Tauţii Magherăuş, jud. Maramureş - arddzi - Ministerul Economiei

Manual de operare pentru infrastructura municipală –Anexa 6 

Anexa 6 

FORMA STANDARD A SUBPROIECTULUI 

- 1 - 

Continut 

Capitolul 1 Rezumat subproiect........................................................................................... 3 

Capitolul 2 Analiza socio economică a localitatii................................................................. 5 

Capitolul 3 Identificarea şi prioritizarea nevoilor şi planificarea resurselor................... 14 

Capitolul 4 Justificarea alegerii subproiectului................................................................. 19 

Capitolul 5 Descrierea subproiectului................................................................................ 22 

Capitolul 6 Estimarea costurilor subproiectului ............................................................... 34 

Capitolul 7 Planul de acţiune pentru implementarea subproiectului............................... 37 

Capitolul 8 Planul de acţiune în vederea asigurarii durabilitatii...................................... 38 

Capitolul 9 Rezultate asteptate .......................................................................................... 46 

Capitolul 10 Parteneri ai solicitantului ............................................................................ 49 

Capitolul 11 Matrice cadrul logic pentru monitorizarea subproiectului........................ 60 

Capitolul 12 Declaratii ale solicitantului.......................................................................... 64


MINISTERUL ECONOMIEI si FINANTELOR 

Agentia Natională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere 

Proiectul: Închiderea Minelor si Regenerare Socio economică 

Componenta: Regenerare Socio economică; 

Subcomponenta: Infrastructura Municipala; 

Acordul de Împrumut dintre România si BIRD, Împrumut Nr. 4759-RO 

SUBPROIECTUL 

„Retea de canalizare si statie de epurare in comunitatea miniera Nistru - apartinand 

orasului Tautii Magheraus” 

Solicitant: Consiliul Local al Orasului Tautii Magheraus 

Adresa solicitantului: 

Tautii Magheraus; Strada Principala; Nr. 290; judetul Maramures; 

Dosar Nr.……………..(numărul de înscriere al sub-proiectului in registrul coordonatorului de proiect) ………… 

- 2 -


CAPITOLUL 1 REZUMAT SUBPROIECT 

Va rugăm să completati un rezumat (sumar executiv) al subproiectului de cel mult 1 pagina 

1. Titlul subproiectului Retea de canalizare si statie de epurare in comunitatea 

miniera Nistru - apartinand orasului Tautii Magheraus 

2. Implicarea comunitătii în alegerea subproiectului 

„Sub_proiectul” este parte componenta a: 

a) proiectului prioritar in domeniul dezvoltarii 

sociale al localitatii Nistru: N.2.3. „Investitii in 

cresterea calitatii vietii si imbunatirea 

infrastructurii de sustinere a turismului” – din 

Strategia si Planul de actiuni pentru 

eco_regenerarea comunitatii Nistru, elaborat cu 

asistenta Asociatiei Profesionale GeoMMed Baia 

Mare (iunie 2005 – iunie 2006) 

b) corelat cu proiectul de dezvoltare sociala 1.3.” 

Imbunatatirea utilitatilor apa..., canalizare, 

colectarea si depozitarea deseurilor” din cadrul 

Planului de Actiuni Local integrat in planul de 

actiuni al Consortiului Comunitar Minier 

Maramures – proiectul „Inchiderea Durabila a 

Minelor, pe baza Evalurarii Impactului Social” 

finantat de programul olandez „MATRA” si 

aplicat de firma Royal Haskoning BV, in 

parteneriat cu MEF prin ANDZM. (noiembrie 

2003 – februarie 2006) ,Si cu: 

c) proiectul social prioritar: „Managementul 

Integrat al Apei in vestul Sistemului Urban Baia 

Mare” - Programul complement al orasului 

Nistru din cadrul Asociatiei de localitati 

„Sistemul Urban Baia Mare”(martie 2007 - ...) 

Toate procesele de planificare au aplicat metodologii 

participative (a. si b.- metodologoiaa Evalurarii 

Impactului Social iar c. – metodologia „Agenda Locala 

21” bazate pe interviuri, workshop-uri, focus grupuri, 

dezbateri publice). 

3. Solicitantul Consiliul Local al Orasului Tautii Magheraus 

4. Partener - 

5. Localizarea subproiectului Localitatea Nistru (adresa completa) 

6. Total costuri eligibile din care: împrumut, contributia României, contributia 

APL, contributie cetăteni. 

- 3 - 

Total costuri: 1.533.318 lei din care:1.073.323lei 

imprumu; 306.664 lei contributia Romaniei; 122.666 

lei contributia APL si 30.666lei contributie cetateni. 

(conform devizului general) 

7. Scopul subproiectului (obiective si justificare) Realizand alimentarea cu apa potabila a localitatii 

Nistru este necesara realizarea sistemului de canalizare 

,rezolvand astfel problema evacuarii apelor uzate 

menajere din locuintele care se vor bransa la 

instalatia de alimentare cu apa. 

8. Grupurile tintă 

Populatia localitatii miniere Nistru: fosti mineri si 

familiile acestora; 

Administratia locala a orasului Tautii Maghearus, 

Partenerii sociali locali: ONG, agenti economici 

(crearea a noi locuri de munca si responsabilizare 

sociala) 

9. Date tehnice privind amplasarea lucrărilor (proprietatea asupra terenului, date 

privind terenul, conexiunea la utilităti) 

10. 

11. 

12. 

Lucrarile propuse sunt amplasate pe domeniul public, 

din punct de vedere juridic, in administrarea primariei 

orasului Tautii Magheraus. Lucrarile se vor executa in 

lungul drumurilor existente in localitate nefiind nevoie 

de cai de acces provizorii. Circulatia utilajelor si a 

mijloacelor de transport se va face pe drumurile 

existente. 

Rezultate fizice estimate (indicatori cuantificabili) Realizarea retelei de canalizare pe o lungime de 

3440m cu D = 250Maramures si epurarea apelor 

menajere rezultate de la 1100 persoane. 

Principalele activităti ale subproiectului Realizarea retelei de canalizare in sistem separativ, 

adica retele separate pentru ape menajere, de cele 

pluviale si realizarea statiei de epurare ape menajere. 

Durata subproiectului 18 luni

13. 

14. 

15. 

16. 


Rezultate estimate si impactul subproiectului asupra comunitătii (indicatori 

cuantificabili) 

NPV, IRR, ERR, E/B (valoarea neta actualizata, rata internă a rentabilităţii 

economice, rata rentabilităţii economice, raport cost beneficiu) 

- 4 - 

Cresterea accesului la infrastructura de utilitate 

publica pentru: 

0. Populatia localitatii – cresterea calitatii vietii; 

1. Antreprenori locali si externi – cresterea 

atractivitatii investitionale a zonei; 

Imbunatatirea starii de mediu – prin colectarea si 

epurarea apelor menajere si utilizate in procesele 

economice. 

Impact economic: Cresterea atractivitatii economice a 

localitatii prin modernizarea infrastructurii de utilitate 

publica (indicatori: cresterea veniturilor la bugetul 

local din activitati economice in zona subproiectului; nr 

de initiative antreprenoriale noi in zona 

subproiectului); promovarea investitiilor turistice (nr. 

locuinte amenajate pentru turism, viitoare proiecte 

turistice conectatela retea, unitati de alimentatie 

publica, agrement ,etc, conectate la retea). 

Impact social: cresterea calitatii vietii locuitorilor 

(calitatea serviciilor sociale in comunitate/ nr. 

beneficiari; Unitati de invatamant / nr. elevi si cadre 

didactice; nr. locuintelor racordate/ nr. locuitori); 

gradul de satisfactie a beneficiarilor (sondaj de opinie, 

etc.) 

Valoarea neta este de 1.533.318lei; 

Impact de mediu In urma realizarii investitiei apele menajere vor fi 

colectate si epurate rezultand la evacuare apa epurata 

care in deplineste prescriptiile normativeleor romanesti 

si cele ale Uniunii Europene. 

Implicarea comunitătii în implementarea subproiectului (conform programului de creştere a capacităţii 

comunitatilor)


CAPITOLUL 2 ANALIZA SOCIO ECONOMICĂ A LOCALITATII 

Date de identificare 

i. Cod poştal : 437345 

ii. Localitatea: TAUTII MAGHERAUS 

iii. Judeţul : MARAMURES 

iv. Teritoriul administrativ :Tautii Magheraus; Baita; Nistru; BozantaMare; Busag; Merisor; 

Ulmoasa 

v. Amplasare geografică Orasul Tautii Magheraus este situat la 10 km de Baia Mare la polalele 

de sud ale masivului Gutai si Oas; vecinatati: V- comuna Cicarlau; E- municipiul Baia Mare; 

S-Raul Somes; Lapus; Comuna Recea;N- Muntii Gutai 

vi. Primar : Anton Ardelean; Tel: 0262/293048 ; 0740013986;Fax: 0262/293001;e-mail: 

primariatautiimagheraus@yahoo.com 

vii. Distanţa până la reşedinţa de judeţ : Baia Mare-10 km 

Date privind terenurile 

a. Suprafaţa totală a ariei geografice apărţinătoare localităţii: 12.065 ha 

b. Arabil: 790 ha 

c. Fâneţe: 775 ha 

d. Vii: 15 ha 

e. Livezi: 32 ha 

f. Păduri: 8.713 ha 

g. Lacuri: 118 ha 

h. Suprafeţe alocate altor folosinţe; 

i. Terenuri neproductive: 209 ha 

Date despre populaţie 

a. Total populaţie : 6711 

i. Bărbaţi : 3288 

ii. Femei : 3423 

b. Structura pe naţionalităţi 

i. Romani : 5656 

ii. Maghiari: 976 

iii. Germani: 6 

iv. Romi: 63 

v. Alte naţionalităţi: 9 

c. Situaţia ocupării populaţiei 

- 5 -


i. Total populaţie ocupată din care: 

1. salariaţi: .... 

ii. Total populaţie neocupată din care: 

Situaţia gospodăriilor 

1. şomeri; .... 

2. persoane în asistenţă sociala la 31 marti1 2006 : 24 

3. pensionari: .... 

a. Numărul total al gospodăriilor din care: 2159 

i. pană la 2 membri: ... 

ii. 3 membri; .... 

iii. 4 şi peste 4 membri .... 

Situaţia asigurării cu utilităţi 

a. căi de acces la drumurile europene, naţionale, judeţene (descrieţi distanta, tipul de 

amenajare, starea acestora): 60.2 km 

b. energie electrică 

i. gospodarii racordate : 2159 ( 100%) 

ii. gospodarii neracordate; 

iii. posibilităţi de extindere; 

c. alimentare cu apă: 

i. gospodarii racordate; 950 

ii. gospodării neracordate 1200 

iii. gospodarii alimentate din puţuri individuale 1200 

iv. gospodarii alimentate din puţuri colective; Nu este cazul 

v. durata în ore/zi de funcţionare a reţelei de consum de apă: 24/24h 

vi. posibilităţi de extindere a reţelei sau a duratei de alimentare cu apă - exista 

posibilitati- 

d. canalizare de ape menajere: documentatie (PT; SF) 

i. gospodarii racordate; .... 

ii. gospodării neracordate: 2159 

iii. gospodarii cu tratare individuala: .... 

iv. gospodarii fără canalizare; 

e. epurare ape menajere (informaţii cu privire la instalaţiile de epurare a apelor menajere)nu 

este cazul 

f. canalizare ape pluviale – partial in localitatea Tautii Magheraus 

- 6 -


g. transport în comun (informaţii cu privire la asigurarea mijloacelor de transport în 

comun)- contract cu societatile de transport in comun Nic Nic SRL si Urbis SA (Baia 

Mare) 

h. reţele de comunicaţii (telefonie, număr de posturi instalate): Romtelecom/ 1350 de 

posturi instalate/oras 

i. termoficare (gospodarii racordate la reţele de distribuţie a agentului termic): nu este cazul 

j. alimentare cu gaze naturale (informaţii cu privire la nivelul de acoperire a locuinţelor cu 

reţea de gaze, număr de gospodarii branşate/nebranşate) : Tautii Magheraus; Busag, 

Merisor, Bozanta Mare, Baita - in desfasuare ( cca 40% din totalul gospodariilor din 

aceste localitati) 

- 7 -

Reţele de drumuri: 60.2 km 


Categoria Nemodernizate Modernizate Starea 

Orăşeneşti 9 km 17 km f.buna 

Comunale - - - 

Săteşti 6 km 11 km buna 

Intercomunale 8 km 9 km buna 

Reţele utilităţi 

Utilitatea Lungimea Stare Observaţii 

Apă 27.5 km f.buna 

Canalizare ape 

menajere 

Canalizare ape 

pluviale 

- - - 

5 km buna 

Termoficare - - - 

Gaze 35 km buna Magistrala gaz 14 km 

Electrice 60.2 km buna - 

Gestionarea deşeurilor urbane 

Utilitatea Caracteristici Stare Observaţii 

Colectare şi transport Contract cu 

Romsalserv SRL 

Sortare depozitare Contract cu 

Romsalserv SRL 

- 8 - 

F .buna Colectare si 

depozitare 

F buna Colectare si 

depozitare 

Cum este administrat (exploatat întreţinut, reparat, modernizat) sistemul pentru 

fiecare tip de utilitate. 

Administrarea sistemului pentru fiecare utilitate este realizat din bugetul local. 

Exploatarea sistemului de alimentare cu apa o realizeaza operatorul regional (SC Vital SA) 

iar problemele de reparatii se executa prin intermediul Serviciului intretinere/reparatii al 

operatorului. Modernizarile sistemului de alimentare cu apa, impuse de reglementarile in 

vigoare se realizeaza sub controlul operatorului regional. 

Cum este asigurată finanţarea operaţiunilor de exploatare întreţinere etc. 

Administrarea sistemului pentru fiecare utilitate este realizat din taxele percepute de 

Serviciul Apa-Canal si din Bugetul Local.


Proiecte în curs de implementare pentru utilităţi: 

a. finanţări nerambursabile, contracte si împrumuturi obţinute in ultimii 3 ani de la instituţii 

Europene şi state membre UE (ex fonduri de preaderare UE) 

Titlul şi numărul de referinţă 

al subproiectului 

Program de Reabilitare a 

Infrastructurii in orasele 

mici si mijlocii –SAMTID 

II Phare nr RO 2003/005- 

551.05.03.04.02.04 

Linia bugetară a UE sau 

a altor surse 

- 9 - 

Suma [EUR] Data obţinerii 

Proiect Phare 3.570.764,75 2006 

b. cereri de finanţare nerambursabile depuse (sau care urmează a fi depuse) la instituţii 

Europene si state membre UE (ex fonduri de preaderare UE) 

Titlul şi numărul de referinţă 

al subproiectului 

Linia bugetară a UE sau 

a altor surse 

Suma [EUR] 

Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de 

poluare etc. 

Orasul Tautii Magheraus este situat la 10 km de Baia Mare la polalele de sud ale masivului 

Gutai si Oas; vecinatati: Vest - comuna Cicarlau; Est - municipiul Baia Mare; Sud - Raul Somes; 

Lapus; Comuna Recea; Nord - Muntii Gutai. Tautii Magheraus este situat intr-o zona 

depresionala cu o clima temperata fara fenomene extreme. Raurile ce se gasesc pe raza localitatii 

sunt Somes si Lapus. De asemenea la Nistru exista un lac artificial. Zonele de agrement sunt 

Lacul Nistru, Apa Sarata si Piatra Tisei pentru care intentiile administratiei publice locale este sa 

o obtina statutul de arie protejata a zonelor de biodiversitate si patrimoniu industrial minier. 

Sursele de poluare sunt date de efectele activitatilor din minerit mai exact infiltratiile din panza 

freatica a apelor curgatoare din aceasta zona 

Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi 

neregenerabile disponibile în zona) 

Ca resursa regenerabila este de mentionat suprafata mare de padure ce apartine unitatii 

administrative.Ca sursa neregenerabila poate fi mentionat bogatiile de minerit neferos si aurifer, 

roci ornamentale (andezit) si de constructii (andezit si roci sedimentare in terasele raurilor). 

Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile 

specifice tradiţionale şi la perspectiva acestora, alte consideraţii privind 

activităţile economice din zona); 

Ca activitate economica specifica zonei se poate evidentia mineritul care in acest moment 

este restructurat minele fiind inchise in totalitate intervenind o larga problematica sociala 

referitoare la incluziunea in campu muncii a fostilor mineri. O alta activitate specifica


zonei este prelucrarea lemnului, realizandu-se o intensa exploatare a padurilor mai ales in 

zona Baita – Nistru. 

