Probleme mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Probleme mecanică cuantică [pdf] - Andrei
Probleme mecanică cuantică [pdf] - Andrei
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Probleme</strong>- Bazele experimentale ale Mecanicii Cuantice.<br />
1). Un model de corp negru este realizat sub forma unei cavitati prevazute cu o mica deschidere<br />
cu diametrul d=1cm. Cavitatea este incalzita cu o rezistenta electrica ce consuma puterea<br />
P=100W. Din energia consumata se pierde prin pereti 10%.<br />
Orificiul emite radiatie ca un corp negru cu temperatura T. Sa se calculeze aceasta<br />
−8<br />
−2<br />
−4<br />
temperatura ( σ = 5,<br />
67 ⋅10<br />
Wm K ).<br />
2). Radiatia Soarelui are un spectru cu o compozitie apropiata de radiatia unui corp negru<br />
pentru care maximul de putere corespunde lungimii de unda λ = 0,<br />
48µ<br />
m . Sursa de unde de<br />
radiofrecventa in domeniul metrilor este coroana solara. Sa se determine:<br />
a) Masa pierduta de Soare intr-o secunda prin radiatie;<br />
b) Timpul in care masa Soarelui se diminueaza cu 1%;<br />
c) Fluxul de energie ce cade pe unitatea de suprafata, pentru undele radio care vin de la Soare,<br />
pe unitatea de frecventa, in jurul frecventei de 1MHz. Presupunem ca Soarele emite ca un<br />
corp negru.<br />
30<br />
8<br />
Masa Soarelui = 1, 97 ⋅10<br />
kg , raza coroanei solare = 7 ⋅10<br />
m , raza orbitei Pamintului<br />
R SP<br />
M S<br />
11<br />
= 1, 50 ⋅10<br />
m , temperatura la suprafata Soarelui T=5500K.<br />
3). Formula Planck pentru densitatea energetica spectrala a radiatiei termice este:<br />
3<br />
8πh<br />
ν<br />
ω ν ( ν , T ) =<br />
.<br />
3 hν<br />
c<br />
kBT<br />
e − 1<br />
4<br />
a) Sa se calculeze constanta σ din legea Stefan-Boltzmann, P = σT<br />
, stiind ca intre densitatea<br />
4<br />
energetica ω si puterea de emisie exista legatura ω = P ;<br />
c<br />
b) Sa se exprime densitatea energetica spectrala pe unitatea de interval de lungime de unda;<br />
c) Sa se determine constanta b din legea Wien:<br />
λ ⋅ T = b .<br />
m<br />
−34<br />
−23<br />
8<br />
Se dau: h = 6,<br />
626 ⋅10<br />
J ⋅ s,<br />
k B = 1,<br />
380 ⋅10<br />
J / K,<br />
c = 3⋅<br />
10 m / s.<br />
∑<br />
1<br />
∞<br />
n=<br />
4<br />
1 π<br />
x<br />
= , ecuatia transcendenta e<br />
4<br />
n 90<br />
x =<br />
5<br />
5 −<br />
R S<br />
are solutia x = 4,<br />
9651.<br />
4). Fie radiatia termica la temperatura T.<br />
a) Sa se arate ca numarul de fotoni pe unitatea de volum este<br />
b)<br />
−23<br />
Valoarea medie a energiei per foton este ε = 3,<br />
73⋅<br />
10 T ( J ) ;<br />
c) Sa se particularizeze pentru radiatia de fond de 3K.<br />
∞<br />
∫<br />
0<br />
2<br />
x<br />
( dx = 2,<br />
4041).<br />
x<br />
e − 1<br />
N 2 ⋅ T fotoni m<br />
7 3<br />
3<br />
= , 029 10 / ;
5). Sa se calculeze temperatura T la care energia medie a moleculelor unui gaz perfect,<br />
monoatomic, este egala cu energia fotonilor corespunzatori lungimii de unda pentru care<br />
densitatea spectrala de energie data de formula Planck are valoare maxima, pentru:<br />
a) corpul omenesc (λm=10µm);<br />
b) suprafata Soarelui (λm=5500Α)<br />
6). Care este energia si impulsul unui:<br />
a) foton γ cu m<br />
13<br />
10 −<br />
λ = ?<br />
b) foton de lumina vizibila cu m<br />
7 −<br />
λ = 5 ⋅10<br />
?<br />
c) foton de unda radio cu λ = 10m<br />
?<br />
7). Pragul fotoelectric al unei fotocatode de Cs are lungimea de unda m<br />
6 −<br />
λ = 0,<br />
6 ⋅10<br />
. Se trimite<br />
pe fotocatoda un fascicul de lumina monocromatica cu lungimea de unda m<br />
6 −<br />
λ = 0,<br />
5 ⋅10<br />
, cu un<br />
flux Φ = 1W<br />
.<br />
