Dimitrie Gusti – “Introducere la cursul de istoria filosofiei greceşti”

Recommendations

Info

Metafizica presupune studiul şi prelucrarea principiilor ultime ale tuturor ştiinţelor. Aşadar este constatat: ştiinţa şi filosofia contemporană se află într-un raport de intimă reciprocitate. Ştiinţa nu este terra incognita pentru filosofie, după cum filosofia nu este terra incognita pentru ştiinţă. Acest raport de reciprocitate constă, pentru a-l schiţa într-un cuvînt: filosofia împrumută de la ştiinţe baza experienţei, pentru a da apoi ştiinţelor particulare prelucrarea principiilor şi a problemelor generale şi comune. Numai astfel filosofia va deveni într-adevăr ştiinţa ştiinţelor, die Königin der Wissenschaften, cum o numesc germanii, scientia universalis, cum o numea Leibniz. Cel mai mare elogiu care se poate aduce unui filosof este să i se zică că este şi om de ştiinţă pe lîngă că este filosof, după cum cel mai mare elogiu ce se poate aduce unui om de ştiinţă este să i se spună că este şi filosof pe lîngă om de ştiinţă. Aceasta este o concepţie realistă a filosofiei şi, în deosebire de realismul, să-l numim naiv, al unui Haeckel şi Ostwald, care se hazardează în speculaţii pripite, realismul filosofiei care se va face în cursul meu va fi critic, adică realitatea obiectivă va fi privită şi din punctul de vedere al funcţiunilor de cunoştinţă şi de apreciere subiectivă. Realitatea poate fi, domnilor, obiectul experienţei ştiinţifice şi filosofice ca un imperiu al necesităţii fizice, ca Natură sau ca un imperiu al necesităţii actuale, ca Societate, ca Voinţă! Natura şi Societatea sunt cele două mari feţe ale realităţii, care formează două mari cuprinsuri ale experienţei, două distincte puncte de vedere ştiinţifice. Cu partea fizică a realităţii se ocupă ştiinţele matematice şi aşa zisele ştiinţe ale naturii, cu partea socială a realităţii se ocupă ştiinţele aşa zise ale spiritului ori sociale. Experienţa ştiinţelor zise ale naturii are a face cu lucruri moarte, experienţa ştiinţelor sociale are a face cu fapte vii, cu fapte de conştiinţă ale personalităţii omeneşti. 13
Filosofia ştiinţelor matematice şi ale naturii formează, să-i spunem: Filosofia teoretică; filosofia ştiinţelor sociale formează, să-i spunem: Filosofia practică. Domnilor, înainte de a părăsi această mică introducere, care după cum cred, a fost indispensabilă pentru lămurirea mai largă a concepţiei filosofice a cursului meu asupra Eticei şi Sociologiei, ca Filosofie practică, voi mai face o ultimă observaţie în această direcţie. Printr-un fel de capriciu al spiritului cercetător s-a dat pînă acum toată atenţia mai mult studiului lucrurilor moarte decît celui al faptelor vii. De abia în timpul din urmă, pe ici pe colo, ,se dă ştiinţelor sociale la universităţile apusene mai multă extindere, deşi nu o egală extindere cu cea a studiului ştiinţelor aşa zise exacte. Să mai vorbesc de universităţile noastre unde ştiinţele sociale nu sînt aproape deloc reprezentate? Neglijarea ştiinţelor sociale a atras după sine neglijarea filosofiei sociale. Astfel, avem astăzi foarte dezvoltate toate disciplinele filosofiei teoretice, adică ale filosofiei ştiinţelor naturii: avem o logică, o teorie a cunoştinţei, o metafizică, o psihologie, nu avem însă o filosofie socială, o filosofie practică, o filosofie a ştiinţelor sociale. Să vedem acum, în mod sumar, în ce constă această filosofie practică. Domnilor, după principiul critic-realist, care va călăuzi toate cercetările noastre, se impune să ne întrebăm întîi în ce constă realitatea socială, apoi în ce constă critica acestei realităţi sociale? Esenţa realităţii sociale este, aceasta trebuie spus de la început: voinţa socială. În toate manifestările sociale, în activitatea economică, morală, în faptele politice, în obiceiurile juridice, ca şi în obiceiurile religioase, elementul primordial şi iniţial, care dă acestor manifestări pecetea socială este voinţa socială, căci nu se întîmplă nimic prin aceste manifestări care să nu izvorască din relaţiunile, acţiunile şi reacţiunile dintre indivizi. 14
Page 2 and 3: INTRODUCERE LA CURSUL DE ISTORIA FI
Page 4 and 5: INTRODUCERE LA CURSUL DE ISTORIA FI
Page 6 and 7: Aşa că după un trecut de aproape
Page 8 and 9: Din aceste puncte de vedere va fi p
Page 10 and 11: Vă mărturisesc însă, că eu nu
Page 12 and 13: cunoaştem constă în raporturi al
Page 16 and 17: Voinţa este principiul de unire al
Page 18 and 19: Dilthey a zis dimpotrivă: nu exist
Page 20 and 21: politica şi etica se ocupă de lum
Page 22 and 23: fie în lumea naturii (atunci simpa
Page 24 and 25: Cultura nu este deloc (este cultura
Page 26 and 27: Sociologia nu este posibilă fără
Page 28 and 29: „pură” se mai cerceta, ca înt
Page 30 and 31: Aţi auzit, domnilor studenţi, în

Dimitrie Gusti – “Introducere la cursul de istoria filosofiei greceşti”

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?