Moartea subită cardiacă - Ministerul Sănătăţii
Moartea subită cardiacă - Ministerul Sănătăţii
Moartea subită cardiacă - Ministerul Sănătăţii
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
PROTOCOL CLINIC NAŢIONAL<br />
<strong>Ministerul</strong> <strong>Sănătăţii</strong><br />
al Republicii Moldova<br />
MOARTEA SUBITĂ<br />
CARDIACĂ<br />
LA ADULT<br />
PCN-4<br />
Chişinău 2008
MINISTERUL<br />
SĂNĂTĂȚII<br />
AL REPUBLICII MOLDOVA<br />
MOARTEA SUBITĂ<br />
CARDIACĂ<br />
LA ADULT<br />
Protocol clinic național<br />
Chişinău 2008<br />
МИНИСТЕРСТВО<br />
ЗДРАВООХРАНЕНИЯ<br />
РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА
Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al <strong>Ministerul</strong>ui <strong>Sănătăţii</strong> al Republicii Moldova<br />
din 06.06.2008, proces verbal nr. 3.<br />
Aprobat prin ordinul <strong>Ministerul</strong>ui <strong>Sănătăţii</strong> al Republicii Moldova nr. 238 din 10.06.2008<br />
cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>”<br />
Gheorghe Ciobanu<br />
Elaborat de colectivul de autori:<br />
Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicină Urgentă, Universitatea de Stat de Medicină<br />
şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Lev Crivcianschii Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Ala Rabovila Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicină Urgentă, Universitatea de Stat de Medicină<br />
şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Petru Crudu Centrul Naţional de Management în Sănătate<br />
Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare<br />
Aurel Grosu<br />
Recenzenţi ofi ciali:<br />
IMSP Institutul de Cardiologie<br />
Mihai Borș Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Ala Nemerenco IMSP Clinica Universitară de AMP a USMF “Nicolae Testemiţanu”<br />
Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”<br />
Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în Medicină<br />
Maria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare<br />
Mihai Rotaru<br />
Coordonator:<br />
<strong>Ministerul</strong> <strong>Sănătăţii</strong> al Republicii Moldova<br />
Redactor: Eugenia Mincu<br />
Corector: Tatiana Pîrvu<br />
EDIŢIA – I<br />
Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.<br />
Tiraj: 2000 ex.<br />
Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului<br />
Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare),<br />
implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este fi nanţat de Corporaţia „Millennium<br />
Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională<br />
(USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.
CUPRINS<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ............................................................................................................................. 4<br />
PREFAŢĂ .......................................................................................................................................................................................... 4<br />
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ ....................................................................................................................................................... 5<br />
A.1. Diagnosticul .......................................................................................................................................................................... 5<br />
A.2. Codul bolii (CIM 10) ............................................................................................................................................................. 5<br />
A.3. Gradul urgenţelor medico-chirurgicale .................................................................................................................................. 5<br />
A.4. Utilizatorii .............................................................................................................................................................................. 5<br />
A.5. Scopurile protocolului ............................................................................................................................................................ 5<br />
A.6. Data elaborării protocolului ................................................................................................................................................... 6<br />
A.7. Data următoarei revizuiri ....................................................................................................................................................... 6<br />
A.8. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului ....................... 6<br />
A.9. Defi niţiile folosite în document .............................................................................................................................................. 7<br />
A.10. Informaţia epidemiologică ................................................................................................................................................... 8<br />
B. PARTEA GENERALĂ ................................................................................................................................................................ 9<br />
B.1. Nivel de asistenţă medicală primară şi specializată de ambulator ......................................................................................... 9<br />
B.2. Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească: echipe de profi l general şi de felceri/asistenţi medicali 903 (112) .. 11<br />
B.3. Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească:<br />
echipe de profi l specializat (reanimare, cardiologie) 903(112) ............................................................................................ 13<br />
B.4. Nivel de asistenţă medicală spitalicească: departamente de medicină de urgenţă<br />
şi secţii profi l general (raionale, municipale) ....................................................................................................................... 15<br />
B.5. Nivel de asistenţă medicală spitalicească: secţii ATI şi de terapie intensivă<br />
pe lîngă departamentul de medicină urgentă şi secţiile de cardiologie şi neurologie .......................................................... 17<br />
C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ............................................................................................................................................ 20<br />
C.1.1. RCR şi C: Lanţul supravieţuirii ......................................................................................................................................... 20<br />
C.1.2. Algoritmul Suportul vital bazal la adult............................................................................................................................ 20<br />
C.1.3. Algoritmul de utilizare a defi brilatorului automat extern (DEA) ...................................................................................... 21<br />
C.1.4. Algoritmul de resuscitare în stopul cardiac în condiţii de spital ....................................................................................... 22<br />
C.1.5. Algoritmul Suportul vital avansat cardiac în stopul cardiac ............................................................................................ 23<br />
C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR ...................................................................... 24<br />
C.2.1. Tipurile de stop cardiac ..................................................................................................................................................... 24<br />
C.2.2. Managementul pacientului în moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> ....................................................................................................... 24<br />
C.2.2.1. Resuscitarea cardiorespiratorie și cerebrală ........................................................................................................... 24<br />
C.2.2.1.1. Protocolul de RCR și C: Suportul vital bazal .................................................................................................... 25<br />
C.2.2.1.2. Protocolul de RCR și C: Suportul vital avansat cardiac ................................................................................... 27<br />
C.2.2.1.3. Criteriile de restabilire a indicilor vitali ........................................................................................................... 31<br />
C.2.2.1.4. Transportarea și spitalizarea pacientului resuscitat ......................................................................................... 31<br />
C.2.3. Managementul pacientului cu sindrom postresuscitar ...................................................................................................... 32<br />
C.2.3.1. Examinarea paraclinică ............................................................................................................................................ 32<br />
C.2.3.2. Managementul sindromului postresuscitar ............................................................................................................... 32<br />
D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR<br />
PROTOCOLULUI .......................................................................................................................................................................... 36<br />
D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară; instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulator;<br />
instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: departament de medicină de urgenţă şi secţii profi l general<br />
(raionale, municipale) .......................................................................................................................................................... 36<br />
D.2. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească:<br />
echipe de profi l general şi de felceri/asistenţi medicali 903 (112) ....................................................................................... 36<br />
D.3. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească:<br />
echipe de profi l specializat (reanimare, cardiologie) 903 (112) ........................................................................................... 37<br />
D.4. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţii ATI şi de terapie intensivă pe lîngă:<br />
departamentul de medicină urgentă şi secţiile de cardiologie şi neurologie ........................................................................ 38<br />
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI ............................................................ 40<br />
ANEXE: ........................................................................................................................................................................................... 43<br />
Anexa 1. Instruirea populaţiei in acordarea primului ajutor în caz de stop cardiac .................................................................... 43<br />
Anexa 2. Instruirea cadrelor medico-sanitare în SVB şi SVAC................................................................................................... 45<br />
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................................. 46
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT<br />
ABCDE tabel mnemotehnic pentru examinarea medicală primară<br />
AMU asistenţă medicală de urgenţă<br />
ATI anestezie şi terapie intensivă<br />
AVC accident vascular cerebral<br />
CER Consiliul European de Resuscitare<br />
CID coagulare intravasculară diseminată<br />
CUIR Comitetul Unit International pentru Resuscitare<br />
DEA defi brilator extern automat<br />
DEM disociaţie electromecanică<br />
DMU departament de medicină de urgenţă<br />
ECG electrocardiogramă<br />
FiV fi brilaţie ventriculară<br />
FR frecvenţă respiratorie<br />
i.v. intravenos<br />
IOT intubaţie orotraheală<br />
MSC moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
Ps puls<br />
RCR resuscitare cardiorespiratorie<br />
RCR şi C resuscitare cardiorespiratorie şi cerebrală<br />
RSI răspuns sistemic infl amator<br />
s.c. subcutanat<br />
SVA Suportul vital avansat<br />
SVAC Suportul vital avansat cardiac<br />
SVB Suportul vital bazal<br />
ŞEE şoc electric extern<br />
TA tensiune arterială<br />
Tam tensiune arterială medie<br />
Tas tensiune arterială sistolică<br />
TEPA tromboembolism pulmonar acut<br />
TV tahicardie ventriculară<br />
PREFAŢĂ<br />
Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al <strong>Ministerul</strong>ui <strong>Sănătăţii</strong> din Republica<br />
Moldova (MS RM), constituit din colaboratorii catedrei Urgenţe medicale a USMF „Nicolae<br />
Testemiţanu” şi ai Centrului Naţional Ştiinţifi co-Practic de Medicină Urgentă, în colaborare cu<br />
Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare,<br />
fi nanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de<br />
Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.<br />
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind<br />
RCR şi C (CER, CUIR, 2005) şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale.<br />
La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare<br />
suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.<br />
4
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
A.1. Diagnosticul: <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult<br />
Exemple de diagnostice preventive:<br />
Sindrom coronarian acut. Moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>. Fibrilaţie ventriculară (data).<br />
Sindrom coronarian acut cu elevaţia segmentului ST. Moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>. Asistolie (data).<br />
Exemple de diagnostice defi nitive:<br />
Cardiopatie ischemică. Infarct miocardic acut anterior extins al ventriculului stîng. Moarte<br />
<strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>. Fibrilaţie ventriculară (data)<br />
Cardiomiopatie dilatativă. Fibrilaţie atrială permanentă. Tromboembolismul pulmonar<br />
acut. Moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>. Disociaţie electromecanică (data).<br />
A.2. Codul bolii (CIM 10): I46.0; I46.1; I46.9<br />
A.3. Gradul urgenţelor medico-chirurgicale: urgenţă majoră<br />
A.4. Utilizatorii:<br />
ofi ciile medicilor de familie (medici de familie, asistente medicale de familie);<br />
centrele de sănătate (medici de familie);<br />
centrele medicilor de familie (medici de familie);<br />
instituţiile/secţiile consultative;<br />
echipele AMU de felceri/asistenţi medicali 903 (112) (felceri, asistenţi medicali);<br />
echipele AMU profi l general şi specializat 903 (112) (medici de urgenţă);<br />
departamentele medicină de urgenţă (medici de urgenţă);<br />
