Laura Lăzărescu - unatc

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI
CINEMATOGRAFICĂ
“I. L. CARAGIALE”, BUCUREȘTI
DEPARTAMENT STUDII DOCTORALE
CINEMATOGRAFIE ȘI MEDIA
Teză de doctorat
Sunetul în filmul american de animație
Rezumat
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. Cristina Nichituş
Doctorandă:
Laura Lăzărescu
2012

Cuvinte cheie
Sound Design
istoria filmului de animaţie american
estetica sunetului în filmul de animaţie
expresivitatea sunetului
tehnici în filmul de animaţie
evoluţia sunetului în filmul de animaţie american
efecte sonore
2

Cuprinsul tezei de doctorat
Introducere ................................................ Error! Bookmark not defined.
Capitolul 1: Evoluţia sunetului în filmul de animaţie Error! Bookmark not
defined.
1.1. Evoluţia unei noi arte vizuale ............. Error! Bookmark not defined.
1.2. Evoluția sunetului .............................. Error! Bookmark not defined.
1.3. Tehnici și stilistici ............................... Error! Bookmark not defined.
1.4. Fuziunea artelor vizuale .................... Error! Bookmark not defined.
Capitolul 2: Expresivitatea sunetului în animaţia americană ............ Error!
Bookmark not defined.
2.1. Elementele coloanei sonore .............. Error! Bookmark not defined.
2.1.1. Dialogul ........................................ Error! Bookmark not defined.
2.1.2. Zgomotele .................................... Error! Bookmark not defined.
2.1.2.1. Foley ......................................... Error! Bookmark not defined.
2.1.2.2. Efectele sonore ........................ Error! Bookmark not defined.
2.1.2.3. Ambianțele................................ Error! Bookmark not defined.
2.1.3. Muzica ......................................... Error! Bookmark not defined.
2.2. Raportul dintre imagine şi sunet ........ Error! Bookmark not defined.
2.2.1. Încadratură şi sunet ..................... Error! Bookmark not defined.
2.2.2. Mişcare de aparat şi sunet .......... Error! Bookmark not defined.
2.2.3. Cheia de iluminare şi sunet ......... Error! Bookmark not defined.
2.2.4. Unghiulaţie şi sunet ..................... Error! Bookmark not defined.
2.2.5. Compoziţie şi sunet ..................... Error! Bookmark not defined.
2.2.6. Dramaturgie şi sunet ................... Error! Bookmark not defined.
2.2.7. Montaj şi sunet ............................ Error! Bookmark not defined.
2.2.8. Sunetul substituie imaginea ........ Error! Bookmark not defined.
2.2.9. Sunet de „off” – sunet sincron ..... Error! Bookmark not defined.
2.2.10. Sunet subiectiv .......................... Error! Bookmark not defined.
2.2.11. „Slow Motion”............................. Error! Bookmark not defined.
2.2.12. Anticipare prin sunet .................. Error! Bookmark not defined.
2.3. Sunetul: element de comunicare între personaje ... Error! Bookmark
not defined.
2.4. Importanţa genericelor din punct de vedere sonor . Error! Bookmark
not defined.
Capitolul 3: Estetica sunetului în animaţia americană ... Error! Bookmark
not defined.
3.1. „Antropomorfizare” prin sunet ............ Error! Bookmark not defined.
3.1.1. Hiperbolizare prin sunet .............. Error! Bookmark not defined.
3.2. Comic prin sunet ................................ Error! Bookmark not defined.
3.2.1. Comic prin dialog ......................... Error! Bookmark not defined.
3.2.2. Referire la replici cunoscute din alte filme . Error! Bookmark not
defined.
3.2.3. Comic prin muzică ....................... Error! Bookmark not defined.
3

3.2.4. Fragmente sonore cunoscute ..... Error! Bookmark not defined.
3.2.4.1. „Can Can” .............................. Error! Bookmark not defined.
3.2.4.2. „Psycho” ................................ Error! Bookmark not defined.
3.2.4.3. Referiri la alte filme ............... Error! Bookmark not defined.
3.2.5. Comic prin imagine şi sunet ........ Error! Bookmark not defined.
3.2.6. Comic prin extreme ..................... Error! Bookmark not defined.
3.2.7. Comic prin scurtă linişte .............. Error! Bookmark not defined.
3.2.8. Comic prin repetitivitate ............... Error! Bookmark not defined.
3.2.9. Comic prin sunet fără o imagine explicită .. Error! Bookmark not
defined.
3.2.10. Comic prin antiteză .................... Error! Bookmark not defined.
3.3. Elemente de estetică ......................... Error! Bookmark not defined.
3.3.1. Contrapunct ................................. Error! Bookmark not defined.
3.3.2. Linişte .......................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.3. Leitmotiv ...................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.4. Convenții și clişee sonore............ Error! Bookmark not defined.
3.3.4.1. „Cor angelic” .......................... Error! Bookmark not defined.
3.3.4.2. Sunetul de popice ................. Error! Bookmark not defined.
3.3.4.3. Ciripitul păsărilor.................... Error! Bookmark not defined.
3.3.4.4. Greieri / orăcăit de broaşte.... Error! Bookmark not defined.
3.3.4.5. Bătăi de inimă ........................ Error! Bookmark not defined.
3.3.4.6. „OZN”..................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.5. Clişee sonore muzicale ............... Error! Bookmark not defined.
3.3.5.1. Trompeta ............................... Error! Bookmark not defined.
3.3.5.2. Tobele.................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.5.3. Xilofonul / instrumentele de percuţie .... Error! Bookmark not
defined.
3.3.5.4. Pianul..................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.6. Elemente sonore tipice disneyene ............. Error! Bookmark not
defined.
3.3.7. Vis ................................................ Error! Bookmark not defined.
3.3.8. Halucinaţie ................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.9. „Flashback” .................................. Error! Bookmark not defined.
3.3.10. Referiri geografice prin sunet .... Error! Bookmark not defined.
3.3.11. Muzica susţine starea personajelor ......... Error! Bookmark not
defined.
3.3.12. Suspans, climax ........................ Error! Bookmark not defined.
3.4. Caracterizare prin sunet .................... Error! Bookmark not defined.
3.5. „Sound Design” .................................. Error! Bookmark not defined.
3.6. Estetica mixajului ............................... Error! Bookmark not defined.
Concluzii ................................................... Error! Bookmark not defined.
Bibliografie ................................................ Error! Bookmark not defined.
4

