune.
Ce-mi tot canti de pribegie
Ciocarlie, ciocarlie,
34

530
Gli. CARDAS
and to stii ca plugul meu
Mi-i altar si Dumnezeu,
1,
Ca piimantul din razoare
Tremura de dor de soare
Sit' mai iasa de sub glie,
Ciocarlie, Ciocarlie,

84. loan Borcia
(1880-1912)
S'a nascut in Sibiu la 23 August 1880, dintr'o familie
de intelectuali. Taal sau fusese advocat in
acest oras. 5i-a facut studiile universitare in Germania,
luandu-$i doctoratul in filosofie la Lipsca. A
tost profesor la scoala de fete a Asociatiunii
Sibiu. A murit in floarea varstei si in plin talent
Fterar, in luna Februarie 1912.
* * *
din
A colaborat la revistele: Semtinatorul" uncle iscalea
cAteodata I. Corbea, la familia", uneori cu
pseudonimul Sorin, la Luceatliral", nRanzuri", T ransilvania",
etc....
A tradus din englezeste $i neinteste piesele: Mitt
Cezar de Shakespeare 0
Ifigenia in Taurida de Go-
ethe; $i minunate versuri din: Lenau, Miirike, Koerner,
Schiller, Uhland, etc.
Ca profesor in Sibiu, a intemeiat si ingrijit Biblioteca
tineretului" ce a aparut sub auspiciile Asociatiunii".
Defi fecior de oriisan avea o ackincd $1 inklegatoare
dragoste pentru Wald gi mai ales pentru
productille artistice ale acestora. In vacan(ele de vary
a strribdtut o band parte din Nordul Ardealului ,si
avea de gond sa cutreiere Coate tinuturile locuite de
Romani, ca sei cnnoascd din intuifie proprie pe au

532
Gli. CARDAS
torii Cosanzenelor si ai Feg-Framosilor". (Cfr. Laceafdrul",
1912, p. 194).
Moartea timpurie a Impiedecat desvoltarea unui talent
remarcabil.
Poezia lui e o preparare care lasii sa se vadd
calitati cart aveau sä se desvolte. Sunt versuri cart
trebuesc retinute: Rdsunid zaruitul trist de jale
Ca o straveche pentru morti cdntare" sau aceastd
tinereascii strofd: Din ascunzisul tau cu frunza
lath, Merntrefri aca de multe mierld dragd, -
De -am sta la vorbd vara asta 'ntreagd, N'ant
ispravi povestea niciodata", dar mai ales sa consenuulm
a nu fi mill mai frumos epitaf pentru Enzinescu
ca sonetul Floare-Albastrii". (Cfr. Perpessicius,
Repertoriu critic. Arad, 1925, p. 68-69).
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Tiberiu Brediceanu, La sezdtoare. Libret de
C. Sandu-Aldea si Ion Borcia.
2. Inviere si ate poezii. Sibiu, 1924. (Bibl. pop.
a Asocia(iunii, No. 114).
3. Ileana, /eerie in 3 tablouri, in versuri. Sibiu,
1925. (Bibl, pop. a Asociatiunii, No. 122).
SONET
A§ vrea sa 'nchin un imn pios iubirii,
Vrajit din harfa razelor de Luna,
Din mandre flori sa-ti Impletesc cununi,
S'adun in ea mireasma 'ntreag'a firii.
Dar cat de aspru cantecu-mi rasune.,
Cununa e de spini, tar trandafirii

Poszia retelieasci 533
De-acei cu cari se 'mpodobesc martirii,
Tipand se rupe strung dupit strung...
Trosniri de pu§ti and in departare,
V'ad risarind din piepturi flori de san_ge,
$i simt trecand a mortii 'nfiorare...
Aud blestem, scrapiri §i glas ce plange,
Vad un popor in mute 'ngenunchiare...
A§ vrea sit cant... dar inima-riii se strange...

85- Octavian Goga
(Nascut 1881)
S'a nascut la 1 Aprilie st. n. anul 1881, in comuna
Rasinari de langa Sibiu. 4i petrece primii ani
ai copilariei in satul natal si in comuna Craciunel,
unde tatal sau avea o mosioara. Studiaza o parte
din liceu la Sibiu si it terming la liceul romanesc din
Brasov. Cursurile universitare le-a urmat la Budapesta
si Berlin. Calatoreste apoi in strainatate, prin
Franta, Germania, Anglia, Italia pentru cornpletarea
studiilor. In 1912 era secretar al Asociatiunii"
din Sibiu. Din cauza politicei sale nationale a fost
inchis, catva timp de Unguri, la Seghedin. Inainte
de izbucnirea rasboiului nostru pentru intregire vine
in Bucuresti, unde lupta prin cuvantari si prin scris,
pentru esirea noastra din neutralitate. Atunci apar
Crintece fara Cara ", in care poetul critics aspru aparenta
noastra nepasare fats de fratii de peste muntii,
care mor nevinovati, pe fronturi straine, aparand un
ream strain. In timpul rasboiului, la Iasi si in Rusia,
Octavian Goga a insufletit sufletele desnadajduite din
acea vreme nenorocita.
Dupa razboi 0. Goga a fost deputat, primul ministru
al cultelor si artelor si ministru de interne.
A fost ales membru al Academiei Romane, presedinte
al Societatii Scriitorilor Romani.
In anul 1924 a luat premiul national pentru poezie.
4 *

Poezia romaneasca 535
Octavian Goga a inceput sa scrie versuri, pe la
varsta de 15-16 ani. Prime le incercari au fort publicate
in Familia" din Oradia Mare si in Tribune"
din Sibiu.
In 1902 intemeiaza la Budapesta, impreuna cu
alti scriitori ardeleni, revista Lucealiirul". Editura
acestei reviste ne dadea in 1905 primul volum de
Poezii" al lui 0. Gaga, care a avut un succes,
aproape necunoscut in istoria poeziei romanesti.. In
trei ani apar trei editii in edituri deosebite. Multe
poezii sunt puse pe muzica; si in Coate colturile romanismului
se recitau, se cantau, se invatau pe din
afara, minunatele versuri, ale poetului iredentist, ale
poetului ardelean dela Rasinari, care stiuse sä toarne
in versurile sale, taatA vapaia tineretii sale si toate
nlzuintele Romanilor din acea vreme.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii. Budapesta, 1905. Ed. II Buc. 1906,
etc...
2. 0 seams de cavinte, articole pentru pan'.
Sibiu, 1908.
3. Insemndrile unai trecdtor, criimpeie din Iranzantarile
dela noi. Sibiu (f. a.).
4. Ne cheanui piimantul, poezil. Buc. 1909.
5. Ce e Tribuna" ztletor noastre? Arad 1911.
6. Din umbra Wuxi/or (poezii). Buc. 1912.
7. Domnul Notar. Teatru. Buc. 1914.
8. Strigate in pustia... Buc. 1915.
9. Poezil alese. Buc. 1915.
10. Cdntece fora Ord. (Poezii) Buc. 1916.
11. Doua morminte. Buc. 1916 (Bibl. Scriitorii
Romani).
12. O. Co,sbac. Discurs de recep(ie cu rdspuns
de Gh. Bogdan-Duicd. Buc. 1923 (Academia
Romany).

536 GH. CARDAS
13. Mishit care fierbe. Buc. 1927. (Articole politice
publicate in revista Tara noastra").
14. Poezii. Buc. 1924 (Editie integrala).
15. Precarsorit. Vol. 1 Buc. 1930.
OLTUL
Mult iscusita vremii slova
Nu spune clipa milostiva,
Ce ne-a 'nfratit pe veci necazul
$i veselia de-o potrivA...
Marita fie dimineata
Ce-a sivarit a noastra nunta,
13atrane Olt! cu buza arsa
Ili sarutim unda citrunta.
In ceratuia to de api
Dorm cantecele noastre toate
$i fierbe tainuita jale
A visurilor sfaramate.
Tu implete§ti in curcubeie
Comoara lacrimilor noastre
$i cel mai scump nisip to -1 duci
In vadul Dunarii albastre.
La sanul tau yin, in amurguri,
Sfioase, fetele fecioare,
$i
ditnineata vin neveste
Cu §ortul prins in cingatoare
$i vin pastori cu ,gluga alba,
Din fluer povestindu-i dorul
$i cate cantece §i lacrimi
Nu duce valul calatorul...

Points romaneasci 537
Drumet, batut de ganduri multe,
Ne Iasi stet de grit' pe noi,
Imbratisandu-ne campia
Te uiti adesea inapoi.
Asa domol to poarta firea,
Caci duce unda-ti ganditoare:
Durerea unui neam ce-asteapta,
De mult, o dreapta sarbatoare.
De mult, in vremi mai mari la suflet
Erai gi
tu haiduc, mosnege,
Cand Domni vicleni jurau pe spade
Sa sfarme sfanta noastra lege:
Tu, frate plansetelor noastre
$i rasvratirii noastre frate
Urlai tariilor amarul
Manii tale 'nfricosate.
Cum tresarinu incremenite,
In jocurile for buiestre,
Ostiri cu coifuri de arama
$i roibi cu our pe capestre,
Gaud la strigarea to de tats
Grabiau din codri la poiene,
Strangand sacuri la subsuoara,
Faciorii mandrel Cosanzene.
Zdrobita-n .praf, muria arama
Si codrul chiotea, viteazul;
Iar tu, fratane, mare mester,
Biruitor frangeai zagazul
$i 'mbujorandu-te la fata,
Treceai prin vaile afunde,

538
GH. CARDA$
Incovoindu-li indaratnic
Maretul tau grumaz de unde.
Slavite farmituri a vremii,
De mult v'am ingropat valeatul...
Neputincios pari si to astazi
Te-a 'ncins cu lanturi Imparatul.
Ca unda to strivita, gemem
$i noi, tovarasii tai buni,
Dar de ne-om prapadi cu tolii
Tu, Oltule, sa ne rfizbuni!
Sa versi, pagan, potop de 40i
Pe sesul holdelor de aur;
Si piarii glia care poarta
Instrainatul nost'tezaur;
Tirana' trupurilor noastre
S'o scurmi de unde ne 'ngropara
$i sa-ti aduni apele toate,
Sa ne muffin in Rita lara!

86.- Panait Cerna
(1881-1913)
Panait Cerna s'a nascut la 25 Septemvrie 1881 in
comuna Cerna plasa Macin judetul Tulcea.
Taal lui se numia Stanciof si era bulgar de
origins, iar mama sa romanca. Scoala primary a
urmat-o in satul natal si liceul la Braila. In 1906
isi lua licenta in litere, magna cum laude, la universitatea
din Bucuresti. Plecat mai tarziu la Leipzig
in Germania, cu ajutorul dat de Titu Maiorescu, isi
susfine teza de doctorat in filosofie in anul 1913 cu
subiectul Die Gedankenlyrik". La 26 Martie acelas
an poetul moare in Leipzig, in varsta de 32 de ani.
*
Poetul Cerna, care iscalea ca student Panait Cerna
Stanciof, a aims in urma cu pseudonimul sau literar,
ca nume oficial, luat dupa satul de nastere.
A colaborat la revistele: Povestea vorbei ", Senuinatorul",
Convorbiri literare. Noua Revista' Romond",
Convorbiri crilice", etc....
Poetul Cerna a scris poezii patriotice: Spre Bucovina",
Zece Mai", Viirful-ca-dor"; poezii cu adanc
fond filosofic, social si religios: Ideal", Plansul
lai Adam", Isus", Trei sburdloare", Soapte",
Poporul",Dura lex", Noapte", ,,Printre lacriimi",
Floare $i genune", Inseninare" si Clitre pace",
cea mai filosofica dintre toate.