Mediul Economic 

Informaţii despre agenţii economici din zona conform bilanţului pentru anul 2005 

Forma de capital 

Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt 

Industrie 20 - - 

Agricultura 6 - - 

Comerţ 59 - - 

Construcţii 7 - - 

Transport 20 1 - 

Turism 1 - - 

Alte activităţi 25 - - 

TOTAL 138 1 - 

i. Cifra de afaceri 

Agenţi economici 

CIFRA DE AFACERI ANUALĂ [RON] 

- 10 - 

2005/2006 


Cooperative de credit - - - 

CAR - - - 

Fonduri de garantare - - - 

Societăţi de asigurare - - - 

Alte instituţii financiare - - - 

TOTAL 1 - - 

Mediul social 

Unităţi de 

Învăţământ: 

a. învăţământ (la 31.decembrie a anului precedent) 

Număr unităţi Nr. locuri Nr. elevi 2006 

Preşcolar 10 200 200 

Primar 6 550 450 

Secundar inferior 3 400 350 

Secundar superior - - - 

Post liceal - - - 

Superior - - - 

TOTAL 19 1.150 1.000 

- 11 -


b. sănătate (la 31.decembrie a anului precedent) 

Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri Nr. 2005 

Spitale - - - 

Policlinici - - - 

Dispensare 3 - - 

TOTAL 3 - - 

c. câştiguri medii lunare (la 31.decembrie a anului precedent) 

Număr de angajaţi Total agenţi 

economici 

2005/2006 

- 12 - 

Total 

număr angajaţi 

2005/2006 

Câştiguri medii anual 

[lei/angajat] 

2005/2006 

1-9 78/78 244/238 4.694,90/5.608,77 

10-49 8/10 157/206 7.211,72/4.977,41 

50-249 1/2 55/208 1.815,64/13.446,31 

250-499 - - - 

> 500 - - - 

TOTAL 87/90 456/652 19.722,26/24.032,49 

Fond 

locativ: 

d. fond locativ 

Număr 

unităţi – din 

care 

în apartamente În case 

Total 1 camera 2 camere 3 camere Total 2 camere 3 camere 

Privat - - - - - - - - 

De stat - - - - - - - - 

TOTAL - - - - - - - - 

Situaţia realizării bugetului 

a. nivelul veniturilor proprii ale localităţii şi al bugetului total pentru anii 2004-2005 

Bugetul localităţii in 2004 Bugetul localităţii in 2005 

Venit propriu Buget local % realizat din 

bugetul total 

% realizat din 

bugetul aprobat 

13.483 31.195 43% 38% 35.352 

b. nivelul cheltuielilor de la buget pentru anii 2004-2005 

Nr. Domeniul 

Buget total % realizat din 

bugetul aprobat 

2002 2005 

personal investiţie personal investiţie 

1 1. administraţie publică 2.320.019 550.000 342.676 119.726 

2 2. Educaţie 7.083.694 1.804.164 1.165.512 141.413 

3 3. Sănătate - 75.000 - -


4 4. Dezvoltare 892.183 2.909.148 64.363 167.978 

Precizaţi dacă au fost şi alte tipuri de cheltuieli Nu au fost alte tipuri de cheltuieli 

- 13 -


CAPITOLUL 3 IDENTIFICAREA ŞI PRIORITIZAREA NEVOILOR ŞI 

PLANIFICAREA RESURSELOR 

3.1 Localitatea a făcut o evaluare participativă a nevoilor? 

Da, prin : 

a) Procesul participativ (metodologia „Evaluarii Impactului Social”) din cadrul proiectului „SIA” – 

„Inchiderea Durabila a Minelor pe baza Evaluarii Impactului Social” (noiembrie 2003 – martie 2006); 

b) Procesul participativ (metodologia „Evaluarii Impactului Social”) din cadrul proiectului 

„Eco_Regenerarea Comunitatii Miniere Nistru, oras Tautii Magheraus, judetul Maramures” al Asociatiei 

Profesionale GeoMMed, Baia Mare (iunie 2005 – iunie 2006) – CD anexat. 

3.2 Prezentaţi primele trei nevoi prioritare ale localităţii dumneavoastră. 

Planul de actiuni pentru eco_regenerarea comunitatii Nistru a identificat un pachet de 33 de actiuni 

prioritare de eco regenerare locala pe 4 directii principale: 1. Dezvoltare Economica/ 2. Dezvoltare 

Sociala/ 3. Dezvoltare de Mediu si 4. Dezvoltarea vietii comunitare. 

Sub proiectul propus face parte din: a) actiunea prioritara la nivelul localitatii Nistru : N 2.3 - Investitii in 

cresterea calitatii vietii si imbunatirea infrastructurii de sustinere a turismului: … modernizarea retelelor 

de apa si canalizare – statie de epurare… , integrat in b) Planul de Actiuni a orasului Tautii Magheraus in 

cadrul actiunii « Sistem integrat de management al apelor de suprafata in vestul Sistemului Urban Baia 

Mare » - construirea si functionarea retelelor (furnizarea a apei potabile si de colectare a apelor uzateindustriale), 

echipamentelor (pompare, filtrare, epurare) si a sistemelor de management integrat a 

apelor si in c) Planul de Actiuni la nivel judetean a Consortiului Comunitar Minier Maramures pe directia 

prioritara „Dezvoltare Sociala”, Actiunea 1.3. Imbunatatirea utilitatilor apa, electricitate, incalzire, 

canalizare, colectarea si depozitarea deseurilor. 

3.3 Prezentaţi primele trei priorităţi ale fiecăreia din localităţile aferente care au 

fost consultate. 

Localitatea Nistru, localitate aferenta a orasului Tautii Magheraus a parcurs un proces specific de 

planificare participativa (bazat pe valorificarea potentialului sau natural) inclus in procesul de planificare 

al orasului Tautii Magheraus. Lista de actiuni este prezentata in documentul „Strategia si Planul de 

Actiuni pentru Eco_Regenerarea Comunitati Miniere Nistru, oras Tautii Magheraus, judet Maramures” 

finalizata si asumata public de grupul Eco_Nistru si Consiliul Local al orasului Tautii Magheraus la 30 

iunie 2006. (anexa D: Planul de Actiuni aferent Strategiei de EcoRegenerare a Comunitatii Nistru) 

La nivelul orasului Tautii Magheraus prioritatile localitatilor aferente au fost stabilite la nivel de proiecte 

de retea (cumularea nevoilor comune ale localitatilor aferente intr-un proiect prioritar al orasului). Aceste 

proiecte prioritare alcatuiesc pachete de actiuni pe directii prioritare de dezvoltare. Aceste pachete de 

proiecte sunt prezentate in Planul de Actiuni al Consortiului Comunitar Minier Maramures, asumat public 

si aprobat in luna februarie 2006.(anexa E: Planul de Actiuni aferent Strategiei de Restructurare a 

Sectorului Minier in jduetul Maramures) 

Aplicarea acestor pachete de proiecte prioritare este posibila si in paralel, depinzand in primul rand de 

existenta resursele locale de sustinere si de sursele de finantare externe existente. 

- 14 -


3.4 Descrieţi cum s-a făcut analiza nevoilor şi felul în care s-au stabilit 

priorităţile pentru dezvoltarea localităţii (descrieţi procesul de evaluare - 

identificarea sub-proiectelor, stabilirea criteriilor pentru diverse necesităţi, 

alţi factori implicaţi). Explicaţi felul în care comuna a folosit priorităţile 

localităţilor aferente pentru a stabili primele trei priorităţi ale comunei. 

Orasul Tautii Magheraus si in special localitatea miniera componenta Nistru, parcurge al 5 –lea 

proces de planificare a dezvoltarii locale: 

1. Procesul de planificare participativa din cadrul proiectului „Inchiderea Durabila a Minelor, 

Romania, pe baza Evaluarii Impactului Social” – program „MATRA” aplicat cu asistenta Royal 

Haskoning si partenerii MEF prin ANDZM (noiembrie 2003 – iunie 2006) : 

In toate comunitatile asistate in cadrul proiectului “SIA”, autoritatile locale au fost implicate in 

derularea informarii si consultarii publice pe baza metodologiei “Evaluarii Impactului Social” 

care a presupus: 

I. Corespondenta constanta cu peste 100 de persoane implicate (fizice si juridice) in cadrul 

derularii proiectului: administratii locale si judetene, autoritati sectoriale, institutii 

publice, companii, ONG si persoane cheie in cadrul comunitatilor asistate. 

II. 3 intalniri publice in pentru: 

a) identificarea nevoilor si constientizarea resurselor locale (; 

b) identificarea si prioritizarea actiunilor de regenerare durabila locala. 

c) dezbaterea publica a raportului comunitar – strategia de dezvoltare locala in sedintele 

publice ale comisiilor de specilaitate si ale Consiliului Local pentru aprobarea rapoartelor 

prin HCL – in care au fost invitati de catre autoritatile locale si echipa proiectului toate 

persoanele a caror adresa a fost inregistrata in cadrul intalnirilor publice precedente si 

oricare alta persoana prin mijloacele de informare publica ale autoritatilor locale. 

III. Cel putin 1 intalnire a grupurilor de specialisti ai persoanelor implicate (autoritati 

administrative judetene si sectoriale, mediul de afaceri si organizatii neguvernamentale) 

in cadrul proiectului, insumand peste 40 de participanti si includerea acestora in reteaua 

de comunicare electronica a proiectului (peste 60 de adrese de e-mail conectate la retea). 

IV. Transmiterea directa, prin reteaua de comunicare elctronica sau prin fax, a tuturor 

documentelor proiectului “SIA” pentru informare si consultare catre: 

- autoritatile locale si persoanele implicate (fizice si juridice) reprezentative pentru grupurile 

sociale majore, mediul asociativ si mediul de afaceri local in 9 comunitati miniere) – acestea 

au asigurat diseminarea informatiei in comunitate prin multiplicarea si transmiterea 

dosumentelor, afisaj la primarie si la sediile persoanelor implicate; 

- grupurile de lucru ale proiectului (specialisti) pe domenii specifice (7 grupuri de lucru de 

specilitate: agro, mediu, social, reconversie profesionala, investitii – infrastructura, 

dezvoltarea afacerilor si turism) care au inglobat peste 60 de reprezentanti ai autoritatilor de 

profil, mediul de consultanta si de afaceri si mediul neguvernamental. 

- Persoanelor implicate, membre ale grupurilor de lucru ale Consortiului Comunitar Minier 

Maramures (5 grupuri de lucru cu 34 de membrii, incluzand in cadrul grupului de lucru 

“Regenerare Sociala si Economica”, reprezentantii administratiilor locale si ONG din 

comunitatilor miniere asistate). 

V. Cresterea capacitatii de planificare locala prin sustinerea a doua etape de training: 

- unul centralizat (Baia Mare/ 15 – 16 ianuarie 2004) in “Planificare Strategica” cu 17 

- 15 -


participanti reprezentand autoritati administrative locale si judetene si parteneri ai proiectului 

din mediul neguvernamental sindical; 

- 3 sesiuni zonale (Baia Mare/ 16 – 17 mai 2005; Tautii Magheraus/ 19 – 20 mai 2005; Borsa 

23 –24 mai 2005) in “Dezvoltare Comunitara si Planificarea Activitatilor” cu reprezentanti ai 

comunitatilor miniere (7 din Tautii Magheraus, 3 din Baia Sprie, 4 din Tautii Magheraus, 3 

din Baiut, 5 din Borsa) . 

VI. Din seminarul identificarii nevoilor au fost extrase actiunile comune comunitatilor 

apartinatoare, asupra carora au fost aplicate 6 criterii de selectie. In urma acestora analize au fost 

selectate actiunile prioritare locale care au fost comparate cu cele ale altor comunitati miniere din 

judetul Maramures. Actiunile comune care solicitau un sprijin din partea Consiliului Judetean au 

fost transferate in responsabilitatea acestuia. 

2. Elaborarea Strategiei si Planului de Actiuni pentru Eco_Regenerarea Comunitatii Miniere 

Nistru, proiect finantat de catre Fundatia pentru Parteneriat Comunitar Miercurea – Ciuc, 

aplicat cu asistenta Asociatiei Profesionale GeoMMed Baia Mare (iunie 2005 – iunie 2006): 

I. Constituirea grupului de initiativa comunitar “EcoNistru” care a administrat 

activitatile de planificare, capacitand persoane din comunitate sa participe in 

cadrul acestora, 

II. Metodele utilizate au fost, adunarile ad-hoc, focus grupuri, interviuri 

semistructurate, intalniri publice si o intalnire finala in cadrul sedintei Consiliului 

Local al orasului Tautii Magheraus. 

III. Prioritatile au fost identificate pe baza opiniilor liber exprimate ale persoanelor 

implicate (lista lunga de actiuni). Asupra acestora au fost aplicate criterii de 

delimitare a directiilor prioritare de dezvoltare – ECO si de concentrare a 

resurselor, nedublarea asistentei acordate unor activitati deja initiate, interes 

majoritar al cetatenilor, sustinere publica si civica. Pe baza acestor criterii au fost 

selectata lista scurta de proiecte prioritare, pe 4 directii prioritare de 

eco_dezvoltare: economic, social, mediu si viata comunitara. 

3. Elaborarea Programului complement in cadrul Asociatiei de localitati “Sistemul Urban Baia 

Mare” (in derulare): 

I. Metodologia aplicata este Agenda Locala 21, care consta in constituirea 

grupurilor de lucru reprezentative pe domenii strategice de dezvoltare. 

II. Programul complement a fost elaborat la nivel de reprezentanti ai localitatilor 

asociate, experti in domeniile de dezvoltare dezbatute, (anexa F: Lista proiecte 

prioritare Tautii Magheraus, complementare proiectelor in cadrul Sistemului 

Urban Baia Mare) 

III. Metodele utilizate au fost workshop-urile si munca in retea. 

4. Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal pentru Asociatia “Microregiunea de 

Dezvoltare a Muntilor Gutin”: 

I. Au fost aplicate metode de tip “expert”, consultantul contarctat (SC Urban 

Proiect, Bucuresti) consultand administratiile publice ocale asupra viziunii locale 

de dezvoltare si elaborand directiile pe baza datelor livrate/ colectate de 

comunitati. 

5. Cresterea Capacitatii Comunitatilor – prin ANDZM, in baza manualului operational aprobat 

al componentei: 

- 16 -


i. Etapele parcurse au fost: a) identificarea si reactivarea persoanelor implicate 

in primele procese de planificare, b) pregatirea constituirii formale a 

structurilor comunitare – CO, CDSEC, c) Pregatirea sub_proiectului de 

infrastructura municipala selectat pe baza eligibilitatii si domeniilor de 

finantare din planurile de actiuni existente, d) initierea revizuirii Strategiei si 

Planului de Actiuni local si integrarea acestuia in Strategia si Planurile de 

dezvoltare judetene prin asociatiile zonale de cooperare: Sistemul Urban Baia 

Mare si Microregiunea de Dezvoltare a Munctilor Gutin. 

3.5 Cine a fost implicat în evaluarea participativă? Când? 

Cum a fost implicată comunitatea (inclusiv cetăţeni din toate localităţile aferente, 

femei şi reprezentanţi ai grupurilor defavorizate) în stabilirea priorităţilor la nivelul 

localităţii? Descrieţi, în max. 1 pagină, procesul de consultare şi ataşaţi minuta 

întâlnirii 

Cele mai eficace metode participative aplicate in primele doua procese de planificare: Proiectul 

„SIA” si „Strategia de Eco_Regenerare Nistru” au fost intalnirile publice de evaluarea a 

resurselor, analiza nevoilor si planificarea actiunilor, precum si interviurile semistructurate, 

intalnirile ad-hoc si focus grupurile informale, moderate de reprezentanti locali , membri grupului 

de initiativa EcoNistru. Aceste actiuni locale au fost organizate incepand cu noiembrie 2003 

pana in iunie 2006. 

Daca in proiectul SIA, datorita extinderii mari a activitatilor criteriile de participare au fost” 

a) Reprezentarea tuturor partenerilor sociali implicati in dezvoltarea locala: 

• autoritati administrative (locale) si sectoriale (servicii, institutii publice); 

• societate civila (cetateni – persoane cheie, OBC, ONG; 

• mediul de afaceri; 

Au fost elaborate minute pentru fiecare intalnire publica si transmise pe cale electronica in 

reteaua de comunicare a proiectului. 

b) Reprezentativitatea persoanelor implicate pentru grupul social sau ca partener in 

dezvoltarea locala; 

In proiectul local de la Nistru, participarea in cadrul proiectului nu a avut criterii de selectie, 

putand sa participe orice persoana interesata. Pentru grupurile defavorizate – ex. comunitatea 

“9 Mai” au fost alese acele intalniri ad-hoc si interviurile semistructurate pentru identificarea si 

prioritizarea actiunilor de eco_regenerare. 

3.6 Dintre oamenii care au participat la întâlniri câte persoane au fost din 

grupuri defavorizate? Câte persoane nedeplasabile au fost implicate în 

procesul de consultare a comunităţii ? 