Rezumat
Cuvântul „animaţie” se trage din latinescul „anima”, „animus”, adică
suflet. „Animus” e principiul care leagă corpul de suflet, „corpus” de
„anima”. A anima înseamnă a da viaţă, a însufleţi (în latină „animare”).
Libertatea artistului de a anima ce doreşte el reiese în filmul de
animație mai mult decât în orice altă formă de artă audiovizuală. Artistul
creator poate însufleţi obiecte, poate zoomorfiza personaje, conferi
limbaj şi atribute umane animalelor. Omul devine aşadar creator absolut
în universul animaţiei, reinventează o lume întreagă eliberată de norme,
rigori, bazându-se pe fantezia sa căreia nu-i pune nicio limită.
Astfel întâlnim un univers unic, personalizat în funcție de structura,
creativitatea și sensibilitatea artistului. Tot ceea ce mintea sa este în
stare să plăsmuiască, poate fi reprezentat în filmul de animație. Tot ceea
ce artistul tânjește în van să întâlnească în universul real, se regăsește
în filmele sale. Filmul de animație devine o oglindă ce conține proiecția
celor mai intime gânduri ale artistului creator, iar acest lucru duce și la
contopirea cu creația sa. Spectatorul este invitat să pătrundă într-un
spațiu magic în care se poate elibera de cotidian, de tot ceea ce
definește noțiunea sa de familiar. Iar acest univers al animației
funcționează după cele mai variate reguli.
În animaţii sunt plauzibile situaţiile în care, deşi violenţă, explozii,
accidente, personajele să nu moară, să nu se vătămeze decât temporar.
Spectatorii care vizionează o animaţie acceptă tacit convenţia că totul
este posibil, însă această convenţie nu este valabilă pentru filmul de
ficţiune. La filmări tip „live action” – filmări cu actori reali – lucrurile stau
altfel: acolo este de neconceput să decurgă lucruri violente fără a
rămâne consecinţe puternice asupra personajelor. Acestea nu mai
sfidează atât de ușor moartea precum o fac protagoniștii animațiilor.
Spectatorul care vizionează un film de ficţiune doreşte să găsească un
6

corespondent plauzibil în propriul său univers cotidian, însă acest
realism poate fi foarte uşor încălcat în filmul de animaţie. Bineînţeles,
există şi animaţii care-şi propun o prezentare cât mai realistă a unor
situaţii, conțin subiecte grave, moralizatoare, personaje suprarealiste sau
antirealiste.
De-a lungul anilor, animația a cunoscut o paletă întreagă de
transformări, s-a ridicat de la simplă modalitate de divertisment a
publicului la statutul de artă cu o tehnică şi estetică proprie. În prezent,
ea se bucură de o popularitate uriașă, invadând diferite domenii
audiovizuale. Desigur că evoluția tehnologiei a contribuit incontestabil la
definirea unor stilistici și a permis, în fond, materializarea tuturor ideilor
celor care au creat animația. În secolul nostru nu se mai poate vorbi de
aproape nici o barieră (tehnologică) în calea realizării unei idei.
Cine se gândește la animație, se gândește instinctiv la o
reprezentare comică și umoristică a unei lumi, la personaje comice,
caricaturi, prototipuri. Deși există și animații ce tratează subiecte
serioase sau dramatice, majoritatea animațiilor sunt amuzante, iar ceea
ce este poate cel mai important și de multe ori catalogat greșit, acestea
nu se adresează strict copiilor. Exemple întregi demonstrează că
animația are diverse straturi de interpretare ce permit atât copilului să
izbucnească în hohote de râs, cât și adultului să se bucure de aluziile
ingenioase, glumele spumoase sau de substraturile profunde. Mai mult,
se poate vorbi chiar de cazuri în care anumite animații bazate pe dialog,
aluzii, jocuri de cuvinte, referiri istorice sau social-politice, mesaje
profund moralizatoare, să fie dedicate exclusiv adulților.
În ultimii ani s-au dedicat filmului de animaţie cercetări ample.
Sunetul în filmul de animaţie (aici incluzându-se desigur şi muzica) a
câştigat şi el o oarecare atenţie, chiar dacă, din păcate, nu a fost
explorat încă în totalitate, comparativ cu sunetul din filmul de ficţiune.
7

