You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Viaþa<br />
Strada Brăilei<br />
Lovită cu sancţiunea<br />
Gica D., din comuna Independenţa, consuma alcool, în faţa filialei<br />
ăncii „Raiffeisen”, de pe strada Brăilei. Femeia a fost sancţionată cu<br />
00 lei de către poliţiştii comunitari.<br />
Elena Parapiru<br />
www.viata-libera.ro<br />
aºa cum e<br />
Nu rămâneţi<br />
indiferenţi!<br />
Aţi văzut‑o<br />
pe Constanţa<br />
Barbu?<br />
[ Rudele o caută<br />
şi în Galaţi, şi în Brăila<br />
Poliţia o caută înce‑<br />
pând de vineri, 3 de‑<br />
cembrie, pe brăileanca<br />
Constanţa Barbu, de 57 de<br />
ani, care a dispărut de aca‑<br />
să, plecând singură în ziua<br />
precedentă. Brăileanca ar<br />
fi putut ajunge şi la Galaţi,<br />
rudele luând în considera‑<br />
re orice pistă.<br />
Femeia are 165 centi‑<br />
metri, este slabă, are ochi<br />
căprui şi părul şaten cu<br />
şuviţe blonde, fără semne<br />
particulare, fiind cunoscu‑<br />
tă cu afecţiuni medicale<br />
cronice.<br />
La data dispariţiei era<br />
îmbrăcată cu o geacă din<br />
fâş bej, jeanşi albaştri, fiind<br />
încălţată cu cizme negre,<br />
de piele. Dacă o vedeţi în<br />
Galaţi sunteţi rugaţi să su‑<br />
naţi la 112, sau contracost,<br />
la 0239 / 60 61 00, interior<br />
20 163, la Compartimentul<br />
Urmăriri din cadrul Poliţiei<br />
Brăila.<br />
Elena Parapiru<br />
174 de dosare<br />
respinse,<br />
23 admise<br />
Case pentru<br />
evacuaţi<br />
Din totalul celor 197<br />
e gălăţeni care au ce‑<br />
ut Primăriei un acoperiş<br />
easupra capului, doar<br />
3 întrunesc condiţiile le‑<br />
ale de repartizare a unei<br />
ocuinţe sociale destinate<br />
hiriaşilor evacuaţi din<br />
ocuinţele retrocedate<br />
oştilor proprietari. Lista<br />
nală a acestora, precum<br />
i tabelul lung al celor care<br />
u fost respinşi au fost vo‑<br />
ate la recenta şedinţă a<br />
onsiliului Local. Mai tre‑<br />
uie spus că, în luna mai,<br />
leşii au aprobat lista cu<br />
ele 82 de locuinţe sociale<br />
estinate chiriaşilor daţi<br />
fară din locuinţele retro‑<br />
edate. Printre imobilele<br />
are vor găzdui chiriaşi se<br />
umără 52 apartamente<br />
ituate la tronsoanele 2<br />
i 3 în blocul A4, strada<br />
raian nr.93 şi patru locu‑<br />
nţe individuale pe strada<br />
rivighetorii nr.23.<br />
Anca Melinte<br />
Maria Mãndiþã<br />
mariam@viata‑libera.ro<br />
Viaţa grea a monu‑<br />
mentelor din Galaţi<br />
a fost prezentată<br />
nu o dată în pagini‑<br />
le cotidianului nostru. Despre<br />
starea jalnică a Monumentului<br />
eroilor din faţa Prefecturii Galaţi<br />
s‑a scris de câteva ori, însă, până<br />
de curând, singurele reacţii din<br />
partea autorităţii locale au fost<br />
câteva promisiuni vagi de repa‑<br />
rare şi consolidare. Acum însă,<br />
Monumentul eroilor are chiar şi<br />
o schelă montată, pe care lucrea‑<br />
ză câţiva muncitori. Potrivit date‑<br />
lor furnizate de către purtătorul<br />
de cuvânt al Primăriei munici‑<br />
piului Galaţi, Nicoleta Manole,<br />
„în prezent se derulează lucrări<br />
de consolidare a monumentului,<br />
iar termenul de finalizare a lu‑<br />
crării este 9 <strong>decembrie</strong>. Valoarea<br />
„O cunosc pe Alexandra Sima<br />
de câţiva ani. Şi înainte de acci‑<br />
dent, dar mai ales după, reprezintă<br />
un model pentru mine, deşi sunt<br />