Grup Nr. de Nr. total în 

participanţi comunitate 

Persoane care au dreptul să primească ajutor social 15 FAMILII 15 FAMILII 

Persoane cu handicap sau cele care au nevoie de însoţitor 32 PERS 32 PERS 

Familii cu mai mult de 4 copii 24 familii 24 familii 

Femei care întreţin singure gospodăria 32 pers 32 pers 

- 17 -


Membri ai diferitelor grupuri/comunităţi etnice 

Alte persoane defavorizate 15 pers adulte 

handicap grad 

II; 18 copii cu 

handicap grad 

II 

- 18 - 

15 pers adulte 

handicap grad 

II; 18 copii cu 

handicap grad 

II 

3.7 Cum şi când a fost selectat CDSEC. vă rugăm descrieţi procesul de selecţie. 

(anexa G) 

Procesul de selectie a membrilor CDSEC a fost urmatorul: 

a) identificarea persoanelor implicate direct in cadrul proceselor de planificare participativa 

anterioare si reactivarea lor; 

b) Analiza evolutiei persoanelor implicate din comunitate si identificarea unor noi potentiali 

participanti in proces pe baza reprezentarii grupurilor geografice (localitati apartinatoare), 

sociale si a partenerilor locali ai dezvoltarii(institutii, societate civila, agenti economici) 

c) Asistenta in elaborarea si consultarea proiectului HCL de constituire a CDSEC de catre 

toate persoanele interesate. 

d) Sustinerea proiectului HCL in procesul de decizie local. 

3.8 Dacă au fost persoane/ instituţii din afară localităţii care au sprijinit 

comunitatea în alegerea şi pregătirea subproiectului, vă rugăm precizaţi 

numele şi rolul acestora. 

Localitatea aferenta 1 (Nistru): 

Asociatia Profesionala GeoMMed, Baia Mare – asistenta metodologica si logistica in 

elaborarea participativa a Strategiei si Planului de Actiuni pentru Eco_Regenerarea 

Comunitatii Miniere Nistru. 

Institutul de Cercetare si Proiectari Miniere, Baia Mare – asistenta tehnica in elaborarea 

Studiului de Fezabilitate a sub_proiectului.


CAPITOLUL 4 JUSTIFICAREA ALEGERII SUBPROIECTULUI 

Maxim 3 pagini. Furnizaţi următoarele informaţii 

4.1 Relevanţa subproiectului pentru obiectivele şi priorităţile programului 

Sub_proiectul prin modul de identificare, selectare din cadrul Planurilor de actiuni a comunitatii, 

orasului si zonei atinge obiectivul de baza a programului si anume: „facilitarea procesului de 

mobilizare comunitară şi dialog social dintre actorii locali în vederea implicării lor mai active în 

procesul de regenerare socio- economică şi dezvoltare a localităţilor miniere”. 

Obiectivele specifice atinse prin activitatile sub_proiectului sunt corelate cu cele ale 

programului. Acestea sunt: 

• Dezvoltarea abilităţilor actorilor comunitari în identificarea problemelor prioritare; 

• Dezvoltarea abilităţilor actorilor din comunitate în mobilizarea comunităţii, inclusiv a 

grupurilor afectate de restructurarea sectorului minier, în procesul de dezvoltare locală; 

• Capacitarea actorilor comunitari în identificarea surselor financiare şi scrierea propunerilor 

de proiect; 

• Dezvoltarea parteneriatelor sociale la nivel local; 

• Dezvoltarea capacităţilor actorilor din comunitate în implementarea unor proiecte de 

dezvoltare şi în asigurarea durabilităţii lor; 

• Dezvoltarea capacităţilor actorilor din comunitate în managementul eficient al serviciilor 

sociale locale; 

• Dezvoltarea capacităţilor actorilor comunitari în tehnici de monitorizare şi evaluare 

participativă a programelor implementate în comunitate. 

4.2 Identificarea nevoilor şi constrângerilor percepute în regiune/zonele ţintă 

Nevoi identificate la nivel local si regional: 

1. Creşterea veniturilor administratiei locale care să compenseze pierderile de venituri datorate 

închiderii minei. 

2. Dezvoltarea infrastructurii locale pentru a crea atractivitate în atragerea investitorilor pentru 

crearea locurilor de muncă pentru absorbirea forţei de muncă rezultată din disponibilizări ; 

3. Atenuarea efectelor cresterii somajului prin plati si servicii sociae adecvate grupurilor 

sociale defavorizate - creşterea calităţii vietii sociale 

4. Schimbarea modelului de cheltuieli a administratiei locale (cheltuieli sociale si de bunastare) 

5. Schimbarea economiei locale reorientata strategic spre valorificarea avantajelor competitive 

ale comunitatii miniere. 

6. Construirea/ mentinerea infrastructurii publice care nu mai este administrata de mină. 

Constrângeri: 

1. Lipsa de resurse financiare pentru planurile de atenuare, regenerare si/ sau dezvoltare 

integrata, durabila locala; inclusiv posibilitatea cofinanţării proiectelor cu finanaţare externă 

atrase; 

2. Lipsa infrastructură de utilităţi şi drumuri la standarde europene; 

3. Legislatia nationala de mediu transpusa si armonizata cu legislatia europeana, implicit a unui 

- 19 -


program de conformare pentru atingerea standardelor europene la serviciile de alimentare cu 

apă, epurare (managementul integrat al apei), gestionare deşeuri menajere si industriale 

(managementul integrat al deseurilor), etc, care necesită un efort financiar imposibil de 

susţinut la nivel local. 

4. Presiune socială din partea persoanelor afectate de schimbarile structurale din economia 

locala (restructurare industriala, modificarea structurii de meserii/ calificari solicitate de piata 

fortei de munca si a persoanelor dependente direct sau indirect de acestea), venituri 

individuale, familiale diminuate, afectandu-le grav calitatea vietii. 

4.3 Lista grupurilor ţintă şi estimarea anticipată a numărului beneficiarilor direcţi 

şi indirecţi 

1. Populatia localitatii miniere Nistru: fosti mineri si familiile acestora, este principlul grup tinta 

2. Administratia locala a orasului Tautii Magheraus, 

3. Partenerii sociali locali: ONG, agenti economici (crearea a noi locuri de munca si 

responsabilizare sociala), actori implicati direct si promotori ai dezvoltarii locale 

4.4 Motivele alegerii grupurilor ţintă şi a activităţilor 

1. Populatia localitatii miniere Nistru, a fost principalul grup social direct si total afectat de 

procesul de restructurare a sectorului minier din localitate. In urma inchiderii minei din 

localitate, standardul de viata al acestui grup tinta a scazut semnificativ creand grave situatii 

sociale. Sub_proiectul vizeaza o restabilire a unui decent standard de calitate a vietii care sa 

revitalizeze viata sociala si confortul de locuire a populatiei. 

2. Administratia locala a orasului Tautii Magheraus, - este grupul tinta care a facut eforturi 

contsante pentru diminuarea impactului social al inchiderii minelor si pentru initierea 

procesului de regenerare economica si sociala locala. Sub_proiectul ii intareste capacitatea 

de: a) implicare publica in procesul decizional si actiunile de dezvoltare locala si b) 

cooperare parteneriala cu alti actori intra si extra comunitari in domeniul dezvoltarii locale 

3. Partenerii sociali locali: ONG, agenti economici (crearea a noi locuri de munca si 

responsabilizare sociala), actori implicati direct si promotori ai dezvoltarii locale vor 

beneficia de rezultatele proiectului: a) direct prin accesul facil la o infrastructura moderna de 

utilitate publica – care creste si atractivitatea investitionala in zona, dezvoltand potentialul 

local turistic si b) indirect prin resursele suplimentare create prin dezvoltarea economica a 

zonei, pe care bugetul local il poate aloca altor proiecte si servicii orientate inspre 

dezvoltarea sociala sau de mediu a localitatii componente. 

4.5 Relevanţa subproiectului pentru grupurile ţintă 

Sub_proiectul sustine partial solutionarea nevoilor locale descrise in sub_punctul 4.2.: 

1. Dezvoltarea infrastructurii locale pentru a crea atractivitate în atragerea investitorilor pentru 

crearea locurilor de muncă pentru absorbirea forţei de muncă rezultată din disponibilizări si 

cresterea calitatii vietii; 

2. Atenuarea efectelor cresterii somajului prin crearea directa a noi locuri de munca pe perioada 

de derulare a investitiei si indirect prin atractivitatea investitionala crescuta a localitatii. 

3. Schimbarea modelului de cheltuieli a administratiei locale (investitii care creaza premisele 

cresterii calitatii vietii si sustin dezvoltarea economica) 

4. Schimbarea economiei locale reorientata strategic spre valorificarea avantajelor competitive 

ale comunitatii miniere – in cazul comunitatii miniere Nistru, potentialul natural si de 

- 20 -


patrimoniu industrial minier. 

5. Construirea/ mentinerea infrastructurii publice care nu mai este administrata de mină. 

- 21 -


CAPITOLUL 5 DESCRIEREA SUBPROIECTULUI 

5.1 Obiective 

Subcomponenta de infrastructura municipala este o continuare a subcomponentei de 

Creştere a Capacitaţii Comunitatilor prin care se urmăreşte implementarea în practica de 

către APL cu sprijinul ANDZM a „Planului Strategic de Dezvoltare Economico Sociala” a 

comunităţii. 

5.1.1 Obiectivul general 

Obiectivul general al subproiectului urmăreşte: creşterea capacităţii Comunităţii în 

rezolvarea participativă a celor mai stringente necesitaţi identificate ca prioritati 

urmare a elaborării/actualizării planului de dezvoltare strategica a comunităţii. 

În acelaşi timp se urmăreşte promovarea bunelor practici de mobilizare a 

comunităţii în reabilitarea infrastructurii precum şi angajarea responsabilităţii 

acesteia în asigurarea durabilităţii obiectelor de infrastructura reabilitate. 

5.1.2 Obiectivul specific 

Obiectivul specific al subproiectului urmăreste: cresterea calitătii serviciilor de 

deservire a populatiei din localitatea Nistru prin asigurarea locuitorilor cu apa 

potabila si prin realizarea retelelor de canalizare si epurarea apelor menajere. 

5.2 Descrierea detaliată a activităţilor 

Întocmirea prezentului subproiect cu titlul (titlul subproiectului aşa cum a fost inclus în 

tema de proiectare pentru Studiul de Fezabilitate) 

Retea de canalizare si statie de epurare in comunitatea miniera Nistru - apartinator 

orasului Tautii Magheraus, care a fost precedata de elaborarea în mod participativ al 

„Planului de Dezvoltare Strategica” al localitătii NISTRU (inseraţi denumirea oficiala a 

localităţii) elaborat în mod participativ si de identificare a unei prioritati din cele trei 

rezultate din plan, proces descris la capitolul 3 din subproiect. 

La baza întocmirii subproiectului a stat Studiul de Fezabilitate SISTEM DE 

CANALIZARE IN ORASUL TAUTII MAGHERAUS, jud. Maramures - Retea de 

canalizare si statie de epurare in comunitatea miniera Nistru (titlul subproiectului aşa cum 

a fost inclus în tema de proiectare) elaborat de S.C. Institutul de Cercetari si Proiectari 

Miniere S.A. Baia Mare (denumirea firmei elaboratoare) modificat si completat urmare a 

verificării acestuia de către consultatul angajat de către ANDZM. 

Subproiectul urmează sa fie predat si înregistrat la sediul ANDZM în perioada delimitata 

prin anunţul din ziarul Ziua din data 12 iulie 2007, după care urmează următoarele etape: 

• Evaluarea e către comisia special constituita conform capitolului 5.02. 

din Manualul de Operare, 

• Parcurgerea celor doua etape de evaluare conform paragrafelor 5.03.1 si 

5.03.2 

Prezentarea subproiectului în fata comisiei de către primarul localitătii sau de către o 

persoana desemnata de către CDSEC 

- 22 -


ANDZM va elabora si promova Hotărârea de Guvern pentru aprobarea finantării din 

Bugetul ANDZM a lucrărilor reprezentând obiectului de infrastructura propus pentru 

reabilitare prin subproiectul selectat. 

ANDZM va încheia cu APL pentru finantarea subproiectului selectat acordul de grand 

conform capitolului 5.05 respectiv anexa 10 din manualul de operare. 

În perioada de avizare si promovare a HG pentru aprobarea finantării urmează ca: 

• APL sa depună intr-un escrow contributia e 8% din valoarea grantului; 

• CDESC sa colecteze în mod transparent si voluntar contributia de 2% din valoarea 

grantului si prin grija APL sa-l depună în acelasi cont escrow, 

• ANDZM prin coordonatorul de program, si coordonatorul de program regional cu 

consultarea APL beneficiar prin CDSEC, vor propune termenii de referinta pentru 

selectarea serviciilor de proiectare pentru elaborarea PT. 

• ANDZM va supune avizării CTE termenii de referinta pentru selectarea serviciilor de 

proiectare pentru elaborarea PT. 

• Coordonatorii de programe regionale vor furniza lista agentilor economici specializati 

din zona respectivă (judet si judetele învecinate) ce urmează a fi invitati să participe 

la licitatie. 

După aprobarea si publicarea în Monitorul Oficial a României al HG pentru finantarea 

subproiectului urmează sa se organizeze licitatia pentru selectarea proiectantului si sa se 

elaboreze proiectul tehnic (PT) etapa ce constau în principal din: 

• UMP-RSE organizează licitatia pentru selectarea proiectantului pentru elaborarea PT în 

conformitate cu procedura BM. 

• APL beneficiar prin CDSEC va desemna cate 2 reprezentanti în comisia de evaluare a 

ofertelor de selectare a proiectantului pentru elaborarea PT. 

• Directorul General al ANDZM va desemna comisia de evaluare a ofertelor pentru 

întocmirea proiectelor din care vor face parte ca membri următorii: i) coordonatorul 

de program, ii) coordonatorul regional de program din aria de operare căreia îi 

apartine subproiectul, iii) coordonatorul de program UMP-RSE, iv) reprezentant din 

cadrul UMP-RSE, si v) cei doi reprezentanti ai APL beneficiar persoane desemnate 

de comunitate. 

• Comisia desemnată va proceda la evaluarea ofertelor si întocmirea raportului de 

evaluare. 

• Comisia de evaluare prin reprezentantii desemnati de APL beneficiar va prezenta în 

comunitate rezultatul procesului de evaluare (raportul de evaluare). 

• Comisia de evaluare va desemna câstigătorul pentru elaborarea PT. 

• Directorul General va numi comisia pentru negocierea contractului din care fac parte: i) 

specialistul achizitii UMP-RSE, specialistul tehnic UMP-RSE, coordonatorul de 

program regional din aria de operare căreia îi apartine subproiectul si ii) reprezentanti 

ai comunitătii beneficiare. 

• UMP-RSE va pregăti si detalia cu câstigătorul licitatiei contractul de proiectare. 

- 23 -


• APL beneficiar împreună cu CDSEC vor organiza adunarea cetăteneasca pentru 

prezentarea contractului de proiectare semnat. 

• Proiectantul selectat împreuna cu membrii comisiei de negociere desemnati de 

comunitate, asistat de coordonatorul de proiect regional va prezenta în adunarea 

cetăteneasca contractul de proiectare semnat, graficul de elaborare a proiectului si 

sprijinul solicitat comunitătii necesar în îndeplinirea sarcinii. Derularea adunării 

cetătenesti se va consemna intr-un proces verbal întocmit prin grija CDSEC care va fi 

contrasemnat de către coordonatorul regional de proiect si de către reprezentantul 

proiectantului. 

• APL beneficiar, prin membrii desemnati ai comunitătii, coordonatorul de program 

regional, coordonatorul de program vor monitoriza modul în care proiectantul 

elaborează PT, în conformitate cu obligatiile prevăzute în contractul de proiectare. 

• Proiectantul va depune un exemplar din PT pe suport hârtie la APL beneficiar si trei 

exemplare pe suport hârtie si un exemplar pe suport magnetic la UMP-RSE, însotit de 

acordurile si avizele necesare executiei lucrărilor. 

Proiectul tehnic elaborat este supus aprobării conform subcapitolului 6.2 din manual 

constând în principal din următoarele: 

• APL beneficiar prin CDSEC va desemna doi reprezentanti ca membri ai consiliului 

tehnico economic al ANDZM pentru avizarea PT aferent comunitătii respective. 

• APL beneficiar împreuna cu CDSEC vor organiza adunarea cetăteneasca pentru 

prezentarea PT. 

• APL beneficiar, coordonatorul de program regional si persoanele desemnate din partea 

comunitătii ca membrii ai CTE al ANDZM vor supune dezbaterii publice în adunarea 

cetăteneasca PT si vor întocmi un proces verbal în care vor consemna opiniile 

cetătenilor. 

• APL va convoca si reprezentantii autoritătilor în domeniu care au eliberat acordurile si 

avizele cerute de lege pentru reabilitarea obiectului de infrastructură. 

• Derularea adunării cetătenesti se va consemna intr-un proces verbal întocmit prin grija 

CDSEC care va fi contrasemnat de coordonatorul de program regional. 

• PT va fi supus avizării în CTE al ANDZM în prezenta membrilor desemnati din partea 

comunitătii împreuna cu recomandările formulate în adunarea cetăteneasca. 

