äst tega An. XLII, Nr. 30. - DSpace

16
UNIVERSITATEA POPULARA
„COASTA DE ARGINT"
De la 6 August până la 25 Septembrie
a c se vor ţine la Balcic pitorescul oraş
d'c pe litoralul Mării Negre, următoarele
cursuri organizate de Universitatea populam
„Coasta de argint" — animata de
publicista! şi omul de frumoase acţiuni
care e d. Oct. Moşescu:
Octav Onicescu: Filosofia ştiinţei de astăzi.
1
Nae Ionescu: De ce tiu sunt raţionalist ?
G. Mugur: Subiect rezervat.
I. Andrieşescu: Litoralul Dunării şi al Mani
Negre în timpurile pre şi proto istorice.
Dr. C. Daniel: Subiect rezervat.
Jean Valiean: Technica comediei.
Ion Marin Sadoveanu: Drama magică si începuturile
tragedier vechi.
Camil Petrescu: Teatrul românesc
Alexandru Marcu: Teatru italian.
PamiH Seicaru: Naţiune şi presă.
Eugen Titeanu: Ofensiva spiritului contra revoluţionar.
Ion Pillât: Spiritul românesc în literatură.
Perpesslcius: Lirica nouă românească.
N. Batzaria: Literatura Balcanică.
Oscar Walter Cisek si Stetan Neniţcscu: Artele
plastice.
Oct. Moşescu: Tineretul universitar şi politica
culturală.
Comitetul de conducere a luat toate măsurile
necesare ca d-lor profesori şi studenţi cari
vor să audieze cursurile de mai sus, să li se
facă mari înlesniri şi reduceri pentru locuinţă
şi masă. Cu rugămintea, însă, să anunţe secretariatul
universităţii cu cel puţin 5 zile înainte
de data sosirii. înscrierile se fac Ia. secretariatul
universităţii „Coasta de Argint" "fealcic.
Delà 21—17 Septembrie s'a organizat sub
conducerea d-lui Oct. Moşescu, directorul Universităţii,
o excursiune la Constantinopol. Plecarea
va fi în seara de 12 Septembrie cu vaporul
„România" iar înapoierea în ziua de 17
Septembrie cu vaporul „Principesa Maria".
Persoanele care vor să ia parte Ia această
escursie sunt rugate să ceară informaţiuni Ia
secretariat, până Ia 10 August.
PREMIILE „FEMINA"
Comitetul românesc al premiului „Femina"
sub prezidenţia M. S. Regina Maria, a decernat
premiul pe anul 1925 cărţii d-lui Th. Raucat:
L'honorable partie de campagne, aleasă
dintre cele propuse de comitetul francez. Iar
comitetul francez, sub prezidenţia d-rei Elena
Văcărescu. a decernat premiul său corespunzător
d-lui E. Buciifa, pentru cartea sa: Legătura
roşie, propusă de comitetul românesc.
Pe anul 1926 se va da preferinţă romanului.
Cărţile apărute în acest an, autorii ce-doresc
să concureze urmează să le trimeată cel mai
târziu până lă 12 Noembrie a. c, în câte 2
exemplare d-nei Irina Procopiu, vice-preşedinta,
str. Al. Lahovari 23, şi în câte un exemplar
d-nei Z. Caribolu, b-dul Lascar Catargiu 67,
d-lui Ştefan I. Neniţescu, secretar al comitetului,
st/. Caragea Vodă 5.
REYISTE
GÂNDIREA (VI, 4—5, Mai, Iunie) :
Un foarte interesant esseu al d-lui C.
Rădulescu-Motro, despre Sufletul mistic.
Conţinutul sufletului, mistic, cu nehotărnicirea
lui sufletească, cu logica
emoţională care îl reglementează, incursiuni
în sufletul primitiv (prin lucrările
ultime ale antropologilor) şi câte
odată chiar pe la noi, cu prilejul inochentismului
din Basarabia (perimată
practică de exorcism) ; pricinile de succes
ale misticismului în zilele noastre,
caracterul comercial al acestei mărfi, cu
E C O U R I
mare căutare în piftţa intelectualităţii
contimporane, — iată câteva aspecte ale
acestui prea interesant esseu, din care
vom extrage aceste câteva rânduri :
Sufletul mistic are, prin urmare, o structura
care şi-a dovedit soliditatea. Structura lui. este
cea mai veche din câte s'au cristalizat de eul
omenesc şi în acelaş timp este aceea Ia care
să recurge în totdeauna, în momentele mari de
criză. Sufletul mistic este un adăpost şi în acelaş
timp un generator. Un adăpost pentru cei
slabi ; un generator pentru cei prea plini de
viaţă. El este ca atmosfera umedă şi, caldă a
epocei tropicale, preistorice, în care au crescut
vegetaţiile luxuriante, din a căror straturi
carbonifere ne mai încălzim şi astăzi.
In rezumat, caracterele sale esenţiale decurg
din natura emotivă a eului în jurul căruia el
cristalizează. Are tendinţa să se reverse asupra
naturii întregi, în personificări de un gigantism
copilăros şi vag. Este optimist. Clădeşte
pe noroc. Mentalitatea, care îl conduce, are la
bază intuiţii schinteietoare, dar fără organizare
logică. Misticul vede în lume nu aceea ce este,
ci aceea ce el ar dori să fie. De aceea, în jurul
lui totul este minune, sau simbol de A-Tot-Puternicie.
Sufletul mistic este născut din atitudinea
anticipată a biruinţei. In el, omul şi-a serbat
Ia origină biruinţa asupra instinctului, şi de
atunci el a rămas ca o armătură miraculoasă
penru vremuri de restrişte şi pentru vremurile
de încordare. El este primitiv, şi totuşi este
pârghia viitorului. El este eternul primitiv în
progresul omenesc.