adult. Este bucuria întruchipată,<br />
are mult bun‑simţ, vorbeşte une‑<br />
ori ca un bătrân înţelept, e un bal‑<br />
sam pentru suflet!”, scrie cineva<br />
pe site‑ul ziarului nostru. Rămasă<br />
fără mânuţa stângă în urma unei<br />
întâmplări tragice, Alexandra are<br />
nevoie de noi pentru a‑şi înălţa<br />
visele. Nu are nevoie de lacrima şi<br />
Emoţia despărţirii de familie<br />
şi de prieteni a celui care a fost<br />
Octavian Cerchez, tot numai o<br />
inimă, un ochi deschis la lucru‑<br />
rile notabile care se petreceau<br />
în acest colţ de ţară, o desluşim<br />
bine din fotografiile trimise din<br />
Tecuci de Henri Codenie, vecin<br />
şi prieten cu fostul nostru cola‑<br />
borator, trecut acum într‑o lume<br />
mai bună. Sâmbătă, în Catedrala<br />
tecuceană, alături de trupul<br />
lui Octavian Cerchez, vegheau<br />
mama, fiica şi fiul celui dispă‑<br />
rut… O viaţă liberă mai puţin!<br />
C. Victor<br />
foto Vasile Caburgan<br />
foto@viata‑libera.ro<br />
totală a lucrării este de 9.500 de<br />
lei, suma reprezentând nu doar<br />
plăcile de marmură cumpărate<br />
pentru a fi înlocuite, dar şi lucra‑<br />
rea propriu‑zisă de consolidare”.<br />
Şi generalul în retragere Toma<br />
Munteanu, preşedintele Filialei<br />
„General Alexandru Cernat”<br />
a Asociaţiei Naţionale Cultul<br />
Eroilor, ne‑a confirmat necesi‑<br />
tatea efectuării unor lucrări de<br />
consolidare a monumentului<br />
de vizavi de Prefectură. Numai<br />
că monumentul cerea repara‑<br />
ţii capitale încă din <strong>decembrie</strong><br />
anul trecut! „Procedura este că,<br />
la finele fiecărui an, asociaţia<br />
noastră comunică Primăriei mo‑<br />
numentele care au nevoie de<br />
reparaţii; la monumentul de la<br />
Prefectură am cerut reparaţii şi<br />
la finele anului trecut şi apoi, în<br />
spaimele noastre. Ci de o mână în‑<br />
tinsă în ajutor. Mai avem mai puţin<br />
de o săptămână în care din puţin<br />
putem face mult pentru un copil<br />
care întrupează o lecţie de viaţă<br />
demnă de toată preţuirea noas‑<br />
tră. Pe 13 <strong>decembrie</strong>, ora 17.00, vă<br />
aşteptăm la Teatrul Dramatic „Fani<br />
Tardini” la un spectacol special<br />
susţinut de Maria Cristina Crăciun,<br />
Estrada copiilor (Casa de Cultură<br />
a Sindicatelor, instructor Andreea<br />
Ignat), „Allegria” – instructor Silvia<br />
[<br />
So ci a l<br />
Marţi, 7 Decembrie 2010<br />
8<br />
v i aţa liber ă<br />
Pregătiri înainte de 22 <strong>decembrie</strong><br />
Monumentul<br />
eroilor Revoluţiei,<br />
în consolidare<br />
[ Lucrarea putea fi făcută oricând în acest an, dar…<br />
Spectacol umanitar<br />
O viaţă liberă mai puţin<br />
Alexandra<br />
Sima,<br />
înainte<br />
de accident<br />
Despărţirea<br />
de Octavian Cerchez<br />
acest an, prin două adrese, în<br />
martie şi septembrie… Este bine<br />
că măcar acum se reface!”, spu‑<br />
ne generalul Toma Munteanu.<br />
Potrivit acestuia, mai sunt şi<br />
alte monumente „în suferinţă”:<br />
„Monumentul soldatului, de la<br />
Gară, care necesită montarea<br />
unei cruci, căci vulturul, care<br />
apărea în construcţia iniţială, a<br />
fost distrus de ruşi, în război, dar<br />
şi monumentul eroilor căzuţi în<br />
‘41‑’45, din cimitirul Eternitatea,<br />
monument de pe care cad da‑<br />
lele, căci se permite circulaţia,<br />