540
OH- CARDAS
ALituri de aceste poezii, care sunt in marea majoritate
poeme, cu un substrat psihologic, P. Cerna
ne-a dat cateva pasteluri $i cantece vesele cu o usoarI
nuanta melancolica.
Desi a dus o vials de grele suferinti, in poezia
sa iese in evident nota optimists si dorul de vials.
Dela poezia lui M. Eminescu si A. Vlahuta, literatura
romfineasca n'a cunoscut o mai adana preocupare
filosofica ca la poetul Panait Cerna.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
I. Poezii. Buc. 1910. Ed. II. Buc. 1914. Ed. 111.
Buc. 1920. Ed. VI. Buc. 1930.
2. Poezii. Buc. Editura Cartea Ronuitzeascer, colectia
Pagini alese ".
TREI SBURATOARE
Din larg apus, trei sburatoare
S'au indreptat in spre Calvar.
S'aduca laude §i dar
Durerii celei roditoare...
Dar cea dintai veni 'n zadar.
Sbura aproape de pamant:
Iii cauta ceva de hrana,
i n'avea vreme, nici avant,
urce pane varful stint
La omul Uri" de prihana.
--
Iar cand s'a §ters de t9t din sbor,
Veni o ciocarlie ora
Cand Crist cerea un ajutor

Peed& rentlineasci 541
Cand duhul mortii da fior
In sufletele tuturora.
Uran vazduh, ca pe o scars,
$i smulse cantec din tarie...
Un imn de Wanda primavara
Ii alina durerea vie:
Ii ajuta lui Crist sa moara...
E pace, ca'n stravechi altare
Duiosul, sfantul cantaret
Cazu din slavi ametitoare ;
$i iata vulturul miiret,
Scaldat in cald apus de soare,
Porni din culmi,- ca o furtuni:
Dar Si -a 'nfranat avantul jos,
Taind cerc larg si maiestos
Facand din sborul sau cununi
De-asupra crucii lui Cristos...

87.- Ion Minulescu
(Nascut 1881)
Ion Minulescu s'a nascut -in Bucuresti la 7 Ianuarie
1881. Studiile liceale le face la Pitesti. La
varsta de 20 ani, plena in calatorie de studii. Cerceteaza
timp de 4 ani, Grecia, Elvetia, Franta, ,si
Germania. A fost secretar de redactie la ziarul Vittoria'',
director al Teatrului ,National din Bucuresti,
iar astazi este directorul general al artelor in ministerul
de mite Si arte. In anul 1928 a fost laureat cu
premiul national pentru poezie.
Inca depe bancile liceului, I. Minulescu scoate
impreuna cu poetul Al. Gherghel, actualmente advocat
in Constanta, revista Luceafarul". Intors din
stilinatate a inteir eiat Revista celorlalr, la care
se grupeala toti poetii noului curent simbolist. Ion
Minulescu a condus mai -mite reviste: Insula'',
Flacara", Cititi-md" (cu Liviu Rebreanu) pe langa
cele mentionate mai sus, si a colaborat la majoritatea
revistelor literare din ultimile 4 decenii, f acand
abstractie de curentul literar at fiecareia.
Ion Minulescu a scris apoezii, romane, nuvele,
schite si piese de teatru. Ca poet Ion Minulescu a
facut parte din curentul simbolist.
Poezia sa noua ,are o muzicalitate si un humor
specific. Ea s'a bucurat de o larga popularitate. Cateva
din romantele sale, au fost puse pe muzica
si
raspandite pi-etutindeni.

Poezia rotnitheasca 543
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Romante pentru mai tistrziu. Buc. 1908. Ed.
II, Buc. 1909. Ed. III, Buc. 1923. Ed. W,
Buc. 1927.
2. De rorbii cu mine insu-mi, poezii. Buc. 1914.
Ed. II, Buc 1924.
3. Spovedanii, versuli, colecOa Manuscriplum",
Ed. P. Clitunoru. Buc. ,1927.
4. &role pentru toata lumea. Buc. 1930.
5. Poezii. Buc. 1936. (Bib. p. toti).
CANTA UN MATELOT
Canta un matelot la prora
Si imnul lui solemn plutea
Pe 'ntinsul marii Marmara,
Ca 'ntr'o cetate spaniola
Cand orologiul din cupola
Anunt5 fiecare ora
Printr'un preludiu de mandola...
Canta un matelot la prora
$i marea nu-1 intelegea.
Canta un matelot la prora...
Un singur matelot canta,
$i totusi vocea lui sonora
Parea pe yachtul ancorat
Un cor solemn de preoti finer'.
Ce 'ngroapa 'n
noaptea Sfintei Vineri
Un nou profet crucificat
Pe-o noun Golgota...
Canta un matelot la prora
Vntregul echipaj dormea.

544 GM. CARDAti
Canta un matelot la prora,
Dar ce lunatic 1-asculta
Si cine cttntu-i repeta
Din largul marii Marmara
Cand matelotii toti dormeau
$i marea nu-1 in telegea ?...
Canta un matelot la prora
Si 'n larg, sirenele plangeau l...

88- George Bacovia
(Nascut 1881)
G. Bacovia este pseudonimul literar al lui George
Vasiliu, nasettt la 13 Octomvrie 1881 in Bacan.
Cursul liceal I-a facut in orasul natal, apoi iii
is licenta in drept la universitatea din Iasi. A fost
catva timp functionar la ministerul muncei, iar acum
traeste Tetras la Bacau.
George Bacovia a debutat in literature la revista
lui Al. Macedonski Literatorul", Inca de pe cand
era elev de liceu. A colaborat apoi la revistele:
Arhiva" din Iasi, Vona revisM romans" Revista
idealised ", flacara",
Gandirea", Vieaiu 'wad",
Cugetnl romilnesc", Universal literar", etc...
In anul 1925 scoate CU profesorul Gr. Tabacaru,
revista Ateneul cultural". G. Bacovia a fost laureat
cu premiul national de poezie.
Pasionant muzicant G. Bacovia ,a pus pe note
mai multe poezii de Ale sale si de ale altor poeti.
In poezia noua G. Bacovia ocupa un loc de primul
rang.
ErICUIRI BIBLIOuRAFICE:
1. Plumb. Poezii. Buc. 1916.
2. Scantei Galbene. Poezii. Bacau 1926.
3. Poezii. Plumb Sciintei galbene. Ed.
I-III. Buc. Editura Ancora" (f. a.).
35

546
GH. CARDA$
4. Poezii. Cu o prefata de Adrian Maniu. Buc.
19<strong>35.</strong> Fundatia pentru literaturA gi arta Regale
Carol II".
LACUSTRA
De-atatea nopti aud plouand,
Aud materia plangand...
Sunt singur §i ma duce-un gand
Spre locuinte!e lacustre.
$i par'ca dorm pe scanduri ude,
In spate ma isbeste-un val
Tresar prin. somn i mi se pare
Ca n'am tras podul de!a ,mal.
Un gol istoric se intinde,
Pe-acelea i
vremuri ma gase;c--
$i simt cum de atiita ploae,
Pi lotii grei se prabu5esc.
De-atittea nopti aud plouand,
Tot tresarind, tot asteptand...
Sunt singur i ma duce-un gand
Spre locuintele lacustre...

89.- loan U. Soricu
(Nascut 1882)
S'a nascut in anul 1882 la Sacele, langa Brasov.
Studiile secundare si universitare le-a facut la Brasov,
Cluj si Bucuresti. A fost ziarist si senator. Acum
este profesor secundar in Bucuresti.
In poezia lui Soricu se imbind cu multa maestrie
elementul popular cu elementul cult, dand versurilor
sale o forma usoara si armonioasa.
El a cantat natura si idealul national, din acest
punct de vedere el face puntea de legatura intre
poezia patriarhala a lui St. Iosif pe deoparte si a
inflacaratului cantaret iredentist, 0. Goga, pe de alta.
Ale sale Doine din zile de luptii" s'au contopit
in poezia populara a rasboiului nostril, schimbandu-se
putin din factura for de origins cults.
SP ICU IRI BIBLIOGRAFICE:
1. Florile dalbe. Poezii. Craiova, 1912.
2. Doine din zile de lupta. Iasi, 1917.
3. Doinele mete Din zile de luptil Ed. H.
Orastie, 1919.
4. Doamna mun(ilor, pies?' in patra acte, in
Transilvania", Sibiu, 1920.

548 OH. CARDAS
CU NOI E DUMNEZEU
Cu noi e Dumnezeu! Cantati
Na hand biruitoare flamuri,
Cu noi e Dumnezeu, allati
Si vä plecati in fats -i neamuri !...
Cu dreapta Lui ne-a ridicat
Din valul noptii de durere,
$i 'n ritmul doinei ne-a purtat
Spre ziva sfanta de 'nviere.
Voi, toti, cari ati vazut lumina,
Veniti in cal& infratire,
Cantati cantarea biruintei
Si-a muncii intru propasire.
Pe frunti cununi de verde laur,
In suflete credinta dreapta;
Maretul viitor de our
Romani, in cale va aVeapta.
Cu noi e Dumnezeu! Cantati
Na hand biruitoare flamuri;
Cu noi e Dumnezeu, aflati
Si va plecati in fats -i neamuri.

90 Corneliu Moldovanu
(Nascut 1883)
C. Moldovanu s'a nascut la 15 August 1883 in
Barlad. Liceul 1-a facut la Iasi si universitatea la
Bucuresti. A fost profesor de literature dramatics la
Conservatorul din capitals, director al Teatrului National
si presedinte al Societatii Scriitorilor Romani.
C. Moldovanu a inceput 'sa publice versuri de prin
clasa patra liceala. A colaborat la cele mai principale
reviste literare ca: Semanotorul", Literature
g arta romans ", Paloda iiterara" dela Barlad, Fat
Frumos" din acelas oral, Convorbiri crilice",Luceafa'rul",
Ranturi"iunimea literara",Flacara",
etc...
C. Moldovanu a scris in mai multe directii: versuri,
critic teatrala, nuvele, romane, etc...
In domeniul poeziei tel s'a impus de acum aproape
3 decenii prin versurile sale de talent, dintre care
mentionam in special poemul Cetatea soarelui", o
capodopera a poeziei tomfinesti.
SP.CUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Flacari. Poezii. Buc. 1907. Ed. II, Buc. 1910.
(Bib. p. toti).
2. Cantarea cantaritor. Prelucrare in versuri dufni
biblie. Buc. 1908.