secţiile spitalelor raionale, municipale, republicane şi clinicile universitare şi de cercetări<br />
ştiinţifi ce (medici generalişti, cardiologi, neurologi, reanimatologi etc.).<br />
Notă: Protocolul la necesitate poate fi utilizat şi de alţi specialişti.<br />
A.5. Scopurile protocolului:<br />
1. Sporirea numărului de medici de familie care au fost instruiţi şi care aplică în practică<br />
protocoalele de RCR şi C.<br />
2. Sporirea numărului de instituţii medicale care dispun de defi brilatoare electrice automate.<br />
3. Sporirea utilizării defi brilării electrice automate externe de către medicii de familie.<br />
4. Sporirea numărului de instituţii medicale primare care dispun de truse completate pentru<br />
acordarea ajutorului, în caz de moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>.<br />
5. Sporirea numărului de echipe AMU care dispun de truse completate şi de aparataj pentru<br />
acordarea primului ajutor, în caz de moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>.<br />
6. Sporirea numărului de personal medico-sanitar de AMU instruiţi în acordarea primului ajutor,<br />
în caz de moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>.<br />
7. Sporirea numărului de DMU şi de secţii din cadrul spitalelor care dispun de truse completate<br />
şi de aparataj (de diagnostic şi de tratament) pentru acordarea asistenţei medicale specializate,<br />
în caz de moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>, conform standardului.<br />
5
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
8. Sporirea numărului de personal medical (medici, felceri, asistenţi medicali) din DMU şi din<br />
secţiile din cadrul spitalelor, instruiţi în acordarea asistenţei medicale specializate în caz de<br />
moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>.<br />
9. Sporirea utilizării defi brilării electrice semiautomate externe de către medicii din DMU şi din<br />
secţiile de Anestezie şi terapie intensivă din spitale;<br />
10. Sporirea numărului de RCR şi C cu succes efectuate pacienţilor cu moarte <strong>subită</strong>.<br />
A.6. Data elaborării protocolului: mai 2008<br />
A.7. Data următoarei revizuiri: mai 2010<br />
A.8. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au<br />
participat la elaborarea protocolului<br />
6<br />
Numele Funcţia deţinută<br />
Dr. Gheorghe Ciobanu, doctor habilitat<br />
în medicină, profesor universitar<br />
tel: 237-884<br />
Dr. Lev Crivceanschii, doctor în<br />
medicină, conferenţiar universitar<br />
tel: 205-306<br />
director CNŞPMU, şef catedră Urgenţe medicale, USMF<br />
„Nicolae Testemiţanu”, specialist principal în medicina<br />
de urgenţă al MS<br />
conferenţiar universitar, catedra Urgenţe medicale,<br />
USMF „Nicolae Testemiţanu”<br />
Dr. Ala Rabovila medic cardiolog, secţia Terapie CNŞPMU, asistent<br />
universitar, catedra Urgenţe medicale, USMF „Nicolae<br />
Dr. Grigore Bivol, doctor în medicină,<br />
profesor universitar<br />
Testemiţanu”<br />
şef catedră Medicină de familie, USMF „Nicolae<br />
Testemiţanu”, preşedintele Asociaţiei Medicilor de<br />
Familie din RM<br />
Dr. Petru Crudu vicedirector, Centrul Naţional de Management în<br />
Sănătate<br />
Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul Preliminar de<br />
Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna<br />
Guvernare<br />
Natalia Gherman pacient
Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat de<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Denumirea instituţiei Persoana responsabilă - semnătura<br />
Catedra Urgenţe medicale,<br />
USMF „Nicolae Testemiţanu”<br />
Asociaţia Obştească, Societatea<br />
Ştiinţifi co-Practică de Medicină<br />
Urgentă şi Catastrofe din RM<br />
Asociaţia Medicilor de Familie din RM<br />
Comisia Ştiinţifi co-Metodică<br />
de profi l „Patologia cardiovasculară<br />
şi reumatologie”<br />
Agenţia Medicamentului<br />
Consiliul de experţi al MS RM<br />
Consiliul Naţional de Evaluare<br />
şi Acreditare în Sănătate<br />
Compania Naţională de Asigurări<br />
în Medicină<br />
A.9. Defi niţiile folosite în document<br />
Moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>: moarte naturală, de cauză <strong>cardiacă</strong>, anunţată de pierderea bruscă<br />
a conştienţei timp de o oră de la debutul simptomelor acute; pot exista antecedente de boală<br />
cardiovasculară, dar momentul şi modul decesului sunt inopinate. Conceptele-cheie din defi niţia<br />
morţii subite sunt: natura nontraumatică şi modul inopinat şi instantaneu de instalare, maladiile<br />
cardiace preexistente pot fi cunoscute [5, 7].<br />
Resuscitare cardiorespiratorie şi cerebrală: complex de măsuri, realizate în scopul restabilirii şi<br />
menţinerii funcţiilor vitale ale organismului uman.<br />
Resuscitarea presupune tehnici ce se referă deopotrivă publicului larg şi personalului medical<br />
(SVB), precum şi tehnici de management terapeutic defi nitiv al stopului cardiac cu intubaţie<br />
endotraheală, defi brilare electrică şi intervenţie farmacologică SVAC [5, 6, 7].<br />
Suportul vital bazal: prima fază a resuscitării cardio-respiratorii şi cerebrale şi are scopul de a<br />
menţinerea semnelor vitale: respiraţia, pulsul, presiunea arterială, culoarea pielii, temperatura,<br />
mărimea pupilelor şi reactivitatea lor. Suportul vital bazal este acum defi nit prin cele 3 link-uri<br />
ale lanţului supravieţuirii: acces precoce, începere precoce a manevrelor de resuscitare, defi brilare<br />
precoce [5, 6].<br />
Suportul vital avansat cardiac: include manevrele şi informaţia ştiinţifi că necesară pentru a furniza<br />
un tratament precoce adecvat pacientului afl at în stop cardiorespirator. Domeniile adiţionale<br />
importante includ managementul situaţiilor cele mai probabile care au dus la stop cardiorespirator<br />
şi stabilizarea pacientului în perioada imediat următoare unei resuscitări reuşite.<br />
7
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Manevrele Suportului vital avansat cardiac:<br />
Suportul vital bazal.<br />
Utilizarea echipamentului şi a tehnicilor avansate pentru obţinerea şi menţinerea unei<br />
ventilaţii şi circulaţii efi ciente.<br />
Monitorizare ECG, ECG în 12 derivaţii şi recunoaşterea aritmiilor.<br />
Stabilirea şi menţinerea unei linii venoase.<br />
Metode de tratament a pacienţilor cu stop cardiac sau respirator (inclusiv stabilizarea în<br />
perioada poststop).<br />
Terapia trombolitică în suspecţie la TEPA.<br />
Tratamentul pacienţilor cu suspiciune de sindrom coronarian acut, inclusiv infarct<br />
miocardic acut.<br />
Strategii pentru evaluarea rapida şi tratamentul cu rt-PA a pacienţilor eligibili cu AVC<br />
[5, 6].<br />
Defi brilare este aplicarea unui curent electric continuu care, traversînd miocardul, aduce la acelaşi<br />
potenţial electric membranar, toate celulele miocardice. Acest lucru permite pace-makerilor<br />
naturali să preia controlul activităţii electrice cardiace.<br />
Notă: Conceptul nou în efectuarea defi brilării: RCR şi C înainte defi brilării [5, 6].<br />
Sindrom postresuscitar secundar stopului cardiorespirator: se instalează o dată cu restabilirea<br />
circulaţiei spontane, manifestat prin tulburări hemodinamice: şoc hipovolemic sau cardiogen<br />
produs prin perfuzie insufi cientă, leziuni de reperfuzie, leziuni citotoxice cerebrale, tulburări de<br />
coagulare şi de RSI [6].<br />
Recomandabil: nu poartă un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fi ecare caz<br />
individual.<br />
A.10. Informaţia epidemiologică<br />
Incidenţa anuală a morţii subite <strong>cardiacă</strong> în populaţia generală este de 1-2:1000 persoane<br />
[8, 9]. Stopul cardiorespirator apărut subit reprezintă cauza anuală de deces a peste 700,000 de<br />
persoane în Europa [9]. Incidenţa morţii subite la sportivi este de aproximativ 1:100 000 de adulţi,<br />
după 34 de ani 1:15000 [10]. <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> determină aproximativ 50% din decesele<br />
cardiovasculare şi 13-30% din mortalitatea generală [1].<br />
Există două apogee ale morţii subite cardiace: 0-6 luni şi 35-70 de ani [1]. În afara spitalului survin<br />
65% din morţile subite cardiace inclusiv: 44,7% - la domiciliu, 18,8% - în timpul transportului şi<br />
1,5% - la locul de muncă [2, 10].<br />
În 40-50% dintre morţile subite cardiace moartea a constituit primul şi unicul semn al bolii [9].<br />
<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> este responsabilă în mai mult de 60% din cazuri din morţile adulţilor<br />
generate de suferinţe coronariene. <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> la etapa prespital este prezentată de patologia<br />
<strong>cardiacă</strong> în 82,4% din cazuri; în 8,6% din cazuri – de patologii extracardiace şi 9% din cazuri – de<br />
cauze externe ca: traumatisme, asfi xii, submersii, intoxicaţii, electrocutări, suicide şi etc. [2, 10].<br />
8
B. PARTEA GENERALĂ<br />
B.1. Nivel de asistență medicală primară și specializată de ambulator<br />
Descriere<br />
Motive<br />
Paşi<br />
(măsuri)<br />
(repere)<br />
(modalități și condiții de realizare)<br />
I II III<br />
Protecţia personalului Riscuri legate de mediu:<br />
Obligatoriu:<br />
Protecţia personalului prin utilizarea articolelor de<br />
protecţie:<br />
trafi c;<br />
construcţii instabile;<br />
mănuşi;<br />
electricitate;<br />
măşti;<br />
gaze;<br />
ochelari;<br />
apă;<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
halate;<br />
substanţe toxice.<br />
recipiente speciale.<br />
Riscuri legate de victimă:<br />
contractarea unor boli transmisibile;<br />
intoxicaţii.<br />
Riscuri legate de tehnică:<br />
utilizarea defi brilatorului;<br />
Obligatoriu:<br />
Aprecierea indicaţiilor pentru efectuarea RCR şi C<br />
(casetele 1, 2, 12).<br />
Obligatoriu:<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital bazal<br />
(casetele 4, 5).<br />
utilizarea de instrumente ascuţite.<br />
1. Diagnosticul: <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
1.1. RCR şi C Conceptul Lanțul supraviețuirii (caseta 3).<br />
Resuscitarea promptă poate dubla sau tripla supravieţuirea<br />
pacienţilor cu stop cardiac [4].<br />
1.2. Protocolul Suportul vital Recunoaşterea stopului cardiac, efectuarea manevrelor<br />
bazal<br />
de baza de susţinere a vieţii, prin compresiuni sternale şi<br />
ventilaţii, au ca scop menţinerea fl uxului sangvin cerebral<br />
şi a funcţiilor vitale [4].<br />
Aprecierea efectuării corecte a RCR şi C (caseta 8).<br />
9
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
I II III<br />
1.3. În prezenţa<br />
Defi brilarea are ca scop anularea activităţii tuturor Obligatoriu:<br />
defi brilatorului şi a focarelor generatoare de impulsuri electrice responsabile<br />
Efectuarea protocolului Defi brilarea externă<br />
competenţei în utilizarea de fi brilaţia ventriculară [10].<br />
automată (caseta 6).<br />
lui se va iniţia protocolul<br />
Defi brilarea externă<br />
automată<br />
10<br />
Recomandabil:<br />
Suportul vital avansat cardiac în stopul cardiac are ca scop<br />
restabilirea şi stabilizarea funcţiilor vitale: a respiraţiei şi<br />
a circulaţiei [4].<br />
1.4. Protocolul Suportul vital<br />
avansat cardiac<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital avansat<br />
cardiac (caseta 7).<br />
Efectuarea diagnosticului diferenţial<br />
(caseta 11).<br />
Obligatoriu:<br />
Transportarea pacientului în secţia ATI va mări supravieţuirea<br />
prin posibilităţile mai mari de diagnostic şi de tratament.<br />
2. Transportarea<br />
2.1. Transportarea<br />
pacientului în secţia ATI<br />
Aprecierea criteriilor de stabilizare şi de asigurare a<br />
posibilităţilor de transport, monitorizarea pacientului<br />
(casetele 13, 14).<br />
Notă: Pacientul va fi transportat de către echipa<br />
AMU de profi l specializat (reanimare, cardiologie).
B.2. Nivel de asistență medicală urgentă la etapa prespitalicească:<br />
echipe de profi l general și de felceri/asistenți medicali 903 (112)<br />
Descriere<br />
Motive<br />
Paşi<br />
(măsuri)<br />
(repere)<br />
(modalități și condiții de realizare)<br />
I II III<br />
Protecţia personalului Riscuri legate de mediu:<br />
Obligatoriu:<br />
Protecţia personalului prin utilizarea articolelor de<br />
protecţie:<br />
trafi c;<br />
construcţii instabile;<br />
mănuşi;<br />
electricitate;<br />
măşti;<br />
gaze;<br />
ochelari;<br />
apă;<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
halate;<br />
substanţe toxice.<br />
recipiente speciale.<br />
Riscuri legate de victimă:<br />
contractarea unor boli transmisibile;<br />
intoxicaţii.<br />
Riscuri legate de tehnică:<br />
utilizarea defi brilatorului;<br />
utilizarea de instrumente ascuţite.<br />
1. Diagnosticul: <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
1.1. RCR şi C Conceptul Lanțul supraviețuirii (caseta 3).<br />
Obligatoriu:<br />
Aprecierea indicaţiilor pentru efectuarea RCR şi C<br />
(casetele 1, 2, 12).<br />
Obligatoriu:<br />
Resuscitarea promptă poate dubla sau tripla supravieţuirea<br />
pacienţilor cu stop cardiac [4].<br />
Recunoaşterea topului cardiac, efectuarea manevrelor<br />
de baza de susţinere a vieţii, prin compresiuni sternale şi<br />
ventilaţii, au ca scop menţinerea fl uxului sangvin cerebral<br />
şi a funcţiilor vitale [4].<br />
1.2. Protocolul Suportul vital<br />
bazal<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital bazal<br />
(casetele 4, 5).<br />
Aprecierea efectuării corecte a RCR şi C (caseta 8).<br />
11
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
I II III<br />
1.3. În prezenţa<br />
Defi brilarea are ca scop anularea activităţii tuturor Obligatoriu:<br />
defi brilatorului şi a focarelor generatoare de impulsuri electrice responsabile<br />
Efectuarea protocolului Defi brilarea externă<br />
competenţei de utilizare de fi brilaţia ventriculară [10].<br />
automată (caseta 6).<br />
se va iniţia protocolul<br />
Defi brilarea externă<br />
automată<br />
1.4. În prezenţa medicului Suportul vital avansat cardiac în stopul cardiac are ca scop Obligatoriu:<br />
Protocolul Suportul vital restabilirea şi stabilizarea funcţiilor vitale: a respiraţiei şi<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital avansat<br />
avansat cardiac<br />
a circulaţiei [4].<br />
cardiac (caseta 7).<br />
12<br />
Efectuarea diagnosticului diferenţial<br />
(caseta 11).<br />
Obligatoriu:<br />
Transportarea pacientului în secţia ATI va creştere<br />
supravieţuirea prin posibilităţile mai mari de diagnostic<br />
şi de tratament.<br />
2. Transportarea<br />
2.1. Transportarea<br />
pacientului în secţia ATI<br />
Aprecierea criteriilor de stabilizare şi de asigurare a<br />
posibilităţilor de transport, monitorizarea pacientului<br />
şi continuarea tratamentului iniţiat (caseta 13, 14).<br />
Notă: Pacientul va fi transportat de echipa AMU de<br />
profi l specializat (reanimare, cardiologie).