Spre deosebire de numărul considerabil al cărților despre istoria filmului
de animație, există, din păcate, foarte puține cărți ce tratează estetica
sunetului acestor filme. Din experiența proprie în procesul de cercetare
îmi permit să afirm că în rafturile bibliotecilor există titluri întregi ce nu
relatează nimic despre sunetul animațiilor, ce nu fac referire deloc la
evoluția și importanța sa în acest gen atât de ofertant de producție
cinematografică. Titlurile care amintesc, totuși, de sunet o fac într-un
număr infim de pagini sau tratează exclusiv muzica acestor filme.
În filmul de animaţie se poate vorbi mai mult decât în orice alt gen
de producție cinematografică despre un „design” de sunet complex şi
despre o estetică proprie, dat fiind faptul că avem de-a face cu acest
univers creat în totalitate de artist, fără elemente sonore reale. Sarcina
de a „însufleţi” sonor imaginile îi revine „Sound Designer”-ului, care va da
frâu liber imaginaţiei sale creatoare şi se va folosi de toate mijloacele
expresive sonore ce-i stau la îndemână.
Cu toate acestea, pe lângă procedeele tehnice diferite care separă
aceste două genuri de producţii cinematografice, nu se pot contesta
asemănările şi confluenţa dintre animaţie / grafică şi filmări reale cu
actori. În deceniul nostru, aproape că nu mai concepem un film de
ficţiune fără un element de grafică computerizată sau o tehnică preluată
din animaţie. Filme de ficţiune care întrebuinţează aproape în totalitate
tehnici din animaţie (spre exemplu tehnica „stop motion”) servesc drept
exemple vii, aceasta, deoarece omul dorește întotdeauna să includă în
filmele sale acel ceva spectaculos, ceva ce este de neîntâlnit în realitate,
dar care populează imaginația sa.
Filmul de animaţie este un gen aparte de producţie
cinematografică. Planul vizual este într-o permanentă relaţie de
completare, simbioză şi dependenţă de planul sonor, lucru ce se reflectă
în procesul de colaborare între departamente: de multe ori se realizează
8

animaţia în funcţie de sunet, de vocile şi muzica înregistrate „a priori”,
alteori se creează elemente sonore sau întregul concept sonor în funcţie
de durata acţiunilor şi tipologia personajelor. O colaborare atât de
intensă şi productivă nu este de regăsit, din păcate, în procesul realizării
filmului de ficţiune, iar aceasta deoarece sunetul este printre ultimele
verigi ale lanțului de post-producție și tratat deseori cu oarecare
dezinteres și superficialitate. Nenumărate sunt cazurile în care se
filmează și montează secvențe întregi pentru a tatona apoi ce efecte
sonore sau muzică s-ar potrivi. Din păcate, interesul pentru sunet apare
prea târziu. Este de la sine înțeles că valoarea întregului film ar crește
considerabil dacă toate aceste aspecte s-ar discuta în etapele
anterioare.
Lucrarea de faţă este compusă din trei capitole. Nu intenţionez să
realizez un istoric amplu al filmului de animaţie, însă o prezentare
succintă a transformării animaţiei de-a lungul deceniilor este foarte
importantă pentru familiarizarea cu acest subiect.
Primul capitol va puncta, așadar, cele mai importante momente din
istoria filmului de animație, va menționa cele mai pregnante nume ce au
contribuit la crearea unei noi arte, fără precedent. Astfel, vor fi amintiți
„pionierii” animației, dar și studiourile ce au pus bazele tehnice și artistice
ale animației, alături de artiștii care au avut meritul de a crea personaje
de desen animat populare chiar și astăzi.
De asemenea, va fi amintită evoluția sunetului din punct de vedere
tehnic (îmbunătățirea echipamentelor de înregistrare și redare a
sunetului, evoluția spre spațialitate) și estetic (de la abordarea
mecanicistică a coloanei sonore speculând sincronul - tehnica „mickey
mousing” - până la cel mai complex „Sound Design” ce însoțește
animațiile contemporane). În același capitol vor fi descrise diferitele
9

tehnici și stilistici de animație ce implică o tratare diversificată a coloanei
sonore.
În capitolul al doilea sunt prezentate elementele coloanei sonore
(dialog, zgomote, muzică) ce capătă în animație o abordare diferită față
de filmul de ficțiune. Efectele sonore ce însoțesc imaginile și punctează
comicul sunt o sursă inepuizabilă de imaginație. De asemenea, este
analizat raportul dintre imagine şi sunet, de la încadratură, unghiulație,
cheie de lumină, montaj, până la ritm (inclusiv „slow motion”), de multe
ori sunetul însoțind sau completând imaginea, oferind o notă comică sau
simbolică acțiunii.
Cel de-al treilea capitol este cel mai amplu. Aici voi analiza cele
mai complexe metode de ilustrare sonoră ce fac din sunetul filmului de
animaţie o adevărată artă. Voi demonstra cum se pot crea comicul sau
caracterizările prin diverse procedee sonore (hiperbolă, adoptarea
sunetelor din universul uman și atribuindu-l obiecteleor neînsuflețite sau
animalelor, referiri la alte filme sau opere), voi dezvolta modalitățile
estetice de tratare a coloanei sonore în reprezentarea viselor, a
leitmotivelor, a contrapunctului, în construirea suspansului și a liniștii cu
valori multiple estetice, în punctarea clișeelor specifice animațiilor și a
referirilor culturale și geografice.
Fiecare capitol este presărat cu exemple din filme de animaţie de
scurt și lung metraj ce susţin partea teoretică pe care doresc s-o expun.
Această incursiune de-a lungul deceniilor de formare și evoluție a
filmului de animație și a sunetului ce-l însoțește demonstrează cât de
versatilă și fascinantă este lumea animației. Ar fi superficial sau incorect
să privim filmul de animație ca pe un produs facil, dedicat copiilor, cu un
strat de profunzime inferior celorlalte produse audiovizuale.
Filmul de animație reprezintă un izvor nesecat de imaginație,
ilustrează un univers în care oricine este invitat să se cufunde. Trăim
10

