Gazeta Rom=neasc - Stranieri in Italia

etno
communication
Include publicitatea ta
în ziarele multiculturale
europene
Telefoneaza ˘ astazi ˘
+39.06.8741.0333
Gazeta
Rom=neasc\ 166.105.612
NOUA
Per sapere
TUTTO
sui tuoi diritti
www.stranieriinitalia.it
Dal lunedì al venerdì dalle 10.00 alle 19.00
Costo della chiamata € 1,57 al minuto iva inclusa
Nr. 43, An V 9 - 15 noiembrie 2007 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 €
Oroare [i teroare la Roma
Merit\m respect!
Mihai Muntean
A fost nevoie s\ se ajung\ la
o isterie a maselor `n Italia, pentru
ca guvernan]ii rom=ni s\-[i
aminteasc\ de faptul c\ mai bine
de un milion de rom=ni tr\iesc [i
muncesc onest `n Italia [i poate
tocmai de aceea sunt aproape
invizibili! Abandona]i de autorit\]ile
rom=ne, care-[i amintesc
de ei doar `n preajma campaniilor
electorale, umili]i de legi
discriminatorii, continu\ s\
munceasc\, aduc=nd beneficii
imense at=t Italiei, c=t [i Rom=niei.
Iat\ `ns\ c\ o mic\ parte
dintre ei, purt\tori de pa[aport
rom=nesc, reu[esc, datorita
f\r\delegilor ai c\ror f\pta[i sunt,
s\ ne proiecteze din nou `n prima
pagina a jurnalelor, asmu]ind
asupra comunit\]i rom=ne[ti,
societatea [i clasa politic\
ialian\. Suntem ]apii isp\[itori ai
unui sistem politic anchilozat [i
surd, cu o lege a imigra]iei la
limita semisclaviei, ce `ncearc\
s\ arunce vina tuturor neajunsurilor
pe seama imigran]ilor!
(continu\ la pag. 20)
Reclama]ii
la Bruxelles
pag. 27
Rom=nia a sesizat
CE `n privin]a noii legisla]ii
italiene privitoare
la imigran]i.
Crima comis\ la Roma de
Nicolae Romulus Mailat (foto
sus) a declan[at marea
v=n\toare de rom=ni din Italia
Fini cere
250.000 de
expulz\ri
Cioroianu face
declara]ii naziste
pag. 29
Ministrul de externe
a declarat c\ i-ar deporta
`n de[ertul egiptean pe
infractorii rom=ni.
pag. 21
Anne face
afaceri cu
sentimente
Redazione: Via V. Maroso 50, 00142, Roma Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA
PENTRU O VIA VIA
LINITIT
ÎN ITALIA
CFR Cluj, lider
incontestabil
pag. 38
Guparea clujean\ se
afl\ la distan]\ de 10-15
puncte fa]\ de "granzii"
din Capital\.
pag. 2 - 21
pag. 23
Afl totul despre
drepturile tale
166.105.612
de luni pân vineri,
de la 10.00 la 19.00
costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclus

2 SPECIAL
O crim\ odioas\
Agen]ii comisariatului de poli]ie Ponte Milvio din Roma lau
re]inut `n seara de mar]i 30 octombrie pe rom=nul de
etnie rom\ Nicolae Romulus Mailat, care a atacat-o [i ucis-o
pe italianca Giovanna Reggiani, 47 ani, so]ia unui ofi]er din
marina militar\ italian\. Dup\ ce a b\tut-o [i a violat-o (sau
a `ncercat s-o violeze), Mailat a aruncat corpul aproape
ne`nsufle]it al femeii `ntr-un [an] de l=ng\ via Tor di Quinto,
unde aceasta a fost descoperit\ [i transportat\ la spital `n
com\ profund\. Aici, ea a murit dup\ mai multe ore de agonie.
Crima lui Mailat a declan[at o grav\ criz\ dintre
Rom=nia [i Italia [i culpabilizarea `ntregii comunit\]i
rom=ne[ti din peninsul\.
Corpul abandonat
Corpul femeii era abandonat
`ntr-o r=p\, printre buruieni.
Avea fa]a desfigurat\ de
loviturile aplicate cu o violen-
]\ animalic\ de c\tre agresorul
s\u care a `ncercat s\ o jefuiasc\
[i s\ o violeze.
Fa]a femeii era o masc\ de
s=nge [i noroi. Hainele f\cute
buc\]i, picioarele sunt goale
f\r\ pantofi. {i totu[i, `nc\ respira.
Giovanna Reggiani, 47
de ani, casnic\, c\s\torit\ cu
Giovanni Gumiero, c\pitan de
vas al Marinei Militare. Tr\iau
`mpreun\ `ntr-un imobil
de pe via Tor di Quinto, `n
partea de nord a Romei.
Era mar]i, 30 octombrie.
La Roma ploua abundent.
Trecuse pu]in de ora 20 c=nd
Giovanna se `ntorcea dup\ o
dup\-amiaz\ de cump\r\turi
`n Centru. Tocmai vorbise la
telefon cu so]ul [i `i spusese
c\ se `ntoarce acas\. A luat
trenul Roma-Viterbo din gara
Flaminio [i a cobor=t la sta]ia
Tor di Quinto, l=ng\ stadionul
Olimpic, `n vecin\tatea unei
sec]ii locale de poli]ie.
Sta]ia Tor di Quinto, la
mic\ distan]\ de casa sa, e
pu]in frecventat\. Pare mereu
abandonat\. Pentru a ajunge
acas\, Giovanna trecea mereu
pe o strad\ `ntunecoas\, `n
apropierea c\reia se afla o
tab\r\ abuziv\ de romi. Era
bezn\, pentru c\ se trecuse
deja la ora de iarn\. Femeia
mergea cu geanta pe um\r, `n
`ntuneric, spre casa pe care
urma s-o lase cur=nd, pentru
c\ so]ul ei fusese transferat la
La Spezia [i acolo trebuie s\
se mute [i ea. Urma s\ scape
de acea strad\ `nfrico[\toare.
Agresiunea
Dar n-a mai apucat s\
plece din Roma. Dintre
buruienile de l=ng\ strad\ i-a
ie[it `n cale un b\rbat. Nicolae
Romulus Mailat, de 24 de ani,
un rom=n de etnie rom\. Nu
i-a dat timp femeii s\ se dezmeticeasc\.
S-a n\pustit asupra
ei, s\-i fure geanta [i s-o
violeze. A lovit-o cu o violen]\
ie[it\ din comun.
Giovanna a `ncercat s\
reziste. Instinctiv, s-a luptat cu
toate for]ele sale, a `ncercat s\
fug\, dar n-a putut. B\rbatul
era cuprins de o furie necontrolat\:
a lovit-o la fa]\ [i pe
corp. A `ncercat s\-i dea jos
pantalonii, dar n-a reu[it. {i
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Mailat a devenit cel mai mediatizat rom=n `n Italia
atunci a lovit-o cu furie `n cap
[i a tr=ntit-o la p\m=nt.
Giovanna [i-a pierdut sim-
]urile. Agresorul s\u s-a g=ndit
atunci c\ a ucis-o [i a vrut
s\ scape de cadavru. A luat-o
`n spate. N-a reu[it s-o ]in\ [i
atunci a t=r\t-o de bra]e, c=te
un metru, pe acea strad\ neasfaltat\.
A ajuns la o r=p\. O
groap\ mare s\pat\ `ntre rampele
[i benzile de deviere de
pe via Tor di Quinto [i via
Flaminia Vecchia [i protejat\
de un gard de plas\ plin de
g\uri.
Printr-o ruptur\ a gardului,
ca [i c=nd ar fi fost un sac cu
gunoi, Mailat a aruncat corpul
Giovannei, apoi a fugit. A luat
de jos po[eta femeii [i a intrat
din nou `n bosche]ii din care
ap\ruse. Acolo aproape era [i
baraca sa, `n care avea o
mas\, saltele [i multe postere
cu femei goale.
Martorul
~ntr-o alt\ barac\ locuia [i
Emilia, o b\tr=n\ de etnie
rom\, care a v\zut totul.
Emilia a luat hot\r=rea s\
cear\ ajutor, poate femeia pe
care o c\rase Mailat `n spate
mai putea fi salvat\. Emilia a
ie[it dintre bosche]i [i a fugit
`n strad\ pentru a cere ajutor.
S-a a[ezat `n mijlocul str\zii
asfaltate, pe rampa care duce
de la via di Tor di Quinto la
via Flaminia Vecchia.
Era ora 20,45, `nc\ ploua
abundent. ~n acel moment a
trecut un autobuz al Atac
"fuori servizio". {oferul n-a
vrut s\ opreasc\ la semnele
femeii [i a vrut s\ treac\ mai
departe. Dar femeia s-a lungit
`n fa]a autobuzului.
{oferul a cobor=t [i Emilia,
care nu vorbe[te italian\, i-a
ar\tat r=pa [i a mimat un om
care car\ ceva `n spate. {oferul
a sunat imediat la poli]ie.
Agen]ii au sosit [i au
descoperit corpul muribund al
Giovannei, apoi au fost
condu[i de Emilia la baraca
agresorului. Poli]i[tii au intrat
`n barac\ [i l-au g\sit pe
Mailat `nc\ murdar de s=ngele
Giovannei. L=ng\ el, po[eta
furat\.
www.stranieriinitalia.it
Portalul imigra]iei
~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3
Agresiunea comis\ de
Mailat a picat `ntr-un
moment fierbinte, c=nd
guvernul italian abia
aprobase un pachet de legi
pentru siguran]\, `n care se
prevedeau m\suri contra
infractorilor comunitari.
Pachetul de legi ar fi trebuit
s\ treac\ prin parlament,
`nainte de a fi adoptate. ~ns\
din cauza incidentului, la
insisten]ele lui Veltroni, cabinetul
italian s-a reunit de
urgen]\ [i a decis adoptarea
unui decret care s\ intre in
vigoare imediat referitor la
expulzarea rom=nilor din
Italia.
Imediat dup\ aflarea primelor
informa]ii despre
aceast\ crim\, premierul italian
Romano Prodi a avut o
convorbire telefonic\ cu
omologul s\u rom=n, C\lin
Popescu T\riceanu, `n care
[i-a exprimat "durerea [i
consternarea personal\ [i a
`ntregului guvern italian pentru
aceast\ tragedie, una dintre
numeroasele episoade
teribile de cronic\ neagr\".
Cei doi prim-mini[tri au
stabilit adoptarea `n cel mai
scurt timp a unui plan de
ac]iune energic\ pentru combaterea
fenomenelor infrac-
]ionale care au ca autori cet\]eni
rom=ni.
Pentru punerea `n aplicare
a unor m\suri "ferme [i
adecvate", premierul T\riceanu
a decis trimiterea de
urgen]\ la Roma a trei poli-
]i[ti rom=ni care s\ sprijine
eforturile institu]iilor italiene.
~n aceea[i zi, pe 31 octombrie,
premierul Romano
Prodi a convocat un Consiliu
de mini[tri extraordinar [i
norma care prevedea expulzarea
comunitarilor, din
pachetul de siguran]\ aprobat
cu o zi `nainte de guvern,
a fost transformat\ `ntr-un
decret de lege cu efect imediat.
Cel care a cerut m\suri
urgente a fost primarul
Romei, Walter Veltroni, care
s-a `nt=lnit `n aceea[i zi cu
ministrul Internelor,
Veltroni [i Amato
au cerut m\suri urgente
Giuliano Amato.
Veltroni a pronun]at
cuvinte foarte dure dup\
crima de la Tor di Quinto, pe
care a catalogat-o "o oroare
de o inimaginabil\ cruzime"
[i a somat guvernul rom=n s\
"opreasc\ fluxul de emigran]i
care se revars\ `n Italia",
cer=nd [i o pronun]are a
Uniunii Europene `mpotriva
Rom=niei, "pentru c\ `n
Europa se st\ `n anumite
condi]ii [i nu e posibil s\ se
expedieze mii de persoane
dintr-o ]ar\ `n alta".
Veltroni a luat-o `naintea
chiar a politicienilor de
dreapta `n atacurile la adresa
emigra]iei rom=ne[ti. {i l-a
convins pe Prodi s\ convoace
de urgen]\ Consiliul
de Mini[tri pentru decret,
declar=nd apoi c\ "pachetul
siguran]\ este foarte bun, dar
este vorba de proiecte de
lege.
Trebuie s\-l facem imedi-
Teama lui Amato
Pe de alt\ parte, [i Amato era `ngrijorat:
"Trebuie s\ intervenim - i-a explicat lui
Prodi - [i trebuie s\ o facem `ntr-o manier\
forte. Aici se risc\ s\ se declan[eze
v=n\toarea rom=nilor. ~n aceast\ sear\ este
derby-ul Roma-Lazio, este posibil ca la
iesirea din stadion fanii s\ se dezl\n]uie".
Olimpico este la doi pa[i de zona agresiunii.
Ministrul a subliniat: "Nu putem fi siguri c\
vom ]ine situa]ia sub control. Cet\]enilor le
este team\, reac]ia lor poate deveni violent\".
Tensiunea crescuse [i din cauza unui
comunicat al secretarului na]ional al Forza
Nuova, mi[care de extrem\ dreapta, care
invita "la mobilizarea tuturor romanilor", [i
avertiza: "S-a `ntrecut m\sura, cei care ne
ating femeile vor avea de suferit". Amato
[tia c\ tensunea se poate amplifica: "Este un
delict prea grav, trebuie s\ d\m un semnal
de r\spuns care s\ fie eficient.
Un decret care s\ ating\ numai acest
punct ar trece rapid `n Parlament [i sunt
sigur c\ va avea consensul tuturor partide-
Amato [i Veltroni au cerut m\suri de urgen]\
at operativ". Zis [i f\cut.
Seara, premierul a convocat
un Consiliu de Mini[tri
extraordinar [i a fost aprobat
decretul lege. Apoi Veltroni
a avut o `nt=lnire cu Amato
[i prefectul de Roma, Carlo
Mosca.
Dup\ aceast\ reuniune,
declara]iile lui Veltroni au
fost [i mai dure: "~nainte de
intrarea Rom=niei `n UE,
Roma era un ora[ mai sigur.
Este inutil s\ ascundem c\
exist\ o problem\ specific\,
av=nd `n vedere c\ 75% dintre
aresta]i pentru agresiune,
viol, furt, rezult\ c\ sunt din
aceea[i ]ar\ [i toate infrac-
]iunile au aceea[i modalitate".
De aceea, "sunt necesare
norme mai severe, `n primul
r=nd o m\sur\ de urgen]\
care s\ permit\ prefec]ilor s\
expulzeze cet\]eni care constituie
o amenin]are", a mai
spus Veltroni.
lor. Trebuie s\ o facem imediat". Mesajul a
fost recep]ionat de Prodi. "Vorbesc cu
pre[edintele Napolitano [i te sunt din nou",
a r\spuns premierul Romano Prodi.
Consultarea a durat c=teva minute, aprobarea
de la Quirinale a fost imediat\, iar la
jum\tate de or\ dup\ aceea, [eful statului a
emis o not\ oficial\ de aprobare a m\surilor
propuse de guvern. Sub presiunea
declara]iilor publice f\cute de Walter
Veltroni, Prodi a convocat Consiliul extrordinar
de mini[tri.
Este o procedur\ care se utilizeaz\ `n
cazuri excep]ionale. S-a `nt=mplat `n 1991
pentru a se aproba decretul care trimitea `n
`nchisoare mafio]ii elibera]i `n urma unei
sentin]e a Cur]ii de Casa]ie.
S-a mai `nt=mplat `n februarie, c=nd
poli]istul Filippo Raciti a fost ucis `n timpul
luptelor cu fanii Cataniei. Amato a vorbit cu
prefec]ii, s-a asigurat c\ sunt "gata s\ intervin\
imediat". Prodi i-a contactat pe ceilal]i
mini[tri, dar pu]ini se aflau la Roma. Dar
consensul, chiar [i telefonic, era suficient.

4 SPECIAL
Tab\ra de la
Tor di Quinto,
evacuat\
Evacuarea bar\cilor din
tab\ra de romi de la Tor di
Quinto, unde locuia Nicolae
Mailat, a `nceput din 2 noiembrie,
dar d\r=marea bar\cilor
a fost am=nat\ pentru
ca poli]i[tii criminali[ti s\
poat\ face analize.
Oricum, romii au fost
obliga]i de po-li]ie s\ plece.
Dar romii n-au plecat `n
Rom=nia, a[a cum declarau
unii dintre ei, ci s-au mutat
la Prima Porta [i Labaro,
spre disperarea auto-rit\]ilor
din municipiul XX.
Tot pe 2 noiembrie a fost
evacuat\ o tab\r\ de 20 de
bar\ci de l=ng\ Porta Portese.
Oricum, a anun]at poli-
]ia, toate taberele de romi
din Roma vor fi evacuate, [i
nici nu se vor face acele "Sate
ale solidarit\]ii", megatabere
de romi, promise de
Prim\rie, `n afara Racordului.
Potrivit cotidianului "La
Repubblica", romii fug din
Roma c\tre litoarl [i c\tre
alte ora[e italiene.
Pe 3 noiembrie, circa 100
de carabinieri au "inspec]ionat"
taberele de la Ponte
Mammolo (in via Benigni),
din via Newton de la Magliana,
de la Cecchignola, de la
Tor Cervara, de la Casilino
900 [i altele.
Aproape toate cele 382
persoane identificate `n 12
tabere aveau documente `n
regul\, au anun]at
autorit\]ile.
Romii sunt con[tien]i c\ la
Roma nu vor mai putea sta
`n tabere abuzive, dar nu vor
s\ se `ntoarc\ `n Rom=nia.
Tr\d\toarea
Colegii de tab\r\ ai ]iganului
agresor de la Roma s-au
revoltat `mpotriva ''spioanei''
care a `nc\lcat legea t\cerii.
Romulus Nicolae Mailat
era vecin de barac\ cu
Emilia, femeia care l-a
denun]at. Dup\ denun],
Emilia nu a mai fost v\zut\
`n tab\r\ [i acum se afl\ sub
protec]ia poli]iei.
~n bar\cile din Tor di
Quinto locuiau circa 50 de
romi, tineri [i mai pu]in
tineri, aproape to]i b\rba]i,
care s-au coalizat contra
"denun]\toarei": ''El (Mailat)
este bun. Ea nu e `ntreag\ la
cap'', a spus un ]igan pe
nume }oi unui jurnalist de la
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Taberele de romi nu mai au zile multe `n Italia
cotidianul "La Stampa".
Emilia este `n ochii lor
tr\d\toarea, ea fiind cea care
a dat alarma atunci c=nd l-a
v\zut pe Nicolae c\r=nd `n
spate trupul femeii.
''Nicolae tr\ie[te aici cu
noi de trei luni [i dup\ c=te
am v\zut nu a creat niciodat\
probleme'', `n timp ce Emilia
''e bolnav\'', a mai spus }oi.
''Nicolae munce[te cu ziua,
muncitor necalificat, ca noi
Decretul de expulzare a rom=nilor
Pe 2 noiembrie a fost publicat `n
Gazzetta Ufficiale decretul de lege care
atribuie prefec]ilor puterea de a putea
expulza cet\]eni comunitari, "]in=nd cont -
se cite[te `n prevedere - de necesitatea
extraordinar\ [i urgen]a de a introduce dispozi]ii
cu scopul de a permite `ndep\rtarea
de pe teritoriul na]ional a subiec]ilor a
c\ror prezen]\ contrasteaz\ cu cerin]ele
imperative de siguran]\ public\".
Decretul con]ine m\surile asupra
expulz\rilor extrase din pachetul de proiecte
de lege `n materie de siguran]\ urban\,
aprobat mar]i 30 octombrie de Consiliul de
mini[tri: m\suri analizate pentru a r\spunde
urgen]ei criminalit\]ii rom=ne, a[a cum se
cite[te `n raportul care `nso]e[te pachetul
siguran]\.
Prevederea publicat\ `n Gazzetta
Ufficiale modific\ decretul de lege num\rul
30 din 2007 asupra circula]iei cet\]enilor
Ue. ~n particular, este rescris articolul 20
care `[i ia numele de: "Limit\ri ale dreptului
de intrare [i [edere pentru motive de ordine
public\ sau de siguran]\ public\".
Posibilitatea de a expulza cet\]eni comunitari
r\m=ne `n competen]a ministrului de
Interne cu referire la comunitarii care au
[edere `n Italia de mai mult de zece ani [i a
to]i. Ce g\se[te''. Acesta este
mesajul care vine din tab\ra
de ]igani.
Nicolae [i Emilia erau
vecini de barac\. ~n baraca ei
totul este curat ca lacrima,
ordine perfect\, patul bine
f\cut. De altfel, ea muncea
f\c=nd cur\]enie `n case.
Poate c\ nu este chiar a[a de
nebun\ dac\ i se `ncredin]a
cur\]enia unor case,
comenteaz\ La Stampa.
minorilor, sau "din motive de ordine public\
sau de siguran]\ a Statului".
Prefectul, `n schimb, stabile[te decretul,
poate expulza pe motiv de siguran]\ public\.
Prevederea de `ndep\rtare "indic\ termenul
stabilit pentru a p\r\si teritoriul
na]ional, care nu poate fi mai scurt o lun\
de la data notific\rii, cu excep]ia cazurilor
de urgen]\ dovedit\". ~ns\, "pentru motive
imperativ\ de siguran]\ prevederea de
`ndep\rtare este efectuat\ imediat de
chestor". Motivele de siguran]\ sunt imperative
"atunci c=nd cet\]eanul Uniunii sau o
rud\ de a sa, indiferent de cet\]enia sa, a
avut comportamente care compromit protec]ia
demnit\]ii umane sau a drepturilor
fundamentale ale persoanei umane sau siguran]a
public\, f\c=nd permanen]a sa pe teritoriul
na]ional incompatibil\ cu convie]uirea
normal\".
Durata interzicerii de reintrare nu poate
fi de peste trei ani. Violarea m\surii de
interzicere a intr\rii se transform\ din contraven]ie
`n delict, pedepsit cu `nchisoare de
p=n\ la trei ani. Dac\ destinatarul prevederii
pentru motive imperative de siguran]\ public\
este supus unui proces penal, autoriza]ia
de expulzare se va cere autorit\]ii
judec\tore[ti.
Elvio Pasca

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 5
"Dac\ nu a[ fi un om de Stat, mi-a[
face dreptate cu propriile m=ini"
"Sunt disperat. Dac\ nu a[ fi un om de Stat
mi-a[ face dreptate cu propriile m=ini". Acestea
sunt cuvintele lui Giovanni Gumiero, spuse
unui amic `n timp ce se afla la spital la
c\p\t=iul so]iei, `n sec]ia de reanimare a
Spitalului Sant'Andrea. A sosit `n goan\ de la
La Spezia, unde este deta[at pentru munc\ de
c=teva luni [i unde este comandantul For]elor
de dragare. So]ia sa, Giovanni Regianni, a stat
cu el p=n\ cu c=teva s\pt\m=ni `n urm\. Se
`ntorsese pentru a se `ngriji pu]in de cas\, pentru
a termina treburile gospod\re[ti [i pentru a
pleca din nou.
Ultime clipe au fost pline
de speran]\ p=n\ la final,
timp de o zi [i o noapte, sub
lumina neonului de la spital.
Spera `ntr-un miracol
Giovanni Gumiero. Se
sim]ea vinovat: Trebuia s\
ajung cu o zi `nainte. Nu trebuia
s\ o las singur\, poate
nu s-ar fi `nt=mplat". Acestea
au fost g=ndurile c\pitanului
care [i-a pierdut so]ia
omor=t\ de un rom=n.
Speran]\ [i remu[care. Dar [i
o rug\minte, pentru cei care
fac legile `n Italia: "Nu mai
l\sa]i s\ se `nt=mple asemenea
lucruri". "~n el nu exist\
dorin]\ de r\zbunare", spune
don Patrizio, capelan al
Marinei. ~n Giovanni
Grumiero exist\ dorin]\ de
dreptate.
Giovanna [i Giovanni sau
cunoscut `n Fleming,
cartier burghez din Roma
Nord, cu mai mult de 20 de
ani `n urm\. Ea era familia
sa, pentru c\ nu aveau copii.
I-au masacrat-o `n b\taie,
p=n\ au omor=t-o, `n timp ce
el era la munc\ la La Spezia.
C=nd Giovanna a murit,
Giovanni ie[ise pentru o
clip\ din spital, foarte obosit.
Au trebuit s\-l anun]e prin
telefon, [i poate acesta este
ultimul regret pe care va trebui
s\ i-l `ndep\rteze cineva.
"Face]i ceva pentru sigu-
ran]\", a repetat c\pitanul
Gumiero politicienilor.
"Gr\bi]i-v\. Ceea ce s-a
`nt`mplat s\ fie un avertisment.
S\ se fac\ o schimbare.
Nu mai trebuie s\ se
`nt=mple niciodat\ asemenea
fapte".
Doliu la Roma
Pe 3 noiembrie s-au
desf\[urat la Roma funeraliile
Giovannei Reggiani, la
biserica Cristo Re din piazza
Cavour.
So]ul Giovannei a intrat
`n biserica Cristo Re cu un
trandafir `n m=n\. B\rbatul
era `nconjurat de oficiali [i
oameni de la Marina
Militar\ care au `nso]it `n
biseric\ [i rudele victimei.
La Roma a fost decretat
doliu citadin.
Ministrul de externe
Adrian Cioroianu a declarat
c\ a avut inten]ia s\ trimit\ o
delega]ie la `nmorm=ntarea
Giovannei Reggiani: "Am
Giovanni Gumiero, la `nmorm=ntarea so]iei sale
avut inten]ia s\ trimitem o
delega]ie de persoane suspuse
la `nmorm=ntarea
Giovannei Reggiani, nu
numai regretele pe care, evident,
le transmitem. ~ns\,
familia a spus c\ nu dore[te
niciun politician, nici italian,
nici de alt\ na]ionalitate,
acolo. Este o `nmorm=ntare
care se va desf\[ura `ntr-un
mediu privat", spusese
Cioroianu. Cu toate acestea,
la ceremonia funebr\ au fost
prezen]i conduc\tori de institu]ii
[i oameni politici, printre
care ministrul de Interne
Giuliano Amato, primarul
Romei, Walter Veltroni,
pre[edintele An, Gianfranco
Fini [i [eful An la Roma,
Gianni Alemanno, liderul
Udc, Pier Ferdinando Casini,
vicecoordonatorul de la
For]a Italia, Fabrizio
Cicchitto. Marina Militar\,
de care apar]ine so]ul femeii,
a fost reprezentat\ consistent.
Printre al]ii a fost
prezent [i [eful de Stat Major
al Marinei, Amiralul La
Rosa. ~n biseric\ a fost [i
La ie[irea sicriului din biseric\, toat\
lumea a aplaudat. Oameni simpli, italieni
care nu [tiau nimic despre
Giovanna, dar care au aflat despre ea
din ziare, au venit pentru a fi al\turi de
familie.
comandantul general al carabinierilor,
Gianfrancesco
Siazzu [i comandantul general
al G\rzii de Finan]e,
generalul D'Arrigo.
Pe timpul celebr\rii slujbei,
pastorul a atras aten]ia
[i asupra fenomenelor de
intoleran]\ [i rasism.
"Justi]ia `i pedepse[te pe cei
vinova]i, nu caut\ ]api
isp\[itori. Ast\zi auzim cum
gestul s\v=r[it de o persoan\
penalizeaz\ o comunitate
`ntreag\. Durerea de ast\zi
nu poate fi utilizat\ pentru
campanii de ur\, discriminare
[i intoleran]\".
"Suntem cre[tini, martori ai
iubirii lui Dumnezeu. ~n
aceasta credea Giovanna, `n
iubirea aproapelui. Trebuie
s\ spunem nu intoleran]ei [i
rasismului. Iubirea trebuie s\
aib\ ultimul cuv=nt".
Trupul femeii asasinate
urmeaz\ s\ fie incinerat, iar
cenu[a s\ ajung\ la cimitirul
Prima Porta. Potrivit presei
italiene, `n timp ce oamenii
a[teptau s\ se `ncheie ceremonia
funerar\, unii dintre
participan]ii r\ma[i `n curtea
bazilicii strigau: "Asasinii!
Basta! S\ plece `n ]ara lor de
aici." Ziarul "La Repubblica",
scrie c\ `n timpul slujbei
s-a strigat, `n fa]a capelei,
"La moarte!", iar alte
jurnale spun c\ s-a auzit [i
un avertisment, la r=ndul s\u
strigat - "Aten]ie rom=ni!".

