Jurnal - IPA Romania

IPA
SEC}IA ROMÂN~
ROMANIAN SECTION
Jurnal
INTERNATIONAL
POLICE
ASSOCIATION
international police association
romanian section 2011
2012
www.iparomania.ro

2011 IPA ROMANIA
editorial
Vremea
exact`
Cât s\nt ei de \nv`]a]i, savan]ii n-au fost \n
stare s` fac` vreun instrument care s` m`soare
viitorul. Avem cronometre, altimetre, manometre,
ampermetre, tensiometre [i atâtea alte “metre”,
care ne arat` doar prezentul.
Putem [ti – cu o precizie fantastic` - tot ce ni
se \ntâmpl` \n clipa pe care o tr`im, dar nimic din
ce ne rezerv` viitorul. Putem doar s` ne d`m cu
presupusul.
Dac` am fost aten]i la toate evenimentele ce
au trecut pe lâng` noi, pe lâng` p`rin]ii [i p`rin]ii
p`rin]ilor no[tri, ne putem face o idee de ce
anume s-a \nt\mplat odat` [i cum anume. De
ceva care a fost, deja, m`surat [i consemnat pe
undeva.
Din r`boajele trecutului nu putem construi de -
cât un chenar aproximativ \n care s` potrivim,
cumva, \ntâmpl`rile zilei de mâine.
Viitorul nostru, adic`.
Nimic precis. Nimic s` arate exact ce ne a[ -
teapt`.
N-avem o busol` care s` descrie, pe cadran,
viitorul.
Pentru aceasta se folosesc doar probabilit`]ie
ori prezum]iile, p`rerile sau teoriile, iar, câteodat`,
inspira]ia…dar [i aia de moment.
|ntr-un fel, acest puseu “filozofic” mi-a fost
stârnit de o fotografie v`zut` \ntr-o expozi]ie re -
cent`. E poza uneia din multele clipe tragice ce
s-au tot succedat, alc`tuind deja un trecut de
co[mar.
Fotograful, un poli]ist grec, a transmis prin
mesajul s`u un pustiu cenu[iu de beton [i
sf`râm`turi \n care, singurele pete luminoase,
sunt fl`c`rile unor incendii provocate. Asta se
\ntâmpla \ntr-o ]ar` apropiat` nou`, o ]ar` care a
dat lumii nu doar cuvântul “democra]ie” ci mult
mai mult.
Asemeni secundei fixate de grec, prezentul
cunoa[te tot mai multe. Globalizarea miroase
deja a cauciucuri arse, a gaze lacrimogene [i
sânge. Fondul sonor din marile aglomera]ii ur ba -
ne cuprinde - tot mai des – nu, doar ]ipetele
mul]imii [i ale sirenelor, bubuiturile [i zgomotele
de geamuri sparte, ci [i vibra]ia joas` a unui
cutremur devastator. Pe asta din urm`, destul de
pu]ini o simt…
Revenind la ale noastre, nu m` pot referi decât
la ceea ce “m`sur`m” \n cotidianul care ne \n -
conjoar` [i la meandrele fiec`rei clipe pe care o
tr`im.
Vorbind de I.P.A. – iar aici, abordez \n primul
rând, doar ce-i “\n buc`t`ria noastr`” – recu noa[ -
tem c` este o asocia]ie de oameni afla]i sub ace -
la[i drapel. Cu acelea[i aspira]ii majore, cu
aproxi mativ acelea[i dorin]e, dar cu destine [i
tr`iri proprii.
Cumulând toate aceste st`ri, IPA este un
orga nism viu. Ea “se d`” dup` cum tr`iesc [i simt
membrii ei…
Lumea se schimb`, societatea face slalom
prin prezent [i a[teapt` s` vad` ce va fi dup`
urm` toarea cotitur`, dup` urm`torul hop, dup`
dâmbul pe care-l urc`.
Pentru c` n-avem acel instrument care s` ne
arate vremea exact`, vom privi doar \n ecranul
prezentului.
|n societate sunt schimb`ri – inclusiv de structur`;
se rea[eaz` resursele umane: se umbl` la
cele financiare, apar [i dispar piese administrative,
se reorganizeaz` organizarea [amd…
De toate astea, asocia]ia noastr` - pornind
chiar de la piesele de baz` - nu poate s` nu ]in`
seam`. |n furtunile ce zguduie corabia, echipajul
nu poate decât s` r`mân` solidar, s` dea do -
vad` de cutezan]` dar [i de prezen]` de spirit.
Busola indic`, pe moment, doar direc]ia, dar,
din p`cate n-avem [i un instrument care s` ne
arate cu precizie [i viitoarea vreme.
Ne r`mân luciditatea [i spiritul de \ntrajutorare.
Idealurile ce stau la fundamentul IPA, chiar
dac` uneori le-am ignorat, s-ar putea s` ne
scoat` pe drumul bun.
Cu siguran]`!
Florin ZAGONEANU
1

IPA ROMÂNIA 2011
Evenimentul
anului pentru IPA
Conferin]a Comitetului
Executiv Interna]ional - edi]ia 37
Miercuri 21 septembie 2011, \n sala C.A. Rosetti din Palatul
Parlamentului s-a desf`[urat ceremonia de deschidere a manifest`rii
de anvergur` mondial` - g`zduit` de Bucure[ti.
La acest moment solemn au fost prezen]i ministrul Administra]iei
[i Internelor, dl Traian Iga[, [efii principalelor structuri din MAI, re -
prezentan]i ai presei [i cei este 250 de participan]i la conferin]`.
|n cele ce urmeaz` red`m alocu]iunile prezentate cu acest prilej.
2
Mesajul domnului
prof. univ. dr. Costic` Voicu
Pre[edintele Sec]iei Române
Excelen]ele Voastre,
Doamnelor [i domnilor,
Dragi prieteni,
Anul trecut, Pa ri sul - capitala Fran ]ei – a g`z duit
Confe rin]a executivului inter na ]io nal al asocia]iei,
cu to]ii p`s trând amin tiri minu na te.
Ast`zi, „mi cul Pa ris”, cum este cunoscut Bu cu -
re[tiul, v` pri me[te ca oaspe]i [i prieteni, cu ce le
mai alese gân duri.
De aici, din gran dioasa cl`dire a Parla men tului
Ro mâ niei, cu emo]ie [i bucurie v` adre sez un c`l -
duros bun venit, la cea de a 37-a Con fe rin]` Inter -
na]ional` a I.P.A.
Acest remarcabil eve niment interna ]io nal, la
care particip` delega]i [i observatori din 58 de
state ale lumii, se des f`[oar` \n momentul \n care
Sec]ia Ro mân` aniverseaz` 15 ani de la re cu -
noa[terea sa, \n f`p tuit` \n Australia, la Bris bane
(oc tom brie 1996).
Pro cesul de formare a sec]iei noastre, \n ceput \n
anul 1992, s-a desf`[urat cu sprijinul pre]ios [i
consilierea Sec]iei I.P.A. din Gre cia [i a fostului
Secretar Ge neral, Alan Carter, c`ro ra le adu cem
mul]umiri [i pe aceast` cale.
Sec]ia Român` a I.P.A. este o organiza]ie tâ n`r`,
dar puternic`, având \n pre zent 153 de re giuni, cu
peste 60.000 de mem bri: po li]i[ti, jandarmi, pompieri,
poli]i[ti de frontier` [i ofi]eri din sistemul
penitenciare, capabili s` dezvolte importante acti -
vit`]i so ciale, cultu rale [i profesionale \n beneficiul
acestora.
Prezen]a noastr` activ` \n marea fami lie a I.P.A.
este pus` \n eviden]` de organiza rea \n România a
unei reuniuni a PEB (2000), a \ntâlnirii interna ]io -
nale a tineretului (2005), precum [i a numeroase
manifest`ri la care au participat prieteni din peste
30 de ]`ri. |n acest context, subliniez activit`]ile pe
ca re sec]ia noastr` le-a desf`[urat, sub condu ce -
rea atent` [i exigent` a Pre[edintelui Interna]ional
– Mi cha el Odysseos [i a Se cre tarului General In ter -
na]io nal – Geor gios Katsa ropoulos, pentru forma -
rea [i recu noa[ terea interna]ional` a Sec]iei I.P.A.
din Re publica Moldova, care num`r` ast`zi peste
900 de membri.
Comitetul executiv al sec]iei noastre s-a preocupat
pentru construirea primei case I.P.A. \n anul
2000, având \n exe cu]ie alte dou` imobile ce vor fi
introduse \n cir cuitul interna]ional \n urm` torii doi
ani.
Preocuparea noastr` pentru domeniul pro fesio -
nal s-a concretizat \n organizarea de seminarii [i
conferin]e, unele cu participare inter na]ional`, precum
[i \n edi tarea „Revistei de In vestigare a Crimi -
na lit`]ii“, \n colaborare cu Academia de Po li]ie [i
Inspectoratul General al Po li]iei.
Am sponsorizat cursurile de preg`tire \n do me -
niul limbilor str`ine pentru aproa pe 300 de tineri
ofi]eri de poli]ie.
Solidaritatea [i sus]inerea mutual` re prezint` o
coordonat` esen]ial` a aso cia ]iei noastre, ma te ria -
li zat` \n acordarea de ajutoare materiale [i financiare
pentru un important num`r de poli]i[ti [i
pentru fa miliile acestora afla]i \n suferin]` da torit`

2011 IPA ROMÂNIA
unor evenimente tragice (distrugeri de bunuri \n
urma inunda]iilor, afec ]iuni medicale grave, etc).
Sec]ia Român` a I.P.A. este, ast`zi, cea mai mare
organiza]ie nonguvernamental` din Ro mâ nia, care
promoveaz` prie tenia, colaborarea \ntre to]i membrii
s`i, solidaritatea [i respectul des`vâr[it fa]` de
valorile demo cra]iei [i ale drepturilor omu lui.
Dragi prieteni,
I.P.A. reprezint` o stare de
spirit, ancorat` \n idea lurile
minunate ale socie t`]ii libere
[i democratice, fundamentate
pe \ncre de re, respect, prietenie,
mo ra l` [i lege.
Conferin]a Interna]ional` [i
S`pt` mâ na Prieteniei v` vor
oferi posibilitatea de a cu -
noa[ te o parte din cultura,
istoria [i civiliza]ia noastr`.
Vom avea ocazia de a pu ne
la punct noi ac]iuni de colaborare
[i schimburi de ex pe rien -
]`.
Aici, \n minunata sal` a Par -
lamentului Ro mâ niei, de viza
noastr` „SERVO PER AMIKE-
CO” are o rezo nan]` aparte [i
o semnifica]ie extraordinar`. Este mesajul nostru
de pace [i \n]elegere, de speran]` [i \ncredere \n
idea lurile organiza]iei.
Mul]umesc tuturor autorit`]ilor [i prie tenilor
care ne-au sprijinit \n organizarea Conferin]ei.
Urez succes lucr`rilor Conferin]ei noastre [i o
„S`p t`mân` a Prieteniei” mi nunat` pe urmele lui...
Dracula.
La seara de gal` ce a marcat, \n mod festiv, \ncheierea evenimentului, dl
Michael Odysseos - Pre[edintele Inter na]ional al IPA - a \nmânat dlui prof. univ.
dr. Costic` Voicu - pre[edintele Sec]iei Române - un CERTIFICAT DE EXCE-
LEN}~ pentru organiza]ia pe care o conduce [i i-a felicitat pe membrii Co -
mitetului de organizare, \n special, [i pe to]i membrii IPA români, \n general,
pentru reu[ita complexei manifest`ri.
3

IPA ROMÂNIA 2011
Mesajul domnului chestor
de poli]ie dr. Liviu POPA
Inspectorul General
al Poli]iei Române
Stima]i oaspe]i,
Dragi colegi,
La acest moment aniversar sunt onorat, în calitate
de Inspector General al Poli]iei Româ ne [i pre[edinte
de onoare al Sec]iei Române a Aso cia]iei Interna -
]ionale a Poli]i[tilor, s` v` transmit salutul meu cordial,
cât [i al colegilor poli]i[ti din toate sec ]iile
na ]ionale participante la acest eveniment.
În decursul timpului, Asocia]ia Interna ]ional`
a Poli]i[tilor, bazat` pe servicii prin prietenie, a
avut deseori un rol esen]ial în sprijinirea [i aju -
tarea membrilor s`i, atât în momente de bucu -
rie, cât [i în momente mai grele.
Fie c` a fost vorba de organizarea unor competi]ii
sportive interne sau interna]ionale, a
unor activit`]i culturale sau educative, cât [i a
unor cursuri de preg`tire, fie c` a fost vorba de
finan]area unor cazuri medicale, în care poli ]i[ -
ti, colegi [i prie teni ai mei [i ai dumneavoastr`
au avut nevoie de mai mult decât de o familie,
de un pilon de sus]inere necon di ]io nat`, în ca -
drul acestei or ga niza]ii au fost g`site atât resur -
sele materiale, cât mai ales cele umane, pentru
ca poli]i[tii s` simt` zi de zi c` fac parte dintr-o
profesie nobi l` [i onorat`.
Organizarea celei de-a 37-a Conferin]e a A so cia]iei
Interna]ionale a Poli]i[tilor în Româ nia arat`, deo -
potriv`, maturitatea la care a ajuns Sec]ia Român`
prin implicarea membri lor s`i, cât [i respectul de care
se bucur` ]ara noastr` în Europa [i în lume, atât în
mediul poli]ienesc, dar [i în cel social.
Am convingerea c`, pe parcursul acestei perioade
de desf`[urare a Conferin]ei, cele 58 de ]`ri membre,
reprezentate de delega]iile sosite la Bucure[ti, vor
stabili noi direc]ii de dezvoltare în cadrul organiza]iei,
vor aborda diferite probleme de ordin profesional,
dar mai ales uman.
Dragi colegi, îmi doresc ca, al`turi de dumnea -
voastr`, s` promov`m cooperarea [i comunicarea,
interpersonal` [i profesional`, între toate Sec]iile
na]ionale din cadrul IPA. Este ne cesar ca excelenta
cooperare cu I.P.A., de care am beneficiat pân`
acum, prin care a]i sprijinit structurile [i ideile
colegilor mei, s` fie proactiv`, s` duc` la noi dimensiuni
ale cooper`rii poli]iene[ti, iar meseria de poli]ist
s` fie promovat` la nivel interna]ional, în mod permanent
[i eficient.
V` adresez invita]ia de a ne sus]ine [i de a v` al` -
tura nou` la îmbun`t`]irea percep]iei ce t` ]enilor
asupra muncii pe care o depunem în fiecare zi, la
cre[terea prestigiului [i îmbun` t`]irea imaginii Po -
li]iei, ca pilon de sus]inere al societ`]ii, din orice col]
al lumii.
Cu aceste gânduri, îmi doresc ca reuniunea din
Ro mânia s` reprezinte un moment de continuitate
pentru dezvoltarea Organiza]iei [i tot odat` un reper
pentru viitoarele întâlniri.
Asigurându-v` de întreaga mea disponibilitate, v`
urez mult succes în nobila activitate pe care o des -
f`[ura]i.
SERVO PER AMIKECO!
www.iparomania.ro
4

2011 IPA ROMÂNIA
Sec]ia Român` s-a dovedit foarte curând a fi deo -
sebit de activ`, iar ast`zi se afl` pe locul II \n lume,
având a proape 60.000 membri.
Din momentul fond`rii, oficialii ro mâni au lucrat
din greu pentru a promova idealurile IPA nu doar
pe teritoriul Ro mâniei ci [i \n Moldova.
|n 2008, ac]ionand ca „sponsor” a lu crat din greu
pentru a fonda o sec]ie \n Moldova, acest lucru
concretizându-se \n 2010.
Alocu]iunea domnului
Michael Odysseos
Pre[edintele
international IPA
Excelen]ele voastre,
Distin[i delega]i [i observatori,
Doamnelor [i domnilor,
Dragi prieteni
A[ dori s`-mi exprim mul]umirea [i apre cierea
fa]` de pre[edintele IPA - Sec ]ia Român` [i fa]` de
Co mitetul Executiv Na]ional al acesteia pentru g`z -
du irea ce lei de a 37-a Conferin]e IEC - \n acest
ora[ frumos [i plin de istorie.
Bucure[tiul, capitala României, este [i un centru
cultural, industrial [i financiar.
Este cel mai mare ora[, având o popula]ie de
peste dou` milioane de locuitori, fiind situat \n
Sud-Estul ]`rii, pe malul Dâmbovi]ei. Ora[ul ofer`
o gam` larg` de facilit`]i conven]ionale [i educa -
]io nale, locuri pline de cultur`, magazine [i zone
de recreere.
La conferin]a IEC particip` delega]i din 58 de
Sec]ii IPA. Este o \ntrunire foar te ampl`, aproape
toate sec ]iile fiind reprezentate. Astfel, am marea
pl`cere [i sa tisfac]ie de a m` adresa tuturor celor
care particip` la reuniune [i la „S`pt` mâna prieteniei”
care va urma.
V` urez „Bun venit” [i v` doresc o [edere pl`cu -
t` \n aceast` minunat` ]ar`.
Sec]ia român` g`zduie[te, pentru pri ma oar`, o
conferin]` interna]ional` IPA dar, având \n vedere
faptul ca România a organizat cu succes multe
evenimente in terna]ionale, sunt \ncrez`tor \n faptul
c`, prietenii no[tri au experien]a [i ca pacitatea
de organiza o conferin]` de ma re succes. Ei vor
oferi partici pan]ilor opor tunitatea de a \nv`]a mai
multe des pre istoria, cultura, ospitalitatea [i prietenia
românilor.
Sec]ia Român` a fost fondat` pe 31 august
1992, cu sprijinul sec]iei elene.
|n octombrie 1996, \n timpul Congre sului de la
Brisbane - Australia, noua sec ]ie a fost acceptat`,
cu unanimitate, \n sânul familiei IPA.
De[i, la \nceput, unele sec]ii au avut rezerve,
Dragi prieteni,
Anul trecut s-a caracterizat, din nou, prin vio -
len]` [i nenorociri.
|n multe ]`ri continu` r`zboaiele lo cale, iar tero -
rismul interna]ional este \n cre[tere, mul]i nevinova]i
pl`tind cu via ]a. Lumea \n care oamenii pot
tr`i \m preun` \n pace [i armonie \nc` pare a fi
foarte departe.
Pe lâng` violen]` [i terorism interna ]ional, cala -
mi t`]ile serioase: cutremure, tsu nami, inunda]iile,
in cen diile [i uraganele care au lovit multe ]`ri au
provocat pierderea a mii de vie]i [i distrugeri totale
de proprie t`]i.
Din nefericire, membrii IPA [i membri ai familiilor
acestora s-au aflat printre victime.
PEB-ul, ]inând cont de recomand`rile Pre[edintelui
ISC, a activat procedura pen tru ajutor \n caz
de urgen]` [i a lansat ape luri pentru do na ]ii.
Membrii IPA au r`spuns pozitiv [i au donat bani [i
alte bunuri pentru a-[i ajuta colegii.
Este pl`cut, pentru mine, s` constat c` idealurile
prieteniei [i solidarit`]ii \n rândul membrilor IPA
de la toate sec]iile, asa cum au fost clamate \n
1950 de fon datorul nostru Arthur Troop, sunt inc`
active \n sânul familiei IPA.
Asocia]ia noastr` s-a dezvoltat incre dibil \n cei
61 de ani [i evolueaz` \nc` foarte bine.
Faptul c` aceast` dezvoltare pozitiv` s-a realizat
nu numai prin publicitate di rect` dar [i prin contactele
din tre poli ]i[tii din diferite ]`ri, dovede[te
for]a din spatele acestor idealuri.
Se pare c`, \n ciuda disensiunii dintre oameni [i
state, mai este \nc` loc pentru prietenie [i solida -
ritate f`r` frontiere.
Este la latitudinea fiec`ruia s` promo veze pa -
cea, drepturile omului, libertatea de a respecta fie -
care persoan` [i de a asigura, \n mod constant,
leg`turile so ciale puternice, deoarece omul trebuie
s` aib` grij` de fra]i [i surori, f`r` discri minare.
Niciun individ nu ar trebui s` sufere din mo tive
5

