1 Repere conceptuale în abordarea dezvoltării urbane - Centrul de ...
1 Repere conceptuale în abordarea dezvoltării urbane - Centrul de ...
1 Repere conceptuale în abordarea dezvoltării urbane - Centrul de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Un oraş pentru a <strong>de</strong>veni inteligent trebuie să interconecteze cele trei elemente <strong>de</strong> bază<br />
ale sale: aria geografică caracterizată <strong>de</strong> cunoaştere şi inovare, mediul <strong>de</strong> comunicaţii digitale şi<br />
instrumentele/tehnologiile <strong>de</strong>stinate managementului cunoştinţelor şi al inovaţiilor.<br />
Consi<strong>de</strong>răm, <strong>în</strong> acest context, următoarea <strong>de</strong>finire a inovaţiei ca fiind utilă studiului <strong>de</strong> faţă:<br />
„Inovaţia conţine <strong>în</strong> sine acele perfecţionări tehnologice şi meto<strong>de</strong> mai evoluate <strong>de</strong> a<br />
produce un lucru. Ea se poate manifesta <strong>în</strong> schimbări ale produsului şi procesului, <strong>în</strong><br />
abordări noi ale maketingului, <strong>în</strong> forme noi <strong>de</strong> distribuţie şi <strong>în</strong> concepţii noi asupra<br />
câmpului <strong>de</strong> acţiune"<br />
(Porter 1998)<br />
Inovatorii sunt cei ce stimulează apariţia oportunităţilor schimbării, printr-un proces<br />
incremental. Inovaţia este o funcţie <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> acumularea <strong>de</strong> cunoştinţe practice şi<br />
progrese. Ea este <strong>în</strong> egală măsură rezultatul cunoştinţelor organizaţiei, după cum acestea<br />
pot fi şi rezultate ale cercetării şi <strong><strong>de</strong>zvoltării</strong> formale. Întrucât inovaţia operează cu cunoştinţe,<br />
atunci:<br />
„Managementul cunoştinţelor <strong>de</strong>semnează setul <strong>de</strong> acţiuni sistematice şi<br />
disciplinate pe care o organizaţie le aplică pentru a obţine cea mai mare valoare din<br />
cunoştinţele aflate la dispoziţia sa. Cunoaşterea inclu<strong>de</strong> experienţa şi inteligenţa membrilor<br />
organizaţiei şi artefactele informaţionale, cum sunt documentele şi rapoartele,<br />
disponibile atât <strong>în</strong> organizaţie cât şi <strong>în</strong> mediul exterior acesteia."<br />
(Davenport, Prusak, 1998)<br />
Eficienţa instrumentelor <strong>de</strong> management al cunoştinţelor este dată <strong>de</strong> <strong>în</strong>sumarea<br />
iniţiativelor socio-organizaţionale şi manageriale, <strong>în</strong>soţite, <strong>în</strong> multe cazuri, <strong>de</strong> implementarea<br />
unor tehnologii corespunzătoare.<br />
Cel puţin din aceste <strong>de</strong>finiţii rezultă că, <strong>de</strong>venirea unui spaţiu inovativ este diacronică,<br />
sistemică şi sistematică. Este evi<strong>de</strong>nt că ariile geografice ce oferă un mediu particular şi<br />
favorabil <strong><strong>de</strong>zvoltării</strong> şi diseminării inovaţiei tehnologice, prin inclu<strong>de</strong>rea lor <strong>în</strong>tr-o arie geografică<br />
mai largă dar <strong>de</strong>dicată unor activităţi tradiţionale, pot fi <strong>de</strong>numite insule inovative. Insulele<br />
inovative reflectă istoric formarea fiecărei noi activităţi industriale şi exprimă o nouă împărţire a<br />
producţiei şi a muncii, <strong>în</strong> sensul <strong>în</strong> care, pentru a lua naştere, noile activităţi bazate pe<br />
tehnologie necesită noi condiţii socio-economice. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re empiric există cinci<br />
categorii <strong>de</strong> insule inovative: districtele industriale flexibile, clusterele <strong>de</strong> <strong>în</strong>treprin<strong>de</strong>ri şi<br />
servicii, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, tehnopolii şi regiunile inovative. Acum, există knowhow-ul<br />
necesar creării mediilor inovative şi elaborării mediilor şi oraşelor digitale. Dar aplicaţiile<br />
ca leagă aceste aspecte şi crează spaţiul real-digital sunt totuşi limitate.<br />
In Italia, <strong>în</strong> localitatea Prato, a fost realizat unul din primele experimente <strong>în</strong> crearea unui<br />
mediu inteligent. Situat <strong>în</strong> centrul Italiei, Prato este un binecunoscut district industrial ce<br />
cuprin<strong>de</strong> concentrarea cea mai mare <strong>de</strong> filaturi din lume. Oraşul sste specializat <strong>în</strong> producţia <strong>de</strong><br />
ţesături <strong>de</strong> lână cu mai mult <strong>de</strong> 10.000 d§ <strong>în</strong>treprin<strong>de</strong>ri mici ce îşi <strong>de</strong>sfăşoară activitatea<br />
utilizând meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> lucru flexibile şi specializate. Numărul mediu <strong>de</strong> angajaţi per <strong>în</strong>treprin<strong>de</strong>re este<br />
<strong>de</strong> aproximativ şase.<br />
Caracteristice acestui sistem productiv sunt reţelele co-operative şi combinaţiile<br />
flexibile <strong>de</strong> <strong>în</strong>treprin<strong>de</strong>ri coordonate <strong>de</strong> cumpărători (impannatori), ce preiau comenzile<br />
<strong>de</strong> producţie. Pentru a asista acest tip <strong>de</strong> reţele cooperative, Comunitatea Europeană a finanţat o<br />
aplicaţie digitală care facilitează combinarea flexibilă a producătorilor. Reţeaua telelmatică<br />
propusă preia, <strong>în</strong> parte, rolul cumpărătorilor şi procedurile persoanale <strong>în</strong> selectarea producătorilor<br />
ce colaborează <strong>în</strong> executarea unei comenzi. Astfel, fiecare producător poate <strong>de</strong>veni un potenţial<br />
cumpărător ce caută asociaţi <strong>în</strong> diferite etape ale execuţiei unui produs (Lymberaki, 1991).<br />
Deci, se observă că legătura dintre insula inovativă şi aplicaţia digitală se petrece la nivelul<br />
serviciilor şi al relaţiilor <strong>de</strong> bază ce caracterizează mediul inovator corespunzător. Oraşul<br />
28