[+] descarca in format .PDF - Timpul

24 pagini,
an XI, nr. 147
TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|
Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I
Ipostaze ale citadinismului
`n proza lui Ion C\lug\ru,
I. Peltz [i Ury Benador
Gabriela Gavril
~n noaptea aceea am v\zut-o
Drago Jancar
Limba neo-adamic\
Valeriu Gherghel
Nae Ionescu docudramatizat
Adrian Ni]\
Lexicon Slavonicum:
o important\ surs\ pentru
lexicologia [i lexicografia
secolului al XVII-lea
Gabriela Haja
Festivalul de teatru EuroArt
Ia[i, 2011 Num\r ilustrat cu fotografii de Gina Buliga
5 mai
2011
www.timpul.ro

2
Note inutile
Al]ii…
mai 2011
BOGDAN
C|LINESCU
Socialismul [i moartea
Partidul Comunist Cubanez a organizat al
[aselea Congres acum c`teva zile. Raul Castro,
fratele lui Fidel, a anun]at c\ a sosit timpul
„reformelor“. O veste bun\ `ntr-o ]ar\ rupt\ de
lume, cu un popor ce a[teapt\ disperat c`teva
semne economice pozitive. Mai multe sectoare
economice vor fi deschise sectorului privat,
posturile de func]ionari vor fi reduse [i interven]ia
statutului va fi `ngr\dit\. Semne `ncurajatoare,
temperate `ns\ de concluziile Congresului:
„Doar socialismul e capabil s\ `nving\
dificult\]ile poporului [i s\ p\streze cuceririle
revolu]iei“. Cu alte cuvinte, sloganul Cubei
devine „Socialismul [i moartea“.
S`ntem cu to]ii interven]ioni[ti
V\ aduce]i aminte de editorialul publicat
de celebrul cotidian „Le Monde“ a doua zi
CAPRICORN
M\sur\ [i extaz
OVIDIU PECICAN
R\m`ne greu de `n]eles de ce anume cercul
tinerilor heideggerieni cultiva]i de dl. Liiceanu
nu `l include, `n listarea profesorului lor, [i
pe C\t\lin Partenie. Chiar dac\, din 2001,
domnia sa ocup\ un post universitar `n Quebec,
interesul pe care `l declar\ pentru presocratici
[i Platon, ca [i publica]iile lui – Miturile
platonice au ap\rut la Cambridge (2008)
[i Oxford (2004), sub `ngrijirea domniei sale,
iar cartea despre Heidegger [i Platon i-a fost
tip\rit\ `n Illinois – `l a[az\ al\turi de ace[tia.
Desigur, dl. Partenie a preluat misiunea de a
da o nou\ edi]ie rom=neasc\ din opera lui Platon,
`ntre 2001 [i 2009 ap\r`nd primele cinci
volume. Dar, `mpreun\ cu Bogdan Minc\, a
tradus [i `ngrijit edi]ia din Protrepticul lui
Aristotel (2005) [i a `ngrijit cartea postum\ a
lui Alexandru Dragomir, Caietele timpului
(2006), iar `n tandem cu dl. Liiceanu `nsu[i sa
ocupat de tip\rirea volumului lui Alexandru
Dragomir, Crase banalitati metafizice (2004),
ar\t`nd nu doar o productivitate mai mare
dec`t ceilal]i heideggerieni, ci [i o dispersie
mai redutabil\ a aten]iei profesionale `ntre vechii
greci [i destinul lui Heidegger [i al heideggerienilor
de prim\ genera]ie – Alexandru
Dragomir – `n Rom=nia.
~n aceea[i familie a heideggerienilor se
cuvine s\ fie strecurat [i Sorin Lavric, „Fiind
unul c\ruia i s-a `nt`mplat s\ traduc\ dou\ volume
din Heidegger [i s\ scrie monografii
despre ontologia lui Noica…“, dup\ cum `nsu[i
spune (S. Lavric, „Despre plagiat: Abjec-
]ie“, `n Evenimentul zilei, 12 februarie 2008).
Presta]ia lui heideggerian\ s-a consumat,
cel pu]in p`n\ ast\zi, `n spa]iul a cel pu]in [ase
dup\ atentatele din 11 septembrie? „Nous
sommes tous Américains“ a devenit expresia
exemplar\ a solidarit\]ii cu SUA. Din p\cate,
ea a fost de scurt\ durat\. S`ngele anti-american
al francezilor s-a re`nc\lzit rapid odat\
ce emo]iile produse de atentate s-au stins.
Ast\zi nu am devenit oare cu to]ii „interven-
]ioni[ti“, precum a fost acuzat fostul pre[edinte
Bush? Fran]a – cea care s-a opus cel
mai vehement lui Bush – intervine militar
f\r\ mandat interna]ional `n Coasta de Filde[
[i-l `nl\tur\ pe pre[edintele Gbagbo; `n
Libia, cumunitatea interna]ional\ [i-a dat
seama c\ f\r\ bombardamente masive situa-
]ia nu poate fi ameliorat\… ~n Siria, se vorbe[te
din ce `n ce mai mult de presiuni militare
ce ar trebui exersate pe sinistrul dictator
la putere. Ben Laden a fost ucis `n urma unei
ac]iuni militare organizate de un stat str\in
pe teritoriul altui stat independent [i c\ruia
nu i s-a cerut aprobarea ([i nici comunit\]ii
interna]ionale).
A propos de Ben Laden, tot ziarul „Le
Monde“ a publicat, a doua zi dup\ moartea
lui, un articol semnat de Alain Frachon,
[eful Serviciului interna]ional, intitulat „La
mort de Ben Laden: questions à M. Bush…“.
Autorul articolului se `ntreab\, cu o candid\
ironie, la ce au folosit r\zboaiele din Afganistan
[i din Irak dac\ Ben Laden a putut fi
ucis `n 40 de minute de un grup de solda]i
profesioni[ti? Dac\ nu am cunoa[te perfidia
ani, `ntre momentul apari]iei traducerii lui (`n
colaborare cu Bogdan Minc\), cu Parmenide
(2001) [i Problemele fundamentale ale fenomenologiei
(2006). ~ntre timp `ns\, acela[i
autor s-a f\cut util [i `n contextul efortului lui
Gabriel Liiceanu [i C\t\lin Cioab\ de a aduce
la lumin\ traducerea lor din Sein und Zeit
(2006). ~n aceea[i calitate `ns\, el s-a implicat
`n refutarea acuzei de plagiat formulat\ la adresa
lui G. Liiceanu de c\tre autorul craiovean
Constantin Barbu, remarc`nd inadverten]a
c\ „tocmai cel care a f\cut din Heidegger
un bun cultural la `ndem`n\ s\ fie acuzat
de plagiat-Heidegger de c\tre un plagiator al
lui Heidegger“ („Despre plagiat: Abjec]ie“,
loc. cit.). Se vede astfel c\, `n pofida oric\ror
alte impresii din exterior, cel pu]in din 2000 [i
p`n\ `n 2008, dl. Lavric s-a inclus pe sine
printre heideggerienii domnului Liiceanu.
Exist\ [i al]i autori tineri apar]in`nd grupului
de fenomenologi format de Gabriel Liiceanu
`n ideea unui interes profesionalizat pentru
filosofia lui Martin Heidegger. Dintre ei se
anun]\ de pe acum, cu certitudine, doi, deocamdat\.
Domnul Cristian Mladin, care preg\te[te
un studiu – o carte? – unde `ncearc\ s\
elucideze chestiunile legate de partea din
urm\ a lucr\rii Sein und Zeit (comentariu pe
blogul meu, 17.02.2011, ora 11:10 PM), bursier
Cioran, dup\ cum pomene[te G. Liiceanu
`nsu[i `ntr-un interviu recent din revista 22
(Rodica Palade, interviu cu Gabriel Liiceanu:
„Posteritatea deocheat\ a manuscriselor lui
Cioran“, `n 22, nr. 19, aprilie 2011). Al\turi de
Mladin, doamna Ileana Bor]un, interesat\
ini]ial de Hannah Arendt, dar angajat\ mai
recent `n elaborarea unei teze doctorale coordonate
de Gabriel Liiceanu pe o tem\ ce i-l
al\tur\ [i pe Heidegger.
{i totu[i… Atunci c`nd vine vorba despre
tinerii heideggerieni rom=ni pe care `i asum\,
Gabriel Liiceanu `i pomene[te numai pe aceia
dintre membrii Societ\]ii Rom=ne de Fenomenologie
pe care i-a [i publicat la Humanitas,
`n colec]ia Academica. Altfel spus, r\m`n
`n discu]ie numai autorii men]iona]i `n prefa]a
la cartea celui de-al cincilea – Gabriel Cercel,
C\t\lin Cioab\, Bogdan Minc\, Cristian Ciocan
[i Christian Ferencz-Flatz. S-ar spune c\
s`nt prefera]i exege]ii care public\ la Huma-
TIMPUL
acestui ziar, am r`de cu hohote, amintindu-i
doar autorului ca Ben Laden s-a refugiat `n
Pakistan dup\ eliberarea Afganistanului…
~ns\ articolul e mai ales o insult\, un gest de
dispre] fa]\ de popoarele din Irak [i din
Afganistan…
Georgic\, ghidul Parisului
Pe Georgic\ l-am v\zut prima dat\ `n
sta]ia de metrou Michel-Ange Molitor, `n
culoarul ce permite s\ treci de la linia 10 la
linia 9, direc]ia Mairie de Montreuil. E linia
pe care o iau aproape `n fiecare zi de acas\
p`n\ la birou. Georgic\ m-a intrigat de la `nceput.
T`n\r, cel mult 30 de ani, cer[e[te cu
un copil de vreo 5 ani pe care-l ]ine cu dragoste
`n bra]e. Nici el [i nici copilul nu par
]igani. ~ntr-o bun\ zi m-am hot\r`t s\-l abordez.
La `nceput, Georgic\ a fost foarte reticent,
dup\ care, lini[tit, mi-a spus c\ e din
Hu[i [i c\ vine la Paris de 6 ani. S`ntem doi
moldoveni la Paris! Glumele mele l-au dezghe]at.
Georgic\ e un globe-trotter al cer[itului.
~n sta]ia asta e mai ales iarna c`nd
c\l\torii s`nt impresiona]i s\-l vad\ cu un
copila[ la piept. B\ie]elul nu e al lui, ci al
surorii sale. I-l „`mprumut\“ iarna. {i mama
lui unde e? ~n Germania, la gar\ din Köln…
Prim\vara, Georgic\ schimb\ locul de
munc\. Se instaleaz\ pe linia 6, `ntre Nation
nitas, `n colec]ia Academica, de vreme ce nici
m\car C\t\lin Partenie ori Sorin Lavric –
autori Humanitas `ncadra]i `n alte colec]ii –
nu figureaz\ pe list\. C`t despre Cristian Mladin
[i Ileana Bor]un, s`nt autori ce „vin“, care
nu [i-au `ncheiat `nc\ doctoratele [i, prin urmare,
nu au publicat `nc\ exegeze heideggeriene,
chiar dac\ atelierul fiec\ruia dintre ei le
preg\te[te deja.
Nu cred c\ discriminarea pus\ `n joc de
Gabriel Liiceanu este de natur\ calitativ\ sau
c\ ar aduce atingere pre]uirii pe care domnia
sa o arat\ celor ce lipsesc de pe list\. S\ fi fost
a[a, nu l-ar fi pus `n valoare at`t de generos pe
C\t\lin Partenie, `ncredin]`ndu-i reluarea edi-
]iei Noica – Cre]ia din operele lui Platon, nu
l-ar fi implicat `n aducerea sub ochii cititorilor
a unora dintre textele din caietele lui Alexandru
Dragomir. La fel, nici lui Sorin Lavric nu
i s-ar fi publicat la Humanitas dou\ c\r]i despre
Noica [i nu i s-ar fi `ncredin]at p\storirea
Cercului Noica de la Casa Lovinescu. Mai
probabil, a[ crede c\ profesorul Liiceanu a
Agora
[i Charles de Gaulle Etoile. Are mai multe
locuri („intersec]ii“) pe unde trec foarte
mul]i c\l\tori. Mul]i `l cunosc [i [tiu c\ va fi
acolo. ~i dau ceva din obi[nuin]\. Spre var\,
se instaleaz\ l`ng\ teatrul de la Rond Point
des Champs Elysées, loc strategic atunci
c`nd iese lumea de la teatru [i c`nd s`nt
mul]i turi[ti. Georgic\ nu fur\. Nu c`[tiga
mult, `ns\ vrea s\ c`[tige cinstit. Compenseaz\
cu diferite ajutoare primite de la prim\ria
Parisului [i de la diferite asocia]ii. E
considerat SDF („Sans Domicile Fixe“) cu
un copil [i are dreptul la c`teva sute de euro
pe lun\, plus un pat `ntr-un c\min. ~n august,
se duce acas\. „Mama e bolnav\, trebuie
s\-i iau medicamente. {i mai e casa de
terminat“. Toamna reia lucrul la sta]ia
Bastille. „C`nd oamenii ies de la oper\, dau
bani. Parc\ regret\ c\ s-au dus la spectacol…“
Ritualul lui Georgic\ e sf`nt. „Voi
face a[a c`t m-o ]ine s\n\tatea“… `mi spune
el z`mbind [ugub\]. Mai aflu c\ Georgic\ `[i
permite [i momente de vacan]\: „M\ plimb
cu asta micu’ `n Paris. S`nt parcuri cu jocuri
gratuite, l`ng\ Bon Marché [i `nspre Trocadéro...“
Mi-am dat seama c\ Georgic\ se
descurc\ la Paris la fel de bine ca la Hu[i.
I-am spus c\ ar trebui s\ devin\ ghid pentru
rom=nii ce vin aici… A z`mbit din nou [i
[i-a reluat, serios, lucrul.
Paris, mai 2011
`n]eles c\ `nclina]ia lui Partenie – care `ntre
timp s-a [i `nrolat `n via]a academic\ din Canada
– merge c\tre vechii greci, iar a lui Sorin
Lavric `nspre filosofia rom=n\ contemporan\,
ceea ce, f\r\ `ndoial\, reprezint\ alte arealuri
tematice dec`t g`ndirea maestrului german
aflat `n centrul aten]iei corifeilor toposului
desemnat de intersec]ia dintre Editura Humanitas,
colec]ia Academica [i Martin Heidegger.
Datorit\ acestui perimetru, a[ propune pentru
fenomenul semnalat cu emo]ie [i entuziasm
de G. Liiceanu numele de Grupul Humanitas
– Academica – Heidegger (HAH).
El nu include, cum se vede, `ntreaga exegez\
heideggerian\ din Rom=nia ultimilor ani
[i nici m\car pe to]i cei modela]i, mai mult sau
mai pu]in, de m`na inspirat\ a lui Gabriel
Liiceanu. Dar asta nu `nseamn\ c\ inten]ia de
a fi socoti]i `n mod solidar, ca membri ai unui
grup preocupat mai cu seam\ de promovarea
`n Rom=nia a mo[tenirii heideggeriene, nu
s-ar distinge chiar [i de la o anumit\ distan]\.
www.timpul.ro

Agora
www.timpul.ro
TATUAJE
MIHAIL
VAKULOVSKI
Cartea lui Ion Cucu, Cum ar ar\ta via]a
f\r\ fotografie?, este compus\ din dou\
p\r]i. Prima dintre ele con]ine un interviu cu
Ion Cucu realizat de Un Cristian, iar a doua
o serie de portrete de scriitori. Ion Cucu este
fotograful Uniunii Scriitorilor din Rom=nia,
dar nu un simplu fotograf, ci de 50 de ani
fotograful scriitorilor, fotograf la 10 pre[edin]i
ai US! „Ion Cucu nu este doar fotograful
scriitorilor rom=ni din ultima jum\tate de
secol. El este [i un portretist excep]ional. Albumele
lui reprezint\ veritabile istorii literare
din imagini. ~i dator\m recuno[tin]\
pentru fidelitatea pe care a ar\tat-o breslei
noastre.“, declar\ Nicolae Manolescu `n citatul
de pe coperta a IV-a a c\r]ii. Nicolae
Manolescu (al X-lea pre[edinte `n era Cucu)
are `n vedere doar portretele fotografice, dar
cartea aceasta ne ofer\ surpriza de a descoperi
un extraordinar scriitor portretist. La `nceput
m-am g`ndit c\ ar fi fost foarte interesant
dac\ portretele scriitorilor ar fi fost
`nso]ite de superbele fotografii ale aceluia[i
Ion Cucu, mai ales pentru cei mai tineri, care
poate c\ nu cunosc realiz\rile sale artistice
sau, mai degrab\, nu [tiu c\ multe dintre fotografiile
cunoscute din manuale, din reviste,
din istoriile literare sau din alte p\r]i `i
apar]in lui Ion Cucu. Dar, chiar dup\ ce am
terminat de citit primul portret, am `n]eles de
ce editorii au ales s\ publice portretele f\r\
fotografii. Portretele lui Ion Cucu s`nt exact
ca fotografiile lui – precise, prind mai `nt`i
personajul, personalitatea, sufletul [i abia mai
apoi chipul scriitorului, `nv\luit `n dragoste,
(„n-am fotografiat niciodat\ pe la spate“).
Portretul lui Nichita St\nescu („foarte fotogenic“)
este at`t de bine scris, impecabil
controlat, emo]ionant [i at`t de puternic `nc`t
m\ g`ndesc c\ i-ar fi pl\cut nespus [i poetului.
Nara]iunea `ncepe cu o `nt`mplare-stare
extrem de elocvent\ [i se `ncheie genial:
„Odat\ mi s-a `nt`mplat s\ priveasc\ prin
obiectivul meu [i mi-a zis a[a: Cucu, [i eu te
v\d pe tine“. Ion Cucu [tie s\ prind\ `n scris
momente emo]ionale [i emo]ionante, ca [i
cum ar fotografia, cum se `nt`mpl\, de pild\
`n portretul Anei Blandiana („era frumoas\,
deci fotogenic\“): „De c`nd `nv\]asem meseria,
prospectam locul `n care urmau s\ se petreac\
evenimentele. Aceast\ deprindere
care pare neimportant\ mi-a adus unele dintre
cele mai frumoase fotografii, cu care a[
putea scoate un mic album. ~n cazul nostru
este vorba de holul s\lii mici a Palatului. R\coros,
fastuos, `n vara lui 1982. Gol la acea
or\. Cele dou\ personaje, care s-au apropiat
ca pe scen\, `ntr-o pies\ de teatru, s-au `nt`lnit
exact `n mijlocul s\lii. Am r\mas neobservat
[i din umbra acelei coloane scena s-a
petrecut `n felul urm\tor: din partea st`ng\
venea cu pa[i m\sura]i Geo Bogza, `nalt,
u[or adus de spate, cu o c\ma[\ `n carouri,
tinere[te l\sat\ peste pantaloni, iar din partea
dreapt\ a ap\rut Ana Blandiana. Era sub]ire,
exact ca o trestie, pe c`nd el aplecat ca un copac
plin de fructe. Geo Bogza i-a dat un
trandafir mare, alb. Ea l-a primit cu real\
emo]ie. Nu auzeam ce-[i spuneau [i nici nu
conta. Ea tocmai primise premiul Herder.
Eram singurul spectator al acestei `nt`lniri
`ntre dou\ v`rste poetice [i r\m\sesem cople[it
de coordonatele ei“. Cred c\ jurnalul
literar fotografic de care aminte[te Un Cristian
`n prefa]\ l-a ajutat mult la adunarea
acestor portrete fabuloase de scriitori, fiindc\
„fiecare fotografie are istoria ei, ne[tiut\
dec`t de artist“ (Un Cristian).
Interviul e savuros [i c`nd Ion Cucu poveste[te
despre fotografie („fotografia e un
fel de v`n\toare“), despre scriitori („Era vorba
despre puterea literaturii“ – „`ncercam s\ le
fotografiez, dac\ se putea, sufletele“), [i c`nd
TIMPUL
Cum ar ar\ta scriitorii f\r\
colegii fotografi?
`[i aminte[te de familie, `n special de tat\l
s\u („tata mereu vorbea cu dou\ t\i[uri. {i-n
glum\, [i-n serios. C`nd `l `ntrebam: „Ce faci,
dom’le, acolo?“, nici nu se `ntorcea c\tre
mine, nici nu m\ saluta. St\tea cu spatele,
aplecat, [i-mi zicea: „M\i, b\iete, fac ceva
frumos“. {tiam c\ altoia un pom“).
Un fotograf care posed\ arta povestirii
mai bine dec`t foarte mul]i dintre cei ale[i,
c\rora le-a f\cut poze 50 de ani, un scriitor
`nn\scut care n-a folosit cuvinte, ci imaginipersonaje,
imagini-personalit\]i. Cum ar
ar\ta via]a f\r\ fotografie? de Ion Cucu este
o carte ce te face s\-]i par\ r\u c\ se termin\…
Poate c\ volumele de interviu cu Ion
Cucu, trei la num\r, meritau s\ fie publicate
sub dou\ coperte, dar editorul [tie mai bine,
mai ales c\ ne-am convins c\ prezen]a fotografiilor
`n volum, a[a cum ne-am dorit la
`nceput, ar fi fost oarecum de prisos, pariul
c\r]ii fiind „for]a fotografic\ a cuvintelor“.
Ion Cucu, Cum ar ar\ta via]a f\r\
fotografie?, Editura Casa de Pariuri Literare,
Bucure[ti, 2010
Poveste pentru copii
sau parodie a societ\]ii de ast\zi?
BOGDAN C. ENACHE
Aventurile lui Jonathan Gullible:
O odisee liber-schimbist\
de Ken Schooland
Bucure[ti, Editura Libertas Publishing,
2010, 162 p., trad. Valentina Nicolau
[i Sorin Cucerai
Poveste pentru copii sau parodie a societ\]ii
de ast\zi? Cartea lui Ken Schooland,
profesor de economie [i [tiin]e politice la
Universitatea Hawaii Pacific, Aventurile lui
Jonathan Gullible: O odisee liber-schimbist\,
este un roman didactic care preia tema,
stilul [i structura binecunoscutului roman de
c\l\torii al lui Jonathan Swift, C\l\toriile lui
Gulliver, `ntr-o savuroas\ tentativ\ de a pune
`n lumin\ simplitatea principiilor economice
de la baza unei societ\]i libere [i ridicolul
argumentelor oferite `mpotriva drepturilor
individuale [i a libert\]ii schimbului.
Eroul c\r]ii este adolescentul Jonathan
Gullible care, asemeni doctorului Lemuel
Gulliver al lui Swift, este pasionat de naviga]ie
[i, `ntr-o bun\ zi, `n cursul unei ie[iri `n
larg mai temerare, este surprins de o furtun\
[i naufragiaz\ `ntr-un ]inut str\in. Aici `ncep
aventurile sale care `l vor confrunta cu fel de
fel de situa]ii, una mai absurd\ [i mai de ne-
`n]eles dec`t alta, precum oamenii care aresteaz\
o femeie-t\ietor de lemne ce le amenin]\
locurile de munc\ deoarece folose[te
drujba `n locul instrumentelor manuale; pescarul
care regret\ penuria pe[telui din lacul
care apar]ine tuturor; femeia care `l roag\ s\
semneze o peti]ie pentru protejarea industriei
de pe o insul\ `mpotriva concuren]ei generate
de lumina soarelui; ora[ul `n care oamenii
umbl\ `n genunchi ca urmare a unei
taxe pe `n\l]ime; femeia care `[i pl\te[te impozitele,
dar totu[i `[i vede casa d\r`mat\ la
un ordin al Consiliului Lorzilor pe motiv c\
`ncalc\ regulile de urbanism; oamenii care
tip\resc bani cu `ncuviin]area Consiliului
Lorzilor spre fericirea tuturor [i oamenii
care s`nt aresta]i pentru tip\rirea de bani;
Marele Anchetator, care seduce lumea propov\duind
c\ libertatea este o povar\ pe care
se ofer\ s\ o ia asupra sa de pe umerii oamenilor;
`n fine, banda democra]iei care alung\
oamenii din ora[ [i `l desparte de Alisa,
prietena sa.
Spre deosebire de eroul lui Swift, care la
cap\tul aventurilor sale se retrage dezgustat
din lume [i nu mai suport\ dec`t compania
cailor din vechea sa gospod\rie, eroul lui
Schooland revine acas\, c\lare pe un vultur,
`n ora[ul provincial de coast\ unde locuie[te
`mpreun\ cu p\rin]ii s\i, cu promisiunea s\ o
re`nt`lneasc\ pe Alisa [i convins c\ „Orice
loc, chiar [i Corrumpo, poate deveni un paradis
c`nd oamenii s`nt liberi cu adev\rat“.
BURSA C|R}ILOR
3
Ioan Petru Culianu, Jocul de smarald
(Edi]ia 2011), Traducere din limba englez\
de Agop Bezerian, Editura Polirom, 384 p.,
pre]: 16,95 lei
Roman poli]ist, magic [i esoteric, carte
complex\ a Rena[terii toscane, `mpletind
cunoa[terea secolului al XV-lea italian cu
legenda, filozofia protagoni[tilor cu credin]ele
lor, descrierea practicilor magice,
astrologice sau geomantice cu fic]iunea,
`ntr-un text incitant, sclipitor [i ironic, Jocul
de smarald propune o aventur\ a min-
]ii, dar [i a memoriei [i a distorsiunilor ei,
la fel de palpitant\ ca aventurile personajelor
– antrenate `n teorii conspira]ioniste
[i `n descifrarea planurilor unor societ\]i
secrete perpetuate poate, subteran, p`n\ `n
zilele noastre.
Ioan Petru Culianu a scris romanul The
Emerald Game `n limba englez\, `n varatoamna
1987, cu colaborarea lui H.S. Wiesner.
Traducerea rom=neasc\ de fa]\ s-a f\cut
dup\ originalul inedit (printout, 441 de pagini)
aflat `n arhiva familiei (n.ed.).
***
Bogdan O. Popescu, Via]\ de aruncat,
Prefa]\ de Mircea C\rt\rescu, Editura Polirom,
2011, 200 p., pre]: 24,95 lei
Volumul Via]\ de aruncat reprezint\
debutul `n proz\ al poetului Bogdan O. Popescu.
Trec`nd de la triste]ea [i auto`n[elarea
unei femei aflate la v`rsta de 30 de ani
la comicul sinistru al lumii taximetri[tilor
[i delicate amintiri din copil\rie, cititorul
celor opt povestiri va fi cucerit de acest
volum „scris surprinz\tor de sigur pentru o
prim\ carte de proz\ a unui poet“.
„Cu Via]\ de aruncat, Bogdan O. Popescu
urc\ pe o spir\ superioar\ a evolu]iei
sale. El apare aici mult maturizat. ~n prozele
sale se vede ceea ce nu avea loc s\ se
manifeste `n poezie: gravitatea autorului,
seriozitatea sa `n fa]a vie]ii, sim]ul tragicului
[i al absurdului. Proza titular\ e o
sf`[ietoare dare de seam\ despre o dragoste
care se sf`r[e[te, sufocat\ de lucruri ne`nsufle]ite.“
(Mircea C\rt\rescu)
Bogdan O. Popescu (n. 1971), medic
neurolog la Spitalul Universitar de Urgen]\
Bucure[ti, este autorul mai multor volume
de poezii, dintre care amintim: La revedere,
prin]es\! (1995, Marele premiu „Ion Vinea“
pentru debut literar); Poemul de gard\
(1999); Leul de dup\ extravagan]e (2002);
Ma[in\ria de uitare (2004); Poeme `n loc de
tutun (2007); Aerobiciclete (2010). Este
membru al Uniunii Scriitorilor din Rom=nia
din anul 2002.
mai 2011

4
BURSA C|R}ILOR
Bogdan Co[a, Poker, Editura Cartea
Rom=neasc\, 2011, 200 p., pre]: 24,95 lei
Poker este un roman „minimalist“ viu,
dinamic, scris cu nerv, dexteritate [i energie.
O poveste dramatic\ de dragoste se
proiecteaz\ pe fundalul tribula]iilor cotidiene
ale unor tineri rebeli, anticorporati[ti,
care-[i consum\ revolta `n trip-uri,
incursiuni internautice, aventuri, chefuri
stropite cu alcool [i altele asemenea. Referin]ele
literare [i, `n particular, poetice [i
coloana sonor\, oralitatea inteligent\, bine
pus\ `n pagin\, asigur\ atmosfera unei
intrigi actualiste pline de autenticitate [i
verv\, despre deriva existen]ial\ a unor
oameni ce refuz\ servitu]ile maturiz\rii.
Nimic artificial, nimic strident, nimic
c\znit `n acest roman al unui (totu[i) debutant.
Totul pare adus „din via]\“ [i pus
`n pagin\ c`t se poate de simplu, totul
curge de la sine, dialogurile sun\ firesc [i
`nc\ [i mai firesc se `n[ir\ monologurile
at`t de greu de men]inut `n registrul credibilit\]ii.
~nc\ un foarte bun roman „de genera]ie“,
dar despre o alt\ v`rst\ [i din alte
medii – mai dure, de ast\ dat\ – dec`t
acelea surprinse `n Muzici [i faze de
Ovidiu Verde[.
~ntrez\resc la foarte t`n\rul Bogdan
Co[a, pe l`ng\ talentul (sau arta) firescului,
[i un fel de joc `ntre `nc`ntare [i dez`nc`ntare,
`ntre plenitudine [i nemul]umire,
`ntrez\resc nostalgia unui ceva fa]\ de
care firescul de acum s-ar putea s\ fie
doar... literatura. (Mircea Martin)
Bogdan Co[a s-a n\scut pe 24 ianuarie
1989, la Codlea, jude]ul Bra[ov. Absolvent
al Facult\]ii de Litere (Universitatea
„Transilvania“ din Bra[ov), specializarea
Limb\ [i Literatur\ Rom=n\ – Limb\ [i
Literatur\ Englez\, promo]ia 2007-2010,
`n prezent este masterand al Facult\]ii de
Litere (Universitatea din Bucure[ti), sec-
]ia Teoria Literaturii [i Literatur\ Comparat\.
Public\ articole [i texte literare `n
revistele Observator Cultural, Cultura,
Tomis, Astra, dar [i `n reviste exclusiv
online.
Bogdan Co[a este c`[tig\torul Concursului
de Debut al Editurii Cartea Rom=neasc\,
edi]ia 2010.
mai 2011
SORIN
BOCANCEA
S`nt de p\rere c\ po]i evalua [ansele cuiva
de a se realiza `ntr-o societate dac\ urm\re[ti
oferta de slujbe. Dar, nu e vorba doar de monitorizarea
t`rgurilor de job-uri, ci [i de a vedea
ce meserii s`nt recunoscute `n acea societate.
Pornind de la acest principiu, am vrut s\
v\d contra c\rei presta]ii poate fi pl\tit un om
la noi, pentru ce meserie ar trebui s\ se preg\teasc\
astfel `nc`t s\ nu r\m`n\ pe margine `n
jocul pie]ei. Mi-am satisf\cut aceast\ curiozitate
consult`nd Clasificarea ocupa]iilor din
Rom=nia 2011 1 .
Ca orice `ncep\tor `n ale c\ut\rii de slujb\,
mi-a s\rit `n ochi meseria de „aspirant“ (cod
314210). ~mi `nchipui cum pot ie[i la pensie
aspir`nd mereu c\ voi g\si o slujb\. Cred c\
este o ocupa]ie general\, de bun augur pentru
orice t`n\r care vrea s\ nu ard\ gazul chiar
degeaba.
~ncerc`nd s\ m\ limitez, totu[i, la un domeniu,
ca orice rom=n, am fost atras de meseriile
mai cu cap. Bine`n]eles c\ m-a speriat ocupa-
]ia „cap de mas\“ (cod 431205), fiindc\ nu se
precizeaz\ clar care ar fi riscurile. A[a c\ m\
pot l\sa atras de moda analizelor de tot felul
(politice, militare, sociale etc.) [i s\-mi aleg
aceast\ meserie, de „analist“ (cod 213101), fiindc\
oricum nu mi se spune exact ce s\ analizez.
Cred c\ a[ putea avea succes mediatic
mai mare dec`t Mugur Ciuvic\ [i Monica
Tatoiu. Totu[i, pentru a nu m\ arunca deodat\
`n v`ltoarea unei asemenea ocupa]ii, a[ prefera
pentru `nceput meseria de „analist ajutor“
(cod 312102) – r\spundere mai mic\ [i cred c\
voi avea posibilit\]i de retractare `n caz de
eroare (ca la ajutorul de [ef de post de poli]ie).
Totu[i, nu s`nt mul]umit nici cu aceast\
meserie, motiv pentru care a[ vrea ceva mai
greu de cuantificat [i de pontat. Am g\sit:
„filosof“ (cod 244301). Are ocupa]ia asta
ceva misterios `n ea, `i las\ masc\ pe cei ce nu
pot face imediat dovada politropiei. V\ da]i
seama c\, dac\ vin cei de la Curtea de conturi
s\ m\ controleze pe ce am cheltuit banii, din
dou\ sofisme i-am blocat. E fascinant s\ ai o
asemenea ocupa]ie, chiar dac\ `n cartea de
munc\ nu apare explicit ocupa]ia de „fascinar“
(cod 712910).
Nici meseria de „scriitor“ (cod 245116)
nu-i de aruncat, dar mi-e fric\ s\ nu fie confundat\
cu cea de „scriitor de vagoane“ (cod
413320), a c\rei complexitate poate fi egalat\
doar de cea a ocupa]iei de „desenator `nsemn\tor
cherestea“ (cod 814127). Dar, dac\ tot
am ajuns `n domeniul transportului feroviar,
descop\r [i aici ni[te ocupa]ii atractive. De
exemplu, a[ putea s\ optez pentru „avizier c\i
ferate“ (cod 413323), dar din p\cate nu se
precizeaz\ c`te ore trebuie s\ stai at`rnat pe
peretele s\lilor de a[teptare [i nici nu este stabilit
cine are obliga]ia s\ te primeneasc\. De
aceea, poate c\ ar fi mai bine dac\ a[ alege s\
fiu „grafician mers de tren“ (cod 413341). V\
da]i seama ce simplu e s\ sco]i c`te un volum
pe an cu informa]ii date de-a gata [i s\ iei bani
un an `ntreg. Dar, apare [i aici o problem\: nu
e clar dac\ cuv`ntul „mers“ este substantiv comun
sau verb la diateza pasiv\. ~n primul caz,
e simplu; dar, dac\ al doilea sens este cel corect,
eu m\ retrag, fiindc\ nu doresc s\ fiu
mers de un tren, oric`t de mic ar fi vehiculul.
Totu[i, tot zona spiritual\ m\ atrage, motiv
pentru care a[ putea opta pentru meseria de
TIMPUL
Meserii `n tranzi]ia
rom=neasc\
„c\lug\r“ (cod 348001). Condi]iile nu s`nt
prea grele, fiind necesare doar studii medii
sau postliceale. {i `mi place faptul c\ aceasta
este singura meserie c\reia i se pune `n eviden]\
caracterul masculin, fiindc\ meseria de
„c\lug\ri]\“ este altceva, are alt cod (348002).
Este clar c\ `n acest domeniu nu mai apare
disputa feministelor cu lumea `n `ncercarea de
a feminiza meseriile [i func]iile (doamn\ zidar\,
doamn\ mecanic\ etc.). V\ da]i seama
c`t de cacofonic ar suna trecerea la genul feminin
a unor ocupa]ii precum „aglomeratorist“
(cod 812121), „chevrasames“ (cod
246007), „ciontolitor tran[ator carne“ (cod
741102), „colector [i preparator f\in\, s`nge,
carne, oase“ (cod 827110), „corh\nitor“ (cod
742209), „fr`nar“ (cod 831201), „hatip“ (cod
246016), „picher“ (cod 413317), „picher [ef
district“ (cod 122607) sau „preparator pepsin\,
cheag“ (cod 827113).
Probleme vor ap\rea [i la feminizarea unor
meserii cu puternic\ `nc\rc\tur\ sonor\ [i de
mare c\utare `n societatea `naltei tehnologii
precum „majghian“ (cod 246019), „marangoz
calatachelagiu“ (cod 742212), „marangoz c\l\f\tuitor“
(cod 742204), „ma[inist exhaustor“
(cod 812122), „matar“ (cod 827114), „melamed“
(cod 246020), „melanjorist“ (cod 812105),
„colector [i sortator p\r“ (cod 827108) sau la
meseria central\ a erei turbocapitaliste: „opincar“
(cod 744206).
S`nt deja pu]in derutat de multitudinea de
ocupa]ii `n care m-a[ putea `mplini ca individ,
motiv pentru care m-a[ orienta spre meserii cu
aplica]ie exact\, f\r\ ambiguit\]i. De exemplu,
`mi sur`de meseria „aburitor plut\“ (cod
814107). Dar, s`nt atras mai mult de una mai
exact\ precum aceea de „ca[erator [i [lefuitor
de celuloid pentru carcase acordeoane“ (cod
731203), cu toate c\ nici cea de „ceruitor de
piastrine pentru acordeoane“ (cod 731203) nu
este de aruncat, precizia fiindu-i, totu[i, concurat\
de cea a meseriei de „`nnobilator sc`ndurele
pentru creioane“ (cod 824020).
Agora
Totu[i, m-a[ g`ndi la o func]ie de conducere,
care s\ `mbine precizia cu posibilitatea
de dezvoltare multilateral\ a personalit\]ii. Am
g\sit: „conduc\tor (director [i director adjunct)
Administra]ia Filiala Dun\rea de Jos (AFDJ)
– cod 122604. V\ pute]i da seama de unicitatea
unei asemenea func]ii [i de valen]ele ei.
Practic, `ntr-o asemenea pozi]ie, e[ti un fel de
Dumnezeu, f\r\ sarcini care s\ te `ncorseteze,
dar, ce-i drept, doar `n Filiala Dun\rea de Jos.
Problema e c\ `ntr-o asemenea func]ie trebuie
s\ fii pus tot timpul la patru ace, cu sacou, c\ma[\
[i cravat\. Dar, se poate rezolva `n mare
parte [i aceast\ problem\, fiindc\ la banii \[tia
po]i oric`nd apela la serviciile unui „confec-
]ioner reparator cravate“ (cod 743504). Iar dac\
nu te pricepi la asortat costuma]ia, po]i chema
un „cizelator“ (cod 731303) [i se rezolv\.
Cred c\ [i `n agricultur\ se poate construi o
carier\ frumoas\. A[ `ncepe cu ocupa]ia de
„preg\titor gogo[i m\tase“ (cod 826122), dar
m\ tem c\ asta presupune o existen]\ de vierme.
De aceea, mai onorant\ mi se pare aceea
de „mamo[ porcine“ (cod 612107), cu toate c\
mai consistent\ este cea de „sm`nt`nitor“ (cod
741303). P\trunderea `naltei tehnologii `n acest
domeniu l\rge[te aria, astfel `nc`t s-ar putea
migra spre meserii precum cea de „preparator
ulei de copite“ (cod 827109), evit`nd
totu[i o ocupa]ie precum cea de „valorificator
glande“ (cod 827112).
Cred c\ e momentul s\ m\ opresc, fiindc\
dac\ nu m\ hot\r\sc asupra unei profesii voi
ajunge s\ fac ceea ce nu m-ar atrage, precum
meseria de „stilist protezist de unghii“ (cod
514110) sau cea de „operator ma[ini puitoare“
(cod 826116). Mi s-ar p\rea c\ pierd timpul de
parc\ a[ fi „`mpletitor din panglic\ `mpletit\“
(cod 742412). Mai bine m\ fac „gazd\ club“
(cod 514903), cu toate c\ mai comod este s\
fii „vestitor“ (cod 246035), fiindc\ ai de f\cut
munc\ mai pu]in\ dec`t dac\ te afli `n treab\
ca „treibar“ (cod 246034).
1 Cf. http://www.rubinian.com/cor_1_grupa_majora.php
[09.05.2011].
www.timpul.ro