550
GH. CARDA$
3. Poezii. Buc. 1908. (Bib. romaneasca enciclopedica
Socec".
4. Cetatea soarelui si gite poeme. Buc. 1910.
5. Fluturi. Comedie in versuri. Buc. f. a.
6. Pe-aicea nu se irece, poem eroic in versuri.
la §i 1917. Ed. II, Buc. 1918.
7. Poezii. Edi(ie integrald. Buc. 1925.
SPRE CULME
I.
Din albe vazduhuri, potop de lumina
Inv'alue muntii §i zarea senina;
A culmilor mandre cununi de zapezi
Se scalda 'n safirul topitei amiezi...
Si-atata de tainic e cerul de vary
De parca vezi stele ca stau sa risara;
$i-o clips, albastrul l'a§tepti sa inunde
Atat par de-aproape cereoile unde...
Cioplindu-§i faga§ul in vaile-adanci,
Vuind curge riul sub stanci, printre stanci.
Risipa de plete spumoase se 'mparte
$i iar se imbina gonind mai departe...
Potecile urca sglobii pe 'naltimi,
Pe margini ripoase de negre-adancimi,
Suind drepte maluri, sarind povarni§uri,
$1 iara§i coboara cotind prin desiwri,
$i tot mai inguste se'nalta apoi
De nu pot sa urce alaturea doi...
Ecouri cu sgomot, de pietre se sfarmit:
Pe vale risunii cantare 1i
larmi...
Perechi lira numar cu dor se avanta
Pe stancele negre, pe crestele sure,

Poezia ronitineascii 551
Pe drumuri umbrite sub cort de padure
Multimea voioasa zoreste si cants;
E grabs in pasul ce urca si sboara,
In inimi si'n ganduri e'n veci primavari,
In suflete-i soare noui doruri tresalta
Gonind visatorii spre culmea inalta...
...$i miere de cantec pe buze s'aduni,
$i cantul, prin mu mur de soapte, rasunit :
t.
Lauri
,,Cu fruntea gatita de si crini
.,5i sufletu'n roua eternei lumini,
"Urca-vorn cu totii spre lints, spre soare,
Spre culmea cereasca plutind in splendoare...
Calvarul iubirii e vis 'naltator
Cand doi duc povara aceluiasi dor...
Urea -vom deapururi mai sus!... tot mai sus!...
Din not fiecare va fi up 'sus!
Dar surde prapastii in drum se deschid,
Poteca s'agata de-al stancilor zid...
.,Spre culme!... spre soare!... rasuna iar glasul,
Avantul i'ndeamna 'nainte...
dar pasul
Cu groaza 'mpietrit-a pe-o punte de stanci:
In fund geme iadul genunei adanci...
Spre culme!... spre soare!... alesi sunteti voil.''
Dar ceata trudita porneste 'napoi.
II.
0 clips fu noapte in gamd si'n priviri:
Ruina maretelor ademeniri...
Dar, ochii rotindu-si in urmit spre poale,
Vazuril cum freamata viata pe vale:
Gradini si castele... podoabe... popor.,,
Minuni luminoase pe verde decor...

552 GIL CARDA.
Si-atunci al for suflet de-avanturi setos,
Sorbi scanteerea din raiul de jos;
Pierduti contemplarii pe stanci in popas
Uitara si culmea, Si tainicul glas...
Caci piscul ce'n tare mereu va domm,
De ce sa-1 atinga cand pot a-1 privi?
lar setea de'nalturi va stinge-o usor
Resfrangerea boltei in clar de isvor!...
. 1
Aceleasi saruturi si murmure iarasi...
III.
Eu singur in urma Si fara tovarits
Urcam pe poteca ingusta purtand
Mai negre prapastii in suflet si'n gand...
Caci n'aveam tovaras, nici sprijin pe cale
O soartal... nimic din podoabele tale!
...Doar raza senini din sufletu 'nvins
Ce-si cheama 'n veci steaua ce nu s'a aprins,
Mi-arata 'nrudirea diving cu 'naltul
Ca alta-i multimea si telul meu altul...
$i singur, cu vesnica sete de soare,
Urcam fara preget pe stramta eirare,
Ce tot mai ingusta cotege mereu
De'ncape doar umbra si sufletul meu...
Zadarnic in funduri genuni prind sa geama
$i glasuri de pesteri in clocot ma cheamrt,
Zadarnic prapastii in drum se deschid
Si'n fata'mi
sta crancen al stancilor zid,
M'agat cu putere de ierburi, 1.n'avant,
Sub mine gem goluri in suier de vant,
,

Poesia romineasa 55,3
Ingpap sub picioare zaperi fare firma,
Un mal in adancuri cu 1urlet se curmi,
Eu urc cu 'ndarjire si pieptu-mi tresalta:
Un pas I... si-mi iau sborul pe culmea inalti!...
...Dar iata amurgul pe munti si pe dealuri,
Invinge lumina, iar sangele'n valuri
Inunda imperiul solarelor cid,
$i'n haos scufunda ocean de vapai...
0 soare! ai mils i-o clips adasta,
0 noapte opreste-ti sosirea nefasta,
Vecie 'mpietreste o clips Ape loc
Caderea 'n repaos a sferii de foc
$i sfarma largi neguri ce'n juru-i se , ncing...
0 clipal... si culmea inalta ,s'ating
Eternica culme de vis si splendoare!...
Dar vai !... iata noaptea se'nalta din zare...
0 soare! re'nvie-ti aprinsul feeric
$i surpa imensul mormant de'ntuneric!...
Ridica-te noapte fatala si sumbra,
Secati din adancuri isvoare de umbra,
O vino ostire de fulgere-albastre,
Voi trasnete-aprindeti facliile voastre,
Tu cremene smulge-ti scanteile-adanci
Trezind scapararea in inimi de stfinci,
Chemati din neanturi planetii ce dorm
Sa'ncinga vazdubul incediu enorm!...
Arata-te iarki to culme 'n splendoare
0 dati-mi lumina, lumina vreau soare...
. . . . . . .
Dar noaptea s'asterne pe munti si pe mare.

91.- V. Voiculescu
(Nascut 1884)
Poetul V. Voiculescu s'a nascut la 27 Noemvrie
1884, in satul Parscov din judetul Buzau. Studiile
liceale le face in orasul Buzau dupa care urmeaza
doi ani la facultatea de Mere din Bucuresti. Parasete
literile *i se dedica medicinei. In 1916 era medic de
plasa, iar astazi practica aceasta bransa in capitals,
unde desfawara o intinsa activitate publicistica §.i
literary
Stapan pe o bogata limbs rurala, poetul Voiculescu
ne-a transplantat in poezia sa tot farmecul i
toata vigoarea vietii dela tars. Traditionalist in forma
i fond opera poetics a lui V. Voiculescu, pastreaza
linia dreapta $i clasica a poeziei romanesti.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii. Bucure#i 1916.
2. Din Tara Zimbrulai si alte poezii. Barlad
1918.
3. Pargti. Buc. 1921.
4. Poeme cu ingeri. Buc. 1927. (Colectia Cartea
vremii").
5. Destin. Buc. 19<strong>35.</strong> Ed. II, Buc. 1936. (Bib.
p. toti).
6. La pragul minunei. Poem dramatic. Buc. 1936.

Poezta romaneasci 555
STEAGUL
$i dace Steagul nostru dant
Inchide aripa lui rupta
$i cata trist catre pamant,
E ca-i departe azi de luptir.";
Iar cei ce 1-au purtat °data-
L-au pus in sala'ntunecata
Cum pui un mort intr'un mormant.
Uitat Si tintuit pe loc
I-e dor, i-e sila, i-e rusine...
Dar de 1-ati duce iar in foc,
Sus, peste lanci si carabine,
Facandu-si aripi din furtuna
Ar falfai cu voe buns
Purtand si slava si noroc!
Cum plange stransul nostru Steag
$i cere o moarte triumfala:
Sa vie gloantele sirag....
El nu-i facut sa stea in sale.
Afara 'n iurese viteze,
Sa cada schije, sa-1 reteze
Si-i face tandari lemnul drag.
Botit, cu ciucurii in jos
Azi zace'n sale ca'ntr-o cripta.
Un sur paianjen, migalos
Il prinde'n mreaja lui, infipta
Ca o pecete a ocarii,
In mijloc unde-i sterna
(aril....
5i, colbait, de molii ros,
:Varna, {lira de folos.
1918. Pacea dela Buftea.

92,- Al. T. Stamatiad
(Nascut 1885)
Poetul Alexandru T. Stamatiad s'a nAscut la 12
Mai 1885 in Buouresti. A facut liceul la Matei Basarab
si Sf. Gheorghe din capitals. Licentiat in litere
dela universitatea din Bucuresti, este azi profesor
de limba romans. A profesat la liceul Moise
NicoarA" din Arad, iar actualmente functioneazA la
o koala secundara din Bucuresti.
Al. T. Stamatiad $i -a fAcut debutul literar in anul
1905 sub pseudonimul Adrian Alexandru la revistele
conduse de Al. Macedonski. Continua' apoi colaborarea
la mai multe ,reviste de literature: Vieata
Nouti", Convorbiri critice", la ziarul Prezentul",
intre anii 1905-1906 si la altele... In anul 1925
conduce la Arad revista Salonal literar", care a
aparut nurnai un An.
Incorporat la poezia nova Al. Stamatiad ne-a dat
in ultimul timp cateva poezii minunate cu fond traditionalist.
Nota patriotica si religioasA a fost inspiratia sa
cea mai fericita. In aceastA direcfie a scris o serie
de poezii de mare talent.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Din trambiti de aur. Buc. 1910. Ed. IL Buc.
1914 (Bib. p. tofi). Ed. III. Buc. 1924.

Poezia rotnAneasea 557
2. Meirgaritare negre. Poeme. Buc. 1918. Ed. II.
Arad 1920.
3. Celatea cu por(ile inchise. Parabole. Buc. 1921.
Ed. II. 11928.
4. Pe drumal Damascului. Buc. 1923.
5. Poezii. Buc. 1925.
INDURA-TE PARINTE,
CA ZAREA'NTREAGA PLANGE.
Indura-te, Parinte,
Ca zarea'ntreaga plange
Ruins farei mele
Ingenunchiata 'n sfinge!
Indura -te, Parinte,
Caci totul e-o ruins
Si'n noaptea infricosati
Doar apele suspina!
Indura-te, Parinte,
De mamele nebune
Ce-alearga despletite,
Pe campuri de carbune!
Indura-te, Parinte,
Ca dorm, fara de vise,
Atatia fii ai jarei
Cu ranile deschise!
Indura-te, Parinte,
Ca fara -un pic de soare,
Atatia frati de-ai no§fri
Se sting in inchisoare 1

558 pH. CARDAS
Indura-te, Parinte,
De-atatea jertfe mute
Ce le simtim, cu toate
Ca sunt necunoscute I
Indura-te, Parinte,
De viata noastra-amara
Stropit'ades cu lacrimi
Pan'am dada o tara I
,,
Indura-te, Parinte,
Durerea ne-o rasbuna
Ca'n vremile trecute
De glorie strabuna !

91 George Gregorian
(Nascut 1886)
Talentatul poet George Gregorian, s'a nascut in
anul 1886 la 23 Martie in Sinaia. Parintii sai sunt
originali din comuna Copacioasa judeful Gorj. A
urmat cativa ani la liceul N. Balcescu din Braila.
A facut calatorii de studii in strainatate; actualmente
este gazetar in Bucuresti. A colaborat la revistele:
Convorbiri critice",Luceafiirul", Placara",
Capita la", Contemporanul", Miscarea literarii",
Universal literar", etc... A fost laureat de
Sociefatea Scriitorilor Romani ", in 1922 pentru priinul
sau volum intitulat: Poezii".
Editura literara a Casei 5coalelor, i-a publicat In
1921 volumul sau intitulat Poezii". Aid gasim cele
mai remarcabile versuri ale poetului. Poemele de
inalta cugetare filosoficA $i religioasa: Om/a" i
Pe Golgota" sunt adevarate capodopere ale poeziei
romanesti.
Nota patriotica care deabia se intrezarea in acest
volum (Culme de Carpa(i ") va capata o amploare
deosebita in volumul sau Saraca Tall Bogata", aparut
in 1936.
Inzestrat cu urn puternic talent poetic si stapan
pe o limbs curat romfineasca poetul G. Gregorian
va mai imbogati poezia noastrA cu opere de valoare.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezii. Bucuresti 1921.
2. La poarta din urm4. Poezii. Buc. 1934.

