10.06.2013 Views

7 decembrie

7 decembrie

7 decembrie

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Viaþa<br />

Strada Brăilei<br />

Lovită cu sancţiunea<br />

Gica D., din comuna Independenţa, consuma alcool, în faţa filialei<br />

ăncii „Raiffeisen”, de pe strada Brăilei. Femeia a fost sancţionată cu<br />

00 lei de către poliţiştii comunitari.<br />

Elena Parapiru<br />

www.viata-libera.ro<br />

aºa cum e<br />

Nu rămâneţi<br />

indiferenţi!<br />

Aţi văzut‑o<br />

pe Constanţa<br />

Barbu?<br />

[ Rudele o caută<br />

şi în Galaţi, şi în Brăila<br />

Poliţia o caută înce‑<br />

pând de vineri, 3 de‑<br />

cembrie, pe brăileanca<br />

Constanţa Barbu, de 57 de<br />

ani, care a dispărut de aca‑<br />

să, plecând singură în ziua<br />

precedentă. Brăileanca ar<br />

fi putut ajunge şi la Galaţi,<br />

rudele luând în considera‑<br />

re orice pistă.<br />

Femeia are 165 centi‑<br />

metri, este slabă, are ochi<br />

căprui şi părul şaten cu<br />

şuviţe blonde, fără semne<br />

particulare, fiind cunoscu‑<br />

tă cu afecţiuni medicale<br />

cronice.<br />

La data dispariţiei era<br />

îmbrăcată cu o geacă din<br />

fâş bej, jeanşi albaştri, fiind<br />

încălţată cu cizme negre,<br />

de piele. Dacă o vedeţi în<br />

Galaţi sunteţi rugaţi să su‑<br />

naţi la 112, sau contracost,<br />

la 0239 / 60 61 00, interior<br />

20 163, la Compartimentul<br />

Urmăriri din cadrul Poliţiei<br />

Brăila.<br />

Elena Parapiru<br />

174 de dosare<br />

respinse,<br />

23 admise<br />

Case pentru<br />

evacuaţi<br />

Din totalul celor 197<br />

e gălăţeni care au ce‑<br />

ut Primăriei un acoperiş<br />

easupra capului, doar<br />

3 întrunesc condiţiile le‑<br />

ale de repartizare a unei<br />

ocuinţe sociale destinate<br />

hiriaşilor evacuaţi din<br />

ocuinţele retrocedate<br />

oştilor proprietari. Lista<br />

nală a acestora, precum<br />

i tabelul lung al celor care<br />

u fost respinşi au fost vo‑<br />

ate la recenta şedinţă a<br />

onsiliului Local. Mai tre‑<br />

uie spus că, în luna mai,<br />

leşii au aprobat lista cu<br />

ele 82 de locuinţe sociale<br />

estinate chiriaşilor daţi<br />

fară din locuinţele retro‑<br />

edate. Printre imobilele<br />

are vor găzdui chiriaşi se<br />

umără 52 apartamente<br />

ituate la tronsoanele 2<br />

i 3 în blocul A4, strada<br />

raian nr.93 şi patru locu‑<br />

nţe individuale pe strada<br />

rivighetorii nr.23.<br />

Anca Melinte<br />

Maria Mãndiþã<br />

mariam@viata‑libera.ro<br />

Viaţa grea a monu‑<br />

mentelor din Galaţi<br />

a fost prezentată<br />

nu o dată în pagini‑<br />

le cotidianului nostru. Despre<br />

starea jalnică a Monumentului<br />

eroilor din faţa Prefecturii Galaţi<br />

s‑a scris de câteva ori, însă, până<br />

de curând, singurele reacţii din<br />

partea autorităţii locale au fost<br />

câteva promisiuni vagi de repa‑<br />

rare şi consolidare. Acum însă,<br />

Monumentul eroilor are chiar şi<br />

o schelă montată, pe care lucrea‑<br />

ză câţiva muncitori. Potrivit date‑<br />

lor furnizate de către purtătorul<br />

de cuvânt al Primăriei munici‑<br />

piului Galaţi, Nicoleta Manole,<br />

„în prezent se derulează lucrări<br />

de consolidare a monumentului,<br />

iar termenul de finalizare a lu‑<br />

crării este 9 <strong>decembrie</strong>. Valoarea<br />

„O cunosc pe Alexandra Sima<br />

de câţiva ani. Şi înainte de acci‑<br />

dent, dar mai ales după, reprezintă<br />

