Dinamica Clastelor in mediul subaerian (procese si ... - geo.edu.ro

<strong>D<strong>in</strong>amica</strong> eoliana <strong>si</strong> subnivala
Fig. Dune eoliene la marg<strong>in</strong>ea marii <strong>si</strong> ondulatii de curent <strong>in</strong>tr-o zona desertica.
· La suprafata corpurilor de ni<strong>si</strong>p mai apar: urme de reptatie, "striuri circulare"
date de balansul sau rotirea unor plante, urme ale picaturilor de ploaie etc.
Geometria corpurilor de ni<strong>si</strong>p
(Bedforms).
Corpurile rezultate pr<strong>in</strong> "transport <strong>si</strong> depunere eoliana" sunt diferentiate, în functie
de dimen<strong>si</strong>uni <strong>si</strong> morfologie în:
Ondulatii eoliene (cu lungimea de unda între 2,5 <strong>si</strong> 25 cm) cu un grad
mare de, a<strong>si</strong>metrie, <strong>in</strong>dicele de ondulare <strong>in</strong>tre 30 - 70 <strong>si</strong> se deosebesc pr<strong>in</strong> aceste caractere
de ondulatiile de valuri <strong>si</strong> cele de curent.
Dune - reprez<strong>in</strong>ta acumulari mari de ni<strong>si</strong>p, cu lungimea bazei între 10 <strong>si</strong>
500 m, conturate în morfologia zonelor desertice ca megaondulatii. Crestele lor, adesea
transversale <strong>si</strong> rectil<strong>in</strong>ii pe directia vântului ("dune transversale"), se pot curba,
deven<strong>in</strong>d semilunare (barchane) sau pot evolua paralele cu directia vântului ("dune
Iongitud<strong>in</strong>ale" - ). CresteIe ondulatiilor eoliene <strong>si</strong> a megaondulatiilor datorita
fenomenelor de deflatie pastreaza fractiunile granulometrice gro<strong>si</strong>ere. Flancurile
scurte, care încl<strong>in</strong>a spre directia de transport a materialului (<strong>si</strong>, deci de îna<strong>in</strong>tare a vântului)
se identifica de foarte multe ori cu suprafata lam<strong>in</strong>elor oblice frontale ce caracterizeaza
structura <strong>in</strong>terna a dunelor (materialul tractat pe flancul lung al ondulatiilor
ajunge sa se rostogoleasca frontal <strong>si</strong> sa genereze o lam<strong>in</strong>a oblica). Astfel de structuri
<strong>in</strong>terne sunt <strong>si</strong>milare cu cele generate în <strong>mediul</strong> fluviatil. Urmar<strong>in</strong>d mecanismul lor de
formare se<strong>si</strong>zam ca atât ondulatiile eoliene cât <strong>si</strong> dunele sunt structuri mobile care
migreaza într-un ritm <strong>in</strong>vers proportional cu lungimea <strong>si</strong> înaltimea lor.
Zona de "INTERDUNE" este o zona plana în care apar dupa deflatie, depozite
gro<strong>si</strong>ere (pietrisuri, pavaje de deflatie), paturi de argila cu urme vegetale sau crapaturi
de contractie; gro<strong>si</strong>mea depozitelor este foarte mica.
75