• Plata valorii lucrărilor de proiectare se va face de către UMP-RSE din sursele indicate la 

subcapitolul 6.5 Surse de plata, paragraful 6.5.3 Surse de plata pentru contractele 

de asistenta tehnica, pe baza rapoartelor tehnice avizate în CTE si a facturilor emise 

de proiectant si avizate de APL beneficiar, conform prevederilor Acordului de Grant 

si a contractului de proiectare. 

După aprobarea PT urmează selectarea contractorului pentru executarea lucrărilor si a 

firmei de dirigentie conform subcapitolelor 6.03.2 si 6.03.03 constând din următoarele: 

• UMP-RSE prin specialiştii tehnic şi de achiziţii, pe baza PT aprobat în CTE, 

întocmeşte documentaţia de licitaţie în conformitate cu procedurile BM şi forma 

standard prezentata în Anexa 11. 

- 24 -


• UMP-RSE prin specialiştii tehnic şi de achiziţii, pe baza PT aprobat în CTE, 

întocmeşte documentaţia de licitaţie în conformitate cu procedurile BM şi forma 

standard prezentata în Anexa 11. 

• Comisia desemnată va prezenta prin membri desemnaţi de APL beneficiar în 

comunitate rezultatul procesului de evaluare (raportul de evaluare). 

• Comisia de evaluare va desemna câştigătorul pentru execuţia lucrărilor de construcţii 

civile. 

• Directorul General al ANDZM va numi comisia pentru pregătirea contractului din 

care fac parte: i.) specialistul achiziţii UMP-RSE, specialistul tehnic UMP-RSE, 

coordonatorul de program regional din aria de operare căreia îi aparţine 

subproiectul şi ii) reprezentanţii APL beneficiar, persoane desemnate de comunitate 

conform punctului 135. 

• Comisia pregăteşte şi detaliază cu câştigătorul licitaţiei contractul de execuţie a 

lucrărilor de construcţii civile. 

• ANDZM prin responsabilul de program, şi responsabilii de program regional cu 

consultarea solicitantului prin CDSEC, vor propune termenii de referinţa pentru 

achiziţionarea serviciilor de dirigenţie, care vor acoperi servicii de urmărire a 

execuţiei lucrărilor de reabilitare a obiectului de infrastructură, cat şi urmărire a 

comportării obiectului de infrastructură reabilitat în perioada de garanţie de buna 

execuţie. 

• Coordonatorii de programe regionale vor furniza lista agenţilor economici specializaţi 

din zona respectiva (judeţ şi judeţele învecinate) ce urmează a fi invitaţi să participe 

la licitaţie. 

• UMP-RSE organizează licitaţia pentru pachetele de subproiecte aprobate în urma 

fiecărei runde de evaluare în vederea selectării contractorului în conformitate cu 

procedurile BM. 

• APL solicitant prin comitetul de dezvoltare socio-economică din comunităţile ale 

căror propunere de subproiecte au fost promovate pentru finanţare îşi vor desemna 

cate 2 reprezentanţi în comisia de evaluare a ofertelor pentru achiziţionarea 

serviciilor de dirigenţie. 

• Directorul General al ANDZM va desemna comisia de evaluare a ofertelor pentru 

achiziţionarea serviciilor de dirigenţie din care vor face parte ca membrii următorii: 

i) coordonatorul de program ii) coordonatorul regional de program din aria de 

operare căreia îi aparţine subproiectul, iii) coordonatorul de program UMP-RSE, iv) 

un specialist din cadrul UMP-RSE, şi V) cei doi reprezentanţi ai solicitantului 

persoane desemnate de comunitate. 

• Comisia desemnată va proceda la evaluarea ofertelor şi întocmirea raportului de 

evaluare. 

• Comisia desemnată va prezenta în comunitate rezultatul procesului de evaluare 

(raportul de evaluare). 

• Comisia de evaluare va desemna firma de dirigenţie castigatoare. 

- 25 -


• Directorul General al ANDZM va numi comisia pentru negocierea contractului de 

dirigenţie din care fac parte: i.) specialistul achiziţii UMP-RSE, specialistul tehnic 

UMP-RSE, coordonatorul de program regional din aria de operare căreia îi aparţine 

subproiectul şi ii) reprezentanţi ai comunităţii beneficiare. 

• Comisia pregăteşte şi detaliază cu câştigătorul licitaţiei contractul de dirigenţie. 

Pentru aprobarea contractului de execuţie a lucrărilor şi a serviciilor de dirigenţie se va 

proceda conform subcapitolul 6.03.4 din manual constând din: 

• APL beneficiar împreuna cu CDSEC vor organiza adunarea cetăţeneasca pentru 

prezentarea contractului de execuţie a lucrărilor şi a contractului de dirigenţie. 

• Contractorul desemnat împreuna cu firma de dirigenţie, membrii comisiei de 

negociere desemnaţi de comunitate, asistat de coordonatorul de proiect regional va 

prezenta în adunarea cetăţeneasca contractul de execuţie a lucrărilor de construcţii 

civile semnat, programul de lucru (graficul de execuţie a lucrărilor, graficul de plaţi 

estimat şi sprijinul ce urmează a fi solicitat comunităţii necesar în îndeplinirea 

sarcinii) şi contractul de dirigenţie. 

• La adunarea cetăţeneasca vor fi convocaţi şi vor participa reprezentanţii autorităţilor 

în domeniu care au eliberat acordurile şi avizele cerute de lege pentru reabilitarea 

obiectului de infrastructură. 

• Derularea adunării cetăţeneşti se va consemna intr-un proces verbal întocmit prin 

grija CDSEC care va fi contrasemnat de către coordonatorul regional de proiect şi 

de către reprezentantul proiectantului, şi care se ataşează la documentele de şantier. 

• Contractorul va modifica şi completa după caz, programul propus de lucru pe baza 

procesului verbal al adunării cetăţeneşti. 

• Contractul de execuţie a lucrărilor va fi semnat de ANDZM şi APL beneficiar. 

• Contractul de execuţie a lucrărilor semnat de ANDZM şi APL beneficiar este 

transmis UMP-RSE pentru semnarea de către coordonatorul de proiect. 

• Contractul de dirigenţie va fi semnat de ANDZM şi APL beneficiar. 

• Contractul de dirigenţie negociat, semnat de solicitant este transmis UMP-RSE 

pentru semnare de către coordonatorul de proiect. 

În implementarea contractului se va proceda conform prevederilor subcapitolului 6.04. 

constând din: 

• ANDZM va prelua de la APL beneficiar mijlocul fix aferent obiectului propus spre 

reabilitare, pe baza de protocol, pentru toata perioada de execuţie a lucrărilor de 

reabilitare, şi îl va înscrie în lista proprie a mijloacelor fixe, la valoarea înregistrata 

în evidentele APL solicitant, conform art. 10 din HG 1059/2005. 

• ANDZM va preda firmei de dirigenţie, pe baza de protocol, amplasamentul 

lucrărilor liber de sarcini în conformitate cu procedurile stabilite în cadrul legal. 

• Firma de dirigenţie va preda amplasamentul liber de sarcini contractorului în 

prezenta coordonatorului de program regional şi a membrilor desemnaţi de către 

CCUEL. Este recomandat ca predarea amplasamentului către contractor să se facă 

în aceiaşi zi cu predarea amplasamentului de către APL beneficiar către ANDZM şi 

respectiv de ANDZM către firma de dirigenţie. 

- 26 -


• APL beneficiar prin CDSEC va desemna 3 reprezentanţi din partea Comunităţii (2 

reprezentanţi ai cetăţenilor şi un reprezentant al APL beneficiar) care vor forma 

CCUEL şi vor participa alături de firma de dirigenţie la toate fazele de: predare 

amplasament, supervizare a execuţiei lucrărilor şi de monitorizare pe perioada de 

garanţie a lucrărilor. 

• Contractorul are obligaţia de a organiza şantierul în condiţiile în care îndeplineşte 

toate masurile prin care să evite ieşirea din amplasamentul stabilit prin contract. 

• Contractorul va fi asistat de dirigintele rezident în trasarea lucrărilor. 

• În execuţia lucrărilor contractorul va respecta condiţiile contractului şi programul 

de lucru aşa cum au fost agreate în adunarea comunitara. 

Pentru plata execuţiei lucrărilor se va proceda conform subcapitolului 6.04.3 astfel: 

• Firma de dirigenţie prin dirigintele rezident, la sfârşitul lunii sau ori de cate ori este 

necesar va efectua măsurarea lucrărilor executate. La efectuarea măsurătorilor va 

invita să participe reprezentantul acreditat al contractorului precum şi CCUEL. 

• Rezultatele măsurătorilor se înscriu în documente de măsurare (desene, breviare de 

calcul, etc.) întocmite în 4 exemplare care se distribuie astfel: i) diriginte, ii) 

reprezentantul contractorului, iii) CCUEL şi iv)APL beneficiar. 

• Contractorul bazat pe documentele de măsurare, alte documente întocmite anterior 

(lucrări ascunse, faze determinante, etc. conform legii) precum şi pe documentele 

contractuale, întocmeşte situaţia de lucrări, calculând sumele pe care se considera 

îndreptăţit să le primească pentru lucrările executate în perioada respectiva. Situaţia 

de lucrări se întocmeşte intr-un număr de exemplare precizat în condiţiile 

contractuale. 

• Contractorul va elibera, pe baza situaţiei de lucrări „cererea de plata parţiala 

(lunara după caz)” pe care o va transmite firmei de dirigenţie pentru verificare şi 

însuşire. 

• Firma de dirigenţie verifica documentaţia de plata (cererea de plata însoţita de situaţia 

de lucrări) prin comparare cu propriile documente, corectând după caz, şi transmite 

eventualele corecturi contractorului. 

• Cate un exemplar din documentaţia de plata verificata va fi transmis de firma de 

dirigenţie către CCUEL şi APL beneficiar spre însuşire. 

• În baza documentelor verificate şi însuşite, firma de dirigenţie emite certificatul de 

plata parţiala. Certificatul de plata parţiala va evidenţia prin rubrici distincte cota 

parte de plata ce revine contribuţiei APL respectiv contribuţiilor voluntare ale 

cetăţenilor. 

• Certificatul de plata însoţit de documentaţia de plata în original va fi transmis în 

vederea acceptării la plata la APL în calitate de titular de grant şi cofinanţator pentru 

partea din contribuţie ce-i revine şi respectiv la CCUEL în calitate de cofinanţator 

pentru partea de contribuţie voluntară a cetăţenilor. 

• Certificatul de plata acceptat de APL şi CCUEL, însoţit de documentaţia de plata în 

original va fi transmisa prin grija firmei de dirigenţie la ANDZM respectiv UMP- 

RSE. 

- 27 -


• UMP-RSE prin specialiştii însărcinaţi va verifica documentaţia de plata, va propune 

aprobarea şi va efectua plata. 

• Eventualele corecturi rezultate din verificarea UMP-RSE se vor aduce la cunoştinţa 

părţilor. Corecturile în minus se deduc din valoarea solicitata, iar corecturile în plus 

se vor include în plata lunii următoare în rubrica de „reglare a sumelor anterioare”. 

• Pentru fiecare plata vor fi trase sume din trei surse de finanţare, respectiv: i) din 

contribuţia APL (din contul escrow) partea din valoarea facturii direct proporţionala 

cu pondera acesteia în valoarea cumulata a grantului şi contribuţia APL, ii) din 

împrumut, categoria lucrări, 80% din suma rămasa după deducerea din valoarea 

facturii a parţii ce-i revine APL, şi iii) din contribuţia României, 20% din suma 

rămasa după deducerea din valoarea facturii a parţii ce-i revine APL. 

• Pentru asigurarea resurselor financiare necesare plaţilor, UMP-RSE va urmări ca, 

contractorul sa-şi actualizeze programul de lucru. 

• Documentul de tragere din contribuţia comunităţii va fi vizat în prealabil şi de 

reprezentanţii legali ai APL beneficiar. 

Pentru plata serviciilor firmei de dirigenţie se va proceda conform subcapitolului 6.04.4 si 

consta în principal din: 

• Firma de dirigenţie în executarea serviciilor de urmărire a lucrărilor de reabilitare a 

obiectului de infrastructură va elabora rapoarte periodice conform celor stabilite în 

contractul de dirigenţie, avizate de CUEL şi APL, pe care le transmite la ANDZM. 

• ANDZM prin coordonatorul de program va analiza rapoartele şi le va supune avizării în 

CTE. 

• Coordonatorul de program va transmite la UMP-RSE raportul însoţit de avizul CTE şi 

documentul de solicitare a plătii serviciilor prestate de către firma de dirigenţie. 

• UMP-RSE prin specialiştii însărcinaţi va verifica documentaţia de plata şi va propune 

aprobarea şi va efectua plata. 

• Pentru fiecare plata vor fi trase sume din trei surse de finanţare, respectiv: i) din 

contribuţia APL (din contul escrow) partea din valoarea facturii direct proporţionala cu 

pondera acesteia în valoarea cumulata a grantului şi contribuţia APL, ii) din împrumut, 

categoria asistenta tehnica, 75% din suma rămasa după deducerea din valoarea facturii 

a parţii ce-i revine APL, şi iii) din contribuţia României, 25% din suma rămasa după 

deducerea din valoarea facturii a parţii ce-i revine APL. 

• Documentele de plata pentru serviciile rezultate din contractele AT vor fi vizate în 

prealabil şi de reprezentanţii legali ai APL beneficiar. 

Recepţia la terminarea lucrărilor va urma procedura stabilita la subcapitolul 6.06.1 şi consta 

în principal din: 

• Contractorul notifica ANDZM şi firma de dirigenţie ca lucrările au fost terminate şi ii 

invita la RTL. 

• Contractorul are obligaţia să asigure toate condiţiile ca firma de dirigenţie să organizeze 

activităţile de recepţie şi ca membrii acesteia sa-şi poată duce la îndeplinire obligaţiile 

aşa cum sunt cerute de lege. 

- 28 -


• Firma de dirigenţie ia act de solicitarea contractorului şi: a) constată terminarea 

lucrărilor şi ca obiectul de infrastructură realizat poate fi pus în funcţiune, b) întocmeşte 

toate documentele necesare comisiei de recepţie, c) solicita ANDZM, şi APL beneficiar 

să convoace comisia pentru RTL. 

• ANDZM şi APL beneficiar vor convoca comisia de recepţie în termenul stabilit de lege. 

• Entităţile înştiinţate au obligaţia să îndeplinească toate diligentele pentru ca persoanele 

nominalizate ca membri ai comisiei de recepţie să participe la data, ora şi locul în care 

comisia îşi desfăşoară activitatea. 

• Comisia de recepţie va proceda conform legii iar la încheierea activităţii va întocmi 

PVRTL. 

• Secretariatul comisiei de recepţie va fi asigurat de către ANDZM prin reprezentantul 

oficiului juridic, coordonatorul regional de program şi un reprezentant al firmei de 

dirigenţie, desemnaţi prin decizia directorului general. 

• Comisia de recepţie îşi va desfăşura activitatea în doua etape după cum urmează: 

o inspectând obiectul realizat; 

o analizând documentele puse la dispoziţie cu referire la modul în care a fost 

respectat PT, asigurarea calităţii construcţiilor, corelaţia dintre documente şi 

stadiul lucrărilor aşa cum a fost consemnat în cartea tehnică a construcţiei 

precum şi observaţiile rezultate în urma inspecţiei obiectului realizat. 

• Secretariatul are obligaţia să consemneze în procesul verbal punctele de vedere 

formulate de membrii comisiei de recepţie. 

• PVRTL va consemna hotărârea comisiei privind admiterea sau după caz respingerea 

însoţita de motivarea acesteia. 

• Recepţia poate fi admisa şi condiţionat de executarea sau după caz a unor lucrări de 

remediere care nu condiţionează punerea în funcţiune a obiectului de infrastructură 

realizat. 

• Prin PVRTL comisia este obligata în cazul în care admite RTL condiţionata de 

remedierea unor lucrări să consemneze termenele şi obligaţiile parţilor privind 

realizarea acestora. 

• Comisia de recepţie va înregistra în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data 

efectuării recepţiei PVRTL la secretariatul ANDZM/APL beneficiara. 

• În termen de 14 zile calendaristice de la data înregistrării PVRTL, APL beneficiar cu 

sprijin CDSEC şi CCUEL va convoca adunarea cetăţeneasca la care reprezentanţii 

CDSEC în comisia de recepţie vor prezenta rezultatul recepţiei. 

• La adunarea cetăţeneasca vor fi invitaţi să participe reprezentanţii proiectantului, firmei 

de dirigenţie şi reprezentanţii autorităţilor în domeniu care au eliberat acordurile şi 

avizele cerute de lege. 

• Derularea adunării cetăţeneşti şi punctele de vedere exprimate vor fi consemnate intr-un 

Proces Verbal întocmit de reprezentantul CDSEC şi contrasemnat de coordonatorul 

regional de program şi reprezentantul proiectantului. 

