Elemente de semiologie psihiatrică

Stările de afect
ì manifestări bruşte, directe, neelaborate, uneori fără legătură cu
un s/mul exterior şi având efect dezorganizator asupra
comportamentului.
ì Ascel, stările de afect denumite crize de afect generează, la
subiecţi fără patologie psihiatrică, acţiuni imprevizibile – de multe
ori acte impulsive şi chiar criminale.
ì H. Ey împarte afectele în 2 mari categorii:
ì afectele depresive (ce exprimă insa/sfacţie şi tensiune pulsională:
dezgustul, neliniştea, furia, disperarea etc.)
ì afectele expansive (ce exprimă o sa/sfacţie a trebuinţelor şi
pulsiunilor: bucuria, entuziasmul, stările de extaz etc.)
ì Jung consideră afectul drept o stare emoţională foarte puternică,
pe parcursul căreia conş/inţa se îngustează până la dispariţie.