într-o lume în care agitația, stresul, problemele cotidiene riscă să ne
copleșească. Pentru a fi capabili să supraviețuim, trebuie să creăm un
echilibru, iar filmul de animație este aidoma unei oaze, veșnic primitoare
pentru cei ce nu au uitat să râdă cu poftă, pentru cei ce au simțul
umorului și nu-și pun limite imaginației. Nu este deloc surprinzător faptul
că marea majoritate a artiștilor din perioada de aur a animației
americane au trăit de la nouăzeci de ani în sus, unii fiind chiar
centenari. 1
Dacă privim primele animații de acum un secol, putem să zâmbim
la vederea metodelor rudimentare ce stau la baza lor, comparându-le cu
produsele cu care ne obișnuiește secolul nostru. Însă chiar și acest
zâmbet conține intrinsec admirația pentru colosala metamorfoză prin
care a trecut animația. Fără acele încercări, fără perseverența și
caracterul vizionar al artiștilor de atunci, nu am putea urmări animațiile
care ne fascinează astăzi prin spectaculozitatea lor tehnică și mai ales
estetică.
Progresele cunoscute de animație au fost în tandem cu cele în
domeniul sunetului. Animațiile perioadei filmului mut sunt, de fapt,
embrionul ce s-a dezvoltat în coloanele sonore impresionante ale filmelor
de animație 3D din prezent. Pianul a cedat locul efectelor sonore,
sunetului digital, invadând toate colțurile sălii de cinema și sufletele
oamenilor.
Deși tehnologia a atins un apogeu, nu s-a apropiat nicidecum de
pragul saturației. Noi descoperiri în materie de animație și sunet se
regăsesc în fiecare film de lungmetraj, o mărturie a unei preocupări
perpetue în rândul celor implicați în procesul creativ. Dorința este de a
prezenta personaje din ce în ce mai variate, mai realiste, sunete din ce
1 Grim Natwick a murit la 100 de ani, John Randolph Bray la 99, Joe Barbera, Olie Johnston și David
Hilberman la 95, Walter Lantz la 94, Frank Thomas la 92, Otto Messmer la 91, Zack Schwarz, Bill
Hanna la 90 etc.
11

în ce mai impresionante, transformând vizionarea unui film într-un
adevărat spectacol al simțurilor (vezi filmele 3D, 6D, etc.).
Sunetul s-a dovedit a fi o unealtă puternică în filmul de animație.
Acolo unde imaginea conține informații precise, sunetul completează,
propune o altă interpretare sau întrunește o paletă variată de modalități
estetice. Din păcate, aceste particularități aparte ale sunetului sunt de
foarte multe ori neglijate nu numai de spectatorii laici, ci și de oamenii din
industria cinematografică. Sunetul ocupă în continuare un statut
oarecum inferior, fiind privit ca un domeniu tehnic, nu creativ sau estetic,
așa cum ar fi de fapt firesc. Este frapant că până și în secolul nostru nu
este trecut „Sound Designer”-ul la începutul genericelor filmelor
americane, în rând cu restul funcțiilor și departamentelor. O întreagă
industrie cinematografică civilizată și cu experiență, cum se vrea cea
americană, nu este capabilă să deslușească imensa latură artistică a
sunetului. Filme întregi stau mărturie pentru imensa contribuție estetică
adusă de sunet filmului, nume importante de maeștrii cu impresionante
coloane sonore și cu un talent deosebit. Cu toate acestea, disputa
continuă în rândul cineaștilor de la Hollywood.
Am optat pentru filmul de animaţie american (cu mențiunea că teza
se referă la filmul creat pentru cinema, nu cel pentru televiziune,
excludând astfel serialele de animație TV), deoarece din acea zonă
geografică au luat naştere foarte multe stiluri şi genuri de animaţie
perene până în zilele noastre, sau au servit ca sursă de inspiraţie pentru
animaţia universală. Tot în filmul de animaţie american s-au pus bazele
multor inovații tehnice, procedee de lucru, metode de sincronizare
imagine-sunet utilizate decenii întregi. Grafica 3D realizată pe calculator
a fost creată tot în America, iar acest tip de animaţie este cel mai
12

frecvent întâlnit în prezent. Inclusiv termenul „Sound Design” se trage tot
de la filmul de ficţiune american („cuplul” Coppola-Murch 2 ).
Desigur că o doză de subiectivitate în ceea ce privește selecția
exemplelor sau predilecția pentru anumiți artiști în defavoarea altora este
inevitabilă. O lucrare care să cuprindă toate numele importante din
animația americană ar însuma sute de pagini, îndepărtându-se astfel de
la scopul lucrării de față. Chiar dacă teza încearcă să cuprindă informații
cât mai exacte despre istoria filmului de animație, nedorind totodată să
fie un simplu istoric cu ponderea pe latura vizuală, se va putea constata
o afinitate față de anumite personalități marcante sau studiouri de
animație.
Argumentul meu este că lucrarea încearcă să aibă în vedere
mereu sunetul, evoluția și progresele acestuia, iar din această cauză
este evident că numărul de pagini alocat lui Disney, spre exemplu, este
mult mai mare decât altor artiști contemporani lui. De altfel, se vor
observa de multe ori pe parcursul tezei comparații cu Disney în ceea ce
privește mentalitatea, abordarea, stilistica unor artiști, iar aceasta
deoarece el servește drept „etalon” din foarte multe puncte de vedere ce
vor fi comentate în capitolele acestei lucrări. În ceea ce privește optarea
pentru anumite studiouri în defavoarea altora, aceasta se justifică similar:
studioul Pixar, spre exemplu, are meritul de a fi realizat primul lungmetraj
3D. Desigur că au urmat alte studiouri și în prezent numărul acestora
este imens, dar lucrarea de faţă dorește să menționeze, în special,
„pionierii”.
Două mari categorii de cărți mi-au servit drept surse de inspirație:
cele despre istoria animației și cele despre sunetul de film. Lucrarea de
față încearcă ceva fără precedent, anume de a crea o fuziune între cele
două, de a vorbi efectiv despre sunetul filmului de animație, despre
2 Explicații despre acest termen se găsesc în capitolul 3.5.: Sound Design.
13

