Incursiuni teoretice şi practice

foloseşte o gamă bogată de figuri de stil(epitete, comparaţii, metafore, repetiţii etc.) şi
imagini artistice;
foloseşte în special persoana I;
Descrierea obiectivă:
comunică informaţii, date precise ( nume, ani, stiluri, detalii tehnice );
foloseşte un limbaj denotati, tehnic de specialitate;
presupune neutralitatea absolută, detaşarea observatorului;
foloseşte doar enumeraţia şi nu alte figuri de stil sau imagini artistice;
discursul este întotdeauna la persoana a III-a.
DIALOGUL formă de comunicare ce constă în schimbul de replici între două sau
mai multe persoane.
tipuri de dialog:
o informal- se desfăşoară într-un context familiar iar limbajul folosit este
de obicei colocvial
o formal- se desfăşoară într-un context public sau oficial iar limbajul
forme de dialog:
respectă normele de adresare şi de exprimare proprii limbii literare
o curente- conversaţia cotidiană, discuţia
o specializate- masa rotundă, colocviul, şedinţa, interviul
structura dialogului impune folosirea unor formule adecvate:
o formule de iniţiere cu rolul de a introduce conversaţia:“mă bucur să te
văd”, “bună, ce mai faci?”, “ce surpriză plăcută!”
o formule mediane cu rolul de a menţine conversaţia prin încurajarea
partenerului, prin completarea replicilor acestuia sau prin schimbarea
subiectului: “într-adevăr!” , “chiar aşa?”, “sigur”, “ai dreptate,
dar...”, “ce zici despre...”, “n-ar fi mai bine să...”
10