B.3. Nivel de asistență medicală urgentă la etapa prespitalicească:<br />
echipe de profi l specializat (reanimare, cardiologie) 903(112)<br />
Descriere<br />
Motive<br />
Paşi<br />
(măsuri)<br />
(repere)<br />
(modalități și condiții de realizare)<br />
I II III<br />
Protecţia personalului Riscuri legate de mediu:<br />
Obligatoriu:<br />
Protecţia personalului prin utilizarea articolelor de<br />
protecţie:<br />
trafi c;<br />
construcţii instabile;<br />
mănuşi;<br />
electricitate;<br />
măşti;<br />
gaze;<br />
ochelari;<br />
apă;<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
halate;<br />
substanţe toxice.<br />
recipiente speciale.<br />
Riscuri legate de victimă:<br />
contractarea unor boli transmisibile;<br />
intoxicaţii.<br />
Riscuri legate de tehnică:<br />
utilizarea defi brilatorului;<br />
utilizarea de instrumente ascuţite.<br />
1. Diagnosticul: <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
Obligatoriu:<br />
Aprecierea indicaţiilor pentru efectuarea RCR şi C<br />
(casetele 1, 2, 12).<br />
Obligatoriu:<br />
1.1. RCR şi C Conceptul Lanțul supraviețuirii (caseta 3).<br />
Resuscitarea promptă poate dubla sau tripla supravieţuirea<br />
pacienţilor cu stop cardiac [4].<br />
Recunoaşterea stopului cardiac, efectuarea manevrelor<br />
de baza de susţinere a vieţii, prin compresiuni sternale şi<br />
ventilaţii, au ca scop menţinerea fl uxului sangvin cerebral<br />
şi a funcţiilor vitale [4].<br />
1.2. Protocolul Suportul vital<br />
bazal<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital bazal<br />
(casetele 4, 5).<br />
Aprecierea efectuării corecte a RCR şi C (caseta 8).<br />
13
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
I II III<br />
1.3. În prezenţa<br />
Defi brilarea are ca scop anularea activităţii tuturor Obligatoriu: (echipele AMU profi l general/specializat):<br />
defi brilatorului automat focarelor generatoare de impulsuri electrice responsabile<br />
Efectuarea protocolului Defi brilarea electrică<br />
protocolul Defi brilarea de fi brilaţia ventriculară [10].<br />
automată (caseta 6).<br />
electrică automată<br />
14<br />
Obligatoriu:<br />
Suportul vital avansat cardiac în stopul cardiac are ca scop<br />
restabilirea şi stabilizarea funcţiilor vitale: a respiraţiei şi<br />
circulaţiei [4].<br />
1.4. Protocolul Suportul vital<br />
avansat cardiac<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital avansat<br />
cardiac (caseta 7).<br />
Efectuarea diagnosticului diferenţial<br />
(caseta 11).<br />
Obligatoriu:<br />
Aprecierea criteriilor de stabilizare şi de asigurare a<br />
posibilităţilor de transport, monitorizarea pacientului<br />
şi continuarea tratamentului iniţiat (casetele 13, 14).<br />
Transportarea pacientului într-o secţie specializată va<br />
creştere supravieţuirea prin posibilităţile mai mari de<br />
diagnostic şi tratament.<br />
2. Transportarea pacientului<br />
2.1. Transportarea<br />
pacientului în secţia ATI
B.4. Nivel de asistență medicală spitalicească:<br />
departament de medicină de urgență și secții profi l general (raionale, municipale)<br />
Descriere<br />
Motive<br />
Paşi<br />
(măsuri)<br />
(repere)<br />
(modalități și condiții de realizare)<br />
I II III<br />
Protecţia personalului Riscuri legate de mediu:<br />
Obligatoriu:<br />
Protecţia personalului prin utilizarea articolelor de<br />
protecţie:<br />
trafi c;<br />
construcţii instabile;<br />
mănuşi;<br />
măşti;<br />
electricitate;<br />
gaze;<br />
ochelari;<br />
apă;<br />
substanţe toxice.<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
halate;<br />
recipiente speciale.<br />
Riscuri legate de victimă:<br />
contractarea unor boli transmisibile;<br />
intoxicaţii.<br />
Riscuri legate de tehnică:<br />
utilizarea defi brilatorului;<br />
utilizarea de instrumente ascuţite.<br />
Obligatoriu:<br />
Aprecierea indicaţiilor pentru efectuarea RCR şi C<br />
(casetele 1, 2, 12).<br />
Semne vitale absente: apel la echipa de resuscitare<br />
(reanimare).<br />
1. Diagnosticul: <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
1.1. RCR şi C Conceptul Lanțul supraviețuirii (caseta 3).<br />
Resuscitarea promptă poate dubla sau tripla supravieţuirea<br />
pacienţilor cu stop cardiac [4].<br />
Obligatoriu:<br />
Recunoaşterea stopului cardiac, efectuarea manevrelor<br />
de baza de susţinere a vieţii, prin compresiuni sternale şi<br />
ventilaţii, au ca scop menţinerea fl uxului sangvin cerebral<br />
şi a funcţiilor vitale [4].<br />
1.2. Protocolul Suportul vital<br />
bazal<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital bazal<br />
(casetele 4, 5).<br />
Aprecierea efectuării corecte a RCR şi C (caseta 8).<br />
15
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
I II III<br />
1.3. În prezenţa<br />
Defi brilarea are ca scop anularea activităţii tuturor Obligatoriu: (echipele AMU profi l general/specializat):<br />
defi brilatorului automat focarelor generatoare de impulsuri electrice responsabile<br />
Efectuarea protocolului Defi brilarea electrică<br />
protocolul Defi brilarea de fi brilaţia ventriculară [10].<br />
automată (caseta 6).<br />
electrică automată<br />
1.4. Protocolul Suportul Suportul vital avansat cardiac în stopul cardiac are ca scop Obligatoriu:<br />
vital avansat cardiac la restabilirea şi stabilizarea funcţiilor vitale: a respiraţiei şi<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital avansat<br />
sosirea echipei de resuscitare circulaţiei [4].<br />
cardiac (caseta 7).<br />
(reanimare)<br />
Efectuarea diagnosticului diferenţial<br />
(caseta 11).<br />
2. Transportarea pacientului<br />
2.1. Transferarea<br />
Transportarea pacientului într-o secţie specializată va Obligatoriu:<br />
pacientului în secţia ATI creştere supravieţuirea prin posibilităţile mai mari de<br />
Aprecierea criteriilor de stabilizare şi de asigurare a<br />
diagnostic şi tratament.<br />
posibilităţilor de transport, monitorizarea pacientului<br />
şi continuarea tratamentului iniţiat (casetele 13, 14).<br />
16<br />
Notă: Pacientul va fi transferat de echipa de<br />
resuscitare (reanimare).
B.5. Nivel de asistență medicală spitalicească: secții ATI și de terapie intensivă pe lîngă:<br />
departamentul de medicină urgentă și secțiile de cardiologie și neurologie<br />
Descriere<br />
Motive<br />
Paşi<br />
(măsuri)<br />
(repere)<br />
(modalități și condiții de realizare)<br />
I II III<br />
Protecţia personalului Riscuri legate de mediu:<br />
Obligatoriu:<br />
Protecţia personalului prin utilizarea articolelor de<br />
protecţie:<br />
trafi c;<br />
construcţii instabile;<br />
mănuşi;<br />
electricitate;<br />
măşti;<br />
gaze;<br />
ochelari;<br />
apă;<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
halate;<br />
substanţe toxice.<br />
recipiente speciale.<br />
Riscuri legate de victimă:<br />
contractarea unor boli transmisibile;<br />
intoxicaţii.<br />
Riscuri legate de tehnică:<br />
utilizarea defi brilatorului;<br />
Obligatoriu:<br />
Aprecierea indicaţiilor pentru efectuarea RCR şi C<br />
(casetele 1, 2, 12).<br />
Obligatoriu:<br />
utilizarea de instrumente ascuţite.<br />
1. Diagnosticul: <strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
1.1. RCR şi C Conceptul Lanțul supraviețuirii (caseta 3). Resuscitarea<br />
promptă poate dubla sau tripla supravieţuirea pacienţilor<br />
cu stop cardiac [4].<br />
Recunoaşterea stopului cardiac, efectuarea manevrelor<br />
de baza de susţinere a vieţii, prin compresiuni sternale şi<br />
ventilaţii, au ca scop menţinerea fl uxului sangvin cerebral<br />
şi a funcţiilor vitale [4].<br />
1.2. Protocolul Suportul vital<br />
bazal<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital bazal<br />
(casetele 4, 5).<br />
Aprecierea efectuării corecte a RCR şi C (caseta 8).<br />
17
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
I II III<br />
1.4. Protocolul Suportul vital Suportul vital avansat cardiac în stopul cardiac are ca scop Obligatoriu:<br />
avansat cardiac<br />
restabilirea şi stabilizarea funcţiilor vitale: a respiraţiei şi<br />
Efectuarea protocolului Suportul vital avansat<br />
de circulaţiei [4].<br />
cardiac (caseta 7).<br />
Efectuarea diagnosticului diferenţial (caseta 11).<br />
1.3. Protocolul Defi brilarea Utilizarea defi brilatorului este un element-cheie în toate Obligatoriu:<br />
electrică semiautomată ghidurile de RCR şi C [10].<br />
18<br />
Efectuarea protocolului Defi brilarea electrică<br />
semiautomată (caseta 6).<br />
Obligatoriu:<br />
2. Diagnosticul: Sindromul postresuscitar (semne vitale prezente)<br />
2.1. Examinarea clinică Elucidarea maladiei de bază, care va permite instituirea<br />
unui tratament specifi c.<br />
Evaluarea semnelor vitale: respiraţia, pulsul,<br />
tensiunea arterială, culoarea pielii, temperatura,<br />
mărimea pupilelor şi reactivitatea lor.<br />
Obligatoriu:<br />
Investigaţii de laborator (caseta 15).<br />
Examinări instrumentale (caseta 15).<br />
2.2. Examinările paraclinice Elucidarea maladiei de bază, care va permite instituirea<br />
unui tratament specifi c.<br />
Recomandabil:<br />
Examinări suplimentare, la indicaţia medicului<br />
specialist.<br />
Obligatoriu:<br />
Cardiolog.<br />
Neurolog.<br />
2.3. Consultul specialiştilor Evidenţierea factorilor de risc, a maladiilor asociate şi<br />
diagnosticul maladiei de bază va permite efectuarea<br />
unui tratament adecvat, care va mări supravieţuirea<br />
pacienţilor.<br />
Recomandabil:<br />
Alţi specialişti (la necesitate).<br />
Obligatoriu:<br />
Efectuarea protocolului va duce la restabilirea completă a<br />
perfuziei tisulare în ţesuturi şi organe.<br />
3. Tratamentul sindromului<br />
postresuscitar<br />
Respectarea obiectivelor de tratament în sindromului<br />
postresuscitar (caseta 16).<br />
Efectuarea protocolului Tratamentul sindromului<br />
postresuscitar (caseta 17).
I II III<br />
4. Tratamentul maladiilor Recunoaşterea şi monitorizarea cît mai precoce a Obligatoriu:<br />
de bază şi profi laxia maladiilor de bază şi tratamentul lor, şi profi laxia<br />
Aprecierea etiologiei în stopul cardiorespirator<br />
secundară a stopurilor secundară a stopurilor cardiace repetate vor îmbunătăţi<br />
(caseta 18).<br />
cardiace repetate<br />
prognosticul de durată.<br />
Aprecierea semnelor premonitorii ale morţii subite<br />
cardiace (caseta 19).<br />
Efectuarea protocoalelor de tratament al etiologiei<br />
în stopul cardiorespirator (vezi protocoalele<br />
corespunzătoare).<br />
Obligatoriu:<br />
Aprecierea complicaţiilor în efectuarea RCR şi C<br />
(caseta 10).<br />
Recunoaşterea şi monitorizarea cît mai precoce<br />
a complicaţiilor şi tratamentul lor vor îmbunătăţi<br />
prognosticul de durată.<br />
5. Tratamentul<br />
complicaţiilor în efectuarea<br />
RCR şi C<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Efectuarea protocoalelor de tratament al<br />
complicaţiilor în efectuarea RCR şi C (vezi<br />
protocoalele corespunzătoare).<br />
Obligatoriu:<br />
Obiectivul stabilizării stării pacientului este echilibrarea<br />
hemodinamică şi prevenirea recurenţelor stopului<br />
cardiac.<br />
6. Stabilizarea stării<br />
pacientului<br />
Aprecierea gradului de restabilire a funcţiilor<br />
vitale (caseta 13).<br />
Obligatoriu:<br />
Stabilizarea funcţiilor vitale permite transferarea<br />
pacientului în secţia specializată.<br />
7. Transferarea pacientului<br />
în secţia specializată<br />
Aprecierea criteriilor de transferare a pacientului<br />
în secţia specializată (vezi protocoalele maladiei<br />
esențiale).<br />
19
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ<br />
C.1.1. RCR și C: Lanțul supraviețuirii<br />
20<br />
APEL<br />
903/112<br />
RCR DEA SVAC<br />
C.1.2. Algoritmul Suportul vital bazal la adult<br />
Evaluaţi starea de conştienţă<br />
Pacient inconştient<br />
Solicitaţi ajutor<br />
Deschiderea căilor respiratorii şi<br />
menţinerea lor în stare permeabilă<br />
Evaluarea respiraţiei<br />
Respiraţia absentă?<br />
Alertaţi/<br />
Apelaţi 903 (112)<br />
30 de compresiuni toracice<br />
2 respiraţii artifi ciale<br />
30 de compresiuni sternale
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
C.1.3. Algoritmul de utilizare a defi brilatorului automat extern (DEA)<br />
Se indic oc<br />
Un oc<br />
150-360 J bifazic sau<br />
360 J monofazic<br />
Reluare imediat RCR i C 30:2 timp<br />
de 2 minute<br />
Pacient incontient<br />
Deschiderea cilor respiratorii<br />
Respiraia absent?<br />
RCR i C 30:2<br />
pîn la ataarea DEA<br />
DEA va evalua ritmul cardiac<br />
Nu se indic oc<br />
Reluare imediat RCR i C 30:2<br />
timp de 2 minute<br />
Solicit ajutor<br />
Alerteaz/<br />
solicit AMU<br />
903 (112)<br />
pentru un DEA<br />
Se continu pîn la apariia respiraiei<br />
spontane<br />
21
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
22<br />
C.1.4. Algoritmul de resuscitare în stopul cardiac în condiții de spital<br />
Colaps/oc<br />
Apel de ajutor<br />
i evaluarea pacientului<br />
Nu Semne vitale?<br />
Da<br />
Apel la echipa de resuscitare<br />
Resuscitarea cardiorespiratorie 30:2<br />
cu oxigen i protecia cilor<br />
respiratorii<br />
Aplicarea<br />
paletelor /monitorului<br />
defibrilarea, la indicaii<br />
Suportul vital avansat cardiac la<br />
sosirea echipei de resuscitare<br />
Examenul A, B, C, D, E.<br />
Recunoatere i tratament:<br />
Oxigen, monitorizare, abord venos<br />
Apel la echipa de resuscitare,<br />
dac este necesar<br />
Preluare de ctre echipa de<br />
resuscitare<br />
Spitalul trebuie să asigure:<br />
Un personal instruit în RCP şi C.<br />
Existenţa unui număr de telefon standard.<br />
Accesul la defi brilare sub 3 minute.<br />
Prezenţa echipei de resuscitare şi solicitarea ei numai în caz de stop cardiac.<br />
Pentru situaţii de urgenţă, alcătuirea unei echipe de intervenţie diferită de cea de resuscitare<br />
(echipele de medici de gardă).