Agora
www.timpul.ro
ADRIAN NI}|
De c`teva s\pt\m`ni, TVR Cultural difuzeaz\
o serie de ,,docudram\“ dedicat\ lui
Nae Ionescu [i discipolilor s\i. Regizorul [i
produc\torul seriei este Radu G\in\, care ne
propune un discurs de televiziune despre
,,modelul formativ“ `ntruchipat de `nt`lnirea
dintre Nae Ionescu [i Mircea Eliade, Constantin
Noica, Mihai Sebastian, Emil Cioran,
Mircea Vulc\nescu, dar [i Jeni Acterian [i
Alice Botez (dup\ cum afl\m din prezentarea
f\cut\ pe pagina web). Cum textul nostru este
scris `naintea difuz\rii ultimei p\r]i, a [asea,
ne vom rezuma la c`teva aspecte generale, urm`nd
s\ revenim cu alte considera]ii dup\
difuzarea ultimului episod.
Prima [i cea mai discutabil\ problem\ este
legat\ de ideea regizoral\. Regizorul [i produc\torul
seriei a `nregistrat discu]iile cu ,,diferite
personalit\]i ale culturii noastre din cele
mai importante centre universitare“ (Bucure[ti,
Cluj, Ia[i, Sibiu), dar f\r\ a purta cu
acestea un dialog. ~ntreb\rile produc\torului,
dac\ exist\, nu s`nt prezente `n serial, ceea ce
conduce la o impresie de continu\ prelegere
sau, oricum am numi-o, de perpetuu autism.
~nclin s\ cred c\ dialogul dintre realizator [i
invita]i ar fi f\cut seria mai dinamic\, mai vie
[i mai apropiat\ de adev\rul istoric.
Alt aspect, absolut de ne`n]eles, este urm\torul.
Interven]iile invita]ilor (montate `n a[a
fel `nc`t s\ urmeze o anumit\ `nl\n]uire a fiec\rui
episod) s`nt ,,umplute“ cu imaginea unor
tineri ce se plimb\ printr-un parc [i printr-un
ora[ dun\rean (Br\ila, dup\ cum afl\m din genericul
de final). De asemenea, la finalul episoadelor
ni se spune c\ `n rolul lui Nae Ionescu
a jucat X, `n rolul lui Noica a jucat Y etc.
Probabil c\ acesta este sensul sintagmei ,,docudram\“.
Din pagina de prezentare a serialului
afl\m c\ au fost ,,`ntruchipate personajele
timpului“ cu ajutorul unor actori (patru la
num\r) [i al ,,mai multor realizatori [i prezentatori
din TVR“. Probabil c\ explica]ia este de
g\sit `n faptul c\ salariile `n televiziunea de
stat (pl\tite [i din banii pensionarilor ce au 20
lei pe lun\) s`nt mici, de doar 4000 lei lunar
(de[i secretul salariilor din televiziune, ca [i
din alte companii [i regii, este p\strat cu sfin-
]enie; vezi recentul episod din Parlament), nu
de trei ori mai mici ca `n `nv\]\m`nt, astfel `nc`t
s-a sim]it nevoia unei supliment\ri de venituri
pentru cele [apte persoane-actori. La un
calcul simplu, apare alt\ ciud\]enie: patru actori
plus [apte persoane din TVR fac unsprezece.
Dar `n prezentarea seriei se vorbe[te
despre rela]ia lui Nae Ionescu cu alte [apte
personaje interbelice. Oare care s`nt celelalte
trei personaje maimu]\rite?
Nu acesta este, totu[i, aspectul cel mai
discutabil, ba chiar este insignifiant [i, dac\
m\ g`ndesc bine, nici nu ar merita s\-i acord\m
aten]ie. Chiar dac\ este adev\rat c\ nu se
`n]elege cine este personajul cu p\l\rie, cine
este cel cu paltonul lung p`n\ la p\m`nt (o sugestie
pentru ultimul episod: fiecare persoan\
ce `i docudramatizeaz\ pe celebrii interbelici
s\ poarte o etichet\), nu `nseamn\ c\ se `n]elege
titlul seriei sau care este celebrul ,,model
formativ“ de care se face vorbire.
Titlul seriei, ,,Profesorul [i discipolii“, face
referire la faptul c\ ar exista o leg\tur\ `ntre
Nae Ionescu [i cei [apte men]iona]i anterior.
~ntr-adev\r, `n cele cinci episoade s-a ar\tat c\
Nae Ionescu i-a fermecat pe studen]ii lui, i-a
ajutat pe unii s\ publice, le-a influen]at ideile
[i chiar personalitatea etc. {i, totu[i, `ntre profesor
(scris pe pagina TVR cu liter\ mare, a[a
cum f\ceau medievalii cu autoritatea lor suprem\,
Aristotel) [i discipol rela]ia nu este de
acest fel exterior, ci este mult mai profund\,
mai interiorizat\, mai intim\. G`ndirea unui
profesor se imprim\ profund `n multe dintre
sufletele tinerilor, cu sau f\r\ [tiin]a lor. ~n
plus, serialul este despre discipoli, nu despre
elevi sau studen]i. Atunci c`nd spunem ,,profesorul
[i discipolul“ (cu referire la Nae Ionescu
[i Noica, s\ zicem) `n]elegem altceva
dec`t atunci c`nd spunem ,,profesorul [i elevul“
(cu aceea[i referire). ~nclin s\ cred c\ regizorul
[i produc\torul seriei a vrut s\ sublinieze
tocmai primul aspect, cel profund, al rela-
]iei, iar nu pe cel de-al doilea, didactic, exterior.
Revenind la cele cinci episoade, ce vom
constata? Cele declarate de distin[ii invita]i ai
produc\torului nu arat\ existen]a vreunei
leg\turi profunde (interne, de idei, intime) `ntre
Nae Ionescu [i cei [apte discipoli. Montajul
filmului ne arat\ numai aspectele exterioare
ale rela]iei, chiar [i `n cazul `n care se face
vorbire de faptul c\ Nae Ionescu lua adesea
masa cu unii din ei.
Nu vedem dec`t o singur\ concluzie a acestei
situa]ii paradoxale: seria se nume[te
,,Profesorul [i discipolii“ nu pentru a analiza
ideile [i rela]iile profunde dintre cei implica]i,
ci pentru a se da o replic\ sintagmei doamnei
Marta Petreu, ,,diavolul [i ucenicul“ (este vorba
de rela]ia lui Nae Ionescu cu Mihail Sebastian).
S\ ne mir\m atunci c\ unul din cei mai
buni speciali[ti din acest domeniu, a[a cum
este indiscutabil doamna Marta Petreu, nu a
fost invitat?
Dincolo de aceste aspecte formale ale seriei,
a[ vrea s\ notez impresia general\ dup\
cinci episoade, a mea ca privitor, `ncerc`nd s\
fiu c`t mai obiectiv posibil. Privind atent acest
serial, constat un aspect interesant referitor la
,,modelul formativ“ prilejuit de `nt`lnirea lui
Nae Ionescu cu discipolii s\i. Voi porni de la
interesanta observa]ie a lui Ion Dur, care arat\
c\ Noica a continuat o important\ idee n\ist\
dup\ care adev\ratul discipol este cel care devine
independent de maestru. Rolul maestrului
este s\ [tie s\-l fac\ pe elev nu mai bun,
mai drept sau mai frumos, ci s\ devin\ el `nsu[i;
nu e nevoie s\ i se dea idei, ci s\ i se cultive
tr\iri. Avem aici subliniat\ cu toat\ puterea
o important\ latur\ a ,,modelului“ n\ist:
[coala nu se bazeaz\ pe transmitere [i `nsu[ire
de informa]ii, ci se bazeaz\ pe cultivarea tr\irilor.
Cu alte cuvinte, dimensiunea informativ\
a `nv\]\m`ntului este (sau ar trebui s\ fie)
eliminat\ pentru ca elevii s\ poate accede la
adev\rata lor personalitate pe calea tr\irii (a
sentimentelor, pulsiunilor, instinctelor etc.).
Din acest punct de vedere, Nae Ionescu
era, probabil, sincer, `n sensul c\ `[i tr\ia ideile
[i `ncerca s\ cultive acest lucru [i la discipoli.
TIMPUL
POLEMICI CORDIALE
Nae Ionescu docudramatizat
Dar un model formativ nu are cum se baza
numai pe aceast\ dimensiune, dup\ cum bine
observ\ Paul Cernat. Chiar dac\ Nae Ionescu
`[i tr\ia ideile, nu se poate descoperi America
`n fiecare zi. ~nv\]\m`ntul este, prin defini]ie,
locul `n care se transmite [i se `nsu[e[te un
anumit procedeu, un algoritm. Profesorii fac
acelea[i gen de exerci]ii an de an, cu promo]ii
diferite. Unde s-ar ajunge dac\ dimensiunea
informativ\ (bazat\ pe ra]iune) ar fi complet
eliminat\, dac\ un profesor `ntr-un an ,,ar
sim]i“ `ntr-un fel rezolvarea unei probleme
(de matematic\, istorie, literatur\, filosofie
etc.), iar `n anul urm\tor `n alt fel? Unde s-ar
ajunge dac\ un profesor de filosofie ,,ar sim]i“
ceva cu privire la fenomenologia lui Husserl,
iar `n alt an ,,ar sim]i“ altceva cu privire la
aceea[i fenomenologie?
Ca s\ nu mai lungim discu]ia, ne vom al\tura
distinsului Neagu Djuvara, ce sublinia (`n
episodul 5) un aspect fundamental cu privire
la Nae Ionescu: faptul c\ un om a marcat o
epoc\ nu `nseamn\ nicidecum c\ acel om are
valoare `n absolut. Cu alte cuvinte, faptul c\
Nae Ionescu i-a fermecat pe auditori, c\ i-a
ajutat s\ publice, c\ a luat masa cu ei etc. nu
`nseamn\ automat c\ modelul practicat [i promovat
de el are o valoare absolut\. Chiar din
scurtele noastre referiri la cele spuse `n cele
cinci episoade ale seriei rezult\ c\ avem de-a
face nu cu un model formativ, ci cu un antimodel,
nu cu un model de urmat, ci cu unul de
evitat, nu cu un model potrivit secolului al
XX-lea sau al XXI-lea, ci cu unul nociv.
Aceast\ impresie general\ vine `n r\sp\r cu
ideea de baz\ a (sau inten]ia) realizatorului,
dup\ cum afl\m din pagina de prezentare, `n
care se spune c\ discipolii lui Nae Ionescu au
`nfruntat istoria contorsionat\ a veacului [i au
performat excep]ional (ca [i c`nd performan-
]ele lor ar fi avut vreo leg\tur\ cu Nae Ionescu).
,,G`ndul liber, ne`ncorsetat de canoane,
tr\it `n substan]a sa era esen]a acestui model
paideic propus de Profesor discipolilor [,]
deschis sub semnul func]iei epistemologice a
iubirii.“ Se observ\ astfel tenden]iozitatea unei
serii create ca o ironie a istoriei. Dac\ `n perioada
comunist\ Nae Ionescu era prezentat ca
un diavol (exager`ndu-se importan]a laturii
extremiste a g`ndirii sale), acum istoria se r\zbun\
[i ne aduce o alt\ imagine a sa, care pune
`n umbr\ extremismul [i scoate la suprafa]\
dimensiunea uman\, cald\, prietenoas\ a celebrului
interbelic. ~n fond, realizatorul seriei
are dreptate: chiar [i tor]ionarii, dictatorii ori
terori[tii au fost/ s`nt oameni. De ce nu li s-ar
pune `n lumin\ laturile calde, bl`nde, pline de
o epistemologic\ iubire?
BURSA C|R}ILOR
5
Radu Cosa[u, Opere IV. Supravie]uirile:
1. R\m\[i]ele mic-burgheze. 2. Armata
mea de cavalerie, Edi]ie cartonat\,
Prefa]\ de Paul Cernat, Editura Polirom,
2011, 488 p., pre]: 49,95 lei
„Men]inerea `ntr-un univers `nchis,
pe care un autor [i-l asum\ cu maxim\
sinceritate [i `n care se angajeaz\ total,
este preferabil\ [i mai aproape de marea
poezie dec`t capacitatea de a crea personaje,
situa]ii [i lumi. (Mai aproape de
poezie, e adev\rat, nu de proz\ – dar
cine ne-ar putea convinge vreodat\ c\
`ntre poezie [i proz\ vreunul din talgere
at`rn\ mai greu?) Oricum, Radu Cosa[u
`[i scrie o aceea[i carte, [i anume nu o
carte de literatur\, ci, `ntr-un fel, scrie
exact a[a cum tr\ie[te, cum `[i tr\ie[te nu
o via]\ la `nt`mplare, o via]\ asumat\ [i
construit\ ca un univers independent, ci
propria via]\.“ (Mircea Iv\nescu)
„~ntr-un cuv`nt, Radu Cosa[u ne d\
prilejul s\ urm\rim cum alter ego-ul s\u
conjug\ fanatismele cu compromisurile,
dup\ o logic\ `ntortocheat\, fragil\ [i p\guboas\,
de mare efect caricatural. A
scrie astfel la persoana `nt`i, adic\ a
vorbi f\r\ complezen]\ despre tine, recunosc`ndu-]i
orbirile, m\rginirile [i la[it\]ile,
c`nd cei care practic\ o asemenea
formul\ narativ\ au, dimpotriv\, obiceiul
s\-[i ofere compensa]ii ale frustr\rilor
sociomorale prin intermediul fic]iunii
literare, dovede[te o `ndr\zneal\ artistic\
rar\.“ (Ovid S. Crohm\lniceanu)
Radu Cosa[u este unul dintre cei mai
aprecia]i scriitori rom=ni contemporani.
A fost redactor la Cinema (1967-1987),
iar dup\ 1989 devine cofondator, al\turi
de Andrei Ple[u, Tita Chiper [i Zigu
Ornea, al revistei de cultur\ Dilema,
unde, de la primul num\r, semneaz\ rubrica
„Din viea]a unui extremist de centru“.
~n perioada 1973-1989 a publicat
un ciclu de nuvele (`n [ase volume) intitulat
Supravie]uiri (Editura Cartea
Rom=neasc\) [i inspirat din experien]a
sa politic\ [i literar\, pus sub semnul
unei consecvente autocritici duse p`n\ la
autoironie. Dup\ 1989, aceste Supravie-
]uiri, f\r\ modific\ri oportuniste, la zi,
au fost montate `ntr-o ordine cronologic\,
permi]`nd o nou\ lectur\, `n sensul
clasic al unei „educa]ii sentimentale“,
precum [i `n cel postmodern al autofic-
]iunii. ~n 2007, Radu Cosa[u a fost laureatul
Uniunii Scriitorilor, conferindu-i-se
Premiul Na]ional pentru Literatur\.
mai 2011

6
mai 2011
TIMPUL
Etica protestant\
`n viziunea lui Max Weber
MIHAELA
MORARIU
Important teoretician social al secolului al
XX-lea, Max Weber (Karl Emil Maximilian
Weber) este, probabil, [i cel mai citat sociolog.
Contribu]ia sa la studiul societ\]ilor o dep\[e[te
pe cea a predecesorilor s\i, `n principal Karl
Marx [i Émile Durkheim. Tezele elaborate de
Weber – la aproape o sut\ de ani de la moartea
sa – continu\ s\ capteze aten]ia unor numero[i
oameni de [tiin]\.
Cea mai cunoscut\ [i discutat\ lucrare a lui
Max Weber, Etica protestant\ [i spiritul capitalismului
(Die protestantische Ethik und der
Geist des Kapitalismus) – considerat\ piatra de
temelie a studiilor de sociologie a religiilor –
con]ine o genealogie non-marxist\ a capitalismului
modern, av`nd la baz\ analize psihologice
inspirate din propria experien]\ (tat\l, Max Sr.,
bogat industria[ [i influent politician liberal; mama,
Helene, provenind dintr-o familie calvinist\
care a dat genera]ii de func]ionari publici [i academicieni).
De altfel, p\rin]ii au reprezentat
pentru Weber doi poli cu identit\]i contradictorii
– guvernarea lumii [i `nv\]\tura ascetic\ 1 .
~n Etica protestant\ [i spiritul capitalismului,
autorul argumenteaz\ faptul c\ religia
este una dintre cauzele cele mai importante care
explic\ diferen]ele de dezvoltare dintre culturile
occidentale [i cele orientale, subliniind importan]a
protestantismului ascetic ce a condus la
na[terea capitalismului [i a birocra]iei. Teza lui
Weber a provocat aprinse controverse [i a fost
aspru criticat\, `n special de c\tre Kurt Samuelsson,
`n lucrarea Religion and Economic
Action: A Critique of Max Weber (1957) [i de
c\tre istoricul englez Richard Henry Tawney, `n
studiul Religion and the Rise of Capitalism
(1926). De[i Tawney a acceptat teza lui Weber,
el a extins-o `n studiul s\u, argument`nd c\ presiunile
politico-sociale [i spiritul individualist
cu etica sa de autoajutorare [i frugalitate au fost
factori mai semnificativi `n dezvoltarea capitalismului
dec`t a fost teologia calvinist\.
Confesiunea [i voca]ia
Dup\ p\rerea lui Weber, „spiritul capitalismului“
(ra]ionalizarea conduitelor, procesul de
acumulare) nu poate fi `n]eles `n sine; el `[i are
originea `n ascentismul protestant, `n varianta
sa calvinist\ 2 . Conceptul de „etic\ protestant\“
a fost folosit pentru prima dat\ de Weber, fiind
un principiu calvinist ce eviden]iaz\ necesitatea
unei activit\]i profesionale constante ca semn
al m`ntuirii personale. Aceast\ no]iune este
folosit\ cu referire la societ\]ile protestante din
}\rile Nordice, Germania, Marea Britanie, Statele
Unite, unde oamenii s`nt mai concentra]i
pe munc\, prosperitate, c`[tig, comparativ cu alte
]\ri, precum Spania, Italia, Fran]a, unde oamenii
au o atitudine mai relaxat\ fa]\ de munc\.
Etica protestant\ a fost un factor important al
succesului economic al grupurilor protestante,
`n stadiile incipiente ale capitalismului european.
Astfel, numai prin suficient\ munc\ [i
disciplin\, crede Weber, se pot opri tendin]a natural\
de auto-indulgen]\ [i lenea, care pot duce
la o criz\ emo]ional\ [i spiritual\. Aversiunea
fa]\ de munc\ este, de atunci, perceput\ ca
simbol al unei „lipse de gra]ie“ 3 .
Europa occidental\ a secolului al XVI-lea a
`nregistrat o dezvoltare semnificativ\ a activit\-
]ilor economice [i a celor religioase. Spre deosebire
de majoritatea societ\]ilor, `n care intensificarea
activit\]ilor religioase a fost `nso]it\
de diminuarea preocup\rilor pentru aspectele
laice, cele care au adoptat doctrina protestant\
au reprezentat o excep]ie. Pentru a explica
acest fapt, Weber face o analiz\ a doctrinelor
dominante `n perioada capitalismului timpuriu,
c\ut`nd s\ dovedeasc\ existen]a unor leg\turi
`ntre comportamentul [i etica secular\ [i doctrinele
protestante. Etica protestant\ – dup\
cum sugereaz\ autorul – se refer\ la cele mai
importante principii ale stilului de via]\ protestant
ce dirijeaz\ ac]iunile individuale ale persoanelor.
C`teva no]iuni generale ale doctrinei
protestante vor facilita `n]elegerea studiului
f\cut de Weber.
Protestantismul se bazeaz\ pe trei principii
fundamentale: Sola Scriptura, Sola Fide [i Sola
Gratia. Primul principiu, Sola Scriptura, se refer\
la faptul c\, `n materie de credin]\, singura
surs\ de autoritate o reprezint\ Biblia. Al doilea
principiu, Sola Fide, sus]ine c\ oamenii s`nt
m`ntui]i doar prin intermediul credin]ei, iar nu
prin eforturi proprii. ~n leg\tur\ str`ns\ cu acest
al doilea principiu se afl\ cel de-al treilea, Sola
Gratia, care reprezint\ medierea dintre individ
[i Dumnezeu. Doar harul `i d\ individului [ansa
de a primi darul credin]ei prin care credinciosul
`l poate m\rturisi pe Iisus ca M`ntuitor 4 . Spre
deosebire de catolicism, protestantismul este o
religie etic\, bazat\ pe legi. Weber subliniaz\
dou\ principii protestante care dirijeaz\ comportamentul
individului: primul principiu deriv\
din conceptul de chemare al lui Martin
Luther, iar al doilea din conceptul de predestinare
al lui Jean Calvin.
Pentru Weber, noutatea conceptului lui
Luther se afl\ `n faptul c\ se aplic\ tuturor oamenilor
[i face referire la toate activit\]ile cotidiene
ale individului. Pentru Luther, conceptul
de profesie (Beruf) a r\mas tradi]ionalist, reprezent`nd
ceea ce omul trebuie s\ accepte ca
porunc\, misiune dat\ de Dumnezeu: „~ndeplinirea
`ndatoririlor laice este `n orice `mprejurare
singurul mod de a fi pl\cut lui Dumnezeu
[i de aceea toate profesiile `ng\duite s`nt egale
`n fa]a lui Dumnezeu.“ 5
Principiul lui Calvin, al predestin\rii, presupunea
c\ Dumnezeu `i alesese, `nainte de a se
na[te, pe cei care trebuiau s\ fie salva]i [i pe cei
care trebuiau s\ fie condamna]i. Astfel, faptele
bune ale indivizilor nu contribuiau la m`ntuirea
lor, iar preo]ii nu-i puteau asigura pe calvini[ti
c\ p\catele lor vor fi iertate [i c\ vor merge `n
rai. Weber consider\ c\ acest fapt a condus la
singur\tate interioar\, deoarece nu puteau fi
siguri (sau m\car asigura]i) c\ vor merge `n rai,
tr\ind mereu `ntr-o stare de incertitudine. Dar
singurul mod de a ob]ine o anumit\ asigurare
era cel de a p\stra autocontrolul `n toate ac]iunile,
concept numit de Weber ascetism. ~n calvinism,
singur\tatea interioar\ n\scut\ din doctrina
predestin\rii conduce la cea mai ascetic\
form\ de protestantism. „~n neomenia sa patetic\,
aceast\ `nv\]\tur\ trebuie s\ aib\ pentru
starea de spirit a unei genera]ii care se dedica
grandioasei sale consecven]e mai ales un efect:
sentimentul unei nemaipomenite singur\t\]i
interioare a individului.“ 6 Conform acestei doctrine,
ceea ce [tim este doar faptul c\ unii oameni
s`nt ale[i, iar al]ii damna]i. ~n fa]a acestei
decizii implacabile, at`t omul, c`t [i biserica,
preotul sau sacramentele se dovedesc complet
neputincioase. Solu]ia oferit\ de Calvin este
aceea ca omul s\ se comporte ca [i cum ar fi
ales, s\ resping\ orice `ndoial\, ca pe o tenta]ie
a diavolului. Pentru a-[i dep\[i `ndoielile [i a se
convinge c\ se num\r\ printre cei ale[i, omul
trebuie s\ lucreze `n permanen]\ `n slujba lui
Dumnezeu [i s\ se comporte ca un ales. ~n absen]a
oric\rui mijloc magic de a atinge starea
de gra]ie, omul nu are alt\ solu]ie dec`t cea de a
duce o via]\ ascetic\. Calvini[tii vedeau `n succesul
profesional semnul certitudinii de a fi m`ntuit.
Tocmai `n acest aspect al eticii protestante
este identificat\ de c\tre Weber leg\tura dintre
calvinism [i spiritul capitalismului.
Asceza [i spiritul capitalist
Weber define[te capitalismul ca fiind acele
ac]iuni ce au drept scop ob]inerea unui profit
c`t mai mare prin intermediul organiz\rii ra]ionale
a muncii, caracteristica sa fiind dorin]a de
profit [i de disciplin\ ra]ional\. Este convins c\
for]a propulsiv\ a capitalismului modern se datoreaz\
eticii calviniste. ~n concep]ia sa, or`nduirea
economic\ capitalist\ nu este doar un
ansamblu de institu]ii [i de rela]ii corelate `n
chip mecanic, ci se bazeaz\ pe o viziune asupra
lumii [i pe o etic\ economic\ specific\, care
constituie spiritul capitalismului.
~n g`ndirea lui Weber, spiritul capitalismului
„este caracterizat `n primul r`nd de o atitudine
pozitiv\ fa]\ de activitatea economic\, [...] orientat\
`n direc]ia ob]inerii profitului [i sporirii
nelimitate a bunurilor materiale.“ 7 Pentru Weber,
ceea ce este special la acest spirit al capitalismului
este faptul c\ a face bani devine o datorie
religioas\, un percept moral ce trebuie s\ fie
urmat. Totu[i, etica protestant\ condamn\ `mbog\]irea
f\r\ scrupule. Omului i se cere s\-[i
urmeze cu devotament voca]ia, nu pentru a se
bucura de bunurile materiale dob`ndite, ci pentru
a sim]i o satisfac]ie spiritual\ `n munca `ns\[i.
„Bog\]ia este d\un\toare numai c`nd se cade `n
ispita leneviei [i a pl\cerilor unei vie]i p\c\toase.
[…] Dar, ca exercitare a datoriei profesionale,
n\zuin]a spre bog\]ie este nu numai permis\
moral, ci [i de-a dreptul imperativ\.“ 8 Astfel,
consecin]a a fost angajamentul individului
de a nu se bucura de profitul cules. Weber a
estimat c\ rezultatul unei astfel de practici a
fost cel mai rapid mod posibil de acumulare a
capitalului.
Economiile tradi]ionaliste, corespunz\toare
tuturor epocilor istorice anterioare, erau mul]umite
s\-[i p\streze statutul, s\ c`[tige destui
bani pentru a supravie]ui [i nu erau preocupate
mereu de cre[terea produc]iei. Contrar concep-
]iei tradi]ionaliste, potrivit c\reia activitatea
economic\ este ceva nedemn, murdar, ru[inos
sau, `n cel mai bun caz, ceva ce trebuie acceptat
ca un r\u necesar, spiritul capitalist aduce cu
sine o nou\ perspectiv\ – dob`ndirea de bunuri
materiale este respectabil\ ca scop `n sine.
Weber ia `n considerare anumite date statistice
(str`nse de unul dintre elevii s\i) pentru a demonstra
leg\tura `ntre spiritul capitalismului [i
etica protestant\. Aceste date arat\ c\ exist\ o
corela]ie `ntre apartenen]a religioas\ [i pozi]ia pe
care o ocup\ indivizii `n societate: clasa capitali[tilor,
adic\ a celor ce posed\ [i dirijeaz\ `ntreprinderile
capitaliste, este alc\tuit\ din adep]i
ai doctrinei protestante, iar ponderea protestan]ilor
`n straturile superioare ale clasei muncitoare
este mult are mare dec`t a catolicilor.
Ra]ionalismul [i dezvoltarea
capitalismului
Weber a ar\tat c\ etica protestant\ a fost
unul dintre fenomenele care a contribuit la
cre[terea ra]ionalismului `n domeniul social,
fiind corelat at`t cu dezvoltarea capitalismului,
c`t [i cu observa]ia [tiin]ific\ `n utilizarea metodelor
experimentale, `n analiza istoric\, `n organizarea
administra]iei [i a activit\]ilor economice.
Toate aceste calcule [i predic]ii `n sferele
politice, sociale [i economice nu au fost posibile
f\r\ modific\ri ale valorilor etice, religioase,
psihologice [i culturale. Procesul de ra]ionalizare
narat de Weber pare destul de asem\n\tor
cu o teleologie meta-istoric\ care stabile[te `n
mod irevocabil faptul c\ singularitatea realiz\rii
civiliza]iei occidentale o constituie direc-
]ia de ra]ionalizare, absent\ `n alte regiuni ale
lumii. Precum asceza cre[tin\ „p\[ea `n via]\,
tr`ntea u[a m\n\stirii `n urma sa [i `ncepea s\
penetreze tocmai via]a de fiecare zi a lumii cu
metodica ei, s\ transforme aceast\ via]\ `ntruna
ra]ional\.“ 9 Cu alte cuvinte, ra]ionalizarea
institu]ional\ s-a bazat pe cre[terea unui tip diferit,
de „persoan\ a voca]iei“ (Berufsmensch).
De[i a fost avansat `n multe domenii ale cunoa[terii,
Orientul nu a beneficiat de o sistematizare
ra]ional\ similar\ celei a Occidentului.
Cu toate acestea, `n eseurile sale metodologice,
Weber a negat vehement posibilitatea existen]ei
unei legi universal-istorice a progresului.
~n finalul eseului, autorul descrie consecin-
]ele capitalismului asupra lumii folosind metafora
lui Baxer, „carcas\ dur\ ca o]elul“, suger`nd
pierderea libert\]ii [i a `n]elesului `n socie-
Cronici din tranzi]ie
t\]ile capitaliste ce devin sclave ale sistemului
economic modern din cauza produc]iei tehnologizate
care condi]ioneaz\ munca oamenilor.
Imaginile apocaliptice care b`ntuie paginile de
`ncheiere ale Eticii protestante... s`nt adoptate
frecvent pentru a reflecta fatalismul `ntunecat
legat de inoxerabila desf\[urare a ra]ionaliz\rii
[i golirea de sens a vocabulei libertate `n lumea
modern\.
~n concluzie, Weber vorbe[te despre o nou\
genera]ie de profe]i ce ar putea s\ continue
procesul de scoatere a lumii de sub puterea
vr\jii `nceput de evrei, dar `n condi]ii moderne:
„Nimeni nu [tie `nc\ cine va locui pe viitor `n
aceast\ carcas\ [i dac\ la cap\tul acestei evolu]ii
imense se vor afla proroci noi sau o viguroas\
rena[tere a unor idei [i idealuri vechi sau
nimic din toate acestea, ci o `mpietrire mecanizat\,
garnisit\ cu atitudinea grav\ «a celui ce-[i
d\ importan]\». C\ci pentru «ultimii oameni»
ai acestei evolu]ii culturale, cuvintele urm\toare:
«speciali[ti f\r\ spirit, oameni f\r\ inim\
deda]i pl\cerilor; acest nimic `[i `nchipuie c\ ar
fi urcat o treapt\ neatins\ vreodat\ de omenire»
ar putea deveni adev\ruri.“ 10
***
~n postfa]a edi]iei ap\rute la editura Humanitas,
Ioan Mih\ilescu afirm\ c\, `n concep]ia
lui Weber, comportamentele economice au un
caracter etic intrinsec: „Pentru omul modern,
munca este o datorie, un semn de virtute [i o
surs\ de satisfac]ie personal\. Aceasta este o
tr\s\tur\ a «omului capitalist modern», dar ea
are o origine transcedental\ [i o semnifica]ie
religioas\ evident\. R\spunsurile date de autor
`n eseu s`nt de o actualitate neb\nuit\.“ 11 ~n
plus, interesul s\u avid pentru via]a politic\ [i
participarea activ\ la aceasta au dus la formarea
unei personalit\]i cu un fin realism politic,
comparabil cu cel al lui Machiavelli [i Hobbes.
Ca atare, influen]a operelor lui Max Weber
r\m`ne una de anvergur\ `n `ntreaga gam\ de
reflec]ii disciplinare, metodologice, ideologice
[i filosofice.
1 Stanford Encyclopedia of Philosophy: Max Weber,
URL: http://plato.stanford.edu/entries/weber/ [11.05.2011].
2 Gilles Ferréol (coord.), Dic]ionar de sociologie, Editura
Polirom, Ia[i, 1998, p. 172.
3 Ibidem.
4 Alister E. McGrath; Darren C. Marks (ed.), The
Blackwell Companion to Protestantism, Blackwell Publishing
Ltd, 2004, pp. 251-255.
5 Max Weber, Etica protestant\ [i spiritul capitalismului,
Editura Humanitas, Bucure[ti, 2003, p. 65.
6 Ibidem, p. 123.
7 C\t\lin Bordeianu; Doru Tompea, Weber – azi, Weber –
ieri, Editura Institutului Na]ional pentru Societatea [i Cultura
Rom=n\, Ia[i, 1998, p. 63.
8 Ibidem, p. 174.
9 Max Weber, Op. cit., p.167.
10 Ibidem, p. 191.
11 Ibidem, p. 289.
www.timpul.ro

Cerneluri
TIMPUL
Ipostaze ale citadinismului `n
proza lui Ion C\lug\ru, I. Peltz [i
Ury Benador (II)
www.timpul.ro
GABRIELA
GAVRIL
Citite ast\zi f\r\ prejudec\]i tematice sau
de alt\ natur\, romanele lui I. Peltz, Ion C\lug\ru,
Ury Benador `[i dovedesc, dincolo de
modernitatea comparabil\ cu a altor scrieri
cuprinse `n canonul literaturii rom=ne, valoarea
sociologic\ [i importan]a pentru l\murirea
contextului general al perioadei interbelice.
~mpreun\, ele contureaz\ un tablou complex
al vie]ii evreilor din Rom=nia, al muta]iilor [i
al disloc\rilor comunit\]ilor tradi]ionale, produse
at`t de r\zboi, de `nceputurile [ov\itoare
ale moderniz\rii, c`t [i de recrudescen]a
manifest\rilor antisemite.
Publicat `n 1935 1 , romanul Copil\ria unui
netrebnic al lui Ion C\lug\ru este unul de tip
puzzle, alc\tuit prin juxtapunerea de secven]e
din existen]a unei familii oarecare din acele
vremuri [i a lumii evreie[ti dintr-un t`rg moldovenesc
(Dorohoi), la `nceputul secolului
trecut, `n perioada cuprins\ `ntre r\scoala din
1907 [i anul 1917. Chiar dac\, a[a cum sugereaz\
[i titlul s\u, romanul este ([i) unul de
formare, dimensiunea de fresc\ social\ d\, cu
adev\rat, greutate c\r]ii. ~n fiecare dintre capitole,
Marea Istorie se face sim]it\, `n primul
r`nd, prin r\sfr`ngerile sale asupra destinului
anonimilor [i prin fr`nturile `ntip\rite `n mintea
personajului-martor. Privite prin ochii copilului
[i interpretate prin frazele sale, `nt`mpl\rile
cele mai anodine, locurile cele mai
mizere, boala [i moartea cap\t\, uneori `ntr-o
manier\ simili-baudelairian\, o `nc\rc\tur\ `ntruc`tva
magic\, ferind romanul de c\derea `n
excese naturaliste. ~n unele pasaje de o deosebit\
subtilitate lingvistic\, copilul evreu caut\
s\ `n]eleag\ ce se petrece `n preajma sa – na[terea,
nunta, moartea, violen]a, r\zboiul –, s\
perceap\ sensurile vocabulelor `n limba rom=n\
[i s\ descopere firele ce leag\ spusele,
oamenii, lucrurile [i `nt`mpl\rile.
Pentru familia }iprei, r\scoala de la 1907
`nseamn\ doar foamete [i fric\ – „de c`nd cu
r\zvoltele, nu se mai duc evreii la ]ar\“. F\r\
a insista pe dimensiunea politic\, f\r\ tezism,
descriind doar scene cotidiene, prozatorul
surprinde antisemitismul popular ce r\bufne[te
`n r\scoala ]\ranilor din Moldova. Ostilitatea
autorit\]ilor fa]\ de evrei transpare din `nt`mpl\ri
la ordinea zilei (cum ar fi `nchiderea
[colii rabinului Peisich sau excluderea copilului
Buiuma[ de la ceremonia de `nt`mpinare
a Reginei), cuprinse firesc `n curgerea narativ\.
O spaim\ difuz\ – de evenimente concrete, de
izbucnirea r\zboiului sau de „poruncile“ autorit\]ilor,
dar [i de cele zvonite – pune st\p`nire
pe cei str`n[i s`mb\ta sau `n zilele de s\rb\toare
`n sinagogi. Mul]i viseaz\ la America,
unii reu[esc s\ plece – precum unul dintre personaje,
„pe la Mih\ileni, prin t`rgul Siret, prin
Cern\u]i, p`n\ la Rotterdam unde o a[tepta
vaporul“. B\tr`nii primesc c\r]i po[tale de la
New York, Montreal, Calcutta etc., de unde le
vor fi ajuns fiii [i fiicele. Dar to]i s`nt `nv\lui]i
`n atmosfera crepuscular\ a unui t`rg tradi-
]ional evreiesc sortit dispari]iei.
Un proiect ambi]ios este romanul lui I.
Peltz, Calea V\c\re[ti (g`ndit ca o replic\ la
un roman de succes din epoc\, Calea Victoriei
al lui Cezar Petrescu), care-[i propune s\ zugr\veasc\,
`n toate aspectele sale, imensul
„panopticum“ al ghetoului bucure[tean, v\zut
ca un suprapersonaj 2 . Pornind de la dramele
unei familii evreie[ti din mahala, prozatorul
l\rge[te perspectiva, voind s\ ofere privirii
cititorului „toate fa]etele cartierului“, „f\r\
pasiune, f\r\ ur\“. Cu un pronun]at sim] regizoral,
pune `n mi[care o mul]ime de personaje,
creionate din c`teva linii [i totu[i memorabile,
schi]`nd din acumularea de flash-uri imaginea
„unui popor amestecat [i `nvins“. Leg\tura
dintre pasaje este asigurat\ de personajulmartor
Ficu, copilul „care aude, vede [i pricepe
tot“. Lirismul semnalat de E. Lovinescu
ca o tr\s\tur\ definitorie a prozei lui Peltz
este, de multe ori, doar al unora dintre multele
voci ale c\r]ii. Interven]iile naratorului-omniscient
au c`teodat\ darul de a introduce o anumit\
distan]are de cele relatate [i chiar o doz\
de ironie. Concizia tablourilor [i rapiditatea
succesiunii lor `i imprim\ prozei un caracter
aproape cinematografic.
„Roman f\r\ intrig\“ 3 , Calea V\c\re[ti
`nregistreaz\ impactul urbaniz\rii chinuite,
haotice asupra unei lumi marginale, modul `n
care locuitorii ghetoului – chelneri, comisionari,
cus\torese, hamali, lucr\tori `n birouri [i
mul]i al]ii – `ncearc\ s\ se adapteze schimb\rilor
intempestive, s\ supravie]uiasc\. Tradi]ia
iudaic\ s-a estompat `n bun\ m\sur\ `n Calea
V\c\re[ti. ~nv\]\turile rabinului s`nt tratate cu
mefien]\, c`nd nu devin prilej de zeflemea,
`nmorm`ntarea unui personaj se transform\
`ntr-un spectacol grotesc, `n care se amestec\
rug\ciunile, blestemele, b`rfele [i certurile.
B\tr`nul talmudist Flamm, pare-se unul dintre
ultimii cititori ai sfintelor tip\rituri ebraice
r\ma[i `n mahala, `i are drept vecini pe bizarii
anarhi[ti famelici [i pe cei ie[i]i din pu[c\rii.
„Centrul“ Bucure[tilor exercit\ o puternic\
fascina]ie asupra celor din ghetou, care – de[i
se [tiu exclu[i – `ncearc\ s\-i copieze „str\lucirea“
(seratele de la „Pomul verde“ cu valsuri
sau visul unui personaj de a-[i deschide o
[coal\ de dans). Apar mici pr\v\lii de coloniale
[i sticl\rie, ateliere fotografice, b\c\nii mizere.
Replicile personajelor s`nt `mp\nate de fran-
]uzisme la mod\ `n societatea bucure[tean\,
chelnerii sau arti[tii rata]i `ncearc\ s\ se
poarte ca protipendada, al]ii viseaz\ s\ ajung\
`n America sau `n Africa. (Plecarea lui Moritz
la San Francisco este un eveniment pentru tot
cartierul.) ~n ceain\rii [i cafenele s\r\c\cioase
se poart\ discu]ii prelungite, aprinse, `ntre sioni[ti,
sociali[ti [i libertari, despre pogromul de
la Chi[in\u, despre idealurile proletariatului,
despre r\zboi [i Palestina.
Dar microuniversul cartierului evreiesc din
Bucure[ti, cu toate conflictele sale, mai mari
sau mai mici, cu toate tabieturile sale, nu va
supravie]ui mult\ vreme. La „Pomul Verde“
s`nt `ncartirui]i solda]i germani, mul]imea din
alte zone atac\ ghetoul url`nd „Jos jidanii!
Moarte tr\d\torilor!“. Scenele dramatice se
concentreaz\ pe reac]iile anonimilor, pe elemente
vizuale, pe detalii [i replici, elimin`ndu-se
astfel tezismul [i didacticismul. Au o
deosebit\ for]\ narativ\, s`nt realizate cu o
bun\ intuire a psihologiei mul]imilor, de „un
condei care scrie la rece“ (cum scriitorul
`nsu[i se definea).
Cel mai modern dintre romanele pomenite
aici, Getto, veac XX al lui Ury Benador (1934,
primul dintr-o trilogie programat\, dar nerealizat\)
aduce `n plus fa]\ de scrierile lui I.
Peltz [i Ion C\lug\ru dimensiunea tradi]iei
cultural-intelectuale evreie[ti [i a dezbaterilor
de idei. Baruch Landau, eroul lui Benador,
descendentul lui reb Burich’l, cel pe care hasizii
`l considerau „}adik“, este mult mai intelectualizat
dec`t figurile din Copil\ria unui
netrebnic sau Calea V\c\re[ti ([i, am spune,
dec`t multe dintre personajele care „v\d idei“
din perioada interbelic\). Via]a sa „roman-
]at\“, scrie prozatorul, „e mai pu]in via]a lui,
c`t via]a epocii sale [i a evreilor“. Ref\c`ndu-i
traseul existen]ial, scriitorul reconstruie[te atmosfera
special\, cosmopolit\ a t`rgurilor
moldovene[ti, cu Zadikimii f\c\tori de minuni,
ajun[i din Gali]ia pe aceste meleaguri,
cu rabinii care-l „judecau“ p`n\ [i pe Dumnezeu.
Modestul croitor Mendl Landau, tat\l lui
Baruch, mediteaz\ la nenum\ratele legende
]esute pe seama bunicului s\u reb Burich’l,
`ntreb`ndu-se dac\ acesta ar putea fi purt\torul
sufletului d`rz al lui Lewi I]hok din Bardicew.
~[i aminte[te rug\ciunile spuse c`ndva de
mii de oameni din Bucovina, Gali]ia [i chiar
Rusia. T`n\rul Baruch viseaz\ s\ ajung\ `n
{tef\ne[ti – „un t`rg rabinic `n plin veac XX“
–, convins c\ va reg\si acolo ceva din
memoria rabinului Rijiner, `[i imagineaz\ c\
va vizita „odaia lui Messia“.
La Boto[ani se cite[te `n idi[ [i `n ebraic\,
dar [i `n nem]e[te, `n parcuri se discut\, printre
altele, despre Sadoveanu sau Schopenhauer.
La Ia[i apar gazete `n idi[, cele mai multe
efemere, familiile mai `nst\rite comand\ c\r]i
la Leipzig [i Viena. Urm\rind tribula]iile
eroului s\u, Ury Benador `[i poart\ cititorul [i
prin diverse medii sociale ale Br\ilei. Interesante
[i cu totul diferite de prezent\rile propagandistice
din perioada comunist\ s`nt fragmentele
despre `nt`lnirile din cluburile socialiste.
~n cuv`nt\ri se amestec\ sloganurile, cli-
[eele, viziunile naiv-vulgarizatoare despre art\.
Se c`nt\ Interna]ionala. Se organizeaz\ serate
literare pentru muncitori, cu participarea unor
tovar\[e cu pu]in\ carte, dar `nsufle]ite de un
entuziasm s\n\tos. C`[tigat de ideile lui
Litwak, un dezertor rus, Baruch particip\ la
aventura public\rii gazetei „Morgenroit“, dore[te
chiar `nfiin]area unei frac]iuni socialiste
numai pentru evrei, `n idi[. {tefan Gheorgiu
(devenit `n deceniile comuniste o figur\ emblematic\
a luptei proletariatului) [i Panait
Istrati apar drept personaje veridice, lipsite de
orice aur\ eroic\.
Citind Ghetto, veac XX, descoperi o lume
despre care ast\zi aproape nu se mai [tie nimic,
descoperi c\ t`rgurile moldovene[ti –
prezentate doar drept „locuri unde nu s-a `nt`mplat
nimic“ [i spiritul moare lent – au fost
c`ndva vii centre ale hasidismului [i au ad\-
7
postit o bogat\ via]\ cultural\. Dar, dincolo de
latura sa documentar\, se cuvine remarcat\
modernitatea romanului lui Ury Benador, care
are `n centrul s\u un personaj cu o sensibilitate
citadin\, `nclinat spre autoanaliz\ [i problematizare.
***
De[i au tratat `n romanele lor o tematic\
urban\, I. C\lug\ru, I. Peltz [i Ury Benador au
ocupat o pozi]ie excentric\ `n dezbaterile
interbelice [i de mai t`rziu pe tema prozei
citadine [i a modernismului rom=nesc sau nici
nu au mai fost aminti]i. Cenzura comunist\ a
f\cut ca aceste scrieri s\ devin\ indezirabile –
atingeau subiecte tabu, precum caracterul `n
parte antisemit al r\scoalei din 1907, pogromul
de la Chi[in\u, atacarea ghetourilor din
t`rguri [i din Bucure[ti. Chiar [i atunci c`nd se
opreau la `nceputurile mi[c\rii socialiste contraziceau,
prin firescul descrierilor propuse,
mistific\rile [i „eroiz\rile“ propagandist-comuniste.
Prezentarea tradi]iei evreie[ti din
or\[elele Moldovei nu putea fi acceptat\ de
regimul care a practicat „comer]ul cu carne
vie“, v`nz`nd etnici germani [i evrei 4 . S\ ne
mai amintim c\ „sistematizarea“ ora[elor din
timpul comunismului a `nsemnat [i distrugerea
aproape complet\ a cartierelor evreie[ti.
De aceea, o recitire a scrierilor autorilor
evrei din Rom=nia din perioada interbelic\
trebuie s\ fie `nso]it\ de o analiz\ lucid\ a
contextului politic, social [i cultural [i de o
reevaluare a teoriei modernismului propuse `n
epoc\, `n special de c\tre E. Lovinescu. Tabloul
literaturii interbelice rom=ne[ti trebuie
completat cu operele acestor autori care, pe
l`ng\ merite estetice, au o cert\ valoare sociologic\
[i documentar\.
1 Tematica romanului s-a dovedit a fi una incomod\
pentru regimul comunist. Edi]ia a doua a c\r]ii – din 1954
– este o rescriere, o adaptare la cerin]ele anilor ’50.
2 Expediat de G. C\linescu `n dou\ fraze, etichetat
drept „o cronic\ a terorii legionare“, romanul Israel `ns`ngerat
(1946) este o scriere important\ – din p\cate r\mas\
aproape necunoscut\ publicului rom=nesc – pentru cunoa[terea
holocaustului rom=nesc. Trenurile mor]ii [i lag\rele
din Transnistria s`nt prezentate `n tablouri [i pagini
de nota]ii apropiate de reportaj, deseori cu o obiectivitate
de „camer\ de luat vederi“, `n care tragismul detaliilor
`nregistrate face inutil aproape comentariul auctorial.
3 Vezi Oviu Morar, Scriitori evrei din Rom=nia, Editura
Ideea European\, 2006.
4 Radu Ioanid, R\scump\rarea evreilor. Istoria acordurilor
secrete dintre Rom=nia [i Israel, Editura Polirom,
Ia[i, 2005.
mai 2011

