Ruleta

50 Ruleta. Rom^ni [i maghiari, 1990-2000
participat la procesiuni, au pus în gardã, au reacþionat
uneori cu reþinere, alteori cu mânie.
De ce totuºi Clujul nu a devenit sediul unor înfruntãri
sângeroase, aºa cum s-a întâmplat la Târgu-Mureº?
Sunt mai multe lucruri de spus. Cum a fost notat
anterior, diferenþa numericã dintre comunitãþi este un
factor important în transformarea tensiunii într-un conflict.
Maghiarii din Cluj sunt totuºi prea puþini pentru a
risca o confruntare deschisã. Cei care nu suportã ofensele
preferã sã plece. ªi din perspectiva manipulatorilor de
crize, Clujul nu este foarte convenabil. O bãtãlie cum a
fost cea de la Târgu-Mureº nu ar mai fi o înfruntare, ci
s-ar transforma într-un pogrom.
O altã diferenþã þine de prezenþa româneascã din oraº.
Clujul s-a diversificat din punctul de vedere al populaþiei
datorit\ oamenilor veni]i din alte regiuni ale þãrii. aimosul
cartier Mãnãºtiur a fost responsabil pentru realegerea
lui unar ca primar de trei ori – performanþã
incredibilã, având în vedere imaginea personajului. ªi
totuºi, românii ardeleni din Cluj sunt suficient de numeroºi.
Experienþa convieþuirii lor cu maghiarii curge înapoi
în istorie. Pentru ei, maghiarii sunt mult mai verosimili
decât acest primar instabil care le urâþeºte oraºul ºi le face
de ruºine spaþiul natal. Cântecele româneºti ºi maghiare
din Transilvania sunt mai asemãnãtoare între ele decât
sunt, fiecare, cu melosul din Moldova. Ce legãturã poate
avea spiritul ardelenesc cu statuia caraghioasã a lui Avram
Iancu?
Existã ºi alte câteva detalii de neomis. La Târgu-Mureº,
punctul central al crizei a fost demixtarea ºcolilor. Scoaterea
afarã a elevilor români din Liceul Bolyai a reprezentat
o mare ofensã. Dar a fost ºi o problemã practicã. Românii
trebuiau sã pãrãseascã cea mai veche ºcoal\ din oraº.
A fost totuºi iraþional ca liderii UDMR sã nu realizeze
impactul unui astfel de comportament.
ªi la Cluj au fost „returnate” trei licee maghiare –
unul catolic, unul reformat, al treilea unitarian. Dar