IPA ROMÂNIA 2011
de ras`, religie sau orice alte
tr` s`turi personale.
|mpreun`, ca membri ai
unor religii diferite, tradi]ii [i
culturi ar trebui s` promo v`m
ceea ce ono reaz` toate creaturile
umane, un mesaj de iu -
bire [i prietenie \ntre oameni.
Trebuie s` ne asum`m re -
sponsa bilitatea ca tinerii
no[tri colegi, care vor veni \n
urma noastr`, s` se for meze
\n acest spirit.
IPA este ast`zi cea mai mare
organiza]ie de poli]i[ti din lume.
Am construit \mpreun` o
asocia]ie pe funda]ii solide,
bazate pe idealurile [i pe viziunea
fondatorului nostru.
To]i trebuie s` ne sim]im mândri [i sunt convins
c`, lucrând \mpreun`, cu prietenie [i solidaritate
vom \nt`ri asocia]ia [i o vom face tot mai bun` [i
mai mare, \n anii care vor urma.
Crearea [i promovarea rela]iilor de prietenie [i
dezvoltarea spiritului de ajutor reciproc, sprijin
ami cal \ntre po li]i[ti, familiile lor [i prietenii acestora,
sunt factori care au efecte benefice pozitive
asu pra „familiei” poli]i[tilor din toat` lumea.
Acum, revenind la lucr`rile Confe rin ]ei IEC, do -
resc s` transmit din nou un salut cordial tuturor
de le ga]ilor, observatorilor [i vizitatorilor [i s` v`
doresc tuturor o [edere pl`cut` \n aceast` frumoa -
s` ]ar`.
|n numele membrilor PEB, delega ]ilor, observatorilor
[i vizitatorilor, a[ dori s`-mi exprim mul]u -
mirile [i apre cierea c`tre pre[edintele na]ional IPA,
c`tre cei lal]i membri ai Comitetului Exe cutiv Na -
]ional, c` tre pre[edintele Co mi tetului de Organi -
zare - pentru munca de pus` la pre g`tirea celei de
a 37-a Con fe rin]e a IEC, \n acest ora[ istoric [i frumos.
Sunt sigur c` atmosfera va fi dominat` de ar -
monie \n spiritul IPA, sub mottoul: „SERVO PER
AMIKECO”.
|n concluzie, declar deschise lucr`rile Con fe rin -
]ei!
V` mul]umesc!
Dup` alocu]iuni, festivitatea de deschidere a
continuat cu un reu[it spectacol oferit de arti[tii
Ansamblului „Ciocârlia“ care au fost r`spl`ti]i
cu generoase aplauze din partea publicului.
6

2011 IPA ROMÂNIA
Dup` festivitatea deschiderii oficiale a
Conferin]ei Interna]ionale, la Palatul Parla -
men tului, participan]ii la eveniment au po posit
\n Parcul Carol I, unde s-a desf`[urat ce -
remonialul depunerii unor coroane de flori, la
Mormântul Eroului Necunoscut.
Pe fundalul sonor asigurat de Fanfara Jan -
dar meriei, au fost depuse ofrandele florale de
c`tre membrii Biroului Permanent Executiv in -
terna]ional (PEB), de reprezentan]ii condu cerii
Ministerului Administra]iei [i Internelor, ai
Inspectoratului General al Jandarmeriei Ro -
mâne [i de c`tre Comitetul Executiv Na ]io nal
al Sec]iei Române a I.P.A.
|n final, to]i cei prezen]i au pozat pentru foto -
grafia de grup.
7

IPA ROMÂNIA 2011
8
Drag` domnule
Pre[ edinte Costic` Voicu,
drag i prieteni,
M-am întors la birou [i, simt
nevoia s` exprim, în nu mele
membrilor PEB [i al meu personal,
cele mai sincere mul -
]umiri [i aprecieri pentru fie care
dintre voi.
Al`tur acelea[i ur`ri [i apre -
cieri colegilor dumnea voastr`,
Con siliului Na]ional Executiv,
pentru c` au f`cut [ederea
noastr` pl`cut` în Bucure[ti, iar
din cea de-a 37-a Conferin]`
IEC, un success.
A[a cum deja am men]ionat,
dumneavoastr` sunte]i înconjurat
de oameni frumo[i [i de vo -
ta]i, pe care îi consider buni lucr` -
tori gata s` sprijine orice fel de
eveniment sau activitate IPA.
Ace[ti oameni, sunt sigur, v`
vor sprijini în continuare în promovarea
idealurilor IPA, pe în -
treg teritoriul României.
V-a[ fi deosebit de recunos -
c`tor dac` a]i transmite mul]u -
mirile mele din inim` tuturor
membrilor Comitetului Orga ni -
za toric [i în special Pre[edintelui
acestui comitet, Domnul
Florian Safta, care a contribuit
foarte mult la succesul celei
de-a 37-a Conferin]e IEC.
Salut`ri cordiale [i a[tept [i
în viitor, cooperarea dumnea -
voastr`.
Cu prietenie,
Michael ODYSSEOS
Pre[edinte Interna]ional
v
Drag ` domnule
Pre[ edinte Costic` Voicu
I.P.A. Africa de Sud dore[te
s` v` transmit` sincere felicit`ri
pentru prietenoasa ospitalitalitate
de care s-a bucurat delega]ia
noastr` în România.
Am apreciat eforturile depu -
se de Sec]ia Român` a IPA pentru
asi gurarea bunei desf`[ur`ri
a manifest`rilor de la Bucure[ti
[i ne-am bucurat sa particip`m
la ele.
Înc` odat`, v` mul]umesc!
SERVO PER AMIKECO!
Pilot (J) LOOTS
Pre[edinte IPA -
Africa de Sud
CONFERIN}A
|nc` de câ]iva ani, Capitala României a fost desemnat` drept gazd`
a celei de-a 37-a Conferin]e a Comitetului Executiv Interna]ional IPA
(IEC), importantul eveniment fiind prev`zut pentru luna Septembrie a
acestui an. La întrunire au participat reprezentan]i ai 58 dintre cele 63
de sec]ii na]io -
na le aceasta
având, pe bun`
dreptate, anvergura
unei reuniuni
mondiale.
|n perioada 18-
25 Septem brie
2011, \n somp tu -
osul Rin Grand
Hotel din Bu cu -
re[ti s-a lu crat
intens: ini ]ial au
intrat \n sesiune
mem brii PEB (Bi roul Exe cutiv Per ma nent) [i \n treg staff-ul te hnic inter -
na ]ional, pen tru ca, din ziua de 21 s` se lucr`rile reuniunii s` se
desf`[oare \n plen.
|nc` de la \nceput, dl
Pre[edinte Interna]ional,
Michael Odysseos, a ]i-
nut s` mul]umeasc` gaz -
delor \n numele forului
pe care-l conduce, pentru
excep]ionalele con -
di]ii oferite pentru des f` -
[urarea \ntâlnirii men -
]ionând c` \n spa tele
acestor realit`]i se afl` o
uria[` [i responsabil`
munc`, a Co mi tetului ro -
mân de or ga nizare, sub
managementul dlui Flo -
rian Safta - Trezorierul na -
]ional al Sec]ei Române.

2011 IPA ROMÂNIA
I.E.C. 2011
Delega]ia
Sec]iei Române
a fost
al c`tuit` din
dl Pre [edinte
Cos tic` Voi cu
[i dl
Se cre tar General
Iulian Medrea
Dup` rapoartele reprezentan]ilor PEB – au fost dezb`tute toate
aspectele de interes general ce privesc via]a organiza]iei mondiale –
mai ales \n actualul context geopolitic, al agra v`rii crizei economice
globale, a acutiz`rii fenomenului terorist [i nu \n ultimul rând al evenimentelor
tragice marcate de cutremure, inunda]ii [i incendii catastrofale
ce au marcat ultima perioad` de timp.
S-a discutat de actualit`]ile [i viitorul IPA, exprimându-se convingerea
ca valorile umane, prietenia [i solidaritatea trebuie s` prevaleze.
C` tinerii membri trebuie s`
\nve]e [i s` se angajeze activ
\n dezvoltarea organiza]iei.
Cu unanimitate de voturi,
au fost confirmat`, ca sec]ie
cu drepturi depline, Asocia]ia
din Macao, delega]ii acesteia
(foto) fiind felicita]i [i aplauda]i
de cei prezen]i.
|n “a[teptare” se mai afl`
Bosnia/Herzegovina – ca sec -
]ie \n curs de fondare [i nu
este lipsit de importan]` c` la
reuniune au asistat, ca invita]i, re prezentan]i ai Armeniei [i Republici
Macedonia.
Lucr`rile au cunoscut [i o
sesiune de work-shop-uri,
membrii delega ]iilor fiind
grupa]i \n 10 “ateliere” de
lucru – cu tematici apropiate
de in tersul special al
fiec`rei sec]ii na]ionale.
Auditoriului i-a fost pre -
zen tat nou site al IPA
www.ipa-iac.org (fun c -
]ional deja pe In ternet).
Totodat`, din programul
\ntâlnirii a f`cut parte [i
momentul comunic`rii
re zultatele Con cur -
sului in ter na ]ional
de fotografii – or -
ganizat cu sprijinul
nostru, de Sec]ia
IPA Israel.
De altfel, cu
aces t prilej s-a ver -
nisat [i expo zi]ia –
cu peste 50 de lu -
cr`ri, grupate pe 3
tematici: poli]ie,
ge neral [i pres`.
Dna vice pre[e -
din te PEB, Ju liana
Papne-Ven gso, a
f` cut oficiul acor d`rii
Domnului Secretar General
Iulian Medrea
Drag` prietene,
Te salut din Cipru. Doresc s`-]i
transmit sincere felicit`ri [i s` î]i
mul]umesc, înc` odat`, pentru
tot ceea ce tu [i colegii t`i a]i
facut pentru ca [ederea noastr`
la Bucure[ti s` fie cât mai pl` -
cut` [i pentru succesul celei
de-a 37 Conferin]e IEC.
Pre[edintele Costic` Voicu [i
membrii Comitetului de Orga -
nizare au muncit mult si sunt
convins ca sunt mândri pentru
tot ce au realizat.
Te rog s`-i transmi]i scrisoa -
rea ata[at` domnului Pre[e di -
nte Costic` Voicu.
Îti urez tot binele din lume.
Al t`u, cu prietenie,
Michael ODYSSEOS
Pre[edinte Interna]ional
v
Drag` ` Domnule Pre[edinte
edinte
al Sec]iei Române I.P.A.
Dragi i Prieteni I.P.A.
ai Sec]iei Române,
În numele surorii mele Clau -
de Patak [i al meu personal, a[
dori s` v` mul]umesc din toat`
inima pentru magnifica organizare
a Conferin]ei IEC de la Bu -
cure[ti.
Într-adev`r v-a]i autodep`[it
pentru a ne primi cum se cuvine
[i a r`spunde tuturor dorin -
]eleor noastre.
Personal am avut timpul m` -
surat [i nu am putut vizita prea
multe obiective turistice dar, din
fericire am vizitat frumoasa
dum neavoastr` ]ar` cu alte
ocazii. În schimb sora mea,
Claude Patak a profitat din plin
de excursiile pe care le-a]i organizat.
S-a întors cu amintiri
foarte frumoase.
Apreciem întregul program
de divertisment din timpul me -
selor de sear` [i confortul ho -
telului.
Personalul a fost \ntr-a de v`r
de top.
V` multumim, înc` odat`,
pen tru tot!
Ale dumneavoastr`, cu prie -
tenie.
Viviane [i Claude
VAUCHER
- Sec]ia elve]ian` -
9

IPA ROMÂNIA 2011
Drag` Iulian,
Domnule Secretar General,
10
Doresc s` v` transmit since -
rele mele mul]umiri pentru
amabilitatea, prietenia [i compania
des f`[urate pe perioada
Con ferin]ei IEC.
Doresc s` v` felicit pentru
succesul acestui eveniment pe
dumneavoastr` [i pe extrem de
muncitorii membri ai staffului.
A]i fost de un mare ajutor
pentru mine, în organizarea
expo zi]iei de fotografii [i a atelierului.
A[ dori s` o felicit înc` odat`
pe câ[tig`toarea concursului de
fotografii: Fekete Reka.
V` mul]umesc foarte mult
pentru cooperarea dumnea -
voas tr`.
Cele mai bune ur`ri,
Dr. Julianna PAPNE VEGSO
Vicepre[edinte
Interna]ional
Pre[edintele Comisiei
Culturale Interna]ionale
v
Drag`
Domnule Pre[ edinte,
Delega]ia Sec]iei Elene la cea
de-a 37-a Conferin]e IEC din
Bucure[ti, [i eu personal dorim
s` exprim`m membrilor Comi -
tetului Executiv Na]ional, feli -
cit`rile noastre [i mul]umiri
pentru succesul organiz`rii conferin]ei.
Trebuie s` spunem c` am
fost profund impresiona]i de
profesionalismul tuturor membrilor
[i de modul foarte ospita -
lier in care am fost primi]i [i
trata]i.
V` suntem recunosc`tori
pe n tru c` a]i f`cut [ederea
noastr` în frumosul Bucure[ti [i
în ]ar`, pl`cut` [i de neuitat.
V` mul]umim [i sper`m s`
v` revedem la urm`torul Con -
gres sau la oricare alt eveniment
IPA!
Salut`ri!
SERVO PER AMIKECO
Pentru Sec]ia Elen`,
Ioannis KARAPATAKIS
Pre[edinte na]ional
premiilor, al`turi de dl Michael Odysseos – având astfel pri lejul s`
felicite organizato rii români – pentru mo dul de prezentare a lucr`rilor.
|nso]itorii delega ]ilor [i al]i nu mero[i vizitatori au beneficiat de un
program turistic special al c`tuit pentru ei, pen tru ca \n ziua de 24 septembrie,
to]i participan]ii
str`ini s` fac`
turul Ca pitalei – vi zi -
tând im portante edi -
ficii [i locuri pu blice
din Bu cure[ti.
Toate serile au
fost \ncheiate cu \m -
bel[ugate mese, ]i -
nute \n salonul
“Stars” unde, pe
lâng` faptul c` au
urm`rit spectacolele
oferite de An sam -
blul Artistic “Ciocâr -
lia” al MAI, [i-au pu -
tut demonstra [i abi -
lit`]ile de dan sa tori
sau cânt`re]i.
Seara de gal` a fost deschis` de alo cu]iunea Pre[edintelui Sec]iei
Române, dl Costic` Voicu, care a mul]umit oaspe]ilor str`ini pentru
onoarea de ne fi acordat \ncrederea organiz`rii reuniunii [i pentru c`
ne-au vizitat, la noi acas`, cunoscându-ne astfel mai bine.
Dl Pre [edinte In ter na]ional Michael Odysseos a luat cu vântul [i – asistat
de c`tre to]i
membrii PEB – a
felicitat Comi tetul
Executiv Na ]io nal
al Sec]iei Ro mâne,
oferind Cer tificate
de apre cie re tutu -
ror membrilor aces tui
for [i câtorva persoane
din Co mi -
tetul de or ga ni zare,
condus de dl Flo -
rian Safta.
|ntrucât \ntâlnirea
IPA din 2012, mai
precis cel de al XXlea
Congres In ter -
na]ional, se va desf`[ura la Eilat - \n Israel, dl M Ody sseos a preluat de
la conducerea Sec ]iei Române dra pelul interna]ional IPA [i l-a transmis
- ca [tafet` - dlui Ya akov Terner - Pre [edinte de onoare al IPA Is rael.
|n final, a mai mul]umit odat` gazdelor române, [i a urat succes
sec]iei ce va organiza urm`toarea reuniune.
Florin ZAGONEANU

2011 IPA ROMÂNIA
S~PT~MÂNA PRIETENIEI
ROMÂNIA – SEPTEMBRIE 2011
A intrat în tradi]ia congreselor [i conferin]elor I.P.A. ca ]ar`
gazd` a acestora s` organizeze ac]iunea sugestiv numit` „S` -
t`mîna Prieteniei”.
Onoarea de a organiza aceast` important` ac]iune a revenit în
acest an sec]iei na]ionale române I.P.A.
Cei 96 de participan]i, provenind din 16 ]`ri, s-au întâlnit cu
organizatorii în ziua de 25 septembrie 2011 la Hotelul „Rin Air -
port” din Otopeni.
„S`pt`mâna Prieteniei” a debutat „în for]`”, cu o vizit` la Palatul
Parlamentului, construc]ie unic` în Europa - prin dimensiuni - [i
impresionant` prin arhitectura ei.
Din istoria zilelor noastre, oaspe]ii au f`cut un salt în secolul XV,
atunci când, plini de emo]ie (indus` pe traseu de Legenda lui
Dracula, povestit` de ghizi,) au intrat \n Curtea Domneasc` de la
Târgovi[te.
Aici prietenii no[tri au ascultat cu aten]ie [i interes prezentarea
perioadei în care din aceast` incinta erau condus` ]ara
Româneasc` inclusiv perioada celebrului domnitor Vlad }epe[.
Lec]ia de istorie a continuat la M`n`stirea Dealul, cu prezen -
tarea celui care a fost Marele Unificator al Românilor, Mihai Vi tea -
zul, [i al c`rui cap a fost înmormântat în incinta acestei m`n`stiri.
Prietenii no[tri au fost caza]i la Hotelul Alpin din Poiana Bra[ov,
hotel care a devenit, din acel moment, baza de plecare în „Expe -
di]ia Dracula”, a[a cum a fost supranumit` S`pt`mâna Prieteniei.
v
Dorim sa va mul]umim pentru
pl`cuta [edere [i buna organizare
a întâlnirii din România.
Dorim de asemenea s` adre -
s`m mul]umiri [i pentru DVDul
cu frumoasele amintiri ale
[ederii noastre.
S` ave]i o toamn` bun`!
Salut`ri!
Olav SKEIE
Pre[edinte IPA Sectia
Norvegia
v
O s`pt`mân` fantastic`
cu IPA [i Poli]ia Român`
Dragi prieteni,
Din nou, v` mul]umesc pentru
minunata s`pt`mân` petrecut`
împreun` cu Politia voastr`
[i noi no[tri prieteni IPA.
Am vorbit cu mul]i dintre participan]i
[i to]i au spus:” Dorim s`
recunoa[tem meritele [i s`
acord`m tot creditul nostru, IPA
Romania [i Poli]iei, pentru minunata
s`pt`mân` pe care nu o
vom uita”.
Al dumnevoastr`,
cu prietenie,
Eiliv LONNINGEN
Regiunea 2 Norvegia
v
Mul]umim întregului Co -
mitet Organizatoric [i tuturor
celor care au contribuit la buna
desf`[urare, a[a de primitoare
[i de prietenoas` a manifest`
rilor din timpul IEC.
Fiecare a fost de mare ajutor.
Calde Salut`ri,
Wendy [i Lesley
v
O sincer` mul]umire pentru
spledida organizare a celei de-a
37-a Conferin]e IEC in Bu cu -
resti.
Salutari cordiale tuturor, din
Republica San Marino,
SERVO PER AMIKECO!
Giuseppe Mario MUSCIONI
Pre[edinte na]ional
IPA San Marino
11