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
C.1.5. Algoritmul Suportul vital avansat cardiac în stopul cardiac<br />
Ritmuri ocabile<br />
(FiV/TV fr puls)<br />
Un oc electric:<br />
150-360 J bifazic;<br />
360 J monofazic.<br />
Reluare imediat RCR i C<br />
30:2 timp de 2 minute<br />
Hipoxia<br />
Hipovolemia<br />
Hipotermia<br />
Hipo-hipercaliemia<br />
Hipoglicemia<br />
Pacient incontient<br />
Deschiderea cilor respiratorii,<br />
evalueaz semnele vitale<br />
RCR i C 30:2<br />
pîn la ataarea<br />
defibrilatorului/monitorului<br />
Evaluarea<br />
ritmului cardiac<br />
Ritmuri neocabile<br />
(DEM/asistolie)<br />
Apel la ambulana<br />
Reluare imediat RCR i C<br />
30:2 timp de 2 minute<br />
În timpul RCR i C:<br />
1. Corectarea cauzelor reversibile.<br />
2. Verificarea poziiei i a conexiunii electrozilor.<br />
3. Încercare/verificare:<br />
acces venos;<br />
cile respiratorii i oxigen.<br />
4. Efectuarea continu a compresinilor sternale, dup<br />
IOT.<br />
5. Administrarea Epinefrinei la fiecare 3-5 minute.<br />
6. Evaluarea indicaiei de: Amiodaron, Atropin,<br />
Sulfat de magneziu.<br />
CAUZE REVERSIBILE<br />
Pneumotorax compresiv<br />
Tamponada cardiac<br />
Toxice (digitalice, ß-blocante, blocante canale Ca)<br />
Tromboembolie pulmonar<br />
23
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR<br />
C.2.1. Tipurile de stop cardiac<br />
• Ritmurile şocabile:<br />
fi brilaţia ventriculară;<br />
tahicardia ventriculară fără puls.<br />
• Ritmurile nonşocabile:<br />
contracţiile cardiace neefi ciente (ritmul idioventricular, disociaţia electromecanică);<br />
asistolia ventriculară [5].<br />
C.2.2. Managementul pacientului în moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
C.2.2.1. Resuscitarea cardiorespiratorie și cerebrală<br />
Caseta 1. Indicațiile pentru efectuarea RCR și C [5, 7]<br />
RCR şi C se efectuează în caz de instalare bruscă şi acută a stopului cardiac.<br />
Notă:<br />
Stopul cardiac trebuie suspectat la orice persoană inconştientă/areactivă, în stare inopinată.<br />
Dacă persoana nu reacţionează la stimuli, SVB trebuie realizat după ce, mai întîi, se<br />
solicită ajutor.<br />
Respectarea regulei „Apel imediat/apel rapid.”<br />
Pentru adulţi, copiii peste 8 ani şi pentru copiii cu risc de aritmie, sistemul medical de<br />
urgenţă trebuie alarmat înainte de orice tentativă de resuscitare „Apel imediat”.<br />
Resuscitare timp de o minută, urmată apoi de anunţarea sistemului medical de urgenţă<br />
„Apel rapid,” este indicată la copiii sub 8 ani şi la toate cazurile de submersie, traumatism,<br />
supradozaj cu toxice şi obstrucţie de căi respiratorii.<br />
Caseta 2. Criteriile pentru a nu începe efectuarea RCR și C [5, 7]<br />
Pacienţii posesori ai ordinului valid de DNAR (do not attempt resuscitation/ nu efectuaţi<br />
resuscitarea).<br />
Pacientul are semne de moarte biologică: rigor mortis, cornee opacă, midriază fi xă, lividitate<br />
cadaverică a zonelor declive.<br />
Nu are niciun benefi ciu fi ziologic, deoarece funcţiile vitale sunt deteriorate în pofi da terapiei<br />
maxime pentru afecţiuni ca şocul septic progresiv, procesele neoplazice, etc.<br />
Nou-născuţii: vîrsta gestaţională confi rmată mai mică de 23 de săptămîni sau greutate sub 400<br />
g, anencefalie, trisomia XIII sau XVIII confi rmate la consultaţia genetică.<br />
Caseta 3. RCR și C: Lanțul supraviețuirii [5, 6, 7]<br />
24<br />
Conceptul Lanțului supraviețuirii reprezintă păşi vitali, într-o resuscitare reuşită:<br />
Recunoaşterea imediată a stopului cardiorespirator, apel pentru ajutor; şi alarmarea<br />
serviciului AMU (telefonează la 903, 112).<br />
Iniţierea promptă a manevrelor de resuscitare.<br />
Defi brilarea cît mai rapidă: resuscitarea promptă şi defi brilarea precoce pot determina o rată<br />
de supravieţuire de 49-75%. Fiecare minut întîrziere ia din rata de supravieţuire 10-15%.<br />
Asigurarea unui Suport vital avansat cardiac adecvat.
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Caseta 4. Principiile generale ale RCR și C [5, 6, 7]<br />
Bolnavul se poziţionează pe un plan dur.<br />
Mişcările de ventilaţie artifi cială a plămînilor se combină cu mişcările de compresiuni sternale.<br />
Poziţia mîinilor are o importanţă deosebită atît în asigurarea efi cacităţii resuscitării<br />
cardiorespiratorii şi cerebrale, cît şi în profi laxia complicaţiilor.<br />
Se cere respectarea strictă a raportului compresiuni sternale/ respiraţii artifi ciale.<br />
C.2.2.1.1. Protocolul de RCR și C: Suportul vital bazal<br />
Caseta 5. Protocolul de RCR și C: Suportul vital bazal [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Pacientul inconştient:<br />
1. Verifi caţi dacă pacientul reacţionează: loviţi-l uşor pe umăr şi întrebaţi-l sufi cient de tare:<br />
„Cum vă simţiţi?” sau „Sunteţi bine, totul este în regulă?”.<br />
2. Dacă observaţi vreo reacţie (răspunsul sau mişcarea pacientului): atunci nu mişcaţi<br />
pacientul (dacă nu se afl ă în pericol), examinaţi circumstanţele, obţineţi informaţia necesară,<br />
apreciaţi continuu condiţiile în jurul pacientului pentru a nu va supune pericolelor.<br />
Dacă pacientul nu reacţionează: dacă nu geme, nu se mişcă, cereţi: „Ajutor”, sperînd că va<br />
veni cineva în ajutor.<br />
Dacă apare cineva, este rugat să apeleze serviciul de urgenţă 903 (112) sau echipa de resuscitare<br />
(în condiţiile spitalului); fără să pierdeţi timpul, restabiliţi permeabilitatea căilor respiratorii şi<br />
verifi caţi dacă pacientul respiră sau nu.<br />
Dacă aţi eliberat căile respiratorii şi pacientul nu respiră şi sunteţi singur, telefonaţi la serviciul<br />
de urgenţă 903 (112) sau solicitaţi echipa de resuscitare (în condiţii de spital). Anunţaţi că aţi<br />
găsit un pacient inconştient şi daţi o informaţie exactă despre locul unde vă afl aţi, fără agitaţie<br />
şi lamentări inutile. Acestea vor determina un ajutor efi cient şi la timp.<br />
3. Deschiderea căilor respiratorii: se poziţionează pacientul în decubit dorsal pe un plan dur<br />
şi se eliberează căile aeriene (o mînă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune capul în<br />
hiperextensie, în timp ce cu cealaltă mînă se ridică mandibula).<br />
4. Respiraţia normală/absentă: păstrînd căile respiratorii deschise, apreciaţi prezenţa respiraţiei<br />
privind, ascultînd şi simţind:<br />
priviţi dacă este prezentă excursia cutiei toracice;<br />
ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţa aerului expirat;<br />
simţiţi respiraţia pe obraz;<br />
priviţi, ascultaţi şi simţiţi, pînă la 10 secunde înainte de a hotărî: este prezentă respiraţia<br />
sau nu.<br />
5. Dacă pacientul respiră:<br />
aşezaţi pacientul în poziție laterală de siguranță;<br />
controlaţi permeabilitatea căilor respiratorii;<br />
apelaţi serviciul de urgenţă 903 (112) sau echipa de resuscitare (în condiţii de spital);<br />
evaluaţi continuu victima.<br />
25
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Notă:<br />
În primele 20-30 de secunde după un stop cardiac, pacientul poate să respire superfi cial sau<br />
neregulat. Nu trebuie de confundat acest mod de respiraţie cu cel normal, pacientul va fi evaluat<br />
timp de 10 secunde, iar dacă există dubii (este prezentă sau nu respiraţia) se va considera că<br />
pacientul nu respiră.<br />
Poziţia laterală de siguranţă:<br />
Dacă este cazul, se îndepărtează ochelarii, se desface cravata şi centura.<br />
Medicul îngenunchează lateral de pacientul, afl ată în decubit dorsal şi cu membrele<br />
inferioare întinse.<br />
Braţul de partea medicului se poziţionează în unghi drept cu cotul, cotul fi ind îndoit şi<br />
palma orientată în sus.<br />
Braţul de partea opusă se aduce peste torace, de aceeaşi parte cu medicul şi se poziţionează<br />
cu dosul palmei în contact cu obrazul.<br />
Medicul prinde membrul inferior de partea opusă cu mîna plasată chiar deasupra<br />
genunchiului şi îl trage în sus, dar păstrînd contactul piciorului cu solul (o fl ectare<br />
incompletă a coapsei pe abdomen).<br />
Cu o mînă pe genunchiul fl ectat şi cu cealaltă menţinînd dosul mîinii pacientului pe obraz, se<br />
roteşte pacientul spre medicul în poziţie laterală, pînă cînd piciorul fl ectat se sprijină pe sol.<br />
Se ajustează poziţia membrului inferior de deasupra încît coapsa şi genunchiul să fi e<br />
fl ectate în unghi drept.<br />
Se împinge şi se menţine capul spre posterior pentru a asigura libertatea căilor aeriene:<br />
această manevră se realizează prin ajustarea poziţiei mîinii de sub obraz.<br />
Se verifi că respiraţia la intervale regulate.<br />
6. Suportul circulaţiei sangvine prin compresiunile sternale:<br />
Dacă pacientul este inconştient, nu respiră şi nu are niciun fel de mişcări:<br />
Aplicaţi imediat o lovitură cu pumnul sau cu podul palmei precordial (în centrul sternului<br />
sau al toracelui).<br />
Notă: Lovitura precordială se efectuează numai dacă sunteţi martori în instalarea stopului cardiac,<br />
iar defi brilatorul nu este la îndemînă.<br />
26<br />
Dacă pacientul este inconştient, nu respiră şi nu are niciun fel de mişcări:<br />
Se iniţiază compresiunile sternale (masajul cardiac extern), fără a verifi ca, dacă este puls<br />
la artera carotidă.<br />
Se plasează podul unei palme pe jumătatea inferioară a toracelui şi cealaltă mînă deasupra<br />
primei, astfel ca să fi e perpendiculare. Trebuie să fi e sigur, că axul mîiniilor este plasat pe<br />
axul sternului. Aceasta va menţine presiunea principală de compresiune asupra sternului şi<br />
va scădea riscul fracturării coastelor. Să nu se apese pe cea mai de jos porţiune a sternului.<br />
Degetele pot fi întinse sau încrucişate, dar nu trebuie să atingă toracele.<br />
Executaţi 30 de compresiuni sternale.<br />
Acestea reprezintă compresiuni ritmice aplicate la nivelul jumătăţii inferioare a sternului<br />
cu o frecvenţă de 80-100 pe minut. Compresiunile trebuie să asigure o deprimare a<br />
peretelui anterior al cutiei toracice de aproximativ 4-5 cm.<br />
Actualmente se consideră că, dacă din diferite motive respiraţia nu poate fi realizată, mai<br />
important este a efectua compresiunile sternale pentru o perioada de 10 minute.<br />
Determinaţi pulsul la artera carotidă, timp de 10 secunde.