importanța sa, evoluția și estetica sa, asemănarea și deosebirea față de
fratele său geamăn, sunetul din filmul de ficțiune.
Îmi doresc ca, la finalul acestei teze, cititorul să se fi familiarizat cu
istoria animației americane și cu numeroasele modalități de expresivitate
în tratarea coloanei sonore și, de ce nu, să fi trezit interesul (chiar și al
adulților) pentru vizionarea animațiilor de referință americane.
Animația este, fără îndoială, una din cele mai interesante și
spectaculoase forme de produs audiovizual, cu estetica sa proprie și o
tratare sonoră diferențiată și eliberată de restricțiile valabile pentru
celelalte forme cinematice. Suntem martorii unor progrese uluitoare,
intuind doar ce minunății vom avea ocazia să vizionăm în anii viitori.
Trebuie doar să avem curajul să ne lăsăm purtați de animație spre
tărâmuri în care tot ceea ce omul a cutezat să gândească, a prins viață.
Așadar, să luăm loc în sala de cinema, să ne distanțăm de cotidian, să
ne pregătim sufletește de o aventură de neuitat. Odată cu filmul, începe
și călătoria noastră spre țara minunilor.
14

Bibliografie
Abel, Richard / Altman, Rick: The Sounds of Early Cinema, Bloomington:
Indiana University Press, 2001.
Abrams, Robert E.: Treasures of Disney Animation Art, New York:
Abbeville Press, 1982.
Adamson, Joe: Bugs Bunny: Fifty Years and Only One Grey Hare, New
York: Henry Holt & Co., 1990.
Allan, Robin R.: Walt Disney and Europe: European Influences on the
Animated Feature Films of Walt Disney, Bloomington: Indiana
University Press, 1999.
Altman, Rick: Silent Film Sound, New York: Columbia University Press,
2004.
Altman, Rick: Sound Theory / Sound Practice, New York: Routledge,
1992.
Ament, Vanessa Theme: The Foley Grail: The Art of Performing Sound
for Film, Games, and Animation, Amsterdam / Boston: Focal Press /
Elsevier, 2009.
Băieşu, Sergiu: Cele trei dimensiuni ale animaţiei; evoluţia fenomenului
vizual, Bucureşti: UNATC Press, 2009.
Bachmaier, Helmut: Texte zur Theorie der Komik, Stuttgart: Reclam,
2005.
Barrier, Michael J.: Hollywood Cartoons: American Animation in its
Golden Age, New York: Oxford University Press, 1999
Bartel, Frank / Kock, Ingo: Tonkunst: Filmkunst und Sound Design: der
Studiengang Ton der Hochschule für Film und Fernsehen "Konrad
Wolf" Potsdam-Babelsberg auf dem Weg vom Fachschulstudiengang
zum Kunsthochschulstudiengang, Berlin: Vistas, 2006.
Bashe, Philip / Blanc, Mel: That’s Not All Folks!, New York: Warner
Books, 1988.
Beauchamp, Robert: Designing Sound for Animation, Burlington:
Elsevier / Focal Press, 2005.
Beck, Jerry / Friedwald, Will: Looney Tunes and Merrie Melodies: A
Complete Illustrated Guide to the Warner Bros. Cartoons, New York:
H. Holt, 1989
Beck, Jerry: Animation Art: From Pencil to Pixel, the World of Cartoon,
Anime, and CGI, New York: Harper Design International, 2004.
15

Beck, Jerry: The 50 Greatest Cartoons: As Selected by 1000 Animation
Professionals, North Dighton: JG Press, 1994.
Beck, Jerry: The Animated Movie Guide, Chicago: Chicago Review
Press, 2005.
Beckerman, Howard: Animation: The Whole Story, New York: Allworth
Press, 2003
Bell, Elizabeth / Haas, Lynda / Sells, Laura: From Mouse to Mermaid.
The Politics of Film, Gender, and Culture, Bloomington: Indiana
University Press, 1995.
Bendazzi, Giannalberto: Cartoons: One Hundred Years of Cinema
Animation, London: John Libbey & Co., 1994.
Benedetti, Robert: Creative Postproduction. Editing, Sound, Visual
Effects, and Music for Film and Video, Boston: Pearson / Allyn and
Bacon, 2004.
Blake, Larry: Film Sound Today: An Anthology of Articles From
Recording Engineer / Producer, Hollywood: Reveille Press, 1984.
Brophy, Philip: 100 Modern Soundtracks, London: BFI, 2004.
Buhler, James: Hearing the Movies: Music and Sound in Film History,
New York: Oxford University Press, 2010.
Burlingame, Jon: Sound and Vision. Sixty Years of Motion Picture
Soundtracks, New York: Billboard, 2000.
Canemaker, John: Felix: The Twisted Tale of the World’s Most Famous
Cat, New York: Pantheon Books, 1991.
Canemaker, John: Before the animation begins. The Art and Lives of
Disney Inspirational Sketch Artists, New York: Hyperion, 1996.
Canemaker, John: Walt Disney's Nine Old Men and the Art of Animation,
New York: Disney Editions, 2001.
Case, Alexander U.: Sound FX: Unlocking the Creative Potential of
Recording Studio Effects, Burlington: Focal Press, 2007.
Chion, Michel: AudioVision: Sound on Screen, New York: Columbia
University Press, 1994.
Chion, Michel: Film, a Sound Art, New York: Columbia Univeristy Press,
2009.
Chion, Michel: The Voice in Cinema, New York: Columbia University
Press, 1999.
Cholodenko, A.: The Illusion of Life II: More Essays on Animation,
Sydney: Power Publications, 2007.
16