DT integrat
EURO
1.499,00
TV LCD 40” Sony
HD Ready 16:9, Deniie Full HD,
Contrast: 1800:1, Luminozitate:
450 cd-mq, Tuner Digital Terestru
integrat, 2 HDMI, Timp de rspuns:
8 ms
7
kg.
EURO
199,00
Preuri IVA inclus. Imagini i descrieri doar indicative.
Main de splat Riber
Clasa energetic: AA,
Capacitate 7 kg., 1000 rotaii,
centrifug reglabil.
clasa
AA
1000
rotaii
Oferte valabile pân la 14/10/2007, pân la epuizarea
rezervelor i exceptând erorile tipograce.
Fotocamer digital Pentax
CCD 1/2.5" 7.0 Mpixel, Monitor LCD
TFT 2.5", Zoom Optic 3x, Slot SD Card,
Flash, Declanare automat, USB,
Greutate 135gr.
sub cost
sub cost
EURO
149,00
EURO
159,00
Videocamera JVC
Puternic zoom optic (28x), Modalitate Wide
16:9 (înalt calitate), Reducere zgomot
3D (3D NR), Monitor «Clear LCD» de
2,7» Wide, CCD de 1/6» cu 800.000 pixel,
Zoom optic 28x/Zoom digital 800x, Monitor
LCD de 2,7» Wide, Ieire DV.
Plteti
în 24 luni
4+4 luni la
alegerea ta,
în rate
invizibile
În colaborare cu
Cu condiia aprobrii nanciare.
Sum minim euro 300,00.
Necumulabil cu alte Promoii
în curs. Mai multe informaii la
Punctele de Vânzare.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 7
~n ziua funeraliilor de la
Roma, preo]i ortodoc[i [i
catolici au oficiat, de la ora
12.00, `n Pia]a Universit\]ii
din Bucure[ti, slujbe dedicate
Giovannei Reggiani.
Mai multe persoane au
venit `n Pia]a Universit\]ii
`nc\ de diminea]\ pentru a
l\sa un mesaj de sprijin pentru
famila Giovannei
Reggiani [i pentru a depune
flori [i a aprinde lum=n\ri.
Majoritatea mesajelor
exprim\ condolean]e pentru
familia Reggiani, `ns\ foarte
mul]i rom=ni [i-au cerut
iertare at=t de la victim\, c=t
[i de la rudele acesteia.
"Iart\-ne, Giovanna!", "Te
rog s\ ne ier]i," sau
"Regret\m ce s-a `nt=mplat
[i regret\m ce se `nt=mpl\"
sunt doar c=tve dintre zecile
de mesaje l\sate de rom=ni
pe un panou din Pia]a
Universit\]ii pus `n cadrul
campaniei Realitatea TV,
Slujbe pentru Giovanna
`n Pia]a Universit\]ii
"Rug\ciune pentru
Giovanna". Una dintre persoanele
care a l\sat un mesaj
pe panoul pus la dispozi]ia
celor care doresc s\ `[i arate
solidaritatea fa]\ de familia
Reggiani consider\ c\
"justi]ia italian\ este `n
m\sur\ s\ pedepseasc\ aceste
fapte" [i, `n acela[i timp,
dore[te "minte mai mult\ [i
`n]elepciune celor care sunt
departe de cas\."
La Bucure[ti dealtfel,
imediat dup\ aflarea [tirii
mor]ii Giovannei, zeci de
oameni au depus lum=n\ri [i
flori pe treptele bisericii italiene
din Bucure[ti.
{i la Roma, rom=nii [i-au
exprimat regretele fa]\ de
fapta cona]ionalului lor.
La Bucure[ti, oamenii au scris rug\ciuni pentru Giovanna
"Suntem un grup de persoane
de aceea[i na]ionalitate
cu cel care a ac]ionat
f\r\ inim\, f\r\ respect [i
iubire.
Noi suntem persoane cu o
mare moralitate, deminitate
[i principii sacre. Ne cerem
scuze [i iertare `n locul lui [i
suntem al\turi de to]i cei
dragi ai Giovannei...".
Aceastea sunt cuvintele
scrise pe un panou alb, semnat
"comunitatea
rom=neasc\", pus `n sta]ia de
la Tor di Quinto.

8 SPECIAL
~n interviu din Cotidianul,
Alessandra Mussolini, care
reprezint\ `n Parlamentul
European forma]iunea de
extrem\-dreapt\ Ac]iunea
Social\, a criticat `n termeni
duri legisla]ia italian\ prea
permisiv\, dar [i autorit\]ile
de la Bucure[ti [i institu]iile
reprezent=nd Rom=nia `n
Italia, apreciind c\, dintre
toate comunit\]ile de str\ini
din ]ara sa, cea a rom=nilor
pare `n cea mai mare m\sur\
l\sat\ de izbeli[te.
Politicianul italian anun]\
c\ va face o vizit\ la Bucure[ti
pentru a vedea cu ochii
ei "din ce realitate `ncearc\
ace[ti oameni (imigran]ii -
n.r.) cu at=ta disperare s\
scape". Guvernul rom=n "fie
face legi scelerate, cretine,
care for]eaz\ cet\]enii s\
emigreze `n mas\, fie este
incapabil s\ ofere r\spunsuri
la problemele sociale ale
propriilor cet\]eni, nu le
ofer\ posibilitatea de a avea
de lucru `n ]ara lor, nu ofer\
condi]iile unui standard de
via]\ normal, civilizat",
spune Alessandra Mussolini,
care subliniaz\ c=t de
numero[i sunt rom=nii `n
Italia: "Suntem pur [i simplu
sufoca]i de aceast\ masiv\
imigra]ie din Rom=nia".
Mussolini critic\ foarte
dur lipsa de ac]iune a autorit\]ilor
de la Bucure[ti `n sensul
control\rii "fluxului continuu
de imigra]ie [i criminalitate
rom=neasc\". "L-am
auzit cu ocazia vizitei
recente `n Italia pe ministrul
de interne David care «`[i
exprima regretul» pentru
infrac]ionalitatea grav\
rom=neasc\ din Peninsul\.
Mi s-a p\rut de-a dreptul stupefiant.
Ce mentalitate!
Liderilor politici nu trebuie
s\ le par\ r\u, ci trebuie s\
ac]ioneze".
Autorit\]i ineficiente
~n ceea ce prive[te
autorit\]ile rom=ne din Italia,
acestea sunt "complet ineficiente,
reprezentan]ii diplomatici
ai acestei ]\ri zac `ntr-
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Alessandra Mussolini:
Guvernul rom=n face legi cretine
Prima declara]ie a nepoatei
Ducelui, Alessandra Mussolini, dup\
crima comis\ de mailat [i explozia
cazului rom=nilor din Italia, a fost
aceea de a cere trimiterea
ambasadorului rom=n acasa (dar de 6
luni, Rom=nia nu are ambasador la
Roma!) [i declararea tuturor
rom=nilor din Italia drept "persoane
indeziderate".
Alessandra Mussolini a continuat
apoi s\ atace Rom=nia [i rom=nii, `ntr-
Alessandra Mussolini, dezl\n]uit\ contra rom=nilor
Spun=nd c\ "imigra]ia din Rom=nia este
cea care `nsp\im=nt\ cel mai mult",
Mussolini precizeaz\ c\ [tie c\ nu to]i
rom=nii sunt infractori, "`ns\ in Italia par sa
vin\ elementele cele mai periculoase". "Nu
vreau s\ cred [i, mai ales, cet\]enii italieni
nu trebuie s\ cread\ c\ rom=nii sunt un
popor periculos, violent. Ne confrunt\m cu
un val de violen]\ rom=neasc\ cum n-am
mai pomenit", a repetat ea.
"Deci, a sosit momentul ca Rom=nia s\
fac\ un pas decisiv. Trebuie s\ diminueze
prezen]a imigran]ilor rom=ni `n Peninsul\,
c\ci suntem sub o adev\rat\ presiune din
partea prezen]ei rom=ne[ti, o invazie. Se
pare c\, `n 2007, rom=nii nu au intrat de fapt
o t\cere total\, par deta[a]i
de aceste probleme grave, nu
au ini]iative pentru a `nfrunta
realitatea dramatic\", o atitudine
care eurodeputatei nu i
se pare normal\ `n cazul unei
]\ri membre UE.
~n ceea ce prive[te criminalitatea
rom=neasc\ din
Italia, Mussolini declar\ c\
rom=nii i-au dep\[it cu mult
`n cruzime pe albanezi,
alt\dat\ cea mai temut\
Val de violen]\
un interviu acordat "Cotidianului" de
la Bucure[ti. ~n acest interviu [i-a
exprimat indignarea fa]\ de lipsa de
m\suri din partea autorit\]ilor rom=ne
pentru a pune cap\t afluxului de
rom=ni `n Peninsul\.
comunitate de str\ini din
Italia. "Nu se mai poate continua
astfel. Cet\]enii italieni
s-au s\turat p=n\-n g=t de
infrac]ionalitate rom=neasc\.
Ultimele episoade au umplut
paharul, determin=nd p=n\ [i
oamenii cei mai echilibra]i
sa spun\: «Basta! ~ntoarce]iv\
`n ]ara voastr\»".
~ntrebat\ cum comenteaz\
declara]iile premierului
Prodi [i primarului Veltroni,
potrivit c\rora problema
rom=neasc\ a devenit european\
[i nu prive[te doar
Italia, Mussolini a replicat c\
"Rom=nia reprezint\ o problem\
a Italiei, `ntruc=t
Europei nu-i pas\".
"Rom=nia este o problem\
bilateral\ [i deci trebuie
abordat\ de (...) cele dou\
]\ri. Trebuie lucrat `n sensul
reducerii fluxului necontrolat
de rom=ni c\tre Italia,
`ntruc=t la ora actual\, `n
Italia sunt prea mul]i
rom=ni".
`n Europa, ci `n Italia", conchide Mussolini.
Politicianul italian spune c\ `n ]ara sa
"rom=nii sunt asocia]i ]iganilor, italienii nu
mai reu[esc s\ fac\ distinc]ia `ntre rom=ni
(care adesea muncesc [i ajut\ economia italian\)
[i romi". Rom=nii sunt v\zu]i de italieni
drept "o etnie violent\, care nu are nici
m\car un minim respect fa]\ de copii sau
femei, av=nd de-a dreptul un comportament
feroce fa]\ de ace[tia", spune Mussolini. Ea
mai sus]ine c\ `n pu[c\riile din Italia cea mai
mare parte a de]inu]ilor sunt rom=ni. Ea
afirm\ c\ rom=nii au dep\[it mult `n cruzime
albanezii, considera]i `n urm\ cu c=]iva ani
cea mai violent\ etnie, [i sunt mai atroce
dec=t egiptenii sau marocanii.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 9
Mama lui Romulus
Nicolae Mailat cere
scuze familiei victimei,
declar\ c\ le simte durerea,
pentru c\ [i ei iar
fi fost ucis\ o fiic\,
[i afirm\ c\ fiul ei are
probleme psihice de
c=nd a stat `ntr-un
centru de reeducare,
unde [i-ar fi b\tut cuie
`n cap, a anun]at
Realitatea TV
Romulus Nicolae Mailat
tr\ia din ce g\sea prin
gunoiae [i rar mai lucra cu
ziua. Carabinierii au g\sit `n
baraca lui de carton geanta
Giovannei, dar [i multe alte
bunuri - telefoane mobile sau
bijuterii.
Mama criminalului spune
c\ aceasta s-a aflat timp de
trei ani `ntr-un centru de
reeducare. Acolo, spune
femeia, Nicolae [i-a b\tut
cuie-n cap. "B\iatul meu are
probleme psihice, nu mai e
`ntreg la cap. Eu nu cred c\ el
a f\cut a[a ceva. Am auzit c\
acolo `l bat. Cic\ e plin de
v=n\t\i [i `l oblig\ s\
recunoasc\ fapta. Eu nu plec
acas\ f\r\ el".
Este o femeie simpl\ [i
s\rac\. Str=nge fier vechi [i
cupru din containerele Romei
[i acum pl=nge: "~mi pare r\u
[i o rog pe familia doamnei
s\ ne ierte pentru ce s-a
`nt=mplat. Eu am trecut prin
asta [i [tiu ce simt. {i mie mia
fost omor=t\ fata". Familia
din Rom=nia a lui Romulus
Mailat spune c\ acesta a fost
un "copil - problem\", care a
petrecut mul]i ani la [coala de
corec]ie. ~n localitatea sibian\
Avrig, unde a crescut
Romulus Mailat, mai tr\iesc
bunicul acestuia [i o cumnat\.
Restul familiei sale este plecat
de mai mul]i ani `n Italia.
Prietena lui Nicolae
Mailat, Aurelia Bumbu, 27
ani, aflat\ acum la Avrig, a
povestit c\ a stat [i ea la
Roma, `n tab\r\ cu Nicolae,
la Tor di Quinto "dar acolo
erau [erpi, [obolani mari, era
mizerie. {i atunci m-am
Mama lui Mailat cere
scuze familiei Reggiani
Baraca `n care tr\ia criminalul la Tor di Quinto
`ntors acas\. Mergeam s\
c\ut\m cupru prin gunoaie [i
c=[tigam 20 euro pe zi. Eu iam
spus s\ vin\ acas\, c\
acolo o s\ ajung\ un bandit.
Am stat doi ani cu el, dar nu
m-a b\tut niciodat\".
Bunicul lui Romic\, a[a
cum `l cunoa[te toata lumea
`n Avrig, spune c\ de mic a
avut probleme cu el. "A fost
mult timp pe la [coala de
corec]ie, c\ [i-a b\tut un cui
`n cap", spune {tefan
Humz\u, bunicul lui
Romulus Mailat.
Vecinii t=n\rului spun c\ sau
bucurat `n urm\ cu un an
c=nd acesta a plecat din
Avrig. "Avrigul e mult mai
lini[tit de c=nd a plecat el cu
toat\ familia. Din familie
erau cei mai neast=mp\ra]i.
Se ocupau cu furti[agurile: un
porc, o biciclet\. De c=nd au
plecat ei, nu prea mai vine
poli]ia pe aici". {i liderul
comunit\]ii de romi din Avrig
"I-am furat geanta, n-am violat-o"
"Am agresat-o [i i-am furat geanta. Dar
nu am violat-o. Face]i analizele. {i nici nam
ucis-o. Dup\ ce i-am luat geanta am
fugit `n baraca mea. Apoi m-am `ntors,
vroiam s\ m\ asigur c\ se sim]ea bine. Dar
femeia nu mai era. Disp\ruse. Nu [tiu nimic
despre moartea sa [i despre tentativa de
viol. C\uta]i pe altcineva". Primul interogatoriu
al lui Nicolae Romulus Mailat,
rom=nul arestat mar]i noapte cu acuza]ia de
a fi t=lh\rit, violat [i l\sat-o f\r\ sim]ire pe
Giovanna Reggiani, a durat aproape trei ore.
Judec\torul de pace Claudio Mattioli a confirmat
arestarea pentru tentativ\ de omor,
t=lh\rie, viol [i dup\ ce Giovanna a murit, a
semnat un mandat de arestare preventiv\ [i
pentru acuza]ia de omor deosebit de grav. ~n
total trei pagini pentru a enumera indicile
deosebit de grave `mpotriva lui Mailat.
Potrivit IJP Sibiu, `n
]ar\, Nicolae Romulus
Mailat, n\scut `n localitatea
Vurp\r [i domiciliat `n
Avrig, a fost internat, `n
1997, c=nd avea 14 ani,
`ntr-o {coal\ special\ de
munc\ [i reeducare.
~n martie 2006, el a fost
condamnat, de o instan]\
sibiana la trei ani de
`nchisoare pentru furt calificat,
`n acela[i an fiind
gra]iat `n condi]iile Legii
543/2002. Imediat dup\
gra]iere, Mailat a plecat `n
Italia.
[i-a manifestat dezaprobarea
fa]\ de ac]iunile t=n\rului, dar
spune c\ sper\ ca italienii s\
nu-i pedepseasc\ acum pe to]i
rom=nii [i romii din Italia.
"Ar trebui s\-l judece pe el
pentru faptele lui, nu pe to]i.
P\dure f\r\ usc\turi nu exist\.
Sunt oameni [i oameni.
Ceilal]i, care `[i v\d de treaba
lor, ar trebui l\sa]i `n pace", a
declarat Grancea Danciu, liderul
comunit\]ii rome din
Avrig.
C=nd investigatorii au ajuns la baraca sa
b\rbatul era murdar de s=nge [i avea po[eta
femeii. Dar pe corpul Giovannei au fost
g\site semnele tentativei de viol. Apoi exist\
acea m\rturie care nu d\ loc `ndoielilor:
femeia care l-a v\zut pe Nicolae duc=nd
corpul Giovannei pe umeri.
La ora `nchiderii edi]iei, medicii legi[ti
`nc\ nu se pronun]aser\ cu privire la existen]a
probelor unui viol.
Mailat, semianalfabet, a r\spuns cu dificultate
judec\torului [i procurorului Maria
Bice Barborini care ceruse confirmarea
arest\rii [i m\sura preventiv\. ~n ciuda
prezen]ei interpretului, comunicarea a fost
dificil\. Nicolae Mailat nu a manifestat nici
disperare, nici p\rere de r\u, a repetat doar
c\ a furat o geant\ [i c\ nu [tie ce s-a
`nt=mplat dup\.

10 ACTUALITATE
Bomb\
la un magazin
rom=nesc
Un magazin apar]in=nd unei rom=nce aflat `n
localitatea Monterotondo, la nord de Roma, a
fost vizat de un atentat s=mb\t\ 3 noiembrie,
revendicat de o grupare de extrem\ dreapt\, a
anun]at poli]ia provincial\ a Romei.
O bomb\ artizanal\. O
rachet\ de semnalizar\
marin\ modificat\, practic un
cilindru de o lungime de 20
cm plin cu praf de pu[c\, a
explodat `n fa]a magazinului
alimentar al rom=ncei Diana
Stelu]a Mailat, `n v=rst\ de
28 de ani, originar\ din
F\g\ra[. T=n\r\ are acela[i
nume de familie cu b\rbatul
aflat la `nchisoare pentru
uciderea Giovannei
Reggiani, dar nu este rud\ cu
suspectul.
Explozia a avariat intrarea
`n magazin. Poli]ia a
descoperit la fa]a locului [i o
sticl\ plin\ cu lichid inflamabil,
care nu a explodat.
Inten]ia atentatorilor era s\
declan[eze un incendiu devastator.
Norocul românilor a
fost ca, înainte de a fi alimentar\,
spa]iul respectiv a
ad\postit o bijuterie, iar
pere]ii sunt blinda]i.
L=ng\ magazin atentatorii
au scris `n dialect "V\
g\urim capul" (ve bucamo la
testa) [i au desenat o svastic\.
Explozia a produs panic\
la Monterotondo, dar din
fericire, daunele sunt mici.
Mul]i locuitori ai ora[ului [iau
exprimat imediat solidaritatea
fa]\ de Stelu]a Mailat [i
fa]\ de so]ul ei, C\t\lin
Daniel. Cei doi au o feti]\ de
2 ani [i jum\tate [i locuiesc
de 5 ani la Mentana.
Atentatul a avut loc
s=mb\t\, la 20.30, dup\ ce
manifesta]ia Forza Nuova de
la Ponte Milvio, la Roma, se
`ncheiase. Magazinul era
deja `nchis, dar pancarta pe
care scrie, cu caractere ro[ii,
galbene [i albastre «Dmd
Transilvania Alimentari
Tipici Rumeni» era aprins\.
Atunci s-a auzit explozia.
"M-au avertizat imediat [i
am venit aici. So]ia mea e
foarte speriat\. Ce putem
face? Astfel de oameni sunt
peste tot.
Noi tr\im aici de cinci ani
[i n-am avut niciodat\ nici o
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Manifesta]ie Forza Nuova
contra rom=nilor
Fiore a cerut suspendareaimediat\
a acordului
Schengen [i închiderea
tuturor grani]elor
Italiei pentru
to]i cei care
vin din România
Peste o sut\ de persoane
s-au st=ns duminic\ seara la
Ponte Milvio, aproape de
locul unde a fost ucis\
Giovanna Reggiani, pentru
a protesta fa]\ de imigran]ii
rom=ni.
Potrivit ANSA, numarul
protestatarilor s-a ridicat la
aproximativ 150.
Manifesta]ia, organizat\
de partidul de extrem\dreapta
Forza Nuova, nu a
primit aprobare din partea
primarului Romei, astfel c\
nu a durat mult. Au intervenit
carabinierii [i protestatarii
au fost `mpr\[tia]i.
Ei au avut timp doar s\
c=nte imnul Italiei [i s\
strige "Italia a fost [i va
r\m=ne a noastr\!". Printre
pancartele afi[ate de protestatari
a fost [i una cu svastic\.
La manifesta]ie a participat
Roberto Fiore, liderul
na]ional al Forza Nuova,
care a amenin]at c\
"lucrurile s-au modificat în
ultima perioad\ si astfel de
reactii violente vor fi din ce
în ce mai multe daca
situa]ia nu se schimb\".
Demonstrantii au aprins
tor]e [i au afi[at un banner
pe care scria: "Acum
ajunge. Italia este a italienilor".
problem\. Niciodat\ vreo
insult\, vreun gest de intoleran]\",
a declarat C\t\lin
cotidianului "La
Repubblica". Acela[i cotidian
a stat de vorb\ cu o
Roberto Fiore a cerut
suspendarea imediat\ a
acordului Schengen [i
închiderea tuturor grani]elor
Italiei pentru to]i cei care
vin din România [i
Bulgaria. "Romii [i to]i
criminalii care au venit în
patria noastr\ trebuie s\ fie
expulza]i imediat. Trebuie
s\ fim vigilen]i pe str\zi".
Extremi[tii au anun]at c\
vor continua manifesta]iile
împotriva imigran]ilor.
Aceea[i mi[carea neofascist\
Forza Nuova a lansat
duminic\ un ultimatum prin
care le cerea imigran]ilor
rom=ni [i romi din Genova
s\ p\r\seasc\ taberele din
ora[ `n decurs de zece zile,
afirm=nd c\ `n caz contrar
va folosi "metode ce
dep\[esc simplele proteste".
"Dac\ `n decurs de zece
zile, taberele din via San
Giovani d'Acri [i din via
Greto di Cornigliano nu vor
fi p\r\site, va reveni Forzei
Nuova responsabilitatea de
a ac]iona `n acest sens. De
acum, militan]ii no[tri [i to]i
italieni sunt autoriza]i s\
foloseasc\ metode care
dep\[esc sfera simplelor
proteste pentru a-[i ap\ra
compatro]ii", avertizeaz\
forma]iunea.
rom=nc\ din zon\: "Feti]a
mea se teme s\ mearg\ la
[coal\, mie mi-e fric\ s\ ies,
cum se poate tr\i a[a? De ce
trebuie s\ pl\tim pentru vina
unui delicvent?"

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 11
Rom=ni ataca]i
la Tor Bella Monaca
Primul efect al demoniz\rii rom=nilor `n
Italia: mai mul]i rom=ni au fost agresa]i `n
seara zilei de 2 noiembrie, la Roma, cu
r\ngi, b=te [i cu]ite de un grup de italieni cu
fe]ele acoperite de cagule sau c\[ti de motociclist.
Asaltul, de clar\ factur\ rasist\, a
~n urm\ agresiunii, trei
rom=ni au fost interna]i `n
spital. Unul, `n stare grav\,
este internat la Tor Vergata.
Medicii i-au descoperit o
contuzie foarte grav\ la cap [i
r\ni de cu]it `n spate. Ceilal]i
doi r\ni]i, transporta]i la
Frascati, au fost externa]i.
Carabinierii au deschis o
anchet\ [i caut\ acum circa
10 italieni. Carabinierii au
ajuns la concluzia c\ raidul a
fost efectuat de italieni pe
baza unor m\rturii str=nse
imediat dup\ agresiune.
M\rturiile au fost furnizate
at=t de c=]iva rom=ni care au
reu[it s\ fug\, c=t [i de alte
persoane prezente. Unii martori,
printre ace[tia [i cet\]eni
rom=ni, au fost `nso]i]i la o
cazarm\ a carabinierilor pentru
a clarifica circumstan]ele
care au dus la agresiune [i,
mai ales, cum a avut loc
aceasta.
Centrul comercial este
`ntr-o zon\ periferic\ a
Romei, opus\ celei unde a
fost agresat\ Giovanna
Reggiani. "De diminea]\ p=n\
seara stau `n parcare [i beau",
ar fi spus unii locuitori ai
zonei `n care a avut loc agre-
siunea, cita]i de un cotidian
italian. Doi martori audia]i de
carabinieri au spus: "Vede]i
c\ acele persoane care au fost
b\tute fac parte dintr-un grup
care st\ mereu `n zona asta,
care `i deranjeaz\ pe trec\tori,
pe cei care vin la
cump\r\turi. Se `mbat\ [i se
iau de toat\ lumea".
Rom=nii r\ni]i `ns\ nu
`n]eleg de ce au fost agresa]i:
"Suntem lucr\tori cinsti]i.
Puneam cump\r\turile `n
ma[in\ atunci c=nd ne-au
agresat".
Oameni normali,
nu infractori
"Au lovit `n to]i. Nimeni
nu f\cea nimic r\u. So]ul meu
avea saco[a cu cump\r\turi, o
`nc\rca `n ma[in\. L-au t=r=t
[i `njunghiat". La serviciul de
urgen]\ a Spitalului din
avut loc `n jurul orei 20.30, `n parcarea centrului
comercial Lidl din cartierul Tor
Bella Monaca, la intersec]ia dintre via
Casilina [i via del Torraccio di Torre Nova.
Trei rom=ni au ajuns la spital, unul `n stare
foarte grav\.
Parcarea unde a avut loc agresiunea [i, al\turi, un afi[ din aceste zile de la Roma
Luat\ `n vizor [i
o familie rom=n\,
tat\, mam\, fiic\
care ie[eau din
supermarket
Frascati, la miezul nop]ii,
este adus Valentin, de 39 de
ani, rom=n, tat\ a doi copii.
~nc\ este `nsp\im=ntat, dar
medicii i-au spus s\ stea
lini[tit. La Roma el lucreaz\,
construie[te schele. Acum,
`ns\, va trebui s\ se opreasc\,
are prescrise [apte zile de
`ngrijiri, se va putea `ntoarce
acas\. "Putea fi mai r\u". Cea
care vorbe[te este so]ia sa,
care a alergat, cu lacrimile `n
ochi, la spitalul din Frascati
pentru a `n]elege ce s-a
`nt=mplat `n fa]a supermarketului
din Tor Bella Monaca.
La spitalul din Frascati a fost
adus [i Cristian, 34 ani:
"Ambii au un permis de
[edere, un loc de munc\, de
ce s-au luat de ei, ce au f\cut
r\u?".Era ora 19,15 c=nd
raidul celor zece italieni a
lovit orbe[te la Tor Bella
Monaca, `n fa]a supermarketului
Lidl. Au lovit orbe[te. O
familie de rom=ni - tat\,
mam\, fiic\ - a riscat s\ fie
c\lcat\ `n picioare.
Cristian, al doilea r\nit dus
la serviciul de urgen]\ din
Frascati, seara t=rziu a fost
supus unei tomografii fiindc\
a suferit un traumatism cran-
Mai mul]i
rom=ni care f\ceau
cump\r\turi au
fost agresa]i cu
cu]ite [i r\ngi de
italieni cu fa]a
acoperit\
ian, dar din fericire nu are
complica]ii. El nu este
c\s\torit, dar munce[te. El
repet\: "De ce au f\cut-o, noi
nu avem nimic de-a face".
So]ia lui Valentin adaug\,
`nsp\im=ntat\: "So]ul meu a
fost lovit `n spate, cu un cu]it.
Nu poate recunoa[te pe niciunul
fiindc\ erau masca]i.
Dar el este o persoan\ de
treab\, se g=nde[te numai la
munc\ [i copii".
~n cea mai grav\ situa]ie
se afl\ al treilea r\nit, Emil
Marcu de 47 de ani, dus `n
stare grav\ la Policlinica universitar\
din Tor Vergata,
medicii au `n]eles c\ starea sa
este grav\. Suferise un traumatism
puternic la cap
desupra arcadei, [i o
`njunghiere `n spate. A fost
internat cu prognostic rezervat
pentru c\ din cauza loviturii
la cap [i-a pierdut
cuno[tin]a.
C=nd [i-a revenit, Emil
Marcu a povestit pentru realitatea
TV: "Am fost la magazin
s\ `i duc bani nepotului
meu, la un sfert de or\ au
ap\rut masca]ii. Erau cinci,
[ase persoane, nu au zis
nimic doar s-au apucat s\
loveasc\, s\ p\leasc\ cu
b=tetele. Au `nceput s\ dea `n
mine. Am fost operat azi
noapte. Eram `njunghiat la
spate. Acum m\ simt mai
bini[or. Nu-i corect, nu e normal
ce se `nt=mpl\".
Responsabili politici [i-au
exprimat temerea `n leg\tur\
cu acte de r\zbunare `mpotriva
rom=nilor din Italia, dup\
agresiunea suferit\ de rom=ni
`n fa]a supermaketului Lidl.
"Din nefericire, de acest
lucru ne temeam", a spus
ministrul italian de interne,
Giuliano Amato.