8
BURSA C|R}ILOR
Saul Bellow, Iarna decanului (Edi]ia
2011), Traducere de Antoaneta Ralian,
Editura Polirom, 360 p., pre]: 16,95 lei
Romanul Iarna decanului este rezultatul
autobiografic al c\l\toriei lui Saul
Bellow `n Bucure[tiul comunist din anii
’70. Aflat `n trecere prin capitala Rom=niei,
decanul Corde (personajul principal
al romanului) descrie insolita experien]\
bucure[tean\ ca pe o scurt\ „vacan]\“,
accidentat\ la tot pasul de peisaje sumbre
de via]\ cotidian\ [i agresat\ frecvent de
imposibilitatea dialogului, `n cele mai
elementare forme ale sale.
Saul Bellow s-a n\scut `n 1915, la
Montreal, `n Canada, `ntr-o familie de
imigran]i evrei ru[i. A urmat cursurile
Universit\]ii din Chicago, ale Universit\]ii
Northwestern [i ale Universit\]ii din
Wisconsin, lu`ndu-[i licen]a `n sociologie
[i antropologie. A fost membru al National
Institute of Arts and Letters. ~n 1975
a ob]inut Premiul Pulitzer pentru Darul
lui Humboldt, iar `n 1976 a primit Premiul
Nobel pentru Literatur\. ~n 1984 e
numit de pre[edintele francez François
Mitterrand Comandor al Legiunii de
Onoare. P`n\ `n prezent, Bellow este singurul
scriitor c\ruia i s-a acordat de trei
ori National Book Award. Dat\ fiind contribu]ia
sa extraordinar\ la dezvoltarea
literelor americane, `n anul 1988 i-a fost
conferit [i cel mai `nalt titlu pe care guvernul
american `l acord\ arti[tilor –
National Medal of Arts.
Saul Bellow a debutat `n 1941, cu o
nuvel\ ap\rut\ `n paginile revistei Partisan
Review. I-au urmat romanele Hoinarul
(1944), Victima (1947), Aventurile
lui Augie March (1953; Polirom, 2008),
Tr\ie[te-]i clipa (1956; Polirom, 2002),
Henderson, regele ploii (1959; Polirom,
2007), Herzog (1964; Polirom, 2004),
Planeta domnului Sammler (1970;
Polirom, 2008), Darul lui Humboldt
(1975; Polirom, 2003), Iarna decanului
(1982; Polirom, 2005), Ravelstein (2000;
Polirom, 2001, 2008). Din opera lui Saul
Bellow au mai fost traduse `n rom=n\
jurnalul de c\l\torie P`n\ la Ierusalim [i
`napoi (1976; Polirom, 2008) [i antologia
Filiera Bellarosa [i alte povestiri (2011).
mai 2011
LOREDANA
OPARIUC
Pl\cut\ mi-a fost descoperirea c\ o carte
sub]ire [i ieftin\ (Mercedes-Benz, de Pawel
Huelle, ap\rut\ la Editura Polirom, `n 2004, `n
colec]ia A treia Europ\, traducere [i note de
Radoslawa Janowska-Lascar [i Mihaela Cornelia
Fiscutean) se dovede[te o grozav\ poveste,
`n care automobilul eponim constituie
un inedit [i fascinant obiect magic, provoc`nd
salturi `n timp, retr\iri ale vremurilor eroice,
fiind martorul unei lumi fericite odinioar\, dar
zdruncinate f\r\ mil\ ulterior. O variant\ central-europen\
a celebrei On the road, inteligent
conceput\ ca o scrisoare c\tre Bohumil
Hrabal, micul roman postmodernist convinge
prin jocul timpurilor narative (o extins\ nara-
]iune `n nara]iune), prin fraza interminabil\,
dar deloc epuizant\, de o rar\ cursivitate, prin
tangajul intertextual (cititori de Hrabal, uni]i-v\!)
[i, desigur, prin viziunea deloc tolerant\, dar
f\r\ anateme nejustificate sau m`nie retroactiv\,
asupra regimurilor care au marcat epoca
postbelic\ `n aceast\ parte a lumii. Un tribut
pl\tit celui care, pentru scriitorii acestei arii
geografice, a `nsemnat [i va `nsemna mult\
vreme un reper, o carte destinat\ lui Hrabal
tocmai pentru c\ se hr\ne[te din universul
creat de acesta, f\r\ a c\dea `n periculosul
epigonism, lipsit de consisten]\ [i de `nsemn\tate
estetic\. Autorul ceh devine, astfel,
naratarul, ascult\torul-cititor al confesiunii
extinse – formulele adres\rii directe apar la
fiecare c`teva pagini, `ntr-un stil reveren]iosafectiv:
„Drag\ domnule Bohumil“ – pentru
ca, spre sf`r[itul operei, acesta s\ capete prezen]a
unui personaj propriu-zis, a c\rui istorie
pare s\ cumuleze toate aspectele artistului autentic
din centrul [i estul Europei, cu siguran]\
diferit de scriitorul sc\pat de necesitatea alegoriei
din alte p\r]i ale lumii. Consider`nd,
f\r\ gravit\]i de ini]iat, c\ „scrisul este arta de
a povesti“ (ultimele cuvinte ale romanului
confirm`nd-o: „scriam `ntr-o t\cere absolut\,
f\r\ s\ m\ gr\besc nic\ieri“), a[adar o naturale]e
greu de ob]inut `n afara unor ingrediente
obligatorii [i cumva rarisime, Pavel Huelle
reg\se[te `n opera lui Hrabal o for]\ aparte de
a construi lumi prin cuvinte. Personajul-narator
din Mercedes-Benz `[i m\rturise[te deseori
entuziasmul provocat de crea]iile prozatorului
ceh, exclama]ii precum „Doamne, cum mai
povesti]i“ strecur`ndu-se deseori printre r`ndurile
nara]iunii.
Romanul se vrea autobiografic (o autobiografie
spiritual\, un roman al form\rii ca scriitor,
insist`nd pe anumite episoade dintr-o existen]\,
cel mai amplu fiind [coala de [oferi –
sic!) [i `n sprijinul acestei autenticit\]i, r`vnite
sau, poate, doar conven]ie, s`nt inserate chiar
fotografii, prezent`ndu-i pe cei care constituie
personaje centrale `n cea mai mare parte a
c\r]ii. Numele protagonistului-povestitor este
pomenit de c`teva ori [i coincide cu numele
scriitorului, `n virtutea aceluia[i deziderat al
verosimilit\]ii. Rama cuprinde un subiect
contemporan: naratorul-personaj ia lec]ii de
[ofat de la o frumoas\ [i incitant\ domni[oar\instructor,
amatoare de istorii de odinioar\ [i
cititoare a lui Hrabal. Printre viraje [i lupte `n
TIMPUL
trafic, condimentate [i cu ridicole accidente,
se configureaz\ [i un extins exerci]iu literar:
protagonistul va relata `n fraze alerte care par
dictate de viteza ma[inii (un „lirism motorizat“,
ca `n invocata Ora de conducere din
amurg), povestea bunicilor Karol [i Maria,
proprietarii minunatului Mercedes care le-a
prilejuit momente de o rar\ fericire. Trecerea
de la un plan narativ la cel\lalt se realizeaz\
de cele mai multe ori prin formula metaforic\
a vie]ii „care face bucle“, referindu-se la invariabilele
existen]ei, la bucuriile [i triste]ile comune
diversit\]ii umane, la timpul afectiv care
`nso]e[te discret orice manifestare a timpului
concret („- domnule Pawel, semnalizatorul
trebuie aprins chiar [i `n pustiu – iar eu sim-
]eam de fiecare dat\ c\ via]a face din nou o
bucl\ [...], pentru c\ `mi aduceam aminte de
lec]iile dumneavoastr\ de conducere a motocicletei
jawa“; „[...] a[adar, am redus viteza [i
i-am zis, drag\ domnule Bohumil – [i vreau s\
v\ spun c\ via]a a f\cut totu[i o bucl\ nemaipomenit\
`ntruc`t tat\l meu, care a tr\it `n Polonia
comunist\ ca un s\r\ntoc [...]“). Astfel
c\ „fie]elul“ domni[oarei Ciwle `i declan[eaz\
celui instruit amintiri de familie legate de citroenul
bunicii, a[a cum lec]iile pe motociclet\
ale lui Hrabal `i inspirau istorisirile despre
vehiculele tat\lui vitreg.
Din anii ultimului deceniu al secolului al
XX-lea ajungem `n 1925, c`nd bunica Maria a
scriitorului-[ofer `n devenire, pe atunci logodit\
cu bunicul Karol, `[i achizi]ionase celebra
ma[in\ fran]uzeasc\, provoc`nd un accident
care va aduce faim\ at`t companiei str\ine c`t
[i sistemului feroviar autohton. Aparenta dram\
se transform\ `ntr-un triumf, toat\ lumea
are de c`[tigat ([i naratorul nu cru]\ ironia
`ndreptat\ spre eforturile diferitelor firme de
a-[i men]ine imaginea nep\tat\), pentru ca,
ulterior, o coinciden]\ comic\, ornat\ cu ceva
confuzie, s\ declan[eze un alt episod tragic
doar `n aparen]\. Karol crede c\ Maria a murit
[i nu `n]elege de ce familia ei `i ascunde acest
lucru. Disperat, se `ntoarce `n Polonia [i afl\
c\ nu este vorba de nici un deces, dup\ care se
`nfurie [i-[i anun]\ propria moarte, convins c\
ceilal]i au omis deliberat s\-i spun\ toate detaliile.
Delirurile continu\, `n evolu]ia fireasc\ a
unei pove[ti pasionale de dragoste, chipul lui
Karol desprinz`ndu-se sugestiv: un personaj
definit de o neobosit\ poft\ de via]\, de goana
dup\ aventur\ [i dup\ iluzii – „[i bunica mea
Maria nu mai avea mult [i `nnebunea, deoarece,
cu c`t li se diminuau veniturile, cu at`t
planurile lui erau mai m\re]e“. Evident c\,
p`n\ la urm\, `n spiritul tradi]iei dintr-o anumit\
zon\ a Europei, Mercedesul-vedet\, c`[tig\tor
de curse, va fi rechizi]ionat de trupele de
ocupa]ie sovietice, prilej pentru narator s\
evoce ac]iunile [i atitudinile „civilizate“ ale
Armatei Ro[ii [i s\ dea fr`u liber sarcasmului:
„mohor`t [i deprimat nu at`t de ocupa]ia nea[teptat\
[i de pierderea Mercedesului, `ntruc`t
`n Europa Central\ era normal a[a ceva, constituind,
`ntr-un fel, ordinea fireasc\ a lucrurilor“.
Mai mult, va afla c\ `n ma[ina sa se
deplaseaz\ `nving\tor comisarul Hru[ciov. Pasiunea
lui Karol pentru fotografie (unele fotografii
din roman apar]in`ndu-i) reprezint\ o
alt\ modalitate de incursiune `n trecut, mai
ales atunci c`nd regimul totalitar deja se instalase
[i libert\]ile de alt\dat\ nu mai erau posibile.
Nara]iunea se coloreaz\ nostalgic, strecur`ndu-se
[i indicii ale autoreferen]ialit\]ii:
„un spectacol uluitor, cu fantome ale timpului
[i spa]iului care se `nv`rt ca ni[te coloane aurii
de praf `ntr-un hambar vechi [i `ntunecat.“ Incredibila
[i trista poveste a lui Karol continu\
cu `nchisoarea [i cu lag\rul de la Auschwitz,
Cronici din tranzi]ie
Via]a care face bucle –
scrisoarea unui polonez
c\tre un ceh
apoi cu destinul postbelic de „du[man al poporului“,
urm`nd ca pasiunea pentru automobile,
mai ales de o anumit\ marc\, s\ fie dus\
mai departe de tat\l naratorului, care, `n anul
1972, `n plin\ „`nflorire“ economic\, social\
[i politic\, [i-a confec]ionat din de[euri un
Mercedes, exasper`nd `ntrega familie cu `nc\p\]`narea
de a-l repara de fiecare dat\ c`nd d\dea
semne de sucombare [i numindu-l duios
„pensionarul“. Apare ca personaj episodic [i o
dacie rom=neasc\, `nfr`nt\, f\r\ `ndoial\, de puterea
ma[inii nem]e[ti, Mercedesul care constituie
simbolul central al c\r]ii, o efigie a z\pezilor
de alt\dat\, imagine a libert\]ii din perioada
interbelic\, at`t de regretat\ de cei care au avut
prilejul s\ cunoasc\ [i epoci ulterioare.
~n nara]iunea-cadru mai apare o comic\ [i
sarcastic\ poveste a celor doi vecini ai domni-
[oarei Ciwle, cu porecle predestinate – Fizicianul
[i Bocancul, un amestec de beat-nici [i
de hackeri. S`nt reprezentan]ii inteligen]iei underground,
proprietarii unei firme de predici
pe Internet, cu afaceri extinse la o scar\ incredibil\.
Fizicianul are un trecut american glorios,
dup\ ce muncise din greu ca s\ scape de
condi]ia de preparator s\rac la o universitate
din Polonia, impostura sa artistic\ fiind un
prilej pentru narator de a satiriza opinia public\,
rostul [i `nsemn\tatea criticilor de art\,
snobismul care ascunde lipsa cras\ de cultur\
[i discern\m`nt. De la vagabondul condamnat
la foame [i frig ajunge principalul reprezentant
al mobile building art-ei (un [antier prezentat
conving\tor ca art\ `n mi[care), umpl`nd
galeriile cu ciud\]enii care s\ st`rneasc\,
de fapt, nevoia de a se considera moderni a vizitatorilor.
Toat\ recuzita specific\ fenomenelor
mondene de acest fel este descris\ cu un
condei acid: mass-media incapabil\ s\ `n]eleag\
b\taia de joc a Fizicianului, spectatorii
pu[i s\ participe la crearea operei de art\ (exorciz`ndu-[i
frustr\rile sociale sau financiare) [i
s\ g\seasc\ alegorii unde nu e cazul („voi
crea]i megaliteratura semnului“), criticii entuziasma]i
de noutatea viziunii [i de semnalul
de alarm\ `ndreptat c\tre umanitate („descoperise
`n acest\ idee [i ac]iune simbolul holocaustului,
zidirea de c\tre societatea insensibil\
a unei camere `n care cei doi oameni,
Adam [i Eva, vor muri `n bezn\ [i f\r\ oxigen“).
Se produce din nou o bucl\, pentru c\
Fizicianul va c`[tiga suficient ca s\-[i permit\
un trai luxos, [i, desigur, un Mercedes... Episodul
este `mbr\cat `ntr-un comic savuros,
func]ion`nd [i ca povestire independent\
despre posibilit\]ile nelimitate ale inteligen]ei
[i ale prostiei. Bine`n]eles c\, p`n\ la urm\, aventura
american\ se va sf`r[i cu o expulzare,
provocat\ de g\sirea unei cantit\]i serioase de
droguri `n elegantul automobil, infrac]iune
pus\ la cale de un artist rival. Remarca final\
din relatarea experien]ei americane – „nu regret
nimic `n afar\ de Mer]an“ – reitereaz\
motivul bucuriei copil\re[ti, a libert\]ii nealterate,
provocate ([i) de cucerirea spa]iului cu
o ma[in\ performant\.
Bocancul, tovar\[ul de afaceri din Polonia
[i vecinul plin de idei este „filolog erudit“ [i
reu[e[te cu textele sale s\ „`ncal]e“ mult\ lume,
dup\ ce prima predic\ executat\ [i trimis\
prin e-mail st`rnise un nemaiauzit entuziasm
(intitulat\ sugestiv „Sf`ntul Francisc r\t\cind
prin supermarket“). Munca este prosper\ [i, `n
cur`nd, se extind comenzile: „pe situl lor cu
tax\ nu se mai vindeau texte de-a gata, ci
anumite solu]ii retorice, fragmente preparate
dup\ cele mai bune modele“, numai c\, p`n\
la urm\, [i cei doi `[i vor sf`r[i aventura `n
beciurile poli]iei.
www.timpul.ro

Cronici din tranzi]ie
Jarek, fratele domni[oarei instructor, suport`ndu-[i
demn soarta, mai ales c\ [tie s\ se
bucure de sora istea]\ [i de prietenii inteligen]i,
este martorul t\cut care completeaz\
aceast\ compozi]ie cu personaje pitore[ti,
imobilizat `ntr-un scaun cu rotile [i cititor
printr-o metod\ ingenioas\,
Un alt personaj greu de uitat este instructorul
Szkaradek, ini]iatorul [i pre[edintele
unui partid cu numele „Acu-i de noi“, care
chiar ajunge s\ str`ng\ suficient capital politic
[i s\ capete o mult r`vnit\ func]ie `nalt\, renun]`nd,
desigur, la modesta slujb\ de instructor
pentru a se dedica problemei na]ionale a
privatiz\rii. ~ntruchipeaz\, astfel, omul contemporan
pentru toate ]\rile cu o istorie `ngropat\
mult\ vreme de comunism, la fel ca doctorul
Elefant, care parc\ depusese jur\m`nt
pentru corup]ie ne`ngr\dit\.
Strategia narativ\ de a l\sa pentru final
istoria propriei deveniri scriitorice[ti, `mpletit\
cu povestea dispari]iei lui Bohumil Hrabal,
aduce romanului o not\ grav-nostalgic\. Ratarea
ca ziarist, datorat\ conjuncturii politice
din primii ani ai deceniului nou\, va avea ca
rezultat cea dint`i carte, bine`n]eles c\ nepublicat\
de nici o editur\, dar `nceputul sigur al
unui drum f\r\ sf`r[it, asemenea goanei
neobosite a bunicului Karol dup\ senza]ional,
dup\ inedit [i `nc`ntare, o c\utare ca un scop
`n sine.
Moartea scriitorului ceh, „saltul `n neant“
din februarie 1997 `l surprinde pe protagonist
`n barul „La irlandez“ (vestea o afl\ de la televizor),
unde, al\turi de prieteni, evoc\ evlavios,
cu o tu[\ tragic\ travestit\ `n comic, universurile
create de cel care tocmai se `ndep\rtase
de lumea perceptibil\: „vorbeam de una,
de alta [i dintr-o dat\ [tirea a curmat toate
discu]iile – `n timp ce hr\nea]i porumbeii,
v-a]i aplecat pe fereastra clinicii de ortopedie
[i a]i c\zut de la etajul al cincilea `n curtea
spitalului – asta a sunat ca o sentin]\ [i am `n-
]eles cu to]ii c\ abia acum s-a `ncheiat o epoc\,
`ns\ nu prin revolu]ia de catifea, prin c\derea
zidului Berlinului, prin victoria «Solidarit\]ii»,
prin «Furtuna `n de[ert», prin bombardarea
Sarajevo-ului, ci prin zborul dumneavoastr\,
prin coda, finalul, bucla nemaipomenit\
pe care a]i f\cut-o `n `ntreaga dumneavoastr\
via]\, prin c\r]ile care ne-au ajutat a[a
www.timpul.ro
cum alte c\r]i n-au reu[it s-o fac\, s\ supravie-
]uim celor mai grei ani, pentru c\ ne `ncurajau
dezinteresat [...]“. U[oara tonalitate patetic\
este `nfr`nt\ imediat de interven]ia comicului
din aceea[i familie cu cel al scriitorului ceh,
pentru c\ `nt`lnirea bahic\ se transform\ `ntr-un
concurs de citate din operele lui Hrabal, cu un
„parastas“ la care s`nt invocate personaje celebre
de-ale celui disp\rut, sf`r[ind cu str`ngerea
de semn\turi pentru acordarea premiului
Nobel, fie [i post-mortem („tocmai asta se
`nt`mpla, drag\ domnule Bohumil, `n barul
«La irlandez» `n timp ce a[tepta]i la morg\ s\
vi se elibereze un certificat medico-legal [i s\
prinde]i r`nd la crematoriul din Praga“; „poate
acesta este cel mai bun premiu pentru un
TIMPUL
scriitor, cea mai frumoas\ r\splat\, faptul c\
`ntr-un ora[ str\in pentru el, la o mie de kilometri
la nord de Praga, pe strada principal\
numit\ c`ndva Hauptallee, apoi Hindenburg, pe
urm\ Adolf Hitler, dup\ aceea Rokossowski,
iar `n prezent Grundwaldyka, indvizi `ntre
dou\ v`rste schimbau `ntre ei citate din c\r]ile
sale, se luau la har]\ pentru fiecare virgul\ [i
se f\ceau unul pe altul idiot c`nd cineva comitea
o gre[eal\ [...]“).
Astfel, dac\ p`n\ spre final orice form\ de
medita]ie este evitat\ cu dib\cie, mascat\ de
goana cotidian\ [i de inser]iile `n trecut, acum
apar nedisimulate g`ndurile provocate de adev\ruri
de neocolit. Destinatarul este acela[i,
scriitorul care a modelat alte con[tiin]e scrii-
9
torice[ti, determin`nd un dialog viu al c\r]ilor
cu cititorii: „oare unde-o fi acum instructoarea
mea, care `i d\dea fratelui s\u s\ citeasc\
povestirile dumneavoastr\, oare s-a uitat la
[tiri sau poate a auzit de moartea dumneavoastr\
de la radio, s`nt sigur c\ i-a p\rut r\u
[i, la fel ca mine, a meditat la tenebrele `n care
a]i p\[it [i care nu v-au fost str\ine toat\ via]a,
care v-au ademenit adesea, nu-i a[a c\ atunci
c`nd l-a]i v\zut pe Franz Kafka pe balconul
palatului familiei Kinski cum prive[te `n jos
ezit`nd s\ sar\, c`nd a]i tot vorbit despre spaima
lui, era ca [i cum v-a]i fi referit la dumneavoastr\,
da, cred c\ m\ `n]elegeam f\r\ cuvinte
cu domni[oara Ciwle, ea [tia prea bine
c\ melancolia amar\ [i con[tiin]a neantului
s`nt, `n r`sul, glumele [i ironia dumneavoastr\,
at`t urzeala c`t [i subiectul, `n nici un caz nu
constituie doar o dorin]\ de a evada; ea [tia c\
toate halbele de bere b\ute de dumneavoastr\
prin baruri [i toate pove[tile consemnate s`nt
pentru dumneavoastr\ ca o metod\ de supravie]uire,
o munc\ ve[nic sisific\, un r\spuns
la nemernicie [i o astupare a unei g\uri
negre“ (sublinierea poate reprezenta una
dintre defini]iile reu[ite ale literaturii).
Astfel c\ `n fluviul verbal tributar aceluia[i
model recunoscut („a]i scris superbele dumneavoastr\
fraze lungi, legate ca ni[te panglici
`n copacul sf`nt al dervi[ilor“) s`nt pres\rate
formul\ri memorabile despre banalitatea
care-i leag\ pe oameni ori despre ocolirea
ostentativ\ [i uneori stupid\ a oric\rui fel de
sentimentalism, pentru c\, `ntr-o „via]\ normal\,
cu credite [i debite“, printre „oameni
normali [i neferici]i“, se mai poate `nt`mpla [i
altceva: „pur [i simplu, drag\ domnule
Bohumil, am sim]it fiecare `n cel\lalt un suflet
fratern, ceva despre care au scris Shelley,
Keats, Byron [i Mickiewicz, ceva de care r`de
ast\zi toat\ lumea, inclusiv savan]ii [i arti[tii,
ceva de care nu-[i dau seama nici preo]ii, ceva
ce nu mai cunosc nici scriitorii, `ntr-un cuv`nt,
ne-a legat un limbaj disp\rut `n totalitate“.
{i cum literatura ultimelor decenii st\ sub
semnul unei explicite intertextualit\]i, n-au
cum s\ nu cucereasc\ virajele `n c\r]ile altora
[i `n timp ale autorului polonez, personajele
at`t de vii [i atmosfera de tragedie vesel\ pe
ritmuri aproape balcanice. ~n fond, vecin\tatea
nu e doar una geografic\.
Ionel Teodoreanu. Via]a pe muchia timpului
ANDREEA
GRINEA
MIRONESCU
Nu `nt`mpl\tor am evocat `n titlul cronicii
despre Teodoreanu reloaded, volumul lui
Angelo Mitchievici [i Ioan Stanomir (Bucure[ti,
Editura Art, 2011, colec]ia Revizit\ri),
sintagma lansat\ de Hans Ulrich Gumbrecht
prin lucrarea sa de fisosofie a istoriei In 1926.
Living on the Edge of Time 1 .
Se [tie, anii dou\zeci, cu noua ordine pe
care o aduce Primul R\zboi Mondial, dar nu
numai, reprezint\ o perioad\ a `nfrunt\rilor
`ntre diferite „coduri“ culturale, mentalitare [i
politice, at`t `n geografia simbolic\ a societ\]ii
europene, c`t [i `n cea autohton\.
Discipol al {colii de la Konstanz [i profesor
la Stanford University –, Gumbrecht
analizeaz\ `n volumul citat mi[c\rile de idei/
practicile din toate domeniile societ\]ii europene
congruente anului 1926. E anul redact\rii
lucr\rii majore a lui Heidegger, publicat\
`n 1927, [i care reprezint\ firul ro[u al examenului
cultural realizat de Gumbrecht. Acesta
ajunge la concluzia c\ `n Europa ([i `n America,
dar `ntr-o alt\ m\sur\) se confrunt\ acum
o serie de „coduri culturale“ perechi, care definesc
perfect tensiunile modernit\]ii: Action
vs. Impotence; Authenticity vs. Artificiality;
Center vs. Periphery; Immanence vs. Transcendence;
Individuality vs. Collectivity; Male
vs. Female; Present vs. Past; Silence vs. Noise;
Sobriety vs. Exuberance; Uncertainty vs.
Reality. Aceste coduri exprim\ punctele de
vedere (viziuni asupra lumii) dominante `n
societatea occidental\, asociate cu evenimente
concrete [i mi[c\ri ale anului 1926, legate
de filosofie, politic\, literatur\, [tiin]\, mod\,
tehnic\, art\ [i enumerarea poate continua.
Tocmai aceste „tensiuni“ ale anilor dou\zeci
[i de dup\ aceea, decelabile `n spa]iul
autohton, s`nt analizate de Angelo Mitchievici
[i Ioan Stanomir, pornind de la via]a [i literatura
unui scriitor foarte popular `n epoca sa –
Ionel Teodoreanu. Reprezentativ prin destinul
s\u de avocat literat, moldovean bucure[tenizat,
„boier“ r\pus de `nghe]ul din anii ’50, romancier
`n mare vog\ c\zut `n dizgra]ia criticilor,
Teodoreanu, care debuteaz\ `n 1923 [i
moare `n 1954 a tr\it, ca [i personajele sale,
„pe muchia timpului“. Acesta este [i pariul
principal al celor doi exege]i: s\-l citeasc\ pe
Ionel Teodoreanu ca pe un construct al timpului
s\u, modelat `n special de simbolism/
decadentism, cultura de consum [i scenariul
cinematografic/ hollywoodian, din ce `n ce
mai prezent `n epoc\.
Compara]ia dintre cele dou\ car]i invocate
mai sus poate p\rea for]at\, dar nu este: opera
de „istorie simultan\“ a lui Gumbrecht ar fi
putut fi un model pentru demersul lui Angelo
Mitchievici [i Ioan Stanomir. Analiz`nd codurile
propuse de Gumbrecht, se poate observa
c\ „limbajul“ Europei [i cel al Rom=niei Mari
din epoca lui Ionel Teodoreanu coincid `n
form\, dar mai pu]in `n con]inut. Perechile de
coduri identificate pentru Europa Occidental\
s`nt prezente [i `n spa]iul autohton, dar se
activeaz\ `n mod diferit. Cazul Periferie vs.
Centru e unul dintre cele mai gr\itoare, cu at`t
mai mult cu c`t e analizat pe larg `n Teodoreanu
reloaded: dac\ pentru Europa Occidental\
periferia [i autenticitatea s`nt legate de `ndep\rtata
[i exterioara Americ\ Latin\, `n geografia
autohton\ periferia e un punct `n mi[care
pe axa Ia[i (capitala p\r\sit\ a Moldovei)
vs. Bucure[ti (ora[ul decadent, murdar, dar viu)
vs. Paris (adev\ratul Centru). De[i mai deschis\
ca niciodat\ spre inova]ie, Rom=nia
Mare reprezint\ un microclimat socio-cultural
`ntors spre sine, care tr\ie[te acut `nfruntarea
dintre modernizare [i tradi]ie, surprins\ cu o
naturale]e aparte `n literatura lui Teodoreanu,
`n „efortul de a interoga imaginarul unei Rom=nii
care `nceteaz\ s\ mai fie vechiul regat“.
Experimentalist\ fa]\ de cutuma literar\ a vremii
`nc\ de la debut, a[a cum o demonstreaz\
Ioan Stanomir, proza [i memorialistica lui
Ionel Teodoreanu s`nt traversate de marile [i
micile confrunt\ri ale modernit\]ii autohtone:
moldovenesc vs. muntenesc (extrem de interesante
s`nt paginile lui Ioan Stanomir grupate
sub obsedanta interoga]ie retoric\ „Cum po]i
s\ fii moldovean?“), ruralism vs. urbanizare,
pasivitate vs. ac]iune, istorie vs. utopie, tradi-
]ie vs. mondenitate, idilism vs. decaden]\, femeia
fatal\ vs. donna angelicata etc. A[a cum
precizeaz\ `n mai multe r`nduri Angelo
Mitchievici, „ca [i Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu
este un prozator care de]ine capacita-
tea de a da voce unui fond mitologic al societ\]ii
contemporane; de la tinerele eleve p`n\ la
studen]ii famelici, fiecare dintre actorii Rom=niei
Mari se proiecteaz\ `n textul lui Teodoreanu“.
Aici rezid\ unul dintre nivelurile
exemplarit\]ii literaturii lui Teodoreanu, catalogat\
`n mod par]ial eronat drept una „feminin\“,
„secundar\“, „retro“, „idilic\“, dac\ termenii
s`nt citi]i `n sensul minimalizator.
~n Teodoreanu reloaded, Angelo Mitchievici
[i Ioan Stanomir `mbin\, pe alocuri
excelent, metoda studiilor culturale cu preocuparea
pentru „sinteza epic\“ de descenden]\
c\linescian\ [i retorica marcat intertextual\,
rafinat\ [i melancolic memorialistic\ (`n cazul
lui Stanomir). Poate c\ o mai structurat\ a[ezare
a fi[elor tematice [i de personaje din romanele
lui Teodoreanu, o mai ordonat\ plasare
a acestora pe fundalul par]ial reconstituit
al societ\]ii vremii, ar fi dat c\r]ii un plus de
coeren]\. Proiectul celor doi autori ]ine de un
demers c`t se poate de util, at`t prin informa-
]iile documentare, c`t [i prin tratarea discursului
literar ca unul `ntre altele ale epocii, furnizate
de diferite medii precum cinematograful,
muzica, presa etc. Prejudecata c\ literatura reprezint\
discursul cultural privilegiat, totalizant,
care le reflect\ relativ fidel pe toate celelalte
[i poate fi, astfel, discutat\ „`n sine“, numai
cu instrumentele esteticului, e `nl\turat\
de Mitchievici [i Stanomir, `n favoarea unui
„proces al epocii“ [i al leg\turilor ei cu opera
lui Ionel Teodoreanu.
1 Gumbrecht, Hans Ulrich, In 1926. Living of the
Edge of Time. Cambridge and London: Harvard University
Press, 1997.
mai 2011