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
7. Compresiunile sternale şi respiraţia artifi cială: se continuă compresiunile sternale şi<br />
respiraţia artifi cială în raport de 30:2.<br />
8. Continuaţi resuscitare pînă la:<br />
apariţia semnelor vitale la pacientul (puls la artera carotidă şi respiraţia spontană);<br />
sosirea echipei specializată a serviciului AMU sau echipei de resuscitare (în condiţiile<br />
spitalului);<br />
epuizarea fi zică a personalului medical.<br />
Notă:<br />
• Dacă pacientul nu respiră, trebuie efectuate respiraţii/ventilaţii artifi ciale:<br />
în timpul acestor manevre, plămînii trebuie expansionaţi adecvat cu fi ecare ventilaţie;<br />
se utilizează procedeele: gură la „articol de protecţie” (gură la „masca facială”, gură la tub<br />
Safar etc.);<br />
dacă este necesară numai resuscitarea respiratorie, se fac 10-12 respiraţii pe minut (adică<br />
o respiraţie la 4-5 sec);<br />
volumul acestor ventilaţii să fi e de 700-1000 ml (10 ml/kg) în 1-2 sec.<br />
Se fac numai compresiuni sternale, fără respiraţie artifi cială:<br />
dacă salvatorul nu este capabil sau nu doreşte să execute respiraţia gură la gură;<br />
frecvenţa compresiunilor sternale trebuie să fi e de 80-100/min;<br />
se întrerup compresiunile sternale numai dacă pacientul începe să respire normal.<br />
C.2.2.1.2. Protocolul de RCR și C: Suportul vital avansat cardiac<br />
Caseta 6. Defi brilarea externă [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Defi brilarea externă automată<br />
Stopaţi resuscitarea – confi rmaţi că pacientul nu are puls.<br />
Continuaţi resuscitarea – în timp ce controlaţi defi brilatorul; deschideţi aparatul şi scoateţi<br />
electrozii.<br />
Conectaţi electrozii la defi brilator.<br />
Conectaţi defi brilatorul: dacă defi brilatorul are funcţia de înregistrare verbală atunci, în timp<br />
ce instalaţi aparatul, trebuie să efectuaţi un raport verbal. Raportul trebuie să conţină inclusiv<br />
numele dvs. şi denumirea instituţiei medicale, vîrsta şi sexul pacientului, informaţia, dacă<br />
stopul cardiac a fost în prezenţa martorilor şi dacă a fost efectuată resuscitarea primară. Unele<br />
defi brilatoare înregistrează informaţia verbală, care poate fi utilizată ulterior.<br />
Plasaţi electrozii. Un electrod (alb dacă este codat color) mai jos de claviculă, la dreapta<br />
sternului („alb-dreapta”). Celălalt electrod (roşu-codat color) pe partea laterală inferioară<br />
stîngă a cutiei toracice („roşu-pe coaste”).<br />
Stopaţi resuscitarea – nimeni nu trebuie să atingă sau să mişte pacientul, atunci cînd aparatul<br />
analizează ritmul.<br />
Apăsaţi „Analiză” dacă este necesar. Unele defi brilatoare vor începe analiza ritmului cardiac<br />
automat. Dacă aparatul nu analizează imediat, apăsaţi „Analiză” (este întotdeauna mai bine de<br />
ştiut dacă echipamentul pe care-l utilizaţi necesită sau nu acest pas). Dacă este depistat un ritm<br />
şocabil, unitatea va începe imediat încărcarea şi o alertă auditivă va fi auzită.<br />
Dacă defi brilatorul recomandă un şoc – asiguraţi-vă că nimeni nu atinge pacientul prin<br />
cuvintele „Atenţie şoc,” vizual verifi cînd şi asigurîndu-vă că toţi s-au îndepărtat.<br />
27
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Apăsaţi butonul „Şoc” – unitatea va defi brila pacientul (corpul pacientului poate vibra brusc).<br />
Defi brilatorul va analiza ritmul cardiac din nou, pentru a vedea imediat dacă ritmul încă<br />
necesită şocare.<br />
Notă: După un şoc, unitatea se va opri pentru 2 min pentru a permite RCR şi C. Dacă defi brilatorul<br />
nu recomandă un şoc, trebuie să verifi caţi pulsul / respiraţia şi să începeţi resuscitarea, dacă este<br />
necesar.<br />
Defi brilarea externă semiautomată<br />
• Poziţia electrozilor – în poziţiile standard, primul electrod este situat strict pe linia parasternală<br />
dreaptă sub claviculă; electrodul secundar este situat în spaţiul intercostal 5 la intersecţie cu<br />
linia axilară medie.<br />
• Mărimea electrozilor: lungimea – minim 50 cm; maxim 150 cm.<br />
• Diametrul paletelor de electrozi – 8-12 cm.<br />
ŞE se efectuează numai în stop cardiac prin fi brilaţie ventriculară sau în tahicardie ventriculară<br />
fără puls cu dozele iniţiale de energie de şoc monofazic: 360 J şi 150-360 J în şoc bifazic.<br />
Caseta 7. Protocolul de RCR și C: Suportul vital avansat cardiac [3, 4, 5, 6, 7]<br />
1. Pacientul inconştient: se iniţiază realizarea protocolului de RCR şi C: Suportul vital bazal<br />
(caseta 5).<br />
2. Conectaţi defi brilatorul/monitorul la o sursă electrică (acumulator) şi verifi caţi poziţie şi<br />
contactul electrozilor/paletelor.<br />
3. Apreciaţi ritmul cardiac aplicînd paletele: ritmuri şocabile sau neşocabile.<br />
4. Ritmurile șocabile (FiV sau TV fără puls):<br />
Încărcaţi defi brilatorul şi administraţi un şoc (150-360J bifazic sau 360J monofazic).<br />
Continuaţi compresiunile sternale şi respiraţia artifi cială în raport de 30:2 timp de 2 minute.<br />
Reevaluaţi ritmul cardiac (monitor/defi brilator).<br />
În caz de FiV/TV fără puls se administrează al doilea şoc (150-360J bifazic sau 360J monofazic).<br />
Continuaţi compresiunile sternale şi respiraţia artifi cială în raport de 30:2 timp de 2 minute.<br />
Reevaluaţi ritmul cardiac (monitor/defi brilator).<br />
În caz de FiV/TV fără puls se administrează al treilea şoc (150-360J bifazic sau 360J monofazic).<br />
Continuaţi compresiunile sternale şi respiraţia artifi cială în raport de 30:2 timp de 2 minute.<br />
Reevaluaţi ritmul cardiac (monitor/defi brilator).<br />
RCR şi C se continuă pînă la reluare activităţii electrice a cordului sau pînă la constatare de<br />
moarte a cordului (caseta 9).<br />
4. Ritmurile neșocabile (DEM sau asistolie):<br />
Continuaţi compresiunile sternale şi respiraţia artifi cială în raport de 30:2 timp de 2 minute.<br />
Reevaluaţi ritmul cardiac (monitor/defi brilator).<br />
În caz de DEM sau asistolie continuaţi compresiunile sternale şi respiraţia artifi cială în raport<br />
de 30:2 timp de 2 minute.<br />
Reevaluaţi ritmul cardiac (monitor/defi brilator).<br />
RCR şi C se continuă pînă la reluare activităţii electrice a cordului sau pînă la constatare de<br />
moarte a cordului (caseta 9).<br />
Atunci cînd asistolia sau DEM trece în FiV, se aplică resuscitarea FiV.<br />
Notă: În prezenţa RCR şi C, se efectuează:<br />
28
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Corectarea cauzelor reversibile: hipoxia, hipovolemia, hipotermia, hipo/hipercaliemia,<br />
pneumotorax compresiv, tamponada <strong>cardiacă</strong>, toxice (digitalice, β-blocante, blocanţi ai<br />
canalelor de calciu), tromboembolismul pulmonar (vezi protocoalele corespunzătoare).<br />
Verifi carea poziţiei şi a conexiunii electrozilor.<br />
Încercarea/verifi carea accesului venos.<br />
Încercarea/verifi carea IOT şi ventilaţia mecanică.<br />
Încercarea/verifi carea fl uxului de Oxigen 15 l/min.<br />
Efectuarea continuă a compresiunilor sternale după IOT.<br />
Administrarea la fi ecare 3-5 minute de Epinefrină 1 mg i.v. în bolus sau 2-3 mg intratraheal.<br />
În caz de FiV sau TV fără puls refractare la 3 şocuri electrice, se administrează Amiodaronă<br />
300 mg i.v. în bolus.<br />
În caz de FiV şoc-refractară, în prezenţa sau în suspecţia hipomagneziemiei, în tahiaritmii<br />
ventriculare în prezenţa sau în suspecţia hipomagneziemiei, TV Torsada de vîrfuri, în intoxicaţie<br />
cu digitalice, se administrează Sulfat de magneziu 2,0 i.v. în 1-2 min, după necesitate se<br />
repetă peste 10-15 min.<br />
În caz de: asistolie, disociaţie electromecanică cu alură ventriculară sub 60/min, bradicardie<br />
sinusală, atrială şi nonatrială la pacientul instabil, se administrează Atropină 3 mg i.v., în<br />
bolus în priză unică.<br />
5. Monitorizarea <strong>cardiacă</strong>:<br />
Aritmiile sunt cauzele cele mai frecvente de moarte <strong>subită</strong> la bolnavii coronarieni. Astfel,<br />
trebuie:<br />
monitorizată activitatea electrică cît de repede este posibil;<br />
se pot folosi paletele de la defi brilator;<br />
la pacienţii cu infarct miocardic acut sau cu ischemie severă, riscul major de aritmie este<br />
prezent în prima oră de apariţie a simptomelor.<br />
Resuscitatorii profesionişti trebuie să recunoască următoarele aritmii: bradicardie sinusală,<br />
blocuri atrioventriculare de toate gradele, extrasistolie atrială, tahicardie supraventriculară,<br />
sindroamele de preexcitare, extrasistolie ventriculară, tahicardia ventriculară, fi brilaţie<br />
ventriculară, asistolie ventriculară (vezi protocoalele corespunzătoare).<br />
6. Farmacologia RCR şi C<br />
A. Vasopresoare:<br />
Epinefrină. Indicaţii: este un remediu de prima linie în stop cardiac. Doza remediului: 1 mg<br />
la 3-5 min i.v. sau intraosos sau 2-3 mg intratraheal.<br />
Norepinefrină. Indicaţii: hipotensiune severă (Tas < 70 mmHg) şi rezistenţă vasculară<br />
periferică scăzută. Doza remediului: 0,5-1,0 μg/min i.v. în perfuzie (pacienţii cu şoc refractar<br />
pot necesita 8 pînă la 30 μg/min).<br />
Dopamină. Indicaţii: hipotensiune asociată bradicardiei simptomatice sau după revenirea la<br />
circulaţia spontană. Doza remediului: 5-20 μg/kg/min i.v. în perfuzie.<br />
Dobutamină: Indicaţii: insufi cienţa <strong>cardiacă</strong> sistolică. Doza remediului:5-20 μg/kg/min i.v.<br />
în perfuzie.<br />
B. Antiaritmicele:<br />
Amiodaronă. Indicaţii: FiV sau TV fără puls refractare la 3 şocuri electrice. Doza remediului:<br />
300 mg i.v. în bolus, urmat i.v. în perfuzie 900 mg/24 de ore.<br />
Lidocaină. Indicaţii: FiV şi TV şoc-refractare (în absenţa amiodaronei). Doza remediului:<br />
100 mg (1-1,5 mg/kg), suplimentar 50 mg în bolus (maxim 3 mg/kg în prima oră).<br />
29
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Sulfat de magneziu. Indicaţii: FiV şoc-refractară în prezenţa sau în suspecţia hipomagneziemiei,<br />
tahiaritmii ventriculare în prezenţa sau în suspecţia hipomagneziemiei, TV Torsada de vîrfuri,<br />
intoxicaţie cu digitalice. Doza remediului: 2,0 i.v. în 1-2 min, după necesitate se repetă peste<br />
10-15 min.<br />
C. Alte remediile:<br />
Atropină. Indicaţii: asistolie; disociaţia electromecanică cu AV < 60/min; bradicardia sinusală,<br />
atrială şi nonatrială la pacientul instabil. Doza remediului: 3 mg în bolus în priză unică.<br />
Aminofi lină. Indicaţii: asistolie; bradicardie refractară la atropină. Doza remediului: 250-500<br />
mg (5 mg/kg) i.v.<br />
Clorură de calciu. Indicaţii: hiperpotasemie, hipocalcemie, supradozaj a blocanţilor de<br />
calciu. Doza remediului: 1,0 i.v., repetat după necesitate.<br />
Bicarbonat de sodiu. Indicaţii:stop cardiac şi RCR şi C prelungită, stop cardiac asociat<br />
cu hiperpotasemie, intoxicaţie cu antidepresive triciclice, acidoza metabolică severă. Doza<br />
remediului: 8,4%-50 ml i.v.<br />
Caseta 8. Criteriile de apreciere a efectuării corecte a RCR și C [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Dispariţia midriazei (îngustarea pupilelor), se observă reacţia lacrimogenă a ochilor, reapariţia<br />
refl exului fotomotor.<br />
Se constată mişcări spontane ale cutiei toracice în timpul respiraţiei asistate, fără regurgitare.<br />
Apariţia pulsului la vasele mari (a. carotidă).<br />
Recolorarea tegumentelor (micşorarea cianozei).<br />
Se constată apariţia mişcărilor spontane în extremităţile membrelor.<br />
Pe monitor/ECG – linie de aspect ondulator de amplitudine crescută, însoţită de rare complexe<br />
QRS.<br />
Caseta 9. Criteriile pentru a opri RCR și C [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Decizia de a opri RCR şi C revine medicului.<br />
Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală poate fi întreruptă, dacă timp de 30 de minute de<br />