560 GU. CARDA$
3. &Duca Tara Bogaiii. Poezii. Buc. 1936.
4. Lumini de sears. Poezii. Buc. 1936.
OMUL
Esti Teal meu!
Te simt din tot, din toate
Ce'n cale imi suriind, infrigurate
Vorbind cu adancimile din mine.
Esti Tatal meu!
Suprem si pretutindeni si'n oricare,
Cu mainile intotdeauna pin'. e
De dimineti si de amurguri dare;
Cu mainile din care se revarsa
Gramezile de roua si de milk.
In campul gras, in valea diafana
Si pe pustia arse.
Esti Tatal meu!
Suav ca o imbalsimata creaci,
Prumos cum nu e nimeni ,sa te'ntreacii !
.Vlaret ;.i de splendori atat de greu.
Ca aripa imensei fantazii
Cu care once granita o smulg.
Pe 'ntinderile Tale aurii
and prinde a se avanta,
Se clatina si'n nesfarsirea Ta
Se sterge ca un fulg...
Sunt fiul Tau...
Tu singur cu-ale Tale:
Cu graul si cu apa si lumina,
Cu gurile aceste dulci, mereu
Mi -c spui ademenindu-ma in ca'e:

Poezia romaneaseit 561
E5ti fiul Meu l-
Stint fiul Tau! Suit din radacina
Ce freamata de Tine toata,
Umil 5i slab 5i pacatos 15i rau,
0, spre ru5inea mea, sunt fiul Tau,
Copilul celui mai de seams Tata!
Tu cer, Tu stralucirea, Tu cel sfant
Iar eu o biata Zara de pamant!
0, nu Te 'ntreb de ce (sa fie-a5a...
N'am dreptul caci sunt toate ale Tale.
Din mina Ta manfinc, dintr'insa beau,
De5i de-ar fi sa-mi spui candva: Iti iau
Aceste toate", cald a5 lacrima,
Dar ti-a5 raspunde: Ia-le
0, nu te'ntreb. Din spatiul infinit
Nu eu va fi spre mine sa Te-atiu!
$i pentru-atati 5i-atati ce-au patirnit
Pe umedele timpurilor c5.1
Splendoarea de a fi copiii Tai,
Ar fi tarziu!
0, nu Te'ntreb! Stapanul, Tu, ,ai vrut
Sa fiu ce sunt; si zarile inalte
De raze 5i parfum le-ai scuturat
Pe trupul meu, radanc m'ai scanteiat
Ca nimeni sa ma nasc. $i m'am nascut
Sa sufar mai presus de celelalte
$i poala mai plecat sa Ti-o sarut!
Asa m'ai .vrut! $i-apururea a$ sta
Cu 5ubredul meu trup de-o zi
Tacut ti'ngenunchiat sub voia Ta.
Tacut a5 suferi
Durerile marunte ce'l framant,
Dar tot in trupu-acesta de p5mant,
Mai sus de ce ma dpare efemer,
In negura 5i 'n fulgere de gin&
36

562 OH. CARDAI
Mi-e sufletul I
Mai sus de biata lacrima de rand,
Spre Tine el se sbuciuma, gemand
Sub toatii departarea dintre noi!
Deasupra 'ntaranatelor nevoi
$i plin de tot adancu-mi pamantesc.
Puternic §i sarman
Deslantue in mine-un uragan.
$i uraganu-acesta'n care cresc
$i ma ridic, Stipane,
Ca pulberea la glesne imi ;amine,
Abia ca un parau;
Deslantuire-aceasta fara frau,
Neinarginirea-aceasta de fiori
Pe 'ntinderile eirei,
Tu larg invaluindu-Te cu sori
Surazi in nemi*carea departitei;
Inabu§irea-aceasta ce-o destind
Din tot ceii plange 'n mine oropsirea,
In care ma inalt ca sa -Ti cuprind
Genunchii §i iubirea;
0, nebunia-aceasta ce se -aline
$i tremura §i pururea Te vrea
Pe Tine, Boar pe Tine;
Minunea-aceasta umeda, fierbinte
Mereu mai sus pe luciul ei ma is
Dar Tu ramai mereu mai sus de ea
Supremule parinte!
...$i'n golurile ce din mine gem
Ne mai §tiind de uncle sa Te chem,
In golurile-acele fara zare
Raman pierdut cu-aroma ce Ti-o sui;
$i respirand neantu'n care-apui
Ma legan ca o Hoare...

94.- Alexe Mateevici
(1888-1917)
Nascut la 16 Martie 1888 in satul Cainar, pe
rauletul Botna, mai la apus de satul Cau$eni, in
judetul Tighina. Dupa tats poetul era de origins
poloneza intr'a patra generatie, dar dupa mama sä
tragea din vechea familie moldoveneasca Neaga, care
a dat Basarabiei renumiti preoti cu bogata $tiinta de
carte.
Primele studii le face A. Mateevici in satul Zaim,
uncle fusese mutat fatal sat, Mihail Mateevici, ca
preot. Tata' sau era abonat la revista Aibina" din
regat $i desigur aceasta buns publicatie a format
gustul de citit $i primele cunostinte cu literatura
ale copilului Alexe. A intrat apoi la seminarul inferior
($coala duhovniceasca) din Chi$inau, unde a invatat
patru ani pang in 1902. Dela $coala duhovniceasca
trece la seminarul teologic, din acela$ ora$,
unde absolve$te cu premiul intai. In 1910 este trimis
bursier la Academia teologica din Chiev. unde
its
is licenta in 1914. In acela$ an a fost Trumit
profesor la seminarul din Chisinau $i tot °data se
face $i preot, dar izbucnind rasboiul mondial. el este
mobilizat ca preot militar $i trimis pe frontul ga-
litian. Cand a intrat Romania in razboi, in 1916, a
cerut sa fie mutat in armata rusa ce venea in ajutorul
Romaniei. In toamna aceluia$ an facea parte din
origada 71 ruseasca de artilerie, care pazea frontul
Tecuci-Mara$e0i.

564 GH. CARDA$
In Romania ma simt bine si sanatos. Romana
se mini mult a cunosc asa de bine limba. Deaceea
prin oral ma primesc foarte bine. Pans ieri am fost
oaspele anal mare proprietar roman dintr'un ora§
ci am fost bine primit", scrie el in Decemvrie 1916.
In vara anului 1917 se imbolnaveste de tiros exantematic
pe front, si la 13 August moare acasa la
Chisinau. .
lnainte de moarte, vine cateva zile la Chisinau
depe front si is parte la congresul corpului didactic,
uncle citeste vestita sa poezie Limba noastra".
.
Opera poetics a lui Alexe Mateevici este formats
din traduceri §i poezii originale. El traduce din A.
Tolstoi, Nadson, Lermontov, Puschin si Gorki, in
special bucali de cuprins religios.
Poeziile originale risipite prin diferite ziare $i reviste
basarabene, sau ramase in manuscris, an fast
publicate in volum de P. V. Hanes, in 1926 (Buc.
Editura literati a Casei Scoalelor).
In poezia lui Alexe Mateevici predomina sentimentul
religios si dragostea netarmurita fatal de limba
romaneasca. 0 build parte din poeziile sale sunt
scrise sub influenta poetilor din regat, unee din ele sunt
de inspiratie usoara, dar ceiace v'a ramane pentru
totdeauna in literatura romaneasca este minunata sa
oda Limbo! noastra".
LIMBA NOASTRA
Limba noastri-i o comoarit
In adancuri infundata,
Un §irag de piatrii rara
Pe mo5ie reviirsata.
Limba noastrA-i foc ce arde
Intr'un neam, ce fara veste
*

Poezia romane ascii
S'a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.
Limba noastra-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roiu de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.
Limba noastra-i graiul panii,
Cand de vant se misca. vara ;
In rostirea ei, batranii
Cu sudori sfintit-au Zara.
Limba noastra-i frunza verde,
Sbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce 'n
valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Limba noastra-s vechi .izvoade,
Povestiri din alte vremuri ;
$i cetindu-le 'nsirate,
Te 'nfiori, adanc Si tremuri.
Limba noastra ii aleasa
Sa ridice slava 'n ceruri,
Sa ne spue 'n pram s'acasa
Vesnicele adevaruri.
Limba noastra-i limbs sfanta,
Limba vechilor cazanu,
Care-o plang Si care-o cants
Pe la vatra for taranii.
565

566
GH. CARPA$
Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multi vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii 'n care geme.
Strangeti piatra lucitoare,
Ce din soare se aprinde,
Si-ti avea In revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Nu yeti plange-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraci,
Si -ti vedea cat e de darnic
Graiul tarii noastre draga.
Rasari-va o comoara
In adancuri infundatii,
Un §irag de piatra rare
Pe mo§ie revarsata.

95. M. SAulescu
(1888-1916)
M. Sgulescu s'a nascut in anul 1888 si a murit
in anul 1916, in prima parte a rasboiului, pe frontul
dela Predeal. A colaborat la revistele : Senaunload",
Rama 1', Conrorblri critice", Flacara",
Junimea !Wrath", Laceafarul", Falanga literarli
i artistica",
Capitala", etc...
Mort in floarea varstei poetul M. Saulescu nu
ne-a dat intreaga masura a talentului sau. Din cele
doua volume de versuri \publicate putem remarca originalitatea
si fina analiza psihologica a poetului dispgrut.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Deparie.. Poezii. Buc. 1914.
2, Viata. Poeme. Bucuresti 1916.
3. Cui u1 mortilor. Poeme. (Volum anun(at dar
ne a parut).
4. Sliptamiina luminata. Drama. Buc. f. a. (Bib.
teatrului").

568 OH. CARDA$
ET NUNC ET SEMPER
Si cei ce plang ca Si acei ce rad
0 lupta duc amara,
Nauntrul for e-aceia§ tragedie.
Aceias iarna trista $i pustie,
Aceia§ primavara.
Pe once fata-o lacrima de pica,
Un zambet de rasare,
In pieptu'oricui, furtuna daca bate,
Ori raza bucuriei de strabate,
E 'n toti ceva ce ochilor n'apare.
Porniti pribegi, calatorim, purtand,
Ca sa be pierdem toate,
Comori de visuri, de sperante sfinte;
Si 'ndeplinirea vesnic e 'nainte
Si vesnic nu se poate !...
...Pe-acei ce plang ca si pe-acei ce rad,
Pe drumuri lungi ce-i mans?
Ce stea pe cer in veci luminatoare,
Ce raza pribegita dela soare
E cruda for stapana?...
Pe toti ii cheamii 'n depirtare dorul
De ce e nou, de ce-i necunoscut;
Pe cel ce vine sa porneasca mane.
Pe cel ce 'n urma randului ramane,
Pe cel ce s'a perdut...