- 29 -


• PVRTL la care se ataşează PV al adunării cetăţeneşti vor fi supuse aprobării 

reprezentanţilor legali ai APL beneficiara şi ANDZM. 

• PVRTL aprobat se transmite următorilor: APL beneficiar, ANDZM, UMP-RSE, 

contractor şi firma de dirigenţie. 

• La data înregistrării PVRTL la ANDZM, APL beneficiar va prelua obiectul de 

infrastructură realizat în vederea exploatării acestuia. ANDZM va preda prin firma de 

dirigenţie cartea tehnica a construcţiei către APL Beneficiar. 

• Preluarea obiectului reabilitat de la contractor şi respectiv a mijlocului fix aferent de la 

ANDZM, la noua valoare (rezultata din însumarea valorii cu care acesta a fost 

transferat la care se adaugă valoarea lucrărilor de reabilitare conform situaţiei de plaţi 

din grantul acordat şi contribuţia comunităţii în conformitate cu situaţiile de plata 

anexate) se face prin protocol întocmit intre APL pe de o parte şi ANDZM pe de alta 

parte. 

• Pentru executarea sau refacerea unor lucrări care rămân în obligaţia contractorului 

conform PVRTL inclusiv cele convenite ca urmare a adunării cetăţeneşti, ANDZM nu 

va elibera partea din garanţia de buna execuţie către contractor decât în condiţia 

confirmării de către APL beneficiar a îndeplinirii de către acesta a obligaţiilor şi în baza 

documentelor eliberate de firma de dirigenţie. 

• Oricare alte litigii în legătura cu executarea contractului se rezolva în concordanta cu 

legea aplicabila aşa cum este precizat în contract. 

• Pentru situaţiile în care între firma de dirigenţie, contractor şi reprezentanţii CDSEC, 

CCUEL intervin divergenţe, ANDZM şi APL beneficiar vor face toate eforturile de 

rezolvare pe cale amiabilă în limitele prevăzute în contracte. 

Urmărirea lucrărilor în perioada de garanţie de buna execuţie se va derula conform 

prevederilor din capitolului 6.06.2 astfel: 

• Pentru perioada de garanţie de buna execuţie toate responsabilităţile de urmărire a 

lucrărilor rezultate din contractele de dirigenţie şi de execuţie a lucrărilor vor fi preluate 

de APL beneficiar sens în care scrisoarea de garanţie de buna execuţie a contractorului 

va fi transferata de la ANDZM în favoarea APL beneficiar, ANDZM fiind exonerata de 

acestea. 

• APL beneficiar va numi responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în 

exploatare în conformitate cu prevederile HG Nr. 273 1994, „Norme de întocmire a 

cărţii tehnice a construcţiei, punctul 17” 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare are sarcina ca în 

perioada de garanţie de buna execuţie sa urmărească ca contractorul să execute şi să 

remedieze lucrările: i) înregistrate în PVRTL ii) convenite în adunarea cetăţeneasca şi 

anexate la procesul verbal care consemnează derularea acesteia; la termenele stabilite 

prin respectivele documente, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice de la data 

înregistrării PVRTL. 

• Pe întreaga perioada de garanţie de buna execuţie responsabilul cu urmărirea 

comportării construcţiei în exploatare. în, în baza „programului de urmărire a 

lucrărilor” elaborat ca parte a PT, va urmări starea lucrărilor, comportarea acestora, 

impactul lor asupra mediului şi asupra comunităţii. 

- 30 -


• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va înştiinţa periodic 

CCUEL privind datele la care îşi propune să efectueze inspecţia pentru ca acesta să 

participe la inspecţii. 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va prezenta APL 

beneficiar şi CDSEC rapoarte periodice de urmărire a lucrărilor avizat de CCUEL în 

care va consemna problemele constatate, responsabilităţile ce revin contractorului în 

remedierea acestora. Rapoartele periodice vor fi însoţite, după caz de planuri, desene, 

fotografii, analize de laborator etc. 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va urmări modul în 

care contractorul executa remedierea lucrărilor care cad în sarcina sa. 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va urmări în acelaşi 

timp, în baza planului de durabilitate a subproiectului, revizuit cu ocazia preluării 

obiectului reabilitat, modul în care comunitatea îşi îndeplineşte obligaţiile în 

exploatarea şi întreţinerea obiectului reabilitat şi va informa APL beneficiar. 

• Informaţiile cu privire la exploatarea obiectului vor fi consemnate în acelaşi raport 

periodic şi le va consemna în cartea tehnică. 

• În situaţia în care contractorul nu-şi onorează obligaţiile asumate, APL beneficiar va 

proceda la angajarea unei firme care să remedieze defecţiunile constatate pe care o va 

plăti din sumele reţinute contractorului ca garanţia de buna execuţie. 

Recepţia finala se va proceda conform prevederilor în capitolul 6.03.3 astfel: 

• Pentru perioada de garanţie de buna execuţie toate responsabilităţile de urmărire a 

lucrărilor rezultate din contractele de dirigenţie şi de execuţie a lucrărilor vor fi preluate 

de APL beneficiar sens în care scrisoarea de garanţie de buna execuţie a contractorului 

va fi transferata de la ANDZM în favoarea APL beneficiar, ANDZM fiind exonerata de 

acestea. 

• APL beneficiar va numi responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în 

exploatare în conformitate cu prevederile HG Nr. 273 1994, „Norme de întocmire a 

cărţii tehnice a construcţiei, punctul 17” 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare are sarcina ca în 

perioada de garanţie de buna execuţie sa urmărească ca contractorul să execute şi să 

remedieze lucrările: i) înregistrate în PVRTL ii) convenite în adunarea cetăţeneasca şi 

anexate la procesul verbal care consemnează derularea acesteia; la termenele stabilite 

prin respectivele documente, dar nu mai târziu de 90 de zile calendaristice de la data 

înregistrării PVRTL. 

• Pe întreaga perioada de garanţie de buna execuţie responsabilul cu urmărirea 

comportării construcţiei în exploatare. în, în baza „programului de urmărire a 

lucrărilor” elaborat ca parte a PT, va urmări starea lucrărilor, comportarea acestora, 

impactul lor asupra mediului şi asupra comunităţii. 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va înştiinţa periodic 

CCUEL privind datele la care îşi propune să efectueze inspecţia pentru ca acesta să 

participe la inspecţii. 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va prezenta APL 

beneficiar şi CDSEC rapoarte periodice de urmărire a lucrărilor avizat de CCUEL în 

- 31 -


care va consemna problemele constatate, responsabilităţile ce revin contractorului în 

remedierea acestora. Rapoartele periodice vor fi însoţite, după caz de planuri, desene, 

fotografii, analize de laborator etc. 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va urmări modul în 

care contractorul executa remedierea lucrărilor care cad în sarcina sa. 

• Responsabilul cu urmărirea comportării construcţiei în exploatare va urmări în acelaşi 

timp, în baza planului de durabilitate a subproiectului, revizuit cu ocazia preluării 

obiectului reabilitat, modul în care comunitatea îşi îndeplineşte obligaţiile în 

exploatarea şi întreţinerea obiectului reabilitat şi va informa APL beneficiar. 

• Informaţiile cu privire la exploatarea obiectului vor fi consemnate în acelaşi raport 

periodic şi le va consemna în cartea tehnică. 

• În situaţia în care contractorul nu-şi onorează obligaţiile asumate, APL beneficiar va 

proceda la angajarea unei firme care să remedieze defecţiunile constatate pe care o va 

plăti din sumele reţinute contractorului ca garanţia de buna execuţie. 

5.3 Metodologia 

b. Metodele de implementare; Implementarea se va realiza de către: 

c. Motive pentru alegerea 

metodologiei propuse; 

d. Cum intenţionează subproiectul 

să continue eventual proiecte 

anterioare (unde este cazul) 

• ANDZM prin UMP-RSE 

• Coordonatorii regionali de program 

• CDESC prin reprezentanţii desemnaţi 

Legea 167 de ratificare a acordului de împrumut şi a 

acordului de împrumut semnat cu Banca Mondiala 

Acest subproiect face parte din Studiul de fezabilitate care 

cuprinde SISTEMUL DE CANALIZARE IN ORASUL TAUTII 

MAGHERAUS jud. Maramures cu toate cartierele apartinatoare 

intocmit in anul 2005. 

RETEA DE ADUCTIUNE SI DISTRIBUTIE A APEI POTABILE IN 

ORASUL TAUTII MAGHERAUS jud. Maramures - 2005 

(Adăugaţi eventualele proiecte anterioare care realizate la 

obiectul de infrastructura aferent prezentului subproiect) 

- (proceduri proprii APL, specificati) 

Procedurile de achiziţii ale Băncii Mondiale; 

Reprezentanţii APL nominalizaţi în comisii de evaluare 

a ofertelor vor fi instruiti de catre ANDZM prin UMP- 

RSE, 

Echipa de implementare a subproiectului va fi formata 

din: 

• Coordonator tehnic UMP-RSE, 

• Coordonatorul de program UMP-RSE, 

• Coordonatorul de program ANDZM, 

- 32 -

f. Nivelul de implicare şi 

activităţile fiecărui partener la 

proiect; 

g. Echipa propusa pentru 

administrarea subproiectului 


• Coordonatorii regionali de program ANDZM, 

• 1 – 3 membri desemnaţi de CDSEC 

• 1 membru desemnat de APL 

Conform sarcinilor specifice menţionate în manual 

• Coordonator de program al UMP-RSE 

• Coordonatorul regional de program ANDZM 

• CCUEL 

- 33 -


CAPITOLUL 6 ESTIMAREA COSTURILOR SUBPROIECTULUI 

6.1 Costurile subproiectului 

a. Devizul general estimat al subproiectului : Retea de canalizare si statie de epurare in 

comunitatea miniera Nistru, apartinand orasului Tautii Magheraus 

Specificatie Total cost Costuri 

eligibile 

conform 

acordului 

de grant 

RON US$ 

- 34 - 

Costuri 

eligibile din 

bugetul 

propriu al 

ANDZM 

Costuri 

eligibile din 

bugetul 

APL 

Capitolul 1 Cheltuieli pentru pregătirea amplasamentului 

1.1 Obtinerea terenului 

1.2 Pregătirea amplasamentului 

1.3 Amenajări pentru protectia mediului 

Subtotal 1 

Capitolul 2 Cheltuieli pentru conectarea obiectului realizat la principalele servicii 

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitătilor 

necesare obiectului realizat incluzând: 

racordarea la: retelele de apă, canal, gaze, 

energie electrica, telecomunicatii, inclusiv 

taxe percepute de furnizorii de servicii 

pentru conexiuni 

Subtotal 2 

Capitolul 3 Cheltuieli de proiectare si asistentă tehnica 

3.1 Studii de teren, incluzând studii topo-geo 1.000 435 - - 1.000 

3.2 Obtinere de avize, acorduri si autorizatii 

precum si alte aprobări legale pentru 

implementarea subproiectului 

5.064 

3.3 Proiectare si engineering incluzând 

expertize tehnice, studii de fezabilitate, 

studii de evaluare a impactului asupra 

mediului, proiect tehnic, documentatia de 

licitatie, raport de verificare a 

documentatiei de licitaţie si verificare 

documentatie de către ISC 

19.606 8.524 - - 19.606 

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 

publica 

3.000 1.304 - - 3.000 

3.5 Consultanta 3.000 1.304 - 3.000 - 

3.6 Asistenta tehnică incluzând costuri 

aferente dirigentiei 

8.000 

Subtotal 3 39.670 17.248 8.000 3.000 28.670 

Capitolul 4 Cheltuieli directe pentru achizitionare si montare utilaje si instalatii 

4.1 Constructii si instalatii 26.600 11.565 26.600 - - 

4.2 Montaj utilaj tehnologic 6.650 2.891 6.650 - - 

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si 

functionale cu montaj 

166.250 72.283 166.250 - - 

4.4 Utilaje fără montaj si mijloace de 

transport 

- - - - - 

4.5 Dotări inclusiv hardware si software 

pentru exploatarea obiectului realizat 

Subtotal 4 199.500 86.739 199.500 - - 

Capitolul 5 Cheltuieli directe pentru constructia obiectului 

5.1 Organizare de santier 41.645 18.107 41.645 - - 

- 

2.202 

3.478 

- 

- 

8.000 

- 

- 

- 

- 

5.064 

- 

-


5.1.1.Lucrãri de constructii 

5.1.2.Cheltuieli conexe organizării de 

1.156.603 502.870 1.131.940 - 24.663 

santier 

- - - - - 

5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de 

finantare 

5.2.1.Comisioane, taxe si cote legale 

incluzând taxa pentru casa sociala a 

constructorilor conf. Legii nr 215/1997 

si pentru taxe ICS 

18.000 7.826 18.000 - - 

5.2.2.Costul creditului - - - - - 

5.3 Cheltuieli diverse si neprevăzute aferente 

constructiei 

77.900 33.870 77.900 - - 

5.4 Activităti de promovare marketing si de 

vizibilitate a subproiectului 

- - - - - 

5.5 Managementul subproiectului - - - - - 

Subtotal 5 1.294.148 562.673 1.269.485 - 24.663 

Capitolul 6 Cheltuieli de predare a obiectului realizat 

6.1 Pregătirea personalului de exploatare - - - - - 

6.2 Probe tehnologice - - - - - 

Subtotal 6 - - - - - 

TOTAL 1.533.318 666.660 1.476.985 3.000 53.333 

Toate calculele s-au facut pentru un curs de schimb de 2,3 RON/USD 

- 35 -

Costuri eligibile ale subproiectului: 


Surse Sume Observatii 

Valoare [US$] % 

TOTAL, din care: 666.660 100 

Împrumut 466.660 

Contributia 

Guvernului României 

133.332 

Contributia APL 53.333 8 

Contributie cetăteni 13.333 2 

Sumele prevăzute includ TVA 

6.3 Contributia comunitătii 

Contribuţia comunităţii la subproiect 

Prin acordurile cu cetatenii sunt in derulare strangerea celor 2 % din valoare proiectului, 

momentan incasandu-se 6000 lei.Ceilalti bani vor fi adunati pe parcursul urmatoarelor 2 

luni ,pentru multe persoane contributia aceasta fiind un efort financiar consistent.Au 

semnat acorul 205 persoane 

Descrieţi contribuţia comunităţii, înainte şi după aprobarea finanţării (dacă e cazul). 

• Faceţi o descriere detaliată a resurselor, valoarea colectata din fiecare sursa şi când pot fi 

accesate aceste surse (Ataşaţi copii ale ordinelor de plată care dovedesc plata serviciilor de 

proiectare pentru studiul de fezabilitate, taxe, avize, etc. – efectuate de APL 

- 36 - 

70 

20


CAPITOLUL 7 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA SUBPROIECTULUI 

Durata în timp va fi de maxim 18 luni. 

Planul de acţiune nu va menţiona date actuale, dar va începe cu „luna 1”, „luna 2”, etc. Se recomanda ca solicitanţii să lase o anumita 

marja de siguranţa în planul de acţiune propus. 

Planul de acţiune nu trebuie să conţină descrieri detaliate ale activităţilor, ci doar denumirea lor. Verificaţi ca denumirea lor să fie aceiaşi 

cu cele menţionate la secţiunea capitolul 5, pct. 5.2 

ANTET PRIMARIE SAU CONSILIU LOCAL 

Nr. Activitate Du 

rat 

a 

Graficul de implementare a subproiectului 

(Denumirea subproiectului aşa cum este in tema de proiectare si in documentele ce-i urmează) 

Lu 

na 

1 

Lu 

na 

2 

Lu 

na 

3 

Lu 

na 

4 

37 

Lu 

na 

5 

Lu 

na 

6 

Lu 

na 

7 

Lu 

na 

8 

Lu 

na 

9 

Lu 

na 

10 

Lu 

na 

11 

Lu 

na 

12 

Lu 

na 

13 

Lu 

na 

14 

Lu 

na 

15 

Lu 

na 

16 

Lu 

na 

17 

Lu 

na 

18 

Responsabilii comunităţii 

1 Elaborare PT+CS+DE, obţinere AC, inclusiv selectie proiectant 6 > > > > > > BR/RL-UMP-CDSEC-APL 

2 Achiziţii servicii de dirigenţie 3 > > > BR/RL-UMP-CDSEC-APL 

2.1. Selecţie firma de dirigenţie 3 > > > BR/RL-UMP-CDSEC-APL 

2.2. Semnarea contractului cu firma de dirigenţie 1/4 > AZM-APL 

3 Achiziţia lucrărilor de execuţie 3 > > > BR/RL-UMP-CDSEC-APL 

3.1. Selecţie firma de construcţii 3 > > > BR/RL-UMP-CDSEC-APL 

3.2. Semnarea contractului cu firma de construcţii 1/4 > AZM-APL 

5 Execuţia lucrărilor (conform SF) 6 > > > > > > BR/RL-UMP-CDSEC-APL 

Enumeraţi principalele faze de execuţie 

A. Lucrări pentru fundaţie drum (sunt exemple) 2 > > CCUEL + APL 

B Lucrări pentru asfaltare 2 > > CCUEL + APL 

C. Lucrări pentru rigole 1 > CCUEL + APL 

7 Probe tehnologice 1/4 > CCUEL + APL 

8 Recepţie la terminarea lucrărilor 1/4 > CCUEL + APL 

9 Monitorizare 7 > > > > > > > > CCUEL + APL 

Note: Datele pentru punctele 1 la 3.2. sunt relativ similare si pot suporta modificari in cazul in care de exemplu PT este deja elaborat pentru toate proiectese vor completa de către UMP-RSE 

Datele pentru punctele 5 la 9 se vor completa conform celor prevazute de graficului de execuţie din Studiul de fezabilitate si au fost completate aici numai ca exemplu


CAPITOLUL 8 PLANUL DE ACŢIUNE ÎN VEDEREA ASIGURARII 

DURABILITATII 

8.1 Durabilitate financiara (descrieţi cum aţi prevăzut să fie finanţate activităţile 

de exploatare întreţinere şi reparaţii) după recepţia la terminarea lucrării a 

obiectului rezultat; 

Dupa punerea in functiune al obiectivului pentru activitatea de exploatare, intretinere si 

reparatii se stabilesc costuri ce se regasesc in metru cub de apa uzata (reprezinta 80% din 

cantitatea de apa potabila consumata) achitat de catre furnizorul apei uzate. 