manevre de SVAC nu se revine la circulaţia spontană.<br />
Pînă la epuizarea reanimatorului.<br />
Caseta 10. Complicațiile în efectuarea RCR și C [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Efectuarea intubaţiei endotraheală repetată, cu durata de peste 15 sec duce la stop cardiac.<br />
Inspiraţia forţată în efectuare resuscitării duce la ruptura alveolelor şi a pleurei viscerale cu<br />
instalare pneumotorace spontane.<br />
Regurgitaţia şi inspiraţia conţinutului gastric în arborul traheobronşic.<br />
Fractura coastelor, mai des la pacienţii în etate.<br />
Fractura sternului sau a procesus xiphoideus.<br />
Leziunea fi catului.<br />
Caseta 11. Diagnosticul diferențial [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Diagnosticul diferențial urgent în moartea <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> se face cu:<br />
Sincopa (sindromul Stokes-Adams).<br />
Disociaţia electromecanică în caz de tamponadă <strong>cardiacă</strong> sau de embolie pulmonară masivă.<br />
Dereglările statusului mintal: somnolenţa, obnubilare, stupoare, comă.<br />
Stările de letargie.<br />
Notă: Diagnosticul diferenţial urgent se face prin înregistrarea electrocardiogramei şi prin<br />
aprecierea cauzei de stop cardiac.<br />
30
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Caseta 12. Protocol de diagnosticare a morții clinice (fi brilație ventriculară) [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Inconştient (peste 15-20 de secunde de la debut).<br />
Convulsii tonice şi midriaza bilaterală.<br />
Încetinirea respiraţiei şi stop respirator.<br />
Pulsul absent bilateral la a. carotidă.<br />
Notă: Durata morţii clinice: 4-5 minute:<br />
în procesul morţii îndelungate – sub 3 minute;<br />
în moartea <strong>subită</strong>, în caz de stare relativ satisfăcătoare pînă la 7-10 minute;<br />
în hipotermie, pînă la 30 de minute.<br />
C.2.2.1.3. Criteriile de restabilire a indicilor vitali<br />
Caseta 13. Criteriile de restabilire a indicilor vitali [3, 5, 6, 7]<br />
Frecvenţa respiratorie – normală sau tahipnee minoră.<br />
Volumul şi ritmul de respiraţie sunt în limitele normei.<br />
TAs – egală sau peste 90 mmHg.<br />
TA medie – peste 50-70 mmHg.<br />
Status mintal: suma de scor după scala Glasgow – peste 8 puncte.<br />
Diureza – peste 50-70 ml/ore.<br />
Timpul de umplere capilară sub 2 sec.<br />
ECG: ritmul sinusal normal sau aritmie <strong>cardiacă</strong> noncritică; semne de ischemie acută.<br />
Indicii hemodinamici centrali sunt în limite sufi ciente.<br />
C.2.2.1.4. Transportarea și spitalizarea pacientului resuscitat<br />
Caseta 14. Condițiile de spitalizare a pacientului resuscitat cu succes la etapa de prespital<br />
[3, 5, 6, 7]<br />
Se spitalizează, în mod urgent, toţi bolnavii după efectuarea cu succes a RCR şi C şi după<br />
stabilizarea indicilor hemodinamici.<br />
Transportarea bolnavilor va fi pe brancardă, în poziţie dorsală cu ridicarea extremităţii cefalice<br />
la 40°.<br />
Supravegherea pacientului în timpul transportării:<br />
Starea de conştienţă.<br />
Colorarea tegumentelor.<br />
Auscultaţia cardiopulmonară.<br />
Controlul: Ps, TA, FR.<br />
Monitorizarea ECG.<br />
Oxigenoterapia.<br />
Perfuzie continuă.<br />
Supravegherea ventilaţiei mecanice: FiO , SpO , VC, F, presiune de insufl aţie, capnometrie,<br />
2 2<br />
spirometrie.<br />
Bolnavii sunt spitalizaţi în secţie de Anestezie şi terapie intensivă (reanimare) sau în terapie<br />
intensivă pe lîngă secţie de cardiologie.<br />
31
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
C.2.3. Managementul pacientului cu sindrom postresuscitar<br />
C.2.3.1. Examinarea paraclinică<br />
Caseta 15. Investigațiile paraclinice obligatorii (de rutină) [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Investigaţii de laborator:<br />
hemograma (analiza generală a sîngelui);<br />
glicemia;<br />
colesterolul total seric;<br />
troponina T, I;<br />
creatinkinaza-MB;<br />
mioglobina;<br />
coagulograma;<br />
echilibrul acido-bazic;<br />
K seric, Na seric, Ca seric, Mg seric;<br />
acidul uric seric;<br />
creatinina serică;<br />
hematocritul;<br />
urinograma (analiza generală a urinei).<br />
Examinări instrumentale:<br />
electrocardiograma;<br />
radiografi a cutiei toracice;<br />
ultrasonografi a abdominală;<br />
ecocardiografi a.<br />
Recomandat la necesitate:<br />
tomografi a computerizată;<br />
rezonanţa magnetică nucleară.<br />
C.2.3.2. Managementul sindromului postresuscitar<br />
Caseta 16. Obiectivele de management în sindromul postresuscitar [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Restabilirea completă a perfuziei tisulare în organe şi ţesuturi.<br />
Asigurarea suportului respirator, circulator, neurologic şi renal pentru optimizarea perfuziei<br />
în ţesuturi.<br />
Echilibrarea hidroelectrolitică, acido-bazică şi hemostatică.<br />
Controlul glicemiei, al convulsiilor, al hiper- şi a hipotermiei.<br />
Transportul pacienţilor resuscitaţi cu succes în ATI.<br />
Identifi carea cauzei principale de stop cardiac.<br />
Administrarea antiaritmicelor conform indicaţiilor clinice pentru prevenirea stopurilor<br />
cardiace recurente.<br />
Caseta 17. Protocol de management al sindromului postresurcitar [3, 4, 5, 6, 7]<br />
Management general:<br />
Protecţia personalului.<br />
Poziţia pacientului, cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°, sau orizontală.<br />
Examenul primar. Protocol ABC – controlul: Ps, TA, FR.<br />
32
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Monitorizarea ECG.<br />
Hipotermia terapeutică pînă la 32-34°C în 12-24 ore:<br />
Ser fi ziologic 4°C 30 mg/kg i.v. în perfuzie.<br />
Suportul respirator:<br />
Control şi susţinerea permeabilităţii căilor aeriene.<br />
Eliberarea căilor aeriene.<br />
Fluxul de Oxigen 15 l/min.<br />
Ventilaţia mecanică în regimul de hiperventilaţie.<br />
Suportul circulator:<br />
Înlăturarea şi profi laxia aritmiilor cardiace recurente:<br />
Amiodaronă 150 mg i.v. în 10 min, urmat 1 mg/min i.v. în perfuzie în 6 ore şi în continuare<br />
0,5 mg/min i.v. în perfuzie în 18 ore (maxim de 24 ore: 10 mg/kg sau 2,0) sau<br />
Lidocaină 1-1,5 mg/kg i.v. în bolus, rebolus 0,5 mg/kg la 10 min (maxim 3-5 mg/kg).<br />
Insufi cienţa <strong>cardiacă</strong> acută / disfuncţia ventriculului stîng:<br />
TAs 85-100 mmHg:<br />
Dopamină 2-4 μg/kg/min i.v. în perfuzie și<br />
Dobutamină 5-10 μg/kg/min i.v. în perfuzie (maxim 20 μg/kg/min).<br />
TAs sub 85 mmHg:<br />
Dopamină 10 mcg/kg/min i.v. în perfuzie (maxim 20 μg/kg/min).<br />
În caz de stabilizare a TAs la nivelul 85-100 mmHg:<br />
Dopamină 2-4 μg/kg/min i.v. în perfuzie și<br />
Dobutamină 5-10 μg/kg/min i.v. în perfuzie (maxim 20 μg/kg/min)<br />
TAs peste 100 mmHg:<br />
Nitroglicerină 5-10 μg/min i.v. în perfuzie (maxim 200 μg/min) sau<br />
Nitroprusiat de Sodiu* 0,1-5 mg/kg/min i.v. în perfuzie.<br />
În prezenţa hipovolemiei:<br />
Hidroxietilamidon 500-1000 ml i.v. în perfuzie sau<br />
Dextran 70 – 500-1000 ml i.v. în perfuzie.<br />
Prevenirea sindromului de coagulare intravasculară diseminată:<br />
Enoxaparină 1 mg/kg s.c. în 2 prize sau<br />
Nadroparină 0,1 ml/10 kg (88 U/kg) s.c. la 12 ore, sau<br />
Heparină 60 U/kg i.v. în bolus la 6 ore.<br />
Acid acetilsalicilic 125-325 mg oral.<br />
Suportul neurologic:<br />
Hipotermie externă a creierului.<br />
Diazepam 5-10 mg i.v. lent, sau<br />
Fenitoină 10-15 mg/kg i.v. în perfuzie.<br />
Furosemid 0,5 mg/kg i.v. în bolus.<br />
Manitol 0,5-1,0/kg i.v. în perfuzie.<br />
Oxigen Hiperbar.<br />
33
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Suportul gastrointestinal:<br />
Famotidină 20 mg i.v. lent.<br />
Suportul renal:<br />
Bicarbonat de sodiu 1 mEq/kg i.v. în perfuzie.<br />
Dopamină 2-4 μg/kg/min i.v. în perfuzie.<br />
Furosemid 0,5-1 mg/kg i.v. în bolus.<br />
Analgezia sufi cientă:<br />
Fentanil 0,05-0,1 mg cu Droperidol 2,5 mg i.v. lent sau<br />
Morfi nă 4-5mg i.v. lent.<br />
Protocoale de management în caz de:<br />
dezechilibre electrolitice;<br />
dezechilibre metabolice;<br />
hiper- sau hipotermie;<br />
pneumotorax compresiv;<br />
tamponadă <strong>cardiacă</strong>;<br />
intoxicaţii;<br />
tromboembolism pulmonar (vezi protocoalele corespunzătoare).<br />
Managementul situațiilor speciale: sindromul coronarian acut şi accidentul vascular cerebral<br />
(vezi protocoalele corespunzătoare).<br />
Notă: Remediul marcat cu semnul *, în momentul dat, nu este omologat în Republica Moldova.<br />
Caseta 18. Etiologia stopului cardiorespirator [5, 7]<br />
Boli cardiace posibile:<br />
Sindromul coronarian acut.<br />
Cardiopatia ischemică, inclusiv infarctul miocardic acut.<br />
Aritmiile cardiace.<br />
Endocardita infecţioasă, miocardită, cardiomiopatii.<br />
Valvulopatiile.<br />
Tamponada <strong>cardiacă</strong>.<br />
Tromboembolia pulmonară.<br />
Contuzia <strong>cardiacă</strong>.<br />
Etiologia non<strong>cardiacă</strong> internă:<br />
34<br />
Bolile pulmonare.<br />
Bolile cerebrovasculare.<br />
Cancerul.<br />
Hemoragia gastrointestinală.<br />
Obstetrica/pediatria.<br />
Embolia pulmonară.<br />
Epilepsia.<br />
Diabetul zaharat.<br />
Bolile renale.
Etiologia non<strong>cardiacă</strong> externă:<br />
Traumatism.<br />
Asfi xie.<br />
Supradozarea drogurilor.<br />
Submersie.<br />
Suicide.<br />
Alte cauze externe.<br />
Electrocutare/accidentele prin fulger.<br />
Caseta 19. Semnele premonitorii în moartea <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> [3, 6]<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Aritmiile ventriculare în clasele III, IV, V (după B. Lown şi M. Wolff, 1971, 1983).<br />
Tahicardia ventriculară reintrantă continuă.<br />
Aritmiile cardiace fatale (maligne) la bolnavii resuscitaţi cu succes.<br />
Sincopele recurente la bolnavii resuscitaţi cu succes.<br />
35
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU<br />
RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI<br />
D.1. Instituțiile de<br />
asistență medicală<br />
primară; instituțiile/<br />
secțiile de asistență<br />
medicală specializată<br />
de ambulator;<br />
insituțiile de<br />
asistență medicală<br />
spitalicească:<br />
departament de<br />
medicină de urgență<br />
și secții de profi l<br />
general (raionale,<br />
municipale)<br />
D.2. Serviciul de<br />
asistență medicală<br />
urgentă la etapa<br />
prespitalicească:<br />
echipe de profi l<br />
general și de felceri/<br />
asistenți medicali<br />
903 (112)<br />
36<br />
Personal: medic de familie certifi cat, medic profi l general, asistentă<br />
medicală.<br />
Aparataj, utilaj:<br />
tensiometru;<br />
stetoscop;<br />
electrocardiograf portabil;<br />
defi brilator automat extern.<br />
Truse:<br />
trusă cateterizarea venelor centrale şi periferice;<br />
trusă perfuzie;<br />
trusă cateterizarea vezicii urinare;<br />
trusă intubaţie;<br />
trusă protejare căi aeriene;<br />
trusă medicală de urgenţă.<br />
Seturi:<br />
set echipament şi aparataj medical din dotarea autosanitarei;<br />
set echipament special din dotarea autosanitarei;<br />
set inventar moale.<br />
Consumabile:<br />
oxigen.<br />
Medicamente:<br />
sol. Epinefrină;<br />
sol. Amiodaron;<br />
sol. Lidocaină;<br />
sol. Sulfat de magneziu;<br />
sol. Atropină;<br />
sol. Aminofi lină;<br />
sol. Clorură de calciu;<br />
sol. Bicarbonat de sodiu.<br />
Personal: medic de urgenţă, felcer/asistent medical.<br />
Aparataj, utilaj:<br />
tensiometru;<br />
stetoscop;<br />
electrocardiograf portabil;<br />
defi brilator automat extern.<br />
Truse:<br />
trusă cateterizarea venelor centrale şi periferice;<br />
trusă perfuzie;<br />
trusă cateterizarea vezicii urinare;<br />
trusă intubaţie;<br />
trusă protezare căi aeriene;<br />
trusă medicală de urgenţă.