un model pentru mine, deşi sunt<br />

adult. Este bucuria întruchipată,<br />

are mult bun‑simţ, vorbeşte une‑<br />

ori ca un bătrân înţelept, e un bal‑<br />

sam pentru suflet!”, scrie cineva<br />

pe site‑ul ziarului nostru. Rămasă<br />

fără mânuţa stângă în urma unei<br />

întâmplări tragice, Alexandra are<br />

nevoie de noi pentru a‑şi înălţa<br />

visele. Nu are nevoie de lacrima şi<br />

Emoţia despărţirii de familie<br />

şi de prieteni a celui care a fost<br />

Octavian Cerchez, tot numai o<br />

inimă, un ochi deschis la lucru‑<br />

rile notabile care se petreceau<br />

în acest colţ de ţară, o desluşim<br />

bine din fotografiile trimise din<br />

Tecuci de Henri Codenie, vecin<br />

şi prieten cu fostul nostru cola‑<br />

borator, trecut acum într‑o lume<br />

mai bună. Sâmbătă, în Catedrala<br />

tecuceană, alături de trupul<br />

lui Octavian Cerchez, vegheau<br />

mama, fiica şi fiul celui dispă‑<br />

rut… O viaţă liberă mai puţin!<br />

C. Victor<br />

foto Vasile Caburgan<br />

foto@viata‑libera.ro<br />

totală a lucrării este de 9.500 de<br />

lei, suma reprezentând nu doar<br />

plăcile de marmură cumpărate<br />

pentru a fi înlocuite, dar şi lucra‑<br />

rea propriu‑zisă de consolidare”.<br />

Şi generalul în retragere Toma<br />

Munteanu, preşedintele Filialei<br />

„General Alexandru Cernat”<br />

a Asociaţiei Naţionale Cultul<br />

Eroilor, ne‑a confirmat necesi‑<br />

tatea efectuării unor lucrări de<br />

consolidare a monumentului<br />

de vizavi de Prefectură. Numai<br />

că monumentul cerea repara‑<br />

ţii capitale încă din <strong>decembrie</strong><br />

anul trecut! „Procedura este că,<br />

la finele fiecărui an, asociaţia<br />

noastră comunică Primăriei mo‑<br />

numentele care au nevoie de<br />

reparaţii; la monumentul de la<br />

Prefectură am cerut reparaţii şi<br />

la finele anului trecut şi apoi, în<br />

spaimele noastre. Ci de o mână în‑<br />

tinsă în ajutor. Mai avem mai puţin<br />

de o săptămână în care din puţin<br />

putem face mult pentru un copil<br />

care întrupează o lecţie de viaţă<br />

demnă de toată preţuirea noas‑<br />

tră. Pe 13 <strong>decembrie</strong>, ora 17.00, vă<br />

aşteptăm la Teatrul Dramatic „Fani<br />

Tardini” la un spectacol special<br />

susţinut de Maria Cristina Crăciun,<br />

Estrada copiilor (Casa de Cultură<br />

a Sindicatelor, instructor Andreea<br />

Ignat), „Allegria” – instructor Silvia<br />

[<br />

So ci a l<br />

Marţi, 7 Decembrie 2010<br />

8<br />

v i aţa liber ă<br />

Pregătiri înainte de 22 <strong>decembrie</strong><br />

Monumentul<br />

eroilor Revoluţiei,<br />

în consolidare<br />

[ Lucrarea putea fi făcută oricând în acest an, dar…<br />

Spectacol umanitar<br />

O viaţă liberă mai puţin<br />

Alexandra<br />

Sima,<br />

înainte<br />

de accident<br />

Despărţirea<br />

de Octavian Cerchez<br />

acest an, prin două adrese, în<br />

martie şi septembrie… Este bine<br />

că măcar acum se reface!”, spu‑<br />

ne generalul Toma Munteanu.<br />

Potrivit acestuia, mai sunt şi<br />

alte monumente „în suferinţă”:<br />

„Monumentul soldatului, de la<br />

Gară, care necesită montarea<br />

unei cruci, căci vulturul, care<br />

apărea în construcţia iniţială, a<br />

fost distrus de ruşi, în război, dar<br />

şi monumentul eroilor căzuţi în<br />

‘41‑’45, din cimitirul Eternitatea,<br />

monument de pe care cad da‑<br />

lele, căci se permite circulaţia,<br />

