Ruleta

30 Ruleta. Rom^ni [i maghiari, 1990-2000
paritate. Dupã revoluþie, la sediul Comitetului judeþean
de partid a fost gãsitã o hartã a mãsurilor de imigrare
româneascã, detaliatã pe ani, urmãrind în continuare
schimbarea proporþiilor etnice. Harta era prima probã
concretã a programului de românizare a oraºului. Amplificarea
dominanþei etnice în Târgu-Mureº nu era, evident,
decât o componentã a proiectului de omogenizare sistematicã
pe care regimul Ceauºescu o punea la baza statului
naþional-comunist.
Ultimii ani ai deceniului ’80-’90 au cunoscut manifestarea
violentã a politicii antimaghiare. Vorbitorii de limbã
maghiarã au fost excluºi din toate poziþiile de conducere.
Vechile manifestãri bilingve sau biculturale cu care erau
întâmpinate altãdatã sãrbãtorile oficiale rãmãseserã doar
o amintire. Poezii în limba maghiarã nu se mai recitau
nici mãcar la sfârºitul anului ºcolar. Scrierile maghiare
erau obligate sã foloseascã exclusiv toponimice în limba
românã.
Perspectiva sumbrã pe care regimul Ceauºescu o anunþa
asupra viitorului întregii comunitãþi maghiare începuse
sã fie întâmpinatã cu reacþii din partea celor supuºi asimilãrii.
András Sütõ ºi Károly Király, ultimul – fost secretar
de partid al Regiunii Autonome Maghiare, erau poate
cei mai cunoscuþi purtãtori de voce ai maghiarilor din
Târgu-Mureº în faþa acestui tãvãlug. Piesele de teatru ale
lui András Sütõ, scriitor de valoare, dar ºi el cu tradiþie de
nomenclaturist, fuseserã interzise de prin 1983. Devenit
incomod, Király a fost victima unor accidente de circulaþie
despre care s-a susþint, cu suficient temei, cã au fost
aranjate de cãtre Securitatea lui Ceauºescu 34 .
Acei ani au cunoscut însã ºi timide neobedienþe la
naþionalismul de stat… Teatrul de Pãpuºi din Târgu-Mureº
fusese în sensul acesta un mediu privilegiat. În 1983,
Smaranda Enache – pe atunci, tânãra secretarã literarã a
teatrului –, absolventã a acultãþii de ilologie din
34. Vezi în acest sens, volumul lui Denis Deletant, Ceauºescu ºi
Securitatea, Humanitas, Bucureºti, 1995.