IPA ROMÂNIA 2011
v
Drag` Gabriela [ i Laura,
Dorim s` v` felicit`m înc`
odat` pentru perfecta organiza -
re [i minunatele zile pe care ni
le-a]i oferit în Bucure[ti. Ne am
bucurat de fiecare dintre ele.
În timpul conferin]ei, ghidul
[i membrii IPA România ne-au
spus ca putem primi CD-uri cu
fotografii (poate [i inregistr`ri
video) f`cute de dvs.
Gestul acesta ar încununa
albumul de amintiri pl`cute pe
care le p`strez din România.
v
Dragi prieteni IPA,
Întors din nou acas`, a[ dori
s` va multumesc pentru marea
ospitalitate [i pentru munca in -
tens` din perioada Con fe rin]ei
IEC [i a S`pt`mânii Prieteniei. A
fost un mare succes [i nu voi
uita niciodat` cele dou` s`pt` -
mâni fabuloase pe care le-am
petrecut în frumoasa dumnea -
voastr` ]ar`.
V` multumesc foarte mult
pentru tot ceea ce a]i facut pentru
noi.
Calde felicit`ri pentru to]i.
Din Suedia,
Felicitas Gygli
v
Dragi prieteni,
Înc` odat` v` mul]umim
pen tru invita]ia la S`pt`mâna
Prieteniei din România.
Transmite]i v` rog salut`ri [i
domnului Dinc` Luigi. Sper`m
c` îl vom întâlni cât de curând
[i îl vom saluta personal.
În ziua de 27 septembrie 2011, pe o vreme splendid`, cele trei
autocare cu participan]ii la „Expedi]ia Dracula” au pornit spre Bran
pentru o vizit` la Castelul în jurul c`ruia plute[te Legenda Contelui
Vampir. Masa de prânz servit` într-un decor autentic românesc [i
cu preparate pe m`sur`, au contribuit decisiv la reu[ita zilei.
Miercuri 28 septembrie 2011 a fost o zi plin` de surprize pentru
prietenii no[tri. Au avut prilejul rarisim de a vizita la Sighi[oara
- singura cetate medieval` din lume locuit` [i în prezent. Vizita a
fost impresionant` [i prin faptul c` oaspe]ii au fost întâmpina]i de
primarul “cet`]ii” înso]it de mae[trii de ceremonii, care au rostit
ur`ri de bun-venit în limbile vorbite în care tr`iesc musafirii no[tri.
La reu[ita acestei zile a contribuit [i întâlnirea cu actorul american
Harvey Keitel, aflat la Sighi[oara pentru film`ri.
Ziua de joi 29 septembrie 2011 a fost cea mai obositoare zi din
„S`pt`mâna Prieteniei”, aceasta [i pentru c` ]inta noastr` a fost
superbul ora[ Sibiu. Inaugurat la 19 august 1905 Muzeul „Astra”
vizitat, la sosirea în Sibiu, a fost creat din dorin]a românilor ardeleni
de a-[i defini propria identitate etnocultural`, în conglomeratul
etnic al Imperiului Austro-Ungar. Vizitarea Centrului Vechi al
Sibiului a completat dac` mai era cazul ideea c` ne afl`m într-un
ora[ european [i a produs o impresie deosebit` asupra oaspe]ilor.
De[i drumul spre Poiana Bra[ov a fost lung [i obositor, întâlnirea
cu muzica populara româneasc`, de la „Coliba Haiducilor”, i-a
revigorat pe participan]i, care au fost greu convin[i s` se retrag` în
camerele lor pentru o binemeritat` odihn`.
Rezervat` unei vizite în Municipiul Bra[ov, ziua de vineri 30 septembrie
2011 a fost o încununare a efortului depus de organizatiori.
12
Impresii la r`scruce
de drumuri…
Dragi prieteni,
Au trecut deja 20 de ani de
când am plecat din România. De
12 ani sunt în Poli]ia statului
Queensland din Australia, iar de 5
ani sunt membr` IPA Australia.
Acestea sunt câteva dintre mo -
tivele pentru care doresc s` îmi
îm p`rt`[esc gândurile [i expe rien -
]ele acumulate la a 37-a Con fe -
rin]` a IEC al IPA de la Bucure[ti.
Vreau s` [ti]i c` aceasta este cea
mai bogat` [i mai pozitiv` expe -
rien]` din via]a mea de poli]ist`.
A fost o s`pt`mân` în care am
tr`it din plin. Timpul petrecut al` -
turi de voi, c`ldura cu care am fost
întâmpinat` în ]ara mea natal`,
mi-au confirmat de multe ori
decizia luat` acum cinci ani, de a
m` înscrie în IPA [i de a dori cu
ardoare s` fac parte din aceast`
asocia]ie.
|n Australia reprezentarea poli -
]iei în IPA este mic` deocamdat`,
în compara]ie cu ]`rile Europene [i
asta din cauza faptului c` majo -
ritatea poli]i[tilor Australieni sunt
n`scu]i pe acest continent izolat
(la mai mult de 20,000km) [i nu
au dorin]a sau posibilitatea de a
c`l`tori precum o fac cei de pe alte
continente care ]in leg`tur` direct`

2011 IPA ROMÂNIA
Impresia puternic` produs` de
vizita la Biserica Neagr`, care de
500 de ani este completat` de
aspectul unic al Pie]ei Sfatului. Ca
urmare, în timpul concertului de
muzic` clasic` un vizitator englez
a rugat orchestra ca în semn de
respect pentru ospitalitatea româ -
neasc` s` se cânte Imnul Na]ional
al României. În timpul inton`rii
imnului to]i participan]ii s-au ridicat
în picioare [i [i-au adus mâna
la inim`.Cina festiv` care a înche -
iat seara a fost un prilej ca participan]ii
s` î[i exprime recuno[tin]a
fa]` de organizatorul ac]iunii,
Comitetul Executiv Na]ional al
Sec]iei Române I.P.A. [i s` fac`
schimb mici [i simbolice daruri.
Plecarea spre Bucure[ti, în ziua
de 1 octombrie, ne-a dat prilejul
s` le prezent`m oaspe]ilor la
Sinaia, Castelul Pele[ [i Peli[orul,
adev`rate opere de art` în pei -
sajul românesc [i european.
Desp`r]irea de prietenii no[tri,
care în ultima zi, au p`r`sit Româ -
nia a fost un prilej de a trage concluzii
cu privire la modul în care s-a desf`[urat „S`pt`mâna Prie -
teniei”. Mul]i participan]i [i-au exprimat dorina]a de a reveni în
România. Le-am confirmat c`, potrivit bunului obicei al ospitalierului
nostru popor, îi vom a[tepta „cu bra]ele deschise”.
Mai mult de atât, din cele peste 2000 de fotografii colectate prin
bun`voin]a participan]ilor de dl Trezorier na]ional, Florian Safta
care, \n calitate de principal organizator al ac]iunii – a \nso]it
oaspe]ii, dorim s` realiz`m un album tip`rit ce va fi difuzat anul
viitor c`tre toate sec]iile na]ionale.
Nu pot încheia aceast` prezentare, f`r` a aduce mul]umiri
colegilor no[tri poli]i[ti, jandarmi [i cadre I.S.U. din Municipiul
Bucure[ti [i jude]ele Ilfov, Dâmbovi]a, Prahova, Bra[ov, Mure[ [i
Sibiu care, prin efortul depus, au contribuit la desf`[urarea în
condi]ii de siguran]` a întregii ac]iuni.
Dr. Mihail DAVID
Vicepre[edinte al Comitetului Executiv Na]ional
v
Cele mai bune ur`ri din Sto -
ckh olmul, aflat \n ploaie, la temperatura
de10 o C,
Stig [i Kerstin HAGSTROM
v
Drag` Liliana,
Doresc s` transmit, mai presus
de orice, c`tre to]i colegii români,
cuvinte de mul]umire, pentru a -
ma bilitatea, zâmbetele lor [i mi nu -
nata organizare a Conferin]ei IEC.
Noi, translatorii, suntem în tot -
deauna r`sf`]a]i de IPA, dar tu
per sonal te-ai autodep`[it. |]i
mul]umesc sincer pentru mo dul
în care ai [tiut s` rezolvi mi cile
neajunsuri ivite pe parcursul
evenimentului [i te rog s` spui
tuturor colegilor t`i din biroul IPA
cât de mult îi apreciem.
Cu cele mai bune compli men te,
Irene SCHRODER PARADA
(translator)
v
Dragi Prieteni,
Ne-am \ntors în USA la rutina
noastr` zilnic`, înapoi la lucru [i
bine odihni]i.
Dorim s` v` mul]umim foarte
mult pentru tot ceea ce a]i f`cut
pentru noi.
S`pt`mâna Prieteniei a fost
fan tastic`, ceea mai bun` s`pt` -
mân` a prieteniei la care am participat
pâna acum.
România este o ]ara frumoas`
[i am fost foarte impresiona]i.
V` mul]umim pentru munca grea
pe care a]i depus-o pentru ca aceas -
t` frumoas` s`pt` mân` s` se desf` -
[oare în cele mai bune condi]ii.
Nu voi uita niciodat` aceast`
experien]`.
V` mul]umesc foarte mult [i Dum -
nezeu s` v` binecuvânteze pe to]i.
Jose DAPENA
cu restul lumii în afara rela]iilor de
servici.
Fac parte acum [i din Comitetul
IPA al statului Queensland, [i organizez
evenimentele sociale pentru
membrii IPA din aceast` regiune la
care poli]i[tii se pot sim]i bine în
compania semenilor, ca într-o mare
familie. Totu[i, în România am
sim ]it c` familia IPA este ceva cu
mult mai deosebit. Am sim]it c`
diferen]a de limb`, cultur`, vârst`,
culoare, sex poate fi un bun prin
care te po]i al`tura la ceilal]i cu
ceva unic [i personal [i po]i înv`]a
de la al]ii [i nu un impediment
social precum se întâmpl` din
p`cate în lume.
Acum am avut ocazia s` v`d [i
s` simt c` din cei 42 de ani care i-am
împlinit, în primii 20 petrecu]i în
România, la Ia[i, am înv`]at ce am
avut nevoie ca s` p`trund în lu -
mea larg`…am primit o educa ]ie
bun` (mai ales cei 7 ani de aca s`)
[i puterea de a înfrunta greut` ]ile.
Am rezistat la multe încerc`ri pe
plan personal [i profesional
Pe de alt` parte,în ultimii 20 de
ani, tr`i]i din plin în Australia, am
înv`]at c` provenind dintr-o ]ar` eu -
ropean` modest`, [i tr`gându-m`
dintr-o familie de oameni mun ci -
tori trebuie s` lupt singur` pentru
a-mi creea oportunit`]ile de a m`
realiza. Societatea în care tr`im
acum eu [i copilul meu, este mai
tolerant` [i mai avansat` fapt pentru
care am realizat curând [i pentru
totdeauna c` drepturile pe care
le am ca cet`]ean vin cu obliga]ia
de a m` comporta [i de a tr`i în
mod responsabil, nu numai pentru
mine dar [i pentru cei din jur.
|n România, acest concept de
via]` este înc` nou, dar a început
s` existe [i asta e una din impresiile
cele mai pozitive [i mai importante.
[i de aceea plec în Australia
cu speran]a [i cu dorin]a de a în -
tre]ine leg`turile pe care le-am format
cu IPA România [i nu numai,
[i de a gândi posibilitatea unor
pro iecte de ajutor profesional.
SERVO PER AMIKECO!
Dana RUSU
13

IPA ROMÂNIA 2011
OMAGIU LUI
ARTHUR TROOP
VIZIONARUL
IPA - cea mai mare organiza]ie de prietenie a
poli]i[tilor din întreaga lume - a fost creat` la 1
ianua rie 1950.
De atunci, motto-ul s`u „Servo per amikeco”
(„Servicii prin prietenie” - în limba espe ranto) a
câ[tigat mai mul]i aderen]i decât [i-ar fi putut cineva
imagina.
Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor a fost înfiin]a
t` din ini]iativa unui ofi]er de poli]ie din Lin -
coln shire - Anglia, Arthur Troop, care a dorit s` cre -
eze astfel un canal pentru prietenia între poli]i[tii
de pretutindeni [i cooperarea inter na]ional`.
N`scut la 15 decembrie 1914, el s-a angajat în
iunie 1936 la Poli]ia din Lincolnshire, unde s-a
specializat în probleme de trafic rutier.
Dup` cel de-al doilea R`zboi Mondial,
Arthur s-a de dicat proiectului înfiin]`rii
unei organiza]ii mondia le a poli]i[tilor,
dând dovad` de mare încredere în
oameni [i în virtu]ile prieteniei adev` rate.
Între anii 1948-1949, Troop a contactat
numero[i prieteni din poli]ia local` [i din
str` in`tate. Ideea lui a fost bine primit` în
câteva ]`ri europe ne (Marea Britanie, Da -
ne mar ca, Norvegia, Suedia) [i în unele
state africane, care au încurajat constituirea
unei or ga ni za ]ii mondiale a poli ]i[ -
tilor, alc` tuit` din sec]ii na ]ionale [i e mi -
terea, de c`tre un Secre tariat In terna ]io -
nal, a legitima]iilor pentru membri, similare unui
pa[aport.
De ase menea, era prev`zut` adop tarea unei
sigle specifice, plata unei cotiza]ii indivi duale [i
editarea unei reviste proprii.
La 1 ianuarie 1950, Asocia]ia a luat fiin]`, iar Ar -
thur Troop a ac]ionat neobosit pentru a încuraja [i
creea rea altor sec]ii na]ionale.
În 1953, Olanda a fost prima ]ar`, dup` Marea
Britanie, care [i-a constituit o astfel de sec]ie,
Belgia [i Fran]a le-au urmat în acela[i an, iar Ger -
mania [i Elve]ia au orga nizat sec]ii na]io nale în
urm`torii doi ani.
Primul Congres Interna]ional a avut loc la Paris,
în 1955, iar Arthur Troop a devenit primul Secretar
Ge neral Interna]ional al Asocia]iei, post pe care l-a
p`s trat pân` la retragerea sa, în 1966.
Pentru meritul cree`rii IPA, Arthur Troop a fost
premiat, în 1965, cu Medalia Imperiului Britanic.
Ulterior el a primit numeroase înalte distinc]ii
din str`in`tate, între care titlul de „Doc -
tor Ho noris Causa” în Cana da, „Cru cea
de Onoare” a Pre [edin te lui Re pu blicii
Austria, [i dup` dezvelirea statuii sale
de pe câmpia ungar`, în 1998, a fost
r`s pl`tit cu „Sabia de aur a Ungariei”.
La cel de-al XI-lea Congres Mon dial
din 1985, el a de venit primul posesor
al Meda liei de Aur a Asocia]iei.
În 1995, la Viena, la cea de-a 26-a
Con ferin]` a Comite tului Executiv Inter -
na ]io nal, Arthur a fost o no rat cu Pre -
miul „IPA WORLD PO LICE”.
În pofida unor serioase pro bleme de
s`n`tate, fon da torul a preg`tit, el în su[i, cel de-al
50-lea Congres al Aso cia ]iei, desf`[urat la Bourne -
mouth, în mai 2000.
Arthur Troop a decedat, la 85 ani, în data de 30
noiembrie 2000.
În memoria sa au fost realizate câ teva reu[ite
busturi, care îl înf`]i[eaz` - cu mare rafinament
artistic [i care au fost am plasate la sediul IPA interna]ional,
la centrul de stu dii Gimborn din Germa -
nia [i în Ungaria.
O burs` anual`, în valoare de 3000 de franci
elve]ieni, acordat` de PEB îi poart` numele.
Arthur Troop a fost un poli]ist britanic obi[ nuit,
animat un vis care [i-a atins scopul, prin crearea celei
mai cuprinz`toare organiza]ii poli]iene[ti din lume.
dup`: www.ipa-iac.org
14
www.iparomania.ro

2011 IPA ROMÂNIA
Pagini din istoricul
Sec]iei Române a IPA
Schimb`rile politice din Europa r`s`ritean`, in -
tervenite la sfâr[itul anilor ’90, au fost un ade v`rat
catalizator pentru cre[terea [i dezvoltarea Aso cia -
]iei, poli]iile din fostele ]`ri socialiste, ade rând la
aceasta.
În cursul anului 1992, dl ge neralul-maior dr. ing.
Iulian Medrea, luând cu no[tin]` de existen]a Aso -
cia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor, a f`cut o de pla -
sare în Olanda pentru a se documenta la colegii
olandezi cu privire la obiectivele [i idealurile acesteia.
Luând cuno[tin]` de existen]a Asocia]iei In ter -
na]ionale a Poli]i[tilor [i de scopurile generoase pe
care aceasta le promova, dup` reîntoarcerea în
]ar`, împreun` cu al]i colegi poli]i[ti, a început de -
mersurile necesare pentru înfiin]area Sec]iei Ro -
mâne a I.P.A.
Astfel, la data de 31 iulie 1992, la In spec to -
ratul General al Poli]iei Române a fost constituit
un Co mitet de Ini]iativ` care a decis înfiin]area
Sec ]iei Române a IPA [i întocmirea tuturor documentelor
necesare pentru ob]inerea personalit`]ii
juridice.
|n ziua de 31 august 1992, în cadrul unei reuniuni
a Comitetului de Ini]iativ`, s-a hot`rât forma -
rea unui Comitet Executiv al Sec]iei Ro mâne a
Poli]i[tii care au
hot`rât \nfiin]area
Sec]iei Române a I.P.A.
I.P.A., constituit din [apte membri, Pre [e dinte exe -
cutiv fiind ales [eful de atunci al Poli]iei Ro mâne,
iar ca re cunoa[tere a meritelor [i eforturilor de pu -
se pentru constituirea Sec]iei Române a IPA, gene -
ralul maior dr. Iulian Medrea a fost ales ca Secretar
Ge neral.
La 3 decembrie 1992, Judec`toria sectorului 2 a
hot`rât admiterea cererii de înfiin]are [i a dispus
înscrierea în registrul asocia]iilor [i funda]iilor a
Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor – Sec]ia Ro -
mân`.
În urm`torii patru ani, sec]ia noastr` a fost considerat`
de c`tre condu cerea interna]ional` a I.P.A.
drept sec]ie în curs de formare.
Ea a beneficiat, în acest timp de sprijinul Sec]iei
Elene – desemnat` ca „sponsor” oficial de c`tre
(PEB) Biroul Per ma nent Executiv IPA, de la Londra,
eforturile depuse de poli]i[tii români fiind încununate
de succes în anul 1996 când, la Congresul
Interna]ional de la Brisbane/Australia, Sec]ia Ro -
mân` a fost recunoscut` ca membru cu drepturi
depline al Asocia]iei.
Deci, în 2011, anivers`m 15 ani de la admitera
ofi cial` în marea familie IPA, iar la 31 august 2012,
vom \mplini 20 de ani de la \nfiin]area Sec]iei Ro -
mâne.
Pentru meritele sale în înfiin]area, înscrierea la
Justi]ie [i ob]inerea consacr`rii interna]ionale,
dom nului general-locotenent dr. ing. Iulian Me -
drea, secretarul general al IPA – Sec]ia Român`, i
se recunoa[te, în mod unanim, calitatea de fon -
dator al acesteia.
1. Gambra Gheorghe
2. Medrea Iulian
3. Voicu Costic`
4. Marin Ion
5. Pitulescu Ion
6. Voicu Ilie
7. Mihai Gheorghe
8. Simion Constantin
9. Constantinescu Constantin
10. Troneci Vasile
11. Hurdubaie Ion
12. Georgescu Victoria
13. Preda Gheorghe
14. D\rn` Constantin
15. Moldoveanu Nicolae
16. Munteanu Emanoil
17. Sandu Florin
18. {tefan Marin
19. Stupcanu Victor
20. Erhan Sebastian
21. Mandache Ion
22. Bucur Nicolae
23. Albu Petre
24. Mercurean Constantin
25. Avramescu Nicolae
15

