pentru dragostea lui de tara, nelasindu-si patria sa rämîie intro intune

ioade zbuciumate si n-a ajuns la implinirea intiiului sau gind de a da un
letopiset complet al Moldovei.
Letopiseful Tarii Moldovei poarta, in titlul copiei pe curat, data de 1675.
Cum la jumatatea cronicii introduce descricrea invaziei lacustelor mai tirzia
(1653) decit la anul in care avusese loc (1647), cu mentiunca ca era trecut
rindul la izvodu cel curat", inseamnrt ca in anul treccrii pe curat (1675)
Miron Costin continua sa redacteze cronica si lucrul a durat poate si mai pe
urma. Negresit insa ca Miron Costin a inceput sa serie cronica mult mai devreme
de 1675 si munca, intre atitea ocupatii si griji, a inaintat greu.
Gr. Ureche adusese povestirea evenimentelor istorice pina la sfirsitur
sec. al XVI-lea, welt, pentru vremuri contemporane, M. Costin a folosit din
plin istoria orala i amintirile familiei pentru redactarea cronicii sale. Ca si
opera lui Ion Neculce, letopisctul sail are, in mare masura, caracter de memorii,
si este de neinlocuit din punctul de vedere al informatiei istorice, neexistind
alte izvoare contemporane. Stirile pina la 1653 se datoresc, desigur,
relatarilor parintelui säu Iancu Costin si, dnpa intoarcerea in tara, unor
boieri intre care Toma si Iordache Cantacuzino, pe care ii eiteaza
in timpul naratiunii. De altfcl, Miron Costin isi facuse ucenicia de boier, duo
obiceiul timpului, pe linga Iordache Cantacuzino. Dupa 1653, Miron Costia
a participat personal la evenimentele interne si,idupa cum singur marturiseste,
i-a venit mutt mai pre lesne a scrie de aceste vremi...". In aceasta parte
avem de-a face cu memorii propriu-zise. De asemenea, povesteste fapte vazute
personal in timpul sederii in Polonia, ca batalia de la Beresteczko, invazia
lacustelor etc.
Totusi, ca om cu lecturi, Miron Costin nu s-a multumit, pentru partea
mai veche a cronicii, numai cu istoria transmisa de batrini. Pentru evenimcnte,
in special polone si polono-romine, a intrebuintat izvoare serse. Intre
aceste izvoare se numara cronica Parvel Plasecici Chronicon gestorum
Europa singularium, aparutà intii la Cracovia Jn 1645, apoi in alte citeva
editii in timpul cind cronicarul se gasea in Polonia. Piasecki traise in Podolia
intre 1627-1640, ca episcop de Camenita. Fiind un aparator al ortodocsilor
impotriva propagandei iezuite de convertirc la catolicism (la Kiev rezista
iezuitilor Petri' Movila), cunostea bine evenimentcle din aceste parti, conflictul
dintre Mihai Viteazul si poloni, expeditiile polone impotriva turcilor
la Tutora in Moldova (1620), la Hotin (1621) si tocmai in legatura cu
aceste evenimentc scoate Miron Costin stiri din Piasecki pentru cronica sa.
Cronicarului i-au fost cunoscute si alte izvoare polone, multe citate
la inceputul cronicii (in intentia unui letopiset intreg al Moldovei), dar urmele
lor sint slabe si nesigure in cronica fata de Piasecki. M. Costin avea o
bogata informatie si a cules stiri din diferite izvoare, contopindu-le intr-o expunere
personalti. O serie de maxime, comparalli si udeoti merg intre altele
pina la fondul Viefilor paralele serse de Plutarh din Heronea, ceea ce dovedeste
la cronicar o cultura clasica. De asemenea, se dovede5te ca Miron Costin
citise o serie de carti populare ca Alexandria, Esopia etc., la care face
referinte. Pentru formularea unor judecati se foloseste adeseori de plasticitatea
proverbelor populare.
Miron Costin s-a apucat sa serie cronica sa pornind de la gindul de a
lumina pentru contemporani istoria indepartata a poporului si a nu lasa sa
intre in umbra, pentru urmasi, vremurile uoi bine cunoscute de el. Dragostea
de patrie l-a animat mereu in actiunile sale. Aceasta dragoste a devenit
399