în cimitir, cu maşinile, iar de<br />

la vibraţii dalele se desprind”.<br />

Generalul Toma Munteanu spu‑<br />

ne că Primăria trebuie să se im‑<br />

plice în repararea monumente‑<br />

lor, mai ales că nu sunt puţine<br />

şi continuă să se ridice altele şi<br />

altele; în municipiu sunt nu mai<br />

puţin de 53, iar în total, în judeţ,<br />

sunt 232 „faţă de 119, câte erau<br />

în 1990”.<br />

„Aripi pentru Alexandra”<br />

[ Organizator, „Viaţa liberă” [ Parteneri:<br />

Primăria, Prefectura, ISJ, Casa de Cultură<br />

a Sindicatelor, Grădiniţa „Parfumul Teilor”<br />

Niţă, perechi de dansatori de la<br />

Şcoala de Dans Beijaflor, instructor<br />

Adriana Iftimie, Alexandra Penciu<br />

şi colegii de la Grădiniţa „Parfumul<br />

Teilor” – grupa mare. Prezentarea<br />

spectacolului va fi făcută de ac‑<br />

torul Aurelian Iorga, de la Teatrul<br />

de Păpuşi. Alături de toţi artiştii<br />

va evolua chiar şi Alexandra Sima,<br />

care va cânta la pian şi va dansa,<br />

încercând să învingă o soartă po‑<br />

trivnică.<br />

Preţul unei invitaţii este de 100<br />

de lei, dar poate fi cumpărată de<br />

mai multe persoane care pot veni<br />

în grup la spectacol. Suma nece‑<br />

sară pentru achiziţionarea unei<br />

proteze este de 20.000 de euro.<br />

Şi suntem departe de a fi strâns<br />

măcar jumătate. Ne‑au ajutat lu‑<br />

crătorii de la Raiffeisen Bank (zece<br />

invitaţii), Ovidiu Diaconu de la SC<br />

Sanara, dr. Liliana Pavel, Liliana<br />

Cavalioti de la Primafarm, inspec‑<br />

toarea şcolară Eugenia Stancu (trei<br />

invitaţii), primarul Dumitru Nicolae,<br />

dr. Elisabeta Avram, tehnician<br />

Crenguţa Lungu, locatarii blocu‑<br />

lui K6 din I. C. Frimu, Colegiul „Al.<br />

I. Cuza”, Grupul Şcolar de Marină,<br />

Şcoala Nr. 7, SC TQ Consult şi alţii<br />

care nu au dorit să le dezvăluim<br />

numele. Tuturor, le mulţumim.<br />

R. A. P.<br />

Duminică seara şi ieri, în ziua<br />

Sfântului Nicolae, creştinii s‑au<br />

aflat în biserici, la rugăciune.<br />

Sfântul Nicolae şi‑a făcut simţi‑<br />

tă prezenţa şi în casele cu copii,<br />

unde, cu toată sărăcia, a dus un<br />

semn al grijii lui pentru cei cu‑<br />

minţi. Chiar şi copiii mai puţin<br />

cuminţi au primit mai mult decât<br />

o nuieluşă!, în ideea că un dar de<br />

la Moş Nicolae este un bun prilej<br />

de îndatorare întru fapte bune!...<br />

„Am lăsat ghetele curăţate şi di‑<br />

mineaţă când m‑am trezit am gă‑<br />

sit dulciuri şi o jucărie, ne‑a spus<br />

Marian, un copil în vârstă de 9<br />

ani, elev al Şcolii Nr. 24 din Galaţi.<br />

Am terminat orele şi încercăm să<br />

intrăm să stăm puţin eu şi cole‑<br />

gul meu ‑ Silviu ‑ la slujba de la<br />

Biserica Sfântului Nicolae...” „A<br />

venit şi la mine Moş Nicolae, ne‑a<br />

spus Silviu, elev al aceleiaşi Şcoli<br />

Nr. 24. Mie mi‑a adus dulciuri şi<br />

îi mulţumesc că nu m‑a uitat nici<br />

în acest an...”<br />

Cât îi priveşte pe cei mari,<br />

darurile Sfântului au luat forme<br />

spirituale... Mulţi dintre ei au<br />

alergat după darurile duhov‑<br />

niceşti.„Am aprins o lumânare<br />

pentru cei care nu mai sunt, mai<br />

ales că am un unchi plecat dintre<br />

cei vii cu numele Nicolae, ne‑a<br />

spus doamna Cristina Matei, din<br />

Galaţi. Am aprins o candelă şi<br />

pentru cei dragi, în ideea că ru‑<br />

gându‑mă pentru ei, mă ridic pe<br />

mine din neputinţele zilnice”.<br />