ît,i dores¸ti un împrumut
de până la 20.000 euro
pentru cumpărarea
unui automobil?
Alege Compass: vei primi drept cadou
un bon de cumpărare în valoare de 25€!
Dăm fort‚ă proiectelor tale.
Decupează s¸i expediază
pe adresa sucursalei.
Dacă visezi să achizit,ionezi o casă, un automobil, o vacant,ă,
alege un credit Compass
- deoarece este oferit fără necesitatea unor formalităt,i birocratice
s¸i fără cheltuieli preliminare
- deoarece nu ai nevoie de garant,i italieni
- deoarece ai polit,ă de asigurare în caz de deces sau de boală
Pentru a afl a care este cea mai apropiată
sucursală, sună la numărul verde sau vizitează
situl www.compassonline.it
Cu condit‚ia aprobării prealabile a Compass S.p.A. a cererii de fi nant‚are. Mesaj publicitar. Pentru condit‚iile contractuale se face trimitere la pliantele informative
disponibile la Sediu s¸i în toate Filialele Compass S.p.A. sau pe site-ul www.compassonline.it. Asociat unic, direct‚ie s¸i coordonare: Mediobanca S.p.A.
*Promot‚ie valabilă de la 1/05/07 la 30/04/08. Regulamentul complet al operat‚iunii cu premii este disponibil în toate Filialele Compass S.p.A.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 13
Mutu, f\cut "]igan"
de fanii lui Lazio
Atacantul Fiorentinei, Adrian Mutu,
a fost victima comentariilor rasiste din
partea fanilor lui Lazio `n timpul partidei
de s=mb\t\ 3 noiembrie `ncheiate
cu victoria echipei sale (cu 1 la 0)
`mpotriva clubului Lazio Roma.
Partida s-a disputat pe Stadio
Olimpico din Roma, aflat la mic\ distan]\
de locul `n care a fost ucis\
Giovanna Reggiani.
Valul de xenofobie contra rom=nilor
din Italia a ajuns [i la Mutu. Fanii lui
Lazio, vesti]i pentru atitudinile lor fasciste,
l-au numit pe Mutu "]igan" `n
sloganuri jignitoare la adresa originii
atacantului rom=n dup\ ce acesta a
primit un cartona[ galben, `n repriza a
doua, la un minut dup\ ce fusese introdus
`n joc (minutul 69).
Lazialii au mai strigat la adresa lui
Adrian Mutu: "Rom=nule, e[ti un rahat,
afar\ din ]ar\!" Presa din peninsul\ a
alocat spa]ii mari incidentului. Cel mai
important cotidian sportiv din Italia,
Gazzetta dello Sport, a scris c\ la
Roma situa]ia este incendiar\ dup\ ce
Giovanna Reggiani a decedat, iar asta
s-a r\sfr=nt asupra lui Mutu, care a fost
`njurat [i numit ]igan. "Scand\rile
împotriva românului Mutu sunt ultima
idio]enie din cadrul manifest\rilor
xenofobe de la Roma", a scris Gazzetta
dello Sport.
Din cauza scand\rilor rasiste la
adresa lui Mutu, Lazio risc\ sa dispute
urm\torul meci de pe teren propriu cu
tribunele `nchise. Tehnicienii italieni
care antreneaz\ `n Rom=nia, Walter
Zenga (Dinamo) [i Nicolo Napoli
(Universitatea Craiova) au declarat c\
Mutu nu merita s\ fie jignit de public.
Fotbalistul Adrian Mutu, desemnat
de presa italian\ cel mai bun juc\tor din
Serie A în sezonul trecut, a declarat:
"Îmi pare r\u pentru ceea ce se întâmpl\
în Italia. Sunt atât de mul]i români
care muncesc cinstit [i î[i v\d de treaba
lor, respectând modul de via]\ [i legile
italiene... Cei care au înc\lcat legile din
Italia î[i merit\ soarta. Nu e corect ca o
]ar\ întreag\ s\ sufere [i s\-[i piard\
onoarea [i imaginea din cauza unor
criminali", a afirmat atacantul
Fiorentinei [i al na]ionalei României.
O casă fără FASTWEB
este ca
sarmalele fără orez.
Datorită FASTWEB vorbes¸ti cu familia s¸i cu prietenii, s¸i în Italia s¸i în străinătate, fără să cheltui
o avere s¸i as¸ezat comod acasă la tine. S¸i în sfârs¸it, pot,i telefona s¸i naviga pe internet fără să fi i obligat să mergi la phone
center s¸i fără nicio cartelă telefonică. Sună cu 40% de reducere toate numerele de ret,ea fi xă s¸i mobilă din Europa
s¸i America de Nord, cu doar 3 euro pe lună, sau toate numerele din lume la doar 5 euro pe lună, tot cu reducerea de 40%.
În plus, cu FASTWEB ai în total 300 de minute incluse pentru a naviga pe internet s¸i pentru a suna numere de ret,ea fi xă
din Italia. Mailul este tot gratuit s¸i nu trebuie să plătes¸ti abonamentul la Telecom Italia.
Niciodată fără telefon fi x. De acum se vorbes¸te cu FASTWEB.
Descoperă promot,iile în curs la www.fastweb.it sau sună la 192 192.
Este prevăzută o contribut,ie de activare. Pentru mai multe informat,ii despre costuri, vizitează www.fastweb.it sau sună la 192 192.

14 ACTUALITATE
Mul]i rom=ni au
`nceput s\ se team\.
Este o reac]ie normal\,
dup\ campania
deosebit de virulent\
la adresa rom=nilor,
vinova]i c\ au acela[i
pa[aport cu un criminal.
Le este team\
chiar [i s\ mai vorbeasc\
rom=ne[te pe
strad\. Il Messaggero
a vorbit cu mai mul]i
dintre ei.
Vorbesc italian\ cu so]iile
lor c=nd merg pe strad\.
"Astfel este mai sigur,
oamenii nu se sperie [i nu ne
arat\ cu degetul". Dup\ ani
de sacrificii `n Italia, se simt
h\itui]i [i nu-[i iart\
cona]ionalii "care ne fac de
ru[ine".
Constantin Cucu, de 28 de
ani, se treze[te `n fiecare zi la
ora 2 noaptea. La 3 `[i ia
c\ma[a alb\ [i acea bonet\ la
care ]ine at=t de mult "pentru
c\ este semnul profesiei
mele, sunt cofetar". Face
pr\jituri `n barul Giolli din
via Prenestina, unde lucreaz\
de [ase ani. Acum Constantin
spune c\ italienii se uit\ ur=t
la el, chiar dac\ vorbe[te italian\,
pentru c\ are accent de
rom=n: "Se uit\ ur=t la tine
dac\ aud accentul".
{i lui Relu Stau `i este
team\. Lucreaz\ la Roma din
2004 ca mecanic. Este
c\s\torit, are o fiic\ [i una pe
drum. "Nimeni nu a fost
niciodat\ rasist cu mine, dar
rom=nii care comit
infrac]iuni trebuie trimi[i de
aici. Odat\ cu intrarea
Rom=niei `n UE au ajuns `n
Italia to]i cei care fuseser\
alunga]i `nainte. Trimite]i-i
de aici [i ne ve]i face o
favoare [i nou\".
Furios este [i Constantin
Oancea, de 48 de ani, la
Roma de zece ani. Are o
firm\ de construc]ii, 3 copii,
o so]ie [i un `mprumut de
pl\tit. "Nimeni nu-]i d\ruie[te
nimic, trebuie s\ faci sacrificii
pentru a te integra. Cei
care fac sacrificii s\ r\m=n\,
cei care comit delicte trebuie
alunga]i".
Micile afaceri, sub risc
Potrivit HotNews.ro, dup\
atentatul de la Monterotondo
contra unui magazin
rom=nesc, mul]i
`ntreprinz\tori rom=ni la
Roma se tem pentru micile
lor afaceri. "Am [i eu un
magazin alimentar l=ng\
Roma, [i m-au sunat prietenii
s\ m\ `ntrebe dac\ nu era al
meu, c\ auziser\ la [tiri. ~ntro
clip\ mi se oprise inima `n
loc. Nu era vorba de magazinul
meu, din fericire.
Dar al meu ar putea ]inta
viitoare", spune Mihaela M.,
proprietara unui magazin alimentar
de produse rom=ne[ti.
Gheorghi]\ Mihoc,
pre[edintele Asocia]iei
Micilor ~ntreprinz\tori
Rom=ni din Roma, este [i el
`ngrijorat. "Mul]i
`ntreprinz\tori rom=ni de aici
au `nceput de la zero, [i au
investit tot `n activit\]ile lor,
dup\ ani de munc\. Mul]i
dintre noi avem [i angaja]i
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
"Ne este fric\ `n Italia"
Inscrip]ie `n parcarea unde au fost agresa]i rom=nii
italieni. Speram ca episodul
de la Monterotondo s\ fie
unul izolat. Exist\ o clim\ de
tensiune [i ne temem s\ nu
`nceap\ un conflict rasist `n
urma acestei campanii
`mpotriva rom=nilor".
P\rintele Petre Bogdan,
paroh la Monterotondo, confirm\
c\ atmosfera este tensionat\:
"Rom=nii sunt `ngrijora]i,
unii spun c\ au fost
cazuri c=nd v=nz\tori italieni
au refuzat s\ serveasc\
cet\]enii rom=ni. De asemenea,
c\ o `nv\]\toare ar fi
apostrofat un elev rom=n."
Elevi discrimina]i
Tot HotNews.ro, sub
semn\tura ziaristei independente
Miruna C\jv\neanu, a
publicat o [tire referitoare la
dicriminarea unui elev rom=n
la Roma
Ioana M., o fat\ rom=nc\
de 14 ani, elev\ la o [coal\
din apropiere de zona Tor
Bella Monaca, i s-a pl=ns
mamei c\ este privit\ r\u de
colegi. Mama Ioanei a
povestit c\ la [coal\, profesoara
de italian\ a `ntrerupt
lec]ia [i a `ntrebat elevii ce
cred despre uciderea
Giovannei Reggiani [i expedi]ia
de pedepsire `mpotriva
rom=nilor.
Elevii au `nceput s\ discute
despre subiectul la
ordinea zilei `n toat\ presa
italian\. Unii dintre ei [i-au
manifestat aprobarea fata de
atacul rasist. Ei au fost `ntrerup]i
de profesoar\, care a
spus c\ nu se poate vorbi,
pentru c\ `n clas\ sunt
prezen]i [i elevi rom=ni".
Auzind ceea ce se spune,
Ioana a izbucnit `n lacrimi [i
a ie[it din clas\. "Dou\
colege italience s-au ridicat,
cer=nd permisiunea s\ ias\ s\
o lini[teasc\ pe Ioana, dar
profesoara a refuzat s\ le dea
voie. Elevii mi-au confirmat
c\ profesoara a spus: dac\
rom=nii sunt at=t de r\i, de ce
nu stau `n ]ara lor? Ioana a
pl=ns toat\ ziua", a spus
mama fetei.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 15
Veltroni condamn\
incidentele rasiste
"~mi exprim deplina condamnare pentru
ceea ce s-a `nt=mplat la Tor Bella Monaca.
~ntr-un moment ca acesta este necesar\ cea
mai mare responsabilitate din partea tuturor",
a afirmat primarul Romei Walter
"Ura, instrumentaliz\rile
de orice fel [i din orice parte
ar veni sunt str\ine valorilor
comunit\]ii noastre. ~n timp
ce suntem implica]i `ntr-o
ac]iune dificil\ pentru a
asigura siguran]a cet\]enilor
vreau s\ adresez un apel pentru
ca tonurile [i comportamentele
s\ fie inspirate din
valorile convie]uirii civilizate
[i nu ale r\zbun\rii", a
spus Veltroni.
"Ura [i r\zbunarea nu sunt
niciodat\ r\spunsul. Vreau
s\-mi exprim condamnarea
mea cea mai ferm\ [i hot\r=t\
pentru agresiunea ce a
avut loc `n aceast\ sear\ la
Tor Bella Monaca contra
unor cet\]eni rom=ni", a spus
pre[edintele Regiunii Lazio,
Piero Marrazzo.
"Ca institu]ii - a ad\ugat
Marazzo - suntem angaja]i `n
asigurarea siguran]ei tuturor
[i aceasta `nseamn\ s\ facem
ca legea s\ fie respectat\
condamn=nd `n mod absolut
orice violen]\. ~ntr-un
moment de mare emo]ie [i
durere, sunt sigur c\ va [ti s\
predomine civiliza]ia [i
marele sim] de responsabilitate
al comunit\]ii noastre".
"Responsabilitatea unor
asemenea acte trebuie atribuit\
celor care fac apel, `n
acest moment at=t de delicat
dup\ tragedia de la Roma, la
intoleran]\ [i rasism".
Astfel a comentat ministrul
Solidarit\]ii Sociale,
Paolo Ferrero, raidul rasist
de la Roma. Ferrero, care [ia
exprimat "condamnarea
cea mai ferm\" pentru cele
`nt=mplate, a subliniat cum
"`n special dreapta roman\ ar
trebui s\ `nceteze s\ speculeze
asupra unor tragedii ca
cea de la Roma din zilele
trecute".
R\spunsul dreptei:
"Agresiunea de la Tor Bella
Monaca este un gest ce trebuie
condamnat, dar este
fructul climatului de exasperare",
a sus]inut Fabio
Sabbatani Schiuma,
Veltroni `ntr-un comunicat, coment=nd agresiunea
rasist\ contra rom=nilor din parcarea
suprmarketului Lidl de la Tor Bella Monaca.
Al\turi de Veltroni s-au pronun]at [i al]i
politicieni italieni.
Asemenea afi[e au `mp=nzit Italia `n aceste zile
purt\torul de cuv=nt pentru
ora[ul Roma al forma]iunii
"La Destra", partidul lui
Francesco Storace. "Este
necesar s\ se evite cu orice
pre] o spiral\ a violen]ei", a
spus Fabrizio Cicchitto, un
responsabil al Forza Italia,
partidul lui Silvio
Bucure[tiul protesteaz\ cu duritate
Dup\ agresiunea rom=nilor `n parcarea de
la Lidl, s-a auzit [i vocea Bucure[tiului, cam
slab\ de la `nceputul crizei. ~ntr-un comunicat,
Ministerul rom=n al Afacerilor Externe a
condamnat "în modul cel mai ferm, acest act
de agresiune la adresa cet\]enilor români. Am
solicitat [i solicit\m în continuare autoritatilor
italiene competente s\ ancheteze de urgen]\
acest caz, s\ identifice [i s\ pedepseasc\ persoanele
vinovate.
Ministrul Adrian Cioroianu va comunica
autorit\]ilor abilitate italiene c\ întreaga
opinie public\ româneasc\ a[teapt\ ca institu]iile
statului italian s\ întreprind\ m\surile
necesare pentru ca astfel de acte xenofobe s\
nu se mai repete". Toat\ presa italian\ a preluat
comunicatul MAE [i l-a considerat foarte
"dur". {i ministrul de Interne Cristian David,
s-a ar\tat `ngrijorat fa]\ de posibilele reac]ii
xenofobe la adresa rom=nilor din Italia: "Am
solicitat ca autorit\]ile italiene s\ aib\ o
reac]ie prompt\ cu privire la verificarea
D'Alema:
agresiune lipsit\
de demnitate
Raidul `mpotriva
rom=nilor de la Roma a
fost "o agresiune de grup,
un lucru nedemn pentru
]ara noastr\", a spus
vicepremierul italian
Massimo D'Alema. "~n
acest mod se alimenteaz\
violen]a, nu se fr=neaz\".
"Guvernul va face
bine`n]eles tot ceea ce `i
st\ `n putin]\ pentru a
combate infrac]ionalitatea,
dar [i pentru a combate
grup\rile rasiste care sunt
un fenomen criminal, la
fel cum sunt agresiunile
comise de devia]i [i de
imigran]i".
Berlusconi. "Trebuie s\
`mpiedic\m ca aceast\ bestie,
care este ura xenofob\,
aceast\ bestie a rasismului s\
ias\ din cu[c\", spusese ministrul
italian de interne, pentru
a justifica adoptarea `n
regim de urgen]\ a decretului
care faciliteaz\ expulzarea
cet\]enilor UE din motive de
siguran]\ public\.
Iat\, bestia a ie[it.
`mprejur\rilor `n care au fost ataca]i cei patru
rom=ni, iar `n cursul acestei dup\-amieze
vom avea r\spunsul autorit\]ilor italiene", a
declarat David la Realitatea TV.
Ministrul de interne s-a ar\tat `ngrijorat [i
fa]\ de alte posibile manifesta]ii xenofobe ale
italienilor, venite ca urmare a incidentului `n
care Giovanna Reggiani [i-a pierdut via]a, [i
a vorbit de o posibil\ "spiralare a reac]iilor de
respingere" la adresa rom=nilor: "Exist\ un
poten]ial risc, acela ca declara]iile pe care le
facem [i care au un puternic con]inut politicianist
s\ fac\ mai mult r\u dec=t bine. Neam
putea trezi cu o spiralare a reac]iilor de
respingere, uneori chiar cu accente xenofobe",
a precizat Cristian David.
Ministrul de interne, Cristian David, a mai
declarat, s=mb\t\, c\ autorit\]ile rom=ne se
afl\ `ntr-un contact permanent cu cele italiene
pentru finalizarea rapid\ a anchetei `n care
rom=nul de etnie rom\, Nicolae Romulus
Mailat, este acuzat de crim\.

16 OPINII
Ambasadorul Sergio
Romano, istoric, scriitor [i
jurnalist italian, un intelectual
respectat `n Italia, a
publicat un articol `n Corriere
della Sera referitor la
ultimele evenimente care au
implicat comunitatea rom=neasc\.
Sergio Romano explic\
ce a stat `n spatele
deciziei rapide de adoptare
a decretului care permite
expulzarea cet\]enilor comunitari.
{i explic\ de ce veltroni
se comport\ a[a. Intertitlurile
apar]in redac]iei.
Alegeri anticipate
Prin nea[teptata sa conferin]\
de pres\ la Campidoglio,
`n timp ce `ncepea s\
se `mpr\[tie vestea unui delict
crud `ntr-o tab\r\ roman\ de
bar\ci, Walter Veltroni a atins
mai multe puncte. A deviat
s\ge]ile care ar fi f\cut din el,
primar al Romei, una dintre
]intele preferate ale indign\rii
populare. A demonstrat, ca
lider al Partidului democrat,
c\ este sensibil la cererea de
siguran]\ din partea ]\rii. A
dat un imbold politicii
na]ionale [i a constr=ns
guvernul s\ transforme `n
decret, cu efecte aproape
imediate, ceea ce era la origine
numai un proiect de lege.
A precedat centru-dreapta,
obligat s\-l urmeze cu greu.
{i a demonstrat opiniei publice
c\ exist\ ast\zi `n ]ar\ un
nou, singular "partid de
opozi]ie". Democra]ii sus]in
guvernul [i sunt st=lpul s\u
cel mai mare de sprijin. Dar
Delictul [i Politica
Delictul din
Roma este "numai"
un delict
ar putea s\-l cheme la ordine
cu un avertisment [i s\ produc\
rezultate mai bune dec=t
cele de centru-dreapta pe care
strategia liderului s\u `l
oblig\ s\ lucreze pentru un
singur obiectiv: alegerile
anticipate.
Riscuri
Totul bine, a[adar, pentru
Walter Veltroni [i centrust=nga?
Ini]iativa sa comport\
cel pu]in dou\ riscuri. ~n
primul r=nd demonstreaz\ c\
pre[edintele Consiliului avea
dreptate, din punctul s\u de
vedere, c=nd spera c\ partidul
democrat ar fi fost condus de
un coordonator `n loc de un
secretar `n deplin\tatea puterilor
sale.
Veltroni nu se poate limita
la rolul care a fost, `nainte de
fuziune, acela a lui Piero
Fassino [i Francesco Rutelli.
Trebuie s\ dea robuste]e
fiin]ei sale demonstr=nd ]\rii
c\ democra]ii sunt "guvernativi",
dar diferi]i. {i caut\ s\
g\seasc\ noi consensuri `ntr-o
Italie moderat\ care nu
aprob\ ced\rile pre[edintelui
consiliului fa]\ de st=nga radical\.
~n orele trecute emo]ia
PENTRU O VIA}|
LINI{TIT|
166.105.612
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
suscitat\ de delictul de la
Roma i-a permis lui Veltroni
s\-[i impun\ propria linie. Ce
se va `nt=mpla cu guvernul
c=nd propunerile sale vor
`nt=lni pozi]ile partidelor
~N ITALIA
Afl\ totul
despre drepturile tale
Sergio Romano
Pericolul rom=ni
maximaliste [i `l vor pune pe
Prodi `ntr-o stua]ie foarte delicat\?
Al doilea risc se refer\
la cazul pe care Veltroni l-a
ales pentru ie[irea sa. Este
nepl\cut de amintit, mai ales
`n acest moment, dar delictul
din Roma este "numai" un
delict, deosebit de crud, dar
unul dintre multele care
umplu statisticile criminale
ale oric\rei ]\ri europene.
Este foarte grav [i pentru c\
este un simptom al problemelor
create de o imigra]ie
diferit\ pe care guvernele, nu
numai la noi, le `nfrunt\ cu
mare dificultate. Dar nu poate
dicta ordinea de zi a
Consiliului de mini[tri [i s\
influen]eze termenii unei
prevederi generale.
Sergio Romano
Neputin]a, mai ales `n acest moment, ar fi produs m=nia
]\rii. Dar denun]area "pericolului rom=ni", prezent `n
cuvintele lui Veltroni, risc\ s\ `nt\reasc\ m\surile nedrepte
[i prejudec\]iile xenofobe. Guvernul [i partidele trebuie s\-
[i aminteasc\ c\ `n Italia nu exist\ numai criminalitatea
imigra]iei. Exist\ [i un "sindrom Blocher", de la numele
liderului elve]ian care a ob]inut un succes considerabil la
ultimele alegeri federale cu campania sa `mpotriva
str\inilor. Acestei xenofobii, ale c\rei manifest\ri ur=te
`ncep s\ se `ntrez\reasc\, nu trebuie s\-i oferim ocazii [i
pretexte. Guvernul are dreptul s\-i alunge pe acei care sunt
nedori]i, dar trebuie s\ spun\ clar ]\rii (a[a cum a f\cut ieri
pre[edintele consiliului cu o referire special\ la comunitatea
rom=n\) c\ cei "dori]i", `n r=ndurile imigra]iei, sunt
marea majoritate [i merit\ s\ fie primi]i ca atare.
EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA"
~}I R|SPUND IMEDIAT
LA ~NTREB|RILE TALE DESPRE:
Decretul fluxurilor
Permisul de [edere
Sanatoria
Expulzarea
Viza de turism
Viza de studiu
Uniunea European\
Re`ntregirea
Cartea de [edere
Cet\]enia
de luni pân vineri, de la 10.00 la 19.00
costul convorbirii 1,57 € pe minut iva inclus
Reziden]a
C\s\toria
Permisul de conducere
Convertirea permisului
Asigur\ri
Amenzi
Partita Iva
Declara]ia de venituri
Contribu]ii menajere
Stranieri in Italia

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\
Romano Prodi, contra
ilegalit\]ii [i xenofobiei
Gestionarea fenomenului imigra]iei se
poate face numai prin reguli, fermitate [i
colaborare între ]\ri, îns\ intoleran]a [i xenofobia
sunt fenomene care trebuie comb\tute,
deoarece ele "nu apar]in valorilor [i culturii
noastre", afirm\ premierul Romano Prodi,
Tragedia de la Tor di
Quinto a tulburat con[tiin]a
tuturor. {i demnitatea cu care
Giovanni Gumiero [i familia
Reggiani au reac]ionat la
durere m-a emo]ionat profund.
Un exemplu de sim]
civic [i moral la `n\l]ime. ~n
cuvintele premierului rom=n
T\riceanu, cu care am vorbit
de mai multe ori `n ultimele
zile, exist\ umilin]\ [i ru[ine
pentru crima crud\ cu care sa
m=njit cona]ionalul s\u.
Dar exist\ [i cererea legitim\
de a-i proteja pe to]i cei
care `[i p\r\sesc ]ara cu `nc\rc\tura
lor de speran]e [i
de a[tept\ri pentru a-[i aduce
contribu]ia muncii lor
economiei italiene.
Nu putem s\ uit\m c\ f\r\
contribu]ia imigran]ilor Italia
ar sta pe loc nu numai noaptea
(av=nd `n vedere c\ mare
parte dintre ace[tia sunt angaja]i
`n obositoarele ture de
noapte), ci [i pe timpul zilei.
Ca [ef al guvernului, de
aceea, am am datoria de a
r\spunde nevoilor cet\]enilor,
care cer mai mult\ siguran]\
(...) [i acelea, la fel de
legitime, ale multor str\ini
care zilnic bat la u[i sper=nd
s\ poat\ avea `n ]ara noastr\
o existen]\ demn\.
Prevederile adoptate de
guvern, reprezent\ un prim
r\spuns concret: decretul
asupra expulz\rilor de
“ Nu ne putem
permite este
incriminarea unui
popor `ntreg"
urgen]\ a cet\]enilor comunitari
periculo[i pentru ordinea
public\ [i social\ a fost un
act necesar, nu numai just.
Cooperare `ntre poli]ii
A[a cum este necesar [i
corect s\ organiz\m tot mai
bine cooperarea cu autorit\]ile
rom=ne pentru gestionarea
urgen]ei reprezentat\
de infrac]ionalitate [i, mai `n
general, de fluxurilor migratorii.
Unele dintre colabor\ri au
fost demarate de mai mult
timp, m\ refer la `n]elegerile
cu poli]ia rom=n\ pentru a
combate `mpreun\ fenomenele
infrac]ionale [i la cele
cu autorit\]ile judec\tore[ti
pentru a transfera `n penitenciarele
din Rom=nia cet\]enii
rom=ni de]inu]i `n Italia [i
condamna]i `n mod definitiv.
Alte m\suri se pun la punct
într-o scrisoare deschis\, publicata luni 5
noiembrie de cotidianul "Il Messaggero".
Prodi explic\ politica guvernului, dup\ crima
comis\ de mailat [i incidentele xenofobe care
au urmat. Public\m scrisoarea `n `ntregime.
Intertitlurile ne apar]in.
Romano Prodi nu-i incrimineaz\ pe to]i rom=nii
zilele acestea.
M\ g=ndesc la suplimentarea
structurilor de
leg\tur\ a ministerului nostru
la Bucure[ti [i la `n]elegerea
dintre poli]ia de frontier\
italian\ [i rom=n\ pentru a
controla mai bine punctele
nevralgice a grani]ei occidentale
rom=ne[ti [i a frontierei
noastre nord-orientale.
Este vorba de ini]iative
importante, care pot fi amplificate
ulterior, [i care dovedesc
disponibilitatea deplin\
a Bucure[tiului de a coopera
cu noi.
Pe plan mai general, p=n\
la sf=r[itul anului, va trebui
s\ punem `n aplicare, cu partenerii
europeni, o ini]iativ\
comun\ de gestionare optim\
a fluxului de rom=ni spre
restul Europei, evit=nd, `n
ceea ce ne prive[te, aplicarea
unui regim care s\ permit\
accesul doar anumitor cate-
OPINII 17
“ F\r\ contribu]ia
imigran]ilor Italia
ar sta pe loc"
gorii profesionale.
Ceea ce nu ne putem permite
este incriminarea unui
popor `ntreg, din cauza unui
individ sau a unei minorit\]i.
Trebuie s\ evit\m, [i din
respect pentru familia
Reggiani, instrumentalizarea
politic\ a unui episod foarte
grav [i dureros. Dar care trebuie
scris [i circumscris `n
cadrul fenomenului criminal.
Trebuie evitat riscul derivelor
xenofobe.
Deoarece xenofobia [i
intoleran]a nu apar]in valorilor
[i culturii noastre, pentru
c\ este periculos s\ accentu\m
suspiciunile [i prejudec\]ile
izolate p=n\ acum.
Trebuie, de aceea, s\ continu\m
politica noastr\ de ]ar\
serioas\, european\, care
crede `n valorile libert\]ii,
democra]iei, respectului
demnit\]ii umane [i solidarit\]ii.
Drepturi [i obliga]ii
O ]ar\ care tinde s\
atribuie tuturor celor care
tr\iesc pe propriul teritoriu,
independent de na]ionalitate,
acelea[i drepturi [i obliga]ii.
Trebuie s\ continu\m s\
ne deschidem c\tre cet\]enii
altor ]\ri care decid s\ vin\ la
noi legal [i s\ accepte regulile
noastre de convie]uire.
Cu aceea[i determinare trebuie
s\ continu\m s\-i respingem
pe cei care `ncearc\ s\
se stabileasc\ ilegal la noi [i
care nu vor s\ se conformeze
acestor reguli.
Pentru noi, italienii, ar fi
de neconceput s\ ne comport\m
diferit, mai ales dac\
dac\ ne g=ndim la suferin]ele
[i discrimin\rile suferite `n
trecut de at=]ia cona]ionali
obliga]i s\-[i caute norocul
`n alte ]\ri.
Romano Prodi
(continu\ la pag. 22)

Caui o nanare care vorbete limba ta?
Sun la numrul verde 800 900 300
CREDITE ÎMPRUMUTURI PERSONALE CESIUNEA CINCIMII
Magazinele noastre nanciare sunt la:
ROMA via san Sebastianello, 16/B
MILANO via Vittor Pisani, 19
FIRENZE via degli Artisti, 41/A
PORTOGRUARO via Camucina, 43-45
BRESCIA via Vittorio Emanuele II, 18
PADOVA via Fistomba, 8
GENOVA piazza Barabino, 5-11
PORDENONE via Brusafiera, 14
UDINE piazza del Pozzo, 5
MANTOVA via Don Leoni, 15/C
VERONA via XX Settembre, 45/B
ALESSANDRIA via Verona, 4
VICENZA Contrà San Silvestro, 6
TORINO via Nizza, 43
NAPOLI via Marchese Campodisola, 12
BOLOGNA viale Pietramallara, 35
i Managerii notri de Zon sunt în toat Italia!
De luni pân vineri de la 9 la 18.30
Convorbiri gratuite i de pe celulare
Poi gsi produsele noastre
i în punctele
convenionate.
Pentru ulterioare informaii
www.isifinancial.it
Vrei s devii un Agent Financiar al grupului nostru?
Contacteaz-ne la numrul verde gratuit
800.900.300

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\
Anuarul Statistic
"Imigrare 2007", publicat pe
pagina de internet a Agen]iei
Na]ionale pentru Ocuparea
For]ei de Munc\ (ANOFM),
arat\ c\ sumele trimise `n
]ara de origine de c\tre imigran]ii
reziden]i `n Italia, `n
2006, au fost cu 11,6% mai
mari fa]\ de anul precedent,
`nsum=nd un total de aproximativ
4,3 miliarde de euro.
Raportul estimeaz\ c\ 36%
din aceasta a fost transmis\
`n ]\rile asiatice, o treime `n
cele europene, `n special `n
Europa Central-Oriental\, `n
timp ce 17% a fost destinat\
statelor africane.
Studiul citat situeaz\
Rom=nia pe primul loc din
punctul de vedere al ]\rilor
de destina]ie a sumelor
transmise de c\tre imigran]i,
cu aproximativ 777 de milioane
de euro, urmat\ de
China [i Filipine.
Totodat\, activit\]ile
desf\[urate pe pia]a muncii
de c\tre lucr\torii str\ini au
adus un aport la PIB-ul italian
de 6,1%, `ncas\rile
bugetare cu titlu de taxe [i
impozite achitate de c\tre
str\ini totaliz=nd 1,87 miliarde
de euro.
"F\r\ imigran]i,
sistemul italian s-ar
bloca"
Prezent la lansarea raportului,
pre[edintele Italiei,
Giorgio Napolitano, a subliniat
c\ "f\r\ imigran]i, sistemul
italian s-ar bloca",
accentu=nd astfel importan]a
str\inilor prezen]i `n Italia
pentru motive de lucru.
Potrivit datelor publicate
`n raport, la sf=r[itul anului
2006, `n Italia erau `nregistra]i
3.690.000 de str\ini stabili]i
`n condi]ii legale, at=t
cet\]eni comunitari c=t [i
ACTUALITATE 19
2006: Rom=nii din Italia au
trimis acas\ 777 milioane de euro
Str\inii care muncesc `n Italia au
trimis, `n 2006, 4,3 miliarde de euro
`n ]\rile de origine, pe primul loc
situ=ndu-se Rom=nia, unde lucr\to-
rii imigran]i au trimis aproximativ
777 de milioane de euro, arat\
raportul "Imigrare 2007", dat publicit\]ii
`n Italia, `n luna octombrie.
Telefonezi în oraş, vorbeşti în toată lumea!
De la telefonul tău fix, sau de la celular, la costul unei convorbiri urbane*
www.bt.com/italia
Usa & Europa
5000
minute
Argentina
5000
minute
China
5000
minute
Brazilia
5€
NOU PREŢ
2000
minute
Polonia
5000
minute
NOU PREŢ
Cartela telefonica virtuala este deja în distributie în toata Italia
în cele peste 40.000 de Puncte de Vânzare de la agentii Lotto,
tutungerii si baruri, conectate la reteaua Servicii de la Lottomatica.
extracomunitari, cu 21,6%
mai mul]i dec=t `n anul
precedent, [i o inciden]\ de
6,2% `n num\rul total al
popula]iei Italiei.
Referitor la ]ara de origine
a imigran]ilor, Rom=nia
de]ine primul loc, cu
555.997 de persoane.
România
400
minute
NOU PREŢ
*În cazul în care convorbirea se face de pe reţeaua fixă în acelaşi district telefonic al numărului apelat: controlează lista oraşelor şi numerele de acces corespondente
disponibile. Costul unei convorbiri depinde de tariful prevăzut de contractul stipulat cu propriul gestionar de servicii de telefonie de acces. În cazul apelurilor de pe celular,
costul convorbirilor este cel prevăzut de planul tarifar al propriului operator de telefonie mobilă pentru apelurile către numere din reţeaua fixă din Italia.