Cohen, Karl F.: Forbidden Animation: Censored Cartoons and
Blacklisted Animators in America, Jefferson: McFarland, 1997
Coyle, Rebecca: Drawn to Sound: Animation Film Music and Sonicity,
London: Equinox Publishing, 2010.
Crafton, Donald: Before Mickey, Chicago: University of Chicago Press,
1993.
Culhane, Shamus: Talking Animals and Other People, New York: Da
Capo Press Inc., 1998.
Davis, Amy M.: Good Girls And Wicked Witches: Women in Disney's
Feature Animation, Eastleigh: John Libbey, 2006.
Debatin, Bernhard / Wulff, Hans J.: Telefon und Kultur: Das Telefon im
Spielfilm (Telefon und Gesellschaft), Berlin: V. Spiess, 1991.
Dietrich, Daniela: Stop motion – die fantastische Welt des
Puppentrickfilms: die Kunst des Puppentricks, Animation selbst
gemacht; [zur Ausstellung Stop Motion – die Fantastische Welt des
Puppentrickfilms], Frankfurt a.M.: Deutsches Filmmuseum, 2005.
Eberlein, Robert: Theorien und Experimente zur Wahrnehmung
musikalischer Klänge, Frankfurt a.M. / New York: P. Lang,
Europäische Hochschulschriften, Reihe 36, Bd. 44, 1990.
Edera, Bruno / Halas, John: Full Length Animated Feature Film, New
York: Hastings House, 1977.
Ehl, Silvia: Die Musikdramaturgie im Animationsfilm, Hochschulschrift
HFF, Studiengang Animation, Diplomarbeit, Potsdam-Babelsberg,
2003.
Finch, Christopher: The Art of Walt Disney: From Mickey Mouse to the
Magic Kingdoms and Beyond, New York: Abrams, 2011.
Flückiger, Barbara: Sound Design. Die virtuelle Klangwelt des Films,
Marburg: Schüren Verlag, 2007.
Forlenza, Jeff: Sound For Picture: An Inside Look at Audio Production
For Film and Television, Milwaukee: H. Leonard, 1993.
Frierson, Michael: Clay Animation: American Highlights 1908 to the
Present, New York: Twayne, 1994.
Furniss, Maureen: Animation: Art & Industry, Herts: John Libbey, 2009.
Furniss, Maureen: Art in Motion: Animation Aesthetics, London: John
Libbey, 1998.
Gaube, Uwe: Film und Traum. Zum präsentativen Symbolismus,
München: Wilhelm Fink, 1978.
17

Girveau, Bruno / Diederen, Roger / Allan, Robin / Cogeval, Guy: Walt
Disneys wunderbare Welt und ihre Wurzeln in der europäischen
Kunst, München: Hirmer, 2008.
Goldmark, Daniel / Kramer, Lawrence / Leppert, Richard D.: Beyond the
Soundtrack: Representing Music in Cinema, Berkeley: University of
California Press, 2007.
Goldmark, Daniel: Tunes for ’Toons: Music and the Hollywood Cartoon,
Berkeley, California / London: University of California Press, 2007.
Gomery, Douglas: The Coming of Sound: A History, New York:
Routlege, 2005.
Gorbman, Claudia: Sound. Design. Music: Musik im Film, în: Zeitschrift
für brauchbare Texte und Bilder, Nr. 102, Wien: Wespennest, 1996.
Gorbman, Claudia: Unheard Melodies: Narrative Film Music,
Bloomington: Indiana University Press; London: BFI Publishing, 1987.
Grant, John: Masters of Animation, London: BT Batsford, 2001.
Green, Howard. E. / Boothe, Amy: Remembering Walt: Favourite
Memories of Walt Disney, New York: Disney Editions / London:
Turnaround, 2002.
Greene, Katherine / Greene, Richard: Inside the Dream, the Personal
Story of Walt Disney, New York: Disney Editions, 2001.
Halas, John / Manvell, Roger: The Technique of Film Animation, London:
Focal Press, 1959.
Halas, John / Manvell, Roger: Art in Movement: New Directions in
Animation, London: Studio Vista, 1970.
Handel, Stepen: Perceptual Coherence: Hearing and Seeing, New York /
Oxford: Oxford University Press, 2006.
Handel, Stephen: Listening. An Introduction to the Perception of Auditory
Events, Cambridge: The MIT Press, 1989.
Harper, Graeme / Doughty, Ruth / Eisentraut, Jochen: Sound and Music
in Film and Visual Media: A Critical Overview, New York: Continuum,
2009.
Heraldson, Donald: Creators of Life: A History of Animation, New York:
Drake Publishers, 1975.
Holman, Tomlinson: 5.1 Surround Sound: Up and Running, 2 nd Ed.,
Amsterdam / Boston: Elsevier / Focal Press, 2008.
Isbouts, Jean-Pierre: Discovering Walt: The Magical Life of Walt Disney,
New York: Disney Editions, 2001.
18