Daruri pentru suflet şi trup<br />

La Biserica „Sfântul Nicolae”<br />

din Galaţi, un sobor de preoţi a<br />

slujit zilele acestea alături de pă‑<br />

rintele paroh Ioan Postolache,<br />

protoiereu onorific, şi părintele<br />

profesor Costel Bulgaru, direc‑<br />

torul Seminarului „Sf. Apostol<br />

Andrei” Galaţi. A fost mare<br />

aglomeraţie la fosta Mănăstire<br />

a Sfântului Atanasie al III‑lea<br />

Patelarie, iar rugăciunea s‑a îm‑<br />

pletit cu milostenia, în ideea că<br />

hrana pentru trup trebuie să<br />

Micro 17<br />

Tutungerie cu picioare<br />

Consolidarea monumentului, pe ultima sută de metri<br />

şi sub zero grade<br />

Cu alte cuvinte, monumentul<br />

de la Prefectură se repară tot în<br />

stilul nostru românesc, incon‑<br />

fundabil, adică, pe ultima sută de<br />

metri. Şi a anului şi a… momen‑<br />

tului, căci, prin tradiţie, monu‑<br />

mentul este locul în care, anual,<br />

pe 22 <strong>decembrie</strong>, se depun co‑<br />

roane de flori în memoria eroilor<br />

ucişi la Revoluţie… Consolidarea<br />

putea fi făcută şi în primăvară, şi<br />

în vară, şi în toamnă… Primăria a<br />

Iulian B., de 38 ani, vindea ţigări de provenienţă Republica<br />

Moldova, în incinta Pieţei Basarabiei. A luat o amendă de 100 de lei,<br />

din partea poliţiştilor comunitari şi a rămas fără cele 11 pachete de<br />

ţigări.<br />

Elena Parapiru<br />

decis însă să o facă acum, când<br />

chiciura şi zăpada ne garantează<br />

temperaturi sub zero grade, care<br />

numai condiţii bune de lucru<br />

nu reprezintă! Dar, mă rog, ca în<br />

orice poveste românească, să ne<br />

bucurăm că măcar acum, în al<br />

12‑lea ceas, se face ceva. Iar dacă<br />

dalele vor sta lipite doar până<br />

la primăvară, ghinion!, va fi din<br />

vina sorţii, nu a celui care a decis<br />

să se lucreze iarna!<br />

Între tradiţie şi cinstirea în Biserică<br />

Cultul Sfântului<br />

Ierarh Nicolae<br />

vină în continuarea celei pen‑<br />

tru suflet. „Am trimis un semn<br />

al dragostei noastre creştine la<br />

cei 20 de pensionari pe care îi<br />

avem în evidenţa parohiei, ne‑a<br />

spus părintele Ioan Postolache.<br />

Din bănuţul văduvei şi al săracu‑<br />

lui, am făcut o donaţie şi pentru<br />

semenii de la Căminul pentru<br />

persoane vârstnice de pe stra‑<br />

da Domnească, fiindcă Sfântul<br />

Nicolae este darnic cu toţi...”<br />

Creştinii de aici au primit şi da‑<br />

ruri arhiereşti, binecuvântarea şi<br />

cuvântul de învăţătură fiind adu‑<br />

se de Înalt Prea Sfinţitul Casian al<br />

Dunării de Jos, duminică seara,<br />

la vecernie.<br />

Anul acesta, fosta mănăstire<br />

din centrul municipiului Galaţi<br />

a demarat cu cei 30.000 lei pri‑<br />

miţi de la Primăria Galaţi lucră‑<br />

rile de restaurare a scărilor din<br />

faţa sfântului locaş. Operaţiune<br />

care ‑ din lipsa banilor ‑ nu a mai<br />

fost posibilă la resfinţirea din<br />

toamna lui 2009. O altă durere<br />

a preoţilor de aici este înlocui‑<br />

rea tâmplăriei, veche de zeci de<br />

ani, care pe timp de iarnă face<br />

zadarnică încălzirea în biserică.<br />

Sperăm ca această necesitate să<br />

nu fie trecută cu vederea, fiindcă<br />

avem aici un monument istoric<br />

şi el trebuie întreţinut şi pus în<br />

valoare. Din această mănăstire a<br />

apărat Dreapta credinţă Sfântul<br />

Atanasie al III‑lea Patelarie, la<br />

mijloc de veac XVII.<br />