20 OPINII Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
"Dac\ ne-am opri o zi?" Nu putem s\ nu
(continu\ de la pag. 1)
Siguran]a public\,
motivul ce umple toate
gurile, e o problem\ veche,
datorat\ fie legilor prea permisive,
interpret\rii dup\
ureche sau nerespect\rii lor,
c=t [i a nealoc\rii resurselor
materiale [i umane.
Lipsa garan]iei execut\rii
pedepselor, timpii calcula]i
`n "ani lumin\" de `ncepere
[i finalizare a proceselor,
deciziile contradictorii, anihilarea
muncii poli]iei prin
eliberarea suspec]ilor la
pu]in timp dup\ capturarea
lor, au creat imaginea unui
adev\rat El Dorado pentru
delincven]ii autohtoni sau de
import! Eu nu cred `n teoria
conform c\reia mul]i sunt
`mpin[i la delincven]\ de
foame [i s\r\cie, cel pu]in nu
`n anul 2007.
Mediatizarea distorsionat\
a asasin\rii Giovannei
Reggiana a creat premizele
unor manifest\ri de rasism [i
xenofobie inimaginabile,
ajung=ndu-se la episoade de
lin[aj public la adresa comunit\]ii
rom=ne[ti. {i dac\ noi
adul]ii, poate mai [tim s\ ne
ferim, s\ ocolim situa]iile [i
locurile ce ar putea fi
explozive, nu putem s\ nu
fim `ngrijora]i pentru copiii
no[tri, ce frecventeaz\ [colile
italiene.
Copiii [i adolescen]ii italieni
nu sunt rasi[ti, `ns\ pot
fi u[or influen]a]i de
discu]iile din familie, de
mass-media, etc. Ce facem,
`i sechestr\m pe ai no[tri `n
cas\?
Munca la negru
~n acest context, pachetul
de legi pentru siguran]\ ce
urmeaz\ a fi aprobat cu
maxima urgen]\, strecoar\ o
[i mai mare incertitudine [i
team\ `n r=ndul imigran]ilor.
Se vorbe[te acolo de posibilitatea
expulz\rii imigran]ilor
"care nu pot demonstra un
venit sigur"!
Dac\ e a[a, vor fi `n pericol
de a fi expulza]i poate
chiar jum\tate din num\rul
total al imigran]ilor din
Italia. Munca la negru [i deci
imposibilitatea demonstr\rii
unui venit este la rang de
"sport na]ional" [i nu din
vina noastr\. Urm=nd
aceea[i logic\, cu italienii ce
muncesc la negru, [i sunt
mul]i, poate mai mul]i dec=t
str\inii, ce ar trebui s\ se
`nt=mple? Ar fi [i ei deporta]i?
Munca la negru convine
sistemului, patronatului,
care `n acest fel acumuleaz\
capital (tot negru) [i `n
acela[i timp ]ine sub [antaj
psihologic o urias\ mas\ de
"bra]e de munc\".
Dar cum deobicei tot
"calul care trage trebuie
biciuit", onor politicienii se
`ntrec `n elaborarea de
m\suri punitive, propag=nd
[i inocul=nd binomul rom=n
# delincvent. Iat\ `ns\ c\ de
c=teva zile s-a trezit [i clasa
politic\ rom=neasc\,
aduc=ndu-[i aminte cu
m=ndrie [i orgoliu patriotic
de euro - oxigenul pompat `n
Banca Nationala [i de c\tre
cei care ieri au fost c=t pe ce
s\ fie lin[a]i la Roma, de o
band\ de curajo[i masca]i,
justi]iari ad-hoc, dospi]i la
focul continuu al
instig\torilor din umbr\.
Iat\ c\ fra]iorul mai mic
[i-a f\cut curaj [i a ridicat
vocea la ba[tanu' italian,
cer=nd s\ fie respectat! E
bine [i `n al doisprezecelea
ceas, important e s\ continue.
Problemele comunit\]ii
rom=ne[ti erau cunoscute, au
fost semnalate Bucure[tiului
de-a lungul anilor. Pe de alt\
parte, un val at=t de mare de
delicven]i este cu siguran]\
fim `ngrijora]i pentru
copiii no[tri, ce
frecventeaz\ [colile
italiene.
rodul politicilor sociale
dezastruoase din Rom=nia,
din '90 `ncoace! V=rsta
medie a infractorilor nu
dep\[e[te 22-25 ani, deci nu
se mai poate arunca vina pe
regimul Ceau[escu. Lipsa
educa]iei, a culturii `n
familii, `n mediile de provenien]\
ale acestor oameni `[i
arat\ efectele nedorite.
Mai mult\ solidaritate
O parte din vin\, pentru
faptul c\ s-a ajuns la
degenerarea exagerat\ a
imaginii rom=nilor este cu
siguran]\ [i slaba capacitate
de reac]ie public\ a comunit\]ii
noastre. O slab\ mobilizare,
lipsa de unitate [i de
implicare `n via]a social\,
nep\sare, indiferen]\ din
partea celor ce muncesc [i
convie]uiesc pa[nic, normal
[i perfect integra]i, a l\sat
spa]iu larg de desf\[urare
infractorilor.
~n opinia public\ italian\
suntem reprezenta]i de o
m=n\ de derbedei, punga[i,
proxene]i. Mi-a[ dori s\ v\d
"romanii de bine" manifest=nd,
`n ap\rarea demnit\]ii,
a imaginii [i a drepturilor
cet\]ene[ti. Italia e
]ara grevelor. To]i fac greve,
mai pu]in imigran]ii! Dac\
ne-am opri o zi, ce-ar `nsemna
pentru [antierele italiene?
(continu\ la pag. 22)

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 21
Au `nceput expulz\rile!
Dup\ decretul aprobat de guvernul italian
sub influen]a emo]iei create de crima lui
Mailat, au `nceput [i expulz\rile. Primii
patru rom=ni au fost expulza]i vineri 2
octombrie din Italia [i au ajuns dup\ miezul
nop]ii `n Rom=nia, pe Aeroportul
Interna]ional Henri Coand\, unde au fost
a[tepta]i de reprezentan]i ai Poli]iei de
Frontier\ [i un reprezentant al Ambasadei
Acum se `ntocmesc listele pentru expulz\ri
Potrivit presei italiene,
prefecturile au deja preg\tite
liste care `nsumeaz\ circa 150
de cet\]eni români care ar
urma s\ fie expulza]i în zilele
urm\toare din mai multe
ora[e ale Italiei.
De la Milano au plecat
primii patru români expulza]i
în baza decretului guvernului,
pentru c\, dup\ cum explic\
prefectul Gian Valerio
Lombardi, "sunt persoane
denun]ate [i condamnate pentru
mai multe fapte, care pot
prejudicia siguran]a public\.
Sunt periculo[i din punct de
vedere social [i au dat dovad\
de lipsa de dorin]a de a se
integra", a declarat oficialul.
La Roma, Chestura vrea s\
trimit\ acas\ trei români [i
doi unguri. La Floren]a, 20
de români sunt c\uta]i de
poli]ie pentru a fi expulza]i.
Dosarele a alte 30 de persoane
sunt examinate la
Torino.
Prefectul Genovei
Giuseppe Romano a semnat
[i el 17 decizii de expulzare,
"pentru motive imperative de
siguran]\ public\".
În provincia Pavia, 50 de
români risc\ s\ fie expulza]i.
Lista cu numele lor este
definitivat\ de prefect [i de
poli]ie.
Pe întreg teritoriul Italiei
autorit\]ile desf\[oar\ controale
[i perchezi]ii în
taberele de romi, care, în
multe cazuri, sunt distruse.
Potrivit ata[atului ministerului
de Interne italian `n
Rom=nia, Paolo Sartori, cei
expulza]i "au interdic]ie pentru
trei ani, iar dac\ în ace[ti
ani, unul dintre ei va fi g\sit
pe teritoriul Italiei va fi
acuzat de înc\lcarea unei
hotarâri administrative [i
risc\ trei ani de închisoare".
Decizia de expulzare a
imigran]ilor apar]ine celor
103 prefecturi: "Fiecare prefectur\
are putere s\
expulzeze persoanele care
deranjeaz\ siguran]a [i
ordinea public\. Noi ne
a[tept\m la câteva zeci de
persoane pe s\pt\m=n\", a
mai spus Sartori.
Se fac liste
{eful Poli]iei Italiene,
Antonio Manganelli, a explicat
cum func]ioneaz\:
"Facem preg\tiri la Roma,
Italiei la Bucure[ti. Se vorbe[te de un acord
`ntre Italia [i Rom=nia cu privire la un
num\r fix de expulz\ri pe an, dar nimic nu e
sigur, av=nd `n vedere c\ presiunile de a
expulza c=t mai mul]i vor continua. De[i se
vorbea de 5.000, 10.000, apoi 20.000 de
expulz\ri, Gianfranco Fini, pre[edintele AN,
cere r\spicat 250.000 de expulz\ri. Unde se
va ajunge?
dar nu numai la Roma, unde
sunt tabere de comunitari, cu
prec\dere de origine rom=n\,
pentru a pune la punct activit\]i
care pot duce la `ndep\rtarea
acestor persoane. Dac\
exist\ motive. De exemplu a
unor persoane care au comis
infrac]iuni anii ace[tia, care
au fost g\site vinovate, au
fost `nchise apoi eliberate,
care nu au un loc de munc\,
care pot fi periculoase pentru
siguran]a public\. F\r\ arbitrariu,
dar pe baza unor elemente
obiective: de exemplu
dup\ diferite denun]uri pentru
infrac]iuni `mpotriva patrimoniului.
Facem eviden]a lor [i
lu\m `n vizor aceste persoane
pentru a le putea `ndep\rta.
Vom opera respect=nd `n mod
absolut demnitatea uman\ [i a
persoanelor, f\r\ a v=na vr\jitoare,
f\r\ a incrimina etnii.
Cu Rom=nia, `n mod special,
avem un raport de prietenie,
este un popor care ne este
prieten [i nu a intrat din
`nt=mplare `n UE. Nu consider\m
c\ rom=nii reprezint\
prin etnie o surs\ de pericol
pentru ]ara noastr\".
250.000
~nainte de cazul Mailat,
prefectul Romei, carlo
Mosca, vorbea de 20.000 de
comunitari, `n cea mai mare
parte rom=ni, poten]iali
clien]i, `n timp, ai m\surilor
de expulzare.
Gianfranco Fini, liderul
Alleanza Nazionale, pluseaz\:
cei 20.000 de la Roma
trebuie expulza]i imediat, iar
`n toat\ Italia, tot imediat, ar
fi nevoie de 200 - 250 de mii
de expulz\ri imediate. Cifra
de 250.000 a fost pronun]at\
de Fini `n cadrul emisiunii
"In mezz'ora" de pe Rai Tre
realizat\ de Lucia
Annunziata.
"Oamenii nu mai suport\,
pentru c\ acest val de imigran]i
a dus la cre[terea
delicven]ei. St=nga italian\ ar
trebui s\ renun]e s\-i atace pe
cei care, ca noi, cer doar
legalitate, siguran]\, ordine",
a spus Fini, care a subliniat:
"Cer st=ngii italiene [i guvernului
s\ deschid\ ochii, pentru
c\ antidotul pentru rasism,
xenofobie [i intoleran]\ este
legalitatea, rigoarea [i nu
bun\tatea".
"Eu le spun politicienilor
de st=nga s\ mearg\ la Tor
Bella Monaca care a devenit
la fel ca Bronxul. Acolo, de-a
dreptul, se fur\ [osetele de la
ferestre".
"Cine locuie[te `n bar\ci
sau pe malurile r=u-rilor, este
evident c\ nu are un loc de
munc\ [i de aceea trebuie
expulzat. Dar expul-zat
`nseamn\ s\ fie pus pe autocar
[i `nso]it la Bucure[ti".
''Un cet\]ean rom=n, c=nd
ajunge la frontier\, nu trebuie
s\ prezinte pa[aportul,
`ntruc=t este cet\]ean Ue, dar
nimic nu-l opre[te pe un
ofi]er s\-[i noteze numele
acelei persoane [i dac\ dup\
10 zile se descoper\ c\
tr\ie[te `ntr-o barac\, este evident
c\ nu a venit s\
munceasc\ [i atunci poate fi
expulzat". Decretul privind
expulz\rile trebuie votat `n
Parlament [i de opozi]ie, pentru
a r\m=ne valabil. Fini
pune condi]ii ca normele s\
fie mai severe.

22 ACTUALITATE
(continu\ de la pag. 17)
Adev\rul este c\ fluxurile migratorii
nu se pot st\vili, ele trebuie controlate,
gestionate: este ceea ce, la fel ca alte ]\ri,
ne str\duim zilnic s\ realiz\m. Dar anularea
fluxurilor de imigra]ie `n ]ara noastr\
nu este posibil\, prin simplul fapt c\
nu este posibil s\ ignori consecin]ele
demografiei.
Dimpotriv\, trebuie s\ `nv\]\m tot mai
mult s\ consider\m imigra]ia legal\ ca o
resurs\.
O sus]inere pentru sistemele noastre
economice [i sociale. Unicul lucru
ra]ional de f\cut, a[adar, este s\ ne dot\m
mai bine pentru a-i face fa]\. S\ dialog\m
cu ]\rile de origine [i s\ le oferim
stimulente pentru a pune o fr=n\
plec\rilor nediscriminate, mai ales dac\
este vorba de persoane cu antecedente
penale. ~n acela[i timp, s\ dot\m ]ara
noastr\ cu instrumente pentru a guverna
o societate sortit\ s\ devin\ tot mai multietnic\
[i multicultural\ [i, deci, tot mai
articulat\. Din acest motiv este necesar\
o politic\ complet\, capabil\ s\ cuprind\
complexitatea provoc\rii.
Trebuie s\ plec\m de la un nivel mai
mare de cunoa[tere. S\ `ncepem de la
[coal\ [i de la cercetare. Pentru c\ nu
putem s\ fim preg\ti]i s\ primim dac\ nu
suntem mai `nt=i cu mintea deschis\ `n
privin]a diversit\]ii. Trebuie s\ construim
o ]ar\ modern\ [i deschis\, care s\ [tie s\
ofere oportunit\]i imigran]ilor care le
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Prodi, contra ilegalit\]ii...
Rom=nii, b\ie]i de treab\ `n Italia
merit\. Care s\ [tie s\ fac\ diferen]a `ntre
lucr\torii one[ti [i care s\ continue s\-i
lase s\ intre pe ace[tia din urm\, pe baza
cererilor din lumea muncii.
Acest lucru este dificil de realizat [i ar
necesita cu totul alte resurse fa]\ de cele
disponibile. S\ [tim c\ alte ]\ri europene
sunt `n accea[i situa]ie cu a noastr\, ne
poate consola. Dar nu schimb\ datele
problemei. Putem s\ reu[im numai dac\
fiecare `[i va face datoria: guvernul, institu]iile
locale, prim\riile, societatea
civil\... Cred c\ `nainte de toate este o
datorie moral\ s\ oferim aproapelui nostru
[i, deci, nou\ `n[ine, ceva `n plus fa]\
de bar\cile nedemne [i de degradarea
care prea des `nconjoar\ comunit\]ile
str\ine din Italia.
A[ vrea s\ revin la Rom=nia [i la
rom=ni. Continuu s\ cred c\ primirea
Rom=niei `n Europa a fost un lucru bun.
“ Primirea Rom=niei `n
Europa a fost un lucru
bun"
O demonstreaz\ zilnic munca cinstit\ a
at=tor mii de muncitori rom=ni din Italia
[i de pe restul continentului. Nu
`nt=mpl\tor rom=nii sunt comunitatea
str\in\ cea mai numeroas\ din Italia. {i `n
Rom=nia exist\ o concentrare puternic\
de firme [i de lucr\tori italieni. La 30
octombrie 2006 erau `nscrise `n registrul
rom=n de comer] peste 20.000 de societ\]i
italiene, marea parte mici sau
mijlocii. Italia este pe la locul al cincilea
la investi]iile `n Rom=nia, cu o cifr\ care
dep\[e[te 850 de milioane de euro, circa
6% din totalul capitalului str\in `nregistrat
`n Rom=nia.
{i sub profilul angaj\rii for]ei de
munc\ locale, Italia poate fi considerat\
investitorul num\rul unu cu un total de
de cca. 600.000 de locuri de munc\ create
direct de firme italiene sau industrie.
Realitatea, de aceea, este c\ Rom=nia
este o ]ar\ prieten\ [i c\ rom=nii sunt un
popor cu care lucr\m bine `mpreun\.
Nu trebuie s\ ne permitem ca o
minoritate infrac]ionale pe de o parte [i
xenofob\, pe de alta, s\ ruineze aceast\
amici]ie [i aceast\ colaborare de pe urma
c\reia ambele noastre popoare au de
c=[tigat.
Dac\ ne-am opri o zi...
(continu\ de la pag. 20)
C=]i b\tr=ni ar r\m=ne nem=nca]i?
C=]i patroni de restaurante ar trebui
s\-[i serveasc\ singuri clien]ii? C=]i
func]ionari s-ar duce la birou cu
c\m\[ile nec\lcate? Dar invizibilii nu
fac greve, nu se revolt\, ei `[i vars\
oful `ntre pere]ii caselor, la mica b=rf\,
iar a doua zi e ...o nou\ zi! Poate e
timpul unei colabor\ri reale [i deschise
a Guvernului Rom=niei cu cei care la
nivel politic, dar [i social se str\duiesc
s\ asigure [i s\ men]in\ un dialog `ntre
comunitatea noastr\ [i autorit\]ile italiene,
c=t [i cu cele rom=ne[ti! Poate e
timpul dep\[irii complexelor de inferioritate
pe care se pare ca le-au avut
guvernele rom=ne[ti din '90 [i p=n\
azi, fa]\ de Guvernul Italian. Poate e
timpul s\ cerem s\ fim respecta]i!

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 23
Anne Mariea
Cr\ciun, `n v=rst\ de
35 de ani, este `n Italia
de 15 ani, "o via]\ de
om", cum spune ea. A
l\sat Bucure[tiul natal
pentru un ora[ din
Liguria, La Spezia,
din motive de familie:
s-a c\s\torit cu un
cet\]ean italian, pe
care `l cunoscuse `n
vacan]\ la mare.
"Dragoste la prima
vedere", dup\ cum a
scris chiar pe site-ul
activit\]ii pe care o
conduce. Din 1996,
Anne a ob]inut
cet\]enia italian\, dar
leg\turile cu Rom=nia
nu au disp\rut complet.
Dimpotriv\...
La Bucure[ti, Anne
Mariea Cr\ciun conduce o
firm\ de consultan]\ `n afaceri,
dar are [i o alt\ activitate,
mai special\: o agen]ie
matrimonial\.
Dac\ pe de o parte, ea
ofer\ sfaturi practice celor
care fac afaceri `n Rom=nia,
pe de alt\ parte, prin agen]ia
matrimonial\, Anne se ocup\
[i de probleme "sentimentale".
Cea mai mare parte din
afacerile agen]iei matrimoniale
se axeaz\ pe linia Italia-
Rom=nia. Dar cum a ajuns
Anne de la consultan]a `n
afaceri la cea `n probleme
"sentimentale"?
Ideea agen]iei
"Ideea mi-a venit `n urm\
cu [apte ani, dup\ ce am
constatat c\ mul]i prieteni
`mi cereau s\ le prezint
rom=nce. V\z=nd c\ pot
aduce noroc, am hot\r=t s\
deschid aceast\ agen]ie matrimonial\
cu ideea de a crea
o linie direct\, constant\,
`ntre Italia [i Rom=nia.
Astfel, `n iunie 2000, am
reu[it s\ deschid prima
agen]ie, iar din anul 2005 am
lansat proiectul de dezvoltare
`n sistem de franciz\.
Proiectul a avut succes [i `n
ace[ti doi ani au fost
deschise mai multe agen]ii,
`n special `n Nordul Italiei."
Anne ofer\ strict servicii
de intermediere matrimonial\,
ca de exemplu `nt=lniri [i
prezent\ri care s\ duc\ la
construirea unui raport stabil,
eventual c\s\torie. Cea
mai mare a clien]ilor lui
Anne o constituie domnii
italieni care doresc s\
`nt=lneasc\ doamne sau
domni[oare din Rom=nia.
~n mod concret, italienilor
doritori de a face cuno[tin]\
cu rom=nce li se ofer\ [i
posibilitatea de a face o
c\l\torie la Bucure[ti, unde
pot cunoa[te direct la sediul
agen]iei persoanele care
corespund profilului cerut.
Anne ne spune c\ acest mod
de prezentare este foarte
indicat, deoarece transmite
at=t domnilor c=t [i doamnelor
sentimentul de
`ncredere de care au nevoie.
~n acest fel, clien]ii
agen]iei lui Anne beneficiaz\
de un bun suport organizativ,
`n care este inclus\ [i consulen]a
psihologic\ de care
pot avea nevoie pentru a
trece cu succes peste hopul
primei `nt=lniri.
ANNE STUDIO MATRIMONIALE
Via Persio 49
19121 La Spezia (SP)
Tel/fax. ^39 0187 257 008
www. agenzia-anne.com
Anne Mariea Cr\ciun,
afaceri cu sentimente
Anne nu crede c\ italienii b\tr=ni caut\ rom=nce tinere
Coinciden]e
De[i activitatea principal\
este cea de pe linia Italia-
Rom=nia, persoane de etnii
diverse bat la por]ile Annei.
Unul dintre cuplurile cele
mai "bizare" care au luat
na[tere datorit\ Annei este
unul format dintr-un domn
australian de origine australian\
[i o doamn\ american\
de origine rom=n\. Sau
un altul, ne poveste[te Anne
Cr\ciun, "format dintr-un
arhitect italian care locuie[te
`n Canada [i o domni[oar\
din Bucure[ti.
Mi-ar trebui foarte mult
timp pentru a putea povesti
lucrurile cele mai stranii."
Exist\ un stereotip destul
Concuren]a
de bine fixat `n mintea tuturor.
Cel care spune c\ foarte
multe cupluri sunt formate
din italieni `n v=rst\ [i din
rom=nce tinere.
Din experien]a agen]iei
matrimoniale pe care o conduce,
Anne dezminte categoric
acest lucru. ~n agen]ia
ei nu exist\ spa]iu pentru cei
care caut\ o aventur\ care s\
dureze pe perioada concediului.
Prezent\rile care au loc
prin mijlocirea lui Anne sunt
f\cute pe baza unor
asem\n\ri `ntre profilurile
celor `nscri[i, activitatea lui
Anne fiind strict legat\ de
intermedierea cu scop matrimonial.
Cristina Pozna
C=te din persoanele care apeleaz\ la serviciile Annei
ajung `n fa]a altarului? Un r\spuns exact nu ne poate fi
dat, dar aproximativ, din zece `nscri[i la serviciul
interna]ional, opt `[i g\sesc partenera cu care consider\ c\
pot `ncepe o prietenie care s\ duc\ la o eventual\ c\s\torie.
Concuren]a `n acest domeniu nu este una u[oar\. Multe
persoane se `nscriu la serviciile agen]iilor matrimoniale `n
speran]a de a g\si un remediu singur\t\]ii. Iar agen]iile
care ofer\ posibilitatea de a cunoa[te persoane din afara
grani]elor Rom=niei sunt din ce `n ce mai numeroase. Dar
Anne Cr\ciun nu duce grija concuren]ei. Ea se g=nde[te la
cum poate `mbun\t\]i serviciile pe care le ofer\ agen]ia pe
care o conduce. At=t. "Acesta este felul nostru de a g=ndi",
conchide ea.