a) Sa se calculeze energia cinetica maxima a fotoelectronilor si lungimea de unda de Broglie<br />
atasata;<br />
b) Acelasi lucru pentru iluminare cu raze X cu m<br />
11<br />
1 10 −<br />
λ = ;<br />
c) Stiind intensitatea curentului fotoelectric I=16,3mA, sa se calculeze procentul din electronii<br />
incidenti care scot electroni (randament cuantic).<br />
8). Suprafata unui metal este iluminata cu un fascicul de radiatii monocromatice cu λ 1 = 350nm<br />
.<br />
Iluminand aceeasi suprafata cu radiatii monocromatice cu λ 2= 300nm<br />
, potentialul de franare<br />
creste cu ∆ = 0,<br />
589V<br />
. Cunoscand constanta Planck si viteza luminii, sa se determine sarcina<br />
electronului.<br />
U f<br />
9). Pentru un anumit unghi θ fata de directia initiala a unui fascicul de raze X, cu lungimea de<br />
0<br />
unda λ 0 = 0, 1Α<br />
, s-a constatat ca deplasarea Compton este ∆λ = 0, 024 Α . Sa se determine:<br />
a) energia transferata electronului de recul;<br />
b) viteza electronului de recul;<br />
c) unghiul sub care sunt difuzati fotonii.<br />
10). Un foton de raze X cu<br />
0<br />
imprastiat la un unghi θ = 30 fata de directia de incidenta.<br />
a) Sa se calculeze deplasarea Compton, ∆ λ ;<br />
b) Care este unghiul de recul al electronului;<br />
c) Ce fractiune din energia initiala pierde fotonul.<br />
0<br />
0<br />
λ = 1 A cade pe un electron liber aflat in repaus. Fotonul este<br />
11). Un atom de hidrogen in repaus emite un foton corespunzator tranzitiei n=2→n=1. Fotonul<br />
smulge un electron al altui atom de hidrogen aflat in repaus, in starea excitata cu nr cuantic n=2.<br />
Sa se calculeze:<br />
a) Raportul dintre viteza primului atom de hidrogen dupa emisia fotonului si viteza luminii;<br />
b) Frecventa fotonului emis;<br />
0<br />
0
c) Viteza fotoelectronului scos prin absorbtia fotonului.<br />
Constanta Rydberg are valoarea<br />
7 −1<br />
RH = 1,<br />
097 ⋅10<br />
m , iar pt atomul de hidrogen<br />
2 2<br />
Mc = 938MeV<br />
, pentru electron mc = 0,<br />
511MeV<br />
.<br />
12).<br />
a) Sa se calculeze lungimea de unda a radiatiei emise de atomul de hidrogen in urma tranzitiei<br />
electronului de pe nivelul excitat n=2, pe nivelul fundamental;<br />
8<br />
b) Stiind durata medie de viata a starii excitate, 10 s<br />
−<br />
τ = , sa se determine numarul de revolutii<br />
efectuate de electron nivelul n=2;<br />
c) Ce scadere de temperatura trebuie sa sufere un gaz de hidrogen pentru ca pierderea de<br />
energie cinetica a unei molecule sa fie egala cu scaderea energiei atomului in tranzitia<br />
considerata.<br />
13). Sa se calculeze potentialul de ionizare al atomului de hidrogen. Constanta Rydberg are<br />
7 −1<br />
valoarea = 1,<br />
097 ⋅10<br />
m .<br />
R H<br />
14). Atomii de hidrogen aflati in starea fundamentala se excita prin iradiere cu radiatie<br />
monocromatica. Prin dezexcitare se emit radiatii monocromatice cu trei lungimi de unda diferite.<br />
Sa se calculeze lungimea de unda a radiatiilor incidente si lungimile de unda ale radiatiilor<br />
emise.<br />
15). Care este energia cinetica pentru:<br />
a) un electron;<br />
b) o particula α (atom de He dublu ionizat);<br />
c) un neutron,<br />
d) avand lungimea de unda de Broglie de 1A?<br />
16). Consideram ca legea Bragg, n λ = 2d sinθ<br />
, este valabila si pentru undele de Broglie.<br />
a) Sa se calculeze lungimea de unda asociata unui electron accelerat la o diferenta de potential<br />
de 54V;<br />
b) Intr-o experienta tip Devisson si Germer, fasciculul electronic, accelerat la U=15V, este<br />
difractat de un monocristal de Al, cu distanta intre atomi D=2,33A. Sa se calculeze<br />
unghiurile facute de fasciculele difractate cu suprafata cristalului pentru primele doua<br />
maxime.