10
Poetry PRO
RUTH FAINLIGHT
Autoare a nenum\rate volume de poezii,
pentru care a primit premiul Cholmondeley `n
1994, scriitoare de nuvele [i librete de oper\,
traduc\toare [i membr\ a Societ\]ii Regale de
Literatur\, Ruth Fainlight s-a n\scut `n New
York `n 1931, mama fiind de origine rus\evreiasc\,
dar n\scut\ `n Statele Unite ale
Americii, iar tat\l provenind dintr-o familie
englez\. De mai bine de un deceniu, `ns\,
locuie[te `n Anglia. Ultimul ei volum de poezii,
New & Collected Poems, publicat `n 2010,
a fost descris de ziarul britanic Guardian ca
fiind „o realizare monumental\“.
Ferestre
~nc\perea p\ruse cufundat\-n `ntuneric
p`n\ c`nd, de parc\ o cortin\ moale
ar fi alunecat de-a lungul ferestrei, o pictur\
sepia dintr-o pensul\ cu p\r de zibelin\ `nc\rcat\
cu pigment s-a `ntins pe o foaie
de h`rtie `nsetat\ ca o sugativ\,
sau un stor de metal s-a `nchis pocnind,
aerul s-a `nchegat, negrul [i-a m\rit intensitatea.
Vecinii `[i stingeau luminile.
Ferestre, peste drum de ale mele, la diferite
etaje pe partea cealalt\ a str\zii,
devenir\ dreptunghiuri `n tonuri
apoase, ca `n tablourile de tinere]e ale lui Klee.
Pe m\sur\ ce fiecare
lumin\ murea, iar distilarea
`ntunericului continua, am sim]it
c\ evadez [i m\ cufund tot mai ad`nc `n spa]iu.
~mb\tr`nirea
De cum am atins v`rsta mijlocie
(s\ zicem pe la patruzeci de ani)
Am tot scris despre `mb\tr`nire,
poezii `n multe registre:
tem\tor, `nfuriat sau resemnat
pe m\sur\ ce `naintam prin decenii.
Acum c`nd s`nt cu adev\rat b\tr`n\
pare s\ nu mai fi r\mas mare lucru de spus.
Inutil s\ depl`ngi
declinul, corporal [i mental;
nedemn; plictisitor
nu doar pentru mine, ci pentru to]i,
[i ridicol s\ exalt
`n]elepciunea a[a-zis c`[tigat\
prin simplul fapt de a fi r\mas `n via]\.
– Dar poate, credin]a
c\ vei fi venerat ca un antic
s-ar putea s\ fac\ totul s\ merite...
ii
Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul
Proiectului Interna]ional Poetry PRO,
coordonat de Lidia Vianu, Director al
Masteratului pentru Traducerea Textului
Literar Contemporan – Universitatea
Bucure[ti, http://mttlc.ro
A `mb\tr`ni `nseamn\ a z`mbi bebelu[ilor
`n c\ru]urile [i p\tu]urile lor
(`ntreb`ndu-m\ dac\ par la fel de nebun\
ca Virginia sau Algernon –
de[i n-am de g`nd s\ mu[c!)
M\ surprind z`mbind str\inilor.
~nseamn\ gata cu patinele cu rotile.
Care era sportul meu
preferat, dup\ ore, `n fiecare zi:
s\-mi pun patinele,
s\ m\ rotesc pe loc `n cerc o dat\,
apoi s\ m\ av`nt `n jos pe deal.
C`nd am v\zut-o pe acea fat\ pe patinele ei,
cu pletele `n v`nt, cu chipul inundat de soare,
ca o ilustra]ie dintr-o revist\
din copil\rie, lu`ndu-se la `ntrecere
cu prietenul ei pe caldar`m:
– atunci am `n]eles ce `nseamn\ a `mb\tr`ni.
Timp luat cu `mprumut
M\ simt un pic nebun\ `n noaptea asta,
`ntr-o stare exaltat\, instabil\:
poate pentru c\ e lun\ plin\,
sau poate pentru c\ tr\im
un timp `mprumutat. Dar `mprumutat
de la cine? Poate de la lun\ –
s-ar putea s\ fie luna cea care `]i `ng\duie
s\ tr\ie[ti dincolo de c`t ]i se cuvine.
Azi-diminea]\ doctorul a spus
c\-i uluit c\ `nc\ e[ti `n via]\.
Eu nu. De ce s\ mori?
S`nt mult mai multe motive s\ tr\ie[ti,
`nc\ at`tea de f\cut.
Am`ndoi ne ridic\m privirea spre lun\,
[i `n t\cere implor:
fi c`t de darnic\ po]i,
te rog, c\m\t\reaso,
d\-mi credit nelimitat.
Mai t`rziu `mi voi pl\ti datoriile
([tiu deja
c\ pre]ul va fi dureros). Te rog,
d\-mi voie s\ `mprumut din nou, s\ te privim
`ndelung
iar – [i iar –
lun\ nou\, semilun\, lun\ plin\,
pe un cer limpede sau `nnorat.
Nu l\sa ca aceast\ clip\
s\ fie sau s\ devin\, chiar
[i poten]ial, absolut ultima dat\.
Capela de cununii
Apartamentul meu din Nashville
era l`ng\ campus [i
peste drum de Capela de Cununii.
M\car dac\ m-a[ fi `mprietenit
cu vreun localnic,
poate a[ fi fost invitat\
la o cununie –
dar nu [tiam pe nimeni.
~n dup\-amiezile de weekend
obi[nuiam s\ stau la fereastr\,
privindu-i cum intr\,
pereche dup\ pereche.
Puteam doar s\-mi imaginez
ce anume se `nt`mpla
`n capel\, dup\ expresiile
de pe chipurile lor, dup\ aceea.
C`teodat\ ni[te muzic\
de din\untru ajungea la mine –
interesante, alegerile lor
(poate melodii vechi din Bluebird Cafe) –
armonii
care zburau peste drum
ca stelele de aur [i de-argint
[i lunile de confetti.
M\ f\cu s\ m\ simt mai b\tr`n\, singur\ –
dar norocoas\ – c\ci [tiam:
chiar dac\ a[ sta
tot semestrul `n Nashville,
c`nd m\ voi `ntoarce acas\,
so]ul meu se va uita la mine
la fel de `ntreb\tor de parc\
`nc\ am fi mire [i mireas\.
Un ritual str\vechi
Dac\ un prieten (chiar [i o cuno[tin]\)
era amenin]at de o boal\ grav\,
ea intra `n alert\:
un animal care adulmec\. Vizitele etcetera
deveneau frecvente, obsesive.
Abia dup\ ani buni s-a `n]eles c\
pacientul era irelevant.
Ea `ndeplinea un ritual str\vechi
de supunere [i recunoa[tere
fa]\ de o un alt ordin al existen]ei,
TIMPUL
o alt\ putere:
pentru a `mp\ca [i a abate de la ea,
fie [i pentru o clip\,
acea terifiant\, tenace aten]ie.
Traducere de Ruxandra C`mpeanu
Albastrul zorilor
Lumin\ `n contrast cu albastrul zorilor
c`nd storul este ridicat
[i `ncadrat\ de gratiile ferestrei:
o lun\ plin\, un disc limpede marcat
de Marea Lini[tii
[i vulcanul lui Arhimede.
Umbra unui nor: un v\l liliachiu
desenat peste chipul unei femei
`mbl`nzindu-i tr\s\turile. Un stol
de porumbei se `ntrece de-a lungul
str\zii. Luna p\le[te.
V\lul se albe[te [i se `ngroa[\.
~ntre turla unei biserici
[i acoperi[urile caselor,
luna devine o urm\ neclar\
a primei imagini senine:
nu o folie de aluminiu
ci un [erve]el de h`rtie mototolit.
C`t de repede se mi[c\, precum un copil
care alearg\ s\ se ascund\ dup\ un zid
[i r`z`nd, strig\: „Unde s`nt?
Vino [i g\se[te-m\!“
Cerul a p\lit, [i p\s\rile
au zburat pe o alt\ strad\.
Luna insomniacului
Luna insomniacului,
mineral\ [i organic\,
cu o str\lucire de culoarea
ciupercii fosforescente,
cu nimbu-i portocaliu
cu cercul albastru gazos
albastrul [i portocaliul
ce fulger\ din prism\
sau din fa]etele oblice
prin muchia unei oglinzi,
str\pung acea imagine
`n ochi lipsi]i de somn
ca o pic\tur\ de lapte
izvor`nd de la s`nul
nemiloasei mame ? luna
`ncerc s\ sorb pic\tura
printre buze deschise
`nainte s\ se dizolve
`n `ntunericul oceanic
ce `nconjoar\ universul,
`mpreun\ cu vise antice
despre iubire [i somn,
sau albastrul [i portocaliul
r\nilor aproape vindecate.
Fulgi jilavi [i lene[i
Z\pada de prim\var\ cade
`n fulgi jilavi [i lene[i
forme
libere
modelul
unui chimono
de bumbac
indigo decolorat
de-a lungul cerului
ca [i cum
ar fi spatele
unei enorme
femei.
Poezie
mai 2011 www.timpul.ro
astrale
`ntins
Traducere de Anca Pavel
NIGEL WALKER
Nigel Walker s-a n\scut `n Liverpool [i a
`nceput s\ scrie poezie de la o v`rst\ fraged\.
~n prezent locuie[te `n Beverley, East Yorkshire
[i lucreaz\ pentru Departamentul de
S\n\tate. A fost membru al Comitetului de
Poezie din Merseyside [i a ajutat la organizarea
lecturilor de poezie, inclusiv Big Poetry
Nights `n 1970, la Liverpool Phil. A fost, de
asemenea, unul dintre prezentatorii primului
post de radio dedicat poeziei, Radio Merseyside
(No Holds Bard).
Vilanel\ pentru John
Ai murit pe c`nd modelam z\pada proasp\t
a[ezat\.
Un inventar incomplet a ceea ce avem [i ce ne
lipse[te,
Marinarul `ntotdeauna atent la marfa `nc\rcat\.
Fiica mea a pus nasul din morcov la locu-i pe
v`rful picioarelor ridicat\
Iar pentru ochi [i nasturi, c\rbune dens de-un
negru ce nu str\luce[te.
Ai murit pe c`nd modelam z\pada proasp\t
a[ezat\.
Bifeaz\ manifestul [i verific\ lista `nc\ o dat\.
Verific\ baloturi, cufere [i cutii, daruri modeste,
Marinarul `ntotdeauna atent la marfa
`nc\rcat\.
Ca albul [i negrul, c\ldura, frigul, mereu la
extrema cealalt\.
~n conversa]ie n-a dat niciunul dintre noi de
veste.
Ai murit pe c`nd modelam z\pada proasp\t
a[ezat\.
Pe filmul de familie dispre]uie[ti sloiul ca o
catedral\ `nghe]at\,
Aplecat z`mbitor peste copastie, cu monstrul
ce amenin]\ vasul mi[ele[te,
Marinarul `ntotdeauna atent la marfa `nc\rcat\.
Nici un cuv`nt rostit, iar fata cu omul de
z\pad\ nu-l va cunoa[te vreodat\
Pe bunicul c\ruia-i spuneam Tat\, ce m\ plimba
c\l\re[te,
Ai murit pe c`nd modelam z\pada proasp\t
a[ezat\,
Marinarul `ntotdeauna atent la marfa `nc\rcat\.
(John Henry Walker a murit de cancer `n spitalul
din Southport `n ianuarie 1993.)
Traducere de Petronela Corobleanu

Proz\
TIMPUL
La casete (Okil\, take two)
Bogdan-Alexandru St\nescu (n. 29 mai 1979) a publicat cronici literare `n cele mai
importante reviste culturale. De asemenea, a publicat poezie, proz\ [i eseu `n Adev\rul
literar [i artistic, Luceaf\rul [i Ziua literar\. Din 2004, a devenit produc\tor executiv al
emisiunii „Parte de carte“, realizat\ de Cristian Tab\r\ la ProTV. Din 2005, a fost angajat
ca redactor-[ef al colec]iei „Biblioteca Polirom“, pentru a deveni director editorial `n
2006. Este prezent cu un eseu `n antologia Genera]ia 2000 (Pontica) [i cu proze `n
antologiile Primul meu fum, Prima mea c\l\torie `n str\in\tate [i Prima mea carte (ART,
2010). Este coautor, `mpreun\ cu Vasile Ernu, al volumului Ceea ce ne desparte.
Epistolarul de la Hanul lui Manuc, Editura Polirom, 2010.
Stane, zice Okil\, fratele meu, stai tu tat\
la casete azi, c\ s-a aruncat Adam de pe bloc.
Adam era fratele mai mare al lui Okil\, maidenar
de seam\, om de baz\ al dealului, pleata
p`n la cur, adic\ m\ uitam la el ca la Adonai
pe vremea aia. Nu pot s\ zic c\ nu m-a impresionat,
mai ales c\ ne scosese de cur`nd
dintr-un c\cat c`t el de mare, adic\ faza c`nd
Pantazi mi-a dat interzis `n [coal\, cred c\
am mai povestit asta. A[a c\ m\ angajez la
casete pe part-time, adic\ st\team la metrou
la Tinereilor [i d\deam casete na[pa (cum
erau toate atunci), [i c`nd n-aveam clien]i copiam
pe Interna]ional, dublu deck, dup\ vreo
zece originale. Toate astea se petreceau pe
vremea c`nd te b\teau cocalarii pe strad\ dac\
aveai pletutz\, iar noi sp\rgeam to]i banii pe
care-i f\ceam din chet\ sau din casete pe
pokere. Adic\ b\gam `n aparate.
Zic bine b\i Okil\, st\ tata, du-te lini[tit.
M\ a[ez la m\su]\, avere frate, al\turi era un
b\iat care vindea c\r]i, cumetre, ce vrea inima
ta s-asculte? Gigi, c-a[a-l chema pe fratele
meu mai alb, zice pune Stane un AcDc. M\
g`ndesc s\-l testez, nu de alta, da pe vremea
aia nu vorbeam cu to]i pro[tii. Ceva cu Bon
Scott, face Gigi al meu [i ia trenul de mare
vitez\ spre inimioara mea de rokist din Tineretului.
She’s got the jack, bine`n]eles, pe
cele dou\ boxe m\ricele de sub mas\, aprindem
o m\r\[asc\ de Sf. Gheorghe eu, o carpat\
el. Ce mai ai bun de citit, Gigione? B\, [i
scoate omu din el titluri pe band\ rulant\,
\sta avea numai c\r]i de la Nemira, c\ asta
era Editura pe atunci. Zi, b\i Gigi, ce s\ bag?
Ne oprim la M\[in\ria Rock&Roll, eu `ncep
s\ bag la amicul Spinrad, pantalonii albi,
erec]ia neap\rat la vedere, She gave me the
queen, then she gave me the king...
B\, [i nu-]i spun c\ apare Contele, cu o
sete mare. Stane, zice, d\ [i tu frate o sut\ de
lei. Da ce, Contutzu, s`nt banc\, sau ce pula
mea? Am vreo 50, [i nu mai am ]ig\ri, zic,
du-te tu p`n\ la magazin [i ia o vodc\ [i o
M\r\[asc\. Se duce Contele meu, ca ursu.
Un fraier vrea s\ [tie dac\ am Scorpions, c\
aude Wind of change la radio. (Pe vremea
aia o d\deau a[a des la radio c\ o fredona [i
bunic\-miu.) Zic, tataie, dac\ vrei, am Scorpions
mai vechi, ceva mai dur, a[a s\ se scoale
p\ru pe m`n\, las\-m\ cu astea de radio, nu
vezi ce ofert\ avem aici? Tataie, un Slayer
www.timpul.ro
cinstit, un Megadeth, un Sodom, pentru cunosc\tori,
m\ iei la pul\ cu Wind of change?
Pleac\ \la ru[inat, s\ moar\ gica dac\ nu l-am
f\cut varz\, numa bine c\ se-ntoarce Contele
cu vodcutza (erau alea la sticl\ de ulei, cre c\
era 80 de lei una), aprindem o m\r\[asc\ [i
po[tim. Lumea iese de la metrou, se uit\ ur`t,
eu dau muzica mai tare, `ntre timp gigione
ceruse [i o Nirvana mic\ (era exact anul `n
care Cobain s\rise gardul clinicii [i f\cuse o
fela]ie unui pu[coci, numai ca s\ scape de
javra aia de Courtney), a[a c\ urla In Utero
ca la balamuc. Contele, g`nditor azi... Ce-ai
Conte, fratele meu mai alb? {i se apuc\ \sta,
mai bine nu-l `ntrebam, c\ Alina (asta era
pizda lui), c\ a f\cut, c\ nu mai ]in minte
pentru c\ profitam s\ sug mai bini[or la vodca
aia, pe Conte-l asculta tanti de la metrou, pe
vremea aia nu erau cartele, metrou mergea
cu b\nutzi, [i parc\ i se umeziser\ okii, c\ ce
b\iat t`n\r [i cu p\ru lung [i o femeie nenorocit\
s\-i fac\ a[a ceva.
Opre[te un bou c\ dac\ n-am Aerosmith,
deja `mi ies din pepeni: Frateeeeeeeeeeeeeeee,
tu nu vezi `n pula mea ce fa]\ am? Tu nu vezi
ce tricou port (aveam un mega tricou, furat
de la Eco Pop 92, de pe un neam] beat, un
AcDc cu Fly on the wall, o raritate)? Tu nu
vezi ce ofert\ am? Vii cu b\[i]ii \ia la mine?
S-a tirat urgent. E bine, pu]in curent, da sco]i
pleata din elastic, pe l`ng\ urechi, oricum e
nesp\lat\ de-o lun\, armura cavalerului (da,
da , bancu cu tricoul cu Metallica). Ce m\ `ngrijoreaz\
e c\ Contele suge ca creta cerneala,
pe motiv de Alina pizdii m\-sii, a[a c\ greu
mai apuc o guritz\ de acolo de unde stau.
~ntre timp fac vreo 2 copiutze dupe In Utero
[i m\ frig la buz\ cu o s`rm\ care se ascundea
`n m\r\[asc\. Mi-e oleac\ r\u, da [tiu c\
o halb\ de bere la cofet\rie ar face minuni.
Contele, zice [efu, nu d\m o fug\ pe deal?
P\i [i casetele? Las c\-l rug\m pe Gigione.
Gigione, frate, ne cl\tim [i noi cu o bere,
arunc\ tu tati o privire [i aici. Trag m\nu[a
f\r\ degete pe m`na dreapt\, `l ridic pe Conte,
care e pe calea spre uter [i o lu\m spre parc.
Pe deal, calea[c\: Baronu, Baronelu, Cavou,
Vampiru, {coala, Tancred etc. Plus femeile
de rigoare. C\ ce face]i m\, b\g\m o c`ntare?
{i bag\ eternul haiduc Baronelul, c\ le are
mai bine, unde-s pistoaaaalele, unde-s pumnaleleeeeee,
caii [i flinteeelleee, haiducilor....
S\-i ia to]i baniiiii. Din p\cate m\ apuc\ alergia,
c\ am o problem\ cu ceva care pute prim\vara
prin parc, a[a c\ `ncep s\ bocesc pe
fond de boal\, Contele m\ ia-n bra]e, las\
frate, c\ m\-mpac eu cu Alina... Zic, b\, Conte,
tu e[ti cretin, sa moar\ mama, s-a sinucis
Adam, frate, [i tu m\ fu]i la cap cu ur`ta aia?
Mi-o bag scurt `n c`ntarea de pe deal [i
m\-ntorc la job, care pe vremea aia nu se numea
job, ci era ceva ca s\ ai bani de b\gat `n
pokere sau `n rom Amiral. M\-ntorc la casete
[i v`nd vreo dou\ `ntr-o or\, p`n\ vine mili-
]ia s\-[i ia dreptu. Ce faci pulik\, zice plotoneru,
unde-i bulangiu \la cu plete? Zic,
[efu, i-a murit fratele, s-a dus [i el s\-l ridice
de la morg\. Ia zi, c`t ai azi? P\i, 60 de lei.
B\, tu faci mi[to de mine? E ora dou\ [i tu ai
v`ndut c`t? Dou\ casete, [efu.... P\i, schimb\m
foaia, pulik\, c\ nu se mai merit\, ia
str`nge tu [i mergi acas\. B\, [i s\ mor dac\
nu se stinge lumina chiar atunci. Da bezn\,
nu a[a, [i la mine-n cas, care-s tras pe baterii
d-alea mari, grase, url\ Sepultura, War for
Teritory, a[a, de-]i mut\ inima din loc.
Gigione ]ip\ [i el, bag\ Stane, las-o mai u[or,
mai moale... Gigione, taci `n pula mea, c\ m\
ia \[tia... Numa c\ \ia au luat-o din loc s\
vad\ ce-i cu lumina. Bag Interna]ionalu la
maxim [i le ard un Vino, Doamne, s\-i doar\,
futu-le muma-n cur. Aveam pe vremea aia o
m\nu[\ pe m`na dreapt\, una neagr\, din
piele, f\r\ degete [i un ghiul din argint, cu
cap de mort, o frumuse]e. La g`t purtam un
Eddie cu aripile desf\cute [i, cu toate podoabele,
m\ luptam cu greutatea de 35 de kile.
Purtam ni[te bocanci de armat\, cu trei numere
mai mari, a[a c\-mi puneam [i vara 3
perechi de ciorapi, dintre care unii erau de
l`n\. M\ rog, povestesc toate astea ca s\ `n]elege]i
evenimentele urm\toare: `n seara aia
se `nt`mpla concert la Polivalent\, cu Timpuri
noi, Celelalte cuvinte, Alter [i alte sup\r\ri
de genu \sta, iar cu Okil\ m-am `n]eles
c\ fac bani la casete ca s\ avem bani de o
citiric\, adic\ de suc de fructe la doi litri cu
o vodcutz\ `n\untru, dup\ care aveam curaj
s\ ne rug\m de militari la Polivalent\ s\ ne
lase prin spate.
Str`ng casetele `n geant\, iau boxele pe
um\r [i ies la Tinereilor s\ m\ v\d cu patronu.
|sta e un ]igan `mpu]it cu burt\, care m\
ia din prima. ~i explic situa]iunea [i bag de la
mine c\ mi-a luat poli]ia cei 60 de lei, dup\
care m\ car la pokere, unde Okil\, fratele
meu, dup\ ce l-a recuperat pe fra-su dupe jos,
e deja la o `nchidere de aparat, adic\ face \la
ca un brad de Cr\ciun [i al meu tre s\ ghiceasc\
dac\ e ro[ie sau neagr\, dup\ ce a
ghicit de vreo 8 ori. Io, ca s\ fiu ghidu[, `l iau
pe la spate [i fut o m`nu]\ pe ro[u. Pula, era
neagr\. B\, [i vine atunci o carab\ de undeva
11
din tavan, de n-am mai auzit trei zile. {tii cum
e, nu? S\ mor dac\ m-am prins, da Okil\ al
meu juca pe banii lu {coala, pankist notoriu
cu ghinion la pokere. {i vin eu [i-i stric toat\
combina]ia. {i m\ ia {coala la futere... dac\
stau lini[tit mi se rupe blazonu, a[a c\ `ncerc
s\ dau [i eu. {coala, s\ moar\ mama, dac\
mai dai o dat\, m\ duc la Calu Venom, din
Roman\. |la, nimic, era cam beat. Pun m`na
pe-un scaun, `l ridic [i i-l fut `n cap. Nimic,
gagiu `n mare verv\, ca-n filmele cu ninja,
foarfeci, chestii. B\, {coala, s\ mor io daca-am
vrut, se bag\ [i Okil\, las\-l {coala, c\-l
omori... ca la-nmorm`ntare la ]igani. B\, [i
intr\ Grasoe-n bar. Deci Grasoe era idolu
meu. Omu avea un renume: dac\ d\dea un
pumn, c\dea fraieru cel\lalt. Oricine ar fi
fost. Intr\ Grasoe, tati [i se rarefiaz\ aeru. Ce
faci, pulik\? Dai `n Stan? S\ mor, nu alta...
|la iese url`nd din bar c\ se r\zbun\, c\ am
s\-i dau nu[ c`t c\ pizda m\-sii. Grasoe-i
sugereaz\ s\ m\ ocoleasco vreo c`teva luni,
a[a c\ m\ lini[tesc [i eu, c\ aveam emo]ii s\
nu m\ prind\ \la la concert, unde [tim c\ un
cu]it `n spate e cea u[oar\ treab\. {i plec cu
fratele meu, Okil\, cu casu pe um\r, s\-l leg\m
la un generator de pe malu Cociocului,
unde ne a[teptau deja dou\ pizde, am`ndou\
moarte dup\ pretenaru meu, nu dup\ mine.
A[a c\ punem exact ce ne doare, deci un No
prayer for the dying, iar Okil\ decide s\ ne
arunc\m `mbr\ca]i `n lac. Nu, nu e adev\rat
c\-]i vezi toat\ via]a trec`nd prin fa]a ochilor.
Nu vezi nimic, sim]i bocancii [i cele trei perechi
de ciorapi care te trag la fund, sim]i
m`zga care te sufoc\, `l auzi pe Bruce
Dickinson url`nd ca o broasc\, sim]i ni[te
m`ini pe spate, ]i se face somn [i decizi c\
oricum a durat prea mult totul.
Au trecut cam 12 ani de c`nd l-am v\zut
pe Okil\. Au trecut cel pu]in 5 ani de c`nd
am ascultat Maiden. N-am mai fumat M\r\-
[e[ti din liceu. C`]iva ani dup\ `nt`mpl\rile
povestite l-am b\tut pe {coala `n mod s\lbatic:
dup\ ce l-am l\sat pe jos, l-am c\lcat pe
degete. }ara e mult mai civilizat\: nu te mai
bate nimeni dac\ ai plete. Adam a r\mas
mort. Iron Maiden au fost de dou\ ori `n
Rom=nia. O dat\ au spus Hello, Budapest. A
doua oar\ au c`ntat `ntr-o parcare din Cluj. ~n
lacul Cocioc din Tineretului sc\ldatul e interzis.
Trec adeseori cu cei doi copii pe l`ng\
generatorul unde ne conectam Interna]ionalul.
{i, dac\ vi se pare c\ proza asta seam\n\
cu celebra c\r]ulie autobiografic\
numit\ Cum am devenit scriitor, a unui mare
prozator polonez, v\ `n[ela]i. A mea e mult
mai bun\.
Am min]it, cu Okil\ m-am v\zut. Era
tuns, frezat, ras [i manager la McDonalds
Ap\r\torii Patriei...
mai 2011

12
TIMPUL
~n noaptea aceea am v\zut-o
Drago Jancar (1948) este unul dintre cei
mai prolifici [i aprecia]i scriitori sloveni
contemporani. Dup\ absolvirea studiilor de
Drept, a lucrat ca ziarist [i redactor. Din cauza
articolelor sale critice la adresa regimului
comunist iugoslav, `n 1974 a fost arestat [i
condamnat pentru c`teva luni. La ie[irea din
`nchisoare, s-a al\turat grupului de arti[ti [i
intelectuali opozan]i ai sistemului politic,
reuni]i `n jurul ziarului „Nova revija“. Fiind
marginalizat, majoritatea scrierilor sale au
fost publicate `n perioada de liberalizare intervenit\
dup\ decesul lui Tito. Fie c\ este
vorba despre piese de teatru (Disident Ambroz
in njegovi, 1982/ Disidentul Ambroz [i
ai lui; Veliki briljantni valcek, 1985/ Marele,
briliantul vals; Daedalus, 1988), romane
(Zvenenje v glavi, 1998/ R\sunetul din cap;
Katarina, pav in jezuit, 2000/ Katarina,
p\unul [i iezuitul; Drevo brez imena, 2008/
Copacul f\r\ nume), proz\ scurt\ (Pogled
angela, 1992/ Privirea `ngerului; Augsburg
in druge resnicne pripovedi, 1994/ Augsburg
[i alte povestiri adev\rate) sau eseuri (Razbiti vrc, 1992/ Cana spart\), una dintre temele
lor centrale este conflictul dintre individ [i institu]iile represive ale Statului.
Pentru activitatea sa literar\, Drago Jancar a fost recompensat cu mai multe premii:
Premiul Prešeren (1993, cea mai `nalt\ distinc]ie cultural\ sloven\), Premiul sloven Kresnik
pentru proz\ (1998, 2000), Premiul european pentru proz\ scurt\ (Augsburg, 1994),
Premiul Herder (2003) [i premiul Jean Amery pentru eseu (2007). Scrierile sale au fost
traduse `n peste 20 de limbi.
Textul propus face parte din ultimul s\u roman, To noc sem jo videl (~n noaptea aceea
am v\zut-o), ap\rut `n 2010 [i care s-a bucurat de un mare succes. Pornind de la o `nt`mplare
real\, Jancar propune o medita]ie asupra condi]iei umane `n anii 1940 – 1950, `n aceast\
parte a Europei, prin intermediul a cinci personaje care reconstruiesc din propria perspectiv\
destinul tragic al Veronik\i Zarnik, o t`n\r\ „neobi[nuit\“, cum o caracterizeaz\ unul
dintre personaje, apar]in`nd marii burghezii slovene.
~n noaptea aceea am v\zut-o ca [i c`nd ar fi
fost aievea. ~nainta pe intervalul din mijlocul
bar\cii, `ntre paturile suprapuse `n care respirau
lini[tit camarazii mei. S-a oprit `n dreptul
patului meu, m-a privit o vreme `ng`ndurat\,
oarecum absent\, cum era `ntotdeauna
c`nd nu putea dormi [i umbla de colo-colo
prin apartamentul nostru din Maribor, se ducea
la fereastr\, se a[eza pe pat [i iar se ducea
la fereastr\. Ce e, Stevo? zise, nici tu nu po]i
s\ dormi?
Glasul ei era calm, profund, aproape b\rb\tesc,
dar oarecum stins, absent, cum `i era [i
privirea. Asta m-a mirat, pentru c\ [tiam c`t de
hot\r`t putea s\-i fie glasul care, cu vremea, se
pierduse undeva `n dep\rtare. Puteam oric`nd
s\-mi readuc `n minte imaginea ei. Cu ochii
min]ii, puteam s\-i re`nviu oric`nd imaginea,
ochii ei, p\rul, buzele, da, chiar [i corpul care
fusese de at`tea ori `ntins f\r\ vlag\ l`ng\ mine,
glasul, `ns\, nu i-l puteam auzi; din persoana
pe care nu o vezi mult timp mai `nt`i
dispar glasul, sunetul, culoarea [i for]a lui. N-o
mai v\zusem de mult\ vreme, c`t s\ fie? m-am
g`ndit, cel pu]in [apte ani. M-a luat cu frig. Cu
toate c\ afar\ era ultima noapte de mai [i prim\vara
se apropia de sf`r[it, prim\vara sinistrului
an patruzeci [i cinci, [i de[i toate semnele
aduceau a var\, iar afar\ era cald [i `n barac\
aproape c\ ne sufocam de la dogoarea
degajat\ de trupurile de b\rba]i, g`ndul la ea
m-a `nghe]at. {apte ani. Peste [apte ani lungi,
c`ntase odat\ Veronika mea, peste [apte ani
lungi, iar ne vom vedea, c`nta melodia aia
popular\ sloven\, care-i pl\cea foarte mult,
ori de c`te ori era trist\ [i avea privirea aceea
absent\, pe care mi-o aruncase [i acum, Dumnezeu
doar [tie cum s-or perinda. Am vrut s\-i
spun, ce bine c-ai venit, chiar [i dup\ [apte
ani, Vranac e tot cu mine, dac\ vrei s\-l vezi,
am vrut s\-i spun, e acolo, dup\ gard, `mpreun\
cu caii celorlal]i ofi]eri, `i e bine, poate
alerga pe paji[te, nu e obligat s\ r\m`n\ `n
grajd, are tovar\[i buni, de[i `i e [i lui dor de
m`na ta... cum `mi e [i mie, am vrut s\-i spun,
dar vocea mi s-a `n]epenit `n g`t [i `n locul
vorbelor pe care voiam s\ i le spun, pe gur\
mi-a ie[it ceva b\lm\jit [i [ters. Credeam c\
locuie[ti la castelul de sub dealurile slovene,
am vrut s\-i spun, mai c\l\re[ti [i pe-acolo?
Mi-am ridicat m`na ca s\-i ating p\rul, dar se
mai 2011
d\du deoparte, o s\ plec acum, a zis, Stevo,
doar [tii c\ nu pot s\ r\m`n.
{tiam c\ nu poate s\ r\m`n\, a[a cum nici
acum [apte ani nu putuse [i plecase pentru totdeauna
din apartamentul nostru din Maribor;
dac\ acolo nu putuse s\ r\m`n\, cum ar fi putut
r\m`ne aici, `ntr-o barac\ dintr-un lag\r de
de]inu]i, `ntre ofi]erii adormi]i ai armatei regale,
deasupra c\rora sp`nzura sus, pe peretele
dinspre u[\, fotografia t`n\rului Rege `n uniform\
de locotenent de gard\ cu m`na sprijinit\
pe sabie, fotografia unui rege r\mas f\r\
regat, `n mijlocul supu[ilor s\i r\ma[i f\r\ de
]ar\. Chiar atunci un cal nechez\ puternic, a[
pune pariu c\ a fost Vranac, poate c\ `nainte s\
plece de tot a trecut [i pe la el, poate c\ a nechezat
de bucurie sim]ind-o `n preajm\, trec`ndu-i
aproape automat m`na prin coam\, cum o
f\cea mereu, spun`ndu-i, Vranac, m\ urc `n [ea.
Asta s-a `nt`mplat noaptea, acum e diminea]\
[i de peste tot din lag\rul \sta imens se
adun\ militarii pentru onorul de diminea]\ la
drapel, fiindc\ mai `n\l]\m `nc\ drapelul `n
fiecare diminea]\, o armat\ f\r\ arme, apoi `[i
fac apari]ia militarii englezi [i, plictisi]i, urm\resc
viemuiala de diminea]\, pe solda]ii
dezarma]i ai armatei regale care vin din corturi,
pe ofi]erii cantona]i `n bar\ci, `nc\ preg\ti]i
s\ atace dincolo de mun]ii sloveni, spre
interior, `nspre p\durile din Bosnia unde, din
informa]iile pe care le primim, se intensific\
lupta de gheril\ `mpotriva Puterii comuniste.
{i-n timpul \sta, eu `mi privesc obrazul `n
oglind\ [i [tiu c\ nimic nu mai exist\, nici
Veronika, nici Regele, nici Iugoslavia, lumea
s-a f\cut ]\nd\ri asemenea oglinzii din care
m\ privesc fr`nturi din obrazul meu neb\rbierit.
N-am chef s\ m\ s\punesc [i s\ m\ rad,
s\-mi str`ng centura, s\ intru `n r`nd [i s\ m\
deplasez la locul de adunare, m\ uit la obrazul
\sta deasupra c\ruia asear\ s-a aplecat Veronika
[i m\ `ntreb dac\ `ntr-adev\r m-a recunoscut.
Dac\ \sta s`nt chiar eu, Stevan Radovanovic,
maior, comandantul escadronului de cavalerie
din Batalionul I, cel care odat\ a fost c\pitanul
Diviziei Drava, cel pe care l-a p\r\sit nevasta
la Maribor [i de care solda]ii lui r`deau pe la
spate? Acum nimeni nu mai r`de de el, nim\nui
nu-i mai arde de r`s, acum to]i au ajuns cam
demni de mil\, o armat\ nimicit\, alungat\ din
]ar\ de armele [i tactica unor comuni[ti
s\lbatici, ne[coli]i, s\ mai fie asta fa]a mea,
ochii \[tia, nasul \sta, obrazul \sta ciop`r]it de
brazdele unei oglinzi cr\pate, at`rnate de peretele
sp\l\torului din barac\. Cearc\nele \stea
de nop]i nedormite, ca ni[te v`n\t\i, firele grizonate
de la t`mple, buzele cr\pate [i gaura
neagr\ dintre din]ii `ng\lbeni]i. Acum c`teva
luni, `n gaura asta era un dinte, atunci, o grenad\
mortier\ aruncat\ de undeva dinspre dealurile
Idrijei m-a izbit de zidul unei gospod\rii
de la ]ar\ [i o bucat\ de piatr\ sau de fier mi-a
intrat direct `n gur\ [i pe loc m-am umplut de
s`nge, dar, c`nd mi-am revenit, s-a dovedit c\
`mi cursese doar s`nge, c\, mul]umesc lui
Dumnezeu, `mi lipsea numai un dinte din fa]\,
iar buzele mi se f\cuser\ ferfeni]\, acum s`nt
doar cr\pate, `mi pierdusem doar un dinte
acolo, undeva, l`ng\ grani]a cu Italia `nspre
care ne retr\sesem pentru a ne reorganiza,
cum se stabilise, pentru a ataca din nou, cum
se stabilise, `ns\, `n scurt timp, aveam s\ ne
pred\m l`ng\ Palmanova. Ne-am predat, cum
altminteri, de[i se spunea c\ englezii s`nt alia-
]ii no[tri [i c\ `mpreun\ cu ei `i vom `nvinge
pe comuni[ti. C`teva zile am mai purtat arme,
apoi a venit un ordin s\ le pred\m, adic\ am
acceptat ca militarii englezi s\ ne dezarmeze
`n mod ru[inos, ofi]erilor le-au l\sat de form\
revolverele f\r\ muni]ie, dup\ c`teva zile ni
le-au luat [i pe astea, ultimul `nsemn de demnitate,
nu mai s`ntem o armat\, \sta-i sf`r[itul,
finis Regatului Iugoslaviei, sf`r[itul lumii.
Acum [apte ani, c`nd Veronika a plecat din
Maribor, m-am g`ndit pentru prima dat\ c\
pentru mine e sf`r[itul lumii. ~n acest moment,
`ns\, `n]eleg c\ fusese doar o mic\ durere personal\,
via]a mergea `nainte, iar armata c\reia
m\ dedicasem trup [i suflet continua s\ existe
cu ordinea [i disciplina ei, cu artileria [i cavaleria
ei glorioas\, cu infanteria ei, to]i p\trun[i
de faima b\t\liei de la Kolubara [i Cerna, eram
urma[ii [i succesorii victoriei s`rbe[ti, una
dintre cele mai importante din istoria Europei,
noi ofi]erii eram respecta]i [i pre]ui]i, lumea
continua s\ fie de neclintit, iar via]a, de[i Veronika
plecase, `[i avea rostul ei. Cazarma,
manevrele – ducerea la `ndeplinire a ordinelor
`n sine atenueaz\ suferin]a personal\, `i dau
omului sentimentul onoarei, iar ap\rarea ]\rii
`l fac s\ simt\ c\ are o misiune `nalt\, c\reia i se
subordoneaz\ `nfr`ngerile personale. Am fost
un ofi]er exemplar, trebuie s\ o recunosc, la
Academie, am ob]inut note maxime la examenele
generale [i de specialitate, la toate manevrele,
care `n anii \ia se `nmul]iser\, unitatea
mea a fost eviden]iat\.
~n vara anului treizeci [i [apte, escadronul
meu de cavalerie a fost mutat de la Ni[ la Ljubljana.
Din c`te mi s-a dat s\ `n]eleg, se inten-
]iona `nt\rirea din punct de vedere tactic a
Diviziei Drava care, din cauza evenimentelor
politice din Germania, devenise principala
for]\ de ap\rare de la grani]a de nord [i vest a
Regatului. Ca peste tot, [i aici m-am descurcat
bine. Via]a militarului nu depinde de ora[ul `n
care tr\ie[te la un moment dat, ci `nseamn\
cazarma, terenul de instruc]ie, armata [i caii
erau via]a mea. Eram, trebuie s\ o spun, cel
mai bun c\l\re] din unitatea pe care o aveam
la comand\. Nu e totuna c`nd comandantul d\
ordine din birou ori, `n timpul manevrelor,
dintr-o ma[in\ de teren, sau c`nd c\l\re[te `n
fruntea unit\]ii lui. De la osta[ii mei am pretins
ceea ce am pretins, `n fond, [i de la mine,
exerci]ii continue `n manej, agilitate, `ndem`nare,
grij\ fa]\ de cai, cur\]enie, ap\ proasp\t\,
]esala `n m`n\, care pentru mine era tot
at`t de important\ ca [i sabia scoas\, cu care se
porne[te atacul c\lare, sau cu carabina de pe
um\r, pe care, `n timp ce c\l\re[ti, trebuie s\
[tii s\ o dai jos [i s\ o ag\]i din nou pe um\r.
Cavaleria este cea mai nobil\ parte a unei armate.
Cavaleria scuip\ pe infanterie, zicea
maiorul Ilic ori de c`te ori era bine dispus. De
c`te ori era bine dispus [i zicea asta, se g\sea
mereu c`te unul s\ adauge: ba poate s\ fac\ [i
ceva pe ea... Eram bine dispu[i, eram m`ndri
ca ni[te ulani polonezi, cea mai curajoas\ cavalerie
u[oar\ din c`te exist\ pe lume. ~n afar\
de asta, iubeam caii, prima dat\ am urcat pe
cal c`nd aveam [apte ani, tata era samsar de
cai, de mic copil am avut grij\ de cai, am vorbit
cu ei, n-am ajuns din `nt`mplare la cava-
Est-Vest
lerie. {i dac\ stau [i m\ g`ndesc bine, mai mult
ca sigur c\ nici cu ea, cu cavaleria, nu am
ajuns din `nt`mplare la Ljubljana.
Acolo am `nt`lnit-o pe Veronika.
La ea m-a adus b\rbatul ei. La b\rbatul ei,
comandantul meu, maiorul Ilic. ~mi amintesc
exact diminea]a aceea de var\: era cald, aveam
o c\ma[\ cu m`necile suflecate [i `n manej
urm\ream exerci]iul de `ntoarcere de pe
loc. Apoi i-am l\sat pe recru]i s\ c\l\reasc\ `n
cerc [i, `n ultimele minute, cu fr`ul liber, s\ se
`ndrepte spre grajduri. Iar acum, le-am spus,
sp\la]i cu ap\ curat\ partea transpirat\ de pe
spinarea cailor, mai ales pe cea de sus [ea. Pe
urm\, cur\]a]i copitele, e clar? Niciodat\ nu
uitam s\ le ordon [i chestia asta, fiindc\ [tiam
s\ s`nt ni[te lene[i, to]i recru]ii s`nt lene[i, ar fi
l\sat caii s\ se odihneasc\ `n grajd, iar ei s-ar
fi `ntins pe paji[tea din apropiere, la umbra
gardului, oriunde, chiar [i pe b\legar. Tocmai
`ncepusem s\ le explic de ce este a[a de important\
`ngrijirea cailor, c`nd sosi un curier,
salut\ [i spuse c\ m\ cheam\ maiorul Ilic la
comandament.
Cu o voce serioas\ m-a `ntrebat dac\ eram
preg\tit s\ preiau o misiune special\. ~ntotdeauna
eram preg\tit s\ preiau orice misiune.
Nevasta amicului s\u, falnicul [i distinsul domn,
aci de fa]\, t`n\ra doamn\ a primit `n dar un
hackney englez [i acum ar dori s\ `nve]e s\ c\l\reasc\.
Am b\gat de seam\ c\ ordonan]a [i
secretarul care m\ priveau cu aten]ie d\deau
s\ r`d\. ~n loc s\-]i pierzi r\bdarea cu ni[te n\t`ngi
de recru]i, zise maiorul Ilic, vei fi pentru
o vreme profesor de c\l\rie. N-aveam nimic
`mpotriv\ s\ lucrez cu ni[te n\t`ngi de recru]i
care, p`n\ la urm\, sub comanda mea, aveau
aproape to]i s\ ajung\ c\l\re]i iscusi]i, nu-mi
sur`dea, `ns\, ideea de a o `nv\]a pe o domni]\
r\sf\]at\ [i bogat\ s\ c\l\reasc\, ca s\ nu mai
amintesc faptul c\ la toate examenele de la
Academie am ob]inut note maxime ca s\-mi
slujesc Regele [i Patria. {i `n felul \sta `]i sluje[ti
Regele [i Patria, zise Ilic, de parc\ mi-ar
fi citit g`ndurile, e vorba doar de dou\ luni, la
manevrele din toamn\ o s\ preiei din nou comanda
escadronului. Am spus ca s`nt la dispozi]ie,
ce altceva poate spune un militar.
Apoi Ilic m-a privit o vreme `n ochi. Stevan,
fiule, zise cu glas p\rintesc, de parc\ m\ trimitea
la lupt\, `]i leg ceva de suflet.
Onoarea de ofi]er, zise. Tu [tii ce `nseamn\
onoarea de ofi]er.
Am `n]eles la ce se referea. C\ trebuia s\ o
tratez pe cucoan\ cu respectul cuvenit. {tiu,
am zis. Atunci totul e `n regul\, chicoti maiorul
Ilic. {i ordonan]a care a v\zut c\ partea
oficial\ a `ntrevederii luase sf`r[it [i c\ maiorul
era bine dispus, a ad\ugat: ai grij\ s\ nu te
mu[te aligatorul dumneaei. To]i trei au `nceput
s\ r`d\. Ce aligator? O s\ vezi tu, zise Ilic,
liber, po]i s\ pleci.
~nainte s\ `ncep s\ duc la `ndeplinirea misiunea
special\, cu alte cuvinte, s\-mi slujesc
`ntr-un mod special Regele [i Patria, a trebuit
s\ m\ `nt`lnesc [i cu so]ul viitoarei mele eleve.
Ne-am dat `nt`lnire la Cafeneaua Union, m-ar
fi invitat acas\, zise, dar a dorit s\ m\ cunoasc\
el mai `nt`i. Era sub]ire, `nalt, avea p\r deschis
la culoare, bine periat, era `mbr\cat impecabil,
cobor`t parc\ dintr-o revist\ de mod\ `n
care s`nt expu[i dandy englezi. Eu purtam
uniforma militar\ [i, de[i pe atunci uniforma
de ofi]er st`rnea peste tot apreciere [i admira]ie,
`n compara]ie cu el m\ sim]eam cumva
st`ngaci. Domnul elegant `n costum alb [i cu
pantofi albi era, `n mod evident, un b\rbat
obi[nuit s\ fac\ imediat o impresie deosebit\
asupra oamenilor cu care avea a face. Venise
cu un automobil mare, am b\ut dou\ coniace,
a zis c\ o s\ m\ pl\teasc\ decent, ceea ce am
refuzat. Primisem un ordin, era o misiune. A
z`mbit, ah, [i maiorul \sta Ilic, pentru el orice
`nseamn\ o misiune. Nu era tocmai vorb\re],
dintr-o suflare a `n[irat ce avea de spus: la
`nceput ve]i face exerci]ii `n manejul din satul
Štepanjska, apoi, c`nd va `ncepe s\ se ]in\ c`t
de c`t `n [ea, cu c`t mai repede, cu at`t mai
bine, ar fi bine s\ c\l\ri]i pe paji[te [i `n p\dure,
Veronika `[i dore[te mult asta, zise, iar
eu o s\ m\ al\tur Dumneavoastr\ de `ndat\ ce
Veronika va c\l\ri bine. Asta e tot, m-a rugat
www.timpul.ro

