Figura 17. Păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) <strong>din</strong> păstrăvăria <strong>de</strong> la Fiad (Foto: Cocan Daniel). 43
Salvelinus fontinalis, fântânelul, face parte <strong>din</strong> Salmoni<strong>de</strong>, or<strong>din</strong>ul Salmoniformes, clasa Actinopterygii. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> pastrăvul indigen, se i<strong>de</strong>ntifică uşor prin coloraţia corpului său: brun - verzuie, zebrată, <strong>de</strong>schisă, pe spate puncte numeroase mici roşii-portocalii sau roşii-aprinse încercuite în inele albastre. Înotatoarele pectorale, ventrale şi anale, roşiatice, tivite pe marginea lor anterioară cu o panglică albă <strong>de</strong> care se leagă, imediat, una neagră. Privit în ansamblu, coloraţia vie, irizațiile, când cu tenuri pastelate, când cu altele aprinse, fac <strong>din</strong> fântânel un pește foarte frumos. Mai îndrăzneţ <strong>de</strong>cât alte specii <strong>de</strong> salmoni<strong>de</strong>, păstrăvul <strong>de</strong> munte, nu îşi caută ascunzişuri, se hrăneşte cu larve <strong>de</strong> insecte, viermi, melci etc. Trăind în zona superioară a pârâului <strong>de</strong> munte, cât mai aproape <strong>de</strong> izvoare, se reproduce în toamnă, <strong>din</strong> octombrie, până în luna <strong>de</strong>cembrie. Faţă <strong>de</strong> păstrăvul indigen, creşte mult mai repe<strong>de</strong>, atingând la vârsta <strong>de</strong> un an o lungime <strong>de</strong> 14 - 18 cm, dimensiune pe care păstrăvul <strong>de</strong> munte abia o ajunge la doi ani. La noi a fost introdus pentru prima oara în 1906, în ţinutul Broştenilor, în Valea Tarcăului şi în Valea Putnei <strong>din</strong> regiunea Suceava. Unele date confirmă prezenţa lui în <strong>apele</strong> Văii Putnei <strong>din</strong> regiunea Suceava, pârâul Gudia, mic afluent al Mureşului, în zona superioară a râului Negruţa, Dumitreasca, Negrişoara şi Irişoara, afluenţi ai Someşului Rece şi în cursul superior al Beiului, afluent al Nerii în Banat şi lacul Ochiul Beiului. Este un salmonid originar <strong>de</strong> pe coasta atlantică a Americii <strong>de</strong> Nord, pe afluenţii răsăriteni ai fluviului Mississippi, ai golfului Hudson şi Labradorului. În <strong>apele</strong> Europei a fost introdus în 1884 (Vasiliu 1959), iar în România a fost adus în 1900 în Moldova, în râul Putna şi afluenţii săi (Dinulescu 1937, citat <strong>de</strong> Nemeş & Bănărescu 1954). După Nemeş & Bănărescu 1954, fântânelul era cunoscut în ţara noastră în câteva pâraie <strong>din</strong> Moldova, unul în Banat şi unul în Ar<strong>de</strong>al, însă <strong>de</strong> multe ori specia a fost introdusă şi în alte ape <strong>de</strong> munte, dar <strong>de</strong> către persoane particulare, <strong>de</strong> aceea nu au apărut semnalări în literatura <strong>de</strong> specialitate. Exista posibilitatea ca fântânelul să poată produce hibrizi interspecifici sterili prin încrucișare cu păstrăvul indigen (Salmo trutta fario Linnaeus, 1758) sau că ar putea elimina puietul acestuia prin competiție. Cu toate aceastea, nici Nemeş & Bănărescu 1954 și nici un alt specialist nu au constatat, <strong>de</strong>ocamdată, acest lucru pe teren. Salvelinus fontinalis populează partea cea mai <strong>din</strong> amonte a pâraielor, pe care păstrăvul indigen nu o preferă. Oricum, fântânelul poate fi consi<strong>de</strong>rat drept cel mai frumos peşte <strong>din</strong> <strong>apele</strong> noastre <strong>de</strong> munte. Somnul pitic (Ictalurus nebulosus Le Sueur 1819, figura 18) este o specie <strong>din</strong> familia Ictaluridae, originara <strong>din</strong> SUA., mai exact <strong>din</strong> Marile Lacuri, râul Ohio spre est până în Maine, spre sud-vest până în Texas, spre sud-est până în Florida (Bănărescu 1964). În Europa, somnul pitic a fost prezentat pentru prima oara la expoziţia pescărească <strong>de</strong> la Berlin în anul 44
- Page 1 and 2: Miruna Ioan Valentin Iacob Petrescu
- Page 3 and 4: Cuprins Abstract ..................
- Page 5 and 6: Introducere În această lucrare su
- Page 7 and 8: În agroecosisteme speciile invaziv
- Page 9 and 10: Lista celor mai invazive 100 specii
- Page 11 and 12: Şarpele maro de copac (Boiga irreg
- Page 13 and 14: Malaria aviară (Plasmodium relictu
- Page 15 and 16: Figura 6. Căpşuna guavă (Psidium
- Page 17 and 18: Figura 8. Gambuzia (Gambusia affini
- Page 19 and 20: Figura 10. Euglandina rosea (Foto:
- Page 21 and 22: Capitolul 2 Speciile invadatoare de
- Page 23 and 24: că invazia unor noi teritorii de c
- Page 25 and 26: care l-a avut o specie asupra ecosi
- Page 27 and 28: Capitolul 3 Aclimatizarea speciilor
- Page 29 and 30: Scopul introducerii speciilor acvat
- Page 31 and 32: Numărul introducerilor de peşti p
- Page 33 and 34: Specii introduse cu utilitate contr
- Page 35 and 36: 3. aclimatizarea - taxonii străini
- Page 37 and 38: 4.1. Material şi metode Pentru sta
- Page 39 and 40: 4.2. Rezultate şi discuţii Confor
- Page 41 and 42: 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are
- Page 43: Asemeni celorlaltor specii de păst
- Page 47 and 48: Cele ventrale se inserează sub par
- Page 49 and 50: moarte. La răspândirea lui au con
- Page 51 and 52: eventualele variaţii morfofiziolog
- Page 53 and 54: este 23,87% din lungimea standard.
- Page 55 and 56: larg introdusă în apele naturale
- Page 57 and 58: ale speciilor Clusia spp. şi Solan
- Page 59 and 60: introducere. Un duşman “de temut
- Page 61 and 62: 60 Tabelul 15 A doua perioadă a p
- Page 63 and 64: Fig. 24. Somnul pitic negru - Ictal
- Page 65 and 66: Hărșan & Molnar 2007; Petrescu-Ma
- Page 67 and 68: Fig. 28. Poecilia sphenops şi lacu
- Page 69 and 70: doar la vârsta de 2-3 săptămâni
- Page 71 and 72: Fig. 31. Carasul ornamental de hele
- Page 73 and 74: iar gura foarte mică, oblică în
- Page 75 and 76: care vor folosi la rândul lor masc
- Page 77 and 78: Fig. 32. Pescuitul la roșioară te
- Page 79 and 80: Boaru A., Bud I., Vodă R. M., Lado
- Page 81 and 82: Gavriloaie C., Chişamera G., 2005.
- Page 83 and 84: Mag-Mureşan I. V., Bud I., Dombi I
- Page 85 and 86: species (Pisces, Poeciliidae). Stud
- Page 87 and 88: Molnar F., Șerban P., 2006 Linkage
- Page 89 and 90: Stănescu G., 1972 Pseudorasbora pa