Consideraţii privind impactul contabilităţii creative asupra calităţii ...

40
Cercetare
Metodologia de cercetare utilizatã pentru elaborarea articolului
vizeazã exclusiv metode de tip calitativ. Documentarea
(revederea literaturii de specialitate) ºi analiza comparativã
sunt completate în abordarea noastrã prin recursul la examinarea
criticã ºi raþionamentele de tip inductiv ºi deductiv.
Câteva tehnici
de contabilitate creativã 13
Pentru a îndeplini obiectivele menþionate anterior, entitãþile
economice ºi conducãtorii lor dispun de diferite tehnici de
manipulare a informaþiilor prezentate în conturile anuale, fie
pentru a influenþa nivelul rezultatului, fie pentru a modifica
poziþia financiarã a companiei.
Uneori, reglementãrile contabile permit ca aceeaºi tranzacþie
sã poatã fi reflectatã în contabilitate în diverse moduri. Este
vorba, în principal, de criteriile de evaluare a activelor, de
tratamentul veniturilor ºi cheltuielilor, de amortizãri ºi ajustãri,
de cheltuielile de cercetare ºi dezvoltare, de planurile de pensii,
de operaþiunile în valutã ºi de regulile de consolidare. În
aceste cazuri, normele contabile permit alegerea unor criterii
mai conservatoare (care reduc beneficiul) sau mai puþin conservatoare
(care sporesc beneficiul) în funcþie de interesele
existente. De asemenea, existã operaþiuni care nu sunt în
totalitate reglementate. Astfel, în cazul unor inovaþii juridice,
economice ºi financiare al cãror tratament contabil nu este
prevãzut în norme, sunt apelate diferite tehnici creative pentru
gãsirea unor soluþii adecvate.
Pentru a se contabiliza anumite operaþiuni care sunt influenþate
de evenimente viitoare se pot efectua estimãri pesimiste
sau optimiste ale viitorului. Acest lucru afecteazã, de
exemplu, ajustãrile pentru depreciere ºi amortizarea. În unele
cazuri, cum ar fi determinarea duratei de viaþã a activelor
pentru a se calcula amortizarea lor, este normal ca aceste
estimãri sã fie fãcute în cadrul companiei, iar contabilul creativ
are, astfel, oportunitatea sau posibilitatea de a fi mai mult
sau mai puþin precaut sau optimist în estimare. În alte cazuri,
se angajeazã un profesionist extern pentru a efectua aceste
estimãri, iar contabilul creativ poate manipula evaluarea
alegând un evaluator cunoscut pentru pesimismul sau optimismul
sãu.
Se pot crea tranzacþii artificiale atât pentru a manipula valorile
din bilanþ, cât ºi pentru a transfera profiturile între diferite
perioade contabile. Acest lucru se realizeazã prin înregistrarea
a douã sau mai multe tranzacþii care implicã o terþã
parte, de obicei o bancã.
Unele tranzacþii cu caracter extraordinar pot fi efectuate ºi
înregistrate în aºa fel încât sã se ofere imaginea contabilã
doritã. De exemplu, dacã o companie deþine un imobil evaluat
la cost istoric, în valoare de un milion de euro, care poate fi
uºor vândut, în prezent, pentru trei milioane de euro, managerii
companiei au libertatea de a alege în ce an sã vândã proprietatea
ºi, prin urmare, exerciþiul cãruia îi vor spori profitul.
În unele cazuri, pot fi modificate de un an la altul metodele
contabile utilizate. Totuºi, în Româna principiul contabil al
permanenþei metodelor solicitã ca metodele de evaluare ºi
politicile contabile sã fie aplicate în mod consecvent de la un
exerciþiu financiar la altul. Modificarea acestora se poate face
doar în situaþii excepþionale ºi trebuie menþionatã ºi justificatã
în notele explicative la situaþiile financiare anuale.
Situaþiile prezentate mai sus explicã de ce companiile pot
manipula situaþiile lor financiare, fãrã sã fie nevoie sã se
abatã de la reglementãrile contabile în vigoare. Acest lucru
este valabil pentru normele contabile din orice þarã, inclusiv
pentru þãrile cu un numãr mare de standarde cum este cazul
Statelor Unite, unde „lacunele ºi flexibilitatea U. S. GAAP
permite o mare varietate de rezultate contabile” 14 .
Efectele utilizãrii tehnicilor
de contabilitate creativã asupra
informaþiilor oferite
de situaþiile financiare
În literatura de specialitate 15 sunt identificate numeroase efecte
pe care utilizarea tehnicilor de contabilitate creativã le poate
avea asupra prezentãrii informaþiilor din conturile anuale:
13 Amat, Oriol; Perramon, Jordi; Oliveras, Ester, Fiabilidad de la información contable. El caso de las empresas incluidas en el IBEX 35, Los trabajos
del XII Congreso de AECA “Transparencia Empresarial y Sociedad del Conocimiento”, Cádiz, 29 Septiembre - 1 Octubre 2003, disponibil la
http://www.aeca.es/xiicongresoaeca/cd/107a.pdf; Stolowy, Herve, Op. cit., pp. 189-203;
14 Largay, James, Lessons from Enron, Accounting Horizons, vol. 16, nr. 2, 2002, p. 154.
15 Amat, Oriol; Perramon, Jordi; Oliveras, Ester, Op. cit.; Feleagã, Nicolae; Malciu, Liliana, Politici ºi opþiuni contabile (Fair accounting versus Bad
accounting), Editura Economicã, Bucureºti, 2002, pp. 390-393; Raffournier, Bernard, Op. cit., p. 79; Mulford, Charles; Comiskey, Eugene, The
Financial Numbers Game: Detecting Creative Accounting Practices, John Wiley and Sons, New York, 2002, p. 78-145.
Audit Financiar, anul IX