Est-Vest
s\ veghez la siguran]a ei, uneori e at`t de imprevizibil\,
precis va vrea de la bun `nceput s\
[tie totul, zise. Am dorit mai `nt`i s\ v\ cunosc,
zise, amicul meu Ilic spune c\ s`nte]i cel
mai bun ofi]er al s\u, v\d c\ nu se `n[eal\.
Cum de o fi v\zut asta, mi-am zis `n g`nd, de
vreme ce tot timpul a vorbit numai el, c`t prive[te
armata, doar a spus-o chiar el, n-are nici
cea mai vag\ idee. Desigur, oamenii de stofa
lui se pricep la burs\, la haine elegante [i la
automobile mari, da, [i la avioane, a zis c\ `n
afar\ de cai [i automobile marea lui pasiune
s`nt avioanele, poate odat\ o s\ m\ plimbe pe
deasupra dealurilor din jur, voi vedea ce ]ar\
frumoas\ e Slovenia, ei, [i Serbia, Dumneavoastr\
s`nte]i din Valjevo, nu-i a[a? Da, s`nt
din Valjevo, tata vindea cai mi-am zis `n g`nd
[i mi-am mai zis c\ se pricepea la oameni
dintr-\[tia boga]i, [tia c\ fiul lui n-o s\ ajung\
niciodat\ bogat, de-aia s\ se fac\ ofi]er, c\ `n
Serbia nu e pu]in, ba chiar `nseamn\ ceva.
N-am fost niciodat\ la Valjevo, zise, acolo
cultiva]i prune? Face]i [libovi]\, nu-i a[a? Nu,
am zis, acolo `i cultiv\m pe cei mai buni
solda]i, am r`s am`ndoi, eram bucuros c\ totul
se terminase repede.
Noaptea aceea a plouat, iar a doua zi, c`nd
a adus-o cu automobilul pe t`n\ra doamn\ `n
pantaloni de c\l\rie, totul era proasp\t [i curat.
A f\cut prezent\rile, am examinat calul, un
hackney englez cu picioare lungi, apoi a zis
ceva de genul: v-o dau `n grij\. A s\rutat-o pe
obraz [i s-a repezit la automobilul lui decapotabil
[i, ajuns la prima cotitur\, ne-a f\cut cu
m`na. Calul se numea Lord, cum altminteri,
mi-am zis, ce alt nume i-ar fi putut da doamna
asta t`n\r\ [i bogat\? Era `ns\ un cal frumos,
[i-a tras capul c`nd l-am m`ng`iat, cur`nd avea
s\ se `mbl`nzeasc\, avea un pas `nalt [i o frumoas\
postur\ a capului [i a cozii. Am `nceput
s\-i spun c\ pe recru]ii care doresc s\ devin\
c\l\re]i `i avertizez din start c\ [coala de c\l\rie
nu `ncepe propriu-zis cu c\l\ria, ci cu ]esala
[i cu scobitorul de cur\]at copitele.
A zis c\ ea nu e recrutul meu.
Am t\cut o clip\ [i de `ndat\ am regretat
aceast\ „misiune special\“. Posibil, am spus,
dar calul trebuie mereu cur\]at `nainte s\-l `nc\lec\m.
Cailor care s`nt ]inu]i majoritatea
timpului `n grajd unde au prea pu]in\ lumin\
trebuie s\ li se `ngrijeasc\ `n fiecare zi p\rul,
chiar dac\ nu-i `nc\lec\m. De ce s`nt `n grajd,
a `ntrebat, de ce nu alearg\ liber `mprejur? De
ce s`nt `n grajd? Nimeni nu m\ mai `ntrebase
asta. Caii s`nt fiin]e libere, a zis, mai libere dec`t
oamenii, ar trebui s\ le permitem s\ alerge pe
paji[ti [i prin p\duri. Dar atunci nu am mai
c\l\ri, am zis, caii ar trage numai tr\suri [i
care [i tunuri, iar `n armat\ nu ar mai exista
nobila [i vechea cavalerie din care cu m`ndrie
fac parte. Este vorba despre o ramur\ care
face m`ndria armatei, pe care, `n nenum\rate
b\t\lii, au reprezentat-o `n mod str\lucit cavaleria
u[oar\ englez\ [i francez\, mai cu seam\
ne`nfrica]ii ulani polonezi. Asupra ei, ulanii
polonezi nu au l\sat nici o impresie. Faptul c\
`i t`r`]i pe cai `n r\zboi este inadmisibil, replic\
ea din nou, de fapt este iresponsabil, fiindc\
orice bomb\ `i poate r\ni. Nu orice bomb\, am
zis, orice grenad\. Bombele s`nt lansate din
avioane asupra fortifica]iilor, grenadele s`nt
aruncate asupra infanteriei [i chiar asupra
cavaleriei.
Da’ de ce? {uier\ ea, ce nonsens!
Chiar de la `nceput ne-am b\gat `ntr-o discu]ie
despre cai [i cavalerie. Mi-am dat seama
c\ nu ducea nic\ieri. Nu i-am mai ascultat remarcile,
i-am ar\tat cum i se pune fr`ul lui
Lord, apoi cum trebuie periat cu grij\ pe cap,
`ntre urechi [i de-a lungul frun]ii, apoi cum
trebuie ]es\lat pentru a i se cur\]a p\rul. ~ncepuse
s\ se plictiseasc\. C`nd o s\ c\l\resc?, a
zis. M-am ab]inut s\-i r\spund c\ tocmai asta
`ntreab\ orice recrut neghiob. I-am spus c\ renun]
s\ o mai `nv\] ceva dac\ nu inten]ioneaz\
s\ colaboreze. M-a privit furioas\, s-o fi ab]inut
[i ea s\-mi dea vreo replic\, bine, a zis,
ar\ta]i-mi cum se cur\]\ copitele. Dar s\ nu v\
a[tepta]i s\ le cur\] eu! A m`ng`iat calul, pentru
ea caii ca [i pisicile erau buni de m`ng`iat,
Lord o privi recunosc\tor, eu am str`ns din
din]i [i mi-am v\zut de treab\. M\ observa cu
bra]ele `ncruci[ate. V\d, zise dup\ un timp, c\
v\ purta]i frumos cu caii. I-am explicat c\ asta
e alfa [i omega, calul simte [i [tie dac\ te por]i
frumos cu el, altminteri nu se supune. ~nchipui]i-v\,
distins\ doamn\, i-am spus c`t am
putut de amabil, `nchipui]i-v\ c\ `n loc s\ atace,
calul se `mpotrive[te. Asta le spune]i recru]ilor?,
zise ea. Da, asta le spun. Cu alte
cuvinte, v\ purta]i frumos cu ei numai ca s\-i
arunca]i sub bombe, m\ rog, sub grenade.
I-am r\spuns furios c\ [i noi c\dem secera]i,
acolo, `n b\t\lia de la Kolubara, au c\zut mii
de mor]i.
TIMPUL
Dar, de ce? a zis cu glas inocent, dar plin
de venin.
Pentru Rege, i-am spus, pentru Rege [i
Patrie.
A pufnit ca un cal [i a `nceput s\ r`d\ tare,
r\ut\cios.
~n diminea]a urm\toare, m-am prezentat la
raport la maiorul Ilic. L-am rugat s\ m\ elibereze
de misiunea `ncredin]at\. M-a `ntrebat ce
m\ nemul]umea. I-am spus c\ stimata doamn\
crede c\, ierta]i-m\, cavaleria e un nonsens.
Asta crede? a zis Ilic. Da, [i pe l`ng\ asta c\ nu
e recrutul meu. Ilic z`mbi. P\i, chiar nu e recrutul
t\u, dragul meu Radovanovic, cu
doamnele distinse trebuie s\ te por]i altfel
dec`t cu recru]ii, `n fine, ad\ug\, cu femeile, `n
general. Privea pe fereastr\. }i-a spus, a `ntrebat
dup\ o vreme, c\ a studiat la Berlin? Asta
nu-mi spusese. Este educat\, spuse, po]i `nv\]a
c`te ceva de la ea. E drept c\ – o vreme
t\cu, de parc\ s-ar fi g`ndit dac\ s\-mi spun\
sau nu – domni]a e oarecum... cum s\ zic,
neobi[nuit\. Amicul meu, Leo Zarnik, b\rbatul
ei, mi-a spus c\ acum c`teva zile s-a dus cu
trenul la Sušak. Nimeni s-a [tiut unde e [i c`nd
s-a `napoiat a zis c\ s-a dus s\ se scalde. ~]i dai
seama? Am ridicat din umeri, nu era ceva important,
m-am ocupat de doamna asta numai
fiindc\ mi s-a cerut. Nu fusese u[or. Se zice c\
bunicul ei, spuse Ilic, ar fi construit jum\tate
din Rijeka, ai fost la Rijeka? Cum s\ fiu, am
zis, acolo s`nt italienii. Da, spuse Ilic, da’ odat\
o s\ fim iar\[i noi. Dac\ te duci cu vaporul,
toate cl\dirile alea mari din port au fost ale
lor. Oamenii \[tia, Radovanovic drag\, s`nt
nespus de boga]i. Nespus. {i armata vrea s\
fie `n raporturi bune cu ei, ai `n]eles? Am zis
c-am `n]eles, dar c\ m\ tem, am ad\ugat, c\
stimatei doamne `i e totuna. N-o s\ colaboreze,
cum s-o `nv\] s\ c\l\reasc\ din moment ce
ea `mi comand\ mie? ~n afar\ de asta, habar
n-are cine s`nt ulanii. Ulanii? `ntreb\ Ilic, ce-au
a face ulanii cu orele de c\l\rie? O vreme
t\cu. P\i n-o intereseaz\, zise el apoi, pe ea o
intereseaz\ alte lucruri. E ni]el, zise Ilic, nu
numai neobi[nuit\, a[ zice chiar excentric\.
Am auzit, ad\ug\, c\ a avut ca animal de companie
un aligator. Se plimba cu el pe promenad\.
~ti dai seama? ~n fine, zise maiorul [i m\
privi `n ochi, acum [tii totul. Mul]umesc, i-am
spus, da’ asta nu m\ ajut\ cu nimic. Mi-am
mu[cat limba, `ncepusem s\ stau la discu]ii cu
maiorul, n-ar fi trebuit s\-i fi spus ce i-am
spus. Lu\ un aer serios. {i ce s\-i spun amicului
Zarnik? C\ ofi]erul meu, cel mai bun
dintre ofi]eri, renun]\ fiindc\ pentru so]ia sa
cavaleria este un nonsens?
Nu [tiu, am zis, pute]i s\-i spune]i c\ nu
s`nt f\cut pentru treaba asta [i c\ m\ `ntorc la
escadron.
www.timpul.ro mai 2011
13
Ilic lu\ din nou un aer serios. Fi]i atent,
domnule locotenent, zise pe ton oficial, pe
care `l folosea mereu c`nd era vorba de chestiuni
de serviciu. N-o s\-mi spune]i dumneavoastr\,
Radovanovic, mie cui [i ce s\ spun. {i
nici nu v-am trimis acolo s\ discuta]i cu doamna
respectiv\ despre rolul cavaleriei, s\-i ]ine]i
prelegeri despre ulanii polonezi [i despre
b\t\lia de la Kolubara, ci s-o `nv\]a]i s\
c\l\reasc\. S-a-n]eles? ‘n]eles, i-am spus. {i v\
ve]i prezenta la urm\torul raport numai dup\
ce toat\ afacerea asta se va fi `ncheiat. Ve]i
raporta c\ misiunea a fost dus\ la `ndeplinire [i
c\ doamna c\l\re[te excelent. S-a ‘n]eles?
‘n]eles, domnule maior. Am plecat cam indispus,
`ns\ `mp\cat cu soarta. Cu g`ndul la femeia
t`n\r\ care se dusese singur\ la Sušak [i
care se plimbase `n sus [i-n jos pe promenada
din Ljubljana cu un aligator `n les\. Dar mai
mult cu g`ndul la maiorul Ilic. Cariera mea
depindea de el. Uneori era ca un p\rinte, `mi
spunea: Stevo, fiule. Dar c`nd `ncepea s\ `mi
vorbeasc\ cu dumneavoastr\, treaba devenea
periculoas\. M-am g`ndit c\ s-ar fi putut
termina chiar mai prost. ~l cuno[team, tocmai
asistasem la una dintre furiile lui de intensitate
medie, dac\ ar fi atins un grad superior, ar fi
zis pe ton sc\zut: Mar[ la manej, pe m\-ta.
C\lare pe Vranac al meu, am p\r\sit manejul
[i am stabilit c\, at`t timp c`t vor dura
orele de c\l\rie, va r\m`ne acolo, `n grajd.
Luasem hot\r`rea ca, pe c`t posibil, s\ fac
toat\ treaba asta rapid, cu c`t o s\ se termine
mai repede, cu at`t mai bine. ~n diminea]a aia
am a[teptat-o `n zadar. {i ea s-a pl`ns. B\rbatului
ei. Care, din ma[in\, mi-a spus c\ so]ia
sa i-a solicitat ca profesor un civil. El, `ns\, nu
dore[te s\ `l supere pe maiorul Ilic, care i l-a
trimis pe cel mai bun ofi]er al s\u, c\ de la
mine a[teapt\ s\ m\ comport ca un gentleman,
s\ `mi cer scuze [i, tot ca un gentleman, s\ duc
la bun sf`r[it lec]iile de c\l\rie. Continua]i
m`ine, a zis [i s-a `ndep\rtat cu m`na sprijinit\
de portier\, `n timp ce v`ntul `i zb`rlea p\rul
deschis la culoare.
A[a a `nceput totul, cu noi doi gata s\ renun]\m.
{i poate tocmai de aceea ne-a fost
mai u[or s\ continu\m. Mi-am cerut scuze:
…dac\ cumva a `n]eles din gre[eal\, ceea ce
am zis, anume c\ recru]ilor le spun mai `nt`i
c\ …[i apoi distinsa doamn\ a crezut c\ o tratez
ca pe un recrut oarecare …c`nd, de fapt
…ah, nu-i nimic, a zis [i a z`mbit, da]i-mi
]esala aia. A[a era Veronika. Starea de spirit i
se putea schimba pe nea[teptate. I-am dat
]esala. A z`mbit [i, plin\ de zel, a `nceput s\
]esale calul.
Traducere [i prezentare
Paula Braga Šimenc

14
mai 2011
TIMPUL
Lexicon Slavonicum
Lexicon Slavonicum:
o important\ surs\ pentru lexicologia
[i lexicografia secolului al XVII-lea
La invita]ia Departamentului de {tiin]e al Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza“, `n cadrul
proiectului POSDRU 89/1.5S/4944, Ulla Birgegård, profesor emerit al Universit\]ii din
Uppsala, a sus]inut la Ia[i conferin]a Johan Gabriel Sparwenfed’s Lexicon Slavonicum: A
Conspicuous Meeting of Two Cultures. Evenimentul a fost organizat `n colaborare cu
Departamentul de lexicologie-lexicografie de la Institutul de Filologie Rom=n\ „A.
Philippide“ al Academiei Rom=ne, Filiala din Ia[i. Conferin]a a fost ini]iat\ de prof. univ. dr.
Dan Cristea de la Facultatea de Informatic\ a Universit\]ii ie[ene care, `n eDTLR: An
Accomplished Project, a f\cut o demonstra]ie a posibilit\]ilor de consultare on-line a eDTLR
– Dic]ionarul tezaur al limbii rom=ne `n format electronic (2007-2010), precum [i o rezumativ\
descriere a pa[ilor prin care a fost construit\ impresionanta resurs\ electronic\ pentru
limba rom=n\, [i de CS I dr. Gabriela Haja, de la Institutul „A. Philippide“, care a prezentat
edi]ia Lexicon Slavonicum. Moderatorul manifest\rii interacademice a fost Daniela
Dumbrav\, cercet\tor `n cadrul programului postdoctoral precizat supra.
Ulla Birgegård, are, pe l`ng\ activitatea didactic\, o bogat\ activitate de cercetare, materializat\
`n edi]ia J. G. Sparwenfeld, Lexicon Slavonicum, edited and commented by Ulla
Birgegård. Acta Bibliotecae R. Universitatis Upsaliensis. Vol. XXIV: 1-5, Uppsala: vol. I
a-u, 1987, 511 p.; vol. II k-o, 1988, 349 p.; vol. III n-p, 1989, 271 p.; vol. IV c-u, 1990, 353
p.; Index, edited by Ulla Birgegård. Compiled by Boris Ivanov, 1992, 160 p. [i `n amplul
studiu introductiv, publicat ca volum separat, J. G. Sparwenfeld and his Lexicon Slavonicum.
His Contribution to 17th Century Slavonic Lexicography, Acta Bibliotecae R. Universitatis
Upsaliensis. Vol. XXIII, Uppsala, 1985, 160 p. ~n urma unei dona]ii recente a savantei
suedeze, aceste volume pot fi consultate `n biblioteca Departamentului de lexicologie-lexicografie
al Institutului de Filologie „A. Philippide“ din Ia[i. Acest lexicon constituie una dintre
cele mai pre]ioase surse lexicografice ale secolului al XVII-lea.
Ulla Birgegård a colaborat, de asemenea, la realizarea dic]ionarelor bilingve ale limbilor
suedez\ [i rus\ contemporane. ~n conferin]a domniei sale, Ulla Birgegård a descris dificult\]ile
[i provoc\rile pe care editarea importantei luc\ri lexicografice le-a presupus, eforturile
de transcriere [i de tehnoredactare a textului, condi]iile public\rii. Din discu]iile finale s-au
conturat posibilit\]ile de colaborare [tiin]ific\ dintre institu]iile reprezentate.
GABRIELA HAJA
Johan Gabriel Sparwenfeld (1655–1727),
cunoscut diplomat [i lingvist suedez, „a fost
considerat o mare autoritate `n probleme de
lingvistic\“, impresion`nd prin st\p`nirea
exemplar\ a paisprezece limbi str\ine [i prin
cunoa[terea pasiv\ a altora. „Cu greu poate fi
aflat un subiect academic dezb\tut `n epoca sa
`n care s\ nu fi fost bine informat.“ (Ulla Birgegård,
1985, p. 4).
Cea mai important\ contribu]ie lingvistic\
a lui J.G.S., r\mas\ `n manuscris p`n\ la editarea
elaborat\ de Ulla Birgegård, este Lexicon
Slavonicum. A[a cum putem citi `n volumul
introductiv al edi]iei, demersul `nv\]atului
suedez era cunoscut `n epoc\, iar despre existen]a
dic]ionarului `n forma manuscris\ au
r\mas m\rturii ori semnal\ri ulterioare, dar nu
foarte multe. Ulla Birgegård a asumat uria[ul
efort filologic de recuperare a manuscrisului
dic]ionarului, de cercetare comparativ\ a altor
manuscrise [i copii din epoc\ pentru a stabili
textul originar [i locul s\u `n contextul epocii,
de analiz\ [i de editare `ntr-o edi]ie critic\
complet\ a impresionantului material. Cele
patru volume ale dic]ionarului, amplul studiu
introductiv [i Index-ul s`nt rezultatul a peste
dou\zeci de ani de cercet\ri, tot at`t c`t a lucrat
autorul `nsu[i la Lexicon.
Pentru definitivarea textului editat, cercet\toarea
a studiat 24 de colec]ii de manuscrise,
aflate la biblioteci din Uppsala, Stockholm,
Linköping, Västerås, Hanovra, Moscova,
Sankt Petersburg, Kiev, Dubrovnik, Paris,
Praga, Roma, precum [i o ampl\ bibliografie
special\.
Umanismul [i apropierea de secolul luminilor,
influen]a protestant\, misiunile catolice
[i interesul savan]ilor pentru cunoa[terea culturilor
orientale, slujind interesele politicilor
biserice[ti ori monarhice, au dus la `nflorirea
filologiei [i la dezvoltarea lexicografiei, prin
crearea instrumentelor necesare `nv\]\rii limbilor
str\ine [i traducerilor. Aceasta a determinat
redactarea de lexicoane sau vocabulare bi-
lingve ori poliglote. Spiritul vremii s-a manifestat
[i la noi, `n zona Banatului, unde g\sim,
printre altele, primul dic]ionar al limbii rom=ne,
Dictionarium valachico-latinum, cunoscut
sub numele Anonymus Caransebensiensis,
alc\tuit `n jurul anului 1650. Au
existat `ns\ precedente `n alte ]inuturi rom=ne[ti,
de ast\ dat\ fiind vorba despre lexicoane
mai modeste, dar necesare traduc\torilor din
slavon\, precum Lexiconul slavo-rom=n, al
lui Mardarie Cozianul, din 1649, ori Lexiconul
slavo-rom=n, al Gr\m\ticului Staicu,
scris pe la 1600.
Volumul introductiv al Lexiconului ne
conduce `n lumea fascinant\ a manuscriselor
care au jucat un rol `n lucrarea lexicografic\ a
lui Sparwenfeld. Cu r\bdarea specific\ filologului,
Ulla Biergegård descrie, dateaz\, identific\
modele [i filia]ii, stabile[te contribu]ia
fiec\ruia dintre cei care au participat la
scrierea impresionantei lucr\ri. Munca este
cov`r[itoare.
Autoarea edi]iei porne[te de la forma preg\tit\
pentru tipar de Sparwenfeld `nsu[i [i ne
ofer\ cele patru volume r\mase `n manuscris,
care `nsumeaz\ 1.155 de foi [i 25.636 de intr\ri.
Afl\m, `n capitolul al treilea al volumului
introductiv, c\ Lexicon Slavonicum are trei
izvoare principale 1 , dic]ionare slave 2 , la care
se adaug\ alte lucr\ri similare, consultate `n
c`teva cazuri; afl\m, de asemenea, c\ au fost
implica]i `n munca de compilare, cuprins\
`ntre anii 1684–1705, pu]ini oameni: Matthias
Zabani, slovac venit `n Suedia special pentru
aceasta, la recomandarea lui G. W. von Leibniz,
[i Aleksej Mankijev, al\turi de care au
mai lucrat, pentru perioade scurte, trei prizonieri
de r\zboi „ru[i“, dintre care au putut fi
identifica]i Andrej Jakovlevi„Chilkov [i „un
prizonier cu numele Šepelin“ (ibidem). Sparwenfeld
a coordonat `ntreaga activitate [i a
revizuit ciornele [i dic]ionarul principal
Aceast\ edi]ie cuprinde materialul din
secolul al XVII-lea `n 1484 de pagini la care
se adaug\ cele 160 de pagini din Index. Textul,
stabilit minu]ios [i comentat `n note filologice
de subsol, este a[ezat pe dou\ coloane:
prima coloan\ cuprinde cuvintele slave, a
doua coloan\ gloseaz\ `n latin\ ([i `n suedez\
numai sub literele [i nesistematic). Folosesc
termenul slavon cu acela[i sens generic,
propus de autoarea edi]iei (vezi infra, nota 2).
De fapt este vorba despre limba rus\ din
secolul al XVII-lea, dominat\ de slavona bisericeasc\,
dar [i cu influen]e ale limbii ruse
vorbite 3 [i ale altor limbi slave, datorate surselor
folosite [i interven]iilor compilatorilor,
mai ales ale lui Matthias Zabani, care era slovac,
f\r\ o (bun\) cunoa[tere a limbii slave biserice[ti
r\s\ritene; Mankijev era polonez de
origine, cu o bogat\ activitate anterioar\ `n
Rusia. Sparwenfeld `nsu[i spore[te lista de
cuvinte [i de sinonime, pe baza propriei competen]e
lingvistice.
Cuvintele-titlu din prima coloan\ s`nt numerotate
de la 1, `n fiecare volum, iar cele comentate
la subsol s`nt semnalate prin asterisc.
Desigur, este precizat\ pagina]ia din manuscrisul
principal, iar sursele cuvintelor-titlu
precum [i ale sinonimelor slave, desp\r]ite de
cuv`ntul-titlu de dou\ puncte, s`nt indicate cu
acribie, astfel `nc`t cititorul s\ poat\ urm\ri
aceast\ lucrare `n dinamica realiz\rii ei.
Cuvintele-titlu slavone s`nt urmate, `n majoritatea
cazurilor, de o serie sinonimic\, pentru
ca, `n coloana al\turat\, s\ g\sim explica]ia `n
limba latin\, uneori prin echivalent simplu, de
cele mai multe ori prin serii de sinonime ori
chiar prin scurte defini]ii:
„ “ este echivalat
prin „Carus, pretiosus, sumptuosus,
quod est multi pretii“.
Uneori, cuv`ntul-titlu slavon nu are sinonime;
defini]ia latin\ nu este mai pu]in explicit\:
Remus, instrumentum quo naves
aguntur. – Ådra.
Gestiens, tis part: laetans,
gaudens. – Glädiandes frögdandes.
~n cazurile de omonimie, distinc]ia semantic\
se face prin sinonimele care precizeaz\
sensul/ sensurile cuv`ntului-titlu; un bun
exemplu de acest tip este , cu trei intr\ri
[i, implicit, sensuri diferite (3744 – Urbs,
civitas, polis, oppidum muro cinctum; 3745 –
Grando, pluvia in aëre gelu concreta; 3746 –
Chalaza, morbus, seu collectio qaedam sub
cutae), urmate de `nc\ patru intr\ri care constituie
de fapt sintagme ce au ca termen de
baz\ omonimele anterioare.
Acestea au fost doar c`teva exemple. Ele
ilustreaz\, par]ial, maniera de redactare lexi-
cografic\ a lucr\rii [i pot sugera o serie de
elemente provocatoare at`t pentru slavi[ti c`t
[i pentru romani[ti.
S`nt convins\ c\ materialul adunat `n Lexicon
Slavonicum, prin cantitatea [i calitatea sa,
prezint\ un foarte mare interes pentru cei care
studiaz\ comparativ limbile slave surprinse
`ntr-o etap\ a evolu]iei lor, pentru istoricii culturii,
dar [i pentru cei care vor s\ urm\reasc\
`nt`lnirea dintre dou\ culturi „concurente“:
cea slav\ [i cea romanic\.
~n `ncheiere, doresc s\-i mul]umesc doamnei
Ulla Birgegård pentru minunata lucrare pe
care a realizat-o [i pe care a avut generozitatea
de a o dona Departamentului de lexicologie-lexicografie
de la Institutul de Filologie
Rom=n\ „A. Philippide“, dovedindu-se, [i `n
acest chip, credincioas\ principiului m\rturisit
de J. G. Sparwenfeld `nsu[i, care era de p\rere
c\ tomurile, c\r]ile „trebuie citite, iar nu
ascunse...“ (Ulla Birgegård, 1985, p. 4).
Ulla Birgegård, Johan Gabriel Sparwenfeld
and the Lexicon Slavonicum. His Contribution
to 17th Century Slavonic Lexicography.
Acta Bibliotecae R. Universitatis Upsaliensis.
Vol. XXIII, Uppsala, 1985, 160 p.
Johan Gabriel Sparwenfeld, Lexicon Slavonicum,
edited and commented by Ulla
Birgegård. Acta Bibliotecae R. Universitatis
Upsaliensis. Vol. XXIV: 1-5, Uppsala: vol. I
a-u, 1987, 511 p.; vol. II k-o, 1988, 349 p.;
vol. III n-p, 1989, 271 p.; vol. IV c-u, 1990,
353 p.; Index, edited by Ulla Birgegård.
Compiled by Boris Ivanov, 1992, 160 p.
1 „1) Epifanij Slavineskij’s Latin-Slavonic dictionary,
the MS Slav 11 at the Uppsala University Library; its
semi-reversed version, the MS Slav 18 at the same
library, was also used in the work of compilation; 2)
Arsenij Koreckij-Satanovskij and Epifanij Slavineckij’s
Slavonic-Latin dictionary, the MS Slav 41 at Uppsala
University Library; 3) Pamva Berynda’s Church Slavonic-Ukrainian
(Ruthenian) dictionary, the 2nd edition,
printed in Kutejinskij Monastyr’ in 1653“ (Sparwenfeld,
1987, p. VIII).
2 Pentru l\murirea termenului Slavonic, reproducem
nota 1, de la p. 5 din Ulla Birgegård, 1985, nota reluat\ `n
vol. I al Lexiconului, 1987, la p. VIII: „The term Slavonic
is used here and in the following as a general concept. As
will emerge, influences of different Slavonic languages `n
the Slavonic column in this, as in the following
dicitinaries, are many. I therefore consider it most appropriate
to identify the dictionaries as „Latin-Slavonic“,
„Slavonic-Latin“ etc.“.
3 Ulla Birgegård subliniaza importan]a acestei lucr\ri
pentru cunoa[terea limbii vorbite `n epoc\ (vezi `n acest
sens Ulla Birgegard, 1985, p. 87–88).
www.timpul.ro