Numai ISI îţi răsplăteşte fidelitatea
Este uşor!
1. Trimite bani celor dragi
2. Găseşte locaţia ISI cea mai apropiată
3. Fă-i să câştige un tichet cadou de 10 LEI
pe care-l pot cheltui cum vor, de fiecare
dată când primesc bani dintr-o locaţie ISI.
10 LEI!
tichet cadou
Sună-i repede pe cei dragi.
Până la 15 ianuarie 2008, pentru fiecare sumă de bani trimisă de la
o locaţie ISI din Italia şi ridicaţi într-o locaţie ISI din Romania vor
primi un tichet cadou în valoare de 10 LEI.
NOUA PROMOŢIE ÎN ROMÂNIA ÎŢI PREMIAZĂ ATAŞAMENTUL
Poţi dona un bon - cadou de 10 LEI celor dragi.
Trimite banii tăi din punctele ISI din Italia în punctele ISI din România, vei putea
descoperi care sunt acestea sunându-ne la nr. verde 800.22.00.55 sau vizitând
site-ul nostru www.angelocosta.ro
800 - 22 . 00 . 55
www.isi.eu.com

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 25
Instan]a poate limita dreptul
la liber\ circula]ie a expulza]ilor
Guvernul Rom=niei a stabilit, luni, 5
noiembrie, un plan de m\suri pentru protejarea
rom=nilor din Italia ca urmare
expulz\rilor masive din ultima perioad\.
Astfel, Executivul a modificat, prin
Ordonan]\ de Urgen]\, Legea privind
regimul liberei circula]ii a cet\]enilor
rom=ni `n str\in\tate. Cu toate acestea,
autorit\]ile de la Bucure[ti au fost luate pe
Premierul T\riceanu a
precizat c\ a "luat hot\r=ri
pentru rezolvarea crizei
rom=nilor din Italia. Aceste
m\suri au dou\ scopuri: prevenirea
[i diminuarea criminalit\]ii
`n care sunt implica]i
rom=nii `n alte ]\ri [i protejarea
rom=nilor care muncesc
cinstit peste grani]e."
Potrivit Ordonan]ei de
Urgen]\ a Guvernului
T\riceanu, judec\torii
Tribunalului Municipiului
Bucure[ti vor putea da
decizii de restric]ionare a
dreptului la liber\ circula]ie
`n Uniunea European\ a
cet\]enilor rom=ni, pentru
cel mult trei ani, `n baza
documentelor remise de
autorit\]ile din Italia referi-
Victim
a rasismului?
CINE SUNTEM
Oficiul Naional Antidiscriminri Rasiale, U.N.A.R. (Ufficio Nazionale Antidiscriminazioni Razziali) are sarcina de
a controla i garanta principiul egalitii de tratament pentru oricine devine victim a unei discriminri sau molestri,
cauzat de propria origine etnic sau rasial. Noul Oficiu este un punct de referin pentru toi cei care vor
s-i vad aprate drepturile contra oricrei forme de discriminare rasial.
UN NUMR GRATUIT CONTRA
DISCRIMINRII RASIALE: 800.90.10.10
nepreg\tite de amploarea pe care a luat-o
legea italian\ privind expulzarea rom=nilor
care comit infrac]iuni.
Mai mult dec=t at=t, Guvernul a luat
aceste m\suri doar dup\ ie[irea `n pres\ a
pre[edintelui Traian B\sescu, cel care a
solicitat premierului, ministrului de
Externe [i a celui de Interne s\ intevin\ de
urgen]\ `n acest conflict.
UNAR a instituit numrul verde gratuit 800.90.10.10, activ de Luni pân Vineri, de la 10:00 la 20:00. Centrul de Contact
este disponibil în italian, englez, francez, spaniol, arab, rus, român, chinez i furnizeaz informaii, orientare i
sprijin pentru victimele discriminrilor rasiale. Sunând la numrul verde putei semnala denunuri i mrturii cu privire la
fapte, evenimente, proceduri i aciuni care prejudiciaz, pentru motive de ras sau de origine etnic, egalitatea de tratament
între persoane. Centrul de contact procedeaz, atunci când este posibil, la rezolvarea cazurilor sau, prin expertiza
Oficiului, însoete subiectul discriminat în aprarea drepturilor sale.
SARCINA UNAR
În cazul în care primete informaii despre acte sau comportamente discriminatorii, UNAR furnizeaz asisten i sprijin în
procedurile juridice sau administrative i poate desfura anchete pe cont propriu cu scopul de a verifica existena fenomenelor
discriminatorii. Pe lâng acestea, Oficiul desfoar o activitate conciliativ informal cu scopul de a evita apelarea
la justiie, cu obiectivul final de a îndeprta rapid orice comportament sau dispozitiv discriminatoriu.
Pe lâng acestea UNAR este implicat în activiti de:
PREVENIRE - UNAR se adreseaz opiniei publice prin intermediul campaniilor de sensibilizare, de educare în coli i de
informare la locul de munc. Obiectivul este împiedicarea naterii i formrii de comportamente i de acte discriminatorii,
pentru a face ca principiul egalitii tratamentului s devin propriu patrimoniului educativ i cultural al fiecrui individ.
PROMOVARE - UNAR promoveaz proiecte i aciuni pozitive, îndreptate spre eliminarea de la rdcin a situaiilor de
dezavantajare datorate originii etnice sau rasiale. Oficiul favorizeaz realizarea de studii, cercetri, cursuri de formare i
schimburi de experien pentru îndeprtarea obstacolelor la accesul la toate serviciile publice i private, deasemenea la
exercitarea cu drepturi depline i cu bun tiin a drepturilor civile i sociale.
MONITORIZARE I VERIFICARE - În fiecare an UNAR elaboreaz o relatare ctre Parlament privind aplicarea efectiv
a principiului de egalitate în tratament i a eficacitii mecanismelor de protecie i o relatare ctre Preedintele Consiliului
de Minitri privind activitatea desfurat, pentru a aduce la cunotina organelor politice i a opiniei publice progresele i
problemele întâlnite în aciunea de lupt împotriva discriminrilor rasiale.
toare la motivele de
expulzare a acestora.
Asisten]\ juridic\
pentru rom=ni
Totodat\, pentru asisten]a
juridic\ a cet\]enilor rom=ni
din Italia vor fi angajate
firme de avocatur\ cu speciali[ti
`n domeniul liberei
circula]ii [i vor fi deta[a]i de
urgen]\ magistra]i `n statele
membre UE.
Sun la NUMRUL VERDE GRATUIT

26 ACTUALITATE
Instan]a poate limita...
(continu\ de la pag. 25)
Astfel se va acorda asisten]\ judiciar\ cet\]enilor
rom=ni pe numele c\rora este emis un ordin de
expulzare.Scopul este evitarea eventualelor abuzuri la
adresa cet\]enilor rom=ni, av=nd `n vedere c\, potrivit
ministrului Justi]iei, Tudor Chiuariu, decretul-lege emis
de guvernul italian nu prevede condi]iile clare pentru
care autorit\]ile italiene pot decide expulzarea.
Ata[ati de afaceri interne la Torino
[i Milano
Ministru de Intene, Cristian David a anun]at c\ a
fost luat\ decizia supliment\rii num\rului de ata[a]i de
afaceri interne la consulatele din Torino [i Milano.
Ace[tia urmeaz\ s\ fie informa]i de autorit\]ile italiene,
cu 24 de ore `nainte, cu privire la decizia de expulzare
a oric\rui cet\]ean rom=n de pe teritoriul Italiei. De
asemenea, Ministerul Internelor va suplimenta p=n\ la
30 de persoane num\rul ofi]erilor de poli]ie deta[a]i `n
Italia pentru a lucra cu partenerii italieni. Ofi]erii
rom=ni vor ac]iona sub comanda unui specialist rom=n
`n crima organizat\, adjunctul acestuia fiind specializat
`n combaterea migra]iei ilegale. David a mai anun]at c\
`ntre cei 30 de ofi]eri de poli]ie rom=ni care se vor afla
`n Italia, `n vederea cooper\rii cu autorit\]ile italiene, se
vor afla [i cinci ofi]eri de etnie rom\.
Promov\m Rom=nia
Premierul T\riceanu a cerut investitorilor italieni s\
contribuie la "destinderea" rela]iilor dintre Rom=nia [i
Italia, tensionate de conflictele `n care sunt implica]i
cet\]enii rom=ni afla]i la Roma, [i s\ se implice `n campania
de comunicare pentru `mbun\t\]irea imaginii
acestora. "Vreau s\ v\ cer s\ contribui]i la destinderea
situa]iei create de temerile de care sunt cuprin[i
cet\]enii rom=ni. V\ rog s\ contribui]i la partea de
comunicare legat\ de rom=nii care lucreaz\ cinstit [i
corect, pe care `i cunoa[teti [i `n calitate de cet\]ani `n
Italia, [i de `ntreprinz\tori `n Rom=nia", le-a spus
T\riceanu reprezentan]ilor oamenilor de afaceri italieni,
`ntr-o `nt=lnire la Palatul Victoria. Totodat\, el a ]inut s\
precizeze c\: "O minoritate nu poate fi judecat\ dup\
fapta unui singur individ". Pe de alt\ parte, o alt\ propunere
a ministrului de Externe al Rom=niei, Adrain
Cioroianu vizeaz\ realizarea unei campanii de imagine
public\ a comunit\]ii rom=ne[ti din Italia, care va consta
`n valorizarea mediului de afaceri rom=nesc din
Italia, precum [i a personalit\]ilor rom=ne[ti din Italia [i
aportul acestora la dezvoltarea societ\]ii italiene.
~nc\ trei consulate `n Italia
Adrian Cioroianu a mai spus c\ Rom=nia va `nfiin]a
trei noi consulate `n Italia [i c\ va suplimenta personalul
diplomatic de la cele existente. Ministrul rom=n de
Externe sper\ c\ expulz\rile cet\]enilor rom=ni vor
r\m=ne ni[te excep]ii. Cioroianu a mai declarat c\
autorit\]ile de la Bucure[ti se tem de eventuale abuzuri,
pe care le permite legea italian\.
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Guvernul promite
locuri de munc\
`n Italia [i Rom=nia
Un plan de m\suri sociale
privind gestionarea situa]iei
create `n urma aplic\rii de
c\tre Italia a decretelor de
`ndep\rtare a cet\]enilor
str\ini a fost stabilit `n
discu]ia de luni, 5 noiembrie,
a premierului C\lin Popescu
T\riceanu cu mini[trii de
Interne, Justi]iei [i Externe,
precum [i reprezentan]i ai
Ministerului Muncii. Cea mai
important\ concluzie la care
au ajuns guvenan]ii a fost
aceea c\ Executivul va da
posibilitatea rom=nilor din
Italia s\ munceasc\ la firme
italiene, [i c\ `i va informa pe
ace[tia cu privire la oportunit\]ilor
de angajare de pe
pia]a rom=neasc\.
Incluziune social\
Printre m\surile sociale
propuse se num\r\
`mbun\t\]irea colabor\rii cu
autorit\]ile italiene `n domeniul
incluziunii sociale a
rom=nilor afla]i `n Italia. Ca
m\sur\ concret\, va fi elaborat
un program pe termen scurt
de colaborare [i se va constitui
un grup de lucru coordonat
la nivel de secretar de stat `n
Ministerul Muncii.
Totodat\, o alt\ m\sur\
vizeaz\ protejarea drepturilor
cet\]enilor rom=ni angaja]i
legal `n Italia.
~n ceea ce prive[te persoanele
cu probleme de integrare,
se va `ncuraja un
mecanism de repatriere voluntar\.
Acesta const\ `n
realizarea de parteneriate la
nivelul autorit\]ilor locale,
astfel `nc=t s\ se asigure persoanelor
care se repatriaz\
voluntar condi]ii echivalente
de munc\ [i trai `n Rom=nia.
Planul de ac]iuni con]ine [i o
component\ de diploma]ie
public\, care vizeaz\ `n primul
r=nd integrarea cet\]enilor
rom=ni `n societatea italian\.
Vor fi realizate, `n acest sens,
parteneriate cu organiza]ii
neguvernamentale italiene, cu
experien]\ `n domeniul integr\rii
imigran]ilor, [i cu asocia]ii
rom=ne[ti pentru
ap\rarea drepturilor
minorit\]ilor.
Locuri de munc\ pentru
rom=nii din Italia
Premierul C\lin Popescu
T\riceanu a declarat c\ dup\ o
analiz\ a ponderii
comunit\]ilor de rom=ni `n
diferite localit\]i din Italia
care nu au serviciu, Guvernul
Rom=niei va urm\ri asigurarea
de locuri de munc\ `n
firme italiene pentru cet\]enii
rom=ni. "Ne propunem s\ d\m
posibilitatea rom=nilor din
Italia s\ munceasc\. De acest
lucru `ns\ autorit\]ile rom=ne
nu sunt responsabile [i nici nu
pot s\ intervin\ direct. Putem
`ns\, `mpreun\ cu autorit\]ile
italiene, s\ ne asigur\m c\ li
se ofer\ locuri de munc\", a
spus T\riceanu.
De asemenea, el a mai
ar\tat c\ cet\]enii rom=ni din
Italia vor fi informa]i asupra
oportunit\]ilor de angajare de
pe pia]a rom=neasc\, inclusiv
`n companii cu capital italian.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 27
B\sescu: "Condamn orice acte
de violen]\ împotriva românilor"
Pre[edintele Traian B\sescu a
condamnat, duminic\, 4 noiembrie,
actele de violen]\ `ndreptate
`mpotriva cet\]enilor rom=-
"Ca [ef al statului rom=n,
condamn orice `nc\lcare a
legii. Orice crim\ trebuie s\-
[i primeasc\ pedeapsa. Ca
[ef al statului, condamn
orice acte de violen]\
`ndreptate `mpotriva
cet\]enilor rom=ni ca [i orice
discursuri care incit\ la
nerespectarea drepturilor
civile ale cet\]enilor rom=ni,
indiferent unde s-ar afla pe
teritoriul Uniunii Europene",
a afirmat Traian B\sescu.
~n opinia sa, `n cazul
incidentelor petrecute `n
Italia, responsabilitatea
apar]ine ambelor p\r]i, at=t
rom=nilor, c=t [i italienilor.
"Cer institu]iilor statului
rom=n s\-[i asume responsabilit\]ile
[i s\ garanteze o
bun\ cooperare cu
institu]iile italiene [i cu
guvernul italian", a spus
pre[edintele Traian B\sescu.
{eful statului a ar\tat c\
economia italian\ a avut enorm
de câ[tigat din venirea
a sute de mii de cet\]eni
români la munc\, a[a cum [i
economia româneasc\ a avut
de câ[tigat de pe urma
investi]iilor italiene.
"Avem mai multe lucruri
care ne apropie [i foarte
pu]ine care ne despart. Nu
trebuie s\ ne judec\m reciproc,
în func]ie de gesturile
extreme ale unor cona]ionali",
a spus Traian B\sescu.
Apel la clasa politic\
Basescu a facut un apel la
clasa politica romaneasca sa
dea dovada 'de maxima
responsabilitate si sa se abtina
de la declaratii care pot
tensiona suplimentar relatia
ni [i discursurile care incit\ la
nerespectarea drepturilor civile
ale rom=nilor. {eful statului a
f\cut un apel la clasa politic\ din
Pre[edintele, nemul]umit de implicarea Guvernului
cu Italia". Pre[edintele a
declarat c\ a vorbit în mai
multe ocazii despre absen]a
unor politici coerente în
ceea prive[te soarta comunit\]ilor
române[ti din
str\in\tate.
"Am spus de mai multe
ori c\ de rela]iile cu românii
din str\in\tate trebuie s\ se
ocupe o singur\ institu]ie. În
prezent avem dou\ oficii
guvernamentale, [ase direc]ii
ministeriale, un compartiment
[i un birou de cet\]enie
la Ministerul Muncii, al
Educa]iei, la Justi]ie [i la
Institutul Cultural Român.
Între ele nu exist\ nicio
cooperare, mesajele trimise
românilor fiind contradictorii,
iar sprijinul acordat
acestora neglijabil. Nicio
institu]ie din România nu
monitorizeaz\ în detaliu
situa]ia românilor care
muncesc în ]\rile europene",
a semnalat pre[edintele
B\sescu.
El a precizat c\ la ultima
reuniune a diploma]iei a
cerut fiec\rui serviciu diplomatic,
fiec\rei ambasade, s\i
trimit\ lunar date despre
felul în care vegheaz\ la
soarta românilor din ]\rile în
care-[i desf\[oar\ activitatea.
"Din datele trimise
rezult\ c\ se [tiu foarte
pu]ine despre românii
pleca]i în str\in\tate [i c\
ambasadele [i consulatele
noastre se preocup\ prea
pu]in de soarta românilor
din afara ]\rii. Efectele unei
astfel de abord\ri se v\d în
situa]ii ca cea recent\, când
românii din Italia nu se simt
proteja]i", a spus Traian
Italia [i cea din România, s\ dea
dovad\ de maxim\ responsabilitate
[i s\ se ab]in\ de declara]ii
care pot tensiona situa]ia.
B\sescu.
Rom=nia sesizeaz\
Comisia European\
Pre[edintele a anun]at c\
a cerut Ministerului de
Externe s\ sesizeze Comisia
European\ `n privin]a noii
legisla]ii italiene privitoare
la imigran]i, dar [i a necesit\]ii
unui proiect la nivel
european referitor la incluziunea
social\ a romilor.
"Problema romilor nu este
doar a Rom=niei.
Trebuie tratat\ la nivel
european". {eful statului a
mai precizat c= a solicitat,
de asemenea, deschiderea de
noi consulate `n Italia.
"~i asigur pe toti romanii
care muncesc cinstit in Italia
de solidaritatea mea [i de
faptul c\ m\car acum statul
rom=n `[i va face datoria
fa]\ de ei", a men]ionat
pre[edintele B\sescu.
"Rom=nii din str\in\tate
nu au nici un motiv de
ru[ine, pentru ca sus]inem
pedepsirea oric\rui infractor,
dar nu vom fi de acord cu
umilirea a milioane de
rom=ni, pentru c\ a[a d\
bine `n campanie!", a mai
spus Traian B\sescu.
“
Crimele sunt de neiertat, dar [i abuzurile sunt umilitoare [i
de neacceptat. M\surile improvizate care induc teama [i
trezesc ura pot fi nedrepte [i pot avea efecte contrare celor
sperate. Taberele ilegale de la periferia marilor ora[e
europene, [i m\ refer în mod deosebit de la periferia marilor
ora[e italiene, nu sunt un fenomen nou, ci exist\ de dinainte
de aderarea României la UE. Existen]a lor este o consecin]\
a politicilor aplicate de ]\rile gazd\, inclusiv de autorit\]ile
locale respective".
Pre[edintele Traian B\sescu

28 ACTUALITATE
"B=lb=ieli `n activitatea
Guvernului"
Pre[edintele Partidului
Democrat, Emil Boc, a
`ndemnat la reac]ii echilibrate
de ambele p\r]i `n ce
prive[te situa]ia din Italia. El
a apreciat c\ exist\ unele
b=lb=ilei `n reac]ia
autorit\]ilor de la Bucure[ti
fa]\ de situa]ia rom=nilor din
Italia. "Exist\ unele b=lb=ieli
`n activitatea Guvernului,
dar important este s\ p\str\m
echilibrul, iar reac]iile noastre,
ale politicenilor, nu trebuie
s\ inflameze nici `ntr-o
parte, nici `n alta. Sper\m ca
[i `n Italia clasa politic\ s\
p\streze echilibrul necesar [i
s\ stopeze ac]iunile
revan[arde care au pornit la
adresa rom=nilor", a comentat
liderul PD, insist=nd c\ `n
asemenea situa]ii trebuie evitate
impulsurile de moment.
Pre[edintele democrat a mai
spus c\ "rom=nii din afar\ nu
simt protec]ia statului
rom=n", f\c=nd trimitere la
ministrului rom=n de
Externe, Adrian Cioroianu
care a spus c\ ar izola comunitatea
rom\.
PC: "Interdic]ie de a
p\r\si ]ara "
~n schimb, Partidul
Conservator se arat\ mult
mai radical cu privire la
infractorii rom=ni. Deputatul
PC, Bogdan Ciuc\ a precizat
c\ forma]iunea pe care o
reprezint\ va depune `n
Parlament un proiect de lege
privind introducerea interdic]iei
de a p\r\si ]ara, timp
de zece ani, pentru persoanele
care au isp\[it
pedepse cu `nchisoarea. "Noi
nu vrem s\ export\m, nici s\
import\m fenomenul
infrac]ional. De aceea, neam
g=ndit s\ introducem `n
sfera pedepselor complementare
prev\zute de Codul
Penal o pedeaps\ suplimentar\:
interzicerea p\r\sirii
teritoriului na]ional timp de
zece ani, propunem noi.
Am enumerat [i
infrac]iunile. Ne referim la
crim\, omor deosebit de
grav, t=lh\rie, proxenetism,
trafic de droguri, folosirea
minorilor [i a persoanelor cu
handicap pentru cer[it, pedofilie,
ne referim deci la
infrac]iuni cu impact serios
asupra ordinii de drept `ntr-o
societate, la infrac]iuni violente.
Aceasta va fi propunerea
noastr\ legislativ\,
care va fi depus\ `n
Parlamentul Rom=niei", a
declarat, deputatul Bogdan
Ciuc\.
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Reac]iile partidelor politice
la situa]ia rom=nilor din Italia
Criza rom=nilor din Italia a st=rnit numeroase
reac]ii [i `n r=ndul liderilor forma]iunile
politice din Rom=nia. ~n timp ce unii dintre
ace[tia s-au rezumat s\ admonesteze Guvernul
pentru proasta gestiune a conflictul italorom=n,
al]ii au venit cu o serie de solu]ii [i
ini]iative legislative.
Geoan\ a sesizat PE
Cu privire la Hot\r=rea de urgen]\
adoptat\ de guvernul italian, privind
expulzarea cet\]enilor rom=ni, pre[edintele
social-democra]ilor, Mircea Geoan\ a
anun]at, c\ a adresat luni, 5 moiembrie, o
scrisoare Parlamentului European,
pre[edintelui Comisiei de Afaceri Externe,
inclusiv subcomisiei pentru Drepturile
Omului.
El a precizat c\ a solicitat forului european
s\ analizeze dac\ deciziile luate de
{efii partidelor politice caut\ ]api isp\[itori
"Parlamentul trebuie
s\ se implice"
Deputatul PNL Relu
Fenechiu a propus luni, 5
noiembrie, `n plenul
Camerei Deputa]ilor constituirea
unui grup de parlamentari
care s\ efectueze `n
perioada urm\toare o vizit\
`n Italia pentru a prezenta
omologilor italieni o pozi]ie
oficial\ despre situa]ia
rom=nilor din Peninsul\. "Ca
organ de reprezentare al
tuturor rom=nilor, inclusiv al
celor din Italia, Parlamentul
Rom=niei trebuie s\ se
implice `n ameliorarea acestei
situa]ii grave `n care se
afl\ rom=nii din Italia.
Infrac]iunile comise `n
Peninsul\ de o minoritate de
rom=ni, cei mai multi
cet\]eni de etnie rom\, sunt
condamnabile [i regretabile,
dar este nedrept ca aceste
aspecte s\ afecteze siguran]a
unei comunit\]i de peste un
milion de rom=ni care
muncesc cinstit `n Italia [i
sunt `n majoritate cet\]eni
pa[nici", [i-a motivat deputatul
liberal initia]iva. Printre
cei care [i-au anun]at
disponibilitatea de a pleda
cauza rom=nilor se afl\ pesedi[tii
Vasile Pu[ca[ [i
Minodora Cliveti, liberalul
Mih\i]\ Calimente [i
ini]iatorul deplas\rii, Relu
Fenechiu. Potrivit
vicepre[edintelui PRM,
Lucian Bolca[ din delega]ie
nu va lipsi nici Corneliu
Vadim Tudor, pre[edintele
grupului parlamentar de prietenie
Rom=nia-Italia.
guvernul de la Roma sunt `n concordan]\
cu legisla]ia comunitar\ [i normele cu
privire la respectarea drepturilor omului.
Mircea Geoan\ a mai precizat c\ va
prezenta `n Parlament, la sf=r[itul acestei
s\pt\m=ni planul de ac]iune pe care guvernul
Rom=niei `l are `n vedere pentru protejarea
cet\]enilor rom=ni [i pentru a limita
impactul negativ al ultimelor evenimente
asupra reputa]iei [i situa]iei din Italia a
sutelor de mii de cet\]eni rom=ni.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 29
Cioroianu: "S\-i deport\m
`n de[ert pe infractorii rom=ni"
Ministrul de externe, Adrian Cioroianu, a declarat `n
cadrul unei emisiuni c\ vizita recent\ `n Egipt l-a inspirat `n
sensul ca statul rom=n s\ cumpere teren `n de[ertul egiptean,
unde "s\-i plaseze" pe cei care comit infrac]iuni de tipul
"Ace[ti oameni, din p\cate - nu am
studii de drept, nu vreau s\ pozez `n
altceva dec=t ceea ce sunt - dar, a[a
cum judec eu, ace[ti oameni care comit
astfel de fapte, ace[tia nu trebuie trimi[i
`n regim de celul\, cu televizor. Ar trebui
pu[i la muncile cele mai dure [i formate,
probabil, batalioane din alea disciplinare.
Nu [tiu dac\ asta le-ar aduce
mintea la cap, sau nu", a spus
Cioroianu. ~n cadrul aceleia[i emisiuni,
ministrul de externe a mai spus:
"Crede]i-m\, eram ieri pe drumul dintre
Alexandria [i Cairo, la sf=r[itul vizitei,
`mi veneau [tirile din ]ar\, din p\cate,
pe SMS, pentru c\ nu puteam fi prins
prin telefonia mobil\. Eram cam `n plin
de[ert [i m\ g=ndeam dac\ nu cumva
am putea cump\ra un teren din de[ertul
\la egiptean, s\-i plas\m acolo pe cei
care astfel de oameni ne fac de r=s", a
mai spus Cioroianu.
Idei de ministru
Apoi, ministrul de externe a continuat
cu perspectiva din care prive[te ce
anume s-a `nt=mplat `n Italia. "Este
limpede c\, dac\ se duc `n Italia, acolo
se simt bini[or, clim\ pl\cut\, `n jurul
lor aud o vorb\ latin\ pe care, c=t de
c=t, `ntr-o lun\ o `n]eleg. Pe astfel de
oameni nu [tiu dac\ realmente `i
ajut\m, interzic=ndu-le s\ mai ias\ din
]ar\. V\ aduc aminte c\ acest Mailat -
c\-l chema Romulus, c\-l chema altfel -
acesta mai f\cuse ni[te boac\ne [i prin
]ar\. C=t pot s\-l ]ii? ~l ]ii un num\r de
ani, dup\ care, dac\ este cet\]ean european
- [i este cet\]ean european, vrem,
nu vrem - va ie[i peste un num\r de ani
[i, dac\ `i ia Dumnezeu min]ile, va mai
face o prostie pe acolo". ~n opinia lui
Cioroianu, "la ace[ti oameni, ar trebui
s\ `n\sprim pedepsele la modul cel mai
concret, pentru cei care dau astfel de
dovezi de barbarie. Doamne fere[te, nu
vreau s\ sugerez cine [tie ce, dar eu numi
explic, [i nici un om cu minte
`ntreag\, nu poate s\-[i explice o astfel
de fapt\. ~n]eleg [i stupoarea italienilor,
Ministrul Adrian Cioroianu
dar le-am mai spus un lucru ziari[tilor
italieni: eu a[ fi vrut, ca european, a[
dori s\ cred c\ aceea[i reac]ie ar fi fost
[i dac\ acest individ viola o t=n\r\
rrom\ din tab\ra de la col]ul str\zii - nu
neap\rat c\ a fost so]ia unui ofi]er, sau
ce-a fost, pentru care, sigur, noi ne-am
prezentat regretele, [i regrete sincere."
Cioab\ condamn\ atitudinea
lui Cioroianu
Pre[edintele Centrului Cre[tin
European al Romilor, Florin Cioab\, a
condamnat declara]ia ministrului de
externe, Adrian Cioroianu, conform
c\reia Rom=nia ar trebui s\ cumpere
teren `n de[ertul egiptean, unde s\-i
trimit\ pe to]i delincven]ii, `n batalioane
disciplinare.
"A spus c\ dac\ ar fi dup\ el ar
cump\ra un loc `n de[ert undeva [i ar
duce romii acolo. E foarte grav ca un
ministru s\ spun\ asemenea lucruri. S\
[ti]i c\ de fapt, cum am v\zut a doua zi
[i-a schimbat atitudinea. Dar a spus-o.
A spus-o [i apoi sigur a fost tras la
r\spundere de cineva", a declarat Florin
Cioab\.
"Nu se poate s\ ne g=ndim c\
expluz\m pe evrei, pe romi, pe oricare.
Mailat este un infractor, trebuie tratat
celei pentru care este acuzat romul rom=n Romulus Nicolae
Mailat. Cioroianu, care este de forma]ie istoric, a vorbit [i
despre batalioane disciplinare, de munc\, `n cadrul c\rora
asemenea oameni s\ fie pu[i la cele mai dure munci.
ca un infractor", a mai spus liderul
romilor sibieni.
Societatea civil\ cere demisia
"nazistului" Cioroianu
Mai multe ONG-uri, dar [i majoritatea
liderilor politici din opozi]ie au
solicitat demisia liberalului Adrian
Cioroianu din func]ia de ministru al
Afacerilor Externe, pentru ideea
deport\rii în de[ertul egiptean a
cet\]enilor români care comit
infrac]iuni. Nou\ organiza]ii neguvernamentale,
printre care se num\r\ Agen]ia
de Monitorizare a Presei, Institutul pentru
Politici Publice [i Asocia]ia Romani
Criss, i-au cerut demisia ministrului.
Potrivit reprezentan]ilor societ\]ii
civile, o asemenea solu]ie constituie "o
înc\lcare grav\ a legisla]iei române[ti [i
europene [i reprezint\ o m\sur\ de tip
nazist". ONG-urile au reamintit c\
solu]ia emis\ de Cioroianu a fost
folosit\ ca instrument în timpul
Holocaustului.
Politicienii Opozi]iei au criticat la
unison declara]iile lui Cioroianu,
cerând demisia acestuia. Pre[edintele
PSD, Mircea Geoan\, i-a recomandat,
ironic, ministrului Cioroianu s\ citeasc\
din lecturile fascismului românesc [i s\-
[i caute un loc de ambasador în Egipt,
pentru a putea supraveghea instalarea
taberelor de munc\ pomenite.
Reac]iile negative provocate de
declara]iile ministrului de Externe i-au
f\cut pe unii membri ai conducerii liberale
s\ se gândeasc\ la sanc]ionarea lui
Adrian Cioroianu.
Agen]iile France-Presse,
Associated Press [i câteva ziare în
edi]iile online au relatat despre
acuza]iile de nazism care i se aduc
[efului diploma]iei române, despre
apelurile la demisia acestuia, dar [i
despre scuzele prezentate de Adrian
Cioroianu dup\ ce a propus
deportarea infractorilor.