D.3. Serviciul de<br />
asistență medicală<br />
urgentă la etapa<br />
prespitalicească:<br />
echipe de profi l<br />
specializat<br />
(reanimare,<br />
cardiologie)<br />
903(112)<br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Seturi:<br />
set echipament şi aparataj medical din dotarea autosanitarei;<br />
set echipament special din dotarea autosanitarei;<br />
set inventar moale.<br />
Consumabile:<br />
oxigen.<br />
Medicamente:<br />
sol. Epinefrină;<br />
sol. Amiodaronă;<br />
sol. Lidocaină;<br />
sol. Sulfat de magneziu;<br />
sol. Atropină;<br />
sol. Aminofi lină;<br />
sol. Clorură de calciu;<br />
sol. Bicarbonat de sodiu.<br />
Personal: medic de urgenţă.<br />
Aparataj, utilaj:<br />
tensiometru;<br />
stetoscop;<br />
electrocardiograf portabil<br />
defi brilator automat extern sau defi brilator semiautomat<br />
Truse:<br />
trusă cateterizarea venelor centrale şi periferice;<br />
trusă perfuzie;<br />
trusă cateterizarea vezicii urinare;<br />
trusă intubaţie;<br />
trusă protezare căi aeriene;<br />
trusă medicală de urgenţă;<br />
Seturi:<br />
set echipament şi aparataj medical din dotarea autosanitarei;<br />
set echipament special din dotarea autosanitarei;<br />
set inventar moale.<br />
Consumabile:<br />
oxigen.<br />
Medicamente:<br />
sol. Epinefrină;<br />
sol. Amiodaronă;<br />
sol. Lidocaină;<br />
sol. Sulfat de magneziu,<br />
sol. Atropină;<br />
sol. Aminofi lină;<br />
sol. Clorură de calciu;<br />
sol. Bicarbonat de sodiu;<br />
sol. Dopamină;<br />
sol. Dobutamină;<br />
sol. Norepinefrină.<br />
37
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
D.4. Instituțiile de<br />
asistență medicală<br />
spitalicească: secții<br />
ATI și de terapie<br />
intensivă pe lîngă:<br />
departamentul<br />
de medicină<br />
urgentă și secțiile<br />
de cardiologie și<br />
neurologie<br />
38<br />
Personal: medic reanimatolog certifi cat, medic cardiolog certifi cat,<br />
medic neurolog certifi cat.<br />
Aparataj, utilaj:<br />
tensiometru;<br />
stetoscop;<br />
electrocardiograf;<br />
pulsoximetru;<br />
oftalmoscop;<br />
monitor ECG;<br />
aparat pentru respiraţie artifi cială;<br />
ciocănaş neurologic;<br />
glucometru;<br />
laborator clinic standard;<br />
coagulometru;<br />
analizator pentru determinarea Na/K.<br />
Truse:<br />
trusă cateterizarea venelor centrale şi periferice;<br />
trusă perfuzie;<br />
trusă cateterizarea vezicii urinare;<br />
trusă intubaţie;<br />
trusă protezare căi aeriene;<br />
trusă medicală de urgenţă.<br />
Seturi:<br />
set echipament şi aparataj medical din dotarea secţiei ATI;<br />
set echipament special din dotarea secţiei ATI;<br />
set inventar moale.<br />
Consumabile:<br />
oxigen.<br />
Medicamente:<br />
sol. Epinefrină;<br />
sol. Amiodaronă;<br />
sol. Lidocaină;<br />
sol. Sulfat de Magneziu;<br />
sol. Atropină;<br />
sol. Aminofi lină;<br />
sol. Clorură de calciu;<br />
sol. Bicarbonat de sodiu;<br />
sol. Dobutamină;<br />
sol. Dopamină;<br />
sol. Nitroglicerină;
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
sol. Nitroprusiat de sodiu*;<br />
sol. Hidroxietilamidon;<br />
sol. Dextran 70;<br />
sol. Clorură de sodiu 0,9%;<br />
sol. Fentanil;<br />
sol. Droperidol;<br />
sol. Morfi nă;<br />
sol. Enoxaparină;<br />
sol. Nadroparină;<br />
sol. Norepinefrină;<br />
sol. Heparină;<br />
sol. Diazepam;<br />
sol. Fenitoină;<br />
sol. Furosemid;<br />
sol. Manitol;<br />
sol. Famotidină;<br />
Acid acetilsalicilic (per os).<br />
Notă: Remediul marcat cu semnul *, în momentul elaborării protocolului, nu este omologat în<br />
Republica Moldova.<br />
39
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLIMENTĂRII PROTOCOLULUI<br />
40<br />
Metoda de calculare a indicatorului<br />
Numărător Numitor<br />
Numărul de medici de familie care Numărul total de medici de fa-<br />
au fost instruiţi în RCR şi C, pe parmilie care activează, pe parcurcursul<br />
ultimelor 6 luni x 100 sul ultimelor 6 luni<br />
Numărul de medici de familie care Numărul total de medici de fa-<br />
aplică în practică protocoalele de milie care au fost instruiţi în<br />
RCR şi C, pe parcursul ultimelor 6 RCR şi C, pe parcursul ultimelor<br />
luni x 100<br />
6 luni<br />
Numărul total de instituţii de<br />
Numărul de instituţii de asisten- asistenţă medicală primară, în<br />
ţă medicală primară care dispun ultimul an<br />
de defi brilator electric automat, pe<br />
parcursul ultimului an x 100<br />
Nr. Scopul Indicatorul<br />
1.1. Ponderea medicilor de familie,<br />
care au fost instruiţi în RCR şi C pe<br />
parcursul a 6 luni<br />
1.2. Ponderea medicilor de familie,<br />
care au aplicat în practică protocoalele<br />
de RCR şi C, pe parcursul a 6 luni<br />
1. Sporirea numărului de medici<br />
de familie, care au fost<br />
instruiţi şi aplică în practică<br />
protocoalele de RCR şi C<br />
2.1. Proporţia instituţiilor de asistenţă<br />
medicală primară care dispun de defi -<br />
brilator electric automat, pe parcursul<br />
unui an<br />
2. Sporirea numărului de instituţii<br />
de asistenţă medicală<br />
primară, care dispun de defi -<br />
brilator electric automat<br />
Numărul total de medici de familie<br />
care activează, în ultimul<br />
an<br />
Numărul de medici de familie care<br />
dispun de defi brilator electric automat<br />
la locul de muncă, pe parcursul<br />
3.1. Ponderea medicilor de familie,<br />
care dispun de defi brilatorul electric<br />
automat la locul de muncă, pe parcur-<br />
3. Sporirea utilizării defi brilării<br />
electrice automate externe de<br />
către medicii de familie<br />
Numărul total de medici de familie<br />
care dispun de defi brilator<br />
electric automat la locul de mun-<br />
că, în ultimul an<br />
Numărul total de instituţii de<br />
asistenţă medicală primară, în<br />
ultimul an<br />
ultimului an x 100<br />
Numărul de medici de familie care<br />
au efectuat defi brilării electrice automate<br />
externe la locul de muncă,<br />
pe parcusul ultimului an x 100<br />
Numărul de instituţii medico-sanitare<br />
primare care dispun de truse<br />
completate pentru acordarea primului<br />
ajutor medical, în caz de deces<br />
subit cardiac, pe parcursul ultimului<br />
an x 100<br />
sul unui an<br />
3.2. Ponderea medicilor de familie,<br />
care au efectuat defi brilării electrice<br />
automate externe la locul de muncă,<br />
pe parcursul unui an<br />
4.1. Ponderea instituţiilor de asistenţă<br />
medicală primară, care dispun de truse<br />
completate pentru acordarea primului<br />
ajutor medical, în caz de moarte <strong>subită</strong><br />
<strong>cardiacă</strong>, pe parcursul unui an<br />
4. Sporirea numărului de instituţii<br />
de asistenţă medicală<br />
primară, care dispun de truse<br />
completate pentru acordarea<br />
primului ajutor medical,<br />
în caz de moarte <strong>subită</strong><br />
<strong>cardiacă</strong>
Metoda de calculare a indicatorului<br />
Numărător Numitor<br />
Numărul total de echipe AMU în<br />
Numărul echipelor AMU care dis-<br />
ultimul an<br />
pun de truse completate şi de aparataj<br />
pentru acordarea primului ajutor<br />
medical, în caz deces subit cardiac,<br />
pe parcursul ultimului an x 100<br />
Nr. Scopul Indicatorul<br />
5.1. Ponderea echipelor AMU, care<br />
dispun de truse completate şi de aparataj<br />
pentru acordarea primului ajutor<br />
medical, în caz de moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>,<br />
pe parcursul unui an<br />
Numărul de personal medical<br />
(medici, felceri, asistenţi<br />
medicali) al instruiţilor de AMU,<br />
în ultimul an<br />
Numărul de personal medical (medici,<br />
felceri, asistenţi medicali) al<br />
instruiţilor de AMU care a acordat<br />
primul ajutor medical, în caz de<br />
deces subit cardiac, pe parcursul ul-<br />
6.1. Ponderea personalului medico-sanitar<br />
de AMU instruiţi în acordarea primului<br />
ajutor medical, în caz de moarte<br />
<strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>, pe parcursul unui an<br />
5. Sporirea numărului de echipe<br />
AMU, care dispun de truse<br />
completate şi aparataj pentru<br />
acordarea primului ajutor<br />
medical, în caz de moarte<br />
<strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
6. Sporirea numărului de personal<br />
medical de AMU instruiţi<br />
în acordarea primului ajutor<br />
medical, în caz de moarte<br />
<strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Numărul total de DMU, în<br />
ultimul an<br />
timului an x 100<br />
Numărul de DMU care dispun de<br />
truse completate şi de aparataj (de<br />
diagnostic şi de tratament) pentru<br />
acordarea asistenţei medicale specializate<br />
în caz de deces subit cardiac<br />
conform standardului x 100<br />
Număr de secţii din cadrul spitalului<br />
care dispun de truse completate<br />
şi de aparataj (de diagnostic şi de<br />
tratament) pentru acordarea asistenţei<br />
medicale specializate, în caz<br />
deces subit cardiac conform standardului<br />
x 100<br />
7.1. Ponderea DMU, care dispun de<br />
truse completate şi de aparataj (de diagnostic<br />
şi de tratament) pentru acordarea<br />
asistenţei medicale specializate, în<br />
caz de stop cardiac conform standar-<br />
Numărul de secţii din cadrul<br />
spitalului, în ultimul an<br />
dului<br />
7.2. Ponderea de secţii din cadrul spitalului<br />
care dispun de truse completate<br />
şi de aparataj (de diagnostic şi de<br />
tratament) pentru acordarea asistenţei<br />
medicale specializate, în caz de moarte<br />
<strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> conform standardului<br />
7. Sporirea numărului de DMU<br />
şi secţii din cadrul spitalelor,<br />
care dispun de truse completate<br />
şi de aparataj (de<br />
diagnostic şi de tratament)<br />
pentru acordarea asistenţei<br />
medicale specializate în<br />
caz de stop cardiac conform<br />
standardului<br />
41
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Metoda de calculare a indicatorului<br />
Numărător Numitor<br />
Numărul de personal medical (me- Numărul de personal medical<br />
dici, felceri, asistenţi medicali) din (medici, felceri, asistenţi medi-<br />
DMU, instruit în acordarea asistencali) din DMU în ultimul an<br />
ţei medicale specializate, în caz deces<br />
subit cardiac x 100<br />
Numărul de personal medical (me- Numărul de personal medical<br />
dici, felceri, asistenţi medicali) din (medici, felceri, asistenţi medi-<br />
secţii, din cadrul spitalelor, instrucali) din secţii, din cadrul spitaiţi<br />
în acordarea asistenţei medicale lelor în ultimul an<br />
specializate, în caz deces subit cardiac<br />
x 100<br />
Numărul de medici din DMU care Numărul de medici din DMU în<br />
au efectuat defi brilări electrice se- ultimul an<br />
miautomate externe în prezenţa defi<br />
brilatorului în dotare x 100<br />
Nr. Scopul Indicatorul<br />
42<br />
8.1. Ponderea personalului medical<br />
(medici, felceri, asistenţi medicali) din<br />
DMU, instruiţi în acordarea asistenţei<br />
medicale specializate, în caz de moarte<br />
<strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
8.2. Ponderea personalului medical<br />
(medici, felceri, asistenţi medicali) din<br />
secţii, în cadrul spitalelor instruiţi în<br />
acordarea asistenţei medicale specializate,<br />
în caz de moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
8. Sporirea numărului de personal<br />
medical (medici, felceri,<br />
asistenţi medicali) din DMU<br />
şi secţii din cadrul spitalelor<br />
instruiţi, în acordarea asistenţei<br />
medicale specializate,<br />
în caz de moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong><br />
9.1. Ponderea medicilor din DMU care<br />
au efectuat defi brilării electrice semiautomate<br />
externe în prezenţa defi brilatorului<br />
în dotare<br />
9. Sporirea utilizării defi brilării<br />
electrice semiautomate externe<br />
de către medicii din DMU<br />
şi secţiile de anestezie şi terapie<br />
intensivă din spitale<br />
9.2. Ponderea medicilor din secţiile<br />
anestezie şi terapie intensivă din spitale,<br />
care au efectuat defi brilări electrice<br />
semiautomate externe în prezenţa defi -<br />