IPA ROMÂNIA 2011
Diploma de afiliere
conferit` Sec]iei Române
la Congresul IPA de la Brisbane
16

2011 IPA ROMÂNIA
CRONICA
DEVENIRII NOASTRE
În to]i ace[ti ani de eforturi, Sec]ia
na]ional` IPA a devenit unul dintre
cele mai importante ONG-uri din
]ar`, grupând în cele peste 150 de
regiuni (fi liale teritoriale) din structura
sa, câteva zeci de mii de membri
activi, fiind eliberate pân` în
august 2011, pes te 65.000 de legitima]ii.
Vorbim de cadre active sau în rezerv`
din toate „armele“ Ministerului
Administra]iei [i Internelor, iar lor li
se al`tur`, de circa doi ani, tot mai
mul]i ofi]eri [i agen]i din Ad mi nis -
tra]ia Na]ional` a Peni tencia relor
precum [i cadre din Poli]ia Local` -
pen dinte de structurile ad minis -
trative teritoriale.
Reflexia intern` este vizibil` [i
peste hotare: pentru cuantumul
mem brilor s`i [i pentru numeroasele
activit`]i în care este implicat`,
Sec]ia Român` ocup` locul II în ie -
rar hia organiza]iei mondiale, dup`
Sec]ia German`, [i se bucur` de cele
mai bune aprecieri din partea conducerii
interna]io nale IPA (PEB).
Toate \ntrunirile na]ionale ale
Sec]iei Române (congrese/confe -
rin]e) s-au bucurat de participarea a
numero[i reprezentan]i ai sec]iilor
prietene
Târgu Jiu 2003
|n anul 2005
România a fost
gazda Intâlniri
Interna]ionale a
Tinerilor IPA
(IYG) - eveniment
de importan]`
major`
17

IPA ROMÂNIA 2011
Sec]ia român` este o prezen]` activ` la
aproape toa te manifest`rile organizate
în Europa, dar [i mai departe.
Echipele [i sportivii ce au repre -
zentat IPA Ro mânia la diferitele
competi]ii au ocupat, aproape permanent,
locuri pe podium.
Nu vom vorbi de sportivii olimpici,
ca Ivan Patzai chin, Elisabeta Lip`,
Ma rius Urzic`, Monica Iag`r, Marius
Cata-Ci]iga [.a. care au activat la C.S.
“Dinamo” Bucure[ti sau “Dinamo”
Bra[ov – ori de celebrit`]ile mondiale
Nadia Comaneci [i Lucian Bute
care sunt – [i ei - membri de onoare
ai Sec]iei Române a IPA, ci de zecile
de sportivi amatori din întreaga ]ar`,
care fac parte din regiunile teritoriale.
De ani de zile, atle]i amatori, de la
Poli]ia Capitalei ocup` locuri frunta[e
\n clasamentele unor crosuri [i
alreg`ri de maraton, f`când cinste
calit`]ii de membru IPA al Sec]ie
Române.
Anul acesta - 2011, cei mai buni ju -
c`tori europeni de “foot-sall” sunt
cadre ISU de la Alba.
PERSONALIT~}I
18

2011 IPA ROMÂNIA
2006
Aniversarea celor 10 ani de la admiterea Sec -
]iei Române \n IPA a fost s`rb`torit` cu prilejul
Conferin]ei de la Bra[ov, din octombrie 2006
|n prezen]a reprezentan]ilor conducerii MAI [i
a multor invita]i str`ini, evenimnetul a fost marcat
prin dezvelirea unui monument IPA - la sediul
IPJ Bra[ov, lansarea unei emisiuni po[tale [i a
unei medalii aniversare.
2011
Conferin]a IEC - edi]ia 37 - a fost “\ncheiat`“ printr-o
dulce amintire: un tort de toat` frumuse]ea, iar “S`p -
t`mâna Prieteniei”, printr-o vizit` la sediul Sec]iei Ro -
mâne a IPA [i o fotografie de grup.
19

Servo
per
amikeco!

IPA ROMÂNIA 2011
O REGIUNE
CU VOCA}IE
INTERNA}IONALQ
22
Regiunea 1 Timi[ este, de de par -
te, cea mai evo luat` filial` a Sec]iei
Na]ionale IPA.
Cine nu crede asta, s` se con -
ving`: aici a fost construit` prima
Cas` IPA din Ro mânia, baza logistic`
din Giar mata stârnind admi -
ra]ia (sau in vidia) multora, de]ine
un minibus IVECO, de câ]iva ani, cu
care membrii IPA se de pla seaz` la
ne nu m` ratele activit`]i din ]ar` [i
str` i n` tate la care sunt invita]i.
Zeci [i sute de poli]i[ti, de pretu -
tindeni, [tiu de IPA 1 -„Timi[“ [i de
membrii s`i.
Pe Gheorghe Moldovan - pre [e -
dintele regional - este mai simplu
s`-l \ntrebi \n ce ]ar` n-are prieteni
sau unde nu cunoa[te pe cineva...
Regiunea a prins via]`, chiar din
1996 - dup` consacrarea Sec]iei
Ro mâne, la Brisbane.
La drum, au pornit zece membri
fondatori (c`rora li se recunoa[te
acest` calitate prin certificate emi se
spe cial). Ast`zi, asocia]ia num`r`
peste 1.200 de mem bri, \n con -
di]iile \n care jude]ul Timi[ mai sunt
alte patru regiuni IPA !
L-am \ntrebat pe „Big Ghi]`“ (Gh.
Moldovan) când a aflat de IPA? A
r`spuns foarte exact: „Pe 13 ianuarie
1990!“ Atunci a venit, cu ajutoa -
re, la Lugoj, o delega]ie de po li]i[ti
din Sasari (Sardinia) condu[i de
Ant onio Carredu.
Gheorghe Moldovan
Gheorghe Moldovan
-omul potrivit, la locul potrivit -
Italianul l-a \n -
trebat pe Moldo -
van dac` e mem -
bru IPA, sau dac`
m`car [tie de
aceast` or ga niza -
]ie?
Nu [tia, a aflat
ulterior [i s-a ata -
[at de acesast`
idee. Timpul a trecut,
prieteniile au
r`mas [i s-au dezvoltat.
Acum, ca drul IPA ofer` enor -
me facilit`]i pen tru activit`]i co -
mune amicale, de preg`tire profesional`
[amd.
Dl. Moldovan, l-a cunoscut per -
so nal [i pe Arthur Troop - fondatorul
Asocia]iei Inter na ]ionale.
Era la o ma nifestare interna]io -
nal` \n Ungaria, prin 1997 sau '98,
unde participa [i distinsul personaj,
iar timi[oreanul a ob]inut un autograf
de la acesta, chiar pe cartea pe
care fondatorul o reeditase: „SER-
VICII PRIN PRIETENIE“. Adic` „SER -
VO PER AMIKECO“ - tradus \n en -
gle z`. Cartea o p`streaz` cu mult`
grij`.
Rela]iile cu asocia]ii din str` in` -
ta te s-au concretizat \n câteva ca -
zuri cu „acte de \nfr`]ire“ cum e si -
tua]ia cu filialele italiene din Pe -
rugia [i Mezzia Terme (Sicilia), par -
teneriate bazate pe protocoale cu
IPA Viena (Austria) sau cu IPA
Cson grad (Ungaria).
Contactele [i schimburile cu prietenii
de la Gyula, de la Szeged de
la Budapesta, precum [i cu sârbii
de la Kikinda [i Subotica au c`p`tat
caracter de permanen]`.
„Trilateralele“ cu... cinci col]uri, \n
care sunt implica]i [i colegii de la
Arad, sunt ocazii aproape s`pt` mâ -
nale de \ntâlniri fotbalistice sau
pes c`re[ti, gazde fiind - pe rând, ro -
mânii, ungurii sau sârbii...
Rela]iile cu maghiarii au demarat
prin anul 1994 - când aveau caracter
interprofesional, acum ele s-au
dezvoltat pe alte planuri. Cu C` pi -
t`nia de Poli]ie a jud. Csongrad
exis t` un protocol \n baza c`ruia -
poli]i[ti ti mi[eni sau membrii lor de
famile (\n jur de 30-40 de persoane
anual) merg la consulta]ii medicale
[i tratament, fie la Szeged, fie la Bu -
dapesta. Cazuri grave au fost astfel
rezolvate cu succes.
Regiunea 1 Timi[ - este acomodat`
cu ac]iunile de anvergur`: vorbim
aici de Conferin]a Na]ional` pe
care a mai g`zduit-o prin 1998, dar
[i de Turneul Mondial de Fotbal \n
Sal` al Asocia]iilor de Poli]i[ti
(WISPA) - a[a cum s-a \ntâmplat cu
edi]ia din mai 2003...
Anul acesta, de Ziua Femeii, s-a
organizat Balul Pri m`verii. Peste
350 de membrii IPA [i personalit`]i
lo cale au participat la aceast` frumoas`
ac]iune organizat` \n „Sala
Luminii“ de la EL-BA.
................
Despre IPA - Regiunea 1 Timi[ ar
fi mai fi foarte multe de spus, dar
ne oprim aici.
S` nu-i mai l`ud`m, contemplativ,
pe Ghi]` [i ai lui, ci s` ne dorim
ca toate regiunile s` fie la fel.
Prin eforturi [i \n]elepciune!
Florin ZAGONEANUZ

2011 IPA ROMÂNIA
Vizit`
\n plin` var`
|n cele ce urmeaz`, nu voi aborda tema
contribu]iei Sec]iei Române la constituirea [i
admi terea sec]iei IPA Moldova \n marea familie
a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor.
Aspectele legate de acest su biect sunte
deja binecunoscute, iar modul \n care ne-am
\ndeplinit datoria de onoare de a-i propulsa pe
poli]i[tii moldoveni \n IPA a fost remarcat, in -
clusiv de forul interna]ional, care ne „guver -
nea z`“.
Voi puncta doar cum s-a desf` [urat vizita
efectuat`, \n acest` var`, la prietenii de peste
Prut. La aceasta am participat împreun` cu dl
vicepre[edinte al sec]iei na]io nale Mihai David
[i cu pre[edintele Regiunii I Gala]i - dl Florin Olaru.
Programului vizitei
noastre, de o sebit con -
sistent, a cuprins \n -
tâlnirea cu ministrul
de Interne al Repu -
blicii Moldova - dl
Ser ghei Robu, c`ruia
i-am prezentat o se rie
de aspecte din via]a
asocia]iei noastre – \n
cei peste 15 ani de
când fiin]`m [i care a
fost de accord c` sunt
perspective deose bit
de frumoase pentru
colaborarea \n viitor
dintre IPA România [i
IPA Moldova.
|n cele ce a urmat,
delega]ia noas tr` a efectuat o interesat` vi zit` la
Serviciul privind traficul ilicit de persoane, unde dup`
primirea de c`tre directorul a cestei structuri, dl
Valeriu Hâncu, s-au desf` [urat lu cr`rile mesei
rotunde cu tema „Cooperarea poli ]i[ tilor - mem brii
IPA din Republica Mol dova [i Ro mâ nia, \n scopul prevenirii
infrac]iunilor trans-frontali ere”.
Nu \n cele din urm`, am vizitat Unitatea de interven]ie
rapid` „Ful gerul“ a Ministerului de Inter ne.
Aici, am fost primi]i de [eful acesteia, dl. col. Ion
}urcan. |n a cest` unitate am avut prilejul s` asist`m
la un exerci]iu tactic
de interventie \n
situa]ii deosebite -
coordonat chiar de
dl comandant.
Membrii delega]iei
noastre au re marcat,
pe lâng` calit`]ile de
buni lupt`tori, curajul
[i determinarea
ca drelor implicate \n
ac]iune, apla udând
sincer evolu]ia lor.
Pe parcursul vizi tei
noastre, \n ca drul
unor emo]ionante
momente solemne,
au fost depuse flori
în memoria eroilor
c`zu]i în conflictul din Transnistria.
De asemenea, am consemnat în C`r]ile de
Onoare ale institu ]ii lor vizitate, mul]umind atât
gazdelor propriuzise, cât [i membrilor Co mitetului
Executiv Na]ional al sec]iei IPA Moldova, care ne-au
facilitat aceast` frumoas` vizit`.
Mircea
Ion GHERGHI}~
23

IPA ROMÂNIA 2011
De la Holywood,
la Tunari
24
Cu prezen]a sa insolit` stârnea, la \nceputul carierei
sale cinematografice, zâmbete condescendente
a tunci când ap`rea pe ecran costumat \n negru
[i fluturându-[i codi]a frumos legat` la ceaf`.
Devenit cu timpul un personaj de referin]` \n pro -
movarea prin film a spectaculoasei coregrafii a arte -
lor mar]iale, Steven Seagal este confundat ast`zi
cu unul dintre simbolurile Justi]iei imanente, singuraca
re, se pare, mai poate pune ordine \ntr-o lume a -
lienat` [i, nu de pu]ine ori, sângeroas`.
|n calitatea sa, de coleg de breasl` cu poli]i[tii ro -
mâni, la \nceputul lunii Septembrie 2005 poli]istul -
actor Steven Seagal a fost invitat s` participe la ce -
remoniile de aniversare a cinci ani de la \nfiin]area
SPIR din cadrul Poli]iei Capitalei.
{i, pentru c` o ceremonie poli]ieneasc` de o ase -
menea importan]` trebuia s` fie \nso]it` [i de un
concurs, Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor (IPA -
Regiunea 4 Bucure[ti) a organizat, la Poligonul Tu -
nari, cu sprijinul Federa]iei Române de Tir [i „Cas -
tel Film“ , un concurs de tir cu pistolul.
Numero[ii ziari[ti prezen]i (peste 100) au admirat
siguran]a [i precizia cu care „masca]ii“ de la SPIR,
apoi Steven Seagal \nsu[i, folosind un „Colt 45“
(asem`n`tor cu cel din peliculele sale), au lovit ]intele
de monstrând, \nc` o dat`, dac` mai era nevoie, c`:
„via]a bate filmul“.
|n zilele derul`rii evenimentului de la Bucure[ti,
litoralul de estic al SUA, inclusiv Louisiana, statul
\n care Steven Seagal este poli]ist, fusese lovit de
uraganul “Katrina” [i se afla sub ape.
Sensibilizat de catastrofa de acas`, dar [i de cele v` -
zute \n zonele inundate din România, pl`cut surprins
de primirea f`cut` de colegii s`i, poli]i[tii români, ma -
rele actor a ]inut s` spun` \ntre altele: „Mesajul meu
pentru poli]i[ti este c` ave]i o ]ar` minunat`, am c`l` -
torit prin România [i am observat acest lucru. Am fost
\n zonele sinistrate [i nu am v`zut infractori, iar, \n
general am observat c` nu exist` o criminalitate ridi -
cat`. |n New Orleans, poli]ia a \ncercat s` fac` tot po -
sibilul pentru a ]ine situa]ia sub control. Dar, unii in -
fractori au sc`pat din \nchisori, au devastat magazine,
au furat arme, au \nceput s` trag` \n for]ele de ordine.
Acest lucru se poate \ntâmpla oriunde, atunci când a -
narhia pune st`pânire pe situa]ie. Banii [i puterea
sunt reduse la zero atunci când apare anarhia.
De aceea, este bine ca poli]ia s` fie preg`tit`, pentru
c`, atunci când love[te un dezastru ca acesta, doar
poli]ia mai r`mâne pentru a ne ap`ra“.
Cinefilii din România au primit \n vizit` un actor cele -
bru. Poli]i[tii români au primit-o pe cea a unui coleg
”de breasl`” celebru.
{i pentru unii [i pentru ceilal]i, Steven Seagal va r`mâ
ne „Justi]iarul cu codi]`“.
Marian TUDOR
Aflat \n România pentru film`ri la produc]ia „The
Harvester“, realizat` de americani pe platourile
„Castel Film“ din Snagov, vedeta Steven Seagal a
r`spuns invita]iei de a participa la Concursul de tir
organizat de IPA - „Poli]ia Capitalei“ cu prilejul ani -
vers`rii S.P.I.R. El \nsu[i membru IPA, actorul s-a
sim]it bine al`turi de poli]i[tii bucure[teni.
ULTIMA OR~
Revedem articolul publicat cu câ]iva ani
\n urm` \n revista noastr`.
Faptul c` o recent` informa]ie, venit` pe
fluxurile interna]ionale de [tiri anun]`, c`
Seagal a l`sat pe planul II actoria [i s-a
re\ntors \n for]ele de poli]ie, nu face
decât s` ne bucure.
Wellcome back, Steven!