Punctele ISI din România
ORAŞ ADRESA ORAŞ ADRESA
ALBA-ILULIA
ALBA-ILULIA
BACAU
BACAU
BACAU
BACAU
BACAU
BACAU
BARLAD
BARLAD
BARLAD
BOTOSANI
BOTOSANI
BOTOSANI
BOTOSANI
BOTOSANI
BOTOSANI
BRAILA
BRAILA
BRAILA
BRAILA
BRAILA
BRASOV
BRASOV
BRASOV
BRASOV
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
BUCURESTI
CLUJ
CODLEA
CONSTANTA
CONSTANTA
CONSTANTA
CONSTANTA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
STR TOPORASILOR NR 20
STR TUDOR VLADIMIRESCU NR 1
STR OITUZ NR 1
STR NIC BALCESCU NR 10
STR PIETEI NR 2
STR MIREL COSTIN NR 47
STR LETEA BL 2
STR REPUBLICII NR 9 SC B AP 2
B-DUL REPUBLICII 296,BL10,SC C PARTER
BDUL REPUBLICII NR 181
BDUL REPUBLICII NR 200
STR MIHAI EMINESCU NR 63
STR POSTEI NR1
STR PRIMAVERII NR 26
STR GRIVITA NR Z 10-1
STR CALEA NATIONALA NR 47
STR BUCOVINEI NR 6
STR 1 DECEMBRIE 1918
CALEA GALATI NR 57 BL C AP 23
STR ROSIE NR2
STR PIATA TRAIAN NR14
STR BRAILEI BL A3-A4
STR CRISULUI NR 18
STR VLAHUTA 21
STR URANUS NR 17
STR OLTET NR 26
B-DUL 1 DECEMBRIE NR 31-33 SEC 3
CALEA RAHOVEI NR 330-334,BL43
STR NASAUD NR 97 SECT 5
STR LIVIU REBREANU 6A SECTOR 3
SOS BUC-PLOIESTI NR 22 BL VIII/2 SEC 2
STR RADU BELLER NR 3-5 SEC1
STR MIHAI BRAVU NR114
STR ION MIHALACHE NR 60 BL 40
STR CALEA MOSILOR NR229
STR ST CEL MARE NR 31 SEC 2
STR 21 DECEMBRIE NR 5
STR LUNGA NR 102
STR SOVREJA NR 66 BL O5
ALEEA GAROFITEI 53
STR TOMIS NR 146
STR UNIRII NR 71 PARTER
STR MIHAIL KOGALNICEANU NR2
STR CALEA BUCURESTI NR 38A ROTONDA
STR CALEA BUCURESTI STAND 219
ALEEA HORTENSIEI BIG 2500 NR 4
BD 1 MAI BL S59 PARTER
STR CARACAL ST ANEXA NR 160
STR CALEA UNIRII NR 18 BL 24 ABC
CRAIOVITA NOUA BL17 SC4 AP2
BD OLTENITEI NR 1 PARTER
BD CALEA BUCURESTI BL A8B
PIATA GARII BL V
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CRAIOVA
CUGIR
CUGIR
DOROHOI
FILIASI
FOCSANI
FOCSANI
FOCSANI
FOCSANI
FOCSANI
FOCSANI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
GALATI
HARSOVA
HUNEDOARA
HUNEDOARA
IASI
IASI
MANGALIA
MARASESTI
ODOBESTI
ONESTI
ONESTI
ORASTIE
PANCIU
PT NEAMT
PT NEAMT
PT NEAMT
PT NEAMT
PT NEAMT
PT NEAMT
PT NEAMT
ROMAN
ROMAN
SEBES
SIBIU
SIBIU
TG NEAMT
TULCEA
VASLUI
NOUA PROMOŢIE ÎN ROMÂNIA ÎŢI PREMIAZĂ ATAŞAMENTUL
Poţi dona un bon - cadou de 10 LEI celor dragi.
Trimite banii tăi din punctele ISI din Italia în punctele ISI din România,
www.angelocosta.ro
STR CALEA BUCURESTI BL17C
STR CALEA BUCURESTI BL27 C PARTER
STR UNIREA BLM2 PARTER
STR ROMANIA MUNCITOARE NR50
STR ALEXANDRU SAHIA NR 15
STR ALEXANDRU SAHIA NR 19
STR GRIGORE GHICA BLC5 PARTER
STR STADION BL L 1 PARTER
B-DUL UNIRII NR 14
BD UNIRII NR 1
BD INDEPENDENTEI NR 12
STR UNIRII NR 39
STR BUCURESTI NR 9
STR MARE A UNIRII NR 24
STR DOMNEASCA NR13
STR BRAILEI BL B2 AP42
STR OTELARILOR NR11
STR PRELUNGIREA BRAILEI
STR SIDERURGILOR SD6B-SD6C
STR BRAILEI NR 185 BL B2 AP 4
STR FEROVIARILOR NR 10
STR OTELARILOR
STR OTELARILOR AFERENT BL O3
STR TRAIAN VUIA NR 8 BL L 5 AP 23
STR BRAILEI NR 165 A
STR BRAILEI NR 126
STR REVOLUTIEI NR 32
BD DACIA BL B1 PARTER
NICOLAE BALCESCU NR 12
STR COSTACHE NEGRI NR 60
PIATA UNIRII NR 6 BL 6 SC C
STR STEFAN CEL MARE NR 15 BL 20 SC A AP 3
STR REPUBLICII BL P2
STR STEFAN CEL MARE BL A2
STR REPUBLICII NR 47
STR REPUBLICII NR 8
STR VICTORIEI NR 1
STR LIBERTATII NR2 BL2
BDUL DECEBAL NR 9
STR 1 DECEMBRIE 1918, BL 25
BDUL DECEBAL NR 55
PIATA MIHAIL KOGALNICEANU
STR ULMILOR
STR MARATEI NR 140 BL A1
STR REPUBLICII NR 2 GARA
STR STEFAN CEL MARE BL M4
STR NICOLAE TITULESCU NR 13
STR LUCIAN BLAGA NR 58
STR NIC BALCESCU NR 20
STR MIHAI VITEAZU NR 7
STR STEFAN CEL MARE B 1
STR UNIRII NR 1
STR STEFAN CEL MARE NR 101
www.isi.eu.com
800 - 22 . 00 . 55

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 31
Ilie N\stase sus]ine decretul italian
Fostul campion mondial la tenis Ilie
N\stase sus]ine decretul-lege italian
care permite `ndep\rtarea cet\]enilor
comunitari de pe teritoriul ]\rii [i crede
chiar c\ `n unele cazuri pedeapsa cu
moartea este justificat\, a declarat el
`ntr-un interviu telefonic pentru cotidianul
online Quotidiano.net.
"Nu sus]in cererile oamenilor politici
rom=ni c\tre Italia", a declarat N\stase.
"Cona]ionalii mei se comport\ mai r\u
dec=t animalele", a afirmat N\stase, `n
v=rst\ de 61 de ani.
"Nu `mp\rt\[esc declara]iile policienilor
no[tri care au spus: "Dac\ Italia
nu vrea s\ aib\ at=t de mul]i ho]i, s\ le
g\seasc\ de lucru!". Ace[ti delincven]i
nu vor s\ lucreze ci... s\ supravie-
]uiasc\. Se prezint\ la frontierele noastre
bine `mbr\ca]i, purt=nd cravat\, de[i
au petrecut cinci ani `n `nchisoare, dar
sunt `n regul\ [i au dreptul s\ plece. Nu
e u[or s\-i deosebe[ti `n aeroport pe cei
care vor s\ fac\ bine de cei care vor
altceva...", a ad\ugat el. "Locuiesc la
Bucure[ti [i la Paris, problema este [i
francez\... Trebuie rezolvat\ prin legi
europene aspre, foarte aspre, altfel
problema, `n special italian\, se va
extinde c=]iva kilometri, `n Fran]a,
Spania, Portugalia... Am mers la
Sarkozy c=nd era ministru de interne cu
premierul nostru C\lin Popescu
T\riceanu. Am mers `n taberele de
rom=ni de la periferia Parisului; `ntre
exploatarea prostitu]iei [i restul, se
`nt=mpl\ orice. ~n Italia vin mai mult
datorit\ limbii, italiana o `n]elegem f\r\
s\ o studiem. Aceste animale nu au
nicio educa]ie. (...) Ave]i dreptate, nu
este corect s\ v\ fie team\ s\ ie[i]i din
cas\ din cauza noastr\", a subliniat fostul
tenisman, repet=nd de mai multe ori
c\ acestea "nu sunt fiin]e umane".
"Din cauza acestor animale, suntem
cu to]ii considera]i bandi]i! Este o problem\
de educa]ie, sunt oameni care nu
`n]eleg c\ nu trebuie s\ fure, nu trebuie
s\ ucid\, care ar merita s\ stea la
`nchisoare mai mult timp. Dar nici
aceasta nu este o solu]ie. Poate c\ ar fi
bine s\ fie ajutat\ Rom=nia s\ dezvolte
[colile [i educa]ia, dar `n]eleg c\ orice
]ar\ are problemele sale. Nu sunt un om
politic cu solu]ii... Dar dac\ mut\m
problema dintr-o ]ar\ `n alta nu se va
rezolva niciodat\. Rom=nia ar trebui s\
ofere mai multe informa]ii, s\ trimit\
mai mul]i poli]i[ti la frontiera italian\
pentru a ajuta s\ combat\ aceste persoane
f\r\ familie [i f\r\ identitate care
emigreaz\”, a subliniat N\stase.
International Phone Card
O găses¸ti oriunde,
o foloses¸ti oriunde.
Cu noua Charta suni la toate numerele din lume de la toate telefoanele din Italia.
• fără costuri suplimentare • fără impuls la răspuns
• tarifare la minut • cartele în versiuni de 5 s¸i 10 euro, IVA inclusă
la toate
agent,iile
powered by

32 ACTUALITATE
Expulzarea unor cet\]eni
ai unui stat membru UE
dintr-o alt\ ]ar\ membr\ trebuie
s\ fie motivat\ individual,
expulz\rile în grup fiind
strict interzise de legisla]ia
comunitar\, a afirmat
purt\torul de cuvânt al
comisarului european pentru
justi]ie, libertate [i securitate,
Friso Roscam-Abbing.
"Un stat membru poate s\
recurg\ la expulz\ri dac\
exist\ o amenin]are la siguran]a
sau s\n\tatea public\,
îns\ expulzarea trebuie s\ fie
o situa]ie individual\, circumstan]ial\,
[i în niciun caz
îndreptat\ împotriva unui
întreg grup", a declarat
Roscam-Abbing, ad\ugând
c\ persoanele vizate de procedura
de expulzare vor avea
posibilitatea, în decurs de o
lun\, s\ fac\ recurs împotriva
deciziei.
Comisia European\ a
refuzat s\ se pronun]e deocamdat\
în leg\tur\ cu decretul-lege
trimis spre aprobare
Parlamentului italian, ce
prevede posibilitatea
expulz\ri cet\]enilor comunitari
care pun în pericol siguran]a
public\. Abia dup\ ce
acest document va fi aprobat
de legislativul italian, executivul
comunitar îl va putea
evalua prin prisma prevederilor
Directivei 38/2004 ce
reglementeaz\ libera circula]ie
a persoanelor în interiorul
Uniunii.
C=nd poate fi expulzat
un cet\]ean european
În baza directivei invocate,
un cet\]ean al unui stat
membru poate fi expulzat
dintr-o alt\ ]ar\ UE dac\,
dup\ 90 de zile de la intrarea
în ]ara respectiv\, nu
îndepline[te o serie de criterii:
a) s\ fie angajat ca
lucr\tor sau liber profesionist;
b) s\ aib\ suficiente
resurse [i asigurare medical\,
astfel încât s\ nu devin\ o
povar\ pentru serviciile
sociale ale ]\rii în care
dore[te s\ rezideze; sau c) s\
fie angrenat într-o form\ de
instruire voca]ional\ sau s\
fie student [i s\ de]in\ o
asigurare medical\ sau s\
asigure autorit\]ile na]ionale
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
CE: Italia nu poate expulza
grupuri de persoane
Comisia European\ a subliniat
luni, 5 noiembrie, c\
orice expulzare a cet\]enilor
unui stat membru al Uniunii
Europene nu poate fi decât
"individual\" [i ar trebui "s\
poat\ face obiectul unui
recurs". Reac]ia vine dup\
Franco Frattini a criticat politca imigra]ionist\ a Italiei
ale statului în care vrea s\
rezideze, printr-o declara]ie
sau prin mijloace echivalente,
c\ nu va deveni o
povar\ pentru serviciile
sociale ale statului în cauz\;
d) s\ fie membru al familiei
unui cet\]ean al Uniunii,
chiar dac\ nu are cet\]enia
unui stat membru, [i
c\l\tore[te împreun\ cu acesta,
cu îndeplinirea uneia din
condi]iile prev\zute la
punctele anterioare.
În plus, comportamentul
criminal al unei persoane
Potrivit legisla]iei europene, "orice expulzare trebuie
s\ fie motivat\ individual [i s\ poat\ face obiectul unui
recurs judiciar. Expulz\rile colective sunt interzise", a precizat
Friso Roscam Abbing, purt\tor de cuvânt al comisarului
european pentru Justi]ie, Franco Frattini.
Roscam Abbing nu a precizat dac\ decretul italian
respect\ aceste dou\ condi]ii, argumentând c\ acest decret
nu a fost prezentat Comisiei Europene deocamdat\.
decretul de urgen]\
adoptat de Guvernul italian
pentru a expulza imigran]ii
români.
constituie, de asemenea,
motiv întemeiat de
expulzare, iar în aceast\
situa]ie, individul în cauz\
nu mai are la dispozi]ie termenul
de o lun\ pentru a
face recurs.
În schimb, condamn\rile
anterioare ale unei persoane
sau expirarea documentelor
cu care a intrat în respectivul
stat membru nu constituie
motive de expulzare, a mai
precizat Roscam-Abbing.
Comisia European\
urmeaz\
s\ se pronun]e
Insistând asupra dreptului
unui stat membru de a lua
m\suri împotriva acelor persoane
care reprezint\ o
amenin]are pentru siguran]a
cet\]enilor s\i, oficialul
comunitar a respins ca fiind
"specula]ii" informa]iile
potrivit c\rora
Comisia European\ ar putea
deschide o procedur\ de
"infringement" (înc\lcare a
Tratatului) împotriva Italiei
dac\ decretul-lege privind
expulzarea cet\]enilor comunitari
ce pun în pericol
siguran]a public\ va fi adoptat
de parlamentul de la
Roma.
"Abia dup\ ce va fi adoptat,
Comisia va fi notificat\
în leg\tur\ cu acest document,
urmând ca apoi
exper]ii juri[ti ai Comisiei s\
o analizeze din perspectiva
Directivei 38/2004.
Discu]iile al acest moment
despre un infringement sunt
pur speculative", a afirmat
purt\torul de cuvânt al
comisarului Franco Frattini.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33
P\curaru: "Avem deficit de for]\
de munc\ de 1,5 milioane oameni"
Criza de for]\ de munc\ ia o
amploare de nedescris `n
Rom=nia. Autorit\]ile sunt
total dep\[ite de situa]ie,
ne[tiind cum s\ acopere deficitul
de muncitori.
~ns\, problemele care sunt `n
“ Vom fi obliga]i s\ aducem for]\ de
munc\, deoarece dezvoltarea economic\
reclam\ acest lucru, dar nu [tim de
unde".
Ministrul Paul P\curaru
România se confrunt\ cu
un deficit de for]\ de munc\
de 1,5 milioane de oameni, a
declarat, joi, 1 noiembrie,
ministrul Muncii, Familiei [i
Egalit\]ii de [anse, Paul
P\curaru. "Românii sunt
foarte bine v\zu]i în afar\ [i
ambasadele statelor Uniunii
Europene cer contigente de
for]\ de munc\. Le spun c\ [i
noi avem deficit de for]\ de
munc\ în toate domeniile,
dar, în special, în construc]ii
[i industria u[oar\", a spus
ministrul.
Paul P\curaru a precizat
c\ Executivul preg\te[te
strategii pentru a-i atrage pe
românii din str\in\tate înapoi
în ]ar\. De asemenea, ministrul
a admis faptul c\, în
acest moment, exist\ dou\
Românii - una urban\, cu
deficit de for]\ de munc\, [i
una rural\, cu excedent de
for]\ de munc\.
Criz\ la nivel
european
P\curaru avertizeaz\ c\
România, ca întreaga
Europ\, începe s\ intre într-o
criz\ a for]ei de munc\, iar
angajatorii spun c\ sunt
nevoi]i s\ caute muncitori în
Italia, plus decizia Marii
Britanii de a men]ine
restric]iile [i `n 2008, vin ca o
m=n\ de ajutor pentru guvernan]i,
care sper\ c\ poate `n
astfel de condi]ii rom=nii se
vor g=ndi de dou\ ori `nainte
]\ri precum China sau
Pakistan. "Dac\ sindicatele
se vor duce la Bruxelles, vor
constata c\ lipsesc 20 de
milioane de locuri de munc\
din Uniunea European\
(UE). La ultima discu]ie la
care am asistat, cu comisarii
Franco Frattini [i Vladimir
Spilda, era vorba de unde
vom aduce for]\ de munc\,
din China sau din Africa, sau
dac\ o aducem, pe rând, din
Românii din str\in\tate,
invita]i s\ revin\ acas\
sudul Mediteranei sau din
extremul Orient", a spus
ministrul. Acesta a amintit c\
]\rile Europei, care se afl\ în
competi]ie cu SUA sau
Japonia, risc\ s\ paralizeze
din punct de vedere economic,
dac\ nu g\sesc o solu]ie
pentru aducerea for]ei de
de a pleca din ]ar\. C=t despre
`ntoarcerea celor pleca]i, `i
rug\m pe domnii mini[tri s\
nu mai viseze cu ochii deschi[i,
[i s\ g\seasc\ solu]ii pentru
cele 1, 5 milioane de posturi
vacan]e din ]ar\.
Autorit\]ile `i invit\ pe “stranieri” acas\
Cei peste 4 milioane de români care lucreaz\ în
str\in\tate ar putea reveni acas\ în urm\torii patru ani, a
declarat [i Ovidiu Silaghy, ministrul IMM-urilor.
Ministrul a ad\ugat c\ Guvernul lucreaz\ la un program
de atragere a celor peste 4 milioane de români care lucreaz\
în str\in\tate, fiind "for]at atât de lipsa for]ei de munc\ calificate
din România, cât [i de ceea ce se întâmpl\ în Italia".
''Dac\ vedem ce se întâmpl\ în Italia, este justificat s\ ne
dorim s\-i aducem pe români acas\, s\ câ[tige relativ cât
câ[tig\ acolo", a mai subliniat Silaghy. El consider\ c\
"românii [i-au câ[tigat o bun\ experien]\ în Italia [i dac\ vin
în România, chiar dac\ vor câ[tiga 800 de euro pe lun\, vor
fi mai aproape de familie, decât s\ aib\ 1.200 de euro [i s\
tr\iasc\ departe de cas\, în Italia". Potrivit ministrului,
atragerea românilor care lucreaz\ în str\in\tate este posibil\
cu condi]ia ca România, în viitorii patru ani, s\ foloseasc\
fondurile europene în valoare de 31 miliarde euro, la care se
adaug\ tot atâtea fonduri atrase, precum [i investi]ii private.
munc\, întrebarea fiind de
unde s\ fie adus\ aceasta.
{i România începe s\
intre într-o astfel de criz\,
potrivit lui P\curaru, iar tot
mai mul]i angajatori, din
diverse domenii, se plâng c\
trebuie s\ aduc\ muncitori
din Uzbekistan, Pakistan,
Coreea, China sau alte ]\ri.
Moldovenii, o solu]ie
"România are o strategie
de imigrare, dar este, din
p\cate, la nivel conceptual.
Vom fi obliga]i s\ import\m
for]\ de munc\, dezvoltarea
economic\ o cere, dar nu
avem înc\ o defini]ie clar\,
din ce zon\, din ce direc]ie,
pe ce contingente, în ce
condi]ii", a spus P\curaru.
Acesta a afirmat c\ o idee
ar fi ca, mai întâi, s\ se
apeleze la pia]a muncii din
Moldova, cu care românii au
o unitate de limb\, obiceiuri,
religie, dar [i aici sunt probleme,
pentru c\ oamenii au
plecat deja în Italia, Germania
sau în alte ]\ri, pentru a
câ[tiga mai bine.

34 ACTUALITATE
În discu]ia cu
ambasadorul italia, "au fost
evocate rela]iile româno-italiene
excelente, atât la nivel
politic, cât [i economic [i al
cooper\rii sectoriale, reflectate
[i de parteneriatul strategic
dintre cele dou\ ]\ri",
precizeaz\ sursa citat\.
Ministrul român de
Externe a prezentat demersurile
întreprinse de partea
român\, în leg\tur\ cu dezvolt\rile
care au urmat
tragediei de la Roma, eviden]iind,
printre altele,
scrisorile trimise, în cursul
zilei de 5 noiembrie, lui
Massimo D'Alema, ministrul
Afacerilor Externe al Italiei,
[i, respectiv, lui Franco
Frattini, vicepre[edintele
Comisiei Europene.
"Evocând declara]iile
anterioare de condamnare a
infractorilor, a subliniat c\
este esen]ial ca cet\]enii
români, afla]i în Italia, s\ se
bucure de toate drepturile
prev\zute de dreptul comunitar,
respectiv cele privind
preavizul [i recursul, în
cazurile de îndep\rtare din
Italia, în aplicarea pachetului
legislativ, adoptat de
autorit\]ile de la Roma", se
arat\ în comunicat.
Interlocutorii au trecut în
revist\ posibilit\]ile de cooperare,
inclusiv la nivelul
societ\]ii civile din cele dou\
]\ri, precum [i necesitatea
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Cioroianu cere Italiei ca expulza]ii
s\ aib\ drept la preaviz [i recurs
Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, l-a
primit în audien]\ pe ambasadorul Italiei la
Bucure[ti, Daniele Mancini, oficialul român
subliniind necesitatea ca cet\]enii români din
Italia s\ aib\ dreptul la preaviz [i recurs, în
cazurile de îndep\rtare din Italia.
Eti un lucrtor din sectorul de construcii:
Te poi adresa la FILLEA CGIL.
Fillea CGIL este cel mai mare SINDICAT din sectorul de construcii
identific\rii, prin eforturi
comune, a unor programe,
finan]ate din fonduri
europene, pentru sprijinirea
integr\rii sociale a
cet\]enilor români, care
revin în ]ar\.
FILLEA CGIL ofer propriilor înscrii un serviciu de consulen GRATUIT
i personalizat pentru:
•Asisten în caz de accidente de munc.
•Pensie de invaliditate.
•Pensie recunoscut în afara granielor rii.
•Alocaie pentru copii i membrii de familie.
•Ajutor de omaj.
•Controlul busta paga.
•Asisten legal (cause di lavoro).
LA ROMA
oficiul nostru se afl în via BUONARROTI
nr. 12, etaj 3 (fermata VITTORIO
EMANUELE, Metrou linia A),
Ambasadorul Mancini
SAU ÎN ROMÂNIA,
LA BUCURETI,
B-dul Nicolae Blcescu nr.21, et. 6,
Tel. 0040/213.11.76.11.
NE PUTEI CONTACTA LA
Tel. 0039.0646206601, fax 06.47825128,
e-mail: fillea@lazio.cgil.it
sau putei consulta site-ul www.filleacgilroma.it.
Pentru informaii îl putei contacta pe funcionarul nostru DANIEL GRIGORIU,
direct sau prin SMS, la Tel. 340/5134773.
Sede Regionale Lazio
Patronato INCA CGIL
ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT DE MUNC, SAU A UNEI BOLI PROFESIONALE, LUCRTORII TREBUIE S SE ADRESEZE IMEDIAT
LA CEL MAI APROPIAT SEDIU AL PATRONATULUI. ADRESELE SE GSESC PE SITE-UL WWW.LAZIO.CGIL.IT/INCA
Vadim, `ns\rcinat
s\ rezolve criza
imigran]ilor
Senatorul PRM
Corneliu Vadim Tudor,
pre[edintele Comisiei de
prietenie româno-italian\,
a fost îns\rcinat de conducerea
Parlamentului s\ ia
leg\tura cu autorit\]ile italiene
pentru rezolvarea
crizei imigran]ilor, a
anun]at deputatul PSD
Ioan Munteanu, secretar al
Camerei Deputa]ilor.
Birourile Permanente ale
Camerei Deputa]ilor [i
Senatului au decis ca o delega]ie
format\ din senatori
[i deputa]i rom=ni s\ plece
`n Italia pentru a discuta cu
parlamentarii italieni. La
propunerea deputatului
PNL Relu Fenechiu, s-a decis
ca reprezentan]ii grupului
de prietenie Rom=nia-
Italia s\ fac\ o adres\ c\tre
Ambasada Italiei pentru a
stabili o leg\tur\ cu grupul
de prietenie parlamentar
italiano-roman. Scopul acestei
vizite este stabilirea
unei leg\turi cu Parlamentul
italian `n vederea rezolv\rii
crizei imigran]ilor
rom=ni din penisul\.
Imediat dup\ decizia
Parlamentului, Vadim [i-a
anun]at pozi]ia: "Declar `n
mod r\spicat, ca vicepre-
[edinte al Senatului [i
pre[edinte al Grupului
Parlamentar de Prietenie
Rom=nia-Italia: italienii au
perfect\ dreptate. A[a ceva
reprezint\ o barbarie f\r\
margini [i ne face t=nd\ri
imaginea `n lumea `ntreag\".
"Rog, totu[i, s\ nu
se utilizeze cuv=ntul
rom=n, fiindc\ nemernicul
cu pricina nu e rom=n, ci
]igan", a mai spus Vadim.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 35
Italia, criticat\ `n presa str\in\
Tensiunile dintre Rom=nia [i Italia ocup\ `n
continuare paginile mai multor publica]ii
str\ine. Presa critic\ `ns\ de aceast\ dat\ modul
`n care Italia a ac]ionat `n criza imigran]ilor
rom=ni, dup\ cazul Reggiani.
~ntr-un articol intitulat
"Roma [i rom=nii"[i publicat
`n cotidianului "The Wall
Street Journal", Italia este
comparat\ cu regimuri
autoritare precum cel al lui
Vladimir Putin sau al lui
Robert Mugabe.
"Deport\ri `n mas\ ale
unei minorit\]i dispre]uite,
d\r=marea taberelor de carton
`n care locuie[te [i un ]ap
isp\[itor etnic `n scopuri
politice. De data aceasta nu
vorbim despre Rusia lui
Vladimir Putin sau despre
statul Zimbabwe al lui
Robert Mugabe, ci despre
Italia zilelor noastre",
noteaz\ "The Wall Street
Journal".
"Val xenofob
anti-rom=nesc `n
Peninsul\"
"Autorit\]ile rom=ne[ti
reactioneaz\ cu vigoare.
Nehot\r=re la Roma, noteaz\
"La libre belgique", preluat
de Rador.
"Rom=nii constituie problema
italian\ a momentului.
Comunitatea lor num\r\
600.000 de imigran]i cu acte
`n regul\ (`n principal, angaja]i
`n construc]ii [i servicii
la domiciliu) [i cel pu]in
400.000 de clandestini, dintre
care un num\r important
certa]i cu legea.
Intrarea ]\rii lor `n
Uniunea European\, `n luna
ianuarie, le-a accelerat afluxul,
favorizat, de asemenea,
de absen]a aproape total\ a
controlului frontierelor [i teritoriului",
noteaz\ publica]ia.
"Moartea italiencei a suscitat
o emo]ie vie [i `n
Rom=nia. Plou\ cu scuze, se
promite o mai bun\ colabo-
rare pentru a se fr=na exportul
de delincven]\, de teama
unui val de rasism... Panica
domne[te `n cadrul comunit\]ii."
"Repatrierea romilor"
{i "The Guardian" titreaz\
"Dreapta italian\ cere repatrierea
romilor". "Liderii
extremei drepte din Italia au
dezl\n]uit o retoric\ virulent\
`mpotriva imigran]ilor [i au
cerut repatrierea `n mas\ a
acestora, ca [i `nchiderea
grani]elor ]\rii, pe fundalul
unei respingeri crescande a
muncitorilor str\ini."
Liderul "post-fasci[tilor"
italieni, Gianfranco Fini, a
dat tonul cu o izbucnire
`mpotriva ]iganilor.
Vorbind la trei zile dup\
arestarea unui rom=n de
etnie rom\, pentru jefuirea [i
uciderea unei italience, Fini
a spus c\ ]iganii consider\
"Un decret dur"
"ho]ia ca fiind o practic\
legitim\, nu una imoral\" [i
au aceea[i p\rere despre "a
nu munci, deoarece femeile
trebuie s\ fac\ asta, de obicei
prostitu=ndu-se".
"Papa `ndeamn\
la respect"
~ntr-un articol din "The
Independent" se arat\ c\
"Papa `ndeamn\ la respect,
Italia se folose[te de un decret dur pentru a expulza
rom=ni, titreaz\ [i "Financial Times". Guvernul de centrust=nga
acuz\ o Uniune European\ pu]in preg\tit\ pentru
e[ecul anticip\rii unui "exod `n mas\" al rom=nilor dup\
intrarea ]\rii lor `n UE, `n ianuarie.
Directiva UE num\rul 38, care guverneaz\ libera
mi[care a cet\]enilor prin criterii referitoare la re[edin]a [i
prevederi limitate pentru expulz\ri, a fost complet insuficient\,
a declarat Giuliano Amato, ministrul de interne. Au
fost f\cute publice mai multe statistici, dar domnul Amato
a vorbit despre un "fenomen istoric" de 500.000 de rom=ni
s\raci care invadeaz\ Italia `n cursul unui an.
Acesta a avertizat c\ majoritatea comunit\]ii rome de
aproximativ 1 milion de reprezentan]i, "prost tratat\" acas\,
va pleca din Rom=nia `n c=teva luni.
Vulnerabil la o ripost\ a popula]iei alimentat\ de partidele
de centru-dreapta cu privire la problema imigra]iei [i
con[tient ca alte guverne UE se confrunt\ cu aceea[i problema,
guvernul lui Romano Prodi cere UE s\ colaboreze
pentru a detecta [i a aborda imigra]ia de mas\.
M\surile `mpotriva imigran]ilor infractori, contestate
pe c=nd politicienii se abat
asupra etnicilor romi din
Italia".
Papa a `ndemnat Italia s\
respecte drepturile
imigran]ilor, dup\ ce liderul
opozi]iei, Silvio Berlusconi,
a lansat apelul de a se
`nchide grani]ele pentru
lucr\torii din Rom=nia, iar
al]i alia]i conservatori au
cerut deportarea a mii de
romi.
Papa Benedict [i-a
al\turat glasul celor care cer
o abordare mai echilibrat\ a
problemei imigra]iei.
El a spus pelerinilor
aduna]i `n Pia]a San Pietro:
"A[ vrea ca rela]iile `ntre
popula]ia de migran]i [i cea
local\ s\ se desf\[oare `n
spiritul unui `nalt sim] civic,
fiind rodul valorilor culturale
[i spirituale ale fiec\rui
popor [i ]\ri."
El a cerut s\ fie garantate
"drepturile [i obliga]iile care
stau la baza oric\rei coexistente
reale [i a oric\ror rela]ii
`ntre popoare". Reactia Papei
vine dup\ ce Gianfranco
Fini, fost ministru de externe
`n Guvernul Berlusconi, a
declarat: "Oamenii nu mai
pot suporta, fiindc\ acest val
de imigran]i a produs o
cre[tere a criminalit\]ii".