96. Artur End5escu
(Nascut c. 1888)
Poetul Artur Enasescu s'a nascut prin anul 1888
la Botosani. A facut studii universitare la Bucuresti.
A calatorit mai multi ani prin strainatate,
stand mai mult la Paris. Astazi rataceste bolnav si
parasit pe staille luxoasei poastre capitale in vazul
tuturor fall a fi luat in seams de publicul romanesc.
A debutat la revista Convorbiri literate", a facut
parte din redactia revistei Lucealaral" in 1919 si a
mai publicat poezii si diferite cronici, la revista Flaciira",
Steagul", Universal literar", Adevdrul li
ferar ", etc...
Artur Enazescu este autorul cunoscutelor poezii:
E Rita, fecioara ca .ochii sprin(ari ", Cruce albd
de mestenclin" puse pe muzica si cunoscute de toti.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Pe giinduri. Versuri. Buc. 1920.
BALADA CRUCII DE MESTEACAN
Cruce alba de mesteacan
Rasarita printre creste,
Cine to cunoa§te 'n lume,
Cruce fara de poveste?

570 GUI. CARD AS
Peste bratele-ti intinse
Din poiana -Fara flori,
Uneori s'apleaca in noapte
Cardurile de cocori.
$i 'n tacerea nesfar*ita
Sub arcadele de brad
Nu s'aude decat plansul
Cetinilor care cad.
Cruce alba de mesteacan
Biciuita de furtuni,
Peste lemnu-ti gol doar tuna
Pune albele -i cununi.
Ca de-o mane nevazuta
Slovele-ti se sterg de ploaie;
Tot mai mult te bate vremea,
Vanturile te indoaie...
$i ca maine fulgii ernei
Te vor prinde 'n a for salba
$i vei disparea din lume
Cruce de mesteacin alba.
Sfantul ingropat sub tine
Cine-1 va mai sti de-acum,
Cruce alba ratacita
Lfinga margine de drum?
Brate le-ti de vanturi smulse
Se vor pierde pe poteci,
Numai brazda de tianii
Nu-1 va parasi pe veci 1

97.- Nichifor Crainic
(Nascut 1889)
Nichifor Crainic (Ion Dobre) s'a nascut in satuf
Bulbucata din judetul Vlasca la 22 Decemvrie 1889.
A urmat facultatea de teologie din Bucuresti si Viena.
A fost profesor la facultatea de teologie din Chic
sinau $i secretar generar in ministerul cultelor. Asazi
este profesor la facultatea de teologie din Bucuresti,
directorul revistei Gandirea" $i ziarist de mare ta-
lent. A inceput si
publice versuri inairite de rasboi.
Poetul Al. Vlahuta I-a remarcat cel dintai si apoi
domnul N. lorga, care it trece printre cei mai talentati
poeti traditionalisti de azi.
Nichifor Crainic a colaborat la revistele: Lucea-
Owl", Ramat i",Drunt drept", Flacdra", Viata
Romaneasca", Neamul romdnesc", Spicul", Dacia",
Transilvania", Romania nou4", Lamura", Revista
critics ", Cugetul romdnesc". etc.
A condus catava vreme revista destinata invatritorilor
Lamura". A intemeiat publicalia enciclopedica
Cartea vremii". In 1930 a fost laureat cu premini
national pentru poezie.
In poezia traditionalists a lui Nichifor Crainic,
predomina elemental religios. Allturi de el avem
descrieri minunate ale campiei romanesti, ale Omantului
nostru cu bate darurile lui bggate. Pe cand
muntii si dealurile romanesti au avut numerosi can

572 OH. CARDA5
WO, §esurile tarii noastre apar pentru prima oars
cu frumusetea for deosebi1d, in viguroasa i minunata
poezie a lui Nichifor Crainic.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. 5esuri natale. Poezii. Craiova, 1916.
2. Zdmbete in lacrimi. Buc. 1916. (Bib. Scriitorilor
Romani).
3. Darurile piimonialui. Poezii. Buc. 1920.
4. Tara de peste veac. Poezii. Buc. 1931.
COP ACUL
Innalt i 'ngandurat ca visatorul,
Stand intre cer si 'ntre pamant stingher,
Crescui si eu din vesnicul mister
Din care toate hi pornesc isvorul.
Cand seva urea 'n trunchiul meu de fier,
Adancul imi trimite 'n foi fiorul
Si simt ea 'n mine navaleste dorul
Pamantului de-a fi mai langi cer.
lar cerul peste varful meu se .ndoaie
$i svonuri tainice din infinit
0 guri fac din fiecare foaie.
Si 'n freamatul de foi nelamurit,
Cu soaptele veciei se 'ntretaie
Suspinele pamantului trudit.

98.- Mircea Radulescu
(Nascut 1889)
Mircea Radulescu s'a nascut in anul 1889 la Giurgiu.
Este Tembru in comitetul de lectura al Teatrului
Natonal din Bucuresti si ziarist. A inceput
sa publice versu.i patrio.L:e inainte de rasboi. A colabo_af
la re-, istele: Senzlincitatul", Viata ronineascli",Flacara',
Convorbiri literare", <strong>Adevarul</strong> literar",
Universal literar I, Convorbiri critice",
Viata sociald", etc... In zilele noastre publics cu
deosebire in ziarul Universe', ode patriotice inchinate
sarbatorilor nationale, in acest gen este cel
mai fecund poet roman.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Leii de piatra. Poezii. Buc. 1914.
2. Eroice. Poezii. Buc. 1915. Ed. II. Buc. 1921.
Ed. III. Buc. 1927.
3. Poeme eroi.e. Ed. compleM. Buc. 1915.
4. Pe aicea nu se irece. Poem eroic. Buc. 1918.
5. Suflet si aqua. Poezii de rtisboi. Buc. 1919.
(Cu C. Moldovanu).
6. 0 noarite la Mi-cesti. .Fantezie in versuri.
Buc. 1920. (In colaborare cu A. Mosoiu).
7. Serenada din t ecut. Comedie istoricii in 1
acte in versuri. Buc. 1921

574
Gil. CARDA$
8. Sul letul Patriei. 1914-1920. (Cu o prefata de
Burbu Delavrancea). Buc. 1921.
9. Bizantz. Drama in versuri. Buc 1924.
10. Poeme pentru Galateea. Buc. 1925.
11. Contarea erotior. Buc. 1925.
12. Rapsodii romfinesti. Buc. 1 935
DOINA
Floare din durerea noastrg,
Dor fare popas,
Doing, pasare miiastrii,
Unde sbori scum hoinara,
De I4i badea fare fara,
Tara -fare glas?
Ciripit de randunica,
$uer de haiduci,
Cine-acum sa te mai zica,
Doing, frunza i iar frunza,
Glasul tau ca sä patrunza
Mortii fara cruci?
Codrule, cu brate &ante,
Ars de vijelii,
Cine-acum sa te mai cante?
Ca, de cand e0i numai sgura,
Plange mandra de crescura
Apele din Jii...
Frunza galena i rara,
Frunza de Siret,
Ai avut ursit-amara

PoezSa romaneasell 575
Sit desparti iubirea 'n tare;
Bade dorul ce doboara
Cum si ti-1 trimet?
Foaie neagra de malura,
Ca de-o vreme 'ncoa,
Au dat cainii 'n b atatura
$i belpgul tot ni-1 furs,
Doar blestemul de pe gura
Nu ni-1 poste lua!
Cin' s'a to mai cante,
,
Doing §i iar doing...
C'am ajuns pe maini
$i badia numai vine,
.
streine
Fir uscat de maracine,
Fir de maracine !
-

99,- George Toparceanu
(Nascut c. 1890)
George Toparceanu s'a nascut prin anul 1890 in
Muntenia. A facut universitatea la Bucuresti. In anul
1912 se stabileste la Iasi. A fost secretar de redactie
la revista Viata romdneascd" §i la bazarul
Lumea". In vremea rasboiului a luptat la Turtucaia
si a fost prizioner in Bulgaria. A fost director al
Teatrului National din Iasi. Astazi este inspector al
teatrelor si membru corespondent al Academiei Romane.
In anul 1926 a fost laureat cu pretniul national
pentru poezie. Impreuna cu M. .Sadoveanu $i Gr.
T. Tora, redacteaza revista Insemndri iwne".
G. Toparceanu si-a facut debutul literar in anul
1907 la revista Viata literara $i artistica". A colborat
apoi la revistele: Neamul romdnesc literar",
Sem lintl'orul", Ramuri", Via fa social!! ", Fla-
Cara", Vi24a lomane2scd', Insemnd i literare",
de-d u1 literar si artisti-", Bile e de papagal", etc...
G. Toparceanu este prin excelenta un poet umorist,
dar are si un adanc fond sentimental. Cateva
din parodiile si
baladele sale sunt cunoscute de toad
lumea.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
literar
1. Parodii originale. Buc. 1916. Ed. II, Buc.
1921. Ed. III. Iasi, 1927.
A

Poiezia romineasca 577
2. Balade vesele. Buc. 1916.
3. Strafe alese. Balade vesele si triste. Iasi, 1920.
Si alte editii.
4. Migdale amare. V ersuri kumoristice ,si fanteziste.
Buc. 1928. Si alte editii.
CANTECE
0, vis at iubirii trecute!
Sunt singur; omatul tarziu
Pateaza aleele mute
$i parcul e Inca pustiu.
Vad iaras castanii si plopii.
Prin ramuri suspine strabat.
Acum cu sfiala m'apropii
De banca pe care ai stat.
Si pieptul incepe sa-mi bats.
De sus fluturand a cazut
Pe banca o foaie uscata,
0 frunza din anul trecut...
I
II
Frumoasa esti, padurea mea,
Gaud umbra 'i inc rara
$i printre crengi adie abia
Un vant de primavara...
Cand de sub frunze moarte ies
In umbra viorele,
37

578 GU. CARDA5
lar eu strabat huceagul des
Cu gandurile mele...
Cand stralucesc subt roue grea
Carari de soare pline,
Frumoasi esti, padurea mea,
$i singurit ca mine...

loo. Ion Pillat
(Nascut 1891)
Ion Pillat s'a nascut in anti! 1891 la Bucure0i.
Si-a facut studiile liceale §i universitare la Paris.
$i
Este membru corespondent al Academiei Romine
deputat. A redactat ,numeroase reviste literare,
dintre care amintim: Cugetuf romanesc", Gandirea",
etc... A fost si este un harnic colaborato0
al celor mai insemnate reviste romane§ti. Poet modernist
in primele sale volume de versuri, aparute
inainte de rgsboi, I. Pillat ajunge in urea unul dintre
cei mai fecunzi aparAtori ai poeziei traditionaliste.
In stihurile sale aparute dupa rasboi, el Cana
brazda stramwasca, satul romanesc cu tot farmecul
ski rustic si biserica de tars cu nota -ei patriarhall.
Se inspira din legendele populare $i totodata
reinvie figurile din trecutul nostru literar.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poveslea celui din ,arms slant. Paris, 1912.
2. Visari pligdne. Poezii 1910-1912. Buc. 1912.
3. Eternitati de o clip& poezii.
Buc. 1914.
4. lubita de zapadd. Buc. 1915.
5. Amrlgiri. Poezii. Buc. 1916.
6. Poezia lui P. Cerna-Con ferin(d. Buc. 1916.
7. Gradina Mire ziduri. Poezii. Paris 1919. Ed.
II. Buc. 1920.
8. Poezia toamnei (Aniologie). Buc. 1921.