2011 IPA ROMÂNIA
Casa IPA “Lipova” de la proiect - la finalizare
Sec]ia Român` a contri buit
definitoriu la crearea Mu ze -
ului Poli]iei na]ionale de la
Târ govi[te, inaugurat în iulie
2000, [i are o fru moa s` Cas`
IPA la Gia r mata, iar dou`
imo bile si mi lare se afl` în
sta diu de finalizare la Lipova
– jud. Arad [i la Lep[a – jud.
Vran cea, cu toate vicisitudinile
crizei [i pro blemele
financiare
Sediul Sec]iei Na]ionale,
din Bucure[ti este, dease me -
nea, o realizare consi derabil`.
Septembrie 2007
Octombrie 2011
Mai 2009
www.iparomania.ro
25

IPA ROMÂNIA 2011
Ankara 2011
Participare la Simpozionul
„Prevenirea consumului de substan]e ilegale
în rândul copiilor”
26
În perioada 20-22 aprilie 2011 s-a desf`[urat, \n
capitala Turciei, a III-a edi]ie a Simpozionului In ter -
na]ional „Prevenirea consumului de substan ]e
ilegale în rândul copiilor”.
La aceast` activitate, Poli]ia Român` a fost re -
pre zen tat` de doamna cms. Ileana Bogatoniu –
ofi]er \n cadrul Serviciului Analiz` [i Prevenirea
Crimina lit`]ii din Direc]ia General` de Poli]ie a
Mu nicipiului Bucure[ti – membr` a Regiunii 4
Bucu re[ti a IPA.
Evenimentul a fost organizat de Poli]ia Turc` [i
UNICEF sub patronajul Parlamentului Republicii
Tur c`. Au fost prezen]i, pe lâng` poli]i[tii turci,
care au constituit majoritatea participan]ilor (a -
proxi mativ 300 persoane), reprezentan]i ai institu]iei
Poli]iei din ]`ri precum: Etiopia, Ucraina, Ma -
rea Britanie, Irlanda, Rebublica Moldova, Republica
G`g`uza, Palestina, etc.
Simpozionul s-a desf`[urat pe parcursul a trei
zile [i a presupus, pe lâng` întâlnirea de deschi -
dere, la care au luat parte to]i participan]ii, desf` -
[urarea unor sesiuni de comunicare, atât în domeniul
combaterii consumului de droguri cât [i în
domeniul educa]iei [i al prevenirii acestuia.
Sesiunile ce au avut ca tem` educa]ia [i prevenirea
consumului de droguri au vizat subiecte ca:
n Cooperarea între institu]ii în prevenirea consumului
de droguri- institu]iile cu atribu]ii în domeniu,
din Turcia, au înteles c` aceasta problem`, consumul
de droguri, nu poate fi rezolvat` doar de fami -
lie, doar de [coala sau Poli]ie. În prevenirea acestui
fenomen, ei au considerat foarte important` educa]ia
dar [i interven]iile concrete, de genul sprijinului fina -
nciar pentru familiile defavorizate, crearea centrelor
de tratament.
n Prevenirea consumului de droguri – abordare
psihosociologic` [i educa]ie – am reg`sit, în opiniile
exprimate de participan]ii la aceast` sesiune, puncte
de vedere comune ce cele ale speciali[tilor care lu -
creaz` în domeniu, în România. Se pare c`, „r`ceala”
care intervine în rela]ia copii [i p`rin]i când ace[tia
ating vârsta pubert`]ii sau cea a adolescen]ei e gene -
ral valabil`; acesta este momentul în care p`rin]ii trebuie
s` fie foarte aten]i, s` nu se nu se lase „înlocui]i”
de anturajul copiilor lor [i s` le ofere acestora „o li -
bertate controlat`”.
n Copiii în risc – neglijen]` [i exploatare- ar fi
foarte greu s` se intervin`, preventiv [i prin educa]ie
pentru to]i copiii, toat` popula]ia [colar` mai ales c`,
ca [i în România, pe copiii care aleg, la un moment
dat cel pu]in, un astfel de drum în via]` (comportament
delincvent, consum de droguri) nu-i mai reg` -
sim în mediul [colar. De aceea, un prim pas a fost
acela de a identifica categoriile de risc/zonele de risc.
O categorie de risc este dat` de familiile s`race/fa -
miliile monoparentale(mame singure, în general)
sau p`rin]i consumatori: pentru astfel de situa]ii
Guvernul Turc a facilitat prezen]a acestora la controale
medicale regulate prin suportarea cheltuielilor
ce se impun precum [i acordarea de aloca]ii lunare
de sprijin.
n Politici sociale- s-au prezentat diferite programe
sociale care faciliteaz` accesul la venituri, centre de
tratament (medical si psihologic).
n Studii în educa]ie – au vizat identificarea comportamentelor
de risc în mediul [colar (consum de
alcool, consum de droguri, absenteism [colar), vârsta
la care se manifest` precum [i mediile (ciclul de
înva`]`mânt). O problem` cu care se confrunta me -
diul [colar din Turcia este sc`derea vârstei începând
de la care copiii adopt` comportamente de risc [i,
alarmant este faptul c` a crescut rata absenteismului
[colar, chiar [i în ciclul primar unde 66% dintre copii
absenteaz` mai mult de 5 zile consecutiv;
n Neglijarea [i exploatarea copiilor în contextul
consumului de substan]e - copiii care provin din
fami lii în care consumul de alcool sau de droguri este
o obisnuin]` se confrunt` cu mai multe tipuri de
probleme:
- sunt neglija]i de p`rin]i, atât emo]ional, afectiv
cât [i în ceea ce prive[te siguran]a perso -

2011 IPA ROMÂNIA
nal`, educa]ia, etc;
- sunt obliga]i s` contribuie la cre[terea veniturilor
familiei prin munc`;
- au cele mai mari sanse de a deveni ei în[i[i
consumatori de alcool sau droguri, fie din
nevoia de a „evada” din realitatea vie]ii lor fie
datorit` înva]`rii prin imita]ie din comportamentul
p`rin]ilor lor.
n Prevenirea abuzului de substan]e – educa]ia la
distan]a [i suportul familiei – o abordare nou`, care
pleac` de la premisa c` nu putem „separa” copiii de
calculatoarele lor, c` Internetul este foarte prezent în
via]a acestora a[a încât trebuie oferite site-uri atractive
dar care s` prezinte [i informa]ii preventive
despre diferite comportamente ce le-ar putea d`una
(copiilor). S-a ajuns astfel la concluzia c` internetul
poate fi folosit pentru a oferi educa]ie la distan]`, atât
în sens preventiv cât [i în sens [colar.
Dintre concluziile desprinse, în urma particip`rii
mele la aceste sesiuni de comunicare:
o Din perspectiva speciali[tilor turci se pot identifica
patru etape în consumul de droguri pân` la a se
atinge dependen]a: experimentarea, abuzul social
(nevoia de integrare în grupuri [i satisfacerea acesteia
prin asimilarea comportamentului de consum, în
spa]ii de distrac]ie specifice tinerilor: cluburi), abuzul
de droguri [i dependen]a;
o Prevenirea consumului de droguri, în Turcia,
presupune: prevenire primar` - identificarea riscurilor
[i interven]ia asupra acestora, secundar` – diagnosticare
precoce [i tratament, ter]iar` – tratament pe termen
lung;
o Prevenirea consumului de droguri se bazeaz`
pe educa]ie, atât a familiilor cât [i a copiilor, atât în
mediul [colar cât [i prin intermediul mass media [i
internetului;
o Exist` o problem` în ceea ce prive[te comunicarea
profesori-elevi [i copii-p`rin]i, astfel: sunt oarecum
prezente, ca mod de educare al copiilor, în [coa -
l` [i familie, pedepsele, chiar [i cele fizice iar acest
lucru este privivit ca factor favorizant în alegerea de
c`tre copiii a altor medii de dezvoltare decât familia:
grupurile/strada;
o Consumul de alcool în rândul tinerilor repre -
zint` o problem`;
o Devine dificil` stabilirea unor categorii/caracteristici
ale consumatorilor de droguri în sensul c`, se
vorbe[te atât de copii cât [i de adul]i, de b`rba]i cât
[i de femei, de s`raci cât [i de boga]i ceea ce îngreuneaz`
conceperea mesajelor preventive, [i transmiterea
acestora;
o Speciali[tii turci introduc termenul de „familii
hotel” – copiii nu p`r`sesc domiciliul defintiv, aleg s`
tr`iasc` pe strazi în timpul zilei, au abandonat [coala
dar vin seara acas`, s` doarm`.
Multe din discu]iile purtate au fost abord`ri predominant
teoretice, descriptive, legate de factorii
favorizan]i ai consumului de droguri; f`r` îndoial` c`
unele din aceste lucruri au reprezentat nout`]i îns`,
concret, privitor la ceea ce fac institu]iile din alte ]`ri,
în scopul prevenirii consumului de droguri sau a
comportamentelor delincvente, în general, [i legat de
ceea ce am putea „prelua” ca bune practici, mi s-au
p`rut importante:
u În poli]iile celor mai multe din ]`rile participan -
te exist` compartimente/departamente pentru mi -
nori care preiau în monitorizare fenomenul delinc -
ven]ei juvenile, atât din perspectiva minorilor autori
de infrac]iuni, victime ale infrac]iunilor sau martori la
comiterea infac]iunilor. Existen]a acestor compartimente,
presupune o prevenire/interven]ie mai precis
direc]ionat` c`tre un grup ]int` mai bine definit, ale
c`rui caracteristici ar fi, cel pu]in la un moment dat în
timp, acelea[i [i ar permite o continuitate în mesaj [i
în abordare: minori;
u Descurajarea consumului de droguri în rândul
tinerilor prin salubrizarea zonelor/blocurilor/caselor
abandonate pe care ace[tia le folosesc ca ad`post
(implicarea institu]iilor publice cu atribu]ii în domeniu)
- de[i nu este nou` - vezi teoria „ferestrelor
sparte” - presupune implicarea mai multor institu]ii [i
mai ales a autorit`]ilor locale-primarii- . Sentimentul
de siguran]` al cet`]enilor nu ]ine seam` de starea
de infrac]ionalitate efectiv`, cet`]enii nu [tiu situa]ia
infrac]iunilor din zona în care locuiesc. Faptul c` sunt
cer[etori la scara blucului, gunoaie, oameni care stau
pân` noaptea târziu la scara [i beau sau ascult`
muzic`, c` aleile dintre blocuri nu sunt iluminate,
poate crea impresia c` e[ti într-o zon` nesigur` de[i,
în mod real starea de infrac]ionalitate s` fie foarte
sc`zut`;
u Site de divertisment care, pe lâng` jocuri-trimiteri
c`tre jocuri on line prezint` alternative de petrecere
a timpului liber: programul de func]ionare [i a -
drese ale bazelor sportive, ale teatrelor/cinemato -
grafelor, muzee, etc. Se reg`sesc de asemenea adre -
se ale centrelor de consiliere psihologic`, ad`posturilor
pentru copii, cabinete medicale. Pe acest site,
la intervale scurte de timp apar spoturi cu con]inut
preventiv/informativ privind consumul de droguri;
u O nou` abordare care transfer` activitatea de
prevenire din categoria uneia informativ educative în
una de formare [i dezvoltare, la tineri, a deprinderii
de a spune NU, de a rezista tenta]iilor sau influen -
]elor grupului. Tenta]iile se întâlnesc la tot pasul, pe
de o parte iar „suprainformarea” pe de alta parte d` -
u neaz` atât copiilor cât [i rela]iilor dintre ei [i p`rin]i
a[a încât, dac` tinerii doresc s` se joace s` o poat`
face, într-un mod „controlat” [i direc]ionat c`tre a
afla „singuri” anumite informa]ii.
Toate discu]iile din cadrul simpozionului s-au purtat
sub „sloganul”: copiii nu sunt viitorul nostru, noi
construim azi viitorul copiilor no[tri.
Dna Ileana Bogatoniu a prezentat materialul
„Drugs ruin everything” (Drogurile distrug totul)
rea lizat cu sprijinul Serviciului Cabinet, Biroul Re -
la]ii Interna]ionale din DGPMB. Lucrarea a fost
foarte bine primit` de auditoriu [i urmeaz` a fi in -
trodus` \ntr-un volum [tiin]ific dedicat evenimentului.
Crengu]a RADU
27

IPA ROMÂNIA 2011
Timi[orenii,
I.P.A. [i lumina
de la Bethleem
Lumina P`cii de la Bethleem a ajuns, pentru al [aselea an
consecutiv, la Timi[oara. Evenimentul s-a datorat, ca de
fiecare dat`, Funda]iei Academice Culturale Timi[oara, iar
delega]ia care a plecat la Linz dup` simbo lica lumin` a fost
condus` de dl Gheorghe Moldovan – pre[edintele IPA Timi[.
Timi[orenii care au dorit s` primeasc` o candel` cu
lumin` de la Bethleem s-au prezenta, la Sala „Capitol“.
Funda]ia Academic` Cultural` Timi[oara (FACT) a
adus [i în acest an (2010) timi[orenilor Lumina P`cii
de la Bethleem, cunoscut` sub numele de „Friedes -
licht.
De peste 20 de ani, O.R.F. Austria [i ora[ul Linz
aduc, de la Biserica Na[terii Domnului din Beeth le -
em, o candel` cu lumin` sfânt`. Aceast` lumin` este
sursa care se multiplic` în milioane de lumânari [i se
distribuie în toat` Europa.
Simbolul p`cii divine ajunge la Sfântul P`rinte de
la Vatican, la Parlamentul UE, la pre[edin]i de state [i
la milioane de credincio[i, acum în preajma s`r -
b`torilor Cr`ciunului.
Delega]ia FACT, condus` de domnul Gh. Mol do -
van, pre[edinte IPA Timi[, a plecat în 15 decembrie
2010 la Linz pentru a aduce aceast` lumin`.
„Partenerul FACT din acest an este International
Police Association Timi[”, a declarat Ioan Coriolan
Gâr boni, pre[edintele FACT.
Candela adus` de la Linz a fost predat` Timi[oarei
de c`tre feti]a Iulia Moldovan, în cadrul ceremoniei
ce s-a desf`[urat la 20 decembrie, în sala Capitol.
Cu acest prilej, au fost premia]i 60 de copii cu
rezultate bune la înv` -
]`tur` [i purtare, dar cu o
situa]ie material` grea.
Premiile [i diplomele au
fost înmânate copiilor,
pe scen`, de c`tre co -
mandan]ii Poli]iei Timi[,
Jan dar me riei, Inspec to ra -
tului Ge ne ral pentru Si -
tua]ii de Urgen]`, ai I.P.A.
Timi[, Mi tropoliei Ba na -
tului, dar [i de c`tre
spon sorii aces tei ac]iuni.
Corul Filarmonicii „Ba -
natul“ Timi[oara, di rijat
de Lucian Ioni]`, a sus -
]inut un concert, programul,
in cluzând arii, lu -
cr`ri de pian interpretate de Traian Moldovan, dar [i
colinde române[ti [i cântece de Cr`ciun din repertoriul
inter na ]ional.
Publicul s-a bucu rat de participarea extraordina r`
a tenorului ita lian Giuseppe Morino, solist al`turi de
soprana timi[oreanc` Diana Pap.
Accesul publicului la întreg eveniment a fost liber,
iar peste 500 de candele au fost oferite gratuit participan]ilor,
spre a duce în casele lor [i a oferi [i prie -
tenilor si vecinilor lumina p`cii de la Bethleem.
S.P.D.
FOTBALUL “MARE”,
ADIC~, |N 11...
Din 1976, la Riccione, \n Italia, se desf`[oar`
„Cupa Prieteniei“. La fiecare sfâr[it de mai, \n frumoasa
sta]iune din Reggio Emilia, se strâng fotbali[tii
„IPA“ din aproape toat` Europa.
Reprezentativa Po li]iei Ca pitalei - o
permanent` pretendent` la un loc pe
po diumul Campionatului na]ional MAI.-
f`cea, din anul 1998, deplas`ri la Ri -
ccione.
Rezultatele afi[ate, inclusiv pe Inter -
net, ne fac mândri: câte „un bronz“ (lo -
cul III) \n anii 1999, 2001, 2002 [i 2006,
dar [i „aurul“ locului I, \n 2004,
numeroasele cupe, diplome [i premii
primite de echip` decoreaz` deja pa -
noplia din str. Eforiei.
Andrei, Ionel Petre, Remus Erimia, C` t`lin Checiu,
Cristi P`un, Marian Istrate, Gabi Brân zan, Remus
Vida, George Ciobanu [i Ni co lae Stan - juc`tori de
câmp.
28
Selec]ionata de fotbal a poli]iei bu -
cure[tene era condus` de Viorel Raicu
(c`pitan) secondat de La urian Leahu, [i
era alc`tuit` din: Viorel {i[u [i Petre
{col` reanu (portari), Florin Grigore,
Florin Voicu, Cosmin Stancu, Liviu

2011 IPA ROMÂNIA
Arborele
solidarit`]ii
Publica]ia Sec]iei Române
IPA, a tip`rit – la vremea respectiv`
- despre o incursiune ciclist`
- de anvergur` european` - realizat`
de membrii IPA din Rusia,
\n memoria evenimentului nu -
traversate cu aceast` ocazie. La
mijlocul lunii mai, coloana a traversat
[i teritoriul ]`rii noastre.
I.PA. Sec]ia Român` împreun`
cu Ministerul Tineretului [i
Spor tului s-au implicându-se \n
mod direct în sus]inerea [i
desf`[urarea în bune condi]ii a
acestei manifes t`ri.
De asemenea, un sprijin im -
por tant a fost acordat participan -
]ilor la maraton de c`tre regiunile
I.PA. din jude]ele Vaslui,
Buz`u, Bucure[ti, Arge[, Dolj,
Timi[oara [i Arad precum [i
inspectoratele jude]ene de
poli]ie [i organele administra]iei
locale, din toate jude]ele tranzitate.”
Cum memoria hârtiei ne-a
p`s trat [i fotografiile articolului
res pec tiv, am f`cut recent o
incursiune \n Parcul Sportiv
Dinamo pentru a reg`si urma
palpabil` a acestui eveniment:
aborele s`dit atunci. Imaginea
este gr`itoare. Acesta este semnul
vegetal, trainic chiar [i prin
fragilitatea cu care a dep`[it vremea.
|i dorim foarte mul]i ani!
Florin Z.
clear de la Cernob\l.
Ce con]inea [tirea respectiv`?
S` ne reamintim:
„|n perioada 26 aprilie – 15
octombrie 1997 s-a desf`[urat
maratonul ciclist «Cernob\l
2000», ac]iune cu profund`
semnifica]ie pentru aproape
toate ]`rile din Europa ce au fost
29

IPA ROMÂNIA 2011
Seminar
\n Olanda
30
|n momentul citirii mesajului
de pe site-ul oficial al sec]iei noastre
na ]ionale, mi s-a p`rut o opor -
tunita te s` v`d Olanda, în simpla
ac cep]iune a cuvântului „ex cur -
sie”...
Acum, întors fiind, având în
spate o s`pt`mân` petrecut` cu
colegi, omologi de diferite na]ionalit`]i
din întreaga lume, cu care
am participat atât la activit`]i de
preg` tire, workshop-uri [i discu]ii
te matice cât [i la reuniuni sociale,
apreciez aceasta ca reprezentând
mult mai mult, adic` o experien]`
deosebit de fructuoas` pentru
activitatea de poli]ist în general,
pe care îmi doresc s` o poat` avea
orice membru IPA.
De asemenea, subliniez ideea
c` o astfel de reuniune î]i ofer` o
mai mare deschidere printr-o în]e -
legere empiric` a ceea ce în -
seamn` de fapt IPA, a[a cum a
v`zut-o însu[i p`rintele, Arthur
Troop, la înfiin]area acesteia.
Dac` am adus în discu]ie avantajul
par]ii practice, voi apela la un
mod de ilustrare folosit în activitatea
pe care o desf`[or în calita -
tea de criminalist, adic` la reali -
zarea unei plan[e cu fotografii [i
descrieri letrice adaptat`, care s`
contureze o imagine cât mai complet`
a ceea ce a însemnat “Primul
se minar mondial IPA destinat
tinerilor poli]i[ti”.
Seminarul a adunat membrii
IPA din Europa (Olanda, Belgia,
Luxemburg, Marea Britanie, Gi -
braltar, Irlanda, Germania, Austria,
Elve]ia, Polonia, Estonia, Republica
Ceh`, Suedia, Norvegia, Dane mar -
ca, Finlanda, România, Grecia,
Cipru, Malta [i Republica San
Marino), Asia (Hong Kong, Japonia
[i Sri Lanca) [i Oceania (Australia
[i Noua Zeelanda), în total num` -
rându-se 48 de participan]i.
Printre obiectivele seminarului
se pot aminti: continuarea ideilor
fondatorului IPA, Arthur Troop,
crearea de oportunit`]i genera]iei
tinere de poli]i[ti de a se întâlni
într-un cadru organizat unde s`
schimbe informa]ii [i noi metode
de lucru, experimentarea unor noi
abilit`]i [i bune practici [i cel mai
important legarea unor prietenie
[i crearea de noi contacte.
Cele cinci zile petrecute în
Olan da, au conturat în mare o -
biec tivele susmen]ionate, participarea
[i implicarea celor prezen]i
fiind la cote înalte, purtându-se
discu]ii atât într-un cadru oficial ca
replici, complet`ri [i întreb`ri oca -
zionate de unele expuneri ]inute
de gazde, cât [i într-unul neoficial
atunci când discu]iile erau parc`
mai pline de substan]`.
Sociali za -
rea a fost între -
]inut` de gaz de,
prin organizarea
de excursii în di -
ferite localit`]i
un de s-au vizitat
obiective importante:
Dou` din cele
cinci zile le-am
petrecut la Police
trainings Centre
Over-amstel in
Amsterdam
(Centrul de pre -
g`tire [i perfec -
]ionare a for]elor
poli]iei na]ionale)
unde a avut loc [i des chiderea oficial`
a seminarului, f` cut` de ad -
junctului [efului po li]iei din Am -
sterdam - Amstel land.
Pe parcurs, conversa]iile s-au
orientat spre teme ce priveau
specificul activit`]ii fiec`ruia dintre
noi.
Cea de-a doua zi petrecut` la
Centrul de preg`tire [i perfec]io -
nare Over-Amstel a constat în
prezent`ri ale re]elelor diferitelor
comunit`]i etnice cum ar fi cea
surinam` [i antilian` [i a comunit`]ilor
persoanelor de diferite
orient`ri sexuale, care au repre -
zentan]i în poli]ia na]ional`. Aici
s-a pus accent pe câ[tigul care l-a
adus înfiin]area acestor re]ele,
deoarece în acest fel poli]ia poate
fi mai aproape de cet`]ean [i
poate s` cunoasc` problemele cu
care se confrunt` membrii comunit`]ilor.
Tot aici a luat cuvântul un preot
Laborator clandestin descoperit la o
perchezi]ie domiciliar`, complet automatizat.