Eseu
www.timpul.ro
VALERIU
GHERGHEL
Tot pasiunea pentru laconism [i simplitate
m-a adus aici: la ostensiune m\ refer. Mai
frust dec`t s\ ar\]i nu-i nimic…
Filosofii au comentat, `nc\ din vechime,
a[a-numita defini]ie deictic\. Unii au vorbit
chiar de explica]ia ostensiv\ a unui `n]eles.
Cuvinte precum „acru“, „galben“, „greu“ nu
se pot defini altfel. Pentru a `n]elege ce este
acrul ([i p\catul e acru!), trebuie s\ mu[ti din
l\m`ie ca Adam. Pentru a `nv\]a semnifica]ia
galbenului, trebuie s\ prive[ti coaja fructului
arhetipal. Pentru a afla ce este greul, trebuie
s\ pip\i aripile de plumb ale `ngerului bacovian:
„[i-i at`rnau aripile de plumb“.
Defini]ia ostensiv\ consist\, deci, `n ar\tarea
unui lucru, a unei propriet\]i. Iat\ galbenul:
prive[te aceast\ l\m`ie! Iat\ dulcele:
gust\ mierea! Iat\ ro[ul: consider\ acest trandafir!
Dar nu po]i ar\ta cu degetul o universalie,
Forma afinit\]ii, Albea]a, s\ zicem. Dac\
se pot defini `n vreun fel, universaliile nu se
definesc ostensiv. Nu exist\ nic\ieri exemple
de albea]\ `n stare pur\, de afinitate `n stare
pur\. Cum vom defini `ns\ termeni precum
„[i“, „pe“, „l`ng\“, nicasianul „`ntru“? {i cum
vom explica `ns\ termenul „`ns\“? Oricum ar
fi, putem sugera o semnifica]ie, putem explica
un `n]eles `n chip deictic. Prin indicare.
~n\l]`nd ar\t\torul. Fire[te, o astfel de opera-
]ie este `ntotdeauna ambigu\. Ca s\ `n]elegi
galbenul, ce anume trebuie s\ prive[ti? O
parte a fructului, forma lui, culoarea? {i care
fruct, dac\ s`nt mai multe?
Se poate vorbi, totu[i, de o interpretare
pur ostensiv\? Greu de spus. Nu [tiu. Nu
cred. S\ vedem.
Umberto Eco a scris `ntr-un paragraf
abrupt, f\r\ a insista: „textele glosolalice, al
c\ror con]inut `l ignor\ chiar emitentul
`nsu[i, pot fi supuse interpret\rii fonetice (pot
fi recitate)“. ~n acest caz, a interpreta fonetic
`nseamn\ a executa opera, a o face, a o realiza.
Interpretarea e performan]\. De obicei,
Sonata Kreutzer, romanul lui Tolstoi, nu se
execut\, se cite[te. Dimpotriv\, pianistul interpreteaz\
Kreutzer Sonate. Corul din tragediile
grece[ti danseaz\. Julieta pronun]\ o
replic\: „What’s in a name? That which we
call a rose / By any other name would smell
as sweet“. Ca execu]ie, recitare, dans, interpretarea
nu elucideaz\ o semnifica]ie. Nu
justific\ un `n]eles. Nu e o ipotez\ cu privire
la sens. D\ fiin]\ operei.
Sigur, interpretarea fonetic\ poate simula,
uneori, [i aceast\ finalitate. C`nd T. S. Eliot
declar\ c\ semnifica]ia versului „Lady, three
white leopards sat under a juniper tree“, din
Ash Wednesday, e chiar „Lady, three white
leopards sat under a juniper tree“, el se preface
c\ interpreteaz\ (sau interpreteaz\ cu
adev\rat?), se preface c\ prezint\ un `n]eles,
c\ ofer\ o conjectur\. Unii pot sesiza aici o
reprobabil\ `n[el\torie auctorial\. Prin repetare,
versul nu devine mai limpede, mai explicit.
Nu asist\m la o epifanie a sensului.
Obscuritatea se p\streaz\.
~n m\sura `n care se poate vorbi de ea ([i
se poate), interpretarea ostensiv\ e altceva
dec`t o interpretare fonetic\, `n descrierea de
la Umberto Eco. Ea ar fi un r\spuns mut, un
discurs prin intermediul lucrurilor, o explica]ie
reificat\. Po]i l\muri oare `n]elesul unui
poem, `n]elesul unei picturi, semnifica]ia
unei campanile, ar\t`nd cu degetul lucrul `nsu[i
sau un lucru diferit de lucrul `nsu[i? {i
are campanila (nu cuv`ntul „campanil\“) o
semnifica]ie? M\ `ndoiesc. Sigur, sculptorii,
gravorii, arhitec]ii, peisagi[tii au mereu posibilitatea
de a proceda ostensiv. Ce `nseamn\,
`n fond, P\trat alb pe fond alb, White on
White? ~nainte de orice comentariu metafiz-
ico-paranoic, Kazimir Malevich putea pur [i
simplu s\ arate cu indexul spre p\tratul alb
situat pe fond alb. Ce semnific\, `n definitiv,
tabloul? Degetul pictorului se ridic\ elocvent:
Asta! E cu putin]\ atunci ca un privitor
s\ ricaneze: numai at`t?
Oricum, discursul ostensiv, prin obiecte, e
o practic\ str\veche. Po]i exprima ceva nu
doar prin cuvinte [i gesturi, ci prin lucruri [i
fiin]e. Herodot consemneaz\ `n Istorii (IV:
132) c\ regii sci]ilor i-au trimis lui Darius,
care le invadase ]inutul, un mesaj concret: o
pas\re, un [oarece, o broasc\ [i cinci s\ge]i.
Solul l-a `ndemnat pe rege s\ caute singur `n-
]elesul. Darius a inspectat obiectele [i a interpretat,
mai `nt`i, gre[it. A crezut c\ sci]ii i se
supun. C\-i d\ruiesc universul `ntreg: v\zduhul,
p\m`ntul, apele, f\pturile. Abia Gobryas
a intuit sensul exact. Mesajul era urm\torul:
dac\ per[ii nu se vor preface `n p\s\ri, `n [oareci
[i `n broa[te, pentru a se ascunde de sci]i,
vor muri f\r\ nici o `ndoial\, str\pun[i de
s\ge]i. Avertismentul era, cum vedem, c`t se
poate de grav. Dup\ ce a chibzut o vreme,
Darius a poruncit o[tirilor persane s\ se retrag\
spre Dun\re. A f\cut cale `ntoars\ `nfrico-
[at. Iat\ ce pot face o pas\re, un [oarece, o
broasc\ [i un m\nunchi de s\ge]i.
{i Aristotel [tia c\ exist\ rostiri f\r\ cuvinte.
~n Retorica (II: 23, 1399b), filosoful
men]ioneaz\ obiceiul oriental de a cere [i de
a primi, ca r\spuns, p\m`nt [i ap\. A da un
pumn de ]\r`n\ [i un vas cu ap\ era un semn
al accept\rii robiei. Cineva `[i recuno[tea astfel
starea de supus. Obiceiul fusese amintit
deja `n mai multe r`nduri de acela[i Herodot.
E pomenit [i `n cartea Iuditei (II: 7): „s\ le spui
s\ preg\teasc\ pentru mine p\m`nt [i ap\“.
Regele asirienilor, Nabucodonosor, nu vorbea
neap\rat metaforic. Sau, mai corect, vorbea
literal [i, `n acela[i timp, metaforic. El solicita
semin]iilor de la Apus s\ dea mesagerilor s\i
p\m`nt [i ap\, un p\m`nt literal [i o ap\ literal\,
dar, de asemenea, prin aceea[i cerere, s\-i
accepte suzeranitatea. Mul]i dintre soli s-au
`ntors `ns\ cu m`inile goale. Cu de[ertul, cum
ar veni. Popoarele au refuzat cererea regelui.
N-au trimis nici p\m`nt, nici ap\.
~n cartea a doua din Contra `nv\]a]ilor, `ndreptat\
`mpotriva oratorilor, Sextus Empiricus
(1985: 231) a recenzat c`teva cazuri interesante
de discurs ostensiv. Voi relata aici numai
discursul fulger\tor al curtezanei Phryne
din Thespiai, dar voi pune `ntr-o not\ o `nt`mplare
similar\. Pe c`nd era ap\rat\ de Hiperide,
poveste[te Sextus, `ntr-un proces de
impietate, Phryne [i-a dat seama c\ judec\torii
au de g`nd s-o condamne. Cu o admirabil\
prezen]\ de spirit, [i-a sf`[iat tunica, [i-a
develit s`nii [i a izbutit astfel „s\ conving\
mai bine… prin frumuse]e dec`t prin retorica
aceluia care o ap\ra“. A[adar, istea]a Phryne
nu a spus nimic. A v\dit, `n schimb, totul…
{i arabii au avut darul scurtimii. ~n O mie
[i una de nop]i, femeile folosesc, de multe
ori, un limbaj de semne, misterios, mut. Aleg
un singur exemplu. ~n noaptea 107, Sheherezada
`ncepe o `ntortocheat\ poveste despre
Aziz, Aziza [i Diadem. Procedeul multiplic\rii
instan]elor narative e bine cunoscut. ~n
noaptea 115, a[adar, Sheherezada spune sultanului
Shahriar c\ vizirul Dandan a spus
sultanului Daul’makan, `ntr-o alt\ noapte,
sub zidurile cet\]ii Constantinopol, c\ un t`n\r
pe nume Aziz a remarcat, `ntr-o diminea-
]\, `n cadrul unei ferestre o fat\ nespus de
frumoas\. Aziz a privit st\ruitor `ntr-acolo,
dar domni]a nu a scos nici o vorb\. B\iatul a
observat, totu[i, c\ fata ]inea `n m`ini un sac,
o oglind\, un ghiveci cu flori [i o lamp\. Mai
`nt`i, fata a pus oglinda `n sac. A legat sacul
[i l-a zv`rlit `nd\r\t `n odaie. {i-a desf\cut
pletele. Pe dat\, p\rul ei s-a „pr\v\lit n\valnic,
de sus p`n\ jos“ [i a `ntunecat-o. Fata a
a[ezat apoi lampa `n mijlocul florilor din
ghiveci. ~n cele din urm\, a luat totul [i a
pierit din fereastr\.
Aziz a r\mas uimit. Se `n]elege de la sine
c\ nu a priceput mare lucru. Nu a `n]eles nici
m\car c\ avea de a face cu un mesaj. Mintea
`ndr\gostitului e adesea acoperit\ de negur\.
B\rba]ii nu au talentul interpret\rii. Aziz s-a
TIMPUL
Limba neo-adamic\
`ntors ab\tut acas\ [i a dezv\luit `nt`mplarea
logodnicii sale, Aziza. Aziza `l iube[te nespus
pe Aziz. Dar b\iatul nici nu bag\ de seam\.
E orbit de iubirea lui. Va regreta amarnic
mai t`rziu. S\rmana Aziza `i va explica discursul
rivalei `n felul urm\tor: prin limbajul
lucrurilor, fata din fereastr\ l-a chemat, de
fapt, s\ vin\ la casa ei, noaptea (p\rul desf\cut),
dup\ apusul soarelui (oglinda pus\ `n
sac). Aziz va intra `n gr\din\ (ghiveciul cu
flori) [i va c\uta un felinar aprins (lampa).
Acolo va trebui s\ a[tepte c`t va trebui s\ a[tepte.
Simplu, nu? Orice enigm\ are o cheie.
Orice nod, o dezlegare. ~n consecin]\, Aziz
va merge la casa fetei, va a[tepta, va fi neglijent,
va adormi, `[i va risca via]a etc. Va
primi ne`n]eleg\tor [i alte mesaje.
~n C\l\toriile lui Gulliver (III: 5), Jonathan
Swift a `nf\]i[at, la r`ndu-i, proiectul
unei limbi pur ostensive. Naratorul viziteaz\
marea academie din Lagado, vede la lucru,
`ntr-o aul\, ma[in\ria lui Raymundus Lullus.
Dar marea academie are o sec]iune de savan]i
filologi, care se dedic\ edific\rii unui
idiom filosofic universal, cum f\cuse `ntre
1641 [i 1668 episcopul John Wilkins. Cum
arat\ noul limbaj? Iat\ un prim proiect. Cuvintele
polisilabice s`nt reduse la unit\]i lexicale,
formate dintr-o unic\ silab\. S`nt eliminate
verbele [i participiile. ~n lumea real\,
doar lucrurile exist\. Academicienii lui Swift
s`nt ni[te nominali[ti `nver[una]i. E nevoie
atunci doar de substantive. Limba metafizic\
e pur nominal\.
Al doilea proiect e [i mai cutez\tor. Cuvintele
s`nt desfiin]ate complet. Dac\ numele
designeaz\ `ntotdeauna lucruri [i numai lucruri,
e mai potrivit s\ aduci lucrurile `nsele,
c`nd vrei s\ exprimi ceva, c`nd por]i o discu]ie
despre Principiul simplit\]ii. Imperativul
savan]ilor e unul fenomenologic: zu den
Sachen selbst. Limba neo-adamic\ e cu adev\rat
universal\ [i poate fi priceput\ de
oricine. Avantajul ei principal este, `n opinia
academicienilor lui Swift, protejarea g`tlejului
[i pl\m`nilor. Este un fapt axiomatic, un
adev\r sempitern c\ repetarea `ndelungat\ a
siflantelor, dentalelor [i aspiratelor duce la o
coroziune a g`tlejului. Ne mic[oreaz\ volumul
pl\m`nilor. E mai bine s\ ]ii gura `nchis\.
Fire[te, nu trebuie s\ d\m toat\ crezarea
acestui proiect temerar. Limba `nchipuit\ de
Swift e, poate, o caricatur\.
Ce-ar deveni vorbirea dac\ am vorbi cu
lucruri [i numai cu lucruri? N-am mai rosti
propozi]ia „M\rul e ro[u“. Am prezenta pur
[i simplu un m\r ro[u. Am avea nevoie de
lumin\. Am ar\ta iasca, amnarul, o fl\c\ruie.
Am dori s\ elogiem dulcele. Am da celuilalt
o buc\]ic\ de zah\r. Minunat!
Nu se poate vorbi doar cu (substantive [i)
lucruri. Trebuie recuperate, p`n\ una-alta,
prepozi]iile, adjectivele, conjunc]iile, verbele.
Nu s`nt suficiente doar numele. Altfel, `n
ce chip te vei exprima? {i cum vei reproduce,
printr-o vorbire ostensiv\, ideea de rela]ie
asimetric\ (asem\narea unilateral\) dintre
Forme [i lucruri, expus\ `n enneada 19. I: 2
15
de Plotin? E nevoie de `ntregul lexicon. {i
mai e nevoie de ceva. De gesturi, de semne
nonverbale, de f\ptuiri. O limb\ exclusiv
verbal\ e la fel de utopic\ [i ineficient\ ca [i
o limb\ exclusiv material\. Pentru a se face
`n]eles, omul le folose[te pe am`ndou\ concomitent.
Imposibilitatea interpret\rii ostensive nu
e, totu[i, evident\. O astfel de interpretare exist\.
Am `nt`lnit-o `n multe culegeri de parabole
zen. C`nd c\lug\rul cutare a fost `ntrebat
de un ucenic cu privire la semnifica]ia propozi]iei
„s`nt una cu p\m`ntul [i cerul“ (is est
avem aceea[i esen]\), dup\ un moment de
t\cere, maestrul a ar\tat f\r\ cuvinte o crizantem\
din gr\din\. A interpretat propozi]ia
deictic. Alt\dat\, un c\lug\r a r\spuns unei
`ntreb\ri despre sensul lumii prin frusta ridicare
a bastonului. Ucenicul a comentat gestul
cu mult\ astu]ie. Maestrul a remarcat c\ interpretarea
lui este excesiv\. Discipolul i-a
cerut atunci explica]ia precis\ a gestului. Venerabilul
a ridicat din nou bastonul. ~n c`teva
apologuri, r\spunsul const\ `n repetarea aidoma
a `ntreb\rii. ~n altele, r\spunsul nu are
nici o leg\tur\ cu `ntrebarea. De exemplu: de
ce a venit (`n Japonia) primul patriarh din Apus?
Explica]ie: chiparosul `n curte. ~n fine, la `ntrebarea
despre diferen]a dintre alb [i negru,
ucenicul prime[te o palm\ r\sun\toare.
Pentru a g\si `n spa]iul european ceva
analog, va trebui s\ ne `ntoarcem, mai `nt`i,
la cinici [i la Diogene din Sinope, cu nebunia
lui t\ioas\. Diogene a sesizat adev\rul (pe
care `l c\uta de mult), z\rind, `ntr-o bun\ zi,
un [oarece. A privit atent mi[c\rile animalului
[i a prins sensul. A `nv\]at astfel c\ [oarecele
„alearg\ f\r\ s\ caute un loc de culcu[,
f\r\ s\ ]in\ seama de `ntuneric [i f\r\ s\ doreasc\
lucruri desf\t\toare“ (Diogenes Laertios,
VI: 2, 22). Tot a[a se cuvine s\ procedeze [i
filosoful, dac\ vrea s\ fie senin [i `mp\cat. O
pasiune similar\ pentru concizie vom identifica
la c\lug\rii minori]i. ~n I fioretti, biografia
anecdotic\ a sf`ntului Francisc de Assisi,
citim o sumedenie de am\nunte frapante.
Doar unul. Fratele Masseo `l `ntreab\ pe sf`ntul
Francisc de ce toat\ lumea vrea s\ vin\ la
el: „Perché a te? Perché a te? Perché a te?“
Iar sf`ntul: „vuoi sapere perché a me? Vuoi
sapere perché a me? Vuoi sapere perchè a
me…?“ (Fioretti, X). Destul.
~n fraza care urmeaz\, ar trebui s\ pun unii
termeni `ntre ghilimele. Dar le sub`n]eleg.
Interpret\rile de tip ostensiv au patru `nsu[iri:
a) s`nt categorice, nu ipotetice; b) pot fi `n]elese
doar de ale[i, fiindc\ au scopul de a trezi
o iluminare subit\; c) dac\ s`nt formulate `n
cuvinte, nu au acela[i efect; `n sf`r[it, d) nu
s`nt [i nici nu pot fi justificate. ~ntruc`t nu pot
fi justificate, nu s`nt ipoteze interpretative
stricto sensu. Cercul s-a `nchis: interpret\rile
ostensive nu s`nt interpret\ri. Sic!
~n pofida `nsemn\rilor de mai sus, `n pofida
pildelor exotice, exist\ doar o singur\ interpretare
inteligent\ de tip ostensiv. C`nd nu
`n]elegi ceva, ridici din umeri…
mai 2011

16
mai 2011
TIMPUL
Oratori, retori [i…
curriculum
MARCELA CIORTEA
„At`t oratorul, c`t [i retorul [i limbutul au
darul vorbirii; dar oratorul vorbe[te pentru a
spune ceva, retorul pentru a se auzi vorbind,
limbutul pentru a vorbi. Motivul oratorului
este precizarea unei situa]ii publice, afirmarea
sau combaterea unei idei, convingerea
unui auditor; mobilul retorului este dorin]a
de a trece de orator sau `ng`mfarea erudi]iei,
sau `nc`ntarea de sonoritatea propriilor sale
cuvinte; pornirea limbutului este de a se
amesteca [i el `n vorb\, oriunde [i oricum. Pe
orator `l st\p`ne[te scopul, pe retor – de[ert\ciunea,
pe guraliv – m`nc\rimea de limb\. De
aceea, oratorul poate avea o valoare permanent\,
retorul – numai una trec\toare, limbutul
– nici una.“ 1
O [tire de ultim\ or\, publicat\ pe site-ul
MECTS, 3 mai 2011, pune pe jar profesorii,
elevii, p\rin]ii, societatea: „Elevii de liceu din
Rom=nia vor putea opta, `ncep`nd cu anul
[colar 2011-2012, pentru studiul disciplinei
DEZBATERE, ORATORIE {I RETORIC|“,
`n cadrul unui curs op]ional inclus `n curriculum-ul
la decizia [colii, anun]\ site-ul Ministerului
Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i
Sportului. Programa de studiu pentru noua
disciplin\ a fost aprobat\ prin OM nr.
4074/aprilie 2011 2 . Noua disciplin\ [colar\ va
fi studiat\ `n regim de o or\ pe s\pt\m`n\, pe
parcursul unui an [colar, „indiferent de profilul
sau specializarea liceului“ 3 , iar introducerea
ei „vizeaz\ dezvoltarea deprinderilor
elevilor de g`ndire analitic\ [i de exprimare
personal\, cultivarea toleran]ei fat\ de pluralismul
opiniilor, precum [i dezvoltarea capacit\]ii
de abordare transdisciplinar\ a problematicii
supuse analizei [i dezbaterii“ 4 .
Ideea nu e rea. Mai ales c\ „op]ionalul vine
`n completarea Concursului na]ional de oratorie
[i dezbatere «Tinerii dezbat», aflat anul acesta
la cea de-a treia edi]ie“, iar „semnalele
pozitive pe care elevii [i profesorii participan]i
la competi]ie ni le-au dat `n cei doi ani
de concurs au fost cele care ne-au condus spre
acest demers“, precizeaz\ doamna Oana
Badea, `n respectivul comunicat. Ce trebuie
`ns\ luat `n calcul `n mod obligatoriu este
faptul c\ un concurs presupune o selec]ie
prealabil\; or, una este un concurs [i alta este
introducerea unei discipline la nivelul masei
[colare, pentru c\, se [tie, nu se poate lucra `n
acela[i ritm [i cu acela[i randament la nivelul
maselor [i la cel al excep]iilor.
Dar s\ vedem pu]in c`t\ nevoie avem de
noua disciplin\, prin raportare la alte programe
[colare aflate `n vigoare. R\sfoind programele
din Aria curricular\ „Limb\ [i comunicare“
5 , descoperim urm\toarele:
Programa [colar\ de „Limba [i literatura
rom=n\“, clasa a IX-a 6 , „contextualizeaz\“ activit\]ile
de `nv\]are `n dou\ mari domenii: 1.
„Literatur\“ [i 2. „Limb\ [i comunicare“, iar
planurile-cadru de `nv\]\m`nt aloc\ acestei
discipline trei ore pe s\pt\m`n\ `n trunchiul
comun, la toate filierele, profilurile [i specializ\rile,
la care se adaug\ `nc\ o or\ pe s\pt\m`n\
`n curriculum diferen]iat, pentru urm\toarele
profiluri [i specializ\ri: filiera teoretic\
– profilurile real [i umanist; filiera voca-
]ional\ – profilul pedagogic, ordine [i securitate
public\ (licee M.A.I.), militar (licee
M.A.N.) [i teologic.
Programa este centrat\ pe trei competen]e
generale: „utilizarea corect\ [i adecvat\ a limbii
rom=ne `n receptarea [i `n producerea mesajelor
`n diferite situa]ii de comunicare“; „folosirea
modalit\]ilor de analiz\ tematic\,
structural\ [i stilistic\ `n receptarea diferitelor
texte literare [i nonliterare“; „argumentarea `n
scris [i oral a unor opinii `n diverse situa]ii de
comunicare“, iar valorile [i atitudinile vizate
la p. 4 includ, printre altele: „stimularea g`ndirii
autonome, reflexive [i critice `n raport cu
diversele mesaje receptate“, „cultivarea unei
atitudini pozitive fa]\ de comunicare [i a `ncrederii
`n propriile abilit\]i de comunicare“,
„abordarea flexibil\ [i tolerant\ a opiniilor [i a
argumentelor celorlal]i“, „dezvoltarea interesului
fa]\ de comunicarea intercultural\“.
Merg`nd mai departe, la p. 6, constat\m, la
competen]a general\ „Argumentarea `n scris
[i oral a unor opinii `n diverse situa]ii de comunicare“,
subscrierea urm\toarelor competen]e
specifice: „identificarea structurilor argumentative
`ntr-un text dat“, „identificarea
elementelor dintr-un text care confirm\ sau
infirm\ o opinie privitoare la textul respectiv“,
„argumentarea unui punct de vedere privind
textele studiate“, iar con]inuturile aferente vizeaz\
„construc]ia textului argumentativ“, „rolul
conectorilor `n argumentare“, „textul critic
`n raport cu textul discutat“, „tehnica argument\rii“,
„discurs argumentativ oral [i scris“.
Parcurg`nd acum tematica inclus\ `n capitolul
„Fic]iunea literar\“ (domeniul „Literatur\“),
distingem – al\turi de teme ca: „Adolescen]a“
sau „Joc [i joac\“, „Familia“ sau
„{coala“, „Iubirea“ sau „Scene din via]a de
ieri [i de azi“, „Aventur\, c\l\torie“ sau „Lumi
fantastice (inclusiv SF)“, toate la alegere,
adic\ una din dou\, presupunem – distingem,
a[adar, o tem\ notat\ cu asterisc, pentru elevii
de la profilurile voca]ionale amintite mai sus;
iat\ titlul: „Confrunt\ri etice [i civice“ sau „Personalit\]i,
exemple, modele“ (toate la p. 8).
Capitolul imediat urm\tor, „Fic]iune [i realitate“,
prevede, la pp. 8-9, urm\toarele:
„Se recomand\ studiul unor texte care nu
apar]in domeniului fic]iunii literare, legate tematic
de textele literare de la punctul 1. Se va
urm\ri cu prioritate sesizarea diferen]elor privitoare
la scopul comunic\rii, la situa]ia de
comunicare, la ceea ce se comunic\ [i la reac-
]ia receptorului.
Se vor studia, `n acest scop, cel pu]in 4
texte la profilurile [i specializ\rile cu 3 ore pe
s\pt\m`n\ (respectiv, cel pu]in 5 texte la profilurile
care au curriculum diferen]iat), c`te
unul din fiecare dintre urm\toarele categorii:
texte memorialistice (amintiri, memorii, m\rturii,
jurnal intim, jurnal de c\l\torie etc.);
texte epistolare (coresponden]\ privat\, coresponden]\
oficial\ etc.); texte jurnalistice (reportaj,
interviu, articol, anun] publicitar etc.);
texte juridic-administrative sau [tiin]ifice (lege,
regulament, raport, referat, studiu [tiin]ific
etc.); texte argumentative (eseu, discurs oratoric,
prelegere etc.).“
Se adaug\, fire[te, un corpus de texte literare
pentru studiu, din operele scriitorilor canonici,
exerci]ii de limba rom=n\, care includ
[i ele dialogul, monologul, adecvarea la situa-
]ia de comunicare [i la scopul comunic\rii (informare,
argumentare/ persuasiune), tehnici
ale dialogului eficient, argumentare [i contraargumentare
et cetera. {i toate acestea numai
`n programa de „Limba [i literatura rom=n\“,
clasa a IX-a!
Nu vom plictisi cititorul cu des]elenirea
programelor acestei discipline pentru celelalte
clase de liceu, dar vom trece la programa de
limbi moderne, de unde spicuim urm\toarele
valori [i atitudini, comune programelor de
„Limba francez\“ [i „Limba englez\“, clasa a
IX-a de liceu: „manifestarea flexibilit\]ii `n
cadrul schimbului de idei [i `n cadrul lucrului
`n echip\ `n diferite situa]ii de comunicare“ [i
„disponibilitatea pentru acceptarea diferen]elor
[i pentru manifestarea toleran]ei prin abordarea
critic\ a diferen]elor [i a stereotipurilor
culturale“. Prin urmare [i profesorii de limbi
moderne s`nt preocupa]i de buna func]ionare
a schimbului de idei, de acceptarea argumentelor
interlocutorului, de formularea argumentelor
proprii [i a[a mai departe.
S\rim peste disciplina de studiu numit\
„Limba latin\“, ca s\ ne punem la ad\post de
o eventual\ acuz\ cum c\ am scrie pro domo,
[i ajungem la programa disciplinei numite „Logic\,
argumentare [i comunicare“ (din Aria
curricular\ „Om [i societate“), g`ndit\ [i ea
pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului,
„care urmeaz\ s\ fie realizat\ la toate filierele,
profilele [i specializ\rile“, dup\ cum reiese
din Nota de prezentare de la p. 2. Iat\ care s`nt
competen]ele generale vizate de aceast\ program\:
„utilizarea conceptelor specifice [tiin-
]elor sociale pentru organizarea demersurilor
de cunoa[tere [i explicare a unor fapte, evenimente,
procese din via]a real\; aplicarea cuno[tin]elor
specifice [tiin]elor sociale `n rezolvarea
unor situa]ii problem\, precum [i `n
analizarea posibilit\]ilor personale de dezvol-
Labirint
tare; cooperarea cu ceilal]i `n rezolvarea unor
probleme teoretice [i practice, `n cadrul diferitelor
grupuri; manifestarea unui comportament
social activ [i responsabil, adecvat unei
lumi `n schimbare; participarea la luarea deciziilor
[i la rezolvarea problemelor comunit\-
]ii“ (p. 4). Iar valorile [i atitudinile promovate
s`nt urm\toarele: „participarea la via]a social\
fundamentat\ pe opinii [i ac]iuni `ntemeiate;
disponibilitate [i interes pentru comunicare,
`n general, pentru comunicarea intercultural\,
`n special; `ncredere `n abilit\]ile proprii de
comunicare; rela]ionare pozitiv\ cu ceilal]i;
coeren]\ [i rigoare; g`ndire critic\ [i flexibil\;
capacitatea de a lua decizii `ntemeiate pe argumente;
independen]\ `n g`ndire [i `n ac]iune;
exigen]\ fa]\ de calitatea actului comunica]ional;
capacitatea de a sus]ine o dezbatere
argumentat\ [i civilizat\“ (ib.).
Frumos! Prin urmare, la sf`r[itul clasei a
IX-a, urm`nd aceste parcursuri de studiu, elevul
trebuie s\ fie deja ini]iat `n probleme legate
de practica discursului, argumentare [i retoric\.
~n plus, fiecare individ `[i dore[te s\ poat\
capta un auditoriu prin cuv`nt. Iat\-ne `n
punctul `n care terenul pentru introducerea
noii discipline este deja preg\tit.
Competen]ele generale vizate de programa
disciplinei „Dezbatere, oratorie [i retoric\“ au
un caracter exclusiv aplicativ: „utilizarea corect\
[i adecvat\ a elementelor specifice argument\rii
`n cadrul unei dezbateri; aplicarea
abilit\]ilor de g`ndire critic\ `n exersarea dialogului
democratic; abordarea inter/pluri/transdisciplinar\
a problematicii supuse dezbaterii.“
7 Dar acesta este specificul competen]ei `n
sine, care nu se define[te prin a [ti ceva, ci
prin a [ti ce s\ faci cu ceea ce de]ii, `n anumite
`mprejur\ri (contexte). Revenind asupra celorlalte
programe discutate p`n\ aici, este
evident\ reformularea a ceva ce aveam deja `n
vedere `n alc\tuirea altor programe. Iar valorile
[i atitudinile, de asemenea, s`nt aproximativ
acelea[i cu cele promovate la celelalte discipline:
„g`ndire critic\ [i flexibil\; autonomie
`n g`ndire; atitudine pozitiv\ fa]\ de comunicare;
toleran]\ fa]\ de valorile, opiniile [i argumentele
celorlal]i; deschidere pentru colaborare
cu ceilal]i; interes pentru analiza [i investigarea
problemelor de interes (sic!) general
ale lumi contemporane; participarea la
via]a social\ fundamental\ pe opinii [i ac]iuni
`ntemeiate“ (p. 4). Iar con]inuturile, „definirea
termenilor“, „argumentarea“, „contraargumentarea“,
cu excep]ia explicit\ a „mo]iunii“,
s`nt acelea[i din programa disciplinei
„Logic\, argumentare [i comunicare“, unde,
la capitolul „Societate, comunicare [i argumentare“,
avem frumos detaliate „argumentarea
[i structura argument\rii“ [i „tipuri de
argumentare“, iar la capitolul „Societate, co-
www.timpul.ro

Labirint
municare [i argumentare corect\“, s`nt discutate
probleme legate de „evaluarea argumentelor
(validitatea argumentelor)“, „erori de argumentare“,
cu subtemele „argumente [i contraargumente
`n conversa]ie, dezbatere, discurs
public, eseu [i `n mass-media“ [i „argumente
[i contraargumente `n negociere [i `n
rezolvarea de conflicte“ (p. 6).
Prin urmare, noua disciplin\ nu face dec`t
s\ reia ceva ce se studiaz\ deja. Absolut corect.
R\m`ne de v\zut c`te [coli o vor adopta,
pentru c\, fiind un op]ional, ea poate fi agreat\
`ntr-o [coal\ sau nu. Personal, s`ntem de p\rere
c\ nu va fi o disciplin\ ignorat\. E de mirare,
totu[i, cum, `n ciuda acestei aten]ii speciale
de care se bucur\ argumentarea `n [coala
rom=neasc\, avem at`tea probleme `n exprimarea
unei opinii personale, nu doar `n r`ndul
copiilor, ci [i `n r`ndul adul]ilor. Probabil c\
nu e de ajuns, de aceea vom avea, iat\, o nou\
disciplin\. Cine o va preda? Profesorul de rom=n\?
Profesorul de limbi moderne? Cel de
[tiin]e socio-umane? Cel de istorie? Sau –
rara avis! – profesorul de limba latin\? C`t\
nevoie avem de o disciplin\ `n plus? Sau, mai
exact, avem nevoie de ea? {i da, [i nu. Da,
este nevoie de o astfel de disciplin\, `n m\sura
`n care profesorul va [ti s\ adapteze con]inuturile
`n a[a fel `nc`t s\ evite repeti]iile inutile,
sesizate deja `n punerea laolalt\ a con]inuturilor
de mai sus. Nu, nu este necesar\ o or\ `n
plus s\pt\m`nal, `n condi]iile `n care noua
disciplin\ nu face altceva dec`t s\ aglomereze
programul [colar cu ni[te con]inuturi deja incluse
`n alte programe [colare, cum s-a v\zut
mai sus, dec`t `n m\sura `n care [coala, mai
bine spus elevii manifest\ un interes anume `n
aceast\ direc]ie.
Sigur, „dezbaterile academice reprezint\ o
metod\ complex\ de formare [i poate fi reg\sit\
`n educa]ia tinerilor din diferite ]\ri ale
lumii, fie ca activitate curricular\, fie ca preocupare
extracurricular\“, cum bine se arat\ `n
comunicat. Dar motivarea introducerii acestei
discipline prin faptul c\ ea „se `nscrie `n dou\
dintre obiectivele importante ale textului
legislativ: cre[terea p`n\ la 30% a ponderii
disciplinelor op]ionale `n planul-cadrul pentru
`nv\]\m`ntul liceal [i orientarea elevilor spre
transdisciplinaritate“ ar putea fi `n]eleas\ ca
un act impus [i contradictoriu, c`t\ vreme op-
]ionalul se dore[te a fi parte din CD{ (curriculum
la decizia [colii).
{i apoi, ce fel de curriculum la decizia
[colii este unul impus de Minister? 8
1 Titu Maiorescu, Din critice, Editura Eminescu,
Bucure[ti, 1978, p. 302.
2 Vezi site-ul http://www.edu.ro/index.php/pressrel/15156,
on-line la data de 4 mai 2011.
3 Ibidem.
4 Idem.
5 Vezi http://curriculum2009.edu.ro/Ciclul_liceal/, on
line la data de 4 mai 2011.
6 Bucure[ti, 2009. Vezi nota precedent\.
7 Extras din noua program\, afi[at\ pe site-ul
http://www.edu.ro/index.php/articles/15159, on-line la
data de 4 mai 2011.
8 „Curriculum-ul la decizia [colii acoper\ diferen]a de
ore dintre curriculum-ul nucleu [i num\rul minim/maxim
de ore pe s\pt\m`n\, pe disciplin\ [i pe an de studiu,
prev\zute `n planurile-cadru de `nv\]\m`nt. Prin urmare,
programele [colare la disciplinele obligatorii vor avea
obiective [i unit\]i de con]inuturi marcate cu asterisc (*)
[i tip\rite cursiv, a c\ror parcurgere nu mai este obligatorie,
ele intr`nd sub inciden]a deciziei la nivel de [coal\.
~n completarea curriculum-ului nucleu, [coala poate opta
pentru una dintre variantele: Curriculum nucleu aprofundat
presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din
programa disciplinei (nemarcat prin asterisc), prin diversificarea
activit\]ilor de `nv\]are p`n\ la acoperirea num\rului
maxim de ore din plaja orar\ a disciplinei respective.
Aceast\ variant\ de curriculum la decizia [colii se
poate realiza cu elevii ale c\ror interese nu s`nt orientate
spre respectiva disciplin\ [i/sau arie curricular\; ea ar
putea fi relevant\ [i pentru elevii `n cazul c\rora num\rul
de ore alocat trunchiului comun nu este suficient pentru
`nsu[irea acestuia. Curriculum extins presupune parcurgerea
`n `ntregime a programei, respectiv a segmentelor
obligatorii [i a celor neobligatorii marcate prin asterisc.
Se l\rge[te astfel oferta de `nv\]are `n ceea ce prive[te
cuno[tin]ele, capacit\]ile [i atitudinile, p`n\ la acoperirea
num\rului maxim de ore din plaja orar\ a disciplinei respective.
Aceast\ variant\ de curriculum la decizia [colii
se poate realiza cu elevii care manifest\ interese speciale
pentru anumite discipline sau arii curriculare. Curriculum
elaborat `n [coal\ implic\ diverse tipuri de activit\]i op-
]ionale pe care le propune [coala (sau pe care aceasta le
alege din lista avansat\ de la nivel central). Proiectarea
curriculum-ului elaborat `n [coal\ va avea ca repere: resursele
umane [i materiale ale [colii, interesele elevilor,
situa]iile specifice [colii, necesit\]ile comunit\]ii locale.“
Extras din „Curriculum Na]ional pentru ~nv\]\m`ntul
Obligatoriu. Cadru de referin]\“ editat de Consiliul Na-
]ional pentru Curriculum, Bucure[ti, 1998, on-line la data
de 7 mai 2011, pe site-ul: http://www.ise.ro/.
www.timpul.ro
TIMPUL
Biografia coapselor
N\scut\ pe 11 octombrie `n Bucure[ti,
a studiat Filosofia culturii la Universitatea
Bucure[ti, promo]ia 1998.
Dup\ absolvire, a lucrat ca profesor, secretar\,
operator pc, agent imobiliar, de
peste cinci ani `ns\ lucreaz\ `n publicitate,
la departamentul de marketing. A
publicat poezie `n revista „Singur“
(2009) [i `n Antologia „Singur“ (2010),
apoi `n „Litere“, „Luceaf\rul de diminea]\“,
„Subcultura“, „Tiuk“, „Actualitatea
Literar\“ (2011). Va debuta `n iunie
a.c. la editura Tracus Arte cu volumul
Biografia coapselor.
MIRELA LUNGU
1. eu n-am avut niciodat\
pampoane (str8)
absolut `nt`mpl\tor ne-am re`nt`lnit la romexpo
`mbr\cat la costum [i cravat\ ar\tai ca
un gentleman mi-am adus aminte c\ te-am
dorit `n tab\ra aia dar eram cu altcineva mult
mai celebru [i mult mai b\tr`n tu f\ceai pe
nebunul eu pe isterica de ie[eau sc`ntei din
cuvinte ardeam pe ruguri separate [i totu[i
plutea `n aer chemarea ni se `ncol\ceau `n
g`nduri regretele acum st\m la aceea[i mas\
fa]\ `n fa]\ [i nu avem curajul s\ ne privim `n
ochi `mi prinzi m`na s\ vezi c`t e ceasul
tresar m-a[ez confortabil pe bancheta din
spate a ma[inii `ntre doi poe]i m\ `ntrebi stai
bine femeie [i r`d p\rul meu se-aga]\ de u[\
m\ proiectez prin parbriz [i zbor zbor direct
`n bra]ele tale
2. poem cu p\l\rie (all I want
for christmas is U)
tot ce `mi doream de cr\ciun erai tu dar ai
fugit cu m\ria `n ]\rile calde mi se face pielea
de g\in\ c`nd m\ g`ndesc la week-endul
\la m\ credeam alice `n ]ara minunilor [i nu
[tiam c\ dumnezeu se joac\ de-a pisica & [oarecele
[i ce co[mar urma s\ devii tu ‘puiule’
a[a `mi spuneai `n fiece sear\ `nainte s-adorm
m\ `ntreb c`nd `mi vei da `napoi p\l\ria uitat\
pe bancheta din spate a fordului t\u [i pe
care o por]i `n fiecare zi desigur tu pui totul
pe blog a[a cum eu scriu ai sunat ieri s\ m\
`ntrebi dac\ mi-am b\gat min]ile `n cap da
]i-am r\spuns am `n]eles mi-ai zis nu n-ai `n-
]eles nimic ce program ai azi o s\ vin la bucure[ti
s\ te v\d eu nu voiam dec`t p\l\ria.
3. prietenul iubitului meu
(dame de pic\ & vale]i din trifoi)
prietenul iubitului meu mi-a spus cu \sta
n-ai nici o [ans\ crede-m\ sufer\ de probleme
grave de concentrare [i totu[i singurul
lucru pe care-l face bine [ofatul `n plus caut\
mereu altceva nu se poate opri la o singur\
femeie iubitele lui s`nt toate la fel frumoase
naive & vulnerabile doar tu e[ti diferit\ mi-a
zis de aceea vrei imposibilul dar nu orgasmul
nu e totuna cu dragostea la v`rsta ta ar fi
trebuit s\ [tii copil\ nu e[ti facut\ pentru
m\riti[ ai o personalitate puternic\ doar un
b\rbat `n]elept te-ar putea satisface nebun\
frumoas\ cu formele pline `]i st\ chic `n
negru cu p\l\ria aia te prinde la fix nu mai ai
nevoie de altceva pe l`ng\ aerul t\u de madon\
f\r\ de prunc ai vrea s\-]i fiu tat\ unul
incestuos desigur nu [tiu am r\spuns dar `n
aer plutea dejavu-ul ah c`t ur\sc desp\r]irile
astea mai ales cele cu dame de pic\ si vale]i
din trifoi.
4. postludiu (u’re so vain)
ultima mea achizi]ie un serafim n\t`ng & chior
de 47 ani mereu acas\ pe mess adulmec`nd
urm\toarea gazel\ din gazeta de perete [i
r\zboiul din afganistan cu pletele `n ochi
c\ut`nd consolare `ntre ]`]e mari [i craci larg
deschi[i ce icoan\ avea `n ma[in\ de la un
admirator al sf`ntului spiridon el ve[nicul `ndr\gostit
de maria femeia ce l-a iubit ca nici o
alta desigur fiindc\ nu l-a mai iubit nici una
de[i le iubea nebune[te pe toate doar una din
ele sc\p`nd ca prin farmec nev\t\mat\ de
acest macho f\r\ pereche sau domiciliu stabil.
5. singur\tatea e o pisic\
(un tramvai numit dorin]\)
singur\tatea e o pisic\ ]i se cuib\re[te la piept
`]i zg`rie timpanele cu b\t\ile inimii ei le numeri
p`n\ la zece apoi te opre[ti `nchizi ochii
str`ngi pumnii [i strigi iubiiituleee ca [i cum
cineva te aude [i asteapt\ doar un semn s\ te
ia `n bra]e s\-]i violeze ne/lini[tile s\-]i pun\
`ntreb\ri ce te fierb s\ te dea cu capul de pere]i
p`n\ c`nd creierii ]i se `mpr\[tie pe trotuar
ca ni[te ro[ii pe strada aceea trece un
tramvai [i `]i spui c\ se nume[te dorin]\...
6. doar una din ele... (solo tu)
o f`ntan\ de lacrimi t`[ne[te `n palmele mele
m\ [terg cu ele la ochi [i `]i spun e diminea]\
iubito treze[te-te eu nu s`nt n-am fost [i nu
voi fi niciodat\ acas\ pentru c\ nu [tiu s\ iubesc
nu [tiu dec`t s\ provoc cutremure mari
`n sufletul t\u everestul da everestul e locul
acela unde ajungi prin orgasm [i c\derea e
liber\ mai liber\ dec`t toate p\s\rile cerului
zbur`nd spre miaz\noapte doar una din ele
e[ti tu cea cu aripa rupt\ [i bandajat\ de cuvintele
mele albe ca om\tul ce-]i curge pe-obraji
[i pe coapse e s`ngele meu am murit `n p`ntecul
t\u iubito ca s\ m\ na[ti mult mai frumos
[i mult mai `nalt dec`t toate curcubeele
desenate cu v`rful degetelor tale albastre pe
cerul gurii mele iubito c`nd taci m\ preling
`n saliva s\rutului mam\ s\rutului tat\ s`n-
17
tem cosmici [i stelele ne cad la picioare ca
ni[te meteori]i [i ne ard t\lpile de at`ta drum
c`t e `ntre noi doar un pas mai avem p`n\ la
col]ul str\zii pe care ne vom tatua numele cu
pietrele de[ertului \sta c\r\miziu.
7. `nainte de eva
(there’s nothing more)
nu mai e nimic furie team\ sau dragoste pere]ii
se scurg ca ni[te lacrimi lavabile se
pr\bu[esc cu zgomotul unui oftat `n stomac
se zbate un [oarece pe moarte totul miroase
a viermi de m\tase m\n`nc gogo[i ca [i cum
asta e singura realitate posibil\ `n camera
goal\ m\ dezbrac [i m\ `ntind pe divanul cu
a[ternuturi oranj decojesc portocale [i le sorb
ca [i cum ar fi saliv\ mi se apleac\ fruntea
peste c\r]ile de vizit\ l\sate pe noptier\ de
vizitatorii pofti]i sau ne `n sufletul meu o
relicv\ `ntr-un muzeu necrofil te `nchini [i
pleci cu sentimentul ca ]i-ai f\cut datoria
aprinzi o candel\ de unic\ folosin]\ la[i un
buchet de trandafiri [i te `ntorci `n eden
precum adam `nainte de eva nu mai e nimic
furie team\ sau dragoste
8. dragostea e un c`ine venit
din iad (joint me)
eliberarea are `ntotdeauna un pre] mai mare
dec`t azilul sentimentelor noastre s`ntem
prea b\tr`ni s\ iubim diminea]a cafeaua ne
curge pe degete ni se `nnoad\ sub limb\ cuvintele
bolborosim o minciun\ de-asear\
c`nd spuneam te iubesc unui c`ine la marginea
drumului ne-a mu[cat da ne-a mu[cat
de m`na pe care i-am `ntins-o z`mbind el
l\tra a moarte [i fric\ ne ascundeam prin
tomberoane durerea de-a fi `nc\ o dat\ st\p`nii
unei lumi de fantome `ndr\gostite de
oameni ele nu [tiu of nu [tiu ce gust are
carnea pr\jit\ sau untul de arahide cump\rate
de la buticul din col] la chenzin\ nici ]ig\rile
de foi sau rahatul din cozonacul de pa[ti cu
siguran]\ vampirii apreciaz\ un joint.
9. tinere]e f\r\ b\tr\ne]e [i
via]\ f\r\ de moarte (deja-vu)
ne vom iubi 100 de ani cu stimulator cardiac
[i fertilizare in vitro avem copii robotiza]i ce
ne `ngrijesc ca pe ni[te relicve z`mbind prin
tubul de oxigen eternului m`ine soarele devine
doar o pat\ pe obrazul nostru cu m`inile
tremur`nde ne pr\bu[im a[tept\rile unele
peste altele [i pl`ngem la „t`n\r [i nelini[tit“
`n v`rful picioarelor doar putem face dragoste
s\ nu aud\ vecinii de la etajul 99 [i s\ se
minuneze doamne a[tia s`nt obseda]i de specii
toat\ noaptea noi ascult\m sonate pe cd [i
ne public\m biografia peste 100 de ani la humanitas
`n euro singura moned\ de schimb
pe viagra cea mai ieftin\ aspirin\ din est.
mai 2011