în cimitir, cu maşinile, iar de<br />
la vibraţii dalele se desprind”.<br />
Generalul Toma Munteanu spu‑<br />
ne că Primăria trebuie să se im‑<br />
plice în repararea monumente‑<br />
lor, mai ales că nu sunt puţine<br />
şi continuă să se ridice altele şi<br />
altele; în municipiu sunt nu mai<br />
puţin de 53, iar în total, în judeţ,<br />
sunt 232 „faţă de 119, câte erau<br />
în 1990”.<br />
„Aripi pentru Alexandra”<br />
[ Organizator, „Viaţa liberă” [ Parteneri:<br />
Primăria, Prefectura, ISJ, Casa de Cultură<br />
a Sindicatelor, Grădiniţa „Parfumul Teilor”<br />
Niţă, perechi de dansatori de la<br />
Şcoala de Dans Beijaflor, instructor<br />
Adriana Iftimie, Alexandra Penciu<br />
şi colegii de la Grădiniţa „Parfumul<br />
Teilor” – grupa mare. Prezentarea<br />
spectacolului va fi făcută de ac‑<br />
torul Aurelian Iorga, de la Teatrul<br />
de Păpuşi. Alături de toţi artiştii<br />
va evolua chiar şi Alexandra Sima,<br />
care va cânta la pian şi va dansa,<br />
încercând să învingă o soartă po‑<br />
trivnică.<br />
Preţul unei invitaţii este de 100<br />
de lei, dar poate fi cumpărată de<br />
mai multe persoane care pot veni<br />
în grup la spectacol. Suma nece‑<br />
sară pentru achiziţionarea unei<br />
proteze este de 20.000 de euro.<br />
Şi suntem departe de a fi strâns<br />
măcar jumătate. Ne‑au ajutat lu‑<br />
crătorii de la Raiffeisen Bank (zece<br />
invitaţii), Ovidiu Diaconu de la SC<br />
Sanara, dr. Liliana Pavel, Liliana<br />
Cavalioti de la Primafarm, inspec‑<br />
toarea şcolară Eugenia Stancu (trei<br />
invitaţii), primarul Dumitru Nicolae,<br />
dr. Elisabeta Avram, tehnician<br />
Crenguţa Lungu, locatarii blocu‑<br />
lui K6 din I. C. Frimu, Colegiul „Al.<br />
I. Cuza”, Grupul Şcolar de Marină,<br />
Şcoala Nr. 7, SC TQ Consult şi alţii<br />
care nu au dorit să le dezvăluim<br />
numele. Tuturor, le mulţumim.<br />
R. A. P.<br />
Duminică seara şi ieri, în ziua<br />
Sfântului Nicolae, creştinii s‑au<br />
aflat în biserici, la rugăciune.<br />
Sfântul Nicolae şi‑a făcut simţi‑<br />
tă prezenţa şi în casele cu copii,<br />
unde, cu toată sărăcia, a dus un<br />
semn al grijii lui pentru cei cu‑<br />
minţi. Chiar şi copiii mai puţin<br />
cuminţi au primit mai mult decât<br />
o nuieluşă!, în ideea că un dar de<br />
la Moş Nicolae este un bun prilej<br />
de îndatorare întru fapte bune!...<br />
„Am lăsat ghetele curăţate şi di‑<br />
mineaţă când m‑am trezit am gă‑<br />
sit dulciuri şi o jucărie, ne‑a spus<br />
Marian, un copil în vârstă de 9<br />
ani, elev al Şcolii Nr. 24 din Galaţi.<br />
Am terminat orele şi încercăm să<br />
intrăm să stăm puţin eu şi cole‑<br />
gul meu ‑ Silviu ‑ la slujba de la<br />
Biserica Sfântului Nicolae...” „A<br />
venit şi la mine Moş Nicolae, ne‑a<br />
spus Silviu, elev al aceleiaşi Şcoli<br />
Nr. 24. Mie mi‑a adus dulciuri şi<br />
îi mulţumesc că nu m‑a uitat nici<br />
în acest an...”<br />
Cât îi priveşte pe cei mari,<br />
darurile Sfântului au luat forme<br />
spirituale... Mulţi dintre ei au<br />
alergat după darurile duhov‑<br />
niceşti.„Am aprins o lumânare<br />
pentru cei care nu mai sunt, mai<br />
ales că am un unchi plecat dintre<br />
cei vii cu numele Nicolae, ne‑a<br />
spus doamna Cristina Matei, din<br />
Galaţi. Am aprins o candelă şi<br />
pentru cei dragi, în ideea că ru‑<br />
gându‑mă pentru ei, mă ridic pe<br />