Iwerks, Leslie: The Hand Behind the Mouse: An Intimate Biography of
Ub Iwerks, the Man Walt Disney Called “the greatest animator in the
world”, New York: Disney Editions, 2001.
Karlin, Fred / Wright, Rayburn: On the Track: A Guide to Contemporary
Film Scoring, New York: Schirmer Books / London: Macmillan, 1990.
Karlin, Fred: Listening to Movies: The Film Lover’s Guide to Film Music,
New York: Schirmer Books, 1994.
Kerner, Marvin M: The Art of the Sound Effects Editor, Boston: Focal
Press, 1989.
Killig, Karolin: Soundscapes – Tonlandschaften, Diplomarbeit , HFF,
Potsdam – Bablesberg, 2009.
Klein, Norman: Seven Minutes: Life and Death of the American Animated
Cartoon, London: Verso, 1993.
Kohlmann, Klaus: Der computeranimierte Spielfilm: Forschungen zur
Inszenierung und Klassifizierung des 3-D-Computer-Trickfilms,
Bielefeld: Transcript, 2007.
Konate, Mahmoud Alama: Der Traum im Film, Hochschularbeit, HFF,
Potsdam-Babelsberg, 1984
Lastra, James: Sound Technology and the American Cinema:
Perception, Representation, Modernity, New York: Columbia
University Press, 2000.
Lawson, Tim / Persons, Alisa: The Magic Behind the Voices. A Who’s
Who of Cartoon Voice Actors, Jackson: University Press of
Mississippi, 2004.
Laybourne, Kit / Canemaker, John: The Animation Book: A Complete
Guide to Animated Filmmaking – From Flip-Books to Sound Cartoons
to 3-D Animation, New York: Three Rivers Press, 1998.
Lenburg, Jeff: The Great Cartoon Directors, Jefferson: McFarland, 1983.
Lenburg, Jeff: Who’s Who in Animated Cartoons: An International Guide
to Film and Television's Award-Winning and Legendary Animators,
New York: Applause Theatre & Cinema Books, 2006.
Lensing, Jörg U.: Sound-Design – Sound-Montage – Soundtrack-
Komposition: Über die Gestaltung von Filmton, Stein-Bockenheim,
Mediabook Verlag, 2006.
Lissa, Zofia: Ästhetik der Filmmusik, Berlin: Henschel, 1965.
LoBrutto, Vincent: Sound-on-Film: Interview with Creators of Film Sound,
Westport: Praeger, 1994.
19

Maltin, Leonard / Beck, Jerry: Of Mice and Magic: A History of American
Animated Cartoons, New York: A Plume Book, 1987.
McAdams, Stephen / Bigand, Emanuel: Thinking in Sound: The
Cognitive Psychology of Human Audition, New York: Oxford University
Press, 1993.
McGee, Marty: Encyclopedia of Motion Picture Sound, Jefferson:
McFarland, 2001.
McMahan, Alison: The Films of Tim Burton: Animating Live Action in
Contemporary Hollywood, New York: Continuum, 2005.
Merritt, Russell / Kaufman, J. B.: Walt in Wonderland: The Silent Films of
Walt Disney, Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1993.
Monaco, James: How to Read a Film: The World of Movies, Media,
Multimedia: Language, History, Theory, New York: Oxford University
Press, 3 rd Ed., 2000.
Mott, Robert L.: Sound Effects: Radio, TV and Film, Boston: Focal Press,
1990.
Murray, M.R.: The Golden Age of Walt Disney Records 1933-1988,
Dubuque: Antique Trader Books, 1997.
Müller, Gottfried: Theorie der Komik: über die komische Wirkung im
Theater und im Film, Würzburg: Triltsch, 1964.
Nicula, Dinu Ioan: Călătorie în lumea animaţiei româneşti, București: Ed.
Meridiane, 1997.
Noake, Roger: Animation: The Guide to Animated Film Techniques,
London: Macdonald Orbis, 1988.
Paik, Karen: To Infinity and Beyond!: The Story of Pixar Animation
Studios, London: Virgin Books Ltd / San Francisco: Chronicle Books,
2007.
Pallant, Chris: Demystifying Disney. A History of Animation, New York:
Continuum, 2011.
Pasquariello, Nicholas: Sounds of Movies. Interviews With the Creators
of Feature Sound Tracks, San Francisco: Port Bridge Books, 1996.
Peary, Gerald / Peary, Danny: The American Animated Cartoon: A
Critical Anthology, New York: Dutton, 1980.
Pettigrew, Neil: The Stop-Motion Filmography: A Critical Guide to 297
Features Using Puppet Animation, Jefferson: McFarland, 1999.
Poncet, M. T.: L’Esthétique du dessin animé, Paris: Nizet, 1952.
Prendergast, Roy M.: Film Music, a Neglected Art, 2 nd Ed., New York:
Norton. 1992.
20