Costul se va stabili in asa fel incat sa acopere cheltuielile de exploatare avand 

urmatoarea structura: 

- manopera - personal de deservire: 3persoane (din care - 2 muncitori calificati si un 

administrator cu gestionarea fondurilor) 

- materiale + energie 

- costuri de reparatii 

- alte costuri privind regiile necesare bunei desfasurari a activitatii. 

Calculul cheltuielilor se prezinta astfel: 

Calculul pretului de cost - aferent colectarii si epurarii apei menajere - 

Cantitatea de apa menajera colectata (canalizata) si epuarata pe durata unui an 

1100pers. x 8m 3 /pers x 12luni x 0,8 = 84.480m 3 /an 

Dupa punerea in functiune al obiectivului pentru activitatea de exploatare, intretinere si 

reparatii s-au stabilit urmatoarele costuri: 

Manopera 

salarii directe: 3pers. x 1250lei/luna x 12luni/an = 45.000 lei/an 

cota sociala 42% = 18.900 lei/an 

Total = 63.900 lei/an 

avand in vedere faptul ca aceasta echipa va deservi si alte zone din orasul Tautii Magheraus, 

rezulta 

manopera aferenta zonei Nistru 0,4 x 63.900 = 25.560,00 lei/an 

Materiale 

(2% din C+M - 1.231.498lei) = 24.629,96 lei/an 

Energie electrica 

8760 ore/an x2kw x 0,6133 x 0,1736lei/kwh = 1.865,33lei/an 

Amortisment 

38


(0,2% din C+M - 1.231.498lei) = 2.667,99lei/an 

Alte cheltuieli - regie (15%) = 8.276,72 lei/an 

Total = 63.000 lei/an 

Beneficiu (5% din total cheltuieli) = 3.150 lei/an 

TOTAL COST ANUAL = 66.150 lei/an 

Rezulta cheltuieli unitare, adica pentru 1m 3 - apa epurata 

Costul = 66.150 lei/an : 84.480 m 3 /an = 0,7830 lei/m 3 

Majorand costul cu 0,12 lei/m 3 - TAXA DE DEZVOLTARE 

Rezulta costul = 0,7830 + 0,12 = 0, 903 lei/m 3 - apa epurata 

SUMA COLECTATA DE LA CONSUMATORI in cursul unui an: 

0,903 lei/m 3 x 84.480m 3 /an = 76.285,44lei/an din care 

cheltuieli anuale = 63.000lei/an 

venit anual = 13.285,44lei/an 

ANALIZA FINANCIARA 

Actualizarea costurilor (investitii si productie) si a veniturilor 

Metoda actualizarii care tine seama de valoarea in timp a banilor (un leu castigat astazi 

valoreaza mai mult decat un leu castigat peste cativa ani), cu alte cuvinte cu cat veniturile, 

cheltuielile sunt obtinute (efectuate) mai tarziu, cu atat li se aplica un coeficient mai mare de 

depreciere (rata actualizarii). 

Acesti indicatori se determina pornind de la fluxul de venituri si fluxul de cheltuieli 

(investitii si productie), iar diferenta dintre acestea reprezinta fluxul de numerar (cash-flow) 

calculat pentru fiecare an pe durata analizata in prezenta lucrare. 

Indicatorii si modul de calcul se prezinta in continuare. 

1. Compararea costurilor cu veniturile 

Valoarea actualizata a veniturilor si cheltuielilor s-a calculat cu un factor de actualizare 

de imin = 1% si imax = 5%. 

Raportul venituri actualizate costuri actualizate s-a calculat cu relatia: 

R = 

t 

V 

n 

∑ 

n= 

1 ( 1+ 

i) 

t 

C 

n 

∑ 

n= 

1 ( 1+ 

i) 

n 

n 

unde: 

39

Vn = veniturile totale in anul n 

Cn = costuri totale in anul n 

i = rata de actualizare 

n = numarul de ani 


t = durata la care se calculeaza actualizarea 

2. Valoarea neta actualizata se calculeaza cu relatia: 

t Vn − Cn 

VNA = ∑ n 

1 

n= 

1 

( + i) 

in care: 

Vn = veniturile totale in anul n 

Cn = costuri totale in anul n 

i = rata de actualizare 

n = numarul de ani 

t = durata la care se calculeaza actualizarea (20 ani) 

3. Rata interna de rentabilitate 

Rata interna de rentabilitate (RIR) este acea rata de actualizare la care valoarea neta 

actualizata este egala cu “0” (zero), se calculeaza cu relatia: 

( ) 

RIR = i + i − i ⋅ 

min max min 

t 

t 

V − C 

n n 

∑ 

n= 

1 ( 1+ 

i ) 

V − C 

unde: imax = rata de actualizare superioara 

imin = rata de actualizare inferioara 

min 

t 

n n 

n n 

∑ − n ∑ 

n= 

1 ( 1+ i ) n= 

1 ( 1+ 

i ) 

40 

n 

V − C 

min max 

Din tabelul comparativ al costurilor si veniturilor actualizate rezulta urmatoarele: 

1. Raportul venituri actualizate, costuri actualizate are urmatoarele valori: 

pentru i = 1% pentru i = 5% 

R( 1) 

1376 . . 494 

= = 1094 

1257 . . 320, 76 

, ( ) 

2. Valoarea neta actualizata are urmatoarele valori: 

pentru i = 1% 

VNA(1) = 1.376.494 - 1.257.320,76 = 113.173,24 lei 

R 5 

950. 8212 , 

= = 1644 , 

578. 060, 88

pentru i = 5% 


VNA(5) = 950.821,2 - 578.060,88 = 372.760,32 lei 

3. Rata interna de rentabilitate 

68. 676, 24 

RIR = 1+ ( 5 - 1) 

× = 104 , % 

1601994 . . , 24 

Dupa cum se poate observa din tabelul comparativ al costurilor si veniturilor la o rata de 

actualizare de i = 1%, valoarea neta actualizata este pozitiva, iar pentru i = 5% valoarea neta 

actualizata este negativa. De aici rezulta ca rata interna de rentabilitate (RIR) este cuprinsa intra 

1% si 5%. 

Din calculele efectuate rezulta ca rata interna de rentabilitate financiara este de 1,04 % 

indicator ce exprima faptul ca nivelul maxim al dobanzii care poate fi platita pentru un imprumut 

necesar pentru realizarea investitiei respective este de 1,04 %. 

Cresterea ratei interne de rentabilitate financiara ar insemna reducerea duratei de 

recuperare a investitiei propuse odata cu cresterea valorilor colectate de la consumatori la 

inceputul perioadei analizate - (avand in vedere faptul ca in primii ani coeficientul ratei de 

actualizare este mai mare). 

Realizand valori mai mari (sume colectate de la consumatori) la inceputul perioadei 

analizate s-ar diminua pierderile acumulate din aceasta perioada. 

DETERMINAREA FLUXULUI DE NUMERAR 

IN ANALIZA FINANCIARA (CASH-FLOW 

Nr. 

crt. 

Anul Investitia 

planificata 

Cheltuieli 

colectate de 

la 

consumatori 

Flux de 

numerar 

cash-flow 

1. I. 1.533.318 76.285,44 - 1.457.032 

2. II. - 76.285,44 -1.380.747 

3. III. - 76.285,44 -1.304.461 

4. IV. - 76.285,44 -1.228.176 

5. V. - 76.285,44 -1.151.890 

6. VI. - 76.285,44 -1.075.605 

7. VII. - 76.285,44 - 999.319,9 

8. VIII. - 76.285,44 - 923.034,4 

9. IX. - 76.285,44 - 846.749,1 

41


10. X. - 76.285,44 -770.463,6 

11. XI. - 76.285,44 -694.178,1 

12. XII. - 76.285,44 -617.892,7 

13. XIII. - 76.285,44 -541.607,2 

14. XIV. - 76.285,44 -465.321,8 

15. XV. - 76.285,44 -384.036,4 

16. XVI. - 76.285,44 -312.750,9 

17. XVII. - 76.285,44 -236.465,5 

18. XVIII. - 76.285,44 -160.180,1 

19. XIX. - 76.285,44 - 83.894,64 

20. XX. - 76.285,44 - 7.609,20 

21. XXI. - 76.285,44 + 68.676,24 

TOTAL 

I - XXI 

1.533.318 1.601.994,2 

COMPARAREA COSTURILOR SI VENITURILOR ACTUALIZATE 

imin = 1%, imax = 5% 

42

Anul Cheltuieli totale ptr. investitieie si 

capital de 


Factorul de actualizare Valoarea actualizata a costurilor 

43 

(investitiei) 

Venituri totale Valoarea actualizata a veniturilor 

productie i min = 1% i max = 5% i min = 1% i max = 5% i min = 1% i max = 5% 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 

I. 1.533.318 0.990 0.952 76.285,44 75.522,6 72.623,7 

II. 0.980 0.907 76.285,44 74.759,7 69.190,9 

III. 0.971 0.864 76.285,44 74.073,2 65.910,6 

IV. 0.961 0.823 76.285,44 73.310,3 62.782,9 

V. 0.951 0.784 76.285,44 72.547,5 59.807,8 

VI. 0.942 0.746 76.285,44 71.860,9 56.908,9 

VII. 0.933 0.711 76.285,44 71.174,3 54.238,9 

VIII. 0.923 0.677 76.285,44 70.411,5 51.645,2 

IX. 0.914 0.645 76.285,44 69.724,8 49.204,1 

X. 0.905 0.614 76.285,44 69.038,3 46.839,3 

XI. 0.896 0.585 76.285,44 68.351,1 44.626,9 

XII. 0.887 0.557 76.285,44 67.665,2 42.490,9 

XIII. 0.879 0.530 76.285,44 67.054,5 40.431,2 

0 1 2 3 4 5 6 7 8 

XIV. 0.870 0.505 76.285,44 66.368,3 38.524,1 

XV. 0.861 0.481 76.285,44 65.681,7 36.693,3 

XVI. 0.853 0.458 76.285,44 65.071,5 34.938,7 

XVII. 0.844 0.436 76.285,44 64.384,9 33.260,5 

XVIII. 0.836 0.416 76.285,44 63.774,6 31.734,7 

XIX. 0.828 0.396 76.285,44 63.164,3 30.209,0 

XX. 0.820 0.377 1.257.320,76 578.060,88 76.285,44 62.554,1 28.759,6 

Total 1.533.318 1.257.320,76 578.060,88 1.376.494 950.821,2


Raportul venituri actualizate, costuri actualizate R(1) = 1,094 iar R(5) = 1,644 

RIR = 1,04% 

Raportul cost / beneficiu = 1.533.318 lei : 76.285,44lei/ani x 20 ani = 1,0049 

8.2 Durabilitate instituţională (descrieţi cum vor asigura structurile actualului 

subproiect continuarea activităţilor la sfârşitul perioadei de implementare); 

In comunitatile componente ale orasului Tautii Magheraus, cetatenii sau organizat in orgnaizatii 

debaza ale comunitatii pe baza intereselor, nevoilor comune (grupuri de sprijin comunitar), iar in 

cele monoindustriale miniere sau constituit si sub forma ONG ca reactie la lipsa de 

reprezentativitate a acestora in procesele de decizie locala si judeteana. CSDE creat in cadrul 

orasului Tautii Magheraus este in acest moment singura structura care reprezinta atat 

reprezentantii politici ai comunitatii (consilierii locali) dar si reprezentanti ai diverselor grupuri 

sociale sau comunitati. Aplicarea sub_proiectului de infrastructura municipala este privita ca o 

oportunitate de dezvoltare a competentelor acestor structuri. 

Analiza cresterii capacitatii CDSE va constitui o importanta parte componenta a procesului de 

evaluare interna a sub_proiectului. Daca evolutia acestei capacitati va fi cea asteptata de membrii 

CDSE, dorim sa transformam aceasta structura comunitara intr-o structura juridica de 

implementare a proiectelor cuprinse in Planul de Actiuni aferent Strategiei de Dezvoltare Locala. 

Pentru a asigura participarea cetatenilor in structurile de conducere ale CDSE, cresterea 

oportunitatilor de accesare si administrare de noi fonduri, precum si orientarea CDSE inspre 

obtinerea de beneficii comunitare, una dintre intentiile membrilor CDSE este transformarea 

acestei structuri in organizatie non profit (Asociatie sau Fundatie). Aceasta decizie va fi luata in 

conformitate cu Regulamentul de Organizare si Functionare al CDSE, pe parcursul sau la finalul 

aplicarii sub_proiectului de infrastructura municipala. 

8.3 Cat timp şi sub ce forme se apreciază ca obiectul de infrastructura realizat 

va rămâne în proprietate locala; 

Se prognozeaza ca sistemul de canalizare intrat in proprietatea publica locala, isi va pastra pe 

toata perioada sa de viata (50 de ani) structura proprietatii. 

8.4 Durabilitatea la nivel de politica de dezvoltare locala. (Care va fi impactul 

structural al subproiectului asupra structurilor administrative locale?) 

Impactul structural al sub_proiectului asupra unei structuri administrative locale sunt 

urmatoarele: 

• Deconcentrarea procesului administrativ local prin implicarea si responsabilizarea 

grupului de suport comunitar/ CDSE precum si dezvoltarea serviciilor publice in 

comunitate. 

• Cresterea capacitatii parteneriale public – private locale de implementare a Planului de 

Actiuni Local (tehnic, financiar, organizational) 

44


• Cresterea increderii (solidaritate, includere sociala locala) intre cetateni si administratia 

locala care poate sa conduca la un efect multiplicator de implicare civica individuala. 

• Aparitia oportunitatilor de diversificare si crestere a numarului proiectelor de 

dezvoltare locala prin dezvoltarea organizationala a CDSE ca personalitate juridica 

non_profit si preluarea din sarcinile si responsabilitatile de planificare a dezvoltarii 

locale si de management de proiect ale administratiei locale. 

8.5 Planul de acţiuni pe o perioada de 4 ani (din care 2 ani perioada de garanţie 

de buna execuţie) pentru asigurarea durabilităţii subproiectului (cuprinzând 

activităţi, resurse – tehnice, materiale umane şi financiare – responsabilităţi, 

termene) 

In perioada dupa executie (2ani) in vederea unei bune functionari toate interventiile 

precum si reglajele necesare a fi executate revin executantului lucrarilor de investite. 

Beneficiarul prin reprezentantii lui vor participa pentru a constata remedierile si buna functionare 

a retelei si a statiei de epurare. 

Dupa perioada de 2 ani obiectivul intra in inventarul beneficiarului cu toate 

responsabilitatile ce recurg din aceasta situatie. Resursele financiare necesare desfasurarii in 

bune conditiuni a activitatii vor fi asigurate conform punctului 8.1. din costuri achitate de catre 

furnizorul apei uzate. 

45


CAPITOLUL 9 REZULTATE ASTEPTATE 

9.1 Impactul estimat asupra beneficiarilor 

a. informaţii despre modul în care rezultatele subproiectului vor îmbunătăţi: 

i. statutul beneficiarilor (dezvoltarea forţei de munca, înfiinţarea de activităţi 

economice, implicarea comunităţii în activitatea economică, abilitaţi în 

folosirea bugetului local, responsabilizarea comunităţii în exploatarea, 

întreţinerea, repararea şi modernizarea obiectelor de infrastructura 

rezultate); 

Proiectul creaza inca din faza de implementare noi locuri de munca in comunitate, pentru 

persoanele angajate de firma castigatoare a contractului de executie. Un factor favorizant il poate 

reprezenta o clauza specific sociala in contractul de executie a proiectului, prin care contractorul 

se obliga sa anagajeze cu prioritate localnici pentru executia lucrarii. 