2011 IPA ROMÂNIA
marocan care a scos în eviden]`
importan]a cooper`rii cu poli]ia, a
liderilor comunit`]ilor, dând e -
xem plu modelul Amster dam
Southeast, o zona a Amster damului
care nu s-ar fi aflat unde este
azi f`r` implicarea poli]iei prin
activit`]ile proactive.
De a semenea faptul c` zona
era ocupat` de o diversitate mul -
ticultu ral`, interven]ia poli]iei s-ar
fi f`cut foarte greu f`r` implicarea
liderilor recunoscu]i a comu -
nit`]ilor [i f`r` adoptarea în rândurile
for]elor de ordine a membrilor
ce f`ceau parte din comunit`]i,
atât ca angaja]i cât [i voluntari.
Alt` activitate a reprezentat-o
constituirea pe ateliere [i abordarea
comparat` a avantajelor ce
rezid` din exploatarea diversit`]ii
culturale din rândurile poli]i[tilor
în activitatea de poli]ie de ordine
public`/ poli]ie de proximitate,
din ]`rile de origine a fiec`ruia
dintre noi. La aceste ateliere au
participat [i studen]i din institu]iile
poli]ie ne[ti de înv`]`mânt din
Amster dam.
Curtea Interna]ional` de Justi -
]ie din Haga, principalul organism
judiciar al ONU.
Prezen]a noastr` ca poli]i[ti,
reprezentan]i ai atâtor state de pe
glob la Curtea Interna]ional` de
Justi]ie din Haga, a reprezentat,
dup` cum spunea ghidul, o premier`.
Prelegerile ]inute aici s-au ca -
nalizat pe cunoa[terea practicii [i
legisla]iei ce privesc problema
dro gurilor u[oare [i de risc cum
sunt clasificate în Olanda, cazuistic`,
statistici [i unele date tehnice
ce fac referire la procesele chimice
ce au loc în timpul fabric`rii dro -
gu rilor de sintez`, precum [i amin -
tirea precursorilor [i compu[ilor
chimici de baz` folosi]i în laboratoarele
clandestine.
De obicei în spa]iul unde se
afl` astfel de laboratoare, sunt
mon tate capcane explozive sau
Laboratoare “{coal` “
chimice foarte toxice, cu scopul de
a distruge întreg laboratorul [i
eventualele probe ce ar duce spre
ei dac` ar fi descoperite de alte
persoane în spe]` poli]i[ti. În astfel
de cazuri, în ultimii ani s-au
înre gistrat pierderi în rândurile
for]elor de poli]ie.
Centrul men]ine, pe toat` pe -
rioada anului, o planta]ie de cana -
bis care este folosit` pentru pre -
g`tirea practic` a poli]i[tilor care,
pe teren fiind, trebuie s` fie capabili
s` fac` diferen]a între mirosul
plantei verzi [i cel al marijuanei
fumate.
De asemenea pentru preve -
nirea accidentelor produse în rândurile
primilor agen]i ajun[i la fa]a
locului, de declan[area capcanele
puse de cei care de]in laboratoare
clandestine, centrul preg`te[te
poli]i[tii în condi]ii reale având
organizate câteva laboratoare cu
tehnic` confiscat` de-a lungul timpului
sau recuperat` de la fa]a
locului, unde gre[elile în manipulare
sunt sanc]ionate sonor imi -
tând uneori chiar zgomotul unei
explozii.
{i unitatea canin` a f`cut o
mic` demonstra]ie cu doi câini de
miros specializa]i în detectarea
dro gurilor. Ace[tia caut` cu ardoa -
re con]inutul ilicit, iar o data g`sit,
adopt` o pozi]ie pasiv` ce transmite
conductorului faptul c` acesta
se afl` în apropierea lui.
Printre acestea s-au strecurat
mese festive [i momente
de re laxare la care amin -
tim excursiile în loca -
lit`]ile Scheveningen [i
Vo len dam [i întâl nirea cu
membrii organiza]iei de
tineret din Poli]ia Na -
]ional` (Jong KLPD) în
localitatea Drie bergen.
La întâlnirea cu membrii
organiza]iei de tineret din
Poli]ia Na ]ional` (Jong
KLPD) din Drieber gen,
fiecare [i-a g`tit friptura
pe gr`tarele cu gaz
amplasate între mese;
între timp buna-dispozi]ie
a fost între]inut` de o
forma]ie muzical`.
În ultima zi gazdele ne-au f`cut
o surpriz` organizând o plimbare
cu vapora[ul pe canalele din centrul
Amsterdamului.
Nu în ultimul rând trebuie
men]ionat` primirea noastr` la
Districtul Schiphol al Poli]iei Mi -
litare Regale situat în aeroportul
cu acela[i nume.
{i aici, unitatea canin` ne-a
demonstrat modul în care câinele
de miros, rasa ciob`nesc belgian,
g`se[te de data asta produse
explozive în bagajele c`l`torilor ce
se îmbarc` din aeroportul Schip -
hol.
Ca picanterie [i dovad` a faptului
c` IPA poate reprezenta [i
mai mult, ]in s` amintesc, l`udând
în acela[i timp, implicarea unor
colegi, participan]i la seminar, în
sprijinirea a doi agen]i de ordine
c`lare, afla]i în serviciu.
Dup` toate cele petrecute
f`când o evaluare, pot spune c`
am legat prietenii, am schimbat
experien]e [i chiar am înv`]at
lucruri noi care îmi vor fi utile în
activitatea ulterioar`. Ceea ce am
v`zut sper s` reu[esc s` disemi -
nez, îndemnând pe to]i s` participe
la astfel de activit`]i.
Nu pot s` închei înainte de a
aprecia munca colegilor olandezi
care au organizat acest seminar [i
care [i-au dat silin]a s` ias` totul,
a[a cum a]i v`zut [i în fotografii,
foarte bine.
Paul Cristian M~RCU{
31

IPA ROMÂNIA 2011
32
CHESTORUL
VASILE V. DA{CHEVICI
POLI}IST, ANTICAR, SCRIITOR, MASON
„Vrednicia poli]istului nu de -
pinde de m`rimea gradului
s`u, ci de capacitatea sa pro-
fesional`”
Dr. Eugen Bianu, subdirector
general al Poli]iei, 1938
Scurtq fi[q biograficq
Vasile Da[chevici s-a n`scut la
29 decembrie 1880 [i a intrat în rândurile
poli]iei la vârsta de 28 de ani,
ca agent special de poli]ie clasa IV.
La 1 decembrie 1908, avanseaz`
agent special cl. III.
Dup` absolvirea studiilor juridice,
urc` treptele ierar hice, fiind avansat
comisar special ajutor (1909), co mi -
sar special clasa III (1911), poli]ai
clasa I la Bârlad (1913), inspector în
Pre fec tura Poli]iei Capitalei (1920),
po li]ai clasa I la Poli]ia Cernavod`
(1922), inspector la Poli]ia Gala]i
(23 februarie – 19 aprilie 1922).
Prin Înaltul De cret Regal nr.
2873/ 8 iulie 1920 a fost dis tins cu
me dalia „B`rb`]ie [i Credin]` cu
spa de” – Cla sa II. Mo tivul: bravura
[i devotamentul do vedite în lup tele
de la N`moloasa (iu nie-iulie 1917),
când f`cea par te din Regimentul 69
Infanterie.
Decorat cu Crucea „Serviciul
Cre dincios”, cu „Ordinul Sf. Sta nis -
lav”, „Crucea Comemorativ` M` -
r`[e[ti, cu „Co roana României” în
grad de ofi]er, cu „Steaua Ro mâ -
niei”, mare ofi]er al Ordinului Sf.
Mormânt, ofi]er al Or di nului Na]ional
pentru Merit Civil Bulgar, ofi]er al
Co roanei Iu goslaviei. Poli]istul Va -
sile Da[ che vici a absolvit, în 1940,
[i Teo logia.
Nimeni n-a mai scris
asemenea lui
Vasile Da[chevici s-a dovedit a fi
un poli]ist oarecum atipic. Pe lâng`
îndeplinirea atribu]iilor strict profesionale,
în 1921 el fondeaz` revista
po li]ieneasc` „Paza”.
Este prima publica]ie de acest
gen de la noi. La 19 aprilie 1922, la
propunerea ministrului de Interne,
ge ne ralul Arthur V`itoianu, prin
decret regal, este demis din func]ia
de inspector de poli]ie la Prefectura
Poli]iei Gala]i, întrucât în publica]ia
„Paza” îl acuzase de „furt lite rar” pe
ni meni altul decât Romulus P.
Voinescu, directorul Siguran]ei
Generale a Statului.
Da[chevici sus]inea c` un studiu
publicat de Voi nes cu în „Curierul
Ju diciar” (1903), este o simpl` traducere,
„cuvânt cu cuvânt, f`r` s`
adaoge nimic de la d-sa [i f`r` s`
schimbe nimic în textul original”, a
unei lucr`ri simi la re, ap`rut` la To -
rino, în 1884, sub semn`tura lui
Moi se Vitalevi.
Probabil c` Da[chevici avea
dreptate, îns` n-a ]inut seama c`
Voinescu era ditamai directorul Si -
guran]ei… Oricum, conflictul dintre
DATORIA PROFESIONAL~
A POLI}I{ TILOR:
S` asigure, mai presus de orice,
ordinea!
de Vasile V. Daschevici
Licen]iat \n drept, Inspector de poli]ie
Rolul pe care \l \ndeplinesc agen]ii poli]iene[ti \n me canismul de
func]ionare al Statului, a fost atât de fericit fixat de c`tre fostul prim-ministru
[i ministru de interne al Fran]ei, Waldeck Rousseau.
Cu prilejul decor`rii postume a agentului de poli]ie Georges Bardoux,
c`zut la postul de onoare, \n lupt` cu r`uf`c`torii, fostul ministru de
Interne a spus, \ntre altele: “Dac` Capitala mun ce[te [i cuget`, dac`
inginerul se poate adânci \n cercet`rile sale, - artistul \n crea]iunile sale,
poetul \n visurile sale, dac` strada e lini[tit`, dac` u[oare nemul]umiri sunt
pe dat` \mp`cate, aceas t` li ni[te, aceast` ordine des`v#r[it` o datorim
agen]ilor de poli]ie!”.
Adânci [i pline de \nv`]`mânt cuvinte!
Numai mul]umit` muncii f`r` preget a acestor anonimi p`zitori ai Legii,
o societate poate pro p`[i.
F`r` veghea lor neadormit`, nu este cu putin]` progresul. Societatea
s'ar pr`bu[i, \ntocmai ca un castel de c`r]i de joc, prin desl`n]uirea [i sub
loviturile instinctelor atavice.
|n r`zboiul de fiecare clip` pe care armata nu meroas` a crimei \l duce
\mpotriva lumii cinstite, f`r` de clara]ie prealabil` [i f`r` armisti]iu, - agen -
]ii de poli]ie, de toate treptele, asigur` cu pre]ul vie]ii lor, respectul Legii [i
al Ordinei.
|n \ndeplinirea acestei opere de \nalt` securita te so cial`, dân[ii s` fie
mâna]i numai de interesul cel mare al Societ`]ii.
Nici promisiunile [i nici amenin]`rile s` nu-i abat`, o clip`, din drumul
Datoriei.
Credin]a lor nestr`mutat` \n recuno[tin]a Societ`]ii s` le fie singur`
\ndemn [i c`l`uz`.
Chiar dac` uneori r`splata muncii \ntârzie, pentru unii, aceia s` nu
dezarmeze: a[teptând ziua cea mare, dân[ii vor g`si aceea[i r`splat` \n
lini[tea senin` ce o d` con [tiin]a datoriei \mplinite.
BUCURE{TI
FEBRUARIE -1926

2011 IPA ROMÂNIA
cei doi a fost oarecum paradoxal, întrucât ambii erau
masoni.
„S` se dea Poli]iei putin]a unei vie]i demne [i cinstite
[i fa]a lu cru rilor se va schimba ca prin farmec!” – scria
el în 1923. Nici nu se uscase bine cerneala de pe pri -
mele numere ale revistei [i, în nu m`rul din aprilie 1921,
avea curajul s` scrie despre „insuficien]a Poli]iei noastre”,
care „se dator`[te modului cu totul defectuos în
care se face ast`zi recrutarea personalului po li]ienesc
de toate gradele”.
F`r` a face abstrac]ie de aspec tele pur subiective,
„trebuie s` recunoa[tem c` majoritatea învi nu irilor
aduse Poli]iei nu sunt întotdeauna lipsite de temeinicie”.
Exista „o boal` cronic` ce roade breasla po li]ie -
neasc`” [i el men]ioneaz` doar trei cauze principale:
modul cu totul defectuos al recrut`rii personalului,
salariile insuficiente [i amestecul factorului politic.
A[a era posibil ca, un sergent „mâzg`litor de hârtie”,
abia eliberat din armat`, s` ajung` [ef de poli]ie.
„Aici nu numai titlurile, cultura general` [i cu -
no[tin]ele speciale sunt considerate un articol f`r` valoare,
un lest sup`r`tor în ascensiunea posturilor de
conducere [i direc]ie, dar, dup` toate aparen]ele, în -
su[irile negative constituie drepturi câ[tigate atât pentru
ob]inerea func]iunii, cât, a[ putea spune – mai ales
– pentru înaintare”.
Oamenii no[tri politici „continu` s` înzestreze Po li ]ia
cu to]i naufragia]ii vie]ii noastre sociale, ce nu s-au putut
caza în alt` parte”.
Majoritatea poli]i[tilor no[tri erau „streini de cele mai
elementare cuno[tin]e juridice”.
În Bucure[tiul pe rioadei interbelice, ei c`utau ho]ii [i
tâlharii între cei care ar`tau precum grosolanii Tunsu [i
Jianu, în vreme ce infractorii epocii umblau ferchezui]i
[i frec ventau cluburile en vogue. Mai târziu, în 1939,
Da[ chevici a fost confruntat cu escro cheria unor fo[ti
ad mi nistratori ai revistei „Paza” (între care José Arati,
regizorul Operei Române!).
Poli]ist, mason, anticar
Istoric, colec]ionar de vechi ilustrate, medalii, va -
loroase vechituri [i iubitor de c`r]i, ajunge s` aib` un
anticariat în cunoscuta „Cas` a Anticarilor”, situat` pe
str. Mihai Vod`, chiar lâng` actualul sediu al I.G.P.R..
Era atrac]ia, deopotriv`, a cunosc`torilor români [i
str`ini. Se spune c` unele c`r]i rare le expunea doar,
iar când cineva se interesa de ele, i-o t`ia scurt: „Au
fost deja vândute!”.
Cercet`tor la Arhivele Na]ionale, apreciat de ma rele
istoric Nicolae Iorga, fondator al revistei „Paza”, este
autorul mai multor c`r]i, foarte importante pentru istoria
poli]iei noastre, director al Prefecturii Po li ]iei Capitalei
(1940), [ef al Chesturii de Galben, în vremea cunoscutului
prefect Gabriel Marinescu, mâ na dreapt` a regelui
Carol al II-lea.
În 1925, participa la Conventul Marelui Orient al Ro -
mâniei, unde este ales Mare Conservator al Si giliilor.
Ulterior este Maestru Venerabil al Lojii „So li daritatea”
din Bucure[ti. I-a prefa]at colonelului I. T. Ulic o istorie
a Francmasoneriei, ap`rut` în revista „Paza”. Din 1937,
Da[chevici era mason în Loja „Ca valerii Steagului”, din
obedien]a Marii Loji Na]ionale din România.
Ne-a l`sat dou` admirabile lucr`ri, bogat ilustrate,
unicat în istoriografie, “Istoricul re[edin]elor Poli]iei Ca -
pitalei (fosta Agie)“, 1934, având grij` s` le ilustreze cu
remarcabile lucr`ri ale lui Poitevin-Skeletti [i “Is toricul
Poli]iei Capitalei”, precum [i o mul]ime de ar ticole în
periodicele vremii.
Sfâr[itul
Casa Anticarilor
„Legile pre]uiesc atât cât pre]uiesc [i organele
chemate s` vegheze la aplicarea lor”.
Vasile Da[chevici, inspector de poli]ie, 1921
Amurgul vie]ii îl g`se[te cu plete [i barb` mare.
Oricum, având cuno[tin]e de teologie [i în]e le gând
în cotro bate vântul „schimb`rii”, dup` 1944 se c` lu -
g`re[te la Mân`stirea Cernica, fiind tuns în mo na hism
cu numele Vladimir.
O not` din 1950 a Direc]iei Generale a Securit`]ii
Po porului men]iona c` „are o atitudine du[m`noas`
regimului actual”.
I-am c`utat zilele trecute mormântul, în marele cimitir
al mân`stirii, s`-i aprind o lu mânare, dar nu l-am g` -
sit.
El a fost, de fapt, o victim` a noilor st`pâni ai Se cu -
rit`]ii [i ai ]`rii.
A nutrit sincere sentimente patriotice [i a [tiut s` cinsteasc`
memoria înainta[ilor. A avut un adev`rat cult
pentru cel mai bun ministru de Interne al nostru, liberalul
Vasile Lasc`r.
Cinstirea celor care au f`cut cinste institu]iei este o
datorie de onoare [i ]ine de cultura organiza]ional`.
Da[chevici este singurul poli]ist c`ruia Nicolae Iorga îi
prefa]eaz` una dintre lucr`ri.
F`r` a fi scutit de unele derapaje spre cultul perso -
nalit`]ii generalului Gavril` Marinescu (care l-a reabilitat
[i l-a sprijinit), Da[chevici a corespondat cu marii
oa meni ai vremii [i cu poli]i[tii din Europa, cu care f` -
cea periodic schimb de publica]ii de specialitate.
Astfel, se poate spune c` acest poli]ist de excep]ie a
integrat Poli]ia Român` în Europa cu mult înaintea integr`rii
României în UE!
Ambi]ios, deschis, inteligent [i voluntar, un ade v` rat
deschiz`tor de drumuri, sunt încredin]at c`, dac` ar tr`i
acum, chestorul Vasile Da[chevici, cu si gu ran]` c` ar fi
fost membru al IPA.
Florin {INCA,
subcomisar
în Poli]ia Capitalei
33

