Programare PIC16F84.pdf

More documents

Recommendations

Info

Pentru o aplicaţie reală, un microcontroler singur nu este de ajuns. În afară de microcontroler, avem nevoie de un program pe care să-l execute, şi alte câteva elemente ce constituie o interfaţă logică către elementele de stabilizare (ce se va discuta în capitolele următoare). 1.9 Programul Scrierea programului este un domeniu special de lucru al microcontolerului şi este denumit "programare". Să încercăm să scriem un mic program ce îl vom crea singuri şi pe care oricine va fi în stare să-l înţeleagă. START REGISTER1=MEMORY LOCATION_A REGISTER2=MEMORY LOCATION_B
PORTA=REGISTER1 + REGISTER2 END Programul adună conţinutul a două locaţii de memorie, şi vede suma lor la portul A. Prima linie a programului este pentru mutarea conţinutul locaţiei de memorie "A" într-unul din regiştri unităţii de procesare centrale. Pentru că avem nevoie şi de celelalte date de asemenea, le vom muta de asemenea în celălalt registru al unităţii de procesare centrale. Următoarea instrucţiune instruieşte unitatea de procesare centrală să adune conţinutul celor doi regiştri să trimită rezultatul obţinut la portul A, încât suma acestei adunări să fie vizibilă pentru toată lumea de afară. Pentru o problemă mai complexă, programul care să lucreze la rezolvarea ei va fi mai mare. <strong>Programare</strong>a poate fi făcută în câteva limbaje ca Assembler, C şi Basic care sunt cele mai folosite limbaje. Assembler aparţine limbajelor de nivel scăzut ce sunt programate lent, dar folosesc cel mai mic spaţiu în memorie şi dă cele mai bune rezultate când se are în vedere viteza de execuţie a programului. Pentru că este cel mai folosit limbaj în programarea microcontrolerelor va fi discutat într-un capitol ulterior. Programele în limbajul C sunt mai uşor de scris, mai uşor de înţeles, dar sunt mai lente în executare decât programele în Assembler. Basic este cel mai uşor de învăţat, şi instrucţiunile sale sunt cele mai aproape de modul de gândire a omului, dar ca şi limbajul de programare C este de asemenea mai lent decât Assembler-ul. În orice caz, înainte de a vă hotărî în privinţa unuia din aceste limbaje trebuie să studiaţi cu atenţie cerinţele privind viteza de execuţie, mărimea memoriei şi timpul disponibil pentru asamblarea sa. După ce este scris programul, trebuie să instalăm microcontrolerul într-un aparat şi să-l lăsăm să lucreze. Pentru a face aceasta trebuie să adăugăm câteva componente externe necesare pentru funcţionarea sa. Mai întâi trebuie să dăm viaţă microcontrolerului prin conectarea sa la o sursă (tensiune necesară pentru operarea tuturor instrumentelor electronice) şi oscilatorului al cărui rol este similar inimii din corpul uman. Bazat pe ceasul său microcontrolerul execută instrucţiunile programului. Îndată ce este alimentat microcontrolerul va executa un scurt control asupra sa, se va uita la începutul programului şi va începe să-l execute. Cum va lucra aparatul depinde de mulţi parametri, cel mai important fiind priceperea dezvoltatorului de hardware, şi de experienţa programatorului în obţinerea maximului din aparat cu programul său. CAPITOLUL 2 Introducere CISC, RISC Aplicaţii Clock-ul/instrucţiune Pipelining Semnificaţia pinilor 2.1 Generator-oscilator de ceas 2.2 Reset 2.3 Unitatea de procesare centrală 2.4 Porturi 2.5 Organizarea memoriei 2.6 Întreruperi 2.7 Timer-ul liber TMRO 2.8 Memoria de date EEPROM Microcontrolerul PIC16F84 Introducere
Page 1 and 2: Introducere Istorie Microcontrolere
Page 3 and 4: accesibil. Este suficient să se ş