580 G H. CA R D A $
9. Pe Arge,3 in sus. Poezii. Buc. 1923.
10. Satul meu. Poezii. Buc. 1925.
11. Biserica de altticlata. Poezii. ,Buc. 1926.
12. Antologia poe(ilor de azi. (Vol. I-II). Buc.
1925-1928. (In colaborare cu Perpessicius).
13. Florica. Poezii. Buc. 1927. -
14. Intoarcere. 1908-1918. Buc. 1928.
15. Ccintece din popor. Buc. 1928.
16. Limpezimi. Poezii. Craiova, 1929.
17. Cada/ verde. Poezii. Bucuresti.
18. Scutut Minervei. Poezii. Bucuresti.
19. Pasarea de lut. Poezii. Buc. 19<strong>35.</strong>
IN VIE
Tot mai miroase via a tarnaios- si coarng,
Mustos a piersici coapte si crud a foi de nuc...
Vezi, din zavoiu sitarii spre alte yeti se duc.
Ce vrea cu mine toamna pe dealuri de ma'ntoarnill
Nu e amurgul inca, dar ziva e pe rod
Si soarele de our da'n parg ca o gutuie.
Acum omida neagra spre poama lui se su:
Tares, un tren de-marfa pe-al Argesulu; pod.
Cu galben si cu rosu isi coase codrul iia.
Prin foi lumina sboara ca viespi le chihlibar.
0 ghionoae toaca Intr'un agud, si rar,
Ca un ecou al toamnei, raspunae tocalia...
S'a dus... §i iara's suns... 5i race., Dar and
Ecou ce adormise si-d tresarit deoda ta
In inima o toaca ce'ncept'ncet sa bate
Lovind in amintire a. pasarea 'n agud.

101. Aron Cotrus
(NAscut 1891)
S'a nascut in anul 1891 la 2 lanuarie la Haag
langa Sibiu din familie de preot. A studiat la Bra-
$ov $i Viena. A facut parte din redactia ziarelor
nationaliste Romanui" din Arad $i Gaze la Transilvaniei".
Voluntar in armata austro-ungara, cade prizonier
in Italia. Dupa rasboi a fost mai multa vreme ziarist
in krad, unde a condus $i minunata biblioted Semanatorul".
Acum este ata$at de press In strainatate.
* * *
Aron Cotrus a inceput sai stcrie versuri sub influenta
revistei Semanatorul", a trecut apoi la curentul
modernist, iar in urma a reu$it sali creieze o nota
personala. Cateva poezii aparute in ultimele volume
au vigoare de forma destul de puternica. Citam poeziile:
Bivolii", Imn", Copacul singuratie etc...
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poezil. Orastie. 1911.
2. Sarbilloarea mor(ii .Versuri. Arad, 1915. Ed.
II. Buc. 1922.
3. Neguri albe. Alba-lulia, 1920.

582
-
OH.
CARDA$ '
4. Romania. Poemh. Brasov, 1920. Ed. 11. Arad,
5.
6.
7.
1922.
Versuri Arad, 1925. Bib. Semiinatorul".
In robia lor. Arad. 1926.
Maine. Versuri sociale. Cluj, 1928. (Editura
revistei Societatea de maine").
IN TARA MORTII
Din zare 'n zare
Intreg vazduhul si parnantul pare
Un raiu ingrozitor, fare pereche
Aprins vijelios de-o ura veche
In noaptea astei groaznice orgii,
Data de Moarte 'n cinstea celor vii!..
Ploi de rachete
Ploi. rosii, albe, verzi si violete
Aprind vazduhul iar
Cu sborul for halucinant, barbar...
ploi de rachete, ploi
.e cad si se sfarseasca in noroi
$i 'n trupuri ostenite de eroi!...
6 1 d A
Iobagi viteji, voinici de fier, eroi,
In santuri, prin zapezi on prin noroi,
Pe ger si ploi,
In marsuri, la atacuri zdrobitoare,
Mi-e sufletul cu voi!
Iar cand dormiti c'o dragoste rebels.
Iubirea mea vi-i trista antinela
$i Ala la mormant va fi cu voi,
Frati dulci, iobagi, nenorociti eroi !...

102.- Constantin T. Stoilia
(1892-1916)
Talentatul poet Const. T. Stoika s'a nascut la
23 Februarie 1892 in orasul Buzau. Si-a luat bacalaureatul
la liceul din Pitesti si licenta in litere
la Bucuresti. Ca elev la liceu infiinteaza o revista
Tinerimea literara i artistica'', uncle publics poezii
sub pseudonimul Delaziliste.
A murit in anal 1916 la 27 Octomvcie pe front.
A fost inmormantat in groapa comuna la marginea
drumului ce duce dela Titesti la Boi.oara (Arges).
Const. T. Stoika a colaborat la revistele: Viata
north'', Poezia", Noaa revistil roman ", Flactira",
Saptamana politica ,si cultarala", etc...
C. T. Stoika ne-a dat minunate traduceri din: Lucretiu,
Horatiu, P. Verlaine, Ch. Baudelaire, L. Uhland,
Peladan, I. B. Hasdeu, etc...
Versurile sale originale se disting prin nota religioasa
$i patriotica si prin marea lui dragoste fats
de natura tarii noastre. Acest erou al rasboiului $i
framantAtor al gandului omenesc, ne-a lasat in scurta
sa viat5 cateva poezii remarcabile.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Liairiri. Poezii. Buzau 1910.
2, Oedip $1 Slinxul. Trad. din Sar Peladan. Buc.
1914.

584 GIL CARDA$
3. Utz profit femenin: Carmen Sylva. Buzau
1919.
4. Insemari din zilele de luptii. Buc. 1921.
5. Poezii. (1912-1916). Chisinau 1928.
IMN CATRE IEHOVA
Ai imbracat, Iehova, lumina ca o haina
$i ai intins din ceru-ti in cort la infinit;
Din apele inalte camarile-ai zidit
$i pus-ai scars norii in ,casa ta de taina.
Cu-aripele-adierii plutesti neincetat;
Ca oaste, lungi convoiuri de duhuri ti-ai ales
Iar vestitor de moarte un foe neinteles.
Pe temelii eterne pamantu-ai asezat,
Cu manali cufundandu-1 in neagra adancime
$i apele tacute, de secoli pe 'naltime
Uitate, intr'o noapte in scorburi le-ai retras.
Ai coborit campia, iar muntii i-ai lasat
In veacuri nesfarsite triumfatori sub soare.
In vaile de umbra ai revarsat izvoare
$i ai incins pamantul cu ape ricoroase;
Aici veni-vor cerbii in salturi sgomotoase,
Sa se priveasca 'n unde; iar pasarile toate
Din casele de ramuri
Vor desmierda tacerea in grea singuratate.
Din norii grei, o, Doamne, ai revarsat in sesuri
Bogatele efluvii de seva si lumina
$i painea-ai frimintat-o cu mina ta diving,
Rascumparand cu trudi umanele eresuri.

Poezia romaneasci 585
Ai scurs din teascuri vinul s'aduca bucurie
Si untdelemnul sacru aprinsu-l-ai in case;
Ai imbrAcat Libanul, culcat in vepicie,
Cu secularii cedri. Pe piscuri luminoase
De nori aprins-ai luna in noptile tacute,
$i in eternitatea cu legi necunoscute,
Un soare...

103.- Demostene Botez
(Nascut 1893)
Demostene Botez s'a nascut in satul Hulub, comuna
Trusesti din judetul Botosani la 29 lunie 1893.
Si-a luat licenta in drept la facultatea din Iasi.
Actualmente este advocat si ziarist in acelas oral.
A facut parte din cercul literar al revistei Viata
Romeneasch". A colaborat la. revistele: Arhiva",
Viata Romfineasc4",Flacara", Insemniiri literare",
Cage lal romtinesc", Gdndirea", §i altele.
Demostene Botez scrie in spiritul poeziei noui
de h. Azi Opera sa poetics se caracterizeaza printr'o.
not trista si monotona. Durerea pe care a suferit-o
neamul nostru, din fericire .numai pentru putin timp,
prin pacea dela Buftea, o cants poetul in versuri
duioase, in poemul Munfii".
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Mun(ii (Versan). Iasi, 1918.
2. Floarea ptimiintulai.
.
(Poezii). Iasi, 1920.
3. Povestea omului versuri . Iasi, 1923.
4. Zilele vigil. (Povestea omulai vol. 11). Poeme..
Buc. 1927.
5. Cuvinte de dincolo. (Versuri). Bucuresti.

Pania tom/Wendt 587
VECERNE DE TOAMNA
Se lass -o ceata cenusie de-asupra dealurilor sure,
Iar fumul alb ca ,niste nouri pe vai pluteste ca o nova,
Din cer coboara lungi perdele de nori la margini de
[padure
Si ceata lass -o rota albs pe miriste si pe otava.
Porumbi uscati in lungi ogoare fonesc cu frunze de
[ararni;
0 boare umoda si rece aduce miros de panuA,
Pe jumatate luna alba, in plina zi, ca o naframa
Apare 'n colt de cer albastru deschis de-o data ca
[o usa.
Un vent usor de miaza noapte alungi negura pe coame,
Cernand in drum o roue deasii pe campurile cenusii.
0 duce-apoi si o incurca printre livezile cu poame,
Sau o imprastie subtire pe dealurile dela vii.
Departe de-o sperietoare de vantul toamnei desbracata,
Un stol de grauri ca nisipul se lase repede pe-o gluga,
Iar pe campia pustiita, intro
metanie inceata,
0 cumpani in departare, ingenunchiazi pentru rugs.

104.- Lucian Blaga
(Ngseut 1895)
Lucian Blaga s'a nascut la 9 Mai 1895 in satul
Lancram de langd Alba-lulia. Studiile secundare $i
universitare le-a facut la Brasov $i Viena. In capitala
Austriei $i-a luat doctoratul in filosofie. Este
ata3at de presd in strainatate, unde desfd$oard o vie
activitate pentru raspandirea literaturei romanesti.
Este un profund ganditor $i un erudit filosof. A colaborat
la revistele: Luceafarul", Geindirea", Via(a
Ronzaneascli", Cugetal Rorniinesc", Lamura", Culture
', Anev4; at literar si artistic", Cavantul literar
si artistic", etc...
A scris mai multe volume de- versuri originale
$i tot atatea volume de eseuri si studii filosofice.
A fost relevat ca poet de talent de Sextil Puscariu.
Este membru al Academiei Romane. Lucian Blaga,
este primul poet ardelean, care a scris in spiritul
poeziei moderniste.
Poeziile sale cu fond mistic se caracterizeazd
printr'o find analizd sufleteasca. In Toezia noastrd
de astazi $i in randul filosofilor romani actuali, L.
Blaga ocupd un loc de primul rang.

