pentru dragostea lui de tara, nelasindu-si patria sa rämîie intro intune

puscile, tot in bici... care cum putea, buluc dupa buluc, mai tare". Dar. la
valul Teleajenului, bivolii pre hirea sa, ngdusiti $i de cadurg, ca era varg,
$i de osteneala calla pripiti (incglziti), cum au vazut apa, cum au navalit
intr.-Ewa peste oameni si au bggat pu$cile intr-apa dupg sine". Le-a venit
u$or deci ungurilor lui Racoti sa se bata cu seimenii, incit nu era rgzboi
sau vreo aparare, ci dreaptg mesernitg (mAcelarie). Trupurile zacea polog
pre sleah si spinii de pe laturi plini de trupuri omenesti. Si multe builucuri...
asa zacea... pina in Ploie$ti". Tablourile si descalealle pe care le face
M. Gostin ar putea figura intr-o opera literarg.
Participase la expeditie $i relateazg fapte vgzute de el personal.
Este des citat tabloul invaziei lgcustelor vazut de Costin in Polonia.
Peste cimp se fidica de la o margine o negura si se apropie vertiginos. Inso-
WA de un vijiit puternic, acopera soarele $i lasa umbra deasg pe pamint.
Pare ca vine o furtung, dar de-aproape se observa cd este o ngvalg de
lgcuste In convoi gros si dens, zburind aproape de pamint, incovoindu-se deasupra
omului intilnit in cale $i continttindu-$i drumul, negura dupg Deg lira
de lgcuste, ore intregi. Unde poposeau ziva $i mide se lasau pecte noapte
raminea pamintul ncgru, imputit. Nice frunze, nice pai, or de iarbg, ori
de semanatura, nu raminea... Citeva zile au fost aceea urgie... den pgrtile
de gios in sus mergea".
Spirit ascutit de observatie, sensibil la frumusetile naturii, autorul
face cu usurinta comparatii intre situatii din viata socialg $i fenomenele din
natura : Ce, cum floarea $i pometii $i toata verdeata pgunintului stau ovilite
de bruma cazuta peste vreme si apoi, dupg lina egldura soarelui, vin
la hirea i la frimsetele sale cele impiedecate de rgeeala brumei, a$a si tara,
dupg greutatile ce era la Radu vodg (Mihnea), au venit f ärä zabavg... la
hirea sa, $i pina la anul s-au umplut de tot biv$ugul $i s-au umplut de
oameni" (sub domnia lui Miron Barn,ovschi). Cronicarul intrebuinteam si
comparatii cu efect acustic : Precum muntii cei inalti $i malurile cele inalte,
cind se ngruiesc de vreo parte, pre cit sint mai inalti, pre atita durgt ((Limit)
fac mai mare, cind sä pornesc, si copacii cei inalti mai mare sunet fac, cind
sa oboarg (doboarg), a$a si casele cele inalte si intemeiate cu indelungate
vremi, cu mare ripisg (prabu$ire) purceg la cgdere chid cad". Este vorba
de cgderea lui Vasile Lupu.
Cultura bogatg, cunoa$terea cgrtilor pepulare, asimilarea formelor plastice
din graiul popular, talentul in fine i-au dat posibilitatea lui M. Costin
sa gaseasca imaginile cele mai potrivite. Cind vorbeste de intelepciunea
exceptionalg a pircglabului de Soroca, Stefan, se foloseste de portretul lui
Esop, aproape ca aceia$i termeni ca in Esopia : Iara la statul trupului
era girbov, ghebos si la cap cucuiat, cit puteai zice ea este adevgrat Esop la
chip". Intrebuinteazg de asemenea vorbirea directa a eroilor, dialogul sau
monologul. Nu lipsesc proverbele in variante vechi, ca mijloace plastice de
exprimare a unei idei (unele slut polone) : lupul parul schirnba, iar nu
hirea", cine piere de glont de tun tot era de fulger sa moard", eela ce se
ineaca sa apucg de sabie cu mina goalg", dupg pagubg leahul intelept" (ca
transpunere a proverbului polon m4dry polak po szkodzie!") etc. Locutiuni
din limba popularg : a sta ceva intr-un fir de par" (pe un par au
statut atuncea viata lui Constantin vodit"), a se oplosi pe lingg cineva",
a unge osia", a cirpi o treabg" (Ca cirpea boierii cum putea trebile
iar domniia mai mult 1$i petrecea en Bati;te Veveli"). In 'Ionia sint
405