18
mai 2011
TIMPUL
Eveniment
Festivalul de teatru
Duminic\, 22 mai, `ncep`nd cu orele 21:00, `n fa]a Prim\riei
Municipiului Ia[i
Trupa „Famous“ din Ia[i: Spectacol extraordinar de fachirism, catalige,
monociclu
de Cezar Lungu
Vestimenta]ia: Alexandra M\rgineanu
Distribu]ia: 12 personaje din ansamblul trupei de dans [i acroba]ie „Famous“
Un spectacol stradal cu o multitudine de efecte speciale, ploi [i stele de foc, ce
reconstituie o captivant\ poveste medieval\, `n decorul stilizat al ruinelor unui castel.
Mar]i, 24 mai, ora 19:00, Casa de cultur\ a studen]ilor
„Teatru’74“ din Tg. Mure[: spectacolul Joc f\r\ manual de `ntrebuin]are
de Roxana Magdalena P`ntice
Regia: Timur Felix Mihancea
Distribu]ia: Cristina Iu[an, Oana Galan, Bianca Holobu], Andrei Chiran, Radu
Tudosie
Spectacolul Joc f\r\ manual de `ntrebuin]are este o adaptare realizat\ de Roxana
Magdalena P=ntice dup\ Hora Iubirilor de Arthur Schnitzler. Ideea de schimbare a
cuplurilor este preluat\ din textul ini]ial, toat\ povestea `nv`rtindu-se `n jurul a dou\
cupluri extrem de diferite. Lupta pentru putere este mai mult dec`t un simplu joc, este
un tip de existen]\ conjugal\. Cine trebuie s\ domine pe cine? Muta]ia suferit\ de
cuplul contemporan, din acest punct de vedere, ridic\ noi probleme ale vie]ii `n doi.
Luni, 23 mai, ora 19:00, Casa de cultur\ a studen]ilor
Teatrul „Bulandra“ din Bucure[ti: spectacolul Sorry
de Aleksandr Galin
Regia: Iuri Kordonsky
Distribu]ia: Ion Caramitru, Mariana Mihu]
O tulbur\toare poveste de dragoste, o re`nt`lnire dup\ 20 de ani, cu vise [i deziluzii,
`ntr-o Rusie ce anuleaz\ orice speran]\ de libertate. Pentru acest rol, la Gala Uniter
2005, Mariana Mihu] a primit, pentru a treia oar\ `n carier\, Premiul Uniter pentru
cea mai bun\ actri]\.
Miercuri, 25 mai, ora 19:00, Casa de cultur\ a studen]ilor
Teatrul „Andrei Mure[anu“ din Sf`ntu Gheorghe: spectacolul Pove[ti de familie
de Bljana Srbljanovic
Regia: Cristian Ban
Distribu]ia: Sebastian Marina, Daniel Rizea, Ioana Costea, Fatma Mohamed
~n acest spectacol construit pe baza unui text modern [i actual, p\rin]ii vor putea
vedea `n mod „necenzurat“ cum g`ndesc copiii vremurilor noastre [i care s`nt jocurile
lor. Pare un spectacol pentru cei mici, dar de fapt este o comedie neagr\, interzis\
minorilor sub 16 ani.
www.euroartiasi.ro

Eveniment
TIMPUL
EuroArt, Ia[i 2011
Joi, 26 mai, ora 19:00, Casa de cultur\ a studen]ilor
Teatrul „Andrei Mure[anu“ din Sf`ntu Gheorghe: spectacolul Operele complete
ale lui William Shakespeare pe scurt!
de: Jess Borgeson, Adam Long [i David Singer
Regia: Lucian }ion
Distribu]ia: Sebastian Marina, Ion Fiscuteanu Jr., Daniel Rizea
„Cred ca teatrul rom=nesc este pu]in demodat [i nu prea ]ine pasul cu teatrul modern.
M-am g`ndit c\ e momentul s\ ias\ din zona aceasta caracterizat\ de un stil de
interpretare est-european, specific secolului 20, venind vremea intr\rii `n epoca
modern\. Astfel, piesa montat\ la Sf`ntu Gheorghe d\ posibilitatea de a vedea ce se
`nt`mpl\ pe scenele europene; sigur, vor fi unii care nu vor gusta acest curent
modern, dar acesta este un risc, c\ci nu po]i mul]umi pe toata lumea.“ (Lucian }ion)
S`mb\t\, 28 mai, ora 19:00, Aula „Magna“
a Universit\]ii „Petre Andrei“ din Ia[i
Teatrul de Comedie Bucure[ti: spectacolul S`nt un orb
Recital extraordinar: Hora]iu M\l\ele
Texte de: Nichita St\nescu, Teodor Paca, George Top`rceanu, Emil Brumaru, Mircea Micu,
George }\rnea, Geo Dumitrescu, Nazim Hicmet, Adrian P\unescu
Un spectacol care, de[i se joac\ de c`]iva ani, r\m`ne la fel de proasp\t ca la prima vizionare.
{i aceasta datorit\ capacit\]ii extraordinare a lui Hora]iu M\l\ele de a reinventa spectacolul.
Scenariul „la m`n\ liber\“, cuprinz`nd c`teva „`nt`mpl\ri“ extrase din realitate, c`teva bancuri
[i ironii, fragmente din poemele unor autori cunoscu]i, pune `n eviden]\ calit\]ile de
improvizator ale actorului. Jum\tate din recitalul lui M\l\ele pare a fi o ironie la adresa
falselor valori [i a divertismentului care au `nlocuit actele adev\rate de cultur\. S`nt un orb
poate fi un exemplu de problematizare prin intermediul teatrului.
Vineri, 27 mai, ora 19:00, Casa de cultur\ a studen]ilor
Duminic\, 29 mai, ora 19:00, Casa de cultur\ a studen]ilor
www.euroartiasi.ro mai 2011
19
Teatrul „Maria Filotti“ din Br\ila: spectacolul Scandal `n culise!
de Michael Frayn
Regia: Radu Nichifor
Distribu]ia: Bujor Macrin, Mihaela Trofimov, Valentin Terente, Alin Florea, C\t\lina
Nedelea, Liviu Pintileasa, Adrian {tefan, Corina Bor[, Alexanda Poiana
Piesa urm\re[te o trup\ de actori britanici, isterici, dar plini de bun\voin]\, care, sub
`ndrumarea unui regizor stresat, se str\duiesc s\ parcurg\ drumul infernal de la o
repeti]ie general\ haotic\, p`n\ la c\derea cortinei la ultima reprezenta]ie dezastruoas\
a unei comedii ieftine, cu titlul Gol [i goal\. Se tr`ntesc u[i, se `nfirip\ idile, se
`ncurc\ replici, se sf`[ie inimi! Comedia s-a jucat pe scene din Italia, Spania,
Finlanda, Japonia, China etc.
Teatrul „Scena“ din Bucure[ti: spectacolul M\sc\riciul
adaptare dup\ A. P. Cehov
Regia: Hora]iu M\l\ele
Distribu]ia: Hora]iu M\l\ele, Niculae Urs
Un scenariu conceput `ntre lacrim\ [i z`mbet, `n care partenerii lui Hora]iu M\l\ele (pe l`ng\
minunatul Nicolae Urs) s`nt Shakespeare [i Cehov. O sear\ oarecare, o discu]ie `ntre doi
prieteni care se transform\ `ntr-un spectacol tragicomic, asemenea vie]ii. Actorii s`nt
cuceritori prin m\iestria jocului lor.

20
Vitraliu
TIMPUL
„S\ cuno[ti India numai prin filmele de la Bollywood
este ca [i cum ai cunoa[te America de Sud,
patria unor autori uria[i, numai prin telenovele“
interviu cu Adelina Patrichi
A]i p\r\sit televiziunea pentru c\r]i. ~mi
amintesc cu pl\cere emisiunile dumneavoastr\,
multe dintre ele ne f\ceau cuno[tin]\ cu
India, ne-o explicau… De ce a]i renun]at la
televiziune?
De fapt p\r\sisem c\r]ile pentru televiziune,
asta a fost ordinea lucrurilor. {i m-am `ntors
la dragostea mai mare. A fost ca un divor]
pornit `n acela[i timp de ambele p\r]i. Sau de
genul celui pe care unul dintre parteneri [i-l
dore[te de ceva vreme, dar nu face pasul… [i
`l a[teapt\ pe cel\lalt s\-l fac\. Niciodat\ nu
am zis c\ voi r\m`ne la televiziune. Mereu am
[tiut c\ este doar o etap\. Nu era „chemarea“
mea adev\rat\, dar a fost frumos, mai ales la
`nceput. {i la un moment dat mi-a fost fric\ s\
nu r\m`n acolo, din comoditate. Dar acum recunosc
c\ m\ simt bine c`nd vine cineva la
mine, dup\ vreo 12 ani de la ultima emisiune,
[i `mi spune c\ i-a pl\cut un anume lucru f\cut
de mine atunci. At`t timp c`t e[ti acolo, pe
ecran, mul]i `]i fac complimente, din obi[nuin]\,
pentru c\ s`nt fura]i de mirajul de a `nt`lni
`n carne [i oase o figur\ de la televizor, [i nu
neap\rat pentru c\ `ntr-adev\r ceea ce faci
acolo `i inspir\, `i ajut\, `i face s\ caute mai
mult. {i chiar am la activ c`teva vie]i schimbate,
asta c\ tot a]i pomenit de India – oameni
care m-au contactat s\ `mi cear\ ajutorul, sfatul,
`mb\rb\tarea, [i acum s`nt prin India sau
partea aceea de lume. O elev\ de atunci chiar
pred\ acum literatur\ `n India.
Dar experien]a anilor de televiziune m\
ajut\ foarte mult `n tot ceea ce fac acum –
c`nd compun imaginea unei c\r]i, a editurii,
c`nd iau `n calcul gustul cititorului, care nu
este dec`t o alt\ fa]\ a spectatorului. Am `nv\-
]at c\ e vital s\ `mi cunosc publicul – al emisiunii,
apoi al c\r]ilor pe care le-am scris, apoi
al editurii. {i s\ fiu accesibil\ cu elegan]\, f\r\
s\ m\ fac neap\rat tovar\[ cu acest public, f\r\
s\ m\n`nc din aceea[i oal\ cu el. {i, mai ales,
f\r\ s\ m\ prefac.
Prin editura Taj aduce]i spre cititorul rom=n
mari succese interna]ionale, dar propune]i [i
mai 2011
noi autori, necunoscu]i aici. Care este politica
dumneavoastr\ editorial\?
Mult timp am visat s\ deschid o editur\
specializat\ pe fic]iune oriental\. Voiam s\
umplu un gol de pe pia]\, nesesizat de nimeni
p`n\ atunci, [i s\-i fac publicului cuno[tin]\ cu
un `ntreg continent literar (care era groaznic
de slab reprezentat `n Rom=nia), `ncep`nd cu
India, cel mai ofertant outsider. ~mi propuneam
s\ demonstrez, prin aceast\ ni[\, c\ a
cunoa[te India numai prin filmele de la
Bollywood este ca [i cum ai cunoa[te America
de Sud, patria unor autori uria[i, numai prin
telenovele.
Am deschis o editur\ mic\, de autor, dac\
se poate spune a[a ceva, care vreau s\ r\m`n\
a[a. Asta `nseamn\, printre altele, c\ nu iau
drepturile unei c\r]i doar pentru c\ are [anse
de a prinde la public. Exist\, de pild\, o carte
care s-ar potrivi pe profilul editurii, vine din
spa]iul indian, s-a f\cut un film dup\ ea, dar
mie romanul acesta nu mi-a pl\cut [i pace.
Este mult prea siropos pentru gustul meu, de
fapt nici nu l-am putut citi p`n\ la cap\t. Nu
m\ v\d public`ndu-l vreodat\. E simplu – nu
l-a[ putea plasa pe pia]\ `ntr-o pozi]ie bun\, sar
vedea c\ nu-l iubesc, nu cred `n el. O mare
parte din succesul c\r]ilor Taj vine acum din
dragoste, din pasiunea cu care s`nt oferite. {i
din pasiunea pe care s`nt capabile s\ o trezeasc\
`n cititori. Secretul v`nz\rii pe timp de
criz\, `n cazul meu, este c\ reu[esc s\ trezesc
un sentiment `n cititor, `i ofer un coup de
foudre, nu o prezentare de produs. Din acest
motiv, m\ angajez s\ public numai ceea ce m\
atrage pe mine `n chip deosebit.
C`nd m-am prezentat `ns\, dup\ un an de
munc\ de salahor, cu c\r]ile `n din]i la diverse
libr\rii, mici [i multe, librarii se uitau la mine
chior`[, ca [i cum a[ fi intrat goal\ pu[c\ `n
sal\ [i a[ fi `ncercat s\ le v`nd cartofi [i praz.
Eram la dep\rtare de un search (al unui librar)
pe google pentru a-mi vedea autorii recunoscu]i
drept altceva dec`t legume ieftine, dar ei
nu-l f\ceau. Nu a fost cazul lan]urilor mari,
C\rture[ti [i chiar Diverta, ei au fost receptivi
din prima clip\. ~n sensul c\ acolo nu conteaz\
c`t de mare sau mic e[ti tu, ca editur\, ci vorbesc
autorii propu[i. Au fost foarte pu]ini cei
care au manifestat deschidere fa]\ de o astfel
de ini]iativ\: c`]iva difuzori en-gros [i librari,
num\ra]i pe degetele de la o m`n\. Dar partenerul
cel mai important, care nu m-a dezam\git
niciodat\, r\m`ne C\rture[ti. Te-ai a[tepta
ca unul mare s\ te priveasc\ de sus [i unul mic
ca tine s\ aib\ o afinitate [i o `n]elegere crescute
pentru cei la `nceput de drum, dar nu e
a[a. Ci taman pe dos. C`t tr\ie[ti `nve]i!
Schimbarea de macaz a venit odat\ cu
Vagabondul milionar, volum publicat, mai
`nt`i la Taj Books & Media, pe urm\ la Taj.
Pentru acest roman m-am b\tut, am intrat `n
lupt\ cu edituri rom=ne[ti importante, `nc\
dinainte de seara Oscarurilor. Eu l-am citit,
l-am ales [i am considerat c\ merit\ s\ lupt –
ridic`nd cifra oferit\ [i apoi prezent`nd proiectul
de marketing al c\r]ii. ~n final, agen]ii
au ales trei edituri [i decizia i-a apar]inut lui
Vikas Swarup, care a primit proiectele celor
trei. Dar am sim]it c\ agen]ii m\ prefer\ pe
mine. {i Vikas m-a preferat. Nu am avut mari
emo]ii. {tiam c\ implicarea personal\ a editorului
va fi un atu extraordinar `n fa]a acestor
agen]i [i `mi imaginam proiectele rivale, de la
edituri mari, dar lipsite de pasiunea de care
vorbeam. Iat\ c\ faptul de a fi mic a devenit
decisiv, de data asta `n sens pozitiv. Am omis
s\ v\ dau informa]ia cea mai relevant\: ace[ti
agen]i, ai lui Swarup [i Ghosh, s`nt mici, ca
mine, mul]i autori aleg acolo s\ fie reprezenta]i
de agen]ii mici. ~n seara Oscarurilor, eu
aveam deja cartea `n portofoliu, contractele
erau semnate. A fost una dintre cele mai fericite
nop]i din via]a mea. Am stat treaz\ p`n\
diminea]a, primeam mesaje pe celular, trimiteam
mesaje, ]ipam la fiecare nou premiu, ne
felicitam la telefon. A `nceput apoi o curs\
contra cronometru pentru publicarea c\r]ii
`nainte de venirea filmului `n Rom=nia. Irina-
Margareta Nistor a tradus zi [i noapte, eu primeam
fragmentele, le aranjam [i le puneam `n
pagin\ etc. etc. etc. Cartea a ie[it la timp, a
avut vreo trei lans\ri – la C\rture[ti, cinema
Studio [i Diverta – [i a urcat urgent pe locul 4
`n TOP 10 al v`nz\rilor `n re]eaua cea mai
mare din Rom=nia, DDC-ul, `n condi]iile `n
care difuzarea `n ]ar\ nici nu era `ncheiat\. ~n
dou\ s\pt\m`ni numai la DDC s-au v`ndut
peste 1000 de exemplare. Restul e istorie.
Anul trecut, `n momentul `n care credeam
c\ lovituri de imagine nu mai pot veni foarte
cur`nd, a ap\rut extraordinarul fenomen iscat
de publicarea variantei `n limba rom=n\ a
c\r]ii Moarte la Curtea rajahului de Shivani
Singh. {i a continuat cu epuizarea rapid\ a
tirajului romanului O mare de maci de Amitav
Ghosh, volum care l-a detronat `n 2008 pe
Rushdie, `n cursa pentru Booker Prize. Am
cerut drepturile romanului lui Ghosh cu o lun\
`nainte de anun]area includerii sale `n lunga
list\ Booker Prize. {i hot\r`rea aceasta de a
lua un roman de 600 de pagini de lume indian\
comasat\, cu pre]uri uria[e de publicare
(traducere, tipografie, drept de autor) putea fi
un gest sinuciga[, dar n-a fost. A[a c\ a trebuit
s\ intru `ntr-o alt\ lupt\ editorial\, de data
aceasta arbitrat\ de agen]ii lui Ghosh, pentru
c\ `ntre timp cartea intrase `n lista Booker [i
al]i editori rom=ni se interesau de ea. A fost
c`[tigat\ [i lupta aceasta [i pentru c\ publicasem
deja un roman de-al lui Ghosh, iar agen]ii
mi-au spus din capul locului c\ acest lucru va
c`nt\ri mult `n balan]\. {i lucrurile nu s-au
`nt`mplat astfel pentru c\ a[ fi avut eu noroc
chior, nu, norocul nu m-a urm\rit `n mod special
`n drumul acesta de editor. Ba mai mult,
am avut ghinion, n-am v\zut nici un b\nu],
nici m\car cel fermecat, din c`[tigurile rezultate
`n urma v`nz\rilor spectaculoase ale primei
edi]ii din Vagabondul milionar. A fost un
moment `n care a trebuit s\ aleg `ntre a lupta
pentru c`[tiguri materiale meritate sau a continua
munca al\turi de ace[ti autori minuna]i
[i de agen]ii lor [i am ales, bine zic eu, varianta
a doua. {i am fost r\spl\tit\: cu alte dou\
bestselleruri, `n plin\ criz\.
Invita]i scriitori indieni la Bucure[ti.
Ultima invitat\ a fost o prin]es\. Care este
povestea ei?
Shivani Singh a scris Moarte la Curtea
Rajahului, un roman de o mare frumuse]e,
folosind ca fundal via]a familiei sale, neamul
de rajahi din Madhupur. Nu seam\n\ cu nimic
scris vreodat\ de o prin]es\, pentru c\ – `nainte
de a fi prin]es\ – Shivani este o extraordinar\
scriitoare. At`t de mult mi-a pl\cut cartea
ei `nc`t – trebuie s\ v\ spun, [i asta n-am povestit
nic\ieri – contractul pentru cartea sa a
fost primul meu contract cu un autor. Eram
novice, nu aveam bani s\ pl\tesc un specialist
`n drepturi de autor [i `nt`mplarea a f\cut ca
editura HarperCollins s\-mi cear\ s\ le trimit
eu modelul meu de contract. Nici nu [tiam cu
ce se m\n`nc\ a[a ceva. De-atunci nu s-a mai
`nt`mplat niciodat\ a[a ceva, pentru c\ to]i
editorii str\ini [i agen]iile au propriile lor
modele de contract [i prefer\ s\ conduc\ ei
ostilit\]ile. „Norocul“ meu a fost s\ fie greu.
Ei bine, m-am pus pe telefoane [i pe net [i am
pus la punct un contract pe care cei de la editura
indian\ l-au g\sit, pare-se, f\r\ cusur [i lau
semnat. Cu toate chestiunile editoriale a
fost cam la fel. Am avut c`te un prim pas `ngrozitor
de greu de f\cut `n toate, f\r\ `nv\]\tor...
[i m-am descurcat onorabil.
~n timp ce m\ ocupam de formalit\]i, am
`nceput [i coresponden]a cu autoarea, care mi-a
devenit, cu timpul, prieten\. A[a c\, atunci
c`nd trebuia s\ vin\ la Bookfest, `n 2009, a
fost o dezam\gire imens\ s\ aflu c\ procedurile
de acordare a vizei pentru un indian dureaz\
vreo trei luni. Cartea a ie[it la Taj Books
& Media, dar autoarea nu a mai putut ajunge.
Ei, [i de-acolo a venit potopul. O furtun\ `n
cadrul editurii, din care a rezultat un „divor]“
`ntre asocia]i [i revenirea mea la Taj, care, de[i
nimeni nu pare a sesiza diferen]a, este o alt\
companie din punct de vedere juridic. Din
fericire, to]i colaboratorii [i to]i autorii au venit
cu mine. A fost o bun\ verificare a calit\]ii
apropia]ilor [i a colaboratorilor. Numai c\ acel
prim tiraj din Moarte la Curtea Rajahului este
[i ast\zi stocat `ntr-un apartament din Bucure[ti.
A[a c\ am fost nevoit\ s\ fac un contract
nou, de ast\ dat\ direct cu Shivani, care [i-a
transferat drepturile de la HarperCollins la
Hachette, dar le-a p\strat pe cele pentru limba
rom=n\, pentru a avea o leg\tur\ direct\ cu
mine, nu prin intermediari. Autoarea a avut o
`ncredere nestr\mutat\, nebuneasc\ `n mine.
{i eu `n ea. {i am repetat povestea invit\rii ei
`n Rom=nia `n toamna lui 2010, cu rezultatele
spectaculoase pe care le [ti]i. Cartea aceasta a
cucerit oameni de pres\, critici [i cititori rom=ni.
Pe r`nd, au apreciat-o Elisabeta Lasconi,
C\t\lin {tef\nescu, Dana Deac, Dan C.
Mih\ilescu... care au tradus acest roman de debut.
Am fost primii europeni care au tradus-o.
Prima edi]ie s-a epuizat `n dou\ s\pt\m`ni, a
doua este aproape epuizat\. Iar la Gaudeamus
a fost pelerinaj la standul Taj pentru cartea aceasta.
Iar eu m-am ales cu o prieten\, nepoat\
de rajah, rajput\ pur s`nge, autoare excep]ional\,
confident\, cu care discut de toate, de la
obi[nuitele „secrete“ despre dragoste, tragedii
personale, c\snicie, copii, c\r]i [i filme bune,
p`n\ la istorie, c\l\torii, planuri de b\taie pe
pia]a interna]ional\ sau pentru renovarea palatului
din Madhupur. Shivani a avut de la bun
`nceput o `ncredere oarb\ `n planurile pe care
le-am „urzit“ `n jurul c\r]ii ei [i `mi spune
adesea c\, la cererea mea, a fost de acord cu
lucruri pe care era sigur\ c\ nu le va face
vreodat\. {i asta pentru c\ a [tiut c\ nu voi
folosi nimic pentru a repurta un succes ieftin.
Anul acesta sper s\ reu[esc s\ o aduc pe Shivani
din nou `n Rom=nia, pentru a-[i lansa
urm\torul roman. Lucru greu, costisitor, care
trebuie preg\tit din vreme.
V\ duce]i la t`rguri de carte ca s\ v\ `nt`lni]i
cu autorii prefera]i? Cum v\ alege]i
scriitorii, titlurile?
~nainte de a-i publica pe Ghosh [i Singh, `n
2007, am plecat la T`rgul de carte din Kolkata
(numele nou al Calcuttei) [i acolo am cump\rat
peste 100 de c\r]i. Am citit cam jum\tate
de an la ele [i apoi am ales. Drept s\ spun, pe
ambii i-am citit c`nd m\ aflam `nc\ pe teritoriul
Indiei. Ghosh era un mega scriitor, cu
multe premii interna]ionale, dar Shivani
Singh era, cum spuneam, la debut, numai c\
`n romanul ei acest lucru nu se sim]ea nici o
www.timpul.ro

Vitraliu
clip\. T`rgul din Calcutta este un mamut, un
t`rg sub form\ de colonie, un or\[el care se
construie[te din nimic, cu cl\diri [i alei. ~n
anul acela, de fapt, eu eram invitat\ s\ particip
ca editor la standul Rom=niei. Cred c\ a[ putea
scrie un roman numai despre `nt`mpl\rile
de la Kolkata Book Fair, `ncep`nd cu faptul
c\, `n aeroport, lucr\torul de la vam\ mi-a
spus c\ T`rgul s-a am`nat. {i chiar se am`nase,
`n jurul loca]iei duc`ndu-se anual o mare lupt\
prin tribunale. V\ da]i seama? Noroc c\ venisem
pentru dou\ luni. Am v\zut or\[elul
ridic`ndu-se, c\ci mergeam acolo zilnic, p`n\
ce `n sf`r[it s-a deschis.
Peste un an, dup\ ce deja exista Taj Books
& Media, am mers la T`rgul din Londra, unde
principala minune a fost c\ m-am `nt`lnit cu
agen]ii lui Vikas Swarup [i ai lui Amitav Ghosh.
Au fost petreceri cu [ampanie [i samose, au fost
editori din toat\ lumea ai Vagabondului milionar,
discu]ii foarte productive (prenegocieri
pentru noul roman al lui Swarup, de un umor
nebun, pe cale de a deveni film, pentru minunatul
roman Linii de umbr\ al lui Ghosh etc.
etc.). T`rgul a avut `n acel an India ca invitat
de onoare. O alt\ surs\ de titluri a fost pur [i
simplu achizi]ionarea prin Byblos, o libr\rie
online rom=neasc\, a multor c\r]i care `mi
f\ceau cu ochiul. Dar p`n\ la a comanda s`nt
`n priz\ continu\, [tiu cam tot ce mi[c\ pe
pia]a de carte indian\.
Exist\ [i autori vechi la Taj, foarte cunoscu]i
rom=nilor, precum Rabindranath Tagore,
pe care `l public `n traduceri noi sau cu titluri
noi. Opera lui Tagore este uria[\, dar rom=nii
au publicat o parte infim\ din ea [i, cel mai
des, prin intermediul limbii franceze. Anul
2011 este anul Tagore la Taj, se `mplinesc 150
de ani de la na[terea lui. Prilej pentru o traducere
eveniment din Gitanjali, dar [i pentru
Choker Bali, romanul de dragoste pe care fetele
din genera]ia lui Maitreyi – cum poveste[te
aceasta `n Dragostea nu moare – `l
www.timpul.ro
citeau pe furi[. Romanul a fost ecranizat de un
mare regizor bengalez, cu Aishwarya Rai –
eterna Miss Univers – `ntr-un film de art\.
Care s`nt c\r]ile dumneavoastr\ preferate?
Le-a]i publicat la Taj?
Hmm... Pe scurt, e ca `n dragoste. M\
`ndr\gostesc de c`te o carte foarte rar [i greu,
dar, c`nd se `nt`mpl\ lucrul acesta, m\ pierd pe
planeta respectiv\. {i, ca `n dragoste, nu a[
vrea s\ dau nume. Pot vorbi u[or despre
„idilele“ mele cu diverse c\r]i care `mi plac,
m\ opresc din drum, dar greu despre cele pe
care le iubesc. Una dintre ele este `n preg\tire
la Taj. Este cartea unui b\rbat care iube[te
obsesiv, `ntr-o lume ce trece pe l`ng\ el parc\
numai pentru a l\sa cicatrici, mai ales `n
sufletul lui de neadaptat. O lume care `i fur\
tot ceea ce iube[te, p`n\ [i certitudinile de
odinioar\. Exist\ ceva `n trecutul lui care nu
este citit `n cheia care trebuie. Acest ceva ni se
dezv\luie t`rziu, eroului de asemenea, [i ne
arat\ c`t de ilizibil\ este t\bli]a destinului. Da
data aceasta m\ confund `ntr-un fel cu
personajul…
Au ap\rut c`teva c\r]i excep]ionale la alte
edituri, nu au nici o leg\tur\ cu Asia, dar miar
fi pl\cut s\ le public eu. Sigur, `ntr-o lume
ideal\, ca fantezie. Chiar mi-am propus ca, atunci
c`nd voi deschide site-ul oficial al editurii,
s\ prezint aceste c\r]i pentru care `i invidiez
pe al]i editori… dac\ mai am timp.
Citesc orice, de la aventuri la volume nobelizate,
de la poli]iste la antiutopii. {i proz\
pentru copii, s`nt o mare fan\ a acesteia (am
citit tot, de la Andersen, Hauff, Hoffman,
Mary Poppins [i Peter Pan p`n\ la Harry
Potter, Luminile Nordului sau Narnia). Am
`ns\, ca orice nebun, c`teva „teme“ favorite.
M\ `nnebunesc, de exemplu, dup\ c\r]ile dedicate
naufragiilor, prea pu]ine din p\cate.
~ntotdeauna am fost atras\ s\lbatic de ideea de
a lua via]a de la cap\t, `n condi]ii de sincerita-
TIMPUL
RAME
Mehala Walhalla (I)
LIVIU FRANGA
Am scris tot aici, cu oarecare vreme `n
urm\, [i acum `mi verific [i `nt\resc convingerea.
Clasicistul vremurilor noastre, cultivator
al literelor [i spiritului Antichit\]ii, `[i descoper\
cu adev\rat identitatea [i o atinge numai
atunci c`nd `[i transform\ [tiin]a `n crea]ie.
Acest lucru se `nt`mpl\, dup\ cum u[or putem
b\nui, rar [i foarte rar. Speciali[tii `n clasicit\]i
antice r\m`n, cel mai adesea, proprietarii unui
imens tezaur de cuno[tin]e cultural-istorice [i
lingvistice `n domeniu, pe care le sporesc periodic,
le ad`ncesc [i le extind prin investiga]ii
sistematice, cel mai adesea comunicate riguros
celorlal]i speciali[ti din acela[i domeniu
pe calea studiilor [i cercet\rilor [tiin]ifice.
Aceasta este, `ns\, subliniez, numai o cale
de acces: cea profan\ (dac\ mi se `ng\duie termenul),
cea mai r\sp`ndit\, generalizat\. Care
vorbe[te din l\untrul [tiin]ei cu mijloacele ei,
o descrie [i o problematizeaz\. Spre esen]a
ultim\ a cunoa[terii se ajunge, totu[i, pe o alt\
cale: dac\ din nou mi se permite, i-a[ spune
uia sacra. Cu acelea[i date ale [tiin]ei, minu-
]ios clasificate, dar ie[ind, practic, din perimetrul
domeniului epistemic ca atare, clasicistul
de azi al acelora[i antichit\]i `[i poate dep\[i
propriile limite [i p\trunde `n esen]a cunoa[-
terii lumii despre care el vorbe[te numai dac\
trece de barierele discursului (deci, ale demersului
[i limbajului) pur scientist [i-[i invit\
cititorii – de data aceasta, nu doar cercul cunosc\torilor,
al ini]ia]ilor – s\ refac\ `n alt
mod cunoa[terea Antichit\]ii: tr\ind-o, nu vizit`nd-o
pur [i simplu. Fic]iunea ofer\ – vreau
s\ spun, este capabil\ s\ ofere – ceea ce, `n
sine, se v\de[te a fi inaccesibil [tiin]ei: autenticul
tr\irii, al experiment\rii imaginare pe
cont propriu, individual, personal a adev\rului
Lumii Vechi. Unul de esen]\ eminamente
ontologic\.
Fic]ionalizarea Antichit\]ii clasice de c\tre
proprii ei speciali[ti s-a petrecut aproape sporadic
`n perimetrul literelor rom=ne. Cum este [i
firesc, proza a deschis spa]ii mai largi, poezia,
`n schimb, a rarefiat [i purificat aerul fic]iunii.
Cazul lui Petru Cre]ia este, `mi pare, unul at`t
exemplar, c`t [i emblematic. Din aceea[i spi]\
descinde [i scriitorul a c\rui oper\, de surs\ pur
clasicist\, `[i transcende, `ns\, cu bun\ [i
rodnic\ m\sur\, spa]iul matricial de inspira]ie.
N\scut la trei ani dup\ mijlocul secolului
(pe care `l sim]im din ce `n ce mai mult) trecut,
`n inima urban\ a regiunii rom=ne[ti despre
care locuitorii ei `n[i[i spun, f\r\ urm\ de
sfial\ mincinoas\, c\ „`i fruncea“ – ]\rii, de
bun\ seam\, fapt ce avea s\ se dovedeasc\ [i
adevereasc\ din plin, cu prisosin]\, `n zguduirea
din decembrie ’89: azi `n Timi[oara,
m`ine-n toat\ ]ara –, Dan Negrescu a parcurs,
`nc\ din cea mai spornic\ june]e studioas\,
acel segment al traseului clasicist al literelor
c\ruia nu va `nceta, ulterior, s\-i ridice [i dedice
templul pasiunii lui intelectuale: latinitatea.
A[a au ap\rut [i `mbog\]it, treptat, bibliografia
rom=neasc\ a studiilor de literatur\
te absolut\, de ideea de avea o piatr\ de `ncercare
perfect\ pentru tot angrenajul de lucruri
contraf\cute cu care ne `nconjur\m, de la
plastic [i faim\ p`n\ la prietenie [i dragoste.
Ideea naufragiului care mai p\streaz\ `n el o
parte de paradis, `mpletit cu stihiile, din care
ori ie[i adev\rat ori nu ie[i deloc. Ori bun, ori
r\u. Un pic de `mp\r]ire `ntre alb [i negru nu
stric\. {i `mi mai plac c\r]ile m\rii. Ale cor\biilor,
aerului s\rat [i ale b\rba]ilor mi[to care
[tiu citi drumul [i pe cer, dup\ stele, [i care pot
lupta cu fapta, vorba [i mintea. Tot ni[te naufragia]i.
De aici [i aventura mea cu O mare de
maci. Orele c`nd am citit cartea asta au fost
orele magice ale anului 2008. C`nd parcurgeam
ultimele pagini, eram la munte, f\r\
electricitate, am citit cu ochii `n lacrimi din
pricina sfor]\rii, p`n\ ce nu s-a mai putut, nu
mai vedeam nimic. {i am dozat viteza la fix.
C`nd a venit bezna, ajunsesem la sf`r[it.
~mi plac deopotriv\ marii clasici, autorii
populari f\r\ premii [i marii iconocla[ti.
Acum c`]iva ani am v\zut un nou film dup\
M`ndrie [i prejudecat\ [i am luat din reflex
cartea din bibliotec\, de curiozitate, s\ v\d c`t
de mult se inspirau anumite secven]e de acolo
(s`nt o mare consumatoare de ecraniz\ri, a[
vedea la nesf`r[it ecraniz\rile unor c\r]i care
mi-au pl\cut). Nu o mai citisem din vremea
facult\]ii. De la c`teva scene am ajuns s\ o
citesc din nou. Cu pasiune. {i m-am g`ndit
atunci de ce naiba `mi place, pentru c\ eu nu
simt cine [tie ce afinitate cu personajele feminine
de acolo, stilul nu e menit s\ te `nnebuneasc\,
nici pasiuni epocale nu s`nt, e o carte
a m\surii `n dragoste, a decen]ei, care numai
material pentru un roman care s\ te dea pe
spate nu s`nt. E chiar o pledoarie pentru dragostea
care trece prin cap versus cea romantic\...
Ce poate fi mai resping\tor dec`t asta,
c`nd cititorii vor s\ fie taman invers? Dar este
o lume `ntreag\ `n cartea aceasta. La antipodul
colegei Emily Bronte, cu s\lbatica poveste
de dragoste `ntre Heathcliff [i Catherine, ce
cuminte e Austen. Dar e la fel de cuceritoare.
latin\ (tardo-antic\, preponderent [i insistent
patristic\), exegeze al c\ror merit primordial
st\, dup\ p\rerea mea, `n privirea pe care filologul
– ap\s asupra acestui cuv`nt – o arunc\,
luminoas\ [i limpezitoare, peste o lume latin\
cu totul aparte, aceea a cuv`ntului uman ca
nimic altceva dec`t slujitor al Credin]ei: parafraz`nd,
o lume `n care philologia se v\dea o
exclusiv\ ancilla theologiae. Studiile literarculturale
ale lui Dan Negrescu, a c\ror nici
m\car simpl\ men]iune nu-[i are locul aici, [iau
c`[tigat, `n profund contrast, un teritoriu
clar delimitat `n raport cu zona general\ a bibliografiei
teologice, astfel `nc`t detaliile
r\m`n la dispozi]ia tuturor utilizatorilor ulteriori.
Cum [i traducerile din aceea[i literatur\
latin\ patristic\, nu mai pu]in semnificativ [i
din afara ei (Carmina Burana, `n edi]ia de la
Paideia, spre exemplu), completeaz\ zona
preocup\rilor unui clasicist care a recunoscut
`n latinitate glasul cu vibra]iile cele mai pur
umanist rezonante ce s-a auzit vreodat\ din
Antichitate p`n\ ast\zi.
Pe toate acestea le las, a[adar, nu deoparte,
ci al\turi. Pentru c\, de la un an la altul [i de
la un deceniu mai departe, c\r]ile [tiin]ei lui
Dan Negrescu – devenit, `ntre timp, urma[ul
la Catedra universitar\ timi[orean\ de Limbi
Clasice al lui Gheorghe Toh\neanu [i pios cultivator
al memoriei unui alt maestru, Constantin
Noica – s-au rostuit [i a[ezat l`ng\ alte
c\r]i, de c\tre care au fost continuate, `ntregite.
Epistolar imperial (Bucure[ti, Editura
Paideia, 1998) [i ~nsemn\rile Sf`ntului Renatus
(Timi[oara, Editura Marineasa, 2001) au
pus, pe r`nd, bazele tripticului latin – ca surs\,
cadru, personaje – care a condus la fundamentarea
Trilogiei imperiale (Timi[oara, Edi-
21
Pentru c\ opereaz\ cu un material ingrat, este
fabulos ceea ce reu[e[te s\ fac\. {i mi-am dat
seama c\ de mult nu am mai avut revela]ii
literare adev\rate, ca atunci c`nd citeam c\r]ile
unor clasici. Mi se pare c\ autorii au `nceput
s\ acorde tot mai mult\ aten]ie artificiului
de stil. Scriitorul se ia tot mai mult `n calcul
pe el `nsu[i, vrea s\ fie ghicit printre r`nduri,
interesant, ca un personaj. Pentru mine, asta
d\r`m\ [andramaua. Nu m\ intereseaz\ scriitorul.
M\ intereseaz\ personajele lui. Nu m\
intereseaz\ c\r]ile `n care `l tot reg\sesc pe el,
cel ce scrie, oric`t de bine ar fi scrise. Nu `mi
plac exerci]iile de stil evidente. Nu vreau s\
simt m`na scriitorului, ego-ul lui. Cred c\ asta
este ceea ce m\ re]ine la Rushdie, simt c\ `[i
prive[te personajele pu]in cam de sus; prefer
realismul magic din Un veac de singur\tate al
lui Marquez, care nu este de altfel unul dintre
romanele mele de c\p\t`i (`n general, nu m\
dau `n v`nt prea tare dup\ orice fel de realism
magic, prefer scriitorii care au trecut de el sau
nu l-au `ncercat niciodat\). Dar acolo personajele
s`nt singure pe lume, fiecare cu planeta
lui de nebunie, marele p\pu[ar nu e cu ei [i
atunci reu[esc s\ m\ pierd `n povestea lor,
ceea ce `nseamn\ foarte mult deja. Am avut
`ntotdeauna o atrac]ie pentru c\r]ile, filmele,
chiar [i oamenii care [tiu s\ deschid\ o nou\
lume, o pr\pastie `n spatele unei linii, un h\u
`n spatele unei imagini bidimensionale. Din
pricina asta cartea r\m`ne pentru mine pe
locul `nt`i – e cel mai mic recipient, cea mai
concentrat\ esen]\ a lumilor mari pe care le
primim cadou, `n afar\ de cea care ni se d\ la
na[tere. {i eu nu tr\iesc pe lumea asta care mi
s-a dat, cea „de afar\“, ci pe lumile pe care le
primesc cadou de la autori, regizori sau doar
oameni deosebi]i, care umbl\ `nf\[ura]i `n
haloul lor personal, `n propria lor planet\
interioar\. {i, c`nd `i vizitez, le duc [i eu ceva
de pe planeta mea...
interviu realizat de Laura Gu]anu
tura Marineasa, 2002), completate [i `ncheiate
prin Romanul lui Constantin (Timi[oara,
Editura Marineasa, 2005). Cu mult `nainte
s\-[i definitiveze (?) opera, Dan Negrescu intr\
deja `n istoria literar\: profesorul Alexandru
Ruja, `n remarcabila sa exegez\ a literaturii
rom=ne de la vestul ]\rii (Parte din `ntreg.
Vol. II. Timi[oara, Editura Excelsior, 2000,
pp. 65-68; a se vedea [i Printre c\r]i, Editura
Universit\]ii de Vest din Timi[oara, 2006),
urmat de al]ii, `l clasicizeaz\. Inclusiv `n dic-
]ionare biobibliografice ale scriitorilor.
Poate p\rea paradoxal, dar nu aceste c\r]i
ating latura cea mai profund\ [i, astfel, cea
mai original\ a scriitorului Dan Negrescu (`ntre
altele, [i un vitriolant publicist, cum o atest\
volumele interludice Raport despre starea
na(ra)]iunii, Editura Marineasa, 2003 [i, mai
cu seam\, Tablou cu siguran]\. O panoram\
clasicist-patristic\ a isteriei rom=ne[ti, ibid.,
2007). Atunci c`nd iese din parametrii imaginarului
spa]io-temporal al Antichit\]ii latine,
geniul scriitorului irumpe de-a dreptul. S-a `nt`mplat,
de un „cinism elegant [i categoric“,
dup\ propria declara]ie (Raport, p. 121), `n
faimosul Do ut des. Breviar despre cer[it (cu
exemple [i solu]ii), Editura Marineasa, 2000,
despre care am avut pl\cerea s\ scriu. Se
`nt`mpl\, miorobolant [i aparent deconcertant,
`n ultim ap\ruta sa carte de proz\, publicat\ la
aceea[i constant fidel\ Editur\ Marineasa [i
purt`nd un titlu care, dincolo de simplele
rezonan]e fonetice, `[i plaseaz\ finalmente
eroii, dup\ toate avatarurile lor mai mult sau
mai pu]in glorioase, tot `n spa]iul celest, ca [i
`n cazul mitului germanic al Walhallei: Mehala
din ceruri. O mitologie pentru cunosc\tori
(2010).
mai 2011