Orasul Tautii Maghearus si-a definit prin strateg ie zonele de dezvoltare. Comunitatea miniera 

Nistru sen afla in zona de dezvoltare „verde” caracterizata printr-un potential natural ridicat si o 

atentie deosebita acordata politicilor de mediu care vor sta la baza eco_devoltarii sale. Pentru 

atingerea acestui obiectiv este necesara cresterea atractivitatii investitionale in sectoarele 

„verzi”_eco economice sustinute de o retea de utilitati publice moderne care sa sustina procesul 

de regenerare durabila a localitatii. Turismul, activitatile si serviciile complementare dezvoltarii 

turistice (alimentatie, reparatii, mestesuguri - artizanat, servicii culturale, de sanatate, sport si 

eco_agrement, etc) vor fi favorizate, de asemenea, de existenta acestei infrastructuri de utilitati 

publice. Aceste activitati permanente sau sezoniere pot sa aduca venituri importante atat la nivel 

corporatist cat si la nivel familial sau individual. 

Un alt rezultat asteptat al imbunantirii infrastructurii publice locale este cresterea atractivitatii 

imobiliare in zona. Transportul auto de calatori si calea de acces auto, distanta relativ redusa de 

municipiul resedinta de judet (22 km vest de Baia Mare), facilitand transformarea zonei intr-un 

cartier „dormitor” 

Administratia publica a orasului Tautii Maghearus doreste sa utilizeze oportunitatea creata de 

sub_proiect de a implica, responsabiliza alte persoane din comunitate in elaborarea si 

administrarea unui buget de proiect din care face parte si o componenta a resurselor financiare 

locale. Subproiectul de reabilitare a sistemului de canalizare impreuna cu investitia precedenta de 

reabilitare a sistemului de alimentare cu apa, completeaza in Nistru proiectul prioritar de 

management integrat al apei si asigura o sursa de venituri pentru autoritatea locala prin 

administrarea acestui sistem: direct de la beneficiari fizici si juridici, si indirect prin creasterea 

atractivitatii investitionale economice si imobiliare. 

Unul dintre cei mai importanti beneficiariai sub_proiectului in Nistru este Centrul de Afaceri 

creat in cadrul primului proiect minier finantat de Guvernul Romaniei si Banca Mondiala prin 

MEF / ANDZM. 

Co_participarea cetatenilor la finantarea, implementarea si monitorizarea post implementare a 

sub_proiectului va crea sentimentul de proprietate asupra investitiei, consolidand o relatie de 

solidaritate si responsabilizare a acestora asupra modului in care investitia va fi administrata, 

intretinutra si/ sau reparata ulteriror receptiei finale. 

ii. situaţia grupurilor ţintă; 

46


Grupul tinta principal – populatia comunitatii miniere isi va imbunatatii standardul de viata, iar 

valoarea locuintelor lor va crestem creand premisele unui acces mai facil la credite utilizate in 

imbunatatirea conditiilor de trai, educatia copiilor sau cu suportul Centrului de Afaceri si a 

componentelor economice ale proiectului minier sa initieze mica economie sociala locala. 

Administratia locala isi va mari credibilitatea in comunitate prin efectele eforturilor sustinute din 

ultimii ani de a trece peste o perioada dificila din viata orasului. Rezultatele sub_proiectului pot 

sa aduca noi dovezi asupra capacitatii de dezvoltare locala sustinuta de autoritatea locala in cea 

mai afectata localitate componenta a orasului Tautii Magheraus, de restructurarea industriala a 

sectorului minier. 

Partenerii locali ai dezvoltarii: agenti economici, societate civila, cetateni – vor putea sa continue 

colaborarea parteneriala concentrata in aceasta localitate pentru dezvoltarea primului pilot de 

eco_regenerare a unei comunitati miniere din Romania, pe baza aplicarii altor proiecte din cadrul 

Planului Local de Actiuni. 

iii. capacitatea tehnică şi managerială a solicitanţilor: 

Aceasta capacitate a solicitantilor va fi in mod cert imbunantatita si in special, diseminata in 

comunitate. Desi initiata in cadrul proiectelor FRDS sau prin Schema de Dezvoltare Sociala 

finantata de DfID, capacitatea tehnica si manageriala locala va fi temeinic testat de cel mai mare 

proiect local de investitii. Un transfer de cunostiinte si abilitati se va transfera de la consultanti, 

contractor, facilitator catre grupurile de lucru, CCUEL si CDSEC locale. Aceste cunostiinte vor 

fi utilizate in proiectele structurale pregatite in cadrul Sistemului Urban Baia Mare. 

b. informaţii cu privire la: 

i. funcţionarea structurilor create pentru implementarea subproiectului (CDSEC şi 

CCUEL, şi adunarea cetăţeneasca) după finalizarea subproiectului; 

Cum am prezentat si in capitolele precedente, la nivelul orasului Tautii Magheraus si in special la 

nivelul comunitatii Nistru, cetatenii s-au organizat in grupuri de initiativa (EcoNistru) care sustin 

o dezvoltare specifica locala bazata pe valorificarea potentialului natural, uman si social local. 

Consideram ca daca structurile create prin componenta Cresterii Capacitatii Comunitatilor isi vor 

demonstra eficienta, structurile si procedurile de decizie si actiune se vor perpetua chiar daca nu 

sub aceasta denumire. 

ii. rolul CDSEC după finalizarea subproiectului; 

Rolul CDSEC incepe cu adevarat dupa finalizarea proiectului, fiind in acest moment singura 

structura comunitara capabila prin reprezentativitatea multicriteriala, sa reprezinte sustinerea si 

implicarea comunitara in aplicarea Planurilor de Actiuni ale orasului Tautii Magheraus. 

Ignorarea acestei oportunitati este in mod cert diminuata in conditiile in care integrarea orasului 

Tautii Magheraus in Asociatia de localitati „Sistemul Urban Baia Mare” sau posibila viitoare 

administrare locala a Centrului de Afaceri Nistru pun in evidenta avantajele crearii unor structuri 

reprezentative comunitare dedicate dezvoltarii locale. Cea mai fireasca continuare a procesului 

de structurare comunitara este legalizarea CDSEC ca persoana juridica, a carui carcater 

(non)profit va depinde doar de orientarea prioritara economica, sociala sau de mediu. In 

conditiile in care autoritatea locala si-a infiintat o societate comerciala pentru valorificarea 

oportunitatilor de poate fi creere de noi venituri locale, CDSEC poate fi transformat intr-un ONG 

dedicat dezvoltarii integrate, durabile locale. 

iii. continuarea/ extinderea investiţiei realizate prin subproiect; 

47


La nivelul localitatii Nistru, investitia poate fi extinsa inspre zona 9 Mai dar in primul rand acest 

sub_proiect lanseaza aplicarea componentei de canalizare – epurare ape uzate din cadrul 

proiectului prioritar local „Managementul Integrat al Apei in zona vestica a Sistemului Urban 

Baia Mare” in toate localitatile apartinatoare orasului Tautii Magheraus. 

iv. impactul asupra accesului la pieţe, calităţii drumurilor realizate, calităţii 

serviciilor de utilitate publica, învăţământ, şi sănătate după caz. 

Proiectul nu-si propune facilitarea accesuluila pietele din localitatile mai mari apropiate ci 

crearea unei piete specifice in cadrul comunitatii Nistru – o piatra a produselor ori „verzi” 

naturale, ori „eco” caraterizate de palicarea celor mai inalte standarde de calitate de mediu si a 

unor sisteme de management de mediu. Aceasta este ideea agreat de comunitate si transpusa in 

Planul Local de Actiuni. 

c. impactul economic estimat al subproiectului 

Reteaua de canalizare este una dintre utilitatile publice esentiale in promovarea investitionala a 

comunitatii Nistru, alaturi de alimentarea cu apa, energie, acces auto si in viitor reteaua de 

alimentare cu gaz metan. Avand si un centru de dezvoltare (Centrul de Afaceri), se creaza astfel 

premisele reale pentru planurile de viitor ale comunitatii de promovare a primului model national 

de eco_regenerare, promovand o economie “verde” sustinuta de potentialul natural si de un 

patrimoniu industrial care poate fi valorificat turistic direct sau prin serviciile pe care turismul le 

dezvolta. Coroborand dezvoltarea retelelor de utilitati publice in comunitate cu relativa apropiere 

de oras si cadrul natural deosebit, exista sanse mari ca structura sociala locala sa ase schimbe 

prin o afluenta de noi investitori imobiliari, cum s-a intamplat si in cazul celorlalte localitati 

apartinatoare orasului Tautii Magheraus. 

48


CAPITOLUL 10 PARTENERI AI SOLICITANTULUI 

Parteneri eligibili ai solicitantului pot fi persoane juridice legal constituite interesate şi 

persoane fizice beneficiari ai subproiectului care sunt de acord să contribuie financiar la 

realizarea subproiectului. 

10.1 Descrierea partenerilor 

(Aceasta secţiune trebuie completata pentru fiecare organizaţie/ partener.) 

Specificaţie 

Denumirea legală completa (numele 

organizaţiei) 

Populaţia reprezentată 

Adresa oficială 

Persoana de contact 

Telefon 

Fax 

Adresa e-mail 

Număr de angajaţi (permanenţi şi 

temporar) 

Alte resurse relevante 

Istoricul cooperării cu Solicitantul 

Rolul şi implicarea în pregătirea 

subproiectului propus 

Rolul şi implicarea în implementarea 


Experienţa în subproiecte similare, în 

legătură cu rolul în implementarea 


Actul prin care reprezentanţii legali ai 

părţilor aproba parteneriatul 

Organizaţie/ 

Partener 1 

49 

Organizaţie/ 

Partener 2 

Organizaţie/ 

Partener 3 

Important: La acest capitol se va ataşa şi acordurile de parteneriat, legalizate notarial


10.2 Acordul de parteneriat (Numai pentru cazul existentei unuia sau mai multe parteneriate) 

Acord de parteneriat intre: 

Solicitantul subproiectului (titlul subproiectului) reprezentat de 

…………………………………… în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 

…………………………… şi Organizaţia …………………. (titlul legal al organizaţiei şi forma 

juridica) reprezentata de ……………………………………… în baza ……….. (documentul de 

împuternicire a persoanei) am încheiat prezentul acord de parteneriat având la baza următoarele 

principii de buna practica: 

1. toţi partenerii trebuie să ia cunoştinţa de subproiect şi să-şi asume rolul care le revine în 

promovarea şi implementarea acestuia printr-o declaraţie de parteneriat care va fi ataşata 

la prezentul capitol (declaraţie - am citit şi sunt de acord cu conţinutul subproiectului/ 

completările şi modificările aduse acestuia în vederea transmiterii către ANDZM. Ne obligam să 

acţionam în conformitate cu acordul de parteneriat. Semnează reprezentantul desemnat, şi 

numărul documentului de împuternicire din data, data înregistrării la APL a declaraţiei) 

2. partenerii se vor consulta şi informa reciproc despre evoluţia subproiectului; 

3. completările şi modificările majore apărute pe parcursul implementării proiectului trebuie 

aprobate de parteneri înaintea transmiterii lor către ANDZM pentru care aceştia vor da o 

declaraţie conform punctului 1. 

Părţile se angajează să 

(Se înscriu obligaţiile şi drepturile pe care şi le asuma părţile) 

Acordul de parteneriat este valabil pe toata durata executării subproiectului şi poate fi prelungit 

prin voinţa părţilor prin acte adiţionale. 

Acordul de parteneriat încetează prin voinţa părţilor sau poate fir denunţata unilateral atunci când 

una dintre părţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile dacă prin aceasta nu se creează prejudicii 

partenerului. 

Rezolvarea neînţelegerilor ce pot decurg di prezentul acord se vor rezolva pe cale amiabila în 

termen de 30 zile calendaristice de la notificare sau în instanţa competenta din 

……………………. dacă s-au epuizat căile amiabile. 

Prezentul acord de parteneriat a fost încheiat în 2 exemplare, ambele având valoare de original 

constituind împreuna un singur act juridic. 

Reprezentant al APL REPREZENTANT … 

50

10.3 Acordul beneficiarilor 


Subsemnatul …………………………………………………….(nume, prenume, CNP) legitimat 

cu actul de identitate ….. seria …. Nr. ……………., având în familie ……… persoane şi un 

venit net lunar de …....... RON pe familie sunt de acord să plătesc contribuţie de …........... RON 

pentru realizarea subproiectului „Retea de canalizare si statie de epurare in comunitatea 

miniera Nistru - apartinand orasului Tautii Magheraus” până la data de …………. in …… 

rate. 

Beneficiar Data 

(Acordurile se vor înscrie intr-o lista recapitulativa cu următorul conţinut:) 

Nr. 

crt. 

Lista locuitorilor care au semnat acordule de contribuţie voluntara pentru realizare 

subproiectului „Retea de canalizare si statie de epurare in comunitatea miniera Nistru 

- apartinand orasului Tautii Magheraus” 

Nr. de înregistrare 

a acordului în 

registrul primăriei 

Nume şi prenume Contribuţie 

(RON) 

1. BONTI IOSEF 1000 

2. SOMCUTEAN 

IOAN 

51 

300 

3. IGNE LIVIU 300 

4 DRAGOS 

MARIANA 

5 FARCAS 

VANDANA 

300 

300 

6 SASARAN MARIA 250 

7 ZAHARIE VASILE 250 

8 MANZILAC 

ALEXA 

250 

9 FARCAS MARIUS 200 

10 DEMKO ANA 200 

11 POP GHEORGHE 200 

12 SEBESTYEN GABI 200 

13 POMIAN EDUARD 200 

14 MIRAVITZCHI 

FELICIA 

200 

Telefon Obs.


