Lucian Boia - Franta, hegemonie sau declin_calc.qxp

Cea mai mare þarã a Occidentului 17
pãrea sã creadã Alain Peyrefitte când imputa intervenþionismului
de stat frânarea creºterii economice); Franþa s-a
numãrat mereu printre þãrile din linia a doua.
Un decalaj similar este indicat de nivelul urbanizãrii,
indicator sensibil al evoluþiilor socio-economice ºi al
progreselor modernizãrii începând de la sfârºitul Evului
Mediu. Pe la 1500, oraºele cu peste 10 000 de locuitori
din Franþa ar fi reprezentat 4,2% din populaþia totalã, mai
mult decât în Anglia (3,1%) sau în Germania (3,2%), dar
mult mai puþin în comparaþie cu cei doi poli economici ai
epocii: Italia (12,4%) ºi Þãrile de Jos (Belgia: 21,1%,
Olanda: 15,8%). În perioada urmãtoare, Anglia va depãºi
la rândul ei Franþa, unde, mai ales în secolul al XVIII-lea,
dezvoltarea urbanã se lasã aºteptatã; la aceeaºi categorie
de oraºe, Anglia atinge 13,3% în 1700 ºi 20,3% în 1800,
în timp ce Franþa rãmâne sub nivelul de 10%: 9,2% în
1700, ºi chiar mai puþin, 8,8%, în 1800 (scãdere temporarã
a populaþiei urbane corespunzând perioadei revoluþionare). 13
Alt indicator al modernitãþii: alfabetizarea. Sub acest
aspect, Franþa a evoluat mai bine decât vecinii ei mediteraneeni,
dar nu ºi decât celelalte þãri din Europa occidentalã:
Elveþia, Germania, Þãrile de Jos, Anglia ºi Scoþia,
statele scandinave… Cãtre sfârºitul secolului al XVIII-lea,
putem estima la 47% numãrul de francezi (bãrbaþi) care
ºtiau sã citeascã ºi sã scrie; în Anglia, procentul era de 65%
(situaþie nu tocmai strãlucitã printre þãrile protestante, dar
categoric mai bunã decât în Franþa); Scoþia se afla deja
la 88%. 14 La rândul lor, Germania ºi þãrile scandinave
13 J. de Vries, European Urbanization, 1500–1800, Cambridge
(Mass.), 1984, reluat de Massimo Livi Bacci, La Population dans
l’histoire de l’Europe, ed. cit.
14 Un studiu clasic despre nivelul de alfabetizare: Lawrence
Stone, „Literacy and Education in England. 1640–1900“, Past and