22
TIMPUL
Congresul European
pentru Libertatea Media
LUCIAN MERI[CA
Bologna, Italia, mai 2011. ~nt`mplarea a f\cut
s\ fiu singurul jurnalist din Rom=nia prezent
la Congresul European privind Libertatea Informa]iei
sau Pluralismul Media 1 . Din Rom=nia
au mai participat Ioana Av\dani, directoarea
Centrului pentru Jurnalism Independent [i Liana
Ganea, coordonatoare la Agen]ia Na]ional\ de
Monitorizare a Presei. Invita]ia ne-a fost adresat\
de c\tre European Alternatives, o organiza-
]ie transna]ional\ a societ\]ii civile, av`nd mai
multe sedii europene – printre care la Londra [i
la Cluj. Forumul trans-na]ional European Alternatives
a organizat workshop-uri regionale la
Roma, Ia[i, Stara Zagora, Londra, Madrid, Marsilia,
Bologna, urm`nd s\ se desf\[oare alte `nt`lniri
la Paris, Bucure[ti, Barcelona sau Sofia. Temele
abordate au fost sau vor fi, pentru lunile
care urmeaz\: Libertatea Media, Dreptul muncii,
Migra]ie [i Azil, Drepturile popula]iei rroma,
Drepturi legate de orientarea sexual\, Lupta `mpotriva
mafiilor. Ac]iunea la care am participat `n
Italia a fost, de fapt, `ncheierea unui forum [i a
unui festival trans-european, ce au implicat participarea
a 20 dintre cele 27 de state ale UE.
Congresul European privind Libertatea
Media a avut loc la Sala Borsa, cea mai mare
mediatec\ din Italia – de fapt, o pia]\ acoperit\
din centrul ora[ului Bologna, sub auspiciile
Alliance Internationale de Journalistes (AIJ, din
care fac parte) [i Reporters Sans Frontières
(RSF). Au participat: reprezentan]i ai societ\]ii
civile, activi[ti, ziari[ti, profesori de la prestigioasa
Universitate din Bologna [i de la Sorbona,
europarlamentari, precum [i persoane din
administra]ia public\ italian\.
Reporters Sans Frontières a editat [i a `mp\r-
]it `n sal\ o Hart\ mondial\ a libert\]ii presei.
Italia, al\turi de Rom=nia [i de ]\rile recent intrate
`n UE, ocup\ o pozi]ie de mijloc `n acest
clasament (noticeable problems, problèmes sensibles),
frunta[e fiind }\rile Nordice. ~ntr-o „situa]ie
dificil\“ a libert\]ii presei se afl\ Turcia,
Ucraina, Belarus. De specificat totu[i un am\nunt:
acest clasament sui-generis nu este realizat
`n func]ie de calitatea actului jurnalistic, ci
numai de m\sura `n care omul de media `[i poate
vedea nestingherit de profesia sa. Dup\ cum se
poate observa la o analiz\ mai atent\, s`nt avute
`n vedere dou\ chestiuni diferite. Mai `nt`i, o
cuantificare a libert\]ii presei din perspectiva libert\]ii
jurnalistului (de a se exprima f\r\ a avea
consecin]e juridice sau fizice…) – de aceast\
perspectiv\ se ocup\ RSF. ~n al doilea r`nd, o a
doua evaluare se refer\ la libertatea produsului
jurnalistic – respectiv deontologia actului jurnalistic
– reflectat\ `n PANORAMA, publica]ie a
AIJ. Alliance Internationale de Journalistes,
condus\ de doamna Manola Gardez, are ca
preocupare deontologia [i etica jurnalistic\.
A[a dup\ cum precizeaz\ organizatorii, Festivalul
Transeuropa, care a precedat Forumul
Media, s-a dorit a fi, `n acela[i timp, un festival
cultural [i un eveniment politic. Este primul festival
de acest fel desf\[urat simultan `n dou\sprezece
ora[e europene, care – promov`nd democra]ia,
egalitatea de [anse [i cultura, dincolo
de statul-na]iune – a c\utat s\ construiasc\ un
spa]iu comun, politic [i cultural.
Punctul culminant l-a reprezentat Forumul
European privind Libertatea Media, ]inut `n
capitala Regiunii Emilia-Romagna din Nordul
Italiei. Libertate sau Pluralism Media – al
doilea termen fiind mai aplicat: pentru c\, dac\
toate tabloidele [i toate televiziunile au libertatea
s\ prezinte ce vor, dar to]i aleg acela[i
lucru, atunci nu se mai poate vorbi¸ cu adev\rat,
de pluralism media. {i acest lucru se `nt`mpl\
`n Rom=nia. Celelalte teme principale,
subiecte ale evenimentelor politice, artistice [i
culturale din celelalte unsprezece ora[e euro-
pene, s-au referit la migra]ie, problematica
rromilor [i drepturile sociale.
Cine s-a aflat `n „vagoanele“ acestui tren
trans-european? Societatea civil\, `ntre ziari[ti [i
magna]i ai presei, apoi `ns\[i presa, `ntre interese
partinice, guverne na]ionale [i Comisia
European\, sf`rtecat\ `ntre mari magna]i ai
diferitelor industrii, inclusiv cele de armament,
mari oameni de afaceri care vor s\ conduc\ [i
mari trusturi de pres\. Dar pot exista media absolut
independente? Ori dependen]a/ cenzura
politic\ poate fi `ntrecut\ doar de c\tre dependen]a/
cenzura economic\?
Miza acestui Forum Media, dac\ este s\ se
mearg\ p`n\ la cap\t, este de a se str`nge un
milion de semn\turi, din cel pu]in [apte state
membre, pentru a putea `nainta o peti]ie oficial\
Comisiei Europene, iar Comisia European\ s\
elaboreze o Directiv\ `n acest sens. Eventual s\
se creeze noi posturi de monitori ai Libert\]ii/
Pluralismului Presei, `n fiecare stat membru,
respectiv la nivel de UE. Un nou h\]i[ birocratic,
o nou\ cheltuial\, un nou bir de trimis la
Bruxelles, ar putea spune unii. De asemenea,
este posibil ca o astfel de ini]iativ\ s\ fie cuprins\
`n organismele deja existente la nivel comunitar,
`ns\rcinate cu respectarea drepturilor omului.
Per ansamblu, am putea considera c\ e o
idee u[or anticipativ\, dac\ nu prematur\ – asta
e problema stringent\ a Europei de azi? – dar, `n
„Lumea Veche“, am `nv\]at c\ tot ce nu e f\cut
cu anticipa]ie [i imagina]ie ajunge s\ aib\ consecin]e
tardive, care nu mai pot fi evitate.
Problema este dac\ ne dorim cu adev\rat –
noi, ziari[tii [i noi, publicul, societatea civil\ – o
monitorizare a presei. Sau s-ar putea s\ regret\m
c\ ne-am dorit mult ceva [i… chiar se `mpline[te?
Este adev\rat c\ exist\ derapaje monopoliste
ale presei, [i `n Fran]a, [i `n Rom=nia, [i
mai ales – exemplu cunoscut! – `n Italia, precum
[i `n multe alte ]\ri. Dar, pe de alt\ parte,
unde altundeva `n lume exist\ o mai mare libertate
a presei [i o democra]ie (inclusiv a informa-
]iei) dus\ p`n\ la ultimele ei consecin]e, dec`t pe
B\tr`nul Continent? Libertate de informare care
nu `nseamn\ suprimarea a ceea ce nu ne convine,
ci alegere, pluralism. E bine s\ `ntrevezi, s\
planifici pasul urm\tor, ca la dans, dar nu cumva
o monitorizare a libert\]ii presei, s-ar putea `ntoarce
chiar `mpotriva acestei libert\]i de alegere,
de mi[care, fac`nd-o s\ [chiop\teze?
Conteaz\ mai pu]in ast\zi num\rul spectatorilor
prezen]i `n sal\ (`n cazul de fa]\, Auditorium
„Enzo Biagi“, Sala Borsa), deoarece manifestarea
a beneficiat intens de serviciile New
Media, adic\ a putut fi urm\rit\ `n timp real,
online, prin post\ri interactive pe Twitter
[http://twitter.com/#!/SegoPruvo/europeanalternatives].
Dezbaterea public\ prezent`nd
starea presei `n Europa a fost de asemenea g\zduit\
de „EuropeDirect“ – prin transmisie livestream
TV pe www.altratv.tv [http://www.altratv.tv/diretta.php].
S-au putut pune astfel `ntreb\ri
online ([i primi, prompt, r\spunsuri) de c\tre persoane
interesate de subiectul discu]iilor, indiferent
de ]ara sau de fusul orar `n care se aflau.
Libertate ori pluralism media? – `n ceea ce
prive[te receptorul ori emi]\torul, produc\torul
informa]iei; produsul jurnalistic; proprietarul
mediumului respectiv. Acum devine tot mai
ieftin, chiar gratuit, s\ devii tu `nsu]i o surs\ de
informa]ie – vezi rolul bloggerilor, al re]elelor
sociale de tip Facebook sau Twitter `n informare
[i influen]are. Credibil\? Se pare c\ da,
dup\ evenimentele de la Chi[in\u, apoi din statele
arabe. Pe de alt\ parte, prin aceast\ diluare
a jurnalismului profesionist, nu se risc\ [i mai
mult decredibilizarea acestei meserii, precum
[i relativizarea valorilor media transmise? S-ar
putea spune c\ e deja prea t`rziu pentru aceste
`ntreb\ri, societatea postmodern\ merge mai
departe, [i nu numai Breasla Informa]iei se
„democratizeaz\“, dar [i alte „bresle“, precum
cea a s\n\t\]ii, a politicii, poate chiar a culturii.
{i, a[a cum ne-am `nv\]at s\ constat\m `n lumea
post-pluralist\ `n care tr\im, aceste lucruri
(de-valoriz\ri, dilu]ii, schimb\ri de rol, disenchantments)
nu s`nt bune sau rele `n sine, ci se
`nt`mpl\.
Pe aceast\ linie, `n acest algoritm, se poate
merge deci de la libertatea ziaristului, la li-
Vitraliu
bertatea produsului media, dar se poate prelua
[i o alt\ analogie social-politic-cultural\ la
mod\, ori multicultural\ (pentru c\ tot s-a vorbit
`n ultima perioad\ despre acest multiculturalism
e[uat `n mari ]\ri europene precum
Marea Britanie, Germania sau Fran]a). Putem
a[adar `ntrevedea o grada]ie a libert\]ii presei
(analog unei grada]ii a drepturilor colective) –
de la centralism (din punctul de vedere al libert\]ii
media), urmeaz\ apoi democra]ia, care
aduce pluralismul, diversitatea ideilor [i posibilit\]ilor,
merg`nd mai departe, multiculturalismul
– av`nd ca reprezentare ghettoizarea
presei (vorbim la „Radio Beurre“, Paris, `n
arab\ [i ne ascult\m doar noi `ntre noi?). Etapa
cea mai avansat\, ideal\ [i idealizat\: interculturalismul
(`n ceea ce prive[te media). Adic\
vorbim ca s\ ne `n]elegem cu to]ii. Ideal dar
imposibil, pentru c\ fiecare medium are propriul
s\u limbaj, o personalitate [i un punct de
vedere distincte [i propriile interese, f\r\ `ndoial\.
Aceast\ gradare a libert\]ii de afirmare [i
de informare, de la centralism, trec`nd prin
pluralism [i multiculturalism, spre interculturalitate,
poate fi utilizat\ [i `n privin]a libert\]ii
presei – `n comunit\]ile majoritare, ori `n/ [i
dinspre comunit\]ile minoritare. A[adar, massmedia
european\ – cu „v\l“, sau f\r\ „v\l“?
V\ aduc aminte, au fost prezente la acest
congres european de la Bologna, al\turi de
European Alternatives, cele dou\ forumuri
profesionale de dezbatere: Reporters Sans
Frontières – libertatea jurnalistului; [i Alliance
Internationale de Journalistes – libertatea produsului
jurnalistic/ mediatic. P`n\ la urm\,
Congresul European pentru libertatea/ pluralismul
media ne prive[te pe to]i, online sau
offline. Dori]i ca presa european\ s\ fie monitorizat\,
pentru a evita derapajele monopoliste?
Dori]i un nou Ombudsman, func]ionar
na]ional [i/ sau european, care s\ supravegheze
ce ([i de ce) se `nt`mpl\ `n pres\? Libertatea
informa]iei are nevoie de un monitor, de un
poli]ist de proximitate mediatic\? Libertatea
Media, odat\ dezl\n]uit\, are nevoie de un Big
Brother? Ochiul presei vede tot, `n afar\ de
ceea ce este `n spatele s\u? Da sau nu?
[alte informa]ii, pe http://www.euroalter.com/]
1 Liviu Antonesei, de asemenea invitat, nu a
putut lua parte, av`nd o problem\ de s\n\tate. De
remarcat `ns\, sub semn\tura sa, excelenta suit\ de
articole pe tema libert\]ii [i a istoriei media din
Rom=nia post 1989 – „Presa noastr\ cea de toate
zilele“ – `n Observator Cultural.
mai 2011 www.timpul.ro
P
CREATIV
METALCO
Produc]ie Publicitar\
Policromie de mari dimensiuni, litere [i
sigle volumetrice, tuburi spectrale, firme
luminoase, inscrip]ion\ri, copertine,
totemuri, bannere, panouri,
www.creativ-metalco.ro

Vitraliu
BOGDAN ULMU
„Nu s`nt f\cut\ pentru meseria de actor!“
– declar\ actri]a de revist\ Cristina Stamate,
`n Adev\rul din 13 ianuarie 2011.
N-o contrazic: dar dup\ 40 de ani de
actorie, observ\ asta?!...
*
M\-nt`lnesc cu prietenul meu Marius, buc\tar-[ef
la un local pentru studen]i. ~l `ntreb
ce m\n`nc\, la pr`nz, [i face o figur\ cumplit\:
„De m`ncare-mi arde? Dup\ ce g\tesc
400 de por]ii?! Buah!“
Salt `napoi, `n timp: un ginecolog din
Satu-Mare, c\s\torit cu o frumoas\ actri]\
www.timpul.ro
unguroaic\, `mi explica cum trateaz\ [i testeaz\
gravidele; dup\ cele ce-mi povestea
(nu le pot reproduce aici, din pudoare!)
deduceam c\ nici lui nu-i mai ardea de
femei...
{tiu c\ nici balerinii nu-s ferici]i, din
acest pdv. Bine c\ nu fac parte din nici una
dintre categoriile socio/ profesionale
amintite...
*
„Caragialia non s`nt turpia!“ – amuzant
calambur al lui Liviu Papadima.
*
~i spun actri]ei F., dup\ premiera cu O
scrisoare pierdut\, la Bac\u, c\-i a treia femeie
care-i d\ via]\ lui Dandanache.
TIMPUL
FIGURINE DE STIL
Imagine satelitar\ a st\rilor
de spirit [i suflete[ti
CRISTINA
FLORESCU
~n contextul ploilor/ neploilor, frigului/
c\ldurilor cotidiene, s\ ne oprim pu]in la limbajul
meteorologic.
Etimologiile grupului lexical central reflect\
dominanta francez\. De exemplu, dac\ urm\rim
familia lexical\ axat\ pe termenul care
define[te disciplina, aceasta cuprinde: meteor,
meteorit, meteoric, meteorologie, meteorograf,
meteorografie, meteorolog, meteoroscop etc.,
to]i termenii rom=ne[ti provenind din echivalen]ii
francezi respectivi (fr. météore, météorite,
météorique, météorologie, météorographe,
météorographie, météorologue, météoroscope
etc.) (cf. DLR). Atunci c`nd urm\rim termenii
intra]i `n literatura de specialitate relativ recent
(un recent al ultimilor zeci de ani), originea
francez\ (advec]ie, gradient) alterneaz\ cu cea
englez\ (predictor, predictand). Nu explic ce
`nseamn\ aceste cuvinte – nu ca s\ adaug o
not\ de mister semantic, ci pentru a evita alunecarea
spre disocieri matematico-fizico-meteorologice
inutile `n cazul de fa]\.
Uneori, obosi]i de ne`n]elegerile lumii rom=ne[ti,
ajungem s\ credem c\ o simpl\ disociere
terminologic\ ne poate trimite spre abisurile
unor mentalit\]i de neam, de religie sau de
regim politic. De aceea, adesea, este mai bine
s\ renun]\m la despicarea firului `n c`te-vor-s\fie
[i s\ alunec\m lene[ `n considera]ii subiective.
Este unul dintre rosturile frumoase ale
eseurilor, printre foarte multe altele.
Pentru c\, s\ spunem, ce ar `nsemna s\ `ncerc
acum o explica]ie exact\ despre cum se
structureaz\ distinc]ia f\cut\ de mine (`n titlul
Figurinei de ast\zi) dintre o stare de spirit [i o
stare sufleteasc\?
Nu-mi g\sesc starea de spirit necesar\ pentru
a explica domniilor voastre care dintre st\rile
mele suflete[ti m\ face s\ fiu profund nemul]umit\
ori de c`te ori aud la buletinele meteo
adjectivul satelitar din sintagma specializat\
imagine satelitar\.
Prezen]a cuv`ntului satelitar este pe deplin
justificat\ `n terminologia meteorologic\ rom=neasc\.
Desemneaz\ un referent definit `n acest
caz punctual ca „imagine dinamic\ (a fenome-
nelor atmosferice) ob]inut\ prin intermediul
sateli]ilor (meteorologici)“. ~[i are seria paradigmatic\
adecvat\ bine limbii rom=ne: solar,
lunar, stelar. Prin urmare adjectivul satelitar
`nseamn\ „care provine de la satelitul (meteorologic)“
a[a cum solar (cf. lumin\ solar\)
`nseamn\ „care provine de la Soare“. Ecua]ia
lingvistic\ se dovede[te profund corect\. Imagine
satelitar\ nu spune nimic `n plus [i ceea
ce spune este at`t pe `n]elesul specialistului, c`t
[i pe acela al neofitului cititor sau ascult\tor.
Atunci de unde provine nemul]umirea mea?
Ce nu-mi convine? De ce epiderma mea semantic\
tresare mereu `mpuns\ lexical? Dac\
imaginea satelitar\ ar fi un fenomen atmosferic,
da, atunci s-ar putea justifica una sau alta
dintre st\rile mele suflete[ti. Pentru c\, cel pu-
]in `n limba rom=n\, exist\ o rela]ie lexical\ demonstrat\
lingvistic `ntre fenomenul atmosferic
[i starea fiin]ei omene[ti. (Aten]ie `ns\, rela]ia
este unilateral\; respectiv, dac\ mie `mi tun\ [i
`mi fulger\, niciodat\ tunarea [i fulgerarea nu
au nemul]umiri; dac\ m\ `ntunec ori m\ `nseninez
la aflarea unor ve[ti, `ntunecarea [i `nseninarea
cerului nu depind de triste]ile [i bucuriile
mele). Prin urmare, cam tot ce se manifest\
meteorologic la nivelul atmosferei are reflex
lexical `n registrul st\rilor noastre de spirit.
B\tr`nul are pletele ninse, t`n\rul este vijelios,
furtunos, atacul unei armate – viforos, avem
cei mai mul]i dintre noi o brum\ de avere, b\rbatul
doarme tun (form\ veche [i popular\ care
`nseamn\ „tunet“). De asemenea, femeia se
`nnegureaz\ la fa]\, copila este tr\snet de frumoas\,
o civiliza]ie apune, [mecherul d\ cea]\
adesea celui corect, privirea se `nce]o[eaz\,
g`ndirea se `mp`cle[te, toate rela]iile sociale
interne sau interna]ionale pot `nghe]a sau se
dezghea]\, plou\ cu mesaje de protest, gestul
hackerului este fulger\tor [i multe altele de
acela[i soi semantic.
Evident, `ns\, c\ imaginea satelitar\ nu face
parte din categoria fenomenelor atmosferice.
Ea le red\, le `nregistreaz\. Prin urmare nepl\cerea
mea lexical\ nu este `n nici un fel justificat\
lingvistic.
Dac\ lu\m faptele la m\run]it, vedem c\ aceast\
bine pus\ la punct tehnic\ de `nregistrare
[i redare a fenomenelor din atmosfer\ m\ poate
totu[i `ngrijora sinistru-ludic dac\ urm\rim
acela[i fir al rela]iei semantice. Doar se afirm\
adesea (c`nd `n registru science fiction, c`nd
„din b\tr`ni se spune c\ dac\ bat clopotele...“,
c`nd „pe surse“) c\ fenomenele atmosferice pot
fi induse. Cum s-ar spune, se poate t\ia grindina,
poate fi st`rnit\ tornada, ropotele de
ploaie pot fi generate prin mecanisme tehnice
superdotate [i alc\tuite cu pasiune de eistei-
nieni (ori frankensteinieni). Iar dac\ fenomenul
atmosferic poate fi determinat, starea sufleteasc\
a masei de oameni ar putea fi [i ea distorsionat\.
Adic\ m`ine-poim`ine ne putem trezi c\ nervozit\]ile
noastre (s\ zicem) ar putea fi r\sp`ndite
la nivelul mapamondului. ~ntrist\rile, veseliile,
momentele de agita]ie existen]ial\, de
iubire, de dor, de team\, de obedien]\ sau de
revolt\, de fric\ atavic\, toate-toate s-ar proiecta,
prin bezmetic\ inducere, ca imagini satelitare
ale sufletului nostru.
Nu m\ intereseaz\ scopul benefic sau malefic
al presupuselor determin\ri. Nu caut motiva]ii
violete, determinate prin st\ri mai mult
sau mai pu]in hipnotice. M\ joc, numai, presupun`nd
semantic imagini hilare cu popula]ii
`ntregi supuse unui pl`ns r\v\[itor sau hlizinduse
dement pe baze induse. Veselii bizare `n
timp ce c`inii url\ a pagub\ socio-lingvistic\.
Prin urmare, ca s\ fiu sincer\ cu mine `ns\mi,
imaginea satelitar\ `mi creeaz\ o stare
abisal\ de infinit controlat.
Ca [i cum cineva ar butona direc]ia privirilor
uria[e ale Dumnezeirii. Nu meteorologul.
Acesta este un om de [tiin]\ cu statut unic `n
lumea cercet\rii pentru c\ este pus `n situa]ia
de a alc\tui prognoze vitale pentru zone geografice,
pentru diverse popula]ii, adesea pentru
`ntreaga civiliza]ie. Meteorologul duce pe
umerii lui povara unei Casandre care trebuie
mereu [i mereu s\ ofere unor ne`ncrez\tori
previziuni, a[adar formule finale, fixe, despre o
fenomenologie caracterizat\ `n `ns\[i esen]a ei
prin mi[care [i deplasare. Ei trebuie s\ fie exper]i
`n interpretarea ecografiilor apar]in`nd
unor organisme cere[ti care sufer\ ve[nic o extrem
de rapid\ trasformare.
Mi[carea agitat\ a norilor, transmis\ televizat
dinspre satelit, de deasupra lumii p\m`nte[ti,
poate fi imaginat\ ca venind nu de la un
instrument meteorologic, ci de undeva, de dincolo
de oriunde. Imaginea satelitar\ cuprinde
inclusiv proiec]ia p\m`ntului de sub picioarele
mele. La buletinele meteo TV, foirea spectaculoas\
a norilor albi [i cea a maselor amenin]\toare
de aer colorat, `mi pare c\ proiecteaz\ un
glob p\m`ntesc transformat din realitate cosmic\
`n cosmi-comic\rie.
M\ `ntreb ce ar spune Italo Calvino pus `n
fa]a unor imagini satelitare. Nu m\ refer `nt`mpl\tor
la scriitorul italian. Nu este lipsit de importan]\
faptul c\ p\rin]ii lui au fost botani[ti [i
fratele mai mic – geolog. Leg\turile lui cu P\m`ntul
[i Cosmosul erau speciale. Italo Calvino,
fiin]\ sensibil\, modern\, poate nu ar spune
nimic. ~ns\ `mi place s\ cred c\ ar exclama
„Mamma mia, totu[i, s`nt oameni aici!“.
Jurnalul unui ludic irecuperabil
Uimit\-mi r\spunde, aproape jignit\:
„Mie mi-a spus regizorul c\-s prima!“.
Nu e[ti, drag\! Mai documenta]i-v\!...
*
Diminea]a, `n microbuz, f\r\ s\-mi propun
ascult o emisiune radio prezentat\ de
Monica Anghel: ce zice dodoloa]a gurist\?
„To]i ascult\m manele, ce s\ ne mai ascundem
dup\ deget!?“
Afirma]ia m\ las\ bujbei: fiindc\ vine de
la o c`nt\rea]\ cu preten]ii; [i-apoi, deoarece,
z\u, m\ jur pe ce vre]i, eu REFUZ s\ ascult
manele!
Nici Gu]\ [i Salam nu ascult\ Mozart!...
23
A sosit
tr\sura
domnului!
LUCIAN PARFENE
Vineri, 29 aprilie, ora 19:00, FIX: „A
sosit tr\sura domnului“, un spectacol de
Bogdan Ulmu.
Cu alte tr\suri au sosit [i: Erica Moldovan,
Emanuel Florentin, Aurelian B\l\i]\,
Geo {fai]er, Denisa P`r]ac [i Vlad Baba.
Pe jos am sosit [i eu [i am v\zut...
O pies\, adaptare dup\ Monsieur
chasse, de Georges Feydeau, care te
captiveaz\ `nc\ de la `nceput. Partituri minunate,
replici savuroase, un text decent,
inteligent, umor, suspans, `ncurc\turi,
scrisori r\t\cite, poli]i[ti, amante… toate
intr`nd [i ie[ind, fie pe o u[\ turnant\, fie
dintr-un dulap mirosind a naftalin\, fie din
esen]a comediei.
V`n\toarea e pretextul, dragostea liantul,
scrisoarea – motivul pentru ca, `n final,
toate personajele s\ scape basma
curat\, vinova]i fiind `n cele din urm\…
pantalonii domnului.
A[a s\ fie, oare?
Decorurile-s simple, dar conving\toare,
lumini – ba lum`n\ri, ba reflectoare.
Jocul actorilor: Erica Moldovan (Leontine)
– str\lucitoare, Denisa P`r]ac (Babet,
Madam Latour) – plin\ de seduc]ie, Emanuel
Florentin (Moricet) – conving\tor [i
„inocent“, „b\ie]ii“ Aurelian B\lai]\
(Bridois), Geo {fai]er (Cassagne), Vlad
Baba (Gontran) – jobene, pantaloni, tutun
[i, nu `n cele din urm\, Bogdan Ulmu (Duchotel)
– regizor [i actor `n acela[i timp,
burghezul „`mp\timit de v`n\toare“, un
mincinos, un adulterin perfect. Ce rol… [i
ce regie!
Precum se [tie, `n societatea de-alt\
dat\, pe vremea lui Feydeau, p\durile
Fran]ei erau pline de v`nat (nu ca acum,
c`nd c\prioarele ori coco[ii de munte s`nt
exponate filatelice). La `nceput au fost
cartu[ele, apoi, [ase iepuri de cas\ [i [ase
iepuri de c`mp, ni[te telegrame, dar... s\
trecem peste [i s\ vedem ce s-a-nt`mplat.
~n primul r`nd `ncurc\turile. Ba nu, gre-
[esc! Amantele s`nt primele! Ba nu… ce
naiba… domnul v`neaz\… e at`t de simplu.
Nu… Nu! A sosit tr\sura, aici e `ntors\tura!
{i ar mai fi [i sl\biciunea… desigur
cea uman\. S\ povestesc… s\ irosesc cuvinte,
c`nd cel mai bine ar fi s\ merge]i
chiar dumneavoastr\ `n persoan\… la
Ateneu… ~n T\t\ra[i. Nu e departe, nu
chiar la margine de Ia[i. {i s\ m\ crede]i pe
cuv`nt de-ave]i amant\, nu e o dram\ de o
lua]i. Din sal\ ve]i ie[i mai `nv\]a]i. Parol!
Cred c\ m-am dat de gol... Chema]i
tr\sura, Monsieur!
mai 2011

24
Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu,
Liviu Antonesei, Al. C\linescu,
Emil Brumaru, Valeriu Gherghel,
Liviu Leonte, Dan Petrescu,
Alexandru Zub
Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam)
Paula Braga Šimenc (Ljubljana)
Bogdan C\linescu (Paris)
Eva Defeses (Lisabona)
Mircea Gheorghe (Montreal)
Aliona Grati (Chi[in\u)
Ramona Mitric\ (Londra)
Ana-Maria Pascal (Londra)
Bogdan Suceav\ (Los Angeles)
William Totok (Berlin)
mai 2011
Redactor [ef:
Gabriela Gavril
Redac]ia:
Radu Andriescu
Constantin Arcu
Sorin Bocancea
Claudia Fitcoschi
Andreea Grinea
Mihai Mocanu
Elena Raicu
Lucian Dan Teodorovici
George {ipo[
Bogdan Ulmu
TIMPUL
Pe marginea polemicii
Liviu Rotman-Carol Iancu
Un examen la disciplina „rigoare“
GABRIEL
ANDREESCU
~n nr. 3/ 2011 al revistei „Timpul“ am scris
pe marginea polemicii Liviu Rotman-Carol
Iancu g\sind-o important\ pentru etica memoriei
1 . Cele c`teva teme pe care le-am vizat: rigoarea
folosirii no]iunii Holocaustului, „reprezentarea“
comunit\]ii evreilor din Rom=nia [i
diversitatea din cadrul ei, scuzele identitare
pentru colabora]ionism au marcat dezbaterea
intelectual\ [i democrat\ din ultimii 20 de ani
[i-[i p\streaz\ miza. Am anun]at c\ voi evita detaliile
propriu-zis istorice privitoare la comunitatea
evreilor, care nu s`nt specialitatea mea, ca
s\ m\ opresc asupra unor aspecte ce le transcend.
Dup\ apari]ia articolului meu, am fost
Edi]ia de anul acesta a Taberei de Pictur\
„Cum a fost posibil?“ va avea loc la Ia[i, `n
perioada 26 iunie – 10 iulie. S`nt disponibile
10 locuri pentru arti[ti plastici cu v`rsta cuprins\
`ntre 25-40 ani.
La fel ca `n edi]iile anterioare, aceast\ tab\r\
are ca scop familiarizarea tinerilor arti[ti
cu istoria Holocaustului, mai precis cu tragedia
istoriei evreilor din Rom=nia (1939 –
1944), `n vederea realiz\rii unor lucr\ri de
pictur\ pe aceast\ tem\. Subiectul se `ncadreaz\
`n tema „Manifest\ri ale r\ului `n istoria
secolului al XX-lea“.
Pe 29 iunie 2011 se comemoreaz\ 70 de
ani de la Pogromul de la Ia[i, eveniment `n
timpul c\ruia 13000 de evrei au fost asasina]i
din responsabilitatea statului rom=n, motiv
contactat pentru a mi se ar\ta c\ promisiunea
f\cut\ nu fusese [i respectat\. Unele comentarii
ale mele au ajuns la chestiuni de natur\ empiric\
pe care, aproape inerent, av`nd `n vedere
absen]a verific\rilor, le-am ratat. Fac repara]ia
necesar\, tr\g`nd [i `nv\]\mintele.
1. Conform informa]iilor primite, „dispari-
]ia documentelor“ din „Fondul {afran“ din
arhiva Federa]iei Comunit\]ilor Evreie[ti nu
era posibil\ `ntruc`t acestea … nu au existat.
Carol Iancu nu aduce nici o dovad\ care s\-i
confirme sus]inerea. ~n ce prive[te documentele
legate de Moses Rosen, ele `l privesc `n
primul r`nd ca pre[edinte (circa ¾ dintre ele),
iar nu ca rabin.
2. {i mai serioase s`nt implica]iile prelu\rii
necritice a studiului lui Andrei {iperco. Nu
citisem replica dat\ de Jean Ancel `n „Observator
cultural“ (nr. 215-216/ aprilie 2004),
care m-ar fi salvat de la invocarea acestuia. A[
fi putut identifica eu `nsumi dovezi ale atitudinii
dlui {iperco chiar `n textul fostului
doctorand al lui Gheorghe Buzatu: invocarea
a mii de evrei „care ar fi putut muri de moarte
pentru care edi]ia din acest an va fi organizat\
la Ia[i.
Institutul Na]ional pentru Studierea Holocaustului
din Rom=nia „Elie Wiesel“ ofer\
transport Bucure[ti – Ia[i [i retur, cazare, mas\,
materiale de lucru (p`nze, culori acrilice
etc.) [i o acomodare cu tradi]iile evreie[ti.
Experien]a va debuta cu un [ir de conferin]e
[i colocvii sus]inute de speciali[ti – profesori
[i cercet\tori din domeniul istoriei [i
[tiin]elor socio-umane, evenimente la care vor
participa [i supravie]uitori ai Holocaustului
din Rom=nia (3 zile). Restul timpului va fi
alocat lucrului propriu-zis.
Cerin]ele pentru depunerea dosarului de
participare:
Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i
Colaboratori:
Radu Pavel Gheo
Gabriela Haja
Erica Ioana Moldovan
Mihaela Morariu
Andreea R\[canu
Florin }upu
Andreea Florea (PR)
C\t\lina Butnaru (marketing)
Cristian Dumitriu (tehnoredactor)
Paul Dan Pruteanu (webmaster)
Revist\ editat\ de:
Funda]ia Cultural\ Timpul
Director general: Gabriel Cucuteanu
Director executiv: Adi Afteni
natural\“ (`n dou\ luni!); referirea la evreii
„evada]i“ (c`nd?, cum?); trimiterea la „evacuarea“
evreilor, [i nu la deportarea lor.
R\m`n `ntreb\ri de pus [i cu privire la
evalu\rile lui Ancel, urm`nd chiar textul istoricului.
Dac\ 11.000 de evrei au fost re]inu]i
de trupele germane [i `mpu[ca]i de ele, de ce
s`nt `nregistra]i la „Holocaustul rom=nesc“?
Acesta define[te – nu are sens s\ defineasc\
altceva – dec`t evreii omor`]i sub jurisdic]ia
Rom=niei 2 . Observa]ia este `ns\ marginal\.
Harta ororilor – rememorat\ de textul lui
Ancel – e teribil\, „disputa“ poate exista doar
`n ce prive[te chestiuni foarte tehnice implic`nd
speciali[tii arhivelor.
3. Un alt subiect pentru care mi s-a repro-
[at analiza gr\bit\ a fost acela al complexit\]ii
personalit\]ii lui Moses Rosen (de unde nedreptatea
de a-l face un simplu colabora]ionist
al regimului). Un argument al preocup\rii rabinului-pre[edinte
pentru o schimbare `n 1989
ar fi fost premoni]ia valului de antisemitism
`n condi]iile acord\rii libert\]ii de exprimare.
Dac\ Moses Rosen va fi g`ndit cumva `n
Responsabilitatea opiniilor exprimate `n
paginile revistei apar]ine autorilor
Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i
www.timpul.ro
TIMPUL ®
Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797
E-mail: redactia@timpul.ro
YM: timpul
www.facebook.com/Revista.Timpul
ISSN 1223-8597
Copyright ©
Funda]ia Cultural\ Timpul, 2011
Flash
ace[ti termeni, atunci `n]elegerea lui era [i
serios eronat\ (cine dintre evreii din Rom=nia
[i-ar dori cu adev\rat condi]ia din vremea
regimului Ceau[escu, chiar dac\ autorit\]ile
comuniste nu permiteau un limbaj antisemit
de propor]iile postdecembriste), [i cinic\ (c\ci
societatea rom=neasc\ conteaz\ `n sine, nu
doar ca expresie a intereselor unui sub-grup,
fie acesta etnic, fie de alt\ natur\).
*
Evitarea erorilor ar fi fost posibil\ dac\
articolul ar fi fost supus analizei critice a unor
cunosc\tori. Este comportamentul firesc atunci
c`nd te av`n]i dincolo de teritoriul competen]elor
poprii. Nu am respectat aceast\
rigoare, efectele s-au v\zut.
1 Gabriel Andreescu, „Shoah, holocaust, istoria evreilor
din Rom=nia. C`teva observa]ii pe marginea polemicii
Liviu Rotman-Carol Iancu“, „Timpul“, nr. 3, 2011.
2 ~n schimb, cei 14.500 evrei ucraineni for]a]i s\ treac\
Bugul, [tiindu-se c\ vor fi lichida]i de germani, intr\ `n
responsabilitatea trupelor rom=ne, f\r\ a ie[i prin asta din
cea german\.
Tab\ra de Pictur\ organizat\
de Institutul Na]ional pentru Studierea
Holocaustului din Rom=nia „Elie Wiesel“
Apel de candidaturi
- studii superioare `n domeniul artelor
plastice [i experien]\ `n domeniul picturii;
- v`rsta cuprins\ `ntre 25 [i 35 ani;
- un curriculum vitae cu foto;
- un portofoliu cu minim 5 imagini reprezentative
din crea]ia personal\.
Dosarele pot fi depuse p`n\ la data de 30
mai 2011, la sediul Institutului Na]ional pentru
Studierea Holocaustului din Rom=nia
„Elie Wiesel“, str. Vigilen]ei, nr. 3, sector 5,
Bucure[ti, de luni p`n\ vineri, `ntre orele 9:00
–15:00 sau online, pe adresa: office@ inshrew.ro.
Dosarele vor fi consultate de un juriu
avizat, iar arti[tii selecta]i vor fi anun]a]i pe 6
iunie 2011.
http://www.inshr-ew.ro/
Revista de cultur\ TIMPUL
poate fi desc\rcat\ gratuit de pe
internet, `n format PDF, de pe
site-ul www.timpul.ro
Nu pierde TIMPUL,
cite[te!
www.timpul.ro