LEONTINA 

15 NEMETH IOSIF 200 

16 MATE ANDREI 200 

17 LACATOS 

GHEORGHE 

18 HOTEA 

ALEXANDRU 

52 

200 

200 

19 DARABAN PETRU 200 

20 BOROS RODICA 200 

21 MARIAN OVIDIU 

DANUT 

22 MURESAN 

FLORIN 

CONSTANTIN 

200 

200 

23 HULEA IOAN 200 

24 HOBAN 

ALEXANDRU 

VIOREL 

25 RACZ GEZA 

IANOS 

200 

200 

26 DUNCA VASILE 200 

27 GYORGY 

ALEXANDRU 

28 GHISA 

ECATERINA 

200 

200 

29 PASCA VIOREL 200 

30 TOTH MIHAI 200 

31 SASARAN 

VIORICA 

32 SZILAGY 

GABRIELA 

33 SASARAN 

GEORGETA 

300 

200 

200 

34 SINK IOAN 200 

35 POPA MARIOARA 200 

36 GHISA 

ALEXANDRU 

200 

37 REPKA IOSIF 200

38 COSMA ANA 

MARGARETA 

39 GHERMAN 

LOREDANA 


53 

200 

200 

40 REZMIVES LIVIU 200 

41 FARCAS 

VALENTIN 

42 DERTA 

NASTASIA 

200 

200 

43 VIMAN VASILE 200 

44 ANGI ELISABETA 200 

45 BORDAS 

GHEORGHE 

46 ONANYIA 

AUGUSTIN 

200 

200 

47 POP IOAN VASILE 200 

48 COSTIN VALERIA 200 

49 VITAN CIPRIAN 200 

50 TOTH VASILE 200 

51 PRODAN IOAN 200 

52 PETRISOR MARIA 200 

53 PETRULE 

CLAUDIU 

200 

54 FUX SURA 150 

55 PAPELAS ZOLT 150 

56 POCOL VASILE 150 

57 RISZT LUDOVIC 150 

58 ROSTAS 

CLAUDIA 

150 

59 PETROVAN DINU 150 

60 33 ONT CATALIN 150 

61 36 LUPUTAN AUREL 150 

62 38 CERVINSCHE 

IOAN 

63 40 CRISTEA DANIEL 

IOAN 

150 

150

64 43 ANDREICA 

CRISTINEL 

CORNEL 


65 IVASCU REMUS 

IOSIF 

66 KOVACS 

ADRIANA 

54 

150 

150 

150 

67 47 MICLE ONICA 150 

68 49 LUPAS VALER 150 

69 52 BOGANCIK EVA 150 

70 54 IVASIUC ILEANA 150 

71 55 BUSEGAN 

VASILE 

150 

72 58 DAN IOAN RADU 150 

73 61 DOMIN AMALIA 150 

74 63 BALE ROZALIA 

BERTA 

75 65 GOJE DANIEL 

TIBERIU 

76 67 HOTEA 

ADAUBERT 

150 

150 

150 

77 70 IVASIUC STEFAN 150 

78 72 PALENCSAR 

TIBERIU 

150 

79 75 LAZAR GHEORGE 150 

80 77 SILAGHI VASILE 150 

81 79 NALH AUGUSTIN 150 

82 82 IMRE ADRIAN 150 

83 85 MURESAN ELENA 

ELISABETA 

150 

84 87 GURCA ROBERT 150 

85 89 BANCIU MARIA 150 

86 91 PORTEKA 

VERONICA 

150 

87 94 BABICIU PETRE 150 

88 96 CUC ANA 150

89 98 SABAU POPA 

GAVRIL 


55 

150 

90 RUS MARIAN 150 

91 SABAU POPAN 

ANGELA 

92 BONDOR 

DANIELA 

93 MIHOLCA 

NICOLAE 

ADRIAN 

94 MAGYARI 

STEFAN 

95 BONCZIDAI 

ATTILA 

150 

150 

150 

150 

150 

96 LEP ANA-MARIA 150 

97 PINTEA LIVIA 150 

98 POMIAN IOSIF 150 

99 SINDRESTEAN 

MIHAI 

100 SASARAN 

RODICA 

150 

150 

101 BUDAI MARIA 150 

102 VAKON MIHAI 

LUDOVIC 

103 GHISA SIGFRIED- 

GHEORGHE 

150 

150 

104 SEBESTEIN OLGA 150 

105 AMURARSTEI 

ROMEO 

150 

106 CHIS IREN 150 

107 35 PUSCAS TRAIAN 150 

108 37 PETRUTZ STELLA 150 

109 39 BIG MARIANA 150 

110 41 GODJA ELENA 150 

110 42 KOSA 

ECATERINA 

150 

112 44 PAMFILE 150


STELIAN 

113 46 DEMKO MARIA 150 

114 48 ROMAN FLORIN 150 

115 50 PRODAN DOINA 

FLORICA 

56 

150 

116 51 POP VALER 150 

117 53 POP VASILE 150 

118 56 GHISA 

GHEORGHE 

119 57 MURESAN 

MARIA 

120 59 MAGYAR 

ESTERA 

150 

150 

150 

121 60 RISZT DANUT 150 

122 62 VIMAN DANIEL 150 

123 64 BRATA 

GHEORGHE 

150 

124 66 SZABO MARIA 150 

125 PRODAN MARIA 150 

126 69 PETRULE 

ZAHARIA 

150 

127 71 DAN IZABELA 150 

128 73 DOSTAL 

MARGARETA 

129 74 DUDAS 

ELISABETA 

130 76 DRAGOS 

ANGELA 

131 78 HOCMAN 

ALEXANDRU 

132 80 LACATUS 

ALEXANDRU 

133 81 LAPOSI 

ECATERINA 

150 

150 

150 

150 

150 

150 

134 83 MACOVEI IOAN 150 

135 84 MAGYAR IOAN 150 

136 86 NAGY FRANCISC 150

137 POLGAR 

FLORICA 


57 

100 

138 90 PETER IOSIF 100 

139 92 MAROSAN IANOS 100 

140 93 BARA AUREL 

DORU 

141 95 ISAI MARIA 

MARGARETA 

100 

100 

142 NAGY IULIANA 100 

143 99 MOIS MARIAN 

EMIL 

100 

144 BOTIS MARIA 100 

145 CIGAN EMMA 100 

146 ALBERT IOAN 

GRIGORE 

147 KAMENICZKI 

ALEXANDRU 

100 

100 

148 MOCI ELISABETA 100 

149 DAN 

FLORENTINA 

100 

150 DORCA DANUT 100 

151 FUX FERDINAND 100 

152 SASARAN 

GEORGETA 

153 HERA AURICA 

ANGELA 

154 130 BRANIC 

GAVRILA 

100 

100 

100 

155 128 POP ALEXANDRU 100 

156 132 TOCACIU 

DUMITRU 

157 134 POPAN SABAU 

CONSTANTIN 

158 136 FIRANDOS 

AUREL 

159 137 CAPRARIU 

AUREL 

100 

100 

100 

100


160 140 LUPUT EMILIA 100 

161 142 HORNYAK ANA 100 

162 143 CANALOS 

STEFAN 

163 145 VITAN 

ANAMARIA 

58 

100 

100 

164 147 PRODAN OVIDIU 100 

165 149 DERTA MARIA 100 

167 151 VITAN CLAUDIA 100 

168 153 POLGAR ILDIKO 100 

169 ROGOZ IULIANA 100 

170 IUGAN EMILIAN 100 

171 148 KOVALIC EMESE 

LENKE 

100 

172 150 MURESAN PETRU 100 

173 152 PAPELAS 

ALEXANDRU 

100 

174 155 FURDEA ADRIAN 100 

175 156 FRANDOS 

VASILE 

176 157 KOVALIC 

ZOLTAN ERNEST 

100 

100 

177 159 DARLE LUCIAN 100 

178 SINDRESTEAN 

LAURA 

179 158 TOCACIU 

CRISTINA 

100 

100 

180 160 POP VASILE 100 

181 CICIOC DANIELA 300 

182 DENKU NICOLAE 100 

183 POP ANGELA 100 

184 DREHUTA STELA 

RODICA 

100 

185 TOCACIU ANA 100 

186 OSAN GHEORGE 100 

187 PETRUCZ EVA 100


188 175 APATI DUMITRU 100 

189 177 BLEDE 

KRISZTINA 

59 

100 

190 179 COMAN IOAN 100 

191 181 FEDOR AURELIA 100 

192 182 HORINKAR ELEK 100 

193 KUKIC CORINA 100 

194 LINGURAR 

ALEXANDRU 

100 

195 METS IOSIF 50 

196 OASAN PARASCA 50 

197 PETRULE 

ROZALIA 

198 TOTH STEFAN 50 

199 VITAN ELENA 50 

200 ROMANIUC 

ILEANA 

201 BIRTALAN 

PIROSKA 

202 PRODAN 

ROZALIE 

203 VOICU IOANA 50 

204 OENIER MARIA 50 

205 34 PETROVAN DINU 150 

206 68 PRODAN MARIA 150 

TOTAL 30.000 

50 

50 

50 

50


CAPITOLUL 11 MATRICE CADRUL LOGIC PENTRU MONITORIZAREA SUBPROIECTULUI 

Specificaţie Logica intervenţiei Indicatori de realizare verificabili 

în mod obiectiv 

Obiective 

generale 

Obiectivul 

subproiectului 

Care este obiectivul 

general la care va contribui 

subproiectul? 

creşterea capacităţii 

Comunităţii în rezolvarea 

participativă a celor mai 

stringente necesitaţi 

identificate ca prioritati 

urmare a 

elaborării/actualizării 

planului de dezvoltare 

strategica a comunităţii si 

promovarea bunelor 

practici de mobilizare a 

comunităţii în reabilitarea 

infrastructurii precum şi 

angajarea responsabilităţii 

acesteia în asigurarea 

durabilităţii obiectelor de 

infrastructura reabilitate. 

Care sunt obiectivele 

specifice pe care 

intenţionează să le atingă 

subproiectul? 

cresterea calitătii 

serviciilor de deservire a 

populatiei prin asigurarea 

Care sunt indicatorii cheie pentru 

obiectivul general? 

Nr de intruniri cetatenesti 

Care sunt indicatorii cantitativi şi / 

sau calitativi care arata dacă şi in 

ce măsura obiectivele specifice ale 

subproiectului au fost atinse? 

3445 m retele canalizare cu 

diametru de D 250mm 

60 

Surse şi mijloace de 

verificare 

Care sunt sursele de 

informare pentru aceşti 

indicatori 

CIC ( Centru de 

informare a 

cetateanulu din 

primariei) 


informare care exista 

sau care pot fi 

colectate? Care sunt 

metodele necesare 

pentru a obţine aceste 

informaţii? 

ipoteze 

Care sunt factorii si condiţiile, in 

afara controlului direct al 

subproiectului (externi), necesari 

pentru atingerea acestor 

obiective: 

Ce riscuri trebuie luate in 

considerare?

Rezultate 

aşteptate 

locuitorilor cu retele de 

canalizare si epurarea 

apelor menajere in 

localitatea miniera Nistru 

apartinatoarea orasului 

Tautii Magheraus 

Care sunt rezultatele 

concrete prin care se 

urmăreşte atingerea 

obiectivelor specifice? 

3445 m retele canalizare in 

loc miniera Nistru 

Realizarea unei statii de 

epurare a apelor uzate 

menajere 

Care sunt efectele si 

beneficiile preconizate ale 

subproiectului? 

noi locuri de munca in 

comunitate 

eco_dezvoltare turistica 

imbunantirii infrastructurii 

publice locale 

Ce îmbunătăţiri vor fi 

determinate de subproiect 

în comunitate? 

cresterea atractivitatii 

imobiliare in zona. 


7040 m3 apa epurata/luna Din SF 

Din receptia lucrarilor 

Verificari pe teren 

Care sunt indicatorii prin care se 

măsoară dacă si in ce măsura 

subproiectul realizează rezultatele si 

efectele aşteptate? 

3445 m retele canalizare cu 

diametru de D 250mm 

7040 m3 apa epurata/luna 

20 locuri munca in timpul executiei 

3-6 locuri in timpul exploatarii 

retelelor 

Nr de pensiuni 

Nr de tranzactii imobiliare; 

procentul de crestere a bugetului 

local din taxe si impozite pe cladiri 

si terenuri 

61 


informare pentru aceşti 

indicatori? 

Din SF 

Din receptia lucrarilor 

Verificari pe teren 

Evidenta AJOFM, 

Departamantul de 

Resurse Umane din 

Primarie 

Biroul economic din 

cadrul Primariei 

orasului Tautii 

Magheraus 

Calamitati naturale, 

Calamitati antropice, 

Modificarea cadrului legislativ 

Instabilitate economica 

Care sunt factorii externi si ce 

condiţii trebuie îndeplinite 

pentru a obţine rezultatele 

aşteptate conform graficului? 

Inexistenta calamitatilor 

naturale, 


antropice, 

Stabilitatea cadrului legislativ 

Stabilitate economica

Activităţi Care sunt activităţile cheie 

de realizat şi in ce 

succesiune pentru a 

produce rezultatele vizate? 

Elaborare PT+CS+DE, obţinere 

AC, inclusiv selectie proiectant 

Achiziţii servicii de dirigenţie 

Selecţie firma de dirigenţie 

Semnarea contractului cu firma 

de dirigenţie 

Achiziţia lucrărilor de execuţie 

Selecţie firma de construcţii 

Semnarea contractului cu firma 

de construcţii 

Execuţia lucrărilor 

A. Lucrări pentru realizarea 

retelei de canalizare 

B Lucrări pentru statia de 

epurare 

C. Lucrări pentru remedierea 

soselei unde a fost afectata 

Probe tehnologice 

Recepţie la terminarea lucrărilor 

Monitorizare 


Care sunt mijloacele necesare 

pentru implementarea acestor 

activităţi (ex. personal, echipament, 

instruire, studii, bunuri, facilitate 

operaţionale etc.?) 

Personal calificat corespunzator 

activitatilor pe care le vor 

desfasura. 

62 


informare privind 

progresul 


Rapoarte de evaluare si 

monitorizare din timpul 

executiei si finale. 

Pentru fiecare subproiect din căsuţele din matrice se vor înscrie informaţiile solicitate care fac obiectul monitorizării 

Ce pre-condiţii sunt necesare 

înainte de începerea 


Care sunt condiţiile care trebuie 

să existe, in afara controlului 

direct al subproiectului, pentru a 

fi posibila implementarea 

activităţilor planificate? 


naturale, 


antropice, 

Stabilitatea cadrului legislativ 

Stabilitate economica


CAPITOLUL 12 DECLARATII ALE SOLICITANTULUI 

12.1 Declaraţia de angajament a solicitantului 

a. se ataşează declaraţia de angajament în forma: 

Subsemnatul ANTON ARDELEAN(numele şi prenumele persoanei desemnate) 

împuternicit prin incheierea nr 3613 a Judecatoriei Baiamare, Dosar nr. 4969/2004 

(document de împuternicire), reprezentant legal al Primariei Tautii Magheraus care 

intenţionează să solicite un grant pentru finanţarea subproiectului „Retea de canalizare si 

statie de epurare in comunitatea miniera Nistru - apartinand orasului Tautii 

Magheraus” (titlul subproiectului) în cadrul programului de infrastructura finanţat din 

subcomponenta de infrastructura municipala a subproiectului :Închiderea Minelor Refacerea 

Mediului şi Regenerare Socio economică” finanţat prin acordul de împrumut dintre România 

şi BIRD, 4759 – RO declar următoarele. 

ii. PRIMARIA ORASULUI TAUTII MAGHERAUS este proprietarul de drept al 

facilitaţilor existente şi al terenului aferent subproiectului propus; 

iii. PRIMARIA ORASULUI TAUTII MAGHERAUS va asigura ca întregul teren 

necesar pentru construcţia, exploatarea şi întreţinerea subproiectului „Retea de 

canalizare si statie de epurare in comunitatea miniera Nistru - apartinand 

orasului Tautii Magheraus” va fi expropriat sau va fi făcut disponibil liber de 

sarcini în timp util; 

iv. PRIMARIA ORASULUI TAUTII MAGHERAUS se angajează ca va furniza, în 

numerar, contribuţia locala ce îi revine din „costurile eligibile” şi va finanţa toate 

costurile neeligibile, toate depăşirile valorii contractului de construcţie şi toate 

costurile asociate cu pregătirea subproiectului şi elaborarea aplicaţiei; 

v. PRIMARIA ORASULUI TAUTII MAGHERAUS va menţine proprietatea 

facilitaţilor construite prin subproiect, pe o perioada de cel puţin 5 (cinci) ani după 

finalizarea/darea în exploatare a acesteia şi-i va asigura exploatarea şi întreţinerea în 

aceasta perioada. 

Numele semnatarului ANTON ARDELEAN 

Funcţia PRIMAR 

Semnătura 

64

12.2 


65


Declaraţia de certificare a solicitantului 

Subsemnatul, în calitate de reprezentant legal al organizaţiei solicitante pentru prezentul 

subproiect, certific următoarele: 

i. informaţiile furnizate în aceasta aplicaţie sunt corecte; şi 

ii. solicitantul şi partenerii acesteia (daca este cazul) sunt eligibili conform cu capitolul 2 

subcapitolul 2.1 din manual 

Nume şi prenume, act de identitate, CNP: ARDELEAN ANTON,CI,SERIA MM NR 

141808,CNP 1560604240012 

Funcţia: PRIMAR 

Semnătura: 

Data şi locul: TAUTII MAGHERAUS-14.08.2007 

66

12.3 Anexe ale subproiectului 


Anexa A Studiul de fezabilitate elaborat în conformitate cu cerinţele legislaţiei romaneşti 

incluzând devizul general al investiţiei calculat în US$ împreuna cu valoare ratei 

de schimb ROL/US$ folosită în calcularea devizului estimativ de lucrări. (Studiul 

de fezabilitate nu trebuie să fi fost elaborat sau revizuit cu mai mult de un an 

înainte de martie 2006. Se include o copie a aprobării studiului de fezabilitate 

emisa de consiliul local/consiliul judeţean, după caz - precum şi o copie de pe 

certificatul de urbanism.) 

Anexa B raportul asupra studiului de fezabilitate întocmit de un consultant de specialitate 

independent, incluzând obiectivele lucrărilor, localizarea, descrierea cantitativa, 

estimarea costurilor, analiza financiara, analiza socio- economică şi analiza de risc 

şi sensitivitate. Acest raport va suplimenta şi va folosi, informaţiile din 

subproiect. 

Anexa C Studiul de evaluare a impactului asupra mediului întocmit în conformitate cu 

cadrul de mediu din anexa 1 ai HG 918/2002 art. 11 al. 1 

Anexa D Planul de Actiuni aferent Strategiei de EcoRegenerare a Comunitatii Nistru, detalii pe 

CD proiect 

Anexa E Sinteza plan de Actiuni aferent Strategiei de Restructurare a Sectorului Minier in jduetul 

Maramures, detaliat pe CD proiect 

Anexa F Lista proiecte prioritare Tautii Magheraus, complementare proiectelor in cadrul 

Sistemului Urban Baia Mare 

Anexa G HCL de infiintare CDSE Tautii Magheraus cu anexe regulament de functionare si 

membrii CDSE Tautii Magheraus 

Anexa H Statutul Juridic al imobilului pe care se va implementa proiectul 

67

Lista de verificare 


În atenţia solicitantului. Înainte de a trimite propunerea dumneavoastră, va rugam să 

verificaţi ca aplicaţia este completa 

Propunerea de subproiect 

? Propunerea este completă şi a fost redactată în conformitate cu formularul standard din 

anexa 4 

? Exista un original şi 3 copii ale tuturor documentelor; 

? Propunerea, toate anexele acesteia şi orice informaţie suplimentara 

? Declaraţiile solicitantului (capitolul 11) sunt semnate) 

? Anexele menţionate la subcapitolul 12.3 

68

Tauţii Magherăuş, jud. Maramureş - arddzi - Ministerul Economiei

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?