IPA ROMÂNIA 2011
34
ACONCAGUA 2011
Lâng`
Cuibul Vulturilor
Victoria este via]a!
Mun]ii sunt catedrale:
impun`tori [i imacula]i, l`ca[urile re -
ligiei mele…
Din înaltul piscurilor îmi privesc trecutul,
visez la viitor [i mi-e dat s` tr`iesc pre -
zentul, cu o acuitate ie[it` din comun.
Cu vlag` nou`, cu gândurile limpezi te…
în fiecare drume]ie m` nasc din nou.
Anatoli Boukreev
„Mereu mai sus!”…un motto care a c`l`uzit pa[ii echi -
pa jului nostru, format din cinci persoane, dintre care primii
trei poli]i[ti: Gabriel Ungureanu, Ovidiu Iordache, Geanina
Ungureanu, Monika Mate [i Vasile Petrescu, spre realizarea
unui vis îndr`zne], escala darea celui mai înalt munte din
America Latin`, Aconcagua 6962 m.
Dup` îndelungi preg`tiri, de la partea fizic`, unde a fost
necesar un antrenament riguros pentru rezisten]` [i respira]ie
(Rusia - Elbrus, 5642m, Fran]a - Mt Blanc, 4810m, Ro -
mânia - numeroase trasee pe cei mai înal]i, dar [i mai teh -
nici mun]i - masivul Piatra Craiului, mun]ii F`g`ra[, Bucegi,
etc.), pân` la organizarea expedi]iei [i echiparea logistic`,
în data de 24 decembrie 2010, pe aeroportul Otopeni se
d`dea startul cursei pentru cucerirea vârfului.
25 - 26 decembrie 2010 – Cr`ciunul; cel pu]in a[a pre -
ve de calendarul cre[tin, îns` semnele acestuia pe teritoriul
sud-american au întârziat s` apar`. La 35° Celsius, în Men -
doza, Argentina, te bucuri c` România î]i ofer` an de an
bucuria z`pezii, a bradului [i a colindelor. Timpul se scurge
totu[i repede, pentru c` ziua e înc`rcat` cu ultimele pre -
g`tiri: achizi]ionarea permiselor de intrare în Parcul Pro -
vincial Aconcagua (770 USD), închirierea echipamentului
lips` [i achizi]ionarea hranei [i a combustibilului.
Seara zilei de 26 decembrie ne g`se[te la poalele mun -
telui, bucurându-ne de m`re]ia în`l]imilor, în Puente del
Inca, la 2740 m. Sarcina serii a fost preg`tirea l`zilor [i a
rucsacurilor pentru m`g`ru[ii care îi transport` în tab`ra de
baz` de la 4370 m, Plaza de Mulas. Greutatea bagajelor tri -
mise, aproximativ 35 kg/persoan`, ar fi îngreunat misiu -
nea, dac` n-ar fi f`cut-o chiar imposibil`.
27 decembrie 2010 – La intrarea în parc, rangerii ne
verific` permisele de acces [i ne ofer` pungile pentru gu -
noiul personal, care trebuie adus înapoi. Dup` atâtea luni
de preg`tiri, ai crede c` exuberan]a ar trebui s` ne defi -
neasc` în aceste momente, dar con[tien]i de dificultatea [i
riscul expedi]iei (în fiecare an muntele î[i ia tribut, iar
aproape zilnic elicopterul transport` de urgen]` persoane
accidentate la unit`]i medicale), p`[im cu încredere pe po -
teca larg` ce urc` [erpuind prin praf [i piatr` pe lâng` Rio
Horcones, pân` la prima tab`r` intermediar` Con fluen cia,
situat` la 3380 m. Timp estimat: 6 ore. Timp efectiv: 3ore.
Cu to]ii ajungem în stare fizic` perfect` [i hot`râm s`
urc`m pentru aclimatizare spre Plaza Francia, 4200 m, loc
cu vizibilitate spre peretele sudic. Dup` 300-400 m diferen -
]` de nivel, ninsoarea ne întoarce pa[ii spre Confluencia,
c`tre controlul medical obligatoriu. Medicul ne întâmpin`
cu un mesaj nu foarte încurajator, cum c` am venit cu vremea
rea, pentru c` în aceast` tab`r` nu mai ninsese de
mai bine de 10 ani [i spre surpriza noastr` a continuat s`
ning` periodic [i în zilele ce au urmat. Vizita medical` propriu-zis`
are rezultate minunate pentru to]i membrii
echipajului, respectiv concentra]ia oxigenului în sânge de
peste 90 de procente, tensiune arterial`, dar [i stare ge -
neral` foarte bun`. Încunun`m succesul cu un volei la
peste 3300m altitudine – panaceu pentru respira]ie, dar [i
pentru starea de spirit. Cu a[a încurajare hot`râm s` nu
mai a[tept`m înc` o zi în aceast` tab`r` [i s` pornim spre
tab`ra de baz` de la 4370 m, Plaza de Mulas.
28 decembrie 2010. Pornim într-unul dintre cele mai
lungi [i mai extenuante trasee ale expedi]iei. Timpul scurs
pân` la Refugio Ibanez - aproximativ 3 ore, a p`rut mai
lung în realitate. De[i diferen]a de nivel nu era mare, aproximativ
300 m pân` în acest punct, dar 12 km pe distan]`
desf`[urat`, mersul prin soare f`r` pic de umbr` pentru
ad`post, de ap` pentru r`corit sau de verdea]` pentru
desf`tat privirea [i sim]urile, ne obose[te. Totu[i peisajul
este selenar, stâncile pr`p`stioase las` în urm` forme [i
linii parc` pictate. Culorile se îmbin` armonios în lumina
amiezii. Cât mister trebuie s` ascund`!
Dup` o or` pauz` de mas`, în care avem norocul s`
întâlnim un ghid, care ne ofer` câteva informa]ii despre
tab`r`, vreme [i trasee, ne aventur`m iar`[i pentru urm` -
torii 6 km, de aceast` dat` cu o diferen]` de nivel de aproxi -
mativ 700 m. Mergem pe lâng` zglobiii m`g`ru[i, care î[i
urmeaz` con[tiincio[i traseul, pân` la ultima suflare.
Frumos sfâr[it pentru ei, sunt l`sa]i exact în locul în care
organismul le cedeaz`, iar sufletul le zburd` liber în mun]ii
pe care îi sluje[te. Nu la fel de frumos [i pentru trec`tori,
care se feresc de stârvuri la tot pasul [i le regret` destinul.
Înc` 3 ore [i am ajuns la Plaza de Mulas. Timp estimat:
12 ore. Timp efectiv: 7 ore. Resim]im pu]in` ame]eal` care
per sist` pân` seara, dar în pofida acesteia intr`m în tab`r`
cântând. Ne a[ez`m tab`ra [i punem primusurile în func -
]iune. Suntem dota]i cu dou` tipuri de aragaze: unele pentru
joas` altitudine – folosesc combustibil gazos (3 buc`]i) [i
altele pentru taberele superioare – pe benzin` (2 buc`]i).
Vizita medical` ne g`se[te de aceast` dat` cu oxigenul
între 85 [i 90 procente, iar medicul ne recomand` s` consum`m
3-5 litri de lichid pe zi, s` ne odihnim [i s` evit`m
mi[c`rile bru[te.
Nicio zi f`r` mi[care, a[a c` urmeaz` trei zile cu ture de

2011 IPA ROMÂNIA
aclimatizare [i transport echipament individual [i colectiv
c`tre taberele superioare. R`mânem în formula de patru
persoane, f`r` Vasile Petrescu, care întâmpin` probleme
de aclimatizare serioase. Dup` dou` seri petrecute în a -
ceast` tab`r`, starea sa de s`n`tate se deterioreaz` rapid,
iar medicul îi recomand` s` coboare în tab`ra inferioar`.
Nici acolo nu-[i revine [i dup` înc` dou` nop]i este trimis
în afara parcului, pentru siguran]a [i s`n`tatea sa.
29 decembrie 2010 – vreme urât`, lapovi]` [i ninsoare.
Spre sear` reu[im s` facem o tur` c`tre Plaza Canada,
5050 m. Un perete de stânc` str`juie[te accesul c`tre
aceast` tab`r`. Dar unde privirea nu poate trece, imagina]ia
zburd`. Pe urmele acesteia p`[im cu poft` de
cunoa[tere, dar odat` ie[i]i în platou, nimic nu ne mai
ad`poste[te [i vântul prea puternic ne domole[te.
30 decembrie 2010 – tur` de aclimatizare [i, totodat`,
de echipare a taberei din Plaza Canada. C`rarea urc` în zigzag,
parc` întocmai pentru a privi, a ne înfrupta din tabloul
ce ni dezv`luie. [i nu te mai saturi de privit! Ui]i de
oboseal`, de lipsa aerului, de frig, de vânt, de tot! Tab`ra
st` ascuns` dup` stânci [i sub stânci, insuflându-ne din
nou dorin]a de a urca, de a descoperi, de a cunoa[te.
31 decembrie 2010 – la cump`na dintre ani, vremea
generoas` ne permite s` ajungem chiar pân` în tab`ra
Nido de Condores, 5570 m, pentru a o echipa. Timp estimat
9 ore; timp realizat 3,5 ore! Împrejmuit de creste
înz`pezite [i un ghe]ar imens, platoul larg ofer` l`ca[ de
odihn` [i aclimatizare doar câtorva corturi de altitudine.
Aerul e pre]ios aici, te temi c` e prea pu]in, la fel ca [i
hainele, niciodat` de-ajuns. Dar avem leacul nostru [i pentru
acest inconvenient: cântecul [i voia bun`, care ne dau
energia s` mergem mereu mai departe, s` nu sim]im decât
soarele, crestele [i privirea cald` a prietenilor.
Revelionul, dup` ora României, cu cinci ore înainte de
ora local`, îl petrecem în coborâre, între Plaza Canada [i
Plaza de Mulas. Ne îmbr`]i[`m [i ne pup`m, ne gândim
rapid la cei dragi [i pornim mai departe. Primul popas dintre
ani care are loc ziua, ne confirm` p`rerea c` avem o
expedi]ie a premierelor. Revelionul dup` ora local` ne
g`se[te preg`tindu-ne pentru marea încercare ce avea s`
porneasc` în prima zi a noului an.
1 ianuarie 2011 – Înc`rca]i de aceast` dat` cu un bagaj
excesiv de greu, pornim pentru ultima dat` spre Plaza
Canada. Timp estimat: 4 ore. Timp efectiv: 2 ore. Seara ne
prinde cu probleme minore de aclimatizare – respira]ie
greoaie, ame]eli sau insomnie, dup` caz. Zilele trec repede
la aceast` altitudine. Mi[c`rile sunt foarte lente. Apa trebuie
topit` din z`pad`, a[a c` primusul merge constant.
Din cele dou`, unul s-a defectat la instalare, a[a c` cel`lalt
a trudit pentru patru persoane. Hrana e deshidratat` [i nu
avem pentru mai mult de 6-7 zile. Oricum [i organismul se
degradeaz` u[or în fiecare zi, f`r` a lua în discu]ie lipsa
posibilit`]ii de igien` corespunz`toare.
2 ianuarie 2011 – Nido de Condores (Cuibul Vulturilor),
5570 m, ne a[teapt`. Ne sim]im vulturi, trebuie doar s`
ajungem în cuib. Numai c`, de aceast` dat`, zborul nostru
e lent, cu multe pauze de odihn` [i rehidratare. Bagajul e
incredibil de greu, soarele arde excesiv. Fiecare pas presupune
efort. Îi invidiem pe cei care urca doar cu un bagaj
de tur`, dar distingem în urma lor hamalii care trudesc
pentru confortul celor dintâi. Nu ne mai plângem. Ajungem
în tab`r`. Timp estimat cinci ore. Timp efectiv trei ore.
Dup` intrarea în tab`r`, pân` la locul de campare ne
intersect`m cu un cuplu din Alaska. Ajun[i cu pu]in timp
înaintea noastr`, se relaxau în lumina apusului. Pe un ton
grav, privind spre vârf, ne spun c` acesta este un munte
adev`rat: „This is a real mountain!“. Dac` vrei s`-l cucere[ti
î]i trebuie r`bdare [i respect!
Poli]ia montan` din Nido de Condores ne recomand` s`
r`mânem dou` zile în aceast` tab`r`. Nu erau programate,
dar încep s` se resimt` mai clar efectele altitudinii: ame]eli,
dureri de cap, lipsa poftei de mâncare [i insomnie. Se
adun` 3 zile f`r` somn. Apar tensiuni.
3 ianuarie 2011 – Avem previziuni bune pentru zilele de
4 [i 5 ianuarie. Poli]ia montan` ne încurajeaz` c` vom avea
vreme bun` pentru vârf pe 5 ianuarie: „January 5 is a summit
day!“. Pe 4 noaptea urmeaz` s` mergem c`tre Plaza
Berlin, 5940 m, s` camp`m [i la 2-3 noaptea s` pornim
c`tre vârf. Tura de aclimatizare c`tre aceast` tab`r` ne
prinde în form` excelent`, atât fizic`, cât [i psihic`. P`[im
printre stânci uria[e [i ne sim]im uria[i! Cum trebuie s` fie
pe vârf!
4 ianuarie 2011 – Bagajul e preg`tit pentru Berlin. Am
renun]at la multe, iar greutatea e mai încurajatoare. Mai
sunt de strâns doar corturile, primusul [i benzina, dar înc`
ne mai trebuie doi litri de ap`. Pe nea[teptate se porne[te
viscolul [i o rafal` puternic` de vânt r`stoarn` primusul
arzând. Ia foc cortul, iar în timpul stingerii focului se stric`
primusul [i ard câteva haine. Monika Mate este ars` pe
mân` – gradul II. Poli]ia o trimite imediat în tab`ra inferioar`
pentru ajutor medical de specialitate, iar Ovidiu
Iordache o înso]e[te pentru siguran]`. R`mânem în Nido
de Condores, Geanina [i Gabriel Ungureanu. Nu mai avem
ap` decât pentru o zi, dar nu renun]`m. Dup` atâtea eforturi
nu se poate termina a[a, aici. Hot`râm s` abord`m vârful
direct din tab`ra Nido de Condores, f`r` a mai înnopta
în Berlin. Diferen]a de nivel e cam mare, dar dac` plec`m
din timp [i suntem foarte determina]i vom reu[i. Vedem
totu[i c` un grup de norvegieni, care erau hot`râ]i s` abordeze
vârful tot dup` programul nostru, strâng cortul. Ne -
dumeri]i îi întreb`m ce se întâmpl`, pentru c` i-ar fi prins
noaptea pe vârf dac` plecau atunci. Ne spun c` vârful „s-a
închis“, pentru c` vremea e foarte rea [i nu le permite timpul
s` mai a[tepte. Nu putem crede informa]iile lor, fiindc`
acestea ar însemna [i sfâr[itul expedi]iei noastre. Pentru
certitudine mergem la poli]ia montan`. Ne informeaz` c`
vântul bate cu peste 75 km la or`, viscolind z`pada [i va
mai continua la fel înc` dou` zile, cel pu]in. To]i cei care au
pornit c`tre vârf pe 4 ianuarie au fost evacua]i din aceste
considerente. Verdictul lor: e imposibil de urcat. Drept conso -
lare ne ofer` o [apc` cu poli]ia montan`, iar noi le oferim
fanionul cu IPA România, s` r`mân` urm` a trecerii noastre.
Termenul renun]are nu exista nici în vocabularul, nici în
gândurile noastre cele mai ascunse. [i totu[i punem
ra]iunea [i precau]ia înainte de toate – vârful nu pleac` de
acolo, numai c` acum nu vrea s` ni se dezv`luie. Poate c`
victoria noastr` poart` alte nume decât vârful: suntem cu
to]ii teferi, am urcat pân` la aproximativ 6000 m, record
personal pentru noi, iar greut`]ile prin care am trecut
împreun` ne-au apropiat [i ne-au unit, am con[tientizat c`
suntem sprijin [i încredere pentru cel`lalt. Condi]ia fizic`
foarte bun` [i starea de spirit pe m`sur` ne-au dat încre -
derea c` putem urca mai sus, mereu mai sus.
Mul]umim pentru sprijinul acordat:
n IPA sec]ia Român`;
n IPA regiunea 1 Bra[ov;
n Corpul Na]ional al Poli]i[tilor
Geanina - Carmen UNGUREANU
35

