Programare PIC16F84.pdf

La sfârşitul fişierului "listă" este un tabel cu simboluri folosite în program. Un element folositor al fişierului "listă"
este un grafic de utilizare a memoriei. La sfârşit de tot, este o statistică de erori ca şi cantitatea de program
rămasă.
Macro-uri
Macros-urile sunt elemente foarte folositoare în limbajul de asamblare. Ei ar putea fi pe scurt descrişi ca "grup
definit al utilizatorului de instrucţiuni ce vor intra în programul de asamblare unde a fost apelat macro-ul". Este
posibil de a scrie un program chiar fără folosirea macro-urilor. Dar cu folosirea lor programul scris este mult mai
uşor de înţeles, în special dacă mai mulţi programatori lucrează la acelaşi program. Macro-urile au acelaşi scop ca
funcţii ale limbajelor de programare complexe.
Cum să le scriem:
macro [,,......]
........
.......
endm
Din modul în care sunt scrise, vedem că macro-urile pot accepta argumente, ceea ce este foarte folositor în
programare. Când apare argumentul în corpul macro-ului, va fi înlocuit cu valoarea .
Exemplu:
Exemplu de mai sus arată un macro a cărui scop este de a înlocui la portul B argumentul ARG1 ce a fost definit în
timp ce a fost apelat macro-ul. Folosirea lui în program ar fi limitată la scrierea unei linii: ON _PORTB 0xFF , şi
astfel am plasa valoarea 0xFF la PORTB. Pentru a folosi un macro în program, este necesar de a include fişierul
macro în programul principal cu instrucţiunea include "macro_name.inc". Conţinutul unui program este copiat
automat într-un loc unde instrucţiunea este scrisă. Aceasta poate fi cel mai bine văzut într-un fişier listă anteriror
unde fişierul cu macro-uri este copiat mai jos de linia #include"bank.inc".
Introducere
5.1 Instalarea pachetului de program MPLAB
5.2 Introducere în MPLAB
5.3 Alegerea modului de dezvoltare
5.4 Conceperea unui proiect
5.5 Proiectarea unui fişier de asamblare
5.6 Scrierea unui program
5.7 Simulator MPSIM
5.8 Toolbar
CAPITOLUL 5
MPLAB