A fost şi hramul Catedralei<br />

Episcopale Galaţi, fiindcă „Maica<br />

noastră spirituală” de la Dunărea<br />

de Jos l‑a luat mai întâi drept<br />

Ocrotitor pe Sfântul Nicolae,<br />

pentru ca după anul 1990 să pri‑<br />

mească, prin grija Arhiereului lo‑<br />

cului şi hramul Sfântului Apostol<br />

Andrei.<br />

În Anul Domnului 2010, ziua<br />

Sfântului Nicolae a fost un bun<br />

prilej de a da mărturie despre<br />

statornicie, despre continuitatea<br />

Dreptei credinţe.<br />

Maria Stanciu<br />

Astăzi,<br />

7 <strong>decembrie</strong><br />

Sfânta Muceniţă<br />

Filofteia de la<br />

Curtea de Argeş<br />

Pe 7 <strong>decembrie</strong>, creş‑<br />

tinii dreptmăritori o prăz‑<br />

nuiesc pe Sfânta Muceniţă<br />

Filofteia, ale cărei Moaşte<br />

sunt la noi în ţară, la Curtea<br />

de Argeş. Era de neam româ‑<br />

no‑bulgar, fiind născută la<br />

Târnovo, vechea capitală a<br />

Bulgariei (Ţaratul vlaho‑bul‑<br />

gar), la începutul secolului al<br />

XIII‑lea, pe la 1206. Tatăl era<br />

bulgar, lucrător de pământ,<br />

iar mama ‑ valahă. A rămas<br />

fără mamă, crescând cu cea<br />

de‑a doua soţie a tatălui său.<br />

Sfânta Filofteia era generoa‑<br />

să cu cei săraci, iar bunăta‑<br />

tea ei nu a fost bine văzută<br />

de mama ei vitregă, care i‑a<br />

spus soţului că Filofteia risi‑<br />

peşte toată averea.<br />

Într‑o zi, pe când fusese<br />

trimisă la câmp să ducă bu‑<br />

cate părintelui său, Filofteia<br />

a dăruit bucatele unor necă‑<br />

jiţi. Propriul părinte s‑a răz‑<br />

bunat şi a aruncat cu barda<br />

în copilă. Aşa şi‑a sfârşit viaţa<br />

pământească. Tradiţia spu‑<br />

ne că, încercând să o ridice<br />

de la pământ, ca să o ducă<br />

la Târnovo, copila s‑a făcut<br />

atât de grea încât l‑a biruit<br />

pe ucigaş. Tatăl a chemat<br />

Arhiepiscopul de Târnovo,<br />

dar încercarea a fost fără<br />

izbândă... Cu rugăciune,<br />

Ierarhul a pronunţat nume‑<br />

le mai multor biserici şi mă‑<br />

năstiri. La rostirea Mănăstirii<br />

Curtea de Argeş, trupul fe‑<br />

cioarei a putut fi ridicat şi<br />

aşezat în sicriu. A fost anunţat<br />

domnitorul Ţării Româneşti<br />

din acea vreme şi împreu‑<br />

nă cu mitropolitul, clerul şi<br />

credincioşii, Sfintele Moaşte<br />

au fost aşteptate la Dunăre.<br />

Apoi au fost aşezate la cu‑<br />

noscuta şi istorica Mănăstire<br />

Curtea de Argeş. Acolo sunt<br />

şi astăzi, iar credincioşii din<br />

toate părţile ţării vin să cea‑<br />

ră tămăduire Sfintei Filofteia,<br />

rămasă în conştiinţa creştini‑<br />

lor ca protectoare a săracilor<br />

şi făcătoare de minuni.<br />

În iconografie, în une‑<br />

le icoane, Sfânta Filofteia<br />

poartă o bardă în mână,<br />

instrumentul cu care a fost<br />

ucisă. Această Sfântă, copilă<br />

de 12 ani, este reprezentată<br />

în frumosul costum popular<br />

românesc.<br />

Maria Stanciu<br />

Invitaţie<br />

Sărbătoare<br />

la Biserica<br />

„Sf. Filofteia”<br />

Şi în municipiul Galaţi<br />

avem o Biserică cu hramul<br />

Sfânta Filofteia. Este la ieşirea<br />

din Galaţi înspre Brăila, pe<br />

partea dreaptă, astăzi fiind zi<br />

de rugăciune pentru creştinii<br />

de aici. La acest sfânt locaş<br />

slujesc părintele paroh Ion<br />

Graur şi, de mai bine de un<br />

an, părintele Cătălin Buia.<br />

ARHIVA "V.L."<br />

M. Stanciu

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!