Poezia romaneasca 589
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Poemele luminii. (Versuri). Sibiu, 1919. Ed.
II. Buc.
2. Pa,sii profetului. Poezii. Cluj, 1921.
3. In marea 'revere. (Versuri). Cluj, 1924
4. Lauda somnului. (Versuri). Buc. 1929.
5. La cumpana apelor. (Versuri). Buc.
----
DATI-MI UN TRUP VOI MUNTILOR,
MARILOR!
Numai pe tine to am, trecatorul meu trup'
$i tutu§
flori albe $i ro$ii, eu nu-ti pun pe frunte $i '11, pletP
caci lutul tau slab,
mi-e prea strand pentru strasnicul suflet
ce-1 port...
Dali -mi un trup
voi, muntilor
marilor,
dati-mi un trup sa-mi descarc nebunia
in plin!
Pamantule larg fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei naprasnice inimi,
prefa-te 'n laca$111 furtunilor, care ma strivesc,
fii amfora eului meu indaratnic 1
...Prin cosmos
auzi-s'ar atuncia maretii mei pa$i
$i-a$ apare navalnic $i liber
cum sant,
Pamantule sfant:

590 GH. CARDA$
Cand as iubi,
mi-as intinde spre cer toate marile mele
ca niste vanjoase, salbatece brate fierbinti,
spre cer
sa-1 cuprind
mijlocul frang
sa-i
sarut sdipitoarele stele.
Cand as uri,
as sdrobi sub picioarele mele de stance,
bieli sori
calatori
si poate-as zambi.
. . .
Dar numai pe tine to am trecatorul meu trup.

105- Alexandru Philippide
(Islascut 1900)
Ale ,.nuru Philippide s'a nascut in anul 1900 la
Iasi. Este fiul vestitului filolog si
profesor, Alexan-
dru Philippide. A fAcut studiile universitare la Iasi,
in Germania $i la Paris. Actualmente locueste in
Bucuresti ca ziarist. A colaborat la revistele: Insemmlri
Iiterai e", GOndirea", Cugetal mdnesc",
Flac4ra", Viata Ronthneasca", Lumea Ilterarti",
Integral", Adev4lrul literar bsi artistic", etc...
A fost remarcat in cercul literar al Vietii Ro-
Judne4i".
Opera poetics a lui Al. Philippide care se incorporeaza
la poezia modernists, vine cu o notA originalA,
prin bogatia imaginelor $i prin noutatea fondului.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Aur sterp. Poeme. Iasi, J922.
2. Shinci fulgerate. (Poezii). Bucuresti.

692 GH. CARDA0
CANTECUL CATORVA
0, soare, cu aripa ta alunga
Cat mai departe noaptrea noastra lungs,
Si sprijina pe stalpi de flacari largi tot golul.
Sa nu se surpe, coplesind pamantul
Atunci cand vantul
Prin golul mut se da de-a rostogolul...
Desfasurandu-ti aripele largi,
Tu, vechiul cer ingust si scund sa-1 spargi
$i sa-i imprastii tandarile-albastre
In vid, de-asupra capetelor noastre,
Pentru-a privi pe vasta lui ruins
Indemnul tau de aur si lumina...
$i da-ne, Soare, suflet nou, alt vis!
Ne-am saturat de vechiul nostru vis!
Vazduhul tot to fa-1 sa intre 'n noi;
De tine pans 'n crestet sa fim plini;
Polenul tau sa ne preschimbe 'n crini
$i zimbitori sa stam in fata ta, si goi,!
Mai da-ne, Soare, aur mult si toarna
Pe fruntea noastra aurul nadejdii,
$i 'n ochii nostri cants ca o goarna
Invingatoare de primejdii!
$i sufletelor da-le loc., sa arda bine,
Ca niste jertfe, pentru tine!...

106.- Dumitru Ciurezu
(Nascut 1901)
D. Ciurezu s'a nascut in anul 1901, in comuna
Plenita din judetul Dolj. A facut cursul liceal la
Craiova i Ramnicu-Valcea, jar studiile universitare
la facultatea de litere din Bucure$ti. A colaborat
la mai multe ziare i reviste dintre care amintim:
Tara noastra", iunde i-a facut debutul literar
, Vitqa Ronzaneascd", Gdndirea", Alberta",
etc...
Astazi este redactorul principal al revistei Albina".
D. Ciurezu pastreaza in poezia sa, nota traditionalista.
Izvorul de inspirafie 1-a gasit in cronica
stramoeasca, in datinele §i credinfele poporului roman
§i in frumusetile pitore§ti ale tarii noastre.
Prin limba sa armonioasa ¢i prin prospefimea versurilor,
opera poetics a Jui D. Ciurezu, ocupa un
loc de frunte in literatura tanara de astazi.
SPICUIRI BIBLIOGRAFICE:
1. Risdrit. Poezii. Bucure#1. 1927. (Volum premiat
de Academia Romana).

594 OH. CARDA$
RAS ARIT
Am dat cu mina crengile 'ntr'o parte
Ca sä privesc cum soarele ra sare,
Cum crangul tot nelinistit tresare;
Cand dimineata apele-si imparte.
Cand rasaritul sarnceli si sue
Gonind lumina 'n fluturi spre izvoare
Cand pasirile-asteapti ca si sboare
Cu premenirea z'arilor verzue.
$i cum catam adincul sa -1 .cuprind
Ca'n ochii mei minunea si se ntimple,
Mi-a nivilit un val de singe 'n timple
$i mi-am simtit obrajii cum s'aprind.
Parearn iesit atuncia din pamant
Frumos si svelt, puternic si curat,
De sanitatea firii 'nfiorat
Ca un arin ce tremura de \rant.
Cadea lumina calda 'n picuri Del
Si-mi inflorea pe umeri §i pe mini,
.
isvoare de ffintani
Cum se trudesc si iese 'n calea ei.
Din cuiburi puii se 'ntindeau golasi
Ciricurile cintezii s'audi,
Cand zorile pe aripa for crud.t
Rideau, ca pe-un manunchi de condurasi.
0 caprioara 'n
margini de tufis
Lingea pe ochi un pui lipit de ea,

Poezia romitheaseal 595
$i urzitori pe varfuri se smicea
Din raze not urzeau paienjeni.
Pe gura unei flori deschise-atunci
S'a napustit un flutur i-o albina,
Iar de pe culmi nametii de lumina
Iii spulberau zapada peste lunci.
$i eu, tacut, am mers prin iarba uda,
Pe fruntea mea cu urme. roi de dungi,
Am ascultat spre Lacurile lungi-
Cum vitele trec ciurda dupa ciurda.
M'am abatut din cale sa vorbesc
C'un om venit in linite sa are,
M'am inchinat i eu, ca el. spre soare,
Simtincl ca 'n nemurirea lui, traesc.
MPhir. MIA

NOTITA BIBLIOGRAFICA
Poeziile care au fost alese in aceasta antologie,
sunt luate dupa cele mai bune si mai corecte
editii ale poetilor nostri. Am evitat volumele de
popularizare, sau antologiile mai vechi, uncle
textele sunt prescurtate $i mutilate.
La fiecare scriitor am dat lista operilor $i a
ediliilor publicate.
Izvoarele bibliografice pentru fiecare poet in
parte, care trebuiau sá apara aid, se completeaza
prin Spicuirile bibliografice"tiparite
la locul cuvenit.
G. C.

Poezia rornaneasci 597
TABLA CUPRINSULUI
VOLUMUL L
Pagta
VX.X.
Prefata.. . .
I, Mitropolitul Dosoftei . 1 11
Studiu si bibliografie . . . 1 7
Psalmul 1 . 7 8
Psalmul 43 8 9
Psalmul 46 9 10
Psalmul 136. . 10 11
2. Miron Costin . 12 20
Studiu $1 bibliografie 12 15
Viata lama . 16 20
3. knitchiti Viciirescu 21 26
Studiu Si bibliografie . . 21 25
Amarita turturea 25 26
Testament literar 26
. . .
39
Studiu si bibliografie . . . 27 30
Tiganiada. Cantul I (frag.) . . . 30-- 39
4. Ioan Budai Deleann . . 27
5. Alecu Vaciirescn . . 40 44
Studiu si bibliografie 40 41
Oglinda 41 42
Da nu ma crezi pa mine 42 44
6. <strong>Neculai</strong> Vicarescu . . . 45-- 47
Studiu si bibliografie . 45 46
Durda . 46 47
7. Costache Conachi 48 59
Studiu st bibliografie . . . 48 51
Am lasat lumea si slava .
52
Mg sfarsesc, amar ma doare . 52 53
Inteun radii' de dimineata . . . 53 54
Zori de Mull se revarsa. . .
55
Omuta, slaba fiinta 56
8. Gheorghe Asachi . . 57 70
Studiu si bibliografie 57 62
La introducerea limbii nationale
(Sonet) 62 63
Catra Italia . . . . 63 64
Timpul fuge cu iuteal'a 64 65
Care planeta mea .
66
Imnul Moldoveni/or 66 67
Dochia $i Traian 68 70
9. hum Vitcarescu . . 71 $1
Studiu si bibliografie . 71 75
La pravila tarn . . . 75 77
Marsul romanesc . 77 79
:
Ceasornicul indreptat 79 81
10. Costache Stamate 82 95
Studiu si bibliografie 82 37
Imnul lautei rominesti 87 $8
Strajariul taberei .
. 88 92
Aducerea aminte . 92 94

598 G1-1. CARDA$
PazIna
11. Anton Pann . 90-107
Studiu si bibliografie . . . 96-100
Condamnarea strugurului . . . . 101-107
12. Costache Negruzzi . . 108 115
Studiu si bibliografie . . . . 108-111
Marsul lui Dragos . . 111-113
Uriasul (trad.) 113-115
13. Ioan Eliade-Radulescu . 116-134
Studiu si bibliografie 116-122
Sburatorul . . . . .... 123-126
Cantarea diminetei 127-128
Macesul si florile 128-134
14. Alecu Donici 135-143
Studiu si bibliografie . 135-138
Infiintarea fabulel 138-139
Greierul si furnica .
139-140
Gastele 140-141
Doi caini 141 142
Antereul lui Arvinte . . 142-143
15. Vasile Carlova 4 . 144-151
Studiu si bibliografie . 144-147
Ruinurile Targovistii 147-149
Pastorul intristat .
149-151
16. Grigore Alexandrescu 152 172
Studiu s1 bibliografie 152-155
Annl 1840 . . . 155 158
Miezul noptii . . 158-159
Ucigasul fara vole 159-162
Satira spiritului mieu . . . 162-166
Umbra lui Mircea la Cozia . 166-168
Toporul si padurea . . . 169-170
Bout 4i vitelul . 170-172
17. Andrei Mureseanu 173-176
Studiu si bibliografie 173-174
Rasunetul 174-176
18. Dimitrie Bolintineanu 177-188
Studiu si bibliografie . . . 177-181
0 feta tanara pe patul mortii . 1P2-183
Mama lui Stefan-cel-Mare . . 183-184
. ..
Daniel Sihastru
San Marina . .
. . - . ... ... 184-185
185-188
. .
Studiu 4i bibliografie
Steluta
Grozea . .
189-193
193-194
194-196
19. Vasile Alecsandri .. ... 189-206
Desteptarea Romaniei 196-197
Oda ostasilor romani 198 199
Iarna . . . . . . . . 199-200
Sfarsitul iernii 200-201
Tara . . . . 201-203
Balcescu murind . . . . . 203-204
Sergentul 204-206

