Consideraţii privind impactul contabilităţii creative asupra calităţii ...

voltat, relaþiile dintre comercianþi erau înregistrate în baza
principiilor contabilitãþii în partidã dublã ºi înscrise cu
cernealã în registre principale ºi secundare. Când apãreau
discrepanþe între acestea, adesea cãlimara de cernealã era
vãrsatã peste registre – ºi nu din întâmplare de fiecare datã
– pentru a face ilizibile înregistrãrile.
În ultimii patruzeci de ani, contabilitatea creativã a fãcut obiectul
a numeroase articole ºi lucrãri, diferiþi autori încercând
sã ofere o definiþie pentru aceastã noþiune. De exemplu,
Lainez ºi Callao 6 considerã contabilitatea creativã drept utilizarea
posibilitãþilor (acestea sunt: existenþa opþiunilor,
subiectivismul ºi lacunele în norme) oferite de legislaþia contabilã
de a prezenta situaþii financiare care sã reflecte o imagine
doritã ºi nu una obiectivã a realitãþii. De aceeaºi pãrere
sunt ºi Gowthorpe ºi Amat 7 care menþioneazã: „cei care elaboreazã
situaþiile financiare pot manipula imaginea realitãþii
economice prezentate celor interesaþi prin intermediul acestor
documente”. Conform altei opinii 8 “contabilii îºi pot utiliza
cunoºtinþele de specialitate pentru a manipula cifrele publicate
în conturile anuale ale întreprinderii”. Altã definiþie, mai
precisã, afirmã: „contabilitatea creativã constituie procedeul
prin care conducerea profitã de lipsurile sau neclaritãþile existente
în normele contabile pentru a prezenta o imagine modificatã
a performanþei financiare. Ea respectã litera, dar, evident,
nu ºi spiritul legii” 9 . Raffournier înþelege prin „contabilitate
creativã” utilizarea flexibilitãþii ºi a lacunelor din reglementãrile
contabile pentru a prezenta situaþia financiarã a
întreprinderii într-o manierã diferitã de cea care ar rezulta din
aplicarea obiºnuitã a normelor existente 10 .
Cea mai complexã definiþie a contabilitãþii creative îi aparþine
însã lui Naser 11 , în opinia cãruia contabilitatea creativã este:
„1) procesul prin care, datã fiind existenþa unor breºe în reguli,
se manipuleazã cifrele contabile ºi, profitând de flexibilitate,
se aleg acele practici de mãsurare ºi divulgare ce permit
transformarea documentelor de sintezã din ceea ce ele ar
trebui sã fie în ceea ce managerii doresc; 2) procesul prin
care tranzacþiile sunt structurate de asemenea manierã încât
Impactul contabilitãþii creative
sã permitã producerea rezultatului contabil dorit”.
Stolowy defineºte contabilitatea creativã plecând de la douã
aspecte: obiectivele urmãrite ºi procedeele utilizate pentru
manipularea informaþiilor 12 . Obiectivul contabilitãþii creative
are în vedere modificarea conturilor, de regulã în sensul ameliorãrii
lor, dar uneori ºi în scopul „deteriorãrii”, mai ales atunci
când se doreºte minimizarea rezultatului pentru reducerea
impozitului sau a sumei aferente participãrii salariaþilor la
profit. De asemenea, autorul menþionat considerã cã utilizarea
tehnicilor de contabilitate creativã se poate realiza ºi fãrã
un obiectiv precis, de exemplu atunci când regulile contabile
nu prevãd soluþii pentru diferite situaþii apãrute în practicã.
O descriere a principalelor procedee de contabilitate creativã
ºi a efectelor pe care utilizarea lor le are asupra informaþiilor
din situaþiile financiare vom realiza în primele douã pãrþi ale
materialului nostru.
În concluzie, contabilitatea creativã se referã la practicile de
contabilitate care derivã din uzanþele contabile standard, caracterizate
prin anumite tehnici mai mult sau mai puþin complexe
de creaþie contabilã, scopul final fiind modificarea de
cãtre producãtorii de informaþii contabile în sensul dorit a
poziþiei financiare ºi a performanþelor entitãþii reflectate de
situaþiile financiare.
Metodologia de cercetare
Aceastã lucrare îºi propune sã identifice ºi sã analizeze principalele
tehnici de contabilitate creativã ºi modul în care ele
influenþeazã informaþiile prezentate în situaþiile financiare
anuale, afectându-le calitatea ºi credibilitatea. Þinând seama
de specificul fiecãrui procedeu, am prezentat modalitãþile prin
care poate fi detectatã prezenþa acestora. De asemenea, în
partea finalã a lucrãrii, am încercat sã oferim câteva soluþii
pentru reducerea posibilitãþilor de acþiune ale contabilului
creativ.
6 Laínez, Jose; Callao, Susana, Contabilidad creativa. Editorial Civitas, Madrid, 1999, p. 20
7 Gowthorpe, Catherine; Amat, Oriol, Creative Accounting: Some Ethical Issues of Macro- and Micro-Manipulation, în „Journal of Business Ethics”,
vol. 57, nr. 1/2005, p. 59
8 Blake, John; Bond, Robert; Amat, Oriol; Oliveras, Ester, The ethics of creative accounting - some Spanish evidence, în “Business Ethics A European
Review”, vol. 9, nr. 3/2000, p. 138
9 Shah, Atul, Exploring the influences and constraints on creative accounting in the United Kingdom, în “European Accounting Review”, vol. 7, nr.
1/1998, p. 84
10 Raffournier, Bernard, Comptabilité créative et normalisation comptable, La Revue du Financier, nr. 139, 2003, p. 74
11 Naser, Kamal, Creative financial accounting: its nature and use, Prentice Hall, Hemel Hempstead, 1993, p. 59.
12 Stolowy, Herve, Comptabilité créative, în Colasse, Bernard (coord.), Encyclopédie de Comptabilité, Contrôle de Gestion et Audit, Editions
Economica, Paris, 2009, pp. 188-189
11/2011
39