Numărul de medici din secţiile<br />
Anestezie şi terapie intensivă<br />
din spitale în ultimul an<br />
Numărul de medici din secţiile<br />
Anestezie şi terapie intensivă din<br />
spitale care au efectuat defi brilări<br />
electrice semiautomate externe în<br />
prezenţa defi brilatorului în dotare<br />
x 100<br />
brilatorului în dotare<br />
10.1. Ponderea pacienţilor cu moarte<br />
<strong>subită</strong> cardiace, cărora, li s-a efectuat<br />
RCR şi C cu succes<br />
10. Sporirea numărului de RCR<br />
şi C cu succes efectuate pacienţilor<br />
cu moarte <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong>
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
ANEXA:<br />
Anexa 1. Instruirea populației in acordarea primului ajutor în caz de stop cardiac [5]<br />
Manevre de resuscitare:<br />
1. Dacă observaţi o persoană căzută, care nu se mişcă, apropiaţi-vă cu grijă.<br />
Evaluaţi zona din punct de vedere al pericolelor posibile pentru victimă şi salvator.<br />
Uitaţi-vă să nu existe în apropiere un cablu electric căzut sau ceva care ar putea explica<br />
accidentul persoanei căzute şi care v-ar putea accidenta, şi pe dumneavoastră.<br />
2. Strigaţi la persoana respectivă; eventual scuturaţi-o ferm de umăr, picior, întrebînd:<br />
„Cum vă simţiţi?” Dacă nu primiţi niciun răspuns, dacă nu geme, nu se mişcă,<br />
strigaţi: „Ajutor!”, sperînd că va veni cineva să vă ajute.<br />
3. Dacă apare cineva, care să apeleze serviciul de urgenţă 903, fără să pierdeţi timpul,<br />
eliberaţi căile aeriene şi analizaţi, dacă pacientul respiră.<br />
Dacă aţi eliberat căile aeriene şi victima nu respiră şi sunteţi singur, atunci telefonaţi<br />
la urgenţă (903) şi anunţaţi că aţi găsit o victimă inconştientă şi locul unde sunteţi (o<br />
informaţie exactă despre locul afl ării, fără agitaţie şi lamentări inutile). Acestea vor<br />
determina un ajutor efi cient şi la timp.<br />
4. În cazul victimelor după înec sau după traumatisme – imediat faceţi resuscitare şi<br />
apoi apelaţi Ambulalanţa:<br />
Începeţi resuscitarea fără întîrziere.<br />
În aceste situaţii este posibilă asocierea cu o leziune de cap sau de gît.<br />
Nu se mişcă victima, dacă nu este absolut necesar – există riscul secţiunii măduvei<br />
spinării cu paralizie.<br />
5. Dacă victima nu răspunde, se verifi că, dacă sunt libere căile aeriene. Fiind în stare<br />
de inconştienţă, căile aeriene pot fi astupate de limbă şi de ridicarea mandibulei (a<br />
bărbiei); se vor elibera căile aeriene.<br />
Dacă credeţi că este un corp străin în gura victimei (secreţii, proteză dentară), încercaţi<br />
să scoateţi aceste resturi cu degetul învelit în batistă.<br />
O altă metodă de eliberare a căilor aeriene este prin tracţiunea la nivelul unghiului<br />
mandibulei în cazul suspiciunii unui traumatism.<br />
Priviţi şi ascultaţi cu atenţie victima.<br />
Toate acestea, nu mai mult de 10 secunde, timp în care trebuie stabilit, dacă persoana<br />
respiră sau nu.<br />
6. Verifi carea adecvată a respiraţiei se face privind, ascultînd si simţind.<br />
Cu victima în decubit dorsal pe un plan dur, avînd mîinile plasate pe fruntea şi pe<br />
bărbia victimei, se caută cu privirea eventuale mişcări respiratorii (ridicarea şi coborîrea<br />
toracelui, eventual a abdomenului).<br />
Ascultînd eliminarea aerului în expiraţie şi simţind fl uxul de aer, care iese pe gură sau<br />
pe nas.<br />
Această evaluare să nu dureze mai mult de 10 secunde. În general, victimele unui stop<br />
cardiac nu respiră sau au mişcări respiratorii inadecvate.<br />
7. Dacă nu respiră, se poate începe respiraţia gură la gură.<br />
Cel care execută resuscitarea trage mult aer în piept şi apoi expiră în gura victimei,<br />
ridicînd bărbia, pentru a elibera căile aeriene şi închizînd nasul, pentru a nu pierde aer<br />
pe această cale.<br />
43
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Repetaţi manevra, pînă la reluarea respiraţiei adecvate sau pînă la sosirea ambulanţei<br />
asociind, după caz, compresiunile toracice externe (masajul cardiac extern).<br />
Dacă nu se poate executa respiraţia gură la gură din diferite cauze, există alternativa<br />
respiraţiei gură la nas. Dacă există reticenţe legate de atingerea victimei, se pot executa,<br />
doar compresiuni toracice externe.<br />
8. Urmează verifi carea circulaţiei prin palparea pulsului la nivelul arterei carotide.<br />
Actualmente nu se mai recomandă verifi carea existenţei pulsului la victimele<br />
inconştiente sau care nu respiră şi nu gem. Dacă o persoană este inconştientă, nu respiră<br />
şi un are niciun fel de mişcări, se consideră a fi în stop cardiac şi se încep compresiunile<br />
toracice externe.<br />
Masajul cardiac extern poate salva viaţa persoanei pe care încercaţi să o ajutaţi.<br />
9. Aşa cum am subliniat anterior, putem efectua masajul cardiac extern, atunci cînd<br />
persoana este inconştientă, nu respiră şi nu are niciun fel de mişcări, fără a verifi ca<br />
dacă este puls la artera carotidă.<br />
Acestea reprezintă compresiuni ritmice aplicate la nivelul jumătăţii inferioare a<br />
sternului cu o frecventa de 100 pe minut. Deprimarea toracelui realizată de apăsare<br />
trebuie sa fi e de aproximativ 4-5cm.<br />
Dacă este vorba de unul sau de doi salvatori, vor fi executate 30 de compresiuni toracice<br />
şi 2 respiraţii.<br />
Actualmente se consideră că, dacă din diferite motive, respiraţia nu poate fi realizată,<br />
mai important este a executa masajul cardiac extern, pentru o perioada de 10 minute.<br />
Cum se execută masajul cardiacextern (compresiuni sternale):<br />
Cu degetul se caută marginea inferioară a cutiei toracice şi se urmăreşte rebordul costal<br />
pînă la nivelul sternului, adică spre mijloc. Se plasează podul palmei stîngi în treimea<br />
inferioară a sternului. Se plasează cealaltă mînă deasupra primei mîini, încrucişînd<br />
degetele ambelor mîini. Cu braţele drepte se aplică întreaga forţa într-o arie restrînsă<br />
situată pe stern şi se execută compresiunile toracice.<br />
Mîinile trebuie ţinute întinse, apăsînd cu toata greutatea corpului pe stern, apoi lăsîndu-l<br />
liber, dar fără a ridica mîinile de pe torace.<br />
Compresiunile toracice externe se execută pînă la venirea ambulanţei, iar dacă<br />
salvatorul oboseşte va ruga pe cineva să-l ajute.<br />
Dacă există doi salvatori, unul va efectua compresiunile, iar celalalt – respiraţiile în<br />
ritm de 30 compresiuni şi 2 respiraţii; dacă salvatorii obosesc se pot schimba între ei.<br />
Ce facem cînd bolnavul respiră şi are puls:<br />
Pacientul se plasează în poziţie laterală de siguranţă pînă la venirea ambulanţei, în<br />
următoarele situaţii:<br />
Dacă pacientul este doar inconştient, dar respiră şi are puls.<br />
Dacă manevrele de resuscitare primară sînt cu succes executate şi pacientul şi-a reluat<br />
respiraţia şi are puls la artera carotidă, dar rămîne inconştient.<br />
Dacă nu sînt suspiciuni de traumatism al gîtului.<br />
Important:<br />
1. Manevrele de resuscitare cardiorespiratorie de bază, prezentate aici, se aplică la<br />
persoane cu vîrstă mai mare de 8 ani. Manevrele de resuscitare trebuie însoţite cît mai<br />
rapid de defi brilare automate sau semiautomată, care se execută cu ajutorul unui apărat<br />
numit defi brilator, de către persoane instruite în acest sens. De aceea este important să<br />
telefonaţi cît mai rapid la numărul de urgenţă 903 (112).<br />
44
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
Anexa 2. Instruirea cadrelor medico-sanitare în SVB și SVAC<br />
1. Personalul medico-sanitar al serviciului prespitalicesc a AMU, al Asistenţei Medicale<br />
Primare, al Serviciului specializat de ambulatoriu şi DMU (Unităţi Primire Urgenţe) vor<br />
trece instruirea anuală în Suportul vital bazal în cadrul Centrelor de Instruire a Staţiilor<br />
Zonale AMU şi o dată la cinci ani vor fi instruite conform programelor standardizate de<br />
72 de ore.<br />
2. Înstruirea în SVAC pentru medicii de urgenţă, medicii de familie, medicii echipelor de<br />
resuscitare şi DMU (Unităţi Primire Urgenţe) va fi efectuată în cadrul catedrei Urgenţe<br />
medicale, USMF „Nicolae Testemiţanu,” conform programului standardizat de 78 de ore,<br />
o dată în cinci ani, în cadrul pregătirii postuniversitare continue.<br />
3. Medicii secţiilor spitaliceşti profi l terapeutic vor fi instruiţi în SVAC în la catedra<br />
Cardiologie, USMF „Nicolae Testemiţanu,” conform programului standardizat de 78 de<br />
ore, o dată în cinci ani, în cadrul pregătirii postuniversitare continue.<br />
4. Medicii secţiilor spitaliceşti profi l chirurgical şi anestezie-reanimatologie vor fi instruiţi<br />
în SVAC în la catedra Anesteziologie-Reanimatologie, USMF „Nicolae Testemiţanu,”<br />
conform programului standardizat de 78 de ore, o dată în cinci ani, în cadrul pregătirii<br />
postuniversitare continue.<br />
5. Rezidenţii specialităţilor profi l terapeutic la anul doi de studii, rezidenţii profi l chirurgical<br />
la anul trei de studii vor fi instruiţi în SVAC, conform programului standardizat de 78 de<br />
ore, o dată în cinci ani, în cadrul pregătirii postuniversitare continue.<br />
6. Rezidenţii facultăţii Stomatologie şi Farmacie a USMF „Nicolae Testemiţanu,” la anul<br />
doi vor fi instruiţi în SVB la catedra Urgenţe medicale, USMF „Nicolae Testemiţanu,”<br />
conform programului standardizat de 72 de ore.<br />
45
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
46<br />
1. ACC/AHA/ESC 2006 guidelines for management of patients with ventricular arrhythmias<br />
and the prevention of sudden cardiac death–executive summary: A report of the American<br />
College of Cardiology/American Heart Association Task Force and the European Society of<br />
Cardiology Committee for Practice Guidelines (Writing Committee to Develop Guidelines<br />
for Management of Patients with Ventricular Arrhythmias and the Prevention of Sudden<br />
Cardiac Death) Developed in collaboration with the European Heart Rhythm Association<br />
and the Heart Rhythm Society Eur. Heart J. 2006 27: 2099-2140<br />
2. Bansch D., Antz M., Boczor S. et al. Primary prevention of sudden cardiac death in idiopathic<br />
dilated cardiomyopathy: the Cardiomyopathy Trial (CAT). Circulation 2002;105.<br />
3. Crivceanschi Lev. Manual Urgenţe medicale. Chişinău 2005.<br />
4. Dorobanţu M. Compendiu de Boli Cardiovasculare. Ediţia II-a, Ed. Universitară „Carol<br />
Davila” Bucureşti, 2004; 357-373.<br />
5. European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2005. 2005 European<br />
Resuscitation Council. Published by Elsevier Ireland Ltd. Resuscitation, 2005.<br />
6. International Guidelines 2000 for CPR and ECC. 2000 – The First International Guidelines<br />
Conference on CPR and ECC. J. Resuscitation 46 (2000).<br />
7. International Liaison Committee on Resuscitation. International consensus on<br />
cardiopulmonary resuscitation and emergency cardiovascular care science with treatment<br />
recommendations. Resuscitation 2005;67.<br />
8. Mzerburg R.J., Castellanos A. Cardiac Arrest and Sudden Cardiac Death. Braunwald’s<br />
Heart Disease. A Textbook of Cardiovascular Medicine, 7-th ed. W. B. Sauders Company,<br />
2005; 865–908.<br />
9. Priori S.G., Aliot E., Blomstrom-Lundqvist C. et al. Task Force on Sudden Cardiac Death<br />
of the European Society of Cardiology. Eur. Heart. J., 2001;22:1374–450.<br />
10. Priori S.G., Etienne Aliot, Carina Blomstrom-Lundqvist et al. Update of the guidelines on<br />
sudden cardiac death of the European Society of Cardiology. Eur. Heart J., 2003; 24: 13-<br />
15.<br />
11. Wik L., Kramer-Johansen J., Myklebust H. et al. Quality of cardiopulmonary resuscitation<br />
during out-of-hospital cardiac arrest. JAMA., 2005;293:299—304.<br />
12. White R.D., Russell J.K. Defi brillation, resuscitation and survival in out-of-hospital sudden<br />
cardiac arrest victims treated with biphasic automated external defi brillators.Resuscitation<br />
2002;55:17—23.
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
47
Protocol clinic național „<strong>Moartea</strong> <strong>subită</strong> <strong>cardiacă</strong> la adult”, Chișinău 2008<br />
48