20, Gbeorghe Sion
Studiu Si bibliografie
Limba romaneasca
21. George Creteanu . . .
Pouts' romaneasea 599
Poona
207-211
207-209
209-21.1
212-20
Studiu Si bibliografie 212-214
Patrie Si libertate .
21.4
Adio la Carpati 215
Ctintecul strainatKtii 215 -217
22. Anton Naum . . . . 218-226
Studiu Si bibliografie 218-221
Dona Clara 222-225
Elegte .
225-226
23. Alexandru Sihleann 227-231
Studiu Si bibliografie 227-229
Sonetul I . .
229-230
La Patria .
230-231
24, Alexandru Deparitteann . . . 232-241
Studiu si bibliografie . . 232-235
Mama . . . . . 235
Vara la tar5. 235-241
25. Nicolae Nicoleann . . . . . 242-246
Studiu Si bibliografie 242-244
Dor si jale . . . . 244-246
26. Vasile Bumbac . 247-252
Studlu 51 bibliografie 247-249
Cantecul plugarului 249-250
Ciintec de primavarit 250-251
Grangurul . . . 251-252
27. Nicolae Skelitti . . . 253-255
Studiu $1 bibliografie . 253-254
Doina 254-255
Cruciulita 255
28. Costache Carp . . . .
256-262
Studiu Si bibliografie 256-253
Ta n ta rul Si harmasarul . 257-262
29. Bogdan P. Ha5deu . . . 263-269
Studiu si bibliografie 263-26B
Bradul ...
26.8 -269
Dorul (frag) 269
30. Mihail Zamfirescu 270-272
Studlu Si bibliografie 270-271
Cersetorul . 271-272
. . . .
31. Teodor Serbanescu . 273-276
Studiu Si bibliografie 273-275
Unde esti 275-276
Dor de dus .... . .
276
32. Mihai Gregoriadi Bonacbi .
277-278
Studiu 5i bibliografie 277-278
Un dorobant . . 278
33. Iacob C. Negruzzi 279-284
Studiu 51 bibliografie . . . . . 279-282
Caher . . . . . ..... 282-284
34. loan Lapedatu . . . . .......
285-288

600
GH. CARDAS
VOLUMUL IL
Paglna
<strong>35.</strong> <strong>Neculai</strong> Beldlceann . . 289-295
Studiu si bibliografie 289-292
Armindenul ,
292-293
Sorin 293-295
36. Dimitrie Petrino 296-301
Studiu si bibliografie 296-298
Ruiniia 298-300
Dedicare . ,
300-301
37. Const T. Belimace 302-303
Studiu si bibliografie 302-303
DimAndarea pArinteascA . . 303
38. Mihai Eminescn 304-343
Studiu si bibliografie 304-310
Epigonii 310-314
Melancolie 314-315
Luceafarul 315-329
GlossA 330-332
Satira Ill 332 341
Sonet 341-342
Lacul 342-343
S'a stins vista 343
39. Veronica Miele . . .
344-346
Studiu si bibliografie 344-345
Lac-oglindA 345-346
Mater Dolorosa 346
40. J. B. lietrat .
347-348
Studiu si bibliografie 347
Glossa 348
41. Matilda-Ctigler-Poni .
349-351
Studiu si bibliografie .
In natura-i grea Were . .
Ultima doriniii
. .
Studiu si bibliografie
Inchinare . . ...
349-350
350-351
351
352-353
353-354
. . .
42. Ronetti Roman 352-354
...
43. Const. Morarin 355-359
Studiu si bibliografie 355-357
Graiul parintesc 357-358
N'am sovAit. , 358-359
44. Alexandra Macedonschi 360-370
Studiu si bibliografie 360-361
Noaptea de Decemvrie . 362-370
45. Ioan Nenitescn 371-374
Studiu si bibliografie 371-372
Pui de lei 372
Tara mea 373-374
46. Carol Scrob 375-377
Studiu si bibliografie 375
Bardul LatinitAlei 376-377
47. Nicolae Volenti .
378-380
Studiu si, bibliografie 378-379
Ganduri de toamnA (frag.) . 379-380

Ponta romineascA 601
Nona
48. Alexandra C. Cuza ,
Stadia si bibliografie
Nu cauta
Epigrame
381-383
381-382
382
382-383
49. Andrei Barseanu . . . .
384-386
Studiu si bibliografie 384-386
Steagul nostru 386
50. Duiliu Zamfirescu . . . .
387-391
Stadia si bibliografie 387-389
Sosesc 389-390
Vara 390-391
51. Alexandra Vlahuta 392-403
Studiu si bibliografie 392-394
Unde ne aunt visAtorii? . . 394-397
Lui Eminescu 397-399
Din prag 399-402
SAmAnAtorul , .
402-403
Sonet 403
52. Gheorghe din Moldova . . .
404-406
Studiu $i bibliografie 404
Sfat . . ..
405
Epigrame 405
Epigraf 406
53. Theodor M. Stoenescu 407-408
Stadia si bibliografie 407
PrimAvara vietii 408
54, Mircea Demetriade 409-410
Studiu si bibliografie 409
Greerele $i boii 410
55. Alexandra Davila .
411-414
Studiu si bibliografie 411--413
Balada Stramosilor 413-414
5s. Maria Cunt= . . 415-417
Studiu si bibliografie 415-416
Pe sub fereastrA 416-417
57. T. Robeanu . . . . . . ..
418-420
Studiu si bibliografie 418-419
Cantec vechiu 419-420
58. Traian Demetrescu 421-425
Studiu si bibliografie 421.422
Corbii 423
Idi 11 424
De profundis 424-425
59. George Cosi= . ..
426-446
Studiu si bibliografie 426-433
El Zorab 433-439
Nunta Zamfirei .. 439-444
Noaptea de varA 445-446
60. Ioan N. Roman . . . . ..
447-451
Studiu si bibliografie
447
Datoria 448-450
Zile de toamnA
451

602 ___ _ _______
OH. ARD A
62.
63.
64.
Ion Pauli Pincio
Studiu Si bibliografie
Vae soli . .
George Murnu . . . . .
Studiu si bibliografie
Poem eroic
Artur Stavri . . .
,
Pagina.
454-455
454
455
456-457
456-457
457
458-459
Studio si bibliografie 458
Sonet , 459
65, Victor Vlad Delamarina 460-463
Studiu Si bibliografie 460-461
Ai mai tare om din lume" . . 461-463
. . . . .
66. Stefan Cruceanu 464-465
Studio si bibliografie 464
Mos Craciun 464-465
Visul codrului . . ,
465
67. Cincinat Pavelescu 466-470
Studlu si bibliografie 466
Pantum 467-468
Epigrame 468-470
68. Dimitrie Anghel . . . . .
471-477
Studiu si bibliografie 471-472
Moartea narcisului .
473-475
Curcubeul . . . , 475-476
Imn 476-477
69. George Tutoveann . . . . .
478-480
Studiu si bibliografie 47B-479
Se piling Carpatli 479-480
70 Nast Tulliu . . . . . ..
481-482
Studiu Si bibliografie 481
BAtrinul .
482
71. Gheorghe Orleanu 483-484
Studiu si bibliografie 483
Sonet 483-484
Ceafa 484
72. Haralainb G. Lecca . .
485-488
Studiu si bibliografie 485-486
Dona Clara . .
486-488
73. Inlin C. Sivescu . .
489-490
Studiu si bibliografie 489
Campestris 489-490
74. Ovid Densusiann . . . . . .
491-494
Studiu si bibliografie 491-492
Codrul 492-493
Coboarti eorbii 494
75. Dimitrie Nanu , 495-500
Studiu sf bibliografie 495-496
Indoiala . . . . .
497-495
In muntl 498-500
76. Rada D. Rosetti . . . . . .
501-502
Studiu si bibliografie 501-502
Inchinare . ,
502

Ponta rominease4 603
Pagina
77. St. 0. Iosif 503-509
Studiu si bibliografie 502-506
Doina 506
La arme 1 506-508
. . . . ...
Ie fele 508-509
78. George Ranettf 510-515
. . . . ..
..
Studiu si bibliografie 510-411
Zdreanfa glorioasa . . . , 511-512
Herr von Frankfurter si Nenea
Cartabos ,,,, . 512-515
79. A. Tome 516-518
Studiu si bibliografie 516
Doina fratilor risleti 517-518
80. Mihail Codreanu 519-522
Studiu si bibliografie e 519-520
Sturzul 520-521
Plopul . . . .
521
Moartea Anahoretului 521-522
81. Stefan Petica 524-525
Studiu si bibliografie ,
Fecioara In alb (frag . ) .
, , 523-524
524-525
. . .
82. Hildebrand Fro llo 526-527
Studiu si bibliografie 526-527
An nou
527
83. Zaharia Barsan . . . . .
528-530
Studiu si bibliografie 528-529
Cantecul plugului . .
529-530
84. L an Borcia . ,
531-533
Studiu si bibliografie 531-532
Sonet .. 532-533
85. Octavian Gaga . . .
534-538
Studiu si bibliografie 534-536
Oltul 536-538
. . . ..
86. Panait Cerna 539-541
Studiu st bibliografie 539-540
Trei sburatoare 540-541
87. Ion Minulescu 542-544
Studiu si bibliografie . , 542-543
Unfit un matelot 543-544
88. George Bacovia . . . .
545-546
Studiu si bibliografie 545-546
Lacustri . . .
546
89. Lan U. Sor'cu 547-548
Studiu st bibliografie 547
Cu not e Dumnezen 548
-90. Corneliu Moldovaan . . .
549-553
Studiu si bibliografie 549-550
Spre culme 550-553
91. V. Voiculeacu . . . . ..
554-555
Studiu si bibliografie 554
Steagul 555

604 OH. CARDA5
92. Al. T. Stamatiad
Paging
556-558
Studiu si bibliografie . . 556-557
IndurA-te Parinte, cli zarea'ntreaga
pliinge . . .
557-558
93. George Gregorian . . . . ,
559-562
Studiu 41 bibliografie 559-560
Omul . . . . ..
5o0-562
94. Alexe Mateevici . . . . . .
560-566
Studiu *i bibliografie 563-564
Limbs noastra 564-566
95. M. San lescu 567-569
Studiu $i bibliografie 568
Et nunc et semper 568
96. Artur Eniiqesca . . . ..
569-570
Studiu 41 bIbllografie 569
Ba lada crucli de mesteacdn . . 569-570
97. Nichifor Cr4inic . , . . . .
571-572
Studiu si bibliografie 571-572
Copacul 572
98. Mircea Riidulesc-a 573-575
Studiu 4i bibliografie 573-574
Doina 574-575
99.7 George Toparce-nnu . . . .
576-578
Studio 41 bibliografie 576 577
Ciintece . 577-578
. . . . . . . .
Stadia 41 bibliografie
In vie . . . . .
. . . . . ..
579-580
580
100. Ion Pillat 579-580
101, Aron Cotru$ 581-582
Studiu Si bibliograife 581-582
In tarn mortii . . . 582
102. Constantin T. Stoika . . ,
583-585
Studiu $1 bibliografie 583-584
In] catre lehova 584-585
103. Demostene Botez . . . , . .
586-587
Studiu 41 bibliografie 586
Vecerne de toamna 587
104. Lucian Blaga . , . . . . .
588-590
Studiu $i bibliografie 588-589
Dati -mi on trup voi muntilor,
marilor . .
589-590
105. Alexandra. Philippide . . . . , 591-592
Studiu 41 bibliografie . ,
591
Cantecul catorva 592
106. Dumitru Ciurezu . . . ....
593-595
Stadia 41 bibliografie 593
Rastirit 594-595