mine din neputinţele zilnice”.<br />
Daruri pentru suflet şi trup<br />
La Biserica „Sfântul Nicolae”<br />
din Galaţi, un sobor de preoţi a<br />
slujit zilele acestea alături de pă‑<br />
rintele paroh Ioan Postolache,<br />
protoiereu onorific, şi părintele<br />
profesor Costel Bulgaru, direc‑<br />
torul Seminarului „Sf. Apostol<br />
Andrei” Galaţi. A fost mare<br />
aglomeraţie la fosta Mănăstire<br />
a Sfântului Atanasie al III‑lea<br />
Patelarie, iar rugăciunea s‑a îm‑<br />
pletit cu milostenia, în ideea că<br />
hrana pentru trup trebuie să<br />
Micro 17<br />
Tutungerie cu picioare<br />
Consolidarea monumentului, pe ultima sută de metri<br />
şi sub zero grade<br />
Cu alte cuvinte, monumentul<br />
de la Prefectură se repară tot în<br />
stilul nostru românesc, incon‑<br />
fundabil, adică, pe ultima sută de<br />
metri. Şi a anului şi a… momen‑<br />
tului, căci, prin tradiţie, monu‑<br />
mentul este locul în care, anual,<br />
pe 22 <strong>decembrie</strong>, se depun co‑<br />
roane de flori în memoria eroilor<br />
ucişi la Revoluţie… Consolidarea<br />
putea fi făcută şi în primăvară, şi<br />
în vară, şi în toamnă… Primăria a<br />
Iulian B., de 38 ani, vindea ţigări de provenienţă Republica<br />
Moldova, în incinta Pieţei Basarabiei. A luat o amendă de 100 de lei,<br />
din partea poliţiştilor comunitari şi a rămas fără cele 11 pachete de<br />
ţigări.<br />
Elena Parapiru<br />
decis însă să o facă acum, când<br />
chiciura şi zăpada ne garantează<br />
temperaturi sub zero grade, care<br />
numai condiţii bune de lucru<br />
nu reprezintă! Dar, mă rog, ca în<br />
orice poveste românească, să ne<br />
bucurăm că măcar acum, în al<br />
12‑lea ceas, se face ceva. Iar dacă<br />
dalele vor sta lipite doar până<br />
la primăvară, ghinion!, va fi din<br />
vina sorţii, nu a celui care a decis<br />
să se lucreze iarna!<br />
Între tradiţie şi cinstirea în Biserică<br />
Cultul Sfântului<br />
Ierarh Nicolae<br />
vină în continuarea celei pen‑<br />
tru suflet. „Am trimis un semn<br />
al dragostei noastre creştine la<br />
cei 20 de pensionari pe care îi<br />
avem în evidenţa parohiei, ne‑a<br />
spus părintele Ioan Postolache.<br />
Din bănuţul văduvei şi al săracu‑<br />
lui, am făcut o donaţie şi pentru<br />
semenii de la Căminul pentru<br />
persoane vârstnice de pe stra‑<br />
da Domnească, fiindcă Sfântul<br />
Nicolae este darnic cu toţi...”<br />
Creştinii de aici au primit şi da‑<br />
ruri arhiereşti, binecuvântarea şi<br />
cuvântul de învăţătură fiind adu‑<br />
se de Înalt Prea Sfinţitul Casian al<br />
Dunării de Jos, duminică seara,<br />
la vecernie.<br />
Anul acesta, fosta mănăstire<br />
din centrul municipiului Galaţi<br />
a demarat cu cei 30.000 lei pri‑<br />
miţi de la Primăria Galaţi lucră‑<br />
rile de restaurare a scărilor din<br />
faţa sfântului locaş. Operaţiune<br />
care ‑ din lipsa banilor ‑ nu a mai<br />
fost posibilă la resfinţirea din<br />
toamna lui 2009. O altă durere<br />
a preoţilor de aici este înlocui‑<br />
rea tâmplăriei, veche de zeci de<br />
ani, care pe timp de iarnă face<br />
zadarnică încălzirea în biserică.<br />
Sperăm ca această necesitate să<br />
nu fie trecută cu vederea, fiindcă<br />
avem aici un monument istoric<br />
şi el trebuie întreţinut şi pus în<br />
valoare. Din această mănăstire a<br />
apărat Dreapta credinţă Sfântul<br />
Atanasie al III‑lea Patelarie, la<br />