F-i F-i celularul
Top sonerii ROMÂNIA
s s danseze!
01. Adela Popescu Iubire ca in filme 300
02. Adi de Vito Am dusmanie pe bani 301
03. DJ Project Esti tot ce am 302
04. 3Rei Sud Est N-ai crezut in mine 188
05. Cleopatra Stratan Numar pana la unu 192
Mii de sonerii pentru a-i face să danseze
de invidie pe toţi prietenii tăi
Alege în fiecare săptămână o sonerie sau un wallpaper
pentru a face ca celularul tău să fie într-adevăr special
Pentru clienţii Vodafone şi WIND, serviciul este oferit de Netsize (Via Golametto, 4 - 00192
Roma) şi ISI 2002 srl în colaborare cu operatorii de apartenenţă. Pentru clienţii TIM
serviciul este pus la dispoziţie de Netsize şi ISI 2002 srl
TIM: costul fiecărui SMS trimis de clienţi TIM la 482707 este tot de 12,40 eurocenţi Iva Incl.
VODAFONE: Costul fiecărui SMS de solicitare trimis din Italia la 482707 este acelaşi
prevăzut de propriul plan tarifar.
WIND: Costul fiecărui SMS trimis de clienţii Wind la 482707 este tot de 12,40 eurocenţi Iva Incl.
Mobi 54 este un serviciu de ABONAMENT pentru clienţii TIM, Vodafone şi WIND.
Dacă activezi abonamentul la Mobi54, vei primi în fiecare săptămână un SMS cu plată cu
informaţiile despre conţinuturile de descărcat; vei putea să descarci în fiecare săptămână 2
conţinuturi la alegere între soneriile polifonice şi wallpaper la preţul de 3 EUR iva inclusă.
După epuizarea conţinuturilor la dispoziţie, orice cerere ulterioară va fi taxată la tarif întreg
(3 Euro pentru orice conţinut cerut). Pentru wallpaper şi sonerii polifonice, la costul de
trimitere al SMS-ului trebuie adăugat costul traficului telefonic generat pentru descărcarea
conţinutului care este adebitat potrivit celor prevăzute de accesul SM/WAP sau GPRS/WAP 482707
codice codice
06. Dj Project Doua anotimpuri 194
07. Voltaj MSD2 197
08. Anna lesko Anycka maya 254
09. Cristina Rus Viata mea 256
10. Elena Ochii tai caprui 257
De exemplu trimite imediat un sms la 482707 cu textul “194” şi vei primi cadou soneria Două anotimpuri de la Dj Project!
al propriului plan telefonic.
În fiecare săptămână poţi alege 2 dintre SONERIILE POLIFONICE, WALLPAPER şi EFFECTE
SONORE.
Dezactivezi Mobi54 trimiţând un SMS cu textul "ROM OFF" la 482707.
Cost: 3 euro pe săptămână plus traficul wap.
Call center NETSIZE pentru clienţi TIM, Vodafone şi WIND: helpdesk@netsize.com şi n. 06
39741449 în fiecare zi între orele 10.00 şi 22.00. Info la: www.mobi54.com
Soneriile reproduc fragmente muzicale preluate din melodiile deja interpretate de artiştii
indicaţi. Artiătii sunt citaţi, oricum, doar pentru a permite publicului de a identifica corect
melodia (soneria) şi nu pentru că aceasta este cântată sau realizată de ei. SIAE 163/RT/07-859
Servizio in
ABBONAMENTO
mobi54.com

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 37
Britanicii cer Londrei s\ expulzeze
europeni, dup\ exemplul Romei
Partidul Na]ional Britanic (BNP) cere guvernului
de la Londra s\ urmeze exemplul Italiei [i
s\ expulzeze infractorii, dup\ ce justi]ia britanic\
a respins extr\darea unui italian condamnat
pentru uciderea unui britanic, motiv=nd c\ o
asemenea m\sur\ ar `nc\lca normele europene.
Un articol publicat pe
site-ul BNP relateaz\ despre
m\surile luate de guvernul
italian de facilitare a
expulz\rii cet\]enilor
europeni `n cazul `n care ei
sunt un pericol pentru siguran]a
public\, subliniind c\
m\sura `i vizeaz\ `n mod
clar pe rom=ni.
"Aceast\ m\sur\
`ndr\znea]\ a italienilor (...)
este `n contrast ridicol cu
situa]ia men]inut\ de industria
drepturilor omului `n
Marea Britanie, care acord\
mai mult\ considera]ie
infractorului dec=t
popula]iei", se arat\ `n articol,
care mai arat\ c\
Bruxelles-ul pare s\ considere
c\ noua ini]iativ\ nu
`ncalc\ normele europene.
De[i nici Marea Britanie
nu este scutit\ de probleme
cu imigran]ii rom=ni, apelul
BNP se leag\ mai degrab\ de
cazul unui italian condamnat
pentru asasinarea unui britanic,
a c\rui repatriere a fost
respins\ de ~nalta Curte
zilele trecute. Learco
Chindamo, aflat `n
`nchisoare din 1996 pentru
uciderea unui profesor britanic,
ar putea fi eliberat
anul viitor, iar guvernul a
cerut autoriza]ia justi]iei
pentru a-l trimite `n Italia.
Cererea a fost respins\ ca [i
contesta]ia guvernului,
judec\torul motiv=nd `n special
prin necesitatea de a
respecta normele europene.
Reguli britanice
De[i ministrul imigra]iei
Liam Byrne dore[te ca to]i
de]inu]ii str\ini s\ fie deporta]i
`n mod automat, cifrele
oficiale arat\ c\ mai mult de
trei sferturi dintre condamna]ii
str\inii pentru agresiuni
sexuale [i violen]e, a
c\ror eliberare a provocat un
scandal anul trecut, nu au
fost deporta]i.
Pe de alt\ parte, potrivit
tabloidului britanic "Daily
Express", nu doar
na]ionali[tii au cerut guvernului
britanic s\ urmeze
exemplul Italiei.
"Exist\ pu]ine avantaje
ale apartenen]ei la UE, dar
unul dintre ele este s\ vedem
cum trateaz\ italienii persoanele
care prezint\ un
pericol.
Ei par s\ abordeze problema
cu fermitate, noi de ce
nu putem s\ facem la fel?", a
{ase persoane de etnie rom\, din
România, au fost condamnate la câte opt
luni de închisoare, de c\tre un tribunal
francez, pentru c\ au obligat 11 copii, cu
vârste între nou\ [i 16 ani, s\ fure în
metroul parizian, informeaz\ Mediafax
citând presa francez\.
Cei [ase, trei barba]i [i trei femei, unii
parin]i, iar al]ii tutori au fost interoga]i în
noiembrie 2005, în cadrul unei anchete
deschise dup\ ce mai mul]i turi[ti s-au plâns
c\ au fost jefui]i în metrou, de c\tre copii.
Poli]ia a descoperit c\ minorii st\teau zilnic
în metroul din capitala francez\.
Suspiciunile anchetatorilor au fost confirmate
de m\rturia unui baiat român, în vârsta
de 15 ani, care a depus plângere la Poli]ie
pentru rele tratamente din partea parin]ilor.
Marea Britanie, mult mai tolerant\ cu infractorii str\ini
`ntrebat parlamentarul conservator
Patrick Mercer.
Sir Andrew Green,
pre[edintele grupului de
relfec]ie Migrationwatch
UK, a ad\ugat: "Aceasta
pare s\ fie `nc\ o situa]ie `n
care Marea Britanie respect\
directivele Uniunii
Europene, `n timp ce italienii
le ignor\".
~n prezent, Marea Britanie
respect\ regulile europene
potrivit c\rora doar cet\]enii
europeni condamna]i la cel
pu]in doi ani de `nchisoare
pot fi retrimi[i `n ]ara de
origine [i doar dac\ prezint\
risc de recidiv\, potrivit
"Daily Express".
Fran]a - condamna]i pentru c\ [i-au obligat copiii s\ fure
Înainte de a retrage plângerea, acesta a
povestit anchetatorilor despre întreaga
afacere a adul]ilor.
Cei [ase inculpa]i, care au efectuat între
dou\ [i patru luni de închisoare provizorie,
au fost declara]i vinova]i de "instigare
direct\ a minorului la crime sau delicte".

38 SPORT
Speriate c\ titlul ar
putea ajunge `n
provincie, Steaua,
Dinamo [i Rapid se
unesc pentru a
`nfrunta `mpreun\
pericolul ardelean.
Liga I la fotbal e `n pragul
revolu]iei. CFR Cluj, echipa
desconsiderat\ [i luat\ peste
picior, domin\ cu autoritate
competi]ia intern\, spre consternarea
"granzilor" din
Capital\ r\ma[i f\r\ reac]ie
`n fa]a taifunului ardelean,
relateaz\ "Evenimentul
zilei". Dup\ 14 etape, CFR
st\ confortabil `n fotoliul de
lider. Pentru prima oar\ `n
ultimii 16 ani, titlul de campioan\
de toamn\ va ajunge
`n provincie. Ordinea `n
clasament, cu trei etape
`nainte de `ncheierea turului,
le d\ fiori dinamovi[tilor,
steli[tilor [i rapidi[tilor.
CFR Cluj are 36 de
puncte, cu 10 peste Dinamo
[i Rapid [i cu 15 peste
Steaua (giule[tenii au o partid\
`n minus, iar "ro[alba[trii"
- dou\). Ultima
oar\ c=nd o forma]ie din
provincie - Universitatea
Craiova - a c=[tigat titlul de
campioan\ de toamn\ se
`nt=mpla `n sezonul 1990-
1991.
De neconceput p=n\ de
Disperare
cur=nd, ascensiunea clujenilor
nu mai poate fi ignorat\:
CFR a intrat `n clubul
marilor for]e ale fotbalului
rom=nesc. Are de partea sa
toate argumentele: bani, conducere,
echip\, rela]ii [i -
lucru vital - arbitrii.
Secretul ascensiunii
CFR Cluj pare o echip\
"teleportat\" `n fruntea clasamentului.
Cum a ajuns s\
domine at=t de autoritar Liga
I, se `ntreab\ conduc\torii
cluburilor din Bucure[ti [i,
odat\ cu ei, sutele de mii de
suporteri. Semnele ascensiunii
erau `ns\ evidente de
mult timp. Ridicat\ din
ambi]ia patronului Arpad
Paszkany, echipa a `naintat
pas cu pas. Mai `nt=i, un
pre[edinte dibaci, capabil [i
tupeist - Iuliu Mure[an.
Apoi, antrenori tineri [i
ambi]io[i. ~n 2005 - primul
semnal, calificarea `n finala
Cupei Intertoto. Sf=r[itul
sezonului trecut, `n care
CFR a pierdut locul doi prin
interven]ia `n for]\ a lui Gigi
Becali, i-a convins definitiv
Ceea ce p\rea imposibil de crezut e pe cale s\ se `nt=mple:
pentru a-i stopa pe "intru[i", Steaua, Dinamo [i Rapid `[i dau
m=na `ntr-o "monstruoas\ coali]ie".
Speria]i c\ ar putea pierde "tortul" de la var\, granzii
Bucure[tiului au pus la cale contraofensiva [i au `nceput de pe
acum cu "indirectele", f\r\ a mai a[tepta returul! La meciul de
duminic\, FC Vaslui - CFR Cluj (scor 0-2), fotbali[tii
moldoveni au jucat pe o prim\-record: 10.000 de euro! O parte
dintre bani proveneau de la adversarii Clujului. "Se poate coaliza
cine cu cine vrea `mpotriva noastr\! Au `ncercat [i la
Vaslui...”, a venit confirmarea oficial\ din partea lui Iuliu
Mure[an. Este de a[teptat ca, de-acum `ncolo, to]i adversarii
"ceferi[tilor" s\ fie motiva]i de bucure[teni. De data aceasta
`ns\, e posibil ca nici m\car aceast\ reac]ie a Alia]ilor s\ nu mai
fie suficient\, din simplul motiv c\ echipele de care dispun sunt
prea slabe. Pentru a recupera distan]a fa]\ de CFR, nu e suficient
ca ardelenii s\ se `ncurce `n mod repetat, ci [i ca Steaua,
Dinamo [i Rapid s\ "rad\" tot `n etapele r\mase.
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
CFR Cluj ia fa]a
"granzilor" bucure[teni
Clujenii, campioni de iarn\
pe ardeleni c\ trebuie s\ se
axeze mai mult pe juc\torii
din str\in\tate.
Proteja]i de arbitri
Era evident c\ la Cluj
lucrurile sunt serioase:
investi]ii masive `n infrastructur\,
un buget-record,
angajarea lui Ioan Andone ca
antrenor, cheltuieli f\r\
precedent pentru fotbali[ti
importan]i (suma pl\tit\ pentru
Fabbiani, dou\ milioane
de euro, e una record pentru
Liga I).
Ultimul "am\nunt" -
absolut relevant `n fotbalul
rom=nesc -, arbitrii. CFR se
bucur\ de protec]ia
"fluiera[ilor".
Criza "granzilor"
Ascensiunea Clujului s-a
suprapus peste un moment
de criz\ al echipelor
bucure[tene. ~n cel mai
important sezon de dup\
Revolu]ie, la finalul c\ruia
de]in\toarea titlului va merge
direct `n grupele Ligii
Campionilor, Steaua,
Dinamo [i Rapid dau semne
de sl\biciune.
Cu mentalitatea
anchilozat\ de prejudecata
conform c\reia provincia nu
poate propulsa un inamic
serios, "granzii" au fost prea
absorbi]i de r\zboaiele
interne pentru a b\ga de
seam\ ce se `nt=mpl\ `n jur.
C=nd Becali a `n]eles c\
lupta cu propriii suporteri nu
e bun\, ac]ionarii
dinamovi[ti s-au oprit din
p\ruial\, iar Copos - din persecutarea
propriei echipe,
CFR era deja departe.
A fost momentul `n care
"granzii" Capitalei au
`nlocuit dispre]ul cu panica
[i criza de idei. Instabilitatea
b\ncii tehnice reflect\ zbaterile
haotice ale
conduc\torilor de la Steaua,
Dinamo [i Rapid. Steaua a
`nlocuit deja doi tehnicieni
(Hagi [i Pedrazzini), iar
L\c\tu[ nu se simte nici el
prea bine. Dinamo a `nceput
sezonul cu Rednic [i l-a continuat
cu Zenga, dar italianul
antreneaz\ cu securea deasupra
capului. {i la Rapid e
zbucium. Bergodi a fost
`nlocuit de Rednic, spre furia
fanilor.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 39
Gigi Becali sare la g=tul
fotbali[tilor "ro[-alba[trii"
Dup\ o perioad\ `n care i-a criticat dur (cu
sau f\r\ motive) at=t pe suporteri, dar mai ales
pe to]i antrenorii care s-au perindat pe la
echip\, patronul Stelei, Gigi Becali a schimbat
"macazul" dup\ `nfr=ngerea suferit\ la
Timi[oara. Recenta "`mp\care" a patronului
Stelei cu Giovanni Becali nu este `nt=mpl\toare,
cei doi veri `ncerc=nd s\ se ajute reciproc prin
exploatarea brandului Steaua, intrat `n criz\.
Sf\tuit probabil de Giovanni, pe care l-a avut
al\turi la meciul de la Timi[oara, Gigi Becali a
renun]at la atacurile asupra conducerii tehnice
reorient=ndu-se spre juc\tori.
Steaua este `n colaps dup\
ce duminic\, 4 noiembrie, a
bifat a treia `nfr=ngere (0-2
la Timi[oara, cu Poli) `n doar
12 jocuri din Liga I, iar distan]a
fa]\ de liderul CFR
Cluj s-a m\rit la 15 puncte.
"Ro[-alba[trii" au acuzat
arbitrajul, reclam=nd c\ nu li
s-au acordat dou\ penaltyuri,
iar unul dintre cele dou\
goluri anulate ar fi fost valabil.
Ca [i rivalii de la
Dinamo, clubul din Ghencea
solicit\ arbitri str\ini la
meciurile importante.
Gigi Becali a amenin]at
cu m\suri extreme. "La
Timi[oara a fost un arbitru
t=lhar, ho]. C\ nu dai dou\
penalty-uri, bun, asta e, nu
le-ai v\zut, dar s\ anulezi un
gol valabil, `nseamn\ c\ e[ti
r\u-inten]ionat. Acum suntem
[i `n noul G14 [i, dac\ se
mai `nt=mpl\ s\ fim fura]i, o
s\ scot echipa de pe teren, s\
fac\ ocolul Europei, s\ v=d\
to]i ho]ia din Rom=nia", a
tunat Becali.
"}urca pe sute de mii
de euro"
Latifundiarul avea `ns\
alt\ p\rere imediat dup\
finalul jocului din Banat, el
critic=ndu-i dur pe juc\tori.
Cel mai "[ifonat" a iesit atacantul
Victora[ Iacob, dar de
rechizitoriul patronului n-au
sc\pat nici Surdu, Croitoru [i
Petre Marin.
"La ora actual\, Steaua nu
are valoare. Zapata, Goian,
Dic\, Emeghara, Ovidiu
Petre, Nicoli]\, Lovin [i
Ne[u sunt fotbali[ti c=t de
c=t. Restul joac\ ]urca pe
sute de mii de euro", a
r\bufnit latifundiarul.
"Mingea se love[te de
Iacob ca de perete. Eu dac\
jucam v=rf, o f\ceam mai
bine dec=t Iacob. Eu d\deam
un gol. Eu sunt mai bun
dec=t Iacob. ~mi fac legitima]ie,
m\ duc la Mitic\ la
Lig\ [i m\ legitimez. M\ fac
atacant la Steaua [i dau mai
multe goluri dec=t Iacob", la
`nfierat Becali pe
"Jancker".
"Nu sunt sup\rat pe
L\c\tu[. Ce vin\ are el? A
fost [i ghinion. Juc\torii
muncesc, dar at=ta pot. Iacob
vrea, dar at=ta poate. Ce s\
facem dac\ unii nu pot s\
Finan]atorul stelist `[i ia licen]\ de atacant
joace? Trebuie s\ joace
Lovin, dac\ nu pot Surdu [i
Croitoru, trebuie s\ joace
Ne[u, dac\ nu mai poate
Petre Marin", au fost
ultimele indica]ii tactice ale
lui Becali.
30.000 de euro
pentru o victorie cu
FC Sevilla
Gigi Becali a anun]at c\-i
va premia pe juc\tori cu c=te
30.000 de euro dac\ vor
reu[i s\ `nving\ pe FC
Sevilla. Partida contra
andaluzilor, programat\
Obiectivul finan]atorului este clar, el viz=nd primenirea
lotului cu ajutorul v\rului s\u Giovanni, care
poate "s\-l scape la un pre] bun" de fotbali[tii care nu dau
randament [i s\ aduc\ `n Ghencea juc\tori ce pot reprezenta
"o afacere" din toate punctele de vedere. La r=ndul s\u,
agentul FIFA, Giovanni Becali ar redeschide `n timp
"culoarul transferurilor" spre Europa dup\ ce apropierea sa
de rivala "ro[-alba[trilor", Dinamo nu i-a mai adus profit
`n ultima vreme.
miercuri, 7 noiembrie, pe
stadionul din Ghencea, [i terminat\
dup\ `nchiderea
edi]iei,va fi condusa de o
brigada din Germania condus\
de Herbert Fandel.
Din lotul cu care
andaluzii s-au deplasat la
Bucure[ti pentru jocul cu
Steaua lipsesc J. Navarro,
Escude, Maresca, Duda, A.
Crespo, Fazio (to]i accidenta]i),
dar [i Kerjakov [i
Chevanton, care nu intr\ `n
planurile tactice ale
antrenorului Manolo
Jimenez. Suporterii Stelei nu
s-au `nghesuit nici de aceast\
dat\ la casele de bilete, fapt
pentru care ghi[eele vor fi
deschise [i `n ziua jocului.
"Dup\ ce am v\zut Sevilla
cu Real Madrid [i pe Steaua
neputincioas\ la Timi[oara,
mi-e greu s\ cred `ntr-un
rezultat bun. Nu [tiu ce se
mai poate salva. Poate, cu
pu]in\ [ans\, s\ ob]in\ calificarea
`n Cupa UEFA”,
sus]ine Helmut Duckadam.

40 SPORT
Principalul ac]ionar al lui
FC Rapid, George Copos a
anun]at, c\ `n iarn\, de la
echipa antrenat\ de Mircea
Rednic vor pleca doi sau trei
juc\tori [i `n locul lor vor fi
achizitiona]i al]ii. Reac]ia lui
"Trebuie s\ renun]\m
la c=]iva juc\tori"
Patronul Rapidului a spus
dup\ egalul 1-1, cu Urziceni
c\ "rezultatul este echitabil
pentru c\ Unirea e o echip\
foarte bun\. Dar `n iarn\ trebuie
s\ renun]\m la cativa
juc\tori, pentru c\ nu se mai
poate. Doi-trei vor pleca [i
vom aduce al]ii. Rednic,
`mpreun\ cu directorul
tehnic Manea, vor decide
cine pleac\ [i cine vine", a
spus Copos, care a precizat
c\ `n vederile clubului se
afl\ deja c=]iva juc\tori.
"Deja ne uit\m dup\
c=]iva juc\tori pe care s\-i
aducem, dar acum nu avem
ce face, mergem `nainte", a
ad\ugat finan]atorul din
Giule[ti. Acesta crede c\
Rapidului i-a lipsit foarte
Patronul rapidist vrea s\ scape de c=]iva juc\tori
mult `n linia de mijloc
Costin Laz\r, care este accidentat.
"El e un juc\tor de
care Rapid e dependent. ~n
plus, `n atac am fost egali cu
zero, nu [tiu ce s-a
`nt=mplat", a men]ionat
Copos.
CLASAMENT
1. CFR Cluj 14 11 3 0 24-8 36 p.
2. Poli Tim. 14 8 4 2 30-20 28 p.
3. U Urziceni 14 8 4 2 19-11 28 p.
4. Dinamo 14 7 5 2 24-12 26 p.
5. Rapid 13 7 5 1 22-11 26 p.
6. Vaslui 14 7 4 3 23-14 25 p.
7. Steaua 12 6 3 3 12-19 21 p.
8. Gloria Bistri]a 13 6 3 4 17-8 21 p.
9. Ceahl\ul 13 5 2 6 15-16 17 p.
10. Dacia Mioveni 14 4 4 6 15-18 16 p.
11. O]elul 14 5 0 9 20-32 15 p.
12. U. Craiova 14 4 2 8 13-18 14 p.
13. Gloria Buz\u 14 4 2 8 13-26 14 p.
14. Farul 13 3 3 8 7-16 12 p.
15. Pandurii 13 3 2 8 13-17 11 p.
16. UTA Arad 14 2 5 7 13-19 11 p.
17. Poli Ia[i 14 3 2 9 12-20 11 p.
18. U Cluj 14 1 5 8 18-25 8 p.
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Copos: "Facem cur\]enie!"
Copos a venit dup\ egalul de
pe teren propriu, cu Urziceni,
care a l\sat
Rapidul cu doar un punct
`n ultimele dou\ meciuri de
acas\. Finan]atorul alb-vi[iniilor
i-a `ns\rcinat pe
Copos [i Rednic,
soma]i de suporteri
s\ plece
R\zboiul suporterilor
rapidi[ti cu Mircea Rednic a
continuat [i `n meciul cu
Unirea Urziceni. Bannerele
jignitoare la adresa noului
tehnician au fost din nou
arborate, iar demisia acestuia
a fost cerut\ chiar [i la portavocea
liderului de galerie.
Suporterii giule[teni au cerut
chiar [i plecarea patronului
Copos. Dup\ meci, Rednic a
afirmat c\ e[ecurile pe teren
propriu sunt cauzate [i de
atitudinea fanilor. "Este mai
greu acas\, se [tie de ce. Mi
s-a cerut demisia de la
primul meci, dar r\m=n
al\turi de echip\. Nu mi se
pare corect s\ strige `mpotriva
lui George Copos. A
investit, investe[te [i o face
`n continuare", a afirmat
Rednic. Patronul
giule[tenilor a decalrat la
r=ndul s\u c\ `n]elege
sup\rarea suporterilor, care
au fost mereu ni[te
"r\zvr\ti]i". "Suporterii
antrenorul Rednic [i directorul
tehnic Nicolae
Manea s\ decid\ care vor fi
ace[tia, cei doi l\s=nd deja s\
se `n]eleag\ c\ juc\torii viza]i
sunt Maziliu, Burdujan [i
Grigore.
Rapidului au fost mereu
r\zvr\ti]i, au avut curaj [i
`nainte de '90, s-au ridicat
`mpotriva lui Ceau[escu.
Sunt nemul]umi]i pentru c\
Mircea Rednic a f\cut o afirma]ie
prin care a jignit fanii
giule[teni pe vremea `n care
era antrenor la Dinamo [i nea
b\tut cu 4-1 `n Giule[ti.
Suporterii nu iart\ [i nu
uit\", a spus Copos.
"Rezultat mincinos"
Dac\ rapidi[tii au afirmat
c\ remiza cu Unirea Urziceni
a fost una echitabil\,
antrenorul oaspe]ilor, Dan
Petrescu, crede c\ rezultatul
este unul micinos, arbitrul
`mpiedic=nd echipa sa s\
c=[tige. Petrescu s-a referit
la golul anulat de arbitrul
Deaconu, `n minutul 64,
c=nd a dictat un fault `n atac
al lui Ciprian Petre la portarul
D\nu] Coman. Petrescu
spune c\ portarul Rapidului
a fost jenat, de fapt, de un
coleg al s\u din ap\rare.
"Rezultatul este unul mincinos.
~nc\ o dat\ am dovedit c\
ne merit\m locul `n clasament.
Am avut multe ocazii,
am avut [i gol valabil. S-a
v\zut clar c\ arbitrajul a fost
doar `ntr-o singur\ direc]ie.
Sunt foarte sup\rat pentru c\
meritam victoria. {i dac\
d\m gol [i portarul lor se
love[te de funda[ul lor, eu cu
ce am gre[it? Eu sunt problema?
Dac\ e gol, s\-mi lase
golul, c\ nu cer nimic de la
nimeni, nici cinci la sut\. A
fost ceva ce toat\ ]ara a
v\zut. Sunt foarte sup\rat", a
spus Petrescu.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41
Boxerii rom=ni acuza]i de furt
sus]in cu acte c\ sunt nevinova]i
R\sturnare de situa]ie `n cazul boxerilor
rom=ni suspenda]i de c\tre Federa]ia
Interna]ional\ pentru c\ ar fi furat dintr-un
magazin. Cu declara]iile v=nz\torilor din
Chicago, unde au fost acuza]i c\ au sustras
obiectele sportive, [i cu dovada unui cazier
impecabil `n Statele Unite, boxerii ar putea ie[i
basma curat\. Dup\ ce pugili[tii Bogdan Dinu,
Roland Gavril [i Iulian Stan au fost exclu[i pe
via]\ din boxul amator de Federa]ia
Interna]ional\, ei au fost renega]i [i de echipele
lor de club.
{eful delega]iei Rom=niei
la Campionatele Mondiale
de box, Vasile C=tea este
sigur c\ sportivii vor reu[i s\
arate c\ au fost acuza]i pe
nedrept : "Dup\ ce au discutat
[i consulul, [i avocatul,
inclusiv poli]ia de acolo, nu
au niciun fel de probe prin
care s\-i acuze pe b\ie]i".
"Suntem nevinova]i"
Boxerul Bogdan Dinu a
declarat pe aeroportul
Otopeni, la sosirea delega]iei
rom=ne din SUA, c\ este
nevinovat [i c\ incidentul
dintr-un magazin de la
Chicago a fost o
''ne`n]elegere interpretat\
gre[it''. ''Suntem nevinova]i
[i o s\ dovedim, avem actele
necesare de la poli]ia din
Chicago. O s\ dovedim c\
nu a fost chiar a[a cum s-a
scris [i au interpretat ziari[tii.
Am fost f\cu]i de ru[ine [i o
Argument
s\ dovedim. Nici Federa]ia
Interna]ional\ de Box
Amator nu a [tiut ce s-a
`nt=mplat [i ne-a suspendat
pe via]\, dar sunt sigur c\ o
s\ se rezolve. Ne-am luat
avocat [i o s\ se rezolve c=t
de cur=nd. Nu avem interdic]ie
`n SUA, nu am fost
ancheta]i de poli]ie. A fost o
ne`n]elegere care s-a interpretat
gre[it. O s\ dovedim
la timpul potrivit'', a declarat
Bogdan Dinu.
"Au vrut s\ trimit\
acas\ to]i rom=nii"
Pugilistul Ionu] Gheorghe,
de la care se a[tepta chiar o
medalie, s-a declarat
dezam\git c\ nu a urcat pe
podium [i nu s-a calificat la
Jocurile Olimpice.
Medaliatul cu bronz de la
Atena sus]ine chiar c\ a existat
o conspira]ie `mpotriva
boxerilor rom=ni. ''Cred c\
Relu Aura[ a adus [i urm\torul argument `n favoarea boxerilor
acuza]i. "Ace[ti sportivi sunt la lot, cum e Dinu [i
Gavril, de cel pu]in 10 ani. Au fost `n at=tea ]\ri [i erau
juniori, erau copii s\raci, am\r=]i, erau la `nceput [i tenta]iile
erau mari. N-au pus niciodat\ m=na p=n\ acum. Nu cred c\
acum la anii lor [i la pozi]ia lor s-au dus s\ pun\ m=na pe 3
m\nu[i [i 3 fesuri. ~n mod sigur c=nd vom avea toate actele
care arat\ c\ ei sunt nevinova]i, a[a cum a spus avocatul,
sunt sigur c\ [i AIBA va reveni", a `ncheiat oficialul.
Ionu] Gheorghe crede `n nevinov\]ia colegilor s\i
arbitrii s-au r\zbunat mai
ales pe mine, pentru c\ am
r\mas ultimul `n competi]ie
[i au vrut s\ trimit\ acas\ to]i
rom=nii [i dac\ nu a putut s\
ne trimit\ pe to]i odat\, neau
trimis unul c=te unul, pe
r=nd.
Eu sunt o victim\, mie
unul nu mi-a convenit punctajul
[i asta este. Au fost
contra mea pentru c\ s-a
`nt=mplat ce s-a `nt=mplat.
Pot s\ zic c\ au vrut s\ se
r\zbune pe rom=ni. Dup\
c=te se vede nu am ob]inut
nicio calificare la JO, dar
cred c\ ne vom califica la
cele 2 turnee'', a ad\ugat
boxerul.
Titularul categoriei 64 kg
sus]ine de asemenea nevinov\]ia
lui Bogdan Dinu,
Roland Gavril [i Iulian Stan.
''Colegii mei nu au avut
nicio vin\. Totul a fost o
`nt=mplare, nu `i ap\r c\ sunt
colegii mei, dar ei sunt
foarte cumin]i [i plus c\ s-au
`ntors acum cu cazierul curat
din America. Ei chiar nu au
nicio vin\. M-a durut [i pe
mine c\ sunt colegii mei de
at=]ia ani, dar o s\ vad\ toat\
lumea c\ nu au nicio vin\.
Sunt foarte corec]i [i n-au
f\cut absolut nimic `n
America''.
Inducere `n eroare
{i antrenorul coordonator
al lotului na]ional de box,
Relu Aura[ s-a declarat convins
c\ cei trei pugili[ti implica]i
`n tentativa de furt `ntrun
magazin la Chicago sunt
nevinova]i, iar AIBA a vrut s\
dea o lec]ie echipei
Rom=niei. Aura[ a explicat c\
ini]ial i-a crezut vinova]i pe
Bogdan Dinu, Roland Gavril
[i Iulian Stan, dar ace[tia au
contactat singuri Consulatul
Rom=niei, au cerut asisten]\
juridic\ [i avocatul lor crede
c\ rom=nii sunt nevinova]i.
"Prima dat\ c=nd am auzit [i
noi am fost du[i `n eroare [i
chiar `n loc s\-i `n]elegem [i
s\-i ascult\m [i s\ vedem ce-a
fost, am luat ca atare ceea ce
au spus cei de la AIBA [i iam
mutat la nu [tiu c=]i kilometri
de noi. Dar, b\ie]ii
sim]indu-se nevinova]i, s-au
dus la consulat, au fost asculta]i
[i [i-au dat seama c\ nu
sunt vinova]i. Le-au recomandat
un avocat, avocatul a
fost la poli]ie [i se pare c\ a
luat o alt\ `ntors\tur\ toat\
problema. B\ie]ii nu au nimic
la cazier [i sunt cura]i. Sunt
sigur c\ b\ie]ii vor ar\ta prin
acte [i nu prin vorbe c\ sunt
nevinova]i", a declarat Aura[.