Page 5 and 6: Când se lucrează cu el portul se
Page 7: loc CPU aşa ca blocul CPU să o po
Page 11 and 12: CISC, RISC S-a spus deja că PIC168
Page 13 and 14: asemenea şi într-o capsulă SMD c
Page 15 and 16: oscilatorul poate deveni instabil,
Page 17 and 18: 2.3 Unitatea de Procesare Centrală
Page 19 and 20: Registrul STATUS bit 0 C (Carry) Tr
Page 21 and 22: it 0:2 PS0, PS1, PS2 (Prescaler Rat
Page 23 and 24: întrerupere. Nu se recomandă să
Page 25 and 26: Bancuri de Memorie În afară de ac
Page 27 and 28: adresa 0Fh conţine o valoarea 20.
Page 29 and 30: 0=nu a avut loc o întrerupere Dac
Page 31 and 32: Datorită simplităţii şi folosir
Page 33 and 34: Întreruperea externă la pinul RB0
Page 35 and 36: Această incrementare se face în f
Page 37 and 38: plasăm acum un senzor inductiv la
Page 39 and 40: ceasul oscilatorului, sau prin impu
Page 41 and 42: Introducere Este recomandat ca WREN
Page 43 and 44: Scriem poziţia unui membru al tabe
Page 45 and 46: • 4.1 defineşte • 4.2 include
Page 47 and 48: Instrucţiuni Instrucţiunile sunt
Page 49 and 50: Pentru a funcţiona corect, trebuie
Page 51 and 52: Instrucţiuni similare: SET 4.7 ORG
Page 53 and 54: Sintaxă: endw Descriere: Instucţi
Page 55 and 56: Directiva este folosită pentru def
Page 58 and 59:
La sfârşitul fişierului "listă"
Page 60 and 61:
1. Porniţi Windows-ul Microsoft 2.
Page 62 and 63:
de pe orice hard disc al computerul
Page 64 and 65:
director separat. Determinând un d
Page 66 and 67:
Desfăşurarea instalării După ce
Page 68 and 69:
Ecranul după startarea MPLAB Scopu
Page 70 and 71:
Deschiderea unui proiect nou După
Page 72 and 73:
Deschizând un proiect nou Făcând
Page 74 and 75:
Denumirea şi salvarea unui fişier
Page 76 and 77:
Fereastră cu mesaje după translar
Page 78 and 79:
Simulator cu ferestre deschise pent
Page 80 and 81:
Introducere 6.1 Alimentarea microco
Page 82 and 83:
Dacă folosim un oscilator (rezonat
Page 84 and 85:
Modalitatea prin care o astfel de s
Page 86 and 87:
numită logică NEGATIVĂ iar cea d
Page 88 and 89:
Exemplu pentru conectarea tastelor
Page 90 and 91:
Optocuplor Optocuplorul combină un
Page 92 and 93:
Optocuplor pe o linie de ieşire Un
Page 94 and 95:
Conectarea unui releu la microcontr
Page 96 and 97:
ele sunt fixe din cauza circuitelor
Page 99 and 100:
Regiştrii de deplasare Există dou
Page 101:
Exemplul care vă arată cum să fo
Page 104 and 105:
Un exemplu al utilizării macroului
Page 106 and 107:
Segmentele într-un afişaj cu 7 se
Page 109 and 110:
Realizarea macroului arată modalit
Page 111 and 112:
Afişajul LCD mai conţine 64 bytes
Page 115:
Macro pentru lucrul cu LCD Macroul
Page 119:
Programul principal este o demontra
Page 122 and 123:
Conectarea unui convertor AD cu ten
Page 124:
Variabila Var_LO este unde se stoch
Page 127:
Conectarea unui microcontroler la u
Page 131 and 132:
Anexa A Set Instrucţiuni Introduce
Page 133 and 134:
A.4 CLRW Scrie 0 în W A.5 CLRF Scr
Page 135 and 136:
A.8 ADDWF Adună W la f A.9 SUBLW S
Page 137 and 138:
A.12 ANDWF W AND(ŞI) logic cu f A.
Page 139 and 140:
A.16 XORWF W logic exclusiv OR(SAU)
Page 141 and 142:
A.19 RLF Roteşte f la stânga prin
Page 143 and 144:
A.22 BCF Resetează bitul b în f A
Page 145 and 146:
A.26 INCFSZ Incrementează f, sari
Page 147 and 148:
A.30 RETURN Întoarcere dintr-un su
Page 149 and 150:
A.35 SLEEP Modul stand by Anexa B S
Page 151 and 152:
soluţii la această problemă, dar
Page 153 and 154:
Veificând, sau transferând ambele
Page 155 and 156:
Pachet software pentru PC care simu
Page 157 and 158:
C O N Ţ I N U T
show all

Programare PIC16F84.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?