„Biblica" d-lui Lucian Blaga, realizează
din imagini şi rustice şi cereşti,
o scenă de particulară savoare :
Maică Precistă, tu umbli şi astăzi râzâi
pe cărări cu jocuri de apă peritru broast
[ţestoase.
latre ierburi înalte şi goale
copilul ţi-I desbraci
şi-1 înveţi să stea în picioare.
Când e prea rău
îl adormi cu zeamă de maci.
Pentru tine lumea c o pecete
pusă pc-o taină şi mai mare :
de aceea mintea nu ţi-o munceşti
cu nimic.
In casă lângă blidarul cu smalţuri r,în
fiecare zi păzeşti cu răbdare
somnul marelui pri'rc.
Л mustrare cI[;;i;:J
te superi dtuir
c'md îngerii trănlesc prea tare tiţi/t
venind sau ieşind.
Literatură iscălesc d-nii : Matein Ion
Carageale, Cezar Petrescu, Zaharia
Stanca, T. Păunescu-Ulmu, etc. ; cronici
d-nii : Tudor Vianu, AL Maren, Stellen
Mateescu, G. Breaza, I. M. Sadoveanu,
M. Beza, N. I. Herescu, etc.
CETATEA LITERARA (I, 9—10, Iulie).
„Poezie şi critică" s'ar putea numi, pe
bună dreptate, această ultimă fascicolă
a revistei d-lui Çamil Petrescu. E una
din cele mai bo^aV si mai unitare
tre broşurile „Cfetăjai literare", —
din­
care
s'a impus şi pârfă astăzi, prin gust şi independenţă.
..Pqezie şi critică", pentru
că între aceste ;
două forturi se consolidează
o atitudine foarte hotărîtă.
Poeziile, întru totul interesante prin
străduinţa de înoire a autorilor, sunt
un alt aspect al aceluiaşi criticism care
stă Ia temelia „Cetăţii, literare". Şi dacă
dejnulte ori atitudinea aceasta analitică,
prăfueşte emoţia, ea nu e mai puţin un
câştig şi o delectare pentru spiritele a-
UNIVERSUL LITERAR
lese. Din gama de suggestii ale ciclului :
„Transcendentalia" al d-lui Camil Petrescu
transcriem această „închinare apocaliptică''
:
Limba de. flăcări pe mlaştini în noaptt
Sborul de uliu trimis să vâneze
Cad, se ridică. Două hilare speteze
Chimie oasele moarte în cei care fură cei şapte.
Vreau să-Ti trimet un mesaj în spre marginea
[lumii,
Melc care poartă în spate un pat, să-1 măsoare
Cum măsura şi Procust, eu din mâlul humii
Deapăn cu patimă strigătul meu care moare.
D-nii I. Vinea, Remalps Diana, D.
Ciurezu, completează suita. Din versurile
d-lui C. L Şiclovanu, această frumoasă
şi simplă poezie : „Anonimat".
' Nu ţi-a părut ciudat să ne 'ntâtnim aşa de
[timpuriu
Pe două căi ce se despart, când se 'ntretaie-o
[clipă —
In parcul scuturat de vânt, simptom de gripă,
In care orăşenii au iubit din tată 'n fiu ?
Te-am prins în capătul unor alei ce se 'ntâlniau
Şi ca o ciută-ai tresărit sub colorata-ti mască.
Pe-atunci în parcuri pomii înfrunziau,
Sau poate începeau să desfrunziască
In truda ce dizolvă sufletele-apoi
Noi ne-am pierdut si despărţirea n'a fost tristă.
Din ce a fost, nimic nu se schimbase între noi
Şi nici măcar în amintire o batistă.
Aţâţi castani şi tei a 'nchiş, cu sufletu-mi
[asemeni,
Grilajul parcului, în toropeala asta grea.
Tot mă mai plimb în calmul vremei, printre
[semeni
Si orice pălărie mauve, de-atunci îmi pare
[că-i a ta.
..Comentariile critice", — cărţi, teatre,
reviste, premiile nationale, — sunt scrise
de d. Camil Petrescu, cu verva şi competinţa
d-sale habituală.
CÂRTI PRIMITE
MIHAIL SADOVEANU: Tara de dini-olo
de negură, ţxivestiri de vânătoare,
ed. „Cartea -Românească' 1
(1926).
ION PILLAT : Biserica de altă dată,
poezii, ..Carte« Românească" (1926).
TH. D. SPERANŢIA : Anecdote nouă.
vol. VII, ed. V. ed. „Cartea
(1926).
Românească"
EMILIA TAILLER : Din tainele simţirei,
nuvele ed. 11-a ed. „Cartea
nească" (1926).
Româ­
ŞERBAN VOINEA : Marxism oligarhic-,
contribuţie la problema desvoltării capitaliste
a României, cd. „T. Braniştea nu".
(1926).
OCTAVIAN VOROBCHIEVICI (căpitanul)
: Drumul Codrului, dramă
'act, (1926).
într'im.
CONCURSUL LITERAR 1AL REVISTEI
„FLAMURA"
pentru poezie şi proză, se prelungeşte
până la 1 August, dată care va rămâne
definitivă.
Comisiile care vor selecţiona cele mai
bune nuvele şi poezii din cari cetitorii,
prin vot, vor alege câte una, — sânt :
Pentru poezie : George Baicuilescit,
Nichifor Crainic, Radu Gyr, Perpessicius,
Marcel Romanescu ;
Pentru proză : Radu Bardeş, Eug. Boureanul.
Adrian Pascn, Cezar Petrescu,
I.iviu Rebreanu.
Redactor PERPESSICIUS
ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No. 11, BUCUREŞTI.