mijloc de veac XVII.<br />
A fost şi hramul Catedralei<br />
Episcopale Galaţi, fiindcă „Maica<br />
noastră spirituală” de la Dunărea<br />
de Jos l‑a luat mai întâi drept<br />
Ocrotitor pe Sfântul Nicolae,<br />
pentru ca după anul 1990 să pri‑<br />
mească, prin grija Arhiereului lo‑<br />
cului şi hramul Sfântului Apostol<br />
Andrei.<br />
În Anul Domnului 2010, ziua<br />
Sfântului Nicolae a fost un bun<br />
prilej de a da mărturie despre<br />
statornicie, despre continuitatea<br />
Dreptei credinţe.<br />
Maria Stanciu<br />
Astăzi,<br />
7 <strong>decembrie</strong><br />
Sfânta Muceniţă<br />
Filofteia de la<br />
Curtea de Argeş<br />
Pe 7 <strong>decembrie</strong>, creş‑<br />
tinii dreptmăritori o prăz‑<br />
nuiesc pe Sfânta Muceniţă<br />
Filofteia, ale cărei Moaşte<br />
sunt la noi în ţară, la Curtea<br />
de Argeş. Era de neam româ‑<br />
no‑bulgar, fiind născută la<br />
Târnovo, vechea capitală a<br />
Bulgariei (Ţaratul vlaho‑bul‑<br />
gar), la începutul secolului al<br />
XIII‑lea, pe la 1206. Tatăl era<br />
bulgar, lucrător de pământ,<br />
iar mama ‑ valahă. A rămas<br />
fără mamă, crescând cu cea<br />
de‑a doua soţie a tatălui său.<br />
Sfânta Filofteia era generoa‑<br />
să cu cei săraci, iar bunăta‑<br />
tea ei nu a fost bine văzută<br />
de mama ei vitregă, care i‑a<br />
spus soţului că Filofteia risi‑<br />
peşte toată averea.<br />
Într‑o zi, pe când fusese<br />
trimisă la câmp să ducă bu‑<br />
cate părintelui său, Filofteia<br />
a dăruit bucatele unor necă‑<br />
jiţi. Propriul părinte s‑a răz‑<br />
bunat şi a aruncat cu barda<br />
în copilă. Aşa şi‑a sfârşit viaţa<br />
pământească. Tradiţia spu‑<br />
ne că, încercând să o ridice<br />
de la pământ, ca să o ducă<br />
la Târnovo, copila s‑a făcut<br />
atât de grea încât l‑a biruit<br />
pe ucigaş. Tatăl a chemat<br />
Arhiepiscopul de Târnovo,<br />
dar încercarea a fost fără<br />
izbândă... Cu rugăciune,<br />
Ierarhul a pronunţat nume‑<br />
le mai multor biserici şi mă‑<br />
năstiri. La rostirea Mănăstirii<br />
Curtea de Argeş, trupul fe‑<br />
cioarei a putut fi ridicat şi<br />
aşezat în sicriu. A fost anunţat<br />
domnitorul Ţării Româneşti<br />
din acea vreme şi împreu‑<br />
nă cu mitropolitul, clerul şi<br />
credincioşii, Sfintele Moaşte<br />
au fost aşteptate la Dunăre.<br />
Apoi au fost aşezate la cu‑<br />
noscuta şi istorica Mănăstire<br />
Curtea de Argeş. Acolo sunt<br />
şi astăzi, iar credincioşii din<br />
toate părţile ţării vin să cea‑<br />
ră tămăduire Sfintei Filofteia,<br />
rămasă în conştiinţa creştini‑<br />
lor ca protectoare a săracilor<br />
şi făcătoare de minuni.<br />
În iconografie, în une‑<br />
le icoane, Sfânta Filofteia<br />
poartă o bardă în mână,<br />
instrumentul cu care a fost<br />
ucisă. Această Sfântă, copilă<br />
de 12 ani, este reprezentată<br />
în frumosul costum popular<br />
românesc.<br />
Maria Stanciu<br />
Invitaţie<br />
Sărbătoare<br />
la Biserica<br />
„Sf. Filofteia”<br />
Şi în municipiul Galaţi<br />
avem o Biserică cu hramul<br />
Sfânta Filofteia. Este la ieşirea<br />
din Galaţi înspre Brăila, pe<br />
partea dreaptă, astăzi fiind zi<br />
de rugăciune pentru creştinii<br />
de aici. La acest sfânt locaş<br />
slujesc părintele paroh Ion<br />
Graur şi, de mai bine de un<br />
an, părintele Cătălin Buia.<br />
ARHIVA "V.L."<br />
M. Stanciu