Indicatii<br />
4<br />
1). Puterea de emisie a corpului negru este data de legea Stefan-Boltzman P = σT<br />
. Aceasta<br />
putere reprezinta fractiunea η = 0,<br />
9 din puterea consumata (in conditii de echilibru). Notand S<br />
suprafata orificiului, rezulta:<br />
4<br />
σ T S = ηP<br />
η 2<br />
4 P<br />
T = .<br />
πd<br />
σ<br />
2).<br />
2 2<br />
a) ∆m<br />
⋅ c = 4πR<br />
S ⋅ P<br />
b) 0,<br />
01 = ∆m<br />
⋅ t<br />
M S<br />
2<br />
RS<br />
c<br />
c) Φ = ω 2<br />
R 4<br />
SP<br />
2 3<br />
RS<br />
c<br />
8πhν 1<br />
Pe unitatea de interval de frecventa Φ ν = ω 2 ν . Vom lua ω ν =<br />
si ν=1MHz.<br />
3 hν<br />
RSP<br />
4<br />
c<br />
kBT<br />
e − 1<br />
3).<br />
a) v. seminar.<br />
b) Trecand la densitatea energetica pe unitatea de interval de lungime de unda, din conditia<br />
c c<br />
ων dν = −ω<br />
λ dλ<br />
si relatia λ = c / ν se obtine ω λ ( λ,<br />
T ) = ω ( , T )<br />
2 ν , astfel ca rezulta:<br />
λ λ<br />
−5<br />
λ<br />
ω ( λ,<br />
T ) = 8πhc<br />
.<br />
λ<br />
hc<br />
k Tλ<br />
B e − 1<br />
dω<br />
λ<br />
c) Maximul densitatii de energie se obtine din conditia = 0 , de unde se obtine:<br />
dλ<br />
hc<br />
hc kBTλ<br />
( 5 − ) e = 5 .<br />
k Tλ<br />
B<br />
Notam = hc / k Tλ<br />
. Se obtine ecuatia<br />
x B<br />
Se obtine:<br />
hc<br />
−2<br />
λ m ⋅ T = = 0,<br />
28978 ⋅10<br />
mK .<br />
k x<br />
4).<br />
B<br />
m<br />
x<br />
e<br />
x =<br />
5<br />
5 −<br />
, cu solutia = 4,<br />
9651<br />
x .<br />
m
a) Numarul de fotoni pe unitatea de volum si unitatea de interval de frecventa este<br />
2<br />
ων<br />
( ν , T ) 8π<br />
ν<br />
n( ν , T ) = =<br />
.<br />
3 hν<br />
hν<br />
c<br />
kBT<br />
e − 1<br />
Numarul total de fotoni pe unitatea de volum va fi:<br />
∞<br />
3 ∞ 3<br />
3<br />
8πk<br />
B 3 x dx 8πk<br />
B 3<br />
7 3<br />
N = ∫ n(<br />
ν , T ) dν<br />
= ⋅ T = 2,<br />
4041 ⋅ T = 2,<br />
029 ⋅10<br />
T<br />
3 3<br />
x<br />
3 3<br />
h c ∫<br />
.<br />
e − 1 h c<br />
0<br />
b) Densitatea de energie este (v. seminar):<br />
= = 3,<br />
73⋅10<br />
N<br />
ω<br />
ε<br />
0<br />
w<br />
8π<br />
k<br />
5 4<br />
= 3<br />
B 4<br />
T . 3<br />
15h<br />
c<br />
3<br />
6). Egalam energia medie a moleculelor unui gaz ideal, monoatomic, ε = k BT<br />
, cu energia unui<br />
2<br />
foton, ε = hν<br />
.<br />
a) T=960K; b) T=15000K.<br />
7).<br />
1 1<br />
a) T = hν<br />
− hν<br />
0 = hc(<br />
− ) = 0,<br />
41eV<br />
λ λ<br />
0<br />
2<br />
In acest caz T este mult mai mica decat energia de repaus a electronului ( m 0 c<br />
Electronul se misca nerelativist.<br />
= 0,511MeV ).<br />
2<br />
m0v<br />
T =<br />
2<br />
⇒<br />
v<br />
=<br />
c<br />
2T<br />
2<br />
m c<br />
3<br />
= 1,<br />
26 ⋅10<br />
λ<br />
B<br />
=<br />
h<br />
p<br />
=<br />
hc<br />
2m<br />
0<br />
c<br />
2<br />
T<br />
0<br />
= 19,<br />
1⋅<br />