IPA ROMÂNIA 2011
36
Pompierii români –
campioni europeni
În perioada 27 – 29 aprilie
2011 a fost organizat` etapa final`
a Campionatului de Futsal „Cupa
A.S.P.R.”. Competi]ia s-a desf` -
[urat în Sala Poli valent` din mu -
nicipiul Tg. Mure[ [i au participat
echipele reprezentând Inspectora -
tele pentru Situa]ii de Urgen]` ale
jude]elor Alba, Bac`u, Bistri]a N` -
s`ud, Giurgiu, Harghita, Vâlcea,
Vran cea [i Inspectoratul pentru
Situa]ii de Urgen]` al municipiului
Bucure[ti.
La sfâr[itul competi]iei, prima
organizat` în formatul cu 8 echipe,
câ[tig`toare a fost echipa Inspec -
toratului pentru Situa]ii de Ur -
gen]` „UNIREA” al jude]ului Alba
care a învins în final`, într-o ma -
nie r` spectaculoas`, echipa In -
spec toratului pentru Situa]ii de
Urgen]` „Bistri]a” al jude]ului
Bistri]a-N`s`ud.
În perioada 14 – 18 mai 2011 la
Ostrava, Repu blica Ceh`, s-a de -
sf` [urat Campionatul European
de Futsal FIFA cu participarea a
peste 150 de pompieri, sportivi
din 10 ]`ri: Marea Britanie, Fran]a,
Germania, Olanda, Polonia, Unga -
ria, Cehia, Slovacia, Grecia [i Ro -
mâ nia.
Dup` tragerea la sor]i, echipei
României i-a revenit pentru prima
\nfruntare... capul de serie din
grup`, campioana en-titre, Polo -
nia, care deja învinsese în primul
meci Germania cu 5-1. Dup` un
meci foarte tactic echipa României
ob]ine o victorie la limit` 2 – 1 (1 – 0).
Urmeaz` partida cu reprezentativa
Ungariei, care învinsese
Fran]a cu 2 – 1. Încuraja]i de o
prim` victorie foarte important`,
dar abordând meciul cu aceea[i
seriozitate lotul IGSU reu[este o
victorie clar` 5 – 0 (4 – 0).
A doua zi a competi]iei aduce
în primul meci ca oponent` re -
prezentativa Fran]ei, o echip` cu o
organizare exemplar`, dac` e s`
]inem cont doar de cei trei antre -
nori secunzi ai selec]ionerului. Pe
fondul unei relax`ri a echipei
noastre, francezii reu[esc o victorie
cu 6 – 1.
Ultimul meci al grupei a fost
împotriva Germaniei, o echip`
foarte exact`, pe care echipa Ro -
mâniei a învins-o cu 2 – 1, ob]i -
nând astfel calificarea în semifinalele
competi]iei de pe locul I în
grup`.
Semifinala, cel de-al treilea
meci al zilei, a fost împotriva e chi -
pei Slovaciei. Meciul a fost foarte
strâns, în prima repriz` 1 – 0 , ca
spre sfîr[itul partidei determinarea
pompierilor români s` fac` diferen]a
[i s` duc` scorul la 4 – 0, ga -
rantând astfel locul în finala competi]iei.
Finala s-a desf`[urat într-un
cadru deosebit, în fa]a unei s`li
pline – unii sus]in`tori sosi]i chiar
de la Alba Iulia. Adversara de data
aceasta a fost chiar ]ara gazd`,
reprezentativa Cehiei, cealalt`
echip` cap de serie, câ[tig`toare a
celei de a doua semifinale.
Dup` intonarea imnurilor na -
]io nale [i dup` tradi]ionalele
schim buri de fanioane, a început,
într-un zgomot asurzitor f`cut de
galerie, finala edi]iei a VII-a a Cam -
pionatului European de Futsal.
Echipa pompierilor cehi, una
foarte robust`, a început foarte
bine partida, dar echipa României
a reu[it ca în primele 5 minute, s`
marcheze de dou` ori [i s` încheie
prima repriz` în avantaj. În cea dea
doua repriz` cehii au folosit un
artificiu tactic înlocuind portarul cu
un juc`tor de câmp [i au reu[it
astfel s` marcheze un gol, dar
sportivii români au replicat înscriind
al treilea gol [i echipa Ro mâ -
niei a devenit Campioan` Euro -
pean`.
Medaliile [i trofeul competi]iei,
au fost înmânate de col. (r) Ioan
Mire] – pre[edintele Federa]iei
Euro pene a Sporturilor pentru
Pompieri [i plk. Ing. Zdeněk Nytra
– comandantul Brig`zii de Pom -
pieri din Ostrava.
Echipa reprezentativ` a IGSU a
reu[it o performan]` extraordinar`,
care va fi foarte greu de
egalat. O alt` realizare a echipei
este faptul c`, la urm`torul campionat
european, România va fi cap
de serie, din pozi]ia de campioan`
en-titre.
Rezultatul ob]inut a reu[it s`
provoace o ade v`rat` explozie de
[tiri [i articole în presa local` cât [i
în cea na]ional`, aducând recu -
noa[ tere în cadrul comunit`]ii
pentru efortul depus [i pentru
reprezentarea adus` în str`in`tate.
Trebuie men]ionat faptul c`
lotul României a avut ca baz`
[apte juc`tori [i antrenorul de la
ISUJ Alba, to]i membri ai IPA
Regiunea 2 Alba, iar câ]iva dintre
ei au f`cut parte [i din echipa care
a câ[tigat locul III la Cupa „Alpe
Adria” de la Porec, Croa]ia în 2009.
Reprezentativa de pompieri a
României a fost format` din:
antrenor:
Lt. Bogdan {chiopu - ISU Alba;
juc`tori:
Lt. Vasile Sularea - ISU Alba;
Plt. Cosmin {uvaina - ISU Alba;
Plt. {tefan Szabo - ISU Alba;
Plt. Rare[ Gînsc` - ISU Alba;
Plt. Gabriel Copindean - ISU Alba;
Plt. Ioan Gherman - ISU Alba;
Sg. maj. Andrei Miclea - ISU Alba;
Plt. maj. Marius Kaltenbek -
ISUM Bucuresti;
Plt. Gigel Defta – ISUM Bucuresti;
Plt. Iulian Ro[oag` – ISU Vîlcea;
Sg. maj. C`t`lin Doltea– ISU
Harghita.
Bogdan {CHIOPU

2011 IPA ROMÂNIA
ESCALADA |N ALPI
aclimatizare, dar, dup` o pauz` de
30 de minute pentru o sup`, au
pornit la drum. ]ineau s` se
încadreze în cele dou` zile de
vreme bun`, dar lipsa aclimatiz`rii
s-a r`zbunat.
Culoarul Mor]ii
Un membru IPA
spre frun]ile
de ghea]` ale Alpilor
l „Ne-am pus col]arii, c`[tile [i, cu piole]ii
în mân`, am pornit încrez `tori la esca ladarea
unui perete, aproape vertical, de aproximativ
700 de metri diferen]` de nivel“
l „Un alpinist viu este mai bun decât unul
mort”
l „În astfel de situa]ii nu î]i r`mâne decât
s` te ascunz i sub o stânc` pentru c` simpla
casc` nu te salveaz `”
Îndr`gosti]i iremediabil de
munte, Veronica [i Teo T`l`[ -
man, colegul nostru, \nso]i]i de
prietenul lor jurnalistul Ovidiu
Matache de la ziarul „Impar]ial”
au încercat s` cucereasc` vârful
Mont Blanc.
Vreme de trei zile, în perioada
30 iulie - 1 august alpini[tii
s-au luptat cu crestele, vremea
[i altitudinea. Curajul, pasiunea,
efortul lor merit` tot respectul.
Iat` povestea aventurii lor.
„Mai sus decât
Moldoveanu”
mers cu telecabina [i cu vestitul
„Tramway du Mont Blanc” [i de
acolo spre refugiul Tête-Rousse.
„Când am ajuns la baraca forestier`
Les Rochnes, la 2.700 de metri,
deja dep`[isem altitudinea maxim`
din Carpa]ii României, vârful Moldo -
veanu – 2.544 metri. Primele semne
ale efectelor altitudinii începeau s`-
[i fac` sim]it` prezen]a, îns` peisajul
alpin ne motiva s` înaint`m”, spun
alpini[tii.
În refugiul Tête-Rousse ar fi
trebuit s` r`mân` o zi, pentru
{i-au pus col]arii, c`[tile [i cu pi -
o le]ii în mân` au pornit încrez`tori
înainte pe cea mai tehnic` por]iune
de traseu: escaladarea unui perete
aproape vertical de aproximativ 700
de metri diferen]` de nivel.
„Primii 200 de metri diferen]` de
nivel, traversând ghe]arul de la Tête-
Rousse, i-am parcurs relativ u[or.
Am dep`[it [i primele corzi fixe [i
am ajuns la Grand Couloir – un traverseu
de aproximativ 100 de metri
pe o fa]` expus` acoperit` cu ghea -
]` [i roci instabile, cunoscut ca Aleea
Popicelor sau Culoarul Mor]ii, pentru
c` mai cad pietre. Am reu[it s` îl
travers`m f`r` evenimente [i cu
mult` aten]ie, dup` care am început
urcu[ul cu ]inta clar`: refugiul
Goûter”.
„Dificultatea acestei por]iuni
const` în ascensiune pe un teren de
roc` [i ghea]`, cu un grad de înclina]ie
mare, pasajele verticale fiind
prev`zute cu corzi fixe. Am parcurs
destul de repede primii metri, apoi
altitudinea a început s` î[i pun`
serios amprenta. Starea de oboseal`
se accentua tot mai mult”.
„Am înaintat ceva mai greoi, am
dep`[it cu brio toate por]iunile
tehnice, iar în jurul orei 20, am ajuns
la refugiu unde am pl`tit fiecare
câte 28 de euro pentru un somn
«dulce»… sub mese, al`turi de al]i
alpini[ti din diferite ]`ri. Paturile
erau rezervate cu 2-3 luni înainte,
a[a c` nu am avut alt` solu]ie”, spun
temerarii g`l`]eni.
Ruta normal` pentru ascensiunea
vârfului Mont Blanc (4.810
metri) este: Les Houches – Nid
d’Aigle (2.372m) – Tête-Rousse
(3.167 m ) – Goûter (3.817 m) –
Dôme du Goûter - Valot (4.362 m).
Cu povara celor 20 de kg de
echipament [i mâncare în rucsac,
dar [i cu experien]a de 5 ani de
escalade în Bucegi, Piatra Craiului [i
pe vârful Moldoveanu, cei trei au
pornit pe 30 iulie din campingul Les
Cimes din Fran]a, pe o vreme plo -
ioas`, pentru a profita de cele dou`
zile de vreme bun` anun]ate de
meteorologi. Pân` la Nid d’Aigle au
37

IPA ROMÂNIA 2011
Eforturi supraomene[ti
38
La ora 2 noaptea era forfot`
foarte mare în sala de mese în care
au dormit. Alpini[tii se echipau pentru
a urca pe cel mai înalt vârf din
Alpi, Mont Blanc - 4.810 metri. Din
cauz` c` nu prea au reu[it s` se odihneasc`,
prietenii no[tri au preferat
s` mai stea câteva ore.
S-au trezit în jurul orei 6.00, s-au
echipat cu toate cele necesare, S-au
trezit în jurul orei 6.00, s-au echipat
cu toate cele necesare, ”ne-am legat
to]i trei în coard` [i am pornit spre
vârf” Vântul sufla destul de tare, z` -
pada permanent` le îngreuna as -
censiunea [i fiecare culme le cerea
parc` un efort supraomenesc.
„Trebuia s` fim foarte aten]i [i la
crevasele care ne puteau pune via]a
în pericol. Aerul rarefiat, oboseala
acumulat` cu o zi în urm`, faptul c`
nu am fost în stare s` mânc`m mai
nimic cât am stat în refugiu, durerile
îngrozitoare de cap ne-au dat serios
de furc`”.
„Dup` aproximativ patru ore am
reu[it s` ajungem totu[i la Refugiul
Valot. Am a[teptat în zadar aproximativ
o or` ca efectele altitudinii s`
mai dispar`. Cea mai bun` metod`
pentru a sc`pa de manifest`rile cau -
zate de altitudinea ridicat` este s`
cobori”.
„A fost frustrant s` ne afl`m la
aproximativ 400 de metri de cel mai
înalt vârf din Alpi [i s` realiz`m c`
]inta noastr` nu putea fi atins` în
acele condi]ii. Fizic eram doborâ]i,
iar a doua zi nu mai puteam urca
din cauza timpului nefavorabil a -
nun ]at de meteorologi”.
„A fost greu s` renun]`m, dar se
spune c` un alpinist viu este mai
bun decât unul mort. Dup` ce am
f`cut câteva poze cu vârful de care
ne desp`r]eau doar câ]iva metri, am
început coborârea”, povestesc g`l` -
]enii.
Decizie în]eleapt`
Nori amenin]`tori se adunau deja
în creast`, semn c` decizia de a
coborî cât mai repede a fost cea mai
bun`. Au început coborârea în jurul
orei 9.00 pe acel perete vertical de
700 de metri. Efortul depus era
acum mai mic fa]` din urm` cu
dou` zile. Coborau încet, aten]i, mai
ales c` începuser` adev`rate ava -
lan [e de roci cu dimensiuni apreciabile
[i care rico[au în toate direc]iile
cu cât se apropiau mai mult de
Grand Culoir.
„În astfel de situa]ii nu î]i r`mâne
decât s` te ascunzi sub o stânc` mai
înalt` pentru c` o simpl` casc` pe
cap nu te poate salva. Am a[teptat
ca rocile s` nu se mai desprind` [i
am traversat Aleea Popicelor în pa[i
gr`bi]i. Am ajuns în jurul orei 13.00
la refugiul Tete Rousse, ne-am odihnit
pu]in, [i am coborât mai departe,
astfel încât în jurul orei 16.00 am
ajuns în sta]ia de unde am urcat în
Tramwai du Mont Blanc. În jurul orei
18.00 ne afl`m din nou în campingul
Les Cimes.
A început o ploaie abundent`,
iar la peste 2.500 de metri ningea,
vântul viscolind z`pada. Eram cu
to]ii obosi]i, îns` în parte mul]umi]i
c` am reu[it m`car s` ajungem pe
creasta Alpilor”, povestesc tinerii,
vizibil emo]iona]i.
„Am înv`]at
cât de important`
este aclimatizarea”
Tinerii povestesc c` a fost o experien]`
extrem de interesant`, obositoare,
dar care le-a adus o satisfac]ie
enorm` în momentul în care au
dep`[it pragul de 3.000 de metri,
pentru c`, spun ei, de acolo încep
problemele cauzate de aerul rarefiat
[i s-au temut de cum vor reac]iona.
„Cred eu c` am reac]ionat destul
de bine având în vedere faptul c` nu
am avut posibilitatea s` r`mânem
cel pu]in o zi la refugiul Tete Rousse
pentru aclimatizare. Am înv`]at din
aceast` prim` experien]` la o ase -
menea altitudine cât de important`
este aceast` aclimatizare. Ca munte,
se spune c` Alpii încep acolo unde
se termin` Carpa]ii, prin urmare este
greu de f`cut o compara]ie între
Carpa]ii române[ti [i Alpi. Peisajul
este unul diferit. În Alpi exist`
ghe]ari, sunt acele crevase care î]i
pot pune în pericol via]a dac` nu
e[ti atent, chiar [i pe cea a coechi -
pierilor deoarece grupul merge legat
în coard`, dar nu pot s` spun c`
Alpii sunt mai frumo[i decât Carpa]ii
sau decât orice alt munte. Asta pentru
c` fiecare munte are specificul
lui, pasajele lui tehnice, frumuse]ea
lui. Sunt la noi în ]ar` destule masi -
ve montane poate mai spectaculoase
decât unii mun]i din afara
]`rii”, povestesc Ovidiu, Veronica [i
Teo.
În Fran]a i-a impresionat faptul
c` oamenii sunt mult mai zâmbitori,
civiliza]i [i ospitalieri, iar dintre toate
grupurile de alpini[ti str`ini, cei mai
sociabili au fost ucrainienii, francezii,
italienii [i spaniolii. „Chiar am discutat
mai mult` vreme cu un alpinist
din Ucraina care urcase Everestul [i
care ne-a povestit întâmpl`ri, parte
dintre ele înfrico[`toare, despre prieteni
pe care i-a pierdut în acea
expedi]ie. Exist` acest risc oriunde ai
merge, îns` riscurile pot fi reduse [i
dac` [tii unde s` te opre[ti. Impor -
tant nu este neaparat s` ajungi pe
un anumit vârf, ci s` fii [i în stare s`l
cobori în deplin` siguran]`”, ne-au
mai spus ace[tia.
Prietenii no[tri pasiona]i de
alpinism spun c` aceast` expedi]ie
nu ar fi avut loc f`r` sprijinul familiilor
[i prietenilor, dar [i a unor sponsori
inimo[i. Ei ]in s` mul]umeasc`
pe aceast` cale IPA Regiunea 2 Ga -
la]i, ziarului „IMPAR}IAL“, [i SC ISO-
VAL SRL Gala]ti.
Vasile N~STAS~

CASA IPA DE LA GIARMATA
I. Casa de oaspe]i
Are o suprafa]` construibil` de 398 mp, fiind
amplasat` la 12 km de municipiul Timi[oara, în co -
muna Giarmata, la nr 1178.
Are acces
la terenuri de
fotbal tenis de
câmp, handbal
[i [trand.
Cele cinci
camere, cu
câte 2 paturi,
sunt dotate cu
TV color, baie
cu du[ teras`.
latitudine 45°49'57.57" N
longitudine 21°18'48.18"
De asemenea, are un apartament compus din:
sufragerie, dor mitor cu pat du blu, televizor, baie cu
cad`. Centrala telefonic`, cu telefon în fiecare
camer` [i living, are acces la re]eaua interna]ional`.
Livingul are o suprafa]` de 98 mp, în care se afl`
o mas` de 12 persoane, pentru servirea micului
dejun, organizarea unor serb`ri etc.
Buc`t`ria, de 24 mp, este dotat` cu aragaz, cuptor
microunde, congelator frigider, farfurii [i tacâmuri.
Terasa, de 24 mp, pentru odihn` [i servitul mesei,
are, în apropiere, un barbeque.
|n curtea casei, închis`, sunt locuri de parcare
pen tru [ase autoturisme. Posibilit`]i pentru practicarea
sportului: fotbal, tenis de câmp, handbal înot
etc
II. Localizare
Casa de oaspe]i se afl` în comuna Giarmata, la 12
km, Nord - Est de Timi[oara. Comuna este situat` la
o altitudine de 140 - 160 m, deasupra nivelului m`rii,
având condi]ii climaterice bune (temp. medie anual`
12° C). Are o suprafa]` de 7.300 ha [i o popula]ie de
peste 4.500 locuitori, fiind str`b`tut` de DJ - 691 [i
de pârâul Behela. Este atestat` documentar din anul
1241
III. C`i de acces
Rutier - prin DJ - 691 se face leg`tura cu Timi[oara
la 12 km [i cu Lipova la 49 km
Aerian - la 1, 3 de Aeroportul Interna]ional Timi[oara
feroviar - pe traseul 213
Calea ferat` Timi[oara - Radna, cu sta]ie SNCFR la
Giarmata
IV. Atrac]ii turistice
Satchmez - faun`
Pi[chia- vân`toare
Lipova - b`i
Buzia[ - sta]iune cu ape minerale
Pentru rela]ii [i rezerv`ri:
Manager IPA House: {tefan Florea
Str. Panselelor, nr.32, Timi[oara, cod 1900, Romania
Tel: +40 256.292.830

FOTO-ALBUM: IMAGINI DIN SEDIUL
SEC]IEI ROM~NE A iPA
Publica]ie
I.P.A. România
IPA Jurnal
2011- 2012
COLEGIUL EDITORIAL:
Prof univ dr. Costic` Voicu
Dr. ing. Iulian Medrea
Dr. ec. Florian Safta
Prof univ dr. Laz`r Cârjan
Dr. Mihai David
Dr. Ion M. Gherghi]`
Dumitru Derscanu
COLECTIVUL REDAC}IONAL
Redactor [ef: Florin Zagoneanu
Secretar general de redac]ie: Marian Tudor
Colaboratori: Gabriela Cruceanu, Laura Savu,
Ovidiu Badea, Petre Costache, Andrei Florescu
Coresponden]i: membrii Comitetelor
Executive regionale din Sec]ia Român`
Tehnoredcator: Dan Cârstoiu
E-mail: ipajurnal.ro@gmail.com
ISSN 1842-2721 TIPAR: „F~G~RA{„
PRINT“ “ BUCURE{TI - Concept „MEDIA LEX ROMANIA” © Octombrie 2011