Purcell, John: Dialogue Editing for Motion Pictures, A Guide to the
Invisible Art, Amsterdam / Boston: Focal Press, 2007.
Rawls, Walton: Treasures of Disney animation art, New York: Abbeville
Pr., 1982.
Richter, Jana: Humor und Komik im Animationsfilm, Hochschulschrift,
HFF, Diplomarbeit, Potsdam-Babelsberg, 2009.
Rumsey, Francis: Spatial Audio, Oxford / Boston: Focal Press, 2001.
Russett, Robert / Starr, Cecile: Experimental animation: Origins of a New
Art, New York: Da Capo Pr., 1988.
Sandler, Kevin S.: Reading the Rabbit: Explorations in Warner Bros.
Animation, New Brunswick: Rutgers University Press, 1998.
Sawicki, Mark: Filming the Fantastic: A Guide to Visual Effects
Cinematography, Oxford: Focal Press, 2007.
Schulze, Holger: Funktionale Klänge. Hörbare Dateien, klingende Geräte
und gestaltete Hörerfahrungen, Bielefeld: Transcript, 2009.
Schweitzer, Dennis Christopher: Ton & Traum. A Critical Analysis of the
Use of Sound and Music in Contemporary Narrative Film,
Hochschulschrift, Ohio University, Film, Master of Arts, 2004.
Segeberg, Harro / Schätzlein, Frank: Sound. Zur Technologie und
Ästhetik des Akustischen in den Medien, Marburg: Schüren, 2005.
Sergi, Gianluca: The Dolby Era. Film Sound in Contemporary Hollywood,
Manchester: Manchester University Press, 2004.
Shaw, Susannah: Stop motion, Craft Skills for Model Animation, Boston:
Elsevier Focal Press, 2004.
Shrivastava, Vinay: Aesthetics of Sound: Critical Analysis of Sound
Design in Television and Motion Pictures, Dubuque: Kendall / Hunt,
1996.
Shull, Michael S. / Wilt, David E.: Doing Their Bit: Wartime American
Animated Short Films, 1939-1945, 2 nd Ed., Jefferson: McFarland,
2004.
Silverman, Kaja: The Acoustic Mirror: The Female Voice in
Psychoanalysis and Cinema, Bloomington: Indiana University Press,
1988.
Skutina, Vladimir: Was ist Komik?, Zürich: bohem press, 1990.
Smith, Dave / Clark, Steven: Disney – The first 100 years, New York:
Hyperion, 1999.
Smoodin, Eric Loren: Disney Discourse: Producing the Magic Kingdom,
New York: Routledge, 1994.
21

Smoodin, Eric Loren: Animating Culture: Hollywood Cartoons from the
Sound Era, New Brunswick: Rutgers University Press, 1993.
Solomon, Charles: The Disney That Never Was: The Stories and Art of
Five Decades of Unproduced Animation, New York: Hyperion, 1995.
Sonnenschein, David: Sound Design: The Expressive Power of Music,
Voice, and Sound Effects in Cinema, Studio City: Michael Wiese
Productions, 2001.
Spadoni, Robert: Uncanny Bodies: The Coming of Sound Film and the
Origins of the Horror Genre, Berkeley: University of California Press,
2007.
Spieß, Ilona: Audiovisuelle Strukturen im Animationsfilm,
Hochschulschrift, Diplomarbeit, Potsdam-Babelsberg, 2005.
Telotte, J. P.: Science Fiction Film, Cambridge / New York: Cambridge
University Press, 2001.
Thomas, Bob: Disney’s Art of Animation: From Mickey Mouse to Beauty
and the Beast, New York: Hyperion, 1991.
Thomas, Bob: Walt Disney: An American Original, New York: Simon and
Schuster, 1976.
Thomas, Frank / Johnston, Ollie: The Illusion of Life, New York: Disney
Editions, 1981 (Rev. ed. of: Disney animation. Popular ed. 1984).
Tietyen, David: The Musical World of Walt Disney, Milwaukee: Hal
Leonard Publishing Corporation, 1990.
Toop, David: Ocean of Sound: Aether Talk, Ambient Sound and
Imaginary Worlds, London: Serpent´s Tail, 2001.
Turim, Maureen: Flashbacks in Film: Memory and History, New York:
Routledge, 1989.
Viers, Ric: The Sound Effects Bible: How to Create and Record
Hollywood Style Sound Effects, Studio City: Michael Wiese
Productions, 2008.
Vieths, Anke: Bild und Tonrhythmus im Zusammenspiel von Musik und
Animation, Hochschulschrift, Diplomarbeit, HFF, Potsdam-Babelsberg,
1995.
Vogel, Thomas: Über das Hören. Einem Phänomen auf der Spur,
Tübingen: Attempto, 1998.
Watts, Steven: The Magic Kingdom: Walt Disney and the American Way
of Life, Columbia: University of Missouri Press, 2001.
Weis, Elisabeth / Belton, John: Film Sound: Theory and Practice, New
York: Columbia University Press, 1985.
22

Wells, Paul: Animation: Genre and Authorship, London: Wallflower
Press, 2002.
Wells, Paul / Hardstaff, Johnny / Clifton, Darryl: Re-Imagining Animation:
The Changing Face of the Moving Image, Lausanne: AVA Publishing,
2008.
Wells, Paul: The Fundamentals of Animation, Lausanne: AVA
Publishing, 2006.
Wells, Paul: Understanding Animation, New York: Routledge, 1998.
Whitaker, Steve: The Encyclopedia of Cartooning Techniques: A
Comprehensive Visual Guide to Traditional and Contemporary
Techniques, New York: Sterling, 2006.
White, Tony: Animation. From Pencils to Pixels, Burlington / Oxford:
Focal Press, 2006.
Whittington, William: Sound Design and Science Fiction, Austin:
University of Texas Press, 2007.
Williams, Pat / Denney, Jim: How to Be Like Walt: Capturing the Disney
Magic Every Day of Your Life, Deerfield Beach: HCI, 2004.
Wright, Jean Ann / Lallo, M. J.: Voice-over for Animation, Burlington /
Oxford: Focal Press, 2009.
Yewdall, David Lewis: Practical Art of Motion Picture Sound, 2 nd Ed.,
Burlington: Focal Press, 2003.
Zettl, Herbert: Sight Sound Motion. Applied Media Aesthetics, 2 nd Ed.,
Belmont: Wadsworth Publishing Co Inc, 1990.
Zone, Ray: Stereoscopic Cinema and the Origins of 3-D Film, 1838-
1952, Lexington: The University Press of Kentucky, 2007.
23