Indicatorii RED.pdf
Indicatorii RED.pdf
Indicatorii RED.pdf
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Indicatorii</strong> <strong>RED</strong><br />
Teodora Ioan, seria 2, grupa 10
Activitatea electrodermala<br />
Termen folosit pentru a descrie modificari in conductanta<br />
electrica a pielii<br />
Poate fi masurata:<br />
-endogen: doi electrozi la suprafata pielii prin care nu<br />
trece curent electric, se capteaza diferenta de potential<br />
intre zonele electrozilor respectivi;<br />
-exogen: doi electrozi amplasati la suprafata pielii si un<br />
semnal electric de magnitudine redusa este transmis pe<br />
aceasta suprafata intre cei doi electrozi;
Reactia electrodermala - <strong>RED</strong><br />
Reactie de scadere a rezistentei sau de<br />
crestere a conductantei electrice a pielii ca<br />
urmare a unor descarcari provocate de<br />
sistemul simpatic (responsabil de reactia<br />
fuga/lupta) ce produce o crestere a secretiei<br />
glandelor sudoripare;
<strong>Indicatorii</strong> <strong>RED</strong><br />
Amplitudinea: valorea maxima atinsa dupa aplicarea<br />
excitatiei masurate in miliamperi;<br />
Nivelul de revenire: apreciat in miliamperi, dupa ce<br />
curba s-a stabilizat;<br />
Suprafata: indicator sintentic cu valoare<br />
psihodiagnostica maare (masurata in cm 2 );<br />
Durata: timpul necesar stabilizarii curbei, in<br />
secunde/minute;
<strong>RED</strong> in raport cu…<br />
SOMNUL<br />
- rezistenta cutanata ridicata imediat dupa sculare,<br />
seara, in timpul somnului profund;<br />
- rezistenta cutanata scazuta in timpul zilei si in vis;
<strong>RED</strong> in raport cu…<br />
SUGESTIA HIPNOTICA<br />
Unor subiecti aflati in stare de hipnoza usoara li s-au<br />
sugerat doua stari: somn profund si ca sunt incapabili<br />
sa-si miste mainile si picioarele altora; s-a constatat la<br />
primii o crestere a rezistentei cutanate, iar la ceilalti, o<br />
tendinta de scadere.<br />
Deci:<br />
Starea letargica a hipnozei seamana cu somnul, pe cand<br />
starea activa de hipnoza seamana (din punct de vedere<br />
al rezistentei cutanate) cu starea de veghe;
<strong>RED</strong> in raport cu…<br />
STIMULII SENZORIALI<br />
Reactia electrodermala poate fi usor obtinuta la stimuliisurpriza<br />
(soc electric, zgomot puternic, intepaturi,<br />
mirosuri puternice, lumina brusca);<br />
Raspunsul <strong>RED</strong> este cu atat mai sigur cu cat stimulii sunt<br />
mai intensi, iar latenta este mai mare la stimulii vizuali<br />
decat la cei auditivi (ceea ce corespunde si latentei la<br />
timpul de reactie);
<strong>RED</strong> in raport cu…<br />
CONDITIONAREA STIMULILOR<br />
S-a constatat ca avertizarea conduce la o scadere brusca a<br />
rezistentei electrice a pielii, in schimb amenintarea cu<br />
repetarea socului provoaca uneori o <strong>RED</strong> mai ampla decat<br />
stimulul real.<br />
Aceste observatii sugereaza ca reactia electrodermala este<br />
usor de conditionat.<br />
Ex.: daca vom asocia repetat un stimul neutru (click sonor)<br />
cu un usor soc electric, vom obtine apoi o reactie <strong>RED</strong><br />
evidenta la prezentarea doar a stimulului neutru;
<strong>RED</strong> ca…<br />
RASPUNS LA STIMULI<br />
S-a constatat ca stimulii complecsi, situatii cu sens<br />
pentru subiect cum ar fi:<br />
- muzica, filmele de calatorie si aventuri,<br />
- activitati, situatii ce corespund intereselor, pasiunilor,<br />
preocuparilor subiectului sau<br />
- in cursul povestirii de catre subiect a pasiunilor, poftelor,<br />
dorintelor sale<br />
provoaca modificari sensibile ale rezistentei cutanate;
<strong>RED</strong> in…<br />
EXPERIMENTUL ASOCIATIV-VERBAL<br />
Intr-un experiment cu 100 de cuvinte, Peterson si Jung au<br />
demonstrat ca <strong>RED</strong> este un foarte bun indicator pentru<br />
cuvintele cu incarcatura emotionala.<br />
Primele 10 cuvinte, cele cu incarcatura emotionala<br />
mare: sarut, dragoste, casatorie, divort, numele propriu,<br />
femeie, jignire, dans, spaima, mandrie)<br />
Ultimele 10 cuvinte, fara rezonanta afectiva: morcov,<br />
boala, foame, alb, pahar, a da, floare, helesteu, creion, a inota;
Tipul de emotie recunoscut cu<br />
<strong>RED</strong><br />
Pentru a identifica frica, s-au utilizat in experimente<br />
diferiti stimuli (zgomot violent, sa tina un chibrit aprins<br />
pana cand flacara ajunge la degete, soc electric, lectura<br />
unei povesti sinistre, vizionarea unor imagini terifiante,<br />
filme de groaza, etc).<br />
Daca subiectul claseaza situatia dupa intensitatea<br />
emotiei, s-a constatat o buna corelatie intre intensitatea<br />
emotiei si amplitudinea <strong>RED</strong>
<strong>RED</strong> in timpul activitatii mentale<br />
<strong>RED</strong> in activitatea mentala nu rezulta dintr-un simplu<br />
efort intelectual.<br />
Adesea o emotie puternica este provocata de supriza in<br />
fata problemei puse, starea de contrarietate in raport cu<br />
posibilitatea ca raspunsul sa nu fie corect.
<strong>RED</strong> combinata cu miscari<br />
corporale<br />
<strong>RED</strong> se produce la:<br />
- miscarii respiratorii: respiratie profunda, stranut,<br />
suspin, ras;<br />
- tensiune musculara: miscari de forta, miscari rapide<br />
sau in timpul de reactie, miscari musculare energice si<br />
pregatirea acestor miscari;
Adaptarea negativa la <strong>RED</strong><br />
S-a constat ca subiectii care sunt obisnuiti zi de zi cu o<br />
experienta intensa sfarsesc prin a nu mai manifesta <strong>RED</strong><br />
chiar la stimuli puternici, dar un weekend odihnitor ii<br />
aduce la “normal”;<br />
Fenomenul de adaptare la <strong>RED</strong> nu poate fi pus pe seama<br />
oboselii glandelor sudoripare, atat timp cand trecerea la<br />
un stimul diferit reface amplitudinea <strong>RED</strong>. Evident,<br />
receptorii se pot adapta la un stimul continuu, insa<br />
adaptarea <strong>RED</strong> este explicabila prin mecanisme centrale;
Concluzii<br />
<strong>RED</strong>:<br />
- este un indicator al activitatii generale a sistemului<br />
simpatic si, in particular, al conduitei emotionale, in<br />
special raportat la starile de tensiune, surpriza, frica;<br />
- este un bun indicator al schimbarii orientarii activitatii<br />
mintale, dar in nici un caz o masura adecvata sau directa<br />
a acestor schimbari;<br />
- nu poate fi supus controlului voluntar;