10<br />
−10<br />
m<br />
1<br />
b) T = hν<br />
− hν<br />
0 ≅ hc = 0,<br />
123 MeV , comparabila cu energia de repaus. Vom folosi expresia<br />
λ<br />
relativista pentru energia cinetica:<br />
2 2<br />
mc = m c + T<br />
0<br />
−23<br />
T ( J )<br />
2 1<br />
v<br />
1<br />
T = m0c<br />
( − 1)<br />
⇒ = 1 −<br />
≅ 0,<br />
6<br />
2<br />
2<br />
v<br />
c ⎛ T ⎞<br />
1 − 2<br />
⎜<br />
⎜1<br />
+ 2 ⎟<br />
c<br />
⎝ m0c<br />
⎠
2<br />
h h<br />
⎛ v ⎞<br />
λ B = = = Λ C 1 − ⎜ ⎟ = 0,<br />
8Λ<br />
C , unde C<br />
p m0c<br />
c<br />
fotonului.<br />
⎛ v ⎞<br />
1 − ⎜ ⎟<br />
⎝ c ⎠<br />
2<br />
b) Numarul de electroni scosi in timpul t este<br />
este N<br />
Φ t<br />
= .<br />
hc<br />
λ<br />
n<br />
Rezulta randamentul cuantic: η =<br />
N<br />
= 0,<br />
04 .<br />
⎝<br />
⎠<br />
Λ este lungimea de unda Compton a<br />
It<br />
n = . Numarul de fotoni incidenti in timpul t<br />
e<br />
9).<br />
h 2 θ<br />
a) ∆λ<br />
= 2 sin<br />
m0c<br />
2<br />
hc hc<br />
3<br />
Energia transferata electronului de recul este Erec = − = 24 ⋅10<br />
KV .<br />
λ λ + ∆λ<br />
2 2 2 1<br />
b) Erec = mc − m0c<br />
= m0c<br />
( − 1)<br />
2<br />
v<br />
1 − 2<br />
c<br />
7<br />
v ≅ 6,<br />
5 ⋅10<br />
m / s .<br />
c) 90°.<br />
11).<br />
a) Impulsul total al sistemului se conserva. Dupa emisie , atomul are un impuls egal si de semn<br />
contrar cu al fotonului.<br />
1 3<br />
3<br />
Energia fotonului este ε = E2 − E1<br />
= hcRH<br />
( 1 − ) = 4 hcR<br />
2<br />
H , iar impulsul p = = hRH<br />
2<br />
c 4<br />
ε<br />
.<br />
v pc ε<br />
p = Mv ⇒ = = .<br />
2 2<br />
c Mc Mc<br />
b)<br />
3<br />
ε = hν = E2<br />
− E1<br />
= 4<br />
hcRH<br />
1 mv 1 v hcR<br />
ν .<br />
2<br />
2 2 c mc<br />
2<br />
c) h = ( 0 − E2<br />
) + T = hcRH<br />
+ T 2 ⇒ = hcRH<br />
⇒ =<br />
H<br />
2<br />
12).<br />
2πr<br />
b) t =<br />
v<br />
2<br />
2
1 ! 2<br />
1<br />
rn = n , unde α ≅ este constanta structurii fine.<br />
α mc<br />
137<br />
mv nrn<br />
= n!<br />
⇒<br />
rn<br />
vn<br />
!<br />
= 2 2<br />
α mc<br />
3<br />
n .<br />
3<br />
3<br />
c)Energia cinetica medie a unei molecule este k BT<br />
. Deci ∆E<br />
= k B∆T<br />
.<br />
2<br />
2<br />
1 2 2 1<br />
Energia unui nivel este En = − mc α 2<br />
2 n<br />
3 2 2<br />
. Rezulta ∆ E = mc α .<br />
8<br />
13). Potentialul de ionizare este dat lucrul mecanic necesar pentru a deplasa electronul de pe<br />
obita sa la infinit:<br />
eU ioniz = Lioniz<br />
= E∞<br />
− E1<br />
1<br />
Cum En = −hcRH<br />
, rezulta:<br />
2<br />
n<br />
hcRH<br />
U ioniz =<br />
e<br />
= 13,<br />
6eV<br />
.<br />
14). Deoarece se emit numai trei linii spectrale, dezexcitarea se face de pe nivelul n=3. Cu<br />
1 1 1<br />
formula Balmer = RH ( − ) , rezulta:<br />
2 2<br />
λ 1 n<br />
λ = , 5nm<br />
; λ = 656,<br />
1nm;<br />
λ = 121,<br />
5nm<br />
.<br />
31<br />
102 32<br />
21