42 MONDEN
Vedeta Antenei 1 a reu[it s\ str=ng\
`n numai c=teva zile mai bine de
200.000 de euro, suma necesar\ pentru
opera]iile, tratamentul [i spitalizarea
Teodorei. Mai mult dec=t at=t, Mihaela
R\dulescu spune c\ dup\ ce a tras linie
la sf=r[itul acestei campanii de
str=ngere de fonduri a constat c\ s-au
adunat numai `n contul ei 256.888 de
euro. ~n afar\ de ace[tia, 5.000 de euro
s-au mai donat direct `n contul spitalului
din Austria, unde Teodora va fi
operat\, 35.000 de euro pe cardul de
salariu al Lianei [i `nc\ 10.000 de euro,
dona]ii `n a[teptare.
R\zboi `ntre dive
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Mihaela R\dulescu a str=ns peste
250.000 de euro pentru Teodora
Mihaela R\dulescu a reu[it s\ str=ng\, `n total, 256.888 de euro pentru micu]a
bolnav\ de cancer Teodora, fiica Lianei Stanciu [i a lui Mi]\, de la Bere Gratis.
206.888 de euro, adic\ banii intra]i `n conturile personale ale vedetei postului
Antena 1, au fost deja transfera]i `n cele ale p\rin]ilor Teodorei. ~n tot acest timp,
vedeta TVR-ului, Andreea Marin s-a ar\tat deranjat\ de faptul c\ Mihaela
R\dulescu se folose[te de acest caz pentru a-[i face imagine, [i de faptul c\
numele donatorilor au fost f\cute publice.
CARTEL TELEFONIC INTERNA IONAL CU PIN
CERE IMEDIAT
IDT BONUS!
Poi achiziiona simplu
cartela în toat Italia prin
terminalele celor peste
35.000 localuri publice
convenionate cu
LOTTOMATICA: tutungerii,
agenii Lotto, restaurante i
baruri.
{i ca aceast\ campanie umanitar\ s\
fie [i mai mediatizat\, Mihaela
R\dulescu [i Andreea Marin s-au certat,
dup\ o replic\ a vedetei postului public
de televiziune. Cele dou\ nu au sc\pat
prilejul de a arunca replici t\ioase una
c\tre cealalt\, dup\ ce `n emisiunea
"Surpirize Surprize", Andreea Marin a
pus la `ndoial\ campania declan[at\ de
Mihaela R\dulescu pentru salvarea
Teodorei. "Mihaela R\dulescu explic\
faptul c\ lipsa discre]iei vine din
dorin]a de a activa foarte mul]i oameni.
CU DOAR 3 PAI SUNI ÎN TOAT LUMEA!
Albania
Argentina
Brazilia
China
Moldova
Perù, Lima
Filipine
România
Ucraina
Usa
Venezuela
Este posibilitatea ei de a alege bani, eu
am ales alt\ posibilitate. Trebuie
neap\rat s\ alegem fix acela[i drum?, a
apreciat "Z=na", dup\ ce a precizat subtil
`n emisiunea sa c\ va face `mpreun\
cu so]ul ei, {tefan B\nic\ Jr. "o mic\
dona]ie".
DESCOPER CÂT DE PRACTIC I
CONVENABIL ESTE IDT BONUS
Formeaz num rul de
acces gratuit sau
num rul local*
Tasteaz codul PIN
înscris pe bonul
fiscal eliberat la
cump rare
Formeaz num rul de
telefon dorit inclusiv
prefixul interna ional
*NUMERE DE ACCES GRATUIT 800 747 062 (italian ) 800 747 063 (englez ) NUMERE LOCALE 02 30904403 (Milano) 06 43404424 (Roma)
ri
5€ NUMEROASE MINUTE LA DISPOZIIA TA!
Minutele indicate mai sus se refer la cartele telefonice de 5 euro. Se aplic un impuls la rspuns de 0,19 euro la toate convorbirile, dup primele dou minute de
conversaie. De pe celular se aplic un surcharge la minut de 0,50 euro i de la cabin de 0,11 euro. Tarifare la minut. Validitate 90 zile de la prima utilizare.
Tarife efective din septembrie 2007. Aceste tarife se pot schimba în orice moment, fr preaviz.
IDT Bonus Tele2 Edicard Global Easycard IDT Bonus Tele2 Edicard Global Easycard
122 50 47 50 56 50 47 54
801 150 140 175 282 250 140 244
132 100 90 50 132 140 90 150
400 200 173 250 400 300 173 407
63 40 33 45 63 50 33 48
437 150 118 17 200 240 118 214
41 40 30 35 41 35 30 37
153 60 50 50 60 70 50 54
63 50 38 50 63 60 38 54
962 200 159 200 962 350 159 342
229 130 100 150 229 160 150 193
Minute de pe telefon fix ctre numr gratuit de pe telefon fix ctre numr local
www.idteurope.com/phonecards/bonus
Serviciul Clieni 800 747 064
Iva încasat conform art. 74 DPR 633/72
Spunto Comunicazione e Media

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ MONDEN 43
Fiica "boss-ului" de la
FRF [i-a pus pirostriile
Fiica presedintelui Federa]iei
Rom=ne de Fotbal (FRF), Raluca
Sandu, [i americanul Todd Medina,
fost luptator `n galele Ultimate
Fighting, s-au cununat religios,
s=mb\t\, 3 noiembrie, jur=ndu-i
pentru a doua oar\ dragoste etern\
[i unindu-[i pentru totdeauna destinele,
la Biserica Popa Soare din
Cu toate c\ `n urm\ cu doi
ani, Raluca [i Todd Medina
au f\cut o nunt\ `n America,
fiica pre[edintelui FRF a
vrut s\ repete evenimentul
`ntr-un mod cu totul [i cu
totul rom=nesc, la care s\
participe [i rudele [i prietenii
apropia]i.
"Todd chiar a
l\crimat"
Cununia religioas\ a fost
oficializat\ de doi preo]i, `n
limba rom=n\, [i nu a durat
mai mult de jum\tate de or\.
"La prima nunt\ am fost
mult mai emo]iona]i, Todd
chiar a l\crimat, `ns\ eu nu
am putut pl=nge pentru c\ a
trebuit s\ am grij\ de machiaj.
~n timpul slujbei religioase,
tat\l meu `mi [optea
`ntr-una s\ z=mbesc", a spus
Raluca. Ea a fost completat\
de so]ul ei: "~mi place foarte
mult `n Rom=nia, `n cele
cinci zile de c=nd sunt aici
am `nv\]at drumul de acas\
p=n\ la Intercontinental [i s\
spun "Da". Slujba religioas\
mi-a pl\cut foarte mult, `ns\
din p\cate nu am `n]eles
nimic din ce spunea p\rintele".
Mirele zg=rcit
Raluca [i Todd Medina au
sosit `n Rom=nia cu doar
cinci zile `nainte de nunt\,
timp `n care nu au stat o
clip\, de[i mai toate detaliile
fuseser\ puse la punct de
na[ii Nicu [i Mihaela
Ghear\, precum [i de tat\l
miresei, Mircea Sandu, [i
so]ia sa Liza. Familia Ghear\
a vrut ca finii lor s\ fie p\zi]i
de 8 bodyguarzi. Romic\
}ociu [i Cornel Palade au
furat, la miezul nop]ii,
mireasa, dar, `n ciuda faptului
c\ au cerut 500 de dolari
r\scump\rare, nu au primit
nimic din partea lui Todd.
Surprizele na[ilor
}inutele mirilor [i petrecerea
de dup\ cununia religioas\,
au fost tot surprizele
na[ilor pentru fini: "C=nd am
venit `n Rom=nia am mers [i
am probat rochia, de pantofi
s-a ocupat Mihai Albu, `ns\
Bucure[ti. Na[i au fost Mihaela [i
Nicu Ghear\, controversatul om de
afaceri fiind cel care a pus la punct
detaliile legate de organizarea acestui
eveniment. Raluca [i Todd vor
mai r\m=ne `n Rom=nia o
s\pt\m=n\, timp `n care vor merge
la Poiana Bra[ov [i la m\n\stirile
din nordul Moldovei.
Raluca Sandu a f\cut o nunt\ [i `n State
nu v\ pot spune c=t au costat
pentru c\ au fost cadouri.
"Lui i-am lucrat o pereche
de pantofi negri, din lac, iar
Raluc\i o pereche de pantofi
din satin, cu cristale
Swarovski", a declarat Albu.
Raluca [i-a comandat pentru
acest eveniment pantofi cu
un toc de doar 5 centrimetri,
pentru a masca faptul c\ e
cam de aceea[i `n\l]ime cu
alesul inimii sale.
Fosta tenisman\ a explicat
[i ce semnifica]ie au tatuajele
de pe bra]ele ei: "Pe
m=na st=ng\ mi-am
inscrip]ionat ini]ialele fiului
meu vitreg, Tanner, iar pe
dreapta ne-am tatuat [i eu, [i
Todd, atunci c=nd ne-am
`nt=lnit, o cruce [i un vers
"Cocain\ pentru
VIP-uri"
Raluca Sandu a trecut
cu bine peste "povestea"
cu drogurile din dosarul
"Cocain\ pentru VIP-uri".
Ea consider\ acest episod
ca fiind unul `ncheiat dup\
ce a fost absolvit\ de toate
acuza]iile. La 28 noiembrie
2002, fosta tenismen\
[i iubitul ei de atunci,
Walter Zenga, se aflau `n
clubul "The Office" din
Capital\, unde `n timpul
unei descinderi `n for]\ a
poli]i[tilor, ace[tia au
g\sit, sub masa la care
st\teau cei doi, o doz\ de
cocain\ aruncat\ pe jos.
din Biblie, care, `n cazul `n
care fiecare dintre noi [i-ar fi
continuat cariera sportiv\,
c\l\torind prin lume, s\ ne
readuc\ de fiecare dat\ unul
l=ng\ cel\lalt", a dezv\luit
doamna Medina, care a
men]ionat c\ nu se vor bucura
de o lun\ de miere,
`ntruc=t trebuie s\ revin\ `n
Statele Unite, unde au foarte
mult de munc\.
"A[ fi vrut un ginere
rom=n"
Tat\l miresei, Mircea
Sandu, [i-a st\p=nit cu greu
emo]iile, pe `ntreg parcursul
ceremoniei "boss-ul" de la
FRF f\c=nd glume cu fiica
sa. "Na[u" a comandat pentru
petrecere un meniu cu
s\rm\lu]e, iar tortul miresei a
fost `n form\ de inim\ cu
glazur\ de mar]ipan. Chiar
dac\ Raluca este foarte fericit\,
ea renun]=nd [i la tenis
pentru iubitul s\u, Mircea
Sandu declara `n urm\ cu
dou\ luni c\ nu se poate
obi[nui cu g=ndul c\ st\ at=t
de mult timp f\r\ s\ o vad\
pe fiica sa, de care `i este
foarte dor. "A[ fi vrut foarte
mult ca Raluca s\ se
`ndr\gosteasc\ de un rom=n
de-al nostru. A[a, a[ fi avut-o
tot timpul l=ng\ mine",
spunea [eful FRF.

44 ACTUALITATE
NOU
ROMA
tel: 06 263 162, 06 232 60216
cel: 328 6373670
MILANO
tel 02 4548 4760, fax 02 7004 15833
cel: 347 0450111
FOCSANI
tel: 0237 230 324, cel: 0237 230 325
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
AGENZIA DI SERVIZI SERVIZI
di ing. GETA GET BREHUI
cell. 329 2597879,
fax 06 7696 8373,
Telefona]i
pentru a ob]ine
email. bregeta@virgilio.it o programare!
Traducere [i legalizare pentru orice tip
de documente, inclusiv permis de conducere;
Traducere documente [colare pt. `nscrierea
copiilor la [colile italiene; traduceri medicale, juridice;
ROMA, Via Cornelio
Gallo, 5, 00175
(Metro A - Porta Furba)
Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia;
FONTE NUOVA,
Preg\tire [i depunere dosare cet\]enie;
SANTA LUCIA (RM),
Schimbare certificate na[tere [i c\s\torie model vechi; Via Piemonte 12, 00010
Ob]inere [i apostilare acte emise `n România;
Ob]inere cazier judiciar italian sau alte certificate
italiene necesare pentru [edere, cet\]enie, etc.;
Preg\tire documente pentru ob]inerea de
FONTE NUOVA
TOR LUPARA, (RM),
Via Ada Negri 6a, 00010
credite imobiliare `n Italia [i Rom=nia;
Probleme legale: cauze civile [i penale;
Informa]ii despre re`nnoire pa[apoarte, transcriere
certificate na[tere/c\s\torie, titluri de c\l\torie.
NOU: NOU
Bilete de avion
(BlueAir, etc)
NAPOLI (NOLA)
tel. 081 3626158
cel. 328 4833653
MONTECATINI
tel: 057 2767715
cel: 333 9458945
Ziarul rom=nilor
din Italia
Noua Gazeta Rom=neasc\
`nregistrat\ la Tribunalul din Roma
cu nr. 118/2003 `n data de 17.03.2003
Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,
Tel. 06 87410506 Fax 06 87410528
e-mail: gazeta@stranieriinitalia.it
Editore: STRANIERI IN ITALIA srl
Via Virgilio Maroso, 50 00142 Roma
Tel. 06 8741 0333, Fax 06 8741 0528
www.stranieriinitalia.com,
editore@stranieriinitalia.it
Direttore responsabile: Sergio Talamo
Direttore editoriale: Sorin Cehan
Collaboratori: Gabriela Chiril\ Iordan, George
Sima, Stefano Camilloni, Elvio Pasca, Nicoleta
Mogo[, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu,
Georgiana Baciu, Cristina Pozna
Grafica: Carmen Florea
Pubblicità: ISI Etnocommunication srl
Via Virgilio Maroso 50, 00142 Roma,
Tel. 06 8741 0591, 06 8741 0606
Fax 06 8741 0528
info@etnomedia.org
Distribuzione:
Messaggerie Internazionali
Via Manzoni, 8 - 20089 Rozzano
Numero Verde: 800 827 112
Distribuzione locale
e abbonamenti: Anca Gliz
Stranieri in Italia srl
Tel.06 8741 0507 fax 06 8741 0528
distribuzione@etnomedia.org
Stampa: POLIGRAFICA GAETA
di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13, Nettuno

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 45
ABONAMENT LA
Cost anual: 90 euro
Plata: cont curent po[tal
nr. 50655786
Titularul contului:
Stranieri in Italia srl
~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i
numele ziarului la care v\ abona]i -
- Gazeta Rom=neasc\ -
indic=nd numele, adresa [i num\rul
vostru de telefon. Trimite]i apoi o copie
dup\ chitan]a de plat\ la redac]ie,
specific=nd adresa unde vre]i s\ primi]i
ziarul. Pentru mai multe informa]ii:
email: distribuzione@etnomedia.org
Tel.06 87410507, fax: 06 87410528
“MUNCĂ ŞI IMIGRARE”
SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA
În colaborare cu Biroul legal al Avv. Vincenzo Sabatino di Roma
Informaţii – Orientare – Consulenţă – Asistenţă – Reprezentanţi
Ofi ciul legal pentru muncă şi
imigrare se ocupă de toate
problemele cetăţenilor străini
în Italia, colaborând cu avocaţi
profesionişti şi experţi în materie
de dreptul muncii şi dreptul
imigrării. Consulenţă şi asistenţă
pentru orice fel de problemă
(procese civile şi penale, accidente,
cumpărări case, contracte de casă,
documente necesare, partita IVA,
alocaţii copii, pensie, căsătorie şi
divorţ, cauze de muncă, servicii
consulat).
00185- Roma, Via Gaeta, n°19 ( Zona Stazione Termini )
06.90287518 / 329. 30.17.294 / 06.4881803 Fax 06. 62201358
e-mail:lavoroeimmigrazione@yahoo.it
CASERTA / NAPOLI: Tel. 0823.751736 / 333.2175432 / 349.4155287 / 335.1454955
În viitor alte ofi cii: TORINO - MILANO – PADOVA – BARI – CALABRIA - SICILIA
CABINET STOMATOLOGIC
(DENTIST)
Dr. Petru Covaci
Metrou A - Cornelia
Largo Boccea
Via Taddeo da Sessa, 12
(intrarea vizavi de Upim)
Tel. 06-66019505,
Cell. 347-3493913
Reduceri 50 %
pentru rom=ni
Creditul acordat: de la 50.000,00 La 200.000,00 Euro
Perioada: de la 15 la 25 ani
Dobânda: euribor la 6 luni + spread (adaosul bncii) 1.5 – 2%
(La ora actual un total de circa 5%)
PENTRU INFORMAII:
Intermediere credite
Nr. Înscriere albo mediatori creditizi: 58932
Loc. Remelli 120
37067 Valeggio sul Mincio (VR)
Tel.: 045 7965395, Fax.: 045 7965942, Mob.: 339 2292860
CURIER EXPRES
TRANSPORT PACHETE ~N
ROM+NIA - PLEC|RI ~N
FIECARE DUMINIC|
Pachetele se ridic\ de la domiciliu
pentru Roma [i provincia di Roma
320 4049710 347 7447323
329 7846 778 vali@infinson.it
CENTRE COLECTARE PACHETE:
TIVOLI, Internet Point
Viale Tomei, 91,
tel. 0774 334 972
FONTE NUOVA: via Ada Negri 6/C
tel: 329 2597 879
C\ut\m colaboratori pentru Roma [i Provincia
Pentru toi românii care
lucreaz în Italia
Se acord credite în Italia pentru cumprare de terenuri,
Case/apartamente sau restructurarea acestora în România

46 MONDEN
Un filmule] porno, `n care
protagoni[ti sunt Irinel [i
Monica Columbeanu, circul\
de c=teva zile pe
Internet. Cei doi sunt surprin[i
[i filma]i pe gaura
cheii, f\c=nd sex oral `ntrun
restaurant. Tocmai acest
stil de filmare a st=rnit suspiciuni
`n r=ndul celor care
sunt obi[nui]i cu o camer\
de luat vederi. Aparatul se
mut\ nefiresc, iar gaura
cheii pare c\ se
"deplaseaz\" o dat\ cu protagoni[tii.
De cur=nd, la redactia
ziarului "Cancan", s-a
prezentat un t=n\r care a
spus ca are o `nregistrare cu
so]ii Columbeanu `n timpul
unei partide de sex oral.
Redactorii ziarului `[i
amintesc c\ "t=n\rul p\rea
[mecherit, misterios [i avid
de bani. Nu am discutat
suma, era clar c\ avea nevoie
de mul]i euro. F\r\ s\ vad\
m\car un teanc de bani
t=n\rul nu prea a vrut s\ stea
de vorb\ cu noi. A fost, `ns\,
de acord s\ ne arate `nregistrarea.
O avea pe un CD. A
durat p=n\ s-au pus la punct
ni[te detalii tehnice. Noi
eram curio[i s\ vedem
despre ce este vorba. El era
suspicios. A deconectat computerul
nostru de la re]ea, se
tot uita pe pere]i, pe sub
birouri [i pe sub scaune. Era
nervos. P=n\ la urm\ am
v\zut filmul. Irinel st\ `n
picioare, `ntr-un restaurant.
Este `mbracat `ntr-un
pulovera[ `n dungi. Monica
`n genunchi `i face sex oral.
Se filmeaz\ prin gaura cheii.
Foarte `ncet se aude o
muzic\ pe fundal. Cei care
filmeaz\ [u[otesc. Irinel
prive[te indiferent, undeva
pe pere]i. Monica d\ din cap.
Parc\ mecanic, parc\, cu
afec]iune. Nu se vede organul
genital [i nici fa]a ei
foarte bine pentru c\ `n
cadru era un pahar care
obtura vizibilitatea. Dup\ ce
am privit-o at=ta timp la
televizor [i ne-am familiarizat
cu gesturile ei, am
`n]eles destul de repede c\ `n
imagine este chiar Monica.
Mai cu seam\ c=nd [i, a[a
cum se g\sea, `n chinurile
iubirii, `ntoarce capul [i
apare clar, din profil. Trec
c=teva minute. Ea continu\,
el are o privire desc\rcat\ de
inteligen]\ care alunec\ pe
pere]i. Mai trece timp.
Columbeanu rezist\, `n ciuda
eforturilor tandre, dar [i disperate
ale so]iei. Nu se
`nt=mpl\ nimic care s\
semene cu ce se vede `n
filme. Obose[te - el se [i
a[az\ pe un scaun. Ea se las\
[i mai `n jos. Trec [apte
minute. Filmul se termin\ cu
un succes discret pentru
familie. Succesul nu se vede
clar pe pelicul\".
Regie de familie?
{i-a regizat, oare, Irinel
propriul film, pentru a reveni
`n aten]ia publicului?
Cristian Bala, unul dintre
cei mai aprecia]i cameramani
[i fotografi din
Rom=nia, spune c\ es. "E
imposibil s\ filmezi cu un
telefon mobil, cum a scris
presa, pe gaura unei chei.
Poate doar dac\ aceasta e la
fel de mare ca [i cea de la
poarta unui castel! ~n plus,
focusul camerei s-ar fi f\cut
pe marginile g\urii de la
cheie, iar fiecare mi[care din
fundal, adic\ din locul unde
se aflau cei doi [i f\ceau
ceea ce f\ceau, ar fi fost
neclar\. Mai mult, este pu]in
suspect ca paharul acela este
at=t de bine amplasat `nc=t
`]i sugereaz\ un film erotic
`n care nimeni nu poate
vedea nici un organ sexual.
Cristian Bala: "Au
exersat `ncadrarea"
Este de presupus, av=nd
`n vedere calitatea film\rii,
c\ protagoni[tii au exersat
Gazeta Rom=neasc\ 9 - 15 noiembrie
Columbenii, actori
[i regizori porno?
`nainte `ncadrarea [i c\ au
f\cut eforturi pentru a nu
strica produc]ia.
Ba chiar mai mult, cadrajul
f\cut de cameramanul,
amator sau nu, este perfect
pentru c\ pe tot parcursul filmule]ului
capul lui Irinel
este `n partea de sus a imaginii,
f\r\ s\ fie t\iat, de parca
s-ar fi dorit s\ nu existe
`ndoieli `n privin]a
identit\]ii, iar capul Monic\i
este `n josul imaginii `ndeajuns
de mult `nc=t s\ nu
existe vreun dubiu asupra
faptului c\ practica sexul
oral. Dac\ Irinel [i Monica
nu au [tiut de `nregistrare,
cel care i-a filmat merit\
Oscarul", a declarat Cristian
Bala.
Interesant este ca Irinel
Columbeanu nu s-a aratat
deloc deranjat de faptul c\
filmul cu el f\c=nd sex oral
cu Monica a devenit public.
Apropia]ii spun c\ acesta a
fost calm, spre deosebire de
alte ocazii, c=nd p\rea afectat
de raut\]ile ce ap\reau `n
pres\.
Re`ncepe reality-show-ul la B1 TV
O posibil\ cauza pentru care Irinel Columbeanu s-ar fi
l\sat filmat, `ntr-adev\r, de bun\voie, e aceea c\ `n curand
[i re`ncepe reality-show-ul la B1 TV. Peste `nc\ dou\ luni,
so]ii Columbeanu urmeaz\ s\-[i `nnoiasc\ contractul cu
postul de pe Calea Victoriei. Se pare `ns\ c\ [efii de la B1
TV nu ar mai fi at=t de `nc=nta]i de un nou sezon, `n
condi]iile `n care via]a celor doi a fost destul de monoton\
dup\ na[terea feti]ei lor.

9 - 15 noiembrie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 47
9 - 15 noiembrie
BERBEC
Lipsa banilor
v\ determin\ s\
am=na]i o c\l\torie
`n interes
personal, ceea ce v\ afecteaz\
rela]iile cu partenerul de via]\.
Fi]i mai tolerant!
TAUR
Starea de
melancolie v\
poate afecta
relatiile profesionale.
Ave]i mari [anse de
reu[it\ `n activit\]i casnice:
cur\]enie, repara]ii.
GEMENI
Dorin]a de a
v\ `nt=lni cu
prietenii v\ face
s\ lipsi]i cam
mult de acas\.
Nu este exclus s\ ave]i o
discu]ie mai aprins\ cu partenerul
de via]\.
RAC
Discu]iile cu
persoana iubit\
v\ irit\, iar starea
de nervozitate v\
poate afecta rela]iile sociale.
Ar fi bine s\ v\ exprima]i clar
[i s\ nu evita]i comunicarea.
LEU
Este posibil
s\ ave]i un conflict
cu o persoan\
mai `n
v=rst\ din familie. Tensiunile
se pot aplana foarte u[or, cu o
vorb\ bun\.
FECIOARÃ
Rela]iile sentimentale
pot
avea de suferit
dac\ refuza]i s\
merge]i `ntr-o
vizit\ la rude. Partenerul de
via]\ nu este de acord cu noile
dvs. planuri de viitor.
BALAN}Ã
S-ar putea s\
v\ pierde]i r\bdarea
[i s\ v\
certa]i cu cineva
din familie, din cauza banilor.
Mai mult calm! N-ar strica s\
v\ odihni]i mai mult.
SCORPION
Ave]i dificult\]i
de concentrare,
ceea ce
v\ scoate din
s\rite. Am=na]i deciziile
importante [i acorda]i mai mult
timp odihnei!
SÃGETÃTOR
S-ar putea fi]i
apatic [i, din
cauza aceasta, s\
ave]i probleme
sentimentale.
Ave]i chef s\ fi]i l\sat `n pace
[i s\ nu face]i nimic. Fi]i mai
atent cu persoana iubit\.
CAPRICORN
Ave]i tendin]a
de a fi impulsiv.
V\ sf\tuim s\ v\
calcula]i bine
fiecare pas, `n special `n afaceri
[i pe plan sentimental. Nu
face]i investi]ii!
VÃRSÃTOR
S-ar putea s\
fi]i indispus [i s\
nu v\ purta]i
corect cu persoana
iubit\. Nu
este exclus ca de aici s\ `nceap\
o ceart\ `n toat\ regula.
PE{TI
Afla]i c\ trebuie
s\ pleca]i de
urgen]\ `ntr-o
delega]ie, spre
nemul]umirea
partenerului de via]\. V\ recomand\m
s\ v\ p\stra]i calmul,
indiferent de situa]ie.
Esen]a informa]iei! {tii ce se `nt=mpl\
acas\?
Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino